CM

YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
Se vor scoate crucile 1 iulie 2007
de pe biserici? Nr. 26 (90) Anul III - SERIE NA}IONAL|
Eliminarea icoanelor [i a cru- 1,50 LEI exemplarul
cifixelor din institu]iile publice ar 5 LEI abonamentul
marca o degenerare a laicismu- lunar - cu taxele po[tale incluse
lui. Pentru c\ un laicism care
vrea s\ exclud\ orice fel de sim-
bol relativ la Dumnezeu din do-
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
meniul vie]ii publice este, de fapt,
un ateism intolerant. Biserica
sprijin\ o laicitate s\n\toas\, ca-
re s\ marcheze un raport de co-
operare `ntre Stat [i Biseric\. Atitudinea [i Semnele
PAGINA 3
starea de spirit a infarctului

PAGINA 15
PAGINA 11

tineretului din RPR miocardic acut

Comoara c\lug\rilor de
la M\n\stirea Bogdana
a ~ntr-una din zilele anului 1639, R\d\u]iul era `n fl\c\ri a Lumea fugea `ngrozit\
pe str\zi, b\rba]i [i femei cu copii `n cârc\, ce ]ipau cât `i ]inea gura a Peste tot numai fum,
iar focul p\rea c\ mistuie `ntreg ora[ul a Pentru c\ timpul era foarte scurt, au hot\rât
„~ntâi `ndreapt\-]i ca imediat s\ `nceap\ slujba Privegherii [i s\ ascund\ comoara cea mai valoroas\ a m\n\stirii
mintea!“ a Din timp `n timp, câ]iva c\lug\ri mai vânjo[i, `mbr\ca]i cu straie largi, ie[eau din biseric\,
PAGINA 3 dar aveau un pas ap\sat, de parc\ ar fi c\rat cine [tie ce povar\ a PAGINILE 8-9

CM CM
YK YK

Asce]ii - militan]ii
radicali din
slujba Duhului
PAGINILE 6-7

„~ntâlnirea cu
teologia a fost
o nesperat\
ridicare din
patul suferin]ei“
PAGINA 13

Când `]i aduci aminte de Dumnezeu, `nmul]e[te rug\ciunea, „

„ ca atunci când ~l vei uita, Domnul s\-[i aduc\ aminte de tine.
Sfântul Marcu Ascetul
CM
YK
2 Duminic\, 1 iulie 2007
Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
A existat un monoteism egiptean?
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
~n perioada de apogeu
a Egiptului antic, aceea a
Regatului Nou (1562-
1085 `.Hr.), cultul soare-
lui, sub denumirea de
Amon-Re, a luat o mare
amploare. ~n timpul vas-
telor lor cuceriri, regii e-
gipteni r\spândiser\ a-
cest cult pân\ `n Mesopo-
tamia [i pân\ `n Libia. ~n
timpul dinastiei a XVIII-
a, Templele lui Amon-Re
s-au `nmul]it `n ritm a-
lert, iar veniturile [i do-
meniile lor s-au `nzecit
prin transferul de bunuri
[i averi realizat de faraoni
`n urma r\zboaielor de
cucerire. De asemenea, `n
acela[i ritm a crescut [i
autoritatea preo]ilor nu
doar `n plan religios, ci [i
economic [i politic. Egip-
tul ajunsese aproape o
teocra]ie, `n care Marele
Preot se plasa imediat du-
p\ rege, de cele mai multe
ori cei doi aflându-se `n
conflict.
Ca o prim\ reac]ie `m-
potriva cultului lui Amon-
Re [i a cre[terii puterii po-
litice [i economice a Mare-
lui Preot [i a sacerdo]iului
`n general, faraonul Amen-
hotep al III-lea (1400-1362
`.Hr.) a `ntemeiat cultul lui
~NTRE ALFA {I OMEGA
Dezastru sau binecuvântare?
de Ionu] BURSUC
Unul dintre elementele
vitale [i un adev\rat suport
al `ntregii crea]ii este apa.
Aparent banal\ [i lipsit\ de
spectaculozitatea multor e-
lemente chimice care se re-
marc\ prin raritatea sau di-
ficultatea de a fi procurate,
apa nu `[i scoate `n eviden]\
valoarea decât atunci când
deja a dep\[it cadrele nor-
malit\]ii. Atât excesul apei,
sub forma inunda]iilor, cât
[i lipsa acesteia, care condu-
ce la secet\, genereaz\ pani-
c\, instabilitate [i nu de pu-
]ine ori m\suri in extremis
de reabilitare a situa]iei.
Sunt `nc\ proaspete `n
memoria noastr\ imaginile
terifiante din vara anului
2006, difuzate de canalele
de televiziune de la locurile
`n care apa a provocat ade-
v\rate dezastre. Mii de oa-
meni r\mâneau f\r\ ad\-
post, f\r\ bunurile agonisite
de-a lungul `ntregii vie]i sau
chiar f\r\ unii dintre cei a-
propia]i. De asemenea, au
fost remarcabile ini]iativele
persoanelor private [i insti-
tu]iilor publice care au f\cut
eforturi pentru a alina sufe-
rin]a acelor oameni cu care
natura nu a f\cut compro-
misuri. Necazul unora a
stimulat omenia altora, [i `n
acest fel, `n multe situa]ii,
pagubele au fost diminuate.
~n prezent, o situa]ie la
fel de dramatic\, dar gene-
rat\ de o cu totul alt\ pro-
blem\ cauzeaz\ aproxima-
tiv la fel de multe pagube.
Din cauza lipsei precipita-
]iilor [i a secetei prelungite,
numeroase comunit\]i au
r\mas f\r\ rezerve [i surse
de ap\, mii de hectare de
Aton, cultul discului solar.
Urma[ul s\u, Amenhotep
al IV-lea (1361-1340 `.Hr.),
`[i schimb\ propriul nu-
me care amintea de zeul
Amon `n „Akhenaton“, a-
mintind de Aton. ~n plus,
explic\ poporului c\ de
acum `nainte el [i casa sa
vor adora un singur zeu,
zeul Soarelui-Aton, ce-
rând compatrio]ilor s\i s\
fac\ acela[i lucru. Pentru
a-[i convinge poporul `n
demersul s\u, a abando-
nat inclusiv vechea capi-
tal\, Teba, „ora[ul lui
Amon“, [i a construit o
alta, 500 km mai la nord,
pe care a numit-o Ak-
hetaton (actualmente,
Tel-el-Amarna), ridicând
aici palate [i temple nou-
lui zeu venerat, Aton.
Pentru a deveni mai
conving\tor, a poruncit s\
fie [terse numele tuturor
celorlal]i zei de pe inscrip-
]iile publice. Cine vizitea-
z\ ast\zi, de exemplu,
templul lui Amon din Lu-
xor, va observa `n mai
multe locuri punerea `n
practic\ a acestei dispozi-
]ii. De asemenea, n-a mai
suportat s\ vad\ nic\ieri
`nscris vechiul s\u nume,
Amenhotep (care semni-
fica „Amon este mul]u-
mit“), care `i amintea de
vechiul zeu, dispunând
[tergerea lui de pe toate
inscrip]iile. Fire[te, pen-
culturi agricole sunt com-
promise, iar regiuni `ntregi
din mai multe zone ale ]\rii
au fost declarate zone cala-
mitate. Mai mult decât atât,
zilnic sunt date publicit\]ii
statistici macabre care `nf\-
]i[eaz\ cazuri de decese din
pricina valorilor termice ri-
dicate sau a dezechilibrelor
cauzate de acestea. Ca [i `n
anul precedent, [i de data a-
ceasta se pot constata ini]ia-
tive umanitare admirabile,
care colecteaz\, `n acest an,
ap\, pentru cei care vara
trecut\ sufereau din pricina
furiei nemiloase a valurilor.
Din fericire, atât pagube-
le provocate de inunda]iile
din anul trecut, cât [i seceta
din acest an au afectat [i
afecteaz\ `n mod drastic
responsabil\ a omului `n problemele care `l privesc, ci condi]ioneaz\
perspectiv\, atât inunda]iile din anul trecut, cât [i seceta din acest an
pot fi privite nu doar ca dezastre ale naturii, ci [i ca [anse de a ne
corecta o dimensiune a vie]ii noastre spirituale de multe ori neglijat\.
tru mul]i dintre noi, acest
lucru este f\r\ sens, dar
`n percep]ia vechilor egip-
teni, numele reprezenta o
component\ a sufletului
[i implicit a persoanei.
Numele era acela care po-
seda [i purta `n sine apti-
tudinile, puterea de via]\
[i onoarea unei persoane.
~n consecin]\, [tergerea u-
nui nume echivala cu dis-
pari]ia persoanei, dup\
cum adoptarea unui nou
nume semnifica na[terea
unei noi persoane, a unei
noi identit\]i, cu alte apti-
tudini, cu o alt\ putere de
via]\, cu o alt\ onoare, `n
func]ie de noul nume
adoptat.
Se pare c\, prin refor-
ma sa, tân\rul faraon a
reu[it s\ impun\ cultul
unui singur zeu `n `ntreg
Egiptul, dar pentru scur-
t\ vreme. Domnia sa nu a
fost suficient de lung\
pentru a o impune `n con[-
tiin]a egiptenilor, a c\ror
mentalitate [i psihologie
religioas\ erau adaptate
cultelor locale confedera-
te. Pe de alt\ parte, n-a
avut nici un mo[tenitor de
sex b\rb\tesc, care s\-i
continue reforma. ~n acest
context, cultul proscris al
lui Amon-Re a re`nviat cu
[i mai mult\ for]\, succe-
sorii s\i au distrus toate
templele lui Aton, p\r\-
sind capitala Akhetaton [i
doar o parte a popula]iei [i a
zonelor ]\rii, marea majori-
tate asistând la cele `ntâm-
plate [i mul]umind `n gând
c\ nu au fost direct viza]i de
furia naturii.
O atitudine normal\ `n
fa]a acestor intemperii [i a
dezastrelor provocate de ele
ar fi, pe lâng\ ini]iativele
prompte de `ntrajutorare a
celor `n necaz, [i o evaluare
a situa]iei urmat\ de imple-
mentarea unor strategii de
prevenire sau limitare a
unor eventuale neajunsuri
similare `n viitor. Este re-
gretabil faptul c\ dup\ ini-
]iativele umanitare din anul
trecut, care vizau `ntraju-
torarea sinistra]ilor, nu au
fost realizate proiecte clare
de `ndiguire, spre exemplu,
Dumnezeu nu doar c\ nu interzice implicarea [i ini]iativa
chiar ajutorul S\u de interesul [i râvna noastr\. Din aceast\
f\când s\ dispar\ de pre-
tutindeni numele regelui
„eretic“.
Desigur, reforma farao-
nului a comportat [i com-
port\ `n continuare inter-
pret\ri dintre cele mai
diferite `n lumea cercet\-
torilor, privind mai ales
motiva]ia [i scopul ei.
Pornind de la materialul
existent din acea perioa-
d\ `ndep\rtat\, dar cu
prec\dere „Imnul soarelui
lui Akhenaton“, H. Ludin
Jensen sus]ine c\, `n a-
cest caz, avem de-a face
cu un „monoteism con[ti-
ent“. H. Breasted merge
chiar mai departe, afir-
mând c\ e vorba de „pri-
mul monoteism con[tient
din istorie“.
S-a `ncercat chiar acre-
ditarea ideii c\ `nsu[i `n-
temeietorul Legii mozai-
ce, Moise, ar fi fost inspi-
rat de `nv\]\tura monote-
ist\ a lui Akhenaton. Sig-
mund Freud a `ncercat,
de pild\, s\ demonstreze,
prin simple specula]ii de
ordin lingvistic, faptul c\
Moise ar fi fost egiptean.
El a pornit `n aceast\ `n-
cercare de la numele „Moi-
se“ pe care `l identifica cu
„mose“ („fiu“) din perioa-
da egiptean\ târzie, a[a
cum `l g\sim, de exemplu,
`ntre altele, `n numele fa-
raonului Thutmosis.
a cursurilor de ap\ care au
favorizat inunda]iile. Sau
poate acestea au fost `n
multe cazuri deja realizate,
dar nu s-a sim]it nevoia me-
diatiz\rii lor, pentru c\ sunt
doar expresii ale normalit\-
]ii, ceva ce trebuia oricum
f\cut? Ar fi bine s\ fie a[a.
De asemenea, `n urma
dezastrelor provocate de se-
ceta din acest an, pe lâng\
ajutoarele umanitare abso-
lut necesare, ar fi normal s\
apar\ [i proiectele de aduc-
]iune a apei `n localit\]ile
r\mase `n prezent f\r\
surse de ap\. Vor constitui
acestea o prioritate imediat
dup\ ce seceta va fi luat
sfâr[it sau va urma aceea[i
iner]ie letargic\ [i l\sare `n
voia sor]ii?
Nu de pu]ine ori, consta-
t\m o form\ cu totul subtil\
[i `n[el\toare a del\s\rii, [i
anume aceea a unei a[a-zise
`ncrederi `n ajutorul [i paza
lui Dumnezeu. Pornind de la
Monoteismul „atonian“
este `ns\ contestat de cer-
cet\tori la fel de aviza]i.
Afirma]ia potrivit c\reia
Aton ar fi „zeul cel viu“ `n
afara c\ruia nu mai exis-
t\ altul, cel ce a creat p\-
mântul [i tot ceea ce exis-
t\, era f\cut\, a[a cum
subliniaz\ M. Eliade, deja
cu o mie de ani `naintea
reformei lui Akhenaton la
Tel-el-Amarna. Ea se re-
ferea, desigur, la Amon,
la Re, la Atum [i la al]i
zei. ~n plus, subliniaz\ J.
Wilson, existau cel pu]in
doi zei `n Imnul Soarelui
atribuit lui Akhenaton,
`ntrucât Akhenaton `n-
su[i, `n calitate de rege, e-
ra adorat ca o divinitate.
Rug\ciunile credincio[i-
lor, reprezentând cel
pu]in grupul restrâns de
func]ionari [i demnitari
de la curtea faraonului,
nu erau adresate lui Aton,
ci lui Akhenaton, adorat
ca divinitate.
~n opinia lui M. Eliade,
reforma religioas\ a fara-
onului egiptean n-a fost
decât o simpl\ reform\
politic\. El a declan[at-o
ca o reac]ie `mpotriva Ma-
relui Preot [i a subordo-
na]ilor s\i, a c\ror putere
politic\ devenise greu de
tolerat pentru regele egip-
tean. Ceea ce s-a numit
„reforma religioas\“ a lui
Akhenaton, adic\ promo-
premisa c\ oricum cu for]ele
naturii nu te po]i m\sura, `n
multe cazuri, singura solu]ie
este lipsa oric\rei ini]iative,
dublat\ de o speran]\ expri-
mat\ cu jum\tate de gur\
`n ajutorul Celui de Sus. ~n
acest context, `ndemnul bi-
blic „Nu duce]i grij\, spu-
nând: Ce vom mânca, ori ce
vom bea, ori cu ce ne vom
`mbr\ca? {tie doar Tat\l
vostru Cel ceresc c\ ave]i
nevoie de ele“ (Mt. 6,31) este
asimilat del\s\rii [i inac-
tivit\]ii. Este destul de difi-
cil de rezolvat aceast\ dile-
m\, pentru c\ sensul cuvân-
tului biblic chiar aceasta de-
not\: o predare total\ a exis-
ten]ei noastre `n mâna lui
Dumnezeu, o `ncredin]are
f\r\ rezerve a prezentului [i
viitorului `n grija Atot]iito-
rului, o del\sare, `n ultim\
instan]\. Dar o del\sare pli-
n\ de activitate, o `ncredere
`n ajutorul lui Dumnezeu,
care nu exclude, ci presu-
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor
varea cultului lui Aton, ca
unic\ divinitate suprem\,
se explic\, prin urmare,
`n cea mai mare parte,
prin dorin]a regelui A-
menhotep al IV-lea de a
se elibera de sub influen]a
Marelui Preot. La pu]in
timp dup\ `ntronare, tâ-
n\rul suveran i-a ridicat
Marelui Preot al lui Amon
dreptul de a administra
bunurile zeului, privân-
du-l de sursa puterii, pe
care a p\strat-o `ns\ pen-
tru totdeauna pentru sine
[i urma[ii s\i. a
pune un efort din partea
omului de a g\si solu]ii, de a
evita, preveni sau `mbun\-
t\]i. Dac\ `ndemnul „Nu v\
`ngriji]i pentru sufletul vos-
tru“ ar implica o interzicere
din partea lui Dumnezeu a
conlucr\rii [i implic\rii
omului, atunci nu ar avea
nici un sens repro[ul adus
slugii care nu [i-a `nmul]it
talantul (Mt. 25) sau celei
care [i-a zidit casa pe nisip
(Mt.7).
Dumnezeu nu doar c\ nu
interzice implicarea [i ini]ia-
tiva responsabil\ a omului
`n problemele care `l pri-
vesc, ci condi]ioneaz\ chiar
ajutorul S\u de interesul [i
râvna noastr\. Din aceast\
perspectiv\, atât inunda]iile
din anul trecut, cât [i seceta
din acest an pot fi privite nu
doar ca dezastre ale naturii,
ci [i ca [anse de a ne corecta
o dimensiune a vie]ii noas-
tre spirituale de multe ori
neglijat\. a
 Duminic\, 1 iulie 2007 3

Opinii Ideea reunirii mai multor profiluri disciplinare pentru a investiga complexitatea lu-
mii `n care tr\im ni se pare de mare importan]\ [i trebuie salutat\. Cercet\rile
secven]iale [i parcelate sunt bune, cu condi]ia ca acestea s\ fie puse `n concordan]\,
s\ devin\ rezonante, s\ fie supuse la probe corelative, „`n oglind\“, s\ fie comparate
sau completate unele cu altele, s\ fie ratificate `n concordan]\ cu anumite valori.

LUMINA DIN CUV+NT
„~ntâi `ndreapt\-]]i mintea!“
Cât priveste isihasmul,
neo-isihasmul, e mai mul-
t\ preocupare acum `n ]ara
noastr\, decât era odi-
nioar\. Sunt mai multe
preocup\ri [i de Filocalie,
de[i eu am `ntâlnit oa-
meni, de exemplu, care au
fãcut un festival „Filocalia“
[i, pân\ la urm\, n-au [tiut
ce autori sunt cuprin[i `n
primul volum din Filocalie.
Nu-i destul, dar, `n orice
caz, exist\ mai mult\ pro-
cupare: gânditi-v\, dou\-
sprezece volume de Filoca-
lie, s\ le ai `n fa]\, s\ po]i
s\ le cite[ti! Nu e u[or, pen-
tru c\ sunt mii de idei [i
dac\ sunt mii de idei, n-ai
cum s\ le ]ii minte, decât
dac\ le studiezi. Din câte
gânduri sunt `n Filocalie, ]i
se `mplânt\ unele `n minte.
Când am citit eu prima
dat\ Filocalia, m-am `ntâl-
nit cu ni[te gânduri care
mi-au r\mas pentru toat\
via]a. De exemplu, de la
Sfântul Marcu Ascetul:
„Când `]i aduci aminte de
Dumnezeu, `nmulte[te ru-
g\ciunea, ca atunci când ~l
vei uita, Domnul s\-[i a-
duc\ aminte de tine“. A[a
mult mi-a pl\cut mie cu-
vântul acesta!
E ceva extraordinar!
Ceva asem\n\tor [tiu de la
p\rintele Placide Deseille,
care, fiind la Sfântul
Munte [i trecând pe la noi,
mi-a spus c\ la Sfântul
Munte este un cuvânt care
zice a[a: „La Dumnezeu s\
te gânde[ti ca la Dumne-
zeu, nu ca la om, [i s\-L
respiri pe Dumnezeu cum
respiri aerul“. E foarte im-
portant a[a, adic\ lucru-
rile se leag\ unele de altele
[i dac\ e[ti preocupat, `]i
d\ Dumnezeu `n minte fel
de fel de gânduri bune.
Mai sco]i [i tu la iveal\ ni[-
te gânduri cum a scos p\-
rintele Arsenie c\: „~n
mintea strâmb\ [i lucrul
drept se strâmb\“. P\i,
acesta e ca din Filocalie!
„~n mintea strâmb\ [i lu-
crul drept se strâmb\“.
Vrei s\ faci lucru drept?
~ntâi `ndreapt\ mintea, c\
dac\ nu, mintea `]i
strâmb\ lucrul drept.
Eu `nc\ nu am con[tiin-
]a, la vârsta mea, c\ m-am
`ntâlnit cu cineva care are
rug\ciunea de toat\ vre-
mea [i care este un adev\-
rat isihast. Nici `n ]ar\,
nici `n alt\ parte, câ]i oa-
meni am cunoscut.
Eu nici nu cer lucrul
acesta, pentru c\, `n defi-
nitiv, fiecare om se anga-
jeaz\ la via]a spiritual\ cu
m\surile lui [i cu capaci-
tatea lui [i realizeaz\ cât
poate el realiza [i cât `i
ajut\ Dumnezeu s\ reali-
zeze, [i atâta tot. Dar se
mai face [i ceva reclam\ `n
leg\tur\ cu unii, cu al]ii,
`ns\ realitatea este c\ fie-
care avem m\surile noas-
tre [i Dumnezeu s\ ne a-
jute [i s\ ne dea gânduri
bune, s\ `nmul]easc\ gân-
durile bune, s\ `nmul]eas-
c\ luminile din gând [i a-
tunci, dac\ nu exist\ al]ii Arhimandritul Teofil
isiha[ti, o s\ fim noi, cât o P\r\ian, M\n\stirea
s\ putem s\ fim, [i binecu- Brâncoveanu, Sâmb\ta
vântarea lui Dumnezeu va de Sus - jude]ul Bra[ov
fi peste noi, c\, zice Sfân-
tul Ion Sc\rarul, dac\ nu g\ciunea [i e mai pu]in bi-
te rogi, se `mpu]ineaz\ ru- ne [i `n lumea aceasta. a

EDUCA}IE {I INTEGRARE EDITORIAL

Folosul interdisciplinarit\]ii Se vor scoate crucile

de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
Ideea reunirii mai multor
profiluri disciplinare pentru
a investiga complexitatea lu-
mii `n care tr\im ni se pare
de mare importan]\ [i tre-
buie salutat\. Cercet\rile
secven]iale [i parcelate sunt
bune, cu condi]ia ca acestea
s\ fie puse `n concordan]\, s\
devin\ rezonante, s\ fie su-
puse la probe corelative, „`n
oglind\“, s\ fie comparate
sau completate unele cu al-
tele, s\ fie ratificate `n con-
cordan]\ cu anumite valori.
Ceea ce lipse[te investiga]iei
strict disciplinare este ra-
portarea la un context mai
larg, deschiderea abord\rilor
[i a explica]iilor unele fa]\ de
altele, semnificarea rezulta-
telor lor din perspectiva unor
etaje mai `nalte ale c\ror
]inte epistemologice ne lip-
sesc de multe ori.
Salut\m, de asemenea,
faptul c\ o astfel de ini]iativ\
vine din direc]ia teologiei,
ceea ce imprim\ acestei ini-
]iative un interes [i mai ma-
re. Ni se pare c\ o raportare
la valorile religioase, ultime
ne poate scoate dintr-un li-
man al incertitudinii [i chiar
al lipsei de sens. Am avut ilu-
zia mai mult timp c\ filosofia
ar fi putut s\ se constituie
`ntr-o astfel de platform\
d\t\toare de semnifica]ii.
Dar filosofia, mai veche sau
mai nou\, vine cu incertitu-
dinile ei, cu alunec\ri dubita-
tive sau nihiliste, cu piste ce
atac\ [i de-construiesc sen-
sul. Pozi]ion\rile filosofice
ele `nsele `[i caut\ uneori
temeiuri dincolo de cadrajele
specifice, m\rturisind, `n
acest fel, limite [i sl\biciuni.
Se [tie c\ interdisciplinari-
tatea pune accentul pe di-
mensiunea coabit\rii, com-
pletitudinii, articul\rii mai
multor m\rci explicative sau
metodologii, [i acrediteaz\ c\
doar integrativul [i holisticul
bine fundamentate au [ansa
s\ ne fac\ s\ `n]elegem sen-
surile adânci ale existen]ei.
Dincolo de aceast\ asump]ie
metodologic\, interdiscipli-
naritatea mai prezint\ un
avantaj: ea ne arat\ c\ ra-
portarea la lume numai prin
cunoa[tere este insuficient\,
`nglobând `n demersurile ei
[i contribu]iile pe care le au
sensibilitatea [i credin]a o-
mului. O idee este nu doar
produsul min]ii, ci este [i o
proiec]ie afectiv\, o dorin]\,
un crez. Acest resort „para-
lel“ a dinamizat `ntotdeauna
cunoa[terea [i a f\cut ca
omul s\ [tie mai mult, s\ se
`ndrepte spre bine, spre va-
lori. Cunoa[terea prin meca-
nismele mentale r\mâne
stearp\ dac\ nu este aureo-
lat\ de ceea ce simte inima
sau poate credin]a. Canto-
narea `n ra]ionalism ne poate
conduce la nonsens sau ne
`mpinge spre aporii insur-
montabile, inclusiv pentru
ra]iune.
Chiar dac\ tr\im `ntr-o
epoc\ a clam\rii holismului [i
globalismului, se practic\ pe
mai departe abordarea frag-
mentar\, autarhic\, de adân-
cime, neglijându-se confluen-
]ele, difuziunile, interdepen-
den]ele. Exist\ un gust al spe-
cializ\rilor [i `ngustimilor,
care obnubileaz\ coeren]a du-
p\ care tânjim. S-a ajuns
chiar la un cult al cercet\rii
„egoiste“, `n care nu [tie
dreapta ce face stânga. Omul
de [tiin]\ este rupt de crea]ia
artistic\, desconsider\ con-
textul socio-cultural, nu vede
`n perspectiv\, uneori nu [tie
sau nu ia `n seam\ ceea ce
descoper\ confra]ii lui.
Aruncarea de pun]i de
leg\tur\, conlucrarea dintre
mai multe paradigme ex-
plicative, articularea puterii
min]ii cu alte facult\]i uma-
ne poate s\ refac\ ceva din
comprehensiunea funciar\ a
omului privit\ ca un tot, ca
un continuum de st\ri ce `[i
dau mâna pentru a cunoa[te,
a ac]iona [i a valoriza univer-
sul ce `l `nconjoar\.
Valoarea cultural\ a cu-
noa[terii spore[te când se
sprijin\ pe referen]ialuri mai
largi, când [tie s\ asculte de
normativitatea eticii sau de
chem\rile ac]iunii. Se spune
c\ [tiin]a `nseamn\ putere,
dar aceasta nu deriv\ dintr-o
pozi]ionare idolatr\, ci prin
emergen]\ [i difuziune a
perspectivelor. {i `n nici un
caz, ea nu trebuie exercitat\
oricum [i de oricine. O idee
[tiin]ific\ poate ucide indi-
vizi sau colectivit\]i, poate a-
duce nelini[ti sau calamit\]i,
poate fi deturnat\ de la un
scop benefic atunci când nu
este „`ncadrat\“ de un ori-
zont transcendent, c\l\uzi-
tor, „`mblânzitor“, ratifica-
tor. O putem lua razna cu
to]ii dac\ nu [tim s\ utiliz\m
cunoa[terea la care ajungem.
L\sat\ `n voia sor]ii, ra]iu-
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al Departamentului
pentru Preg\tirea Personalului
Didactic, Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i
nea produce mon[tri, de care
nu mai putem sc\pa la un
moment dat.
Perspectiva interdiscipli-
nar\ d\ un sens `nalt inte-
rogativit\]ii [i caut\ r\spun-
suri la `ntreb\ri de genul
care este rostul cunoa[terii,
pân\ unde putem cunoa[te,
ce putem face cu ideile noas-
tre, cum [i când ne mai re-
cunoa[tem `n ele, cum trecem
de la o idee la alta, cum
fuzion\m mai multe idei,
cum le punem `n practic\.
Unificarea presupus\ de
aceast\ manier\ de vizare a
lucrurilor nu `nseamn\ nive-
lare, aplatizare, dispari]ia
contururilor disciplinare, ci
`ndeamn\ la crearea de bune
vecin\t\]i, la continuitate `n
investiga]ie, la circularitate
ideatic\ sporitoare, la de-
cantare a unui orizont mai
`nalt din perspectiva c\ruia
lucrurile pot fi cunoscute mai
profund [i mai cu `n]elepci-
une.
A[adar, felicit\ri ini]iato-
rilor [i sus]in\torilor Centru-
lui de Cercet\ri Interdiscipli-
nare Avansate `n Religie [i
{tiin]\ al Universit\]ii „Al. I.
Cuza“ Ia[i [i via]\ lung\ pu-
blica]iei sale „Journal for In-
terdisciplinary Research on
Religion and Science“. Am
credin]a c\ rezultatele vor fi
fructuoase! a
de pe biserici?
de pr. Constantin
STURZU
Recent a fost readus `n a-
ten]ia opiniei publice un su-
biect extrem de sensibil: pro-
blema afi[\rii icoanelor `n
[coli. Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului a a-
tacat recomandarea Consiliu-
lui Na]ional pentru Combate-
rea Discrimin\rii (CNCD) de
a scoate simbolurile religioase
din [coli, `ns\ a pierdut, `ntr-o
prim\ instan]\, la Curtea de
Apel Bucure[ti. Decizia nu
este una definitiv\, urm=nd
noi procese cu acest subiect.
Dac\ instan]ele nu vor valida
pozi]ia Ministerului Educa]iei
[i a altor organiza]ii civice ([i,
`n primul r=nd, a Bisericii Or-
todoxe) de a l\sa la latitudi-
nea comunit\]ilor locale (p\-
rin]i-copii-profesori) decizia
privind afi[area simbolurilor
religioase, atunci putem spu-
ne c\ este `n pericol `ns\[i li-
bertatea de expresie reli-
gioas\ `n spa]iul public.
Faptul c\ numeroase comu-
nit\]i (nu doar din spa]iul [co-
lar) au decis, dup\ decembrie
1989, s\ a[eze crucea sau
icoana `n locul l\sat gol de
`nsemnele comuniste este ex-
presia dorin]ei de a reveni la
simbolurile tradi]ionale rom=-
ne[ti, `n locul unora care s\
exprime orientarea politic\ de
moment a statului rom=n. Noi
ne-am format ca popor [i am
supravie]uit ca na]iune `n
primul r=nd prin intermediul
credin]ei [i al culturii cre[tine.
Integrarea `n Uniunea Euro-
pean\ nu ne oblig\ la renun-
]area sau diminuarea acestui
specific na]ional ci, dimpo-
triv\, legisla]ia european\
garanteaz\ [i protejeaz\ iden-
titatea cultural\ a fiec\rei
na]iuni.
Dac\ pentru unele state
doar crucifixul este considerat
un simbol religios [i cultural,
pentru ]\rile cu popula]ie ma-
joritar ortodox\ icoanele au
acela[i statut special. Pentru
rom=ni, icoana este un simbol
la fel de important ca [i cru-
cea. Rom=nii poart\ icoana la
buzunarul de la piept, o afi-
[eaz\ la locul de munc\, `n
ma[ina pe care o conduc, `n
troi]ele ridicate la r\sp=ntii
de drumuri etc. Sunt foarte
numeroase spa]iile publice `n
care, din proprie ini]iativ\,
cet\]eni rom=ni afi[eaz\ acest
simbol, deopotriv\ religios [i
cultural.
Eliminarea icoanelor [i a
crucifixelor din institu]iile
publice ar marca o degenerare
a laicismului. Pentru c\ un
laicism care vrea s\ exclud\
orice fel de simbol relativ la
Dumnezeu din domeniul vie]ii
publice este de fapt un ateism
intolerant. Biserica sprijin\ o
laicitate s\n\toas\, care s\
marcheze un raport de coope-
rare `ntre Stat [i Biseric\.
Interzicerea prin lege a
prezen]ei unui simbol religios
`n spa]iul public constituie un
precedent periculos. S-ar pu-
tea ajunge, `n final, la exclu-
derea oric\ror manifest\ri de
ordin religios `n public, cum
ar fi procesiunile religioase,
`nsemnarea cu semnul crucii,
tragerea clopotelor etc. Repre-
zentan]ii acestui curent de
opinie ateist\ s-ar sim]i `ncu-
raja]i s\ solicite [i excluderea
crucii de pe biserici, de pe case
sau de la marginea drumu-
rilor, absolutiz=nd ideea c\ re-
ligia ]ine doar de sfera vie]ii
private.
Pentru cei de alt\ confe-
siune sau pentru atei, icoa-
nele nu sunt, probabil, dec=t
tablouri religioase [i nu pot
agresa privirea sau libertatea
de con[tiin]\ a acestora. Toc-
mai pentru c\ o privesc f\r\
credin]\ sau f\r\ a con[tien-
tiza faptul c\ ea este o punte
de leg\tur\ cu persoanele pe
care le `nf\]i[eaz\, afi[area
unei icoane nu le poate d\una
cu nimic.
Pentru cei credincio[i `ns\,
icoanele reprezint\ [i un
`ndemn la sfin]enie, la un
comportament moral adecvat
cu preceptele cre[tine. A[adar,
copiii cre[tini vor fi mai res-
ponsabili fiind „veghea]i“ de
prezen]a icoanelor. Sfin]ii
reprezint\ adev\rate repere
morale `n societate, iar a-i
`ndep\rta pe copii de aceste
modele este un act antie-
duca]ional. Cu at=t mai mult
cu c=t tr\im `ntr-o societate `n
care sunt mediatizate nume-
roase vedete, adev\ra]i „idoli“
pentru unii copii, care nu au
un comportament moral adec-
vat. Prezen]a unui chip sf=nt
`ntr-un spa]iu public nu
afecteaz\ personalitatea [i
demnitatea nici unei persoane
ci, dimpotriv\, moralizeaz\ [i
civilizeaz\. a
4 Duminic\, 1 iulie 2007
Cuv=nt
de `n]elepciune
Cum `l sim]i pe Dumnezeu?
A pretinde s\-L „sim]i”
pe Dumnezeu pare a fi cel
pu]in o naivitate, dac\ nu
o `ndr\zneal\ ie[it\ din
comun. Când proorocul
Moise a vrut s\-L vad\ pe
Dumnezeu a primit un
r\spuns cât se poate de
tran[ant: „Nu poate omul
vedea fa]a Mea [i s\ tr\-
iasc\”. Cu toate acestea,
`n spiritualitatea cre[tin\
r\s\ritean\, tema per-
ceperii, a sim]irii prezen-
]ei lui Dumnezeu `n a-
dâncul inimii este una cât
se poate de familiar\.
Aflat `n exil `n Europa
occidental\, teologul Vla-
dimir Lossky (1903-1958)
s-a aflat `n situa]ia de a
explica mediilor intelec-
tuale vest-europene prin-
cipalele tr\s\turi ale spi-
ritualit\]ii ortodoxe. Cu
toate c\ nu ducea lips\ de
metode erudite de expu-
nere, Lossky apeleaz\ a-
desea la istorisiri pentru a
ilustra teme fundamen-
tale ale tr\irii [i spiritu-
alit\]ii cre[tinismului r\-
s\ritean. Dialogul dintre
Sfântul Serafim de Sarov
[i ucenicul s\u, redat `n
pasajul urm\tor, poate
suplini probabil mii de pa-
gini de expuneri savante,
cu privire la experien]a
tr\irii Duhului Sfânt `n
via]a unui cre[tin.
Insensibilitatea
fa]\ de Dumnezeu
este anormal\
„Noi nu putem s\ nu-L
sim]im pe Dumnezeu, da-
c\ firea noastr\ este `n
stare de s\n\tate duhov-
niceasc\. Nesim]irea `n
via]a l\untric\ este o stare
anormal\. Trebuie s\ [tii
s\ `]i recuno[ti propriile
st\ri [i s\ judeci fenome-
nele vie]ii mistice. Pentru
aceasta, Sfântul Serafim
din Sarov `[i `ncepe `nv\-
]\turile duhovnice[ti cu
cuvintele: „Dumnezeu este
un foc care `nc\lze[te [i
aprinde inimile. Dac\ sim-
]im `n inimile noastre fri-
gul ce vine de la diavol -
c\ci diavolul este rece -,
s\-L chem\m pe Domnul
[i El va veni [i va `nc\lzi
inima noastr\ prin dra-
gostea fa]\ de El [i fa]\ de
aproapele. {i `n fa]a c\l-
durii fe]ei Sale va fi alun-
gat frigul vr\jma[ului“.
Harul se va face cunos-
cut ca bucurie, pace, c\l-
dur\ l\untric\, lumin\. O
persoan\ care intr\ `n
unire din ce `n ce mai
strâns\ cu Dumnezeu nu
poate r\mâne `n afara lu-
minii. Dac\ ea se afl\ a-
fundat\ `n `ntuneric, a-
ceasta se datoreaz\ faptu-
BIOGRAFII LUMINOASE
Vladimir N. Lossky
A fost un important teolog
din emigra]ia rus\. S-a n\scut
`n 1903 [i a fost exilat din Rusia
`n 1922. S-a mutat la Paris doi
ani mai târziu [i a fost primul
decan al Institutului Teologic
„Sf. Dionisie“ din Paris, unde a
Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
lui c\ firea sa este `ntune-
cat\ de vreun p\cat sau
pentru c\ Dumnezeu o
`ncearc\ pentru a-i m\ri
[i mai mult râvna. Aceste
st\ri trebuie dep\[ite prin
ascultare [i smerenie, la
care Dumnezeu r\spunde
ar\tându-Se din nou `n
suflet, `mp\rt\[ind Lumi-
na Sa fiin]ei omene[ti p\-
r\site pentru o vreme.
Usc\ciunea sufletului es-
te o stare boln\vicioas\
care nu poate dura; au-
torii de lucr\ri de ascetic\
[i mistic\ apar]inând tra-
di]iei orientale n-au con-
siderat vreodat\ usc\ciu-
nea sufletului drept o
etap\ necesar\ [i normal\
pe calea unirii cu Dum-
nezeu. Ea este un accident
foarte frecvent pe aceast\
cale, dar totdeauna pri-
mejdios. Este o `ncercare
care duce fiin]a uman\ la
hotarele mor]ii duhovni-
ce[ti, pentru c\ urcu[ul
spre sfin]enie, lupta pen-
tru lumina dumnezeiasc\
nu este f\r\ primejdie.
Cei ce caut\ lumina, via]a
con[tient\ `n Dumnezeu,
trec printr-o mare prime-
jdie duhovniceasc\, dar
Dumnezeu nu-i las\ s\
r\t\ceasc\ `n `ntuneric.
Sfântul Serafim
de Sarov [i experien]a
Duhului Sfânt
Un pasaj extras din
Revela]iile Sfântului Se-
rafim din Sarov, scrise la
`nceputul veacului al
XIX-lea, ne face s\ `n]ele-
gem mai bine decât toate
expunerile teologice `n ce
const\ aceast\ siguran]\,
aceast\ „gnoz\“ sau cu-
noa[tere a unirii cu Dum-
nezeu. ~n cursul unei con-
vorbiri pe care o avea cu
Sfântul Serafim la mar-
ginea unei p\duri, `ntr-o
diminea]\ de iarn\, un
ucenic al Sfântului Sera-
fim, autorul textului pe
care `l cit\m, a spus `nv\-
]\torului s\u:
- „Nu `n]eleg totu[i cum
putem avea siguran]a c\
ne afl\m `n Duhul lui
Dumnezeu. Cum a[ putea
s\ recunosc `ntr-un mod
sigur, `n mine `nsumi,
ar\tarea Lui?
- }i-am mai spus - zice
P\rintele Serafim - c\ este
foarte simplu. }i-am vor-
bit mult\ vreme despre
starea `n care se g\sesc cei
care sunt `n Duhul lui
Dumnezeu; [i-am l\murit,
de asemenea, cum trebuie
recunoscut\ prezen]a Lui
`n noi... Ce-]i mai trebuie,
prietene?!
- Trebuie s\ pricep mai
bine tot ce mi-ai spus.
predat teologia dogmatic\. Este
cunoscut mai ales pentru lu-
crarea „Teologia mistic\ a
Bisericii de R\s\rit“.
Vladimir s-a n\scut la 26 mai
1903, `n familia lui Nicolai
Onufrievici Lossky, filosof [i pro-
Când Duhul lui Dumnezeu coboar\ `n om [i `l `nv\luie `n plin\tatea prezen]ei Sale,
atunci sufletul este covâr[it de o negr\it\ bucurie, c\ci Duhul Sfânt umple de bucurie
toate cele pe care le atinge... Dac\ pârga bucuriei viitoare umple deja sufletul nostru
de o asemenea blânde]e, de o asemenea bucurie, ce vom spune despre bucuria care
`i a[teapt\ `n ~mp\r\]ia cereasc\ pe to]i cei ce plâng aici, pe p\mânt?
- Prietene, amândoi slavei Tale. {i, cum vezi, mâini, nici trupul inter- fletul este covâr[it de o
suntem `n aceast\ clip\ `n prietene, Domnul a `m- locutorului t\u, nimic, negr\it\ bucurie, c\ci
Duhul lui Dumnezeu... De plinit pe dat\ aceast\ ce- decât lumina str\lucitoa- Duhul Sfânt umple de bu-
curie toate cele pe care le
ce nu vrei s\ m\ prive[ti? rere a smeritului Sera- re care se r\spânde[te de-
- Nu te pot privi P\- fim... Cât de recunosc\- parte, la câ]iva stânjeni atinge... Dac\ pârga bu-
curiei viitoare umple deja
rinte, r\spunsei, ochii t\i tori trebuie s\ fim lui `n jur, luminând prin
arunc\ fl\c\ri; fa]a ta a Dumnezeu pentru acest str\lucirea sa paji[tea sufletul nostru de o ase-
menea blânde]e, de o ase-
devenit mai orbitoare de- negr\it dar acordat a- acoperit\ cu z\pad\ [i
cât soarele [i m\ dor ochii mândurora! Nici chiar fulgi albi care nu conte- menea bucurie, ce vom
spune despre bucuria care
privindu-te. P\rin]ii pustiului n-au nesc s\ cad\...
- Nu te teme de nimic - avut totdeauna asemenea - Ce sim]i?..., m\ `ntre- `i a[teapt\ `n ~mp\r\]ia
cereasc\ pe to]i cei ce
spuse el - `n aceast\ clip\ semne ale bun\t\]ii Sale. b\ P\rintele Serafim.
ai devenit la fel de lumi- Aceasta `nseamn\ c\ ha- - O bun\stare nesfâr- plâng aici, pe p\mânt? {i
tu, prietene, ai plâns
nos ca [i mine. {i tu e[ti rul lui Dumnezeu - ca o [it\, r\spunsei.
acum `n plin\tatea Du- maic\ plin\ de duio[ie - Dar ce fel de bun\s- destul `n cursul vie]ii tale
p\mânte[ti, dar vezi bu-
hului lui Dumnezeu; alt- fa]\ de copiii ei - a bine- tare? ~n ce anume? curia pe care ]i-o trimite
fel, nu m-ai putea vedea voit ca prin mijlocirea - Simt, r\spunsei, o a- Domnul ca s\ te mângâie
a[a cum m\ vezi. Maicii lui Dumnezeu s\-]i semenea lini[te, o aseme- chiar `n lumea aceasta.
{i, aplecat spre mine, mângâie inima `ntris- nea pace `n sufletul meu, Acum trebuie s\ te nevo-
`mi spuse `ncet la ureche: tat\... A[adar, de ce nu c\ nu g\sesc cuvinte s\ o ie[ti, s\ faci necontenite
- A[adar, d\ slav\ vrei, prietene, s\ m\ spun. str\danii, s\ dobânde[ti
Domnului Dumnezeu prive[ti drept `n fa]\? - Aceasta, prietene, es- puteri din ce `n ce mai
pentru nesfâr[ita Sa bu- Prive[te f\r\ team\, des- te pacea despre care vor- mari pentru a ajunge la
n\tate pe care o are fa]\ chis! Domnul este cu noi. bea Domnul, când spunea m\sura des\vâr[it\ a
de noi. A[a cum ai v\zut, ~ncurajat de aceste cu- ucenicilor S\i: Pacea Mea staturii lui Hristos... A-
nici n-am f\cut m\car vinte, am privit [i am fost dau vou\; pacea pe care ceast\ bucurie pe care o
semnul crucii; a fost de cuprins de o evlavioas\ lumea nu o poate da... sim]im `n aceast\ clip\,
ajuns s\ rog numai pe spaim\. Imagineaz\-]i fa- pacea care covâr[e[te `n parte [i scurt\, atunci
Dumnezeu `n gând, `n i- ]a omului care-]i vorbe[te toat\ mintea. se va ar\ta `n toat\
nima mea, spunând l\un- `n mijlocul soarelui `n Ce mai sim]i `nc\? str\lucirea ei, covâr[ind
tric: Doamne, `nvredni- str\lucirea razelor sale - O nesfâr[it\ bucurie fiin]a noastr\ cu negr\ite
ce[te-l s\ vad\ limpede orbitoare de la mijlocul `n inim\. desf\t\ri pe care nimeni
cu ochii s\i trupe[ti a- zilei. Vezi mi[carea buze- {i P\rintele Serafim nu ni le va putea r\pi“.
ceast\ pogorâre a Duhu- lor sale, expresia schim- urm\: (Vladimir Lossky, Teeoloo-
lui T\u, cu care `nvred- b\toare a ochilor lui, `i - Când Duhul lui Dum- gia Mistticc\ a Biseericcii dee
nice[ti pe slujitorii T\i, auzi vocea, sim]i mâinile nezeu coboar\ `n om [i `l R\s\ritt, trad. de Vasile
când binevoie[ti s\ li Te lui care te ]in de umeri, `nv\luie `n plin\tatea R\duc\, Ed. Anastasia,
ar\]i `n m\rita lumin\ a dar nu vezi nici aceste prezen]ei Sale, atunci su- Bucure[ti, 1992)
fesor la Universitatea din Sankt sie“ din Paris, unde a predat
Petersburg. Dup\ ce Vladimir [i-a teologie dogmatic\. A r\mas
`nceput studiile la Universitatea acolo pân\ la moartea sa
din Petersburg, Nicolai Lossky [i
familia sa au fost expulza]i din
nea[teptat\ (la vârsta de numai
54 de ani), la 7 februarie 1958.
Rusia, `n noiembrie 1922. Vla- Pe lâng\ faptul c\ a fost de-
dimir a fost silit s\-[i continue canul Institutului „Sf. Dionisie“,
studiile la Praga, `n Cehia, iar Lossky este cunoscut mai ales
apoi la Sorbona, `n Paris (unde se pentru lucrarea sa numit\ „Teo-
stabilise familia sa). Era interesat logia mistic\ a Bisericii de R\s\-
mai ales de patristica greac\ [i de rit“, prima sintez\ patristic\ de
filosofia medieval\ occidental\. teologie a dogmei, care s-a bucu-
A fost primul decan al rat de o larg\ recunoa[tere `n `n-
Institutului Teologic „Sf. Dioni- treaga lume ortodox\. a
 Duminic\, 1 iulie 2007 5
Atunci când cineva se roag\ sincer pentru cei ce-l vr\jm\[esc, a reu[it s\
Evanghelia scoat\ tot r\ul din propriu-i suflet, s\ alunge orice resentiment, s\ se manifeste
ca un suflet lipsit de boal\. {i dimpotriv\, când cineva nu-i `n stare s\ fac\ ace[ti
pa[i evanghelici, `nseamn\ c\ a r\mas `n continuare bolnav. A[adar, rug\ciunea
de duminic\ pentru vr\jma[i, aceast\ „terapie“ duhovniceasc\ `ntâlnit\ doar `n Evanghelie,
este unul dintre cele mai tari medicamente, pentru orice fel de boal\.

Cuvântul
vindec\tor
Evanghelia duminicii a V-a dup\ Rusalii
(Vindecarea celor doi demoniza]i din ]inutul
Gadarei)

Matei 8, 24-3
34
24. {i, iat\, furtun\ mare s-a ridicat pe mare,
`ncât corabia se acoperea de valuri; iar El dormea.
25. {i venind ucenicii la El, L-au de[teptat
zicând: Doamne, mântuie[te-ne, c\ pierim.
26. Iisus le-a zis: De ce v\ este fric\, pu]in cre-
dincio[ilor? S-a sculat atunci, a certat vânturile [i
marea [i s-a f\cut lini[te deplin\.
27. Iar oamenii s-au mirat, zicând: Cine este
Acesta c\ [i vânturile [i marea ascult\ de El?
28. {i trecând El dincolo, `n ]inutul Gadarenilor,
L-au `ntâmpinat doi demoniza]i, care ie[eau din
morminte, foarte cumpli]i, `ncât nimeni nu putea
s\ treac\ pe calea aceea.
29. {i iat\, au `nceput s\ strige [i s\ zic\: Ce ai
Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici
mai `nainte de vreme ca s\ ne chinuie[ti?
30. Departe de ei era o turm\ mare de porci,
p\scând.
31. Iar demonii ~l rugau, zicând: Dac\ ne sco]i
afar\, trimite-ne `n turma de porci.
32. {i El le-a zis: Duce]i-v\. Iar ei, ie[ind, s-au
dus `n turma de porci. {i iat\, toat\ turma s-a
aruncat de pe ]\rm `n mare [i a pierit `n ap\.
33. Iar p\zitorii au fugit [i, ducându-se `n
cetate, au spus toate cele `ntâmplate cu demo-
niza]ii.
34. {i iat\ toat\ cetatea a ie[it `n `ntâmpinarea
lui Iisus [i, v\zându-L, L-au rugat s\ treac\ din
hotarele lor.

de pr. prof. univ. dr.
Vasile GORDON
Câteva duminici la rând,
`ncepând cu a IV-a dup\
Rusalii, sunt rânduite la
Sfânta Liturghie evanghelii
`n care ni se vorbe[te despre
felurite vindec\ri s\vâr[ite
de Mântuitorul nostru Iisus
Hristos. Astfel, duminica
trecut\ a]i auzit despre mi-
nunea vindec\rii slugii su-
ta[ului, `n aceasta - despre
vindecarea a doi `ndr\ci]i
din ]inutul gherghesenilor,
duminica viitoare vom auzi
despre vindecarea sl\b\no-
gului din Capernaum etc.
Aceste vindec\ri, ca
toate celelalte descrise `n
Sfintele Evanghelii, o dat\
cu binefacerea de moment,
au avut darul s\ preves-
teasc\, de fapt, marea mi-
nune a vindec\rii neamu-
lui omenesc din boala ro-
birii p\catului [i a mor]ii,
cu un cuvânt, mântuirea.
„Sacro-terapii“?
Dorim s\ eviden]iem `n
cele ce urmeaz\ un dar al
Bisericii, un medicament
deosebit de pre]ios, prea
pu]in `ntrebuin]at: Sfinte-
le Evanghelii. Am ales
acest subiect constatând
c\, `n ultima vreme, s-au
`nmul]it publica]iile (c\r]i,
reviste, bro[uri) care pro-
pun fel de fel de „terapii“ [i
care, departe de a ne vin-
deca, ne pot agrava sufe-
rin]ele, mai ales cele de or-
din sufletesc. Este vorba
atât de produc]iile sectare,
de toate nuan]ele, cât [i ale
unor pretin[i vindec\tori
care se declar\ cre[tini or-
todoc[i, dar care, prin i-
deile pe care le profeseaz\,
se situeaz\, de fapt, `n a-
fara cre[tinismului. Unii
dintre ei vorbesc chiar de
„sacro-terapii“, adic\ „sfin-
te-tratamente“. Trebuie s\
preciz\m, `ns\, c\ `ntâl-
nim [i c\r]i publicate de
c\tre unii slujitori ai bi-
sericii, mai pu]in aviza]i `n
domeniu [i gr\bi]i `n a da
solu]ii, care, sub preten]ia
„sacro-terapiei“, seam\n\
confuzii, folosind [i un lim-
baj alambicat, plin de pre-
]iozit\]i. Con]inutul aces-
tora nu-i altceva, `ns\, de-
cât un amalgam de puerili-
t\]i [i dulceg\rii.
Chiar [i c\r]ile unor fi-
losofi cre[tini sunt conta-
minate câteodat\ de peri-
colul alunec\rii `n cea]\ [i
aproxim\ri, atunci când
sunt desp\r]ite de duhul
evanghelic. Spre exemplu,
nu cu foarte mul]i ani `n
urm\ a fost republicat\ o
carte a lui Constantin Noi-
ca, intitulat\ „{ase mala-
dii ale spiritului contempo-
ran“ („Humanitas“, 1997),
`n care autorul descrie [ase
boli considerate mai grave
`n zilele noastre. Trebuie
s\ facem precizarea c\ filo-
soful Noica merit\ toat\
pre]uirea pentru via]a ex-
emplar\ [i pentru scrisul
reprezentativ. Aceast\ car-
te, `ns\, dincolo de carac-
terul descriptiv ([i acesta
destul de criptic, bolile
enumerate purtând nume
cifrate: catholita, todetita,
horetita, acatholia, atode-
dia, ahoretia), nu vine, du-
p\ opinia noastr\, cu o
solu]ie, a[a cum era de a[-
teptat. Mai mult, `ns\[i
descrierea este f\cut\ `ntr-
un stil complicat, specific
unei gândiri filosofice pu-
]in accesibile. Este adev\-
rat c\ ea se adreseaz\ unei
anume elite, care poate fi
chiar entuziasmat\, pe
bun\ dreptate, pentru pro-
funzimea analizelor. Dar `i
lipse[te acea simplitate ca-
racteristic\ Sfintelor Eva-
nghelii, despre care nu se
poate spune c\ sunt lipsite
de profunzime.
Salut\m, totu[i, aluzia
pe care credem c\ o face
Noica spre cele sfinte, in-
clusiv, deci, spre Evanghe-
lii, atunci când spune la un
moment dat: „~i r\mâne
omului s\-[i reg\seasc\
propria bog\]ie spiritua-
l\... spre a rec\p\ta astfel,
dincolo de spiritul exac-
tit\]ii, câteva c\i c\tre
adev\r, [i spre a se reg\si
cu adev\rat ca om al spiri-
tului, iar nu ca laborant al
lui...(p. 153).
Diagnostic [i
tratament evanghelic
„Propria bog\]ie spiri-
tual\“ nu `nseamn\ alt-
ceva, pentru noi ortodoc[ii,
decât tezaurul p\strat `n
Sfânta Scriptur\ [i Sfânta
Tradi]ie. De aceea, des-
chizând Evangheliile, vom
descoperi, `n multe locuri,
descrieri simple dar pre-
cise ale bolilor [i ale cau-
zelor acestora, totodat\ so-
lu]ii de vindecare ce nu
dau niciodat\ gre[. Astfel,
vom observa c\ cele mai
multe boli, dac\ nu cumva
toate, se g\sesc `n strâns\
leg\tur\ cu p\catele. Iar
acestea `[i au sursa, de
cele mai multe ori, `n\un-
trul nostru. Mântuitorul o
spune limpede, cât se
poate de simplu: „C\ci din
inim\ ies: gânduri rele, u-
cideri, adultere, desfrân\-
ri, furti[aguri, m\rturii
mincinoase, hule... Acestea
sunt care spurc\ pe om!“
(Matei 15, 19-20).
Iat\ un diagnostic pre-
cis, formulat `n pu]ine cu-
vinte, dar suficiente pen-
tru orice nivel de
`n]elegere. Ei bine, o astfel
de inim\ este otr\vit\, bol-
nav\, care va `mboln\vi
`ntreg trupul [i sufletul
acelui om, dar [i pe al celor
din juru-i. Sau alt exem-
plu: „Lumin\torul trupu-
lui este ochiul. De va fi
ochiul t\u curat, tot trupul
t\u va fi luminat. Iar de va
fi ochiul t\u r\u, tot trupul
t\u va fi `ntunecat...“
(Matei 6, 22-23).
Mântuitorul nu se
rezum\, `ns\, la caracterul
descriptiv al bolii [i al
p\catelor. ~n Evanghelii
`ntâlnim o sumedenie de
„re]ete“ de vindecare. Iat\
una dintre ele: „Celui care
cere de la tine, d\-i; [i de la
cel care voie[te s\ se
`mprumute de la tine nu-]i
`ntoarce fa]a ta... Iubi]i pe
vr\jma[ii vo[tri, binecu-
vânta]i pe cei ce v\ bles-
tem\, face]i bine celor ce
v\ ur\sc [i ruga]i-v\ pen-
tru cei ce v\ vat\m\ [i v\
prigonesc. Ca s\ fi]i fii ai
Tat\lui vostru Cel din
ceruri...“ (Matei 5, 42-45).
Re]inem, cu deosebire,
acest medicament: rug\-
ciunea pentru cei ce ne
prigonesc, adic\ pentru
vr\jma[ii no[tri.
Terapia
duhovniceasc\
Se cunoa[te c\ rug\ciu-
nea `n sine, de orice fel,
este aduc\toare de mari [i
multe binefaceri. Dar este,
totodat\, o cale pre]ioas\
de vindecare, pentru cel
care o face [i pentru cel
pentru care se face. Sf. Ap.
Iacov noteaz\ `n aceast\
privin]\: „Ruga]i-v\ unul
pentru altul, ca s\ v\ vin-
deca]i, c\ mult poate rug\-
ciunea st\ruitoare a drep-
tului“ (5, 16). Cel angajat
`n rug\ciune `[i creeaz\,
astfel, o stare duhovni-
ceasc\ benefic\, plin\ de
sfin]enie, bun\tate [i pace.
Prin lucrarea harului, a-
ceast\ stare se transmite
[i celui pentru care se roa-
g\. Iar culmea acestei lu-
cr\ri este rug\ciunea pen-
tru vr\jma[i, izvorât\ din
iubirea pentru vr\jma[i,
recomandat\ de Mântuito-
rul Iisus Hristos. Atunci
când cineva se roag\ sin-
cer pentru cei ce-l vr\jm\-
[esc, a reu[it s\ scoat\ tot
r\ul din propriu-i suflet,
s\ alunge orice resenti-
ment, s\ se manifeste ca
un suflet lipsit de boal\. {i
dimpotriv\, când cineva
nu-i `n stare s\ fac\ ace[ti
pa[i evanghelici, `nseamn\
c\ a r\mas `n continuare
bolnav. A[adar, rug\ciu-
nea pentru vr\jma[i, a-
ceast\ „terapie“ duhov-
niceasc\ `ntâlnit\ doar `n
Evanghelie, este unul din-
tre cele mai tari medica-
mente, pentru orice fel de
boal\.
Viziune superioar\
prin prisma
Evangheliei
~ng\dui]i-mi, acum, s\
v\ fac o confesiune per-
sonal\. Sunt chemat dese-
ori pe la casele cre[tinilor
de vârst\ `naintat\ pentru
a-i spovedi [i a-i `mp\rt\[i.
Observ cu aceste prilejuri
c\ de cele mai multe ori
noptiera sau masa sunt
pline de medicamente,
prin care, desigur, cei su-
ferinzi `[i alin\ durerile,
uneori greu de suportat.
Dar m\ bucur când v\d
al\turi [i Sfânta Scriptu-
r\, o carte de rug\ciuni, un
Ceaslov etc. Mai ales
Sfânta Scriptur\, aceast\
farmacie duhovniceasc\ a-
tât de pre]ioas\! Sau, alt\
confesiune. Stând de vorb\
cu diver[i oameni `mi dau
seama din felul `n care pun
problemele, dac\ sunt citi-
tori [i urm\tori ai Evan-
gheliei sau nu. C\ci in-
diferent de probleme sau
necazuri, cineva care iu-
be[te Evanghelia va avea
un mod superior de a
vedea lucrurile, de a-i
trata pe oameni etc.
Chiar bolnav sau s\rac
materialice[te, omul cu-
nosc\tor [i tr\itor al Evan-
gheliei este fericit suflete[-
te, incomparabil mai feri-
cit decât cel s\n\tos [i plin
de avu]ii, dar ignorant al
c\r]ilor sfinte. Mare bu-
curie am când `ntâlnesc
astfel de oameni! Dimpo-
triv\, când vorbesc cu
cineva [i `mi dau seama c\
nu gânde[te s\n\tos, c\ nu
tr\ie[te cre[tine[te, c\ este
st\pânit de patimi sau c\
este rob al deprim\rii, al
fricii, al supersti]iilor etc.,
de `ndat\ sunt determinat
s\ gândesc c\ acel om nu a
citit Evanghelia sau a
citit-o, dar o ignor\.
Medic [i pacient
S\ lu\m seama c\ de
frumuse]ea [i adâncimea
`nv\]\turilor ei s-au mi-
nunat [i se minuneaz\
neamuri de pe `ntreg
p\mântul! Noi avem din-
tru `nceputuri Evanghelia,
din darul Domnului, ceea
ce alte popoare, apar]in-
ând religiilor necre[tine,
nu au `nc\. Oricât am fi de
s\raci materialice[te, din
punct de vedere spiritual
suntem cei mai boga]i oa-
meni! Boga]i `n m\sura `n
care, `n deplina noastr\
libertate, vom l\sa a ne
p\trunde `n inimi cuvin-
tele Domnului, minunatele
Sale cuvinte, care hr\nesc
mai mult decât pâinea [i
potolesc setea mai mult
dec=t cea mai curat\ ap\.
Iar dac\ pentru multe
din bolile trupe[ti medica-
mentele farmaceutice se
dovedesc neputincioase, `n
plan sufletesc nu exist\
boal\ pe care Evanghelia
s\ n-o poat\ t\m\dui.
Sunt necesari doi factori,
`ns\: un „medic“ iscusit,
duhovnicul, [i un „pacient“
ascult\tor, cre[tinul ade-
v\rat. a
6 Duminic\, 1 iulie 2007
Cuv=nt de
`n]elepciune
Asce]ii - militan]ii radicali
din slujba Duhului
Câte lucruri sunt atât de pu]in
`n]elese ca asceza monahal\?!
Mai `n]elege lumea ca cineva s\
se consacre exclusiv lui
Dumnezeu `mbr\]i[ând starea
monahal\? Dar nu `n]elege nici
motivul pentru care cel astfel
consacrat n-ar da trupului toate
câte le cere [i câte i le ofer\
De la `nceput vom for-
mula o defini]ie a monahu-
lui, care se pierde adeseori
din vedere `n `ncerc\rile de
definire a lui [i `n lumina
c\reia asceza prime[te un
relief de absolut\ necesi-
tate.
Monahul este lupt\torul
cel mai hot\rât `n slujba
Duhului, este cavalerul emi-
nent al spiritului. Se reco-
mand\ aceast\ lupt\ [i la
alte categorii de oameni, ca
lupt\tori ai spiritului, cum
sunt poe]ii, muzicienii, filo-
sofii. {i, `ntr-o m\sur\ oare-
care, sunt [i ace[tia monahi.
Dar ei se mul]umesc s\ ridi-
ce pentru contempla]ia spec-
tatoare col]uri din marea
cortin\ ce acoper\ lumea in-
finit\ a spiritului, dar nu se
angajeaz\ nici ei [i nu reu-
[esc s\ angajeze nici pe al]ii,
nu reu[esc s\ se rup\ de
aceast\ lume [i s\ tr\iasc\
numai `n aceea de dincolo,
absorbindu-o `n ei `n[i[i sau
ridicându-se `n ea, care se
ofer\ pe ei `n[i[i cu voia ca
s\ fie scri[i - cum zice
Sfântul Maxim M\rturisi-
torul - cu condeiul Duhului.
Militan]ii radicali, mili-
tan]ii care angajeaz\ `ns\[i
via]a lor `n lupt\ pentru a-
cea lume s\l\[luit\ `n ei,
sunt monahii.
Deasupra
grani]elor omene[ti
Dar pentru a deveni vase
ale acestei lumi, ei trebuie
s\ se goleasc\ de tot ce au
de la aceast\ lume.
{i ei n\zuiesc la aceasta
nu pentru c\ ar fi, `n prin-
cipiu, `mpotriva crea]iunii
ca zidire a lui Dumnezeu, ci
pentru c\ nu vor s\ o aib\
pe aceasta deta[at\ de or-
Spiritul `n psihologie [i spiritism
Se face deseori o confuzie
`ntre psihicul propriu-zis [i
spiritual, confuzie care se
prezint\ sub dou\ forme in-
verse: `n prima, spiritul este
redus la psihic [i aceasta se
`ntâmpl\ `n explica]iile psi-
hologice ce se dau expe-
rien]elor cu adev\rat spiri-
tuale; `n a doua, psihicul e
luat, dimpotriv\, drept spiri-
tual [i exemplul cel mai vul-
gar este spiritismul, dar [i
alte forme mai complexe ale
neo-spiritismului purced la
fel din aceea[i eroare. ~n
amândou\ cazurile e ignorat
spiritualul.
Dar, `n primul caz el e
negat pur [i simplu... pe când
`n al doilea ne d\ iluzia unei
false spiritualit\]i. Motivul
pentru care atâ]ia oameni se
las\ am\gi]i de aceast\
lumea, pentru ca spiritul s\u s\
se poat\ `ndeletnici nesup\rat cu
studiul, cu medita]ia, cu
misiunea de propov\duire sau
de alinare a nevoilor sociale.
De aceea, am socotit c\
e nimerit s\ scrut\m pu]in sensul
ascezei monahale, convin[i
c\ `n el g\sim [i necesitatea ei.
dinea spiritului coborât\ din
ea, [i, deci, infectat\ de o-
trava p\catului, `ngustat\
`n margini de `ntuneric, ci
vor s-o recucereasc\ `n Duh,
s-o priveasc\ [i s-o `n]eleag\
din perspectiva `nalt\ a lu-
mii duhovnice[ti. La `nceput,
omul e lipit de suprafa]a o-
pac\ a lumii. Pentru ca a-
cest strat s\ devin\ str\ve-
ziu, pentru ca s\ vad\ lu-
mea `n adâncurile ei mi-
nunate, trebuie s\ se dezli-
peasc\ la `nceput de tot ce
vede `n ea.
S-a spus c\ via]a duhov-
niceasc\ se realizeaz\ la
frontierele dintre adâncurile
omului [i realitatea lumea-
sc\, mai bine zis c\ ea se
treze[te printr-o continu\
s\ltare a omului dincolo de
psihicul s\u natural. Ea e
contactul cu transceden]a
divin\ sau tr\irea real\ a
transceden]ei. Omul trebuie
s\ se ridice la frontiera de
sus a vie]ii sale naturale sau
dincolo de aceast\ frontier\,
pentru a intra `n lumea
Duhului.
Monahul, ca om al Duhu-
lui, e, a[adar, omul ce se tran-
scende necontenit, ce se lan-
seaz\ deasupra grani]ei sale
omene[ti, ce tr\ie[te `n con-
tact real cu transcenden]a di-
vin\. Dar preciz\m c\ tran-
scenden]a divin\, `n contact
cu care se realizeaz\ via]a
duhovniceasc\, nu trebuie
c\utat\ `n direc]ia infrau-
manului, ci deasupra lui.
Prelungirile infraumanu-
lui se `nfund\ tot mai mult
`n imanen]\, `n imanen]a
inferioar\ a animalit\]ii,
sau a animalit\]ii demonice.
Numai prelungirile supe-
rioare ale umanului, prelun-
girile ascendente ale carac-
terului personal [i ra]ional
duc spre transcenden]a ade-
iluzie este `n fond destul de
simplu: unii caut\ pretinse
puteri, adic\, sub o form\
sau alta, reproducerea de
fenomene, mai mult sau mai
pu]in extraordinare; al]ii se
silesc s\-[i centreze con[ti-
in]a spre prelungirile inferi-
oare ale individualit\]ii u-
mane, luându-le drept ar\-
t\ri superioare, numai pen-
tru c\ ace[tia sunt afar\ de
cadoul care `nchide `n gen-
eral activitatea omului de
mijloc, ce se nume[te azi
via]\ ordinar\, `n care nu in-
tervine nici o posibilitate de
ordin extracorporal. Ei vor
s\ ob]in\ rezultate sensibile
[i prin aceasta cred c\ au
ajuns la o realizare, dar tot
ce e cu adev\rat spiritual le
scap\ cu totul, ba nici nu-l
pot concepe.
v\rat\, spre ordinea Duhu-
lui, spre Dumnezeu. Dar
faptul c\ via]a duhovniceas-
c\ se g\se[te pe linia acelor
prelungiri ascendente, pe
linia `n]elegerii limpezi [i a
libert\]ii, ridicarea la ea
cere b\rb\]ie. Regiunea `n
care po]i ajunge f\r\ desf\-
[urare de b\rb\]ie [i de ra-
]iune, regiunea `n care mai
degrab\ cazi, decât te ridici
prin eforturi grele, nu poate
fi o regiune a spiritului.
Monahul care a
renun]at la ascez\
r\mâne doar cu haina
de monah
Monahul nu e numai un
cavaler al Duhului, ci [i un
b\rbat al t\riei, un chip al
b\rb\]iei. B\rb\]ia i se cere
pentru c\ orice sui[ spre o
form\ superioar\ de exis-
ten]\ necesit\ o desf\[urare
de putere. Dar b\rb\]ia i se
cere [i pentru c\ el nu r\-
mâne `n sui[ul lui `nl\untrul
posibilit\]ilor umane, ci
transcende aceste posibilit\-
]i, se rupe de tot ce e uman,
s\ltându-se dincolo de ele.
Monahul are de realizat o
deta[are complet\ de tot
con]inutul uman al exis-
ten]ei [i dac\ chiar [i numai
deta[area de forma inferioa-
r\ a existen]ei umane pen-
tru o form\ mai `nalt\, dar
uman\, cere o desf\[urare
de for]\. Ce for]\ nu trebuie
s\ cear\ o deta[are complet\
de uman? Avem deci acest
paradox: monahul renun]\
la via]\, nu prin manifes-
tarea unei t\rii cu mult su-
perioar\ acesteia pe care o
cere via]a uman\ obi[nuit\.
Dar t\ria sau b\rb\]ia
monahului vine mai ales din
Desigur, nu neg\m reali-
tatea fenomenelor `n ches-
tiune; ele sunt foarte reale [i
tocmai de aceea cu atât mai
primejdioase.
Trebuie privit cu cea mai
mare ne`ncredere orice apel
la subcon[tient, la instinct, la
intui]ie infrara]ional\, la
for]a vital\, mai mult sau mai
pu]in definit\, `ntr-un cuvânt
la toate aceste lucruri vagi [i
obscure pe care tinde s\ le ex-
alteze filosofia [i psihologia
nou\ [i care duc mai mult sau
mai pu]in direct la o luare de
contact cu st\rile inferioare.
Cu atât mai mult trebuie s\
ne p\zim cu extrem\ vi-
gilen]\ de tot ce `ndeamn\
fiin]a s\ se afunde, am zice
mai exact s\ se confunde sau
chiar s\ se dizolve `ntr-un fel
de con[tiin]\ cosmic\, `n
leg\turile cu lumea Duhu-
lui, pe care le are din `ns\[i
clipa `n care a pornit spre
ea. C\ci puterea ce o d\
lumea superioar\ a Duhu-
lui, sau Hristos, este mai
mare decât orice putere ce o
poate da via]a natural\.
A[adar, dou\ tr\s\turi
caracterizeaz\ existen]a mo-
nahului. Ea se desf\[oar\
sub semnul b\rb\]iei [i se
transcende necontenit pen-
tru a intra `n mod real `n
regiunea Duhului. Sunt
dou\ tr\s\turi complemen-
tare. Monahul e b\rbatul
t\riei, pentru c\ e pelerinul
transcenden]ei spirituale.
Dar asceza e tocmai ex-
presia concret\ a acestei b\r-
b\]ii [i tensiuni spre tran-
scenden]\. De aceea, mo-
nahul care a renun]at la as-
cez\, a renun]at la t\rie [i la
afar\ de orice transcenden]\,
deci de orice spiritualitate
efectiv\. Aceasta e ultima
consecin]\ a tuturor erorilor
antimetafizice pe care le de-
P\rintele Dumitru St\niloae (1903-1993)
misiunea sa de c\ut\tor al
Duhului, s-a `mp\cat cu gân-
dul de a r\mâne un cet\]ean
al lumii de jos, nemaiavând
decât haina de monah.
S-ar p\rea c\ accentuarea
tr\s\turii de b\rb\]ie `n e-
xisten]a monahului contrazi-
ce ideea articulat\, mai ales
`n ultima vreme, c\ monahul
realizeaz\ `n sine androgi-
nul, adic\ une[te `nl\untrul
s\u b\rb\]ia cu feminitatea,
cu omenitatea integral\. A-
parenta contrazicere `ntre
aceste idei se poate `mp\ca
`ns\, afirmând c\ androginul
spiritual ce st\ la cap\tul as-
cezei monahale este un pro-
dus al b\rb\]iei, sau mai les-
ne spus, pe planul spiritului,
nu b\rb\tescul se na[te din
femeiesc, ci viceversa. Dac\ e
just\ considerarea Duhului
Sfânt ca principiu feminin,
semneaz\, sub aspectul lor
filosofic, termeni ca: pan-
teism, imanentism [i natura-
lism, lucruri de altfel strâns
legate `ntre ele.
idee reluat\ recent de un
Marejkovschi [i S. Bulgakov,
atunci `n `ns\[i Sfânta Trei-
me avem modul acestei pro-
venien]e a femeiescului din
b\rb\tesc, fapt intuit [i de
`n]elepciunea greac\ [i expri-
mat\ prin mitul na[terii zei-
]ei Pallas Athena din fruntea
lui Zeus.
Mortificare
de via]\ f\c\toare
Asceza nu e omorârea
vie]ii din noi, ci o omorâre a
sl\biciunii, un drum spre
via]\.
Asceza e omorârea mor]ii
din noi, ca s\ se elibereze
firea de robia ei. Dup\ Sfân-
tul Maxim sunt dou\ mor]i.
Cea dintâi e produs\ de
p\cat [i e moartea firii, cea
de a doua e moartea dup\
asem\narea lui Hristos,
care este moartea p\catului
[i a mor]ii produs\ de el.
Dar precum moartea firii, ca
descompunere produs\ de
p\cat, nu vine numai `n mo-
mentul final, ci roade ca un
vierme vreme `ndelungat\
la temelia firii, a[a [i moar-
tea mor]ii sau a p\catului,
nu e numai ceva de un mo-
ment, ci ceva ce trebuie
preg\tit vreme `ndelungat\
prin mortificarea ascetic\.
Asceza e deci eliminarea
treptat\ a otr\vii, care duce
firea la descompunere, la
corup]ie. Cu alte cuvinte, e o
eliminare a bolii ce duce
firea spre moarte [i deci o
fortificare a firii.
Asceza e o mortificare de
via]\ f\c\toare, cum spune
Sf. Simeon Noul Teolog. Ea
e omorârea treptat\ a p\ca-
tului [i a tuturor tendin]elor
spre el. ~n opinia curent\,
cuvântul „ascez\“ este aso-
ciat unui sens negativ. As-
 Duminic\, 1 iulie 2007
ceza ar fi pe toat\ linia re]i-
nere, `nfrânare, str\danie
negativ\. Aceast\ p\rere se
explic\ prin faptul c\ ten-
din]ele p\c\toase ale firii,
obi[nuin]ele care duc spre
moartea ei, au ajuns s\ fie
considerate ca latur\ pozi-
tiv\ a vie]ii. ~n fond, str\da-
nia `n ascez\, `n aparen]\
negativ\, `nfrunt\ elemen-
tul negativ din firea noas-
tr\, urm\rind, prin opozi]ia
permanent\ ce i-o face, eli-
minarea lui.
~n realitate, asceza are
un rol pozitiv. Ea urm\re[te
fortificarea firii [i eliberarea
ei de viermele p\catului,
care o roade, care promovea-
z\ corup]ia ei, c\ci „din ceas
`n ceas noi ne tot coacem [i
apoi din ceas `n ceas tot pu-
trezim“, cum zice Shakes-
peare.
Asceza s\de[te `n locul
patimilor virtu]ile, care pre-
supun o fire cu adev\rat
`nt\rit\.
Firea, ca o minge
`n mâna patimilor
Sl\biciunea firii se arat\,
dup\ Sfin]ii P\rin]i, din lipsa
ei de fermitate, `n nestator-
nicia ei. Iar aceast\ nestator-
nicie o v\de[te u[urin]a cu
care e atras\ de pl\cere [i e
`mpins\ de durere. Ea n-are
for]a s\ stea dreapt\ `n fa]a
acestora, ci ajunge de o vi-
brabilitate foarte pu]in b\r-
b\teasc\, ca o trestie b\tut\
de vânt. Voin]a [i judecata ei
dreapt\ din elementele esen-
]iale ale firii `[i pierd orice
fertilitate. Firea ajunge ca o
minge `n mâna patimilor,
purtat\ `ncoace [i `ncolo de
toate `mprejur\rile, de toate
impresiile. A ajuns la o sl\bi-
ciune spiritual\, care poart\
toate semnele stric\ciunii, ea
nu tr\deaz\ nicidecum o in-
coruptibilitate care s\-i asi-
gure eternitatea.
Dar omorârea acestor
sl\biciuni de moarte, strecu-
rate `n fire (fortificarea firii
prin ascez\), a devenit posi-
bil\ abia prin mortificarea [i
moartea de via]\ f\c\toare
a lui Iisus Hristos. Puterea
divinit\]ii Lui i-au ajutat s\
biruie iubirea de pl\cere [i
frica de moarte a firii ome-
ne[ti, s-o fac\ a[adar ferm\.
Iar leg\tura trainic\, `n
care se afl\ poten]ial firea
din orice ipostas omenesc cu
firea omeneasc\ din iposta-
sul Lui divino-omenesc, de-
venind printr-o credin]a vie
lucr\toare o leg\tur\ tot
mai vie efectiv\, face ca
for]a redobândit\ de firea
Lui omeneasc\ s\ se comu-
nice [i firii celorlal]i oameni.
Ascetul autentic poate cutremura lumea
De la tensiune spre tran-
scenden]\, tr\it\ prin ra-
]iunea ce se opune infrau-
manului, de la transcen-
den]a amestecat\, tr\it\
prin virtute, monahul se ri-
dic\ la golul s\u, la `ntune-
ricul superior oric\rei ima-
nen]e, pentru ca, `ntr-o ie-
[ire total\ din sine, s\ ex-
perieze transcenden]a ex-
clusiv\ a lui Dumnezeu ca
lumin\ necreat\, dar golul
acesta e mai valoros decât
orice con]inut imanent, el e
capacitatea primirii curate
a lui Dumnezeu; `ntune-
ricul acesta e superior lu-
minilor create, e `ntunericul
care poate cuprinde lumina
Cuvântului.
Starea aceasta nu e una
de indiferen]\ [i blazare, ci
de bra]e `ntinse spre Dum-
nezeu. Cel ce a ajuns la
grani]a de sus a f\pturii
sale, pe vârful lipsit de
orice vegeta]ie al imanen]ei
[i `nconjurat de nem\rgi-
nirea ame]itoare, `n care
nu e nici un punct vizibil, a
omorârea treptat\ a p\catului [i a tuturor tendin]elor spre el. ~n opinia curent\, cuvântul
str\danie negativ\. Aceast\ p\rere se explic\ prin faptul c\ tendin]ele p\c\toase ale firii,
obi[nuin]ele care duc spre moartea ei, au ajuns s\ fie considerate ca latur\ pozitiv\ a vie]ii.
Eforturile ascetice sunt
mijloace prin care firea ome-
neasc\, ce o purt\m fiecare,
particip\ tot mai mult la
for]a firii Lui omene[ti. C\ci
`n eforturile noastre e
prezent\ [i for]a din firea
omeneasc\ a lui Hristos. Pe
m\sur\ ce leg\tura poten-
]ial\ cu Hristos se face mai
efectiv\, for]a Lui devine tot
mai mult for]a noastr\. De
aceea, asceza cre[tin\ este o
moarte treptat\ cu Hristos,
ca desf\[urare de putere, o
moarte a omului vechi, o pre-
lungire prin voin]\ a Botezu-
lui, ea nu e numai o imitare a
lui Hristos, ci o mortificare
eroic\ cu Hristos [i `n Hris-
tos. Noi suntem uni]i cu
Hristos `nc\ `nainte de
`nvierea mistic\, `nc\ `n ac-
tul mortific\rii noastre. Nu
numai c\ `nviem cu Hristos,
ci [i murim cu El; sau, nu
`nviem cu El de nu murim
mai `ntâi cu El.
Buruiana obi[nuin]ei
~nvierea cu Hristos ur-
meaz\ ca o mortificare `n
continuare, sau o continuare
a mor]ii cu El, nu ca o schim-
bare de direc]ie. E adev\rat
c\, `n unirea cu Hristos `n
moarte, prezen]a Lui nu e
atât de vizibil\, dar aceasta
]ine de faptul c\ `n vreme ce
noi murim treptat dup\ o-
mul cel vechi, [i Hristos
moare cu noi, iar moartea
este [i o smerenie, ascundere
a slavei, Hristos nu se vede
`n etapa mortific\rii, ci se
crede, fiind prezent `n noi `n
mod ascuns. Iar `ntemeierea
siguran]ei noastre despre
prezen]a Lui `n noi, pe cre-
din]\ [i nu pe vedere, v\de[-
te din nou caracterul eroic al
bazei ascetice.
Prezen]a aceasta a lui
Hristos, ca for]\ nev\zut\, o
indic\ Sfin]ii P\rin]i Marcu
Ascetul [i Maxim M\rturisi-
torul, când spun c\ Hristos
este fiin]a virtu]ilor. Dac\
virtutea `nseamn\ b\rb\]ie,
t\rie, iar fiin]a acestei t\rii
este Hristos, evident c\ `n
asceza noastr\ lucreaz\
for]a lui Hristos. ~n cursul
ascezei se suprim\ prin
st\ruin]\ `ndelungat\ de-
prinderile vicioase [i se
s\desc `n fire deprinderi vir-
tuoase. {i trebuie mult\
tenacitate pentru a `mpie-
dica obi[nuin]a s\ r\sar\
din nou [i pentru a consolida
noile deprinderi bune.
Cunoa[terea mistic\
Faptul c\ dezvoltarea
vie]ii suflete[ti e `ndrumat\
de un canon [i ]inut\ de o
voin]\ statornic\ pe aceast\
desf\[urat mai mult\ t\rie
decât to]i cei din v\i, iar
faptul c\ poate sta acolo
neclintit, denot\ o b\rb\]ie
asem\n\toare celei a lui
Moise [i Ilie, urca]i singuri
unul pe Muntele Sinai, ce-
l\lalt pe muntele Horeb.
Golul realizat de ascetul
autentic e vârsta b\rbatu-
lui des\vâr[it. Pe vârful
plenitudinii sale de for]\,
el poate cutremura lumea,
`nnoind-o. a
„Monahul e b\rbatul
t\riei, pentru c\ e peler-
inul transcenden]ei
spirituale. De aceea,
monahul care
a renun]at la ascez\,
a renun]at la t\rie
[i la misiunea sa de
c\ut\tor al Duhului,
s-a `mp\cat cu gândul
de a r\mâne un
cet\]ean al lumii de jos,
nemaiavând decât
haina de monah“
Asceza e o mortificare de via]\ f\c\toare, cum spune Sf. Simeon Noul Teolog. Ea e
„ascez\“ este asociat unui sens negativ. Asceza ar fi pe toat\ linia re]inere, `nfrânare,
linie elibereaz\ pe om de im-
pulsurile `ntâmpl\toare [i
de patimile ce au crescut `n
el prin neglijen]a lui [i de-
vine st\pân [i maestru al
propriei lui vie]i interioare.
De aceea, via]a virtuoas\ e o
via]\ ra]ional\, e via]\ ce s-a
ridicat pe prima treapt\ de
spiritualitate.
~ncet, `ncet, `n aceast\
ra]iune care a câ[tigat o
domnie deplin\ asupra im-
pulsurilor [i patimilor, apare
[i o sim]ire a divinului cum `i
zice Maxim M\rturisitorul.
O sim]ire care nu uit\ de
transcenden]a lui Dumne-
zeu, ci tocmai de aceea e spi-
ritual\, pentru c\, `ntr-o
form\ e liber\ de orice pova-
r\ a imanen]ei psihice [i bio-
logice, experiaz\ prezen]a di-
vinului, ca realitate tran-
scendent\. E o sim]ire care
nu e sub ra]iune [i contrar\
ra]iunii, ci dincolo de ra]iune
[i conform\ ei, am zice o
sim]ire ce sesizeaz\ prin
str\veziul ra]iunii, prezen]a
divinit\]ii. „~n concep]ia cre[-
tin\, cunoa[terea mistic\ nu
contrazice, nu exclude [i nici
nu se substituie concep]iei
normale, logico-discursive, ci
se suprapune ca o cunoa[tere
suprara]ional\, ajutat\ de
harul divin, pe de o parte, [i
de efortul purific\rii ascetice
pe de alt\ parte. Logica cre-
tin\ poate fi socotit\ supra-
logic\ sau suprara]ional\ [i
nu prelogic\ [i antira]iona-
l\“ (I.G. Savin).
„Misticul e acela care
caut\ adev\rul [i
divinul `n el `nsu[i“
Mistica, situat\ la cap\-
tul final al urcu[ului ascetic,
nu e ceva ira]ional, ci ceva
suprara]ional, nu e stare
dobândit\ de pe urma unei
debilit\]i a ra]iunii sau a
unei abdic\ri a ei de la st\-
pânirea regiunilor sublimi-
nale, ci de pe urma dep\[irii
tuturor posibilit\]ilor ei, du-
p\ ce a biruit statornic asu-
pra mi[c\rilor psihice inferi-
oare [i a cunoscut mai de-
plin `n]elesurile ra]ionale
ale lucrurilor. Dumnezeu es-
te Ra]iunea suprem\, izvo-
rul ra]iunilor tuturor lucru-
rilor [i a ra]iunii din noi. O-
mul, ridicându-se `n faza
mistic\, la contemplarea ne-
mijlocit\ a acestei ra]iuni,
nu s-a ab\tut de la ra]iunea
sa, ci a dezvoltat-o pe aceas-
ta pe linia ei, trecând din-
colo de linia de sus a puteri-
lor ei. Cunoa[terea suprara-
]ional\ mistic\ nu este o
cunoa[tere extrara]ional\,
ci o eviden]\ mai mult decât
ra]ional\, datorit\ nu p\r\-
„Mai `n]elege lumea ca cineva s\ se consacre exclusiv lui Dumnezeu
sirii ra]iunii, ci unui plus ca-
re se adaug\ pe linia ra]io-
nal\, la cele mai `nalte posi-
bilit\]i ale ra]iunii.
Teozoful Ed. Schure de-
fine[te pe mistic astfel: „Mis-
ticul e deci acela care caut\
adev\rul [i divinul `n el
`nsu[i, printr-o degajare
treptat\ [i printr-o veritabil\
na[tere a sufletului s\u su-
perior. Când ajunge acolo,
dup\ un lung efort, el se scal-
d\ `n centrul s\u incandes-
cent. Atunci el se scufund\ [i
se identific\ cu oceanul
vie]ii, care este for]a primor-
dial\“. Nici o transcenden]\
nu apare aici. Oceanul abso-
lut e prelungirea sufletului
superior al omului. Tocmai
primejdia `nec\rii `n p\ruta
nem\rginire a for]elor infra-
umane caut\ s\ evite asceza
monahal\, t\ind orice putere
a lor de a-l mai atrage,
sl\bind cuprinsul fiin]ei u-
mane de orice fel de ima-
nen]\, de toat\ puterea ei.
La unirea cu Dumnezeu nu
se ajunge decât printr-un
salt dincolo de grani]a a tot
ce e uman, a tot ce e creat.
Dumnezeiescul se coboar\ `n
om dup\ ce acesta s-a golit
de tot ce e omenesc, pentru a
nu mai l\sa nici o putin]\ de
confundare a dumnezeiescu-
lui cu omenescul.
Golul des\vâr[it la care
trebuie s\ ajung\ omul prin
`nfrânare, `nainte de a primi
pe Dumnezeu, e totuna cu
7
`mbr\]i[ând starea monahal\?“
`ntunericul de care vorbesc o proiecteaz\ `n el chipurile
misticii cre[tini, `ncepând cu lumii [i fulgura]iile propri-
Dionisie Aeropagitul. Misti- ilor facult\]i suflete[ti pen-
cul nu progreseaz\ treptat tru ca, `n `ntunericul su-
de la lumin\ mai pu]in\ la prem, s\ coboare deodat\
lumin\ mai mult\, ca [i lumina divin\. (n.r. - Frag -
când oceanul absolutului ar mente din: pr. Dumitru St\-
sta `ntr-o continuitate cu niloae - „Sensul ascezei mo -
fiin]a noastr\, ci `ntâi ajun- nahale“, Ed. Re`ntregirea,
ge la `ntunericul total, la Alba Iulia (2005); titlul [i in -
stingerea oric\rei lumini ce tertitlurile apar]in redac]iei)
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
VAR| ROMAN|
Ziua I - 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta
Cluj - Oradea;
Ziua a II-aa - 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiec-
tivelor din Viena (Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric,
Palatul imperial, Prim\ria, Parlamentul) - seara;
Ziua a III-a a - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena -
Venezia (Piazza San Marco, Biserica San Marco, Palatul
Dogilor, Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin cen-
trul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Ziua a IX-a a - 04.08.2007
(program de tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective
religioase [i turistice:
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i
capela Sf. Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n
Cupola Domului), Castelul San Angelo, Pza. del Popolo,
Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile) Monteci-
torio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul,
Sf. Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din
Agone, Gianicolo (Sf. Onufrie, Fontana Paolina,
Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din Trastevere, Sf.
Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M.
Maggiore, Sf. Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in
Vincoli, Piramidele, S. Paolo fuori le mura, Catacombele
(Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), Via Appia
Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi
(eventual, Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale
S. Carlo alle Quattro Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din
Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul Imperial,
Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum
Romanum, S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S.
Giovanni in Fonte (Baptisterium), S. Giovanni in
Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente S. Croce in
Gerusalemme;
Ziua a X-aa - 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul
Buda [i Catedrala; deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XI-a a - 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea -
Ia[i;
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,
scaune rabatabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare
cu mic dejun, (cazarea se va face `n Tab\ra de tineret, `n
bungalowuri cu aer condi]ionat); tab\ra dispune de
piscine, jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei; `n
pre] este inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponi-
bil\ pentru 7 euro, iar prânzul se poate lua `n ora[;
`nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turis-
tice; mesele care nu sunt incluse `n program; alte chel-
tuieli personale.
Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CM
YK

8 Duminic\, 1 iulie 2007

Documentar

Comoara c\lug\rilor de la M\n\stirea Bogdana

~ntr-una din zilele anului 1639, R\d\u]iul Statuia voievodului Bogdan I,
`ntemeietorul Moldovei,
era `n fl\c\ri. Lumea fugea `ngrozit\ pe din centrul R\d\u]iului.
str\zi, b\rba]i [i femei cu copii `n cârc\, ce ~n plan `ndep\rtat, ctitoria sa,
]ipau cât `i ]inea gura, cei mai m\ri[ori Biserica „Sfântul Nicolae“
prinzându-se de ve[mintele mamelor, f\r\
s\ mai simt\ durerea din t\lpile r\nite de
pietrele de pe uli]ele colb\ite. Animalele
sc\pate fugeau `nnebunite, parc\ fug\rite
de fiare. Peste tot numai fum, iar focul
p\rea c\ mistuie `ntreg ora[ul. S\r\cimea
c\uta cu disperare s\-[i salveze pielea, iar
cei mai `nst\ri]i `ncercau s\ ascund\ ori s\
ia cu ei ce se mai putea salva. Nimeni nu
[tia cine sunt n\v\litorii [i de unde au
ap\rut. ~ns\, tuturor le era clar\ inten]ia
asediatorilor: jaful. La M\n\stirea
Bogdana, `ns\, era slujb\. Cineva obi[nuit
cu atmosfera de la slujbele m\n\stirii,
`ns\, [i-ar fi putut da seama c\ `n\untrul
bisericii, pe lâng\ slujb\, se mai petrecea
CM
YK
ceva. Din timp `n timp, câ]iva c\lug\ri mai CM
YK

vânjo[i, `mbr\ca]i cu straie largi, ie[eau
din biseric\, dar aveau un pas ap\sat, de
parc\ ar fi c\rat cine [tie ce povar\.
de Nicolae PASCAL
C\lug\rii au auzit din
timp despre groz\via care
se petrecea `n ora[, dar
m\car se bucurau, dac\
s-ar mai putea spune a[a,
c\ atacatorii nu sunt
turci [i, cu toate c\ urma
jaful, [tiau c\ biserica nu
va fi incendiat\. Pentru
c\ timpul era foarte
scurt, au hot\rât ca ime-
diat s\ `nceap\ slujba
Privegherii [i s\ ascund\
comoara cea mai valo-
roas\ a m\n\stirii: moa[-
tele Sfântului Leontie.
Dar unde s\ le ascunzi,
când ora[ul, curtea roiau
de lume, iar biserica era
[i ea, plin\ ochi?
Legenda spune c\ mo-
nahii s-au adunat ciorchi-
ne `n naos, `n fa]a tablo-
ului votiv, `ncât nimeni
nu-[i putea da seama ce
se `ntâmpl\ `n mijloc. Au
ferit lespezile de piatr\
Noua biseric\, cu hramul „Sfântul Leontie“, din curtea M\n\stirii Bogdana
de pe pardoseal\ [i au
`nceput s\ sape. P\mân-
tul scos era pus `n traiste,
iar c\lug\rii mai voinici
le doseau pe sub largile
rase [i le r\sturnau prin
dosul chiliilor, chiar `n
chilii, f\r\ s\-i vad\ ni-
meni. Dup\ câteva ore,
când privegherea era pe
sfâr[ite, iar moa[tele
sfântului erau bine t\i-
nuite, au ap\rut [i tâl-
harii. Cât de mare a fost
jaful ori câ]i vor fi pierit
de sabie nu se mai [tie,
`ns\ istoria a l\sat câteva
indicii c\, `ntr-adev\r, `n
acea zi nefast\ din 1639,
R\d\u]iul nu a cunoscut
mil\. ~nsu[i Vasile Lupu,
domnitorul Moldovei din
acei ani, a venit la R\d\-
u]i s\ vad\ ce s-a `ntâm-
plat, [i tulburat de distru-
gerile v\zute, ar fi spus
cu triste]e: „Domnia mea
a v\zut pe acea Sfânt\
Episcopie lipsit\ de oa-
meni [i pr\dat\ de tâl-
hari“.
Curios este c\, dup\
acea invazie, moa[tele
Sfântului Leontie au fost
considerate pierdute, la
fel ca toate odoarele pr\-
date, semn c\ nimeni din
cei care au pl\nuit ori au
`ngropat sfintele moa[te
nu a mai r\mas `n via]\.
A r\mas doar o legen-
d\, pe alocuri obscur\,
despre o comoar\ `ngro-
pat\ `n graba mare de
c\lug\ri, `n timpul unei
privegheri.
Legenda se confirm\
~ntre anii 1974-1977,
la biserica M\n\stirii
Bogdana, cea mai veche
biseric\ de piatr\ din
Moldova, ctitorit\ de Bog-
dan I, `ntemeietorul sta-
tului feudal Moldova, s-au
efectuat cercet\ri arheo-
logice [i, din `ntâmplare
sau poate chiar ispiti]i de
legend\, arheologii au
ferit lespezile de sub ta-
bloul votiv, iar ce au g\sit
i-au pus `ntr-o mare `n-
curc\tur\. Indiciile g\si-
te de arheologi, `n m\su-
r\ s\ permit\ datarea când secolele XIV-XV, al- Adunând [i punând
mormântului erau con- tele prima parte a secolu- cap la cap tot felul de in-
tradictorii, unele indi- lui al XVII-lea. forma]ii, misterul ose-
Piatra de mormânt a lui „Ioan {tefan Voievod
cel B\trân, care a b\tut pe unguri la Hind\u,
`n anul 6988 (1480) luna mai 20“
Mormintele voievodului {tefan
„De Hristos iubitorul“ voievod {te- `n anul 6988 (1480) luna ianuarie 20,
fan cel Mare a fost [i el legat suflete[- `n timpul episcopului de R\d\u]i,
te de M\n\stirea Bogdana, locul unde Ioanichie“.
`[i dormeau somnul de veci mul]i din-
tre str\bunii s\i. M\rturie stau [i a „Dreptm\ritorul [i de Hristos iu-
ast\zi inscrip]iile de pe pietrele de pe bitorul Io {tefan Voievod, domnul
mormintele din Biserica „Sfântul }\rii Moldovei, fiul lui Bogdan Voie-
Nicolae“: vod, a `nfrumuse]at mormânt str\mo-
[ului s\u Ioan {tefan Voievod cel B\-
a „Dreptm\ritorul [i de Hristos iu- trân, care a b\tut pe unguri la Hin-
bitorul Io {tefan Voievod, domn al d\u, `n anul 6988 (1480) luna mai 20“.
}\rii Moldovei, fiul lui Bogdan Voie-
vod, a `nfrumuse]at acest mormânt a „Din mila lui Dumnezeu, bine-
mamei sale Stana, `n anul 7026 (1518) cinstitorul domnul nostru, Io {tefan
luna ianuarie 28, sub episcopul Voievod, domn a toat\ }ara Moldovei,
Pahomie“. fiul lui Bogdan Voievod, a `mpodobit
mormântul acesta str\mo[ului s\u,
a „Io {tefan Voievod, domn al }\rii Roman Voievod, domn al }\rii
Moldovei, `n anul 7005 (1497) luna lui Moldovei, `n anul 6987 (1479) luna de-
aprilie 11, a `nfrumuse]at mormântul cembrie 15“.
str\bunicii sale, a cneaghinei Anasta-
sia, care a dat Co]manul acestui loca[, a „Dreptm\ritorul [i de Hristos iu-
fiica lui La]cu Voievod, ea a r\posat `n bitorul Io {tefan Voievod, domnul
anul 6928 (1419) luna martie 26“. }\rii Moldovei, fiul lui Bogdan
Voievod, a `nfrumuse]at acest mor-
a „Din mila lui Dumnezeu, Io mânt mo[ului s\u Bogdan Voievod,
{tefan Voievod, domn al }\rii Moldo- fratele lui Alexandru Voievod, `n anul
vei, fiul lui Bogdan Voievod, a `mpo- 6988 (1480) luna ianuarie 23 zile, spre
dobit acest mormânt, str\bunului ve[nica lui pomenire“.
s\u, b\trânului Bogdan Voievod, `n
anul 6988 (1480) luna ianuarie 27“. a „Binecredinciosul [i de Hristos
iubitorul, Io {tefan Voievod, domn al
a „Binecredinciosul [i de Hristos }\rii Moldovei, fiul lui Bogdan
iubitorul, Io {tefan Voievod, domn al Voievod, a `mpodobit mormântul
}\rii Moldovei, fiul lui Bogdan acesta unchiului s\u, Bogdan
Voievod, a `mpodobit mormântul a- Voievod, fiul lui Alexandru Voievod `n
cesta str\mo[ului s\u La]cu Voievod, anul 6988 (1480) luna ianuarie 30“.

CM
YK
 CM
YK

Duminic\, 1 iulie 2007 9

Legenda spune c\ monahii s-au adunat ciorchine `n naos, `n fa]a tabloului votiv, `ncât nimeni
nu-[i putea da seama ce se `ntâmpl\ `n mijloc. Au ferit lespezile de piatr\ de pe pardoseal\ [i au
`nceput s\ sape. P\mântul scos era pus `n traiste, iar c\lug\rii mai voinici le doseau pe sub largile
rase [i le r\sturnau prin dosul chiliilor, chiar `n chilii, f\r\ s\-i vad\ nimeni. Dup\ câteva ore, când
privegherea era pe sfâr[ite, iar moa[tele sfântului erau bine t\inuite, au ap\rut [i tâlharii.

mintelor necunoscute a [i repunerea moa[telor Lavrentie ieromonahul

fost elucidat. Elementele
din ve[mintele g\site `n
mormânt plasau vechi-
mea osemintelor `n seco-
lelor XIV-XV, iar aco-
per\mântul de mormânt
era, f\r\ nici un dubiu,
de la `nceputul veacului
al XVII-lea. Nu mai `n-
c\pea nici o `ndoial\: fu-
seser\ descoperite moa[-
tele sfântului Leontie,
primul episcop de R\-
d\u]i, socotite pierdute
timp de 350 de ani. In-
diciile arheologice erau
`nt\rite [i de men]iunea
g\sit\ `n manuscrisele
ieromonahului kievean
Zaharia Kopâstenski, ca-
re spunea c\ „moa[tele
sfântului Leontie au stat
`n biseric\ `n naos, `n
partea dreapt\, sub ta-
bloul ctitoricesc“.
Cu alte cuvinte, `n gra-
ba mare de a salva de la
pâng\rire nepre]uitele re-
licve ale m\n\stirii, mo-
nahii le-au ascuns chiar
sub locul unde erau a[eza-
te de obicei, poate tocmai
pentru a atrage cât mai
pu]in aten]ia celor pre-
zen]i la acea priveghere.
CM
YK
Moa[tele Sfântului
Sfântului Leontie la loc
de cinste, pentru a putea
fi venerate de credincio[i,
a[a cum se `ntâmpla cu
mai bine de 350 de ani `n
urm\.
Actualul stare] al M\-
n\stirii Bogdana, p\rin-
tele Iustin Dragomir, `[i
aminte[te de momentul
exhum\rii moa[telor, e-
veniment la care au par-
ticipat, pe lâng\ mai mul-
]i preo]i, PS Gherasim
Putneanul [i fostul stare]
al m\n\stirii, arhiman-
dritul Teodor Pavlo, am-
bii trecu]i la Domnul `n-
tre timp. Tot p\rintele
Iustin ne-a spus c\, spre
surprinderea tuturor ce-
lor prezen]i, moa[tele nu
erau `ntregi, ci doar nu-
mai por]iuni.
Cine a fost
Sfântul Leontie
Sfântul Leontie s-a bu-
curat dintotdeauna de o
evlavie deosebit\ din par-
tea bucovinenilor. Chiar
mai mult decât atât, cu
doar câ]iva ani `nainte de
tragedia din 1639, acela[i
ieromonah kievean, Za-
haria Kopâstenski, de ca-
a tr\it la sfâr[itul veacu-
lui al XIV-lea [i prima
parte a celui de-al XV-lea,
`n zona R\d\u]iului, la
M\n\stirea Laura. A fost
unul dintre c\lug\rii cu
via]\ aleas\, fiind consi-
derat sfânt, `nc\ din tim-
pul vie]ii, de cei care `l
c\utau pentru a-i cere
sfatul, la M\n\stirea
Laura. Dup\ `nfiin]area
scaunului episcopal de la
R\d\u]i `n timpul lui
Alexandru cel Bun (1400-
1432), smeritul monah
Lavrentie a primit cins-
tea episcopatului. M\-
n\stirea Laura a fost l\-
sat\ `n grija celui mai
destoinic ucenic al s\u,
nimeni altul decât bine-
cunoscutul Daniil Sihas-
trul, sf\tuitorul voievo-
dului {tefan cel Mare [i
Sfânt.
Spre b\trâne]e, vl\di-
ca Lavrentie s-a retras
din scaunul episcopal,
pentru a duce via]\ de
schimnic (cea mai `nalt\
consacrare monahal\),
noul s\u nume fiind Le-
ontie. Dup\ moarte, tru-
pul s\u a r\mas neputre-
zit [i, atât datorit\ a-
mintirii r\mase `n min- CM
YK

Leontie, din nou la re am amintit [i mai `na- tea credincio[ilor, cât [i

lumin\
E lesne de `n]eles c\ fi-
ind plin\ epoc\ comu-
nist\, o asemenea des-
coperire nu putea fi medi-
atizat\. Toate elementele
cu valoare arheologic\
din mormânt au fost ridi-
cate, dar mormântul a
fost din nou `nchis, pen-
tru `nc\ un sfert de veac.
~n 1991, s-a hot\rât re-
deschiderea mormântului
inte, vorbea despre mare-
le pelerinaj care avea loc
an de an, la 1 iulie, la R\-
d\u]i, la moa[tele Sfân-
tului Leontie, la care ve-
neau nu numai români, ci
[i ucraineni [i alte nea-
muri. Drumul care ducea
la m\n\stire, adic\ cel pe
care veneau pelerinii la
Sfântul Leontie, se nu-
mea „Drumul Sfântului“.
Dar cine a fost Sfântul
Leontie?
faimei moa[telor sale de a
fi f\c\toare de minuni, a
fost cinstit foarte curând
dup\ trecerea la Domnul
ca sfânt, la data de 1
iulie.
~n iunie 1992, Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodo-
xe Române a hot\rât ca-
nonizarea oficial\ a Sfân-
tului Leontie. Data pome-
nirii sale a fost p\strat\ Icoana Sfântului Leontie
la 1 iulie, dup\ vechea [i racla cu moa[tele sale,
tradi]ie. a reg\site dup\ 350 de ani

M\n\stirea Bogdana burgi, Bogdana avea 13 cl\-

Biserica „Sfântul Nico-
lae“ din R\d\u]i este prima
biseric\ de piatr\ constru-
it\ `n Moldova. Ctitorirea
ei coincide cu `ntemeierea
statului medieval Moldova,
anul 1359 `n care a `nceput
s\ fie ridicat\ fiind acela[i
cu anul `n care voievodul
Bogdan I a venit din Mara-
mure[ `n Moldova. Loca[ul,
sfin]it `n 1364, avea s\ fie
necropola domnitorilor mol-
doveni, de la Bogdan I, pâ-
n\ la Alexandru cel Bun.
Mai exact, `n biserica M\-
n\stirii Bogdana, `n naos,
`[i dorm somnul de veci
Bogdan I, La]cu, {tefan I,
Roman I, Bogdan, fratele
lui Alexandru cel Bun, [i
Bogdan, fiul lui Alexandru
cel Bun. ~n pronaosul bis-
ericii se afl\ 3 morminte: al
Doamnei Stana, so]ia lui
Bogdan al III-lea [i mama
lui {tef\ni]\ Vod\, [i mor-
mântul Anastasiei, fiica lui
La]cu. ~naintea u[ii pronao-
sului se g\se[te piatra de
mormânt a episcopului Ioa-
nichie, mort la 1504.
Istoria bisericii,
la fel de zbuciumat\
ca [i istoria ]\rii
~n 1775, anul ocup\rii
Bucovinei de c\tre habs-
diri, semn c\ m\n\stirea
avea o via]\ `nfloritoare.
Habsburgii au `nchis, `ns\,
m\n\stirea `n acela[i an,
transformând Biserica
„Sfântul Nicolae“ `n biseric\
episcopal\, chiliile c\lug\-
rilor fiind transformate `n
ad\posturi pentru cai. ~n
1782, dup\ mutarea epis-
copiei la Cern\u]i, Biserica
„Sfântul Nicolae“ a fost
transformat\ `n biseric\ de
parohie. M\n\stirea nu a
mai fost re`nfiin]at\ nici
dup\ eliberarea Bucovinei,
`n 1918, cea mai veche bis-
eric\ de piatr\ din Moldova
p\strându-[i statutul de bis-
eric\ de parohie pân\ `n ul-
timii ani ai regimului comu-
nist, când a fost `nchis\. Biserica „Sfântul
La 6 decembrie 1991, de Nicolae“ a
ziua Sfântului Nicolae, du- M\n\stirii Bogdana
p\ mai mult de 200 de ani,
M\n\stirea Bogdana a fost
redeschis\, slujbele m\-
n\stire[ti r\sunând din
nou `n ctitoria voievodului
Bogdan I.
M\n\stirea Bogdana este
unul dintre principalele
repere ale spiritualit\]ii
cre[tin-ortodoxe române[ti,
un semn c\ românii au
`nceput orice fapt\ istoric\
cu o biseric\. Pentru va-
loarea sa artistic\ [i cul-
tural\, Biserica „Sfântul
Nicolae“ este inclus\ `n pa-
trimoniul UNESCO.

„M\n\stirea a intrat pe f\ga[ul ei firesc“ A[ez\mântul de copii

P\rintele Iustin Dragomir,
stare]ul M\n\stirii Bogdana
Ast\zi, la M\n\stirea Bogdana, pe
lâng\ slujbele specifice unei m\n\s-
tiri, se desf\[oar\ [i alte activit\]i, u-
nele `n folosul comunit\]ii. Pe lâng\
atelierul de sculptur\, `n curtea m\-
n\stirii exist\ un centru de diagnos-
tic, unde copiii, elevii, studen]ii [i per-
soanele `n vârst\ beneficiaz\ de anali-
ze gratuite.
De asemenea, M\n\stirea Bogdana
coordoneaz\ [i un ambi]ios program
de construire a unui a[ez\mânt pen-
tru copiii orfani, de fapt un cartier de
vile, `n care, dup\ spusele p\rintelui
stare] Iustin Dragomir, dup\ finali-
zare vor fi primi]i [i `ngriji]i copii de
diferite vârste, indiferent de confesiu-
ne, pentru c\ „suferin]a nu are confe-
„Sfântul Ierarh Leontie“
siune“, dup\ cum s-a exprimat arhi-
mandritul Iustin.
Ce dore[te s\ aduc\ nou acest
a[ez\mânt este, pe lâng\ g\zduire [i
`ngrijire, oferirea unei [anse [i dup\
vârsta de 18 ani, când cei f\r\ familie
sunt pur [i simplu alunga]i din in-
stitu]iile similare, care apar]in statu-
lui. {i cum `n grija m\n\stirii sunt [i
un num\r de 23 de b\trâni care vor
l\sa casele lor m\n\stirii, p\rintele
Iustin s-a gândit ca, `n viitor, cei care
vor p\r\si a[ez\mântul s\ primeasc\
acele case, r\mase de la b\trâni. deschidere, stare]ul M\n\stirii Bog-
Gândindu-se la istoria de aproape dana, p\rintele Iustin Dragomir, cre-
650 de ani a m\n\stirii [i la ac- de c\ totul se poate rezuma printr-o
tivit\]ile pe care m\n\stirea le des- propozi]ie simpl\: „M\n\stirea a in-
f\[oar\ ast\zi, dup\ 16 ani de la re- trat pe f\ga[ul ei firesc“.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{, SATU-
MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz; ZAL|U — 93,1 MHz;
ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG — 100,2 MHz;
TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
CM
YK
10 Duminic\, 1 iulie 2007

Fiind c\lug\rite aici, surorile de s=nge ale mamei sale Raluca Eminovici,
Documentar Olimpiada [i Sofia Iura[cu, dar [i veri[oara ei Fevronia, `[i primeau cu
dragoste nepotul, pe Mih\i]\, a[a cum povesteau maicile b\tr=ne de la
Agafton, iar Mih\i]\ se retr\gea `n mijlocul codrilor singur, doar cu vis\rile lui,
asculta izvorul [i preg\tea poezii pentru zestrea liric\ a poporului nostru.

M\n\stirea Agafton, `n
c\utarea tradi]iei pierdute
Dup\ opt kilometri pe [oseaua
care duce de la Boto[ani la
Suceava, dac\ faci la st=nga [i
mergi p=n\ spre marginea p\durii
imense, ai s\ `nt=lne[ti un col]i[or
de rai. Aici e M\n\stirea Agafton,
iar c\su]ele [i gospod\riile s\te[ti
ce-o `nconjoar\ sunt chiliile
c\lug\ri]elor [i casele satului cu
acela[i nume. Dac\ s\r\cia nu ar fi
lovit-o at=t de crunt, ast\zi
de Narcisa BALABAN
P=n\ la anul 1748 aceas-
t\ zon\ era acoperit\ de co-
dri str\vechi [i pustii. Mo-
nahul Agafton de la fosta
m\n\stire a Doamnei din
apropiere, care se nevoia
prin aceste locuri, a dat via-
]\ col]i[orului acesta de rai
care `mpodobea la vest ora-
[ul Boto[ani, `nfiin]=nd `n
mijlocul p\durilor seculare
sf=nt l\ca[ de reculegere [i
medita]ie. A ales la poalele
dealului, `ntr-o poieni]\ u-
dat\ de izvoare [i de un p=-
r=u ve[nic curg\tor, un loc
unde a construit cu bra]ele
sale, din b=rne de stejar, bi-
serica „Sf. Arhangheli Mi-
hail [i Gavriil“ care exist\
[i ast\zi. Aici se sluje[te o
singur\ dat\ pe an, cu
ocazia hramului..
Prima m\n\stire
din jude]ul Boto[ani
Pe la `nceputul secolului
al XIX-lea, `n anul 1803,
c=nd mitropolit al Moldo-
vei devenea vrednicul de
pomenire Veniamin Costa-
chi, `n Moldova existau
prea pu]ine m\n\stiri de
c\lug\ri]e, cele de la So-
cola [i „Sf. Parascheva“
(Mitocul Maicilor) din Ia[i
[i cea de la V\ratec. P=n\
la 1777 mai fusese [i M\-
n\stirea P\tr\u]i, dar o-
dat\ cu r\pirea Bucovinei,
M\n\stirea Agafton ar fi putut
reprezenta unul dintre cele mai
atractive puncte spirituale din
Moldova. ~ns\, vremurile vitrege
care s-au ab\tut asupra
vie]uitoarelor de aici fac ca ast\zi,
la Agafton, s\ domine lini[tea
uit\rii. Maicile se lupt\ cu
vremurile grele, `ncerc=nd s\
readuc\ m\n\stirea, m\car par]ial,
la stadiul de alt\dat\.
aceasta a r\mas dincolo de atra de temelie pun=ndu-se
hotarele ]\rii noastre. Ast- la 1 iulie 1838. Lucr\rile au
fel, la cererea mitropolitu- durat p=n\ la 1843.
lui, prin hrisovul dat de M\n\stirea Agafton a
domnitorul Alexandru Con- reprezentat pentru mult\
stantin Moruzzi, c\lug\rii vreme locul de reculegere al
de la Agapia s-au mutat la fiicelor [i v\duvelor de
Socola, iar cele de la Socola boieri. Fiind astfel cea mai
[i „Sf. Parscheva“ la V\ra- popular\ a p\strat leg\tu-
tec. ~ntruc=t, `n ]inutul Bo- ra evlaviei cu celelalte schi-
to[anilor nu existau m\- turi din jude], iar c=nd
n\stiri, mitropolitul Veni- Bal[, Unsa [i Or\[eni s-au
amin Costachi a adus la desfiin]at, Agafton a primit
Agafton `n secolul amintit `n ob[tea ei pe c\lug\ri]ele
maici de la Agapia. de la aceste schituri.
Biserica mare din zid sau P=n\ la 1860, ob[tea m\-
biserica „din deal“, cu hra- n\stirii, format\ din 156 de
mul „Pogor=rea Duhului c\lug\ri]e [i-a dus `n tihn\
Sf=nt“ este ctitoria c\lu- rug\ciunile, via]a [i toat\
g\ri]elor din m\n\stire, pi- r=nduiala. Dar potrivit legii
Biserica veche
cu hramul „Sf.
Arhangheli
Mihail [i Gavriil“
votat\ de Adunarea Electi-
v\ [i sanc]ionat\ de Domni-
torul }\rii trebuia s\ se
desfiin]eze, atr\g=nd `n
felul acesta cea mai mare
nenorocire care avea s\ se
abat\ asupra ei. Tri[ti au
fost credincio[ii din Boto[a-
ni care au semnat proteste
c\tre minister al\turi de
m\icu]e. Astfel cererea a
fost anulat\, iar la cererea
Ministerului de Justi]ie,
Culte [i Instruc]iune pub-
lic\, `n anul 1864, m\n\s-
tirea a `nfiin]at prima [coa-
l\ primar\ din sat.
Primul atelier
de covoare
`ntr-o m\n\stire
~n trecut, c=nd era st\-
p=n\ pe mo[iile sale, m\-
n\stirea avea o gospod\rie
bogat\: zeci de c\su]e, ar-
hondaricul `nconjurat de o
frumoas\ platform\, cup-
toare mari de p=ine [i multe
altele. ~n anul 1912, la Aga-
fton s-a deschis primul atel-
ier de covoare `ntr-o m\n\-
stire cu 30 de eleve alese
din ob[te. ~n anul 1913 s-a
`nfiin]at un al doilea atelier
pentru tricotaj, iar nou\ ani
mai t=rziu s-a `nfiin]at ate-
lierul de p=nz\rie. Aceste
ateliere func]ionau ca ni[te
[coli de meserii, pentru c\
pe l=ng\ maici aici erau
primite [i fete de s\teni
care terminau [coala prima-
r\. Abia dup\ trei ani de
studii [i examene, elevele
deveneau lucr\toare [i abia
dup\ trei ani de lucru frec-
vent se puteau numi absol-
vente ale atelierului, pu-
t=nd `ndeplini func]ia de
maistre `n ateliere de a-
cela[i fel. P=n\ `n anul
1929, cele dou\ ateliere au
dat 23 de lucr\toare, unele
dintre ele fiind maistre `n a-
telierele `nfiin]ate pe l=ng\
[coli primare complemen-
tare sau pe l=ng\ orfelinate.
Alte maici [i-au instalat
mici ateliere `n chiliile lor `n
care ]eseau cele mai fru-
moase covoare, adev\rate
opere de art\ tradi]ional\ [i
spre care se `ndreptau toate
comenzile care veneau spre
m\n\stire.
Particip=nd la diverse
expozi]ii `n ]ar\ [i bu-
cur=ndu-se de mare popu-
laritate, atelierele de la A-
gafton au primit subven]ii
din partea Ministerului de
industrie [i din partea
Prefecturii jude]ului care a
hot\r=t amenajarea unui
spa]iu mai mare.
300 de maici, c=nd
m\n\stirea
a fost desfiin]at\
Maicile de la M\n\sti-
rea Agafton au r\mas pen-
tru mult\ vreme `n inimile
boto[\nenilor. ~nc\ din
1913, la Agafton `ncepuse-
r\ cursuri pentru preg\-
tirea c\lug\ri]elor care ur-
mau s\ mearg\ prin spi-
tale `n cadrul Societ\]ii
„Crucea Ro[ie“, iar `n anul
1915, 18 c\lug\ri]e f\ceau
practic\ prin spitale. ~n
timpul r\zboiului, maicile
au fost repartizate la mai
multe spitale pentru `ngri-
jirea r\ni]ilor, iar `n chiliile
lor au ad\postit aproape
[ase luni femei [i copii refu-
gia]i din zonele ocupate.
Dup\ al doilea r\zboi
mondial, frumuse]ea m\-
n\stirii a `nceput s\ [tir-
beasc\. Decretul comunist
din 1959 a desfiin]at m\-
n\stirea, maicile de aici fi-
ind trimise fiecare pe la
casele lor sau nic\ieri. La
acea vreme, ob[tea num\-
ra 300 c\lug\ri]e. ~n anul
1960, `n c\su]ele albe [i
`ngrijite de la m\n\stire
au fost adu[i bolnavi psi-
hic, m\n\stirea av=nd a-
cest statut p=n\ `n anul
1996, c=nd cu binecuv=n-
tarea ~nalt Prea Sfin]itului
Daniel, Mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei, m\n\s-
tirea a fost redeschis\.
Pentru primele maici, anii
`n care au locuit al\turi de
bolnavi au fost un adev\-
rat co[mar. Bolnavii le
batjocoreau cu vorbe mur-
dare, le loveau cu bulg\ri,
tulburau slujbele, f\c=nd
multe alte necuviin]e. Abia
dup\ anul 1999, dup\ lun-
gi procese, maicile au ob-
]inut dreptul de evacuare a
b\tr=nilor bolnavi din m\-
n\stire. Totul a r\mas `n-
s\ distrus. {i de atunci
maicile se lupt\ cu vre-
murile grele, `ncerc=nd s\
readuc\ m\n\stirea m\-
car par]ial la stadiul de
alt\ dat\. a

Leag\n pentru copil\ria lui Eminescu

Plec=nd adesea pe jos
din Ipote[tiul natal, Mihai
Eminescu `[i `nchidea p\-
durile [i visurile sale `n
c\m\ru]e `n care numai el
[tia cum trebuie s\ intre.
Fiind c\lug\rite aici, suro-
rile de s=nge ale mamei sa-
le Raluca Eminovici, Olim-
piada [i Sofia Iura[cu, dar
[i veri[oara ei Fevronia, `[i
primeau cu dragoste nepo-
tul, pe Mih\i]\, a[a cum
povesteau maicile b\tr=ne
de la Agafton, iar Mih\i]\
se retr\gea `n mijlocul co-
drilor singur, doar cu
vis\rile lui, asculta izvorul
[i preg\tea poezii pentru
zestrea liric\ a poporului
Monahia Olimpiada
Iura[cu, m\tu[a lui
Mihai Eminescu, a
fost stare]a M\n\stirii
Agafton `ntre anii
1899 [i 1902
nostru. Fevronia fusese c\-
lug\rit\ la Agafton `n anul
1828, iar Olimpiada [i So-
fia `n anul 1840. La vremea
sa, Gala Galaction se oprea
la `nt=lnirile copilului sau
adolescentului Mih\i]\ cu
maica Fevronia, consem-
n=nd c\ poetul „copil de pa-
tru, de zece, de patruspre-
zece ani a venit de nenu-
m\rate ori, mai `nt=i cu
p\rin]ii [i apoi singur sau
`ntov\r\[it de fra]i [i de
prieteni ca s\ vad\ pe mai-
ca Fevronia [i s\ cerceteze
m\n\stirea din codri. La
Agafton a cunoscut Emi-
nescu cenobitismul cre[tin
[i pravilele lui [i toat\
trista lui «frumuse]e»“. doar pe rogojin\, Mihai intire [i pre]uire pentru cel
~ntre anii 1899 [i 1902, Eminescu a scris poezia care a imortalizat fru-
monahia Olimpiada Iura[- „Mai am un singur dor“, `n muse]ea acestor locuri, cu
cu a fost stare]a m\n\s- care le spunea celor dragi: sprijinul autorit\]ilor din
tirii. Inspirat de r=nduiala „Nu voi sicriu bogat/ Nu- Boto[ani, maicile au ridi-
monahal\ de la Agafton, mi trebuie flamuri/ Ci-mi cat `n 2002, `n curtea
care presupunea ca maicile `mpleti]i un pat din tinere m\n\stirii un mic monu-
s\ fie `ngropate f\r\ sicriu, ramuri“. ~n semn de am- ment cu bustul poetului.
 Duminic\, 1 iulie 2007 11
Majoritatea absolut\ a tineretului a r\mas [i r\mâne total indiferent\ fa]\ de
Pagina marxism. A profesat mult\ vreme o net\ antipatie pentru aceast\ doctrin\,
sperând `ntr-o grabnic\ schimbare a regimului. De la `n\bu[irea r\scoalei din
Ungaria, acest tineret s-a resemnat la perspectiva de a tr\i `n comunism, se fere[te
de istorie de a discuta politica propriu-zis\, lucru considerat periculos, nu discut\ ideologia
marxist\ ce nu-l intereseaz\ [i se las\ angrenat `n via]a practic\ de toate zilele.

Atitudinea [i starea de spirit

lu]iei ungare. {i tocmai aici
trebuie v\zut\ una din princi-
palele cauze ale neputin]ei
aparente a tineretului univer-
sitar român. Mi[carea din

a tineretului din RPR Budapesta a avut ca ini]iatori

tineri marxi[ti, din care o
bun\ parte au ac]ionat ca „re-
vizioni[ti“, `ncercând s\ g\-
m\suri speciale se `nt\re[te seasc\ o mai bun\ aplicare a
Experien]a tr\it\ de genera]ia tân\r\ a Stalin, Revolu]ia maghiar\, afirmarea supravegherea tineretului marxismului. Pe cât\ vreme,
universitar [i se aplic\ cu `n România, tineretul se ar\ta
anilor ’50 este una care epitomizeaz\ „dejismului“ [i a liniei na]ionale a mai mare restric]ie elim- net antimarxist, respingând
destinul tragic al `ntregii societ\]i politicii P.M.R., retragerea trupelor inarea elementelor „nes\n\- `ntreaga doctrin\ `n bloc. ~n
toase“. Atitudinea aceasta celelalte ]\ri, marxi[tii doreau
române[ti din acei ani, tineretul fiind sovietice din ]ar\, [antierele tineretului este dictat\ [i de necesitatea liberalizarea regimului, `n
poate barometrul cel mai fin al [i migra]ia intern\, cooperativizarea [i crescând\ de cadre tinere de timp ce `n RPR, poate din ne-
`ncredere, c\ci nu trebuie ui- fericire, nu existau marxi[ti
profundelor schimb\ri sociale pe care industrializarea ]\rii, primul plan tat c\ tot ce a fost recrutat convin[i. Existau doar ele-
le-a cunoscut comunitatea româneasc\. cincinal etc. sunt numai câteva dintre `ntre anii 1948-53 reprezint\, mente tinere, promovate arti- C\t\lin Turliuc,
`n general, un e[ec din punct ficial prin facult\]i munci- profesor universitar,
Sovietizarea [i stalinismul, Congresul al jaloanele care au marcat acei de vedere al preg\tirii [i posi- cercet\tor [tiin]ific gradul
tore[ti, cu o pozi]ie economic\
XX-lea al P.C.U.S., cu demascarea fr\mânta]i ani [i care au determinat bilit\]ilor intelectuale. relativ bun\ [i care se cram- I la Institutul de Istorie
ponau cu noua lor situa]ie. „A. D. Xenopol“ - Ia[i
par]ial\ [i politic motivat\ a crimelor rezisten]\ sau conformism social
~n România, Elite marxiste care s\ caute
regimului defunctului dictator I. V. din partea tinerilor. modific\ri ale sistemului nu propriu-zis\, lucru considerat
marxismul existau `n RPR. Dac\ `n periculos, nu discut\ ideologia
Ungaria organizarea tineretu-
1962 [i face o interesant\ [i cât din teama c\ diploma a prins cel mai pu]in lui s-a putut face chiar pe
marxist\ ce nu-l intereseaz\ [i
ampl\ retrospectiv\. De alt- ob]inut\ ar deveni inutil\ `n se las\ angrenat `n via]a prac-
de prof. univ. dr. Dar noua politic\ inaugu- scheletul organiza]iilor de tic\ de toate zilele. El mani-
fel, datele [i informa]iile ofe- momentul unei schimb\ri. tineret oficiale, acela[i lucru
C\t\lin TURLIUC rite pot fi cu u[urin]\ corobo- ~n anul [colar 1955-56, rat\ dup\ evenimentele din fest\ dorin]a de a pleca `n
1956 nu cunoa[te succes mai nu era posibil `n RPR. Con- Occident, ale c\rui realiz\ri
rate cu surse române[ti de programul [i metoda de pre- duc\torii UTM-ului, impu[i
Dac\ socotim c\ cei care arhiv\ [i, fire[te, cu periodice dare `n facult\]ile ideologice mare. ~n perioada stalinist\, tehnice [i standard individual
`ndoctrinarea reprezint\ o tineretului, nu aveau nici o `l atrag irezistibil. Nu mai
reprezentau tân\ra genera]ie din epoc\. Punctul central `n sufer\ serioase modific\ri, platform\ politic\. Toate aces-
`n anii ’50 au ajuns la maturi- raport, cu care se face analiza fapt ce atrage din nou tinere- parte important\ a activit\]ii sper\ `ntr-o occidentalizare, ci
partidului `n rândurile ti- tea pot explica de ce mi[c\rile doar `ntr-o eventual\ plecare
tate `n plin\ epoc\ de dic- `n acest document, `l repre- tul spre aceste studii, dar pâ- revolu]ionare din Ungaria [i
tatur\ personal\ a lui N. Cea- zint\ Revolu]ia maghiar\ din n\ atunci, clientela acestor neretului. Prin caracterul ex- individual\ peste grani]\.
trem de rigid [i dogmatic al Polonia nu au avut, aparent, ~ntreaga sa lupt\ o duce pen-
u[escu [i, mai mult, au condus 1956 [i consecin]ele ei asupra [coli se recruta mai cu seam\ ecou `n România.
[i supravegheat `ndeaproape tineretului din România. din facult\]ile speciale mun- `nv\]\mântului de partid, [i tru câ[tigarea unei pozi]ii bune
interminabila [i dureroasa citore[ti [i din cei c\zu]i la ex- ]inând seama de timpul con- care s\-i permit\ eventual
Red\m, `n cele ce urmeaz\,
noastr\ tranzi]ie - ce a debu- documentul men]ionat, ur- amenele de admitere din fac- sacrat acestui `nv\]\mânt, se Mirajul Occidentului plecarea `n Apus. El apreciaz\
tat `n anii ’90 - vom `n]elege c\ ult\]ile tehnice; ultimii se poate afirma c\ `n perioada totu[i multe din realiz\rile
mând ca, `n numerele viitoare, RPR-ului ca pozitive, neavând
orice lumin\ aruncat\ asupra s\ prezent\m [i alte m\rturii prezentau ulterior la exa- 1948-53, munca de educa]ie ~n compara]ie cu alte ]\ri,
anilor lor de formare [i asupra menele de admitere ale facul- politic\ este chiar mai impor- fenomenul de rezisten]\ fa]\ nici un fel de informa]ii [i deci
inedite, de aceea[i factur\. termene de compara]ie.
modelului paideic urmat ne t\]ilor ideologice, ce aveau loc tant\ decât cea de dup\ 1956. de marxism ar ap\rea atunci
va l\muri mai bine asupra mai târziu, spre a sc\pa de Se putea, desigur, afirma c\ inexistent `n ochii unui obser-
cauzelor profunde ale „potic- Supraveghere armat\, groaza tineretului. educa]ia f\cut\ `n perioada vator superficial. Dar dac\ se Loialitatea tinerilor
nelilor“ societ\]ii noastre ac- ~n aceea[i perioad\, tineretul 1948-53 se adresa unui tân\r arunc\ o privire mai `ndea-
tuale pe drumul atât de firesc [i eliminare ]\r\nesc este angrenat cu ce cunoscuse alt regim. ~n re- proape, se observ\ c\ peste securi[ti
spre „normalitate“. a elementelor `ntreaga ]\r\nime `ntr-o alitate, acest tineret avea, `n 60% din de]inu]ii politici sunt
sub 30 de ani. Din ceilal]i Un alt aspect principal al
Pornind de la o asemenea `ncercare de rezisten]\ pentru 1948, vârsta `ntre 9 [i 14 ani,
aser]iune, am selectat câteva „nes\n\toase“ a p\stra proprietatea privat\ a[a c\ cu greu se poate afirma de]inu]i, `n vârst\, un mare p\trunderii propagandei co-
documente inedite din de- asupra p\mântului, grav c\ el cunoscuse efectiv re- procentaj apar]ine categoriei muniste `n rândurile acestui
pozitele budapestane ale Anul 1956 aduce, `n ge- amenin]at\ de cotele excesive gimul trecut; era greu s\ se fo[tilor demnitari politici con- tineret, insuficient preg\tit
Open Society Archives (OSA) neral, o profund\ modificare impuse de regim. admit\ o influen]\ politic\ cu damna]i pentru fapte s\- s\ reziste din motivele expuse
pe care le-am considerat eloc- `n atitudinea [i mentalitatea Cu ocazia Revolu]iei un- caracter general a fostului vâr[ite `nainte de 23 august mai sus, `l constituie apreci-
vente pentru a ilustra de- tineretului. Pân\ `n 1956, in- gare, se constat\ c\ tineretul, regim. {i tocmai acesta era 1944. Dac\ se ]ine seama c\ erea negativ\ a trecutului.
opotriv\ rezisten]a - atâta diferent de pozi]ia adoptat\ indiferent de apartenen]\ so- tineretul studen]esc ce stâr- foarte mult\ lume se afla `n Dac\ tineretul se arat\ re-
cât\ a fost - dar [i conformis- fa]\ de concep]iile marxiste, cial\, nu este ata[at regimu- nise panic\ `n rândurile gu- `nchisoare de peste 15 ani, [i voltat de represaliile exerci-
mul social [i ideologic al tineretul (ca [i celelalte p\turi lui, fapt dovedit [i de ati- vernului. deci a fost arestat\ când avea tate `mpotriva fostului aparat
primei genera]ii române[ti ale popula]iei) nu credea nici tudinea armatei, unde se dis- Noul `nv\]\mânt politic mai pu]in de 30 de ani, se vede de stat [i ai membrilor par-
postbelice. `n soliditatea regimului, nici cut\ problema neinterven]iei adresat tineretului `[i pierde c\ procentajul tineretului are- tidelor politice din trecut, `n
Primul document, pe care-l `n [ansele lui de prelungire. `mpotriva studen]ilor, a c\ror din caracterul s\u dogmatic, stat de actualul regim pentru schimb se adânce[te tot mai
prezent\m `n cele ce ur- Un indiciu `n acest sens `l activitate d\ mult de lucru nu din cauza unei schimb\ri a motive politice este `nc\ [i mult `n el convingerea c\ `n
meaz\, intitulat „Atitudinea reprezint\ atitudinea tine- organelor securit\]ii. Aceast\ concep]iilor conduc\torilor de mai mare. Care este com- România de dinainte de
[i starea de spirit a tineretului retului `n mediul universitar. atitudine, din punct de vede- partid asupra utilit\]ii dog- pozi]ia social\ a acestui r\zboi se tr\ia mizerabil, sub
din R. P. R.“ este `nregistrat la Ca fenomen concret se `nre- re ideologic, este pus\ pe sea- melor, ci din cauza frecven- tineret? Elementul cel mai di- regimuri necinstite [i profi-
OSA ca Item No. 2610/62, EB gistreaz\ asaltarea facult\]i- ma sl\biciunii educa]iei telor modific\ri ideologice [i namic [i mult\ vreme majori- toare. Ar fi foarte greu s\ fie
Dec 21 Z-9975 [i este consid- lor tehnice. Se evit\ facult\]i- marxiste a tineretului, astfel interpretative ce stârnesc con- tar `l constituie studen]ii de convins de contrariul deoare-
erat de `ncredere de evalua- le ideologice, nu atât din anti- c\ deciziile ulterioare prev\d fuzii `n rândurile celor an- apartenen]\ social\ foarte ce, `n mod paradoxal, mul]i
torii serviciilor Europei Libe- patie fa]\ de cele predate (e o `nt\rire a educa]iei ideolog- grena]i `n munca de educa]ie diferit\. Al\turi de ei sunt oameni `n vârst\, ce cuno[-
re. El este redactat `n iulie vorba de drept, litere, filozofie) ice `n mediul tineretului; ca politic\ [i celor dispu[i s\ ac- tinerii muncitori, mai rar fii teau realit\]ile dinainte de 23
cepte concep]iile marxiste ca de ]\rani. Solda]ii se g\sesc `n august, au acceptat [i a-
valabile [i infailibile. Totu[i, num\r destul de redus, pen- creditat propaganda comu-
modificarea de mentalitate tru ace[tia existând un alt mij- nist\ scoas\, ce-i drept din
este evident\. Aceasta nu loc de represiune: „batalioa- polemica politic\ a vremii,
poate `mpiedica s\ se constate nele disciplinare“ unde pe- destul de bogat\ `n calomnii.
c\ România este ]ara `n care deapsa corporal\ este oficial\, Mai trebuie men]ionat\ [i
marxismul a prins cel mai iar regimul extrem de sever. o alt\ categorie de tineret, cei
pu]in. De la bun `nceput tre- Cum devia]ionismul efectiv care sunt `n slujba regimului
buie stabilit c\ nu se pot da nu exista `n România, pre- [i securit\]ii. Ace[tia nu sunt
cifre procentuale asupra zen]a unui num\r atât de numero[i, dar ata[a]i regimu-
r\spândirii marxismului `n mare de tineri `n `nchisori are lui, iar Revolu]ia din Ungaria
sânul popula]iei. Marxismul o alt\ explica]ie, de rezisten]\ i-a convins c\ securitatea lor
este [i el o form\ de gândire, `mpotriva regimului, rezis- personal\ este `n func]ie de
iar gândirea nu poate fi expri- ten]\ ce `mbrac\ diferite as- stabilitatea regimului. De alt-
mat\ `n procente. Dar se pecte. Unul dintre cele mai fel, acesta este [i sensul pre-
poate afla ce gânde[te tinere- importante aspecte `l consti- siunilor exercitate de Securi-
tul, gra]ie manifest\rilor sale tuie activitatea cultural\. Nu tate asupra multor tineri pen-
exterioare, ce prezint\ un car- trebuie uitat c\ Revolu]ia un- tru a-i recruta ca informatori.
acter politic. gar\ a `nceput de la cercul Pe- {antajul exercitat este extrem
tofi [i ca urmare a activit\]ii de puternic: `n afara [antaju-
culturale din Polonia [i lui personal, r\mâne riscul
Mi[c\rile din Ungaria Ungaria. Occidentul vedea o concedierii, al arest\rii [i al
apropiere a acestor dou\ ]\ri altor nepl\ceri.
[i Polonia, f\r\ ecou fa]\ de linia sa de gândire, ~n concluzie, pe baza celor
la tinerii români linie considerat\ ca devia]io- expuse mai sus, la ora actual\
nism de cealalt\ parte a Cor- (n. r. - iulie 1962), atitudinea
S-a spus de multe ori c\ u- tinei de Fier. Ori aceast\ po- tineretului este pasiv\, f\r\
na din pu]inele ]\ri socialiste zi]ie ideologic\ iese din ca- `nclinare spre ac]iuni reven-
`n care tineretul nu s-a mi[cat drul marxismului. Marxis- dicative sau revolu]ionare.
`n 1956 este România; s-ar mul, ideologie rigid\ [i dog- Interesele unei mari p\r]i se
putea, deci, deduce c\ tine- matic\, se pr\bu[e[te de `n- `ndreapt\ c\tre posibilit\]ile
retul este cu deosebire `ndoc- dat\ ce apare o idee nou\, materiale existente `n con-
trinat, dar aceast\ explica]ie chiar din sânul lui. di]iile regimului comunist.
nu ]ine seam\ de faptele rea- Majoritatea absolut\ a ti- Concep]iile marxiste intr\ cu
le. ~n 1956, mi[carea de tine- neretului, a r\mas [i r\mâne greu `n mintea tineretului;
ret din RPR se afla doar la `n- total indiferent\ fa]\ de mar- reu[ita regimului `n acest
ceput, iar evenimentele petre- xism. A profesat mult\ vreme domeniu const\ mai mult `n
cute `n timpul Revolu]iei ma- o net\ antipatie pentru a- denigrarea trecutului [i apre-
ghiare au t\iat acestui tineret ceast\ doctrin\, sperând `ntr- cierea pozitiv\ a realiz\rilor
Mi[carea din Budapesta (1956) a avut ca ini]iatori tineri marxi[ti, din posibilit\]ile de dezvoltare. ~n o grabnic\ schimbare a re- regimului. Mirajul occidentu-
care o bun\ parte au ac]ionat ca „revizioni[ti“, `ncercând s\ g\seasc\ m\sura `n care tineretul gimului. De la `n\bu[irea r\s- lui constituie `ns\ o colosal\
român s-a manifestat, mi[- coalei din Ungaria, acest ti- atrac]ie pentru tineret, `n
o mai bun\ aplicare a marxismului. De vreme ce `n România tineretul ciuda unei lipse totale de in-
carea a fost determinat\ nu- neret s-a resemnat la perspec-
se ar\ta net antimarxist, respingând `ntreaga doctrin\ `n bloc, o rev- mai de o solidaritate cu ca- tiva de a tr\i `n comunism, se forma]ii [i leg\turi culturale
olu]ie de genul celei produse `n Ungaria era imposibil\ racterul anticomunist al Revo- fere[te de a discuta politica cu Apusul. a
12
Religie
[i [tiin]\
Biserica [i Universitatea intr\ `n dialog academic
Dup\ ce jum\tate de veac facult\]ile de
teologie au fost excluse din spa]iul academic
românesc, anii ’90 au adus repara]ia istoric\
[i moral\ a reintegr\rii Teologiei `n
Universitate. Roadele rezultate din
intersectarea Teologiei cu {tiin]a nu au
`ntârziat s\ apar\, numeroase proiecte
comune fiind puse la punct `n ultimii
17 ani, `ntre facult\]ile de teologie [i alte
facult\]i din spa]iul universitar românesc.
Unul dintre momentele
cele mai importante, ale
`ntâlnirii dintre Teologie [i
{tiin]\ din ultimii ani, s-a
consumat sâmb\t\, 9 iunie
2007, la Ia[i, la Institutul So-
cial-Pastoral „Sfântul Nico-
lae“ al Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei, când a avut loc
festivitatea de semnare a de-
clara]iei comune pentru
`nfiin]area publica]iei „Jour-
nal for Interdisciplinary Re-
search on Religion and Sci-
ence“ („Revista pentru Studii
Interdisciplinare `n Religie [i
{tiin]\“).
La eveniment au partici-
pat, al\turi de IPS Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, Dumitru Oprea, rec-
torul Universit\]ii „Al. I. Cu-
za“, Lumini]a Iacob, Gheor-
ghe Popa [i Constantin S\l\-
„Cu cât `n]elegem
mai bine tainele
din cer [i de pe
p\mânt, facem
mai intens teologie“
IPS Daniel, Mitropoli-
tul Moldovei [i Bucovinei:
Faptul c\ dialogul din-
tre [tiin]\ [i teologie este
o posibilitate `[i are teme-
iul `n tradi]ia patristic\,
ce s-a dorit a fi o sintez\
`ntre credin]\ [i cultur\,
o `ncre[tinare a filosofiei
[i o folosire selectiv\ a [ti-
in]elor. Pe de alt\ parte,
`n occident, mul]i oameni
de [tiin]\ au fost oameni
ai Bisericii. Unii au fost
clerici sau monahi, al]ii
au fost laici evlavio[i, cre-
dincio[i, aceasta ar\tând
c\ [tiin]a [i religia nu e-
rau considerate ca fiind `n
opozi]ie.
Exist\ ast\zi atât de
mult\ [i complex\ cu-
noa[tere, `ncât numitorul
comun al celor ce cerce-
teaz\ Universul este sme-
renia. Smerenia ne per-
mite, de altfel, [i un dia-
log real, f\r\ ideologii de
putere. Smerenia se na[te
din constatarea c\ sun-
tem cople[i]i de necunoa[-
tere, tocmai pe m\sur\ ce
sporim cunoa[terea. A-
tunci ajungem s\ spunem
c\ „[tim c\ nu [tim ni-
v\stru, prorectori la uni-
versitatea amintit\, Toader
Tudorel, decanul Facult\]ii
de Drept [i membru al Cur]ii
Constitu]ionale, pr. Viorel
Sava, decanul Facult\]ii de
Teologie, {tefan Afloroaiei,
decanul Facult\]ii de Fi-
losofie, [i al]i profesori de
marc\ de la Universitatea
„Cuza“, dar [i de la Univer-
sitatea Tehnic\ „Gheorghe
Asachi“.
„Doar Biserica
]ine la statutul Ia[ului
de capital\ spiritual\
a neamului“
~n deschidere, moderato-
rul `ntâlnirii [i coordonato-
rul proiectului, pr. prof.
mic“. Când [tim pu]in ni
se pare c\ [tim totul. Dar
cu cât sfera cunoa[terii
avanseaz\ mai mult, cu
atât mai mult se l\rge[te
[i sfera necunoa[terii. De
aceea, p\rintele St\niloa-
e a spus c\ `n teologie ca
[i `n orice alt\ [tiin]\, a-
vem de-a face cu o cunoa[-
tere necunoa[tere, a[a
cum a spus, de altfel, [i
Sf. Apostol Pavel. „Cu-
noa[tem `n parte“, [i este
important de subliniat
acest lucru pentru c\ este
valabil chiar [i pentru
cunoa[terea revelat\ din
domeniul teologiei. {i
Revela]ia este treptat\,
Faptul c\ dialogul dintre [tiin]\ [i teologie este o posibilitate `[i are temeiul `n tradi]ia
patristic\, ce s-a dorit a fi o sintez\ `ntre credin]\ [i cultur\, o `ncre[tinare a filosofiei [i
o folosire selectiv\ a [tiin]elor. Pe de alt\ parte, `n Occident, mul]i oameni de [tiin]\ au
fost oameni ai Bisericii. Unii au fost clerici sau monahi, al]ii au fost laici evlavio[i,
credincio[i, aceasta ar\tând c\ [tiin]a [i religia nu erau considerate ca fiind `n opozi]ie.
Gheorghe Popa, prorector al
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ a
subliniat necesitatea lans\-
rii unei reviste de studii in-
terdisciplinare, care s\ aib\
ca obiect Religia [i {tiin]a,
exprimându-[i totodat\ bu-
curia pentru interesul de
care s-a bucurat aceast\
ini]iativ\.
~n interven]ia sa, rectorul
Dumitru Oprea a ]inut s\ re-
marce c\ „era firesc ca toc-
mai la Ia[i s\ se nasc\ ideea
unui astfel de Centru de Cer-
cetare `n Religie [i {tiin]\.
Nu-i de mirare c\ ini]iativa a
venit din partea Facult\]ii de
Teologie, `ntrucât doar Bise-
rica ]ine la statutul Ia[ului
de capital\ spiritual\ a nea-
mului. ~n rest, culturalul se
confund\ cu altceva, iar
spectacolele de prost gust
prolifereaz\.“ ~n `ncheiere,
rectorul celei mai impor-
tante universit\]i ie[ene a
concluzionat prin a spune
c\ „punerea bazelor unui
astfel de centru este ceva
superb [i dup\ ce va func-
]iona se vor convinge [i cei
care n-au priceput de la `n-
ceput de ce era nevoie de un
astfel de centru“.
{tiin]a s-a f\cut
de oameni religio[i
~n interven]iile pe care
to]i cei prezen]i le-au avut, s-
a subliniat `n numeroase
este gradat\, este adap-
tat\ nivelului nostru.
Teologii nu pot afirma
c\ revela]ia este un motiv
pentru a nu mai avea
nevoie de cunoa[tere.
Toate [tiin]ele ce studiaz\
Universul [i via]a ne in-
tereseaz\ pentru c\, di-
rect sau indirect, Univer-
sul [i via]a sunt `n dialog
cu Creatorul, cu F\c\to-
rul cerului [i al p\mântu-
lui. Nu `ntâmpl\tor, de-
finirea lui Dumnezeu `n
primul articol din Crezul
cre[tin, se face `n rela]ie
cu Universul. Nu se
spune `n primul rând fap-
tul c\ Dumnezeu este Cel
„Cred `n necesitatea
acestui proiect“
Toader Tudorel, de-
canul Facult\]ii de Drept
[i membru al Cur]ii Con-
stitu]ionale:
Dac\ plec\m de la
premisa c\ trupul este
templul sufletului, atunci
este evident c\ exist\
teme comune, exist\ prob-
leme c\rora, din perspec-
tive diferite, trebuie s\ le
d\m un r\spuns. Cu apli-
care strict la domeniul ju-
rânduri c\ `nfiin]area Cen-
trului de Studii Interdiscipli-
nare determin\ coagularea
`n jurul unui proiect comun a
preocup\rii [tiin]ifice di-
verse, dar care, `n t\râmul
necunoscut, mai presus
de minte, `nv\luit `n mis-
ter etc. Aceasta este tra-
di]ia iudeocre[tin\, de a-L
m\rturisi pe Dumnezeu
`n primul rând ca fiind
F\c\torul cerului [i al
p\mântului. De aceea, ca
teologi, trebuie s\ ne in-
tereseze ce a f\cut Dum-
nezeu, adic\ Universul,
via]a [i omul. Nu putem
vorbi de Dumnezeu negli-
jând Crea]ia, cerul [i
p\mântul. De aceea, cu
cât `n]elegem mai bine
tainele din cer [i de pe
p\mânt, noi facem mai
intens teologie, pentru c\,
pentru noi, rela]ia Crea-
tor - Creatur\ face parte
din teologia `ns\[i.
Mai mult, o teologie
care este misionar\, tre-
buie s\ ]in\ seama de
descoperirile prezentului
[i de datele [tiin]ifice pri-
vind societatea [i cultura,
pentru c\ ea trebuie, `n
ultim\ instan]\, s\ fac\
leg\tura `ntre textul
Scripturii [i contextul is-
toriei `n care face aceast\
misiune. Din acest motiv,
este necesar dialogul [ti-
in]ei cu religia, trecerea
de la confruntare la coo-
perare, de la divergen]\
la convergen]\, de la au-
tosuficien]\ la comple-
mentaritate, f\r\ a ajun-
ge, `ns\, la confuzie sau
substituire.
ridic, enum\r câteva pro-
bleme care `[i a[teapt\
r\spunsul. De exemplu,
problematica avortului: de
unde [i pân\ unde, de
când [i pân\ când; apoi,
problematica transplantu-
lui, a manipul\rii geneti-
ce, a eutanasiei, a suicidu-
lui. Iat\ probleme c\rora
nu le poate da un r\spuns
numai dreptul [i cred c\
nici filosofia, nici psiholo-
gia, nici teologia, de unele
singure.
~n drept se spune c\ a-
naliz\m [i interpret\m
Duminic\, 1 iulie 2007
Religiei, pot converge fruc-
tuos. De asemenea, unii vor-
bitori au reamintit faptul c\
[tiin]a s-a f\cut de oameni
religio[i, care aveau o expe-
rien]\ religioas\ bogat\ [i
profund\, iar acest fapt tre-
buie m\rturisit cu onesti-
tate, pentru a evita tendin]e-
le nefaste ale unor epoci de
trist\ amintire.
La `ncheierea `ntâlnirii,
cei prezen]i au semnat de-
clara]ia comun\ pentru `nfi-
in]area publica]iei „Journal
for Interdisciplinary Re-
„Europa s-a n\scut
`n epoca patristic\“
{tefan Afloroaiei, de-
canul Facult\]ii de Filo-
sofie:
Un astfel de proiect
este [i firesc s\ existe,
cât\ vreme cultura [i
via]a spiritual\ din Eu-
ropa s-au constituit prin
`ntâlnirea dintre spiritu-
alitatea iudeo-cre[tin\,
cultura [i [tiin]a greco-
voin]a legiuitorului. Ne
place s\ credem c\ legiui-
torul editeaz\ cele mai
morale [i mai viabile nor-
me juridice, care r\spund
tuturor preceptelor ju-
ridice. Vedem, `ns\, c\ de
multe ori lucrurile nu stau
a[a, vedem c\ norma ju-
ridic\ nu are `n ea `nc\r-
c\tura moral\ care s\-i de
recunoa[tere, acceptare [i
supunere din partea tu-
turor membrilor comu-
nit\]ii. {i-atunci, `ntre-
barea care se pune e ur-
m\toarea: norma juridic\
search on Religion and Sci-
ence“ („Revista pentru Studii
Interdisciplinare `n Religie [i
{tiin]\“), un „act de mare
speran]\“, dup\ cum a spus,
la final, IPS Daniel, Mitropo-
litul Moldovei [i Bucovinei.
JIRRS va fi editat\ se-
mestrial, atât `n format tip\-
rit, cât [i on-line (la adresa
www.jirrs.org). Tema pri-
mului num\r, care va ap\rea
la sfâr[itul lunii iulie, a.c.,
este „Religie [i {tiin]\. I-
dentitate specific\ [i respon-
sabilitate comun\“. (N.H.)
latin\, toate `n sinteza
epocii patristice. Adesea,
s-a spus c\ Europa s-a
n\scut `n epoca patris-
tic\. Deci, strict vorbind,
Platon nu este european.
El ]ine de o r\d\cin\
foarte important\ a Eu-
ropei, dar Europa pro-
priu-zis\, restrictiv vor-
bind, s-a n\scut `n epoca
patristic\ [i la intersec]i-
a acestor date de ordin
cultural [i spiritual.
nu cuprinde norma mora-
l\, norma religioas\, nor-
ma unanim acceptat\? Le-
giuitorul dicteaz\ ceea ce
crede el c\ e mai bun pen-
tru societate la un mo-
ment dat, f\r\ s\ ]in\
cont de celelalte norme e-
xistente? Uneori se pare
c\ da, dar uneori nu ar
trebui procedat a[a. Din
aceast\ perspectiv\, cred
`n necesitatea acestui pro-
iect [i sper ca Facultatea
noastr\ s\ contribuie la
succesul acestuia.
 Duminic\, 1 iulie 2007
Interviu
„~ntâlnirea cu teologia a fost o
nesperat\ ridicare din patul suferin]ei“
~n urm\ cu exact un an de zile,
„Lumina de Duminic\“ a `nceput
s\ g\zduiasc\ `ntre coper]ile sale,
de dou\ ori pe lun\, dou\ pagini
dedicate dialogului dintre Religie
[i {tiin]\. Temele articolelor
prezentate au fost dintre cele mai
variate, tratând subiecte
fascinante din lumea plantelor sau
animalelor, a uimitoarelor legi care
sus]in ecosistemul terestru sau
recentele descoperiri din
Realizatorul rubricii
„Religie [i {tiin]\“ este
diaconul Sorin Adrian
Mihalache, licen]iat `n
matematic\ (Universita-
tea „Al. I. Cuza“ din Ia[i)
[i `n teologie ortodox\.
Are studii de master `n
filosofie, psihologie, fizic\
teoretic\ [i teologie ortodo-
x\. ~n prezent, urmeaz\
cursurile doctorale la Fa-
cultatea de Filosofie de la
universitatea amintit\,
este Secretar General al
Centrului pentru Cerce-
t\ri Interdisciplinare A-
vansate `n Religie [i {ti-
in]\ (Univ. „Al. I. Cuza“
Ia[i) [i pre[edinte al Aso-
cia]iei pentru dialogul
`ntre Teologie [i {tiin]\ `n
România, sucursala Ia[i.
El consider\ despre si-
ne c\, student la Mate-
matic\ fiind, descoperi-
rea vie]ii spirituale a fost
„ca o convertire“, iar pasi-
unea sa pentru dialogul
religiei cu [tiin]ele se ex-
plic\ prin faptul c\ „lu-
mea, via]a, sufletul nos-
tru, semenii, sfin]ii [i Bi-
serica, toate sunt minu-
nate, [i `n toate descope-
rim imensitatea frumu-
se]ii Crea]iei lui Dumne-
zeu ca pe un dar nepre-
]uit“. Mai multe, `n inter-
viul care urmeaz\.
De la matematic\
[i arte mar]iale
la teologie
Când a]i avut prima
dat\ gândul de a urma
teologia?
La teologie am ajuns
dup\ mai mul]i ani de
c\ut\ri pe drumuri str\-
ine. Au fost câ]iva ani de
arte mar]iale, apoi yoga,
r\t\ciri n\scute `n vre-
mea `ntunecatului comu-
nism. Alegerea a venit `n-
tr-un moment de limit\,
[i firesc, dar [i minunat,
„{coala trebuie s\ vizeze [i `n]elesuri cu privire la sensul vie]ii“
P\rintele diacon Sorin
Mihalache este [i Secretar
General al Centrului de
Cercet\ri Interdisciplinare
Avansate `n Religie [i {ti-
in]\, centru care a lansat
de curând [i o revist\ (eve-
niment pe care l-am pre-
zentat `n pagina 12). De la
el am aflat c\ preg\tirea
proiectului revistei a `nce-
put `n urm\ cu un an, iar
structura [i con]inutul, po-
litica editorial\ [i strategia
de dezvoltare au fost conce-
pute `n cadrul Centrului de
domeniul astronomiei. Ce-[i
propunea, de fapt, aceast\ nou\
rubric\ dedicat\ Religiei [i
{tiin]ei? S\ demonstreze c\
Religia [i {tiin]a sunt domenii
nea[teptat de apropiate, c\ {tiin]a,
`n concluziile sale, confirm\, de
foarte multe ori, intui]iile unor
sfin]i ai Bisericii, care au vorbit
despre `n]elepciunea [i puterea lui
Dumnezeu, care se pot observa `n
frumuse]ea [i ordinea Crea]iei.
ca orice convertire. Im- colegi care au intrat `n
presia pe care am l\sat-o teologie, dup\ experien]e
prietenilor mei a fost una, consumate departe de
pentru mine, surprinz\- spa]iul ecclesial, `ntâlni-
toare la vremea aceea. rea cu teologia a trecut pe
Am `n]eles atunci c\, de-a-ntregul [i deodat\,
pentru cei ce nu cunosc prin inim\ [i prin minte.
`ndeajuns bog\]ia extra- Cred c\ `n felul acesta,
ordinar\ a spiritualit\]ii noi, mai `nainte de a ne
[i vie]ii cre[tin ortodoxe, obi[nui cu frumuse]ea
convertirea este ca o capi- slujirii lui Dumnezeu, ne-
tulare, o renun]are defi- am `nsp\imântat de m\-
nitiv\ la originalitate, la re]ia acesteia...
r\zboiul curajos al c\ut\- De aici cred c\ vine
rilor pe cont propriu. Pen- teama nevredniciei, mai
tru mine, ca [i pentru repede decât `ncrederea
mul]i al]i colegi de gene- `n ajutorul lui Dumnezeu.
ra]ie, cred, `ntâlnirea cu
teologia [i cu via]a orto-
dox\ a reprezentat o nes-
„~n via]a mea
perat\ ridicare din patul au existat oameni
unei prelungite suferin]e pasiona]i, care
spirituale. Atunci, `n pe-
rioada aceea critic\ `n m-au f\cut
care studiam matematica [i pe mine pasionat“
[i artele mar]iale, am
avut [ansa s\ `ntâlnesc Dar, `ntre timp, pasi-
un c\lug\r cu via]\ `m- unea dumneavoastr\
bun\t\]it\ [i mai apoi s\ pentru studiu, pentru
m\ `nscriu `n Asocia]ia cercetare, nu s-a
a rezu-
mat la matematic\ [i
Studen]ilor Cre[tini Or-
teologie…
todoc[i Români.
Este adev\rat, `ns\
V-a
a]i dorit, pur [i sim- cred c\ pasiunea nu ar fi
plu, s\ deveni]i preot
rezistat dac\ nu ar fi fost
sau a]i intuit c\ stu- câ]iva profesori str\luci]i.
diul teologiei `nseam-
n\ cu mult mai mult Pasiunea pentru c\r]i am
avut-o din copil\rie, `ns\
decât preg\tirea nece-
sar\ unui preot pentru nu s-ar fi p\strat nimic
parohie? din ea, f\r\ p\rin]ii [i
Sincer, cred c\ nu am profesorii mei.
`ndr\znit niciodat\ s\-mi Pasiunea e contagioa-
doresc s\ fiu preot. M-am s\, ca [i credin]a, ca tot
uitat `n schimb cu mult\ ceea ce angajeaz\ `n bine
admira]ie [i uimire la co- sau `n r\u fiin]a noastr\.
legii din facultate care Cred c\ dator\m, fiecare
aveau seminarul [i care dintre noi, unor profesori,
se apropiau firesc spre a- na[terea noastr\ `ntru
ceast\ consacrare. Pen- spirit. {i `n via]a mea au
tru ei, cred c\ anii de se- existat oameni pasiona]i,
minar i-au ajutat la hot\- care m-au f\cut [i pe
rârea aceasta. Cred c\, fi- mine pasionat: p\rintele
ind de mici `n preajma Galeriu pe care l-am au-
Bisericii, au avut r\gazul diat `n conferin]ele AS-
s\ se limpezeasc\, s\ des- COR, dna prof. Liliana
lu[easc\ `n inima lor che- R\ileanu, la matematic\,
marea discret\, dar fer- dna prof. Lumini]a Iacob,
m\ a lui Dumnezeu. Pen- la psihologie, dl prof.
tru mine, ca [i pentru al]i Gheorghe Maftei, la fizi-
Cercetare Interdisciplina- ast\zi din mai multe mo-
r\ Avansat\ `n Religie [i tive. Universitatea nu tre-
{tiin]\, `mpreun\ cu pr. buie s\ fie doar o [coal\
profesor Gh. Popa, prorec- pentru profesie, ci [i una
tor al Universit\]ii „Al. I. pentru via]\, care s\ ofere
Cuza“ Ia[i. De asemenea, experien]e de cunoa[tere in-
dup\ cele spuse de p\rin- tegratoare [i edificatoare.
tele diacon, coordonarea ~n spa]iul românesc, ed-
proiectului de c\tre pr. prof. uca]ia [i `nv\]\mântul s-au
Gh. Popa a `nsemnat dez- n\scut `n Biseric\, pe lâng\
voltarea [i p\trunderea lui a[ez\mintele monahale.
`n spa]iul academic ie[ean Pentru noi, cre[tinii orto-
[i al\turarea mai multor doc[i, aceasta `nsemneaz\
profesori ai universit\]ilor c\ [coala trebuie s\ vizeze
ie[ene. „Cercetarea Inter- [i `n]elesuri cu privire la
disciplinar\ este esen]ial\ sensul vie]ii, la rostul nos-
13
Cât timp ne mi[c\m `n lumea creat\ de Dumnezeu, nimic din
ceea ce El a f\cut nu este nesemnificativ sau derizoriu. Faptul
c\ religia [i [tiin]a se pot `ntâlni mai `ntâi `n mintea, `n inima [i
`n via]a unui om credincios, ne arat\ c\, `n ultim\ instan]\, ele
nu sunt `n opozi]ie. Sfin]ii P\rin]i ai primelor veacuri, cu
preg\tirea lor `n filosofie [i [tiin]e, au ar\tat aceasta, prea bine.
c\, domnul prof. {tefan
Afloroaei, la filosofie, P\-
rintele Mitropolit Daniel
`n timpul studiilor `n teo-
logie. Sunt dator sa-i po-
menesc de[i nu am `n-
v\]at `ndeajuns de la nici
unul dintre ei.
Suntem, de fapt, ceea ce
reu[esc al]ii prin str\da-
niile lor s\ zideasc\ `n noi,
`n perioade din via]\ când
noi nici m\car nu suntem
con[tien]i de asta...
Cum `mp\ca]i, `n su-
fletul dumneavoastr\,
domenii atât de di-
verse, ca cele pe care
le-a
a]i studiat?
Fiecare dintre experi-
en]ele studen]e[ti pe care
le-am avut au fost `n ma-
re m\sur\, datorit\ aces-
tor oameni minuna]i, [an-
se de a vedea c\ fiecare
domeniu de lucru are
adâncimile [i splendorile
lui. Facultatea este un
timp `n care putem nu
doar s\ deprindem o pro-
fesie, ci maniere de a tr\i.
Datele [tiin]ifice de ast\zi
ne arat\ c\ lumea `ntrea-
ga este cu totul extraordi-
nar\. Indiferent dac\ ci-
neva este simplu agricul-
tor sau astrofizician, anal-
fabet sau cu studii `nalte,
are o [ans\ minunat\ de a
tr\i frumos. Cât timp r\-
mânem sensibili [i aten]i,
cu sufletul viu, [i folosim
acest dar extraordinar al Diac. Sorin Mihalache: „Indiferent dac\
`n]elegerii, putem tr\i o mi-
cineva este simplu agricultor sau
rare continu\! Toate aces-
astrofizician, analfabet sau cu studii `nalte, are
te mici splendori, nu sunt
lipsite de importan]\. o [ans\ minunat\ de a tr\i frumos. Cât timp
Dac\ Iov d\dea slav\ r\mânem sensibili [i aten]i, cu sufletul viu, [i
lui Dumnezeu pentru toa- folosim acest dar extraordinar al `n]elegerii,
te greut\]ile lui, cu at=t
putem tr\i o mirare continu\! Toate aceste
mai mult ar trebui s\ cân- mici splendori nu sunt lipsite de importan]\“
t\m noi slav\ lui Dum-
nezeu pentru minunile
avut [ansa s\ desf\[or te dezbateri publice `n
frumoase pe care le desco- multe activit\]i la AS- Aula Magda a Univer-
perim `n fiecare zi. Lu-
COR. Prima dat\, [tiin]a sit\]ii.
mea, via]a, sufletul nos- [i via]a cre[tin\ s-au `n- Mul]i dintre profesorii
tru, semenii, sfin]ii [i Bi-
tâlnit `n faptele mici [i care ast\zi sunt buni co-
serica, toate sunt minuna- simple ale unui student
laboratori `n activit\]ile
te, [i `n toate descoperim `ntors `n Biseric\. Refle- interdisciplinare s-au cu-
imensitatea frumuse]ii
c]ia a venit mai apoi. Cât noscut atunci, la acele
Crea]iei lui Dumnezeu ca timp ne mi[c\m `n lumea dezbateri. Cu to]ii eram
pe un dar nepre]uit.
creat\ de Dumnezeu, ni- la `nceput. Cu to]ii am `n-
mic din ceea ce El a f\cut v\]at deschiderea aceasta
„Dac\ ceva este nu este nesemnificativ a unora fa]\ de al]ii prin
sau derizoriu. Faptul c\ referire la experien]ele
irelevant pentru via]\, religia [i [tiin]a se pot esen]iale. A[a, spre exem-
nici teoretic nu poate `ntâlni mai `ntâi `n min- plu, am `nv\]at de la o
tea, `n inima [i `n via]a prietenie frumoas\ a doi
fi semnificativ“ unui om credincios, ne profesori, p\rintele prof.
arat\ c\ `n ultim\ ins- Gheorghe Popa [i prof.
Faptul c\ a]i remarcat
tan]\ ele nu sunt `n opo- {tefan Afloroaiei, c\ filo-
c\ nu exist\ incompa-
tibilit\]i `ntre Religie zi]ie. Sfin]ii P\rin]i ai pri- sofia [i teologia pot fi pri-
melor veacuri, cu preg\- etene, de la faptul c\ ta-
[i {tiin]\ v-aa determi-
nat s\ v\ implica]i tot tirea lor `n filosofie [i t\l profesorului de fizic\
mai mult `n pro- [tiin]e, au ar\tat aceasta, Gheorghe Maftei a fost
blemele de interdisci- prea bine. preot, c\ nici fizica nu e
plinaritate?
Doi ani mai târziu, tot prea departe de teologie.
~n timp ce eram stu- la ASCOR, am concreti- Pân\ la urm\, toate re-
dent la matematic\, am zat o parte din aceste re- flec]iile, oricât de `nalte
flec]ii, participând la or- sau adânci ar fi, `ncep [i
tru `n lume [i la mântuire. ganizarea primelor `ntâl- se termin\ `n ultim\ in-
~n debutul ei din spa]iul eu- niri [i dezbateri publice stan]\ `n via]a noastr\ de
ropean apusean, universi- interdisciplinare cu larg\ zi cu zi. Via]a este testul
tatea a vizat, de asemenea, participare din cadrul autenticit\]ii lor. Dac\
o cunoa[tere integratoare [i Universit\]ii „Al. I. Cuza“ pentru via]\ ceva este cu
edificatoare. Cercetarea in- Ia[i. La acele `ntâlniri, totul irelevant, nici teo-
terdisciplinar\ propune desf\[urate `ncepând cu retic nu poate fi semnifi-
re`ntoarcerea la acest 1997, participau profesori cativ. Atunci, la acele `n-
deziderat. Temele de cerc- de la facult\]ile de Drept, tâlniri, am descoperit c\,
etare [i articolele JIRRS Filosofie, Psihologie, Teo- dac\ din experien]a cu-
(Journal for Interdiscipli-
nary Research on Religion logie sau Fizic\. A[a am noa[terii lipse[te spiritu-
an Science) vor viza ches- constituit `n urm\ cu 10 alitatea [i via]a cre[tin\,
tiuni ce ]in de cunoa[terea ani un Cerc Universitar edificarea [i bucuriile in-
fundamental\ [i chestiuni de Dialog Interdisciplinar terioare autentice nu
ce ]in de aspectele concrete care a organizat mai mul- sunt cu putin]\. a
ale vie]ii“, a mai spus diac.
Sorin Mihalache. Interviu realizat de Nicolae HULPOI
14 Duminic\, 1 iulie 2007

Principalele semne ale deficitului de vitamina A sunt cele oculare, vederea crepuscular\
Por]ia sc\z=nd p=n\ la orbirea nocturn\. ~n stadiul de caren]\ sever\, se produce uscarea
conjunctiv\ cornean\. Se pot produce perfora]ii ale corneei, pierderea cristalinului.

de s\n\tate Ochiul cap\t\ structura unei mase gelatinoase, cu pierderea definitiv\ a vederii. Deficitul
de vitamina A se `nt=lne[te mai frecvent la copilul cu v=rste `ntre 1 [i 6 ani.

Vitaminele esen]iale din nutri]ia copilului

Vitaminele sunt substan]e a c\ror
prezen]\ `n cantit\]i foarte mici `n
organismul uman este necesar\
pentru cre[tere, men]inerea echilibrului
fiziologic [i pentru reproducere.
de dr. Doina
DUMITRIU
Dup\ particularit\]ile fi-
zico-chimice, vitaminele
sunt clasificate `n liposolu-
bile [i hidrosolubile. Vitami-
nele A, D, E, K sunt liposol-
ubile. Absorb]ia lor necesit\
prezen]a s\rurilor biliare [i
a gr\similor. Ele se depozi-
teaz\ `n ]esuturi, cu excep-
]ia vitaminei K.
Vitaminele din grupul B
[i vitaminele C, PP sunt
hidrosolubile, absorb]ia [i
eliminarea lor fiind rapid\,
ele nu se depoziteaz\ `n or-
ganism. Caren]a lor deter-
min\ fenomene clinice mai
rapid dec=t `n cazul vita-
minelor liposolubile.
~n func]ie de prioritatea
`n procesele vitale ale orga-
nismului, vitaminele pot fi
clasificate `n:
- vitamine obligatorii -
nesintetizate de organismul
uman sau sintetizate `n can-
tit\]i insuficiente, `n care
sunt cuprinse vitaminele A,
grupul B, C, D, prezen]a lor
`n regimul alimentar fiind
indispensabil\;
- vitaminele condi]ionat
necesare, care sunt sinteti-
zate `n organismul uman,
deficitul lor manifest=ndu-
se ocazional, `n anumite
st\ri patologice sau `n caz
de regim alimentar dezechi-
librat. ~n acest grup sunt
cuprinse vitaminele PP, K [i
c\tina;
- vitamine discutabil ne-
cesare, asupra c\rora nu e-
xist\ un punct de vedere co-
mun `n leg\tur\ cu rolul lor
esen]ial `n nutri]ia uman\.
~n aceast\ categorie este in-
clus\ biotina (vitamina H),
inozitrolul (vitamina B7),
acidul panteolenic [i vita-
mina E.
De unde ne lu\m
vitaminele
Ca surse de vitamine se
cunosc `n prezent urm\toa-
rele:
- vitamina A - prezent\ `n
uleiuri din ficat, `n lapte,
g\lbenu[ de ou, morcovi,
spanac, varz\, caise, toma-
te, portocale;
- vitamina D are o surs\
endogen\, fiind sintetizat\
la nivelul pielii sub ac]iunea
razelor ultraviolete, [i o
surs\ exogen\, fiind prezen-
t\ `n ficat, pe[te, lapte, unt,
heringi;
- vitamina E este prezen-
t\ `n uleiul de soia, uleiul de
pe[te, uleiul de porumb, `n
produse cerealiere, lapte,
unt, ficat, legume;
- vitamina K este pre-
zent\ `n soia, spanac, to-
mate, salat\ verde, cafea,
ceai verde, lapte;
- vitamina B1 este reg\-
sit\ `n ficat, carne, legume,
nuci, gr\un]e de cereale;
- vitamina B2 are ca sur-
se carnea, oul, br=nza, pe[-
tele, ficatul, maz\rea, legu-
mele verzi, fructele, cerea-
lele, drojdia de bere;
- vitamina B6 este pre-
zent\ `n lapte, porumb, tres-
tia de zah\r, t\r=]e de orez,
drojdia de bere;
- vitamina B9 este pre-
zent\ `n drojdia de bere, fi-
cat [i vegetale verzi;
- vitamina B12 are ca
surse ficatul, rinichiul [i
mu[chiul;
- vitamina PP (B3) este
prezent\ `n carne, ficat, ou,
lapte, cereale, soia, alune;
- vitamina C este pre-
zent\ `n fructe [i legume
proaspete.
Vitamina A protejeaz\
`mpotriva cancerului
Aceast\ vitamin\ `nde-
pline[te foarte multe func]ii:
- intervine `n procesele
fizico-chimice de adaptare la
obscuritate;
- determin\ stabilitatea
membranelor celulare prin
influen]area structurilor li-
po-proteice;
- intervine `n sinteza u-
nor proteine [i glicoproteine;
- ajut\ la cre[terea celu-
lar\;
- intervine `n keratiniza-
rea [i cornificarea epider-
mului;
- ajut\ la cre[terea oase-
lor [i din]ilor;
- are rol `n ap\rarea imu-
nitar\, intervenind `n se-
cre]ia lizozimului (lacrimal,
salivar [i sudoripar);
- are protec]ie `mpotriva
cancerului.
Deficitul de vitamina A
se `nt=lne[te mai frecvent la
copilul cu v=rste `ntre 1 [i 6
ani. Se cunosc mai multe si-
tua]ii care pot reduce apor-
tul, absorb]ia sau utilizarea
vitaminei A:
- alimenta]ia parenteral\
`ndelungat\, f\r\ supli-
mentare de vitamina A sau
folosirea unor diete restric-
tive `n alimente ce con]in vi-
tamina A;
- sindromul de malab-
sorb]ie generalizat\, `n care
malabsorb]ia gr\similor se
`nso]e[te de eliminarea vita-
minei A liposolubil\ `n scaun;
- boli digestive `nso]ite de
diaree cronic\ (giardioza, fi-
broza chistic\, sindromul de
intestin scurt);
- obstruc]ia c\ilor biliare,
cu suprimarea particip\rii
s\rurilor biliare la absorb]ia
gr\similor [i a vitaminei A;
- boli pancreatice [i he-
patice, interfer=nd cu proce-
sul de hidroliz\ [i stocare a
vitaminei A;
- hipotiroidia prin sinteza
sc\zut\ de toxin\. Toxina
controleaz\ reac]ia enzi-
matic\ de transformare a
beta carotenilor `n retinol;
- deficitul de Zn scade
sinteza proteinei fixatoare
de retinol, ceea ce conduce la
reducerea mobiliz\rii vita-
minei A din ficat.
O secre]ie crescut\ de vi-
tamina A a fost notat\ `n
boli cronice (tuberculoz\,
nefropatia), `n cancer [i `n
infec]iile tractului urinar.
Manifest\rile clinice ale
deficitului de vitamina A
apar c=nd valorile serice ale
retinolului scad sub 30
mg/100 ml, ca urmare a
spa]ierii rezervelor hepatice.
Ce urm\ri are deficitul
de vitamina A
Principalele semne ale
deficitului de vitamina A
sunt cele oculare, vederea
crepuscular\ sc\z=nd p=n\
la orbirea nocturn\. ~n sta-
diul de caren]\ sever\ se
produce uscarea conjunctiv\
cornean\. Se pot produce
perfora]ii ale corneei, pier-
derea cristalinului. Ochiul
cap\t\ structura unei mase
gelatinoase cu pierderea de-
finitiv\ a vederii.
Alte semne ale deficitului
de vitamina A sunt:
- keratinizarea epiteliului
traheobron[ic, renal, vaginul
cu predispozi]ii la infec]ii;
- hiperkeratoza folicular\
a pielii;
- hepatosplenomegalia;
- modific\ri osoase epifi-
zare.
~n zilele noastre, hipovi-
taminoza A este rar
`nt=lnit\, deoarece, prin
programe na]ionale, laptele
praf [i zah\rul au fost
`mbog\]ite cu vitamina A.
La polul opus -
hipervitaminoza
~n dorin]a p\rin]ilor de a-
[i vitaminiza copilul, poate
s\ apar\ hipervitaminoza A
prin administrarea unor
cantit\]i mari de untur\ de
pe[te sau prin folosirea u-
nor doze mari de polivitami-
ne care con]in doze exagera-
te de vitamina A.
Manifest\rile ce apar `n
forma acut\ de hipervita-
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
minoz\ A sunt: hidrocefalie
tranzitorie, apari]ia v\rs\-
turilor, semne ce dispar du-
p\ 72 de ore de la `ntreru-
perea administr\rii de vita-
mina A.
~n forma cronic\ de hi-
pervitaminoz\ A apar: du-
reri abdominale, v\rs\turi,
oboseal\, ame]eli, cefalee,
iritabilitate, transpira]ie noc-
turn\, c\derea p\rului, fra-
gilitatea unghiilor. Tegu-
mentele sunt aspre, uscate,
cu descuama]ii [i hiperpig-
ment\ri. Se mai noteaz\ he-
patosplenomegalie, dureri
articulare sau oprirea cre[-
terii prin `nchiderea pre-
matur\ a epifizelor.
~n hipervitaminoza A, u-
nicul tratament const\ `n
suprimarea vitaminei A, ce-
ea ce conduce la remiterea
scaunelor clinice dup\ 3 zile.
Hipercarotenemia sau `n-
c\rcarea serului cu caroten
se poate `nt=lni `n circum-
stan]e legate de metabolis-
mul vitaminei A: `n absen]a
congenital\ a enzimei care
converte[te carotenul `n vita-
mina A [i `n afec]iuni care in-
terfereaz\ cu acest proces
(boli hepatice, hipertiroi-
dism, diabet zaharat) sau
prin folosirea `n exces a ali-
mentelor bogate `n caroten
(situa]ie frecvent `nt=lnit\ la
sugarii care primesc sup\ de
morcovi timp `ndelungat). a

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
20.05 Pagini de folclor românesc sear\)
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r)
03.30 File de istorie(r)
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00, 21.00 14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea Actualitatea
cre[tin\ cre[tin\
interna]ional\: 19.05 interna]ional\: 19.05
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii
09.00 Sf. Liturghie
12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
13.05 Week-end magazin
15.30 Faptele credin]ei
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
Domnului
18.15 Mapamond cre[tin
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Pagini de folclor românesc
21.00 Dialogurile TRINITAS
21.30 Cuvânt de folos
duhovnicesc
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
00.40 Armonii de veghe
01.30 Faptele credin]ei (r)
02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00,
20.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05
 Duminic\, 1 iulie 2007 15
Timp de câ]iva ani, ateroscleroza nu produce simptome,
Por]ia deoarece inima poate face fa]\ cerin]elor, chiar dac\ arterele
coronare sunt îngustate la jum\tate din calibrul lor normal. Când

de s\n\tate îngustarea este mai mare de 75%, apare sc\derea debitului de

sânge, având drept consecin]\ angina pectoral\. Aceasta se
manifest\ prin durere la nivelul pieptului, în regiunea inimii.

Semnele infarctului miocardic acut stresul emo]ional intens

Infarctul miocardic acut este boala cea mai
r\spândit\ dintre cele cu mortalitate ridicat\. În
]\rile industrializate, acesta r\spunde în mod
direct de circa un sfert din totalitatea deceselor.
de dr. Crîngu]a
PARASCHIV
Infarctul miocardic a-
cut face parte dintr-un
grup mai larg de afec]iuni
cardiovasculare care au
în comun suferin]a cardi-
ac\ de origine ischemic\,
cauzate de un aport insu-
ficient de sânge la inim\.
Termenul de cardiopatie
ischemic\ este similar
celui de boal\ cardiac\ is-
chemic\ sau de boal\
coronarian\.
La baza cardiopatiei is-
chemice este ateroscle-
roza, care const\ în de-
punerea pe pere]ii interi-
ori ai arterelor a unor de-
pozite formate din gr\-
simi (lipide), cristale de
colesterol, celule inflama-
torii [i material fibros
(pl\ci de aterom). Aceste
depozite duc la îngusta-
rea arterelor, inclusiv a
arterelor coronare, care
asigur\ aportul de oxigen
[i substan]e nutritive la
nivelul inimii.
Timp de câ]iva ani,
ateroscleroza nu produce
simptome, deoarece ini-
ma poate face fa]\ cerin-
]elor, chiar dac\ arterele
coronare sunt îngustate
la jum\tate din calibrul
lor normal. Când îngus-
tarea este mai mare de
75%, apare sc\derea de-
bitului de sânge, având
drept consecin]\ angina
pectoral\. Aceasta se ma-
nifest\ prin durere (ca o
senza]ie de presiune sau
constric]ie) la nivelul
pieptului, în regiunea i-
nimii, care apare dup\ un
efort fizic (mers, urcat
sc\ri), dup\ o mas\ copi-
oas\ sau ca urmare a
unei tensiuni psihice sau
a expunerii la frig. De
cele mai multe ori, du-
rerea iradiaz\ în um\rul
[i bra]ul stâng.
Durata accesului dure-
ros este de 3-5 minute,
acesta cedând la întreru-
perea efortului sau la 2-3
minute dup\ adminis-
trarea sub limb\ a unei
tablete de nitroglicerin\.
În evolu]ie pl\cile de a-
terom se pot complica
prin apari]ia unei fisuri
urmat\ de formarea unui
cheag de sânge (tromb) la
acest nivel. Se produce
astfel astuparea comple-
t\ a arterei coronare [i a-
pare infarctul de mio-
card. Aceasta înseamn\
c\ zona din mu[chiul in-
imii (miocard), care ar fi
trebuit în mod normal s\
fie irigat\ de acea corona-
r\ nu mai prime[te sânge
[i moare (se necrozeaz\).
În func]ie de m\rimea, lo-
calizarea [i gravitatea le-
ziunii miocardice, infarc-
tul de miocard poate duce
la moartea pacientului
sau se poate vindeca. Te-
rapia de urgen]\ pentru
restabilirea fluxului san-
guin poate duce la vinde-
carea miocardului lezat [i
deci poate salva via]a.
De ce trebuie
s\ ne ferim
Principalii factori de
risc, care duc la infarct de
miocard, sunt cei care
permit dezvoltarea ate-
rosclerozei: fumatul, o-
bezitatea, sedentarismul,
stresul psihic (tensiuni
suflete[ti, emo]ii, furie,
fric\, griji), diabetul za-
harat, hipertensiunea ar-
terial\, dislipidemiile
(cre[terea concentra]iei
colesterolului [i triglice-
ridelor în sânge), vârsta
mai înaintat\ (cu men-
]iunea c\ în ultimul timp
se observ\ tot mai frec-
vent infarcte [i la tineri
de 30-40 ani), sexul mas-
culin [i ereditatea (de[i
prezen]a precoce a mani-
fest\rilor aterosclerozei
la rudele apropiate nu
constituie automat o con-
damnare, dup\ cum ab-
sen]a bolilor cardiovascu-
lare în istoricul familial
nu este o garan]ie de se-
curitate).
Ultimii trei factori nu
pot fi influen]a]i, dar
schimbarea obiceiurilor
d\un\toare (fumat, se-
dentarism) ca [i controa-
lele medicale regulate
(dozarea glicemiei [i a li-
pidelor din sânge) [i tra-
tamentul bolilor sus enu-
merate pot preveni apa-
ri]ia infarctului miocardic
acut.
Circumstan]ele
în care debuteaz\
infarctul de miocard
În jum\tate din cazuri,
infarctul survine pe nea[-
teptate, f\r\ o cauz\ apa-
rent\, f\r\ factori preci-
pitan]i sau fenomene pre-
merg\toare.
La o treime din cazuri
poate ap\rea în condi]iile
unui efort fizic excesiv,
iar la o cincime din cazuri
poate determina apari]ia
infarctului. Alte situa]ii
de suprasolicitare care
pot produce infarct de
miocard sunt: interven-
]iile chirurgicale genera-
le, mai ales la vârstnici,
afec]iunile acute severe
(accidente vasculare cere-
brale, tromboembolii pul-
monare), consumul de co-
cain\.
În unele cazuri, infarc-
tul de miocard este prece-
dat (cu pân\ la 30 de zile)
de episoade de ischemie
miocardic\ mai sever\
(f\r\ a se produce in-
farct), manifestate prin
dureri în regiunea inimii
la pacien]i care nu au fost
diagnostica]i pân\ atunci
cu cardiopatie ischemic\
sau prin schimbarea ca-
racterului durerii la pa-
cien]ii cu angin\ pecto-
ral\, aceasta devenind
mai frecvent\, mai inten-
s\, prelungit\, cu amelio-
rare mai tardiv\ [i doar
par]ial\ la nitroglicerin\.
Aceste episoade pre-
merg\toare sunt cunos-
cute sub termenul de an-
gin\ instabil\, fiind des-
crise în trecut ca prein-
farct sau iminen]\ de in-
farct [i constituie o ur-
gen]\, întrucât tratamen-
tul agresiv în condi]ii de aceste semne se impune farct de miocard [i a unui este fumatul, care trebuie
terapie intensiv\ cardia- apelarea salv\rii sau a accident vascular cere- oprit cât mai curând (nu
c\ poate împiedica de cele unui medic întrucât orice bral. Accidentul cerebral este suficient\ reducerea
mai multe ori evolu]ia c\- întârziere poate fi fatal\. poate fi cauzat de des- num\rului de ]ig\ri).
tre infarctul de miocard. În lipsa unui tratament prinderea unui cheag de Sc\derea greut\]ii cor-
adecvat pacientul poate sânge de la nivelul inimii porale [i alimenta]ia s\-
deceda subit sau pot s\ [i de ajungerea acestuia n\toas\, care s\ v\ per-
Simptomele bolii apar\ complica]ii ce pun la nivelul unor vase cere- mit\ atingerea greut\]ii
În momentul produce- în pericol via]a cum sunt brale pe care le blocheaz\ ideale, sunt de real aju-
rii infarctului, pacientul aritmiile sau insuficien]a sau poate ap\rea ca ur- tor. Practicarea regulat\
acuz\ durere toracic\ an- cardiac\. mare a sc\derii impor- a activit\]ii fizice zilnice
terioar\ foarte intens\, Atragem aten]ia asu- tante a tensiunii arteriale în limitele toleran]ei
de nesuportat, cu carac- pra faptului c\ de[i ma- în momentul infarctului dumneavoastr\ este, de
ter de strivire, strângere, joritatea popula]iei iden- de miocard, astfel încât asemenea, important\
sfredelire, greutate, ap\- tific\ ca principal simp- pe fondul de aterosclero- pentru men]inerea s\n\-
sare sau arsur\. tom al infarctului dure- z\ cerebral\ preexisten- t\]ii cardiovasculare. Da-
Durerea poate iradia rea în regiunea inimii, e- t\, circula]ia cerebral\ c\ ave]i diabet zaharat,
c\tre um\r, bra]e, gât, xist\ situa]ii în care a- este deficitar\. Alteori, o este important s\ v\ con-
abdomen superior [i are ceasta lipse[te datorit\ hemoragie cerebro-me- trola]i glicemia, s\ res-
durat\ prelungit\ de la diminu\rii sensibilit\]ii ninge poate fi cauza unui pecta]i dieta [i medica-
20 de minute pân\ la la durere la diabetici sau infarct de miocard. mentele prescrise de me-
câteva ore, disp\rând de la vârstnici. Chiar dac\ posibilita- dicul diabetolog. Dac\ a-
regul\ dup\ 12-24 ore. Ace[ti pacien]i pot acu- tea unui infarct v\ sperie, ve]i hipertensiune arte-
Durerea nu cedeaz\ la ni- za doar senza]ia de obo- simptomele prezentate rial\, trebuie s\ v\ lua]i
troglicerin\ [i nici la an- seal\ extrem\ instalat\ mai sus nu trebuie igno- regulat medicamente
talgicele obi[nuite (de ex. brutal sau senza]ia de su- rate [i în nici un caz nu pentru a men]ine tensi-
algocalmin). focare sau le[in sau doar trebuie a[teptat ca ele s\ unea la valori sub 140/90
Bolnavul este speriat, grea]\ [i v\rs\turi. În a- dispar\ de la sine, în- mmHg. Persoanele cu
palid [i transpirat, având ceste situa]ii, examenele trucât v\ risca]i via]a, iar valori mari ale coles-
o stare de sl\biciune ge- suplimentare recomanda- pentru ini]ierea trata- terolului în sânge nece-
neral\, sfâr[eal\ sau de te de medic (electrocar- mentului fiecare minut sit\ deseori, pe lâng\ o
le[in. Respira]ia devine diograma [i analiza sân- conteaz\. diet\ s\rac\ în gr\simi [i
mai greoaie, cu senza]ie gelui cu determinarea u- bogat\ în legume, fructe [i
de lips\ de aer sau sufo- nor markeri enzimatici Aten]ie pe[te, tratament medica-
elibera]i din zona infarc- mentos. Evita]i stresul [i
care. Pot fi percepute pal- la stilul de via]\ apela]i la sfatul unui spe-
pita]ii sau senza]ia c\ in- tat\) pot diagnostica in-
ima bate repede [i nere- farctul [i impun trata- cialist (psiholog sau me-
Nu uita]i c\ modifica- dic), ori de câte ori trece]i
gulat [i uneori pot s\ mentul adecvat de urgen- rea stilului de via]\ poate
apar\ grea]\ [i v\rs\turi. ]\, deoarece riscul de prin momente dificile.
avea un rol semnificativ
Men]ion\m c\ nu toate complica]ii [i deces nu în reducerea riscului dum- * Dr. Crîngu]a Paraschiv este
aceste semne sunt obliga- este mai redus la pa- neavoastr\ de a suferi un medic primar Medicin\ Intern\,
torii, de aceea în prezen]a cien]ii f\r\ durere to- specialist în Geriatrie-
infarct. Unul dintre cei Gerontologie, Spitalul
[i persisten]a peste 15 racic\. mai importan]i factori Universitar CFR Ia[i
minute a unuia (mai ales O men]iune aparte me-
a durerii în regiunea ini- rit\ posibilitatea apari]i- Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
mii) sau a câtorva dintre ei concomitente a unui in-

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Adriana MUTU, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU fig
gureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
Florin ZAMFIRESCU
Foto: NONY
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei

16
Pagina
copiilor
Cel mai bun prieten al Sf=ntului
Voievod {tefan cel Mare
Dragi copii,
Biserica Ortodox\ Rom=n\ `l
cinste[te, la 2 iulie, pe Sf=ntul
Voievod {tefan cel Mare, cel mai
iubit [i mai viteaz domn al
Moldovei. {tefan a purtat cele mai
grele r\zboaie, din care a ie[it mai
tot timpul `nving\tor. {i aceasta
pentru c\ mereu i-a fost n\dejdea
la Dumnezeu, postind `nainte [i
dup\ lupte. Dac\ se `nt=mpla s\
B\tr=nii spuneau c\, a-
tunci c=nd era mic copil,
{tefan Vod\ s-a r\t\cit o-
dat\ prin mun]ii Vorone]u-
lui. {i umblând el mai mult
timp [i hoin\rind pe coas-
CM tele [i stâncile acestea, ne-
YK
putând ie[i pe undeva la
vreun drum sau cel pu]in la
vreo c\r\ru[\ c\lcat\ de
fiin]\ omeneasc\, tân\rul
{tefan dete `ntr-o vreme
de-o lumin\ ce lucea, prin-
tre crengile copacilor, din-
tr-o chiliu]\ de lemn. {i n\-
d\jdui el c\ dac\ acolo `i
lumin\ trebuie s\ fie [i
vreun suflet de om. {i dup\
cale de vreo câteva ceasuri,
ajung=nd cu mare greu pâ-
n\ la chiliu]\, b\tu `n u[\.
- Cine-i acolo?! `ntreb\
un c\lug\r evlavios, care
se afla `n\untru, cufundat
cu totul `n rug\ciunile sale.
- Eu sunt!, r\spunse tâ-
n\rul {tefan plin de bucu-
rie, c\ nu s-a `n[elat `n
presupunerea sa.
- R\t\cesc prin ace[ti
mun]i pârdalnici [i pustii,
neaflând nic\ieri nici o o-
dihn\, de[i alerg `n toate
p\r]ile s\ dau de vreo fiin]\
omeneasc\, care s\ m\
scoat\ la lume. {i acum, se
vede c\ numai Dumnezeu
m-a `ndreptat [i mi-a ar\-
tat chiliu]a aceasta, `n care
v\d c\ luce[te o raz\ de lu-
min\ prin ferestruica ei cea
mic\. Am venit la tine, ori-
cine ai fi, s\-mi dai s\la[,
Din nou la Sf=ntul Daniil Sihastrul
B\trânii b\trânilor no[-
tri istoriseau cum c\ {te-
fan era mare viteaz.
Odat\, `ns\, a fost strâm-
torat din toate p\r]ile. Ce
s\ fac\ acum {tefan?...
Cum s\ scape de dân[ii?...
{i a[a, cufundat `n cugete-
le sale, `[i aduce aminte
deodat\ de sihastrul [i de
cuvintele lui... F\r\ mult\
socoteal\ [i `ntârziere,
l\s\ toate deoparte [i
alerg\ iar\[i `n mun]i.
Era o noapte rece, când
trecu {tefan cu pu]ini os-
ta[i prin mun]i [i dete cu
ochii de-o raz\ licurind\
`ntr-o chiliu]\. S-a dus
acolo [i b\tu la u[\ s\-i
deschid\.
Sihastrul, care tocmai
atunci era cufundat cu to-
tul `n rug\ciunile ce le
aducea lui Dumnezeu f\r\
de-ncetare [i din adâncul
inimii pentru sc\parea
]\rii, pe care o amenin]au
piard\ un r\zboi, {tefan d\dea vina
pe necredin]a lui [i a armatei sale.
~n semn de recuno[tin]\ pentru
ajutorul pe care l-a primit de Sus,
{tefan a ridicat 44 de biserici.
Sfaturi `n]elepte a g\sit mereu la
duhovnicul s\u din mun]i, Sf=ntul
Daniil Sihastrul. O legend\ ne
spune s\ acest c\lug\r pustnic l-a
ajutat pe {tefan `nc\ de c=nd era
copil, prevestindu-i c\ va urca pe
tronul Moldovei.
c\ `i destul de când r\t\-
cesc [i tremur\ inima `n
mine de sl\biciune [i de foa-
me, cât [i de frica cea mare
ce-o am, de când r\t\cesc
prin ace[ti mun]i fioro[i.
- Mai a[teapt\ pu]intel,
pân\ ce mi-oi mântui de
zis rug\ciunile, [i poate te-
oi primi, r\spunse atunci
sihastrul.
Cum l-a primit
`n casa lui
Nemaiputând sta pe pi-
cioare de ostenit ce era,
{tefan se puse jos, lâng\
u[a chiliu]ei, [i a[tepta a[a
cu ner\bdare.
Dup\ ce termin\ rug\-
ciunile, Sihastrul `i des-
chise u[a. {tefan intr\ `n\-
untru. ~n chiliu]\ era o
m\su]\ de lemn, pe m\su-
]\ o lumin\ [i o carte, din
care pustnicul citea sfin-
tele rug\ciuni. ~i d\ loc de
odihn\, apoi m\sur=ndu-l
din cap p=n\ `n picioare, `i
spuse:
- Ce ne-a lipsi, Dumne-
zeu ne-a `mplini... Eu `]i
voi fi ]ie ca un p\rinte [i tu
`mi vei fi mie ca un fiu. Vei
sta de acum aici cu mine,
pân\ ce-i cre[te mai mare,
sau pân\ ce un om p\mân-
tean va r\t\ci ca [i tine pe
aicea, c\ruia s\ te `ncre-
din]ez ca s\ te scoat\ la
]ar\, c\ eu niciodat\ nu am
du[manii cu pieire, r\s-
punse lui {tefan Vod\:
- Ai bun\tate [i a[teap-
t\ pu]intel pân\ ce mi-oi
mântui de zis rug\ciunile
[i-apoi te-oi l\sa s\ intri.
Dup\ cât\va vreme, se
deschise u[a chiliu]ei [i
{tefan Vod\ intr\ c-o fa]\
trist\, pe care era r\spi-
cat\ grija inimii lui de
primejdia cea mare `n
care se afla ]ar\.
Sihastrul primi pe dom-
nitor cu tot ce avea `n
s\raca-i chiliu]\, apoi `l
`ntreb\ cum mai stau tre-
bile ]\rii.
{tefan `i r\spunse:
- Cuvioase p\rinte,
acum odat\ au venit lu-
crurile pân\ la atâta c\
nu pot avea nici o n\dejde
de-am putea sc\pa [i
mântui iubita-mi ]ar\ de
cotropirea hoardelor bar-
bare.
Sihastrul [i-a]intise
ochii s\i ageri asupra lui
CM
YK
viteaz. Odat\, `ns\, a fost strâmtorat din toate p\r]ile. Ce s\ fac\
acum {tefan?... Cum s\ scape de dân[ii?... {i a[a, cufundat `n cuge-
tele sale, `[i aduce aminte deodat\ de sihastrul [i de cuvintele lui...
datin\ s\ ies din aceste
p\duri... Eu nimica de lu-
cru nu ]i-oi da ]ie, f\r\ nu-
mai ca s\ faci de mâncare
de amiaz\-zi [i s\ `ngrije[ti
chiliu]a asta, iar cel\lalt
timp li-i petrece [i tu `n
rug\ciune, ca [i mine, sau
cu alte lucruri trebuin-
cioase, dar religioase.
{tefan a [i f\cut toate,
dup\ cum `i zise evlaviosul
c\lug\r. Sihastrul, `ns\, `n
toat\ ziua dis-de-diminea-
]\ pleca din chiliu]\ [i nu
venea pân\ la amiaz\, de
la amiaz\ nu venea iar\[i
pân\ ce nu `nnopta.
Unde mergea el [i ce
f\cea, nu-i era cunoscut lui
{tefan. Acesta era o tain\
pentru dânsul.
Curiozitatea lui {tefan
r\spl\tit\ de
sfaturile b\tr=nului
De la o vreme, `ns\, pic\
{tefan pe gânduri [i se-n-
treba: oare unde s\ mear-
g\ sihastrul `n toat\ ziua,
f\r\ ca s\ vie pân\ la ami-
az\, pân\ ce `nnopteaz\,
nespuindu-i nemic\... ce
face el `n aceea vreme? Se
`ntreba {tefan totdeauna,
de câte ori r\mânea singur
`n chiliu]\. {i a[a gândind
[i `ntrebându-se, `i veni
odat\ `n minte s\-l ur-
m\reasc\.
Vod\ [i cu un glas ap\sat,
cam b\nuitor, dar plin de
`ncredere [i `nsufl\tor de
curaj, zise lui {tefan Vod\:
- ~n\l]ate Doamne! Se
poate ca inima cea de leu a
unui {tefan Vod\ s\ vie la
ni[te sim]\minte a[a de
nevrednice de dânsa? Se
poate ca M\ria Ta s\ ai
a[a de pu]in\ `ncredere `n
Dumnezeul puterilor?
Crede cuvintele mele,
nu uita ce-am spus `nc\ pe
când te-ai desp\r]it de
mine... [tii, când erai mic,
c\ vei fi un viteaz mare [i
nimic nu te-a `nvinge, c\
ap\r\toarea mân\ atot-
puternic\ a lui Dumnezeu
`nc\ nu s-a dep\rtat de
Moldova [i o va mântui
chiar prin vitejia M\riei
Tale, dac\-i face juruin]\
tare `naintea acestui altar
sfin]it, c\ dup\ ce-i `nvin-
ge pe du[mani [i-i alunga,
[i-i mântui ]ara de p\gâni,
vei face `n locul acesta
CM
YK
Duminic\, 1 iulie 2007
B\trânii b\trânilor no[tri istoriseau cum c\ {tefan era mare
El se porni [i mergând o
bucat\ de loc prin p\dure,
dete de un schiti[or s\pat
`ntr-o piatr\, unde, uitân-
du-se prin borta cheii, v\zu
doi in[i `nchinându-se.
Era sihastrul [i un `n-
ger. Acum c\ a aflat, plec\
fuga spre chilie pentru a
preg\ti pr=nzul. Puse `ns\
acum dou\ linguri pe m\-
su]\, socotind c\ va veni [i
cel\lalt `nchin\tor al lui
Dumnezeu la mas\. Dar
`ngerul n-a venit. ~ntor-
cându-se sihastrul [i v\-
zând dou\ linguri pe m\-
su]\ `l `ntreb\ pe {tefan de
ce a pus dou\ linguri, iar
acesta `i spuse de ce.
Auzind aceasta, sihas-
trul se uit\ cu ochii s\i
ageri lung asupra lui {te-
fan [i apoi zise:
- B\iete! F\ptura ta,
c\ut\turile tale, iste]imea
[i `ndr\zneala ta arat\ cum
c\ tu nu e[ti din oamenii
pro[ti [i sigur `nc\ n-ai s\ CM
fii om prost, ai s\ fii un om
YK
foarte mare [i `nsemnat, un
viteaz... Du-te, dar\, de la
mine, nu petrece timpul `n
z\dar `n ace[ti mun]i pus-
tii. Du-te! C\ci tu ai acum
destul\ minte [i noroc, care
s\ te poarte. Eu te binecu-
vântez, [i tu vei fi `n scurt\ Crede cuvintele mele, nu uita ce-am spus `nc\
vreme un viteaz foarte
pe când te-ai desp\r]it de mine... [tii,
mare..., vei fi vod\ peste a-
când erai mic, c\ vei fi un viteaz mare [i nimic
ceast\ ]ar\ [i atunci multe
lifte rele vei birui, mul]i nu te-a `nvinge, c\ ap\r\toarea mân\
p\gâni [i c\pcâni ]i s-or `n- atotputernic\ a lui Dumnezeu `nc\ nu s-a
china ]ie `n via]a ta. De dep\rtat de Moldova [i o va mântui chiar prin
aceea iaca-]i spun acum [i-]i vitejia M\riei Tale, `i spunea sihastrul lui {tefan
`nseamn\ cuvintele mele.
Totdeauna s\ cinste[ti pe ne`mp\ca]i, care r\zboaie spre ve[nica aducere a-
Dumnezeu, totdeauna s\-I
totdeauna le-i câ[tiga, tu minte c\ ai r\t\cit odat\
`nal]i laud\ de m\rire [i totdeauna s\ faci câte o prin ace[ti mun]i [i ai fost
orice lucru vei `ncepe, fie m\n\stire sau o biseric\ scutit de mine!
ne`nsemnat sau mare, tot- spre lauda [i m\rirea lui {i atunci, {tefan f\g\-
deauna s\-l `ncepi cu gân- Dumnezeu, de la care vei duie b\tr=nului c\ va face
dul la Dumnezeu, c\ numai primi ajutorul, puterea [i ceea ce acesta `i spuse. A
cu ajutorul preabunului [i virtutea vitejeasc\ [i `ntru s\rutat mâna sihastrului
puternicului Dumnezeu vei cinstea sfin]ilor, c\ci numai [i, luându-[i r\mas bun de
aduce ori[ice lucru la un a[a ]i-i ajunge ]inta cea la dânsul, s-a dep\rtat ia-
cap\t bun. {i când ]i-a fi dorit\ de tine [i de poporul r\[i pe lâng\ ni[te stânci
mai greu `n lume, când `i fi ce-l vei avea sub st\pânirea uria[e, prin mun]i pustii.
mai sup\rat [i mai n\c\jit, [i scutul t\u. }ine bine {i {tefan a ajuns dom-
atunci s\-]i aduci aminte de minte c\, dup\ ce-i ajunge nitor pre toat\ Moldova,
cuvintele mele [i s\ faci pe scaunul Moldovei, dup\ a[a cum `i spusese pe c=nd
aceea ce-]i spun eu acuma. ce te-or alege domnitor [i era copil Sf=ntul Daniil
{i totdeauna, de câte ori vei st\pânitor peste ]ara Sihastrul. Acesta a r\mas
purta r\zboi cu du[manii aceasta, s\ faci [i aici, `n sf\tuitorul lui {tefan Vod\
]\rii noastre, cu p\gânii cei mun]ii ace[tia, o m\n\stire p=n\ la sf=r[itul vie]ii. a
Era o noapte rece când {tefan, cu pu]ini osta[i, trecu prin mun]i
[i dete cu ochii de-o raz\ licurind\ `ntr-o chiliu]\
m\n\stire `n cinstea du[manii, iar dup\ asta, {i nu numai aceast\ m\-
Sfântului Gheorghe. având pace, a f\cut bise- n\stire, ci el a f\cut 44 de
{tefan f\g\dui cu toat\ rica M\n\stirii Vorone]. biserici. a
inima... Se dep\rt\ apoi
lini[tit [i `ncepu a da r\z-
boi, cur\]ind ]ara de to]i Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
 CM
YK

Luni,
2 iulie 2007
1 LEU exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse info@ziarullumina.ro
Nr. 150 (751) Anul III Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Arhiepiscopia Ia[ilor, Sfântul {tefan cel

o „prisac\ Mare, voievodul cel
PAGINA 16

PAGINA 5
a Duhului Sf=nt“ str\lucit al Moldovei

Remedii naturiste
pentru picioarele umflate
TABLETA PREFECTULUI

Privilegiu
PAGINA 3
a ~n ultima perioad\ de timp, tot mai multe persoane de diferite vârste, atât b\rba]i, cât, mai ales, femei,
acuz\ simptome agravante de inflamare a picioarelor (edeme), `ndeosebi la nivelul gleznelor
[i al gambelor, cu extinderi treptate [i `n alte p\r]i ale corpului - pe coapse, pe pleoape,
`n zona din jurul ochilor [i pe partea dorsal\ a mâinilor (pernu]e) [i a labelor picioarelor a PAGINILE 8-9

Rom=nii `[i pot alege

singuri furnizorul
CM
YK de energie electric\ CM
YK

ori gaze naturale

PAGINA 6

Retra[i `n opozi]ie,
democra]ii cresc
vertiginos `n sondaje
PAGINA 7
POZA ZILEI ~ncepe evaluarea s\n\t\]ii rom=nilor
Programul na]ional Na]ional\ de Asigur\ri
de Evaluare a S\n\t\]ii de S\n\tate cu Po[ta
Rom=nilor a `nceput ofi- Rom=n\. Conform ace-
cial ieri, de[i potrivit luia[i contract, cei n\s-
ministrului S\n\t\]ii cu]i `n luna august vor
Eugen Nicol\escu, de- primi scrisorile `n a tre-
rularea efectiv\ a pro- ia decad\ a lunii iulie.
gramului va `ncepe o S-a estimat c\ suma
dat\ cu prezentarea pri- necesar\ derul\rii aces-
milor pacien]i la medic. tui program este de cir-
Ministrul S\n\t\]ii, ca 300 de milioane de
Eugen Nicol\escu, a ex- euro.
plicat c\ rom=nii n\s-
cu]i `n luna iulie vor
Cet\]enii Rom=niei
vor beneficia gratuit de
Promisiuni pentru
primi scrisorile `mpreu- o consulta]ie clinic\ [i consolidarea
n\ cu taloanele pentru un set gratuit de ana-
medicul de familie [i lize, care s\ ajute la de- „Palatului de pe
laboratorul de analize pistarea unor eventua-
`n etape, `n cursul lunii le afec]iuni cardiace, ziduri“ de la
iulie, conform contrac- hepatice, renale, dia-
tului `ncheiat de Casa bet, anemii etc. a M\n\stirea Frumoasa
PAGINA 10
Cei mai fanatici clien]i ai iPhone au
stat cinci zile la coada `n fa]a magazinu- Portugalia a preluat pre[edin]ia Consiliului Uniunii Europene
lui „Apple“ din San Francisco a[tept=nd
{eful diploma]iei ger- relateaz\ AFP. Dup\ [ase veniei. „O Uniune mai pu- tru o perioad\ de [ase luni. Meteo
lansarea `n SUA a celui mai a[teptat
Z
telefon mobil din lume, vinerea trecut\. mane, Frank-Walter Stein- luni de pre[edin]ie, Ger- ternic\ pentru o lume mai Este pentru a treia oar\ de
Telefonul cost\ `ntre 499 [i 599 de dolari meier, a predat simbolic mania a transmis, ieri, bun\“ este deviza sub care la aderarea la UE (1986) ~nnorat
[i combin\ func]iile unui iPod cu cele ale pre[edin]ia Consiliului U- func]iile Portugaliei, care `[i va desf\[ura activitatea c=nd Portugalia asigur\
unui telefon mobil, nu are tastatur\, ci niunii Europene omologu- le va exercita [ase luni, p=- pre[edin]ia portughez\ a pre[edin]ia Uniunii Eu- maxima 31 °C
dispune de un touchscreen de 3,5 inci. a lui s\u portughez, Luis n\ la 31 decembrie, dup\ Uniunii Europene, care [i-a ropene (dup\ 1992 [i minima 20 °C
Amado, s=mb\t\ la Berlin, care va ceda locul Slo- `nceput mandatul ieri pen- 2000). a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Luni, 2 iulie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCIII)
Alexandru Nevski,
Catedrala patriarhal\
din Sofia
Biserica Ortodox\
Bulgar\ `n
secolele XVI-XVIII (I)
Poporul bulgar a `ntâm-
pinat mari dificult\]i de-a
lungul secolelor, `n special
datorit\ `nvecin\rii cu
turcii, care erau porni]i
pentru a distruge [i pentru
a ocupa noi teritorii. Turcii
au distrus independen]a
politic\ [i bisericeasc\ a
Bulgariei, `ncercând s\
destrame orice [ans\ de
supravie]uire a credin]ei
bulgare ortodoxe. ~n
aceast\ perioad\, majori-
tatea episcopiilor aveau la
conducere arhierei greci.
Situa]ia bulgarilor era jal-
nic\, `ntrucât nu aveau
nici stat, nici Biseric\
liber\, nici [coli, ori c\r]i
sau alte a[ez\minte cultu-
rale. ~n Biserica Bulgar\
era vie amintirea Sfin]ilor
Chiril († 869) [i Metodie (†
885), a Sfântului Ioan de
Rila († 946) [i mai ales a
Sfântului Eftimie, fost pa-
triarh de Târnovo (1375-
1393) care s-a luptat pen-
tru ap\rarea cre[tinismu-
lui [i a fiin]ei na]ionale a
bulgarilor contra st\pânirii
otomane [i care a murit
batjocorit `n anul 1400.
Patriarhii de la Ohrida, fi-
ind mai mult greci, nu erau
considera]i de bulgari ca
patriarhi care s\ le apere
drepturile. Aceast\ temere
era justificat\, deoarece ul-
timele decenii de existen]\
a patriarhiilor de la Ohrida
[i Peci se caracterizau
printr-o `ncercare de e-
lenizare, cum era de altfel
[i cazul altor scaune episco-
pale [i egumeniale, atât din
Bulgaria, cât [i din
Macedonia. Clerul bulgar a
luptat pentru `nl\turarea
ierarhiei fanariote [i pen-
tru introducerea limbii bul-
gare `n [coli [i biserici.
Lupta pentru independen]a
Bulgariei, publicarea de
c\r]i, iar mai târziu de re-
viste [i ziare, `nfiin]area de
[coli [i oficializarea limbii
[i culturii au constituit
primii pa[i spre revi-
talizarea na]iunii bulgare.
De asemenea, au fost luate
m\suri pentru eliberarea
politic\. Nemul]umirea din
rândurile bulgarilor s-a
trezit `n urma celebrei
„Istorii a Bulgariei“ (1762),
scris\ de c\lug\rul Paisie
de M\n\stirea Hilandar,
din Muntele Athos, `n care
se evocau paginile de glorie
[i de cultur\ bulg\reasc\
de alt\dat\ [i se `ndemna
la rena[terea acestei cul-
turi. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
Cum deosebim adev\rul de minciun\
Iisus a spus: „«Adev\rat, ade- *** din marii b\rba]i ai Româ-
v\rat zic vou\: Cel ce nu intr\ pe niei. Locul s\u de veci, M\-
u[\, `n staulul oilor, ci sare pe Pentru românii de pretutin- n\stirea Putna, este loc de
aiurea, acela este fur [i tâlhar. Iar deni, ziua de 2 iulie are o rezo- pelerinaj pentru cei ce vor s\
cel ce intr\ prin u[\ este p\storul nan]\ aparte. Este ziua `n care cei vad\ `n acela[i timp ce a
oilor. Acestuia portarul `i deschi- ce se simt români [i cre[tini `[i ridicat un om, o biseric\ de-
de [i oile ascult\ de glasul lui, [i amintesc [i pomenesc pe Sfântul osebit de frumoas\, dar [i
oile sale le cheam\ pe nume [i le Voievod {tefan cel Mare. ~l nu- smeritul mormânt `n care-[i
mân\ afar\. {i când le scoate afa- mim astfel pe fostul domn al Mol- doarme somnul de veci.
r\ pe toate ale sale, merge `nain- dovei, deoarece a fost mare prin Sfântul Voievod {tefan cel
tea lor, [i oile merg dup\ el, c\ci faptele de vitejie, dar a fost [i Mare este un alt m\rturisitor
cunosc glasul lui. Iar dup\ un sfânt prin faptele credin]ei. Ni- al credin]ei [i un rug\tor pen-
str\in, ele nu vor merge, ci vor meni pân\ la el [i nici dup\ el nu tru noi. Sfântul {tefan Voie-
fugi de el, pentru c\ nu cunosc [i-a pus amprenta mai puternic vodul, Sfântul Daniil Sihas-
glasul lui». Aceast\ pild\ le-a pe destinul poporului român. A trul, Sfântul Ioan Iacob Ho-
spus-o Iisus, dar ei n-au `n]eles ce tr\it `ntr-o vreme `n care sabia e- zevitul, Sfânta Teodora de la
`nseamn\ cuvintele Lui. A zis deci ra r\spunsul la cei ce doreau s\-]i Sihla nu sunt doar nume, ci
iar\[i Iisus: «Adev\rat, adev\rat calce ]ara, iar rug\ciunea era ar- momente eterne ale credin]ei [i
zic vou\: Eu sunt u[a oilor. To]i ma `n fa]a vremelniciei acestei rug\ciunii pentru acest popor
câ]i au venit mai `nainte de Mine vie]i. A fost un om providen]ial al mult `ncercat de-a lungul isto-
sunt furi [i tâlhari, dar oile nu `ntregii cre[tin\t\]i. Nu a pre- riei. Sfinte Voievod {tefan cel
i-au ascultat. Eu sunt u[a: de va cupe]it nici un efort pentru a-[i [ti Mare, roag\-te pentru sufletele
intra cineva prin Mine, se va ]ara [i supu[ii s\i `n lini[te. noastre! (Rubric\ realizat\ de
mântui; [i va intra [i va ie[i [i {tefan cel Mare a impresionat [i pr. Dumitru P|DURARU, Radio
p\[une va afla».“ (Ioan 10, 1-9) `nc\ impresioneaz\. El este unul Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Mâine, Biserica face tele lui Mateiu Caragiale
pomenirea Sfântului (d. 1921);
Mucenic Iachint. a 1893 - A decedat
Georg Daniel Teutsch e-
piscop evanghelic sas din
~n ziua de 2 iulie, Ardeal;
istoria consemneaz\: a 1914 - A decedat E-
mil Gârleanu, prozator,
a 1778 - A `ncetat din regizor [i scenarist de film
via]\ Jean-Jacques Rous- [i un jurnalist român. (n.
seau, filozof elve]ian de 1878);
limb\ francez\, scriitor, a 1923 - S-a n\scut
compozitor, pedagog, au- Wislawa Szymborska,
tor dramatic, membru al „marea doamn\“ a poeziei
Academiei Franceze; (n. poloneze, laureat\ a Pre-
1712); miului Nobel;
a 1838 - A ap\rut, la a 1926 - S-a n\scut Oc-
† Aducerea Bra[ov, „Foaie pentru tavian Paler, prozator, e-
minte, inim\ [i liter- seist, un reputat jurnalist
ve[mântului atur\“, publica]ie condus\ [i editorialist român, co-
N\sc\toarei de George Bari]iu, supli- mentator al fenomenelor
ment literar al „Gazetei de politice [i culturale
de Dumnezeu Transilvania“; române[ti. (d. 2007);
`n Vlaherne a 1853 - Armata rus\ a 1961 - A decedat Er- Amelia
invadeaz\ Turcia; `ncepu- nest Hemingway, scriitor Earhart
~n timpul `mp\ratului american, reporter de r\z-
Leon cel Mare (886-912), tul r\zboiului din Cri- (1897-1937)
meea; boi, laureat al Premiului
doi boieri, Galvie [i Can- Pulitzer `n 1953, laureat al
did, au adus de la Ierusa- a 1877 - S-a n\scut Her-
Premiului Nobel pentru mai 1932 ea a zburat
lim ve[mântul Fecioarei mann Hesse, scriitor ger-
Literatur\ `n 1954, proba- Prima femeie care a peste Atlantic, singur\, [i
man, laureat al Premiului
Maria [i l-au a[ezat `n Vla-
Nobel pentru Literatur\ pe bil cel mai cunoscut autor traversat Atlanticul chiar `n mai pu]in de 15
herne. american `n `ntreaga lu- ore, ceea ce reprezenta un
anul 1946. Este faimos pen- me. (n. 1899); la bordul unui avion record. Traseul parcurs
† Sfântul Voievod tru romanele sale a 1977 - A `ncetat din `nsuma peste 2.000 de
{tefan cel Mare „Steppenwolf“ („Lupul de Pe 2 iulie 1937, a avut
via]\ Vladimir Nabokov, loc unul dintre cele mai mile, `ntre Canada [i Ir-
Sfântul {tefan s-a n\s- step\“), „Das Glasperlen- scriitor de origine rus\ (n. landa, iar pentru isprava
cut la Borze[ti. ~n aprilie spiel“ („Jocul cu m\rgele de mediatizate accidente de
1899); la `nceputurile avia]iei ei, Earhart a fost pre-
1457 ajunge voievod al sticl\“) [i „Siddhartha“ (d. miat\ de c\tre Congresul
a 2002 - Bancherul moderne: un avion Lock-
Moldovei [i devine un lup- 1962); american Steve Fossett a heed Electra a disp\rut `n american. Trei luni mai
t\tor dârz `mpotriva oto- a 1891 - A decedat Mi- devenit primul om care a apele Pacificului, f\r\ s\ t=rziu, aviatoarea deve-
manilor. Dar Sfântul {te- hail Kog\lniceanu, istoric, c\l\torit singur, f\r\ lase vreo urm\. La bord nea prima femeie care a
fan nu a fost numai un a- scriitor, ziarist, om politic, se aflau doi americani: zburat f\r\ oprire de-a
`ntrerupere, `n jurul lumii
p\r\tor al ]\rii, ci [i m\r- prim-ministru [i, mai navigatorul Frederick lungul teritoriului conti-
`ntr-un balon;
turisitor al credin]ei mai târziu, ministru de ex- Noonan [i aviatoarea nental al Statelor Unite.
ales prin num\rul mare de a 2005 - La Londra [i Pe 17 martie 1937, avi-
terne. A jucat un rol im- `n alte ora[e au loc con- Amelia Earhart - femeia
biserici zidite. A murit `n portant `n Revolu]ia de la aviator care a uimit lu- atoarea a pornit `n unul
1504 [i a fost `nmormântat certele maraton Live 8, dintre cele mai ambi]ioase
1848 [i `n lupta pentru destinate s\ aduc\ `n mea `ntreag\ prin curajul
la M\n\stirea Putna. s\u ie[it din comun. planuri ale sale: `nconju-
Unirea Principatelor Ro- prim-plan problema s\r\- rarea P\m=ntului pe o or-
Amelia Earhart s-a
Tot ast\zi, Biserica face mâne. (n. 1817); ciei din Africa, cu doar 3 n\scut `n Atchinson, Kan- bit\ ecuatorial\. Nu ar fi
pomenirea Sfântului Iuve- a 1893 - S-a n\scut Lu- zile `nainte de debutul sas, `n 1897, iar la v=rsta fost primul zbor circum-
nalie [i a Sfântului Muce- ca Ion Caragiale, poet, fiul summit-ului G8 de la E- de 24 de ani s-a apucat de terestru, dar ar fi fost cel
nic Coint. lui I. L. Caragiale [i fra- dinburgh. a avia]ie, devenind repede mai lung: 29.000 de mile.
cunoscut\ ca una dintre ~n timpul zborului, Ame-
lia a observat c\ avionul
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a primele femei-aviator. ~n
1928, editorul american s\u nu avea suficient
George P. Putnam i-a sug- combustibil ca s\ ajung\
Urm\rile c\in]ei erat c\ ar putea deveni la insula Howland, pe-
prima femeie care a tra- tecul de p\m=nt cel mai
Un principe a cercetat odat\ o galer\ versat Atlanticul la bor- apropiat, a[a c\ a lansat
[i l-a `ntrebat pe fiecare rob cu ce a gre[it. dul unui avion. Perspecti- repetate mesaje radio,
Fiecare se scuza, zicând c\ este nevino- va i s-a p\rut atractiv\ A- cer=nd asisten]\. Totu[i,
vat, numai unul r\spunse c\ ar fi meritat meliei, care n-a stat prea comunica]iile mergeau de-
o pedeaps\ cu mult mai mare. mult pe g=nduri: `n iunie osebit de r\u, iar `n cele
- Ei bine, zise principele, atunci locul 1928 a luat parte la o din urm\, contactul radio
t\u nu este aici, r\uf\c\torule, `ntre oa- a fost pierdut definitiv.
curs\ aviatic\ `ntre New-
menii ace[tia de treab\. Pleac\ de aici! foundland, Canada [i Wa- Earhart a `ncercat proba-
{i `ndat\ `l puse `n libertate. les, `n Marea Britanie. bil s\ aterizeze, manevr\
A[a face [i Dumnezeu cu noi. El las\ De[i faima Ameliei era care, se pare, nu i-a reu-
`n p\catele lor pe cei ce se scuz\ [i iart\ semnificativ\, ea a ales [it. Amelia Earhart [i co-
pe cei care se c\iesc [i `[i recunosc p\ca- s\-[i continue pasiunea pilotul s\u nu au fost g\-
tele. (Grigorie Com[a, O mie de pilde) pentru zbor, a[a c\ pe 20 si]i niciodat\. (F.H.)

LUMEA PIERDUT|
Seceratul tradi]ional (1)
de Marcel LUTIC
~n mediul arhaic, timpul
de munc\, la fel ca [i cel al
s\rb\torii, era riguros mar-
cat prin rituri, datini [i reg-
uli impuse `ntr-un calendar
agro-pastoral respectat cu
stricte]e.
Pâinea cea de toate zilele
depindea, `n mare m\sur\,
de mersul vremii. Convin[i
c\ nu omul lucreaz\, ci vre-
mea, `nc\ din iarn\, oamenii
de alt\dat\ `ncercau s\ an-
ticipeze starea timpului [i
rodnicia anului ce va urma.
Astfel, dac\ `n prima zi de
Cr\ciun vremea era bun\,
adic\ senin\ [i geroas\, se
credea c\ bun\ va fi [i vara
care urma; mare bucurie
genera ninsoarea din cea
de-a treia zi a Cr\ciunului,
acest fapt semnificând rod
bun; mul]i oameni f\ceau
calendare speciale din ceap\
cu sare, scopul principal fiind
dorin]a de a afla dac\ va
c\dea sau nu grindina; al]ii,
cu ajutorul unui calendar de
pit\, `ncercau s\ afle c\rei
plante `i va merge mai bine
`n anul care sta s\ `nceap\.
~n lunile de dup\ Pa[ti se
]ineau nu numai joile, ci [i
mar]ile pentru a nu se op\ri
grâul [i pentru a nu bate pia-
tra. Prin Vaslui se urm\rea
`ncotro tun\ prim\vara
`ntâi, crezându-se c\ acolo va
fi pâine mult\ `n acea var\.
~n lunile iunie-iulie comu-
nit\]ile de agricultori ]ineau
o mul]ime de s\rb\tori, toc-
mai pentru ca sfin]ii respec-
tivi s\ aib\ mil\ [i s\ nu
provoace „cumpene“. Dintre
acestea amintim doar Elise-
VE{TI BUNE
Un debut puternic
de Liviu ANTONESEI
C\ „nasc [i la Moldova oa-
meni“ [tim `nc\ de la
cronicar. Dar `n Moldova mai
nasc [i poe]i, poate mai des
dec=t `n alt\ parte. Am avut
vineri prilejul s\ vorbesc,
al\turi de Daniel Corbu, la
Centrul Cultural Francez, la
lansarea volumului „Clip.
C=ntece amoreze“ de Bogdan
Ni]\, tip\rit de editura ie-
[ean\ Junimea. Prilejul, dar
[i bucuria, pentru c\ Bogdan
Ni]\, n\scut la One[ti, unde
a avut ocazia s\ se formeze
`n preajma remarcabilului
„`ngrijitor“ de talente Gheor-
ghe Izb\[escu, student `n
filosofie la Bucure[ti [i, iat\,
debutat de Cezar Iv\nescu la
Ia[i, se dovede[te `n acest
prim volum un poet adev\rat
[i un poet puternic, care-[i
contureaz\ de la bun `nceput
un univers liric personal,
bine populat imagistic. Ceea
ce mi s-a p\rut important `n
cazul acestui foarte t=n\r
poet este modul `n care re-
marcabilul talent nativ se
`mbin\ deja cu o excelent\
asumare a culturii, lirice, `n
iul Grâului de pe 14 iunie.
Deasupra tuturor acestor
sfin]i se afla Sântilie, ziua sa
[i a „subalternilor“ s\i din ca-
lendarul popular, Ilie P\lie [i
Foca, fiind respectat\(e) cu o
stricte]e ie[it\ din comun.
Ei, [i dup\ atâtea previ-
ziuni [i temeri, dup\ ce ve-
deau c\ paiul s-a `ng\lbenit
[i bobul e tare, oamenii ie-
[eau la secerat, acesta con-
stituind punctul culminant
al marii „drame agricole“ ce
`ncepe `n fiecare an o dat\
cu preg\titul p\mântului
pentru sem\nat. Multe din
practicile magice efectuate
pe câmp aveau ca scop prin-
cipal stabilirea unor rapor-
turi speciale `ntre om [i rod,
asigurându-se astfel regene-
rarea periodic\ a cerealelor.
Trebuie amintit c\ nu se
ie[ea la secerat decât atunci
când hot\ra sfatul b\trâni-
lor, prima zi fiind, de obicei,
lunea sau miercurea. ~n un-
ele zone ale României, s\r-
b\toarea Dr\gaicei sau a
Sânzienelor deschidea ritual
perioada seceratului. To]i
cei care ie[eau la secerat tre-
buiau s\ fie cura]i; primul
snop era cules `ntotdeauna
de un fecior, fiind l\sat pe
câmp toat\ ziua; secer\torii
`[i legau peste brâu primele
spice, sperând c\ a[a vor
evita durerile de mijloc, c\ci,
potrivit unei datini de pe
Târnave, „Nici o boal\ nu-i
mai grea/ Ca vara cu se-
cera!“. Aceste spice erau
apoi p\strate, cu mare grij\,
pentru c\, se spune, erau
bune de leac.
~ncheiem aceast\ prim\
parte dedicat\ seceratului
tradi]ional precizând c\
munca `n sine era efectuat\
primul r=nd, dar nu doar
at=t. Am v\zut legiune de
tinere talente epuiz=ndu-se
grabnic din pricina necul-
tiv\rii [i m\ bucur c\ nu
poate fi cazul lui Bogdan
Ni]\. Am mai v\zut [i tal-
ente uria[e sufocate de cul-
tur\, din cauza contactului
prea t=rziu cu aceasta, [i
iar\[i m\ bucur c\ asta nu i
se poate `nt=mpla acestui
foarte t=n\r poet de pe
malurile Ca[inului.
Liviu Ioan Stoiciu, foarte
important poet al genera]iei
mele, care s-a n\scut [i a
copil\rit la Adjudu Vechi,
foarte aproape de One[ti, s-a
anun]at de la primul volum
ca fiind poetul „cantonului
248“, spa]iu ce s-a dezvoltat
`n opera sa poetic\ la nivel
cvasi-mitologic. Bogdan Ni]\
procedeaz\ similar cu trenul
[i, pe cale de consecin]\
c\l\toria, poezia devenind
un fel de „navet\ esen]ial\“,
`n care amintirile, percep]ii-
le [i imaginile evoc\ [i invo-
c\, „vehiculeaz\“, ca s\ spun
a[a, marile tr\iri [i senti-
mente ale fiin]ei - dragostea,
prietenia, moartea, singur\-
tatea, comuniunea [.a.m.d..
Totul `ntr-un lirism ce pare
OPINII & COMENTARII
`ndeosebi de femei, b\rba]ii
ocupându-se mai ales de
legarea snopilor. Lucrurile
se inversau când holdele
erau cosite. Pân\ la o nou\
„`ntâlnire“, v\ rog s\ medi-
ta]i la cât le era de greu
str\mo[ilor no[tri s\ stea `n
soare de diminea]a pân\
seara spre a secera lanurile
de grâu! ~ns\, `n acela[i
s\ curg\ cumva `n trama ba-
nalului cotidian, dar spart
contrapunctic, cu extrem\ a-
bilitate, de metafore [i ima-
gini de superb\ str\lucire,
cum observa [i Cezar Iv\-
nescu `n scurtul text de pre-
zentare de pe coperta a pa-
tra a volumului, unele din-
tre acestea de remarcabil\
violen]\, altele la fel de re-
marcabile prin ging\[ie. Lu-
crurile se petrec astfel ([i)
din pricina construc]iei c\r-
]ii - autorul a adoptat con-
ven]ia jurnalului, poemele
sunt datate (3 septembrie
2005 este data primului
poem, 24 februarie 2006 a
celui din urm\), a[a c\ avem
senza]ia de suprafa]\ a re-
constituirii lirice a unei
jum\t\]i de an din via]a po-
etului. Doar c\ via]a poe]ilor
nu se desf\[oar\ pur [i sim-
plu liniar, modul lor de a
tr\i timpul nu este cel co-
mun, a[a c\, datorit\ func-
]iilor acelei calit\]i emina-
mente poetice pe care am
numit-o alt\dat\ „memorie
imaginar\“, `n interiorul
acelui fragment temporal, ca
`ntr-un Aleph borgesian, se
adun\ `ntreg timpul [i spa-
]iul lumii vie]uit\ de poet:
„m\ ridic din patul [ifonat [i
`ncep s\ desenez cu talpa pi-
ciorului. sora mea intr\ `n
camer\ [i `mi vorbe[te de
prietenul ei. s-a sinucis a-
timp, munca acesta asigura
leg\tura indestructibil\ [i
benefic\ cu Mama P\mânt
[i cu duhurile care patronau
lumea vegetal\, leg\tur\ la
care str\mo[ii ]ineau ca la
ochii din cap!
* Marcel Lutic este etnograf
la Muzeul Etnografic al Moldovei
din cadrul Complexului
Muzeal Na]ional „Moldova“ Ia[i
runc=ndu-se `n fa]a trenu-
lui“. ~ntr-un asemenea uni-
vers diferen]a dintre „real“
[i „fic]ional“ este ea `ns\[i
abolit\: „ajuns `n roman m\
`mb\t vreo trei zile [i m\
plimb prin el ca `ntr-un or-
gan viu de c=ine. am g\sit
un `nger de plu[ p\r\sit `n
balta de motorin\. plou\,
plou\ cu ochi de pe[te [i eu
m\ pierd printre firele nes-
f=r[ite ale furtunii. de pe un
pod pe altul ne z=mbeam `n
holograme. trebuie s\ fim
cumin]i, trebuie s\ taci [i s\
c=n]i `ntr-un col]i al t\u. s\
c=nt\m...“
Un remarcabil poet vi-
zual. De altfel, m=na de oa-
meni care am participat la
lansarea de la sf=r[itul lui
iunie de la Centrul Cultural
Francez din Ia[i am putut
avea confirmarea acestui lu-
cru [i din proiec]ia celor trei
„videopoeme“ realizate de
t=n\rul autor, plec=nd de la
poemele sale, scurte filme `n
alb negru, cu doar lapidare
[i aleatorii inser]ii de culoa-
re, de o profund\ [i sf=[ie-
toare melancolie. Ei, da,
Bogdan Ni]\ este un remar-
cabil poet al imaginii, fie a-
ceasta alc\tuit\ din cuvinte,
fie construit\ cu ajutorul
camerei de filmat. S\ fie
binevenit.
* Liviu Antonesei este scriitor,
profesor la Universitatea „Al. I. Cuza“
Luni, 2 iulie 2007 3
TABLETA PREFECTULUI
Privilegiu
a Pentru mine, câteva dintre valorile
fundamentale pe care le respect [i care
`mi c\l\uzesc via]a ]in de familie,
Biseric\ [i respectul fa]\ de cei
de lâng\ noi. Sunt lucruri simple, `n
jurul c\rora gravit\m o via]\ de om [i,
dac\ suntem suficien]i de `n]elep]i,
reu[im s\ nu p\rem doar umbre a
de Nicu[or P|DURARU
Unul dintre cele mai importante
repere ale spiritualit\]ii ie[ene este dat
de c\tre Mitropolia Moldovei [i Bucovi-
nei. Ieri s-au `mplinit 17 ani de când ~nalt
Prea Sfin]ia Sa Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, p\store[te ceea ce
eu numesc nu doar o institu]ie, ci un sim-
bol al cre[tin\t\]ii din `ntreaga Moldov\.
Privilegiul de a-l cunoa[te pe ~nalt Prea
Sfin]ia Sa este unul din prilejurile remar-
cabile pe care ]i le poate oferi via]a. Mitro-
politul Moldovei [i Bucovinei mi-a oferit,
de multe ori, bucuria unor `ntâlniri sau
discu]ii asem\n\toare cu norocul de a sta
aproape de o personalitate deosebit\ prin
cultura [i for]a pe care o poate emana.
Nevoia de elitism `n societatea româ-
neasc\ s-a reg\sit de foarte multe ori `n
calitatea celor care conduc destinele
Bisericii Ortodoxe Române. Ia[ul a avut
dintotdeauna un nivel de cultur\ [i spir-
itualitate greu de egalat de alte ora[e din
România. ~nalt Prea Sfin]ia Sa, `n afar\
de simbolurile religioase [i de importan]a
cre[tin\t\]ii române, a ridicat nu doar
standardele Bisericii, ci [i calitatea oa-
menilor reprezentativi pentru capitala
cultural\ a ]\rii.
~nc\ din momentul `n care am preluat
conducerea Institu]iei Prefectului Jude-
]ului Ia[i mi-am manifestat deschiderea
uman\ [i institu]ional\ fa]\ de o bun\
colaborare cu Mitropolia Moldovei [i Bu-
covinei. {i dac\ mul]i dintre noi suntem
trec\tori, `n ceea ce `l prive[te pe ~nalt
Prea Sfin]ia Sa, Domnia Sa [i-a g\sit de
mult locul `n istoria Ia[ului.
~n perioada `n care Mitropolia Mol-
dovei [i Bucovinei a fost condus\ de c\tre
Domnia Sa, `n Ia[i, `n afara prezen]ei per-
manente a Sfintei Cuvioase Parascheva,
au fost aduse moa[te ale unor sfin]i, cum
ar fi Sfântul Andrei, Sfântul Nectarie sau
Sfântul Gheorghe [i lista poate continua.
Toate acestea au f\cut din Ia[i un centru
al pelerinajului cre[tinilor ortodoc[i,
oferind ocrotire `ntregii Moldove.
~n satul meu, m\tu[ile [i unchii, `n co-
pil\rie, venerau ceea ce `nseamn\ Bise-
rica [i ceea ce `nseamn\ conduc\torul
Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei. Sim-
plul fapt c\ am avut onoarea ca, `n di-
verse `mprejur\ri, s\ `i fiu aproape ~nalt
Prea Sfin]itului Daniel, a `nsemnat pen-
tru ei o bucurie [i multe `ntreb\ri refer-
itoare la Domnia Sa, `ntreb\ri la care
am r\spuns cu pl\cere, [tiind c\ su-
fletele apropia]ilor mei s-au bucurat de
posibilitatea de a-l cunoa[te.
~i doresc mult\ s\n\tate [i putere de
munc\, [i mult\ for]\ pentru a des\vâr[i
lucrarea sa `ntru numele Domnului! ~i
doresc, de asemenea, s\ aib\ parte de
parteneri de dialog pe m\sura valorii
Domniei Sale! {i, de asemenea, via]\
lung\ `n tot ceea ce `nf\ptuie[e!
Nu m\ pricep la cuvinte `ntortocheate
[i, de multe ori, nu am suficiente ur\ri
fa]\ de ceea ce a[ dori s\ exprim. Pentru
mine, câteva dintre valorile fundamen-
tale pe care le respect [i care `mi
c\l\uzesc via]a ]in de familie, Biseric\ [i
respectul fa]\ de cei de lâng\ noi. Sunt
lucruri simple, `n jurul c\rora gravit\m
o via]\ de om [i, dac\ suntem suficien]i
de `n]elep]i, reu[im s\ nu p\rem doar
umbre. Pentru mine, ~nalt Prea Sfin]ia
Sa Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Buco-
vinei, reprezint\ lumina care ne `nso-
]e[te nevoia de simboluri [i de credin]\,
dragostea de via]\ [i de Dumnezeu f\r\
de care nu am putea tr\i.
* Nicu[or P\duraru este prefectul
jude]ului Ia[i, de profesie inginer, doctorand
4 Luni, 2 iulie 2007
Manifest\ri religioase [i culturale de
ziua Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare
a ~n Ia[i exist\ o singur\ biseric\ `nchinat\ Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare a ~n aceast\ parohie, pe l=ng\ un bogat
program liturgic, la care particip\ zeci de preo]i [i sute de credincio[i, se desf\[oar\ mai multe manifest\ri dedicate s\rb\torii
parohiei a M\n\stirea de pe Muntele Ceahl\u este [i ea ocrotit\ de Sf=ntul Voievod {tefan cel Mare a L\ca[ul de cult al m\n\stirii
este situat la o altitudine de 1.600 m a Ast\zi este hram [i la Sl\nic Moldova, unde exist\ o m\n\stire `nchinat\ domnitorului,
iar la C\t\m\r\[ti se continu\ construirea primei biserici de mir din ]ar\ `nchinat\ domnitorului {tefan cel Mare
a Locuitorii comunei vasluiene {tefan cel Mare au s\rb\torit hramul satului prin diverse manifest\ri cultural-artistice a
de {tefan
M|RCULE}
Singura parohie din
Ia[i `nchinat\ Sf=ntului
Voievod {tefan cel Mare
`[i s\rb\tore[te ast\zi
hramul. Aflat\ `n Pro-
topopiatul Ia[i 2, parohia
a fost `nfiin]at\ `n 2004,
c=nd s-au `mplinit 500 de
ani de la trecerea la cele
ve[nice a marelui domni-
tor. Aici se construie[te o
frumoas\ biseric\ `nchi-
nat\ celui care `n timpul
vie]ii sale a ctitorit zeci
de biserici `n toat\ Mol-
dova. Asear\, la suljba
Vecerniei [i a Litiei, ofici-
ate `n capela parohiei, au
participat mai mul]i
preo]i din Ia[i, dar [i din
alte parohii din Arhiepis-
copia Ia[ilor. Soborul de
preo]i a fost condus de pr.
Vilie Doro[inc\, protopop
al Protopopiatului Ia[i 2,
al\turi de care a fost
prezent [i p\rintele Con-
stantin Grigore, consili-
erul juridic al Arhiepisco-
piei Ia[ilor „~n fiecare an
invit\m mai mul]i preo]i
din ora[ele [i satele jude-
]ului Ia[i pentru a ne bu-
cura duhovnice[te `n ziua
aceasta deosebit\ pentru
parohia noastr\“, ne-a
declarat preotul paroh
Mihai Doro[inc\. Ast\zi,
Sf=ntul Voievod
{tefan cel Mare,
cinstit la Putna
Ca `n fiecare an, la
M\n\stirea „Adormirea
Maicii Domnului“ din
localitatea Putna, jude-
]ul Suceava, sunt orga-
nizate mai multe eveni-
mente dedicate domni-
torului {tefan cel Mare,
ctitorul acestei m\n\s-
tiri. Anul acesta, dup\
Sf=nta Liturghie oficia-
t\ de IPS Daniel, Mitro-
politul Moldovei [i Bu-
covinei, IPS Pimen, Ar-
hiepiscopul Sucevei [i
R\d\u]ilor, [i PS Ioa-
chim B\c\uanul, Epis-
cop-Vicar al Episcopiei
Romanului, `nso]i]i de
un impresionant sobor
de preo]i [i diaconi, va
avea loc un program
cultural. ~n cadrul aces-
tei manifest\ri, trei co-
ruri din cadrul Asocia-
]iei Studen]ilor Cre[tini
Ortodoc[i din Rom=nia
(ASCOR) - filiala din
Suceava [i cea din Bu-
cure[ti - vor interpreta
c=teva c=ntece patrio-
tice. Vor mai c=nta [i e-
Biserica din Ia[i `nchinat\ Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare se afl\ `n construc]ie Prima biseric\ de mir
la aceea[i parohie, se ofi-
ciaz\ slujba Utreniei, A-
catistul Sf=ntului Voie-
vod {tefan cel Mare [i
Sf=nta Liturghie. Credin-
cio[ii prezen]i la aceste
slujbe vor participa la o
agap\ fr\]easc\ oferit\
de parohie. Slujbele ofici-
ate `n aceste zile la paro-
hie sunt transmise `n di-
rect prin internet, credin-
cio[ii av=nd posibilitatea
s\ le asculte la adresa de
web a parohiei, www.
parohiastefanian\.ro.
Manifest\ri diverse
cu ocazia hramului
S\rb\toarea parohiei
din Ia[i `nchinat\ Sf=ntu-
levi ai {colilor Generale
din localit\]ile Putna [i
Vicovu de Sus. „Dup\
aceste evenimente, a[-
tept\m la m\n\stire ti-
nerii care vin `n peleri-
najul organizat de AS-
COR Suceava [i de la
ora 23.00 vom organiza
`mpreun\ cu ei retrage-
rea cu tor]e pe Dealul
Crucii. Pelerinii vor a-
junge la m\n\stire `n
jurul orei 18.30, unde `i
vom primi [i unde vor a-
duce flori la morm=ntul
Sf=ntului Voievod {te-
fan cel Mare. Dup\ l\-
sarea serii, tinerii vor
urca pe Dealul Crucii [i
vor scrie cu tor]e nu-
mele Voievodului“, ne-a
declarat stare]ul M\-
n\stirii Putna, arhi-
mandritul Melchisedec
Velnic. Cei 300 de tineri
care vor participa la pe-
lerinajul spre M\n\s-
tirea Putna se vor opri
[i la M\n\stirea Bogda-
na, unde vor participa
la slujba Acatistului
Sf=ntului Leontie de la
R\d\u]i [i vor depune
flori la mormintele
str\mo[ilor marelui vo-
ievod.
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
lui Voievod {tefan cel
Mare nu se `ncheie ast\zi.
Parohia organizeaz\ `n
cursul acestei s\pt\m=ni
mai multe evenimente.
„Mar]i, 3 iulie 2007, orga-
niz\m `n parohie un con-
curs de [ah [i table la ca-
re vor participa enoria[ii
no[tri [i vom oferi [i pre-
mii. Miercuri va avea loc
la sediul parohiei o sear\
dedicat\ tinerilor. Vom
`ncerca s\ discut\m cu ti-
nerii din parohia noastr\
despre problemele lor,
dar mai ales despre rela-
]iile `ntre tineri. Tema
principal\ a serii va fi
«Tinerii [i via]a senti-
mental\». Joi diminea]\
M\n\stirea de pe Ceahl\u este dovada
existen]ei unei tradi]ii monastice
de sute de ani (foto: august 2006)
Slujbe, teatru
[i spectacole
`n jude]ul Vaslui
Ieri, 1 iulie, `n satul
C\nt\l\re[ti, comuna
{tefan cel Mare, jude]ul
Vaslui, au avut loc mai
multe manifest\ri cu
ocazia hramului co-
munei. Astfel, la podul
din sat care se pre-
supune c\ ar fi din tim-
vom organiza c=teva ma-
nifest\ri cu cei mici din
parohie. P\rin]ii `[i vor a-
duce copiii, `n special cei
`ntre trei [i [apte ani,
pentru a participa la di-
verse activit\]i“, ne-a in-
format preotul paroh. Pe
l=ng\ aceste manifest\ri,
mai mul]i tineri din paro-
hie vor participa joi [i
vineri la c=teva meciuri
de fotbal [i handbal orga-
nizate `n cadrul acelora[i
manifest\ri.
M\n\stiri
`n s\rb\toare
Ast\zi este s\rb\toare
[i la M\n\stirea „Schim-
pul domnitorului, s-a f\-
cut o slujb\ de pomeni-
re, dup\ care actori [i fi-
guran]i de la Teatrul „V.
I. Popa“ din B=rlad au
interpretat o scenet\
medieval\. Au urmat
alocu]iunile oficialilor,
dup\ care a `nceput un
spectacol folcloric. Cu
c=teva zile mai `nainte
au fost amenajate dru-
murile de acces [i plat-
forma pentru spectatori,
barea la Fa]\ a M=ntui-
torului“ [i „Sf. Voievod
{tefan cel Mare“ de pe
Muntele Ceahl\u. Biseri-
ca m\n\stirii, situat\ la
1.600 m `n\l]ime, a fost
ctitorit\ dup\ anul 1990
[i sfin]it\ la 28 august
1993 de IPS Daniel, Mi-
tropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, [i de PS Casian
Cr\ciun, Episcopul Du-
n\rii de Jos, `mpreun\ cu
un sobor de peste 50 de
preo]i. Din cauza drumu-
lui de acces extrem de a-
nevoios, biserica a fost
construit\ `n satul Ceah-
l\u, dup\ care a fost de-
montat\ [i mutat\ bu-
cat\ cu bucat\ pe munte
cu elicoptere ale Armatei
Rom=ne. De altfel, mate-
rialele de construc]ie ne-
cesare au fost transpor-
tate `n cea mai mare par-
te cu aceste elicoptere.
Tot ast\zi este hram [i
la M\n\stirea Micl\u[eni,
unde exist\ un paraclis de
var\ cu hramul Sf=ntului
Voievod {tefan cel Mare.
L\ca[ul de cult a fost con-
struit `n anul 2005.
Anul trecut, pe 2 iulie,
PS Ioachim B\c\uanul,
Arhiereu-Vicar al Episco-
piei Romanului, a sfin]it
biserica [i clopotni]a M\-
n\stirii „Sf. Voievod {te-
fan cel Mare“ din localita-
tea Sl\nic Moldova, jude-
]ul Bac\u. Aici, pe Mun-
tele Bolovanului, se pu-
sese piatra de temelie a
fiind `mpr\[tiate mari
cantit\]i de pietri[. Au
participat `n jur de 3.000
de vasluieni, din toate
comunele [i ora[ele jude-
]ului. ~n cadrul manifes-
t\rilor s-a desf\[urat un
spectacol folcloric de ex-
cep]ie, la care au partici-
pat Sofia Vicoveanca,
Zenaida Julea [i Mihai
Ciobanu, Maricica Miho-
ianu, Ansamblul „Stej\-
relul“ din P\dureni, fan-
bisericii amintite la 20
iulie 2002, c=nd PS
Ioachim B\c\uanul a
`mplinit dorin]a familiei
Vasile [i Catinca Gavril\
(originari din Tg. Ocna [i
emigra]i `n SUA) de a se
construi aici o m\n\stire
de c\lug\ri. Ace[tia au
f\cut eforturi financiare
mari pentru ca aceast\
m\n\stire s\ se constru-
iasc\, `ns\ din p\cate ei
au trecut la cele ve[nice
`nainte de a se finaliza
construc]ia.
`nchinat\ Sf=ntului
Voievod {tefan
cel Mare
~n satul C\t\m\r\[ti
Deal din jude]ul Boto[ani
se construie[te prima bi-
seric\ de mir din ]ar\ cu
hramul domnitorului {te-
fan cel Mare. La 8 august
1993, PS Calinic Boto[\-
neanul a sfin]it locul de
biseric\, imediat `nce-
p=ndu-se lucr\rile de
construc]ie. Biserica a
fost proiectat\ `n stil mol-
dovenesc. „Parohul de a-
tunci, p\rintele {tefan
Holban, cu ajutorul cre-
dincio[ilor [i a unor oa-
meni cu suflet mare, cum
ar fi membrii corpului mi-
litar 1130, ai {colii de [o-
feri din Boto[ani, a ajuns
cu zidurile p=n\ la aco-
peri[. Din 2004, de c=nd
sunt preot aici, am f\cut
acoperi[ul, am preg\tit
pere]ii exteriori pentru
praful de marmur\ [i cei
interiori pentru pictur\,
am montat ferestrele [i
acum a[tept\m montarea
catapetesmei. Se lucrea-
z\ `n paralel [i la casa so-
cial\ [i cea parohial\, a-
flat\ `n aceea[i cl\dire.
N\d\jduim c\ anul aces-
ta vom face [i pictura“, a
declarat preotul paroh
Vasile Emanoil Cre]u co-
respondentului nostru la
Boto[ani, Radu C\jv\-
neanu. a
fara de la Valea Mare [i
Ansamblul „Mugurelul“.
Nici copiii nu au fost
uita]i. A fost invitat co-
rul de copii al Grupului
{colar Bârze[ti, precum
[i fluiera[ii [i dansatorii
Centrului Cultural de
aici. S\tenii au preg\tit
pentru aceast\ s\rb\-
toare peste 40.000 de
sarmale [i c=teva sute
de litri de vin.

Sfântul {tefan cel Mare, voievodul cel str\lucit al Moldovei
Din anul 1992, Biserica `l pomene[te `n
rândul sfin]ilor pe marele voievod al
Moldovei, {tefan, unul dintre cei mai str\luci]i
conduc\tori ai românilor. Dar cu multe
veacuri `nainte de canonizarea sa, „sinodul
infailibil al poporului“ l-a considerat sfânt,
Sihastrul Daniil,
m\rturia c\in]ei
Cronicarul spune c\ `ntr-o zi,
ab\tut [i mâhnit din pricina pier-
derii unei lupte, voievodul {tefan a
ajuns la chilia sihastrului Daniil,
`ntr-un loc singuratic, `n mun]i.
Sihastrul se ruga. I-a spus lui
Vod\ s\ a[tepte, pân\ va ispr\vi
ruga. Apoi l-a primit [i Vod\ s-a
„ispovedit“ la dânsul. Dup\ ce l-a
pov\]uit [i l-a binecuvântat, sihas-
trul l-a `ndemnat s\ lupte [i Vod\
a prins curaj [i i-a biruit pe
du[mani. Acest episod consemnat
de cronicar ni-l `nf\]i[eaz\ pe
Sfântul {tefan ca pe un voievod
smerit [i evlavios. Dincolo de ome-
ne[tile lui sl\biciuni, Sfântul {te-
fan c\uta iertarea duhovnicului [i
`mp\carea cu Dumnezeu. Sihas-
trul Daniil este m\rturia c\in]ei
voievodului, altfel „om cu p\cate“,
dup\ spusa cronicarului. Smere-
nia unui voievod care a[teapt\ ier-
tare de la un c\lug\r solitar este,
cred, un exemplu rar `n istoria
capetelor `ncoronate. De altfel,
`ntreaga lui via]\ [i mai ales ne-
]\rmurita iubire fa]\ de p\mântul
moldav constituie una din cele mai
frumoase pagini din istoria lumii.
Ne`nfricat ap\r\tor
al Moldovei
Din acel aprilie 1457, când, la
locul numit „Direptate“, Moldova
i-a ie[it `nainte cu „mitropolit,
episcopi, egumeni, boieri [i ]\-
rani“, pân\ când a pus mâinile pe
piept, la 2 iulie 1504, {tefan cel
Mare si Sfânt a ars ca o flac\r\
5 SFIN}I ROM+NI
dup\ cum spune cronicarul: „...dup\ moartea
lui `i ziceau Sfântul {tefan-Vod\, nu pentru
suflet, c\ este mâna lui Dumnezeu...,
ci pentru lucrurile sale cele viteje[ti
carele nimeni din domni, nici mai `nainte,
nici dup\ aceea nu l-au agiunsu“.
ap\rând cre[tin\tatea, Moldova [i
Biserica lui Hristos.
De câte ori, `n multele-i r\z-
boaie, nu s-a pus `n stare de jert-
f\?! Ne`nfricat, [i dânsul, ca alt\-
dat\ `mp\ratul Constantin, {te-
fan poruncise s\ aib\ `n lupt\
steaguri cre[tine, brodate `n m\-
n\stiri [i sfin]ite cu puterea rug\-
ciunii. Ele stau m\rturie: unul la
Vatoped, `n Athos, [i altul pe
p\mânt românesc.
A luptat pân\ când a fost dobo-
rât de o ran\ primit\ `n lupt\. {i
lupta aceea a fost dreapt\. El n-a
vrut p\mântul nim\nui. El a vrut
doar s\ apere Moldova. Al\turi de
calitatea de ne`nfricat ap\r\tor al
Moldovei, trebuie s\ o amintim [i
pe aceea de mare ctitor de l\ca-
[uri sfinte.
Mare ctitor
de l\ca[uri sfinte
Câ]i domni din istoria lumii se
pot mândri cu peste 40 de biserici
[i m\n\stiri ridicate `ntr-o ]\ri-
[oar\ jefuit\ [i cotropit\ `n fiecare
an. Vorbesc despre marele ctitor
m\n\stirile sau bisericile de la
Putna, Neam], Suceava, Probota,
Bistri]a, Hu[i, Vaslui, Tazl\u,
Mili[\u]i, P\tr\u]i, Baia, Vorone],
Hârl\u, Pop\u]i, Dobrov\], Vo-
lov\], R\useni [i atâtea altele. Pe
toate le-a `nzestrat cu icoane [i
odoare de mare pre], cu od\jdii [i
evanghelii ferecate `n aur, clopote
[i mo[ii, cu o m\rinimie greu de
egalat. Venea adeseori la hramu-
rile marilor m\n\stiri [i desc\leca
de pe calu-i alb, la Neam]u, de
~n\l]are, sau `n atâtea locuri din
Morm=ntul Sf. {tefan cel Mare se afl\ la M\n\stirea Putna
Luni, 2 iulie 2007
}ara Moldovei. Trebuie s\ amin-
tim [i de ajutorul pe care Sfântul
Voievod l-a dat unor m\n\stiri de
la Muntele Athos. ~n primul rând,
M\n\stirea Zografu, c\reia i-a
f\cut numeroase danii, fapt ce-l
determin\ pe monahul Isaia din
Hilandar s\ afirme c\ M\n\stirea
Zografu a fost `ntemeiat\ de
{tefan cel Mare (de[i, `n realitate,
{tefan era doar un ctitor ad\ug\-
tor, nu fondator). Pentru multele
sale danii, {tefan cerea vie]uito-
rilor de la Zografu: „s\-l scrie la
Proscomidie pe el, pe so]ia sa [i pe
copii [i s\-i cânte sâmb\t\ seara
un paraclis [i mar]ea o liturghie [i
s\-l pomeneasc\ pân\ va fi `n via-
]\, iar dup\ aceea s\-i fac\ `n anul
`ntâi pomenirile obi[nuite [i apoi
s\-i fac\ `ntr-o zi din an seara
parastas [i diminea]a Liturghie“.
Dorin]a de comuniune
prin slujbele Bisericii
De asemenea, m\n\stirile: „Sf.
Pavel“, Vatoped, Grigoriu, Cons-
tantimonitu [i altele `l consider\
mare ctitor. Dincolo de multele sa-
le danii, trebuie remarcat\ dorin-
]a marelui voievod de a fi pomenit
la Proscomidie, la Sfânta Litur-
ghie [i la Paraclisul Preacuratei
N\sc\toarei de Dumnezeu. Danii-
le c\tre bisericile Moldovei arat\,
pe de o parte, m\rinimia ctitoru-
lui, iar cererea de a fi pomenit la Icoan\ a sufletului `n Moldova, vei `ntâlni zidiri
m\re]e, m\n\stiri, biserici, cet\]i,
Proscomidie arat\, pe de alt\ rom=nesc fântâni, poduri. Dar mai ales, vei
parte, `n]elegerea voievodului c\ `ntâlni la fiecare cas\ amintirea
Sfânta Liturghie este cea mai im- Au trecut 550 de ani de când unui domnitor ne`nfricat, lupt\-
portant\ slujb\, care [terge p\ca- sl\vitul {tefan a fost `ntronizat ca tor, ctitor. {i pe buzele pruncilor [i
tele oamenilor, prin jertfa cea ne- voievod al Moldovei. Trecerea ani- ale b\trânilor, numele s\u se
sângeroas\ a Domnului. lor i-a sporit faima. Oriunde mergi roste[te cu bucurie [i mândrie:
„~ntr-`nsul g\sise poporul româ-
nesc cea mai curat\ [i mai deplin\
icoan\ a sufletului s\u cinstit [i
harnic, r\bd\tor f\r\ s\ uite [i
viteaz f\r\ cruzime, stra[nic `n
mânie [i senin `n iertare, r\spicat
[i cu m\sur\ `n grai, gospodar [i
iubitor al lucrurilor frumoase,
f\r\ nici o trufie `n faptele sale...“.
„Doamne, numai
Tu singur [tii
ce a fost `n inima mea“
La sfâr[itul vie]ii, marele domn
se preg\tea de `ntâlnirea cu Mân-
tuitorul Hristos, C\ruia `i `nchi-
nase via]a [i C\ruia `i ceruse ierta-
re pentru p\catele s\vâr[ite ca un
om purt\tor de trup [i vie]uitor `n
lume. Vartolomeu M\z\reanu, `n-
tr-o lucrare, transcrie ultimele cu-
vinte ale voievodului: „... Doamne,
numai Tu singur [tii ce a fost `n in-
ima mea. Nici eresurile `n[el\toa-
re, nici focul vârstei tinere[ti n-au
putut-o sminti, ci am r\mas `nt\rit
pe piatra care este ~nsu[i Hristos,
pe a c\ruia Cruce de-a pururea
`mbr\]i[at\ la piept ]inând, via]a
mea am `nchinat-o, n\dejde ne-
smintit\ printr-`nsa la P\rintele
veacurilor având, prin care pe to]i
vr\jma[ii am gonit [i am `nfrânt..“.
La ziua pomenirii sale, la 2 iu-
lie, cânt\m `mpreun\ marelui vo-
ievod: „... Ap\r\tor ne`nfricat al
credin]ei [i patriei str\bune, mare
ctitor de loca[uri sfinte, {tefane
voievod, roag\ pe Hristos Dum-
nezeu s\ ne izb\veasc\ din nevoi
[i din necazuri“. (arhim. Timotei
AIOANEI)
6 Luni, 2 iulie 2007
PE SCURT
Seceta nu va scumpi
curentul electric
Seceta nu ra]ionalizeaz\ con-
sumul de curent electric [i nici nu
scumpe[te kilowatul, cel pu]in
pu]in `n timpul verii. Asigur\rile
sunt date de ministrul Economiei
[i Finan]elor. Varujan Vosganian
le-a cerut joi produc\torilor de
electricitate s\ `[i fac\ stocuri de
c\rbune, gaze [i p\cur\ [i s\ fie
preg\ti]i s\ compenseze produc]ia
`n situa]ia `n care Nuclearelectri-
ca se opre[te, iar Hidroelectrica
`[i reduce [i mai mult activitatea.
Costurile de produc]ie [i pentru
asigurarea stocurilor vor fi supor-
tate de termocentrale pentru a nu
influen]a pre]ul pentru popula]ie,
sus]ine Vosganian.
Credite ipotecare
[i pentru cei ce tr\iesc
`n concubinaj
Pân\ când moartea ne va
desp\r]i nu mai este o replic\
obligatorie pentru ob]inerea unui
credit ipotecar. Mai nou, exist\
b\nci care iau `n considerare
aceast\ trist\ realitate, faptul c\
sunt persoane care tr\iesc
`mpreun\ f\r\ a se c\s\tori.
Persoanele care tr\iesc
`mpreun\, f\r\ a fi `ns\
c\s\torite, au chiar mai multe
posibilit\]i s\ ob]in\ un credit
ipotecar pentru o locuin]\. O
prim\ variant\ ar fi ca ambii
parteneri de via]\ s\ contracteze
credit ipotecar individual, `n
func]ie de veniturile proprii.
Avantajul este c\ banca va con-
sidera garan]ie pentru ambele
credite proprietatea viitoare a
celor doi. De aici rezult\ copropri-
etatea partenerilor asupra imo-
bilului. O alt\ variant\ pentru
cuplurile care tr\iesc `mpreun\
const\ `n solicitarea unui credit
ipotecar de c\tre unul dintre
partenerii de via]\, iar celalalt va
fi codebitor adic\ va participa cu
veniturile sale `n stabilirea va-
lorii creditului. Atât solicitantul,
cât [i codebitorul vor deveni co-
proprietarii imobilului
achizitionat. Practic, `n locul cer-
tificatului de c\s\torie, cele dou\
persoane vor semna un contract
prin care nu mai devin so] [i
so]ie, ci parteneri `n cump\rarea
unei locuin]e. Volksbank, Alpha
Bank, UniCredit }iriac, Banca
Rom=neasc\, Bancpost, BCR,
ING Bank au `n portofoliu credite
pentru concubini. Dobânzile cre-
ditelor pentru concubini sunt ace-
lea[i ca pentru toate creditele
pentru cas\.
Investi]iile imobiliare,
`nc\ o afacere
profitabil\
Investi]iile imobiliare `nc\ sunt
cea mai profitabil\ variant\ pen-
tru persoanele care vor s\ fac\
repede bani. Terenurile, dar mai
ales apartamentele se scumpesc
de la o lun\ la alta v\zând cu
ochii, iar speciali[tii spun c\ nu
se `ntrevede nici o stopare a
cre[terii pre]urilor. Dac\ vre]i s\
investi]i banii `n noile aparta-
mente din parcurile reziden]iale,
este o idee bun\, [i asta pentru
c\, spun speciali[tii, pre]urile
acestora vor mai cre[te cel pu]in
10 ani de acum `nainte. Pre]ul
este dat de raportul dintre cerere
[i ofert\. Momentan, `n Bucure[ti
cererea este foarte mare [i oferta
foarte mic\. Ilinca P\un, director
al unei firme de imobiliare a de-
clarat c\: „Noi nu credem c\ `n
urm\tori 7-8 ani, oferta va egala
cererea, prin urmare, pre]urile
vor mai cre[te un deceniu. Dintre
cei care cump\r\ apartamente
noi, aproape jum\tate se gândesc
s\ le revând\ pentru ob]inerea
unui profit, iar 60% achizi]io-
neaz\ aceste apartamente ca s\
locuiasc\ `n ele. Aceasta este [i
categoria cea mai preten]ioas\. a
ECONOMIC
1 iulie aduce un nou val de scumpiri pentru electrocasnice
De la 1 iulie, produc\torii [i im- electrocasnicelor mici fiind taxate Pentru gestionarea de[eurilor pro- c\ror de[euri trebuie colectate [i reci-
portatorii de articole electrice [i elec- cu 2 lei. venite de la echipamentele [i sursele clate.
Cele mai mari taxe sunt percepute de iluminat va fi perceput\, de la 1 Valoarea timbrului verde pentru
tronice introduc `n pre]ul total al pro-
duselor costul timbrului verde. Va- pentru frigidere [i aparate de aer august, o tax\ de 90 de bani pentru electrocasnice mari:
loarea acestuia variaz\, `n func]ie de condi]ionat, 29 de lei pe aparat. ~n fiecare produs. Pentru colectarea, - frigidere [i aparatele de aer
produs, `ntre 2 [i 37 de lei. cazul `n care capacitatea de stocare a administrarea [i reciclarea de[eu- condi]ionat - 29 de lei
Banii ob]inu]i astfel vor fi folosi]i frigiderelor este mai mare de 250 de rilor, produc\torii sau importatorii de - ma[ini de sp\lat, ma[ini de g\tit
pentru reciclarea de[eurilor. Valoa- litri, timbrul verde va ajunge pân\ la echipamente electrice [i electronice - 15 lei
37 de lei. Valoarea tarifului pentru se pot asocia `n sisteme colective de - hote electrice sau cuptoarele cu
rea timbrului verde perceput pentru gestionarea de[eurilor `n cazul televi- gestionare a acestor de[euri. ~n cazul microunde - 8 lei
produsele electrocasnice mari (ma-
zoarelor cu tub catodic sau pe cristale `n care produc\torii nu opteaz\ s\ - aspiratoare [i robo]i de buc\t\rie
[ini de sp\lat, ma[ini de g\tit), va fi lichide (LCD) va fi de 8 lei, iar televi- fac\ parte dintr-un sistem colectiv de - 6 lei
de 15 lei, `n timp ce pentru hotele e- zoarele cu plasm\ vor fi taxate cu 21 gestionare, trebuie s\ depun\ o ga- Valoarea timbrului verde pentru
lectrice sau cuptoarele cu mi- de lei. Produsele electronice de tipul ran]ie la Ministerul Mediului, a c\rei electronice mari:
crounde, taxa este de 8 lei. Pentru combinelor muzicale, DVD playere valoare se va calcula `n func]ie de - televizoare cu plasm\ - 21 de lei
aspiratoare [i robo]i de buc\t\rie se sau sisteme home cinema, dar [i u- cota de pia]\ a produselor comercia- - televizoare LCD - 8 lei
va aplica un tarif de 6 lei, restul neltele electrice vor fi taxate cu 4 lei. lizate de compania respectiv\, ale - sisteme home-cinema - 4 lei a
Rom=nii `[i pot alege singuri furnizorul
de energie electric\ ori gaze naturale
a ~ncep=nd de ieri, 1 iulie, a intrat `n vigoare directiva european\ de liberalizare a pie]ei energiei electrice
[i a gazelor naturale a ~ncepând de s\pt\mâna viitoare, Comisia European\ va lansa o Cart\ a Energiei,
al c\rei scop este tocmai acela de a stipula, `n mod clar, drepturile consumatorilor UE `n domeniul furniz\rii de energie
a Dup\ adoptarea acestei m\suri, noi furnizori de energie vor putea p\trunde pe pia]\ [i `[i vor oferi serviciile
clien]ilor, la pre]uri care s\ `ncurajeze concuren]a a Liberalizarea pie]ei `n acest domeniu `nseamn\ o mai bun\ protec]ie
a mediului, deoarece companiile sunt stimulate s\ investeasc\ `n domeniul energiilor regenerabile a
Cet\]enii români `[i pot consumatorilor gaze [i e- `n mod concret `nseamn\ c\
alege, `ncepând cu data de 1 nergie electric\. Acest lucru fiecare stat membru va avea
iulie 2007, furnizorul de e- `nseamn\ c\, de la 1 iulie, obliga]ia de a se asigura c\
nergie electric\ sau gaze na- noi furnizori de energie vor `n acea ]ar\ exist\ un a[a-
turale, datorit\ intr\rii `n vi- putea p\trunde pe pia]\ [i `[i numit furnizor „de ultim\
goare a Directivei europene vor oferi serviciile clien]ilor, instan]\“, care va furniza
privind liberalizarea pie]ei la pre]uri care s\ `ncurajeze energie consumatorilor - `n
energiei `n majoritatea ]\ri- concuren]a. Vorbind despre special celor vulnerabili din
lor europene. Fiind vorba de beneficiile unei pie]e energe- diferite motive - la pre]uri
o directiv\, stabilirea m\su- tice libere, Ferran Tarradel- accesibile, chiar dac\ acest
rilor de transpunere a preve- las Espuny a explicat c\ di- lucru nu este rentabil pen-
derilor acesteia `n legisla]ia rectiva care a intrat `n vigoa-
re ieri, 1 iulie, va contribui la tru compania respectiv\. ~n
na]ional\ este de competen]a
statelor membre. realizarea unei adev\rate viziunea Comisiei Europene,
cet\]enii vulnerabili sunt
„Comisia European\ (CE) pie]e europene a energiei li-
ia m\surile necesare pentru bere [i competitive [i la redu- identifica]i pe baza unor cri-
terii economice [i/sau de mo-
ca aceast\ liberalizare a pie- cerea semnificativ\ a pre]u-
]ei energiei, pe care o apre- rilor, sporind `n acela[i timp bilitate la nivelul fiec\rui
ciaz\ a fi cea mai bun\ mo- siguran]a aprovizion\rii cu e- stat membru al UE. Din
dalitate pentru a evita posi- nergie. cauza mobilit\]ii reduse [i a
bile `ntreruperi ale alimen- nergiei, adoptat\ `n 2003, Finlanda, Letonia, Grecia [i veniturilor foarte reduse,
t\rii cu energie c\tre popu- prevede c\, `ncepând cu data Portugalia acest lucru este aceste persoane sunt consi-
la]ie, s\ ]in\ cont `n acela[i de 1 iulie 2007, aceast\ pia]\ valabil `n cazul pie]ei de O mai bun\ protec]ie derate mai susceptibile s\
timp de dreptul tuturor con- se deschide pentru to]i con- gaze. Cele 13 state membre a mediului devin\ victime ale unei pie]e
sumatorilor de a beneficia `n sumatorii din Uniunea Euro- care [i-au liberalizat deja libere [i competitive a e-
egal\ m\sur\ de resurse e- pean\. Cu toate acestea, 13 pie]ele de energie sunt Aus- Consumatorii `[i vor pu- nergiei, dar [i ale practicilor
nergetice de calitate [i la pre- state membre au luat deja tria, Belgia, Republica Ceh\, tea alege `n mod liber furni- comerciale incorecte. a
]uri rezonabile“, a declarat, decizia de a-[i liberaliza Danemarca, Germania, Fin- zorul de energie [i vor avea
`n cadrul unei discu]ii tehni- pie]ele de energie `nainte de landa (numai energia elec- posibilitatea de a schimba
ce cu reprezentan]ii presei, aceast\ dat\, `n vreme ce tric\), Spania, Portugalia furnizorul f\r\ a suporta Rezultatele
purt\torul de cuvânt al CE, alte [ase au solicitat - pentru (numai energia electric\), O- costuri `n acest sens. Nu `n extragerii 6/49:
Ferran Tarradellas Espuny. diverse motive - [i au ob]inut landa, Italia (numai gazele), ultimul rând, liberalizarea
Acesta a men]ionat c\, `nce- derog\ri din partea execu- Irlanda, Suedia (numai ener- pie]ei `n acest domeniu `n- 29 39 15 14 23 9
pând de s\pt\mâna viitoare, tivului comunitar `n ceea ce gia electric\) [i Marea Bri- seamn\ o mai bun\ protec- Report cat. I:
Comisia European\ va lansa prive[te momentul `n care `[i tanie. Noi operatori pe pia]\, ]ie a mediului, deoarece 8.814.602,60 lei
o Cart\ a Energiei, al c\rei vor deschide [i ele pie]ele de ce vor stimula concuren]a. ~n companiile sunt stimulate C=[tig cat. a II-a:
scop este tocmai acela de a energie. Cea mai `ndep\rtat\ mod practic, o pia]\ liber\ a s\ investeasc\ `n domeniul 20 x 17.467,30 lei
stipula, `n mod clar, dreptu- dat\ este 2013. Astfel, Malta, energiei elimin\ orice bariere energiilor regenerabile. Po-
rile consumatorilor UE `n do- Cipru [i Estonia beneficiaz\ de natur\ legal\ sau admin- trivit oficialului european, Rezultatele
meniul furniz\rii de energie. de unele derog\ri `n privin]a istrativ\ care ar bloca acce- directiva se bazeaz\ pe prin-
Legisla]ia european\ pri- liberaliz\rii pie]ei energiei e- sul pe pia]\ al companiilor [i cipiul „serviciilor obligatorii extragerii Noroc:
vind liberalizarea pie]ei e- lectrice, `n timp ce pentru le-ar `mpiedica s\ furnizeze de interes general“, ceea ce 0817132
Report cat. I:
237.287,15 lei
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a Report cat. a II-a:
355.980,70 lei
a VITICULTORII, PRI- vi]\ de vie, reamplasarea ]i. Noul regulament votat de de la 1 iulie, pensii mai mari
parcelelor [i reconversia soiu- Parlamentul European intr\ cu circa 7%. Dup\ ce agen]ia
MII BENEFICIARI AI FON- rilor. Cea mai mic\ sum\ ca- ast\zi `n vigoare. Astfel, com- de evaluare financiar\ Fitch
DURILOR EUROPENE: Mi- re se poate solicita este de paniile de telefonie mobil\ au a avertizat asupra pericolului Vremea `n ]ar\:
nisterul Agriculturii a anun- 1.500 de euro pentru un hec- o lun\ la dispozi]ie pentru a major\rii pensiilor asupra Luni, 2 iulie
]at c\ au fost f\cute primele tar, pentru modificarea dis- veni cu noi oferte de abona- economiei române[ti, acum, a
pl\]i, `n limita a 24,6 milioa- tan]elor de plantare, iar cea mente pentru clien]ii lor. Po- venit rândul Fondului Mo- Vremea va continua s\
ne de lei, c\tre viticultorii ca- trivit noului regulament, `n netar Interna]ional. Potrivit se `nc\lzeasc\, devenind
mai mare sum\ de bani este c\lduroas\ `n zonele de
re au depus proiecte `n secto- de 5.775 de euro pentru un 2007, limita maxim\ pentru Reuters, FMI critic\ decizia
rul viticol. Banii au fost asi- autorit\]ilor de la Bucure[ti c=mpie. Cerul va fi vari-
hectar, pentru plantarea vi- un apel `n Uniunea Europea- abil cu unele `nnor\ri
gura]i de la bugetul de stat [i ]elor de vie altoite [i certifi- n\ este de 49 de cen]i, iar de a majora substan]ial pen-
dup\-amiaza la munte,
urmeaz\ s\ fie restitui]i din cate. Fondurile vor fi alocate pentru cel primit, doar 29 de siile, sus]inând c\ aceast\ de- unde izolat vor fi averse,
Fondul European pentru prin Fondul European pen- cen]i. Tarifele vor sc\dea [i cizie ar putea duce la amplifi-
desc\rc\ri electrice [i in-
Garantare Agricol\. „Efectu- tru Garantare Agricol\ (FE- mai mult `n urm\torii doi a- carea presiunilor infla]ioniste tensific\ri de scurt\ du-
area acestor prime pl\]i este GA) [i se va acorda fermieri- ni. Astfel, `n 2009, un apel [i la majorarea deficitului de
rat\ ale v=ntului. Tempe-
una din priorit\]ile post-ade- lor sub forma pl\]ilor directe, dat va costa maximum 43 de cont curent. Nici anali[tii nu raturile maxime vor fi
rare ale Ministerului Agri- `n baza planurilor elaborate cen]i, iar unul primit, 19 sunt prea `ncrez\tori. Majo- cuprinse, `n general, `ntre
culturii, care ac]ioneaz\ `n cen]i. ~n acest moment, `n U- rarea pensiilor ar putea 28 [i 36 de grade, cu cele
de fermieri.
sensul absorb]iei integrale a niunea European\ sunt 140 ridica serioase probleme, este
fondurilor europene `n scopul a SE IEFTINESC CON- de milioane de utilizatori de de p\rere economistul Ionu]
mai ridicate valori `n
sudul Olteniei.
consolid\rii economico-socia- VORBIRILE ~N ROAMING: telefonie mobil\. Dumitru, Manager Depar- sursa: www.intellicast.com
l\ a satului românesc“, a de- Tarifele la roaming se iefti-
nesc, `ncepând cu luna au-
a CRE{TEREA PENSII- tamentul de Cercetare de Tre-
clarat ministrul Agricultuirii, zorerie la Raiffeisen Bank. El
Decebal Traian Reme[. Viti- gust a lui 2007. Dac\ pân\ a- LOR, O M|SUR| CON- a explicat pentru The Money Cursul valutar
cultorii pot accesa fonduri eu- cum, un apel `n Uniunea Eu- TROVERSAT|: Ministerul Channel c\ aceast\ m\sur\
ropene `n limita sumei de 20 ropean\ costa trei euro pe Muncii a stabilit ca toate per- se va reflecta asupra deficitu- pentru 2.07.2007
de milioane de euro pentru minut, din vara aceasta limi- soanele, care s-au angajat `- lui bugetar care, [i a[a, este `n
Dolar SUA 2,3246
modernizarea planta]iilor de ta maxim\ va fi de 49 de cen- nainte de 1963, s\ primeasc\, cre[tere. a Euro 3,1340

Arest\ri [i alert\ maxim\ dup\ atacul terorist din Marea Britanie
Poli]ia britanic\ a efec-
tuat patru arest\ri, ca ur-
mare atacului asupra aero-
portului din Glasgow, legat
[i de descoperirea a dou\
ma[ini capcan\ `n centrul
Londrei. Marea Britanie
este acum la cel mai `nalt
nivel de alert\ - critic - dup\
incidentul de sâmb\t\, `n
care o ma[in\ `n fl\c\ri s-a
izbit de aeroportul din Glas-
gow. Nivelul critic `nseam-
n\ c\ un atac terorist este
iminent. Este cel mai ridicat
nivel de alert\, care nu a
mai fost declarat de la at-
acurile sinuciga[e cu bomb\
de la Londra, din 7 iulie
2005, care au provocat
moartea a 52 de persoane [i
r\nirea altor câteva sute.
Retra[i `n opozi]ie, democra]ii
cresc vertiginos `n sondaje
a PD `[i consolideaz\ pozi]ia de prim\ for]\ politic\ a ]\rii
a Sondajele arat\ un PSD care r\mâne sub pragul de 20 de procente
a Peste jum\tate dintre parlamentari au practicat migra]ia politic\ a
Ultimele sondaje de opi- Rezultate diferite
nie, date publicit\]ii ieri, a-
rat\ o cre[tere substan]ial\ a la sondajul CURS
Partidului Democrat `n pre-
ferin]ele electoratului. ~n
rest, pe scena politic\ se re-
marc\ sc\derea PNG [i sus-
]inerea masiv\ a popula]iei
pentru cre[terea pensiilor.
PD ajunge
la cota 47%
Partidul Democrat ar fi
votat de 47% dintre români,
dac\ duminica viitoare ar
avea loc alegeri parlamen-
tare, dup\ cum relev\ un
sondaj INSOMAR. Pe locul
al doilea se situeaz\ PSD
cu 18 procente `n preferin-
]ele electoratului pentru
scrutinul parlamentar, [i
PNL cu 13%. La egalitate
se situeaz\, `n continuare,
cu 6%, Partidul Noua Ge-
nera]ie [i Partidul România
Mare, UDMR cu 4% [i PLD
cu 3 procente. De aseme-
nea, PC [i For]a Democrat\
(partidul lui Petre Roman)
ar ob]ine, `n eventualitatea
unui scrutin parlamentar,
1% dintre op]iunile elec-
toratului. Sondajul INSO-
MAR a fost realizat `n pe-
rioada 20-25 iunie, pe un
e[antion de 1.330 de per-
soane. Interviurile au avut
loc la domiciliu `n 52 de lo-
calit\]i urbane, iar eroarea
maxim\ admis\ de INSO-
MAR pentru rezultatele ob-
]inute este de 2,7%.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a {ASE ROMÂNI
MOR}I PE O AUTOSTRA-
D| LÂNG| ROMA: {ase
persoane de na]ionalitate
român\ au decedat, iar
alte dou\ au fost r\nite
grav ieri diminea]\, dup\
ce microbuzul `n care
c\l\toreau s-a r\sturnat
pe o autostrad\ din apro-
piere de Roma. Se pare c\
românii se `ntorceau de la
munc\, iar [oferul autove-
hiculului a a]ipit la volan.
Accidentul, care s-a produs
`n jurul orei locale 7.00,
~n urma atacului din Sco-
]ia, poli]ia a arestat doi b\r-
ba]i, dintre care unul avea
arsuri severe. Alte dou\ a-
rest\ri au fost efectuate `n
cursul nop]ii pe autostrada
M6 din nordul Angliei, ca
autorit\]ile s\ dea alte de-
talii `n acest sens. Poli]ia
antiterorist\ a efectuat a-
rest\rile la câteva ore dup\
ce poli]ia sco]ian\ confirma-
se leg\tura `ntre atacul de la
Glasgow [i evenimentele de
la Londra. Eventualele leg\-
turi dintre cei implica]i `n
incidente [i re]eaua Al-Qai-
da r\mâne un subiect de
specula]ii pân\ la un anun]
oficial al anchetatorilor.
Pe de alt\ parte, aeropor-
tul interna]ional din locali-
tate, `nchis sâmb\t\ dup\-
~n vreme ce INSOMAR
anun]\ rezultate triumfa-
liste pentru PD, un alt insti-
tut de sondare a opiniei pu-
blice, CURS, prezint\ cifre
sensibil diferite. Astfel, PD
ar c=[tiga alegerile antici-
pate [i pe cele europarla-
mentare cu un procent de
43%, `n vreme ce la antici-
pate, PSD ar lua 19% din
voturi, iar PNL 11%. ~n pri-
vin]a alegerilor pentru Par-
lamentul European, sonda-
jul arat\ c\ PD este urmat
de PNL cu 12 procente, [i
PSD cu numai 10%. Doar
8% dintre români ar vota cu
PNG, iar 5% cu PRM [i
UDMR. Sondajul CURS a
fost realizat `n perioada 1-
15 iunie, pe un e[antion de
1.100 de persoane [i are o
marj\ de eroare de 3%.
Toat\ lumea
vrea pensii mari
Pe lâng\ barometrul
politic, sondajul INSOMAR
arat\ [i o atitudine sur-
prinz\toare a electoratului
fa]\ de problema m\ririi
pensiilor. Astfel, un procent
covâr[itor de români - 99%
- consider\ c\ pensionarii
ar trebui s\ beneficieze de
pensii mai mari. ~n acest
context, 65% dintre per-
soanele intervievate sunt
de acord s\ contribuie cu o
sum\ mai mare din veni-
8.00 ora României, a provo-
cat blocarea traficului pe
A1, Autostrada del Sole, la
15 km de capitala Italiei.
R\ni]ii au fost extra[i din
resturile ma[inii contorsio-
nate [i transportate cu e-
licopterul la spital. Autori-
t\]ile italiene `ncearc\
acum s\ stabileasc\ identi-
tatea exact\ a victimelor.
a DAN VOICULESCU
~L D| ~N JUDECAT| PE
{EFUL DNA: Pre[edintele
Partidului Conservator,
Dan Voiculescu, a anun]at,
ACTUALITATE
amiaza, [i-a reluat par]ial
activitatea ieri, cu pu]in
`naintea orei locale 08.00.
Acest lucru a dus la o deten-
sionare a situa]iei pentru
cele aproape 2.500 de per-
soane care au r\mas blocate
sâmb\t\ seara pe cel mai
mare aeroport din Sco]ia.
~ntre timp, autorit\]ile de la
Londra dau asigur\ri c\ lu-
crurile sunt sub control [i
`ndeamn\ popula]ia s\ fie
prudent\. ~ntr-un interviu
acordat postului de televi-
ziune BBC, noul prim-mi-
nistru, Gordon Brown, a
spus c\ mesajul c\tre tero-
ri[ti trebuie s\ fie acesta:
„Nu vom ceda, nu vom fi in-
timida]i [i nu vom permite
nim\nui s\ submineze mo-
dul de via]\ britanic“. a
Liderul PD, Emil Boc, anticipând o victorie
de propor]ii la viitoarele alegeri
turile lor pentru fondul de
pensii, astfel `ncât pensio-
narii s\ ajung\ s\ benefi-
cieze de bani mai mul]i, iar
35% nu doresc acest lucru.
Potrivit sondajului, 64%
dintre persoanele inter-
vievate consider\ c\ vârsta
la care angaja]ii ies la pen-
sie ar trebui s\ fie mai
mare la b\rba]i decât la fe-
mei, 35% apreciaz\ c\ ea ar
ieri, `ntr-o conferin]\ de
pres\, c\ l-a dat `n jude-
cat\ pe procurorul-[ef al
Direc]iei Na]ionale Antico-
rup]ie (DNA), Daniel Mo-
rar, pentru abuz `n servi-
ciu. „Daniel Morar [i-a per-
mis s\ solicite SRI as-
cultarea telefoanelor mele,
f\r\ s\ aib\ o baz\ legal\.
S-a f\cut o comisie de an-
chet\ `n Parlament care
mi-a transmis o comuni-
care oficial\, conform c\re-
ia nu a reu[it s\ ob]in\ de
la SRI o confirmare `n a-
cest sens“, a spus [eful PC.
Britanicii tr\iesc din nou
sub amenin]area terorist\
trebui s\ fie egal\, iar 1%
mai sc\zut\ la b\rba]i
decât la femei.
Probleme
cu `ncrederea
pentru T\riceanu
Pe lâng\ raportul de
for]e dintre partide, cerce-
El l-a mai acuzat pe Morar
de ac]iuni de adev\rat\
„poli]ie politic\“ `mpotriva
familiei sale, motiv pentru
care a ajuns s\ se adreseze
justi]iei.
a LIBERALII STRÂNG
RÂNDURILE PENTRU EU-
ROPARLAMENTARE: De-
lega]ia Permanent\ a Par-
tidului Na]ional Liberal s-a
reunit ieri la Bra[ov pentru
a-[i stabili strategia pentru
apropiatele alegeri eu-
roparlamentare. La sfâr[i-
tul reuniunii, liberalii l-au
t\rile arat\ [i pozi]ia politi-
c\ a ocupan]ilor palatelor
Cotroceni [i Victoria. Potri-
vit INSOMAR, pre[edintele
Traian B\sescu `[i men]ine
gradul de popularitate, 44%
dintre români fiind destul
de mul]umi]i de activitatea
sa, `n vreme ce 26% se de-
clar\ destul de nemul-
]umi]i.
Pe de alt\ parte, premi-
erul T\riceanu se confrun-
t\ cu serioase probleme la
acest capitol. Sondajul
arat\ c\ numai 18% dintre
români sunt destul de
mul]umi]i de activitatea
Guvernului, 43% sunt
destul de nemul]umi]i, iar
36% sunt foarte nemul]u-
mi]i. Pornind de la rezul-
tatele [i modul `n care `[i
desf\[oar\ activitatea ac-
tualul Guvern, 30% dintre
români consider\ c\ aces-
ta trebuie s\ `[i continue
activitatea, iar 70% con-
sider\ c\ trebuie `nlocuit.
Politicienii iubesc
migra]ia politic\
Independent de apari]ia
acestor sondaje de opinie,
Coali]ia pentru un Parla-
ment Curat, ONG care re-
une[te mai multe organi-
za]ii din societatea civil\,
a publicat un document
privind migra]ia politic\
din România. Astfel, mai
pu]in de jum\tate dintre
parlamentarii pe care i-am
ales `n 2004 se pot mândri
c\ au un singur carnet de
partid. Este vorba despre
230 de ale[i care au schim-
bat cel pu]in dou\ partide
politice iar numai `n actu-
ala legislatur\ s-au pro-
dus peste 78 de dezert\ri.
Cel mai v\duvit de mi[c\-
rile de trupe din Parla-
ment este PNL, cu 27 de
plec\ri, toate spre nou `n-
fiin]atul PLD, urmat de
PRM, cu 25 de plec\ri, PSD,
cu 14, [i PC, cu 9 parla-
mentari, [i PD, cu 4. a
ales pe scretarul general
Dan Motreanu `n func]ia
de [ef de campanie elec-
toral\, iar fostul ministru
de Externe, Mihai R\zvan
Ungureanu, a fost confir-
mat drept candidat pe lista
partidului pentru europar-
lamentare. Prezent la eve-
niment, primul-ministru
C\lin Popescu-T\riceanu a
f\cut un apel la toate for-
]ele politice ca la apropi-
atele alegeri s\ fie aborda-
te numai teme europene,
f\r\ a c\dea din nou `n
lupte de orgolii. a
Luni, 2 iulie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Noua pre[edin]ie a UE
curteaz\ Rusia
Noua pre[edin]ie portughez\ a
Uniunii Europene, care `ncepe la
1 iulie, vrea s\ evite „s\ arunce
gaz pe foc“ `n rela]iile cu Rusia, a
declarat premierul Jose Socrates.
El a remarcat c\ „am `nceput s\
vorbim despre problema c\rnii [i
acum am ajuns s\ discut\m de-
spre arme, ceea ce este un lucru
foarte grav“, a comentat cu `ngri-
jorare oficialul de la Lisabona. El
a insistat c\ `n raporturile cu
Moscova nu trebuie plecat de la o
„judecat\ moral\“, pentru c\ „toa-
te rela]iile bazate pe judec\]i mo-
rale duc la confrunt\ri“. „Aceasta
nu `nseamn\ c\ nu trebuie discu-
tat cu Rusia despre atingerile
aduse drepturilor omului sau de-
spre asasinarea jurnalistei Anna
Politkovskaia, dar aceast\
discu]ie trebuie `nscris\ `ntr-un
dialog mai larg“, a mai spus [eful
guvernului portughez, care va or-
ganiza urm\torul summit UE-
Rusia, la sfâr[itul lunii octombrie.
Politicienii israelieni
fac coad\ la procurori
Ministrul israelian de finan]e,
Avraham Hirshson, implicat `ntr-
un scandal de corup]ie, [i-a prezen-
tat demisia, a anun]at ieri pre-
mierul Ehud Olmert, `n [edin]a
s\pt\mânal\ de guvern. Hirshson
anun]ase `n aprilie c\ se retrage
din func]ie timp de 3 luni, pentru
a-[i preg\ti mai bine ap\rarea. El
este acuzat de implicarea `ntr-o
afacere de fraud\ [i sp\lare de
bani. Fostul ministru a condus
pân\ `n 2005 Uniunea na]ional\ a
muncitorilor, o organiza]ie sindi-
cal\ `n a c\rei contabilitate a ap\-
rut o gaur\ de mai multe milioane
de dolari. Acesta este ultimul scan-
dal `n care politicienii israelieni au
necazuri cu justi]ia. La sfâr[itul
s\pt\mânii trecute, chiar pre[edin-
tele republicii, Moshe Katzav, [i-a
anun]at retragerea din politic\,
dup\ ce procurorii erau aproape de
a ob]ine `ncarcerarea sa pentru
h\r]uirea sexual\ a unor angajate.
Australia preg\te[te
`n secret
retragerea din Irak
Premierul australian, John
Howard, preg\te[te `n secret re-
tragerea trupelor ]\rii sale din
Irak, pân\ `n februarie 2008.
Informa]ia a ap\rut `n edi]ia de
ieri a cotidianului „Sunday
Telegraph“ din Sydney, care
citeaz\ un important oficial din
armata australian\. Australia are
1.575 de militari afla]i `n misiune
`n Irak. Pozi]ia oficial\ a guvernu-
lui de la Canberra este c\ trupele
australiene vor r\mâne `n Irak,
al\turi de cele americane, cât
timp va fi nevoie. Planul, pe care
oficialul militar citat `l descrie
drept unul dintre cele mai bine
p\zite secrete guvernamentale,
nu a fost prezentat pre[edintelui
american George W Bush [i nici
m\car membrilor guvernului.
Demonstra]ii
pentru democra]ie
`n Hong Kong
Peste 10.000 de manifestan]i pen-
tru democra]ie au marcat ieri `m-
plinirea a 10 ani de la retroceda-
rea fostei colonii britanice c\tre
China. Manifestan]ii, strâns `nca-
dra]i de poli]ie, au scandat lozinci
precum „Puterea poporului!“ [i
„Un om, un vot“, aluzie la sufra-
giul universal sus]inut de deputa-
]ii democra]i. Prezent la Hong
Kong, pre[edintele chinez Hu Jin-
tao a amintit de principiul „o ]ar\,
dou\ sisteme“, explicând c\ „o ]a-
r\ `nseamn\ respectarea puterii
guvernului central [i a suverani-
t\]ii, unit\]ii [i securit\]ii Chinei“.
La 10 ani de la reintegrarea `n
China, insula se confrunt\ cu nu-
meroase alte probleme, `ntre care
agravarea polu\rii [i adâncirea
decalajului dintre boga]i [i s\raci
`n „inima financiar\“ a Asiei. a
 CM
YK

8 Luni, 2 iulie 2007 POR}IA DE S|N|TATE

Remedii naturiste pentru picioarele umflate

~n ultima perioad\ de timp, tot mai multe persoane
de diferite vârste, atât b\rba]i, cât, mai ales, femei,
acuz\ simptome agravante de inflamare a
picioarelor (edeme), `ndeosebi la nivelul gleznelor
[i al gambelor, cu extinderi treptate [i `n alte p\r]i
ale corpului - pe coapse, pe pleoape, `n zona din
jurul ochilor [i pe partea dorsal\ a mâinilor
(pernu]e) [i a labelor picioarelor.

[oar\ `nfundare trec\toa-

prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Edemele de la mem-
brele inferioare se afl\ `n
strâns\ leg\tur\ cu exce-
sul `n greutatea corpo-
ral\ [i apar mai frecvent
`n a doua jum\tate a
zilei, fiind favorizate de
statul prelungit `n pi-
cioare (ortostatism). La
nivelul pleoapelor [i a
cearc\nelor, edemele a-
par mai frecvent dimi-
nea]a, la femei care sufe-
r\ de anumite tulbur\ri
circulatorii la nivelul ve-
nelor.
}esuturile subcutana-
te ajung s\ fie `mbibate
cu excese fluide, fapt con-
statat la ap\sarea cu
degetul pe aceste zone
moi, cu piele lucioas\ [i
CM
YK nedureroas\; dup\ ap\-
re a pielii.
Cauzele principale ale
edemelor sunt legate de
anumite afec]iuni ma-
ladive, cu prec\dere la
persoanele vârstnice sau
obeze, ca urmare a de-
clan[\rii unor factori fa-
vorizan]i:
- la b\rba]i, `n urma
dezvolt\rii adenomului
de prostat\;
- la femei, prin re]ine-
rea unei cantit\]i mai
mari de lichide `nainte de
ciclul menstrual sau prin
diminuarea nivelului es-
trogenilor dup\ trecerea
perioadei de menopauz\; zul consumului de medi- de s\n\tate, mai ales la ~n declan[area edeme- otite, infec]ii dentare,
camente de sintez\ chi- femei, fiind o consecin]\ a lor renale cel mai mult scarlatin\ sau la nivelul
- la ambele sexe, `n ca-
zul unor afec]iuni specifi- mic\ din grupa analgezi- anatomiei specifice a cor- contribuie focarele de in- pielii (erizipel, piodermi-
ce ca litiaza renal\, in- celor. pului [i a influen]ei di- fec]ii streptococice, hemo- te), toate acestea condu-
fec]iile urinare, acumu- recte a unor factori ex- litice sau virotice, care când la declan[area ede-
larea de reziduuri toxice terni sau interni (varia]ii- provoac\ leziuni predo- melor, `n diferite grade.
`n sânge [i `n urin\, pre-
Cele mai grave sunt le climatice rece-cald, `n minant inflamatoare la ~n stadii mai avansate,
zen]a diabetului zaharat, edemele renale func]ie de vestimenta]ia nivelul capilarelor glome- edemele se pot generaliza
existen]a unor boli endo- sumar\ a adolescentelor rulare din rinichi, ceea `n organism, cu rev\rsare
crine, deficitul imunitar, Cea mai mare aten]ie [i a femeilor tinere, sarci- caracterizeaz\ boala nu- `n seroase (pericarp, ple- CM
YK

sare r\mâne o amprent\
persistent\, mai deschis\
la culoare precum [i o u-
Cu efecte diuretice [i antiinflamatoare se
folose[te herba de echinaceea (ceai [i tinctur\)
constipa]ia, alimenta]ia
bogat\ `n carne [i produ-
se s\rate, precum [i abu-
trebuie s\ fie acordat\ in- n\, r\nirea vaginului, ri- mit\ glomerolonefrit\, cu
fec]iilor renale, care con- giditatea tractului renal forme subacute, acute
stituie o problem\ major\ dup\ menopauz\). sau cronice.
~n formele acute, toxi-
nele emise de bacterii,
mai ales de Escherichia
coli, conduc la inflama]ii
de natur\ infec]ioas\ [i
alergic\, ca urmare a sen-
sibilit\]ii capilarelor, de-
clan[ând hiperhidratarea
extracelular\ `n diferite
zone ale corpului, acumu-
larea unui exces de pro-
teine la nivelul vaselor
sanguine, reten]ia exa-
gerat\ de ap\ [i sodiu,
uneori hematurie micro-
scopic\. La `nceput, pro-
teinuria este moderat\
(1-5 grame la mie, dar
treptat devine sever\ cu o
Test\rile recente au dovedit cre[tere rapid\, pân\ la
eficien]a tratamentelor cu boboci florali 50 grame la mie).
de salcâm japonez (Sophora japonica), Infec]ia streptococic\
care au un con]inut ridicat de rutin\ [i vitamine poate coexista [i `n amig-
dalite, faringite, sinuzite,
(P, C) cu efecte diuretice, vasodilatatoare
[i sedative, fiind eficace `n edemele
cardiace [i `n fragilitatea vaselor sanguine
ur\, peritoneu) sau la ni-
velul viscerelor (edem
laringian, pulmonar, reti-
nian, cerebral).
Dac\ se ajunge `n faza
de cronicizare a bolii,
edemele devin mari `n
volum [i pot fi `nso]ite de
proteinurie masiv\, hi-
perlipidemie, hipertensi-
une arterial\, hematurie
cu colorarea urinei, oli-
gurie (reducerea volumu-
lui urinei sub 800 ml pe
zi) [i hiperazotemie (cre[-
terea con]inutului de u-
ree, creatinin\ [i acid u-
ric din urin\ [i sânge).
C=nd apar
simptomele
Pacientul prezint\
simptome de picioare gre-
le, oboseal\, dureri de
cap, lipsa poftei de mân-

Control strict `n
consumul de sare
Se impune un control
strict, de fiecare zi, pen-
tru reducerea consumu-
lui de proteine [i gr\simi
animale (mai ales car-
nea de porc, vit\ [i vâ-
nat) pân\ la un plafon
de 20-30 g proteine pe zi,
precum [i a consumului
de sare (maxim 2-5
grame pe zi).
Din regimul nutritiv
zilnic se vor exclude ali-
mentele s\rate: conser-
ve, mezeluri, afum\turi,
supe de ciorbe de carne,
mur\turi, brânzeturi
conservate, pe[te gras
(marin [i oceanic), mu[-
tar, condimente iu]i [i
s\rate, gelatin\ uscat\,
precum [i unele produse
vegetale cu exces de acizi
organici [i s\ruri mi-
nerale (m\cri[, sparan-
ghel, spanac, ciuperci).
~n faze agravante se
impune, mai `ntâi, o cur\
de `nfometare de 2-3 zile,
numai cu sucuri de fruc-
te, urmat\ de o diet\ cu
legume, fructe, orez, ulei
vegetal, dulciuri [i f\-
inoase (toate f\r\ sare).
Dup\ dou\ s\pt\-
mâni, se introduc `n ali-
menta]ie lapte [i pro-
duse lactate (brânz\ de
vaci), iar ulterior albu[
de ou [i carne slab\ de
pas\re [i pe[te, obligato-
riu cu restric]ie de sare.
Se admit condimente-
le [i aromele naturale
(l\mâi, usturoi, ceap\,
p\trunjel, leu[tean, sos
de tomate, scor]i[oar\,
cui[oare). ~n acest regim
de alimenta]ie, consi-
derat de protec]ie, se vor
evita alcoolul, excesul de
tutun [i de cafea care pot
irita tractul urinar.
Pentru prevenirea in-
fec]iilor renale se im-
pune consumul unei can-
tit\]i sporite de lichide
(1.500 - 2.000 ml pe zi),
asigurând astfel o eli-
minare intens\ a s\ruri-
lor, mai ales clorura de
sodiu din ]esuturi. ~n a-
cest consum suplimentar
de lichide sunt preferate
sucurile de tomate, a-
fine, pere, mere, stru-
guri, caise sau coac\ze,
cu bune efecte `n cazuri
de azotemie.
~n scopul purific\rii
sângelui [i a urinii, este
eficient\ o alimenta]ie
cu past\ de dovleac fiert,
mai ales `n cazul edeme-
lor provocate de insufi-
cien]a cardiac\.

CM
YK

care, diaree, gre]uri, in-
toxica]ii, paloare carac-
teristic\ a pielii (galben-
`nchis), st\ri de agita]ie,
nelini[te, frisoane, aste-
nie fizic\ [i intelectual\,
insomnii sau somnolen]\,
dureri lombare, colici re-
nale, blocaj renal acut,
senza]ie de urinare ime-
diat\, uneori cu usturimi
[i dureri locale, urin\ cu
miros puternic (eventual
de pe[te), prurit [i sl\bire
corporal\.
Sindromul cardiovas-
cular, implicat `n declan-
[area edemelor, const\
din cre[terea atât a tensi-
unii arteriale sistolice
(18-20 cm Hg), cât [i a
celei diastolice (12-12,5
cm Hg), cu valori oscilan-
te. De asemenea, pot s\
apar\ complica]ii la ini-
m\ (insuficien]\ cardiac\
acut\ stâng\ sau global\,
uneori cu modific\ri ale
fundului de ochi, precum
[i tromboze venoase cu
varice proeminente).
Prin cronicizare, are
loc sc\derea func]iei re-
nale sub un prag minim,
ajungând la insuficien]\
renal\ cu efecte agravan-
te asupra organismului.
La declan[area edeme-
lor, locale sau generale,
pot exista [i alte forme
cauzatoare. Sunt cunos-
cute edemele cardiace,
Regimul de via]\
~n primul rând, aten]ia
va fi `ndreptat\ spre `n-
dep\rtarea focarelor in-
fec]ioase din organism (a-
migdale, granulom den-
tar, sinuzite, pielonefrite
etc.), suprimarea facto-
rilor toxici (plumb, siliciu,
raze X [i uraniu, chimi-
cale) [i tratarea bolilor de
nutri]ie (diabet zaharat,
colesterol, gut\).
Este cunoscut c\ pi-
cioarele se umfl\, mai
frecvent, `n a doua ju-
m\tate a zilei, ca urma-
re a statului prelungit `n
picioare (ortostatism).
De aceea, dezumflatul se
poate realiza printr-un
repaus la pat, cu picioa-
rele ridicate pe perne
mai `nalte sau prin ma-
sare, de jos `n sus, cu un-
guente care prezint\
hepatice, alergice sau de
circula]ie sanguin\.
- Edemele cardiace a-
par `n p\r]ile inghinale,
sunt simetrice, ini]ial
moi, albe sau violete,
treptat devenind dure [i
dureroase. Se datoresc re-
ten]iei de sodiu [i ap\,
cre[terii presiunii hidro-
statice [i a permeabilit\-
]ii capilare, fiind `nso]ite
de cardiopatie ischemic\
(dureroas\ sau nedure-
roas\) [i insuficien]\ cir-
culatorie venoas\, mai a-
les dup\-amiaz\, la sta-
tul prelungit `n picioare.
Treptat se formeaz\ vari-
ce, ca dilata]ii ale venelor
la nivelul membrelor in-
ferioare.
- Edemele hepatice se
manifest\ `n mod asem\-
n\tor [i sunt corelate cu
prezen]a unor afec]iuni
ale ficatului (ciroze, he-
patite, steatoz\) [i cu sc\-
derea sintezei de proteine
la nivel hepatic.
- Edemele alergice a-
par la boala serului, `n
urticarie sau la edemele
Quincke.
- Edemele membrelor
inferioare provocate de
tulbur\ri `n circula]ia ve-
noas\ (tromboze, flebite,
varice, ulcere varicoase),
uneori cu obstruc]ii lim-
fatice.
propriet\]i antiinflama-
toare.
~n cazuri agravante,
repausul la pat devine
obligatoriu [i se poate
prelungi la câteva s\p-
t\mâni, `ntr-o camer\
cald\, uscat\ [i aerisit\,
cu protec]ie asigurat\
`mpotriva frigului [i a
umezelei, folosind o ves-
timenta]ie adecvat\.
Infec]iile implicate `n
declan[area edemelor se
cronicizeaz\ [i devin
acute `n anumite condi-
]ii care trebuie s\ fie evi-
tate (sezoane reci, neres-
pectarea m\surilor de
igien\ local\, sc\derea
imunit\]ii generale). Se
va asigura un tranzit di-
gestiv adecvat vârstei
printr-o diet\ bogat\ `n
fibre alimentare care
poate declan[a minim
YK
POR}IA DE S|N|TATE
Tratamente
fitoterapeutice
Din marea diversitate
a speciilor medicinale e-
xist\ numeroase plante
cu eficien]\ recunoscut\
`n profilaxia [i terapia
edemelor renale [i car-
diace, având efecte di-
uretice, depurative, anti-
septice, antibacteriene,
antiinflamatoare [i de
stimulare a capacit\]ii de
ap\rare a organismului.
Datorit\ propriet\]ilor
diuretice, se accelereaz\
eliminarea apei [i a s\rii
din ]esuturi, m\rind con-
comitent cantitatea de
urin\ evacuat\ zilnic (di-
urez\ abundent\).
Pentru propriet\]ile di-
uretice se recomand\ cea-
iuri preparate sub form\
de infuzii cu:
- herba de coada-calu-
lui [i osul-iepurelui;
- frunze de mesteac\n
[i coac\z negru;
- codi]e de cire[ [i vi[in;
- m\tase de porumb;
- fructe de ienup\r, a-
gri[e [i fragi;
- teci de fasole;
- flori de soc, tei [i al-
b\strele;
- rizomi de pir.
Cu efecte diuretice [i
antiinflamatoare sunt
utilizabile speciile:
un scaun pe zi. ~n plus,
pacien]ii `[i vor organiza
activit\]ile zilnice astfel
ca s\ evita reten]iile pre-
lungite la urinare (la in-
tervale de peste 2-3 ore).
Sunt indicate b\i
c\ldu]e de picioare, dar
se vor evita b\ile cu s\-
ruri sau cu spuman]i [i
deodorante vaginale ca-
re pot irita uretra.
~n cursul zilei se reco-
mand\ o destindere `n
aer liber, cu practicarea
unor sporturi ra]ionale,
f\r\ eforturi fizice mari.
~n tratamentul medi-
camentos se impune era-
dicarea focarelor de in-
fec]ii, a acidozei [i elimi-
narea exceselor de li-
chide din ]esuturi, folo-
sind, cu precau]ie, dife-
rite preparate diuretice
(Furosemid, Nefrix, U-
CM
YK
CM
- herba de echinaceea
(ceai [i tinctur\);
- flori de nalb\ de cul-
tur\;
- frunze de meri[or,
strugurii ursului, nalb\
mare, pin [i p\r;
- fructe de afin (sucuri)
[i m\ce[.
Speciile cu propriet\]i
antiseptice, antitoxice [i
depurative sunt:
- herba de Echinaceea,
coada-[oricelului, traista-
ciobanului, sânziene, vi-
nari]\ [i urzic\ vie;
- muguri de plop negru
[i pin;
- flori de mu[e]el [i nal-
b\;
- frunze de afin [i dum-
bravnic;
- r\d\cini de cicoare [i
ciubo]ica-cucului.
Test\rile recente au
dovedit eficien]a trata-
mentelor cu boboci florali
de salcâm japonez (So-
phora japonica), care au
un con]inut ridicat de ru-
tin\ [i vitamine (P, C) cu
efecte diuretice, vasodi-
latatoare [i sedative, fi-
ind eficace `n edemele
cardiace [i `n fragilitatea
vaselor.
Decoctul de p\trunjel
cur\]\ [i
purific\ rinichii
Cu efecte de cur\]ire [i
purificare a rinichilor,
care pot declan[a edemele
renale, este eficient de-
coctul din r\d\cini de p\-
trunjel sau din l\stari de
mure (lungi de 50-60 cm)
din care se beau 3 litri,
frac]ionat `n cursul a
dou\ zile consecutive.
Amestecurile de plante
cu efecte diuretice [i anti-
septice se prepar\ sub
form\ de infuzii din ur-
m\toarele specii:
- herba de coada-calu-
lui, [ovârv [i cimbri[or;
- flori de sulfin\;
frix, Esidrex, Novurit,
Salyrgan).
La persoanele mai `n
vârst\, consumul medi-
camentelor de sintez\
chimic\ trebuie f\cut cu
foarte mare discern\-
mânt, `ntrucât pot sur-
veni reac]ii adverse ca
urmare a diminu\rii ca-
pacit\]ii de metaboliza-
re [i eliminare a rezi-
duurilor nocive.
{tiind c\ germenii pa-
togeni implica]i `n aces-
te infec]ii renale (ex. Es-
cherichia coli) sunt re-
zisten]i la unele antibio-
tice, este absolut nece-
sar\ o testare prealabil\
a preparatelor de sinte-
z\. Pentru edeme `n faze
avansate, efecte bune se
constat\ la tratamentele
cu Rutosid, Tarosin, Ru-
tosin S, Venoroton.
Luni, 2 iulie 2007 9
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\ a-
tenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
- r\d\cini de valeri- s-au pus 2 pic\turi de ulei
an\; eteric de ienup\r, eu-
- scoar]\ de salcie (1 calipt sau santal;
lingur\ amestec la 250 ml - `mpachet\ri `n ju-
ap\ clocotit\, se beau 3-4 m\tatea inferioar\ a cor-
c\ni pe zi timp de 15 zile pului cu decoct din paie
dup\ care se consum\
numai câte 1-2 c\ni pe zi de ov\z, la intervale de 2
timp de o lun\); zile, timp de 2-3 luni.
- frunze de mesteac\n
[i afin; Re]etele autorului:
-herba de coada-calu-
lui, alb\strele [i osul-ie- - Pentru efecte diure-
purelui; tice [i antiinflamatoare:
- r\d\cini de pir; Equisetum, Betula,
- m\tase de porumb; (2 Cerasus, Phaseolus, Vac-
linguri]e amestec la 250 cinium vitis-idaea, Juni-
ml ap\ clocotit\; se beau perus, Zea, Urtica, Achi-
3-4 c\ni pe zi); llea, Agropyron, Populus,
- runze de mesteac\n;
Rosa canina.
- flori de soc;
- herba de sun\toare [i - Pentru efecte antito-
xice [i depurative:
trei-fra]i-p\ta]i;
Betula, Sambucus, A-
- r\d\cini de t\t\nea-
s\; (3 linguri]e de amestec corus, Viola, Taraxacum,
Salvia, Matricaria, Humu-
la 500 ml ap\ clocotit\; se
beau 3 c\ni pe zi). lus, Urtica, Cichorium. a
~mpachet\ri cu decoct Tratamentele
din paie de ov\z
balneoclimaterice
~n tratamentele exter-
ne cu plante sunt indicate: Sunt recomandate
- b\i generale sau lo- apele minerale din sta-
]iunile Ol\ne[ti, Tu[-
cale cu infuzii reci de
urzic\, salvie sau roz- nad, Borsec, Buzia[,
marin sau cu decoct rece C\lim\ne[ti, C\ciula-
din frunze de nuc sau ta, Sl\nic-Moldova.
r\d\cini de urzic\ pe care
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
10 Luni, 2 iulie 2007
PE SCURT
Un asistent
de la „Cuza“,
`n juriul Image Cup
Vali Greavu, cadru didactic la
Facultatea de Economie [i Admi-
nistrarea Afacerilor (FEAA) din
cadrul Universit\]ii „Al. I. Cuza“
(UAIC), va face parte din juriul
concursului interna]ional „Image
Cup“, organizat de compania Mi-
crosoft. Competi]ia care este or-
ganizat\ pe nou\ sec]iuni a debu-
tat la sf=r[itul anului trecut, iar
etapa final\ va avea loc pe 5 au-
gust, la Seul, `n Coreea de Sud.
~n acest concurs sunt implicate
peste 115.000 de persoane din
toat\ lumea“, a precizat Bogdan
Eduard Ple[can, director general
al Universit\]ii „Al. I. Cuza“. La
aceast\ competi]ie va participa [i
`n acest an Vali Greavu care de
data acesta, nu va participa ca [i
competitor, ci ca membru al juri-
ului, al\turi de personalit\]i de
prim rang ale domeniului infor-
maticii la nivel interna]ional.
„Este o mare onoare pentru mine
s\ m\ aflu `n cadrul acestui ju-
riu, mai ales c\ al\turi de mine
se afl\ dou\ personalit\]i mar-
cante ale lumii informatice. M\
refer aici la Randel Morimoto, ex-
pert `n securitate informatic\ la
Casa Alb\, [i partenerul s\u de
afaceri, Chris Amaris“, a spus
Vali Greavu. Randel Morimoto
este consultant pe probleme de
securitate informatic\ la Casa
Alb\ [i membru `n consiliul di-
rector al NASA, iar Chris Amaris
este, de asemenea, un nume im-
portant `n acest domeniu. Rolul
lui Vali Greavu este acela de a
juriza pe cei [ase finali[ti chiar `n
etapa final\, care se desf\[oar\
pe parcursul a 24 de ore. (O.R.)
O fat\ de 13 ani
a fost accidentat\
mortal pe E85
O t=n\r\ de 13 ani din comuna
vr=ncean\ Garoafa a decedat, `n
noaptea de s=mb\t\ spre du-
minic\, dup\ ce a fost lovit\ de
un autoturism, `n timp ce aceasta
`ncerca s\ traverseze drumul eu-
ropean. Minora nu s-a asigurat la
traversarea drumului european E
85 [i a fost lovit\ `n plin de un
Audi A4, condus de un vr=ncean
de 48 de ani, care venea dinspre
Adjud spre Foc[ani. (M.F.)
Veniturile pe taxa de
viciu, 150 de milioane
de euro `n 5 luni
Veniturile colectate de Ministerul
Economiei [i Finan]elor (MEF),
`n primele cinci luni ale anului
2007, din taxa pe viciu, s-au ci-
frat la 490,52 milioane de lei (154
milioane euro), `n condi]iile `n
care veniturile prognozate pentru
2007 erau de 200 de milioane de
euro, potrivit datelor furnizate de
MEF. Introducerea taxei pe viciu
a iscat nemul]umire `n r=ndul
produc\torilor de b\uturi alcoo-
lice [i ]ig\ri, care sus]in c\ m\-
sura a condus la cre[terea contra-
bandei `n sectoarele de profil.
Potrivit produc\torilor de b\uturi
alcoolice, o parte dintre produc\-
torii de b\uturi spirtoase au `nce-
put s\ produc\ b\uturi interme-
diare, mai slabe calitativ, care
sunt de 12 ori mai pu]in accizate
[i care reprezint\ circa 10-15%
din produc]ia total\ de b\uturi
spirtoase. La r=ndul lor, juc\torii
din pia]a ]ig\rilor sus]in c\ pon-
derea ]igaretelor pentru care nu
se pl\tesc taxe c\tre stat
reprezint\ circa 15% din total
consum, iar pierderile la buget se
ridic\ la c=teva zeci de milioane
de euro. Sumele provenite din
taxa pe viciu vor fi utilizate pen-
tru Programul Na]ional de eva-
luare a st\rii de s\n\tate a pop-
ula]iei (demarat `ncep=nd cu data
de 1 iulie 2007), iar restul vor fi
utilizate pentru `mbun\t\]irea
parcului auto [i pentru achi-
zi]ionarea de ambulan]e. (M.F.)
ACTUALITATEA REGIONAL|
Promisiuni pentru consolidarea „Palatului
de pe ziduri“ de la M\n\stirea Frumoasa
a Consilierii locali au refuzat cump\rarea a trei imobile din Ia[i, monumente istorice, deoarece suma cerut\ de
proprietari se apropia de 8 milioane de euro pentru toate trei cl\dirile a Locuin]ele ANL au st=rnit dispute `ntre
social-democra]i [i liberali a Primarul Gheorghe Nichita a acuzat c\ unii din membrii Comisiei de urbanism
primesc „unele aten]ii“ din partea ie[enilor a Consilierul Tiberiu Br\ilean a ridicat problema unor monumente
istorice, care ar trebui consolidate pentru a nu se d\r=ma a Consilierul Radu Botez a propus rezolvarea
problemei sediului Centrului Cultural German, pentru ca nem]ii s\ nu renun]e la colaborarea cu Ia[ul a
Vinerea trecut\ a avut loc ne critica]i“, a afirmat Gheor- De partea cealalt\, con-
una dintre cele mai scurte [e- ghe Nichita. silierii Partidului Democrat
din]e de Consiliu Local (CL) Nici colegul s\u de partid, afirm\ c\ acuzele se refer\
din acest an, cei mai mul]i C\t\lin Ivan, nu a fost mai chiar la membrii PSD, `ntru-
dintre consilieri g=ndindu-se `ng\duitor. „Cât costa un cât ace[tia sunt majoritari `n
mai mult la vacan]\ dec=t la tronson `n 2005 [i cât cost\ comisie. „Primarul Gheorghe
ordinea de zi. Ace[tia au decis acum? Este vorba de o dife- Nichita face acuza]ii de co-
`n câteva minute ca Fabrica ren]\ de 20 de miliarde de lei rup]ie, f\r\ s\ nominalizeze
de Bere din P\curari, imo- pe cineva anume. F\r\ votul
(dou\ milioane RON - n.r.).
bilul de la Gavriil Muzicescu, Cu suma economisit\ pu- consilierilor social-democra]i
nu ar trece nimic la Comisia
unde a func]ionat PNG, [i se- team face `nc\ un tronson.
diul PN}CD de pe str. Cuza Peste 200 de familii au de- de urbanism, pentru c\ ei
Vod\, imobile aflate pe lista p\[it vârsta de 35 de ani [i sunt majoritari, deci, proba-
monumentelor istorice, s\ nu nu mai pot primi astfel de lo- bil, acuza]iile de corup]ie se
fie cump\rate de c\tre mu- cuin]e“, a ad\ugat Ivan. refer\ la cei din curtea lui.
nicipalitate. Suma total\ ce- Nici propunerea lui Tibe- Pentru a nu ap\rea astfel de
rut\ de c\tre proprietari era riu Br\ilean de a-l numi pe situa]ii, ar trebui s\ dea
de aproape 8 milioane de Mihai R\zvan Ungureanu nume. Dac\ are informa]ii,
euro. „Nu au fost prinse `n cet\]ean de onoare al ora[u- ar trebui s\ ni le spun\. Cred
buget aceste cheltuieli. Muni- lui nu a avut mai multe [an- c\ este obligat, m\car moral,
cipalitatea nu are de unde da se de reu[it\. „Pentru aceas-
s\ fac\ acest lucru“, a de-
ace[ti bani“, a declarat con- clarat Daniel Oajdea, con-
t\ propunere nu exist\ un
silierul local Petra Carp, [eful silier local din partea PD.
consens `n CL. ~l feresc de Din Comisia de urbanism
Comisiei economice. ni[te discu]ii care ar ap\rea.
Leti]ia Palaga, directorul fac parte: conservatorul Ionel
Când voi sim]i c\ toat\ lu- Oancea, care este [i pre[edin-
Direc]iei de Administrare a mea este de acord, atunci voi
Patrimoniului Public [i Pri- tele comisiei, liberalii Adrian
pune pe ordinea de zi acest
vat (DAPPP), a ad\ugat c\, proiect“, a concluzionat pri-
C\liman [i Radu Botez, Reprezentan]ii municipalit\]ii
`n afar\ de pre]ul propriu- democra]ii Aurel Bu[oi [i au promis c\ vor lua m\suri `n ceea ce
marul Gheorghe Nichita. Daniel Oajdea, [i social-de-
zis, cl\dirile ar atrage cheltu-
ieli suplimentare pentru c\ mocra]ii Antimir Da[u, Ro- prive[te palatul de la M\n\stirea Frumoasa
necesit\ repara]ii. Consilierii Acuza]ii la adresa meo Olteanu, Vasile Dumi- pus-o la dispozi]ie“, a spus scop, consilierul a propus un
locali nu a fost de acord nici triu [i Vasile Munteanu. primarul Gheorghe Nichita. program finan]at de c\tre
cu solicitarea SC Terra In- Comisiei de urbanism UE. „~n acest program ar tre-
vest SRL de a fi scutit\ de Primarul Gheorghe Nichi- Probleme Restaurarea bui alese cele mai relevante
impozite locale. Cererea a ta i-a acuzat de corup]ie pe dintre aceste monumente,
fost f\cut\ pentru c\ investi- membrii Comisiei de urba-
cu sediul Centrului monumentelor istorice pentru c\ nu numai aceast\
]ia firmei, hypermarketul nism ai municipalit\]ii. Afir- Cultural German biseric\ se afl\ `ntr-o situa]ie
Kaufland din cartierul Nico- Situa]ia M\n\stirii Fru- dezastruoas\. ~n cadrul stra-
ma]iile primarului au venit
lina, dep\[ise valoarea de Lipsa unui sediu pentru moasa a fost una dintre pro- tegiei de dezvoltare ar trebui
dup\ ce consilierii au hot\rât
500.000 de euro. Solicitarea Centrul Cultural German a blemele semnalate vineri de incluse toate aceste obiective
amânarea unui proiect care a
Terra Invest nu a primit, `n intrat de asemenea `n dis- consilierul Tiberiu Br\ilean. turistice. Reabilitate ar tre-
generat discu]ii aprinse [i `n
aceast\ s\pt\mân\, nici ac- cu]ie. „Partea german\ este Acesta a f\cut referire la bui s\ fie [i bisericile Banu [i
ceptul Comisiei economice. cadrul Comisiei de urbanism.
aproape de a renun]a la cola- „Palatul de pe ziduri“, o «Sf. Trei Ierarhi», iar `n jude]
Astfel, pe ordinea de zi se
borarea cu Ia[ul. Aceast\ parte din l\ca[ul de cult. cazuri asem\n\toare g\sim
afla hot\rârea privind ates-
situa]ie se va accentua dup\ „Am `n fa]\ un raport `n cazul bisericilor Bârnova
Blocurile ANL - disput\ tarea apartenen]ei la dome-
vizita pre[edintelui Germa- `ntocmit de prof. univ. Sma- sau Dobrov\]“, a mai de-
niul privat al municipiului
`ntre PNL [i PSD Ia[i a unui teren `n suprafa]\
niei, ce va sosi `n ]ar\ `n au- randa Doina Nour, de la Uni- clarat Tiberiu Br\ilean.
gust. Ia[ul va avea mult de versitatea «Gh. Asachi» din Reprezentan]ii munici-
Consilierii locali au apro- de dou\ sute de metri p\- suferit prin dispari]ia acestui Ia[i, [i inginerul Eugen Vie- palit\]ii au promis c\ vor lua
bat indicatorii tehnico-econo- tra]i, situat `n strada P\cu- simbol al comunit\]ii ger- riu. ~n incinta M\n\stirii m\suri `n ceea ce prive[te
rari nr. 75, bl. 477, tr.2,
mici pentru ridicarea a 74 de
locuin]e ANL `n blocul 1004 parter, precum [i concesio-
mane“, a spus consilierul lo- Frumoasa se afl\ «Palatul de palatul de la M\n\stirea
cal Radu Botez. pe ziduri», un monument is- Frumoasa. Ace[tia au ad\u-
din cartierul CUG. Liberalii, narea acestui teren c\tre SC {efii municipalit\]ii au toric ce are circa dou\ sute de gat c\ pentru acest demers
prin vocea consilierului Ma- Griff SRL.
rius Bojor, nu au sc\pat pri- „S\ nu mai contesta]i a-
r\spuns c\ au f\cut tot ce
le-a stat `n putin]\. „Toate
ani. Acolo erau g\zdui]i vi-
itorii domni ai Moldovei.
vor lua leg\tura [i cu Mitro-
polia Moldovei [i Bucovinei
lejul de a ataca municipalita- ceste concesiuni. S\ l\s\m spa]iile pe care le de]ine Tavanul este din lemn [i (MMB) pentru o eventual\
tea pentru `ntârzierea lucr\- oamenii s\ se dezvolte. Nu CLM le-au fost oferite la ale- poate oricând s\ se d\râme. cofinan]are. „Vom analiza ra-
rilor. R\spunsul social-demo- mai condi]iona]i la Comisia gere. Din discu]iile avute cu Propun realizarea unui pro- portul prezentat de c\tre
cra]ilor a venit prompt. de urbanism aceste ini]ia- reprezentan]ii Universit\]ii iect care s\ fie finan]at de domnul Tiberiu Br\ilean.
„Domnul Bojor ar trebui tive. Cred c\ unii consilieri «Alexandru Ioan Cuza», c\tre Uniunea European\ Vom vorbi [i cu MMB despre
s\-[i fac\ sepuku. ~n 2005, sunt corup]i, pentru c\ altfel ace[tia ne-au dat asigur\ri (UE)“, a afirmat democratul aceast\ situa]ie. Pentru
2006 [i 2007, ANL nu ne-a nu ar trebui s\ apar\ ase- c\ vor pune la dispozi]ie o Tiberiu Br\ilean. restaurarea acestui obiectiv
dat nici un ban. Documenta- menea situa]ii“, a acuzat loca]ie temporar\ pentru Lista monumentelor care ar trebui aloca]i cel pu]in 300
]ia a fost finalizat\ `n 2004. primarul Gheorghe Nichita, centru sau vor contribui fi- ar trebui restaurate nu se de euro pentru fiecare metru
Dac\ veneau fondurile `n care este [i [eful filialei ie- nanciar pentru consolidarea limiteaz\ doar la acest obiec- p\trat“, a declarat Mihai
2005, acum erau gata. Ar tre- [ene a Partidului Social De- imobilului de pe strada Zmeu tiv, cazuri asem\n\toare fi- Chirica, directorul tehnic al
bui s\ v\ cere]i scuze, nu s\ mocrat (PSD). nr. 3, loca]ie pe care le-am ind [i `n jude]. Pentru acest Prim\riei. (S.D.)
Democra]ii au anun]at un candidat surpriz\ la Prim\ria Ia[ului
a Pre[edintele filialei PD Ia[i, senatorul democrat Dan C=rlan, [i-a anun]at, ieri, planul politic pentru alegerile locale [i
parlamentare de anul viitor a Dup\ o or\ de discu]ii, `n care majoritatea celor prezen]i `n sala de conferin]e a hotelului Astoria se
a[teptau ca Dan C=rlan s\ `[i anun]e candidatura la Prim\ria Ia[i, senatorul democrat a surprins asisten]a prin nominalizarea `n
viitoarea lupt\ electoral\ a generalului de brigad\ Constantin B=rhal\, trecut `n rezerv\ `n 2005 [i membru al PD de doar 2 luni a
Generalul de brigad\ Cons- ora[ de cinci stele“, a declarat, Rom=niei, pentru merite deo- mea este membru PD `nc\ de Consiliului Jude]ean, in-
tantin B=rhal\ este candida- ieri, `n cadrul unei conferin]e sebite `n organizarea [i preg\- la `nfiin]are“, a declarat gene- stitu]ie condus\ de [apte ani
tul preferat de liderii PD Ia[i de pres\, pre[edintele PD Ia[i, tirea Ap\r\rii Na]ionale, iar, ralul Constantin B=rhal\. P=- de social-democratul Lucian
s\ reprezinte forma]iunea po- senatorul Dan C=rlan. `n 2004, Patriarhul Bisericii n\ acum, [i-au mai manifestat Flai[er. De asemenea, [eful
litic\ la alegerile locale pentru Generalul Constantin B=r- Ortodoxe Rom=ne i-a `nm=nat inten]ia de a candida pentru PD Ia[i a mai spus c\ depu-
fotoliul de primar al municipi- hal\, `n v=rst\ de 58 ani, s-a Crucea Patriarhal\, pentru fotoliul de primar actualul tatul Petru Movil\ va fi
ului, ce vor avea loc anul vii- aflat la comanda Regimentu- modul de slujire a Bisericii. edil, Gheorghe Nichita (PSD), primul pe lista filialei pentru
tor. „Ne-am propus s\ scoatem lui 15 Mecanizat „R\zboieni“, Din anul 2005, generalul Con- [i rectorul Universit\]ii „Al. I. alegerile parlamentare, iar
politica din Prim\rie. Candi- a Brig\zii 15 Mecanizat\ Teri- stantin B=rhal\ a trecut `n Cuza“, Dumitru Oprea, care Mihaela Popa, care ocup\ `n
datul nostru este un adminis- torial\ „Podu ~nalt“ [i a Com- rezerv\. „Sunt de pu]in\ vre- este [i [eful organiza]iei jude- prezent func]ia de consilier
trator. Nu are altceva de f\cut, partimentului 10 Opera]ional me `n PD (dou\ luni - n.r.), ]ene a Partidului Liberal De- al secretarului de stat pentru
dec=t s\ fie un comandant cu „{tefan cel Mare“. ~n anul dar compensez suflete[te, pen- mocrat (PLD). `nv\]\m=nt preuniversitar,
onoare [i cu o strategie pe care 2000, a fost decorat cu Ordinul tru c\ am `n]eles de mult\ ~n conferin]a de pres\ de va fi numele propus de filiala
o vom pune `mpreun\ la Na]ional „Serviciul Credin- vreme modul de g=ndire [i de ieri, senatorul Dan C=rlan [i-a ie[ean\ pentru alegerile eu-
punct. Un general pentru un cios“, acordat de pre[edintele ac]iune al partidului. So]ia anun]at candidatura la [efia roparlamentare. (B.C.)

~nc\ 355 de milioane RON `n bugetul S\n\t\]ii
Bugetul Ministerului S\-
n\t\]ii (MS) a fost suplimen-
tat cu 355 de milioane RON,
una dintre cele mai mari
sume alocate vreunui dome-
niu. Potrivit ministrului Nico-
l\escu, banii vor fi destina]i
finan]\rii lucr\rilor de repa-
ra]ii, refaceri [i modernizare a
spitalelor, precum [i achizi]iei
de echipament medical.
Spitalele din fiecare jude]
vor fi aduse la nivel european
din punctul de vedere al ca-
lit\]ii serviciilor medicale,
condi]iilor de cazare [i echi-
pamentelor medicale. Banii
A `nceput `nscrierea elevilor la licee
Potrivit calendarului admiterii `n licee [i `n
`nv\]\mântul profesional, prin [coala de arte [i
meserii, `ncepând de s=mb\t\, 30 iunie, [i pân\ vineri,
6 iulie 2007, elevii care au promovat testele na]ionale
[i p\rin]ii acestora, asista]i de dirigin]ii claselor a VIII-
a, pot completa fi[ele de `nscriere cu op]iunile
personale, `n vederea repartiz\rii computerizate. De
asemenea, absolven]ii clasei a VIII-a proveni]i din
alte jude]e, care au promovat testele na]ionale, vor
completa fi[ele de `nscriere la centrul special
desemnat din jude]ul pentru care solicit\ `nscrierea.
Cel mai important pas
pentru admiterea `n clasa
a IX-a este completarea op-
]iunilor din fi[a de `nscri-
ere primit\ de la [coal\. ~n
acest sens, Ministerul E-
duca]iei, Cercet\rii [i Tine-
retului (MECT) aten]io-
neaz\ p\rin]ii asupra fap-
tului c\ trebuie s\ fac\ op-
]iuni realiste, alegând licee
sau [coli de arte [i meserii
la care media de admitere
din anul precedent a fost
cu cel mult un punct mai
mare decât media de admi-
tere a candidatului.
Personalul [colii nu tre-
buie s\ influen]eze `n nici
un fel p\rin]ii [i elevii `n
completarea op]iunilor, dar
`i poate consilia, prezen-
tându-le toate informa]iile
necesare, inclusiv riscurile
complet\rii unui num\r in-
suficient de op]iuni sau ale
complet\rii unor op]iuni
nerealiste, pentru a per-
mite candida]ilor o alegere
`n cuno[tin]\ de cauz\.
Aten]ie la
corectitudinea
datelor de pe fi[\
De asemenea, conform
MECT, elevii care au pro-
movat testele na]ionale [i
p\rin]ii acestora trebuie s\
]in\ cont de mai multe lu-
cruri. Astfel, elevul, `mpre-
un\ cu dirigintele [i p\rin-
]ii, trebuie s\ verifice co-
rectitudinea datelor perso-
nale `nscrise pe fi[\ [i
Revista „Vector“, `n context european
Galeria Vector din Ia[i a
lansat vineri, 29 iunie, cel
de-al treilea num\r al revis-
tei „Vector - arta [i cultura `n
context“, realizat\ cu partici-
parea editorilor Matei Beje-
naru, C\t\lin Gheorghe [i
Cristian Nae. Revista „Vec-
tor“ particip\ la proiectul
„documenta 12 magazine“
care continu\ s\ se desf\[oa-
re la Kassel, sub forma unor
„lunch lectures“, prezent\ri
[i workshop-uri `ntre 16 iu-
nie [i 23 septembrie. ~ntre 10
- 16 septembrie, editorii re-
vor fi repartiza]i `n special la
spitalele jude]ene care se
confrunt\ cu cea mai mare a-
fluen]\ de pacien]i [i care ne-
cesit\ o dotare de înalt\ cali-
tate. În leg\tur\ cu modul în
care vor fi repartiza]i banii
spitalelor jude]ene, Ministe-
rul S\n\t\]ii a primit pro-
puneri din partea unit\]ilor
din teritoriu p=n\ s=mb\t\
la pr=nz, acestea urm=nd s\
fie evaluate [i, ulterior s\ fie
f\cut\ reparti]ia fondurilor.
~n [edin]a de Guvern de
joi a fost aprobat\ [i plata
e[alonat\ a datoriilor c\tre
anume numele, media
claselor V-VIII [i notele la
testele na]ionale. Eventua-
lele erori trebuie sem-
nalate imediat conducerii
[colii [i remediate.
Pe fi[a care trebuie depu-
s\, pân\ cel târziu `n data
de 6 iulie, se completeaz\
apoi op]iunile, `n ordinea in-
tereselor, preferin]elor [i
aptitudinilor elevilor.
Algoritmul de reparti-
zare ordoneaz\ elevii dup\
medii [i `i repartizeaz\ `n
aceast\ ordine pe baza op-
]iunilor exprimate. Fiind o
admitere computerizat\,
media este cea care pri-
meaz\.
Pentru a spori [ansele
de reu[it\, se recomand\
completarea unui num\r
cât mai mare de op]iuni.
Completarea [i stabilirea
ordinii op]iunilor se fac
prin consultarea prioritar\
a informa]iilor privind nu-
m\rul de locuri disponibile
[i ultima medie de admite-
re din anii preceden]i.
~n acest sens, poate fi
utilizat\ aplica]ia de orien-
tare ADLIC 2007, disponi-
bil\ pe http://admitere.e-
du.ro/, al\turi de rezulta-
tele la testele na]ionale din
toate jude]ele.
Prima repartizare com-
puterizat\ `n `nv\]\mân-
tul liceal [i profesional de
stat a absolven]ilor clasei a
VIII-a care au promovat
testele na]ionale [i nu au
`mplinit 18 ani pân\ la
data de 31 decembrie 2006
vistei Vector sunt invita]i s\
participe la o serie de „lunch
lectures“ pe tema gener\rii
sferei publice, al\turi de edi-
tori ai revistelor „De Witte
Raaf“, „Site“, „Metropolis M“,
„Art-ist“, „Piktogram“, „Oje-
blikket“ [i „Revista de Crítica
Cultural“.
Num\rul trei al revistei
„Vector - arta [i cultura `n
context“ propune `n deschi-
dere o nou\ serie de pre-
zent\ri ale unor institu]ii de
art\ active `n sud-estul Eu-
ropei [i `n Orientul Mijlociu,
ACTUALITATE
farmacii pentru anii 2005 [i
2006, datorii peste valoarea
contractat\ de Casele de Asi-
gur\ri de S\n\tate. Potrivit
ministrului Nicol\escu, aces-
te datorii vor fi pl\tite par]ial
din Fondul Na]ional Unic de
Asigur\ri Sociale de S\n\-
tate, venituri proprii ale Mi-
nisterului S\n\t\]ii Publice
[i de la bugetul de stat.
În urma centraliz\rilor
f\cute pe baza declara]iilor
pe proprie r\spundere ale re-
prezentan]ilor legali ai far-
maciilor care au eliberat me-
dicamente compensate peste
este prev\zut\ pentru vi-
neri, 13 iulie 2007. ~n a-
ceast\ etap\ sunt reparti-
za]i doar candida]ii care au
promovat testele na]ionale
sau care, `n anii anteriori,
au promovat examenul de
capacitate ori au ob]inut
certificatul de echivalare a
examenului de capacitate.
Absolven]ii care nu au
promovat testele na]ionale
completeaz\ op]iuni doar
pentru [coli de arte [i me-
serii [i sunt repartiza]i `n
cea de-a doua etap\ de ad-
mitere.
Trei eleve cu 10.00
[i 00.00 emo]ii
Andriescu Teodora de la
Colegiul „Costache Negru-
zzi“, Constantinescu Adela
de la Colegiul Na]ional, „E-
mil Racovi]\“ [i Zamfir
Ioana de la Colegiul „Cos-
tache Negruzzi“ Ia[i sunt
cele trei eleve a c\ror me-
die a fost 10.00, at=t pe
parcursul anilor de [coal\
genera\ c=t [i la testarea
na]ional\ care a avut loc `n
luna iunie. Cele trei absol-
vente de gimnaziu se pot
`nscrie la oricare liceu din
Ia[i, f\r\ a avea nici cea
conceperea unei ini]iative in-
stitu]ionale din vest care
problematizeaz\ schimbul de
cunoa[tere `ntre contexte [i
primul proiect realizat `n Ia[i
`n cadrul programului „Back-
yard Residencies“.
Sec]iunea de teoria [i criti-
ca recent\ a artei abordeaz\
tema „criticii institu]ionale“,
`ntr-o serie de studii de caz
despre situa]ia producerii [i
intermedierii artei contempo-
rane `n Bulgaria, Ucraina [i
Rom=nia. Alte sec]iuni ale
publica]iei Vector pun `n
valoarea contractat\ s-a sta-
bilit o sum\ maxim\ de 100
de milioane de lei, care este
destinat\ pentru sumele
nedecontate c\tre farmacii
pân\ la data de 30 iunie
2006. „Deoarece Fondul Na-
]ional Unic de Asigur\ri So-
ciale de S\n\tate, pe anul
2007, nu dispune de fonduri
suficiente pentru plata inte-
gral\ a contravalorii acestor
medicamente, o parte dintre
obliga]iile c\tre farmacii vor
fi suportate din venituri pro-
prii ale Ministerului S\n\t\-
]ii Publice [i din transferul
de la bugetul de stat c\tre
Fond“, a mai precizat Eugen
Nicol\escu. La stabilirea su-
mai mic\ emo]ie `n privin-
]a rezultatului.
Pentru ceilal]i elevi, e-
mo]iile vor fi direct propor-
]ionale cu media avut\ pe
parcursul anilor de studii
[i la testele na]ionale, de-
oarece media de admitere
reprezint\ media acestor
dou\ note din anul 2006.
Pentru cei care doresc
s\ se `nscrie la Colegiul
„Costache Negruzzi“ `n
clasa a IX-a, ace[tia trebu-
ie s\ cunoasc\ faptul c\
sunt 127 de locuri la profi-
lul Matematic\-Informati-
c\, iar ultima medie de ad-
mitere a fost 9.00. La „Ne-
gruzzi“, sunt [i 28 de locuri
la Filologie, aici ultima me-
die fiind 8.94.
La Colegiul Na]ional,
sunt, la Filologie Francez\,
14 locuri, ultima medie de
anul trecut fiind 8.78. La
Filologie German\, sunt
14 locuri, cu 8.48 ultima
medie de admitere de anul
trecut. La profilul Mate-
matic\-Informatic\, de la
Colegiul Na]ional, sunt
112 locuri, 9.23 fiind ul-
tima medie din 2006.
La Colegiul Economic
Administrativ nr.1 din
Ia[i, sunt, la profilul Servi-
cii, 196 de locuri, ultima
medie din 2006 fiind 8.36.
discu]ie cazuri ale unor sti-
luri de via]\ cotidian\ alter-
nativ\, ale unor angajamente
`n mediile tactice ori ale unor
argumente despre organi-
zarea unui festival de film.
Printre cei care semneaz\
articole `n cel de-al treilea
num\r al revistei „Vector“ se
afl\ Margarita Dorovska,
„Despre InterSpace, Sofia,
sau cum au ajuns s\ conteze
noile medii `ntr-un context so-
cio-cultural mai extins“, Zo-
ran Pantelic [i Yane Calovki,
despre „Spa]iul proiect «press
to exit»: modalit\]i de a rein-
venta o idee“, Andrei Siclodi,
„Ivestiga]ii private, a[a cum
Luni, 2 iulie 2007
melor de plat\ se vor lua în
considerare numai prescrip-
]iile medicale raportate la
Casele de Asigur\ri de S\n\-
tate pân\ la sfâr[itul lunii
iunie 2006. Excep]ie fac me-
dicamentele eliberate în am-
bulatoriu pentru boli cronice
peste valoarea de contract a
furnizorilor de medicamente,
pentru care se vor pl\ti in-
clusiv sumele înregistrate ca
dep\[iri în perioada iulie-de-
cembrie 2006. Prescrip]iile
trebuie s\ fie depuse la Ca-
sele de Asigur\ri de S\n\ta-
te pentru validare în termen
de o lun\ de la intrarea în
vigoare a actului normativ a-
probat joi de Guvern. (O.B.)
La Colegiul Na]ional
„Emil Racovi]\“, sunt la
Matematic\-Informatic\,
56 de locuri, cu 9.37 ultima
medie de admitere `n 2006.
La {tiin]e ale Naturii, sunt
28 locuri, cu ultima medie
de anul trecut 9.19, la Filo-
logie, sunt 28 de locuri, iar
ultima medie de admitere
de anul trecut este 9.10.
La Liceul de Informati-
c\ „Grigore Moisil“, la Ma-
tematic\-Informatic\ sunt
140 de locuri, ultima medie
de admitere de anul trecut
este de 8.74.
Pentru cei 5.140 de elevi
promova]i la testele na]io-
nale sunt 5.320 de locuri la
licee, mai mult dec=t sufi-
cient, astfel c\ absolven]ii
de gimnaziu vor avea de
unde s\ aleag\, mai ales
c\ vor r\m=ne aproximativ
200 de locuri libere. Restul
de elevi absolven]i de clasa
a VIII-a, aproximativ 2.200
de elevi care au picat la
testele na]ionale, c=t [i ele-
vii care urmeaz\ s\ `[i
sus]in\ corigen]ele, au su-
ficiente locuri la [colile de
arte [i meserii. Repartiza-
rea computerizat\ `n licee
[i [coli de arte [i meserii va
avea loc `n data de 14 iulie.
(Oana RUSU)
ni le dorim. Considera]ii asu-
pra institu]iei de reziden]e
pentru arti[ti: exemplul cen-
trului de reziden]e Kunstler-
haus Buchsenhausen“, Sorin
Bocancea, „Rezisten]a prin
mica corup]ie `n Rom=nia co-
munist\“, Florin Bobu, „Miti-
c\ a lu’ Leanca“, {tefan Tiron,
„A.S.C.N.O.U. Agen]ia Spa-
]ial\ de C\l\torii Nocturne la
Originile Universului. Mesaje
reperate de la Bordul Navetei
P\m=nt“, Johanne Richard-
son, „Memoriile unei video-ac-
tiviste“, C\t\lin Gheorghe,
„Situarea criticii de art\ ca
institu]ie `n institu]ie“, etc.
(Oana R.)
11
PE SCURT
RATP caseaz\
troleibuzele
Cele 32 de troleibuze apar]inând
RATP Ia[i urmeaz\ a fi casate.
Doar dou\ ar mai putea r\m=ne
`n circula]ie. Cele dou\
troleibuze care sunt `n stare de
func]ionare perfect\ apar]in
firmei Rocar [i sunt dotate cu un
sistem electronic de reglare a
tensiunii, astfel au un consum
mai mic de energie electric\.
Conducerea RATP sus]ine c\ re-
punerea troleibuzelor `n
circula]ie este practic imposibil\,
deoarece re]eaua de fir-contact se
afl\ `ntr-o stare deplorabil\, iar
`nlocuirea ei ar trebui f\cut\ `n
totalitate, costul ridicându-se la
câteva milioane de euro. „~n
prezent, nici nu ne gândim s\
re`nfiin]\m liniile de troleibuz,
deoarece costurile ar fi fabuloase.
Mai mult, re]eaua de fir-contact
trebuie `nlocuit\ `n totalitate“, a
declarat Maricel Gherc\, direc-
torul RATP Ia[i. (S.D.)
Odorizante `n mijloacele
de transport `n comun
Ca urmare a caniculei din ultima
perioad\ [i a aglomera]iei din
mijloacele de transport `n comun
la orele de vârf, conducerea
RATP, a decis s\ `ncheie un con-
tract comercial cu o firm\ de cos-
metice care a amplasat `n tram-
vaie [i `n autobuze odorizante
pentru a elimina mirosurile
nepl\cute. Acestea sunt am-
plasate pe barele de prindere din
mijloacele de transport `n comun.
„~n ultima perioad\, am primit
tot mai multe astfel de sesiz\ri
cu privire la mirosurile insu-
portabile. ~n contract este pre-
cizat ca firma s\ monteze odo-
rizante `n mijloacele de transport
`n comun [i astfel firma respec-
tiv\ `[i face publicitate“, a pre-
cizat Maricel Gherc\, directorul
RATP. (S.D.)
Se ieftine[te
apa cald\ `n Ia[i
Reprezentan]ii Uzinei de Furni-
zare a Energiei Termice (UFET)
sus]in c\ din cauza temperaturi-
lor ridicate, de peste 35 de grade
Celsius `nregistrate `n ultima pe-
rioad\, apa c\ld\ este cu 10%
mai ieftin\. Asta `n condi]iile `n
care ie[enii consum\ mai mult\
ap\ cald\ deoarece fac du[ mult
mai des `n aceast\ perioad\.
Astfel, tot mai mul]i ie[eni folos-
esc du[ul, `nregistrându-se o
cre[tere a consumului de ap\
cald\ cu 10% fa]\ de luna
aprilie. Cu toate acestea, nu se
va `nregistra o cre[tere a valorii
facturilor. Apa cald\ este mai
ieftin\ deoarece costurile de pro-
duc]ie sunt mult mai mici, dat fi-
ind c\ este necesar un consum
mai mic de energie termic\ pen-
tru a `nc\lzi apa. (S.D.)
Momentul
bilan]ului pentru
„Fermier `n Europa“
~n perioada 5-21 iunie, s-a desf\-
[urat, `n jude]ul Ia[i, caravana
„Fermier `n Europa“. La invita]ia
prim\riilor interesate, caravana
a trecut prin 12 comune, `n care
s-au organizat `nt=lniri cu fermi-
eri, poten]iali `ntreprinz\tori,
precum [i cu lideri locali. „Parti-
cipan]ii au beneficiat de sesiuni
interactive, av=nd [ansa de a
adresa `ntreb\ri [i de a ob]ine
r\spunsuri de la speciali[ti cu
privire la principalele teme de in-
teres legate de integrarea `n
UE“, a spus Emanoil Arhip, pur-
t\torul de cuv=nt al Prefecturii.
Programul `nt=lnirilor a cuprins
[i prezent\ri sus]inute de exper]i
din partea institu]iilor partenere:
Prefectura, Direc]ia Sanitar-Ve-
terinar\ [i pentru Siguran]a
Alimentelor, Oficiul Jude]ean de
Pl\]i pentru Dezvoltare Rural\ [i
Pescuit, Agen]ia pentru Pl\]i [i
Interven]ii `n Agricultur\. (S.D.)
12 Luni, 2 iulie 2007
PE SCURT
Dublul rom=n Mergea -
Cr\ciun a c=[tigat
turneul de la Alma Ata
Florin Mergea [i Dacian Cr\ciun
au c=[tigat finala de dublu a turne-
ului de tenis de 35.000 de dolari de
la Alma Ata (Kazahstan), dup\ 6-
2, 6-1 cu principalii favori]i, Alexei
Kedriuk (Kazahstan)/Aleksandr
Kudriav]ev (Rusia). Cei doi au `m-
p\r]it 2.200 de dolari [i s-au ales
fiecare cu c=te 55 de puncte ATP.
La simplu, Cr\ciun s-a oprit `n
semifinale, fiind `nvins cu 6-4, 6-4
de sud-coreeanul Jun Woong Sun.
Cr\ciun a c=[tigat 24 puncte ATP
[i 1.755 de dolari.
Bronz european
pentru echipajul de
canoe 4 al Rom=niei
Echipajul de Canoe 4 al Rom=niei
(Silviu Simioncencu, Iosif Chiril\,
Andrei Cuculici, Nicolae Flocea) a
c=[tigat medalia de bronz `n proba
de 1000 m, s=mb\t\, `n primele fi-
nale disputate la Campionatul Eu-
ropean de kaiac-canoe de la Ponte-
vedra (Spania). La C4 1000 m, me-
dalia de aur a revenit Bulgariei -
3min30sec666/1000, urmat\ de
Ungaria - 3min31sec229/1000 [i
Rom=nia - 3min34sec439/1000. ~n
celelalte finale, Rom=nia a ocupat
locul V la K4 fete - 1000 m, C2 -
1000 m [i la K4 masculin - 1000 m.
Grup\ echilibrat\
pentru Oltchim `n
Liga Campionilor
Oltchim R=mnicu V=lcea va evolua
`n grupa D a Ligii Campionilor la
handbal feminin, dac\ va c=[tiga
grupa de calificare din turul 2 pre-
liminar, al\turi de forma]iile Vi-
borg HK (Danemarca), Ferencva-
ros Budapesta (Ungaria) [i Buduc-
nost T-Mobile (Muntengeru). Olt-
chim sus]ine primul meci din gru-
p\ acas\ cu Viborg HK. Iat\ com-
ponen]a celorlalte grupe: Grupa A:
Slagelse (Danemarca), Cem. la
Union-Ribarroja (Spania), HC Po-
dravka (Croa]ia), c=[tig\toarea pri-
mei grupe din turul 2 de calificare.
Grupa B: Krim Ljubljana (Slove-
nia), Zvezda Zvenigorod (Rusia),
FC Nurnberg (Germania), c=[ti-
g\toarea grupei a 2 din turul se-
cund. Grupa C: Hypo Viena
(Austria), Kometal Petrov (Ma-
cedonia), Larvik HK (Norvagia),
c=[tig\toarea grupei a 4-a din tu-
rul secund de calificare.
Victorie facil\ pentru
junioarele tricolore la
Europenele de handbal
S=mb\t\, `n al doilea s\u meci la
Campionatul European de handbal
pentru junioare U-17 din Slovacia,
echipa Rom=niei a `nvins forma]ia
Ucrainei cu scorul de 37-30 (22-15).
Punctele forma]iei noastre au fost
reu[ite de Andreea M\rginean (9),
Andreea Adespii (8), Andreea
Dincu (6), Marilena Malac (5),
Irina Simion (3), Cristina Pop (3),
Andreea Negoi]\ (1), Alexandra
Grindean (1), Cristina Nan (1). ~n
primul meci, Rom=niei fusese
`ntrecut\ de Cehia cu 33-24.
Atletico Madrid
l-a transferat
pe Diego Forlan
Atletico Madrid a ajuns la un a-
cord cu clubul Villarreal pentru
transferul atacantului uruguayan
Diego Forlan `n schimbul a circa
21 de milioane de euro. Venirea lui
Forlan la Atletico pare s\ certifice
plecarea atacantului Fernando
Torres, cel mai probabil la Liver-
pool. Forlan, 28 de ani, prezent cu
echipa Uruguayului la Cupa
Americii, va semna un contract pe
4 ani cu gruparea din Madrid. For-
lan a sosit `n 2004 la Villarreal, de
la Manchester United, `n schimbul
a circa 3,8 milioane de dolari. a
Debut cu st=ngul pentru Hagi la Steaua
a Vicecampionii Rom=niei au pierdut cu 1-2 amicalul cu campioana
Ciprului, Apoel Nicosia, `n turneul de preg\tire de la Kaprun a
Chin cu rezervele Gloriei
a Poli Ia[i a c=[tigat la limit\ (1-0) amicalul cu rezervele [i juniorii Gloriei Bistri]a, unicul gol fiind marcat de t=n\rul {tiubei a
de Narcis POHOA}|
Echipa preg\tit\ de Io-
nu] Popa (foto) a disputat
s=mb\t\ diminea]\, la
Bistri]a, primul meci amical
de 90 de minute, dup\ ce `n
„triunghiularul“ de la
C=mpulung a sus]inut c=te
o repriz\ `n fa]a forma]iilor
„U“ Cluj [i CSM Rar\ul.
Poli a `nvins la limit\
Gloria Bistri]a, scor 1-0, dar
la forma]ia ardelean\ au
evoluat juc\torii care nu au
f\cut deplasarea pentru me-
ciul din returul Cupei UEFA
Intertoto, rezervele, juniorii,
precum [i c=]iva str\ini adu-
[i `n probe de Ovidiu Sab\u.
Salvarea moldovenilor s-
a numit [i de aceast\ dat\
{tiubei, atacantul ie[ean
promovat `n aceast\ var\
de la echipa a II-a marc=nd
Calificare cu emo]ii
pentru Gloria Bistri]a
a Echipa lui Ovidiu Sab\u a tremurat
pentru calificarea `n turul 2 al Cupei UEFA
Intertoto (1-1 cu FK Grbalj), de[i
a avut `n fa]\ un adversar debutant `n
cupele europene, din Muntenegru a
Gloria Bistri]a s-a cali-
ficat `n turul II al Cupei
UEFA-Intertoto la fotbal,
dup\ ce a terminat la ega-
litate, 1-1 (1-1), cu for-
ma]ia muntenegrean\ FK
Grbalj, `n deplasare, la
Podgorica. Gloria `nvin-
sese duminic\, `n prima
man[\, pe teren propriu,
cu scorul de 2-1. La Podgo-
rica, elevii lui Ioan Ovidiu
Sab\u au deschis scorul
prin Cristian Coroian, `n
min. 42, gazdele egal=nd
imediat, prin Milos Djalac
(44). ~n ultima jum\tate
de or\ Gloria a stat numai
`n ap\rare, trec=nd foarte
rar de mijlocul terenului [i
portarul T\t\ru[anu a a-
vut c=teva interven]ii sa-
lutare. Gazdele au reu[it
s\ `nscrie `n minutul 88,
dar arbitrul nu a validat
reu[ita pe motiv de ofsaid.
Gloria a evoluat `n for-
mula: T\t\ru[anu - M.
Rus, O. Abrudan, D. To-
ma, Sepsi - I. Dumitra, Ad.
Nala]i, Coroian, R. Dobre -
SPORT
~n primul meci cu Gheor-
ghe Hagi pe banca tehnic\,
Steaua Bucure[ti a pierdut
cu 1-2 (1-0) partida amical\
cu Apoel Nicosia, campioa-
na Ciprului, `n cadrul tur-
neului de preg\tire de la
Kaprun. Neaga a deschis
scorul `n min 37 cu un [ut
de la 16 m. Pe finalul meci-
ului, ciprio]ii, cu cinci brazi-
lieni `n forma]ie, revin [i `n-
scriu de dou\ ori, `n min 60
[i 80, `n urma unor nesin-
croniz\ri `n ap\rarea juc\-
torilor rom=ni. La finalul
meciului, principalul finan-
]ator al forma]iei bucure[te-
ne, George Becali, care a ve-
unicul gol al partidei, `n
minutul 80.
Acela[i {tiubei a `nscris
golul prin care Poli Ia[i a
c=[tigat meciul-test de la
C=mpulung cu echipa lo-
cal\ CSM Rar\ul.
Antrenorul Ionu] Popa a
utilizat `n fiecare repriz\
c=te o formul\ de echip\,
dup\ cum urmeaz\:
Prima repriz\: Ple[ca -
Onu], Radu Ciobanu, Kalai
- Cr. Munteanu - Buta,
Naidin, Mijin, Miclea -
Leucu]\, Pere[.
Repriza a doua: Marc -
Homei, Bernard, Kalai, Cr.
Munteanu (60, Cososchi) -
Buta, Naidin, Tincu, Paruo-
lo - Leucu]\, {tiubei.
Ie[enii vor disputa urm\-
toarele dou\ meciuri ami-
cale cu FC Boto[ani (4 iulie)
[i cu FCM Bac\u (6 iulie).
La Politehnica nu au evo-
luat mai mul]i juc\tori, din
diverse motive. P\limaru,
Zaharia (B\d, 90), Tilinc\
(R. Damian, 82). ~n turul
II al competi]iei, Gloria va
`nt=lni, echipa israelian\
Maccabi Haifa.
O calificare meritat\ a
Gloriei `n turul 2, dar
ru[inoas\, tras\ de p\r,
`n fa]a unui adversar foar-
te modest, debutant `n
competi]iile europene.
Ioan Ovidiu Sab\u, an-
trenorul bistri]enilor, a
declarat imediat dup\ ter-
minarea meciului: „Prima
repriz\ ne-a apar]inut `n
totalitate. Am avut trei -
patru ocazii mari de gol,
juc\torii au fost singuri
cu portarul, dar nu am
reu[it s\ marc\m. Este
clar c\, din punct de vede-
re fizic, nu suntem `nc\
preg\ti]i. ~n a doua repri-
z\ am suferit foarte mult.
Nu am mai contat practic
`n joc. Nu am reu[it s\ re-
cuper\m baloanele. Pute-
am pierde calificarea“. a
Rapid a transferat
nit vineri `n Austria, a de-
un mijloca[ polonez
clarat c\ vede `n viitor o e- S=mb\t\ a sosit `n Bu- norul nostru a cerut un ju-
chip\ Steaua puternic\. El cure[ti interna]ionalul c\tor `n acea pozi]ie [i sun-
a mai spus c\ Ghionea este polonez Piotr Gyza, care va tem convin[i c\ Gyza va
singurul juc\tor neref\cut, semna un contract de joc cu corespunde cerin]elor lui
al]i fotbali[ti care nu au ju- echipa de fotbal Rapid, in- Cristiano Bergodi. Juc\-
cat vineri fiind proteja]i. formeaz\ site-ul oficial al torul este deja la Bucure[ti,
grup\rii giule[tene. ~n v=r- probabil c\ duminic\ vom
Becali a mai remarcat c\
Steaua a folosit [ase juc\to- st\ de 27 de ani, Gyza evo- semna [i actele“, a declarat
lueaz\ ca mijloca[ dreapta,
ri sub 20 de ani. Steaua Bu- directorul general al clubu-
de[i, `n ultima vreme, la
cure[ti a `nceput jocul cu forma]ia MKS Cracovia, de lui Rapid, Constantin Zot-
urm\torul 11: Cernea, Pe- unde a fost adus `n Giu- ta. Dup\ camerunezii Edel
tre Marin, Ov. Petre, Baciu, le[ti, a jucat `n pozi]ie cen- [i Boya, muntenegreanul
Emegara, B\doi, Lovin, tral\, la mijlocul terenului. Bozovic [i brazilianul Ce-
Croitoru, Coman, Guri]\, „Ne bucur\m c\ am putut sinha, Gyza va deveni cel
Neaga (foto). ~n repriza a aduce un juc\tor interna- de-al cincilea stranier din
doua, Hagi i-a introdus `n ]ional, care va trebui s\ a- lotul giule[tean, patru din-
teren pe Ochiro[ii, Ne[u, copere unul dintre postu- tre ei sosind la Rapid `n a-
Paraschiv [i V=tc\. a rile deficitare la noi. Antre- ceast\ var\. a
B=lb\, Milea [i Toma au a-
cuzat u[oare accident\ri [i
au fost menaja]i, Sf=rlea a
fost `nvoit, `n timp ce titu-
larul postului de portar,
Cristi Br\ne] a fost ]inut pe
banc\ pentru ca antrenorii
s\ se edifice asupra formei
celor dou\ rezerve, Marc [i
Ple[ca.
Acesta este al treilea
meci amical sus]inut de Poli
Ia[i `n aceast\ var\. ~n tri-
unghiularul de la C=mpu-
lung Moldovenesc echipa
lui Ionu] Popa a remizat alb
cu Universitatea Cluj [i a
`nvins cu 1-0 forma]ia lo-
cal\ CSM Rar\ul, ambele
meciuri dur=nd c=te 45 de
minute.
Dup\ meciul de la Bistri-
]a, cei mai mul]i dintre ju-
c\torii lui Poli s-au `ndrep-
tat c\tre case, av=nd liber
p=n\ m=ine. La nunta lui dea, au plecat doar antre- tele Sorin Boca [i patru
Sebastian Sf=rlea, la Ora- norul Ionu] Popa, pre[edin- juc\tori. a
Dinamo, `nvins\ `n finala „Cupei de var\“
a Florin Bratu a fost desemnat cel mai bun juc\tor
al competi]iei de la Bra[ov a
Unirea Urziceni a c=[ti-
gat „Cupa de Var\“, turneu Florin Bratu
amical de fotbal organizat
la Bra[ov de echipa O]elul
Gala]i, dup\ ce a `nvins `n
final\ campioana Dinamo
Bucure[ti, la loviturile de
departajare, cu scorul de 4-
3 (3-3 dup\ 90 de minute
de joc). Golurile lui Dina-
mo au fost marcate de Flo-
rin Bratu (24), Nicolae
Mu[at (33), Hristu Chiacu
(38), `n timp ce pentru U-
nirea au punctat Cristian
D\n\lache (3), Bogdan
Mara (70) [i Daniel Mun-
teanu (77, din penalty).
La loviturile de departa-
jare, Mo]i [i M\rg\ritescu
au ratat pentru Dinamo (a nat cel mai bun juc\tor al golul pe care l-am reu[it
ap\rat Stelea), Predescu,
Fernandes [i Ropotan au
patrulaterului de la Bra- azi. Nu am c=[tigat com-
[ov, c=[tigat de Unirea Ur- peti]ia, pentru c\ nu am
marcat, `n timp ce de la ziceni, datorit\ celor 3 fost destul de concentra]i,
forma]ia lui Dan Petrescu
au transformat Onofra[,
goluri marcate `n jocurile dar eu zic c\ am jucat
cu O]elul Gala]i [i Unirea. destul de bine. Sper s\ `n-
Bila[co, Galamaz [i Borde- „A fost un turneu de preg\- v\]\m din gre[eli“.
anu, rat=nd doar Mun-
tire reu[it. Au fost folosi]i Dinamo a marcat 8
teanu (bar\). Dinamo a `n- mul]i juc\tori noi, sper s\ goluri `n cele 2 jocuri de la
ceput `n forumula: Lobon] - ne integr\m c=t mai re- Bra[ov (5 cu O]elul [i 3 cu
Blay, Mo]i, V. N\stase, Mu- pede, pentru c\ vor urma
Unirea), iar Mircea Rednic
[at - Ropotan, Ad. Cristea, meciuri grele pentru noi“, a utilizat mai mul]i fot-
Chiacu, Opri]a, Fl. Bratu,
a declarat Bratu. Hristu bali[ti tineri `n finala de
D\nciulescu. Au mai jucat: Chiacu, autorul unui gol
Romanovs, Scarlatache, pentru Dinamo `n finala cu s=mb\t\ cu Unirea. Radu
{tefan, C\t\lin Munteanu,
M\rgaritescu, Fernandes, Unirea, crede c\ alb-ro[ii
Mendy, Predescu. au pierdut pentru c\ nu au Cristi Pulhac, Claudiu Ni-
Atacantul dinamovist fost suficien]i de concen- culescu [i Ianis Zicu nu au
Florin Bratu a fost desem- tra]i. „Sunt bucuros pentru fost folosi]i `n acest joc. a

Ronaldinho a purtat flac\ra Jocurilor Panamericane
a La competi]ia ce se va desf\[ura la Rio de Janeiro, `n Brazilia, va participa
[i ie[eanul Vasile C=tea, `n calitate de arbitru de box a
Fotbalistul brazilian de
la FC Barcelona Ronaldin-
ho a purtat [tafeta fl\c\rii
Jocurilor Panamericane, ce
se vor desf\[ura `n peri-
oada 13-29 iulie la Rio de
Janeiro, `n timpul trecerii
acesteia prin ora[ul s\u
natal, Porto Alegre. ~mbr\-
cat `n alb, cu sur=sul lui
larg binecunoscut, Ronal-
dinho a parcurs ultima
parte a parcursului p=n\
la stadionul Beira Rio, un-
de a aprins o flac\r\ `ntr-o
cup\. Flac\ra Jocurilor Pa-
namericane, un ceremonial
olimpic, pentru care CIO,
iat\, nu a putut impune
exclusivitatea, a fost aprin-
s\ pe 11 iunie de c\tre pre-
[edintele brazilian Luis
Concursuri pe band\ rulant\ pentru [ahi[ti
La Eforie Nord a avut loc
Trofeul Litoralului la [ah,
managerul competi]iei fiind
organizatorul interna]ional
Elena Cristian. Competi]ia
a avut `n program un turneu
open interna]ional cu 117
participan]i [i alte dou\ tur-
nee de copii [i juniori, unde
au fost prezen]i [i [ahi[tii ie-
[eni de la cluburile sportive
Politehnica [i Iasitel.
La seniori, dup\ 11 run-
de disputate `n sistem elve-
]ian, podiumul competi]iei a
avut urm\toarea compo-
nen]\: 1. Boris Chatalbas-
hev (Bulgaria) - 8.5 pct; 2.
Szabo Gergely-Andras-Gyu-
la (CS Studen]esc Medicina
Timi[oara) - 8.5 pct; 3. Alin
Berescu (CS AEM LUXTEN
Timi[oara) - 8.0 pct.
Concur=nd pentru echi-
pa ASC Hidrocon Bac\u,
antrenorii sec]iei de [ah de
la CS Politehnica Ia[i, Ilie-
Vladimir Danilov [i Vlad
Ungureanu (foto), ambii cu
7.5 puncte la activ, s-au
clasat pe locurile 10 [i res-
pectiv 15. Au mai fost pre-
zen]i `n competi]ie [ahi[tii
Bogdan G=rbea (locul 44,
CS Politehnica Ia[i, 6.0
puncte), Dan Rucsandescu
Poli Agro Unirea Ia[i, locul 7 la rugby `n 7
La Cluj a avut loc prima
etap\ turneu din cadrul
Campionatului Na]ional de
rugby `n 7. Timp de dou\
zile, cele 12 competitoare
s-au `ntrecut `ntr-un campi-
onat inedit, participantele
fiind `mp\r]ite ini]ial `n
dou\ grupe, dup\ cum ur-
meaz\: CSM Bucovina Su-
ceava, CSM „U“ REMIN
Baia Mare, Poli Agro Uni-
rea Ia[i, RC Farul Constan-
]a, CSM Timi[oara [i Di-
namo Bucure[ti (A), respec-
tiv Rulmentul B=rlad, Con-
tor Group Arad, Olimpia
Bucure[ti, Universitatea
Cluj, {tiin]a Petro[ani, Ste-
aua Bucure[ti (B). ~n meci-
urile din grupa A, ie[enii au
`nregistrat urm\toarele re-
zultate, cu men]iunea c\ fie-
care meci se deruleaz\ pe
durata a 2 reprize de c=te 7
minute fiecare: 5-15 cu Fa-
rul Constan]a, 5-17 cu CSM
„U“ REMIN Baia Mare, 12-
28 cu Dinamo Bucure[ti, 14-
14 cu CSM Bucovina Sucea-
va [i 46-0 cu CSM Timi[oa-
ra. ~n urma acestor rezul-
tate, ie[enii s-au clasat pe
locul 4 `n grupa A [i au
Inacio Lula da Silva [i va
str\bate 42 de ora[e `n to-
tal de pe teritoriul na]io-
nal, num\r simbolic, repre-
zent=nd cele 42 de ora[e de
pe continent care vor par-
ticipa la competi]ie.
Ie[eanul Vasile C=tea,
vicepre[edintele Federa]iei
Rom=ne de Box (FRB), va
fi [i el prezent la Rio de Ja-
neiro, urm=nd s\ arbitreze
meciurile din cadrul turne-
ului de box. }ara noastr\
va avea doi reprezentan]i
la aceste `ntreceri desti-
nate echipelor na]ionale de
pe continentul american.
~n afara lui C=tea, `n Bra-
zilia va fi prezent [i [eful
Federa]iei Rom=ne de Box,
(locul 64, CS Politehnica
Ia[i, 5.5 puncte), Dinu
Sandu (locul 92, CS Iasitel
Ia[i, 4.5 puncte), Ioan Ioni]\
(locul 105, CS Politehnica
Ia[i, 3.5 puncte).
Arbitrul [ef a turneului
a fost Daniel Candea, ad-
junc]ii acestuia fiind Hara-
lambie Candea [i Dinu-
Ioan Nicula.
Turneul seniorilor de pe
litoralul M\rii Negre a a-
vut particip\ri din Rom=-
nia, Bulgaria, Republica
Moldova, Fran]a [i Rusia.
Turnee juvenile
cu participarea
unor debutan]i
~n turneul juniorilor sub
14 ani, dup\ 9 runde dispu-
tate `n sistem elve]ian cu
participarea a 58 de [ahi[ti,
pe primele trei locuri s-au
clasat: 1. Florentin-Gabriel
Nanu (Palatul Copiilor
Constan]a) - 7.5 pct; Ale-
xandru Pop (CS{ Tg.
Mure[) - 7.0 pct; 3. R\zvan-
{tefan Dicu (Dinamo Bucu-
re[ti) - 6.5 pct.
Sportivii de la CS Poli-
tehnica Ia[i au ob]inut ur-
`nt=lnit pe Olimpia Bucu-
re[ti `n semifinalele grupei
pentru locurile 5-8, acolo
unde au pierdut cu 19-0. ~n
meciul pentru locurile 7-8,
Poli Agro Unirea Ia[i a
`nvins surprinz\tor pe gaz-
dele de la „U“ Cluj cu scorul
de 31-12 [i s-a clasat pe
locul 7. La turneul de pe
malurile Some[ului, antre-
norii ie[eni Costel Verive[ [i
Ioan Iftode au avut la dis-
pozi]ie urm\torul lot de
juc\tori: Mih\i]\ Laz\r,
Neculai Onic\, Emanuel
Dru[c\, Remus Hodoroab\,
Ionu] Zaharia, Daniel Ga-
vrila[, Ciprian Cernescu,
{tefan Dru[c\, Cristinel
Manole, Mihai Mocanu. „Nu
prea [tim noi ce e rugby `n
7, acolo unde fiecare gre[ea-
l\ se pl\te[te scump, dar
`nv\]\m pe parcurs. Am în-
ceput mai greu, am pierdut
primele meciuri, dar `n final
am c=[tigat `n fa]a gazdelor
clujene [i ne-am clasat pe
un onorant loc 7“, a men-
]ionat s=mb\t\, la finalul
turneului, antrenorul prin-
cipal al echipei din Dealul
Copoului, Costel Verive[.
Rudel Obreja, `n calitate
de delegat tehnic.
„Este o onoare pentru
mine s\ fiu desemnat arbi-
tru de ring din partea Aso-
cia]iei Europene de Box la
meciurile din cadrul aces-
tei competi]ii de amploa-
re“, a declarat Vasile C=-
tea, care are [anse mari s\
reprezinte Rom=nia [i la
Olimpiada de anul viitor
de la Beijing.
~n acest moment, C=tea
ocup\ primul loc `n ie-
rarhia european\ a arbi-
trilor, devans=ndu-l [i pe
celebrul rus Suldakov, con-
siderat ani la r=nd cel mai
bun arbitru din lume.
(Narcis P.)
m\toarele locuri `n clasa-
ment general: Ilinca Veri-
ceanu (locul 6, 6.5 puncte),
Vlad-Ionu] Stegariu (locul
7, 6.0 puncte), Tudor Nica
(locul 20, 5.0 puncte), Ro-
xana-Ana Anton (locul 31,
4.5 puncte), Teona T\b\-
caru (locul 44, 3.5 puncte),
Turneul copiilor, desf\-
[urat pe parcursul a 9 run-
de, a adunat la start 81 de
participan]i din Rom=nia,
Republica Moldova [i Ru-
sia. Podiumul final a fost
Celelalte rezultate de
clasament au fost urm\-
toarele:
Locurile 11-12: B=rlad -
Timi[oara 31-7; Locurile 9-
10: Suceava - Petro[ani 35-
14; Locurile 5-6: Baia Mare
- Olimpia 14-28; Locurile
3-4: Arad - Farul 7-38; Lo-
curile 1-2: Dinamo - Steaua
26-21. Clasamentul final al
SPORT
urm\torul: 1. Olea H=ncu
(Republica Moldova) - 7.5
pct; 2. Paul-Cristian Bru-
mar (Dinamo Bucure[ti) -
7.5 pct; 3. Vladimir Minko
(Moscova-Rusia) - 7.0 pct.
Tinerii sportivi de la CS
Politehnica Ia[i au ocupat
urm\toarele trepte `n ie-
rarhia de la finalul com-
peti]iei: Florin-Marian Con-
durat (10 ani, locul 12, 6.0
pct), Diana Or\[anu (9 ani,
locul 30, 5.0 pct), Sara-Na-
deea Perju (9 ani, locul 36,
turneului de pe malurile
Some[ului a fost urm\-
torul: 1. Dinamo - 16 pct; 2.
Steaua - 12 pct; 3. Farul -
10 pct; 4. Arad - 10 pct; 5.
Olimpia - 8 pct; 6. Baia
Mare - 6 pct; 7. Poli Agro
Unirea Ia[i - 4 pct; 8. Cluj -
4 pct; 9. Suceava - 2 pct; 10.
Petro[ani - 0 pct; 11. B=r-
Luni, 2 iulie 2007
Vasile C=tea
5.0 pct), Emanuel Olinici (7
ani, locul 42, 4.5 pct),
Alexandru-Andrei Mihai
(7 ani, locul 57, 4.0 pct) [i
Andrei Ispas (8 ani, locul
60, 3.5 pct). S=mb\t\, la fi-
nalul turneului de la Eforie
Nord, antrenorul ie[ean
Vlad Ungureanu ne-a de-
clarat: „~n fiecare an noi
consider\m acest turneu la
care particip\m ca un fel de
cantonament, deoarece am
`mbinat utilul cu pl\cutul,
adic\ am f\cut [i plaj\ la
malul m\rii, dar am jucat
[i [ah. ~n acest an, am par-
ticipat cu o trup\ extrem de
t=n\r\, foarte mul]i copii
fiind debutan]i `ntr-o com-
peti]ie cu participare inter-
na]ional\. Vedetele le-am
avut la turneul de la Var-
na, acolo unde am cucerit
dou\ medalii europene.
Sunt mul]umit de rezul-
tatele ob]inute [i ne pre-
g\tim `n continuare pentru
alte turnee puternice pe
plan na]ional [i interna-
]ional, inclusiv de partici-
parea la Memorialul Mihail
Sadoveanu de la noi de
acas\, de la Ia[i, din luna
august“. (D.T.)
lad - 0 pct; 12. Timi[oara -
0 pct.
Campioana Rom=niei la
rugby `n 7 se decide `ns\
dup\ cel de-al doilea tur-
neu, de la Bucure[ti, din
12-13 octombrie 2007. Du-
p\ acel turneu se adun\
punctele cucerite `n cele
dou\ competi]ii, de la Cluj
[i Bucuresti, [i se face un
clasament general, prima
clasat\ devenind campi-
oan\ na]ional\. (D.T.)
13
PE SCURT
Grup\ infernal\ pentru
CSU Asesoft Ploie[ti
CSU Asesoft Ploie[ti, campioana
României la baschet masculin, a
fost repartizat\ în grupa C a
Cupei ULEB, în urma tragerii la
sor]i efectuat\ sâmb\t\ la Jesolo,
în Italia, al\turi de echipele
Akasvayu Girona (Spania),
Galatasaray Cafe Crown (Turcia),
KK Hemofarm Vrsac (Serbia),
Hanzevast Capitals (Olanda) [i
Spirou Charleroi Basket (Belgia).
Dup\ tragerea la sor]i,
finan]atorul Asesoftului, Sebastian
Ghi]\, a declarat: „Avem o grup\
grea, Girona [i Hemofarm fiind
dou\ for]e ale baschetului euro-
pean. Am intrat în hor\ [i acum
nu mai putem da înapoi. Fiindc\
marile echipe au optat pentru a
juca în ULEB Cup [i noi am f\cut
acest pas pentru suporterii no[tri
[i pentru baschetul românesc. Este
o onoare s\ juc\m al\turi de
«granzi» [i vom încerca pe cât se
poate s\ ne ridic\m la nivelul lor.
Avem resurse [i vom mai aduce
juc\tori de mare valoare. Ne mai
dorim un conduc\tor de joc, dou\
extreme [i un pivot, în afar\ de
Rashard Griffth, cu care am sem-
nat deja. Baschetul românesc a
crescut mult în ultimii cinci ani,
iar forul care organizeaz\ Euroliga
[i ULEB Cup ne consider\ un club
competitiv care poate face fa]\
standardelor impuse de managerii
acestor competi]ii. În opinia mea,
accederea Asesoftului în ULEB
este un pas înainte atât pentru
noi, ploie[tenii, cât [i pentru
România“. (D.T.)
Carmen Amariei-Lungu
s-a `ntors acas\
Handbalistele de la „U“ Jolidon
Cluj sunt într-un cantonament de
7 zile la Costine[ti. La lot s-a
prezentat [i Carmen Amariei-
Lungu dup\ ce a aranjat cu con-
ducerea clubului ca în sezonul vi-
itor s\ joace în ora[ul natal.
~mpreun\ cu antrenorul Gheorghe
Covaciu au f\cut deplasarea por-
tarii Berei Imola [i Cristina Cucu-
ian, extremele Magdalena Paras-
chiv [i Anca Mure[an, interii Car-
men Amariei-Lungu, Anca Ama-
riei (sora lui Carmen), Marinela
Gherman [i Gabriela Halatiu, cen-
trii Mihaela Ani-Senocico, Amelia
Busuioceanu [i Adriana Tudo-
rache, precum [i pivotul Florina
Bârsan. Din cantonament lipsesc
motivate juc\toarele care în pe-
rioada aceasta sus]in examenul de
bacalaureat, dar [i cele care sunt
componente ale na]ionalei de
tineret a României. (D.T.)
Smaranda P\durariu
[i Vladimir Danilov
au devenit mae[tri
interna]ionali la [ah
La a doua întâlnire trimestrial\ a
Board-ului FIDE, desf\[urat\ la
Tallinn (Estonia), s-au aprobat
câteva însemnate titluri pentru
reprezentan]ii [ahului românesc,
dup\ cum urmeaz\: mare
maestr\ interna]ional\ (WGM) -
Sabina-Francesca Foi[or; mare
maestru interna]ional (GM) -
Vlad-Cristian Jianu [i Marius
Manolache; maestr\
interna]ional\ (WIM) - Ioana-
Smaranda P\durariu (ie[eanc\
cu dubl\ legitimare Poli Ia[i-
AEM Luxten Timi[oara) [i
Mihaela Sandu; maestru in-
terna]ional (IM) - Ilie-Vladimir
Danilov (unul dintre antrenorii
de la CS Politehnica Ia[i [i
juc\tor la Hidrocon Bac\u); arbi-
tru FIDE (FA) - Tudor Ristea [i
Gabriel-Ioan Georgescu; organi-
zator interna]ional de turnee (IO)
- Gheorghe Candea [i Doru-
Alexandru Ionescu.
Conducerea FR {ah a adresat
felicit\ri tuturor „mae[trilor“
din [ahul rom=nesc [i noi suc-
cese pe viitor! (D.T.)
14 Luni, 2 iulie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
A
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 15 9 1 9 16 9

3 11 2 9 10 9
Actualitatea Actualitatea Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 1 2 3 10 7 9

2 13 4 10 2 6
din num\rul de vineri

7 1 4 3 6 2 9 5 8
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului

14 3 1 9 12 3
2 5 6 8 9 7 4 3 1
3 8 9 4 1 5 7 6 2 6 7 14 9 13 2 6 4 9 6 11 9
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 9 7 1 6 4 8 3 2 5 Aritmogriful este un gen enigmistic 15 14 2 1 3 5 4 10 7 3 9 12
de la 1 la 9. Jocul a fost 6 4 2 5 3 1 8 7 9 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc
17 12 9 18 2 6 12 2 1 3 14 4
lansat [i pe Internet [i s-a 5 3 8 7 2 9 1 4 6 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 4 9 3 1 5 6 2 8 7 totdeauna aceea[i cifr\. 3 10 8 9 15 7 19 3 7 2 14 3
tele Unite, Noua Zeeland\ 1 6 7 2 8 4 5 9 3 Careurile sunt `ntocmite 4 20 4 18 4 7
[i Croa]ia, iar `n Marea de dl. Valentin PAS|RE
8 2 5 9 7 3 6 1 4 3 10 8 19 12 9 Pornind de la numele Sf. ...
Britanie este deja consi-
derat un fenomen. Com- (4 cuvinte), `n Calendarul
6 15 9 3 13 9 Ortodox, de ast\zi, 2 iulie, de
pleta]i careul de 81 de 5 2 A H pe verticala A-B, completa]i
p\tr\]ele cu cifre cuprinse S P P C E P
11 3 10 6 7 4 careul de mai sus [i ve]i des-
`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t 9 C E O A S P T U U R E S 8 9 11 12 1 1
coperi, pe orizontal\, termeni
nici o cifr\ s\ nu apar\ de lega]i de practica bisericeasc\.
dou\ ori pe acela[i r=nd 9 6 4 7 A D S T L I R S V U L O 9 5 4 1 9 14 (Solu]ia careului al\turat `n
num\rul de m=ine )
sau pe aceea[i coloan\. 1 3 4 7 A P E T R U S I P A V E L B
6 2 12 4 13 10
Grila este `mp\r]it\ `n E L O I J A P E N I R E
nou\ careuri mai mici, 6 7 L N L A I N T N T M I M 11 2 13 4 13 2 14 9 14 4
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 3 9 1 A E I R R I I I U I N N 17 3 10 4 8 9 11 9 7 2 14 3

s\ con]in\ cifrele de la 1 H E E C E L
la 9, la fel, o singur\
6 1 5 8 15 14 2 7 2 15 14 4 16 17 3 7 4 14

3 10 6 19 8 12 4 7 3 7 2 9 14 4
dat\. (Solu]ia 9 7 Rezolvarea careului din num\rul de vineri
c a r e u l u i al\turat ` n
2 4 B
n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 08:00 ABC... de ce? (r) 10:00 M=ndrie [i prejudecat\ (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Blestemul rochiilor prin]esei
07:30 TeleMatinal 08:30 Atlas (r) 11:00 Art@.ro (r) Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea Diana (r)
Cu: Alina Bratu 09:00 Poft\ bun\! (r) 12:00 Jurnal cultural 07:00 Dimineata devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
[i Robert Florea 09:30 Jurnalul Euronews 12:30 Atlas (r) Cu: Cristina Cioran, Cu: Janne Cooper, Doug Cu: Sonya Smith
10:00 Ne vedem la TVR! (r) 09:45 Or\[elul nostru drag 13:00 Intrarea actorilor (r) Dan Capatos Davidson, Melody Thomas 08:00 Daria, iubirea mea (r)
11:00 S\n\tate pentru to]ti! Cu: Lauren Graham 14:30 Colectia design 09:00 ~n gura presei (r) Scott, Eric Braeden 09:00 C\p[une cu zah\r
11:30 Deliciile bucatariei 10:10 Plaja lui M\ru]\ 10:00 Concurs interactiv 10:00 Doc Hollywood (r) Cu: Joan Catarre
15:05 Muzica - Opere complete
12:00 Garantat 100% (r) Cu: C\t\lin M\ru]\ 11:00 V.I.P. (Cu: Pamela (comedie, Cu: Michael J. 10:15 Gitanas
16:00 Identit\]i (r) Fox) 12:30 Inocen]\ furat\
12:55 Patrula de mediu 12:00 Poirot Anderson, Natalie Raitano,
17:00 Garantat 100% (r) Christopher Michael) 11:45 Meseria[ii (r, comedie) 13:30 Prizoniera
13:00 Damon 13:00 Spellbinder: O lume nou\
13:30 ABC... de ce? 17:55 Paparazzi 12:00 Tinerii mu[chetari (r) 12:15 Emmerdale - Afaceri de Cu: Gabriela Spanic
Cu: Damon Wayans 19:00 Muzica - Opere complete (r)
14:00 Teleshopping 13:00 Observator familie (dram\, Cu: 15:30 R\zbunarea Victoriei
13:30 Desene animate: Elisabeth Estensen, Mark
Robin Hood 14:30 Tradi]ie [i me[tesug 20:00 Eclipsa Cu: Simona Gherghe Cu: Sonya Smith
(dram\, Cu: Alain Delon, Charnock, John Middleton) 17:30 Pove[tiri adev\rate
14:00 Jurnalul TVR 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 13:45 Caramuru
Monica Vitti, Francisco 13:00 {tirile PRO TV Vremea de Acas\
15:00 Teleshopping 16:00 Jurnalul TVR (comedie, Cu: Selton Mello,
16:20 Descoper\ rom=nii Rabal, Louis Seigner) 13:45 Drumul spre victorie (r) Cu: Ioana Maria Moldovan
15:30 Kronika (limba maghiar\) Camila Pitanga, Deborah
16:30 Autostrada TVR Al treilea si cel mai profund Secco) (dram\, Cu: Michael Caine) [i Drago[ St\nescu
17:00 Isabel, `n c\utarea iubirii film din trilogia care mai 16:00 T=n\r [i nelini[tit
18:00 Jurnal regional 16:00 Observator 18:30 Betty cea ur=t\
18:00 Justi]ie militar\ (dram\, cuprinde „Aventura“ [i Cu: Janne Cooper, Doug
Cu: David James Elliott, 18:30 Replay „Noaptea“. ~ntr-un ora[ din Cu: Simona Gherghe 19:30 Tequila cu suflet de femeie
Davidson, Melody Thomas Cu: Angélica Rivera,
Catherine Bell, John M. 19:00 EURO case apropierea Romei, t=n\ra 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci. Scott, Eric Braeden
Jackson, Tracey Needham) 19:30 Campionatul de comedie (r) Vittoria `[i p\r\se[te iubitul, Eduardo Yáñez
Cu: C. Andrei 17:00 {tirile PRO TV
19:00 Jurnalul TVR 20:00 Celebrit\]ile timpului t\u pe scriitorul Ricardo, dup\ o 20:30 Numai iubirea
ceart\ serioas\. A doua zi, 19:00 Observator 17:45 Om s\rac, om bogat (come- 21:45 Zorro
20:20 Forsyte Saga 20:10 Farmece (ac]iune, Vittoria pleac\ s\ se Cu: Alessandra Stoicescu, die, Cu: Horia Brenciu,
Cu: Shannen Doherty, Holly Cu: Christian Meier,
Cu: Damian Lewis, `nt=lneasc\ cu mama ei, dar, Lucian M`ndru]\ Serban Ionescu) Marlene Favela
Rupert Graves Marie Combs, Alyssa `nt=mpl\tor, `l `nt=lne[te pe 20:30 Re]eaua 18:50 {tirile PRO TV
Milano, Rose McGowan) Piero, de care se `ndr\goste[te. 22:45 Pove[tiri de noapte
21:25 Faimo[ii. Cu: C\t\lin M\ru]\ (thriller, Cu: Sandra 20:30 Dreptate pentru cei
[i Marius Moga 21:00 Ora de [tiri Premiu special al juriului la Cu: Cabral, Mircea Solcanu
festivalul de la Cannes, 1962. Bullock, Jeremy Northam, de dincolo 23:15 Clona
22:35 Agenda Sibiu (r) 22:10 Inimi fl\m=nde Dennis Miller, Wendy
22:00 Art\ ]i stil (thriller, Cu: Catherine Cu: Murilo Benicio,
22:45 Jurnalul TVR (comedie, Cu: Susan Gazelle, Diane Baker) Bell, Mark Humphrey,
Blakely, Stirling Gardner, 22:30 Jurnal cultural Giovanna Antonelli
23:20 Nocturne 23:00 Observator Damir Andrei) 00:15 Prizoniera (r) a
Marjory Graue) 23:00 Fiul (r)
00:15 Moda [i muzica sub stele - Dornic s\-[i fac\ un nume ca Cu: Andreea Berecleanu [i 22:30 {tirile PRO TV
Sibiu, 2007 (r) 00:40 Jurnal cultural (r) Andrei Zaharescu
maestru buc\tar, Miles ac- 23:00 CSI: New York
01:25 Justi]ie militar\ (r, dram\, cept\ cu entuziasm s\ orga- 00:55 Muzica - Opere complete (r) 00:00 Vr\jitoarea 00:15 C\l\torii `n necunoscut Legend\:
Cu: David James Elliott) nizeze o petrecere de propor]ii 01:45 12 am\nunte din via]a unor Cu: Christina Cole, Michael 01:10 Omul care aduce cartea (r)
pentru patru doamne elegante personaje (r) [tiri
02:15 Jurnalul TVR (r) din Beverly Hills. Fassbender 01:15 {tirile PRO TV
03:20 Departe, prin ]\ri str\ine (r) 23:45 Colec]ionarul de suflete 01:55 Garantat 100% (r) 01:00 Huff 02:30 Vedere de pe bloc (r) film artistic
(dram\) a Cu: Chris Kramer a 03:10 Minorit\]i (r) a 02:00 Concurs interactiv a 03:30 CSI: New York (r) a
 TIMP LIBER Luni, 2 iulie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
ANGAJ|RI Opera Na]ional\ Rom=n\ - ~nchiderea c\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
stagiunii 2006-2007
S.C. angajeaz\ [oferi profesioni[ti C; E pentru camion cu
remorc\ CITIR pentru Norevegia - salariu 2500 E/lun\. Limba
englez\ obligatorie. Rel. la tel: 0752.971.247.
Joi, 5 iulie, la Terasa Hotel Ciric -
„Muzica pe ape“, concert extraordinar `n
aer liber, organizat de Opera Na]ional\
Român\ Ia[i [i Complexul Hotelier
VAR| ROMAN|
VÂNZ|RI Ciric, cu participarea soli[tilor: Mihaela Ziua I - 27.07.2007: Plecare Muzeul Vatican - Sf. Ignatie,
Gr\jdeanu, Maria Macsim-Grierosu, ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Fontanella Trevi (eventual,
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61 Laura Magdalena Scripcaru, Cristina Oradea; Pia]a del Quirinale Sf. Andrea
m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Rela]ii la telefon 0727.772.685. Simionescu Sandu, Elena Buzatu, Geor- Ziua a II-a a - 28.07.2007: din Quirinale S. Carlo alle
ge Cojocariu, Adrian Ionescu, Ciprian Budapesta. Vizitarea obiec- Quattro Fontane, Aba]ia Sf.
Persoan\ fizic\, v=nd 3 ha teren zona URIC - Valea Lupului, Marele, Ricardo Nori, Cristian Waks. tivelor din Viena (Catedrala Nilo din Grottaferrata, Castel
parcela 50/2 - 8E/mp. Rela]ii la telefon 0232.313.720. La flaut: C\t\lin Simerea. Orchestra [i „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Gandolfo, Forumul Imperial,
corul Operei. Prezentarea concertului: Palatul imperial, Prim\ria, Columna lui Traian, Sf. Cosma
V=nd 18.000 mp teren - dup\ sat ARONEANU (l=ng\ p\durea Vasilica Stoiciu-Frunza [i Eduard Parlamentul) - seara; [i Damian, Forum Romanum,
F\z\n\rie). 4,5 E/mp neg. Rela]ii la telefon 0752.971.247 Sveatchevici. Conducerea muzical\: Ziua a III-aa - 29.07.2007: S. Maria din Cosmedin, Scala
Leonard Dumitriu. Maestru de cor - Deplasare pe ruta Viena - Santa, S. Giovanni in Fonte
Valeriu Gâdei, coordonare artistic\ - Venezia (Piazza San Marco, (Baptisterium), S. Giovanni in
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni,
Anda T\b\caru-Hogea. Biserica San Marco, Palatul Laterano, SS. Quattro Coro-
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal
pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404.
Dogilor, Puntea Suspinelor [i nati, S. Clemente S. Croce in
plimbare de 1 or\ prin centrul Gerusalemme;
istoric al Veneziei) - Roma Ziua a X-a a - 05.08.2007:
V=nd pavele, diferite modele. Calitate - pre] avantajos. (sosire seara); Vizitare Budapesta - Castelul
Rela]ii la telefon 0727772522 sau 0749318930. Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Buda [i Catedrala; deplasare
Ziua a IX-a a - 04.08.2007 (proo- spre Rom=nia;
gram de tab\r\): Se pot vizita Ziua a XI-a
a - 06.08.2007: De-
CUMP|R|RI urm\toarele obiective reli- plasare pe ruta Oradea - Ia[i.
gioase [i turistice:
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii la - Vatican, Pia]a San Pietro,
num\rul de telefon 0727.772.685. Sau schimb cu apartament Muzeul Literaturii Române Ia[i Servicii incluse: transport
Domul Sf. Petru (Pieta [i Ca- autocar 2* (aer condi]ionat,
cu 4 camere `n municipiul Pa[cani. Rog seriozitate! pela „Sf. Petru“, Mormântul Sf.
Iunie - Iulie: Muzeul Literaturii Ro- scaune rabatabile, instala]ie
m=ne `n colaborare cu Muzeul Obi- Petru [i urcare `n Cupola Do-
audio-video); 6 nop]i cazare cu
ceiurilor Populare din Bucovina orga- mului), Castelul San Angelo,
Pza. del Popolo, Treptele span- mic dejun, (cazarea se va face
nizeaz\, `n Galeriile de art\ „Pod Pogor- `n Tab\ra de tineret, `n bunga-
fiul, Expozi]ia „Fragmente“ (sculptur\ iole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. lowuri cu aer condi]ionat); ta-
[i grafic\ digital\) de Geo Goidaci b\ra dispune de piscine, jacuzzi
(München). Program de vizitare: Mar]i - Luigi din Francesi, Panthéo-
nul, Sf. Eustachie, Sf. Ivo, Pia- [i este la 30 minute de centrul
duminic\ - 10.00-17.00 Romei; `n pre] este inclus\
]a Navona, Sf. Agnese din
Agone, Gianicolo (Sf. Onufrie, cazarea cu mic dejun. Cina este
Palatul Culturii Fontana Paolina, Tempietto), disponibil\ pentru 7 euro, iar
Trastevere (Sf. Maria din Tras- prânzul se poate lua `n ora[;
Muzeul de Art\ din cadrul Comple- `nso]itor de grup - preot.
xului Na]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i tevere, Sf. Crisogono, Sf. Ce-
v\ invit\ la expozi]ia „Christian Paras- cilia), Isola Tiberina (Sf. Bar-
tolomeo), Capitolul, Campo- Nu sunt incluse: taxele de
chiv - Retrospective 1977- 2007“. Expo- intrare la obiectivele turistice;
zi]ia, organizat\ la ini]iativa Muzeului santo Teuton, Sf. Pudenziana,
S. M. Maggiore, Sf. Prassede, mesele care nu sunt incluse `n
Na]ional de Art\ Contemporan\ din program; alte cheltuieli per-
Bucure[ti, va fi deschis\ spre vizitare în S. Martino ai Monti, S. Pietro
in Vincoli, Piramidele, S. Paolo sonale.
Galeria de Arta Contemporan\ din
Palatul Culturii p=n\ la sf=r[itul lunii fuori le mura, Catacombele
august, urm=nd a fi itinerat\ în Bis- (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Pre]: 295 euro ^ 190 lei
tri]a, Sibiu [i Timi[oara. Expozi]ia pre- Sebastian), Via Appia Antica,
zint\ lucr\ri de pictur\, grafic\, foto -
instala]ii, picto-obiect ce se înscriu în Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
www.ziarullumina.ro mai multe cicluri de crea]ie - din anii
1980 p=n\ în prezent. a
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
 CM
YK

16 Luni, 2 iulie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

Arhiepiscopia Ia[ilor, o „prisac\ a Duhului Sf=nt“

a La M\n\stirea Dur\u din jude]ul Neam] a fost ieri slujb\ arhiereasc\ a Cu prilejul `mplinirii a 17 ani de arhip\storire a credincio[ilor
din Moldova, IPS Mitropolit Daniel a oficiat slujba Sfintei Liturghii la m\n\stirea de la poalele masivului Ceahl\u a La eveniment au
fost prezen]i membri ai Permanen]ei Centrului Eparhial, ai Adun\rii Eparhiale, protopopi, stare]i, stare]e [i foarte mul]i credincio[i a
Cu prilejul `mplinirii a 17
ani de la `ntronizarea ca Ar-
hiepiscop al Ia[ilor [i Mitro-
polit al Moldovei [i Bucovi-
nei, IPS Daniel a oficiat ieri,
1 iulie, slujba Sfintei Litur-
ghii la M\n\stirea Dur\u.
~mpreun\ cu ~nalt Prea Sfin-
]ia Sa au slujit membri ai
Permanen]ei Centrului E-
parhial Ia[i [i reprezentan]i
ai clerului din Arhiepiscopia
Ia[ilor. R\spunsurile la
Sf=nta Liturghie au fost date
de Corul „Altarul“ al Cate-
dralei mitropolitane din Ia[i.

„M=ntuitorul vrea
s\ ridice ceea ce este
c\zut `n noi“
~n cuv=ntul de `nv\]\tu-
r\ rostit `n cadrul Sf. Litur-
ghii, IPS Mitropolit Daniel a
explicat `n]elesurile duhov-
nice[ti ale Evangheliei zilei:
„Evanghelia pe care am a-
uzit-o ast\zi ne arat\ pu-
terea vindec\toare a M=ntu-
itorului nostru [i `n acela[i
timp dorin]a Sa de a-i eli-
bera pe oameni de puterea
duhurilor necurate. M=ntu-
itorul Iisus Hristos a fost
`nt=mpinat `n ]inutul Gher-
ghesenilor de doi `ndr\ci]i
care erau foarte r\i [i care
locuiau `n morminte, ar\-
t=nd, oarecum, c\ se afl\ `n-
tr-o moarte, dar `ntr-o moar-
te spiritual\, nu `ntr-una fi-
zic\, pentru c\ ace[ti oa-
meni care locuiau `n mor-
minte erau plini de r\utate
[i urau pe ceilal]i oameni,
purt=ndu-se foarte violent
cu ei. De fapt, nu ei se pur-
tau violent cu oamenii, ci
duhurile necurate care au
pus st\p=nire pe ei. Evan-
ghelia ne arat\ c\ duhurile
care `i st\p=neau pe ei se
foloseau de vocea lor, zic=nd
M=ntuitorului: «De ce-ai
venit s\ ne chinui pe noi mai
`nainte de vreme, Iisuse,
Cu prilejul `mplinirii a 17 ani de la `ntronizarea ca Arhiepiscop
al Ia[ilor [i Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei, IPS Daniel a oficiat
ieri, 1 iulie, slujba Sfintei Liturghii la M\n\stirea Dur\u
Fiul lui Dumnezeu». Prin
aceasta vedem c\ demonii
m\rturisesc dumnezeirea
M=ntuitorului Iisus Hristos
[i, `n acela[i timp, se tem de
El, de puterea Lui dreapt\,
ca Judec\tor al lumii la
sf=r[itul veacurilor.
Ei bine, M=ntuitorul `i
chinuie pe ace[ti demoni [i
acum, nu numai la sf=r[it,
f\r\ s\-i certe, prin con-
trastul sfin]eniei Lui, cu
ne`mplinirea voii lui Dum-
nezeu de c\tre demoni. Iu-
birea Lui de oameni, cea mi-
lostiv\ [i smerit\, `i chinuia
pe ei care nu iubeau pe oa-
meni, ci urau pe oameni [i
c\utau s\-i desfigureze, s\-i
risipeasc\. A[a vedem c\ de-
monii se simt chinui]i de
`ns\[i venirea M=ntuitoru-
lui Iisus Hristos. Pe de alt\
parte, `n]elegem din Evan-
ghelia de ast\zi c\ M=ntu-
itorul nu este indiferent fa]\
de suferin]a omului [i mai
ales este milostiv fa]\ de oa-
menii pentru care nu mai
mijlocea nimeni [i de care
to]i se temeau. Pentru ace[-
tia vine M=ntuitorul, ca s\-i
libereze de r\utate [i s\-i
fac\ fac\tori de bine. M=n-
tuitorul vrea s\ ridice ceea
ce este c\zut `n noi [i s\
elibereze ceea ce este `nrobit
`n noi, [i anume facult\]ile
suflete[ti ale omului create
dup\ chipul persoanelor di-
vine“.
Slujb\ de Te Deum [i
moment de bilan]
Pentru a marca momentul
deosebit de ieri, `n conti-
nuarea Sfintei Liturghii a
fost s\v=r[it\ o slujb\ de Te
Deum pentru binefacerile re-
v\rsate asupra IPS Mitropo-
lit Daniel `n cei 17 ani de ar-
hip\storire, dar [i asupra Mi-
tropoliei Moldovei [i Bucovi-
nei. Dup\ acest serviciu reli-
gios, arhimandritul Varlaam
Merticariu, vicar administra-
tiv al Arhiepiscopiei Ia[ilor, a
adresat IPS Mitropolit Da-
niel mul]umiri din partea
Permanen]ei Centrului Epar-
hial, a `ntregului cler din
La finalul slujbei a fost sfin]it\
Casa „Pelerinul“ a Centrului
Cultural-Pastoral „Sf. Daniil Sihastrul“ Dur\u
Arhiepiscopia Ia[ilor, cuvinte
de apreciere pentru ocrotirea
sa pastoral\. „Desigur, orice
aniversare ne propune un an-
umit bilan], iar bilan]ul celor
17 ani de arhip\storire a
~nalt Prea Sfin]iei Voastre
este foarte bogat, `nc=t este
imposibil s\ fie sintetizat `n
c=teva cuvinte“. De aceea,
p\rintele vicar a amintit de
institu]iile caritative, cultur-
ale [i pastoral-misionare cre-
ate `n cei 17 ani de arhi-
p\storire, de `nv\]\m=ntul
teologic care a luat o de-
osebit\ amploare, de Biblio-
teca Ecumenic\ „Dumitru
St\niloae“, „care este cea mai
bogat\ bibliotec\ teologic\
din Rom=nia“, de bisericile
construite [i m\n\stirile nou
`nfiin]ate sau reactivate, de
pelerinajul care are loc anual
la Ia[i, din ce `n ce mai am-
plu, la 14 octombrie, de ziua
Sfintei Parascheva, de sfin]ii
moldoveni canoniza]i `n ul-
timii ani... „~ntr-un mod cu
totul inspirat, printr-o meta-
for\, Mitropolitul Clujului,
Albei, Cri[anei [i Mara-
mure[ului, Bartolomeu Ana-
nia, a sintetizat aceast\ acti-
vitate a Arhiepiscopiei Ia[i-
lor, compar=nd eparhia cu o
«prisac\ a Duhului Sf=nt».
Ca `ntr-o prisac\ a Duhului
Sf=nt, fiecare m\n\stire,
fiecare schit, fiecare parohie,
fiecare institu]ie inaugurat\
de ~nalt Prea Sfin]ia Voastr\
`n cadrul arhiepiscopiei este
un stup `n care clerul, credin-
cio[ii, c\lug\rii [i c\lug\ri-
]ele se str\duiesc dup\ pu-
tin]\ s\-[i `ndeplineasc\ cu
seriozitate [i d\ruire rolul pe
care `l are fiecare“.
La finalul slujbei a fost
sfin]it\ Casa „Pelerinul“ de
l=ng\ M\n\stirea Dur\u,
apar]in=nd de Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei. As-
t\zi, ~nalt Prea Sfin]ia Sa va
fi prezent la M\n\stirea
Putna, unde au loc mani-
fest\ri speciale prilejuite de
hramul m\n\stirii, la ziua
Sf=ntului Voievod {tefan cel
Mare. (Narcisa B.)

Tipografia Albina
a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
angajeaz\
un muncitor
pentru imprimarea de ziare
(program de noapte).
Experien]a ca muncitor offset sau
montajist constituie un avantaj.
~mpreun\ cu IPS Mitropolit Daniel au slujit membri Rela]ii la telefon 0722/800.895
ai Permanen]ei Centrului Eparhial Ia[i [i reprezentan]i ai clerului din Arhiepiscopia Ia[ilor

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

Mar]i,
3 iulie 2007
1 LEU exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse info@ziarullumina.ro
Nr. 151 (752) Anul III Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

„Un muzician complet

S\rb\toarea M\n\stirii Putna,
este cel care poate
locul unde odihne[te Sf=ntul
PAGINA 4

PAGINA 5
s\ c=nte `n orchestr\,
Voievod {tefan cel Mare
`n cvartet, solo sau popular\“

Pe uli]a Buc[inescu,
la duduia Otilia
a La c=]iva pa[i de strada Zlataust, unde am fost s\pt\m=na trecut\, `n c\utarea casei Teodorenilor, ne a[teapt\
alt\ pitoreasc\ uli]\ a vechiului Ia[i, `n care se mai g\sesc c=teva relicve uitate [i pline de amintiri Cre[terea pensiilor
a Este strada numit\ ast\zi Otilia Cazimir, ce s-a numit, p=n\ `n 1994, Buc[inescu a Acolo a tr\it duduia Otilia,
scriitoarea socotit\ de un cronicar al vremurilor trecute „bunica cu mii de nepo]i [i str\nepo]i“, pentru ginga[a ei
provoac\ efecte `n lan]
PAGINA 6
aplecare c\tre copii, c\rora le-a `nchinat multe pagini duioase a Fiindc\ luna trecut\ s-au `mplinit 40 de ani de la
plecarea sa la cele ve[nice [i pu]ini dintre noi, fo[tii cititori, i-am dus o floare `n gr\dina t\cerii, unde s-a retras,
la 8 iunie 1967, v\ propunem `nc\ o vizit\, cu aduceri-aminte, multe inedite, `n mahalaua Zlataustului a PAGINILE 8-9

CM CM
YK
PD [i PLD `[i
YK

oficializeaz\ rela]ia
`n ciuda liberalilor
PAGINA 7

POZA ZILEI CEC r\m=ne la stat p=n\ `n 2011
Casa de Economii [i Con-
semna]iuni (CEC) va r\m=-
ne `n proprietatea statului
cel pu]in `nc\ patru ani, o
decizie privind reluarea pro-
cesului de privatizare [i me-
toda de v=nzare a ac]iunilor
urm=nd s\ fie luat\ dup\
2011, cu doi ani peste ter-
menul avansat de Guvern [i
conducerea b\ncii.
Privatizarea CEC va fi
decis\ dup\ derularea u-
nui program de restructu-
rare a b\ncii, pentru rec=[-
tigarea pozi]iei avute pe
pia]a rom=neasc\, conform
unui document al Minis-
terului Economiei [i Finan-
]elor transmis la Guvern,
s\pt\m=na trecut\. „Preci-
z\m c\ decizia privind re-
luarea procesului de priva-
Medicii suceveni
nu sunt interesa]i
de evaluarea st\rii de
s\n\tate a popula]iei
PAGINA 10
tizare, precum [i metoda de
privatizare urmeaz\ a fi
stabilit\ dup\ 2011“, se
arat\ `n documentul sem-
nat de ministrul Economiei
[i Finan]elor, Varujan
Vosganian.
Procesul de privatizare
a CEC a fost oprit `n luna
decembrie a anului trecut,
dup\ ce statul a primit o
singur\ ofert\, de 560 de
milioane de euro de la
National Bank of Greece,
considerat\ prea redus\.
La sf=r[itul anului 2006,
Guvernul a majorat cu
circa 150 de milioane de
euro capitalul social al
CEC [i a ar\tat c\ banca
S\pt\m=na probelor
va fi restructurat\, f\r\ s\
fie privatizat\ mai de-
scrise la bacalaureat
vreme de doi ani. a PAGINA 11

nescu consider\ c\ aceas- importatori“, a spus {er- Meteo

Trec\torii care traverseaz\ Pia]a Unirii
din Bucure[ti mai pot admira c=teva zile
culorile pe care le-au dob=ndit f=nt=nile din
zon\, de la verde la roz, portocaliu, mov [i
albastru. Controversata idee a fost a unui
artist cu studii la Viena, Daniel Gontz. a
Leul continu\ s\ se aprecieze
Leul a continuat s\ se
aprecieze [i ieri, fa]\ de
euro [i dolar, partitatea
fa]\ de moneda european\
fiind, ieri, de 3,1340 la
unu, `n cre[tere cu 0,0228
unit\]i, fa]\ de vineri, a
puterii de cump\rare a
monedei na]ionale. Analis-
tul economic Ilie {erb\-
t\ apreciere a leului este
„artificial\“ [i „serve[te
unor interese oculte“, fiind
`n avantajul importato-
rilor. „Trebuie s\ [tim c\
mul]i politicieni sunt [i
b\nescu la un post de tele-
viziune. Leul s-a apreciat
[i fa]\ de dolarul ameri- Soare Y
can, cota]ia fiind de 2,2907 maxima 33 °C
lei la unu, fa]\ de 2,3246 minima 20 °C
lei la un dolar, vineri. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Mar]i, 3 iulie 2007 CALENDARUL ZILEI

ISTORIA EVANGHELIA ZILEI `ntre]ine via]a, neghina

CRE{TINISMULUI
(DCCIV) Grâul [i neghina
„Iisus le-a pus lor alt\
pild\, zicând: «Asemenea
este `mp\r\]ia cerurilor
omului care a sem\nat s\-
mân]\ bun\ `n ]arina sa.
Dar pe când oamenii dor-
meau, a venit vr\jma[ul
lui, a sem\nat neghin\
printre grâu [i s-a dus. Iar
dac\ a crescut paiul [i a
f\cut rod, atunci s-a ar\tat
[i neghina. Venind slugile
st\pânului casei, i-au zis:
'Doamne, n-ai sem\nat tu,
oare, s\mân]\ bun\ `n ]a-
rina ta? De unde dar are
neghin\?'. Iar el le-a r\s-
puns: 'Un om vr\jma[ a f\-
cut aceasta'. Slugile i-au
zis: 'Voie[ti deci s\ ne du-
Sf. Paisie de la Hilandar cem [i s-o plivim?'. El `ns\ a
(1722-1773) zis: 'Nu, ca nu cumva, pli-
vind neghina, s\ smulge]i o
dat\ cu ea [i grâul. L\sa]i
s\ creasc\ `mpreun\ [i
grâul [i neghina, pân\ la
seceri[, [i la vremea seceri-
[ului voi zice secer\torilor:
Plivi]i `ntâi neghina [i le-
ga]i-o `n snopi ca s-o ardem,
iar grâul aduna]i-l `n jitni]a
mea'».“ (Matei 13, 24-30)
***
~n fragmentul evanghe-
lic de ast\zi, Domnul Iisus
Hristos pune `n fa]a ochilor
no[tri un contrast: grâul [i
neghina. Dac\ grâul este
cel care prin m\cinare de-
vine f\in\, element princi-
pal al pâinii, neghina nu
numai c\ este nefolosi-
toare, dar are [i un gust a-
mar. Grâul hr\ne[te [i
este `ntre]inut\ artificial,
ca un parazit, ca un exem-
plu de ceea ce nu trebuie s\
fie cre[tinul. Observ\m c\
`ntâi a fost sem\nat grâul,
apoi, `n miez de noapte,
adic\ `n lipsa luminii, s-a
sem\nat [i neghina. De[i
grâul [i neghina au nevoie
de lumin\, de lumina soa-
relui, pentru a cre[te [i dez-
volta, neghina este cea care
a ocolit lumina. De aceea,
`n final, grâul este cinstit
prin faptul c\ pâinea f\-
cut\ din el ajunge un dar
oferit lui Dumnezeu, [i prin
pogorârea Sfântului Duh `n
timpul Sfintei Liturghii
devine Trupul Domnului
nostru Iisus Hristos.
Neghina va arde `n foc ca
orice buruian\. Ai v\zut vre-
odat\ ce flori frumoase [i
atr\g\toare au spinii [i p\-
l\mida? (Rubric\ realizat\
de pr. Dumitru P|DURA-
RU, Radio Trinitas)

Biserica Ortodox\
Bulgar\ `n secolele
XVI-XVIII (II)
~n aceast\ perioad\, clerul bul-
gar a luptat pentru `nl\turarea
ierarhiei fanariote [i pentru in-
troducerea limbii bulgare `n
[coli [i biserici. Lupta pentru
independen]a Bulgariei, publi-
carea de c\r]i, iar mai târziu de
reviste [i ziare, `nfiin]area de
[coli [i oficializarea limbii [i
culturii au constituit primii
pa[i spre revitalizarea na]iunii
bulgare. C\lug\rul Paisie a
venit `n Bulgaria, `n 1762, din
M\n\stirea Hilandar, din Sfân-
tul Munte Athos, cu minunata
lui carte despre „Istoria Bulga-
riei“, pe care a r\spândit-o `n
toat\ ]ara, ea având un impact
imens asupra mentalit\]ii bul-
garilor. De[i era o persoan\
boln\vicioas\, monahul Paisie
n-a `ncetat s\ caute, timp de
doi ani, `n m\n\stirile Sfân-
tului Munte [i `n str\in\tate,
informa]ii referitoare la istoria
poporului [i a Bisericii sale.
Iat\ ce a afirmat el: „N-am
`nv\]at nici gramatic\, nu cu-
nosc nici cuvinte `nalte, politi-
ce[ti, ci am scris f\r\ preten]ie,
ca un bulgar simplu ce sunt.
Sârbii [i grecii... ne batjocoresc
spunând c\ noi n-avem istorie.
De aceea m-am nevoit vreme de
doi ani s\ adun de pretutindeni
pe unde am putut tot ce se [tie
despre neamul [i limba noas-
tr\. Citi]i [i cunoa[te]i, iubi]i
cititori, pentru ca s\ nu mai fi]i
batjocori]i [i huli]i de alte nea-
muri [i limbi“. Istoria c\lug\-
rului bulgar Paisie de la Hilan-
dar a declan[at `nceputul unui
proces cultural [i politic, reu-
[ind s\ lumineze genera]ii
`ntregi `n calea spre progres,
care a durat pân\ la sfâr[itul
secolului al XIX-lea, concretizat
prin unirea bulgarilor [i ob]ine-
rea independen]ei, la `nceputul
secolului XX. ~ntrucât patri-
arhiile de la Peci [i Ohrida e-
rau foarte s\race, ele au fost
desfiin]ate de patriarhul de
Constantinopol, Samuil I Han-
geris (1763-1768; 1773-1774),
la presiunea statului turc.
Astfel, la 11 septembrie 1766,
sultanul Mustafa al III-lea
(1767-1776) a desfiin]at printr-
un decret Patriarhia Sârb\ de
Peci, iar patriarhul ecumenic
Samuil I Hangeris a trecut sub
jurisdic]ia Patriarhiei Ecume-
nice. Un an mai târziu, la 16
ianuarie 1767, acela[i patriarh
ecumenic a trecut Patriarhia
Greco-Bulgar\ de Ohrida sub
jurisdic]ia Patriarhiei Ecume-
nice, r\mânând astfel singura
Patriarhie `n Imperiul Otoman
pân\ dup\ Primul R\zboi
Mondial (1914-1918). Aceasta a
fost numit\ apoi de credincio[ii
sârbi [i bulgari ca „filetism“ et-
nic unilateral. (Rubric\ realiza-
t\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Anatolie l-a caterisit la a 1767 - A fost publi- ma]i din sud-estul Euro- care au p\r\sit România
Sinodul de la Calcedon [i cat\ prima edi]ie a celui pei (n. 1841); `ntre anii 1948 [i 1989;
a pus `n diptice numele mai vechi ziar din Norve- a 1935 - A murit An- au fost ale[i post-mortem
Sfântului Flavian, care gia, („Adresseavisen“) a- dre Citroen, industria[ [i membri ai Academiei -
fusese caterisit de Dios- flat `nc\ `n tipar `n pre- inginer francez, cunoscut Constantin Brâncu[i,
cor. {i a trimis Sfântul zent; constructor de ma[ini Mircea Eliade, Mircea
Anatolie epistole epis- a 1850 - Apare cu `n- (n.5.II.1878); Florian, Constantin Noi-
copilor, `ndemnându-i s\ treruperi (pân\ la a 1990 - Adunarea ge- ca, Nichita St\nescu,
30.XII.1858), la Ia[i, de neral\ a Academiei Ro-
anatematizeze pe `nce- Marin Preda [i Ioan Mo-
p\torii ereziilor - adic\ dou\ ori pe s\pt\mân\, mâne a hot\rât re`nca-
ziarul „Zimbrul“, sub drarea ca membri a tutu- raru;
pe Nestorie, Eutihie [i a 2002 - A decedat Iri-
Dioscor. Sfântul Anato- conducerea lui D. Gusti, ror celor c\rora li se re-
Th. Codrescu [i V. A. U- tr\sese aceast\ calitate na Nicolau, specialist `n
lie a urmat Sf. Flavian `n 1948, precum [i con- etnologie, istorie oral\ [i
rechia; publica]ia `mbina
[i, p\storind Biserica `n siderarea ca membri a muzeologie, doctor `n filo-
informa]ia [i comenta-
dreapta credin]\ vreme riul politic cu literatura; tuturor academicienilor logie-folclor (n. 1946). a
de opt ani, s-a mutat din noiembrie 1858 a
c\tre Domnul, l\sând `n
ap\rut cu titlul „Zimbrul
locul s\u pe Sfântul [i vulturul“; 124 de ani
Sfântul Mucenic Ghenadie. a 1854 - S-a n\scut de la na[terea
Iachint Leoš Janácec, compozi- lui Franz Kafka
Tot `n aceast\ zi, Bise- tor, muzicolog, pedagog
Originar din Cezareea rica face pomenirea Sfin- [i dirijor, cel mai impor-
Franz Kafka s-a n\s-
Capadociei, Sfântul Ia- ]ilor Mucenici Teodot [i tant compozitor ceh al cut pe 3 iulie 1883, `n
chint a fost slujitorul `m-
Teodota, Diomid, Evlam- secolului XX (n. 1928); Praga, `ntr-o familie de
p\ratului Traian (98- pie, Meliton, Petru, As- a 1900 - A avut loc evrei mici burghezi. Ta-
117). Fiind pârât c\ este clipiodot [i Golinduh [i a prima ascensiune a unui t\l s\u era un om ambi-
cre[tin, Iachint a fost Sfin]ilor Mucenici Marcu dirijabil (zepelin). Ferdi- ]ios, care [i-a dat copiii
condamnat la moarte. [i Mochian. nand, conte von Zeppelin s\ `nve]e la [colile ger-
(1838-1917), constructor mane, nu la cele cehe, [i
care mergea la sinagog\
Sfântul Anatolie, Mâine, Biserica face german de dirijabile, a
doar de patru ori pe an.
pomenirea Sfântului An- fost primul care a folosit
patriarhul drei, arhiepiscopul Cre- motorul cu combustie in- Franz s-a aflat astfel `n
Constantinopolului tern\ pentru propulsia sfera a trei culturi: cea
tei. iudaic\, pe care o va re-
acestor aparate de zbor;
Acesta era preot al a 1928 - Prima trans- descoperi mai t=rziu,
Bisericii Alexandriei. A ~n ziua de 3 iulie, misiune de televiziune cea german\ [i cea ceh\.
Totu[i, el va scrie exclu-
fost hirotonit arhiepiscop istoria consemneaz\: color `n Londra; siv `n german\, ceea ce
al Constantinopolului `n a 1933 - A decedat i-a favorizat celebritatea
vremea lui Teodosie cel a 1608 - Exploratorul Mihail {u]u, istoric [i de mai t=rziu. Dup\ o
Mic, pentru c\ Dioscor francez Samuel de membru al Academiei tentativ\ de a studia
spera s\-i fie ajut\tor `n Champlain a `nfiin]at Române, unul dintre cei natoriul de la Kierling,
chimia [i dup\ o trecere
erezia sa. Dar fericitul ora[ul Quebec (Canada); mai cunoscu]i numis- pe la Facultatea de Lite- l=ng\ Viena. O mare
parte din operele sale a
ratur\ German\, Kafka
fost publicat\ f\r\ ac-
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a a urmat Dreptul, pe care
l-a absolvit `n 1906, `n- ceptul s\u, dup\ moar-
cheind chiar cu o diplo- te. Scriitorul Max Brod,
Cine nu iube[te pe Dumnezeu, m\ de doctorat. prietenul lui din facul-
De[i specialist `n tate, primise stricte in-
nu-[i poate iubi aproapele Drept, Kafka a ales o struc]iuni de a arde
O tân\r\ s-a logodit cu un tân\r [i profesie curioas\: a fost toate manuscrisele, c\ci
toat\ via]a un simplu Kafka era absolut con-
c\s\toria urma s\ aib\ loc `n scurt\
vreme. ~ntr-o sear\ tân\ra pereche se a- agent de asigur\ri. Se vins c\ `i lipsea total tal-
entul literar. Dimpotri-
fla la o petrecere, iar tân\rul era voios, spune c\ acest\ profesie
plin de spirit [i cuprins de dorul de a dis- avea avantajul de a-i v\, Brod a decis s\ pu-
tra `ntreaga societate. Glumele lui alu- oferi lui Franz un pro- blice romanele respec-
necar\ [i atinser\ [i sfera religiei. Tân\- gram de lucru flexibil [i tive, printre care se nu-
ra fat\ s-a indispus de glumele lui [i chiar mai scurt, ceea ce m\r\ cele mai cunos-
când acesta a spus `nc\ una, `n care se `i l\sa timpul de a se cute titluri ale scriitoru-
referea la Dumnezeu, fata s-a `nsp\i- dedica lucrului la nuvele lui ceh: „Procesul“, „Cas-
mântat [i a zis: [i romane. Literatura a telul“ [i „America“. A-
- Din momentul ce am observat c\ nu devenit repede singura proape necunoscut `n
cinste[ti religia, nu mai sunt logodnica pasiune a lui Franz, timpul vie]ii, Kafka a
ta. Cine nu iube[te pe Dumnezeu, nici care `ncepe s\ scrie de fost descoperit mult mai
so]ia nu [i-o poate iubi cu adev\rat. prin 1907. t=rziu, `n anii '50, fiind
Zadarnice au fost cuvintele pline de Via]a lui Kafka s-a de atunci `ncoace citit ca
c\in]\ ale tân\rului. Logodnica a r\mas sf=r[it pe 3 iunie 1924. unul dintre scriitorii
la hot\rârea ei de a se desp\r]i. (Grigo - Bolnav de tuberculoz\, principali ai literaturii
rie Com[a, O mie de pilde) scriitorul a murit `n sa- moderne. (F.H.)

TABLETA DE OBSERVATOR
Ap\r\torul c\r]ilor din
Biblioteca Sfântului Sinod
de Grigore
RADOSLAVESCU
Dup\ cum lumina se na[te
din flac\ra focului, tot a[a
cultura r\sare din cult.
No]iunea de cultur\ provi-
ne din cea de cult, ambele re-
alit\]i `mpletindu-se `n via]a
laic\ [i `n misiunea Bisericii.
De aceea, `ntre Revela]ie [i
cultur\ exist\, datorit\ Bise-
ricii, o leg\tur\ de nedesf\-
cut, c\ci Evanghelia are nevo-
ie de cultur\, dup\ cum nici
cultura nu se poate dispensa
de Revela]ia divin\.
Biserica,
creatoare de cultur\
La noi, cultura `[i are `nce-
puturile `n tinda Bisericii, un-
de, prin osteneala `n]elep]ilor
[i nenum\ra]ilor ei slujitori,
s-au dezvoltat limba [i civi-
liza]ia româneasc\, poporul
român, de la bun `nceput po-
por cre[tin, m\rturisind cre-
din]a ortodox\ r\s\ritean\,
dar exprimându-se `ntr-o lim-
b\ romanic\, adic\ de origine
apusean\. Astfel c\ Biserica
noastr\ Ortodox\ nu s-a mul-
]umit doar s\ fac\ apel la cul-
tur\ pentru edificarea doctri-
nar\, cultic\ sau misionar\ a
credincio[ilor ei, ci a fost cre-
atoare de cultur\, propov\-
duind mistica iubirii - ca ma-
nifestare la nivelul rela]iilor
dintre oameni -, dar [i spiritul
de echilibru specific apusean,
ceea ce a dat culturii române[-
ti for]a de creativitate, rafi-
nament, subtilitate [i bog\]ie.
Peste jum\tate
de secol, bibliotecar
al Sf=ntului Sinod
Dac\ ast\zi cultura noas-
tr\ este mai bogat\ [i `[i are
identitatea proprie, care `i
permite s\ se integreze armo-
nios `n civiliza]ia european\
[i s\ contribuie la univer-
salizarea prin diversitate a
culturilor apusene este [i pen-
tru c\ din rândul `n]elep]ilor
c\rturari face parte [i preotul
arhimandrit Grigorie B\bu[,
pensionat din pozi]ia de direc-
tor al Bibliotecii Sfântului
Sinod, care `mpline[te 92 de
ani, dintre care, aproape 55
de ani ca ap\r\tor al c\r]ilor.
Când a fost `nfiin]at\ Bi-
blioteca Sfântului Sinod, a-
cum mai bine de o jum\tate
de secol, Grigorie B\bu[ a fost
numit s\ patroneze [i s\
transforme aceast\ institu]ie
`n cea mai mare bibliotec\ pa-
triarhal\ de pe meleagurile
sud-est europene. {i a reu[it.
O adev\rat\ comoar\
Pu]ini dintre noi [tiu ast\zi
c\ `n incinta M\n\stirii An-
tim se g\se[te Biblioteca
Sfântului Sinod, care prelun-
ge[te [i sublimeaz\ bogata
tradi]ie a vechilor noastre bi-
blioteci m\n\stire[ti, adev\-
rate [coli de zidire sufleteasc\
[i cultural\ a neamului, vetre
de lumin\ duhovniceasc\, de
dragoste de oameni [i de
Dumnezeu, de iubire de neam
[i de patrie.
D\ruit total vie]ii c\r]ilor,
timp de peste 60 de ani, p\-
rintele Grigorie B\bu[ a adu-
nat cu o perseveren]\ greu de
egalat, `nvingând inerentele
greut\]i, nenum\rate volume
din cartea veche româneasc\,
ca [i din ultimele trei secole, a
strâns zeci [i zeci de manu-
scrise de o incontestabil\ va-
loare, sute de ziare [i reviste
de informare teologic\ [i laic\,
pe care le-a rânduit, cu mân\
de maestru, `n zecile de rafturi
ale Bibliotecii Sfântului Sinod.
Dintre numeroasele manu-
scrise recuperate de la even-
tualele distrugeri - din cauza
vitregiilor timpului sau negli-
jen]ei oamenilor - aici se p\s-
treaz\, `n bune condi]ii de
conservare, circa 250 de ma-
nuscrise psaltice, o adev\rat\
comoar\, fapt ce constituie un
principal izvor de studii pen-
tru teologi, pentru istorici, fi-
losofi, cercet\tori [i exege]i.
Distins cu
Crucea Patriarhal\
Pentru `ntreaga activitate
[tiin]ific\, didactic\ de orga-
nizare [i de conducere a celei
mai mari biblioteci a BOR,
dar mai ales pentru dârzenia,
curajul [i eroismul cu care a
ap\rat acest inestimabil teza-
ur de carte, care este Biblio-
teca Sfântului Sinod, Grigorie
B\bu[, unanim apreciat drept
un c\rturar de cea mai fin\
forma]ie cultural\, un erudit
cu fermec\toare conversa]ii, un
energic [i ne`ntrecut `ntoc-
mitor de carte, a fost r\spl\tit
cu cea mai `nalt\ distinc]ie a
Bisericii, Crucea Patriarhal\,
precum [i cu medalii biseri-
ce[ti comemorative.
De la cele 4.000 de volume
cu care a plecat la drum, bi-
blioteca de la M\n\stirea An-
tim a ajuns ast\zi la aproape
100.000, din care câteva mii
sunt catalogate, „c\r]i rare“,
iar altele sunt manuscrise
vechi, din secolele XVI-XVII.
Printre c\r]ile vechi [i rare,
str\lucind `n ferec\turi scum-
pe, se pot admira: M\rg\rita-
rele (Vene]ia 1643), Cazania
lui Varlaam (Ia[i—1643), No-
ul Testament (B\lgrad 1648),
Evanghelia `nv\]\toare (Dea-
lu 1643), Biblia lui {erban
Cantacuzino (Bucure[ti 1688)
colec]ia Michaelis ritii napoli-
tani (Basileam 1517) ori Varii
historiae romanae scriptores
graeci et latini (15445). ~ntre
manuscrisele de inestimabil\
valoare datorit\ scrierii artis-
tice [i a podoabelor emailate
Arhim.
Grigorie
B\bu[
OPINII & COMENTARII
Cu hramul „Tuturor Sfin]ilor“, M\n\stirea Antim se afl\
`n Bucure[ti, `n strada Antim nr. 29 (la intersec]ia cu
strada Justi]iei), de la Pia]a Unirii spre Casa Poporului,
pe partea stâng\. Este m\n\stire de c\lug\ri,
ce l-a avut ca stare], pân\ la trecerea sa la Domnul,
pe arhimandritul Sofian Boghiu. Ctitorul acestui
a[ez\mânt este Sfântul Ierarh Antim Ivireanul,
care a construit m\n\stirea `ntre anii 1713-1715,
pe amplasamentul unei modeste biserici din lemn
str\luce[te Tâlcul Evanghelii-
lor [i Molitfelnicul diaconului
Coresi.
Model de `nalt\ ]inut\
c\rtur\reasc\
Dar Biblioteca Sfântului
Sinod nu este muzeu de anti-
chit\]i bibliofile. Ea este o bi-
bliotec\ vie, modern\, cuprin-
z\toare de lucr\ri clasice [i
recente, de o valoare docu-
mentar\ cre[tin\, [i `n gene-
ral, cultural\, plin\ de enci-
clopedii [i antologii.
~n urm\ cu peste o jum\-
tate de secol, venea la cârmui-
rea Bibliotecii Sfântului Si-
nod un cuvios c\lug\r de a-
leas\ cultur\ c\rtur\reasc\,
erudit [i tr\itor al smeritei
cuget\ri, cel care [i-a `nchinat
`ntreaga via]\ conserv\rii [i
sporirii comorilor de carte bi-
sericeasc\: azi, p\rintele Ar-
himandrit Grigorie B\bu[.
Doar o `ntrerupere dureroas\
de cinci ani petrecu]i `n mai
multe temni]e comuniste din
]ar\, inclusiv la Aiud, l-au
]inut departe de bibiliteca
c\reia i-a d\ruit toat\ via]a.
Monah de la vârsta de 13
ani, absolvent de seminar,
doctor cu teza „Tip\riturile
psaltice ale lui Anton Pann“,
preot spiritual al Institutului
Teologic, arhimandrit [i con-
silier patriarhal, Grigorie B\-
bu[ este un model nu numai
de `nalt\ ]inut\ c\rturiceas-
c\, dar [i de responsabilitate
fa]\ de c\r]i [i de bibliotec\,
`n general.
Exemplul prea cuvio[iei
sale se cuvine a fi urmat de
c\tre to]i cei care arunc\ as-
t\zi cartea la co[ul de gunoi.
Dar [i de c\tre cei care, prin
puterile trec\toare ce le sunt
date `n comune, `n sate, `n
ora[e, `n [coli, `n `ntreprinde-
rile care nu s-au `nchis `nc\,
`n spitale ori `n atâtea alte lo-
ca]ii, o dat\ cu tranzi]ia, des-
fiin]eaz\ [i bibliotecile, trimi-
]ând c\r]ile (adunate cu grij\
de predecesori) la depozitele
de maculatur\. Exemplul c\r-
turarului B\bu[ este cu atât
mai elocvent, cu cât, [i la a-
ceast\ vârst\, pensionar fiind
[i retr\gându-se la M\n\sti-
rea Cheia, este pornit s-o i-a
de la cap\t pe drumul strân-
gerii c\r]ilor, ca acum mai
bine de o jum\tate de secol, [i
s\ `nfiin]eze aici o bibliotec\ a
sfântului l\ca[. Care `nseam-
n\ nu numai rafturi cu c\r]i,
dar [i o construc]ie nou\.
La mul]i [i ferici]i ani, prea
cuvioase p\rinte profesor ar-
himandrit Grigorie B\bu[! a
Mar]i, 3 iulie 2007 3
LUMINA}I-V| FA}A!
Caii lui Drago[
de Lucian VASILIU
Nu este vorba, hic et nunc, nici despre
„Fefeleaga“ lui Ion Slavici, nici despre „Pi-
sicu]a“ lui Calistrat Hoga[. Nici despre
mâr]oage, nici despre catâri. Nici despre
bidivii de curse, nici despre telegarii
mo[ului Nichifor Co]cariu...
Scriem despre caii artistului plastic
Drago[ P|TRA{CU, descin[i din spa]ii
asiro-babiloniene, din grafica lui Marcel
Chirnoag\, din poemele lui Nichita
St\nescu.
Povestea noastr\ e relativ simpl\, dar
cu sensuri majore... Undeva, pe malul Bah-
luiului, `n cartierul studen]esc „Tudor
Vladimirescu“, `n coasta Facult\]ii de
Chimie, se afl\ un club-restaurant de elit\,
pentru relaxare boem-superioar\, spiritu-
alizat\.
Patronul (`n chip de MECENA - rara
avis `n vremurile noastre individualiste) a
solicitat graficianului, profesorului Drago[
P\tra[cu, lucr\ri care s\ `nnobileze spa]iul
de destindere, de joc (incluzând aici [i par-
tide de biliard).
~n urm\ cu 7 ani, a fost vernisat\ prima
lucrare p\tra[cian\. I s-au ad\ugat dou\,
pe zidul estic al cl\dirii, tripticul reprezen-
tând o reu[it\ [i... un alt Drago[ P\tra[cu
(desenatorul, graficianul, gravorul excep-
]ional).
Mai r\m\sese un perete de ilustrat. Cel
dinspre sudul mediteranean.
Artistul a `nceput c\ut\rile, a studiat
variantele, a adunat materialele. {i-a ales
ucenicul... A sacrificat un an de efort cre[-
tin, spiritual, dar [i fizic, pentru a ne oferi
o lucrare memorabil\, unicat `n spa]iul
nostru artistic (nu numai ie[ean).
Spunea autorul (`ntr-o sâmb\t\ seara
colocvial\, de fa]\ fiind, `ntre al]ii, Dan
Hatmanu, Jeno Bartos, Grigore Ilisei, {te-
fan Afloroaie, Ioan Holban, Constantin
Tofan, Vasile Arhire), se confesa inspiratul
artist: „Un an am fost c\s\torit cu... MO-
TORUL!“. „Motorul“ este numele pub-ului
[i vocabula ne-a amintit versurile lui Mihai
Ursachi: „Un om din Tecuci avea un motor/
Dar nu i-a folosit la nimic!“. Motorul ca
gratuitate, arta ca sublimitate, gestul ca
transcenden]\...
Luni `ntregi, `mpreun\ cu so]ia, fiul [i
prietenii, Drago[ P\tra[cu a adunat obiecte
pentru a le pune `n noua oper\. Obiecte
vechi, uzate, precum instrumente muzicale,
conducte, chei, lac\te, pietre... Din preajma
M\n\stirii Sucevi]a, din parcurile, târ-
gurile, talciocurile din Viena sau Paris.
Desprins de bidimensional, contaminat
de suprareali[ti [i, `n mod asumat, de fran-
cezul Arman, Drago[ P\tra[cu a dat o nou\
via]\ vechiturilor (ro]i, spi]e, arcuri etc.), re-
condi]ionându-le, sudându-le, punându-le
`n dialog estetic, `ntr-un câmp vizual nou,
de inspira]ie „art nouveau“, `nsufle]ind un
banal zid, sugerând, provocând, incitând...
Ca scurt\ descriere: `n stânga, un cal
mitologic, imperial, puternic, simbol al Vie-
]ii, al prosperit\]ii, al for]ei. Un idol `n care
reg\sim repere ale filosofiei [i credin]elor
orientale. ~n dreapta: un grifon, un fel de
stru]o-c\mil\ cantemireasc\ r\sturnat\
(lumea pe dos, sugestii despre contempo-
raneitate), aluzie la Moarte, la muzeificare
(„calul“, r\sturnat este expus privirii pe o
coloan\, precum `n tablourile lui Dali).
Dinamic\, muzicalitate, cromatic\ ex-
presiv\. Acestea ar fi, succint, câteva cons-
tat\ri pe care ni le ofer\, `n plan estetic,
excep]ionala lucrare datorat\ lui Drago[
P\tra[cu (`n chip de indicibil cavaler al
artelor).
* Lucian Vasiliu este scriitor, coordonator
al revistei „Dacia literar\“
4 Mar]i, 3 iulie 2007
S\rb\toarea M\n\stirii Putna, locul unde
odihne[te Sf=ntul Voievod {tefan cel Mare
a ~n fiecare an, la 2 iulie, M\n\stirea Putna este locul unde sute de credincio[i, ierarhi [i zeci de preo]i, autorit\]i locale, dar [i
personalit\]i din `ntreaga ]ar\ vin s\ se `nchine la morm=ntul domnitorului {tefan cel Mare a Anul acesta, trei ierarhi au oficiat Sf=nta
Liturghie, dup\ care s-au oferit distinc]ii, lucr\ri despre domnia lui {tefan cel Mare [i s-a sus]inut un program artistic a
Manifest\rile religioase Dumnezeu. A[adar, ast\zi Ziua de 2 iulie,
dedicate s\rb\torii M\- c=nd pomenim pe Sf=ntul
n\stirii „Adormirea Maicii {tefan cel Mare, Evanghe- zi na]ional\
Domnului“ din Putna, lo-
cul unde odihne[te pentru
ve[nicie marele voievod
{tefan cel Mare, au `nce-
put cu slujba Privegherii
(Vecernia unit\ cu Litia [i
Utrenia) oficiat\ `n seara
de 1 iulie de IPS Pimen,
Arhiepiscopul Sucevei [i
R\d\u]ilor. Ieri, un impre-
sionant sobor de preo]i,
condus de IPS Daniel Mi-
tropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, IPS Pimen, Arhie-
piscop al Sucevei [i R\d\u-
]ilor, [i PS Ioachim B\c\-
uanul, Arhiereu-Vicar al
Episcopiei Romanului, a
oficiat slujba Sfintei Litur-
ghii, la care au participat
sute de credincio[i.
Evanghelia pentru
marii conduc\tori
~n cuv=ntul de `nv\]\-
tur\ de la Sf=nta Litur-
ghie, IPS Mitropolit Daniel
a ar\tat de ce textul evan-
ghelic citit ieri a fost r=n-
duit de Biseric\ a se citi `n
ziua `nchinat\ Sfin]ilor
~mp\ra]i Constantin [i
Elena, dar [i la s\rb\-
toarea Sf=ntului Voievod
{tefan cel Mare. „~n lu-
crarea Sf=ntului ~mp\rat
Constantin cel Mare, c=t [i
`n cea a Sf=ntului Voievod
{tefan cel Mare, Biserica a
v\zut lucrarea harului
M=ntuitorului nostru Iisus
Hristos pentru ap\rarea
Bisericii, pentru p\stori-
rea, pentru purtarea de
grij\ fa]\ de nevoile Bise-
ricii. At=t `mp\ratul Cons-
tantin cel Mare, c=t [i voie-
vodul {tefan cel Mare sunt
asem\na]i cu un p\stor
bun care are grij\ de cei
p\stori]i, care are dragoste
p\rinteasc\, care are com-
pasiune [i este dornic s\
hr\neasc\, s\ d\ruiasc\
toate cele necesare turmei,
pentru ca aceasta s\ fie
una curat\, integr\, fru-
moas\ [i binepl\cut\ lui
S\rb\toare [i la Grupul {colar
„{tefan cel Mare“ din Vorona
~n satul Vorona din jude-
]ul Boto[ani exist\ un grup
[colar care poart\ numele
Sf=ntului Voievod {tefan cel
Mare. ~n 2003, la Vorona
s-au s\rb\torit 600 de ani de
la prima atestare a satului,
prilej cu care s-a pus numele
acestei institu]ii de `nv\]\-
m=nt, iar IPS Daniel, Mitro-
politul Moldovei [i Bucovi-
nei, a sfin]it atunci cl\direa
grupului [colar. Ieri, de ziua
Sf=ntului Voievod, la Voro-
na, au avut loc mai multe
evenimente care au marcat
s\rb\toarea [colii din locali-
tate, locul `n care zeci de
elevi ai comunei au posibili-
tatea s\ urmeze cursurile
claselor I-XII. ~ntregul corp
profesoral, `mpreun\ cu
elevi [i p\rin]i, a participat
la o slujb\ de Te Deum, ofi-
lia ne `ndeamn\ s\ ne g=n-
dim la el ca la un p\rinte
al Moldovei, ca la un dom-
nitor care a avut grij\ s\
apere ]ara [i turma cuv=n-
t\toare cre[tin\, `mpreun\
cu Biserica, de lupii r\pi-
tori ai r\t\cirilor sectare [i
de invazia altor credin]e.
De aceea, lui `i dator\m, `n
mare parte, men]inerea
credin]ei cre[tine `n aceas-
t\ parte a Europei“, a spus
IPS Mitropolit Daniel.
Jertfa lui
{tefan cel Mare
~n continuarea cuv=ntu-
lui de `nv\]\tur\, IPS Mi-
tropolit Daniel a ar\tat c\
Sf=ntul Voievod {tefan cel
Mare a adus o jertf\ unic\
pentru Moldova, asem\na-
t\ cu cea a M=ntuitorului
nostru Iisus Hristos. „El a
ar\tat iubire jertfelnic\
pentru ]ar\ [i pentru Bise-
ric\. De foarte multe ori pe
c=mpul de lupt\ s-a aflat
`n primejdie de moarte. A-
desea s-a expus pentru a-i
`ncuraja pe ai s\i, pun=n-
du-se `n starea de jertf\.
El a purtat toat\ via]a ur-
mele jertfei sale `n trupul
s\u, pentru c\ rana pe ca-
re a avut-o la picior a fost
tot timpul o stare de sufe-
rin]\ [i de amintire a fap-
tului c\ s-a d\ruit jertfel-
nic pentru ap\rarea patri-
ei [i a credin]ei cre[tine.
{tefan cel Mare a fost iubit
de popor, `n primul r=nd,
pentru credin]a sa [i pen-
tru vitejia sa jertfelnic\“, a
mai spus IPS Mitropolit
Daniel. De asemenea,
~nalt Prea Sfin]ia Sa a mai
vorbit despre realiz\rile
marelui domnitor [i despre
felul `n care este apreciat\
`n `ntreaga Europ\ perioa-
da de domnie a lui {tefan
cel Mare, sco]=nd `n evi-
den]\ credin]a sa [i ajuto-
rul pe care l-a primit de la
Dumnezeu `n lucrarea sa.
ciat\ la statuia voievodului,
situat\ `n fa]a cl\dirii in-
stitu]iei, de preotul paroh de
la Vorona Centru, p\rintele
Cristian {tefan, al\turi de
pr. Gheorghe Loghin de la
parohia Vorona Nou\ [i pr.
Olivian Sandu de la parohia
Vorona Mare. Dup\ aceasta,
s-a oficiat o slujb\ de pome-
nire pentru to]i `nv\]\torii [i
profesorii [colii amintite,
trecu]i la cele ve[nice. Dup\
slujba religioas\, primarul
comunei Vorona, prof. Aurel
{tefan, precum [i directorul
adjunct, prof. Violeta Cotoc,
au subliniat importan]a ed-
uca]iei `n context european.
„A fost un moment unic pen-
tru localitatea noastr\. Este
o tradi]ie a satului ca pe 2
iulie s\ ne adun\m la statuia
voievodului [i s\ ne rug\m [i
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
La sf=r[itul Sfintei Li-
turghii, IPS Pimen, Arhie-
piscopul Sucevei [i R\d\u-
]ilor, a scos `n eviden]\ im-
portan]a zilei `n care po-
menim pe Sf=ntul Voievod
{tefan cel Mare. „Anul
acesta s-au `mplinit 550 de
ani de la `ntronizarea dom-
nitorului {tefan cel Mare.
Au trecut at=tea veacuri,
dar el a r\mas cu aceea[i
cinstire `n sufletul fiec\rui
rom=n. ~nc\ din timpul
vie]ii sale, el era cinstit ca
sf=nt, ca p\rintele Moldo-
vei. A[a cum spunea Mihai
Eminescu, trebuie s\ fa-
cem din ziua de 2 iulie o zi
na]ional\. Este o zi unic\,
o zi de mare bucurie“, a
spus IPS Pimen. Tot acum,
IPS Pimen a adresat rug\-
mintea ca predica IPS Mi-
tropolit Daniel s\ fie publi-
cat\ pentru a ajunge `n ca-
sele fiec\rui credincios ca-
re dore[te s\ cunoasc\ `n-
deaproape via]a voievodu-
lui [i rolul s\u `n istoria
Moldovei.
Candela nestins\
de la morm=ntul
voievodului
Cuv=nt\rile dedicate
s\rb\torii de la M\n\sti-
rea Putna au continuat
prin cuv=ntul de `nv\]\tu-
r\ al PS Ioachim B\c\ua-
nul, care a transmis bine-
cuv=nt\rile PS Ioachim al
Hu[ilor [i PS Eftimie al
Romanului. „Omagierea
celor 550 de ani de la ur-
carea pe tron a domnitoru-
lui {tefan cel Mare a `n-
ceput la 12 aprilie, la Dol-
je[ti, `n apropiere de Ro-
man, pe malul st=ng al
Siretului, c=nd, `mpreun\
cu monahi de la M\n\s-
tirea Putna, am participat
la un eveniment menit s\
marcheze victoria lui {te-
fan cel Mare prin care a
ajuns domn al Moldovei.
s\ ne bucur\m `mpreun\ de
s\rb\toarea institu]iei. Acest
eveniment este dovada cea
mai bun\ a colabor\rii `ntre
parohie, [coal\ [i Prim\rie“,
ne-a declarat pr. Cristian
{tefan, parohul de la Vorona
La M\n\stirea Putna, ieri, un impresionant sobor de preo]i,
condus de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, IPS Pimen,
Arhiepiscop al Sucevei [i R\d\u]ilor, [i PS Ioachim B\c\uanul,
Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, a oficiat slujba
Sfintei Liturghii, la care au participat sute de credincio[i
Apoi, a continuat cu simpo-
zionul organizat de IPS
Mitropolit Daniel la Mi-
cl\u[eni, dedicat s\rb\to-
ririi ungerii ca domn a Sf.
{tefan cel Mare, pe C=m-
pia Dirept\]ii“, a spus PS
Ioachim B\cuanul.
A urmat apoi cuv=ntul
de mul]umire al stare]ului
M\n\stirii Putna, arhim.
Melchisedec Velnic: „Pu-
nem la morm=ntul celui
care a f\cut din Putna un
Ierusalim al neamului o-
menesc smerit\ `nchinare
[i rug\ciune necontenit\
pentru ca din cer s\ veg-
heze asupra neamului nos-
tru. Candela aprins\ de la
morm=ntul voievodului
simbolizeaz\ candela ne-
stins\ a credin]ei neamu-
lui nostru, pe care trebuie
s\ o p\str\m curat\ [i ne-
stins\. Ne str\duim s\ ofe-
rim credincio[ilor care vin
Centru. Manifest\rile s-au
`ncheiat cu depunerea de
coroane de flori la statuia
Sf=ntului Voievod {tefan cel
Mare [i cu un spectacol fol-
cloric oferit de elevi ai Gru-
pului {colar de la Vorona.
aici s\ se `nchine la mor-
m=ntul voievodului cu-
vinte de folos [i de `n-
v\]\tur\“.
Distinc]ii [i c\r]i
dedicate voievodului
~n cadrul evenimentelor
dedicate s\rb\torii M\-
n\stirii Putna, stare]ul
Melchisedec Velnic a oferit
o plachet\ omagial\ IPS
Mitropolit Daniel, IPS Pi-
men [i PS Ioachim B\c\-
uanul. „Aceast\ plachet\ a
fost oferit\ ierarhilor care
au participat la aceast\
s\rb\toare, dar [i tuturor
autorit\]ilor prezente. De
asemenea, p\rintele stare]
a oferit ierarhilor dou\
c\r]i editate de M\n\sti-
rea Putna, care con]in cu-
vinte despre {tefan cel Ma-
re, apar]in=nd marilor per-
sonalit\]i din literatura ro-
m=n\, [i o carte care reti-
p\re[te lucrarea lui N. Ior-
ga «Pomenirea lui {tefan
Parohia ie[ean\ „Sf. {tefan cel
Mare“ `n s\rb\toare
La singura parohie din
Ia[i `nchinat\ Sf=ntului
Voievod {tefan cel Mare, un
sobor de 12 preo]i [i diaconi,
condus de pr. protopop Vilie
Doro[inc\, a oficiat Sf=nta
Liturghie `n capela de aici,
dup\ ce au fost s\v=r[ite [i
slujba Utreniei [i cea a Aca-
tistului Sf=ntului Voievod
{tefan cel Mare. „Am avut o
bucurie nespus de mare c=nd
am v\zut c\, de[i este `n tim-
pul s\pt\m=nii c=nd oamenii
merg la serviciu, am avut bis-
erica plin\. Cred c\ au fost
peste 150 de oameni, ceea ce
Pagin\ realizat\ de {tefan M|RCULE}
cel Mare». Toate acestea
doresc s\ arate c\ Sf=ntul
{tefan cel Mare, ctitorul
M\n\stirii Putna, a fost
cinstit `n toate perioadele
istorie de dup\ moartea sa,
[i nu doar `n ultimii 50 de
ani a[a cum s-a spus une-
ori. Tot cu acest prilej, M\-
n\stirea Putna a tip\rit [i
lucrarea «~n\l]at-am ales
din poporul Meu. 550 de
ani de la urcarea pe tronul
Moldovei a Voievodului
{tefan cel Mare», care con-
]ine imagini cu domnito-
rul, M\n\stirea Putna,
C=mpia Dirept\]ii [i icoa-
na sf=ntului“, ne-a explicat
arhim. Timotei Aioanei,
exarhul cultural al Arhie-
piscopiei Ia[ilor.
Evenimentele s-au `n-
cheiat cu un program ar-
tistic oferit de un grup de
elevi de la {coala General\
din Vicovu de Sus, `n ca-
drul c\ruia au interpretat
cele mai frumoase c=ntece
patriotice. a
arat\ c\ s\rb\toarea mare-
lui voievod devine tradi]ie“,
ne-a spus pr. Mihai Doro-
[inc\, parohul Bisericii „Sf.
Voievod {tefan cel Mare“.
Dup\ Sf=nta Liturghie, s-au
f\cut pomenirile pentru cei
mor]i, dup\ care a urmat o
agap\ fr\]easc\.
V\ reamintim c\ ast\zi
`ncep manifest\rile dedi-
cate hramului parohiei.
Astfel, credincio[ii din paro-
hie se vor putea `ntrece la
un concurs de [ah [i table,
organizat de parohie, nelip-
sind nici premiile.
 REPORTAJ Mar]i, 3 iulie 2007 5
„Un muzician complet este cel care poate s\
c=nte `n orchestr\, `n cvartet, solo sau popular\“
alta s\ `nve]i din c\r]i. La
Dac\ unii oameni `[i g\sesc `mplinirea pe primul examen m-a luat
profesorul: dar tu studiezi
meleagurile natale, o seam\ culeg laurii aici? Nu te-am v\zut nicio-
succesului `n afara jude]ului [i chiar peste dat\. Am fost singura din-
tre colegii mei care a trecut
grani]ele ]\rii. Sorana G=tlan, o boto[\neanc\ toate examenele. To]i au
repetat. Nu era mare lucru
de 21 de ani, face parte din ultima categorie. s\ repe]i un semestru, dar
Studiaz\ vioara de la 5 ani. C=nd a sim]it c\ m\ g=ndeam de ce s\ le
mai dau o dat\ bani degea-
profesorii nu mai au ce s\ o `nve]e, a luat ba. Mai ales c\ pl\team
drumul Vienei. De aproape doi ani de zile, dublu“.
studiaz\ cu cei mai renumi]i profesori ai lumii. Palmares de invidiat
Pentru Sorana G=tlan m\ fac specialist, ci muzi- Acum, Soran G=tlan stu-
copil\ria s-a `mpletit de cian. M-am confruntat cu diaz\ muzica de camer\ la
timpuriu cu vioara, instru- sistemul rusesc al fac- clasa celebrului prof. Joha-
mentul care i-a adus mari ult\]ii de muzic\ rom=- nnes Meissl, la Univer-
satisfac]ii pe m\sura tre- ne[ti, care nu permite oa- sitatea de Muzic\ Viena.
cerii anilor, dar ce i-a r\pit menilor mai buni s\ devi- Are trei burse - de studii,
[i bucuriile pe care le n\ [i mai buni, ci s\-i a- de m\iestrie [i pentru
`ncearc\ tinerii de v=rsta ei. duc\ pe cei mai slabi la ni- merite deosebite -, astfel
A `nceput studiul la cinci velul t\u, o egalizare“, ex- `nc=t acum este `n m\sur\
ani la Boto[ani, cu profe- plic\ Sorana G=tlan. s\ se descurce pe cont pro-
sorul Costel Albu. La [ase Ca atare, s-a dus s\ vad\ priu. Este membru al Or-
ani, a c=ntat prima dat\ pe nivelul de studiu al stu- chestrei „Gustav Mahler
scen\. P=n\ s\ `mplineas- den]ilor de la Viena. A mers Jugendorchester“ Viena, cu
c\ zece ani, a participat la doar `n ideea s\ o asculte unul din cei mai mari diri-
toate concursurile. „Eram un profesor, dar, spre sur- jori ai lumii, Claudio Ab-
singurul copil din Rom=nia prinderea sa, dup\ un sfert bado, al\turi de care a sus-
care c=ntam la 6 ani cu or- de or\ era deja `nscris\ ]inut concerte `n Bolzano,
chestra din Boto[ani, iar pentru admitere. A luat e- Madrid, Torino, München,
pe parcurs, cu orchestra xamenul [i de doi ani stu- Viena, Paris, Japonia.
din Ia[i, Grecia, Ucraina. diaz\ la Universitatea de De asemenea, Sorana
La 10 ani m-am mutat la Muzic\ din Viena, la clasa este membr\ a ansamblu-
Ia[i, la Liceul «Octav B\n- de solistic\ a prof. Chris- lui „Con anima“ din 2006,
cil\», unde am studiat cu tian Altenburger. dar [i a Orchestrei de
Maria Toronciuc, singura Sistemul este `mp\r]it `n tineret din Viena, a c=ntat
mea profesoar\. A fost eta- trei sec]iuni, primul an live pentru BBC, la Lon-
pa cea mai lung\ `n care eliminatoriu `n care trebuie dra. O alt\ realizare pe ca-
am studiat `ntr-un loc 7 s\ treac\ toate examenele, re Sorana a ad\ugat-o `n
ani. Am trecut prin m=ini- al doilea care dureaz\ trei bogatul palmares este c=[-
le a cinci profesori [i a fost ani [i masterul, doi ani. tigarea viorii cu care c=nt\
un lucru foarte bun“, `[i a- Acum se afl\ `n a doua sec- `n prezent, Laurentius Sto- Sorana G=tlan `[i dore[te s\ fac\ solistic\, dar pe l=ng\
minte[te Sorana. ]iune. Nu i-a fost u[or. rioni, o vioar\ foarte scum- ceva sigur - o forma]ie de camer\, un cvartet, un trio cu care s\
Pasiunea pentru vioar\ Pe l=ng\ studiu practic, p\, care cost\ aproape ju- lucreze. Nu dore[te s\ r\m=n\ `ntr-o orchestr\, fiindc\ s-ar plafona
a venit spontan. I-a auzit a trebuit s\ `nve]e [i limba m\tate de milion de euro,
pe tata, ce este clarinetist [i german\. ~n primul an, c=[tigat\ cu prilejul unui toat\ via]a. Vrea s\ fac\ titu]ie muzical\. Un muzi-
pe sora sa mai mare, Ro- care era eliminatoriu, a concurs privat, organizat Planuri de viitor
foarte multe cursuri, abia cian complet este cel care `n
xana, lucr=nd `n cas\ la avut serios de furc\: „Nu la nivel de universitate. apoi s\ fac\ proiecte. „Sunt
vioar\. Ini]ial, p\rin]ii nu orice moment poate s\ Sorana G=tlan `[i dore[te
m-am dus la cursuri, dar a[a, ca un burete. Oriunde c=nte `n orchestr\, `n mu- s\ fac\ solistic\, dar pe
au vrut ca Sorana s\ fac\ o
carier\ din muzic\, ci s\ o
m-am `nscris la examene. „Mai plictisitori dec=t sunt, vreau s\ [tiu, s\ `n- zic\ de camer\, solo sau l=ng\ ceva sigur. O forma]ie
Mi-am luat scriptele ca s\ v\]. ~ncerc s\ fur fiindc\ popular\. Nu cel care st\ 12 de camer\, un cvartet, un
ia pe urmele mamei, avo- `nv\] singur\. C=nd le-am muzicienii nu sunt `mi dau seama c\ acum e ore pe zi [i c=nt\ la un in- trio cu care s\ lucreze. Nu
cat\ de profesie. Dar n-a
fost s\ fie. Sorana avea alt\
v\zut am spus c\ `mi mai dec=t informaticienii“ momentul s\ acumulez. Nu strument. Acela este un dore[te s\ lucreze `ntr-o or-
]int\. Permanent se ]inea trebuie trei ani ca s\ le o s\ m\ abat foarte mult de specialist. P\i specialist pot chestr\, de[i aceasta i-ar da
lipc\ de tat\l s\u `n s\lile `nv\]. Trebuia s\ le tra- Chiar dac\ `[i dedic\ `n la stilul clasic. Nu o s\ `mi fi [i cei care bat cuie. {i eu siguran]a material\, fi-
de concert. A avut [i un duc, evident. Eu vorbeam totalitate timpul pentru plac\ niciodat\ ceea ce se pot deveni t=mplar dac\ bat indc\ s-ar plafona: „Ideea
aliat puternic, profesorul germana, dar una e s\ vor- studiu, Sorana este con[- `nt=mpl\ aici cu Amadeus. cuie de c=teva ori pe zi“, de a c=nta `n grup te face s\
Costel Albu care a insistat be[ti germana uzual\ [i tient\ c\ nu va face asta O consider un fel de pros- spune Sorana. te plafonezi. Nu mai ai pro-
c\ are `nclina]ii muzicale. Are foarte pu]in timp priile idei, ci e[ti un simplu
A[a a ajuns Sorana s\ stu- liber, dar atunci c=nd `l executant. Cred c\ \sta
dieze la vioar\. ~n vreme ce prinde, prefer\ s\ se rela- este g=ndul cel mai trist al
al]ii primesc „mo[tenire“ de xeze cu oricine altcineva unui muzician care vrea s\
la fra]ii mai mari haine sau dec=t muzicienii fiindc\: fac\ [i altceva. C=nt `n or-
juc\rii, Sorana a primit „dup\ ce am terminat chestr\ frecvent, dar pe
vioara care i-a r\mas „mi- munca, nu mai vreau s\ l=ng\ asta, eu [tiu c\ fac [i
c\“ surorii sale. aud pe al]ii care vorbesc tot altceva [i `naintez“.
de munc\, chiar c\ o iau Nu vrea s\ se `ntoarc\ `n
„Nu vroiam razna. Ei numai despre ]ar\, dec=t doar ca s\ con-
asta vorbesc. Mai plictisi- certeze. Este con[tient\ c\
s\ m\ fac specialist, tori dec=t muzicienii nu acum este momentul pen-
ci muzician“ sunt dec=t informaticienii“. tru a-[i construi un viitor,
~[i dore[te s\ se plimbe de a-[i asigura un echilibru
La Viena a ajuns prin- f\r\ griji, ca to]i tinerii de financiar car\ s\-i permit\
tr-un joc a hazardului. v=rsta sa. Dar nu `[i poate s\-[i `ntemeieze propria
Studia la Universitatea de permite acest lux. C=nd a familie: „Cariera degeaba o
Muzic\ din Bucure[ti, la venit la Boto[ani, i-a spus ai, dac\ nu ai pentru cine
clasa lui Gabriel Croitoru mamei: „Mam\, dar tu ja- munci. Pentru mine, fa-
[i Ioana Croitoru. „Eram milia este mai important\
foarte dezam\git\ de sis- luzele nu ai, c\ m\ deprim\
temul de `nv\]\m=nt supe- soarele \sta? E frumos dec=t munca pe care o fac.
rior din Rom=nia. Nu mi- afar\ [i `i v\d pe al]ii cum ~mi doresc cariera [i [tiu
am dorit niciodat\ s\ plec. se plimb\. Mereu sunt `n p=n\ unde trebuie s\
Dar c=nd am intrat la U- criz\ de timp. M-a[ relaxa, merg. Nu pot spune c\
niversitate, nu am mai fost duc=ndu-m\ pe malul unui vreau s\ devin o solist\ de
`n stare s\ fac nimic. Nu lac sau sunt zile c=nd nu a[ talie mondial\ c\ pentru
am mai avut timp de con- vrea s\ ies deloc din cas\, asta trebuie s\ te sacrifici
certe, mi-am anulat trei s\ dorm toat\ ziua. Numai total. Muncesc acum, ca
concerte `ntr-o lun\ fiind- ideea s\ pierd o noapte m\ mai t=rziu s\ fie mai u[or,
c\ aveam ni[te examene
„Dup\ ce am terminat munca, nu mai vreau s\ aud pe al]ii care face s\ m\ g=ndesc: Doam- `n ideea de a avea o familie
banale pe care nu puteam vorbesc tot de munc\, chiar c\ o iau razna. Ei numai despre asta ne c=t trebuie s\ dorm ca s\ [i o via]\ echilibrat\“. (Aida
s\ le anulez. Nu vroiam s\ vorbesc. Mai plictisitori dec=t muzicienii nu sunt dec=t informaticienii“ o recuperez!“. ROMAN)
6 Mar]i, 3 iulie 2007
PE SCURT
Rom=nii sunt de acord
s\ pl\teasc\ mai mult
pentru pensii
Românii sunt de acord s\ contri-
buie cu mai mul]i bani la fondul
de pensii, relev\ un sondaj real-
izat de Insomar. Conform studiu-
lui, la `ntrebarea „Sunteti de a-
cord s\ contribui]i cu o sum\ mai
mare din veniturile dvs. pentru
fondul de pensii, astfel `ncât pen-
sionarii s\ ajung\ s\ aib\ pensii
mai mari ?“, 65% au r\spuns poz-
itiv, iar 35% s-au declarat `mpo-
triv\. Românii sunt de acord `n
propor]ie aproape unanim\, de
99%, ca pensiile s\ creasc\ la un
nivel decent. Aceast\ m\sur\ a
intrat deja `n aten]ia Guvernului,
care a decis majorarea punctului
de pensie, `n urm\torul an, la
37,5% din salariul mediu brut [i
la 45% `n 2009. Efortul bugetar
al statului pentru majorare va fi
de peste [ase miliarde de lei, anul
viitor, `n condi]iile `n care Guver-
nul va adopta, tot `n 2008, alte
dou\ m\suri, care vor diminua
veniturile bugetare - reducerea
contribu]iilor cu 6%, precum [i
transferul altor dou\ procente la
pensiile private obligatorii.
IMM-urile pot lua
maxim 200 de mii
de euro pentru
gestionarea de[eurilor
~ntreprinderile mici [i mijlocii
(IMM) care vor s\ dezvolte ac-
tivit\]i de gestionare a de[eurilor
vor putea s\ acceseze `ntre
50.000 [i 200.000 de euro, pe
proiect, aportul propriu fiind de
cel pu]in 50%, `n numerar, a in-
format ieri Ministerul
Dezvolt\rii, Lucr\rilor Publice [i
Locuin]elor (MDLPL). MDLPL
lanseaz\ o licita]ie deschis\ pen-
tru proiectul „Schema de
investi]ii pentru sprijinirea ini]ia-
tivelor sectorului privat `n dome-
niul gestion\rii de[eurilor“, ce
urmeaz\ a fi implementat `n
cadrul Programului PHARE 2005
- Coeziune Economic\ [i Social\.
Bugetul disponibil pentru aceast\
licita]ie este 8,66 milioane de
euro, din care 6,50 milioane de
euro din fonduri PHARE [i 2,16
milioane de euro cofinan]are de la
bugetul de stat. Suma disponibil\
pentru fiecare regiune este de
1,08 milioane de euro, din care
0,81 milioane de euro din fonduri
PHARE [i 0,27 milioane de euro
de la bugetul de stat. Finan]area
proiectelor este nerambursabil\.
Din 2008, asisten]ii
sociali ar putea avea
salarii mai mari
Ministrul Muncii, Paul P\curaru,
a declarat c\ are `n vedere elabo-
rarea unui act normativ care s\
prevad\ majorarea salarial\ pen-
tru angaja]ii din domeniul pro-
tec]iei sociale. Actul normativ ar
urma s\ intre `n vigoare de la 1
ianuarie 2008. P\curaru a ar\tat
c\ este nevoie ca personalul care
lucreaz\ `n acest domeniu s\ fie
motivat financiar, deoarece se
`nregistreaz\ un deficit de an-
gaja]i. Chiar dac\ exist\ facult\]i
cu profil de asisten]\ social\, ab-
solven]ii acestei specializ\ri pre-
fer\ s\ se reorienteze profesional,
din cauza salariilor mici. „M\
gândesc la elaborarea unui act
normativ care s\ reglementeze
salariul din domeniul asisten]ei
sociale. Va trebui s\ scoatem a-
cest domeniu din categoria Cenu-
[\resei sistemului bugetului de
asigur\ri sociale. Ne confrunt\m
cu o lips\ de personal `n centrele
de asisten]\ social\, tocmai din
cauza salariilor foarte mici“, a
afirmat ministrul Paul P\curaru.
El a mai spus c\ este nevoie de o
reform\ social\ [i de o mai bun\
colaborare `ntre Ministerul
Muncii [i Direc]ia General\ de
Asisten]\ Social\ [i protec]ia
Drepturilor Copilului. a
~n trei s\pt\m=ni afl\m dac\ se scumpe[te p=inea
Firmele de mor\rit [i
panifica]ie apreciaz\ c\
pre]ul grâului este foarte
ridicat `n acest an, iar can-
tit\]ile disponibile sunt de
cinci ori mai mici decât `n
2006. Eventuala scumpire
a p=inii va fi decis\ `ns\ `n
dou\-trei s\pt\mâni, când
materia prim\ utilizat\ va
fi provenit\ `n totalitate
din noua recolt\. Produc\-
torii din mor\rit [i panifi-
ca]ie, care `ncep `n aceast\
perioad\ negocierile pentru
Cre[terea pensiilor provoac\ efecte `n lan]
a Premierul C\lin Popescu-T\riceanu a declarat c\ este nevoie de cre[terea veniturilor bugetare pentru a asigura
plata pensiilor majorate a Oamenii de afaceri sus]in c\ persoanele care sunt remunerate cu salarii mari vor face
diverse „aranjamente“, perfect legale, pentru ca veniturile pe care le `ncaseaz\ s\ nu se mai `nregistreze la valoarea
real\ [i, astfel, s\ nu mai fie impozitate at=t c=t ar trebui a La r=ndul lor, sindicatele afirm\ c\ efectele major\rii
pensiilor trebuie asumate atât de stat, cât [i de cet\]enii care pl\tesc contribu]iile sociale a
Salaria]ii din România
vor contribui mai mult la
fondul de pensii pentru a
acoperi cre[terea punctului
de pensie anun]at\ de anul
viitor. Modificarea Legii
pensiilor, aprobat\ de Par-
lament, prevede c\ vor fi
impozitate cu 9,5% venituri-
le brute, adic\ [i primele
sau sporurile. Cei mai efec-
ta]i vor fi cei cu salarii mari.
{i aceasta deoarece a fost e-
liminat plafonul de cinci sa-
larii medii brute ca baz\ de
colectare a contribu]iilor
pentru bugetul pensiilor.
Premierul C\lin Popescu-
T\riceanu, a precizat la
rândul s\u c\ este nevoie de
cre[terea veniturilor buge-
tare pentru a asigura plata
pensiilor majorate. Punctul
de pensie pe baza c\ruia se
calcuzeaz\ indemniza]ia lu-
nar\ va ajunge la 37,5% din
salariul mediu pe economie
`n 2008, iar din ianuarie
2009, valoarea urmeaz\ s\
creasc\ la 45% . Efortul bu-
getar ar fi de peste 2 mi-
liarde de euro pe an, adic\
aproximativ 2% din Produ-
sul Intern Brut, bani care
vor fi t\ia]i de la investi]ii [i
se vor reg\si direct `n con-
sum. „O majorare atât de a-
brupt\ se va resim]i destul
de mult `n buget, undeva
peste 2 miliarde de euro,
aproximativ 2% din PIB, [i
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a DIN IULIE, 1,6 MI-
LIOANE DE PERSOANE
VOR PRIMI PENSII MAI
MARI: Veniturile a peste
1,6 miloane de pensionari se
majoreaz\, `ncepând cu a-
ceast\ lun\, ca urmare a re-
calcul\rii pe care Casa de
Pensii a efectuat-o pentru
cei care au lucrat `nainte de
1963. Cre[terea medie va fi
de 30 de lei, a declarat se-
cretarul general al Casei de
Pensii, {tefana Agherghe-
loaei. „~n luna iulie, aproxi-
mativ 1,6 milioane de pen-
sionari vor primi pensia ma-
jorat\. Acest lucru se da-
toreaz\ recalcul\rii, `n baza
Ordonan]ei 19/2007, a veni-
turilor celor care au lucrat
`nainte de 1963, iar majo-
rarea depinde atât de pe-
rioada lucrat\ `nainte de a-
cest an, cât [i de tipul pen-
siei pe care persoanele `n
vârst\ o primesc“, a declarat
{tefana Aghergheloaei. Ast-
fel, de o majorare cu 6,44%
beneficiaz\ cele mai multe
dintre persoanele vizate, [i
ECONOMIC
achizi]ionarea de grâu din
noua recolt\ (grâu `ns\-
mân]at `n toamna anului
trecut - n.r.), spun c\ pre-
]urile din pia]\ sunt ridi-
cate, ca urmare a cantit\]i-
lor recoltate reduse, o mare
parte dintre culturi fiind
calamitate de secet\. Potri-
vit informa]iilor furnizate
de produc\tori, pre]ul pen-
tru grâul din provenit din
noua recolt\ este, `n medie,
de 5.000-5.500 de lei vechi
pe kilogram, dar poate
efortul va fi pe termen lung,
iar pân\ la urm\, sumele
vor fi luate de la investi]ii.“
Fostul ministru de Finan]e
nu este de acord cu o pre-
siune atât de mare pe buge-
tul de pensii, `n condi]iile
unui sistem care este deja
`n dezechilibru, având `n
vedere c\ beneficiarii dep\-
[esc cu mult num\rul con-
tribuitorilor, a celor care
muncesc. El a ar\tat c\ o
contribu]ie mai mare din
partea celor cu venituri ridi-
cate ar contraveni filosofiei
fiscale de pân\ acum, cota
unic\ fiind introdus\ toc-
mai pentru a `ncuraja mun-
ca [i a scoate la suprafa]\
salariile mari.
Ce cred oamenii
de afaceri
Impozitarea veniturilor
brute va avea efecte pe ter-
men lung asupra economiei
na]ionale, consider\ pre[e-
dintele Asocia]iei Oamenilor
de Afaceri din România, Flo-
rin Pogonaru. Acesta mai
spune c\ cei cu cu salarii
mai mari de 7 mii de lei vor
g\si, probabil, solu]ii - mai
mult sau mai pu]in legale -
pentru a evita impozitarea.
„Cei cu salarii mari vor face
diverse aranjamente perfect
legale, pentru ca aceste
anume cele pensioante la
limit\ de vârst\ (peste 1,3
milioane de persoane). Cea
mai consistent\ majorare,
de 11,86%, o vor primi apro-
ximativ 250.000 de persoane
cu pensie de urma[, iar de o
majorare de 1,86% vor bene-
ficia [i 9.500 de pensionari
cu pensie de invaliditate.
Potrivit reprezentantului
CNPAS, majorarea din iulie
va fi `n medie de 6,88%, adi-
c\ de 30 de lei.
a PESTE 1,3 MILIOA-
NE DE TURI{TI SUNT A{-
TEPTA}I LA MARE: Peste
1,3 milioane de turi[ti sunt
a[tepta]i s\-[i petreac\ va-
can]ele sau concediile pe
litoralul românesc, `n 2007,
num\rul turi[tilor str\ini
dep\[ind 100 de mii, a de-
clarat, ieri, Lucia Morariu,
secretar de stat `n Ministe-
rul pentru IMM-uri, Co-
mer], Turism [i Profesii Li-
berale. „Anul acesta, avem o
cre[tere foarte mare pe
litoral, atât de mare `ncât
este foarte greu s\ mai g\-
ajunge [i la 5.700 de lei, `n
cre[tere fa]\ de pre]ul de
referin]\ de anul trecut, de
4.500 de lei pe kilogram
(mul]i agricultori au comer-
cializat `ns\ sub acest prag
- n.r.). Seceta care, de la
`nceputul acestui an, a
afectat cea mai mare parte
a teritoriului României, `[i
face sim]ite efectele `n re-
colta de cereale p\ioase [i
mai ales `n produc]ia de
grâu. Guvernul a declarat
zone calamitate `n 33 de ju-
salarii s\ nu se mai vad\ [i
asta e logic [i se `ntâmpl\
peste tot, nu au inventat-o
românii, este un comporta-
ment economic ra]ional, dar
ceea ce se va `ntâmpla pe
termen lung este c\ se va
`nt\ri aceast\ lips\ de `n-
credere `n consecven]a m\-
surilor de politic\ economi-
c\. Nimeni nu va mai vrea
s\ aib\ salarii mari trans-
parente, cu gândul c\ va
beneficia [i de pensii ca a-
tare“, a mai spus Florin
Pogonaru. O variant\ ar fi
se[ti locuri. Sunt a[tepta]i
circa 1,3 milioane de turi[ti
români [i str\ini, num\rul
acestora din urm\ fiind de
aproximativ 100 de mii“, a
spus Lucia Morariu. ~n
2006, aproximativ 900 de
mii de turi[ti au vizitat
litoralul, 60 de mii fiind
str\ini, iar cre[terea pe a-
ceste categorii a fost de circa
50%. „Anul acesta, foarte
mul]i turi[ti români [i str\-
ini au prins gustul pentru
litoral. Sigur c\ mai trebuie
s\ lucr\m la cur\]enie, am-
bian]\, s\ rezolv\m proble-
ma câinilor comunitari care
sunt prezen]i la mare“, a ex-
plicat Lucia Morariu. Aceas-
ta a men]ionat c\, `n 2007,
vor fi prezen]i pe litoral doi
mari tour-operatori mondi-
ali, ITS [i Neckermann, `n
timp ce TUI are curse aeri-
ene numai spre Varna (Bul-
garia), oferind celor intere-
sa]i posibilitatea de a merge
pe litoralul românesc cu au-
tocarul. Potrivit Asocia]iei
Na]ionale a Agen]iilor de
Turism (ANAT), cei mai
de]e ale ]\rii [i `n Bucure[ti
[i a alocat fonduri de 500
de milioane de lei drept
desp\gubiri pentru cul-
turile agricole afectate de
secet\. Starea de calamita-
te a fost declarat\ pentru
culturile de grâu, secar\,
orz, orzoaic\ [i rapi]\, `n-
s\mân]ate `n toamna anu-
lui 2006 [i `n prim\vara
anului 2007, care au fost
afectate de secet\ `n pro-
por]ie de peste 30% [i care
au fost cultivate pe tere-
a[a-numitele contracte pen-
tru dreptul de autor, care ar
diminua salariul impo-
zitabil din cartea de munc\,
f\r\ s\ afecteze veniturile.
Ce cred anali[tii
economici
Impozitarea ar putea
avea efecte negative asupra
economiei, este de p\rere
analistul economic Liviu
Voinea, de la Grupul de E-
conomie Aplicat\. Acesta
mul]i turi[ti str\ini care vor
veni pe litoral sunt din Fran-
]a, Ucraina, Federa]ia Rus\,
dar [i din Germania, ]\rile
scandinave sau Olanda.
a TAXA DE PRIM| ~N-
MATRICULARE A ADUS
STATULUI 90 DE MILIOA-
NE DE EURO: ~n prima
jum\tate a anului, taxa
auto a adus la bugetul sta-
tului 90 de milioane de
euro. P=n\ la finele acestui
an, Ministerul Finan]elor a
estimat c\ veniturile ge-
nerate de aceast\ tax\ vor
dep\[i suma de 220 de mi-
lioane de euro. Taxa de
prim\ `nmatriculare auto a
intrat `n vigoare la 1 ia-
nuarie 2007, o dat\ cu noul
Cod Fiscal, `ns\ a fost con-
testat\ de autorit\]ile eu-
ropene `nc\ de la introdu-
cerea sa. Taxa de prim\
`nmatriculare se calculeaz\
`n func]ie de vechimea
ma[inii, nivelul emisiilor
poluante [i capacitatea ci-
lindric\ a ma[inii. a
nuri neirigate. Sumele ma-
xime ce se acord\ ca desp\-
gubire pe unitatea de su-
prafa]\ sunt de 600 de lei
la hectar pentru rapi]\,
700 de ei la hectar pentru
orz [i orzoaic\ [i 750 de lei
la hectar pentru grâu [i se-
car\. Nivelul maxim al
desp\gubirii este de 70%
din valoarea cheltuielilor [i
se acord\ numai pentru
daune ce dep\[esc 30% din
produc]ie. a
spune c\ cheltuielile mai
mari preconizate ar putea
duce la cre[terea ratei in-
fla]iei, dac\ sunt asigurate
din venituri mai mari. Sin-
dicaltele, de cealalt\ parte,
afirm\ c\ efectele major\rii
pensiilor trebuie asumate
atât de stat, cât [i de
cet\ne]ii care pl\tesc con-
tribu]iile sociale. Vicepre[e-
dintele Cartel Afla, Petru
Dandea, e de p\rere c\ ar
trebui s\ existe un echilibru
`ntre salariul mediu [i pen-
sia medie din România. Ca
urmare a major\rii punctu-
lui de pensie - pe baza c\-
ruia se calculeaz\ indemni-
za]ia lunar\ - pensia medie
`n România se va majora de
la 400 la 568 de lei noi. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 3 iulie
Vremea va fi c\ldu-
roas\ `n cea mai mare
parte a ]\rii. Vor fi `nno-
rari [i local averse,
desc\rc\ri electrice [i in-
tensific\ri de scurt\ du-
rat\ ale v=ntului, ce pot
lua aspect de vijelie, `n
regiunile vestice, nord-
vestice, centrale, precum
[i la munte. ~n restul te-
ritoriului, astfel de feno-
mene se vor semnala izo-
lat spre sear\. Vor fi con-
di]ii de grindin\. Tempe-
raturile maxime vor fi
cuprinse, `n general, `n-
tre 28 [i 35 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 3.07.2007
2,2907
Dolar SUA
Euro 3,1112

Polonezii, victime ale gulagurilor staliniste, cer compensa]ii Rusiei
Uniunea polonezilor de-
porta]i politic `n gulagurile
sovietice a anun]at la sfâr-
[itul s\pt\mânii trecute c\
va depune o plângere `mpo-
triva Rusiei la Curtea Euro-
pean\ a Drepturilor Omului
de la Strasbourg (CEDO),
pentru a obliga Moscova s\
achite compensa]ii finan-
ciare de]inu]ilor ce au avut
de p\timit `n gulagurile
staliniste. Dintr-un milion
de polonezi, care au fost de-
porta]i dup\ cel de-al Doilea
R\zboi Mondial `n Siberia,
`n prezent sunt `n via]\
aproximativ 60.000. Cei mai
mul]i dintre ei sunt `n
vârst\, singuri [i bolnavi, [i
primesc de la statul polonez
o pensie `n valoare de 100
de dolari pe lun\, pentru
chinurile suferite zeci de ani
`n gulagurile sovietice. Pu-
blica]ia rus\ aminte[te c\
autorit\]ile de la Var[ovia
au ridicat aceast\ problem\
de nenum\rate ori `n cadrul
negocierilor cu Rusia, dar
f\r\ nici un efect. La timpul
s\u, primul pre[edinte al
Rusiei postsovietice, Boris
El]in, a dat un decret `n con-
formitate cu care fiecare po-
lonez care a fost de]inut `n
gulagurile sovietice putea
s\ primeasc\ o compensa]ie
b\neasc\ `n valoare de a-
proximativ 100 de dolari.
~ns\ victimele din Polonia
au refuzat „repara]ia insig-
nifiant\“, denun]ând „cinis-
mul mascat [i b\taia de joc
din partea Moscovei“.
Un de]inut polonez al
gulagului sovietic poate
ob]ine compensa]ii materi-
ale [i de la Polonia, dar
pentru aceasta el trebuie
s\ dovedeasc\ `n instan]\,
cu documente, c\ a fost de-
portat `n Siberia pentru ac-
tivit\]i legate de eliberarea
ACTUALITATE Mar]i, 3 iulie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Poloniei de sub ocupantul
sovietic. Dup\ c\derea co- Atacurile din Marea
munismului, a existat un
singur caz de acest gen. Un
Britanie, comise
tribunal polonez a consi- de militan]i amatori
derat justificate preten]iile
lui Stanislaw Sokulsky, fost Modul de organizare, progra-
marea [i ]intele vizate de cele
de]inut politic `n Siberia, dou\ atentate e[uate de la
lupt\tor `ntr-o forma]iune Londra [i atacul de la Glasgow
de gheril\ pentru indepen- sugereaz\ o campanie ini]iat\
den]a Poloniei, acestuia de militan]i islami[ti fermi, dar
acordându-i-se `n final o amatori, pe fondul prelu\rii pu-
desp\gubire de aproximativ terii de c\tre premierul Gordon
70.000 de dolari. Brown, comenteaz\ Reuters.
Ministerul de Externe de Brown a exclus, duminic\, orice
la Var[ovia a manifestat asociere cu preluarea func]iei de
scepticism fa]\ de ini]iativa premier, precizând `ntr-un in-
Uniunii Polonezilor de- terviu c\ atacurile din Marea
porta]i `n gulagurile soviet- Britanie erau anticipate de „luni
ice de a ac]iona Rusia la de zile“. Comploturile prece-
CEDO, `ntrucât majoritatea dente au vizat doar Londra,
victimelor au fost deportate niciodat\ Sco]ia, prin urmare
`n Siberia f\r\ nici o sen- incidentul produs sâmb\t\ la
tin]\ judec\toreasc\. De a- Glasgow creeaz\ impresia unei
ceea, ace[ti de]inu]i politici serii de mesaje violente trans-
mise `n mod deliberat noului
nu pot fi practic nici re- premier, sco]ian de origine. Pe
abilita]i. a de alt\ parte, surse oficiale ior-
daniene au precizat c\ unul din-

PD [i PLD `[i oficializeaz\ rela]ia `n ciuda liberalilor tre suspec]ii aresta]i dup\ aten-
tatele e[uate din Marea Britanie
este un chirurg iordanian cu nu-
mele de Mohammed Jamil
a PD [i PLD vor colabora deschis pentru a da jos Guvernul T\riceanu Abdelkader Asha. Asha de]ine
a Cele dou\ partide nu mai au `ns\ timp de liste comune pentru europarlamentare un pa[aport iordanian [i este de
origine palestinian\, so]ia aces-
a Liberalii [i ]\r\ni[tii sunt irita]i de competi]ia ap\rut\ pe spectrul dreptei politice a tuia, de asemenea implicat\ `n
atentatele e[uate, a fost la rân-
A[teptat\ de mai mult\ Sub obl\duirea dul ei arestat\ de poli]ia bri-
vreme, leg\tura politic\ tanic\, potrivit surselor care au
dintre PD [i PLD s-a trecut Cotroceniului solicitat anonimatul.
`n acte ieri. Emil Boc [i The-
odor Stolojan sper\ ca ~ntrebat care a fost rolul
`mpreun\ s\ izb=ndeasc\ [i pre[edintelui Traian B\ses- Bush [i Putin
cu `n semnarea acestui pro-
la europarlamentare, [i la
alegerile viitoare. tocol, liderul PLD, Theodor `ncearc\ s\ se
Stolojan, a men]ionat c\ calmeze reciproc
[eful statului [i-a exprimat
Colaborare pe timp speran]a c\ for]ele care ~n cursul zilei de ieri, pre[edin-
ac]ioneaz\ pe partea de cen- tele rus Vladimir Putin, aflat `n
nedeterminat tru sau centru-dreapta vor vizi\ `n SUA, a discutat cu omo-
ajunge la aceast\ unificare. logul s\u american, George
PD [i PLD vor ac]iona ca Bush, despre chestiuni fierbin]i,
partide de opozi]ie fa]\ de Referitor la for]ele cu care s-
ar putea unifica PD [i PLD cum sunt plasarea scutului
adev\ratul partid de gu- american antirachet\ `n Europa
vernare, PSD, prevede pro- pentru crearea unui pol de
Central\, statutul provinciei
tocolul de colaborare politi- centru-dreapta, Stolojan a sârbe Kosovo [i dosarul nuclear
c\, semnat ieri de liderii de- spus c\ nu se poate face o iranian. De[i americanii doresc
mocra]i [i liberal-democra]i. unificare cu PNL [i c\ nu Boc [i Stolojan revendic\ dreapta politic\ `n Rom=nia refacerea unei anumite `ncrederi
Pre[edintele PD, Emil Boc, s-a pus `n discu]ie apropie- reciproce, care a fost serios afec-
a declarat, `n acest sens, c\, rea de PNG a celor dou\ for- Boc [i Theodor Stolojan, PD-PNL este unul „`ntre
potrivit protocolului de co- ma]iuni politice.
PN}CD: Protocolul este dovada supravie]uirii st\pâni [i slugi“. „Sunt sur-
tat\ `n ultima vreme, oficialit\]i
din partea ambelor ]\ri aver-
laborare politic\ dintre PD Cu privire la participarea PD-PLD amenin]\ structurilor comuniste, care prins de inocen]a de care d\ tizeaz\ c\ nu sunt a[teptate pro-
[i PLD, cele dou\ partide nu pe liste comune la alegerile doresc confiscarea dreptei dovad\ Theodor Stolojan. grese majore `n reducerea
se vor ataca `n campania pentru PE, Stolojan a spus democra]ia `n România“. Nu este deloc persoan\ diferen]elor. ~n cursul
electoral\ pentru Parla- c\ acest lucur nu este posi- ~n final, textul semnat de `ndrept\]it\ s\ vorbeasc\ s\pt\mânii, secretarul general
bil nici politic, nici tehnic, Reac]ia fo[tilor confra]i
mentul European, vor avea prim-vicepre[edintele despre dreapta din Româ- NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a
invocând Ordonan]a de ur- politici nu s-a l\sat a[tep- cerut Rusiei [i Occidentului s\-[i
ac]iuni comune ca partide tat\. Astfel, PN}CD, partid ]\r\ni[tilor, avocatul Aure- nia, pentru c\ domnia sa a
de opozi]ie, iar ale[ii locali gen]\ dat\ de Guvernul T\- lian Pavelescu, mai pre- fost un slujba[ al lui Ceau- modereze retorica, spunând c\
ai PD [i PLD se vor sprijini riceanu care „a `nghe]at de- proasp\t aliat cu liberalii [escu, a fost de partea mine- nu e nici un motiv s\ vorbeasc\
lui T\riceanu, a emis un co- cizeaz\ c\ alian]a celor dou\
reciproc `n realizarea obiec- punerile de liste“ pentru a- partide „nu se bazeaz\ pe rilor `n 1990, a fost premier „prin intermediul megafoanelor“.
tivelor asumate la câ[ti- ceste alegeri. municat care critic\ dur `ntr-un guvern dominat de Rusia este nemul]umit\ de scu-
mi[carea lui Boc [i Stolojan. doctrine sau principii, ci tul antirachet\ propus de
garea alegerilor. Documentul prevede doar pe interese electorale“. pedeseri[ti [i l-a sus]inut pe
„Am semnat [i am supus printre altele ini]ierea [i „Protocolul semnat luni Ion Iliescu `n 1996. Prin ur- Statele Unite, `n special de pla-
aprob\rii conducerilor celor sus]inerea unor proiecte le- `ntre PD [i PLD, proiect mare, este una dintre cele nurile de amplasare a unui
dou\ partide protocolul de gislative privind condamna- sus]inut de pre[edintele Ro- Vitriol de la liberali mai ne`ndrept\]ite per- radar `n Cehia [i a zece intercep-
toare de rachete `n Polonia.
colaborare politic\ `ntre PD rea comunismului [i sus]i- mâniei, pune `n primejdie soane care pot vorbi de
[i PLD. Ne-am `ntâlnit di- nerea Legii lustra]iei, inten- nu numai principiile de Cum dreapta politic\ `n dreapta din România“, a
dreapta, bazate pe morali- Rom=nia devine tot mai dis-
minea]\ [i am definitivat
documentul“, a afirmat E-
sificarea eforturilor de de-
finitivare a strategiei na- tate, garantarea proprie- putat\, cei din PNL se
sus]inut Ha[otti.
Liberalul s-a declarat
Parchetul israelian
mil Boc, men]ionând c\ ]ionale post-aderare al\turi t\]ii [i tradi]iei, ci demo- arat\ deranja]i de noua sceptic cu privire la demer- d\ explica]ii pentru
cra]ia `ns\[i“, afirm\ docu- coali]ie care-l sprijin\ pe sul democra]ilor [i a ad\u-
protocolul „con]ine 10 punc-
te, este semnat pe o perioa-
de toate for]ele responsabile
ale societ\]ii [i elaborarea mentul. Mai mult, `n opinia Traian B\sescu. ~n conse- gat c\ nu crede `n coagu-
p\suirea pre[edintelui
d\ nelimitat\ de timp [i es- unei viziuni comune privind PN}CD, protocolul, semnat cin]\, vicepre[edintele li- larea dreptei „`n jurul unor Parchetul israelian a solicitat
te doar un demers politic [i rolul pe care `l are România „prin doi reprezentan]i de beralilor, Puiu Ha[otti, a social-democra]i care sunt duminic\ un r\gaz suplimentar
nu unul juridic“. `n construc]ia UE. seam\ ai fostului FSN, Emil declarat ieri c\ protocolul autoboteza]i `n populari“. a de 48 de ore pentru a-[i justifica
compromisul `n cazul delictului
sexual de care a fost acuzat fos-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a tul pre[edintele israelian Moshe
Katzav. Acest compromis i-a
permis lui Katzav s\ scape de
a LIBERALII BRAVEAZ| LA reanu, care va fi cap de list\ PNL, dat-o `mpreun\ cu ministrul Jus- a MONICA MACOVEI, CON- `nchisoare. Fostul pre[edinte is-
PERICOLUL DEMOCRAT: Secre- pentru a discuta [i cu el strategia ti]iei, Tudor Chiuariu, c\ pân\ SILIER ANTICORUP}IE AL PRE- raelian [i-a recunoscut respon-
de campanie, pentru c\ va fi una sâmb\t\ cei 13 membri trebuie s\ sabilitatea pentru „h\r]uire
tarul general al PNL, deputatul deosebit\“, a afirmat Motreanu. `[i aleag\ pre[edintele, conform MIERULUI MACEDONEAN: Fos-
Dan Motreanu, desemnat [ef de tul ministru român al Justi]iei, sexual\“, „acte indecente“, „in-
Potrivit acestuia, pentru c\ va ex- prevederilor legale. V\c\roiu a de- timidarea martorului“, dar
campanie electoral\ pentru PE, a ista o singur\ circumscrip]ie, cea Monica Macovei, a fost numit con-
declarat, duminic\, c\ PSD este clarat c\ responsabilitatea celor 13 `mpotriva sa nu s-a re]inut
na]ional\, nici un partid nu poate silier pe probleme de combatere a acuza]ia de „act de viol“, din
„principalul adversar“ al PNL la membri valida]i de plenul Sena- corup]iei al premierului mace-
spune c\ are experin]\ `n astfel de tului este de a demonstra c\ A- lips\ de probe solide. Acest ul-
alegerile europarlamentare, sus]i- campanii, singurul precedent fiind donean Nikola Gruevski, se arat\ tim cap\t de acuzare l-ar fi
nând c\ restul partidelor nu re- gen]ia Na]ional\ de Integritate „va `ntr-un comunicat oficial al Gu-
cea pentru referendum. trimis direct la `nchisoare pe
prezint\ „un pericol“ pentru for- fi operativ\ `n maximum [ase luni vernului de la Skopje. Oficialit\]ile
ma]iunea liberal\. „M\ voi `ntâlni, a V|C|ROIU {I CHIUARIU AU de zile de la publicarea normelor macedonene `[i motiveaz\ alege-
Moshe Katzav. Compromisul a
suscitat nemul]umirea din
`n cursul s\pt\mânii viitoare, cu MO{IT CONSILIUL NA}IONAL DE metodologice“. rea prin faptul c\ activit\]ile partea organiza]iilor feministe
membrii Biroului Politic Central, INTEGRITATE: Pre[edintele Se- El a spus c\ este vorba despre o doamnei Macovei, legate de lupta [i a Mi[c\rii pentru o bun\ gu-
pentru a constitui echipa de cam- natului, Nicolae V\c\roiu, a de- perioad\ complicat\, `n care se `mpotriva corup]iei [i reformele ju- vernare. Circa 20.000 de mani-
panie, astfel `ncât, `n maxim dou\ clarat, ieri, `n prima [edin]\ de lu- `nfiin]eaz\ o institu]ie nou\, iar diciare, au fost esen]iale `n ade- festan]i au ie[it sâmb\t\ seara
s\pt\mâni, ea s\ fie definitivat\. cru a Consiliului Na]ional de Consiliul are obliga]ia de a „se mi[- rarea României la UE, la 1 ia- pe str\zile ora[ului Tel Aviv
M\ voi `ntâlni [i cu R\zvan Ungu- Integritate (CNI), pe care a prezi- ca cu operativitate“. nuarie 2007. a pentru a-[i exprima protestul
fa]\ de respectiva decizie. a

8 Mar]i, 3 iulie 2007
Pe uli]a Buc[inescu, la duduia Otilia
a La c=]iva pa[i de strada Zlataust, unde am fost s\pt\m=na trecut\, `n c\utarea casei Teodorenilor, ne a[teapt\
alt\ pitoreasc\ uli]\ a vechiului Ia[i, `n care se mai g\sesc c=teva relicve uitate [i pline de amintiri a Este strada
numit\ ast\zi Otilia Cazimir, ce s-a numit, p=n\ `n 1994, Buc[inescu a Acolo a tr\it duduia Otilia, scriitoarea
socotit\ de un cronicar al vremurilor trecute „bunica cu mii de nepo]i [i str\nepo]i“, pentru ginga[a ei aplecare
c\tre copii, c\rora le-a `nchinat multe pagini duioase a Fiindc\ luna trecut\ s-au `mplinit 40 de ani de la
plecarea sa la cele ve[nice [i pu]ini dintre noi, fo[tii cititori, i-am dus o floare `n gr\dina t\cerii, unde s-a retras,
la 8 iunie 1967, v\ propunem `nc\ o vizit\, cu aduceri-aminte, multe inedite, `n mahalaua Zlataustului a
de Ion MITICAN
Desprinz=ndu-se din sili[-
tea uli]ei Albe, gr\bit\ pe-
semne s-ajung\ [i ea `n me-
dean (Pia]a Halei), dup\ su-
rata mai mare - strada Ghica
Vod\ - pornit\ `ntr-acolo din
cump\na dealului, o ulicioar\
b\tr=neasc\ de mai la vale
lua piepti[ coasta Beilicului.
F\ga[ul ei sucit, la pornire, pe
l=ng\ hogeagul ve[nic fume-
g=nd al unei brut\rii, `nlocu-
it\ dup\ r\zboi cu blocule]ul
meseria[ilor cooperatori `nlo-
cuit acum de ni[te magazine,
se `ntunec\, mai sus, umbrit,
spre st=nga, de zidul unei me-
tereze din piatr\ mu[i]it\ ca
peretele unei cet\]i sau ca
st=nca unui muncel mu[cat
de t\ietura unei firave [osele.
De pe cre[tetul zidului
str\vechi, unde [i-a coco]at te-
melia, prive[te trec\torii, pes-
te um\r, c\soaia `n straie ce-
nu[ii a unui str\vechi conac
moldovenesc cu pere]ii ar[i de
soare [i sp\la]i de ploile a
vreo 150 de ani trecu]i peste
ei. Me[terit de nu se mai [tie
cine, [i `n ce an, a r\mas -
CM
ziceau b\tr=nii - de pe timpul
YK c=nd heiul din jur slujea drept
gr\din\ [i ocin\ sp\tarului
bard Iordache Buc[inescu (po-
menit de poetul Vasile Ale-
csandri), iar prin cele vreo pa-
tru u[i v=nturate `n cerdacul
dinspre miaz\-zi roiau sluji-
torii `nc\rca]i de porunci.
Unde dorea
s\ se statorniceasc\
scriitorul
D. D. P\tr\[canu
~n ograda sa pustie, cu nu-
m\rul 5 odinioar\ (acum 7),
`n vara anului 1902, era mare
foial\. Pun=nd `n lucru g=n-
dul de a-[i `ntemeia o gospo-
d\rioar\ pe valea Beilicului,
profesorul Dimitrie D. P\tra[-
canu (1872-1937), n\scut `n
Tome[ti, repara, zorit, c\soa-
ia, numit\ `ntr-o cerere adre-
sat\ Prim\riei, „casele mele“
(11 iulie 1902).
O mo[tenise so]ia, Lucre]ia
Stoica, [i sora, Cornelia Stoi-
ca, de peste drum, `n locuin]a
c\reia, de la fostul num\r 8
(azi 6), profesorul [i „domi-
cilia“. Cl\direa apar]inuse lui
Dimitrie Stoica, vestitul profe-
~n Ia[ii de dup\ r\zboi, lipsurile fiind mari, iar func]ia teatral\ nepl\tit\,
`ncepeau zilele grele, c=nd nu avea ce pune pe mas\ [i nici lemne de
foc. La 31 decembrie 1945, scria unor prieteni la Timi[oara: „Sunt
umilitor de nenorocit\. M=ine e Anul Nou [i noi nu avem nimic `n cas\“
sor de la Seminaria din Socola
(unde `nv\]ase catihetul Ion
Creang\), pe care o cump\rase
de la Emilia Buc[inescu, re-
tras\ `n Boto[ani.
Treb\luind printre zidari [i
dulgheri, noul proprietar P\-
tr\[canu avea s\-[i petreac\
vara `ntrem=nd zidurile,
schimb=nd acoperi[ul din [in-
dril\ cu altul de tinichea, `nlo-
cuind cerdacul cu un t=rna] [i
lumin=nd ferestrele, chioare,
b\tr=ne[ti.
Se bucura, z=mbind fericit,
c=nd din p\durea de p\pu[oi a
gr\dinii [i curpeni[ul bosta-
nilor se iveau cei doi b\ie]a[i,
Dimitrie [i Lucre]iu (doar de
doi ani), `ntinz=ndu-i m=nu]ele
`nc\rcate cu boabe s=ngerii de
zmeur\, pomu[oar\ str\vezie
[i pere b\laie `nl\crimate.
Visul termin\rii cuibului
din uli]a sp\tarului bard r\-
m=nea totu[i ne`mplinit, c\ci
venea toamna, iar st\p=nul
trebuia s\ mearg\ la catedra
[colii din Bac\u, unde era das-
c\l licen]iat `n istorie-filozofie,
cu „magna cum laude“.
CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
Mai t=rziu, cele dou\ su-
rori, Cornelia [i Lucre]ia, au
v=ndut casa Prim\riei, pentru
serviciul s\u de ecleraj (lumi-
nat stradal), iar ograda cu-
prinz\toare avea s\ primeasc\
depozite cu gaz (petrol) pentru
fanarele str\zilor m\rgina[e,
c\ru]e, ustensile edilitare, ga-
raje, iar pe vremea ultimului
r\zboi, un azil de b\tr=ni
(1940-1944), transformat apoi
`n locuin]\, a[a cum este [i
ast\zi.
Ocina sp\tarului fiind `n-
tins\, aproape pe jum\tatea
str\zii de azi, ca toate a[ez\-
rile boiere[ti de alt\ dat\ -
pline de acareturi [i cu livad\
[i vie `n spate, dup\ v=nzarea
fostului conac a mai r\mas o
postat\, la num\rul 5 bis, cu
ni[te paravane b\tr=ne[ti [i
cuhnii abia luminate de c=teva
ochiuri de geam c=t palma,
parcelat\ [i ea pentru al]i
mu[terii.
~n ograda lor a intrat, `ntr-o
zi, un b\rbat cu „b\rbu]a c\-
runt\ [i triunghiular\“, pe nu-
me Venceslav Kiser, emigrant
Otilia Cazimir
s-a zb\tut,
a f\cut pl=ngeri
[i rug\min]i
pretutindeni, la
Ia[i [i Bucure[ti,
ob]in=nd
iertarea c\su]ei
CM
YK
rus, ce-[i c\uta un ad\post `n
p\m=ntul primitor al Ie[ilor.
~namorat de gr\dina sp\-
tarului umbrit\ de nuci um-
bro[i, crescu]i `n fr\]ietate cu
uria[i peri harbuze[ti [i boga]i
meri domne[ti, ad=nc pleca]i
de roade, prin 1905, a [i cum-
p\rat-o de la cele dou\ surori
aranj=ndu-[i o gospod\rie, un-
eori vizitat\ de prietenul s\u
Constantin Stere, care, proba-
bil, `l recomandase profesoru-
lui P\tr\[canu intermediind
`n]elegerea. Profesorul Stere,
`mpreun\ cu profesorii Garabet
Ibr\ileanu [i Paul Bujor, `nfi-
in]aser\, `n 1906, prestigioasa
revist\ „Via]a rom=neasc\“ la
care colabora [i D. D. P\tr\[ca-
nu, talentat prozator, autor de
manuale [colare, publicist [i
deputat.
Cum Alexandra
Gavrilescu a devenit
Otilia Cazimir
Fostul emigrant avea vecin
pe `nv\]\torul Gheorghe Ga-
vrilescu - cu so]ia Ecaterina
Petrovici (din Micl\u[eni) [i
cei cinci copii: patru fete [i un
b\iat -, statornicit peste drum,
la fostul num\r 6 (devenit apoi
4). Gospod\ria era veche, de pe
la 1850 (George Sanda - „Oti-
lia Cazimir“) [i avea dou\ ca-
se, una mic\ la strad\ [i alta
mai lung\ `n spate, p\r=nd un
tren cu c=teva compartimente.
Prin 1899, casa apar]inea
lui Dimitrie Ulea [i se hot\r-
nicea, `n vale, cu str\vechile a-
careturi ale sp\tarului Hri-
socefal (1803), umbrite de tei,
iar `n deal, cu locuin]a profe-
sorului Dimitrie Stoica, de la
num\rul 6 (fost 8), r\mas\ fi-
icei Cornelia, care prin 1905 o
repara, tr\g=ndu-i un r=nd de
tabl\ peste [indril\ [i apoi o
l\sa profesorului Ion Michiu,
plec=nd [i ea dup\ p\rinte, la
Eternitate.
Dintre fetele `nv\]\torului
Gavrilescu, pe cea mai mic\ o
chema Alexandra [i se n\scuse
`n 12 februarie 1894, la Cotul
Vame[ului, aproape de Ro-
man, unde locuia bunicul preo-
tul Gavril Casian. P\rin]ii `i
spuneau Luchi, iar fratele
Didi, `nv\]a la Liceul „Oltea
Doamna“ [i scria versuri, pu-
blicate la revista „Via]a ro-
m=neasc\“ `ncep=nd din 1912.
Cum t=n\ra poet\, la `nceput,
nu-[i scrisese numele, sem-
n=nd cu trei stelu]e, Mihail
Sadoveanu [i Garabet Ibr\i-
leanu, conduc\torii revistei i-
au devenit na[i, primul spu-
n=ndu-i Otilia, iar al doilea
Cazimir. Pseudonim ce avea
s\-i r\m=n\ pentru ve[nicie,
ca o „pl\smuire de legend\“,
mul]i citindu-i ginga[ele sale
versuri, dar f\r\ s\ [tie cine le
scria, fiind un mister chiar [i
pentru obi[nui]ii redac]iei.
Spontan\, g\sea inspira]ie
din toate `nt=mpl\rile vie]ii.
Din plimb\rile cu mo[ Necu-
laim care o ducea cu tramvaiul
la Copoum sau numai pe o
banc\ `n cimitirul bisericii `n-
vecinate - simul=nd `ndep\r-
tate voiajuri, din lumea g=ze-
lor, schimbarea anotimpurilor,
splendoarea florilor [i via]a
cartierului. Povestindu-i ve-
cinul episoade din via]a rev-
olu]ionarilor ru[i, `ntre care
luptase, ca [i Constantin Ste-
re, devenea eroul schi]ei
„Domnul Venceslav“, publica-
t\ `n „Gr\dina cu Amintiri“.
„Domnul Venceslav are
ochi alba[tri ca ai p\pu[ilor de
por]elan [i neast=mp\ra]i ca
argintul viu. ~n tinere]ea lui
zbuciumat\ a f\cut `ndelung
cuno[tin]\ cu `nchisorile ]aris-
te - c\ci domnul Venceslav e
rus - [i a tr\it ani grei `n `nde-
p\rtatul Irku]k, ca exilat poli-
tic“. Era m=hnit c\ „Lumea
nou\ `[i poart\ principiile a[a
cum `[i poart\ condamna]ii
lan]urile la picioare: `n sil\.
Abia a[teapt\ s\ scape de ele.
{i cum au ajuns unde au vrut
s-ajung\, arunc\ principiile `n
cel dint=i [an]“.
Prim\vara `i inspira poetei
versuri zglobii:
„Paltonul demodat [i-n
coate ros,/ L-am pus de-o s\p-
t\m=n\-n naftalin\./
{i-am scos la v=nt, `n soare
[i-n lumin\/, Taiorul nou, abia
`ntors pe dos/
Inginerul Ion Mitican
este autor al
numeroase c\r]i
despre Ia[ii vechi,
un pasionat al istoriei
acestor meleaguri
Cu z=mbet de zambile, prin
vitrine,/ De flor\rii, sur=de
Prim\vara./
Azi am v\zut o musc\-n
geam la mine/ {i-un b\rbier [i-
a scos `n prag ghitara.“
Dup\ moartea domnului
Venceslav, casa lui de la fostul
num\r 5 bis (devenit 11) `n
care locuise, trecea familiei
Handoca. O parte din ograd\,
cu alt\ c\su]\, ce primise nu-
m\rul 9, o v=nduse Mariei P=-
r=u [i ajungea la preotul Tu-
dose, acolo cresc=nd actorul
ie[ean Sergiu Tudose. Prin iu-
nie 1936, Maria P\r\u so-
licit=nd Prim\riei desfiin]area
periculosului depozit de petrol
[i benzin\, vecin casei sale,
semna cererea [i Otilia Ca-
zimir, cu surorile Elena Gavri-
lescu [i Margareta Gavrilescu,
toate locatare vizavi (Arhivele
Na]ionale - Filiala Ia[i).
CM
Duduia Otilia,
YK
refugiat\ `n anii
r\zboiului
~ndr\gostit\ de c\su]a b\-
tr=neasc\ de la num\rul 4,
„duduia Otilia“, cum `i spu-
neau cunoscu]ii, o locui p=n\
la sf=r[itul vie]ii. S\ p\streze
`n suflet, ca `ntr-un sipet, a-
mintirile str\mo[e[ti. S-as-
culte `nl\crimat\ durerile ne-
num\ra]ilor prichindei din
mahala [i ale p\rin]ilor nec\-
ji]i. S\ privegheze ca nimeni
s\ nu clinteasc\ o a[chie din
col]ul de istorie al Beilicului, al
cerchezilor doamnei Ecateri-
na, consoarta vrednicului voie-
vod Vasile Lupu, - adus\ din
p\r]ile Georgiei - [i al zl\tar-
ilor domne[ti, c\rora Domnito-
rul Gh. Duca le d\ruise Biseri-
ca „Sf. Ioan Gur\ de Aur“
(1683), zidit\ doar `n vreo 30
de zile, cum spuneau b\tr=nii.
{i mai ales, s\ p\streze ne[tear-
s\ amintirea poetului George
Top=rceanu (1886-1937), re-
dactor la „Via]a rom=neasc\“,

Dac\ sunte]i noroco[i, la porti]a dintre gr\dini]e,
o pute]i vedea pe duduia Alice, octogenara
nepoat\ (n\scut\ `n 1922) a duduii Otilia,
pe care a `ngrijit-o - duioas\ doctori]\,
pensionar\, de la fosta Policlinic\ a elevilor [i
studen]ilor, locatar\ `n od\i]ele din spate
prietenul ei nemuritor [i subi-
ectul multor versuri duioase:
„O vorb\ grea `]i toarn\-n
noi veninul greu/ {i nu mai [tiu:
ai spus-o tu, am spus-o eu?
C=nd vreau s\ plec, m\ ]i-i
`n loc cu un cuv=nt./ A[a se
zbat copacii `n furtun\;
Ca pentru fug\ crengile-[i
adun\,/ Dar r\d\cina `i leag\
de p\m=nt“.
Pierdut dup\ o boal\ grav\
[i neiert\tore, r\m=nea ca o
icoan\ `n casa duduii Otilia,
prezent pretutindeni, pe banca
din gradin\, `n cadrele de pe
pere]i [i de pe birou, rostul
via]ii ei `ncet=nd la 7 mai
1937, o dat\ cu b\t\ile inimii
lui Top. Troi]a sa, totdeauna
`nflorit\, r\m=nea singura
]int\ a drumurilor poetei.
La morm=ntul din dealul
Eternit\]ii g\sea alinare [i
lini[te sufleteasc\, murmu-
r=nd versurile [optite odinioa-
r\ `mpreun\: „Cum st\m iar
al\turi - [i e sar\ / Dar m=na-]i
uit\ parc\ s\ m-alinte /O, nu-
ntreba ce g=nduri m\-nfioa-
r\:/ Eu n-am uitat, tu nu-]i
aduci aminte...“
Pe Buc[inescu, `n casa
cump\rat\, prin 1908, de p\-
rintele ei, institutorul Gheor-
ghe Gavrilescu, duduia Otilia
a tr\it `ngrijorat\ anii ultimu-
lui r\zboi. Ajuns, `n martie
1944, la marginile ora[ului,
ie[enii fugeau `nsp\im=nta]i
spre Muntenia, Ardeal [i Ba-
nat. Pleca [i d=nsa, p\r\sin-
du-[i micul avut: casa, biblio-
teca, vechile covoare mo[te-
nite de la bunica [i noianul de
amintiri `nghesuite `n sertare,
`n pod [i `ntr-o magazioar\.
Angajat\ inspectoare a
teatrelor, mergea cu Teatrul
Na]ional la Jimbolia [i la
Timi[oara, l\s=nd sufletul la
Ia[i, unde se `ntorcea imediat
dup\ armisti]iul din 23 au-
gust 1944. La 25 noiembrie,
seara, sosea `n „mica gar\“
amenajat\ `n P\curari, c\ci
gara mare era ocupat\ pentru
transportul trupelor sovietice
c\tre front. ~n drum spre cas\
parcurgea, emo]ionat\, stra-
da P\curari. Ars\ [i nimicit\
de lupte, aceasta devenise „un
lung [ir de ruine. Ici-colo, prin
c=te un fund de curte, p=lp=ia
o lumin\ s\rac\, o lamp\
chioar\ sau un cap\t de lu-
minare“. G\sea casa `ntreag\
[i modestul ei avut ocrotit de
un evreu. ~n mahala locuind
[i mul]i evrei, de-a lungul tim-
pului se ajutaser\, `n timpul
prigoanei procur=ndu-le hra-
n\ [i ad\postind fetele unui
vecin.
~n Ia[ii de dup\ r\zboi, lip-
surile fiind mari, iar func]ia
teatral\ nepl\tit\, `ncepeau
zilele grele c=nd nu avea ce
pune pe mas\ [i nici lemne de
foc. La 31 decembrie 1945,
scria unor prieteni la Timi-
[oara: „Sunt umilitor de neno-
rocit\. M=ine e Anul Nou [i
noi nu avem nimic `n cas\“.
Venea [i anul 1946, cu se-
ceta cumplit\ f\r\ p=ine, ali-
mente [i cu ogoarele p=rjolite
de ar[i]\, ca `n versurile:
„De dup\ dealuri arse [i
trudite,/ ~nal]\ creste albe
nori de plumb.
{-adun\-n iarb\ umbre
`nc=lcite./ {i, aspru, geme
v=ntul prin porumb.
C=mpia cuprins\ de para-
gin\ [i scrum/ ~ntinde bra]e
lungi de colb `n drum
Apoi `[i str=nge sufletu-n
p\duri,/ C\sc=nd `n r=pi do-
goritoare guri.“
Gard `n gard cu
duduia Otilia
copil\rea Lucre]iu
P\tr\[canu
Fiind `ndep\rtat\ vechea
conducere a Direc]iei Genera-
le a Teatrelor din Ministerul
Artelor, datorit\ schimb\rilor
politice, la 1 martie 1947, po-
eta r\m=nea f\r\ modesta ei
slujb\ teatral\, f\r\ nici un
mijloc de trai [i cu `ngrozi-
toarea durere de a nu putea
cump\ra medicamente pen-
tru iubitul ei nepot, J\nel, fiul
surorii Elena (Nu]a), grav bol-
nav de TBC, ce se topea
v\z=nd cu ochii.
Pentru a ob]ine internarea
lui la spitalul din Moroeni,
unde era un medic vestit, scri-
Familia Gavrilescu
CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
a disperat\ profesorului ie-
[ean Petru Comarnescu, dem-
nitar `n Bucure[ti, [i fostului
vecin, Lucre]iu P\tra[canu,
care locuise cu p\rin]ii, la m\-
tu[a, Cornelia Stoica, vecin\
de gard.
Elev la Liceul Internat
(1912-1916), d=nsul frecven-
tase [i cenaclurile revistei
„Via]a rom=neasc\“, unde
z\bovea adesea [i tat\l s\u,
zb\t=ndu-se s\ construiasc\
impozantul sediu existent [i
acum `n strada Vasile Ale-
csandri. Urmase cu brio Fa-
cultatea juridic\ la Bucure[ti,
luase doctoratul `n economie
politic\, statistic\ [i filosofia
istoriei la Leipzig (1922-
1825), preocupat de prob-
lemele sociale, ca [i tat\l s\u,
intrase `n mi[carea socialist\
de june, ajung=nd `n ierarhia
conducerii Partidului Comu-
nist. ~n septembrie 1944, fus-
ese numit [eful delega]iei ro-
m=ne pentru `ncheierea Ar-
misti]iului la Moscova [i apoi
ministru al Justi]iei.
R\spunz=nd apelului dis-
perat, la 15 septembrie 1947,
scria:
„Drag\ duduie Otilia, Am
primit r=ndurile matale. ~n ce
prive[te soarta nepotului ma-
tale, te rog s\ nu ai nici o gri-
j\. Mai serioas\ mi se pare si-
tua]ia nou\ pe care Minis-
terul Artelor ]i-a creat-o. Fii
bun\ [i pune din m=na pe
condei [i f\-mi o propunere
privitoare la situa]ia matale
pe care am putea s\ ]i-o a-
sigur\m, `n condi]iile actuale
ale Ia[ilor. Voi face tot ce-mi
st\ `n putin]\ s\-]i satisfac do-
rin]a. Dar s\ [tiu concret ce ar
fi de f\cut. Cu cele mai bune
sentimente, L. P\tr\[canu“.
Urm\rit, arestat `n anul
urm\tor, anchetat vreo 6 ani,
socotit tr\d\tor de unii colegi
de partid, Lucre]iu P\tr\[ca-
nu era executat `n aprilie
1954, `ngrozind-o pe duduia
Otilia.
~[i c=[tiga existen]a
traduc=nd din rus\
[i francez\
Neob]in=nd nici o anga-
jare, d=nsa a trebuit s\ tr\-
iasc\ traduc=nd din limba ru-
s\ [i francez\ [i stiliz=nd lu-
cr\ri pentru editurile bucu-
re[tene.
Scria necontenit, zi [i
noapte [i mai ales noaptea,
dormind doar c=teva ore [i
uit=nd s\ m\n=nce, fapt pen-
tru care, `ntre 1947-1954 avea
la activ, traduse, aproape vreo
50 de volume cu versuri [i
proz\.
Observ=nd situa]ia, Zaha-
ria Stancu `i scrisese c\: „Ar fi
o mare pierdere s\ te ocupi
numai de traduceri“. Dar nu-i
spunea nimeni din ce s\
tr\iasc\ d=nsa [i to]i din jur,
pe care-i ajuta cu „bun\tate
nefireasc\“: rude nec\jite
fosta femeie din cas\, Agripi-
na, b\tr=n\ [i nevolnic\ pe
care o ]inea mai departe hr\-
nind-o `ngrijind-o, pl\tindu-i
o pensie, medicamentele [i
medicii, cum proceda [i cu al]i
vecini din cartier.
Casa de la nr. 6, `n care
a copil\rit Lucre]iu P\tr\[canu
CM
YK
Ar fi dorit c=teva zile
libere, o vacan]\, „Cuv=nt
at=t de fraged pentru mine/ {i
ast\zi, c=nd vacan]a nu mai
vine“. Nu se mai putea, c\ci a-
vea de terminat lucr\ri cu
scaden]\. Se multumea amin-
tindu-[i vacan]a copil\riei:
„Vacan]\ `nsemna, pe vre-
mea ceia,/ Pupitrul [colii
z\vorit cu cheia,/ Apoi o cas\
`ntr-un sat b\tr=n,/ Concert
de greieri risipi]i prin f=n,/
Pl\cinte aurii cu poale-n
br=u/ {i pe[te prins cu undi]a
la r=u,/ {i din]i vopsi]i `n vio-
let cu mure;/ Apoi, plimb\ri
pe drumuri de p\dure,/
Romane r\sfoite pe furi[
(C=nd cerul viu te spiona ‘n
desi[/ Cu mici [i-albastre
cioburi de faian]\./ Pe vremea
ceia, da, aveam vacan]\!“
(„Licurici“)
Acei care o vizitau, p\[eau
pragul c\su]ei ca `n alt veac.
Camera ei dinspre strad\, cu
vechi mobilier p\rintesc,
p\rea un muzeu Top`rceanu.
„Pretutindeni, pe pere]i, `n
ramele oglinzii mari, pe mese
[i mesu]e, fotografii de-ale lui
Top`rceanu“ (Haralambie }u-
gui `n „Memoria timpului“).
{i un „roi de b\ie]a[i cu p\rul
zburlit [i feti]e ochioase, pur-
t=nd `n sur=sul lor ceva mis-
terios, `ntreb\tor, o `ntreag\
familie de prichindei“.
Potrivit tradi]iei, `[i servea
musafirii cu o delicioas\ dul-
cea]\ de trandafiri ori o cafea
Mar]i, 3 iulie 2007
fiart\ pe loc [i apoi se `ntorcea
la lucru.
~n cump\na nop]ii `ntre
vise cu nec\ji]i [i copila[i ce-i
cereau ajutorul, o vizitau [i
fo[tii vecinii, sp\tari, pahar-
nici, stolnici, logofe]i postel-
nici, veni]i din lumea umbre-
lor s\-i spun\ c\ p\m=ntul
mahalalei lor pitore[ti - cen-
trul de odinioar\ al vechilor
Ia[i - era amenin]at de t\i[ul
buldozerelor ce treb\luiau cu
`nver[unare pe coastele apro-
piate, ridic=ndu-se p\dure de
blocuri.
C\su]a urma s\-i fie d\-
r=mat\, liliecii smul[i cu
cr=ncenie [i pitoreasca ei
str\du]\ umbrit\ de arbori
centenari s\ dispar\. Pentru
Otilia Cazimir, poeta sufle-
telor delicate, asta `nsemna
asasinarea `ntregului ei tre-
cut, a tuturor amintirilor le-
gate de acei pere]i `nl\untrul
c\rora fusese [i ea, odat\, fe-
ricit\. {i scrise ginga[e pagini
cu versuri [i proz\: „Lumini [i
umbre“ (1923), „Fluturi de
noapte“ (1927), „C=ntec de co-
moar\“ (1931), „Cronici fan-
teziste [i umoristice“ (1930),
„Juc\rii“ (1938), „Poezii“
(1939), „Fapte [i `nt=mpl\ri
adev\rate“ (1928), „Din jur-
nalul unei doctorese“ (1928),
„Gr\dina cu amintiri“ (1929),
~ndr\gostit\ de c\su]a b\tr=neasc\ de la
num\rul 4, „duduia Otilia“, cum `i spuneau
cunoscu]ii, o locui p=n\ la sf=r[itul vie]ii
9
„~n t=rgu[orul dintre vii“
(1930), „A murit Luchi“
(1942), „Prietenii mei scri-
itorii...“ (1961), [i multe file cu
poezii pline de candoare pen-
tru copii, precum „Baba Iarna
intr\-n sat“.
Aici s-a bucurat primind, `n
anul 1927, Premiul Academiei
Rom=ne, apoi Premiul Femina
[i, `n 1937, Premiul Na]ional
pentru Literatur\, ce-o con-
sacrase scriitoare de seam\ a
]\rii.
S-a zb\tut, a f\cut pl=ngeri
[i rug\min]i pretutindeni, la
Ia[i [i Bucure[ti, ob]in=nd
iertarea c\su]ei, pentru o
vreme sau, cum spunea b\dia
Aurel Leon, contemporanul ei:
„p=n\ nu-i departe“. Ca [i ace-
le din strada Zlataust, vechile
c\su]e din uli]a sp\tarului
Buc[inescu dispar acum, f\r\
s\ le mai poat\ ap\ra cineva.
Au trecut 40 de ani
de la trista desp\r]ire
La 8 iunie 1967, dup\ cinci
decenii de prestigioas\ crea]ie
literar\, duduia Otilia pleca
dup\ Top=rceanu, l\s=nd dra-
gului ei ora[, modesta sa oda-
ie cu pridvor [i geaml=c - altar
scriitoricesc al fostului Ia[i,
donat de familie [i declarat
muzeu `n iunie 1972, prin
silin]a profesorului Ion Arhip.
Casa v\ a[teapt\ s\-o vizi-
ta]i, s\ sta]i la umbr\ pe ban-
ca fulguit\ `n zorii prim\verii
de petalele florilor de cais,
parfumat\ de mireasma b\-
tr=nilor lilieci [i cadelni]at\,
vara, cu polenul teilor str\-
buni din vecini. ~n jur, flori [i
tufe `nflorite, iarb\, o oaz\ de
verdea]\ prin care se z\resc
„g=ndaci, m\run]i [i ro[ii,/
Care-[i poart\ fiecare/ Oche-
larii pe spinare,/ Dorm la
soare, somnoro[ii!/Iar pe-un fir
de p\p\die,/ Ce se-nal]\, drept,
din iarb\,/ Suie-un c\r\bu[ cu
barb\,/ ~n h\inu]\ aurie.“
De comoar\ are grij\
Muzeului Literaturii Rom=ne
[i o p\zesc, ca ni[te vestale,
muzeografa Indira Sp\taru [i
supraveghetoarea Enea Gio-
conda. Dac\ sunte]i noroco[i,
la porti]a dintre gr\dini]e,
pute]i vedea pe duduia Alice,
octogenara nepoat\ (n\scut\
`n 1922) a duduii Otilia. Pare
o bunic\ din Ia[ii lui Sado-
veanu, Ibr\ileanu, Teodo-
reanu [i ai duduii Otiliei, `n
numele c\reia v\ prime[te
z=mbind c\su]a [i cele dou\
`nc\peri pline de vechi icoane,
c\r]i, scoar]e, [tergare, mici
obiecte bunice[ti [i amintirile
poetei, care au r\mas ne-
schimbate, de parc\ locatara
a plecat undeva [i urmeaz\ s\
se `ntoarc\, acu, acu…
„E lini[te-n odaie, parc\-i
noapte
Miroase a gutui [i a mere
coapte
{i e r\coare ca-n od\ile
b\tr=ne
Ca-n albele iatacuri venite
de peste vreme“ („Strofe `n a-
murg“) a
10 Mar]i, 3 iulie 2007
PE SCURT
Jandarmii boto[\neni
consiliaz\ huliganii
de pe stadioane
Angaja]ii Inspectoratului
Jude]ean de Jandarmi (IJJ)
Boto[ani vor asigura consultan]\
spectatorilor agresivi, care merg
la stadion pentru vizionarea meci-
urilor de fotbal. {eful IJJ, maiorul
Constantin Moro[anu, a declarat,
ieri, `ntr-o conferin]\ de pres\, c\
noua lege privind prevenirea [i
combaterea violen]ei, cu ocazia
competi]iilor [i jocurilor sportive,
care se afl\ `n dezbatere parla-
mentar\, va sanc]iona foarte dur
huliganii. Maiorul Moro[anu
sus]ine, `ns\, c\, pentru a preveni
aplicarea unor sanc]iuni dure,
prin care va fi interzis accesul `n
stadioane al persoanelor agresive,
IJJ va derula campanii de con-
siliere. „Vom `ncepe prin a face
consiliere, deoarece am constatat
c\ oamenii nu cunosc legea. ~n
momentul `n care le-am explicat
despre ce este vorba, nu s-au mai
comportat a[a. Nimic nu este mai
r\u pentru un microbist, decât s\
`l d\m afar\ din stadion“, a afir-
mat [eful IJJ Boto[ani. ~n pe-
rioada imediat urm\toare,
Jandarmeria urmeaz\ s\ sem-
neze cu echipa de fotbal din
Boto[ani un contract privind asi-
gurarea lini[tii [i ordinii la meci-
urile derulate pe teren propriu.
R\nit grav, dup\ ce a
confundat un pistol
real cu unul de juc\rie
Un b\rbat din Gala]i s-a
`mpu[cat singur `n abdomen,
deoarece a confundat un pistol cu
aer comprimat cu unul `n form\
de brichet\. B\rbatul, `n vârst\
de 65 de ani, a mers la un gr\tar
`mpreun\ cu mai mul]i prieteni.
La un moment dat, vr=nd s\ fac\
o glum\, a luat pistolul [i l-a
`ndreptat spre propriul abdomen.
Potrivit poli]i[tilor care an-
cheteaz\ cazul, b\rbatul nu [i-a
dat seama c\ a confundat pistolul
brichet\, pe care `l avea unul din-
tre amicii s\i, cu arma real\
de]inut\, legal, de unul dintre
membrii grupului. Pistolul cu aer
comprimat era `nc\rcat, iar bila
de cauciuc i-au str\puns b\rbatu-
lui abdomenul, perforându-i in-
testinul sub]ire. Transportat de
urgen]\ la spital, a fost imediat
supus unei interven]ii chirurgi-
cale, `n timpul c\reia medicii au
fost nevoi]i s\-i sec]ioneze o parte
din intestin. „Persoana care
de]inea legal pistolul cu aer com-
primat este acum cercetat\ pen-
tru nerespectarea regimului
armelor [i muni]iilor“, a declarat
purt\torul de cuvânt al IPJ
Gala]i, subcomisar {tefan
Gohoreanu.
Promovabilitate
de 100% la limba
modern\ `n
jude]ul Suceava
To]i cei 5.456 de elevi din jude]ul
Suceava, care au sus]inut ba-
calaureatul la proba oral\ la
limba modern\, au promovat
aceast\ prob\, informeaz\
Inspectoratul {colar Jude]ean
(ISJ). Mai mult, peste jum\tate
dintre absolven]ii de liceu din
jude]ul Suceava au ob]inut note
peste nota 9. Astfel, un num\r
de 2.444 elevi au ob]inut nota
10.00, iar al]i 1.409 au luat note
cuprinse `ntre 9.00 [i 9.99.
Potrivit informa]iilor prezentate
de conducerea ISJ Suceava, la
aceast\ prob\ au absentat 93 de
absolven]i de clasa a XII-a. ~n
ceea ce prive[te proba scris\ la
limba [i literatura român\,
desf\[urat\ vineri, potrivit ISJ
Suceava, dintre cei 5.462 de can-
dida]i r\ma[i `nscri[i dup\ pro-
bele orale, au fost prezen]i 5.461.
Pe parcursul acestei probei nu
s-au `nregistrat incidente. a
ACTUALITATEA REGIONAL|
Sute de agricultori din Vrancea au solicitat rent\ viager\
Renta viager\ agricol\ re- Vrancea, 790 au solicitat, ]ului este zon\ montan\ [i câ]iva produc\tori agricoli
prezint\ echivalentul `n lei a pân\ la finele lunii iunie, a- nu poate fi arendat\. De au suprafe]e mai mari“, a
100 euro/anual, pentru fieca- cordarea rentei viagere. asemenea, o alt\ treime din precizat directorul ADS
re hectar de teren agricol Conform datelor prezentate suprafa]\ este acoperit\ cu Vrancea.
vândut sau donat, [i echiva- de directorul filialei vrân- vie, cultur\ relativ prof- Pentru fiecare hectar de
lentul `n lei a 50 euro/anual, cene a Agen]iei Domeniilor itabil\, motiv pentru care teren v=ndut, proprietarul
pentru fiecare hectar de Statului (ADS), Manole ]\ranii nu arendeaz\ te- prime[te 100 de euro anual
teren arendat. Renta poate fi Merchea, din cele 2.353 de renurile. Un alt motiv pen- Solicitantul rentei vi-
ob]inut\ de orice cet\]ean ro- hectare de teren pentru tru care agricultorii nu so- agere nu trebuie s\ de]in\
mân, care are minimum 62 care s-au solicitat rente vi- licit\ rent\ viager\ `l con- `ns\ mai mult de zece
de ani la momentul `nstr\- agere, 2.064 hectare au fost stituie lipsa unor operatori hectare de teren, iar, dup\
in\rii sau arend\rii terenu- arendate, iar diferen]a re- mari, cu poten]\ finan- vânzarea sau arendarea
lui agricol pe care `l de]ine. prezint\ suprafe]e de teren ciar\. Majoritatea asocia- lui, poate s\ `[i opreasc\
Din cei peste 240 de mii v=ndute de proprietari. „O ]iilor agricole au suprafe]e pentru folosin]a proprie
de agricultori din jude]ul treime din suprafa]a jude- de 200-300 hectare [i doar maximum 0,5 hectare. a
Medicii suceveni nu sunt interesa]i de Conducerea
ISJ Neam]
evaluarea st\rii de s\n\tate a popula]iei a fost demis\
a De[i acest program a debutat, ieri, la nivel na]ional, mai pu]in de jum\tate Conducerea Inspectoratului
dintre medicii de familie din jude]ul Suceava au `ncheiat contractele necesare {colar Jude]ean (ISJ) Neam] a
fost demis\, ieri, de ministrul
cu Casa Jude]ean\ de Asigur\ri de S\n\tate (CJAS) a „Plata pentru serviciile Educa]iei, Cercet\rii [i Tinere-
efectuate de medicii de familie este de 15 lei per pacient, ceea ce ar aduce tului, Cristian Adomni]ei, ca ur-
mare a calificativului „nesatisf\-
medicului de familie un venit de 2 mii de lei `n plus, lunar, `n cazul prest\rii a dou\ c\tor“, ob]inut la ultima evaluare
ore de consulta]ie pe zi. Nu `n]elegem de ce dumnealor, care `ntotdeauna a activit\]ii desf\[urate, [i dup\
respingerea contesta]iei privind
au fost nemul]umi]i de veniturile `ncasate de la CJAS, nu accept\ efectuarea acestor calificativul ob]inut.
presta]ii medicale“, a spus directorul CJAS Suceava, Cristina Iord\chel a Ministrul Educa]iei a declarat
c\ a semnat decizia de demitere
Mai pu]in de o jum\tate dintre a inspectorului [colar general [i a
medicii de familie din jude]ul Su- celor dou\ adjuncte, urmând ca,
ceava au `ncheiat contract cu Casa `n aceea[i zi, s\ numeasc\ cei
Jude]ean\ de Asigur\ri de S\n\ta- trei inspectori care vor prelua
te (CJAS) Suceava, `n cadrul Pro-
gramului privind evaluarea st\rii
conducerea interimar\ a ins-
titu]iei. „Am primit foarte multe
de s\n\tate a popula]iei, a declarat, plângeri `mpotriva inspectorului
ieri, directorul CJAS Suceava, Cris- general, `ncepând de la profesori,
tina Iord\chel. Doar 130 de medici pân\ la parlamentari [i primari.
de familie, din cei 284 `nregistra]i
Are multe ne`mpliniri pe rapor-
`n jude]ul Suceava, au `ncheiat un tul de management, iar demi-
contract de acest fel, `n timp ce 154 terea este singura solu]ie“, a de-
de medici au refuzat s\ aloce tim- clarat Cristian Adomni]ei. Fostul
pul suplimentar necesar acestei ac- inspector [colar general, Dorina
tivit\]i, conform programului de- Drexler, a declarat c\ va ataca `n
clarat `n cerere. instan]\ decizia de demitere,
„Reamintim c\ plata pentru ser- considerând c\ aceasta a fost una
viciile efectuate de medicii de fami- politic\. „M\ a[teptam s\ fiu
lie este de 15 lei per pacient, ceea ce demis\ [i s\ fie respins\ con-
ar aduce medicului de familie un
testa]ia pe care am depus-o, `ns\
venit de 2 mii de lei `n plus, lunar, voi da `n judecat\ ministerul“, a
`n cazul prest\rii a dou\ ore de con-
spus Dorina Drexler. Aceasta a
sulta]ie pe zi. Nu `n]elegem de ce
dumnealor, care `ntotdeauna au fost membru al PNL Neam] pân\
fost nemul]umi]i de veniturile `nca- `n urm\ cu o lun\, când a demi-
sionat, motivând c\ nu este de
sate de la CJAS, nu accept\ efectu- mului na]ional, doar cu 7 furnizori, mentat, `n func]ie de necesit\]i.
area acestor presta]ii medicale“, a acord cu deciziile liderilor cen-
pentru un num\r de 8 laboratoare Programul de evaluare a st\rii de trali [i locali. ~n urm\ cu dou\
spus directorul CJAS. Potrivit sur- din jude], `ntrucât ceilal]i furnizori s\n\tate a popula]iei a `nceput, te-
sei citate, medicii doresc s\ efectu- luni, Dorina Drexler a fost sus-
nu au prezentat `n dosarul de con- oretic, la 1 iulie. Conform preciz\- pendat\ din PNL Neam], pentru
eze consulta]iile tot `n timpul pro- tractare documenta]ia complet\, rilor f\cute de conducerea Ministe-
gramului declarat `n contractul solicitat\ de normele Ministerului deciziile luate la ISJ Neam],
rului S\n\t\]ii, fiecare rom=n va care, `n opinia liderilor liberali,
`ncheiat la `nceputul anului, dar a- S\n\t\]ii Publice.
cest lucru nu este legal, deoarece e- putea putea efectua un consult ge- afectau imaginea partidului. Cei
Pentru finan]area Programului neral [i analizele necesare la
xist\ surse diferite de finan]are [i, na]ional privind evaluarea st\rii de doi fo[ti inspectori [colari ad-
practic, „aceasta echivaleaz\ cu a a- s\n\tate a popula]iei `n asisten]a medicul de familie, imediat dup\ ce junc]i, ambii membri ai PD
vea dou\ locuri de munc\ pl\tite de medical\ primar\, CJAS Suceava a va primi prin po[t\ un talon cu Neam], consider\ c\ schimbarea
angajatori diferi]i, `n acela[i timp“. primit un buget ini]ial de 584 de men]iunea „medic“. Pentru a evita lor are la baz\ apartenen]a
~n privin]a laboratoarelor, din- mii de lei, destinat serviciilor medi- o eventual\ aglomera]ie, ce ar politic\ [i au declarat c\, la fel ca
tre cei 9 furnizori (cu 11 labora- cilor de familie, [i 1.825.000 lei, putea conduce la blocarea acestui [i fostul inspector [colar general,
toare) afla]i `n contract cu CJAS pentru plata serviciilor paraclinice. program, consulta]iile vor fi efectu- vor ac]iona `n judecat\ decizia de
Suceava, au fost `ncheiate con- Potrivit directorului CJAS Sucea- ate de medicul de familie `n luna de demitere. a
tracte, `n vederea derul\rii progra- va, acest buget urmeaz\ a fi supli- na[tere a pacientului. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a DIN CAUZA SECE- este distrus“ a declarat di- stradale sunt o necesitate, Companiei Na]ionale de ceava, Eugen Constantin
TEI, VASLUIENII Î{I V+ND rectorul UARZ Vaslui, `n condi]iile `n care mul]i Autostr\zi [i Drumuri Na- Uricec, `ncas\rile ob]inute
Attila Miklos. Autorit\]ile suceveni, mai ales pensio- ]ionale din România, care `n primele [ase luni ale
ANIMALELE PE NIMIC: A- jude]ene au `n vedere nari, nu-[i permit s\ cum- nu a fost `nc\ recep]ionat\. anului au fost de 620 de
proximativ 95% din p\[u- achizi]ionarea furajelor pere o ap\ mineral\ sau
Constructorul, firma „Ar- mii de lei, fa]\ de 348 mii
nile din jude]ul Vaslui sunt necesare din alte jude]e, plat\, pentru a-[i potoli cada“ din Gala]i, va trebui lei, `n primul semestru din
afectate de secet\, fapt ce a
care nu au fost afectate de setea când sunt `n ora[. s\ refac\ lucrarea. Dac\ 2006. {eful CJ a precizat
dus la imposibilitatea asi- secet\. a DRUMUL SPRE VA- drumul se va surpa, cir- c\ cei mai mul]i bani au
gur\rii furajelor necesare
animalelor pentru urm\-
a PRIMARUL SUCE- MA ST+NCA, RUPT DE O cula]ia va fi redeschis\ pe fost ob]inu]i `n urma emi-
VEI, SOMAT S| MONTEZE ALUNECARE DE TEREN: un drum vechi, `nchis anul terii autoriza]iilor de con-
toarea perioad\ [i, implicit, trecut.
la sc\derea num\rului a- CI{MELE STRADALE: So- Drumul na]ional 29 D, care struire. „Sumele `ncasate
cestora. Reprezentan]ii U- cial-democra]ii suceveni `i face leg\tura `ntre muni- a CJ SUCEAVA {I-A pentru eliberarea docu-
nit\]ii pentru Ameliorare [i solicit\ primarului s\ dis- cipiul Boto[ani [i Vama DUBLAT VENITURILE: Con- mentelor de urbanism au
Reproduc]ie `n Zootehnie pun\ montarea de ci[mele Stânca-Coste[ti, dintre Ro- siliul Jude]ean (CJ) Sucea- crescut, având `n vedere
(UARZ), filiala Vaslui, sus- `n parcurile din ora[, având mânia [i Republica Mol- va [i-a dublat veniturile din dezvoltarea re]elelor de
]in c\, din cauza deterior\- `n vedere c\ temperaturile dova, a fost afectat de o a- taxele percepute pentru utilit\]i, realizat\ prin
rii bazei furajere, matca de sunt foarte ridicate `n a- lunecare de teren, circula- eliberarea documentelor investi]iile majore ale
taurine risc\ s\ fie deci- ceast\ perioad\. Solicitarea ]ia pe raza comunei Gorb\- de urbanism, `n primul se- companiilor Egger [i
mat\ drastic. „Lumea de la a fost avansat\, ieri, de li- ne[ti fiind blocat\ pe un mestru al acestui an, com- E.ON, dar [i faptul c\ `n
sate a `nceput s\ sacrifice derul local al PSD Suceava, sens de mers, dup\ ce o parativ cu perioada simi- jude] continu\ s\ fie con-
animalele sau s\ le vând\ Verginel Iordache. Liderul parte din versant s-a pr\- lar\ a anului trecut. Potri- struite noi locuin]e“ , a de-
pe nimic, fiindc\, `n mare filialei jude]ene a PSD a bu[it. Drumul pr\bu[it re- vit datelor prezentate de clarat pre[edintele CJ Su-
parte, sistemul de p\[uni motivat c\ aceste ci[mele prezint\ o investi]ie nou\ a vicepre[edintele CJ Su- ceava. a
 ACTUALITATE Mar]i, 3 iulie 2007 11
Ia[ul are nevoie de `nc\ 6 centre de permanen]\ spre internare pe motiv c\
nu sunt locuri. „Vom face
controale foarte serioase `n
PE SCURT
a ~ncep=nd din aceast\ toamn\, autorit\]ile sanitare ale jude]ului vor relua discu]iile cu medicii de aceste unit\]i, fiindc\, `n
familie pentru deschiderea a `nc\ [ase centre de permanen]\, care s\ acopere `ntreg teritoriul Ia[ului a unele cazuri, trebuie s\ Taxa de cazier poate fi
apel\m la tot felul de in- pl\tit\ la sediul IJP
„Astfel de centre ar fi ex- torul ASP Ia[i. ~n prezent, centru este nevoie de patru Tot din aceast\ toamn\, terven]ii pentru a interna
trem de utile pentru asigu- pe `ntreg teritoriul jude]u- medici de familie, care s\ [eful ASP va `ncerca s\ re- c=te un pacient“, a explicat Ie[enii nu mai trebuie s\ fug\ din
rarea asisten]ei medicale lui func]ioneaz\ patru de asigure, prin rota]ie, ser- glementeze rela]iile dintre dr. Mihnea Hurmuzache. centru `n Copou pentru a-[i scoate
24 de ore din 24, iar zonele centre de permanen]\. ~nfi- vicii medicale nonstop. Pen- spitale, prim\rii [i uni- ~n jude]ul Ia[i exist\ pa- cazierul. ~ncep=nd de ieri, Direc]ia
deficitare sunt Tansa- in]area a `nc\ [ase unit\]i tru serviciile efectuate su- t\]ile medico-sociale din tru unit\]i medico-sociale, General\ a Finan]elor Publice Ia[i
Dag=]a, Belce[ti, M\d=rjac, de acest gen ar duce la plimentar, ace[tia ar putea jude], deoarece sunt sem- la Bivolari, Sculeni, R\- [i-a deschis un birou `n sediul In-
Sine[ti, Schitu Duca, Po- acoperirea integral\ a per- fi pl\ti]i cu ora de c\tre nale potrivit c\rora per- duc\neni [i Podu Iloaiei, `n spectoratului Jude]ean de Poli]ie.
La acest birou, cet\]enii pot achita
creaca“, a declarat dr. Mi- manen]ei medicale `n jude]. Casa Jude]ean\ a Asigu- soane cu ancheta social\ total cu o capacitate de taxa de urgen]\ (5 lei) [i timbrul
hnea Hurmuzache, direc- Pentru `nfiin]area unui r\rilor de S\n\tate (CJAS). f\cut\ nu sunt primite 270-300 de locuri. (O.B.) fiscal de 1 leu. ~n acela[i spa]iu pot
depune actele [i ob]ine pe loc certi-
ficatul de cazier judiciar. Reprezen-
Opera `nchide S\pt\m=na probelor scrise la bacalaureat tan]ii IJP sus]in c\ acest ghi[eu a
fost `nfiin]at tocmai ca ie[enii s\
ob]in\ mai u[or certificatul de ca-
stagiunea cu Bacalaureatul va continua
ast\zi cu proba scris\ obligatorie a
zier judiciar. Programul de lucru
cu publicul este zilnic 08.15-12.00
„Muzica pe profilului (D), potrivit calendarului
Ministerului Educa]iei, Cercet\rii
[i 14.00-16.15, iar mar]ea [i joia de
la 08.15-12.00 [i 15.30-17.30. (S.D.)
[i Tineretului (MECT). M=ine, 4
ape“, la Ciric iulie, se va sus]ine proba la alegere
Doar dou\ funda]ii
din aria curricular\ corespunz\toa-
Opera Na]ional\ din Ia[i or-
ganizeaz\ un concert extraordi-
re specializ\rii, prob\ scris\ sau primesc bani
practic\. Ultima prob\ a examenu-
nar cu ocazia `nchiderii stagiu- lui de bacalaureat va avea loc `n da- de la Prim\rie
nii care va avea loc pe Terasa ta de 5 iulie. Atunci absolven]ii de
Hotelului „Ciric“. Evenimentul Reprezentan]ii Prim\riei Munici-
liceu vor sus]ine proba la alegere piului Ia[i au anun]at rezultatele
organizat de Opera Na]ional\ dintre disciplinele din celelalte arii `n privin]a cererilor de finan]are
va avea loc joi, 5 iulie, `ncepând curriculare - denumit\ [i proba „F“ ale organiza]iilor nonguvernamen-
cu ora 20.00, iar concertul care - prob\ scris\ sau practic\. tale. Din cele [ase proiecte depuse,
va fi sus]inut `n aer liber este Prima afi[are a rezultatelor va doar dou\ vor primi bani de la mu-
intitulat „Muzica pe ape“. avea loc pe 7 iulie, pân\ la ora nicipalitate. „Funda]ia «Doina
Reprezentan]ii Operei ie[ene 16.00. ~n aceea[i zi, `n intervalul Carpa]ilor» a primit suma de 6.060
consider\ c\ acest concert extra- orar 16.00-20.00, vor putea fi de- lei pentru proiectul «Dansul popu-
ordinar `ncununeaz\ rezultatele puse contesta]iile. Solu]ionarea lar `n [colile ie[ene». Centrul
bune pe care institu]ia le-a acu- acestora este prev\zut\ `n zilele Diecezan «Caritas» a primit pentru
de 8 [i 9 iulie, iar afi[area rezul- proiectul «Mama, copilul [i filmul
mulat `n aceast\ stagiune, prin social» suma de 25.000 de lei. Este
concerte [i colabor\ri na]ionale tatelor finale are ca termen limit\
data de 10 iulie. Se consider\ pro- vorba de o tab\r\ de crea]ie pentru
[i interna]ionale, `n ciuda lipsei copiii din mediile defavorizate, un-
unui spa]iu adecvat pentru con- movat la examenul de bacalaureat de vor fi create filmule]e pe teme
certe [i manifest\ri artistice candidatul care a ob]inut cel pu]in sociale“, a declarat Mihai Pricop,
nota 5 sau calificativul „admis“ la ale elevilor, p\rin]ilor [i cadrelor di- tarea textului nu reprezenta o inspector al Serviciului de Rela]ii
specifice operei. Astfel, Opera fiecare prob\ oral\, a ob]inut cel dactice. Forma final\ a variantei 78 cerin]\ `n sine.
din Ia[i a fost primul teatru de cu Societatea Civil\ din cadrul Pri-
pu]in nota 5 la fiecare prob\ scris\ de la proba scris\ de limba [i lite- Potrivit autorilor, la sfâr[itul li- m\riei Municipiului Ia[i. (S.D.)
oper\ din ]ar\ care a luat parte sau practic\ de examen [i are me- ratura român\ a fost publicat\ pe ceului, elevul este sau ar trebui s\
la Zilele Europene ale Operei, dia general\ minimum 6. site `ncepând cu data de 19 febru- fie capabil s\ identifice ideea de
prin evenimentele organizate `n Candida]ii elimina]i de la o arie 2007, neexistând nici un fel de baz\ a unei afirma]ii critice, dup\ ~nc\ 4 mii
aceast\ stagiune. De asemenea, prob\ nu mai pot participa la pro- cum arat\ comunicatul transmis de
Opera ie[ean\ a devenit bele urm\toare, sunt declara]i
obiec]ii din partea celor `ndrept\]i]i
s\ formuleze contesta]ii sau prop- MECT. Subiectul d\dea posibili- de europubele
membr\ a asocia]iei „Opera „elimina]i din examen“, f\r\ posi- uneri. „Apreciem c\ una din posi- tatea oric\rui elev ca, `n func]ie de pentru ie[eni
Europa“, care num\r\ peste 90 bilitatea recunoa[terii notelor pen- bilele motiva]ii pentru aceast\ lips\ ceea ce a studiat la clas\ cu profe-
de institu]ii similare din 30 de tru sesiunile urm\toare [i nu pot sorul sau din manual s\ reflecte, la S\pt\m=na aceasta, SC Salubris
de reac]ie este tocmai faptul c\ va organiza dou\ licita]ii pentru
]\ri, conform celor precizate de promova examenul de bacalaureat subiectele din structura variantei alegere, o formul\ poetic\ a tra-
Daniela Plopeanu, responsabil `n sesiunea curent\. di]ionalismului. Subiectul al treilea achizi]ionarea a 4.000 de euro-
sunt corect formulate [i se reg\sesc pubele [i 1.400 de eurocontainere
cu rela]iile publice din institu]ie `n programa de examen. Nemul]u- este cotat cu 30 de puncte, din care
16 puncte pentru con]inut (formula- (cu capacitatea de 1,1 mc). Euro-
[i Anda T\b\caru Hogea, direc- Subiectul la rom=n\ i-a mirile `n leg\tur\ cu varianta 78 au pubelele vor fi `mp\r]ite familiilor
tor artistic al Operei. rea tezei sau a unui punct de vedere, care locuiesc la case [i au con-
fost exprimate dup\ sus]inerea
Pentru concertul care va demoralizat pe candida]i probei [i vizeaz\ gradul de dificul-
argumentarea lui) [i 14 puncte pen-
tru redactarea eseului (organizarea
tracte cu SC Salubris, iar eurocon-
`nchide stagiunea, Opera a `n- tate pentru subiectul de la punctul tainerele vor `nlocui containerele
cercat o manifestare mai ine- Subiectul tras la sor]i la limba [i ideilor, utilizarea limbii literare, mari de 4 mc sau pe cele deterio-
3“, se arat\ `n comunicat. abilit\]i de analiz\ [i interpretare,
dit\, reprezentan]ii institu]iei literatura rom=n\ la examenul de rate ale unit\]ii. Reamintim c\ `n
bacalaureat a atras nemul]umirea Conform strategiei de elaborare ortografie, punctua]ie etc.). urm\ cu o lun\, societatea a mai
anun]=nd c\ este foarte posibil a subiectelor, `n orice variant\, Dup\ prima prob\ scris\, cea la
p\rin]ilor [i elevilor prin gradul distribuit 4.000 de europubele
ca [i `n viitor s\ se mai orga- cerin]ele formulate la punctul 3 au limba [i literatura rom=n\, urmea- ie[enilor care locuiesc la case.
nizeze ac]iuni similare. La con- mare de dificultate mai ales la al
treilea subiect, de[i ministerul a co- rol de departajare. Tratarea aces- z\ proba obligatorie a profilului ca- Urm\torul pas este, `ns\, unul im-
cert `[i vor da concursul soli[tii municat c\ varianta de subiect cu tora, `n acord cu solicit\rile, per- re se sus]ine ast\zi, 3 iulie, iar pro- portant pentru colectarea selectiv\
Mihaela Gr\jdeanu, Maria Gri- num\rul 78 corespunde integral mite reflectarea diferen]elor `ntre ba la alegere din aria curricular\ a de[eurilor. Dac\ `n cartierele de
erosu, Laura Scripcaru, Cris- tematicii din programa aferent\ exa- elevi `n ceea ce prive[te preg\tirea corespunz\toare specializ\rii, m=i- blocuri Salubris a pus ]arcuri `n
tina Sandu, Elena Buzatu, Ge- menului din acest an, fiind una din- la disciplin\ [i competen]ele dobân- ne, 4 iulie. Pe 5 iulie va avea loc o care oamenii pot duce recipientele
orge Cojocariu, Adrian Ionescu, dite. Rezolvarea subiectului al prob\ la alegere dintre disciplinele din PET, `n zonele cu case, acest
tre cele 100 elaborate [i publicate pe lucru nu prea este posibil, din cau-
Ciprian Marele, Ricardo Nori [i site-ul http://subiecte20007.edu.ro/ treilea al variantei 78 viza capaci- din celelalte arii curriculare, prob\
Cristian Waks, iar la flaut z\ c\ delimitarea `ntre spa]iul
`nc\ din 15 ianuarie 2007. tatea candida]ilor de a elabora un scris\ sau practic\. Rezultatele vor public [i cel privat nu se poate
C\t\lin Simerea. Conducerea MECT a mai ar\tat c\ a supus eseu argumentativ, `n care s\ fie fi afi[ate pe 7 iulie. Contesta]iile vor face. Totu[i, o dat\ cu punerea `n
muzical\ apar]ine lui Leonard dezbaterii publice toate variantele prezentat imaginarul poetic putea fi depuse `n aceea[i zi, acestea practic\ a proiectului „Manage-
Dumitriu, iar maestru de cor de subiecte cu scopul de a asigura tradi]ionalist dintr-o poezie stu- fiind rezolvate `n zilele de 8 [i 9 mentul integrat al de[eurilor `n
este Valeriu Gâdei. (Oana R.) transparen]a decizional\ [i de a le diat\, pornind de la un text al criti- iulie. Rezultatele finale vor fi a- municipiul Ia[i“, fiecare familie va
revizui, `n func]ie de opiniile critice cului Nicolae Manolescu. Interpre- nun]ate pe 10 iulie. (Oana R.) primi c=te 3 europubele: pentru
h=rtie-carton, pentru peturi [i pen-
tru de[euri menajere. (S.D.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
Sediu nou pentru
a SISTEM INFORMA- inte de a se ajunge `n lei vechi, `ns\ autorit\]ile sibil\ achizi]ionarea unui (dou\ de aur [i patru de
Asisten]a Comunitar\
TIC NOU PENTRU SPITA- situa]ii critice“, a declarat ie[ene sper\ s\ primeasc\ computer tomograf pentru argint), fiind devansa]i de
[eful ASP, dr. Mihnea Hur-
LE: Din toamn\, ar putea muzache. (O.B.)
m\car 200 de miliarde. Spitalul «Sf. Spiridon» [i a prima echip\ a Bulgariei. ie[ean\
„Banii vor fi folosi]i pentru unor truse chirurgicale“, a Medalia]ii cu aur sunt Filip
func]iona un nou sistem in- realizarea infrastructurii Chindea, elev `n clasa a „Noul nostru sediu va avea ca lo-
formatic `n spitale. Potrivit a ~NC| 200 DE MI- `n unit\]i ca Spitalul de
mai spus directorul Hur-
VIII-a la Liceul Teoretic ca]ie o fost\ gradini]\ luat\ de la
muzache. (O.B.)
declara]iilor ministrului LIARDE DE LEI VECHI Neurochirurgie, Spitalul de „Nicolae Iorga“ din Bucu- fabrica Nicolina `n contul unor
Eugen Nicol\escu, progra- PENTRU SPITALELE DIN Copii, Spitalul «Sf. Spiri- a UN IE{EAN A OB}I- re[ti [i Radu Bumb\cea, datorii avute la bugetul local, mai
mul va putea aprecia chel- IA{I: Ia[ul medical ar don», Spitalul Pa[cani, NUT ARGINTUL LA BAL- elev `n clasa a VIII-a la Co- exact este vorba de gr\dini]a din
tuielilor f\cute pentru fie- spatele Pie]ei Nicolina. La licita]ie
putea primi 200 de mil- Spitalul Or\[enesc T=rgu CANIADA DE MATEMA- legiul Na]ional de Infor- au participat doar opt firme, din
care pacient `n parte, `n Frumos, Spitalul de Recu- TIC| DE JUNIORI: Repre- matic\ „Tudor Vianu“ din
iarde de lei vechi din recti- 15, câte au cump\rat caietul de
condi]iile `n care `n sis- perare, Spitalul de Boli Bucre[ti. Medaliile de ar- sarcini. Dintre acestea, a fost alea-
temul sanitar au fost ficarea bugetar\ aprobat\ Infec]ioase”, a mai precizat zentan]ii României s-au gint au fost ob]inute de Ma-
la sf=r[itul s\pt\m=nii tre- clasat pe locul al doilea, cu s\ cea care avea cel mai bun pre]
f\cute `n acest an, pentru [eful ASP. O alt\ parte din rius }iba, de la Colegiul [i termenul de execu]ie cel mai
prima oar\ `n istorie, con- cute, c=nd Ministerul banii proveni]i din rectifi- 189 de puncte, la cea de-a Na]ional „Costache Negru- scurt. ~n urma licita]iei sus]inute
tracte de management `n- S\n\t\]ii (MS) a primit care vor fi destina]i achizi- XI-a edi]ie a Olimpiadei zzi“ Ia[i, Emil Alexandru de noi, câ[tig\toare a fost desem-
tre managerii de spital [i 3.550 de miliarde de lei ]ion\rii de aparatur\ medi- Balcanice de Matematic\ Ciolan, de la Colegiul Na- nat\ SC Alcons SRL, din Bucu-
[efii se sec]ii [i clinici. „Cu vechi, una dintre cele mai cal\ `n majoritatea spita- pentru Juniori, competi]ie ]ional „Ion Minulescu“ Sla- re[ti“, a declarat Ionel Calapod, di-
ajutorul acestui program, mari sume alocate pe do- lelor din Ia[i. Printre prio- desf\[urat\ `n ora[ul {u- tina, Alexandru Munteanu, rectorul DAC Ia[i. De[i termenul
care ne-a fost prezentat `n menii. Potrivit [efului ASP, rit\]i se num\r\ monitoa- men (Bulgaria), `n pe- de la Colegiul Na]ional de de execu]ie fixat de autorit\]ile ie-
detaliu `n cadrul videocon- dr. Mihnea Hurmuzache, re, ventilatoare, aparate de rioada 25-30 iunie. Potrivit Informatic\ „Tudor Vianu“, [ene este de [ase luni, iar valoarea
ferin]ei de joi, se vor putea suma solicitat\ pe proiec- terapie [i anestezie inten- sursei citate, cei [ase elevi [i Laurian Filip, de la investi]iei este de 13,6 miliarde de
previziona eventualele de- tele aflate `n derulare a siv\ [i aparate de radiolo- care au reprezentat Româ- Colegiul Na]ional „Moise lei, firma bucure[tean\ a prezen-
p\[iri ale bugetului, `na- fost de 400 de miliarde de gie. „De asemenea, este po- nia au ob]inut [ase medalii Nicoar\“ Arad. (O.R.) tat o ofert\ de execu]ie a lucr\rii
mai rapid\ dec=t era prev\zut. a
12 Mar]i, 3 iulie 2007
PE SCURT
Dou\ echipe rom=ne[ti
`n turul 2 al Cupei
UEFA Intertoto
Surpriza primului tur al Cupei
UEFA-Intertoto la fotbal a fost pro-
dus\ de forma]ia albanez\ Vllaznia
Shkoder, care a eliminat pe croa]ii
de la NK Zagreb. Dup\ ce a pier-
dut prima man[\ cu 1-2, Vllaznia a
`ntrecut pe NK Zagreb cu 1-0 [i s-a
calificat `n turul secund gra]ie
golului marcat `n deplasare. Rom=-
nia va avea dou\ reprezentante `n
turul II al competi]iei, pe Gloria
Bistri]a, care va `nt=lni pe Maccabi
Haifa, dup\ ce i-a eliminat pe
muntenegrenii de la Grbalj, [i pe
O]elul Gala]i, care va avea ca ad-
versar\ pe Slavija Sarajevo. Pro-
gramul turului II (7/8 iulie prima
man[\, 14/15 iulie man[a a doua):
Slavija Sarajevo (Bosnia) - FC
O]elul Gala]i (Rom=nia), Make-
donija Skopje (Macedonia) - Cerno
More Varna (Bulgaria), NK Mari-
bor (Slovenia)- FK Hajduk Kula
(Serbia), Trabzonspor (Turcia) -
Vllaznia Shkoder (Albania),
Maccabi Haifa FC (Israel) - Gloria
Bistri]a (Rom=nia), Dacia Chi[in\u
- FC St. Gallen (Elve]ia), Zalae-
gerszegi TE (Ungaria) - FC Rubin
Kazan (Rusia), SK Rapid Viena
(Austria) - Slovan Bratislava (Slo-
vacia), Cernomore] Odesa (Ucra-
ina) - {ahtior Soligorsk (Belarus),
Tobol Kostanai (Kazahstan) - FC
Slovan Liberec (Cehia), FC Honka
Espoo (Finlanda) - Aalborg BK
(Danemarca), Vetra Vilnius
(Lituania) - Legia Var[ovia
(Polonia), KAA Gent (Belgia) -
Cliftonville (Irlanda de Nord), Cork
City (Irlanda) - Hammarby
(Suedia).
Alina Motoc, a [asea
[ahist\ a Rom=niei
la numai 22 de ani
Conform listei rating FIDE de la
1 iulie 2007, `n topul [ahistelor
din Rom=nia se afl\ [i regina
[ahului ie[ean, Alina Motoc, cea
care, la numai 22 de ani, este pe
locul 6 la nivel de senioare.
Primele zece clasate sunt
urm\toarele: 1. C. Peptan - 2411
ELO; 2. C. Foi[or - 2372; 3. L.
Cosma - 2370; 4. S. Foi[or - 2346;
5. C. Voicu - 2335; 6. A. Motoc -
2289; 7. A. Bogza - 2287; 8. G.
Ol\ra[u - 2283; 9. I. Ionescu -
2274; 10. C. Calotescu - 2272. La
seniori, lista primilor 5 clasa]i se
prezint\ astfel: 1. L. D. Nisipeanu
- 2682 ELO; 2. A. Istr\]escu -
2629; 3. C. Lupulescu - 2574; 4. L.
Vajda - 2547; 5-6. V. Jianu [i M.
Pârligras - 2542. (D.T.)
~n a[teptarea
desemn\rii gazdelor
Olimpiadei de
Iarn\ din 2014
În aceast\ s\pt\mân\ va avea
loc, la Ciudad de Guatemala, re-
uniunea Comisiei Executive a
CIO care va desemna ora[ul
gazd\ al Jocurilor Olimpice de
Iarn\ din 2014. Vor fi examinate
de asemenea unele aspecte în
leg\tur\ cu Olimpiada de Var\ ce
se va desf\[ura în 2008 la Beijing.
La Gand, `n Belgia, au debutat
ieri Campionatele Europene de
scrim\, unde sunt prezen]i [i
sportivi din România. Sâmb\t\,
pe 7 iulie, se va da startul din
Londra, la Turul Ciclist al
Fran]ei, ce se va termina pe 29
iulie, la Paris. Amatorii de box
vor putea urm\ri pe ringul din
Köln (Germania) meciul pentru ti-
tlul mondial IBF, la categoria
grea, între Vladimir Kliciko
(Ucraina) [i Lamon Brewster
(SUA). Evenimentul s\pt\mânii îl
constituie Marele Premiu automo-
bilistic al Marii Britanii, contând
pentru Campionatul Mondial de
Formula 1, programat pentru du-
minic\, 8 iulie, pe circuitul de la
Silverstone. (D.T.)
Bogdan Onu]
Pere[ sper\ s\ semneze cu Poli
a Testat timp de dou\ s\pt\m=ni de Ionu] Popa, atacantul Bogdan Pere[ sper\ s\-l
conving\ pe antrenorul ie[ean `n urm\toarele meciuri amicale [i s\ fie men]inut `n lot a
Atacantul Bogdan Pe-
re[, care s-a preg\tit cu Po-
litehnica Ia[i `n cantona-
mentul de la C=mpulung
Moldovenesc, a declarat c\
s-a acomodat deja cu noii
colegi [i sper\ s\ semneze
cu gruparea preg\tit\ de
Ionu] Popa (foto).
„Am f\cut un cantona-
ment foarte bun, m-am aco-
modat deja cu b\ie]ii, to]i
sunt OK. {i metodele dom-
nului Ionu] Popa mi se par
foarte bune, eu zic c\ ne va
prinde foarte bine aceast\
perioad\ de la C=mpulung.
Domnul pre[edinte Sorin
Boca [i antrenorul mi-au
spus s\ vin mar]i (n.r.
ast\zi) `n Copou, la reunire.
Altceva nu [tiu. Eu mi-a[
dori s\ semnez cu Ia[ul, dar
`nc\ nu mi-a spus nimeni
nimic oficial. ~n cantona-
ment m-am preg\tit foarte
bine, acum r\m=ne s\-l
conving pe antrenor [i `n
meciurile amicale. Sper ca
`n aceast\ s\pt\m=n\ s\
joc c=t mai bine `n partidele
de verificare [i s\ r\m=n la
Poli“, a declarat Pere[.
Performan]\ rom=neasc\ dup\ zece ani `n „Mica Bucl\“
a Rutierul de 24 de ani Dan Anghelache a triumfat `n Turul Ciclist al Rom=niei,
fiind primul rom=n care c=[tig\ „Mica Bucl\“ `n ultimii zece ani a
Edi]ia a 44-a a Turului
ciclist al Rom=niei s-a `n-
cheiat cu victoria rutieru-
lui Dan Anghelache (Dina-
mo Secrom Bucure[ti, 1.80
m, 67 kg, care ast\zi `m-
pline[te 24 de ani), care, de
altfel, a purtat chiar
num\rul 44 `n pluton. De
men]ionat c\ ultima etap\,
cea de-a 8-a, Piatra Neam]-
Boto[ani, s-a `ncheiat cu
victoria bulgarului Veselin
Dimitrov (Hemus), crono-
metrat pe 164 km `n 4 ore
11:53 min, dar asta nu a
`mpiedecat victoria final\
a ciclistului dinamovist.
Dan Anghelache este pri-
mul rutier rom=n `nvin-
g\tor `n „Mica Bucl\“ din
ultimii 10 ani, ultimul ci-
clist din ]ara noastr\ care
s-a impus `n clasamentul
final fiind Florin Privache,
`n 1997.
Ultima etap\ din acest
an s-a purtat `ntr-un ritm
alert, cicli[tii dorind parc\
s\ `ncheie c=t mai repede
aceast\ curs\ de aproape
1.200 km, cu mult traseu
de munte [i [osele grele.
A[a c\ s-au pus pe fug\
`nc\ de la `nceput, cu un
prim sprint la Tg. Frumos
c=[tigat de germanul Jan
van Puyvelde (Emporelli
SPORT
La Timi[oara, `n prima rund\
Ieri la pr=nz s-au tras la
sor]i meciurile cont=nd pen-
tru sezonul 2007-2008 `n Li-
ga 1 la fotbal, ]intarul sta-
bilindu-se dup\ tabela Ber-
ger. Poli Ia[i a primit num\-
rul de ordine 18 [i a fost re-
prezentat\ la sediul LPF de
c\pitanul Bogdan Onu]. ~n
prima etap\, ie[enii vor evo-
lua la Timi[oara, cu Politeh-
nica lui Dusan Uhrin junior,
iar `n runda secund\ vor pri-
mi pe teren propriu replica
forma]iei „U“ Craiova.
Programul etapei I a
Ligii I `n sezonul 2007-
2008 (28 iulie):
Fotbalistul s-a prezentat
la reunirea lotului Politeh-
nicii, `n Copou, pe data de
18 iunie [i a fost testat de
c\tre Ionu] Popa `n canto-
namentul de la C=mpulung
Moldovenesc.
Pere[ este liber de con-
tract, dup\ ce a c=[tigat `n
luna martie memoriul de-
pus `mpotriva grup\rii FC
Bra[ov. „Aveam contract
cu FC Bra[ov, dar am de-
pus memoriu `n luna mar-
tie [i am devenit juc\tor
liber. Pentru a nu pierde
preg\tirea, am semnat cu
FC Baia Mare pentru trei
luni“, a explicat atacantul.
Antrenorul Ionu] Popa
s-a declarat mul]umit de
modul `n care s-a preg\tit
Pere[ `n cantonament, dar
a precizat c\ nu-l poate
transfera p=n\ nu `l vede
`n c=teva meciuri amicale.
„La antrenamente s-a com-
portat bine, chiar nea[tep-
tat de bine, dar vreau s\-l
v\d [i la jocul cu mingea,
cum st\ `n teren. Vreau s\
dea [i goluri, pentru c\ e
atacant. S\pt\m=na aceas-
Daccordi), secundat, pen-
tru consolidarea pozi]iei,
de Alexandru Ciocan, trico-
ul ro[u. De aici, `ns\, plea-
c\ singur belgianul de la
Dinamo, Pascal Baentes,
mai mult pentru a z\d\r-
nici orice amenin]are pen-
tru coechipierul s\u, lid-
erul Anghelache, dar [i
pentru a culege toate pre-
miile r\mase de cules pe
parcurs, cu sume dublate
de c\tre organizatorii de la
Boto[ani - sprinturile de la
Cotnari [i H=rl\u, c\]\r\-
Universitatea Craiova -
Farul Constan]a, Steaua
Bucure[ti - Ceahl\ul Pia-
tra Neam], Gloria Buz\u -
Dinamo Bucure[ti, Dacia
Mioveni - Rapid Bucure[ti,
FC Vaslui - UTA, Universi-
tatea Cluj - Pandurii Tg.
Jiu, Gloria Bistri]a - Uni-
rea Urziceni, O]elul Gala]i
- CFR Cluj, Poli Timi[oara
- Poli Ia[i.
Programul etapei a II-a:
Farul - Steaua, Ceahl\ul -
Gloria Buz\u, Dinamo - FC
Vaslui, UTA - Dacia Mio-
veni, Unirea Urziceni - „U“
Cluj, Rapid - Gloria Bis-
ta mai disput\m dou\ a-
micale, sper s\ dea randa-
ment [i s\-l ]in `n lot. P=n\
`n acest moment, mi-a dat
de `n]eles c\ poate fi o
solu]ie viabil\ pentru noi“,
a punctat Popic\.
rile de la Frumu[ica [i
Cop\l\u. Cu „buzunarele
pline“, Baentes s-a domolit
din pedalat, permi]=ndu-i
bulgarului Dimitrov s\
cucereasc\ laurii etapei.
Organizatorii finalului
de tur, cei de la Boto[ani,
de unde este senator pre[e-
dintele de onoare al FRCT,
Gavril\ Vasilescu, au plu-
sat premiile, prin diver[i
sponsori, acord=nd `nvin-
g\torului Turului un supli-
ment de 2.500 de RON,
`nving\torului etapei `n to-
tri]a, Pandurii - O]elul,
CFR Cluj - Poli Timi[oara,
Poli Ia[i - „U“ Craiova.
Meciurile Politehnicii
Ia[i `n tur: Steaua - Poli
(etapa 3, 11 august), Poli -
Gloria Buz\u (etapa 4, 18
august), Ceahl\ul - Poli
(etapa 5, 25 august), Poli -
Farul (etapa 6, 1 septem-
brie), Poli - Dinamo (etapa
7, 15 septembrie), CFR
Cluj - Poli (etapa 8, 22 sep-
tembrie), Poli - Pandurii
(etapa 9, 29 septembrie),
Unirea Urziceni - Poli
(etapa 10, 6 octombrie),
Poli - Rapid (etapa 11, 20
Ionu] Popa a[teapt\
amicalele „tari“
Antrenorul Politehnicii
Ia[i, Ionu] Popa, a precizat
c\ meciurile amicale sus]i-
tal 2.000 RON (de la Ho-
telul Maria [i firma Elec-
troalpha), c=te 1.000 de
RON liderilor clasamen-
telor tricourilor distinctive,
precum [i pentru cel mai
bine clasat junior rom=n [i
cel mai t=n\r participant,
Ionel Rusu (Rom=nia ju-
niori), respectiv Alexandru
B\doiu (Conpet Ploie[ti),
cu 17 ani ne`mplini]i.
Clasament general indi-
vidual a fost urm\torul: 1.
Dan Anghelache (Dinamo
Secrom Bucure[ti); 2.
octombrie), UTA - Poli
(etapa 12, 27 octombrie),
Poli - FC Vaslui (etapa 13,
31 octombrie), Dacia Mio-
veni - Poli (etapa 14, 3 no-
iembrie), Poli - Gloria Bis-
tri]a (etapa 15, 10 noiem-
brie), „U“ Cluj - Poli (etapa
16, 24 noiembrie), Poli -
O]elul (etapa 17, 1 decem-
brie).
Programul derby-urilor
`n tur: Steaua - Rapid
(etapa a 7-a), CFR Cluj -
Dinamo (9), Rapid - CFR
Cluj (12), Dinamo - Rapid
(15), Steaua - Dinamo (16).
~n num\rul nostru de
m=ine pute]i g\si progra-
mul complet al turului
Ligii 1. (N.P.)
nute de echipa sa p=n\
acum nu sunt edificatoare
`nc\ `n ceea ce prive[te sis-
temul de joc. Tehnicianul
sper\ ca urm\toarele par-
tide amicale s\ poat\ clari-
fica problemele existente
acum `n lot.
„~nc\ nu mi-am dat sea-
ma de poten]ialul echipei,
dar nici nu m-am edificat `n
privin]a unui sistem de joc,
pentru c\ am disputat un
singur meci amical de 90 de
minute, [i acela cu o echip\
de rezerve a Gloriei, cele-
lalte dou\ teste fiind de
doar 45 de minute, unul cu o
forma]ie de liga a treia. Sper
ca `n urm\toarele meciuri
s\ am r\spunsurile pe care
le caut [i s\-mi cristalizez o
formul\ de echip\ pentru
campionatul urm\tor. Re-
zultatele nu m\ interesea-
z\. Sigur, nu vreau s\ m\
fac de ru[ine `n aceste meci-
urile amicale, dar nici nu
pun prea mare pre] pe re-
zultate. Pentru mine con-
teaz\ punctele `n meciurile
din campionat. Acolo se joa-
c\ pe puncte, acolo a[tept
rezultate foarte bune de la
juc\torii mei. Acum vreau
doar s\ pun la punct rela-
]iile de joc, s\ v\d pe ce pos-
turi se descurc\ juc\torii, s\
observ poten]ialul noilor
achizi]ii“, a declarat antreno-
rul Ionu] Popa. (Narcis P.)
Atanas Kostov (Hemus
1896 Trojan - Bulgaria), la
10:12 min; 3. Stanislav
Rud`i (Mirage - Ucraina),
la 12:28 min; 4. Eduard
Carol Novak (Intersport
Miercurea Ciuc), la 14:13
min, 5. Marius Stoica (Di-
namo Secrom), la 17:02
min, 6. Jan van Puyvelde
(Emporelli Daccordi Ger-
mania), la 17:04 min.
Iat\ [i liderii clasa-
mentelor tricourilor dis-
tinctive [i sponsorii aces-
tora:
- Tricoul galben-BRD
(lider al clasamentului ge-
neral): Dan Anghelache (Di-
namo Secrom Bucure[ti);
- Tricoul alb-TNT (com-
bativitate): Stanislav Rud`i
(Mirage - Ucraina);
- Tricoul ro[u-NIRO
(sprinteri): Alexandru Cio-
can (Conpet Ploie[ti);
- Tricoul verde-SERT
(c\]\r\tori): Marian Frun-
zeanu (Conpet Ploie[ti);
- Tricoul albastru-DHS:
Dan Anghelache.
Podiumul clasamentul fi-
nal pe echipe a fost urm\-
torul: 1. Dinamo Secrom
Bucure[ti; 2. Conpet Pe-
trolul Ploie[ti, la 26:19 min;
3. Hemus 1896 Trojan - Bul-
garia, la 33:14 min. (D.T.)

Tratament cu bacterii `mpotriva durerii
de prof. univ.
dr. Ostin C. MUNGIU
Aparent paradoxal, unele bac-
terii au capacitatea de a alina
anumite dureri. O echip\ de
cercet\tori de la Universitatea
din Lille a realizat un studiu în
care s-a administrat Lactobacil-
Medicii de familie vor desc\rca
lus acidophilus, unul dintre mi-
croorganismele care tr\iesc în
mod natural în flora intestinal\
uman\ [i care se g\sesc, de
asemenea, [i în preparate lactate
de tipul iaurtului, unor pacien]i
cu dureri intestinale. Folosit ca
supliment nutritiv, [i-a dovedit
efectul antalgic nea[teptat în
aceste tipuri de durere.
POR}IA DE S|N|TATE
Dac\ este s\ d\m crezare to-
tal acestor cercet\ri publicate în
revista „Nature medicine“, pre-
paratul ar avea o eficacitate
echivalent\ cu cea a morfinei,
dac\ este administrat zilnic pe
cale oral\. Principiile active din
acest\ cultur\ microbian\ ar
ac]iona asupra a dou\ tipuri de
receptori antidurere [i anume re-
ceptorii opioizi [i cei canabinoizi
prezen]i în pere]ii intestinului
gros. ~n felul acesta s-a reu[it
sc\derea durerilor în cazul
colonului „iritabil“, o afec]iune
dureroas\ destul de r\spândit\.
~n momentul de fa]\, sunt în
curs cercet\rile pentru verifi-
carea acestei indica]ii terapeu-
tice [i `n SUA. De altfel, unii
cercet\tori consider\ c\ `n fa]a
unor dureri mai serioase ar tre-
bui asociat\ administrarea de
Lactobacillus acidophilus cu
morfin\, pentru a mic[ora e-
fectele secundare ale morfinei.
Atunci când se consum\ pro-
duse lactate fermentate, se
Prof. univ. dr. Ostin C.
Mungiu, [eful Disciplinei
de Farmacologie-
Toxicologie-Algeziologie
din cadrul UMF Ia[i
formeaz\ `n urma ac]iunii bac-
teriilor lactice unele molecule
proteice, numite exorfine cu pro-
priet\]i asem\n\toare morfinei,
aceasta fiind explica]ia efectelor
observate.
Cercet\ri recente au ar\tat
c\ [i alte variet\]i de lactobacili
au capacitatea de a produce
molecule cu propriet\]i analge-
zice. a
prii ale ministerului. Cet\-
]enii vor beneficia gratuit de o
consulta]ie unic\ [i de un set
Mar]i, 3 iulie 2007 13
SFATUL ZILEI
Cum ajut\
terapia fizic\
Scopul terapiei fizice este de a v\
u[ura durerea, `mbun\t\]i mobilitatea
(mersul, urcatul sc\rilor, cobor=rea sau
urcarea `n pat) [i recuperarea func]iilor
fizice. ~n func]ie de afec]iune sau gravi-
tate, trebuie s\ v\ antrena]i pentru flex-
ibilitate, for]\, anduran]\ [i echilibru.
Pentru aceste rezultate, exerci]iile tre-
buie s\ se axeze pe:
- mu[chi, tendoane, ligamente [i oase
(sistemul muscular);
- coloana vertebral\ [i nervii spinali
(sistemul nervos);
- inim\ [i circula]ie;
- urechea intern\ (sistemul vestibu-
lar), important `n p\strarea echilibrului;
- piele, pentru p\strarea flexibilit\]ii
acesteia;
- combinarea acestora.
Terapia fizic\ poate fi doar o parte din
refacere. Aceasta se concentrez\ deseori
pe activit\]i motorii precum mersul, sta-
tul `n picioare sau urcarea sc\rilor. Tera-
pia profesional\ v\ ajut\ s\ v\ antrena]i
[i s\ v\ g\si]i `ndem=n\rile [i activit\]ile
care necesit\ mai multe mi[c\ri fine, pre-
cum periatul din]ilor, `mbr\catul [i
g\titul. Unele exerci]ii profesionale sunt

raport\rile lunare direct pe site-u

ul MS
Potrivit ministrului S\n\-
t\]ii, Eugen Nicol\escu, pe
site-ul ministerului a fost pos-
tat\ aplica]ia informatic\ in-
termediar\ care le va permite
medicilor de familie s\ co-
lecteze [i s\ prelucreze datele
medicale ale fiec\rui pacient
`n cadrul programului na]io-
nal de evaluare a st\rii de
s\n\tate a popula]iei.
În urma prelucr\rii date-
lor, programul informatic va
face analiza riscurilor pacien-
tului de a dezvolta o boal\ sau
mai multe. Medicul nu va mai
completa de mân\ riscogra-
ma, ci, printr-un simplu click,
va avea inclusiv rezultatul
acesteia. De asemenea, softul
intermediar face [i nomencla-
toarele de raportare lunar\
c\tre casele de asigur\ri, scu-
tind medicii s\ le mai scrie de
mân\. Ministrul a mai preci-
zat c\ programul informatic
va putea fi desc\rcat pe site-ul
MSP doar de medicii de fa-
milie, pe baza codului nu-
meric personal. Pentru medi-
cii care nu au calculator, vor fi
transmise în teritoriu formu- Ministerul S\n\t\]ii Publice.
lare tipizate. Suma necesar\ derul\rii a-
Programul de evaluare a cestui program este de circa
st\rii de s\n\tate a popu- 300 de milioane de euro, banii
la]iei este finan]at integral de fiind aloca]i din fondurile pro-
Ministrul Eugen Nicol\escu
de analize, care s\ ajute la de-
pistarea unor eventuale afec-
]iuni cardiace, hepatice, rena-
le, diabet, anemie.
Persoanele asigurate care
au fost depistate cu probleme
de s\n\tate ce nu pot fi rezol-
vate de medicul de familie e-
xaminator vor fi trimise de
acesta la cabinetele de spe-
cialitate, pentru precizarea
diagnosticului [i a atitudinii
terapeutice. În final, pe baza
tuturor informa]iilor, me-
dicul de familie va fi cel care
va trage concluzia fa]\ de
starea de s\n\tate a pacien-
tului.
Nu vor beneficia de preve-
derile programului persoane-
le care în ultimele 30 de zile
au efectuat investiga]iile par-
aclinice men]ionate în pro-
gram, în laboratoare care în-
deplinesc condi]iile stabilite
de c\tre ordinul Ministerului
S\n\t\]ii, bolnavii cronic
cunoscu]i [i dispensariza]i de
medicul de familie, care în ul-
timele 90 de zile au efectuat
investiga]iile paraclinice, [i
copiii de pân\ la trei ani, de-
cât la recomandarea expres\
a medicului. a
bazate pe problemele de vorbire, meste-
care [i `nghi]ire, ajut=ndu-v\ s\ `mbun\-
t\]i]i aceste activit\]i [i s\ tr\i]i mai bine
cu aceste dizabilit\]i.
Dac\ o problem\ fizic\ v\ limiteaz\
activit\]ile din via]a de zi cu zi, pute]i fi
ajutat prin terapie fizic\. Este valabil
pentru persoanele de orice v=rst\ [i indi-
ferent de problemele fizice. De exemplu:
- dac\ a]i suferit un accident, terapia
fizic\ v\ poate ajuta la `mbun\t\]irea fle-
xibilit\]ii [i a for]ei mu[chilor. Un te-
rapeut poate evolua modul `n care des-
f\[ura]i o activitate [i v\ poate da sfaturi
despre modul `n care o pute]i desf\[ura
f\r\ s\ existe riscul unor accidente;
- dac\ sunte]i imobilizat la pat sau
ave]i un picior ori m=na imobilizat\
pentru o perioad\ de timp, terapia fizic\
v\ poate ajuta s\ v\ rec\p\ta]i flexibil-
itatea, puterea [i anduran]a;
- dac\ a]i fost diagnosticat cu o boal\
care poate progresa, precum artrita sau
scleroza multipl\, terapia fizica v\
poate ajuta s\ preveni]i sau s\ `nt=r-
zia]i progresarea bolii;
- dac\ copilul dumneavoastr\ a fost
n\scut cu dizabilit\]i, terapia fizic\ `l
poate ajuta s\ c=[tige c=t mai mult\ in-
dependen]\ `n activit\]ile zilnice;
- dac\ vre]i s\ `ncepe]i practicarea
unei noi activit\]i sau sport, terapia
fizic\ v\ poate ajuta s\ preveni]i acci-
dentele prin indicarea celor mai bune
metode de practicare, f\r\ riscuri. (sursa:
www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 3 iulie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00

Actualitatea Actualitatea Actualitatea

cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 1 1 4 14
3 7 9 1 8 4 5 6 2
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a 7 3 9 7 12 13 15
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

4 5 6 2 3 7 1 8 9
1 2 8 9 6 5 4 7 3
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 5 1 3 4 9 6 7 2 8 Aritmogriful este un gen enigmistic 6 8 8 11 13 8 7
de la 1 la 9. Jocul a fost 6 9 2 8 7 1 3 4 5 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc
lansat [i pe Internet [i s-a 8 4 7 5 2 3 9 1 6 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
1 2 3 4 1 5 6
r\sp=ndit cu succes `n Sta-
tele Unite, Noua Zeeland\
7
9
6
8
1
5
3
7
5
4
8
2
2
6
9
3
4
1
totdeauna aceea[i cifr\.
Careurile sunt `ntocmite
A B
[i Croa]ia, iar `n Marea de dl. Valentin PAS|RE
2 3 4 6 1 9 8 5 7 3 5 10 1 6 1 7
Rezolvarea careului din num\rul de ieri

Britanie este deja consi- A

derat un fenomen. Com- P A V A Z A
I C O A N A
pleta]i careul de 81 de 4 7 9 5 V O I N T A
2 7 1 6 8 5 13
p\tr\]ele cu cifre cuprinse O M E N O S

`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t 6 3 4 1 8 S T R

R I
A M O S
V A L
E
I
A S C A
nici o cifr\ s\ nu apar\ de
dou\ ori pe acela[i r=nd 2 5 7 8 4 P R O V
B L A G O S
I D E N
L O V
T I
I
A
R
L
E 6 1 10
I N F A P T U I T O R I
sau pe aceea[i coloan\. 2 5 7 E X E G E T
Grila este `mp\r]it\ `n I N F U L A

nou\ careuri mai mici, S P A I M A

C I N S T E
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 7 6 9 F
A D
A C
E
L
V
I
A R
I

s\ con]in\ cifrele de la 1 S O L E M N
Pornind de la numele Sf. Mc. ... († 108), `n Calendarul Ortodox, de
la 9, la fel, o singur\
5 4 9 1 7 C O M E M O R A R E
ast\zi, 3 iulie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus [i
B I N E F A C A T O R I
ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
dat\. (Solu]ia 7 3 4 5 9 P R O T O P R E
I N S U F L E T
S
I
B
T
I T
O A R
E R
E (Solu]ia careului al\turat `n num\rul de m=ine )
c a r e u l u i al\turat ` n
n u m \ r u l d e m=ine) 2 6 4 3 B

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 Sport extrem 10:00 La por]ile ceriului (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Clona (r)
07:30 TeleMatinal 07:30 Motomagia (r) 11:00 Paparazzi (r) 07:00 Diminea]a devreme 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
10:00 Ne vedem la TVR! (r) 08:00 ABC... de ce? (r) 12:00 Jurnal cultural 09:00 ~n gura presei (r) 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 C\p[une cu zah\r
11:00 Reflector (r) 08:30 Spellbinder: O lume nou\ (r) 12:30 Art\ [i stil (r) 10:00 Concurs interactiv Cu: Janne Cooper, Doug Cu: Joan Catarre, Benedita
11:30 Deliciile buc\t\riei 09:00 Lec]ia de [tiin]\ 11:00 V.I.P. (Cu: Pamela Davidson, Melody Thomas Pereira
13:30 Art.ro (r) Scott, Eric Braeden,
12:00 Profesioni[tii (r) 09:30 Jurnalul Euronews Anderson, Natalie Raitano) 10:15 Gitanas
14:30 Colec]ia design 12:00 Vocea inimii (r) Carolyn Conwell Cu: Ana de la Reguera
13:00 Hannah Montana 09:45 Or\[elul nostru drag
13:30 Desene animate: Disney 15:05 Muzica - Opere complete (r) 13:00 Observator 10:00 Om s\rac, om bogat (r) 12:30 Inocen]\ furat\
Cu: Molly Ringwald 16:00 Identit\]i 11:00 Apropo TV (r)
14:00 Jurnalul TVR 13:45 Misiunea casa (r) Cu: Camila Sodi
10:10 Plaja lui M\ru]\ 17:00 Profesioni[tii 14:15 Familia Reagan (I) 11:45 La Bloc (r)
15:00 Teleshopping 13:30 Prizoniera
15:30 Planeta `n jean[i (r) 12:00 Poirot 17:55 Aparatul de filmat - Martor (dram\, Cu: Judy Davis, 12:15 Emmerdale - Afaceri de Cu: Gabriela Spanic
16:00 Kronika (limba maghiar\) 13:00 Spellbinder: O lume nou\ al istoriei James Brolin, Zeljko familie (dram\, Cu: 15:30 R\zbunarea Victoriei
13:30 ABC... de ce? Ivanek, Zoie Palmer) Elisabeth Estensen, Mark
17:00 Isabel, `n c\utarea iubirii 18:55 Jurnal cultural Charnock, John Middleton) Cu: Sonya Smith
17:50 Patrula de mediu 14:00 Teleshopping 19:00 Muzica - Opere complete (r) 16:00 Observator 17:30 Pove[tiri adev\rate
13:00 {tirile PRO TV
18:00 Justi]ie militar\ (dram\, 14:30 Rom=nia underground Cu: Simona Gherghe Vremea de Acas\
20:00 Fleetwood Mac: 13:45 Fantomas `n ac]iune
Cu: David James Elliott) 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Cu: Ioana Maria Moldovan,
Unbroken Chain (comedie, Cu: Jean Marais,
19:00 Jurnalul TVR 16:00 Jurnalul TVR Cu: Cristian Andrei Louis de Funes) Drago[ St\nescu
21:00 Castele b=ntuite 19:00 Observator
20:20 Dolmen 16:20 Descoper\ rom=nii 16:00 T=n\r [i nelini[tit 18:30 Betty cea ur=t\
(Cu: Ingrid Chauvin, Bruno 21:30 Remix (r) 20:30 Hudson Hawk
16:30 Autostrada TVR Cu: Janne Cooper, Doug Cu: Ana Maria Orozco
Madinier, Yves Rénier) Anarhetipul (cu ocazia (aventuri, Cu: Bruce Willis,
18:00 Jurnal regional comemor\rii a dou\ decenii de Davidson, Melody Thomas 19:30 Tequila cu suflet de femeie
Marie, o t=n\r\ poli]ist\, Danny Aiello, Andie Scott, Eric Braeden Cu: Angélica Rivera
revine pe insula unde a 18:30 Replay la dispari]ie), imagini de
arhiv\ cu muzicianul [i poetul,
MacDowell, James Coburn, 17:00 {tirile PRO TV 20:30 Numai iubirea
copil\rit pentru a se c\s\tori 19:00 Omul `ntre soft [i moft
cu b\rbatul iubit. Dar, o dat\ OLYMPIC ’64, PAS|REA
David Caruso) 17:45 Mesaje de dincolo (dram\, Cu: Alexandru Papadopol
cu sosirea ei pe insul\, `ncep 19:30 Campionatul de comedie Eddie Hawkins, zis Hudson
COLIBRI, Mircea Vintil\, pre-
Hawk, cel mai faimos ho] din
Cu: Jennifer Love Hewitt) 21:45 Zorro
s\ se petreac\ lucruri stranii. 20:00 Celebrit\]ile timpului t\u cum ]i secven]e de muzic\ ori-
Marie are noaptea co[maruri, lume, tocmai a ie[it din 18:50 {tirile PRO TV Cu: Marlene Favela
20:10 Farmece (ac]iune, Cu: ginal\ de film; comentarii ale `nchisoare dupa isp\[irea unei 20:30 Regii de[ertului
st=ncile s=ngereaz\, mai mul]i
Shannen Doherty, Holly 22:45 Pove[tiri de noapte
pesc\ru[i sunt g\si]i mor]i, la unor critici muzicali [i colabo- pedepse de zece ani [i e decis (ac]iune, Cu: George Cu: Cabral, Mircea Solcanu
fel [i fratele ei, Gildas. Ajutat\ Marie Combs, Alyssa ratori: Florian Pitti[, Anton s\ nu recidiveze. Dar Hawk nu
Clooney, Mark Wahlberg,
de inspectorul Lucas Fersen, Milano, Rose McGowan) Petra[incu, Paul Nanca, poate rezista [antajului pus la 23:15 Clona
Marie decide s\ afle cauza a- Andrei Oi[teanu, Valery cale de un cuplu de bog\ta[i, Ice Cube, Spike Jonze) Cu: Giovanna Antonelli
cestor misterioase `nt=mpl\ri. 21:00 Ora de stiri Minerva [i Darwin Mayflower, 22:30 {tirile Pro Tv
22:10 S=nge nevinovat (I)
Oi[teanu, Camil Petrescu jr.,
care amenin]\ c\ `i vor omor` 00:15 Prizoniera (r) a
21:20 Linia verde Dan Pi]a... 23:00 CSI: New York
prietenul dac\ nu accept\ s\
Cu: Drago[ Bucurenci (dram\, Cu: Ken Duken, 22:30 Jurnal cultural fure pentru ei trei obiecte cre- 23:30 {tirile PRO TV; Sport
21:50 Anatomia lui Grey (dram\, Jasmine Trinca, Max von
22:45 Strengariile animalelor (r) ate de Leonardo Da Vinci. 00:15 C\l\torii `n necunoscut Legend\:
Cu: Ellen Pompeo) Sydow, Ennio Fantastichini) 23:00 Observator 01:10 Omul care aduce cartea (r)
22:45 Jurnalul TVR 23:00 Eclipsa (r) [tiri
00:05 Colec]ionarul de suflete 00:00 No Way Up 01:15 {tirile Pro Tv
23:20 A doua `ncercare 01:05 Or\[elul nostru drag (r) 01:00 Jurnal cultural (r) 02:30 Regii desertului (r) film artistic
(thriller, Cu: Adrian Paul,
(thriller, Cu: Peter Fonda) a 01:30 ~n slujba p\cii a 01:15 Profesioni[tii (r) a Grayson McCouch) a (ac]iune) a
 TIMP LIBER Mar]i, 3 iulie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
ANGAJ|RI Opera Na]ional\ Rom=n\ - ~nchiderea c\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
stagiunii 2006-2007
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei organizeaz\ concurs
pentru ocuparea postului de desenator tehnic. Dosarele se
depun p=n\ la data de 15 iulie 2007 la secretariatul Centrului
Eparhial Ia[i [i trebuie s\ con]in\: CV, act de studii,
Joi, 5 iulie, la Terasa Hotel Ciric -
„Muzica pe ape“, concert extraordinar `n
aer liber, organizat de Opera Na]ional\
Român\ Ia[i [i Complexul Hotelier
VAR| ROMAN|
recomandare de la preotul paroh. Rela]ii suplimentare la Ciric, cu participarea soli[tilor: Mihaela Ziua I - 27.07.2007: Plecare Muzeul Vatican - Sf. Ignatie,
telefon: 215.454, dl. Negoi]\. Gr\jdeanu, Maria Macsim-Grierosu, ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Fontanella Trevi (eventual,
Laura Magdalena Scripcaru, Cristina Oradea; Pia]a del Quirinale Sf. Andrea
Simionescu Sandu, Elena Buzatu, Geor- Ziua a II-a a - 28.07.2007: din Quirinale S. Carlo alle
S.C. angajeaz\ [oferi profesioni[ti C; E pentru camion cu ge Cojocariu, Adrian Ionescu, Ciprian Budapesta. Vizitarea obiec- Quattro Fontane, Aba]ia Sf.
remorc\ CITIR pentru Norevegia - salariu 2500 E/lun\. Limba Marele, Ricardo Nori, Cristian Waks. tivelor din Viena (Catedrala Nilo din Grottaferrata, Castel
La flaut: C\t\lin Simerea. Orchestra [i „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Gandolfo, Forumul Imperial,
englez\ obligatorie. Rel. la tel: 0752.971.247.
corul Operei. Prezentarea concertului: Palatul imperial, Prim\ria, Columna lui Traian, Sf. Cosma
Vasilica Stoiciu-Frunz\ [i Eduard Parlamentul) - seara; [i Damian, Forum Romanum,
VÂNZ|RI Sveatchevici. Conducerea muzical\: Ziua a III-aa - 29.07.2007: S. Maria din Cosmedin, Scala
Leonard Dumitriu. Maestru de cor - Deplasare pe ruta Viena - Santa, S. Giovanni in Fonte
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61 Venezia (Piazza San Marco,
Valeriu Gâdei, coordonare artistic\ - (Baptisterium), S. Giovanni in
m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Rela]ii la telefon 0727.772.685. Biserica San Marco, Palatul
Anda T\b\caru-Hogea. Laterano, SS. Quattro Coro-
Dogilor, Puntea Suspinelor [i nati, S. Clemente S. Croce in
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, plimbare de 1 or\ prin centrul Gerusalemme;
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal istoric al Veneziei) - Roma Ziua a X-a a - 05.08.2007:
pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404. (sosire seara); Vizitare Budapesta - Castelul
Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Buda [i Catedrala; deplasare
Ziua a IX-a a - 04.08.2007 (proo- spre Rom=nia;
V=nd pavele, diferite modele. Calitate - pre] avantajos. gram de tab\r\): Se pot vizita Ziua a XI-a
a - 06.08.2007: De-
Rela]ii la telefon 0727772522 sau 0749318930. urm\toarele obiective reli- plasare pe ruta Oradea - Ia[i.
gioase [i turistice:
- Vatican, Pia]a San Pietro, Servicii incluse: transport
CUMP|R|RI Muzeul Literaturii Române Ia[i Domul Sf. Petru (Pieta [i Ca- autocar 2* (aer condi]ionat,
Iulie: Muzeul Literaturii Rom=ne `n pela „Sf. Petru“, Mormântul Sf. scaune rabatabile, instala]ie
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii la colaborare cu Muzeul Obiceiurilor Petru [i urcare `n Cupola Do-
audio-video); 6 nop]i cazare cu
num\rul de telefon 0727.772.685. Sau schimb cu apartament Populare din Bucovina organizeaz\, `n mului), Castelul San Angelo,
Pza. del Popolo, Treptele span- mic dejun, (cazarea se va face
cu 4 camere `n municipiul Pa[cani. Rog seriozitate! Galeriile de art\ „Pod Pogor-fiul, `n Tab\ra de tineret, `n bunga-
Expozi]ia „Fragmente“ (sculptur\ [i iole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. lowuri cu aer condi]ionat); ta-
grafic\ digital\) de Geo Goidaci b\ra dispune de piscine, jacuzzi
(München). Program de vizitare: Mar]i - Luigi din Francesi, Panthéo-
nul, Sf. Eustachie, Sf. Ivo, Pia- [i este la 30 minute de centrul
duminic\ - 10.00-17.00 Romei; `n pre] este inclus\
]a Navona, Sf. Agnese din
Agone, Gianicolo (Sf. Onufrie, cazarea cu mic dejun. Cina este
Palatul Culturii Fontana Paolina, Tempietto), disponibil\ pentru 7 euro, iar
Trastevere (Sf. Maria din Tras- prânzul se poate lua `n ora[;
Muzeul de Art\ din cadrul Comple- `nso]itor de grup - preot.
xului Na]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i tevere, Sf. Crisogono, Sf. Ce-
v\ invit\ la expozi]ia „Christian Paras- cilia), Isola Tiberina (Sf. Bar-
tolomeo), Capitolul, Campo- Nu sunt incluse: taxele de
chiv - Retrospective 1977- 2007“. Expo- intrare la obiectivele turistice;
zi]ia, organizat\ la ini]iativa Muzeului santo Teuton, Sf. Pudenziana,
S. M. Maggiore, Sf. Prassede, mesele care nu sunt incluse `n
Na]ional de Art\ Contemporan\ din program; alte cheltuieli per-
Bucure[ti, va fi deschis\ spre vizitare în S. Martino ai Monti, S. Pietro
in Vincoli, Piramidele, S. Paolo sonale.
Galeria de Arta Contemporan\ din
Palatul Culturii p=n\ la sf=r[itul lunii fuori le mura, Catacombele
august, urm=nd a fi itinerat\ în Bis- (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Pre]: 295 euro ^ 190 lei
tri]a, Sibiu [i Timi[oara. Expozi]ia pre- Sebastian), Via Appia Antica,
zint\ lucr\ri de pictur\, grafic\, foto -
instala]ii, picto-obiect ce se înscriu în Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
www.ziarullumina.ro mai multe cicluri de crea]ie - din anii
1980 p=n\ în prezent. a
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
 CM
YK

16 Mar]i, 3 iulie 2007 BISERICA {I SOCIETATEA

„Am vrut s\ redau o libertate a sufletului

care r=vne[te la cea de-afar\“
a ~n ajunul s\rb\torii „Sf. Ap. Petru [i Pavel“ la Casa de Cultur\ „Mihai Ursachi“ din Ia[i
a avut loc o expozi]ie de icoane a Icoanele au fost create de de]inu]ii pe via]\ ai Penitenciarului
Ia[i, sub `ndrumarea reprezentan]ilor ASCOR a „Activitatea pe care o desf\[oar\ membrii
ASCOR a dat posibilitatea cre\rii de atitudini pozitive fa]\ de valorile societ\]ii `n r=ndul
de]inu]ilor [i, nu `n ultimul r=nd, `mbun\t\]irii rela]iilor din interiorul grupelor de de]inu]i“ a

de Narcisa BALABAN
Asocia]ia Studen]ilor
Cre[tini Ortodoc[i din Ro-
mânia (ASCOR), filiala Ia[i,
`n colaborare cu Penitencia-
rul de Maxim\ Siguran]\
Ia[i, a organizat s\pt\m=na
trecut\ la Casa de Cultur\
„Mihai Ursachi“ - Copou din
Ia[i o expozi]ie de icoane [i
desene realizate de detinu]i.
Icoanele sunt litografii cre-
ate de de]inu]ii pe via]\ ai
Penitenciarului Ia[i, sub
`ndrumarea reprezentan]i-
lor ASCOR, `n cadrul proiec-
tului „Metanoia“, pe care
asocia]ia `l desf\[oar\ `n
penitenciar de la `nceputul
anului. Prin acest poiect se
dore[te implicarea de]inu]i-
lor `n diferite activit\]i cul-
turale, care s\-i `ncurajeze
[i s\-i ajute s\ treac\ peste
probleme. La evenimentul
care a fost ales special pe 28
iunie, pentru a marca [i hra-
mul capelei din penitenciar
(„Sf. Ap. Petru [i Pavel“), au
participat membri ai AS-
COR, conducerea peniten-
ciarului, preo]i, precum [i
al]i invita]i.
„Important este
c\ s-a f\cut ceva“
~n deschiderea expozi]iei
„Prime[te [i d\ruie[te liber-
tate“, dna Manuela P\tra[-
cu, loc]iitor director interven-
]ie psihosocial\, inspector
[ef principal `n cadrul peni-
tenciarului, a vorbit despre
c=t de important este ca `n
penitenciar s\ se organizeze
mai multe activit\]i, astfel
`nc=t de]inu]ii s\ treac\ mai
u[or peste pedepsele pe care
le au de isp\[it, apreciind `n
mod evident alegerea tine-
rilor de la ASCOR de a fi
al\turi de ei. „~n urma unor
astfel de activit\]i, peniten-
]ii reu[esc s\ realizeze lu-
cruri prin care `[i cultiv\
gustul pentru frumos, `[i
apleac\ mai mult aten]ia
spre credin]\. {i vedem ast-
fel cum se schimb\ ceva `n
comportamentul lor, fapt
care pe noi, cei din peniten-
ciar, ne ajut\ foarte mult, a-
sigur=nd cumva condi]ia de
normalitate, pentru c\ ceea
ce `ncerc\m s\ facem este
ca ei, `n penitenciar, s\ nu
se rup\, s\ nu se izoleze de
lumea exterioar\, ci s\
p\streze permanent leg\tu-
ra cu societatea“.
De asemenea, prezent la
expozi]ie, dl. Marius Vulpe,
directorul Penitenciarului
de Maxim\ Siguran]\ din
Ia[i, a felicitat ini]iativa AS-
COR, oferindu-[i sprijinul `n
continuare: „Prin interme-
diul dnei P\tra[cu a]i intrat
`n penitenciar [i face]i lu-
cruri deosebite, pentru care
v\ mul]umim. Intrarea
dumneavoastr\ [i a oric\rei
persoane de bun\ credin]\
`n penitenciar nu poate fi
dec=t benefic\. S-au f\cut
lucr\ri frumoase, unele mai
reu[ite, altele mai pu]in re-
u[ite, important este c\ s-a
f\cut ceva. Specali[tii cu ca-
re lucreaz\ dna Manuela au
f\cut un sondaj `ntre de]i-
nu]i [i pe primele dou\ lo-
curi, `n mintea lor, este cre-
din]a [i apoi familia“.
Leg\tura cu
Dumnezeu prin icoan\
Biserica a fost reprezen-
tat\ la eveniment de trei
preo]i, respectiv pr. Ioan Vi-
covan, prodecanul Facult\]ii
de Teologie Ortodox\ „Du-
mitru St\niloae“ din Ia[i,
pr. Constantin Andrei, pa-
roh la Biserica „Sf. Ap. Pe-
tru [i Pavel“ - B\rboi [i pro-
toiereu al Protopopiatului
Ia[i I, precum [i pr. Pavel
Antoci, preot misionar de ca-
ritate la Penitenciarul din
Ia[i. P\rintele Constantin
Andrei i-a felicitat pe tinerii
cu care colaboreaz\ adesea,
amintind de numeroasele
ac]iuni caritative [i cultu-
rale pe care asocia]iile cre[-
tin-ortodoxe le-a organizat
de-a lungul timpului la pen-
itenciar. „Ne bucur\ c\ la
activitatea `n penitenciar a
p\rintelui misionar se ada-
ug\ [i ceea ce fac asocia]iile
cre[tine, cum este ASCOR.
Consider c\ prezen]a aces-
tor asocia]ii cre[tine, pre-
zen]a preotului `n penitenci-
ar reprezint\ pentru cel ca-
re st\ un timp aici o speran-
]\ [i mai mult o `ncurajare
c\ Dumnezeu `l va ajuta s\
dep\[easc\ acel moment“.
P\rintele Ioan Vicovan
le-a vorbit invita]ilor la ex-
pozi]ie despre icoan\, `n
general, despre ce sinte-
tizeaz\ o icoan\, despre ele-
mentele care o compun, dar
[i despre leg\tura nemijloci-
t\ a celui care o picteaz\ cu
sfin]ii, cu Dumnezeu. „A pic-
ta o icoan\ nu este chiar la
`ndem=na oricui. Aceast\
activitate presupune [i un
pic de talent [i un pic de in-
spira]ie, foarte mult\ mun-
c\ [i `ndrumare, `n acela[i
timp. {i constat c\ realiza-
rea acestei expozi]ii este una
deosebit\. A[ spune c\ a-
ceast\ manifestare are cel
pu]in trei componente: una
personal\, una social\ [i al-
ta eclesial\. Personal\, `n
primul r=nd, pentru c\ aici
vedem lucr\ri ale unor per-
soane care, pentru o perioa-
d\ mai lung\ sau mai scur-
t\, sunt `n penitenciar [i a-
ceste lucr\ri ale lor, unele
destul de reu[ite, exprim\
deja o transformare [i o rela-
]ie reciproc\ cu personajul
pe care l-au reprezentat.
G=ndul [i `ndreptarea noas-
tr\ c\tre Dumnezeu, pe de o
parte, iar pe de alta, este
inspira]ia [i ajutorul pe care
sfin]ii [i Dumnezeu `l acord\
persoanei respective. ~n al
doilea r=nd, m\ bucur\
aceast\ expozi]ie `n mod de-
osebit, pentru c\, `n general,
c=nd `n societate se vorbe[te
de `nchisoare, omul devine
pu]in rezervat, v\z=nd doar
ceva r\u `n `nchisoare. ~n al
treilea r=nd, este foarte im-
portant c\ tocmai acelora,
Biserica le acord\ o aten]ie
[i o [ans\ deosebit\“, a spus
p\rintele prodecan.
Preg\tire pentru
reintegrarea
`n societate
Dup\ expozi]ie, corul Bi-
sericii „Sf. Apostoli Petru [i
Pavel“ - B\rboi din Ia[i a
sus]inut un program de c=n-
tece religioase [i laice, opere
ale literaturii de specialita-
te, iar Grupul vocal-simfonic
al penitenciarului a prezen-
tat un program de c=ntece
populare moldovene[ti, care
au adunat pe mai to]i cet\-
]enii care ie[iser\ la o plim-
bare `n Parcul Copou.
La `ncheierea unui an de
lucru `n frumoas\ colabo-
rare, `n semn de recunoa[-
tere a activit\]ii depuse [i de
Tipografia Albina
a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
angajeaz\
un muncitor
pentru imprimarea de ziare
(program de noapte).
Experien]a ca muncitor offset sau
montajist constituie un avantaj.
Rela]ii la telefon 0722/800.895
pre]uire, tinerii de la AS-
COR au oferit de]inu]ilor [i
colaboratorilor diplome. G\-
sind mai mult dec=t benefic
acest proiect, „Metanoia“,
coordonat de studen]ii as-
coreni Ramona T\lmaciu [i
Vlad Nedelcu, pr. misionar
la penitenciar, Pavel Antoci,
ne-a declarat: „Vreau s\
subliniez c\ activitatea pe
care o desf\[oar\ membrii
ASCOR a avut posibilitatea
de a crea atitudini pozitive
fa]\ de valorile societ\]ii `n
r=ndul de]inu]ilor [i, nu `n
ultimul r=nd, de a `mbun\-
t\]i rela]iile din interiorul
grupelor de de]inu]i. A vizat
deci eliberarea lor de sub in-
fluen]a modelelor negative
[i formarea unei percep]ii [i
a unei g=ndiri pozitive fa]\
de valorile societ\]ii“.
Dup\ cum ne-a spus Mar-
ta Gr\dinaru, membr\ AS-
COR care a lucrat `n acest
proiect, ei abordeaz\ la pe-
nitenciar diferite probleme
din punct de vedere teologic,
`ns\ nici celelalte perspec-
tive, ca cea sociologic\, psi-
hologic\ [i social\, nu sunt
neglijate. Astfel, ei organi-
zeaz\ pe l=ng\ aceste atelie-
re de icoane [i ateliere de
metanii, cruciuli]e, dar [i
discu]ii pe teme la zi, urm\-
rindu-se prin acestea nu nu-
mai men]inerea lor `n rela-
]ie cu lumea, ci [i preg\tirea
lor (pentru cei care au pe-
rioade de deten]ie determi-
nat\), pentru ca atunci c=nd
vor ie[i din `nchisoare s\ se
reintegreze `n societate. a

„St\p=nii por]ii vrut s\ redau o libertate a

penitenciarelor“
Prezent la expozi]ie,
de]inutul Dan Voinescu a
vorbit despre lucr\rile lui,
desene `n creion, men]io-
n=nd: „Aceste lucr\ri re-
prezint\ st\p=nii por]ii pe-
nitenciarelor. Lucr\rile
transpun [i starea mea su-
fleteasc\ din momentul `n
care le-am realizat. Am
sufletului care r=vne[te la
cea de-afar\. }in=nd cont
c\ mul]i dintre noi, cei din
peniteciar, suntem p\r\si]i
de mul]i dintre cei dragi,
ne `ndrept\m foarte mult
spre rug\ciuni [i spre
Dumnezeu. {i atunci sufle-
tul, cu pu]in talent, creea-
z\. Creeaz\ orice. Lipsa u-
nor activit\]i mai adecvate
care s\-]i umple timpul `]i
dau for]a de a crea“.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK

Miercuri,
4 iulie 2007
1 LEU exemplarul
5 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Nr. 152 (753) Anul III
Un centru cultural
modern [i o petrecere
PAGINA 16
cu rapsozi, la Iv\ne[ti
„~n ’46, c=nd se spune c\ a fost cea
mai mare secet\, tot era mai bine“
a Seceta din aceast\ var\ a f\cut ravagii `n localitatea Mogo[e[ti, jude]ul Ia[i, localitate considerat\ de
autorit\]i drept cea mai afectat\ de lipsa apei a Mai bine de jum\tate din f=nt=nile din localitate au secat
a Pentru a umple o g\leat\, oamenii scot ap\ cu ]=r=ita a Pre]ul animalelor a sc\zut foarte mult, o vac\ cu
vi]el ajung=nd s\ fie v=ndut\ cu c=teva milioane de lei a Pentru a face provizii de ap\, localnicii merg
noaptea la f=nt=ni, pentru c\ atunci este mai limpede apa a Peste 3.000 de f=nt=ni din jude]ul Ia[i au r\mas
f\r\ ap\, iar 60 de cursuri de ap\ au secat par]ial, pe o lungime de 270 de kilometri a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Azi [i m=ine, vijelii [i ploi toren]iale `n toat\ ]ara
Administra]ia Na]iona-
l\ de Meteorologie (ANM) a
emis, ieri dup\-amiaz\, o
aten]ionare meteorologic\
purt=nd Codul Galben prin
care anun]\ autorit\]ile din
`ntreaga ]ar\ c\, ast\zi [i
m=ine, Rom=nia va fi afec-
tat\ de vijelii [i ploi toren-
]iale, cu fulgere [i grindin\.
„Din a doua parte a zi-
lei de miercuri, 4 iulie, in-
stabilitatea atmosferic\ se
va accentua treptat `n toa-
te regiunile, `ncep=nd din
vestul ]\rii, [i se va mani-
festa prin intensific\ri ale
v=ntului ce vor lua [i as-
pect de vijelie, frecvente
desc\rc\ri electrice, iar
izolat ploi cu caracter to-
ren]ial [i grindin\“, se
Bill Gates nu mai este cel mai bogat om din lume
Ministrul Culturii [i Cultelor, Adrian
Mexicanul Carlos Slim
Iorgulescu, consider\ c\ suma cu nou\
zerouri despre care se vorbe[te c\ este cel mai bogat om din
Dominic de Habsburg o va cere pentru lume, cu o avere estimat\ la
Castelul Bran este „o `ncercare de pia]\“ 67,8 miliarde de dolari, con-
[i c\ valoarea acestuia este de circa 15 form publica]iei mexicane
milioane de euro. a „Sentido Comun“ citate de
Reuters. Slim l-a dep\[it,
CM
YK
PAGINA 5
precizeaz\ `n textul aten-
]ion\rii. Meteorologii
spun c\ vremea se va
`nr\ut\]i ast\zi dup\-
amiaz\, c=nd ploile [i vi-
jeliile vor `ncepe, treptat,
`n Banat, Cri[ana, Tran-
silvania, Maramure[,
Oltenia [i cen-
trul Moldovei.
~ncep=nd de
m=ine diminea]\,
vremea se va `nr\-
ut\]i [i `n Muntenia,
Dobrogea [i sudul Mol-
dovei.
Ploile a[teptate de
ast\zi dup\-amiaz\ p=n\
m=ine vor c\dea `n can-
tit\]i ce nu vor dep\[i 25-
30 de litri pe metrul p\-
trat. a
conform publica]iei citate,
pe fondatorul Microsoft,
Bill Gates, a c\rui avere es-
te estimat\ de „Sentido“ la
59,2 miliarde de dolari.
Cre[terea cu 27% a cota]i-
ilor America Movil, cel mai
CM
YK
mare operator de telefonie
mobil\ din America Latin\,
din martie `n iunie, com-
panie de]inut\ de Slim, a
f\cut ca averea acestuia s\
urce cu aproape 8,6 miliar-
de de dolari peste cea a lui
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Matematica a mai ridicat
moralul candida]ilor
la bacalaureat
Cel mai ieftin
abonament la un
ziar românesc
~ncep=nd cu luna iulie a.c., pre]ul
unui abonament lunar la ziarul LU-
MINA s-a mic[orat de dou\ ori, de
la 10 lei la 5 lei abonamentul cu
taxele po[tale incluse.
Astfel, abonamentul la LUMINA
este cel mai mic din Rom=nia
practicat la un cotidian [i vine `n
sprijinul cititorilor no[tri care, de-a
lungul timpului, au solicitat aceast\
reducere, pentru a se putea abona.
La o medie lunar\ de 25 de ziare
incluse `ntr-un abonament, rezult\
c\ un exemplar al cotidianului LU-
MINA cost\ 0,2 lei, de 5 ori mai ief-
tin dec=t dac\ ar fi cump\rat zil-
nic de la chio[c.
Cu 5 lei,
de 5 ori mai bine! CM
YK
400 de milioane
de euro pentru
dezvoltarea regional\
din Rom=nia
PAGINA 6
Grupul Ila[cu
a fost decorat
pentru eroism
de statul rom=n
PAGINA 7
Din cauza
secetei, prim\riile
vr=ncene furnizeaz\
ap\ „la program“
PAGINA 10
Gates. ~n aprilie, Slim l-a Meteo
Y
dep\[it pe investitorul ame-
rican Warren Buffett, tre- Soare
c=nd pe locul doi, conform
revistei „Forbes“. Publica]ia maxima 33 °C
mexican\ utilizeaz\ meto- minima 20 °C
da de calcul a „Forbes“. a sursa: www.intellicast.com
2 Miercuri, 4 iulie 2007 CALENDARUL ZILEI

ISTORIA EVANGHELIA ZILEI

CRE{TINISMULUI (DCCV)
Semin]ele de pe
ogorul sufletului
„O alt\ pild\ le-a pus `n pilde, [i f\r\ pild\ nu le
Iisus `nainte, zicând: «~m- gr\ia nimic, ca s\ se
p\r\]ia cerurilor este ase- `mplineasc\ ce s-a spus
menea gr\untelui de mu[- prin proorocul care zice:
tar, pe care, luându-l, omul «Deschide-voi `n pilde
l-a sem\nat `n ]arina sa, [i gura Mea, spune-voi cele
care este mai mic decât ascunse de la `ntemeierea
Ac]iunea Bisericii toate semin]ele, dar când a lumii».“ (Matei 13, 31-35)
crescut este mai mare decât
Catolice `n R\s\rit toate legumele [i se face
***
`n secolele XVI-XVIII (I) pom, `ncât vin p\s\rile ce-
rului [i se s\l\[luiesc `n ra- ~n capitolul al XIII-lea al
Dup\ Conciliul de la Trident murile lui». Alt\ pild\ le-a Evangheliei sale, Sfântul E- mu[tar, cu aluatul, cu co- voastre care aud“, iar la fi- punem la dispozi]ia lui
(1543-1563), Biserica Catolic\, in- spus lor: «Asemenea este vanghelist Matei ne amin- moara ascuns\ `n ]arin\, nal: „Cel ce are urechi de Dumnezeu ogorul sufletu-
fluen]at\ de spiritul dominator in- `mp\r\]ia cerurilor aluatu- te[te de [apte parabole ros- cu negu]\torul de m\rg\ri- auzit s\ aud\“. Cuvântul lui nostru. Oare cum arat\
trodus de iezui]i, nu s-a mul]umit lui pe care, luându-l, o fe- tite de Domnul Iisus Hris- tare bune [i cea cu n\vodul lui Dumnezeu este [i s\- ogorul sufletului t\u? Este
doar s\ câ[tige o parte din meie l-a ascuns `n trei m\- tos: parabola sem\n\toru- aruncat `n mare. Toate au mân]\ bun\, [i gr\unte de `n paragin\ sau este `ngri-
pozi]iile pierdute prin `nfiin]area suri de f\in\, pân\ ce s-a lui, a omului care a sem\- `n centrul lor cuvintele Dom- mu[tar, [i aluat, [i m\r- jit atent? (Rubric\ realiza-
Bisericilor Luterane, Reformate [i dospit toat\». Toate acestea nat s\mân]a bun\ `n ]arina nului Hristos: „Ferici]i sunt g\ritar, [i comoar\. Ca ele t\ de pr. Dumitru P|DU-
Anglicane, ci a c\utat s\ atrag\ [i le-a vorbit Iisus mul]imilor sa, parabola cu gr\untele de ochii care vad [i urechile s\ aduc\ rod, noi trebuie s\ RARU, Radio Trinitas)
credincio[ii Bisericilor Ortodoxe [i
eterodoxe, aflate `n perioada
aceasta `n grele condi]ii politice [i a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
sociale. Dorin]a de dominare a pa-
palit\]ii se f\cuse cunoscut\ atât copul Leviei; a Sfintei Mu- 8.850 m) din Mun]ii Hi- a 1928 - Marea Brita- a 1965 - A decedat ma-
`n timpul cruciadelor, cât [i `n ceni]e Chiprila; a Sfintelor malaya (m.1.XII.1866); nie - Este acordat dreptul tematicianul Alexandru
`ncerc\rile de unire din secolelor Aroa [i Luchia; a Sfintei a 1807 - S-a n\scut deplin de vot pentru femei; Myller, ini]iatorul [i `n-
XI-XV. La Floren]a, `n 1439, grecii Asclipia; a Sfântului Sfin- Giuseppe Garibaldi, gen- a 1940 - A decedat Ro- drum\torul [colii de ge-
bizantini nu au recunoscut nici ]itului Mucenic Teofil [i a eral [i om politic italian (d. bert Pershing Wadlow, a- ometrie diferen]ial\ de la
una din cele patru inova]ii ale Cuviosului Menighi. 1882); merican, de]in\torul re- Ia[i; membru al Academiei
Bisericii Catolice (Filioque, purga- a 1827 - Sclavia este a- cordului mondial de cel Române (n.3.XII.1879);
toriul, azima [i primatul papal), Mâine, Biserica face po- bolit\ `n statul New York; mai `nalt om din lume - a 1990 - Statele Unite
dar au admis un primat papal menirea † (neagr\) Cuvi- a 1848 - A decedat 2,72 m. (n. 1918); ale Americii prelungesc
onorific „potrivit sfintelor osului Atanasie Atonitul. François-René de Chateau- a 1957 - S-a `nfiin]at, pân\ `n 1993 Acordul com-
canoane“. Mai mult decât atât, la briand, diplomat [i scriitor la Bucure[ti, Arhiva Na- ercial cu România semnat
Floren]a s-a discutat ca de la egal francez (n. 1768); ]ional\ de Filme; `n 1975 (dar f\r\ acorda-
la egal [i nu s-a f\cut caz nici de ~n ziua de 4 iulie, a 1864 - Decret dom- a 1960 - A fost inaugu- rea clauzei na]iunii celei
schisma din 1054, cum s-a `ncer- istoria nesc privind `nfiin]area U- rat noul steag american, mai favorizate, retras\ `n
cat la Lyon `n 1274, [i cu atât mai niversit\]ii din Bucure[ti, `n urma admiterii statului 1988);
pu]in de refuzul catolicilor de a consemneaz\: care reunea `ntr-un singur Hawaii ca cel de-al 50-lea a 1997 - Nava spa]ial\
considera valid botezul ortodox, corp facult\]ile de Drept, stat al SUA, `n august american\ Pathfinder a a-
a Ziua Crucii Ro[ii Ro-
cum a fost cazul la Conciliul de la mâne; la 4/16 1876 s-a cre- {tiin]e [i Litere. Primul 1959; terizat pe Marte. a
Konstantz `n 1414-1418. at, la Bucure[ti, „Socie- rector a fost juristul Gh.
„Inova]iile unilaterale“ latino-pa- tatea Na]ional\ de Cruce Costa-Foru. (4/16);
pale au devenit astfel motive care Sfântul Andrei, Ro[ie a României“; la 23 a 1870 - S-a n\scut me- 4 iulie - ziua ac]iune „Petrecerea
au dus la o [i mai mare distan]are dicul francez Jules Gu- Ceaiului din Boston“.
a celor dou\ Biserici surori, pen- arhiepiscopul Cretei august, acela[i an, Socie-
iard; specialist `n parazi- Statelor Unite ~n replic\, britanicii
tatea a fost recunoscut\ de
tru c\ Vaticanul `ncerca s\ le in- Comitetul Interna]ional al tologie [i istoria medicinei; au dispus c=teva m\suri
Sfântul Andrei a fost se- America n-a fost din- de urgen]\, apoi au `n-
troduc\ for]at [i `n Biserica Crucii Ro[ii de la Geneva; `n 1920, o dat\ cu reorga-
Ortodox\. Dup\ ce s-au schimbat cretarul lui Teodor, patri- totdeauna t\r=mul li- ceput s\ creasc\ num\-
a Ziua medicului de nizarea Universit\]ii din bert\]ii, a[a cum `l cu-
`mprejur\rile politice [i sociale, au arhul Constantinopolului, Cluj, a fost solicitat `n ve- rul de solda]i de pe con-
[i a participat la al VI-lea familie din România (sta- noa[tem ast\zi. ~n
fost schimbate [i metodele de bilit\, prin Statut, de So- derea organiz\rii unui tinent. Coloni[tii au `n-
prozelitism. Munca organizat\ [i Sinod Ecumenic de la Con- muzeu de istoria medicinii prima parte a istoriei
cietatea de Medicin\ de Fa- ]eles pericolul [i au `nce-
spiritul de adaptare la realit\]ile stantinopol (680). A fost a- [i farmaciei (inaugurat `n sale de dup\ 1492, con-
milie / Medicin\ General\, put s\ se aud\ din ce `n
politico-sociale pe care le-au les [i sfin]it episcop al Cre- acela[i an) al Facult\]ii de tinentul american s-a
`ncepând cu anul 1999); ce mai dese apeluri la
dovedit iezui]ii [i prin care au ex- tei [i a murit `n insula Mi- Medicin\ din Cluj, despre aflat sub domina]ia
a 1541 - Pictorul Dra- Marii Britanii, devenit\ unificarea for]elor `mpo-
ploatat la maximum sl\biciunile tilene. Sfântul Andrei Cre- go[ Coman a terminat va- care a l\sat [i o intere- triva Marii Britanii.
locale, politice, sociale, culturale, tanul sau Criteanul este lorosul ansamblu de pic- sant\ lucrare („Histoire de de multe ori greu su-
portabil\. Independen]a Primul foc al revolu]iei
financiare [i biserice[ti au dus autorul Canonului care se turi murale care de- la Faculte de Medecine et
cânt\ `n Postul Mare. a venit abia `n 1776, americane s-a auzit pe
`ntr-un final la unele succese mi- coreaz\ biserica din satul de Pharmacie de Cluj“, 19 aprilie 1775, iar lup-
sionare `n spa]iul ortodox [i etero- Arbore; 1933); membru corespon- `ntr-o zi de 4 iulie.
Tot ast\zi, Biserica face ~n 1765, Parlamentul tele duse `ntre cele dou\
dox. Iezui]ii au folosit cel mai ade- a 1790 - S-a n\scut Sir dent str\in al Academiei tabere au fost ini]ial pri-
sea arma cultural\, ei fiind cei pomenirea Cuvioasei Mar- George Everest, inginer Române (1924) (m.1965); britanic a votat un set
vite ca un r\zboi civil, `n
dintâi dasc\li ai Europei Centrale ta, mama Sfântului Sime- militar [i geodez britanic; a 1900 - S-a n\scut de m\suri de cre[tere a
[i de R\s\rit `n epoca de dup\ on; a Sfântului Andrei Ru- Louis Armstrong, inter- taxelor percepute colo- care coloni[tii `[i cereau
conduc\tor (din 1823) al
Reforma protestant\: Austria, bliov; a Sfântului Sfin]itu- Serviciului geodezic al pret american de jazz (d. niilor americane, banii drepturile de cet\]eni
Ungaria, Moravia, Polonia, lui Mucenic Teodor, epis- Indiei; numele lui a fost 1971); urm=nd a fi folosi]i pen- britanici. Totu[i, ameri-
Transilvania, Croa]ia [i Slovenia. copul Chirinei; Sfântului atribuit de britanici celui a 1927 - S-a n\scut tru sus]inerea armatei canii au mers mult mai
(Rubric\ realizat\ de pr. Cezar Mucenic Teodot; a Sfân- mai `nalt vârf de pe P\- graficianul [i pictorul Tra- britanice din America. departe: Congresul Con-
}|BÂRN|) tului Mucenic Donat, epis- mânt (azi Chomolungma / ian Br\dean; Coloni[tii nu au fost de tinental, `nfiin]at `n
acord cu aceast\ m\su- 1774, a `nceput s\ pla-
r\ [i au ripostat spu- nifice m\surile de des-
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a n=nd c\ nu vor accepta prindere de Marea Bri-
noile taxe dac\ li se va tanie. ~n ianuarie 1776,
Thomas Paine a publi-
Cât de important\ este refuza reprezentarea `n
Parlamentul londonez. cat pamfletul „Consen-
Dup\ multe discu]ii, sul“, care argumenta
credin]a `n Dumnezeu Parlamentul a revocat necesitatea independen-
]ei Americii, [i s-au v=n-
Un boier avea un singur fiu, pe care voia s\-l `nsoare cu actul respectiv. Opt ani
o fat\ s\rac\, `ns\ evlavioas\. Tân\rul `ns\ c\uta s\ scape mai t=rziu, acela[i dut peste 500.000 de e-
de dorin]a tat\lui s\u, scuzându-se c\ nu este `nc\ `n stare Parlament vota practic xemplare `n doar c=teva
s\ câ[tige cât `i trebuie unei femei. Nu peste mult a venit o acordarea monopolului luni. ~n acela[i timp,
slug\ [i i-a cerut voie s\ se c\s\toreasc\ cu o fat\ care se pentru comer]ul cu ceai Thomas Jefferson din
afla `n serviciul boierului. Acesta l-a `ntrebat: pe continentul american Virginia scria „Decla-
- Bine omule, ai tu atâ]ia bani aduna]i ca s\ po]i ]ine o Companiei Indiilor de ra]ia de Independen]\“,
so]ie? Est. Compania britani- argument=nd-o tocmai
Sluga i-a r\spuns: c\ era scutit\ de foarte cu citate din filosofi bri-
- Eu am dou\ mii de lei [i fata vreo trei mii de lei. multe taxe, ceea ce de- tanici. Pe 2 iulie, Con-
- Dragul meu, zise boierul, eu cunosc un om care are de zavantaja pe ceilal]i co- gresul a votat separarea
o sut\ ori mai mult [i totu[i zice c\ nu poate s\-[i sus]in\ mercian]i de ceai din A- de Marea Britanie, iar
nevasta. merica. Nemul]umi]ii pe 4 iulie 12 colonii a-
- Boierule, `i r\spunse sluga, tân\rul acela desigur c\ nu s-au revoltat `ntr-un stil mericane semnau De-
a fost niciodat\ la biseric\, [i nu a auzit niciodat\ c\ neobi[nuit: au aruncat clara]ia. America se de-
Dumnezeu nu las\ pe ai s\i s\ sufere, dac\ ei muncesc [i se - Câ]i bani am cheltuit cu educa]ia ta, multe ai `nv\]at, `n apele Portului Boston clara liber\, de[i r\zbo-
`ncred `n El. dar ceea ce este mai de folos `]i lipse[te: credin]a `n tone de ceai britanic, `n iul independen]ei va fi
Atunci boierul s-a `ntors spre fiul s\u care st\tea ru[inat Dumnezeu, aceasta nu ai `nv\]at-o. Aici e[ti `ntrecut de valoare de 18.000 de c=[tigat abia dup\ 5
[i i-a zis: sluga mea. (Grigorie Com[a, O mie de pilde) lire, denumind aceast\ ani. (F.H.)

PORTRETE ~N LUMIN|
Prietenul
M\n\stirii
Putna
de arhim.Timotei AIOANEI
Dac\ cineva m-ar `ntreba cum l-a[
putea defini `n câteva cuvinte pe
Claudiu Paradais (foto), iubitorul de
art\, muzeograful `ndr\gostit de
munca sa [i monograful atent, c\u-
t\torul neobosit `n pagini vechi de
cronic\, a[ spune simplu: prietenul
M\n\stirii Putna.
Monografia M\n\stirii
Putna, o carte monument
~nainte de a-l `ntâlni [i de a schim-
ba câteva vorbe cu el, i-am `ntâlnit
numele pe coperta monografiei M\-
n\stirii Putna, o carte monument, a-
p\rut\ la sfâr[itul anilor ’80 `n isto-
rica Tiparni]\ a Mitropoliei Moldovei
si Sucevei de la M\n\stirea Neam].
Astfel de apari]ii erau atunci un
eveniment, num\rul c\r]ilor era limi-
tat, motiv pentru care am procurat cu
greu un exemplar din aceast\ lucrare
`nchinat\ uneia dintre cele mai cu-
noscute [i str\lucite m\n\stiri româ-
ne[ti. {tiu apoi, de la ostenitorii tipo-
grafiei nem]ene, c\ apari]ia acestui op
a `nsemnat o lung\ perioad\ de pre-
g\tire, corecturi, a[ez\ri `n pagin\, a-
prob\ri [i… iar aprob\ri. Pân\ la ur-
m\, cu sprijinul direct al Prea Ferici-
tului Teoctist, istoricul M\n\stirii
Putna, a ap\rut.
Dup\ 1990, l-am `ntâlnit pe
Claudiu Paradais `n unele `mpreju-
r\ri, toate legate de via]a Bisericii.
Am `ntâlnit-o `n câteva rânduri [i pe
so]ia lui, doamna Maria, apreciat\
de mul]i slujitori ai Bisericii pentru
]inuta [i discre]ia ei, pentru altruis-
mul [i farmecul specific. ~ntr-una
din seri m-a sunat [i m-a rugat a-
tunci s\ scriu câteva rânduri despre
so]ul ei pe care-l poart\ mereu `n
rug\ciuni [i-n amintiri.
O contribu]ie fundamental\
~ntre ie[eni, mul]i [tiu cât a lucrat
Claudiu Paradais. {i cred c\ to]i `[i
dau seama ce a `nsemnat [i con-
tribu]ia doamnei `n opera so]ului ei.
Am s\ amintesc, pe scurt, dou\ lu-
cruri. ~n duminica din 21 mai 2006
slujisem la Catedrala mitropolitan\
din Ia[i. ~n momentul când am ie[it
din Catedral\ l-am `ntâlnit pe scri-
itorul sucevean Mircea Motrici. Ne-am
heretesit, am vorbit câte ceva [i
`nainte de a ne desp\r]i mi-a spus c\
ast\zi (21 mai 2006) `l `ngroap\ pe
Claudiu Paradais. Am r\mas uimit,
nu aflasem vestea [i credeam c\ va
mai tr\i `nc\ mul]i ani, pentru a-[i fi-
naliza proiectele `ncepute. Am plecat
`n grab\ la Biserica „Sfântul Vasile“,
unde slujba pogribaniei `ncepuse deja.
Mi-am dat seama [i atunci c\ suntem
nerecunosc\tori, nu g\sim timp s\-i
cinstim pe cei din preajm\, suntem
gr\bi]i [i preocupa]i doar de prezentul
`n care tr\im. ~n soborul de slujitori
era [i un ieromonah venit special de la
M\n\stirea Putna. Destul de pu]ini
oameni [i s\rac\ recuno[tin]\.
~n lumea prietenilor
m\n\stirilor
Cel de-al doilea lucru de care
vreau s\ amintesc este legat de prie-
tenia lui cu M\n\stirea Putna. M\-
n\stirile sunt, `n primul rând, locuri
de `ntâlnire cu Dumnezeu, pentru c\
orice sfânt loca[, celebru ori necu-
noscut, este o Cas\ a lui Dumnezeu
[i o Poart\ a Cerului. Cei mai apro-
pia]i prieteni ai unei biserici ori m\-
n\stiri sunt cei care vin permanent
la slujbele rânduite, cei care caut\
comuniunea rug\ciunii [i binecu-
vântarea lui Dumnezeu pe care o
primesc `n acel loc. Dar mai exist\ [i
altfel de prieteni. Sunt cei care z\-
bovesc s\pt\mâni [i luni `n [ir, une-
ori ani la rând, printre cronici acope-
rite de praful uit\rii, pentru a pune
`n lumin\ istoria unei m\n\stiri ori
a unei modeste biserici. Un astfel de
demers presupune, `nainte de toate,
iubire fa]\ de locul respectiv, cu tot
ce a `nsemnat el, ctitori, monahi,
simpli pelerini, bogatul patrimoniu,
evanghelii, miniaturi, broderii, icoa-
ne, tradi]ii [i scrieri, adev\r [i legen-
d\, lumini [i umbre.
Când scrii istoria unei m\n\stiri
devii contemporan cu mitropoli]ii [i
voievozii ctitori, cu monahii care s-au
acoperit `n mantia smereniei, cu gen-
era]ii multe care au luptat [i au
d\ruit din visteria ]\rii sau din pro-
priile vistierii pentru a p\stra o cetate
de ap\rare a credin]ei [i sufletului ro-
mânesc - cum este m\n\stirea. ~n a-
far\ de slujitorii Sfintelor Altare, mo-
nahi [i preo]i de enorie - dintre care
unii s-au aplecat asupra istoriei unor
m\n\stiri [i biserici - destul de pu]ini
mireni au avut printre preocup\rile
lor minu]ioasa c\utare a tradi]iei de
alt\ dat\, a ineditelor date din arhive
necunoscute. Nicolae Iorga care a
scris despre aproape toate m\n\sti-
rile, Vasile Dr\gu], cu ale sale compe-
tente monografii [i studii despre pic-
tur\ [i m\n\stiri, W. Nyssen cu lu-
crarea ,,P\mânt cântând `n imagini“,
G. Bal[, N. Ghica Bude[ti, I. D.
{tef\nescu, Nicolae Stoicescu [i nu `n
ultimul rând Claudiu Paradais - to]i
ace[tia [i al]ii `mpreun\ cu ei - fac
parte din lumea prietenilor m\n\sti-
rilor. ~nainte de a critica [i de a fi
mali]io[i, cei cu darul scrisului se pun
`n slujba aproapelui ori devin croni-
cari peste timp, c\utând str\luciri de
diamant printre file de cronici [i
printre pierdute `nsemn\ri. Lumea
aceasta despre care vorbesc este o
lume a elitelor.
OPINII & COMENTARII
Cartea vie]ii sale
Am putea spune despre mono-
grafia M\n\stirii Putna c\ este pen-
tru Claudiu Paradais cartea vie]ii
sale. Sunt sigur c\ `ntre paginile ei,
pe lâng\ sutele de note, sumedenia de
informa]ii [i bog\]ia documenta]iei, se
afl\ mul]i ani de munc\ academic\ [i
de cercetare atent\. E foarte u[or s\
tragi concluzii pripite, s\ emi]i p\reri,
„s\ te afli `n treab\ ”, dar e foarte greu
s\ scrii câteva pagini fundamentate
pe adev\rul istoric care r\mâne `ntot-
deauna neschimbat.
Scriind istoria M\n\stirii Putna,
Claudiu Paradais a devenit unul din-
tre prietenii acesteia. Nu [tiu cât de
credincios a fost `n via]a sa autorul
acestei monografii. Sunt `ns\ sigur c\
adeseori la masa de scris, printre fi[e
[i tomuri multe, Claudiu Paradais a
cerut inspira]ie [i `n]elepciune de la
Pantocratorul, Atoate]iitorul, care
este Calea, Adev\rul [i Via]a. Sunt
iar\[i sigur c\ M\n\stirea Putna l-a
trecut `n diptice, al\turi de voievozi [i
c\lug\ri sfin]i pe ostenitorul `ntru
litere [i istorie, Claudiu Paradais.
Dac\ vreodat\ ie[enii vor uita,
dac\ Palatul Culturii nu va alc\tui o
monografie cu to]i muzeografii s\i, nu-
mele lui Claudiu Paradais va fi `ntot-
deauna legat de istoria nepereche a
M\n\stirii Putna. Peste ani, când al]ii
vor relua acest subiect, se vor `ntâlni
cu scrisul acestui cronicar.
~naintea Judec\]ii Nemitarnicului
~mp\rat va fi fost `ntrebat Claudiu
Paradais: Care este agonisirea vie]ii
tale? Ce-ai f\cut tu pentru Mine?
~nclin s\ cred c\ r\spunsul lui a fost:
Eu sunt prietenul M\n\stirii Putna,
m\rea]a ctitorie `n care este sl\vit
numele T\u. Prime[te-m\, rogu-Te,
`ntru ~mp\r\]ia Ta!
* Arhim. Timotei Aioanei este exarh cul-
tural al Arhiepiscopiei Ia[ilor
Miercuri, 4 iulie 2007 3
CORTINA DE STICL|
La Palas, birjar!
de Ioan HOLBAN
E ceva vreme de c=nd se discut\ aprins `n toate mediile ie[ene
despre Proiectul „Palas“; v=nzoleal\, [edin]e cu sc=ntei `n
Consiliul Local, t\ceri semnificative, strig\te de indignare, zgo-
mote de fond, forfot\, procese, anchete, aprob\ri entuziaste [i
contest\ri violente, cabotinism, naivit\]i, dar [i calcule reci, or-
golii `mpro[c=nd lav\, [i vulcani noroio[i - o `ntreag\ tevatur\ `n
care s-au amestecat, de-a valma, politicieni, edili, oameni de afac-
eri, temuta DNA, ziari[ti, istorici, preo]i, scriitori, pictori,
universitari, lume de tot felul, care s-a sim]it datoare s\ aib\ o
opinie: pro sau contra, aproape mereu, acest proiect polariz=nd
comunitatea local\, cum din demult trecute vremi nu s-a mai
v\zut la Ia[i. Timpul [i profesiunile celor implica]i au deta[at,
deja, c=teva paliere distincte; economi[tii [i juri[tii (dar [i an-
chetatorii, dup\ aceea) taie `n patru firul economic al unei afaceri
care prevede, „asocierea public-privat“, `ntre Consiliul Local
Municipal [i Iulius Group; politicienii sunt aten]i pentru c\ vin
tot soiul de alegeri, iar ie[enii mul]umi]i/ nemul]umi]i vor vota
[tiu ei cum, astfel `nc=t fo[tii/ viitori candida]i aleg, fire[te,
„tab\ra“ mai numeroas\; „societatea civil\“ invoc\ istoria [i im-
pactul (inclusiv ecologic) asupra „sitului“ din preajma fostei Cur]i
Domne[ti, dar [i asupra ora[ului; investitorii [i asocia]ii lor evoc\,
pe bun\ dreptate, beneficiile, deloc pu]ine, ale proiectului: o sum\
important\ care va intra, anual, `n bugetul Prim\riei, un ansam-
blu urbanistic multifunc]ional, parc pe o suprafa]\ de cinci
hectare, reabilitarea monumentelor istorice, locuri de munc\ etc.
Astfel arat\ acum, `nainte de inaugurarea propriu-zis\ a
[antierului, harta sensibilit\]ilor ie[ene cu privire la Proiectul
„Palas“. Dar conflictul opiniilor nu e deloc nou; a fost uitat, e
adev\rat, `n a doua jum\tate a secolului trecut, c=nd despre nici
o „sistematizare“ nu era `ntrebat cet\]eanul: primea ce i se
d\dea, f\r\ comentarii. Dar `nainte? Ia[ii au fost dintotdeauna
un spa]iu al ciocnirii ideilor vechi de ideile noi. Iat\, `n urm\ cu
163 de ani, `ntr-o evocare a lui Vasile Alecsandri; fie-mi `ng\duit
acest citat mai amplu din „Ia[ii `n 1844“ `ntrucât, cum se va
vedea, „scrisoarea“ lui Alecsandri c\tre M. Kog\lniceanu e foarte
semnificativ\ pentru „dezbaterea de idei“ de ast\zi, Proiectul
„Palas“ fiind, se pare, sus]inut `nc\ din secolul al XIX-lea de
`nsu[i bardul de la Mirce[ti: „Ori [i din care parte vine str\inul
la Ia[i, vie despre Dun\re, despre Prut sau despre Siret, i se
`nf\]o[az\ de departe o panoram\ m\rea]\ [i vrednic\, de a
trage toat\ a lui luare-aminte. Pe coastele unor dealuri mici ce
se `ntind pe malurile Bahluiului [i `n fa]a altor dealuri acoperite
cu p\duri [i cu vii romantice, el vede o adun\tur\ curioas\ de
case mari, ce par a fi cl\dite unele deasupra altora, [i de turnuri
biserice[ti ce r\sar printre ele ca ni[te catarguri nalte `ntr-un
port. Acele palaturi, f\r\ arhitectur\ cunoscut\, carele, precum
am zis, sam\n\ c\ se ac\]ar\ `ntre ele pe spetele lor, sunt cea
mai vie icoan\ a ambi]iei locuitorilor lor [i acele turnuri nu-
meroase ce se ridic\ `n v\zduh par ca ni[te urie[i ce ar c\ta la
ei cu mult\ mirare [i cu mare mil\. Cu toate aceste, `ntrulo-
carea lor produce un efect pl\cut str\inului, [i ora[ul `ntreg
`n[ir=ndu-se `n amfiteatru deasupra frumosului [es al Bah-
luiului, informeaz\ un tablou original [i minunat cu cl\dirile
sale albe, cu mul]imea sa de acopereminte `n fer alb ce lucesc ca
oglinzi sub razele soarelui [i `n sf=r[it cu tot farmecul unei poli-
tii ce are dou\ fe]e, una oriental\ [i alta evropieneasc\. Al\tu-
rarea acestor dou\ caractere deosebite, care dovede[te at=t de
mult `nr=urirea Evropei asupra unei p\r]i dintre români,
partea bogat\ [i privilegiat\, [i lupta necontenit\ `ntre ideile
vechi [i nou\ nu era nicidecum tip\rit\ pe fa]a capitalei noastre
cu vro c=]iva ani mai `n urm\. Atunci ea purta o fizionomie mai
mult oriental\; `ns\ de c=nd spiritele au `nceput a se dezveli la
razele civiliza]iei, o mare prefacere s-au ivit `n toate, o schim-
bare rapid\ s-au s\v=r[it at=t `n gusturile c=t [i `n obiceiurile
acelei mici p\r]i a societ\]ii române[ti de care am pomenit.
Hainele lungi [i largi au dat r=nd straielor mai str=mte a
Evropei; [licul s-au `nchinat dinaintea p\l\riei; ciubotele ro[ii [i
galbine au dat pasul `nc\l]\mintelor de vax; divanurile late s-
au cioplit `n forme de canapele elegante, [i `n urmarea tuturor
acestor nout\]i [i a mai multor alte ce s-au introdus cu moda,
casele au trebuit negre[it s\ primenesc\ o form\ str\in\ [i
potrivit\ cu natura ideilor de ast\zi. Ele au `nceput a se supune
regulelor propor]iei, a se `mpodobi cu coloane, cu ferestre largi [i
luminoase, cu balcoane desf\tate; au `nceput a ie[i `n fa]a uli]ilor,
p\r\sind fundul ogr\zilor unde se ascundea mai `nainte, a se
`ngr\di cu ostre]e de lemn sau de fer, d\r=m=nd gios zaplazurile
[i zidurile acele tari care le da un aer de cet\]i; au `nceput, `ntr-
un cuv=nt, a se ridica pe planuri elegante [i pl\cute ochilor.
Aceste zidiri nou\ formeaz\ partea evropieneasc\ a ora[ului.
C=t pentru cea oriental\, ea este reprezentat\ prin o mul]ime de
hardughii vechi, nalte, str=mbe, mucede, cu p\re]ii afuma]i [i
cr\pa]i, cu ferestrele mici [i chioare, cu stre[inele putrede [i
ascu]ite, cu sc\rile `ntunecate, cu od\ile ofticoase, cu ogr\zile
mari [i pustii, cu gr\dinile pline de buruiene s\lbatice [i cu ziduri
groase primpregiur. Cuiburi de buhne, locuin]i de stahii ce te `n-
fioreaz\ [i unde ]i se pare c\ vezi z\c=nd c=te un matuf g=rbov,
cu ghingilic pe frunte, cu m\t\niile `n m=n\ [i care h=rc=ie[te,
oc\rind necontenit c=teva ]igance strem]eroase ce stau dinaintea
lui. Mai adaugi la acest tablou c=teva clopotni]i rotunde sau
cvadrate, f\r\ stil cunoscut, c=teva ci[mele cu `nscrieri grece[ti [i
turce[ti, [i vei avea o idee destul de l\murit\ despre acea parte a
Ia[ilor pe care o numesc oriental\, neav=nd alt cuv=nt ca s\ o bo-
tez mai bine. Acum, amestec\-le pe toate la un loc `n `nchipuirea
ta, arunc\-le ca ni[te giuc\rii dinaintea ochilor t\i, [i de vei pro-
duce un totul neregulat [i neobicinuit, atunci vei dob=ndi o icoan\
adev\rat\ a capitalei noastre [i te vei `ncredin]a c\ nu este ora[
`n lume alc\tuit de mai mult contrasturi.“
S\pt\m=na viitoare vom continua s\ afl\m care era ima-
ginea Ia[ului `n acele vremuri...
* Ioan Holban este scriitor [i critic literar ie[ean
4 Miercuri, 4 iulie 2007
PE SCURT
Tab\r\ pentru tinerii
ortodoc[i, la Tismana
Asocia]ia Ortodox\ pentru o
Lume Nou\ (AOLN) organizeaz\
`n perioada 11-15 iulie 2007, o
tab\r\ pentru adolescen]i cu ti-
tlul „Vara adolescen]ei“. Aceast\
tab\r\ va fi organizat\ cu
binecuv=ntarea IPS Lauren]iu
Streza, Mitropolitul Ardealului, [i
se va desf\[ura la Tismana,
jude]ul Gorj, informeaz\ mitropo-
lia ardealului.ro. Acest eveniment
face parte din sec]iunea de var\ a
programului „Dezvoltare-
Autocunoa[tere-Consiliere“ (DAC)
elaborat de AOLN. Programul
taberei con]ine 2 excursii tema-
tice, la venirea [i la plecarea din
tab\r\, conferin]e interactive la
care sunt invita]i preo]i [i laici,
ateliere de crea]ie, sportive [i
artistice. De asemenea, `n fiecare
sear\ se vor viziona filme, se vor
citi anumite c\r]i propuse de or-
ganizatori [i se vor organiza
focuri de tab\r\. La eveniment
sunt invita]i s\ participe elevi,
profesori, preo]i, voluntari, stu-
den]i [i reprezentan]i media.
{coala biblic\
de var\ din Virginia
~n perioada 16-20 iulie 2007, la
Fairfax, Virginia, copiii rom=ni
ortodoc[i pot s\ urmeze cursurile
[colii biblice de var\ oferite de
parohia ortodox\ rom=neasc\ din
localitatea amintit\. Tema acestei
edi]ii este axat\ pe via]a profetu-
lui Ilie, `n fiecare zi copii urm=nd
s\ `nve]e despre credin]a orto-
dox\ `n Dumnezeu prin inter-
mediul exemplului dat de profet,
combinat cu activit\]i practice
menite s\ ilustreze mai bine
pilda dat\ de acesta, informeaz\
parohia ortodox\ din Fairfax,
Virginia. Totodat\, cursan]ii vor
crea o icoan\ special\ cu Sf=ntul
Ilie pe care o vor lua acas\,
anun]\ biserica rom=neasc\. Din
program nu vor lipsi activit\]ile
recreative [i o excursie la Parcul
Tyler. ~n ziua de 20 iulie, dat\ `n
care se s\rb\tore[te Sf=ntul Ilie,
copiii vor lua parte la slujba
Sfintei Liturghii [i la binecu-
v=ntarea icoanelor, ac]iune care
va `nchide oficial [coala biblic\.
{coala biblic\ de vacan]\ se
adreseaz\ copiilor cu v=rst\
cuprins\ `ntre 4 [i 9 ani.
Papa Benedict al
XVI-lea a schimbat
regulile pentru
alegerea unui nou pap\
Papa Benedict al XVI-lea a
schimbat regulile pentru alegerea
unui nou pap\, revenind la
tradi]ionala prevedere privind
majoritatea necesar\ de dou\
treimi din num\rul cardinalilor
din Conclav. Papa a emis un de-
cret „motu proprio“ care anuleaz\
o dispozi]ie introdus\ `n 1996 de
predecesorul s\u, papa Ioan Paul
al II-lea, care prevedea c\, `n caz
de impas, cardinalii `l pot alege
pe pap\ cu majoritate simpl\, `n
loc de majoritate de dou\ treimi.
Prin decretul s\u, scris `n limba
latin\, datat 11 iunie, papa
Benedict al XVI-lea face obligato-
rie majoritatea de dou\ treimi.
Stagiu de preg\tire
`n muzic\ bizantin\
`n Fran]a
La m\n\stirea ortodox\ din
Cantauque, Fran]a va avea loc, `n
perioada 15-21 iulie, un stagiu de
preg\tire `n muzica bisericeasc\
(bizantin\), ne informeaz\
www.orthodoxie.com. M\n\stirea
la care urmeaz\ s\ se desf\[oare
acest eveniment a fost fondat\ `n
2002 de câ]iva monahi tr\itori la
Locurile Sfinte [i apar]ine de Mi-
tropolia Ortodox\ Român\ a Eu-
ropei Centrale [i Meridionale. a
Apel pentru ajutorarea Cantinei
sociale „Sf. Ilie“ din Boto[ani
Parohia „Sf=ntul Ilie“
din Boto[ani face un apel
c\tre credincio[ii din paro-
hiile boto[\nene [i c\tre
to]i oameni cu suflet mare,
pentru a sprijini cantina
social\ a parohiei. Aici, se
asigur\ masa pentru 70 de
persoane s\race, pentru ca-
re zilnic se fac 70 de p=ini.
Momentan, stocurile de
f\in\ [i gr=u s-au terminat
[i de aceea parohia nu mai
poate asigura masa acestor
persoane defavorizate. „Fa-
cem un apel c\tre to]i cre-
dincio[ii ora[ului nostru,
oameni de afaceri, societ\]i
comerciale [i to]i cei care
vor s\ fac\ o fapt\ bun\, de
a ne ajuta cu f\in\, gr=u
sau p=ine, pentru a con-
tinua ac]iunea de ajutora-
rea a persoanelor s\race
care m\n=nc\ zilnic la can-
tina parohiei noastre“, este
Pelerinaj interparohial cu
moa[tele Sf=ntului Haralambie
a Duminic\, 1 iulie, `n parohia „Na[terea Maicii Domnului“ Uda au fost aduse
fragmentele din moa[tele Sfântului Haralambie aflate la parohia H\l\uce[ti
a Evenimentul este cu at=t mai deosebit cu c=t `n comuna T\t\ru[i nu au fost aduse
niciodat\ sfinte moa[te a ~n ziua urm\toare, 2 iulie, credincio[ii au continuat s\ se
`nchine moa[telor Sf=ntului Haralambie [i au participat la Sf. Liturghie oficiat\ `n
ziua de cinstire a Sf. Voievod {tefan cel Mare a Dorin]a organizatorilor: „Pentru
rug\ciunile Sfântului Haralambie, izb\vitorul de boli, [i ale Sfântului {tefan cel Mare,
ap\r\torul Ortodoxiei, Dumnezeu s\ ne `nvredniceasc\ s\ continu\m acest proces
de re`nnoire spiritual\ a credincio[ilor [i s\ ne fereasc\ de secet\ [i de foamete“ a
Duminic\, 1 iulie, du-
p\ s\vâr[irea Sfintei Li-
turghii, `n parohia „Na[-
terea Maicii Domnului“
Uda, protopopiatul Pa[-
cani, mul]ime de credin-
cio[i, `n frunte cu p\rin-
tele paroh Vasile Pintilie,
au primit `n sunetul clo-
potelor, moa[tele Sfântu-
lui Haralambie de la pa-
rohia H\l\uce[ti, `nso]ite
de p\rintele C\t\lin O-
prea. Dup\ primirea cal-
d\ f\cut\ de credincio[i,
un sobor de preo]i a s\-
vâr[it Vecernia Mare [i
Acatistul Sfântului Ha-
ralambie. P\rintele Va-
sile Pintilie ne-a decla-
rat: „Parohia noastr\ es-
te foarte bucuroas\ de
acest pelerinaj interparo-
hial cu moa[tele Sfântu-
lui Haralambie, deoare-
ce, `n comuna T\t\ru[i,
nu au fost aduse nicioda-
t\ sfinte moa[te. Credin-
cio[i de toate vârstele din
comuna T\t\ru[i au ve-
nit s\ se `nchine [i s\ se
roage Sfântului Hara-
lambie, `n special pentru
s\n\tate [i pentru ferire
de secet\ [i foamete.“
~n cuvântul s\u de `n-
v\]\tur\, p\rintele C\-
t\lin Oprea a subliniat
c\ „Sfântul Haralambie a
ocrotit parohia H\l\u-
ce[ti de necazuri, prin
ploi m\runte, dar aduc\-
toare de bel[ug, ferire de
inunda]ii sau alte n\-
paste. M\ bucur foarte
mult de invita]ia p\rinte-
lui Vasile Pintilie [i de fap-
tul c\ [i credincio[ii s-au
bucurat [i au venit `ntr-un
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
mesajul parohului de la Bi-
serica „Sf. Ilie“ din Boto-
[ani, p\rintele protopop
Lucian Leonte.
Cantina amintit\ este
singura institu]ie de acest
gen din Boto[ani, unde `n
fiecare zi m\n=nc\ la
pr=nz cei mai s\raci oa-
meni din ora[. Ea func]io-
neaz\ din 1998 [i se afl\ la
standarde europene. „C=nd
am deschis cantina aceas-
ta, puteam s\ oferim hran\
unui num\r mult mai mare
de persoane defavorizate.
La `nceput veneau aici 240
de oameni, dup\ care mul]i
dintre ei s-au mutat `n
satele vecine [i au r\mas
aici 100 de persoane. ~n ul-
timul timp, oferim masa
acestor 70 de oameni, care
sunt selecta]i de asistentul
social al protopopiatului
nostru. Acesta face o an-
Mul]ime de credincio[i, `n frunte cu pr. paroh Vasile Pintilie,
a `nt=mpinat moa[tele Sf. Haralambie, aduse
duminic\ la parohia „Na[terea Maicii Domnului“ Uda
num\r atât de mare la
acest pelerinaj“.
„P\rintele
Moldovei“ [i
Sf. Haralambie,
mijlocitori ai
rug\ciunilor
pentru ploaie
Luni, 2 iulie, de s\rb\-
toarea Binecredinciosu-
lui Voievod {tefan cel
Mare [i Sfânt, s-a s\vâr-
[it, `n biserica parohiei
„Na[terea Maicii Dom-
nului“-Uda, Sfânta Litur-
ghie de c\tre un sobor de
preo]i, iar credincio[ii au
continuat s\ se `nchine
chet\ social\ la domiciliul
celui care `nainteaz\ o
cerere c\tre noi, verific\
veniturile acestuia, dup\
care se `ntocme[te un do-
sar. Aprobarea dosarului
`nseamn\ posibilitatea
persoanei respective de a
beneficia de serviciile can-
tinei. Avem o eviden]\ zil-
nic\, astfel `nc=t s\ putem
verifica pe cei care vin s\
m\n=nce aici“, ne-a de-
clarat p\rintele protopop
Lucian Leonte.
Dona]iile nu mai
sunt suficiente
Cantina parohiei „Sf.
Ilie“ din Boto[ani este spri-
jinit\ de credincio[ii paro-
hiei sau ai altor parohii din
Boto[ani. Mul]i oameni de
afaceri, sponsori [i oameni
moa[telor Sfântului Ha-
ralambie.
Grupul vocal „Stepha-
nus Magnus“, condus de
tân\rul seminarist R\z-
van Pintilie, a `mplinit
un an de la `nfiin]are [i,
cu aceast\ ocazie, a pre-
zentat un program artis-
tic, evocând personalita-
tea Sfântului Voievod
{tefan cel Mare, al c\rui
nume `l poart\.
Amintind de s\rb\toa-
rea acestei zile, p\rintele
paroh, Vasile Pintilie, a
mai ad\ugat: „Aceste do-
u\ zile au fost pentru pa-
rohia «Na[terea Maicii
Domnului» Uda dou\ zile
de bucurie duhovniceas-
c\ [i de re`nnoire spiritu-
al\. Moa[tele Sfântului
Haralambie au umplut
cu suflet mare au ajutat `n
permanen]\ cantina. Anul
trecut, spre exemplu, un
sponsor a oferit [apte tone
de gr=u, prin care s-a asi-
gurat p=inea necesar\
p=n\ zilele trecute. Chiar
dac\ principala problem\ a
institu]iei este materia pri-
m\ pentru p=ine, totu[i am
aflat de la p\rintele paroh
sufletele credincio[ilor de
bucurie, de cur\]ie du-
hovniceasc\, de lacrimi [i
de con[tientizare a p\ca-
telor. De trei ani s\vâr-
[im Sfânta Liturghie de
s\rb\toarea Binecredin-
ciosului Voievod {tefan
cel Mare [i Sfânt, «p\rin-
tele Moldovei», [i `l ru-
g\m pe Hristos-Dumne-
zeu, pentru rug\ciunile
Sfântului Haralambie,
izb\vitorul de boli, [i ale
Sfântului {tefan cel Ma-
re, ap\r\torul Ortodoxi-
ei, s\ ne `nvredniceasc\
s\ continu\m acest pro-
ces de re`nnoire spiritua-
l\ a credincio[ilor [i s\ ne
fereasc\ de secet\ [i de
foamete“. a
Pagin\ realizat\ de {tefan M|RCULE}
c\ exist\ o nevoie acut\ [i
de alte alimente necesare
`n fiecare zi pentru preg\-
tirea hranei acestor oameni
s\raci. De aceea, orice aju-
tor este binevenit, fie `n
bani, alimente, gr=u, f=in\
sau p=ine.
Cantina „Sf. Ilie“ are o
buc\t\reas\ angajat\ [i
patru voluntari. a
A XVI-a a edi]ie
a Zilelor
Andrei {aguna
~n perioada 30 iunie-2
iulie, la Sf=ntu Gheorghe
s-a desf\[urat cea de-a
XVI-a edi]ie a Zilelor An-
drei {aguna. Manifest\rile
au fost organizate de Liga
Cultural-Cre[tin\ „Andrei
{aguna“, `n parteneriat cu
Centrul de Cultur\
„Arcus“, Consiliul Local al
Municipiului Sf=ntu
Gheorghe [i cu sprijinul
Forumului Civic al Rom=-
nilor din Harghita [i Co-
vasna, al Muzeului Na]io-
nal al Carpa]ilor R\s\ri-
teni [i al Centrului Ecle-
ziastic de Documentare
„Mitropolit Nicolae Colan“,
informez\ rgnpres.ro.
S=mb\t\, 30 iunie, la ora
9.00 a avut loc, la statuia
mitropolitului Andrei {a-
guna din Sf=ntu Gheorghe,
o evocare a vie]ii [i perso-
nalit\]ii ilustrului ierarh
transilv\nean, urmat\ de
depuneri de coroane de
flori `n memoria sa, iar la
ora 10.00, la Centrul
Eclesiastic de
Documentare „Mitropolit
Nicolae Colan“ a avut loc o
manifestare numit\ „In
memoriam Dan Ioan
Telea“.
Duminic\, 1 iulie, la ora
12.00, `n Poiana Nedeii,
s-a desf\[urat „Nedeia
S=npetrului“, serbare
c=mpeneasc\ tradi]ional\
anual\. Luni, 2 iulie, la
ora 10.00, la Catedrala
ortodox\ din Sf=ntu
Gheorghe a avut loc Sf=nta
Liturghie, slujba de po-
menire [i evocare a „550 de
ani de la urcarea pe tron a
domnitorului {tefan cel
Mare [i Sf=nt“. S=mb\t\, 7
iulie, la ora 11.00, la Casa
Memorial\ „Romulus
Cioflec“ din Araci, va avea
loc `ncheierea manifes-
t\rilor, prin lans\ri [i
prezent\ri de carte:
„Aripile demonului“, de
Mircea Tomu[, „Rom=nii la
contactul dintre culturi“,
de Maria Cobianu-Bacanu,
[i „Drum spre via]\“, de
Ilie {andru. a
 ~NV|}|M+NT Miercuri, 4 iulie 2007 5
Matematica a mai ridicat moralul candida]ilor la bacalaureat
a La proba D a examenului de bacalaureat, candida]ii au sus]inut examen la obiectul corespunz\tor profilului a ~n jude]ul
Ia[i, aproape 5.000 de candida]i s-au `nscris la proba de matematic\, 440 s-au `nscris la istoria rom=nilor, iar la geografie s-au `nscris
1.097 de candida]i a Dintre elevii prezen]i la examen, unul a fost eliminat, pentru c\ a fost prins copiind a
Pentru proba D, care a a- Dac\ de obicei proba la punctul f [i punctul g, care specializarea de [tiin]e ale o not\ de trecere“, a spus di]ii, proba se va desf\[ura
vut loc ieri, a fost extras, la matematic\ era considerat\ sunt notate cu c=te dou\ naturii au fost subiecte u- Nicu Miron. `n s\lile de sport. Dac\ tem-
sediul Ministerului Educa- cea mai dificil\ de la bacalau- puncte fiecare. La fel, la subi- [oare, iar „elevii care au lu- Bacalaureatul va conti- peratura nu permite ca
]iei Cercet\rii [i Tineretului, reat, de data aceasta, subiec- ectul IV, elevii trebuiau s\ fie crat la matematic\ vor ob]ine nua, ast\zi, cu proba la proba s\ se desf\[oare `n a-
biletul cu varianta 3. Pentru tele au fost considerate u[oa- aten]i la punctul g, care este, note foarte frumoase“, a mai alegere din aria curricular\ ceea[i zi, atunci, pentru ast-
matematic\ au fost elaborate re de c\tre candida]i, fapt ca- de asemenea, notat cu dou\ spus inspectorul de ma- corespunz\toare specializ\- fel de cazuri excep]ionale,
patru tipuri de subiecte, `n re este [i `n acordul profeso- puncte. Un elev bun poate s\ tematic\. La subiectul de rii, prob\ scris\ sau prac- proba se va amâna“, a preci-
func]ie de profil. Astfel, au rilor de specialitate. „La toate ia u[or o not\ peste 9.00, iar matematic\ de la resurse, tic\, potrivit calendarului zat purt\torul de cuvânt.
fost subiecte pentru profilul variantele de subiecte de la une elev de nivel mediu poa- candida]ii trebuiau s\ fie Ministerului Educa]iei, Cer- Prima afi[are a rezul-
teoretic, specializarea mate- matematic\, primele dou\ te, dac\ este foarte atent, s\ aten]i la subiectul IV, punc- cet\rii [i Tineretului (ME- tatelor va avea loc pe 7 iulie,
matic\-informatic\ M1, la puncte au fost accesibile pen- ob]in\ o not\ de 8.00-8.60“. tul g, iar la profilul pe- CT). Potrivit purt\torului pân\ la ora 16.00. ~n aceea[i
care s-au prezentat cei mai tru marea majoritate a can- Nicu Miron a men]ionat c\ dagogic, aten]ia trebuia s\ fie de cuvânt al MECT, Ani[- zi, `n intervalul orar 16.00-
mul]i candida]i, pentru spe- dida]ilor“, a precizat Nicu Mi- se a[teapt\ ca notele de la acordat\ `n mod special la oara {tef\nescu, proba la 20.00, vor putea fi depuse
cializarea [tiin]e ale naturii, ron, inspector de matematic\ matematic\ s\ fie destul de subiectul III, punctul g, [i la sport se va sus]ine conform contesta]iile. Solu]ionarea
pentru profilul tehnologic, cu din cadrul Inspectoratului bune, mai ales la elevii au lu- subiectul IV, la punctele f [i metodologiei `n vigoare, `n acestora este prev\zut\ `n
specializ\rile tehnice [i ser- {colar Jude]ean Ia[i (ISJ), crat `n clas\, cu profesorii, g. „Estim\m c\ majoritatea func]ie de temperaturile de zilele de 8 [i 9 iulie, iar
vicii, iar la profilul voca]ional care a ad\ugat c\ „departaja- varianta cu num\rul 3. notelor vor fi `ntre 6.50 [i afar\, pu]in dup\ ora 7.00 afi[area rezultatelor finale
a fost un subiect pentru spe- rea celor buni [i foarte buni De asemenea, [i la subiec- 8.60, chiar [i cei care nu prea diminea]a sau dup\ ora are ca termen limit\ data de
cializarea pedagogie. se va face la subiectul III, tul de matematic\ pentru au `nv\]at au [anse s\ ob]in\ 18.00. „Acolo unde sunt con- 10 iulie. (Oana R.)
6 Miercuri, 4 iulie 2007
PE SCURT
Drepturile de autor [i
dividendele nu vor fi
supraimpozitate
Ministrul Finan]elor, Varujan
Vosganian, a anun]at c\ veni-
turile din drepturi de autor [i din
dividende nu vor fi supuse im-
pozit\rii cu 9,5%, reprezentând
contribu]ia la asigur\ri sociale
(pensii, n.r.), urmând ca normele
metodologice s\ defineasc\ veni-
tul brut introdus prin Legea pen-
siilor. Legea pensiilor votat\,
s\pt\mâna trecut\, `n
Parlament, prevede c\ persoanele
fizice vor pl\ti contribu]ia de
asigur\ri sociale de 9,5% la veni-
tul brut ob]inut `ntr-o lun\ [i nu
la salariul brut cum este `n
prezent. Vosganian a declarat,
luni, c\ no]iunea de venit brut va
fi explicat\ prin norme
metodologice. Totu[i, Vosganian a
precizat c\ veniturile din drep-
turi de autor [i din dividende vor
fi `n continuarea scutite de la
plata contribu]iei de pensii, dup\
ce, la sfâr[itul s\pt\mânii tre-
cute, premierul T\riceanu a
anun]at c\ Executivul a hot\rât
s\ pun\ contribu]ii de asigur\ri
sociale pe toate câ[tigurile rea-
lizate de persoanele fizice. ~n
prezent, Legea pensiilor prevede
o serie de scutiri la plata con-
tribu]iei de asigur\ri sociale cum
ar fi: drepturile pl\tite `n cazul
`ncet\rii raporturilor de munc\,
diurnele de deplasare [i de dele-
gare, indemniza]iile de delegare,
deta[are [i transfer, precum [i
drepturile de autor.
Rom=nii prefer\
vacan]ele `n str\in\tate
România este coda[\ la capitolul
turi[ti str\ini [i români care aleg
cazarea `n hoteluri [i pensiuni din
]ara noastr\. Potrivit Eurostat,
anul trecut, fa]\ de 2005, Româ-
nia a `nregistrat cea mai accen-
tuat\ sc\dere a num\rului de
nop]i petrecute de turi[ti `n unit\-
]i de cazare. ~n perioada iunie-
septembrie 2006, `n România au
stat la hoteluri [i pensiuni de 6
ori mai pu]ini turi[ti decât `n Bul-
garia. Potrivit statisticilor Euro-
stat, num\rul de nop]i petrecute
de turi[ti `n hotelurile [i pensiu-
nile din România a sc\zut vara
trecut\ cu 14%, `n timp ce la nive-
lul Uniunii Europene s-a `nregis-
trat o cre[tere medie de aproape
5%. Concret, `n 2006 s-au f\cut
rezerv\ri `n unit\]ile de cazare
din România pentru 1,52 milioane
de nop]i, fa]\ de 1,78 milioane `n
aceea[i perioad\ a anului 2005.
Spre deosebire de România, Bul-
garia a `nregistrat o cre[tere de a-
proape dou\ procente a turi[tilor.
Finan]ele au emis
o procedur\ privind
calculul taxei auto
Taxa special\ pentru autoturis-
mele noi `nmatriculate `ntr-o pe-
rioad\ mai mare de un an de la
momentul fabrica]iei va fi calcu-
lat\ luând `n considerare o
vechime de pân\ la un an,
potrivit unei proceduri elaborate
de Ministerul Economiei [i
Finan]elor. „~n situa]ia `n care
`nmatricularea autoturismului
sau autovehiculului nou, care nu
a mai fost niciodat\ `nmatriculat,
intervine dup\ o perioad\ mai
mare de un an de la data
fabrica]iei, se consider\ vechimea
ca fiind de pân\ la un an. Acest
fapt va fi dovedit prin prezentarea
documentului eliberat de
vânz\tor `n acest sens“, se
men]ioneaz\ `n procedur\, apro-
bat\ prin ordin al ministrului
Economiei [i Finan]elor.
Persoanele fizice [i juridice care
datoreaz\ taxa special\ pentru
autoturisme pot solicita
autorit\]ilor fiscale calculul aces-
teia pe baza c\r]ii de identitate a
vehiculului, `n original. a
T\riceanu spune c\ rom=nii pot cump\ra
produse din import la pre]uri mai mici
Premierul T\riceanu a
declarat c\ aprecierea leu-
lui d\ posibilitatea con-
sumatorilor din România s\
cumpere bunuri [i servicii
de import la un pre] mai
mic, de[i aprecierea mon-
edei na]ionale afecteaz\ ex-
portatorii.
„Sigur c\ aprecierea leului
nu poate s\ nu aib\ efecte `n
privin]a exporturilor. Este
mult mai comod s\ ai un leu
slab, dar acest leu puternic
nu aduce numai dezavantaje,
trebuie s\ ]inem cont [i de a-
400 de milioane de euro pentru
dezvoltarea regional\ din Rom=nia
a ~n acest an, autorit\]ile vor absorbi circa 60 de milioane de euro, reprezentând avansul din
valoarea proiectelor finan]ate din fonduri europene pentru dezvoltare regional\
a ~n total, prin POR vor fi create 10.000 de noi locuri de munc\ pân\ `n 2015 [i vor fi construi]i
sau reabilita]i 1.000 de kilometri de drumuri jude]ene sau [osele de centur\
a ~n primul an vor fi absorbite aproximativ 15% din fondurile destinate dezvolt\rii a
România va `ncheia `n a-
cest an contracte `n valoare de
400 de milioane de euro pen-
tru diferite proiecte dedicate
dezvolt\rii regionale, suma
urmând s\ fie asigurat\ prin
Programul Opera]ional Re-
gional, a declarat ministrul
Dezvolt\ri, Lucr\rilor Pu-
blice [i Locuin]elor (MLD-
PL), Laszlo Borbely. „~n a-
cest an nu vom absorbi de-
cât circa 15% din suma care
reprezint\ avansul din va-
loarea proiectelor, dar vom
semna contracte `n valoare
de 400 de milioane de euro,
pentru c\ este un an de pre-
g\tire [i lansare a progra-
melor, [i nu de absorb]ie“, a
explicat ministrul Dezvolt\-
rii, cu ocazia unui seminar
dedicat prezent\rii POR. ~n
acest an, autorit\]ile vor ab-
sorbi circa 60 milioane de
euro, reprezentând avansul
din valoare proiectelor fi-
nan]ate din fonduri europe-
ne pentru dezvoltare regio-
nal\. ~n total, România va
primi, prin intermediul
POR, 4,6 miliarde euro `n
perioada 2007 - 2013, repre-
zentând 19% din totalul fon-
durilor structurale alocate
României. Ministrul a anun-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a LIVR|RILE DE AP| 20% fa]\ de livr\rile `nre-
MINERAL| AU CRESCUT agistrate
anului trecut“, a men]io-
CU 20%: Livr\rile de ap\ nat Iosif Nagy. 85% din li-
mineral\ au crescut cu 20%
`n luna iunie a anului 2007,
fa]\ de aceea[i lun\ a lui
2006, cifrându-se la 110
milioane litri de ap\, potri-
vit informa]iilor furnizate
de directorul general al So-
ciet\]ii Na]ionale a Apelor
Minerale (SNAM), Iosif Na-
gy. Din totalul apei mine-
rale livrat\ comercian]ilor,
apa mineral\ carbogazoas\
a `nsumat 80 de milioane de
litri livra]i, `n aceea[i peri-
oad\ „~n perioada verii 2007
se va men]ine cre[terea li-
vr\rilor de 10-15% fa]\ de
anul 2006“, a precizat Na-
gy. Livr\rile de ap\ mine-
ral\ vor dep\[i un miliard
de litri, `n anul 2007, po-
trivit estim\rilor directoru-
lui SNAM. „550 de milioa-
ne de litri de ap\ mineral\
au fost livra]i `n perioada
ianuarie-iunie 2007, ceea
ce reprezint\ o cre[tere de
ECONOMIC
vantajele pe care le aduce,
pentru cet\]ean, `n pozi]ia de
consumator, care `[i va pu-
tea cump\ra bunuri [i servicii
de import la un pre] mai mic“.
Premierul a ad\ugat c\,
pe de alt\ parte, aprecierea
leului „`i va `mpinge“ pe
mul]i dintre `ntreprinz\to-
rii români s\ caute solu]ii
pentru a-[i cre[te competi-
tivitatea [i productivitatea
prin investi]ii. T\riceanu a
ad\ugat c\ aprecierea mon-
edei na]ionale este un „feno-
men curent“ `n toate ]\rile
]at c\ primele proiecte din
POR, situate pe Axa priori-
tar\ 2 dedicat\ `mbun\t\-
]irii infrastructurii regionale
[i locale de transport, vor de-
mara dup\ 13 iulie, când va
fi lansat Programul Opera-
]ional Regional. Circa 50 de
proiecte sunt deja preg\tite
pe aceast\ ax\, valoarea to-
tal\ alocat\ fiind de circa
338 milioane de euro, re-
prezentând 20% din POR.
„Sper\m ca la 25 iulie s\ fie
lansat primul ghid de eligi-
bilitate pentru domeniile
din aceast\ ax\, pe baza
c\rora pot fi formulate cere-
rile de finan]are [i poate de-
mara procedura de aprobare
a finan]\rii, care poate dura
`ntre minimum 60 de zile [i
maximum 150 de zile“, a
spus Gabriel Friptu, direc-
torul general al Direc]iei de
Dezvoltare Regional\ din Mi-
nisterul Dezvolt\rii.
Diferite proiecte
de dezvoltare
urban\, dar [i rural\
Laszlo Borbely a spus c\
din cele [ase Axe prioritare
`n aceea[i perioad\
vr\rile de pe pia]a româ-
neasc\ sunt realizate de
SNAM, restul fiind efectu-
ate de `mbuteliatori inde-
penden]i de ap\ mineral\,
de mas\ sau de izvor.
a {OMAJUL DIN UE A
SC|ZUT CU 7%: Ratele [o-
majului atât `n Uniunea
European\, cât [i `n zona
euro au sc\zut la [apte pro-
cente, `n luna mai, a rapor-
tat Agen]ia de Statistic\ a
UE, Eurostat. Ambele zone
au avut rata medie a [oma-
jului de 7,1 procente, `n lu-
na aprilie. Rata anualizat\
a [omajului, ajustat\ la se-
zon, a sc\zut constant la
nivelele cele mai reduse din
anul 1993, ca urmare a fap-
tului c\ economia europea-
n\ a `nregistrat o cre[tere
accelerat\, a creat noi locu-
ri de munc\ [i a `nregistrat
o reducere a num\rului ce-
din noul val intrat `n UE,
care au cre[tere economic\.
El a refuzat s\ r\spund\
dac\ se a[teapt\ de la o in-
terven]ie din partea BNR,
spunând c\ banca central\
este o institu]ie independ-
ent\, care nu informeaz\
Guvernul dac\ inten]ionea-
z\ s\ intervin\. Leul a ur-
cat luni la o cota]ie maxim\
a ultimilor [ase ani [i zece
luni fa]\ de dolar, ca efect
combinat al aprecierii mon-
edei na]ionale fa]\ de euro
[i al celei europene fa]\ de
din POR cele mai multe fon-
duri, circa 1,2 miliarde euro
- reprezentând 30% din alo-
carea POR `n perioada
2007-2013 - vor fi alocate
pentru sprijinirea dezvolt\-
rii durabile a ora[elor. Axa
prioritar\ 1 `[i propune re-
abilitarea infrastructurii ur-
bane [i `mbun\t\]irea servi-
ciului de transport urban,
precum [i dezvoltarea medi-
ului de afaceri [i reabilita-
rea infrastructurii sociale,
inclusiv a locuin]elor sociale.
„Sper\m ca aceast\ ax\ s\
rerilor de noi locuri de
munc\. Un num\r de 10,4
milioane de persoane au
depus cereri pentru locuri
de munc\ `n zona euro [i
16,4 milioane `n UE, `n
luna mai. Slovacia a dep\-
[it Polonia [i a trecut pe
primul loc cu cea mai mare
rat\ a [omajului din UE,
respectiv 10,8 procente. Po-
lonia, de multe luni `n
topul listei, a `nregistrat o
rat\ de 10,5 procente, `n
mai. Fran]a a anun]at o
rat\ preliminar\ a [omaju-
lui de 8,7%, cea mai slab\
rat\ din zona euro. Spania
a avut o rat\ de 8,2%.
a INVESTI}II BERD ~N
ROM+NIA: Banca Europea-
n\ pentru Reconstruc]ie [i
Dezvoltare (BERD) va in-
vesti `n România circa 350-
400 milioane euro, `n 2007,
a anun]at, ieri, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\, directorul
Biroului BERD din Ro-
mânia, Hildegard Gacek.
„Pân\ la finele lunii iunie
dolar pe pie]ele interna]io-
nale. Cursul afi[at luni de
BNR arat\ o apreciere a
monedei na]ionale cu peste
3 bani (1,46%) fa]\ de dolar,
de la 2,3246 lei/dolar, cât
era vineri, la 2,2907 lei/
dolar. Dolarul nu a mai fost
cotat la un nivel similar de
[ase ani [i zece luni, respec-
tiv din 30 august 2000, când
banca central\ a afi[at un
curs de 22.895 lei vechi
(echivalentul a 2,2895 lei
noi) pentru un dolar. Pia]a
financiar\ româneasc\ nu
fie lansat\ `n septembrie,
pentru c\ nu este cea mai
bine preg\tit\ din cele [ase
axe. Este `ns\ cea care ben-
eficiaz\ de cele mai multe
fonduri, a[a c\ trebuie
preg\tite proiecte integrate
foarte bune“, a explicat Bor-
bely. Axa prioritar\ 3, care
se refer\ la `mbun\t\]irea
infrastructurii sociale, `n
special modernizarea [i e-
chiparea serviciilor de s\n\-
tate [i a infrastructurii ed-
uca]ionale, va fi lansat\ `n
luna august, beneficiind de
am investit `n România
circa 250 de milioane de eu-
ro, iar pân\ la sfâr[itul anu-
lui estimez c\ vom investi
350-400 de milioane de euro“,
a spus Gacek. Dac\ `n pe-
rioada 1992-2000, activitatea
BERD era `ndreptat\ c\tre
cofinan]area sectorului pub-
lic, `n prezent, circa 70% din
cofinan]\rile asigurate de
institu]ia financiar\ sunt
`ndreptate spre sectorul pri-
vat. Pân\ `n prezent, BERD
a investit `n România 3,5
miliarde euro, `ncepând din
1992, iar sumele cofinan]ate
sunt de peste [ase miliarde
de euro, `n circa 175 de
proiecte de investi]ii. Cele
mai multe investi]ii ale
b\ncii se `nregistreaz\ `n
sectorul financiar-bancar -
circa 990 milioane de euro,
urmat de industrie - 499
milioane de euro, infrastruc-
tura de transport- 440,3 mi-
lioane de euro, telecomu-
nica]ii- cu peste 425 mili-
oane de euro. a
tranzac]ioneaz\ direct mon-
eda american\, dar banca
central\ calculeaz\ rapor-
tul leu/dolar `n func]ie de
evolu]ia pie]elor financiare
interna]ionale. De la `nce-
putul acestui an, leul a câ[-
tigat 24 bani (9,72%) fa]\ de
moneda american\. Leul s-
a apreciat `n ultimele 12
luni cu 50 bani (18,06%) fa-
]\ de dolar. Pe pie]ele inter-
na]ionale, dolarul s-a depre-
ciat, `n prima parte a zilei
de luni, de la 1,3526 la
1,3590 dolari/euro, iar `n ju-
rul orei 14:00, ora Români-
ei, cota]ia era de 1,3580 do-
lari/euro. Fa]\ de euro, leul
a atins luni o cota]ie ma-
xim\ a ultimilor cinci ani [i
o lun\, de 3,1112 lei/euro. a
15% din bugetul alocat prin
POR.
„~n septembrie vom lansa
[i Axa prioritar\ 4, pentru
dezvoltarea mediului de
afaceri, care are alocat 17%
din buget“, a explicat Laszlo
Borbely. ~n ceea ce prive[te
Axa prioritar\ 5, primele
proiecte vor fi lansate `n au-
gust pe domeniul dedicat ac-
tivit\]ii de promovare `n tu-
rism, fiind alocate 150 de
milioane de euro. ~n septem-
brie va fi lansat domeniul
referitor la modernizarea in-
frastructurii de turism, `n
timp ce ultimul domeniu,
pentru restaurarea [i valori-
ficarea patrimoniului cul-
tural, la `nceputul lui 2008
vor fi lansate primele
proiecte. De asemenea, POR
aloc\ circa 2,56% din buge-
tul total pentru asigurarea
asisten]ei tehnice `n vederea
implement\rii programului.
Peste 10 mii de noi
locuri de munc\
~n total, prin POR vor fi
create 10.000 de noi locuri
de munc\ pân\ `n 2015, vor
fi construi]i sau reabilita]i
1.000 de kilometri de dru-
muri jude]ene sau [osele de
centur\. De asemenea, prin
POR vor fi reabilitate [i
echipate 15 spitale jude]ene,
130 de [coli, 15 campusuri u-
niversitare [i 35 de centre
pentru formare profesiona-
l\. Tot prin intermediul
POR vor fi finan]ate 400 de
proiecte de infrastructur\ [i
vor fi sprijinite 1.500 de mi-
cro-`ntreprinderi [i 350 de
IMM-uri din turism. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 4 iulie
Vremea va fi c\lduroa-
s\, canicular\ izolat `n
C=mpia Rom=n\ [i Mol-
dova, dar va deveni [i `n
general instabil\ `n cea
mai mare parte a ]\rii.
Dup\-amiaza [i seara `n-
nor\rile se vor accentua
treptat `n vest, nord, cen-
tru [i la munte unde vor fi
frecvente desc\rc\ri elec-
trice, intensific\ri de scur-
t\ durat\ ale v=ntului ce
vor lua [i aspect de vijelie
[i averse. Izolat cantit\]ile
de ap\ vor fi `nsemnate [i
va c\dea grindina.
Temperaturile minime
vor fi cuprinse `ntre 12 [i
22 de grade. Tempera-
turile maxime vor fi
cuprinse `ntre 28 [i 36 de
grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 4.07.2007
2,2950
Dolar SUA
Euro 3,1231

Putin revine la sentimente mai bune fa]\ de SUA
Pre[edintele rus, Vla-
dimir Putin, a `naintat un
nou set de propuneri menite
s\ reduc\ tensiunile dintre
Moscova [i Statele Unite, `n
ceea ce prive[te amplasarea
scutului american antira-
chet\ `n Europa Central\. ~n
cadrul `ntâlnirii cu pre[edin-
tele George Bush, la Ken-
nebunkport, `n statul ameri-
can Maine, Vladimir Putin a
sugerat extinderea sistemu-
Parcul
Bordei
st=rne[te
dispute
`ntre edilii
Capitalei
Primarul Sectorului
5, Dan Marian Vanghe-
lie, l-a catalogat, ieri, pe
primarul general, A-
driean Videanu, drept
„un ho] [i un nemernic“,
pentru c\, spune el,
acesta nu dore[te s\
fac\ nici un demers
pentru a salva de la
retrocedare Parcul Bor-
dei. Edilul Sectorului 5
a sus]inut c\ transferul
de terenuri propus o-
mului de afaceri Cos-
tic\ Costanda de Tra-
ian B\sescu, când aces-
ta a fost primar gene-
ral, nu s-a realizat `n
baza unei hot\râri a
consilierilor municipali
[i, practic, acest lucru
este contrar legii.
Vanghelie `i cere pri-
marului general Adri-
ean Videanu s\ se im-
plice [i s\ g\seasc\ so-
lu]ii pentru a transfor-
ma Parcul Bordei `n
teren de utilitate publi-
c\, inclusiv cu sprijinul
Guvernului, dac\ este
nevoie. ~n replic\, pri-
marul general al Capi-
talei, Adriean Videanu,
a reac]ionat ieri, la
afirma]iile jignitoare
ale lui Vanghelie, de-
clarând presei c\ „este
greu s\ por]i un dialog
cu un om lipsit de edu-
ca]ie [i care nu are [ap-
te ani de acas\“. Videa-
nu a subliniat c\ va `n-
cerca s\ discute cu con-
silierii generali pentru
a se g\si o solu]ie, dar,
spune el, nu se poate
substitui hot\rârii in-
stan]ei, care a hot\r=t
repunerea `n posesie a
omului de afaceri. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a MARKO BELA A DEMI-
SIONAT DIN GUVERN: Mar-
ko Bela [i-a anun]at ieri de-
misia din func]ia de minis-
tru de stat pentru coordona-
rea activit\]ilor din domeni-
ile culturii, `nv\]\mântului
[i integr\rii europene. Potri-
vit liderului UDMR, decizia
de a p\r\si func]ia de vice-
premier a fost luat\ `n urma
unei analize efectuate dup\
publicarea rezultatelor refe-
rendumului, când conduce-
rea acestei forma]iuni politi-
ce a decis c\ este necesar\
consolidarea rela]iilor cu
propriul electorat [i cu pro-
lui, astfel `ncât de acesta s\
beneficieze [i alte ]\ri eu-
ropene sau NATO. El a mai
solicitat crearea unor centre
de procesare [i transfer de
date strategice, la Moscova
[i, eventual, Bruxelles, ceea
ce ar reduce necesitatea cre-
\rii unor noi facilit\]i `n Ce-
hia [i Polonia. „~n opinia
noastr\, aceste propuneri
vor face ca facilit\]ile din
Cehia [i Polonia s\ nu mai
Abia sc\pa]i din `nchisorile transnistriene, Andrei Ivan]oc [i Tudor Petrov-Popa
au fost invita]i la Palatul Cotroceni al\turi de camarazii lor de suferin]\, Alexandru Le[co
[i Ilie Ila[cu. Patrio]ii rom=ni din Basarabia au fost decora]i de pre[edintele
Traian B\sescu cu Ordinul Na]ional „Steaua României“ `n grad de Cavaler
Grupul Ila[cu a fost decorat
pentru eroism de statul rom=n
a Patrio]ii rom=ni din Basarabia au fost declara]i cavaleri ai Rom=niei a Pre[edintele
Traian B\sescu recunoa[te oficial eroismul [i for]a moral\ a celor patru rom=ni din
grupul Ila[cu a Fo[tii de]inu]i politic nu [i-au putut ascunde emo]ia la ceremonie a
Din pu[c\rie la palat mân pentru faptul c\ a cu. Sentin]ele, f\r\ drept ten]ie din momentul pro-
~n ceremonia de la Pa-
latul Cotroceni, pre[edin-
tele Traian B\sescu le-a
mul]umit membrilor gru-
pului Ila[cu [i i-a asigurat
de respectul s\u. „Le[co,
Ivan]oc [i Petrov-Popa -
trei nume care `nseamn\
dragoste de ]ar\, eroism,
dorin]a de a te sacrifica
pentru poporul t\u. ~n
fa]a unor astfel de oa-
meni, un [ef de stat nu
are nevoie de nici o justifi-
care pentru acordarea
celei mai `nalte decora]ii.
Justificarea sunt chiar
ei“, a declarat pre[edinte-
le României. El a ad\u-
gat: „Ace[ti oameni au
s\pat file de istorie `ntr-o
]ar\ `n care a fost cândva
parte a României. De[i
`ntre România [i Moldova
exist\ o frontier\ de stat,
exist\ lucruri pe care
frontierele nu le pot opri“.
Alexandru Le[co a
mul]umit poporului ro-
pria comunitate. Bela a re-
cunoscut c\ rezultatele refe-
rendumului au fost un in-
succes indirect pentru
UDMR [i c\ demisia din
func]ia de vicepremier s-a
produs pentru ca Uniunea
s\ nu `nregistreze un insuc-
ces la alegerile europarla-
mentare din toamn\, dar [i
la cele locale [i parlamentare
de anul viitor.
a LADISLAU CSENDES,
NOUL PRE{EDINTE AL CN-
SAS: Colegiul CNSAS l-a
ales ieri, cu [ase voturi „pen-
tru“, patru „`mpotriv\“ [i o
ACTUALITATE
fie necesare. Pentru a evita
extinderea scutului antira-
chet\ `n acest ]\ri, suntem
preg\ti]i nu doar s\ inclu-
dem `n sistem sta]ia de la
Arbala, pe care o `nchiriem
de la Azerbaijean, ci [i un
nou dispozitiv antiradar din
sudul Rusiei“, a spus
Vladimir Putin.
Pre[edintele Bush a salu-
tat propunerile, dar a avut
unele obiec]ii. „Cred ceea ce
fost al\turi de el, de Ivan-
]oc [i de Petrov-Popa, de-a
lungul `ncarcer\rii din
Tiraspol. „Suntem podi-
di]i de emo]ie. Aceasta
este medalia `ntregului
popor român, nu ne apar-
]ine doar nou\. ~n to]i
ace[ti ani am sim]it su-
flarea, sprijinul tuturor
românilor“, a spus Le[co
`n numele camarazilor s\i
de suferin]\.
Abuzuri [i chinuri
Membrii Grupului Ila[-
cu au fost aresta]i, `n mod
abuziv, `n 1992 de c\tre
autorit\]ile separatiste de
la Tiraspol, pentru „delic-
tul“ de a fi luptat pentru
independen]a [i integri-
tatea ]\rii lor - Republica
Moldova, stat indepen-
dent din 1991. Ei au fost
condamna]i la 9 decem-
brie 1993, la pedepse gre-
le, `ntre care pedeapsa cu
moartea pentru Ilie Ila[-
ab]inere, pe noul pre[edinte
al institu]iei, Ladislau Csen-
des, a confirmat, ieri, Mircea
Dinescu, membru `n Co-
legiu. „Func]ia de pre[edinte
nu `nseamn\ mare lucru.
Vom avea un nou adminis-
trator, pentru urm\toarele
[ase luni, care este colegul
nostru, Ladislau Csendes.
Puteam s\-l alegem [i pe
domnul de la poart\. ~n con-
tinuare, deciziile se vor lua
cu majoritatea voturilor
membrilor Colegiului“, a de-
clarat Mircea Dinescu. Anul
trecut, `n urma unui scandal
legat de alegerea pre[edin-
spune? Sigur c\ da, am
`ncredere `n el. ~mi place tot
ceea ce propune? Cred c\
nici lui nu `i plac toate pro-
punerile mele! Consider c\
viziunea sa este inovativ\,
strategic\ [i sincer\. R\mân
`ns\ la p\rerea c\ Cehia [i
Polonia r\mân p\r]i inte-
grante ale sistemului“, a
r\spuns liderul american.
Pe l=ng\ aceste eforturi
de apropiere, exist\ `ns\ [i
de apel, au fost pronun]a-
te de un tribunal ilegitim
din „autoproclamata re-
public\ moldoveneasc\
nistrean\“, `ntr-un proces
neechitabil, `n care nu s-a
respectat prezum]ia de
nevinov\]ie [i au fost ad-
ministrate probe prefabri-
cate pentru sus]inerea a-
cuza]iilor. Cei patru au
fost acuza]i de presupuse
acte de terorism `n timpul
r\zboiului civil din 1992,
dintre autorit\]ile legale
de la Chi[in\u [i separa-
ti[tii de la Tiraspol. Ilie
Ila[cu a fost condamnat la
moarte, Alexandru Le[co
la 12 ani de `nchisoare,
iar Andrei Ivan]oc [i Tu-
dor Petrov-Popa la câte
15 ani de deten]ie.
Agonia spre libertate
~n urma unor puternice
presiuni interna]ionale,
Ila[cu a fost eliberat `n
2001, dup\ opt ani de de-
telui Colegiului CNSAS,
membrii acestei institu]ii au
convenit s\ organizeze ale-
geri la fiecare jum\tate de an.
a JOSE CARRERAS,
CONCERT DE BINEFACERE
~N ROM+NIA: Celebrul tenor
spaniol Jose Carreras a con-
certat, ieri, la Bucure[ti, cu
ocazia unui dineu de gal\
oferit la Palatul Parlamen-
tului. Potrivit organizato-
rilor evenimentului, scopul
cinei este sensibilizarea po-
pula]iei române[ti `n scopul
dona]iilor. „Banii strân[i `n
urma evenimentului vor fi
Miercuri, 4 iulie 2007
destule chestiuni care sepa-
r\ cele dou\ p\r]i. Rusia are
interese importante `n Iran
[i `nc\ se opune unor sanc-
]iuni mai drastice `n dosarul
nuclear. Cei doi pre[edin]i
nu au `nregistrat progrese
nici `n leg\tur\ cu chestiu-
nea statutului Kosovo. Pre-
[edintele Bush ap\r\ inde-
penden]a acestei provincii
sârbe cu popula]ie majoritar
albanez\, `n timp ce Rusia,
aliatul tradi]ional al Serbiei,
se opune acestui plan. a
nun]\rii sentin]ei, timp `n
care de nenum\rate ori a
fost simulat\ execu]ia sa.
Alexandru Le[co a fost
eliberat `n 2004, dup\ ex-
pirarea termenului de de-
ten]ie la care a fost con-
damnat. Tudor Petrov-
Popa [i Andrei Ivan]oc au
fost elibera]i la `nceputul
lunii iunie 2007, tot dup\
executarea sentin]elor.
Cu un an `naintea eli-
ber\rii sale, Ilie Ila[cu a
devenit cet\]ean român [i
a fost ales senator `n forul
legislativ al României, a-
poi membru `n delega]ia
Parlamentului român la
Adunarea Parlamentar\
a Consiliului Europei, fi-
ind primul [i unicul par-
lamentar european aflat
`n deten]ie [i asupra c\-
ruia continua s\ planeze
sentin]a de condamnare
la moarte. Ulterior [i cei-
lal]i trei componen]i ai
grupului Ila[cu au primit
cet\]enia român\. a
redirec]iona]i de organiza]ia
United Way Romania c\tre
diverse funda]ii implicate `n
proiecte de sus]inere a
caselor de copii [i a azilurilor
de vârstnici“, a precizat cân-
t\rea]a Lumini]a Anghel,
reprezentant\ a organizato-
rilor. Costul unei mese pen-
tru zece persoane a fost de
aproximativ 5.000 de euro,
fiind v=ndute 500 de bilete.
Tenorul, prezent `n concert
pentru a treia oar\ `n Ro-
mânia, a fost acompaniat de
Filarmonica George Enescu,
iar reprezenta]ia sa a durat
circa o or\. a
7
LUMEA PE SCURT
Atentatorii
din Marea Britanie,
c\uta]i `n toat\ lumea
Poli]ia din ora[ul australian
Brisbane a arestat un b\rbat `n
leg\tur\ cu atentatele e[uate din
Marea Britanie. Este al optulea
suspect arestat de sâmb\t\.
Totodat\, poli]ia australian\ in-
terogheaz\ o alt\ persoan\.
Potrivit relat\rilor, suspectul are-
stat, un b\rbat de 27 de ani, toc-
mai `ncerca s\ plece din ]ar\ când
a fost re]inut. Procurorul general
al Australiei, Philip Ruddock, a
declarat c\ s-a luat aceast\
m\sur\ `n urma unei cereri din
partea anchetatorilor din Marea
Britanie. Premierul australian
John Howard a declarat presei c\
suspectul este cet\]ean indian si
venise `n Australia cu o viz\ de
lucru, pentru a fi angajat `ntr-un
spital. Ambii suspec]i lucraser\ `n
nordul Angliei `nainte de a veni `n
Australia. Pe de alt\ parte, poli]ia
britanic\ a procedat la explozia
controlat\ a unui colet suspect
plasat `n apropierea sta]iei de
metrou Hammersmith din vestul
Londrei. Opera]iunea a fost con-
dus\ de artificieri de la Scotland
Yard, la ora local\ 09.10, care nu
au putut confirma dac\ pachetul
suspect con]inea produse ex-
plozive. Sta]iile Hammersmith [i
Baron Court au fost `nchise pre-
ventiv, iar garniturile de metrou
nu mai opresc acolo, potrivit
aceleia[i surse.
Premierul Kosovo
amenin]\ cu
independen]a
Kosovo va fi for]at\ s\ ac]ioneze
de una singur\ dac\ nu se va
`nregistra vreun progres `n cadrul
Na]iunilor Unite legat de indepen-
den]a regiunii, a declarat ieri pre-
mierul provinciei sârbe, Agim
Ceku, alimentând astfel temerile
privind o declara]ie de indepen-
den]\ unilateral\ din partea
Pristinei. „Dac\ acest proces nu
func]ioneaz\, comunitatea in-
terna]ional\ trebuie s\ ne ofere o
alt\ alternativ\“, a declarat Ceku,
subliniind c\ Occidentul risc\
s\-[i piard\ credibilitatea dac\ va
continua s\ trag\ de timp din
cauza opozi]iei Rusiei fa]\ de se-
cesiunea teritoriului din sudul
Serbiei. Declara]iile premierului
de la Pristina ar putea da na[tere
la serioase complica]ii politico-
diplomatice `ntre UE, Statele
Unite, Rusia [i Serbia, av=nd `n
vedere c\ nu se cunoa[te `n ce fel
ar putea reac]iona Belgradul la
acest gest unilateral.
Kasianov p\r\se[te
coali]ia anti-Putin
Fostul premier rus Mihail
Kasianov, opozant al pre[edintelui
Vladimir Putin [i candidat de-
clarat `n alegerile preziden]iale
din martie 2008, a anun]at ieri c\
a p\r\sit coali]ia de opozi]ie
Cealalt\ Rusie din lips\ de acord
cu privire la o candidatur\ unic\.
„Mihail Kasianov nu mai face
parte din mi[carea Cealalt\
Rusie, pe care a animat-o
`mpreun\ cu campionul mondial
de [ah Garry Kasparov“, a de-
clarat purt\toarea lui de cuvânt.
Cealalt\ Rusie, o coali]ie ciudat\,
`n care liberalii se afl\ al\turi de
ultrana]ionali[ti, urmeaz\ s\-[i
desemneze `n toamn\ candidatul
pentru alegerile preziden]iale, o
procedur\ dificil\, deoarece
opozi]ia este foarte divizat\ [i
slab\ de la venirea la putere a lui
Vladimir Putin, `n anul 2000.
Kasianov, un fost premier pu]in
popular, este considerat ca find
foarte legat de oligarhi (oamenii
de afaceri care au dominat Rusia
`n perioada lui Boris El]in). Mai
mul]i ap\r\tori ai drepturilor
omului, `ntre care [i pre[edinta
grupului Helsinki din Moscova,
Liudmila Alekseeva, au lansat
luni opozi]iei apelul de a alege un
candidat unic la preziden]iale, dar
Putin pare acum mult mai sigur
`n planurile sale de a-[i desemna
un succesor fidel la Kremlin. a

8 Miercuri, 4 iulie 2007
„~n ’46, c=nd se spune c\ a fost cea
mai mare secet\, tot era mai bine“
a Seceta din aceast\ var\ a f\cut ravagii `n localitatea Mogo[e[ti, jude]ul Ia[i, localitate considerat\ de autorit\]i drept cea
mai afectat\ de lipsa apei a Mai bine de jum\tate din f=nt=nile din localitate au secat a Pentru a umple o g\leat\, oamenii
scot ap\ cu ]=r=ita a Pre]ul animalelor a sc\zut foarte mult, o vac\ cu vi]el ajung=nd s\ fie v=ndut\ cu c=teva
milioane de lei a Pentru a face provizii de ap\, localnicii merg noaptea la f=nt=ni, pentru c\ atunci este mai limpede apa
a Peste 3.000 de f=nt=ni din jude]ul Ia[i au r\mas f\r\ ap\, iar 60 de cursuri de ap\ au secat par]ial, pe o lungime de 270 de kilometri a
Au o mie de f=nt=ni `n sat,
`ns\ aproape 600 sunt secate
`n totalitate, iar 400 dintre
ele mai au foarte pu]in\ ap\.
Pentru a umple o g\leat\ de
10 litri de ap\, trebuie s\
sco]i c=te pu]in\, chiar [i de
[apte ori, pentru a nu o tul-
bura pe cea din f=nt=n\.
Oamenii au ajuns s\ mear-
g\ dup\ miezul nop]ii pentru
a-[i face rezerve de ap\, pen-
tru c\ atunci [ansele sunt mai
mari s\ g\se[ti apa limpede
`n f=nt=n\. Asta este situa]ia
`n localitatea Mogo[e[ti, o lo-
calitate aflat\ la aproximativ
20 de kilometri de Ia[i, con-
siderat\ de speciali[ti drept
una dintre cele mai afectate
de secet\ din jude].
Cele c=teva zile de ploaie
nu au schimbat datele prob-
lemei. Recoltele sunt afectate
aproape `n totalitate [i spe-
ran]ele n\ruite. Chiar dac\
pe fe]ele unora dintre local-
nici s-au mai `nseninat c=nd
au `nceput ploile, s\pt\m=na
trecut\, totu[i, cei mai mul]i
au r\mas sceptici.
„Oric=t ar ploua de acum
CM
YK
`nainte, oricum nu mai ai ce
face. Porumbul e mic [i us-
cat [i nu cred c\ se mai face
ceva. Poate s\ plou\ normal
de acum [i p=n\ la toamn\,
c\ degeaba plou\“, a spus
Constantin Iano[.
La v=rsta pe care o are, 85
de ani, a prins mul]i ani se-
ceto[i, `ns\, mo[ Iano[ spune
c\ un an ca acesta nu a mai
v\zut. „Pentru vite, trebuie
s\ aduc ap\ de la 7 kilometri,
c\ de aici nu am de unde.
F=nt=na din apropiere mai
are ap\ doar pentru noi.
Acum a trebuit s\ scot de
[apte ori c=te pu]in\ ap\, ca
s\ nu se tulbure prea tare. {i
dup\ cum se vede, tot e tul-
bure“, a ad\ugat b\tr=nul.
Ploi rare [i anemice
De[i `n Ia[i a fost ploaie
toren]ial\ s\pt\m=na tre-
cut\, nu acela[i lucru s-a `n-
t=mplat la ]ar\.
Cantitatea de ap\ care a
c\zut pe terenurile agricole a
fost apreciat\ de speciali[ti
undeva la cinci litri pe
metrul p\trat, comparativ
cu un deficit de aproximativ
300 de litri pe metrul p\trat.
Ceea ce `nsemn\ c\ efectul
ultimei ploi a fost aproape
zero. De altfel, localnicii s-au
obi[nuit deja cu ideea, dup\
ce din prim\var\ [i p=n\ `n
prezent au fost doar c=teva
bure de ploaie, care doar au
stropit culturile.
Ap\ c\rat\
cu c\ru]ele
Pentru c\ sunt foarte
pu]ine f=nt=nile care mai au
ap\, oamenii sunt nevoi]i s\
aduc\ apa de la distan]e
foarte mari, cu c\ru]ele.
„Ce s\ ne facem, asta-i
situa]ia. Trebuie s\ mergem
s\ aducem ap\ m\car pen-
tru animale. C\ pentru udat
nu prea avem cum. E [i de-
parte, [i e nevoie [i de mult\
ap\. Cine are f=nt=n\ `n
curte, mai ud\, dar cei care
nu mai au ap\, nu au ce
face. Oricum, e bine c\ avem
c\ru]\ [i putem aduce ap\
m\car pentru animale“, a
spus Ion Dobre.
Culturi compromise
aproape `n totalitate
Culturile de gr=u [i po-
rumb sunt compromise a-
proape `n totalitate, iar mul]i
s\teni spun c\ `n toamn\ nu
vor mai avea ce recolta.
„De pe o jum\tate de hec-
tar de gr=u nu am ce recolta,
iar la porumb este aceea[i si-
tua]ie. Abia dac\ am ce s\
dau de m=ncare la animale.
De ce s\ mai dau dou\ mili-
oane pe treieratul gr=ului?
Degeaba `i mai dau. Mai bine
din banii ace[tia cump\r f\i-
n\“, afirma Nicoleta C\runtu.
Mai mult, [i vi]a de vie are
de suferit de pe urma secetei.
„~n toamna asta nici struguri
nu vor fi, abia dac\ vor avea
copiii ce s\ m\n=nce“, a mai
spus femeia. Singurele cul-
turi care mai rezist\ sunt
cele de ardei [i ro[ii. „Mai
„Pre]urile au ajuns de tot r=sul. Un porc Singura comun\
`l cumperi acuma cu c=teva sute de mii de lei.
E mai ieftin s\ cumperi porcul direct din t=rg care a solicitat
[i s\ `l sacrifici apoi, dec=t s\ mergi sprijinul pompierilor
s\ cumperi carne de la magazin“, a spus
primarul comunei Mogo[e[ti, {tefan Maftei Direc]iei pentru Agricultur\
CM
YK
REPORTAJ
F=nt=ni
ferecate
cu lac\t
~ntruc=t peste jum\tate
din f=nt=ni au secat, mul]i
dintre localnici au `nceput
s\ ia g\le]ile de la f=nt=ni
`napoi `n curte, de teama
de a nu fi furate. Astfel,
cele mai multe dintre
f=nt=ni, fiind f\r\ g\le]i,
dau o senza]ie de pus-
tietate, de o zon\ `n curs
de de[ertificare. Lan]urile
care au mai r\mas au fost
ferecate cu lac\t, de teama
de a nu fi furate de vreun
„binevoitor“.
ud\m noi `n fiecare sear\. De
asta mai aveam c=teva ro[ii
[i ardei, `ns\ [i aceste legume
abia reu[im s\ le `ntre]inem“,
a ad\ugat Maria C\runtu.
C=t despre culturile de fasole
sau de maz\re, acestea sunt
total compromise.
Potrivit reprezentan]ilor
CM
YK
Animale v=ndute
la pre]uri de nimic
Cum un necaz nu vine
niciodat\ singur, seceta nu a
afectat doar culturile agri-
cole ori animalele, care nu
mai au ce m=nca. Pre]urile la
animale au sc\zut `ntr-at=t
`nc=t o vac\ a ajuns s\ coste
c=t un porc `n prim\var\.
O vac\ a ajuns s\ fie v=n-
dut\ cu trei milioane de lei,
`ns\ nici a[a nu sunt cump\-
r\tori. „Pre]urile au ajuns de
tot r=sul. Un porc `l cumperi
acuma cu c=teva sute de mii
de lei. E mai ieftin s\ cumpe-
ri porcul direct din t=rg [i s\
`l sacrifici apoi, dec=t s\ mer-
gi s\ cumperi carne de la ma-
gazin. Mai ales, dac\ vrei s\
mergi la un gr\tar, mai bine
cumperi direct un porc [i `l
prepari, pentru c\, pe l=ng\
c\ e mai ieftin, ai [i siguran]a
c\ m\n=nci carne proasp\-
t\“, a spus primarul comunei
Mogo[e[ti, {tefan Maftei.
Tot primarul a dat exem-
plu chiar un angajat din Pri-
m\rie, care a dat vaca p\du-
rarului din comun\, pentru
c\ acesta are unde s\ le pas-
c\. Dec=t s\ o ]in\ acas\ [i s\
sl\beasc\ din cauza foamei,
mai bine o d\ cuiva care s\
aib\ grij\ de ea.
„E jale cu pre]ul la ani-
male. S-a ajuns ca oamenii s\
fie bucuro[i s\ v=nd\ ani-
malele cu oric=t, numai s\ ia
ni[te bani. Dar chiar [i a[a,
nu se g\sesc cump\r\tori.
Nici abatoarele nu primesc
animale acum. Problema o s\
fie la toamn\, c=nd oamenii
vor vedea c\ nu au nutre] s\
le `ntre]in\ pe iarn\. Atunci o
s\ scad\ [i mai mult pre]ul la
animale“, a mai spus pri-
marul din Mogo[e[ti.
[i Dezvoltare Rural\ (DADR)
Ia[i [i ai Prefecturii jude]ului,
comuna Mogo[e[ti este una
din localit\]ile cel mai grav
afectate de secet\.
„Comuna Mogo[e[ti a fost
singura localitate din jude]
care a solicitat ajutorul pom-
pierilor pentru aducerea cis-
ternelor cu ap\ pentru ani-
male. Este foarte grav, pen-
tru c\ s-a ajuns s\ nu aib\
oamenii ap\ s\ dea la ani-
male“, a declarat Emanoil
Arhip, purt\torul de cuv=nt
al Prefecturii ie[ene. Tocmai
pentru a avea oamenii de
unde s\ dea ap\ la animale,
Prim\ria a amenajat bazine
speciale, unde a fost depozi-
tat\ apa, iar de acolo este
c\rat\ cu c\ru]ele de c\tre
localnici. „Am amenajat
c=teva gropi, unde s\ fie de-
pozitat\ apa adus\, iar de
acolo s\ o ia oamenii. Am
f\cut apel s\ nu o foloseasc\
pentru udat, pentru c\ foarte
mul]i nu au ce da la animale
[i nu e normal ca unii s\ o
foloseasc\ pentru udat, `n
timp ce al]ii nu au cu ce s\
adape animalele“, a mai spus
primarul Maftei.
Numeroase
construc]ii pentru
care e nevoie de ap\ CM
YK
O alt\ latur\ a problemei,
este c\ `n localitate se con-
struie[te foarte mult `n a-
ceast\ perioad\, iar acest lu-
cru necesit\ foarte mult\
ap\. „Oamenii de la noi din
comun\ construiesc foarte
mult [i le trebuie ap\. De
aceea, le-am spus c\ apa tre-
buie s\ fie ra]ionalizat\: mai
`nt=i pentru b\ut [i animale
[i mai apoi pentru udat [i alte
treburi gospod\re[ti. Aproxi-
mativ o lun\ mai facem fa]\
cu apa din f=nt=ni, `ns\ pe
urm\ nu se [tie. Problema
este c\ mul]i nu `n]eleg c\
este o problem\ mare, [i con-
tinu\ s\ foloseasc\ pentru
mortar apa din f=nt=ni“, a
ad\ugat primarul.
Secet\ mai mare
dec=t `n 1946
B\tr=nii satului povestesc
c\ au mai avut parte p=n\
acum de ani seceto[i, dar nu

`n a[a hal. ~n anii 1946-1947,
ani de referin]\ `n ceea ce pri-
ve[te seceta, nu a fost chiar
a[a de grav ca acum, `nc=t s\
sece jum\tate din f=nt=ni.
Pe c=nd acum, jum\tate
nu mai au ap\ deloc, iar la
restul, nivelul apei este foar-
te sc\zut. „Am mai v\zut
ani seceto[i, dar ca acuma,
nu am mai v\zut. Chiar [i `n
‘46, c=nd se spune c\ a fost
cea mai mare secet\, tot era
parc\ un pic mai bine. Nu a
plouat, dar nici f=nt=nile nu
au secat ca acuma. Atunci
nu aveau ce m=nca ani-
malele, nu s-a f\cut nici o
cultur\, dar ap\ de b\ut
era, f\r\ probleme“, spune
Ioan }apu, unul dintre lo-
calnicii din Mogo[e[ti.
Fructe pu]ine
Seceta nu a afectat numai
culturile agricole ori p\[unile
de pe c=mpuri. Dup\ c=teva
luni de secet\, pu]ini mai
sunt copacii care au c=teva
fructe pe ei, cele mai multe
usc=ndu-se [i c\z=nd cu mult
`nainte de maturizare. Local-
nicii [i-au pierdut deja spe-
ran]a c\ vor mai avea anul
acesta gem ori dulcea]\, de-
oarece din copaci au mai r\-
mas doar frunzele goale, f\r\
fructe. Arareori mai poate fi
v\zut\ c=te o prun\ ori un
m\r prin pomii din sat, `n
timp ce pe p\m=nt sunt co-
voare de fructe c\zute.
F=nt=ni mai ad=nci
Principalul motiv pentru
care f=nt=nile au secat at=t
de rapid, este faptul c\ multe
sunt f=nt=ni de suprafa]\, nu
suficient de ad=nci c=t ar tre-
bui de fapt. Problema este c\
`n sat exist\ un strat de pi-
atr\, iar dup\ ce oamenii au
ajuns la el, nu sap\ mai de-
parte, pentru c\ este foarte
greu.
Se mul]umesc cu pu]ina
ap\ g\sit\ p=n\ la strat, f\r\
s\ `ncerce s\ ajung\ la p=nza
Cea mai puternic\ secet\ din ultimii 50 de ani
Seceta care afecteaz\
Rom=nia `n acest an este
cea mai puternic\ `nregis-
trat\ `n Rom=nia, chiar mai
accentuat\ dec=t `n anii ’46 -
’47, a ar\tat directorul Ad-
ministra]iei Na]ionale de
Meteorologie, Ion Sandu, `n
cadrul [edin]ei extraordi-
nare a Comitetului Ministe-
freatic\ de la mai mare
ad=ncime. „Este mai greu s\
sapi f=nt=ni aici, pentru c\
nu se poate str\bate at=t de
u[or stratul de piatr\. Cine a
f\cut f=nt=na mai ad=nc\ [i a
s\pat [i prin piatr\, nu are
acum probleme cu apa. Dar
ceilal]i, chiar dac\ au f=nt=ni
ad=nci, totu[i nu sunt sufi-
cient de bine alimentate de
izvoare“, a declarat primarul
comunei Mogo[e[ti.
De aceea, cei care mai con-
struiesc f=nt=ni sunt sf\tui]i
s\ sape mai mult, p=n\ trec
de stratul de piatr\, chiar
dac\ au dat de ap\ `nainte de
acesta. {ansele sunt mult
mai mari ca acea f=nt=n\ s\
nu fie afectat\ de secet\.
Acte de sabotaj
De[i secet\ este tot satul,
totu[i, unele f=nt=ni nu au
fost foarte afectate [i au
ap\, ceea ce a st=rnit invidia
unora dintre vecini. A[a s-a
`nt=mplat cu f=nt=na preo-
tului din sat, Petru Marciuc.
~ntruc=t a spus vecinilor s\
nu mai foloseasc\ apa pen-
tru udatul gr\dinii, ace[tia
au decis s\ `i dea o lec]ie,
astfel c\ i-au turnat mo-
torin\ `n f=nt=n\.
„Erau oameni care veneau
[i luau ap\ pentru udatul
gr\dinii, [i le-am spus c\ nu
e bine. S\ folosim apa doar
pentru consumul propriu, ca
s\ ne ajung\. Pentru udat s\
ia din alt\ parte. A[a c\
zilele trecute m-am trezit cu
motorin\ `n f=nt=n\. Acum
nu mai poate fi folosit\ apa,
p=n\ ce o vom cur\]a. |[tia-
s oamenii no[tri. Nu vor s\
`n]eleag\“, s-a pl=ns preotul
Petru Marciuc.
Planuri de viitor
Potrivit primarului din
Mogo[e[ti, exist\ un proiect
de racordare a satelor din co-
mun\ la un sistem centra-
lizat de furnizare a apei,
`ns\, va mai dura p=n\ ce vor
rial pentru Situa]ii de Ur-
gen]\ (CMSU), reunit la se-
diul Ministerului Mediului
[i Dezvolt\rii Durabile
(MMDD).
Potrivit unui comunicat
al MMDD, Sandu a subliniat
faptul c\ „pe termen lung,
cantit\]ile de precipita]ii pot
ajunge [i la 40 l/mp, dar nu-
YK
REPORTAJ
`ncepe lucr\rile. „Avem un
proiect, s\ racord\m comuna
la ap\ curent\ [i s\ facem [i
canalizare, dar deocamdat\
nu [tim c=nd va fi folosit efec-
tiv. Plus, c\ exist\ riscul ca
unii oameni s\ nu vrea s\ se
racordeze la sistem, pentru
c\ prefer\ apa din f=nt=nile
lor“, a spus primarul Maftei.
Peste trei mii
de f=nt=ni din jude]ul
Ia[i au secat
Temperaturile excesive [i
lipsa precipita]iilor au dus la
secarea a peste 3.700 de f=n-
t=ni `n jude]ul Ia[i. Zilnic, tot
mai mul]i primari din mediul
rural anun]\ c\ f=nt=nile nu
mai au ap\. Astfel, din cele
32.402 f=nt=ni existente `n
jude], 3.790 au secat total, iar
alte 15.685 `n propor]ie de
40-60%. Seceta a dus nu nu-
mai la secarea f=nt=nilor, ci
[i a r=urilor [i a p=r=urilor.
Potrivit reprezentan]ilor In-
spectoratului pentru Situa]ii
de Urgen]\ (ISU) Ia[i, p=n\
`n prezent au secat par]ial 39
de cursuri de ap\, pe lungimi
de p=n\ la 25 de kilometri.
Alte 36 de cursuri de ap\ au
secat complet, pe o lungime
total\ de peste 550 de kilo-
metri. R=ul Nicolina, care
traverseaz\ Ia[ul, a secat `n
propor]ie de 60%, astfel c\
peste 12 din cei 20 de kilo-
metri ai r=ului au secat. Tot
din cauza temperaturilor
ridicate [i a lipsei precipi-
ta]iilor, p\[unile de pe is-
lazurile a 30 de sate s-au us-
cat, iar ]\ranii au `nceput s\
`[i sacrifice vitele [i p\s\rile
de team\ ca acestea s\ nu
moar\ de foame sau de sete.
Cea mai dificil\ situa]ie este
`n comuna Dag=]a, unde
p\[unile sunt afectate de se-
„Oric=t ar ploua de acum `nainte, oricum nu mai
ai ce face. Porumbul e mic [i uscat [i nu cred c\
se mai face ceva“, a spus Constantin Iano[
mai punctual, pe suprafe]e
mici, iar acest fenomen nu
va ameliora seceta“.
Cu toate acestea, zona
de nord [i centru a ]\rii nu
va resim]i la aceea[i inten-
sitate acest fenomen. La
r=ndul lor, reprezentan]ii
Institutului Na]ional de
Hidrologie [i Gospod\rire a
CM
YK
CM
Pentru c\ sunt foarte pu]ine f=nt=nile care mai au ap\, oamenii sunt
nevoi]i s\ aduc\ apa de la distan]e foarte mari, cu c\ru]ele
ceta `n totalitate, iar f=ne]ele
sunt distruse `n propor]ie de
70%. De asemenea, seceta a
distrus `n totalitate 19.143 de
hectare de culturi de prim\-
var\ [i 10.460 de hectare
sunt compromise `n propor]ie
de 50%. Mai mult, din peste
19.000 de hectare de culturi
de toamn\ asigurate, aproxi-
mativ 8.600 de hectare sunt
distruse `n totalitate.
Situa]ia `n ]ar\
Seceta care de la `ncepu-
tul anului a afectat cea mai
mare parte a teritoriului Ro-
m=niei `[i face sim]ite efec-
tele `n recolta de cereale p\-
Apelor (INHGA) au infor-
mat c\ debitele cursurilor
de ape sunt `n mod evident
`n sc\dere. De asemenea,
rezerva de umiditate din
sol pentru lunile iulie [i au-
gust, `n C=mpia Rom=n\,
Moldova, Dobrogea [i
C=mpia de Vest, va sc\dea
dramatic.
Miercuri, 4 iulie 2007
ioase [i mai ales `n produc-
]ia de gr=u.
Guvernul a declarat zone
calamitate `n 33 de jude]e ale
]\rii [i `n Bucure[ti [i a alocat
fonduri de 500 de milioane de
lei drept desp\gubiri pentru
culturile agricole afectate de
secet\. Starea de calamitate
a fost declarat\ pentru cul-
turile de gr=u, secar\, orz, or-
zoaic\ [i rapi]\, `ns\m=n]ate
`n toamna anului 2006 [i `n
prim\vara anului 2007, care
au fost afectate de secet\ `n
propor]ie de peste 30% [i care
au fost cultivate pe terenuri
neirigate.
Sumele maxime ce se
acord\ ca desp\gubire pe
unitatea de suprafa]\ sunt de
600 lei la hectar pentru
rapi]\, 700 lei la hectar pen-
tru orz [i orzoaic\ [i 750 lei la
hectar pentru gr=u [i secar\.
Nivelul maxim al desp\gu-
birii este de 70% din valoarea
cheltuielilor [i se acord\ nu-
mai pentru daune ce dep\-
[esc 30% din produc]ie.
Ministrul Agriculturii, De-
cebal Traian Reme[, le-a ce-
rut direc]iilor agricole jude]e-
ne s\ transmit\ p=n\ la data
de 15 iulie documenta]ia `n
baza c\reia urmeaz\ s\ se a-
corde desp\gubirile pentru
secet\, astfel ca plata desp\-
9
gubirilor s\ se poat\ realiza
p=n\ la data de 31 iulie. Po-
trivit ministrului Agricultu-
rii, necesarul de gr=u este de
3,5 milioane tone pentru o
popula]ie de 22 de milioane
de rom=ni. Rom=nia mai are
pe stoc rezerve de gr=u de a-
proximativ 1,6 milioane de
tone. Speciali[tii de la Direc-
]ia pentru Agricultur\ [i
Dezvoltare Rural\ apreciaz\
c\ la nivel na]ional gr=ul care
va fi recoltat va acoperi con-
sumul de panifica]ie, dar nu
[i necesarul pentru zooteh-
nie. Ei estimeaz\ c\ pre]ul
p=inii nu ar trebui s\ creas-
c\, deoarece vor veni pl\]i
compensatorii de la Uniunea
European\ pentru a inter-
veni pe pia]a gr=ului.
Guvernul a declarat sta-
rea de calamitate natural\ `n
33 de jude]e din totalul de 41:
Arge[, Br\ila, Buz\u, C\-
l\ra[i, Constan]a, D=mbovi-
]a, Dolj, Giurgiu, Ialomi]a, Il-
fov, Mehedin]i, Olt, Prahova,
Teleorman, Tulcea, Bac\u,
Boto[ani, Gala]i, Ia[i, Neam],
Vaslui, Vrancea, Arad, Mara-
mure[, Satu Mare, Timi[, Bi-
hor, Alba, Cluj, Hunedoara,
Mure[, S\laj, Covasna, la
care se adaug\ [i municipiul
Bucure[ti. (Silviu DASC|LU)
10 Miercuri, 4 iulie 2007
PE SCURT
Una dintre victimele
accidentului din Italia
este din Neam]
Una dintre cele [ase persoane
care au decedat, `n urma gravu-
lui accident rutier petrecut, du-
minic\, `n Italia, este din co-
muna nem]ean\ Bahna [i dorea
s\ se `ntoarc\ `n ]ar\, dup\ ce
lucrase 11 luni `n Peninsul\.
Julian Paschiu avea 31 ani [i lu-
cra, `mpreun\ cu so]ia sa, `n
Italia, `n construc]ii. Familia
t=n\rului a spus c\, la finele
s\pt\m=nii trecute, acesta a
sunat acas\ [i a spus c\ va veni
`n ]ar\, pentru c\ via]a `n Italia
este grea. „Spunea c\ vrea s\ `[i
fac\ o cas\ [i vine `n ]ar\. Acum
nu avem nici bani s\ `l aducem
pentru a-l `nmormânta, pentru
c\ ne-ar costa 3 mii de dolari [i
noi nu avem ace[ti bani“, a spus
mama vitreg\ a victimei, care a
ad\ugat c\ [tie despre nora sa
c\ era `n microbuz [i c\ se afl\
`n stare grav\ `n spital. T=n\rul
era `nsurat de cinci ani [i nu
avea copii. Potrivit Ministerului
Afacerilor Externe, din datele
provenite de la Poli]ia Rutier\
Italian\, un microbuz Mercedes,
`nmatriculat `n România, cu
num\r de Bac\u, ce transporta
nou\ persoane, s-a r\sturnat du-
minic\ diminea]\ pe autostrada
Roma-Floren]a. {ase dintre
pasageri, patru b\rba]i [i dou\
femei, au decedat pe loc, iar alte
trei persoane au ajuns `n stare
grav\ la spital, `n Roma.
Ap\ mineral\ [i
ghea]\ pentru
pacien]ii din Vrancea
At=t timp c=t temperaturile se
vor men]ine ridicate, medicii de
pe ambulan]e vor fi dota]i cu
ap\ mineral\ [i ghea]\, necesare
pentru interven]ie `n cazul per-
soanelor care sufer\ lipotimii.
Purt\torul de cuvânt al Prefec-
turii Vrancea, C\t\lin Dr\gu-
lescu, a declarat c\, `n [edin]a
Comitetului pentru Situa]ii de
Urgen]\, care a avut loc la `nce-
putul acestei s\pt\m=ni, Servi-
ciul de Ambulan]\ Jude]ean
(SAJ) a prezentat un plan de
m\suri `n caz de canicul\, care
prevede, printre altele, [i apro-
vizionarea cu ap\ mineral\ [i
ghea]\. „~n perioadele foarte
calde, num\rul de echipaje va fi
suplimentat, iar alte dou\ echi-
paje vor face de gard\ acas\“, a
precizat C\t\lin Dr\gulescu. ~n
perioada 21-29 iunie, o perioada
cu temperaturi foarte ridicate,
SAJ Vrancea a fost solicitat `n
21 de cazuri de lipotimii, nefiind
`nregistrat nici un deces.
Liber la baza
de date pentru
angajare `n str\in\tate
Vrâncenii care vor s\ munceasc\
`n str\in\tate se pot `nscrie, de
la `nceputul acestei s\pt\m=ni,
`ntr-o baz\ de date a Agen]iei
Jude]ene de Ocupare a For]ei de
Munc\ (AJOFM). Conform sur-
sei citate, dosarele persoanelor
interesate vor fi primite la
Agen]ia Local\ pentru Ocupare
a For]ei de Munc\ Foc[ani [i la
punctele teritoriale de lucru din
M\r\[e[ti, Adjud, Panciu, Vidra
[i M\ic\ne[ti. Depun\torul
dosarului va primi un num\r de
`nregistrare [i i se va face cunos-
cut c\ va primi confirmarea in-
troducerii `n bazele de date `n
decurs de o s\pt\mân\, se arat\
`n comunicatul remis de
AJOFM. Pentru ca dosarul s\ `i
fie primit, cel care solicit\
`nscrierea `n baza de date tre-
buie s\ depun\ la AJOFM
Vrancea o copie dup\ buletin de
identitate, copie dup\ pa[aport,
un CV [i alte acte necesare ulte-
rior viitorilor angajatori. a
Relansarea economic\ a României poate fi blocat\ de lipsa for]ei de munc\
a Ministrul Muncii, liberalul Paul P\curaru, a atras aten]ia c\, `n cazul `n care nu se va reu[i p\strarea for]ei
de munc\ autohtone, România va fi nevoit\ s\ aduc\ muncitori din China sau Indonezia a
Relansarea economic\ a
României ar putea fi blocat\
de o lips\ acut\ a for]ei de
munc\, a atras aten]ia mi-
nistrul Muncii, liberalul
Paul P\curaru. „Noi trebuie
s\-i aducem pe români aca-
s\, pentru c\ este preferabil
s\ relans\m România cu ro-
mâni, `n primul rând, nu cu
for]\ de munc\ adus\ din
str\in\tate“, a afirmat Paul
P\curaru, care a ad\ugat
c\, la ora actual\, ]ara noas-
Din cauza secetei, prim\riile vr=ncene
furnizeaz\ ap\ „la program“
a Peste 20 de mii de vrânceni sufer\ din cauza lipsei apei, ca urmare a deciziei
prim\riilor din 15 localit\]i de a furniza ap\ dup\ un program strict a Aceast\ decizie a fost
luat\ [i din cauza faptului c\ mul]i edili s-au declarat nemul]umi]i deoarece s\tenii folosesc
apa la udatul gr\dinilor a S\tenii recunosc c\ folosesc apa la udatul gr\dinilor, dar spun
c\ `ncearc\ s\ salveze de secet\ m\car ceapa [i fasolea, pentru a avea ce mânca la iarn\ a
Potrivit unei statistici
realizate de Sistemul de
Gospod\rire a Apelor
(SGA) Vrancea, cele mai
multe localit\]i au decis s\
restric]ioneze alimentarea
cu ap\, `n sistem cen-
tralizat, ca urmare a se-
cetei care afecteaz\ pânza
freatic\. Aceast\ decizie a
fost luat\ [i din cauza fap-
tului c\ mul]i edili s-au de-
clarat nemul]umi]i deoare-
ce s\tenii folosesc apa la
udatul gr\dinilor. „Decizia
de a ra]ionaliza furnizarea
apei potabile `n sistem
centralizat apar]ine pri-
m\riilor sau operatorilor
de re]ele. ~n cazul nostru,
este vorba doar de primari
care au dispus ra]ion-
alizarea apei, fie din cauza
lipsei acesteia la surs\, fie
din cauz\ c\ vor s\ fac\
unele economii la curent
electric“, a explicat direc-
torul SGA Vrancea, Dumi-
tru Diaconescu.
15 comune [i 2
ora[e au impus
ra]ionalizarea apei
La ora actual\, s\tenii
din comunele Borde[ti,
Vârte[coiu, }ife[ti, D\lh\-
u]i (comuna Cârligele), Vi-
dra, Buda, S\lcu]ele, Iz-
voarele, Bordeasca, Vinti-
leasca, Bolote[ti, Câmpe-
nenca, Cote[ti, Guge[ti [i
Vidra, dar [i din ora[ele
Odobe[ti [i M\r\[e[ti nu
au ap\ decât câteva ore pe
zi. „La Borde[ti s-a stabilit
un program sectorizat, pe
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a AUTORIT|}ILE VR+N-
CENE CAUT| AP| LA MARE
AD+NCIME: Autorit\]ile din
jude]ul Vrancea vor s\ sape
11 pu]uri de mare adâncime
`n opt localit\]i puternic afec-
tate de secet\. Purt\torul de
cuvânt al Prefecturii Vrancea,
C\t\lin Dr\gulescu, a de-
clarat c\ discu]ia legat\ de re-
alizarea pu]urilor a fost dez-
b\tut\ `n [edin]a Comitetului
pentru Situa]ii de Urgen]\,
care a avut loc luni. „Localit\-
]ile `n care se realizeaz\ pu-
]urile au fost stabilite `n baza
unei cooper\ri `ntre au-
torit\]ile locale [i speciali[tii
Serviciului de Gospod\rire a
Apelor“, a spus Dr\gulescu.
ACTUALITATEA REGIONAL|
tr\ `nregistreaz\ un deficit
de for]\ de munc\. Minis-
trul a amintit faptul c\
Executivul a ini]iat un pro-
gram prin care `ncearc\ s\
aduc\ acas\ for]a de munc\
aflat\ `n str\in\tate, dar a
recunoscut c\ [ansele unui
asemenea program sunt
mici, atâta vreme cât româ-
nii prefer\ s\ lucreze `n
str\in\tate pentru salarii
mai mari decât cele din ]ar\.
~n opinia sa, [ansele de suc-
sate. Când are ap\ un sat,
nu are cel\lalt. La Vârte[-
coiu se livreaz\ ap\ cu pro-
gram, 12 ore pe zi, iar la
casele din ora[ul M\r\[e[ti
programul de livrare a
apei este de doar cinci ore
pe zi“, a explicat un dis-
pecer al SGA Vrancea. O
situa]ie special\ se `ntâl-
ne[te `n satul D\lh\u]i,
din comuna Cârligele, un-
de inunda]iile din vara lui
2005 au distrus dou\ pu-
]uri ale sistemului de ali-
mentare cu ap\, realizat
de prim\rie `n baza unei fi-
nan]\ri SAPARD. „Din ce-
le trei pu]uri pe care le a-
Cele opt localit\]i `n care vor
fi s\pate pu]uri la peste 100
de metri adâncime sunt: Bo-
ghe[ti, Bro[teni, Corbi]a, Co-
te[ti, T\t\ranu, Vârte[coiu,
}ife[ti [i Vidra. „Pentru reali-
zarea acestor pu]uri este ne-
voie [i de realizarea unor re-
]ele de captare a apei [i de re-
zervoare. Din p\cate, `n zona
de munte nu avem posibili-
tatea s\ facem astfel de
pu]uri. Noi vom `nainta docu-
mentarea c\tre Ministerul
Internelor [i Reformei Admi-
nistrative, `n vederea aloc\rii
fondurilor necesare“, a spus
Dr\gulescu. Purt\torul de cu-
vânt a ad\ugat c\ Serviciul de
Gospod\rire a Apelor Vrancea
ces ale programului guver-
namental ar cre[te, dac\ `n
România s-ar majora trep-
tat salariile. Ministrul libe-
ral a spus c\ o alt\ solu]ie
ar fi cea asem\n\toare cu
m\surile luate de unele
firme din Italia, care lu-
creaz\ cu muncitori ro-
mâni, [i care inten]ioneaz\
s\ le ofere acestora condi]ii
pentru a se re`ntoarce [i a
lucra `n România. Minis-
trul de resort a atras aten-
veam, dou\ au fost distru-
se. A r\mas unul, care ali-
menteaz\ dou\ sate. Iarna
nu avem probleme [i furni-
z\m ap\ non-stop. Vara,
oamenii ud\ gr\dinile [i,
din acest motiv, seac\ pu-
]ul [i suntem nevoi]i s\
furniz\m ap\ rece cu pro-
gram“, a declarat primarul
comunei, {tefan Moscu.
Oamenii vor
s\ salveze m\car
ceapa [i fasolea
S\tenii din Vrancea re-
cunosc c\ folosesc apa la
va pune la dispozi]ia localit\-
]ilor Gole[ti, Vulturu, Bor-
deasca [i Iv\nce[ti alte patru
pu]uri de adâncime medie.
a ZECI DE PROFESORI
PENSIONARI VOR S| R|M+-
N| LA CATEDR|: Cumulul
orelor pentru cadrele didac-
tice pensionare care, `n limi-
ta legii, au dreptul s\ `[i des-
f\[oare activitatea la catedr\
`nc\ trei ani se va discuta `n
[edin]\ public\, a declarat
adjunctul Inspectoratului
{colar Jude]ean (I{J) Sucea-
va, Daniel Hrenciuc. Pân\ `n
prezent, au fost depuse la
ISJ Suceava un num\r de
aproximativ 60 de dosare ale
cadrelor pensionare [i pentru
]ia c\, `n cazul `n care nu se
va reu[i p\strarea for]ei de
munc\ autohtone, România
va fi nevoit\ s\ aduc\ mun-
citori din ]\ri precum Chi-
na sau Indonezia, lucru ca-
re ar crea probleme sociale
complicate, deoarece cereri-
le de for]\ de munc\ din a-
ceste ]\ri sunt de ordinul a
zeci de mii de oameni. Paul
P\curaru consider\ c\ Ro-
mânia mai are `nc\ resurse
de munc\, existând dou\
udatul gr\dinilor, dar
spun c\ `ncearc\ s\ salve-
ze de secet\ m\car ceapa
[i fasolea, pentru a avea
ce mânca la iarn\.
„E r\u c\ nu [tim nicio-
dat\ când ne d\ ap\ la
ci[mea. Alimentarea cu
ap\ la noi `n sat a fost o
mare realizare, dar p\cat
c\ acum nu func]ioneaz\.
Nici la fântâni nu avem
ap\, c\ au secat, a[a c\
st\m cu butoaiele preg\-
tite [i, atunci când curge
apa la ci[mea, le um-
plem“, a spus un s\tean
din D\lh\u]i. a
cumulul de func]ii, ce vor fi
solu]ionate `n intervalul 4-10
septembrie. Reprezentantul
ISJ a mai spus c\, pentru
concursul de titularizare din
acest an, limita depunerii
adeverin]ei prin care absol-
ven]ii candida]i la titulari-
zare fac dovada absolvirii e-
xamenului de licen]\ este 11
iulie. Probele practice pentru
candida]ii care opteaz\ pen-
tru un liceu sau o [coal\ de
profil se vor sus]ine `n zilele
de 13-14 iulie, iar examenul
na]ional de titularizare va
avea loc la 16 iulie. Afi[area
rezultatelor concursului de
titularizare se va face pe 23
iulie. Pe 26 iulie, potrivit me-
bazine care trebuie investi-
gate. „Unul ar fi cel privind
sistemul de `nv\]\mânt,
unde trebuie s\ vedem cum
`i integr\m cât mai repede
pe absolven]i. Al doilea este
cel din mediul rural, care
presupune atragerea oame-
nilor `n mediul activ, dar
nu `n marile centre rezi-
den]iale, ci s\ fie g\site
oportunit\]i [i locuri de
munc\ la ei acas\“, a expli-
cat ministrul Muncii. a
Mo[tenitorii
familiei
Sturdza au
primit înc\
2 mii ha de
p\dure `n
jude]ul Ia[i
Mo[tenitorii familiei
Sturdza au primit, ieri,
2 mii de hectare de p\-
dure pe raza jude]ului
Ia[i, prin decizia Co-
misiei Jude]ene de
Fond Funciar, din ca-
drul Prefecturii Ia[i.
Potrivit subprefectului
Vasile E]cu, Constantin
Sturdza a fost pus în
posesie pe raza locali-
t\]ilor Mo]ca [i Cris-
te[ti, în apropiere de
municipiul Pa[cani.
În urm\ cu o s\p-
t\mân\, un alt mo[te-
nitor al familiei princia-
re, Mihai Sturdza, a
primit alte 1.000 de
hectare de teren fores-
tier în aceea[i zon\. De
asemenea, în urm\ cu
un an, urma[ilor fami-
liei de boieri le-au mai
fost retrocedate alte
5.600 hectare de p\du-
re în comuna Pope[ti.
~n prezent, suprafa]a
total\ de p\dure de]i-
nut\ de mo[tenitorii
familiei Sturdza în ju-
de]ul Ia[i se ridic\ la
aproape 10 mii de
hectare. La acestea se
adaug\ alte 27 de mii
de hectare de teren
forestier, câ[tigate în
instan]\, la sfâr[itul lu-
nii mai, de Gheorghe [i
Dimitrie Sturdza, pe
raza jude]ului Neam],
în apropierea Parcului
Na]ional Ceahl\u. a
todologiei `n vigoare a Minis-
terului Educa]iei, Cercet\rii
[i Tineretului (MECT), pen-
tru candida]ii care, `n urma
acestui concurs, au ob]inut
minim nota 7.00, se va face
repartizarea computerizat\
`n func]ie de ordinea descres-
c\toare a mediilor ob]inute,
pe posturile didactice scoase
la concurs. Rezultatele vor fi
afi[ate pe 27 iulie. Pe 16 au-
gust are loc concursul de ocu-
pare a posturilor didactice
vacante care nu au fost scoa-
se la concurs, pentru suplini-
re calificat\, numai pentru
candida]ii care au ob]inut la
concursul de titularizare no-
te sau medii sub 5.00. a

FEN cere majorarea salariilor profesorilor cu 25%
a Sindicali[tii din cadrul Federa]iei Educa]iei Na]ionale (FEN) cer majorarea salariilor cu 25%
de la 1 octombrie, pentru toate categoriile de personal didactic a
FEN salut\ decizia par-
lamentarilor din Camera
Deputa]ilor de a men]ine
propunerea de majorare cu
10%, peste procentul stabilit
de Guvern, a salariilor per-
sonalului didactic cu gradul
I din `nv\]\m=ntul preuni-
versitar. Votul dat `n urm\
cu c=teva zile creaz\ pre-
mizele unei major\ri pentru
toate cadrele didactice,
S-a dublat num\rul
asisten]ilor care
doresc s\ emigreze
Potrivit statisticilor
Ordinului Asisten]ilor
Medicali [i Moa[elor
(OAMMR), num\rul asis-
ten]ilor ie[eni pleca]i la
munc\ în str\in\tate s-a
dublat fa]\ de aceea[i pe-
rioad\ a anului trecut.
Numai în prima jum\ta-
te a acestui an, OAMMR
a eliberat 133 de ade-
verin]e de malpraxis pen-
tru cei care doresc s\
plece la munc\ în str\i-
n\tate, cu 20% mai mul-
te fa]\ de aceea[i perioa-
d\ a anului trecut. Cei
mai mul]i dintre asisten]i
pleac\ s\ se angajeze `n
unit\]i medicale din Ita-
lia, ]ar\ aflat\ pe primul
loc `n topul preferin]elor,
dar [i `n Marea Britanie
[i Irlanda. ~n ultimii 4 a-
ni, OAMMR Ia[i a elibe-
rat 907 adeverin]e de
malpraxis în vederea ple-
c\rii în str\in\tate. Ade-
verin]ele de malpraxis
sunt documente emise de
OAMMR [i certific\ fap-
tul c\ solicitan]ii nu au
avut probleme pe linie
profesional\. Adeverin]e-
le de malpraxis se elibe-
reaz\ pe loc, în baza au-
toriza]iei de liber\ prac-
tic\ [i a actelor de studii
(diploma de studii [i foaia
matricol\), iar solicitan]ii
trebuie s\ prezinte docu-
mentele men]ionate în
original. Cele mai multe a-
semenea documente (279)
au fost eliberate în anul
2004, iar cele mai pu]ine
(82) în 2005. Conducerea
OAMMR Ia[i sus]ine c\
num\rul celor care plea-
c\ din ]ar\ va continua
s\ creasc\, având în ve-
dere c\ salariile din
Occident sunt net supe-
rioare celor primite în
]ar\, iar asisten]ii me-
dicali se bucur\ de re-
spectul cuvenit din par-
tea medicilor. (O.B.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CARDURI NA}IO-
NALE DE S|N|TATE: Po-
trivit unor propuneri aflate
`n discu]ie la Casa Na]io-
nal\ a Asigur\rilor de S\-
n\tate (CNAS), `ncep=nd
de la 1 ianuarie 2008, to]i
asigura]ii din Rom=nia ar
putea beneficia de un card
na]ional de s\n\tate, dup\
modelul celui european,
aflat deja `n uz de la `nce-
putul acestui an. „Va fi un
card cu stocare de memo-
rie, care va cuprinde starea
de s\n\tate a posesorului,
datele personale [i grupa
sanguin\, [i care va putea
fi citit la calculator. Din
c=te [tiu eu, nici o ]ar\ nu
mai are un astfel de sis-
tem“, a declarat dr. Iulian
dup\ cum arat\ un comuni-
cat al FEN.
„Pentru prima dat\, par-
lamentarii au dat dovad\ de
maturitate. Cu toate `mpo-
trivirile unor persoane care
au cerut vehement elimina-
rea prevederii, ace[tia au ho-
t\r=t ca majorarea s\ se a-
plice“, a declarat C\t\lin
Croitoru, pre[edintele FEN.
„Deja am avut discu]ii pre-
P\rin]ii copiilor `n lan]uri arunc\ vina pe vecini
a Reprezentan]ii Direc]iei de Asisten]\ Social\ [i Protec]ia Copilului (DASPC) Ia[i i-au luat
ieri [i pe ceilal]i doi copii ai familiei din Miroslava, la o zi dup\ ce s-a aflat c\ fratele [i sora
lor, mai mari, erau ]inu]i lega]i `n lan]uri c=t timp p\rin]ii erau pleca]i la munc\ a
Cu acest prilej, asisten]ii
sociali au aflat c\ familia
are patru [i nu trei copii.
Este vorba de `nc\ un copil
`n v=rst\ de 2 ani [i jum\-
tate, care `n timpul an-
chetei de luni seara nu se
afla la domiciliul p\rin]ilor.
Acesta [i mezinul familiei,
de un an [i jum\tate, au
fost lua]i din bra]ele mamei
[i du[i `ntr-un centru de
`ngrijire.
P\rin]ii, Marius [i Paula
Gr\dinaru, au fost ieri la
sec]ia de poli]ie din Miros-
lava pentru a da declara]ii.
Cei doi sunt acuza]i de rele
tratamente aplicate celor
patru copii ai lor, doi dintre
ace[tia fiind g\si]i lega]i cu
lan]uri de piciorul unui pat.
Ace[tia neag\, `ns\, c\ `[i
cresc micu]ii `n condi]ii im-
proprii, sus]in=nd `n ap\ra-
rea lor c\ vina nu le apar]i-
ne. Marius Gr\dinaru, tat\l
celor doi copii afla]i `nc\ de
luni `n aten]ia Direc]iei de
Asisten]\ Social\ Ia[i, sus]i-
ne c\ nu a apelat la metode
barbare pentru a avea grij\
de ace[tia. B\rbatul spune
c\ lan]urile de la picioarele
copiilor au fost puse de ve-
cini, din invidie. Afirma]ia a
fost sus]inut\ [i de so]ia a-
cestuia, Paula Gr\dinaru,
care sus]ine c\ nu [tie cine
sunt cei care i-au legat co-
piii cu lan]uri. „Nu [tiam ni-
mic de legat, nu mi-au spus
nimic. Asta e prima oar\.
Vecinii `mi vor r\ul, eu nu
sunt vinovat\ cu nimic“, a
spus mama copiilor, Paula
Gr\dinaru. Cons\tenii sunt,
`ns\, de alt\ p\rere. Ei au
declarat c\ micu]ii familiei
Gr\dinaru au fost v\zu]i cu
c=teva luni `n urm\ cu lan-
]urile prinse de picior.
„Cred c\ de cel pu]in trei
luni cei doi copii erau ]inu]i
`n lan]uri mai ceva ca ani-
malele. Eu, cum am aflat,
{erban, pre[edintele CJAS.
Acesta a mai precizat c\
speciali[ti din Ministerul
Administra]iei [i
Internelor (MAI) sunt in-
teresa]i de o colaborare `n
ce prive[te eliberarea aces-
tor carduri, `n condi]iile `n
care pe acestea ar putea fi
aplicat\ fotografia pos-
esorului, pentru o mai
simpl\ identificare. (O.B.)
a DISFUNC}IONALIT|}I
~N PROGRAMUL DE E-
VALUARE A S|N|T|}II: De[i
programul de evaluare a
st\rii de s\n\tate a po-
pula]iei prevede obligativi-
tatea particip\rii tuturor
medicilor de familie, la Ia[i,
nu to]i s-au gr\bit s\ `ncheie
contracte. Perioada de con-
ACTUALITATE
liminarii cu unele grupuri
parlamentare pentru ca la
`nceputul urm\toarei sesi-
uni parlamentare s\ mai fie
introdus un proiect de lege
prin care [i celelalte cadre
didactice s\ beneficieze de
aceast\ m\rire de 10 %. Ca
reprezentan]i ai salaria]ilor
din `nv\]\m=nt, ne lupt\m
pentru cre[terea investi]iei
`n resursa uman\ [i nu pu-
am [i sunat la pres\, pentru
a veni s\ vad\ oroarea. Nu
v\ pute]i imagina ce ima-
gine de co[mar era `n acea
cas\. Mai r\u este c\ asis-
tentul social [tia de situa]ie,
dar nu a f\cut nimic. Dar [i
mai r\u este c\ atunci c=nd
li s-a f\cut vaccinul copiilor,
medicul a v\zut, asistentul
a v\zut [i nu s-a spus ni-
mic“, a declarat Ionel Voi-
nescu, cel care a sesizat cazul.
{i sora Paulei
Gr\dinaru este
dec\zut\ din
drepturile p\rinte[ti
Potrivit reprezentan]i-
lor Inspectoratului de Poli-
]ie Ia[i, sora Paulei Gr\di-
naru, localnic\ [i ea `n co-
muna Miroslava, a fost
dec\zut\ din drepturile
p\rinte[ti `n urm\ cu doi
ani pentru comportament
inuman fa]\ de copilul s\u.
Acum, p\rin]ii celor doi
copii risc\ s\ fie dec\zu]i
din drepturile p\rinte[ti [i
s\ fie trimi[i dup\ gratii.
Luni, conducerea DASPC
Ia[i a primit o sesizare din
partea unui localnic din
Miroslava cu privire la fap-
tul c\ doi dintre cei patru
copii ai familiei Gr\dinaru
sunt ]inu]i `n lan]uri. ~n
urma unui control efectuat
`mpreun\ cu poli]i[tii din
sat, s-a constatat c\ un
b\iat de 6 ani [i o fat\ de 8
ani fuseser\ lega]i timp de
c=teva zile cu lan]uri de pi-
ciorul patului.
Potrivit purt\torului de
cuv=nt al DASPC Ia[i,
Eliza Chirica, `n urma an-
chetei demarate la Mirosla-
va s-a constatat c\ p\rin]ii
celor doi copii nu au un ser-
viciu stabil, iar cei patru
minori au fost l\sa]i ne-
tractare cu Casa de Asigur\-
ri de S\n\tate (CJAS) s-a
`ncheiat la sf=r[itul s\p-
t\m=nii trecute, iar datele
oficiale arat\ c\ 410 medici
au solicitat `ncheierea de
contracte pentru participa-
rea la program, dintr-un
total de 418. „Mai r\u stau
laboratoarele la acest capi-
tol, doar 27 cer=nd `ncheie-
rea de contracte. P=n\ a-
cum, dintre laboratoarele
de spital, numai cel de la
Spitalul Pa[cani a solicitat
contractare“, a declarat
pre[edintele CJAS, dr. Iu-
lian {erban. Medicii de fa-
milie care nu vor `ncheia
contracte cu CJAS pentru
participarea la Programul
na]ional de evaluare a st\-
rii de s\n\tate a popula]iei
tem refuza o astfel de majo-
rare dec=t dac\ am avea alte
interese ascunse“, a mai
spus acesta.
Sindicali[tii de la Federa-
]ia Educa]iei Na]ionale (FEN)
cer majorarea salariilor cu
25%, de la 1 octombrie, pen-
tru toate categoriile de per-
sonal didactic. Modificarea
propus\ de Comisia de
`nv\]\m=nt [i aprobat\ de
supraveghea]i de mai multe
ori. De asemenea, tat\l co-
piilor este cunoscut de con-
s\teni ca fiind un consuma-
tor de b\uturi alcoolice.
„Cei doi minori au fost du[i
`ntr-un centru de primire `n
regim de urgen]\. De ase-
menea, pentru ceilal]i doi
copii r\ma[i acas\ am cerut
o ordonan]\ pre[edin]ial\,
iar p\rin]ii vor fi cerceta]i
penal sub acuza]ia de rele
tratamente aplicate copi-
ilor“, a precizat purt\torul
de cuv=nt. P=n\ la solu]io-
risc\ s\ fie sanc]iona]i prin
rezilierea contractelor de
decontare a serviciilor me-
dicale efectuate, `n confor-
mitate cu legisla]ia `n vi-
goare. (O.B.)
a T+RG DE JOB-URI
ON-LINE PENTRU STU-
DEN}I {I ABSOLVEN}I: Stu-
den]ii [i absolven]ii de fac-
ultate beneficiaz\, de ieri,
de un t=rg de munc\ on-li-
ne pe portalul BestJobs.ro.
Potrivit site-ului, acesta
este primul t=rg de var\ de
locuri de munc\ [i de oferte
de voluntariat pentru stu-
den]i [i absolven]i. „Com-
pania dore[te, astfel, s\
vin\ `n `nt=mpinarea stu-
den]ilor [i absolven]ilor ca-
re nu au experien]\. Par-
Miercuri, 4 iulie 2007
Camera Deputa]ilor pre-
vede ca `ncep=nd cu 1 oc-
tombrie coeficien]ii stabili]i
de Guvern s\ fie majora]i
astfel: 5% pentru profesorii
universitari, 15% pentru
restul personalului didactic
din `nv\]\m=ntul universi-
tar [i 10% pentru personalul
cu grad didactic I din
`nv\]\m=ntul preuniversi-
tar. (O.R.)
narea cazului, cei patru co-
piii ai familiei Gr\dinaru
vor fi da]i `n plasament, cel
mai probabil unor asisten]i
maternali, iar p\rin]ii vor fi
consilia]i [i educa]i s\ aib\
grij\ de copii. Dac\ p\rin-
]ii vor colabora cu autorit\-
]ile [i vor recunoa[te c\ au
gre[it, este posibil ca cei pa-
tru copii s\ se `ntoarc\ `n
familie. ~n cazul `n care p\-
rin]ii nu colaboreaz\, copiii
vor intra `n sistemul de pro-
tec]ie [i vor fi da]i `n grija
asisten]ilor maternali. (M.F.)
ticiparea at=t pentru can-
dida]i, c=t [i pentru com-
panii, este gratuit\“, se a-
rat\ pe site. Astfel, din 3
iulie [i p=n\ pe 3 august,
candida]ii, c=t [i firmele, se
pot `nscrie on line. ~n pri-
ma perioad\, `ntre 28 iunie
[i 3 iulie, t=rgul a fost des-
chis pentru `nregistrarea
companiilor participante,
acestea cre`ndu-[i standuri
de prezentare pe Best
Jobs.ro, iar candida]ii
put=nd aplica CV-uri la
standurile deschise. Orga-
nizatorii t=rgului se a[-
teapt\ s\ atrag\ aproxima-
tiv 200 de companii. Peste
130.000 de CV-uri au fost
depuse `n prim\vara a-
ceasta la un t=rg asem\n\-
tor. (O.R.)
11
PE SCURT
Noi semafoare `n ora[
Reprezentan]ii Prim\riei au
anun]at c\ a fost semaforizat\ in-
tersec]ia dintre [oseaua Nicolina
[i strada S\lciilor, urm=nd ca,
timp de dou\ s\pt\m=ni, s\ se
urm\reasc\ `n ce fel va fi in-
fluen]at traficul. ~n paralel, se mai
lucreaz\ la semaforizarea altor in-
tersec]ii, ce vor fi gata tot `n
maxim dou\ s\pt\m=ni. „Sunt
vizate intersec]iile dintre strada
Tudor Neculau [i [oseaua Nicolina
- dup\ Selgros, b-dul
Independen]ei [i strada N.
B\lcescu - `n dreptul Spitalului
Sf=ntul Spiridon, precum [i bule-
vardul Carol [i strada Toma
Cozma“, a declarat Lumini]a S\l-
ceanu, [eful Direc]iei de Servicii
Publice Municipale din cadrul
Prim\riei Ia[i. (S.D.)
A `nceput s\ fie scoas\
piatra cubic\ din Copou
Angaja]ii RATP au `nceput ex-
tragerea pietrei cubice de pe
Bulevardul Carol I, urm=nd ca `n
scurt timp s\ dispar\ toat\ pia-
tra stradal\ de pe Copou.
„Vom `ncepe lucrul de sus, de la
Agronomie, [i vom termina `n
zona Funda]ie. Se va lucra
noaptea, pentru a nu `ncurca
traficul. ~n celelalte zone unde am
mai avut lucr\ri asem\n\toare
mai trebuie doar ca Citadin s\
toarne stratul de uzur\“, a de-
clarat directorul RATP Ia[i. {eful
RATP a mai spus c\ piatra cubic\
ce va fi scoas\ va fi v=ndut\ cu
doar 20% din pre]ul real. Un
metru cub de piatr\ cubic\ nou\
cost\ 120 de lei, `ns\, cea reci-
clat\ de RATP va fi v=ndut\ cu
doar 24 de lei metrul cub. (S.D.)
Pensionarii trebuie s\
`[i vizeze legitima]iile
de c\l\torie
Pensionarii care beneficiaz\ de
gratuit\]i pe mijloacele de trans-
port `n comun vor trebui s\-[i
vizeze legitima]iile `n luna iulie la
una dintre cele 17 tonete ale
RATP. Reprezentan]ii regiei au
anun]at c\ vizele le vor putea
ob]ine atât de la tonetele unit\]ii,
`n cazul persoanelor care sunt tre-
cute pe tabelele speciale [i au le-
gitima]iile valabile [i `n anul 2007,
cât [i de la Direc]ia de Asisten]\
Comunitar\ (DAC). Dac\ o per-
soan\ nu este trecut\ pe tabelele
speciale sau i-a expirat legitima]ia,
trebuie s\ se prezinte cu buletinul
[i un cupon de pensie la Direc]ia
de Asisten]\ Comunitar\ [i va
primi o nou\ legitima]ie. De fa-
cilit\]i la transportul public `n co-
mun beneficiaz\ aproximativ 16
mii de pensionari [i aproximativ
[apte mii de persoane cu handicap
[i veterani de r\zboi. (S.D.)
Proiect de
îmbun\t\]ire a
administra]iei locale
Ast\zi, Prefectura Ia[i, `n colabo-
rare cu Unitatea Central\ pentru
Reforma Administra]iei Publice
din cadrul Ministerului
Internelor, va organiza conferin]a
jude]ean\ de lansare a proiectu-
lui „Fondul de Modernizare pen-
tru Administra]ia Public\
Local\“. Proiectul, `n valoare de 9
milioane de euro, are ca obiectiv
continuarea implement\rii re-
formei administra]iei publice `n
domeniul descentraliz\rii [i
deconcentr\rii. „Fondul de Mo-
dernizare are ca scop cre[terea
calific\rii personalului specializat
de la nivelul colectivit\]ilor locale
`n gestionarea serviciilor publice.
De asemenea, este vizat\ [i intro-
ducerea de noi instrumente, pro-
ceduri [i mecanisme care s\ duc\
la `mbun\t\]irea gestion\rii fon-
durilor la nivel local [i, mai ales,
a managementului serviciilor
publice“, a declarat Emanoil
Arhip, purt\torul de cuv=nt al
Prefecturii Ia[i. (S.D.)
12 Miercuri, 4 iulie 2007
PE SCURT
Rom=nia vrea
performan]\ la
Europenele de rugby `n 7
Na]ionala de rugby `n 7 a
Rom=niei a intrat `n cantonament
pentru a preg\ti turneul final al
Campionatului European de rugby
in 7. Antrenorul Daniel Neaga are
ceva probleme de lot `nc\ din
prima zi, Claudiu Dumitru (Farul),
Mugurel S=rbu [i Dan Vlad
(Steaua) fiind anun]a]i accidenta]i
dup\ turneul de la Cluj, din campi-
onatul intern, dar se va `ncerca re-
cuperarea lor `n zilele urm\toare.
Ceilal]i componen]i ai lotului tri-
color sunt Daniel Carpo, Stelian
Burcea, Vasile Ghioc, Florin
Vlaicu, Valentin Calafeteanu,
Alexandru Marin, C\t\lin Nicolae,
{tefan Ciuntu, C\t\lin Dasc\lu,
Ciprian C\plescu. ~n aceast\
s\pt\m=n\ s-a anun]at [i compo-
nen]a grupelor Campionatului
European de rugby `n 7, turneul fi-
nal fiind programat la Moscova, `n
Rusia, `n zilele de 7 [i 8 iulie.
„Stejarii“ au adversari puternici `n
lupta pentru cucerirea unei
medalii, pentru urcarea pe podium
lupt=nd din prima grup\ prelimi-
nar\ [i Fran]a, Rusia, Germania,
Polonia [i Andorra. {i cea de-a
doua grup\ este c=t se poate de
puternic\, Italia, Georgia, Spania,
Ucraina, Republica Moldova [i
Lituania fiind forma]iile care vor
lupta [i ele pentru un loc c=t mai
sus `n ierarhia final\.
~n prima zi a competi]iei, pe 7
iulie, `n meciurile din grupe, pro-
gramul na]ionalei noastre se
prezint\ astfel: Germania –
Rom=nia (ora 12.40), Rom=nia -
Andorra (ora 14.00), Fran]a -
Rom=nia (ora 16.40) [i Rom=nia -
Polonia (ora 18.00). A doua zi, pe
8 iulie, de la ora 10.40, Rusia va
`nt=lni Rom=nia, `n ultimul meci
din grup\. (D.T.)
Rednic a renun]at
la trei juc\tori
Mircea Rednic, antrenorul princi-
pal de la Dinamo Bucure[ti, a de-
cis s\ renun]e la serviciile a trei
juc\tori Stanici, Codreanu [i
Mendy, care nu vor face de-
plasarea `n cantonamentul din
Austria, `n perioada 4 - 21 iulie.
~n zilele urm\toare va fi stabilit [i
viitorul lor. „Lui Mendy i-am g\sit
deja echip\ in Liga I. Sunt
mul]umit de prima parte a
preg\tirii, dar de-abia acum
urmeaz\ greul“, a spus Rednic.
Dup\ cum informeaz\ site-ul ofi-
cial al grup\rii din {oseaua
„{tefan cel Mare“, tehnicianul di-
namovist a mai declarat c\ Ze
Kalanga urmeaz\ s\ vin\ ast\zi
la echip\ [i apoi pleac\ `n Austria.
Atacantul Florin Bratu a comen-
tat programul competi]ional pe
care `l va avea Dinamo `n acest
sezon, cu ultimele trei etape grele,
c=nd dinamovi[tii vor `nt=lni pe
Steaua [i Rapid. a
O]elul debuteaz\
`n Intertoto s=mb\t\,
la Sarajevo
Meciul de fotbal Slavia Sarajevo -
O]elul Gala]i, programat `n prima
man[\ a turului II din Cupa
UEFA Intertoto, va avea loc
s=mb\t\, 7 iulie, de la ora 21.15,
ora Rom=niei. Partida va fi trans-
mis\ integral de Radio Rom=nia
Actualit\]i, infomeaz\ clubul
g\l\]ean. Trebuie precizat faptul
c\ exist\ negocieri `ntre o televi-
ziune din Rom=nia [i cea din
Sarajevo, care de]ine drepturile
de televizare, pentru ca partida
s\ poat\ fi vizionat\ [i `n ]ar\.
Lotul echipei FC O]elul va pleca
spre Bosnia-Her]egovina vineri,
`n jurul orei 14.00, cu o curs\
charter [i va fi cazat la hotelul
„Exclusive“ din Sarajevo, situat la
3 km de stadionul „Olympic Asim
Ferhatovic Hase“ [i la 5 km de
aeroport. a
~napoi la munc\
a Dup\ un cantonament istovitor, urmat de dou\ zile
libere, juc\torii Politehnicii Ia[i au revenit asear\ la antrenamente,
`n Copou a Pentru ie[eni urmeaz\ o perioad\ de meciuri
amicale, `n aceast\ s\pt\m=n\ Poli av=nd ca adversari
echipele FC Boto[ani, FCM Bac\u [i Laminorul Roman a
de Narcis POHOA}|
Doar dou\ zile au avut
la dispozi]ie elevii lui Ionu]
Popa pentru odihn\, dup\
cele aproape dou\ s\pt\-
m=ni istovitoare din can-
tonamentul de la C=mpu-
lung Moldovenesc. Bogdan
Onu] [i compania s-au re-
unit asear\ t=rziu, `n Co-
pou, de la ora 20.00, sub co-
manda antrenorului Ionu]
Popa. Singura noutate a
fost un s=rb de 23 de ani,
mijloca[, sosit pentru a da
probe prin intermediul im-
presarului Florin Iacob.
De[i a fost dezam\git de
canadianul Marc Chabot,
francezul Victorino Fortes
[i argentinianul Leonardo
Abalsamo, to]i trei d=nd
Programul turului Ligii 1 la fotbal, edi]ia 2007-2008:
Etapa 1 (28 iulie)
Universitatea Craiova - Fa-
rul Constan]a
Steaua Bucure[ti - Ceahl\ul
Piatra Neam]
Gloria Buz\u - Dinamo Bu-
cure[ti
Dacia Mioveni - Rapid Bucure[ti
FC Vaslui - UT Arad
Universitatea Cluj - Pandu-
rii Tg. Jiu
Gloria Bistri]a - Unirea Urziceni
O]elul Gala]i - CFR Cluj
Poli Timi[oara - Poli Ia[i
Etapa a 2-a (4 august)
Farul - Steaua
Ceahl\ul - Gloria Buz\u
Dinamo - FC Vaslui
UTA - Dacia Mioveni
Unirea Urziceni - „U“ Cluj
Rapid - Gloria Bistri]a
Pandurii - O]elul
CFR Cluj - Poli Timi[oara
Poli Ia[i - „U“ Craiova
Etapa a 3-a (11 august)
Craiova - CFR Cluj
Steaua - Poli Ia[i
Buz\u - Farul
Bistri]a - UTA
Mioveni - Vaslui
„U“ Cluj - Rapid
O]elul - Urziceni
Timi[oara - Pandurii
Ceahl\ul - Dinamo
Etapa a 4-a (18 august)
Vaslui - Bistri]a
Farul - Ceahl\ul
Dinamo - Mioveni
UTA - „U“ Cluj
Urziceni - Timi[oara
Rapid - O]elul
Pandurii - Craiova
CFR Cluj - Steaua
Poli Ia[i - Buz\u
Etapa a 5-a (25 august)
Craiova - Urziceni
Steaua - Pandurii
Buz\u - CFR Cluj
Bistri]a - Mioveni
„U“ Cluj - Vaslui
O]elul - UTA
Timi[oara - Rapid
Farul - Dinamo
Ceahl\ul - Poli Ia[i
Etapa a 6-a (1 septembrie)
Vaslui - O]elul
Mioveni - „U“ Cluj
Dinamo - Bistri]a
SPORT
Locuri frunta[e pentru scrimerii rom=ni la Europene
În cadrul Campionate- niolul Jorge Pina, cu onorant loc 5. Rom=nul Indrei pe locul 28. Au con-
lor Europene de scrim\ de scorul de 15-11. Rare[ Dumitrescu s-a cla- curat 51 de floretiste.
la Gand (Belgia), scrime-
rul român Mihai Covaliu
În final\, Jorge Pina a
dispus clar, cu 15-7, de ru-
sat pe locul 13, iar Con- Scrimerii rom=ni au
[anse la medalii [i `n
stantin Sandu doar pe lo-
(30 ani) a ob]inut medalia sul Aleksei Iakimenko. ~n- `ntrecerea pe echipe, acolo
cul 30. La feminin, Cris- unde Covaliu, Zalomir et
de bronz în concursul indi- tr-un concurs la care au
vidual de sabie, fiind în- participat 50 de sabreri, tina Ghi]\ s-a clasat pe lo- comp. sper\ [i ei la un loc
cul 5, Cristina Stahl pe
vins în semifinale de cel ce ie[eanul Florin Zalomir pe podium, dar [i la proba
a cucerit, în cele din urm\, (26 ani, `n prezent la locul 15, Daniela T\nase individual\ feminin\ de
titlul continental, spa- Dinamo) s-a clasat pe un pe locul 23, iar Corina spad\. (D.T.)
probe `n cantonament, teh- cu Dun\rea Gala]i, cel mai
nicianul ie[ean sper\ `n probabil pe 11 iulie, `n Co-
continuare s\ g\seasc\ un pou, oficialii ie[eni anun-
„stranier“ care s\ cores- ]=nd c\ studiaz\ `n aceste
zile posibilitatea particip\-
pund\ cerin]elor sale. „Am
testat trei str\ini, dar nici rii la un turneu interna-
]ional amical la Chi[in\u.
unul nu m-a convins. Poate
acest s=rb va fi mai val-
oros. A[tept s\-l testez `n Opinii `mp\r]ite dup\
meciurile amicale din
aceast\ s\pt\m=n\“, a de- tragerea la sor]i a
clarat Ionu] Popa. meciurilor
Altfel, ie[enii vor sus]ine c\m la `nceput [i unde, a- fost reprezentat\ la trage-
`n aceast\ s\pt\m=n\ trei Pre[edintele Sorin Boca cas\ sau `n deplasare. Ori- rea la sor]i de c\pitanul
partide de verificare, dup\ este de p\rere c\ tragerea cum trebuie s\ juc\m cu Bogdan Onu].
cum urmeaz\: ast\zi, la la sor]i a meciurilor turului toate echipele. Important Antrenorul Ionu] Popa
Vorona, cu FC Boto[ani, de Ligii 1 efectuat\ la sediul este cum treci peste aceste este de alt\ p\rere, opin=nd
la ora 18.00, vineri, `n Co- LPF nu a fost cu ghinion meciuri [i unde te situezi la c\ sor]ii nu au fost de partea
pou, cu FCM Bac\u, tot de pentru echipa sa. „Nu final, c=nd tragi linie. {i forma]iei sale. „Avem un
la ora 18.00, [i duminic\, de m-am g=ndit `nainte de tra- mai e un aspect, important program greu, pentru c\
la ora 11.00, cu Laminorul gere ce adversari am vrea e s\ nu ne p\str\m num\- trebuie s\ juc\m `n primele
Roman, tot la Ia[i. `n primele etape sau ce ar fi rul de ordine tras de Onu] runde cu adversari puter-
Poli Ia[i va mai disputa de evitat. Mie personal `mi la tabela Berger, num\rul nici, care trag la titlu, `n de-
un test s\pt\m=na viitoare, este indiferent cu cine ju- 18“, a spus Boca. Poli Ia[i a plasare“, spune Popic\. a
UTA - Timi[oara Bistri]a - Buz\u
Urziceni - Steaua Mioveni - Ceahl\ul
Rapid - Craiova „U“ Cluj - Steaua
Pandurii - Buz\u O]elul - Craiova
CFR Cluj - Ceahl\ul Dinamo - Timi[oara
Poli Ia[i - Farul UTA - Poli Ia[i
Etapa a 7-a (15 septembrie) Urziceni - Pandurii
Craiova - UTA Rapid - CFR Cluj
Steaua - Rapid Etapa a 13-a (31 octombrie)
Buz\u - Urziceni Craiova - Timi[oara
„U“ Cluj - Bistri]a Steaua - O]elul
O]elul - Mioveni Buz\u - „U“ Cluj
Timi[oara - Vaslui Farul - Mioveni
Farul - CFR Cluj Ceahl\ul - Bistri]a
Ceahl\ul - Pandurii Urziceni - Dinamo
Poli Ia[i - Dinamo Pandurii - Rapid
Etapa a 8-a (22 septembrie)
Vaslui - Craiova
CFR Cluj - UTA
Poli Ia[i - Vaslui Claudiu Ionescu va fi
Bistri]a - O]elul Etapa a 14-a (3 noiembrie)
Mioveni - Timi[oara
Dinamo - „U“ Cluj
Craiova - Dinamo
Vaslui - CFR Cluj
transferat la Buz\u
UTA - Steaua Bistri]a - Farul a „Buzoienii m-au anun]at c\
Urziceni - Ceahl\ul Mioveni - Poli Ia[i
Rapid - Buz\u „U“ Cluj - Ceahl\ul vor pl\ti suma cerut\ de
Pandurii - Farul O]elul - Buz\u
CFR Cluj - Poli Ia[i Timi[oara - Steaua noi, 50.000 de euro. ~n propor]ie
Etapa a 9-a (29 septembrie) UTA - Pandurii de 95%, juc\torul este al
Craiova - Mioveni Rapid - Urziceni
Steaua - Vaslui Etapa a 15-a (10 noiembrie) Gloriei“, spune pre[edintele
Buz\u - UTA Steaua - Craiova
O]elul - „U“ Cluj Buz\u - Timi[oara ie[enilor, Sorin Boca a
Timi[oara - Bistri]a Farul - „U“ Cluj
Farul - Urziceni Ceahl\ul - O]elul Dup\ `ndelungi taton\ri [i negocieri, con-
Ceahl\ul - Rapid Dinamo - Rapid ducerile cluburilor Poli Ia[i [i Gloria Buz\u
CFR Cluj - Dinamo Urziceni - UTA
Poli Ia[i - Pandurii Pandurii - Vaslui
s-au `n]eles `n privin]a sumei de transfer a
juc\torului Claudiu Ionescu la forma]ia din
Etapa a 10-a (6 octombrie) CFR Cluj - Mioveni Cr=ng, nou promovat\ `n Liga 1. De[i la un
Vaslui - Gloria Buz\u Poli Ia[i - Bistri]a moment dat au anun]at c\ nu pl\tesc mai
Bistri]a - Craiova Etapa a 16-a (24 noiembrie)
Mioveni - Steaua Craiova - Buz\u mult de 35.000 de euro pentru mijloca[ul
ie[ean, oficialii buzoieni au acceptat `n cele
„U“ Cluj - Timi[oara Steaua - Dinamo
Dinamo - O]elul Vaslui - Urziceni din urm\ condi]iile financiare impuse de c\-
tre ie[eni. Pre[edintele Politehnicii, Sorin Bo-
UTA - Ceahl\ul Bistri]a - CFR Cluj
Urziceni - Poli Ia[i Mioveni - Pandurii ca, a precizat c\ Gloria va pl\ti suma solici-
tat\ - 50.000 de euro, `n dou\ tran[e, urm=nd
Rapid - Farul „U“ Cluj - Poli Ia[i
Pandurii - CFR Cluj O]elul - Farul ca `n c=teva zile `n]elegerea s\ fie oficializat\.
Etapa a 11-a (20 octombrie) Timi[oara - Ceahl\ul „Claudiu a avut acceptul nostru s\ fac\ de-
Craiova - „U“ Cluj UTA - Rapid
plasarea cu Gloria, la Kaprun, `n Austria. Nu
Steaua - Bistri]a Etapa a 17-a (1 decembrie) avea rost s\ ]inem juc\torul acas\, s\ piard\
Buz\u - Mioveni Buz\u - Steaua
preg\tirea, pentru c\ aceste acumul\ri sunt
Timi[oara - O]elul Farul - Timi[oara foarte importante pentru turul de campionat.
Farul - UTA Ceahl\ul - Craiova
Buzoienii m-au anun]at c\ sunt dispu[i s\
Ceahl\ul - Vaslui Dinamo - UTA pl\teasc\ suma pe care noi am solicitat-o,
Pandurii - Dinamo Urziceni - Mioveni
CFR Cluj - Urziceni Rapid - Vaslui 50.000 de euro, acum r\m=ne doar s\
Poli Ia[i - Rapid Pandurii - Bistri]a `ntocmim actele, dup\ ce Gloria revine `n
Etapa a 12-a (27 octombrie) CFR Cluj - „U“ Cluj ]ar\. ~n propor]ie de 95% Ionescu este al
Vaslui - Farul Poli Ia[i - O]elul Buz\ului“, a declarat Sorin Boca. (N.P.)

Probleme acustice la nou-n
n\scu]i [i sugari
Din categoria sindroamelor
acustice fac parte surditatea [i
surdo-mutitatea, acufenele
de dr. Doina
DUMITRIU
Surditatea reprezint\
greutatea sau imposibili-
tatea de percepe sunetele
[i de a `n]elege graiul ar-
ticulat. ~n func]ie de mo-
mentul producerii, de tip,
de grad [i de uni- sau bi-
lateralitatea acesteia,
sc\derea sau absen]a au-
zului se poate `nso]i la co-
pii de `nt=rzieri sau tul-
bur\ri, care pot ajunge
p=n\ la surdo-mutism.
Surditatea copilului
poate ap\rea prenatal,
(senza]ia de zgomot `n urechi) [i,
mai rar la copii, hipoacuziile [i
paracuziile.
intranatal sau postana-
tal, dup\ momentul `n
care factorul patogenic a
ac]ionat asupra aparatu-
lui cardiovascular. ~n via-
]a intrauterin\ se pot
produce aplazii sau dis-
morfii ale urechii, nervi-
lor sau centrilor auditivi,
urmate de surditate de
cauze genetice sau embri-
onare, prin diverse noxe
exercitate asupra femeii
gravide, mai ales `n pri-
mele trei luni de sarcin\.
Alte cauze sunt trauma-
tismele, infec]iile (sifili-
sul, rubeola, toxoplasmo-
za), iradia]ii ionizante. ~n
POR}IA DE S|N|TATE
timpul na[terii, urechea
poate fi afectat\ prin
traumatismul obstetrical
(contrac]ii prelungite, a-
plicarea de forceps, com-
presiunea cordonului), ca-
re poate determina hemo-
ragii intracraniene, cu
caracter compresiv, frac-
turi labirintice sau prin
anorexie neonatal\. Du-
p\ na[tere, sc\derea sau
pierderea auzului pot fi
provocat\ de: lipsa de igi-
en\ a mediului ambiant
al copilului, inflama]ia di-
verselor segmente ale
urechii, infec]ii ale siste-
mului nervos central sau
ale foselor nazale.
Alte cauze ale sc\derii
sau pierderii auzului du-
p\ na[tere sunt: intoxica-
]iile endogene (diabet, ca-
ren]e `n s\ruri minerale
de K, Na, Ca) sau exoge-
ne, cu oxid de carbon, cele
medicamentoase (strep-
tomicina sau prin supra-
dozarea oric\rui medica-
ment). Tot aici sunt inclu-
se traumatismele cranie-
ne, parazitozele intesti-
nale, tumori ale urechii.
Cum poate fi
depistat\ boala
Surditatea poate fi de-
pistat\ mai u[or sau mai
greu `n func]ie de v=rsta
la care s-a produs. ~n
leg\tur\ cu v=rsta, surdi-
tatea la sugar [i la copilul
mic poate r\m=ne mult
timp nedepistat\, dac\
nu exist\ leziuni vizibile
(malforma]ii, inflma]ii
sau tumori ale urechii ex-
terne) sau dac\ nu exist\
posibilitatea efectu\rii
unei electrocohleografii
sau chiar a unei audiome-
trii intrauterine. ~n aces-
te cazuri, doar suprave-
gherea atent\ din partea
p\rin]ilor [i `nt=rzierea
apari]iei vorbirii poate a-
trage aten]ia asupra de-
ficitului auditiv. La copiii
mai mari, intra]i deja `n
colectivitate, sc\derea
auzului devine evident\
`n special dac\ este bila-
teral\. Dup\ intensitate,
sc\derea de auz poate fi
u[oar\, cu perceperea su-
netelor p=n\ la 30 de
decibeli, moderat\, `ntre
30-50 decibeli, accentua-
t\, `ntre 50-90 decibeli,
sau total\ (Cofoza).
~n ceea ce prive[te ti-
pul de surditate, acesta
variaz\ cu localizarea lez-
iunii la aparatul de trans-
misie sau la cel de per-
cep]ie, asocierea leziu-
nilor produc=nd o surdi-
tatea mixt\.
Diagnostic
dificil pentru copiii
cu v=rst\ mic\
Surdit\]ile accentuate,
bilaterale [i precoce se
`nso]esc totdeauna de di-
verse tipuri [i grade de
tulbur\ri de vorbire ([i
scris), care pot varia de la
pronun]area sau scrierea
defectuoas\ p=n\ la mu-
titatea total\ (surdo-mu-
tism), iar aceasta poate
produce, la r=ndul ei, o
insuficient\ dezvoltare a
intelectului copilului. Din
cauza sc\derii sau ab-
sen]ei auzului [i difi-
cult\]ii exprim\rii, copi-
lul surd se integreaz\
greu `n colectivitate, de-
vine timid, retras, indife-
rent sau agresiv, de aceea
se impune educarea [i in-
struirea lor cu o deosebi-
t\ r\bdare [i bun\voin]\
din partea anturajului [i
internarea lor `n gr\dini-
]e [i [coli generale la
v=rsta indicat\.
Diagnosticul de surdi-
tate este cu at=t mai difi-
cil cu c=t v=rsta copilului
este mai mic\. ~n elabo-
Miercuri, 4 iulie 2007 13
SFATUL ZILEI
Sfaturi utile
pentru
`ntre]inerea
unghiilor
Unii dintre noi igno-
r\ cu des\v=r[ire un-
ghiile, al]ii le acord\ a-
ten]ie maxim\. Impor-
tant este s\ arate `ngri-
jite [i s\ evita]i „facto-
rii“ care le pot d\una.
Iat\ c=teva sfaturi care
v\ ajut\ s\ v\ men]i-
ne]i unghiile s\n\toase:
- aten]ie la obiectele
ascu]ite, care pot cauza
ag\]area [i ruperea
unghiilor;
- nu folosi]i unghiile
Dr. Doina Dumitriu, pentru diverse `ntre-
medic primar buin]\ri, precum des-
medicin\ de familie facerea cutiilor, a
scrisorilor, etc;
rarea unui diagnostic co- - nu aplica]i `nt\ritor
rect este necesar\ colabo- sau aceton\ foarte des,
rarea `ntre un orelist, ra- deoarece ace[ti agen]i
pot decolora unghiile [i
diolog, logoped, neuropsi-
le fac mai fragile;
hiatru.
- nu `ncerca]i s\ `n-
Tratamentul surdit\]ii locui]i beneficiile unei
infantile are trei compo- diete echilibrate cu su-
nente: restabilirea inte- plimentele de calciu.
grit\]ii anatomice [i func- Nu are efecte pozitive
]ionale a aparatului acus- asupra s\n\t\]ii unghi-
tico-vestibular, folosirea ilor;
- dup\ ce a]i `nde-
la maximum a resturilor
auditive [i educarea vor- p\rtat oja cu aceton\
folosi]i o crem\ hidra-
birii.
tant\ pentru a preveni
Profilaxia surdit\]ii co- posibilele irita]ii cauza-
piilor, la `ndem=na oricui, te de aceton\;
const\ `ntr-o corect\ igie- - nu v\ l\sa]i unghiile
n\ general\ [i auricular\ s\ creasc\ foarte lungi,
[i `n prevenirea [i trata- deoarece este mult mai
mentul precoce [i corect al posibil s\ se rup\;
bolilor urechii. O aten]ie - nu `mpinge]i cuti-
deosebit\ trebuie acordat\ culele p=n\ la limit\, ci
prevenirii surdit\]ii infan- t\ia]i numai partea cu-
ticulei de peste unghie;
tile de igiena medica- - nu trage]i de pieli-
mentoas\. Pentru aceasta ]ele din jurul unghiilor,
se va evita pe c=t posibil ci t\ia]i-le cu o forfecu-
administrarea la gravid\ ]\ [i dezinfecta]i-le da-
[i copil a unor me- c\ s=ngereaz\;
dicamente, cum ar fi strep- - evita]i s\ folosi]i in-
tomicina, gentamicina. strumentele ascu]ite
Foarte important este pentru cur\]area un-
a se evita iradia]iile `n ghiilor;
- nu ignora]i unghiile
scop diagnostic sau tera- care se `ngroa[\ (poate
peutic `n primele luni de fi semn de infec]ie fun-
sarcin\, precum [i trau- gic\). (sursa:www.top-
matismele pre-, intra-, sanatate.ro)
postnatale. a

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

Centrul Medical „Providen]a“ PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei FII TARE, F|R| T|RIE!

Oferim gratuit urm\toarele servicii:
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG); „ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ Spirometrii; „ evaluare psihologic\;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii; „ informa]ii utile [i sfat profesionist;
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii. „ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
II. Servicii medicale paraclinice: „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ „ tabere terapeutice.
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie); Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
„ Radiografii (toate tipurile); metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe: ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii; Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee,
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n; Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
„ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto. afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere. adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical: este regula de aur a Centrului nostru.
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; Mail: centrulsfnicolae@Yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 4 iulie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00 Actualitatea:

Actualitatea
18.00 Actualitatea:
Actualitatea
18.00
A
Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05
4 1 6
4 7 8 9 6 2 3 1 5
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

6 3 5 4 1 8 9 7 2 7 8 2 1 9
9 1 2 5 7 3 6 8 4
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 1 2 4 6 8 9 5 3 7 Aritmogriful este un gen enigmistic
de la 1 la 9. Jocul a fost 3 5 9 1 4 7 8 2 6 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 10 1 11 3 12 4 1
lansat [i pe Internet [i s-a 7 8 6 3 2 5 4 9 1 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 5 4 3 2 9 1 7 6 8 totdeauna aceea[i cifr\.
tele Unite, Noua Zeeland\
[i Croa]ia, iar `n Marea
8 6 1 7 3 4 2 5 9 Careurile sunt `ntocmite 4
2 9 7 8 5 6 1 4 3 de dl. Valentin PAS|RE
Rezolvarea careului din num\rul de ieri

Britanie este deja consi-

derat un fenomen. Com-
pleta]i careul de 81 de 3 5 9 13 5 11
p\tr\]ele cu cifre cuprinse I I H S
`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t 4 8 2 6 E C P E U L B
nici o cifr\ s\ nu apar\ de
1 4 1 13 6 7 5
dou\ ori pe acela[i r=nd T O O V L O E
sau pe aceea[i coloan\. 1 A I A C H I N T B
Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
9 2 5
7
7 8 C N R I T I E B
iar fiecare careu trebuie A E I T O N L
s\ con]in\ cifrele de la 1 Pornind de la numele Sf. ... († 723), `n Calendarul Ortodox, de
la 9, la fel, o singur\
6 9 T I R ast\zi, 4 iulie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus [i
ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
dat\. (Solu]ia 4 2 7 8 (Solu]ia careului al\turat `n num\rul de m=ine )
c a r e u l u i al\turat ` n
n u m \ r u l d e m=ine) 1 3 2

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 09:00 Lec]ia de [tiin]\ 10:00 Remix (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Clona (r)
07:30 TeleMatinal 09:30 Jurnalul Euronews 11:00 Aparatul de filmat - Martor al 07:00 Diminea]a devreme 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
10:00 Ne vedem la TVR! (r) 09:45 Or\[elul nostru drag istoriei (r) Cu: Cristina Cioran, Daniel 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 C\p[une cu zah\r
11:00 Hello, Goodbye! (r) Cu: Molly Ringwald 12:00 Jurnal cultural Cu: Janne Cooper, Doug Cu: Joan Catarre
Capatos
11:30 Deliciile buc\t\riei 10:10 Plaja lui M\ru]\ 12:30 Fleetwood Mac: Unbroken Davidson, Melody Thomas 10:15 Gitanas
12:00 Poirot 09:00 ~n gura presei (r) Scott, Eric Braeden Cu: Ana de la Reguera
12:00 Nocturne (r) Chain (r)
12:50 Integrame dup\ integrare 13:00 Spellbinder: O lume nou\ 10:00 Concurs interactiv 10:00 Fantomas `n ac]iune (r) 12:30 Inocen]\ furat\
14:00 Clio magazin (r)
13:00 Hannah Montana 13:30 ABC... de ce? 11:00 V.I.P. (comedie, Cu: Jean Marais) Cu: Camila Sodi
14:00 Teleshopping 14:30 Colec]ia design (r)
13:30 Desene animate: Disney Cu: Pamela Anderson, 11:45 Z=mbi]i, v\ rog 13:30 Prizoniera
14:30 Rom=nia underground 15:05 Muzica - Opere complete
14:00 Jurnalul TVR Natalie Raitano 12:15 Emmerdale - Afaceri de Cu: Gabriela Spanic,
15:00 ~mpreun\ `n Europa! 16:00 Identit\]i (r) Mauricio Islas
15:00 Teleshopping 12:00 Vocea inimii (r) familie (dram\, Cu:
16:00 Jurnalul TVR 16:30 Scrisori francofone (r) Elisabeth Estensen) 15:30 R\zbunarea Victoriei
15:30 Oameni ca noi
16:00 Bagaj pentru Europa 16:20 Descoper\ rom=nii 17:00 Nocturne 13:00 Observator 13:00 {tirile PRO TV Cu: Sonya Smith
17:00 Isabel, `n c\utarea iubirii 16:30 Autostrada TVR 18:55 Jurnal cultural Cu: Simona Gherghe 13:45 Cascadorul 17:30 Pove[tiri adev\rate
17:50 Patrula de mediu 18:00 Jurnal regional 19:00 Muzica - Opere complete (r) 13:45 Opt reguli simple (comedie, Cu: Burt Vremea de Acas\
18:00 Justi]ie militar\ (dram\, 18:30 Replay 20:00 Fanfara lui Hill Reynolds, Sally Field, Jan- 18:30 Betty cea ur=t\
19:00 Bugetul meu
14:15 Familia Reagan
Cu: David James Elliott) (comedie, Cu: Matthew Michael Vincent) Cu: Ana Maria Orozco,
19:30 Campionatul de comedie (ultima parte) Jorge Enrique Abello
19:00 Jurnalul TVR Broderick, Kristin 16:00 T=n\r [i nelini[tit
Cu: Mihai Constantin 20:00 Celebrit\]ile timpului t\u Cu: James Brolin Cu: Janne Cooper 19:30 Tequila cu suflet de femeie
Chenoweth, Victor Garber)
20:20 Poporul zice! 20:10 Farmece (ac]iune, 16:00 Observator Cu: Angélica Rivera,
Cu: Shannen Doherty) Remake al filmului din 1962 al 17:00 {tirile PRO TV
20:55 Ochiul magic (r) lui Marton DaCosta, care a Cu: Simona Gherghe Eduardo Yáñez
21:00 Ora de [tiri 17:45 Mesaje de dincolo (dram\,
21:50 Neveste disperate ecranizat spectacolul de mare Cu: Jennifer Love Hewitt, 20:30 Numai iubirea
22:10 Fitzgerald succes de pe Broadway. Harold
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Cu: Alexandru Papadopol
Cu: Teri Hatcher Cu: Cristian Andrei Aisha Tyler, David Conrad)
(dram\, Cu: Jeremy Irons, Hill e un escroc simpatic, care 21:45 Zorro
22:45 Jurnalul TVR Sissy Spacek, Neve `ncearc\ s\-i conving\ pe 18:50 {tirile PRO TV
19:00 Observator Cu: Marlene Favela,
23:20 R\zbunarea pistolarului Campbell, Shannon locuitorii din River City c\ 20:30 Pasiune fatal\
Cu: Sandra Stoicescu, Christian Meier
(western, Cu: Leonardo Lawson, Kathleen Munroe) poate pune pe picioare o fan- (dram\, Cu: Victoria Pratt,
Pieraccioni, Harvey Keitel) far\ de copii, `n vreme ce in- Lucian M`ndru]\ 22:45 Pove[tiri de noapte
Dup\ o via]\ plin\ de succese, Chris Kramer, William B.
Doctorul Lowen tr\ie[te de dar [i de lupte cr=ncene, cu al- ten]ia lui e de a-[i `nsu[i banii Davis) Cu: Cabral, Mircea Solcanu
20:30 Ziua judec\]ii
c=nd se [tie `n Vestul S\lbatic, coolul, propriii demoni [i schi- str=n[i `n acest scop de la 23:15 Clona
recunoscut pentru violen]a [i zofrenia so]iei, F. Scott Fitzge- cet\]enii de bun\ credin]\. Cu: Dan Negru 22:30 {tirile PRO TV
Cu: Giovanna Antonelli
spiritul revansard al multora rald e pe cale s\ scrie ultimul
22:10 Zodiac (r) 23:00 Observator 23:00 CSI: New York
dintre locuitori. Dar Lowen s\u roman, cel care va deveni 00:15 Prizoniera (r) a
„Ultimul magnat“. Dar al Doi- 22:30 Jurnal cultural 00:15 C\l\torii `n necunoscut
este total `mpotriva violen]ei. Cu: Andreea Berecleanu,
Re`ntoarcerea tat\lui s\u, un lea R\zboi Mondial bate la u[\ 01:10 Omul care aduce cartea
23:00 Spectacol de oper\ (r) Andrei Zaharescu
cunoscut pistolar, `i va da [i speran]ele unei lumi `ntregi
par s\ se risipeasc\. {i, 01:55 Jurnal cultural (r) 00:00 V.I.P.
01:15 {tirile Pro Tv Legend\:
multa b\taie de cap medicu- 02:30 Jugaru Shukaru (r)
lui, pentru c\ pe urmele tat\- totu[i... 02:10 Muzica - Opere complete (r) Cu: Pamela Anderson, 03:00 Icstrim TiVi (r) [tiri
lui se afl\ un periculos crimi- 00:05 Colec]ionarul de suflete
nal, al\turi de banda lui. 03:00 Nocturne (r) Natalie Raitano, Molly 03:30 Vedere de pe bloc (r) film artistic
01:05 Or\[elul nostru drag (r)
01:10 Justi]ie militar\ (r) a 01:35 S=nge nevinovat (r) a 04:45 Identit\]i (r) a Culver, Angelle Brooks a 04:30 C\l\torii `n necunoscut (r) a
 TIMP LIBER Miercuri, 4 iulie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
ANGAJ|RI Opera Na]ional\ Rom=n\ - ~nchiderea c\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
stagiunii 2006-2007
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei organizeaz\ concurs
pentru ocuparea postului de desenator tehnic. Dosarele se
depun p=n\ la data de 15 iulie 2007 la secretariatul Centrului
Eparhial Ia[i [i trebuie s\ con]in\: CV, act de studii,
M=ine, 5 iulie, la Terasa Hotel Ciric -
„Muzica pe ape“, concert extraordinar `n
aer liber, organizat de Opera Na]ional\
Român\ Ia[i [i Complexul Hotelier
VAR| ROMAN|
recomandare de la preotul paroh. Rela]ii suplimentare la Ciric, cu participarea soli[tilor: Mihaela Ziua I - 27.07.2007: Plecare Muzeul Vatican - Sf. Ignatie,
telefon: 215.454, dl. Negoi]\. Gr\jdeanu, Maria Macsim-Grierosu, ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Fontanella Trevi (eventual,
Laura Magdalena Scripcaru, Cristina Oradea; Pia]a del Quirinale Sf. Andrea
Simionescu Sandu, Elena Buzatu, Geor- Ziua a II-a a - 28.07.2007: din Quirinale S. Carlo alle
S.C. angajeaz\ [oferi profesioni[ti C; E pentru camion cu ge Cojocariu, Adrian Ionescu, Ciprian Budapesta. Vizitarea obiec- Quattro Fontane, Aba]ia Sf.
remorc\ CITIR pentru Norevegia - salariu 2500 E/lun\. Limba Marele, Ricardo Nori, Cristian Waks. tivelor din Viena (Catedrala Nilo din Grottaferrata, Castel
La flaut: C\t\lin Simerea. Orchestra [i „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Gandolfo, Forumul Imperial,
englez\ obligatorie. Rel. la tel: 0752.971.247.
corul Operei. Prezentarea concertului: Palatul imperial, Prim\ria, Columna lui Traian, Sf. Cosma
Vasilica Stoiciu-Frunz\ [i Eduard Parlamentul) - seara; [i Damian, Forum Romanum,
VÂNZ|RI Sveatchevici. Conducerea muzical\: Ziua a III-aa - 29.07.2007: S. Maria din Cosmedin, Scala
Leonard Dumitriu. Maestru de cor - Deplasare pe ruta Viena - Santa, S. Giovanni in Fonte
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61 Venezia (Piazza San Marco,
Valeriu Gâdei, coordonare artistic\ - (Baptisterium), S. Giovanni in
m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Rela]ii la telefon 0727.772.685. Biserica San Marco, Palatul
Anda T\b\caru-Hogea. Laterano, SS. Quattro Coro-
Dogilor, Puntea Suspinelor [i nati, S. Clemente S. Croce in
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, plimbare de 1 or\ prin centrul Gerusalemme;
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal istoric al Veneziei) - Roma Ziua a X-a a - 05.08.2007:
pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404. (sosire seara); Vizitare Budapesta - Castelul
Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Buda [i Catedrala; deplasare
Ziua a IX-a a - 04.08.2007 (proo- spre Rom=nia;
V=nd pavele, diferite modele. Calitate - pre] avantajos. gram de tab\r\): Se pot vizita Ziua a XI-a
a - 06.08.2007: De-
Rela]ii la telefon 0727772522 sau 0749318930. urm\toarele obiective reli- plasare pe ruta Oradea - Ia[i.
gioase [i turistice:
- Vatican, Pia]a San Pietro, Servicii incluse: transport
CUMP|R|RI Muzeul Literaturii Române Ia[i Domul Sf. Petru (Pieta [i Ca- autocar 2* (aer condi]ionat,
Iulie: Muzeul Literaturii Rom=ne `n pela „Sf. Petru“, Mormântul Sf. scaune rabatabile, instala]ie
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii la colaborare cu Muzeul Obiceiurilor Petru [i urcare `n Cupola Do-
audio-video); 6 nop]i cazare cu
num\rul de telefon 0727.772.685. Sau schimb cu apartament Populare din Bucovina organizeaz\, `n mului), Castelul San Angelo,
Pza. del Popolo, Treptele span- mic dejun, (cazarea se va face
cu 4 camere `n municipiul Pa[cani. Rog seriozitate! Galeriile de art\ „Pod-Pogor fiul, `n Tab\ra de tineret, `n bunga-
Expozi]ia „Fragmente“ (sculptur\ [i iole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. lowuri cu aer condi]ionat); ta-
grafic\ digital\) de Geo Goidaci b\ra dispune de piscine, jacuzzi
(München). Program de vizitare: Mar]i - Luigi din Francesi, Panthéo-
nul, Sf. Eustachie, Sf. Ivo, Pia- [i este la 30 minute de centrul
duminic\ - 10.00-17.00 Romei; `n pre] este inclus\
]a Navona, Sf. Agnese din
Agone, Gianicolo (Sf. Onufrie, cazarea cu mic dejun. Cina este
Palatul Culturii Fontana Paolina, Tempietto), disponibil\ pentru 7 euro, iar
Trastevere (Sf. Maria din Tras- prânzul se poate lua `n ora[;
Muzeul de Art\ din cadrul Comple- `nso]itor de grup - preot.
xului Na]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i tevere, Sf. Crisogono, Sf. Ce-
v\ invit\ la expozi]ia „Christian Paras- cilia), Isola Tiberina (Sf. Bar-
tolomeo), Capitolul, Campo- Nu sunt incluse: taxele de
chiv - Retrospective 1977- 2007“. Expo- intrare la obiectivele turistice;
zi]ia, organizat\ la ini]iativa Muzeului santo Teuton, Sf. Pudenziana,
S. M. Maggiore, Sf. Prassede, mesele care nu sunt incluse `n
Na]ional de Art\ Contemporan\ din program; alte cheltuieli per-
Bucure[ti, va fi deschis\ spre vizitare în S. Martino ai Monti, S. Pietro
in Vincoli, Piramidele, S. Paolo sonale.
Galeria de Arta Contemporan\ din
Palatul Culturii p=n\ la sf=r[itul lunii fuori le mura, Catacombele
august, urm=nd a fi itinerat\ în Bis- (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Pre]: 295 euro ^ 190 lei
tri]a, Sibiu [i Timi[oara. Expozi]ia pre- Sebastian), Via Appia Antica,
zint\ lucr\ri de pictur\, grafic\, foto -
instala]ii, picto-obiect ce se înscriu în Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
www.ziarullumina.ro mai multe cicluri de crea]ie - din anii
1980 p=n\ în prezent. a
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
 CM
YK

16 Miercuri, 4 iulie 2007 REPORTAJ

Un centru cultural modern [i o

petrecere cu rapsozi, la Iv\ne[ti
Au venit oameni din toate cele 17 sate pe care le
num\r\ comuna. De c=nd se [tiu ei, iv\ne[tenii n-a au
avut o zi numai a lor. Anul trecut a fost prima edi]ie.
Anul acesta, `ns\, s\rb\toarea a luat o amploare de-
osebit\. S-a
a inaugurat [i s-a
a sfin]it mai `nt=i Centrul cul-
tural al comunei, dup\ care, pe stadion s-a au `ncins hore.
La s\rb\toarea iv\ne[tenilor de anul acesta au fost
prezente nume mari din muzica popular\ rom=neasc\:
Sofia Vicoveanca, Irina Loghin, Fuego, Gelu Voicu [i
Silvia Ene, fiic\ a comunei. Fanfara de la Valea Mare,
cea care a f\cut celebr\ comuna Iv\ne[ti peste hotare, [i venit la Iv\ne[ti s\-[i re- rioad\, Rom=nia trece prin-
vad\ vatra care i-a crescut. tr-o perioad\ crunt\ de se-
Fanfara „B=rl\deanca“ au `ntregit suita bucuriilor care
Dup\-amiaz\, centrul a- cet\. Irina Loghin `[i `ncheie
i-a
a provocat la joc pe ]\ranii iubitori de tradi]ie. ten]iei a devenit Baza spor- programul, pe scen\ r\m=-
tiv\, unde aveau s\ se pe- n=nd singur Fuego, care
liului Jude]ean Vaslui, care treac\ momente unice `n is- dezl\]uie bucuria tinere]ii [i
felicit\ [i `ncurajeaz\ ceea ce toria comunei. Concertul `n- a c=ntecului senin. Glasu-i
de Narcisa BALABAN s-a f\cut la Iv\ne[ti. p=n\ acum, putem spune, dari -, [i-au consacrat nume- cepe cu un program consis- cald `i `ndeamn\ pe iv\ne[-
a[a cum zice rom=nul, c\ le `n cartea de suflet a comu- tent sus]inut de „vedeta“ co- teni s\ nu uite c\ oamenii
Primeni]i de s\rb\toare, «am mutat roata din loc». Cu nei. Apoi, Fanfara „B=rl\- munei, Fanfara de la Valea sunt frumo[i prin ceea ce fac.
oamenii se tot adun\. Sosesc Diplome `n semn to]ii [tim c\ func]iile sunt deanca“, al\turi de Silvia Mare. De[i soarele nu e mai Concertul de la Iv\ne[ti
pe jos, `n c\ru]e sau ma[ini. vremelnice, iar ceea ce Ene, face s\ trepideze me- bl=nd dec=t `n alte zile, ofe- continu\ cu o suit\ din cele
A[a mul]i oameni n-am v\- de recuno[tin]\ facem, facem pentru oameni sele de veselie ca-n Moldova rind c\ldur\ mult\, oamenii mai alese c=ntece moldove-
zut pe strada principal\ a [i cei care vin dup\ noi tre- [i ve[nicie, ca la sat. „Mi-a de toate v=rstele nu pleac\ ne[ti consacrate [i interpre-
satului Iv\ne[ti poate nicio- Sub influen]a v\dit\ a de pe stadion. Pe scena `m- tate de Sofia Vicoveanca. Cu
emo]iilor, primarul `ncearc\ buie s\ p\streze [i s\ con- pl\cut. Sunt din Gala]i, dar
dat\. La ora 11.00 are loc in- tinue ceea ce am `nceput noi am p\rin]ii la Iv\ne[ti. podobit\ de covoare ]esute aceea[i ]inut\ demn\, ele-
augurarea noului Centru s\ motiveze de ce a „militat“ la r\zboi, urc\ Gelu Voicu [i gant\ [i plin\ de sobrietate,
la timpul nostru“. Mul]umiri Sunte]i foarte tari. Tine]i-o
cultural al comunei, o cl\di- pentru ca, `n mai pu]in de se `ndreapt\ c\tre Consiliul le c=nt\ spectatorilor despre doamna Sofia c=nt\ moldo-
jum\tate de an (2 februarie - tot a[a. Bravo vou\!“, scrie iubire, despre veselia rom=- venilor despre moldoveni,
re modern\ care ad\poste[- jude]ean Vaslui care a spri-
29 iunie) s\-[i adune colabo- cineva `n cartea de onoare, nulilor [i despre frumuse]ea despre horele tradi]ionale [i
te o sal\ mare de spectacole, jinit cu mare aten]ie demer-
birouri, sal\ de conferin]e, ratorii [i s\ ridice o cl\dire a inaugurat\ chiar pe 29 iunie sufletelelor lor, coboar\ apoi despre frumuse]ea satului
surile Prim\riei Iv\ne[ti de
bibliotec\, sal\ de studiu, c\rei piatr\ de temelie s-a a ob]ine, prin Ordonan]\ de 2007. To]i oamenii prezen]i printre ei, invit=ndu-i la joc, rom=nesc.
buc\t\rie dotat\ la standar- pus `n urm\ cu peste 10 ani. Guvern, fondurile necesare primesc apoi pachete cu ali- oamenii bat din palme, `n Apoi se retrage `n apla-
de europene, cabine de gar- Poveste[te c\ puterea exem- investi]iei care s-a f\cut. mente, ca `n zi de hram. spate se `ncing hore, amin- uze, pe scen\ urc\ din nou
derob\, ridicat\ `n timp plului este cea mai rele- Apoi, dup\ r=nduiala or- tindu-mi de primii ani pe- Fanfara de la Valea Mare [i,
vant\, `ntruc=t, particip=nd trecu]i la mine-n sat. u[or-u[or, s\rb\toarea curge
record.
la mai multe s\rb\tori de co-
todox\, un sobor de preo]i C=ntece despre ~n scurt timp, de scen\ se spre `ncheiere. Dl primar a
Al\turi de consilierii lo- sfin]e[te noua cl\dire, astfel
cali, de primarul comunei, mun\ care l-au impresionat, `nc=t `n mai pu]in de o or\, rom=ni apropie Irina Loghin. Oame- preg\tit [i foc de artificii la
Petru Laz\r, de viceprimarul [i-a propus s\ demareze `n ea urm=nd s\ se consume nii se `nghesuie m\car s-o ceas de sear\. Oamenii se re-
Titi Enu]\ [i de al]i invita]i, proiecte care s\ ajute dez- ceremonia de `nm=nare a 29 La s\rb\toarea de anul z\reasc\ [i apoi s\ le spun\ trag `mplini]i, cu promisi-
sunt prezen]i la inaugurare voltarea comunei Iv\ne[ti. de diplome - diplome de ce- acesta, mi-am rev\zut fo[ti celorlal]i, r\ma[i acas\, c=t unea c\ la anul ziua lor va fi
oficialit\]i jude]ene de la „Am spus atunci, c\ nu voi t\]ean de onoare, diplome profesori, fo[ti colegi, oameni de frumoas\ era Irina la [i mai frumoas\, iar pe cer
Vaslui, ca dl. Corneliu Bi- permite [i nu voi avea lini[te de onoare [i diplome de ex- c\rora de mult nu le-am mai ziua comunei lor. „Uite-o, parc\ se anun]\ o ploaie. „A
chine], pre[edintele Consi- p=n\ c=nd nu vom realiza un celen]\ - unor oameni care, adresat vreun cuv=nt. {i exact l=ng\ scen\, dar tre- fost foarte frumos. Niciodat\
liului Jude]ean, dl. Vasile centru cultural, a[a, pe m\- prin activit\]ile lor - de das- mul]i al]i fii ai comunei care buie s\ ie[i din curte s-o `n via]a mea, de c=nd sunt
Mihalachi, dl. Dumitru Bu- sura comunei noastre. Cu c\li, ingineri, cercet\tori, nu [i-au vizitat de mult\ vezi. Eu am v\zut-o“, [op- eu, [i am tr\it numai `n a-
zatu, vicepre[edin]i ai Consi- ceea ce am reu[it s\ facem poe]i, dar [i de buni gospo- vreme meleagurile natale au te[te mul]umit\ o femeie. ceast\ comun\, nu am v\zut
Urmeaz\ Irina Loghin, a- a[a ceva la noi. {i anul tre-
plauzele nu contenesc, iar cut, c=nd a sfin]it Prim\ria,
pentru mul]i, faptul c\ o a fost frumos, dar anul \sta
v\d, [i mai ales la ei acas\, e nu are egal. A fost o s\rb\-
un vis `mplinit. ~n spatele toare deosebit\ [i `i mul]u-
scenei, Sofia Vicoveanca d\ mim dlui primar. To]i arti[tii
autografe. Nu trece mult\ au fost frumo[i [i ne-au bu-
vreme [i apare Fuego. P=n\ curat“, ne spune nenea Pavel
s\ ajung\ la scen\ prime[te Micu de la Co[e[ti. Dup\ cea
ur\ri de la mul]i ani (to]i de-a doua edi]ie a Zilei co-
[tiu c\ Fuego e doar numele munei Iv\ne[ti, cu drag a[-
de scen\, numele lui fiind tept de acum `nainte s\ par-
Paul Surugiu) [i apoi `ncepe ticip la prima manifestare
un program de muzic\ po- cultural\ la Centrul mod-
pular\ al\turi de Irina Lo- ern [i deosebit pentru o co-
ghin. Toat\ lumea se simte mun\, inaugurat s\pt\m=-
bine [i uit\ c\ `n aceast\ pe- na trecut\. a

„Artistul nu trebuie s\ fie mai deranjat de soare dec=t ceilal]i“

La sf=r[itul programelor
lor, unii dintre arti[tii care
au venit de departe la Iv\-
ne[ti accept\ s\ ne spun\
c=teva cuvinte:
„M-am bucurat foarte
mult [i sunt `nc=ntat de felul
`n care am fost primit la
Iv\ne[ti. {i atunci c=nd vezi
oameni care vin cu mic cu
mare la spectacolele tale
sim]i c\ ceea ce faci nu este
`n zadar, sim]i c\ d\ruirea
de pe scen\ ajunge la sufle-
tul omului, mai ales a omu-
lui simplu, care se bucur\ cu
toat\ sinceritatea. C=nd oa-
menii se `nghesuie s\ fie
aproape de el, artistul tre-
buie s\ c=nte, nu s\-[i `n-
su[easc\ fi]e, trebuie s\ fie
ca to]i oamenii. Nu trebuie
s\ fie mai deranjat de soare
dec=t ceilal]i, nu trebuie s\
fie deranjat de c\ldur\ sau
de v=nt mai mult dec=t cei-
lal]i, trebuie s\ fie a[a cum
este el, pentru c\ to]i oame-
nii sunt la fel. Sim]\mintele
nu le m\sori `n func]ie de
faptul c\ e[ti c=nt\re], jur-
nalist sau actor, pentru c\
orice om, `ndiferent c\ e sim-
plu sau intelectual poate
sim]i frumos. ~nc\ o dat\, fe-
licit\ri pentru s\rb\toarea
comunei dumneavoastr\ [i
felicit\ri domnului primar.
~n urm\ cu dou\ s\pt\m=ni,
am fost la Vii[oara, tot `n
jude]ul Vaslui, [i acolo am
fost la fel de bine primit [i la
fel, cei din Vii[oara au un pri-
mar deosebit. Vreau s\ fac pe
aceast\ cale un `ndemn pen-
tru to]i primarii care pot lua
un exemplu de cei doi“. (Gelu
Voicu)
„To]i oamenii `mi sunt
foarte dragi [i am venit as-
t\zi aici cu pl\cere. Pentru
bucuria sufletului, de ce n-a[
face sute de kilometri? Eu
iubesc cel mai mult pe lumea
asta sinceritatea, la om,
h\rnicia, omenia. Este firesc
ca la o s\rb\toare a[a de
mare s\ se adune mul]i oa-
meni, mai ales c\ domnul
primar a inaugurat Centrul
cultural [i este o cl\dire im-
presionant\ pentru o co-
mun\. Chiar dac\ suntem `n
perioada secetei, trebuie s\
facem `n a[a fel `nc=t s\-i bu-
cur\m pe oameni“. (Sofia
Vicoveanca)
„Petrecerea aceasta are
multe surprize [i dl primar a
f\cut foarte bine c\ ne-a invi-
Tipografia Albina
tat. Eu iubesc oamenii [i cred a Mitropoliei
c\ din acest motiv [i ei m\
iubesc pe mine, iar muzica pe
Moldovei [i Bucovinei
care o c=nt este accesibil\ angajeaz\
pentru toate v=rstele [i a-
cesta este un lucru bun. Le un muncitor
mul]umesc din suflet c\ au pentru imprimarea de ziare
fost l=ng\ noi [i c\ ne-au a- (program de noapte).
plaudat [i le doresc un an fru- Experien]a ca muncitor offset sau
mos, o var\ nu at=t de fier- montajist constituie un avantaj.
binte, dar frumoas\“. (Fuego) Rela]ii la telefon 0722/800.895

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK

Joi,
5 iulie 2007
1 LEU exemplarul
5 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Nr. 153 (754) Anul III
„Hristos `mp\rt\[it
copiilor“, un proiect de
PAGINA 16
anvergur\ interna]ional\
Cum s-a
a n\scut calendarul cre[tin
a S\rb\torile din calendarul cre[tin sunt momente `n care cei credincio[i particip\ la cinstirea liturgic\ adus\
sfin]ilor de c\tre Biseric\ a Calendarul, ca mijloc de m\surare a trecerii timpului, a primit noi semnifica]ii o dat\
cu apari]ia cre[tinismului a Primele s\rb\tori au fost consemnate `n calendar ca o comemorare
a evenimentelor de c\p\t=i din via]a Bisericii, iar primii sfin]i trecu]i `n calendar au fost martirii [i m\rturisitorii
a Care au fost primii sfin]i [i primele s\rb\tori cu dat\ specific\ de pr\znuire afla]i `n PAGINA 9
CM
YK
POZA ZILEI
O expozi]ie cu obiecte [i imagini ce
recompun atmosfera anilor de comu-
nism vernisat\, mar]i, la Muzeul Na]io-
nal de Istorie, va fi deschis\ p=n\ `n
septembrie. Vizitatorii pot vedea docu-
mente [i obiecte personale sau primite
`n dar de Nicolae Ceau[escu, portrete
ale dictatorului, un televizor alb-negru
„Temp“, o lamp\ de gaz pe o m\su]\. a
B\sescu nu va promulga Legea pensiilor
dac\ nu i se prezint\ sursa de finan]are
Pre[edintele Traian B\-
sescu va solicita Guvernului
s\ precizeze sursa de finan-
]are pentru acoperirea ma-
jor\rii pensiilor, `nainte ca el
s\ promulge Legea privind
cre[terea punctului de pen-
sie, adoptat\ s\pt\m=na tre-
cut\ de Parlament.
De[i a admis c\ necesi-
tatea cre[terii pensiilor este
„un adev\r de net\g\duit“,
B\sescu a afirmat c\ priori-
tatea zero `n acest moment ar
fi educa]ia. El a precizat c\ va
cere Guvernului s\ de-
fineasc\ sursa de finan]are a
major\rii pensiilor, potrivit
art. 135 din Constitu]ie, con-
Leul s-a
a mai potolit
Leul s-a depreciat [i
ieri `n raport cu euro [i
dolarul, dup\ ce mar]i,
moneda na]ional\ a pier-
dut peste un ban, `n ra-
CM
YK
PAGINA 8
form c\ruia „nu se poate an-
gaja nici o cheltuial\ buge-
tar\, dac\ nu are acoperire `n
veniturile bugetului“.
~n replic\, premierul C\lin
Popescu-T\riceanu a declarat,
miercuri, c\ nu va renun]a sub
nici o form\ la majorarea pen-
siilor, preciz=nd c\ aceasta nu
va afecta stabilitatea macro-
economic\ [i nu trebuie trata-
t\ ca o m\sur\ electoral\.
„Pentru agricultori, majorarea
va intra `n vigoare de la 1 sep-
tembrie, iar de la 1 ianuarie
2008, cealalt\ treapt\ de ma-
jorare. {i reducerea CAS r\-
m=ne valabil\“, a afirmat
C\lin Popescu-T\riceanu. a
port cu euro, [i 0,43 bani,
`n raport cu dolarul.
Ieri, Banca Na]ional\ a
anun]at un curs de 3,1354
lei pentru un euro, cu
CM
YK
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Peste 4.000 de locuri
la admiterea la
Universitatea Tehnic\
Cel mai ieftin
abonament la un
ziar românesc
~ncep=nd cu luna iulie a.c., pre]ul
unui abonament lunar la ziarul LU-
MINA s-a mic[orat de dou\ ori, de
la 10 lei la 5 lei abonamentul cu
taxele po[tale incluse.
Astfel, abonamentul la LUMINA
este cel mai mic din Rom=nia
practicat la un cotidian [i vine `n
sprijinul cititorilor no[tri care, de-a
lungul timpului, au solicitat aceast\
reducere, pentru a se putea abona.
La o medie lunar\ de 25 de ziare
incluse `ntr-un abonament, rezult\
c\ un exemplar al cotidianului LU-
MINA cost\ 0,2 lei, de 5 ori mai ief-
tin dec=t dac\ ar fi cump\rat zil-
nic de la chio[c.
Cu 5 lei,
FOTO: TUDOR GHIOC
de 5 ori mai bine! CM
YK
Guvernul are
o nou\ strategie de
combatere a secetei
PAGINA 6
Ultimatum
preziden]ial privind
votul uninominal
PAGINA 7
Tat\l care [i-a legat
copiii cu lan]uri a fost
arestat preventiv
PAGINA 10
0,0123 lei mai mult dec=t
valoarea de mar]i, `n timp
leu, motiv pentru care au
ap\rut din nou zvonuri Meteo
U
ce cursul dolarului a fost privind o interven]ie a
stabilit la 2,3014 lei, cu B\ncii Na]ionale pe pia]a Precipita]ii
0,0064 lei mai mult dec=t valutar\, cu scopul de a
maxima 23 °C
`n ziua precedent\. ~n ul- opri aprecierea puternic\
timele dou\ zile, euro a a leului din ultima pe- minima 14 °C
c=[tigat 2,4 bani fa]\ de rioad\. a sursa: www.intellicast.com
2 Joi, 5 iulie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI (DCCVI)
Ac]iunea Bisericii
Catolice `n R\s\rit `n
secolele XVI-XVIII (II)
~n aceast\ perioad\, prin munca
organizat\ [i spiritul de adaptare
la realit\]ile politico-sociale,
iezui]ii au exploatat la maximum
sl\biciunile locale, politice, so-
ciale, culturale, financiare [i bi-
serice[ti, care au dus `ntr-un final
la unele succese misionare `n
spa]iul ortodox [i eterodox.
Iezui]ii au fost, cel mai adesea,
cei dintâi dasc\li ai Europei
Centrale [i de R\s\rit `n epoca de
dup\ Reforma protestant\:
Austria, Ungaria, Moravia,
Polonia, Transilvania, Croa]ia [i
Slovenia, unde au `nfiin]at nu-
meroase tipografii [i colegii
nenum\rate, din care unele de
grad universitar, ca Vilna [i
Braunsberg `n Polonia, Olomou]
`n Moravia, Tyrnavia [i Ko[i]e `n
Slovacia, apoi la Viena, Buda [i
`n alte locuri. Peste toate domina
[coala central\ iezuit\ din Roma
„Collegium romanum“, `nfiin]at\
`n 1551, din care s-au `nfiin]at
apoi o serie `ntreag\ de sec]ii
pentru fiecare popor sau Biseric\
mai mare: Collegium ma-
roniticum (1584) [i Collegium
Illyricum (1576). Apoi, `n anul
1622, Biserica Romano-Catolic\ a
`nfiin]at un institut de coor-
donare a `ntregii opere misionare,
vestita Congrega]ie „De propa-
ganda fide“.
~ntrucât catolicii au ajuns la con-
cluzia c\ slujbele liturgice sunt
cel mai puternic mijloc de rezis-
ten]\ a cre[tinilor din R\s\rit, nu
au mai cerut p\r\sirea ritului
ortodox sau eterodox, ci au pro-
movat „unia]ia“ sau „greco-catoli-
cismul“, pentru ortodoc[i [i vechii
orientali. Astfel, erau `ng\duite
ini]ial ritul [i limba Bisericii res-
pective, avându-se `n vedere la-
tinizarea ulterioar\, mai exact
`nsu[irea dogmelor [i canoanele
Bisericii Catolice. Prin [colile [i
tip\riturile ap\rute `n aceast\
perioad\ `n Roma, Polonia [i
Ungaria s-a promovat ideea c\
`ntre Biserica Apusului [i cea a
R\s\ritului nu exist\ o diferen]\
propriu-zis\, ci doar o „perpetu\
concordan]\“. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Splendoarea
`mp\r\]iei cerurilor
Fericitul Augustin a adresat o scrisoare lui
Ambrosie, `ntrebându-l ce crede despre fericirea
sfin]ilor [i despre ceruri. Când scrisoarea se afla pe
drum, Ambrosie a murit, dar i s-a ar\tat `n somn lui
Augustin [i l-a `ntrebat: „E[ti `n stare s\ numeri
stelele cerului, nisipul p\mântului [i pic\turile
m\rii? Aceasta este cu mult mai u[or decât a descrie
splendoarea cerului. Frumuse]ea cerului este atât
de mare cum nu mi-a[ fi putut-o `nchipui cu ochii
mei p\mânte[ti, este a[a de splendid cum nu g\sesc
nimic cu ce l-a[ putea compara“. (Grigorie Com[a, O
mie de pilde)
EVANGHELIA ZILEI
S\ ne preg\tim pentru vremea seceri[ului
„Iisus, r\spunzând,
le-a zis: «Cel ce seam\-
n\ s\mân]a cea bun\
este Fiul Omului. }ari-
na este lumea; s\mân]a
cea bun\ sunt fiii `mp\-
r\]iei; iar neghina sunt
fiii celui r\u. Du[manul
care a sem\nat-o este
diavolul; seceri[ul este
sfâr[itul lumii, iar se-
cer\torii sunt `ngerii.
{i, dup\ cum se alege
neghina [i se arde `n
foc, a[a va fi la sfâr[itul
veacului. Trimite-va Fi-
ul Omului pe `ngerii
S\i, vor culege din `m-
p\r\]ia Lui toate smin-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
† Cuviosul Atanasie
Atonitul
Originar din Trapezunt,
Cuviosul Atanasie a intrat de
tân\r `ntr-o m\n\stire de pe
muntele Chiminan, din Asia,
apoi s-a dus la Muntele Aton,
`n Macedonia. Fiind rugat de
Nichifor Focas (963-969),
Cuviosul Atanasie a zidit o bis-
eric\ `nchinat\ Sfintei Fecioa-
re Maria, `nconjurat\ de multe
chilii. Pentru via]a sa `mbun\-
t\]it\, Dumnezeu i-a d\ruit
lui Atanasie darul facerii de
minuni.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Cuviosului Lampa-
die; a Sfântului Mucenic Vasi-
le [i a celor `mpreun\ cu dân-
sul, 70 de mucenici; a sfin]irii
Bisericii Sfântului Mucenic
Iulian [i a Sfântului Mucenic
Ciprian.
CALENDARUL ZILEI
telile [i pe cei ce fac f\- vorbe[te despre lume,
r\delegea, [i-i vor a- despre s\mân]a cea bu-
runca pe ei `n cuptorul n\, despre fiii `mp\r\]iei
cu foc; acolo va fi plân- [i despre fiii celui r\u,
gerea [i scrâ[nirea din- despre seceri[ [i despre
]ilor. Atunci cei drep]i sfâr[itul lumii. ~n câteva
vor str\luci ca soarele cuvinte este prezentat\
`n `mp\r\]ia Tat\lui istoria `ntregului neam
lor. Cel ce are urechi de omenesc. Dup\ cum vor
auzit s\ aud\».“ (Matei rodi semin]ele, oamenii Conform planului dum-
13, 37-43) vor fi deosebi]i. Astfel, nezeiesc, `ntr-o zi va fi
cei ce au lucrat binele [i seceri[ul, adunarea roa-
*** adev\rul sunt numi]i fiii delor. Atunci, la vremea
`mp\r\]iei, adic\ urma[i seceri[ului, `ngerii vor
Explica]iile date de ai Domnului Hristos. ~n da m\rturie despre
Domnul nostru Iisus schimb, cei ce au lucrat via]a fiec\ruia. Dac\
Hristos `n fragmentul doar r\ul, cei negri la su- sfâr[itul ar fi acum, su-
evanghelic de ast\zi flet asemenea neghinei, fletul t\u unde va
sunt clare [i concise. El sunt numi]i fiii celui r\u. merge? Va fi aflat curat
Mâine, Biserica face pomeni- `nfiin]at Teatrul „C\r\bu[“,
rea Cuviosului Sisoe cel Mare. unde a ob]inut succese r\su-
n\toare; autor de cuplete,
~n ziua de 5 iulie, istoria comic de mare originalitate [i
popularitate; unul dintre pri-
consemneaz\: mii actori români de film („Vi-
a ~n Slovacia se s\rb\to- sul lui T\nase“, 1932) (m.29.
re[te, `ncepând cu anul 1990, VIII.1945);
Ziua Sfin]ilor Chiril [i Meto- a 1880 - S-a n\scut Jan
diu; Kubelik, compozitor [i vio-
a Ziua na]ional\ a Repu- lonist ceh (m.5.XII.1940);
blicii Venezuela; ~n 1811 Ve- a 1894 - A decedat Sir Aus-
nezuela a devenit primul stat ten Henry Layard, arheolog,
sud-american care [i-a procla- cunoscut pentru studiile sale
mat independen]a fa]\ de Spa- privind vechea civiliza]ie a
nia; Mesopotamiei (n. 5 martie
a 1687 - Este publicat\ lu- 1817);
crarea lui Isaac Newton, „Phi- a 1908 - S-a n\scut Nicolae
losophiae Naturalis Principia Victor Teodorescu, matemati-
Mathematica“; cian, membru al Academiei
a 1820 - S-a n\scut ingi- Române. Este considerat cre-
nerul britanic William Ranki-
ne, unul dintre fondatorii ter- atorul [colii române[ti de teo-
motehnicii; a elaborat teoria ria ecua]iilor cu derivate par-
general\ a ciclurilor de func- ]iale (m.28 februarie 2000);
a 1920 - S-a n\scut Iulia
]ionare a motoarelor termice;
Soare (pseudonimul lui Lilly
`n termodinamic\ a propus
termenul de „energie“, f\când
distinc]ie `ntre energiile me-
canic\, poten]ial\ [i cinetic\ 57 de ani de la
(m.24.XII.1872); `nceputul r\zboiului
a 1833 - A `ncetat din via]\ din Coreea
Joseph Nicéphore Niépce, in-
ventatorul fotografiei, cel care Pe 5 iulie 1950, trupele a-
a r\mas mult timp `n uitare, mericane din Coreea `nregis-
umbrit de gloria asociatului trau prima victim\ ome-
s\u Daguerre, c\ruia i-a fost neasc\. Americanii au pl\tit
atribuit\ `n totalitate aceast\ scump dorin]a lor de a ap\ra
descoperire (dagherotipul). libertatea oamenilor chiar `n
Prima fotografie cunoscut\ zonele cele mai `ndep\rtate
dateaz\ din 1862 [i apar]ine
geografic de Lumea Nou\.
lui Niépce (n. 7 martie 1765) Infanteristul Kenneth Sha-
a 1865 - A fost impus\ pen- drick, cel care a murit `n ur-
tru prima oar\ `n lume o li- m\ cu exact 57 de ani, a fost
mit\ de vitez\ (dou\ mile pe o- doar primul dintre cei peste
r\) `n Marea Britanie; 36.500 de solda]i americani
a 1880 - S-a n\scut actorul care [i-au g\sit sf=r[itul `n
Constantin T\nase, personali- Coreea. Iar cel mai dureros
tate important\ a teatrului de lucru este c\ toate aceste
revist\ interbelic; `n 1919 a jertfe nu au adus un succes
evident `n lupta `mpotriva
comunismului.
Cu pu]in timp `nainte de
sf=r[itul celui de-al Doilea
R\zboi Mondial, cei trai
mari alia]i - Statele Unite,
Uniunea Sovietic\ [i Marea
Britanie - au c\zut de acord
s\ `mpart\ peninsula
coreean\ `n dou\, pe linia
paralelei 38. Trupele
alia]ilor urmau s\ ocupe [i
s\ guverneze cele dou\ p\r]i:
URSS a luat nordul ]\rii, iar
americanii au r\mas `n sud.
Prin 1949, cele dou\ noi ]\ri
aveau guverne separate, iar
majoritatea trupelor ocu-
pan]ilor, at=t cele sovietice,
asemenea grâului sau
va fi g\sit `ntunecat ca
neghina? ~ntreab\-te
sincer! ~nainte s\ te
cerceteze Dumnezeu,
cerceteaz\-]i singur
con[tiin]a! (Rubric\
realizat\ de pr. Dumi-
tru P|DURARU, Radio
Trinitas)
Sonnenfeld), prozatoare [i tra-
duc\toare (m.23.VII.1971);
a 1930 - S-a n\scut muzico-
logul Ada Brumaru; a realizat,
`nc\ din 1950, emisiuni muzi-
cale la Radiodifuziunea [i Te-
leviziunea Român\;
a 1941 - Brig\zile 1 [i 4
Mixte din cadrul Armatei Ro-
mâne au eliberat ora[ul Cer-
n\u]i;
a 1943 - B\t\lia de la
Kursk-Orel-Belgorod, `ncheia-
t\ la 23 august, des\vâr[e[te
cotitura radical\ `n desf\[u-
rarea celui de-al Doilea R\zboi
Mondial, `nceput\ la Stalin-
grad `n 1942;
a 1975 - Arthur Ashe devi-
ne primul tenismen de culoare
care câ[tig\ Wimbledon-ul;
a 1999 - Bundestagul (Ca-
mera Inferioar\ a Parlamen-
tului German) `ncepe s\ se
mute oficial din Bonn, la Ber-
lin. a
c=t [i cele americane, fus-
eser\ retrase din peninsul\.
R\zboiul corean a `nceput `n
1950, din ra]iuni care privesc
„subsolul“ R\zboiului Rece.
~nsu[i conflictul din Coreea
este considerat de unii is-
torici ca un episod al
R\zboiului Rece. Pe 28 iunie,
Na]iunile Unite au aprobat
folosirea for]ei `mpotriva
Coreei de Nord, iar trupele
americane au plecat `n
c=teva zile pe acest nou
front, de[i mul]i ofi]eri amer-
icani erau suspicio[i pivind
[ansele de c=[tig pe un
asemenea c=mp de lupt\. ~n
momentul `n care Na]iunile
Unite `[i d\deau acordul
pentru ac]iunea militar\,
capitala Coreei de Sud, Seul,
era deja `n m=inile armatei
Nordului, care p\trunsese
destul de mult `n interiorul
]\rii, f\r\ a `nt=mpina o
rezisten]\ substan]ial\.
Tehnic vorbind, `ntre cele
dou\ ]\ri r\zboiul continu\.
Oricum, a fost unul dintre
cele mai dezastruoase r\z-
boaie din secolul trecut, nu-
m\rul total al victimelor
(mor]i, r\ni]i, disp\ru]i) a-
jung=nd la 4 milioane, dintre
care cel pu]in jum\tate erau
civili. Statistica mor]ilor ara-
t\ c\ sud-coreenii au pierdut
147.000 de oameni, nord-
coreenii 300.000 de solda]i,
iar SUA 36.500. (F.H.)
 OPINII & COMENTARII Joi, 5 iulie 2007 3
CE-}I DORESC EU }IE IDEEA CRE{TIN|

O clip\ pe cruce, `n locul lui Hristos Iubirea cea

pe fatal, orgoliul [i vani-
de Nicolae HULPOI
Imaginea lui Hristos pe
cruce este, paradoxal,
tatea.
Hristos a adus mân-
tuirea oamenilor, le-a ex-
plicat [i le-a ar\tat, `n
`ntru Hristos
foarte relaxant\. {i, cu cât modul cel mai concret cu a Iubirea omeneasc\ nu-[i poate g\si
e[ti mai credincios, cu atât putin]\, ce `nseamn\ a- suportul temeinic decât `n iubire
te sim]i mai bine cu gân- ceasta. Cei credincio[i o
dul [i imaginea aceasta. [tiu prea bine. Dar, oare, comun\ pentru Iisus Hristos a
Nu-i a[a, ce ar putea fi a devenit mântuirea un
mai lini[titor decât gân- bun care se mo[tene[te
dul c\ Dumnezeu a murit prin na[tere sau prin de Emil BALTAG
pentru binele t\u? C\ succesiune? Cum `l putem
via]a proprie [i a celorlal]i Imaginând `n poezia „Sara pe deal“ scena de iu-
`n]elege pe Hristos [i bire pe care o va tr\i `mpreun\ cu iubita sa,
a c\p\tat un `n]eles [i o dreptul, transformând {i, astfel, Hristos pe mântuirea pe care ne-a a-
valoare infinit\, c\ de momentul de pe Golgota cruce este redus la rolul Eminescu exclam\ `n finalul acestei poezii: „Astfel
dus-o, dac\ nu-L `n]ele- de noapte bogat\,/ Cine pe ea n-ar da via]a lui
atunci, de când ciocanul a `ntr-o secven]\ de groaz\: de pandantiv, amulet\,
gem sau nu-I urm\m fap- toat\?“. Poetul a prins `n cuvânt [i a comunicat, ca
b\tut necru]\tor cuiul `n sânge curgând, r\ni de- pedanterie savant\ [i…
palma Mântuitorului, [tii schizânde, urlete [i gri- cam atât. Ce rost s\ ne tele? Oare cum putem nimeni altul, tr\irea celui p\truns de sentimentul
c\ cineva sigur te iube[te. mase de durere. gândim c\ suferin]a lui spera la `nviere, dac\ evi- iubirii. Este o stare atât de frumoas\, `ncât cel
Pentru c\ Hristos a de- Noi, ortodoc[ii, `l pri- Hristos este o extraordi- t\m crucificarea cu atâta care o tr\ie[te simte c\ prin ea s-a ridicat `n sfere
monstrat-o, prin exem- vim pe Hristos pe cruce nar\ declara]ie de dragos- la[itate? `nalte, cere[ti, adic\ mai presus de ceea ce
plul s\u, ca nimeni altul. cel mai relaxa]i. {i o astfel te la adresa oamenilor. C\ `nseamn\ propria sa via]\ de aici, de pe p\mânt.
Apostolul Pavel spune de imagine o atârn\m `n Hristos pe cruce nu este Propun ca seara, `na- Poate c\ tocmai de aceea r\mânem uimi]i
c\, pentru unii, „crucea jurul gâtului, `n case, `n un tablou gen „natur\ inte s\ `ncheiem socote- dac\, aruncând o privire spre peisajul social co-
este un scandal“, dar un ma[ini, `n biserici ne moart\“, ci o invita]ie, un lile zilei, s\ ne imagin\m tidian, vedem cu cât\ u[urin]\ se fac [i se desfac
scandal care se manifest\ `nchin\m la ea cu smere- `ndemn de a ne crucifica [i c\ facem, m\car pentru o cuplurile. R\mânem uimi]i, mai ales, când vedem
destul de diferit. Unii nici nie, cu credin]\ sau poate noi, atât cât putem, pen- clip\, un schimb de locuri cum familii care, atunci când s-au `ntemeiat au
nu vor s\ o vad\, consi- doar din reflex. Ce bine `i tru oamenii de lâng\ noi. cu Hristos. {i nou\ `n[ine avut la baz\ sentimentul iubirii, ajung, unele
derând c\ e prea mult st\ lui Hristos pe cruce! Nu putem noi sta o s\ ne punem direct `ntre- chiar `n scurt timp, s\ se destrame. Iubirea care
pentru cineva cu „pre- De-a dreptul minunat; ca ve[nicie pe cruce, a[a cum barea: „M-am crucificat `ntr-adev\r i-a `nso]it pe cei doi la `nceput s-a
ten]ia“ c\ ar fi Dumne- nimeni altuia! ~i st\ atât a f\cut-o Hristos, nu pu- eu ast\zi pentru cineva? stins [i locul ei a fost luat de resentimente pre-
zeu, c\ El, Atotputerni- de bine, `ncât nim\nui nu- tem ar\ta atâta dragoste Am ar\tat c\-mi pas\ de cum ne`ncrederea, suspiciunea, dispre]ul, gelozia
cul, nu trebuia s\ ajung\ i trece prin minte c\ I-am cât\ a ar\tat Dumnezeu unul, de altul, chiar dac\ etc. Iar `n unele cazuri chiar reversul iubirii,
`ntr-o a[a stare. Al]ii, mai putea lua [i noi locul, ~ntrupat, dar m\car, din nu eram obligat de cineva adic\ ura.
credincio[i, evoc\ motivul m\car din când `n când. când `n când, m\car câte [i nimeni, dup\ aceea, nu ~n fa]a unei asemenea realit\]i, `n mod firesc
crucii lui Hristos a[a `n „Vai, dar cum se poate o clip\, am putea [i noi s\ m-a aplaudat?“ ne vine `n minte `ntrebarea: cum e posibil s\ se
treac\t, dar f\r\ prea a[a ceva? Nu e o blasfe- ne `ntindem bra]ele [i s\ `ntâmple a[a ceva? Cum e posibil ca o tr\ire care
multe am\nunte sau in- mie una ca asta? Sau, m\ ar\t\m iubire oamenilor * Nicolae Hulpoi este teolog, `l apropie pe om de starea sfin]eniei [i pe care
terpret\ri. Sunt [i unii rog, nu e o chestie de lâng\ noi. …Chiar da- redactor-[[ef al s\pt\m=nalului doar poe]ii o mai pot comunica prin cuvântul lor,
care exagereaz\ de-a nepoliticoas\?“. c\ asta ne r\ne[te, aproa- „Lumina de Duminic\“ s\ se sting\ [i s\ fac\ loc unor st\ri suflete[ti
care sunt chiar opusul iubirii?
Am putea, desigur, s\ ne amintim de sl\biciu-
DE LA AL}II PENTRU NOI scos to]i pomii din p\mânt, [i cu piatr\ nea firii omene[ti, de nestatornicia noastr\, a oa-
au b\tut toate roadele v\ile toate menilor [i, pornind de la o astfel de realitate, s\
`mprejurul Bucure[tilor; iar venirea
Alte `nsemn\ri din vechime turcilor a fost `n s\pt\mâna Mo[ilor;
iar când s-au t\iat bimba[a Sava cu to]i
arn\u]ii lui la august 7 duminic\, dup\
`ncerc\m un posibil r\spuns la `ntrebarea de mai
sus. Dar, `n ultim\ instan]\, nu acesta e lucrul cel
mai important. Mult mai important este s\ `n-
nindu-se [i cu un Theodor sluger oltean ce ie[eau oamenii din biseric\, m-am cerc\m a ne da seama cum ar trebui s\ proced\m
ce [i acesta au fost la unire cu arn\u]ii `ntâmplat [i eu de am mers `n târg [i pentru ca iubirea s\ r\mân\ sau, dac\ `n timp in-
de Liviu PAPUC [i cu un Sava, ce prin jur\mânt biseri- am v\zut unde fug oamenii dând unul tensitatea ei s-a mai atenuat, `n locul ei s\ se sta-
cesc cu un ghin\ral Ipsilant dinl\un- peste altul [i eu din târg am fugit pân\ tornicesc\ `n]elegerea, respectul reciproc, bun\-
Volumul al treilea al catalogului ad- trul Rusiei ce era `n E[i `ntr-o unire cu la maica acas\ trecând pe turci la
notat al lui Martin Bodinger, „Cartea cei mai sus ar\ta]i spre multe p\gubire drum [i s-a f\cut mare b\taie, arn\u]ii
voin]a [i nu vreun resentiment oarecare.
româneasc\ veche `n colec]iile Biblio- [i rele jefuiri, ce au f\cut norodului }\- Savei cu turcii [i cu zaporojenii, de la Nu e deloc u[or s\ g\sim r\spuns la o asemenea
tecii Centrale Universitare din Ia[i“ rii Române[ti pentru ale c\rora urm\ri ie[irea bisericii pân\ a doua zi luni la `ntrebare [i, chiar dac\ am veni cu unele p\reri,
(1976), ne aduce multiple [i pre]ioase `mpotrivitoare [i multe m\n\stiri bo- vremea prânzului s-a spart b\taia lor totu[i una e teoria [i altceva este atunci când `]i
informa]ii privind cutremure, inunda- gate [i biserici mai s\race s-au pr\dat [i s-au spart sfintele biserici cu tunuri este dat s\ traversezi asemenea experien]e. De
]ii, eclipse de soare, secete, dar [i refe- [i le-au batjocorit [i de cei de-alt neam [i le-au ars cu foc, pâng\rind turcii din aceea, probabil c\ cel mai bun lucru este s\ ne
ritoare la evenimente istorice, dintre care viind, i-au gonit din ]ar\ [i `ntr-a- porunca tiranului Chihaia bei 1821 au-
care mi[carea Eteriei din 1821, la care
`ndrept\m aten]ia spre oamenii mai `ncerca]i, s\
cel necaz au venit [i acesta mai r\u c\ gust 8“. c\ut\m posibile r\spunsuri la problemele care ne
a luat parte [i Tudor Vladimirescu, de- au f\cut [i ucidere de mul]i drep]i, „{i mare turburare s-a f\cut `n tot
]ine un loc marcant. Nota]iile sunt de pân\ dup\ aceasta la 1822 august s-au ora[ul Bucure[tilor când s-au t\iat
fr\mânt\ `n via]a [i `nv\]\tura unor astfel de oa-
pur\ cronologizare, cum ar fi cea de pe orânduit domn a toat\ ]ara M\ria Sa mul]ime de turci [i zaporojeni [i meni, precum au fost sfin]ii, mai ales aceia care au
„Octoihos adic\ osmoglasnic“ (Bucu- Io Grigorie Ghica voievod, cu orânduia- arn\u]i ca la cinci sute, iar cei mai tr\it `n vremuri mai apropiate de noi, a[a cum a
re[ti, 1736: „S\ se [tie de când au fost l\ dup\ vechea a[ezare pe 7 ani a p\- mul]i au prins de veste [i au fugit prin fost, spre exemplu, Sfântul Nectarie.
r\zmeri]a de când au f\cut Ipsilanti mântului dintre boierii p\mânteni, ales lume pe unde au putut sc\pa [i pe al]ii Ca `ndrum\tor al m\icu]elor din ob[tea
oaste `n ]ara Moldovei [i au fost bejenie [i pus de Otomaniceasca Poart\ [i dup\ i-au prins prin gr\dini ascun[i [i pe m\n\stirii din Eghina, el a v\zut c\ una dintre
`mbla anul 1821“), ori ample relat\ri aceasta pre `ncet s-au adunat tot noro- unde i-au g\sit i-au pierdut [i mul]i acestea `ncepea s\ nutreasc\ pentru el senti-
ale unor martori oculari, cu bog\]ie de dul ce fusese risipit `n fug\ de prin toate drep]i au pierit `ntr-acel foc [i mânie mentele unei iubiri omene[ti. ~ntr-o scrisoare pe
am\nunte ce nu se afl\ `n manualele p\r]ile [i de prin ]ara nem]easc\ iar\[i dumnezeiasc\; [i la urm\ s-au pus din
de istorie, cum ar fi: la patria sa fie[tecare la a sa cas\“ (pe o
care a trimis-o m\icu]elor din ob[te, Sf. Nectarie
porunc\ pristavi de au strigat prin ma-
„La 1821 fevruar s-au n\scocit r\z- „Psaltire“, M-rea Neam], 1816), sau: halale pân\ s-au ajutat cre[tinii prin a clarificat, cum nu se poate mai bine lucrurile.
vr\tirea `ntre locuitorii str\ini chip de „Am `nsemnat la leat 1821, iulie 23, casele lor [i tot cu mare fric\ [i s-au Nu era cazul ca iubirea lor comun\ pentru
osta[i cur]ii, adic\ de greci arn\u]i, u- când s-au f\cut furtun\ mare de s-au f\cut multe jafuri la sfintele biserici [i Hristos s\ devin\ eros. Este o scrisoare `n care,
la cur]ile boierilor [i mare fric\ c\zuse a[a cum spune autorul c\r]ii despre via]a acestui
pe to]i oamenii [i mul]i robi s-au trimis sfânt, Sotos Hondropoulos, sunt surprinse „as-
`n ]ara turceasc\ `n robie. 1821 august cunzi[urile r\t\citoarei iubiri omene[ti, adic\ ale
8“ (pe un exemplar din „Floarea daru- iubirii care se `ndreapt\ direct spre o persoan\,
rilor“, Bra[ov, 1807). f\r\ s\ treac\ prin iubirea pentru Dumnezeu“.
{i s\ `ncheiem pe ziua de ast\zi cu o
`nsemnare de pe volumul de „Pravile Rezult\, `ntre altele din aceast\ scrisoare c\
`mp\r\te[ti“ (Ia[i, 1646), care, pe lâng\ iubirea omeneasc\ nu-[i poate g\si suportul
informa]ii de ordin istoric, ne mai aduce temeinic decât `n iubire comun\ pentru Iisus
[i pre]ioasa semn\tur\ a sl\vitorului Hristos. Ceea ce trebuie s\-i uneasc\ `n primul
amorului, unul dintre primii no[tri rând pe cei doi este iubirea pentru Hristos. Iu-
poe]i, vornicul Costache Conachi: birea-eros s\ se cuprind\ `n iubirea-agape.
„La 1818 aprilie `n 27 au intrat `n ~n caz contrar, iubirea omeneasc\ r\mâne pe o
Chi[in\u, stoli]a Basarabiei, la 3 sferturi temelie de lut. Cel pu]in unul din cei doi ajunge
de noapte, marele monarh Alexandru
Pavlovici... drept `n biserica soborului [i s\-[i fac\ din cel\lalt un idol. {i cum omul, lipsit
la 29 aprilie la 3 ceasuri de zi au purces de sprijinul de sus, e fiin]\ slab\ [i schimb\toare,
`n gios la Bender. Am fost fa]\ `n Chi[i- oricând iluziile pot deveni deziluzii. Ajunge, une-
n\u eu vornic Costachi Conachi“. ori, un singur gest, o singur\ privire pentru ca
ceea ce a fost cu adev\rat atât de frumos s\ se
* Liviu Papuc este istoric literar, publicist,
doctor `n Litere
pr\bu[easc\ `n neant. a
4 Joi, 5 iulie 2007
PE SCURT
M\n\stirea V\ratic
are nevoie stringent\
de un nou sistem
de aduc]iune a apei
Seceta mare care a cuprins
majoritatea zonelor din ]ar\ a
afectat [i alimentarea cu ap\ a
M\n\stirii V\ratic. Aici se
simte deja o nevoie acut\ at=t
de ap\ potabil\, c=t [i de ap\
menajer\. Actualul sistem de
captare a apei nu mai poate
face fa]\ necesit\]ilor
m\n\stirii. „Ne procur\m apa
de la un izvor, care acum a
cam secat, iar apa care ajunge
la noi nu poate s\ umple ba-
zinul de captare. Am f\cut
mari restric]ii, pentru c\ apa
nu ne mai ajungea. Am oprit
apa `n timpul nop]ii, iar ziua
d\m drumul cu program.
Situa]ia aceasta dureaz\ de
trei s\pt\m=ni. Este foarte di-
ficil, mai ales pentru c\ avem
sute de turi[ti zilnic“, ne-a ex-
plicat stare]a m\n\stirii,
maica Iosefina Giosanu.
Situa]ia dificil\ este momen-
tan remediat\, pentru c\ au
fost solicita]i pompierii care au
umplut bazinul cu ap\. ~ns\,
problema ap\rut\ a ar\tat
nevoia de a se construi un nou
sistem de aduc]iune a apei.
„Noi avem de mai mult timp
un proiect prin care dorim s\
refacem sistemul de aduc]iune
a apei. Dorim s\ facem un
bazin cu o capacitate mult mai
mare. ~ns\, p=n\ vom reu[i, ne
descurc\m cum putem. Pentru
brut\ria m\n\stirii vom s\pa
o f=nt=n\, pentru c\ nu putem
folosi apa de la pompieri“, ne-a
mai spus maica Iosefina.
Seceta a afectat [i satele din
jurul m\n\stirii. Multe dintre
f=nt=nile de aici au secat, iar
oamenii `nt=mpin\ dificult\]i
serioase `n procurarea apei
potabile [i menajere.
{coal\ duminical\
pentru copiii ortodoc[i
rom=ni din Laval
Rom=nii ortodoc[i din ora[ul
canadian Laval pot s\ `[i
`nscrie copiii la [coala dumini-
cal\ g\zduit\ de Biserica orto-
dox\ rom=n\ „Na[terea Maicii
Domnului“ din localitate, in-
formeaz\ rgnpres.ro. {coala
duminical\ „Sf=nta Maria“ [i-a
`nceput activitatea prin spri-
jinul credincio[ilor din Laval.
{coala este condus\ de prof.
Mihaela Iancu, cadru didactic
cu o bogat\ experien]\ `n
domeniul religiei [i care a pre-
dat `n Rom=nia mai bine de 16
ani, at=t copiilor pre[colari sau
celor de gimnaziu, c=t [i celor
de liceu sau de la [colile post-
liceale. De asemenea, mai
predau aici prof. Lileta R\doi,
care pred\ cursuri de psihope-
dagogie prin intermediul
c\rora vine `n sprijinul p\rin-
]ilor, dar [i al copiilor acestora.
Copiii vor putea `nv\]a `n ca-
drul orelor de curs poezii, c=n-
tece [i jocuri `n limba rom=n\,
englez\ [i francez\. Orele se
vor desf\[ura `n timpul Sfintei
Liturghii, c=nd copiii coboar\
`n Sala Social\ a bisericii,
unde se ]ine ora de curs. Dup\
terminarea cursului, copiii vin
`n biseric\ pentru a se `mp\r-
t\[i. ~n cadrul [edin]elor, pe
l=ng\ informa]iile din diferite
domenii, copiii `[i vor `mbog\]i
cuno[tin]ele despre via]a spiri-
tual\ [i credin]a ortodox\. a
Pagin\ realizat\ de
{tefan M|RCULE}
VIA}A PAROHIILOR
Prima biseric\ `nchinat\ Sf. Dosoftei se afl\ `n plin\ construc]ie
La cel de-al doilea hram al bisericii, pe 24
iunie, c=nd s\rb\torim Na[terea Sf=ntului
Ioan Botez\torul, Sf=nta Liturghie a fost
s\v=r[it\ `n interiorul bisericii `n construc]ie
Sute de tineri cre[tini ortodoc[i au mers la
morm=ntul Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare
a ~n perioada 1-2 iulie, 350 de tineri cre[tini ortodoc[i au participat la un pelerinaj la M\n\stirea Putna a Acest eveniment
a fost organizat de Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini Ortodoc[i Rom=ni [i M\n\stirea Putna, pentru a marca `mplinirea celor
550 de ani de la `ntronizarea Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare a Itinerariul a cuprins traseul Suceava-Bivol\rie-
Bogdana-Putna a Manifestarea a cuprins discursuri, momente artistice [i retragerea cu tor]e pe Dealul Crucii a
~ntre pelerinajele orga-
nizate de Asocia]ia Studen-
]ilor Cre[tini Ortodoc[i Ro-
m=ni (ASCOR), un loc a-
parte `l ocup\ cele f\cute la
marile s\rb\tori [i la ma-
rile hramuri ale m\n\sti-
rilor din Moldova. ~n 2004,
c=nd s-au `mplinit 500 de
ani de la moartea Sf=ntului
Voievod {tefan cel Mare,
sute de studen]i din toat\
]ara, membri ASCOR, au
participat la un pelerinaj la
M\n\stirea Putna, organi-
zat pe 2 iulie, ziua `n care
comemor\m trecerea la
cele ve[nice a domnitorului
moldovean. Anul acesta, cu
amintirile emo]ionante din
anul 2004, ASCOR a orga-
nizat un nou pelerinaj, care
s\ marcheze evenimentele
de la Putna prin prezen]a
plin\ de vitalitate a tine-
rilor ortodoc[i. „Am dorit s\
ne bucur\m duhovnice[te
[i s\ ar\t\m c\ tinerii de
ast\zi sunt con[tien]i de
valorile Ortodoxiei [i de
lupta ne`ncetat\ a Sf=ntu-
lui Voievod {tefan cel Mare
pentru ap\rarea acestora“,
ne-a explicat Ioan Puiu,
pre[edintele ASCOR Ia[i,
unul din principalii organi-
zatori.
Mesaj studen]esc
c\tre „toat\
suflarea
rom=neasc\“
A doua zi, pe 2 iulie,
dup\ slujbele oficiate la
M\n\stirea Putna de un
sobor impresionant de pre-
o]i, condu[i de trei ierarhi,
pelerinii din ASCOR au
oferit mul]imii de credin-
cio[i veni]i la marea s\rb\-
toare momente artistice.
Corurile fiec\rei filiale au
interpretat c=ntece patrio-
tice, poezii [i au ]inut o se-
rie de discursuri, cum ar fi
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Studen]i ortodoc[i
din toat\ ]ara
Fiind o asocia]ie care are
filiale `n toate ora[ele mari
ale ]\rii, ASCOR a dorit s\
adune la acest pelerinaj
membri din toat\ ]ara.
Filiala ie[ean\, `n colabo-
rare cu cea sucevean\ [i cu
M\n\stirea Putna, a orga-
nizat pelerinajul de anul
acesta, la locul unde odih-
ne[te pe veci domnitorul
{tefan cel Mare. Au fost in-
vita]i studen]i membri AS-
COR din Bucure[ti, Ia[i,
„550 de ani-O pagin\ de is-
torie“ sau „Importan]a pe-
rioadei [tefaniene `n cul-
tura [i spiritualitatea ro-
~n parohia Holoboca 2
din Protopopiatul Ia[i 2 se
construie[te prima biseric\
din Arhiepiscopia Ia[ilor
`nchinat\ Sf=ntului Ierarh
Dosoftei. Preg\tirile pen-
tru construirea noii biserici
din cimitirul satului Holbo-
ca au `nceput `nc\ din pri-
m\vara anului 2006, c=nd
s-a amenajat terenul pe ca-
re urma s\ se pun\ piatra
de temelie a l\ca[ului de
cult. Pe 23 aprilie 2006, PS
Calinic Boto[\neanul a ofi-
ciat `n parohia nou `nfiin-
]at\ slujba Vecerniei din a
doua zi de Pa[ti, dup\ care
a sfin]it locul de biseric\.
Au urmat s\p\turile, efec-
tuarea arm\turii, iar la 10
octombrie 2006 s-a turnat
funda]ia.
L\ca[ul de cult care se
construie[te `n cimitirul
din satul Holboca, pentru
parohia Holboca 2, are
Bac\u, Craiova, Timi[oara,
Bra[ov, Cluj [i S\veni (aici
exist=nd o Lig\ a Tinerilor
Cre[tini Ortodoc[i Rom=ni-
LTCOR). „Au fost peste 350
de studen]i din toate ora[ele
mari ale ]\rii. Ideea a fost
primit\ cu mare bucurie de
ace[tia. Este important s\
ar\t\m c\ putem s\ ne or-
ganiz\m, s\ ne `nt=lnim [i
s\ ne rug\m `mpreun\ cu
tineri din alte zone ale ]\rii.
{i cred c\ am reu[it acest
lucru“, ne-a declarat Bog-
dan Mucileanu, vicepre[e-
dintele ASCOR Ia[i.
m=neasc\“. De asemenea,
reprezentan]ii studen]ilor
au transmis mesajul aces-
tora c\tre „toat\ suflarea
rom=neasc\“ prin care au
`ndemnat cre[tinii rom=ni
s\ p\streze valorile na]io-
nale [i pe cele ale credin]ei
cre[tine. ~ntregul pelerinaj
s-a `ncheiat `n seara zilei
de 2 iulie, c=nd cei 350 de
studen]i au participat la
tradi]ionala „retragere cu
tor]e“ pe Dealul Crucii.
Numele marelui voievod a
luminat pentru momente
bune `ntreaga priveli[te,
a[a cum, cu c=teva sute de
ani `n urm\, marele
voievod a luminat `ntreaga
Europ\.
dou\ hramuri: „Sf. Dosof-
tei“ [i „Na[terea Sf=ntului
Ioan Botez\torul“. Anul a-
cesta, pe 24 iunie, c=nd
s\rb\torim Na[terea Sf=n-
tului Ioan Botez\torul, pa-
rohia Holboca 2 a fost `n
s\rb\toare. „Bucuria hra-
mului a fost amplificat\ de
faptul c\ biserica parohiei
noastre a prins contur, `n
sensul c\ s-a lucrat `nc\
din prim\var\, c=nd s-a
turnat placa de beton, iar
de la 1 iunie [i p=n\ la
hram s-a zidit 1,50 m. Pe-
re]ii `ncepu]i au o grosime
de 65 cm“, ne-a explicat
preotul paroh Teofil Irimia.
~n prezent, slujbele din pa-
rohie se oficiaz\ `ntr-un pa-
raclis amenajat `ntr-o cl\-
dire din curtea {colii Gene-
rale din localitate, aflat\ `n
apropiere de cimitirul [i lo-
cul unde se construie[te bi-
serica amintit\. „Credin-
Flori pentru
str\mo[ii voievodului
Evenimentul a `nceput
duminic\, 1 iulie 2007,
c=nd tinerii pelerini s-au
adunat la Cetatea de
Scaun a Sucevei. Aici, de la
ora 8.00 s-a oficiat Acatis-
tul Sf=ntului Voievod {te-
fan cel Mare [i Sf=nta Li-
turghie. La ora 13.00, pele-
rinii au mers cu autocarele
spre localitatea Bivol\rie.
Aici, un alt grup de pelerini
s-au ad\ugat grupului ma-
re, veni]i de la Suceava. Un
al punct important al iti-
nerariului a fost M\n\s-
tirea Bogdana, unde se odi-
hnesc str\mo[ii domnitoru-
lui. „Am ajuns aici `n jurul
orei 17.00. Am dus flori la
mormintele `nainta[ilor
marelui domnitor. Trebuie
cinstit\ familia din care s-a
n\scut acest sf=nt voie-
vod“, explic\ Ioan Puiu.
Pe jos p=n\ la Putna
De la M\n\stirea Bog-
dana, grupul de tineri a
mers pe jos p=n\ la Putna.
~n mijlocul lor a mers un
car alegoric [i o urn\ come-
morativ\, pe care a fost in-
scrip]ionat\ cifra „550“
cio[ii ne sprijin\ `n perma-
nen]\ `n toate activit\]ile
noastre. Am achizi]ionat
multe dintre obiectele de
cult necesare pentru oficie-
rea slujbelor numai cu fon-
durile de la enoria[i. De a-
semenea, ei au r\spuns i-
mediat cererii noastre de a
contribui [i pentru biserica
mare. Am primit ajutor
substan]ial de la Prim\rie,
care, prin dl. primar
Gheorghe Stefurac, ne-a
oferit suma de 6.000 lei [i
multe materiale de con-
stuc]ie, cum ar fi prundi[
ori nisip. De asemenea, fir-
ma Cris Tim, care are unul
din sedii la noi `n parohie,
ne-a ajutat cu masa pentru
muncitori, iar mul]i dintre
credincio[ii mai `nst\ri]ii
ne-au donat mai mul]i saci
de ciment sau pale]i de c\-
r\mid\“, ne-a declarat pre-
otul paroh. a
pentru a aminti de eveni-
ment. Aceast\ urn\ am-
inte[te de primul pelerinaj
de acest gen al tinerilor stu-
den]i din 1871, printre care
se aflau Slavici [i Emines-
cu, o s\rb\toare care sim-
boliza unitatea rom=nilor.
Urna din acel an se p\s-
treaz\ [i ast\zi la Muzeul
M\n\stirii Putna. „Peleri-
najul a durat aproximativ
dou\ ore. A fost timp destul
pentru ca fiecare dintre noi
s\ medit\m, s\ ne rug\m.
Nici nu [tiu c=nd a trecut
timpul. De fapt, cred c\ el a
disp\rut...“, poveste[te
Bogdan Mucileanu.
~nt=lnirea cu {tefan
~n jurul orei 19.00, ob[tea
M\n\stirii Putna a primit
cu mare bucurie grupul de
tineri cre[tini veni]i de de-
parte pentru a cinsti pe
Sf=ntul Voievod {tefan cel
Mare. Aici erau ajun[i deja
preo]i, c\lug\ri, care se ru-
gau la slujba de Priveghere,
oficiat\ de IPS Pimen,
Arhiepiscopul Sucevei [i
R\d\u]ilor. Flori, rug\ciuni,
genunchi pleca]i [i lacrimi
pe alocuri au pus st\p=nire
pe atmosfera din biserica
unde se afl\ morm=ntul
voievodului. a

~ntr-oo lun\ vom avea tarife mai mici la roaming `n spa]iul UE
a Regulamentul Uniunii Europene privind convorbirile `n roaming a intrat `n vigoare la 30 iunie a Operatorii de telefonie mobil\ vor `nte]i, p=n\ la
sf=r[itul acestei luni, ofertele atractive, sub plafonul impus, astfel `nc=t s\ atrag\ c=t mai mul]i clien]i a Eurotariful nu poate dep\[i 0,49 euro pe
minut, f\r\ TVA, pentru apelurile efectuate, respectiv 0,24 euro pe minut, f\r\ TVA, pentru apelurile primite a Operatorii de pe pia]a rom=neasc\
practic\ servicii mult peste plafonul impus de UE, tarifele av=nd un trend descendent doar `n cazul ofertelor speciale a Un apel din Italia c\tre
Rom=nia se taxeaz\ cu 0,68 euro pe minut, f\r\ TVA, la Orange Rom=nia, `n timp ce Vodafone practic\ un tarif de 0,89 dolari pe minut, f\r\ TVA a
Ca urmare a acordului in-
termediat de Parlamentul
European, noua reglemen-
tare `n ceea ce prive[te con-
vorbirile telefonice de tip
roaming va reduce costurile
apelurilor efectuate sau pri-
mite `n str\in\tate, `n UE,
pentru cel pu]in 140 de mil-
ioane de utilizatori, potrivit
PE. Dac\ unii operatori au
anticipat intrarea `n vigoare
a regulamentului [i au `nce-
put deja s\ reduc\ taxele de
roaming, ceilal]i operatori de
pe pia]\ vor trebui s\ `nain-
teze ofertele p=n\ la 30 iulie.
Regulamentul privind roa-
ming-ul le va permite consu-
matorilor s\ beneficieze de
un eurotarif, un plafon al pre-
]urilor pentru apelurile tele-
fonice efectuate (0,49 euro pe
minut, f\r\ TVA) [i pentru
apelurile primite (0,24 euro
pe minut, f\r\ TVA), `n str\-
in\tate. Potrivit regulamen-
tului, plafoanele ar urma s\
coboare [i mai mult `n ur-
m\torii doi ani, 0,46 euro [i
0,22 euro `n 2008 [i 0,43 euro
[i 0,19 euro, `n 2009.
30 iulie,
ultima zi de ofertare
Operatorul de telefonie
mobil\ trebuie s\ propun\
clien]ilor p=n\ la data de 30
iulie, o rat\ a eurotarifului
(egal\ cu, sau mai mic\
dec=t plafonul eurotarifu-
lui). Potrivit PE, unii opera-
tori s-au angajat deja s\ fac\
acest lucru chiar de la 1 iulie.
Clien]ii, la r=ndul lor, vor
trebui s\ r\spund\ ofertei
`ntr-un timp de dou\ luni,
cu c=t se r\spunde mai
promt ofertei `naintate, cu
at=t mai repede se va activa
eurotariful. Spre exemplu,
dac\ operatorul de telefonie
mobil\ ofer\ un plafon de
eurotarif la 1 iulie, pe care
clientul `l accept\ imediat,
acesta va putea fi activat `n
aproximativ 30 de zile sau
COMUNICA}II Joi, 5 iulie 2007 5
chiar mai repede, `n func]ie pia]a noastr\, respectiv COS- nut, f\r\ TVA, un apel din roaming, pentru aceea[i
de operator. MOTE, ORANGE Rom=nia Italia c\tre Rom=nia se tax- situa]ie dat\, de 0,89 euro
Clien]ii serviciilor de tele- [i VODAFONE. eaz\ cu 1,05 euro pe minut, pe minut, f\r\ TVA.
fonie mobil\ care au deja un Spre exemplu, dac\ `n f\r\ TVA. Acela[i apel tele- Toate companiile func]io-
contract de roaming nu vor grupul COSMOTE, adic\ `n fonic, efectuat din Italia neaz\ pe pia]a telefoniei mo-
beneficia automat de un eu-
rotarif, operatorul av=nd da-
]\rile unde func]ioneaz\ a- spre Rom=nia `ns\ prin in- bile practic\ `ns\ [i pre]uri
mai mici `n urma ofertelor
cest operator de telefonie termediul Orange Rom=nia
toria s\ aduc\ la cuno[tin]a mobil\: Albania, Bulgaria, cost\ doar 0,68 de euro pe speciale aruncate din dorin-
consumatorului de noua Grecia, un apel c\tre Rom=- minut, f\r\ TVA, `nt timp ce ]a de a-[i m\ri num\rul de
ofert\ aliniat\ la cerin]ele nia cost\ 0,55 euro pe mi- Vodafone practic\ un tariff consumatori. a
UE, ulterior urm=nd s\ se
poat\ opta pentru una dintre
ofertele. Potrivit regulamen-
tului, o dat\ ce consumatorul
a primit o rat\ de eurotarif,
poate oric=nd s\ treac\ la alt
plan tarifar - [i s\ revin\ la
acesta - gratuit. Furnizorul
din ]ara de origine poate a-
m=na `ns\ schimbarea planu-
lui tarifar pentru o perioad\
de maximum 3 luni, re-
prezent=nd durata minim\ de
aplicare a tarifului anterior.
Roaming scump
pentru rom=ni
Operatorii rom=ni de tele-
fonie mobil\ practic\, `n
acest moment, tarife de
roaming cu mult peste pla-
fonul impus de UE, doar ofer-
tele speciale la pachet mai
salv=nd creditul consumato-
rilor. ~n general, tarifele sunt
impuse `n func]ie de zon\,
]\rile lumii fiind `mp\r]ite `n
acest sens pe categorii, `n
func]ie de tipul de client, cu
abonament sau cartel\ [i de
serviciul oferit, voce [i mesaje
scrise, MMS [i GPRS. Pentru
a prezenta o situa]ie concret\
`n ceea ce prive[te tarifele im-
puse pe pia]a rom=neasc\,
am ales s\ consult\m pla-
nurile tarifare practicate de
trei mari companii active pe

Tarife mai mari chiar [i de cinci ori fa]\ de costul serviciului

Conform Comisiei Euro-
pene, aproximativ 147 de
milioane de cet\]eni euro-
peni care telefoneaz\ sau
primesc apeluri `n str\in\-
tate pl\tesc tarife de cinci
ori mai mari dec=t costul
serviciului, fapt care are ca
rezultat profituri majore
pentru operatori (aproxi-
mativ 8,5 miliarde de euro
pe an, reprezent=nd 5,7%
din profitul total). Tarifele
pentru convorbirile telefo-
nice `n regim de roaming
variaz\ de la operator la
operator [i de la stat mem-
bru la stat membru, `ntre
0,58 [i 5 euro pe minut.
Ca urmare a acestui fapt,
PE vrea s\ se asigure c\
tarifele mai mici ajung la
consumator prin trans-
paren]\ [i o bun\ comuni-
care. Operatorii na]ionali
vor fi obliga]i s\ informeze
cet\]enii gratuit, printr-un
SMS, cu privire la tarifele
percepute pentru serviciul
roaming pe teritoriul ]\rii
`n care se afl\ (`n momen-
tul `n care cet\]enii intr\
pe teritoriul altui stat
membru) [i s\ ofere in-
forma]ii despre eurotarif [i
ratele lunare. ~n plus, Co-
misia pentru industrie,
cercetare [i energie dore[te
ca autorit\]ile na]ionale de
reglementare s\ organizeze
campanii publicitare `n
mass-media, imediat dup\
intrarea `n vigoare a legii.
Regulamentul privitor la
tarifele de roaming nu in-
clude prevederi pentru
SMS [i MMS, `ns\ [i `n
acest domeniu sunt anun-
]ate revizuiri importante `n
ceea ce prive[te tarifele
practicate. (surse: Parla -
mentul European)

Jum\tate de milion de telefoane iPhone v=ndute `n dou\ zile

a Num\rul de telefoane iPhone v=ndute `n primele dou\ zile de la data lans\rii au dep\[it cele
mai optimiste estim\ri ale anali[tilor, ceea ce sugereaz\ c\ directorul executiv de la Apple Inc.,
Steve Jobs, a reu[it s\-[i `ndeplineasc\ obiectivul de a face din iPhone al treilea mare
business al companiei, dup\ computerele Mac [i playerele iPod, informeaz\ Bloomberg a
Potrivit lui Gene Munster, majoritatea celor 1.800 de dit deja notorietatea prin de- telefoanelor mobile. Mai op-
analist la firma de consul- magazine ale sale au epuizat signul s\u inovator fiind timi[ti, anali[tii se a[teapt\
tan]\ Piper Jaffray, la sf=r[i- stocurile de telefoane iPhone echipat cu un ecran tactil. ca `n urm\toarele 18 luni s\
tul s\pt\m=nii trecute au `n primele 24 de ore. Lan- Telefonul vine `n dou\ versi- fie v=ndute `ntre 13 [i 20 de
fost achizi]ionate peste sarea produsului a fost pre- uni de 499 [i 599 de dolari, `n milioane de unit\]i, dintre
500.000 de telefoane iPhone, cedat\ de o acoperire medi- func]ie de capacitatea memo- care `ntre 200.000 [i 300.000
mai mult dec=t dublul cifrei atic\ impresionant\, s\pt\- riei, [i este `nso]it obligatoriu
de 200.000 de unit\]i progno- m=na trecut\ New York numai la sf=r[itul acestei s\-
de un contract pe doi ani cu pt\m=ni. ~n acest caz iPhone
zat\ ini]ial. Potriviti cifrelor Magazine public=nd o foto- AT&T, operatorul care are
furnizate chiar de Apple, grafie a patronului Apple, va deveni al treilea mare
exclusivitatea pentru acest
peste o treime din magazine- Steve Jobs, cu titlul „iGod“. business al companiei, dup\ Produsul, care integreaz\ un telefon mobil,
telefon, cu pre]uri `ntre 60 [i
le proprii au epuizat stocu- Noul gadget a debutat pe computerele Mac [i playerele
rile `nc\ din noaptea trecut\. pia]a american\ vineri, ora
100 de dolari pe lun\. un browser Web [i un media player, [i-a dob=ndit
Steve Jobs a anun]at c\ mi- iPod - produse care gene-
La r=ndul s\u, operatorul 18.00 (22.00 GMT). Produ- reaz\ fiecare v=nz\ri anuale deja notorietatea prin designul s\u inovator, fiind
zeaz\ pe v=nzarea a apro- echipat un un ecran tactil. Viteza de conexiune
AT&T, partenerul exclusiv sul, care integreaz\ un tele- de 10 miliarde de dolari.
ximativ 10 milioane de
pentru Apple iPhone pe teri- fon mobil, un browser Web [i
iPhone, p=n\ `n 2008, cea ce iPhone este programat s\-[i nu va fi foarte mare, deoarece utilizeaz\
toriul SUA, a anun]at [i el c\ un media player, [i-a dob=n- fac\ debutul pe pia]a din Eu- tehnologia Edge [i nu re]eaua 3G, mult mai
ar permite grupului Apple s\
controleze aproximativ un ropa la toamn\ iar la `ncepu- rapid\. Telefonul vine `n dou\ versiuni, de 499 [i
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR procent din pia]a mondial\ a tul lui 2008 `n Asia. a 599 de dolari, `n func]ie de capacitatea memoriei
6 Joi, 5 iulie 2007
PE SCURT
Reactorul 1
de la Cernavod\
ar putea fi oprit
Reactorul 1 de la Cernavod\ ar
putea fi oprit, dup\ 15 august, `n
cazul `n care debitul Dun\rii va
continua s\ scad\, a declarat
mar]i ministrul Economiei [i
Finan]elor, Varujan Vosganian.
„Exist\ o viziune pesimist\ ca,
dup\ 15 august, s\ existe riscul
ca reactorul 1 s\ fie oprit din
cauza reducerii debitului Dun\rii,
dar exist\ [i varianta ca acest
nivel s\ se redreseze. Ministerul
trebuie `ns\ s\ ia toate m\surile
ca `n situa]ia opririi Unit\]ii 1 s\
existe resurse pentru producerea
energiei electrice“, a explicat mi-
nistrul. Varujan Vosganian pro-
pus producãtorilor de energie
dou\ solu]ii. Prima se reefr\ la
crearea unei pie]e de capacit\]i
(unele unit\]i de produc]ie s\ aib\
capacit\]i preg\tite s\ intre `n
func]iune, iar costurile s\ fie su-
portate de Autoritatea de regle-
mentare `n domeniul energetic),
iar a doua la preg\tirea unor ca-
pacit\]i suplimentare `n termo-
centralele pe p\cur\ [i gaze.
Prima solu]ie vizeaz\ `n special
luna august, iar cea de-a doua
este pentru septembrie, `n cazul
`n care debitul Dun\rii nu va per-
mite intrarea `n func]iune a reac-
torului 2.
Stagiul de cotizare
pentru pensii
al femeilor, egal
cu cel al b\rba]ilor
Ministrul Muncii, Familiei [i
Egalit\]ii de {anse, Paul P\cu-
raru, a declarat c\ `n sistemul
public de pensii, stagiul de coti-
zare va fi egal, atât la femei, cât [i
la b\rba]i. „Directivele Uniunii
Europene [i anume, directiva
79/1978 [i directiva 86/1986,
oblig\ la aplicarea principiului de
egalit\]i de tratament `ntre
b\rba]i [i femei. De[i femeile s-au
plâns tot timpul c\ sunt discrimi-
nate `n raport cu b\rba]ii, iat\ c\
ace[tia din urm\ erau cei discri-
mina]i. Noi, b\rba]ii, tr\im mai
pu]in decât ele [i ie[im mai târziu
la pensie, iar doamnele tr\iesc o
infinitate mai mult, dar se pen-
sioneaz\ mai devreme. Prin ur-
mare, România trebuie s\ aplice
egalitat\]ii de tratament. ~n sis-
temul public, unde sunt cei mai
mul]i pensionari, aproximativ
4.500.000, vom aplica egalitatea
`n ceea ce prive[te stadiul de coti-
zare [i nu de vârst\“, a Paul
P\curaru. Potrivit acestuia, se va
p\stra vârsta de pensionare la fe-
mei, dar se va m\ri, `n cazul aces-
tora, stagiul de cotizare.
Reabilitarea
celor 40 de spitale
va fi realizat\
de autorit\]ile locale
Premierul T\riceanu a declarat
c\ reabilitarea celor 40 de spitale
pentru care Guvernul a alocat
fonduri la rectificarea bugetar\,
va fi f\cut\ de autorit\]ile locale
[i nu de Ministerul S\n\t\]ii,
dup\ ce va intra `n vigoare actul
normativ privind descen-
tralizarea sistemului sanitar.
„Reabilitarea celor 40 de spitale
la nivel jude]ean dorim s\ nu o
fac\ ministerul, ci dorim s\ d\m
fondurile la nivel local, iar reabi-
litarea s\ o fac\ fie consiliile
jude]ene, fie cele municipale, `n
func]ie de spital“, a spus pre-
mierul. ~n urma rectific\rii
bugetare de s\pt\mâna trecut\,
Ministerul S\n\t\]ii a primit 335
de milioane de lei pentru
repararea [i modernizarea a 40
de spitale din ]ar\. Proiectul
privind descentralizarea sistemu-
lui sanitar a fost finalizat [i a fost
supus dezbaterii publice. a
Re]eaua de distribu]ie a energiei are nevoie de moderniz\ri de 1,5 mld euro
Necesarul de investi]ii
pentru modernizarea re]elei
celor opt companii de dis-
tribu]ie a electricit\]ii este
de 1,5 miliarde euro pân\ `n
2012, a declarat ministrul
economiei [i finan]elor, Va-
rujan Vosganian. Pentru a-
cest an, cele opt companii de
distribu]ie a electricit\]ii s-
au angajat s\ investeasc\ `n
total circa 600 milioane euro
pentru mentenan]a [i mod-
ernizarea re]elelor. Minis-
trul a ad\ugat c\ pân\ la
sfâr[itul lunii mai investi]ii-
le erau realizate `n propor]ie
Guvernul are o nou\ strategie de combatere a secetei
a Strategia presupune reabilitarea sistemului actual de iriga]ii, `nlocuirea tehnologiei `nvechite utilizate
pentru iriga]ii, crearea [i utilizarea `n agricultur\ a unor soiuri mai rezistente la secet\, modificarea structurii
culturilor `n func]ie de zone, dar [i `nfiin]area de perdele forestiere de-a lungul c\ilor ferate, [oselelor [i canalelor
de iriga]ii a „Vom `ncerca s\ g\sim o modalitate de a-i obliga pe fermieri s\ irige, dac\ se afl\ `n zona `n care exist\
sistem de iriga]ii, pentru c\ altfel nu vor mai primi nici un sprijin financiar“, declar\ Decebal Traian Reme[ a
Ministrul Agriculturii [i
dezvolt\rii rurale, Decebal
Traian Reme[, a prezentat,
ieri, Executivului princi-
palele direc]ii ale strategiei
pentru combaterea secetei.
„Aceast\ strategie se ex-
tinde pe o perioad\ mai lun-
g\ [i nu este doar o ches-
tiune `n care este implicat
doar Ministerul Agricultu-
rii, ci mult mai multe in-
stitu]ii, pentru c\ nu va viza
numai reabilitarea sistemu-
lui de iriga]ii“, a declarat
Decebal Traian Reme[. Po-
trivit acestuia, strategia
presupune, `n linii mari,
reabilitarea sistemului ac-
tual de iriga]ii, utilizarea
sursei de ap\, `nlocuirea
tehnologiei `nvechite uti-
lizate pentru iriga]ii, crea-
rea [i utilizarea `n agricul-
tur\ a unor soiuri mai rezis-
tente la secet\, modificarea
structurii culturilor `n func-
]ie de zone, dar [i `nfiin]area
de perdele forestiere de-a
lungul c\ilor ferate, [ose-
lelor [i canalelor de iriga]ii.
Utilizarea tuturor
resurselor de ap\
„Aplicarea acestei strate-
gii presupune alocarea unor
fonduri semnificative, care
deocamdat\ nu au fost esti-
mate. ~nc\ facem calcule
pentru a [ti exact de ce su-
me avem nevoie pentru ur-
m\torii ani“, a precizat Re-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PATRU NOI OPERA-
TORI DE PENSII PRIVATE:
Comisia de Supraveghere a
Sistemului de Pensii Priva-
te (CSSPP) a autorizat,
mar]i, patru societ\]i de ad-
ministrare de fonduri de
pensii private obligatorii
(pilonul II), care ridic\ la 11
num\rul companiilor care
au primit aprobare pân\ `n
prezent, potrivit unui comu-
nicat al institu]iei. Cele pa-
tru societ\]i autorizate
mar]i de arbitrul pensiilor
private sunt OTP Fond de
Pensii SA, BT Aegon Fond
de Pensii SA, AIG Fond de
Pensii SA, Generali Fond de
Pensii SA. CSSPP a mai au-
torizat ca cinci societ\]i ca
broker de pensii private:
Filas Broker de Pensii
Private SRL, Crefo Broker
de Pensii Private SRL, SE
Fond - Broker de Pensii
Private SRL, Fehu Broker
de Pensii Private SRL [i
Banat FIM Broker de Pensii
ECONOMIC
de 35-40%, astfel c\ pân\ la
finele anului, programul de
investi]ii va fi realizat. „Le-
am pus `n vedere distribui-
torilor c\ acest investi]ii nu
sunt suficiente [i c\ trebuie
s\ elabor\m un program pe
termen lung pân\ `n 2012.
Am avut o discu]ie special\
cu reprezentan]ii companiei
de distribu]ie din Bucure[ti
(n.r. - Electrica Muntenia
Sud) [i am convenit c\ odat\
ce noul proprietar (n.r.
ENEL) va intra `n atribu]ii
va `ncepe un program masiv
de investi]ii `ntrucât cele de
me[. ~n ceea ce prive[te re-
abilitarea sistemului de
iriga]ii, ministrul Agricul-
turii a men]ionat c\ inten-
]ioneaz\ s\ divizeze siste-
mul `n module mai mici,
astfel `ncât fermierii s\ se
poat\ grupa `n vederea i-
rig\rii culturilor pe suprafe-
]e mai mici. „De asemenea,
ne gândim la modul cum
vom folosi resursele de ap\
`ntrucât avem zone unde
pomp\m ap\ din aval `n
amonte. ~n viitor vom `n-
cerca s\ utiliz\m nu numai
apele de suprafa]\ ci [i cele
din pânza freatic\“, a pre-
cizat Reme[. Acesta con-
sider\ c\ ar fi necesar\ [i o
c\ptu[ire masiv\ a canale-
lor de iriga]ii `n condi]iile `n
Private SRL. Pân\ `n pre-
zent, arbitrul pensiilor pri-
vate a autorizat al]i [apte
administratori de pensii pri-
vate obligatorii: ING Fond
de Pensii SA, Aviva Socie-
tate de Administrare a unui
Fond de Pensii Privat SA [i
Omniasig Pensii - Societate
de Administrare a unui
Fond de Pensii Privat SA,
Prima Pensie Fond de Pen-
sii SA, BRD Fond de Pensii
SA [i Interamerican Socie-
tate de Administrare a unui
Fond de Pensii Privat SA [i
BCR Administrare Fond de
Pensii SA.
a VENITURILE LA BU-
GETUL DE STAT AU
CRESCUT CU 17%: Veni-
turile bugetului general
consolidat au crescut cu
circa 17% `n prima jum\-
tate a anului 2007, cifrân-
du-se la 55 de miliarde de
lei, potrivit datelor centra-
lizate de Ministerul Econo-
miei [i Finan]elor (MEF).
pân\ acum nu se resimt“, a
men]ionat ministrul de re-
sort. Vosganian a ar\tat c\,
potrivit contractului de pri-
vatizare a Electrica Munte-
nia Sud, 400 milioane euro
vor fi utilizate pentru in-
vesti]ii de modernizare a re-
]elei de distribu]ie. Minis-
trul a mai spus c\ pân\ `n
2009 toate locuin]ele din
]ar\ vor fi racordate la re]ea.
„~n prezent circa 80.000
locuin]e nu sunt racordate.
Companiile de distribu]ie
vor suporta 30% din cos-
turile acestui proces, adic\
care pierderile de ap\ pe
canale sunt de peste 50%,
iar tehnologiile utilizate `n
sistemul de iriga]ii sunt mai
vechi de 25 de ani. Minis-
trul Agriculturii afirm\ c\
fermierii ar trebui trata]i di-
feren]iat, `n func]ie de
zonele `n care exist\ siste-
me de iriga]ii.
Iriga]iile vor deveni
obligatorii
„Vom `ncerca s\ g\sim o
modalitate de ai obliga pe
fermieri s\ irige, dac\ se
afl\ `n zona `n care exist\
sistem de iriga]ii, pentru c\
altfel nu vor mai primi nici
un sprijin financiar pentru
Astfel, veniturile bugetului
de stat s-au majorat cu
15%, ajungând la 33,6 mil-
iarde de lei, cea mai mare
cre[tere fiind `nregistrat\
de veniturile din impozit pe
venit [i salarii, de 43% (6,2
miliarde de lei) [i cele din
impozitul pe profit, cu o
cre[tere de 30% (5 miliarde
de lei). Veniturile din taxe
vamale au `nregistrat o
sc\dere de 62%, `n pe-
rioada analizat\, cifrându-
se la 408 milioane de lei.
Veniturile din Taxa pe Va-
loare Ad\ugat\ au `nregis-
trat o cre[tere de 2,5%, pâ-
n\ la circa 12,88 miliarde
de lei. ~n acela[i timp, ven-
iturile din accize au crescut
cu doar 6%, pân\ la
aproape 5 miliarde de lei.
a SECETA NU ESTE
UN FACTOR INFLA}IO-
NIST: Seceta nu este un
factor infla]ionist, ea nede-
terminând o infla]ie mai
mare decât cea prognozat\,
50 milioane euro“, a explicat
Vosganian. Oficialul a ad\-
ugat c\ trei companii de dis-
tribu]ie privatizate nu [i-au
`ndeplinit planul de inves-
ti]ii pentru 2006, iar sumele
respective, 40-50 milioane
euro, au fost reportate pen-
tru acest an. Vosganian a
mai spus c\, `n câteva s\p-
t\mâni, vor analiza propu-
nerile companiilor referitoa-
re la planul de investi]ii
pân\ `n 2012. „Distribui-
torii vor `ncheia un protocol
cu Autoritatea Na]ional\ de
Reglementare `n domeniul
culturile lor. De asemenea,
`i vom obliga, `ntr-un fel
sau altul, s\ foloseasc\
soiuri mai rezistente la se-
cet\. Fermierii vor primi
sprijin financiar conside-
rabil, dac\ vor folosi mate-
rial s\ditor de calitate“, a
explicat oficialul MADR. Pe
acest segment o contribu]ie
important\ o va avea cer-
cetarea agricol\, care poate
crea astfel de soiuri rezis-
tente la condi]iile actuale
de mediu din România,
mult mai eficiente decât
cele care provin din import.
Nu `n ultimul rând, strate-
gia pe termen lung pentru
combaterea secetei cuprin-
de [i o modificare a struc-
turii culturilor `n func]ie de
a declarat ministrul Econo-
miei [i Finan]elor, Varujan
Vosganian. „Analizele ara-
t\ c\ seceta nu este un fac-
tor infla]ionist. M\ refer la
o infla]ie mai mare decât
cea prognozat\. Nici la ni-
velul energiei electrice, nici
la cel al produselor alimen-
tare nu vor fi influen]e“, a
explicat Vosganian. Potri-
vit acestuia, indicatorii de
pân\ acum arat\ c\ pre]ul
produselor alimentare afec-
tate de secet\ nu contribuie
la infla]ie. „Dac\ am avut
infla]ie am avut din cauza
chiriilor, a pre]urilor regle-
mentate, nu din cauza se-
cetei“, a precizat ministrul
Economiei. Banca Na]iona-
l\ a României a stabilit
pentru finele acestui an o
]int\ de infla]ie de 4% (de-
cembrie-decembrie),
plus/minus un punct pro-
centual. ~n 2006, rata in-
fla]iei a coborât la 4,87%,
de la 8,6% `n 2005. a
Energiei (ANRE), iar sar-
cina ministerului de resort
va fi s\ monitorizeze `nde-
plinirea acestor angaja-
mente“, a completat Vosga-
nian. Ministrul Economiei [i
Finan]elor s-a `ntâlnit, mar-
]i, cu reprezentan]ii celor
opt companii de distribu]ie
a energiei electrice din care
cinci au fost privatizate, iar
trei (Electrica Muntenia
Nord, Electrica Transilva-
nia Nord [i Electrica Tran-
silvania Sud) sunt `n propri-
etatea statului. a
zone [i de clim\, `nfiin]area
de perdele forestiere rezis-
tente la secet\, `n special `n
sudul ]\rii, unde exist\
deficit din punct de vedere
al zonelor `mp\durite, pre-
cum [i plantarea vegeta]iei
`n islazuri [i p\[uni.
Strategie
pe 20 de ani
Premierul C\lin Popes-
cu-T\riceanu a solicitat re-
cent realizarea unei strate-
gii pe termen lung de com-
batere a secetei, pentru ur-
m\torii 20 de ani. Acesta a
explicat c\ strategia nu va
viza numai iriga]iile, ci tre-
buie implicate [i Minis-
terele Mediului [i Econo-
miei, care trebuie s\ antici-
peze posibilitatea unei se-
cete care poate afecta nu
numai agricultura, ci [i
productia de energie elec-
tric\. El a mai cerut Minis-
terului Mediului s\ ia leg\-
tura cu Comitetul ONU
pentru combaterea de[er-
tific\rii [i secetei, astfel
`ncât speciali[tii ONU s\
elaboreze `mpreun\ cu cei
de la Institutul Na]ional de
Hidrologie [i de la Apele
Române strategia pe ter-
men lung. Potrivit datelor
funizate de MADR, seceta a
afectat `n acest an peste
60% din suprafe]ele `n-
s\mân]ate cu grâu, secar\,
orz [i rapi]\. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 5 iulie
Vremea se va r\ci [i va
fi `n general instabil\.
Cerul va fi temporar noros
[i vor c\dea averse, `nso]ite
de desc\rc\ri electrice `n
nordul, centrul [i estul
]\rii, precum [i la munte [i
pe arii mai restr=nse `n
rest. Izolat cantit\]ile de
ap\ vor fi mai `nsemnate
(peste 25...30 l/mp) [i va
c\dea grindin\. V=ntul va
sufla `n general moderat,
cu intensific\ri temporare,
mai ales la munte, iar izo-
lat, `ndeosebi `n sud-est va
lua [i aspect de vijelie.
Temperaturile maxime vor
fi cuprinse `ntre 18 [i 28 de
grade, mai ridicate `n B\-
r\gan [i Podi[ul Dobrogei
p=n\ la 33 ... 34 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 5.07.2007
2,3014
Dolar SUA
Euro 3,1354

Vladimir Putin se teme de o unire a Basarabiei cu Rom=nia
~n cadrul `ntâlnirii infor-
male de s\pt\mâna trecut\
cu ambasadorii ]\rilor Uni-
unii Europene [i cu trimi[ii
SUA [i OSCE `n Republica
Moldova, pre[edintele mol-
dovean Vladimir Voronin a
dezv\luit c\, `n timpul vizi-
tei sale din 22 iunie la Mos-
cova, omologul s\u rus Vla-
dimir Putin l-a `ntrebat,
cumva retoric, „de ce Uniu-
nea European\ nu reac]io-
neaz\ la ac]iunile României
`n privin]a Moldovei“, re-
lateaz\ `n edi]ia sa de ieri
cotidianul „Timpul“ din
Chi[in\u.
„Ce garan]ii exist\ c\
Moldova unificat\ nu se va
alipi a doua zi la România?“,
l-a `ntrebat liderul de la
Ultimatum preziden]ial
privind votul uninominal
a Pre[edintele `[i toarn\ cenu[\ `n cap pentru `nsc\unarea lui T\riceanu la Palatul
Victoria a B\sescu spera `ntr-o demisie a premierului dup\ referendumul din
prim\var\ a Adversarii [efului statului iau `n der=dere acuza]iile acestuia a
~ntr-un interviu mara-
ton oferit la Cotroceni jur-
nali[tilor Robert Turcescu
[i Emil Hurezeanu, pre[ed-
intele Traian B\sescu [i-a
reamintit de du[manii po-
litici pe care `i are. Pe l=ng\
conflictele cu liberalii [i
udemeri[tii, [eful statului a
recunoscut disponibilitatea
de colaborare cu gruparea
PSD de la Cluj.
Cea mai mare
gre[eal\ a lui
B\sescu
Pre[edintele Traian B\-
sescu a reiterat, mar]i sea-
ra, faptul c\ cea mai mare
gre[eal\ pe care a f\cut-o
de la preluarea mandatului
de [ef al statului a fost a-
ceea de a-l numi pe C\lin
Popescu-T\riceanu `n frun-
tea Guvernului. Motivul a-
cestei erori asumate ar fi
dat de leg\turile str=nse
dintre [eful Executivului [i
grupuri financiare dubioa-
se, dintre care cel mai im-
portant ar fi cel condus de
omul de afaceri Dinu Pa-
triciu.
Premierul T\riceanu a
fost, de altfel, o ]int\ favori-
t\ a atacurilor lui B\sescu.
Potrivit pre[edintelui, dup\
rezultatul referendumului
din 19 mai, [eful Executivu-
lui ar fi trebuit s\-[i dea de-
misia de onoare. B\sescu
sus]ine c\, la Consiliul Eu-
ropean de la Bruxelles, mai
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a SECHESTRU DNA
PE AVEREA PRIMARULUI
DE ARAD: Direc]ia Na]io-
nal\ Anticorup]ie a pus sub
sechestru `ntreaga avere
personal\ a primarului din
Arad, finul pre[edintelui
B\sescu, Gheorghe Falc\.
Edilul este urm\rit penal
de la `nceputul acestui an
pentru luare de mit\ [i a-
buz `n serviciu, `n leg\tur\
cu modul `n care ar fi fost
vândut, la un pre] subeva-
luat, un teren apar]inând
fostei fabrici de zah\r din
Kremlin pe pre[edintele
moldovean, `n timpul celor
trei ore de discu]ii, pe care
Voronin le-a calificat drept
pragmatice. „Garan]iile
noastre `n acest sens sunt
cunoscute: dreptul Trans-
nistriei de a ie[i din compo-
nen]a Republicii Moldova
`n cazul unei evolu]ii dup\
un astfel de scenariu“, a
men]ionat liderul moldo-
vean, care sus]ine c\ aceas-
t\ prevedere este con]inut\
[i `n noul pachet de pro-
puneri al Chi[in\ului vi-
zând reglementarea trans-
nistrean\, pe care presa s-a
gr\bit s\-l califice drept un
„pact secret moldo-rus“.
~n aceea[i ordine de idei,
liderul moldovean a conti-
B\sescu [i T\riceanu, `ntr-o armonie demult uitat\
mul]i [efi de state [i de gu-
verne din UE [i-au expri-
mat nedumerirea fa]\ de
faptul c\ [eful Executivului
de la Bucure[ti nu [i-a dat
demisia dup\ referendumul
din 19 mai.
Nimic bun despre
T\riceanu
Traian B\sescu [i-a mai
exprimat nemul]umirea fa-
]\ de faptul c\ primul-mi-
nistru a decis amânarea
alegerilor pentru Parla-
mentul European (PE), fapt
Arad. Potrivit DNA, m\su-
ra asiguratorie a fost insti-
tuit\ [i `mpotriva celor doi
presupu[i mituitori din
acest dosar. Este vorba de-
spre directorii unei socie-
t\]i c\tre care Consiliul Lo-
cal Arad a aprobat vânza-
rea unui teren situat pe
malul Mure[ului, revândut
`n scurt timp `ns\ la un
pre] de trei ori mai mare.
~n schimbul unei presupu-
se interven]ii, primarul din
Arad ar fi primit - [i la
schimb cu un apartament -
ACTUALITATE
nuat: „bun\oar\, B\sescu
s-a `ntâlnit cu noul primar
al Chi[in\ului Dorin Chir-
toac\ [i `mi `nchipui c\ n-au
discutat problemele func]io-
n\rii lifturilor `n Chi[in\u
[i preg\tirii pentru iarn\ a
capitalei Moldovei“.
Negând o `n]elegere cu
Rusia privind Transnistria
pe la spatele formatului ofi-
cial de negocieri, Voronin a
subliniat c\ pre[edintele
rus, care „era foarte bine
preg\tit de `ntâlnire“, s-a
pronun]at pentru reluarea
ne`ntârziat\ a negocierilor
`n formatul „5 plus 2“ (Re-
publica Moldova, Transnis-
tria, Rusia, OSCE, Ucraina,
UE [i SUA), evident, f\r\
implicarea Rom=niei. a
ce decredibilizeaz\ Româ-
nia `n fa]a partenerilor din
UE. „Un prim-ministru
merge [i preg\te[te la par-
tid alegerile europarlamen-
tare, dar nici un alt partid
nu [tie data. Cum vi se pa-
re, din punctul de vedere al
democra]iei? Asta arat\ c\
vrem s\ perpetu\m un sis-
tem politic cu iz de sistem
mafiot, care administreaz\
politica la vârf `n interesul
lui, [i nu `n interes na]io-
nal. ~n interes na]ional era
s\ avem alegeri pentru PE
`n mai, acest an“, a comple-
tat [eful statului.
240 mp de teren de la firma
respectiv\.
a ROMÂNII NU MAI
AU NEVOIE DE VIZ| PEN-
TRU SERBIA: Românii ca-
re vor s\ c\l\toreasc\ ori
s\ tranziteze Serbia nu
mai au nevoie de viz\, `nce-
pând de ieri. Purt\torul de
cuvânt al Poli]iei de
Frontier\ Timi[, Viorel A-
lexe, a declarat c\ s-a
primit dispozi]ie ca, de ieri,
românii s\ fie l\sa]i s\
treac\ `n Serbia f\r\ a
avea viz\ `n pa[aport.
~n plus, iritat de am=na-
rea unei hot\r=ri clare a
Parlamentului privind votul
uninominal, B\sescu a a-
menin]at cu organizarea u-
nui referendum pe aceast\
tem\ la toamn\. Termenul
limit\ stabilit prin ultima-
tumul preziden]ial este luna
septembrie, la reluarea se-
siunii Parlamentului.
Cine sunt mafio]ii
politici
Lista neagr\ a pre[edin-
telui, cu personajele care ar
Decizia a fost luat\ având
`n vedere c\ România a de-
venit membr\ a Uniunii
Europene. „Pentru c\
Serbia nu este, `ns\, `n UE,
pentru cet\]enii ]\rii veci-
ne nu s-au scos vizele de
România. A[a c\, `n contin-
uare, locuitorii Serbiei au
nevoie de viz\ pentru a
veni la noi“, a spus Alexe.
a RADICALII MA-
GHIARI IRONIZEAZ| DE-
MISIA LUI MARKO BELA:
Conducerea Uniunii Civice
Maghiare - Scaunul Sfântu
face parte dintr-o a[a-nu-
mit\ „mafie politic\“, a fost
anun]at\ cu aceea[i ocazie.
Traian B\sescu i-a indicat
pe Viorel Hrebenciuc (PSD),
Bogdan Olteanu (PNL) [i
Verestoy Attila (UDMR),
cei care au pus la cale scoa-
terea Partidului Democrat
de la guvernare, suspenda-
rea sa din func]ie [i subor-
donarea Justi]iei.
{eful statului s-a ar\tat
revoltat de faptul c\ par-
tidele s-au ocupat timp de o
jum\tate de an cu `ncer-
carea de a-l da afar\ de la
Cotroceni, `n loc s\ se ocupe
de fondurile europene. A-
cesta este un alt motiv pen-
tru care a recunoscut c\ nu
mai exist\ posibilitatea u-
nui real dialog cu premierul
T\riceanu.
Replica acuza]ilor
Reac]ion=nd la interviul
[efului statului, pre[edin-
tele Camerei Deputa]ilor,
liberalul Bogdan Olteanu, a
declarat ironic, ieri, c\ Tra-
ian B\sescu „tr\ie[te `ntr-o
telenovel\ [i c\ `ncearc\ s\
arate c\ este amenin]at [i
`nconjurat de du[mani“. De
asemenea, el a f\cut aluzie
[i la „prietenii“ lui Traian
B\sescu despre care a sus-
]inut c\ au primit daruri
din bani publici de la [eful
statului.
La r=ndul s\u, senatorul
UDMR Verestóy Attila,
men]ionat de pre[edinte
printre „artizanii sistemu-
lui politic mafiot din Ro-
mânia“, a comentat [i el de-
clara]iile primului om din
stat. „Eu nu consider c\ am
avut mai mult\ pl\cere s\
discut cu domnii Hreben-
ciuc sau Olteanu decât cu
al]i lideri precum Blaga [i
Boc actori politici apropia]i
domnului pre[edinte. ~n
acest sens, cred c\ el bate
[aua ca s\ priceap\ calul“,
a declarat Attila. a
Gheorghe consider\ c\ de-
cizia liderului UDMR, Mar-
ko Bela, de a-[i da demisia
din func]ia de vicepremier
este „doar un act teatral“.
„Prin asta se `ncearc\ re-
câ[tigarea simpatiei elec-
toratului, care este sc\zu-
t\“, a declarat, ieri, pe[e-
dintele UCM-Scaunul
Sfântu Gheorghe, Gazda
Zoltan. Potrivit acestuia,
demisia lui Marko este „o
`ncercare f\r\ speran]\“,
deoarece electoratul ma-
ghiar nu mai crede „`n ast-
fel de acte teatrale“. a
Joi, 5 iulie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Atentatorii
cu halate albe
~n investiga]ia cu privire la inci-
dentele din Glasgow [i Londra
au fost re]inu]i pân\ acum opt
suspec]i, to]i av=nd leg\tur\ cu
sistemul sanitar. {apte dintre
terori[ti sunt fie medici, fie stu-
den]i la medicin\, iar a opta
persoan\, singura femeie
re]inut\, ar fi fost `n trecut
tehnician de laborator la un spi-
tal din re]eaua coordonat\ de
sistemul bitanic de s\n\tate.
Leg\tura suspec]ilor cu sis-
temul sanitar a atras aten]ia
opiniei publice din Marea
Britanie, o mare parte a aces-
teia declarându-se surprins\ c\
persoane din clasa de mijloc, cu
studii [i locuri de munc\, ar fi
capabile de pl\nuirea unor a-
tacuri teroriste. Pân\ anul tre-
cut, medicii care doreau s\ lu-
creze `n Marea Britanie nu
aveau nevoie de un permis de
munc\, iar pentru a fi `nregis-
tra]i la Consiliul General al
Medicilor, ei trebuiau s\ treac\
teste profesionale [i de limb\.
Cererea de medici a fost atât de
mare pân\ `n ultimii ani, `ncât,
potrivit celor mai recente date
statistice, jum\tate din cei 280
de mii de doctori medicii `nre-
gistra]i la acest consiliu au stu-
diat `n str\in\tate. Aproape
dou\ mii au venit din Irak,
peste 180 din Iordania.
Jurnalist BBC, eliberat
dup\ 113 zile de
captivitate `n Gaza
Jurnalistul britanic al BBC
Alan Johnston, eliberat `n
noaptea de mar]i spre miercuri
dup\ 113 zile de captivitate `n
Gaza, a mul]umit ieri, telefonic,
tuturor celor care au facilitat
eliberarea lui. „Este lucrul cel
mai fantastic s\ fii liber. A fost
o experien]\ `ngrozitoare, cum
v\ pute]i imagina, s\ fii re]inut
16 s\pt\mâni“, a declarat
Johnston, pentru BBC. ~ntre
timp, gruparea islamist\
Hamas `ncearc\ s\-[i adjudece
integral succesul pentru elibe-
rarea lui Johnston. Dup\ uzur-
parea puterii `n Fâ[ia Gaza, ei
au declarat eliberarea re-
porterului britanic drept una
din priorit\]ile lor [i au dat un
ultimatum clanului Doghmush,
gruparea care a revendicat
r\pirea ziaristului. Mar]i seara,
când expira ultimatumul,
Hamas a amplasat `n fieful
clanului Doghmush un num\r
important de membri ai struc-
turilor sale militarizate.
Observatorii locali consider\ c\
presiunea militar\ exercitat\
asupra r\pitorilor a contribuit
decisiv la eliberarea jurnalistu-
lui britanic, iar fatwa emis\ de
un cleric palestinian a permis
Armatei islamului s\ „cedeze
f\r\ s\-[i p\teze onoarea“.
Asediu dramatic
la moscheea
din Islamabad
Sute de studen]i islami[ti, bari-
cada]i `ntr-o moschee din
Islamabad, s-au predat ieri,
dup\ expirarea ultimatumului
dat de for]ele pakistaneze care
au asediat edificiul, unde 16
persoane au murit `n violen]ele
din ultimele zile. „Pân\ `n
prezent, 250 de b\rba]i [i 100
de femei au ie[it din moschee,
`n timp ce alte persoane con-
tinu\ s\ ias\“, a indicat un ofi-
cial din cadrul Ministerului
pakistanez al Informa]iei.
Pre[edintele Pervez Musharraf
a anun]at c\ va da 5.000 de
rupii (aproximativ 83 de dolari)
fiec\rei persoane care va p\r\si
moscheea din proprie ini]iativ\.
Motivele acestei `nfrunt\ri nu
sunt prea clare, fiecare parte
acuz=nd-o pe cealalt\ de provo-
care. a

8 Joi, 5 iulie 2007
Peste 4.000 de locuri la admiterea la Universitatea Tehnic\
Admiterea la Universitatea Tehnic\
„Gheorghe Asachi“ din Ia[i are loc `n
perioada 16-31 iulie, c=nd facult\]ile fac
`nscrieri, organizeaz\ concurs de admitere
[i afi[eaz\ rezultatele. La majoritatea
facult\]ilor se organizeaz\ concurs de dosare.
Facultatea de Mecanic\
organizeaz\, al\turi de
concursul de dosare, [i o
testare op]ional\ pentru cei
care aleg aceast\ form\. De
asemenea, mai sunt [i fa-
cult\]i care organizeaz\
test de admitere precum
Facultatea de Electronic\
[i Telecomunica]ii [i Facul-
tatea de Arhitectur\ „G. M.
Cantacuzino“.
Taxa de `nscriere varia-
z\ de la facultate la facul-
tate, astfel c\ Facultatea
de Inginerie Chimic\ are
cea mai sc\zut\ tax\, de
50 de lei, `n timp ce Fa-
cultatea de Arhitectur\ a-
re taxa cea mai ridicat\, de
180 de lei. ~n afar\ de Fa-
cultatea de Automatic\ [i
Calculatoare, unde taxa de
`nscriere este de 150 de lei
[i Facultatea de Textile
Piel\rie, unde taxa de `ns-
criere este de 90 de lei, la
toate celelalte facult\]i ta-
xa este de 100 lei.
Pentru acest an, Uni-
versitatea Tehnic\ „Gheor-
ghe Asachi“ organizeaz\
concurs de admitere pen-
CM
YK tru 2.586 de locuri la buget
[i 1.780 de locuri la tax\.
Astfel, la Facultatea de
Automatic\ [i Calculatoa-
re sunt 220 de locuri la
buget [i 120 la tax\, la Fa-
cultatea de Inginerie
Chimic\ sunt 204 locuri la
buget [i 90 la tax\, la
Facultatea de Construc]ii
[i Instala]ii sunt 438 de
locuri la buget [i 450 de
locuri la tax\, la Fa-
cultatea de Electronic\ [i
Telecomunica]ii sunt 175
de locuri la buget [i 150 de
locuri la tax\, la Faculta-
tea de Electrotehnic\ sunt
335 de locuri la buget [i
150 de locuri la tax\, la Fa-
cultatea de Hidrotehnic\
sunt 212 locuri la buget [i
140 de locuri la tax\, la
Facultatea de Mecanic\
sunt 244 de locuri la buget
[i 200 la tax\, la Facul-
tatea de {tiin]a [i Ingine-
ria Materialelor sunt 160
de locuri la buget [i 70 la
tax\, la Facultatea de Tex-
tile [i Piel\rie sunt 332 de
locuri la buget [i 155 de
locuri la tax\, iar la Facul-
tatea de Arhitectur\ „G.
M. Cantacuzino“ sunt 53
de locuri la buget [i 15 lo-
curi la tax\.
Acte necesare
la `nscriere
Candida]ii care doresc
s\ se `nscrie la facult\]ile
Universit\]ii Tehnice
„Gheorghe Asachi“ au ne-
voie de diploma de baca-
laureat sau diploma echi-
valent\ cu aceasta, `n ori-
ginal [i `n copie legalizat\,
certificatul de na[tere, `n
copie legalizat\, adeverin-
]\ medical\ tip, adeverin]\
din care s\ rezulte calita-
tea de student (pentru stu-
den]ii care urmeaz\ o a do-
ua specializare), diploma
de licen]\ sau diploma
echivalent\ cu aceasta/
diploma de absolvire, `n
original sau copie legaliza-
t\, pentru cei care doresc
s\ urmeze o a doua specia-
lizare, 2 fotografii color, 3 x
4 cm, dac\ este cazul, acte
doveditoare ale schimb\rii
numelui, `n copie legaliza-
t\ (certificat de c\s\torie,
hot\r=re judec\toreasc\
etc.); alte documente sta-
bilite de Comisia de admi-
tere pe facultate (de exem-
plu foaia matricol\, anex\
la diploma de bacalaureat).
Candida]ii care au pro-
movat examenul de ba-
calaureat `n sesiunea iu-
nie-iulie 2007 sau `n sesi-
unea august - septembrie
2007 pot prezenta la `ns-
criere, pentru sesiunile de
admitere imediat urm\-
toare, `n locul diplomei de
bacalaureat, o adeverin]\
eliberat\ de liceu, `n care
se men]ioneaz\ at=t media
general\ c=t [i notele ob-
]inute la probele sus]inute,
precum [i foaia matricol\.
Modalitatea
de admitere
Facultatea de Automati-
z\ri [i Calculatoare - Ad-
miterea se face pe domenii
de licen]\ [i forma de fi-
nan]are (buget, tax\). Me-
toda de selec]ie `n ciclul de
studii universitare de li-
cen]\ este pe baz\ de test.
Perioada `nscrierii este
`ntre 16 iulie - 21 iulie, tes-
tul gril\ este pe 23 iulie,
afi[area rezultatelor - 25
iulie. Afi[area rezultatului
final are loc pe 1 august.
Locuri: Calculatoare [i
tehnologia informa]iei 110
locuri de la buget [i 60 la
tax\. La Ingineria sisteme-
lor sunt 110 locuri la buget
[i 60 la tax\. Total facul-
tate: 220 buget [i 120 tax\.
Taxa de `nscriere: 150 lei,
taxa de [colarizare: 2700 lei.
Procedura de admitere:
Test gril\ cu durata de 3
ore. Candida]ii pot opta
pentru o tez\ cu subiecte:
exclusiv de matematic\ -
M1 (algebr\ [i trigonome-
trie) [i M2 (analiz\ mate-
matic\); matematic\ [i in-
formatic\ - M1 (algebr\ [i
trigonometrie) [i I (infor-
matic\); matematic\ [i fi-
zic\ - M1 (algebr\ [i trigo-
nometrie) [i F (fizic\). Cal-
culul mediei de admitere
(MA): MA # 0.9T ^ 0.1
unde: T - media obtinu]\ la
testul gril\; B - media ob-
]inut\ la bacalaureat.
Facultatea de Inginerie
Chimic\ - Pentru sesiunea
din var\, `nscrierea candi-
da]ilor are loc `n perioada
17-30 iulie, afi[area rezul-
tatelor are loc pe 31 iulie.
Locuri: Inginerie chimic\ -
140 locuri la buget [i 50 la
tax\, la Ingineria mediului
CM
YK
~NV|}|M+NT
- 44 de locuri la buget [i 30
la tax\, la Inginerie [i ma-
nagement sunt 20 de locuri
la buget [i 10 la tax\. Me-
dia de admitere este MA #
0,6·M{ ^ 0,4·B unde: M{ -
media general\ a [co-
larit\]ii anilor de liceu; B -
media ob]inut\ la exame-
nul de bacalaureat. Media
general\ a [colarit\]ii ani-
lor de liceu are o pondere
de 60%. Media la exame-
nul de bacalaureat are o
pondere 40%. Taxa de ad-
mitere este de 50 de lei.
Facultatea de Construc-
]ii [i instala]ii - Num\rul
de locuri disponibil la sesi-
unea de admitere din iulie
este la Inginerie civil\ (4
ani zi, 5 ani seral) 343 de
locuri la buget [i 350 locuri
la tax\. La Instala]ii (4 ani
zi) sunt 95 de locuri la
buget [i 100 locuri la tax\.
Metoda de selec]ie: Con-
curs de dosare cu media
calculat\ astfel: MA # 0,5
MBac ^ 0,5 MScol unde:
MBac - media examenului
de bacalaureat [i MScol -
media general\ a [co-
larit\]ii anilor de liceu.
~nscrierea candida]ilor are
loc `n perioada 16 - 30
iulie, afi[area rezultatelor
este pe 31 iulie. Taxe de
`nscriere la concursul de
admitere pentru `nv\]\-
m=nt universitar de licen]\
(4 ani): 100 de lei. Taxe de
[colarizare: (pentru anul
[colar 2007/2008): la `nv\-
]\m=nt universitar de li-
cen]\ de lung\ durat\ zi:
2.000 de lei, la `nv\]\m=nt
universitar de licen]\ de lun-
g\ durat\ seral: 1.700 de lei.
Facultatea de Construc-
]ii de Ma[ini - ~nscrierea
candida]ilor va avea loc `n
perioada 16-30 iulie, afi[a-
rea rezultatelor fiind pro-
gramat\ pentru 31 iulie.
Selec]ia candida]ilor se fa-
ce, la toate specializ\rile,
pe domenii de studiu, pe
baza dosarului de concurs,
`n ordinea mediilor gene-
rale rezultate din urm\-
toarele ponderi: media de
[colaritate din liceu ob]i-
nut\ la matematic\ - 25%;
media de [colaritate din li-
ceu ob]inut\ la una din
disciplinele (la alegerea
candidatului); fizic\ sau
informatic\ sau discipline
de specialitate - 25%; me-
dia de [colaritate din liceu
ob]inut\ la o disciplin\ la
alegere - 20%; media ob]i-
nut\ la bacalaureat - 30%.
Primesc o bonifica]ie de do-
u\ puncte la media final\,
candida]ii care au ob]inut
un premiu la faza jude]ean\
sau un premiu sau o men-
]iune la faza interjude]ean\
a concursului de matema-
tic\ „Adolf Haimovici“, sau
a Concursului de Crea-
tivitate Mecanic\ „Dumitru
Mangeron“ organizate de
ISJ Ia[i [i Facultatea de
Construc]ii de Ma[ini. La
Inginerie industrial\ sunt
122 de locuri la buget [i 100
la tax\, la Inginerie meca-
nic\ sunt 61 de locuri la bu-
get [i 50 de locuri la tax\,
iar la Inginerie [i manage-
ment sunt 30 de locuri la zi
[i 50 de locuri la tax\.
Facultatea de Electroni-
c\ [i Telecomunica]ii - Pro-
CM
YK
cedura de admitere este de
tip concurs de dosare, me-
dia general\ de admitere
(MA) este 0,6MS ^ 0,4MB
unde: MS - media general\
a [colarit\]ii anilor de liceu
[i MB - media ob]inut\ la
examenul de bacalaureat.
Perioada de `nscriere este
16-27 iulie, afi[area rezul-
tetelor se face pe 30 iulie.
Taxa de `nscriere este de
100 de lei, iar taxa de
[colarizare este de 2.500 de
lei. Num\rul de locuri scos
la concurs de Facultatea de
Electrotehnic\ [i Telecomu-
nica]ii este de 175 la buget
[i 150 de locuri la tax\.
Facultatea de Electro-
tehnic\ - Perioada de `nscri-
ere a candida]ilor este `ntre
16-27 iulie, iar afi[area re-
zultatelor este pe 30 iulie.
La Inginerie electric\ sunt
166 de locuri la buget [i 60
de locuri la tax\, la Ingine-
rie energetic\ sunt 109 lo-
curi la buget [i 40 de locuri
la tax\. La Inginerie [i ma-
nagement sunt 30 de locuri
la zi [i 25 de locuri la tax\,
iar la {tiin]e inginere[ti
aplicate sunt 30 de locuri la
buget [i 25 de locuri la tax\.
Admiterea are loc pe baza
concursului de dosare, MA
# 0,5 MBac ^ 0,5 M{col
unde MBac este media exa-
menului de bacalaureat, iar
M{col este media general\
a [colarit\]ii anilor de liceu.
Facultatea de Hidroteh-
nic\ - Perioada de `nscriere
pentru candida]i este `n pe-
rioada 16-30 iulie, iar
afi[area rezultatelor este pe
31 iulie. Admiterea se real-
izeaz\ pe baz\ de dosar,
media de admitere este MA
# 0,3MBac ^ 0,7 M{col un-
de MBac este media exame-
nului de bacalaureat [i M{col
este media general\ a [co-
larit\]ii anilor de liceu. La
Facultatea de Hidrotehnic\
sunt 102 locuri la buget [i
50 la tax\ la specializarea
Inginerie civil\, 50 la buget
[i 50 la tax\ la Inginerie ge-
odezic\ [i 60 de locuri la bu-
get [i 40 de locuri la tax\ la
Ingineria mediului.
Facultatea de Mecanic\
- Pentru admitere sunt 84
de locuri de la buget [i 100
de locuri cu tax\ la specia-
lizarea Ingineria Autovehi-
culelor, 80 de locuri la bu-
get [i 50 de locuri la tax\ la
specializarea Inginerie me-
canic\, 80 de locuri la bu-
get [i 50 la tax\ la Meca-
tronic\ [i robotic\. Concur-
sul de admitere are loc pe
baz\ de dosar, [i op]ional
test-gril\ (lucrare scris\,
cu subiecte de matematic\
[i fizic\). ~nscrierea can-
dida]ilor are loc `n perioa-
da 8 – 28 iulie pentru con-
cursul de dosare sau 8 – 24
iulie pentru test.
Facultatea de {tiin]a [i
Ingineria materialelor -
Perioada de `nscriere este
16-30 iulie, iar afi[area
rezultatelor se face pe 31 iu-
lie. Admiterea are loc pe ba-
za concursului de dosare.
Media de admitere este MA
# 0,5MBac ^ 0,5M{col unde
MBac este media examenu-
lui de bacalaureat iar M{col
este media general\ a [co-
larit\]ii anilor de liceu. La
specializarea Ingineria ma-
terialelor sunt 110 locuri la
buget [i 50 locuri la tax\,
iar la specializarea Ingine-
rie mecanic\ sunt 50 de lo-
curi la buget [i 20 de locuri
la tax\. Tax\ `nscriere este
de 100 lei.
Facultatea de Textile
Piel\rie - Perioada de `ns-
criere este `ntre 18-29 iu-
lie, iar afi[area rezultate-
lor are loc pe 30 iulie. Ad-
mitere are loc prin concurs
de dosare, media de admi-
tere MA # 0,6 MBac ^
0,4M{col unde MBac este
media la examenul de ba-
calaureat [i M{col este me-
dia [colarit\]ii anilor de li-
ceu. La specailizarea Ingi-
nerie industrial\ sunt 219
locuri finan]ate de la buget CM
YK
[i 100 la tax\, la Inginerie
chimic\ sunt 50 de locuri
la buget [i 25 la tax\, iar la
Inginerie [i management
sunt 63 de locuri la buget
[i 30 la tax\.
Facultatea de Arhitec-
tur\ „G. M. Cantacuzino“ -
Cifra de [colarizare pentru
anul 2007-2008 este de 53
de locuri subven]ionate de
la buget [i 15 locuri cu
tax\. Taxa de admitere
este de 180 de lei, iar taxa
de [colarizare este de 2.800
de lei. ~nscrierea candida-
]ilor va avea loc `n perioa-
da 16-20 iulie, proba de de-
sen tehnic [i liber este pro-
gramat\ pentru 23 iulie,
iar afi[area rezultatelor va
avea loc pe 27 iulie. Media
de admitere se calculeaz\
astfel: 80% la desen tehnic
[i desen liber iar 20% din
media de admitere o repre-
zint\ media de la bacalau-
reat. (Oana R.)
 CM
YK

DOCUMENTAR Joi, 5 iulie 2007 9

Cum s-a
a n\scut calendarul cre[tin
a S\rb\torile din calendarul cre[tin sunt momente `n care cei credincio[i particip\ la cinstirea liturgic\ adus\ sfin]ilor de c\tre Biseric\
a Calendarul, ca mijloc de m\surare a trecerii timpului, a primit noi semnifica]ii o dat\ cu apari]ia cre[tinismului a Primele s\rb\tori au
fost consemnate `n calendar ca o comemorare a evenimentelor de c\p\t=i din via]a Bisericii, iar primii sfin]i trecu]i `n calendar au fost
martirii [i m\rturisitorii a C\ut\m s\ afl\m, `n cele ce urmeaz\, care au fost primii sfin]i [i primele s\rb\tori cu dat\ specific\ de pr\znuire a
de {tefan
M|RCULE}
Biblia, `n Cartea Facerii, ne
arat\ c\ o dat\ cu apari]ia
primelor elemente ale Crea]i-
ei, s-a n\scut [i timpul. Aceas-
t\ dimensiune a existen]ei a
fost dintotdeauna un mister
pentru oameni, care dintot-
deauna au sim]it nevoia de a
o m\sura. S-au n\scut, ast-
fel, metodele de m\surare a
timpului [i de consemnare a
celor mai importante mo-
mente din istoria unui popor
sau a omenirii `ntregi. Cu
timpul, unele zile consem-
nate de oamenii de [tiin]\, au
marcat [i comemorarea unor
persoane sau evenimente.
S\rb\torile evreie[ti
Primele zile `nchinate lui
Dumnezeu [i care sunt legate
de anumite evenimente ce ]in
de rela]ia omului cu Dum-
nezeu, au ap\rut la evrei, care
consemnau trecerea timpului
num\r=nd anii care s-au
scurs de la facerea lumii.
Fiind poporul ales pentru a
preg\ti venirea lui Mesia,
evreii au dedicat anumite zi-
le din calendar pentru a p\s-
tra `n memoria poporului a-
numite evenimente semni-
ficative pentru via]a lor.
Astfel, s\rb\toarea Pa[tilor,
]inut\ la 14 Nissan, amintea
de ie[irea din robia egip-
tean\. S\rb\toarea Cincize-
cimii amintea despre darea
Legii pe Muntele Sinai. Pe
l=ng\ acestea, evreii ]ineau [i
s\rb\toarea Corturilor, a ~m-
p\c\rii sau Cur\]irii, [i cea
numit\ Purim.
Calendarul cre[tin
O dat\ cu apari]ia cre[ti-
nismului, calendarul devine
modalitatea de consemna, pe
l=ng\ s\rb\torile mari, care a-
minteau de evenimente unice
din activitatea lui Hristos [i
din via]a Bisericii, [i mo-
mentele `n care au ap\rut
primii sfin]i. Multe dintre s\r-
b\torile iudaice, cum ar fi
Pa[tile sau Cincizecimea ca-
p\t\ acum alte semnifica]ii,
iar s\rb\torile romane sunt
`nlocuite cu altele, de origine
cre[tin\. Persecu]iile din se-
colul al II-lea au dus la apari-
]ia primelor zile de pomenire a
sfin]ilor cre[tini. Moartea mar-
tiric\, ca o m\rturisire [i jertf\
suprem\ pentru Hristos, este
considerat\ na[terea la o via]\
nou\, cea `ntru Hristos.
Primul sf=nt martir a fost
Sf=ntul Arhidiacon {tefan,
men]ionat `n Cartea Faptele
Sfin]ilor Apostoli. ~ns\ primul
martir men]ionat de un docu-
ment este episcopul Policarp
al Smirnei, martirizat `n 155.
Pe l=ng\ aceste zile `n care au
murit martirii [i m\rturisi-
torii, calendarul cre[tin s-a
`mbog\]it [i cu s\rb\torile
legate de moartea episcopilor
(depositiones). Toate aceste
s\rb\tori ale sfin]ilor au avut
caracter local, `ns\ cu timpul,
ele s-au generalizat `n
`ntreaga Biseric\.
Generalizarea
primelor s\rb\tori
ale sfin]ilor
Pe l=ng\ s\rb\torile `nchi-
nate M=ntuitorului [i Maicii
Domnului, primele s\rb\tori
care s-au generalizat sunt ce-
le ale Sf=ntului Ioan Botez\-
torul. Majoritatea sunt de ori-
gine palestinian\, importate ri locale. Un exemplu conclu-
de Apus `ncep=nd din sec. al dent este s\rb\toarea Aduce-
V-lea. Apoi cea a Sfin]ilor A- rii Moa[telor Sf=ntului Ioan
postoli Petru [i Pavel, care a Gur\ de Aur la Constantino-
pornit de la Roma, din sec. al pol, ]inut\ la 27 ianuarie. Dar
IV-lea. O alt\ mare s\rb\toa- o dat\ cu aceast\ generaliza-
re generalizat\ `n secolul al
re, au mai disp\rut unele s\r-
IV-lea este cea a Sf=ntului
Mucenic {tefan, de origine ie- b\tori, cum ar fi sfin]irea Bi-
rusalimitean\. S-au notat, de sericii Sf=ntului Morm=nt, ]i-
asemenea, `n calendare [i zi- nut\ p=n\ spre sf=r[itul seco-
lele afl\rii, transport\rii sau lului al IV-lea la 13 septem-
depunerii moa[telor de sfin]i brie [i `nlocuit\ cu cea a ~n\l-
`n diferite biserici, zile care au ]\rii Sfintei Cruci, la 14 sep-
devenit la r=ndul lor s\rb\to- tembrie. a

„~n fiecare zi din calendar este un sf=nt“
Fiecare familie de cre[tini are `n
cas\ un calendar cre[tin, care ajut\
nu numai la consemnarea trecerii
timpului ori la programarea activi-
t\]ilor cotidiene, ci [i la a ne tr\i via]a
`n ritmul Bisericii. Calendarul cre[tin
ne arat\ `n ce zi ne putem `nt=lni cu
anumi]i sfin]i, ori ne aducem aminte
de momente semnificative din via]a
Bisericii. Despre importan]a calen-
darului cre[tin [i a s\rb\torilor con-
semnate `n el, dar [i despre modul `n
care ajung sfin]ii s\ fie trecu]i `n ca-
lendar, am discutat cu p\rintele arhi-
mandrit Dosoftei {cheul, mare ecle-
siarh al Catedralei mitropolitane din
Ia[i.
Din punct de vedere cre[tin, care
este diferen]a `ntre o zi obi[nuit\
[i una de s\rb\toare?
~n Biserica Ortodox\, toate zilele
sunt serbate cu sfin]enie. ~ns\, `n ser-
viciul liturgic, unele dintre aceste zile
au dob=ndit o semnifica]ie deosebit\,
prin faptele mari care s-au s\v=r[it `n
ele pentru m=ntuirea [i luminarea
noastr\ sau pentru `nsemn\tatea
persoanelor sfinte pe care ni le am-
intesc. Ele sunt trecute `n calendar ca
zile de s\rb\toare, adic\ zile `n care
trebuie s\ ne `ndrept\m mai mult su-
fletul spre rug\ciune, spre slujirea lui
Dumnezeu [i spre cinstirea evenimen-
tului serbat sau a persoanei comemo-
rate la s\rb\toarea respectiv\.
Exist\ diferen]e `ntre s\rb\to-
rile cre[tine?
Primul criteriu dup\ care se
`mpart s\rb\torile cre[tine este im-
portan]a lor. Avem astfel praznice
`mp\r\te[ti, `nchinate M=ntuitorului
[i Maicii Domnului, s\rb\tori ale
sfin]ilor, aici put=nd deosebi pe cele
ale sfin]ilor rom=ni sau cu moa[te la
noi `n ]ar\, pentru c\ ele sunt zile de-
osebite pentru credincio[ii no[tri. Tot
`n categoria s\rb\torilor `nchinate
sfin]ilor intr\ [i cele `nchinate Sfintei
Cruci. Mai avem pe l=ng\ acestea [i
s\rb\torile sfin]ilor `ngeri.
P\rintele arhimandrit Dosoftei
{cheul: „Faptul c\ exist\ `n
fiecare zi din calendar un sf=nt,
ne demonstreaz\ c\ fiecare zi
trebuie `nchinat\ lui Dumnezeu,
prin tot ceea ce facem“
Un alt criteriu dup\ care se `mpart
s\rb\torile este cel al datei `n care
sunt consemnate `n calendar. Astfel,
avem s\rb\tori cu dat\ fix\, cum ar fi
Cr\ciunul, Buna Vestire, Na[terea
Maicii Domnului [i multe altele, dar [i
cu dat\ schimb\toare, cea mai impor-
tant\ fiind Pa[tele. Modul de calculare
a datei `n care se s\rb\tore[te `n
fiecare an Pa[tele - pascalia - deter-
min\ [i data la care se vor ]ine `n acel
an [i celelalte s\rb\tori legate de Pa[ti,
cum ar fi ~n\l]area sau Cincizecimea.
~n calendarul cre[tin sunt trecu]i
to]i sfin]ii?
Se p\treaz\ amintirea sfin]ilor
cunoscu]i, a celor care au via]a cunos-
cut\. Dar sunt foarte mul]i sfin]i care
nu sunt cunoscu]i. Biserica a stabilit `n
via]a ei liturgic\ cinstirea tuturor celor
care sunt casnici ai lui Dumnezeu. De
altfel, fiecare zi din an ne aminte[te de
unul sau mai mul]i sfin]i, chiar dac\
ziua respectiv\ nu este trecut\ `n ca-
lendar ca s\rb\toare cu cruce ro[ie.
Dar faptul c\ exist\ `n fiecare zi din
calendar un sf=nt, ne demonstreaz\ c\
fiecare zi trebuie `nchinat\ lui Dum-
nezeu, prin tot ceea ce facem.
Sunt sfin]i rom=ni cunoscu]i [i `n
alte ]\ri. Exist\ sfin]i rom=ni [i
`n calendarele cre[tine din alte
]\ri ortodoxe?
Fiecare Biseric\ Ortodox\ are
sfin]ii na]ionali, trecu]i `n calendarele
lor. Exist\ sfin]i comuni, s\rb\tori co-
mune, `n special cele mari, genera-
lizate la nivelul Bisericii universale.
Sinoadele fiec\rei Biserici na]ionale au
canonizat persoane pe care le-au trecut
`n calendarele lor. Spre exemplu, la noi
s-au canonizat mai mul]i rom=ni `n
1955 [i 1992. Sfin]ii rom=ni canoniza]i
nu sunt trecu]i `n alte calendare, dar
unii dintre ei sunt cunoscu]i `n toat\
Ortodoxia, cum ar fi Sf=ntul Calinic de
la Cernica [i Sf=ntul Iosif de la Parto[.
Prin extindere, ei sunt cinsti]i [i `n alte
]\ri. Nu vor fi trecu]i `n alte calendare,
dar cu siguran]\ ei mijlocesc [i se
roag\ [i pentru al]i credincio[i dec=t
cei rom=ni. Singurele excep]ii sunt
Sf=ntul Paisie Velicicovschi, care este
cinstit [i `n Biserica din Ucraina, el fi-
ind de origine ucrainean\, ca [i Sf=ntul
Petru Movil\. De altfel, ei au fost ca-
noniza]i mai `nt=i `n Ucraina [i apoi `n
Rom=nia.
De ce unii sfin]i sunt trecu]i `n
calendar cu cruce ro[ie `ntr-oo
zon\ a ]\rii, iar `n alt\ zon\ cu
cruce neagr\?
Ace[ti sfin]i sunt locali. A r\mas o
tradi]ie ca un sf=nt care a activat [i a
fost cunoscut `n mod special `ntr-una
dintre provinciile rom=ne[ti, s\ fie tre-
cut `n calendarul din zona respectiv\
cu cruce ro[ie. Un alt motiv este pre-
zen]a moa[telor. Acolo unde sunt
moa[tele unui sf=nt, acolo va fi [i
sf=ntul cinstit cu mai mult\ evlavie.
Aceasta nu `nseamn\ c\ sf=ntul nu
este recunoscut [i `n alte zone ale ]\rii.
Dar `n locul unde se afl\ moa[tele sau
unde a tr\it sf=ntul respectiv, cinstirea
lui se face `n mod special.
Dup\ Sf. Arhid. {tefan, Sf. Policarp este
primul a c\rui martirizare a fost consemnat\
`ntr-un document. Martirizarea Sf=ntului
Policarp al Smirnei, `n anul 155, este
consemnat\ `ntr-o scrisoare a Bisericii din
Smirna adresat\ Bisericii din Philomelium [i
poart\ titlul „Martiriul Sf=ntului Policarp“.
O alt\ surs\ din care afl\m date despre acest
sf=nt este opera Sf=ntului Irineu, unul dintre
ucenicii episcopului Policarp. De la acesta
afl\m c\ Sf=ntul Policarp a fost ucenicul
Sfin]ilor Apostoli, `n special al Sf=ntului
Evanghelist Ioan, `n preajma c\ruia a crescut
Apari]ia marilor s\rb\tori cre[tine
Generalizarea s\rb\torilor mari `n `ntreaga Biseric\
s-a realizat `n secolele IV-VI. ~n acest r\stimp, per-
secu]iile au `ncetat, iar cre[tinii s-au putut manifesta
f\r\ opreli[ti. Documente din secolul al IV-lea amintesc
de primele s\rb\tori ale Maicii Domnului (Buna Vestire
[i Adormirea), ale sfin]ilor `ngeri [i ale sfin]ilor mai im-
portan]i din Vechiul [i Noul Testament. Secolul
urm\tor a adus mai ales `nmul]irea s\rb\torilor Maicii
Domnului, cum ar fi - `n R\s\rit - Na[terea Maicii
Domnului [i Intrarea ei `n biseric\, dar [i ale sfin]ilor
pustnici, c\lug\ri [i asce]i din secolele IV-V. Tot `n
aceast\ vreme, au avut loc influen]e [i schimburi reci-
proce `ntre R\s\rit [i Apus sau `ntre diversele Biserici
locale, ceea ce a dus la r\sp=ndirea unor s\rb\tori lo-
cale [i transformarea lor din s\rb\tori locale sau re-
gionale,`n s\rb\tori universale ale Bisericii. Na[terea [i
Botezul Domnului sunt exemplele cele mai bune `n
acest sens. Un alt factor important care a determinat
aceast\ generalizare a s\rb\torilor a fost [i aducerea
moa[telor unor sfin]i `n diferite localit\]i din diferite
zone ale lumii cre[tine, dar [i pelerinajele la mormintele
sfin]ilor sau la Locurile Sfinte, desf\[urate mai ales `n
timpul `mp\ratului Constantin cel Mare.

CM
YK
10 Joi, 5 iulie 2007
PE SCURT
A intrat cu cisterna
cu ]i]ei `ntr-o cas\
O cistern\ `nc\rcat\ cu ]i]ei a
fost implicat\ `ntr-un accident
rutier pe o arter\ intens circu-
lat\ din municipiul Gala]i.
Potrivit datelor prezentate de
poli]i[ti, pentru a evita impactul
cu un autoturism care nu i-a
acordat prioritate, [oferul cis-
ternei a intrat cu autovehiculul
`ntr-o cas\ aflat\ `n apropiere.
Proprietara imobilului, Viorica
Ionescu, de 78 ani, tocmai ie[ea
din cas\, c=nd a v\zut cum cis-
terna i-a d\râmat un perete [i
s-a oprit practic `n dormitor.
„Bine c\ nu eram `n cas\, c\ m\
omora [i pe mine. Stinsesem
televizorul, vroiam s\ ies afar\
la aer, dup\ care am auzit o
bubuitur\ [i am v\zut cum cis-
terna intrase `n cas\“, a spus
proprietara imobilului. Cei doi
[oferi au fost r\ni]i `n urma acci-
dentului, fiind transporta]i la
Spitalul de Urgen]\ din Gala]i.
La fa]a locului a sosit o echip\ a
Inspectoratului pentru Situa]ii
de Urgen]\, care a supravegheat
cisterna, pentru a `mpiedica
scurgerea ]i]eiului [i un eventual
incendiu.
Arestat la
`nmorm=ntarea celui
pe care l-a ucis
Un `nv\]\tor din comuna Grigo-
reni, jude]ul Bac\u, a fost re]inut,
luni, de poli]i[ti, sub acuza]ia de
crim\. Re]inerea cadrului didactic
a fost f\cut\ la dou\ zile dup\ ce
un coleg al acestuia, profesor de
matematic\, a fost g\sit `njun-
ghiat `n propria cas\. Participan-
]ii la `nmormântarea profesorului
au fost ului]i s\ constate cum oa-
menii legii `l re]in pe `nv\]\torul
Cristian T\taru, care participa la
ceremonia funerar\, cu at=t mai
mult cu c=t el era cel care a anun-
]at poli]i[tilor crima. B\rbatul nu
a opus rezisten]\ [i a recunoscut
repede fapta. ~nv\]\torul le-a
m\rturisit poli]i[tilor c\ a apelat
la cu]it `n urm\ cu o s\pt\mân\,
deoarece colegul s\u nu a vrut
s\-l `mprumute cu 300 de lei,
sum\ de care avea urgent\
nevoie. V\zând c\ nimeni nu a
descoperit cadavrul, s-a hot\rât
s\ revin\ `n casa victimei sale [i,
apoi, s\ anun]e crima, punând-o
pe seama unui „dement“. Poli]i[tii
s-au bazat `n ancheta efectuat\
pe faptul c\, de obicei, criminalul
se `ntoarce la locul faptei, mai
ales dac\ omorul nu a fost de-
scoperit. Interesant este faptul c\,
dup\ ce a adus la cuno[tin]a satu-
lui omorul, `nv\]\torul incrimina
cu vehemen]\, oferind am\nunte,
pe un post local de televiziune,
despre cum a fost omorât colegul
s\u. Modul `n care acesta a
povestit c\ l-ar fi g\sit pe profe-
sorul ucis l-a transformat `ns\
rapid, `n ochii anchetatorilor, `n
principalul suspect.
Zeci de profesori
suceveni se lupt\
pentru un loc de titular
Peste 1.200 de cadre didactice
din jude] s-au `nscris la concur-
sul de titularizare, care se va
desf\[ura pe data de 16 iulie.
Potrivit datelor prezentate de
purt\torul de cuvânt al
Inspectoratului {colar Jude]ean
(ISJ) Suceava, Laura Hacman,
cea mai mare concuren]\ se
`nregistreaz\ la catedrele de is-
torie [i geografie din F\lticeni,
unde s-au depus câte 68 de can-
didaturi, respectiv 63, pentru un
singur post. Concuren]\ mare va
fi [i pentru posturile de
`nv\]\tor, unde, pe 10 locuri
scoase la concurs, sunt aproxi-
mativ 270 de candida]i.
Examenele de titularizare vor
avea loc `n cinci centre, toate or-
ganizate `n municipiul Suceava.
Num\rul total al posturilor
libere este de 307. a
ACTUALITATEA REGIONAL|
Fermierii suceveni, verifica]i de autorit\]i cu privire la subven]iile UE
a ~ncepând de s\pt\mâna viitoare, 10 echipe de control, coordonate de Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie `n Agricultur\
(APIA) Suceava, vor demara o serie de verific\ri, care au drept scop identificarea agricultorilor care au declarat
suprafe]e de teren mai mari decât au `n realitate, pentru a beneficia de subven]ii europene mai consistente a
Potrivit directorului APIA clama]i, dar vom proceda [i care au parcele de teren de valorii subven]iei, `n timp ce, jude]ului Suceava, banii de
Suceava, Neculai Perju, con- la controale aleatorii“, a minimum 30 de ari, care s\ unde se vor descoperi dife- la Uniunea European\ vor
troalele se vor axa cu pre- spus [eful APIA. Verific\rile `nsumeze, `n total, cel pu]in ren]e mari, f\cute clar cu fi `mp\r]i]i la un num\r de
c\dere pe fermierii care au se vor desf\[ura pân\ `n 1 hectar de teren agricol, scopul de a lua o subven]ie peste 59 de mii de benefi-
declarat suprafe]e de teren toamna acestui an, dup\ care s\ fie lucrat. Potrivit [e- cât mai mare, fermierul va fi ciari, care vor primi sub-
ce se `ncadreaz\ „la limit\“, care vor urma alte controa- filor APIA, de aici pot s\ t\iat automat de la subven- ven]ii pentru o suprafa]\
pentru a fi eligibile `n ved- le, efectuate de aceast\ dat\ apar\ [i eventualele `ncer- ]ii pentru 5 ani“, a declarat total\ de aproximativ 239
erea ob]inerii subven]iilor de echipe de la Bucure[ti. c\ri de fraudare, existând directorul APIA Suceava. de mii de hectare de teren
europene. „Cu ocazia aces- posibilitatea ca unii ]\rani, agricol. Dac\ cei mai mul]i
tor controale, vom verifica a- care aveau suprafe]e pu]in fermieri vor primi de la UE
proximativ 2%, din num\rul Neregulile sub cele necesare `ncadr\rii, Subven]ie dubl\ câte 50 de euro pentru
total de fermieri. ~i vom con- s\ fi ad\ugat `n cereri câ]iva fiecare hectar de teren agri-
trola pe cei care se `ncadrea-
suspend\ subven]iile ari, care nu exist\ `n reali-
pentru fermierii col, ceva mai noroco[i vor fi
z\ la limit\, deoarece aici timp de 5 ani tate. „Acolo unde se vor g\si din zona de munte ]\ranii din zona de munte,
sunt posibile cele mai multe diferen]e mici `ntre suprafe- deoarece, `n cazul lor, val-
`ncerc\ri de fraudare, pe a- Conform legii, pot deveni ]ele declarate [i cele reale, se Potrivit cifrelor prezen- oarea subven]iei este
gricultorii care au fost re- fermieri doar agricultorii va dispune doar diminuarea tate de autorit\]i, la nivelul dubl\. a
Tat\l care [i-a legat copiii cu
Trei
localit\]i
lan]uri a fost arestat preventiv ie[ene
a „Marius Gr\dinariu a fost arestat pentru o perioada de 29 de zile, pentru lipsire de libertate
[i rele tratamente aplicate minorilor“, a declarat purt\torul de cuv=nt al Judec\toriei Ia[i, au cerut
Lucian Chetronic, care a ad\ugat c\, pentru fapta sa, b\rbatul risc\ s\ petreac\ `n `nchisoare ap\ de la
`ntre 3 [i 15 ani a Pentru a nu r\m=ne cu sechele psihice, copiii vor fi `ncredin]a]i unor familii
autorit\]i
de asisten]i maternali, `n timp ce mama acestora va primi consiliere psihologic\ a
Inspectoratul pen-
Procurorii de la Parche- tratamente aplicate mino-
tul de pe lâng\ Tribunalul rilor. tru Situa]ii de Urgen]\
Ia[i au dispus, ieri, aresta- (ISU) Ia[i a fost solici-
rea preventiv\ a b\rbatului tat, ieri, s\ efectueze
din Miroslava, care [i-a ]inut Comportamentul trei transporturi de a-
copiii `n lan]uri, timp de mai inuman fa]\ de copii, p\, `n trei localit\]i
multe zile. La audierile des- din dou\ comune ale
f\[urate la Parchetul de pe o „tradi]ie“ `n familie jude]ului, afectate grav
lâng\ Tribunalul Ia[i, Ma- de secet\. Potrivit in-
rius Gr\dinaru a fost asistat Anchetatorii sus]in c\
Marius Gr\dinaru a avut `n forma]iilor prezentate
de un avocat din oficiu. Du- de purt\torul de cu-
p\ patru ore de audieri, pro- repetate rânduri atitudini
agresive atât fizice, cât [i v=nt al ISU Ia[i, maio-
curorii au dispus trimiterea rul Dan Marciuc, este
dosarului la Judec\toria verbale fa]\ de familia sa.
Cons\tenii povestesc faptul vorba de dou\ sate din
Ia[i, care a decis arestarea
preventiv\ a acestuia pen- c\ micu]ii familiei erau ]i- comuna Mogo[e[ti [i
tru o perioad\ de 29 de zile. nu]i `n lan]uri de mai mult de o localitate din Si-
timp, de[i tat\l copiilor a ne[ti.
negat acest fapt, aruncând „Comuna Mogo[e[ti
~nchisoare vina asupra fratelui s\u sau este a[ezat\ pe coasta
chiar a vecinilor. Interesant unui deal [i, din aceas-
`ntre 3 [i 15 ani este faptul c\ [i sora mamei t\ cauz\, foarte multe
celor doi copii ]inu]i lega]i `n Parchetul de pe l=ng\ Tribunalul Ia[i
~n timpul audierilor din fântâni au secat. M=i-
cas\ cu lan]uri a fost dec\- `ncredin]a]i unor familii de r\m ca, `n cel mai scurt ne vom duce un prim
diminea]a zilei de ieri, Ma-
zut\ din drepturile p\rin- asisten]i maternali timp, copiii s\ mearg\ `ntr-o transport de 14 tone de
rius Gr\dinaru nu a reu[it
te[ti, `n urm\ cu un an, tot Reprezentan]ii Direc]iei familie de asisten]\ mater-
s\ dea declara]ii conving\- ap\, iar luni `nc\ 10
din cauza comportamentu- de Asisten]\ Social\ [i Pro- nal\, astfel `ncât s\ nu
toare, `ns\ a recunoscut in- lui fa]\ de copil. „Sunt do- tone. La Sine[ti `nc\
direct modul agresiv `n care tec]ia Copilului Ia[i afirm\ r\mân\ cu sechele psihice. facem o analiz\ a
vezi c\, `n repetate rânduri, c\ Paula Gr\dinaru a primit Dup\ ce va fi consiliat\ [i va
`[i trateaz\ familia. Pe fond b\rbatul a fost agresiv fa]\ situa]iei“, a declarat co-
de stres [i oboseal\, b\r- consiliere psihologic\, iar cei `nv\]a cum s\ `[i educe lonel {tefan Laz\r, [e-
de copii [i chiar de so]ie, patru copii ai familiei au fost copiii, mama ar putea s\ `[i
batul a suferit o c\dere de care a fost lovit\ de fa]\ cu ful ISU Ia[i. ~n jude]ul
calciu, motiv pentru care du[i `n dou\ centre de plasa- primeasc\ `napoi cei patru Ia[i, 60% dintre fân-
minorii“, a declarat agentul ment separate. Aceast\ de- copiii, mai ales dac\ se
procurorii au solicitat inter- [ef Virginia Pralea, purt\- tâni au fost afectate de
ven]ia medicilor de pe am- cizie a fost luat\ `ntrucât dovede[te c\ [i ea este o vic-
tor de cuvânt al IJP Ia[i. secet\, 20% au secat,
bulan]\. Dup\ acordarea cele dou\ feti]e de un an [i tim\“, a explicat Eliza Chiri-
primului ajutor, medicii au jum\tate [i, respectiv, doi ca, purt\torul de cuvânt al iar 40% au un nivel
spus c\ Marius Gr\dinaru Mama copiilor va ani [i jum\tate, nu pot sta Direc]iei de Asisten]\ Socia- sc\zut al apei. Seceta a
se poate `ntoarce `n camera cu sora de [ase ani [i fratele l\ [i Protec]ia Copilului Ia[i. afectat [i culturile agri-
de audieri. Purt\torul de primi consiliere de opt ani, din cauza dife- ~n momentul de fa]\, autori- cole de toamn\, peste
20 de mii de hectare de
cuv=nt al Judec\toriei Ia[i a psihologic\ ren]ei mari de vârst\. Cei t\]ile au demarat procedu-
grâu [i rapi]\ fiind
precizat c\ b\rbatul risc\ patru copii vor fi `ncredin]a]i rile de dec\dere din dreptu-
s\ petreac\ `n `nchisoare Pentru a nu r\m=ne cu temporar unei familii de rile p\rinte[ti ale so]ilor compromise. a
`ntre 3 [i 15 ani pentru rele sechele psihice, copiii vor fi asisten]i maternali. „Spe- Gr\dinaru. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PRIMAR RE}INUT PENTRU printre care abuz `n serviciu, fals [i ]ean (ISJ). P=n\ `n prezent `ns\, dezvoltarea infrastructurii. Autori-
ABUZ ~N SERVICIU: Poli]i[tii de la uz de fals. La finele s\pt\m=nii tre- doar 4 elevi de etnie rrom\ au optat t\]ile sucevene pun acest lucru pe
cute, poli]i[tii vrânceni au efectuat o pentru [colile de arte [i meserii [i seama faptului c\ banii pentru
Sec]ia Cercet\ri Penale a IPJ Vran- perchezi]ie la biroul [i la locuin]a modernizarea drumurilor jude]ene,
doar 7 pentru liceu. De asemenea,
cea l-au re]inut, pentru 24 de ore, pe acestuia. ~n urma perchezi]iei, repararea [i construirea de poduri
inspectorul Gabriela Chiper a pre-
primarul comunei Mera, Gheorghe poli]i[tii au plecat cu mai multe do- [i pode]e, precum [i pentru ali-
cizat c\ doi elevi de etnie rrom\ au
S\raru. Conform comisarului Viorel cumente, care au devenit prob\ `n optat pentru cursurile cu frecven]\ ment\ri cu ap\ vor fi aloca]i prin
{erb\noiu, comandantul IPJ dosar. Cele 45 de dosare `ntocmite pe redus\. Repartizarea lor va avea loc hot\râri de Guvern aprobate pen-
Vrancea, edilul este acuzat de abuz tru fiecare proiect `n parte. Vice-
numele primarului sunt legate de `n perioada 25-28 iulie. Potrivit
`n serviciu `n form\ calificat\. „Dom- retroced\rile de p\duri din comuna pre[edintele Consiliului Jude]ean
metodologiei Ministerului Educa]iei,
nul primar Gheorghe S\raru a fost Mera. (CJ) Suceava, Stela Acatrinei, a de-
Cercet\rii [i Tineretului (MECT),
chemat la audieri mar]i, `n jurul orei
13.00. ~n aceast\ dup\-amiaz\ (ieri - a DOAR 7 ELEVI RROMI DIN to]i elevii `nscri[i s-au prezentat `n clarat c\ doar 15 localit\]i din jude]
intervalul 29 iunie-1 iulie, pentru au depus proiecte `n cadrul acestui
n.r.), `n jurul orei 17.00, s-a dispus SUCEAVA S-AU ~NSCRIS LA program guvernamental, al c\rui
repartizarea `n [edin]\ public\ dup\
re]inerea sa. Mâine vom merge la in- LICEU: Elevii de etnie rrom\ au re- op]iunile candida]ilor. buget este de aproximativ 800 de
stan]\, cu propunerea de arestarea zervate, `n jude]ul Suceava, pentru milioane de lei. ~n opinia oficialului
preventiv\“, a spus comandantul IPJ anul [colar 2007-2008, 45 de locuri a PU}INI BANI PENTRU DEZ- CJ, chiar dac\ num\rul proiectelor
Vrancea. Gheorghe S\raru, primar la licee [i 109 `n [colile de arte [i me- VOLTAREA INFRASTRUCTURII: este redus, ar fi fost indicat ca ope-
PSD, este cercetat `n nu mai pu]in de serii, a declarat Gabriela Chiper, Majoritatea localit\]ilor din mediul ra]iunea de distribuire a fondurilor
45 de dosare penale [i este acuzat de inspector [colar pentru minorit\]i `n rural sucevean nu vor beneficia de s\ cad\ `n sarcina administra]iilor
comiterea mai multor infrac]iuni, cadrul Inspectoratului {colar Jude- fonduri guvernamentale pentru jude]ene. a

{coala e deschis\ `n vacan]\ pentru pasiona]ii de calculatoare
Ministerul Educa]iei, Cer-
cet\rii [i Tineretului (MECT)
[i Ministerul Comunica]iilor
[i Tehnologiei Informa]iei
(MCTI) au anun]at ast\zi,
stabilirea unui parteneriat
`n vederea implement\rii
programului „e-VACAN}|!“
la nivel na]ional.
Acesta se va derula `n [co-
lile I-VIII dotate cu infra-
structur\ IT&C care doresc
s\ le ofere copiilor alternati-
va unei vacan]e instructive,
creative [i interactive. Parte-
neriatul a fost semnat pe ba-
za rezultatelor remacabile
`nregistrate anul trecut, la
55 de note de 10 la rom=n\, la bacalaureat
a Azi are loc ultima prob\ la examenul de bacalaureat, la care cei mai mul]i candida]i vor sus]ine proba de
educa]ie fizic\ [i sport a Rezultatele la bacalaureat se vor afi[a s=mb\t\, 7 iulie a P=n\ `n prezent, la cea
mai dificil\ prob\, cea la limba [i literatura rom=n\, procentul de promovabilitate este de aproape 87%
a Cele mai multe note de la rom=n\, aproape 3.000, sunt `ntre 5.00 [i 7.00, dar sunt [i 55 de note de 10.00 a
Comisia Na]ional\ de
examen a bacalaureatu-
lui a extras, ieri di-
minea]\, pentru proba la
alegere din aria curricu-
lar\ corespunz\toare
specializ\rii, prob\ scri-
s\ sau practic\, varianta
cu num\rul 67. Una din-
tre cele mai dificile zile
de la examenul de baca-
laureat a trecut cu bine,
av=nd `n vedere c\ au
fost multiplicate subiec-
te pentru 24 de disci-
pline, dintre care au fost
[i discipline noi precum
latin\, greac\, japonez\,
portughez\, spaniol\.
Prima afi[are a rezul-
tatelor va avea loc pe 7
iulie, pân\ la ora 16.00.
~n aceea[i zi, `n interva-
lul orar 16.00-20.00, pot
fi depuse contesta]iile.
Solu]ionarea acestora
este prev\zut\ `n zilele
de 8 [i 9 iulie, iar afi-
[area rezultatelor finale
are ca termen-limit\ da-
ta de 10 iulie.
Se consider\ promo-
vat la examenul de baca-
laureat candidatul care
a ob]inut cel pu]in nota 5
sau calificativul „admis“
la fiecare prob\ oral\, a
ob]inut cel pu]in nota 5
la fiecare prob\ scris\
sau practic\ de examen
[i are media general\
minimum 6.
Mici probleme cu
subiectele de ieri
~n jude]ul Ia[i, au lip-
sit, la cea de-a treia pro-
b\ scris\ a examenului
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TOATE CADRELE DI-
DACTICE VOR AVEA NORM|
DE 18 ORE: Federa]ia Edu-
ca]iei Na]ionale (FEN) `[i ex-
prim\ mul]umirea pentru
faptul c\ Senatul a adoptat
proiectul de lege care preve-
de c\ toate categoriile de
personal didactic vor avea
norma didactic\ de 18 ore,
dup\ cum se arat\ `ntr-un
comunicat. Potrivit actului
normativ, de modificarea
Statutului personalului di-
dactic vor beneficia toate ca-
tegoriile de personal didactic
de predare, inclusiv institu-
torii, educatorii [i `nv\]\to-
prima edi]ie a programului
„e-VACAN}|!“, organizat\
`n 17 [coli-pilot din proiectul
Economia Bazat\ pe Cu-
noa[tere, implementat de
Ministerul Comunica]iilor [i
Tehnologiei Informa]iei.
„Succesul `nregistrat de
prima edi]ie a programului
«e-VACAN}|!» a demonstrat
interesul elevilor [i al cadre-
lor didactice de a avea acces
la tehnologie chiar [i pe tim-
pul vacan]ei [i ne-a mobilizat
`n vederea stabilirii unui
parteneriat cu Ministerul
Educa]iei, `n vederea extin-
derii programului `n toate
de bacalaureat, 28 de
candida]i, iar unul dintre
participan]ii a fost elimi-
nat, conform celor preci-
zate de Camelia Gavril\,
inspector general al Ins-
pectoratului {colar Jude-
]ean Ia[i (ISJ), care a
ad\ugat c\ elevul elimi-
nat era de la Liceul „Mi-
hail Sadoveanu“ Pa[cani
[i sus]inea proba la biolo-
gie atunci c=nd a fost
prins copiind. De aseme-
nea, au mai fost c=teva
cazuri de candida]i are s-
au sim]it r\u din cauza
c\ldurii, dar care [i-au
revenit `n timp util pen-
tru a sus]ine proba.
Proba de ieri nu a fost
lipsit\ de c=teva proble-
me tehnice, precum re-
petarea unei litere la
grila de la proba de chi-
mie organic\, unde, la o
gril\ lipsea litera „c“,
grila av=nd r\spunsuri-
le „a“, „b“, „b“ [i „d“. O al-
t\ problem\ a fost la su-
biectul de la limba ger-
man\, aici a venit ata[at
[i subiectul de anul tre-
cut, iar elevii au fost des-
tul de `ncurca]i: „Era
vorba de [apte pagini. ~n
jude] nu sunt foarte
mul]i elevi care au sus-
]inut proba la german\,
cei mai mul]i prefer=nd
engleza. Elevilor li s-a
spus c\ au de rezolvat
numai primele dou\ pa-
gini“, a precizat Camelia
Gavril\, inspector ge-
neral al ISJ.
{efa ISJ a mai men-
]ionat c\ ieri a fost la
centrul de examen de la
Colegiul „Octav B\n-
rii, care vor avea o norm\ di-
dactic\ de 18 ore. „Vechea
formul\ din Statutul cadru-
lui didactic f\cea discrimi-
n\ri `ntre acelea[i categorii
de personal. Am reu[it s\ eli-
min\m aceast\ inechitate
care aducea mari prejudicii
materiale unei p\r]i din ca-
drele didactice“ - a declarat
C\t\lin Croitoru, pre[edin-
tele FEN. Prin aceast\ mo-
dificare, toate orele efectuate
care dep\[esc norma didac-
tic\ vor fi pl\tite `n regim de
plat\ cu ora. (O.R.)
a SUSPICIUNI DE FRAU-
D| LA O PROB| LA TITU-
ACTUALITATE
[colile cu opt clase unde e-
xist\ infrastructur\ IT&C“,
a declarat Balint Porcsalmi,
Secretar de Stat `n cadrul
Ministerului Comunica]iilor
[i Tehnologiei Informa]iei.
Programul „e-VACAN}|!“
este o ini]iativ\ educa]ional\
cu caracter voluntar, care `[i
propune implicarea [colilor
cu clasele I-VIII `n implemen-
tarea unor activit\]i bazate
pe mijloace moderne de co-
munica]ii [i tehnologia infor-
ma]iei, precum [i stimularea
creativit\]ii copiilor [i asigu-
rarea unui cadru de comuni-
care interactiv\ cu ajutorul
cil\“, unde elevii au
sus]inut probele artis-
tice. „A fost foarte fru-
mos, am v\zut elevii de
la teatru care sus]ineau
probe de recitare, mono-
log, simulare `n grup.
Comisia de evaluare a
venit de la Bucure[ti,
deoarece `n Ia[i nu avem
dec=t un sigur liceu de
art\“, a men]ionat Ca-
melia Gavril\ care a a-
d\ugat c\ „arti[tii `n de-
venire sunt atra[i at=t
spre Universitatea de
Arte din Ia[i, c=t [i spre
Bucure[ti sau Cluj“.
Proba la educa]ie
fizic\ `ncepe la 7:00
Azi, la proba F, la a-
legere dintre disciplinele
din celelalte arii curicu-
lare, are loc [i proba de
la educa]ie fizic\, pentru
care au optat aproxima-
tiv 4.000 de candida]i, fi-
ind de departe, cea mai
popular\ prob\. Con-
form celor precizate de
Camelia Gavril\, proba
debuteaz\ la ora 7:00,
iar la centrele de exa-
men vor fi prezente echi-
pe care ofer\ asisten]\
medical\ precum [i
ambulan]e. „Sper\m s\
nu avem nevoie de ele.
Lu\m `n calcul [i vari-
anta c\ ar putea s\ fie
foarte cald, exist\ `ns\ [i
o avertizare cu cod gal-
ben, poate c\ aerul se va
mai primeni [i va fi mai
r\coare. ~n cazul `n care
se va `nt=mpla s\ i se
fac\ r\u cuiva vom in-
LARIZARE: ~n 39 de centre
din jude]ul Ia[i se desf\[oar\
`n aceast\ perioad\ exame-
nul de titularizare, `n acest
an descentralizarea exame-
nului fiind mult mai avan-
sat\ fa]\ de anul trecut c=nd
examenul a fost organizat `n
mai pu]ine centre, iar impli-
carea Inspectoratului {colar
Jude]ean (ISJ) a fost mai e-
vident\. ~ntr-unul dintre
centre, de la {coala „Ion
P\unescu“, unde sunt scoase
la concurs posturile pentru
[colile speciale, a avut loc e-
xamenul pentru postul de e-
duca]ie fizic\ de la {coala
Special\ T=rgu Frumos. Du-
infrastucturii IT&C. La pri-
ma edi]ie a programului au
participat a nu mai pu]in de
2.100 de copii [i 100 de profe-
sori din 17 [coli din mediul
rural [i mic urban. La nivel
na]ional, programul desf\-
[oar\ [ase activit\]i op]ionale
[i va fi monitorizat [i evaluat
de Ministerul Educa]iei, Cer-
cet\rii [i Tineretului. Repre-
zentan]ii [colilor care vor re-
aliza la un nivel `nalt de per-
forman]\ toate cele 6 activi-
t\]i propuse `n cadrul proiec-
tului vor face parte din Gru-
pul de Lucru pentru promo-
varea Tehnologiei Informa-
trerupe imediat proba“,
a spus Camelia Gavril\.
P=n\ `n momentul de
fa]\, s-au corectat tezele
la limba rom=n\, unde
elevii au avut cel mai
greu test. Procentul de
promovabilitate este de
86,98%, 5.503 candida]i
fiind declara]i admi[i,
iar 815 respin[i, `n timp
ce 4 au fost elimina]i.
p\ sus]inerea acestei probe o
candidat\ a reclamat faptul
c\ exist\ suspiciuni asupra
unui candidat care ar fi
copiat. „Vineri am primit
reclama]ia, s=mb\t\ s-a f\-
cut o comisie la ISJ care a
fost la [coal\, iar luni am
chemat to]i candida]ii pen-
tru a purta discu]ii cu ei“, a
precizat Camelia Gavril\. ~n
urma discu]iilor, au r\mas
suspiciuni de fraud\. „Am
purtat discu]ii [i `n cadrul
Consiliului de Administra]ie
[i am invalidat rezultatul
concursului, exist=nd [i
dorin]a candida]ilor de a re-
lua concursul, care a fost sta-
]iilor [i Comunica]iilor `n E-
duca]ie. Grupul va func]iona
ca o comunitate de expertiz\
cu rol consultativ `n imple-
mentarea politicilor educa]io-
nale privind integrarea in-
strumentelor IT&C `n proce-
sul educa]ional, `ncepând cu
anul [colar 2007-2008. Pro-
gramul se va desf\[ura la ni-
velul fiec\rei [coli, va fi coor-
donat de c\tre directorul uni-
t\]ii [colare [i monitorizat [i
evaluat de speciali[ti din
Unitatea de Management al
Proiectului din cadrul Minis-
terului Comunica]iilor [i Teh-
nologiei Informa]iei. (O.R.)
Cele mai multe note
sunt mici, astfel `ntre
5.00 [i 7.00 sunt 3.000
de note, `ntre 7.00 [i
8.00 sunt 957, `ntre
8.00-9.00 sunt aproxi-
mativ 900 de note, `ntre
9.00 [i 9.99 sunt 585
note iar note de 10.00
sunt 55, conform celor
precizate de Camelia
Gavril\. (Oana R.)
bilit pentru data de 9 iulie.
Candiatul care a fost acuzat
de fraud\ poate s\ se prez-
inte la concurs. Din moment
ce nu aveam dec=t indicii, nu
puteam s\ lum\m m\suri
drastice“, a precizat Camelia
Gavril\ care a ad\ugat c\
dore[te ca supravegherea s\
fie mult mai atent\: „Este o
periad\ `n care cu to]ii sun-
tem implica]i `n foarte multe
examene, nu ne putem ocupa
doar de titularizare, dar nu
doresc s\ fie compromis\
ideea de descentralizare, iar
candida]ii s\ nu mai aib\
`ncredere `n corectitudinea
probelor“. (O.R.)
Joi, 5 iulie 2007 11
PE SCURT
La Ia[i, discu]ii despre
[oseaua ocolitoare
Primarul Gheorghe Nichita `i
a[teapt\ m=ine la Ia[i pe
Varujan Vosganian, ministrul
Economiei, pe deputatul liberal
Relu Fenechiu [i un reprezentant
din Ministerul Transporturilor,
pentru a lua o decizie asupra [o-
selei de centur\. „Am vorbit cu
d=n[ii [i data trecut\ asupra
disponibilit\]ii lor pentru
creionarea unor solu]ii concrete
pentru [oseaua de centur\. Mai
mult, a[ dori s\ discut\m [i pro-
blema moderniz\rii DN 24, DN
28 [i a trotuarelor ce m\rginesc
aceste drumuri“, a spus Nichita.
Nichita nu este de acord cu ul-
tima variant\ a [oselei de cen-
tur\, `ntruc=t, spune el, nu re-
zolv\ problemele de trafic.
Primarul vrea s\ `i conving\ pe
guvernan]i c\ ar fi mai eficient\
o alt\ variant\ a drumului ocoli-
tor. (S.D.)
Bulevardul Socola
va fi l\rgit
Criza locurilor de parcare [i
sta]ionarea neregulamentar\ a
ma[inilor de-a lungul marilor
bulevarde au convins autorit\]ile
s\ dispun\ l\rgirea unor artere.
Unul dintre drumurile vizate va
fi bulevardul Socola, `ntre Podul
Ro[-Cotnari-baza pasajului
Bucium. „Am dat dispozi]ie
Direc]iei Tehnice s\ discute cu
proiectantul, pentru a g\si
solu]ia cea mai bun\ de l\rgire a
bulevardului. Sunt foarte multe
ma[ini parcate pe marginea
arterei, care creeaz\ disconfort `n
trafic. Inten]ion\m s\ amenaj\m
alveole pentru parc\ri, pentru a
reda traficului cele dou\ benzi“, a
declarat primarul Gheorghe
Nichita. ~n planul autorit\]ilor se
afl\ [i bulevardul Vasile Lupu
din T\t\ra[i, urm=nd s\ se fac\
asfaltarea spa]iilor dintre liniile
de tramvai, iar [oseaua s\ devin\
ca `n cartierele Dacia [i
Alexandru cel Bun. (S.D.)
Ie[enii pot comenta
proiectele de
dezvoltare a Ia[ului
Ie[enii pot completa anumite for-
mulare la centrele de cartier, pe
internet sau la centrul de infor-
mare al Prim\riei `n care trebuie
s\ bifeze proiectele `n care Pri-
m\ria ar trebui s\ investeasc\.
Locuitorii Ia[ului pot opta pentru
investi]ii `n parc\ri sau spa]ii
verzi, pot preciza sursele de fi-
nan]are ale Prim\riei [i chiar s\
estimeze bugetul pe care ar tre-
bui sa `l aib\ aceast\ institu]ie.
„Vom pune formulare peste tot
pentru ca cet\]enii s\ ne spun\
ce proiecte sunt importante pen-
tru Ia[i“, a spus primarul Gheor-
ghe Nichita. Astfel de formulare
pot fi g\site [i completate la cen-
trele de cartier sau pe internet
timp de 10 zile. {efii Prim\riei
au anun]at c\ exist\ 75 de
proiecte care urmeaz\ s\ fie de-
marate `n perioada um\toare sau
`n anii viitori. (S.D.)
58 de elevi din Ia[i
s-au `nscris
la licee din Neam]
Un num\r de 58 de absolven]i ai
claselor a opta din jude]ele
Moldovei s-au `nscris, la reparti-
zarea computerizat\, pentru
locurile de liceu din jude]ul
Neam]. Majoritatea elevilor sunt,
potrivit Inspectoratului {colar,
din comune din Ia[i, `nvecinate
cu jude]ul Neam], respectiv
Iugani, R\chiteni sau Dag=]a.
Ace[tia prefer\ [colile din jude]ul
Neam] datorit\ navetei mai
scurte. Dintre cei 58 de elevi din
alte jude]e `nscri[i la admiterea
computerizat\ din Neam], 15
candida]i au ob]inut la testele
na]ionale medii peste 9,00. (M.F.)
12 Joi, 5 iulie 2007 SPORT

PE SCURT
Chivu, tot mai aproape
de Real Madrid
Presa din Italia [i Spania re-
lateaz\ c\ echipele de fotbal
Real Madrid [i AS Roma au
ajuns la un acord pentru trans-
ferul funda[ului rom=n Cristian
Chivu la campioana Spaniei pen-
tru suma de 18 milioane de euro,
singurul lucru care lipse[te fiind
acordul c\pitanului na]ionalei
Rom=niei. Chiar dac\ Rosella
Sensi, administratorul delegat al
clubului roman, a declarat c\
u[ile r\m=n deschise pentru
oferte (Inter [i Barcelona, `n
afar\ de Real), dar grup\rile par
s\ fi ajuns la o `n]elegere, oferta
fiind superioar\ cu 4 milioane
celei f\cute de Inter. Chivu nu
[i-a ascuns preferin]a pentru
Inter, dar nu a refuzat o cin\ cu
directorul sportiv al lui Real,
Predrag Mijatovic, [i cu fra]ii
Giovanni [i Victor Becali, agen]ii
juc\torului. Acordul dintre
cluburi [i `nt=lnirea a fost confir-
mat\ [i de impresarul Roberto
Bronzetti, citat de Marca.
A c\zut o stea!
~n prima zi din iulie
2007, la doar 36 ani, s-a
stins din via]\ baschetbalis-
tul Elemer Tordai, dup\ o
lung\ suferin]\ cauzat\ de
un cancer la intestinul gros.
Medicii de la Clinica de
Oncologie din Cluj l-au di-
agnosticat cu cancer înc\
din 2006. N\scut la Media[
la data de 6 mai 1971, Ele-
mer Tordai a cunoscut tai-
nele baschetului sub `ndru-
marea antrenorului Octa-
vian {erban. El a evoluat la
cel mai `nalt nivel pentru
echipele CSU Sibiu, West
Petrom Arad, Dinamo Er-
ba[u Bucuresti, Gaz Metan
Media[, Poli Carbochim
Cluj [i a fost la un pas s\
ajung\ [i la Poli Univer-
sitatea Petre Andrei Ia[i la
un moment dat. „Toci“ a
avut cele mai mari perfor-
„Vom face [i spectacol!“
man]e la CSU Sibiu, cu care
a c=[tigat dou\ titluri na]io-
nale, `n 1995 [i 1999, dou\
medalii de argint, `n 1997 [i
1998, [i una de bronz, `n
2000. A mai c=[tigat o me-
dalie de argint cu Dinamo
Erba[u Bucure[ti. În anul
1999 a primit distinc]ia de
cel mai bun juc\tor român
din campionatul intern, de-
]inând [i titlul de cel mai
bun marcator (co[geter).
Din 2005 a revenit la
CSU Sibiu, iar `n sezonul
2005-2006 a mai c=[tigat o
medalia de bronz cu echipa
de pe malurile Cibinului.
De asemenea, Tordai a a-
dunat aproape o sut\ de se-
lec]ii la echipa na]ional\ a
Rom=niei, `ntre anii 1987
[i 2001. ~n memoria celui
care a fost a glorie a spor-
tului cu mingea la co[ din
Rom=nia, v\ prezent\m `n
continuare o parte din in-
terviul pe care „Toci“ l-a
acordat revistei „CSU
FANS Magazin“, `n data de
20 ianuarie 2007:
Care a fost pentru tine
momentul de v=rf din
cariera de baschetba-
list?
Cel mai bun moment al
meu din cariera de bas-
chetbalist a fost `n anul
1999, atunci c=nd am luat
campionatul cu CSU Sibiu.
~n acel an, am fost desem-
nat cel mai bun juc\tor al
campionatului [i co[geterul
competi]iei interne.
A fost vreun meci de
care `]i aduci aminte cu
pl\cere?
Da, `mi aduc aminte de
meciul cu Dinamo, din
1999, atunci c=nd am jucat
finala. Meciul s-a jucat `n
Sala Transilvania din
Sibiu, era meciul al doilea
al finalei. Veneam dup\ un
prim meci foarte slab, `n
care am marcat doar 5
puncte. Dup\ respectivul
meci, domnul antrenor
Mircea Vulc m-a `ncurajat
[i mi-a spus: „Toci, \sta o
s\ fie meciul t\u!“. Au avut
efect `ncuraj\rile d=nsului,
iar `n acel meci 2 al finalei,
am jucat foarte bine [i am
marcat 35 de puncte.
Ai fost [i vei fi mereu
iubit de publicul sib-
ian. La fiecare meci,
toata sala `]i striga nu-
mele `n semn de re-
spect pentru ce ai
f\cut pentru echip\.
Vrei s\ le transmi]i
ceva fanilor?
Nu am cuvinte s\ le
mul]umesc fanilor. Sus]i-
nerea lor a `nsemnat foarte
mult pentru mine.
~nmorm=ntarea a avut
loc mar]i, pe 3 iulie, la Ci-
mitirul Municipal din Si-
biu. Tot `n aceast\ s\pt\-
m=n\, baschetul rom=nesc
a mai suferit o imens\ pier-
dere, prin trecerea `n ne-
fiin]\ a lui Mihai Manoliu.
Dumnezeu s\-i odihneasc\
`n pace! (D.T.)
Ionu] Popa

a Dup\ ce `n trecut a c=[tigat multe meciuri chinuit, `n Copou,

Rom=nia va organiza
Jocurile M\rii Negre
din 2010
A `nceput la Trabzon prima
edi]ie a Jocurilor M\rii Negre.
Sunt prezente delega]ii de tineri
sportivi – juniori p=n\ la 18 ani
– din 11 ]\ri, precum Albania,
Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria,
Georgia, Grecia, Republica
Moldova, Rom=nia, Rusia,
Ucraina [i Turcia. Se anun]\ o
`ntrecere spectaculoas\, av=nd
`n vedere faptul c\ printre com-
petitori se afl\ deja performeri
care [i-au f\cut o bun\ carte de
vizit\ `n disputele mondiale [i
europene ale v=rstei.
Octavian Bellu, pre[edintele
Agen]iei Na]ionale pentru Sport,
a propus ca edi]ia din 2010 a
Jocurilor M\rii Negre s\ se
desf\[oare `n Rom=nia, la
Constan]a, av=nd `n vedere [i
poten]ialul de care dispune
aceast\ zon\. Candidatura
Rom=niei a fost acceptat\ cu
aplauze, mai to]i mini[trii
prezen]i la reuniunea de la
Trabzon declar=nd c\ ]ara
noastr\ este o for]\ `n sport [i
nu numai, iar Constan]a este
locul ideal pentru a g\zdui
Jocurile M\rii Negre, o
competi]ie care se va `nscrie ca
una de prim-plan nu numai `n
plan regional. (D.T.)
Publicitate de 3
miliarde de dolari la
Olimpiada din China
Jocurile Olimpice de la Beijing,
din 2008, vor pompa prin in-
vesti]iile publicitare `n `ntreaga
lume 3 miliarde de dolari, dintre
care 1 miliard numai `n China, a
apreciat agen]ia specializat\
ZenithOptimedia.
„China va deveni a 5-a pia]\
publicitar\ din lume ca m\rime
`n acest an, dep\[ind Italia“,
prevede agen]ia media a grupu-
lui Publicis, care comunic\ `n
mod regulat previziunile sale
privind pia]a mondial\ de pu-
blicitate. Cu toate acestea, pia]a
publicitar\ chinez\ reprezint\
doar 2 treimi din m\rirea celei
de-a 4-a pie]e ca m\rime - cea a
Marii Brianii -, dar cu o aseme-
nea marj\ de cre[tere nu va tre-
bui s\ se a[tepte prea mult timp
pentru a urca pe locul 4, a esti-
mat ZenithOptimedia. Sectorul
de publicitate va fi stimulat, de
asemenea, de alegerile
preziden]iale americane [i de
Euro2008, care vor aduce alte 3
miliarde de dolari, `mpreun\,
apreciaz\ agen]ia. a
antrenorul Ionu] Popa le promite fanilor c\ Poli va avea o nou\ fa]\ `n
sezonul urm\tor a „Vom juca mai spectaculos!“, promite tehnicianul a
de Narcis POHOA}|
Domnule Popa, sun-
te]i mul]umit de pe-
rioada de preg\tire de
la C=mpulung?
B\ie]ii s-au comportat
foarte bine, au f\cut fa]\
cu brio unor antrenamente
dure, `n special `n cea de-a
doua s\pt\m=n\. Cel mai
important pentru mine
este faptul c\ nu am avut
probleme cu accident\rile,
a[a cum s-a `nt=mplat `n
al]i ani. Doar `n ultimele
dou\ zile au ap\rut ceva
probleme, dar minore, `n
special probabil din cauza
oboselii acumulate.
Juc\torii noi s-a
au
integrat `n lot?
To]i cei care au venit au
dat randament [i sper s\ se
comporte la fel de bine [i `n
amicale. I-am adus pe Ho-
mei, Kalai, Cristian Mun-
teanu [i Milea, patru juc\-
tori pe care mi i-am dorit.
Dac\ trei dintre ei vor fi ti-
Toni Hele[teanu ar putea
ajunge `n conducerea lui Poli
Primarul Gheorghe Ni-
chita a declarat c\ [i-l do-
re[te `n staff-ul administra-
tiv al Politehnicii pe fostul
arbitru FIFA Anton He-
le[teanu (foto), dup\ ce a-
cesta din urm\ a fost exclus
din arbitraj de c\tre Co-
mitetul Executiv al Fede-
ra]iei Rom=ne de Fotbal.
„Hele[teanu are 8 ani de
experien]\ `n arbitraj [i a
fost purt\tor al ecusonului
FIFA. Am `ncercat s\-l a-
trag spre Ia[i. Decizia de
excludere din arbitraj este
una subiectiv\. L-am ur-
m\rit `n mai multe meciuri
[i a avut o presta]ie bun\,
iar modul `n care a fost ex-
clus nu este onorant. El
poate lucra la clubul de fot-
bal. Exist\ deja exemplul
lui Valeriu Arg\seal\, de
la Steaua [i Constantin
Zotta, de la Rapid. Ace[ti
oameni [tiu cum s\ trateze
problemele unui club. Ei
cunosc pre[edin]ii de clu-
tulari este foarte bine. Ori-
cum, `mi mai doresc unul
sau doi juc\tori.
Comparativ cu alte
forma]ii, Poli a stat
destul de slab la capi-
tolul transferuri...
Poate a[a este, dar noi
nu am adus juc\tori de dra-
gul de a-i aduce. Am adus
exact pe posturile defici-
tare. ~n plus, am reu[it s\
aducem juc\tori buni, pe
bani pu]ini. Nu cred c\ au
dreptate cei care spun c\
este cea mai proast\ cam-
panie de achizi]ii la Poli `n
ultimii ani. Din contr\, cred
c\ st\m ceva mai bine dec=t
`n anii preceden]i.
Ce juc\tori v-aa]i dorit
`n afara celor pe care
i-a
a]i adus deja?
Pe M\rginean de la
Bistri]a, pe Romeo Stancu
de la Rapid [i pe Mircea O-
prea de la Timi[oara. Noi
am fost `n discu]ii cu Oprea
la un moment dat, dar
Ceahl\ul ne-a luat-o `nain-
te, pentru c\ a dat banul
buri [i situa]ia echipelor
din Rom=nia. Experien]a
lui Toni trebuie valorifi-
cat\. R\m=ne, desigur, un
mare regret c\ el nu mai
este `n corpul arbitrilor“, a
jos. A fost [i Timi[oara
mul]umit\, dar [i juc\to-
rul. De aceea a renun]at la
ideea de a mai veni la Ia[i.
Ce obiectiv ave]i pen-
tru sezonul urm\tor?
Mai `nt=i trebuie s\
sc\p\m de la retrogradare.
Dac\ treaba merge bine,
po]i schimba obiectivul din
mers. Sigur, eu mi-a[ dori
enorm de mult s\ ne batem
pentru un loc de Intertoto
cel pu]in, dar situa]ia fi-
nanciar\ nu prea ne per-
mite. Repet, dac\ totul va
decurge conform planuri-
lor, ne putem g=ndi dup\
`nceperea campionatului la
un loc mai bun.
Sistem cu un singur
v=rf. La ce sistem
v-a
a]i g=ndit pentru
sezonul urm\tor?
~n trecut am jucat cu 4-
4-2, `ns\ mi-am propus s\
joc acum cu trei stoperi.
Am [i juc\tori care s\ se
plieze pe acest sistem.
Numai c\ nu prea se mi[c\
bine echipa cu trei funda[i
spus Nichita. Primarul Ia-
[ului a ad\ugat c\ deocam-
dat\ nu a primit nici o ofer-
t\ concret\ din partea unui
investitor de preluare a
clubului din Copou. (N.P.)
centrali. R\m=n multe pele mari evolueaz\ cu un
spa]ii libere `n ap\rare [i singur atacant, probabil
asta nu `mi place. Probabil a[a va fi [i la Poli. P\lima-
voi juca cu patru `n linie pe ru sau B=lb\ vor fi `mpin[i,
fund, dar funda[ul st=nga iar `n spatele lor doi mi-
Munteanu va urca la mijloc jloca[i ofensivi redutabili.
[i chiar `n atac, pentru a Stadionul din Copou
crea superioritate, iar O-
va avea un gazon
nu] va trece `n centru din mult mai bun. Va
banda dreapt\. Am solu]ii juca echipa mai spec-
acum `n defensiv\, dar [i la taculos `n Copou?
mijloc. Vreau s\-mi fac un
Dac\ gazonul va fi bun,
mijloc „beton“. ~i am pe Bu-
echipa se va exprima altfel,
ta, Miclea, Sf=rlea, Milea,
cu siguran]\. Asta vreau [i
Mijin, Naidin, e [i acest eu. Sper s\ nu mai c=[ti-
s=rb pe care mi-l doresc.
g\m chinuit acas\, tras de
Dac\ nu voi juca cu trei
stoper, `ncerc un 4-3-2-1, p\r. Vreau s\ avem ocazii,
cu doi mijloca[i `n spatele s\ pas\m, s\ construim, s\
unui singur v=rf. {i echi- facem [i spectacol. a
Popa vrea s\-ll
p\streze pe
s=rbul Vukajlovic
Dup\ trei tentative spre calit\]ile lui. Se
e[uate cu francezul For- vede c\ vine de la
tes, canadianul Chabot Partizan Belgrad. Am
[i argentinianul Abalsa- `n]eles c\ juca meci de
mo, antrenorul Ionu] meci titular acolo. Nu
Popa s-a ar\tat, `n sf=r- au avut bani s\-l ]in\ [i
[it, impresionat de cali- l-a dat `mprumut la o
t\]ile unui juc\tor str\- alt\ forma]ie de Serbia
in venit `n probe la Ia[i. [i a f\cut furori [i acolo.
De[i nu l-a v\zut la an-
trenamente dec=t o or\ Dac\-l transfer\m pe
Vukajlovic, d\m lovi-
pe Vladimir Vukajlovic,
antrenorul lui Poli spune tura. E o problem\
`ns\. Cost\ prea mult,
c\ este impresionat de
modul `n care s=rbul s-ar putea s\ nu-l
controleaz\ mingea. putem lua“, a declarat
antrenorul Ionu] Popa.
„Abalsamo [i ceilal]i
str\ini pe care i-am Vladimir Vukajlovic
testat `n cantonamen- a sosit `n Copou mar]i
tul de la C=mpulung sear\ pentru a fi tes-
Moldovenesc nu au tat, de la Partizan Bel-
ar\tat cine [tie ce. Cu grad, prin intermediul
s=rbul `ns\ e o alt\ impresarului Florin
poveste. E un juc\tor Iacob . S=rbul evolu-
foarte bun. L-am v\zut eaz\ `n linia median\,
doar cum a atins `n spatele v=rfurilor [i
mingea [i ce a f\cut cu va `mplini 24 de ani `n
ea [i m-am l\murit de- luna august. (N.P.)

St\ri patologice provocate
de c\ldura excesiv\
de dr. Rodica
WASZKIEWICZ
În condi]iile excesului
termic suferit de organis-
mul uman din timpul to-
ridelor veri ale ultimilor
ani, consider util o trecere
`n revist\ a st\rilor pato-
logice ce pot surveni. Aces-
tea merg de la tulbur\ri
minore, reversibile, p=n\
la st\ri foarte grave, cu e-
xitus, în lipsa unui trata-
ment adecvat. Clasificarea
[i denumirea acestora va-
riaz\ de la autor la autor.
Colapsul caloric are de-
but acut, uneori supraa-
cut, cu apatie intens\, ce-
falee, facies congestionat,
gre]uri, v\rs\turi, tulbu-
r\ri vizuale, dureri mus-
culare, stupoare, lipoti-
mie; temperatura poate
atinge valori foarte ridi-
cate. Din cauza transpira-
]iilor abundente, volumul
sanguin poate fi redus cu
50%. Dac\ nu se intervine
urgent, tensiunea arte-
rial\ se pr\bu[e[te, apare
paloarea [i coma. Tabloul
clinic [i evolu]ia sunt în
func]ie de gradul per-
turb\rii mecanismelor de
termoreglare. Exist\ mai
multe forme ale bolii:
- forma u[oar\, cu tahi-
cardie, ascensiune termi-
c\ u[oar\, piele umed\,
stare de astenie fizic\.
- forma decompensat\,
care constituie o variant\
a deshidrat\rii globale, cu
pierderi de ap\ [i electro-
li]i prin transpira]ii masi-
ve, p=n\ la 2 l/24h. Tran-
spira]ia exprim\ efortul
organismului de a elimina
excesul de c\ldur\ prin
vasodilata]ie periferic\.
Tratamentul indicat
În forma u[oar\ este re-
comandat\ transportarea
pacientului în loc umbros,
r\coros, a[ezarea cu mem-
brele inferioare ridicate
fa]\ de trunchi, b\uturi
u[or s\rate, abundente,
iar în caz de v\rs\turi tre-
buie administrate perfuzii
cu solu]ii saline.
În forma decompensa-
t\, sunt obligatorii spitali-
zarea, repausul la pat, re-
hidratarea hidrosalin\, a-
t=t per os, c=t [i perfuzabil,
în func]ie de hematocrit [i
ionogram\. Sarea va tre-
bui administrat\ mai mul-
te zile, p=n\ ce ajunge `n
urin\ (NaCl de 3g/l). Se
pot administra analeptice,
vitamina B1, hemisucci-
nat de hidrocortizon. De
asemenea, se pot adminis-
tra [i vasopresoare, numai
c=nd tensiunea arterial\
(TA) nu se redreseaz\ prin
solu]ii saline.
POR}IA DE S|N|TATE
Contraindica]ii:
transfuzii, aplica]ii
de ghea]\ sau
lichide reci
Sincopa caloric\ se
comport\ ca o stare u[or
delirant\, cu adinamie se-
ver\ [i pierderea con[tiin-
]ei. Se poate produce o va-
sodilata]ie venoas\ pe-
riferic\, duc=nd la hipo-
tensiune cu hipoperfuzie
cerebral\ consecutiv\.
Bolnavul este transpirat,
foarte palid, cu flaciditate
muscular\, uneori febril
(p=n\ la 39°), mai ales
dac\ accidentul se produ-
ce dup\ efort fizic.
Este indicat\ trans-
portarea pacientului în loc
r\coros, unde va fi a[ezat
culcat, f\r\ pern\ [i i se
vor administra lichide.
Insola]ia, forme
[i tratament
Insola]ia comport\ do-
u\ forme clinice:
- sincopa caloric\, prin
hipoperfuzie cerebral\,
caz `n care se adminis-
treaz\ analeptice;
- atacul de insola]ie:
îmbrac\ aspectul de e-
dem cerebral cu hiperten-
siune intracranian\, prin
lezarea direct\ a menin-
gelui.
Simptomatologia este
dominat\ de cefalee, foto-
fobie, absen]a transpira]i-
ei, apoi hipotonie, uneori
instalarea comei.
Se recomand\ trans-
portul pacientului `ntr-o
`nc\pere r\coroas\, îm-
pachet\ri reci, aplica]ii
reci pe craniu.
Joi, 5 iulie 2007
Cea mai grav\
afec]iune a caniculei,
[ocul caloric
{ocul caloric este forma
cea mai grav\ a agresiunii
calorice, care se produce în
momentul pr\bu[irii me-
canismelor de termoregla-
re. În lipsa unui tratament,
prognosticul este rezervat.
Simptomatologie: de-
but cu cefalee, ame]eli,
nelini[te, mic]iuni impe-
rioase, delir, stare con-
fuzional\, încetarea to-
tal\ a transpira]iei, febr\
foarte ridicat\ (40-41°),
convulsii, pierderea brus-
c\ a con[tien]ei, hiper-
pnee, contracturi muscu-
lare, tahicardie, pr\bu[i-
rea TA, v\rs\turi, diaree.
Tratamentul trebuie f\-
cut în extrem\ urgen]\,
pentru a nu se ajunge la
leziuni ireversibile la nive-
lul centrilor nervo[i sau al
suprarenalor. Scopul este
reducerea temperaturii sub
39°, în interval de o or\ [i
comport\: baie sau du[ cu
ap\ rece, împachet\ri cu
cearceafuri umede, pungi
de ghea]\ pe cap [i ceaf\.
Contraindica]ii: alcool,
perfuzii (în faza ini]al\ e-
xist\ hipervolemie). Dac\
tratamentul s-a instituit
tardiv, la peste 4 ore, sau
nu a fost eficient, pot r\-
m=ne sechele: ataxie cere-
bral\, insuficien]\ hepati-
c\ sau renal\, atingere
miocardic\.
Persoane vulnerabile:
b\tr=nii care iau diuretice
[i sta]ioneaz\ prelungit în
admosfer\ supraînc\lzit\,
recru]ii [i atle]ii care fac
eforturi fizice.
* Dr. Rodica Waszkiewicz
este medic primar, specialist `n
cadrul Clinicii a V-a
a Medical\
[i de Geriatrie-G
Gerontologie,
Spitalul Universitar CFR Ia[i
13
SFATUL ZILEI
Unghiile
indic\ deficitul
de vitamine
din corp
Chiar dac\ pare ciudat,
unghiile pot indica cu mare
precizie deficitul de vitamine
[i minerale cu care se con-
frunt\ organismul dumnea-
voastr\. Spre exemplu, un-
ghiile sub]iri [i cu pete albe
indic\ faptul c\ organismul
are nevoie de zinc. De aceea,
trebuie s\ consuma]i: legume,
fasole boabe, ciuperci, cereale
integrale, drojdie de bere.
~n cazul unghiilor defor-
mate [i zim]ate, deficitul este
de fier [i vitamina A. Trebuie
s\ consuma]i: legume verzi,
morcovi, pepene, dovleac,
carne ro[ie.
Dac\ unghiile sunt fragile,
`nseamn\ c\ organismul
dumneavoastr\ duce lips\ de
biotin\. Acesta se g\se[te `n
ciuperci, grepfrut, pepene
ro[u, banane, c\p[uni. De
asemenea, se prea poate s\
ave]i nevoie [i de fier, pe
care-l pute]i ob]ine con-
sum=nd carne ro[ie, legume
verzi [i morcovi.
Unghiile cu stria]ii verti-
cale sau orizontale arat\
nevoia de vitamina B `n orga-
nism. Trebuie s\ consuma]i:
morcovi, spanac, orez brun,
pepene [i nuci.
Dac\ unghiile cresc foarte
greu, e semn c\ ave]i nevoie
de un surplus de zinc.
~n cazul `n care pieli]ele se
descuameaz\, corpul dum-
neavoastr\ are nevoie de ali-
mente bogate `n acid folic.
Trebuie s\ consuma]i, a[adar,
orz, t\r=]e, legume, linte, ciu-
perci, portocale, guava, le-
gume verzi.
De re]inut: este foarte im-
portant s\ nu lua]i prea
multe suplimente alimentare
pentru a `mbun\t\]i s\n\-
tatea unghiilor, deoarece o
cantitate prea mare a unei
vitamine poate face unghiile
fragile [i casante. ~n schimb,
`ncerca]i s\ v\ lua]i necesa-
rul de vitamine [i minerale
din alimente. (sursa: www.
topsanatate.ro)

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

Centrul Medical „Providen]a“ PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei FII TARE, F|R| T|RIE!

Oferim gratuit urm\toarele servicii:
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG); „ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ Spirometrii; „ evaluare psihologic\;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii; „ informa]ii utile [i sfat profesionist;
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii. „ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
II. Servicii medicale paraclinice: „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ „ tabere terapeutice.
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie); Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
„ Radiografii (toate tipurile); metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe: ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii; Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee,
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n; Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
„ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto. afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere. adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical: este regula de aur a Centrului nostru.
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; Mail: centrulsfnicolae@Yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 5 iulie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, A
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 10 11 5 12 6 1 4 2 6 3 5 6

9 1 2 11 5 6
Actualitatea Actualitatea Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 10 7 12 1 5 3 2 1

13 5 11 7 3 5 4 5 2 6
3 5 2 7 1 6 8 9 4
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

7 4 9 3 8 2 6 5 1 1 13 1 11 1 12 5 8 3 6
8 6 1 5 4 9 3 2 7 10 11 7 4 14 7 11 1
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 4 7 5 1 3 8 2 6 9 Aritmogriful este un gen enigmistic
de la 1 la 9. Jocul a fost 9 2 3 6 5 4 7 1 8 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 15 1 4 5 9 5 12 1

lansat [i pe Internet [i s-a 1 8 6 9 2 7 5 4 3 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i 16 11 6 13 6 9 3 5 12 1

r\sp=ndit cu succes `n Sta- 2 3 8 4 6 1 9 7 5 totdeauna aceea[i cifr\.
15 7 17 7 5 1 16 9 6 3 5 6
tele Unite, Noua Zeeland\ 5 9 4 2 7 3 1 8 6 Careurile sunt `ntocmite
[i Croa]ia, iar `n Marea de dl. Valentin PAS|RE 1 10 7 4 2 7 9 5 12 1
6 1 7 8 9 5 4 3 2
Rezolvarea careului din num\rul de ieri

Britanie este deja consi-

derat un fenomen. Com- 7 12 11 7 2 5 11 6
pleta]i careul de 81 de 2 7 5 1 A 16 6 4 3 5 12 5 6
p\tr\]ele cu cifre cuprinse
`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t 5 6 4 1 2 3 R A I 1 15 4 2 5 3 6 3 2 1
nici o cifr\ s\ nu apar\ de
dou\ ori pe acela[i r=nd 1 7 9 M O N A H 12 11 6 4 2 5 3 5 4 13
sau pe aceea[i coloan\. 6 4 2 3 C A L D U R A 5 3 18 8 11 1 11 6
Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici, 9 8 R 14 5 9 1 18 6
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 9 5 4 3 Z E L A
s\ con]in\ cifrele de la 1 1 3 8 Pornind de la numele Cuv. ... († 1000; 2 cuvinte), `n Calendarul
la 9, la fel, o singur\ A Z I M E Ortodox, de ast\zi, 5 iulie, de pe verticala A-B, completa]i careul de
dat\. (Solu]ia 9 2 7 6 8 3 B
mai sus [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica
c a r e u l u i al\turat ` n bisericeasc\. (Solu]ia careului al\turat `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 6 2 7 5

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 Sport extrem 10:30 Scrisori francofone (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
07:30 TeleMatinal 07:30 Autocritica (r) 11:00 Insulele comorii Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 09:00 C\p[une cu zah\r
10:00 Ne vedem la TVR! (r) 08:00 ABC... de ce? (r) 12:00 Jurnal cultural (r) 07:00 Diminea]a devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Joan Catarre
11:00 Poporu zice! (r) 08:30 Spellbinder: O lume nou\ 13:00 Atlas (r) Cu: Cioran, Capatos Cu: Janne Cooper, Doug 10:15 Gitanas
11:30 Deliciile buc\t\riei 09:00 Secretele arheologiei 09:00 ~n gura presei (r) Davidson, Melody Thomas Cu: Ana de la Reguera
14:00 Dialoguri despre alt\dat\ (r) Scott, Eric Braeden
12:00 Replay (r) 09:30 Jurnalul Euronews 10:00 Concurs interactiv 12:30 Inocen]\ furat\
14:30 Colec]ia design 11:00 V.I.P. 10:00 Cascadorul Hooper (r)
12:50 Integrame dup\ integrare 09:45 Or\[elul nostru drag 13:30 Prizoniera
Cu: George Jefferies 15:05 Muzica - Opere complete (r) Cu: Pamela Anderson, (comedie)
13:00 Hannah Montana Cu: Gabriela Spanic
10:10 Plaja lui M\ru]\ 16:00 Minorit\]i (r) Natalie Raitano, Lamont 11:45 Taca Paca (r) 15:30 R\zbunarea Victoriei
Cu: Miley Cyrus
12:00 Poirot 17:00 Art.ro (r) Johnson 12:15 Emmerdale - Afaceri de Cu: Sonya Smith
13:30 Club Disney 12:00 Vocea inimii (r)
13:00 Spellbinder: O lume nou\ 17:55 Jean D’Ormesson (r) familie (dram\, Cu: 17:30 Pove[tiri adev\rate
14:00 Jurnalul TVR Cu: Ioan Isaiu, Olga Delia Elisabeth Estensen, Mark
15:00 Teleshopping 13:30 ABC... de ce? 18:55 Jurnal cultural Vremea de Acas\
Mateescu, Maria Charnock, John Middleton)
15:30 Akzente 14:00 Teleshopping 19:00 Muzica - Opere complete (r) Dinulescu, Cezara Cu: Ioana Maria Moldovan,
13:00 {tirile PRO TV
17:00 Isabel, `n c\utarea iubirii 14:30 Rom=nia underground 20:00 ~napoi la argument Dafinescu Drago[ St\nescu
13:30 S\ c=[tige cel mai bun
17:50 Patrula de mediu 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 20:45 Teatru (r) 13:00 Observator 18:30 Betty cea ur=t\
(comedie, Cu: Tom Selleck,
18:00 Justi]ie militar\ (dram\, 16:00 Jurnalul TVR 22:00 Stele de la Hollywood Cu: Simona Gherghe Laura Linney, Faye Cu: Ana Maria Orozco,
Cu: David James Elliott, 16:20 Descoper\ rom=nii 13:45 Ziua judec\]ii (r) Dunaway) Natalia Ramirez
22:30 Jurnal cultural
Catherine Bell, John M. 16:30 Autostrada TVR 16:00 Observator 16:00 T=n\r [i nelini[tit 19:30 Tequila cu suflet de femeie
23:00 Duhovnicul de la miezul
Jackson, Tracey Needham) 18:00 Jurnal regional Cu: Simona Gherghe Cu: Janne Cooper, Doug Cu: Angélica Rivera
nop]ii
18:45 Extragerile Jocker; Loto 5/40 18:30 Replay 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci. Davidson, Melody Thomas 20:30 Numai iubirea
19:00 Jurnalul TVR 19:00 Arta supravie]uirii 00:00 Fanfara lui Hill (r) Scott, Eric Braeden Cu: Alexandru Papadopol
Cu: C. Andrei
20:20 Clipe de teatru, clipe de 19:30 Campionatul de comedie (comedie, Cu: Matthew 19:00 Observator 17:00 {tirile PRO TV 21:45 Zorro
via]\ 20:00 Arena leilor Broderick, Kristin Cu: Sandra Stoicescu, 17:45 Vie]i furate (p. I) Cu: Marlene Favela,
20:35 Teatru: Nepotu de Adrian Cu: Corina Sechere[ Chenoweth, Victor Garber) Lucian M`ndru]\ (dram\, Cu: Bonnie Christian Meier
Lustig. Cu: Tamara 21:00 Ora de [tiri Remake al filmului din 1962 al 20:30 Test de fidelitate Bedelia, Brian Kerwin, 22:45 Pove[tiri de noapte
Buciuceanu-Botez lui Marton DaCosta, care a John M. Jackson)
22:10 Necunoscutul (I) Cu: Ionu] Ad\sc\li]ei Cu: Cabral, Mircea Solcanu
22:10 Atunci [i acum ecranizat spectacolul de mare 18:50 {tirile PRO TV
(dram\, Cu: Vittoria succes de pe Broadway. Harold 21:45 Bahmu]eanu [i Prigoan\ - 23:15 Clona
22:45 Jurnalul TVR Belvedere, Primo Reggiani, Povestea continu\ 20:30 Mega Clever Cu: Giovanna Antonelli
Hill e un escroc simpatic, care
23:20 Fund\tura Sergio Assisi) `ncearc\ s\-i conving\ pe 23:00 Observator Cu: Smiley, Cristina Rus 00:15 Prizoniera (r)
(dram\, Cu: Donald 23:50 Colec]ionarul de suflete locuitorii din River City c\ Cu: Andreea Berecleanu, 22:30 {tirile Pro Tv Cu: Gabriela Spanic a
Pleasence, Françoise Cu: Chris Kramer poate pune pe picioare o fan- Andrei Zaharescu 23:00 Academia de poli]ie
Dorléac, Lionel Stander) 00:50 Or\[elul nostru drag (r) far\ de copii, `n vreme ce in- 00:00 Deceit (comedie, Cu: Matt
01:15 Justi]ie militar\ (r, dram\, 01:20 Fitzgerald (r) ten]ia lui e de a-[i `nsu[i banii (dram\, Cu: Marlo Thomas, Borlenghi, Rod Crawford) Legend\:
Cu: David James Elliott, str=n[i `n acest scop de la Vondie Curtis-Hall) 00:15 C\l\torii `n necunoscut
(dram\, Cu: Jeremy Irons, Si- cet\]enii de bun\ credin]\.
Catherine Bell, John M. ssy Spacek, Neve Campbell) 02:00 Concurs interactiv 01:10 Omul care aduce cartea (r) [tiri
Jackson, Tracey Needham) 03:10 Natur\ [i aventur\ (r) 02:10 Jurnal cultural (r) 03:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (r) 01:15 {tirile PRO TV film artistic
02:05 Jurnalul TVR (r) a 03:40 Plaja lui M\ru]\ (r) a 02:25 Spectacol de oper\ (r) Cu: C. Andrei a 02:30 Academia de poli]ie (r) a
 TIMP LIBER Joi, 5 iulie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
ANGAJ|RI Opera Na]ional\ Rom=n\ - ~nchiderea c\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
stagiunii 2006-2007
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei organizeaz\ concurs
pentru ocuparea postului de desenator tehnic. Dosarele se
depun p=n\ la data de 15 iulie 2007 la secretariatul Centrului
Eparhial Ia[i [i trebuie s\ con]in\: CV, act de studii,
Ast\zi, 5 iulie, la Terasa Hotel Ciric -
„Muzica pe ape“, concert extraordinar `n
aer liber, organizat de Opera Na]ional\
Român\ Ia[i [i Complexul Hotelier
VAR| ROMAN|
recomandare de la preotul paroh. Rela]ii suplimentare la Ciric, cu participarea soli[tilor: Mihaela Ziua I - 27.07.2007: Plecare Muzeul Vatican - Sf. Ignatie,
telefon: 215.454, dl. Negoi]\. Gr\jdeanu, Maria Macsim-Grierosu, ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Fontanella Trevi (eventual,
Laura Magdalena Scripcaru, Cristina Oradea; Pia]a del Quirinale Sf. Andrea
Simionescu Sandu, Elena Buzatu, Geor- Ziua a II-a a - 28.07.2007: din Quirinale S. Carlo alle
S.C. angajeaz\ [oferi profesioni[ti C; E pentru camion cu ge Cojocariu, Adrian Ionescu, Ciprian Budapesta. Vizitarea obiec- Quattro Fontane, Aba]ia Sf.
remorc\ CITIR pentru Norevegia - salariu 2500 E/lun\. Limba Marele, Ricardo Nori, Cristian Waks. tivelor din Viena (Catedrala Nilo din Grottaferrata, Castel
La flaut: C\t\lin Simerea. Orchestra [i „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Gandolfo, Forumul Imperial,
englez\ obligatorie. Rel. la tel: 0752.971.247.
corul Operei. Prezentarea concertului: Palatul imperial, Prim\ria, Columna lui Traian, Sf. Cosma
Vasilica Stoiciu-Frunz\ [i Eduard Parlamentul) - seara; [i Damian, Forum Romanum,
VÂNZ|RI Sveatchevici. Conducerea muzical\: Ziua a III-aa - 29.07.2007: S. Maria din Cosmedin, Scala
Leonard Dumitriu. Maestru de cor - Deplasare pe ruta Viena - Santa, S. Giovanni in Fonte
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61 Venezia (Piazza San Marco,
Valeriu Gâdei, coordonare artistic\ - (Baptisterium), S. Giovanni in
m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Rela]ii la telefon 0727.772.685. Biserica San Marco, Palatul
Anda T\b\caru-Hogea. Laterano, SS. Quattro Coro-
Dogilor, Puntea Suspinelor [i nati, S. Clemente S. Croce in
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, plimbare de 1 or\ prin centrul Gerusalemme;
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal istoric al Veneziei) - Roma Ziua a X-a a - 05.08.2007:
pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404. (sosire seara); Vizitare Budapesta - Castelul
Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Buda [i Catedrala; deplasare
Ziua a IX-a a - 04.08.2007 (proo- spre Rom=nia;
V=nd pavele, diferite modele. Calitate - pre] avantajos. gram de tab\r\): Se pot vizita Ziua a XI-a
a - 06.08.2007: De-
Rela]ii la telefon 0727772522 sau 0749318930. urm\toarele obiective reli- plasare pe ruta Oradea - Ia[i.
gioase [i turistice:
- Vatican, Pia]a San Pietro, Servicii incluse: transport
CUMP|R|RI Muzeul Literaturii Române Ia[i Domul Sf. Petru (Pieta [i Ca- autocar 2* (aer condi]ionat,
Iulie: Muzeul Literaturii Rom=ne `n pela „Sf. Petru“, Mormântul Sf. scaune rabatabile, instala]ie
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii la colaborare cu Muzeul Obiceiurilor Petru [i urcare `n Cupola Do-
audio-video); 6 nop]i cazare cu
num\rul de telefon 0727.772.685. Sau schimb cu apartament Populare din Bucovina organizeaz\, `n mului), Castelul San Angelo,
Pza. del Popolo, Treptele span- mic dejun, (cazarea se va face
cu 4 camere `n municipiul Pa[cani. Rog seriozitate! Galeriile de art\ „Pod-Pogor fiul, `n Tab\ra de tineret, `n bunga-
Expozi]ia „Fragmente“ (sculptur\ [i iole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. lowuri cu aer condi]ionat); ta-
grafic\ digital\) de Geo Goidaci b\ra dispune de piscine, jacuzzi
(München). Program de vizitare: Mar]i - Luigi din Francesi, Panthéo-
nul, Sf. Eustachie, Sf. Ivo, Pia- [i este la 30 minute de centrul
duminic\ - 10.00-17.00 Romei; `n pre] este inclus\
]a Navona, Sf. Agnese din
Agone, Gianicolo (Sf. Onufrie, cazarea cu mic dejun. Cina este
Palatul Culturii Fontana Paolina, Tempietto), disponibil\ pentru 7 euro, iar
Trastevere (Sf. Maria din Tras- prânzul se poate lua `n ora[;
Muzeul de Art\ din cadrul Comple- `nso]itor de grup - preot.
xului Na]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i tevere, Sf. Crisogono, Sf. Ce-
v\ invit\ la expozi]ia „Christian Paras- cilia), Isola Tiberina (Sf. Bar-
tolomeo), Capitolul, Campo- Nu sunt incluse: taxele de
chiv - Retrospective 1977- 2007“. Expo- intrare la obiectivele turistice;
zi]ia, organizat\ la ini]iativa Muzeului santo Teuton, Sf. Pudenziana,
S. M. Maggiore, Sf. Prassede, mesele care nu sunt incluse `n
Na]ional de Art\ Contemporan\ din program; alte cheltuieli per-
Bucure[ti, va fi deschis\ spre vizitare în S. Martino ai Monti, S. Pietro
in Vincoli, Piramidele, S. Paolo sonale.
Galeria de Arta Contemporan\ din
Palatul Culturii p=n\ la sf=r[itul lunii fuori le mura, Catacombele
august, urm=nd a fi itinerat\ în Bis- (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Pre]: 295 euro ^ 190 lei
tri]a, Sibiu [i Timi[oara. Expozi]ia pre- Sebastian), Via Appia Antica,
zint\ lucr\ri de pictur\, grafic\, foto -
instala]ii, picto-obiect ce se înscriu în Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
www.ziarullumina.ro mai multe cicluri de crea]ie - din anii
1980 p=n\ în prezent. a
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

16 Joi, 5 iulie 2007
„Hristos `mp\rt\[it copiilor“, un proiect de anvergur\ interna]ional\
~n perioada 19-25 iunie 2007 a avut
loc Conferin]a Regional\ ToT din
Cipru, Larnaca, pe proiectul
„Hristos `mp\rt\[it copiilor“
(„Youth Bible Curriculum“),
organizat\ de World Vison
International.
Proiectul „Youth Bible
Curriculum“, la care particip\ mai
multe ]\ri, este sus]inut [i finan]at
de c\tre organiza]iile World Vision
[i Gospel Light [i are ca subiect
organizarea [colilor de catehez\
biblic\ pentru copiii cu vârste
cuprinse `ntre 6 [i 17 ani. }\rile
Rom=nia a fost repre-
zentat\ la Conferin]a Re-
gional\ ToT din Cipru de
c\tre pr. dr. Constantin
Naclad, `n calitate de ma-
nager de proiect, din par-
tea Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei, [i pr. Nicu So-
rin Dobre, din partea Ar-
hiepiscopiei Bucure[tilor.
Au fost prezente dele-
ga]ii din 14 ]\ri: Albania,
Armenia, Bosnia [i Her]e-
govina, Egipt, Georgia, Li-
ban, România, Rusia, Ser-
bia, Polonia, Palestina,
Iordania, Cipru [i SUA.
Anul acesta au mai intrat
`n proiect 2 ]\ri din Orien-
tul Apropiat. Lucr\rile
conferin]ei s-au ]inut la ho-
telul Lordos Beach Hotel
aflat `n apropiere de
Larnaca.
Agenda `ntâlnirii a cu-
prins prezentarea stadiu-
lui la care se afla proiectul
`n ]\rile participante, sus-
]inerea unor sesiuni de lu-
cru de c\tre Sirarpi Aiva-
zian [i Valerie Zahirski
(editorii principali din
SUA) privind feluritele
teorii de psihologie, psi-
hopedagogie [i educa]ie re-
ligioas\, care au stat la
baza dezvolt\rii curriculu-
mului, prezentarea unor
lec]ii demonstrative pen-
tru vârstele de 6, respectiv
14 ani, vârste pentru care
s-au alc\tuit ghidurile noi,
[i prezentarea unor chesti-
uni de ordin tehnic privind
bugetul proiectului de c\tre
Jim Morgenroth (coordona-
torul regional) [i Petros
Florides (director economic
WV regiune MEERO).
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
CM
YK
BISERICA {I SOCIETATEA
implicate `n acest proiect au
dezvoltat rela]ii proprii cu Biserica
(Ortodox\ `n mod special), a[a
`ncât fiecare are un specific aparte
`n ceea ce prive[te evolu]ia [i
stadiul implement\rii lui,
depinzând `n bun\ m\sur\ de
natura acestor rela]ii. ~n ]ara
noastr\, Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei a ini]iat acest proiect
prin parteneriatul cu World
Vision [i Editura Golia [i el se
dezvolt\ la nivelul Patriarhiei
prin Hot\rârea Sfântului Sinod
nr. 4508 din 16 - 17 ianuarie 2006.
Situa]ia proiectului ferin]e ale profesorilor de
Teologie la Arad [i Bucu-
`n ]\rile participante re[ti, sus]inute de proiect,
alte activit\]i colaterale
~n Bisericile Ortodoxe (curs pilot de catehez\, 2
din Albania, Bosnia, Arme-
filme de prezentare, o isto-
nia [i Georgia, ghidul de rie de impact, un film cu o
catehez\ pentru categori-
catehez\ demonstrativ\
ile de vârst\ 6–8, 9–12 ani etc.) [i desigur traducerea [i
a fost tip\rit [i s-au organi-
tip\rirea ghidurilor (3.000
zat deja sesiuni de pre- de seturi pentru 9-10 ani [i
g\tire a celor care sus]in
traducerea [i contextualiza-
cateheza biblic\. ~n Al- rea pentru 11-12 ani).
bania au avut loc deja 5 se-
siuni de formare `n cinci
regiuni diferite. ~n Biseri- ~n parteneriat
ca Ortodox\ a Georgiei cu Biserica
s-au editat ghidurile de ca-
tehez\, materialele fiind din fiecare ]ar\
traduse [i adaptate specifi- Concluziile de la Con-
cului local. ~n Biserica ferin]a Regional\ ToT din
Ortodox\ Rus\, proiectul a Cipru, Larnaca, pe proiec-
fost preluat de c\tre Patri- tul „Hristos `mp\rt\[it co-
arhia Moscovei, prin De-
piilor“, sintetizate, vi le
partamentul de Educa]ie prezent\m `n cele ce ur-
cre[tin\ [i s-au tip\rit câ-
meaz\.
teva zeci de mii de volume O problem\ ridicat\ cu
din ghidul catehetic. ~n obstinen]\ a fost aceea c\
Biserica Ortodox\ din Li- acest proiect se adreseaz\
ban se lucreaz\ la contex- celor care au voca]ia for-
tualizarea con]inutului m\rii tinerilor [i `n gene-
ghidului catehetic, fiind `n ral este destul de greu s\
stadiul final de tip\rire. ~n g\se[ti sau s\ treze[ti
Biserica Ortodox\ din Po- aceast\ voca]ie. Au mai
lonia primele ghiduri de fost luate `n discu]ie pe
catehez\ au fost tip\rite [i
sunt deja distribuite.
aceast\ tem\ finan]\rile
pentru perioada urm\toa-
~n ceea ce prive[te si- re (2008–2010). S-a sub-
tua]ia din ]ara noastr\, liniat c\, `n viitor, conform
comparativ cu celelalte tendin]ei exprimate `n
]\ri participante, este de strategia proiectului [i a-
departe cea mai bun\. La nume aceea de a se ajunge
noi, proiectul s-a extins pe la autosus]inere, finan]a-
o arie larg\, `n aproape un rea extern\ va fi dimi-
an de zile am organizat `n nuat\ gradual `n fiecare
total 14 ateliere de lucru, 5 an cu 25%.
conferin]e de pres\ `n ora- ~n ce prive[te rela]ia cu
[e mari [i capital\ (Ia[i, Ti- Biserica s-a enun]at un tip
mi[oara, Craiova, Cons- comun de Partnership A-
tan]a [i Bucure[ti), 2 con- greement care se dore[te a
fi implementat `n fiecare
]ar\. S-a f\cut o revizuire
a acestui document, `ns\
Tipografia Albina
a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
angajeaz\
un muncitor
pentru imprimarea de ziare
(program de noapte).
Experien]a ca muncitor offset sau
montajist constituie un avantaj.
Rela]ii la telefon 0722/800.895
CM
YK
nu s-a ajuns la un consens
`ntrucât situa]ia este foar-
te diferit\ `n fiecare ]ar\.
Rela]ia cu Biserica Ortodo-
x\ este, `n cele mai multe
cazuri, dependent\ de sta-
tutul Bisericii `n societatea
respectiv\, de deschiderea
ei c\tre acest proiect, pre-
cum [i de determinarea
conduc\torilor Bisericii `n
a implementa un program
catehetic articulat la
nivelul `ntregii ]\ri.
~n privin]a planific\rii
[i raport\rii consecvente a
stadiului proiectului s-a
dezb\tut un format de ra-
portare folosit frecvent `n
cadrul Organiza]iei World
Vision. LEAP (Learning
through Evaluation with
Accountability and Plan-
ning) prezint\ o form\ suc-
cint\ bazat\ pe schi]a ini-
]ial\ a proiectului (log-
frame), care este adus\ la
zi cu realiz\rile propuse,
`n rapoarte anuale [i semi-
anuale.
Organizarea
unei campanii
de mediatizare
a proiectului
Discu]iile privind distri-
bu]ia ghidurilor catehetice
[i implementarea proiectu-
lui au fost legate mai ales
de strategia potrivit\ pen-
tru succesul distribu]iei,
promovarea produsului re-
alizat, realizarea unui
website [i organizarea u-
nei campanii de mediati-
zare a proiectului. {i a-
ceast\ problem\ este lega-
t\ de situa]ia specific\ a
fiec\rei ]\ri. La noi un aju- pas important `n evolu]ia
tor foarte important este proiectului „Hristos `m-
dat de implicarea efectiv\ p\rt\[it copiilor“. Partici-
a ierarhilor din zonele `n parea la aceast\ conferin]\
care proiectul a fost dezvol- ne-a ajutat s\ surprindem
tat [i men]ionez `n primul amploarea proiectului [i
rând ajutorul ~nalt Prea locul foarte important pe
Sfin]itului Daniel, Mitro- care-l ocup\ `n agenda
politul Moldovei [i Buco- Bisericilor Ortodoxe din
vinei, mass-media local\ [i regiune. Managementul a-
na]ional\. Un sprijin im- cestui proiect presupune o
portant l-am primit [i prin strategie articulat\, un
intermediul studioului TV sprijin sus]inut din partea
Trinitas, care a realizat un Bisericii, conlucrarea cu
film documentar pentru Biserica [i Organiza]ia
proiect, film pe care l-am World Vision pentru im-
prezentat `n conferin]\ [i plementarea proiectului [i
determinarea tuturor fac-
care a fost apreciat `n mod
torilor implica]i. Cea mai
deosebit.
important\ concluzie care
~n ceea ce prive[te me-
poate fi tras\ `n urma par-
toda de evaluare a impac-
tului proiectului s-a contu- ticip\rii la aceast\ con-
ferin]\ este c\ educatorul
rat necesitatea de a se pre-
lua cât mai multe m\rturii contemporan cre[tin tre-
buie s\ fie dedicat slujirii
directe din rândul celor
aproapelui, s\ aib\ calit\]i
care beneficiaz\ de acest
reale de formator de carac-
proiect pentru a se alc\tui
„istorii“ ce dau relevan]\ tere, s\ posede cuno[tin]e
de psihologie [colar\ [i a
demersului sus]inut de
proiect. copilului, abilit\]i de comu-
nicare, cuno[tin]e temei-
nice [i credin]\ lucr\toare.
Educatorul ~ntâlnirea aceasta ne-a
contemporan cre[tin dat motiva]ii `n plus pen-
tru continuarea dezvolt\-
trebuie s\ fie dedicat rii proiectului `n Mitropo-
slujirii aproapelui lia Moldovei [i Bucovinei
[i `n Biserica Ortodox\ Ro-
~n concluzie, aceast\ mân\. (pr. dr. Constantin
`ntâlnire a `nsemnat un NACLAD)
La Conferin]a Regional\ ToT din Cipru, Larnaca, pe
proiectul „Hristos `mp\rt\[it copiilor“ (Youth Bible
Curriculum), organizat\ de World Vison International,
au participat delega]ii din 14 ]\ri: Albania, Armenia,
Bosnia [i Her]egovina, Egipt, Georgia,
Liban, România, Rusia, Serbia, Polonia, Palestina,
Iordania, Cipru [i SUA. Anul acesta al\tur=ndu-se
proiectului dou\ ]\ri din Orientul Apropiat
Radio TRINITAS

Vineri,
6 iulie 2007
1 LEU exemplarul
5 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Nr. 154 (755) Anul III
PAGINA 16
O echip\ de etnografi „v=neaz\“
me[teri populari `n satele Moldovei
a Un grup de cercet\tori etnografi de la Bucure[ti str\bate satele Moldovei `n c\utarea me[terilor populari
autentici care mai cunosc me[te[ugurile tradi]ionale a Prin praful din Vaslui, Ia[i, Boto[ani, Suceava
sau Neam], cercet\torii sper\ s\ g\seasc\ nestematele tradi]iei populare moldovene[ti, conservate
`n s\r\cia care domin\ traiul de la ]ar\ a „Am v\zut me[teri populari care tr\iesc `n s\r\cie lucie. Un astfel
de me[ter face co[uri din nuiele [i papur\. El ar putea s\ c=[tige foarte mul]i bani dac\ ar fi `ndrumat
c\tre o pia]\ de desfacere important\ precum cea a Bucure[tiului“, spun cercet\torii a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI
Focul de artificii de pe 4 iulie de la
Washington, probabil cel mai grandios
[i cel mai a[teptat eveniment organizat
pentru a marca ziua na]ional\ a SUA, a
fost urm\rit de miercuri seara de circa
500.000 de americani care au ie[it pe
str\zile capitalei americane. a
Corfu - insula
Sfântului Ierarh
Spiridon (2)
Rom=nia are nevoie de 40-5 50 de ani
pentru a ajunge la nivelul UE
Rom=nia va ajunge la nivelul Eu-
ropei de Vest din punct de vedere e-
conomic `n 40-50 de ani, estimeaz\
un studiu al University of California
(UCLA), citat de Magyar Hirlap.
Chiar dac\ ]\rile estice membre ale
Uniunii Europene sunt pe cale de a
ajunge nivelul de trai al ]\rilor vest-
europene, aceste ]\ri noi membre
UE mai au un drum lung de parcurs
`n acest sens, estimeaz\ studiul
UCLA. Ungaria ar urma s\ ating\
nivelul din Europa de Vest `n 30-35
de ani, iar Republica Cehia `n 25 de
ani. Extremele sunt, `n acest sens,
Slovenia [i Bulgaria. Slovenia are
Premierul francez pledeaz\ pentru
desfiin]area func]iei de prim-ministru
Primul-ministru fran- favoarea unui „vicepre[e-
cez François Fillon a ple- dinte“. „Logica institu]ii-
dat miercuri seara pentru lor pe care o doresc eu, da-
dispari]ia, pe termen lung, c\ se `mping lucrurile p=-
`n cadrul unui „adev\rat“ n\ la cap\t, este adev\ra-
regim preziden]ial, a pos- tul regim preziden]ial.
tului de prim-ministru, `n Avem un pre[edinte al re-
CM
YK
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Calfele c\l\toare: pe drum,
timp de trei ani [i o zi,
PAGINA 5
cu o moned\ `n buzunar
Cel mai ieftin
abonament la un
ziar românesc
~ncep=nd cu luna iulie a.c., pre]ul
unui abonament lunar la ziarul LU-
MINA s-a mic[orat de dou\ ori, de
la 10 lei la 5 lei abonamentul cu
taxele po[tale incluse.
Astfel, abonamentul la LUMINA
este cel mai mic din Rom=nia
practicat la un cotidian [i vine `n
sprijinul cititorilor no[tri care, de-a
lungul timpului, au solicitat aceast\
reducere, pentru a se putea abona.
La o medie lunar\ de 25 de ziare
incluse `ntr-un abonament, rezult\
c\ un exemplar al cotidianului LU-
MINA cost\ 0,2 lei, de 5 ori mai ief-
tin dec=t dac\ ar fi cump\rat zil-
nic de la chio[c.
Cu 5 lei,
de 5 ori mai bine! CM
YK
„Avem bani pentru
agricultur\, r\mâne s\
vedem unde-i cheltuim“
PAGINA 6
T\riceanu este `ngrozit
de mizeria care
nevoie de numai cinci ani pentru a `ngroap\ Bucure[tiul
ajunge din urm\ ]\rile vestice, iar
Bulgariei `i trebuie 100 de ani.
PAGINA 7
Din anul 1989, capitalul atras
de ]\rile Europei Centrale [i de Est
(CEE) s-a ridicat la 240 de miliarde
de dolari. ~n prezent, productivi-
tatea Ungariei este de 60% din me-
dia productivit\]ii UE. La `ncepu-
tul anilor 1990, salariile din CEE
s-au situat la 7% din salariile din
Germania sau Austria. La momen-
tul actual, media salariilor din CEE
este situat\ la 20% din media
salariilor din Germania sau
Multe note
Austria. a de 10 la matematic\
dizolvat\ de pre[edintele la bacalaureat
Republicii“, a declarat pre- PAGINA 11
mierul Fillon `n cadrul
unui dialog video pe inter-
net purtat de la Palatul Meteo
publicii care conduce el `n-
Z
su[i Guvernul, dar, `n fa]a Matignon, sediul parizian
al Guvernului francez.
acestuia, avem o Adunare ~nnorat
(Na]ional\, Camera Infe- Premierul François Fil-
maxima 25 °C
rioar\ a Parlamentului) lon este considerat de opo-
mult mai puternic\, mult zi]ie „marioneta“ pre[edin- minima 17 °C
mai tare, care nu poate fi telui Nicolas Sarkozy. a sursa: www.intellicast.com
CM
YK
2 Vineri, 6 iulie 2007 CALENDARUL ZILEI

ISTORIA EVANGHELIA ZILEI

CRE{TINISMULUI (DCCVII)
„Uniunea de la Lublin“,
pictur\ pe p=nz\ realizat\
de Jan Matejko `n 1869
Reprezent\ri ale lucr\rii lui Dumnezeu `n lume
Iisus a spus: „«Asemenea este
`mp\r\]ia cerurilor cu o comoar\
ascuns\ `n ]arin\, pe care, g\sind-
o un om, a ascuns-o, [i de bucuria ei
se duce [i vinde tot ce are [i cum-
p\r\ ]arina aceea. Iar\[i asemenea
este `mp\r\]ia cerurilor cu un negu-
]\tor care caut\ m\rg\ritare bu-
ne. {i aflând un m\rg\ritar de mult
pre], s-a dus, a vândut toate câte a-
vea [i l-a cump\rat. Asemenea este
iar\[i `mp\r\]ia cerurilor cu un
n\vod aruncat `n mare [i care
adun\ tot felul de pe[ti. Iar când s-
a umplut, l-au tras pescarii la mal
[i, [ezând, au ales `n vase pe cei
buni, iar pe cei r\i i-au aruncat
afar\. A[a va fi la sfâr[itul veacu-
lui: vor ie[i `ngerii [i vor desp\r]i
pe cei r\i din mijlocul celor
drep]i. {i `i vor arunca `n cuptorul
cel de foc; acolo va fi plângerea [i
scrâ[nirea din]ilor. ~n]eles-a]i toate
acestea?» Zis-au Lui: «Da, Doam-
ne». Iar El le-a zis: «De aceea, orice
c\rturar cu `nv\]\tur\ despre
`mp\r\]ia cerurilor este asemenea
unui om gospodar, care scoate din
vistieria sa noi [i vechi». Iar dup\ ce
Iisus a sfâr[it aceste pilde, a trecut
de acolo. {i venind `n patria Sa, `i
`nv\]a pe ei `n sinagoga lor, `ncât ei
erau uimi]i [i ziceau: «De unde are
El `n]elepciunea aceasta [i pute-
rile?»“ (Matei 13, 44-54)
***
{i `n fragmentul evanghelic de
ast\zi Domnul Iisus Hristos vor-
be[te despre ~mp\r\]ia cerurilor.
Pentru c\ [i cei de atunci, dar [i cei
de ast\zi s\ `n]eleag\, Mântuitorul
vorbe[te `n pilde, scurte istorioare
unde se pleac\ de la lucruri simple
[i u[or de `n]eles pentru a se ajunge
la lucruri mai complexe [i, de obi-
cei, mai presus de `n]elegere. Cred
c\ [i pentru mul]i din semenii
no[tri a vorbi despre ~mp\r\]ia lui
Dumnezeu este un lucru destul de
dificil de `n]eles. Or, Hristos are
pentru fiecare mijloace de `n]e-
lep]ire, de luminare a min]ii. Pen-
tru aceasta este important ca [i tu
s\-]i dore[ti s\ `n]elegi ceea ce
Mântuitorul `]i ofer\. {i parabola
comorii ascunse `n ]arin\ [i cea a spre limanul cel ne`nviforat. La un
n\vodului, care adun\ tot felul de pas, pe care tu `l faci, Domnul
pe[ti, sunt reprezent\ri ale modu- Hristos face mult mai mul]i. Deci
lui cum lucreaz\ Dumnezeu `n ridic\ ochii spre cer [i strig\:
lume. Cuvintele Sale sunt `mpr\[- „Doamne, Iisuse Hristoase, mi-
tiate `n cele patru z\ri. Cine vrea luie[te-m\ pe mine, p\c\tosul!“
s\-L urmeze, apuc\ cu `ncredere [i (Rubric\ realizat\ de pr. Dumitru
hot\rât crucea [i `ncepe s\ urce P|DURARU, Radio Trinitas)

Ac]iunea Bisericii
Catolice `n R\s\rit `n
secolele XVI-XVIII (III)
~n aceast\ perioad\, iezui]ii au
predicat „unia]ia“ sau „greco-catoli-
cismul“ pentru ortodoc[i [i vechii
orientali. Astfel, erau `ng\duite
ini]ial ritul [i limba Bisericii res-
pective, avându-se `n vedere la-
tinizarea ulterioar\, mai exact
`nsu[irea dogmelor [i canoanele
Bisericii Catolice. Prin [colile [i
tip\riturile ap\rute `n aceast\ pe-
rioad\ la Roma, Polonia [i Ungaria
s-a promovat ideea c\ `ntre
Biserica Apusului [i cea a R\s\ri-
tului nu exist\ o diferen]\ propriu-
zis\, ci doar o „perpetu\ concor-
dan]\“. Din punct de vedere politic
se vehicula ideea c\ doar Biserica
Romano-Catolic\, ap\rat\ de ma-
rile puteri apusene, mai poate
salva Ortodoxia `ngenuncheat\.
Dintre „unirile“ cu Roma mai
cunoscute sunt cele `ncheiate cu
bieloru[ii, ucrainenii [i rutenii
ortodoc[i. Ace[tia fuseser\ `ncor-
pora]i din punct de vedere politic `n
administra]ia polon\ la 9 iulie
1569, când s-a `ncheiat a[a-numita
uniune de la Lublin, prin care
Polonia s-a unit cu Lituania, `n
timpul regelui Sigismund al III-lea
Vasa (1587-1832). O mare parte
dintre nobili, pentru a-[i p\stra
averile, au trecut la catolicism.
Doar câ]iva dintre ei, `n frunte cu
principele Constantin de Ostrog (†
1608), au mai r\mas credincio[i
Bisericii str\mo[e[ti. Criza din con-
ducerile Bisericilor Bieloruse,
Ucrainene [i Rutene era mult
adânc\, iar `n fa]a disputelor,
predicilor, spovedaniilor, fastului
ritual, [colilor [i activit\]ii carita-
tive dovedite de iezui]i, mai ales `n
timpul ciumei din 1570, unii dintre
ierarhi `nclinau spre unia]ie, mai
ales c\ li se f\g\duia c\ nu se vor
schimba slujbele [i li se promitea,
`n schimbul recunoa[terii
papalit\]ii, libertatea de cult [i in-
trarea `n Dieta polon\ [i `n Senat.
Episcopii Ignatie de Polo]k [i Kiril
de la Lu]k au strâns semn\turi [i
au mers la Roma, cerând „primirea
`n sânul Bisericii Catolice“. Sinodul
]inut `n 16-20 octombrie 1596 la
Brest-Litovsk pentru confirmarea
[i semnarea festiv\ a acestui act
unionist a pus pe ortodoc[i `n fa]a
unui fapt `mplinit: mitropolitul cu
cinci episcopi, cu pu]in cler [i cu o
parte dintre credincio[i au semnat
unirea `n fa]a nobilimii, a armatei
[i a regelui, `n timp ce episcopii de
Lemberg [i Przemysl, cu peste 200
de preo]i [i c\lug\ri, cu ierarhi pa-
triarhali, `ntre care Chiril Lucaris,
rectorul gimnaziului din Ostrog,
mai târziu patriarh ecumenic [i
prin]ul Constantin Ostrogski,
al\turi de restul popula]iei, au
protestat. (Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
orthographia boemica“) a 1927 - S-a n\scut filmului de anima]ie (n.
(n.~1369); compozitorul român An- 1857);
a 1533 - A `ncetat din dreas Porfetye, stabilit `n a 1946 - S-a n\scut
via]\ Lodovico Ariosto, Germania; George W. Bush, om poli-
poet italian al c\rui poem a 1935 - S-a n\scut tic republican american,
„Orlando furioso“ este o Dalai Lama (Tenzin Gyat- pre[edinte al SUA din
capodoper\ a Rena[terii so, pe numele s\u adev\- 20.I.2001;
(n. 1474); rat); „Dalai Lama“ este ti- a 1957 - Juc\toarea a-
a 1535 - A decedat Sir tlul conferit conduc\toru- merican\ de tenis Althea
Thomas More, scriitor [i lui spiritual al ordinului Gibson a devenit prima
filosof englez (executat din monahal budist tibetan sportiv\ de culoare care a
câ[tigat Wimbledon-ul la
ordinul regelui Henric al Gelugpa; actualul Dalai
Lama, al 14-lea, instalat simplu feminin;
VIII-lea pentru c\ se `m-
potrivise reformelor bis- la Lhasa `n 1940, tr\ie[te a 1938 - A decedat
`n exil `n India, din 1959, Emile Cohl, regizor [i pro-
erice[ti, n. 1478);
a 1600 - Mihai Vitea- `n urma unei revolte a ti- duc\tor francez, pionier al
betanilor, pe care a con- filmului de anima]ie (n.
zul se intituleaz\ `ntr-un
dus-o; Premiul Nobel pen- 1857);
hrisov „domn al }\rii
Române[ti [i Ardealului [i tru Pace pe 1989; a 1971 - A `ncetat din
a toat\ ]ara Moldovei“, a 1938 - A decedat via]\ Louis Armstrong,
confirmând, documentar, Emile Cohl, regizor [i pro- muzician american de jazz
prima unire politic\ a duc\tor francez, pionier al (n. 1901). a
celor trei ]\ri române (u-
nirea efectiv\ fusese rea-
lizat\ la sfâr[itul lunii mai 122 de ani de unui anumit tip de bac-
terii. ~ncerc=nd diferite
1600);
a 1893 - A decedat Guy
la descoperirea procedee pentru elim-
inarea microorganisme-
de Maupassant, scriitor vaccinului lor responsabile de de-
francez (n. 1850); precierea vinurilor, Pas-
Cuviosul Sisoe episcopul Dirahiei; a Sfin- a 1920 - S-a n\scut (la antirabic teur va ajunge s\ creeze
]ilor Arhip [i Filimon, [i a T\tar Copceac, azi `n R. A fost un timp `n care un proces care, mai t=r-
cel Mare Sfin]ilor Mucenici Apolo- Moldova) inginerul ener- mu[c\turile de c=ine ziu, va fi denumit „pas-
nie, Alexandrion, Epimah getician Gleb Dr\gan; im- turbat erau tratate de teurizare“ [i care const\
Cuviosul Sisoe a fost c\- [i Onisim. portante contribu]ii `n do- c\tre fierar: victima era `n principal `n `nc\lzirea
lug\r [i s-a nevoit `n menii ca electrostatica, adus\ `n atelier, iar b\uturilor p=n\ la o a-
pe[tera Sfântului Antonie Mâine, Biserica face desc\rcarea corona, tr\s- me[te[ugarul aplica pe numit\ temperatur\, `n-
cel Mare. A s\vâr[it multe pomenirea Sfintei Mare net sau supratensiuni at- locul respectiv un fier tr-un interval de timp
minuni, dintre care cele ex- Muceni]e Chiriachi. mosferice; a realizat Labo- `nro[it `n foc, arz=nd ra- bine calculat. Toate a-
traordinare au fost `nvierea ratorul de tehnica tensiu- na care, altfel, ar fi pro- ceste experimente vor fi
unor mor]i. Cuviosul Sisoe ~n ziua de nilor `nalte din cadrul vocat moartea. Istoria mai t=rziu continuate de
a murit `n anul 429. Institutului Politehnic din acestui neobi[nuit [i i- savantul francez [i apli-
6 iulie, istoria Bucure[ti; membru cores- neficace tratament s-a cate `n domeniul medi-
Tot ast\zi, Biserica face consemneaz\: pondent al Academiei `ncheiat pe 6 iulie 1885, cinei. A luat astfel fiin]\
pomenirea Sfintei Muceni- Române; c=nd un b\iat din Paris o nou\ [tiin]\, bacteri-
]e Lucia, fecioara, [i a lui a 1415 - A fost ars pe a 1923 - S-a n\scut a fost salvat de la moar- ologia, care se va ocupa
Rix, vicarul; a sfin]ilor 24 rug reformatorul religios Constantin B\l\ceanu- tea prin turbare de c\tre cu studiul microorganis-
de mucenici care `mpreun\ ceh Jan Hus (condamnat Stolnici, medic, om de cul- Louis Pasteur, un sa- melor. Pasteur `nsu[i a
vant genial.
cu Lucia [i cu Rix au ca eretic); erou na]ional al tur\ [i om politic liberal; ajuns la concluzii sur-
m\rturisit pe Hristos; a poporului ceh; creator al membru de onoare al Louis [i-a luat diplo- prinz\toare pentru epo-
ma de doctorat `n [tiin]e
Sfin]itului Mucenic Astie, limbii literare cehe („De Academiei Române (1992); ca sa, [i anume c\ mi-
`n 1842, la {coala Nor-
croorganismele pot ucide
mal\ Superioar\ din Pa-
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ris. A fost un timp profe- chiar oameni, ceea ce
p\rea p=n\ atunci chiar
sor de liceu, iar apoi a
fost invitat s\ mearg\ la ridicol. Ultima parte a
Bucuria de a fi Universitatea din Stras-
bourg. La v=rst\ de doar
vie]ii a dedicat-o identi-
fic\rii factorilor pato-
`mpreun\ cu Iisus 26 de ani, Pasteur a fost
promovat profesor de
geni care produc diferite
boli grave, cum ar fi ho-
Un om evlavios se `mboln\vi grav. chimie [i decan pentru lera, tuberculoza, vari-
Când se afla pe patul de moarte, {tiin]e al Universit\]ii ola [i septicemiile. Suc-
zb\tându-se `n grele chinuri, deodat\ din Lille. Din acea vre- cesul vaccinului an-
fa]a sa lu\ o `nf\]i[are de mul]umire me, teoreticianul Pas- tirabic a dus la fondarea
[i bucurie. Cei din jurul s\u, v\zând teur s-a preocupat mai `n 1888, `n Paris, a Insti-
tutului Pasteur, o in-
aceast\ schimbare, `l `ntrebar\, care mult de cercetare [i ex-
este cauza. Credinciosul r\spunse: stitu]ie [tiin]ific\ de cel
periment, s-a implicat `n
„Am citit odat\ c\ Socrate se bucura studierea procesului de mai `nalt prestigiu.
fiind pe patul de moarte, pentru c\ Louis Pasteur a murit
fermenta]ie, iar `n scurt
spera ca `n lumea cealalt\ va avea 7 ani mai t=rziu. ~n o-
timp a demonstrat c\
ocazie s\ vad\ pe Homer, Hesiod [i microorganismele din noarea sa au fost organi-
ceilal]i b\rba]i `nsemna]i ai lumii. Cu drojdie sunt direct re- zate funeralii na]ionale
cât mai mult am eu s\ m\ bucur c\ sponsabile de produ- `n Catedrala Notre-Da-
`n sfâr[it `l voi vedea pe Mântuitorul cerea alcoolului. El a me, iar trupul s\u se o-
nostru Iisus Hristos [i l\ca[ul S\u mai descoperit c\ o]eti- dihne[te [i ast\zi `n
din ceruri“. (Grigorie Com[a, O mie rea vinului se datoreaz\ cripta institutului care-i
de pilde ) prezen]ei `n b\utur\ a poart\ numele. (F.H.)

~N LIBR|RII
„O alt\ C=ntarea C=nt\rilor“
Recent a ap\rut la editura
Re`ntregirea, Alba Iulia, vo-
lumul „Dar de nunt\“, semnat
Monica Patriche [i prefa]at de
Costion Nicolescu.
Poezia Monic\i Patriche
exploateaz\ poten]ialul unei
feminit\]i care `[i afl\ chipul
`n atingere cu erosul Cuvân-
tului, pe care la rându-i, `l o-
fer\ contempl\rii. Taina
Nun]ii este tocmai darul na[-
terii [i rena[terii unui cuvânt
f\cut trup ce deslimiteaz\
hotarul comunic\rii [i cap\-
t\ o condi]ie comuniant\: „N-
a[ vrea ca trupul poemului
s\ fie zid `ntre noi“ („Cuvân-
tul autorului“).
Rostirea se `nf\[oar\ `ntr-
o aur\ de simplitate, acea
simplitate `n care pulseaz\
`ntregul viu, nedisecat:
„Doamne, `ntre noi totul s\
fie/ simplu, limpede, nepref\-
cut“ („Prime[te cântecul“).
Dramatismul vie]ii e subli-
mat prin germinarea cuvân-
tului pus `n abis: „Ai stat `n
mormânt [i nimeni nu-}i
cânta acolo. Din inima ta a
`ncol]it versul acesta“ („Pri-
me[te cântecul“). Atins\ de
seva `nvierii, existen]a devine
pregnant\, crucea se umple
de seva care transmite via]\:
„Nu mai duc `n spate o cruce
grea,/ ci un copac `nflorit“
(„~nflorirea crucii“). Rela]ia
dintre mam\ [i fiu este `ns\[i
taina existen]ei create sub
semnul dublei `ntrup\ri, a lui
Dumnezeu `n lume [i a lumii
`n Dumnezeu: „Lumina `i `n-
vele[te pe amândoi `n tain\,/
Maic\ [i Fiu,/ `ncât nu mai
[tii cine a n\scut pe cine“
(„Na[terea“).
Taina na[terii
reciproce
Pasajul peste abisul din-
tre crea]ie [i dumnezeire este
`nchipuit fericit de respira]ia
gestant\ a Mamei `n care
odihne[te Duhul Sfânt, Cel
de la care se na[te, `n trup
Cuvântul [i care prin exce-
len]\, ne c\l\uze[te dincolo
de limitele noastre: „~n
noapte, aud doar respira]ia
ta, ca pe o cale de la apus la
r\s\rit, când nici o alt\ cale
nu mai e“ („C\tre Maica
Domnului“). Taina Nun]ii e
taina na[terii reciproce, `n
care b\rbatul [i femeia `[i de-
scoper\ chipul iconic de Fiu
[i Maic\. Frumuse]ea este
urmat\ prin p\[irea f\r\ ez-
itare, necl\tinat\, peste o
cale sub]ire ca un t\i[ de sa-
bie: „Frumuse]ea Mirelui a[a
e:/ Nu te apleci nici `ntr-o
parte, nici `n alta/ ~n t\cere
sau `n cuvânt, `n via]\ sau `n
moarte“ („Frumuse]ea Mire-
lui“). Condi]ia de plecare este
una cople[it\ de web-ul
fiin]\rii spre moarte, p\ien-
jeni[ t\iat de fulgerul de-
scoperirii: „Când mi-a ar\tat
Mirele frumuse]ea Lui/ nu
eram nici pe Tabor,/nici pe
muntele Fericirilor./ Eram
prins\ `n plasa de p\ianjen,/
Era noapte/ {i a nins pân\
diminea]a“ („Frumuse]ea Mi-
relui“). Poc\in]a sau `ntoar-
cerea inimii spre primirea
darului dumnezeiesc este o
trecere spre sim]irea prezen-
]ei Mirelui „de cealalt\ parte
a lacrimilor“ („De cealalt\
parte a lacrimilor“), `ntr-o
proximitate a bucuriei duhu-
lui. ~n atingere cu harul
dumnezeiesc, con[tiin]a ome-
neasc\ prime[te cu toat\
fragilitatea [i schimbabili-
tatea ei tr\s\turile `nve[ni-
cirii `n lumina divin\: „~ntr-
un lumini[ st\ c\prioara/ cu
picioare sub]iri [i de lu-
min\.// Haitele de lupi pri-
vesc/ [i li se pare c\ v\d `n
amintire/ picioarele ei aler-
gând;/ {i strig\ c\prioara pe
nume:/ nu e[ti tu aceea care
alergai,/ nu e[ti tu cea care/
nu e[ti tu...// Dar c\prioara/
cu picioarele sub]iri [i de lu-
min\/ st\ acolo, din ve[nicie
nemi[cat\“ („Luminând\“).
Este foarte interesant modul
`n care poeta reu[e[te s\ de-
scrie acest proces al asimi-
l\rii mistice a cuvântului
printr-o chenotic\ sublimare
ce red\ fecioria: „Cum cu
mâna Lui [terge acest poem,/
{i foaia de hârtie devine
alb\:/ O citesc `ngerii“
(„Auz“). Din aceast\ tensi-
une irumpe paradoxul
fericitei pred\ri `n mâinile
Celui ce a biruit odat\ cu i-
nima [i triste]ea `nrobitoare
a mor]ii: „Sunt o `nvins\,
de[i lupta nu a avut loc/ [i
nici nu va fi./ Sunt `nvins\ [i
plâng de fericire;/ a[tept s\
fiu dus\ `n carul `nving\to-
rilor/ [i purtat\ pe str\zi ca o
prad\ de r\zboi“ („Eu sunt
cununa ta“).
Iubirea amplific\
dramatismul
existen]ei
Geometria mi[c\rilor nup-
]iale este escaladat\ cu acea
uimire a dep\[irii de sine `n
care trezirea [i somnul ex-
tatic se poten]eaz\ reciproc:
„C\ma[a nop]ii o rup/ c\ci nu
mai `ncap `n noapte./ Un bra]
gol luna/ `]i sprijin\ capul
când dormi“ („Eu sunt cu-
nuna ta“). Noaptea e mediul
prin excelen]\ mistic, `n care
uitarea de sine g\te[te trezi-
rea vederii de suflet mi[cate
de harul lui Dumnezeu: „De
la noapte `nv\] cel mai bine:/
~nv\] s\ uit totul, s\ adorm/
Ca s\ fiu trezit\ de El“ („Lec-
]ia“). Procesul trezirii sim]ir-
ilor duhovnice[ti presupune,
OPINII & COMENTARII
`n acela[i timp, o metamor-
foz\ regresiv\, o dezbr\care
de „omul vechi“: „{tii câte
ierni a dezbr\cat sufletul
meu/ Pân\ s\ Te cunoasc\ pe
Tine?“ („Virgula“). Sub aceas-
t\ atingere, gestul [i gândul
cap\t\ consisten]a liturgic\ a
cântului: „Gândurile dorm pe
mâinile tale/ A[a cum doar-
me cântecul pe clapele pianu-
lui“ („Acoper\mânt liric“). A-
sumând pân\ la ultimele
consecin]e realitatea spre o
rena[tere nu lipsit\ de du-
reri, iubirea amplific\ dra-
matismul existen]ei: „O ve[-
nicie voi sta a[a s\ `nv\]/ cum
se cur\]esc lupii pe dinl\un-
tru/ când mor `n z\pad\, [i
urletul lor/ se `nmormân-
teaz\ `n t\cere“ („Orb, p\-
mântul“). Inima devine un
mormânt mistic al lumii `n
care numele Mirelui, Logosul
divin, e unica s\mân]\: „Eu -
fruct cu o singur\ s\mân]\ - /
numele T\u“ („Livada“). Ima-
ginea `nvierii surprinde prin
puterea ei de acoperire di-
namic\: „Despre `nviere este
a[a:/ va veni o pas\re alb\ [i
va acoperi tot cerul“ („Despre
`nviere“).
Rela]ia cre[tinului
cu Dumnezeu
este una de nunt\
Percep]ia asupra lumii
rezistente transfigur\rii na[-
te o suferin]\ ce nu poate fi
purtat\ decât `n amfora unui
zâmbet de copil: „O lume
`ntreag\/ e pe moarte, o lume
care n-a dat `n pârg.// Fruc-
tele dragostei au putrezit
necoapte/ (…) o lume `ntrea-
g\ a murit `ntr-un zâmbet de
copil“ („Na[terea lui Solo-
mon“). Suprinde pl\cut jocul
perspectivelor [i gesturilor `n
care poeta a[terne „perspec-
tiva invers\“ a artei sale icon-
ice: „~n ]ara aceasta care se
nume[te mam\/ Copiii sunt
tra[i `n s\nii uria[e“, „Luna e
urma s\rutului meu/ pe urma
unei s\nii care te-a urcat la
cer“, „Cine `]i turna pe gene
stropi de somn/ [i ce mam\
ferecai `ntre pleoape/ când
`nchideai ochii?“ („Gânduri de
mam\ pentru copilul ei“).
Volumul „Dar de nunt\“
ne prezint\ o poezie reli-
gioas\ de calitate, din care nu
lipse[te nervul alc\tuirilor
surprinz\toare, jocul de lu-
mini [i umbre `n care erosul [i
logosul rostirii se poten]eaz\
reciproc.
Costion Nicolescu reco-
mand\ volumul spun=nd:
„Trebuie spus c\, a[a cum o
vede Biserica, rela]ia cre[ti-
nului cu Dumnezeu este cu
adev\rat, `n esen]a [i struc-
tura ei, una de nunt\. Bise-
rica este mireasa Domnului,
fiecare cre[tin curat este `n
sufletul lui mireas\ a lui
Hristos. Nu cânt\m noi `n
Postul Mare, timp al ma-
ximei asceze, cânt\ri pre-
cum: Iat\, Mirele vine `n
miezul nop]ii... [i C\mara
Ta, Mântuitorule...? ~n prin-
cipal, Monica Patriche ne
vorbe[te despre aceast\ rela-
]ie a noastr\ nup]ial\ cu
Mirele-Hristos, despre cea
diurn\ cu Mireasa-Maic\. {i
cum nun]ile noastre p\-
mânte[ti se cuvin a fi dup\
asem\narea Nun]ii cere[ti“.
„Cartea treze[te interesul
[i respectul, pentru proble-
matic\ [i pentru forma exce-
lent\, pentru poezia mi-
nunat\ care se reg\se[te `n
fiecare text, pentru valoarea
unei atât de ample `ncerc\ri
de a vedea `n termeni proprii,
`n propria oglind\ [i a ca-
ligrafia `n contextul zilelor
noastre. E o alt\ Cântare a
Cânt\rilor.“, a[a cum spune
Constan]a Buzea. ~n cuvin-
tele autoarei, „acest volum se
adreseaz\ mirilor [i mire-
selor, cu urarea de a cunoa[te
fiecare taina celuilalt [i a tr\i
`n ve[nicia dragostei“. O pri-
m\ lansare va avea loc `n ca-
drul festivalului de literatur\
„Sensul iubirii“ din Drobeta
Turnu-Severin, festival ce va
avea loc `n perioada 6-8 iulie
2007. (Florin CARAGIU)
Vineri, 6 iulie 2007 3
EUROPA CRE{TIN|
Primatul rug\ciunii
`n ecumenism
a Rug\ciunea are un rol indispensabil,
pentru c\ numai Domnul poate orienta [i
c\l\uzi pa[ii no[tri, unitatea fiind mai `ntâi
de toate un dar de cerut lui Dumnezeu a
de pr. Cornel CADAR
~n solemnitatea Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pavel, pa-
tronii cere[ti ai Romei, a devenit de acum o tradi]ie ferici-
t\ sosirea la Vatican a unei delega]ii a Patriarhatului E-
cumenic de Constantinopol, `n timp ce o delega]ie a
Sfântului Scaun particip\ nelipsit la celebr\rile care se
desf\[oar\ la Istanbul la 30 noiembrie, s\rb\toarea Sfân-
tului Andrei. Anul trecut, la s\rb\toarea fratelui sfântului
Petru, a fost prezent chiar papa Benedict al XVI-lea, cu o
vizit\ care a scris o nou\ pagin\ `n rela]iile ecumenice din-
tre Biserica Ortodox\ [i Biserica Catolic\.
Faptul c\ schimbul de vizite are loc `n dou\ s\rb\tori
biserice[ti arat\, dup\ cum sublinia recent Mons. Eleu-
terio Fortino, subsecretar al Consiliului Pontifical pentru
Promovarea Unit\]ii Cre[tinilor, c\ dialogul ecumenic
„este a[ezat mai `ntâi de toate pe invocarea lui Dum-
nezeu. Este f\r\ `ndoial\ o orientare spiritual\ pentru
c\, dup\ cum ne amintea deseori [i Ioan Paul al II-lea, `n
rela]iile ecumenice, este necesar ca rug\ciunea s\ de]in\
primatul: rug\ciunea `nsufle]e[te, rug\ciunea orien-
teaz\, rug\ciunea d\ sprijin“.
~n acest an, [eful delega]iei ortodoxe a fost ~PS Emma-
nuel, mitropolitul Fran]ei, `nso]it de ~PS Ghennadios, mi-
tropolitul de Sassima, care este [i secretar al Comisiei
Mixte Interna]ionale pentru Dialog, [i de diaconul An-
dreas de la Fanar.
Mai `ntâi, papa a salutat delega]ia ortodox\ `n ajunul
s\rb\torii Sfin]ilor Petru [i Pavel, `n cadrul unei
celebr\ri din biserica `n care se afl\ mormântul Apos-
tolului Neamurilor.
„Aceste `ntâlniri [i ini]iative nu constituie doar un
simplu schimb de polite]e `ntre Biserici, ci vor s\ exprime
angajarea comun\ de a face tot posibilul pentru a gr\bi
timpurile deplinei comuniuni `ntre Orientul [i Occiden-
tul cre[tin. Cu aceste sentimente - a spus papa - m\
`ndrept cu deferen]\ c\tre mitropoli]ii Emmanuel [i
Ghennadios, trimi[i de scumpul frate Bartolomeu I,
c\ruia `n adresez un gând recunosc\tor [i cordial.
Aceast\ bazilic\ - a spus - care a v\zut evenimente de
profund\ semnifica]ie ecumenic\, ne aminte[te cât este
de important s\ ne rug\m `mpreun\ pentru a implora
darul unit\]ii, acea unitate pentru care Sfântul Petru [i
Sfântul Pavel [i-au cheltuit existen]a pân\ la jertfa
suprem\ a sângelui“.
Papa a primit delega]ia ortodox\ `n Palatul Apostolic,
vineri, 29 iunie, dup\ recitarea antifonului marian „~n-
gerul Domnului“.
~n discursul s\u, Benedict al XVI-lea a amintit cu
emo]ie primirea c\lduroas\ ce i-a fost rezervat\ la Fanar,
de s\rb\toarea Sfântului Andrei, `n cadrul vizitei sale
apostolice `n Turcia, din noiembrie anul trecut, [i `ntâl-
nirea definit\ „de neuitat“ cu patriarhul Bartolomeu I.
„La aceasta, `n realitate, tind ini]iativele noastre comu-
ne: la intensificarea sentimentelor [i a raporturilor de cari-
tate `ntre Bisericile noastre [i `ntre credincio[i, astfel `ncât
s\ fie dep\[ite acele prejudec\]i [i ne`n]elegeri care provin
din secole de separare pentru a `nfrunta, `n adev\r, dar cu
spirit fratern, dificult\]ile care obstaculeaz\ `nc\ apropie-
rea noastr\ de aceea[i mas\ euharistic\. ~n acest sens, ru-
g\ciunea are un rol indispensabil pentru c\ numai Dom-
nul poate orienta [i c\l\uzi pa[ii no[tri, unitatea fiind mai
`ntâi de toate un dar al lui Dumnezeu, de cerut cu o coral\
invocare [i de primit cu smerit\ docilitate, con[tien]i de sacri-
ficiile pe care le presupune drumul apropierii de unitate“.
Papa [i-a exprimat bucuria pentru faptul c\ dialogul
teologic [i-a reluat cursul cu re`nnoit spirit [i nou\
vigoare. ~n toamn\ (8-15 octombrie), Comisia Mixt\ In-
terna]ional\ de Dialog se va `ntâlni la Ravenna pentru a
continua studiul unei chestiuni centrale [i determinante,
cum este cea a consecin]elor ecleziologice [i canonice ale
structurii sacramentale a Bisericii, `n particular colegial-
itatea [i autoritatea `n Biseric\.
A[adar, dup\ reuniunea de la Belgrad, urm\toarea
sesiune va continua studiul despre conciliaritate [i au-
toritate `n Biseric\, la diferitele niveluri: diecezan, mi-
tropolitan [i patriarhal. Tema urm\toarei sesiuni a
comisiei este „Conciliaritate [i autoritate `n Biseric\ la
nivel universal“. Cu alte cuvinte, comisia se preg\te[te
s\ studieze chestiunea cea mai important\ `n rela]iile
dintre Biserica Catolic\ [i Biserica Ortodox\, [i anume,
rolul papei `n Biserica lui Dumnezeu.
„Domnul s\ lumineze membrii catolici [i ortodoc[i, a spus
papa Benedict al XVI-lea, s\ g\seasc\, pe baza Sfintei
Scripturi [i a Tradi]iei Bisericii, propuneri de solu]ionare ca-
pabile s\ fac\ `mplinirea unor pa[i semnificativi spre comu-
niunea deplin\. Sunt foarte bucuros s\ aflu c\ Patriarhatul
Ecumenic [i `nsu[i patriarhul Bartolomeu I urm\resc cu
acelea[i sentimente activitatea acestei comisii“.
~n fine, Benedict al XVI-lea a mul]umit delega]iei ortodoxe
pentru vizit\ [i a re`nnoit expresia afec]iunii [i a stimei sa-
le pentru patriarhul Bartolomeu I, cu urarea de a intensifi-
ca „orice efort posibil“ pe drumul c\tre deplina comuniune.
* Pr. Cornel Cadar este consilier cultural
al Episcopiei Romano-C Catolice de Ia[i
4 Vineri, 6 iulie 2007
PE SCURT
Tineri francezi
vor sus]ine un
concert de muzic\
religioas\ la Bucure[ti
Duminic\, 8 iulie a.c., dup\
oficierea Sfintei Liturghii, de la
orele 11:30, la Biserica Delea
Nou\ - Calist din Bucure[ti, cu
binecuvântarea Prea Fericitului
Patriarh Teoctist, va avea loc un
concert de muzic\ religioas\
sus]inut de corul de tineri „La
cigale du Florival“ (Greierele din
Florival) din Fran]a. Forma]ia
coral\ francez\ se afl\ `n
România la invita]ia corului de
copii [i tineret „Symbol“ al
Patriarhiei Române.
„Greierele din Florival“ este un
cor alc\tuit din 50 de copii [i
tineri `ntre 8 [i 22 de ani, `nte-
meiat `n 1974, [i este dirijat de
doamna profesoar\ Claude
Jeannin.
Corul „La cigale du Florival“ a
sus]inut, pân\ `n prezent, con-
certe `n mai multe ]\ri ale lumii:
Ungaria, Polonia, Slovacia,
Anglia, Germania, Elve]ia,
Statele Unite, Italia, Lituania,
Spania, Cehia, Argentina,
Portugalia, Irlanda, Mexic,
Thailanda, Slovenia, Tunisia, etc.
Corala se distinge prin inter-
pretarea de excep]ie a repertoriu-
lui, `n ultimii ani ob]inând mai
multe premii la concursuri re-
gionale, na]ionale [i
interna]ionale, precum [i la nu-
meroase festivaluri de muzic\
coral\, informeaz\ Biroul de
pres\ al Patriarhiei Române.
Prea Fericitul P\rinte
Patriarh Teoctist,
`n vizit\ `n Cehia
Pe 14 iulie, de la ora 11:00, se va
oficia slujba punerii pietrei de
temelie a Bisericii „Sf. Mucenic
Valentin“ din ora[ul Most, din
Cehia (situat la aproximativ o or\
de mers nord-vest de Praga), `n-
chinat\ militarilor rom=ni mor]i
`n Cehoslovacia.
PF P\rinte Teoctist, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Rom=ne, va
pleca spre Cehia pe data de 12
iulie a.c., urm=nd ca pe 15 iulie
s\ se afle la Catedrala mitropoli-
tan\ ortodox\ din Praga, pentru
a oficia aici Sf. Liturghie. Slujba
va `ncepe la orele 9:30.
Concert de muzic\
religioas\ rom=neasc\
la Fellbach
Corul Bisericii bucure[tene
Stavropoleos [i Ursula Philippi
vor sus]ine duminic\, 8 iulie, de
la orele 19:30, la Biserica „Sf.
Pavel“ din ora[ul german
Fellbach, un concert de muzic\
bizantin\, `n cadrul Festivalului
cultural european de var\, in-
formeaz\ Romanian Global
News. Festivalul ce are loc `n
aceast\ perioad\ `n Fellbach are
invita]i speciali din Rom=nia [i
Olanda.
Ursula Philippi este cantor la Bi-
serica Evanghelic\ din Sibiu [i
cadru didactic la Academia
Na]ional\ de Muzic\ „Gh. Dima“
din Cluj. ~n concertul de la
Fellbach, aceasta va interpreta
lucr\ri din secolele XVII-XX.
Ansamblul coral al Bisericii
Stavropoleos din Bucure[ti a fost
`nfiin]at `n anul 1994, cu scopul
de a duce [i `n afara bisericii
c=nt\rile bizantine, [i este condus
de diaconul Gabriel Constantin
Oprea, profesor de bizantinologie
`n cadrul Universit\]ii Na]ionale
de Muzic\ din Bucure[ti, in-
formeaz\ pagina oficial\ de web
a evenimentului cultural ce are
loc `n aceasta perioad\ `n
Fellbach. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
A fost sfin]it\ casa de oaspe]i „Epivata“
a La ultimul etaj al C\minului preo]esc „Sf. Gheorghe“, situat `n incinta ansamblului mitropolitan din Ia[i, s-a amenajat
de cur=nd o modern\ [i primitoare cas\ de oaspe]i a Aici vor putea fi caza]i o parte dintre oaspe]ii sau pelerinii veni]i la
Mitropolie a Primii oaspe]i caza]i aici au fost participan]ii la Conferin]a European\ a Radiourilor Cre[tine a La slujba
de sfin]ire s-au oferit diplome de vrednicie directorilor firmelor care au ajutat la terminarea lucr\rilor de amenajare a
Ieri, 5 iulie, IPS Da- f\cut aici este un semn
niel, Mitropolitul Moldo- de pre]uire al oaspe]ilor
vei [i Bucovinei, `nso]it care vor fi primi]i aici.
de o parte dintre consi-
Noi, ortodoc[ii, `n special
lierii sectoarelor Centru- rom=nii, oferim oaspe-
lui Eparhial Ia[i, a sfin]it ]ilor ceea ce avem mai
casa de oaspe]i „Epivata“ frumos, potrivit `nv\-
a C\minului preo]esc „Sf. ]\turii cre[tine c\, a-
Gheorghe“ din incinta tunci c=nd avem oaspe]i,
ansamblului mitropoli- ~l primim pe Hristos
tan din Ia[i. Noua cas\ prin ei. A[a ne `nva]\
de oaspe]i a fost dat\ `n
Sf=ntul Apostol Pavel,
folosin]\ cu pu]in timp `n c=nd spune c\ primind
urm\, c=nd au fost caza]i
c\l\tori sau pelerini, A-
aici invita]ii din str\in\-
tate veni]i s\ participe la
vraam a primit pe Dum-
Conferin]a European\ a nezeu sau a primit `n-
Radiourilor Cre[tine, e- geri. Tot a[a [i noi, c=nd
primim cu mult\ pre]u-
veniment organizat la
Ia[i, unde exist\ primul ire pe cei care ne vizitea-
z\, mai ales pelerinii cre-
post de radio cre[tin or-
todox din Rom=nia, Ra- dincio[i ori persoane ca-
dio Trinitas. Casa de oas- re ne ajut\, ar\t\m [i
pe]i a fost amenajat\ noi o virtute cre[tineas-
prin grija deosebit\ a p\- c\, cea a ospitalit\]ii.
rintelui Iulian Necula, Casa de oaspe]i trebuie
consilierul economic al s\ fie o cas\ primitoare,
frumoas\, luminoas\. ~n
Diplome de vrednicie pentru
Arhiepiscopiei Ia[ilor, ca
[i a arhid. {tefan Ababei, acela[i timp, este o lu- directorii firmelor de execu]ie
consilierul Sectorului mi- crare misionar\, deoare-
Dup\ slujba de sfin]ire, IPS Mi-
siune [i prognoz\ social- ce toate lucrurile trebuie
pastoral\, [i a ing. Mir- `nnoite periodic“, a spus tropolit Daniel a oferit dou\ di-
plome de vrednicie directorilor de
cea Precupan, consilierul IPS Mitropolit Daniel.
pentru monumente is- Noua cas\ de oaspe]i firme care au ajutat la amenajarea
torice [i construc]ii din amenajat\ la ultimul casei de oaspe]i. Astfel, directorii
cadrul aceleia[i institu]ii. etaj din C\minul preo- Milic\ Dodan, de la Reprezentan]a
]esc „Sf. Gheorghe“ din „Exalco“, [i Vasile Buzdugan, de la
„Prin oaspe]i, incinta ansamblului mi- SC „Printex“ SA Ia[i, au fost onora]i
tropolitan poart\ nu- prin diplome care confirm\ aportul
primim pe Hristos“ mele cet\]ii unde s-a institu]iilor pe care le reprezint\ la tudine cererilor noastre [i au f\cut
La sf=r[itul slujbei de n\scut Sf=nta Cuvioas\ finalizarea lucr\rilor la casa „Epi- frumoas\ aceast\ cas\ `n timp
sfin]ire, IPS Mitropolit Parascheva. Acest lucru vata“. „Oferim aceste distinse di- scurt. Rug\m pe Domnul Iisus
arat\ c\ Sf=nta Paras- plome de vrednicie ca semn de Hristos [i pe Sf=nta Cuvioas\ Pa-
Daniel a subliniat nece-
sitatea existen]ei unei cheva ocrote[te aceast\ pre]uire [i binecuv=ntare pentru rascheva s\ v\ ocroteasc\ [i s\ v\
astfel case de oaspe]i `n cl\dire, unde vor fi pri- r=vna [i d\rnicia ar\tate fa]\ de d\ruiasc\ noi rezultate bune“, a
incinta ansamblului mi- mi]i o parte dintre oas- Biseric\. Ei au r\spuns cu prompti- spus IPS Mitropolit Daniel.
tropolitan. „Tot ce s-a pe]ii Mitropoliei. a
VIA}A PAROHIILOR
La Holboca se pomenesc `n fiecare s=mb\t\ to]i mor]ii din cimitir
a ~n parohia Holboca 2, din Protopopiatul Ia[i 2, unde se construie[te o biseric\ nou\,
`n fiecare s=mb\t\ se face Sf=nta Liturghie a Credincio[ii din parohie fac pomeniri
pentru cei adormi]i, ajut\ la construirea bisericii [i particip\ la pelerinaje la m\n\stiri a
Fiind situat `n cimitirul din sat, nevoie de ajutor“, ne-a declarat preo-
paraclisul provizoriu al parohiei tul paroh.
nou `nfiin]ate din Holboca este lo-
cul unde `n fiecare s=mb\t\ se face
Sf=nta Liturghie, `n cadrul c\reia Autorit\]ile locale
se pomenesc to]i mor]ii din cimitir. sprijin\ parohia
„Am considerat c\ este necesar s\
facem Sf=nta Liturghie pentru cei Pe l=ng\ ajutorul permanent pe
adormi]i, `ngropa]i `n cimitirul nos- care preotul paroh l-a primit de la
tru, pentru c\ biserica pe care o enoria[i, mai ales pentru achizi-
construim este `n cimitir, iar para- ]ionarea obiectelor de cult, a icoa-
clisul actual este `n curtea cimiti- nelor necesare pentru amenajarea
rului“, ne-a explicat preotul paroh paraclisului din parohie, auto-
Teofil Irimia. Pe l=ng\ aceste sluj- rit\]ile locale au ajutat de la `n-
be, `n fiecare lun\ se fac rug\ciuni ceput parohia nou\ din satul
de mul]umire, iar s\pt\m=nal se Holboca. „Avem o rela]ie excelent\
fac Sf. Maslu, rug\ciuni de ploaie [i cu Prim\ria [i [coala din sat.
alte rug\ciuni pentru diferite tre- Reprezentan]ii acestor institu]ii au
buin]e. `n]eles care este misiunea mea aici
dincio[i din Holboca au mers la paro- peste 1.500 de sarmale, mai multe [i c=t de important\ este existen]a
hia Prisecani. Acolo a fost s\rb\toare kilograme de pe[te, p=ine [i colaci la noii biserici. De aceea, primarul co-
Pelerinaje periodice mare `n acea zi, `ntruc=t s-au C\minul de B\tr=ni „Sf. ~mp\ra]i munei, dl. Gheorghe Stefurac, ne-a
`mplinit 60 de ani de c=nd au fost Constantin [i Elena“ din Ia[i. „Este ajutat cu 6.000 de lei, cu prundi[ [i
aduse `n zon\ moa[tele Sfintei Pa-
La cererea enoria[ilor, preotul foarte important ca enoria[ii no[tri nisip. Nu este hram ori s\rb\toare
paroh organizeaz\ periodic peleri- rascheva, pentru a opri seceta s\ ajute [i pe al]ii. {i noi suntem mare la care s\ nu participe dom-
cumplit\ din 1947.
naje la m\n\stirile renumite din ajuta]i de al]i credincio[i din alte nul primar, `mpreun\ cu vice-pri-
]ar\. „Numai anul trecut am organi- parohii la construirea bisericii. Anul marul, dl. Grigore Dura. Apoi,
zat dou\ pelerinaje, primul la m\-
Parohia ajut\ b\tr=nii trecut, la s\rb\toarea Sfintei Paras- domnului Ioan Pohotnicaru, direc-
n\stirile din zona Neam]ului [i al torul [colii din sat, `i dator\m mult,
cheva, prin Institutul Social-Carita-
doilea la sfin]irea M\n\stirii Ha- de la azile tiv «Diaconia» am dus 350 de pa-
pentru c\ ne-a oferit spa]iul unde
d=mbu. Ambele au fost organizate am amenajat paraclisul“, ne-a spus
chete pentru pelerinii veni]i din alte
cu ajutorul Centrului de pelerinaje La fiecare hram al bisericii, cre- preotul paroh. a
«Sf=nta Parascheva» din Ia[i“, ex- dincio[ii din parohie, la `ndemnul p\r]i ale ]\rii s\ se `nchine sfintei
plic\ p\rintele Irimia. Anul acesta a preotului paroh, au dus pachete cu care ne ocrote[te. De asemenea, a-
fost organizat un alt pelerinaj, `n 27 alimente la c=teva azile de b\tr=ni vem `n vedere [i copiii din centrele Pagin\ realizat\ de
mai, la Cincizecime, c=nd 70 de cre- din Ia[i. Anul acesta au fost duse de plasament, pentru c\ [i ei au {tefan M|RCULE}

Calfele c\l\toare: pe drum, timp de
trei ani [i o zi, cu o moned\ `n buzunar
a Peste 700 de calfe c\l\toare din toat\ Europa s-au `ntâlnit la Sibiu - Capital\ Cultural\ European\ `n 2007 -, `n cadrul primei
manifest\ri dedicate breslelor [i calfelor medievale care au supravie]uit pân\ acum a
O parte din aceste calfe s\ aib\ copii, alte obliga]ii La Sibiu,
au fost vizitate la Casa sau datorii, trebuie s\ fac\
Calfelor, din centrul istoric fa]\ cu cinste [i onoare an- tradi]ia s-a pierdut din anul 1367 [i se refer\ ]ei. Nu trebuie neglijat\ nia. Num\rul breslelor si-
al Sibiului, de pre[edintele
Germaniei, Horst Kohler,
care a b\ut `n mod simbolic
o halb\ de bere, halba fiind
`n form\ de cizm\.
Mar]i, la Muzeul de Is-
torie din Sibiu a fost ver-
nisat\ expozi]ia „Bresle si-
biene [i calfe c\l\toare eu-
ropene“, dup\ care, cele 700
de calfe s-au reunit la Paro-
hia Evanghelic\ din ora[.
Tradi]ia calfelor c\l\toa-
re s-a p\strat `n ]\ri ca
Germania, Austria, Elve-
]ia, Fran]a, Norvegia, Sue-
dia. Aproximativ 700 de ti-
neri cu o preg\tire profe-
sional\ - dulgheri, tâmpla-
ri, zidari, pietrari, sculp-
tori, fierari - au ales s\ por-
neasc\ la drum pentru trei
ani [i o zi, purtând uni-
forma [i p\l\ria calfelor [i
respectând normele im-
puse de fr\]ia lor.
Astfel, pentru a purta
uniforma de calf\, tân\rul
nu are voie s\ fie c\s\torit,
Un rom=n, calf\ c\l\toare timp de trei ani [i o zi
Parohia Evanghelic\
din Sibiu [i Asocia]ia Calfe-
lor din Europa caut\
primul român care dore[te
s\ re`nvie tradi]ia me[te[u-
garilor din Evul Mediu, a
declarat miercuri, Killian
Dorr, prim-preot al Bise-
ricii Evanghelice din Sibiu.
„Acum nu exist\ nici o
calf\, dar noi am preg\tit o
insign\ pentru prima calf\
care o s\ plece de la noi `n
c\l\torie. Oricine din Ro-
mânia poate s\ plece `n
aceast\ c\l\torie ini]iatic\,
`ns\ trebuie s\ plece la
drum cu aceast\ insign\
special\. Acea persoan\ va
fi primit\ [i ini]iat\ de
Asocia]ia Calfelor din Eu-
ropa“, a precizat prim-
preotul Killian Dorr. Pen-
tru a deveni calf\ c\l\-
toare `n Europa, doritorul
va trebui s\ `ndeplineasc\
unele condi]ii: fie fat\, fie
b\iat, viitoarea calf\ tre-
buie s\ fie un român
Soba care coace desene animate
O sob\ de tabl\, care nu
este nici m\car modern\, a
`nceput, miercuri, s\ „coac\“
desene animate, cu ajutorul
unui calculator [i al unui pro-
gram performant, care sunt
ascunse `n interiorul ei. A-
ceast\ sob\ a fascinat deja
zeci de sibieni, care de mier-
curi diminea]a au venit la
cortul cultural din centrului
ora[ului, pentru a se juca la
sob\, creându-[i propriul de-
sen animat, cu ajutorul calcu-
latorului `ncorporat [i al soft-
ului care le pune la dispozi]ie
ni[te personaje haioase, un
c\]el [i o familie de oameni
veseli. „Dorim s\ l\s\m a-
ceast\ sob\ la Sibiu pe du-
rata festivalului, dup\ care o
s\ o lu\m la Cluj, unde pro-
gramul va continua [i oricine
gajamentelor pe care [i le
asum\ [i trebuie s\ re-
specte regulile [i tradi]iile
fr\]iei din care face parte.
Atât prezen]a lor `n
Sibiu `nc\ din Evul Mediu,
cât [i c\l\toriile calfelor si-
biene au contribuit, de-a
lungul timpului, la `nt\ri-
rea leg\turilor cu centrele
me[te[ug\re[ti europene.
Din toate punctele de vede-
re, ei sunt o punte necon-
ven]ional\, dar cu atât mai
vie, `ntre Sibiu [i Europa.
Expozi]ia despre bresle [i
calfe este completat\ de un
program de anima]ie, des-
f\[urat `n curtea Muzeului
de Istorie, care con]ine
demonstra]iile practice ale
calfelor c\l\toare [i discu]ii
cu ace[ti tineri din diferite
]\ri europene, care s-au de-
cis s\ plece de acas\ pentru
trei ani [i o zi, pentru a
dobândi experien]\ profe-
sional\ [i de via]\.
nec\s\torit, f\r\ copii, sub
30 de ani, care s\ aib\ o e-
duca]ie complet\, s\ [tie [i
o limb\ de circula]ie inter-
na]ional\, dar mai ales s\
cunoasc\ bine un me[te-
[ug. ~nainte de a pleca, `i
vor fi croite haine speciale,
la un atelier vechi de secole
din Europa, unde se mai
p\streaz\ tradi]ia calfelor.
Costumele calfelor sunt al-
c\tuite de regul\ din pan-
taloni evaza]i, vest\ [i
hain\ de culori diferite- ne-
gru, crem sau albastru-
c\m\[i albe, o p\l\rie spe-
cial\ [i bocanci negri. Cei
interesa]i trebuie s\ crea-
d\ `n tradi]ia calfelor, pen-
tru c\ ei vor pleca de acas\,
din România, pentru o
c\l\torie ini]iatic\ de trei
ani de zile [i o zi. A fi calf\
nu presupune un câ[tig
material uria[, de regul\
calfele pleac\ la drum cu o
moned\ [i sunt obligate s\
se descurce `n lume, unde
vine cu un memory stick poa-
te pleca acas\ cu propriul de-
sen animat, dup\ ce [i-l con-
cepe singur“, a declarat direc-
torului festivalului, Istvan
Szakats. Sibienii vor „coace“
gratis desene animate doar
pân\ pe 8 iulie, pentru c\
atunci se termin\ prima edi-
]ie a Festivalului European
de Anima]ie aniMOTION,
care a `nceput mar]i sear\, cu
pu]ini spectatori, `ns\ cu un
film de gal\, de foarte bun\
calitate, care a stârnit ropote
de aplauze. Acest festival
este destinat doar spectato-
rilor peste 14 ani, fiind un
festival „al copiilor mari“.
Festivalul aduce la Sibiu cele
mai recente produc]ii de a-
nima]ie din Europa, de la fil-
mul de anima]ie de lung [i
SIBIU - CAPITAL| EUROPEAN| Vineri, 6 iulie 2007 5
atestare documentar\ a a `nfiin]\rii de noi ateliere mai important centru me[-
breslelor sibiene dateaz\ [i a combaterii concuren- te[ug\resc din Transilva-
la breasla t\b\carilor, iar nici implicarea lor `n plan biene a crescut de la 19, `n
De[i Sibiul a fost un
`n 9 noiembrie 1376, re- social, `ntrajutorarea mem- 1376, la 26, `n 1719, 34 de
mare centru me[te[ug\- prezentan]ii celor {apte bresle, `n 1724, 40 de bres-
resc, aceste tradi]ii s-au brilor [i a familiilor aces-
Scaune [i ai me[te[ugari- tora, [i `n cel militar - fie- le, `n 1780. Dac\ la `nceput
pierdut `n ]ara noastr\ la lor au aprobat pentru activitatea breslelor a sti-
`nceputul secolului XX, care breasl\ avea obliga]ia
breslele din Sibiu, Sebe[, de a ap\ra un turn [i o por- mulat dezvoltarea me[te-
dar au supravie]uit `n Sighi[oara [i Or\[tie pri- [ugurilor, dup\ aproape
]\rile din care provin cal- ]iune din zidul de ap\rare
mul statut. El consemna al ora[ului, iar `n timp de 500 de ani, prin regulile
fele c\l\toare contempo- re`nfiin]area breslelor, rigide - care urm\reau
rane. Pentru a revigora [i pace, s\ asigure paza.
statutele „cele vechi [i men]inerea micii produc]ii,
a sus]ine arta me[te[ug\- rele“ fiind `nlocuite cu al- f\ceau dificil\ intrarea `n
reasc\ tradi]ional\, dar [i tele noi, valabile „pentru 40 de bresle sibiene breasl\, limitau num\rul
pentru a colabora cu oa-
meni experimenta]i `n
toate breslele de me[te[u- `n 1780 calfelor [i ucenicilor - ele
gari care sunt ori vor fi“. au devenit o frân\ `n evo-
tehnicile tradi]ionale, Pa- Breslele au avut un im- Dezvoltarea ora[ului, a lu]ia economic\ a ora[elor.
rohia Evanghelic\ a pus la portant rol economic prin breslelor [i a comer]ului a Ca urmare, prin decretul
dispozi]ia calfelor o cl\dire reglementarea produc]iei, fost o constant\ pentru Si- din 1872, breslele au fost
din vecin\tatea bisericii, a desfacerii m\rfurilor, a biul secolelor XIV-XVIII, transformate `n coopera-
lâng\ pasajul sc\rilor, `n procur\rii materiei prime, perioad\ `n care a fost cel tive me[te[ug\re[ti. a
pia]a Huet nr. 3, care este
renovat\, `n prezent, cu
ajutorul acestora. Aceast\
cl\dire a devenit, `n ulti-
mul timp, cunoscut\ sibie-
nilor drept „Casa calfelor“.
Istoria dezvolt\rii urbane
a Sibiului este strâns
legat\ de apari]ia [i dez-
voltarea breslelor. Prima
`[i caut\ lucr\ri de f\cut,
primind astfel bani [i mân-
care, dar cunosc [i obiceiuri
[i mentalit\]i diferite. Can-
dida]ii pentru statutul de
calf\ c\l\toare medieval\,
trebuie s\ se adreseze fie
prim-preotului paroh, Kil-
lian Dorr, care poate fi
g\sit la Biserica Evanghe-
lic\ din Sibiu, fie calfelor
europene care exist\ deja
`n ora[, la Casa Calfelor, si-
tuat\ `n Pia]a Huet. „Prin-
cipala problem\ este `n su-
flet [i `n inim\, pentru c\
oamenii care doresc s\ de-
vin\ calfe, trebuie s\ crea-
d\ cu adev\rat `n asta.
Aceast\ c\l\torie este una
ini]iatic\“, a ad\ugat Killi-
an Dorr. Deocamdat\, nu
exist\ nici un român care
s\ fie calf\ c\l\toare, cum
sunt sute de tineri din Calfele pleac\ la drum `mbr\cate cu haine speciale, f\cute la un atelier
]\rile membre UE [i nu nu-
mai, dar care prefer\ s\ vechi de secole din Europa, cu o moned\ `n buzunar [i sunt obligate
tr\iasc\ potrivit unor obi- s\ se descurce `n lume, unde `[i caut\ lucr\ri de f\cut, primind
ceiuri din Evul Mediu. astfel bani [i mâncare [i cunosc=nd obiceiuri [i mentalit\]i diferite
lun\“ a artistului Aurel Pe-
trescu. Ea s-a pierdut, astfel
`ncât „Haplea“ (Marin Iorda,
scurt metraj, la serii de tele- 1927) a devenit cea mai
viziune, grafic\ animat\, veche crea]ie din istoria a-
spoturi [i videoclipuri ani- nima]iei române[ti. Acest
mate, anima]ie pentru jocuri mod de exprimare proasp\t
[i platforme interactive. ~n descoperit s-a irosit din ca-
competi]ie se vor `ntrece, uza lipsei de elan [i a reap\-
timp de cinci zile, cei mai rut doar dup\ 1939, cu pro-
buni creatori de anima]ie din duc]ii cum ar fi „România
15 ]\ri, majoritatea eu- etnografic\“ (Dem, 1939)
ropene. Din cele 95 de filme sau „Cei trei mu[chetari“
care vor fi jurizate, unul este (Gion, 1943).
produs `n SUA, iar jum\tate Referen]ii au acordat, `n
sunt create `n Marea Brita- general, pu]in merit acestor
nie [i România. Printre ani- produc]ii, comparându-le cu
ma]iile care particip\ la fes- anima]ii de top din acea pe-
tival se afl\ [i „Animat Pla- rioad\ - Mickey Mouse, Betty
net“, produc]ie difuzat\ la Boop, R\]oiul Donald [i Bam-
Antena 1. ~nceputurile ani- bi - aflate deja pe pia]\. Cel
ma]iei române[ti se reg\- mai important animator din
sesc la [ase ani dup\ „Dino- aceast\ perioad\ a fost Aurel
zaurul Gertie“ al lui Winsor Petrescu, el realizând peste
McCay, `n 1920 fiind rea- 80 de produc]ii, majoritatea
lizat\ pelicula „P\cal\ pe comerciale. a
6 Vineri, 6 iulie 2007 ECONOMIC

PE SCURT Persoanele defavorizate vor primi f\in\ gramului sunt Ministerul A-

Tractorul Bra[ov a fost
cump\rat\ cu 77
de milioane de euro
Firma Flavus Investi]ii SRL din
Bucure[ti a câ[tigat licita]ia pen-
tru vânzarea bunurilor apar]inând
societ\]ii Tractorul Bra[ov. Firma
a cump\rat `ntreaga platform\
Tractorul la pre]ul de 77 de milioane
de euro. Reprezentantul Casei de
insolven]\ Transilvania SPRL din
Cluj-Napoca, Andrei Cionca, a de-
clarat c\ la licita]ie a mai partici-
pat [i firma Iulius Group. La
licita]ia public\ pentru vânzarea
bunurilor apar]inând societ\]ii
[i zah\r din stocurile de interven]ie
Beneficiarii de venit mi-
nim garantat, pensionarii a-
gricultori, persoanele asis-
tate `n centre reziden]iale
sau `nregistrate ca benefi-
ciare de mas\ la cantinele
de ajutor social vor putea
primi produse alimentare
constând `n f\in\ [i zah\r `n
valoare de peste 16,490 mil-
ioane de euro, din stocurile
de interven]ie comunitare.
Produsele se acord\ `n baza
Programului de furnizare a
produselor alimentare c\tre
persoanele defavorizate din
România, aprobat prin Re-
gulamentul Comisiei Euro-
pene nr. 306/2007 de adop-
tare a planului privind atri-
buirea statelor membre de
resurse imputabile exerci-
]iului bugetar 2007 pentru
furnizarea de produse ali-
mentare din stocurile de in-
terven]ie, pentru persoanele
cele mai defavorizate din
Comunitate. Guvernul a
aprobat, miercuri, imple-
mentarea programului de
furnizare a produselor ali-
mentare. România va primi
96.712 de tone de grâu [i
11.986 de tone de zah\r.
Finan]area programului se
asigur\ din Fondul Euro-
pean de Garantare Agricol\,
cu prefinan]are de la buge-
tul Ministerului Agriculturii
[i Dezvolt\rii Rurale pe
anul 2007. Institu]iile res-
ponsabile de derularea pro-
griculturii, Agen]ia de Pl\]i
`n Agricultur\, Ministerul
Muncii [i Ministerul Inter-
nelor. Ministerul Muncii,
Familiei [i Egalit\]ii de
{anse (MMEFS) stabile[te
criteriile de eligibilitate [i i-
dentific\ beneficiarii progra-
mului, iar MADR coor-
doneaz\ [i monitorizeaz\
implementarea programu-
lui, prin APIA. Pân\ la data
de 15 februarie a fiec\rui
an, MADR informeaz\ Co-
misia European\ asupra in-
ten]iei României de a partic-
ipa la program, care este im-
plementat `ncepând de la 1
octombrie [i se `ncheie la 31
decembrie a anului ur-
m\tor. De asemenea, pân\
la 31 mai 2008, MADR va
informa CE privind can-
tit\]ile de produse necesare,
forma `n care se vor dis-
tribui c\tre beneficiari, cate-
goriile de persoane consider-
ate defavorizate, precum [i
numele organiza]iei de cari-
tate, autorizat\ de MMFES,
care particip\ la program.
APIA are responsabilitatea
`ntocmirii [i public\rii ofer-
telor de licitare pentru selec-
tarea ofertan]ilor pentru
transportul [i livrarea pro-
duselor. a
agricultur\, care au fost pro-

„Avem bani pentru agricultur\,

Tractorul Bra[ov, organizat\ de
Casa de insolven]\ Transilvania puse Guvernului de spe-
SPRL Cluj-Napoca, au fost scoase ciali[tii Academiei de {tiin]e
la vânzare modulul fabrica]ie trac- Agricole [i Silvice „Gheorghe
toare [i utilit\]i energetice, modu-

r\mâne s\ vedem unde-i cheltuim“

lul piese turnate [i forjate [i modu-
lul independente, care cuprinde
mai multe hale nefolosite, de-
pozite, platforme depozitare,
garaje [i altele. AVAS a selectat
pentru lichidarea uzinei de trac-
toare Casa de insolven]\
Transilvania SPRL Cluj-Napoca.
Reprezentan]ii acesteia au pre-
cizat, `ntr-o conferin]\ de pres\
sus]inut\ la sfâr[itul lunii aprilie,
c\ toate activele uzinei vor fi vân-
dute pân\ `n data de 15 august,
iar `n luna septembrie, din banii
`ncasa]i din vânz\ri, vor fi achitate
salariile restante [i pl\]ile compen-
satorii ale salaria]ilor disponibi-
liza]i, urmând ca, din aceast\
toamn\, s\ se reia activitatea la
Tractorul. Valoarea activelor este
de 156,597 milioane de lei, iar va-
loarea preliminat\ a datoriilor to-
tale este de 793,764 milioane de lei.
Asiguratorii
au pl\tit daune
de 730 de milioane
de euro `n 2006
Asigur\torii au pl\tit, anul trecut,
daune de peste 730 de milioane de
euro, potrivit raportului pe anul
2006 al Comisiei de Supraveghere
a Asigur\rilor. Acestea au fost
mai mari cu peste 44% comparativ
cu anul anterior. Pentru
asigur\rile generale au fost pl\tite
indemniza]ii `n sum\ de 674 de
milioane de euro, ceea ce
reprezint\ circa 92% din totalul
pie]ei. O parte din daunele pl\tite
au fost suportate de reasiguratori.
Potrivit raportului CSA, asigura-
torii au primit de la reasiguratori
peste 206 milioane de euro,
reprezentând peste 28% din totalul
indemniza]iilor brute pl\tite.
Pentru asigur\rile de via]\ au fost
pl\tite indemniza]ii de 41,64 mili-
oane euro, `n cre[tere real\ cu
aproape 38%, fa]\ de 2005.
Proiecte de trei
milioane de lei
pentru Delta Dun\rii
Guvernul a stabilit printr-o
hot\râre, alocarea a trei milioane
lei pentru realizarea, `n 2007, a
trei proiecte din cadrul Master
Planului de dezvoltare durabil\ a
Deltei Dun\rii, fonduri care se vor
asigura din bugetul Ministerului
Mediului, informeaz\ institu]ia.
Potrivit unui comunicat al
Ministerului Mediului [i
Dezvolt\rii Durabile (MMDD)
prin Hot\rârea de Guvern privind
unele m\suri pentru realizarea
programului multianual prioritar
de mediu pentru dezvoltarea
durabil\ a Rezerva]iei Biosferei
Delta Dun\rii (RBDD) se
finan]eaz\ proiecte ale c\ror
lucr\ri se vor realiza `n cadrul a
trei subproiecte stabilite `n master
Planul de dezvoltare durabil\ a
Deltei Dun\rii [i a c\ror valoare
este de trei milioane de lei.
Lucr\rile care se vor realiza
vizeaz\ `ntre]inerea canalelor,
gârlelor [i lacurilor din RBDD, `n
vederea prevenirii colmat\rii aces-
tora, pentru men]inerea unui
regim hidrologic optim, conform
modelului hidrologic. a
Ionescu - Sise[ti“.
Sisteme
a Nivelul investi]iilor care vor fi f\cute va putea transforma agricultura astfel `ncât, peste de monitorizare,
doi-trei ani, ea s\ aib\ o pondere economic\ solid\ [i s\ nu mai fie supus\ fluctua]iilor o alt\ solu]ie
impuse de evolu]ia meteorologic\ a Speciali[tii Academiei de {tiin]e Agricole [i Silvice contra secetei
„Gheorghe Ionescu - Sise[ti“ au propus premierului realizarea unor h\r]i de vulnerabilitate
Acestea presupun rea-
[i risc la secet\ a terenurilor agricole [i silvice, `mp\durirea mai multor zone lizarea unor h\r]i de vul-
nerabilitate [i risc la secet\
[i realizarea unor sisteme de monitorizare [i avertizare a fenomenelor extreme a a terenurilor agricole [i sil-
vice, modernizarea sistemu-
„Investi]iile `n agricul- brut peste media din Uniu- lui de avertizare timpurie a
tur\ sunt `n cre[tere, iar ni- nea European\, dar aceast\ apari]iei secetei [i evalu-
velul lor se va men]ine pe o contribu]ie „nu e f\cut\ cu area gravit\]ii fenomenului,
tendin]\ cresc\toare [i `n produse cu `nalt\ valoare a- modernizarea sistemului
urm\toarea perioad\“, a dat d\ugat\“. Premierul a ar\- na]ional de monitorizare a
asigur\ri premierul C\lin tat c\ nivelul investi]iilor
calit\]ii solului, promovarea
Popescu-T\riceanu. Acesta care vor fi f\cute va putea s\ unor practici `n agricultur\
a subliniat, `ns\, c\ nu se transforme agricultura ast-
specifice zonelor secetoase.
poate face `ntr-un an ceea ce fel `ncât, peste doi-trei ani, Totodat\, sunt avute `n ve-
s-a distrus `n 17. „Avem ea s\ aib\ o pondere eco- dere reabilitarea [i moder-
bani pentru agricultur\, r\-
mâne s\ vedem unde-i chel-
nomic\ solid\ [i s\ nu mai
fie supus\ fluctua]iilor im-
nizarea sistemului de iri-
ga]ii, amenajarea teritoriu-
tuim“, a mai spus T\ricea- puse de evolu]ia meteoro- lui prin `mp\duriri, amena-
nu. {eful Executivului a de- logic\. T\riceanu a subliniat
clarat c\ vrea ca banii in- `ns\ c\ nu crede c\ exist\
jarea de bazine hidrografice
pentru gospod\rirea re-
vesti]i s\ ajung\ la moderni- solu]ii miraculoase pentru surselor de sol [i de ap\,
zarea agriculturii `n scopul combaterea secetei. elaborarea unor programe
comas\rii p\mânturilor, de-
pentru asigurarea cu furaje
oarece, `n opinia sa, modul
`n care se face `n prezent M\sur\ pentru a animalelor pe perioada se-
cetei [i instituirea unui sis-
agricultur\ pe parcele care combaterea secetei: tem adecvat de asigur\ri
m\soar\ 60 sau 70 de cen- `mpotriva efectelor secetei.
timetri scoate agricultura cre[terea Ministrul Agriculturii [i
româneasc\ din orice com-
peti]ie. „Trebuie s\ facem
subven]iilor pentru Dezvolt\rii Rurale, Decebal
Traian Reme[, a prezentat
investi]ii ca s\ moderniz\m iriga]ii principalele direc]ii ale
[i produc]ia primar\ [i faza strategiei pentru comba-
urm\toare de prelucrare a Premierul a amintit c\
Guvernul a luat deja m\su- terea secetei. Aceasta pre-
produselor agricole, astfel supune, `n linii mari, reabi-
`ncât agricultur\ s\ aib\ nu rile pentru combaterea efec- felor de energie electric\, c\ strategia de combatere a
telor secetei pe termen litarea sistemului actual de
numai un aport `n sine la care au sc\zut costurile pen- efectelor secetei pe care a so- iriga]ii, utilizarea sursei de
produsul intern brut, ci s\ scurt. Printre acestea, el a tru irigare cu 40%, [i alo- licitat-o Ministerului Agri-
precizat majorarea subven- ap\, `nlocuirea tehnologiei
aib\ un aport la ceea ce carea a 670 de miliarde de culturii trebuie s\ stabi- `nvechite utilizate pentru
`nseamn\ crearea de valoa- ]iilor pentru iriga]ii, de la lei vechi pentru repunerea leasc\ direc]iile de investi]ii,
390 de lei pe hectar la 700 de iriga]ii, crearea [i utilizarea
re ad\ugat\“, a explicat pre- `n func]iune a instala]iilor astfel `ncât „s\ nu r\mânem `n agricultur\ a unor soiuri
mierul. Acesta a ar\tat c\ lei pe hectar, prelungirea de irigare, dar [i acordarea captivi solu]iilor retroac-
termenului pentru achita- mai rezistente la secet\,
agricultura are o pondere `n de desp\gubiri pentru cul- tive“. De asemenea, premie- modificarea structurii cul-
ce prive[te modul `n care e rea contribu]iilor anuale la turile distruse de secet\. rul a men]ionat o serie de turilor `n func]ie de zone,
construit produsul intern 30 iunie, renegocierea tari- Primul-ministru a subliniat m\suri care trebuie luate `n dar [i `nfiin]area de perdele
forestiere de-a lungul c\ilor
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a ferate, [oselelor [i canalelor
de iriga]ii. a
a CEA MAI IEFTIN| OFERT| ~N Tulcea, cea de-a doua variant\ pentru numeroase hoteluri `n Statele Unite
DELTA DUN|RII - 100 DE LEI: Delta a ajunge cu ma[ina `n unele localit\]i ale Americii [i Europa. Hilton Hotels Vremea `n ]ar\:
de pe bra]ul Sulina al fluviului fiind de]ine sau opereaz\ 2.800 de hoteluri
Dun\rii le ofer\ turi[tilor posibilitatea `n 76 de ]\ri [i include m\rci precum Vineri, 6 iulie
de a-[i petrece vacan]a cu numai 100 trecerea bac din localitatea Nuf\ru. ~n
Delt\, campingul `n spa]iile amenajate Doubletree, Embassy Suites [i Cerul va fi variabil, cu
de lei, dac\ ace[tia de]in un cort. Acest Hampton Inn. unele `nnor\ri `n jum\ta-
cost reprezint\ cheltuielile pentru special de autorit\]ile statului este
gratuit\, cea `n locurile amenajate de a CONCERNUL GAZPROM POA- tea nordic\ a ]\rii [i la
deplasarea din Tulcea `n Delta Du- munte unde, local, vor fi
n\rii [i retur, respectiv taxa de acces operatori priva]i de turism putând TE AVEA ARMAT| PROPRIE: Con-
dep\[i suma de 10 lei pe zi. Pentru a averse `nsotite de desc\r-
`n Delt\, suma de 100 de lei nein- cernul Gazprom [i Transneft vor avea c\ri electrice. ~n restul te-
cluzând costul transportului din intra `n Delta Dun\rii, turi[tii trebuie propriile unit\]i armate. Potrivit unei ritoriului cerul va fi vari-
jude]ul de re[edin]\ `n ora[ul Tulcea. s\ pl\teasc\ la punctele de informare legi adoptate de Duma de Stat, cele abil, iar aversele se vor
Astfel, o c\l\torie `n Delt\ cu din jude] taxa de acces de 10 lei. dou\ societ\]i vor putea s\ semnala izolat. V=ntul va
vapoarele companiei Navrom Delta a LAN}UL HOTELIER HILTON, desf\[oare opera]iuni militare, vor avea intensific\ri tempo-
cost\ de la 15 la 29 de lei, `n func]ie de avea acces la mai multe arme [i un rare, `ndeosebi `n zona de
V+NDUT CU 20 DE MILIARDE DE munte. Temperaturile mi-
zona pe care turi[tii o aleg, la cap\tul mandat mai larg decât firmele de se-
destina]iei vizitatorii având de ales DOLARI: Fondul de investi]ii Blacksto- curitate obi[nuite. Legea a fost nime se vor situa `ntre 6
ne va achizi]iona Hilton Hotels Corp. [i 16 de grade, usor mai
`ntre 13 locuri de camping amenajate sus]inut\ de 341 dintre cei 450 de de-
special care pot fi aflate de la orice pentru 20,1 miliarde de dolari. Cele puta]i. Unul dintre parlamentari a ridicate pe litoral. Tempe-
dou\ companii au ajuns la un acord de raturile maxime vor fi
punct de informare turistic\ din Tul- atras, `ns\, aten]ia c\ m\sura de-
a achizi]iona ac]iunile Hilton pentru cuprinse `ntre 20 [i 30 de
cea. Dac\ turi[tii sunt nevoi]i s\ schide „cutia Pandorei“ [i ar putea grade.
r\mân\ `n ora[ul Tulcea pre] de o 47,50 dolari fiecare, valoare cu peste conduce la crearea armatelor private.
32 procente mai mare decât cota]ia de sursa: www.intellicast.com
noapte, cea mai ieftin\ cazare, opt Presa de la Moscova a lansat deja o
euro pe noapte, este pe Faleza mu- `nchidere. Companiile au evaluat va- serie de specula]ii conform c\rora
nicipiului, la camerele de pe nava loarea total\ a prelu\rii, inclusiv debi- Vladimir Putin `[i preg\te[te re-
tele, la 26 miliarde de dolari. Tranzac]ia tragerea la Gazprom, dup\ 2008, mo-
Cursul valutar
Gilort a Prim\riei ora[ului. Accesul cu
autoturismul personal `n Delt\ se va fi `ncheiat\ `n ultimul trimestru al tiv pentru care concernul se `nt\re[te pentru 6.07.2007
poate face pe bra]ul Chilia al Dun\rii, acestui an, dup\ ce va primi apro- pe zi ce trece. Informa]ii negate, `ns\, Dolar SUA 2,2962
trecerea pe bac fiind la ie[irea din ora[ul barea ac]ionarilor. Blackstone de]ine de liderul de la Moscova. a
Euro 3,1359

Hamas caut\ bun\voin]a Israelului prin eliberarea ostaticului Shalit
Abu Mutfana, liderul gru-
p\rii palestiniene radicale Ar-
mata Islamului, care a re-
vendicat anterior r\pirea ca-
poralului israelian Gilad Sha-
lit (foto), a anun]at c\ ostati-
cul israelian a fost predat mi[-
c\rii Hamas, relateaz\ ieri
„The Jerusalem Post“. Ziarul
israelian aminte[te c\ respon-
sabilitatea pentru atacul asu-
pra postului israelian `n iunie
2006, `n cursul c\ruia a fost
capturat Gilad Shalit, a fost
asumat\, pe lâng\ Armata Is-
lamului, de grup\rile Comite-
tele rezisten]ei populare [i de
PN}CD
se roag\ s\
T\riceanu este `ngrozit de mizeria
care `ngroap\ Bucure[tiul
scad\ pragul
electoral a Premierul a dat cu ochii de gropile de gunoi de la periferia Capitalei a Por]iuni enorme de teren sunt
la 2% acoperite de de[euri de toate felurile a Numai la Pope[ti-Leordeni sunt aruncate 10.000 de tone de gunoi a
Partidul Na]ional Guvernan]ii din Capitala
}\r\nesc Cre[tin De- patriei noastre constat\ `n
mocrat consider\ c\ sf=r[it c\ ora[ul este departe
este benefic\ modifi- de a fi un loc idilic. De[i pre-
carea sistemului e- ]urile imobilelor din Bu-
lectoral, dar apreci- cure[ti cresc `ntr-un ritm
az\ c\ sunt necesare
alte câteva schim-
vertiginos, la numai c=]iva
kilometri de centru, peisajul
b\ri, cum ar fi sc\-
derea pragului elec- cotidian este `mpodobit cu
toral la 2%, m\rirea tone de gunoaie.
subven]iilor pentru
partide [i reorgani-
zarea regiunilor, a Primul-ministru
declarat ieri, `ntr-o
conferin]\ de pres\,
vede c\ e murdar
Viorel Sasca, mem-
bru BPC al PN}CD.
Premierul C\lin Popescu-
T\riceanu a cerut factorilor
„Riscul s\ ajung\ `n
Parlament oligarhi, responsabili ca, `n termen de
o s\pt\mân\, s\ g\seasc\
vedete din sport,
muzic\, mod\ cred solu]ii pentru `ndep\rtarea
c\ nu va cre[te subs- gunoaielor aruncate pe mar-
tan]ial dac\ se va ginea Dâmbovi]ei, `n zona
m\ri independen]a ora[ului Pope[ti-Leordeni [i
financiar\ a partide- la periferia Capitalei. ~n cur-
lor prin acordarea de
sul s\pt\mânii viitoare, Gu-
subven]ii suplimen-
tare“, a afirmat Sas- vernul va aproba o hot\râre
ca. El a ad\ugat c\ prin care va stabili modul de
la ora actual\ parti- finan]are al acestei ac]iuni,
dele sunt nevoite s\ `n condi]iile `n care, `n a-
apeleze la compro- ceast\ zon\, sunt depozi-
misuri [i s\ accepte tate, potrivit estim\rilor pri-
pe liste donatori ge-
mului-ministru, mii de tone
nero[i sau s\ fac\
de gunoaie, provenite `n spe-
unele servicii dona-
torilor la marginea cial de la demol\rile care se
sau `n afara legii. La fac `n zon\.
r=ndul s\u, liderul „Este o expresie a nesim-
partidului, Marian ]irii multora din cei care `[i
Milu], [i-a declarat evacueaz\ gunoiul [i, `n loc
ne`ncrederea `n toa- s\-l duc\ la groapa de gunoi,
te sondajele de opi- `l arunc\ pe marginea dru-
nie, pe care le consi- mului. Mi se pare o lips\ el-
der\ drept „`ncer-
c\ri grosolane a mo- ementar\ de sim] civic, dar
sigur c\ cealalt\ parte din
gulilor de manipula-
re a opiniei publice“. vin\ revine autorit\]ilor lo-
El a spus c\ are pro- cale, G\rzii de Mediu, Mi-
priile sale rezultate, nisterului Mediului [i Mi-
provenite dintr-un nisterului de Interne care,
sondaj comandat la
CURS, din date reie-
prin for]ele de poli]ie [i jan-
darmerie, ar trebui s\ inter-
se c\ partidul are
2,4% la nivel na]io- vin\ [i s\ supravegheze zo-
nal [i nu 1% c=t ara- na“, a spus [eful Executivu-
t\ ultimul barome- lui, la finalul [edin]ei convo-
tru IMAS. a cate ieri, la Fundulea, cu fac-
torii responsabili.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ZSOLT NAGY CONTES- frac]iuni. Nagy este acuzat de
T| ~NCEPEREA URM|RIRII ac]iuni care aduc atingerea
singuran]ei na]ionale, dup\
PENALE: Fostul ministru al cum a anun]at Parchetul la
Comunica]iilor, Zsolt Nagy
momentul la care a cerut Pre-
(UDMR), a contestat `ncepe-
[edin]iei acordul pentru `nce-
rea urm\ririi penale `mpotri-
va sa `n timpul audierilor de perea urm\ririi penale a lui
ieri din dosarul privatiz\rilor Zsolt Nagy, dar f\r\ s\ pre-
strategice, `n care procurorii cizeze concret care sunt fap-
tele propriu-zise. ~n pres\ au
DIICOT l-au pus sub `nvinu-
ire pentru ac]iuni care aduc ap\rut informa]ii legate de
presupuse leg\turi ale mi-
atingere singuran]ei na]io-
nale. Nagy a declarat c\ mo- nistrului UDMR cu grupul de
spionaj industrial Stantchev.
dul `n care sunt prezentate
faptele `n rezolu]iile de `n- Ministrul Comunica]iilor,
cepere a urm\rii penale nu ar Zsolt Nagy, ar fi avut, printre
`ndeplini condi]iile unei in- altele, sarcina „de a verifica
ACTUALITATE
aripa militar\ a Hamas - Bri-
g\zile Ezzedine al-Qassam.
Potrivit lui Abu Mutfana, os-
taticul israelian este captivul
Armatei Islamului, dar aceas-
ta a decis s\-l predea Hamas,
`ntrucât a trebuit s\ se ocupe
de „activit\]i mai serioase“. ~n
acela[i timp, un jurnalist
israelian a afirmat, `n comen-
tariul f\cut pentru un post de
televiziune de la Tel Aviv, c\,
pentru predarea lui Shalit,
Hamas ar fi propus r\pitorilor
bani [i arme. Mutfana a mai
dezv\luit c\ reporterul brita-
nic al BBC Alan Johnston a
Numai la Pope[ti-Leordeni, evacuarea gunoiului cost\ 3 mil. RON
Gunoaie pretutindeni
{eful Executivului s-a a-
r\tat mul]umit de faptul c\
se construie[te foarte mult
`n Bucure[ti, „dar gunoaiele
nu pot fi aruncate oriunde,
`n a[a fel `ncât s\ transfor-
me Capitala `ntr-o uria[\
groap\ de gunoi“. Ca urmare
a acestei situa]ii, secretarul
de stat din Ministerul Inter-
nelor [i Reformei Adminis-
trative, Marian Petrache, a
fost `ns\rcinat de premier s\
prezinte, `n urm\toarea
[edin]\ de Guvern, un plan
de m\suri pentru remedie-
rea situa]iei. Marian Petra-
che a precizat, la finalul [e-
din]ei, c\ m\surile pe care le
va propune se vor axa mai
mult pe prevenirea unor si-
tot timpul dac\ membrii gru-
p\rii respective sunt monito-
riza]i `n ceea ce prive[te con-
vorbirile telefonice“, se spune
`n referatul pentru prelungi-
rea mandatelor de arestare
preventiv\ al unora dintre
membrii grupului.
a B|SESCU DEVINE CU-
M|TRUL PRIMARULUI AN-
CHETAT AL ARADULUI: Pre-
[edintele Traian B\sescu,
`mpreun\ cu so]ia sa, Maria,
va participa, sâmb\t\, la
botezul Anei-Maria, feti]a
controversatului primar al
municipiului Arad, Gheorghe
fost eliberat nu la presiunea
Hamas, ci la ini]iativa conduc-
erii Armatei Islamului.
La r=ndul s\u, liderul ha-
mas, Ismail Hanyeh, sugera
c\, pentru eliberarea lui Sha-
lit, ar fi nevoie doar ca Israe-
lul „s\ fac\ apel la logic\ [i
ra]iune [i s\ pun\ cap\t su-
ferin]elor umanitare ale de-
]inu]ilor palestinieni“. Israe-
lul refuz\ `ns\ contactul di-
recte cu Hamas, negocierile
cu privire la soarta caporalu-
lui de]inut de o grupare isla-
mist\ palestinian\ fiind duse
prin intermediari egipteni. ~n
tua]ii similare. O variant\
ar fi montarea unor camere
video, `n condi]iile `n care
este greu de asigurat o su-
praveghere eficient\, prin
patrule, a unor astfel de su-
prafe]e.
Primarul din Pope[ti-Le-
ordeni, liberalul Grigore
Trache, estimeaz\ cantita-
tea de gunoi la circa 10.000
de tone, iar costurile nece-
sare cur\]irii zonei la aproxi-
mativ 30 de miliarde de lei
vechi. Banii ar putea pro-
veni fie din fondul de mediu,
fie de la buget.
Amenin]\ri cu demiteri
Exasperat de propor]iile
mizeriei care asalteaz\ Bu-
Falc\. Botezul va avea loc
sâmb\t\, la ora 19.00, la M\-
n\stirea Gai din Arad, iar pe-
trecerea se va desf\[ura `ntr-
un cort ce se afl\ `n curs de
instalare lâng\ o caban\ din
p\durea de la Vladimirescu.
Pe drumul spre locul unde se
va ]ine petrecerea se lucreaz\
din plin. Se umplu gropile de
pe drum cu criblur\, se cose[-
te iarba, se grebleaz\ [i se cu-
r\]\ [an]urile, se igienizeaz\
atent lacul din apropiere,
lucr\ri care, sus]in localnicii,
nu s-au mai f\cut aici de
foarte mult\ vreme.
Vineri, 6 iulie 2007
v=rst\ de 21 de ani, caporalul
Gilad Shalit a fost r\pit pe 25
iunie 2006 de for]e islamiste
palestiniene, incident care a
dus la un s=ngeros conflict
care a implicat Israelul,
Libanul [i mili]iile Hamas.
~ntre timp `ns\, violen]ele
din regiune au reizbucnit cu
intensitate. Armata Israelu-
lui a intrat `n for]\ `n F=[ia
Gaza `ncerc=nd s\ distrug\
tuneluri [i lansatoare de ra-
chete apar]in=nd mi[c\rii is-
lamice. ~n cursul confrunt\-
rilor, 6 militan]i Hamas au
fost omor=]i, pun=nd sub
semnul `ntreb\rii [ansele
eliber\rii imediate ale solda-
tului Shalit. a
cure[tiul, premierul C\lin
Popescu-T\riceanu a averti-
zat ieri c\ va demite respon-
sabilii din zona adminis-
tra]iei publice [i a G\rzii de
Mediu, dac\ nu iau m\surile
necesare pentru asigurarea
cur\]eniei `n spa]iile pub-
lice. El a afirmat nici una
dintre autorit\]ile compe-
tente nu-[i face treaba, mo-
tiv pentru care a convocat
factorii responsabili la Fun-
dulea. „Dac\ `n felul acesta
`n]eleg s\-[i fac\ treaba pri-
mari, poli]ie, jandarmerie [i
Gard\ de Mediu, atunci pre-
fer s\-i destitui pe to]i, mai
pu]in primarul - primarul
s\-[i pl\teasc\ por]ia la
alegeri“, a ad\ugat nervos
primul-ministru. a
Bucuria petrec\re]ilor
este tulburat\ `ns\ de pro-
curorii DNA, care au ob]inut
`n instan]\ sechestrarea a-
verii primarului de Arad.
~nc\ din data de 29 ianuarie,
procurorii au `nceput ur-
m\rirea penal\ `mpotriva lui
Falc\, pentru luare de mit\ [i
abuz `n serviciu [i a vicepri-
marului Tiberiu Dekany,
pentru abuz `n serviciu, `n
dosar fiind inculpa]i to]i
membrii comisiei de licita]ie
care a participat la vânzarea
unui teren `n municipiul
Arad. a
7
LUMEA PE SCURT
Nr. 2 al Al-Qaida
reapare pentru a
`ncuraja terorismul
Considerat ca fiind m=na
dreapt\ a lui Osama bin Laden,
Ayman al-Zawahiri, a lansat un
apel mudjahidinilor pentru a
lovi interesele occidentale peste
tot `n lume, `ntr-o `nregistrare
video care con]ine o critic\ vio-
lent\ contra regimurilor saudit
[i egiptean. „Lupta contra
regimurilor corupte [i celor
care sunt corup]i cuprinde
dou\ faze. Pe termen scurt,
trebuie vizate interesele cru-
cia]ilor [i evreilor“, declar\
Zawahiri, `n `nregistrarea de
95 de minute, realizat\ de „al-
Sahab“, unul dintre organele
mediatice ale re]elei lui Osama
Ben Laden. „To]i cei care au
agresat na]iunea islamic\ tre-
buie s\ pl\teasc\ pre]ul, `n
]\rile noastre [i `n teritoriile
lor, `n Irak, `n Afganistan, `n
Palestina, `n Somalia [i peste
tot unde se pot lovi interesele
lor“, adaug\ Zawahiri, `n acest
lung mesaj ilustrat cu diverse
documente. „Pe termen lung,
trebuie s\ se munceasc\ serios
pentru schimbarea acestor
regimuri corupte [i a celor care
sunt corup]i“, a `ncheiat
amenin]\tor teroristul.
Moscova refuz\
oficial extr\darea lui
Andrei Lugovoi
Rusia a f\cut cunoscut `n mod
„oficial“ Marii Britanii refuzul
s\u de a-l extr\da pe Andrei
Lugovoi, principalul suspect `n
dosarul asasin\rii fostului a-
gent rus Aleksandr Litvinenko.
Parchetul general rus, r\spun-
zând unei cereri de extr\dare
din partea Marii Britanii, [i-a
fondat refuzul referindu-se la
Constitu]ia rus\, care prevede
interzicerea extr\d\rii unui
cet\]ean al Federa]iei Ruse
c\tre state str\ine. Marea Bri-
tanie, prin vocea ambasadoru-
lui s\u la Moscova, Anthony
Brenton, a deplâns miercuri
absen]a unui r\spuns din par-
tea autorit\]ilor ruse la cererea
sa de extr\dare. Rela]iile dintre
Moscova [i Londra, deja a-
fectate de acuza]iile de spionaj
formulate `mpotriva unor diplo-
ma]i britanici `n ianuarie 2006,
s-au degradat sim]itor dup\
moartea lui Litvinenko, devenit
un opozant clar al Kremlinului
[i refugiat la Londra.
Bulgarii fac
referendum pentru
o conduct\ de petrol
Consiliul local al ora[ului bul-
gar Burgas a decis miercuri, `n
urma unor dezbateri aprinse,
organizarea unui referendum
privind construirea conductei
de petrol care ar uni acest port
la Marea Neagr\ cu grecescul
Alexandroupolis. ~n opinia ma-
jorit\]ii membrilor consiliului,
care au stabilit organizarea
referendumului la 2 septem-
brie, autorit\]ile locale ar tre-
bui s\ ]in\ cont de p\rerea
popula]iei din ora[, care se o-
pune investi]iei, de teama in-
fluen]ei negative pe care
aceasta o poate avea asupra
mediului [i turismului, princi-
pala surs\ de venit `n regiune.
Guvernul de la Sofia a averti-
zat `ns\ deja c\ rezultatele vo-
tului de la Burgas nu vor avea
putere legal\. Scopul investi]iei
este evitarea aglomeratei
strâmtori Bosfor din Turcia [i
simplificarea transportului pe-
trolului rusesc c\tre Europa. a
 CM
YK

8 Vineri, 6 iulie 2007 TRADI}II

O echip\ de etnografi „v=neaz\“ me[teri

a Un grup de cercet\tori etnografi de la Bucure[ti str\bate satele Moldovei `n c\utarea me[terilor populari autentici
care mai cunosc me[te[ugurile tradi]ionale a Prin praful din Vaslui, Ia[i, Boto[ani, Suceava sau Neam], cercet\torii sper\
s\ g\seasc\ nestematele tradi]iei populare moldovene[ti, conservate `n s\r\cia care domin\ traiul de la ]ar\ a „Am v\zut me[teri
populari care tr\iesc `n s\r\cie lucie. Un astfel de me[ter face co[uri din nuiele [i papur\. El ar putea s\ c=[tige foarte
mul]i bani dac\ ar fi `ndrumat c\tre o pia]\ de desfacere important\ precum cea a Bucure[tiului“, spun cercet\torii a
C\utarea de me[teri [i prin care au fost organizate `i promov\m. De asemenea, poate fi asimilat\ domeniu-
me[te[uguri tradi]ionale `n cursuri, iar un num\r de 814 urm\rim [i o cre[tere a in- lui me[te[ugurilor este rela-
satele din Moldova a `nceput me[teri au primit ghiduri de teresului fa]\ de me[te[ugu- tiv mic fa]\ de celelalte
zilele trecute, `n jude]ele instruire pentru micile `ntre- rile tradi]ionale `n comuni- ocupa]ii“. Florin Filip a mai
Vaslui [i Ia[i, urm=nd ca `n prinderi me[te[ug\re[ti. t\]ile unde se afl\ me[te[u- spus c\ `n general, muzeele
zilele urm\toare s\ continue gari, dar [i `n celelalte comu- na]ionale sau jude]ene, `n
`n jude]ele Boto[ani, Neam] nit\]i din arealul vizat, ast- spe]\ sec]iile de etnografie
[i Suceava. Me[terii desco- Cei mai s\raci fel c\, al\turi de cercetarea ale acestora, muzeele etno-
peri]i vor fi ajuta]i s\ `[i pro- oameni din ]ar\ de teren, vom face cercetare grafice, centrele jude]ene ale
moveze produsele la t=rguri ar putea s\ se [i `n arhive [i biblioteci, crea]iei populare tradi]iona-
organizate de muzeele pres- urm=nd ca apoi s\ realiz\m le, organiza]ii non-guverna-
tigioase din ]ar\, vor fi in- `mbog\]easc\ o baz\ de date, site web, mentale interesate de dome-
vita]i `n tabere de crea]ie [i CD-uri [i DVD-uri pentru niul me[te[ugurilor, au efec-
vor fi f\cu]i cunoscu]i peste Cercet\torii [i-au propus promovare, at=t `n Rom=nia, tuat cercet\ri privind me[te-
hotare. s\ realizeze o cercetare de c=t [i `n str\in\tate“. rii din acest areal, sprijinind
A[a cum a precizat Florin teren pentru a ob]ine o baz\ Dup\ cum a mai ar\tat de multe ori participarea
Filip, coordonatorul [tiin]i- de date c=t mai cuprinz\- Florin Filip, „me[terii popu- acestora la t=rguri [i ex-
fic, „obiectivul proiectului toare a me[terilor populari. lari, creatorii populari, me[- pozi]ii locale, na]ionale [i
«Me[teri Anonimi» este acela Cercetarea vizeaz\ me[- te[ugarii [i artizanii din Re- interna]ionale.
de a identifica me[te[ugari te[ugari, me[teri populari, giunea de Nord-Est a Rom=- Cercet\torul etnograf a
necunoscu]i `nc\ [i de a-i creatori [i artizani necunos- niei din jude]ele Ia[i, Neam], mai ar\tat c\ „dup\ mijlocul
promova al\turi de me[te- cu]i sau mai pu]in cunoscu]i Bac\u, Vaslui, Boto[ani [i anilor ’90 au `nceput s\ se
[ugarii recunoscu]i, ca fac- din Regiunea de Nord-Est, Suceava, sunt `ntr-un nu- fac\ cercet\ri asupra me[te-
tori importan]i ai dezvolt\rii pe care proiectul `i va promo- m\r destul de mare. ~n opi- rilor care mai exist\ `n regi-
socio-economice [i ca ele- va, astfel `nc=t ace[tia s\ `[i nia noastr\, `n Rom=nia, une de c\tre muzee, centre
mente definitorii ale m\rci- poat\ asigura traiul prin e- doar la prima vedere, num\- de crea]ie popular\ [i orga-
lor identitare ale comunit\]i- xercitarea me[te[ugului rul me[te[ugarilor poate fi niza]ii non-guvernamentale
lor, zonelor, regiunii [i al tradi]ional. considerat mic, deoarece, ap\rute de cur=nd, printre
]\rii“. Proiectul „Me[teri A- „Ne dorim s\ descoperim potrivit statisticilor publi- care [i organiza]ia noastr\,
nonimi“ continu\ demersul c=t mai mul]i me[teri popu- cate de Institutul Na]ional Funda]ia pentru Me[te[u-
ini]iat `n 2005 de c\tre Fun- lari, me[te[ugari, creatori de Statistic\, num\rul celor guri. Aceste cercet\ri le-au
da]ia pentru Me[te[uguri, populari, artizani pe care s\ care practic\ o meserie ce continuat pe cele mai vechi,
f\cute de speciali[ti etno-
grafi binecunoscu]i pentru
regiune. ~ns\, din p\cate, cu
toate eforturile de cercetare
CM
efectuate, `n prezent nu dis- CM
YK punem de o imagine clar\ YK

asupra tuturor me[te[u-

La Mo[na, jude]ul Ia[i, me[terul lemnar Marian Bor[ a ridicat mai multe troi]e
Puiu Pavel, din Comarna, va fi promovat de echipa de etnografi
Marcel Lutic (foto), directorul
Asocia]iei Me[terilor Populari din
Moldova, a pus la dispozi]ie baza de
date privind me[terii populari din
zona Moldovei precum [i date
necesare privind centrele unde se
mai practic\ me[te[uguri tradi-
]ionale. „Echipa a fost la V\leni,
jude]ul Vaslui, unde sunt mai multe
]es\toare, apoi au fost la Hu[i, la
Duda - Epureni, avem acolo c=]iva
me[teri `n domeniul prelucr\rii
lemnului, apoi au venit spre Ia[i, au
trecut pe la R\duc\neni, prin preaj-
m\, s-au oprit la Mo[na, unde, iar,
avem me[teri `n domeniul prelucr\-
rii lemului, dog\rit, [i apoi au ajuns
la me[terul care i-a impresionat
destul de mult, Puiu Pavel, de la Co-
marna, care reprezint\ domeniul
acesta mai deosebit, al `mpletituri-
lor `n papur\ [i nuiele, el chiar este
un me[ter anonim care urmeaz\ s\
fie mai bine promovat de c\tre noi.
De la Ia[i plec\m c\tre jude]ul Bo-
to[ani, unde ne vom opri `n comuna
Ungureni, satul Mihai Viteazul,
unde mai sunt `nc\ me[teri]e active
`n domeniul ]esutului, dar [i al
`ncondeiatului ou\lor, acolo cred c\
vom descoperi cu siguran]\ [i al]i
me[teri, care nu sunt `n baza de
date a muzeelor sau a Asocia]iei
Me[terilor Populari. Vom mai mer-
ge `n preajma Boto[aniului, la Voro-
na, Tudora, iar de acolo vom mege
c\tre zona Sucevei, unde vom `ncer-
ca s\ descoperim me[teri mai pu]in
cunoscu]i, pe care s\ `i introducem
`n circuitul acesta al taberelor de
crea]ie, al t=rgurilor, festivalurilor.
Dup\ ce se va `ncheia cercetarea,
un prim pas ar fi ca me[terii s\ fie
invita]i s\ participe la t=rguri unde
ei pot deveni cunoscu]i [i `[i pot
vinde produsele. Apoi, al doilea pas
ar fi ca ei s\ `nceap\ s\ prind\ pe[te
singuri, adic\ s\ `[i deschid\ ate-
liere, s\ [i le doteze [i s\ `[i v=nd\
produsele tradi]ionale de acas\ sau
prin paginile electronice. Poate c\
pare `ndep\rtat\ aceast\ perspec-
tiv\ dar nu este de ignorat, pentru
c\ deja se practic\ acest tip de
comer] electronic cu produse tradi-
]ionale. Ne mai g=ndim la posibili-
tatea de combina me[te[ugurile cu
turismul, posibilitatea de a deschide
pensiuni acolo unde sunt ateliere
me[te[ug\re[ti. Ele pot s\ apar\
garilor, me[terilor populari,
creatorilor populari sau arti- ne - drum asfaltat sau `n lo- ajute „o regiune care trebuie
zanilor din arealul propus calit\]ile ce nu se afl\ pe ar- s\ se `nscrie foarte rapid `n-
pentru proiect“. tere intens circulate nu se tr-un program de dezvoltare.
Dac\ speciali[tii `n etno- cunoa[te de existen]a unor Am r\mas foarte impre-
grafie `ncearc\ s\ salveze o p\str\tori ai me[te[ugurilor siona]i de s\r\cia care am
parte din tradi]ii, ei conside- artistice tradi]ionale sau a v\zut-o `n jude]ul Vaslui [i
r\ `ns\ c\ sprijinul autorit\- altor me[te[uguri - utilitare, Ia[i pe care le-am vizitat,
]ilor nu este sus]inut. „Consi- casnice, [i altele“, a ar\tat dincolo de frumuse]ile natu-
der\m c\ me[te[ugurile re- Florin Filip. rale. Eu am cercetat foarte
prezint\ cu succes patrimo- mult zona Deltei Dun\rii [i
niul cultural na]ional, cons- credeam c\ o s\r\cie mai
tituindu-se astfel `ntr-una Cercet\torii etnografi, mare ca acolo nu exist\, c\
dintre m\rcile identitare impresiona]i de s\r\cia, nu am s\ mai v\d a[a ceva
ale culturii na]ionale. Din `n alt\ parte“, a spus direc-
cercet\rile de teren efectua- dar [i de ospitalitatea toarea Muzeului Satului.
te de c\tre organiza]ia noas- moldovenilor Corina Mih\escu, cerce-
tr\ [i de partenerii pe care `i t\tor la Centrul Na]ional al
avem pentru acest proiect, Paula Popoiu, directorul Crea]iei Populare [i colabo-
s-a constatat c\ `n localit\]i- Muzeului Satului, consider\ rator al Muzeului Satului,
le care se situeaz\ departe c\ acest parteneriat din ca- s-a ar\tat, la r=ndul ei, im-
de c\i de comunica]ii moder- drul proiectului trebuie s\ presionat\ de traiul greu al
oamenilor de la ]ar\: „N-am
`nt=lnit rom=ni ferici]i, a[a
cum se spunea mai demult.
Canicula a scos la iveal\ tot
acum drept iluzii, dar ar putea fi praful de pe uli]ele satelor
puse `n practic\ mai ales `n jude]ul precum [i nefericirea oame-
Suceava sau chiar `n Boto[ani. Dar nilor. Sper ca o parte dintre
pentru a face asta, trebuie s\ [tim ace[ti oameni pe care i-am
m\car abecedarul, care este acum v\zut s\ `[i dob=ndeasc\, cu
cunoa[terea acestor me[teri, identi- ajutorul nostru, statutul de
ficarea lor [i `nscrierea `n baza de me[teri [i nu anonimi. ~nain-
date a unei institu]ii de specialitate, te, `nv\]am la [coal\ despre
a muzeelor [i apoi colaborarea `ntre crea]ia popular\, de folclorul
noi [i ei, dar [i `ntre ei“. cu autori anonimi [i care
Chiar dac\ ie[enii, moldovenii, «circul\ din gur\ `n gur\»,
au [i ei speciali[ti etnografi, pentru dup\ o expresie care se fo-
aceast\ cercetare au fost implica]i losea. Noi dorim s\ `i g\sim
speciali[ti la nivel na]ional, de la pe oamenii care fac aceast\
Academia Rom=n\, Muzeul Satului «crea]ie anonim\», care, pa-
rafraz=nd, circul\ din cas\
sau Ministerul Culturii [i Cultelor.
„E adev\rat c\ acest proiect trebuia `n cas\ [i din localitate `n lo-
calitate, dorim s\ `i ajut\m
s\ fie ini]ial al Asocia]iei Me[terilor
Populari din Moldova, dar din con- s\ dob=ndeasc\ un statut,
siderente de ordin organizatoric, fi- s\ fie recunoscu]i“. Corina
indc\ Administra]ia Fondului Cul- Mih\escu a remarcat faptul
tural are sediul la Bucure[ti, noi am c\ `n jude]ul Vaslui [i Ia[i
fost `n imposibilitatea de timp pen- „am g\sit lucruri foarte fur-
tru a depune proiectul [i atunci, noi moase, unele scoase din lada
am apelat la prietenii no[tri de la de zestre, de la naftalin\,
Funda]ia pentru Me[te[uguri, iar dar [i lucruri f\cute de me[-
noi sper\m ca din aceast\ colabo- teri, lucruri legate de sensi-
rare me[terii s\ aib\ de c=[tigat“, a bilitatea uman\. Am r\mas
spus Marcel Lutic. impresiona]i de sufletele oa-

CM
YK
 CM
YK

TRADI}II Vineri, 6 iulie 2007 9

populari `n satele Moldovei
Puiu Pavel de la Comarna,
priceput la `mpletituri `n papur\ [i nuiele,
este un me[ter care urmeaz\ s\ fie mai bine
promovat de c\tre cercet\torii etnografi
menilor pe care i-am `n-
t=lnit“.
Echipa de cercet\tori s-a
declarat cople[it\ de ospita-
litatea cu care au fost pri-
mi]i. „E de ajuns s\ spui
Moldova c\ spui oameni pri-
mitori. Este deja un pleo-
nasm s\ spui c\ moldovenii
sunt ospitalieri, am r\mas
foarte impresiona]i de c\ldu-
ra sufleteasc\ cu care am
fost primi]i“.
Al\turi de ospitalitate [i
frumuse]ea zonei [i a locuito-
rilor, a[a cum remarca Paula
Popoiu, director la Muzeul
Satului, „me[te[ugurile se
pierd, dar noi am venit de
dragul de a-i ajuta pe ace[ti
oameni. Totu[i, cred c\ pe
aici, ar trebui s\ vin\ [i al]i
colegi de ai no[tri care ar tre-
bui s\ vad\ cum tr\iesc
ace[ti oameni. Me[te[ugurile
ar putea s\ `i ajute, iar noi
am `ncercat s\ le explic\m
me[terilor s\ nu foloseasc\
alte elemente dec=t cele lo-
cale“.
Zona Iepureni-Hu[i,
a lutului [i a prafului
Vasile Munteanu, directo-
rul Direc]iei Jude]ene Ia[i de
Cultur\, Culte [i Patrimoniu
Cultural Jude]ean, etnolog [i
fost [ef de sec]ie la Muzeul
Etnografic al Moldovei, a
vorbit despre zona Iepureni-
Hu[i pe care o cunoa[te bine:
„M-am g=ndit c\ membrii
echipei vor ajunge la Ia[i de-
prima]i c=nd am auzit c\
trec prin aceast\ zon\. ~n a-
ceast\ parte, a Hu[iului,
Muzeul Etnografic al Mol-
dovei a avut mai multe cam-
panii c=]iva ani la r=nd, aici
este o zon\ a lutului [i a pra-
fului. Mul]i cercet\tori au
mers `n zone mai cunoscute
precum Bucovina, Neam],
}ara Vrancei, dar mult mai
pu]ini au fost `n aceast\
zon\ defavorizat\“.
Vasile Munteanu a men-
]ionat c\ de[i arhitectura lu-
tului este important\ din
punctul de vedere al cercet\-
rii etnografice, Inspectoratul
privind siguran]a `n cons-
truc]ii „a scos lutul `n afara
legii“. Totu[i, a[a cum sus]ine
Paula Popoiu, la nivel mon-
dial, lutul a fost redescoperit,
„tehnica tradi]ional\ pe care
o foloseau rom=nii a fost
acum redescoperit\ [i de
americani, sunt multe state
care doresc s\ foloseasc\ ma-
teriale ecologice. Arhitectura
lutului nu ar trebui s\ fie
prohibit\. ~n Dobrogea s-a
f\cut o cercetare foarte se-
rioas\ pe aceast\ tem\ de
c\tre francezi. Noi mai avem
`nc\ `n via]\ acest tip de con-
struc]ii pe care al]ii `ncearc\
s\ le redescopere“.
„Avem nevoie de o lege
prin care s\ `i deosebim
pe me[teri de impostori“
Cercet\torii au mai vorbit
despre alte lucruri pe care
occidentalii `ncearc\ s\ le
reinventeze [i care sunt la
mare mod\ precum reveni-
rea la produse tradi]ionale,
ecologice, cum sunt hainele
sau textilele din materiale
naturale, vopsite `n culori
naturale, exact ceea ce fac
]es\toarele de la V\leni, ju-
de]ul Vaslui, sat vizitat `n
cadrul campaniei de desco-
perire a me[terilor anonimi.
„Pu]ine ]\ri mai au astfel
de me[teri, a[a cum mai
erau poate acum 100 de ani.
Noi facem eforturi s\ `i fa-
cem cunoscu]i, dar din p\ca-
te legisla]ia `n domeniu este
la p\m=nt. Me[terii nu au
un statut clar. La Muzeul
Satului sunt mai multe t=r-
guri la care me[terii vin [i `[i
v=nd o parte din produse,
dar mai sunt unii care stau
`n fa]a muzeului, spun c\
sunt me[teri populari [i
v=nd tot felul de kitch-uri
sau cump\r\ pe nimic de la
me[teri produse pe care apoi
le rev=nd. Avem nevoie de o
lege prin care s\ `i deosebim
pe me[teri de impostori. De
multe ori m\ uit ce-i la poar-
ta m\n\stirilor! Ce-i la poar-
ta Branului! Sunt tot felul de
oameni care nu ar avea ce s\
caute acolo“.
Al\turi de un statut clar
care s\ reglementeze activi-
tatea me[terilor populari,
cercet\torii etnografi cred c\
un lucru foarte bun ar fi [i
educarea copiilor `n respec-
tul tradi]iei. Mai mult, elevii
ar putea s\ fac\ la [coal\, la
orele op]ionale, lucru man-
ual. „Dac\ ar face astfel de
cursuri de me[te[uguri, co-
piii [i-ar dezvolta ima-
gina]ia, dar [i `ndem=narea“.
Paula Popoiu a spus c\
la Muzeul Satului au loc [i
tabere de me[te[uguri unde
copiii vin cu mare interes s\
`nve]e de la me[terii popu-
lari consacra]i, iar `n ulti-
mul timp interesul s-a ex-
tins [i asupra adul]ilor care
vor s\ `nve]e [i solicit\ s\
se `nscrie la astfel de cur-
suri. (Oana RUSU)
Un me[ter vasluian face por]i
din lemn cu modele din c\r]i
Paula Popoiu (foto), di-
rector la Muzeul Satului:
„Am fost `n satele din ju-
de]ul Vaslui [i din jude]ul
Ia[i unde am [i filmat [i
vom continua cercet\rile
spre Boto[ani [i apoi `n
Moldova de nord `nspre
Bucovina, vom merge pro-
babil [i spre Marginea, `n
centre consacrate, pentru
a vedea ce se mai `nt=mpl\
cu me[te[ugul, cum a evo-
luat obiectul. Printre me[-
te[ugurile pe care le-am
redescoperit, se afl\ ]esu-
tul. Sunt foarte multe ]e-
s\toare `n zona Vaslui, la
V\leni. Unele ]in tradi]ia
[i mai folosesc `nc\ materi-
alele tradi]ionale, materia
prim\ care este din produ-
se naturale, `n timp ce al-
tele folosesc materiale sin-
tetice, dar m-a impresio-
nat o b\tr=n\ care mi-a
spus c\ «am f\cut [i cu
materiale din astea sinte-
tice, dar am v\zut eu c\
ies mai frumoase dac\ fac
cu l=n\ adev\rat\», deci
singur\ a descoperit acest
lucru. Apoi am mai g\sit o
serie de me[teri care pre-
lucreaz\ lemnul. ~ntr-un
sat am `nt=lnit un me[ter
care face por]i, dar spre
surprinderea mea am v\-
zut c\ por]ile sunt `mpodo-
bite cu motive maramure-
[ene. L-am `ntrebat de un-
de le-a luat [i mi-a r\s-
puns c\ din c\r]i, evident.
Mai fac linguri de lemn,
linguri foarte frumos `m-
podobite, [i, `n mod excep-
]ional, ne-a impresionat
un me[ter care `mplete[te
din r\chit\ nuiele, co[uri.
Aceste co[uri, din c=te [tiu
eu, sunt acum foarte c\u-
tate, `n Bucure[ti, cel pu-
]in, unde orice `mbog\]it
`[i pune [i un co[ cu flori `n
gr\din\ [i cred c\ dac\ ar
fi mai bine orientat un ast-
fel de me[ter ar putea s\
fac\ ceva afaceri cu al s\u
me[te[ug. Cam astea ar fi
cele trei me[te[uguri pe
care le-am decoperit.“
De asemenea, directoa-
rea Muzeului Satului cre-
de c\, pentru a reu[i s\ se
fac\ cunoscu]i, „me[terii
trebuie s\ fie ajuta]i, pen-
tru c\ ace[ti oameni tr\-
iesc, p=n\ la urm\, din a-
ceste me[te[uguri, de e-
xemplu, cel care f\cea `m-
pletituri din asta tr\ia.
Trebuie ajuta]i pentru c\
prin asta se ridic\ [i ni-
velul economic al zonei, ori
dac\ vrem s\ nu mai ar\-
t\m ca `n Evul Mediu [i s\
intr\m odat\ `n Europa [i,
practic, atunci trebuie s\
ne implic\m [i noi, specia-
li[tii, pe de o parte, dar nu
numai noi, c\ nu putem
singuri“.
C=t despre una dintre
ideile lansate pentru sus]i-
nerea tradi]iilor [i a me[te-
[ugurilor tradi]ionale prin
ridicarea unor pensiuni
pentru turi[ti, care s\ asis-
te la fabricarea produselor
tradi]ionale, Paula Popoiu
s-a ar\tat sceptic\: „Deo-
camdat\ este prematur,
p\rerea mea, s\ vorbim
despre pensiuni `n aceast\
zon\ `n vreme ce turismul
nu are nici un fel de strate-
gie de dezvoltare [i `n vre-
me ce num\rul de turi[ti
nu a `nceput s\ creasc\, ci
din contr\, s\ descreas-
c\... Dac\ facem ni[te pen-
siuni, risc\m s\ avem ni[-
te pensiuni goale, [i cu ce
bani vor face ace[ti oameni
pensiuni, pentru c\ aces-
tea `nseamn\ cl\diri uti-
late pentru c\ nu mai vine
nimeni s\ stea `n casa de
lut acoperit\ cu paie, astea
sunt iluzii, f\r\ doar [i
poate“.

Proiect pentru
„Me[teri Anonimi“
Ac]iunea de descoperire
a me[terilor populari face
parte dintr-un proiect inti-
tulat „Me[teri Anonimi. Au-
dit asupra domeniului me[-
te[ugurilor `n Regiunea de
Nord-Est“, care este finan-
]at `n principal de Adminis-
tra]ia Fondului Cultural
Na]ional, institu]ie autono-
m\ a Ministerului Culturii
[i Cultelor, [i este derulat
de c\tre Funda]ia pentru
Me[te[uguri, `mpreun\ cu
12 parteneri printre care se
num\r\ Institutul de Etno-
grafie [i Folclor al Acade-
miei Rom=ne, Muzeul Na-
]ional al Satului [i Comple-
xul Muzeal Na]ional „Mol-
dova“ Ia[i, Complexul Mu-
zeal Jude]ean Bac\u, Com-
plexul Muzeal Bucovina –
Suceava, Muzeul Jude]ean
Boto[ani, organiza]ii negu-
vernamentale.
Printre cei care au pornit
`n c\utarea me[terilor po-
pulari se afl\ coordonatorul
[tiin]ific al proiectului, Flo-
rin Filip, cercet\tor la Fun-
da]ia pentru Me[te[uguri,
coordonatorul proiectului,
Marcel Lutic, pre[edintele
Asocia]iei Me[terilor Popu-
lari din Moldova, etnografii
Laura Negulescu [i Monica
Bercovici de la Institutul de
Etnografie [i Folclor „Cons-
tantin Br\iloiu“ Bucure[ti,
etnografii Florentina Bran
[i C\t\lin Stoian de la Mu-
zeul Na]ional al Satului
„Dimitrie Gusti“ Bucure[ti
[i nu `n ultimul r=nd Paula
Popoiu, director al Muzeu-
lui Na]ional al Satului „Di-
mitrie Gusti“, al\turi de
Corina Mih\escu, cercet\-
tor etnograf, reprezentant
al Centrului Na]ional al
Crea]iei Populare.

CM
YK
10 Vineri, 6 iulie 2007
PE SCURT
Burs\ a locurilor
de munc\ pentru
orfanii din Boto[ani
Agen]ia Jude]ean\ pentru
Ocuparea For]ei de Munc\
(AJOFM) Boto[ani a organizat,
ieri, o burs\ a locurilor de munc\
pentru tinerii institu]ionaliza]i. La
ac]iune au participat peste 100 de
tineri de peste 18 ani afla]i `n cen-
trele de plasament din jude], care
s-au ar\tat interesa]i s\ `[i
g\seasc\ un loc de munc\ perma-
nent sau pentru perioada vacan]ei
de var\.
„Anul acesta, foarte mul]i tineri
din centrele de plasament au so-
licitat locuri de munc\ de la
agen]ia noastr\, motiv pentru care
ni s-a p\rut important s\ acord\m
o [ans\ acestora de a fi angaja]i“,
a declarat directorul AJOFM,
Iulia Cocri[.
De[i la burs\ au fost invita]i 19
agen]i economici, doar nou\ dintre
ei au dat curs invita]iei. ~n aceste
condi]ii, num\rul de locuri de
munc\ disponibile pentru tinerii
din centrele de plasament a fost
foarte mic, de doar 24.
Bursa pentru copii institu]iona-
liza]i survine la doar o s\pt\m=n\
dup\ ce AJOFM a organizat o
burs\ a locurilor de munc\ pentru
tinerii rromi.
Sucevenii intr\ `n
Europa cu sprijin italian
Italienii din regiunea Abruzzo,
`mpreun\ cu autorit\]ile jude]ene
sucevene, au decis ca, `n baza
unui parteneriat de colaborare
semnat `n urm\ cu un an, s\ rea-
lizeze mai multe proiecte cu fi-
nan]are european\, a declarat,
ieri, pre[edintele Consiliului
Jude]ean (CJ) Suceava, Gavril
M=rza.
Pre[edintele CJ Suceava, `ntors
dintr-o vizit\ de lucru `n Italia, a
spus c\ s-a `nt=lnit cu ministrul
regional pentru Finan]e Publice [i
Reforma Institu]ional\ al regiunii
Abruzzo, Giovanni D’Amico, cu
pre[edintele comitetului de coo-
perare interna]ional\, Gianni
Melilla, precum [i cu pre[edintele
Consiliului Regional, Marino
Roselli, cu care a c\zut de comun
acord s\ dezvolte colaborarea eco-
nomic\ `n cadrul parteneriatului
parafat `n iulie 2006.
La r=ndul s\u, pre[edintele
Consiliului Regional Abruzzo,
Marino Roselli, citat de M=rza, a
men]ionat c\, `n trecut, locuitorii
din Abruzzo, regiune care s-a con-
fruntat cu acelea[i situa]ii ca
Suceava, au primit ajutorul unor
regiuni europene mai dezvoltate,
reu[ind s\ beneficieze `n prezent
de un nivel ridicat de trai [i de o
dezvoltare sus]inut\.
Gavril M=rza a precizat c\, `n
luna octombrie, o delega]ie a
regiunii italiene va veni `n
Suceava, perioad\ `n care va avea
loc [i inaugurarea lucr\rilor de
repara]ii la Muzeul „Ion Irimescu“
din F\lticeni, precum [i de mo-
dernizare a cinci [coli din Voitinel,
G\l\ne[ti, Horodnic de Sus,
Vicovu de Jos [i Fr\t\u]ii Vechi,
dup\ ce au primit bani `n acest
scop din partea regiunii Abruzzo.
Doi minori au t=lh\rit
un b\tr=n de 80 de ani
Doi minori `n v=rst\ de 15 [i 17 ani
din comuna S\vine[ti risc\ ani grei
de `nchisoare, dup\ ce au t=lh\rit
un b\tr=n `n v=rst\ de 80 ani,
chiar `n propria lui cas\.
Anchetatorii spun c\ cei doi tineri
au spart u[a de intrare `n cas\ [i,
dup\ ce l-au b\tut pe b\tr=n, i-au
furat din portofel suma de 1.600
lei, dup\ care au fugit. Victima [i-a
revenit cu greu `n urma [ocului
suferit [i a chemat poli]ia [i ambu-
lan]a, care l-a transportat la
Spitalul Jude]ean Neam], unde a
fost diagnosticat cu traumatism
cranio-cerebral.
Aceasta este a zecea t=lh\rie
comis\ anul acesta de minori. a
ACTUALITATEA REGIONAL|
Vatmanii [i taxatorii din Boto[ani au intrat `n grev\
a Transportul public de persoane cu tramvaiul `n municipiul Boto[ani a fost `ntrerupt, `ncep=nd de miercuri
diminea]\, din cauza unei greve spontane, declan[ate de angaja]ii societ\]ii comerciale Eltrans a
Vatmanii, taxatorii [i neral, Ioan Comari]a, Directorul Ioan Comari- nanciar\ a societ\]ii nu inten]ia de a r\spunde so-
mecanicii au `ntrerupt ac- cer=nd demisia acestuia. ]a sus]ine c\ nu poate permite acest lucru. Proto- licit\rii salaria]ilor de a
tivitatea `n semn de protest „Salariul minim pe ra- adopta o m\sur\ de majo- colul pe ramura de trans- demisiona.
fa]\ de condi]iile de munc\ mur\ este de 750 de lei, iar rare a salariilor, pentru c\ port `n comun pentru 2007 Conducerea Eltrans sus-
[i de nivelul salariz\rii. la ora actual\ noi avem bugetul societ\]ii nu per- a prev\zut o cre[tere sala- ]ine c\ pierderile societ\]ii
Oamenii se pl=ng c\ au cele 650 de lei. Muncim din mite acest lucru. El afirm\ rial\ de 20%. De la 1 ianu- determinate de grev\ se
mai mici salarii dintre greu pentru nimic. Vara c\ o eventual\ cre[tere a sa- arie 2007 li s-a acordat ridic\ la c=teva zeci de mi-
toate firmele de transport suport\m `n tramvaie tem- lariilor va genera pierderi. 15%, urm=nd ca p=n\ la lioane de lei pe zi. Eltrans
din ]ar\. Ei consider\ c\ peraturi de peste 50 de „Ei revendic\ cre[teri sf=r[itul anului s\ fie acor- are 145 de angaja]i [i o ci-
responsabil pentru aceast\ grade“, a declarat unul din- salariale pe care societatea dat\ [i diferen]a“, a expli- fr\ de afaceri de aproape
situa]ie este directorul ge- tre angaja]i. nu le poate acorda. For]a fi- cat Comari]a, care nu are patru milioane de lei/an. a
O elev\ din
Rezerva]ia Ponoare de l=ng\ Suceava, unul Foc[ani a le[inat
dintre primele monumente ale naturii din ]ar\ `n timpul probei
de sport de la
La 9 km sud de municipiul Suceava, `n zona
bacalaureat
satului Cump\r\tura, comuna Bosanci, la un O elev\ de la Colegiul
„Alexandru Ioan Cuza“ din
kilometru de drumul european E 85, spre Foc[ani a le[inat, joi
F\lticeni, este situat\ Rezerva]ia Ponoare, diminea]\, `n timpul probei
de sport din cadrul exa-
ce ocup\ un f=na] pe dealul Str=mbu. menului de Bacalaureat.
Medicii de pe Ambulan]\ au
transportat-o pe Cristina
Denumirea de Ponoare Dictamus albus, stegoroa- Anton la spital, cu diagnos-
dateaz\ din 1911, c=nd, ia - Veratum album, Vera- ticul de lipotimie, fata fiind
dup\ o perioad\ de ploi a- tum negrum, ru[cu]a de pus\ sub perfuzie.
bundente, aproape dou\ prim\var\ - Adonis ver- Bacalaureatul se `ncheie, joi,
hectare de teren din actu- nalis); europene [i central- cu proba la alegere dintre
ala rezerva]ie au alunecat
de pe un versant vestic cu
europene (bulbucii - Trol-
lius europaeus, degetarul -
disciplinele din celelalte arii
curriculare - denumit\ [i
pant\ mare, produc=nd Digutalis grandiflora, tur- proba „F“ - prob\ scris\ sau
noi terase. ta - Carlina acaulis, p\l\- practic\, potrivit calendaru-
~n forma actual\, re- mida - Cirsium decusa- lui Ministerului Educa]iei,
zerva]ia a fost propus\ tum); continentale (clo- Cercet\rii [i Tineretului.
pentru protec]ia plantelor, coti[ - Clematis integrifo- Prima afi[are a rezultatelor
`n 1921, de profesorul Mi- lia, sparceta - Onobrychis va avea loc pe 7 iulie, p=n\
hail Gu[uleac, fiind unul arenaria, g\lbinaria - Se- la ora 16.00. ~n aceea[i zi, `n
dintre primele monumen- intervalul orar 16.00-20.00,
matula wolffii, dedi]elul -
te ale naturii din ]ar\. Pulsatilla alba); pontice, vor putea fi depuse contesta-
]iile. Solu]ionarea acestora
Solul este specific p\du- pontico-submediteraneene
rilor, confirm=nd existen]a [i pontico-mediteraneene p\durea Mihoveni, de la o pra unor procese. Astfel, s-a este prev\zut\ `n zilele de 8
distan]\ de peste 25 km. [i 9 iulie, iar afi[area rezul-
`n trecutul `ndep\rtat a (odoleanul - Crambe tata- stabilit c\ mla[tina ac-
p\durilor de stejar, ale c\- ria, inul s\lbatic - Linum Totodat\, rezerva]ia ofe- tual\ a luat na[tere `n tatelor finale are ca termen
ror urme se g\sesc [i as- flavum, m\ce[ul - Rosa r\ loc de odihn\ pentru urma unei alunec\ri de data de 10 iulie.
t\zi. galbica, trifoiul galben - berzele albe, care se afl\ `n teren. Se consider\ promovat la ex-
~n ceea ce prive[te vege- popas de la nord spre sud, ~n decursul anilor, re- amenul de bacalaureat candi-
Trifolium pannonicum);
ta]ia lemnoas\ ce a existat `n lunile august - septem- zerva]ia a fost studiat\ de datul care a ob]inut cel pu]in
circumpolar (feriga de brie. nota 5 sau calificativul „ad-
c=ndva pe acest amplasa- mla[tin\ - Drysopteris speciali[ti de peste hotare
ment, cercet\rile `ntre- Aici au fost descoperite (Polonia, Fran]a, Cehia, mis“ la fiecare prob\ oral\, a
thelypteris, dr\gaica - Ga- specii de fluturi precum ob]inut cel pu]in nota 5 la
prinse pe baza profilului Slovacia, Anglia, Egipt) [i
lium boreale, iarba albas- Cosmetriche potatosia fiecare prob\ scris\ sau prac-
de sol au ar\tat prezen]a tr\ - Molinia coerulea, [o- din Rom=nia: Iuliu Mora-
unei vegeta]ii formate din (forma imaculat\), Clep- riu, Clement Horeanu, tic\ de examen [i are media
p=rli]a alb\ - Parnasia pa- sus strigana, Broculatrix general\ minimum 6.00.
molid [i pin, altern=nd cu lustris). Gheorghe Bujoreanu, Emi-
cristatella, Stomopteryx Pentru candida]ii care ob]in
ulm, gorun, tei [i carpen. ~n perimetrul rezerva- lian Topa, Ion Neme[, Con-
remisella, Phalonidia wal- media general\ 5.99, aceasta
]iei se afl\ o cas\-labora- singhamana. stantin Toma, Gheorghe se rotunje[te la 6.00.
Fazani [i berze albe tor, unde sunt herbarizate Existen]a casei-labora- Mihai, Tara[ Seghedin, Candida]ii elimina]i de la o
aproximativ patru sute de tor (construit\ `n 1969) a Mihai Mititriuc, Nicolae prob\ nu mai pot participa
Diversitatea plantelor specii provenite din f=ne- permis efectuarea de Boscaiu, dovedind cu pri- la probele urm\toare, sunt
impune aceast\ rezerva]ie ]ele ocrotite de la Ponoare. studii botanice [i analize sosin]\ importan]a [tiin]i- declara]i „elimina]i din exa-
drept una dintre cele mai De asemenea, fauna este poro-palonice, ce au con- fic\ a acestei rezerva]ii. men“, f\r\ posibilitatea re-
importante, din punct de deosebit de bogat\, specifi- Altitudinea rezerva]iei cunoa[terii notelor pentru
dus la concluzii deosebite
vedere [tiin]ific. Aici pot fi c\ zonei colinare, iar ca ele- referitoare la alternan]a este cuprins\ `ntre 324 m sesiunile urm\toare, [i nu
[i 405 m [i se `ntinde pe o
g\site elemente: eurasia- ment „de import“ s-a sem- florei din zon\. pot promova examenul de
tice (st=njenelul siberian - nalat `n anul 1973 fazanul, S-au tras, de asemenea, suprafa]\ de aproximativ bacalaureat `n sesiunea
Iris siberica, fr\sinelul - specie care a migrat din concluzii importante asu- 24,50 hectare. a curent\. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a POMPIERI LA SPITAL: Doi a fost cauza incendiului, dar se miercuri, c\ `n conferin]\ vor fi pre- tru Rare[ din Suceava, `nainte de
reprezentan]i ai Inspectoratului b\nuie[te c\ de vin\ au fost tem- zentate comunic\ri [i lucr\ri [ti- intrarea `n sala de examene, s-au
pentru Situa]ii de Urgen]\ (ISU) peraturile ridicate [i v=ntul puter- in]ifice pe ateliere de lucru [i `n plen, str=ns de la cei 356 de candida]i la
Vaslui au ajuns la spital dup\ ce au nic. manifestarea ax=ndu-se pe dezbateri bacalaureat, 4-5 kg de fi]uici,
participat miercuri la stingerea Ac]iunea de interven]ie a pom- privind comunicarea, dialogul, echi- reprezent=nd c=teva saco[e de mac-
unui incendiu de propor]ii, izbucnit pierilor vasluieni a durat aproxima- pa [i preven]ia `n s\n\tate. ulatur\, a declarat pre[edintele
la un lan de secar\ din localitatea tiv trei ore. ~n urma incendiului, au Totodat\, vor fi dezb\tute [i as- comisiei, Ioan Maxim, ad\ug=nd c\
M=nje[ti. ars 15 hectare dintr-un lan de se- pectele privind modul `n care se va a pre`nt=mpinat astfel un nou inci-
Potrivit declara]iei purt\torului car\ [i 18 hectare miri[te rapi]\. Au derula programul de evaluare a dent.
de cuv=nt la ISU Vaslui, lt. col. Ale- fost salvate 22 de hectare lan de ce- st\rii de s\n\tate a popula]iei, mai La proba scris\ de miercuri a ex-
csandru Can\, unul dintre ei a fost ales c\ exist\ unele „nel\muriri“ `n amenului de bacalaureat, `n jude],
reale p\ioase [i zece hectare de mi-
intoxicat u[or cu fum, iar altul s-a ri[te rapi]\. privin]a desf\[ur\rii acestuia. s-au `nscris 5.400 de absolven]i de
clasa a XII-a, dintre care s-au
ales cu arsuri de gradul I pe m=ini Acesta a fost cel de-al doilea in- De asemenea, vor fi discutate
[i pe fa]\. cendiu de propor]ii care a avut loc probleme privind programul de dia- prezentat 5.391 [i a absentat unul
„~n cazul pacientului intoxicat cu `n jude]ul Vaslui din cauza canicu- bet, preluat de medicii de familie. singur, procentul de prezen]\ fiind
monoxid de carbon nu a fost nece- lei [i a v=ntului puternic. Concluziile [i planul de com- de 99,9%.
sar\ spitalizarea, iar cea de-a doua pletare a m\surilor care s\ conduc\ Pentru opt absolven]i, aceast\
persoan\, care a suferit arsuri pe
a MEDICII DE FAMILIE S-AU la derularea `n bune condi]ii a celor prob\ a fost recunoscut\ dintr-o se-
fa]\ [i pe m=ini, a r\mas `n spital ADUNAT LA SUCEAVA: Aproxima- dou\ programe na]ionale, stabilite siune precedent\, potrivit meto-
pentru c=teva zile, `ns\ se afl\ `n tiv 400 de medici de familie din la finalul conferin]ei, vor fi `nain- dologiei examenului de bacalau-
afara oric\rui pericol“, a declarat toat\ ]ara vor participa, la Suceava, tate forurilor competente. reat.
`n perioada 5-7 iulie, la Conferin]a Proba de miercuri a fost la una
miercuri seara dr. Lelia Croitoru,
Na]ional\ a Medicilor de Familie.
a 5 KG DE FI}UICI LA COLE- dintre disciplinele alese de candi-
de la Spitalul Jude]ean de Urgen]\
Vaslui. Irina Badrajan, membru al Bi- GIUL NA}IONAL „PETRU RA- da]i din aria curicular\ a specia-
O comisie specializat\ de la ISU roului Jude]ean al Asocia]iei Medi- RE{“: La verificarea efectuat\ liz\rii cu care au absolvit ciclul li-
Vaslui urma s\ stabileasc\ ieri care cilor Generali[ti Suceava, a declarat, miercuri, la Colegiul Na]ional Pe- ceal de profil. a

90 de elevi din alte jude]e vor s\ fac\ liceul la Ia[i
a Azi e ultima zi de `nscriere la admiterea computerizat\ pentru clasa a IX-a a
Potrivit calendarului ad-
miterii `n licee [i `n `nv\-
]\mântul profesional, prin
[coala de arte [i meserii,
azi, 6 iulie, este ultima zi
de `nscriere pentru ad-
miterea `n clasa a IX-a pen-
tru elevii care au promovat
testele na]ionale.
Elevii `[i exprim\ op]iu-
nile pe fi[a de `nscriere, un-
de trebuie s\ existe [i sem-
n\tura p\rin]ilor [i a diri-
gintelui, dup\ cum a men-
]ionat Paula Gavrilescu, in-
spector `n cadrul Inspec-
toratului {colar Jude]ean
Ia[i (ISJ). Al\turi de elevii
Pensionarii de la
UMF au mai multe
[anse de prelungire
ie[eni se pot `nscrie pentru
un loc `n liceele sau [colile
de art\ [i meserii [i absol-
ven]ii clasei a VIII-a pro-
veni]i din alte jude]e, care
au promovat testele na]io-
nale. Conform celor pre-
cizate de Paula Gavrilescu,
ieri la orele amiezii erau 90
de candida]i proveni]i din
alte jude]e care au depus fi-
[ele de `nscriere la {coala
Postliceal\ Sanitar\. „Din-
tre ace[tia cei mai mul]i
sunt din jude]ele Moldovei,
sunt foarte mul]i din Bo-
to[ani, dar [i din Suceava,
Gala]i, Neam], Vaslui.
Multe note de 10 la
ACTUALITATE
Sunt copii care au medii
foarte bune [i care vizeaz\
colegiile, dar sunt [i copii
cu medii potrivite care
doresc s\ ajung\ la licee
sau chiar [i la [coli de arte
[i meserii“, a men]ionat
Paula Gavrilescu.
Inspectorii de la ISJ a-
trag aten]ia copiilor s\ fie
foarte aten]i: „Trebuie s\
fie aten]i la concordan]a
dintre cod [i [coli, s\ nu fie
un cod de mai sus sau de
mai jos, iar la descrierea
profilului, acesta se afl\ pe
orizontal\, nu pe vertica-
l\“, a men]ionat Paula Ga-
vrilescu, care a ad\ugat c\
elevii, `mpreun\ cu p\rin-
]ii, trebuie s\ verifice da-
tele de pe fi[\, s\ nu aib\
[ters\turi pentru c\ aceste
fi[e nu sunt acceptate.
Paula Gavrilescu a mai
men]ionat c\ elevii mai pot
verifica fi[ele, dup\ ce au
fost scoase de pe calculator,
p=n\ m=ine, 7 iulie.
Prima repartizare com-
puterizat\ `n `nv\]\mântul
liceal [i profesional de stat a
absolven]ilor clasei a VIII-a,
care au promovat testele na-
]ionale [i nu au `mplinit 18
ani pân\ la data de 31 de-
Vineri, 6 iulie 2007
cembrie 2006, este prev\zu-
t\ pentru vineri, 13 iulie
2007. ~n aceast\ etap\ sunt
repartiza]i doar candida]ii
care au promovat testele na-
]ionale sau care, `n anii an-
teriori, au promovat exam-
enul de capacitate ori au
ob]inut certificatul de echi-
valare a examenului de ca-
pacitate. Absolven]ii care nu
au promovat testele na-
]ionale completeaz\ op]iuni
doar pentru [coli de arte [i
meserii [i sunt repartiza]i `n
cea de-a doua etap\ de admi-
tere. Atât ace[ti absolven]i,
cât [i candida]ii r\ma[i ne-
repartiza]i dup\ prima eta-
p\ a admiterii completeaz\
op]iunile `n perioada 16-20
iulie 2007. (Oana R.)
11
PE SCURT
Ia[ul va fi `mp\r]it
`n sectoare
Reprezentan]ii municipalit\]ii au
decis s\ `mpart\ ora[ul `n mai
multe sectoare, care s\ fie moni-
torizate de persoane aflate `n
subordinea direct\ a primarului
[i a celor doi viceprimari. {efii de
sector vor trebui s\ se ocupe de
toate problemele citadine, de la
cur\]enie [i parcuri p=n\ la ilu-
minat public [i transportul `n co-
mun din respectiva zon\. Ace[tia
vor raporta fiecare problem\
c\tre municipalitate pentru a fi
remediat\. „Nu [tiu c=te sectoare
vor fi, pentru c\ va trebui s\
]inem cont de mai multe aspecte
c=nd facem `mp\r]irea. Oricum,
a[a cred c\ vor fi rezolvate mult
mai u[or problemele din respec-
tivele zone“, a spus primarul
Gheorghe Nichita. {efii de sec-
toare vor fi desemna]i de
Prim\rie. (S.D.)

a activit\]ii
`n toamn\
matematic\ la bacalaureat La sf=r[itul lunii iulie
se termin\ lucr\rile
din Pia]a Unirii
S\pt\m=na trecut\ la Universitatea a Candida]ii de la examenul de bacalaureat au finalizat ieri probele [i
de Medicin\ [i Farmacie „Grigore T. Primarul Gheorghe Nichita a
Popa“ (UMF) s-a derulat o parte din acum a[teapt\ rezultatele care vor fi afi[ate m=ine, 7 iulie a „Dup\ ce s-au anun]at ieri c\ lucr\rile din Pia]a
ac]iunea de evaluare a activit\]ii corectat o parte dintre lucr\ri pot s\ spun c\ sunt multe note de zece, este Unirii vor fi finalizate abia la
profesorilor [i conferen]iarilor care, sf=r[itul lunii. Deja au fost
potrivit legii, pot fi men]inu]i `n ac- foarte bine. Mai sunt [i pica]i, dar foarte pu]ini“, a precizat Nicu Miron, reparate o serie de lucr\ri care
nemul]umeau pe [efii Prim\riei,
tivitate peste v=rsta de 65 de ani.
Evaluarea cadrelor didactice are loc inspector de matematic\ din cadrul Inspectoratului {colar Jude]ean Ia[i a urm=nd ca `n scurt timp s\ fie re-
pentru cei care au `mplinit v=rsta zolvate [i restul. Ast\zi `ncep
de 65 de ani `n acest an universitar, Prima prob\ scris\ fie sau istorie. Cei care lucr\rile la iluminatul ornamen-
pe baza grilei de evaluare a ac- sus]inut\ de candida]i a au avut specializarea [ti- tal, iar s\pt\m=na viitoare vor fi
tivit\]ii din ultimii cinci ani, apro- fost cea la limba [i litera- in]e sociale au avut de a- testate f=nt=nile arteziene. De
bat\ anul trecut de Senatul UMF. tura rom=n\ care a fost les o limb\ str\in\ studi- asemenea, anumite por]iuni din
Pentru cei care au fost deja considerat\ cea mai difi- at\ sau matematic\. La Pia]\ vor fi gazonate. „Dup\
men]inu]i `n activitate, se va discu]iile avute cu constructorul,
cil\, dar la care procen- fiecare disciplin\, vari- la sf=r[itul lunii iulie vor fi final-
evalua, `n principal, activitatea di- tul de promovabilitate a antele de subiect exist\
dactic\ [i [tiin]ific\ din ultimul an. izate lucr\rile, dup\ ce vor fi
fost de aproape 87%. [i `n limbile minorit\]i- ref\cute pavimentele cu pro-
Evaluarea va avea `n vedere 17 pro- Apoi, la proba D, la care lor na]ionale, mai pu]in bleme“, a spus primarul Gheorghe
fesori [i conferen]iari care au candida]ii au sus]inut la limbile moderne. Nichita. (S.D.)
`mplinit anul acesta 65 de ani [i 47 examen la obiectul spe- ~n jude]ul Ia[i, au fost
de profesori care au fost men]inu]i cific profilului, cei mai prezen]i la proba F de
`n activitate de anul trecut. mul]i av=nd de a face cu ieri a examenului de ba- Orgoliile arhitec]ilor
Dup\ ce se va `ncheia ac]iunea de subiectele de matem- calaureat un num\r de
evaluare, prelungirea va fi aprobat\ atic\, varianta 3, consi- 6.194 elevi, conform da-
t\r\g\neaz\ lucr\rile
`n o dat\ ce se vor definitiva statele
de func]ii pe facult\]i, `n cazul `n
derat\ u[or de rezolvat, telor transmise de ins- de la Hala Central\
mai ales c\ fusese lu- pector Cristina Dasc\lu,
care vor r\m=ne ore libere dup\ ce crat\ la clas\ de c\tre purt\tor de cuv=nt la Primarul Gheorghe Nichita s-a
au fost normate toate cadrele didac- profesori cu elevii. Inspectoratul {colar Ju- pl=ns ieri c\ `nc\ nu s-a f\cut
tice cu v=rsta p=n\ la 65 de ani, „Dup\ ce s-au corec- de]ean Ia[i (ISJ), care au nici un proiect pentru integrarea
dup\ cum a men]ionat Mircea tat o parte dintre lucr\ri sus]inut examen la 12 vestigiilor descoperite la Hala
Covic, cancelar general al UMF. pot s\ spun c\ sunt discipline. Cei mai mul]i Central\ `n pasajul subteran.
„Problema prelungirii cadrelor di- „Fiecare are orgoliile lui [i pro-
dactice nu a fost `nc\ abordat\, mai
multe note de zece, este candida]i, 3.836, au ales pune o anumit\ solu]ie, at=t
`nt=i trebuie s\ fie definitivate foarte bine. Mai sunt [i s\ sus]in\ proba de e- arheologi, c=t [i arhitec]i ori
statele de func]ii. ~n Biroul Senat pica]i, dar foarte pu]ini, duca]ie fizic\ [i sport. La proiectan]i, ceea ce face ca
au fost aprobate statele de func]ii pe ansamblu e bine. M=i- sus]inut ultima prob\ a au sus]inut examenul la istoria rom=nilor au lucr\rile s\ `nt=rzie. Am discutat
de la o parte din facult\]i“, a ne (azi, n.r.) facem o esti- examenului de bacalau- educa]ie fizic\ [i sport. sus]inut examenul 487 cu firma Habitat s\ propun\
men]ionat Covic, care a ad\ugat c\ mare a rezultatelor, poa- reat, la alegere dintre Elevii care au studiat de candida]i, la geografie c=teva solu]ii care apoi s\ fie in-
Facultatea de Medicin\ nu a reu[it te chiar prezent\m re- disciplinele din celelalte la o clas\ cu profil real, 1.477, la economie 69, la tegrate `ntr-un proiect [i apoi s\
s\ definitiveze statele de func]ii pe zultatele finale. Eu am arii curriculare, unde au specializarea matema- fizic\ 2, la chimie 12, la `nchidem [antierul“, a spus ieri
motiv c\ este facultatea cea mai anticipat rezultatele bu- avut de rezolvat varian- tic\-informatic\, au dat matematic\ 25, la limba primarul Gheorghe Nichita.
mare iar opera]iunea este mai difi- ne, m-am bucurat de va- ta cu num\rul 71, extra- examen, `n func]ie de a- francez\ 12, la filosofie Comisia monumentelor istorice a
cil\. „~n general, facult\]ile fac riant\, mai ales c\ [i ele- s\ la Ministerul Educa- legere, la sport, econo- 67, la limba englez\ 50, decis c\ vestigiile descoperite la
acest lucru p=n\ `n septembrie“, a vii erau foarte satisf\- ]iei, Cercet\rii [i Tinere- mie, filosofie, geografie, la limba rus\ 12, iar la pasaj sunt de importan]\ istoric\
cu]i c\ au reu[it s\ rezol- tului (MECT). istorie sau limba mod- limba italian\ 10. [i nu pot fi d\r=mate. Astfel,
mai spus Mircea Covic. acestea vor trebui s\ r\m=n\ la
Printre motivele care i-au determi- ve toate punctele“, a pre- Pentru proba de ieri, ern\. La limba modern\, Rezultatele la ba-
cizat Nicu Miron, inspec- au existat, la nivel na]io- elevii au avut de ales `n- calaureat se vor afi[a locul lor, iar pasajul s\ fie con-
nat pe cei de la Facultatea de struit pe l=ng\ vestigii. (S.D.)
Medicin\ s\ `nt=rzie cu statele de tor de matematic\ din nal, 14 discipline, cu 44 tre englez\, francez\, m=ine, 7 iulie, zi `n care
fucn]ii se afl\ problema cadrul Inspectoratului de tipuri de subiecte, german\, italian\, rus\ se vor depune [i even-
reziden]ilor: „Sunt mul]i reziden]i {colar Jude]ean Ia[i. potrivit secretarului de sau spaniol\. Candida]ii tualele contesta]ii. Dup\ Beneficiarii Legii 416
care vin `n Ia[i [i `n timp ce al]ii Miercuri, 4 iulie, can- stat pentru `nv\]\mân- care provin de la clase cu ce se vor recorecta tezele
pleac\ din Ia[i“. Astfel c\, probabil dida]ii au sus]inut pro- tul preuniversitar, Sve- profil uman, specializa- cu notele contestate, vor duce ap\
problema pensionarilor r\m=ne pe
toamn\, a spus Mircea Covic, ca o
ba la alegere din aria cu-
rricular\ specific\ profi-
tlana Preoteasa. Tot la
nivel na]ional, cei mai
rea filologie, au dat exa-
men la alegere din eco-
candida]ii vor afla rezul-
tatele finale mar]i, pe 10
la b\tr=nii izola]i
opinie personal\. (O.R.) lului, iar ieri, 5 iulie, au mul]i candida]i, 94.289, nomie, filosofie, geogra- iulie. (Oana R.) Reprezentan]ii Prefecturii au de-
cis ca beneficiarii Legii 416, adic\
ai venitului minim garantat, s\
Prim\ria face apel pentru ca banii [oselei de centur\ s\ nu vin\ cu ]=r=ita duc\ ap\ b\tr=nilor [i celor din
casele izolate din satele ie[ene,
Compania Na]ional\ de ca `n dou\: varianta pentru zvonuri c\ nu ar exista bani Edilul [ef se teme ca din intensificarea transpor- acolo unde este nevoie. Pentru a
Autostr\zi [i Drumuri Na- trafic greu [i cea pentru suficien]i [i c\ proiectul va fi ministerul s\ nu dea bani turilor, av=ndu-se `n vedere beneficia de venitul minim garan-
]ionale a aprobat planul de trafic u[or. Traseul pentru fragmentat. {oseaua are o dec=t pentru drumul desti- c\ drumurile na]ionale 24 [i tat, persoanele respective oricum
construc]ie a celor dou\ [o- camioanele de mare tonaj lungime de 54 de kilometri, nat traficului u[or, iar apoi trebuiau s\ presteze anumite zile
28 fac parte din marile dru- de munc\ `n folosul comunit\]ii,
sele ocolitoare ale Ia[ului. va ocoli dealul Miroslava [i `ns\ noi vrem ca prima s\ fie du[i cu vorba, iar muri europene. Valoarea to- astfel c\ acum ar fi mult mai
Proiectul cuprinde dou\ va reintra `n ora[ prin zona tran[\ s\ fie pentru 24 de traficul greu s\ mearg\ tot tal\ estimat\ a investi]iei potrivit\ o asemenea sarcin\.
trasee ale [oselei de centur\ Poitiers. kilometri“, a spus primarul prin ora[. dep\[e[te 250 de milioane Lunea viitoare, la prefectur\ va
pentru municipiul Ia[i. Potrivit primarului, pri- Gheorghe Nichita. Pentru Scopul acestui proiect de lei. avea loc o `nt=lnire cu ONG-urile
Primarul Gheorghe Nichita oritatea num\rul unu a `nceput, Prim\ria a[teapt\ este scoaterea traficului de din jude], pentru ca [i membrii
Potrivit proiectului, tra-
a declarat ieri c\ o rut\ este proiectului este traseul des- fonduri pentru construc]ia a tranzit de pe DN 24 [i DN28 acestora s\ duc\ ap\ persoanelor
destinat\ traficului greu, tinat traficului greu. „Im- 24 de kilometri, ca apoi s\ `n afara municipiului Ia[i, ficul u[or va fi dirijat pe un
care au copii mici, deoarece
iar cealalt\ este g=ndit\ portant este s\ `nceap\ lu- fie alocate [i restul fon- fiind bine cunoscut faptul c\ drum paralel cu r=ul Bah- nivelul nitra]ilor din numeroase
pentru ma[inile u[oare. cr\rile la varianta pentru durilor necesare. „Banii vor str\zile principale ale ora- lui, iar cel greu va ocoli f=nt=ni dep\[e[te cu mult nivelul
{oseau de centur\ va traficul greu, pentru a scoa- veni, nu e problem\, penru [ului sunt aglomerate da- dealul Miroslava [i va ie[i minim admis. „Fiind o perioad\
porni din drumul na]ional te camioanele din ora[. Fac c\ avem buget [i pe anul vi- torit\ vehiculelor grele de `n bulevardul Poitiers. De dificil\, trebuie ca toat\ lumea s\
DN 28 de la kilometrul 64, un apel c\tre ministrul Vos- itor. Acuma s\ vedem cum pe aceste rute. Necesitatea aici se va `ndrepta spre zo- se implice pentru diminuarea
iar `n spatele fabricii Anti- ganian s\ nu fragmenteze vor veni ace[ti bani“, a mai realiz\rii acestei variante na Bucium, spre vama Al- efectelor secetei“, a declarat
biotice [oseaua se va bifur- proiectul pentru c\ am auzit declarat primarul. rutiere de ocolire rezult\ [i bi]a. (Silviu DASC|LU ) Emanoil Arhip, purt\torul de
cuv=nt al Prefecturii Ia[i. (S.D.)
12 Vineri, 6 iulie 2007
PE SCURT
Chivu, 99%
al Realului
Clubul italian de fotbal AS Roma
„a acceptat oferta formulat\ de
Real Madrid“ pentru
achizi]ionarea funda[ului rom=n
Cristian Chivu [i nu mai r\m=ne
de aflat dec=t „voin]a juc\toru-
lui“ pentru ca afacerea s\ fie de-
finitiv concluzionat\, a anun]at
miercuri seara, t=rziu, gruparea
roman\. ~n comunicatul respec-
tiv, AS Roma a apreciat c\
„oferta conduc\torilor madrileni
a fost convenabil\ [i a r\spuns
a[tept\rilor“. Potrivit presei ita-
liene, clubul campion al Spaniei
este gata s\ vireze 18 milioane
de euro pentru a-l transfera pe
rom=n. „Lu=nd act de sf=r[itul
negocierilor cu Inter, `ncheierea
opera]iunii cu Real Madrid [i vi-
itorul mercato al AS Roma vor fi
condi]ionate de voin]a juc\toru-
lui“, se noteaz\, `n `ncheiere, `n
comunicat. ~n v=rst\ de 26 de
ani, Chivu se afl\ la AS Roma de
4 ani, timp `n care a jucat 85 de
meciuri `n campionat, `nscriind 6
goluri. ~ntre 1999 [i 2003 a evo-
luat la Ajax Amsterdam. Foarte
probabil, Chivu va avea un sala-
riu anual la Madrid de 5 milioa-
ne de euro, fiind al treilea juc\-
tor al Realului `n ierarhia con-
tractelor. Interesant este faptul
c\ interna]ionalul rom=n va avea
un salariu anual mai mare dec=t
al campionului mondial Fabio
Cannavaro (4 milioane pe an).
Egal cu FC Boto[ani
Poli Ia[i a terminat la egalitate,
2-2 (2-2), miercuri seara, la
Vorona, `ntr-un meci amical de
fotbal cu forma]ia de lig\ se-
cund\ FC Boto[ani. Dup\ ce `n
minutul 12 erau condu[i cu 2-0,
ie[enii au reu[it s\ egaleze prin
golurile lui Clement P\limaru
(min. 30) [i Ionu] B=lb\ (min.
40). Antrenorul Ionu] Popa a
`nceput meciul `n urm\toarea
formul\: Br\ne] - Onu], Radu
Ciobanu, Kalai, Cristian
Munteanu - Buta, Naidin, Mijin,
Vukajlovic (‘25 B=lb\), Sf=rlea -
P\limaru. ~n repriza a doua, la
Poli au evoluat: Ple[ca - Homei,
Bernard, Adrian Ilie, Adrian
Toma, Miclea, Tincu (‘65
Leucu]a), Milea, Paruolo - Pere[,
{tiubei. Urm\torul meci amical
al ie[enilor va avea loc ast\zi, `n
Copou, de la ora 18.00, cu FCM
Bac\u, pe terenul sintetic din
Complexul Emil Alexandrescu.
S\pt\m=na va fi `ncheiat\ de
Poli cu un nou amical, cu
Laminorul Roman, duminic\, de
la ora 11.00. (N.P.)
Sorin Paraschiv a l\sat
Liga Campionilor pentru
liga a doua italian\
Fotbalistul rom=n Sorin Paras-
chiv, fostul mijloca[ al echipei
Steaua Bucure[ti, va evolua `n
urm\torii patru ani la forma]ia
italian\ de divizie secund\ Rimi-
ni. ~ntr-un comunicat dat pu-
blicit\]ii de clubul Rimini se pre-
cizeaz\ c\ „Sorin Ioan Paraschiv
a semnat un contract scadent la
30 iunie 2011“, gruparea alb-ro[ie
consider=nd c\, prin aceast\
achizi]ie, a dat o important\ lovi-
tur\ pe pia]a transferurilor, „da-
torit\ faptului c\ juc\torul era
urm\rit de numeroase cluburi
italiene [i europene“. ~n v=rst\ de
26 de ani, Paraschiv a evoluat
timp de 8 ani `n prima echip\ a
clubului Steaua (168 de meciuri,
12 goluri), reu[ind s\ c=[tige 3 ti-
tluri na]ionale [i 2 Supercupe ale
Rom=niei. El a disputat, totodat\,
semifinala Cupei UEFA cu
Steaua, `n urm\ cu doi ani, fiind
selec]ionat de patru ori `n
reprezentativa Rom=niei. a
Rom=nia `nvinge Ucraina, cu Buhu[i printre titulari
Prima zi de competi]ie a
Jocurilor M\rii Negre, care
se desf\[oar\ la Trabzon
(Turcia), au adus `n `ntre-
cere na]ionalele Rom=niei
de fotbal, volei [i baschet,
`ntr-o disput\ cu adversari
foarte puternici, mai bine
cota]i dec=t tinerii no[tri
sportivi.
La Rize, na]ionala de
fotbal condus\ de antre-
norii Adrian V\s=i [i Cris-
tian Sava a avut ca adver-
sar, `n primul meci din
grup\, na]ionala Ucrainei,
reu[ind s\ se impun\ cu
scorul de 3-1 (2-1), prin
golurile marcate de Huiban
(30), Stanciu (36) [i Grozav
(76), respectiv Tancik (13).
Hele[teanu, tentat s\ devin\ conduc\tor de club
a „Observator nu voi deveni. Din moment ce m-au dat afar\ din arbitraj, nu am
cum s\ vin observator! E posibil s\ accept o func]ie `n conducerea lui Poli Ia[i. E singurul club
la care a[ putea `ncepe activitatea managerial\ `n fotbal“, spune Hele[teanu a
Anton
Hele[teanu
Amicale la Chi[in\u
pentru Poli
~n condi]iile `n care nu
a reu[it s\ perfecteze nici
un meci amical cu o echi-
p\ de prim\ lig\ din ]ar\,
antrenorul Politehnicii
Ia[i, Ionu] Popa, a decis
s\ joace cu adversari din
Republica Moldova.
Astfel, Poli Ia[i va pleca
la Chi[in\u pe data de 16
iulie, iar pe 17 este
prev\zut un prim test cu
forma]ia local\ de prim\
lig\ Rapid. Pe 18 iulie, lo-
tul ie[ean va avea pro-
gram de antrenament, iar
pe 19 va avea loc al doilea
meci de verificare al stag-
iului din Republica Mol-
dova, cu Steaua Chi[in\u.
Poli va reveni `n ]ar\
`n aceea[i zi, urm=nd ca
pe 20 iulie s\ plece `n
SPORT
Pentru Rom=nia a evo-
luat [i Alexandru Buhu[i,
component al Politehnicii
Ia[i, mijloca[ul ie[ean a-
v=nd doar 17 ani. Alte re-
zultate: Turcia – Georgia
5-3 (meci arbitrat de rom=-
nul Augustus Constantin),
Rusia – Azerbaidjan 0-0,
Armenia – Moldova 0-2.
Voleibalistele, dar [i
baschetbali[tii rom=ni, au
`nt=lnit `n primele con-
frunt\ri pe favoritele com-
peti]iei. Fetele au avut ca
adversar sextetul Rusiei,
pierz=nd `n final cu 3-2
(25-20, 22-25, 25-14, 20-25,
15-10). Alte rezultate: Bul-
garia – Albania 3-0, Turcia
Republica Moldova echi-
pa a II-a a Ia[ului, pre-
g\tit\ de antrenorul A-
drian Kereszy.
Poli II va efectua un
stagiu de zece zile la Chi-
[in\u, urm=nd s\ dispute
[i patru meciuri amicale,
cu Zimbrul Chi[in\u, Da-
cia Chi[in\u [i alte dou\
forma]ii disponibile `n a-
cea perioad\. Ia[ul va `n-
cheia cu acest prilej un a-
cord de colaborare cu
Zimbrul Chi[in\u [i She-
riff Tiraspol. Cele dou\
forma]ii nu vor putea
juca amicale cu trupa lui
Ionu] Popa `n aceast\ pe-
rioad\, deoarece se pre-
g\tesc pentru meciurile
din preliminariile cupelor
europene. (N.P.)
– Azerbaidjan 3-0, Ucraina
– Georgia 3-2.
La baschet, echipa Tur-
ciei, cu mul]i juc\tori ex-
trem de valoro[i `n lot, s-a
impus cu 103-64 (26-20,
24-16, 31-14, 22-14) `n
fa]a forma]iei noastre,
dup\ un meci dominat cu
autoritate de gazdele
turneului. Pentru tricolori
au marcat: Negui 8, Faur
2, Bercean 2, Popescu 12,
Torok 2, Urichianu 17,
Orbeanu 8, Vlad 4, Daian
9, antrenorii fiind Tudor
Costescu [i C\t\lin Vulc.
Alte rezultate: Rusia –
Ucraina 77-56, Grecia –
Georgia 103-59. (D.T.)
de Narcis POHOA}|
Fostul arbitru ie[ean An-
ton Hele[teanu nu ar spune
nu coopt\rii sale `n staff-ul
administrativ al Politehni-
cii Ia[i [i spune c\ ana-
lizeaz\ `n aceste zile pro-
punerea primarului Gheor-
ghe Nichita de a prelua o
func]ie `n conducerea gru-
p\rii din Copou.
„M\ onoreaz\ faptul c\
domnul primar s-a g=ndit
la mine [i vrea s\ preiau o
func]ie de conducere `n
cadrul clubului. Nu am dat
`nc\ un r\spuns, pentru c\
vreau s\ analizez c=t de
util pot fi Politehnicii, dar
[i din ce func]ie. Nu nego-
ciez, pentru c\ nu am ce ne-
gocia cu clubul meu de su-
flet [i cu oamenii care au
fost `ntotdeauna fair-play
cu mine, ci stau doar s\
analizez aceast\ ofert\“, a
declarat Anton Hele[teanu.
Fostul arbitru exclude
posibilitatea `mbr\]i[\rii
func]iei de obervator de ar-
bitri. „Nu sunt maimu]oi.
Am fost dat afar\ din arbi-
traj [i nu pot face acest
pas, s\ devin observator.
P\i ce s\ le spun eu arbi-
trilor, ca [i obervator.
Imagina]i-v\ cum voi fi
privit de c\tre arbitri, c=nd
[tiu c\ vor fi observa]i de
c\tre un fost arbitru, ex-
clus din activitate“.
Hele[teanu nu exclude,
`n schimb, revenirea `n arbi-
traj, `n cazul `n care CCA va
Traian Marc va juca la Dacia Mioveni
Pre[edintele lui Poli, So-
rin Boca, a anun]at c\ por-
tarul Traian Marc (foto) are
acceptul s\ se preg\teasc\
cu forma]ia Dacia Mioveni,
juc\torul urm=nd s\ sem-
neze `n aceste zile un con-
tract cu echipa arge[ean\.
„Fie va semna pe doi ani cu
Mioveniul, `n schimbul a
75.000 de euro, fie va semna
pentru doar un sezon, pen-
tru mai pu]ini bani, iar apoi
s\-l aducem `napoi. Exist\
posibilitatea s\ semneze
pentru doi ani, dar, dac\
avem nevoie de el, dup\ un
sezon `l aducem `napoi la
Ia[i, chiar dac\ vom returna
o parte din bani. Important
e ca el s\ apere, de aceea am
acceptat s\ mearg\ la
Mioveni“, a spus pre[edin-
tele lui Poli, Sorin Boca.
reveni asupra deciziei. „Se
tot vorbe[te `n ultimele zile
despre faptul c\ e posibil ca
arbitrii exclu[i s\ fie repri-
mi]i. Dac\ se va `nt=mpla a-
cest lucru, a[ accepta s\ `m-
brac din nou tricoul de arbi-
tru, dar nu `n orice condi]ii“,
a ad\ugat Hele[teanu.
Bumistriuc [i
Porumboiu i-au
influen]at via]a
~ntrebat dac\ mai are
oferte de la alte cluburi,
pentru a prelua o func]ie de
conducere, Hele[teanu a
replicat: „Nu pot spune
dec=t c\ am l\sat un loc de
bun\ ziua. Poate `n viitor,
dac\ vor fi oferte, voi ac-
cepta s\ merg la un club. ~n
acest moment `ns\, dac\
m\ apuc de manageriat `n
fotbal, nu vin dec=t la Poli
Ia[i. Poli Ia[i e singura
echip\ la care m\ g=ndesc
`n acest moment. Am o
rela]ie foarte bun\ cu dom-
nul pre[edinte Boca, dar [i
cu antrenorul Ionu] Popa [i
mi-ar f\cea pl\cere s\ lu-
crez cu ei `n conducerea lui
Poli. R\m=ne de v\zut `ns\
`n ce direc]ii. E posibil, `n
cazul `n care voi veni la Poli,
s\ m\ ocup [i de echipa
mare, s\ am atribu]ii legate
[i de echipa a doua, dar [i de
Centrul de Copii [i Juniori.
Dac\ m\ implic `ntr-o
treab\, vreau s\ o fac cu
sim] de r\spundere. Nu
vreau s\ fiu doar o simpl\
Portarul Traian Alexan-
dru Marc a declarat c\ sin-
gura satisfac]ie legat\ de ple-
carea de la Poli Ia[i la Dacia
Mioveni vine din faptul c\ va
ap\ra, sc\p=nd astfel de
statutul de etern\ rezerv\.
„M\ bucur c\ merg la o
echip\ unde voi ap\ra. E greu
s\ stai rezerv\. ~mi pare r\u
c\ plec de la Ia[i, pentru c\
m-am sim]it extraordinar de
bine `n Copou. Toat\ lumea
s-a purtat foarte bine cu
mine, nu am ce s\ repro[ez
nimic, nim\nui. Dac\ totu[i
ar fi s\ aduc cuiva un repro[,
i-l aduc lui Cristi Br\ne], pen-
tru c\ a ap\rat foarte bine [i
nu mi-a dat [ansa s\ intru [i
eu `n poart\“, a declarat,
z=mbind, Traian Marc.
Acesta a precizat c\ Mio-
veniul insist\ de mai mult
pies\ decorativ\ `n condu-
cerea Politehnicii“, a punc-
tat Hele[teanu.
Fostul arbitru a precizat
c\ dou\ persoane din arbi-
trajul rom=nesc i-au influ-
en]at cariera. „Domnul Va-
lentin Buimistriuc m-a ini]i-
at `n tainele arbitrajului,
d=nsul mi-a pus prima oar\
fluierul `n m=n\, iar dom-
nul Porumboiu m-a ajutat
foarte mult s\ ajung sus, la
ecusonul FIFA. Pentru d=n-
[ii am un respect deosebit“.
Primarul Gheorghe Ni-
chita a declarat mar]i c\ [i-l
dore[te `n staff-ul adminis-
trativ al Politehnicii pe fos-
tul arbitru FIFA Anton
Hele[teanu, dup\ ce acesta
din urm\ a fost exclus din
arbitraj de c\tre Comitetul
Executiv al Federa]iei Ro-
m=ne de Fotbal.
„Hele[teanu are 8 ani de
experien]\ `n arbitraj [i a
fost purt\tor al ecusonului
FIFA. Am `ncercat s\-l a-
trag spre Ia[i de fiecare
dat\ c=nd a vrut s\ repre-
zinte alt ora[ `n arbitraj. El
poate lucra la clubul de fot-
bal. Exist\ deja exemplul
lui Valeriu Arg\seal\, la
Steaua, [i Constantin Zotta,
la Rapid. Ace[ti oameni [tiu
cum s\ trateze problemele
unui club. Ei cunosc pre[e-
din]ii de cluburi [i situa]ia
echipelor din Rom=nia. Ex-
perien]a lui Toni trebuie va-
lorificat\. R\m=ne, desigur,
un mare regret c\ el nu mai
este `n corpul arbitrilor“, a
spus Nichita. a
timp pentru a-i ob]ine sem-
n\tura, la un moment dat [i
Ceahl\ul Piatra Neam] fiind
`n situa]ia de a-l transfera.
Marc a venit `n urm\ cu
dou\ sezoane `n Copou [i
mai avea contract cu Ia[iul
`nc\ un an. (Narcis P.)
 POR}IA DE S|N|TATE Vineri, 6 iulie 2007 13
Climatele medicale [i indica]iile lor terapeutice SFATUL ZILEI

de dr. Vlad-D
Dorin
BEJAN
Dup\ modelul [i intensi-
tatea de reac]ie a organismu-
lui, precum [i dup\ efectul te-
rapeutic al acestora, `n ]ara
noastr\ exist\ mai multe
tipuri de climate, care pot fi re-
comandate `n diverse afec]iuni
Climate de cru]are, indife-
rente sau nespecifice, `n care
elementele meteorologice sunt
combinate `n a[a fel `nc=t `n
complexul lor nu produc modi-
fic\ri importante asupra func-
]iilor fiziologice [i acomodarea
se produce relativ repede.
Climatul de cru]are are con-
traste mici de temperatur\,
v=nturi pu]ine [i precipita]ii mai
abundente prim\vara [i vara.
Se `nt=lne[te la [es [i dealuri cu
o altitudine de aproximativ 500
m. Aici presiunea atmosferic\
este uniform\, cu contraste de
temperatur\ zilnice [i sezoniere
mici [i cu radia]ii ultraviolete de
intensitate relativ mic\. Apro-
pierea unei p\duri sau zone viti-
cole `ndulce[te v=nturile, umidi-
tatea [i `nc\rcarea aerului cu
particule.
Indica]ii terapeutice: `n
convalescen]\ dup\ boli lungi
sau interven]ii chirurgicale,
cu o stare de debilitate fizic\
sau de epuizare neuropsihic\.
Climatul viticol este indicat [i
`n convalescen]a dup\ boli in-
fec]ioase, acute [i cronice, mai
ales a c\ilor respiratorii.
Tot un climat de cru]are es-
te [i cel subalpin, care, de[i es-
te la o altitudine de 500-1.000
m, prin orientarea fa]\ de
soare, protejarea terestr\ fa]\
de v=nturi [i umiditate, o vege-
ta]ie abundent\, reprezint\ o
zon\ cu clim\ indiferent\, ne-
agresiv\.
Sc\derea presiunii par]iale
a oxigenului o dat\ cu sc\de-
rea presiunii atmosferice dat\
de altitudine, precum [i prin
cre[terea radia]iilor ultravio-
lete este stimulat\ de cre[te-
rea num\rului de globule ro[ii
[i a hemoglobinei. Usc\ciunea
aerului angajeaz\ metabolis-
mul apei prin accentuarea e-
vapor\rii la nivelul pielii [i c\-
ilor respiratorii. O dat\ cu
cre[terea altitudinii, cre[te [i
tensiunea arterial\.
Indica]ii: climatul subalpin
este recomandat `n conva-
lescen]a dup\ tuberculoz\ pul-
monar\, pentru pleurazii, pen-
tru inflama]ii bronho-pulmo-
nare cronice, emfizem pulmo-
nar, afec]iuni cardiovasculare
compensate, st\ri psihice
neurastenice.
Climatul alpin indicat
`n rahitism [i anemii
Climatele excitante au, pe
l=ng\ elementele climatice co-
mune, [i elemente particulare
sau combina]ii care ac]ioneaz\
ca excitan]i asupra organismu-
lui [i produc reac]ii de ap\rare-
adaptare, cu modific\ri fizio-
logice importante. Aclimatiza-
rea se face mai `ncet, mai greu,
modific\rile reactivit\]ii or-
ganismului fiind de lung\ du-
rat\ sau definitive. Un astfel
de climat este cel alpin de mare
`n\l]ime, de peste 1.000 de
metri, fiind unul dintre cli-
matele cele mai excitante, in-
fluen]=nd durabil organismul
prin modific\ri `n compozi]ia
s=ngelui `n metabolismul ga-
zos [i mineral, prin m\rirea vo-
lumului respirator, frecven]a
pulsului [i a tensiunii arteri-
ale. Climatul alpin [i de `n\l-
]ime, ac]ion=nd intens asupra
organismului, pretinde din
partea bolnavului o anumit\
rezisten]\ [i suficiente rezerve
func]ionale.
Indica]ii terapeutice: hiper-
tiroidiile [i boala Basedow, a-
nemiile secundare, influen]ele
cronice ale c\ilor respiratorii
superioare, astmul bron[ic, tu-
berculoza pulmonar\ [i extra-
pulmonar\ cu evolu]ie spre
vindecare, rahitismul [i infec-
]iile cronice la copii, distoniile
neurovegetative de adolescen-
]\ [i menopauz\.
Contraindica]iile: sunt im-
portante, deoarece posibilit\]i-
le de acces sunt, `n prezent,
u[oare [i tentante, dar pot fi ur-
m\ri grave dac\ este o hi-
pertensiune arterial\ ridicat\,
o insuficien]\ cardiac\, pul-
monar\ sau renal\ necompen-
sat\, boli infec]ioase, chiar [i
banale sau st\ri de denutri]ie.
Un alt climat excitant este
cel de de[ert sau step\. Se ca-
racterizeaz\ printr-o c\ldur\
mare `n timpul zilei, contras-
tant\ cu temperatura sc\zut\
noaptea, umiditatea aerului [i
solului foarte sc\zute, cu ra-
dia]ii solare intense. Are in-
dica]ii [i contraindica]ii ca [i
climatul alpin.
Bolile ORL [i
reumatismale se
trateaz\ pe litoral
Climatele intermediare (sti-
mulente, de fortifiere) au o
ac]iune medie cuprins\ `ntre
cel de excitare [i cel de cru]are.
Climatul litoralului rom=-
nesc este caracterizat prin
veri calde [i ierni reci, cu tre-
ceri bru[te de la prim\var\ la
var\ [i de la toamn\ la iarn\.
~n timpul verii sunt v=nturi
dinspre mare ce `ndulcesc
c\ldura cu aer curat, r\coros,
umed [i `nc\rcat cu ioni de
sodiu [i iod, av=nd o utilitate
larg\ `n sezonul estival, mai-
octombrie.
Indica]ii: climatul marin
trateaz\ [i previne inflama]iile
Dr. Vlad-Dorin BEJAN,
medic primar
reumatolog
cronice din sfera ORL, boli pul-
monare, boli reumatismale
cronice, boli ginecologice cro-
nice, rahitismul [i debilitatea
la copii, st\rile depresive.
Contraindica]ii: insuficien]e
cardiace [i renale, boli infec-
]ioase latente, agita]ie psihoa-
fectiv\, st\ri de debilitate sau
chiar de oboseal\ cronic\.
Climatul subalpin are un e-
fect intermediar `ntre cel exci-
tant, dat de relieful alpin, [i cal-
mant, `nr=urit de vegeta]ie [i
temperaturile din zona de deal.
Rom=nia se bucur\ de unele
sta]iuni climaterice `n zona
subalpin\ care asigur\ odihn\,
m\car la sf=r[it de s\pt\m=n\,
unei popula]ii urbane, civi-
lizate [i educate pentru a pe-
trece repausul duminical `n
mijlocul naturii. a
~ntreb\ri [i r\spunsuri
utile pentru diabetici
Care e cel mai important furnizor de e-
nergie din organism?
Glucoza. Organismul o ob]ine din alimente
care con]in carbohidra]i, cum sunt p=inea [i ce-
realele, legumele, fructele [i dulciurile. Din aceste
m=nc\ruri este extras\ glucoza, care ajunge `n
s=nge. Imediat ce glucoza cre[te `n s=nge, pan-
creasul produce insulina, care transport\ glucoza
`n celule, unde e folosit\ ca surs\ de energie.
La ce folose[te aparatul care m\soar\ glu-
coza `n s=nge?
Aparatul portabil este foarte util pentru di-
abetici sau alte persoane cu glucoza oscilant\
pentru a [ti c=nd s\-[i injecteze insulina, s\
m\n=nce sau s\ ceara ajutor doctorului. Cu
ajutorul acestui aparat sunt prevenite com-
plica]iile diabetului: afectarea rinichilor,
ochilor, nervilor [i vaselor de s=nge.
Ce `nseamn\ hipoglicemie?
Hipoglicemia desemneaz\ un nivel de glu-
coz\ `n s=nge mai mic dec=t necesar.
Ce `nseamn\ hiperglicemie?
Hiperglicemia este cantitatea prea mare de
glucoz\ `n s=nge fa]\ de normal.
E periculos s\ creasc\ glicemia diminea]a?
E un fenomen normal, care se `nt=mpl\
fiec\rui om s\n\tos. Glucoza `n s=nge cre[te `n
perioada 3-8 a.m.. La diabetici e mai periculos
din cauza sensibilit\]ii lor crescute la glucoz\.
Coma diabetica e provocat\ de prea mult\
sau prea pu]in\ glucoz\ `n s=nge?
Coma diabetic\ e provocat\ de ambele
situa]ii, atunci c=nd persist\ exagerat de mult.
Este o stare alterat\ de con[tien]\ `n care
creierul sufer\ din cauza glucozei. E necesar\
o interven]ie foarte rapid\, pentru ca leziunile
suferite de creier s\ nu fie ireversibile. ~n urma
unei astfel de come, persoana respectiv\ poate
r\m=ne afectat\ fizic [i psihologic.
E grav s\ creasc\ nivelul glucozei peste
600 mg/dL?
Aceast\ valoare e consecin]a unei cre[teri pro-
gresive a glucozei `n s=nge timp de c=teva zile
sau s\pt\m=ni. Afec]iunea poart\ numele de
sindrom HHNS (hyperosmolar hyperglycemic
nonketotic syndrome) [i este foarte periculoas\,
fiindc\ provoac\ deshidratare, convulsii, de la
care se poate ajunge la com\ [i deces. De obicei
apare la persoanele bolnave de diabet de tip 2.
Ce `nseamn\ o m=ncare cu indice glice-
mic 45?
Indicele glicemic m\soar\ timpul `n care o
m=ncare e convertit\ `n glucoz\ pe o scar\ de
la 1 la 100. Alimentele cu un indice mai mic de
55 sunt convertite `ncet `n glucoz\, iar cele cu
indicele peste 70 ridic\ rapid nivelul glucozei
`n s=nge. (sursa: www.topsanatate.ro)

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

Centrul Medical „Providen]a“ PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei FII TARE, F|R| T|RIE!

Oferim gratuit urm\toarele servicii:
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG); „ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ Spirometrii; „ evaluare psihologic\;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii; „ informa]ii utile [i sfat profesionist;
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii. „ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
II. Servicii medicale paraclinice: „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ „ tabere terapeutice.
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie); Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
„ Radiografii (toate tipurile); metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe: ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii; Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee,
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n; Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
„ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto. afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere. adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical: este regula de aur a Centrului nostru.
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; Mail: centrulsfnicolae@Yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 6 iulie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00 A
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 7 8 10 8 1 11 2 9 2
Actualitatea Actualitatea Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 12 8 9 2 7 2 4

11 8 1 13 6
4 2 7 5 3 9 1 8 6
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

9 8 5 6 4 1 2 3 7 4 5 14 3 10 2 1
1 6 3 2 8 7 9 4 5
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 6 7 4 8 2 3 5 9 1 Aritmogriful este un gen enigmistic 3 7 2 6 4 11 2 5 8
de la 1 la 9. Jocul a fost 3 5 9 1 7 4 8 6 2 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc
lansat [i pe Internet [i s-a 2 1 8 9 5 6 4 7 3 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i 8 13 11 4 10 5 2 11 8 11 4
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 7 4 1 3 9 5 6 2 8 totdeauna aceea[i cifr\.
tele Unite, Noua Zeeland\ 11 9 2 15 4 9 13 1 8
5 9 2 7 6 8 3 1 4 Careurile sunt `ntocmite
[i Croa]ia, iar `n Marea de dl. Valentin PAS|RE
8 3 6 4 1 2 7 5 9
Rezolvarea careului din num\rul de ieri

Britanie este deja consi- 11 4 3 6 3 16 2

derat un fenomen. Com- A
pleta]i careul de 81 de 6 7 P R I C E A S T E N I E 11 13 7 2 7
p\tr\]ele cu cifre cuprinse L A T R I E

`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t 9 1 M

P O C
I R O N O S
A I N T
I
A
T E
12 8 12 8 17 2 5
nici o cifr\ s\ nu apar\ de
dou\ ori pe acela[i r=nd 8 6 5 2 A M A
P
R
R O S
A C
F
I
O R
U N
A
E
7 8 9 11 13 9 2 1 2 9 4
sau pe aceea[i coloan\. 5 6 7 9 V
B
R
A S
E M E
I L
L
I
N
C
I
A
C A
Grila este `mp\r]it\ `n 12 3 7 4 1 4 8 6 10 2 5
nou\ careuri mai mici, 8 5 4 3 B O G O
A P O S
I A
T O
V L
L
E N
I C
I
A
E

fiecare cu nou\ p\tr\]ele,

iar fiecare careu trebuie 9 6 2 4 O C R O
V E S N
T
I
I
C
R
I
E
E B
A B S T I N E N T A
s\ con]in\ cifrele de la 1 2 8 5 6 Pornind de la numele Cuv. ... († 429; 3 cuvinte), `n Calendarul
C R E S T I N I S M
la 9, la fel, o singur\ I N D U R A R E Ortodox, de ast\zi, 6 iulie, de pe verticala A-B, completa]i careul de
dat\. (Solu]ia 8 3 F I L A D E mai sus [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica
c a r e u l u i al\turat ` n A bisericeasc\. (Solu]ia careului al\turat `n num\rul de luni)
n u m \ r u l d e luni ) 1 8

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 Sport extrem 11:00 Jean D’Ormesson (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
07:30 TeleMatinal 07:30 Dincolo de harta (r) 12:00 Jurnal cultural 07:00 Diminea]a devreme 09:10 Omul care aduce cartea 09:00 C\p[une cu zah\r
09:55 Integrame dup\ integrare (r) 08:00 ABC... de ce? (r) 12:30 Stele de la Hollywood (r) Cu: Cristina Cioran [i Dan 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Joan Catarre
10:10 Surprize, surprize... (r) 08:30 Spellbinder: O lume nou\ (r) 13:30 ~napoi la argument (r) Capatos 10:00 S\ c=[tige cel mai bun (r) 10:15 Gitanas
12:45 Filler Sibiu 09:00 Mistere [i mituri ale secolu- 14:30 Colec]ia design 09:00 ~n gura presei (r) 11:45 La bloc (r) Cu: Ana de la Reguera
12:50 Integrame dup\ integrare lui al XX-lea 15:05 Muzica - Opere complete Cu: Mircea Badea 12:15 Emmerdale - Afaceri de 12:30 Inocen]\ furat\
13:00 Hannah Montana 09:30 Jurnalul Euronews 16:00 Minorit\]i (r) 10:00 Concurs interactiv familie (dram\, Cu: Cu: Camila Sodi
Cu: Emily Osment 09:45 Or\[elul nostru drag 17:00 Seniorii micului ecran (r) 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela Elisabeth Estensen) 13:30 Prizoniera
13:30 Club Disney 10:10 Plaja lui M\ru]\ Anderson, Molly Culver, 13:00 {tirile PRO TV Cu: Gabriela Spanic,
17:55 Zile care au zguduit lumea Natalie Raitano, Shaun
14:00 Jurnalul TVR 12:00 Poirot (r) 18:55 Jurnal cultural 14:00 Noi, cei din linia `nt=i Mauricio Islas
Baker) (dram\, Cu: Mircea 15:30 R\zbunarea Victoriei
15:00 Teleshopping 13:00 Spellbinder: 19:00 Muzica - Opere complete (r)
T\r=mul dragonului 12:00 Vocea inimii (r) Albulescu, Ion Besoiu, Cu: Sonya Smith
15:30 Fratii Marx, agen]i secre]i 19:55 Cite[te cu mine! (r) Cu: Ioan Isaiu, Maria
13:30 ABC... de ce? Sergiu Nicolaescu) 17:30 Pove[tiri adev\rate
(comedie, Cu: Groucho 20:00 Susie Q Dinulescu, Toma D\nil\
Marx, Harpo Marx, Chico 14:30 Rom=nia underground 16:00 T=n\r [i nelini[tit Vremea de Acas\
(dram\, Cu: Shelley Long, 13:00 Observator Cu: Janne Cooper, Doug 18:30 Betty cea ur=t\
Marx, Zeppo Marx) 15:00 ~mpreun\ `n Europa! Justin Whalin, Amy Jo 13:45 E[ti numai a mea Davidson, Melody Thomas Cu: Ana Maria Orozco,
17:00 Isabel, `n c\utarea iubirii 16:00 Jurnalul TVR Johnson, Ernie Prentice, (thriller, Cu: Lesley-Anne Scott, Eric Braeden Natalia Ramirez
17:50 Patrula de mediu 16:20 Descoper\ rom=nii Chris Martin) Down, Barclay Hope, Tony
16:30 Autostrada TVR 17:00 {tirile PRO TV 19:30 Tequila cu suflet de femeie
18:00 Justi]ie militar\ (dram\, Susie, o adolescent\ din anii De Santis, Jennifer Hill)
Cu: David James Elliott) 18:00 Jurnal regional 50, este `n drum spre o 17:45 Vie]i furate (p. II) Cu: Angelica Rivera
`nt=lnire. Are un accident,
16:00 Observator (dram\, Cu: Bonnie 20:30 Numai iubirea
18:55 Agenda Sibiu 18:30 Replay Cu: Simona Gherghe
ma[ina sa cade de pe un pod [i Bedelia, Brian Kerwin, Cu: Corina D\nil\,
19:00 Jurnalul TVR 19:00 Bazar ea moare. Dup\ 40 de ani, ea 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci John M. Jackson)
20:20 Rocknroll club 19:30 D’ale lu’ Mitic\ Alexandru Papadopol
revine pe P\m=nt pentru a-[i Cu: C. Andrei 18:50 {tirile PRO TV
Cu: Mitic\ Popescu ajuta familia. Susie reu[e[te 21:45 Zorro
Cu: Ioan Gyuri Pascu 19:00 Observator 20:30 Dup\ miezul nop]ii
s\-[i `ndeplineasc\ misiunea Cu: Christian Meier,
21:20 ~n slujba na]iunii 20:30 Jurnalul TVR datorit\ t=n\rului Zach Sands, 20:30 Austin Powers (thriller, Cu: Rutger Hauer, Marlene Favela
Cu: Chris Langham Cu: Monica Ghiurco singurul om care o poate [i organiza]ia secret\ Natasha Richardson, 22:45 Pove[tiri de noapte
21:50 CSI - Crime [i investiga]ii 21:00 Festivalul na]ional de vedea. Acesta locuie[te (comedie, Cu: Mike Myers, Clancy Brown)
`mpreun\ cu mama [i cu sora Cu: Cabral [i Mircea
(thriller, Cu: William crea]ie [i interpretare Elizabeth Hurley) 22:45 Jugaru Shukaru Solcanu
L.Peterson, Marg Mamaia copiilor, 2007 lui, `n fosta cas\ a lui Susie.
21:30 Braserii renumite 22:30 Vulturul de fier 23:30 Lilieci 23:15 Clona
Helgenberger) 23:30 Escrocii (ac]iune, Cu: Louis Gossett (thriller, Cu: Lou Diamond
22:30 Jurnal cultural Cu: Murilo Benicio,
22:45 Jurnalul TVR 00:30 Ce bine e! Jr., Jason Gedrick, Tim Phillips, Dina Meyer, Tim Giovanna Antonelli a
23:20 Rebel f\r\ cauz\ 01:30 Or\[elul nostru drag (r) 22:55 Pove[ti despre oameni (r) Thomerson, Larry B. Scott) Whitaker, Leon)
(dram\, Cu: James Dean, 02:00 Necunoscutul (r) 23:00 Suflete pereche 01:00 Lege [i ordine: Brigada spe- 01:30 Cubul 3
Natalie Wood, Sal Mineo) (dram\) 00:00 Atalanta cial\ (thriller, Cu: Zachary Legend\:
01:20 Justi]ie militar\ (r, dram\, Cu: Vittoria Belvedere (dram\, Cu: Michel Simon, Cu: Christopher Meloni Bennett, Stephanie Moore)
Cu: David James Elliott) 03:30 Celebrit\]ile... (r) Dita Parlo, Jean Dasté, 02:00 Concurs interactiv 03:30 Noi, cei din linia `nt=i (r) [tiri
02:10 Jurnalul TVR (r) 03:40 Plaja lui M\ru]\ (r) Gilles Margaritis) 03:00 Observator (r) (dram\, Cu: Mircea film artistic
03:15 Fund\tura (r) a 05:25 Mesager a 01:30 Jurnal cultural (r) a 04:00 919 Fifth Avenue a Albulescu, Ion Besoiu) a
 TIMP LIBER Vineri, 6 iulie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
ANGAJ|RI c\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei organizeaz\ concurs
pentru ocuparea postului de desenator tehnic. Dosarele se
depun p=n\ la data de 15 iulie 2007 la secretariatul Centrului
Eparhial Ia[i [i trebuie s\ con]in\: CV, act de studii,
VAR| ROMAN|
recomandare de la preotul paroh. Rela]ii suplimentare la Ziua I - 27.07.2007: Plecare Muzeul Vatican - Sf. Ignatie,
telefon: 215.454, dl. Negoi]\. ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Fontanella Trevi (eventual,
Muzeul Literaturii Române Ia[i Oradea; Pia]a del Quirinale Sf. Andrea
Iulie: Muzeul Literaturii Rom=ne `n Ziua a II-a a - 28.07.2007: din Quirinale S. Carlo alle
S.C. angajeaz\ [oferi profesioni[ti C; E pentru camion cu Budapesta. Vizitarea obiec-
colaborare cu Muzeul Obiceiurilor Quattro Fontane, Aba]ia Sf.
remorc\ CITIR pentru Norevegia - salariu 2500 E/lun\. Limba tivelor din Viena (Catedrala
Populare din Bucovina organizeaz\, `n Nilo din Grottaferrata, Castel
englez\ obligatorie. Rel. la tel: 0752.971.247. „Sf. {tefan“, Centrul Istoric,
Galeriile de art\ „Pod-Pogor fiul, Expo- Gandolfo, Forumul Imperial,
Palatul imperial, Prim\ria, Columna lui Traian, Sf. Cosma
zi]ia „Fragmente“ (sculptur\ [i grafic\
VÂNZ|RI digital\) de Geo Goidaci (München).
Parlamentul) - seara; [i Damian, Forum Romanum,
Ziua a III-aa - 29.07.2007: S. Maria din Cosmedin, Scala
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61 Program de vizitare: Mar]i - duminic\ - Deplasare pe ruta Viena -
m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Rela]ii la telefon 0727.772.685. 10.00-17.00. Santa, S. Giovanni in Fonte
Venezia (Piazza San Marco, (Baptisterium), S. Giovanni in
Ast\zi, 6 iulie, ora 16.00 - Muzeul Li- Biserica San Marco, Palatul
teraturii Rom=ne Ia[i [i Societatea Cul- Laterano, SS. Quattro Coro-
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, Dogilor, Puntea Suspinelor [i nati, S. Clemente S. Croce in
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal tural\ „Junimea ’90“ organizeaz\ la Ga- plimbare de 1 or\ prin centrul
leriile de Art\ „Pod-Pogor fiul“ lansare Gerusalemme;
pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404. istoric al Veneziei) - Roma Ziua a X-a a - 05.08.2007:
de c\r]i. „Societari junimi[ti `n docu- (sosire seara);
mente“ de Liviu Papuc, Editura Prin- Vizitare Budapesta - Castelul
V=nd pavele, diferite modele. Calitate - pre] avantajos. Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Buda [i Catedrala; deplasare
ceps Edit, 2006. Prezint\ Lucian Vasiliu Ziua a IX-a a - 04.08.2007 (proo-
Rela]ii la telefon 0727772522 sau 0749318930. [i C\lin Cocora. „Regele Cocon“ (proz\) spre Rom=nia;
gram de tab\r\): Se pot vizita Ziua a XI-a
a - 06.08.2007: De-
de Radu T\t\ruc\ (Editura Timpul, Ia[i, urm\toarele obiective reli-
2007). Prezint\: Dan Stoica [i Valentin plasare pe ruta Oradea - Ia[i.
Persoan\ fizic\, v=nd 3 ha teren zona URIC - Valea gioase [i turistice:
Talpalaru. Moderator: Liviu Apetroaie. - Vatican, Pia]a San Pietro,
Lupului, parcela 50/2 - 8E/mp negociabil. Servicii incluse: transport
Rela]ii la telefon 0232.313.720. Domul Sf. Petru (Pieta [i Ca- autocar 2* (aer condi]ionat,
Palatul Culturii pela „Sf. Petru“, Mormântul Sf. scaune rabatabile, instala]ie
CUMP|R|RI Muzeul de Art\ din cadrul Comple-
Petru [i urcare `n Cupola Do-
mului), Castelul San Angelo,
audio-video); 6 nop]i cazare cu
xului Na]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i Pza. del Popolo, Treptele span- mic dejun, (cazarea se va face
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii la v\ invit\ la expozi]ia „Christian Paras- `n Tab\ra de tineret, `n bunga-
num\rul de telefon 0727.772.685. Sau schimb cu apartament iole, Sf. Silvestru (Campanile)
chiv - Retrospective 1977- 2007“. Expo- Montecitorio Sf. Augustin, Sf. lowuri cu aer condi]ionat); ta-
cu 4 camere `n municipiul Pa[cani. Rog seriozitate! zi]ia, organizat\ la ini]iativa Muzeului b\ra dispune de piscine, jacuzzi
Luigi din Francesi, Panthéo-
Na]ional de Art\ Contemporan\ din nul, Sf. Eustachie, Sf. Ivo, Pia- [i este la 30 minute de centrul
Bucure[ti, va fi deschis\ spre vizitare în ]a Navona, Sf. Agnese din Romei; `n pre] este inclus\
Galeria de Arta Contemporan\ din Agone, Gianicolo (Sf. Onufrie, cazarea cu mic dejun. Cina este
Palatul Culturii p=n\ la sf=r[itul lunii Fontana Paolina, Tempietto), disponibil\ pentru 7 euro, iar
august, urm=nd a fi itinerat\ în Bis- Trastevere (Sf. Maria din Tras- prânzul se poate lua `n ora[;
tri]a, Sibiu [i Timi[oara. Expozi]ia pre- tevere, Sf. Crisogono, Sf. Ce- `nso]itor de grup - preot.
zint\ lucr\ri de pictur\, grafic\, foto - cilia), Isola Tiberina (Sf. Bar-
instala]ii, picto-obiect ce se înscriu în tolomeo), Capitolul, Campo- Nu sunt incluse: taxele de
mai multe cicluri de crea]ie - din anii santo Teuton, Sf. Pudenziana, intrare la obiectivele turistice;
1980 p=n\ în prezent. S. M. Maggiore, Sf. Prassede, mesele care nu sunt incluse `n
S. Martino ai Monti, S. Pietro program; alte cheltuieli per-
JAZZ... `n cartier in Vincoli, Piramidele, S. Paolo sonale.
Ast\zi, 6 iulie, ora 20.30, Blue Car fuori le mura, Catacombele
Wash (P\curari). Invita]i speciali: (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Sebastian), Via Appia Antica,
Silvia Dumitrescu, Forma]ia de Blues
„D.O.L.E.“, Florin Ochescu - chitar\,
R\zvan Lupu - tobe, Mugurel Diacones- Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
www.ziarullumina.ro cu - bas, voce [i...celebrul caricaturist
Mihai P`nzaru PIM. a
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

16 Vineri, 6 iulie 2007
Corfu - insula Sfântului Ierarh Spiridon (2)
~n continuarea c\l\toriei noastre `n Insula
Corfu, azi vom face cuno[tin]\ cu
minunile s\vâr[ite de Sfântul Ierarh
Spiridon, minuni pentru care locuitorii
acesteia l-au luat drept ocrotitor
[i ap\r\tor al credin]ei [i comunit\]ii lor.
De dou\ ori salvatorul
insulei
~nainte de a ne `ncepe pe-
lerinajul nostru de `nchina-
re la moa[tele Sf. Spiridon
din Insula Corfu este bine
s\ [tim c\ acesta a fost [i es-
te cinstit aici `n mod deose-
bit. Spunem a fost pentru c\
inclusiv ocupan]ii vene]ieni
ai insulei i-au acordat Cuvi-
osului tot respectul lor,
chiar dac\ aveau puterea de
st\pânitori, de ocupan]i.
Cele mai mari minuni
pentru care Sf. Spiridon se
bucur\ de o cinste deosebit\
din partea tuturor locuito-
rilor insulei, indiferent c\
sunt sau nu credincio[i prac-
tican]i, sunt mai ales dou\.
Prima se refer\ la salvarea
insulei de cium\, teribila
boal\ care omora o mul]ime
de oameni din ora[ele din a-
cele vremuri. A doua este
legat\ de data de 11 august
1716 când, prin puterea ru-
g\ciunilor sale, Sf. Spiridon
a salvat insula de ocupa]ia
turcilor. Ace[tia atacaser\
Insula Corfu, dar, datorit\
interven]iei `n chip minunat
a Sf. Spiridon, atacul nu a
reu[it. Este un eveniment
nu numai religios, ci [i unul
istoric, g\sindu-[i consem-
narea `n mai toate relat\rile
timpului.
Acelea[i procesiuni
de 400-500 de ani
La M\n\stirea „Sf. Spiri-
don“ din Corfu, s\rb\toarea
hramului `ncepe `nc\ din du-
minica premerg\toare, când
moa[tele Sfântului Spiridon
sunt a[ezate `ntr-un loc spe-
cial, unde credincio[ii le vene-
reaz\ pân\ la orele 16.00 din
ziua hramului. Dac\ st\m cu
fa]a spre Sfântul Altar, vom
observa, `n partea dreapt\, o
Pagin\ realizat\
de Grigore
RADOSLAVESCU
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
c\m\ru]\ cu destina]ia spe-
cial\ de a ad\posti moa[tele
Sf. Spiridon, moa[te care
sunt a[ezate `ntr-o racl\ de
argint. Potrivit ritualului re-
ligios, dup\ slujba Paraclisu-
lui, racla Sf. Spiridon este a-
[ezat\ la intrare `n pozi]ia „`n
picioare“. Acolo, Sf. Spiridon
st\ pân\ `n ziua hramului. ~n
tot acest timp se face Sf. Li-
turghie, Paraclisul sfântului,
Vecernia, Privegherea. ~n
toate zilele [i nop]ile s\rb\-
torii, credincio[ii, veni]i `n
num\r foarte mare, se `nchi-
n\ la moa[te. La orele 16.00
se face un mic paraclis [i un
mic pelerinaj, de trei ori, `n
interiorul bisericii, dup\ ca-
re, de la u[a bisericii, preotul
binecuvânteaz\ oamenii care
stau afar\ `n genunchi.
~n afar\ de aceast\ s\r-
b\toare de baz\ mai exist\
[i alte procesiuni similare
care se fac la biserica din
Corfu pe parcursul anului.
Una dintre aceste proce-
siuni, care respect\ `n prin-
cipiu ritualul de la hram,
are loc pe 11 august, când
grecii s\rb\toresc minunea
salv\rii insulei s\vâr[it\ de
Sf. Spiridon. La fel se pro-
cedeaz\ [i `n Sâmb\ta Ma-
re, când aici vine foarte mul-
t\ lume, mai ales din Atena.
~n concluzie, moa[tele Sf.
Spiridon sunt scoase prin
ora[ `n Duminica Floriilor,
`n Sâmb\ta Mare, `n prima
duminic\ a lunii noiembrie
[i pe 11 august. Toate proce-
siunile se fac `n amintirea
minunilor pe care le-a facut
Sf. Spiridon.
Din minunile
Sfântului Spiridon
La 12 decembrie este po-
menit Sf. Ierarh Spiridon, e-
piscopul Trimitundei.
Cuviosul Spiridon, om
simplu [i smerit, a tr\it pe
vremea `mp\ratului Con-
stantin cel Mare [i a lui
Constan]iu, fiul lui. Din p\s-
tor de oi a ajuns episcop.
„Vie]ile Sfin]ilor“ - Sina-
xarul pe decembrie - ne
CM
YK
CALEA PELERINULUI
Sf. Spiridon,
ocrotitorul
Insulei Corfu Procesiune religioas\ pe str\zile Corfului
arat\ c\ Dumnezeu i-a dat necaz, a pref\cut iar\[i au- comiei, o capr\ f\r\ s\ o un berbec…ca s\ nu le fie `n
Sf. Spiridon marele har al rul `n [arpe. ~ntr-o `mpreju- pl\teasc\ [i cum a f\cut s\ zadar privegherea.
t\m\duirilor, pentru care el rare nefericit\ a scos la fug\ capra `n ocol de la cel ~ntre minunile sale se
a devenit cunoscut ca f\c\- iveal\ gândurile p\c\toase ce o tr\gea cu sila; cum a num\r\ [i izvorârea pe
tor de minuni. Astfel, `n vre- ale unei desfrânate, care vindecat mu]enia unui dia- nea[teptate a untdelemnului
me de secet\ aducea pe `ndr\znise s\ se apropie de con, c\ruia `i poruncise s\ `n candel\, când aceasta era
p\mânt ploaie; tot prin el [i a f\cut-o s\-[i m\rturi- spun\ o mic\ rug\ciune pe s\ se sting\, prezicerea celor
rug\ciune, oprea potopul cel seasc\ p\catul. vremea unei ar[i]e. viitoare prin darul s\u cel
Sunt, de asemenea, con- C\ sfântul era milostiv [i dumnezeiesc al cunoa[terii
peste m\sur\ sau st\vilea
curgerile râurilor. Odat\ a semnate `ntâmpl\ri despre `ndur\tor o arat\ `ntâmpla- de mai dinainte a lucrurilor.
pus cap\t foametei declan- cum a vindecat pe `mp\ra- rea cu cei ce au `ncercat s\-i Tradi]ia consemneaz\ [i
[ate de vânz\torii de grâu, tul Constan]iu de boala de fure oile din turm\. Sfântul faptul c\, `n timpul verii,
d\râmându-le hambarele `n care suferea; cum a dat din nu numai c\ a dezlegat pe când soarele dogorea, capul
care ]ineau cerealele. Tot el nou via]\ copilului unei fe- ho]ii ce fuseser\ `nl\n]ui]i cu sfântului era plin de rou\;
a pref\cut [arpele `n aur [i, mei; cum a mustrat pe cel ce lan]uri nev\zute toat\ noap- prin aceasta Dumnezeu ar\-
dup\ ce a sc\pat pe s\rac de voia s\ ia, din pricina l\- tea, dar le-a dat, la plecare, [i ta cinstea ce i se cuvenea. a
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe
X ~nchinare la m\n\stirile [i bisericile grece[ti: Complex X ~nchinare la Locurile Sfinte
din Israel [i Egipt
Meteora - Corfu - Patras - Eghina - Atena - Evia - Salonic
z 9 zile / 8 nop]i, `n cursul lunii noiembrie 2007
z 14 zile `n perioada: 15 - 28 octombrie 2007 z Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
z Pre]: 390 euro ^ 390 RON
z Trasee [i obiective conform programului: Trasee [i obiective incluse `n Program: Muntele
Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsemani,
Drumul Crucii (Gr\dina Ghetsemani, Golgota [i ter-
IA{I - GIURGIU - BULGARIA (M\n\stirea Rila - moa[tele Sfân-
tului Ioan de la Rila) - PARALIA KAT TERINI - TEMBI (Biserica, Icoa-
minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva (M\n\stirea
Sfântul Gheorghe [i pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
na f\c\toare de minuri [i izvorul t\m\duitor al Sf. Mc. Paraskevi) - moa[tele Sfântului Ioan Hozevitul); Marea Moart\,
Complexul monahal METEORA (3 m\n\stiri, taxa de intrare 2 ora[ul Eilat, M\n\stirea Sf. Ecaterina de la poalele
Muntelui Sinai, Muntele Sinai, Taba [i Eilat,
euro/m\n\stire) KALAMBAKA - IGOUMENIT TZA - INSULA CORFU Betleem, Muntele Sionului, locul copil\riei Sf. Ioan
(~nchinare la moa[tele Sfântului Ierarh Spiridon, Sf. Teodora
Botez\torul, Cana Galileii - Biserica ortodox\ din
~mp\r\teasa) ARGOSTOLI - SAMI - PATRAS (participare la Sf. satul Cana [i locul `n care a avut loc prima minune
din Galileea: transformarea apei `n vin; Afula -
Liturghie) - `nchinare la moa[tele Sf. Ap. Andrei - Biserica Mare: ca-
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la Biserica orto-
pul Sf. Andrei [i crucea; `n Biserica mic\: mormântul, fragment din dox\ Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor;
cruce, papucul Sf. Spiridon. Deplasare c\tre Mega Spileo; Sta]ionare Capernaum, Tabgha, Muntele Fericirilor, Yardenit -
la M\n\stirea Mega Spileo, `nchinare la Icoana F\c\toare de minuni a locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Maicii Domnului [i la p\r]i de sfinte moa[te) - MEGA SPILEO - Iordanului, Ora[ul Akko, Ora[ul Haifa.
LOUTRAKI (M\n\stirea Loutraki - `nchinare la moa[tele Sf. Patapie) ~n pre] sunt incluse: transport auto Ia[i - Bucure[ti
- AT
TENA (Catedrala mitropolitan\, Parlamentul, Acropole, Parthenon Ia[i; transport avion Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; taxe
de aeroport; asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare; 8
[i muzeu 12 euro/persoan\) EGHINA (M\n\stirea Sf. Treime - nop]i cazare la hotel de 4 stele, conform programului;
`nchinare la moa[tele Sf. Nectarie - mormântul, chilia) - AT
TENA- EVIA demipensiune (2 mese pe zi - conform programului); taxe
(Biserica Sf. Partenie, `nchinare la sfintele moa[te. Deplasare spre de intrare la obiectivele din program; deplasare, conform
programului, cu autocar modern cu aer condi]ionat; asig-
Prokopi, moa[tele Sf. Ioan Rusul. M-rea Sf. Cuv. David, mormântul urare medical\; taxa pentru viz\ dubl\ de intrare `n
Fericitului Iacov.) - KAT TO XENIA (Icoana F\c\toare de minuni a Israel; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Israel; taxa de
Maicii Domnului „Str\ina“ [i Brâul Maicii Domnului) - PARALIA- trecere `n Egipt prin vama Taba; taxa pentru viz\ de in-
trare `n Egipt; ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor.
THESSALONIKI (participare la Sf. Liturghie [i Hramul Sf. Mc. Termenul limit\ de `nscriere: 21 septembrie 2007.
Dimitrie Izvorâtorul de Mir) - SOUROT TI - PARALIA - croazier\ `n
jurul Sf. Munte Athos
- Ia[i V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la tele-
z ~n pre] sunt incluse: transport cu autocar clasificat ** ; transport cu foanele : 0232/276907; 0727/500543 sau la sediul
ferryboat; cazare cu mic dejun, 10 nop]i la hoteluri de 2** [i 3***, `n Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, Bd.
regim de dublu [i baie; cazare 1 noapte la m\n\stire; `nso]itor de grup: {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16 (`n curtea
Nu sunt incluse: mesele; taxele de intrare la obiectivele vizitate (Atena - Catedralei mitropolitane) Fax: 0232/276867
12 euro, Meteora - 6 euro, croaziera `n jurul Sf. Munte Athos -15 euro); Website: www.centruldepelerinaj.ro
asigurarea medical\. Acte necesare: copie dup\ pa[aport sau copie dupa E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk;
cartea de identitate (actele s\ fie `n termenele legale de valabilitate); re- office@centruldepelerinaj.ro
comandare de la preotul paroh sau de la duhovnic.
Radio TRINITAS
CM
YK

S=mb\t\,
7 iulie 2007
1 LEU exemplarul
5 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Nr. 155 (756) Anul III
La Tome[ti,
totul st\ sub
PAGINA 16
PAGINA 5
semnul crucii
C=nd au fost scrise
c\r]ile Bibliei
a Sub genericul „Atlas biblic“, v\ vom prezenta s\pt\m=nal, `ncep=nd cu edi]ia de ast\zi,
o istorie a Sfintei Scripturi a C=nd anume au fost scrise cele 66 de c\r]i canonice ale Bibliei
a De ce au trecut 14 secole `ntre prima [i ultima carte a Sfintei Scripturi a Cine
au fost autorii [i `n ce limb\ au fost scrise c\r]ile Bibliei, ve]i afla ast\zi `n PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Rom=nii nu mai primesc card
european de asigurat de la 30 iunie
Rom=nii care au solicitat car-
dul european de asigurat ce le
permite s\ beneficieze, ca turi[ti,
de servicii medicale de urgen]\ `n
]\rile europene, vor primi un do-
cument provizoriu, numit certificat
european de s\n\tate din cauza ex-
pir\rii contractului dintre CNAS [i
firma ce produce cardurile.
Casa Na]ional\ de Asigur\ri de
S\n\tate (CNAS) nu a mai pre-
lugit contractul de furnizare [i dis-
tribuire de carduri europene de
asigur\ri de s\n\tate, care a fost
`ncheiat de fosta conducere a in-
stitu]iei pentru o perioad\ de [ase
luni [i care a expirat `n data de 30
Locuitorii unui sat din centrul Chinei Accident `n lan] din cauza fumului pe Autostrada Soarelui
au descoperit [i au dezgropat aproxima- O persoan\ a decedat [i
tiv o ton\ de oseminte, din care au fiert
alte c=teva au fost r\nite
o parte pentru a face sup\ sau le-au
`n urma unui carambol
spart pentru o pudr\ cu aplica]ii în me-
dicina tradi]ional\, crezând c\ aceste produs ieri pe Autostrada
oase provin de la dragoni zbur\tori care Soarelui, la ora 14:15 mi-
au tr\it în vechime [i c\ au propriet\]i nute, `n care au fost impli-
miraculoase. a cate peste 14 ma[ini, au
declarat surse din Poli]ia
CM
YK
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Primele scrisori [i taloane pentru
evaluarea s\n\t\]ii popula]iei
vor fi trimise pe 10 iulie
Cel mai ieftin
abonament la un
ziar românesc
~ncep=nd cu luna iulie a.c., pre]ul
unui abonament lunar la ziarul LU-
MINA s-a mic[orat de dou\ ori, de
la 10 lei la 5 lei abonamentul cu
taxele po[tale incluse.
Astfel, abonamentul la LUMINA
este cel mai mic din Rom=nia
practicat la un cotidian [i vine `n
sprijinul cititorilor no[tri care, de-a
lungul timpului, au solicitat aceast\
reducere, pentru a se putea abona.
La o medie lunar\ de 25 de ziare
incluse `ntr-un abonament, rezult\
c\ un exemplar al cotidianului LU-
MINA cost\ 0,2 lei, de 5 ori mai ief-
tin dec=t dac\ ar fi cump\rat zil-
nic de la chio[c.
Cu 5 lei,
de 5 ori mai bine! CM
YK
La sf=r[itul lunii iulie,
Rom=nia va avea
un program opera]ional
pentru pescuit
PAGINA 6
Adrian N\stase scap\
de procese specul=nd
iunie. Ca urmare, de la `nceputul
lunii iulie, rom=nii vor primi, `n
bre[e legislative
locul cardului de plastic, un do- PAGINA 7
cument de h=rtie care `l `nlocuie[-
te, numit certificat european de
s\n\tate. Aceste documente au
mai fost folosite [i la `nceputul a-
nului, drept o m\sur\ provizorie,
care s\ permit\ rom=nilor ce ur-
mau s\ p\r\seasc\ ]ara `n primele
s\pt\m=ni ale anului, s\ bene-
ficieze de statutul de asigurat eu-
ropean, p=n\ la producerea [i dis- Surprize pentru
tribuirea primelor carduri, a de-
clarat ieri, purt\torul de cuv=nt al
candida]ii care
Casei de Asigur\ri de S\n\tate se `nscriu la admiterea
Bucure[ti, Cristina C\linoiu. a
de la „Cuza“
PAGINA 11
Rom=n\. Pompierii mili- rul de cuv=nt al Inspecto- pierii militari. Accidentul
tari au ac]ionat pentru ratului General pentru Si- a fost cauzat de fumul pro- Meteo
Z
descarcerarea unei per- tua]ii de Urgen]\ (IGSU), dus de un incendiu declan-
soane decedate dintr-o Alin Maghiar. Al]i [ase [at pe miri[tea din apropie- ~nnorat
ma[in\ care a fost im- r\ni]i au fost transporta]i rea autostr\zii. Carambolul
plicat\ `n tamponarea `n de urgen]\ la spital, iar s-a produs la km 100 al au- maxima 26 °C
lan] pe ambele sensuri de dou\ ma[ini incendiate au tostr\zii, dinspre Cons- minima 16 °C
mers, a declarat purt\to- fost stinse de c\tre pom- tan]a spre Bucure[ti. a sursa: www.intellicast.com
CM
YK
2 S=mb\t\, 7 iulie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCVIII)
Martin Luther
(1483-1546)
Raporturile Bisericii
Ortodoxe cu
protestan]ii, `n
secolele XVI-XVIII (I)
Mult\ vreme, noile Biserici
luterane calviniste sau angli-
cane, aproape nu [tiau c\
mai exist\ o Biseric\ Ortodo-
x\. ~nc\ din anul 1451 `ncer-
caser\ husi]ii de la Praga o
unire cu Biserica Ortodox\
de la Constantinopol, iar mai
târziu, `n 1575 [i 1747, ace-
ia[i husi]i, cunoscu]i sub nu-
mele de „fra]i morav“ [i alia]i
ai herrenhutenilor, au `ntre-
prins `ncerc\ri de unire cu
Biserica Ortodox\ Greac\,
scriind `n acest sens patri-
arhilor de Constantinopol.
~ns\ aceste `ncerc\ri nu au
avut nici un efect. Dorin]a
husi]ilor de a face parte
dintr-o Biseric\ na]ional\ nu
era str\in\ de spiritul orto-
dox, r\mas din timpul fra-
]ilor Kiril [i Metodie, apos-
tolii slavilor, [i a fost ampli-
ficat\ ulterior prin rela]iile
sociale [i religioase cu vlahii
ortodoc[i. Mai importante
decât rela]iile cu husi]ii au
fost cele cu luteranii. ~nsu[i
Luther, `n polemicele sale
`mpotriva `nv\]\turilor de
credin]\ catolice, se raporta
la Biserica Ortodox\ Greac\,
despre care spunea c\ nici
ea nu admite primatul papal
[i purgatoriul. Dar ori-
entarea scolastic-umanist\ a
reformatorilor i-a oprit s\
cerceteze mai de aproape
izvoarele de credin]\ [i
tradi]ia Bisericii Ortodoxe `n
care ar fi aflat temeiuri doc-
trinare [i canonic-adminis-
trative care i-ar fi ajutat `n a
argumenta abaterile de
credin]\. La Wittenberg a
avut [i ucenici din Moldova.
Astfel un absolvent, doctor la
Wittenberg, originar din
Moldova, cunoscut [i de
Luther, scria la 11 martie
1532 c\tre tipografia
Schweipoldt din Cracovia c\
dore[te s\ publice
Evanghelia [i Epistolele
pauline `n limbile polon\,
german\ [i român\. Acest
demers `ns\ nu s-a concreti-
zat. ~n acea vreme umanis-
tul sas Johannes Honterus
trecuse la luteranism, `n
Bra[ov, iar la Sibiu, la tipo-
grafia s\seasc\ a lui Griffirs,
activa Filip Moldoveanul,
pictor, care folosea literele
chirilice pentru tip\riturile
sale din 1544 [i 1546.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
EVANGHELIA ZILEI
Credin]a sensibilizeaz\ sufletul copiilor
„Pe când Iisus le spunea
acestea, iat\ un dreg\tor,
venind, I s-a `nchinat, zi-
când: «Fiica mea a murit de
curând dar, venind, pune
mâna Ta peste ea [i va fi
vie». Atunci Iisus, sculân-
du-Se, a mers dup\ el `m-
preun\ cu ucenicii. {i iat\
o femeie cu scurgere de
sânge de doisprezece ani,
apropiindu-se de El pe la
spate, s-a atins de poala
hainei Lui. C\ci zicea `n
gândul ei: «Numai s\ m\
ating de haina Lui [i m\
voi face s\n\toas\». Iar
Iisus, `ntorcându-Se [i v\-
zând-o, i-a zis: «~ndr\zne[-
te fiic\, credin]a ta te-a
mântuit». {i s-a t\m\duit
femeia din ceasul acela.
Iisus, venind la casa dre-
g\torului [i v\zând pe
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfânta Muceni]\
Chiriachi
Sâmb\t\: Sfânta
Muceni]\ Chiriachi
Doi cre[tini de la sfâr[itul
secolului al III-lea, Dorotei
[i so]ia sa, Evsevia, se rugau
lui Dumnezeu s\ le
d\ruiasc\ un copil, f\g\-
duind s\-l d\ruiasc\ Lui.
Evsevia a n\scut o feti]\,
`ntr-o zi de duminic\, [i
p\rin]ii i-au pus numele
Chiriachi, care `nseamn\ `n
limba greac\ duminic\. ~n
303, `n timpul persecu]iei
`mpotriva cre[tinilor din
vremea `mp\ratului Diocle-
]ian, Chiriachi a fost supus\
la chinuri [i obligat\ s\ se
`nchine idolilor. Pentru c\ a
refuzat, Chiriachi a fost
ucis\.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Cuviosului Toma
din Maleon; a Cuviosului
Acachie de la Scara; a
Sfin]ilor Mucenici Peregrin
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Un motiv de bucurie
Un vân\tor s-a r\t\cit
odat\ printr-o p\dure
deas\ [i nu a g\sit calea
s\ ias\ la lumin\. Ascul-
tând `n stânga [i `n
dreapta, doar va auzi vo-
cea vreunui om, deodat\
`ntunericul [i lini[tea
p\durii au fost str\b\tute
de un cântec foarte armo-
nios. Vân\torul a plecat `n
direc]ia cântecului [i nu
peste mult a `ntâlnit pe
un om `mbr\cat s\r\c\-
cios [i plin de bube care
cânta, cu mare pl\cere.
CALENDARUL ZILEI
cânt\re]ii din flaut [i mul]i-
mea tulburat\, a zis: «De-
p\rta]i-v\, c\ci copila n-a
murit, ci doarme». Dar ei
râdeau de El. Iar dup\ ce
mul]imea a fost scoas\ afa-
r\, intrând, a luat-o de
mân\, [i copila s-a sculat.
{i a ie[it vestea aceasta `n
tot ]inutul acela.“ (Matei 9,
18-26)
***
~n fragmentul evanghe-
lic de ast\zi, Sfântul Apos-
tol [i Evanghelist Matei
las\ posterit\]ii m\rturia a
dou\ minuni f\cute de
Domnul nostru Iisus Hris-
tos: vindecarea unei femei,
care era bolnav\ de 12 ani,
[i `nvierea fiicei unui dre-
g\tor. Sfântul Evanghelist
Marcu spune c\ acest dre-
Sfântul Mare
Mucenic Procopie
[i cei dimpreun\ cu dânsul:
Luchian, Pombie, Isihie,
Papia, Satornin [i Gher-
mano; a Sfântului Mucenic
Evstatie; a Sfântului Poli-
carp cel Nou [i a Sfântului
Evanghel.
Duminic\:
Sfântul Mare
Mucenic Procopie
Sfântul Procopie a tr\it
`n timpul `mp\ratului Dio-
cle]ian (284-305) [i era ori-
ginar din Ierusalim. Dup\
moartea tat\lui s\u a ajuns
duce al Alexandriei [i a
primit porunc\ s\ prigo-
neasc\ pe cre[tini. Dar a
v\zut o cruce pe cer [i a au-
zit un glas care-i zicea: „Eu
sunt Iisus cel r\stignit, Fiul
lui Dumnezeu”. Procopie s-a
convertit la cre[tinism [i s-a
`ntors `n Ierusalim. Din
- Cum e posibil ca tu, `n
starea `n care te afli, s\
cân]i cu atâta poft\, zise
vân\torul uimit.
Omul i-a r\spunse:
- Oare nu am motiv s\
cânt [i s\ fiu vesel?
Prive[te trupul meu intrat
`n putrefac]ie, singurul
care m\ mai desparte de
`mp\r\]ia lui Dumnezeu,
cum se nimice[te clip\ cu
clip\; `ndat\ sufletul va
sc\pa [i `[i va lua zborul
spre ceruri. Aceasta este
cauza bucuriei mele [i a
cântecului meu de laud\.
(Grigorie Com[a, O mie de
pilde)
g\tor se numea Iair. El
vine [i `l roag\ pe Domnul
Hristos s\-i vindece fiica.
Numai un p\rinte [tie ce
este `n sufletul s\u când `[i
vede copilul bolnav. Mul]i
din cei ce citi]i aceste cuvin-
te [ti]i la ce m\ refer. Nop]i
nedormite, zile zbuciuma-
te, situa]ii la limita supor-
tabilului. Dar toate acestea
se uit\ la primul zâmbet al
copilului. Dup\ ce copiii
cresc, tot zbuciumul p\rin-
]ilor se uit\. Trebuie s\
[tim c\ a[a cum ne com-
port\m cu p\rin]ii, la fel se
vor comporta [i copiii cu
noi. Oferi]i copiilor ceea ce
este bun, dar `nv\]a]i-i s\
[tie s\ pre]uiasc\ lacrima,
oftatul, obrazul obosit al
mamei sau al tat\lui. Altfel
vom cre[te copii doar de[-
porunca `mp\ratului, pen-
tru c\ a refuzat s\ se `n-
chine idolilor, Procopie a
fost ucis.
† Sfin]ii Mucenici
Epictet [i Astion
Epictet [i Astion sunt,
poate, cei mai vechi martiri
de pe teritoriul României,
despre care avem informa]ii
am\nun]ite. Ei au p\timit
`n cetatea Halmyris, aproa-
pe de bra]ul Sfântul Gheor-
ghe al Dun\rii. Potrivit ac-
tului lor martiric, p\strat
ast\zi doar `ntr-o copie din
secolul al XV-lea, ei au p\ti-
mit `n anul 290, ca urmare a
persecu]iei declan[ate de
`mp\ratul Diocle]ian (284-
305). Sfântul Epictet era o-
riginar din p\r]ile R\s\ritu-
lui [i a fost un preot `n-
zestrat cu darul facerii de
minuni. Astion era nepotul
senatorului roman Iulian.
Acesta fusese p\gân, dar
preotul Epictet l-a convertit
la cre[tinism. {i tân\rul As-
tion s-a `nvrednicit de darul
facerii de minuni. Pentru
credin]a lor, cei doi au fost
uci[i. Actul martiric spune
c\ trupurile celor doi erau
albe ca z\pada [i c\ cei care
sufereau de vreo boal\,
durere sau grij\ [i se atin-
geau cu credin]\ de moa[-
tele lor sau le s\rutau cu
evlavie, se vindecau.
Tot `n aceast\ zi, Biseri-
ca face pomenirea Sfintei
Teodosia, mama Sfântului
Procopie; a Sfin]ilor doi tri-
buni Antioh [i Nicostrat; a
Sfântului Mucenic Avda; a
Sfântului Teofil [i a Sfân-
tep]i, dar cu suflete insensi-
bile. (Rubric\ realizat\ de
tului Mucenic Anastasie din
Ioanina.
~n ziua de 7 iulie,
istoria consemneaz\:
a 1456 – La 25 de ani
dup\ execu]ie, Papa Calix-
tus al III-lea a retras acu-
za]ia de erezie adus\ Ioanei
D’Arc;
a 1860 – S-a n\scut Gus-
tav Mahler, compozitor si
dirijor austriac (d. 18.V.1911);
a 1923 – S-a n\scut
Liviu Ciulei, regizor, actor,
scenograf [i arhitect; mem-
bru corespondent al Acade-
miei Române;
a 1930 – A murit scrii-
torul britanic Arthur Conan
Doyle, „p\rintele“ celebrului
detectiv Sherlock Holmes (n.
22.V.1859);
a 1955 – A murit geo-
graful francez Emmanuel
De Martonne; `n 1898 a ve-
nit prima dat\ `n România,
unde [i-a completat preg\ti-
rea geologic\ (chiar teza sa
de doctorat a tratat un
subiect referitor la ]ara
noastr\ – „La Valachie“,
1902); a avut o important\
120 de ani
de la na[terea
lui Marc Chagall
Mo[e Segall, cel care se
va face cunoscut mai t=rziu
ca artist cu numele Marc
Chagall, s-a n\scut `ntr-o
familie de evrei, la 7 iulie
1887, `n Vitebsk, Rusia (azi
Belarus). De[i p\rin]ii lui
erau analfabe]i [i s\raci,
Mo[e `nva]\ de timpuriu s\
scrie, s\ citeasc\ [i chiar s\
c=nte la vioar\. Primele cu-
no[tin]e le-a deprins `ntr-o
[coal\ evreiasc\, apoi a ur-
mat o [coal\ laic\. La v=rs-
ta de 19 ani, a `nceput s\
lucreze ca ucenic de foto-
graf, lu=nd `n acela[i timp
[i lec]ii de pictur\ `n ate-
lierul lui Iehuda Pen. Dup\
ce trece prin mai multe
[coli de pictur\ ruse[ti, Mo-
[e Segall pleac\ la Paris,
unde `[i adapteaz\ numele
limbii franceze, Marc Cha-
gall. {i `n capitala Fran]ei
tr\ie[te `n s\r\cie, fiind
nevoit s\ picteze pe fe]e de
mas\, cear[afuri sau c\-
m\[i de noapte. ~n 1912, cu
sprijinul pictorului Robert
Delaunay, Chagall `[i ex-
pune lucr\rile la „Salonul
de Toamn\”. ~n urm\torii
pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
contribu]ie la organizarea
[colii geografice de la Cluj,
iar al\turi de George Vâl-
san a avut un rol hot\râtor
`n `nfiin]area Institutului
de Geografie din acela[i o-
ra[; de numele s\u se leag\
[i introducerea `n cercetarea
geografic\ din România a
metodei excursiilor interdis-
ciplinare, pe care le-a condus
`n special dup\ 1921; mem-
bru corespondent str\in
(1912) [i membru de onoare
str\in (1919) al Academiei
Române (n. 1873);
a 1933 – S-a n\scut
Gheorghe Cozorici, actor
(m. 18 decembrie 1993);
a 1999 – Pre[edintele
Comisiei Europene, Roma-
no Prodi, `i nume[te pe cei
19 comisari europeni care
vor conduce viitorul execu-
tiv al UE;
a 2004 – A murit bio-
chimistul Mihail {erban; a
realizat studii de biochimie
comparat\ [i enzimologie; a
realizat sinteze de noi com-
pu[i macromoleculari cu
aplica]ie `n biochimia anali-
tic\ [i preparativ\; membru
corespondent al Academiei
Române (n. 11.VI.1930). a
doi ani, va expune [i la
Berlin.
~n timpul Primul R\zboi
Mondial, pictorul se va
re`ntoarce `n Rusia, pentru
a fi al\turi de familie. Intr\
cu mult\ u[urin]\ `n cercul
arti[tilor din care f\ceau
parte Vladimir Maiakovs-
ki, Serghei Esenin [i Ale-
xandr Blok. O dat\ cu revo-
lu]ia din 1917, `n Rusia so-
vietic\, evreii vor deveni,
`n sf=r[it, cet\]eni cu drep-
turi depline, iar Chagall `[i
poate exprima nestingherit
tradi]iile `n crea]iile sale
plastice. Cum picturile sale
nu se `nscriau `n tiparele
esteticii impuse de Revo-
lu]ie, Chagall s-a hot\r=t
s\ emigreze. A locuit o
vreme la Berlin, la Paris,
iar dup\ izbucnirea celui
de-al Doilea R\zboi Mon-
dial, se stabile[te `mpreu-
n\ cu familia la New York.
C=nd a `mplinit v=rsta de
86 de ani, la Nisa, a fost in-
augurat „Musée National
Message Biblique Marc
Chagall”, a c\rui colec]ie
cuprinde opere donate de
pictor statului francez.
Marc Chagall a murit la 28
martie 1985, `n Saint-Paul-
de-Vence, la v=rsta de 98
de ani. (F.H.)

EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Un rege mort de foame
de Carmelia
LEONTE
Noi, cei care ne-am n\s-
cut `n interiorul cre[tinis-
mului, nu realiz\m `ntot-
deauna ce lupt\ grea a tre-
buit s\ duc\ fiin]a uman\
cu mentalitatea veche, dese-
ori ostil\ la adresa omului [i
chiar a vie]ii. Trebuie s\ ne
gândim c\ era o lume `n ca-
re nu exista [ansa iert\rii,
ci func]ionau legile riguroa-
se ale r\zbun\rii. ~ns\[i no-
]iunea de demnitate avea
ceva sângeros `n ea, de vre-
me ce implica r\nirea a-
proapelui [i chiar sinucide-
rea. La popoarele antice e-
xistau diverse rituri prin ca-
re sufletul se desp\r]ea de
trup, dup\ voin]a proprie.
~n China arhaic\ era vene-
rat un zeu care patrona si-
nuciderile. Paralel cu r\s-
pândirea budismului, `n so-
cietatea chinez\ antic\ sin-
uciderea devine un act so-
cial, s\vâr[indu-se uneori `n
cadrul unor ceremonii pu-
blice, anun]ate prin afi[e.
Mentalitatea de atunci `i `n-
curaja pe oameni s\ dispu-
n\ de via]a lor dup\ cum
considerau c\ este mai bine.
Zeii aveau repartizate
„munca“ [i frâiele destinelor
`n func]ie de circumstan]e [i
de dorin]ele lor discre]iona-
re, indiscutabile. Omul, sin-
gur [i neajutorat `ntr-o con-
fruntare inegal\, nu se pu-
tea salva decât provocân-
du-[i moartea.
~n Egipt, justi]ia faraoni-
c\ recomanda demnitarilor
sinuciderea, `n cazul unor
delicte grave. Se practica [i
o sinucidere ritual\ pentru
faraoni, cel mai frecvent a-
plicându-se mu[c\tura de
[arpe, cum a fost cazul lui
Ramses al XI-lea [i al
Cleopatrei.
La atenieni, suicidul, de-
[i interzis, era admis `n u-
nele cazuri ca form\ de
sanc]iune. Statul avea drep-
tul, prin magistra]ii s\i, s\
autorizeze sinuciderea [i s\
LUMEA CUV+NTULUI
Luleaua neam]ului
de Stelian
DUMISTR|CEL
Pentru „a se `mb\ta“,
`n limba român\ exist\,
printre multe alte ziceri…
colorate [i aceea de „a lua
luleaua neam]ului“. Evi-
dent c\ ne `ntreb\m de
unde [i pân\ unde aceast\
referire la etnia german\?
Sensul respectiv, con-
semnat `n dic]ionare, este
unul derivat, deoarece ex-
presia are la baz\ o anec-
dot\ care-l `nf\]i[eaz\
pe… neam] ca nedesp\r]it
de aceast\ „scul\“: fiind
b\ut [i aflându-se pe un
pod, fire[te, cu luleaua `n
gur\, a uitat am\nuntul
`n discu]ie [i, obligat s\
vorbeasc\, luleaua i-a c\-
zut `n ap\ (dup\ Dic]io-
narul lui August Scriban).
A[adar, numai `n `mpreju-
rarea narat\, accidental\,
neam]ul s-ar fi desp\r]it
de lulea! Acest singular a-
procure doza necesar\ de
cucut\ pentru otr\vire. Si-
nuciderea putea fi, de fapt,
comutarea pedepsei cu
moartea prin execu]ie sau o
alternativ\ a ostraciz\rii.
Socrate este cazul cel mai
cunoscut. Sinuciderea a c\-
p\tat `n timp aprobarea
scepticilor, epicureicilor, ci-
nicilor [i stoicilor.
La romani, sinuciderea
era practicat\ pentru sal-
varea onoarei sau pentru a
nu supravie]ui unui dezas-
trul istoric, unei `nfrângeri
`n lupt\.
Japonia a excelat `n pri-
vin]a ritualiz\rii sinucideri-
lor ca act de voin]\: hara-
kiri, numit mai pu]in vulgar
seppuku, era considerat un
act de demnitate. Femeile
practicau sinuciderea giga-
ki. La popoarele precolum-
biene din America Centra-
l\, ca [i `n triburile Africii
de Nord, sinuciderile religi-
oase erau acceptate. Cel]ii [i
galii se sinucideau, dat\ fi-
ind credin]a lor `n transmi-
grarea sufletelor. Un caz `n-
c\ [i mai curios este cel al
ta[ament apare, ironizat,
[i `n povestirea despre `n-
tâlnirea unui „Domn
Neam]“ cu o ceat\ de tâl-
hari, consemnat\ de Alecu
Russo `n notele de jurnal
intitulate Soveja (sub data
de 28 februarie 1846): „Pâ-
n\ s\ nu intru `n sat
m-am `ntâlnit cu o ceat\
de oameni c\l\ri care mi-
au cerut pipa. – Ei, [i i-ai
dat-o? – Ba nu, n-am vrut
[i m-am pomenit cu dou\
gârbace pe obraz… – Mul-
]ume[te lui Dumnezeu c-ai
sc\pat cu atâta. Aceia e-
rau ho]i…“. O valoare mai
mult decât ambiguizat\ de
I. L. Caragiale, `n inventa-
rul din Mo[ii (tabl\ de ma-
terii), `n spiritul zic\torii
populare „trei lulele, trei
surcele“: „… floricele - [er-
bet - r\coreal\ - Marsilieza
- lulele - luleaua neam]ului
- «De[teapt\-te române» -
sacâz - sifoane - ciucalat\ -
acadele - plesnitori…“.
Tutunul fiind „iarba
dracului“, `nsu[i fumatul,
OPINII & COMENTARII
eschimo[ilor, care `i „aju-
tau“ pe b\trâni s\ se sinu-
cid\, l\sându-i singuri `n
de[ertul de z\pad\.
~n India, tradi]ia vedic\
[i budist\ admitea sinucide-
rea ca eliberare a spiritului
de trup pe calea des\vâr[i-
rii. Un exemplu ie[it din co-
mun este cel al regelui Can-
dragupta, care s-a sinucis
prin inani]ie. M-am gândit
deseori la acest rege, bo-
gat… ca un adev\rat rege [i
care, totu[i, a avut voin]a de
a `[i refuza orice aliment,
pentru a muri.
Sunt [i cazuri când se
cultiv\ credin]a c\ sacrifi-
ciul suprem este bun, `n sco-
puri militare. ~nafar\ de cel
din Japonia, kamikadze,
mai este [i r\zboiul sfânt al
mahomedanilor. De[i reli-
gia lor interzice radical sui-
cidul, totu[i credincio[ii
sunt folosi]i pentru a ap\ra,
cu via]a lor, cauza sfânt\ a
Islamului.
Din punctul de vedere al
unui cre[tin, toate aceste
fapte, departe de a fi l\uda-
bile, par a fi ni[te atrocit\]i
la `nceput obicei al altor
popoare, a produs o impre-
sie puternic\ asupra ro-
mânului, care a f\cut [i o
compara]ie de proiec]ie
misterioas\: a fuma ca un
[arpe, de la narghileaua
turcilor, o lulea de tip ori-
ental, din care fumul se
inspir\ printr-un tub
lung, flexibil, fixat `n
partea de jos a unui vas cu
ap\ parfumat\; necunos-
c\torul a putut avea im-
presia c\ tubul-[arpe fu-
meaz\! La 1852, pentru
personajele lui Alecsandri
fumatul este mod\ nem-
]easc\: „M\ mir ce gust
po]i g\si s\ puf\ie[ti din
gur\ ca un neam]“ (Chiri-
]a `n provin]ie).
Al\turi de „a furat (a-
pucat) luleaua neam]ului
[i st\-n fundul [an]ului“,
alte observa]ii ale români-
lor privindu-i pe germani
ca „un popor ce nu se poa-
te `mpotrivi alcoolului“ au
fost discutate de Klaus
Heitmann (`n vol. Imagi-
nea românilor `n spa]iul
lingvistic german…, Bu-
cure[ti, 1995, p. 174–175):
„Neam]ul crede-n b\utur\
[i unguru-n `njur\tur\“;
„neam]ul a venit cu pu[ca
f\r\ seam\n. ~nc\ din anul
452, la Consiliul de la Arles,
suicidul este asimilat homi-
cidului [i, `n consecin]\,
sanc]ionat cu excomunica-
rea. ~n 553, Consiliul de la
Orleans refuza ritualul fu-
nerar al sinuciga[ilor. Noi
[tim c\ nu suntem ai no[tri
[i nu putem dispune cum
vrem de via]a noastr\. Evi-
dent, asta `nseamn\ asu-
marea unei umilin]e spori-
te, pentru c\ deseori condi-
]iile `n care trebuie s\ ne pe-
trecem existen]a se dove-
desc total neprielnice. Dar
mai `nseamn\ [i `ncredere
`n judecata lui Dumnezeu,
dialog sporit cu Persoana
treimic\, pe care nu o pu-
tem min]i [i nu o putem
`n[ela. Românii spun „Dum-
nezeu mi-a dat via]\“, dar
alte limbi, de circula]ie,
sunt mai aproape de ade-
v\r. Francezii, de pild\, fo-
losesc expresia „Dieu me
prête la vie“, ceea ce `n-
seamn\ „Dumnezeu `mi
`mprumut\ via]a“. {i noi
[tim c\ un bun `mprumutat
trebuie restituit, nealterat,
`n momentul scaden]ei. a
[i-a b\ut vinul cu du[ca“
(de!, vinul se soarbe cu di-
chis, nu se d\ „peste cap“,
ca [napsul). De aici, a vor-
bi nem]e[te cu sensul „a fi
beat“, ba chiar verbul (a
se) nem]i „a se `mb\ta“.
De[i pare de domeniul
unor altor vremuri, expre-
sia nu este abandonat\
nici ast\zi; `ntr-un enun]
de pe internet o g\sim
chiar `ntr-un context po-
etic, provocator: „Miros de
luleaua neam]ului din
gr\dina lui Matisse. ~]i
mul]umesc c\ m\ iube[ti
când lumea `[i petrece
timpul evitând via]a…“.
Oare este vorba de aceea[i
realitate pe care o desco-
perim `ntr-o ofert\, tot de
pe internet, din textul c\-
reia s-ar p\rea c\ este vor-
ba chiar de o plant\? „Bu-
ta[i Bigonia Radicans, Lu-
leaua Neam]ului, urc\toare
pentru ziduri, garduri…“.
A[adar, iat\ c\ s-ar
putea ajunge [i la o `nno-
bilare a sensului!
* Stelian Dumistr\cel
este lingvist, profesor universi-
tar la Departamentul
de Jurnalistic\ de la
Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
S=mb\t\, 7 iulie 2007
IDEEA CRE{TIN|
Bucuria este indispensabil\
vie]ii cre[tine autentice
de Iorgos SOURELIS
Chemare la bucurie. S\ltare
de veselie duhovniceasc\. Invi-
ta]ie la desf\tare.
Iat\ marea invita]ie pe care
Biserica ne-o adreseaz\ fiec\-
ruia dintre noi. „Oameni buni,
bucura]i-v\, str\luci]i de bu-
curie. Veni]i s\ lua]i parte la
osp\]ul N\sc\toarei de Dum-
nezeu, la s\rb\toarea desf\t\-
rii. Veni]i `mpreun\ cu puterile
cele f\r\ de trupuri, `mpreun\
cu `ngerii, striga]i-v\ pe toate
drumurile bucuria: Bucur\-te,
N\sc\toare de Dumnezeu, pu-
rurea Fecioar\“.
Expresia „bucur\-te“ este
invita]ia la bucurie pe care Bi-
serica ne-o adreseaz\ nou\,
credincio[ilor, a[a cum odini-
oar\ `ngerul Gavriil o „chema“
pe Maica Domnului s\ se bu-
cure. O auzim c=nd suntem in-
vita]i s\ lu\m parte la osp\]ul
`n cinstea N\sc\toarei de
Dumnezeu, Maica noastr\, a
tuturora. {i la acest osp\] se
aude un singur mesaj binecu-
v=ntat, ca o be]ie dulce: bucu-
r\-te.
Aceasta reprezint\ avu]ia
Bisericii [i `ntreaga ei m\re]ie.
„Bucur\-te“ este „porunca“ `n-
gerului Gavriil adresat\ Fe-
cioarei Maria, dar [i marele
dar al Fecioarei, `ntruchipare a
`ntregii Biserici, c\tre om.
S-a descoperit, `n felul aces-
ta, c\ bucuria constituie un a-
tribut intrinsec al dumnezeirii.
Iar salutul „bucur\-te“ o do-
vede[te din plin.
Bucuria `n cinstea Maicii
Domnului, ea `ns\[i „vas al bu-
curiei“, constituie avu]ia vi-
itoare, `ntru ve[nicie, a Bi-
sericii.
Biserica sl\ve[te cu imnuri
[i c=nt\ri pe „vasul ales al bu-
curiei“, care este Maica Dom-
nului. {i vrea ca nici un om s\
nu r\m=n\ str\in de marele
osp\] al bucuriei, c\ci nu ]ine
bucuria sub obroc [i n-o p\s-
treaz\ numai pentru ea `ns\[i.
Maica Domnului nu este
numai fiica harului, ci [i Maica
lui, care a primit bucuria, `ns\
o [i d\ `n dar credincio[ilor.
Iat\ m\re]ia ei!
Binecuv=ntatul „circuit“ al
primirii [i d\ruirii bucuriei ne
duce cu g=ndul la o realitate
emo]ionant\: Biserica este
izvorul bucuriei, singurul izvor
[i „c\min“ al bucuriei `n a-
ceast\ lume.
{i `nc\ ceva: bucuria consti-
tuie privilegiul rezervat exclu-
siv cre[tinilor. ~ndemnul „bu-
cur\-te“, pe care `l roste[te
Acatistul, precum [i cel rostit
prin gura Apostolului Pavel,
„bucura]i-v\ pururea“ sunt
premise indispensabile ale ori-
c\rei vie]i cre[tine[ti autentice.
Bucuria este atributul [i tr\-
s\tura distinctiv\ a adev\ra-
tului cre[tin. ~n afara Bisericii
fiin]eaz\ lumea plictisit\,
lumea cea f\r\ de bucurie (n.
trad.: „hara“ - „bucurie“, iar „a-
haros“ `nseamn\ at=t „plictisi-
tor“, „fad“ ,,incolor“, c=t [i „lip-
sit de bucurie“, „str\in de bu-
curie“).
~n Biseric\ se afl\ Bucuria
`ntrupat\, Cuv=ntul `ntrupat
al lui Dumnezeu, plinirea bu-
curiei, desf\tarea, fericirea.
Cei care desconsider\ bucu-
ria `n cre[tinism comit o mare
gre[eal\, c\ci `n felul acesta
desfiin]eaz\ sensul `ndemnu-
lui Arhanghelului, al Acatistu-
3
lui, denatur=nd `nsu[i funda-
mentul vie]ii cre[tine[ti.
Cu toate aceste `ndemnuri
st\ruitoare [i pline de c\ldur\
ale Bisericii la bucurie, prea
pu]ini sunt cre[tinii a c\ror
via]\ s\ fie una cu adev\rat
`ntru bucurie. Din nefericire,
de multe ori nu ne facem pri-
mitori ai bucuriei. S=ntem
crescu]i [i educa]i `ntr-un duh
al triste]ii [i chiar al dezn\dej-
dii. Invita]ia Bisericii de a par-
ticipa la osp\]ul minunat al
bucuriei ne g\se[te nepreg\ti]i
[i incapabili de a-i r\spunde
cum se cuvine. Dovedim c\ n-
am priceput pe deplin faptul c\
bucuria reprezint\ elementul
definitoriu [i esen]ial al iden-
tit\]ii noastre de cre[tini, c\
no]iunile „bucurie“ [i „cre[tin“
sunt absolut indivizibile.
Cred c\ `nainte de toate este
de vin\ neascultarea. De vin\
este diferen]a `ntre atitudinea
pe care a avut-o Maica
Domnului fa]\ de porunca bu-
curiei venit\ de la Dumnezeu
[i atitudinea noastr\ `n fa]a
aceleia[i porunci.
Maica Domnului a dat as-
cultare poruncii Domnului [i
s-a bucurat. N-a spus nici un
cuv=nt despre `ndemnul la bu-
curie rostit de `nger; pur [i sim-
plu l-a l\sat s\ treac\ din gura
`ngerului `n inima ei, lin.
L-a l\sat pe Hristos s\
devin\ bucuria ei.
Dumnezeu ne adreseaz\ [i
nou\ chemarea la bucurie,
prin Biseric\, dar noi nu-i d\m
ascultare. Ba mai mult, ne `m-
potrivim. ~ntr-o lume de du-
reri, nenorociri, r\zboaie, do-
liu, moarte, violen]\, constr=n-
geri, cum s\ mai devii „vas al
bucuriei“? Pare de-a dreptul cu
neputin]\. {arpele neascult\-
rii, al `mpotrivirii, al necredin-
]ei `nver[unate d\ t=rcoale i-
nimii noastre, `mpiedic=nd-o
s\ se bucure, ba f\c=nd imposi-
bil\ tr\irea bucuriei `n lumea
modern\, interzic=nd-o cu de-
s\v=r[ire. Ast\zi numai un om
inocent se mai poate bucura...
Necredin]a, suspiciunile
ra]ionalismului `nchid `n nas
por]ile bucuriei. Neasculta-
rea ne face insensibili, nep\-
s\tori `n fa]a dumnezeiescu-
lui `ndemn la bucurie. Iat\
de ce n-avem parte de ea, pen-
tru c\ n-am ascultat porunca
Domnului a[a cum i-a dat as-
cultare Maica Domnului. Iat\
de ce nu putem s\ ne facem
p\rta[i bucuriei.
Chinui]i, mici la suflet, ra-
]ionali[ti, m=na]i numai de in-
terese materiale, ipocri]i, `n-
gu[ti la minte, incapabili de
smerenie, sclavi ai egoismului,
am devenit incapabili [i s\ d\m
ascultare poruncii lui Dumne-
zeu, insensibili [i `mpietri]i, f\-
r\ credin]\ `n minune, cre-
din]\ care ne-ar c\l\uzi `n uni-
versul luminos al bucuriei...
{i totu[i, bucuria este trimi-
s\ `n lume ne`ncetat. Iar invi-
ta]ia la bucurie r\m=ne ve[ni-
c\ [i nepieritoare. R\m=ne
asemeni unui „bilet“ de intrare
`n ~mp\r\]ia cerurilor, pe care
Biserica ni-l ofer\ tuturor, al\-
turi de ad=nca ei credin]\ c\
bucuria poate deveni o perma-
nen]\ a existen]ei noastre. A-
junge s\ d\m ascultare acelui
„bucur\-te“ rostit de `nger [i s\
ne cur\]im inimile cu sme-
renie. (Traducere de Sorina
Munteanu din revista „Bise-
rica Pireului“)
4 S=mb\t\, 7 iulie 2007
PE SCURT
Un nou episcop rom=n
`n Ungaria
M=ine, 8 iulie, `n Catedrala „Sf.
Nicolae“ din Giula, va fi hirotonit
[i instalat noul episcop al
Bisericii Ortodoxe Rom=ne din
Ungaria, actualul arhimandrit
Siluan Manuil\. La hirotonie vor
participa mai mul]i ierarhi, `n
frunte cu IPS Nicolae,
Mitropolitul Banatului, [i PS
Sofroniei, Episcopul Bihorului,
care a fost primul episcop rom=n
din Episcopia Ortodox\ Rom=n\
din Ungaria, informeaz\
Romanian Global News. Alegerea
arhimandritului Siluan Manuil\
pentru scaunul de episcop orto-
dox rom=n `n Ungaria a fost vali-
dat\ `n [edin]a Sf=ntului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Rom=ne din
20-21 iunie 2007 [i de Adunarea
Eparhial\ de la Giula.
Muzeu ecleziastic
la Buz\u
Miercuri, 4 iulie, 2007, la Buz\u
a fost inaugurat Muzeul
Ecleziastic al Episcopei Buz\ului
[i Vrancei. Cl\direa `n care a fost
amenajat acest muzeu a fost cti-
torit\ de episcopul Chesarie `n
anul 1838, informeaz\ Radio
Trinitas. P=n\ `n 1995 a
func]ionat ca sediu al
Seminarului Teologic [i al {colii
de C=nt\re]i Biserice[ti din
Buz\u. Din acest an s-a `ncercat
amenajarea actualului muzeu.
Obiectele din muzeu au fost se-
lectate [i puse `n standurile ex-
pozi]ionale de consilierul patri-
arhal Florinel {erb\nescu `n co-
laborare cu Mircea Viorel
Sf=rlea, reprezentantul
Secretariatului de Stat pentru
Culte, [i cu reprezentan]i ai sec-
torului Patrimoniului Cultural
Na]ional Bisericesc din cadrul
Patriarhiei Rom=ne [i ai
Centrului Eparhial Buz\u.
Tab\r\ ortodox\
de var\ pentru
copiii rom=ni
din SUA [i Canada
~n perioada 21-29 iulie 2007, o
nou\ tab\r\ de var\ pentru
copiii rom=ni din Statele Unite
ale Americii [i din Canada va fi
organizat\ de M\n\stirea orto-
dox\ rom=n\ „Sf. Dumitru“ din
Middletown, SUA, informeaz\
Radio Trinitas. Organizatorii se
bazeaz\ pe voluntari care ajut\
la `ndeplinirea tuturor
activit\]ilor necesare, `ncep=nd
cu treburile administrative de
aprovizionare cu m=ncare,
preg\tirea mesei, cur\]enie,
amenajarea dormitoarelor, dar [i
de crearea programelor spiritual-
cultural-educative, sportive [i ac-
tivit\]i de crea]ie artistic\: pic-
tur\ de icoane pe sticl\ [i diverse
me[te[uguri. Duminic\, 29 iulie,
`n ultima zi a taberei va fi ofi-
ciat\ Sf. Liturghie de IPS
Nicolae Condrea al
Arhiepiscopiei Ortodoxe Rom=ne
din America [i Canada, al\turi
de PS Ioan Casian de Vicina,
Episcopul-Vicar al arhiepiscopiei
amintite [i de un sobor de preo]i,
dup\ care va urma o agap\
fr\]easc\. Evenimentul se afl\ la
cea de-a IV-a edi]ie.
Ortodoxia - factor
de stabilitate
Cinci ]\ri cu popula]ie majoritar
ortodox\ au semnat la 3 iulie
2007, la Atena, un acord de coo-
perare cultural\, informeaz\
mitropolia ardealului.ro. Grecia,
Cipru, Bulgaria, Rusia [i Ucraina
au semnat acodrul men]ionat `n
care se arat\ originile cre[tine [i
culturale ale Europei. ~n urma
`nt=lnirii, participan]ii s-au an-
gajat s\ pun\ `n valoare ele-
mentele culturale ale Ortodoxiei,
pentru ca Biserica s\ devin\ un
factor de stabilitate `n Europa. a
Tab\r\ `n Grecia pentru cele mai bune eleve seminariste
Un grup de 29 de eleve de
la trei Seminarii Teologice
Liceale Ortodoxe din Arhie-
piscopia Ia[ilor („Cuvioasa
Parascheva“ de la Agapia,
Neam], „Sf.Gheorghe“ din
Boto[ani [i „Sf. Vasile cel
Mare“ din Ia[i) particip\ zile-
le acestea la o tab\r\ `n Gre-
cia. Aceast\ tab\r\ este or-
ganizat\ de parohia „Sf. Cu-
vioas\ Parascheva“ din Nea
Kalikratia-Halkidiki, Grecia,
prin directa implicare a preo-
tului rom=n Petru Sidoreac,
venit special din Grecia pen-
tru a `nso]i grupul de fete.
Elevele vor mai fi `nso]ite de
trei profesoare de la fiecare
institu]ie amintit\, respectiv
prof. Mihaela Dr\g\nescu de
la Agapia, prof. Coca Dorica
de la Boto[ani [i Doina B\lan
de la Ia[i. „Elevele au fost se-
Preciz\ri cu privire la terenul
situat `n vatra M\n\stirii Agapia
~n ultimul timp, presa
local\ din Neam] a vehicu-
lat informa]ii cu privire la
unele manifesta]ii care ar
urma s\ se desf\[oare `n
fa]a M\n\stirii Agapia
(jud. Neam]), la care ar dori
s\ participe persoane ne-
mul]umite de faptul c\
acestui a[ez\m=nt mona -
hal i s-a a recunoscut `n
instan]\ dreptul de propri-
etate asupra terenului si -
tuat `n vatra m\n\stirii.
La solicitarea ~nalt Prea
Sfin]itului Daniel, Mitropo -
litul Moldovei [i Bucovinei,
M\n\stirea Agapia a dat
l\muriri cu privire la si-
tua]ia terenului pe care a -
ceast\ m\n\stire l-a a recu-
perat prin sentin]e judec\ -
tore[ti definitive [i execu-
torii. A[a cum se va vedea
din textul scrisorii pe care o
public\m `n cele ce urmea -
z\, este vorba despre o su -
prafa]\ de 49 de hectare cu
care m\n\stirea a fost `m -
propriet\rit\ `nc\ din anul
1642. Preciz\m c\, Rom= -
nia fiind un stat de drept,
nu se poate ac]iona asupra
propriet\]ii private pe baze
emo]ionale, for]=nd prin
amenin]\ri sau prin in -
stigarea la proteste publice
o neaplicare a unor sentin-
]e judec\tore[ti juste.
***
~nalt Prea Sfin]ite
P\rinte Mitropolit,
Cu smerenie, V\ adu-
cem la cuno[tin]\ situa]ia
juridic\ privind vatra M\-
n\stirii Agapia.
M\n\stirea Agapia este
proprietar\ pe suprafa]a de
49 ha teren, vatra m\n\sti-
rii, `nc\ de la ctitorirea ei
de c\tre hatmanul Gavriil
Coci (fratele domnitorului
Vasile Lupu), adic\ din a-
nul 1642. ~n Registrul Agri-
col al Prim\riei Agapia, `n
fi[a de rol pe anii 1959-
1962, la num\rul curent
18, apare `nscris\ „Vatra
m\n\stirii - vale“ astfel:
z 46ha teren neproductiv,
z 2 ha teren cur]i [i cl\-
diri gospod\rie anex\,
z 1 ha teren gospod\rie
anex\ - Seminar monahal
Total Vatra M\n\stirii
Agapia = 49 ha
A[adar, `n acest `nscris
apare aceea[i suprafa]\ si-
tuat\ `n vatra m\n\stirii,
49 ha, ca `n anul 1642. A-
cest lucru este confirmat [i
de urm\toarele `nscrisuri
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
lectate dup\ rezultatele ob]i-
nute `n activit\]ile [colare [i
cele extra[colare. S-au ales `n
special elevele care au ob-
]inut rezultate remarcabile
la concursurile na]ionale de
religie. Dar particip\ la
tab\r\ [i eleve care nu au
neap\rat rezultate deosebite
la astfel de materii. Desigur,
sunt multe eleve care au
rezultate bune la `nv\]\tur\,
dar nu au putut face parte
din acest grup. Sper\m ca
acest lucru s\ fie un stimu-
lent pentru participan]i“,
ne-a declarat consilierul sec-
torului pentru `nv\]\m=nt [i
activit\]i cu tineretul din
Arhiepiscopia Ia[ilor, p\rin-
tele Mihai Vizitiu.
Plecarea grupului de
eleve a avut loc miercuri, 4
iulie 2007, din incinta Cate-
doveditoare a dreptului
nostru de proprietate :
z Planul vetrei M\n\sti-
rii Agapia din anul 1911
(harta cadastral\), prin ca-
re se dovede[te suprafa]a pe
care a r\mas proprietar\
m\n\stirea pân\ ast\zi
(cuprinde terenul - vatra -
curtea M-rii Agapia pe care
se afl\ `n exclusivitate case-
le-chilii proprietatea m\-
n\stirii, f\r\ nici o alt\ pro-
prietate privat\). Acesta
este autentificat de repre-
zentan]ii Domeniilor pu-
blice, Prim\riei [i M\n\s-
tirii.
z Procesele verbale din
13.07.1939 [i 24.09.1940 -
privind autenticitatea in-
ventarierii bunurilor imo-
bile, `n special „suprafa]a
de teren vatra M\n\stirii
Agapia, pe care se afl\
zidite trei biserici, incinta
m\n\stirii, cimitirul [i case
de locuin]\ ale c\lug\ri]e-
lor din sobor, megie[it la E,
V, S cu p\durea statului,
la N cu muntele Muncelul -
proprietatea M-rii Agapia“.
z Chestionarul memoriu
din 1940, semnat de primar
[i autentificat de notar, `n
care la punctul 13 se atest\
c\ pe cele 49 ha teren din
vatra M\n\stirii Agapia
nu mai sunt [i alte case
particulare, ci numai locu-
in]ele c\lug\ri]elor.
~n anul 2002, printr-o
ac]iune `n constatare, Ju-
dec\toria Tg. Neam], prin
dralei mitropolitane din Ia[i,
la orele 19.30. Tinerele fete,
`nso]ite de profesoarele aces-
tora, s-au `nchinat moa[telor
Sfintei Cuvioase Parasche-
va, iar clericii de la Biserica
„Sf. Gheorghe“ - vechea Ca-
tedral\ mitropolitan\ le-au
citit rug\ciunile de c\l\torie.
P\rintele consilier Mihai
Vizitiu a transmis binecu-
v=ntarea IPS P\rinte Mitro-
polit Daniel [i a oferit iconi]e
cu Sf=nta Cuvioas\ Paras-
cheva. De asemenea, s-a a-
dresat rug\mintea ca la `n-
toarcere s\ `mp\rt\[easc\
din aceast\ experien]\ prin
c=teva materiale scrise de-
spre locurile vizitate.
Programul zilnic al tabe-
rei, pe l=ng\ rug\ciunile de
diminea]\ [i de sear\, con]i-
ne activit\]i diverse, printre
sentin]a civil\ nr. 2478 din
11.10.2002, r\mas\ defini -
tiv\ [i investit\ cu formul\
executorie, ne recunoa[te
dreptul de proprietate pen-
tru vatra m\n\stirii de 49
ha, teren care nu a fost se-
cularizat, expropriat, cedat
sau `nstr\inat prin alte
forme de c\tre m\n\stire.
~n anul 2004, pentru `n-
scrierea `n cartea funciar\,
M\n\stirea Agapia a f\cut
demersurile necesare `ntoc-
mirii documenta]iei cadas-
trale pentru terenul din va-
tra m\n\stirii, de 49 ha.
Cu ocazia m\sur\torilor
f\cute [i a studierii docu-
mentelor la care au avut
acces, inginerii cadastrali
au constatat c\, de-a lun-
gul timpului, `n perimetrul
celor 49 ha situate `n vatra
m\n\stirii, au ocupat sa-
mavolnic sau au fost `mpro-
priet\ri]i ilegal, sub diferi-
te forme, de c\tre regimul
comunist un num\r de 34
de cet\]eni, care de]in `m-
preun\ peste 9 ha teren cu
care s-au `nscris `n anul
1959 `n Registrul Agricol la
Prim\ria Agapia, f\r\ s\ fie
verifica]i c\ se `nscriu peste
rolul nostru. Ace[tia au de-
clarat terenurile f\r\ s\ po-
sede acte de proprietate, u-
nii de]in=nd suprafe]e chiar
mai mari decât `n roluri.
Pe aceste terenuri au
construit diferite cl\diri
(case, gospod\rii-anexe etc.)
`ngr\dindu-le [i st\pânin-
du-le pân\ `n prezent, când
care pelerinaje la c=teva din-
tre m\n\stirile de la Mete-
ora, cateheze, ateliere cre-
ative [i programe sportive.
Ast\zi, 7 iulie 2007, grupul
folosindu-se de rolul agricol
din anul 1959, conform Le-
gii 18/1991, `n perioada
1992-2003, au solicitat co-
misiei locale de fond fun-
ciar emiterea de titluri de
proprietate. ~n baza acestor
titluri au vândut parte din
terenuri altor 29 de per-
soane.
a Din anul 2001, ne ju-
dec\m, la diferite instan]e,
cu numi]ii Marin Florinel [i
Marin Elena, pentru supra-
fa]a de teren de 787 mp,
m\n\stirii recunoscându-i-
se dreptul de proprietate
prin urm\toarele sentin]e:
z Sentin]a Civil\ nr.
212/R/6 martie 2003 -
Curtea de Apel Bra[ov;
z Sentin]a Civil\ nr.
9254/15 noiembrie 2005 -
Judec\toria Bra[ov;
z Sentin]a Civil\ nr.
417/R/29 iunie 2006 - Tri-
bunalul Bra[ov.
Prin procesul-verbal din
14 mai 2007, executorul
judec\toresc Dron Gheor-
ghe a pus `n posesie M\-
n\stirea Agapia cu cei 787
mp de teren pe care se afl\
un imobil degradat `n pro-
por]ie de 95% (conform a-
vizului de demolare din
noiembrie 2000). M\n\sti-
rea Agapia a chemat `n ju-
decat\ so]ii Marin Florin [i
Elena, pentru ridicarea
construc]iei prin demolare,
proces care `nc\ se afl\ pe
rol, la Tribunalul Piatra
Neam]. ~n acest timp, fa-
va ajunge la Pe[tera Petralo-
na, urm=nd ca s\pt\m=na
viitoare s\ participe la o cro-
azier\ `n jurul Muntelui A-
thos. ({.M.)
milia Marin a solicitat la
Prim\ria Agapia un certifi-
cat de urbanism `n vederea
ob]inerii autoriza]iei de
construc]ie pentru reno-
varea casei. Pentru elibe-
rarea certificatului de ur-
banism, Prim\ria Agapia a
cerut diferite avize, inclu-
siv acordul m\n\stirii, `n
calitate de proprietar al te-
renului. M\n\stirea nu a
dat acest aviz, notificându-
le motivele prin avocat. Din
acest motiv, Marin Florin [i
Elena au chemat `n jude-
cat\ m\n\stirea la Tribu-
nalul Neam] - Sec]ia Co-
mercial\ [i Contencios Ad-
ministrativ, instan]\ care,
prin hot\rârea pronun]at\
`n {edin]a din 16.02.2007,
respinge ac]iunea lor.
a Un alt proces aflat pe
rolul instan]elor judec\to-
re[ti din jude]ul Neam]
este cel cu so]ii Sandu
Cornel [i Marinela, pentru
suprafa]a de 522 mp de
teren pentru care m\n\s-
tirea are [i carte funciar\.
z Prin Hot\rârea Jude-
c\toriei Tg. Neam], pro-
nun]at\ `n {edin]a Public\
din 8 mai 2007, instan]a
oblig\ sus-numi]ii s\ lase
m\n\stirii `n deplin\ pro-
prietate suprafa]a de 522
mp de teren [i s\ demoleze
construc]ia ridicat\ pe
aceast\ suprafa]\.
z Prin Sentin]a Civil\
nr. 93/CA/11.05.2007, pro-
nun]at\ de Tribunalul
Neam] - Sec]ia Comercial\
[i Contencios Administrativ
se anuleaz\ Autoriza]ia de
construc]ie nr. 44/28.12.2004,
precum [i certificatul de ur-
banism nr. 136/15.12.2004,
emise de Prim\ria Agapia.
Urmare a ac]iunilor M\-
n\stirii Agapia de recu-
noa[tere `n instan]\ a drep-
tului de proprietate asupra
acestor terenuri, `n contra-
dictoriu cu familiile Sandu
[i Marin, ace[tia instig\ [i
pe ceilal]i cet\]eni din va-
tra m\n\stirii spunându-le
c\ `i vom scoate din casele
lor, terenul fiind al m\n\s-
tirii. Prin declara]iile din
pres\, cele dou\ familii cu
care suntem `n litigiu in-
ten]ioneaz\ s\ influen]eze
hot\rârile instan]elor jude-
c\tore[ti, conform propriilor
lor afirma]ii. Men]ion\m
`ns\ c\ ceilal]i cet\]eni care
au locuin]e pe terenul vatra
m\n\stirii au o atitudine
pa[nic\ vizavi de m\n\stire
[i recunosc calitatea de pro-
prietar pe care o are M\-
n\stirea Agapia.
Cu smerenie,
Stavr. Olimpiada Chiriac,
stare]a M\n\stirii Agapia

Primele scrisori [i taloane pentru evaluarea
s\n\t\]ii popula]iei vor fi trimise pe 10 iulie
a Programul de evaluare a st\rii de s\n\tate a popula]iei Rom=niei a `nceput `n aceast\ s\pt\m=n\ a Cet\]enii din Rom=nia vor
beneficia gratuit de o consulta]ie unic\ [i de un set de analize, care s\ ajute la depistarea unor eventuale afec]iuni a Pre[edintele
CNAS, dr. Vasile Ciurchea, a precizat c\ pe 10 iulie vor fi trimise scrisorile [i taloanele pentru persoanele n\scute `n iulie,
urm=nd ca, `ntre 20 [i 28 iulie, s\ fie expediate pentru persoanele n\scute `n august, dup\ care programul se va desf\[ura
normal a ~n lunile august [i septembrie, vor primi taloanele, prin po[t\, to]i cet\]enii, inclusiv cei n\scu]i `n decembrie a
{eful CNAS, dr. Vasile
Ciurchea, a opinat c\ nu
crede c\ vor fi probleme din
punctul de vedere al de-
rul\rii programului, apreci-
ind `ns\ c\ buna lui des-
f\[urare depinde `n primul
r=nd de seriozitatea me-
dicilor, a laboratoarelor [i a
cet\]enilor. El a men]ionat
c\ este important dac\
medicii trateaz\ cu seriozi-
tate acest lucru sau o vor
face doar pentru a primi
ni[te bani. Din momentul `n
care cet\]enii vor primi
acas\ o scrisoare oficial\ de
la Ministerul S\n\t\]ii,
`mpreun\ cu dou\ taloane,
se vor putea prezenta la
medicul de familie la care
sunt aronda]i.
Cu talonul pe care scrie
„MEDIC“, se vor prezenta la
consulta]ie la medicul de fa-
milie `n luna `n care sunt
n\scu]i. Talonul va r\m=ne
la medicul de familie. Cu cel
de-al doilea talon pe care
scrie „LABORATOR DE A-
NALIZE“, fiecare cet\]ean se
va prezenta la laborator pen-
tru efectuarea analizelor
care sunt recomandate de
medic. ~n ceea ce prive[te
Scrisoarea pe care
o va primi fiecare cet\]ean
`mpreun\ cu taloanele
Stimat\ doamn\/ Sti-
mate domn,
S\n\tatea dumneavoas-
tr\ este cea mai important\!
Acesta este fundamentul
reformei ini]iate de Ministe-
rul S\n\t\]ii Publice care
caut\ cele mai bune solu]ii
pentru a construi un sistem
sanitar aproape de pacient.
De aceea, este necesar s\
[tim exact care este starea
de s\n\tate a popula]iei. ~n
acest scop am lansat Pro-
gramul de evaluare a st\rii
de s\n\tate a tuturor cet\-
]enilor Rom=niei. Progra-
mul este GRATUIT pentru
oricare cet\]ean, indiferent
c\ este asigurat sau nu, in-
diferent c\ este sau nu `n-
scris pe lista unui medic de
familie.
~n cadrul acestui pro-
gram ve]i beneficia GRA-
TUIT de o consulta]ie la me-
dicul de familie [i `n func]ie
de rezultatul consulta]iei,
de un set de analize pentru
depistarea unor eventuale
afec]iuni cardiace, hepatice,
renale, diabet etc. Plata con-
sulta]iei [i a setului de ana-
lize de laborator este supor-
tat\ integral din bugetul
Ministerului S\n\t\]ii Pu-
blice. ~n situa]ia `n care me-
dicul de familie decide, pe
baza rezultatului analizelor,
c\ exist\ o suspiciune de
boal\, acesta va recomanda
consultul la un medic spe-
cialist, dac\ face]i dovada
calit\]ii de asigurat.
~n func]ie de rezultatul
examenului clinic efectuat,
medicul dumneavoastr\ de
investiga]iile paraclinice,
care pot fi efectuate `n cadrul
programului, este vorba de
aproximativ nou\ analize
care se stabilesc de medicul
de familie `n urma examenu-
lui clinic. Dac\ `n urma aces-
tor examene, medicul de
familie suspicioneaz\ exis-
ten]a unei boli, pacientul va
fi trimis la medicul special-
ist, iar persoanele asigurate,
care au fost depistate cu
probleme de s\n\tate ce nu
pot fi rezolvate de medicul de
familie examinator, vor fi
trimise de acesta cu bilet la
cabinetele de specialitate
pentru precizarea diagnos-
ticului [i atitudinii terapeu-
tice. ~n final, pe baza tuturor
acestor informa]ii, acela[i
medic de familie va fi cel care
va trage concluziile asupra
st\rii de s\n\tate a pacien-
tului. Este foarte important
ca cet\]enii s\ mearg\ la
medicii de familie, cei care
nu au medic de familie pot s\
se prezinte la cabinetul
oric\rui medic de familie, la
fel vor proceda [i persoanele
care nu sunt asigurate.
Programul se desf\[oar\ pe
o perioad\ de 15 luni [i `[i
familie va decide setul de
analize de laborator pe
care le ve]i efectua.
Pentru a beneficia de
serviciile cuprinse `n acest
program v\ rug\m s\ lua]i
leg\tura cu medicul de fa-
milie (telefonic sau la
sediul cabinetului), ~NCE-
PÂND CU 1 IULIE 2007,
`n luna `n care v-a]i n\scut,
pentru a fi programat `n
vederea efectu\rii consul-
ta]iei de evaluare a st\rii
de s\n\tate. Programul se
va desf\[ura p=n\ `n sep-
tembrie 2008. Dac\ din
motive obiective nu v-a]i
prezentat la medic `n luna
`n care v-a]i n\scut, so-
licita]i reprogramarea.
Ata[at acestei scrisori
a]i primit dou\ taloane.
Talonul pe care scrie „Me-
dic“ `l ve]i preda medicului
dumneavoastr\ de familie
`n momentul prezent\rii la
consulta]ie. Talonul in-
scrip]ionat „Laborator de
analize“ `l ve]i folosi la ori-
care dintre laboratoarele
care deruleaz\ programul,
pentru efectuarea analize-
lor recomandate de medic
[i `nscrise pe spatele talo-
nului.
~n momentul `n care v\
prezenta]i pentru efectu-
area analizelor, va rugam
s\ respecta]i urmatoarele
recomandari:
- s\ nu m=nca]i `n dimi-
nea]a respectiv\
- s\ nu ave]i sau s\ fi
avut `n ultima lun\: grip\,
r\ceal\ sau alte afec]iuni
febrile;
POR}IA DE S|N|TATE
propune evaluarea st\rii de
s\n\tate a `ntregii popula]ii
a ]\rii care se afl\ `n ]ar\ [i
care vine la medicul de fami-
lie. Programul de evaluare a
st\rii de s\n\tate a popula-
]iei este finan]at integral de
Ministerul S\n\t\]ii Publi-
ce. Suma necesar\ derul\rii
acestui program este de circa
300 milioane de euro [i banii
vor fi aloca]i din fondurile
proprii ale ministerului. Ce-
t\]enii vor beneficia gratuit
de o consulta]ie unic\ [i de
un set de analize, care s\ a-
jute la depistarea unor even-
tuale afec]iuni cardiace, he-
patice, renale, diabet, ane-
mie etc.. Nu vor face acest
control persoanele care `n ul-
timele 30 de zile au efectuat
investiga]iile paraclinice
men]ionate `n program, `n
laboratoare care `ndeplinesc
condi]iile stabilite de c\tre
ordinul Ministerului S\n\-
t\]ii, bolnavii cronic cunos-
cu]i [i dispensariza]i de
medicul de familie, care `n
ultimele 90 de zile au efec-
tuat investiga]iile paracli-
nice men]ionate `n program,
`n laboratoare care `ndepli-
nesc condi]iile stabilite de or-
Din momentul `n care cet\]enii
vor primi acas\ scrisoarea cu cele
dou\ taloane, se vor putea prezenta
la medicul de familie la care sunt aronda]i
- s\ nu consuma]i la ul-
tima mas\ din ziua prece-
dent\ recolt\rii alimente
grase [i dulciuri.
~n cazul `n care nu ave]i
medic de familie sau nu
sunte]i asigurat, v\ pute]i
adresa oric\rui medic de
familie, care v\ va `nregis-
tra pe liste separate [i v\
va programa la consulta]ie.
Pentru orice l\muriri
suplimentare contacta]i
medicul dumneavoastr\ de
familie.
Stimat\ doamn\/ Sti-
mate domn, v\ rog s\ nu
rata]i [ansa care v\ poate
prelungi via]a. Demersul
Ministerului S\n\t\]ii Pu-
blice este `n interesul dum-
neavoastr\ [i v\ invit s\
participa]i la cl\direa unei
societ\]i s\n\toase, for-
mat\ din oameni s\n\to[i.
EUGEN NICOL|ESCU
Ministrul S\n\t\]ii Pu-
blice
NOT|: Acest program
este finan]at de Ministerul
S\n\t\]ii Publice, pentru
S=mb\t\, 7 iulie 2007 5
dinul Ministerului S\n\t\]ii nul [i a trecut ziua sa de s\ se adreseze medicului de
[i copiii de p=n\ la trei ani, na[tere, aceasta este rugat\ familie. a
dec=t la recomandarea ex-
pres\ a medicului. Dac\ vreo ANEXA NR. 6 LA NORMELE METODOLOGICE
persoan\ nu a primit talo-
LISTA INVESTIGATIILOR PARACLINICE EFECTUATE ÎN
CADRUL PROGRAMULUI
DENUMIREA
NR. Categoriile de persoane la care se TARIFUL
CRT.
INVESTIGAT IEI
recomanda LEI (RON)
PARACLINICE
1 Hemoleucograma completa peste 3 ani 11,0
peste 50 ani
2 Creatinina serica sub 50 de ani la persoane cu risc 5,0
3 Glicemie peste 3 ani 5,0
copii cu vârsta 0-10 ani; gravide; femei
4 Sideremie cu vârsta peste 25 ani 5,5
5 Sumar de urina peste 3 ani 5,0
peste 40 ani
6 Colesterol seric total sub 40 de ani la persoanele cu risc 5,0
peste 40 ani
7 HDL colesterol sub 40 de ani la persoanele cu risc 6,5
peste 40 ani
to]i cet\]enii Rom=niei, con-
8 Trigliceride sub 40 de ani la persoanele cu risc 5,5
form Legii nr. 95/2006, pri- peste 30 ani
vind reforma `n domeniul sub 30 de ani la persoanele cu risc
9 TGP 4,5
S\n\t\]ii [i Ordinului mi-
nistrului S\n\t\]ii Publice.
Autoritatea Na]ional\ de
Supraveghere a Prelucr\rii
Datelor cu Caracter Perso-
nal a autorizat Ministerul
S\n\t\]ii Publice s\ prelu-
creze datele dv. personale
(nume, prenume, domiciliu,
CNP), `n scopul realiz\rii a-
cestui program, conform
Legii nr. 677/2001, art. 12
(2). Datele dv. nu vor fi dez-
v\luite dec=t partenerilor
implica]i `n acest program
(Compania Na]ional\ Po[ta
Rom=n\, Compania Na]io-
nal\ „Imprimeria Na]iona-
l\“ S.A. [i medicul dv. de
familie). Potrivit Legii nr.
677/2001 ave]i dreptul de
acces [i de interven]ie asu-
pra datelor, de opozi]ie, ce
poate fi exercitat printr-o
scrisoare semnat\ [i datat\,
adresat\ Ministerului S\-
n\t\]ii Publice.
6 S=mb\t\, 7 iulie 2007
PE SCURT
Pensii mai mari
doar pentru 60%
dintre agricultori
Guvernul va majora, `n septem-
brie, cu 50% punctajul pentru
pensia agricultorilor [i nu va-
loarea absolut\ a pensiei a[a cum
a anun]at ini]ial, iar beneficiari
vor fi doar cei c\rora nu li s-a ma-
jorat pensia `n 2004, efortul buge-
tar pentru aceast\ m\sur\ fiind
de 233 de milioane de lei `n 2007.
Pensiile majorate vor ajunge la
933.372 de agricultori, atât cei
care primesc pensie doar din agri-
cultur\, cât [i cei care au un
punctaj cumulat din agricultur\
[i din activit\]i salariale din agri-
cultur\. „De fapt nu este vorba de
majorarea cu 50% a pensiei, ci de
o dublare a punctajului aferent
anilor utili [i anilor de contribu]ie
- zonele necooperativizate.
M\sura a fost luat\ pentru a
`ndrepta o gre[eal\ din 2004,
când s-au dublat doar pensiile
celor care aveau venituri exclusiv
din agricultur\“, a declarat pen-
tru NewsIn pre[edintele Casei
Na]ionale de Pensii [i alte
Drepturi de Asigur\ri Sociale,
Mariana Câmpeanu. ~n con-
secin]\, cei 654.377 de pension-
ari, c\rora li s-au dublat pensiile
`n 2004, nu vor mai beneficia de
majorarea programat\ pentru
luna septembrie. ~n luna mai,
circa 70.000 de persoane primeau
o pensie mai mic\ de 40 de lei [i
doar 43 de persoane aveau o pen-
sie mai mare de 400 de lei.
Oficialul a afirmat c\, pentru ma-
jorarea pensiilor agricultorilor,
efortul bugetar necesar va fi de
58.367.540 de lei pe lun\, ceea ce
`nseamn\ o sum\ de 233.506.160
lei pentru ultimele patru luni ale
anului 2007. Pe lâng\ cre[terea
cu 50% a punctajului pensiei,
agricultorii vor beneficia [i de ma-
jorarea cu 5%, tot din luna sep-
tembrie, a punctului de pensie.
Consumul de energie
electric\ a crescut
din cauza c\ldurii
Consumul de energie electric\ a
crescut `n medie cu 5%, de la
`nceputul lunii iulie, fa]\ de
aceea[i perioad\ din luna prece-
dent\, din cauza temperaturilor
ridicate, a declarat Victor
Ionescu, director general al o-
peratorului pie]ei de energie din
România, OPCOM. „Consumul
suplimentar pentru asigurarea
unor condi]ii corespunz\toare,
cum ar fi utilizarea aparatelor
de aer condi]ionat, a fost de 700
MWh/h“, a spus Ionescu. ~n pro-
cente, acest consum de energie a
crescut cu 8-10% de la `nceputul
lunii iulie fa]\ de perioada simi-
lar\ din luna iunie. Potrivit di-
rectorului general al OPCOM [i
consumul de energie folosit\
pentru iriga]ii a crescut din
cauza secetei. „Consumul pentru
iriga]ii a fost mai mare cu 300
MWh/h, adic\ a crescut cu trei-
patru procente“, a mai spus ofi-
cialul OPCOM. Din cauza se-
cetei, s\pt\mâna trecut\ s-a
`nregistrat un vârf de consum de
6.800 MWh/h. Potrivit datelor
publicate joi de Institutul
Na]ional de Statistic\ (INS),
consumul final de energie elec-
tric\ `n primele cinci luni din
2007 a fost de 21,279 miliarde
de KWh, cu 0,5% mai mare fa]\
de aceea[i perioad\ din 2006.
Consumul popula]iei a crescut
cu 3,6%, `n timp ce iluminatul
public a `nregistrat o cre[tere de
6,8%. Astfel, din totalul con-
sumului, cea mai mare pondere
a avut-o cel din economie
(65,9%), urmat de consumul
popula]iei (15,4%), de consumul
propriu tehnologic `n re]ele [i
sta]ii ale produc\torilor (11,9%),
de iluminatul public (1,1%), `n
timp ce 5,7% din energie a fost
destinat\ exportului. a
Liberalizarea pie]ei energetice va duce
la sc\derea pre]urilor la electricitate
Liberalizarea pie]ei e-
nergetice ar trebui s\ duc\
la sc\derea pre]urilor la
electricitate, a spus Mateo
Codazzi, directorul general
executiv Enel România.
„Ca investitor puternic `n
România, credem c\ libera-
lizarea efectiv\ este solu]ia
pentru a cre[te competitivi-
tatea, produc\torii de e-
nergie vor fi concentra]i pe
nevoile reale ale clien]ilor,
iar ace[tia vor avea posibi-
La sf=r[itul lunii iulie, Rom=nia va avea
un program opera]ional pentru pescuit
a Numai `n 2007, pescuitul [i acvacultura din România ar putea beneficia de 15,1 milioane de euro, aproape 7% din sumele
alocate pentru perioada 2007-2013 a Consumul de pe[te `n Rom=nia a sc\zut destul de mult, ajung=nd `n 1990 la doar 2 kg pe
an, pe locuitor, ulterior `ncep=nd s\ creasc\ a Pescarii [i asocia]iile de pescari din apele interioare pot s\-[i modernizeze
b\rcile, s\ construiasc\ puncte de debarcare, s\ schimbe destina]ia navelor accesând m\surile pescuitului `n ape interioare a
Programul opera]ional
pentru pescuit, `n baza c\-
ruia vor fi alocate fondurile
europene din acest sector,
va fi trimis Comisiei Euro-
pene pentru aprobare `n ju-
rul datei de 20 iulie, a de-
clarat pre[edintele Agen]iei
Na]ionale pentru Pescuit [i
Acvacultur\ (ANPA), Gheor-
ghe {tefan. ANPA este in-
stitu]ia care se ocup\ de im-
plementarea tehnic\ a pro-
gramului, iar Agen]ia de
Pl\]i pentru Dezvoltare Ru-
ral\ [i Pescuit (APDRP) - de
cea financiar\. „Vom mai a-
vea o `ntâlnire cu exper]ii
europeni `n cursul s\pt\-
mânii viitoare, `nainte de a
trimite programul c\tre
Bruxelles, conform proce-
durii de negociere, dar nu
cred c\ vor mai fi f\cute
schimb\ri semnificative“, a
precizat {tefan. CE are la
dispozi]ie patru luni pentru
aprobarea programului.
„Credem c\ vom primi apro-
barea CE `n ultima parte a
lunii octombrie sau `ncepu-
tul lunii noiembrie, iar pri-
mii bani din Fondul Euro-
pean de Pescuit vor sosi a-
bia la `nceputul lunii de-
cembrie“, a subliniat direc-
torul general al ANPA. Ro-
mânia va beneficia, `n ur-
m\torii [apte ani, prin
Fondul European pentru
Pescuit, de circa 230,7 mi-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROM+NIA AR PUTEA
APELA LA IMPORTURI DE
GR+U: Premierul C\lin Po-
pescu-T\riceanu a anun]at
c\ Guvernul ar putea apela
la importul de grâu dac\
seceta din acest an va de-
termina un deficit pe pia]\.
Primul-ministru a sub-
liniat, `ns\, c\ România nu
se afl\ `ntr-o situa]ie de
criz\, chiar dac\ este posi-
bil ca produc]ia de grâu din
2007 s\ fie mai mic\ decât
cea de anul trecut. „Recolta
de grâu a `nceput, dar nu
exist\ estim\ri pentru pro-
duc]ia pe 2007. Aceasta va
fi, probabil, mai mic\ decât
cea din 2006, dar nu sun-
tem `ntr-o situa]ie de criz\,
s\ nu avem grâu. Dac\ e-
xist\ cumva un deficit pe
pia]\, acesta se poate com-
pleta prin importuri“, a de-
clarat [eful Executivului.
Premierul a participat, joi,
la o reuniune privind ana-
liza m\surilor de combat-
ere a secetei, la Institutul
ECONOMIC
litatea de a contacta mai
u[or distribuitorul. Ne pu-
tem a[tepta la o sc\dere a
pre]urilor la electricitate.
Sc\derea pre]urilor nu se
va `ntâmpla pe termen
scurt, totul depinde de pri-
vatizare“, a spus Codazzi.
Din punctul de vedere al
reprezentantului Enel Ro-
mânia, primele schimb\ri
produse de liberalizarea
pie]ei energetice vor fi
legate de felul `n care dis-
lioane euro, pentru finan]a-
rea investi]iilor `n domeniul
pescuitului, acvaculturii [i
proces\rii, dar [i pentru or-
ganizarea asocia]iilor de
produc\tori. La aceste sume
se mai adaug\ circa 76,9
milioane de euro reprezen-
tând contribu]ia na]ional\.
Numai `n 2007, pescuitul
[i acvacultura din România
ar putea beneficia de 15,1
milioane de euro, aproape
7% din sumele alocate pen-
tru perioada 2007-2013.
Potrivit ANPA, pentru 2008
sunt disponibile circa 22,1
milioane de euro, valoarea
finan]\rii crescând pân\ la
45,3 milioane `n anul 2013.
Sectorul piscicol va
primi bani europeni
timp de cinci ani
Finan]area sectorului pis-
cicol prin Fondul European
pentru Pescuit se va derula
pe cinci axe, dar `n Pro-
gramul opera]ional pentru
pescuit au fost re]inute doar
patru din cele cinci propuse
de FEP. ~n cadrul Axei 1-
Adaptarea flotei de pescuit -
proprietarii de nave [i am-
barca]iuni de pescuit vor
beneficia de sprijin pentru
casarea navelor, pentru echi-
pamente performante `n ve-
Na]ional de Cercetare-Dez-
voltare Agricol\ Fundulea.
a STA}IE DE TRATARE
A APELOR UZATE, ~N
CONSTAN}A: Sta]ia de
tratare a apelor uzate pro-
venite din zona de activi-
tate a companiei Oil Termi-
nal [i a reziduurilor petro-
liere provenite de la nave
va fi inaugurat\ la jum\ta-
tea lunii iulie, cu dou\ s\p-
t\mâni mai devreme fa]\
de termenul ini]ial stabilit
pentru 31 iulie. Ministrul
Transporturilor, Ludovic
Orban, s-a `ntâlnit, joi, cu
cu reprezentan]ii condu-
cerii Companiei Na]ionale
„Administra]ia Porturilor
Maritime“ SA Constan]a
(CN APMC), ocazie cu care
a vizitat mai multe obiec-
tive portuare [i a verificat
stadiul lucr\rilor la sta]ia
de tratare a apelor uzate
din Portul Constan]a. De
asemenea, Orban a verifi-
cat lucr\rile la podul peste
canalul de leg\tur\ din
tribuitorii `[i organizeaz\
activitatea, se vor face in-
vesti]ii [i se va `mbun\-
ta\]i re]eaua de facturare.
„Liberalizarea trebuie s\
`nceap\ pentru a deschide
investi]iile, iar clien]ii tre-
buie sa `[i aleag\ cu grij\
distribuitorul“, a spus Co-
dazzi. El a ad\ugat c\ li-
beralizarea implic\ [i câte-
va aspecte negative, dând
drept exemplu cazul Marii
Britanii [i cel al Spaniei
derea men]inerii [i con-
serv\rii capturilor la bord,
dar [i pentru promovarea or-
ganiz\rii lan]ului produc]ie-
procesare-comercializare. De
asemenea, pescarii pot ob]ine
compensa]ii socio-economice
pentru a-[i diversifica activi-
tatea pentru instruire sau re-
tragere anticipat\ din activi-
tate. Bugetul european pre-
v\zut pentru Axa 1 este de
23,1 milioane de euro `n ur-
m\torii [apte ani. Un buget
de 115,3 milioane de euro
este prev\zut pentru cea de-
a doua ax\ - Acvacultur\,
pescuit `n apele interioare,
procesare [i marketingul
produselor provenite din pes-
cuit [i acvacultur\. ~n cadrul
acestui program pot fi con-
struite [i modernizate fer-
mele de acvacultur\ de c\tre
fermierii priva]i [i de orga-
niza]iile de produc\tori. De
asemenea, pescarii [i aso-
cia]iile de pescari din apele
interioare pot s\-[i moder-
nizeze b\rcile, s\ constru-
iasc\ puncte de debarcare, s\
schimbe destina]ia navelor
accesând m\surile pescuitu-
lui `n ape interioare. Nu `n
ultimul rând, procesatorii [i
organiza]iile de produc\tori
pot beneficia de sprijin pen-
tru achizi]ionarea de echipa-
mente noi pentru procesarea
produselor, precum [i pentru
echipamente ce vor `mbun\-
zona fluvio-maritim\, pre-
cum [i la podul rutier al
canalului. Primul pod face
leg\tura `ntre insula artifi-
cial\ [i restul Portului
Constan]a, iar cel rutier va
lega nordul [i sudul portu-
lui. Construc]ia podului ru-
tier va duce la fluidizarea
traficului de m\rfuri, fiind
plasat `n apropierea cen-
turii ora[ului Constan]a, `n
leg\tur\ cu Autostrada
Soarelui.
a EXPORTURILE DA-
CIA AU CRESCUT CU
50%: Dacia a exportat
peste 60.000 de automobile
`n primul semestru, cu
50,6% mai mult decât `n
perioada similar\ din 2006,
iar estim\rile pentru anul
acesta prev\d exporturi de
120.000 de unit\]i, au spus
reprezentan]ii Automobile
Dacia SA. Europa Occiden-
tal\ r\mâne principala
destina]ie de export pentru
Logan cu peste 50% din
`nmatricul\ri. Fran]a este
unde companiile au devenit
„agresive fa]\ de clien]i“.
El a recomandat Consiliu-
lui Concuren]ei s\ se asi-
gure c\ „regulile jocului
sunt respectate“. Codazzi
a sf\tuit consumatorii cas-
nici s\ analizeze `ntâi
oferta distribuitorului ac-
tual [i apoi s\ decid\ dac\-
[i schimb\ furnizorul. El a
mai spus c\ `n Italia, la 3
ani dup\ deschidera pie]ei,
doar 13% din clien]i `[i
schimbaser\ distribuitorii.
Pie]ele de electricitate [i
gaze naturale s-au deschis
integral duminic\, au-
torit\]ile dând astfel posi-
t\]i calitatea [i siguran]a
produselor.
Consum redus
de pe[te
Consumul de pe[te a fost
pân\ `n 1990 de aproxima-
tiv 8 kg/locuitor/an. Acesta
s-a redus pân\ la 2 kg `n pe-
rioada 1990-2000, iar dup\
anul 2000 a `nceput s\
creasc\, ajungând, `n 2005,
la 4,5 kg/loc/an. Cre[terea
consumului se datoreaz\, `n
principal, cre[terii impor-
turilor. Astfel, `n perioada
2001-2005, volumul mediu
al exporturilor a fost de
693,37 tone/an `n compara-
]ie cu cel al importurilor
lider `n clasamentul vânz\-
rilor pe ]\ri cu 14.915 auto-
turisme Dacia Logan vân-
dute de la `nceputul anului.
Locul secund este ocupat
de Germania, unde vânz\-
rile Dacia au crescut cu a-
proape 200%, fa]\ de pri-
mul semestru din 2006, a-
jungând la 8.357 de unit\]i.
Directorul comercial pen-
tru Renault, Dacia [i Nis-
san `n România, Jacques
Daniel, a spus c\ Germania
este o mare surpriz\ da-
torit\ num\rului de Logan
vândute, mai ales c\ presa
german\ a dus o campanie
de denigrare, `ncercând s\
acrediteze ideea c\ auto-
mobilul nu este fiabil. ~n
Germania, aproximativ
dou\ treimi dintre ma[inile
vândute de produc\tor au
fost break. }ara central-eu-
ropean\ este urmat\ `n
clasamentul vânz\rilor de
Algeria cu 5.563 de unit\]i,
de Spania cu 4.148 de uni-
t\]i [i de Ucraina cu 3.391
de unit\]i. a
bilitatea tuturor consuma-
torilor de a-[i alege singuri
furnizorii, potrivit unei
hot\râri de Guvern publi-
cate `n „Monitorul Oficial“.
„~ncepând cu data de 1 iulie
2007, pia]a de energie elec-
tric\ [i cea de gaze natu-
rale se deschid integral
pentru to]i consumatorii“,
men]ioneaz\ hot\rârea E-
xecutivului, aprobat\ s\p-
t\mâna trecut\. O dat\ cu
România, alte 13 state
membre ale Uniunii Euro-
pene [i-au deschis, la 1
iulie 2007, pie]ele de e-
nergie electric\ [i de gaze
naturale. a
care a dep\[it 60.336,40 to-
ne/an. Fondul European
pentru Pescuit pe perioada
2007-2013 are un buget de
3,8 miliarde de euro, con-
form repartiz\rii anun]ate
de Comisia European\. Spa-
nia va fi principalul benefi-
ciar al acestui fond, cu 1 mi-
liard de euro, urmat\ de
Polonia - 651 milioane [i de
Italia - 376 milioane. Crea-
rea acestui fond a fost decis\
de Uniunea European\ `n
iunie 2006 [i vizeaz\ mo-
dernizarea [i diversificarea
acestui sector, amenin]at de
reducerea efectivelor di-
verselor specii de pe[te.
Statele membre urmeaz\ s\
prezinte Comisiei programe
na]ionale de repartizare a
acestor fonduri, asupra c\-
rora Bruxelles-ul se va pro-
nun]a `n semestrul al doilea
al anului `n curs. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 7 iulie
Vremea se va `nc\lzi
u[or [i va fi `n general
frumoas\. Cerul va fi
variabil, cu unele `nnor\-
ri `n nordul ]\rii [i la
munte, zone unde izolat
vor fi averse, `nso]ite de
desc\rc\ri electrice. V=n-
tul va prezenta intensi-
fic\ri locale, iar `n zona
montan\ `nalt\ va sufla
tare. Temperaturile min-
ime se vor situa `ntre 8 [i
18 grade, u[or mai ridi-
cate pe litoral. Tempera-
turile maxime vor fi cu-
prinse `ntre 24 [i 34 de
grade, cu cele mai ridi-
cate valori `n Lunca Du-
n\rii.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 7.07.2007
Dolar SUA 2,2955
Euro 3,1212

10 pu[ca[i marini americani sunt acuza]i de crime de r\zboi `n Irak
Zece pu[ca[i marini a-
mericani sunt ancheta]i `n
leg\tur\ cu mor]ile a opt
prizonieri irakieni, surven-
ite `n timpul violen]elor din
Falluja, la sfâr[itul anului
2004. Ed Buice, reprezen-
tat al corpului de anchet\
penal\ din cadrul serviciu-
lui naval american, a pre-
cizat c\ nu poate oferi de-
talii despre ancheta ce are
loc la o baz\ militar\ din
Statele Unite. Acesta a
spus totu[i c\ nici unul din-
tre ancheta]i nu se afl\ `n
deten]ie.
Nat Helms, veteran de
r\zboi, a scris o carte despre
violen]ele de la Falluja, tea-
trul unor confrunt\ri f\r\
precedent `ntre for]ele ame-
Ministrul Educa]iei
i-a retras titlul de
doctor liberalului
Morega
Ministrul Educa]iei,
Cristian Adomni]ei, i-a
retras colegului s\u de
partid, liderul liberal
din Gorj, Dan Ilie More-
ga, „titlul [tiin]ific de
doctor `n [tiin]e eco-
nomice“, dup\ descope-
rirea unor falsuri `n ac-
tele de atestare. Jurna-
li[tii de la „Evenimentul
Zilei“ au aflat c\ More-
ga, profesor al Universi-
t\]ii „Constantin Brân-
cu[i“ din Târgu Jiu, a
r\mas, din 3 iulie, f\r\
titlul de doctor `n rela]ii
economice interna]iona-
le, ob]inut `n 2001, la
Universitatea din Chi-
[in\u. Liderul liberal
de Gorj a declarat c\
Ministerul Educa]iei a
facut o gre[eal\. „Este
un ordin aberant. Voi
contesta ordinul la mi-
nistru, pentru `ndrep-
tarea erorii Ministeru-
lui. Nu se pun `n discu-
]ie probleme de fond
privind preg\tirea
mea“, a spus Morega.
Controversatul om poli-
tic pune retragerea di-
plomei sale pe seama
rectorului universit\]ii
la care este profesor. El
a afirmat c\ rectorul
Universit\]ii „Constan-
tin Brâncu[i“, Adrian
Gorun, ar fi f\cut pre-
siuni politice asupra u-
nor direc]ii din Ministe-
rul Educa]iei. Informat
totu[i c\ `nsu[i minis-
trul Adomni]ei a sem-
nat ordinul de retrage-
re a titlului s\u univer-
sitar, Morega a declarat
c\ „domnul Cristian A-
domni]ei este un om
foarte inteligent, dar nu
are foarte mult\ expe-
rien]\“. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a VANGHELIE: B|SESCU,
BERCEANU, VIDEANU, UDREA {I
BITTNER AU INTERESE ~N ZO-
NELE SATUL FRANCEZ {I
BORDEI: Liderul PSD Bucure[ti,
Marian Vanghelie, l-a acuzat, joi,
`ntr-o conferin]\ de pres\, pe
pre[edintele Traian B\sescu de
faptul c\, `n perioada `n care a fost
primar general al Capitalei, a
f\cut schimb de terenuri `ntre
Satul Francez [i Parcul Bordei din
Capital\, prin `nc\lcarea legii.
Vanghelie a sus]inut c\, la vremea
respectiv\, a existat „un interes“ `n
ACTUALITATE S=mb\t\, 7 iulie 2007 7
LUMEA PE SCURT
a se `ndrepta spre o nou\ po- gen]ii din Falluja obi[nuiesc
zi]ie. Helms mai sus]ine c\ ca `n timpul ciocnirilor s\ a- Pakistan: atentat
un pu[ca[, caporalul Ryan runce armele [i s\ se re`nar- `mpotriva
Weemer, a recunoscut `n meze `n noi loca]ii, tocmai
timpul unui test cu detec- pentru c\ [tiu c\ pu[ca[ilor pre[edintelui
torul de minciuni c\ a parti- marini le-a fost interzis\
cipat la o execu]ie abuziv\. `mpu[carea persoanelor Mai multe focuri de arm\ auto-
Weemer a povestit c\, dup\ ne`narmate. mat\ au fost trase ieri `n direc]ia
avionului pre[edintelui pa-
ce i-au capturat pe cei 8 ira- Aceste noi acuza]ii re- kistanez Pervez Musharraf, la
kieni, pu[ca[ii au primit, prin prezint\ `nc\ un motiv de câteva minute de la trecerea apa-
sta]ie, ordinul de a p\r\si ru[ine pentru trupele ame- ratului pe lâng\ o baz\ militar\
loca]ia `n care se aflau. ~ntre- ricane care lupt\ `n Irak [i situat\ `n apropiere de capitala
bând ce s\ fac\ cu cei 8 pri- pentru Camp Pendleton, Islamabad, au anun]at surse ofi-
zonieri, un operator i-a `ntre- una dintre cele mai impor- ciale. „Agen]iile de poli]ie [i de
bat dac\ ace[tia se mai aflau tante tabere militare ame- securitate au auzit `mpu[c\turi
`n via]\. Pu[ca[ii au interpre- ricane. De asemenea, si- `n apropiere de baza aerian\
tat `ntrebarea ca fiind un or- tua]ia este jenant\ [i pen- Chaklala [i mai târziu au des-
din de a-i executa [i i-au `m- tru administra]ia de la coperit dou\ arme antiaeriene pe
ricane [i insurgen]ii irakieni, pe durata ofensivei, pu[ca[ii acoperi[ul unei case“, a afirmat
pu[cat mortal, spune Helms. Washington, deja sl\bit\ un oficial al poli]iei, f\r\ alte de-
[i a publicat pe site-ul per- au ]inut 8 prizonieri irakieni Pe de alt\ parte, vete- de un r\zboi `n Irak, de- talii. Potrivit unui fotoreporter
sonal o list\ a celor uci[i `ntr-o cas\ [i i-au executat ranul, fost lupt\tor `n Viet- venit tot mai impopular de la Associated Press, aproxi-
atunci. Conform lui Helms, dup\ ce au primit ordinul de nam, a precizat [i c\ insur- printre americani. a mativ 200 de poli]i[ti [i solda]i
au `nconjurat casa unde au fost
descoperite armele. Doi oficiali
Adrian N\stase scap\ de procese din domeniul securit\]ii au afir-
mat c\ sunt `n c\utarea unui cu-
plu care a `nchiriat casa `n
aceast\ s\pt\mân\. Potrivit
specul=nd bre[e legislative televiziunii de stat pakistaneze,
pre[edintele Pervez Musharraf a
decolat ieri de la baza aerian\ [i
a aterizat `n siguran]\ la Turbat
a Curtea Constitu]ional\ curm\ ancheta procurorilor `n cazul „Zambaccian“ (sud-vest). Pre[edintele Musha-
rraf, un aliat important al SUA
a Fostul premier ar putea sc\pa de acuza]iile de mit\ [i trafic de influen]\ `n r\zboiul `mpotriva terorismu-
lui, a fost `n dou\ rânduri ]inta
a ~n politic\, Adrian N\stase ar putea reveni ca strateg al PSD a unor atacuri care au vizat ve-
hiculul cu care circula, ambele
Telenovela dosarelor de zeze Ministerului Public atacuri fiind comise la Rawal-
corup]ie care `l au ca actor care parte din rechizitoriu pindi, `n apropiere de Islamabad.
principal pe fostul premier e lovit\ de nulitate sau nu.
Adrian N\stase, a ajuns la Stanomir mai spune c\ de-
un episod hot\r=tor. Avoca- cizia Cur]ii Constitu]ionale
Europa se preg\te[te
]ii politicianului au reu[it s\ poate duce pân\ la modifi- de reizbucnirea
conving\ Curtea Constitu- carea Legii r\spunderii mi-
]ional\ c\ procurorii nu au nisteriale, respectiv schim- gripei aviare
`ntocmit corect rechizitoriul, barea de c\tre Parlament a Dup\ ce autorit\]ile din Germa-
N\stase av=nd acum cale prevederilor considerate nia [i Fran]a au descoperit p\s\-
liber\ pentru re`ntoarcerea neconstitu]ionale. ri s\lbatice moarte, infectate cu
`n politic\. virusul H5N1, mai multe state
Europene au `nceput s\ reintro-
Neconstitu]ionalitate Drum liber c\tre PSD duc\ m\suri pentru gestionarea
unei noi izbucniri a gripei aviare.
`n cazul Pe l=ng\ consecin]ele ju-
ridice, decizia Cur]ii Con-
Dup\ confirmarea unui focar de
grip\ aviar\ `n landul Turingia
„Zambaccian“ stitu]ionale are efecte [i `n (est), autorit\]ile federale de la
plan politic. Adrian N\sta- Berlin au decis s\ ridice nivelul
Curtea Constitu]ional\ a de alert\. {i Olanda a dispus re-
se `[i anun]ase de mai mult
decis joi c\ ancheta desf\- timp inten]ia de a reveni `n stric]ionarea comercializ\rii de
[urat\ de procurori `n a[a- carne de pas\re `n anumite zone
for]\ pe scena politic\, el
numitul dosar „Zambacci- ale ]\rii, `ns\ a refuzat s\ pre-
viz=nd implicarea la nivel cizeze cu exactitate unde anume
an“, `n care este implicat `nalt `n structurile PSD.
fostul premier [i pre[edinte a fost depistat virusul gripei avi-
Este foarte posibil ca ie[i- are. ~ntre timp, [i Fran]a - cel
al Paridului Social Demo- rile publice din ultima
crat, Adrian N\stase, are e- mai mare produc\tor de carne de
vreme ale lui N\stase s\ fi pas\re din Europa - a confirmat
lemente care `ncalc\ Consti- fost `ncurajate chiar de cer- primele cazuri de infectare cu
tu]ia. Procesul `n care Cazul „Zambaccian“ se suspend\ titudinea succesului din virusul gripei aviare `n mai bine
Adrian N\stase este incul- prin g\selni]e avoc\]e[ti
dosare. Acest lucru este de un an, dup\ ce s-au descoperit
pat a fost suspendat `n luna foarte important pentru trei lebede moarte, infectate, `n
martie, când avoca]ii ap\r\- `n sensul `n care cercetarea tul sau pre[edintele Româ- estul ]\rii, la Moselle. Michel
fostul candidat la preziden-
rii au sesizat Curtea Consti- unor actuali sau fo[ti dem- niei are dreptul s\ cear\ Barner, ministru al Agriculturii
nitari nu mai trebuie f\cut\ ]iale, „cur\]area“ sa ju-
tu]ional\. A[a-numitele ex- urm\rirea penal\ mem- [i Pescuitului, a spus c\ p\s\rile
cep]ii de neconstitu]ionali- cu acordul unei comisii de la ridic\ fiind cerut\ insistent domestice trebuie s\ fie ]inute `n-
brilor Guvernului, iar dac\ de liderul social-democrat
tate invocate de avoca]ii fa- Parlament, Guvern sau Pre- aceste institu]ii nu o fac, chise sau protejate cu plase, pen-
miliei N\stase se refer\ la [edin]ie: „Dac\ acest mem- Mircea Geoan\. tru a se evita orice contact cu p\-
atunci um\rirea penal\ ar fi Sc\pat, definitiv sau `n s\rile s\lbatice. Anul trecut, 13 sta-
modul `n care procurorii au bru al Guvernului este [i
anulat\. mare parte, de griji penale, te UE au confirmat existen]a pe
`ntocmit [i trimis rechizito- parlamentar, este necesar Coment=nd aceast\ de-
riul la ~nalta Curte de avizul Camerei Deputa]ilor este de a[teptat ca Adrian teritoriul lor a unor cazuri de gri-
cizie, specialistul `n drept N\stase s\-[i anun]e `n cu- p\ aviar\, de cele mai multe ori
Casa]ie [i Justi]ie. sau Senatului, `n func]ie de fiind vorba de p\s\ri s\lbatice.
Avocatul lui Adrian N\s- apartenen]a la o camer\ constitu]ional, Ioan Stano- r=nd revenirea `n departa-
tase, Gheorghe Diaconescu, sau alta“. mir, a precizat c\ ~nalta mentul de strategie al
spune c\ sesizarea contesta Curte de Casa]ie [i Justi]ie PSD. R\m=ne de v\zut `n- Rusia nu scap\
o lege propus\ de fostul mi- nu mai poate declara ca ad- s\ care va fi baza de sus-
nistru al Justi]iei, Monica Urm\rirea penal\ misibile acele probe legate ]inere din interiorul par- de obsesia
Macovei, [i adoptata de Par- ar putea fi anulat\ de prevederile neconstitu-
]ionale din legea sanc]iona-
tidului pentru un politician
care r\m=ne extrem de
amenin]\rii NATO
lament `n 2005, care modi-
fica unele prevederi ale Le- Avocatul lui N\stase mai t\. Prin urmare, ~nalta controversat, chiar [i prin- Rusia a reafirmat ieri c\ prezen-
gii r\spunderii ministeriale, spune c\ numai Parlamen- Curte trebuie s\ `i preci- tre pesedi[ti. a ]a unui sistem american antira-
chet\ `n Europa va constitui „o
serioas\ amenin]are“ pentru
ap\rarea sa [i c\ intrarea Geor-
giei [i a Ucrainei `n Alian]a
Nord-Atlantic\ va avea impact
acest sens al lui Traian B\sescu, nu `[i dep\[e[te condi]ia, lan- C\lin Popescu-T\riceanu a averti- asupra rela]iilor sale cu NATO.
Radu Berceanu, Adrian Videanu, sându-se agresiv [i incoerent `n zat c\ ar putea demite toate persoa- Referindu-se la extinderea NA-
Elena Udrea [i omul de afaceri A- ni[te acuza]ii false, rezultatul nele responsabile pentru „mizeria TO, ministrul adjunct de Externe
lexandru Bittner. „Schimbul de demersului s\u fiind jalnic. de nedescris“ din comuna Glina, si- rus, Andrei Denisov, a afirmat c\
terenuri `ntre Satul Francez [i a AMENZI DE 15.000 DE LEI tuat\ `n apropiere de Bucure[ti, „intrarea Georgiei [i a Ucrainei
Parcul Bordei a fost f\cut de pri- mai pu]in primarul, pe care `l va `n Alian]a Nord-Atlantic\ nu
marul general Traian B\sescu. PENTRU GUNOIUL RECLAMAT DE l\sa s\ fie sanc]ionat de electorat la poate s\ nu aib\ efect asupra
Acest schimb este nul, ilegal, legea PREMIER: Garda Na]ional\ de Me- alegeri. Premierul a ar\tat c\, `n rela]iilor Rusiei cu aceste ]\ri,
diu a amendat, joi, cu 15.000 RON, precum [i cu organiza]ia, `n ge-
spune c\ este infrac]iune. Acest drum spre Institutul Na]ional de neral“. „Rusia nu vede argumen-
schimb de terenuri s-a f\cut da- Consiliul Local al comunei Pope[ti- Cercetare-Dezvoltare Agricol\ din te ra]ionale `n extinderea NATO
torit\ intereselor PD la acea Leordeni, dup\ ce premierul T\- Fundulea, unde discuta, joi, cu spe- c\tre est din punct de vedere al
vreme, `n frunte cu Traian B\ses- riceanu s-a declarat deranjat de lip- ciali[tii `n combaterea efectelor se- securit\]ii acestor state mem-
cu, Radu Berceanu [i Adrian sa de reac]ie a autorit\]ilor `n fa]a cetei, a observat c\ `n dreptul lo- bre“, a insistat Andrei Denisov.
Videanu“, a precizat Vanghelie. ~n „nesim]i]ilor“ care arunc\ gunoaie calit\]ii Glina, gunoaiele erau arun- „Este evident c\ aceasta nu va
replic\, primarul general, Adriean pe malul Dâmbovi]ei, pe drumul c\- cate de-a lungul drumului, la `n- contribui la `nt\rirea atmosferei
Videanu, a declarat c\ Vanghelie tre Autostrada Soarelui. Premierul tâmplare. a de `ncredere [i cooperare `n
Europa“, a continuat el. a
 CM
YK

8 S=mb\t\, 7 iulie 2007 ATLAS BIBLIC

C=nd au fost scrise Sub genericul „Atlas Bi-

blic“, `ncep=nd cu acest epi-
sod pilot, vom `ncepe s\ v\
prezent\m, s\pt\m=nal,
c=teva date din istoria
Sfintei Scripturi. Vom folosi,
`n documentarea noastr\, `n
primul r=nd textele Sfintei
Scripturi, apoi elemente din
Sf=nta Tradi]ie [i `nv\]\tura
Sfin]ilor P\rin]i, precum [i
descoperirile arheologice
care atest\ [i explic\ eveni-
mentele care au avut loc `n
vremurile biblice.
Biblia, cartea
de istorie a vie]ii
prezente [i viitoare
Prin datele prezentate `n
cuprinsul Sfintei Scripturi
observ\m o leg\tur\ istoric\
`ntre evenimente. ~n inten]ia
noastr\ de a le analiza, nu
trebuie s\ omitem faptul c\,
`n sens biblic, istoria este
locul `nt=lnirii divinului cu
umanul, `n care ni se desco-
per\ scopul fundamental al
existen]ei omului, anume
m=ntuirea sa. Tocmai de
aceea, s-a spus deseori c\
Biblia este o carte de istorie,
dar care nu face istorie,
Dumnezeu garant=nd omu-
lui, `n cuprinsul c\r]ii, at=t
via]a prezent\, c=t [i cea vii-
toare.
Autoritatea divin\
[i inspira]ia
Duhului Sf=nt
Biblia sau Sf=nta Scrip-
tur\ cuprinde colec]ia celor
66 de c\r]i sfinte [i norma-
tive pentru credin]a religios-
moral\, pe care Biserica le-a
preluat, `n parte, de la sina-
goga iudaic\ [i pe care le-a
completat, dup\ Pogor=rea
Sf=ntului Duh (Cincizecime),
prin fixarea `n scris a celor c\tre Hristos“) [i perioada mei, dup\ Lin [i Anaclet,
patru Evanghelii, a Epistole- care a urmat activit\]ii lui `ntre anii 92-101) s\ fie
lor [i a Apocalipsei Sf=ntului Hristos pe p\m=nt (27 de `ntrebuin]at\ denumirea de
Apostol Ioan. c\r]i). ta; Biblia # C\r]ile, aceast\
~mp\r]irea `n dou\ cate- Denumirea de Biblie se denumire fiind `nsu[it\ ulte-
gorii - Vechiul [i Noul Tes- reg\se[te `nc\ din cuprinsul rior de majoritatea limbilor
tament - s-a f\cut potrivit cu Vechiului Testament - ta; europene.
timpul `n care s-a fixat `n a\gia Biblia # Sfintele C\r]i Expresii precum „Scrip-
scris Biblia, respectiv pe- (I Macabei 12, 9; II Macabei tura Sf=nt\“, „Scripura Dum-
rioada dinaintea `ntrup\rii 8, 23) - pentru ca apoi, `n nezeiasc\“, „Pagini Cere[ti“
Domnului Iisus Hristos (39 perioada apostolic\, a[a cum sau „Scriptura Inspirat\“, uti-
de c\r]i, denumite de Sf=ntul `nt=lnim la Clement Roma- lizate ini]ial de Sfin]ii P\rin]i,
Apostol Pavel „un pedagog nul (al III-lea episcop al Ro- au fost determinate de autori-

C=nd au fost scrise cele 39 de c\r]i ale Vechiului Testament

(`. Hr) 1900 1250 1200 1000 750 550 450 300
Date Chemarea Intrarea Cucerirea Regele Saul Regele David Regele Solomon ~ntemeierea Iudeea este ~ntoarcerea Perioada elenistic\
cronologice lui Avraam `n p\m=ntul Canaanului (1030-1000) (1000-960) (960-931)* Romei (753) cucerit\ de israeli]ilor `n (334 `.Hr - 30 d.Hr.)
importante Canaan Babilon (586) Iudeea (537-445)
* Construirea primului templu din Ierusalim (aprox. 955)

Vechiului Testament este
`mp\r]it astfel:
A. C\r]i legislative
1-5 PENTATEUHUL (pentav # cinci
^ teuko" # sul, cutie, carte)
reprezint\ prima parte a Ve-
chiului Testament [i cea mai im-
portant\, numit\ „Torah“ (# Le-
ge). Este alc\tuit\ din primele
cinci c\r]i, care formeaz\ un tot
unitar: Facerea, Ie[irea, Leviticul,
Numerii, Deuteronomul.
Autorul lor, unanim acceptat,
este Moise. ~nsu[i M=ntuitorul a-
test\ acest lucru: „Oare nu Moise
v-a dat Legea?“ (Ioan 7, 19).
Admi]=ndu-se c\ Moise este au-
torul Pentateuhului `nseamn\ c\
aceast\ prim\ parte a Vechiului
Testament a fost scris\ `n secolul
al XIII-lea `. Hr. Exist\ `ns\ unele
teorii conform c\rora evenimen-
tele prezentate au fost consem-
nate ulterior `n scris, [i nu de
Moise, aceste teze g\sindu-[i apoi
adep]i `n r=ndul teologilor pro-
testan]i.
B. C\r]i istorice
6 CARTEA LUI IOSUA (ini]ial, pro-
tagonistul se numea Osea, `ns\
Moise i-a schimbat numele `n
Iosua # „Dumnezeu m=ntuie[te“)
acoper\ perioada istoric\ `ntre
anii 1250-1200. Din cuprinsul ei
reiese c\ Iosua, ucenicul lui
Moise, ar fi scris doar legile care
trebuiau citite poporului cu prile-
jul re`nnoirii Leg\m=ntului (cap.
24, 26), iar restul c\r]ii ar fi fost
completat\ la 100 de ani dup\
moartea sa.
7 CARTEA JUDEC|TORILOR aco-
per\, cu aproxima]ie, perioada cu-
prins\ `ntre anii 1220-1250, de la
moartea lui Iosua p=n\ la un-
gerea primului rege, `n persoana
lui Saul.
Autorul c\r]ii nu este cu certi-
tudine cunoscut. Se `nclin\ asu-
pra ideii c\ profetul Samuel ar fi
autorul, el scriind-o `ntre anii
1030-1010. Dac\ `ns\ men]iunea
din 18, 30 („Iar Ionatan, fiul lui
Gher[om, fiul lui Moise, el [i fiii
s\i i-au fost preo]i semin]iei lui
Dan p=n\-n ziua str\mut\rii din
]ara aceea“) poate fi raportat\ la
prima deportare masiv\ a is-
raeli]ilor, ordonat\ de regele Ti-
glatfalasar al III-lea (745-727
`.Hr.), `n anul 733, atunci opera
devine mai t=n\r\ cu trei secole.
8 CARTEA RUT este una dintre
capodoperele literaturii biblice,
ea fiind alc\tuit\ spre sf=r[itul
domniei lui Saul, `nceputul dom-
niei lui David. Cartea este a-
tribuit\ profetului Samuel, stilul
scrierii fiind unul simplu, f\r\
ocoli[uri derutante [i `nc\rc\turi
inutile.
9-12 C|R}ILE REGILOR sunt,
conform Septuagintei (traducerea
greac\ a Bibliei) `n num\r de pa-
tru (1 Regi, 2 Regi, 3 Regi, 4 Regi).
Dup\ textul Masoretic, ele arat\
`ns\ astfel: 1 Samuel, 2 Samuel, 1
Regi, 2 Regi. Cert este c\ primele
dou\ c\r]i acoper\ perioada de
100 de ani (1075-975), iar celelal-
te dou\ acoper\ o perioad\ mult
mai vast\, de la sf=r[itul domniei
lui David p=n\ `n catastrofa din
587 (ocuparea Ierusalimului). Au-
torul primelor dou\ c\r]i nu ne
este cunoscut, `n schimb, despre
urm\toarele dou\, tradi]ia iu-
daic\ spune c\ profetul Ieremia
le-ar fi scris, `n anul 36 al capti-
vit\]ii babiloniene.
13-14 C|R}ILE PARALIPOMENA
(sau Cronici) au fost scrise `ntre
anii 538 (edictul lui Cirus al
per[ilor) - 330 (domnia lui Alexan-
dru cel Mare). Autorul c\r]ilor nu
este cunoscut cu certitudine, `ns\
unii teologi afirm\ c\ Ezdra le-ar
fi scris.
15-16 C|R}ILE EZDRA {I NEE-
MIA par a fi scrise de `ns\[i pro-
tagoni[tii c\r]ilor, Ezdra [i
Neemia, datorit\ folosirii deseori
a verbelor la persoana I singular.
Cei doi au fost personaje istorice
care au marcat secolele VI-V,
respectiv o bun\ parte a perioa-
dei captivit\]ii babiloniene.
17 CARTEA ESTER a fost scris\
la jum\tatea secolului al V-lea, la
scurt\ vreme dup\ domnia
regelui persan Xerxes (486-465),
perioad\ `n care se urm\rea un
complot (dejucat) ce viza extermi-
narea iudeilor r\ma[i `n imperiul
persan. Autorul este un iudeu, cu
siguran]\ un cunosc\tor al isto-
riei, intrigilor [i luxului de la
curtea regal\.
C. C\r]i didactico-poetice
18 CARTEA IOV a fost scris\,
conform [colii biblice rom=ne[ti,
`n perioada preexilic\, adic\ an-
terioar\ anului 587, autorul ei
presupun=ndu-se a fi un iudeu ca-
re a preluat istoria din tradi]ia
oral\. Iov este un personaj istoric
real, pomenit `n Calendarul
Ortodox la data de 6 mai [i situat,
de profetul Iezechiel printre cei
trei mari drep]i ai Vechiului Tes-
tament, al\turi de Noe [i Daniel.
19 CARTEA PSALMILOR este
compus\ din 150 de psalmi, cea
mai mare parte a lor fiind scri[i de
`mp\ratul David. Diversitatea
stilului, a dic]iei [i a temelor tra-
tate ne spune c\ sunt mai mul]i
autori, despre care vom vorbi `ns\
`ntr-unul din episoadele
urm\toare.
20 CARTEA PROVERBELOR LUI
SOLOMON a fost scris\, dup\ cum
afl\m [i din titlu, de Solomon cel
`n]elept. Transmiterea pe cale
oral\ `ns\ a condus la lipsa
grup\rii `n sisteme tematice ri-
guroase, ele fiind consemnate `n
timpul regelui Iezechia.
21 CARTEA ECCLESIASTULUI
(ekklesiastés # cuv=nt\torul, cel
care vorbe[te `ntr-o adunare) este
atribuit\ lui Solomon. De altfel,
tradi]ia iudaic\ [i Fericitul
Ieronim spun despre acesta c\ `n
tinere]e ar fi compus „C=ntarea
C=nt\rilor“, la maturitate
„Proverbele“, iar la b\tr=ne]e
„Ecclesiastul“, opinie sus]inut\ [i
de al]i Sfin]i P\rin]i. Aici `nt=lnim
pentru prima dat\ nominativul-
genitiv „de[ert\ciunea de[ert\ciu-
CM
YK
nilor“ („...toate sunt de[ert\-
ciuni“). Cartea a fost acceptat\ `n
canonul Vechiului Testament
`ntre anii 90-100, printr-un sinod
]inut la Iamnia.
22 CARTEA C+NTAREA C+NT|-
RILOR este cea mai controversat\
dintre c\r]ile Vechiului Testa-
ment. Unii au comparat-o cu sta-
tuia Venus din Milo r\t\cit\
printre mozaicurile Catedralei
„Sfintei Sofia“. Este singura carte
vechitestamentar\ `n care nu se
profer\ numele sf=nt al lui Dum-
nezeu [i este atribuit\ dease-
menea lui Solomon, ca [i pre-
cedentele, av=nd `ns\ acordul mai
multor bibli[ti `n acest sens, ea fi-
ind scris\, deci, `n perioada
urma[ului lui David pe tron.
D. C\r]i profetice
Profetismul a fost o institu]ie
religioas\, specific\ poporului
evreu, cu rolul de a suplini cele-
lalte institu]ii ale sale `n a face
cunoscut\ voia lui Dumnezeu. Cu
f\g\duin]a c\ asupra ideii de
profet [i profetism vom reveni `n
episoadele urm\toare, enu-
mer\m c\r]ile profe]ilor Vechiu-
lui Testament, cu perioada `n
care ace[tia [i-au desf\[urat ac-
tivitatea:
23 CARTEA PROFETULUI ISAIA
(740-690);
24 CARTEA PROFETULUI IERE-
MIA (627-586);
25 CARTEA PL+NGERILE LUI IE-
REMIA (reac]ie a evenimentelor
tragice din anul 587);
26 CARTEA PROFETULUI IEZE-
CHIEL (598-570);
27 CARTEA PROFETULUI DANIEL
(605-536);
28 CARTEA PROFETULUI OSEA
(anul 750-730);
29 CARTEA PROFETULUI AMOS
Amos este primul dintre profe]ii
propriu-zi[i ai Vechiului Testa-
ment, adic\ dintre aceia care au
l\sat, sub numele lor, opere
scrise. ~[i `ncepe activitatea la
mijlocul secolului al VIII-lea, fi-
ind contemporan, pentru o pe-
rioad\, cu Osea;
30 CARTEA PROFETULUI MIHEIA
(734-700);
31 CARTEA PROFETULUI IOIL (ac-
tivitatea lui s-a desf\[urat `n sec-
olul al VIII-lea, o dat\ cert\ nefi-
ind stabilit\ de cercet\tori);
32 CARTEA PROFETULUI AVDIE
este cea mai scurt\ scriere a Ve-
chiului Testament, num\r=nd
doar 21 de versete. Perioada `n
care acesta [i-a desf\[urat activi-
tatea este foarte controversat\, bi-
bli[tii accept=nd variante variind
`ntre diferi]i ani ai secolului al IX-
lea sau al VIII-lea;
33 CARTEA PROFETULUI IONA
(aprox. anul 750);
34 CARTEA PROFETULUI NAUM
(761-612);
35 CARTEA PROFETULUI
AVACUM (dateaz\ din jurul anilor
609-608);
36 CARTEA PROFETULUI SO-
FONIE (contemporan cu Naum)
37 CARTEA PROFETULUI AGHEU
(deschide ultima etap\ a erei pro-
fetice, anume epoca persan\, el
]in=nd ni[te cuv=nt\ri, pe care [i
le dateaz\ cu foarte mare exacti-
tate `n anul 520);
38 CARTEA PROFETULUI ZA-
HARIA (contemporan cu Agheu);
39 CARTEA PROFETULUI MALE-
AHI (450-430);
Pe l=ng\ cele 39 de c\r]i cano-
nice, se mai afl\ un num\r de 10
c\r]i `ntregi, sau adaosuri la cele
canonice, care se numesc necano-
nice, dar bune de citit. Ele se nu-
mesc astfel deoarece sunt `ndoieli
cu privire la inspira]ia lor. Despre
acestea `ns\ vom vorbi `n episoa-
dele urm\toare.
Preciz\m c\ unele date crono-
logice sunt doar aproximative,
exist=nd `nc\ diferen]e
de opinii `ntre cercet\tori
Pagini realizate de
Lucian APOPEI
 CM
YK

ATLAS BIBLIC S=mb\t\, 7 iulie 2007 9

c\r]ile Bibliei ~n ceea ce prive[te c\r- DIC}IONAR

~n ce limb\ au fost
scrise c\r]ile Bibliei
Majoritatea textelor
sfinte canonice din cuprin-
sul Vechiului Testament
au fost scrise `n limba e-
braic\. Aceasta era limba
vorbit\ de urma[ii patriar-
hilor p=n\ la `nceputul ro-
biei babilonice (586 `. Hr.
c\derea Ierusalimului).
Limba ebraic\ biblic\
face parte din grupa lim-
bilor cananeene vorbite de
vechii locuitori ai Canaa-
nului, descenden]i ai lui
Ham (unul dintre urma[ii
lui Noe). Aceast\ limb\ u-
tilizat\ de israeli]i s-a
dezvoltat p=n\ `n secolul
al X-lea `. Hr.. Ini]ial, is-
raeli]ii au folosit paleoe-
braica. Aceasta folosea al-
fabetul fenician, compus
numai din consoane (22).
Descoperirile arheologice
au f\cut posibil\ repera-
rea unor scrieri paleoebra-
tatea divin\ [i inspira]ia Du-
hului Sf=nt, dar au fost
ice apar]in=nd secolului al
X-lea `. Hr. Cel mai vechi `l
constituie calendarul a-
gricol de la Ghezer, scris
cu caractere feniciene. De-
numirea de „limb\ ebra-
ic\“ apare prima oar\ `n
prologul c\r]ii „~n]elep-
ciunea lui Iisus Sirah“.
~ns\ unele capitole din
Ieremia, Daniel [i Ezdra
au fost redactate `n limba
aramaic\, foarte apropia-
t\ de ebraic\, descinz=nd
din aceea[i ramur\ semi-
t\. Aceasta a `nlocuit lim-
ba ebraic\ o dat\ cu termi-
narea robiei babilonice [i
era vorbit\ pe o arie foarte
`ntins\, o dat\ cu fon-
darea imperiului neoba-
bilonic (prima atestare a
acestui imperiu se reg\-
se[te `n jurul anului 2300
`. Hr.). Aramaica, deve-
nit\ o limb\ cu o larg\
r\sp=ndire `nc\ din se-
colul al VII-lea `. Hr., se
vorbea [i `n vremea M=n-
tuitorului Hristos.
folosite [i datorit\ cuprinsu-
lui lor. Denumirea de „testa-
]ile Noului Testament, cu
excep]ia Evangheliei dup\
Sf=ntul Apostol [i Evan-
ghelist Matei, care a fost
scris\ `n limba aramaic\,
toate celelalte 26 de c\r]i
au fost scrise `n limba
greac\. Acest lucru a `n-
lesnit r\sp=ndirea cuv=n-
tului Evangheliei deoare-
ce, prin cuceririle lui A-
lexandru cel Mare [i a
urma[ilor s\i, limba [i cul-
tura greac\ se bucurau, `n
acele vremuri, de o larg\
r\sp=ndire. Trebuie men-
]ionat c\ limba greac\ `n
care s-au scris c\r]ile
Noului Testament nu era
cea clasic\, folosit\ de Pla-
ton, Aristotel [i al]ii, ci era
„dialectul comun“. O dat\
cu extinderea civiliza]iei
Imperiului Roman, r\s-
p=ndirea textelor biblice a
cunoscut o nou\ etap\,
ajung=nd p=n\ la tradu-
cerile existente ast\zi, `n
toate limbile lumii.
ment“ `[i are originea `n
scrierile profetului Ieremia
Termenul „canonic“ provi-
ne din limba greac\ (ka-
nw;n). ~n opinia filosofilor
greci, canonul poate fi de-
finit ca o norm\ prin care
se recunoa[te ceea ce este
adev\rat. Sf=ntul Apostol
Pavel utilizeaz\ acest ter-
men cu sensul de norm\
moral\ dup\ care se ghi-
deaz\ cre[tinul `n via]\.
C=nd afirm\m c\ o carte
este canonic\, `nseamn\
c\ este normativ\ pentru
doctrina [i via]a cre[tin\.
(epoca haldaic\, sec. VII-VI
`. Hr.), `n cartea II Regi 23,
2 (ebr. divauhvkh - lat. a[ez\-
m=nt), folosit de Sf=ntul A-
postol Pavel [i apoi de
Tertulian, `n `mp\r]irea pe
care el a f\cut-o Sfintei
Scripturi, ca testamentum,
adic\ leg\m=ntul dintre
Dumnezeu [i oameni, dup\
moartea, `nvierea [i `n\l]a-
rea la cer a M=ntuitorului,
ca un nou raport `ntre
Ziditor [i f\ptura Sa. a

C=nd au fost scrise cele 27 de c\r]i ale Noului Testament

(d. Hr.) 30 `. Hr. 5 10 20 30 70

Irod cel Mare (rege Irod cel Mare `ncepe re - Na[terea M=ntuitorului Na[terea lui Saul (viitorul Decapitarea Sf=ntului R\stignirea Distrugerea
al Iudeii, vasal al construc]ia Templului Iisus Hristos (`n Betleemul Sf=nt Apostul Petru), `n jurul Ioan Botez\torul M=ntuitorului Templului din
Romei, 37-4 `. Hr.) din Ierusalim (20 `. Hr.) Iudeii) anului 7, `n Tarsul Ciliciei) (aproximativ anul 20) (30) Ierusalim (70)

Noul Testament este alc\-
tuit din 27 de c\r]i, scrise
dup\ cum urmeaz\:
1 SF+NTA EVANGHELIE DUP|
MATEI este prima Evanghelie a
Noului Testament, conform celor
mai vechi m\rturii ale Bisericii.
Sf=ntul Apostol [i Evanghelist
Matei [i-a scris Evanghelia `n ju-
rul anului 42.
2 SF+NTA EVANGHELIE DUP|
MARCU a fost scris\ `n jurul ani-
lor 63-64, la Roma, la cererea comu-
nit\]ii de cre[tini, `nc\ din timpul
vie]ii Sf=ntului Apostol Petru.
3 SF+NTA EVANGHELIE DUP|
LUCA `ncheie [irul celor trei
Evanghelii sinoptice (se numesc
a[a datorit\ asem\n\rilor, ele
put=nd fi puse pe trei coloane pa-
ralele [i privite simultan) [i a fost
scris\ la Roma, la pu]ini ani (2-3)
dup\ ce a fost scris\ Evanghelia
Sf=ntului Apostol Marcu.
4 SF+NTA EVANGHELIE DUP|
IOAN a fost scris\ t=rziu, compa-
rativ cu celelalte trei Evanghelii,
la sf=r[itul secolului I, `n Efes, [i
este destinat\ credincio[ilor din
Asia Mic\, pe care Sf=ntul Apos-
tol Ioan vrea s\-i `nt\reasc\ `n
credin]\ [i s\-i fereasc\ de
primele erezii.
5 CARTEA FAPTELE APOSTO-
LILOR este a doua carte ca volum
(dup\ Evanghelia scris\ de Sf=n-
tul Apostol Luca) [i, fiind o carte
istoric\, acoper\ trei decenii, de
la ~n\l]area Domnului p=n\ la
sf=r[itul primei captivit\]i ro-
mane a Sf=ntului Apostol Pavel
(30-63). Cartea a fost scris\ ime-
diat dup\ Evanghelie, de acela[i
Luca, (men]iont de Sf=ntul A-
postol Pavel `n epistolele sale ca
unul dintre cei mai devota]i uce-
nici ai s\i), `n preajma anului 65.
6 EPISTOLA C|TRE ROMANI a
Sf=ntului Apostol Pavel a fost
scris\ `n iarna anilor 57-58, `n
Corint, [i este cea mai impor-
tant\ dintre epistole.
7 EPISTOLA ~NT+IA C|TRE
CORINTENI a Sf=ntului Apostol
Pavel a fost scris\ `n ora[ul Efes,
`n jurul anului 56. Corintul
reprezenta un puternic centru
economic, vad comercial `ntre
R\s\rit [i Apus, cu o popula]ie,
la vremea respectiv\, de aproape
jum\tate de milion de locuitori.
8 EPISTOLA A DOUA C|TRE
CORINTENI a Sf=ntului Apostol
Pavel a fost scris\ `n vara anului
57, `n Macedonia. Exist\ unele
`ndoieli nu asupra autorului, au-
tenticit\]ii, locului, timpului sau
scopului scrierii, cum de regul\
se `nt=mpl\ la majoritatea tex-
telor biblice, ci asupra in-
tegrit\]ii sau unit\]ii ei. Astfel,
dup\ cum a fost prezentat [i
`ntr-unul din numerele trecute
ale ziarului nostru, cu ocazia
s\rb\torii Sfin]ilor Apostoli
Petru [i Pavel, unii cercet\tori
au afirmat c\ Sf=ntul Apostol
Pavel ar fi scris trei epistole
c\tre corinteni. Forma actual\ a
celei de-a doua epistole ar fi de
fapt o compila]ie. Acest lucru es-
te infirmat `ns\ de codicii `n ca-
re textul ni s-a p\strat, nu mai
departe de forma actual\.
9 EPISTOLA C|TRE GALATENI a
Sf=ntului Apostol Pavel a fost
scris\ `n anul 54 sau 55, pe c=nd
se afla `n Efes.
10 EPISTOLA C|TRE EFESENI a
Sf=ntului Apostol Pavel este una
dintre cele patru epistole „ale
captivit\]ii“ (al\turi de cele c\tre
Filipeni, Coloseni [i Filimon) [i a
fost scris\ spre sf=r[itul primei
perioade `n care Sf. Ap. Pavel a
fost `n captivitate roman\
(sf=r[itul anului 63).
11 EPISTOLA C|TRE FILIPENI
a Sf=ntului Apostol Pavel
r\m=ne o problem\ deschis\ `n
privin]a timpului [i a locului `n
care a fost scris\. Se accept\
`ns\ ideea cum c\ ea ar fi fost
scris\ tot `n perioada primei
captivit\]i de la Roma.
12 EPISTOLA C|TRE COLOSENI
a Sf=ntului Apostol Pavel a fost
scris\ la sf=r[itul anului 62, tot `n
perioada primei captivit\]i de la
Roma (61-63), `n momentul scri-
erii acesteia l=ng\ el afl=ndu-se
opt dintre ucenicii s\i, printre
care [i Sf=ntul Evanghelist Luca.
13-14 EPISTOLELE ~NT+IA {I A
DOUA C|TRE TESALONICENI ale
Sf=ntului Apostol Pavel au fost
scrise din Corint, la mijlocul seco-
lului I, mai exact `n anul 51, la c=-
teva luni distan]\.
15 EPISTOLA ~NT+IA C|TRE
TIMOTEI a Sf=ntului Apostol Pa-
vel este prima din epistolele pas-
torale (c\tre Timotei [i Tit), aces-
tea preocup=ndu-se de calit\]ile [i
`ndatoririle pe care un p\stor al
sufletelor trebuie s\ le aib\. A
fost scris\ `n anul 65.
16 EPISTOLA A DOUA C|TRE
TIMOTEI a Sf=ntului Apostol Pa-
vel a fost scris\, se pare, `n
toamna anului 66, la Roma.
17 EPISTOLA C|TRE TIT a
Sf=ntului Apostol Pavel a fost
scris\ `ntre cele dou\ epistole
adresate lui Timotei, `n toamna
anului 65.
18 EPISTOLA C|TRE FILIMON a
Sf=ntului Apostol Pavel este scri-
s\ afl=ndu-se „`n lan]uri“. ~n a-
ceast\ situa]ie s-a aflat pentru
scurt\ vreme la Efes (iarna anu-
lui 55-56), doi ani `n Cezareea
Palestinei (58-60) [i de peste doi
ani la Roma (61-63), `n timpul a-
cesteia din urm\ scriind [i a-
ceast\ epistol\.
19 EPISTOLA C|TRE EVREI a
Sf=ntului Apostol Pavel a fost
scris\ `n prim\vara anului 64,
`ns\ exist\ opinii care `nclin\ [i
spre varianta anului 65. Oricum,
din cuprinsul ei afl\m c\ a fost
scris\ `n Italia.
20 EPISTOLA SF+NTULUI APOS-
TOL IACOB este prima dintre cele
[apte epistole sobornice[ti (al\-
turi de dou\ ale Sf=ntului Apostol
Petru, trei ale Sf=ntului Apostol
Ioan [i una a Sf=ntului Iuda).
Sf=ntul Apostol Iacob este `nt=iul
episcop ([i singurul Apostol care a
`ndeplinit aceast\ func]ie) `n Ie-
rusalim. El a scris aceast\ epis-
tol\ `n jurul anului 61, `n preaj-
ma mor]ii sale martirice (62).
21-22 EPISTOLELE SF+NTULUI
APOSTOL PETRU au fost scrise `n-
tre anii 63-67, probabil din Roma,
ora[ul `n care autorul lor a murit
ca martir sub persecu]iile lui
Nero. Scrierea greac\, de o cali-
tate foarte bun\, `n opinia eleni[-
tilor, a fost favorizat\ [i de spri-
jinul unui ucenic, pe nume Silvan.
23-25 EPISTOLELE SF+NTULUI
APOSTOL IOAN, `n num\r de trei,
au fost scrise spre sf=r[itul seco-
lului I, la Efes.
26 EPISTOLA SF+NTULUI IUDA,
fratele Sf=ntului Apostol Iacob,
episcopul care [i-a scris epistola
`ntre anii 64-66, `n Ierusalim, sau
o alt\ localitate din Palestina.
27 APOCALIPSA Sf=ntului A-
postol Ioan a fost scris\ `n Insula
Patmos, care devenise, `n acea
perioad\ (sec. I), loc de exil pen-
tru condamna]ii politici ce erau
supu[i aici unui tratament ex-
trem de aspru. Lucrarea care `n-
cheie canonul Noului Testament
a fost scris\ `ntre anii 94-95.

CM
YK
10 S=mb\t\, 7 iulie 2007
PE SCURT
{i pe vasluieni i-a
cuprins febra scuterelor
Reprezentan]ii Serviciului Poli]iei
Rutiere Vaslui au sechestrat, `n
cursul acestei s\pt\m=ni, 13
scutere [i au sanc]ionat 20 de
conduc\tori de mopede, cu prile-
jul unei ac]iuni care [i-a propus
disciplinarea celor care conduc
astfel de vehicule. Potrivit de-
clara]iei purt\torului de cuv=nt
al Inspectoratului de Poli]ie Ju-
de]ean (IPJ) Vaslui, cei 20 de con-
duc\tori de mopede [i pasageri
ale acestora nu purtau casca de
protec]ie, to]i fiind sanc]iona]i cu
amend\ de 78 de lei. „De aseme-
nea, au fost re]inute 13 mopede,
dintre care [apte `n municipiul
B=rlad [i [ase `n Vaslui, pentru
ne`ndeplinirea obliga]iilor privind
`nregistrarea lor. Conduc\torii
vehiculelor au fost sanc]iona]i cu
amend\ de 234 de lei fiecare,
pentru c\ nu au f\cut dovada ab-
solvirii unui curs de legisla]ie ru-
tier\“, a declarat, ieri, subinspec-
tor Mihaela {traub, purt\tor de
cuv=nt `n cadrul IPJ Vaslui. De
la `nceputul anului, `n jude]ul
Vaslui, zece tineri cu v=rste
cuprinse `ntre 9 [i 21 de ani care
au condus astfel de vehicule au
fost implica]i `n accidente rutiere.
Unul dintre ei, de 21 de ani, [i-a
pierdut via]a, doi au fost r\ni]i
grav, altuia fiindu-i amputat pi-
ciorul, iar [apte au fost r\ni]i
u[or.
Un t=n\r
din Tru[e[ti, Boto[ani,
a murit fulgerat
Un t=n\r de 25 de ani din comu-
na Tru[e[ti a decedat, dup\ ce a
fost lovit de un fulger, se arat\
`ntr-un comunicat remis, ieri, de
Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie
Boto[ani. Marian Munteanu se
afla la cosit iarb\ `n tarlaua
„Pepiniera“ de pe raza localit\]ii
sale [i a fost lovit de fulger.
T=n\rul a decedat pe loc.
Poli]i[tii au deschis o anchet\ `n
acest caz, urm=nd s\ stabileasc\
exact cauza decesului `n urma
unei necropsii. „P=n\ `n prezent,
nu sunt suspiciuni de comitere a
vreunei fapte de natur\ penal\“,
se arat\ `n comunicat.
La spital
din cauza c\ldurii
Peste 30 de persoane au ajuns la
spital cu accidente vasculare
cerebrale, crize hipertensive, in-
farct miocardic, edem pulmonar
sau tulbur\ri digestive provocate
de c\ldura din ultimele zile. Din
cauza temperaturilor foarte ridi-
cate, mul]i bolnavi cronic s-au de-
compensat [i au ajuns `n sec]iile
de cardiologie, neurologie sau boli
infec]ioase din Spitalul Jude]ean
de Urgen]\ Vaslui, dar [i la
Unitatea de Primire Urgen]e cu
tulbur\ri de ritm cardiac. Potrivit
medicilor, pe l=ng\ temperaturile
foarte ridicate din ultima pe-
rioad\, alte cauze care ar putea
duce la aceste `mboln\viri sunt
consumul exagerat de alcool [i
cafea, efortul fizic excesiv, con-
sumul de m=nc\ruri bogate `n
grasimi, dar [i neglijarea trata-
mentelor prescrise de speciali[ti
[i a recomand\rilor date de
ace[tia. „Oamenii uit\ adesea
s\-[i ia medicamentele [i de
aceea ajung la spital cu diverse
tulbur\ri. De asemenea, mul]i se
neglijeaz\, muncesc `n soare
p=n\ nu mai [tiu de ei [i sunt
adu[i `n stare grav\ la spital.
Internarea nu este necesar\ `n
cazul tuturor, fiind [i persoane
care primesc tratament `n ambu-
latoriu [i sunt trimise acas\ dup\
ce li se spune c\ trebuie s\ ]in\
tratamentul“ - a declarat medicul
neurolog Lelia Croitoru. a
Acoperi[ul cinematografului din Roman s-a
C\ut\rile victimelor sub
acoperi[ul pr\bu[it la cine-
matograful „Flac\ra“ din Ro-
man au `ncetat, ieri, din
cauza riscului de pr\bu[ire a
pere]ilor imobilului peste
salvatori.
Din ordinul prefectului
Toader Mocanu a fost alc\-
tuit\ o comisie de interven-
]ie, format\ din speciali[ti de
Disput\ politico-funciar\ `ntre
prefect [i pre[edintele CJ `n Vrancea
O disput\ aprins\ a ap\rut, ieri, `ntre prefectul Ion
Oprea [i pre[edintele Consiliului Jude]ean
Vrancea, Marian Opri[an, cu privire la aplicarea
Legii fondului funciar `n comuna Mera. ~ntr-un
document `naintat primului-ministru C\lin
Popescu-T\riceanu, pre[edintele CJ Vrancea,
Marian Opri[an, cere demisia prefectului Ion Oprea
pe motiv c\ nu ar fi restituit aproximativ 500 de
hectare de p\dure unor s\teni din Mera.
„Aceste persoane au
`ntreprins toate demer-
surile pentru ob]inerea
dreptului de proprietate
asupra acestor terenuri,
`n cele din urm\, Comi-
sia Jude]ean\ de recon-
stituire a dreptului de
proprietate valid=nd so-
licitarea `n cauz\. Con-
secin]a fireasc\ ar fi fost
ca Regia Na]ional\ a P\-
durilor - Direc]ia Silvic\
Foc[ani s\ pun\ la dis-
pozi]ia Comisiei Locale
Mera de stabilire a drep-
tului de proprietate tere-
nul forestier solicitat `n
vederea punerii `n pose-
sie a proprietarilor. Nu-
mai c\ Direc]ia Silvic\ a
refuzat f\r\ nici o justifi-
care acest lucru [i, de[i
nu avea nici o calitate `n
aceasta spe]\, a atacat
`n instan]\ hot\r=rile ce-
lor dou\ comisii, uz=nd
de toate c\ile de atac
pentru a `nt=rzia c=t mai
mult posibil procesul de
retrocedare“ - se arat\ `n
documentul trimis de
Opri[an primului-mi-
nistru.
Pre[edintele CJ Vran-
cea [i, totodat\, al filialei
PSD a `naintat premie-
rului acest document du-
p\ ce s\tenii din Mera au
venit `n audien]\ la Con-
siliul Jude]ean Vrancea
[i i s-au pl=ns c\ sunt
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a COMORILE DIN BUCO-
VINA EXPUSE ~N GERMA-
NIA: Expozi]ia „Comori din
Bucovina“ organizat\ de
Complexul Muzeal Bucovina
din Suceava la Augsburg, `n
Germania, cu prilejul `mpli-
nirii a zece ani de la semna-
rea parteneriatului de cola-
borare `ntre jude]ul Suceava
[i regiunea Schwaben, a a-
vut mare succes la publicul
bavarez, a declarat pre[edin-
tele Consiliului Jude]ean
(CJ) Suceava, Gavril M=rza.
Pre[edintele CJ Suceava,
care a condus delega]ia suce-
vean\ la festivit\]ile de la
Augsburg, a spus c\ expo-
zi]ia a fost vizitat\ de c=te
700-800 de persoane pe zi.
M=rza a spus c\, de la debu-
ACTUALITATEA REGIONAL|
a pr\bu[it
la Inspectoratul de Stat `n
Construc]ii [i Inspectoratul
Jude]ean pentru Situa]ii de
Urgen]\ (IJSU) Neam]. Ins-
pectorii `n construc]ii vor
analiza starea tehnic\ a cl\-
dirii [i vor propune m\surile
de consolidare a zidurilor,
dup\ care se va putea trece
la ac]iunile de c\utare a vic-
timelor. „Nu putem risca
via]a pompierilor, pentru c\
h\r]ui]i de autorit\]i, ca-
re le-au `ntocmit dosare
penale fiindc\, dup\
cum sus]ineau, nu ar fi
vrut s\ treac\ la PD.
„Abuzul poli]i[tilor
p\rta[i la aceast\ `nc\l-
care grav\ a legii a fost
confirmat de c\tre pro-
curori, care au solu]ionat
toate dosarele aplic=nd
rezolu]ia de «ne`ncepere
a urm\ririi penale».
Chiar [i `n aceste con-
di]ii, abuzurile au conti-
nuat, culmin=nd cu pro-
punerea ca `n schimbul
`ncet\rii h\r]uirii [i al
retroced\rii p\durilor,
ace[ti cet\]eni s\ renun-
]e la calitatea de membri
PSD [i s\ se `nscrie `n
PD“ - spune, `n docu-
ment, Marian Opri[an.
Pe l=ng\ demiterea
prefectului de Vrancea,
Opri[an solicit\ premie-
rului [i demiterea comis-
arului-[ef Viorel {erb\-
noiu, comandantul IPJ
Vrancea, a [efului Poli-
]iei Odobe[ti, Marcel Pe-
trea, dar [i a directorului
Direc]iei Silvice Foc[ani,
Petric\ Tudos\, [i a [efu-
lui Oficiului de Cadastru
[i Publicitate Imobiliar\
Vrancea, liberalul Emi-
lian Diaconu.
~n replic\ la acuza]iile
formulate de Opri[an,
prefectul Ion Oprea a de-
tul colabor\rii cu germanii
din Schwaben, cele dou\
p\r]i au organizat peste o
sut\ de ac]iuni `n toate do-
meniile de activitate.
a CONCERT ANULAT LA
PIATRA NEAM} DIN CAUZA
V+NTULUI: Concertul trupei
„Sistem“ care ar fi trebuit s\
aib\ loc ieri, la ora 21.00, la
Turnul lui {tefan cel Mare
din Piatra Neam] a fost anu-
lat dup\ ce v=ntul puternic a
distrus scena [i instala]iile
electrice. Directorul Centru-
lui de Cultur\ [i Arte „Car-
men Saeculare“, Constantin
Alupului Rus, a declarat c\
nu exist\ timpul fizic pentru
reconstruc]ia scenei [i ori-
cum v=ntul bate `n conti-
nuare cu putere. „Scena a
acolo zidurile sunt instabile
[i trebuie mai `nt=i `nt\rite,
dup\ care vom `ncerca ridi-
carea, cu ajutorul unei ma-
carale, a plafonului de peste
zece tone“, a declarat, pentru
ROMPRES, inspectorul [ef
al IJSU Neam], colonelul
Ioan Ni]ic\.
Comisia tehnic\ de inter-
ven]ie `n acest caz va lua
leg\tura cu Regia Autonom\
clarat, ieri, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\, c\ ac-
tivitatea sa la Prefectur\
este apolitic\ [i a pre-
cizat c\ o decizie `n cazul
s\tenilor din Mera care
solicit\ restituirea unor
suprafe]e de p\dure, `n
baza declara]iilor unor
martori, va fi luat\
s\pt\m=na viitoare.
„Nu voi lucra nicioda-
t\ sub presiunea unora
sau altora [i nu voi face,
niciodat\, rabat de la le-
ge. Nu ne putem permite
s\ d\m solu]ii ilegale.
Eu `i asigur pe to]i cet\-
]enii `ndrept\]i]i c\ vor
primi `napoi terenurile
pe care le-au mo[tenit.
Nu comentez acuza]iile
politice care mi se aduc,
dar pot s\ precizez c\
mi-am propus s\ lucrez
cu institu]iile statului
respect=nd cadrul legal“
- a spus Oprea.
fost d\r=mat\ de v=nt, s-au
contorsionat st=lpii, in-
stala]ia electric\ s-a defectat
[i este un real pericol s\ re-
aliz\m spectacolul“, a decla-
rat Constantin Alupului
Rus. Membrii trupei „Sis-
tem“ sunt veni]i la Piatra
Neam] [i vor r\m=ne p=n\
ast\zi, chiar dac\ nu vor mai
c=nta aici, deoarece sunt `n
drum c\tre un alt spectacol.
Concertul trupei „Sistem“
era programat `n cadrul
Vacan]elor Muzicale de la
Piatra Neam]. Majoritatea
concertelor acestei a 36-a
edi]ii au fost organizate `n
pia]eta de l=ng\ Turnul lui
{tefan cel Mare. Tot ieri, la
Teatrul Tineretului, `nce-
p=nd cu ora 19.00, a avut loc
concertul claselor de m\ies-
de Difuzare [i Exploatare a
Filmului, proprietara cl\di-
rii `n care a func]ionat cine-
matograful, care este obli-
gat\ s\ asigure paza.
Joi sear\, plafonul Ci-
nematografului „Flac\ra“
din Roman s-a pr\bu[it,
cl\direa fiind dezafectat\ de
c=]iva ani. Ini]ial, pompierii
au efectuat o c\utare su-
mar\ printre d\r=m\turi [i
Disputa dintre pre[e-
dintele Consiliului Jude-
]ean [i prefectul Ion O-
prea a ap\rut la trei zile
dup\ ce primarul social-
democrat al comunei
Mera, Gheorghe S\raru,
a fost re]inut de poli]i[tii
vr=nceni sub acuza]iile
de abuz `n serviciu `n
form\ calificat\, sus-
tragere de `nscrisuri ofi-
ciale, instigare la fals,
acuza]iile fiind formu-
late `n leg\tur\ cu apli-
carea legilor funciare.
Propunerea de arestare
a acestuia, confirmat\ [i
de procurori, a fost res-
pins\ `ns\ miercuri de
judec\torii de la Judec\-
toria Foc[ani.
Referindu-se la ares-
tarea primarului din co-
muna Mera, prefectul
Ion Oprea a precizat c\
Institu]ia Prefectului
„nu a fost implicat\“ `n
acest caz. a
trie, conduse de soprana Ma-
rina Krilovic, naistul Gheor-
ghe Zamfir [i violonistul
Sherban Lupu. ~nchiderea
Vacan]elor Muzicale de la
Piatra Neam] va avea loc
ast\zi, la ora 19.00, la Tea-
trul Tineretului, cu opera `n
concert „Carmen“ de Geor-
ges Bizet.
a PARTICIPARE NUME-
ROAS| LA BURSA LOCURI-
LOR DE MUNC| DE LA BU-
Z|U: Aproximativ 600 de per-
soane, dintre care 112 tineri
care p\r\sesc sistemul de
protec]ie a copilului, au par-
ticipat ieri la bursa for]ei de
munc\ la Buz\u. Din cei 112
tineri afla]i `n situa]ia de a
p\r\si sistemul de protec]ie a
copilului `n aceast\ var\, 39
au concluzionat c\ nu exist\
nici o victim\.
~n raportul `ntocmit de
poli]i[ti, martorii sus]in,
`ns\, c\ `n cl\dire se afla, la
momentul pr\bu[irii, un
t=n\r de 18 ani, din comuna
Bahna, care nu avea ad\-
post. ~n aceast\ situa]ie, po-
li]i[tii au cerut pompierilor
s\ reia c\ut\rile, `ns\, din
cauza riscului de pr\bu[ire a
pere]ilor, interven]ia a fost
am=nat\. a
Produc]ie
mai mic\
la Cotnari
din cauza
secetei
Reprezentan]ii socie-
t\]ii vini-viticole Cot-
nari din jude]ul Ia[i
consider\ c\, `n aceast\
toamn\, vinul va avea o
concentra]ie mai mare
de zaharuri, de[i pro-
duc]ia va fi mai mic\
dec=t `n anii anteriori.
Directorul de marke-
ting al societ\]ii Cot-
nari, Lauren]iu Anghel,
afirm\ c\ vinul de anul
acesta va avea calit\]i
deosebite, date de acidi-
tatea [i de aroma vinu-
lui, `n timp ce produc]ia
va fi pu]in mai mic\
dec=t `n anii anteriori.
„E posibil s\ fie pier-
deri, dac\ nu va ploua
`n urm\toarea perioa-
d\. Preconiz\m c\ `n
aceast\ toamn\ pro-
duc]ia de struguri va fi
`ntre opt [i zece tone la
hectar, iar cea de vin de
cinci-[ase tone la hec-
tar“, a spus Anghel.
~n anii 2005 [i 2006,
societatea Cotnari a `n-
registrat o produc]ie de
6,5 milioane de litri de
pe cele 1.300 de hectare
cultivate cu vi]\-de-vie.
Vinurile de la Cot-
nari SA prezint\ cali-
t\]i excep]ionale ob]i-
nute prin limitarea pro-
duc]iei medii de stru-
guri la hectar de 70-
80%, fiind preferat\
calitatea `n detrimentul
cantit\]ii. De aseme-
nea, `n prima jum\tate
a acestui an vinurile
produse de societatea
Cotnari au ob]inut 34
de medalii, din care 20
de aur. ~n vinotec\ se
afl\ cele mai reu[ite
produc]ii, `ncep=nd cu
1957. a
au fost selecta]i pentru inter-
viuri `n vederea angaj\rii `n
domeniile confec]ii [i pani-
fica]ie sau ca muncitori
necalifica]i `n construc]ii.
{eful AJOFM Buz\u, Iulian
Pruteanu, a declarat c\ „a
fost o participare numeroas\,
dar din p\cate nici o per-
soan\ nu a fost angajat\ pe
loc `n ciuda faptului c\ cer-
erea de for]\ de munc\ este
foarte ridicat\“. Potrivit sur-
sei citate, AJOFM Buz\u are
`n derulare 17 contracte de
solidaritate, prin care tinerii
care au p\r\sit centrele de
plasament sunt angaja]i de
a[a-numi]ii angajatori de in-
ser]ie, care, la r=ndul lor,
primesc timp de doi ani 75%
din salariu mediu net pe
economie. a

Azi se afi[eaz\ rezultatele la examenul de bacalaureat
~n cursul zilei de ast\zi,
p=n\ la ora 16.00, se afi-
[eaz\, la centrele de exa-
men, rezultatele la exa-
menul de bacalaureat.
Aceste rezultate pot fi con-
testate de c\tre candida]ii
nemul]umi]i p=n\ la ora
20.00, urm=nd ca `n zilele
urm\toare, pe 8 [i 9 iulie
s\ fie recorectate tezele cu
note contestate. Pe 10 iulie
vor fi afi[ate rezultatele fi-
nale, iar absolven]ii de
Studen]ii str\ini
trebuie s\ fac\
liceu se pot preg\ti pentru
admiterea la facultate.
Ieri, la centrele de eva-
luare corectura era `n toi la
probele scrise, `n timp ce la
probele practice, rezul-
tatele au fost deja afi[ate.
Astfel, la ultima prob\,
F, cei mai mul]i candida]i
au sus]inut proba la ed-
uca]ie fizic\ [i sport. Din
cei 3.830 de candida]i
`nscri[i, 3.769 s-au prezen-
tat, iar dintre ace[tia nici
Surprize pentru candida]ii care se
ACTUALITATE
unul nu a ob]inut note mai note `ntre 9.00-9.99 au fost
mici de 6, conform celor ob]inute de 1.528 de can-
precizate de inspectorul de dida]i. Cele mai multe
educa]ie fizic\ [i sport, note de zece pe discipline
Sorin Popovici, din cadrul vor fi cu sigura]\ cele de la
Inspectoratului {colar educa]ie fizic\ [i sport
Jude]ean Ia[i (ISJ). unde au fost 1.452 de noro-
Note `ntre 6.00-6.99 au co[i cu note de 10.00.
fost ob]inute de cinci Conform celor precizate
candida]i, note `ntre 7.00- de insepctorul Sorin Popo-
7.99 au fost ob]inute de 63 vici, proba s-a derulat `n
de candida]i, note `ntre timp optim, astfel c\, `n
8.00-8.99 au fost ob]inute momentul `n care a `n-
de 721 de candida]i, iar ceput s\ plou\, cei mai
S=mb\t\, 7 iulie 2007
mul]i dintre candida]i fina-
lizaser\ examenul. „A fost
timpul ideal pentru proba
la sport, cu o temperatur\
de 18-19 grade Celsius. Pe
unii i-a prins ploaia, dar
au terminat c=t se poate de
repede, o mare parte din-
tre ei au finalizat proba `-
naintea colegilor care au
sus]inut proba scris\“, a
spus inspectorul de educa-
]ie fizic\ [i sport Sorin Po-
povici. (Oana R.)
11
PE SCURT
Parcurile de joac\
vor fi mai bine p\zite
Deoarece multe dintre parcurile
de joac\ au fost vandalizate, [efii
Prim\riei au cerut conducerii
Poli]iei Comunitare s\ le ]in\ sub
observa]ie [i s\-i trag\ la r\spun-
dere pe cei prin[i pe picior gre[it.
„~n urma verific\rilor, am identifi-
cat foarte multe parcuri vanda-
lizate. Am dat dispozi]ie ca
poli]i[tii comunitari s\ fie mult
mai fermi `n identificarea [i
sanc]ionarea vandalilor. Doresc s\
am siguran]a c\ aceste parcuri
sunt destinate `ntr-adev\r copi-
ilor, nu celor care beau rachiu [i
tulbur\ lini[tea public\“, a spus
primarul Gheorghe Nichita. (S.D.)

un an preg\titor
pentru a `nv\]a
`nscriu la admiterea de la „Cuza“ Prim\ria vrea arti[ti
a Peste o s\pt\m=n\ `ncepe admiterea la cea mai mare universitate din zona pentru refacerea
rom=ne[te Moldovei a Candida]ii care doresc s\ se `nscrie la una din facult\]ile de la „Cuza“ vor statuii lui Cuza
Cet\]enii statelor Uniunii primi materiale promo]ionale a De asemenea, pentru a facilita accesul candida]ilor la {efii Prim\riei au pornit `n c\uta-
Europene [i ai Confedera]iei rea unor speciali[ti care s\ se ocu-
Elve]iene care vor s\ studieze `n `nscriere, ei vor avea posibilitatea de a desc\rca de acas\ fi[a de `nscriere, care se pe de reabilitarea grupului statuar
Rom=nia ar putea s\ urmeze un afl\ pe site-ul www.uaic.ro, unde pot afla [i alte informa]ii privind actele necesare a din Pia]a Unirii. Drept urmare,
dup\ descoperirile f\cute la baza
an preg\titor pentru `nv\]area
limbii rom=ne la mai multe uni- Peste pu]in timp se va da star- grupului statuar `n urm\ cu câte-
versit\]i din ]ara noastr\, po- va luni, [efii municipalit\]ii au de-
tul la admiterea de la facult\]ile cis s\ organizeze o alt\ selec]ie de
trivit unui proiect de ordin al Universit\]ii „Al. I. Cuza“, dar oferte, `n vederea angaj\rii unor
Ministerului Educa]iei, Cerce- preg\tirile pentru acest eveni- arti[ti autoriza]i care s\ se ocupe
t\rii [i Tineretului. ment sunt deja `n toi. Candida]ii de monument. „Este vorba despre
Cursurile pentru `nv\]area se vor putea prezenta `ncep=nd de o lucrare ce nu poate fi executat\
limbii rom=ne se pot face la Univ- pe data de 16 iulie, `ntre orele 9.00 decât de c\tre speciali[ti. De a-
ersitatea din Bac\u, Univer- [i 18.00, pentru a se `nscrie la una ceea, vom retrage grupul statuar
sitatea „Politehnic\“ din Bu- din cele 15 facult\]i. din contractul cu AS Construct [i
cure[ti, Universitatea din Bucu- Anul acesta, Universitatea „Al. I. vom organiza o selec]ie de oferte `n
re[ti, Universitatea „Babe[-Bo- Cuza“ (UAIC) scoate la concurs vederea contract\rii unor arti[ti
lyai“ din Cluj-Napoca, Universi- 2.949 de locuri f\r\ tax\ [i 7.895 de autoriza]i de c\tre Ministerul Cul-
tatea „Ovidius“ din Constan]a, U- locuri cu tax\, pentru 44 de domenii turii [i Cultelor, care s\ poat\ res-
niversitatea din Craiova, Univer- de studiu, conform celor precizate taura monumentul `ntr-un mod
sitatea „Alexandru Ioan Cuza“ profesionist“, a declarat primarul
de Bogdan Eduard Ple[can, director Gheorghe Nichita. Acesta a men-
din Ia[i, Universitatea din Ora- general al UAIC. La locurile pentru
dea, Universitatea din Pite[ti, ]ionat c\ acest lucru va implica alo-
candida]ii români se adaug\ 27 de carea unor fonduri separate fa]\ de
Universitatea „{tefan cel Mare“ locuri petru candida]ii de etnie
din Suceava, Universitatea de cele prev\zute `n contractul `nche-
rrom\ [i 27 de locuri pentru can- iat cu firma AS Construct. (S.D.)
Vest din Timi[oara, Universita- dida]ii din Republica Moldova care
tea „Valahia“ din T=rgovi[te. „Ce- au sus]inut examenul de bacalau-
t\]enii statelor membre ale Uni- reat `n România. Salubris va cump\ra
unii Europene, ai statelor apar-
]in=nd Spa]iului Economic Euro-
Candida]ii care vor veni pentru
a se `nscrie la Universitatea „Cu-
noi utilaje pentru
pean [i Confedera]iei Elve]iene
care au efectuat studii par]iale za“ vor putea primi toate infor- cur\]enie
`ntr-unul din statele men]ionate ma]iile necesare `nscrierii chiar la
intrarea `n Universitate, a anun- Activitatea de salubrizare din ora[
sau `n state ter]e [i care au acu- va fi `mbun\t\]it\, deoarece Salu-
mulat num\rul de credite trans- ]at Bogdan Eduard Ple[can. bris, care se ocup\ de cur\]enia
ferabile aferente unui semes- Patru birouri de informare vor fi din ora[, va achizi]iona utilaje
tru/unor semestre de studii au amenajate `n principalele corpuri performante. ~n luna august a
acces `n sistemul de `nv\]\m=nt de cl\dire ale Universit\]ii, `n acestui an, firma de salubritate va
superior din Rom=nia, `n anul de cadrul c\rora mai mul]i studen]i achizi]iona 3 autom\tur\tori [i o
studii corespunz\tor“, precizeaz\ voluntari `i vor `ndruma pe can- autospecial\ pentru salubrizarea
actul MECT. dida]i [i p\rin]i, oferindu-le in- stradal\. ~n cursul acestei luni,
Condi]iile privind desf\[u- forma]ii legate de modalitatea de societatea de salubritate va cum-
rarea anului preg\titor pentru `nscriere [i de admitere la facul- p\ra 1.300 de eurocontainere, 400
tate. Cei interesa]i vor primi de europubele [i o autospecial\ de
`nv\]area limbii rom=ne sunt sp\lat containere. „Europubelele
stabilite de senatele acestor uni- bro[uri [i pliante ale Universit\]ii,
materiale promo]ionale cu `nsem- amplasate `n ora[ sunt distruse [i
versit\]i. murdare“, a observat primarul
Potrivit proiectului de ordin, nele institu]iei, [i vor fi ghida]i spre
Gheorghe Nichita. Pentru
`ncep=nd cu anul universitar s\lile de `nscriere fie de studen]i, pe care o pot completa acas\, pot jinul candida]ilor cu r\spunsuri la achizi]ia utilajelor enumerate mai
2007/2008, studen]ii `nmatri- fie pe baza h\r]ilor [i indicatoarelor afla care este con]inutul exact al cele mai frecvente `ntreb\ri [i sus, Salubris va cheltui 2 milioane
cula]i pe locuri cu tax\, cet\]eni care vor fi amenajate la parterul dosarului de candidatur\, astfel c=teva sfaturi utile privind ale- de lei. De asemenea, vor fi amena-
ai statelor membre ale UE, ai fiec\rei cl\diri. `nc=t s\ aib\ toate actele preg\tite, gerea celor mai potrivite op]iuni de jate alte puncte de colectare a
celor apar]in=nd Spa]iului Eco- Totodat\, candida]ii vor avea la precum [i criteriile [i cerin]ele spe- studiu. ~nscrierile se vor des\[ura gunoiului. (S.D.)
nomic European [i ai Confede- dispozi]ie [i un site preg\tit special ciale ale facult\]ii respective. Tot pe p=n\ pe data de 22 iulie, toate fac-
ra]iei Elve]iene vor achita taxele pentru admiterea 2007, care `i internet va fi actualizat, `n fiecare ult\]ile urm=nd s\ afi[eze rezul-
de [colarizare `n acela[i cuan- poate ajuta s\ evite aglomera]ia, co- zi, num\rul `nscri[ilor, pentru tatele `n perioada 23-26 iulie, dup\ Ap\ pentru localit\]ile
tum ca [i studen]ii cet\]eni
rom=ni. (M.F.)
zile [i timpul pierdut la `nscriere.
Astfel, consult=nd pagina, can-
fiecare domeniu de studiu.
~n plus, pagina de internet de-
cum a mai men]ionat Bogdan
Eduard Ple[can, directorul general
afectate de secet\
dida]ii pot desc\rca fi[a de `nscriere dicat\ admiterii va veni `n spri- de la „Cuza“. (Oana RUSU) Comitetul Jude]ean pentru
Situa]ii de Urgen]\ Ia[i a trimis
ieri dou\ cisterne de ap\ potabil\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a [i pentru animale, la solicitarea
primarului din comuna Mogo[e[ti.
a „CUZA“, LA ANI- precizat Bogdan Eduard celor precizate de Bogdan d\ugat c\ o statistic\ a U- nie din Centrul de Plasa- Cantitatea total\ de ap\ trans-
portat\ `n comuna ie[ean\ este de
VERSAREA A 550 DE ANI Ple[can , directorul general
al UAIC. ~n s\pt\m=na 7-
Eduard Ple[can, directorul
general. ~nfiin]at\ `n anul
niversit\]ii arat\ c\ la Frei-
burg studiaz\ 117 studen]i
ment „Ion Holban“ din Ia[i,
se nume[te de Robert [i 14 metri cubi. Conform
DE LA ~NFIIN}AREA UNI- 14 iulie se va desf\[ura 1457, Universitatea din rom=ni, la care se adaug\ este surdo-mut. raport\rilor zilnice `nregistrate la
Grupul de Suport Tehnic din
VERSIT|}II FREIBURG: O Festivalul Universit\]ii, Freiburg este una din cele cei sosi]i prin programul Reprezentan]ii Direc]iei cadrul Comitetului Jude]ean pen-
delega]ie din partea Uni- iar la aceste manifest\ri mai vechi [i cu cea mai Socrates-Erasmus. (O. R.) de Asisten]\ Social\ [i Pro- tru Situa]ii de Urgen]\, comuna
vor lua parte [i reprezen- lung\ tradi]ie din Germa- tec]ia Copilului (DASPC)
versit\]ii „Al. I. Cuza“
tan]ii Universit\]ii „Cuza“, nia. Manifest\rile pentru a UN COPIL SURDO- Ia[i afirm\ c\ Robert a fost
Mogo[e[ti este una dintre
(UAIC) particip\, zilele localit\]ile cele mai afectate de se-
acestea, la cea mai impor- printre care se afl\ rectorul s\rb\torirea a 550 de ani MUT A DISP|RUT DE LA g\sit anul trecut `n trenul cet\ din jude]ul Ia[i. De asemenea,
tant\ festivitate pentru
Universit\]ii, Dumitru O- de existen]\ a Universit\]ii UN CENTRU DE PLASA- care venea de la Ungheni. o cistern\ de ap\ potabil\ va fi
prea, al\turi de Grupul Ca- se desf\[oar\ pe parcursul MENT: Autorit\]ile locale „A fost plasat `n centrul trimis\ luni la Sine[ti, deoarece
s\rb\torirea a 550 de ani poeira de la Facultatea de `ntregului an. ~n Freiburg de primire minori, dup\ locuitorii de aici nu mai au nici
de la `nfiin]area Univer- Educa]ie Fizic\ [i Sport. exist\ o comunitate de caut\ un copil de 12 ani cu care a fost mutat `ntr-un m\car ap\ de b\ut. „~n func]ie de
sit\]ii din Freiburg. Uni- Cu ocazia acestei anivers\- rom=ni foarte puternic\, cu dizabilit\]i, care a disp\rut centru special, `ntruc=t necesit\]i [i de solicit\rile comisi-
versitatea german\ este cel ri, rectorul Dumitru Oprea activit\]i [colare, programe de c=teva zile dintr-un cen- avea probleme de hipoacu- ilor locale pentru situa]ii de ur-
mai vechi partener aca- va oferi universit\]ii ger- de radio [i biseric\ ortodox\ tru de plasament din Ia[i. zie. Din p\cate, acest copil gen]\, ISUJ Ia[i este preg\tit s\
demic din Europa de Vest, mane o plachet\ comemo- `n limb\ rom=n\, asocia]ii Purt\torul de cuv=nt al nu cunoa[te nici limbajul transporte cantit\]ile de ap\ nece-
cele dou\ institu]ii aniver- rativ\ din partea profeso- studen]e[ti [i institute ro- IPJ Ia[i, agentul [ef Virgi- semnelor“, a spus Eliza sare atât popula]iei, cât [i ani-
s=nd, `n acest an, 32 de ani rilor, studen]ilor [i Sena- m=ne[ti, a precizat Bogdan nia Prale, a declarat c\ Chirica, purt\torul de cu- malelor“, a declarat Emanoil
de colaborare, dup\ cum a tului institu]iei, conform Eduard Ple[can, care a a- b\iatul, disp\rut pe 27 iu- v=nt al DASPC Ia[i. (M.F.) Arhip, purt\torul de cuv=nt al
Prefecturii Ia[i. (S.D.)
12 S=mb\t\, 7 iulie 2007
PE SCURT
Salb\ de medalii pentru
sportivii rom=ni la
Jocurile M\rii Negre
Dup\ primele trei zile ale Jocurilor
M\rii Negre de la Trabzon (Turcia),
tinerii sportivi rom=ni au cucerit 19
medalii, dintre care 2 de aur, 8 de
argint [i 9 de bronz. La centrul de
nata]ie „Akif Ersoy“, au urcat pe
podium, la diferite categorii de
v=rst\ sportivii Alexandra Dobrin
(argint la 400 m mixt [i bronz la
200 m spate), Alin Milian (bronz la
50 m spate), Remus David (bronz la
400 m mixt) [i Mihai State (bronz la
50 m spate). La lupte greco-romane
[i libere au ob]inut medalii O.
Dobrescu (aur), A. Ciurariu, M.
Feurdean, V. Predi, A. Munteanu
(argint), C. Casaru [i Crinu]a Acri[
(bronz). La atletism, medalia de aur
a fost câ[tigat\ de Alexandru
Mehe[, la aruncarea ciocanului,
argintul a fost cucerit de Marcela
Stancu, la 100 m garduri, de Daniel
Gagiu, la lungime, [i de Domnica
Popescu, la 3.000 m, iar medalia de
bronz a revenit Bianc\i Hirtu, la
s\ritura `n lungime. Au mai fost [i
dou\ medalii de bronz la Taekwon-
do, cucerite de George Tudor (45 kg)
[i Marian Stancu (55 Kg). ~n fine,
cu ie[eanul Alexandru Buhu[i (Poli)
printre titulari, na]ionala de fotbal
a Rom=niei a `nvins cu 3-1 (1-1)
echipa Greciei [i s-a calificat `n
semifinalele competi]iei, de pe
primul loc al grupei B. (D.T.)
Pre[edintele Realului,
surprins de
preten]iile lui Chivu
Clubul Real Madrid a[teapt\
venirea pe banca tehnic\, `ncep=nd
de s\pt\m=na viitoare, a
antrenorului german Bernd
Schuster [i poart\ negocieri dificile
cu rom=nul Cristian Chivu , con-
form pre[edintelui grup\rii madri-
lene, Ramon Calderon. „Problema
antrenorului care s\-i ia locul ital-
ianului Fabio Capello va fi rezvol-
vat\ f\r\ `ndoial\ s\pt\m=na vi-
itoare [i este logic ca acesta s\ fie
Schuster“, a declarat Calderon.
Oficialul madrilen a ad\ugat c\ ex-
ist\ „diferen]e substan]iale“ `ntre
preten]iile salariale ale funda[ului
rom=n Cristian Chivu, pentru
transferul s\u de la AS Roma la
Real Madrid, [i oferta f\cut\ de
clubul madrilen. Negocierile pentru
un contract pe cinci pentru Chivu
bat pasul pe loc dup\ anun]ul de
miercuri privind un acord `ntre
Real [i AS Roma, pentru suma de
18 milioane de euro.
Zicu vrea `nc\ dou\
titluri cu Dinamo
Ianis Zicu, aflat cu Dinamo
Bucure[ti `n stagiul de preg\tire de
la Flachau (Austria), a declarat c\
va pleca din {tefan cel Mare doar
c=nd Dinamo va aduna 20 de titluri
de campioan\ na]ional\ la fotbal.
„Am venit cu sufletul la Dinamo.
Nu se pune problema s\ p\r\sesc
echipa dac\ nu ne calific\m `n gru-
pele Ligii Campionilor. Am un con-
tract ferm, pe 4 ani, [i voi pleca de
la Dinamo doar c=nd voi avea dou\
stelu]e `n piept. Sper ca `n doi ani
s\ avem 20 de titluri“, a declarat
Zicu. Dinamo are `n palmares 18 ti-
tluri de campioan\, fiecare stelu]\
de pe sigla clubului reprezent=nd
10 campionate c=[tigate. Despre
dorin]a ro[-albilor de a ajunge `n
Champions League, Zicu a spus:
„Important e s\ ne preg\tim c=t
mai bine `n acest turneu [i s\
ajungem la forma maxim\. Sper s\
avem [i [ans\ la tragerea la sor]i
pentru c\, `n compara]ie cu Steaua
[i Rapid, am c\zut `ntotdeauna cu
cele mai puternice echipe. De ce s\
nu trecem [i de Lazio, c=nd Dinamo
a c=[tigat cu Be[ikta[, cu
Leverkusen?! Pornim de la egal la
egal, iar fotbalul rom=nesc a cres-
cut foarte mult `n ultimii ani“. a
Sf=rlea crede c\ Poli poate `nvinge la Timi[oara
C\pitanul Politehnicii
Ia[i, Bogdan Onu], este de
p\rere c\ programul turu-
lui nu este at=t de dificil pe
c=t pare pentru forma]ia
sa. „E bine c\ nu juc\m cu
Steaua [i Dinamo `n pri-
mele dou\ etape. Debu-
t\m la Timi[oara, va fi
greu, dar cred c\ putem
scoate cel pu]in un rezul-
tat de egalitate. V\d c\ al-
te echipe [i-au propus un
anumit num\r de puncte
pentru tur. Nu cred c\ e
vreun juc\tor s\ spun\ c\
vrea zero puncte. Eu vreau
maximum de puncte `n
Ionu] Popa `l vrea pe Silv\[an
a Aflat la final de contract cu Poli, fostul timi[orean ar putea reveni `n Copou,
`n cazul `n care nu-[i va g\si un angajament `n str\in\tate a
Antrenorul forma]iei
Politehnica Ia[i, Ionu] Po-
pa (foto, dreapta), [i-l
dore[te `n continuare la e-
chip\ pe mijloca[ul Cris-
tian Silv\[an (foto, st=n-
ga). Tehnicianul nu este
deranjat de faptul c\ fot-
Popicarii campioni alearg\ dup\ sponsori
Nu cu mult timp `n ur-
m\, popicarii de la CFR
Olimpia ACB Ia[i au de-
venit campioni na]ionali
dup\ turneul final dispu-
tat `n propria aren\, atun-
ci c=nd echipa antrenat\
de Dumitru Penciuc [i
Ioan Bi[oc a `nvins galo-
natele forma]ii CFR Cluj
& Industria S=rmei C=m-
pia Turzii (multipl\ cam-
pioan\ na]ional\ [i parti-
cipant\ ani de-a r=ndul `n
cupele europene) [i Inter
Petrila (de]in\toarea Cu-
pei NBC). ~naintea turne-
ului de la arena CFR, Fun-
da]ia Sportului Ie[ean a
alocat doar 5.000 RON po-
picarilor ie[eni, dar dup\
c=[tigarea titlului na]ional
echipa a mai primit 40.000
RON pentru semestrul al
doilea al anului 2007, plus
un bonus de 5.000 RON,
reprezent=nd o prim\ pen-
tru sportivi.
~n total, CFR a primit
p=n\ acum suma de
50.000 RON, dar banii
sunt totu[i insuficien]i
pentru obiectivele de vi-
itor ale popicarilor ie[eni,
care [i-au mai propus
SPORT
tur. {tiu c\ e imposibil,
dar a[a plec\m la drum, cu
optimism“, a spus Onu].
Acesta a precizat c\ va
fi un campionat foarte
greu [i c\ sper\ s\ ob]in\
cu Poli un loc c=t de c=t
bun `n clasament, dac\ se
poate, unul de Intertoto.
„Va fi foarte greu cam-
pionatul. Poate avem un
debut mai greu de tur, `n
urma tragerii la sor]i, dar
[i a[a trebuia s\ juc\m cu
toate echipele. P=n\ la
urm\ nu ordinea con-
teaz\, ci s\ fii c=t mai
constant“.
balistul nu a efectuat pre-
g\tirea centralizat\ sub
comanda sa, la C=mpu-
lung, fiind convins c\ `n
cel mult o lun\ poate a-
junge la nivelul juc\to-
rilor pe care `i are acum
`n lot. „Pentru sezonul
`nt\rirea echipei prin
transferul a doi sportivi
foarte valoro[i din campi-
onatul intern, a unui an-
trenor cu nume [i pe plan
interna]ional, dar [i
p\strarea titlului na]io-
nal la Ia[i `n urm\torii
cinci ani, cu participarea
`n Cupa Mondial\ [i
Referindu-se la startul
sezonului, proasp\tul mi-
re Sebastian Sf=rlea (foto)
a precizat c\ se bucur\
pentru faptul c\ a sc\pat
de Steaua [i de Dinamo `n
prima rund\. „M\ bucur
c\ am evitat Steaua, Di-
namo [i Rapid `n prima
etap\. Chiar nu doream
s\ juc\m cu una din ele.
Cu Timi[oara va fi greu,
dar nu imposibil s\ ob]i-
nem un rezultat bun. Sper
s\ d\m lovitura pe Bega,
a[a cum s-a `nt=mplat [i
`n campionatul trecut, c=nd
am `nvins cu 1-0“. (N.P.)
urm\tor am `n plan s\-mi
fac o linie median\ «be-
ton». Am c=]iva mijloca[i
foarte buni. Sf=rlea, Mi-
lea, Miclea, Buta, Naidin,
Mijin [i sper s\ revin\ la
echip\ [i Silv\[an, pentru
c\ e un juc\tor util pen-
Champions League, la ul-
tima competi]ie exist=nd
`ns\ de pl\tit [i o tax\ de
participare destul de pi-
p\rat\! „Vrem s\ g\sim
sponsori pentru echipa
noastr\ de popice, deoa-
rece dorim s\ facem per-
forman]\ `nc\ mul]i ani
de acum `ncolo, nu numai
tru mine. Dac\-l transfe-
r\m [i pe s=rbul Vukajlo-
vic, voi avea un mijloc
foarte bun. Chiar dac\ nu
a efectuat preg\tirea cu
noi, la C=mpulung, sunt
convins c\ Silv\[an poate
recupera foarte repede, `n
cel mult o lun\ poate
ajunge la nivelul cerut de
mine. Am discutat cu el,
ar dori [i el s\ vin\, dar
r\m=ne s\ vedem dac\ se
va `n]elege `n privin]a
contractului cu pre[edin-
tele Boca“, a declarat
Ionu] Popa.
Fotbalistul `n cauz\ a
precizat c\ deocamdat\ nu
[tie la ce forma]ie va
evolua `n campionatul vi-
itor, a[tept=nd r\spunsuri
de la mai multe grup\ri
din str\in\tate.
„Acum sunt `n a[tepta-
re, dar problema e c\
m-am cam s\turat s\ tot
a[tept r\spunsuri de la
alte echipe. Impresarul
meu era `n discu]ii cu
forma]ii din Spania [i U-
craina, dar `nc\ nu e
la nivel de seniori, c=t [i
la juniori, pe echipe [i `n
`ntrecerile individuale.
De asemenea, vrem ca
din toamn\ s\ `nscriem
`n campionat, `n premie-
r\, o echip\ de junioare [i
nu peste mult timp s\ ne
facem [i o forma]ie de se-
nioare cu care s\ abor-
nimic sigur. {tiu c\ dom-
nul Popa m\ vrea la Ia[i,
am discutat cu d=nsul `n
mai multe r=nduri. Sincer
s\ spun, [i eu mi-a[ dori
s\ continui cu Poli, dar nu
depinde doar de mine.
Dac\ se vor `n]elege im-
presarul meu Toni Dobo[
cu pre[edintele Sorin
Boca, [ansele mele de a
reveni la Ia[i cresc“, a
punctat Cristian Silv\[an.
Acesta a venit `n iarn\
la Poli Ia[i, de la Poli
Timi[oara, [i a semnat un
contract p=n\ `n vara
acestui an.
Altfel, antrenorul Ionu]
Popa a precizat c\ Iuri[ni]i,
}=rlea [i Mitrovic s-au pus
singuri pe liber, prin evolu-
]iile lor de pe teren [i prin
modul `n care s-au preg\tit.
„Am `n]eles c\ }=rlea e ne-
mul]umit de modul `n care
l-am tratat eu. P\i, eu i-am
transmis pre[edintelui c\
nu mai contez pe ace[ti
juc\tori, asta era de datoria
mea, nu s\-l sun pe }=rlea
s\-i dau explica]ii. Nu i-am
dat o [ans\, ci mai multe.
Nu m-a convins `ns\ c\
merit\ s\ joace la Ia[i [i de
aceea am renun]at la el.
Iuri[ni]i, vede]i [i dumneav-
oastr\ c\ nu se intereseaz\
nici o echip\ de d=nsul. De
valoros ce este“, a completat
Popa. (N.P.)
d\m `ntrecerea intern\.
Vrem s\ avem [i vedete,
dar s\ punem la punct [i
baza piramidei, pentru a
ne p\stra `n top `n anii
urm\tori. Plus c\ vrem
s\ moderniz\m arena
noastr\ de popice [i s\
m\rim capacitatea ei de
la 4 la 6 piste, pentru a
putea g\zdui competi]ii
interna]ionale [i la nivel
de echipe de seniori. Dar
pentru acest lucru trebuie
bani mul]i [i sponsori pu-
ternici, pe care `i c\ut\m
[i pe care dorim s\-i avem
al\turi c=t mai repede cu
putin]\...“, ne-a declarat
pre[edintele clubului ie-
[ean, ing. Radu Pipa. De
remarcat c\ forma]ia CFR
Olimpia ACB Ia[i este una
dintre cele mai galonate
grup\ri sportive locale `n
acest moment, iar p\trun-
derea ei `n Europa aduce
avantaje multiple de ima-
gine nu numai clubului ce-
ferist de la Gara Mare, c=t
[i viitorilor sponsori cu
dare de m=n\, o prim\
sum\ de 100.000 euro fi-
ind suficient\ pentru a-
cest an. (D.T.)

C=nd avem nevoie de fier `n organism
Fierul este necesar orga-
nismului pentru producerea
hemoglobinei (transporta-
torul oxigenului), care co-
loreaz\ în ro[u celulele ro[ii
ale sângelui, miohemoglo-
binei, pigmentului similar,
care se g\se[te în ]esuturile
musculare [i, în calitate de
ajutor, în diversele reac]ii
importante enzimatice.
Acesta se g\se[te `n ficat
(îndeosebi cel de porc), cre-
ier, g\lbenu[ de ou, ciuperci
albe, p\trunjel, spanac, me-
re, piersici, prune uscate,
stafide, grâu de calitate su-
perioar\. Fierul este nece-
sar pentru sinteza celulelor
s\n\toase ale sângelui. Da-
c\ ve]i avea insuficien]\ de
fier în organism, ve]i fi pa-
lizi, slabi [i obosi]i, din cau-
za anemiei. Îns\ fierul aju-
t\ nu numai la producerea
celulelor ro[ii ale sângelui,
ci [i la producerea celulelor
imune, adic\ a celulelor
albe ale sângelui. În cazul
unui deficit de fier, pute]i
prezenta o sensibilitate spo-
rit\ la infec]iile curente.
Interac]iuni posibile:
- surplusul de calciu (mai
mult de 2 g zilnic) concurea-
z\ cu fierul la asimilarea în
tractul digestiv. Administra-
rea permanent\ a calciului
suplimentar poate provoca o
insuficien]\ de fier;
Cabinetul stomatologic al Centrului
Medical „Providen]a“ [i-a mutat sediul
Cabinetul stomatologic
„Sf. Pantelimon“ din cadrul
Centrului Medical „Provi-
den]a“ al Mitropoliei Moldo-
vei [i Bucovinei func]ionea-
z\ `n prezent `n incinta
Dispensarului policlinic „Sf.
Ap. Petru [i Pavel“, de pe
bld. {tefan cel Mare [i
Sf=nt, oferind o gam\ va-
riat\ de servicii medicale de
specialitate.
„Se pot adresa pacien]i
p=n\ la 18 ani, care au gra-
tuitate din partea Casei de
Asigur\ri de S\n\tate, cu
care suntem `n contract. Tot
gratuit sunt trata]i veteranii
- fierul sl\be[te capaci-
tatea de asimilare a cupru-
lui [i zincului sub form\
ionic\, iar ace[tia, la rândul
lor, concureaz\ cu fierul;
- alimentele din stomac
reduc capacitatea de asimi-
lare suplimentar\ a fieru-
lui, îns\ cel mai bine se
asimileaz\ fierul con]inut
în carnea ro[ie;
- cafeaua [i ceaiul pot re-
duce capacitatea de asimi-
lare a fierului;
- reducerea acidit\]ii su-
cului gastric, în timpul ad-
ministr\rii îndelungate a
antacidelor sau a prepara-
telor speciale, destinate re-
ducerii acidit\]ii sucului gas-
tric (tagametul, peptida, ac-
de r\zboi [i persoanele cu
gradul I de handicap. De
asemenea, se pot adresa [i
persoane cu probleme legate
de parodontologie. Noi ne
ocup\m `n mod special [i de
profilaxia afec]iunilor paro-
dontologice“, a explicat dr.
Liliana P\s\rin.
~n cadrul cabinetului se
pot efectua [i microinter-
ven]ii de natur\ chirurgi-
cal\, dar [i lucr\ri prote-
tice, aici exist=nd [i un la-
borator performant de
tehnic\ dentar\. „Se fac
lucr\ri variate, `n func]ie de
preferin]ele pacientului [i
POR}IA DE S|N|TATE
tida), poate mic[ora capaci-
tatea de asimilare a fierului;
- laptele poate reduce, de
asemenea, capacitatea de
asimilare a fierului;
- pentru asimilarea [i
utilizarea normal\ a fieru-
lui este nevoie s\ ob]inem
din alimente o cantitate su-
ficient\ de vitamine din
grupul B: riboflavin\ (B2) [i
piridoxin\ (B6);
- caren]a vitaminei A re-
duce capacitatea de asimi-
lare a fierului;
- proteinele de origine
animal\ sporesc capaci-
tatea de asimilare a fieru-
lui, în timp ce proteina de
soia o reduce;
de recomand\rile medicale
pe care le stabilim noi“, a
mai precizat dr. P\s\rin.
Pentru a beneficia de
serviciile stomatologice ofe-
rite `n cadrul Cabinetului
„Sf. Pantelimon“, pacien]ii
trebuie s\ aib\ asupra lor
buletinul de identitate, un
cupon de pensie, o ade-
verin]\ de salariat sau o
adeverin]\ de elev, dup\
caz. Cabinetul este deschis
`n fiecare zi `ntre orele 8.00-
20.00, medicii asigur=nd
permanen]a `n dou\ schim-
buri. (O.B.)
- s\rurile acidului fitinic,
con]inute în cereale [i în
zarzavaturile de culoare în-
chis\, imobilizeaz\ fierul în
stomac [i împiedic\ asimi-
larea lui.
Mod de administrare
Conform normelor ali-
mentare recomandate, canti-
tatea recomandat\ de fier
pentru copiii între trei luni [i
trei ani este de 1 mg pentru
fiecare kg al masei corpului
sau, în medie, 10 mg zilnic;
în preajma perioadei de ma-
turizare sexual\, fetele au
nevoie suplimentar de 5 mg
zilnic, iar b\ie]ii de 2 mg zil-
nic. Femeile mature, pân\ la
S=mb\t\, 7 iulie 2007 13
SFATUL ZILEI
Ce con]inut
menopauz\, au nevoie de 15
mg zilnic, iar b\rba]ii maturi
[i femeile dup\ menopauz\ de cafein\
au nevoie de 10 mg zilnic.
Dac\ utiliza]i polivitamine au b\uturile
con]inând fier sub form\
complex\, cantitatea aceasta [i alimentele
va fi suficient\ pentru men- Aproximativ 75% din
]inerea s\n\t\]ii (în cazul în aportul de cafein\ este lu-
care nu este necesar s\ tra- at prin consumul de cafea,
ta]i vreo maladie specific\). 15% prin cel de ceai, 10%
din sucuri [i 2% din cioco-
lat\. Cafeina este un in-
Simptomele gredient destul de frecvent
insuficien]ei folosit, iar cele 300 mg/zi le
consuma]i mai repede de-
Cantitatea insuficient\ c=t v\ pute]i imagina. Iat\
de fier din organism poate fi o list\ de produse care con-
recunoscut\ dup\ anemie, ]in acest ingredient stimu-
limb\ inflamat\, pierderea lant [i gramajul ei. Cioco-
poftei de mâncare, fragilita- lata [i ceaiul mai con]in [i
tea oaselor, sensibilitate la alte substan]e stimulante
frig, constipa]ie, depresie, pe l=ng\ cafein\: teofolina
stare de confuzie, ame]eala, [i teobromina, cu efecte ne-
dificult\]i la înghi]ire, obo- cunoscute asupra fer-
seal\, fragilitatea unghiilor, tilit\]ii.
stoparea cre[terii la copii. ~n - 240 ml cafea fiart\
schimb, surplusul fierului con]in 65-135 mg cafein\;
provoac\ dureri de cap,
pierderea poftei de mâncare,
- 240 ml cafea instant
con]in 60-85 mg cafein\;
oboseal\ intens\ [i ame]eli. - un espresso - 30-50
Întrucât fierul este un agent mg cafein\;
oxidant (aceasta înseamn\ - 240 ml ceai negru
c\ el poate fi cauza apari]iei con]in 20-110 mg cafein\;
radicalilor liberi, care pot dis- - 240 ml ceai verde -
truge ]esuturile), nu trebuie 30-35 mg cafein\;
s\ consuma]i mai mult fier - 240 ml ice tea - 10-50
decât e nevoie. Fierul trebuie mg cafein\;
administrat împreun\ cu an- - 240 ml ceai instant -
tioxidan]i, cum ar fi vitamina 25-30 mg cafein\;
C [i vitamina E. (sursa: - 240 ml cacao - 5-30
www.sanatatea.com) mg cafein\;
- 350 ml Coca cola - 34
mg cafein\;
- 350 ml Cola light - 45
mg cafein\;
- 350 ml Pepsi - 38 mg
cafein\;
- 350 ml Pepsi light - 36
mg cafein\;
- 350 ml Mountain Dew
- 55 mg cafein\;
- 350 ml Sprite, 7-Up -
0 mg cafein\;
- 28 g ciocolata cu lapte
- 1-15 mg cafein\;
- 28 g ciocolata neagr\ -
15-35 mg cafein\;
- o cutie de b\utur\ e-
nergizant\ - 80 mg
cafein\.
Vreo dou\ ce[ti de
cafea, o cutie de cola [i un
baton de ciocolat\ [i deja
a]i dep\[it cele 300 mg in-
dicate. (sursa: www.top -
sanatate.ro)

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

Centrul Medical „Providen]a“ PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei FII TARE, F|R| T|RIE!

Oferim gratuit urm\toarele servicii:
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG); „ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ Spirometrii; „ evaluare psihologic\;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii; „ informa]ii utile [i sfat profesionist;
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii. „ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
II. Servicii medicale paraclinice: „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ „ tabere terapeutice.
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie); Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
„ Radiografii (toate tipurile); metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe: ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii; Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee,
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n; Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
„ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto. afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere. adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical: este regula de aur a Centrului nostru.
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; Mail: centrulsfnicolae@Yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 S=mb\t\, 7 iulie 2007
s=mb\t\ la tv
TIMP LIBER

TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 C\rarea ~mp\r\]iei.
P\rintele Ilie Cleopa
07:30 Pelerin
08:00 Phil din viitor (comedie)
08:30 Club Disney
09:30 Ro-kids.eu
10:30 C\l\torie spre centrul
P\m=ntului (I)
(aventuri, Cu: Kenneth
More, Pep Munné)
11:20 Odiseea animalelor
11:30 ~n slujba na]iunii (r)
12:00 Cartea european\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Eveniment APTR
14:55 Formula 1. MP al Marii
Britanii. Calific\ri
16:10 Filler Sibiu
17:00 Cina de caritate cu Jose
Carreras
18:00 Teleenciclopedia
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Spion din gre[eal\
(ac]iune, Cu: Jackie Chan,
Eric Tsang, Vivian Hsu)
22:10 Top Superhit
Cu: Vali Barbulescu
23:40 Casa s\biilor zbur\toare
(ac]iune, Cu: Takeshi
Kaneshiro, Andy Lau)
China anului 859 este condus\
de un guvern corupt, dar mai
ales de un `mparat incompe-
tent. }ara e b=ntuit\ de rebeli
[i de alian]e r\zboinice, a[a
cum e cea numit\ Casa s\bi-
ilor zbur\toare...
01:45 Cele 600 de zile ale
Republicii de la Salo a
07:00 Pescar hoinar (r)
07:30 Vacan]a perfect\
08:00 Fata din viitor
08:30 Megatehnicus
09:00 Arta supravie]uirii (r)
09:30 Natur\ [i aventur\ (r)
10:00 Via sacra
11:00 Liber pe contrasens
12:00 EURO case (r)
12:30 Bugetul meu (r)
13:00 Arena leilor
Cu: Corina Sechere[
14:00 Miracole
15:00 D’ale lu Mitic\ (r)
16:00 Bazar (r)
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:35 Verdict: crim\!
19:25 Europa altfel
Cu: Adriana Muraru
19:40 S\ vorbim despre cinema
20:10 Celebrit\]ile timpului t\u
20:30 Jurnalul TVR
21:00 Festivalul na]ional de
crea]ie [i interpretare
Mamaia copiilor, 2007
23:30 Rain Man
(dram\, Cu: Dustin
Hoffman, Tom Cruise,
Valeria Golino, Michael D.
Roberts, Bonnie Hunt)
01:30 Liber pe contrasens (r)
02:25 Muzica la maximum (r)
03:25 Verdict: crim\! (r)
04:10 ~n umbra legii (r)
05:00 Vacan]a perfect\ (r)
05:25 Mesager a
12:10 Ora[ele [i regiunile imperi-
ale ale Europei (r)
13:00 Dialoguri despre alt\dat\ (r)
13:30 360 de grade
14:00 ~ntoarcere `n ]inutul Oz
(aventuri, Cu: Fairuza Balk,
Nicol Williamson, Jean
Marsh, Piper Laurie)
Dup\ `ntoarcerea din tinutul
faimosului vr\jitor, Dorothy
este internat\ de m\tu[a Em
`ntr-un sanatoriu de boli ner-
voase, pentru ca medicii s\-i
scoat\ acesteia din minte
aiurelile despre celebrul Oz.
Dar planul m\tu[ii d\ gre[, iar
Dorothy reu[e[te s\ se
`napoieze `n Oz, unde `ns\
nimic nu mai este ca `nainte
de plecarea tinerei.
15:50 Marile picturi ale lumii
16:00 Cu ce v\ servim?
16:30 Lec]ia de privit (r)
17:00 Istoria arheologiei
18:00 Jurnal de mod\
19:00 Best of... Oameni de
aproape (r)
19:30 ~ntoarcerea lui S. Holmes
20:25 Marile picturi ale lumii
21:00 360 de grade -
Reportajul Geo
22:30 Jurnal cultural
23:00 Banchet de absolvire
(comedie, Cu: Carlo Delle
Piane, Aurore Clément,
Lidia Broccolino)
00:40 Jurnal cultural (r)
00:55 Susie Q (r)
(dram\, Cu: Shelley Long,
Justin Whalin) a
06:45 Buletin de Bucure[ti
(comedie, Cu: Mircea
Diaconu, Catrinel Du-
mitrescu, Diana Lupescu
08:30 ~n gura presei
09:30 Casa de piatr\
10:00 Roata de rezerv\
10:30 Comedia animalelor
11:15 Karate Kid; C\pitanul
Scarlet
13:00 Observator
13:15 Felicia
14:00 Un str\in `n familie
(dram\, Cu: Keith
Carradine, Frank Whaley,
Marion Ross)
15:45 Phenomenon
(dram\, Cu: John Travolta,
Kyra Sedgwick, Forest
Whitaker, Robert Duvall)
18:30 S\pt\m=na financiar\
19:00 Observator
Cu: Gabriela
Vr=nceanu-Firea
20:30 C=t `mi dai s\ te
`mpu[c din nou
(aventuri, Cu: Bruce Willis,
Matthew Perry, Natasha
Henstridge, Amanda Peet)
22:30 Pacate de familie
(dram\, Cu: Kirstie Alley,
Will Patton, Deanna
Milligan, Kathleen Wilhoite)
00:30 Lege [i ordine: Brigada spe-
cial\
Cu: Christopher Meloni
01:30 Concurs interactiv
02:30 Observator (r) a
07:00 Samurai Jack
07:30 C\l\toriile lui Sindbad
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Mega Clever (r)
Cu: Smiley [i Cristina Rus
12:00 ProMotor
Cu: Roxana Ciuhulescu
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Dansez pentru tine (r)
17:00 Caravana Dansez pentru
tine
18:00 Xena, prin]esa r\zboinic\
Cu: Lucy Lawless
18:55 {tirile PRO TV
20:30 Dennis pericol public
(comedie, Cu: Walter
Matthau, Mason Gamble,
Christopher Lloyd)
22:30 Furie dezl\n]uit\ 2
(ac]iune, Cu: Cynthia
Rothrock, Richard Norton,
Patrick Muldoon)
00:45 Dennis pericol public (r)
(comedie, Cu: Walter
Matthau, Mason Gamble,
Christopher Lloyd, Joan
Plowright)
C=nd p\rin]ii micu]ului Den-
nis pleac\ din ora[, acesta este
lasat `n grija domnului [i
doamnei Wilson, vecinii bine-
voitori. Mica pacoste `l scoate
din min]i pe domnul Wilson `n
doi timpi [i trei mi[c\ri, de[i
inten]ia sa e s\ fie de folos tu-
turor. Chiar [i ho]ului care
intr\ `n cas\ [i fur\ c=teva lu-
cruri de valoare... Luat ostatic,
inocentul Dennis `i va scoate
peri albi r\pitorului. a
09:00 C=ntec de iubire
Cu: Daniela Romo,
Fernando Colunga
11:15 Un medic `n familie
Cu: Lino Banfi
12:30 Al 7-lea cer
Cu: Stephen Collins,
Catherine Hicks
13:30 Prizoniera
Cu: Gabriela Spanic
15:30 R\zbunarea Victoriei
Cu: Sonya Smith
16:30 Daria, iubirea mea
Cu: Adrian {tefan
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
Cu: Cabral
18:30 Betty cea ur=t\
Cu: Ana Maria Orozco,
Natalia Ramirez
20:30 Numai iubirea
Cu: Corina D\nil\,
Alexandru Papadopol,
Adela Popescu
21:45 Clona
Cu: Murilo Benicio,
Giovanna Antonelli
00:00 Prizoniera (r)
Cu: Gabriela Spanic,
Mauricio Islas a
Legend\:
[tiri
film artistic

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a

ANGAJ|RI Muzeul Literaturii Române Ia[i
Iulie: Muzeul Literaturii
Rom=ne `n colaborare cu
S.C. angajeaz\ [oferi profesioni[ti C; E pentru camion cu remorc\
Muzeul Obiceiurilor Populare
CITIR pentru Norevegia - salariu 2500 E/lun\. Limba englez\ din Bucovina organizeaz\, `n
obligatorie. Rel. la tel: 0752.971.247. Galeriile de art\ „Pod-Pogor
fiul, Expozi]ia „Fragmente“
(sculptur\ [i grafic\ digital\)
VÂNZ|RI de Geo Goidaci (München).
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61 m.p., `n Program de vizitare: Mar]i -
duminic\ - 10.00-17.00.
Pa[cani, zona G\rii. Rela]ii la telefon 0727.772.685.
Palatul Culturii
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, comuna Muzeul de Art\ din cadrul
Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal pentru cas\. Complexului Na]ional Muzeal
Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404. „Moldova“ Ia[i v\ invit\ la ex-
pozi]ia „Christian Paraschiv -
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, Retrospective 1977- 2007“.
V=nd pavele, diferite modele. Calitate - pre] avantajos. Expozi]ia, organizat\ la
ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I,
Rela]ii la telefon 0727772522 sau 0749318930. CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV, GALA}I, ini]iativa Muzeului Na]ional
GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, de Art\ Contemporan\ din
PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); Bucure[ti, va fi deschis\ spre
Persoan\ fizic\, v=nd 3 ha teren zona URIC - Valea HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, vizitare în Galeria de Arta
COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - Contemporan\ din Palatul
Lupului, parcela 50/2 - 8E/mp negociabil.
MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA- Culturii p=n\ la sf=r[itul lunii
Rela]ii la telefon 0232.313.720. MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 august, urm=nd a fi itinerat\
MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} în Bistri]a, Sibiu [i Timi[oara.
CUMP|R|RI — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz; ZAL|U — 93,1 MHz; Expozi]ia prezint\ lucr\ri de
ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; pictur\, grafic\, foto - in-
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii la TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI stala]ii, picto-obiect ce se în-
— 99,8 MHz; HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI scriu în mai multe cicluri de
num\rul de telefon 0727.772.685. Sau schimb cu apartament — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA crea]ie - din anii 1980 p=n\ în
cu 4 camere `n municipiul Pa[cani. Rog seriozitate! NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz. prezent. a

Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Mioara IGNAT
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU, Adriana MUTU,
Narcis POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU,
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|, Silviu DASC|LU
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL,
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente:
Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\
`n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r valabil
`n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal
nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul
redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC
„CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact:
Larisa Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile
Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pen-
tru luna urm\toare.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\
(fost\ Uzinei), nr. 69

Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox, Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de
sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 7 iulie 2007 15
TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:35 Desene animate: Disney
09:30 Ghici cine c=[tig\?
Cu: Andreea Marin B\nic\
10:30 ~mpreun\ pentru natur\
11:30 Descoper\ Europa ta!
12:30 Tezaur folcloric
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Studio F1
14:50 Formula 1. Marele Premiu
al Marii Britanii
16:45 Paddock
Cu: Arnold Cobilanschi [i
Adrian Georgescu
17:40 Benone Sinulescu - 70 de
ani
18:45 Extragerile Loto 6/49; Noroc
18:55 Agenda Sibiu 2007
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Festivalul na]ional de
crea]ie [i interpretare
Mamaia copiilor 2007
22:10 Taverna
23:40 Maria cea plin\ de har
(dram\, Cu: Catalina
Sandino Moreno, Virgina
Ariza, Yenny Paola Vega)
Din dorin]a unei vie]i mai bu-
ne, Maria, o t=n\r\ columbi-
anc\, accept\ s\ fie, `mpreun\
cu alte fete, c\r\u[ul drogu-
rilor unui traficant. Metoda de
transport este dificil\ [i peri-
culoas\. De[i sunt con[tiente
de faptul c\ fac ceva r\u, ele
sunt obligate s\ duc\ la cap\t
acest plan.
01:30 Cele 600 de zile ale
Republicii de la Salo a
07:00 Miracole (r)
08:00 Fata din viitor
08:30 Zestrea rom=nilor
09:00 Ferma
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa
11:00 Motomagia
11:30 Autocritica
12:00 Prin]esa Diana,
regina inimilor
13:00 Aten]ie, se c=nt\!
Cu: Horia Moculescu
14:00 Scotland Yard
14:30 Poft\ bun\!
15:05 Tenis. S\pt\m=na Andrei
Pavel
15:35 Atlas
16:00 O lume nou\
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:35 V=n\torii de comori
19:30 Parfumul iubirii
20:25 Putere absolut\
21:00 Ora de [tiri
22:10 Bodies: ~ntre via]\ [i moarte
23:20 Inspectorul Coliandro:
Vremea lupilor
(poli]ist, Cu: Giampaolo
Morelli, Veronica Logan)
01:05 Prin]esa Diana,
regina inimilor (r)
02:05 Rain Man (r)
(dram\, Cu: Dustin
Hoffman, Tom Cruise,
Valeria Golino, Michael D.
Roberts, Bonnie Hunt, Kim
Robillard) a
11:00 {coala de duminic\
12:10 Ora[ele [i regiunile imperi-
ale ale Europei
13:30 360 de grade -
Reportajul Geo
14:00 La por]ile ceriului (r)
14:30 M=ndrie [i prejudecat\
15:30 Filmele pre[edin]ilor
16:30 Art.ro (r)
17:30 Secretele
grupului Beatles
19:00 Seniorii micului ecran
19:30 ~ntoarcerea lui Sherlock
Holmes
20:25 Marile picturi ale lumii
21:00 Sibiu cultural
21:30 R\zboi `n ]ara
mujahedinilor
22:30 Jurnal cultural
22:45 Marile picturi ale lumii
23:00 Aici e via]a ta
Cu: Eddie Axberg,
Gudrun Brost, Ulla
Akselson, Bo Wahlström,
Max von Sydow
Filmul reprezint\ ecranizarea
romanului autobiografic al lui
Eyvind Johnson. Povestea ma-
turizarii lui Olof, un adoles-
cent care aspir\ s\ devina scri-
itor, `n anii imediat urm\tori
primului r\zboi mondial.
Dornic de noi experien]e,
b\iatul abandoneaz\ [coala
[i porne[te la drum, angaj=n-
du-se ca t\ietor de lemne,
muncitor la un gater [i
proiec]ionist de cinema.
01:50 Jurnal cultural (r) a
07:00 Concurs interactiv
08:00 Hercule. Cu: Kevin Sorbo
09:00 Braxton
(aventuri, Cu: Pat Skelton,
Anthony Baird)
11:00 Karate Kid; C\pitanul
Scarlet
13:00 Observator
13:15 Misiunea Casa
14:00 Benny Hill
14:30 Tinerii mu[chetari
Cu: Karen Cliche
15:30 {oricelul familiei
Stuart Little
(comedie, Cu: Geena
Davis, Michael J. Fox)
Familia Little merge la un or-
felinat pentru a adopta un
fr\]ior pentru George, fiul lor.
Aici, aten]ia le este atras\ de
un [oarece pe nume Stuart, un
[oarece care poate merge `n
doua picioare, vorbe[te, poart\
h\inu]e [i poate face cam ace-
lea[i lucruri ca un pui de om.
Impresiona]i, domnul [i
doamna Little se hot\r\sc s\-l
`nfieze, astfel c\ `n familia lor
intr\ un [oarece `nc=nt\tor.
17:30 Bahmu]eanu si Prigoana -
Povestea continu\ (r)
18:40 7 zile
19:00 Observator
20:30 Dragonul de aur
(aventuri, Cu: Jean-Claude
Van Damme, Roger Moore,
James Remar)
22:30 Leg\turi riscante
(thriller, Cu: Antonio Bande-
ras, Rebecca DeMornay) a
07:00 Samurai Jack
07:30 C\l\toriile lui Sindbad
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Parte de carte
11:00 Xena, prin]esa r\zboinic\ (r)
12:00 Misterul jurnalelor
din Bedford
Cu: Matthew Modine,
Victoria Cartagena.
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Meseria[ii (r, comedie,
Cu: Romica }ociu, Cornel
Palade, Sorin Matei
13:45 Jugaru Shukaru (r)
14:15 Crimele din Midsomer:
Dragoste corupt\
(poli]ist, Cu: John Nettles,
Daniel Casey, Jane
Wymark)
16:15 ~n armat\
(comedie, Cu: Pauly Shore,
Andy Dick, Lori Petty)
18:15 Taca Paca
18:55 {tirile PRO TV
20:45 ~ngerii lui Charlie
(ac]iune, Cu: Cameron
Diaz, Lucy Liu, Drew
Barrymore, Bill Murray)
22:45 Co[mar de Sf. Valentin
(horror, Cu: Denise
Richards, David Boreanaz,
Marley Shelton)
00:45 ~ngerii lui Charlie (r)
02:30 Dennis Miller:
Atac\ `n hohote!
03:30 Co[mar de Sf. Valentin (r)
(horror) a
09:00 C=ntec de iubire
Cu: Daniela Romo
11:15 Un medic `n familie
Cu: Lino Banfi
12:30 Al 7-lea cer
Cu: Stephen Collins,
Catherine Hicks
13:30 Prizoniera
Cu: Gabriela Spanic
15:30 R\zbunarea Victoriei
Cu: Sonya Smith
16:30 Daria, iubirea mea
17:30 De 3 x femeie;
Vremea de Acas\
Cu: Mihaela Tatu
18:30 Betty cea ur=t\
Cu: Ana Maria Orozco
20:30 RBD, familia
Cu: Mariana Ávila, Anahí,
Maite Perroni, Dulce María
21:45 Tipic masculin
(comedie, Cu: Jason Lee,
Julia Stiles, Selma Blair,
Lochlyn Munro, Julie
Hagerty, Thomas Lennon)
Paul Morse urmeaz\ s\ se c\-
s\toreasc\ cu Karen, fiica dr\-
gu]\ a [efului s\u. La petre-
cerea burlacilor, situa]ia scap\
de sub control [i viitorul mire
se treze[te diminea]a al\turi
de o necunoscut\, Becky. Des-
coperirea cea mai [ocanta este
aceea c\ Becky este de fapt
veri[oara lui Karen [i c\ este
invitat\ la nunt\.
00:30 RBD, familia (r)
01:30 Prizoniera
Cu: Gabriela Spanic
03:15 De 3 x femeie (r) a

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“

S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Cultural Express
12.30 Credin]\ [i s\n\tate
13.05 Week-end magazin
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia
18.05 Mapamond cre[tin
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Pagini de folclor românesc
21.00 Evanghelie [i via]\
21.30 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
00.40 Armonii de veghe
01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r)
03.30 File de istorie(r)
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
Actualitatea:
Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\:
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
VAR| ROMAN|
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei Ziiuaa I - 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) - Oradea;
07.00 Via]a Bisericii Ziiuaa a II-aa - 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiec-
09.00 Sf. Liturghie
12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
tivelor din Viena (Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric,
12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor Palatul imperial, Prim\ria, Parlamentul) - seara;
13.05 Week-end magazin Ziiuaa a III-aa - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena -
15.30 Faptele credin]ei Venezia (Piazza San Marco, Biserica San Marco, Palatul
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Dogilor, Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul
Domnului istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
18.15 Mapamond cre[tin
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Pagini de folclor românesc
Ziiuaa a IV-aa - 30.07.2007- Ziiuaa a IX-aa - 04.08.2007 (pro-
graam dee taab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective reli-
gioase [i turistice:
MOBILIER
21.00 Dialogurile TRINITAS
21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i
capela Sf. Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola
BISERICESC SCULPTAT
22.00 Civiliza]ia Muzicii Domului), Castelul San Angelo, Pza. del Popolo, Treptele
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
spaniole, Sf. Silvestru (Campanile) Montecitorio Sf.
23.30 Florilegiu muzical bizantin Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf. Eustachie,
Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf. ~n atelierele M\n\stirii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de GOLIA se execut\, la
Miezonoptic\; Acatistul zilei Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf.
00.40 Armonii de veghe comand\, mobilier
Maria din Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola bisericesc sculptat
01.30 Faptele credin]ei (r) Tiberina (Sf. Bartolomeo), Capitolul, Camposanto Teuton,
02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r) (catapetesme,
03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf. Prassede, S. Martino ai strane, troi]e etc.)
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo fuori le `n lemn natur sau poleit
mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), cu foi]\ de aur.
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, Via Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Comenzile se primesc la
15.00, 16.00, 19.00, 20.00 Trevi (eventual, Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din M\n\stirea Golia
Actualitatea: 18.00 Quirinale S. Carlo alle Quattro Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din (www.golia.ro), str. Cuza Vod\
18.00 nr. 51, Ia[i, telefon
Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul Imperial, Columna 0232/216693, fax 0232/216694.
Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum, S.
19.05
Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte
(Baptisterium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Co-
ronati, S. Clemente S. Croce in Gerusalemme;
Ziiuaa a X-aa - 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul
Buda [i Catedrala; deplasare spre Rom=nia;
Ziiuaa a XII-aa - 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea - Ia[i;

Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,

scaune rabatabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu
mic dejun, (cazarea se va face `n Tab\ra de tineret, `n bun-
galowuri cu aer condi]ionat); tab\ra dispune de piscine, www.ziarullumina.ro
jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei; `n pre] este in- Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
clus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru 7
euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup -
preot. GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;
mesele care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli per- Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
sonale. a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Pre]: 295 euro ^ 190 lei la sediul din str. Costache Negri, nr. 48

Biserica
„Sf. Sava“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de
Liceul „Vasile
telefon: 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj Alecsandri“
Str. Costache Negri
„Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt Hala Central\
Moldova
nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane, Mall

sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

 CM
YK

16 S=mb\t\, 7 iulie 2007 REPORTAJ

La Tome[ti, totul st\ sub semnul crucii

a M=ine, 8 iulie, va fi sfin]it\ Biserica „Sf=ntul Voievod {tefan cel Mare“ din Tome[ti a Anul acesta va mai fi sfin]it\ `nc\ o biseric\ din Tome[ti
a Comuna ie[ean\ se remarc\ prin cele 14 troi]e ridicate pe teritoriul ei `n numai doi ani a Stema comunei are [i ea imprimat semnul crucii a
M=ine, 8 iulie, va avea loc
slujba de sfin]ire a Bisericii
„Sf=ntul Voievod {tefan cel
Mare“ din comuna Tome[ti, ofi-
ciat\ de un sobor de preo]i con-
dus de arhim. Varlaam Merti-
cariu, vicar administrativ al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, ca dele-
gat al IPS Mitropolit Daniel, a-
l\turi de care se va afla [i pr.
Vilie Doro[inc\, protopop al
Protopopiatului Ia[i 2. La eve-
niment au fost invita]i repre-
zentan]i ai Guvernului, Parla-
mentului [i ai Consiliului Ju-
de]ean Ia[i.
Biserica cu hramul „Sf=ntul
Voievod {tefan cel Mare“ este
construit\ pe locul unde se
dorea, `n anul 1991, ridicarea
unei capele pentru eroii nea-
mului. Necesit\]ile pastorale
ale comunit\]ii au impus `ns\
ridicarea unui l\ca[ de cult
mai `nc\p\tor, astfel `nc=t, du-
p\ numirea preotului {tefan
Bitere ca paroh, s-a luat decizi-
a construirii unei biserici mari.
De la Binecredinciosul
{tefan la Sf=ntul {tefan
Momentul deciziei ca `n
satul Tome[ti s\ se constru-
iasc\ o nou\ biseric\ de paro-
hie a coincis cu perioada `n
care Binecredinciosul {tefan
cel Mare a fost canonizat - a-
nul 1992. Hramul ales de
~nalt Prea Sfin]itul Mitropolit
Daniel a fost Binecredinciosul
{tefan cel Mare [i Sf=nt.
„Locul pe care este construit\
biserica a fost o dona]ie a fa-
miliei Leahu. Ini]ial, actele au
fost f\cute cu denumirea de
«Binecredinciosul {tefan cel
Mare [i Sf=nt», denumire ce a
trebuit modificat\ dup\ ce s-a
luat hot\r=rea canoniz\rii
Sf=ntului {tefan cel Mare.
C=nd am fost numit paroh
aici, construc]ia bisericii se
Biserica „Sf=ntul Voievod {tefan cel Mare“ din
Tome[ti va fi sfin]it\ m=ine, de un sobor de preo]i
condus de arhim. Varlaam Merticariu, vicar
administrativ al Arhiepiscopiei Ia[ilor
afla la etapa de zid\rie, un pic
mai sus de nivelul ferestrelor.
~nceputul lucr\rilor a fost
favorizat [i de ajutorul consis-
tent primit de la cunoscutul
combinat ISCIP din Tome[ti,
care mai t=rziu, `ns\, a fost
desfiin]at. Dup\ aceasta,
lucr\rile au avansat greu dar,
cu ajutorul credincio[ilor din
parohie [i al altor binevoitori,
am reu[it s\ tencuim biserica,
`n exterior [i interior, s\ reali-
z\m catapeteasma, s\ insta-
l\m str\nile - o dona]ie a fa-
miliei Constantinescu Dorel -
s\ aducem policandrele [i, `n
cele din urm\, s\ pict\m l\ca-
[ul de cult, cu sprijinul prima-
rului {tefan Timofte“, ne-a
declarat p\rintele paroh {te-
fan Bitere. Biserica a fost pic-
tat\ `n 2006-2007 de pictorul
buzoian Jenic\ Enache.
spre sf=r[itul anului, s\ poat\
fi dat `n folosin]\“, ne-a spus
p\rintele {tefan Bitere.
Comuna cu 19 troi]e
Via]a religioas\ `n comuna
Tome[ti este intens\. Acest
lucru este dovedit prin ridica-
rea a nu mai pu]in de 14 troi-
]e `n comun\, `n ultimii doi
ani. De la primarul Tome[tiu-
lui am aflat c\ `n proiect sunt
prev\zute a fi construite 19
astfel de locuri de `nchinare.
Num\rul troi]elor nu are o
semnifica]ie aparte, ci „pur [i
simplu, dac\ s-au construit u-
na la [coal\, una la gr\dini]\,
una la prim\rie, una la poli-
Preotul {tefan Bitere, paroh la Biserica
„Sf=ntul Voievod {tefan cel Mare“ din Tome[ti
]ie, alta `n centru [i a[a mai
departe, peste tot `n comun\,
au rezultat 19 troi]e“, afl\m
de la domnul primar. Unul
dintre proiectele cele mai
`ndr\zne]e `n acest domeniu
este ridicarea unei cruci de
m\rimi impresionante, pe
Dealul Cerului, pentru a fi vi-
zibil\ din orice loc al comunei.
Locul a devenit deja centru de
pelerinaj, c\ci aici, anual, la
s\rb\toarea ~n\l]\rii Sfintei
Cruci (14 septembrie), mii de
credincio[i se roag\ [i c=nt\
`n cor imne biserice[ti, ]in=nd
icoane [i prapuri `n m=ini.
Ini]iativa a venit din partea
veteranilor de r\zboi care, `n
urm\ cu mul]i ani, s-au hot\-
r=t s\ cinsteasc\ astfel me-
moria eroilor neamului. „Lici-
ta]ia pentru ob]inerea lucr\ri-
lor de construc]ie a obiectivu-
lui de pe Dealul Cerului va
avea loc chiar a doua zi dup\
sfin]irea Bisericii «Sf=ntul
Voievod {tefan cel Mare», pe
9 iulie, `n proiect fiind prev\-
zut\ [i construirea unei cape-
le de `nchinare, la baza crucii,
at=t pentru cre[tinii ortodoc[i
c=t [i pentru cei catolici“, ne
spune primarul Timofte.
Anul acesta, `n septembrie,
`n comuna Tome[ti, la o dat\
exact\, ce urmeaz\ a fi sta-
bilit\ zilele acestea, va fi res-
fin]it\ o alt\ biseric\, cu hra-
mul „Sf=ntul Nicolae“, aflat\
`n satul Goruni, acolo unde,
sub supravegherea p\rintelui
paroh Iulian T\b\ranu, s-au
efectuat ample lucr\ri de con-
solidare. De asemenea, la
toate celelalte l\ca[uri de cult
se efectueaz\ lucr\ri - de con-
solidare, `n satul Chicerea; de
pictur\, `n Tome[ti-sat - sau
se ridic\ noi biserici, cum este
cazul `n cartierul de blocuri
din Tome[ti sau `n satul
Vl\diceni. a

Anul acesta, un nou

cimitir `n Tome[ti
Actualul cimitir al Tome[-
tiului este ne`nc\p\tor, fapt
pentru care, `n momentul de
fa]\, tome[tenii `[i `nmorm=n-
teaz\ mor]ii departe, `n cimi-
tirele municipiului Ia[i. De la
preotul {tefan Bitere am aflat
c\, anul acesta, parohia a pri-
mit o dona]ie de teren, `n
preajma bisericii, de la prima-
rul Timofte, `n vederea ame-
naj\rii unui cimitir. „Dona]ia
personal\ a primarului va
ajuta foarte mult comunitatea
tome[tean\, pentru c\ avem
„Cel care m-a determinat s\ m\ implic at=t de serios `n de suferit foarte mult. S-a a-
pictarea Bisericii «Sf=ntul Voievod {tefan cel Mare» a fost juns ca oamenii s\ nu mai ai-
b\ unde s\ `[i `ngroape mor]ii.
~nalt Prea Sfin]itul Daniel, Mitropolitul Moldovei [i ~n momentul de fa]\, suntem
Bucovinei, care, la sfin]irea unei biserici dintr-un sat vecin `n etapa ob]inerii autoriza]iilor
(`n 2005, la sfin]irea bisericii din satul Chipere[ti, comuna de `nfiin]are a noului cimitir
}u]ora, `n medalion - n.r.), mi-a spus «Dac\ tu nu te pe terenul donat, urm=nd ca,
implici, biserica nu va fi pictat\ prea cur=nd!». Acest lucru
m-a determinat enorm [i iat\ c\, `ntr-un timp record, banii Pagin\ realizat\ de
s-au str=ns, lucr\rile au demarat [i pictura bisericii a fost
gata“, a spus primarul Tome[tiului, {tefan Timofte
Lucian APOPEI

Stema comunei c=te o frunz\ de gorun (# ste-

Tome[ti are
`nsemne cre[tine
Prin hot\r=rea 110 a
Consiliului Local al comunei
Tome[ti, din 1995, s-a apro-
bat modelul de stem\ al co-
munei Tome[ti, model `ntoc-
mit [i realizat de c\tre Insti-
tutul Rom=n de Genealogie [i
Heraldic\ „Sever Zotta“ din
Ia[i. ~n respectiva hot\r=re,
la Art. 1, alin. 2, este men]io-
nat faptul c\ „stema comunei
Tome[ti, jude]ul Ia[i, are ca
descriere un scut scartelat,
verde [i argintiu. ~n cartierele
1 [i 4, pe verde, este c=te o
cruce de argint cu bra]ele
egale. ~n cartierele 2, 3 este
jar, este preferat termenul de
«gorun», datorit\ originii
vechi, cu aluzie la denumirea
localit\]ii Goruni - n.r.). Scu-
tul este timbrat de o coroan\
mural\ de argint, cu un sin-
gur turn.“ Semnifica]iile ste-
mei, explicate la Art. 1, alin. 3
al aceleia[i hot\r=ri, dezv\lu-
ie originea cre[tin\ care [i-a
pus amprenta asupra comu-
nit\]ii: „Crucea de argint pe
c=mp verde aminte[te de
Poiana Vl\dic\i (aluzie la
satul Vl\diceni din comun\ - alc\tuit\ stema (cu elemente
n.r.), locul unde Alexandru cel dublate [i culori «dintr-una
Bun, `mpreun\ cu `ntreaga sa `ntr-alta» evoc\ numele lo-
curte [i cu «vl\dica» Iosif I au calit\]ii Tome[ti (de la un
`nt=mpinat moa[tele Sf=ntu- `ntemeietor Toma, care `n
lui Ioan cel Nou de la Suceava limba greac\ `nseamn\ «Gea-
(1415). Modul `n care este m\nul»)“.

CM
YK
 CM
YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
Normalitatea pus\ 8 iulie 2007
Nr. 27 (91) Anul III - SERIE NA}IONAL|
`ntre paranteze 1,50 LEI exemplarul
~n America, mul]i consider\ 5 LEI abonamentul
c\ mesajele proferate de acesta lunar - cu taxele po[tale incluse
sunt instiga]ii la suicid sau alte
fapte de violen]\, [i de fiecare www.ziarullumina.ro
dat\ s-a pomenit de numele lui info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Marilyn Manson `n contextul
tragicelor atacuri armate din
[colile de peste ocean. Dar cum,
de regul\, nu e vinovat cel care
Hepatita C,
zice, ci acela care face, Marilyn
Manson a r\spuns la astfel de Majoratul
o problem\

PAGINA 13
acuza]ii subliniind c\ muzica sa
PAGINA 11

poate fi ascultat\ sau nu, [i nu

poate fi f\cut el responsabil pen- `n comunism
tru faptele altora.

PAGINA 3
de s\n\tate public\

S\rb\toare la Putna
a Râuri de oameni au curs spre M\n\stirea Putna, pentru a serba luni, 2 iulie, ziua de cinstire a Sfântului
Voievod {tefan cel Mare a Anul acesta se `mplinesc 550 de ani de la urcarea pe tron a voievodului
a Memoria [i ziua de pomenire a marelui {tefan au fost cinstite cu Sfânt\ Liturghie, cântece,
parad\ militar\ [i cu mult\ dragoste din partea celor peste 3.000 de oameni care, pe un soare dogoritor,
au venit s\-l laude pe voievodul sfânt a O cronic\ `n imagini a evenimentului, `n PAGINILE 8-9

„Tu ce faci
când nu mergi
la biseric\?“
PAGINA 3

CM CM
YK YK

Cum a scos
Descartes
certitudinea
din `ndoial\
PAGINA 4

Hristos
[i cutiile negre
PAGINA 5

Dac\ un om vrea s\ se mântuiasc\, nimeni nu-l poate `mpiedica: „

„ nici `ndeletnicirea sa, nici veacul sau locul `n care tr\ie[te.
Sfântul Petru Damaschin
CM
YK
2 Duminic\, 8 iulie 2007
Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
Baticul - am\nunt sau element de identitate?
de prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Oamenii credincio[i `n-
cearc\, `n general, s\ `[i
exprime propria identitate
religioas\, nu doar `n ca-
drul ritualurilor de cult, ci
[i `n via]a lor particular\
de zi cu zi. ~n aceast\ pri-
vin]\, `mbr\c\mintea joa-
c\ un rol foarte important
`n cele mai multe dintre
cazuri. Un exemplu `n a-
cest sens `l reprezint\ v\-
lul sau basmaua, care stâr-
ne[te multe controverse
nu doar `n lumea islamic\.
V\lul, basmaua, care
acoper\ capul, deseori fa]a
[i corpul, provin probabil
din Orient. Portul v\lului
ofer\ protec]ie `n fa]a pri-
virii celor indiscre]i, asi-
gur=nd, `n acela[i timp, o
anume intimitate. Condu-
c\torii musulmani, cum ar
fi, de pild\, califii abasizi,
apoi `mp\ra]ii chinezi,
purtau un asemenea v\l,
ca s\ nu mai vorbim de tu-
aregii din Sahara, unde
doar b\rba]ii sunt acoperi]i
cu un v\l. La multe po-
poare, femeia a trebuit sau
trebuie s\ poarte capul
acoperit par]ial sau `n `n-
tregime. ~n vechiul Orient,
v\lul este consemnat `nc\
din a doua jum\tate a mile-
niului al II-lea `.d.Hr. `n
legile asiriene, ca un semn
distinctiv pentru femeile
nobile sau c\s\torite.
Prin urmare, nu e o sur-
priz\ faptul c\ v\lul este
`ntâlnit [i `n iudaism [i `n
comunit\]ile iudeo-cre[-
tine. Sfântul Ap. Pavel a
`ncercat s\ introduc\ por-
tul v\lului de c\tre femei
[i `n comunit\]ile cre[tine
provenite din lumea p\gâ-
n\, ignorând `ns\ faptul
c\, `n tradi]ia lumii elenis-
tice, v\lul era purtat doar
cu prilejul nun]ii sau ca o
component\ care ]inea
mai mult de mod\. Femei-
le din Corint au refuzat
portul v\lului, a[a `ncât
IDEEA CRE{TIN|
Cronica studentei mioape
de Monica PATRICHE
Dup\ afi[area rezulta-
telor la examen, printre
studen]ii contestatari, ne-
mul]umi]i de not\, era [i o
fat\ mai mult dezbr\ca-
t\, cu „eticheta“ (ceea ce
trebuie s\ stea nev\zut,
ascuns), ie[ind din panta-
lonii c\zu]i. Purta o bluz\
decupat\ `n partea de jos,
roz, de aceea[i culoare cu
„eticheta“ pantalonilor.
Ce s\ faci, ca profesor?
Nici o norm\ nu regle-
menteaz\ aceste situa]ii.
~i pui nota pe care o me-
rit\ [i prive[ti nedumerit
spre o genera]ie `n care
nu te reg\se[ti.
Nu mai ai naivitatea de
a a[tepta `n viitor recu-
no[tin]a sau salutul din
partea unor tineri care nu
[tiu s\ aprecieze darul pe
care-l faci ca dasc\l. O
genera]ie autonom\, de
sine st\t\toare. Genera-
]ia `n roz, numai zâmbete,
Sfântul Ap. Pavel a b\tut
`n retragere [i a `ncercat
s\ vin\ cu argumente `n
prima sa epistol\ trimis\
corintenilor (I Cor. 11, 2-
16): „capul“ b\rbatului es-
te Hristos, iar „capul“ fe-
meii este b\rbatul; b\rba-
tul nu trebuie s\-[i acope-
re capul, pentru c\ el este
„chipul [i slava“ lui Dum-
nezeu, pe când femeia este
doar „slava“ b\rbatului.
Sfântul Pavel `ncearc\ s\
sublinieze c\, dup\ cum
b\rbatul nu poate participa
la slujbele Bisericii cu p\rul
lung, tot la fel, femeia f\r\
a avea p\rul acoperit cu un
v\l (cf. W. Schrage, Der er-
ste Brief an die Korinther,
pp. 487-541).
Unii P\rin]i [i scriitori
ai Bisericii au continuat [i
ei s\ sus]in\ aceea[i atitu-
dine a Apostolului Pavel
fa]\ de portul femeii. Ast-
fel, la `nceputul secolului
al III-lea, Tertulian, `n lu-
cu o veselie care te face s\
te gânde[ti la casele care
nu sunt zidite pe stânc\ [i
pe care le vor lua apele.
Por]i, desigur, un zâmbet
pentru ei `n suflet. Jum\-
tate de zâmbet. C\ci [tii
c\ drumul e plin de pri-
mejdii [i c\, aproape de
cap\t, st\ crucea. Nimeni
nu poate ajunge sus ig-
norând crucea.
{i atunci, cine [i ce s\ `i
spun\ studentei care vine
la facultate f\r\ s\ respec-
te valori, bolnav\ de un fel
de orbire spiritual\?
Jorge Luis Borges, `n
cartea sa „C\r]ile [i noap-
tea“, descrie „modesta or-
bire personal\“. Spune c\
de[i oamenii [i-i imaginea-
z\ pe orbi `nchi[i `ntr-o
lume `ntunecat\, lumea
orbului nu este noaptea
pe care o presupun oame-
nii. Vorbe[te `n numele
lui, al tat\lui [i al bunicii
lui care au murit orbi.
Borges descrie lumea or-
bului ca pe o pâcl\ verzu-
Ast\zi, cel pu]in `n spa]iul islamic, dar nu numai, `mbr\c\mintea a devenit un
simbol al unei concep]ii [i atitudini politico-religioase. Prin `mbr\c\minte,
femeile musulmane, de pild\, dar [i tinerii care refuz\ s\ poarte cravat\, pentru
c\ ar fi de provenien]\ occidental\, doresc s\-[i exprime ata[amentul fa]\ de
Islam [i valorile sale, ca [i protestul lor fa]\ de procesul de secularizare.
crarea sa De virginibus ve-
landis, cerea ca toate fe-
cioarele s\ poarte v\lul nu
doar `n biseric\, ci oriunde
`n public. Acest lucru avea
s\ fie respectat mai târziu
cu stricte]e mai ales `n
rândul c\lug\ri]elor [i su-
rorilor din ordinele mona-
hale. Mai mult decât atât,
atunci când intr\ `n bise-
ric\, multe credincioase or-
todoxe `[i acoper\ p\rul cu
o n\fram\ sau basma. Tot
la fel, pân\ azi, multe cre-
dincioase catolice din Ita-
lia, la intrarea `n biseric\,
`[i pun un acoper\mânt pe
cap sau cel pu]in o batist\;
`n plus, protocolul prevede
ca `n cadrul audien]elor la
nivel `nalt la papa, femeile
s\ poarte un v\l confec]io-
nat dintr-un material foar-
te fin; acela[i v\l este pur-
tat cu ocazia unor `nmor-
mânt\ri sau la nun]i, când
se poart\ un v\l alb.
ie sau alb\strie [i vag lu-
minoas\. Ro[ul [i negrul
sunt culorile care lipsesc,
pe care orbii nu le mai
v\d. Lumea lor este o
lume, spune el, „destul de
incomod\, o lume indefi-
nit\, din care izvor\sc
ni[te culori“. Pentru el,
„predominante continu\
s\ fie galbenul, albastrul,
verdele. Albul a disp\rut
ori se confund\ cu griul.
~n ceea ce prive[te ro[ul,
el a disp\rut complet“,
dar sper\ c\ odat\ va pu-
tea vedea „aceast\ m\rea-
]\ culoare, aceast\ cu-
loare ce str\luce[te de
asemenea `n poezie [i care
poart\ nume atât de fru-
moase `n multe limbi...“
Vorbind despre orbire,
Borges adaug\, c\ dra-
matic este doar cazul ce-
lui ce `[i pierde brusc ve-
derea. La el, `ns\, nu a
fost aceast\ situa]ie, ci un
crepuscul lent, o pierdere
lent\ a vederii. {i totu[i,
a[a, orb fiind, a avut o-
Nici `n perioada Refor-
mei nu s-a pus problema
schimb\rii sau `nl\tur\rii
portului acoper\mântului
capului femeii, chiar dac\
J. Calvin a tratat-o cu in-
diferen]\. Ast\zi, `ns\, a-
tât `n R\s\ritul ortodox
cât [i `n Apus, folosirea
basmalei de c\tre femei `n
spa]iul liturgic sau `n
afara lui nu mai prezint\
un interes special din
partea preo]ilor sau epis-
copilor, `n afara unor ex-
cep]ii, dar tot mai pu]ine.
Altfel stau lucrurile `n
spa]iul islamic. Exist\ trei
locuri `n Coran (33,53;
33,59; 24,31), `n care se
cere femeilor s\ se `mbra-
ce decent. Termenul arab
folosit ast\zi `n acest sens,
hiðab (de la vb. haðaba, „a
acoperi“) nu `nseamn\ `n
Coran ceea ce vrea s\
`nsemne cuvântul arab `n
uz ast\zi, „basma care aco-
per\ capul [i umerii“. No-
noarea de a fi numit di-
rector al Bibliotecii Na]io-
nale. Str\b\tea biblioteca
mare cu c\r]i „interzise“:
„o bibliotec\ de c\r]i albe,
de c\r]i f\r\ litere.“
Aceasta este lume or-
bului. Orbul spiritual, de
ar tr\i `ntr-un `ntuneric
deplin, s-ar speria. Culo-
rile uitate: albul, ro[ul [i
negrul nu `l fac s\ sufere.
Lumea, pentru el, e f\r\
sens, ca o bibliotec\ de
c\r]i albe, f\r\ litere.
Dar dac\ studenta nu
are foame [i sete de culori,
foame [i sete de sens, ce `i
po]i spune? Cum `i po]i
vorbi despre culorile pe
care tu le vezi, iar ea nu?
Tot `n „C\r]ile [i noap-
tea“, Borges poveste[te
despre experien]a lui ca
profesor de literatur\
englez\ la Facultatea de
Filosofie [i Litere a Uni-
versit\]ii, `ntrebându-se
ceea ce putea face el `n
patru luni argentiniene
pentru a-i `nv\]a pe stu-
den]i literatura englez\?
{i spune c\ a f\cut tot ce
a putut pentru a le cultiva
dragostea fa]\ de lite-
ratura englez\, evitând,
`n limita posibilului, date
]iunea hiðab apare, `ntr-a-
dev\r, de [apte ori `n Co-
ran, dar `nseamn\ doar „i-
zolare, perdea, separare,
perete desp\r]itor“ (cf.
7,46; 17,45; 19,17; 33,53;
38,32; 41,5; 42,51). Doar `n
sura 33,53 apare o leg\-
tur\ `ntre aceast\ sem-
nifica]ie [i femeia musul-
man\: „Iar dac\ le ruga]i
pe ele (pe femeile Profetu-
lui, n. tr.) pentru un lucru,
atunci ruga]i-le de dup\ o
perdea“. Versetul vizeaz\,
`n fapt, spa]iul privat al fe-
meilor lui Mahomed, care
trebuie protejat; `n casa
sa, perdeaua separa spa-
]iul `n care erau primi]i
oaspe]ii de acela `n care se
aflau so]iile sale. Mai târ-
ziu, semnifica]ia cuvântu-
lui s-a `mbog\]it, incluzând
[i acoper\mântul de pe ca-
pul femeilor musulmane.
Un alt cuvânt-cheie le-
gat de portul femeii `n
lumea islamic\ e pomenit
`n sura 33,59: „Spune soa-
]elor tale [i copilelor tale [i
muierilor dreptcredincio-
[ilor s\ se `nveleasc\ `n jil-
baburile (s.n.) lor, c\ci ast-
fel va fi mai lesne s\ fie cu-
noscute [i s\ nu li se pri-
cinuiasc\ necazuri“. Moti-
vul pentru care so]iile Pro-
fetului [i cele nobile tre-
buiau s\-[i acopere capul
era acela de a fi recunos-
cute mai u[or atunci când
ie[eau `n public [i pentru a
putea fi deosebite de scla-
ve. Acoperirea capului era
`n perioada lui Mahomed
un semn al noble]ei, al eli-
telor, fapt pentru care o
sclav\ nu avea niciodat\
dreptul s\-[i acopere capul.
~n fine, `n sura 24,31, `n
acela[i context, apare ter-
menul himar: „{i spune
dreptcredincioaselor... s\-[i
coboare v\lurile (himar,
n.n.) peste piepturile lor!
{i s\ nu-[i arate frumuse-
]ea decât `naintea so]ilor,
sau a p\rin]ilor lor...“. ~n
fapt, himarul ar\ta deose-
birea dintre musulmance
[i femeile altor popoare,
care purtau o n\fram\ pe
[i nume. Apoi, dup\ exa-
men, i-a `ntrebat pe stu-
den]ii care au absolvit, da-
c\ nu ar fi interesant s\
treac\ s\ studieze o limb\
[i o literatur\ pe care abia
le cunosc, adic\ limba [i
literatura de care tocmai
s-au ocupat. Le-a propus
s\ `nceap\ s\ le studieze
dup\ ce s-au eliberat de
frivolitatea examenelor.
Dar de cele mai multe
ori, ca profesor, e[ti `n-
tâmpinat de un r\spuns
negativ din partea stu-
dentului. Ai `ncercat s\-i
cultivi iubirea, s\-l faci s\
vad\ culoarea ro[ie, pe
care n-o vede, dar orbul
spiritual nu `[i mai aduce
aminte de ea, nu [i-o mai
dore[te. Nu numai c\ nu
este interesat a `nv\]a
limba [i literatura en-
glez\, dar nici limba sufle-
tului sau a bunului sim]
nu o mai [tie. {i dup\ pa-
tru luni sau patru ani de
`nv\]\tur\, trece pe lâng\
profesor f\r\ s\ `l re-
cunoasc\, f\r\ s\ `l salute.
E rândul profesorului
s\ zâmbeasc\. Zâmbe[te
cu triste]e, c\ci [tie c\
drumul e plin de prime-
jdii, c\ numai cei ce se
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor
cap, legat\ `n jurul gâtului
[i l\sat\ s\ fluture pe spa-
te. ~n plus, acela[i himar
era folosit [i de b\rba]i
pentru a-[i acoperi capul.
Dup\ cum se observ\,
Coranul nu confer\ `mbr\-
c\mintei un caracter strict
religios, ci mai degrab\ u-
nul social (J. Chabbi, Ce
voile que l’on dit „islami-
que“, pp. 32-33). Din p\ca-
te, ulterior, locurile amin-
tite din Coran au fost rein-
terpretate, `ntr-un sens re-
strictiv, `n baza unor pre-
scrip]ii din tradi]ia is-
lamic\ (Hadith). Ast\zi,
cel pu]in `n spa]iul islamic,
dar nu numai, `mbr\c\-
mintea a devenit un sim-
bol al unei concep]ii [i ati-
tudini politico-religioase.
Prin `mbr\c\minte, fe-
meile musulmane, de pil-
d\, dar [i tinerii care re-
fuz\ s\ poarte cravat\,
pentru c\ ar fi de prove-
nien]\ occidental\, doresc
s\-[i exprime ata[amentul
fa]\ de Islam [i valorile
sale, ca [i protestul lor fa]\
de procesul de secularizare.
Totu[i, dincolo de orice
specula]ii [i mentalit\]i,
istoria a confirmat faptul
c\ nu „haina `l face pe om“,
ci omul este acela care poa-
te conferi, sau nu, noble]e
[i identitate „hainei“. a
jertfesc [i se str\duiesc s\
`nve]e pot intra `n dialog,
pot vorbi despre cultur\,
ca dep\[ire a unui acum,
a unui examen de [coal\,
prin promovarea exame-
nului de om.
Dar nu mai a[tep]i
nimic de la tinerii ace[tia
[i, nereg\sindu-se `n ei,
sufletul t\u se mut\ `n
lumea poeziei, unde ro[ul
exist\ din plin, [i roste[te
odat\ cu Borges poemul
pe care a avut curajul s\-l
scrie, orb fiind, „Poemul
darurilor“: „Nimeni s\ nu
reduc\ la lacrimi [i re-
pro[uri/ Aceast\ demon-
stra]ie de m\iestrie/ A
Domnului care, cu mag-
nific\ ironie/ Mi-a dat `n
acela[i timp c\r]ile [i
noaptea.“
~n inima ta, unde s-a
mistuit jertfa, a r\mas un
pustiu, un loc gol. Cine se
va ridica spre cunoa[tere?
Doar cel care va avea cu-
rajul de a urca pe cruce.
Acest lucru nu e prea
greu. Ar fi un simplu salut
suficient? Rostirea cuvin-
telor e o jertf\: „Poemul
darurilor“ al lui Borges
ne-o dovede[te din plin. a
 Duminic\, 8 iulie 2007 3

Opinii R\mâne ca o mare nedumerire cum a putut ie[i un astfel de personaj dintr-o
familie cre[tin\, dup\ ce a primit o educa]ie cu influen]e cre[tine. De mult\ vreme
`ncerc s\ `n]eleg ura [i dispre]ul unor - hai s\ le spunem - arti[ti excentrici, din
Occident, fa]\ de Biseric\ [i `nv\]\turile ei. Chiar `mi vine s\ cred c\ la noi nici cei
50 de ani de comunism n-au reu[it s\ produc\ asemenea sentimente [i manifest\ri.

LUMINA DIN CUV+NT p\rinte, c\ la Dumnezeu Nu-i destul\ preocu-

„Tu ce faci când nu mergi la biseric\?“
Dac\ `nmul]im rug\ciu-
nea, `nmul]im binele. Dac\
se renun]\ la rug\ciune, la
slujb\, la Liturghie, la Eu-
haristie, la toate cele nece-
sare, se sl\b\noge[te firea,
[i degeaba vrei s\ fii altfel,
c\ nu te poate nici convin-
ge, nici `nvinge nimeni.
S\ [ti]i c\ mie totdeau-
na mi-a pl\cut Evanghelia
pentru realismul ei. Nici-
odat\ nu m-am gândit cum
zic unii: „Ap\i, dac\ n-ai
credin]\ destul\, nu-]i d\
Dumnezeu“. Nu se [tie, `]i
d\ Dumnezeu dup\ credin-
]a pe care o ai. Important
este s\ te angajezi cu cre-
din]a ta, atât cât o ai. Ta-
t\lui fiului lunatic nu i-a
spus: „Dac\ n-ai destul\
credin]\, n-am ce-]i face“.
Dimpotriv\, l-a ajutat cu
credin]a cât\ a avut-o. „De
po]i ceva, ajut\-ne nou\,
fie-]i mil\ de noi, cred
Doamne, ajut\ necredin]ei
mele“ (Mc. 9, 22-24) [i tot
l-a ajutat Domnul Hristos.
Important este s\ ]inem de
Dumnezeu, s\ nu ne
r\zle]im de Dumnezeu.
Eu ]in foarte mult s\
mearg\ lumea la biseric\.
Asta [i `ntreb la spovedit:
„Mergi la biseric\?“, „P\i,
p\rinte, nu prea“, „Când ai
fost ultima dat\?“, zice u-
nul: „Numai acum opt ani“.
Zic eu: „M\, poate n-au tre-
cut chiar opt!“, zice „Ba da,
când m-am cununat, a-
tunci am fost ultima oar\“.
~n sfâr[it, eu, dac\ nu
merge cineva la biseric\, la
p\gâni `l num\r [i nici
n-am ce vorbi cu el. De ce?
Dac\ pot ei s\ renun]e la
câte se fac acolo, la binecu-
vânt\ri [i la cuvântul lui
Dumnezeu din Evanghelie,
la predic\ [i la faptul de a
cânta `mpreun\ cu `ngerii:
„Sfânt, Sfânt, Sfânt, Dom-
nul Savaot“, dac\ pot s\
renun]e la lucrul acesta,
`nseamn\ c\ au renun]at,
`ntr-un fel, chiar la Dum-
nezeu. Dar omul zice: „Nu
eu nu renun]“. P\i, nu re-
nun]i con[tient, dar uite c\
renun]i, totu[i, dac\ tu po]i
s\ neglijezi pe Dumnezeu.
Pe Dumnezeu nu-L poti ne-
glija, iar dac\ ~l neglijezi,
s\ [tii c\ n-ai Dumnezeu.
Nu c\ „Las\ c\ ne `n]e-
legem noi“. Domnule, ori
mergi la biseric\ [i dup\
aceea vii la mine, ori de a-
cum n-am ce vorbi cu tine.
C\ nu vei putea `n toate
duminicile, nu vei putea.
Zic odat\ c\tre unul:
„Tu ce faci când nu mergi
la biseric\?“ zice: „M\ uit
la televizor“. Zic: „[tii ce `n-
seamn\ asta? Asta `nseam-
n\ s\ ai televizorul `n fa]\
[i pe Dumnezeu `n spate!“.
Schimb\, du-te la biseric\,
s\ ai pe Dumnezeu `n fa]\
[i televizorul `n spate.
pare. Se creeaz\ [i ni[te
mode: sunt unii care, de e-
xemplu, se `mp\rt\[esc
mereu; eu nu am nimic `m-
potriv\. A[ vrea s\ se `m-
p\rt\[easc\ credincio[ii la
toate Liturghiile. C\ci da-
c\ se `mp\rt\[esc, [i merg
la slujb\. Dar nu acesta
este lucrul de c\petenie.
Pentru mine, lucrul de
c\petenie este leg\tura cu
Dumnezeu. Dac\ vrea s\
se `ntâlneasc\ cu Dum-
nezeu, are posibilitatea.
Or, dac\ el ocole[te lucrul Arhimandritul Teofil
acesta [i are posibilitatea P\r\ian, M\n\stirea
s\ se spovedeasc\ nu nu- Brâncoveanu, Sâmb\ta
mai de patru ori pe an, de Sus - jude]ul Bra[ov
poate de patruzeci de ori
pe an, nu am nimic `mpo- dac\ e de `mp\rt\[it, dac\
triv\. De câte ori e nevoie, nu, s\ a[tepte pân\ când e
s\ se spovedeasc\, [i atun- vremea s\ se poat\ `m-
ci s\ se [i `mp\rt\[easc\ p\rt\[i. a

EDUCA}IE {I INTEGRARE EDITORIAL

Arta - un mod de a rosti Normalitatea

ce… nu se poate spune! pus\ `ntre paranteze
Moto: „~n art\ exist\ doar un singur lucru
de valoare: acela care nu poate fi explicat.“
Georges Braque
de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
De cum ne na[tem, privim
`n jurul nostru mira]i. Nu
prea `n]elegem ce-i cu atâta
zarv\, dar ne place c\ ni se
acord\ o a[a aten]ie. Pân\
una alta, suntem `nv\]a]i s\
vorbim. Eu, de pild\, mi-am-
intesc c\ la primul cuvânt
rostit am fost foarte l\udat,
cineva chiar s\rutându-m\
pe frunte. „E de-al nostru“ -
a spus un altul. {i de-atunci
`ncolo, timp de câ]iva ani,
p\rin]ii, bunicii [i alte rude
m-au `nv\]at o mul]ime de
cuvinte. V\zându-m\ ai mei
c\ am chemare pentru a[a
ceva, au angajat o gr\mad\
de oameni de meserie, care
m-au `nv\]at s\ vorbesc
foarte frumos. Mi se d\dea cu
por]ia. La `nceput mai pu]in,
apoi din ce `n ce mai mult.
~ntr-o bun\ zi, iscoditor [i
neastâmp\rat cum sunt,
profit de o clip\ de neaten]ie
din partea paznicilor mei,
`ncercând s\ m\ descurc sin-
gur. {i iat\ ce mi s-a `ntâm-
plat: mai `ntâi am constatat
c\ p\mântul de sub picioare
nu este chiar a[a cum mi s-a
spus, mai ales c\, din
neaten]ie, am c\zut [i mi-am
zdrelit genunchii `n ]\râna
aspr\.
Mi-am zis atunci: acesta
este p\mântul, dar parc\ es-
te altfel de cum mi s-a vor-
bit, este un alt fel de p\-
mânt, este p\mântul meu.
{i mi-am format no]iunea
mea de „p\mânt“, neuitând,
desigur, [i de „p\mântul“
nostru.
Uitându-m\ `n sus, v\d
c\ [i cerul parc\ s-a schim-
bat. Mi s-a p\rut c\ `n jocul
norilor v\d un fel de forme
pe care numai eu le percep,
iar ceilal]i nu, iar de a[ fi
vrut s\ le spun ce anume, nu
a[ fi reu[it; am pronun]at
pur [i simplu „cer“, iar cei de
lâng\ mine au `n]eles, fie-
care, cerul `n felul lor. Toat\
lumea era fericit\ c\ ne `n-
]elegem. Dar mie mi-a p\rut
r\u c\ nu le-am putut trans-
mite ceva din cerul meu.
Peste câteva zile, m\
`ndr\gostesc [i ofer cuiva o
floare, iar de atunci floarea a
c\p\tat pentru mine o a-
numit\ semnifica]ie, sem-
nifica]ie care pentru un altul
nu o puteam traduce, c\ci
acesta oferise [i el, poate, o
floare cuiva, dar nu `n acea
sear\, ci `ntr-o alta, [i nu o
floare alb\ - ca a mea -, ci
una galben\, probabil [i cu
un alt parfum.
Ca s\ ne `n]elegem,
ne-am pref\cut c\ uit\m de
toate aceste detalii, am pro-
nun]at repede „floare“ [i
ne-am `n]eles de minune.
Dar ce p\cat c\ spuneam
atât de pu]in despre floarea
mea…
Hoin\reala mea s-a `n-
cheiat cu o noapte petrecut\
`n p\dure („s\ nu intri nicio-
dat\ aici“ - am fost po-
v\]uit!). De cum am intrat,
m-am r\t\cit printre lianele
multiforme `n care forfoteau
tot felul de ar\t\ri, despre
care nu auzisem nimic, le
vedeam pentru prima dat\.
Contrar semenilor mei, m-
am `mprietenit cu aceste
ar\t\ri, m-am oplo[it aici
mai multe ceasuri [i, cu
aceast\ ocazie, am p\truns o
serie de taine. Când am
revenit printre ai mei, a[ fi
vrut s\ le povestesc ce am
v\zut, dar vorbeam `n plus,
c\ci ei nu `n]elegeau nimic
din ceea ce spuneam, proba-
bil nu `nnoptaser\ niciodat\
`n p\dure [i nu v\zuser\
ceea ce v\zusem eu. ~ngri-
jora]i de faptul c\ nu ne mai
`n]elegeam, au trimis `ndat\
dup\ un vraci, crezând c\
sunt bolnav. Dându-mi sea-
ma de situa]ie, am spus
atunci lucrurilor pe nume,
am `ncetat s\ mai bolboro-
sesc `n felul meu [i am stri-
gat cât am putut de tare:
„p\dure“. To]i s-au luminat
la auzul acestui cuvânt, m-
au mângâiat pe cre[tetul ca-
pului [i n-au mai trimis
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al Departamentului
pentru Preg\tirea
Personalului Didactic,
Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i
dup\ vraci. M-am retras,
apoi, am mai meditat câteva
zile [i, neg\sind nici un mi-
jloc de a m\ exprima, am
plâns f\r\ s\ m\ vad\ ni-
meni.
Ce po]i face `n acest caz?
Cau]i s\ intri `n vorb\ cu oa-
menii. Uzezi, pentru aceas-
ta, de „vocabularul“ d\ruit,
`n care te-ai format. Ui]i c\
exist\ un „cer“ al t\u, o
„floare“ a ta [i, mai ales, o
„p\dure“ a ta; numai astfel
te vor `n]elege [i tu `i vei
`n]elege pe ei. Comunici `n
acest fel. Te descurci destul
de bine. Mai mult, chiar,
ajungi s\ descoperi cu ei reg-
uli, legi, formule. Asta ajut\
s\-]i faci via]a mai u[oar\.
Dar nu-i suficient acest mod
de a intra „`n vorb\“. Nu s-a
comunicat totul. Fiecare din
noi `[i are „p\durea“ sa.
Vrem s\ ne dest\inuim, s\
ne spunem „tainele“ care
sunt numai ale noastre.
Arta ne poate ajuta s\ ie-
[im din impasul evocat mai
sus.
Not\. Prezentul text a
fost scris cu 23 de ani `n
urm\, pe când mai eram
student, [i (`nc\) mai sunt
de acord cu ceea ce am vrut
s\ spun atunci.
de Nicolae HULPOI
De[i sunt foarte diferi]i, când
vine totu[i vorba despre limitele
largi ale normalit\]ii, oamenii nor-
mali reu[esc s\ se pun\ de acord.
Altfel spus, oamenii se mai ceart\
[i nu reu[esc `ntotdeauna s\ ajung\
la consens `n leg\tur\ cu nuan]ele,
`ns\ când e vorba de culori clare,
discu]iile se termin\ repede. Nicio-
dat\ albul nu este confundat cu ne-
grul de oamenii normali.
Aceast\ introducere este, de
fapt, o punere `n gard\: subiectul
tratat `n continuare nu are nici o
leg\tur\ cu normalitatea!
La sfâr[itul s\pt\mânii trecute
s-a desf\[urat `n Bucure[ti un
eveniment mediatizat `ndelung pe
canalele media, sub un titlu gene-
ric, rezultat dintr-un joc straniu de
cuvinte: „B-estival“. Dup\ cum reie-
[ea din prezentare, organizatorii au
adus `n România „nume mari“ ale
muzicii actuale sau, ca s\ fiu mai
precis, arti[ti dintr-aceia care sunt
b\ga]i adolescen]ilor pe gât pân\ se
obi[nuiesc [i `ncepe s\ le plac\ -
doar pofta vine mâncând, nu-i a[a?
Pe lâng\ trupele române[ti cu-
noscute, au mai fost vânturate tot
felul de nume, despre care nu mai
auzisem vreodat\. Dup\ o succint\
documentare, am reu[it s\-mi fac o
impresie despre „marfa“ care urma
s\ fie prezentat\ `n seria de con-
certe de la Romexpo. Unii intere-
san]i, al]ii neglijabili, iar unii dez-
gust\tori. Ultima categorie a fost
reprezentat\ cu brio de un ameri-
can, cu pseudonimul artistic de
„Marilyn Manson“.
Acest individ, prin `nf\]i[are -
`ntotdeauna machiat `n cel mai
grotesc mod, dup\ cum vorbe[te -
neratând nici un prilej s\ [ocheze,
[i, mai ales, dup\ cum cânt\ [i se
manifest\ `n videoclipuri, se `nca-
dreaz\ cu brio `n profilul antihris-
tului. De fapt, el `nsu[i m\rturise[-
te c\ este un antihrist (chiar dac\
nu cel cu „a“ mare).
Probabil c\ deja sunte]i nedume-
ri]i [i v\ `ntreba]i de când este in-
teresat\ publica]ia noastr\ de an-
tihri[ti [i alte personaje dubioase.
Iat\ explica]ia `n cele ce urmeaz\.
Marilyn Manson, de fapt Brian
Hugh Warner, s-a n\scut `ntr-o fa-
milie american\ de cre[tini practi-
can]i (tat\l catolic, mama episco-
palian\) [i chiar a urmat cursurile
unui liceu catolic. Formeaz\ o trup\
rock [i dup\ mai multe insuccese d\
lovitura, `n cele din urm\, ca solist,
interpretând ceva care cu greu se
poate numi muzic\, aducând mai de-
grab\ cu o manifestare de om tulbu-
rat, frustrat, complexat [.a.m.d.,
[.a.m.d. ~n America, mul]i consider\
c\ mesajele proferate de acesta sunt
instiga]ii la suicid sau alte fapte de
violen]\, [i de fiecare dat\ s-a pome-
nit de numele lui Marilyn Manson `n
contextul tragicelor atacuri armate
din [colile de peste ocean. Dar cum,
de regul\, nu e vinovat cel care zice,
ci acela care face, Marilyn Manson a
r\spuns la astfel de acuza]ii sublini-
ind c\ muzica sa poate fi ascultat\
sau nu, [i nu poate fi f\cut el respon-
sabil pentru faptele altora.
De asemenea, simbolurile cre[-
tine sunt foarte adesea prezente `n
textele [i gesturile artistului, evi-
dent `ntotdeauna blasfemiate `n
modul cel mai josnic. De ce? Pentru
c\ a descoperit c\ [i mizeria poate
aduce bani [i, mai mult, poate fi
transformat\ (!) `n art\.
Occidentul are un lung exerci]iu
al scandalului care pe oamenii de
bun sim] deja `i las\ reci. Taberele
sunt `mp\r]ite, iar scelera]ii nu se
mai pot ascunde printre normali.
Desigur, `ntotdeauna exist\ [i o
mas\ de gur\-casc\ ce prime[te
orice veste de scandal ca pe o pro-
fe]ie. Ei bine, pe ace[tia se bizuie
spectacolele ordinare ale demen-
]ilor (reali sau `nchipui]i).
V\ m\rturisesc c\ simpla pre-
zen]\ a lui Marilyn Manson pe pla-
iurile mioritice nu m-ar fi determi-
nat s\-i acord acest spa]iu editorial.
A contat `ns\ un interviu pe care
individul l-a acordat unui cotidian
central, `n care a spus c\ România
este locul ideal unde trebuie s\
apar\, dat fiind c\ 98% din po-
pula]ie crede `n Biseric\. Ei bine,
asta m-a deranjat.
~mi r\mâne ca o mare nedumeri-
re cum a putut ie[i un astfel de per-
sonaj dintr-o familie cre[tin\, dup\
ce a primit o educa]ie cu influen]e
cre[tine. De mult\ vreme `ncerc s\
`n]eleg ura [i dispre]ul unor - hai s\
le spunem - arti[ti excentrici, din
Occident, fa]\ de Biseric\ [i `n-
v\]\turile ei. Chiar `mi vine s\ cred
c\ la noi nici cei 50 de ani de comu-
nism n-au reu[it s\ produc\ aseme-
nea sentimente [i manifest\ri.
Partea bun\, dup\ cât deslu[esc
eu, e c\ Marilyn Manson vine `n Ro-
mânia [i dup\ aceea pleac\. Desigur,
va fi ascultat, va fi ova]ionat [i se va
bucura de aten]ie, dar nu mai mult
decât o maimu]\ haioas\ de circ. O
bizarerie de asemenea anvergur\ nu
poate s\ prind\ `n România. P\cat e
doar de tinerii care `l aduleaz\ acum
[i care, cu siguran]\, mai `ncolo vor
regreta timpul pierdut cu iluzii gen
Marilyn Manson.
~mi cer iertare de la cei care n-au
auzit de acest personaj [i nici nu-i in-
tereseaz\ cum se manifest\ devia]ii
planetei. Totu[i, dac\ sunte]i tari de
stomac, da]i un search pe Google,
c\utare de imagini, cu „Marilyn
Manson“. Dac\ nu, s\ nu regreta]i,
n-a]i pierdut nimic! a
4 Duminic\, 8 iulie 2007
Cuv=nt
de `n]elepciune
Cum a scos Descartes certitudinea din `ndoial\
Descartes era un filosof care nu se trezea dis-de-diminea]\
pentru a-[i `ncepe activit\]ile sale intelectuale, atât filosofice, cât [i
matematice [i `n general [tiin]ifice. {tim, de exemplu, c\ Immanuel
Kant, cel mai probabil prototipul filosofului, era foarte strict `n acest
sens, el `ncepându-[i lucrul undeva pe la 5 diminea]a. Descartes
era absolvit de constitu]ia sa boln\vicioas\ s\ `[i `nceap\ atât de
devreme perioada con[tient\ a zilei. Acest aspect nu l-a oprit
pe René Descartes s\ devin\ un filosof celebru, cel mai celebru din
perioada modern\, [i cu o mare influen]\ `n secolele ce au urmat.
de Ionu] BÂRLIBA
De fapt, se poate spune c\
moartea i s-a tras tocmai de
la `ntreruperea programului
s\u obi[nuit. Aflat `n Suedia,
la invita]ia reginei Christina,
Descartes este nevoit s\ se
scoale cu noaptea `n cap pen-
tru a filosofa cu preten]ioasa
regin\. Suferind [i din cauza
climei reci din nord, Descar-
tes moare la 54 de ani, cu
gândul la „preaiubita lui sin-
gur\tate“ ce i-a dat r\gazul,
mai ales `n Olanda, s\ se de-
dice medita]iilor sale inova-
toare.
René Descartes
a evitat dezacordul
cu Biserica
A te afla `ntotdeauna `n
dubiu nu este o pozi]ie foarte
comod\, mai ales când este
vorba despre filosofie sau de-
spre teologie. ~nc\ de pe vre-
mea `n care era elev la co-
legiul iezuit Royal Henry-le
Grand, metoda scolastic\ de
a studia [tiin]ele [i `n special
filosofia i se p\rea nesatisf\-
c\toare. Pentru tân\rul Des-
cartes, tot ceea ce `i era pre-
zentat ca fiind o cuno[tin]\
ne`ndoielnic\ era inso]it de o
umbr\ de `ndoial\. Pe de alt\
parte, la acela[i colegiu ie-
zuit, tân\rul Descartes va do-
bândi un respect aproape te-
m\tor fa]\ de Biseric\. Dup\
cum subliniaz\ [i Constantin
Noica, Descartes nu a fost
niciodat\ un spirit religios,
cel pu]in nu la nivelul respec-
t\rii tuturor dogmelor [i `n-
v\]\turilor biserice[ti. Totu-
[i, de-a lungul `ntregii sale
vie]i, René Descartes a c\u-
tat s\ fie `n acord cu Biserica.
~ncercarea sa de a nu fi a-
cuzat de `mpietate datorit\
concep]iilor sale filosofice nu
a fost `ntotdeauna `ncununa-
t\ de succes. Definitorie `ns\
pentru `nten]iile sale pa[nice
este [i obi[nuin]a sa de a nu
publica nici un text f\r\ ca
un binecunoscut teolog al
vremii (de altfel [i prieten al
lui Descartes) s\ se pronun]e
`n prealabil, `n privin]a
„corectitudinii“ teologice a tot
ceea ce scria filosoful francez.
{ubrezenia scolasticii
Ne putem `ntreba de ce un
gânditor, `n esen]\ filosof, ar
putea fi condamnat de c\tre
Biseric\. Pân\ la urm\, teo-
logia [i filosofia sunt domenii
diferite de cunoa[tere. Miza
lui Descartes era, `n princi-
pal, una filosofic\.
La 23 de ani, pe când
c\l\torea prin Germania cu
armatele lui Maximilian de
Bavaria, a avut o viziune cla-
r\ `n privin]a misiunii sale:
`ntemeierea unui nou sistem
filosofic. „Pe 10 noiembrie
1619, am mers la culcare
`ntr-o stare de fr\mântare
intelectual\, acaparat `n `n-
tregime de gândul c\, `n acea
zi, `ncepusem s\ descop\r
fundamentele unui minunat
sistem de cunoa[tere“ („Scri-
eri de tinere]e“).
Pentru Descartes, tradi]ia
aristotelico-scolastic\ era
sus]inut\ de principii fragile.
~n epoca filosofului francez,
termenul de principiu avea
un `n]eles foarte clar. Ter-
menul era utilizat pentru a
desemna axiomele funda-
mentale pe care se bazeaz\
un sistem filosofic, dar [i u-
nul [tiin]ific. Ca atare, Des-
cartes acuza scolastica de a
fi impus ca principii lucruri
ce nu porneau de la premise
clare [i evidente [i care
duceau de multe ori la rezul-
tate obscure.
Iat\ un exemplu edifica-
tor. Conceptul de gravita]ie
avea `n scolastic\, `n esen]\,
urm\toarea explica]ie: c\de-
rea corpurilor se produce da-
torit\ propriet\]ii acestora
„de a fi grele“. Ca argument
ajut\tor se mai spunea c\
era „`n natura“ materiei p\-
mânte[ti de a se situa sub
spa]iul ocupat de aer. Des-
cartes considera astfel de
explica]ii cel pu]in ambigue.
Este adev\rat, recunoa[te
Descartes, c\ experien]a ne
arat\ faptul c\ greutatea
unui corp determin\ c\de-
rea acestuia, `ns\ despre
natura conceptului de gravi-
ta]ie nu afl\m practic nimic
`n acest fel. Concluzia lui
Descartes este c\ nici o ex-
plica]ie a unui concept, [tiin-
]ific sau filosofic, nu ar tre-
bui s\ fie acceptat\ dac\ nu
se pot stabili elementele cla-
re [i distincte ale acestuia.
Un concept este clar a-
tunci când este perfect defi-
nit [i delimitat astfel fa]\ de
alte concepte. Distinc]ia are
Descartes discutând
cu regina Christina a Suediei
Filosoful francez impune `ns\ o nou\ versiune a argumentului ontologic
pentru a certifica existen]a lui Dumnezeu. Astfel, `n mintea uman\ exist\
ideea de Dumnezeu, adic\ de fiin]\ absolut perfect\. Omul, `ns\, este o
fiin]\ imperfect\ (natura sa cuprinde `ndoiala). Drept urmare, ideea unei
fiin]e perfecte nu `[i are originea `n om, `ntr-o fiin]\ imperfect\, a[adar.
`n vedere `n]elegerea cât se
poate de transparent\ a u-
nui concept astfel `ncât s\ se
`nf\]i[eze min]ii cât se poate
de limpede [i de evident.
~ndoiala
ca metod\ de lucru
„Cuget, deci exist“ este
una dintre cele mai cunos-
cute idei filosofice din toate
timpurile. Descartes nu a
asertat-o pur [i simplu. Ea a
ap\rut ca rezultat al unui
demers filosofic, cunoscut
sub numele de „metoda `n-
doielii“. De la `nceput, tre-
buie spus c\ `ndoiala lui
Descartes este una voit\. Ea
nu a a ap\rut `ntâmpl\tor,
ca o nelini[te psihologic\, `n
momentul `n care certitu-
dinile au `nceput s\ dispar\.
Descartes c\uta o anumit\
certitudine, un rezultat, o-
dat\ cu `ndoiala sa care, fi-
ind liber exprimat\, s-a [i
putut constitui `ntr-o me-
tod\ de cercetare.
Mai `ntâi, Descartes se
`ndoie[te de toate cuno[tin-
]ele preluate de la al]ii sau
aflate din c\r]i. Apoi, pune
sub semnul `ndoielii propri-
ile sale experien]e de ordin
sensibil. Mai exact, Descar-
tes afirm\ c\, `n cele mai
multe cazuri, sim]urile ne
`n[al\. R\mâne `ns\
certitudinea propriului corp.
Dar chiar [i `n acest caz nu
putem fi siguri. Putem noi
[ti cu siguran]\ c\, spre ex-
emplu, dac\ `ntindem un
bra] `n fa]a noastr\ imag-
inea este real\ [i c\ nu este
doar un vis? Chiar [i a[a, `[i
continu\ Descartes gândul,
visul nu se poate atinge de
certitudinea c\ exist\, ca lu-
cruri generale, mâini, pi-
cioare, fe]e. Ca atare, [i `n
vis suntem siguri c\ un bra]
exist\ `n realitate sau c\ 2 [i
cu 3 fac 5 (cel mai probabil,
visele `[i formeaz\ structura
pe lucruri din via]a real\).
Dar chiar [i `n acest punct,
`ndoiala `[i poate face a-
pari]ia. Nimic nu ne poate
garanta c\ realitatea (chiar
[i conceptele universale de
num\r, `ntindere, dimensi-
René Descartes (1596-1650)
une, cantitate) nu este decât
un plan diabolic al unui ge-
niu r\u, menit s\ pun\ `n
dilem\ judecata omului.
A[adar, realitatea cea mai
clar\ poate fi o iluzie, f\r\
ca noi, oamenii s\ con[tien-
tiz\m acest fapt.
M\ `ndoiesc,
gândesc, exist
Ce ne mai poate r\mâne
ca fiind certitudine, `n acest
caz? Paradoxal sau nu, Des-
cartes va sus]ine c\ `n[el\-
toare nu poate fi tocmai cer-
titudinea de a te `ndoi. Este
cât se poate de sigur c\ eu
m\ `ndoiesc [i c\ astfel e-
xist\ un „eu“ care face acest
lucru, care `ndoindu-se gân-
de[te, sus]ine Descartes.
Simplul fapt de a ne `ndoi de
orice obiect existent, de orice
reprezentare a noastr\, do-
vede[te existen]a unui eu
cuget\tor. Chiar [i iluzia `n
care ne-ar putea arunca acel
„geniu r\u“ invocat de Des-
cartes nu poate cl\tina sigu-
ran]a propriei existen]e.
Sunt `n[elat, deci exist.
A[adar, ne putem `ndoi
de absolut orice, mai pu]in
de propria existen]\. De-
mersul lui Descartes poate fi
rezumat prin celebrul „Du-
bito ergo cogito, cogito ergo
sum“ (m\ `ndoiesc deci cu-
get, cuget deci exist). Fai-
mosul dicton apare `n
Principiile filosofiei (I, 7) [i
`n Discurs asupra metodei
(partea a IV-a) `ns\ `n
diferite forme, contextuale.
„Dar curând dup\ aceea `mi
d\dui seama c\, `n timp ce
gândeam astfel, c\ adic\ to-
tul este fals, trebuia `n mod
necesar ca eu care gândeam
s\ fiu ceva. {i observând c\
acest «cuget deci exist» era
atât de temeinic [i de sigur
`ncât toate presupunerile
scepticilor, chiar [i cele mai
extravagante, nu erau `n
stare s\-l clatine, g\sii c\
pot s\-l primesc f\r\ re-
zerve ca `ntâiul principiu al
filozofiei pe care o c\utam“
(Discurs asupra metodei).
Aceast\ celebr\ formul\
nu este doar o simpl\ deduc-
]ie. Prin acel „deci“ gândirea
nu este dedus\ din `ndoial\,
iar existen]a din gândire.
Descartes sus]ine de fapt c\
aici este vorba despre o in-
tui]ie imediat\ a min]ii. ~n
aceea[i clip\ `n care ne d\m
seama c\ ne `ndoim, `n]ele-
gem c\ gândim [i, astfel, c\
exist\m.
Dumnezeu exist\
cu necesitate
Demersul lui Descartes a
garantat certitudinea exis-
ten]ei unui eu cuget\tor, `ns\
de aici nu se putea trece la
certitudinea existen]ei lumii
exterioare. ~n plus, existen]a
lui Dumnezeu nu era nici ea
clar\ `n acest punct al filo-
sofiei lui Descartes. Filosoful
francez impune `ns\ o nou\
versiune a argumentului on-
tologic pentru a certifica exis-
ten]a lui Dumnezeu. Astfel, `n
mintea uman\ exist\ ideea de
Dumnezeu, adic\ de fiin]\ ab-
solut perfect\. Omul `ns\ este
o fiin]\ imperfect\ (natura sa
cuprinde `ndoiala). Drept ur-
mare, ideea unei fiin]e per-
fecte nu `[i are originea `n om,
`ntr-o fiin]\ imperfect\ a[a-
dar. Ideea unei fiin]e perfecte
nu `i poate fi `ntip\rit\ omu-
lui `n minte decât doar de fiin-
]a perfect\, de Dumnezeu. De-
vine clar de aici c\ Dumnezeu
exist\ cu necesitate.
Se pot aduce multe obiec-
]ii unui astfel de ra]iona-
ment (obiec]ii care de altfel
au [i fost afirmate) `ns\ im-
portan]a major\ a filosofiei
lui Descartes nu const\ `n
acest argument. Fixarea se-
diului certitudinii originare
`n subiectul cuget\tor, [i
astfel, `n propria existen]\,
schimb\ radical concep]iile
medievale de pân\ atunci.
Descartes ajunge mai `ntâi
s\ fie sigur de existen]a
omului [i de aici s\ deduc\
alte certitudini, deschizând
astfel o cale nou\ `n filosofia
occidental\. a
 Duminic\, 8 iulie 2007 5
P\catul r\mâne `nregistrat pentru ve[nicie `n con[tiin]a
Evanghelia omului. Am putea compara `nregistrarea relelor s\vâr[ite de om
cu aceea a kilometrilor parcur[i de un automobil sau cu cutia
neagr\ a unui avion. Deci tot ceea ce facem se `nregistreaz\
de duminic\ automat pe contorul ve[niciei, care este cugetul nostru.

Hristos [i
cutiile negre
Evanghelia Duminicii a VI-a dup\ Rusalii
(Vindecarea sl\b\nogului din Capernaum)

Matei 9, 1-8
8
1. Intrând `n corabie, Iisus a trecut [i a venit `n
cetatea Sa.
2. {i iat\, I-au adus un sl\b\nog z\când pe pat. {i
Iisus, v\zând credin]a lor, a zis sl\b\nogului:
~ndr\zne[te, fiule! Iertate sunt p\catele tale!
3. Dar unii dintre c\rturari ziceau `n sine: Acesta
hule[te.
4. {i Iisus, [tiind gândurile lor, le-a zis: Pentru ce
cugeta]i rele `n inimile voastre?
5. C\ci ce este mai lesne a zice: Iertate sunt p\catele
tale, sau a zice: Scoal\-te [i umbl\?
6. Dar ca s\ [ti]i c\ putere are Fiul Omului pe
p\mânt a ierta p\catele, a zis sl\b\nogului: Scoal\-te,
ia-]i patul [i mergi la casa ta.
7. {i, sculându-se, s-a dus la casa sa.
8. Iar mul]imile v\zând acestea, s-au `nsp\imântat [i
au sl\vit pe Dumnezeu, Cel care d\ oamenilor aseme-
nea putere.

durilor, deoarece demonul

de pr. prof. univ. dr.
Petre SEMEN
De multe ori Evanghelia
ne spune c\ Iisus ca om [i
Dumnezeu cuno[tea gân-
durile oamenilor. Dup\
cum se observ\, Iisus s-a
adaptat felului de gândire
al iudeilor vremii Sale con-
form c\reia inima omului
era conceput\ ca un fel de
sediu al tuturor dorin]elor
[i de aceea [i trebuia p\zit\
cu str\[nicie. Se credea de
asemenea c\ inima era [i
sediul activit\]ilor intelec-
tuale, a aten]iei, a medita-
]iei, a memoriei sau chiar al
priceperii.
Datorit\ Duhului care a
venit [i a r\mas asupra
Lui, chiar din momentul
botezului, avea `n chip
des\vâr[it duhul `n]elepci-
unii, al priceperii, al sfatu-
lui [i al t\riei, al cuno[tin]ei
[i al temerii de Dumnezeu.
Despre capacitatea Lui de a
cunoa[te `n profunzime
fiin]a uman\ profe]ise [i
psalmistul când a zis:
„Doamne, Tu m\ cercetezi
de aproape [i m\ cuno[-
ti…c\i nu-mi ajunge cu-
vânt pe limb\ [i Tu, Doam-
ne, `l [i cuno[ti `n totul“
(Ps.138), iar o rug\ciune li-
turgic\ zice: „~n cartea Ta,
Doamne, se afl\ scrise [i ce-
le `nc\ nef\cute de mine“.
Mesagerii diavolului
Prin cuvintele: „de ce
cugeta]i cele rele `n inimile
voastre?“, Domnul `i aten-
]ioneaz\ pe cei `n cauz\ [i
desigur [i pe noi, cei de as-
t\zi, c\ `n afar\ de p\ca-
tele grosiere s\vâr[ite cu
fapta, p\catul mult mai
subtil [i mai primejdios
este cel s\vâr[it cu gândul,
adic\ cu mintea.
~n cuvânt\rile Sale,
Domnul Hristos a insistat
foarte mult pe importan]a
p\zirii min]ii sau a gân-
Potirul cu sânge
aburind
Istoricul Eusebiu de Cezareea ne
relateaz\ cutremur\torul caz al
`mp\ratului din Constantinopol, pe
nume Constant, unul din urma[ii
lui Constantin cel Mare (sec.IV),
care, la moartea tat\lui s\u, de
team\ ca fratele lui, Teodosie, s\
aici arunc\ s\mân]a cea
rea numit\ metaforic „ne-
ghin\“ care nu este altceva
decât germenele p\catului
cu fapta. Sf. Nicodim A-
ghioritul vorbe[te despre
a[a-numitul „r\zboi nev\-
zut“ dintre minte [i demon.
Acest r\zboi se d\ `ntot-
deauna `n con[tiin]a omu-
lui [i numai dup\ ce a fost
`nfrânt\ aceast\ straj\ a
sufletului este `nfrânt [i
trupul prin p\catul cu
fapta. Deci, tot omul care c\ raportat\ la via]a mo- nu-i d\ lini[te, indiferent rea, s-a [i `nregistrat pe
teapt\ adesea `n somn, ca
p\c\tuie[te cu fapta a fost unde s-ar afla. contorul con[tiin]ei [i nu se
ral\ ea este gândul s\dit de pruncii, tremur\ de fric\ [i
mai `ntâi biruit pe plan Despre existen]a [i mus- mai [terge de acolo decât cu
Dumnezeu `n om ca un fel tr\ie[te `n dezn\dejde“.
mental. ~n perioada pri- tr\rile de con[tiin]\ avem lacrimi sincere de poc\in]\.
de scânteie ce lumineaz\
mar\ a monahismului [i mintea, determinând-o s\ multe dovezi [i `n Biblie. Altfel, r\mâne acolo ca
implicit a cre[tinismului se fac\ deosebirea `ntre bine [i Astfel profetul Moise zice:
Cutia neagr\ m\rturie `mpotriva noas-
punea un mare accent pe „Ve]i fugi când nimeni nu a memoriei tr\, dovedindu-ne vinov\]ia
r\u. Prin con[tiin]\, omul
m\rturisirea gândurilor, se `ntâlne[te sau se des- v\ va alunga“ (Levitic care a fost adesea camu-
`ntrucât dup\ m\rturia `n- 26,17), iar cartea Iov este Con[tiin]a este duhul di- flat\ de masca pe care am
parte de Dumnezeu. Imple-
]elep]ilor timpului, `nainte mentat\ de Dumnezeu `n [i mai clar\ când vorbe[te vin s\dit de Dumnezeu `n purtat-o, ca la teatru, `n so-
de s\vâr[irea oric\rui p\- despre mustrarea de cuget om ca s\-l mustre pentru cietate.
om, con[tiin]a este paznicul
cat, ispititorul `[i trimite [i c\l\uza legii morale sau care-l cuprinde pe cel relele s\vâr[ite [i s\-l de-
trei mesageri: uitarea, ne- p\c\tos: „Glasuri `ngrozi- termine astfel s\ `nceteze
`ngrijirea de mântuire [i
graiul [i ochiul lui Dumne-
toare fac larm\ `n urechile cu ele, ca [i pentru binele Negustorie
zeu `n interiorul nostru,
pofta ochiului, urmat\ de care s\ ne ajute s\-I `m- lui; `n mijlocul p\cii i se pe care ar fi putut s\-l duhovniceasc\
cea a trupului. plinim poruncile. ~n aceast\ pare c\ un uciga[ se s\vâr[easc\ [i l-a trecut cu
n\puste[te asupra lui, el vederea. Fericitul Augus- Mai trebuie re]inut c\
calitate, ea `ndepline[te un acest contor divin, con[ti-
nu mai n\d\jduie[te s\ tin, ca unul care a fost un
Ochiul lui Dumnezeu `ntreit rol `n via]a religios-
mai ias\ din `ntuneric [i `[i mare p\c\tos, `nainte de a in]a, se va deschide ime-
moral\: de sf\tuitor, `nain-
din interiorul nostru te de s\vâr[irea faptei; de simte capul mereu sub sa- se converti [i care a experi- diat ce p\[im `n lumea de
bie“ (cap. 15, 21-22). ~n]e- mentat el `nsu[i ce `nsem- dincolo, `ntocmai ca [i cu-
~ntr-adev\r, dup\ ce o- martor, `n timpul s\vâr[irii tia neagr\ a avionului. A-
leptul rege Solomon vor- na neascultarea de con[tii-
mul cople[it de grijile cotidi- faptei, [i de judec\tor in- cest a[a-zis contor divin
bea despre „s\biile con- n]\ scrie: „Omule po]i fugi
ene uit\ c\ mai are [i un su- coruptibil, dup\ s\vâr[irea mai are o `nsu[ire extraor-
[tiin]ei care lovesc pe cel de toate, numai de con[tiin-
flet care `[i cere [i el drep- faptei. Obiectivul lucr\rii ]a ta nu. Intr\ `n cas\, dinar\ [i anume aceea c\
sale este men]inerea pu- nedrept“ [i care fac ca „cei
turile sale, pe care-l negli- nelegiui]i s\ fug\ f\r\ ca odihne[te-te `n pat, re- nu `nregistreaz\ doar ceea
jeaz\ [i cade prad\ mul- rit\]ii sufletului, trezirea trage-te `n\untrul t\u, nici ce v\d oamenii, ci mai ales
vigilen]ei [i lupta contra nimeni s\-i urm\reasc\,
telor tenta]ii ale lumii `n- iar cei drep]i se odihnesc un loc nu vei afla unde s\ te ceea ce vede Dumnezeu.
c\lcând dictatele con[tiin- p\catului. ascunzi dac\ p\catele te Pe cei ce cugetau cele
ca un pui de leu la ad\-
]ei. De aceea, pe drumul post“ (Pilde 12,18; 28,1). vor roade“. rele `n inimile lor i-a v\zut
progresului nostru duhov- Con[tiin]a Antichit\]ii {i Antichitatea p\gân\ P\catul r\mâne `nregis- doar Hristos-Dumnezeu ca-
nicesc [i `n lupta cu puterile con[tientiza prezen]a con- trat pentru ve[nicie `n re le-a [i repro[at p\catul
`ntunericului care se dau - Ascultarea de glasul [tiin]ei umane. Despre e- con[tiin]a omului. Am pu- cu scopul de a-i determina
dup\ cum spuneam pe plan con[tiin]ei aduce cu sine o xisten]a ei m\rturisesc a- tea compara `nregistrarea s\ se poc\iasc\. V\zând
mintal - o lucrare esen]ial\ stare general\ de mul]u- proape to]i oamenii din relelor s\vâr[ite de om cu deci care sunt urm\rile tra-
este cercetarea con[tiin]ei. mire ce se constituie `ntr-o toate timpurile, locurile [i aceea a kilometrilor par- gice ale neascult\rii de gla-
Dac\ vigilen]a asupra con- prim\ r\splat\ pentru credin]ele. Spre exemplu, cur[i de un automobil sau sul con[tiin]ei ne `ntreb\m
[tiin]ei nu este constant\, fapta bun\. Dac\ acea stare filosoful Platon, `n lucra- cu cutia neagr\ a unui ce s\ facem ca s\ ne `m-
real\ [i profund\, `l poate devine `n suflet ceva perma- rea sa „Republica“, scrie: avion. Deci, tot ceea ce p\c\m cu ea? Metoda cea
cobor` pe om `n lumea ani- nent, prime[te numele de „Cel care `n via]\ a avut o facem se `nregistreaz\ au- mai bun\ este de a o su-
malelor `ntunecându-i-se fericire, ce se poate consti- con[tiin]\ curat\ a[teapt\ tomat pe contorul ve[ni- pune unui control riguros,
con[tiin]a `ntr-un asemenea tui `ntr-un preambul al feri- lini[tit deznod\mântul vi- ciei, care este cugetul nos- [tergând-o de praful p\-
grad `ncât pare uneori c\ cirii ve[nice. Pe cel care e]ii, pe când cel care nu a tru. Numai c\ amintirile catelor [i sp\lând-o periodic
nici nu o mai are. `ncalc\ dictatele con[tiin]ei ascultat de glasul con- sunt trecute din con[tient `n baia m\rturisirii.
F\r\ a `ncerca s\ defi- `l cuprinde o durere mo- [tiin]ei sale [i a f\cut cuiva `n subcon[tient [i sunt Sfin]ii Efrem Sirul [i
nim con[tiin]a putem spune mentan\ sau remu[care ce vreo nedreptate, se de[- p\strate acolo ca `ntr-un Ioan Sc\rarul ne sf\tuiau
depozit având impresia c\ s\ lucr\m `n via]a duhovni-
s-au pierdut, iar spre fi- ceasc\ precum negustorii
nu-i ia scaunul de domnie l-a
obligat s\ se c\lug\reasc\, ceea ce
fratele s\u `mbr\cat `n ve[mintele
diacone[ti care ]inea `n mân\ un
nalul vie]ii se produce o
adev\rat\ erup]ie, când
de bunuri care-[i fac zilnic
balan]a de câ[tig [i pier-
s-a [i f\cut, iar dup\ o vreme a fost potir plin cu sângele s\u aburind [i deri, ca s\ nu se osteneasc\
f\cut diacon. ~n pofida acestui fapt, care-l `mbia zicându-i: „ia frate [i
amintirile trec din sub-
con[tient `n con[tient [i `n zadar. Mai presus de
l-a `ndemnat diavolul s\-[i duc\ bea! Satur\-te de sângele meu!“. a[a se explic\ de ce adesea toate s\ nu uit\m c\ Dum-
r\utatea pân\ la cap\t [i, `ntr-o zi, ~ngrijora]i de s\n\tatea st\pâ-
b\trânii nu-[i mai a- nezeu vede `n inima noas-
l-a ucis. Dup\ o vreme, `mp\ratul a nului lor, slujitorii i-au amenajat mintesc ce au consumat la tr\ [i s\ ne `nfrico[\m la
`nceput s\ aib\ crunte mustr\ri de dormitorul `n alt loc, dar pretutin- cin\, dar `[i amintesc per- gândul c\ pe contoarul di-
con[tiin]\ urmate de co[maruri, deni se repeta la infinit scena ori- vin se afl\ scris\ sentin]a
fect ce au f\cut cu 40-50 de
mai ales `n timpul nop]ii, `ncât nu bil\ `ncât, nemaiputând suporta noastr\ de condamnare la
ani `n urm\.
se mai putea odihni. De `ndat\ ce mustr\rile de con[tiin]\, [i-a pus A[adar, imediat ce am moarte ve[nic\ sau mult
a]ipea, `i ap\rea `naintea ochilor cap\t zilelor. a s\vâr[it o fapt\, bun\ sau meritata recompens\. a
6 Duminic\, 8 iulie 2007

Special

O m\rturie ortodox\ unitar\ pentru

Adunarea Ecumenic\ European\ de la Sibiu
a Raportul final al ~ntrunirii preg\titoare a delega]ilor Bisericilor Ortodoxe, Rhodos, 25-28 iunie 2007 a

La invita]ia Sanctit\]ii Sale Bisericile Ortodoxe membre `n Catedrala

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I
al Constantinopolului, prin
ospitalitatea ~nalt Prea Sfin]itului
Mitropolit Kyrillos de Rhodos [i sub
pre[edin]ia ~nalt Prea Sfin]itului
Mitropolit Gennadios de Sassima
(Patriarhia Ecumenic\), 35 de
ierarhi, preo]i, diaconi, profesori
universitari [i laici (b\rba]i [i femei),
reprezentând aproape toate
Conferin]a Bisericilor Europene gotic\ din
(CBE), s-au `ntrunit `n Insula Rhodos
Rhodos, Grecia, `ntre 25 [i 28 iunie
2007, ca preg\tire pentru cea de a
III-a Adunare Ecumenic\ European\
(AEE3) ce va avea loc la Sibiu,
România, `ntre 4 [i 9 septembrie
2007, având tema „Lumina lui
Hristos lumineaz\ tuturor. Speran]\
pentru `nnoire [i unitate `n Europa“.

Participan]ii sunt re informal\ va constitui, ce Europene de la Sibiu.

membri ai delega]iilor ofi-
ciale ale Bisericilor Orto-
doxe pentru AEE3, al\-
turi de care au fost pre-
zen]i [i delega]i ai CBE.
La Rhodos au fost repre-
zentate Patriarhia Ecu-
menic\, Patriarhia Mos-
covei, Patriarhia Serbiei,
Patriarhia României, Bi-
serica Ciprului, Biserica
Greciei, Biserica Poloniei,
Biserica Albaniei, Biserica
din }inuturile Cehiei [i
Slovaciei, precum [i Bise-
rica Apostolic\ Armean\.
Pe lâng\ discu]iile ce
au avut loc pe teme varia-
te, programul `ntrunirii
din Rhodos a inclus ru-
g\ciuni [i vizite la parohii
locale.
Scopul principal
al `ntâlnirii a fost:
a) s\ comenteze [i s\ a-
nalizeze programul AEE3;
b) s\ aprofundeze tema
principal\, „Lumina lui
Hristos lumineaz\ tu-
turor. Speran]\ pentru
`nnoire [i unitate `n Eu-
ropa“, ca [i cele trei sub-
teme ale ei: 1) „Lumina
lui Hristos [i Biserica“, 2)
„Lumina lui Hristos [i
Europa“, 3) „Lumina lui
Hristos [i lumea“;
c) s\ fac\ o radiografie
a dezvolt\rii eclesiastice
[i socio-politice din Euro-
pa `n acest moment [i s\
defineasc\ rolul Biserici-
lor `n conturarea unei noi
societ\]i europene;
d) s\ traseze liniile u-
nei `n]elegeri comune a
problemelor ce vor fi dez-
b\tute `n timpul acestui
semnificativ [i atât de im-
portant eveniment ecu-
menic paneuropean;
e) s\ redacteze un ra-
port ce va fi adresat tutu-
ror celor care vor partici-
pa la AEE3 de la Sibiu.
Drumul c\tre Sfântul
[i Marele Sinod al
Bisericii Ortodoxe
Dup\ ce a transmis
ur\rile p\rinte[ti, rug\-
ciunile [i binecuvânt\rile
Sanctit\]ii Sale Patriar-
hul Ecumenic Bartolo-
meu I, Mitropolitul Ghen-
nadios a mul]umit cordial
Mitropolitului Kyrillos de
Rhodos pentru generoasa
lui ospitalitate [i a adre-
sat un salut participan-
]ilor. El [i-a exprimat spe-
ran]a c\ aceast\ `ntruni-
`n acela[i timp, o nou\ o-
cazie de a continua `nt\-
rirea leg\turilor fr\]e[ti
`ntre Bisericile Ortodoxe,
[i c\ va face posibil ca ele
s\ ac]ioneze [i s\ se ex-
prime `ntr-o manier\ co-
ordonat\, „cu o gur\ [i cu
o inim\“, `n timpul
AEE3. ~n continuare, Mi-
tropolitul a men]ionat c\
aceast\ adunare are loc
`n istorica insul\ Rhodos,
unde, cu aproape 50 de
ani `n urm\, `ntâlnirile
panortodoxe au pavat
drumul c\tre Sfântul [i
Marele Sinod al Bisericii
Ortodoxe [i c\tre o mai
profund\ cooperare orto-
dox\. La rândul s\u, Mi-
tropolitul Kyrillos de Rho-
dos a adresat un bun venit
participan]ilor [i a urat
succes acestei importante
`ntruniri interortodoxe.
Dup\ aceste momente
introductive, Mitropolitul
Gennadios a f\cut un
scurt rezumat al pa[ilor
f\cu]i pân\ acum de cei
doi organizatori ai AEE3,
respectiv Conferin]a Bi-
sericilor Europene (CBE)
[i Consiliul Conferin]elor
Episcopale Catolice (CC-
EC) `n procesul de pre-
g\tire a evenimentului de
la Sibiu. El a exprimat
speran]a c\ acest proces
ecumenic european va fi
`ntr-adev\r un pelerinaj
ecumenic, care va sluji
drept instrument ce va
oferi noi c\i pentru fr\]ie-
tate [i va deschide noi
spa]ii pentru cooperare
`ntre Biserici ast\zi.
„Pustiul
seculariz\rii“
~n continuare, ~nalt
Prea Sfin]itul Mitropolit
Daniel al Moldovei [i Bu-
covinei a f\cut o analiz\ a
temei Adun\rii Ecumeni-
El a precizat c\ tema a-
ceasta este `n acela[i
timp una biblic\, liturgi-
c\ [i misionar\. Ca [i
Creator al lumii (Ioan 1,
3; Coloseni 1, 16) [i Cap
al Bisericii, Hristos este
Lumina lumii (Ioan 8, 12)
[i, `n mod deosebit, Lumi-
n\ a vie]ii [i misiunii Bi-
sericii [i a cre[tinilor `n
via]a lor de zi cu zi. ~n
continuare, IPS Mitropo-
lit Daniel a vorbit despre
importan]a [i adânca
semnifica]ie a Adun\rii
de la Sibiu - una din cele
dou\ capitale culturale
ale Europei pentru anul
2007 - pentru credin]a,
via]a [i misiunea Biserici-
lor `n România [i `n Euro-
pa `n general. ~n mod spe-
cial, el a subliniat c\ `n
zilele noastre, când Euro-
pa tr\ie[te o adânc\ stare
de criz\ a credin]ei [i tra-
verseaz\ un „pustiu al
seculariz\rii“, datoria Bi-
sericilor europene este a-
ceea de a se mobiliza pen-
tru dialog, reconciliere [i
cooperare `ntre ele [i `ntre
oamenii de pe continent.
~n continuare, pr. prof.
Viorel Ioni]\, Director al
Comisiei „Biserici `n Dia-
log“ a CBE, mai `ntâi a
f\cut o scurt\ prezentare
a etapelor preg\titoare a-
le AEE3 (Roma, ianuarie
2006; `ntâlnirile regiona-
le/na]ionale `ntre Rusalii-
le anului 2006 [i februa-
rie 2007; Wittenberg, fe-
bruarie 2007), `n timpul
c\rora s-a realizat un
schimb al experien]elor e-
cumenice `ntre partici-
pan]i, o bun\ dezbatere
asupra temei [i a preocu-
p\rilor Adun\rii, dar [i o
discu]ie aprofundat\ pri-
vind secularizarea Euro-
pei [i responsabilitatea
Bisericilor pentru con-
struirea unei noi societ\]i
europene, bazat\ pe valo-
rile [i principiile moralei
cre[tine.
P\rintele Viorel Ioni]\
a continuat cu o prezen-
tare „power-point“ a a-
gendei [i programului
AEE3, accentuând impor-
tan]a celor nou\ Foru-
muri ale Adun\rii, `n ca-
drul c\rora va fi discu-
tat\ atât tema principa-
l\, cât [i sub-temele. Su-
biectele care vor fi dezb\-
tute `n acest context sunt:
a) c\utarea unit\]ii Bi-
sericii;
b) promovarea spiritu-
alit\]ii cre[tine;
c) m\rturia Bisericilor
`n societatea secularizat\
a Europei de azi;
d) valorile cre[tine [i
construirea unei noi Eu-
rope;
e) `ntâlnirea dintre
cre[tini [i oameni de alte
credin]e;
f) preocuparea [i grija
pentru migran]i, refugia]i
[i solicitan]i de azil;
g) problema justi]iei `n
Europa [i `n `ntreaga lu-
me;
h) angajamentul Bise-
ricilor pentru pace [i pro-
tec]ia mediului prin adop-
Aspect din timpul lucr\rilor
tarea unui stil de via]\
responsabil [i realist.
Bisericile trebuie
s\ ofere o
m\rturie comun\
~n discu]iile ce au ur-
mat, `n [edin]e plenare [i
`n grupe, mul]i dintre
participan]i au luat cu-
vântul [i au comentat a-
tât programul, cât [i te-
matica AEE3. S-a sub-
liniat c\ unitatea Bise-
ricii, bazat\ pe credin]a
cea adev\rat\, trebuie s\
fie principalul scop al ori-
c\rei ini]iative ecumeni-
ce. S-a punctat totu[i c\,
`n ciuda dificult\]ilor ne-
rezolvate cu care se con-
frunt\ `n dialogul ecu-
menic privind probleme
eclesiologice, teologice [i
morale, Bisericile trebuie
s\ ofere o ferm\ m\rturie
comun\ lumii `ntregi [i
societ\]ii secularizate a
Europei de ast\zi. Acest
lucru poate fi f\cut `n ba-
za credin]ei comune `n
Sfânta Treime [i `n ac]iu-
nea mântuitoare a Dom-
nului nostru Iisus Hristos.
~n mod deosebit s-a
precizat c\, `n ansamblul
eforturilor f\cute pentru
a forma o societate euro-
pean\ coerent\ [i dreap-
t\, Ortodoxia are o misiu-
ne precis\: aceea de a
oferi o m\rturie puter-
nic\, bazat\ pe credin]a
c\ Biserica, dincolo de
toate, sluje[te manifesta-
rea prezen]ei Sfintei
Treimi `n lume [i este
semnul interven]iei per-
manente a iubirii Sale `n
via]a noastr\. „Ortodo-
xia“ (credin]a dreapt\) nu
poate fi separat\ de „orto-
praxia“ (ac]iunea dreap-
t\). Pe fundamentul aces-
tei credin]e, Bisericile
noastre trebuie s\ aduc\
ac]iunea vindec\toare a
lui Dumnezeu `n soci-
etatea contemporan\, di-
vizat\ de ur\, conflict, vi-
olen]\, rasism, xenofobie,
injusti]ie, s\r\cie mate-
rial\ [i spiritual\.
~n rela]ie cu sub-tema
„Lumina lui Hristos [i
Biserica“, s-a subliniat c\
Hristos este Cel pe Care
~l chem\m `n rug\ciune,
pe Care ~l ascult\m `n E-
vanghelie, cu Care ne
`mp\rt\[im prin Tainele
Bisericii, pregustare a
~mp\r\]iei lui Dumne-
zeu, [i prin `mplinirea
poruncilor Lui de a iubi
pe Dumnezeu [i pe a-
proapele.
La Sibiu trebuie
eviden]iate r\d\cinile
cre[tine ale Europei
Unitatea Bisericii este
un dar al lui Dumnezeu [i
`n acela[i timp o datorie a
cre[tinilor, care trebuie
s\ se roage [i s\ lucreze
pentru aceasta, [i nu
poate fi desp\r]it\ de
 Duminic\, 8 iulie 2007
sfin]enia, universalitatea
[i apostolicitatea ei. A ne
ruga [i a lucra pentru u-
nitatea cre[tin\ `nseam-
n\ a redescoperi Tradi]ia
apostolic\ comun\, tr\it\
[i transmis\ de-a lungul
secolelor.
Atitudinea Ortodoxiei
fa]\ de orice fel de pro-
bleme sociale este o ex-
presie a spiritualit\]ii or-
todoxe. Via]a noastr\ spi-
ritual\ nu poate fi sepa-
rat\ de angajamentul so-
cial al Bisericii, exprimat
prin comunit\]ile vii
m\rturisitoare `n lumea
de azi. Via]a spiritual\
este temelie pentru orice
via]\ [i misiune social\
autentic cre[tin\.
Cu privire la sub-tema
„Lumina lui Hristos [i
Europa“, s-a spus c\ Eu-
ropa nu este limitat\ la
structurile Europei Occi-
dentale [i Uniunii Euro-
pene, ci prive[te `ntregul
continent. Baza comun\
a Europei este credin]a
cre[tin\. Tocmai de a-
ceea, este important ca la
Adunarea de la Sibiu s\
fie eviden]iate r\d\cinile
cre[tine ale Europei. Ro-
lul cre[tin\t\]ii `n Euro-
pa depinde foarte mult de
angajarea personal\ a
credincio[ilor `n ]\rile lor
[i `n institu]iile europene.
Aceasta este o condi]ie in-
dispensabil\ pentru a fa-
ce din orice uniune de ]\ri
o adev\rat\ uniune spiri-
tual\.
Cre[tinismul coexist\,
`n clipa de fa]\, cu oa-
meni de credin]e diferite
`n spa]iul societ\]ii eu-
ropene. Aceast\ situa]ie
cere o aten]ie deosebit\.
~n plus, Europa se con-
frunt\ cu valuri uria[e de
migran]i venind din dife-
rite contexte religioase [i
culturale. Acest fapt cre-
eaz\ adesea probleme [i
situa]ii conflictuale. Tre-
buie s\ se `n]eleag\, to-
tu[i, c\ prezen]a oame-
nilor de alte credin]e nu
este un fenomen nou pen-
tru Europa de Est, lo-
cuit\ `n cea mai mare
parte de cre[tini orto-
doc[i, care au o experien-
]\ de secole a bunei veci-
n\t\]i cu oameni de alte
credin]e [i culturi, `n spe-
cial Islamul. Totu[i, `n u-
nele cazuri, a[a cum se
`ntâmpl\ `n momentul de
fa]\ `n Kosovo, comu-
nit\]ile cre[tine sunt vic-
timizate din cauza ex-
ploat\rii politice a dife-
ren]elor etnice [i religi-
oase. ~n ciuda acestor ca-
zuri nefericite, `n ge-
neral, cree[ttinii orttodooc[i
see buccur\ dee bunee reela]ii,
bazatte pee reespeect reeciprooc
[i coreespoonsabilittatte, `n
soocieet\]ilee `n caree tr\ieescc.
Bisericile trebuie s\ se
angajeze s\-i accepte pe
„ceilal]i“, dat fiind c\
aceast\ vecin\tate [i
coexisten]\ este rezul-
Rhodosul antic
tatul respectului [i tole-
ran]ei reciproce.
Promovarea valorilor
cre[tine
~n leg\tur\ cu cea de a
treia sub-tem\, „Lumina
lui Hristos [i lumea“, a
fost subiniat faptul c\, `n
contextul societ\]ii plura-
liste de azi dintr-o lume
globalizat\, Bisericile tre-
buie s\ se mobilizeze pen-
tru promovarea valorilor
cre[tine, cum sunt ade-
v\rul, libertatea, demni-
tatea uman\, moralitatea,
dreptatea, pacea [i soli-
daritatea, a[a cum ne-a
`nv\]at Domnul nostru
Iisus Hristos. Acest lucru
poate fi realizat prin edu-
carea [i formarea noii
genera]ii. ~n acest con-
text, ap\rarea drepturi-
lor umane elementare ale
migran]ilor, refugia]ilor,
solicitan]ilor de azil [i `n
general ale tuturor per-
soanelor marginalizate a-
le societ\]ii, este parte a
misiunii diaconale a Bi-
sericii `n lume.
Parte integrant\ a a-
cestei slujiri este totu[i [i
datoria de a c\uta c\i e-
fective de redresare a me-
diului natural care este
afectat [i distrus de com-
portamentul neglijent al
fiin]elor umane, care per-
cep natura ca obiect de
exploatare [i nu ca dar [i
sacrament al iubirii lui
Dumnezeu `n lume. Dup\
cum afirma Patriarhul E-
cumenic Bartolomeu I `n
Mesajul s\u la Ziua de
Rug\ciune pentru Crea-
]ie, „...a respecta natura
`nseamn\ s\ recuno[ti c\
toate creaturile [i obiecte-
le au un loc unic `n crea-
]ia lui Dum-
nezeu“ (E-
cumenical Pa-
triarch Bar-
tholomew,
Message
on the Day
of Prayer
for Creati-
on, Sept. 1,
1994).
~n con-
textul aces-
ta, s-a reco-
mandat insis-
tent s\ fie ex-
primat\ `n-
grijorarea
noastr\ pri-
vind deterio-
rarea mediu-
lui natural,
f\cându-se
propunerea
ca, pe baza
~ntâlnirea de la Rhodos a exprimat dorin]a participan]ilor ortodoc[i de a fi
bine preg\ti]i pentru Adunarea de la Sibiu, care provoac\ `ntr-un mod
particular angajamentul ecumenic al Bisericilor Ortodoxe. Ar fi de dorit ca
participan]ii ortodoc[i s\ prezinte punctele lor de vedere `ntr-o manier\
coerent\, ca o contribu]ie specific\ la acest important eveniment ecumenic.
tradi]iei ortodoxe a postu-
lui, „nisteia“, ziua de vi-
neri, 7 septembrie, s\ fie
declarat\ zi de post op-
]ional pentru to]i partici-
pan]ii la Adunarea de la
Sibiu.
Concluzii
~ntâlnirea de la Rhodos
a exprimat dorin]a parti-
cipan]ilor ortodoc[i de a fi
bine preg\ti]i pentru A-
dunarea de la Sibiu, care
provoac\ `ntr-un mod
particular angajamentul
ecumenic al Bisericilor
Ortodoxe. Ascultând con-
tribu]iile celorlal]i parti-
cipan]i [i intrând `n dia-
log cu ei, ar fi de dorit ca
participan]ii ortodoc[i s\
prezinte punctele lor de
vedere `ntr-o manier\ co-
erent\, ca o contribu]ie
specific\ la acest impor-
tant eveniment ecumenic.
Dumnezeu Tat\l, Fiul [i
Duhul Sfânt s\ binecu-
vânteze [i s\ lumineze
participan]ii la Adunarea
de la Sibiu [i s\ ajute Bise-
ricile din Europa s\ depu-
n\ o m\rturie despre lu-
mina [i iubirea lui Hristos
pentru `nnoirea [i uni-
tatea `ntregii omeniri. a
Pagini realizate de
diac. Nicolae DIMA
7
Delega]ia
Bisericii
Ortodoxe
Române la
Conferin]a de
la Rhodos
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
VAR| ROMAN|
Ziua I - 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta
Cluj - Oradea;
Ziua a II-aa - 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiec-
tivelor din Viena (Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric,
Palatul imperial, Prim\ria, Parlamentul) - seara;
Ziua a III-a a - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena -
Venezia (Piazza San Marco, Biserica San Marco, Palatul
Dogilor, Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin cen-
trul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Ziua a IX-a a - 04.08.2007
(program de tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective
religioase [i turistice:
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i
capela Sf. Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n
Cupola Domului), Castelul San Angelo, Pza. del Popolo,
Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile) Monteci-
torio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul,
Sf. Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din
Agone, Gianicolo (Sf. Onufrie, Fontana Paolina,
Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din Trastevere, Sf.
Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M.
Maggiore, Sf. Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in
Vincoli, Piramidele, S. Paolo fuori le mura, Catacombele
(Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), Via Appia
Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi
(eventual, Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale
S. Carlo alle Quattro Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din
Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul Imperial,
Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum
Romanum, S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S.
Giovanni in Fonte (Baptisterium), S. Giovanni in
Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente S. Croce in
Gerusalemme;
Ziua a X-aa - 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul
Buda [i Catedrala; deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XI-a a - 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea -
Ia[i;
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,
scaune rabatabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare
cu mic dejun, (cazarea se va face `n Tab\ra de tineret, `n
bungalowuri cu aer condi]ionat); tab\ra dispune de
piscine, jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei; `n
pre] este inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponi-
bil\ pentru 7 euro, iar prânzul se poate lua `n ora[;
`nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turis-
tice; mesele care nu sunt incluse `n program; alte chel-
tuieli personale.
Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CM
YK

8 Duminic\, 8 iulie 2007

Fotoreportaj

S\rb\toare la Putna
Râuri de oameni au curs `nc\ de
duminic\ sear\ spre M\n\stirea
Putna, pentru a serba luni, 2 iulie,
ziua de cinstire a Sfântului
Voievod {tefan cel Mare, `n anul `n
care se `mplinesc 550 de ani de la
urcarea sa pe tron. Memoria [i
ziua de pomenire a marelui
voievod au fost cinstite cu Sfânt\
Liturghie, cântece, parad\ militar\
[i cu mult\ dragoste din partea
celor peste 3.000 de oameni care,
pe un soare dogoritor, au venit
s\-l laude pe {tefan. L\s\m,
`n continuare, s\ vorbeasc\
imaginile despre marea
s\rb\toare de la M\n\stirea Putna
din acest an.

~n cinstea Sfântului Voievod {tefan, luni, 2 iulie a.c., a fost s\vâr[it\

Sfânta Liturghie de c\tre IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei (centru), IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei [i R\d\u]ilor
(stânga), [i PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-Vicar al Episcopiei
Romanului (dreapta), `mpreun\ cu aproape 80 de preo]i [i diaconi

CM CM
YK YK

IPS Daniel, binecuvântând o persoan\ imobilizat\ la pat, adus\ de

rude la Putna `nc\ de duminic\ seara

~n mul]imea pestri]\, se distingeau frumoasele costume populare bucovinene

Umbra a fost la mare c\utare, spre amiaz\

Mihaela (stânga), din F\lticeni, a venit la Putna `mpreun\ cu cei 5 copii ai s\i

Bunica [i
nepoata

M\tu[a
Ileana [i
m\tu[a Maria
din Vicovul
de Jos,
„satul Sofiei
Vicoveanca“,
dup\ cum
au ]inut s\
precizeze `n
mod expres
CM
YK
 CM
YK

Duminic\, 8 iulie 2007 9

„{tefan cel Mare a fost iubit de popor, `n primul rând pentru
credin]a sa [i pentru via]a sa jertfelnic\. Lui `i dator\m, `n
mare parte, men]inerea credin]ei cre[tine `n aceast\ parte a
Europei“ - IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei.

IPS Daniel: „{tefan cel Mare a fost iubit de popor, `n primul rând pen- IPS Pimen: „Ziua de 2 iulie este o zi unic\ `n con[tiin]a românilor. Trebuie s\
tru credin]a sa [i pentru via]a sa jertfelnic\“ facem din aceasta o zi de s\rb\toare na]ional\, dup\ cum spunea Eminescu“

CM CM
YK YK

La sfâr[itul Liturghiei, copiii din comunele Laura (stânga) [i Putna (dreapta) s-au `ntrecut pe ei `n[i[i, evocând vitejia [i sfin]enia marelui {tefan `n cântece [i poezii

„Sunt bucovinean [i pe 2 iulie sunt `n fiecare an la s\rb\toarea

Sf=ntului {tefan“, ne-a declarat fostul ministru al Agriculturii,
Gheorghe Flutur, pe care l-am surprins când scria un pomelnic

„Când a fost s\ moar\ {tefan, mult\ jale-a fost `n ]ar\…“ au cântat

maicile de la M\n\stirea „Marta [i Maria“, din Republica Moldova

Jandarmeria
român\ a adus
un omagiu
Sfântului
{tefan, printr-o
parad\ `n jurul „Când o s\ cresc mare, o s\ m\ fac [i eu Pagini realizate
m\n\stirii militar, ca s\ p\zesc mormântul Sfântului {tefan“ de Petru LAZ|R
CM
YK
10
Raid
Concediu la m\n\stire
~n perioada verii, toat\ lumea caut\ locuri unde s\-[i petreac\
concediul sau vacan]a. Agen]iile de turism se `ntrec `n oferte,
propun=nd destina]ii c=t mai exotice [i mai interesante. Mul]i dintre noi
citim pliante ori acces\m site-uri care ne cople[esc prin imagini [i
pre]uri atractive. Ne g=ndim c\ acolo am putea petrece zilele libere.
C=t de mult ne poate ajuta aglomera]ia de la mare ori de la munte `n a
ne rec\p\ta for]ele [i a ne `ntoarce la munc\ odihni]i? Cine s-a g=ndit
c\ un loc unde am putea s\ ne petrecem vacan]a ori concediul poate fi
o m\n\stire? Iat\ ce ne-au r\spuns trec\torii la ideea pelerinajului la
m\n\stiri, ca mijloc de petrecere a timpului liber.
Laura, 23 de ani, stu-
dent\:
Pentru mine, cele mai
frumoase vacan]e sunt
cele `n care merg la m\-
n\stiri. Anul acesta `mi
doresc foarte mult s\
ajung la M\n\stirea Sih-
la. Sunt locuri minunate
acolo. Poate c\ mul]i din-
tre colegii [i prietenii mei
prefer\ s\-[i petreac\ va-
can]a `n excursii ori
tabere la mare sau la
munte, unde spiritul dis-
trac]iei domin\ peisajul.
Eu prefer s\ m\ lini[tesc
`n vacan]e, s\-mi recap\t
for]ele [i, la m\n\stire,
este locul ideal; [i asta nu
doar pentru c\ acolo este
lini[te sau pentru c\ te
po]i ruga mai mult [i mai
bine. Merg `n pelerinaje
la m\n\stiri pentru c\ de
acolo m\ `ntorc plin\ de
via]\ [i de energie. La
mare ori la munte nu faci
altceva dec=t s\-]i con-
sumi energia.
Mirela B\lan, 29 de
ani, consilier resurse u-
mane:
Din p\cate, serviciul
nu prea `mi d\ posibili-
tatea s\ vizitez locurile
frumoase din ]ar\, prin-
tre care [i m\n\stirile.
{tiu c\ este foarte u[or
de ajuns, pentru c\ mul-
te biserici organizeaz\
excursii, pelerinaje la
m\n\stiri. ~ns\ tr\im
`ntr-o societate `n care
trebuie s\ munce[ti mult
pentru a supravie]ui [i
de aceea nu am avut
posibilitatea s\ merg la
m\n\stiri. Mi-ar pl\cea
foarte mult s\ merg s\
v\d celebrele m\n\stiri
din nordul Moldovei, de-
spre care am auzit at=-
tea lucruri. Cu siguran-
]\, `n viitor, `mi voi face
timp [i pentru aceasta.
„La m\n\stire
descoperi lucruri
pe care `n lume
nu le g\se[ti“
Gabriel Iacobu]\, 38 de
ani, agent vamal:
Am fost acum c=teva
zile la M\n\stirea Rar\u,
unde am stat o noapte [i
m-am [i spovedit. Am
sim]it c\ m-am `ntors un
alt om. Am fost `n peleri-
naj la c=teva m\n\stiri
din Grecia, `mpreun\ cu
p\rin]ii mei. M\rturisesc
c\ nu m-am sim]it la fel
de bine ca la m\n\stirile
noastre. Eu lucrez `n
str\in\tate, departe de
cas\ [i de fiecare dat\
c=nd m\ `ntorc `n con-
cediu, pe l=ng\ alte locuri
de vacan]\, merg la vreo
m\n\stire. Prefer s\
merg la m\n\stirile de
c\lug\ri pentru c\ m\
impresioneaz\ slujbele [i
ob[tea lor [i, `n plus, au o
`n]elepciune aparte. Alt-
fel pot discuta cu un c\lu-
g\r, altfele percep mesa-
jele lui. Pentru mine, ca
b\rbat, ei sunt ni[te mod-
ele. Respect maicile [i vi-
zitez m\n\stirile de
maici, dar mult mai a-
propiat m\ simt de ace[ti
b\rba]i care au renun]at
la toate pentru a se duce
acolo. Fiecare om cred c\
ar trebui s\ rup\ m\car o
zi din concediul de la
mare [i s\ treac\ pe la o
m\n\stire. Ar trebui s\
ne g=ndim mai `nt=i la
via]a de dup\ moarte [i
dup\ aceea la cea de aici.
Iar la m\n\stire po]i des-
coperi multe lucruri pe
care `n lume nu le g\se[ti.
„Prefer s\ merg la m\n\stirile de c\lug\ri, pentru c\ m\ impresioneaz\
slujbele [i ob[tea lor [i, `n plus, au o `n]elepciune aparte. Pentru mine, ca
b\rbat, ei sunt ni[te modele. Fiecare om cred c\ ar trebui s\ rup\ m\car o zi
din concediul de la mare [i s\ treac\ pe la o m\n\stire. Ar trebui s\ ne
g=ndim mai `nt=i la via]a de dup\ moarte [i dup\ aceea la cea de aici. Iar la
m\n\stire po]i descoperi multe lucruri pe care `n lume nu le g\se[ti.“
Cosmin Alecu, 21 de
ani, student:
Un pelerinaj la m\n\s-
tiri este cea mai bun\ me-
tod\ de a-]i petrece vacan-
]a. {i asta pentru c\ acolo
m\ simt eliberat de o lume
tiranizat\. Atunci c=nd
e[ti con[tient de importan-
]a rug\ciunii `n via]a omu-
lui `]i dai seama c\ [i un
concediu, o vacan]\ ar tre-
bui s\ fie un timp dedicat
tot rug\ciunii. Iar, la m\-
n\stiri, po]i s\ te rogi li-
ni[tit [i s\ te relaxezi, f\r\
obliga]iile de la [coal\ sau
de serviciu. Timpul liber `n-
seamn\, de fapt, mai mult
timp dedicat sufletului.
„E mai avantajos
la m\n\stire
decât la soare“
Oana Tiron, 24 de ani,
asistent social:
Ador taberele care se
organizeaz\ la m\n\stiri.
Simt c\ evadez din coti-
dian [i uit de ora[, de
lume. Plec de obicei `n
zona Neam]ului. Dar asta
nu `nseamn\ c\ nu merg
[i la alte m\n\stiri. Chiar
am `n plan s\ merg `ntr-
un pelerinaj la Horai]a,
unde vor fi mai mul]i ti-
neri [i vor fi diferite ac-
tivit\]i prin care ne vom
petrece timpul liber. Se
pot face la m\n\stiri mul-
te lucruri frumoase, de-
cente, prin care s\ um-
plem timpul [i s\ ne re-
lax\m. Cine vrea s\ se sim-
t\ bine `n vacan]\, poate
mearg\ la o m\n\stire, `n
pelerinaje organizate.
Lenu]a Frunz\, 33 de
ani, asistent medical:
Merg foarte des la m\-
n\stiri. Urm\resc tot tim-
pul programul pelerina-
jelor [i c=nd sunt anumite
m\n\stiri pe care nu le-
am v\zut, merg [i eu. ~n
ultimul timp, am mers la
unele m\n\stiri mai apro-
piate de Ia[i, `mpreun\ cu
familia. Ultima m\n\stire
vizitat\ a fost Had=mbu.
Este minunat acolo [i ne-
am sim]it grozav de bine.
Cred c\ vom merge din
nou `n aceast\ var\. Fiind
originar\ din zona H=rl\-
ului, am vizitat c=teva
schituri de acolo, cum ar fi
Lacu, Deleni. Eu consider
c\ e mult mai avantajos
s\-]i petreci concediul la o
m\n\stire. E mult mai
ieftin dec=t la mare. {i,
din multe puncte de ve-
dere, e [i mai pl\cut.
„Ador m\n\stirile,
dar nu las
muntele sau marea
pentru ele“
Oana Bubu, 29 de ani,
medic:
Cu ani `n urm\, aveam
un obicei de a merge la
M\n\stirea Secu. Acum
`mi vine greu s\ mai merg,
dar mi-e dor de unele m\-
n\stiri, cum ar fi Secu.
Mergeam [i la Agapia
foarte des, dar Secu [i Si-
h\stria au lini[tea lor a-
parte. ~n concediul de anul
acesta voi merge c=teva zi-
le, probabil un week-end,
la o m\n\stire. E foarte li-
ni[te [i asta `mi place
foarte mult, pentru c\ po]i
s\ te reculegi. E o alt\ at-
mosfer\ dec=t `ntr-o sta-
]iune turistic\. Cu toate
acestea, nu cred c\ trebuie
s\ ne petrecem concediul
la o m\n\stire. Te duci a-
colo, te `nchini stai o zi,
dou\, dar `n nici un caz nu
mergi la m\n\stire ca
`ntr-un un sejur la mare
Duminic\, 8 iulie 2007
sau la munte. Sunt lucruri
diferite. De obicei, `n drum
spre locul unde `mi petrec
concediul, sau la `ntoarce-
re, m\ opresc s\ vizitez o
m\n\stire. ~n concediu
sim]i nevoia s\ m\n=nci
bine, s\ te distrezi pu]in,
ori la m\n\stire lucrurile
acestea nu le po]i face.
Ador m\n\stirile, dar nu
las muntele sau marea
pentru ele. Nu cred c\ \s-
ta este rolul m\n\stirilor.
Atunci, ce se `nt=mpl\ cu
ele? Devin sta]iuni?
Iulian Frunz\, 60 de
ani, consultant artistic:
Nu am mai fost de mult
timp la o m\n\stire. Am
aceea[i problem\ ca ma-
joritatea rom=nilor: sunt
presat de timp. Am fost `n
trecut la V\ratec, Agapia,
Secu [i m-am sim]it foarte
bine. ~ns\ niciodat\ nu am
stat mai mult de o s\pt\-
m=n\. E prea ap\s\toare
lini[tea [i sim]i nevoia s\
revii `n g\l\gia de zi cu zi.
Apoi sim]i c\ e[ti rupt de
realitate, ceea ce la un mo-
ment dat `]i poate afecta
psihicul. Oamenii au
nevoie s\ p\streze leg\-
turile cu lumea, chiar [i `n
timpul liber. De aceea, nu
[tiu c=t de bun\ este
aceast\ variant\ de con-
cediu. Poate c\ un peleri-
naj la m\n\stiri nu ar tre-
bui s\ se fac\ `n concediu.
De obicei, `n timpul liber
prefer s\ ascult muzic\, s\
beau o bere, ori la m\n\s-
tire e mai greu. Dar numai
s\ vizitezi, cred c\ se poa-
te [i te face s\-]i aduci am-
inte [i de suflet.
„Nu am r\bdare s\
stau mai mult de o zi
printre c\lug\ri“
Lucre]ia D\sc\lescu,
68 de ani, pensionar\:
~n tinere]e, mergeam la
m\n\stiri cu copiii. Am
considerat c\ este foarte
important ca cei mici s\
vad\ m\n\stirile din ju-
rul Sucevei, nu doar pen-
Pagin\ realizat\ de {tefan M|RCULE}
tru frumuse]ea lor, dar [i
pentru via]a de acolo.
Acolo vezi oameni sfin]i,
care te impresioneaz\, te
determin\ s\ fii mai bun,
s\ te rogi mai mult. Acum
e mai greu pentru mine s\
fac astfel de ie[iri, dar le
recomand tinerilor, mai
ales elevilor [i studen]ilor,
s\ mearg\. Ei sunt `n for-
mare [i, de aceea, trebuie
s\ cunoasc\ aceste locuri
minunate, cu acei oameni
sfin]i care vorbesc at=t de
frumos [i care sunt mo-
dele pentru noi.
Nicolae B\rbosu, 60 de
ani, pensionar:
Pot s\ m\ laud c\ am
v\zut toate m\n\stirile
Moldovei. Am fost arbitru
de fotbal [i mergeam `n
multe locuri din ]ar\ [i
mergeam la m\n\stirile
din jurul localit\]ii unde a-
jungeam. Cele mai fru-
moase [i atractive sunt
cele de c\lug\ri. Nu am
fost `n concediu niciodat\
la o m\n\stire, pentru c\
nu am r\bdare s\ stau
mai mult de o zi printre c\-
lug\ri. Ei au altfel de via-
]\. Acum, c=nd sunt mai
b\tr=n, poate c\ a[ avea
mai mult\ r\bdare. ~n ti-
nere]e nu puteam s\ stau
prea mult la m\n\stire.
~mi pl\cea s\ merg `n con-
cediu la mare ori la munte,
ca tot rom=nul. Sunt [i oa-
meni foarte credincio[i,
care prefer\ m\n\stirile
pentru concediu. Eu am
preferat tot timpul locurile
unde merg to]i rom=nii.
Ionu] St\vi]\, 10 ani,
elev:
N-am fost niciodat\ la o
m\n\stire. Am fost de mai
multe ori la Mitropolia din
Ia[i, dar la m\n\stiri nu
am fost. Am auzit c\ la al-
te [coli se fac excursii, dar
la noi `n [coal\ nu se fac.
Nici p\rin]ii mei nu merg
la m\n\stiri. Am mers cu
ei la mare, anul trecut `n
vacan]\. Poate c\ anul
\sta mergem [i la m\-
n\stiri. a
 Duminic\, 8 iulie 2007 11
Oamenii au sperat cu `ndârjire [i au reu[it s\-[i salveze speran]a de mai multe
Pagina ori. Au sperat `n alegerile americane din 1948, crezând c\ va fi ales Dewey [i c\ el
va face r\zboi ru[ilor. Au sperat c\ r\zboiul din Coreea va fi `nceputul unui r\zboi
de eliberare. Au sperat la alegerea lui Eisenhower, v\zând `n el un general lupt\tor
de istorie pentru libertate. Au sperat la moartea lui Stalin; apoi la `ncheierea tratatului de
pace cu Austria. ~n fine, [i mai presus de toate, au sperat `n revolu]ia din Ungaria.

Majoratul `n comunism
~n edi]ia precedent\ a publica]iei noastre v-am oferit un
document inedit din depozitele budapestane ale Open Society
Archives (OSA) care ofer\ o imagine despre conformismul
social [i ideologic al primei genera]ii române[ti postbelice, sub
regimul comunist. Continu\m [i `n acest num\r prin a v\ oferi
un alt document remarcabil, intitulat „Starea de spirit din
RPR“ [i redactat `n luna ianuarie a anului 1962, de un intelectual
român, refugiat `n Occident [i profund preocupat de avansul
treptat pe care ideologia comunist\ `l `nregistreaz\ `n rândul
tineretului „orbit“ de propaganda regimului. Ca [i primul document,
el este o radiografie pertinent\ asupra societ\]ii române[ti [i, `n
special, asupra tineretului, care ocup\ un loc central `n prezentare.
mor]i la r\zboi, disp\ru]i `n sigur de starea de spirit real\,
URSS, lichida]i sau de]inu]i nem\rturisit\ `n public. ~n
de prof. univ. dr. `n `nchisori, fugi]i peste gra- evolu]ia ei, pân\ la starea de
C\t\lin TURLIUC ni]\. Exist\ un adev\rat gol ast\zi, se pot observa mai
`n rândul b\rba]ilor din a- multe faze. Oamenii au spe-
De aproape 18 ani, Ro- ceast\ genera]ie ce a suferit rat cu `ndârjire [i au reu[it
mânia se g\se[te `n orbita direct atacul for]elor comu- s\-[i salveze speran]a de mai
sovietic\, adic\ tocmai tim- niste de distrugere. Ast\zi multe ori. Au sperat `n alege-
pul necesar cre[terii unei noi exist\ `n ]ar\ o genera]ie tâ- rile americane din 1948, cre-
genera]ii, [i trebuie ]inut n\r\, o genera]ie interme- zând c\ va fi ales Dewey [i c\
seama de acest fapt atunci diar\ ce `[i mai aminte[te de el va face r\zboi ru[ilor. Au
când se analizeaz\ starea de trecut, adic\ a mai apucat sperat c\ r\zboiul din Coreea
spirit din Republica Popula- câ]iva ani de [coal\ [i via]\ va fi `nceputul unui r\zboi de
r\ Român\. ~n decursul a- sub fostul regim [i, `n fine, o eliberare. Au sperat la ale-
cestor 18 ani s-au s\vâr[it lume nou\, rezultat al prito- gerea lui Eisenhower, v\zând
schimb\ri adânci, funda- cirii societ\]ii, urm\rit\ de `n el un general lupt\tor pen-
mentale, sub aspect politic, casta conduc\toare, [i care tru libertate. Au sperat la
social [i cultural, `ncât se constituie un fapt real [i de moartea lui Stalin; apoi la
poate vorbi de o adev\rat\ net\g\duit. `ncheierea tratatului de pace
revolu]ie, silit\, impus\, dar cu Austria.
~n fine, [i mai presus de
real\. For]ele care au arun- Românii [i-au pierdut toate, au sperat `n revolu]ia
cat la p\mânt vechea orân-
duire sunt for]e din afar\ n\dejdea `n din Ungaria. Se poate afirma
c\ `n acele zile toat\ ]ara a
oricât ar `ncerca regimul s\
arate c\ a fost o revolu]ie
Occidentul salvator ascultat [i urm\rit eveni-
spontan\. R\sturnarea `ns\ mentele, cu speran]a [i con-
~n ciuda eforturilor ne`nce- vingerea c\ America [i ]\rile
s-a produs [i timpul a servit tate f\cute de conduc\torii co-
noii st\pâniri care, cu fiecare apusene vor interveni pentru
muni[ti pentru a `nregimenta a salva Ungaria. Atunci au
an, [i-a `nt\rit pozi]iile [i a [i dirija spiritele, paralel cu
luptat statornic pentru a dis- instaurarea unei noi societ\]i,
avut loc mi[c\ri `n toat\ ]ara
[i `n toate straturile popula]i-
truge orice rezisten]\. ~n starea de spirit din ]ar\ a sc\- ei. Muncitorii, ca [i studen]ii
acest r\stimp, genera]ia ce pat [i scap\ [i ast\zi `ntr-o
are ast\zi `ntre 40 [i 60 de bun\ m\sur\ `ncerc\rilor de
sau ]\r\nimea, au v\zut spe-
ran]a eliber\rii de sub jugul
ani a suferit cel mai mult: `nregimentare; este vorba de- rusesc; drept care, dup\ ni-
micirea revolu]iei ungare,
`nchisorile din RPR s-au um-
plut din nou cu mii de oameni
ce speraser\ `n eliberare [i a
c\ror fapte [i cuvinte tr\da-
ser\ aceast\ speran]\. De la
revolu]ia maghiar\ `ncoace,
m\surile de siguran]\ luate
de regimul comunist din RPR
au fost [i sunt atât de dras-
tice - iar pe de alt\ parte des-
curajarea este `n sfâr[it atât
de profund\ -, `ncât se poate
afirma c\ oamenii nu mai
cred ast\zi c\ Occidentul `i
va salva.
Nimeni nu mai credea
`n superioritatea
incontestabil\ a SUA
asupra URSS-ului
Prin termenul „oameni“
`n]elegem mai `ntâi cei ce a-
nalizeaz\ fenomenele poli-
tice, adic\ intelectualii. Ei
sunt cei ce au sperat `n mod
con[tient, de-a lungul anilor,
argumentându-[i prevederile
[i bazându-se pe date reale e-
conomice, politice, etc. Cu
timpul, datorit\ prigoanei
statornice `ndreptate `mpo-
triva lor, num\rul intelectu-
alilor con[tien]i a sc\zut. Cei
r\ma[i au `mbr\]i[at p\reri-
le oficiale, al]ii s-au retras `n
t\cere, `n descurajare. Ast\-
zi, intelectualii au pierdut
n\dejdea `n ajutorul apusu-
lui. Con[tient [i logic, ei nu
mai `ntrev\d posibilitatea
~n [coal\ [i universitate, educa]ia comunist\ eliber\rii României de sub
consta `n a prezenta faptele exclusiv `n lumina dependen]a sovietic\ decât
interpret\rii marxiste. Nu exista nici o libertate numai `n cazul unui eventual
de gândire sau informa]ie. Manualele [i r\zboi mondial. Ei nu mai
cred `n superioritatea incon-
bibliotecile puneau la `ndemân\ numai [i numai testabil\ a SUA asupra
un material selec]ionat cu grij\, `nso]it la URSS-ului, ci sunt convin[i
fiecare pas de comentarii materialist-istorice c\ timpul a jucat [i joac\ `n
favoarea Rusiei a c\rei me-
tode politice, bazate pe ci-
nism [i lipsa de scrupule, s-
au dovedit - politic vorbind -
puternice [i eficace. ~n schimb,
oamenii simpli, adic\ cei ce
judec\ afectiv [i subiectiv,
mai cred [i azi c\ „o s\ vin\
americanii“.
Colectivizarea, cu
tunuri [i mitraliere
Muncitorii sunt nemul]u-
mi]i `n general din cauza
salariilor prea mici, a ne-
drept\]ilor [i abuzurilor la
care se dedau cei dintre ei
care sunt membri de partid,
precum [i [icanelor politice la
care sunt expu[i. Ei nu au
`ns\ preocup\ri politice pro-
priu-zise. Nemul]umirile lor
sunt de ordin material, ei ne-
ridicându-se pân\ la nivelul
ideilor. Acela[i lucru se poate
spune despre ]\rani: compa-
nia de colectivizare s-a f\cut
`n rândul ]\r\nimii, cu meto-
de s\lbatice. S-a recurs la ne-
voie la adev\rate asedii ar-
mate, cu tunuri [i mitraliere.
}\ranii au opus o rezisten]\
dârz\ [i disperat\ pentru
ap\rarea p\mântului. Ostili-
tatea ]\r\nimii fa]\ de regim
este un fapt incontestabil [i
permanent. }\ranii sunt ne-
voi]i, ca [i restul popula]iei,
[i poate [i mai mult, s\ se
`ncline `n fa]a puterii zdro-
bitoare a statului, r\mânând
`ns\ profund [i organic ostili
st\pânirii. Despre politic\, ei
nu pot avea vederi con[ti-
ente; din instinct `ns\ sper\
[i ast\zi c\ va veni cineva, „o
putere din afar\ care s\ ne
scape de \[tia“.
Tinerii [i
`ndoctrinarea
marxist\
Dar `n afar\ de aceste ca-
tegorii mai r\mâne pe de o
parte tineretul, iar pe de alt\
parte lumea nou\ ridicat\ `n
ultimii 15 ani. Tineretul edu-
cat [i crescut `n ultimii 18
ani a fost crescut `n mentali-
tatea [i dup\ principiile mar-
xiste. ~n [coal\ [i universi-
tate, educa]ia comunist\ con-
st\ `n a prezenta faptele ex-
clusiv `n lumina interpret\-
rii marxiste. Nu exist\ nici o
libertate de gândire sau in-
forma]ie. Manualele [i bi-
bliotecile pun la `ndemân\
numai [i numai un material
selec]ionat cu grij\, `nso]it la
fiecare pas de comentarii
materialist-istorice. Trecutul
[i prezentul sunt analizate
din punctul de vedere al
teoriei marxiste, literatura
este o ilustrare a acestei
teorii, artele sunt `n slujba
ei. {tiin]ele sunt o unealt\
menit\ s\ confirme adev\rul
marxist, filmele [i teatrele
prezint\ spectacole din care
se pot trage `ntotdeauna con-
cluzii `n favoarea dogmei
marxiste. Dup\ ce p\[e[te `n
„câmpul muncii“, tineretul
Oamenii regimului, ni[te oportuni[ti infideli
Cât despre oamenii re-
gimului, de la cei mari
pân\ la cei m\run]i, care
au profitat de pe urma
regimului, c\rora st\pâ-
nirea comunist\ le-a dat
slujba, leafa special\, lo-
cuin]a, adesea c\l\torii
`n str\in\tate (favoarea
cea mai apreciat\ [i cea
mai dorit\), ei sunt `n ul-
tim\ instan]\ ni[te opor-
tuni[ti `n care nu exist\
nici urm\ de convingere
continu\ s\ fie `mbibat de
marxism-leninism. Cu toate
acestea, `n ciuda propagan-
dei politice active, la fiecare
pas, starea de spirit a tinere-
tului se caracterizeaz\ prin
nemul]umirea sa fa]\ de
regim.
Tineretul se opune prin
fire p\rerilor impuse, `ncât,
cu toat\ vigilen]a [i str\[ni-
cia metodelor de `ndoctrinare
el se arat\ rebel. Aceast\ re-
beliune se traduce printr-un
scepticism general fa]\ de
catehismul oficial. C\ nu e-
xist\ alegere posibil\, c\ fie-
care este silit s\ accepte ju-
gul statului, c\ nimeni nu
poate face altceva decât s\
lucreze `n slujba statului, a-
ceasta este o necesitate crun-
t\ [i tot atât de inevitabil\ ca
[i necesitatea de a mânca `n
fiecare zi.
Tineretul este nemul]umit
[i sceptic, dar ignoran]a `n
care a fost ]inut - adic\
pseudo-cultura `n care a fost
crescut - `l `mpiedic\ de a
avea o vedere clar\ [i bine
`ntemeiat\ asupra realit\]i-
lor istorice. Din c\r]ile citite
pe furi[, din educa]ia f\cut\
cu ajutorul emisiunilor de ra-
dio occidentale (pentru cei ce
cunosc o limb\ str\in\), a
contactului cu oamenii din
vechea genera]ie r\ma[i cre-
dincio[i ideilor lor, dar mai
ales dintr-un instinct [i o sete
de cultur\ caracteristice,
tineretul din RPR n\zuie[te
dup\ libertate, dup\ altceva
decât existen]a `nrobit\ sta-
tului ce i-o ofer\ actualul re-
gim. Acest tineret este `ns\
lipsit de orientare. El n\zu-
ie[te [i crede `n altceva, dar
rebeliunea lui nu poate lua o
form\ organizat\. A crede
contrariul `nseamn\ a nu
cunoa[te realit\]ile vie]ii din
RPR. Tineretul vrea [i caut\
altceva; ochiul partidului
este `ns\ asupra lui [i porni-
rile neconformiste ale tiner-
ilor sunt observate [i studi-
ate. Pân\ [i ]inuta exterioar\
[i modul de a dansa sunt re-
glementate.
~nv\]\mântul
politic, [ans\ sigur\
de reu[it\
Asigurarea viitorului pen-
tru un tân\r depinde nu de
capacitatea lui, ci de calit\-
]ile sale politice. Factorul po-
litic este decisiv, atât `n
[coala care preg\te[te `n ved-
erea specializ\rii, cât [i `n
munca propriu-zis\. Un
tân\r cu origine social\ s\-
n\toas\, cu `nsu[iri mediocre
va fi preferat unui tân\r ca-
pabil, dar cu origine „pu-
tred\“. De aici decurge pe de
o parte ambi]ia tân\rului de
a pune de partea lui ceea ce
se poate ob]ine prin munc\:
maximum de note [i efort de
memorizare [i disciplin\,
apoi de supunere la `nv\]\-
mântul politic, iar pe de alt\
parte un fel de fatalism, de
indiferen]\, provenind din
sau de lealitate fa]\ de
regimul comunist. Cu
ocazia evenimentelor din
Ungaria s-a dovedit `n
mod evident c\ regimul
nu putea conta nici pe
proprii s\i oameni, lucru
ce a alarmat `n mod de-
osebit pe conduc\torii
Comitetului Central al
Partidului. Prin insta-
larea de microfoane `n a-
paratul telefonic s-au f\-
cut atunci, dup\ `n\bu-
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
convingerea c\ efortul este `n
ultim\ instan]\ inutil din
moment ce exist\ un fel de
predestina]ie: factorul politic,
ce predomin\.
Dac\ se ia ca exemplu ca-
zul tân\rului „tehnician“ de
rând, cu origine social\ bur-
ghez\ sau muncitoreasc\, ce
a absolvit [coala medie [i a
f\cut o [coal\ tehnic\ de 2-3
ani, se observ\ c\ de[i nimic
nu se opune carierei lui, to-
tu[i el este nevoit, ca s\-[i
p\streze postul, s\ fie bine
v\zut de „cadre“ al c\ror [ef
de]ine dosarul fiec\rui sala-
riat, dosar care `ncepe s\ fie
constituit din [coala medie,
adic\ din intrarea `n clasa a
VIII-a. Cu alte cuvinte, tâ-
n\rul depinde de controlul
politic. Orice not\ proast\
privind mai cu seam\ o ati-
tudine gre[it\ din punct de
vedere politic `i poate com-
promite locul de munc\ [i
`ntreg viitorul; acela[i lucru
pentru un denun] sau
leg\tur\ de familie, c\ci to-
tul este consemnat la dosarul
ce-l va urm\ri pretutindeni,
ca umbra lui, pân\ la sfâr-
[itul vie]ii. Teama aceasta el-
ementar\ de a-[i pierde pâi-
nea este de altfel o tr\s\tur\
comun\ tuturor oamenilor
din ]\rile cu regim de demo-
cra]ie popular\. Statul fiind
singurul st\pân la care te
po]i angaja, el este acela ce
]ine `n mân\ soarta fiec\ru-
ia; din mâna lui m\nânc\
fiecare cet\]ean.
Când tân\rul ajunge `n
câmpul muncii, el se treze[-
te „`ncadrat“ la propriu, a-
dic\ `nregimentat [i nevoit
s\ munceasc\ nu pentru a
se realiza pe sine, ci pentru
a realiza „planul“. Toate
acestea tân\rul le descoper\
tocmai bine pentru a-[i da
seama c\ este prea târziu ca
s\ mai poat\ face altfel.
Deci, `n acel moment, pen-
tru a-[i p\stra serviciul, tâ-
n\rul `n slujba statului so-
cial-democrat va fi mai mult
sau mai pu]in dispus s\ fac\
concesii, `n func]ie de carac-
terul s\u. C\ci fiecare [tie c\
f\r\ calific\ri politice nu poa-
te face o carier\, fie ea cât de
modest\. Prin aceasta se `n-
]elege c\ este vorba de exi-
gen]ele partidului ce pretinde
supunere [i ascultare de la fi-
ecare, [i cu atât mai mult de la
cei crescu]i sub obl\duirea lui.
n.r. - titlul [i intertitlurile
apar]in redac]iei
[irea rebeliunii, sondaje a
c\ror rezultat a pus pe
gânduri st\pânirea [i au
dus la instaurarea erei de
teroare `nceput\ `n 1957-
1958. Aceast\ er\ de
teroare mai continu\ [i
azi. Ea se desf\[oar\ sub
semnul articolului 209
din Codul Penal, prin
care delictul de „agita]ie“
[i propaganda se pedep-
se[te cu `nchisoarea de la
5 la 15 ani.
12
Por]ia
de s\n\tate
Cum trat\m anorexia nervoas\ la copii
~ncadrarea anorexiei `ntr-unul dintre
capitolele de patologie ale unui
sistem sau separat este dificil de
realizat, deoarece ea poate s\ apar\
ca o manifestare uneori
predominant\ `n cursul
numeroaselor boli ale copilului, cum
de dr. Doina
DUMITRIU
Prin anorexie se `n]e-
lege acea stare morbid\
caracterizat\ de pierde-
rea dorin]ei sau a poftei
de m=ncare, care survine
ca un simptom `n cursul
unor boli generale sau ca
un comportament de du-
rat\ `n condi]iile unor
tulbur\ri psihomotorii
sau neuroendocrine.
~n cadrul anorexiei ner-
voase se recunosc drept
cauze unii factori de ordin
psihoafectiv. Foamea este
expresia unor mecanisme
reglatoare [i reprezint\
acea senza]ie, uneori du-
reroas\, prin care orga-
nismul uman `[i solicit\
acele nevoi imperioase de
necesarul s\u nutritiv,
sub controlul sa]iet\]ii,
prin intermediul c\reia
`[i limiteaz\ acest aport.
At=t foamea, c=t [i sa-
]ietatea fac parte din
comportamentul unor
automatisme reglatoare
ale nutri]iei [i respectiv
ale homeostaziei greut\-
]ii corporale, ai c\ror cen-
tri de coordonare sunt
situa]i `n hipotalamus.
Mecanismele prin care
se declan[eaz\ activitatea
centrilor foamei [i sa]ie-
t\]ii sunt mai mult sau
mai pu]in cunoscute, la
baza lor situ=ndu-se sti-
mulii metabolici, a c\ror
ac]iune se exercit\ prin
intermediul efectorilor
neuro-hormonali. Dere-
gl\rile petrecute asupra
centrilor foamei [i sa]ie-
t\]ii conduc nemijlocit la
tulburarea homeostaziei
greut\]ii corporale, deter-
min=nd nevoia unei ali-
menta]ii `n exces, urmat\
de apari]ia obezit\]ii, re-
cunosc=ndu-se `n compor-
tamentul copilului exage-
rarea poftei de m=ncare,
ajung=ndu-se p=n\ la bu-
limie [i dispari]ia sa]iet\-
]ii, dar [i apari]ia anore-
xiei, p=n\ la refuzul total
al alimenta]iei, cu conse-
sunt cele digestive, hematologice,
infec]ioase sau de alt\ natur\, sau
poate fi o exprimare de sine
st\t\toare, reprezent=nd o tulburare
neuropsihic\ sau neuroendocrin\
corespunz\toare unei suferin]e
hipotalamohipofizare.
cin]e foarte grave pe ter-
men lung, instal=ndu-se
`n final anorexia.
~n mod obi[nuit, copi-
lul prezint\ o poft\ bun\
de m=ncare, de multe ori
anun]at\ de o foame du-
reroas\, manifestat\ la
sugar prin pl=ns [i stare
de agita]ie, justificat\ de
nevoile sale nutri]ionale
mult crescute, care sunt
solicitate de activitatea
intens\ celular\ impus\
de procesele cre[terii [i
dezvolt\rii organismului.
Primul semnal de
alarm\, pierderea
poftei de m=ncare
Pierderea poftei de
m=ncare devine `ngrijo-
r\toare pentru familie,
care, `n cele mai multe
cazuri, apare ca un simp-
tom de anticipare sau de
`nso]ire a unor afec]i-
uni intermitente
sau cronice ale
copilului. Anore-
xia poate fi expre-
sia unor tulbur\ri
organice sau func]io-
nale, cele func]ionale
av=nd adesea [i ori-
gine psihogen\.
De cele mai multe
ori, p\rin]ii au o imagine
gre[it\ fa]\ de nevoile al-
imentare ale copilului, de
cantit\]ile de alimente
necesare lui, deoarece a-
ceste nevoi pot fi diferite
de la copil la copil, uneori
cu varia]ii `nsemnate la
acela[i individ de la un
pr=nz la altul [i de la o zi
la alte sau `n diferite pe-
rioade. Nu este de neglijat
nici comportamentul co-
pilului fa]\ de alimen-
ta]ie. Apetitul copilului
prezint\ un caracter indi-
vidual, u[or de comparat
atunci c=nd `n aceea[i fa-
milie sunt mai mul]i copii.
Pentru a recunoa[te o
anorexie adev\rat\, tre-
buie precizat cadrul real
al apari]iei [i pentru a-
ceasta se recurge la efec-
tuarea unei anamneze ri-
guroase, din care s\ re-
Deregl\rile petrecute asupra centrilor foamei [i sa]iet\]ii conduc nemijlocit la
tulburarea homeostaziei greut\]ii corporale, determin=nd nevoia unei alimenta]ii
`n exces, urmat\ de apari]ia obezit\]ii, recunosc=ndu-se `n comportamentul
copilului exagerarea poftei de m=ncare, ajung=ndu-se p=n\ la bulimie [i dispari]ia
sa]iet\]ii, dar [i apari]ia anorexiei, p=n\ la refuzul total al alimenta]iei, cu
consecin]e foarte grave pe termen lung, instal=ndu-se `n final anorexia.
zulte, pe l=ng\ datele re-
feritoare la comporta-
mentul alimentar al copi-
lului, [i alte eventuale
manifest\ri patologice ca-
re apar, precum [i am-
bian]a lui psiho-afectiv\;
aceste date vor fi rapor-
tate la tipul lui con-
stitu]ional, la starea lui
de nutri]ie, la greuta-
tea [i varia]iile curbei
ponderale. Anorexia
nervoas\ trebuie dife-
ren]iat\ [i de sc\derea
temporar\ a poftei de
m=ncare ce apare `n
cursul unor boli inter-
curente.
~n perioada de nou-
n\scut, anorexia poate
avea ca substrat organic o
suferin]\ la na[tere, o he-
moragie meningo-cerebra-
l\ sau alte afec]iuni
ale sistemului
nervos
central,
diferite mal-
forma]ii congeni-
tale, pe primul plan si-
tu=ndu-se anomaliile bu-
co-faringiene, cardiovas-
cular, boli metabolice.
Dup\ perioada de nou-
n\scut, anorexiile cronice
pot fi determinate de
diferite caren]e nutri]io-
nale, `n special de fier,
vitamina C sau din com-
plexul de vitamine B, dar
[i boli cronice digestive,
sechele meningo-cerebrale
sau alte encefalopatii cron-
ice ale copilului. De aseme-
nea, anorexia cronic\ poa-
te fi indus\ [i prin admin-
istrarea de antibiotice pe
cale oral\, sulfamide, vi-
tamina D `n exces.
Anorexiile func]ionale
pot s\ apar\ de la v=rste
foarte mici, acestea a-
v=nd o origine psihogen\,
ca rezultat al constr=nge-
rii copilului s\ m\n=nce,
supraalimenta]ia lui de-
termin=nd `mpiedicarea
apari]iei senza]iei de foa-
me [i repulsia fa]\ de
m=ncare.
Gre[elile alimentare [i
de `ngrijire, ca [i caren]a
sau excesul de afectivita-
te pot s\ se constituie `n-
c\ din perioada de sugar
drept factori importan]i
cauzali ai unor st\ri con-
flictuale, cu implica]ii ne-
mijlocite `n declan[area
unor anorexii mentale
sau a unor tulbur\ri psi-
ho-somatice.
Excesul
de autoritate
[i frustr\rile afective
pot favoriza boala
Suprasolicit\rile, sur-
menajul fizic sau intelec-
tual, somnul insuficient,
regimul de via]\ dezordo-
nat, excesul de autoritate,
st\ri conflictuale proprii
sau din mediul ambiant
al copilului, frust\ri afec-
tive, insuccese [colare pot
sta la originea unei ano-
rexii mentale.
Debutul anorexiei ner-
voase se anun]\ dup\ un
episod infec]ios intercu-
rent, `n cursul diversifi-
c\rii alimenta]iei, c=nd
mama reintroduce pr=n-
zul de noapte la s=n sau
imediat dup\ `n]\rcare.
Pierderea poftei de
m=ncare, ca [i refuzul a-
limenta]iei pot antrena o
stare de disperare [i anxi-
etate `n familie, transmi-
s\ cu u[urin]\ copilului,
mama recurg=nd la di-
verse mijloace de a[a-zis\
stimulare a interesului
Duminic\, 8 iulie 2007
pentru a se hr\ni. Astfel
se dezvolt\ sau se accen-
tueaz\ st\ri conflictuale
dintre p\rin]i [i copil, de
obicei de lung\ durat\,
care au la origine atitu-
dinea nedreapt\ a fami-
liei fa]\ de comportamen-
tul alimentar al copilului.
Dup\ instralarea ano-
rexiei, copilul poate pre-
zenta agita]ie, nelini[te,
anxietate, sta]ionarea sau
sc\derea curbei ponderale
cu risc de apari]ie a unor
afec]iuni infec]ioase inter-
curente ale aparatului di-
gestiv [i respirator.
Dac\ anorexia ner-
voas\ debuteaz\
`n perioada [co- Dr. Doina Dumitriu,
lar\, la pu- medic primar
bertate sau medicin\ de familie
mai ales la
adoles-
ror gre[elilor de `ngrijire
cen]\ se
[i de alimenta]ie, precum
poate rea-
liza cadrul [i diferen]ele de ordin
afectiv ce au contribuit la
unei afec-
]iuni psiho- declan[area acestor st\ri
somatice, fi- conflictuale.
Se vor respecta cu
ind mai frec-
stricte]e pauzele `ntre
vent\ la fete
dec=t la b\- pr=nzuri, se va pune ac-
cent pe unele deprinderi
ie]i. Primele
manifest\ri a- `naintea meselor, cum ar
fi, de exemplu, sp\larea
par brusc, prin
refuzul alimenta]i- m=inilor, se va men]ine o
atmosfer\ de calm [i `n]e-
ei, la care se adaug\
tulbur\ri comportamen- legere, de voio[ie [i opti-
mism, de dragoste re]inu-
tale de tipul unor fobii
sau manifest\ri isterice. t\ [i de autoritate bl=n-
d\, de unitate de vedere
[i atitudine din partea fa-
Cum trat\m miliei.
anorexia nervoas\ ~n formele de anorexie
sever\, c=nd st\rile con-
Tratamentul anorexiei flictuale sunt grave, de-
nervoase la v=rst\ mic\ terminate mai ales de
debuteaz\ prin luarea componenta nevrotic\ a
unor m\suri prin care s\ mamei, ca o prim\ m\su-
se realizeze `ndep\rtarea r\ se impune separarea
tuturor factorilor ce au copilului de mam\, dup\
intervenit `n modificarea cum `n condi]iile unor
comportamentului copilu- frust\ri afective este ne-
lui fa]\ de alimenta]ia sa. cesar\ prezen]a perma-
Se vor stabili noi rela]ii [i nent\ a unei afec]iuni,
atitudini din partea celor manifestat\ prin c\ldura
ce se ocup\ de copil, `n- sufleteasc\ cu care vor fi
cerc=nd corectarea tutu- `ngriji]i ace[ti copii. a
 Duminic\, 8 iulie 2007 13
Virusul hepatitic C nu ac]ioneaz\ numai asupra ficatului, ci determin\ [i o serie de
Por]ia manifest\ri extrahepatice, care, de[i nu au o frecven]\ ridicat\, au un impact deosebit
asupra prognosticului bolnavului, afectând durata [i calitatea vie]ii. Mai frecvent
asociate cu hepatita cronic\ au fost afec]iuni endocrine (tiroidit\, hipotiroidie),
de s\n\tate vasculite (crioglobulinemie, panarterit\ nodoas\), boli cutanate (lichen plan, porfirie
cutanat\), manifest\ri hematologice (purpur\ trombocitopenic\, limfoame).

Hepatita C, o problem\ de s\n\tate public\

Hepatita C este o afec]iune inflamatorie a
ficatului produs\ de virusul hepatitic C [i
reprezint\ o problem\ de s\n\tate public\ de
interes major în întreaga lume. Virusul hepatitic
C (VHC) a fost identificat în 1989 prin teste
specifice, care depisteaz\, într-o prob\ de sânge
a pacientului, anticorpii pe care organismul îi
produce contra virusului (anticorpi anti VHC). S-a
constatat astfel c\ virusul C este responsabil de
85-90% din hepatitele a[a-zise nonA nonB
posttransfuzionale [i de 30-40% din hepatitele
nonA nonB sporadice (numite nonA nonB pentru
c\, la ace[ti pacien]i cu hepatit\, nu erau prezen]i
markerii pentru virusul A sau B).

te care scap\ la prima ve-

de dr. Cr=ngu]a
PARASCHIV
Întrucât virusul este
prezent în sângele per-
soanei infectate, princi-
pala cale de transmitere
este cea numit\ parente-
ral\, prin aceasta în]ele-
gând orice manevr\ prin
care sângele unei persoa-
ne infectate vine în con-
tact cu sângele unei per-
soane s\n\toase. În tre-
cut, transfuziile de sânge
sau produ[ii concentra]i
de sânge (cum sunt facto-
rii de coagulare) repre-
zentau principala metod\
de transmitere deoarece nu
se [tia de existen]a VHC.
Ast\zi, transmiterea
prin transfuzii aproape a
disp\rut, donatorii de
sânge fiind obligatoriu
testa]i pentru anticorpi
anti VHC, dar persoanele
care au f\cut transfuzii
înainte de 1992 (când au
fost introduse testele sen-
sibile de screening) repre-
zint\ înc\ un grup popu-
la]ional cu risc. Trebuie
men]ionat c\ testele nu
pot identifica donatorii
recent infecta]i, deoarece
organismul are nevoie de
un anumit timp pentru a
produce anticorpi speci-
fici (la 4 s\pt\mâni de la
infectare doar 30% dintre
pacien]i au anticorpi
antiVHC).
Alte c\i de contamina-
re sunt reprezentate de
folosirea acelor nesterili-
zate pentru injectarea de
droguri sau pentru efec-
tuarea de tatuaje, acu-
punctur\ sau piercing [i
chiar utilizarea de mate-
riale [i instrumente me-
dicale prost sterilizate.
Transmiterea prin in-
termediul tratamentelor
sau manevrelor stomato-
logice invazive a fost, de
asemenea, incriminat\,
deoarece virusul (mai ex-
act acidul ribonucleic vi-
ral) a fost detectat în sali-
va persoanelor infectate
[i a fost identificat pe nu-
meroase suprafe]e în cabi-
netele stomatologice dup\
tratamentul pacien]ilor
infecta]i cu VHC.
Folosirea în comun a
lamelor de ras sau a pe-
riu]elor de din]i ca [i a in-
strumentelor nesteriliza-
te de manichiur\ [i pedi-
chiur\ din unit\]ile pu-
blice poate infecta prin
contactul cu cantit\]i mi-
nime de sânge de la r\ni
sau t\ieturi neimportan-
dere. Anumite categorii
profesionale pot fi mai ex-
puse riscului de infectare
cu virus C: personalul
medical (de ex. prin în]e-
pare cu ace de sering\),
medicii stomatologi, pom-
pierii [i poli]i[tii care pot
ajunge în contact cu sân-
gele persoanelor infectate
în timpul diferitelor in-
terven]ii.
Calea sexual\ joac\ un
rol secundar în transmi-
terea VHC din cauza con-
centra]iei reduse a viru-
sului în sperm\ [i `n
secre]ia vaginal\. Riscul
este sub 5% pentru par-
tenerii monogami ai per-
soanelor infectate, dar
pentru persoanele cu mai
mul]i parteneri sexuali
riscul cre[te, astfel încât
se recomand\ folosirea
prezervativului ca
metod\ de protec]ie.
Transmiterea de la
mam\ la f\t este rar\
(pân\ la 5%), riscul fiind
direct propor]ional cu
cantitatea de virus din
sângele mamei. Imediat
dup\ na[tere, anticorpii
de la mam\ pot fi pre-
zen]i pentru câteva
luni în sângele nou-
n\scutului (f\r\ ca
acesta s\ fie neap\rat in-
fectat). Din acest
motiv, testarea
pentru anticor-
pi anti VHC se
face la copil
numai dup\
1 an, timp în
care dispar
anticorpii pro-
veni]i de la
mam\. Infec]ia
nu se poate
transmite prin
al\ptare cu con-
di]ia ca mamelo-
nul s\ nu prezin-
te r\ni.
Evolu]ia hepatitei C
Impactul biologic [i
social al infec]iei cu VHC
este remarcabil. Hepatita
acut\ cu VHC apare la 6-
12 s\pt\mâni de la con-
tactarea virusului. Mani-
fest\rile clinice sunt ne-
specifice (oboseal\, dimi-
nuarea apetitului, grea-
]\, dureri abdominale, u-
neori icter [i urini închi-
se la culoare) [i sunt pre-
zente doar la 25% dintre
pacien]i, 75% dintre per-
soanele infectate nepre-
zentând nici un semn de
boal\.
O caracteristic\ ma-
jor\ a infec]iei cu VHC
este tendin]a ei de a se
transforma în boal\ cro-
nic\. Astfel, peste 75%
dintre bolnavii cu hepati-
t\ acut\ vor dezvolta he-
patit\ cronic\. O particu-
laritate a hepatitei croni-
ce cu VHC este evolu]ia
sa prelungit asimptoma-
tic\, manifest\rile clinice
fiind prezente abia în sta-
diile finale. Nefiind simp-
tomatice, persoanele in-
fectate nu se
prezint\
la medic, r\mân nediag-
nosticate [i pot transmite
virusul prin intermediul
c\ilor sus men]ionate.
Boala progreseaz\ lent,
dup\ un interval de 10-20
de ani, 20%-40% dintre
pacien]ii cu hepatit\ cro-
nic\ evolueaz\ c\tre ciro-
z\ hepatic\. O evolu]ie
mai rapid\ a bolii poate
ap\rea în cazul infect\rii
cu VHC la o vârst\ mai
înaintat\, a consumului
de alcool, a infec]iei con-
comitente cu virus hepa-
titic B sau la persoanele
imunodeprimate, cum ar
fi cei care au primit
transplante de organe
sau persoanele infectate
cu HIV.
Aproximativ 15% din-
tre pacien]ii cu hepatit\
cronic\ VHC dezvolt\,
într-un
inter-
v a l
mediu
de 18-25 de ani din
momentul conta-
min\rii, carcinom hepa-
tocelular, riscul apari]iei
acestuia fiind mai ridicat
la cei cu ciroz\ hepatic\,
b\rba]i, vârstnici, con-
sumatori de alcool, pa-
cien]i infecta]i cu HIV.
Virusul hepatitic C nu
ac]ioneaz\ numai asupra
ficatului, ci determin\ [i
o serie de manifest\ri ex-
trahepatice care, de[i nu
au o frecven]\ ridicat\,
au un impact deosebit a-
supra prognosticului bol-
navului, afectând durata
[i calitatea vie]ii. Mai
frecvent asociate cu hepa-
tita cronic\ au fost afec-
]iuni endocrine (tiroidit\,
hipotiroidie), vasculite
(crioglobulinemie, panar-
terit\ nodoas\), boli cu-
tanate (lichen plan, por-
firie cutanat\), manifes-
t\ri hematologice (pur-
pur\ trombocitopenic\,
limfoame). Atragem aten-
]ia asupra prevalen]ei
crescute a diabetului za-
harat la pacien]ii cu in-
fec]ie cronic\ viral\ C in-
diferent de severitatea
bolii hepatice sau de tra-
tamentul cu interferon.
Cum poate fi
diagnosticat\ boala
Dup\ cum am
men]ionat anterior,
testele specifice de-
pisteaz\ anticor-
pii antivirus C în-
tr-o prob\ de sân-
ge a pacientului.
Aceste teste se fac
de rutin\ la dona-
torii de sânge (ace[-
tia putând fi diag-
nostica]i chiar în ab-
sen]a oric\ror acu-
ze) sau pot fi recoman-
date la pacien]ii simp-
tomatici care au fost deja
diagnostica]i cu hepatit\
pe baza valorilor crescute
ale enzimelor hepatice
(transaminazele TGP [i
TGO) ce sunt eliberate în
sânge când celulele he-
patice sunt distruse.
Men]ion\m c\ în cazul
hepatitei cronice cu VHC,
adesea, pacien]ii pot avea
valori normale sau doar
u[or crescute ale transa-
minazelor, de[i virusul
este prezent. În acest caz
doar biopsia (examinarea
microscopic\ a unui mic
fragment de ]esut hepatic
extras prin intermediul
unei punc]ii hepatice)
poate spune cât de grav\
este inflama]ia [i distru-
gerea ficatului, aceast\
examinarea fiind obliga-
torie înainte de începerea
tratamentului. O dat\ di-
agnosticat\ hepatita [i
depista]i anticorpii an-
tivirus C mai este nece-
sar\ pentru evaluarea
r\spunsului la tratament
determinarea în sânge a
viremiei (ARN-ul viral).
Cum s\ ne ferim
de hepatita C
Întrucât în prezent nu
dispunem de un vaccin
contra virusului C, singu-
rele metode de protec]ie
constau în evitarea con-
tactului direct cu sângele
persoanelor infectate (fo-
losirea de m\nu[i la ma-
nipularea acelor, pansa-
mentelor, etc.) [i evitarea
folosirii obiectelor care ar
putea fi contaminate cu
sânge infectat.
Metode de tratament
Tratamentul pacien]i-
lor infecta]i cu virus he-
patitic C asociaz\ dou\
medicamente antivirale
Peginterferon injectat
subcutanat o dat\ pe
s\pt\mân\ [i ribavirin\
administrat zilnic per os
pe o durat\ de 12 luni. Cu
toate acestea, rezultatele
sunt nesatisf\c\toare
(doar 40-45% prezint\
r\spuns viral sus]inut)
din cauza unui procent ri-
dicat de pacien]i nonres-
ponsivi sau care prezint\
rec\deri sau la care
tratamentul trebuie în-
trerupt ca urmare a mul-
tiplelor efecte secundare
ale interferonului.
Dr. Cr=ngu]a Paraschiv
este medic primar
de medicin\ intern\,
specialist de Geriatrie [i
Gerontologie, Spitalul
Universitar CFR Ia[i
14 Duminic\, 8 iulie 2007

Potrivit datelor din teren, cele mai mari suprafe]e de culturi cu grâu afectate se afl\ `n
Pagina jude]ele Teleorman, Ialomi]a, C\l\ra[i, Dolj, Giurgiu [i Vaslui, pentru culturile de orz [i
orzoaic\ cele mai `ntinse suprafe]e se reg\sesc `n jude]ele Teleorman, Ialomi]a [i
Constan]a. Companiile de asigur\ri nu asigur\ fenomenul secet\, deoarece acesta
agricultorului reprezint\ un risc asem\n\tor cutremurului [i poate cuprinde zone `ntinse de teren
agricol, chiar mai multe regiuni, situa]ie `n care o firm\ nu ar putea acoperi daunele.

Agricultorii rom=ni vor primi subven]ii de 4 milioane de lei la hectar

a Fiecare agricultor va primi câte 4 milioane de lei (400 RON) pentru un hectar pentru `nfiin]area culturilor de toamn\, `ntrucât veniturile
fermierilor au sc\zut din cauza secetei a M\sura a fost luat\ din cauza cre[terii suprafe]elor de teren neexploatate, a importurilor [i a
pre]urilor ridicate pentru produsele alimentare [i a situa]iei dramatice a sistemelor de irigat, aproape inexistente `n toat\ ]ara a Anul
acesta au fost afectate, p=n\ `n prezent, aproximativ 400 de mii de hectare de terenuri agricole a Companiile de asigur\ri vor fi obligate,
`n scurt timp, s\ `ncheie [i poli]e pentru desp\gubirea agricultorilor ale c\ror culturi sunt afectate de secet\ sau inunda]ii a
Deputa]ii rom=ni au decis
s\ vin\ `n sprijinul agriculto-
rilor, acum, dup\ ce mai bine
de jum\tate din culturi au
fost afectate de secet\. Ace[-
tia au decis s\ acorde subven-
]ii mai mari chiar dec=t cele
acordate de c\tre Uniunea
European\. Dac\ de la UE,
agricultorii rom=ni primesc
c=te 50 de euro pentru fiecare
hectar, Guvernul va trebui s\
acorde c=te patru milioane de
lei, adic\ aproape dublu fa]\
de europeni. Deputa]ii au
adoptat cu 131 de voturi „pen-
tru“, 63 „`mpotriv\“ [i 17 ab-
]ineri mo]iunea simpl\ pe
agricultur\, ini]iat\ de PSD [i
intitulat\ „Patru milioane de
lei - subven]ie pentru fiecare
hectar de teren arabil“.
Fiecare agricultor va primi
câte 4 milioane de lei (400
RON) pentru un hectar pen-
tru `nfiin]area culturilor de
toamn\, `ntrucât veniturile
fermierilor au sc\zut din cau-
za secetei. Finan]area cerut\
de agricultori ar fi o sum\ `n
plus fa]\ de pl\]ile pe su-
prafa]\ din fondurile Uniunii
Europene, de circa 50 de euro
pe hectar, bani pe care fer-
mierii `i vor primi `n perioada
decembrie 2007 [i iunie 2008.
Plata celor 4 milioane de
lei (400 RON) acordate de
c\tre Guvern se datoreaz\
cre[terii suprafe]elor de teren
neexploatate, a importurilor
[i a pre]urilor ridicate pentru
produsele alimentare [i a
situa]iei dramatice a sis-
temelor de irigat, aproape in-
existente `n toat\ ]ara. Prin
Subven]ii pentru abatorizarea animalelor
Produc\torii agricoli,
cresc\torii de bovine sau per-
soanele fizice vor primi pen-
tru fiecare animal dat spre
sacrificare `n abatoarele au-
torizate subven]ii de la Mi-
nisterul Agriculturii, P\du-
rilor [i Dezvolt\rii Rurale.
Cuantumul sprijinului finan-
ciar este de un milion lei (100
RON) pentru fiecare carcas\
de bovin\, diferen]iat\ `n
func]ie de vârst\. Cresc\torii
mo]iunea simpl\ privind agri-
cultura, s-a cerut modificarea
[i completarea Legii nr. 381/
2002, privind acordarea des-
p\gubirilor `n caz de cala-
mit\]i naturale `n agricul-
tur\, desp\gubiri de care ar
urma s\ beneficieze, `n anul
2007, [i produc\torii agricoli
care nu au `ncheiat contracte
cu societ\]ile asigurare-rea-
sigurare.
Ministrul Decebal Traian
Reme[ a declarat c\ va `ncer-
ca s\ relanseze agricultura,
mai ales `n condi]iile actuale.
~n paralel vor fi primi]i [i
banii pentru acoperirea unei
p\r]i din pierderile suferite de
agricultorii ale c\ror culturi
au fost calamitate de secet\.
Pierderile vor fi acoperite din
desp\gubiri de maximum
70% din cheltuielile efectuate
pentru `nfiin]area [i `ngrijirea
culturii, dac\ numai dac\ a-
gricultorii au `ncheiat o poli]\
de asigurare.
Aproape 600 de mii
de hectare afectate
Ministrul Reme[ a spus c\
este vorba de aproximativ 400
de mii de hectare de grâu a-
fectate `ntre 30 [i 100%, circa
40 de mii de hectare cultivate
cu orz [i orzoaic\ de toamn\ [i
circa 141 de mii de hectare de
rapi]\. Num\rul de jude]e a-
fectate este de 22, aflate `n su-
dul [i estul ]\rii, iar `n jude-
]ele Arad [i Timi[ au fost afec-
tate suprafe]e mici din cul-
turile de toamn\. Potrivit da-
vor trebui s\ aib\ `n vedere
câteva condi]ii de eligibilita-
te, printre care `nscrierea `n
Registrul Agricol [i `n Regis-
trul Na]ional al Exploata-
]iilor cu un cod sau card spe-
cific, carcasele bovinelor a-
dulte trebuie s\ fie prezenta-
te conform normelor tehnice
de clasificare, stabilite prin
Ordinul 882 din 2004, iar
sacrificarea trebuie f\cut\ `n
abatoare autorizate sanitar
telor din teren, cele mai mari
suprafe]e de culturi cu grâu a-
fectate se afl\ `n jude]ele Te-
leorman, Ialomi]a, C\l\ra[i,
Dolj, Giurgiu [i Vaslui, pentru
culturile de orz [i orzoaic\
cele mai `ntinse suprafe]e se
reg\sesc `n jude]ele Teleor-
man, Ialomi]a [i Constan]a,
iar `n cazul culturilor de rapi-
]\, terenurile cele mai afec-
tate sunt `n jude]ele Ialomi]a,
Vaslui, C\l\ra[i [i Constan]a.
Ministrul a spus c\ nu cu-
noa[te `n prezent sumele ne-
cesare, acestea fiind clarifi-
cate la rectificarea bugetar\.
Companiile de asigur\ri
vor fi obligate
s\ dea desp\gubiri
[i pentru secet\
Companiile de asigur\ri
vor fi obligate s\ `ncheie [i po-
li]e pentru desp\gubirea agri-
cultorilor ale c\ror culturi
sunt afectate de secet\ sau in-
unda]ii, a declarat ministrul
Economiei [i Finan]elor, Va-
rujan Vosganian.
„Am o veste proast\ pentru
pia]a asigur\rilor, pe care, alt-
minteri, o sprijin din toate pu-
terile. Vom c\uta s\ modifi-
c\m contractele de asigurare
pentru c\, `ntr-un mod cu to-
tul surprinz\tor, contractele
de asigurare pe care le `ncheie
agricultorii nu cuprind des-
p\gubiri pentru secet\ [i pen-
tru inunda]ii. Cu alte cuvinte,
statul contribuie la plata po-
li]ei [i tot statul pl\te[te [i
veterinar de pe teritoriul
na]ional.
Documentele necesare `n
vederea acord\rii sprijinului
financiar pentru bovine adul-
te livrate la abatoarele auto-
rizate conform legisla]iei `n
vigoare sunt afi[ate la sediul
Agen]iei de Pl\]i [i Inter-
ven]ii pentru Agricultur\,
sucursala jude]ean\ Ia[i.
Termenul de depunere a ce-
rerii de sprijin este de 30 de
zile de la data livr\rii bo-
vinelor pentru abatorizare.
desp\gubire la sfâr[it. Eu cred
c\ societ\]ile de asigur\ri nu
trebuie s\ fie doar beneficiarii,
ci trebuie s\ fie [i parte la
riscul ce revine din asigur\ri“,
a afirmat Vosganian.
El a ar\tat c\ Guvernul a
alocat o sum\ important\ de
la buget pentru desp\gubirea
acelora care au `ncheiate poli-
]e de asigurare, `ns\ mul]i a-
gricultori nu au avut posibili-
tatea s\-[i asigure culturile
`ntrucât nu au avut banii ne-
cesari. „Vrem s\ refacem con-
tractele de desp\gubire, nu
mi se pare normal ca statul s\
pl\teasc\ desp\gubiri pentru
secet\ [i inunda]ii, iar agen-
]iile de asigur\ri, nu“, a spus
ministrul. Vosganian a pre-
cizat c\ de[i, la prima vedere,
obliga]ia societ\]ilor de asigu-
r\ri de a acoperi riscuri ridi-
cate ar p\rea o veste proast\,
aceast\ m\sur\ ar putea duce
la cre[terea substan]ial\ a
num\rului poli]elor `ncheiate.
Vosganian a men]ionat, de
asemenea, c\ decizia de men-
]inere a deficitului bugetar la
2,8% din produsul intern brut de cinci ori mai mare decât a ad\ugat c\ nici reasigurato-
(PIB) a venit ca urmare a unei
valoarea primelor brute sub- rii nu accept\ un astfel de
discu]ii cu ministrul Agricul- scrise din asigur\rile agri- produs, `n condi]iile `n care o
turii, Decebal Traian Reme[.
cole, estimat\ la aproximativ societate de asigur\ri din Ro-
„Am decis s\ refinan]\m re`n- 30 de milioane de euro `n mânia se reasigur\ la o com-
ceperea anului agricol, adic\
2007. Societ\]ile private nu panie din str\in\tate pentru
700 de milioane de euro vor fi fac asigur\ri de secet\, deoa- a fi acoperit\ `n cazul `n care
pu[i la dispozi]ia Ministerului
rece este considerat un risc trebuie s\ desp\gubeasc\ cli-
Agriculturii. De aceea, defici- foarte mare. entul. „Dup\ primele cinci
tul va r\mâne 2,8% din PIB“,
luni ale anului, Asiban a `nre-
a spus Vosganian. El a expli- gistrat prime brute subscrise
cat c\ cei 700 de milioane de Companiile de asigur\ri
din asigur\ri agricole de circa
euro aloca]i Agriculturii pro- 1 milion de lei, asigur\rile
vin de la ministere care nu au refuz\ propunerile agricole reprezentând sub 1%
reu[it s\-[i cheltuiasc\ buge- ministerului `n totalul asigur\rilor f\cute
tul. „Practic, avem un buget de societate“, a mai spus Ce-
echilibrat, acum, adic\ veni- Companiile de asigur\ri r\ceanu. Pre[edintele Asiban
turile egale cu cheltuielile“, a nu asigur\ fenomenul secet\, a precizat c\, `n prezent, ma-
concluzionat ministrul. M\su- deoarece acesta reprezint\ joritatea societ\]ilor de asigu-
rile guvernamentale sprijin\ un risc asem\n\tor cutremu- r\ri din România au un profit
produc\torii agricoli prin sub- rului [i poate cuprinde zone foarte mic [i chiar `nregistrea-
ven]ii pentru primele de asig- `ntinse de teren agricol, chiar z\ pierderi, `n special din cau-
urare [i ofer\ indemniza]ii de mai multe regiuni, situa]ie `n za asigur\rilor auto. ~n ce pri-
desp\gubire pentru riscuri care o firm\ nu ar putea aco- ve[te riscul pe care `l implic\
catastrofale precum `nghe]ul peri daunele, a declarat pre- asigurarea pentru secet\, Ce-
de iarn\, seceta, indunda]iile. [edintele Asiban, Dumitru r\ceanu a explicat c\ `n 2003
Guvernul a decis alocarea a Cer\ceanu. valoarea primelor brute pe to-
500 de milioane de lei (circa „~n agricultur\, seceta este tal asigur\ri agricole au fost
150,73 milioane euro) pentru considerat\ un fenomen de- de 250 miliarde lei vechi, iar
desp\gubiri acordate fermier- vastator, iar societ\]ile de asi- daunele `nregistrate pentru fe-
ilor a c\ror culturi agricole au gur\ri nu pot acoperi acest nomenul de secet\ s-au ridicat
fost afectate de secet\, sum\ risc“, a precizat Cer\ceanu. El la 600 de miliarde lei vechi. a

Rom=nia va trebui s\ importe

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\ un milion de tone de gr=u
Necesarul de grâu nu va me[, a declarat c\ recolta
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a fi acoperit `n acest an [i de grâu din 2007 va dep\[i
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de România va trebui s\ im- trei milioane de tone [i nu
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\ porte cel pu]in un milion va pune `n pericol securi-
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei de tone de grâu, a declarat tatea alimentar\ a ]\rii,
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r) pre[edintele Ligii Asocia- chiar dac\ necesarul de
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii ]iilor Produc\torilor Agri- grâu este de 3,5 milioane
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie coli din România (LAPAR), de tone. „Sunt lanuri `n ca-
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne! Adrian R\dulescu. re s-a intrat deja cu combi-
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor „Sunt probleme mari na, iar cei care se alerteaz\
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin pentru c\ necesarul de privind necesarul de pâine
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei grâu nu se acoper\ `n acest [i hran\ pentru animale
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii an [i vom importa cel pu]in ori n-au aflat c\ am intrat
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului un milion de tone de grâu“, `n Europa, ori n-au aflat c\
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin a spus R\dulescu. ~n opi- am ie[it din comunism.
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nia acestuia, declara]iile Suntem `ntr-o pia]\ abso-
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\) f\cute de ministrul Agri- lut liber\, iar ]\rile din
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc culturii, Decebal Traian Uniunea European\ vor
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS Reme[, potrivit c\rora ne- avea un surplus de grâu.
23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos cesarul de grâu va fi aco- Vor fi ]\ri din UE, care vor
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii perit, se bazeaz\ pe ni[te interveni cu pre]uri de in-
no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii date false. „Domnul minis- terven]ie pentru a nu se
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino tru se bazeaz\ pe faptul c\ pr\bu[i pre]ul grâului“, a
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 400.000 de hectare afecta- spus ministrul Reme[. El a
Acatistul zilei no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei te de secet\ sunt asigura- precizat c\ ]ara noastr\
23.30 Florilegiu muzical bizantin te, f\r\ s\ se `ntrebe ce se are stocuri de peste 1,6
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de `ntâmpl\ cu celelalte“, a milioane de tone de grâu,
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) explicat pre[edintele LA- iar necesarul se ridic\ la
00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) PAR. De asemenea, Adrian 3,5 milioane tone de grâu
01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r) R\dulescu a mai precizat la o popula]ie de 22 de
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, c\ media produc]iei de milioane. „~n România nu
11.00, 12.00, 13.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00, 05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) grâu, `n 2007, va fi de m\nânc\ pâine, `n pre-
17.00, 19.00, 20.00, 21.00 14.00, 15.00, 16.00, 1.500-1.700 kilograme la zent, mai mult de 18-19
19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, hectar. Ministrul Agricul- milioane de locuitori“, a
Actualitatea: 18.00 15.00, 16.00, 19.00, turii, Decebal Traian Re- precizat Decebal Reme[. a
Actualitatea: 18.00 20.00
Actualitatea Actualitatea Actualitatea: 18.00
cre[tin\ cre[tin\ Actualitatea
interna]ional\: 19.05 interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
 Duminic\, 8 iulie 2007 15
A fost o perioad\ când bibeloul era la mare pre]. Ast\zi el a cam
Paradisul disp\rut din casele noastre. Dar nu bibelourile ne intereseaz\ pe noi,
ci vitrinele de sticl\ `n care erau a[ezate, de obicei, bibelourile.

verde Aceste vitrine pot constitui minisere ideale, doar prin simpla
schimbare a destina]iei. ~n func]ie de dimensiunile vitrinei, ve]i a[eza
plantele care se potrivesc cel mai bine, f\r\ a le b\ga cu for]a.

Natura `n sticl\:

Reptile `n terarii [i plante `n damigene

V-ar pl\cea s\ ave]i `n cas\ un
[arpe, o broasc\, o ]estoas\?
Pentru asta, ave]i nevoie,
obligatoriu, de un terariu. Sunte]i
Terariul este un spa]iu
special amenajat, `n care pot
fi crescute diferite animale
mici, cel mai adesea reptile
([erpi, broa[te, broa[te-]es-
toase etc.). ~n func]ie de spe-
cia care urmeaz\ s\ locu-
iasc\ `n terariu, acesta va fi
mai sofisticat sau mai pu]in
sofisticat, mai mare sau mai
mic. Astfel, cele mai simple
nu con]in vegeta]ie, pretân-
du-se [erpilor de[ertici. Te-
rariile cu vegeta]ie sunt mai
ales pe placul [opârlelor [i
iguanelor, iar cele mai com-
plexe, care con]in [i ap\,
sunt ideale pentru broa[te.
Dac\ sunte]i un pasionat
de reptile, pute]i achizi]iona
un terariu complet „mobi-
lat“. Dac\ firma care-l furni-
zeaz\ este una care se res-
pect\, ar trebui s\ fie `nso]it
de un pliant care s\ con]in\
m\car informa]iile esen]iale
atât despre `ngrijirea plan-
telor din terariu, cât [i a ani-
malelor care-l populeaz\.
Dac\ vi se pare c\ achi-
zi]ia unui astfel de obiect es-
te o investi]ie prea mare,
pute]i apela [i la solu]ia ar-
tizanal\. Un me[ter bun v\
poate face cutia propriu-zis\
fie din sticl\ mai groas\ lipi-
t\, fie din sticl\ mai sub]ire,
dar obligatoriu cu rame. De
aici `ncolo, munc\ de docu-
mentare individual\!
Trebuie s\ ave]i `n vedere
c\ nu pute]i pune `n terariu
orice plant\, ci trebuie s\ v\
informa]i ca nu cumva s\ fie
toxic\ pentru animalul g\z-
duit. ~n acest efort de infor-
mare, internetul v\ poate fi
de un real folos. Dar [i din
„spionajul“ pe la magazinele
de specialitate pute]i aduna
informa]ii importante. V\
avertizez c\ `ntre]inerea
unui terariu cere pasiune [i
efort de documentare, un
moft de moment conducând
cu siguran]\ la e[ec.
Gr\dini „la borcan“
Mai la `ndemân\ [i, dup\
p\rerea mea, chiar mai
Un superb acvariu, populat cu diferite plante
iubitoare de umiditate
pasionat de plantele ornamentale
[i de aranjamente? V\ prezent\m o
super-idee: aranjamente de plante
`n borcane [i damigene.
spectaculos\, mi se pare a fi
„confec]ionarea“ unei „gr\-
dini la borcan“, care poate
deveni punctul de atrac]ie al
camerei `n care o ve]i a[eza.
O miniser\ este solu]ia
ideal\ de `ngrijire pentru
plantele de apartament cu
origini tropicale, care supor-
t\ cu greu usc\ciunea din
casele noastre. Dar, dintr-o
`mbinare ingenioas\ a utilu-
lui cu pl\cutul, pot rezulta
adev\rate minun\]ii.
S\ le lu\m pe rând.
Minisera poate avea dife-
rite dimensiuni, adaptate
dup\ m\rimea plantei care
urmeaz\ s\ fie g\zduit\ `n
ea. Marele avantaj al minis-
erei const\ `n a[a numitul
efect de ser\, despre care
auzim vorbindu-se mai ales
de r\u, pus `n leg\tur\ cu
`nc\lzirea planetei, datorat\
activit\]ii industriale. Dar
asta nu-i treaba noastr\.
~n sensul s\u propriu,
efectul de ser\ denume[te
fenomenul de confiscare a
energiei termice con]inute
de un fascicul luminos, care
str\bate o `nc\pere cu pere-
]ii transparen]i. A[a se ex-
plic\ de ce v\ dogore[te
soarele `ntr-o ma[in\ iarna,
chiar dac\ afar\ sunt -20ºC!
Dar principalul avantaj
al serelor ([i implicit al mi-
niserelor) nu const\ doar `n
acumularea temperaturii,
pentru c\ [i caloriferul d\
c\ldur\, dar [tim c\ aceasta
le omoar\ pe plante. Prin-
cipalul avantaj const\, de
fapt, `n umiditatea ridicat\
care se creeaz\ `n minisere,
care, combinat\ cu tempe-
ratura de 20-25ºC, le face pe
plante s\ se simt\ ca acas\.
Regulamentul
miniserelor
~ngrijirea plantelor dintr-o
miniser\ trebuie s\ fie foar-
te atent\, `ntre]inerea lor
f\cându-se cu diferen]ieri,
`n func]ie de tipul miniserei.
Cele de dimensiuni mai
mari [i care ne permit acce-
sul f\r\ dificultate `n inte-
rior sunt cele mai u[or de
`ntre]inut, putându-se inter-
veni de câte ori este nevoie.
Totu[i, trebuie respectate
anumite reguli, cu aplicare
general\ `n cazul mini-
serelor. ~n primul rând, tre-
buie avut\ `n vedere pro-
blema drenajului, fundurile
miniserelor fiind cel mai
adesea `nchise ermetic. De
aceea, este indicat s\ pune]i
pe fundul miniserei un strat
de pietri[ sau, [i mai bine,
bile de argil\ (de pân\ la 10
cm grosime). Printre aces-
tea, pentru a evita apari]ia
unor mucegaiuri (`n cazul
unei stagn\ri mai `ndelun-
gate a apei), pute]i pune
buc\]ele de c\rbuni de lemn
ars (t\ciuni), care au un rol
aseptic.
Ud\rile trebuie s\ se fac\
ra]ional, `ncercând aprecie-
rea capacit\]ii de absorb]ie
a substratului. De aseme-
nea, ve]i evita atingerea
frunzele plantelor de pere]ii
miniserei, `ntrucât pot ap\-
rea mucegaiuri periculoase.
Cum am spus, o miniser\
este, iarna, solu]ia ideal\
pentru plantele preten]ioase
la umiditatea sc\zut\. {i
problema unei ilumin\ri co-
respunz\toare se rezolv\
mai u[or, deoarece apropie-
rea de fereastr\ [i, implicit,
de calorifer nu mai este atât
de periculoas\.
Dac\ inten]iona]i s\ adu-
ce]i `n miniser\ mai mult\
lumin\, s\ nu apropia]i prea
tare sursa de lumin\ (dac\
folosi]i un bec obi[nuit), `n-
trucât exist\ riscul supra`n-
c\lzirii, putându-se provoca
arsuri plantelor.
Pe timpul verii, minise-
rele nu vor fi expuse nicio-
dat\ razelor solare directe.
Nu uita]i c\, `n cazul `n
care minisera se `nchide er-
metic, ea trebuie aerisit\
jum\tate de or\ pe zi.
V\ prezent\m, `n conti-
nuare, dou\ exemple inge-
nioase de minisere.
~nlocui]i bibelourile
cu plante
A fost o perioad\ când bi-
beloul era la mare pre]. As-
t\zi el a cam disp\rut din
casele noastre. Dar nu bibe-
lourile ne intereseaz\ pe
noi, ci vitrinele de sticl\ `n
care erau a[ezate, de obicei,
bibelourile. Aceste vitrine
pot constitui minisere ide-
ale, doar prin simpla schim-
bare a destina]iei. ~n func]ie
de dimensiunile vitrinei,
ve]i a[eza plantele care se
potrivesc cel mai bine, f\r\
a le b\ga cu for]a! Dar, mai
Pagin\ realizat\ de Sever P|DURE
Un [arpe de[ertic `ntr-un terariu: efort minim, efect maxim
`nainte de a[eza plantele, s\ cesar\, deoarece, `n cazul `ncerc\m s\ o fix\m cât mai
verifica]i rezisten]a rafturi- unei eventuale infec]ii cu bine, f\r\ a o r\ni. Gura bor-
lor [i, acolo unde este cazul, mucegai, foarte greu mai canului se acoper\ doar par-
s\ le asigura]i mai bine. Un pute]i interveni. ]ial, iar a damigenei deloc.
mare avantaj al acestei me- Ce plante putem pune „la Aten]ie mare la udare!
tode const\ `n aceea c\, pu- borcan“ [i „la damigean\“? Excesul de ap\ conduce la
nând plantele `n ghivecele Putem pune pui de dife- putrezirea plantelor, iar je-
lor pe rafturi, le pute]i ma- rite specii, mai ales ale celor tul de ap\ `n c\dere poate
nevra pe fiecare `n parte, cu cu talie mic\ [i cu cre[tere dezr\d\cina plantele. De
mare u[urin]\. V\ recoman- `nceat\. ~n centrul recipien- aceea, este mai indicat ca
d\m s\ le scoate]i din vitrin\ tului putem pune o plant\ plantele fie s\ udate l\sând
atunci când le uda]i, deoa- cu talie mai `nalt\, pentru
cre[terea umidit\]ii. apa s\ se preling\ pe pere]ii
rece, dac\ ghivecele nu sunt vasului, fie prin pic\turi
`nso]ite de vase-masc\, s-ar Metoda de plantare este
urm\toarea: lu\m planta pe fine, cu ajutorul unui pul-
putea s\ face]i numai ap\,
care vrem s\ o punem `n bor- verizator.
deteriorând lemnul din
structura vitrinei. can sau damigean\ cu cât Atunci când nivelul ve-
geta]iei din aceste minisere
Pentru o iluminare cores- mai multe r\d\cini, iar p\-
punz\toare, un tub fluores- mântul de pe ele `l facem bo]. atinge suprapopularea, sun-
te]i nevoit s\ distruge]i a-
cent este ideal, mai ales ~i d\m brumul pe substrat [i
ranjamentul, pentru a repe-
dac\ este amplasat `ntr-o apoi, cu ajutorul be]i[orului, o
a[ez\m la locul potrivit, unde ta procedeul. a
pozi]ie `n care toate plantele
sunt iluminate.
Ave]i borcane
sau damigene care
stau nefolosite?
V\ vine s\ crede]i c\ un
borcan mare sau o dami-
gean\ pot fi „gr\dini“ ideale
pentru plante? Imagina]i-v\
figurile musafirilor dum-
neavoastr\ când vor vedea
a[a ceva!
Cea mai mare dificultate,
`n ceea ce prive[te plantarea
`ntr-o damigean\ sau `ntr-
un borcan, o constituie, `n
mod evident, diametrul mic
al gurii recipientului. Pro-
blema se poate rezolva, cu
pu]in\ `ndemânare, cu aju-
torul unui b\] de lungime
potrivit\.
Cum preg\tim substra-
tul?
Bilele de argil\, pietri[ul
[i nisipul grosier trebuie s\
predomine `n compozi]ia
substratului. Mai pute]i
ad\uga p\mânt de gr\din\,
maxim 20%.
Nu uita]i s\ pune]i prin-
tre bilele de argil\ [i nisip
buc\]ile de c\rbune de lemn
ars! ~n acest caz, prezen]a
c\rbunilor este absolut ne-
Iubitorii de orhidee [tiu c\, `n cazul
acestor fragile, dar [i spectaculoase
plante, minisera este vital\

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Adriana MUTU, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU fig
gureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
Florin ZAMFIRESCU
Foto: NONY
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
 CM
YK

16 Duminic\, 8 iulie 2007

Ar fi o eroare s\ consider\m Canada o ]ar\ cu o popula]ie omogen\ sub

Coresponden]\ aspectul toleran]ei. ~n realitate, acesta este un subiect spinos [i complicat.
~ns\[i distan]ele geografice creeaz\ diferen]ele, `ntr-un raport de direct\
propor]ionalitate. Aceste diferen]e sunt cunoscute de cei care tr\iesc aici,
din Canada iar imigran]ii le `nva]\ nu de pu]ine ori prin experien]e negative.

Epopeea imigra]iei române[ti `n Canada

ciale `n 1980 existau 45.000
~ntr-unul din numerele trecute am prezentat de români canadieni, r\s-
pândi]i `n urm\toarele ora-
câteva aspecte legate de `nceputurile [e: Regina, Windsor, Mont-
real, Toronto, Kitchener, Van-
imigra]iei române[ti `n Canada. Dup\ Primul couver, Edmonton, Winni-
R\zboi Mondial, a venit, pân\ pe la 1929, un peg, Calgary.
Al cincilea val de imigran]i
al doilea val de imigran]i români, care nu a a `nceput s\ soseasc\ dup\
evenimentele din 1989. Ca-
fost `ns\ foarte bine reprezentat. Datele nu racteristica lui principal\
pot fi stabilite cu mult\ exactitate, dar anul este extrema lui diversitate
atât sub aspectul vârstei, cât
1929 este anul `n care Guvernul canadian a [i al profesiilor, cele mai
multe intelectuale, mai mult
impus restric]ii severe imigra]iei, din cauza de forma]ie tehnic\, dar [i u-
secetei care bântuia `n vestul ]\rii. Marea nele legate de diverse meserii.
Motiva]ia acestui ultim val de
criz\ care a urmat a diminuat [i mai mult imigra]ie, de[i declarat\ pre-
dominant politic\, r\mâne -
num\rul celor imigra]i din România. `n esen]\ - economic\. Ace[tia
au continuat s\ se stabileasc\
giei care a condus la acestea. `n centrele urbane deja men-
Cu timpul, num\rul lor s-a ]ionate mai sus, constituind
de Alexandru un subiect distinct atât prin
diminuat `n mod natural,
num\rul mare, cât [i prin ele-
ROMANESCU aproape de dispari]ie, dar o mentele unui profil psiho-so-
parte din activit\]ile ini]iate cial asem\n\tor, care a jucat
Dac\ `n 1925-1926 numai [i organizate de ei, `n urm\
`n Canada au emigrat 3.652 un rol important `n mobilul
cu mul]i ani, continu\ s\ se dorin]ei de a schimba tipul de
de persoane (dintre care unii desf\[oare `ntr-o form\ mai
vor fi apar]inut minorit\]ilor societate.
atenuat\ sub aspectul na]io-
na]ionale din România), `n nalismului, compatibil\ atât
schimb, pentru toat\ perioa- cu epoca pe care o parcur- Provinciile românilor
da cuprins\ `ntre cele dou\ gem, cât [i cu principiile poli-
r\zboaie mondiale, num\rul tice care alc\tuiesc democra- din Canada
românilor pleca]i c\tre Cana- ]ia canadian\. „Câmpul Ro-
da [i Statele Unite nu a fost Prezen]a imigran]ilor re-
CM mânesc“ de la Hamilton este cen]i sau cet\]enilor canadi- CM
YK
mai mare de 20.000. Imi- un bun exemplu `n acest YK

gran]ii români apar]inând eni de origine român\ `n

celui de al doilea val erau,
mai ales, rude sau prieteni ai
celor stabili]i de mai mult
timp `n Canada. De[i o mare
parte dintre ei s-au `ndreptat
tot c\tre agricultur\, cu tim-
pul mul]i au reu[it s\-[i
schimbe activitatea `n alte
domenii, `n comer] sau mese-
rii, care le-au `ng\duit s\ ac-
ceseze mai târziu clasa de
mijloc. Mul]i dintre ace[tia
au g\sit ca fiind mai conven-
abil s\ se stabileasc\ `n
provinciile din est, Ontario [i
Quebec
~n 1931, comunitatea ro-
mâneasc\ num\ra 30.000 de
persoane apar]inând primu-
lui [i celui de al doilea val. Ca
urmare a stop\rii imigra]iei
de c\tre Guvernul canadian,
num\rul lor a sc\zut `n 1941
la 25.000.
~ntre 1920-1922 un nu-
m\r `nsemnat de români au
venit `n Canada pentru a se
reuni cu familiile lor. Dar o
dat\ cu `nceperea crizei e-
conomice de la `nceputul
deceniului al treilea, cota de
imigrare a fost redus\ sub-
stan]ial la un nivel care a-
vea s\ se men]in\ sc\zut
mai mult timp.
Biserica,
un rol pivot `n
activit\]ile românilor
Al treilea val de imigran]i
a `nceput o dat\ cu sfâr[itul
celui de al Doilea R\zboi
Mondial [i s-a desf\[urat
`ntre 1945-1955. Motiva]ia
acestora a fost preponderent
politic\, mul]i apar]inând
claselor [i segmentelor so-
ciale persecutate la acea
vreme de dictatura comu-
nist\. Cei mai mul]i aveau o
forma]ie [colar\ bine consoli-
dat\, ob]inând cu timpul
pozi]ii corespunz\toare nive-
lului de preg\tire.
Unii dintre ace[tia au con-
tinuat s\ cultive [i s\ mani-
feste sentimente na]ionaliste
pentru care fuseser\ perse-
cuta]i `n România. Fiind din
aceea[i genera]ie [i având o
experien]\ personal\ comu-
n\, ace[tia au format un grup
oarecum separat, majoritatea
locuind la Hamilton, Ontario.
F\r\ a manifesta inten]ia de
a accepta noii veni]i din
România `n mijlocul lor, au
folosit `n exces, ca semn dis-
tinctiv, istoria comun\ a per-
secu]iilor suferite [i a ideolo-
sens, activit\]ile organizate
acolo fiind deschise tuturor
celor care sunt dispu[i s\
participe, Biserica româneas-
c\ având un rol pivot, ca `n
majoritatea activit\]ilor or-
ganizate de românii din Ca-
nada.
Al patrulea
[i al cincilea val
Dup\ o perioad\ post sta-
linist\ mai pu]in radical\,
regimul comunist din Româ-
nia s-a transformat `n dicta-
tur\, devenind tot mai repre-
siv, astfel c\ dup\ 1970, chiar
pân\ la sfâr[itul deceniului
urm\tor, a urmat un al pa-
trulea val de imigran]i. Mul]i
dintre ace[tia erau forma]i
profesional `n sistemul e-
duca]iei comuniste româ-
ne[ti, care s-a dovedit a fi efi-
cient\ [i competitiv\, ceea ce
le-a oferit avantajul de a ben-
eficia, `nc\ de la `nceput, de
oferte de lucru corespunz\-
toare preg\tirii, implicând
satisfac]ii socio-materiale
menite s\ justifice pe deplin
nepl\cerile legate de plecarea
din ]ar\. Unii se pare c\ fus-
eser\ persecuta]i de regimul
comunist, al]ii fugeau de
persecu]ie, dar `n general cu
to]ii aveau o orientare ideo-
logic\ de dreapta.
Num\rul canadienilor de
origine român\ este contro-
versat. Dup\ statisticile ofi-
Canada nu se `ntâlne[te
`ntr-o distribu]ie uniform\
`n aceast\ ]ar\, datorit\, pe
de o parte, caracteristicilor
economice diferite de la o
provincie la alta [i a specifi-
cului for]ei de munc\ venit\
din România, pe de alt\
parte. Provinciile `n care se
`ntâlnesc mai mul]i români
sunt: British Columbia, On-
tario [i Quebec.
British Columbia este cea
mai vestic\ dintre provinciile
canadiene, situat\ `ntre O-
ceanul Pacific [i regiunea de
nord a Mun]ilor Stânco[i.
Provincia este un platou `nalt
cu o clim\ aspr\, pu]in favo-
rabil\ agriculturii. ~n sudul
ei este r\spândit\ pomicul-
tura [i viticultura. Fermierii
din British Columbia, printre
care se num\r\ [i români, ex-
port\ fructe `n provinciile
`nvecinate, Alberta [i Saskat-
chewan. Alte activit\]i sunt
legate de minerit [i industria
lemnului, provincia fiind u-
nul dintre cei mai mari ex-
portatori de lemn din lume.
Foarte mul]i români au imi-
grat recent `n ultimii 5-6 ani
`n aceast\ provincie, stabilin-
du-se cu prec\dere la Van-
couver, capitala provinciei,
majoritatea fiind de forma]ie
tehnic\.
Provinciile r\s\ritene On-
tario [i Quebec au acordat o
importan]\ mult mai mare
dezvolt\rii industriei. Cu toa-
te acestea, se g\sesc ferme
~ntre 1920-1922, un num\r `nsemnat de români
au venit `n Canada pentru a se reuni cu familiile lor
disponibile pentru c\, de un
num\r de ani, exist\ ten-
din]a de mutare a popula]iei
anglofone `n provinciile ves-
tice, Saskatchewan [i Mani-
toba, locul lor fiind luat de
fermieri francezi [i de imi-
gran]i. Exist\ un num\r
oarecare de români `n nord-
vestul provinciei Ontario,
mai mul]i `n sud `n zonele din
preajma lacurilor Erie [i
Ontario. Dar num\rul cel
mai mare de români din
aceste dou\ provincii, care
constituie majoritatea româ-
nilor din Canada `n momentul
de fa]\, desf\[oar\ diverse
activit\]i legate `n primul
rând de sectorul tehnic ur-
mat de cel al serviciilor. Ei s-
au stabilit `n ora[e ca To-
ronto, Windsor, Kitchener.
Hamilton, Ottawa, Montreal.
~n Ontario, sunt, de ase-
menea, mul]i ruteni [i evrei
originari din România. E-
vreii s-au orientat spre di-
verse profesiuni liberale sau
comer]. Un num\r impor-
tant de evrei din România se
mai afl\ la Montreal. Acesta
a fost `n perioada inter-
belic\ un prosper [i impor-
tant centru evreiesc care a
cunoscut `n timpul celui de
al Doilea R\zboi o perioad\
de instabilitate ca urmare a
unor atitudini [i manifest\ri
antisemite. Astfel, mul]i
evrei au fost sili]i s\ plece,
printre care [i cei originari
din România.
Toleran]\ [i
intoleran]\
Politica guvernamental\
`n ceea ce prive[te inserarea
imigran]ilor [i minorit\]ilor a
evoluat `n timp. ~n trecut au
existat numeroase `ncerc\ri
de a asimila diversele popula-
]ii canadiene la normele cul-
turii britanice reprezentat\
pe atunci de majoritatea do-
minant\ a ]\rii. ~n 1956,
Guvernul federal canadian
accept\ ideea c\ politica de
asimilare nu a adus rezultate
remarcabile [i decide adopta-
rea unei schimb\ri. ~n 1971
se proclam\ politica de multi-
culturalism. Acesta con-
stituia cadrul politic care
urma s\ delimiteze spa]iul
posibil de evolu]ie a unui imi-
grant `n societatea canadian\
menit s\ favorizeze doar inte-
grarea, nu [i asimilarea.
Ar fi o eroare s\ con-
sider\m Canada o ]ar\ cu o
popula]ie omogen\ sub as-
pectul toleran]ei. ~n realitate,
acesta este un subiect spinos
[i complicat. ~ns\[i distan]ele
geografice creeaz\ diferen]e-
le, `ntr-un raport de direct\
propor]ionalitate. Aceste di-
feren]e sunt cunoscute de cei
care tr\iesc aici, iar imi-
gran]ii le `nva]\ nu de pu]ine
ori prin experien]e negative.
A[a se explic\ de ce aproape
Ora[ul Toronto este
un magnet pentru
imigran]ii din Canada,
atât datorit\ posi-
bilit\]ilor sale eco-
nomice cât, mai ales,
datorit\
toleran]ei locuitorilor
fa]\ de noii veni]i
to]i imigran]ii `ncep prin a se
stabili `n Toronto sau alte o-
ra[e mai mici din `mpre-
jurimi, de preferin]\ `n pro-
vincia Ontario. ~n aceste lo-
curi este o mai bun\ to-
leran]\ fa]\ de imigran]i. Pe
de alt\ parte, `n acelea[i
locuri se concentreaz\ o bun\
parte din activitatea indus-
trial\ [i economic\ a ]\rii.
Aceste dou\ aspecte se con-
di]ioneaz\ reciproc.
O ]ar\ de imigran]i
~n general, factorii care
modeleaz\ toleran]a fa]\ de
imigran]i sunt: regiunea ge-
ografic\, originea etnic\, reli-
gia, orientarea politic\, con-
vingerile personale. Ace[ti
factori asocia]i `n propor]ii di-
ferite au format `ntotdeauna
nivele diferite de toleran]\
fa]\ de noii veni]i
Canada este o ]ar\ a
c\rei popula]ie s-a constituit
`n principal prin imigrare.
Pe parcursul `ntregii sale is-
torii, propor]ia de imigran]i
a fost `n jur de 15-20%.
Obiectivul politicii canadi-
ene `n privin]a fluxului de
imigran]i este de 1% din
popula]ia na]ional\ pe an,
adic\ `n jur de 250.000-
300.000 de imigran]i.
~n ultimii ani, sursa de
provenien]\ a imigran]ilor s-
a modificat progresiv. Pân\
`n anii ’70 ei proveneau din
Europa. ~n prezent, majori-
tatea imigran]ilor, 60%, sunt
din Asia, America Latin\,
Antile [i alte ]\ri `n curs de
dezvoltare. Nu trebuie pier-
dut din vedere num\rul
mare de imigran]i ilegali,
studiul acestei categorii fiind
mult mai greu de f\cut.
Trebuie spus c\ `n con-
textul mondial al migra]iei
actuale, locul popula]iilor de
origine român\ nu este unul
central, ba dimpotriv\, ceea
ce este firesc, ]inând cont de
participarea numeric\ a ro-
mânilor la demografia mon-
dial\, cât [i de lipsa unei
motiva]ii foarte consistente,
ca urmare a unui nivel de
trai cu mult mai bun decât
`n multe alte ]\ri. a

CM
YK
 CM
YK

Luni,
9 iulie 2007
1 LEU exemplarul www.ziarullumina.ro
5 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse info@ziarullumina.ro
Nr. 156 (757) Anul III Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

„De multe ori, cu tinerii Estul Europei,

nu vorbe[te nimeni, nici noul Detroit al
PAGINA 16

PAGINA 5
chiar proprii lor p\rin]i“ industriei auto

Remedii naturiste pentru

Cel mai ieftin
a potoli aritmiile cardiace abonament la un
ziar românesc
a Ca motor absolut indispensabil pentru via]\, inima este un organ muscular cu func]ionare ~ncep=nd cu luna iulie a.c., pre]ul
unui abonament lunar la ziarul LU-
complex\, asem\n\toare unei pompe, asigurând producerea energiei de desf\[urare a 60 de MINA s-a mic[orat de dou\ ori, de
la 10 lei la 5 lei abonamentul cu
pulsa]ii pe minut sau a aproximativ 32 de milioane pe an a PAGINILE 8-9 taxele po[tale incluse.
Astfel, abonamentul la LUMINA
este cel mai mic din Rom=nia
practicat la un cotidian [i vine `n
sprijinul cititorilor no[tri care, de-a
lungul timpului, au solicitat aceast\
reducere, pentru a se putea abona.
La o medie lunar\ de 25 de ziare
incluse `ntr-un abonament, rezult\
c\ un exemplar al cotidianului LU-
MINA cost\ 0,2 lei, de 5 ori mai ief-
tin dec=t dac\ ar fi cump\rat zil-
nic de la chio[c.

Cu 5 lei,
CM
de 5 ori mai bine! CM
YK YK

TABLETA PREFECTULUI

Chestiuni de limbaj
PAGINA 3

Pre]ul p=inii va
cre[te `n c=teva zile
PAGINA 6

Dup\ liberali
POZA ZILEI Un laureat Nobel critic\ politica UE [i pesedi[ti,
de promovare a biocarburan]ilor Vadim reclam\
Germanul Hartmut Michel, dianul „Neuen Osnabrücker
paternitatea
laureat al Premiului Nobel pen- Zeitung“. m\ririi pensiilor
tru Chimie `n 1988, critic\ folo- Costurile de fabrica]ie ale bio-
sirea mai intens\ a carburan- carburantului fiind mai mari `n PAGINA 7
]ilor biologici `n Uniunea Euro- Europa dec=t `n ]\rile `n curs de
pean\, `ntr-un interviu acordat
presei regionale germane.
dezvoltare, Uniunea European\ es-
te constr=ns\ s\ importe de exem-
Aproape jum\tate
Obliga]ia european\ de a
folosi biocarburan]i `mpreun\
plu ulei de palmier din Indonezia,
ceea ce ar conduce la arderea p\-
din contesta]iile
cu benzina tradi]ional\ este durilor tropicale, fiind nevoie de depuse la Bac
„extrem de negativ\“ din punc- peste un secol pentru ca dioxidul
tul de vedere al mediului, din de carbon emis s\ fie reabsorbit, sunt la proba
cauza „efectelor devastatoare“
asupra p\durilor tropicale, ex-
a explicat Hartmut Michel.
Comisia European\, adaug\
reprezinte cel pu]in 10% din car-
buran]ii utiliza]i `n sectorul scris\ de limba [i
plic\ Hartmut Michel `n coti- AFP, ar dori ca biocarburan]ii s\ transporturilor `n 2020. a literatura rom=n\
Americanul Joey Chestnut a PAGINA 11
câ[tigat concursul interna]ional O capodoper\ a lui Raffaello s-a v=ndut cu 27 de milioane de euro
de mâncat hot-dog, desf\[urat la O oper\ a pictorului licita]ie organizat\ la care a condus Floren]a sterline. Pre]ul s\u de- Meteo
Coney Island, New York, dup\ ce renascentist Raffaello Londra de casa Chris- `ntre 1513 [i 1519. p\[e[te precedentul re-
a f\cut s\ dispar\ 66 de baghete
de pâine cu crenvur[ti `n doar 12
(1483-1520) a fost v=n-
dut\ joi pentru un pre]
tie's, relateaz\ AFP.
Tabloul, considerat
Capodopera nu a
mai fost v\zut\ `n pu-
cord pentru un tablou
al lui Raffaello Sanzio - ~nnorat Z
minute. La eveniment au asistat record de 18,5 milioane una dintre capodopere- blic de peste 40 de ani. „Raphael“ - stabilit `n maxima 26 °C
peste 30.000 de persoane. a de lire sterline (27,4 le epocii, `l reprezint\ Opera era estimat\ 1996 (5,3 milioane de li- minima 16 °C
milioane de euro) la o pe Lorenzo de Medici, la 15 milioane de lire re sterline). a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Luni, 9 iulie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCIX)
Raporturile
Bisericii Ortodoxe
cu protestan]ii,
`n secolele
XVI-XVIII (II)
~n prim\vara anului
1559, patriarhul ecu-
menic Ioasaf al II-lea
(1555-1565), dup\ ce fus-
ese informat atât despre
extinderea luteranismul
la Wittenberg, cât [i de-
spre p\trunderea lui `n
Transilvania, l-a trimis la
Wittenberg pe diaconul
Dimitrie Mysos. Acesta a
stat acolo timp de cinci
luni [i a avut contacte cu
Filip Melanchton, ideo-
logul luteranilor protes-
tan]i. Prin Dimitrie
Mysos, Melanchton a
trimis la Constantinopol o
scrisoare [i traducerea
greceasc\ a „Confesiunii
Augustane“, cu
rug\mintea de a fi citit\
[i de a-[i expune p\rerea,
cerându-i totodat\ patri-
arhului s\ nu dea cre-
zare calomniilor r\spân-
dite de catolici pe seama
luteranilor. ~ns\ nu se
[tie dac\ patriarhul ecu-
menic a r\spuns
solicit\rii lui Melanchton.
Mysos, temându-se s\ nu
fie considerat eretic
luteran de ortodoc[ii mol-
doveni [i greci, din cauza
simpatiei ar\tat\ fa]\ de
protestan]i, nu s-a mai
`ntors la Constantinopol,
ci s-a oprit la Bra[ov,
unde Melanchton avuse
leg\turi cu profesorul
Valentin Wagner. Aici
Mysos colaboreaz\ `n
1559-1560 cu Han\[
(Johannes) Benkner [i cu
Diaconul Coresi la ed-
itarea unui „Catehism“,
`n slavon\, greac\ [i ro-
mân\, care avea idei
protestante. Adoptarea
limbii române `n comuni-
carea scris\ constituie un
moment cultural decisiv,
pentru c\, `n acest fel, se
creeaz\ condi]ia [i instru-
mentul pentru eliminarea
treptat\ a slavonei.
Utilitatea unei asemenea
ac]iuni este rezumat\ de
Coresi, care reformula [i
punea `n circula]ie, `n
spa]iul românesc, un
principiu de baza al pro-
pagandei luterane: „~n
sfinta besearec\, mai bine
e a grai 5 cuvinte cu
`n]eles, decât 10 mie de
cuvinte ne`n]elese `n
limba striin\“ (Prefa]a
primei tip\rituri core-
siene, „Catehism“). Apoi
Mysos a mai colaborat cu
Iacob Heraclid Despotul,
voievodul Moldovei, la cti-
torirea [colii umaniste de
la Cotnari, `n 1562, unde
venise ca profesor
Johannes Sommer, `n
locul profesorului Gaspar
Peucer, ginerele lui
Melanchton. (Rubric\
realizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
EVANGHELIA ZILEI
„De unde are El `n]elepciunea aceasta [i puterile?“
„{i venind (Iisus) `n patria
Sa, `i `nv\]a pe ei `n sinagoga
lor, `ncât ei erau uimi]i [i
ziceau: «De unde are El `n]elep-
ciunea aceasta [i puterile? Au
nu este Acesta fiul teslarului?
Au nu se nume[te mama Lui
Maria [i fra]ii (verii) Lui: Iacov
[i Iosif [i Simon [i Iuda? {i suro-
rile (veri[oarele) Lui au nu sunt
toate la noi? Deci, de unde are
El toate acestea?». {i se smin-
teau `ntru El. Iar Iisus le-a zis:
«Nu este prooroc dispre]uit de-
cât `n patria lui [i `n casa lui».
{i n-a f\cut acolo multe minuni,
din pricina necredin]ei lor.“
(Matei 13, 54-58)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Sfin]it
Mucenic Pangratie
Sfântul Pangratie era
originar din Antiohia [i a
fost convertit la cre[ti-
nism de Sfântul Apostol
Petru, care l-a hirotonit
apoi episcop al Tavrome-
niei (Taomirna), `n Sici-
lia. Aici, Sfântul Pangra-
tie a convertit mul]i p\-
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Gr\dina sufletului
Un cre[tin l-a `ntrebat
pe duhovnicul s\u:
- P\rinte, a[ vrea s\ fiu
un bun cre[tin, s\ am o
via]\ f\r\ p\cate. Ce tre-
buie s\ fac mai `nt=i, ce
este cel mai important?
- O, fiule, totul este im-
portant. Ia spune-mi, dac\
ai o gr\din\ `n care plan-
tezi tot felul de flori fru-
moase, a[tep]i s\ creasc\?
A[a, f\r\ s\ faci nimic, or
s\ r\sar\ ele?
- Nu, p\rinte, trebuie s\
le ud...
- Dar dac\ le uzi [i at=t,
vor cre[te ele mari [i fru-
moase?
- Nu, p\rinte, trebuie [i
s\ muncesc, s\ am grij\ de
ele, s\ nu fie distruse de
buruieni...
- Dar dac\ le dai toate
acestea, [i nu vor avea lu-
min\, pot ele s\ creasc\?
- ~n nici un caz, p\rinte,
atunci toat\ munca mea
nu-[i are rostul, florile nu
vor cre[te niciodat\.
- Acum ai `n]eles, fiule?
Sufletul nostru este ase-
menea unei gr\dini, `n ca-
re sunt sem\nate cele mai
frumoase flori: dragostea,
credin]a, bun\tatea, cum-
p\tarea, omenia... Noi, `n-
s\, trebuie s\ avem grij\
CALENDARUL ZILEI
*** denigrat. De[i Hristos `[i dorea
ca ei s\ se `ndrepte [i s\ se mân-
~ntr-o oarecare m\sur\, com- tuiasc\, ei nu puteau dep\[i anu-
portamentul iudeilor cu Domnul mite limite. Oare ei nu se `ntre-
Iisus Hristos este explicabil. bau de unde are Mântuitorul
Iisus era cunoscut ca fiul tesla- putere de a `nvia mor]ii, de a vin-
rului Iosif, iar mama Sa se nu- deca, de a scoate demonii, de a
mea Maria. Apoi, ei cuno[teau `nmul]i pâinile [i pe[tii, dac\ El
rudele apropiate ale Mântuitoru- ar fi fost doar un simplu teslar?
lui. Deci aveau serioase `ndoieli Oare nu se `ntrebau cum a putut
referitoare la `n]elepciunea [i rosti predica de pe munte sau
puterile Lui. Pân\ aici sunt de parabole [i `nv\]\turi pe care ni-
`n]eles, dar vedem c\ Mântuito- meni nu le-a mai rostit, dac\ ar fi
rul a rostit cu am\r\ciune c\ un fost un simplu tâmplar? Dac\ ar dificil pentru vechii evrei. Ne nu-
profet nu este pre]uit `n patria fi fost reali[ti [i sinceri cu ei `n[i[i mim cre[tini pentru c\ suntem
sa. Ne spune Sfânta Evanghelie ar fi putut `n]elege c\ Hristos nu urma[i ai lui Iisus Hristos Cel
c\ Mântuitorul nu a mai f\cut era un tâmplar, ci creatorul su- R\stignit [i ~nviat. (Rubric\ rea-
acolo alte minuni. Contempora- fletului [i al lumii `ntregi. ~ns\, lizat\ de pr. Dumitru P|DURA-
nii Lui L-au dispre]uit [i L-au noi putem `n]elege ceea ce a fost RU, Radio Trinitas)
gâni la cre[tinism, inclu- neasc\ [i Transilvania, `n a 1941 - Armata Ro- trare a României `n forul
siv pe Bonifatie, conduc\- zona din nordul Olteniei. mân\ `ncheie opera]iu- mondial [i de aderare la
torul Siciliei, [i a zidit o a 1595 - Scriitorul ger- nile militare `n Nordul Carta Na]iunilor Unite;
biseric\. Dup\ moartea man Johannes Kepler a Bucovinei, atingând gra- a 1955 - La aceast\
lui Bonifatie, Sfântul publicat lucrarea „Myste- ni]a existent\ `ntre dat\ a fost citit, la Lon-
Pangratie a fost ucis de România [i URSS `n vara
rium cosmographicum“, dra, `n cadrul unei con-
Montan, noul conduc\tor `n care men]ioneaz\ [ase anului 1940; ferin]e de pres\, textul
al Siciliei. planete; a 1941 - ~n Transil- declara]iei ce punea
a 1810 - Napoleon a- vania de NE ocupat\ de bazele mi[c\rii Pugwash
Tot `n aceast\ zi, Bise- nexeaz\ Regatul Olandei, Ungaria Horthysta, `n (mi[care a oamenilor de
rica face pomenirea Sfân- ca parte a Imperiului urma Dictatului de la [tiin]\ pentru pace,
tului Sfin]itului Mucenic Francez; Viena, `ncep a fi organi- dezarmare [i securitate);
Chiril, episcopul Gorti- zate, de c\tre autorit\]ile
a 1816 - Argentina `[i ini]iatorii mi[c\rii au fost
nei, [i a Sfin]ilor Muce- maghiare, deta[amente
declar\ independen]a fa- de munc\ formate din savan]ii Bertrand Russel
nici Andrei [i Prov. ]\ de Spania; [i Albert Einstein, de-
români;
a 1900 - Regina Victo- a 1943 - S-a n\scut clara]ia fiind ultimul act
Mâine, Biserica face ria [i-a dat consim]\mân- pe care Einstein l-a sem-
pomenirea Sfin]ilor 45 de Margareta Pâslaru, cân-
tul regal privitor la Actul t\rea]\ de muzic\ u[oa- nat `nainte de a muri;
Mucenici din Nicopolea de Constitu]ie a Common- a 1956 - S-a n\scut
Armeniei. r\, stabilit\, la sfâr[itul
wealth-ului Australian; anilor ’70, `n SUA; Tom Hanks, actor ameri-
a 1902 - Oamenii de a 1947 - Consiliul de can;
~n ziua de 9 iulie, [tiin]a germani izoleaz\ Mini[tri hot\r\[te s\ re- a 1978 - A `ncetat din
acidul barbituric, sub- mit\ secretarului general via]\ Nicolae de Hohen-
istoria consemneaz\: stan]\ ce va sta la baza al Organiza]iei Na]iuni- zollern Sigmaringen, prin-
a 1520 - Este datat\ somniferelor; lor Unite declara]ia de in- cipe român (n. 1903). a
prima men]iune p\strat\ a 1932 - A `ncetat din
privind o „hot\rnicie“ - se via]\ King Camp Gillette,
referea la fixarea hotaru- inventator american (n. 130 de ani de la Anglii, care, `n 1877, a
organizat primul turneu.
lui dintre }ara Româ- 1885); primul turneu de 22 de tenismeni s-au
tenis din lume `nscris pentru acel
turneu, dar unul dintre
Pe vremea c=nd `n ei nu s-a mai prezentat.
Rom=nia se purta r\z- Pe 9 iulie au avut loc
boiul de independen]\, primele meciuri, iar `n
`n vestul Europei, oame-
ziua urm\toare deja
nii aveau pasiuni [i ocu- num\rul competitorilor
pa]ii dintre cele mai di-
fusese redus la jum\ta-
verse [i mai pa[nice: pe te. Cei 6 au r\mas apoi
9 iulie 1877, la Wimble-
doar 3, care au disputat
don `n Anglia `ncepea semifinalele. Finala pri-
primul turneu de tenis mului turneu Wimble-
de c=mp pe iarb\. don a fost programat\
Tenisul `[i are ori-
pentru ziua de 16 iulie,
ginile `ntr-un joc practi-
dar, a[a cum se va `n-
cat `n Fran]a, `n secolul
t=mpla `n mod frecvent
al XIII-lea, numit „jocul
cu palma“. Mingea, care la Wimbledon, a fost a-
m=nat\ din cauza ploii.
era lovit\ ini]ial de c\tre
juc\tori cu m=na, a fost ~n fine, meciul mult
a[teptat s-a jucat pe 19
de aceast\ gr\din\ din su- re a dragostei dumneze- trimis\ mai precis [i mai
fletul nostru, ca tot ce este ie[ti. {i unde ar putea g\si puternic atunci c=nd a iulie, cu 200 de specta-
acolo s\ `nfloreasc\. Doar sufletele noastre mai tori `n tribune, care au
fost lovit\ cu racheta -
astfel sufletul omului se mult\ c\ldur\ [i lumin\ pl\tit fiecare c=te un [il-
umple de frumuse]e. dumnezeiasc\, dac\ nu `n iar de atunci jocul s-a
numit tenis real (sau re- ing ca s\-i vad\ pe cei
Ce trebuie s\ facem Biseric\?!
gal). Ini]ial, jocul se ]inea doi juc\tori, primii `n
pentru toate acestea? S\ Ei, po]i tu s\-mi spui, fi-
avem grij\ ca buruienile ule, ce este mai important? `n sal\, dar ulterior te- clasamentul mondial la
acea dat\! W. Spencer
p\catelor s\ nu prind\ Toate sunt importante. Fii renul s-a l\rgit, iar `n
r\d\cini `n suflet, s\ ve- mereu atent la sufletul t\u, aer liber suprafa]a a- Gore, `n v=rst\ de 27 de
ghem mereu ca r\ul s\ nu ai grij\ de el, fiindc\ atunci leas\ la `nceput a fost ani, l-a `ntrecut `n doar
se cuib\reasc\ `n noi, fi- [i Dumnezeu te va ajuta. gazonul. ~n aceast\ for- 48 de minute [i 3 seturi
indc\, o dat\ intrat, este Doar a[a, prin munca m\, tenisul a c=[tigat o pe William Marshall,
foarte greu s\-l mai sco]i. noastr\ [i cu ajutorul printr-un joc de for]\.
Domnului, florile minuna- `nsemnat\ popularitate
{i ce mai trebuie s\ facem Oricum, peste doar un
pentru gr\dina sufletului? te din sufletele noastre, a- spre sf=r[itul secolului
an, la urm\toarea edi]ie
S\ o ud\m mereu cu apa dic\ dragostea, credin]a [i XIX: `n istoria sa se con-
d\t\toare de via]\, care toate lucrurile bune pe ca- semneaz\ ca moment de a turneului, Gore a pier-
este rug\ciunea. re Dumnezeu ni le-a d\ru- mare importan]\ c\, `n dut titlul, pentru c\ for-
Dar ele tot n-ar cre[te, it, vor cre[te nestingherite, 1868, pe un teren din ]a lui s-a `mpiedicat de o
dac\ nu le-ar `nc\lzi pe iar via]a ni se va umple de apropierea Londrei a fost surprinz\toare inova]ie
toate lumina binef\c\toa- fericire. a fondat Clubul ~ntregii tehnic\: lobul. (F.H.)

LUMEA PIERDUT|
Seceratul tradi]ional (II)
de Marcel LUTIC
Dup\ ce am v\zut pro-
nosticurile privitoare la
noua recolt\ [i modul `n
care `ncepea efectiv secera-
tul, ast\zi v\ propun s\ a-
fl\m câteva practici, su-
persti]ii [i credin]e specifi-
ce acestei munci.
~n comunit\]ile arhaice,
anumite persoane precum
preotul, v\danele sau s\-
racii erau ajuta]i la sece-
ratul holdelor. Acest lucru
se f\cea pe la mijlocul sau
la sfâr[itul perioadei desti-
nate seceratului, purtând
denumirea de clac\. De o-
bicei, la clac\ fiind aduna]i
mai mul]i oameni se f\cea
„cununa“ sau „buzduga-
nul“, un ritual mitico-ma-
gic având ca scop transfe-
rarea simbolic\ a unei p\r-
]i din puterile generatoare
ale vegeta]iei asupra omu-
lui [i gospod\riei.
Dac\ un lan era `nceput
[i neterminat de secerat pâ-
n\ seara, atunci se punea
peste noapte „un s\mn“, „o
cruce“ din dou\ m\nunchi
de spice, astfel fiind, se
zice, ap\rat „rodul grâului
de s\cer\torii diavolului“
VE{TI BUNE
Schimbarea la fa]\ a ora[ului
de Liviu ANTONESEI
Iat\, sunt vreo trei ani de
c=nd tot scriu despre cre[-
terea atractivit\]ii ora[ului
([i) prin schimbarea obrazu-
lui acestuia, opera]iune prin
care `n]eleg nu doar refa-
cerea cl\dirilor din patrimo-
niul istoric [i arhitectural, ci
[i g\sirea unei solu]ii pen-
tru transferarea `n zona ac-
ceptabilului urbanistic a
sinistrelor blocuri mo[tenite
de la comunism, mai ales a
celor din zona central\ a
ora[ului. Solu]ia, de altfel, e
simpl\ [i nici m\car n-am
inventat-o eu, ci am v\zut-o
imediat dup\ unificarea
Germaniei aplicat\ cu suc-
ces `n fostul Berlin de est,
pe la jum\tatea deceniului
trecut `n Moscova primaru-
lui Lujkov, iar de-a lungul
vremii `ntr-o mul]ime de
alte ora[e, precum Budapes-
ta, Var[ovia - m\ refer la
cartierele proletare Praga 1
[i 2 - sau cartierul muncito-
resc Nowa Huta din margi-
(strigoii sau vr\jitorii de
man\). La sfâr[itul seceri-
[ului erau l\sate câteva
spice `n mijlocul lanului, a-
ceste spice având denumiri
diferite `n spa]iul româ-
nesc: „iepurele“, „barba lui
Dumnezeu“, „barba popii“,
„barba ogorului“, „mana
p\s\rilor“, „rodul p\mân-
tului“ etc. Semnifica]ia a-
cestor spice este sugerat\
nea Cracoviei. ~n Berlin, da-
te fiind resursele sosite din
Vest, lucrurile au mers re-
pede, dar la fel de repede au
mers [i `n celelalte ]\ri, mai
s\race `n resurse, dar care au
`n]eles c\ dezvoltarea turis-
mului `nsu[i se poate trans-
forma `ntr-o excelent\ cale
de acumulare de resurse.
De altfel, sectorul privat
a `n]eles `naintea adminis-
tra]iilor necesitatea noului
look pe care trebuie s\-l dea
patrimoniului construit
pentru a-i m\ri atractivita-
tea. ~n Pia]a Unirii, patro-
nul de la hotelurile „Traian“
[i „Astoria“ a ref\cut fa]a-
dele, iar cel de la complexul
de restaura]ie „Select“ e pe
cale s\ `ncheie refacerea
acestuia dup\ planurile
originale ale cl\dirii. Sigur,
ve]i spune c\ acestea sunt
cl\diri din patrimoniul arhi-
tectural-urbanistic [i era
normal, ba chiar obligatoriu
s\ se `nt=mple a[a! Voi veni
atunci cu exemplul hotelu-
lui „Unirea“. Sigur, dup\
refacerea exterioar\, cl\di-
rea n-a devenit vreo capodo-
OPINII & COMENTARII
de credin]a potrivit c\reia
nu trebuie s\ iei Mamei
P\mânt toate roadele sale,
deoarece procedând a[a i-ai
r\pi posibilitatea regene-
r\rii; de altfel, credin]a
aceasta este redat\ [i prin
expresia „s\ nu se piard\
s\mân]a“.
Un moment mult a[tep-
tat de babele satelor de al-
t\dat\ era terminarea se-
per\ arhitectural\ - nici nu
era posibil, exponent\ a
prostului gust masiv al
v=rfului de dezvoltare co-
munist, interesat de dimen-
siuni, nu de propor]ii, cum
se `nt=mpl\ s\ fie! -, dar tre-
buie s\ recunoa[tem c\ ac-
tuala combina]ie de culori
pastelate o face mult mai
primitoare, mai pu]in stri-
dent\ `n context, mai ac-
ceptabil\. Acela[i lucru tre-
buie s\ se `nt=mple cu o-
dioasele blocuri din zon\.
De bun\ seam\, `ntr-o ]ar\
[i un ora[ mai bogate, aces-
tea ar fi fost pur [i simplu
demolate, `n fond stau acolo
de vreo 45 de ani [i vor fi
fost recuperate investi]iile.
Din p\cate, suntem `nc\
prea s\raci, iar la spa]iul de
locuit suntem `nc\ deficitari
pentru a ne putea permite o
asemenea solu]ie. Prin ur-
mare, m\car pentru o buca-
t\ de timp, dac\ nu le pu-
tem demola, va trebui s\ le
„sulemenim“!
Din acest motiv, salut in-
ten]ia Consiliului Local de a
adopta o decizie privind re-
facerea exterioar\ a blocu-
rilor, `ncep=nd cu cele din
centrul ora[ului. La Cluj, o
asemenea solu]ie se aplic\
de c=]iva ani [i ora[ul a `n-
ceput s\ arate mult mai
bine. Dac\ aceast\ m\sur\
contribuie [i la reabilitarea
termic\ a cl\dirilor, cu at=t
mai bine! Locatarii din zo-
nele de blocuri vor locui nu
doar `n cl\diri mai pl\cute
ochiului, ci [i mai conforta-
bile. La asta se adaug\ [i
economia de energie [i com-
bustibili, cu consecin]e nu
doar economice, ci [i ecolo-
ceratului. Acum, acestea
mergeau `n lanul proasp\t
secerat [i adunau spicele
scuturate, cu f\ina rezul-
tat\ din boabele lor f\când
a[a-numitele „litii“, ni[te
pâni]e din care preotul
sfin]ea nafura.
Dup\ uscare, m\nun-
chiurile sau brazdele se le-
gau `n snopi, ace[tia cl\-
dindu-se `n jum\t\]i, cl\i
sau cruci `ntr-un num\r
impar, socotit aduc\tor de
noroc. Snopii nu erau a[e-
za]i oricum, modul lor de
aranjare amintind r\m\[i-
]e ale unui str\vechi cult so-
lar; `n acest sens, ultimul
snop, cel de deasupra, nu-
mit „c\ciul\“ `n Moldova,
„pop\“ `n Transilvania [i
„m\gar“ `n sudul Români-
ei, era a[ezat cu spicele `n
jos sau era orientat c\tre
r\s\rit. Snopii r\mâneau
un timp pe lan, apoi, dac\
aria nu era prea departe,
fiind c\ra]i la arie cu carul
sau cu spatele. Aici, la a-
rie, `ncepea o alt\ munc\
extrem de important\, a-
nume treieratul. Despre
aceast\ munc\, precum [i
despre credin]ele [i super-
sti]iile care o `nso]eau, `n
alte dou\ materiale despre
fascinanta lume a str\-
mo[ilor no[tri.
* Marcel Lutic este etnograf la
Muzeul Etnografic al Moldovei din
cadrul Complexului Muzeal
Na]ional „Moldova“ Ia[i
gice. Sigur, `n momentul de
fa]\, locatarii sunt propri-
etarii cl\dirilor respective,
dar `n acela[i timp cei mai
mul]i dintre ei nu sunt at=t
de boga]i `nc=t s\-[i permit\
investi]ia `n reabilitare.
Dac\ ar fi fost, n-ar fi r\mas
`n apartamentele de bloc,
chiar dac\ acestea sunt si-
tuate `n plin centrul ora-
[ului! De aceea, adoptarea
unei solu]ii care prevede in-
vesti]ia ini]ial\ a Prim\riei
[i recuperarea acesteia, `n
rate, `ntr-un interval rezo-
nabil de timp, mi se pare e-
sen]ial\ pentru succesul
proiectului. A[a s-a procedat
la Cluj, iar locatarii au fost
cum nu se poate mai recep-
tivi. ~n fond, fiecare dintre
noi dore[te s\ locuiasc\ mai
confortabil, `ntr-o construc-
]ie care nu „sparie g=ndul“,
nici ochii.
Da, cred c\ e una dintre
ideile bune, de ansamblu,
ale Prim\riei [i Consiliului
Local de la Revolu]ie `ncoa-
ce [i a[ dori s\ ajung\ la bun
sf=r[it. Chiar dac\ locuiesc
`n cartierele proletare, unde
aplicarea unei solu]ii simi-
lare va mai a[tepta, nici mie
nu-mi este indiferent cum a-
rat\ centrul ora[ului, mai a-
les c=nd ajung cu vreun oas-
pete str\in pe acolo. Singu-
ra und\ de scepticism provi-
ne din capacitatea adminis-
tra]iei de implementare a
unei asemenea solu]ii. C=nd
v\d c\ se fac acu[i patru ani
de c=nd au `nceput lucr\rile
de refacare a paviamentului
[i de mobilare urban\ din
Pia]a Unirii, m\ `ntreb dac\
opera]iunea de schimbare la
fa]\ a blocurilor se poate `n-
cheia `nainte de auto-de-
molarea acestora!
* Liviu Antonesei este
scriitor, profesor la
Universitatea „Al. I. Cuza“
Luni, 9 iulie 2007 3
TABLETA PREFECTULUI
Chestiuni
de limbaj
a Limbajul nostru trebuie s\
corespund\ spa]iului `n care tr\im
[i trebuie s\ fie `nso]it de
suficiente elemente de civiliza]ie
[i respect fa]\ de cet\]enii pe
care `i servim noi, cei care suntem
pl\ti]i din banii publici a
de Nicu[or P|DURARU
R\spunsurile pe lâng\ subiect au consti-
tuit, de multe ori, o surs\ de umor involuntar.
Una dintre glumele specifice nou\, românilor,
face referire la o conversa]ie scurt\ dintre
dou\ persoane la care r\spunsul la `ntre-
barea: „Ce mai faci bade, vine ploaia?“ a fost
„Bun\ diminea]a, tu[\, bat parii!“. De foarte
multe ori, la probleme legate de administra]ie
[i de un cadru juridic bine definit `n ceea ce
prive[te competen]ele fiec\rei institu]ii asist
la adev\rate polemici de comunicare, f\r\
con]inut [i, `n fapt, deviante de la subiectul
discu]iilor. ~n tehnicile de comunicare o ase-
menea atitudine este considerat\ util\ prin
generarea unor reac]ii publice convenabile
pentru cei care adopt\ acest stil.
A devenit un adev\rat obicei de a se
amesteca lucrurile [i responsabilit\]ile atunci
când analiz\m diverse situa]ii, ceea ce nu este
bine pentru nimeni. Cet\]enii trebuie s\
poat\ s\ fac\ distinc]ie [i s\ aib\ [tiin]\ de
unde anume pot primi r\spunsuri la proble-
mele lor. Este un subiect vehiculat `n ultimii
doi ani, prin intermediul procesului de des-
centralizare a administra]iei publice [i de
cre[tere a autonomiei celor ale[i, pentru ca
ace[tia s\-[i poat\ duce la `ndeplinire man-
datele [i s\ se poat\ cuantifica [i aprecia
obiectiv eficien]a [i eficacitatea lor.
Sunt foarte multe aspecte care ]in de sepa-
rarea puterilor `n stat. Nimeni, `ntr-un stat
de drept, nu poate s\ fie mai presus de
hot\rârile unor instan]e judec\tore[ti, `ntre
acestea [i alte institu]ii neexistând decât ra-
porturi de colaborare `n interesul public [i nu
de subordonare.
De asemenea, rolul reprezentantului Gu-
vernului `n teritoriu nu acoper\ toate pro-
blematicile de la nivelul unui jude]. El tre-
buie s\ aib\ [tiin]\ despre tot ce se `ntâmpl\
pe raza jude]ului, dar nu se afl\ `n rela]ii de
subordonare sau coordonare cu administra]ia
public\ local\. Pe scurt, multe din probleme-
le cet\]enilor se rezolv\ prin intermediul ser-
viciilor publice finan]ate, de altfel, chiar de
c\tre cet\]eni, bugetele fiind administrate de
c\tre consiliile locale [i Consiliul Jude]ean.
Am scris toate acestea pentru c\ mi-a[ dori
ca `n timp s\ se `n]eleag\ [i s\ se diferen]ieze
responsabilitatea privind multe dintre prob-
lemele sociale din jurul nostru, mai ales c\ ab-
sorb]ia fondurilor structurale va fi un proces
prin care, `n primul rând, cei ale[i vor reu[i s\
ajute dezvoltarea local\.
Senza]ia de siguran]\ [i, `n acela[i timp, cer-
titudinile de care au nevoie oamenii simpli ]in,
`n primul rând, de modul `n care statul de
drept este perceput ca atare [i de modul `n care
respectarea legalit\]ii este o constant\ [i o car-
acteristic\ a vie]ii de zi cu zi.
Sunt ingrediente simple care ne pot ajuta
`n reformarea societ\]ii române[ti. Respon-
sabilitatea este un cuvânt-cheie care trebuie
s\ `nso]easc\ faptele noastre, cel mai mult [i
mai mult contând forma `n care ne exprim\m
[i seriozitatea de care d\m dovad\. La un
nivel `nalt, limbajul nostru trebuie s\ core-
spund\ spa]iului `n care tr\im [i trebuie s\
fie `nso]it de suficiente elemente de civiliza]ie
[i respect fa]\ de cet\]enii pe care `i servim
noi, cei care suntem pl\ti]i din banii publici.
* Nicu[or P\duraru este prefectul jude]ului Ia[i, de
profesie inginer, doctorand
4 Luni, 9 iulie 2007
PE SCURT
150 de icoane
f\cute de
b\tr=nii din Ia[i
Un grup de b\tr=ni din
C\minul de B\tr=ni „Sf.
~mp\ra]i Constantin [i
Elena“ din Ia[i a realizat,
de cur=nd, `n atelierul de
lucru al institu]iei, c=teva
icoane din lemn. Cei nou\
b\tr=ni, ajuta]i de ergoter-
apeutul Odette C=rneciu,
au f\cut `n jur de 150 de
icoane litografiate pe lemn,
deosebit de frumoase [i de o
calitate superioar\. Acest
proiect face parte din ac-
tivit\]ile de recreere [i so-
cializare din cadrul acestei
institu]ii. Timp de c=teva
s\pt\m=ni, grupul de
iconari a lucrat la aceste
crea]ii artistice, folosind
tehnici pe care le-au avut la
`ndem=n\. „Chiar dac\ sunt
litografii, icoanele realizate
de ace[ti asista]i sunt foarte
frumoase. Ei au lucrat une-
ori [i noaptea pentru a ter-
mina ce `ncepuser\. Ei s-au
ocupat de toate etapele re-
aliz\rii acestor icoane:
preg\tirea lemnului,
tratarea acestuia, lipire [i
toate celelalte opera]ii.
Efortul lor arat\ pasiunea
lor pentru ceea ce este fru-
mos [i sf=nt“, ne-a explicat
doamna Odette C=rneciu.
Icoanele realizate `n
C\minul de b\tr=ni „Sf.
~mp\ra]i Constantin [i
Elena“ au fost expuse o pe-
rioad\ `n Biblioteca „Gheor-
ghe Asachi“ din incinta
Palatului Culturii din Ia[i.
Scopul acestei expozi]ii a
fost acela de a vinde aceste
icoane, iar banii ob]inu]i s\
ajung\ la cei nou\ b\tr=ni,
pentru a le u[ura traiul zil-
nic. „Am dorit s\ facem tot
posibilul s\ vindem aceste
icoane, cu toate c\ nu am
pus un pre]. Am considerat
c\ oamenii interesa]i vor
avea suflet mare [i vor
d\rui bani pe icoana
cump\rat\, fonduri care s\
ajung\ la b\tr=nii pictori,
pentru a le face via]a mai
u[oar\. Nu am dorit s\
facem comer], dar ne-am
dorit s\-i ajut\m pe ace[ti
b\tr=ni. Din p\cate nu am
v=ndut prea mult. Acum
icoanele sunt la c\min“, ne-
a declarat Odette C=rneciu.
Icoanele realizate la
C\minul de b\tr=ni „Sfin]ii
~mp\ra]i Constantin [i
Elena“ au fost sfin]ite [i
urmeaz\ s\ fie puse din
nou spre v=nzare.
Noi reguli de
celebrare a
liturghiei catolice
S=mb\t\, 7 iulie, 2007, a
fost publicat un document
semnat de papa Benedict al
XVI-lea prin care se sta-
bilesc noi reguli de cele-
brare a liturghiei romano-
catolice, informeaz\
catholica.ro. Documentul
intitulat „Summorum
Pontificum“ arat\ cum se
va folosi Liturghierul
(„Missale Romanum“, `n
limba latin\, promulgat de
papa Ioan al XXIII-lea) la
liturghia catolic\.
Documentul a fost `nso]it de
o scrisoare a papei Benedict
al XVI-lea [i a fost trimis
tuturor pre[edin]ilor
Conferin]elor episcopale din
lume precum [i Nun]iilor
apostolici [i prin ace[tia la
to]i episcopii Bisericii
Romano-Catolice. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
A fost sfin]it\ o nou\ biseric\ `nchinat\
Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare
a Ieri, 8 iulie, la Tome[ti a fost sfin]it\ Biserica „Sf=ntul Voievod {tefan cel Mare“ a Slujba a fost oficiat\ de un sobor
de preo]i condus de arhim. Varlaam Merticariu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Ia[ilor a Preotul paroh {tefan
Bitere [i primarul comunei Tome[ti, {tefan Timofte, au primit din partea Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei Diploma
{tefan cel Mare [i Sf=nt a ~n cadrul Sfintei Liturghii s-au rostit rug\ciuni speciale pentru ploaie a Conform tradi]iei,
dup\ ce s-a oficiat slujba de sfin]ire a bisericii, to]i credincio[ii au avut ieri prilejul de a trece prin altarul bisericii a
de Lucian APOPEI
Ieri, `ntr-o atmosfer\ de
mare s\rb\toare, a[teptat\
de 16 ani, din momentul `n-
ceperii lucr\rilor de con-
struc]ie la noul l\ca[ de cult,
la Tome[ti, a fost sfin]it\ Bi-
serica „Sf=ntul Voievod {te-
fan cel Mare“. Slujba a fost o-
ficiat\ de un sobor de preo]i
condus de arhim. Varlaam
Merticariu, vicar adminis-
trativ al Arhiepiscopiei Ia[i-
lor, ca delegat al ~nalt Prea
Sfin]itului Daniel, Mitropo-
litul Moldovei [i Bucovinei,
al\turi de care s-a aflat [i pr.
protopop Vilie Doro[inc\,
protoiereu al Protopopiatului
Ia[i 2. La biserica din To-
me[ti, `n prezen]a unui sobor
impresionant de preo]i [i dia-
coni, s-au adunat cca 5.000
de credincio[i, mul]i dintre ei
din Ia[i sau din satele `nve-
cinate. R\spunsurile la stra-
n\ au fost date de Corul „Mi-
ra“ al Bisericii „Sf=ntul Nico-
lae“ - Domnesc din Ia[i.
„Evanghelia ne `nva]\
s\ ne rug\m
unii pentru al]ii“
Sfin]irea noii biserici a pre- Dup\ sfin]irea Bisericii „Sf=ntul Voievod {tefan cel Mare“, credincio[ii au participat
cedat slujbei Sfintei Liturghii.
Conform tipicului liturgic, la slujba Sfintei Liturghii, care a fost oficiat\ pe o scen\ amenajat\
preo]ii [i diaconii au `nconju-
rat biserica, oprindu-se `n cele ruri, c\ci `n numele lui noi e- el poart\ numele Sf=ntului ]a lor cu s\n\tate, cu binecu- piatul Ia[i 2, prin implicarea
xercit\m preo]ia aici pe p\- Voievod {tefan, domnul pri- v=ntare [i cu spor `n toate.“ sa activ\ `n via]a religioas\ a
patru laturi, rostind peri-
copele evanghelice [i ecteniile m=nt. De aceea, iubi]i cre- mar {tefan Timofte. Este un comunei, sprijinind Biserica
dincio[i, Evanghelia de as- lucru extraordinar! at=t prin dona]iile personale,
din r=nduiala slujbei. A ur-
mat momentul sfin]irii altaru- t\zi ne `nva]\ s\ ne rug\m Sfin]irea acestei biserici Distinc]ii pentru cei c=t [i prin implicarea `n cali-
lui, dup\ care, afar\, pe o unii pentru al]ii, s\ facem are loc la doar o s\pt\m=n\ mai activi credincio[i tate de edil.
scen\ amenajat\ l=ng\ bise- mijlociri la Dumnezeu [i la dup\ ce `ntreaga Biseric\ ro- De asemenea au mai fost
sfin]i, unii pentru al]ii, a[a m=neasc\ a s\rb\torit po- Dup\ terminarea Sfintei oferite distinc]ii de vrednicie
ric\, s-a oficiat Sf=nta Litur-
ghie. ~n cadrul acesteia, preo- cum au f\cut cei patru pri- menirea Sf=ntului Voievod Liturghii, delegatul ~nalt persoanelor care au sus]inut
eteni din Capernaum pentru {tefan cel Mare, `n anul `n Prea Sfin]itului Mitropolit [i sprijinit prin demersurile
]ii au rostit rug\ciuni speciale
pentru ploaie, moment cu at=t prietenul lor paralizat. S\ care s\rb\torim 550 de la ur- Daniel, arhim. Varlaam Mer- lor lucr\rile de construc]ie. A
mai impresionant cu c=t to]i rug\m pe sfin]i s\ mijlo- carea pe tronul Moldovei al ticariu, a oferit cea mai `nal- urmat apoi o agap\ fr\]eas-
cei prezen]i s-au a[ezat `n ge- ceasc\ pentru noi, a[a cum sf=ntului ocrotitor al bisericii t\ distinc]ie a Mitropoliei c\, la care au fost invita]i to]i
nunchi pe iarba sau pe asfal- cei patru au mijlocit pentru dumneavoastr\. De aceea, `n Moldovei [i Bucovinei, anu- cei prezen]i.
tul `ncins de c\ldur\. prietenul lor paralizat.“ aceast\ zi deosebit\ din via- me Diploma Sf=ntul Voievod At=t `n timpul, c=t [i dup\
La o temperatur\ de peste ]a preotului dumneavoastr\, {tefan cel Mare, preotului terminarea Sfintei Liturghii,
a comunit\]ii dumneavoastr\, paroh {tefan Bitere [i pri- credincio[ii s-au `nchinat la
30 de grade Celsius, oamenii
au luat parte cu r\bdare la
Ziua cea mai a celor care s-au ata[at [i care marului comunei Tome[ti, icoanele, Sf=nta Cruce [i
evenimentul din Tome[ti. La important\ au contribuit la `n\l]area a-
cestei frumoase biserici a-
{tefan Timofe, pentru e-
forturile depuse la constru-
Sf=nta Evanghelie, aflate `n
altarul nou sfin]it. Aceasta
finalul Sfintei Liturghii, `n
cuv=ntul de `nv\]\tur\, ar- Arhim. Varlaam Mertica- ceasta este o zi de neuitat pen- irea l\ca[ului de cult. Vizibil este o veche tradi]ie, conform
him. Varlaam Merticariu a riu a ar\tat celor prezen]i tru comunitatea dumnea- emo]iona]i, cei doi au ]inut c\reia, orice credincios, b\r-
subliniat importan]a exis- importan]a momentului `n voastr\. La acest moment s\ mul]umeasc\ pentru bat sau femeie, `n ziua sfin-
ten]ei unui l\ca[ de cult `n via]a comunit\]ii: „Poporul deosebit este al\turi de dum- diplomele primite, ambii de- ]irii unei biserici, poate intra
centrul unei comunit\]i [i lu- credincios a considerat c\ neavoastr\ cu g=ndul [i cu clar=nd c\, f\r\ sprijinul [i pentru a se `nchina `n cel
crarea care se s\v=r[e[te Binecredinciosul {tefan cel rug\ciunile [i ~nalt Prea suportul credincio[ilor, nu ar mai sf=nt loc dintr-un l\ca[
Sfin]itul Mitropolit Daniel, fi reu[it s\ duc\ la bun sf=r- de cult, altarul. Credincio[ii
prin mijlocirea preo]ilor [i e-
piscopilor: „Aceast\ biseric\,
Mare este o persoan\ sf=nt\
[i bine pl\cut\ lui Dumnezeu care v\ transmite arhiere[ti [it misiunea de a construi bi- au plecat apoi spre casele lor,
care s-a zidit cu mult\ oste- `nc\ din anii care au urmat binecuv=nt\ri. Mai ales celor
care s-au ostenit la ridicarea
serica „Sf=ntul Voievod {te-
fan cel Mare“. {i pr. protopop
mul]i dintre ei g=ndindu-se
deja c\, nu peste mult timp,
neal\ aici, `n satul Tome[ti, trecerii sale la via]a ve[nic\.
este un laborator al credin- Chiar unul dintre cronicarii acestei biserici transmite un Vilie Doro[inc\ l-a felicitat `n septembrie, `n comuna lor
cio[ilor, `n care se exercit\ o vremii m\rturise[te c\ «po- cuv=nt de felicitare, rug\ciu- pe dl primar, apreciind c\ es- se va mai deschide o poart\
putere ne`nchipuit de mare, porul `l nume[te [i ast\zi nea Sf=ntului Voievod {tefan te un model de urmat pentru spre cer, prin sfin]irea bise-
pe care Dumnezeu, conform „sf=ntul“, pentru sufletul cel Mare s\ le ocroteasc\ via- to]i primarii din Protopo- ricii din satul Goruni. a
cuv=ntului Sf=ntului Evan- s\u, pentru faptele sale cele
ghelist Matei, din Evanghe- mari», pe care nimeni p=n\
lia care s-a citit ast\zi, a d\- la el, nici dup\ el, nu le-a
ruit-o oamenilor: puterea de mai f\cut. Sf=ntul Voievod
a lega [i a dezlega p\catele {tefan cel Mare, el `nsu[i cti-
oamenilor. Sf=ntul Ioan Gu- tor de biserici [i m\n\stiri,
r\ de Aur, arhiepiscopul este ast\zi patronul [i ocroti-
Constantinopolului, `n trata- torul unor biserici noi ca
tul s\u despre preo]ie, vor- aceasta. ~n satul acesta `ns\,
be[te despre aceast\ putere s-a petrecut un lucru care nu
de a lega [i a dezlega p\ca- este `nt=mpl\tor: aceast\
tele oamenilor pe care o de]in biseric\ a fost `n\l]at\, cu
preo]ii [i episcopii. El spune eforturile dumneavoastr\, `n
la un moment dat c\ ceea ce timpul p\storirii [i sub du-
hot\r\[te robul pe p\m=nt, hovniceasca `ndrumare a u-
confirm\ st\p=nul `n ceruri. nui preot care poart\ numele Arhim. Varlaam Merticariu i-a transmis
felicit\ri, din partea ~nalt Prea Sfin]itului At=t `n timpul, c=t [i dup\ terminarea
Adic\ ceea ce stabile[te pre- Sf=ntului Voievod {tefan -
otul sau episcopul `n taina p\rintele {tefan Bitere -, cu Mitropolit Daniel, primarului comunei Sfintei Liturghii, credincio[ii s-au `nchi-
spovedaniei, confirm\ M=n- ajutorul foarte pre]ios [i Tome[ti, {tefan Timofte, [i i-a mul]umit nat la icoanele, Sf=nta Cruce [i Sf=nta
tuitorul Iisus Hristos `n ce- tenace al unui primar, care [i pentru sprijinul acordat Bisericii Evanghelie, aflate `n altarul nou sfin]it

Estul Europei, noul Detroit al industriei auto Ru[ii dau miliarde
a ~n condi]iile `n care mari produc\tori auto precum Audi, Volkswagen, Ford, General
Motors, Toyota, Kia sau Hyundai `[i mut\ centrele de produc]ie din Germania, Fran]a [i
Marea Britanie `n Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria [i România, estul Europei devine un fel
de „nou Detroit“, comenteaz\ publica]ia sud-coreean\ „The Chosun Ilbo“ a
Autorit\]ile din aceste
cinci state est-europene ofe-
r\ practic gratis suprafe]e
de teren oricât de mari pro-
duc\torilor auto interna]io-
nali, `n `ncercarea de a atra-
ge cât mai multe investi]ii
str\ine.
Din 2000 [i pân\ `n luna
iunie a acestui an, produc\-
torii auto str\ini au investit
`n cele cinci ]\ri aproximativ
24 de miliarde de dolari, rezul-
tatul fiind o produc]ie de 3,25
milioane de autoturisme pe
an. Aceast\ regiune a ajuns,
astfel, s\ ocupe locul cinci `n
lume la produc]ia de autotur-
isme, `ntre Coreea de Sud
(3,94 milioane ma[ini/an) [i
Fran]a (3,17 milioane).
Dup\ cum se prezint\ `n
momentul de fa]\ lucrurile,
Slovacia ar putea deveni, `n
curând, statul cu cea mai
mare produc]ie de autotu-
risme pe cap de locuitor. Dar
aceasta numai dac\ va g\si
suficien]i muncitori cali-
fica]i pentru a-i angaja `n
prospera sa industrie auto,
comenteaz\ „International
Herald Tribune“.
Citând un studiu al In-
stitutului pentru studii eco-
nomice interna]ionale de la
Noul Fiat 500 va costa `ntre 10.000 [i 15.000 de euro
a Constructorul auto italian Fiat vrea s\ produc\ din nou versiunea celebrului
model Fiat 500 un iPod al industriei auto, a declarat directorul executiv de la Fiat,
Sergio Marchionne, pentru cotidianul „La Stampa“, citat de AFP a
Noua versiune a modelului
Fiat 500 este lansat\ pe pia]a
`ntr-un moment `n care con-
structorul auto italian `nre-
gistreaz\ rezultate excelente
`n special pe pie]ele din Italia
[i Europa, dup\ ce la `ncepu-
tul anilor 2000 grupul era a-
menin]at cu dispari]ia. Sim-
bolul acestei relans\ri reu[ite
este Sergio Marchionne.
„Vreau s\ fac din Fiat noul
Apple al industriei auto [i din
Fiat 500 iPod-ul nostru. Con-
curen]ii no[tri urmeaz\ proce-
duri complicate [i rigide. ~n
schimb, noi vrem s\ ne mi[-
c\m repede [i s\ facem lucru-
rile mai simple, ca [i Apple“, a
declarat Sergio Marchionne.
Noul Fiat 500 a fost lansat
la Torino `n prezen]a mai
multor personalit\]i italiene,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CHRYSLER VA FACE
MA{INI ~N CHINA: Grupul
Chrysler a semnat un acord
cu Chery, cel mai mare pro-
duc\tor auto din China, `n
vederea producerii de au-
tovehicule pentru export `n
Statele Unite ale Americii,
informeaz\ AP.
Aceasta este prima `ncer-
care a unui produc\tor auto
american de utilizare a
Chinei ca baz\ de produc]ie
pentru pia]a auto mondial\.
Primul autovehicul va fi
exportat `ntr-un an c\tre A-
merica Latin\ sau Europa de
Est, modelele fabricate `n
China urmând a ajunge pe
pia]a din SUA [i Europa de
Vest `n doi ani [i jum\tate, a
declarat pre[edintele executiv
al Chrysler, Tom LaSorda.
Acordul cu China este
parte a strategiei de reducere
a costurilor [i de r\spundere
mai rapid\ la cererile pie]ei.
Viena, publica]ia britanic\
arat\ c\, dup\ aderarea la
UE, `n 2004, mii [i mii de in-
gineri, arhitec]i, proiectan]i,
speciali[ti IT sau asistente
medicale au p\r\sit ]ara,
c\utând locuri de munc\
mai bine pl\tite `n Occident.
Acela[i lucru s-a `ntâm-
plat [i `n Polonia, ai c\rei
oficiali emit `n prezent per-
printre care [i [eful Gu-
vernului, Romano Prodi, [i
mai mul]i mini[trii. Ma[ina
este destinat\ s\ concureze
direct cu modelul Mini al
celor de la BMW [i cu noul
Twingo II lansat recent de
Renault.
Noul model a fost conceput
de Frank Stephenson, faimos
pentru designul noului Mini.
Fiat vrea s\ vând\ aproxima-
tiv 50.000 de unit\]i pân\ la
finele acestui an [i ulterior
aproximativ 120.000 de uni-
t\]i pe an. Pre]ul noului model
nu a fost `nc\ dezv\luit, `ns\
informa]iile ap\rute `n media
vorbesc de un interval cuprins
`ntre 10.000 [i 15.000 de euro.
Atunci când a fost intro-
dus `n 1957, Fiat 500 costa
450.000 de lire italiene, echi-
Comisia European\ [i-a
dat acordul pentru prelu-
area Chrysler, divizia amer-
ican\ a grupului auto
DaimlerChrysler AG, de c\-
tre fondul american de in-
vesti]ii Cerberus Capital
Management.
~n luna mai a acestui an,
DaimlerChrysler AG a con-
venit vânzarea a peste 80%
din ac]iunile filialei sale
americane Chrysler c\tre
fondul american de investi]ii
Cerberus Capital Manage-
ment LP pentru 5,5 miliarde
euro (7,4 miliarde dolari).
Tranzac]ia a fost aprobat\,
deoarece nici clien]ii [i nici
rivalii nu au avut obiec]ii, a
anun]at Comisia. Afacerea
urmeaz\ s\ fie analizat\ [i
de autorit\]ile americane.
a AC}IUNILE RENAULT,
VALORI RECORD LA BUR-
S|: Ac]iunile constructoru-
ACTUALITATEA AUTO
mise de lucru speciale pen-
tru ucraineni, belaru[i,
uzbeci sau tadjici, `n `ncer-
carea de a acoperi nece-
sarul de mân\ de lucru de
pe pia]a intern\. Mai mult,
luna trecut\, oficiali de la
Var[ovia s-au deplasat `n
India [i China pentru a re-
cruta tineri muncitori cali-
fica]i.
valentul actual a aproxima-
tiv 225 de euro, `ntr-un mo-
ment `n care salariul mediu
lunar era de 30.000 de lire.
Din cele peste cinci milioane
lui auto francez Renault SA
au atins mar]ea trecut\ o
valoare record la Bursa din
Paris, `n pofida sc\derii
vânz\rilor principalilor con-
structori auto francezi in-
vestitorii continuând s\ mi-
zeze pe redresarea lor ulte-
rioar\, informeaz\ Reuters.
Ac]iunile Renault erau `n
cre[tere cu 2,17%, la va-
loarea de 120,76 euro, dup\
ce au atins anterior valoarea
record de 120,90 euro, ceea
ce reprezint\ o cre[tere de
33 de procente de la `n-
ceputul anului.
Potrivit datelor comuni-
cate de Asocia]ia Construc-
torilor Francezi de Automo-
bile (CCFA), num\rul de au-
tovehicule noi `nmatriculate
`n Fran]a `n luna iunie a
`nregistrat o sc\dere semni-
ficativ\ `n cazul companiei
Renault, al doilea construc-
tor auto francez dup\ PSA
Cu o insuficien]\ a for]ei
calificate de lucru se con-
frunt\ [i Cehia [i România,
iar, `n aceste condi]ii, guver-
nele statelor est-europene se
tem c\ ritmul investi]iilor
str\ine, care au contribuit
pân\ acum la cre[terea put-
ernic\ a economiei, va `nce-
tini, mai sus]in autorii
studiului. a
de Fiat 500 originale, peste
jum\tate se afl\ `n conti-
nuare pe [oselele Europei, la
aproape 30 de ani de la `n-
cetarea produc]iei. a
Peugeot Citroën. Dup\ o
sc\dere de 9,6% `n luna mai,
vânz\rile grupului Renault
au sc\zut cu 13,5 procente,
`n luna iunie 2007, pân\ la
55.684 unit\]i (25,7% din
pia]\). ~n timp ce marca Re-
nault a `nregistrat o sc\dere
a vânz\rilor de 15 procente,
pân\ la 52.916 autovehicule
`nmatriculate, vânz\rile de
autovehicule marca Dacia
(parte a grupului Renault)
au progresat cu 34,5% pân\
la 2.769 de unit\]i.
Potrivit unui broker fran-
cez, cre[terea ac]iunilor Re-
nault, `n pofida sc\derii
vânz\rilor, se explic\ `n spe-
cial prin `ncrederea investi-
torilor `n capacitatea de re-
dresare a grupului, având `n
vedere planul de relansare
„Renault contrat 2009“, lan-
sat anul trecut de directorul
executiv al grupului, Carlos
Ghosn. a
Luni, 9 iulie 2007 5
de dolari pe ma[ini
a Consumatorii ru[i au cheltuit o sum\
record de 16 miliarde de dolari pentru
autoturisme str\ine noi `n primele [ase
luni ale acestui an, pe m\sur\ ce
cre[terea veniturilor a alimentat cererea
de autovehicule produse de
constructorii auto str\ini, potrivit unui
studiu al firmei de consultan]\
PricewaterhouseCoopers LLP,
informeaz\ Bloomberg a
„Toat\ lumea se a[tep- dat\ `n istorie ru[ii chel-
ta ca, `n acest an, cre[te- tuiesc mai mul]i bani pen-
rea s\ `ncetineasc\ dup\ tru m\rcile de automobile
nivelul record `nregistrat str\ine produse `n Rusia
anul trecut. ~n realitate, decât pe modele oferite de
ritmul de cre[tere s-a ac- constructorii locali. Potri-
celerat“, a declarat Stan- vit studiului PwC, `n pri-
ley Root, partener la PwC. mele [ase luni ale acestui
~n total, anul trecut, an, consumatorii ru[i au
consumatorii ru[i au chel- cheltuit 2,4 miliarde de
tuit 32 de miliarde de do- dolari pentru a achizi-
lari pentru a achizi]iona ]iona 300.000 de autove-
cu 20% mai multe ma[ini hicule ruse[ti (`n sc\dere
decât `n 2005. ~n primul comparativ cu 386.000 de
semestru al acestui an unit\]i `n perioada simi-
vânz\rile de autovehicule lar\ a anului trecut) [i 2,8
`n Rusia au crescut cu 51 miliarde de dolari pentru
de procente, pân\ la 20,6 m\rci de automobile str\-
miliarde de dolari. ine produse `n Rusia.
Consumatorii ru[i au Importurile de ma[ini
achizi]ionat 1,16 milioane str\ine second hand au
de autovehicule `n primul crescut [i ele cu 46 de pro-
semestru, cu 28 de pro- cente, consumatorii ru[i
cente mai mult decât `n cheltuind `n primul se-
perioada similar\ a anu-
lui trecut. Stanley Root
estimeaz\ c\, pân\ la
mestru o sum\ de 2,2 mi-
liarde de dolari pentru a
achizi]iona aproximativ
sfâr[itul anului, ru[ii vor 150.000 de ma[ini str\ine
cheltui o sum\ record de second hand.
45 miliarde de dolari pen- Pe m\sur\ ce economia
tru a achizi]iona 2,6 mi- rus\ profit\ de cre[terea
lioane de autovehicule. pre]urilor la petrol [i
~n timp ce vânz\rile de `nregistreaz\ al nou\lea
autovehicule noi din im- an de cre[tere economic\,
port au crescut, `n primul constructorii auto str\ini
semestru, cu 60 de pro- `ncep s\-[i deschid\ pro-
cente pân\ la 510.000 de priile linii de asamblare,
unit\]i, vânz\rile de m\r- iar industria auto domes-
ci de autoturisme str\ine tic\ intr\ `n declin. Ford
produse `n Rusia s-au are deja o uzin\ `n Rusia,
dublat pân\ la 205.000 de Toyota a `nceput con-
unit\]i, a anun]at PwC. struc]ia propriei uzine iar
~n ultimii cinci ani, cota luna trecut\ PSA Peugeot
de pia]\ ocupat\ de con- Citroen, Suzuki Motor
structorii auto str\ini s-a Corp. [i Volvo AB au a-
triplat pân\ la 78 de pro- nun]at c\ vor face la fel.
cente din pia]a auto din Dac\ pia]a auto din
Rusia. Rusia va continua s\
O dat\ cu cre[terea ni- `nregistreze acela[i ritm
velului de trai al popu- de cre[tere, este posibil ca
la]iei, constructorii auto `n anul 2011 pe aceast\
autohtoni, de genul OAO pia]\ s\ fie comercializate
AvtoVAZ, `ncep s\ piard\ 4,5 milioane de autove-
teren `n fa]a rivalilor hicule `n valoare de 96 de
str\ini. Pentru prima miliarde de dolari. a
6 Luni, 9 iulie 2007
PE SCURT
Rom=nia ar putea
produce „energie
verde“
Rom=nia are un excelent
poten]ial pentru producerea en-
ergiei regenerabile. Pre[edintele
Agen]iei Române pentru
Conservarea Energiei, Ioan-
Silviu Lefter, afirm\ c\ investi-
torii sunt interesa]i de produce-
rea de „energie verde“ [i ar
putea fi scuti]i de TVA dac\ se
vor implica `n acest domeniu.
Economia de energie se poate re-
aliza [i prin folosirea surselor re-
generabile. C\ldura solar\ [i
for]a v=ntului sunt doar dou\
dintre aceste surse aflate la
`ndemâna României. Utilizarea
lor ar putea fi `ncurajat\ de gu-
vern `ncep=nd cu acest an.
Potrivit speciali[tilor, litoralul
este o zona propice pentru pro-
ducerea de energie eoliana. ~n
acest sens ANL-ul va `ncepe con-
struirea a 5 blocuri `n cadrul
unui proiect pilot care va pro-
mova folosirea surselor de en-
ergie regenerabile. Tehnologiile
folosite `n ob]inerea energiei re-
generabile sunt destul de
scumpe dar speciali[tii sus]in c\
aceste costuri vor fi recuperate
foarte rapid. Rom=nia trebuie [i
ea s\ ia `n considerare folosirea
resurselor regenerabile deoarece
studiile arat\ c\ `n aproximativ
60 de ani vor exista probleme
mari `n producerea energiei din
surse conven]ionale.
Angaja]ii de la
Tractorul Bra[ov
`[i vor primi salariile
`n dou\ s\pt\m=ni
Angaja]ii disponibiliza]i ai uzinei
Tractorul Bra[ov, peste 1.900 de
persoane, `[i vor primi salariile
restante `n cel mult dou\
s\pt\mâni, ca urmare a vânz\rii
activului principal al Platformei
industriale, iar `n zece zile va fi
finalizat contractul de vânzare-
cump\rare cu câ[tig\torul
licita]iei. Cei 1.924 de salaria]i
disponibiliza]i urmeaz\ s\
primeasc\ restan]ele salariale din
anii 2006 [i 2007, `n sum\ total\
de 16 milioane de lei, a declarat,
joi, `ntr-o `ntr-o conferin]\ de
pres\, Andrei Cionca, reprezen-
tant al Casei de Insolven]\
Transilvania, lichidatorul uzinei.
Sumele restante pe anul 2006 se
cifreaz\ la 4,1 milioane lei, iar
cele pe anul 2007, la 12 milioane
lei, reprezentând salarii restante,
salarii compensatorii [i sporuri.
Cantitatea de lapte
livrat\ la fabrici
a crescut cu 8%
Cantitatea de lapte livrat\ la
fabrici a crescut cu 8 % `n
primele cinci luni ale anului com-
parativ cu perioada similar\ a
anului trecut, aceast\ tendin]\
cresc\toare fiind `nregistrat\
pentru toate produsele lactate, a
informat, vineri, Institutul
Na]ional de Statistic\ (INS). ~n
primele cinci luni ale anului,
toate produsele lactate au `nre-
gistrat cre[teri. Astfel, cantitatea
de lapte livrat\ la fabrici a cres-
cut cu 33.565 tone fa]\ de pe-
rioada similar\ din 2006, iar pro-
duc]ia de unt a crescut cu 202
tone (7,2%). De asemenea,
brânzeturile au `nregistrat o
cre[tere cu 2.203 tone (8,9%), cu
prec\dere pe seama cantit\]ii de
brânz\ ob]inut\ exclusiv din
lapte de vac\ ce de]ine o pondere
de 91,5% din produc]ia total\ de
brânzeturi. „Produc]ia de smân-
tân\ de consum a avut o tendin]\
ascendent\, fiind `nregistrat\ o
cre[tere cu 2.765 tone (17,6 %),
iar laptele de consum a crescut cu
2.545 tone (3,2 %)“, se precizeaz\
`n comunicatul remis de INS. a
Amenzi drastice pentru incendierea voluntar\ a miri[tilor
Garda Na]ional\ de Me-
diu (GNM) a aplicat [apte
amenzi `n valoare total\ de
210.000 lei agen]ilor eco-
nomici din jude]ul C\l\ra[i
care de]in miri[ti incendiate
lâng\ Autostrada Soarelui,
a declarat comisarul general
al GNM, Octavian Popa.
„Având `n vedere pericolul
pe care `l prezint\ incendie-
rea miri[tilor, `n mod de-
osebit cele situate de-a lun-
gul c\ilor de comunica]ii des
circulate, comisarii GNM
Pre]ul p=inii va cre[te `n c=teva zile
a Patronatul din industria p=inii anun]\ c\ `n c=teva zile va cre[te pre]ul p=inii din cauza cantit\]ilor
reduse de gr=u existente `n stocurile din ]ar\ a Principala cauz\ a cre[terii pre]ului o reprezint\ seceta din
aceast\ var\, care a afectat foarte mult poduc]ia de gr=u de la noi din ]ar\, mai bine de jum\tate din
suprafe]e fiind afectate de lipsa apei a Recolta de grâu din acest an va fi completat\ din import cu circa
500.000 de tone `n vederea asigur\rii consumului intern pentru panifica]ie [i pentru furajarea animalelor a
Pre]ul pâinii va cre[te `n
urm\toarele zece zile din
cauza cantit\]ilor reduse
de grâu de pe pia]a româ-
neasc\ [i a pre]ului de achi-
zi]ie, a declarat pre[edin-
tele Patronatului din In-
dustria de Mor\rit [i Pani-
fica]ie - Rompan, Aurel
Popescu. Acesta a spus c\
nu poate estima exact pro-
centul de cre[tere pentru
c\ depinde de fiecare proce-
sator `n parte [i de in-
fluen]ele pe care le va avea
`n costurile de produc]ie.
„La ora actual\, mai avem
pe stoc doar 70.000 de tone
de grâu, o cantitate care ne
ajunge pentru o perioad\
de maxim trei s\pt\mâni“,
a precizat Popescu. De[i `n
acest an recolta de grâu nu
se va ridica la nivelul celei
din 2006, estim\rile ac-
tuale prognozeaz\ o canti-
tate de circa trei milioane
tone. Reprezentantul Rom-
pan afirm\ c\ din analizele
efectuate pân\ `n prezent
reiese c\ mai mult de 70%
din produc]ia de grâu este
de o calitate foarte bun\.
„Estimez c\ `ntrega recolt\
de grâu va putea fi uti-
lizat\ `n panifica]ie. Pentru
acoperirea necesarului de
consum vom fi, `ns\, nevo-
i]i s\ apel\m la importuri
sau la stocurile din rezerva
de stat“, a explicat Popes-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PESTE 1,6 MILIOA-
NE DE PENSIONARI PRI-
MESC PENSII M|RITE:
Din iulie s-au majorat pen-
siile pentru circa 1.636.122
de pensionari, `n baza Or-
donan]ei 19/2007, luându-se
`n calcul salariul mediu pe
economie `n locul salariului
minim pe economie, pentru
perioadele `n care nu s-a
`nregistrat salariul pe
cartea de munc\, a precizat
vineri, ministrul Muncii,
Paul P\curaru, la un post
de televiziune. Noile ma-
jor\ri s-au f\cut prin recal-
cularea pensiilor pentru
persoanele care nu au avut
`nregistrat `n cartea de
munc\ salariul pe care l-au
primit pân\ `n anul 1963,
iar prin Legea 19/2000 se
lua `n calcul salariul minim
pe economie pentru pe-
rioada respectiv\. Prin noile
major\ri, 1.313.551 de pen-
sionari vor primi `n plus
fa]\ de luna anterioar\ su-
me de pân\ la 50 de lei, iar
ECONOMIC
trebuie s\ intervin\ `mpreu-
n\ cu Poli]ia [i Jandarmeria
pentru sanc]ionarea faptei [i
obligarea f\ptuitorului de a
stinge focul“, a spus Popa.
Acesta a explicat c\, din ca-
uza lipsei de personal cu
care se confrunt\ GNM, co-
misarilor jude]eni le este
foarte greu s\ acopere su-
prafe]e de dimensiunile te-
renurilor agricole. „Am soli-
citat vineri Ministerului In-
ternelor [i Reformei Admi-
nistrative s\ pun\ GNM la
cu. ~n prezent, grâul se
vinde pe pia]a intern\ cu
un pre] de 5.500 lei/kg, mai
ridicat decât cel de pe pia]a
extern\, `n condi]iile `n
care, anul trecut, `n pe-
rioada seceri[ului, pre]ul
grâului era la aproape
jum\tate, `ntre 2.800-3.200
lei/kg. Pre]ul unei pâini de
300 de grame este `n pre-
zent de 0,65-0,70 lei. Con-
form statisticilor, un român
consum\ anual `ntre 115-
120 kg pâine. Seceta a f\-
cut ravagii `n acest an la
culturile de p\ioase, mai
ales `n sudul ]\rii, produc-
]iile fiind extrem de sc\zu-
te, de cel mult 2.000 de
kilograme la hectar. „Avem
produc]ii foarte sc\zute, `n
sud, dar avem `n toate
zonele ]\rii [i produc]ii care
sunt la un nivel absolut
normal, care trec de 4.500-
5.000 kg/ha la orz, orzoaic\
[i chiar trec de 6.000 kg/ha
la grâu. Pe total ]ar\ cred
c\ vom avea o produc]ie
medie de 1.600 [i 1.800 de
kilograme de grâu“, a de-
clarat recent ministrul A-
griculturii, Decebal Traian
Reme[. Potrivit acestuia,
recolta de grâu din acest an
va fi completat\ din import
cu circa 500.000 de tone `n
vederea asigur\rii consu-
mului intern pentru panifi-
ca]ie [i pentru furajarea a-
276.676 de pensii se vor ma-
jora cu sume cuprinse `ntre
50 de lei [i 100 de lei. Majo-
r\ri cuprinse `ntre 100 lei [i
150 lei vor fi pentru 36.916
pensionari, iar 2.699 pensii
cresc cu sume cuprinse `n-
tre 150 lei [i 200 lei.
a SISTEMUL TELEFO-
NIC DE URGEN}| DE 10
MILIOANE DE EURO DE
PE AUTOSTRADA SOARE-
LUI NU FUNC}IONEAZ|:
Sistemul telefonic de ur-
gen]\ instalat pe Autostra-
da Soarelui, pe tronsoanele
Bucure[ti - Lehliu [i Lehliu
- Drajna, este nefunc]ional
la ora actual\, cu toate c\,
din 2004 pân\ `n prezent,
autorit\]ile au cheltuit pes-
te 10 milioane de euro pen-
tru achizi]ionarea acestuia
[i repara]ii, au declarat
surse oficiale din Compa-
nia Na]ional\ de Autostr\-
zi. Vineri, dup\ gravul acci-
dent petrecut la kilometrul
96 al Autostr\zii Soarelui,
dispozi]ie un elicopter, care
s\ faciliteze interven]iile `n
cazul incendierilor de parce-
le agricole“, a ad\ugat comi-
sarul general. Acesta a pre-
cizat c\ toate efectivele
GNM se afl\ pe teren, pen-
tru a combate efectele pe
care temperaturile ridicate
[i seceta le au asupra tere-
nurilor agricole. „Incendie-
rile sunt, de cele mai multe
ori, provocate de om, din
cauz\ c\ acestea sunt cele
mai ieftine metode de cur\-
nimalelor. „Din informa]ii-
le de]inute, pe pia]a Uniu-
nii Europene va exista un
excedent de circa 12 mili-
oane de tone de grâu, la re-
colta acestui an“, a spus
Reme[. Premierul C\lin
Popescu-T\riceanu a anun-
]at c\ Guvernul ar putea
apela la importul de grâu
dac\ seceta din acest an va
determina un deficit pe
pia]\. Cu toate acestea,
premierul a subliniat c\
cei implica]i nu au putut
anun]a Poli]ia [i Salvarea,
deoarece sistemul de tele-
fonie nu func]iona. Ministe-
rul Transporturilor a pl\tit
peste opt milioane de euro
pentru achizi]ia sistemului
de la compania spaniol\
Telvent `n 2004, ulterior
pentru repara]ii fiind alo-
cate alte dou\ milioane de
euro. Compania Na]ional\
a Autostr\zilor a fost ne-
voit\ s\ `nlocuiasc\ circa
10 kilometri de re]ea optic\
anual, care a fost furat\
succesiv `n 2004, 2005 [i
2006.
a AC}IUNE DE ECOLO-
GIZARE ~N DELTA DUN|-
RII: Compania Energy Hol-
ding, `mpreun\ cu Asocia-
]ia Salva]i Delta - Acade-
mia Ca]avencu, organizea-
z\ Tab\ra de Cur\]enie.
Timp de o lun\, 80 de vol-
untari vor strânge gunoaie-
le din Delta Dun\rii, `ncer-
când s\ trag\ un semnal de
alarm\ asupra polu\rii
]are ale miri[tilor“, a ad\u-
gat Popa. Compania Na]io-
nal\ de Autostr\zi [i Dru-
muri Na]ionale din Româ-
nia (CNANDR) sus]ine c\ a
anun]at `n ultimele zile re-
prezentan]ii G\rzii de Me-
diu C\l\ra[i asupra in-
cendiilor provocate inten]io-
nat de cei care de]in tere-
nuri `n apropierea Autos-
tr\zii Soarelui, deoarece
compania este responsabil\
doar de `ntre]inerea carosa-
bilului. „~n aceast\ s\pt\-
România nu se afl\ `ntr-o
situa]ie de criz\, chiar dac\
este posibil ca produc]ia de
grâu din 2007 s\ fie mai
mic\ decât cea de anul tre-
cut. ~n acest an, seceta a a-
fectat peste 60% din supra-
fe]ele `ns\mân]ate cu grâu,
secar\, orz, orzoaic\ [i ra-
pi]\, potrivit datelor Minis-
terului Agriculturii [i Dez-
volt\rii Rurale, fiind vorba
de peste 1,69 milioane hec-
tare, dintr-un total de peste
care a crescut `ngrijor\tor
`n ultimii ani. Ac]iunea a
`nceput pe Bra]ul Sfântu
Gheorghe. Voluntarii vor
strânge PET-urile din Del-
t\, vor aduna gunoaiele [i
vor construi cuiburi de
berze pe stâlpii de electrici-
tate. Voluntarii au scris pe
plaj\ mesaje ecologiste din
trupuri umane [i saci de
gunoi. La ac]iune a venit [i
ministrul Mediului, pe bici-
clet\. Vicepre[edintele E-
nergy Holding, Roy May-
bud: „Tot ce trebuie s\ faci
e s\ prive[ti `n jur. Proble-
ma polu\rii Dun\rii e foar-
te serioas\. Exist\ tone de
plastic, tot ce putem face
este s\ strângem plasticul.
La finalul campaniei, vo-
luntarii vor realiza din de-
[eurile adunate o lucrare
numit\ Monstrul Deltei,
pentru ca popula]ia s\ `n-
]eleag\ cât de mult este po-
luat\ Delta.“
Lucrarea va fi expus\ `n
toate ]\rile prin care trece
Dun\rea. a
mân\ am notificat de mai
multe ori Garda Na]ional\
de Mediu C\l\ra[i cu pri-
vire la incendiile provocate
de ]\ranii care au pro-
priet\]i `n aproprierea au-
tostr\zii. Noi ne ocup\m
doar de `ntre]inerea drumu-
lui propriu-zis, [i nu de ceea
ce se petrece `n apropierea
autostr\zii“, a spus direc-
torul general de la `ntre]ine-
re drumuri din cadrul CNA-
DNR, Florin Dasc\lu. a
2,82 milioane de hectare
`ns\mân]ate. a
Rezultatele
extragerii 6/49:
8 41 26 12 4 17
Report cat. I:
10.338.272,60 lei
C=[tig cat. a II-a:
22 x 18.612,18 lei
Rezultatele
extragerii Noroc:
6609975
Report cat. I:
275.531,39 lei
Report cat. a II-a:
394.224,94 lei
Vremea `n ]ar\:
Luni, 9 iulie
Vremea va fi c\ldu-
roas\ `n cea mai mare
parte a ]\rii, canicular\
dup\-amiaza local `n
C=mpia Rom=n\. Cerul
va fi variabil, iar v=ntul
va sufla slab p=n\ la mo-
derat. Temperaturile mi-
nime se vor situa `ntre 10
[i 20 de grade, mai ridi-
cate pe litoral. Tempera-
turile maxime se vor `n-
cadra de la 27...28 de
grade `n Maramure[, nor-
dul Moldovei [i pe litoral,
p=n\ la 35...36 de grade
`n Oltenia [i Muntenia.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 9.07.2007
Dolar SUA 2,2955
Euro 3,1212

Banii cheltui]i de parlamentari sunt un subiect Top Secret
Sesiunea parlamentar\
s-a `ncheiat, dar multe din-
tre activit\]ile pe care a-
le[ii le-au avut `n timpul ei
r\mân `nv\luite `n mister.
Nu se [tie deocamdat\
cum s-au cheltuit banii de
la Senat sau Camera De-
puta]ilor. Doar cei care de-
]in certificat ORNISS (Ofi-
ciul Registrului Na]ional
al Informa]iilor Secrete de
Stat) au acces la informa-
]ie. ~n ciuda acestei situa]ii
absurde, Institutul pentru
Politici Publice a semnalat
[i alte situa]ii condamnate
s\ r\mân\ necunoscute
contribuabililor. De exem-
plu, hot\rârea Camerei
Deputa]ilor de aprobare a
execu]iei bugetare s-a pu-
blicat recent `n „Monitorul
Oficial“, `ns\ anexele cu
cheltuielile detaliate sunt
`ns\ clasificate. „Exist\ ra-
]iuni care duc la clasifica-
rea acestor documente [i
dac\ cineva e nemul]umit
e liber s\ fac\ plângere `n
justi]ie“, a declarat sec Au-
gustin Bolca[, vicepre[e-
dintele Camerei Deputa]i-
lor. La rândul s\u, senato-
rul PC Gavril\ Vasilescu a
spus ironic: „Cump\r\ a-
grafe cu 5 lei când ele cost\
1 leu sau cu 4 lei când cos-
t\ 3,5 lei? Ce poate fi se-
cret la Senat?“.
ACTUALITATE
~n plus, nici felul `n care vea acces. „Exist\ mai
voteaz\ parlamentarii `n multe probleme de interes
comisii nu este o informa- public [i altele de interes
]ie la care oricine poate a- privat. Cele care sunt des-
tinate publicului sunt g\-
site de cei care se str\du-
iesc s\ le g\seasc\“, este
de p\rere Augustin Bolca[.
De asemeni, lista angaja]i-
lor birourilor parlamenta-
re din teritoriu ori lista ce-
lor peste 4.000 de benefici-
ari ai ecusoanelor speciale
ce permit accesul ma[inilor
la Parlament r\mân [i ele
secret de stat. ~n ciuda
acestei situa]ii absurde,
ale[ii sunt irita]i de insis-
ten]ele presei. „Mai r\mâ-
ne s\ veni]i acas\ s\ ridi-
ca]i plapuma s\ vede]i ce
facem“, a conchis nervos
Gavril\ Vasilescu, vicepre-
[edintele la Senat. a
Luni, 9 iulie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Atentatul din Glasgow
a fost planificat `n India
Poli]ia indian\ este pe urmele a 12
suspec]i implica]i `n atentatul e[uat
de acum o s\pt\mân\ de pe aero-
portul din Glasgow. Potrivit edi]iei
indiene a cotidianului „Sunday
Times“, to]i cei 12 provin din ora[ul
Bangalore, de unde sunt [i trei din-
tre suspec]ii re]inu]i deja `n cadrul
anchetei. Anchetatorii, scrie presa
indian\, au pornit `n c\utarea celor
12 dup\ studierea permisului auto
al lui Kafeel Ahmed, inginerul care
a condus vehiculul implicat `n ten-
tativa de atentat sinugiga[ de la
Glasgow. De altfel, ziarele indiene
scriu c\ `ntregul complot care a dus
la atacul de la aeroportul sco]ian a
fost planificat `n ora[ul Bangalore.
Ahmed, inginer `n aeronautic\ [i
doctorand `n dinamica fluidelor,

Dup\ liberali [i pesedi[ti, Vadim fratele acestuia, Sabil Ahmed,

medic, [i Mohamed Haneef, tot
medic, sunt, to]i, din acest ora[ si-
tuat `n sudul Indiei.

reclam\ paternitatea m\ririi pensiilor Ucraina joac\ ultima

carte `n procesul
„Insula {erpilor“
a Liderul PRM pretinde c\ ideea m\ririi pensiilor `i apar]ine a C. V. Tudor e sigur de o
Ucraina a depus la Curtea
venire imediat\ la putere [i cere portofoliul Justi]iei `ntr-un guvern de uniune Interna]ional\ de Justi]ie ultimul
na]ional\ a Legea pensiilor mai a[teapt\ acordul pre[edintelui B\sescu a document din faza scris\ a procesu-
lui intentat de România, pentru de-
limitarea maritim\ `n Marea
Scandalul m\ririi pensiilor de major\rii pensiilor [i a ar\tat c\ Neagr\. Din acest moment,
c\tre Guvernul T\riceanu 2 cu- Traian B\sescu s-ar fi b\tut România [i Ucraina a[teapt\ ca in-
noa[te noi evolu]ii. Dup\ ce C\- pentru o astfel de idee, dac\ i-ar stan]a interna]ional\ s\ stabileasc\
lin Popescu T\riceanu [i Mircea fi apar]inut. Pre[edintele PRM a faza oral\ a procesului, care va con-
Geoan\ [i-au disputat meritul a- dat asigur\ri c\ exist\ fonduri sta din pledoariile celor dou\ p\r]i,
cestei m\suri cu mare poten]ial `n final urmând s\ fie pronun]at\
pentru majorarea pensiilor, iar decizia CIJ, care are caracter defini-
electoral, a venit rândul lideru- Traian B\sescu nu are nici un tiv, obligatoriu [i executoriu. La 16
lui PRM s\-[i asume creditul a- drept pentru a cere sursele de septembrie 2004, România a sesizat
jut\rii pensionarilor. ~n plus, CV finan]are, din moment ce nu este instan]a de la Haga cu o cerere de
Tudor viseaz\ la posturi `nalte [eful Executivului. ini]iere a procedurilor `n vederea
`n Guvern. solu]ion\rii problematicii delimit\rii
platoului continental [i a zonelor
Vadim vrea s\ fie economice exclusive ale României [i
Paternitate disputat\ ministru la Justi]ie
Ucrainei `n Marea Neagr\, `n condi-
]iile `n care statul vecin `ncearc\ s\
C. V. Tudor pretinde c\ majo- demonstreze c\ Insula {erpilor, te-
Pe lâng\ dest\inuirile legate ritoriu ucrainean [i care nu face
rarea pensiilor s-a f\cut la ini]i-
de pensii, liderul PRM a preconi- obiectul procesului, ar fi teritoriu
ativa sa, ca urmare a unei discu- zat, la {coala de var\ a partidu- locuibil, prin urmare ar trebui s\
]ii avute `n acest sens cu premi- lui, c\ forma]iunea sa va de]ine beneficieze de un spa]iu maritim
erul T\riceanu [i liderul Sena- portofoliul Justi]iei, `ntr-un exe- mai mare decât consider\ România.
tului, Nicolae V\c\roiu, iar [eful cutiv de uniune na]ional\, f\r\
statului va pierde capital electo- UDMR, un Cabinet care, `n opi- Israelul elibereaz\
ral pentru c\ se pune de-a cur- nia sa, va preg\ti alegerile eu-
mezi[ul [i condi]ioneaz\ promul- roparlamentare. „Evident c\ nu
de]inu]i pentru
garea legii. „Eu le-am spus lui putem sta toat\ via]a `n opozi]ie. consolidarea Al-Fatah
T\riceanu [i lui V\c\roiu s\ m\- Am face mult mai multe lucruri
reasc\ pensiile“, le-a spus el, ti- C. V. Tudor: „Nu voi sta toat\ via]a `n opozi]ie“ Guvernul israelian a aprobat ieri
dac\ am fi la putere, `ntr-o for- eliberarea a 250 de de]inu]i, mem-
nerilor peremi[ti, afla]i la [coala mul\ sau alta“, a punctat pre-
de var\ a partidului. „~n luna a- [edintele PRM.
B\sescu mai amân\ gislative pe care pre[edintele bri Al-Fatah, partidul pre[edintelui
le-a `ntors la Parlament `n ul- Mahmud Abbas, moderat, pentru a
ceea, `n care a fost suspendat El le-a explicat tinerilor pere- Legea pensiilor timele luni. contribui la consolidarea acestei
Traian B\sescu, l-am sunat pe te- mi[ti c\ formula unui guvern Pre[edintele mai are obiec]ii forma]iuni politice `n dauna
lefonul operativ pe V\c\roiu, ca- monocolor nu este viabil\ [i le-a De[i liderii PSD, PNL [i PRM [i `n privin]a Legii magazinelor mi[c\rii islamiste Hamas. Cu
re era la Cotroceni, [i i-am spus sus]in cu toate for]ele m\rirea ocazia summitului desf\[urat la 25
dat ca exemplu negativ actuala duty-free, punerea sub controlul iunie, la Sharm El Sheikh (Egipt),
textual: «De ce nu da]i voi, tu [i configura]ie a Executivului, al- pensiilor, aceast\ lege a[teapt\ DNA a creditelor bancare sau a premierul Ehud Olmert a promis
cu T\riceanu, acuma, cu acordul c\tuit din liberali [i maghiari, [i de 4 zile pe masa pre[edintelui Legii Camerelor de Comer]. eliberarea a 250 din cei aproxima-
nostru, o lege de m\rire a pensi- care, `n opinia lui C. V. Tudor se Traian B\sescu. ~ncepând de Cum `ns\ le-a respins deja o tiv 11.000 de de]inu]i afla]i `n
ilor?»“, a afirmat liderul PRM. afl\ „la mâna PRM“. „Uita]i-v\ ast\zi, [eful statului urmeaz\ s\ dat\, a doua oar\ va fi obligat s\ `nchisori israeliene, `ntr-un gest de
~n acest context, C. V. Tudor la cei de acum: guvern bicolor - anun]e dac\ o promulg\ sau o le adopte. Cât despre Legea pen- bun\voin]\ destinat consolid\rii
l-a criticat pe [eful statului pen- trimite `napoi parlamentarilor partidului pre[edintelui Abbas.
liberalii [i ungurii. {i tot nu siilor, [eful statului va trebui s\ ~n plus, dup\ acest summit, guver-
tru solicitarea de a identifica reu[esc. Sunt la mâna noastr\“, pentru reexaminare. Ar fi `nc\ o ia o decizie pân\ la sfâr[itul a- nul israelian a transferat imediat
sursele de finan]are necesare a mai spus Vadim Tudor. lege dintr-un lung [ir de acte le- cestei luni. a cabinetului de urgen]\ palestinian
condus de Salam Fayyad, inde-
pendent, 118 milioane dolari.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a VIDEANU RECU- re, este un atentat la au- Capitalei `n jurul Parcului `n zona Autostr\zii Soare- care vor fi trimi[i la in- Bosniacii au comemorat
NOA{TE C| NU POATE tonomia administra]iei lo- Bordei. lui, 17 suprafe]e incendia- stan]ele cu deficit major de masacrul de la Srebrenica
SALVA PARCUL BORDEI:
cale, a declarat primarul a AMENZI RECORD te [i au aplicat sanc]iuni resurse umane. Pentru
Capitalei. Dar, neaplica- contraven]ionale `n valoa- posturile vacante au can- Comunitatea musulman\ din Bos-
Primarul general al Capi- rea constituie o infrac]iu-
DUP| ACCIDENTUL DE re de 210.000 lei agen]ilor didat 56 de persoane. A- nia a comemorat ieri 12 ani de la
talei a admis, ieri, c\ au- ne“, a mai spus acesta, re- PE AUTOSTRADA SOA- economici care de]in aceste cestea au fost audiate timp masacrul comis de sârbi la Srebre-
torit\]ile locale din Bu- cunoscând c\ nu exist\ RELUI: Garda Na]ional\ suprafe]e cultivate cu ce- de patru ore [i jum\tate de nica, `n timpul r\zboiului civil din
cure[ti au e[uat `n `n- posibilitatea unei inter- de Mediu (GNM) a amen- reale p\ioase. Cu toate c\ [i membrii CSM, iar lista cu Iugoslavia. ~n prezen]a unui impre-
cercarea de a salva Parcul ven]ii administrative. Pe judec\torii declara]i ad- sionant dispozitiv de securitate,
dat agen]ii economici care poli]ia a `nceput s\ patru- locuitorii regiunii au rememorat tra-
Bordei. „Am `ncercat s\ de alt\ parte, cruciada de]in cele 17 suprafe]e de leze intens zona, incendiile mi[i a fost trimis\ pre[e-
g\sim o form\ de recom- gicele evenimente când Srebrenica a
pentru salvarea spa]iilor teren agricol, incendiate `n au reizbucnit ieri, `n con- dintelui României spre a- fost cucerit\ de trupele generalului
pensare, nu am reu[it, am verzi cap\t\ o puternic\ zona Autostr\zii Soarelui - fuzia creat\ pe autostrad\ vizare. Cei 26 de judec\- Ratko Mladic `n iulie 1995, sub
`ncercat s\ `napoiem tere- tent\ politic\. Fostul pre- A2. Fumul rezultat din in- pierzându-[i via]a `nc\ un tori sunt obliga]i s\ urme- privirile neputincioase ale militar-
nul din Satul Francez, nu [edinte al României, Ion cendii favorizase produce- [ofer accidentat. ze, timp de o jum\tate de ilor olandezi din for]ele ONU. Sub
am reu[it“, a spus prima- Iliescu, primarul Sectoru- rea a mai multor accidente a CSM A AVIZAT, an, un curs de formare pro- acelea[i priviri, circa 7.000 de
rul, care a ad\ugat c\ tre- lui 5, Marian Vanghelie, [i de circula]ie pe autostrada fesional\ `n cadrul Institu- b\rba]i musulmani din ora[ au fost
buie respectat\ decizia de- deputatul democrat Mari- ce leag\ Capitala de lito- F|R| CONCURS, 26 DE tului Na]ional al Magistra- masacra]i de sârbi, imediat dup\
finitiv\ [i irevocabil\ a in- an Marinescu s-au al\tu- ral. Comisarii GNM-C\l\- JUDEC|TORI: Consiliul turii. ~n cazul `n care nu cucerire. Responsabili de eveni-
stan]ei care trebuie apli- rat, ieri diminea]\, lan- ra[i, `mpreun\ cu repre- Superior al Magistraturii vor promova examenul fi- mente, generalul Mladic [i pre[edin-
cat\ `n 30 de zile. „Decizia, ]ului uman format din câ- zentan]ii Poli]iei [i Jan- a aprobat numirea f\r\ nal, ei vor fi obliga]i s\ tele de atunci al Republicii Srpska,
din punctul meu de vede- teva sute de cet\]eni ai darmeriei, au identificat, concurs a 26 de judec\tori p\r\seasc\ func]iile. a Radovan Karadzic, nu au fost nici
pân\ acum aresta]i. a

8 Luni, 9 iulie 2007
Remedii naturiste pentru a potoli aritmiile cardiace
Ca motor absolut indispensabil pentru via]\,
inima este un organ muscular cu
func]ionare complex\, asem\n\toare unei
pompe, asigurând producerea energiei de
desf\[urare a 60 de pulsa]ii pe minut sau a
aproximativ 32 de milioane pe an.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Fiecare b\taie cardia-
c\ `ncepe `n atriul (auri-
culul) drept, unde se afl\
un grup de celule specia-
lizate, numit nodul sinu-
sal. Acesta genereaz\ sti-
muli ce se propag\ `n tot
atriul, pân\ la zona din-
tre atrii, numit\ nodul
atrioventricular. Acest
nodul este conectat la un
grup special de re]ele
care conduc stimulul elec-
tric pân\ la ventriculi. Pe
m\sur\ ce stimulul str\-
bate inima, aceasta se
contract\. Mai `ntâi se
contract\ atriile (din eta-
jul superior al inimii)
care pompeaz\ sângele `n
ventriculi (din etajul infe-
rior). O frac]iune de se-
cund\ mai târziu, se con-
tract\ [i ventriculii, asi-
gurând pomparea sân-
gelui `n tot organismul.
Fa]\ de aceast\ activitate
continu\ [i regulat\ a i-
nimii, cu aproximativ 60-
70 pulsa]ii pe minut `n
stare de repaus, pot s\
apar\ aritmii cardiace, ca
deregl\ri ale ritmului de
contrac]ie.
Exist\ situa]ii de cre[-
tere a frecven]ei ritmului
cardiac (tahicardia) sau
de reducere a num\rului
de b\t\i sub valorile nor-
male (bradicardia). ~n u-
nele cazuri se constat\ o
succesiune neregulat\ a
b\t\ilor inimii `nso]ite de
extrasistole, sub forma
unor contrac]ii suplimen-
tare, care tulbur\ succe-
siunea regulat\ a con-
trac]iilor (o b\taie `n plus
urmat\ de o pauz\). ~n
crizele de extrasistole,
bolnavul resimte mai ales
pauza [i se sperie. Aceste
crize pot s\ survin\ zil-
nic, mai ales dup\ o mas\
excesiv de `nc\rcat\,
când stomacul prea plin
preseaz\ asupra inimii.
Concomitent apar fibri-
la]iile atriale, manifes-
tate prin tremur\turi de-
Regimul de via]\
~n timpul crizelor
cardiace, bolnavul va
sta `n repaus la pat [i
va primi un pahar cu
ap\ `ndulcit\, luat\
prin `nghi]ituri rare. Se
va face un masaj u[or
pe globii ochilor, cu
pleoapele `nchise, `n
timp ce bolnavul va res-
pira profund.
~ntre crize se comba-
te constipa]ia [i se vor
evita eforturile fizice [i
intelectuale, stresurile,
emo]iile [i abuzurile ali-
mentare.
zordonate ale fibrelor
mu[chiului cardiac.
~n func]ie de intensi-
tatea b\t\ilor suplimen-
tare ale inimii fa]\ de rit-
mul normal, bolnavul le
percepe sub form\ de pal-
pita]ii, uneori cu dureri
`n piept, `n]ep\turi, `nso-
]ite de ame]eli, oboseal\
[i, mai rar, blocaje respi-
ratorii.
Exist\ foarte mul]i fac-
tori care conduc la de-
clan[area aritmiilor car-
diace: mese copioase, ba-
lon\ri abdominale, excese
`n consumul de cafea, al-
cool [i tutun, surmenaj fi-
zic [i intelectual, anemie,
st\ri de stres, enervare
brusc\, hiperemotivitate,
menopauz\, hipoglice-
mie, tulbur\ri endocrine
(hipertiroidie), ridicare
brusc\ `n picioare [i con-
sum necontrolat de medi-
camente antidepresive
sau pilule de sl\bit.
Aritmiile sunt provo-
cate, frecvent, de unele
boli cardiace (cardiopatie
ischemic\, leziuni valvu-
lare, infarct miocardic,
insuficien]\ respiratorie,
stenoz\ mitral\, cardit\
reumatic\, tahicardie,
bradicardie, hipotensiune
arterial\) care constituie
un risc crescut pentru
men]inerea s\n\t\]ii,
mai ales la persoanele `n
vârst\ de peste 40 de ani.
Tratament de urgen]\
`n caz de tahicardie
Tahicardia const\ din
accelerarea ritmului car-
CM
YK
POR}IA DE S|N|TATE
diac la valori `ntre 100-
160 pulsa]ii pe minut,
comparativ cu limita fi-
ziologic\ normal\ de 60-
70 b\t\i pe minut, cu
varia]ii `n func]ie de vârs-
ta [i sexul persoanei.
La bebelu[i, tahicardia
poate s\ apar\ din cauza
unor tulbur\ri func]iona-
le ale sistemului nervos.
Aceste tulbur\ri au debut
brusc [i repercursiuni se-
vere asupra st\rii gene-
rale a s\n\t\]ii (agita]ie,
tugumente cenu[ii).
~n primele luni de via-
]\, copiii au un ritm car-
diac foarte rapid (120-140
pulsa]ii pe minut) care
scade la vârsta de 4-6 ani
(100-110 b\t\i pe minut).
Cre[terea ritmului car-
diac fa]\ de valorile nor-
male apare atunci, când
copilul este speriat, plân-
ge, ]ip\, se agit\ sau are
febr\ mare.
F\r\ un tratament de
urgen]\, `n maximum 48
de ore, poate s\ intervin\
insuficien]a cardiac\ cu
blocaj respirator [i car-
diac (mare aten]ie la ma-
mele care las\ copiii s\
]ipe pentru a-[i `nt\ri
pl\mânii !).
~n declan[area tahi-
cardiei intervin diferi]i
factori de stres, eforturi
fizice [i intelectuale, emo-
]ii puternice, st\ri de ex-
cita]ie nervoas\, insom-
nii, febr\ ridicat\, unele
afec]iuni cardiovasculare
(insuficien]\ cardiac\,
malforma]ii congenitale
ale inimii, miocardit\,
hemoragii), boli glandu-
lare (hipertiroidism), di-
gestie `ngreunat\, focare
de infec]ii (amigdalit\,
dentare), intoxica]ii (cu
alcool, tutun, cafea etc)
sau dup\ tratamente cu
miofilin\, efedrin\, adre-
nalin\ [i alte tonice car-
diace.
Bolnavii de tahicardie
acuz\ palpita]ii [i jen\ `n
zona inimii, ame]eli, gre-
CM
YK
]uri, mâini [i picioare
reci.
Bradicardia, apanajul
v=rstnicilor
Bradicardia este o
diminuare a ritmului car-
diac sub 60 b\t\i pe mi-
nut, f\r\ afectarea frec-
ven]ei. ~n cazuri rare, rit-
mul cardiac scade sub 40
pulsa]ii pe minut, chiar la
20-30 b\t\i, când bol-
navul `[i pierde cuno[tin-
]a din cauza unei irig\ri
insuficiente a ]esutului
specific din miocard, ceea
ce poate fi fatal.
Adul]ii tineri [i s\n\-
to[i precum [i sportivii
bine antrena]i, cu mare
capacitate de efort, au
frecven]a cardiac\ `n
repaus la valori sub 60
pulsa]ii pe minut. Valori
reduse se constat\ [i la
persoanele `n vârst\ (pes-
te 65 de ani), `n timpul
somnului sau la sarcina
femeilor.
Printre cauzele care
determin\ bradicardia
sunt men]ionate unele
afec]iuni cardiace (hiper-
tensiunea intracranian\
[i arterial\, infarctul mi-
ocardic, endocardita, sar-
coidoza, opera]iile pe
cord), tulbur\ri endocrine
(hipotiroidism), diabet
zaharat, colesterol ridi-
cat, febr\ tifoid\, icter,
demineralizarea organis-
mului, nivel crescut de
potasiu (hiperpotasemie),
intoxica]ii cu nicotin\,
plumb sau digital\, vo-
me, tuse, obezitate, se-
dentarism sau statul pre-
lungit `n picioare (orto-
statism) [i administrare
`n exces a unor medica-
mente de sintez\ pentru
bolile cardiace (betablo-
cante, antiaritmice, digo-
xin\ etc).
Principalele simptome
ale bradicardiei sim]ite
de bolnav sunt: ame]eli,
Constantin I. Milic\ es-
te profesor universitar la
Universitatea de {tiin]e
Agricole [i Medicin\ Vete-
rinar\ (USAMV) din Ia[i.
Este specializat `n fitote-
rapie [i trateaz\ anual
sute de persoane din toate
col]urile ]\rii, prescriind
pentru orice boal\ pre-
parate complexe din plan-
te pe care cel mai adesea
le ignor\m. A salvat oa-
meni c\rora nu li se mai
d\deau [anse de supra-
vie]uire, preparatele fiind
realizate `n laborator, du-
p\ metode [tiin]ifice [i du-
p\ atenta analiz\ a fie-
c\rei afec]iuni `n parte.
presincop\ [i sincop\ (le- dative asupra tulbur\ri-
[in), oboseal\ la efort, lor neuro-vegetative care
dispnee, palpita]ii, an- deregleaz\ ritmul car-
gin\ pectoral\, edeme la diac, palpita]iile [i nevro-
nivelul gleznelor [i difi- zele cardiace.
cult\]i de concentrare [i Se administreaz\ sub
de respira]ie. form\ de infuzii, decoc-
Aceste tulbur\ri de turi sau tincturi `n mo-
ritm cardiac nu prezint\, mentul crizelor, de pre-
de regul\, pericole pentru ferat seara la culcare.
bolnavi, fiind stimul\ri
vremelnice ale centrilor
nervo[i din creier [i ale
centrilor cardioaccelera-
tori. ~n acest caz pot ex-
ista aritmii f\r\ a exista
o boal\ cardiac\.
Uneori, accesele de
ritm survin brusc (fib-
rila]ie atrial\ paroxistic\
[i tahicardie paroxistic\)
sau se instaleaz\ progre-
siv (fibriloflutter).
Testarea aritmiei se
face prin electrocardio-
a Talpa gâ[tei :
gram\ (E.K.G.), diferen-
- Infuzie dintr-o lingu-
]iind: EKG de repaus,
ri]\ herba uscat\ [i m\-
EKG de efort, EKG de 24
run]it\ la 250 ml ap\ clo-
ore (Holter) [i EKG trans- cotit\; se infuzeaz\ 5 mi-
telefonic\.
nute [i se beau dou\ cea-
iuri ne`ndulcite pe zi
Remediile din plante (diminea]a [i seara), timp
urm\resc reglarea de o s\pt\mân\, având e-
fecte calmante `n afec]iu-
circula]iei periferice nile cardiace, perturbate
de stresuri [i sup\r\ri;
Anumite plantele sunt
remedii care ac]ioneaz\ - Tinctur\ din 20 g her-
ba uscat\, macerat\ timp
`n mai multe direc]ii, in-
fluen]ând atât ritmul car- de 7-8 zile `n alcool 700;
se strecoar\ [i se iau câte
diac, cât [i vasodilata]ia
arterelor [i a venelor, cu 20-30 pic\turi, de 2-3 ori
pe zi, `nainte de mese.
rol `n reglarea circula]iei
periferice. Are efect de `nl\turare a
st\rilor de excita]ie cere-
Principalele specii de
plante medicinale, cu rol bral\, produce relaxarea
`n tratamentele aritmi- musculaturii netede a
ilor, intervin `n reducerea cordului [i a vaselor [i re-
frecven]ei pulsului [i cu gleaz\ presiunea san-
ac]iuni antispastice [i se- guin\.

a P\ducel:
- Infuzie din 1 linguri]\
amestec de flori, frunze [i
fructe uscate la 200 ml
ap\ `n clocot; se infuzea-
z\ 10 minute [i se bea o
can\ pe zi, frac]ionat\ `n
3-4 reprize, cu efect de
completare a tratamentu-
lui cu digitalice;
- Tinctur\ din 20-30 g
flori [i frunze puse la
macerat timp de 7-8 zile
`n alcool 700; se strecoar\
[i se iau câte 15-20 pic\-
turi, de 3 ori pe zi;
Consuma]i alimente
bogate `n potasiu
Ca regim alimentar se
recomand\ fulgi de ov\z
sau de orz, macerat din
coji de ou\ cu drojdie de
bere (consumat timp de 1-
2 s\pt\mâni pe lun\), ulei
vegetal, c\rbune de lemn
sau cenu[\ vegetal\
~n evitarea aritmiilor
cardiace un rol important
`l au ionii de potasiu (cu rol
antagonist fa]\ de ionii de
sodiu). Al\turi de magne-
ziu, cationii de potasiu
- Pulbere din flori [i
frunze uscate [i m\cina-
te, din care se ia câte un
vârf de cu]it pe zi, ce se
]ine sub limb\.
Aceste forme de trata-
mente dau bune rezultate
`n tulbur\rile de ritm
cardiac, `n eliminarea ex-
trasistolelor [i a palpita-
]iilor [i `n `nl\turarea ac-
ceselor de tahicardie pa-
roxistic\, fiind folosite `n
cure ce dureaz\ pân\ la
dispari]ia aritmiilor.
a Odolean:
asigur\ o bun\ func]ionare
a mu[chilor inimii, a sis-
temului nervos [i o aten-
uare a hipertensiunii, con-
tribuind la reglarea exci-
tabilit\]ii neuromusculare
[i a contrac]iilor muscu-
lare la nivelul inimii, prin
men]inerea poten]ialului
electric al sistemului ner-
vos [i al transmisiei im-
pulsurilor nervoase `n tot
corpul corpul.
Surse bogate `n potasiu
sunt unele legume (us-
turoi, spanac, p\stârnac,
cartofi noi, dovlecei) [i
CM
YK
POR}IA DE S|N|TATE Luni, 9 iulie 2007 9
a Rozmarin:
- Solu]ii hidroalcoolice,
ulei volatil sau unguente
aplicate sub form\ de
frec]ii u[oare `n zona in-
imii, cu rol `n vindecarea
durerilor de angin\ pec-
toral\, tulbur\ri de ritm
cardiac, `n]ep\turi `n ini-
m\, tendin]e de sufocare.
a Amestecuri de plante
- Se folosesc combina]ii
de specii diferen]iate `n
func]ie de natura afec]iu-
- Infuzie din 1 linguri]\
nilor inimii. Plantele mai
r\d\cini uscate [i m\ci-
nate la 250 ml ap\ clo- frecvent utilizate sunt:
cotit\; se las\ vasul aco- pu]in\ ap\, de 2-3 ori pe p\ducel, odolean, talpa
perit 15 minute [i se bea o zi, cu 20-30 minute `nain- gâ[tei, dege]el, vâsc, un-
can\ `n cursul zilei, frac- te de mesele principale, gura[, roini]\, troscot,
]ionat\ `n 2-3 reprize, ment\, tei etc.
`ntr-o cur\ de 2-3 s\pt\-
având efecte sedative, a Apiterapia recoman-
mâni pe lun\. d\:
mai ales `n palpita]ii;
- Tinctur\ din 20 g a Dege]el ro[u: - Macerat din miere de
r\d\cini uscate, macer- - Tinctur\ glicero-al- albine [i propolis, cu
ate `n alcool 700 timp de coolic\ din care se iau adaus de usturoi care se
8 zile; se iau câte 15-20 câte 10-15 pic\turi pe zi, consum\ 1-2 luni pe tri-
pic\turi de 2-3 ori pe zi ; timp de 2-3 zile, urmate mestru. a
- Pulbere din r\d\cini de un regim de `ntre]i-
uscate [i m\cinate din nere cu 3-5 pic\turi pe zi, Pagini realizate
care se ia câte un vârf de
a Lavand\: având ac]iune cardioto- de Otilia
cu]it, de 3 ori pe zi; nic\, indicat\ `n fibrila]ie
- Ulei eteric din care se B|LINI{TEANU
a Ungura[:
- Infuzie din 1-2 lin- iau câte 20-30 pic\turi `n [i insuficien]\ cardiac\.
guri]e herba uscat\ la
250 ml ap\ `n clocot care
se infuzeaz\ 15-20 minu-
te; se beau câte 2-3 c\ni
pe zi, având efecte pozi-
tive `n reglarea ritmului
cardiac;
a Saschiu:
- Infuzie dintr-o lin-
guri]\ herba uscat\ la
250 l ap\ clocotit\; se in-
fuzeaz\ 10-15 minute [i
se beau pe parcursul unei
zile, având ac]iuni `n di-
minuarea ritmului car-
diac, reducerea hiperten-
siunii arteriale [i `n oxi-
genarea creierului.
fructe proaspete (dovleac,
coac\ze negre, prune, ba-
nane, smochine).
O mare aten]ie se im-
pune la consumul de al-
cool. Un studiu efectuat `n
Danemarca pe un grup de
48.000 b\rba]i [i femei a
ajuns la concluzia c\ b\r-
ba]ii care consum\ zilnic
alcool `n cantitate echiva-
lent\ cu 330 ml bere, 120
ml vin sau 40 ml spirtoase
prezint\ un risc m\rit cu
40 % de a suferi de aritmie
cardiac\, uneori cu evolu-
]ie spre embolie.
CM
YK
10 Luni, 9 iulie 2007
PE SCURT
Proasp\t absolvent
al Facult\]ii de Poli]ie,
mort din cauza
unui proiectil
S\rb\torirea absolvirii Facult\]ii
de Poli]ie, al\turi de un grup de
11 prieteni, s-a `ncheiat tragic
pentru {tefan Florea, `n vârst\
de 23 de ani, ca urmare a ex-
ploziei accidentale a unui proiec-
til din cel de-al Doilea R\zboi
Mondial. ~n urma accidentului
produs `n diminea]\ zilei de
sâmb\t\, la Cabana Tulburea-
Ciob\nu[, din jude]ul Bac\u, au
mai fost r\ni]i grav al]i patru
tineri, cu vârste cuprinse `ntre 18
[i 19 ani. Ace[tia au fost trans-
porta]i cu elicopterul la clinici din
Bucure[ti, Ia[i [i Târgu Mure[.
Cristina Dovan, din Caracal,
supravie]uitoare a exploziei, a
povestit tragica `ntâmplare:
„Dup\ ce servisem micul dejun [i
cafeaua, ne instalasem to]i la
plaj\ pe o paji[te din preajma ca-
banei. La un moment dat, a
ap\rut un prieten de-al nostru,
ducând `n mân\ un proiectil pe
care ne `ndemna s\-l vedem.
Speria]i, unii dintre noi au s\rit
de pe p\turi, când acesta se afla
la vreo 3-4 metri de noi. I-am
strigat to]i s\ lase proiectilul din
mân\, s-a emo]ionat probabil de
strig\tele noastre, s-a `mpiedicat
pu]in [i l-a sc\pat din mân\. ~n
clipa urm\toare, s-a produs o ex-
plozie [i l-am v\zut pe {tefan
Florea, cel care ne invitase la pe-
trecere, cu fa]a [i corpul distrus
de schijele proiectilului. Eram
doar la 20-30 de centimetri de el
[i am sc\pat doar cu o lovitur\ la
picior. Dup\ aceea, nu mai [tiu
aproape nimic din ce s-a `ntâm-
plat. ~mi r\mân `n minte doar
]ipetele celor cu care `ncercam s\
s\rb\torim un moment fericit,
transformat `ntr-unul tragic“.
Potrivit datelor prezentate de
poli]i[ti, administratorul cabanei
a observat, vineri seara, c\ tinerii
pe care-i g\zduia au g\sit `n
p\dure un proiectil. Sesizând
pericolul, el a luat proiectilul [i
l-a ascuns `n stiva cu lemne, `ns\
tinerii l-au recuperat sâmb\t\
diminea]\, dup\ ce s-au dus s\ ia
lemne pentru a face un gr\tar.
Un nou caz de botulism
descoperit `n Gala]i
O student\ din Gala]i a fost
trimis\ la Institutul de Boli
Infec]ioase „Matei Bal[“, din
Bucure[ti, fiind suspect\ de botu-
lism. Tân\ra, `n v=rst\ de 24 de
ani, student\ la Jurnalism, a con-
sumat o conserv\ de pate pro-
dus\ de o societate comercial\
din Tulcea, achizi]ionat\ de la un
magazin din cartierul central
Mazepa. T=n\ra a acuzat, vineri,
tulbur\ri digestive, febr\ [i simp-
tome neurologice, fiind trans-
portat\ la Spitalul de Boli
Infec]ioase, iar, a doua zi,
medicii au decis s\ o transfere la
Institutul „Matei Bal[“, din
Capital\. Speciali[tii Inspec]iei
Sanitare de Stat, precum [i
medicii veterinari preleveaz\ `n
acest moment probe, pentru a de-
pista focarul. La magazinul de la
care a fost cump\rat\ conserva
nu a mai fost g\sit nici un produs
similar, toate fiind deja vândute,
situa]ie care `ngreuneaz\ consi-
derabil ancheta. ~n urma cu doar
trei zile, a mai fost `nregistrat un
suspect de botulism `n Gala]i,
care consumase tot o conserv\ de
pate, cu zece zile mai devreme.
De[i b\rbatul a fost la mai mul]i
medici, diagnosticul de suspect de
botulism i-a fost pus abia pe 4
iulie, zi `n care a [i fost trimis la
Institutul „Matei Bal[“. Num\rul
cazurilor de suspec]i de botulism
din jude]ul Gala]i a ajuns astfel
la cinci, primele trei, depistate `n
luna iunie, fiind deja confirmate.
Conservele consumate `n toate
cele cinci cazuri provin din
jude]ul Tulcea. a
Investi]iile germane r\sufl\
greu `n aerul Moldovei
a Potrivit datelor prezentate de conducerea companiei germane E.ON Moldova, num\rul deranjamentelor [i
deconect\rilor pe care le suport\, anual, clien]ii din regiunea de nord-est a ]\rii este greu de comparat, chiar [i cu media
`nregistrat\ `n state ca Ungaria, Cehia sau Slovacia a Aceste date arat\ c\ un client este deconectat de la furnizarea
energiei electrice peste 1.000 de minute pe an, adic\ de 5 ori mai mult dec=t media `nregistrat\ la nivel european a „~n
momentul `n care am preluat Electrica Moldova, a trebuit s\ gestion\m o re]ea de distribu]ie [i furnizare a energiei
electrice cu o durat\ de via]\ mult dep\[it\. Ne-am lovit [i de sistemul g=ndit `n perioada comunist\, proiectat dup\
principiul «ieftin [i rapid», spre deosebire de multe state vest-europene, `n care s-au folosit re]ele izolate, aflate sub
p\m=nt. Am mai g\sit mult\ dezordine `n activitatea departamentelor companiei, nu mai pu]in de 11 moduri de facturare
diferite, o politic\ de personal aproape inexistent\ [i o mentalitate `nvechit\ `n gestionarea noilor conexiuni“, au fost
doar c=teva dintre motivele enumerate de directorul adjunct al E.ON, pentru a explica aceast\ situa]ie a
Majoritatea clasamen-
telor, sondajelor sau studi-
ilor efectuate cu privire la
calitatea vie]ii plaseaz\
Moldova pe ultimele locuri,
`n compara]ie cu celelalte
regiuni din ]\rile membre
ale Uniunii Europene. Fap-
tul c\ nici din punctul de
vedere al calit\]ii furniz\rii
de energie electric\ c\tre
consumatorii din aceast\
zon\ nu st\m prea bine, nu
mai reprezint\ `ns\ o sur-
priz\ pentru nimeni. Potri-
vit datelor prezentate de
conducerea companiei ger-
mane E.ON Moldova, care a
preluat, `n 2005, serviciul
de distribu]ie [i furnizare a
energiei electrice `n aceast\
zon\, prin privatizarea E-
lectrica Moldova, num\rul
deranjamentelor [i deconec-
t\rilor pe care le suport\,
anual, clien]ii din regiunea
de nord-est a ]\rii este greu
de comparat, chiar [i cu me-
dia `nregistrat\ `n state ca
Ungaria, Cehia sau Slova-
cia. Datele prezentate de di-
rectorul general adjunct al
compartimentului distri-
bu]ie din cadrul E.ON Mol-
dova, Csulak Ferenc, arat\
c\, `n zona Moldovei, un
client este deconectat de la
furnizarea energiei electrice
peste 1.000 de minute pe
an, adic\ de 5 ori mai mult
dec=t media `nregistrat\ la
nivel european.
Sistem „ieftin
[i rapid“, investi]ii
zero, mentalit\]i
`nvechite
~n cadrul unui seminar
pe teme din domeniul ener-
getic, desf\[urat, la finele
s\pt\m=nii trecute, la
C=mpulung Moldovenesc,
[efii departamentelor com-
paniei germane au vorbit
despre problemele cu care s-
au confruntat o dat\ cu in-
trarea pe pia]a rom=neasc\
[i despre modul `n care in-
ten]ioneaz\ s\ apropie gra-
dul de calitate al furniz\rii
energiei electrice c\tre con-
sumatori de standardele eu-
ropene. „~n momentul `n
care am preluat Electrica
Moldova, a trebuit s\ ges-
tion\m o re]ea de distri-
bu]ie [i furnizare a energiei
electrice cu o durat\ de
via]\ mult dep\[it\, `n cea
mai mare parte. Ne-am lo-
vit, de asemenea, [i de sis-
temul g=ndit `n perioada co-
munist\, proiectat dup\
principiul «ieftin [i rapid»,
spre deosebire de multe
state vest europene, `n care
s-au folosit re]ele izolate,
aflate sub p\m=nt. Am mai
g\sit mult\ dezordine `n ac-
tivitatea departamentelor
ACTUALITATEA REGIONAL|
companiei, nu mai pu]in de
11 moduri de facturare di-
ferite, o politic\ de personal
aproape inexistent\ [i o
mentalitate `nvechit\ `n
gestionarea noilor conexi-
uni“, au fost doar c=teva
dintre problemele enume-
rate de directorul adjunct al
E.ON. La fel de adev\rat
este `ns\ faptul c\ investi-
torii germani nu au aruncat
banii „pe fereastr\“, f\r\ s\
cunoasc\ situa]ia exact\ a
viitoarei achizi]ii. „Din a-
cest punct de vedere, filoso-
fia companiei noastre este
urm\toarea: s\ investe[ti
`n ceva care nu merge prea
bine, pentru c\ de aici vine
practic c=[tigul nostru [i, to-
todat\, al clien]ilor no[tri.
Nu sunt prea mul]i cei care
`]i v=nd o afacere care mer-
ge foarte bine“, a explicat
reprezentantul E.ON.
Investi]ii masive
`n modernizare [i
retehnologizare
Pentru modernizarea [i
retehnologizarea echipa-
mentelor de distribu]ie [i
furnizare a energiei elec-
trice mo[tenite de la la Elec-
trica Moldova, compania
german\ a investit, p=n\ `n
prezent, 127 de milioane de
lei (RON). „Pân\ la sfâr[itul
acestui an, vom mai investi
`nc\ 91 de milioane de lei,
pentru cre[terea num\rului
posturilor de transformare,
schimbarea cablurilor de
medie tensiune, reconstruc-
]ia re]elelor de joas\ tensi-
une, modernizarea cl\diri-
lor operative [i derularea
unor programe de protec]ie
a mediului `nconjur\tor“, a
explicat directorul general
al E.ON Moldova distribu-
]ie, C\t\lin Dr\goi. ~n ceea
ce prive[te `nlocuirea st=lpi-
lor de lemn, reprezentantul
companiei germane a de-
clarat c\, din cauza num\-
rului foarte mare de st=lpi
care trebuiesc schimba]i, va
fi un proces lent. „~ntr-un an
jum\tate, am reu[it s\
schimb\m cam 10% din
num\rul total. Sunt foarte
mul]i st=lpi de acest gen [i,
totodat\, noi suntem nevoi]i
s\ ne `mp\r]im banii pe mai
multe direc]ii, pentru ca in-
vesti]iile s\ aib\ efect“, a
spus C\t\lin Dr\goi.
Modernizarea
re]elelor a l\sat
„me[terii de ocazie“
f\r\ obiectul muncii
Modernizarea re]elei ac-
tuale nu a avut numai
efecte pozitive pentru com-
pania german\, astfel c\, `n
mod paradoxal, num\rul
deranjamentelor semnalate
de clien]i a crescut sim]itor.
„La `nceput, nici noi nu am
`n]eles prea bine care este
cauza. ~n vechiul sistem de
furnizare a energiei elec-
trice se g\sea, de multe ori,
un «me[ter priceput la toa-
te», care intervenea [i reme-
dia micile defec]iuni, f\r\
ca noi s\ mai fim anun]a]i.
Atunci c=nd am `nlocuit
aceste echipamente cu apa-
ratur\ ultramodern\, astfel
de interven]ii nu au mai
fost posibile [i deranjamen-
tele semnalate de clien]i au
crescut sim]itor“, a explicat
directorul Csulak Ferenc.
Reprezentantul E.ON a a-
d\ugat `ns\ c\ num\rul
mare de defec]iuni poate fi
pus [i pe seama angaja]ilor
companiei. „Suntem con[ti-
en]i c\ performan]ele noas-
tre las\ uneori de dorit [i c\
mai avem multe de f\cut.
Am, cerut angaja]ilor s\ lu-
creze, de c=te ori este posi-
bil, sub tensiune, f\r\ a de-
conecta clientul de la en-
ergie electric\“, a spus di-
rectorul E.ON. Din acest
punct de vedere, personalul
calificat reprezint\ o pro-
blem\ pentru compania
german\. „Avem tehnicieni
foarte buni, care au `nv\]at
meserie la [coala rom=neas-
c\ din anii ’50 - 70. Din p\-
cate, pe unii i-am pierdut
deja, iar pe ceilal]i `i pier-
dem, de la an la an, din
cauza pension\rii. Inten]io-
n\m s\ investim `n [coli de
profil, pentru a ne asigura o
pepinier\ de viitori angaja]i
pentru companie. Colabo-
r\m `n acest sens cu inspec-
toratele [colare jude]ene [i
cu facult\]ile de profil“, a
declarat Csulak Ferenc.
„C=nd vrem
s\ facem o investi]ie
nou\, trebuie
s\ `ntreb\m
de la `nceput unde
este p\m=ntul
primarului“
Pe l=ng\ lipsa for]ei de
munc\ calificat\, o alt\
problem\ ridicat\ de con-
ducerea E.ON o reprezint\
rela]ia cu autorit\]ile lo-
cale. „Experien]a lucrului `n
Rom=nia m-a `nv\]at ceva:
c=nd vrem s\ construim o
sta]ie de transformare nou\
`ntr-un sat, spre exemplu,
trebuie s\ `ntreb\m de la
`nceput unde este p\m=ntul
primarului. Altfel, ni se ter-
giverseaz\ emiterea autor-
iza]iei de construc]ie, p=n\
ce suntem `mpin[i, u[or-
u[or, spre terenul respectiv.
Este greu de acceptat pen-
tru noi atitudinea autorit\-
]ilor locale, care ar trebui s\
fie primele interesate `n a
ne ajuta s\ derul\m aceste
investi]ii“, a declarat Csu-
lak Ferenc. Reprezentantul
E.ON a invocat, de aseme-
nea, [i o serie de taxe, in-
ventate de autorit\]ile lo-
cale, pentru a c=[tiga bani
de pe urma acestor inves-
ti]ii, de[i legea nu sti-
puleaz\ acest lucru.
Germanii nu pricep
de ce ne fur\m
caciula singuri
Directorii companiei ger-
mane au prezentat, `n ca-
drul seminarului de la C=m-
pulung, [i datele referitoare
la pierderile de energie,
cauzate de furtul din re]ele
sau de sustragerea diferitor
componente ale re]elelor.
„Putem spune c\ este obi[-
nuitul obicei rom=nesc de a
ne fura c\ciula singuri. ~n
fiecare an avem pierderi de
aproximativ 4 procente din
aceast\ cauz\ [i ceea ce nu
`n]eleg oamenii este c\ o
mare parte din aceste pier-
deri se reg\se[te tot `n fac-
turile lor. Pe de alt\ parte
`ns\, este tragic faptul c\
mul]i dintre cei care fac
acest lucru nu fur\ pentru a
vinde mai departe [i a
ob]ine un profit, ci pur [i
simplu pentru a supravie-
]ui“, a spus directorul ge-
neral al compartimentului
de distribu]ie al E.ON
Moldova. Un caz care greu
de scuzat de reprezentan]ii
companiei germane s-a pe-
trecut `ntr-o localitate vas-
luian\, unde, `n urma unei
furtuni puternice, s-a pro-
dus o avarie la re]eaua de
alimentare [i toat\ loca-
litatea a r\mas f\r\ curent
electric. „Problema putea fi
rezolvat\ `n jum\tate de
or\. O echip\ de interven]ie
s-a deplasat la fa]a locului,
dar a constatat c\ disp\ruse
un conductor, f\r\ de care
linia nu putea fi repus\ `n
func]iune. Ulterior, am aflat
c\ tot cineva din respectiva
zon\ `l furase [i, p=n\ ce am
reu[it noi s\ aducem alt con-
ductor, acest lucru i-a costat
pe locuitori dou\ zile f\r\
curent electric“, a povestit
reprezentantul E.ON. a
 ACTUALITATE Luni, 9 iulie 2007 11
Criz\ acut\ de ap\ Inventatorii ie[eni, premia]i PE SCURT

`n satele ie[ene cu medalii de aur la Chi[in\u Licita]ii pentru

reabilitarea
a Inventatorii ie[eni s-au f\cut din nou remarca]i, fiind r\spl\ti]i termic\ a blocurilor
Autorit\]ile jude]ene au trimis vineri la Mo-
go[e[ti dou\ cisterne cu ap\ potabil\ [i pentru a- cu medalii de aur la Salonul Interna]ional Specializat `n Proprietate Edilii [efi ai ora[ului au anun]at
nimale. Localitatea este una dintre cele mai afec- Industrial\ „INFOINVENT - 2007“ a Evenimentul s-a desf\[urat c\ `n curând la Ia[i va fi demarat
un proiect important pentru urbe:
tate de secet\ din jude], din 1.002 f=nt=ni, 585 au
secat, iar `n 417 apa are un nivel foarte sc\zut. De la sf=r[itul lunii trecute la Chi[in\u, Republica Moldova a reabilitarea termic\ a blocurilor.
Proiectul de hot\râre de Consiliu
asemenea, o cistern\ va fi trimis\ ast\zi `n co- Rom=nia a fost reprezen- turi de trei diplome de men- nice. La edi]ia din acest an a Local va intra pe ordinea de zi `n
muna Sine[ti, unde oamenii nu mai au nici m\car tat\ de un num\r mare de in- ]iune. Evenimentul s-a des- manifest\rii, profesorul Ion [edin]a de la sfâr[itul lunii iulie.
ap\ de b\ut. „~n func]ie de necesit\]i [i de so- ven]ii prezentate de Forumul f\[urat `n Parcul expozi]io- Sandu a f\cut parte din ju- Reprezentan]ii municipalit\]ii
licit\rile comisiilor locale pentru situa]ii de ur- Inventatorilor Rom=ni, Socie- nal „Moldexpo“ din Chi[inau, riul interna]ional, iar Foru- afirm\ c\ reabilitarea termic\ a
gen]\, ISU este preg\tit s\ transporte cantit\]ile tatea Inventatorilor din Ro- pe parcursul desf\[ur\rii sa- mul Inventatorilor Rom=ni a blocurilor este o necesitate. „Va fi
de ap\ necesare at=t popula]iei, c=t [i ani- m=nia, Congresul Inovatori- lonului av=nd loc o serie de oferit patru cupe de aur, o hot\râre de Consiliu Local. ~n
lor [i Cercet\torilor din Ro- dezbateri, mese rotunde pe [apte medalii [i diplome de caz ca nu se va respecta, vom
malelor“, a declarat Emanoil Arhip, purt\torul de aplica [i amenzi. Tot ora[ul este
cuv=nt al Prefecturii. Conform datelor Inspec- m=nia [i Institutul Na]ional tematica propriet\]ii intelec- excelen]\ inventatorilor din plin de blocuri vechi `n care agen-
toratului pentru Situa]ii de Urgen]\, din cele de Inventic\. „Suportul fi- tuale [i industriale, a trans- Republica Moldova, Ucraina, tul termic se pierde aiurea pentru
32.807 f=nt=ni existente `n jude], 3.872 au secat, nanciar pentru etalarea in- ferului tehnologic [i a incu- Federa]ia Rus\ [i Azerbai- c\ nu sunt izolate. Am vrut s\
ven]iilor a fost oferit prin con- batoarelor de afaceri, la care djan. „Standul Forumului a folosim chiar serviciile munici-
iar 16.704 au un nivel sc\zut al apei. ~n 11 dintre tribu]ia unor universit\]i cu delega]ia rom=n\ a partici- fost vizitat de speciali[ti din
cele 98 de comune exist\ riscul neasigur\rii nece- palit\]ii pentru a realiza lucr\ri
tradi]ie din ]ara noastr\, pat activ. Ucraina [i Republica Moldo- `n acest sens, dar oamenii nu au
sarului de ap\ at=t pentru oameni, c=t [i pentru printre care [i Universitatea De asemenea, pentru mo- va, toate inven]iile rom=ne[ti fost de acord. Au spus c\ cinci
animale. Seceta a afectat [i p\[unile. La R\du- «Al.I.Cuza», primul actor `n dul de etalare [i reprezentare fiind apreciate pozitiv de ju- milioane de apartament, atât cât
c\neni, cele 606 ha de f=ne]e sunt compromise `n cercetarea [tiin]ific\ na]iona- `n cadrul salonului, delega]ia riu [i vizitatori“, a spus Ion era oferta, este o sum\ prea
totalitate, iar cele 1.145 ha p\[une sunt afectate l\“, a men]ionat Ion Sandu, Forumului a fost r\spl\tit\ Sandu, care a ad\ugat c\ mare. A[a c\ am decis s\ orga-
`n propor]ie de 83%. Probleme sunt [i la Po- pre[edintele Forumului In- cu o serie de ordine, medalii „premiile ob]inute de de- niz\m o licita]ie“, a spus vicepri-
t=ngeni [i Iepureni, motiv pentru care s-a decis ventatorilor Rom=ni [i cadru [i diplome de excelen]\ ale u- lega]ia Universit\]ii «Al. I. marul Constantin Neculau. (S.D.)
organizarea unor tabere de var\ pe p\[unile din didactic la Facultatea de Teo- nor universit\]i [i institu]ii Cuza» reprezint\ o nou\ re-
Movileni [i Larga Jijia, unde exist\ o rezerv\ de logie Ortodox\ a Universi-
t\]ii „Al. I. Cuza“.
[tiin]ifice din Chi[in\u, Bu-
cure[ti [i Sevastopol. ~n ca-
confirmare a valorii inven-
ticii rom=ne[ti, asocia]ia pro-
400 de ma[ini
hran\ pentru aproximativ 30 de zile. De a-
semenea, reprezentan]ii Direc]iei Agricole spun
Delega]ia condus\ de Ion drul acestui eveniment, rec- fesional\ a Forumului Inven- f\r\ st\p=n vor fi
Sandu a prezentat 26 de in- torul Universit\]ii „Al. I. Cu- tatorilor Rom=ni fiind un ex-
c\ din cele 19.143 hectare cultivate cu rapi]\, ven]ii grupate `n 10 postere za“, Dumitru Oprea, a primit celent purt\tor de imagine a ridicate de pe str\zi
gr=u, orz, orzoaic\ de toamn\, lolium [i lucern\, pentru care a ob]inut [apte diploma de excelen]\ pentru creativit\]ii tehnice, [tiin]i- P=n\ acum, echipele Prim\riei au
8.683 de hectare sunt compromise, iar 10.460 de medalii, trei de aur, dou\ de activitatea de promovare [i fice [i culturale din ]ara noas- ridicat de pe str\zile Ia[ului 150
hectare, afectate pe jum\tate. (Silviu D.) argint [i dou\ de bronz, al\- stimulare a creativit\]ii teh- tr\“. (Oana R.) de ma[ini abandonate [i f\r\ st\-
p=n, iar pentru alte 400 de au-
tovehicule documenta]ia este `n

Aproape jum\tate din contesta]iile depuse la Bac curs de finalizare. „Numai `n luna
iunie, angaja]ii Poli]iei Comunita-
re au identificat 112 ma[ini aban-
donate, iar 40 dintre acestea au

sunt la proba scris\ de limba [i literatura rom=n\
a {ase absolven]i de liceu au ob]inut media 10.00 la bacalaureat, printre care [i gemenele Delia [i Iulia Zanoschi de
la Colegiul Na]ional a De[i candida]ii au avut la dispozi]ie variantele de subiecte pe site-ul Ministerului Educa]iei,
procentul de promovabilitate la examenul de bacalaureat, `nainte de contesta]ii, era de 78,35%, mai mic dec=t anul
trecut, c=nd se `nregistra un procent de promovabilitate de 83,43% a Cei mai mul]i candida]i, aproximativ
3.000, au ob]inut note mari, `ntre 8.00 [i 10.00 a Rezultatele finale se vor afi[a m=ine, 10 iulie, dup\ ce se vor corecta
cele 1.300 de contesta]ii, aproape jum\tate dintre acestea fiind la proba de limba [i literatura rom=n\ a
Afi[area subiectelor la
probele de la bacalaureat
nu a adus bucurie tuturor
candida]ilor, av=nd `n vede-
re c\ procentul de promo-
vabilitate la examenul de
maturitate, `nainte de co-
rectarea contesta]iilor, era
de 78,35%, `n timp ce anul
trecut, tot la rezultatele
par]iale, procentul de pro-
movabilitate dep\[ea cu
pu]in 83 de procente.
Cu toate acestea, procen-
tul final al promovabilit\]ii
ar putea fi mai mare, `ntru-
c=t candida]ii, dup\ aflarea
rezultatelor afi[ate s=mb\-
t\, au avut posibilitatea s\
depun\ contesta]ii, care vor
fi rezolvate p=n\ m=ine, 10
iulie, c=nd vor fi a[teptate [i
rezultatele finale.
~nainte de contesta]ii, la
limba [i literatura rom=n\
scris, cea mai contestat\
prob\ a examenului de c\-
tre elevi, procentul de pro-
movabilitate era de 87,58%.
La aceast\ discplin\ au fost
[i cei mai mul]i candida]i
respin[i, 814, `n timp ce
5.778 candida]i au ob]inut
nota minim\ de trecere.
La proba D, proba scris\
obligatorie a profilului, au
ob]inut note de trecere 5.984
candida]i, 597 au fost res-
pin[i, procentul de promo-
vabilitate fiind de 90,91%.
La proba E, prob\ scris\ sau
practic\ din aria curricular\
a specializ\rii, procentul de
promovabilitate a fost de
95,39%, aici fiind declara]i
admi[i 5.480 de absolven]i,
302 fiind respin[i. La proba
F, prob\ scris\ sau pactic\,
au fost ob]inute cele mai
multe note de trecere, fiind
`nregistrat astfel [i cel mai
mare procent de promova-
bilitate, de 98,33%, exclu-
z=nd probele orale elimina-
torii la limba rom=n\, unde
99,79% dintre candida]i au
peste cinci, [i proba de
limb\ modern\ unde au tre-
cut 99,74% dintre candida]i.
La proba F, 6.480 de can-
dida]i au fost admi[i [i doar
109 respin[i.
3.000 de absolven]i
cu medii la Bac `ntre
8.00 [i 10.00
De[i procentul de pro-
movabilitate pe ansamblu a
fost mai mic fa]\ de anul
trecut, inspectorii [colari
a[tept=ndu-se ca acesta s\
creasc\ `n urma contesta]ii-
lor, Camelia Gavril\, [efa
I{J Ia[i, recunosc=nd c\
acest fapt se datoreaz\ `n
mare parte probei scrise la
limba rom=n\, unde subiec-
tul extras „a fost unul mai
nefericit“. Inspectorul [colar
general a ad\ugat c\, a-
proape `n aceea[i m\sur\,
au fost mul]i candida]i de-
clara]i respin[i at=t la limba
rom=n\, c=t [i la mate-
matic\. De asemenea, con-
form celor precizate de Ca-
melia Gavril\, sunt mul]i
candida]i care, de[i au
ob]inut note de trecere la
probe, nu au ob]inut media
general\ de trecere de
minim 6.00. „Sunt mul]i
care au media general\
aproape de 5.99, sunt [i
foarte multe contesta]ii,
aproximativ 1.300, dintre
care 577 sunt la limba [i lit-
eratura rom=n\“. Referitor
la rezultate, [efa ISJ a
ad\ugat c\ acestea arat\ c\
„examenul a fost unul foarte
serios, corectarea a fost foar-
te riguroas\, foarte aproape
de barem, nu s-a copiat, m\-
surile `mpotriva copiatului
fiind foarte stricte. A fost [i
mult\ seriozitate din partea
multor candida]i, av=nd `n
vedere [i miza pentru admi-
terea la facultate, aproape
3.000 de candida]i ob]in=nd
note `ntre 8.00 [i 10.00“.
Anul acesta [ase elevi
s-au remarcat prin reu[ita
maxim\ la examenul de ba-
calaureat, ob]in=nd media
10.00. Chiru]\ Marta de la
profilul matematic\-infor-
matic\ de la Colegiul Na]io-
nal, Martinu[ Antoaneta
Luciana de la matematic\-
informatic\ Colegiul „Costa-
che Negruzzi“, R\ileanu
Gheorghi]a de la filologie,
Colegiul „Costache Negruz-
zi“, [i Tudose {tefan Alexan-
dru de la matematic\-infor-
matic\, Liceul „Mihai Emi-
nescu“ au ob]inut doar note
de zece la bacalaureat.
Acestora li se adaug\ dou\
absolvente de la Colegiul
Na]ional, profilul mate-
matic\-informatic\, suror-
ile gemene, Delia [i Iuliana
Zanoschi, care au adus [i o
bucurie pe m\sur\ `n fami-
lie prin dubla reu[it\ care
s-a concretizat `n dou\
medii de 10.00.
M=ine, 10 iulie se vor
afi[a rezultatele finale, la
care c=teva sute de can-
dida]i sper\ ca nota dup\
rezolvarea contesta]iilor s\
fie una de trecere. Se con-
sider\ promovat la exa-
menul de bacalaureat can-
didatul care a ob]inut cel
pu]in nota 5 sau califica-
tivul „admis“ la fiecare pro-
b\ oral\, a ob]inut cel pu]in
nota 5 la fiecare prob\
scris\ sau practic\ de exa-
men [i are media general\
minimum 6. Pentru can-
dida]ii care ob]in media
general\ 5,99, aceasta se
rotunje[te la 6,00.
~nc\ o [ans\ la
sesiunea din toamn\
Cei care nu au acest
noroc vor mai avea o [ans\
la bacalaureatul din se-
siuna de toamn\ pentru ca-
re se fac `nscrieri `n pe-
rioada 16-20 iulie. Pe 20 au-
gust va avea loc proba la
limba [i literatura român\ -
prob\ oral\, pe 22 august
elevii vor sus]ine proba la
limba [i literatura modern\
- prob\ oral\, iar pe 23 au-
gust va fi proba scris\ la
limba [i literatura român\.
Bacalaureatul va continua
pe 27 august cu proba obli-
gatorie a profilului - proba
D - prob\ scris\, [i pe 28 au-
gust cu proba la alegere din
aria curricular\ core-
spunz\toare specializ\rii -
proba E - prob\ scris\ sau
practic\. Pe 29 august va fi
sus]inut\ proba la alegere
dintre disciplinele din cele-
lalte arii curriculare -
proba F - prob\ scris\ sau
practic\. Pe 31 august se
vor afi[a rezultatele [i se
vor depune contesta]ii,
urm=nd ca pe 3 septembrie
s\ se afi[eze rezultatele fi-
nale. (Oana RUSU )
fost marcate, urm=nd a fi ridicate
`n zece zile. De asemenea, 40 de
ma[ini au fost deja depozitate `n
baza DSPM. Doar 21 dintre
ma[ini au fost revendicate de pro-
prietari“, a declarat Andrei Tro-
for, purt\torul de cuv=nt al Pri-
m\riei. ~n cazul `n care un ie[ean
c\ruia i-a fost ridicat\ ma[ina
vrea s\ o ia `napoi trebuie s\ pl\-
teasc\ o tax\ de 280 de lei, iar
dup\ 24 de ore de la momentul
depozit\rii, el trebuie s\ mai a-
chite c=te 90 de lei pentru fiecare
zi de „cazare“. Cea mai mare tax\
pl\tit\ de c\tre un cet\]ean pentru
ma[ina ridicat\ de pe domeniul
public a fost de 1.000 de lei. (S.D.)
Centrele medico-
sociale nu vor
mai apar]ine de CJ
Consilierii jude]eni vor discuta `n
urm\toarea [edin]\ despre trans-
miterea cl\dirilor [i a terenurilor
din administrarea CJ `n cea a uni-
t\]ilor medicale de la R\duc\neni,
Bivolari [i Victoria. Practic, cele
trei centre medicale vor avea con-
trolul deplin asupra tuturor ac-
tivelor de care se folosesc. Repre-
zentan]ii CJ sus]in c\ aceast\ mo-
dificare nu va afecta cu nimic cele
trei centre. „E o m\sur\ adminis-
trativ\. CJ va suporta `n contin-
uare o parte din cheltuieli“, a spus
Ion Serbina, secretarul general al
CJ. Cheltuielile de `ntre]inere [i
gospod\rire, repara]ii, consolid\ri
[i dot\ri independente vor fi su-
portate de CJ Ia[i `n limita buge-
tului aprobat, se arat\ `n proiectul
de hot\r=re. (S.D.)
~nc\ trei mii
de europubele
pentru ie[eni
Reprezentan]ii Salubris sus]in c\
vor fi amplasate eurocontainere
`n tot municipiul, `ncepând din
luna septembrie. ~n prezent, `n
ora[ sunt amplasate 1.634 euro-
containere, dintre care 500 sunt
noi. La sediul Salubris a avut loc
o nou\ licita]ie pentru achizi]ia
de 1.300 eurocontainere. Un con-
tainer pentru colectarea selectiv\
are o capacitate de 1.1 metri
cubi. Toate containerele vechi vor
disp\rea, iar cele galbene vor fi
reparate [i distribuite agen]ilor
economici. (S.D.)
12 Luni, 9 iulie 2007
PE SCURT
McLaren risc\
anularea punctelor
`n acuza]ia de
spionaj industrial
Pre[edintele Federa]iei
Interna]ionale de Automobilism
(FIA), Max Mosley, a dat
asigur\ri c\ echipa McLaren, ca
[i pilo]ii s\i, Lewis Hamilton [i
Fernando Alonso, risc\ anularea
punctelor ob]inute `n
Campionatul mondial de
Formula 1, dac\ acuza]iile de
spionaj industrial `mpotriva
scuderiei Ferrari se adeveresc.
„Nu vreau s\ fac specula]ii, dar
nu exist\ dec=t circumstan]e cu
totul speciale `n care penalitatea
pe care o prime[te o echip\ nu
este aplicat\ similar [i pilo]ilor“,
a spus Mosley r\spunz=nd
`ntreb\rilor ziari[tilor care `l
chestionau dac\, `n caz de vin\
dovedit\, exist\ posibilitatea de
a se anula punctele ob]inute de
McLaren f\r\ s\ fie atinse cele
ale pilo]ilor. ~naintea celei de-a
9-a dintre cele 17 probe ale CM
2007, de la Silverstone,
McLaren-Mercedes este `n frun-
tea clasamentului constructo-
rilor, cu 25 de puncte `naintea
Ferrari, iar Hamilton conduce,
cu 14 puncte `n fa]a coechipieru-
lui s\u Alonso. Mosley a confir-
mat c\ FIA face o anchet\ „doar
sub aspect de etic\ sportiv\“,
baz=ndu-se pe Codul sportiv in-
terna]ional [i pe regulamentul
Campionatului mondial de F1 [i
nu va ezita s\ pedepseasc\ dur,
dac\ exist\ probe care s\
dovedeasc\ faptul c\ McLaren a
beneficiat de o manier\ sau alta
de cunoa[terea unor elemente
provenind de la Ferrari. Mosley
a ad\ugat, de asemenea, un lu-
cru esen]ial: „O echip\ este res-
ponsabil\ de personalul s\u“,
d=nd astfel o replic\ patronului
de la McLaren, Ron Dennis, care
a spus c\ gruparea sa nu este
implicat\, chiar dac\ unul dintre
angaja]ii s\i este b\nuit c\ a
primit documente confiden]iale
din partea unui fost responsabil
tehnic de la Ferrari.
Portughezul Andrade
s-a transferat
la Juventus
Interna]ionalul portughez Jorge
Andrade, funda[ul echipei spa-
niole de fotbal Deportivo La Coru-
na, se va transfera la forma]ia
italian\ Juventus Torino, anun]\
cotidianul „Gazzetta dello Sport“.
Andrade, 29 de ani, urmeaz\ s\
semneze ast\zi, la Torino, un con-
tract pe patru ani cu „B\tr=na
Doamn\“, care `i va asigura un
salariu de 2,5 milioane euro pe se-
zon. Pentru Juventus, valoarea
transferului se ridic\ la aproxima-
tiv 9 milioane euro. ~nainte de a
se face remarcat la „SuperDepor“,
Andrade a mai jucat la forma]iile
Estrela Amadora [i FC Porto,
adun=nd totodat\ 50 de selec]ii `n
na]ionala Portugaliei, pentru care
a marcat 3 goluri.
Kaka nu pleac\
de la Milan
AC Milan a organizat o cere-
monie, legat\ de `ndeplinirea
cifrei de 30.000 de abona]i anuali,
cu acest prilej administratorul-
delegat Adriano Galliani
preciz=nd c\ fotbalistul brazilian
Kaka nu va fi v=ndut la Real
Madrid, fiind „absolut netransfe-
rabil“. „Le mul]umesc celor 30.000
de abona]i. Lor [i altora care vor
s\ se aboneze le afirm f\r\ dubii:
Kaka este absolut netransferabil.
Este un angajament de onoare pe
care mi-l iau, `n numele meu, dar
[i al pre[edintelui Silvio
Berlusconi“, a declarat Galliani.
De mai multe luni, Real Madrid
`ncearc\ toate metodele pentru a-l
transfera pe Kaka, despre care se
spune de pe acum c\ va fi laurea-
tul 2007 al Balonului de Aur. a
SPORT
O]elul [i Gloria, aproape de turul 3 `n Intertoto
a G\l\]enii au remizat alb la Sarajevo, cu Slavija, `n turul 2 al Cupei UEFA
Intertoto a ~n aceea[i faz\ a competi]iei, Gloria Bistri]a a reu[it s\ c=[tige la Haifa,
`n fa]a forma]iei Maccabi (locul 5 `n Israel `n campionatul trecut) a
Slavija Sarajevo [i O]elul mula: Gribauskas - Gado de Zaharia (min. 41), cu un Partida revan[\ va avea
Gala]i au terminat la egali- (C=rj\, 60), Nogo, S=rghi, [ut puternic din interiorul loc pe 14 iulie, la Bistri]a,
tate, 0-0, s=mb\t\ seara, `n Semeghin - J. Szekely, Giur- careului. Gloria a jucat cu de la ora 18.00. Maccabi
prima man[\ din turul II al giu, G. Paraschiv, Labukas urm\toarea echip\: Albu] - Haifa s-a clasat pe 5 `n
Cupei UEFA-Intertoto la (Kim Gil-Sik, 54) - G. Jula Rus (C=ju, 85), Abrudan, edi]ia trecut\ a campionat-
ului intern, cu 51 de punc-
fotbal. O]elul are prima [an- (S. Ilie, 80), D. Stan. Toma, Sepsi, Tilinc\, Na-
s\ de calificare `n turul III al Gloria Bistri]a a reu[it la]i, Costea (Boze[an, 75), te (33 de jocuri, 14 victorii,
competi]iei, urm=nd s\ joace s\ ob]in\ s=mb\t\ seara o Dobre, Coroian [i Zaharia. 9 remize, 10 `nfr=ngeri,
man[a secund\ pe teren pre]ioas\ victorie, cu 2-0 (2- Meciul a fost arbitrat de u- golaveraj 45-39), la 16
propriu pe 14 iulie, de la ora 0), `n deplasare, `n prima craineanul Oleg Orehov, puncte de campioana Bei-
18.00. La Sarajevo, O]elul a man[\ a turului II al Cupei brigada fiind completat\ tar Ierusalim, [i dup\ Ma- Gloria lui Ovidiu Sab\u
fost dominat\ de gazde, iar UEFA-Intertoto la fotbal, de compatrio]ii s\i Alek- ccabi Netanya, Maccabi Tel
portarul lituanian Gribaus- `n fa]a echipei Maccabi sandr Voitiuk [i Vasil Aviv [i Hapoel Tel Aviv. a ob]inut un rezultat
kas a fost cel mai bun om al Haifa. Ol[ane]ki, ambii arbitri Echipa preg\tit\ de Roni excelent `n Israel,
echipei antrenate de Petre Meciul a avut loc pe sta- asisten]i. Arbitru de re- Levi. Echipa a fost fondat\ av=nd acum
Grigora[. Burkinabezul Sa- dionul „Kiryat Eliezer“, iar zerv\ a fost delegat isra- `n 1913. ~n palmaresul s\u prima [ans\ la
lif Nogo a fost eliminat `n golurile rom=nilor au fost elianul Oren Borenshtain, figureaz\ 9 titluri de cam- calificarea `n turul 3
minutul 78 al partidei, pen- marcate de Cosmin Tilinc\ iar observator UEFA pen- pioan\ (1984, 1985, 1989,
tru al doilea cartona[ gal- (min. 13) dup\ o pas\ pre- tru arbitri a fost belgianul 1991, 1994, 2001, 2004, ale Israelului (1962, 1991,
ben. O]elul a evoluat `n for- cis\ primit\ de la Sepsi [i Jean-Claude Jourquin. 2005, 2006) [i cinci Cupe 1993, 1995, 1998). a
Tensiune `n Copou
a ~n ultimele zile, primarul Gheorghe Nichita [i antrenorul Ionu] Popa
sunt `ntr-o disput\ vehement\ privind valoarea echipei din Copou
a“Echipa are ca obiectiv clasarea `n primele 7 locuri `n sezonul
urm\tor“, i-a transmis primarul Nichita antrenorului Popa a „Ne vom
clasa `n primele 7, dar nu `n Liga I, ci `n Liga a II-a. Asta e echip\ de
«B»“, a replicat Popa, consider=nd c\ oficialii clubului nu i-au adus
juc\torii pe care [i i-a dorit, ci doar fotbali[ti lipsi]i de valoare a
tiv clasarea `n primele 7 `n marul Nichita. Auzind c\
sezonul viitor. Mi se pare [eful municipalit\]ii vrea
de Narcis POHOA}| normal ca `n al patrulea an un loc `n primele 7 `n cam-
s\ avem un obiectiv mai `n- pionatul urm\tor, tehni-
~nfr=ngerea suferit\ de dr\zne] dec=t evitarea ret- cianul a reac]ionat: „Are
elevii lui Ionu] Popa `n ami- rograd\rii. Am adus juc\- dreptate domnul primar.
calul de vineri sear\ cu torii pe care [i i-a dorit Ionu] Ne clas\m `n primele 7, dar
FCM Bac\u, scor 0-1, dar Popa, nu am adus de capul nu `n Liga I, ci `n Liga a II-a.
mai ales evolu]ia sub orice nostru. Cei care au venit la P\i la juc\torii pe care `i
critic\ a mai multor juc\tori Poli s-au reg\sit pe lista lui am, cum se poate g=ndi la
ie[eni au inflamat spiritele Ionu] Popa. O s\ port o dis- acest obiectiv? ~mi spune
`n Copou, prematur. cu]ie cu antrenorul. Proba- c\ au fost adu[i juc\torii pe
Imediat dup\ meci, an-
bil a vorbit la sup\rare. A care mi i-am dorit eu. Eu
trenorul Ionu] Popa a afir- fost vorba despre un simplu i-am vrut pe Mircea Oprea
mat c\ mul]i dintre elevii amical acum, dar a[tept ca [i pe Romeo Stancu, dar nu Primarul Nichita va `ncerca s\ discute cu
s\i nu au valoare [i c\ Poli `n perioada urm\toare s\ mi i-a adus. Pe Nesta `l antrenorul Popa, pentru a calma spiritele
are fa]\ de e[alonul secund. g\seasc\ o formul\ de joc“, vreau. Nu am adus ce am
„Asta e echip\ de Divizia B, a reac]ionat pre[edintele de vrut eu, s-a transferat doar ]\ la jum\tate din lot. „Nu serios s\ folosesc `n viitoa-
care se va lupta s\ r\m=n\ onoare al Politehnicii. ce s-a putut. La Poli Ia[i nu am nevoie de adormi]i `n rele meciuri amicale doar
`n Divizia A. La banii pe
care `i avem, asta am adus.
vor fi adu[i niciodat\ juc\- echip\. Eu le spun s\ joace 11 juc\tori. ~i bag `n teren
torii pe care [i-i dore[te an- una, ei fac alta pe teren. E doar pe cei care fac fa]\.
Juc\tori lipsi]i de valoare“. „Locul 7 `n Liga a trenorul, pentru c\ nu sunt inadmisibil s\ nu joci nimic Restul o s\ fac\ antrena-
Afirma]iile tehnicianului II-a, nu `n prima Lig\“ bani“. `n fa]a unei echipe din Liga mente, foarte dure. Nu cred
nu i-au picat tocmai bine Popa a r\bufnit [i la a- a doua. Cine nu face fa]\ la c\-i mai ]in nici pe Pere[,
primarului Gheorghe Nichi- La o zi dup\ meciul cu dresa juc\torilor dup\ e[e- mine, afar\! Sunt liberi s\ nici pe Vukajlovic. N-are
ta, prezent [i el la meci. „~i Bac\ul, ieri, antrenorul cul cu FCM Bac\u [i i-a plece. }in la echip\ doar pe rost s\ mai stea, [i a[a nu
aduc aminte domnului pro- Ionu] Popa a continuat du- amenin]at c\ dac\ nu-[i re- acei care doresc s\ fac\ joac\ nimic. Le spun s\ ple-
fesor c\ echipa are ca obiec- elul de la distan]\ cu pri- vizuiesc atitudinea, renun- treab\. M\ g=ndesc foarte ce“, a „tunat“ Popic\. a
Amicale „sub]iri“ Sfârlea, Paruolo (53 Tincu)
- Bâlba (40 Palimaru, 64
Stiubei), Peres (40 Silv\-
a ~n timp ce alte forma]ii din Liga I se [an, 64 Leucuta).
confrunt\ cu adversari de talie european\ `n
Rezultatele lui Poli `n
cantonamentele din Austria, Poli joac\ `n meciurile amicale din
Copou cu echipe din ligile a doua [i a treia a aceast\ var\:
Poli Ia[i a suferit un e[ec formula Ple[ca - Onu], Radu
ru[inos, vineri sear\, `n Ciobanu, Adrian Ilie - Buta, Poli - „U“ Cluj (Liga I) 0-
Copou, `ntr-un meci amical Naidin, Mijin, Vukajlovic 0 - meci de 45 de minute
Poli - CSM Rar\ul
cu forma]ia de lig\ secund\ ('33 Sf=rlea), Cristian Mun-
FCM Bac\u. ~nfr=ngerea teanu - P\limaru, B=lb\.
C=mpulung (Liga a III-a) 1-
este cu at=t mai surprinz\- 0 ({tiubei) - meci de 45 de
Din minutul 46, Poli Ia[i minute
toare cu c=t b\c\uanii s-au a evoluat `n alc\tuirea:
reunit din vacan]\ cu doar Gloria Bistri]a (Liga I,
Br\ne] ('92 B\lan) - Homei, rezerve [i juniori) - Poli 0-1
patru zile `nainte de meci, Bernard ('94 Cososchi),
({tiubei)
iar lotul preg\tit de antre- Kalai, Toma - Miclea, Tin- FC Boto[ani (Liga a II-a)
norul Cristi Popovici num\-
cu, Milea, Sf=rlea ('65 - Poli 2-2 (P\limaru, B=lb\)
r\ foarte mul]i juniori. Uni- Poli - FCM Bac\u (Liga
Paruolo) - Pere[ ('84 Silv\-
cul gol a fost marcat de Bo- a II-a) 0-1 - meci de 105
ghean, `n minutul 89, [an), P\limaru ('67 Leucu-
]a, '95 {tiubei). minute
acesta trimi]=nd un lob de De[i nu a convins p=n\ acum, Bogdan Poli - Laminorul Roman
efect peste Br\ne], din 10 Antrenorul oaspe]ilor,
Cristi Popovici, a aliniat Pere[ ar putea r\m=ne la Ia[i (Liga a III-a) 4-0 ({tiubei,
metri. Bernard, Cososchi 2)
Meciul a `nsumat 105 urm\torii juc\tori: Manea - Dob=rceanu, Banu, Boghe- marcat: Stiubei 82, Ber- Urmatoarele meciuri a-
minute, la dorin]a lui Ionu] L. Munteanu - Geam\n, nard, 84, Cososchi 86 si 88. micale ale Politehnicii sunt
David, Vr=nceanu - Beceru, an, Ghime[, I. Vr=nceanu.
Popa disput=ndu-se trei re- Poli Ia[i: Branet - Kalai, programate miercuri, de la
Spiridon, Cojocaru, Marin, Ieri diminea]\, `ntr-un
prize a c=te 45, 35, respectiv Radu Ciobanu, Adrian Ilie ora 18.00, în Copou, cu
25 de minute fiecare. Botezatu, T\nase. ~n repri- alt meci amical disputat `n (40 Bernard) - Buta (46 Ho- Dunarea Gala]i [i vineri, de
~n prima repriz\, antre- za a doua [i a treia au mai Copou, Poli Ia[i - Lami- mei), Milea (56 Cososchi), la ora 17.00, la Tg. Neam],
norul Ionu] Popa a aliniat jucat: Liutec, Darie, Taban, norul Roman 4-0 (0-0). Au Cr. Munteanu (64 Toma), cu Arie[ul Turda. (Narcis P.)
 SPORT Luni, 9 iulie 2007 13
~n c\utarea biletelor olimpice PE SCURT
a Tiri[tii Vlad S\c\leanu [i Sorin Babii vor trage la Campionatele
Europene de tir din Spania nu doar pentru medalii, ci [i pentru
Fran]a s-a impus
ob]inerea locurilor-cot\ la Olimpiada de anul viitor de la Beijing a `ntr-un final dramatic
~n aceast\ s\pt\m=n\ trenorul s\u, Ioan S\c\lea- s\-[i `ntregeasc\ palmare-
la sabie-feminin
vor avea loc, `n Spania, nu, declar=nd c\ Vlad poate sul cu o nou\ distinc]ie con- Proba feminin\ de sabie pe echi-
Campionatele Europene de ob]ine cel pu]in o medalie. tinental\, `n proba de pistol pe din cadrul Campionatelor Eu-
tir, la startul `ntrecerilor fi- ~n v=rst\ de 43 de ani, vitez\. ropene de scrim\ de la Gand
ind prezen]i [i trei tr\g\tori experimentatul Sorin Babii „Deplas\m `n Spania un (Belgia) s-a `ncheiat cu victoria
ie[eni. Iulian Raicea [i Sorin va `ncerca la aceste Euro- lot restr=ns numeric, dar Fran]ei (Cecile Argiolas, Leonore
Babii vor reprezenta clubu- pene s\ ob]in\ biletele pen- avem obiectiv ob]inerea a Perrus, Carole Vergne/Anne-Lise
rile CS Omega Tehnoton [i tru Olimpiada de la Beijing, m\car dou\ medalii. Este Touya), care s-a impus cu 45-44
Steaua Bucure[ti, av=nd poate ultima din cariera sa. foarte important c\ dintre `n finala cu Ucraina. Finalul dis-
dubl\ legitimare, `n timp ce Sportivul legitimat la cei 7 sportivi deplasa]i, 3 putei a fost dramatic. ~naintea ul-
Vlad S\c\leanu va fi emi- Steaua [i CS Omega Teh- sunt din Ia[i [i au [anse timului schimb ucrainencele con-
sarul Politehnicii Ia[i, dar [i noton va concura `n proba bune s\ cucereasc\ medalii duceau cu 20-17, dar scorul a de-
al Stelei, av=nd [i el dubl\ de pistol liber [i sper\ s\ [i s\ ob]in\ locul cot\ pen- venit dup\ primele trei tu[e egal,
legitimare. ob]in\ locul cot\ pentru tru Olimpiada de la Beijing, 20-20. Apoi s-a mers cap la cap
Rom=nia va deplasa `n Olimpiada de anul viitor, o cum este cazul lui Sorin p=n\ la 44-44, iar ultima tu[\ a
Spania un lot retr=ns de performan]\ ce `i este la Babii“, a declarat antreno- revenit, dup\ decizia arbitrilor,
sportivi, av=nd doar 7 `ndem=n\. rul tiri[tilor de la CS Poli- echipei Fran]ei. Rezultate: Sfer-
sportivi `n concursurile de Cel\lalt reprezentant al tehnica Ia[i, Ion S\c\leanu, turi de final\: Fran]a - Germania
seniori [i juniori. grup\rii CS Omega Tehno- care `ndepline[te `n acela[i 45-36, Italia - Polonia 45-35, U-
Vlad S\c\leanu va con- ton, Iulian Raicea, este deja timp [i func]ia de tehnician craina - Ungaria 45-40, Rusia -
cura `n probele de pistol vi- calificat pentru Jocurile al lotului na]ional de juniori Veteranul Sorin Babii are [anse mari s\ fie Marea Britanie 45-34. Semifina-
tez\ [i pistol standard, an- Olimpice, dar va `ncerca [i de seniori. (N.P.) prezent [i la Olimpiada de la Beijing, `n 2008 le: Fran]a - Italia 45-42, Ucraina -
Rusia 45-44. Meci pentru locul 3:
Rusia - Italia 45-39. Final\:
Rom=nia a cucerit 52 de medalii la Jocurile M\rii Negre Fran]a - Ucraina 45-44. Ungaria
a c=[tigat concursul masculin de
spad\ pe echipe din cadrul Cam-
Adina Popescu (65 kg). {tefana Todic\ (55 kg) [i pionatelor Europene de scrim\,
Speciali[tii `n taekwondo Rodica }i]eic\ (68 kg). competi]ie g\zduit\ de ora[ul bel-
de Dan [i-au adus [i ei partea lor La baschet masculin, `n- gian Gand. ~n finala disputat\
TEODORESCU de contribu]ie la „zestrea“ tr-un meci pentru locurile 5- s=mb\t\, Gabor Boczko, Geza
de medalii, ob]in=nd o me- 6, Rom=nia a `nvins Moldo- Imre, Ivan Kovacs [i Krisztian
Sportivii rom=ni care au dalie de argint [i dou\ de va cu scorul de 70-55 (14-7, Kulcsar au dispus cu 45-33 de
intrat `n competi]ie `n pe- bronz. 13-13, 18-14, 25-21). Cele- Polonia, medaliile de bronz reve-
nultima zi a celei dint=i edi- La Rize, fotbali[tii ro- lalte jocuri pentru podium nind reprezentan]ilor Fran]ei,
]ii a Jocurilor M\rii Negre m=ni au pierdut semifinala au fost: Turcia - Ucraina 88- `nving\tori cu 45-27 `n fa]a Ita-
din localitatea Trabzon contra Turciei cu 2-0 (1-0) 84 (locurile 3-4) [i Rusia - liei. Rezultate: Sferturi de final\:
(Turcia) au `ncheiat `ntre- [i au ratat astfel calificarea Grecia 78-67 (locurile 1-2). Fran]a - Germania 45-33, Polonia
cerile, ad\ug=nd `nc\ 16 `n finala mare a turneului. La volei feminin, `n fi- - Belarus 38-32, Italia - Cehia 40-
medalii `n palmaresul de- nala pentru locurile 7-8, 39, Ungaria - Elve]ia 37-30. Se-
lega]iei noastre. Rom=nia a `nvins Moldova mifinale: Polonia - Fran]a 45-34,
„Partea leului“ a revenit Alex Buhu[i, medalie cu 3-0 (21, 16, 23). ~n sf=r- Ungaria - Italia 22-20. Meci pen-
atletismului, cu 7 medalii,
`n prim-plan afl=ndu-se
de bronz cu echipa [it, la fotbal, `n finala mic\
(locurile 3-4), Rom=nia a
tru locul 3: Fran]a - Italia 45-27.
Finala: Ungaria - Polonia 45-33.
specialistul „`n\l]imii“, Paul Rom=niei la fotbal `nvins Moldova cu scorul de
Lemnaru (CS{ 3 Steaua 4-2 (1-1), `n echipa noastr\
Bucure[ti), care nu a l\sat S=mb\t\, atle]ii români evolu=nd ca titular [i mij- Venus Williams a ajuns
au mai cucerit 9 medalii, loca[ul de 17 ani Alexandru
nici o speran]\ adversarilor,
cucerind medalia de aur din care 3 de aur, una de Buhu[i, de la Poli Ia[i. ~n fi-
la al patrulea succes
`ntr-un concurs de juniori II argint [i 5 de bronz, în ul- nala mare (locurile 1-2), la Wimbledon
cu o performan]\ de 2.08 m, tima zi a Jocurilor M\rii Rusia a `nvins Turcia cu 4-
care a `nsemnat [i un record Negre de la Trabzon. Andre- Atle]ii au adus Rom=niei cele mai multe 2 la penalty-urile de depar- Juc\toarea de tenis american\
personal. Medalii de argint ea Ropotan a câ[tigat proba medalii la Jocurile M\rii Negre tajare, dup\ ce scorul a fost Venus Williams a c=[tigat, pen-
au cucerit Alexandru C\li- feminin\ de triplu salt, Ioa- 1-1 la finalul timpului regu- tru a patra oar\ `n cariera sa,
noiu (suli]\), Ioana Doag\ na Doag\ s-a impus la 1.500 podiumului au urcat [tafeta a ocupat tot locul 3, dup\ lamentar de joc. turneul de Mare {lem de la
(800 m) [i R\zvan Fize[an m, în timp ce Simona Bor- feminin\ de 100 x 200 x 300 cinci etape. La finalul Jocurilor Wimbledon, `nving=nd-o `n fi-
(800 m), iar medaliile de cea a cucerit aurul la 2.000 x 400 m (Ana C\rbunaru, La `not, Rom=nia a mai M\rii Negre, Rom=nia a nal\, cu 6-4, 6-1, pe fran]uzoaica
bronz au revenit atle]ilor m obstacole. Ana Maria Gavril - LPS cucerit patru medalii, prin cucerit 52 de medalii (10 Maria Bartoli, s=mb\t\ pe
Mirela Laz\r (ciocan), Iulia La 400 m masculin, A- Ia[i, Iulia H\d\rean, Miha- Alexandra Dobrin (aur [i ar- de aur – 14 de argint – 28 terenul central al arenei lon-
H\d\rean (200 m) [i Raluca drian Dr\g\nescu a câ[ti- ela Bobo[) [i cea masculin\ gint), Corina Macavei (aur) de bronz), ocup=nd locul 5 doneze All England Club. ~n
Dumitru (400 mg). gat argintul. În proba femi- de 100 x 200 x 300 x 400 m [i Bianca Nicolae (bronz, `n pe na]iuni. Pe primele pa- v=rst\ de 27 de ani, Venus
Lupt\toarele de la CSM nin\ de disc, Alexandra (D\nu] Moldovan, Mihai probele de liber [i fluture. tru locuri s-au clasat Williams [i-a trecut cu aceast\
Sf. Gheorghe au cucerit o Iancu a intrat în posesia Ciornei, Ciprian Zota, La taekwondo, sportivii Rusia – 174 medalii (86 - ocazie `n palmares cel de-al 34-
medalie de argint, prin O- medaliei de bronz, la fel ca Adrian Dr\gan). rom=ni au cucerit patru 57 – 31), Turcia – 118 (37 - lea titlu din carier\ [i, totodat\,
tilia T\tar (cat. 56 kg) [i [i Alexandru L\c\tu[ la ~n cursa de ciclism, pe medalii de bronz, prin 40 – 41), Grecia – 88 (15 – al [aselea titlu de Mare {lem, `n
dou\ de bronz, prin Ana- 2.000 m obstacole masculin. locul 3 s-a clasat Ionel Cosmin Isofache (cat. 51 23 – 50) [i Ucraina 56 (21 afara celor patru victorii de pe
maria Cojan (70 kg) [i Tot pe treapta a treia a Rusu, iar echipa Rom=niei kg), Eugen Fricosu (78 kg), - 23 – 12). a iarba de la Wimbledon (2000,
2001, 2005, 2007) reu[ind s\ se
impun\ `n dou\ r=nduri [i la US
Open (2000 [i 2001). ~n ultimii
Stoican a revenit Gic\ Hagi, mul]umit de stagiul Stelei din Austria ani, Venus Williams nu a putut
evolua la adev\rata sa valoare
la Dinamo Echipa de fotbal Steaua Bu-
cure[ti s-a `ntors vineri din can-
victorie ca antrenor al echipei
de fotbal Steaua Bucure[ti, 2-0
din cauza deselor accident\ri [i,
din aceast\ cauz\, s-a prezentat
Flavius Stoican a semnat contrac- tonamentul efectuat `n Austria, (1-0), cu forma]ia lituanian\ FC la edi]ia din acest an a turneul de
tul cu campioana Rom=niei la fotbal, primul de c=nd antrenorul Ghe- Vilnius, joi seara, la Bischofsho- la Wimbledon de pe pozi]ia a 31-a
Dinamo Bucure[ti, [i s-a al\turat `n orghe Hagi a preluat echipa. fen (Austria). a clasamentului WTA.
week-end lotului preg\tit de Mircea Tehnicianul s-a declarat mul]u- ~n primele dou\ jocuri, Stea-
Rednic, `n cantonamentul din locali- mit, `n general, de modul `n ua a pierdut 1-2 cu Apoel Nico-
tatea austriac\ Flachau. care s-a desf\[urat stagiul de sia [i 2-3 cu SV Ried. Ast\zi,
Fabio Grosso s-a
Flavius Stoican a mai evoluat pen- preg\tire din Austria.
Hagi a mai spus c\ dac\ fot-
echipa din Ghencea va pleca transferat de la Inter
`ntr-un nou stagiu, `n Olanda,
tru Dinamo `n perioada 2002-2004,
transfer=ndu-se apoi la {ahtior Do-
bali[tii s\i vor juca bine, `n mod la Mierlo, acolo unde va sus]ine la Ol. Lyon
sigur, ei vor reu[i s\ treac\ de mai multe partide de verificare.
ne]k, `n Ucraina. ~n sezonul trecut, Zaglebie Lubin, campioana Po- Interna]ionalul italian Fabio
Stoican a evoluat sub form\ de `m- Primul joc amical din acest Grosso, funda[ul st=nga al
loniei, `n turul II preliminar al cantonament va avea loc pe 12
prumut la forma]ia Metalist Harkov. Ligii Campionilor la fotbal. Ha- echipei de fotbal Inter Milano, va
Vasile Turcu, unul dintre ac]ionarii iulie, cu GKS Belchatow, vice- evolua din sezonul viitor la
gi a precizat c\ s-a consultat cu
de la Dinamo, s-a ar\tat entuziasmat campioana Poloniei, care a ter- forma]ia Olympique Lyon, a
antrenorii Dan Petrescu [i Ioan
de venirea lui Stoican `n „Groap\“. Andone pentru viitoarele meci- minat la doar un punct de anun]at s=mb\t\ campioana
„Gata, Stoican e al nostru, a semnat uri interna]ionale ale Stelei. Zaglebie Lubin, viitoarea ad- Fran]ei. ~n v=rst\ de 29 de ani,
cu Dinamo! Copilul a revenit acas\, „Vrem s\ facem un lot competi- versar\ a Stelei `n turul II pre- Grosso a f\cut parte din na]io-
sunt foarte bucuros. A venit la mine la tiv, dar trebuie s\ avem r\bda- liminar al Ligii Campionilor. nala Italiei la Cupa Mondial\
restaurant, am luat masa `mpreun\, re. Preten]iile Stelei sunt mari. Urm\torul joc este programat 2006, juc\torul lui Inter trans-
Zaglebie este o echip\ organi- pe 14 iulie, cu forma]ia bulgar\ form=nd penalty-ul care a adus
Flavius este foarte fericit. Ne-am
Litex Loveci (locul 4), `n data
Gic\ Hagi a fost victoria Squadrei Azzurra `n fi-
dorit mult s\-l lu\m la Dinamo [i iat\ zat\, muncitoare, dar dac\ vom nemul]umit de rezul-
juca bine, nu avem cum s\ nu de 16 iulie Steaua va `nt=lni pe nala cu Fran]a. ~n afara lui Inter,
c\ am reu[it. El [i-a dorit enorm s\
joace din nou la Dinamo [i acest as- ne calificam. Am discutat [i cu AEK Atena, vicecampioana tatele din amicale, dar forma]ie l-a care s-a transferat `n
Andone [i cu Dan Petrescu, pen- Greciei. Ultimul meci este pro- consider\ c\ elevii s\i vara anului trecut, Fabio Grosso
pect a c=nt\rit decisiv. Cei de la {ah- gramat pe 18 iulie, Steaua pri- a mai evoluat la echipele Perugia
tior s-au comportat foarte frumos cu tru c\ e vorba de meciuri in- s-au comportat foarte
terna]ionale. Pe plan intern e mind atunci replica forma]iei [i Palermo. Potrivit presei ita-
el, mai ales patronul Ahmetov“, a de- olandeze Willem II Tilburg bine `n cantonamentul liene, Lyon va pl\ti aproximativ 7
altceva“, a declarat Hagi. Ghe-
clarat Turcu. a orghe Hagi a ob]inut prima sa (locul 15). a din Austria milioane de euro pentru acest
transfer. a
14 Luni, 9 iulie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00 A
Actualitatea Actualitatea Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 6 7 3 1 8 9 10
din num\rul de vineri

6 3 1 9 7 2 8 5 7
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului

2 5 7 4 3 8 9 1 6 11 10 12 2 10 4 10
9 4 8 1 6 5 3 2 4
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 4 1 5 3 8 6 7 9 2 Aritmogriful este un gen enigmistic
de la 1 la 9. Jocul a fost 8 7 2 5 9 4 1 6 3 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 10 9 3 1 7
lansat [i pe Internet [i s-a 3 9 6 2 1 7 4 8 5 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 7 2 4 8 5 1 6 3 9 totdeauna aceea[i cifr\.
tele Unite, Noua Zeeland\
[i Croa]ia, iar `n Marea
5 8 3 6 4 9 2 7 1 Careurile sunt `ntocmite
de dl. Valentin PAS|RE
13 6 10 4 3 9 10
1 6 9 7 2 3 5 4 8
Britanie este deja consi-
derat un fenomen. Com-
A
pleta]i careul de 81 de
p\tr\]ele cu cifre cuprinse
9 7 2 M A N A S T I R I 14 4 3 1 7
`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t 1 2 6 5 7 P A R I M I E
T A S U L
Rezolvarea careului din

nici o cifr\ s\ nu apar\ de

8 3 13 8 14 5 10 9 10
num\rul de veineri

E C F O N I S
dou\ ori pe acela[i r=nd
O M I L E T I C A
sau pe aceea[i coloan\. 5 7 2 8 A U T E N C I T A T E
Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici, 4 7 8 1 9 6 3 T R I G E R U S A
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 9 6 3 1
T E O
T U M
L O G
I M
I
B
P A P A D I C
s\ con]in\ cifrele de la 1
la 9, la fel, o singur\
8 4 M A R T U R I S I R E
Pornind de la numele Sf. Sfin]it Mc. ... , `n Calendarul Ortodox, de
ast\zi, 9 iulie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus [i
dat\. (Solu]ia 5 7 2 4 9 O M E S E A L N I C ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n B (Solu]ia careului al\turat `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 3 7 8

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 Ferma (r) 10:00 M=ndrie [i prejudecat\ (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 De 3 x femeie (r)
07:30 TeleMatinal. Cu 08:00 ABC... de ce? (r) 11:00 Art.ro (r) Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea Cu: Mihaela Tatu
Cu: Alina Bratu 08:30 Atlas (r) 12:00 Jurnal cultural 07:00 Uraganul 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
[i Robert Florea 09:00 Poft\ bun\! (r) (thriller, Cu: Luke Perry, 10:15 Crimele din Midsomer: Cu: Sonya Smith, Gabriel
12:30 Atlas (r) Robert Knott, Martin Porras
10:00 Ne vedem la TVR! (r) 09:30 Jurnalul Euronews Dragoste corupt\ (r)
11:00 S\n\tate pentru to]i! 09:40 Or\[elul nostru drag 13:00 Secretele grupului Beatles (r) Sheen, Renée Estevez) 08:00 Daria, iubirea mea (r)
11:45 Meseria[ii (r)
11:30 Deliciile buc\t\riei 10:10 Plaja lui M\ru]\ 14:30 Colec]ia design 09:00 ~n gura presei (r) 12:15 Emmerdale - Afaceri de 09:00 C\p[une cu zah\r
12:00 Garantat 100% (r) Cu: C\t\lin M\ru]\ 15:05 Muzica - Opere complete 10:00 Concurs interactiv familie (dram\, Cu: Cu: Joan Catarre,
13:00 Hannah Montana 12:00 Poirot 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela Elisabeth Estensen, Mark Benedita Pereira
16:00 Identit\]i (r) Anderson, Molly Culver,
Cu: Miley Cyrus 13:00 Spellbinder: Charnock, John Middleton) 10:15 Gitanas
17:00 Garantat 100% (r) Natalie Raitano) 12:30 Inocen]\ furat\
13:30 Desene animate: T\r=mul dragonului 13:00 {tirile PRO TV
17:55 Paparazzi 12:00 Tinerii mu[chetari (r) 13:30 Prizoniera
Robin Hood 13:30 ABC... de ce? 13:45 ~n armat\ (r, comedie)
19:00 Muzica - Opere complete (r) 13:00 Observator Cu: Gabriela Spanic
14:00 Jurnalul TVR 14:00 Teleshopping 16:00 T=n\r [i nelini[tit
20:00 Exilul lui Gardel Cu: Simona Gherghe 15:30 R\zbunarea Victoriei
15:00 Teleshopping 14:30 Tradi]ie [i me[tesug Cu: Janne Cooper, Doug
13:45 Benny Hill Davidson, Melody Thomas Cu: Sonya Smith
15:30 Kronika (limba maghiar\) 15:00 ~mpreun\ `n Europa! (dram\, Cu: Marie Laforêt,
14:15 {oricelul familiei (r) Scott, Eric Braeden 17:30 Pove[tiri adev\rate
17:00 Isabel, `n c\utarea iubirii 16:00 Jurnalul TVR Miguel Angel Sola, (comedie, Cu: Michael 17:00 {tirile PRO TV Vremea de Acas\
17:50 Patrula de mediu 16:20 Descoper\ rom=nii Philippe Léotard) J. Fox)
18:00 Justi]ie militar\ (dram\, 17:45 Om s\rac, om bogat (come- Cu: Ioana Maria Moldovan
16:30 Autostrada TVR Un grup de argentinieni exila]i 16:00 Observator [i Drago[ St\nescu
Cu: David James Elliott, 18:00 Jurnal regional la Paris monteaz\ un spectacol
die, Cu: Horia Brenciu,
Cu: Simona Gherghe Serban Ionescu) 18:30 Betty cea ur=t\
Catherine Bell, John M. 18:30 Replay dedicat lui Carlos Gardel,
Jackson, Tracey Needham) 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci 18:50 {tirile PRO TV 19:30 Tequila cu suflet de femeie
19:00 EURO case faimosul c=nt\re] supranumit Cu: C. Andrei
19:00 Jurnalul TVR 20:30 Poveste de gelozie Cu: Angélica Rivera,
19:30 Campionatul de comedie (r) „regele tangoului“. Filmul al-
20:20 Forsyte Saga 19:00 Observator (thriller, Cu: Linda Purl, Eduardo Yáñez
20:00 Celebrit\]ile timpului t\u terneaz\ fragmente de repeti-
Cu: Damian Lewis Cu: Alessandra Stoicescu Linden Ashby, Shannon 20:30 Numai iubirea
20:10 Farmece (ac]iune, tii cu frinturi din viata cotid-
[i Lucian M`ndru]\ Sturges, Claudia Jur) Cu: Alexandru Papadopol
21:25 Faimo[ii. Semifinala Cu: Shannen Doherty, Holly ian\ a personajelor, care se
20:30 Festivalul Callatis 2007.
lupt\ cu [omajul, cu s\r\cia, Dup\ moartea surorii ei, Laci 21:45 Zorro
Cu: C\t\lin M\ru]\ Marie Combs, Alyssa Euro Callatis - deschiderea Collins se decide s\-[i sprijine
[i Marius Moga dar mai ales cu dorul de ]ara Cu: Christian Meier
Milano, Rose McGowan) festivalului cumnatul mut=ndu-se `mpre-
22:35 Jurnalul TVR natal\ [i dorin]a de a se 22:45 Pove[tiri de noapte
21:00 Ora de [tiri 23:45 Callatis - Sentin]a de la un\ cu el [i cei doi copii. Lu-
`ntoarce la vechiurile obiceiuri. crurile merg bine pentru toat\ 23:15 Clona
23:10 Faimo[ii. Finala 22:10 Frankie [i Hazel miezul nop]ii
22:00 Stele de la Hollywood lumea, p=n\ c=nd Richard Cu: Murilo Benicio,
00:20 C\rarea ~mp\r\]iei (r) (aventuri, Cu: Joan 02:00 Concurs interactiv `nt=lne[te o femeie de care se Giovanna Antonelli
00:50 Pelerin (r) Plowright, Mischa Barton, 22:30 Jurnal cultural 03:00 9595 - Te `nva]\ `ndr\goste[te. Dar Laci a
01:25 Justi]ie militar\ (r, dram\, Ingrid Uribe) 23:00 Aici e via]a ta (r) ce s\ faci (r) f\cut o pasiune secret\,
gre[it\, pentru cumnatul ei,
Cu: David James Elliott) 23:50 Colec]ionarul de suflete 01:50 Jurnal cultural (r) Cu: C. Andrei ceea ce o va determina s\ re- Legend\:
02:15 Jurnalul TVR (r) 00:45 Or\[elul nostru drag (r) 05:00 Vivere curga la solu]ii extreme....
03:20 Patrula de mediu (r) 02:05 Muzica - Opere complete (r) „Vivere“ a reu[it s\ str=ng\ [tiri
01:15 Inspectorul Coliandro: 22:30 {tirile PRO TV
03:25 Maria cea plin\ de har (r) 03:00 12 am\nunte din via]a unor cote de audien]\ record `n film artistic
Vremea lupilor (r) Italia `n primul r=nd datorit\ 23:00 CSI: New York;
(dram\) a (poli]ist) a personaje (r) a complica]iilor [i intrigilor... a * Vreau s\ fiu mare a
 TIMP LIBER Luni, 9 iulie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
ANGAJ|RI Muzeul Literaturii Române Ia[i c\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
Iulie: Muzeul Literaturii Rom=ne `n
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei organizeaz\ concurs
pentru ocuparea postului de desenator tehnic. Dosarele se
depun p=n\ la data de 15 iulie 2007 la secretariatul Centrului
Eparhial Ia[i [i trebuie s\ con]in\: CV, act de studii,
colaborare cu Muzeul Obiceiurilor
Populare din Bucovina organizeaz\, `n
Galeriile de art\ „Pod Pogor-fiul,
Expozi]ia „Fragmente“ (sculptur\ [i
VAR| ROMAN|
recomandare de la preotul paroh. Rela]ii suplimentare la grafic\ digital\) de Geo Goidaci (Mün- Ziua I - 27.07.2007: Plecare Muzeul Vatican - Sf. Ignatie,
telefon: 215.454, dl. Negoi]\. chen). Program de vizitare: Mar]i - du- ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Fontanella Trevi (eventual,
minic\ - 10.00-17.00; Oradea; Pia]a del Quirinale Sf. Andrea
Muzeul Literaturii Rom=ne mai pre- Ziua a II-a a - 28.07.2007: din Quirinale S. Carlo alle
S.C. angajeaz\ [oferi profesioni[ti C; E pentru camion cu zint\ expozi]iile: „Amiaza colec]ionaru- Budapesta. Vizitarea obiec- Quattro Fontane, Aba]ia Sf.
remorc\ CITIR pentru Norevegia - salariu 2500 E/lun\. Limba tivelor din Viena (Catedrala
lui“ (colec]ia preot paroh Dumitru Mer- Nilo din Grottaferrata, Castel
englez\ obligatorie. Rel. la tel: 0752.971.247. ticariu); „U[i celebre“, „Istoria restau- „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Gandolfo, Forumul Imperial,
r\rii, restaurarea istoriei“; „Triptic ju- Palatul imperial, Prim\ria, Columna lui Traian, Sf. Cosma
VÂNZ|RI nimist“. Parlamentul) - seara; [i Damian, Forum Romanum,
Ziua a III-aa - 29.07.2007: S. Maria din Cosmedin, Scala
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61 Deplasare pe ruta Viena -
m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Rela]ii la telefon 0727.772.685. Palatul Culturii Santa, S. Giovanni in Fonte
Venezia (Piazza San Marco, (Baptisterium), S. Giovanni in
Muzeul de Art\ din cadrul Comple- Biserica San Marco, Palatul Laterano, SS. Quattro Coro-
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, xului Na]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i v\ Dogilor, Puntea Suspinelor [i nati, S. Clemente S. Croce in
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal invit\ la expozi]ia „Christian Paraschiv - plimbare de 1 or\ prin centrul Gerusalemme;
pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404. Retrospective 1977- 2007“. Expozi]ia, or- istoric al Veneziei) - Roma Ziua a X-a a - 05.08.2007:
ganizat\ la ini]iativa Muzeului Na]ional (sosire seara); Vizitare Budapesta - Castelul
V=nd pavele, diferite modele. Calitate - pre] avantajos. de Art\ Contemporan\ din Bucure[ti, va Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Buda [i Catedrala; deplasare
Rela]ii la telefon 0727772522 sau 0749318930. fi deschis\ spre vizitare în Galeria de Ziua a IX-a a - 04.08.2007 (proo- spre Rom=nia;
Arta Contemporan\ din Palatul Culturii gram de tab\r\): Se pot vizita Ziua a XI-a
a - 06.08.2007: De-
p=n\ la sf=r[itul lunii august, urm=nd a urm\toarele obiective reli- plasare pe ruta Oradea - Ia[i.
Persoan\ fizic\, v=nd 3 ha teren zona URIC - Valea fi itinerat\ în Bistri]a, Sibiu [i Timi[oa- gioase [i turistice:
Lupului, parcela 50/2 - 8E/mp negociabil. ra. Expozi]ia prezint\ lucr\ri de pictur\, - Vatican, Pia]a San Pietro, Servicii incluse: transport
Rela]ii la telefon 0232.313.720. grafic\, foto - instala]ii, picto-obiect ce se Domul Sf. Petru (Pieta [i Ca- autocar 2* (aer condi]ionat,
înscriu în mai multe cicluri de crea]ie - pela „Sf. Petru“, Mormântul Sf. scaune rabatabile, instala]ie
CUMP|R|RI din anii 1980 p=n\ în prezent. Petru [i urcare `n Cupola Do-
mului), Castelul San Angelo,
audio-video); 6 nop]i cazare cu
Pza. del Popolo, Treptele span- mic dejun, (cazarea se va face
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii la Iube[te Ia[ul `n Tab\ra de tineret, `n bunga-
num\rul de telefon 0727.772.685. Sau schimb cu apartament iole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. lowuri cu aer condi]ionat); ta-
cu 4 camere `n municipiul Pa[cani. Rog seriozitate! Iube[te Iasul, campanie de con[tien-
Luigi din Francesi, Panthéo- b\ra dispune de piscine, jacuzzi
tizare a ie[enilor cu privire la ora[ul `n [i este la 30 minute de centrul
care locuiesc, organizat\ de Asocia]ia nul, Sf. Eustachie, Sf. Ivo, Pia-
]a Navona, Sf. Agnese din Romei; `n pre] este inclus\
Studen]eas\ „Tineri pentru Viitor“; cazarea cu mic dejun. Cina este
14 iulie, ora 17.30 - vernisajul ex- Agone, Gianicolo (Sf. Onufrie,
Fontana Paolina, Tempietto), disponibil\ pentru 7 euro, iar
pozi]iei de fotografie „Ia[ul a[a cum nu prânzul se poate lua `n ora[;
`l [tii“, autor Andrei Rotariu - Casa de Trastevere (Sf. Maria din Tras-
tevere, Sf. Crisogono, Sf. Ce- `nso]itor de grup - preot.
Cultur\ „Mihai Ursachi“;
15 iulie - Ziua por]ilor deschise la cilia), Isola Tiberina (Sf. Bar-
tolomeo), Capitolul, Campo- Nu sunt incluse: taxele de
Muzeul Literaturii Rom=ne; intrare la obiectivele turistice;
15 iulie, ora 19.00 - spectacolul „Iu- santo Teuton, Sf. Pudenziana,
S. M. Maggiore, Sf. Prassede, mesele care nu sunt incluse `n
be[te Ia[ul“, gen hip hop - Parcul Copou; program; alte cheltuieli per-
22 iulie, ora 19.00 - spectacolul „Iu- S. Martino ai Monti, S. Pietro
in Vincoli, Piramidele, S. Paolo sonale.
be[te Ia[ul“, gen rock - Parcul Copou.
fuori le mura, Catacombele
(Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Galeriile de Art\ - Biblioteca Sebastian), Via Appia Antica,
Jude]ean\ „Gheorghe Asachi“
Expozi]ie de pictur\ „Axis Mundi“, de Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
www.ziarullumina.ro Doina Leahu (Vaslui) - Galeriile de Arta
ale Bibliotecii Jude]ene „Gh. Asachi“. a
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
 CM
YK

16 Luni, 9 iulie 2007 BISERIC| {I SOCIETATE

„De multe ori, cu tinerii nu vorbe[te

nimeni, nici chiar proprii lor p\rin]i“
când o scurt\ trecere `n re- strategii, planuri, bune orga-
Educa]ia cre[tin\ a copiilor reprezint\ pentru noi vist\ a contextului actual, niz\ri, apar alte stavile. De
observ\m riscuri, dar [i pild\, nu am fost instrui]i `n
to]i nu numai o tem\ interesant\ de cercetare [i [anse. Vorbind de riscuri, ve- timpul studiilor cum se face
dem impactul negativ al un proiect sau cum se pot
dezbatere, dar [i o mare provocare. mass-media, care promovea- atrage fonduri `n mod profe-
Parohia „Sfântul Haralambie“, unde paroh este z\ peste m\sur\ violen]a [i sionist. Nici despre principi-
sexualitatea. Apoi, `nc\ tr\- ile pedagogice specifice ac-
p\rintele Radu Brânz\ (foto), are o frumoas\ [i im sub impactul mentalit\]ii tivit\]ilor cu tinerii nu am
bogat\ experien]\ `n activitatea misionar\ de de dup\ 1989, sub psihoza [tiut mare lucru la ab-
`mbog\]irii rapide, de cele
pastora]ie a copiilor [i a tinerilor. P\rintele Brânz\ mai multe ori prin furt, prin solvirea studiilor. Al]i preo]i
p\c\leal\. Rezultatul: a nu au timpul fizic necesar
este recunoscut, `n cadrul Protopopiatului Ia[i 1, disp\rut bucuria sfânt\ a datorit\ implic\rii lor `n ac-
drept unul dintre preo]ii cu preocup\ri de muncii, care modeleaz\ su- tivit\]ile administrative le-
fletul. Alt risc deriv\ din fap- gate de executarea lucr\rilor
adev\rat cercet\tor `n domeniu, dar [i de c\ut\tor tul c\ azi avem de a face, pe la bisericile `n construc]ie, la
permanent al unor noi modalit\]i de lucru cu multiple planuri, cu prelu- renov\ri, la `ntre]inerea te-
area de c\tre tineri a mode- renurilor agricole, ori la alte
tinerii. Pornind de la experien]a pe care a lelor laicizate de s\rb\torire activit\]i auxiliare.
`mp\rt\[it-o preo]ilor din protopopiat la una dintre a evenimentelor cre[tine. Spre
{i totu[i Biserica noas-
exemplu Valentine’s Day, o
[edin]ele lunare, s\rb\toare frumoas\ `n e- tr\ face foarte multe
sen]a ei, o s\rb\toare despre pentru tineri…
l-am rugat s\ ne r\spund\ la câteva `ntreb\ri Da, putem `ncepe cu
iubire la care `ns\ nu se
privind pastora]ia copiilor [i a tinerilor `n vorbe[te deloc despre sem- men]ionarea [colilor teologice
contextul social [i cultural actual. nifica]ia cre[tin\ a eveni- care instruiesc tineri. Este
mentului, totul reducându-se cazul facult\]ilor de teologie
la petrecerea a dou\-trei [i al seminariilor teologice,
De ce considera]i o pri- devin\ lucr\toare. Pastora]ia nop]i `n baruri, cu muzic\ la institu]ii biserice[ti unde se
oritate pastora]ia copi- tinerilor devine lucr\toare maxim, cu b\utur\, cu dro- formeaz\ nu doar slujitori ai
ilor [i a tinerilor? prin str\dania preotului. guri etc. Sau petrecerile ex- altarelor, ci [i tineri care,
Consider c\ activitatea cu cesive organizate cu ocazia chiar dac\ ajung s\ lucreze
copii, cu tinerii este sau tre- Vi se pare c\ intervin Cr\ciunului [i a Pa[telui, F\r\ `ndoial\, avem mul- ocup\m tot timpul cu alte ac-
diferen]e `n modul de te oportunit\]i. Libertatea de tivit\]i. M\ refer, `n primul `n alte medii, au o formare
buie sa fie o prioritate din cel când nu se mai vede elemen-
abordare pastoral\ a tul esen]ial al Na[terii sau exprimare a credin]ei cre[ti- r=nd, la genera]ia din care cre[tin\. A[ continua cu aso-
pu]in trei motive. Primul copiilor [i a tinerilor de
const\ `n datoria pe care o ~nvierii Domnului, ci doar or- ne, concretizat\ prin ora de fac parte, genera]ie care a cia]iile cre[tine pentru tineri
la un an la altul? religie, atragerea pe care noi, fost preg\tit\ pentru un anu- patronate de Biseric\. Aici, la
avem de a modela caractere, ganizarea de spectacole.
A[ `ndr\zni s\ spun c\ ca Biseric\, o avem fa]\ de ti- mit tip de activitate pas- Ia[i, gr\dini]ele „Sf. Nicolae“,
lucru ce se face, a[a cum timpul `n care noi tr\im nu
arat\ toate studiile de psi- neri prin programe profe- toral\. ~mi amintesc de pri- casele de copii „Familia nos-
hologie, cel mai bine la vârsta
este fundamental diferit de Mai mult internau]i sioniste, deschiderea c\tre marul din prima mea parohie tra“, taberele de tineri de la
alt\ epoc\. {i nici c\ de la an care, dup\ ce i-am spus de-
când personalitatea uman\ la an situa]ia nu se schimb\ dec=t cre[tini? culturile occidentale prin li-
spre preocup\rile mele pe
Pope[ti, concursurile sportive
se afl\ `n procesul primar de bera circula]ie `n Uniunea proiectele la nivel de parohie,
semnificativ. ~n esen]\, pro- Tot `n categoria riscurilor European\ sunt oportunit\]i aceast\ linie, cu tinerii, m-a
formare. E mai u[or s\ blemele sunt mereu acelea[i, implicarea tinerilor la activi-
formezi de la `nceput o per- a[ `ncadra [i `ntâlnirea cu bune. E adev\rat c\ migra]ia pus repede la punct cu cuvin-
se schimb\ doar forma de tele: „P\rinte, de tineri ne tatea cantinelor, catehezele [i
sonalitate cre[tin\ decât s\ diverse forme de spirituali- for]ei de munc\ spre Occi- pelerinajele pentru tineri
manifestare. De aceea ne tate necre[tin\, cum sunt ocup\m noi. Dumneavoastr\
intervii la vârsta `naintat\. putem baza pe experien]a dent e un fenomen care cree- sunt doar câteva exemple ce
yoga, scientismul, bahai, az\ [i o mare problem\: mul- ocupa]i-v\ de b\trâni, de
Bisericii noastre `n activi- new age etc. care, de multe `ngrop\ri [i de parastase.“ reflect\ prioritatea acordat\
te familii se destram\ prin
Tinerii au nevoie tatea cu tinerii, c\ avem con- ori, duc la dezechilibre se- plecarea la munc\ a ambilor Revenind la timpurile ac- pastora]iei copiilor [i tinerilor
turate atât problemele cu tuale, când pastora]ia cere `n parohii. a
de modele care ne confrunt\m, cât [i
rioase ale personalit\]ii.
A[ ad\uga la acestea pro-
p\rin]ilor, sau doar a unuia
solu]iile de rezolvare. C\ dintre ei. ~ns\, numeroasele
Apoi nu trebuie s\ uit\m blemele pe care le creeaz\ parohii `nfiin]ate `n str\in\- Pagin\ realizat\ de Grigore RADOSLAVESCU
via]a trebuie tr\it\ din plin, drogurile sau chiar interne-
c\ tinerii de azi sunt viitorii noi [tim c\ nu e o problem\ tate, la ini]iativele celor din
membri maturi ai Bisericii. tul. Referitor la acesta din ur- ]\rile cu imigran]i români,
de genera]ie, ci de vârst\, c\ m\, nu discut neap\rat nu-
Ei sunt viitorii credincio[i, la fel au gândit [i b\trânii de sunt consecin]e pozitive dem-
preo]i, monahi, ierarhi sau
…viitorii du[mani ai Biseri-
azi, la anii tinere]ii lor, sau
cei de acum o mie de ani `n
mai de proasta sau buna lui
folosin]\ ori alegerea `ntre un
ne de re]inut.
Privind astfel lucrurile,
Tipografia Albina
cii. De educa]ia ini]ial\ de- site pornografic sau unul nou\, ca Biseric\, nu ne r\-
pinde `ntr-o foarte mare
urma. {i tinerii de azi vor duhovnicesc. Riscul cel mare a Mitropoliei
obeserva aceea[i atitudine la mâne decât s\ ne asum\m ac- Moldovei [i Bucovinei
m\sura ce cale vor urma. ~n este c\ unii tineri consum\ tivitatea cu tinerii [i s\ `ncer-
nepo]ii lor.
sfâr[it, `n al treilea r=nd,
[tim cu to]ii c\ tinerii au, `n
foarte mult timp cu jocuri in-
teractive sau cu discu]ii inter- c\m s\ le oferim [ansa unei angajeaz\
vie]i cu adev\rat frumoase.
general, nevoie de modele, de Ispitele lumii de azi minabile, `n special pe teme un muncitor
exemple din realitatea de zi sexuale, prin serviciile de tip Reu[esc preo]ii `ntot- pentru imprimarea de ziare
cu zi, care s\ le c\l\uzeasc\ messenger, l\udându-se nu deauna, p\rinte? (program de noapte).
~ntâmpina]i [i destule cu via]a lor plin\ de virtu]i, ci
via]a. Ori noi, prin mesajul obstacole `n misiunea Trebuie s\ avem puterea Experien]a ca muncitor offset sau
ce-l propov\duim, putem s\ pe care v-a
a]i asumat-oo,
cu calitatea de… internau]i. s\ recunoa[tem c\ [i noi montajist constituie un avantaj.
le oferim exemple de urmat. a[a e? Care sunt [ansele unei avem limitele noastre. Pen- Rela]ii la telefon 0722/800.895
Avem foarte multe exemple Mai degrab\ m-a[ referi la pastora]ii eficiente la tru c\ noi, preo]ii, suntem pu-
de sfin]i tineri care, dac\ [tim oportunit\]i [i riscuri. ~ncer- aceste categorii de [i `n situa]ia de a ne adapta
s\ le prezent\m corect, pot s\ v=rst\? din mers. Sau trebuie s\ ne

„Important este s\ vorbim cât mai mult cu ei“

Foarte eficiente s-au do-
vedit, `n practica noastr\,
spovedania [i discu]ia du-
hovniceasc\ cu tinerii. Cu o
condi]ie: spovedania s\ nu
se rezume doar la `ntreb\ri
legate de unele p\cate. Im-
portant este s\ vorbim cât
mai mult cu ei. Pentru c\,
de multe ori, cu tinerii nu
vorbe[te nimeni, nici chiar
proprii lor p\rin]i. Ei nu sunt
asculta]i, nu sunt `ndem-
na]i, nu sunt `ndruma]i. De
dorin]ele lor nu se ]ine sea-
ma. ~n foarte multe cazuri,
din acest punct de vedere,
am devenit prietenii copiilor,
ai tinerilor, [i nu numai con-
fesorii lor, nu doar parteneri
`n actul de spovedanie.
~n acela[i scop am ini]iat
activit\]i parohiale `n care
ei `[i exercit\ talentele.
Mul]i copii [i tineri ne-au
devenit utili `n activit\]ile
noastre zilnice. Ei au c\p\-
tat astfel mai mult\ `ncre-
dere `n puterile lor. A[ a-
minti apoi, tot la acest capi-
tol al modalit\]ilor, cre[te-
rea num\rului anual de ta-
bere cre[tine, de pelerinaje,
de concursuri pe diverse te-
me sau `nfr\]irile grupuri-
lor de tineri [i copii din pa-
rohia noastr\ cu cele din
alte parohii, `n special din
mediul rural.
~n concluzie, nimeni nu
poate, din nefericire, nega
faptul c\ duhul epocii noas-
tre are o mare influen]\ a-
supra copiilor [i mai ales
asupra tinerilor. Acest fapt
`ns\ nu poate [i nu trebuie
s\ fie o stavil\ `n pastora-
]ia noastr\ `n mijlocul lor,
pastora]ie pe care trebuie
s\ o adapt\m la cerin]ele e-
pocii, s-o moderniz\m `n
ceea ce prive[te c\ile [i mo-
dalit\]ile, p\strând, desi-
gur, esen]a `nv\]\turii cre[-
tin-ortodoxe [i spiritul E-
vangheliei lui Iisus Hristos.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK

Mar]i,
10 iulie 2007
1 LEU exemplarul
5 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Nr. 157 (758) Anul III
Zografu - ctitorie
bulg\reasc\, ,,lavr\
PAGINA 16
a Moldovei“ (1)
Pe uli]a Rom=n\, pe urmele contelui
Saint-A
Aulaire [i ale lui Ionel Br\tianu
a R\mas\ peste veac, modesta locuin]\ a contelui Saint-Aulaire, ambasadorul Parisului la Ia[i, `ntre anii 1916-1918,
din strada Lasc\r Catargi (fosta uli]\ Rom=n\), se afl\ la num\rul 48, pitit\ `ntr-o gr\dini]\ umbrit\, mai sus de aceea
cu num\rul 44, unde, `n timpul refugiului, a locuit primul-ministru Ionel Br\tianu (acum, sediul Radio Ia[i)
a Datorit\ rapidit\]ii cu care se produceau evenimentele, primarul Gheorghe M=rzescu - omul care a reu[it, `n 1916,
s\ asigure ad\post pentru vreo 300.000 de refugia]i - g=ndise, probabil, c\ cei doi oameni `nsemna]i - [eful
Guvernului Rom=niei [i ambasadorul Fran]ei - trebuiau s\ se poat\ `nt=lni [i consulta cu u[urin]\ a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Vin iar vijelii [i ploi toren]iale
Autoritatea Na]ional\
de Meteorologie a emis
Cod Galben pentru toat\
]ara, `ncep=nd din partea
a doua a zilei de ast\zi,
c=nd instabilitatea atmos-
feric\ se va accentua trep-
tat `n toate regiunile.
Se vor `nregistra inten-
sific\ri ale v=ntului, ce vor
lua [i aspect de vijelie,
frecvente desc\rc\ri elec-
trice, ploi cu caracter to-
ren]ial [i izolat grindin\.
Astfel, `n dup\-amiaza
zilei de ast\zi [i `n noaptea
de ast\zi spre m=ine astfel
de fenomene se vor sem-
nala `n regiunile vestice,
nordice [i centrale. ~n
Mii de turi[ti [i localnici au marcat
ieri diminea]\, la ora local\ 05:31, cea de-
a 650-a aniversare a celebrului pod Carol
din Praga, cel mai vizitat monument din Brandul turistic al Rom=niei, o investi]ie de 20-30 de milioane de euro
capitala Cehiei. La data de 9 iulie 1357,
Brandul turistic al Ro-
regele Boemiei, Carol al IV-lea, viitor su-
m=niei, program `n care
veran al Imperiului Romano-German, a
pus prima c\r\mid\ la funda]ia podului vor fi investite 20-30 de
la exact ora 05:31, or\ aleas\ `n urma milioane de euro, va fi
unor consult\ri cu astrologii. Podul Carol elaborat `ncep=nd din luna
este parcurs `n fiecare an de peste 4 mi- aprilie a anului 2008, a de-
lioane de turi[ti. a clarat, ieri, Lucia Morariu,
secretar de stat pentru tur-
CM
YK
PAGINA 5
Maramure[ [i local `n
Transilvania cantit\]ile de
ap\ vor dep\[i 30 - 35 l/mp.
~n cursul zilei de m=ine,
11 iulie, [i `n noaptea de
m=ine spre poim=ine feno-
menele asociate instabili-
t\]ii atmosferice se vor
manifesta [i `n sudul [i es-
tul ]\rii. Local `n Moldova
[i Muntenia, cu prec\dere
`n zonele de deal [i de mun-
te, cantit\]ile de ap\ ar
putea dep\[i 40 - 50 l/mp.
Potrivit ANM, ast\zi,
10 iulie, vremea va fi c\l-
duroas\ `n toat\ ]ara, ca-
niculara `n Oltenia, Mun-
tenia, sudul Banatului [i
al Moldovei. a
ism `n cadrul Ministerului
pentru IMM, Comer], Tu-
rism [i Profesii Liberale.
Pe de alt\ parte, Orga-
niza]ia Mondial\ pentru
Turism (OMT) a criticat
sloganul actual al tu-
rismului rom=nesc.
CM
YK
Politica Agricol\ Comun\
fere[te Europa de supraproduc]ii
[i deficite agricole
„Echipa noastr\ a avut
o reac]ie critic\ la sloga-
nul actual al turismului
rom=nesc - Simply Surpri-
sing, pentru c\ el nu co-
munic\ esen]a Rom=niei
pentru poten]ialii vizita-
tori“, a declarat Richard
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Bantchelor, [eful echipei
de consultan]i interna]io-
nali, reprezentant al
OMT. Acesta a precizat c\
vizitatorii Rom=niei au
fost surprin[i de faptul c\
a[tept\rile lor despre ]ar\
au fost mult dep\[ite. a
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Cel mai ieftin
abonament la un
ziar românesc
~ncep=nd cu luna iulie a.c., pre]ul
unui abonament lunar la ziarul LU-
MINA s-a mic[orat de dou\ ori, de
la 10 lei la 5 lei abonamentul cu
taxele po[tale incluse.
Astfel, abonamentul la LUMINA
este cel mai mic din Rom=nia
practicat la un cotidian [i vine `n
sprijinul cititorilor no[tri care, de-a
lungul timpului, au solicitat aceast\
reducere, pentru a se putea abona.
La o medie lunar\ de 25 de ziare
incluse `ntr-un abonament, rezult\
c\ un exemplar al cotidianului LU-
MINA cost\ 0,2 lei, de 5 ori mai ief-
tin dec=t dac\ ar fi cump\rat zil-
nic de la chio[c.
Cu 5 lei,
de 5 ori mai bine! CM
YK
Dup\ un an de zile,
RAFO One[ti
`[i reia activitatea
PAGINA 6
Partidele `[i anun]\
pretenden]ii pentru
europarlamentare
PAGINA 7
Inspectoratul pentru
Situa]ii de Urgen]\
Ia[i scoate la concurs
188 de posturi
PAGINA 10
Meteo
[
Soare
maxima 26 °C
minima 16 °C
sursa: www.intellicast.com
2 Mar]i, 10 iulie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCX)
Raporturile
Bisericii Ortodoxe
cu protestan]ii,
`n secolele
XVI-XVIII (III)
Diaconul Dimitrie Mysos a
colaborat `n 1559-1560 cu
Han\[ (Johannes) Ben-
kner [i cu Diaconul Coresi
la editarea unui „Cate-
hism“, `n slavon\, greac\
[i român\, care avea idei
protestante, apoi a mai co-
laborat cu Iacob Heraclid
Despotul, voievodul Mol-
dovei, la ctitorirea [colii
umaniste de la Cotnari, `n
1562. Dar nici moldovenii
nu au fost atra[i de pro-
testantism, cum nici mai
târziu ardelenii români,
chiar [i dup\ anul 1569
când s-a impus Pavel Tor-
da[i ca „episcopul celor de
limb\ român\“ [i a `nre-
gistrat unele succese prin
Hunedoara, Zarand [i
Banat. A[a a ap\rut, `n
1582, „Palia de la Or\[-
tie“, carte imprimat\ de
{erban Coresi, `mpreun\
cu Marian diaconul. „Palia
de la Or\[tie“ era o tra-
ducere fidel\ a primelor
dou\ c\r]i canonice din
Vechiul Testament, Face-
rea [i Ie[irea, de[i c\rtu-
rarii b\n\]eni traduseser\
integral Pentateuhul lui
Moise. Episcopul calvin
Pavel Torda[i recomanda
epistolar preo]ilor români
s\ cumpere o Psaltire [i
un Liturghier `n limba
român\, probabil dintre
cele tip\rite de diaconul
Coresi `n 1570. Se [tie c\
`nc\ din 1567, un sobor de
preo]i ortodoc[i transil-
v\neni `[i propunea s\
`nl\ture limba slavon\ din
slujba religioas\, iar pro-
paganda calvin\ desf\[u-
rat\ de unguri [i care a
sprijinit `n parte [i activi-
tatea lui Coresi tat\l se
resimte [i `n traducerea de
la 1582. Traducerea Paliei
s-a realizat de predicatorii
{tefan Herce din Caran-
sebe[ [i Moise Pe[ti[el din
Lugoj. Ei au fost ajuta]i de
c\tre protopopul Hune-
doarei Archirie [i de E-
frem Zacan, „dasc\lul de
d\sc\lie“ din Caransebe[.
Iosif Popovici [i Viorica
Pamfil au dovedit c\
„Palia de la Or\[tie“ este
tradus\ dup\ Vechiul Tes-
tament unguresc tip\rit
de Gaspar Heltai la Cluj
`n 1551, el folosindu-se [i
de o versiune a Vulgatei [i
probabil de o biblie slavo-
n\. Provenien]a calvin\ [i
originea b\n\]ean-hune-
dorean\ a textului sunt
general admise. Alegerea
acestui ora[ drept
re[edin]\ temporar\ a im-
primeriei coresiene pare a
se datora apropierii de
sediul episcopului calvin [i
al nobilului maghiar care
a subven]ionat lucrarea
(Ferenc Geszti, „l\cuitoriu
`n Deva“). Ceea ce are spe-
cific limba tip\riturii de la
Or\[tie, atât `n lexic, cât
mai ales `n fonetic\, se
apropie mai mult de gra-
iurile din Transilvania,
având numeroase afinit\]i
cu Moldova. „Palia de la
Or\[tie“ este prima carte
`n limba român\ `n care
apare termenul „român“.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI torul provinciei Galileea. Sfintele
Evanghelii spun c\ Domnul Hristos
a l\crimat de câteva ori. Când a au-
Jertfa unui sfânt `nmul]e[te credin]a zit de moartea Sfântului Ioan Bote-
z\torul, ochii I s-au `nl\crimat,
deoarece plecase din aceast\ lume
„~n vremea aceea, a auzit tetrar- cu jur\mânt i-a f\g\duit s\-i dea loc pustiu dar, aflând, mul]imile au cel care a deschis calea propov\dui-
hul Irod de vestea ce se dusese de- orice va cere. Iar ea, `ndemnat\ fi- venit dup\ El, pe jos, din cet\]i.“ rii Sale. Sfântul Ioan mergea din lo-
spre Iisus. {i a zis slujitorilor s\i: ind de mama sa, a zis: «D\-mi, aici (Matei 14, 1-13) calitate `n localitate [i `ndemna pe
«Acesta este Ioan Botez\torul; el s-a pe tipsie, capul lui Ioan Botez\- oameni s\-[i schimbe via]a [i s\
sculat din mor]i [i de aceea se fac torul». {i regele s-a `ntristat, dar, *** respecte poruncile lui Dumnezeu.
minuni prin el». C\ci Irod, prinzând pentru jur\mânt [i pentru cei care A fost cel care `ndemna la `nmul-
pe Ioan, l-a legat [i l-a pus `n temni-
]\, pentru Irodiada, femeia lui Filip,
[edeau cu el la mas\, a poruncit s\ i
se dea. {i a trimis [i a t\iat capul lui
Acest fragment evanghelic se ]irea faptei bune [i a vie]ii morale.
cite[te [i `n ziua de 29 august, când Poate nu `ntâmpl\tor, dup\ moar-
fratele s\u. C\ci Ioan `i zicea lui: Ioan, `n temni]\. {i capul lui a fost pomenim T\ierea Capului Sfântului tea lui Ioan Botez\torul, Domnul
«Nu ]i se cuvine s-o ai de so]ie». {i adus pe tipsie [i a fost dat fetei, iar Ioan Botez\torul. Cuvintele evan- nostru Iisus Hristos a `nmul]it pâi-
voind s\-l ucid\, s-a temut de mul- ea l-a dus mamei sale. {i, venind gheliei amintesc de cruzimea [i ne- nile [i pe[tii, pentru c\ jertfa unui
]ime, c\-l socotea pe el ca prooroc. ucenicii lui, au luat trupul lui [i l-au dreptatea mor]ii Sfântului Ioan sfânt `nmul]e[te credin]a [i `nt\re[-
Iar pr\znuind Irod ziua lui de `nmormântat [i s-au dus s\ dea de Botez\torul. El a fost victima be]iei te tr\irea cre[tin\. (Rubric\ reali -
na[tere, fiica Irodiadei a jucat `n mi- [tire lui Iisus. Iar Iisus, auzind, S-a [i a dezm\]ului, a vie]ii imorale, pe zat\ de pr. Dumitru P|DURARU,
jloc [i i-a pl\cut lui Irod. De aceea, dus de acolo singur, cu corabia, `n care o ducea Irod Antipa, guverna- Radio Trinitas)
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
Lucrarea virtu]ii `ncepe la v=rste fragede
L-aam `ntrebat pe p\rin- ]\ `mpodobit\ cu virtu]i `nc\ st\, `[i cultivau virtu]i ca e-
tele Radu Brânz\, paroh la de la vârsta copil\riei. Nu sun- vlavia, ascultarea, bun\ta-
Biserica „Sf. Haralambie“ - tem nici noi, cei mari, atât de tea? {i dac\ Mântuitorul ne
Ia[i, cum se `mpac\ vârsta virtuo[i, pe cât le cere]i dum- spune despre copii: „L\sa]i
fraged\ a copiilor, marcat\ neavoastr\ celor mici“. copiii s\ vin\ la Mine!“ sau :
de c\ut\ri [i exuberan]\, cu De ce s\ nu putem? le „Vai celui care va sminti pe
dorin]a p\rin]ilor de a s\di r\spund de fiecare dat\. Oa- unul dintre ace[tia mici care
`n inimile lor cât mai multe re Domnul nostru Iisus cred `n Mine!“, rezult\ oare
valori morale, cre[tine Hristos, Care ne-a oferit e- concluzia c\ le este imposi-
xemplul vie]ii Sale, nu a bil copiilor s\ f\ptuiasc\
~ntr-adev\r, `n discu]iile fost, la rândul S\u, copil [i virtutea? Dimpotriv\! Dom-
de la biseric\, de la [coal\ tân\r? Nu st\ scris `n Sfân- nul spune toate acestea pen-
sau din tabere, pe care ta Evanghelie dup\ Luca: tru a scoate `n eviden]\ fap-
le-am avut adeseori cu p\- „Iar copilul cre[tea [i se `n- tul c\ virtutea poate fi lu-
rin]ii, am observat c\, `n `n- t\rea cu duhul“. Adic\ Se crat\ de la vârsta fraged\,
cercarea lor de a justifica de- umplea de `n]elepciune, iar lucrarea ei fiind `n acela[i
fectele copiilor [i ale tine- harul lui Dumnezeu era a- timp cu mult mai curat\,
rilor, de fapt, `ntreaga lor a- supra lui. Oare nu sunt de mai nevinovat\, mai auten-
titudine se rezuma la a-mi ajuns de multe m\rturii cu- tic\. A[adar, ca orice act pe mentul `n Mântuitorul Hris- terenul fertil, care este copi-
spune cu o non[alant\ naivi- prinse `n vie]ile sfin]ilor, ca- care `l s\vâr[im noi `n Bise- tos. Exemplele men]ionate [i lul, pentru s\direa credin]ei
tate: „P\rinte, nu pute]i s\ ce- re ne arat\ c\ ace[tia, `nc\ ric\, [i pastora]ia tinerilor [i multe altele sus]in, f\r\ t\- cre[tine. (Rubric\ realizat\ de
re]i [i s\ v\ a[epta]i la o via- de la cea mai fraged\ vâr- a copiilor `[i g\se[te funda- gad\, afirma]ia mea despre Grigore RADOSLAVESCU)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
seau f\r\ team\ credin]a francez, autorul romanu-
lor `n Iisus Cel `nviat din lui „~n c\utarea timpului 908 ani de la pe nea[teptate, f\r\ a
mor]i. Pentru credin]a lor, pierdut“ (m. 18 noiembrie l\sa un mo[tenitor, a[a
`mpreun\ cu al]i 41 de 1922);
moartea Cidului c\ de cur=nd detronatul
cre[tini au primit cunu- a 1895 - S-a n\scut Dintre legendele ca- Alfonso a devenit urma-
nile mucenicilor, sfâr[in- Carl Orff, compozitor, diri- valere[ti ale copil\riei, [ul s\u. Bine`n]eles, Ro-
du-[i via]a prin foc. jor, muzicolog [i pedagog ne-o amintim, de bun\ drigo a fost eliberat din
german (d. 29.III.1982); seam\, pe cea a Cidului, func]ia pe care o ocu-
Tot ast\zi, Biserica face a 1920 - S-a n\scut in- pase p=n\ atunci, aceea
r\zboinicul de ne`nvins
pomenirea Sfin]ilor Muce- ginerul Teodor Oroveanu; din Spania. El Cid de armiger regis, adic\
nici Vianor [i Siluan; a
specialist `n mecanica flu- Campeador - `n tradu- de purt\tor de stindard
Sfântului Mucenic Apolo- idelor; aplica]ii `n dome- cere, St\p=nul ~nving\- - practic, [ef al arma-
nie din Sardia; a sfin]ilor niul industriei petrolului; tor - a murit `n Valencia, telor regale. Totu[i, no-
zece mii de p\rin]i din a introdus metode moder- ul rege [tia c\ e mai bi-
`n urm\ cu 908 ani, `ntr-o
pustiile Egiptului [i a ne de calcul al conductelor
Sfântului Ioan, cuvânt\- zi de 10 iulie. Numele ne s\-l aib\ prieten pe
pentru petrol, produse s\u real a fost Rodrigo Cid, a[a c\ i-a propus o
torul de Dumnezeu. petroliere [i gaze, inclusiv
Diaz de Vivar, iar fap- `nrudire: s\ ia `n c\s\-
metode de optimizare, tele sale istorice dove- torie pe Jimena, nepoa-
Mâine, Biserica face po- folosind pentru prima desc c\ legendele nu au ta sa. ~n ciuda acestei
Sfin]ii 45 de menirea Sfintei Mare Mu- dat\ `n România calcula- exagerat prea mult. alian]e, situa]ia lui Ro-
ceni]e Eufimia. toarele; membru core-
Mucenici din spondent al Academiei
Pe patul de moarte, drigo la curte era destul
regele Ferdinand I a
Nicopolea Armeniei ~n ziua de 10 iulie, Române (m.2004); `mp\r]it regatul copi-
de precar\. Legendele
a 1997 - Pre[edin]ii vor spune mai t=rziu c\
~n timpul `mp\ratului istoria consemneaz\: SUA [i Fran]ei, Bill Clin-
ilor s\i, iar provincia regele Alfonso era `ncli-
Liciniu (308-324), `n ceta- Leon a l\sat-o lui Al- nat s\ dea dreptate tu-
a 1509 - S-a n\scut ton [i Jacques Chirac, au fonso VI, al doilea din-
tea Nicopole, din Armenia, devenit cet\]eni de onoare turor celor care, pe ne-
Jean Calvin, teolog [i om tre b\ie]ii s\i. Fratele
cre[tinii erau prin[i [i de stat, important repre- ai Capitalei printr-o hot\- drept, lansau anumite
omorâ]i, `ns\ num\rul lor, mai mare al acestuia, acuza]ii la adresa lui
zentant al reformei pro- râre a Consiliului General
`n loc s\ scad\, cre[tea f\- Sancho, dorea [i el a- Rodrigo. Gloria Cidului
testante (d. 27 mai 1564); al Municipiului Bucure[ti;
r\ `ncetare. Credin]a `n ceast\ provincie, a[a c\
a 1830 - S-a n\scut a 2000 - 30 de milioane a traversat veacurile
Hristos luminase, `n acel de oameni, din peste 2.000 a `ncercat chiar s\ o cu-
Camille Pissarro, pictor [i dup\ moartea sa, foarte
ora[, [i cugetele c\petenii- de ora[e, au participat la cereasc\. Legendele de
grafician francez
mai t=rziu vor spune c\ cunoscut fiind episodul
lor `ntre care se aflau: Le- (d.12.XI.1903); un „Mar[ al lui Iisus“ pen- `n care, dup\ ce a cuce-
Cidul nu ar fi dorit s\
ontie, Mavrichie, Daniil [i a 1871 - S-a n\scut tru celebrarea celor 2000 rit Valencia, marele
Antonie. Ace[tia m\rturi- Marcel Proust, scriitor de ani de cre[tinism. a `ncalce poruncile rege-
lui Ferdinand, c\ruia `i r\zboinic a `ncre[tinat
ora[ul, transform=nd
era `nc\ devotat, [i c\
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a deci nu ar fi participat principala moschee `n
la r\zboiul fratricid. biseric\, aduc=nd aici
chiar pe un episcop
~ndeletnicirea sub chipul unui episcop
`mbr\cat `n ve[minte este
„Eu v\ ap\r pe voi, pe
to]i“. Sub a unui ]\ran ca-
Dimpotriv\, istoria
sus]ine c\ Cidul a jucat francez, Jerome.
Dup\ moartea sa,
`ngerilor r\i scris: „Eu v\ `nv\] pe voi,
pe to]i“. Sub chipul dom-
re ar\ scrie: „Eu v\ hr\-
nesc pe voi, pe to]i“. Sub
un rol important `n
acest r\zboi, `ncheiat cu r\m\[i]ele p\m=nte[ti
Pe pere]ii unei biserici nitorului cu coroan\ [i au fost aduse `n M\n\s-
chipul diavolului scrie: „Pe succesul lui Sancho. To-
din Bucovina sunt pictate sceptru st\ scris: „Eu to]i v\ iau cu mine dac\ tu[i, c=]iva ani mai t=r- tirea San Pedro de Car-
diferite persoane [i sub fi- domnesc asupra voastr\, fiecare dintre voi nu-[i `m- ziu, viteazul r\zboinic a deña, l=ng\ Burgos,
ecare este scris\ chemarea asupra tuturor“. Sub chi- pline[te datoria“. (Grigo- fost pus `ntr-o situa]ie zona devenind centrul u-
st\rii lui sociale. Astfel, pul unui general st\ scris: rie Com[a, O mie de pilde) ingrat\: Sancho a murit nui larg pelerinaj. (F.H.)

TABLETA DE OBSERVATOR
~n iulie, la R\zboieni: `nfrângere sau victorie?
de Grigore
RADOSLAVESCU
~n fiecare an, `n iulie, când
pr\znuim trecerea la cele
ve[nice a Sf. Voievod {tefan
cel Mare, sute de credincio[i,
ierarhi [i zeci de preo]i merg
s\ se `nchine la mormântul
s\u de la M\n\stirea Putna.
~n iulie, toate drumurile
duc la Putna
Anul acesta este cu atât
mai semnificativ cu cât s\r-
b\torim 550 de ani de la ur-
carea pe tronul Moldovei a
domnitorului. Iulie este, a[a-
dar, luna `n care toate dru-
murile celor pasiona]i de isto-
rie, politic\, religie, cultur\,
c\l\torii [i chiar [tiint\ mili-
tar\ duc la Putna. Pentru c\,
de[i au trecut atâtea veacuri,
{tefan cel Mare a r\mas cu
aceea[i cinstire `n inima
fiec\rui rom=n.
{i totu[i...
{i totu[i, pân\ la Putna
este R\zboieni sau Valea Al-
b\. Cel pu]in pentru preo]i,
pentru istorici [i pentru mili-
tari, este mai important s\
[tim ce a fost la Valea Alb\ `n
1476 [i de ce trebuie s\ tr\im
emo]ional mai degrab\ la
R\zboieni decât la Putna.
Despre cele s-au `ntâm-
plat, `n urm\ cu 531 de ani,
la R\zboieni când, `n vara lui
1476, „aici s-a dat - cum spu-
nea Mihail Sadoveanu - cea
mai crâncen\ b\t\lie din
veacurile Moldovei“, s-a scris
destul de mult, pân\ `n
prezent, `n literatura de spe-
cialitate.
Cercet\ri de ultim\ or\,
noi descoperiri arheologice,
interpret\ri actuale ale in-
scrip]iilor [i pisaniilor - unele
dintre ele aduse `n premier\
la cuno[tiin]\ cu prilejul dife-
ritelor manifest\ri omagiale
organizate de Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei `n anii
care s-au scurs de la canoni-
zarea binecredinciosului vo-
ievod `n 1992 - ne `ndeamn\
s\ st\ruim asupra eveni-
mentelor de atunci. Pentru
c\ o alt\ lumin\ se r\sfrânge
acum peste acel iulie al anu-
lui 1476, o lumin\ care ne
spune: {tefan cel Mare nu a
fost `nfrânt la R\zboieni!
Dar, pentru a ajunge la ar-
gumentele acestei afirma]ii,
s\ facem o scurt\ incursiune
`n timp.
Invazie `n Moldova
~nsp\imântat de trista
veste pe care o primise de la
Podul ~nalt, unde Soliman-
Pa[a fusese `nvins, Mahomed
al II-lea, cel ce desfiin]ase
pentru totdeauna Imperiul
Bizantin, pl\nuie[te o nou\
invazie `n Moldova. Astfel,
cucere[te tot ]\rmul nordic al
M\rii Negre, devine suzeran
al hanului t\tar, având toate
puterile conceperii [i de-
clan[\rii unei campanii de
cucerire spre centrul Euro-
pei. Pe drumul pl\nuit, doar
Moldova `i st\tea `n cale. A[a
c\, `n martie, padi[ahul p\-
r\se[te Constantinopolul [i
merge la Adrianopole, unde
Reconstruc]ia s\lii tronului lui {tefan cel Mare
la Muzeul de Istorie din Suceava
concetreaz\ trupele, apoi
m\r[\luie[te spre Sofia,
creând impresia c\ Imperiul
Otoman va ataca centrul [i
vestul continentului. Singu-
rul care nu poate fi indus `n
eroare este {tefan cel Mare.
Acesta `i trimite solii cu cer-
erea de a nu ataca Moldova,
insisten]ele nefiind `ns\ lu-
ate `n seam\ de cuceritorul
Constantinopolului, care pl\-
nuie[te campania sa militar\
tocmai pe timpul... cam-
paniei agricole, deci când se
putea asigura subzisten]a
osta[ilor [i a animalelor de
trac]iune, nu ca `n iarna lui
1475, când lipsa hranei [i
vitejia moldovenilor le-au
cauzat `nfrângerea.
Cea mai mare armat\
din Europa
~n pofida diverselor cifre
(100.000, 150.000 sau
200.000) consemnate `n cro-
nici, cercet\torii au con-
cluzionat c\ spre Moldova se
`ndrepta cea mai mare ar-
mat\ pe care Europa o cu-
noscuse `n toat\ istoria sa.
Din ea f\ceau parte t\tarii,
precum [i o[tile lui Laiot\
Basarab. Era pentru prima
dat\ când turcii reu[eau s\
organizeze o coali]ie de for]e
`mpotriva Moldovei.
Unor trupe atât de nu-
meroase, {tefan nu le putea
opune decât cel mult 40.000
de oameni. Nu mai avea spri-
jinul secuilor [i al polone-
zilor. De aceea a [i `nt\rit
Hotinul, Cetatea Neam]ului
[i Suceava. Dup\ care, `n câ-
teva rânduri, i-a atacat pe t\-
tarii ce tot treceau Nistrul ca
s\ prade avutul Moldovei. ~n
cele din urm\, i-a `nfrânt `n
zona de sud a Moldovei de
dincolo de Prut. De acum,
otomanii puteau fi urm\ri]i
de c\tre corpurile de c\l\re]i
moldoveni, informându-l pe
domnitor despre toate mi[c\-
rile lor. Pe de alt\ parte, oas-
tea otoman\ a m\r[\luit,
mult\ vreme, prin ]inuturi
pline de primejdie, c\u-
tându-l timp de 40 de zile pe
{tefan, pentru a angaja
b\t\lia decisiv\. ~ns\ {tefan,
a[ezat `ntr-un loc sigur, `[i
preg\tea c\ile pentru re-
tragerea `n caz de for]\ ma-
jor\ (este [i acesta un mod de
OPINII & COMENTARII
abordare a unei b\t\lii când
dore[ti s\ cru]i vie]ile oame-
nilor).
Auto`nfr=ngere tactic\
[i nu strategic\
Pe scurt - rostul acestor
rânduri, nefiind de a face o
descriere a b\t\liei din vara
lui 1476 -, o[tile otomane s-au
apropiat de Cetatea Neam]u-
lui, de unde s-au `ndreptat
c\tre locul unde se [tia a fi
{tefan. Speriat de primul
e[ec al oastei Anatoliei [i
Rumeliei, „`nsu[i Mahomed -
cum spunea un cronicar -,
luând scutul de ap\rare `n
mâinile sale, a dat pinteni
calului, conducând personal
cel de-al treilea atac, produs
la c\derea `ntunericului. ~n
acel moment, când cei 10.000
- 12.000 de moldoveni erau
puternic ataca]i, {tefan a
`nceput retragerea. Cunos-
când bine locurile, iar p\du-
rea fiind o continuare natu-
ral\ a taberei lor, moldovenii
au putut s\ se retrag\ `n or-
dine, la ad\postul codrilor [i
al nop]ii.
Acesta a fost momentul
care a determinat pe croni-
carii timpului, dar [i pe is-
toricii de azi, s\ considere c\
{tefan a fost `nfrânt. „Dac\
se accept\ acest termen - este
de p\rere cercet\torul A. Mi-
nu] din Piatra Neam] - tre-
buie s\ specific\m c\ e vorba
de o auto`nfrângere tactic\ [i
nu strategic\“. Are dreptate.
A pierde o b\t\lie nu `nseam-
n\ a pierde r\zboiul, spun
militarii. Valea Alb\ a fost
un moment tactic [i nu unul
Moldoveni (gri)
[i otomani (negru)
`n dispozitivul de lupt\
de la 26 iulie 1476
strategic. Sigur c\, pentru
aureolarea „`n\l]imii sale
serenisime“, s-a creat iluzia
scriptic\ postfactum c\ turcii
au `nvins. Chiar [i cifra pier-
derilor otomane, de 30.000,
este exagerat\ [i contrazis\
de ultimile cercet\ri arheolo-
gico-antropologice. Se des-
prinde deci ideea c\ la R\z-
boieni a fost vorba de o re-
tragere tactic\, `n vederea a-
plic\rii planului strategic. O
`nfrângere mai mult sau mai
pu]in sever\ i-ar fi permis lui
{tefan, `n condi]iile evului
mediu, refacerea rapid\ a
oastei sale [i aplicarea lovi-
turii fatale oastei otomane.
F\r\ a cuceri o cetate
Pe de alt\ parte, [ocul pe
care aceast\ b\t\lie l-a avut
pentru oastea otoman\ urma
s\ cânt\reasc\ mult `n des-
f\[urarea ulterioar\ a cam-
paniei. Aceasta ne-o demon-
streaz\ [i faptul c\, dup\
lupt\, otomanii au r\mas pe
loc, s\ se odihneasc\, timp de
trei zile. Ei nu au avut re-
zerve fizice [i morale pentru
a-l urm\ri pe {tefan, care,
`ntr-un timp relativ scurt, a
adunat `n jurul s\u peste
16.000 de oameni, `n marea
majoritate c\l\re]i, o oaste
capabil\ de deplas\ri rapide,
care [tia locurile t\inute de
unde se putea aproviziona -
deci, `n deplin\tatea for]ei
sale de lupt\ -, cu ajutorul
c\reia i-a putut lovi pe du[-
mani. Foametea [i spaima
mor]ii l-au constrâns pe omul
care visa s\ realizeze fapte
demne de a fi comparat cu
Alexandru cel Mare s\ or-
done retragerea f\r\ a cuceri
vreo cetate.
Tot din punct de vedere
militar, judecând lucrurile,
putem spune c\ o campanie
militar\ se socote[te câ[tiga-
t\ atunci când se realizeaz\
scopul pe care [i l-a propus
cel care a dezl\n]uit-o. Sul-
tanul a vrut s\ cucereasc\
Moldova [i s\-l `nlocuiasc\
pe {tefan. Acest ]el nu a fost
atins, deci campania, nu nu-
mai din punct vedere militar,
dar [i politic, a fost pierdut\
de Mahomed al II-lea.
Biserica de la R\zboieni
- m\rturie a biruin]ei
Faptul c\ excelen]a sa
politic\ [i militar\ s-au `ntâl-
nit armonios `n sfin]enia
omului - dup\ cum vom con-
semna `n num\rul viitor - ne
arat\, [i din acest punct de
vedere, un {tefan cel Mare
con[tient de biruin]\ [i nu
marcat de `nfrângere.
Mai ales acum, când [tim
mai limpede [i mai profund
aproape totul `n leg\tur\ cu
biserica-mausoleu de la
R\zboieni, ridicat\ de Sf.
Voievod {tefan cel Mare `n
1496, pentru sufletele celor
mor]i `n lupt\. Chiar dac\ nu
se impune prin propor]ii [i
monumentalitate, biserica de
la R\zboieni - Valea Alb\ se
`nscrie printre marile valori
ale patrimoniului istoric [i
artistic românesc, d\inuind
peste veacuri ca un simbol al
dragostei de libertate [i al
spiritului de sacrificiu care a
`nnobilat `ntotdeauna popo-
rul român. a
Mar]i, 10 iulie 2007 3
LUMINA}I-V| FA}A!
Proz\
anecdotic\
de Lucian VASILIU
Ia[ul cronicarilor Ureche, Costin, Ne-
culce, al lui Cantemir, al „Junimii“ lui
Creang\, Caragiale, Gane, al interbeli-
cilor Teodoreni sau al lui Sadoveanu, nu
se dezminte. Cel pu]in la capitolul proz\
(de o anumit\ factur\).
~n postfa]a semnat\ de Leonte Ivanov
(adecvat\, `n spirit t\t\rucian), st\ scris:
„~ntr-un peisaj literar `mbibat cu poe]i,
precum cel ie[ean…“. Adev\rat, prozatorii
de ast\zi sunt mai pu]in vizibili, de la
Corneliu {tefanache la Dorin Spineanu,
de la Liviu Antonesei la C\lin Ciobotari.
Dac\ am face o statistic\, am consta-
ta, relaxa]i, c\ peisajul ie[ean duce lips\
nu de prozatori, ci de critici literari. Iar
poe]ii, invidia]ii scribi sunt deseori [i
prozatori [i critici literari. Emula]ia ve-
ritabil\ exist\, c=mpul nostru cultural
nu e secetos, valorile se discern `n timp.
Poet `ntru `nceputuri (infiltrat, ca
atare, `n patriarhale pagini de nara]i-
uni), Radu T\t\ruc\ a publicat, din
2004, `ntr-un ritm admirabil, c`te o carte
pe an: „Regina armelor“ (Ia[i, Opera
Magna), „O afacere `n Vest“ (Ia[i, Tim-
pul), „Ie[irea din iarn\“ (Ia[i, Opera
Magna) [i acum „Regele bufon“ (Ia[i,
Timpul). Editori: scriitorii Vasilian Do-
bo[ [i Cassian Maria Spiridon.
Statornicia autorului de a publica la
acelea[i dou\ edituri, de a-[i p\stra ca-
den]a apari]iilor, de a nu ie[i din albia
narativ\ care l-a consacrat, toate sunt
semne de maturitate asumat\, de spirit
critic bine articulat.
Fiu de preot, fondator de institu]ie cul-
tural\ ie[ean\ prestigioas\ („British
Council“), bibliotecar al excelen]elor, boem
superior (rafinat, cultivat, original), Radu
T\t\ruc\ ne propune acum o carte cu titlu
parodic, ironic, autoreferen]ial (a se vedea,
a se citi `n „cheie“ ludic\ `n acest sens [i
compozi]ia foto de pe coperta a IV-a, rea-
lizat\ de Radu T\t\ruc\, dar [i eleganta
copert\ I, datorat\ Doinei Buciuleac).
~n fapt, autorul `[i continu\ odiseea
scriitoriceasc\ cu acela[i tip de jurnal
deghizat `n proz\. Fic]iunea (m\surat\,
lucid\), livrescul (bine dr\muit [i dr\-
m\luit), anecdoticul (relevant, ca la ve-
chii junimi[ti) alc\tuiesc un triunghi fer-
til, `n care autorul `[i plaseaz\ pove[tile,
personajele, replicile.
Bucata „St=lpii [i pomul“ constituie o
secven]\ relevant\ din via]a prietenului,
scriitor [i universitar Emil Iordache. O
alta („Nu [i de data asta“) reconstituie,
plauzibil, o dezbatere colocvial-academi-
c\ `ntre Nicolae Iorga [i Vasile Bogrea
(cu umor agrementat cu etimologii [i to-
ponimii hazoase).
Ironic inspirat, Radu T\t\ruc\ exce-
leaz\ `n dialoguri spumoase (vezi „Patru
butoaie“ sau „Via]\ cât\ e…“), `n puneri-
le `n pagin\ esopice (pentru ini]ia]i), u-
z=nd de limbaj aluziv (ca `n „Sor]ii“ [i
„Casa cu p\pu[i“) sau `ntr-o „reconstitui-
re“ bonom\ precum „Nasturele ro[u“. A-
tribute remarcate [i de tableta de pe co-
perta a IV-a, semnat\ de Liviu Apetroaie.
„Drumurilor comerciale“ din care `[i
trage materia prim\ pitoresc\ (Pogor-
Boema-Junimea-Casa Universitarilor-
Corbu-B.C.U.-Hermeziu) le-am ad\uga
(„loca]ii“ episodice): Mitropolia-Casa Ga-
ne-Bolta Rece.
Iar pove[tilor fermec\toare publicate
din anul 2004 `ncoace le dorim `nsuma-
rea `n casa cea mare: viitorul roman, pe
care `l b\nuim explod=nd `ntr-o bun\ zi
`n citadela bisericilor, muzeelor, libr\ri-
ilor, bibliotecilor…
* Lucian Vasiliu este scriitor,
coordonator al revistei „Dacia literar\“
4 Mar]i, 10 iulie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

Binecuv=ntare pentru miri care ajut\ Biserica
~n data de 7 iulie 2007, `n
biserica parohiei ortodoxe
„Sf. Antonie cel Mare“ din
Lucca (Italia) a fost oficiat\
cununia religioas\ a d-lui
Iulian Dasc\lu cu t=n\ra
Anca Dorina Z\grean. La a-
cest moment solemn a par-
ticipat [i ~nalt Prea Sfin]itul
Daniel, Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei, fiind invitat
de IPS Mitropolit Iosif al
Mitropoliei Ortodoxe Rom=-
ne a Europei Occidentale [i
Meridionale pentru a vizita
aceast\ parohie, `n care ma-
joritatea enoria[ilor este
constituit\ de moldoveni din
Rom=nia. La cununia religi-
oas\ a mai participat, ca de-
legat al IPS Mitropolit Iosif,
[i PS Siluan Marsilianul, E-
piscop-Vicar al Mitropoliei
Ortodoxe Rom=ne a Europei
Occidentale [i Meridionale.
Acest eveniment a fost
unul solemn, echilibrat, con-
tribuind la crearea unei i-
magini pozitive a Rom=niei
`n aceast\ zon\ prin modul
`n care a fost organizat. A-
nul 2007 fiind primul an `n
care Rom=nia este parte
component\ a Uniunii Euro-
pene, ar fi de dorit s\ fie cre-
ate c=t mai multe astfel de
evenimente liturgice [i misi-
onare. Ca o m\rturie a grijii
pe care Biserica o poart\ fa-
]\ de rom=nii afla]i `n Italia
este [i `nfiin]area de c\tre
Sf=ntul Sinod al BOR a unei
Episcopii Ortodoxe Rom=ne
`n Italia.
De altfel, IPS Mitropolit
Daniel a f\cut un apel ca [i
al]i ierarhi ortodoc[i din Ro-
m=nia s\ vin\ `n mijlocul
comunit\]ilor rom=ne[ti din
afara grani]elor ]\rii pentru
a `nt\ri `n credin]\ [i `n co-
muniune pe ace[ti fii ai Bi-
sericii noastre. ~nalt Prea
Sfin]ia Sa a f\cut, anterior,
mai multe vizite misionare
`n parohii rom=ne[ti din di-
aspora, cum a fost [i vizita
la Lisabona (Portugalia) de
anul trecut. De asemenea,
este de dorit ca tot mai mul]i
cet\]eni str\ini s\ viziteze
]ara noastr\ pentru a
cunoa[te `n mod nemijlocit
tradi]iile rom=ne[ti [i road-
ele credin]ei ortodoxe pe
acest p\m=nt. O ilustrare a
acestui schimb de vizite este
[i faptul c\ IPS Mitropolit
Iosif se afl\ `n aceast\ peri-
oad\ `n ]ar\ cu un grup de
tineri, `ntr-un pelerinaj la
m\n\stiri rom=ne[ti.
IPS Mitropolit Daniel a
dorit s\ ofere [i un sprijin
material parohiei ortodoxe
„Sf. Antonie cel Mare“ din
Lucca, prin dona]ia a dou\
jil]uri arhiere[ti, a unei pe-
rechi de cununii, a unui
ve[tm=nt preo]esc [i a nu-
meroase c\r]i necesare pen-
tru biblioteca parohial\. La
aceste daruri s-a ad\ugat [i
un sistem de aer condi]ionat
pentru biseric\, oferit de d-l
Iulian Dasc\lu. De men]io-
nat este [i faptul c\ iconos-
tasul bisericii rom=ne[ti din
Lucca este lucrat `n zona
Neam]ului.
D-l Iulian Dasc\lu este un
om de afaceri ie[ean care a
sprijinit `n mod constant ac-
tivitatea cultural-misionar\
[i social-filantropic\ a Mitro-
poliei Moldovei [i Bucovinei,
fiind [i membru al Adun\rii
Eparhiale a Arhiepiscopiei
Ia[ilor. Domnia sa sprijin\
activitatea ziarului „Lumi-
na“, ajut\ la construc]ia bise-
ricii studen]ilor din campusul
„Tudor Vladimirescu“ din
Ia[i [i a amenajat dou\ cape-
le `n incinta mall-urilor pe
care le-a construit `n Ia[i [i `n
Timi[oara. IPS Mitropolit
Daniel a apreciat `n mod de-
osebit ini]iativa mirilor de a
se cununa `ntr-o biseric\ or-
todox\ rom=neasc\ din Itali-
a, av=nd `n vedere c\ Timi-
[oara, ora[ul de origine al mi-
resei, este localitatea cu cei
mai mul]i etnici italieni din
]ar\ (procentual vorbind) [i
c\ d-l Iulian Dasc\lu are nu-
meroase rela]ii de prietenie [i
de colaborare cu etnici itali-
eni. (Pr. Constantin STURZU,
consilier „Biserica [i Societa-
tea“ al Arhiepiscopiei Ia[ilor)

Tab\r\ de var\ pentru

Preo]ii de la parohiile a-
mintite au selectat copiii dup\
gradul `n care ei s-au implicat
de-a lungul vremii `n via]a

copiii parohiilor boto[\nene parohiei, dar [i dup\ situa]ia

lor material\. De asemenea,
au avut prioritate elevii care
nu au mai participat la astfel
a 60 de copii din municipiul Boto[ani [i din 4 sate ale jude]ului particip\ la o de tabere. A impresionat pe
to]i cei implica]i `n selectarea
tab\r\ `n zona Agafton a Evenimentul este organizat de Crucea Ro[ie copiilor cazul unui b\iat de 13
Boto[ani [i Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ din cadrul Protopopiatului ani din satul B\tr=ne[ti, care
Boto[ani a Elevii selecta]i vor fi `nso]i]i de 20 de voluntari a nu a v\zut niciodat\ un ora[.

Corul parohiei
Uda a c=ntat
la Zilele
Pa[caniului
~n perioada 6-8 iulie, au avut loc
mai multe manifest\ri `n cadrul
Zilelor Municipiului Pa[cani.
Printre aceste manifest\ri s-au
num\rat [i c=teva dedicate culturii
[i spiritualit\]ii rom=ne[ti. Ele au
fost organizate de Casa de Cultur\
„Mihail Sadoveanu“ din Pa[cani,
care a invitat mai mul]i oameni de
cultur\ [i c=]iva arti[ti. Printre
ace[tia s-a num\rat [i corul paro-
hiei „Na[terea Maicii Domnului“
din satul Uda, comuna T\t\ru[i,
din Protopopiatul Pa[cani. Grupul
vocal „Stephanus Magnus“ din
parohia Uda, a sus]inut s=mb\t\,
7 iulie, un concert de c=ntece popu-
lare autentice. „Corul parohiei
noastre este format din 13 copii
talen]a]i, condu[i de t=n\rul R\z-
van Pintilie, elev la Seminarul
Teologic Liceal «Sf. Vasile cel
Mare» din Ia[i. Ace[ti copii au
`nc=ntat audien]a prin c=ntecele
lor [i au ar\tat c\ tinerii sunt pre-
ocupa]i de p\strarea valorilor
tradi]ionale“, ne-a declarat, p\rin-
tele Vasile Pintilie.
Grupul vocal de la Uda este
sus]inut de parohia din sat, unde
copii dau r\spunsurile la stran\
la fiecare Sf=nt\ Liturghie. „Este
a doua oar\ c=nd grupul nostru
particip\ la Zilele Municipiului
Pa[cani. Consider c\ este datoria
noastr\ s\ atragem tineretul [i s\
promov\m valorile cre[tine [i tra-
di]iile autentice, pentru c\ aceas-
ta este misiunea Bisericii `n soci-
etatea noastr\. Cine are ocazia s\
treac\ prin parohia noastr\, este
invitat s\ participe la o slujb\, `n
care ace[ti copii minuna]i dau
r\spunsurile la stran\. Noi ne
m=ndrim cu ei [i consider\m c\
tinerii ar trebui s\ le urmeze e-
xemplul“, ne-a mai spus preotul
paroh de la Uda. (R.P.)
Colaborare `ntre
de Radu C|JV|NEANU Protopopiat
[i Crucea Ro[ie
Ieri, 9 iulie, un grup de
copii din c=teva parohii ale Tab\ra de var\ a celor 60
Protopopiatului Boto[ani a
plecat `ntr-o tab\r\ de va-
de elevi boto[\neni este dova-
da unei colabor\ri fructuoase
can]\ la Agafton. Tab\ra este
organizat\ de Crucea Ro[ie,
dintre Crucea Ro[ie [i Proto-
popiatul Boto[ani. „Fondurile
filiala Boto[ani, `n colaborare
cu Funda]ia „Solidaritate [i
necesare organiz\rii acestei
tabere au fost asigurate de
Speran]\“ din cadrul Pro- c=teva subfiliale ale orga-
topopiatului Boto[ani. Cei 60 niza]iei noastre din jude]ul
de copii din jude]ul Boto[ani, Boto[ani. Cu ace[ti bani, am
`nso]i]i de 20 de voluntari de putut pl\ti masa, iar restul
la Crucea Ro[ie Boto[ani, vor
cheltuielilor au fost asigurate
participa, timp de o s\p-
t\m=n\, la activit\]i diverse. de c=]iva sponsori, printre
„Am selectat copiii cu ajutorul care SC PITA SRL, o societate
Inspectoratului {colar Jude- care a fost tot timpul al\turi
]ean Boto[ani. Am `ncercat s\ de noi `n astfel de momente“,
alegem elevii care au avut ne-a mai spus referentul
rezultate remarcabile la `nv\- Botezatu.
]\tur\ [i care sunt apropia]i Noi am `ncercat s\ organiz\m o ocazie pentru ei s\ cunoasc\ Printre obiectivele turis-
de Biseric\. Este o tab\r\ de diferite manifest\ri `n paro- mai mul]i copii [i s\ viziteze tice din zon\ se afl\ [i M\-
recreere, dar, `n acela[i timp, hie, `n care s\ `i implic\m - locuri at=t de frumoase“, a ex- n\stirea Agafton, unde copii
cu o latur\ educativ\, dat fi- cum ar fi concursuri de pic- plicat preotul paroh de la vor poposi [i vor vizita lo-
ind c\ se vor desf\[ura lec]ii tur\, de b\tut toaca sau Tudor Vladimirescu, p\rintele curile pline de frumuse]e [i
pe teme de s\n\tate. Copiii sportive. Aceast\ tab\r\ este Dumitru Pan]=r. spiritualitate. a
vor primi no]iuni de prim aju-
tor, vor face aplica]ii `n
privin]a igienei dentare [i vor
fi instrui]i `n privin]a re-
gulilor de consumare a apei
din f=nt=ni - pentru c\ `n
jude]ul Boto[ani ne con-
frunt\m cu poluarea apei
potabile de la sate“, ne-a de-
clarat Costel Botezatu, refe-
rent `n cadrul Funda]iei „Soli-
daritate [i Speran]\“ Bo-
to[ani.
20 de copii
din mediul rural
~ntre elevii care particip\ la
aceast\ tab\r\, se afl\ [i 20
de copii proveni]i din patru
sate ale jude]ului Boto[ani:
Tudor Vladimirescu, M\[c\-
teni, B\tr=ne[ti [i Tei[oara.
Mul]i dintre ace[ti copii nu au
mai participat la tabere ori ex-
cursii, iar c=]iva dintre ei nu
au v\zut niciodat\ un ora[.
„Exist\ c=]iva dintre ei care
au rezultate remarcabile la
`nv\]\tur\. ~ns\ provin din
familii cu venituri reduse [i
nu au ie[it `n afara jude]ului.

Politica Agricol\ Comun\ fere[te Europa de supraproduc]ii [i deficite agricole
a Prima etap\ de reform\ a Politicii Agricole Comune a determinat reducerea supraproduc]iei, sc\derea mun]ilor de unt
[i golirea lacurilor de lapte a Uniunea European\ este a doua putere mondial\ `n materie de pescuit, dup\ China
a Cu o flot\ de peste 91.000 de vase comerciale, Uniunea European\ ob]ine anual 7.5 milioane de tone de pe[te din pesc\rii
[i acvacultur\ a Activit\]ile de pescuit, precum [i cele de acvacultur\ trebuie s\ fie coordonate prin intermediul
cooper\rii interna]ionale, pentru a permite regenerarea continu\ a stocurilor de pe[te [i protejarea ecosistemului marin a
Politica agricol\ a Uniu-
nii Europene dateaz\ din
1957, când semnatarii Tra-
tatului de la Roma au definit
obiectivele generale ale
politicii agricole comune,
având proaspete `n minte
lipsurile de hran\ de dup\
r\zboi.
Principalele mecanisme
ale Politicii Agricole Comu-
ne (PAC) au fost adoptate de
c\tre cele [ase state mem-
bre fondatoare ale Comu-
nit\]ii Economice Europene
`n anul 1962. Aceasta a fost
dezvoltat\ cu scopul de a
oferi Europei siguran]\ `n
privin]a stocurilor alimen-
tare. Principiile fundamen-
tale ale PAC au r\mas
neschimbate de-a lungul
deceniilor, respectiv garan-
tarea pre]urilor pentru pro-
dusele agricole, uneori situ-
ate chiar deasupra nivelului
pre]ului mondial, [i ajutoare
financiare bazate pe canti-
tatea produs\, acordând o
importan]\ minor\ excesu-
lui de produc]ie.
Politica Agricol\ Comu-
n\ a fost cea mai bine inte-
grat\ dintre toate politicile
Uniunii Europene. ~n anii
1970, aproape 70% din bu-
getul Uniunii a mers `n sec-
torul agricol. Dup\ o serie
de reforme, cheltuielile `n
domeniul agriculturii au
sc\zut la 35% pentru pe-
rioada 2007-2013. ~n cadrul
aceleia[i perioade, mai
multe fonduri (9.7%) au
fost alocate pentru dezvol-
tarea rural\ [i extinderea
responsabilit\]ilor Uniunii
Europene.
Eliminarea
supraproduc]iilor
Prima etap\ de reform\
a Politicii Agricole Comune
a determinat reducerea su-
praproduc]iei, sc\derea mu-
n]ilor de unt [i golirea
lacurilor de lapte. Cu toate
acestea, pân\ `n 2002, o va-
rietate de factori a determi-
nat o revizuire major\ a po-
liticii agricole, `ntre care di-
versele crize alimentare, ex-
tinderea spre est a Uniunii
Europene, obiec]iile formu-
late de c\tre Organiza]ia
Mondial\ a Comer]ului `n
privin]a Politicii Agricole
Comune [i strategia de dez-
voltare durabil\ definit\ la
summit-ul de la Gothen-
burg.
~n 2003, Franz Fischler,
comisar pentru Agricul-
tur\, Pescuit [i Dezvoltare
Rural\, a prezentat un pa-
chet de reform\ a Politicii
Agricole Comune despre
care a men]ionat c\ aduce
cele mai profunde modific\-
ri ale politicii din `ntreaga
sa istorie.
Principalele sale pro-
puneri includeau urm\toa-
rele: decuplarea ajutoarelor
financiare de produc]ie,
standarde ridicate `n pri-
vin]a protec]iei mediului, a
siguran]ei alimentare [i a
bun\st\rii animalelor, ca
cerin]\ de baz\ pentru pri-
mirea ajutoarelor finan-
ciare, mai mul]i bani aloca]i
dezvolt\rii rurale, spre de-
osebire de finan]\rile di-
recte, [i reducerea pre]uri-
lor interven]ioniste `n mai
multe sectoare.
Sprijin `n func]ie
de m\rimea fermelor
Dup\ dezbateri tensio-
nate, mini[trii de Agricul-
tur\ au c\zut de acord
asupra reformelor Politicii
Agricole Comune. Cu toate
acestea, de[i leg\tura din-
tre ajutoarele financiare
oferite fermierilor [i canti-
tatea de produc]ie nu a fost
eliminat\ total, precum era
prev\zut ini]ial, o schim-
bare major\ a avut totu[i
loc, o parte semnificativ\
din veniturile fermierilor
rezultând acum din aju-
torul direct acordat `n
func]ie de m\rimea fermei
de]inute [i nu din canti-
tatea produs\.
Reformele Politicii Agri-
cole Comune preg\tite de
c\tre Uniunea European\
`n contextul negocierilor in-
terna]ionale privind libe-
ralizarea comer]ului, prin
care Uniunea European\ se
PAGINA AGRICULTORULUI
ofer\ s\ elimine ajutoarele
pentru export pân\ `n 2013,
au fost suspendate, datorit\
e[ecului rundei de negocieri
din 2006. Indiferent care ar
fi rezultatul acestor ne-
gocieri, Uniunea European\
r\mâne primul importator
mondial de produse ali-
mentare, marea majoritate
provenind din ]\rile aflate `n
curs de dezvoltare.
Un num\r de sectoare
sensibile au fost l\sate `n
afara reformei Politicii
Agricole Comune din 2003,
incluzând aici sectorul de
zah\r, vin, banane [i alte
fructe, precum [i cel de
legume. De atunci `ns\, o
reform\ major\ a sectoru-
lui de zah\r a fost accep-
tat\ `n 2005. ~n 2006 [i la
`nceputul lui 2007, Comisia
a propus reformarea sec-
torului de vinuri, banane,
fructe [i legume.
~n cadrul Comisiei Barro-
so, Mariann Fischer Boel a
preluat conducerea redenu-
mitului Directorat General
pentru Agricultur\ [i Dez-
voltare Rural\. Ea continu\
munca predecesorului ei de
`mbun\t\]ire a standarde-
lor calit\]ii [i siguran]ei ali-
mentare, de aplicare efi-
cient\ a politicii de dez-
voltare rural\, de captare a
energiei bio [i simplificare a
Politicii Agricole Comune,
precum [i de reducerea biro-
cra]iei `n acest domeniu.
Extinderea UE
a `nsemnat cre[terea
num\rului
de fermieri cu 70%
Extinderea Uniunii de la
15 la 27 de State Membre a
determinat o sporire a pro-
voc\rilor `n domeniul Politi-
cii Agricole Comune, num\-
rul fermierilor crescând cu
peste 70%. Organiza]iile re-
prezentând fermierii au fost
mul]umite cu stabilirea unui
obiectiv de minim 10% pen-
tru utilizarea produselor bio
pentru transport pân\ `n
2020. Uniunea European\ a
creat astfel posibilitatea
pentru sectorul agricol de a
juca un rol major `n lupta
`mpotriva schimb\rii climei,
estimeaz\ organiza]ia
COPA.
Liderii Uniunii au decis
s\ efectueze o analiz\ a
Politicii Agricole Comune
`n 2008. Anul 2009 va fi
marcat de o revizuire ge-
neral\ a bugetului Uniunii,
foarte probabil ca aceasta
s\ aib\ implica]ii pentru vi-
itorul Politicii Agricole
Comune dup\ 2013.
Politica comun\
de pescuit
Uniunea European\ este
a doua putere mondial\ `n
materie de pescuit, dup\
China. Cu o flot\ de peste
91.000 de vase comerciale,
Uniunea European\ ob]ine
anual 7,5 milioane de tone
de pe[te din pesc\rii [i acva-
Mar]i, 10 iulie 2007 5
Motivul pentru care a fost introdus\ cota de lapte a fost supraproduc]ia
`nregistrat\ de Olanda, c=nd r=uri de lapte [i mun]i de unt au fost aruncate
cultur\. Conform Comisiei acordând o importan]\ de- politic\ marin\ s\n\toas\.
Europene, pescuitul [i acva- osebit\ finan]\rii planurilor Activit\]ile de pescuit, pre-
cultura creaz\ locurile de de refacere a florei piscicole, cum [i cele de acvacultur\,
munc\ necesare `n regiunile a pescuitului intern [i a unei trebuie s\ fie coordonate
de coast\ [i promoveaz\ acvaculturi ned\un\toare prin intermediul cooper\rii
bun\starea regiunilor de
mediului `nconjur\tor. ~n interna]ionale pentru a
pescuit din Europa. ~n acest ultimii ani, regulile comune
permite regenerarea con-
context, presiunile socio-eco- au fost aplicate `n mod uni- tinu\ a stocurilor de pe[te
nomice asupra industriei
form datorit\ competi]iei [i protejarea ecosistemului
sunt deosebit de mari, deter- crescânde dintre autorit\]i.
marin“.
minând Statele Membre s\ Noua agen]ie de control a
intre deseori `n conflict `n pescuitului comunitar,
Pescuit eficient,
leg\tur\ cu drepturile de Community Fisheries Con-
pescuit [i apele teritoriale
aferente. ~ntrucât stocurile
trol Agency, va preg\ti in- dar cu protec]ie
spectori [i va coordona co-
de pe[te a multor specii at- operarea crescând\ dintre a mediului
ing nivele `ngrijor\tor de Statele Membre. Agen]ia,
~n timp ce pescuitul [i
joase, problema dezvolt\rii care `n prezent este loca-
unui pescuit durabil r\mâne lizat\ `n Bruxelles, se va protec]ia mediului sunt `n-
o prioritate de baz\. Ca tr-o anumit\ m\sur\ inte-
muta din 2008 `n cel mai
parte a angajamentelor de a mare port de pescuit din grate, integrarea politicilor
asigura o politic\ respons- privind mediul maritim con-
Europa, [i anume Vigo, `n
abil\ a pescuitului [i a acva- Spania. tinu\ s\ r\mân\ o priori-
culturii, Politica Comun\ de tate de baz\. O politic\ inte-
Comisia European\ pre-
Pescuit a Uniunii Europene, cizeaz\: „Flora maritim\ grat\ ar `mbun\t\]i coor-
reformat\ `n 2002, este dez-
este o resurs\ natural\, re- donarea dezvolt\rii multi-
voltat\ pentru a asigura vi- generatoare, precum [i o ple a expansiunii porturilor,
itorul industriei de pescuit.
important\ component\ a a exploat\rilor maritime [i a
Politica Comun\ de Pescuit mo[tenirii noastre comune. construc]iei surselor de en-
`ncorporeaz\ obiectivul de
Stocurile s\n\toase de pe[- ergie eolian\. O politic\
lung\ durat\ de a men]ine te pot sus]ine o rat\ mo- maritim\ european\ este `n
stabil nivelul de pe[te adult
derat\ a pescuitului, `ns\ prezent `n discu]ie, `n cadrul
din apele Uniunii Europene,
pentru asta este nevoie de o Uniunii Europene. a
men]inând paritatea `ntre
capacitatea flotei de pescuit,
popula]ia piscicol\ [i apli-
carea strict\ a regulilor de
pescuit `n a[a fel `ncât s\ ex-
iste echitate `n `ntreaga
Uniune.
3,8 miliarde de euro
pentru pescuit
~n perioada 2007-2013,
Fondul European de Pes-
cuit, cu un buget de 3.8 mi-
liarde euro, trebuie s\ ofere
ajutoare pentru dezvoltarea
durabil\ a sectorului de pes-
cuit. Statele Membre vor de-
cide care este cea mai op-
tim\ metod\ de alocare a
fondurilor, ]inând cont de
priorit\]ile existente, `ns\
Pagin\ realizat\ de
Silviu DASC|LU
6 Mar]i, 10 iulie 2007
PE SCURT
Cea mai ridicat\ rat\
a [omajului este
`n r=ndul femeilor
Un num\r de 21.763 [omeri, in-
demniza]i [i neindemniza]i, se
aflau `n eviden]a Agen]iei
Municipale pentru Ocuparea
For]ei de Munc\ (AMOFM)
Bucure[ti la data de 1 iulie 2007,
din care mai mult de jum\tate -
11.416 - erau femei, se arat\ `n-
tr-un comunicat al AMOFM.
Potrivit datelor centralizate de
AMOFM, totalul [omerilor
`ncadra]i `n munc\ de la 1 ia-
nuarie 2007 a fost de 9.670, `n
prezent existând 16.320 de
[omeri ne`ndemniza]i beneficiind
de prevederile Legii 76/2002
privind sistemul asigur\rilor pen-
tru [omaj [i stimularea ocup\rii
for]ei de munc\. La nivelul
Capitalei, rata [omajului este de
2,2% raportat la o popula]ia ac-
tiv\ de 955.000 persoane. De
asemenea, au fost `ncadra]i `n
munc\ 426 de absolven]i.
Turi[tii au cheltuit
peste dou\ miliarde
de dolari pe zi
Turismul interna]ional a generat,
anul trecut, venituri de 735 mi-
liarde de dolari (645 miliarde de
euro), `n fiecare zi a anului trecut
turi[tii cheltuind peste dou\ mi-
liarde de dolari, conform cifrelor
prezentate ieri de Harsh Varma,
director al Departamentului de
Asigurare Asisten]\ din cadrul
Organiza]iei Mondiale a
Turismului. Conform datelor
OMT, Europa a fost anul trecut
cel mai vizitat continent, cu o
cot\ de pia]\ de 58%. Fiecare tu-
rist a cheltuit, `n medie, peste
830 dolari pe sejur `n Europa, iar
sudul continentului [i zona
mediteranean\ au fost cele mai
vizitate, atr\gând venituri de 147
miliarde dolari. ~n Europa
Central\ veniturile s-au ridicat la
89 miliarde dolari, iar `n Europa
de Nord la 54 miliarde de dolari.
Pân\ `n 2020, num\rul turi[tilor
va ajunge la 1,6 miliarde, iar
ace[tia vor cheltui peste 2.000
miliarde dolari, adic\ peste patru
miliarde dolari pe zi. Potrivit ]in-
telor Master Planului pentru
Dezvoltarea Turismului Na]ional
`n perioada 2007-2026, sosirile de
vizitatori str\ini `n România vor
ajunge la 15,48 milioane turi[ti
`n 2026, ceea ce reprezint\ o
cre[tere de dou\ ori [i jum\tate.
Ford, singurul ofertant
pentru Daewoo Craiova
Comisia de privatizare a com-
paniei Automobile Craiova va
deschide vineri singura ofert\ de
privatizare depus\ de construc-
torul american Ford. Alte dou\
companii care [i-au exprimat in-
teresul pentru Automobile
Craiova au renun]at s\ mai de-
pun\ plicuri cu oferte. Termenul
de depunere a ofertelor a expirat
joi. Grupul american Ford a
r\mas singurul ofertant pentru
cump\rarea uzinei de automobile
din Craiova dup\ ce un alt con-
structor, General Motors, [i com-
pania ruseasc\ Russian Machines
nu au depus la AVAS plicuri cu
oferte finale. Anterior, cele dou\
companii au depus scrisori de in-
ten]ie pentru cump\rarea pa-
chetului de 72% din ac]iunile la
Automobile Craiova de]inute de
statul român. Statul a redevenit
ac]ionar majoritar anul trecut `n
luna august dup\ ce a r\scum-
p\rat participa]ia de la compania
sud-coreean\ Daewoo Motors, in-
trat\ `n faliment. Costul tran-
zac]iei a fost de 60 de milioane de
dolari. Pentru ca oferta Ford s\
fie acceptat\, aceasta trebuie s\
respecte mai multe condi]ii din
strategia de privatizare a uzinei
Automobile Craiova. a
Primele desp\gubiri prin Fondul Proprietatea, `n luna octombrie
Primele persoane care
au solicitat bani [i nu ac]i-
uni de la Fondul Proprieta-
tea, pân\ la valoarea de
maxim 500.000 lei, vor fi
desp\gubite, cel mai proba-
bil, `ncepând din 1 octom-
brie, a afirmat ieri minis-
trul Economiei [i Finan]e-
lor, Varujan Vosganian, `n-
tr-o conferin]\ de pres\.
„Adunarea general\ a ac-
]ionarilor Fondului Propri-
etatea se va `ntâlni `n au-
gust. Peste 2.000 de ac]io-
nari vor primi dividendele
Dup\ un an de zile, RAFO
One[ti `[i reia activitatea
a De[i `nchis\, fabrica [i-a ]inut „`n priz\“ tot efectivul de peste 2.600 de salaria]i, care [i-au
primit integral banii pe toat\ perioada de peste un an `n care nu s-a procesat ]i]ei a Decizia
vine `n urma unor „discu]ii serioase“ avute de ac]ionari [i liderii sindicatului „Rafinorul“ la
Ministerul Economiei [i Finan]elor, dar [i la scurt timp dup\ vizita `ntreprins\ `n jude]ul Bac\u
de premierul C\lin Popescu-T\riceanu a Ac]ionarii RAFO au implementat un program de
investi]ii care permite prelucrarea anual\ a peste 2,6 milioane de tone de ]i]ei prin realizarea a
60% din produc]ia de benzine [i motorine Euro 4, 40% fiind la standarde de calitate Euro 5 a
Ac]ionarul principal al
RAFO One[ti, Iakov Gol-
dovskiy, a decis reluarea
procesului de rafinare a ]i-
]eiului dup\ mai bine de un
an de la sistarea activit\]ii
productive, afirm\ Ion Ma-
rian, liderul sindicatului de
pe aceast\ platform\ in-
dustrial\. Decizia vine, se
pare, `n urma unor „discu-
]ii serioase“ avute de ac]io-
nari [i liderii sindicatului
„Rafinorul“ la Ministerul
Economiei [i Finan]elor,
dar [i la scurt timp dup\
vizita `ntreprins\ `n jude-
]ul Bac\u de premierul C\-
lin Popescu-T\riceanu, `n
cursul c\reia s-ar fi `ntâl-
nit cu Ion Marian. Ac]iona-
riatul RAFO, dup\ câteva
perioade `n care a asigurat
`n „sistem lohn“ o foarte
bun\ [i eficient\ func]io-
nare a instala]iilor, conco-
mitent cu achitarea tuturor
taxelor, impozitelor [i fac-
turilor scadente dup\ pre-
luarea capitalului majori-
tar, a preferat, totu[i, s\ o-
preasc\ produc]ia `n mo-
mentul `n care nu s-a mai
`n]eles cu institu]iile abili-
tate ale statului asupra
„cuantumului datoriei isto-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a 9 MILIOANE DE EU- lui român“, se precizeaz\ `n
RO PENTRU SECURITA- publica]ia Guvernului.
TEA NUCLEAR| DIN RO-
M+NIA: Comisia European\ TEAPT| LA TOT MAI
(CE) [i Guvernul vor investi MUL}I TURI{TI: Sosirile
nou\ milioane de euro `n [ase
proiecte din domeniul secu-
rit\]ii nucleare din România,
unul dintre ele vizând `mbu-
n\t\]irea procesului de eva-
luare a Unit\]ii 1 de la Cer-
navod\, potrivit publica]iei
s\pt\mânale a Executivului,
EU-RO Newsletter. „Guver-
nul a aprobat `n [edin]a din 4
iulie, printr-un Memoran-
dum, semnarea Acordului de
finan]are referitor la Progra-
mul de sprijin comunitar `n
domeniul securit\]ii nucleare
pentru România, 2006. Pen-
tru acest program asisten]a
financiar\ nerambursabil\
din partea Uniunii Europene
este `n valoare de 7,7 milioa-
ne de euro, iar restul de 1,3
milioane de euro reprezint\
co-finan]are din partea statu-
ECONOMIC
anului 2006 `n septembrie,
iar, cel mai probabil `nce-
pând cu 1 octombrie, vom
desp\gubi persoanele care
doresc bani [i nu ac]iuni,
pân\ `n valoarea maxim\
de 500.000 de lei“, a spus
Vosganian.
Guvernul a aprobat, la
sfâr[itul lunii iunie, Ordo-
nan]a de Urgen]\ privind
Fondul Proprietatea, sta-
bilind astfel modalitatea de
desp\gubire a proprieta-
rilor de bunuri imobile care
au fost confiscate `n perioa-
rice“ preluate o dat\ cu ra-
fin\ria. A men]inut, `ns\,
„`n priz\“ tot efectivul de
peste 2.600 de salaria]i, ca-
re [i-au primit integral ba-
nii pe toat\ perioada de
peste un an `n care nu s-a
procesat ]i]ei. Inten]ia de
repornire a fost formulat\
`nc\ din toamna trecut\,
dar termenul a fost de mai
multe ori amânat pentru
c\ nu s-a ajuns la o `n]ele-
gere cu Agen]ia Na]ional\
de Administrare Fiscal\.
~n dou\ comunicate remise
a ROM+NIA SE A{-
de vizitatori str\ini `n Ro-
mânia vor ajunge la 15,48
milioane turi[ti `n 2026, ceea
ce reprezint\ o cre[tere de
dou\ ori [i jum\tate, potrivit
]intelor Master Planului
pentru Dezvoltarea Turis-
mului Na]ional 2007-2026.
Potrivit documentului, chel-
tuielile vizitatorilor str\ini
vor cre[te de peste opt ori
pân\ la aproximativ 7,7 mili-
arde de euro, pân\ `n 2026.
~n acela[i timp, estim\rile
arat\ o majorare de peste
patru ori a cheltuielilor tur-
ismului intern, care vor
ajunge la 8,3 miliarde de
euro `n aceea[i perioad\. ~n
2006, au func]ionat 4.710
structuri de primire turis-
tic\ ce au oferit 281.000 de
locuri de cazare. S-a `nre-
da comunist\ [i care nu pot
fi retrocedate `n natur\.
Potrivit actului norma-
tiv, persoanele care au de
primit desp\gubiri `ntre
250.000 de lei [i 500.000 de
lei vor primi sumele de
bani `n dou\ tran[e, iar
pentru sumele mai mari de
500.000 lei, proprietarii vor
primi pentru diferen]a care
le mai revine ac]iuni la
Fondul Proprietatea. Per-
soanele care au de primit
desp\gubiri de pân\ la
250.000 lei vor putea primi
presei `n decursul ultimei
luni prin „vocea“ sindicatu-
lui „Rafinorul“, conducerea
RAFO solicita atât declan-
[area unei analize tehnice
la nivelul Ministerului Eco-
nomiei [i Finan]elor, l\mu-
rirea nivelului cert al cre-
an]ei istorice [i modalitatea
de preluare [i achitare le-
gal\ a acesteia exist\, dar
[i emiterea, concomitent, a
unui document oficial c\tre
ac]ionarul principal cu pri-
vire la cele dou\ aspecte.
gistrat o cre[tere a num\ru-
lui de hoteluri din mediul ur-
ban [i `n special pensiuni ur-
bane [i rurale `n ultimul an.
România a `nregistrat
6.037.000 vizitatori str\ini
`n anul 2006, din care din ]\-
rile Uniunii Europene au
fost 2.803.000. Cheltuielile
totale efectuate `n 2006 de
c\tre turi[tii str\ini [i interni
au fost estimate la 2,955 mi-
liarde de euro. Pe plan re-
gional, Europa este cel mai
vizat continent din lume, `n
aceast\ zon\ `nregistrându-
se 457 milioane sosiri de
turi[ti str\ini `n 2006, ceea ce
reprezint\ o rat\ de cre[tere
de 4,3 procente `n 2005 [i o
cot\ de pia]\ de 54,3%.
a ISRAELIENII {I SPA-
NIOLII DOMIN| PIA}A RO-
M+NEASC|: Pia]a imobilia-
r\ româneasc\ `nregistreaz\
un aflux de investitori israe-
lieni [i spanioli, care au sesi-
zat rata mare de profit ob]i-
banii `ntr-o singur\ tran[\.
{eful Executivului a ar\tat
c\ s-a convenit [i o schim-
bare de structur\ `n parti-
cipa]iunile societ\]ilor care
sunt incluse `n Fondul
Proprietatea. T\riceanu a
precizat c\ `n Fond au
r\mas societ\]i importante
din subordinea Ministeru-
lui Economiei [i Finan]elor,
precum Transelectrica,
Transgaz [i Nuclearelec-
trica. Ministrul Economiei,
Varujan Vosganian, a pre-
cizat, la rândul s\u, c\ cele
Printre cele mai
moderne din
S-E Europei
Conducerea RAFO, rafi-
n\rie apreciat\ de speciali[-
ti [i oameni de afaceri din
domeniu drept una din cele
mai moderne din sud-estul
Europei dup\ investi]iile
tehnologice [i de protec]ie a
mediului f\cute `n ultimii
trei ani, afirm\ c\ are `n in-
ten]ie demararea altui pro-
gram amplu de investi]ii ci-
frat la peste 250 de milioane
de dolari. RAFO One[ti a
fost conceput\, proiectat\ [i
amplasat\ `n ani ’70 ai se-
colului trecut `n zona cen-
tral\ a Moldovei cu scopul
de a oferi locuri de munc\ [i
a asigura servirea consuma-
torilor cu produse petroliere.
De-a lungul a peste trei de-
cenii, rafin\ria a cunoscut
mai multe procese de reteh-
nologizare ce au f\cut ca, `n
momentul privatiz\rii sale
`n anul 2001, ac]ionar prin-
cipal fiind controversatul
om de afaceri Corneliu Iaco-
bov, s\ fie considerat\ cea
mai modern\ din ]ar\. ~nce-
pând cu 1995, RAFO s-a
nut atât din tranzac]iile cu
terenuri, cât [i din proiectele
reziden]iale destinate `n spe-
cial clasei de mijloc, se arat\
`ntr-un comunicat al compa-
niei de profil DM Internatio-
nal. ~n România, sunt pre-
zente peste 2.500 de companii
cu capital istraelian, conform
datelor furnizate de Camera
de Comer] [i Industrie a Mu-
nicipiului Bucure[ti. „Secto-
rul imobiliar este de departe
cel mai atractiv pentru in-
vestitorii istraelieni [i spa-
nioli. Pia]a este dinamic\, a-
tractiv\ [i foarte profitabil\“,
afirm\ Monica Marin, mana-
ger la compania imobiliar\
EuroMetropola. Investitorii
israelieni se orienteaz\ `n
principal c\tre terenurile din
zonele adiacente Bucure[-
tiului, pretabile pentru dez-
voltarea proiectelor reziden-
]iale. Ace[tia au experien]\
bogat\ atât `n tehnica de con-
struc]ie, cât [i `n manage-
mentul investi]iilor. a
trei societ\]i [i-au p\strat
cotele, `n timp ce societ\]i
de la C\ile Ferate, mai
pu]in profitabile, au fost
scoase din Fondul Proprie-
tatea. Ordonan]a introduce
o serie de prevederi care li-
miteaz\ dreptul de vot pen-
tru ac]ionarii care de]in
mai mult de 5% din nu-
m\rul total de ac]iuni, cu
condi]ia ca aceast\ limitare
s\ nu fie aplicabil\ [i sta-
tului român, `n calitatea sa
de ac]ionar al Fondului
Proprietatea. a
confruntat, `ns\, mai mereu
cu `ntreruperi de produc]ie
urmate de greve ale salaria-
]ilor. Pre]ul mare la achizi-
]ionarea ]i]eiului, concomi-
tent cu men]inerea unui
„pre] social“ la distribu]ia
benzinelor [i motorinelor de
c\tre guvernele postdecem-
briste au determinat accen-
tuarea incapacit\]ii pl\]ii
datoriilor la bugetele de stat
de c\tre firm\. Dup\ o pe-
rioad\ `n care a func]ionat
bine sub patronat privat,
RAFO nu a putut, din nou,
s\-[i mai achite datoriile is-
torice acumulând noi sume
restante, fapt ce a f\cut ca,
`n conformitate cu Legea 64,
s\ intre, `ncepând cu 8 de-
cembrie 2004, `ntr-un Pro-
gram de reorganizare sub
supraveghere judiciar\.
2,6 milioane
de tone de ]i]ei
prelucrat anual
~n `ncercarea de a viabili-
za [i eficientiza produc]ia,
ac]ionarii care au preluat
rafin\ria din One[ti de la
Corneliu Iacobov au imple-
mentat un program de in-
vesti]ii care permite prelu-
crarea anual\ a peste 2,6
milioane de tone de ]i]ei prin
realizarea a 60% din pro-
duc]ia de benzine [i moto-
rine Euro 4, 40% fiind la
standarde de calitate Euro
5. RAFO are toate certifi-
catele de conformitate pen-
tru produsele petroliere fa-
bricate la nivel european,
de]ine autoriza]ia integrat\
de mediu cu termen de vala-
bilitate pân\ pe 29 decem-
brie 2010, `ncadrându-se,
conform acestora, `n valorile
limit\ de emisie pentru in-
dicatorii specifici factorilor
de mediu. RAFO ofer\ locuri
de munc\ direct pentru 2.600
de persoane, dar [i, indirect,
la nivelul firmelor colabora-
toare pentru al]i circa 6.000
de salaria]i. Aceast\ situa]ie
`l determin\ pe primarul mu-
nicipiului One[ti, Emil Lem-
naru, s\ vorbeasc\ despre
RAFO ca despre „inima ce
pulseaz\ ora[ul“. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 10 iulie
Vremea va fi c\lduroas\,
canicular\ dup\-amiaza `n
sudul Banatului, Oltenia,
Muntenia [i sudul Moldovei.
Cerul va fi variabil, cu `nno-
r\ri mai accentuate spre
sear\ `n vestul [i nord-ves-
tul ]\rii, unde local vor fi
averse, desc\rc\ri electrice
[i intensific\ri ale v=ntului.
Temperaturile minime: 12 -
220C. Temperaturile maxi-
me: de la 28...30 - 36...370C.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 10.07.2007
Dolar SUA 2,2916
Euro 3,1231

Ministrul Chiuariu: „Acuza]iile
lui B\sescu sunt ridicole“
Ministrul Justi]iei, Tudor Chi-
uariu, a sus]inut, ieri, c\ a[a-zi-
sele acuza]ii ale pre[edintelui
Traian B\sescu la adresa sa sunt
„ridicole“, ar\tând c\ [eful statu-
lui a f\cut [i o serie de erori `n dis-
cursul de la Alba Iulia. Una dintre
acestea ar fi legat\ de faptul c\
pre[edintele a spus c\ particip\ la
Ziua Justi]iei `n calitate de mem-
bru de drept al Consiliului Supe-
rior al Magistraturii, „contrar
prevederilor constitu]ionale care
nu-i confer\ pre[edintelui aceast\
calitate“. „De asemenea, le-a dat
`ndrum\ri judec\torilor despre
cum ar trebui s\ solu]ioneze anu-
mite cauze, `nc\lând independen-
]a acestora“, a ad\ugat ministrul
Justi]iei.
Pre[edintele Traian B\sescu
l-a atacat pe ministrul Tudor
Chiuariu, criticându-l pentru
propunerea de schimbare din
func]ie a unui procuror [i de `nde-
p\rtare a unor pasaje favorabile
la adresa justi]iei române din
Raportul Comisiei Europene.
B\sescu a spus c\ nu se poate
scrie mai r\u `n Raportul de ]ar\
pentru c\ a[a `i dicteaz\ lui
Chiuariu interesele politice.
ACTUALITATE
Acest nou episod al r\zboiului
dintre palatul Cotroceni [i palatul
Victoria confirm\ criza total\ `n re-
la]iile pre[edinte-Guvern. El vine
la numai o zi dup\ ce parlamen-
tarul german Manfred Weber a
cerut aplicarea unor sanc]iuni dure
pentru Rom=nia [i Bulgaria din
partea Uniunii Europene din cauza
„guvern\rilor nefunc]ionale“. We-
ber, care este membru al Uniunii
Cre[tin-Sociale (CSU), crede c\
Bruxelles-ul ar trebui chiar s\ `nce-
teze pl\]ile c\tre cele mai noi state
membre p=n\ la rezolvarea acestor
probleme interne. a
Ministrul Justi]iei
nu se arat\ impresionat
de criticile preziden]iale
opinie `n baza c\rora vor
Mar]i, 10 iulie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Armata pakistanez\
a dat un ultimatum
islami[tilor
Clericii musulmani modera]i au
f\cut o ultim\ `ncercare `n vederea
unei solu]ion\ri pa[nice a crizei de
la Moscheea Ro[ie din capitala pa-
kistanez\ Islamabad, intrat\ `n cea
de a opta zi. Armata pakistanez\ a
emis un ultimatum la adresa
sutelor de tineri islami[ti baricada]i
`n interiorul l\ca[ului [i se
preg\te[te de asaltul final. Studen]ii
protalibani au declarat c\ prefer\
moartea `n speran]a c\ vor deveni
martiri ai cauzei Jihadului. Atacul
poate fi declan[at dintr-o clip\ `n
alta, iar comunitatea interna]ional\
a[teapt\ cu sufletul la gur\
deznod\mântul acestei drame.
Confrunt\rile dintre for]ele de or-

Partidele `[i anun]\ pretenden]ii fi desemna]i candida]ii

partidului pentru alege-
rile locale din prim\vara
lui 2008. Motreanu a pre-
dine [i islami[ti au degenerat
`ntr-un adev\rat r\zboi de asediu
care dureaz\ de mai bine de o
s\pt\mân\. Bilan]ul acestui conflict
a ajuns acum la 21 de mor]i.

pentru europarlamentare cizat c\ membrii condu-

a PD [i PNL se gr\besc cu preg\tirile pentru alegerile europarlamentare a Liberalii deschid
lista candida]ilor cu ie[eanul Mihai-R\zvan Ungureanu, iar democra]ii cu Sorin Frunz\verde
a PSD are `nc\ dubii `n privin]a oamenilor potrivi]i pentru aceast\ `ncercare a
Cum alegerile din toam-
n\ pentru Parlamentul Eu-
ropean se apropie, partide-
le rom=ne[ti `[i scot `n fa]\
cei mai prezentabili candi-
da]i. Dac\ liberalii [i demo-
cra]ii sunt aproape hot\r=-
]i, cei din PSD se mai g=n-
desc la oamenii care trebuie
arunca]i `n lupt\.
Liberalii merg pe
m=na lui Ungureanu
Mihai-R\zvan Ungurea-
nu se va re`nscrie `n PNL
`nainte de alegerile pentru
Parlamentul European, `n
condi]iile `n care el s-a auto-
suspendat din partid, [i va
deschide lista liberalilor
pentru PE, a anun]at, ieri,
[eful de campanie PNL,
Dan Motreanu.
Motreanu a negat in-
forma]iile potrivit c\rora
Ungureanu ar fi impus anu-
mite condi]ii pentru a ac-
cepta s\ deschid\ lista PNL
pentru alegerile europarla-
mentare. „Nu este adev\-
rat, R\zvan Ungureanu a
acceptat s\ candideze [i nu
a pus nici un fel de
condi]ie“, a precizat secre-
tarul general al PNL. El a
explicat c\ fostul ministru a
fost nevoit s\ se autosus-
pende din partid pentru a-[i
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a GRAV| TOXIIN-
FEC}IE ALIMENTAR| ÎN
TAB|RA N|VODARI: 45
de copii [i 12 adul]i, caza]i
`n tab\ra de la N\vodari,
au fost interna]i de ur-
gen]\, duminic\ sear\, la
Spitalul de Boli Infec]ioase
din Constan]a cu toxiin-
fec]ie alimentar\. ~n urm\
cu pu]in timp, al]i zece copii
au fost interna]i. La poli-
clinic\ s-au prezentat zeci
de copii care au spus c\ se
simt r\u. Celor din tab\r\
li s-a f\cut r\u `nc\ de
miercuri, dar simptomele
s-au accentuat abia du-
minic\. Directorul taberei,
Dan Nicolae Rah\u, a de-
clarat c\ dincolo de aceast\
febr\ brusc\ [i ame]eli sunt
foarte pu]ini cei care au
prezentat deranjamente
stomacale, astfel `n-cât s\
Parlamentul European are 35 de locuri pentru rom=ni
relua postul de la Viena,
`ns\ se va re`nscrie `n PNL
imediat `nainte de scrutin.
Biroul Politic Central al
PNL nu a definitivat `nc\
lista candida]ilor, `ns\ a
revalidat criteriile Coali]iei
pentru un Parlament Curat
[i cele stabilite de partid,
referitoare la vechime, ac-
se b\nuiasc\ o toxiinfec]ie
alimentar\, mul]i dintre ei
au mâncat [i alte produse
`n timpul zilei, iar `n ul-
timele dou\ zile a fost
foarte cald, iar apa m\rii a
fost extrem de rece. Inspec-
torii sanitari au prelevat
probe din blocul alimentar
al taberei [i au f\cut ana-
lize personalului angajat,
urmând s\ stabileasc\ da-
c\ suferin]a victimelor pro-
vine de la mâncarea din ta-
b\ra. Poli]ia economic\ a
verificat deja dac\ docu-
mentele `nso]itoare ale pro-
duselor alimentare sunt `n
regul\. {i anul trecut tab\-
ra de la N\vodari s-a con-
fruntat cu o situa]ie simila-
r\, `n urma c\reia unitatea
a fost amendat\ pentru
nerespectarea condi]iilor
igienico-sanitare.
tivitatea politic\ [i nivelul
de reprezentativitate la ni-
vel na]ional.
Preg\tiri atente
pentru scrutin
Conducerea PNL a mai
convenit formarea unor
a PNL DATOREAZ|
200.000 DE EURO FIR-
MEI GMP: Secretarul ge-
neral al Partidului Demo-
crat, Vasile Blaga, a decla-
rat ieri, `ntr-o conferin]\ de
pres\, c\, `n urma discu-
]iilor purtate cu liberalii,
ace[tia au ajuns la con-
cluzia c\ ei sunt cei care da-
toreaz\ peste 200.000 de
euro firmei GMP, cea care
s-a ocupat de imaginea
Alian]ei DA `n campania
electoral\. Blaga a spus c\
PD [i-a achitat datoriile
fa]\ de aceast\ firm\. El a
precizat c\ suma `n cauz\
este cuprins\ inclusiv `n ra-
portul Cur]ii de Conturi
referitor la banii cheltui]i
de Alian]\ cu ocazia cam-
paniei electorale. Situa]ia
datoriilor restante din cam-
pania electoral\ a fost dis-
echipe de campanie la ni-
velul regiunilor, echipe ce
vor fi conduse de vicepre-
[edin]ii liberali pe regiuni.
De asemenea, Biroul Poli-
tic Central a stabilit ca, `n
perioada 15 iulie-1 sep-
tembrie, organiza]iile
PNL s\ fac\ sondaje de
cutat\ `nc\ din data de 22
iunie, când a avut loc o
`ntâlnire `ntre deputatul
democrat Gheorghe Albu [i
vicepre[edintele liberal
Mihai Voicu, `n calitate de
trezorieri ai fostei Alian]e
D.A. PNL-PD, ei fiind cei
care `n 2004 au semnat
contractul cu firma GMP.
~n timpul acesteia, s-a sta-
bilit c\ datoriile restante
c\tre firma condus\ de
Felix T\taru sunt ale
Alian]ei D.A. `n ansamblu
[i nu doar ale uneia din cele
dou\ forma]iuni politice.
a ~NC| UN ACCIDENT
MORTAL PE AUTOSTRA-
DA SOARELUI: Trei per-
soane au murit ieri dimi-
nea]\ pe Autostrada Sore-
lui dup\ ce ma[ina `n care
se aflau a fost lovit\ de un
TIR [i a luat foc. Timp de
cerii PNL au convenit s\
nu fie accepta]i candida]ii
care au o cot\ de repre-
zentativitate sub 20%, la
nivelul comunit\]ilor [i s\
fie reprezentativi [i la
nivel na]ional. „Am discu-
tat, ast\zi, despre preg\-
tirea PNL pentru alegerile
pentru Parlamentul Euro-
pean [i pentru cele locale
din 2008. Pot s\ v\ spun
c\ aceast\ var\ va fi una
activ\ pentru noi“ , a
`ncheiat Motreanu.
Democra]ii atac\
cu Frunz\verde
PD [i-a definitivat lista
de candida]i pentru euro-
alegeri, pe care figureaz\
Sorin Frunz\verde, Vale-
riu Tab\r\, Marian Jean
Marinescu, Roberta Anas-
tase, Sebastian Bodu, Mo-
nica Iacob Ridzi. Conform
pre[edintelui executiv al
democra]ilor, Adriean Vi-
deanu, fostul ministru al
Ap\r\rii Sorin Frunz\-
verde, se num\r\ printre
cei cu mari [anse de a fi
plasa]i pe prima pozi]ie a
listei pentru PE.
Pentru a-[i apropia soci-
etatea civil\, democra]ii au
mai promis c\ lista lor de
candida]i va fi f\cut\ pu-
blic\ dup\ ce va fi prezen-
tat\ Coali]iei pentru un
Parlament Curat. Videanu
a precizat c\ sunt 65 de
candida]i, din care vor
r\mâne 45. a
trei ore, circula]ia a fost
`ntrerupt\ pe ambele sen-
suri de mers. Reprezen-
tan]ii poli]iei rutiere spun
c\ autoturismul `n care se
aflau cele trei persoane
era oprit neregulamentar.
~n urma impactului cu
TIR-ul, ma[ina a fost a-
runcat\ la aproximativ 50
de metri [i a luat foc, iar
cele trei persoane aflate `-
n\untru au fost carboniza-
te. Mai multe echipaje de
poli]iei au sosit la locul ac-
cidentului [i au oprit cir-
cula]ia pentru a evita pro-
ducerea altor accidente.
La sfâr[itul s\pt\mânii
trecute, tot pe Autostrada
Soarelui, o persoan\ a mu-
rit [i alte 12 au fost r\nite
`n urma unui accident `n
lan] produs din cauza fu-
mului de pe miri[tile in-
cendiate. a
Autorit\]ile pakistaneze au declarat
c\ `ncearc\ s\ evite v\rsarea de
sânge, deoarece cei aproape 500 de
extremi[ti au luat femei [i copii ca
ostatici. Printre rebeli se afl\ nu-
mero[i terori[ti cunoscu]i, dintre
care unii sunt str\ini. Ace[tia le-au
distribuit tinerilor protalibani veste
antiglon] [i chiar au tras asupra
celor care au `ncercat s\ se predea.
Ei sper\ c\ vor reu[i s\ declan[eze
o revolu]ie islamic\ `n toat\ ]ara [i
vor instaura `n Pakistan un regim
islamist.
Rusia va bloca
independen]a Kosovo
Ministrul rus de Externe, Serghei
Lavrov, a afirmat ieri c\ orice re-
zolu]ie cu privire la statutul final
al provinciei Kosovo care nu este
acceptabil\ pentru Serbia nu va fi
adoptat\ de Consiliul de Securitate
al ONU. {eful diploma]iei ruse nu
a declarat explicit c\ Rusia va re-
curge la dreptul s\u de veto `n
Consiliul de Securitate, `ns\
afirma]ia sa de luni a fost cel mai
puternic mesaj de pân\ acum c\
Rusia inten]ioneaz\ s\ resping\ o
rezolu]ie vizând acordarea statului
de independen]\ pentru provincia
din sudul Serbiei, aflat\ `n prezent
sub administrarea ONU. Pe de alt\
parte, premierul albanezilor din
Kosovo, Agim Ceku, a declarat ieri,
pentru „Financial Times“, c\
provincia nu poate s\-[i proclame
independen]a `n mod unilateral
f\r\ sprijinul din partea Uniunii
Europene [i a SUA. El a subliniat
importan]a unei „foi de parcurs“
care s\ permit\ lucrurilor s\
avanseze rapid [i exact `n provin-
cie. Totu[i, el a avertizat c\, `n caz
contrar, majoritatea albanez\ din
Kosovo „`[i va pierde r\bdarea“.
Miliardarul Arcadi
Gaydamak `[i face
partid `n Israel
Controversatul magnat israeliano-
rus Arcadi Gaydamak a anun]at
ieri, la Ierusalim, crearea unui nou
partid politic, numit „Justi]ie so-
cial\“. Cu acest partid, Arcadi
Gaydamak (54 de ani) [i-a m\rtur-
isit ambi]ia de a câ[tiga `ntre 30 [i
40 de locuri `n Knesset (parlamen-
tul israelian, unicameral) din to-
talul celor 120. Gaydamak este pro-
prietarul clubului de fotbal Beitar
Ierusalim, foarte popular `n Israel,
[i al echipei de basket Hapoël
Jerusalem, principala rival\ a
Maccabi Tel-Aviv. Din decembrie
2000, el face obiectul unui mandat
de arestare interna]ional emis de
un tribunal din Paris pentru impli-
carea sa `ntr-o afacere de trafic de
arme c\tre Angola, o opera]iune
implicând 42 de persoane, `ntre
care Jean-Christophe Mitterrand,
fiul defunctului pre[edinte francez
François Mitterrand. Fost consilier
al ministrului de Externe angolez
[i al pre[edintelui Angolei, Arcadi
Gaydamak, dezminte faptul c\ ar fi
participat la vreun trafic de arme
destinat ]\rii africane. a
 CM
YK

8 Mar]i, 10 iulie 2007 IA{I, FILE DE POVESTE

Pe uli]a Rom=n\, pe urmele contelui

Saint-A
Aulaire [i ale lui Ionel Br\tianu
a R\mas\ peste veac, modesta locuin]\ a contelui Saint-Aulaire, ambasadorul Parisului la Ia[i, `ntre anii 1916-1918, din strada
Lasc\r Catargi (fosta uli]\ Rom=n\), se afl\ la num\rul 48, pitit\ `ntr-o gr\dini]\ umbrit\, mai sus de aceea cu num\rul 44, unde,
`n timpul refugiului, a locuit primul-ministru Ionel Br\tianu (acum, sediul Radio Ia[i) a Datorit\ rapidit\]ii cu care se produceau evenimentele,
primarul Gheorghe M=rzescu - omul care a reu[it, `n 1916, s\ asigure ad\post pentru vreo 300.000 de refugia]i - g=ndise, probabil, c\ cei doi
oameni `nsemna]i - [eful Guvernului Rom=niei [i ambasadorul Fran]ei - trebuiau s\ se poat\ `nt=lni [i consulta cu u[urin]\ a
Afl=ndu-ne la a 90-a pome- ad\post pentru vreo 300.000 (Germania, Austro-Ungaria, ob]in=nd un statut de strict\ Consiliului de mini[tri, Cle-
nire a durerosului an 1917 [i de „musafiri“ (refugia]i), ce Bulgaria [i Turcia), dup\ neutralitate. menceau, acesta, cu vocea
a[tern=ndu-se at=ta uitare b\teau la por]ile t=rgului `n izbucnirea revolu]iei `n Rusia grav\, i-a prezentat situa]ia
peste `nt=mpl\rile zilelor sale, toamna [i iarna anului [i retragerea acesteia din de pe fronturi [i i-a ar\tat
se cuvine s\-i deschidem, m\- 1916, c=nd Oltenia, Munte- r\zboi, (`ncheind armisti]iu la Lega]ia francez\ din rolul pe care Rom=nia putea
car din c=nd `n c=nd, albumul nia, Dobrogea [i Bucure[ti e- Brest-Litovsk), Rom=nia, strada Banu era o „s\-l joace `nc\ `n r\zboi
aducerilor aminte. ~ntre pa- rau c\zute sub ocupa]ie trunchiat\ [i amenin]at\ cu al\turi de alia]i“, propun=n-
ginile sale udate cu [iroaiele str\in\ [i Ia[ii deveniser\ ocuparea [i `mp\r]irea `ntre „oaz\ a speran]ei“ du-i s\ plece `n mare secret la
de lacrimi ale r\zboiului, se capital\ a Rom=niei, n\- `nving\tori, fusese silit\ s\ ~n]eleg=nd dezn\dejdea Ia[i, prin Salonic, unde s\
afl\ nume de vrednici tr\itori praznic ciuntit\. `ncheie [i ea armisti]iu (la popula]iei, ambasadorul fran- duc\ cuv=ntul Fran]ei rege-
prin devotamentul [i eroismul Foc[ani, `n decembrie 1917) [i cez a f\cut din Lega]ia ie[ea- lui Ferdinand [i fostului
c\rora s-a `ntregit mica apoi, s\ semneze Tratatul prim-ministru, Ionel Br\tia-
Rom=nie aproape de grani]ele
Br\tianu a stat `n casa preliminar de Pace la Buftea
n\ un loc de rezisten]\ spiri-
nu, `nlocuit la guvernare de
tual\ [i `ncurajare a celor de-
str\bune. Dar nu-i mai [tie, `n care acum [i Pacea `nrobitoare de la prima]i de evenimente. Ora- generalul Averescu, pentru
mai nimeni, dintre cei tineri. Bucure[ti, din 7 mai 1918. `ncheierea armisti]iului, [i
Vorbind despre Palatul
este Radio Ia[i Drept consecin]\, ]ara pier-
[ul fiind izolat de fostele ]\ri
apoi de Al. Marghiloman, fi-
aliate [i aflat sub suprave-
Ghica din strada Musicescu dea Dobrogea, plus vreo 5.600 gherea unei misiuni militare locentralist, pentru sem-
Lui Ionel Br\tianu i se re-
(fost\ Banu), `n ziarul din 10 km p\tra]i de teritoriu, prin germane, trimis\ la Ia[i, narea P\cii, ce se dorea c=t
zervase casa Levin, dup\ mai acceptabil\. Inginerul Ion Mitican
martie 2007, am evocat a- cum scria contemporanul I. rectific\ri de grani]e [i mare Lega]ia francez\ din strada
mintirea Lega]iei franceze, parte din bog\]iile sale. Se ac- Banu devenea „oaza speran- Astfel, Victor Antonescu a este autor al
G. Duca, sau Ralet (ori Bog- primit un pa[aport francez cu
ad\postit\ `n spa]iul s\u dan, potrivit lui Argetoianu), ceptaser\ grelele condi]ii ]ei“ [i a credin]ei `n eliberare. numeroase c\r]i
(1916-1918), dar am spus dup\ un tragic Consiliu de ~n od\ile sale, vizitatorii g\- numele unui c\pitan, An-
cl\dire care ad\poste[te as- toine Louis [i, d=ndu-se drept despre Ia[ii vechi,
prea pu]ine despre ambasa- t\zi Radio Ia[i. Era, ca [i a- Coroan\, ]inut `n palatul re- seau pe mese buletine de [ti-
dorul Fran]ei la Ia[i, eminen- cum, o cl\dire scund\, doar gal din strada L\pu[neanu. ri, venite prin instala]ia de corespondent de r\zboi, a un pasionat al istoriei
tul diplomat francez contele Ambasadorul, [i mai ales pornit prin Roma c\tre Salo- acestor meleaguri
cu parter, unde primul-mi- radio-telegrafie [i mult\ `n-
Saint-Aulaire (1866-1954), generalul Berthelot, militar nic. Acolo urma s\ ia leg\tu-
nistru ocupa un birou `ngust‚ credere `n victoria final\, de[i
care o conducea cu mare `n]e- disciplinat subordonat mi- ra cu generalul Franchet d’E-
ce slujea [i drept sal\ de uneori [i frontul apusean era sperey [i cu generalul Bert- dar apoi a fost l\sat s\ plece
legere pentru ]ara `n care [edin]e pentru consiliile gu- nistrului de R\zboi francez, dominat de centrali[ti. cu consilierul de pres\ Robert
tr\ia. De ce? D=nsul nu [edea c=t [i unii dintre mini[trii helot, conduc\torii armatei
vernamentale. Guvernul din Paris a tri- franceze din Balcani, pentru de Flers, `napoi c\tre Salonic.
acolo. Avea g\zduirea `n alt\ Datorit\ rapidit\]ii cu Antantei erau `ngrijora]i c\ mis la Ia[i mari personalit\]i Pe la ora 4 dup\-mas\, a
parte, `ntr-un cartier pe care `n urma acestei p\ci Puterile a discuta propunerile con-
care se produceau evenimen- ale culturii franceze, precum crete de cooperare cu armata ajuns, anonim, [i Antonescu
`l vizit\m azi. tele pe fronturile r\zboiului, Centrale ar deveni mai pe- dramaturgul Robert de Flers, la domiciliul lui Saint-Au-
rom=n\. Generalul Berthelot
A[adar, pornim spre re[e- primarul g=ndise, probabil, riculoase pentru ]\rile lor. ducele de Luynes, ce r\sp=n- laire. A sunat la poart\, un
urma s\ treac\ Dun\rea `n
din]a ambasadorului Parisu- c\ cei doi oameni `nsemna]i - Sc\p=nd de frontul r\s\ri- dea `n jur farmec [i `ncre- 15 zile [i dorea colaborarea valet l-a primit [i l-a condus
lui la Ia[i `ntre anii 1916- conduc\torul Guvernului Ro- tean, puteau muta mai dere, Marchizul de Belloy cu trupele rom=ne pe care le `ntr-o camer\ preg\tit\, unde
1918. Un loc de mare `nsem- m=niei [i ambasadorul Fran- multe divizii din Rom=nia pe (ata[at naval), cavaler f\r\ admirase `n marile b\t\lii i s-a servit o mas\ binevenit\
n\tate `n zilele Primului R\z- ]ei, de partea c\reia trecuse frontul din vest. fric\ [i f\r\ repro[, m=ndru ale verii anului 1917. dup\ lungul [i obositorul vo-
boi Mondial, amplu implicat [i ]ara noastr\, `n august Una dintre cerin]ele p\cii de dubla sa patrie, Rom=nia ~mbr\cat `n uniform\ de iaj. A rugat apoi valetul s\ fie
`n istoria vremii [i a Rom=ni- 1916 aliindu-se cu Antanta fiind [i `ndep\rtarea misiu- [i Fran]a, marchizul de c\pitan francez, urcat `ntr-un informat, tainic, vecinul Ionel
ei [i total necunoscut ast\zi. (Fran]a-Anglia-Rusia-Italia- nilor militare aliate, gene- Vogue, marchizul de Veysins avion Breguet 14 ne`narmat, Br\tianu despre venirea sa.
Potrivit memorialistului Belgia), trebuiau s\ se poat\ ralul Berthelot a fost nevoit [i doctorul Lancien. ~ntre ei dotat doar cu busol\ [i al- ~n c=teva minute acesta a
Constantin Argetoianu, diplo- `nt=lni [i consulta cu u[urin]\. s\ plece din ]ara unde veni- se afla celebrul gazetar E. timetru, pilotat de locotenen- sosit, iar Antonescu i-a trans-
matul locuia `ntr-o „c\su]\ Bucuros pentru victoriile se `n ajutor cu vreo 280 de Tavernier de la „Le Temps“, tului Louis Noel, decanul avi- mis mesajul verbal al lui Cle-
curat\, cu gr\din\, pe strada o[tirii rom=ne la M\r\[ti, ofi]eri, 20 de pilo]i [i vreo care se informa mereu de atorilor de v=n\toare [i re- menceau, rezumat `n cuvin-
Lasc\r Catargi, al\turi de M\r\[e[ti, Oituz [i oprirea in- 1.150 de subofi]eri [i solda]i necesit\]i [i probleme [i pro- cunoa[tere, la 3/16 octombrie tele: „Rom=ni, fi]i gata!“, pre-
Ionel Br\tianu“, primul-min- vadatorilor la Siret, ministrul francezi. mova o atmosfer\ favorabil\ 1918, Victor Antonescu a por- zent=ndu-i situa]ia frontului:
istru. Hazardul `i a[ezase `n Fran]ei a fost apoi [i nec\jit, La desp\r]ire, `n gara So- Rom=niei `n presa parisian\. nit spre Sofia, de acolo la Armata Dun\rii cu trei divizii,
apropiere, dup\ unii contem- contrariat [i `ntunecat, dup\ cola, `n martie 1918, promitea „Prin figura sa de vechi Dobrici. ~n 9/22 octombrie, pe condus\ de generalul Ber-
porani, iar dup\ al]ii, pri- Argetoianu. R\mas\ singur\ c\ se va `ntoarce victorios. diplomat ambasadorul r\s- la ora 11.50, a aterizat la vreo thelot, sosea `n 15 zile la
marul Gheorghe M=rzescu - pe frontul r\s\ritean `n fa]a Mini[trii Antantei r\m=neau p=ndea `n jur c\ldur\ [i [tia 16 km de Ia[i, `n liziera unei Giurgiu. Regele urma s\
omul care a reu[it s\ asigure for]elor Puterilor Centrale la Ia[i, mai departe, ]ara s\ `ntre]in\ speran]ele.“ (C. p\duri. schimbe Guvernul filogerman
D. Dimitriu, „Homage“) A cobor=t, s-a `mbr\cat ci- cu altul, care s\ anuleze pacea
Pentru a men]ine spirtul vil [i a continuat, emo]ionat, nedreapt\ cu Puterile Centra-
[i `ncrederea, pe un perete pe jos, drumul spre ora[, iar le, iar armata rom=n\ s\ se
afi[ase o mare hart\ cu locotenentul Noel, potrivit al\ture trupelor lui Berthelot
mi[c\rile frontului occiden- consemnului, s-a ridicat `n [i generalului Franchet d’Es-
tal la care veneau s-o pri- aer [i a aterizat, senin, pe perey, ce `naintau prin Bel-
veasc\ nenum\ra]i ie[eni, la aerodromul Ia[ilor. Acolo a grad spre Budapesta.
`nceput cu discre]ie [i apoi `n fost supus anchetei pazei mi- Sosind acas\ [i Saint-Au-
pelerinaj. Se urm\rea cu bu- litare, condus la Lega]ia fran- laire, to]i trei au analizat, cu
curie contraofensiva mare[a- cez\, sup\r=nd pe ministrul aten]ie, situa]ia [i consecin-
lului Foch, care punea pe Marghiloman, care l-a bodo- ]ele. S-a hot\r=t ca Victor An-
fug\ trupele invadatoare. g\nit pe Saint-Aulaire c\ nu tonescu s\ r\m=n\ un timp
respect\ neutralitatea ]\rii, ascuns la ambasador [i s\ se
~n locuin]a lui Saint-
Aulaire sosea
chemarea Fran]ei
pentru ridicarea
Rom=niei
„`ngenunchiate“
Unul dintre acei care avea
s\ profite de vecin\tatea lo-
cuin]elor celor doi demnitari,
a fost ministrul Rom=niei la
Paris: Victor Antonescu. Pu-
terile Centrale `ncep=nd a
pierde teren, `nvinse de for-
]ele Antantei, la 27 septem-
brie 1918, Victor Antonescu
era chemat la Quai d’Orsay
Fiindc\ istorica zidire cu num\rul 48, ce ascunde „t\cut\“ amintirea de- (sediul Externelor franceze),
votatului prieten al Rom=niei, este uitat\ [i complet pierdut\ din vederile unde ministrul de Externe
noastre, i se cuvine m\car acum, `n anul `mplinirii celor 90 de ani de la francez l-a informat c\
Bulgaria, sec\tuit\, a ie[it
tragicele zile din 1917, o inscrip]ie pe un perete, cu numele: „SAINT- din r\zboi [i cere armisti]iu.
AULAIRE (1916-1918)“ [i al\turi, poate, slovele: „Eu am fost `ntre acei pe Condus la ministrul de R\z-
care vocea [i str=ngerea sa de m=n\ `i reconforta“ (Maria, regina Rom=niei) boi unde a[tepta pre[edintele

CM
YK

p\streze `n tain\ prezen]a sa
la Ia[i, c\ci `n ministere se
aflau ofi]eri ai Puterilor Cen-
trale pentru supraveghere.
La o `ntrevedere a venit [i
generalul Constantin Prezan,
fostul [ef al Cartierului Gene-
ral, pentru analiza probleme-
lor militare. El fiind mai pru-
dent, fiindc\ armata rom=n\
era demobilizat\ [i lipsit\ de
armament, Antonescu a su-
bliniat gestul amical al Fran-
]ei, care d\duse comanda „ar-
matei Dun\rea“ generalului
Berthelot - vechiul prieten al
]\rii - [i chema Rom=nia al\-
turi de d=nsa.
„De[teapt\-te,
rom=ne! Nu mai e[ti
singur. Adu-]i aminte
de M\r\[e[ti!“
Apelul avu deosebit\ im-
portan]\ politic\. P\r\sind
Antanta [i accept=nd pacea
cu Puterile Centrale, Rom=-
nia se afla `ntr-o pozi]ie difi-
cil\ fa]a de fo[tii alia]i, care
se `ndreptau spre victorie
„Pacea de la Bucure[ti ne
scosese f\r\ voia noastr\ din
r=ndul alia]ilor [i ne `nchi-
sese drumul spre sala marei
conferin]e de pace“ (C. Kiri-
]escu, „Istoria r\zboiului pen-
tru `ntregirea Rom=niei“). A-
colo aveau a se discuta reven-
dic\rile na]iunilor [i Rom=-
nia s-ar fi aflat `n tab\ra
celor `nvin[i, f\r\ nici un
drept, `nvinov\]it\ pentru
armisti]iu [i pace.
A doua zi, la locuin]a lui
Saint-Aulaire au sosit „`n se-
cret, telegramele cu r\spun-
sul regelui c\tre pre[edintele
Poincare [i prim-ministrul
Clemenceau, c=t [i al lui
Br\tianu c\tre Clemenceau,
prin care erau informa]i c\
Rom=nia avea `n vedere mobi-
lizarea. Le-a preluat ministrul
Americii pentru a fi transmise
pe ocolite, prin New-York la
Paris, el fiind singurul de]in\-
tor de cifru pentru comuni-
ca]iile radiotelegrafice. La 6
noiembrie, Guvernul de con-
junctur\ Marghiloman era `n-
locuit cu Guvernul genera-
lului Coand\ [i se anulau toa-
te `n]elegerile [i legile scrise
cu umilin]\ sub dictarea in-
amicilor“.
Un mare afi[ lipit pe zidul
Lega]iei franceze din strada
Banu [i apoi r\sp=ndit prin
tot ora[ul `nf\]i[a un osta[
francez `mbr\]i[=nd un soldat
Strada Lasc\r Catargi (fosta uli]\ Rom=n\)
a[a cum arat\ azi
Lui Ionel Br\tianu i se rezervase casa Levin, dup\ cum
scria contemporanul I. G. Duca, sau Ralet (ori Bogdan,
potrivit lui Argetoianu), cl\dire care ad\poste[te ast\zi Radio Ia[i
rom=n, negurat, c\ruia `i
spunea: „De[teapt\-te, rom=-
ne! Nu mai e[ti singur. Adu-]i
aminte de M\r\[e[ti!“
Amintindu-[i acele zile
trepidante, Victor Antonescu
nota: „C=nd, din timp `n
timp, voiam s\ v\d pe Ionel
Bratianu, escaladam zidul de
separare, iar doamna Eliza
Br\tianu (so]ia), dup\ ce
`ndep\rta servitorii, m\ con-
ducea la el“.
~l considera pe Saint-Au-
laire „artizanul unit\]ii fran-
co-rom=ne“ care „a suferit cu
noi [i a triumfat cu noi“ (V
Antonescu - „Un curier de
r\zboi“ `n „Homage a mon-
sieur de Saint-Aulaire“).
Mesajul adus de Antones-
cu a fost „semnalul `ntoarcerii
`n ac]iune comun\ al\turi de
alia]i“ (Vintil\ Br\tianu).
Ambasadorul Fran]ei repre-
zenta leg\tura cu familia eu-
ropean\. Atunci c=nd `n
Fran]a nu se `n]elegea situa-
]ia grav\ `n care se afla mica
Rom=nie, r\mas\ singur\
dup\ retragerea Rusiei din
alian]a Antantei, Saint-Aula-
ire a fost acela care a repre-
zentat-o cel mai bine. ~i sus-
]inea cauza ca un rom=n, cu
„tactul suple]ea [i `n]elegerea
pe care numai el le avea“.
Dac\ generalul Berthelot,
ca militar, ar fi dorit, `ntr-o
CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE Mar]i, 10 iulie 2007 9
veni]i din Ucraina, unde fus- De la Ia[i la Londra
eser\ prizonieri [i au fost
primi]i cu flori [i urale `n Cum toate ale lumii au
Pia]a Unirii (iunie 1917). La mersul lor, la sf=r[itul lui
cererea `nving\torilor, Gu- ianuarie 1920, Saint-Aulaire,
vernul lui Averescu, cu str=n- a p\r\sit ]ara, plec=nd spre
gere de inim\, a decretat des- Londra, unde a primit o nou\
fiin]area Corpului, cantonat misiune. La dineul de des-
la H=rl\u, l\s=nd astfel `n p\r]ire a exprimat recuno[-
derut\ [i f\r\ rosturi vreo tin]a Guvernului rom=n mi-
400 de ofi]eri [i vreo c=teva nistrul {tefan Ciceo Pop. E-
mii de osta[i, ironiza]i de ga- voc=ndu-l cu duio[ie, [i regi-
na Maria a subliniat virtu]ile
zetele centraliste. Aceea[i
neobositului prieten al popo-
soart\ a avut-o [i Comitetul
patrio]ilor rom=ni din Ardeal rului rom=n, care a [tiut s\
`ntre]in\ „flac\ra entuzias-
[i Bucovina, `n frunte cu poe- mului atunci c=nd nici o `ncu-
tul Octavian Goga, `nving\- rajare nu venea de nic\ieri“.
torii cer=nd Guvernului scoa- Activ=nd neobosit [i ca di-
terea lor din via]a public\. rector al publica]iei „Revue-
Nemaiap\r=nd, de nic\ieri, d’histoire diplomatique“, con-
nici o speran]\, `n numele tele Saint-Aulaire s-a stins `n
comitetului, A. Lep\datu [i anul 1954 [i-i mare p\cat c\
M. Popovici au cerut o au- este at=t de uitat.
dien]\ ministrului Fran]ei. R\mas\ peste veac, mo-
Cu bun\voin]a caracter- desta locuin]\ a contelui
istic\, d=nsul i-a primit [i Saint-Aulaire din strada
le-a propus o `nt=lnire dis- Lasc\r Catargi (fost\ Rom=-
cret\, `n 7 mai 1918, acas\ n\) se afl\ la num\rul 48 [i
la el, pe „strada Rom=n\“, este o cas\ de la strad\ (con-
de fa]\ cu mini[trii Angliei, struit\ prin 1896), pitit\
Italiei [i Americii. Au discu- `ntr-o gr\dini]\ umbrit\, mai
tat toate solu]iile, contele sus de aceea cu num\rul 44,
Saint-Aulaire r\m=n=nd unde a locuit Ionel Br\tianu
vreme, rezisten]a Rom=niei Iar la 27 martie / 9 aprilie unul dintre principalii inter- (acum, sediul Radio Ia[i).
„p=n\ la cap\t“, Saint-Au- 1918, Sfatul ]\rii de la Chi- ~ntre ele, se `nal]\ acum blo-
locutori [i sus]in\tori al ide-
laire, diplomat cu mult\ expe- [in\u hot\ra Unirea. cul cu num\rul 46, zidit prin
alului lor de Unire a Ardea-
rien]\ `n Tunis, Maroc, A- 1956. ~n jurul re[edin]ei lui
lului cu Rom=nia, aflat\ a-
merica Latin\, Austro-Un- Br\tianu, m\rginit\ cu grila-
garia, era mai `n]eleg\tor [i a Casa lui Saint-Aulaire tunci `n mare impas. jul din fier, par]ial existent [i
Lui Saint-Aulaire i-au tri-
r\mas „un mare prieten al era [i a speran]ei mis primul mesaj [i bucovi-
ast\zi, se `nsorea o gr\din\,
`ntins\ la vale p=n\ la strada
cauzei rom=ne“ (I. G. Duca),
pe seama lui pun=ndu-se do- ardelenilor nenii `ntruni]i la Cern\u]i, `n Ralet, iar `n deal, p=n\ la
molirea lui Clemenceau, su- Consiliul Na]ional, din 28 no- zidul casei generalului Gher-
p\rat pe Br\tianu pentru Aceea[i prietenie o avea iembrie 1918, pentru procla- culescu - gazda contelui
armisti]iu. Saint-Aulaire [i pentru arde- marea Unirii cu Patria, [i au Saint-Aulaire. Imobilul ge-
lenii afla]i la Ia[i. primit salutul ambasadoru- neralului - personalitate a
O dat\ cu `ncheierea ar- lui, `n numele Fran]ei bucu- vechiului Ia[i - mai avea [i
La Saint-Aulaire misti]iului Rom=niei cu Pu- roase de realizarea fra]ilor cl\direa din spate, `nzes-
g\seau `n]elegere [i terile Centrale, s-a petrecut [i rom=ni. ~ncet, `ncet, mica Ro- trat\, prin 1923, cu etaj [i
alt\ dram\: a tinerilor osta[i m=nie `ntregit\ cu Bucovina, balcoane, cum m\rturisesc
trimi[ii Sfatului }\rii [i ofi]eri ce alc\tuiser\ Corpu- Basarabia, Banatul [i Ardea- documentele Arhivelor din
de la Chi[in\u lui de Voluntari Ardeleni, lul devenea Rom=nia mare. dealul Copoului. a
Erau zilele lui martie 1918.
Basarabia devenit\ au-
tonom\, dup\ izbucnirea re-
volu]iei bol[evice, la 24 ia-
nuarie s-a declarat indepen-
dent\. Curentul Unirii cu pa-
tria rom=n\ era la ordinea
zilei. ~mpreun\ cu al]i oameni
politici, Ion Incule], pre[e-
dintele Sfatului }\rii din Chi-
[in\u, venea la Ia[i s\ discute
cu autorit\]ile conduse de
primul-ministru filogerman
Alexandru Marghiloman, nu-
mit la 5/18 martie 1918. S-a
propus Unirea. Era momen-
tul. Dar exista [i `ntrebarea
care muncea pe delega]ii Ba-
sarabiei: „Ce devenea Unirea
f\cut\ sub un guvern ger-
manofil, dac\ alia]ii (Antanta)
erau victorio[i? Mai era vala-
bil\? Se mai recuno[tea a-
ceast\ unire?“
Problema fiind `nsemnat\,
s-a socotit c\ trebuia s\ se afle
[i punctul de vedere al mini[-
trilor ]\rilor Antantei. Vizi-
t=nd Ia[ii `n 23 martie 1918,
Ion Incule] a vorbit cu repre-
zentantul Angliei - Barkley, al
Americii -Vopicka, al Italiei -
Fasciotti, primii doi `ncura-
j=nd ideea [i av=nd unele re]i-
neri al treilea. Exista [i pre-
ocuparea ca alia]ii s\ ajute, cu
prioritate, independen]a U-
crainei, a Georgiei [i a Polo-
niei, care se desprinser\, de
asemenea, din imperiul rus.
Seara, pre[edintele Incule]
s-a `nt=lnit [i cu reprezentan-
tul ]\rii surori, Fran]a. Spre
uimirea sa, Saint-Aulaire i-a
vorbit de „drepturile Rom=ni-
ei“ cu a[a o afec]iune `nc=t e-
misarul a r\mas „emo]ionat.“
„Da, poporul rom=n trebuie
s\ fac\ Unirea [i eu v\ garan-
tez c\ va tr\i“, a spus Saint-
Aulaire reprezentan]ilor de
fa]\: „Face]i Unirea c=t mai
iute posibil!“ (Ion Incule],
„Prima `nt=lnire cu Saint-
Aulaire“)
CM
YK
10 Mar]i, 10 iulie 2007
PE SCURT
Cel mai b\tr=n
locuitor din Neam]
a `mplinit 106 ani
Decanul de vârst\ din jude]ul
Neam] a `mplinit, duminic\, venera-
bila vârst\ de 106 ani [i a fost oma-
giat de cele aproape o sut\ de rude,
c=t [i de autorit\]i. Vasile Bobric s-a
n\scut `n 1901 [i a trecut prin dou\
r\zboaie mondiale, a `ndurat foame-
tea din 1947, regimul comunist [i s-a
bucurat la revolu]ia din 1989. ~n mo-
mentul de fa]\, Vasile Bobric este
una dintre cele mai longevive per-
soane `n via]\ din România. La
s\rb\torirea vârstei de 106 ani au
venit s\ `i spun\ tradi]ionalul „La
mul]i ani!“ cei [apte fii care mai sunt
`n via]\, al\turi de 20 de nepo]i, 41
de str\nepo]i [i 5 str\-str\nepo]i.
Viceprimarul municipiului Piatra
Neam], Vasile Ouatu, l-a felicitat, de
asemenea, pe decanul de vârst\ din
jude]. Vasile Bobric a ciocnit un pa-
har cu [ampanie cu cei dragi, urân-
du-le via]\ `ndelungat\ ca a lui.
„Credin]a `n Dumnezeu [i munca
m-au f\cut s\ ajung la aceast\ vâr-
st\“, a spus s\rb\toritul, care, de[i
are 106 ani, merge f\r\ ajutorul cui-
va [i este lucid. Potrivit datelor furni-
zate de autorit\]ile nem]ene, `n jude]
exist\ aproximativ 100 de persoane
care sunt pe punctul de a `mplini
sau au `mplinit v=rsta de 100 de ani.
Sute de firme
din Suceava risc\
amenzi de la ITM
Câteva sute de angajatori suceveni
risc\ amenzi de ordinul miilor de lei,
`n cazul `n care, `n urm\toarele trei
s\pt\mâni, nu vor depune registrele
generale de eviden]\ a salaria]ilor, a
declarat directorul Inspectoratului
Teritorial de Munc\ (ITM) Suceava,
Mihai Airinei. Potrivit oficialului su-
cevean, `ncepând cu luna martie a
acestui an, institu]iile de stat sau
private au obliga]ia de a depune
aceste registre la ITM. Mihai Airinei
a precizat c\, p=n\ `n acest moment,
un num\r de 800 de angajatori nu
au adus documentele solicitate [i
sunt pasibili de amenzi cuprinse `n-
tre 2.000 [i 5.000 de lei. {eful ITM a
subliniat c\, dup\ `nregistrarea a-
cestor documente, autorit\]ile
vor cunoa[te num\rul exact de an-
gaja]i din jude].
Un minor a b\ut
p=n\ a murit
Un minor din localitatea Sucevi]a a
murit, dup\ ce a consumat alcool, a
informat, ieri, Biroul de pres\ al
Inspectoratului de Poli]ie Jude]ean
Suceava. Lucr\torii Postului de
Poli]ie Sucevi]a au fost sesiza]i, du-
minic\ sear\, cu privire la decesul
minorului, `n v=rst\ de 13 ani. Din
primele verific\ri, oamenii legii au
stabilit c\ minorul a consumat
b\uturi alcoolice `n locuin]a unui
s\tean din localitate, `mpreun\ cu
alte persoane. B\iatul a ajuns `n
stare avansat\ de ebrietate, dup\
care a fost transportat la domiciliu,
unde, la scurt timp, a decedat.
Cercet\rile sunt continuate, pentru
a se stabili `mprejur\rile producerii
decesului, urm=nd ca, dup\ efectu-
area necropsiei, s\ fie dispuse
m\surile legale.
Zeci de cupluri din
Pa[cani au s\rb\torit
jum\tate de secol
Cuplurile din Pa[cani, care au `mpli-
nit anul acesta 50 de ani de c\snicie,
au primit diplome [i bani din partea
autorit\]ilor locale. Peste 50 de
familii de pensionari p\[c\neni, care
au `mplinit jum\tate de secol de trai
`n cuplu, au fost invita]i s\ s\rb\-
toreasc\ evenimentul `n cadrul unei
petreceri organizate la sediul
prim\riei. Gazda evenimentului, pri-
marul Neculai R\]oi, a oferit
invita]ilor, pe l=ng\ diplome, [i rec-
ompense materiale, `n valoare de
300 de lei pentru fiecare cuplu. a
Inspectoratul pentru Situa]ii de Urgen]\
Ia[i scoate la concurs 188 de posturi
a Inspectoratul pentru Situa]ii de Urgen]\ „Mihail Grigore Sturdza“, al jude]ului Ia[i, scoate la concurs,
prin selectare din surs\ intern\ [i extern\, un num\r de 188 de posturi, dintre care 184 de posturi de
subofi]eri [i 4 posturi de personal contractual a Potrivit datelor prezentate de inspectorul [ef al ISU Ia[i,
colonelul {tefan Laz\r, `ncadr\rile se vor face `n municipiile Ia[i, Pa[cani [i `n ora[ul T=rgu Frumos
a Cele mai multe posturi scoase la concurs sunt de subofi]eri servan]i pompieri (80) [i de [oferi (64) a
Potrivit datelor oferite
de conducerea ISU, `n
municipiul Ia[i sunt dis-
ponibile 47 de posturi de
subofi]eri servan]i pompi-
eri, 10 posturi de subofi-
]eri servan]i protec]ie ci-
vil\, 8 posturi de subofi-
]eri servan]i protec]ie ci-
vil\ C.B.R.N., 28 de pos-
turi de [oferi, 8 posturi de
subofi]eri paz\, un post
de subofi]er transmisiuni
- radiotelegrafist [i 3 pos-
turi de radiotelefonist. ~n
ceea ce prive[te `ncadr\-
rile de personal contrac-
tual, ISU Ia[i are `n ve-
dere 4 posturi: instalator
instala]ii tehnico-sanita-
re [i de gaze, zugrav -
vopsitor, sudor electric [i
autogen [i un electrician
`n construc]ii. ~n munici-
piul Pa[cani vor fi scoase
la concurs 19 posturi de
subofi]eri servan]i pom-
pieri, 26 de posturi de [o-
feri, 4 posturi de subo-
fi]eri paz\ [i 2 posturi de
subofi]er transmisiuni-
radiotelefonist. ~n ora[ul
T=rgu Frumos, ISU are
`n vedere angajarea unui
num\r de 14 servan]i
pompieri, 10 conduc\tori
auto [i 4 subofi]eri paz\.
Condi]ii de `nscriere
la concurs
Potrivit [efului ISU
Ia[i, colonelul {tefan La-
z\r, la concursurile de
angajare ce vor fi desf\-
[urate se pot `nscrie at=t
b\rba]i, c=t [i femei care
`ndeplinesc criteriile de
recrutare impuse la nivel
na]ional. Astfel, pentru
posturile de subofi]eri,
candida]ii trebuie s\ `n-
deplineasc\ cumulativ
urm\toarele condi]ii: s\
aib\ cet\]enia român\ [i
domiciliul `n România; s\
cunoasc\ limba român\,
scris [i vorbit; s\ aib\ cel
pu]in studii liceale, cu di-
plom\ de bacalaureat; s\
`ndeplineasc\ cerin]ele
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a EXTINDEREA RE}E-
LEI DE GAZ METAN ~N
VASLUI AR PUTEA FI
SISTAT|: Lucr\rile de ex-
tindere a re]elei de gaze
naturale din municipiul
Hu[i se efectueaz\ cu ma-
re dificultate, din cauza
temperaturilor ridicate, a
declarat, ieri, directorul
general al societ\]ii Gaz
Est Vaslui, Adrian Tighici.
Drept urmare, operatorul
de gaze din jude]ul Vaslui
ia `n calcul [i varianta sis-
t\rii lucr\rilor pân\ la
toamn\, când vremea va
permite executarea aces-
tora `n condi]ii normale.
„La temperaturile acestea
este foarte greu s\ ne des-
f\[ur\m activitatea. ~n ul-
tima perioad\ nu s-a putut
ACTUALITATEA REGIONAL|
postului scos la concurs;
s\ fie declara]i apt medi-
cal, fizic [i psihologic; s\
nu aib\ antecedente pe-
nale sau s\ nu fie `n curs
de urm\rire penal\, ori
de judecat\ pentru s\-
vâr[irea de infrac]iuni; s\
aib\ `n\l]imea de mini-
mum 1,65 m. Totodat\,
subofi]erii rechema]i `n
activitate trebuie s\ nu fi
fost trecu]i `n rezerv\, ca
urmare a hot\rârii con-
siliilor de judecat\, iar
cei care au grade militare
`n rezerv\ s\ nu dobân-
deasc\, la `ncadrare, gra-
de militare din corpul ie-
rarhic inferior celui `n ca-
re se afl\ `n rezerv\. Pe
l=ng\ acest set de condi-
]ii, considerate generale,
exist\ [i o serie de con-
di]ii specifice. Astfel, pen-
tru posturile de subofi]eri
servan]i, v=rsta maxim\
este de pân\ la 30 de ani
`mplini]i `n anul prezen-
t\rii la concurs, `n timp
ce, pentru posturile de
conduc\tori auto sau cele
de subofi]eri paz\ [i
transmisiuni, pragul ma-
lucra decât pân\ la amia-
z\, iar, dup\ aceea, s-au
f\cut diverse lucr\ri, `n
zone mai pu]in expuse la
soare. Dac\ aceste tempe-
raturi ridicate se vor men-
]ine `n continuare, vom re-
analiza planul de investi]ii
[i le vom efectua doar pe
cele care sunt foarte im-
portante, multe r\mânând
s\ le realiz\m mai spre
toamn\, fiindc\ este foarte
riscant s\ ie[i cu oamenii
pe asemenea c\ldur\. Am
avut zile când efectiv nu
ne-am putut desf\[ura ac-
tivitatea din pricina cani-
culei“, a explicat directorul
societ\]ii Gaz Est Vaslui.
a PRIMARUL CERCE-
TAT ~N 45 DE DOSARE S-A
~MBOLN|VIT SUBIT: Pri-
xim de v=rst\ este de 40
de ani. Candida]ii pentru
posturile de subofi]er
conduc\tori auto trebuie
s\ posede permis de con-
ducere pentru autovehi-
cule valabil pentru cel
pu]in categoria „C“. De a-
semenea, candida]ii care
vor opta pentru ocuparea
unor posturi de speciali-
tate (subofi]er transmisi-
uni-radiotelegrafist) vor
trebui s\ prezinte [i do-
vada calific\rii `n respec-
tivul domeniu. Pentru
posturile de personal con-
tractual, condi]iile impu-
se sunt urm\toarele: s\
aib\ cet\]enia român\ [i
domiciliul stabil `n Ro-
mânia; s\ aib\ vârsta de
minim 18 ani; s\ `ndepli-
neasc\ cerin]ele postului
scos la concurs; s\ nu ai-
b\ antecedente penale
sau s\ nu fie `n curs de
urm\rire penal\ ori de
judecat\ pentru s\vâr[i-
rea de infrac]iuni; s\ aib\
un comportament cores-
punz\tor cerin]elor de
conduit\ admise [i prac-
ticate `n societate; s\ fie
marul comunei vr=ncene
Mera, Gheorghe S\raru,
urm\rit penal `n 45 de
dosare, s-a internat `ntr-o
clinic\ din Bucure[ti, dup\
ce magistra]ii de la Ju-
dec\toria Foc[ani nu au
fost de acord cu propu-
nerea de arestare, `na-
intat\ de procurori. Surse
din cadrul Judec\toriei
Foc[ani au declarat c\ pri-
marul s-a internat zilele
trecute la o clinic\ de spe-
cialitate din Bucure[ti,
motivând o cre[tere alar-
mant\ a glicemiei. Ieri,
magistra]ii vrânceni au
acordat un nou termen `n
dosarul `n care procurorii
au f\cut recurs la decizia
de cercetare `n libertate a
primarului Gheorghe S\-
raru. Decizia magistra]ilor
declara]i apt medical [i
s\ prezinte dovada ca-
lific\rii `n respectivul
domeniu.
C=nd se desf\[oar\
concursurile
de angajare
Pentru specialit\]ile
subofi]eri servan]i pompi-
eri, protec]ie civil\ [i con-
duc\tori autovehicule,
concursul se va desf\[ura
`n perioada 8-15 august,
`ntr-o loca]ie ce va fi sta-
bilit\ ulterior, [i va cu-
prinde sus]inerea probe-
lor fizice, proba practic\
de conducere a autovehi-
culelor [i desf\[urarea
probei scrise. Pentru ce-
lelalte specialit\]i de sub-
ofi]eri, concursul de an-
gajare a fost programat
`n perioada 8-14 august,
`ntr-o loca]ie ce va fi sta-
bilit\ ulterior, [i va cu-
prinde probele fizice [i
probele scrise, pentru
posturile de subofi]er
transmisiuni [i pentru
a fost luat\ dup\ ce pri-
marul de la Mera a depus o
cerere de amânare pentru
a-[i angaja un ap\r\tor.
Pe 27 iunie, primarul
Gheorghe S\raru a fost
re]inut pentru 24 de ore de
c\tre poli]i[tii vrânceni, fi-
ind acuzat de abuz `n ser-
viciu `n form\ calificat\,
instigare la fals [i sustra-
gere de `nscrisuri oficiale.
A doua zi, pe 28 iunie, ma-
gistra]ii au decis c\ S\ra-
ru poate fi cercetat `n li-
bertate, respingând propu-
nerea de arestare preven-
tiv\ formulat\ de Parche-
tul de pe lâng\ Judec\to-
ria Foc[ani.
a AUTORIT|}ILE SU-
CEVENE SUNT ~NGRIJO-
RATE DE INCENDIEREA
posturile de subofi]er pa-
z\. ~n ceea ce prive[te
cele 4 posturi de personal
contractual, conducerea
ISU Ia[i a anun]at c\ pe
data de 17 august va fi
organizat\ proba prac-
tic\ de evaluare a aptitu-
dinilor [i interviul de an-
gajare. Cererile de `nscri-
ere pentru concurs vor fi
depuse la sediul unit\]ii
noastre, `n intervalul 9-
20 iulie, ora 15.30, iar
`ntocmirea [i depunerea
dosarelor `n volum com-
plet trebuie realizate pâ-
n\ la data de 3 august.
Examinarea psihologic\
se va desf\[ura `n perioa-
da 23 iulie-3 august, la o
dat\ ce va fi stabilit\ ul-
terior [i va fi afi[at\ la
sediul unit\]ii, `n inter-
valul de timp necesar
pentru `ntocmirea dosa-
relor. „Bibliografia [i
celelalte informa]ii se pot
ob]ine de la sediul inspec-
toratului sau la telefon
0232. 412.121, la compar-
timentul resurse umane“,
a declarat inspectorul [ef
al ISU Ia[i. a
MIRI{TILOR: Prefectul de
Suceava, Orest Onofrei, a
solicitat primarilor [i co-
misarilor de mediu s\ dea
dovad\ de vigilen]\, pen-
tru ca nimeni s\ nu dea foc
miri[tilor dup\ recoltarea
cerealelor p\ioase. {eful
Prefecturii a atras aten]ia
c\ un punct sensibil este la
frontiera cu Ucraina unde,
din informa]iile sale, mi-
ri[tile sunt incendiate,
pentru a favoriza trecerea
frauduloas\ a grani]ei. Po-
trivit legisla]iei `n vigoare,
amenzile pentru arderea
neautorizat\ a miri[tilor
sunt cuprinse `ntre 3 [i 6
mii de lei, `n cazul per-
soanelor fizice, [i `ntre 25
[i 50 de mii de lei, `n cazul
persoanelor juridice. a

UPA din Ia[i face `nscrieri pentru facultate [i master
Universitatea „Petre
Andrei“ (UPA) din Ia[i a a-
nun]at, ieri, prin pre[edin-
tele Doru Tompea, c\ `nce-
p=nd din 14 iulie este des-
chis\ sesiunea de admitere
pentru anul universitar
2007-2008. Astfel, la prop-
unerea Senatului, struc-
tura `naintat\ spre avizare
la Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului
(MECT) pentru studii uni-
versitare de licen]\ cuprin-
de locuri la Facultatea de
Economie, Facultatea de
Drept, Facultatea de Psiho-
logie, Asisten]\ Social\,
Sociologie [i Facultatea de
ONG-u
urile se vor implica `n ajutorarea
comunelor afectate de secet\
a Organiza]iile neguvernamentale (ONG) din Ia[i s-ar putea implica `n ac]iuni de distribuire de ap\ [i furaje `n
comunele afectate de secet\ a ~n prezent se lucreaz\ [i la un act normativ potrivit c\ruia comunele care au p\[unile
afectate `n propor]ie de peste 100% pot primi bani de la minister a Conform datelor Inspectoratului pentru Situa]ii
de Urgen]\, din cele 32.807 f=nt=ni existente `n jude], 3.872 au secat, iar 16.704 au un nivel sc\zut al apei a
Cinci organiza]ii negu-
vernamentale din Ia[i,
`mpreun\ cu reprezen-
tan]i ai Prefecturii [i ai
Direc]iei Agricole (DADR)
din Ia[i, au discutat ieri
despre cum ar putea s\
ac]ioneze pentru dimi-
nuarea efectelor secetei.
Potrivit directorului e-
xecutiv al DADR, Cons-
tantin Aru[tei, planul de
ac]iune se va desf\[ura pe
dou\ direc]ii. ~n primul
r=nd, va trebui rezolvat\
problema din sectorul ani-
mal, respectiv asigurarea
furaj\rii [i a apei, iar `n al
doilea r=nd este vorba de
propunerea unui act nor-
mativ pentru ajutarea co-
munelor care au p\[unile
afectate `n propor]ie de 90-
100%, prin alocarea unor
bani de la bugetul de stat.
„ONG-urile pot ob]ine
fonduri sau finan]\ri fie
de la unele institu]ii euro-
pene, fie prin mijloace
proprii [i astfel s\ asigure
furaje [i ap\ pentru ani-
malele din anumite co-
mune. Fiecare ONG care
vrea s\ se implice poate
primi o comun\ `n grij\,
unde s\ aduc\ furaje ori
ap\“, a spus directorul
Constantin Aru[tei. Aces-
ta a mai explicat c\ fura-
jele vor fi depozitate pe
p\[unile din comun\, iar
oamenii care de]in ani-
male vor merge s\ se a-
provizioneze.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a LICEUL „MIHAI EMI-
NESCU“, CENTRU NA}IO-
NAL DE ~NSCRIERE PENTRU
MOLDOVENI: Liceul „Mihai
Eminescu“ este [i `n acest an
centru na]ional de `nscriere
pentru candida]ii din Repu-
blica Moldova care doresc s\
urmeze studiile liceale `n
Rom=nia. Astfel, la nivel
na]ional, sunt disponibile
1.371 de locuri pentru elevii
moldoveni, din care 850 sunt
locuri cu burse oferite de sta-
tul rom=n. La Ia[i sunt pen-
tru moldoveni 150 de locuri
cu burs\ `n clasa a IX-a, con-
form celor precizate de in-
spector Cristina Dasc\lu,
purt\tor de cuv=nt al Inspec-
toratului {colar Jude]ean
Ia[i (ISJ). Candida]ii moldo-
{tiin]e Politice, facult\]i
acreditate cu specializ\ri
acreditate sau autorizate
s\ func]ioneze provizoriu.
De asemenea, este a-
nun]at\ [i admiterea la
master, la Facultatea de
Psihologie, Asisten]\ Soci-
al\ [i Sociologie unde sunt
13 specializ\ri.
„Pentru specializ\rile
Finan]e, Contabilitate, Ad-
ministrarea afacerilor, Psi-
hologie, Asisten]\ Social\
[i Sociologie, `nscrierile se
fac la etajul 4. Pentru spe-
cializ\rile Drept [i {tiin-
]ele Politice, `nscrierile se
fac la etajul 11 `n sediul
~n ceea ce prive[te a-
cordarea unui sprijin din
partea autorit\]ilor, direc-
torul Aru[tei a precizat c\
se lucreaz\ `n acest mo-
ment la documenta]ia u-
nui act normativ, urm=nd
ca acesta s\ fie prezentat
ministerului de resort
pentru analiz\. Dac\ ac-
tul normativ va fi aprobat,
ar putea beneficia de spri-
jin 46 de comune din cele
98, c=te are Ia[ul.
Directorul Aru[tei a mai
precizat c\ [i restul comu-
veni se pot `nscrie la Liceul
„Mihai Eminescu“ din Ia[i
`ncep=nd de azi, 10 iulie, p=-
n\ pe 23 iulie. (O.R.)
a PERSONALUL MEDI-
CAL VA AVEA PRIM| DE
STABILITATE: Potrivit unei
Hot\r=ri de Guvern publica-
t\ deja `n „Monitorul Ofi-
cial“, personalul contractual
din toate unit\]ile sanitare
din Rom=nia vor beneficia de
o prim\ de stabilitate, care
variaz\ `n func]ie de grad
sau treapt\ profesional\.
Astfel, `n fiecare trimestru
IV al fiec\rui an, at=t asis-
ten]ii medicali, c=t [i medicii
vor primi o sum\ echivalen-
t\ cu un salariu minim de
baz\ corespunz\tor func]iei,
gradului sau treptei profe-
ACTUALITATE
Universit\]ii «Petre An-
drei» din Ia[i“, conform
celor precizate de Doru
Tompea, pre[edintele UPA.
„~ntruc=t exist\ perico-
lul ca unii candida]i s\ fie
`n[ela]i de c\tre un ONG
cu denumire asem\n\toare
cu cea a Universit\]ii «Pe-
tre Andrei» din Ia[i, le reco-
mand\m acestora ca, la
`nscriere, s\ fie aten]i la co-
dul fiscal `nscris pe chitan-
]ele pe care le vor primi.
Codul Fiscal al Univer-
sit\]ii «Petre Andrei» din
Ia[i este 18849380. Chitan-
]ele cu orice alt cod fiscal `n
afar\ de acesta nu apar]in
nelor sunt afectate, `ns\,
`n propor]ie mai mic\ de-
c=t acestea 46. „Acum, to-
tul depinde de ap\. Dac\
va ploua, p\[unile se rege-
nereaz\ destul de rapid,
`ns\, dac\ va continua se-
ceta, situa]ia va deveni [i
mai grav\“, a mai spus
Constantin Aru[tei.
Ap\ pentru
comunele din jude]
Pe de alt\ parte, Comi-
tetul Jude]ean pentru Si-
sionale pe care o de]in din lu-
na anterioar\. „Practic, vor
fi sume cuprinse `ntre 5 [i 12
milioane de lei vechi, bani
care vor fi acorda]i anual, `n
trimestrul IV, fondurile ur-
m=nd s\ provin\ din ultima
rectificare a bugetului pen-
tru fiecare an“, a declarat dr.
Mihnea Hurmuzache, direc-
torul ASP. (O.B.)
a LA H+RL|U VA FUNC-
}IONA UN DISPENSAR TBC:
Ministerul S\n\t\]ii a apro-
bat s\pt\m=na trecut\ soli-
citarea ASP Ia[i de a `nfiin]a
un dispensar TBC la H=rl\u,
dar [i suplimentarea cu `nc\
10 paturi a Sec]iei de Reu-
matologie de la Spitalul Cli-
nic de Recuperare. De ase-
menea, a fost aprobat\ [i
cererea `nfiin]\rii unui com-
Universit\]ii «Petre An-
drei» din Ia[i, ci unui ONG
care, profit=nd de ase-
m\narea cu titulatura uni-
versit\]ii noastre, `nscrie
studen]i f\r\ a avea drep-
tul s\ organizeze activit\]i
didactice“, a mai men]ionat
Doru Tompea.
La r=ndul s\u, Cristian
Bocancea, decanul Facult\-
]ii de {tiin]e politice, a men-
]ionat c\ „dorin]a noastr\
este s\ `i avertiz\m pe can-
dida]i s\ aib\ grij\ unde se
`nscriu, doar Universitatea
«Petre Andrei» din Ia[i fiind
aprobat\ prin lege de Minis-
terul Educa]iei [i Cercet\rii.
tua]ii de Urgen]\ Ia[i a
trimis ieri dou\ cisterne
de ap\ potabil\ `n comu-
na Mogo[e[ti, dup\ ce [i
la sf=r[itul s\pt\m=nii
trecute au mai fost aduse
dou\ cisterne.
Conform raport\rilor
zilnice `nregistrate la
Grupul de Suport Tehnic
din cadrul Comitetului
Jude]ean pentru Situa]ii
de Urgen]\, comuna Mo-
go[e[ti continu\ s\ fie
una dintre localit\]ile cele
mai afectate de seceta din
partiment de reumatologie de
10 paturi la Spitalul Pa[cani.
„H=rl\ul este zona cu cea mai
crescut\ inciden]\ a tubercu-
lozei, de aceea `nfiin]area
unui dispensar de specialitate
era at=t de necesar\“, a de-
clarat dr. Mihnea Hurmuza-
che, [eful ASP. (O.B.)
a FONDURI SUPLIMEN-
TARE PENTRU LUCR|RILE
DIN SPITALE: La sf=r[itul
s\pt\m=nii trecute, Autoti-
tatea de S\n\tate Public\
(ASP) Ia[i a primit fonduri
suplimentare pentru conti-
nuarea lucr\rilor deja `nce-
pute la unele unit\]i sanita-
re din Ia[i, bani care nu pro-
vin `ns\ din ultima rectifi-
care bugetar\. Cea mai mare
sum\ a fost alocat\ Insti-
Mar]i, 10 iulie 2007
De asemenea, `i avertiz\m
pe studen]ii `nscri[i la Fa-
cult\]ile de Drept [i Econo-
mie de la Universitatea «Pe-
tre Andrei» Ia[i c\ trebuie
s\ se transfere la Univer-
sitatea «Petre Andrei» din
Ia[i“, a[a cum [i profesorii
de la aceste facult\]i se pot
transfera doar dup\ ce se va
organiza concurs pe postu-
rile care vor fi scoase la con-
curs. P=n\ atunci, condu-
cerea UPA din Ia[i a[teapt\
validarea rectorului de c\tre
Ministerul Educa]iei, Cer-
cet\rii [i Tineretului, astfel
`nc=t posturile s\ poat\ fi
scoase la concus cu apro-
barea rectorului [i a minis-
terului. (Oana R.)
jude]ul Ia[i. ~n func]ie de
necesit\]i [i de solicit\rile
comisiilor locale pentru
situa]ii de urgen]\, ISUJ
Ia[i este preg\tit s\ trans-
porte cantit\]ile de ap\
necesare atât popula]iei,
cât [i animalelor.
Aproape patru mii
de f=nt=ni secate
Conform datelor Ins-
pectoratului pentru Si-
tua]ii de Urgen]\, din cele
32.807 f=nt=ni existente
`n jude], 3.872 au secat,
iar 16.704 au un nivel
sc\zut al apei. ~n 11 din-
tre cele 98 de comune e-
xist\ riscul neasigur\rii
necesarului de ap\ at=t
pentru oameni, c=t [i pen-
tru animale.
Seceta a afectat [i p\-
[unile. La R\duc\neni,
cele 606 ha de f=ne]e sunt
compromise `n totalitate,
iar cele 1.145 ha p\[une
sunt afectate `n propor]ie
de 83%. Probleme sunt [i
la Pot=ngeni [i Iepureni.
De asemenea, repre-
zentan]ii Direc]iei Agrico-
le spun c\, din cele 19.143
hectare cultivate cu rapi-
]\, gr=u, orz, orzoaic\ de
toamn\, lolium [i lucer-
n\, 8.683 de hectare sunt
compromise, iar 10.460 de
hectare, afectate pe ju-
m\tate. (S.D.)
tutului Regional de Oncolo-
gie (cl\direa din curtea actu-
alului Spital de Urgen]e),
obiectiv pe care autorit\]ile
sanitare ale jude]ului sper\
s\-l finalizeze p=n\ `n 2008.
„Pentru Institutul de Onco-
logie suma alocat\ a fost de
45 de miliarde de lei vechi,
pentru continuarea lucr\ri-
lor“, a declarat dr. Mihnea
Hurmuzache, directorul ASP
Ia[i. De asemenea, alte 10 mi-
liarde sunt destinate fina-
liz\rii lucr\rilor `n Sec]ia de
Anestezie [i Terapie Intensi-
v\ (ATI) [i `n Blocul Operator
din cadrul Spitalului Clinic de
Neurochirurgie. {i Spitalul
„C. I. Parhon“ a primit un mi-
liard de lei vechi, pentru fi-
nalizarea lucr\rilor de conso-
lidare a cl\dirii. (O.B.)
11
PE SCURT
Promovare
a Ia[ului prin
schimburi de tineri
Prim\ria ie[ean\ inten]ioneaz\ s\
dezvolte un program ce presupune
vizite de promovare `ntre Ia[i [i
ora[ele `nfr\]ite din Europa, [i nu
numai. Programul va demara `n
luna octombrie c=nd un grup de 24
de francezi din Villneuve D’Ascq –
20 de elevi [i patru profesori – vor
vizita Ia[ul. Potrivit declara]iilor
consilierului local Sorin Iacoban,
scopul acestui program este de a
face cunoscut Ia[ul peste hotare.
„Ini]ial vom `ncepe cu ora[ele
`nfr\]ite, deoarece ne este mult
mai u[or s\ stabilim contacte,
urm=nd ca programul s\ fie l\rgit.
~n perioada 30 octombrie-6 noiem-
brie, `n jur de 20 de copii francezi
cu v=rste cuprinse `ntre 11 [i 15
ani vor veni `n vizit\ la Ia[i.
Responsabilitatea noastr\ este s\
`i prelu\m de la vam\, dup\ care
vom face un popas de o noapte la
Sighi[oara. C=t vor sta `n Ia[i,
copiii vor vizita obiectivele turis-
tice din ora[ul nostru, dar vor
merge [i `n [coli, unde vor intra `n
contact cu elevii ie[eni [i, sper\m
noi, vor lega prietenii“, a declarat
Sorin Iacoban. (S.D.)
Campanie
de informare privind
fondurile structurale
Ministerul Economiei [i Finan]elor
organizeaz\ `n cadrul proiectului
„Formare profesional\ orizontal\
`n domeniul Instrumentelor
Structurale“ o campanie de con[ti-
entizare la nivel regional [i de di-
seminare a informa]iei privind in-
strumentele structurale. ~n cadrul
acestei campanii, are loc ast\zi, la
Ia[i, un atelier de lucru care are ca
scop prezentarea stadiului `n care
se afl\ procesul de programare [i
preg\tire pentru implementarea
fondurilor structurale [i de coezi-
une `n România. (S.D.)
Prim\ria va cheltui
`n iulie 40 de
milioane de euro
O parte din bani vor fi folosi]i pen-
tru stadion unde vor fi achizi]io-
nate dou\ por]i mobile, trei
perechi de por]i din aluminiu [i
plasele aferente. De asemenea, vor
fi achizi]ionate [i 52 de scaune
pentru tribuna oficial\, `nalte de
100 cm [i late de 55 cm. Valoarea
total\ este de aproximativ 100.000
lei. Din contul finan]\rii depozitu-
lui ecologic vor fi cheltui]i peste 11
milioane de lei, f\r\ TVA, pentru
achizi]ia de 3.740 de containere de
240 de litri [i 1.060 de containere
de 1.100 litri, 600 de co[uri
stradale [i 10 autogunoiere.
Totodat\, RATP va cump\ra `n
iulie 30 de autobuze second hand,
estimate la 2,3 milioane de lei, [i
50 de autobuze noi `n leasing, care
cost\ 33 de milioane de lei. (S.D.)
Compartiment
de gastroenterologie
la Spitalul Pa[cani
Duminic\, `n prezen]a autorit\-
]ilor sanitare ale jude]ului, la
Spitalul Pa[cani a fost inaugurat
un compartiment modern de gas-
troenterologie [i hepatologie. Cu o
capacitate de 12 paturi, reparti-
zate `n saloane de dou\ sau trei
locuri, noul compartiment va de-
servi bolnavii din zona Pa[caniu-
lui [i chiar pe cei din Ia[i, `n con-
textul regionaliz\rii. „Pentru ame-
najarea acestui compartiment,
Ministerul S\n\t\]ii a alocat 7,8
miliarde lei vechi, iar Consiliul
Local a participat cu partea de
t=mpl\rie [i materiale de con-
struc]ii. Este un compartiment
modern, dotat cu toat\ aparatura
de specialitate, de care era mare
nevoie `n zon\“, a declarat dr.
Mihnea Hurmuzache, directorul
ASP Ia[i. (O.B.)
12 Mar]i, 10 iulie 2007
PE SCURT
Grup\ lejer\ pentru
handbali[tii rom=ni
Echipa de handbal a României a
fost repartizat\ în Grupa a 3-a
preliminar\ a Campionatului
Mondial 2009, al\turi de Letonia
[i Cipru, conform tragerii la sor]i
efectuate la Bratislava. Prima
clasat\ în aceast\ grup\, ale c\rei
meciuri se disput\ între 2 [i 20
ianuarie 2008, se calific\ pentru
play-off-ul programat în prima
jum\tate a lunii iunie 2008.
Letonia, principala contracandi-
dat\ a handbali[tilor no[tri, a
f\cut parte al\turi de România
din aceea[i grup\ preliminar\
pentru CE 2008. România a
câ[tigat în iarna anului 2007 am-
bele jocuri, cu 41-31 [i 30-26.
Echipa Ciprului are un palmares
modest [i nu poate emite preten]ii
la [efia clasamentului. (D.T.)
Pepe Todera[c
nu mai e singur
Dup\ plecarea lui Cristian Petre
la Beziers, rugbystul ie[ean
Petri[or „Pepe“ Todera[c
r\masese singurul rom=n la
echipa Brive, din prima lig\ din
Fran]a. Recent, `ns\, interna]ion-
alul rom=n Alexandru Manta (30
ani, 1.91 m, 110 kg), juc\tor de
linia a treia, a semnat pentru
Brive, p\r\sind pe Castre [i
urc=nd astfel `n „Top 14“. A[adar,
Todera[c [i Manta, ambii nomi-
naliza]i `n echipa Rom=niei, care
vor participa `n acest an la Cupa
Mondial\ de rugby din Fran]a,
vor fi colegi de echip\ [i se vor
ajuta unul pe altul pentru o com-
portare c=t mai bun\ `n prim\
lig\ din Hexagon. De men]ionat
c\ Alexandru Manta a avut
c=teva sezoane competitive la
Pau, apoi la Castre, unde a fost de
16 ori titular `n cele 21 meciuri
jucate. A ajuns acum la Brive [i se
pare c\ va fi singurul rom=n care
se transfer\ `n aceast\ var\ `n
prima lig\ din Fran]a, pentru a
face performan]\ al\turi de
ie[eanul Pepe Todera[c, care este
la al treilea sezon pe prima scen\
a rugbyului practicat `n ]ara
„coco[ului galic“. (D.T.)
Succes teribil pentru
Turul Fran]ei la Londra:
2 milioane de spectatori!
Prologul [i startul `n prima etap\
a Turului ciclist al Fran]ei,
evenimente g\zduite `n premier\
de Londra, au atras peste 2 mi-
lioane de persoane `n capitala
britanic\, `n week-end-ul trecut,
conform cifrelor furnizate de
Prim\rie. Ceremonia de de-
schidere, prologul de s=mb\t\ [i
startul de duminic\ `n prima
etap\, `ntre Londra [i
Canterbury, au cunoscut „un suc-
ces fenomenal“, a declarat pri-
marul Londrei, Ken Livingstone.
Pe plan financiar, Londra sper\
s\ realizeze 115 milioane de lire
sterline (170 milioane de euro),
pentru care a investit 5 milioane
de lire sterline (7,4 milioane de
euro) `n vederea g\zduirii acestui
eveniment. „Prin aceast\ primire
a celui mai mare eveniment
sportiv `naintea Jocurilor
Olimpice din 2012, am vrut [i
cred c\ am reu[it s\ d\m lon-
donezilor o idee despre ceea ce li
se va `nt=mpla, `nmagazin=nd,
totodat\, lec]ii care ne vor fi
utile“, a mai spus Livingstone.
De altfel, [i traseul de 203 km ai
primei etape s-a bucurat de o
primire popular\ senza]ional\. {i
cum duminic\ s-a mai desf\[urat
[i finala masculin\ la
Wimbledon, precum [i Marele
Premiu al Formulei 1, la
Silverstone, se poate spune c\ a
fost ziua `n care sportul modern
s-a `ntors la origini, cu un succes
de public excep]ional. a
Alexandru Tudor arbitreaz\ `n
preliminariile Champions League
Dup\ ce joi, 5 iulie, UEFA
a anun]at deleg\rile arbitrilor
rom=ni pentru jocuri care se
vor disputa `n preliminariile
Ligii Campionilor [i ale Cupei
UEFA, edi]ia 2007-2008, Co-
misia Central\ a Arbitrilor
din cadrul Federa]iei Rom=ne
de Fotbal a stabilit vineri, 6
iulie, numele arbitrilor asis-
ten]i [i arbitrilor de rezerv\ la
meciurile respective. Iat\ care
este componen]a final\ a bri-
g\zilor:
Liga Campionilor, turul 2
preliminar, man[a a doua (8
august)
FC Marsaxlokk (Mal-
ta)/FK Sarajevo (Bosnia-Her-
]egovina) - KRC Genk (Bel-
gia): Alexandru Tudor (foto)-
Cristian Nica (arbitru asis-
St\p=nul ierbii
a Roger Federer a c=[tigat `n cinci seturi
finala de pe iarba londonez\ cu Rafael
Nadal, ajung=nd la al cincilea triumf
consecutiv la Wimbledon a Elve]ianul nu
a mai pierdut un meci pe iarb\ din anul
2002, av=nd 54 de victorii consecutive a
Tenismanul elve]ian Ro-
ger Federer, num\rul unu
mondial, a c=[tigat pentru
a cincea oar\ consecutiv
turneul pe iarb\ de la
Wimbledon, al treilea de
Mare {lem al anului, dup\
ce l-a `nvins duminic\ pe
spaniolul Rafael Nadal, `n
cinci seturi, cu 7-6 (9/7), 4-
6, 7-6 (7/3), 2-6, 6-2.
Federer egaleaz\ astfel
recordul lui Bjorn Borg,
care a reu[it performan]a
`n perioada 1976-1980. Se-
dezul s-a aflat `n tribune [i
a urm\rit meciul, fiind
pentru a doua oar\ c=nd se
petrece un asemenea eve-
niment de de la retragerea
sa, din 1981.
Trei ie[eni `n „Noaptea Campionilor“
a Cristian Hodorogea, Mihai Iftode [i Corina C=rlescu vor urca `n ringul
galei de box profesionist „Noaptea Campionilor“, joi, la Constan]a a
Federa]ia Rom=n\ de Box, `n
colaborare cu Merkur Casino [i
promotorul Eduard Irimia, or-
ganizeaz\ joi, 12 iulie 2007, la
Sala Sporturilor din Constan]a,
Gala de box profesionist „Noap-
tea Campionilor“.
Gala va fi transmis\ de cana-
lul de televiziune sport.ro `nce-
p=nd cu ora 20.30 [i va include `n
program opt meciuri cu sportivi
din Rom=nia, Venezuela, Letoni-
a [i Slovacia. C=ntarul oficial se
va efectua la Constan]a, `n data
de 11 iulie, `ncep=nd cu ora
15.00.
Iubitorii boxului `i vor putea
vedea `n ring pe cei mai valoro[i
boxeri profesioni[ti care activea-
z\ `n Rom=nia, inclusiv Sorin
„Pantera“ T\n\sie, Viorel Simi-
on, Cristian Hodorogea [i Valde-
mar Cucereanu, ultimul urm=nd
s\ lupte pentru titlul na]ional de
la categoria 59 kg.
Programul complet
al galei interna]ionale
„Noaptea Campionilor“:
- categoria 55 kg: Sorin
T\n\sie - Edinso Torres (Vene-
zuela);
SPORT
Brig\zi de arbitri
din Bosnia [i Grecia
tent 1), Aurel Oni]\ (A2) -
Ionic\ Serea (arbitru de re-
pentru Bistri]a [i O]elul
zerv\); ~n meciurile-retur din turul 2 al Cupei
Cupa UEFA, turul 1 pre- UEFA-Intertoto, care vor avea loc pe 14
liminar, man[a `nt=i (19 iulie) iulie, echipele rom=ne[ti Gloria Bistri]a [i
FK Vardar (Macedonia) - O]elul Gala]i vor fi arbitrate de brig\zi din
Anorthosis Famagusta (Ci- Bosnia-Her]egovina, respectiv Grecia. Iat\
pru): Sebastian Col]escu - E- componen]a brig\zilor de arbitri [i delega]ii
duard Dumitrescu (A1), Dra- stabili]i pentru cele dou\ jocuri: Gloria
go[ Iliescu (A2) - Teodor Cr\- Bistri]a - Maccabi Haifa
ciunescu (R); Arbitri: Novo Panic - Goran Lepir, Mato
Cupa UEFA, turul 1 pre- Stanic (to]i, din Bosnia-Her]egovina); Arbi-
liminar, man[a `nt=i (19 iulie) tru de rezerv\: Zoltan Szekely (Rom=nia);
AC Omonia Nicosia (Ci- Delegat UEFA: Balazs Makray (Ungaria);
pru) - FK Rudar Pljevlja Observator de arbitraj: Sergey Zuev
(Muntenegru): Alexandru De- (Rusia). O]elul Gala]i - Slavija Sarajevo. Ar-
bitri: Ioannis Tsachilidis - Konstantinos Ga-
aconu - Nicolae Marodin (A1),
Sebastian Gheorghe (A2) - FC Mika (Armenia) - MTK lanos, Andreas Paspaliaris (to]i, din Grecia).
Rezerv\: Eduard Dumitrescu (Rom=nia);
Mugurel Dr\g\nescu (R); Bufapesta (Ungaria): Augus-
Cupa UEFA, turul 1 pre- tus Constantin - Adrian Vi- Delegat UEFA: Barry Taylor (Anglia);
Observator de arbitraj: Sergio Zuccolini
liminar, man[a a doua (2 au- dan (A1), Cornel Fecioru (A2)
gust) - Tiberiu Lajos (R). a (Italia). a
Pentru elve]ianul de 25
de ani a fost al unsprezece-
lea titlu de Mare {lem, fiind
pe locul trei `ntr-un astfel de
clasament, dup\ Pete Sam-
pras (14) [i australianul Roy
Emerson (12). Sampras este
recordman [i la Wimbledon,
cu 7 victorii finale.
Roger Federer l-a `nvins pe bunul s\u prieten Rafael Nadal [i [i-a
consolidat statutul de cel mai bun juc\tor pe iarb\
Federer a fost aproape de
a e[ua `n tentativa sa, dup\ 2002, av=nd o serie record proba de dublu masculin. ~n szula Radwansa au c=[tigat
ce `n debutul setului cinci, de 54 de victorii consecutive finala disputat\ duminic\, probele de simplu. ~n finala
Nadal a ratat patru mingi
pe aceast\ suprafa]\. Llodra [i Clement au reu[it b\ie]ilor, Young, cap de se-
de break. Dup\ aceea, Fe- Cu o zi `nainte de trium- s\-i `nving\ pe de]in\torii rie nr. 3, a dispus `n dou\ se-
derer a ap\sat pe accelera- ful lui Federer, finala femi- turi, cu 7-5, 6-1, de principa-
titlului [i, totodat\, pe prin-
]ie [i s-a impus `n fa]a lui nin\ a fost c=[tigat\ de Ve- cipalii favori]i ai competi- lul favorit, Vladimir Ignatic
Nadal. Federer a c=[tigat nus Williams, tenismena a- ]iei, americanii Bob [i Mye din Belarus, `n timp ce Rad-
majoritatea punctelor im- wanska a c=[tigat turneul
merican\ fiind la al patru- Bryan, `n fa]a c\rora s-au
portante, ar\t=nd o for]\ lea succes la Londra. impus `n patru seturi, cu 6- junioarelor, dup\ ce a trecut
mental\ extraordinar\ de-a Tot la Wimbledon, fran- 7 (5/7), 6-3, 6-4, 6-4. `n final\, cu 2-6, 6-3, 6-0, de
lungul meciului. Federer nu cezii Michael Londra [i Ar- La juniori, americanul Do- reprezentanta Statelor Uni-
a mai pierdut pe iarb\ din naud Clement au c=[tigat nald Young [i poloneza Ur- te, Madison Brengle. a
Iosefina P\ule]
lupt\ pentru o
medalie european\
- categoria 59 kg: Viorel
Simion - Fernando Jose Guevara la Subotica
(Venezuela); P=n\ pe 14 iulie se desf\[oar\ la
- categoria 64,5 kg: Cristian Subotica (Serbia) Campionatul Eu-
Hodorogea (Ia[i, BC Gladiatorul)
ropean de [ah pentru echipele de ju-
- Pedro Jose Verdu Pena (Vene- niori sub 18 ani. ~n competi]ia mas-
zuela); culin\ sunt prezente `n competi]ie
- categoria 91 kg: Lucian Bot - Bulgaria, Ungaria, Croa]ia, Sco]ia,
Roman Dabolins (Letonia); Turcia, Finlanda, Slovacia, Munte-
negru, Serbia I [i Serbia II, iar `n
- categoria 59 kg: Waldemar turneul feminin vor participa Bul-
Cucereanu - Romeo P\un (meci garia, Ungaria, Sco]ia, Turcia, RO-
pentru titlul na]ional);
M+NIA, Muntenegru, Serbia I, Ser-
- categoria 64 kg: Cosmin
bia II [i Serbia III. Echipa Rom=niei
este alc\tuit\ din Sabina-Fran-
P=rvu - Roman Chelingarjan
(Letonia); cesca Foi[or, Paula-Iulia Cr\ciun [i
Iosefina P\ule] (CS Politehnica
- categoria ^ 91 kg: Florin
Ia[i, 2241 ELO, maestr\ interna]io-
Stan - Mihai Iftode (Ia[i, BC
nal\), antrenoarea lotului fiind Li-
Gladiatorul); gia-Leti]ia Jicman. ~n prima rund\
- categoria 52 kg: Corina feminin\, programul meciurilor se
C=rlescu (Ia[i, CS Scorpions) - prezint\ astfel: Rom=nia - Serbia II
Simona Penchakova (Slovacia). (la prima mas\ a echipei noastre fi-
Gala va `ncepe la ora 20.00, iar ind ie[eanca Iosefina P\ule]),
Turcia - Ungaria, Serbia I - Serbia
publicul, care va avea intrarea
liber\, va putea urm\ri `n des- III, Sco]ia - Muntenegru, Bulgaria -
chidere c=teva meciuri de Selec]ionata „Patria“. De remarcat
c\ tot în ora[ul sârb Subotica va
selec]ie pentru K1. avea loc, în perioada 14-18 iulie,
Invitatul special al galei este
Peter Vondracek, care `n ultima
Vasile C=tea sper\ ca Campionatul European individual
la [ah rapid, blitz [i dezleg\ri de
gal\ Local Kombat l-a f\cut k.o. aceste gale s\ ajute probleme de [ah pentru copii [i ju-
pe Ciprian Sora dup\ numai la dezvoltarea boxului niori la categoriile de v=rst\ 8, 10,
[apte secunde. (N.P.) profesionist `n Rom=nia 12, 14, 16 [i 18 ani. (D.T.)
 POR}IA DE S|N|TATE Mar]i, 10 iulie 2007 13
De la medicin\ alternativ\ la medicin\ integrat\ SFATUL ZILEI
Parcurg=nd literatura medical\ Cum putem
francez\ din ultima vreme, am r\mas sc\pa
mirat de faptul c\ doi francezi din trei
au recurs la tratamente zise alternative.
de eczeme
Denumirea de eczeme in-
clude numeroase leziuni ale
„paralel\“ a crescut de la 89 pielii, de natur\ infec]ioas\,
la 200. ~n Fran]a, Ordinul toxic\ sau alergic\. Le-
de prof. univ. dr. Na]ional al Medicilor recu- Prof. univ. ziunile sunt foarte variate:
Ostin C. MUNGIU noa[te numai acupunctura dr. Ostin C. Mungiu, ro[ea]\ a pielii, vezicule, ze-
[i homeopatia. muirea [i suprainfectarea
Centrele de terapie a du- [eful Disciplinei de pielii etc. Eczema produce
Aceste metode alterna-
rerii din spitale colaborea- tive, care `ncearc\ s\ se Farmacologie mânc\rimi, disconfort, sân-
z\ din ce `n ce mai mult cu cristalizeze `n conceptul de Toxicologie ger\ri, usturimi, dureri.
practicieni de medicin\ al- medicin\ integrat\, concept Algeziologie Exist\ [i eczeme profe-
ternativ\. Este interesant care ia `n considerare pa- din cadrul UMF Ia[i sionale, la persoane care
cum a[a-numita medicin\ cientul ca un `ntreg, se lucreaz\ cu diferite substan-
conven]ional\ este comple- `mpart `n metode „energe- euro. Cu acest buget, sunt ]e chimice: uleiuri, com-
tat\ continuu cu alte meto- tice“ (acupunctur\, auricu- `n curs de realizare studii bustibili, sod\, detergen]i,
de alternative cum ar fi loterapie), metode „verzi“ iridologia (metod\ `n care lui. Din acest\ cauz\, `nce- [tiin]ifice serioase, care au insecticide, solven]i orga-
tehnicile de relaxare, osteo- (aromoterapie, fitoterapie) diagnosticul se bazeaz\ pe p=nd de la mijlocul anilor ca scop evaluarea eficaci- nici, coloran]i, s\punuri,
patia, acupunctura sau au- sau metode manuale ( os- examinarea irisului). ’90, la vestita Universitate t\]ii metodelor alternative cosmetice, medicamente,
riculoterapia. teopatia, chiropraxia [i al- Dispre]uite la `nceput, fi- Harvard din SUA a luat cu aceea[i rigoare cu care se îmbr\c\minte din material
~ntr-un raport realizat `n tele). La aceste metode, care ind considerate mai aproa- na[tere un „Centru Na]io- fac studiile clinice pentru plastic, etc. Boala se ob-
2005 de c\tre Misiunea In- se g\sesc deja publicate `n pe de [arlatanie dec=t de nal de Studiu al Medicinei medicamente noi. Despre serv\ la toate regiunile cor-
terministerial\ de Vigilen]\ ghiduri, se adaug\ [i altele, medicin\, aceste metode au Complementare [i Alterna- rezultatele acestor studii v\ pului, dar mai frecvent la
se arat\ c\ `n 4 ani num\- mai ciudate, cum ar fi gelo- ajuns `n aten]ia medicilor [i tive“, cu un buget de aprox- vom informa `n numerele membrele superioare.
rul metodelor de medicin\ terapia (terapia prin r=s) [i din cauza presiunii publicu- imativ 100 milioane de urm\toare. a Eczema nu se poate trata
corect pân\ nu i se g\se[te

P=n\ `n 2008 vom avea un

cauza, lucru pe care numai
medicul dermatolog îl poate
face. Totu[i, bolnavul care a
mai suferit de eczem\ [i

plan na]ional anticancer prezint\ o recidiv\ va c\uta

Federa]ia Asocia]iilor
Bolnavilor de Cancer din
Rom=nia (FABC) a lansat
[i `n Rom=nia campania
pan-european\ „Cancer
United“ („Uni]i `mpotriva
cancerului”). Campania a
fost demarat\ pe 19 octom-
brie 2006, la Bruxelles, [i,
timp de 18 luni, va str\-
bate cele 27 de ]\ri ale U-
niunii Europene, cu scopul
de a con[tientiza factorii de
decizie [i opinia public\
asupra statusului actual al
`ngrijirilor din domeniul
cancerului. ~n prima eta-
pa, programul [i-a propus
str=ngerea a un milion de
semn\turi din toate cele 27
de ]\ri ale Uniunii Euro-
pene, `n favoarea adopt\rii
unor politici unitare eu-
ropene `n domeniul can-
cerului.
La finalizarea campa-
niei, Cancer United va rea-
liza planuri na]ionale com-
plexe privind cancerul, at=t
`n cele 25 de ]\ri ale Uniu-
nii Europene, c=t [i `n
statele nou integrate, Bul-
garia [i Rom=nia. Pentru a
str=nge un milion de sem-
n\turi este pus la dispozi]ie
[i site-ul: www.canceruni-
ted.org, unde fiecare cet\-
]ean european poate semna
online `n favoarea progra-
mului Cancer United. Cam-
pania va lua sf=r[it `n 2008,
c=nd vor fi prezentate la
Bruxelles concluziile [i
proiectul „Apel la ac]iune“.
Conducerea Ministerului
S\n\t\]ii Publice a de-
clarat c\ va sus]ine [i se va
implica `n Campania euro-
peana „Uni]i `mpotriva can-
cerului“ [i a semnat un par-
teneriat cu Federa]ia Aso-
cia]iilor Bolnavilor de Can-
cer, ce va avea `n vedere e-
laborarea unui „Plan na]io-
nal de cancer“.
s\ nu se scarpine. ~n gen-
eral, eczema va fi l\sat\ s\
se aeriseasc\, f\r\ un pan-
Potrivit statisticilor ofi- sament strâns.
ciale, cancerul atinge `ntr-o Prevenirea eczemei se re-
m\sur\ mai mare sau mai alizeaz\ prin evitarea sub-
mic\ fiecare familie din stan]elor amintite, care ar
Europa, reprezent=nd a putea s\ provoace sensibili-
doua cauz\ de mortalitate,
tatea pielii unor persoane.
dup\ bolile cardiovascu- În acest sens, persoanele ca-
lare. Cu toate acestea, spe-
re manipuleaz\ substan]e
ciali[tii sus]in c\, nici p=n\ chimice alergizante vor pur-
`n acest moment, Uniunea
ta echipament de protec]ie
European\ (UE) nu are o indicat [i vor utiliza ungu-
strategie unitar\ asupra
ente protectoare ale pielii.
abord\rii [i trat\rii can- De asemenea, bolnavii cu
cerului la nivel pan-euro- eczeme repetate trebuie s\
pean. Inciden]a cancerului [tie c\ [i o alimenta]ie adec-
este `n continu\ cre[tere, vat\ contribuie la vinde-
`n Europa num\rul cazu- carea [i prevenirea bolii. Se
rilor fiind estimat c\ va vor elimina din alimenta]ie
cre[te la 11% p=n\ `n 2015. acele alimente care s-au
De[i s-au `nregistrat pro- dovedit alergizante [i exce-
grese majore `n tratamen- sul de sare. Se va consuma
tul cancerului, aproxima- suficient lapte [i s\ruri de
tiv jum\tate din num\rul calciu, vitaminele A [i C. Se
pacien]ilor diagnostica]i vor trata bolile digestive [i
continu\ s\ moar\ din în special constipa]ia. (sur-
cauza acestei boli. (sursa: sa: www.sanatatea.com)
www.topsanatate.ro)

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

Centrul Medical „Providen]a“ PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei FII TARE, F|R| T|RIE!

Oferim gratuit urm\toarele servicii:
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG); „ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ Spirometrii; „ evaluare psihologic\;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii; „ informa]ii utile [i sfat profesionist;
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii. „ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
II. Servicii medicale paraclinice: „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ „ tabere terapeutice.
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie); Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
„ Radiografii (toate tipurile); metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe: ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii; Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee,
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n; Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
„ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto. afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere. adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical: este regula de aur a Centrului nostru.
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; Mail: centrulsfnicolae@Yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 10 iulie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00
2 2 1 13 10 9
Actualitatea Actualitatea Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05
3 10 2 4 1 8 1 7
6 8 9 7 5 1 3 4 2
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

1 3 2 9 6 4 5 7 8 8 6 6 7 9 3 9 15
7 4 5 2 8 3 1 9 6
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 5 1 3 6 7 9 2 8 4 Aritmogriful este un gen enigmistic 1 2 3 4 3 5 6 7
de la 1 la 9. Jocul a fost 4 7 8 5 1 2 9 6 3 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc A B
lansat [i pe Internet [i s-a 2 9 6 4 3 8 7 5 1 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 9 2 1 8 4 5 6 3 7 totdeauna aceea[i cifr\. 6 7 11 12 10 8 3 6
tele Unite, Noua Zeeland\ 8 5 7 3 2 6 4 1 9 Careurile sunt `ntocmite
[i Croa]ia, iar `n Marea
Britanie este deja consi-
3 6 4 1 9 7 8 2 5 de dl. Valentin PAS|RE 5 1 7 6 6 7 5 5
derat un fenomen. Com-
pleta]i careul de 81 de 5 8 6 A 9 4 5 1 7 11 1 6
p\tr\]ele cu cifre cuprinse
`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t 6 2 9 M A I C U T E
Rezolvarea careului din

nici o cifr\ s\ nu apar\ de

1 3 9 V E G H E R E 1 7 6 6 4 8
dou\ ori pe acela[i r=nd
num\rul de ieri

sau pe aceea[i coloan\. 9 1 4 E T I C A 7 14

Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici, 5 9 8 S M E R I T E
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 7 4 2 F R I C A
s\ con]in\ cifrele de la 1 9 7 4 Pornind de la numele Sf. Mc. ... , `n Calendarul Ortodox, de ast\zi,
la 9, la fel, o singur\ S U F L E T E 10 iulie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus [i ve]i
dat\. (Solu]ia 1 6 3 B
descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului al\turat `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 6 5 1

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

11:00 Reflector (r)
11:30 Deliciile buc\t\riei
12:00 Profesioni[tii (r)
13:00 Hannah Montana
Cu: Emily Osment
13:30 Desene animate: Disney
14:00 Jurnalul TVR
15:00 Teleshopping
15:30 Planeta `n jean[i (r)
16:00 Kronika (limba maghiar\)
17:00 Isabel, `n c\utarea iubirii
17:50 Patrula de mediu
18:00 Justi]ie militar\ (dram\,
Cu: David James Elliott)
19:00 Jurnalul TVR
Cu: Cosmin Prelipceanu
20:20 Dolmen
Cu: Ingrid Chauvin
21:20 Linia verde
Cu: Drago[ Bucurenci
21:50 Anatomia lui Grey (dram\,
Cu: Ellen Pompeo, Sandra
Oh, Katherine Heigl)
22:45 Jurnalul TVR
23:20 Un film vorbit
(dram\, Cu: Leonor
Silveira, Filipa de Almeida,
John Malkovich, Catherine
Deneuve, Stefania
Sandrelli, Irene Papas)
O t=n\r\ profesoar\ de istorie
se `mbarc\, `mpreun\ cu fiica
ei, la Lisabona, pe un vas care
le va duce `ntr-o croazier\
p=n\ `n Oceanul Indian. Vapo-
rul porne[te lini[tit pe ap\, la
fel ca `n orice zi obi[nuit\ de
naviga]ie. Nimic nu preve[te[-
te norii [i pericolele care se
apropie de cele dou\ femei. a
09:00 Lec]ia de [tiin]\ 10:00 La por]ile ceriului (r) 09:00 ~n gura presei (r) 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 10:15 Gitanas
09:30 Jurnalul Euronews 11:00 Paparazzi (r) 10:00 Concurs interactiv Cu: Janne Cooper, Doug Cu: Ana de la Reguera
09:40 Or\[elul nostru drag 12:00 Jurnal cultural 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela Davidson, Melody Thomas 12:30 Inocen]\ furat\
12:30 Stele de la Hollywood (r) Anderson, Molly Culver) Scott, Eric Braeden Cu: Camila Sodi
10:10 Plaja lui M\ru]\
12:00 Vocea inimii (r) 10:00 Om s\rac, om bogat (r) 13:30 Prizoniera
12:00 Poirot 13:30 Art.ro (r)
13:00 Observator Cu: Horia Brenciu, {erban Cu: Gabriela Spanic
13:00 Spellbinder: T\r=mul dra- 14:30 Colec]ia design Ionescu, Cristina Deleanu
Cu: Simona Gherghe 15:30 R\zbunarea Victoriei
gonului 15:05 Muzica - Opere complete (r) 11:00 Caravana Dansez pentru
13:45 Misiunea casa (r) Cu: Sonya Smith
13:30 ABC... de ce? 16:00 Identit\]i tine (r) 17:30 Pove[tiri adev\rate
14:15 Chipul unui evadat
14:00 Teleshopping Atestat documentar `n 1368, 11:45 La bloc (r, comedie)
ora[ul Br\ila, a devenit cunos- (western, Cu: Fred Vremea de Acas\
14:30 Jobbing MacMurray, Lin McCarthy, 12:15 Emmerdale - Afaceri de Cu: Ioana Maria Moldovan
cut, `n scurt\ vreme, ca un im-
15:00 ~mpreun\ `n Europa! portant centru comercial, loc James Coburn) familie (dram\, Cu: [i Drago[ St\nescu
de `ntâlnire a produselor Elisabeth Estensen, Mark 18:30 Betty cea ur=t\
16:00 Jurnalul TVR Mark Riley [i ga[ca lui de
Charnock, John Middleton)
transportate de cor\biile ve- r\uf\c\tori pun la cale spar- Cu: Ana Maria Orozco
16:20 Descoper\ rom=nii nite din porturile aflate pe gerea unei b\nci. ~n timpul ja- 13:00 {tirile PRO TV
19:30 Tequila cu suflet de femeie
16:30 Autostrada TVR coastele M\rii Negre [i fului, fratele mai mic al lui 13:45 Fantomas vs.
Mediteranei cu produsele occi- Mark `ncearc\ s\ `l opreasc\ Cu: Angélica Rivera,
18:00 Jurnal regional pe acesta, dar `n urma al- Scotland Yard Eduardo Yáñez
dentale desf\cute aici.
18:30 Replay terca]iei este ucis. Acum, Mark (comedie, Cu: Jean Marais, 20:30 Numai iubirea
17:00 Profesioni[tii este acuzat de crim\, iar pen- Louis de Funès, Brigitte
19:00 Omul `ntre soft [i moft 17:55 Aparatul de filmat - Martor Cu: Alexandru Papadopol
tru a sc\pa de `nchisoare fuge Bardot)
19:30 Campionatul de comedie al istoriei `ntr-un or\[el pierdut de lume, 21:45 Zorro
unde nimeni nu `l cunoa[te. 16:00 T=n\r [i nelini[tit Cu: Marlene Favela
20:00 Celebrit\]ile timpului t\u 18:55 Jurnal cultural
16:00 Observator Cu: Janne Cooper, Doug 22:45 Pove[tiri de noapte
20:10 Farmece (ac]iune, 19:00 Muzica - Opere complete (r) Davidson, Melody Thomas
Cu: Shannen Doherty) 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Cu: Cabral si Mircea
20:00 Voci de aur Scott, Eric Braeden Solcanu
21:00 Ora de [tiri Cu: Cristian Andrei
20:45 Castele b=ntuite 17:00 {tirile PRO TV 23:15 Clona
19:00 Observator
22:10 S=nge nevinovat (II) 21:30 Remix (r) 17:45 Mesaje de dincolo (dram\, Cu: Giovanna Antonelli
Cu: Sandra Stoicescu [i Cu: Jennifer Love Hewitt)
(dram\, Cu: Ken Duken, 22:30 Jurnal cultural Lucian M`ndru]\ 00:15 Prizoniera (r)
Jasmine Trinca, Max von {tirile culturale, care sunt 18:50 {tirile PRO TV Cu: Gabriela Spanic,
20:30 Festivalul Callatis 2007. 20:30 Temperatur\ critic\
Sydow, Ennio Fantastichini) realizate atât de echipa Genesis Rodriguez
Iubirile verii.
00:00 Colec]ionarul de suflete din Bucure[ti, cât [i de
O trecere `n revist\ a c=nte-
(ac]iune, Cu: Cuba 02:00 Pove[tiri adev\rate (r)
studiourile teritoriale, Gooding Jr., Skeet Ulrich)
01:00 Or\[elul nostru drag (r) alterneaz\ cu rubrici fixe, celor care `[i vor disputa `n Vremea de Acas\ a
acest an titlul de „Hitul verii“ 22:30 {tirile PRO TV
01:30 Frankie [i Hazel (r) dedicate actualit\]ii.
23:45 Callatis - Sentin]a de la 23:00 CSI: New York; Vremea;
22:45 {treng\riile animalelor (r)
(aventuri, Cu: Joan
23:00 Exilul lui Gardel (r)
miezul nop]ii * Vreau s\ fiu mare Legend\:
Plowright, Mischa Barton) Cu: Dan Capatos 00:15 C\l\torii `n necunoscut
03:10 Autocritica (r) 00:55 Jurnal cultural (r) 02:00 Concurs interactiv 01:15 {tirile PRO TV [tiri
01:10 Muzica - Opere film artistic
03:40 Plaja lui M\ru]\ (r) 03:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (r) 02:30 CSI: New York (r)
05:25 Mesager a complete (r) a Cu: C. Andrei a 03:00 Parte de carte (r) a
 TIMP LIBER Mar]i, 10 iulie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
ANGAJ|RI Muzeul Literaturii Române Ia[i c\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
Iulie: Muzeul Literaturii Rom=ne `n co-
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei organizeaz\ concurs
pentru ocuparea postului de desenator tehnic. Dosarele se
depun p=n\ la data de 15 iulie 2007 la secretariatul Centrului
Eparhial Ia[i [i trebuie s\ con]in\: CV, act de studii,
laborare cu Muzeul Obiceiurilor Populare
din Bucovina organizeaz\, `n Galeriile de
art\ „Pod Pogor-fiul, Expozi]ia
„Fragmente“ (sculptur\ [i grafic\ digital\)
VAR| ROMAN|
recomandare de la preotul paroh. Rela]ii suplimentare la de Geo Goidaci (München). Program de Ziua I - 27.07.2007: Plecare Muzeul Vatican - Sf. Ignatie,
telefon: 215.454, dl. Negoi]\. vizitare: Mar]i - duminic\ - 10.00-17.00; ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Fontanella Trevi (eventual,
Muzeul Literaturii Rom=ne mai prezint\ Oradea; Pia]a del Quirinale Sf. Andrea
expozi]iile: „Amiaza colec]ionarului“ Ziua a II-a a - 28.07.2007: din Quirinale S. Carlo alle
S.C. angajeaz\ [oferi profesioni[ti C; E pentru camion cu (colec]ia preot paroh Dumitru Merticariu); Budapesta. Vizitarea obiec- Quattro Fontane, Aba]ia Sf.
remorc\ sau TIR pentru Norevegia - salariu 2.500 E/lun\. tivelor din Viena (Catedrala
„U[i celebre“, „Istoria restaur\rii, restau- Nilo din Grottaferrata, Castel
Limba englez\ obligatorie. Rel. la tel: 0752.971.247. rarea istoriei“; „Triptic junimist“. „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Gandolfo, Forumul Imperial,
Palatul imperial, Prim\ria, Columna lui Traian, Sf. Cosma
VÂNZ|RI Palatul Culturii Parlamentul) - seara; [i Damian, Forum Romanum,
Ziua a III-aa - 29.07.2007: S. Maria din Cosmedin, Scala
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61 Muzeul de Art\ din cadrul Complexului Deplasare pe ruta Viena -
m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Rela]ii la telefon 0727.772.685.
Santa, S. Giovanni in Fonte
Na]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i v\ invit\ la Venezia (Piazza San Marco, (Baptisterium), S. Giovanni in
expozi]ia „Christian Paraschiv - Biserica San Marco, Palatul Laterano, SS. Quattro Coro-
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, Retrospective 1977- 2007“. Expozi]ia, orga- Dogilor, Puntea Suspinelor [i nati, S. Clemente S. Croce in
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal nizat\ la ini]iativa Muzeului Na]ional de plimbare de 1 or\ prin centrul Gerusalemme;
pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404. Art\ Contemporan\ din Bucure[ti, va fi de- istoric al Veneziei) - Roma Ziua a X-a a - 05.08.2007:
schis\ spre vizitare în Galeria de Arta (sosire seara); Vizitare Budapesta - Castelul
V=nd pavele, diferite modele. Calitate - pre] avantajos. Contemporan\ din Palatul Culturii p=n\ la Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Buda [i Catedrala; deplasare
Rela]ii la telefon 0727772522 sau 0749318930. sf=r[itul lunii august, urm=nd a fi itinerat\ Ziua a IX-a a - 04.08.2007 (proo- spre Rom=nia;
în Bistri]a, Sibiu [i Timi[oara. Expozi]ia gram de tab\r\): Se pot vizita Ziua a XI-a
a - 06.08.2007: De-
prezint\ lucr\ri de pictur\, grafic\, foto - urm\toarele obiective reli- plasare pe ruta Oradea - Ia[i.
Persoan\ fizic\, v=nd 3 ha teren zona URIC - Valea instala]ii, picto-obiect ce se înscriu în mai gioase [i turistice:
Lupului, parcela 50/2 - 8E/mp negociabil. multe cicluri de crea]ie - din anii 1980 p=n\ - Vatican, Pia]a San Pietro, Servicii incluse: transport
Rela]ii la telefon 0232.313.720. în prezent. Domul Sf. Petru (Pieta [i Ca- autocar 2* (aer condi]ionat,
pela „Sf. Petru“, Mormântul Sf. scaune rabatabile, instala]ie
CUMP|R|RI Iube[te Ia[ul Petru [i urcare `n Cupola Do-
mului), Castelul San Angelo,
audio-video); 6 nop]i cazare cu
„Iube[te Ia[ul“, campanie de con[tienti- Pza. del Popolo, Treptele span- mic dejun, (cazarea se va face
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii la `n Tab\ra de tineret, `n bunga-
num\rul de telefon 0727.772.685. Sau schimb cu apartament zare a ie[enilor cu privire la ora[ul `n care iole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. lowuri cu aer condi]ionat); ta-
cu 4 camere `n municipiul Pa[cani. Rog seriozitate! locuiesc, organizat\ de Asocia]ia
Luigi din Francesi, Panthéo- b\ra dispune de piscine, jacuzzi
Studen]eas\ „Tineri pentru Viitor“; [i este la 30 minute de centrul
S=mb\t\, 14 iulie, ora 17.30 - vernisajul nul, Sf. Eustachie, Sf. Ivo, Pia-
]a Navona, Sf. Agnese din Romei; `n pre] este inclus\
expozi]iei de fotografie „Ia[ul a[a cum nu `l cazarea cu mic dejun. Cina este
[tii“, autor Andrei Rotariu - Casa de Agone, Gianicolo (Sf. Onufrie,
Fontana Paolina, Tempietto), disponibil\ pentru 7 euro, iar
Cultur\ „Mihai Ursachi“; prânzul se poate lua `n ora[;
Duminic\, 15 iulie - Ziua por]ilor de- Trastevere (Sf. Maria din Tras-
tevere, Sf. Crisogono, Sf. Ce- `nso]itor de grup - preot.
schise la Muzeul Literaturii Rom=ne;
Duminic\, 15 iulie, ora 19.00 - specta- cilia), Isola Tiberina (Sf. Bar-
tolomeo), Capitolul, Campo- Nu sunt incluse: taxele de
colul „Iube[te Ia[ul“, gen hip hop - Parcul intrare la obiectivele turistice;
Copou; santo Teuton, Sf. Pudenziana,
S. M. Maggiore, Sf. Prassede, mesele care nu sunt incluse `n
Duminic\, 22 iulie, ora 19.00 - specta- program; alte cheltuieli per-
colul „Iube[te Ia[ul“, gen rock - Parcul S. Martino ai Monti, S. Pietro
in Vincoli, Piramidele, S. Paolo sonale.
Copou.
fuori le mura, Catacombele
(Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Galeriile de Art\ - Biblioteca Jude]ean\ Sebastian), Via Appia Antica,
„Gheorghe Asachi“
Expozi]ie de pictur\ „Axis Mundi“, de Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
www.ziarullumina.ro Doina Leahu (Vaslui) - Galeriile de Art\
ale Bibliotecii Jude]ene „Gh. Asachi“. a
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
 CM
YK

16 Mar]i, 10 iulie 2007 CALEA PELERINULUI

Zografu - ctitorie bulg\reasc\, „lavr\ a Moldovei“ (1)

pentru care, au hot\rât ca
Muntele Athos este un veritabil muzeu de art\ mucenicul s\ devin\ pa-
bizantin\ [i postbizantin\. ~n timpul periplului nostru tronul m\n\stirii, iar
aceasta s\ se numeasc\
prin cele 20 de m\n\stiri [i 12 schituri, vom fi „Zografu“, termen ce s-ar
impresiona]i nu numai de fresce, ci [i de bogatele traduce prin „icoan\ pic-
biblioteci, mozaicuri [i alte obiecte de cult, multe tat\ prin minune“.
Probabil m\n\stirea a
dintre ele fiind donate de români, fost la `nceput una modes-
care s-au ar\tat a fi cei mai darnici dintre to]i t\ care, pe la 1220, când bul-
donatorii [i sponsorii care au ajutat m\n\stirile garii o puteau ajuta, s-a
m\rit, devenind ctitorie
din Sf=ntul Munte de-a lungul vremurilor. bulg\reasc\ „`mp\r\teas-
c\“, aici g\sindu-[i ad\post
Pelerinajul nostru `n- mioane, pasageri alegând `n centrul vastei cur]i in- mul]i c\lug\ri bulgari.
cepe azi cu prima m\n\s- dup\ suveniruri, dar [i terioare. ~n secolele urm\toare,
tire situat\ pe ]\rmul dup\ formalit\]ile de ac- m\n\stirea a fost ars\ [i
vestic al Muntelui Athos, ces `n Sfântul Munte, Din ctitorie pr\dat\ de mai multe ori,
M\n\stirea Zografu, m\- strig\te, autobuze, resta- mai ales `n secolele XIII-
n\stire bulg\reasc\ `n urante când zgomotoase, bulg\reasc\, XIV. {i tot de atâtea ori a
când lini[tite. To]i cei a- „lavr\ a Moldovei“ fost `nnoit\ de `mp\ra]ii bi-
prezent, de[i, conform a- zantini. ~ns\, o dat\ cu des-
dev\rului istoric, ar tre- jun[i aici au un singur ]el:
`mbarcarea pentru Dafni, Nava `[i `ncetine[te Zografu, m\n\stire rezidit\ integral fiin]area, `n 1393, a celui
bui s\ fie considerat\, la din urm\ ]arat bulgar, a-
propriu [i la figurat, „m\- portul Muntelui Athos. mersul [i se apropie tot de Sf=ntul Voievod {tefan cel Mare
mai mult de mal. Acostea- jutoarele bulg\re[ti `nce-
n\stire moldav\“. Navigând pe ]\rmul teaz\ s\ mai vin\ la Zo-
vestic, spre Dafni, ne a- z\ `n primul debarcader. la 890, sub domnia `mp\- rica, nu s-au `n]eles ce
Primul popas. Arsanaua ratului Leon al VI-lea, nu- hram s\ `i pun\. Unul do- grafu. {i astfel, m\n\sti-
par `n stânga, una dup\
Spre lumea dintre alta, m\n\stirile Zogra- Zografu, cum se cheam\ mit [i „Filosoful“ sau „ cel rea s\ fie `nchinat\ Maicii rea este luat\ sub obl\dui-
~n]elept“. Cele mai sigure Domnului, altul Sfântului rea voievozilor no[tri. Intra-
cer [i mare fu, Constamonitu, Do- debarcaderul, a fost con-
documente vorbesc `ns\ de Nicolae, iar cel\lalt - t\ `n leg\tur\ cu domnii
chiar, Xenofon, Sf. Pante- struit\ de {tefan cel Mare
C\l\torim, cale de a- [i Sfânt `n anul 1475. De sfâr[itul secolului al IX-lea Marelui Mucenic Gheor- Moldovei, dup\ ce a luat
limon (Rusicon), Xiropo- ghe. Le-a venit ideea s\ a- forma de m\n\stire, Zo-
proape 160 de kilometri, tamu, Simon Petra, Gri- aici, drumul este deschis [i `nceputul secolului al X-
de la Salonic la Uranopo- spre M\n\stirea Zografu, lea, mai precis de anul 927 [eze o scândur\ `n biseri- grafu devine ctitoria sta-
goriu, Dionisiu, Sf. Pavel, c\, s\ `ncuie u[ile [i s\ se tornic\ a acestora. Recti-
lis. Drum cu piatr\ dezgo- schiturile Nea Skiti [i Sf. situat\ `n partea nordic\ când, pe un tipicon, apare
[i semn\tura stare]ului. roage la Dumnezeu ]in=nd torit\ integral de Sf=ntul
lit\, cu arbu[ti pitici, une- Ana. Pe vreo 40 de kilo- a peninsulei, `ntr-o vale Voievod {tefan cel Mare `n-
Trei fra]i din Ohrida, pe post. Când, dup\ trei zile
ori [i cu p\duri de pin ori metri se `ntind cele 20 de `nchis\ din toate p\r]ile au intrat `n biseric\, au tre anii 1466-1502, Zogra-
de castani. Trecem de Sta- m\n\stiri, având `n ge- de mun]i, la trei sferturi atunci capitala statului fu apare ca cea mai mare cti-
v\zut c\ pe scândur\ a
gira, locul de na[tere al ma- neral o arhitectur\ bizan- de or\ de ]\rmul apusean bulgar, siha[trii atoni]i ap\rut pictat, `n chip torie româneasc\ din Mun-
relui filosof antic, Aristo- tin\. Unele au ziduri ro- al m\rii [i la o or\ de Moise, Aron [i Ioan, sunt miraculos, Sfântul Mare tele Athos, a noua `n ierar-
tel, satul `n care, prin tra- [iatice, asemeni cet\]ilor drum spre sud de Hilan- considera]i ctitorii primei Mucenic Gheorghe. Drept hia m\n\stirilor atonite. a
di]ie, se `ntâlnesc an de an medievale, cu creneluri [i darul sârbesc. a[ez\ri monahale de la
gânditorii lumii moderne. turnuri maiestuoase. Vi- Nu se [tie precis când s- Zografu. Dup\ ce s-au de-
La Uranopolis, forfota zibil\ este, la fiecare m\- a `ntemeiat Zografu. Unii cis s\ zideasc\ aici o m\- Pagin\ realizat\ de Grigore RADOSLAVESCU
de pe lume. Huruit de ca- n\stire, biserica situat\ zic c\ s-ar fi `ntemeiat pe n\stire [i au ridicat bise-
C\lug\r la
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe Zografu
X Spiritualitate bizantin\ `n Asia Mic\: X Roade ale credin]ei
Troia-Pergam-Smyrna-Efes-Patmos- `n Sf=ntul Munte Athos
Heraclis-Capadocia-Constantinopol
z 11 zile `n perioadele 22 iulie-1
1 august, 2-
z 12 zile `n perioada : 27 august-1 10 septembrie 12 septembrie, 11-2
21 noiembrie
z Pre]: 370 euro ^ 220 RON z Pre]: 285 euro ^ 275 lei
z Trasee [i obiective conform programului:
Programul pelerinajului cuprinde: viz-
Trasee [i obiective incluse `n program: strâmtoarea Dardanele,
Cetatea Troia, ora[ul antic Pergam, Biserica „Sf. Ioan“, Ýzmir (fosta
itarea ora[ului Salonic (Thessaloniki),
Biserica Sf. M. Mc. Dimitrie cu moa[tele aces-
Tipografia Albina
Smyrna); Casa Maicii Domnului (participare la rug\ciune), Cetatea tuia [i ale Sf. Anisia, Catedrala mitropolitan\ a Mitropoliei
Efes (biblioteca lui Celsus, marele teatru `n care a predicat Sf. cu moa[tele Sf. Grigorie Palama, Arcul lui
Apostol Petru, Biserica Maicii Domnului - `n care s-a a ]inut Sinodul Moldovei [i Bucovinei
Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE ATHOS cu
III Ecumenic) , Cetatea Bizantin\ cu mormântul Sfântului Ioan E-
m\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero- angajeaz\
vanghelistul, Biserica ridicat\ de `mp\ratul Iustinian,Templul
Zei]ei Artemis (una dintre cele 7 minuni ale lumii); insula Patmos potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, un muncitor
(Grecia) - unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a scris Apocalipsa Stavronikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, pentru imprimarea de ziare
-, pe[tera Apocalipsei [i M\n\stirea Chora; Cetatea Hierapolis cu Schitul Prodromu; Nea Kallikratia . (program de noapte).
Biserica Martiriului ridicat\ `n memoria Sfântului Filip, `n locul Experien]a ca muncitor offset sau
unde acesta a fost omorât, terasele calcaroase cu ap\ termal\ z Servicii incluse `n pre]: transport cu mi- montajist constituie un avantaj.
(fenomen geologic deosebit) [i ruinele Cet\]ii Laodiceea; deplasarea crobuz; caz\ri la Giurgiu, la hotel**, `n Grecia Rela]ii la telefon 0722/800.895
prin Capadocia; Valea Zelve (locuin]ele [i bisericile rupestre pale- (cu mic dejun inclus) [i la m\n\stiri `n Sf.
ocre[tine), Cavu[in (Biserica ~mp\ratului Nikifor Fokas), Pa[a Bagi Munte Athos; `nso]itor din partea Centrului
(chilia Sfântului Simion St=lpnicul), ora[ul subteran Kaymakli, de Pelerinaj.
a[ez\mintele monahale din Valea Göreme; Ankara; Istanbul, sediul
Patriarhiei Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea Chora, z Nu sunt incluse: mesele de prânz [i de
M\n\stirea „Izvorul T\m\duirii“, ~nchisoarea Edi Kule, zidurile sear\; taxa de intrare `n Muntele Athos (25
vechiului ora[ Constantinopol, Catedrala „Sf. Sofia“, construit\ de euro); transportul `n Muntele Athos (75 euro);
`mp\ratul Iustinian `n 537, Moscheea Albastr\, Topkapý - fostul asigurarea medical\.
palat al sultanilor [i actualul Muzeu Na]ional al Turciei, cu exponate
unice ( sabia lui David, mâna dreapt\ a Sfântului Ioan Botez\torul,
sabia lui {tefan cel Mare [i Sfânt, toiagul lui Moise, mormântul pro-
fetului Mahomed etc.) V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la tele-
z ~n pre] sunt incluse: transport autocar modern 2**; 10 nop]i
foanele : 0232/276907; 0727/500543 sau la sediul
cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i 4****; 10 x mic dejun; 6 x
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, Bd.
cina; tax\ de trecere Dardanele Canakkale); tax\ de traversare
Yalova (Marea Marmara); preot `nso]itor; ghid vorbitor de limba {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16 (`n curtea
român\. Nu sunt incluse: viza de intrare `n Turcia; asigurarea de Catedralei mitropolitane) Fax: 0232/276867
s\n\tate aproximativ 8 euro); intr\rile la obiective (aproximativ Website: www.centruldepelerinaj.ro
50 euro); excursia op]ional\ la Patmos (aprox. 55 euro/ pers); E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk;
croaziera pe Bosfor (`n jur de 10 euro); b\uturile [i mesele supli- office@centruldepelerinaj.ro
mentare; bac[i[urile `n diferite ocazii.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK

Miercuri,
11 iulie 2007
1 LEU exemplarul
5 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Nr. 158 (759) Anul III
Parohia „Sfântul Haralambie“
hr\ne[te 50 de b\tr=ni [i
PAGINA 16
tineri din centre de plasament
Moc\ni]a, bijuteria
pe [ine a Maramure[ului
Ce poate fi mai banal `n zilele noastre dec=t o c\l\torie cu trenul? S\ mergi `ns\ cu Moc\ni]a
prin inima unor mun]i reci [i enigmatici, pe v\i s\lbatice, `nc\rcate de vegeta]ie, pe unde doar
t\ietorii de lemne mai umbl\, se poate transforma `n cea mai stra[nic\ aventur\ a vie]ii
Motiv pentru care, atunci c=nd va fi s\ trece]i prin Vi[eu de Sus, nu ezita]i s\ face]i o c\l\torie
pe ultima cale ferat\ forestier\ func]ional\ cu locomotiv\ cu abur din Europa PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Trei ani de liceu, `n loc de patru
Perioada studiilor liceale
ar putea fi redus\ de la pa-
tru la trei ani, prin inclu-
derea clasei a IX-a `n struc-
tura gimnaziului, iar elevii
vor intra la liceu pe baza
tezelor unice pe care le vor
sus]ine `ncep=nd cu clasa a
V-a, fiind astfel eliminate
testele na]ionale.
„Nu e normal s\ se fac\ o
selec]ie `n clasa a VIII-a,
c=nd elevii sunt prea mici
s\ sus]in\ un examen at=t
de important“, a declarat
secretarul de stat pentru
`nv\]\m=ntul preuniversi-
tar din Ministerul Educa-
]iei, Svetlana Preoteasa.
Potrivit acesteia, trebuie
reg=ndit\ structura siste-
mului educa]ional din Ro-
La Pamplona este `n toi festivalul
tradi]ional al `ntrecerilor dintre oameni
[i tauri. Manifest\rile atrag anual, `n
micul ora[ din nordul Spaniei, zeci de Aproape jum\tate dintre rom=ni fumeaz\
mii de turi[ti din `ntreaga lume. {apte
Un studiu realizat `n
persoane au fost r\nite u[or `n prima zi perioada aprilie-iunie de
a S\rb\torii de San Fermin, cum i se
mai spune festivalului, dup\ numele pa-
ISRA Center Marketing
tronului localit\]ii. Research relev\ c\ 46,6%
din popula]ia Rom=niei cu
CM
YK
m=nia, prin includerea `n
`nv\]\m=ntul obligatoriu a
grupei preg\titoare [i trans-
fomarea clasei a IX-a `n ul-
tima clas\ de gimnaziu.
Tezele unice ar putea
`ncepe s\ func]ioneze ca me-
tod\ de evaluare la admite-
rea `n liceu de peste patru
ani, la elevii care `n anul
[colar 2007-2008 vor fi `n
clasa a V-a. Potrivit secreta-
rului de stat, introducerea
tezelor cu subiect unic, des-
fiin]area testelor na]ionale
[i schimbarea structurii sis-
temului educa]ional vor fi
prevederi ale proiectului de
Lege a `nv\]\m=ntului pre-
universitar, care va intra `n
Parlament din toamn\.
v=rsta peste 18 ani fumea-
z\ cel pu]in o ]igar\ pe zi.
B\rba]ii sunt cei care
fumeaz\ `ntr-o propor]ie
semnificativ mai mare,
CM
YK
PAGINA 5
comparativ cu femeile, ast-
fel c\, din totalul popu-
la]iei masculine, 59,2% fu-
meaz\ cel pu]in o ]igar\ pe
zi, `n timp ce `n cazul
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
„Nea’ Stelic\, mul]umim
c\ e[ti de-al nostru“
doamnelor, inciden]a este
mai redus\ - 34,5%. Femei-
le sunt fum\toare mai „u-
[oare“, cele mai multe fu-
meaz\ maxim 15 ]ig\ri pe
zi, `n timp ce majoritatea
b\rba]ilor fumeaz\ zilnic
peste 15 ]ig\ri.
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Cel mai ieftin
abonament la un
ziar românesc
~ncep=nd cu luna iulie a.c., pre]ul
unui abonament lunar la ziarul LU-
MINA s-a mic[orat de dou\ ori, de
la 10 lei la 5 lei abonamentul cu
taxele po[tale incluse.
Astfel, abonamentul la LUMINA
este cel mai mic din Rom=nia
practicat la un cotidian [i vine `n
sprijinul cititorilor no[tri care, de-a
lungul timpului, au solicitat aceast\
reducere, pentru a se putea abona.
La o medie lunar\ de 25 de ziare
incluse `ntr-un abonament, rezult\
c\ un exemplar al cotidianului LU-
MINA cost\ 0,2 lei, de 5 ori mai ief-
tin dec=t dac\ ar fi cump\rat zil-
nic de la chio[c.
Cu 5 lei,
de 5 ori mai bine! CM
YK
Autostr\zile vor fi date
`n concesiune pentru
o mai bun\ administrare
PAGINA 6
B\sescu reclam\
la Parchet situa]ia
drumului din Parcul
Na]ional Retezat
PAGINA 7
Peste 100 de candida]i
promova]i dup\
contesta]iile la bacalaureat
PAGINA 11
Meteo
Z
~nnorat
maxima 30 °C
minima 17 °C
sursa: www.intellicast.com
2 Miercuri, 11 iulie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCXI)
Raporturile
Bisericii Ortodoxe
cu protestan]ii,
`n secolele
XVI-XVIII (IV)
Protestan]ii st\ruiau, `n
general, pentru contactul
lor cu Patriarhia Ecume-
nic\, `n dorin]a unei alian-
]e antipapale. Astfel, `n
anul 1566, hugheno]ii din
Fran]a s-au adresat patri-
arhului ecumenic Mitrofan
al III-lea, [tiind toleran]a
acestuia fa]\ de cre[tinii
care nu sunt ortodoc[i [i
trimi]ându-i „M\rturisi-
rea“ lor de credin]\, `ns\
nu au primit nici un r\s-
puns. ~ntre timp, prietenul
lui Melanchton, David
Chytraeus, cunoscând la
Viena ni[te greci, le-a ad-
mirat vechile rânduieli
liturgice, `mp\rt\[irea sub
ambele feluri, c\s\toria
preo]ilor [i condamnarea
primatului papal; dar el nu
putea `n]elege unele „su-
persti]ii“ ale lor cu privire
la cinstirea sfin]ilor [i a
sfintelor icoane. El a com-
pus atunci o lucrare, tip\-
rit\ `n 1568 [i mult r\s-
pândit\ mai ales `n
Polonia [i Suedia, primind
de acolo atât r\spunsuri
favorabile, cât [i nefavora-
bile, cum a fost cel primit,
dup\ 1580, din partea lui
Antonio Possevino (1533-
1611), `nv\]at iezuit din
Padova (a fost `n Transil-
vania, unde a pus bazele
Universit\]ii din Cluj).
Acesta, `n lucrarea sa
„Transilvania“, spune c\
„este uimitor cât au fost
(românii din Transilvania)
de `nd\r\tnici pân\ acum,
`mpreun\ cu cei din }ara
Româneasc\ [i Moldova, `n
schisma lor [i `n ritul gre-
cesc“. Possevino [tie c\
românii din Transilvania
sunt subordona]i ungurilor
[i sa[ilor `n orice privin]\
(chiar discrimina]i), `n afa-
r\ de religie. Prin urmare,
Biserica românilor, de rit
grec, are organizare pro-
prie: românii au la Alba
Iulia un mitropolit (`nt\rit
de principe), c\ruia i se su-
bordoneaz\ `nc\ doi epis-
copi; ace[tia decid `n prici-
nile duhovnice[ti ale româ-
nilor; preo]ii (care se chia-
m\ „popi“) slujesc „`n lim-
ba rascian\“ sau sârb\
(adic\ slavon\), dar nu [tiu
exact ceea ce citesc, „pen-
tru c\ abia cunosc bu-
chiile“; ceremoniile [i
cuvintele Liturghiei sunt
aproape acelea[i ca la cato-
lici; românii ]in strict pos-
turile [i s\rb\torile [i nu
accept\ s\ treac\ la nici o
„erezie“ la care i-ar obliga
vreun st\pân al lor, dup\
cum este obiceiul `n Tran-
silvania; totu[i, ca [i ceilal-
]i „schismatici“, ei `mp\rt\-
[esc multe erori. (Rubric\
realizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI vindecare, chiar [i dac\ numai um-
bra lui Iisus Hristos trecea peste ei.
Pentru c\ `nv\]\turile Sale erau su-
Cerceta]i-v
v\ sufletul! perioare celor din Vechiul
Testament, Mântuitorul, [tiind lim-
itele `n]elegerii umane, a venit cu
„{i, cunoscându-L (pe Iisus), oa- cinsti pe tat\l s\u sau pe mama sa“; explica]ii logice [i accesibile. Când
menii locului aceluia au trimis `n tot [i a]i desfiin]at cuvântul lui au venit `n fa]a Sa c\rturarii [i fari-
acel ]inut [i au adus la El pe to]i bol- Dumnezeu pentru datina voastr\. seii, care i-au acuzat pe ucenici c\
navii. {i-L rugau ca numai s\ se a- F\]arnicilor, bine a proorocit despre nu respect\ datina, adic\ aceea a
ting\ de poala hainei Lui; [i câ]i se voi Isaia, când a zis: „Poporul acesta sp\l\rii mâinilor `nainte de a se
atingeau se vindecau. Atunci au M\ cinste[te cu buzele, dar inima a[eza la mas\ (sp\larea pe mâini
venit din Ierusalim, la Iisus, fariseii lor este departe de Mine. {i zadarnic era un act simbolic, un obicei, [i nu
[i c\rturarii, zicând: «Pentru ce M\ cinstesc ei, `nv\]ând `nv\]\turi punem `n discu]ie aici necesitatea
ucenicii T\i calc\ datina b\trânilor? ce sunt porunci ale oamenilor“». {i sp\l\rii mâinilor ca act igienic),
C\ci nu-[i spal\ mâinile când chemând la Sine mul]imile, le-a zis: replica Mântuitorului a fost foarte
m\nânc\ pâine». Iar El, r\spun- «Asculta]i [i `n]elege]i: Nu ceea ce tran[ant\. El arat\ c\, de fapt, fari-
zând, le-a zis: «De ce [i voi c\lca]i intr\ pe gur\ spurc\ pe om, ci ceea seii nu respectau poruncile lui
porunca lui Dumnezeu pentru ce iese din gur\, aceea spurc\ pe Dumnezeu, ci puneau accentul mai
datina voastr\? C\ci Dumnezeu a om».“ (Matei 14, 35-36; 15, 1-11) mult pe obiceiuri lume[ti. Exista
zis: „Cinste[te pe tat\l t\u [i pe *** atunci tendin]a de a neglija p\rin]ii
mama ta, iar cine va blestema pe Este un lucru minunat s\ [tii c\ sub pretextul c\ ceea ce s-ar fi cu- ucenici c\ nu respect\ datinile, fari-
tat\ sau pe mam\, cu moarte s\ se Domnul nostru Iisus Hristos vin- venit lor trebuia oferit ca dar lui seii trebuiau s\ priveasc\ `n sufle-
sfâr[easc\“. Voi `ns\ spune]i: „Cel dec\ bolnavii [i `nva]\ pe ne[tiutori.
care va zice tat\lui s\u sau mamei Din toate col]urile }\rii Sfinte erau
Dumnezeu, `nc\lcând o porunc\ di-
vin\, care era foarte clar\:
tul lor [i s\ recunoasc\ c\ nu re-
spectau poruncile lui Dumnezeu.
sale: Cu ce te-a[ fi putut ajuta este adu[i bolnavi `n fa]a Mântuitorului „Cinste[te pe tat\l t\u [i pe mama (Rubric\ realizat\ de pr. Dumitru
d\ruit lui Dumnezeu, acela nu va pentru a fi vindeca]i. Erau siguri de ta“. Deci, `nainte de a acuza pe
P|DURARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
scrie `nv\]\tura lor. Apoi, este ales membru de onoare comandat\ de generalul
deschizând racla Sfintei Eu- al Academiei din Berlin; Alexandru Averescu, `nfrân-
fimia, au pus documentele a 1767 - S-a n\scut John ge armata german\ (11 iulie
pe pieptul ei. Dup\ câteva Quincy Adams, pre[edinte - 19 iulie);
zile au g\sit textul ereticilor al SUA (4 martie 1825 - 3 a 1940 - ~n condi]iile de-
la picioarele sfintei, iar cel martie 1829) (d. 1848); clan[\rii celui de-al Doilea
al adev\ratei credin]ei `n a 1776 - C\pitanul Ja- R\zboi Mondial, România se
mâinile ei. mes Cook `[i `ncepe cea de-a retrage din Liga Na]iunilor;
treia c\l\torie de explorare; a 1950 - A murit Timotei
Tot ast\zi, Biserica face a 1780 - A ap\rut, `n lim- Popovici, compozitor [i diri-
pomenirea Sfântului Muce- ba latin\, prima gramatic\ jor (n.20.VIII.1870);
nic Chindeu, prezbiterul; a a limbii române - „Elementa a 1951 - Germania devi-
Cuviosului Leon din Mandra; linguae daco-romanae sive ne Membru UNESCO;
a Sfântului Mucenic Mar- valachicae“ de Samuil Micu a 1955 - Propozi]ia „In
chian; a Sfântului Mucenic [i Gheorghe {incai; God We Trust“ este ad\u-
Martiroclis; a Sfintei Olga, a 1811 - Omul de [tiin]\ gat\ pe bancnotele de dolari
italian Amedeo Avogadro americani;
`mp\r\teasa Rusiei; a Cuvio- a 1962 - Prima transmi-
public\ un studiu cu privire
sului Nicodim [i a Sfântului la con]inutul molecular al siune transatlantic\ de tele-
Cuvios Mucenic Nicodim. gazelor; viziune;
a 1895 - Fra]ii Lumière a 1975 - Arheologi chine-
Mâine, Biserica face po- proiecteaz\ un film pentru zi au descoperit un site fu-
menirea Sfin]ilor Mucenici comunitatea oamenilor de nerar cu 6.000 de statui de
Proclu [i Ilarie. [tiin]\; lupt\tori din argil\ din anul
a 1910 - S-a n\scut pro- 221 d. Hr.
a 1977 - Martin Luther
~n ziua de 11 iulie, fesorul de teologie Liviu
Stan; unul dintre cei mai de King prime[te post-mortem
istoria consemneaz\: seam\ canoni[ti ai Ortodo- Medalia Libert\]ii;
xiei, specialist `n drept, ad- a 1995 - A murit Mihai
a Ziua Mondial\ a ministra]ie [i legisla]ie bi- Horia Botez, matematician
Popula]iei; se celebreaz\ a- sericeasc\ (d.1.IV.1973); român stabilit `n SUA din
nual la recomandarea Consi- a 1916 - S-a n\scut A- 1987; ambasador al Româ-
liului Director al Progra- lexandr Mihailovici Proho- niei `n SUA `n perioada
mului Na]iunilor Unite pen- rov, fizician rus, inventator noiembrie 1994-iulie 1995
tru Dezvoltare - PNUD al laserului, laureat al Pre- (n.18.XI.1940);
(marcheaz\ „Ziua celor cinci miului Nobel `n 1964 (d. a 1999 - Sârbii din Koso-
miliarde“ de locuitori ai 2002); vo `[i suspend\ colaborarea
Terrei, celebrat\ `n `ntreaga a 1917 - Primul R\zboi cu For]a de men]inere a
lume la 11 iulie 1987); Mondial - B\t\lia de la M\- p\cii condus\ de NATO
(KFOR). a
a Ziua na]ional\ a Mon- r\[ti. Armata a II-a român\,
goliei; aniversarea victoriei
Revolu]iei populare mongole
Sfânta Mare cis\. ~n anul 630 a avut loc - 1921; 70 de ani Paul Whiteman i-a coman-
dat o bucat\ instrumental\
un sinod la Calcedon care a a 1533 - Papa Clement al
Muceni]\ Eufimia condamnat erezia lui Eu- VII-lea l-a excomunicat pe
de la moartea pentru forma]ia sa. A[a a
fost creat\ celebra „Rhap-
Sfânta Eufimia a tr\it `n
tihie [i a lui Dioscor. Pentru regele Henric al VIII-lea al compozitorului sody in blue“, o compozi]ie
a vedea care este credin]a Angliei;
timpul `mp\ratului Diocle- adev\rat\, p\rin]ii partici- a 1714 - Dimitrie Cante-
George Gershwin pentru pian [i orchestr\, a
c\rei prim\ audi]ie a avut
]ian (284-305). Fiind pârât\ pan]i la sinod au scris un mir, domn al Moldovei (1693 Pe numele real Jacob loc la 12 februarie 1924.
c\ este cre[tin\, a fost chi- text cu adev\rata credin]\ [i 1710-1711), autor, c\rtu- Gershowitz, Gershwin s-a Succesul a fost enorm.
nuit\ cumplit [i mai apoi u- [i i-au pus [i pe eretici s\-[i rar, enciclopedist, etnograf, n\scut la 26 septembrie La v=rsta de 30 de ani,
1898, la New York, `ntr-o
`mpreun\ cu fratele s\u,
familie de evrei imigran]i.
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a La scurt timp dup\ ce p\-
George Gershwin, a f\cut
o c\l\torie la Paris, ce l-a
rin]ii s\i vor cump\ra un
inspirat pentru fantezia
Dovada comp\timirii pian pentru fratele mai
mare, Jacob va pune st\-
orchestral\ „An American
in Paris“. ~n anul 1931, a
Pe un vapor, care mergea spre America, p=nire pe instrument, do- scris [i prima comedie
c\l\torea odat\ o familie foarte s\rac\: vedind foarte repede un ta- muzical\, „Of Thee I
tat\l, mama [i patru copii mici. Nenoroci- lent muzical deosebit. A Sing“, pentru care a
rea a f\cut ca, pe drum, tat\l, n\dejdea luat lec]ii de la diver[i mu- primit „Premiul Pulitzer“.
familiei, s\ moar\. R\ma[i f\r\ sprijinul zicieni; tehnica de execu]ie Ultima parte a vie]ii [i-a
tat\lui, mama [i copiii se zb\teau `n mre- conven]ional\ deprinz=nd-o dedicat-o muzicii de film,
jele mizeriei. Cei din jurul lor `i comp\ti- sub `ndrumarea cunoscu- mut=ndu-se la Hollywood.
meau, cu excep]ia unuia, care t\cea [i se a- tului pedagog Charles ~n timp ce lucra la parti-
r\ta indiferent. Dup\ pu]in timp v\zând a- Hambitzer. ~n acela[i timp tura pentru filmul „The
cesta fe]ele mirate ale celor ce se v\ic\reau a luat lec]ii de compozi]ie Goldwyn Follies“, Gersh-
comp\timind, a b\gat mâna `n buzunar, a cu Rubin Goldmark. win, care suferea de c=tva
scos o hârtie de 100 dolari [i a zis: Primul succes r\sun\tor timp de dureri de cap, a
– Iat\ aici proba comp\timirii mele l-a avut cu c=ntecul „Swa- f\cut o criz\ de pierdere a
pentru aceast\ familie. nee“, pe care Jacob Gersho- cuno[tin]ei. I s-a desco-
{i `ntorcându-se c\tre ceilal]i tovar\[i witz l-a scris pentru musi- perit o tumor\ pe creier, a
de drum a ad\ugat: cal-ul „The Capitol Revue“. fost operat, `ns\ nu [i-a
– Dar dumneavoastr\ ce dovad\ da]i? ~n aceast\ perioad\ va a- mai revenit. A murit
~n felul acesta s-a adunat o sum\ fru- dopta [i pseudonimul Geor- `nainte de a `mplini pa-
mu[ic\ pentru nenorocita familie. (Gri- ge Gershwin. ~n anul 1920, truzeci de ani, la 11 iulie
gorie Com[a, O mie de pilde) directorul de orchestr\ 1937. (F.H.)

CORTINA DE STIC|
La Palas, birjar! (2)
de Ioan HOLBAN
~n urm\ cu 163 de ani, `ntr-o
evocare a lui Vasile Alecsandri,
continu\m citatul mai amplu,
`nceput `n articolul de s\pt\-
m=na trecut\, din Ia[ii `n 1844,
„scrisoarea“ lui Alecsandri c\tre
M. Kog\lniceanu, care e foarte
semnificativ\ pentru „dezbate-
rea de idei“ de ast\zi, proiectul
„Palas“ fiind, se pare, sus]inut `n-
c\ din secolul al XIX-lea de `nsu[i
bardul de la Mirce[ti: „Ia[ii este
un teatru curios, decorat cu pala-
turi [i bordeie lipite `mpreun\;
actorii lui sunt luxul [i s\r\cia;
iar comedia ce se gioac\ `n toat\
ziua pe scena lui poart\ deosebite
titluri, precum: «Cine-i mare, `i [i
tare; cine-i mic, tot nimic/ {licul
[i p\l\ria, sau idei vechi [i idei
nou\». (...) Dar s\ p\[im `nainte,
l\s=nd `n st=nga Podul-lung, care
duce la Cerdacul lui Feren]. A-
cum trecem podul de peatr\ a-
runcat asupra Bahluiului, r=u
pozna[ ce se face c\ curge la pi-
cioarele Ia[ilor, r=u tainic pe care
nu-l vezi, dar pe care `l sim]i de
departe! Un poet de balt\
(lighioaie nou\ [i necunoscut\ `n
istoria natural\) au c=ntat Bah-
luiul `n urm\torul chip: BAHLU-
IUL - Meditare ml\[tinoas\: «A-
deseori, departe de-a lumei triste
valuri,/ Cu pasuri regulate eu
m\sur al t\u pod,/ Bahlui! loca[
de broa[te! r=u tainic, f\r\ ma-
luri,/ Ce dormi chiar ca un pa[\
pe patul t\u de glod,/ Trecut-au,
zic cu jale, a tale negre unde,/
Precum trece poetul cu inima-i de
foc./ Ba n-au trecut, st\p=ne,
atunci nasu-mi r\spunde,/ Eu le
sim]esc prea bine, c\ci m\ c=r-
nesc din loc!.../ C=nd luna se i-
ve[te, c=nd soarele apune,/ A tale
dulci concerturi `mi place s\ as-
cult;/~mi place s-aud glasul a
broa[telor nebune,/ De[i a lor
prochimen m\ asurze[te mult!/
O!, dar, atunci `n peptu-mi simt i-
nima c\ salt\/ Ca la un glas de
frate iubit [i a[teptat, / C\ci gin-
ga[ele broa[te sunt dulci poe]i de
balt\,/ Precum mul]i poe]i ginga[i
sunt broa[te de uscat». Autoriul
acestei medit\ri (Alecsandri
`nsu[i - n. n.) au c=ntat glodul
Bahluiului, [i fiindc\ ne afl\m
`ngloda]i `ntr-un sujet at=t de bo-
gat, g\sesc apropo ca s\ pome-
nesc [i eu ceva despre tina ce `m-
podobe[te mai totdeauna uli]ile
capitalei noastre. Ea merit\ a fi
cunoscut\ `n lume, `ntocmai ca
negurile Londrii, ca colbul Odesii,
ca umezeala Parisului, ca v=ntul
`nfocat a Neapolii (Sirocco).
Adeseori Ia[ii are o privire vene-
]ian\ prin uli]ile lui pref\cute `n
canaluri ml\[tinoase. De unde
Palatul Culturii s-a construit pe locul vechii Cur]i
Domne[ti, care data de pe vremea domnitorului
Alexandru cel Bun (domn al Moldovei `ntre anii 1400-1432)
tragem urm\toarea `ncheiere: c\
ie[anul este o fiin]\ amfibie care
tr\ie[te o gium\tate din via]a lui
pe uscat [i care `noat\ `n tin\
cealalt\ gium\tate. Via]\ pl\-
cut\ [i vrednic\ de dorit! Noi o
recomand\m tuturor iubitorilor
de trai molatic“.
„Locuin]\ cu stahii
[i cuiburi de buhne“
Ia[ii de la 1844 ar\tau, a[adar,
veselului Alecsandri o parte
evropieneasc\ [i o parte orien-
tal\. Nu [i acum la fel? Pune]i `n
locul vechilor case, cu zaplazuri [i
ziduri, cele noi, elegante [i pl\cu-
te ochiului, blocurile „cote]“ [i ca-
targurile `nalte ale noilor cl\diri
evropiene[ti din macheta „Palas-
ului“. Partea oriental\ e ce se ve-
de: blocuri „stas“ [i cartiere scu-
fundate `ntr-un promiscuu „trai
molatic“. Partea evropieneasc\ e
`nc\ timid vizibil\ `n c=teva hote-
luri [i magazine, o banc\ [i ni[te
restaurante [i baruri. La mijloc,
esen]a, dricul ora[ului, zidirile
voievozilor, Teatrul Na]ional,
Mitropolia, Palatul Culturii [i
c=teva case boiere[ti c\rora unii
le spun „palate“. Unde se situea-
z\ proiectul „Palas“? De partea
evropieneasc\, desigur, iar locul
unde se va dezvolta nu e nici
m\car parte oriental\: acolo nu e
nimic sau, cum spune IPS Daniel,
„`n spatele Palatului Culturii e-
xist\ mai mult vid dec=t via]\“.
{i ca s\ nu-i sup\r\m pe filosofii
care cred c\ nimicul nici nu e-
xist\, av=nd totdeauna ceva [i el
(antimaterie, ca `n g\urile negre
din Univers), iat\: un t\p[an, ru-
inele fostului Teatru de Var\ -
„locuin]\ cu stahii [i cuiburi de
buhne“ -, un patinoar care func-
]ioneaz\, iarna, pe ger (tot mai
rar, `ns\, datorit\ „`nc\lzirii glo-
bale“), un [trand unde or\c\ie
broa[tele poetului de balt\, care,
s\tule de apa ml\[tinoas\ a Bah-
luiului, au trecut strada s\ se
scalde cu „lumea bun\“, c=teva
garaje [i buticuri.
Vidul din centrul ora[ului
Imaginea acestui vid str\juit
de Palatul Culturii vine tot din
Alecsandri [i tot bardul de la
Mirce[ti ne spune cam ce-ar pu-
tea afla buldozerele care vor r\s-
coli p\m=ntul: „Ia[ii sam\n\
foarte mult cu un boier `mbr\cat
`n haine scumpe [i `ncongiurat de
]igani cu strem]e. Centrul s\u
a[ezat pe zarea unui deal este
compus de case mari [i frumoase
`n care domne[te luxul, c=nd dim-
potriv\ mahalalele lui `mpr\[ti-
ete pe coastele acelui deal sunt
alc\tuite mai mult de bordeie
OPINII & COMENTARII
acoperite cu stuh, unde zace s\-
r\cia. Capul poart\ coroan\ [i pi-
cioarele sunt goale!“.
Nici c\ se putea o metafor\
mai cuprinz\toare a locului ac-
tual: capul poart\ coroan\ [i pi-
cioarele sunt goale!
Varianta de azi
a Gr\dinii Domne[ti
Ini]iatorii Palas-ului vor s\
pun\ `nc\l]\ri cum se cuvine
celui ce poart\ coroana fostei
Cur]i Domne[ti. Cei care condam-
n\ „agresiunea asupra vestigi-
ilor“, n-au nici un motiv de `ngri-
jorare: lucr\rile vor `ncepe prin
consolidarea versantului de care
st\ ag\]at Palatul Culturii, „zo-
nele considerate istorice vor fi
protejate, vom conserva [i pune
`n valoare piesele valoroase ce
vor fi g\site, altele vor fi conser-
vate sub p\m=nt, iar altele f\r\
valoare arheologic\ vor fi demo-
late“, spun speciali[tii. Numai de
s-ar g\si ceva acolo, adaug, `n a-
fara „bordeielor acoperite cu
stuh“, n\ruite demult sub p\-
m=nt. Dar ecologi[tii care s-au
trezit brusc din amor]ire? „Parcul
din zon\ va fi de aproximativ
cinci hectare cu spa]ii verzi, luciu
de ap\, o f=nt=n\ de «foc» [i cinci
f=nt=ni muzicale cu c=te cinci
melodii: «pl\m=nul verde» din
centrul ora[ului, Proiectul Palas
devenind astfel cel mai mare
ansamblu edilitar ecologic de
mari dimensiuni din România,
eficient `n combaterea polu\rii
din zon\“, r\spund investitorii.
Parcul va fi, poate, varianta de
azi a disp\rutei Gr\dini Dom-
ne[ti, amenajat\ alt\dat\ de Va-
sile Lupu, cu speciali[ti adu[i de
la Constantinopol, `ntru ad-
mira]ia „multor vizitatori occi-
dentali“. Mai sunt unii pe care `i
streseaz\ de pe acum zgomotul [i
disconfortul [antierului: „Vom
`mprejmui [antierul, vom monta
o sta]ie de betoane `n mijlocul lui
pentru a nu se `ncurca circula-]ia
din ora[ [i de asemenea vom or-
ganiza puncte `n care ma[inile ce
vor ie[i din [antier vor fi cur\]ate
pentru a nu produce murd\rie `n
ora[“, ne asigur\ cei ce vor orga-
niza, cur=nd, [antierul. Adaug
doar vorba veche a românului: ca
s\ fie frumos, trebuie mai `nt=i
s\ fie ur=t.
Un posibil brand
pentru ora[
„Loca]ia acestuia (a Palas-ului,
n. n.), pus\ `n valoare de fundalul
cu parfum de istorie al magnifi-
cului Palat al Culturii, este un el-
ement ideal de coeziune `n jurul
c\ruia pot fi rea[ezate bazele
unei comunit\]i interesate de
dezvoltarea global\ a zonei“, ne
`nva]\ Kieron Hunt, director al
unei importante firme de consul-
tan]\, partener interna]ional al
proiectului. {i poate nu e deloc
`nt=mpl\tor faptul c\ Palas se va
construi l=ng\ intersec]ia unde
se `nt=lnea, `ntr-un ev mediu nu
prea `ndep\rtat, Drumul }ari-
gradului (prin Sf.Laz\r) cu
Drumul t\t\resc (prin Sm=rdan).
~n sf=r[it, s-a spus c\ sarcina
genera]iei noastre e aceea de a
conserva ce ne-au l\sat `nainte-
merg\torii. Dar noi („noi, epigo-
nii“, vorba poetului), ce l\s\m
urma[ilor? Trei Ierarhi, Cet\]uia,
Galata, Golia, B\rboi, Sf. Neculai
Domnesc, Sf.Sava r\m=n de la
cei vechi pentru cei din viitor; noi
am putea l\sa partea noastr\
evropieneasc\ `n Palas, de exem-
plu (se c\uta un „brand“ pentru
ora[: iat\ unul posibil), care va
rena[te, poate, faima T=rgului de
Jos. La Palas, birjar, `n partea
evropieneasc\ a vechiului Ia[i.
* Ioan Holban este scriitor
[i critic literar ie[ean
Miercuri, 11 iulie 2007
PORTRETE ~N LUMIN|
Preotul Ilie Ilisei
- Slujirea din timpul furtunii -
de arhim. Timotei
AIOANEI
Din noianul de amintiri se
desprinde adeseori figura lumi-
noas\ a p\rintelui Ilie Ilisei, pa-
roh la F\lticenii-Vechi, biseric\
intrat\ `n istorie [i `n povestirile
de demult.
Mi-l amintesc pentru `ntâia
oar\ `n ziua de Vovidenie a anu-
lui 1971. Era duminic\ [i ningea
cu fulgi mari. Sfin]ia sa a oficiat
atunci slujba de `nmormântare
a fratelui meu, D\nu]. ~mi a-
mintesc [i biserica, cu schel\,
ne`nc\p\toare pentru mul]imea
adunat\. Parc\-mi amintesc [i
vocea p\rintelui.
Dup\ aceea, duminic\ de du-
minic\ [i s\rb\toare de s\rb\toa-
re, urcam `mpreun\ cu p\rin]ii
mei drumeagul c\tre biseric\ ca
s\ ascult\m slujba. A[a l-am cu-
noscut pe preotul Ilie Ilisei. Cât
l-am putut eu `n]elege. Slujea
acolo, la F\lticenii-Vechi, din
1955. ~nainte, fusese diacon `n
comuna M\lini, de unde-i era o-
bâr[ia. A func]ionat ca preot [i-n
parohiile din Române[ti, Poiana
M\rului, L\m\[eni [i M\n\s-
tioara.
~n cei 30 de ani de slujire la
F\lticenii-Vechi, p\rintele Ilie
Ilisei s-a aflat mereu `n mijlocul
unei furtuni. Vremurile erau
grele, potrivnice pentru Biseric\
[i pentru slujitorii ei. Nepriete-
nii `nv\]\turii cre[tine urm\-
reau totul [i amenin]au `n felu-
rite chipuri.
Aprob\rile pentru repara]ii se
d\deau foarte greu sau nu se d\-
deau deloc. Tot mai pu]ini oameni
treceau pragul bisericii [i tot mai
pu]ini ajutau, dup\ putin]\, refa-
cerea [i `nfrumuse]area ei.
Biserica de la F\lticenii-Vechi,
zidit\ `n 1849 pe locul alteia, din
lemn, avea nevoie de mari repa-
ra]ii. Dup\ cum m\rturisea p\-
rintele, `n 1955 biserica era filie a
parohiei „Adormirea“. Se slujea
acolo când [i când. Acoperi[ul era
spart [i ploua `n\untru. Biserica
nu mai avea gard `mprejmuitor [i
cucuta era `nalt\ cât un stat de
om. A[a a g\sit biserica noul
paroh instalat `n 1955.
Ani la rând, biserica a fost un
adev\rat [antier. Acoperi[ nou,
pictur\ `n fresc\, mobilier de
mare frumuse]e [i valoare (reali-
zat de artistul Mihai Mu[at) ca-
s\ de pr\znuire, gard nou, etc.,
toate f\cute prin st\ruin]a [i
munca acestui preot harismatic.
Credincio[ii din parohie [i cei
care l-au cunoscut `[i amintesc
de felul cum muncea `n biseric\
[i-n curtea ei, al\turi de preotea-
sa Nadejda. A fost, sunt sigur,
un caz foarte rar `ntâlnit. ~n vre-
mea parohiatului s\u, biserica
era cea mai curat\ [i mai fru-
moas\ din F\lticeni.
Când toate s-au rânduit,
p\rintele s-a preg\tit de sfin]ire,
la 13 noiembrie 1977. O du-
minic\ plin\ de soare, ca `ntr-o
zi de var\ târzie. La slujba ]inu-
t\ pe un podium amenajat `n
curte a oficiat noul mitropolit al
Moldovei de atunci, Teoctist
Ar\pa[u, `nso]it de doi arhiman-
dri]i de la Sfântul Munte Athos,
Teoclit [i Gavriil, oaspe]i ai
Bisericii din Moldova. ~ntr-o
`ntâlnire cu Prea Fericitul
Teoctist (la care era de fa]\ [i
scriitorul Grigore Ilisei) acesta
`[i amintea cu bucurie de `ntâia
sa sfin]ire ca Mitropolit al
Moldovei la Biserica F\lticenii-
Vechi. La sfâr[itul slujbei, `nal-
tul ierarh i-a conferit preotului
Ilie Ilisei rangul de iconom
3
stavrofor [i l-a `mbr\]i[at. A
fost, poate, ziua cea mai lumi-
noas\ din cei 50 de ani de slujire
la Sfântul Altar.
Dintre darurile cu care a fost
`nzestrat, eu am re]inut mai ales
dou\. ~n primul rând, râvna
pentru Casa lui Dumnezeu. ~n
cazul p\rintelui Ilie se `mplinesc
parc\ cuvintele „râvna case Tale
m\ mistuie“. Nu [i-a g\sit lini[-
tea pân\ când n-a f\cut tot ce a
putut pentru biserica la care
slujea. Nu doar lucr\rile de zidi-
re, ci mai ales felul `n care slujea
la Sfântul Altar, f\r\ grab\, cu
evlavie, cu fric\ de Dumnezeu,
preg\tindu-se mereu pentru `n-
tâlnirea cu Mai Marele Bisericii,
Hristos-Domnul. Uneori ie[ea
din Altar [i cânta la stran\. Era
un bun cânt\re], [tia [i psalti-
chie, de aceea la strana bisericii
lui nu putea cânta oricine. Erau
duminici când la F\lticenii-
Vechi se slujea [i se cânta ca la
sfintele m\n\stiri. {i chiar dac\
oamenii erau pu]ini (ca [i atunci
când erau mul]i), predica se
]inea cu aceea[i râvn\. ~n pos-
turi, oamenii veneau la spovedit.
Duhovnicul Ilie Ilisei era unul
mai aspru. O mic\ parte primea
dezlegare pentru Sfânta ~mp\r-
t\[anie, ceilal]i, mul]i, luau A-
ghiasm\ Mare. Le cerea tuturor
s\ nu lipseasc\ de la biseric\, s\
posteasc\ mai mult, s\ se roage.
Parohienii `l iubeau, chiar dac\
era aspru.
A doua mare virtute a p\rin-
telui era smerenia. ~mbr\cat
modest, `ntotdeauna `n uniform\
(niciodat\ nu l-am v\zut `n haine
civile), cucernicia sa nu vorbea
despre sine, despre lucr\rile lui,
despre virtu]i pe care le avea, ci
l\sa faptele s\ vorbeasc\. S-au
`mplinit `n el cuvintele „taci tu [i
s\ vorbeasc\ faptele tale“.
Valurile acestei vie]i, multele
`ncerc\ri, n-au reu[it s\-l do-
boare. {i-a g\sit mul]umirea lu-
crând cu sârg `n Via Domnului,
slujind lui Dumnezeu, slujind [i
oamenilor.
~n luna martie 1985, mama mea
a telefonat la Seminarul Teologic
de la M\n\stirea Neam] [i m\
anun]a de trecerea nea[teptat\ a
p\rintelui `n lumea ve[niciei.
Erau z\pezi mari; la M\n\stirea
Neam] se circula cu dificultate.
Am ajuns cu greu la F\lticeni [i i-
am mul]umit p\rintelui pentru
exemplul bun, pentru slujirea pil-
duitoare `n vreme de furtun\.
Sfântul Ioan Gur\ de Aur, Ar-
hiepiscopul Constantinopolului,
spune: „…m\iestria cor\bierului
se vede pe vreme de furtun\, nu
atunci când este senin…“ .
Chipul preotului Ilie Ilisei
face parte dintr-o galerie de
preo]i vrednici, dintr-o genera]ie
de aur.
Amintirea lui n-o pot uita. Ea
revine mereu, f\r\ s-o chem. Li-
turghie dup\ Liturghie, `l pome-
nesc al\turi de al]ii, mul]i, pe care
sufletul meu `i simte aproape.
* Arhim. Timotei Aioanei este
exarh cultural al Arhiepiscopiei Ia[ilor
4 Miercuri, 11 iulie 2007
PE SCURT
Rug\ciuni pentru
~nt=ist\t\torul
Bisericii Elene
Ieri, 10 iulie a.c., la Re[edin]a
patriarhal\, Prea Fericitul
P\rinte Patriarh Teoctist a
primit o delega]ie a Ministerului
Ap\r\rii Na]ionale din Grecia.
~n cadrul `ntrevederii au fost
subliniate bunele rela]ii exis-
tente `ntre cele dou\ Biserici [i
]\ri ortodoxe. ~n acest context,
PF P\rinte Patriarh Teoctist, `n
numele Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române, al
preo]ilor [i credincio[ilor
ortodoc[i români, a transmis PF
P\rinte Hristodoulos,
Arhiepiscopul Atenei [i a toat\
Grecia, un mesaj de dragoste [i
pre]uire, asigurându-l c\
Biserica Ortodox\ Român\ se
roag\ Bunului Dumnezeu pen-
tru `ns\n\to[ire grabnic\ a
~ntâist\t\torului Bisericii Elene,
informeaz\ Biroul de pres\ [i co-
munica]ii al Patriarhiei Române.
Expozi]ie dedicat\
patriarhului
Justinian Marina
Luni, 9 iulie, 2007, `n sala
„Antim Ivireanul“ a Centrului
Eparhial din R=mnicu V=lcea,
Patriarhia Rom=n\ [i Episcopia
R=mnicului au organizat
vernisajul expozi]iei cu tema
„Biserica Ortodox\ Rom=n\ `n
vremea patriarhului Justinian“.
La acest eveniment au participat
PS Gherasim, Episcopul
R=mnicului, PS Calinic,
Episcopul Arge[ului [i
Muscelului, clerici din Episcopia
R=mnicului, profesori [i perso-
nalit\]i din localitate.
„Expozi]ia a avut loc prima dat\
la Curtea de Arge[, iar de acolo
a venit [i la noi. Toate panourile
au fost foarte frumos amenajate
`n sala noastr\, iar 70-80 de per-
soane care au vizionat aceste
panouri cu fotografii [i cu docu-
mente foarte interesante s-au
ar\tat foarte interesa]i de via]a
patriarhului Justinian Marina.
A avut loc [i o [edin]\ `n cadrul
c\reia s-au f\cut preciz\ri legate
de cele expuse“, a declarat pen-
tru Radio Trinitas PS Gherasim
al R=mnicului [i Muscelului. ~n
cadrul manifest\rilor a avut loc
[i prezentarea volumului
„Martiri pentru Hristos `n
Rom=nia, `n perioada regimului
comunist“, ap\rut cu
binecuv=ntarea PF P\rinte
Teoctist, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne, a IPS Ioan
Robu, Arhiepiscop [i Mitropolit
romano-catolic de Bucure[ti, [i a
Excelen]ei Sale Dr. Kristoph
Klein, Episcopul Bisericii
Evanghelice din Rom=nia.
Tab\r\ de pictur\
religioas\ la
Cacova-F=nt=nele
~n perioada 9-14 iulie, cu
binecuv=ntarea IPS Lauren]iu,
Mitropolitul Ardealului, `n loca-
litatea Cacova-F=nt=nele, se
desf\[oar\ cea de-a IX-a edi]ie a
taberei de crea]ie-pictur\ pe
sticl\, intitulat\ „Icoana din su-
fletul copilului“, informeaz\
mitropolia-ardealului.ro. Tab\ra
este organizat\ de parohia orto-
dox\ Cacova-F=nt=nele [i
Funda]ia „Cacova“.
Ca [i `n anii anteriori, sunt
a[tepta]i s\ participe copii [i
tineri care vor s\-[i perfec]ioneze
tehnica [i cuno[tin]ele.
S=mb\t\, 14 iulie 2007, la
`ncheierea taberei, va avea loc
festivitatea de premiere, `n
cadrul c\rei se vor acorda
diplome de participare tuturor
concuren]ilor, premii [i daruri
pentru cei mai buni, iar celui mai
disciplinat participant i se va
oferi premiul special al juriului.
Icoanele premiate vor `mbog\]i
tezaurul Muzeului Parohial „Dr.
Ioan Stroia“ din F=nt=nele. a
Evaluarea rezultatelor primei etape a proiectului
na]ional de prevenire HIV/SIDA [i a violen]ei `n familie
Ieri, 10 iulie, la Palatul
Patriarhiei, a avut loc o
`nt=lnire a reprezentan]ilor
Organiza]iei Interna]ionale
pentru Caritatea Cre[tin-
Ortodox\ (IOCC), ai
Ministerului Educa]iei [i
Cercet\rii [i ai Patriarhiei
Rom=ne. Scopul acestei `n-
t=lniri a fost evaluarea re-
zultatelor primei faze din
aplicarea proiectului „Con-
solidarea ini]iativelor co-
munitare de prevenire a
HIV/SIDA [i a violen]ei `n
familie `n Rom=nia“, `n ca-
re sunt implica]i activ
1.234 de preo]i [i 906 profe-
sori de religie din 13 jude]e
ale ]\rii, informeaz\ Biroul
de pres\ al Pariarhiei
Rom=ne. ~n sute de parohii
din `ntreaga ]ar\ proiectul
Peste 100 de icoane `[i
a[teapt\ cump\r\torii
a Un grup de b\tr=ni interna]i `n C\minul „Sf. ~mp\ra]i Constantin [i
Elena“ a confec]ionat 150 de icoane litografiate a Ele au fost
scoase la v=nzare, pentru ca banii ob]inu]i s\ `mbun\t\]easc\ traiul
zilnic al realizatorilor lor a B\tr=nii sper\ c\ oamenii credincio[i din
Ia[i `i vor ajuta cump\r=nd cu sume simbolice aceste icoane a
~n atelierul de lucru al
C\minului de b\tr=ni
„Sfin]ii ~mp\ra]i Con-
stantin [i Elena“, printre
multe alte activit\]i cu
rol terapeutic [i de so-
cializare-recreere, au fost
realizate de cur=nd `n jur
de 150 de icoane pe lemn.
Aceste icoane au fost rea-
lizate de nou\ b\tr=ni ca-
re primesc asisten]\ so-
cial\ [i `ngrijiri speciale
`n institu]ia amintit\.
Sub `ndrumarea ergote-
rapeutului Odette Car-
neci, grupul de b\tr=ni,
format din persoane care
au v=rste cuprinse `ntre
60 [i 80 de ani, a confec-
]ionat din lemn icoanele
prin litografiere. „A fost
foarte greu pentru noi s\
procur\m materialele
necesare. Am apelat la o
fabric\ de mobil\, dar cei
de acolo nu ne-au putut
oferi lemn de calitate,
care s\ ne foloseasc\ la
confec]ionarea materi-
alului pentru icoane. A[a
c\ am g\sit c=]iva oa-
meni cu suflet mare care
ne-au ajutat s\ procur\m
lemnul necesar. Apoi am
cump\rat aracetul [i
toate celelalte materiale.
Nu am avut fonduri alo-
cate pentru aceasta, dar
ne-am descurcat cum am
putut“, ne-a declarat O-
dette Carneci, `ndrum\-
torul atelierului de lucru.
Icoanele oglindesc
sufletul autorului
Dup\ c=teva s\pt\-
m=ni de lucru intens, `n
care grupul de b\tr=ni a
muncit cu mult\ pasiune
[i cu mult\ d\ruire, cele
150 de icoane au fost ter-
minate, r\m=n=nd s\ a-
Pagin\ realizat\ de {tefan M|RCULE}
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
este `n plin\ desf\[urare,
misiunea de prevenire a
infect\rii cu HIV/SIDA [i a
violen]ei `n familie fiind
asumat\ de preo]ii ori pro-
fesorii de religie din comu-
nit\]ile implicate. „Biserica
Ortodox\ Rom=n\ a de-
monstrat c\ este o Biseric\
activ\, dinamic\, ancorat\
`n contextul social actual.
Am adunat `n jurul biseri-
cilor toate institu]iile co-
munitare, am `ncurajat ini-
]iativa comunitar\ [i chiar
am schimbat atitudini. A
trebuit s\ ne lupt\m cu mi-
turi de genul «b\taia e rup-
t\ din rai», concep]ie pre-
zent\ frecvent, mai ales `n
mediul rural“ a ar\tat `n
cadrul [edin]ei p\rintele A-
jung\ `n casele credin-
cio[ilor. ~ndrum\torul a-
telierului ne-a m\rturisit
c\ nimeni nu [tia prea
bine cum s\ se confec-
]ioneze aceste icoane.
Dar dup\ o serioas\ do-
cumentare, de pe m=na
acestor b\tr=ni au ie[it
icoane foarte frumoase,
`n care se oglinde[te su-
fletul fiec\rui autor.
„Nici eu nu am [tiut prea
multe despre cum trebuie
s\ lucr\m. Dar m-am in-
teresat [i am instruit
cum am putut pe ace[ti
oameni. Desigur, nu
le-am impus nimic, ci am
l\sat ca fiecare s\ pun\
`n icoane un pic din per-
sonalitatea sa“, ne-a spus
Odette Carneci.
drian St\nulic\, coordona-
tor de proiect.
La eveniment a partici-
pat [i PF P\rinte Teoctist,
Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Rom=ne, care a adre-
sat c=teva cuvinte partici-
pan]ilor, prin care a dorit
s\ sublinieze colaborarea
fructuoas\ dintre Patriar-
hia Rom=n\ [i IOCC. De a-
semenea, PF P\rinte
Patriarh Teoctist a ar\tat
c\ cele dou\ institu]ii au
colaborat [i `n alte proiecte
[i programe sociale, cum ar
fi ajutorarea victimelor in-
unda]iilor din ultimii ani.
Amabasadorul SUA la
Bucure[ti, excelen]a sa Ni-
cholas Taubman, prezent [i
el la acest eveniment, a
dorit s\ mul]umeasc\ `n
Banii de pe icoane,
sprijin pentru
b\tr=ni
Pe l=ng\ scopul de a
contribui la socializarea
[i terapia celor nou\ b\-
tr=ni care au lucrat icoa-
mod special Patriarhiei
Rom=ne pentru implicarea
`n proiectul amintit, pentru
rolul hot=r\tor pe care l-a
avut `n implementarea a-
cestui proiect. ~n acela[i
timp, excelen]a sa [i-a ex-
primat speran]a c\ acest fel
de colaborare va continua [i
va contribui la consolidarea
ini]iativelor comunitare `n
societatea rom=neasc\.
A doua etap\
a proiectului
se va `ncheia
`n martie 2008
~n perioada urm\toare,
va avea loc a doua etap\ a
proiectului de prevenire a
nele, proiectul a avut [i
un scop material. C\mi-
nul „Sf. ~mp\ra]i Con-
stantin [i Elena“ are `n
grij\ peste 150 de b\-
tr=ni, iar situa]ia mate-
rial\ a institu]iei nu este
prea bun\. De aceea, s-a
`ncercat ca munca aces-
tor b\tr=ni s\ fie r\spl\-
tit\. Icoanele au fost ex-
puse pentru c=teva s\p-
t\m=ni `n Biblioteca „Gh.
Asachi“ din incinta Pa-
latului Culturii din Ia[i,
cu scopul de a le vinde.
„Ne-am g=ndit c\ exist\
oameni care doresc s\ ne
ajute s\ oferim o bucurie
acestor b\tr=ni. Am vrut
s\ r\spl\tim cumva
munca acestor oameni.
Nici nu am pus un pre] pe
icoane. Ele sunt sfin]ite
de parohul de la Biserica
«Sf. ~mp\ra]i Constantin
[i Elena» [i pot sta foarte
bine `n casele credincio-
[ilor. Cel care cump\r\ o
icoan\ face dou\ lucruri:
ofer\ un b\nu] pentru
ajutorarea acestor b\-
tr=ni [i `[i procur\ o i-
coan\ sfin]it\ pentru
casa lui“, ne-a spus
Odette Carneci.
Din p\cate, nu s-au
v=ndut prea multe icoane
la aceast\ expozi]ie. Se
mai sper\ `ns\ c\ se vor
g\si oameni care s\ le
cumpere de acum `nainte
[i s\ fac\ astfel un bine
acestor b\tr=ni. „Noi nu
putem scoate la v=nzare
aceste icoane pentru c\
statutul institu]iei nu ne
permite. Sper\m c\ prin
intermediul dumnea-
voastr\ oamenii vor afla
despre icoanele de la noi
[i vor veni la sediul nos-
tru pentru a le achizi]io-
na“, ne-a spus Elisabeta
Gheorghe, directorul C\-
minului de b\tr=ni „Sf.
~mp. Constantin [i Ele-
na“ din Ia[i. a
HIV/SIDA [i a violen]ei `n
familie. Aceat\ etap\, care
se va `ncheia `n martie
2008, presupune coordona-
rea activit\]ilor de con[ti-
entizare a necesit\]ii pre-
venirii acestor dou\ mari
probleme ale societ\]ii de
ast\zi. Biserica Orodox\
Rom=n\ va avea rolul de co-
ordonator al acestor activi-
t\]i, iar IOCC va asigura a-
sisten]a tehnic\, monitori-
zarea [i evaluarea proiectu-
lui. Finan]area proiectului
este asigurat\ de Agen]ia
Statelor Unite pentru Dez-
voltare Interna]ional\ (US-
AID) [i de Patriarhia Ro-
m=n\. P=n\ acum au bene-
ficiat de acest proiect peste
260.000 de elevi [i c=teva
sute de adul]i. a
PF P\rinte
Patriarh
Teoctist va
sfin]i o
biseric\
rom=neasc\
`n Cehia
~n perioada 12-15 iulie 2007,
Prea Fericitul P\rinte
Patriarh Teoctist, `nso]it de
o delega]ie a Bisericii
Ortodoxe Rom=ne, va efec-
tua o vizit\ `n Cehia. PF
P\rinte Patriarh Teoctist a
fost invitat `n capitala
Cehiei de Prea Fericitul
P\rinte Cristofor,
Arhiepiscop Ortodox de
Praga [i Mitropolit al }inu-
turilor Cehiei [i Slovaciei,
informeaz\ Biroul de pres\
al Patriarhiei Rom=ne.
~n ziua de 14 iulie 2007, cei
doi `nt=ist\t\tori vor pune
piatra de temelie a bisericii
cu hramul „Sf. Mc. Valen-
tin“ din localitatea Most,
situat\ la aproximativ 100
km de Praga, l\ca[ de cult
care va fi ridicat `n memoria
celor 15.000 de solda]i
români care [i-au pierdut
via]a `n timpul celui de-al
Doilea R\zboi Mondial, dar
[i a celor 55.000 de solda]i
rom=ni care au fost r\ni]i
sau au fost da]i disp\ru]i `n
luptele din acela[i conflict
mondial pentru eliberarea
unor localit\]i cehe [i slo-
vace. La ceremonialul reli-
gios vor participa reprezen-
tan]i ai autorit\]ilor locale [i
ai altor culte cre[tine, ai
Ambasadei Rom=niei la
Praga, precum [i membri ai
comunit\]ilor rom=ne[ti din
Cehia [i Slovacia.
De asemenea, programul
vizitei PF P\rinte Patriarh
Teoctist prevede participarea
acestuia duminic\, 15 iulie
2007, la oficierea Sfintei
Liturghii `n Catedrala orto-
dox\ „Sf. Chiril [i Metodiu“
din Praga, unde cei doi `nt=i-
st\t\tori vor fi `nconjura]i de
un sobor impresionant de
arhierei, preo]i [i diaconi.
~n cadrul aceleia[i vizite, PF
P\rinte Patriarh Teoctist va
avea c=teva `ntrevederi cu
pre[edintele Camerei Depu-
ta]ilor din Republica Ceh\,
cu primarul general al ora-
[ului Praga [i cu al]i repre-
zentan]i ai autorit\]ilor cen-
trale [i locale, ai altor culte
cre[tine, precum [i cu mem-
bri ai comunit\]ilor rom=-
ne[ti din Cehia [i Slovacia. a
 REPORTAJ Miercuri, 11 iulie 2007 5
„Nea’ Stelic\, mul]umim c\ e[ti de-a
al nostru“
Imaginea poli]istului `nsp\im=nt\tor pe care-l
[tiam cu to]ii de dinainte de Revolu]ie,
`narmat cu baston de cauciuc [i carnetul de
amenzi, a r\mas demult `n urm\. Azi,
poli]istul [i-a dezbr\cat „haina“ [i a plecat la
atac cu vorba. Poli]istul de proximitate sau
poli]istul de catifea a luat locul sectoristului.
Stelian Apachi]ei este `n slujba Poli]iei de
peste 20 de ani, din care patru i-a petrecut ca
poli]ist de proximitate. ~narmat cu vorba
bun\ [i cu duhul bl=nde]ii, str\bate kilometri
pentru a fi `n slujba cet\]eanului.
Acum patru ani, c=nd a Ca s\ te cunoasc\ cet\]enii
fost `nfiin]at\ Poli]ia de Pro- trebuie s\ te descurci tu. S\
ximitate, ideea a p\rut oare- verifici cartea de imobil pen-
cum `ndr\znea]\. Pe parcurs tru cunoa[terea popula]iei.
`ns\ aceasta [i-a dovedit efi- Apoi s\ r\spunzi la sesi-
cien]a. Dac\ la `nceput ima- z\rile f\cute“, spune Stelian
ginea poli]istului `ns\rcinat Apachi]ei. Stelic\ Apachi]ei sau „nepotul“, cum `l
s\ sting\ st\rile conflictuale Nu este o munc\ tocmai
cu vorba bun\ st=rnea oare- u[oar\. Nu-i de ici de colo s\ mai alint\ b\tr=nele, este un adev\rat
cum z=mbete, iat\ c\ ast\zi a str\ba]i zilnic cale de 20 kilo- medicament al sufletelor `nsingurate. ~i sorb
devenit o realitate. metri dus `ntors pe jos. At=ta fiece cuvin]el, exploat=nd la maxim rarele
Agentul [ef principal Ste- m\soar\ sectorul s\u, unul La c=teva case mai `ncolo, Elena {uiu momente c=nd sunt vizitate. Le furnizeaz\ [i
lian Apachi]ei este doar unul dintre cele mai mari: Bule-
din cei 12 poli]i[ti de proximi- vardul „Mihai Eminescu“, (76 de ani) `[i poart\ cu resemnare reguli de preven]ie. „S\ nu dai drumul la
tate din municipiul Boto[ani. Calea Na]ional\ (zona Ba- condamnarea b\tr=ne]ii. Nu vede, ]igani s\-]i ghiceasc\“, a fost unul din
Are 46 ani din care 23 i-a zar), Petru Rare[, I. C. Br\ti- dar `l cunoa[te pe „dom’ Stelic\“ dup\ voce sfaturile pe care le-a primit Aspazia Caba
dedicat profesiei de poli]ist. anu (zona Bariera Suli]a),
Este un bun conciliant. Nu a Pod de Piatr\, Cartierul
avut cazuri `n care s\ nu Tulbureni. zarul, benzin\rii sunt doar mare, fie unchi, fie nepot. „N\dejdea-i `n mata vin]el, exploat=nd la maxim
reu[easc\ s\ se `n]eleag\ cu {tie tot ce mi[c\ `n sec- c=teva dintre acestea. Pe to]i `i `ndrum\ cu r\b- rarele momente c=nd sunt
persoanele din sectorul s\u. torul s\u. Nu are `n grij\ dare [i `ncearc\ s\-i aduc\ [i Dumnezeu“ vizitate.
pe calea cea bun\, atunci „N\dejdea-i `n mata [i
„Am `ncercat pe orice cale
s\ rezolv problemele. Altfel
doar simpli cet\]eni, ci [i in-
stitu]ii [i societ\]i comercia-
Vorba dulce c=nd e cazul. Pe lista sa se `nscriu ca Dumnezeu“, spune Virginia
priorit\]i [i b\tr=nele sin-
nici nu eram cunoscut pe ai- le. Liceul Laurian, {coala 10, mult aduce }ine minte c\ o stare con-
gure, 20 la num\r, poten]iale
B\l\uc\ (61 de ani), propri-
cea. Oamenii mereu `mi {coala 1, {coala Tulbureni, flictual\ i-a dat de furc\ mai etar\ a unei case `n cartierul
bine de un an. „Am avut un victime pentru comiterea Tulbureni. Nu are pe nimeni
spun: «Nea’ Stelic\, mul]u- ONG-uri, Biserica „Sf=ntul Pentru mul]i, Stelic\ A- unor infrac]iuni.
mim c\ e[ti de-al nostru.» Ioan“ [i „Sf=ntul Mina“, Ba- pachi]ei este fie frate mai scandal `n Tulbureni `ntre aproape. So]ul i-a murit de 14
un ginere [i socrul s\u. Me- De[i `n plan este prev\zut ani. Copii n-a avut. Singurii
reu se reclamau unul pe ce- s\ le viziteze barem o dat\ fra]i sunt la V=rfu C=mpului,
l\lalt. Am rezolvat cazul, pe lun\, agentul [ef Apachi- localitatea sa de ba[tin\ [i `n
dar a durat un an [i ceva. ]ei bate la poarta lor de dou\- Bac\u. Are doar pensie de
trei ori.
Dac\ ar fi s\-i spun ceva urma[ de 200 de lei. Nu are
Le `ntreab\ de s\n\tate,
socrului de ginere, o iau de dac\ au probleme cu vecinii.
televizor [i nici radio. De
la cap\t. Acum socrul vine [i Nu doar at=t. Le furnizeaz\ unde bani s\ pl\teasc\ la lu-
`l ajut\ pe ginere la urcat [i reguli de preven]ie, pe care min\? Singurul lux pe care
f=nul. Au spus c\ dac\ era unele b\tr=nele [i le-au `n- [i-l permite e telefonul.
altul `n locul meu [i le d\dea su[it cu con[tiinciozitate. „S\ La c=teva case mai `ncolo,
amend\ se `nt=mpla o neno- nu dai drumul la ]igani s\-]i Elena {uiu (76 de ani) `[i
rocire. Dar a[a, cu vorba bu- ghiceasc\“, a fost unul din poart\ cu resemnare con-
n\, am reu[it [i i-am `mp\- sfaturile pe care le-a primit damnarea b\tr=ne]ii. Nu
cat. Erau la cu]ite, acum Aspazia Caba. Femeie de- vede, dar `l cunoa[te pe „dom’
sunt cei mai buni prieteni“, osebit de credincioas\, la cei Stelic\“ dup\ voce. „De dou\
poveste[te agentul [ef A- 84 ani ai s\i, de frica poten- zile se simte tare r\u“, l-a in-
pachi]ei. ]ialilor r\uf\c\tori, b\tr=na format o vecin\. „S\-i lua]i
~ntotdeauna le spune c\ a g\sit de cuviin]\ s\ spun\ o vitamine s\ se mai `nt\-
`n probleme familiale sau mic\ minciun\. ~i ]ine la re- reasc\“. Slab\ n\dejde, la cei
ne`n]elegeri minore nu este spect pe dubio[i cu un `nchi- 120 de lei pensie. ~n vreme ce
bine s\ fie implicat\ Poli]ia. puit nepot ce lucreaz\ la Poli- guvernan]ii au avut grij\ la
„Vin [i fac sesizare c\ dul\ul ]ia secret\. I-a avertizat c\, ultima rectificare de pensiile
vecinului le-a p\pat g\ina, dac\ se ating de poarta sa, fostelor cadre militare, pen-
c\ vecina face focul [i afum\ vor fi prin[i `n cadrul unei ca- sionarii de r=nd se zbat `n
rufele, c\ a sc\pat g\ina [i a mere de filmat: „Imagina]ie s\r\cie.
scurmat straturile. Le tot bogat\. Ce s\ fac? Sunt o fire C=nd agentul Stelian A-
spun: Voi sunte]i oameni se- deschis\ [i din cauza asta am pachi]ei `[i face apari]ia pe
rio[i? Nu v\ pute]i `n]elege luat multe palme `n via]\. La sector, totul `n jur se
ca oamenii, trebuie s\ inter- un moment dat m-am rugat anim\. De la mic la mare `l
vin\ Poli]ia? Spune]i-mi mie la Cel de Sus: Doamne, alege- salut\ respectuos. C\ci nu
[i nu mai pierde]i voi zile. mi tu prietenii, c\ eu nu mai duce lips\ de popularitate.
Eu dau avertisment, dar [tiu“. ~ns\ `nd\r\tul acestei pop-
c=nd sesizeaz\ 112, vine Stelic\ Apachi]ei sau „ne- ularit\]i [i simpatii stau
colegul meu [i amenda e de potul“, cum `l mai alint\ b\- luni `ntregi de munc\. O
1.000 de lei. Iar dac\ intr\ tr=nele, este un adev\rat munc\ nu tare grea, dac\ o
la dou\ articole e [i mai medicament al sufletelor faci cu pl\cere. Dar nici
scump\“. `nsingurate. ~i sorb fiece cu- u[oar\. (Aida ROMAN)

~ntotdeauna le spune oamenilor c\ `n probleme familiale
sau ne`n]elegeri minore nu este bine s\ fie implicat\ Poli]ia. „Vin [i fac
sesizare c\ dul\ul vecinului le-a p\pat g\ina, c\ vecina face focul
[i afum\ rufele, c\ a sc\pat g\ina [i a scurmat straturile. Le tot spun: Voi
sunte]i oameni serio[i? Nu v\ pute]i `n]elege ca oamenii, trebuie s\ intervin\
Poli]ia? Spune]i-mi mie [i nu mai pierde]i voi zile. Eu dau avertisment,
dar c=nd sesizeaz\ 112, vine colegul meu [i amenda e de 1.000 de lei“
ANUN} UMANITAR
T=n\rul Doro[inc\ Cristian, elev la Liceul Pedagogic, are nevoie
urgent\ de ajutorul semenilor s\i. La v=rsta de doar 17 ani a fost
diagnosticat cu cancer la picior, boala evolu=nd `ntr-un ritm sus]inut.
Poate fi ajutat doar de o opera]ie chirurgical\ efectuat\ la una din
clinicile din Occident. Pentru aceasta are nevoie de aproximativ 30.000
de euro, bani pe care nu `i poate str=nge. Ca urmare, facem un apel
de suflet c\tre acele persoane care-l pot ajuta pe t=n\rul Doro[inc\
Cristian. Num\rul de cont `n care pot fi dona]i bani (lei) este
RO34CECEISO108RON0542413 deschis la CEC Ia[i. Pentru informa]ii
suplimentare pute]i suna la num\rul de telefon 0749.125.662.
6 Miercuri, 11 iulie 2007
PE SCURT
}\ranii mai pot vinde
br=nz\, f\r\ restric]ie,
p=n\ la sf=r[itul anului
Micii produc\tori pot comercializa
produse primare, cum ar fi
brânza, carne, lapte, ou\ sau
miere, f\r\ restric]ie, pân\ la 1
ianuarie 2008, potrivit unui ordin
emis de Autoritatea Na]ional\
Sanitar Veterinar\ [i pentru Si-
guran]a Alimentelor (ANSVSA),
prin care se prelunge[te perioada
de gra]ie acordat\ fermierilor.
Fostul pre[edinte al ANSVSA,
Marian Avram, a emis un ordin
potrivit c\ruia micii produc\tori
nu aveau voie s\ vând\ produse
primare decât pe raza localit\]ii
de origine. M\sura trebuia s\ in-
tre `n vigoare din 18 ianuarie
2006, dar `n urma controverselor
stârnite, Avram a dat o derogare
pentru [ase luni, timp `n care
]\ranii mai au voie s\ vând\ f\r\
restric]ii. Actualul pre[edinte al
Autorit\]ii, Radu Roati[, a
anun]at c\ se vor stabili anumite
norme de igien\ pe care ]\ranul
trebuie s\ le respecte dac\ vrea
s\ vând\ produse de origine ani-
mal\. Astfel, produc\torul trebuie
s\ asigure trasabilitatea pro-
duselor (controlul pe tot lan]ul de
produc]ie), pentru a nu fi afectat\
s\n\tatea consumatorului.
Perioada de gra]ie acordat\ fer-
mierilor este valabil\ [i pentru
`nregistrarea acestora la
Autoritatea Veterinar\.
Sindicatele cer
am=narea pensiilor
private cu minim
dou\ luni
Sindicali[tii i-au cerut premieru-
lui C\lin Popescu-T\riceanu s\
amâne data intr\rii `n vigoare a
sistemului pensiilor private cu mi-
nimum dou\ luni. Asta deoarece,
spun ei, Legea pensiilor private
con]ine „disfunc]ionalit\]i“ care
pun sub semnul `ntreb\rii apli-
carea acesteia. Premierul le-a pro-
mis c\ propunerile lor vor fi ana-
lizate. Sindicali[tii sunt de p\rere
c\ Legea pensiilor private poate fi
`mbun\t\]it\. La discu]ia cu pre-
mierul, ace[tia au prezentat
câteva dintre problemele sem-
nalate `n actul normativ.
„Sistemul de colectare nu este
clarificat, `ntrucât nu toate in-
stitu]iile au capacitatea infra-
structurii proprii de a rezolva pro-
blema“, spune Bogdan Iuliu Hos-
su, pre[edintele Cartel Alfa. Sin-
dicatele au mai cerut ca pensia fe-
meilor s\ nu fie redus\ pentru pe-
rioada `n care, din cauza concedi-
ilor de maternitate [i de cre[tere a
copilului, acestea nu contribuie la
sistemul de asigur\ri sociale.
Declara]iile fiscale
vor fi `nregistrate
online din 2008
Contribuabilii de la nivelul `ntre-
gii ]\ri vor putea depune declara-
]iile fiscale online, `ncepând din a
doua jum\tate a anului 2008, a
declarat [eful Agen]iei Na]ionale
de Administrare Fiscal\, Daniel
Chi]oiu. „~n prezent, ANAF lu-
creaz\ la crearea unei baze de
date [i sper\m ca sistemul s\ fie
implementat din ianuarie 2008.
Dorim s\ extindem sistemul de
plat\ a declara]iilor online pân\
`n a doua jum\tate a anului
2008“, a spus Chi]oiu. Contribua-
bilii din Bucure[ti [i jude]ul Ilfov
au posibilitatea de depunere a de-
clara]iilor `n sistem online, `nce-
pând din 15 aprilie 2007. Pân\ `n
prezent au fost `nregistrate un
num\r de 3.500 de cereri [i au
fost eliberate aproape 1.300 de
certificate digitale necesare pen-
tru depunerea declara]iei. a
Rom=nia va primi oricum fonduri UE pentru agricultur\
România poate primi
fonduri mai mici pentru a-
gricultur\ de la Uniunea
European\, dac\ nu `nde-
pline[te obliga]iile asu-
mate, `ns\ nu poate fi
vorba, `n niciun caz, de o
sistare total\ a acestora,
a[a cum solicitase eurodep-
utatul german, Manfred
Weber, pentru cei mai noi
membri ai UE - România [i
Bulgaria, consider\ oficiali
ai Ministerul Agriculturii
[i Dezvolt\rii Rurale.
Autostr\zile vor fi date `n concesiune
pentru o mai bun\ administrare
a Demersul ar putea fi aplicat `n urm\toarele luni, aceasta fiind una dintre
m\surile care ar putea reduce riscul apari]iei unor noi accidente pe
autostrad\ a Deocamdat\ nu este prins\ `n buget [i refacerea sistemului
electronic de avertizare `n caz de accidente pe autostr\zi, `ntruc=t a fost furat
a Autostrada Transilvania ar putea costa dublu sau chiar triplu, ajung=nd la 7
miliarde de euro, fa]\ de estim\rile ini]iale ale Guvernului, de 2,3 miliarde de euro a
Ministrul Transporturi-
lor, Ludovic Orban, a decla-
rat c\ Executivul a `ntoc-
mit, la propunerea ministe-
rului s\u, un memorandum
privind concesionarea con-
struc]iilor [i serviciilor de
administrare [i `ntre]inere
a autostr\zilor unor compa-
nii private specializate. Po-
trivit ministrului Ludovic
Orban, demersul ar putea fi
aplicat `n urm\toarele luni,
aceasta fiind una dintre
m\surile care ar putea re-
duce riscul apari]iei unor
noi accidente pe autostrad\.
„Am `naintat `n Guvern [i
Guvernul a adoptat memo-
randumul privind conce-
siunea de autostr\zi pentru
c\ inten]ia noastr\ este s\
concesion\m serviciul de
administrare [i de `ntre]ine-
re. La ora actual\ se reali-
zeaz\ caietul de sarcini [i `n
termen de 3, 4 luni o s\
d\m anun]ul de licita]ie
pentru selectarea compani-
ei care va asigura concesiu-
nea“, a declarat ministrul
Transporturilor, Ludovic
Orban.
Privitor la accidentul de
pe Autostrada Soarelui,
Orban a declarat c\ lipsa
unui sistem electronic de
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a DE LA 1 AUGUST
DISPARE CARTEA VER-
DE: Autovehiculele din Ro-
mânia [i Bulgaria nu vor
mai avea nevoie de Carte
Verde, `ncepând cu 1 au-
gust, pentru circula]ia `n
alte state ale Uniunii Euro-
pene, a declarat comisarul
bulgar al UE, Meglena Ku-
neva, citat\ de BTA. Deci-
zia a fost luat\ de Comisia
European\ pe 9 iulie. Prin
decizia Comisiei asupra
implement\rii Directivei
Consiliului 72/166/EEC a-
supra asigur\rii autovehi-
culelor, din 1 august 2007,
statele membre UE trebuie
s\ `ntrerup\ controalele
pentru Carte Verde ale au-
tovehiculelor cu numere de
România [i Bulgaria. Ca
rezultat al acestei decizii,
autovehiculele din Româ-
nia [i Bulgaria nu vor mai
fi obiectul unui control spe-
cial de frontier\ asupra
RCA-ului. Alt efect practic
ECONOMIC
„Sumele acordate Româ-
niei prin Fondul European
de Garantare Agricola (FE-
GA) au fost stabilite prin
Tratatul de Aderare a Ro-
mâniei [i Bulgariei la UE.
~n cazul `n care Agen]ia de
Pl\]i [i Interven]ie `n Agri-
cultur\ (APIA) nu este ope-
ra]ional\ se va aplica o pe-
nalizare (o reducere a pl\-
]ilor) `ns\ nu poate fi vorba
de o sistare total\ a fondu-
rilor europene“, a declarat,
luni, pentru Rompres, sec-
retarul de stat `n Ministe-
comunicare a datelor din
trafic a contribuit la pro-
ducerea evenimentului. „~n
buget nu aveam sumele
necesare pentru refacerea
instala]iei electronice de
transmitere de informa]ii [i
de afi[are c\tre cet\]eni. A-
cestea au fost furate. Prac-
tic nu am g\sit nimic `n
momentul `n care m-am de-
plasat pe autostrad\, cu
dou\ luni `n urm\. Am luat
decizia s\ includem sumele
necesare `n buget, lucru pe
care l-am f\cut la rectifi-
carea bugetar\ de acum o
s\pt\mân\. La ora actual\
este c\ mecanismele de
compensare sub directiva
26/2000 se vor aplica `n
eventualitatea unor acci-
dente rutiere.
a 47 DE DRUMURI
TURISTICE VOR FI MO-
DERNIZATE: Ministrul
Transporturilor, Ludovic
Orban, a anun]at luni, la
Buz\u, `n cadrul unei con-
ferin]e de pres\, lansarea
unui program de refacere a
47 de drumuri turistice de
importan]\ na]ional\. Pro-
gramul ini]iat de ministrul
Transporturilor va fi pro-
pus Guvernului `n urm\-
toarele dou\ s\pt\mâni [i
ar putea deveni opera]ional
`ncepând cu anul 2008.
„Turi[tii s-au mi[cat `nain-
tea noastr\, avem des-
tina]ii turistice de o fru-
muse]e rar\, la care se
poate ajunge doar pe dru-
muri de p\mânt“, a mai
spus Ludovic Orban, care
consider\ c\, „de[i avem o
rul Agriculturii [i Dezvol-
t\rii Rurale /MADR/, Ghe-
orghe Albu. Acesta a pre-
cizat c\ `n ambele controa-
le ale auditorilor europeni,
efectuate `n perioada 18-22
iunie 2007 [i 2-6 iulie 2007,
concluziile cu privire la sta-
diul func]ion\rii APIA au
fost pozitive, fiind apreci-
ate progresele `nregistrate.
„Apreciem c\ afirma]iile
eurodeputatului german
Manfred Weber nu sunt
fondate“, a ad\ugat Albu.
preg\tim sumele, urmând
ca la deschiderea lunar\
pe luna august s\ putem
demara procedurile pentru
a putea reface instala]ia
electronic\ de comunica-
re“, a declarat Ludovic Or-
ban, prezent luni la Buz\u,
`ntr-o inspec]ie pe mai
multe drumuri ale jude-
]ului.
Ministrul Orban `i sf\-
tuie[te pe [oferi s\ fie mai
pruden]i: „Fumul se vedea
de la 30 km distan]\ [i `i
sf\tuiesc pe [oferi s\-[i
adapteze viteza de rulare,
astfel `ncât chiar, dac\ nu
]ar\ superb\, `n mod nor-
mal ar trebui s\ a[tept\m
18-19 ani ca s\ avem [i o
drumuri pe m\sur\“. Potri-
vit ministrului, fondurile
de reabilitare vor proveni
de la bugetul de stat, dar [i
printr-o sus]inere extrabu-
getar\, prin credite.
a EXPORTURILE RO-
M+NIEI AU CRESCUT CU
15%: Exporturile FOB ale
României (pe baza pre]ului
la frontier\) s-au cifrat, `n
luna mai, la 7,987 miliarde
de lei, `n cre[tere cu 9,7%
fa]\ de luna anterioar\,
conform estim\rilor preli-
minare ale Institutului Na-
]ional de Statistic\ (INS).
Exprimate `n moneda unic\
european\, exporturile s-au
situat la 2,422 miliarde de
euro, `n cre[tere cu 11,1%,
ca urmare a aprecierii mo-
nedei na]ionale. ~n perioada
de referin]\, importurile
CIF au `nsumat 14,205 mi-
liarde de lei (4,307 miliarde
Un eurodeputat german
reprezentând Uniunea Cre[-
tin-Social\ (CSU), Manfred
Weber, a insistat ca Uniu-
nea European\ s\ impun\
anumite sanc]iuni Bulgariei
[i României, cum ar fi, `n
special, sistarea fondurilor
europene. ~n opinia deputa-
tului german, furnizarea de
fonduri europene alocate
Bulgariei [i României tre-
buie oprit\, din cauza spori-
rii cheltuielilor din fondul
destinat agriculturii, pân\
la instalarea unor guverne
au afi[ate datele din
trafic pe panouri, s\ evite
accidentele“. Cât despre
vinova]ii de producerea
accidentului de s\pt\-
mâna trecut\, ministrul
Transporturilor promite o
anchet\ minu]ioas\, care
se va solda cu sanc]iuni.
Potrivit acestuia, `ns\, pe
viitor trebuie delimitate
sarcinile autorit\]ilor `n
ceea ce prive[te exploatarea
autostr\zii. „Voi avea o `n-
tâlnire cu ministrul Interne-
lor [i Administra]iei, minis-
trul David, pentru a stabili o
mai bun\ colaborare cu
de euro). Fa]\ de luna
aprilie 2007, importurile au
crescut cu 11,6% la valori
exprimate `n lei (plus 13%
la valori exprimate `n euro).
Comparativ cu luna cores-
punz\toare din anul 2006,
exporturile au sc\zut cu
0,9% la valori exprimate `n
lei (plus 5% `n euro), iar im-
porturile s-au majorat cu
15,1% [i respectiv 22%.
Deficitul comercial FOB/
CIF al României s-a cifrat
`n primele cinci luni din
2007 la aproximativ 7,624
miliarde de euro, `n cre[tere
cu peste 64% (plus 2,977
miliarde de euro) compara-
tiv cu aceea[i perioad\ din
anul anterior. Exporturile
FOB au totalizat `n pe-
rioada de referin]\ 11,716
miliarde de euro, valoarea
acestora fiind cu 12,7% mai
mare fa]\ de primele cinci
luni din anul precedent
(cre[terea `n lei a fost de
6,9%). a
noi [i func]ionale `n aceste
]\ri. O posibil\ sanc]ionare
a României fusese anun]a-
t\, la finele lunii iunie, de
ministrul Agriculturii [i
Dezvolt\rii Rurale, Decebal
Traian Reme[, din cauza
ne`ndeplinirii la termen a
unor obliga]ii asumate `n
fa]a Uniunii Europene. „Mi-
e team\ de o penalitate de
25 la sut\, pentru c\ este
gradual\, dar vom cunoa[te
oficial nivelul sanc]iunii `n
septembrie.“ a
Poli]ia `n ceea ce prive[te ad-
ministrarea autostr\zii. Au
fost disfunc]ii, nu le-a[ spu-
ne conflicte sau dispute. Re-
la]iile se pot `mbun\t\]i [i
vreau s\ perfect\m printr-o
`n]elegere la nivel de mini[-
tri care sunt obliga]iile poli-
]iei [i obliga]iile admisnis-
tratorului actual, respectiv
Compania Na]ional\ de Au-
tostr\zi [i Drumuri Na]io-
nale“, a spus Orban.
Autostrada
Transilvania ar putea
costa dublu
Autostrada Transilvania
ar putea costa dublu sau
chiar triplu! „Cotidianul“
scrie `n edi]ia de luni c\
pre]ul autostr\zii ar putea
ajunge la 7 miliarde de euro,
fa]\ de costurile estimate
ini]ial de Guvern, de 2,3 mi-
liarde de euro. Jurnali[tii
citeaz\ un studiu de fezabi-
litate realizat recent, care a
luat `n calcul pre]urile
unitare pe fiecare tip de lu-
crare negociate cu compania
american\ Bechtel.
Studiul estimeaz\ o cre[-
tere a costurilor pentru
tronsoanele Cluj-Câmpia
Turzii [i Suplacu de Bac\u-
Bor[ de pân\ la 57%.
Oficialii companiei spun c\
diferen]ele rezult\ din can-
tit\]i suplimentare de exe-
cutat, condi]iile de teren
precum [i suma pl\tit\ com-
paniei Bechtel pentru orga-
niz\rile de [antier. Autos-
trada Transilvania va avea
o lungime de 415 km; va
porni din centrul României,
de la nord-vest de Bra[ov, a-
jungând la Oradea, la grani-
]a cu Ungaria. Autostrada
cu patru benzi va trece pe
lâng\ Bra[ov, F\g\ra[, Si-
ghi[oara, Târgu Mure[,
Cluj-Napoca, Zal\u [i Ora-
dea. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 11 iulie
Vremea va fi `n general
instabil\ [i `n r\cire, cu cer
temporar noros. In regiunile
sudice [i estice vor fi averse,
desc\rc\ri electrice, inten-
sific\ri ale v=ntului ce vor
lua [i aspect de vijelie. Izolat
va c\dea grindin\, iar can-
tit\]ile de ap\ ar putea de-
p\[i 40 l/mp local `n Mol-
dova [i Muntenia, mai ales
la deal [i la munte. ~n restul
teritoriului averse se vor
mai semnala local, mai ales
`n Transilvania, iar v=ntul
va sufla `n general moderat.
Temperaturile maxime se
vor situa de la 20...21 de
grade `n nord-vestul terito-
riului p=n\ la 33...34 de
grade `n sud-est.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 11.07.2007
Dolar SUA 2,2998

Asalt cu 70 de mor]i la Moscheea Ro[ie din Pakistan
Cel pu]in 70 de militan]i
islami[ti [i cursan]i ai [co-
lilor coranice au fost uci[i
[i 15 r\ni]i, `n asaltul
lansat ieri diminea]\ de
for]e pakistaneze asupra
Lal Masjid (Moscheea
Ro[ie), `n centrul Islama-
badului. Aproximativ 100
de ambulan]e s-au de-
plasat la moschee, pentru
a transporta r\ni]ii, iar
personalul spitalului a fost
plasat `n stare de alert\.
Televiziunea pakistanez\
a anun]at [i decesul lideru-
lui religios Abdul Rashid
Ghazi, care a dezmin]it
imediat informa]ia despre
Avoca]ii lui
Ion Iliescu
caut\ bre[e
`n dosarul
mineriadei
Avoca]ii fostului pre[ed-
inte al Rom=niei s-au
prezentat, ieri, la
Parchetul instan]ei
supreme, pentru a studia
dosarul `n care Ion Iliescu
a fost pus sub `nvinuire cu
privire la evenimentele
din iunie 1990. Ion Neagu,
unul dintre avoca]i, a de-
clarat c\ este greu s\ se
demonstreze vinov\]ia fos-
tului pre[edinte, care este
`nvinuit pentru
participa]ie improprie la
omor deosebit de grav. El
a explicat c\ trebuie ca
procurorii s\ demonstreze
c\ fostul [ef al statului ar
fi determinat, cu inten]ie,
unele persoane s\
s\vâr[easc\, cu vinov\]ie,
faptele respective.
Avocatul a ar\tat c\ `n
dosarul privind cei 4 mor]i
din ziua de 13 iunie 1990,
au fost cercetate deja
câteva persoane [i c\ nu
`n]elege cursul pe care l-a
luat aceast\ anchet\ care
a dus la implicarea lui Ion
Iliescu. Totodat\, Neagu a
invocat Conven]ia euro-
pean\ a drepturilor omu-
lui, potrivit c\reia, atunci
când anumite fapte sunt
s\vâr[ite `n condi]ii de vi-
olen]\, nu se poate aprecia
c\ se s\vâr[esc infrac]iuni,
deoarece sunt ni[te con-
juncturi speciale, neferi-
cite. Potrivit avocatului,
aceast\ prevedere este fa-
vorabil\ lui Ion Iliescu de-
oarece, `n calitate de [ef al
statului, acesta avea de a-
les `ntre a privi pasiv la a-
tacarea institu]iilor statu-
lui [i, respectiv, `ntre a in-
terveni `n situa]ia dat\. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a COD PORTOCALIU
PENTRU 8 JUDE}E DIN
CENTRUL }|RII: Prefec-
turile din jude]e din ]ar\
au primit, ieri, avertizarea
Cod Portocaliu asupra
riscului producerii de i-
nunda]ii datorate cantit\-
]ilor destul de mari de pre-
cipita]ii prognozate pentru
zilele de ast\zi [i m=ine.
Jude]ele avertizate de ieri,
`ntr-o a[a-numit\ actuali-
zare a avertiz\rii transmi-
se luni [i care purta Codul
Galben, sunt situate `n zo-
na Carpa]ilor [i Subcar-
pa]ilor Orientali [i de Cur-
bur\. Acestea sunt Praho-
va, Buz\u, Vrancea, Ba-
moartea sa, la acela[i post
de televiziune. ~n „ultimul
s\u mesaj“, Ghazi, care [i-
a exprimat voin]a de a
muri ca „martir“, a de-
clarat c\ `[i va continua
„misiunea“ de a impune `n
]ar\ Sharia (legea is-
lamic\).
Asaltul asupra l\ca[u-
lui de cult musulman a fost
lansat la ora local\ 04.00,
dup\ e[ecul negocierilor
dintre islami[ti [i o de-
lega]ie guvernamental\ de
12 persoane, condus\ fos-
tul premier Chaudhry
Shujaat Hussain. Armata
a lansat prin porta-voce
B\sescu reclam\ la Parchet situa]ia
drumului din Parcul Na]ional Retezat
a Pre[edintele este enervat de sistarea lucr\rilor unui drum `nceput de el
a {oseaua care str\bate Mun]ii Retezat atrage `ns\ protestele ecologi[tilor
a Disputa ajunge la Procuratur\, pentru l\murirea eventualelor aspecte penale a
Traian B\sescu demon-
streaz\ c\ nu pierde nici o
ocazie de a ataca Guvernul
T\riceanu. De data aceas-
ta, motivul nemul]umiri-
lor preziden]iale este dat
de controversata sistare a
lucr\rilor pentru un im-
portant drum na]ional.
Soarta DN 66A
Pre[edintele Traian B\-
sescu a transmis, luni,
Parchetului de pe lâng\ ~-
nalta Curte de Casa]ie [i
Justi]ie sesizarea cu privi-
re la verificarea condi]iilor
sist\rii opera]iunilor de
construc]ie efectuate pe
drumul na]ional 66 A Uri-
cani-Câmpul lui Neag-
Herculane. Pre[edintele
consider\ c\ „oprirea lu-
cr\rilor este de ne`n]eles [i
poate cauza pierderi fi-
nanciar-bugetare grave,
dar poate `mpiedica [i dez-
voltarea zonei“.
Administra]ia preziden-
]ial\ precizeaz\ c\ sistarea
lucr\rilor s-a produs `n
condi]iile `n care obiectivul
de investi]ii, demarat `n
1999, a fost cuprins, pentru
perioada 2006-2008, `n
Hot\rârea Guvernului nr.
513/2006 [i `n Hot\rârea
Guvernului nr. 1466/2006.
Investi]ie de 1.000
de miliarde,
abandonat\
~n motiva]ia oferit\ pre-
sei, [eful statului apre-
c\u, Neam], Suceava,
Harghita [i Covasna. Po-
trivit actualiz\rii averti-
z\rii, din aceast\ sear\ [i
pân\ m=ine diminea]\, `n
jude]ele avertizate sunt
a[teptate ploi `n cantit\]i
de pân\ la 60 de litri pe
metrul p\trat `n 24 de ore.
Anterior, meteorologii a-
vertizaser\ `ntreaga ]ar\
asupra faptului c\, de
mar]i pân\ joi, România
va fi traversat\ de un
front atmosferic ce va ge-
nera instabilitate meteoro-
logic\, cu vijelii, ploi to-
ren]iale sau grindin\.
a CSM VERIFIC| BU-
NA-CREDIN}| A MAGIS-
ACTUALITATE
apeluri prin care avertiza
persoanele aflate `n
moschee s\ ias\ cu mâinile
ridicate, sau vor fi ucise.
Aproximativ 20 de copii
reu[iser\ se fug\, `naintea
lans\rii asaltului final.
Criza a `nceput c=nd
100 de militan]i islami[ti,
comanda]i de apropia]i ai
Al-Qaida, preluaser\, la
`nceputul lunii, controlul
asupra moscheii, unde au
re]inut drept „scuturi uma-
ne“ cel pu]in 300 de cur-
san]i ai celor dou\ [coli co-
ranice din Lal Masjid, pre-
cum [i femei [i copii. ~n
prezent, aproximativ 70%
ciaz\ c\ sistarea lucr\rilor
face imposibil\ valorifi-
carea acestei oportunit\]i
de dezvoltare de c\tre
locuitorii V\ii Jiului, `n
ciuda faptului c\ pân\ `n
prezent au fost investi]i
peste 1.000 de miliarde de
lei vechi. De asemenea, el
crede c\ sistarea lucr\ri-
lor la stadiul actual poate
prezenta un pericol major
de accidente pentru oa-
meni, precum [i pentru
animalele din rezerva]ia
Retezat [i are consecin]e
negative asupra mediului.
Pre[edintele a solicitat
Parchetului s\ stabileasc\
„dac\ ra]iunea pentru care
lucr\rile respective au fost
sistate [i dac\ modul de
gestionare a acestei opera-
]iuni, respectiv prevederea
sau nu a unor lucr\ri de
conservare, nu intr\ sub
inciden]a legii penale.“
TRA}ILOR ~N PROCESUL
PARCUL BORDEI: Consi-
liul Superior al Magistra-
turii (CSM) va verifica da-
c\ magistra]ii care au so-
lu]ionat procesul privind
Parcul Bordei au fost de
rea-credin]\ sau au comis
o grav\ neglijen]\ atunci
când au dat decizia `n a-
cest caz, informeaz\ surse
oficiale ale Consiliului.
Pre[edintele CSM, Anton
Pandrea, a anun]at de luni
c\ inspec]ia judiciar\ a
Consiliului va face verifi-
c\ri cu privire la cazul
Bordei, sesizat ini]ial de
pre[edintele Traian B\-
sescu chiar de Ziua Jus-
din l\ca[ul de cult se afl\
sub controlul for]elor pa-
kistaneze, `ns\ militan]ii
continu\ s\ de]in\ subso-
lurile, precum [i complexul
`n care locuie[te persona-
lul moscheii.
Violen]ele la Moscheea
Ro[ie au `nceput la 3 iulie,
`n contextul nemul]umiri-
lor crescânde fa]\ de pre[e-
dintele pakistanez Pervez
Musharraf, aliat al SUA `n
lupta `mpotriva terorismu-
lui. De atunci, s-au `nregis-
trat, potrivit unui bilan]
anterior, cel pu]in 87 de
mor]i, `ntre care [i militari
pakistanezi. a
B\sescu se ceart\ cu ecologi[tii
[i Guvernul pentru un drum `n Retezat
De vin\ e birocra]ia?
B\sescu a inspectat, vi-
neri, drumul care face le-
g\tura `ntre Petro[ani [i
B\ile Herculane, decla-
rând apoi c\ sistarea lu-
cr\rilor la acesta echiva-
leaz\ cu „`nchiderea defi-
nitiv\ a zonei“, ceea ce do-
vede[te c\ Guvernul nu
este interesat de nevoile
oamenilor. „Peste lucr\rile
astea va trece o iarn\.
M\car lucr\rile de conser-
vare trebuiau f\cute. Mi-e
greu s\ spun cine e vino-
vat. Dar pot s\ constat o i-
responsabilitate major\. E
o birocra]ie care trebuie
desfiin]at\ pur [i simplu.
Ceea ce se `ntâmpl\ ast\zi
aici e mostra birocra]iei
din România“, a spus, vi-
neri, pre[edintele.
Comisarii G\rzii de
Mediu au dispus, pe 7 iu-
ti]iei, desf\[urat\ la Alba
Iulia. Potrivit Legii
303/2004 privind statutul
magistratului, inspectorii
CSM pot trage la r\spun-
dere disciplinar\ un jude-
c\tor atunci când „`[i exer-
cit\ func]ia cu rea-credin]\
sau cu grav\ neglijen]\“.
a UDMR ESTE PRE-
OCUPAT DE SOARTA LUI
NAGY ZSOLT: Pre[edin-
tele UDMR, Marko Bela, a
declarat, ieri, c\ Uniunea
este preocupat\ de soarta
ministrului suspendat
Nagy Zsolt [i se gânde[te
dac\ va trebui s\ nu-
measc\ un alt reprezen-
tant `n fruntea Ministe-
Miercuri, 11 iulie 2007
nie, sistarea lucr\rilor la
Drumul Na]ional 66A, `n-
trucât constructorul lucra
f\r\ avizele [i acordurile
de mediu obligatorii, de[i
fusese anterior amendat.
Construc]ia DN 66A a fost
contestat\ `n mai multe
rânduri de activi[tii de
mediu, care protestau fa]\
de „distrugerea“ unui eco-
sistem pe care l-au califi-
cat drept „unic `n Româ-
nia“. Drumul ar trebui s\
lege localit\]ile Petro[ani
[i B\ile Herculane pe tera-
samentul unui drum fores-
tier vechi, clasificat de Gu-
vernul României la rangul
de Drum Na]ional. Lucr\-
rile la sectorul 1 al acestui
drum au fost `ncepute `n
anul 1999, când B\sescu
era ministru al Transpor-
turilor, iar primele fon-
duri au fost aprobate
chiar de el. a
rului Comunica]iilor [i
Tehnologiei Informa]iilor.
Potrivit lui Marko Bela,
suspendarea din func]ie a
lui Nagy Zsolt, conform
legii, este limitat\ la 45 de
zile. Surse din UDMR sus-
]in c\, cel mai probabil pâ-
n\ sâmb\t\, 14 iulie, sau
s\pt\mâna viitoare, lide-
rii Uniunii vor discuta de-
spre situa]ia lui Nagy
Zsolt, care este acuzat de
sprijinire a unui grup in-
frac]ional organizat cu
caracter transna]ional. ~n
acela[i dosar este cercetat
penal [i fostul ministru al E-
conomiei, Codru] {ere[. a
7
LUMEA PE SCURT
Abbas acuz\ Hamas
de protejare a Al-Qaida
Pre[edintele Autorit\]ii Na]ionale
Palestiniene (ANP) Mahmud Abbas
a acuzat mi[carea islamist\ Hamas
de a fi oferit protec]ie Al-Qaida,
permi]ându-i s\ p\trund\ `n Fâ[ia
Gaza. „Hamas protejeaz\ Al-Qaida
[i, prin comportamentul s\u sân-
geros, a devenit o apropiat\ a Al-
Qaida. Din acest motiv, Fâ[ia Gaza
este `n pericol [i are nevoie de aju-
tor“, a spus Mahmud Abbas, reafir-
mând c\ Al Fatah, partidul pe care
`l conduce, nu va „avea niciodat\
vreun dialog cu Hamas“. Armata
Islamului, un grupuscul care l-a
]inut ostatic timp de 114 zile pe zia-
ristul Alan Johnston, care lucra
pentru BBC, este considerat\ o mi[-
care de inspira]ie Al-Qaida, dar nu i
se cunoa[te vreo leg\tur\ direct\
cu liderul re]elei teroriste, Osama
Ben Laden. Luna trecut\, num\rul
2 Al-Qaida, Ayman al Zawahiri, le-
a cerut tuturor musulmanilor s\
sus]in\ Hamas, „`n pofida tuturor
erorilor“ guvernului condus de mi[-
carea islamist\, care a fost `nvestit
`n prim\vara anului trecut, dup\ ce
a câ[tigat alegerile legislative.
Carabinierii italieni
dau o lovitur\
mafiei calabreze
{aizeci de presupu[i membri ai
mafiei calabreze, „Ndrangheta“, au
fost aresta]i ieri diminea]\ `n sudul
Italiei, `n cadrul unei anchete care
`l vizeaz\ [i pe liderul local al unui
partid de centru. Cele 60 de per-
soane au fost arestate `n Calabria
[i `n Campania, regiunea Napoli,
fiind suspectate de asociere
mafiot\, trafic de stupefiante, ex-
torsiune, de]inere de arme ilegale
[i sus]inere a imigra]iei ilegale.
Membrii prezumtivi ai „Ndranghe-
ta“ sunt suspecta]i c\ [i-au impus
condi]iile pe pie]ele publice, asupra
sistemului de transport, comer]ului
[i agriculturii din regiune. Ancheta
`l vizeaz\ [i pe Franco La Rupa,
[eful grupului parlamentar al par-
tidului UDEUR (centru, catolic) din
Adunarea regional\ calabrez\. For-
ma]iunea este membr\ a coali]iei
de centru-stânga conduse de Roma-
no Prodi, iar liderul s\u, Clemente
Mastella, de]ine portofoliul
Justi]iei. La Rupa este anchetat
pentru complicitate la asociere
mafiot\ [i fraud\ electoral\.
Un iranian a fost ucis
prin lapidare
pentru adulter
Un iranian condamnat pentru adul-
ter a fost executat prin lapidare `n
nord-vestul ]\rii, a anun]at ieri
presa purt\torul de cuvânt al puterii
judec\tore[ti locale, Alireza
Jamshidi. Este vorba de prima e-
xecu]ie de acest tip, aplicat\ [i re-
cunoscut\ oficial de autorit\]ile
iraniene, dup\ cea din iulie 2001, a
unei femei condamnate la o
pedeaps\ similar\ pentru omucidere
[i adulter. Purt\torul de cuvânt a
reamintit c\ [eful puterii judiciare,
ayatollahul Mahmud Sharudi avea
puterea de a opri execu]ia,
ad\ugând c\ `n cazul femeii re-
cunoscute vinovat\ de adulter `n
aceea[i cauz\ condamnarea la
moarte prin lapidare nu a fost apli-
cat\, fiind „`nc\ suspendat\“.
B\rbatul executat se numea Jafar
Kiani, iar numele femeii con-
damnate ar fi Mokarranih
Ebrahimi. Cei doi, ambii c\s\tori]i,
[i-au p\r\sit familiile pentru a tr\i
`mpreun\ `nainte de a fi aresta]i, `n
urm\ cu 11 ani. ~n virtutea legii is-
lamice (Sharia), b\rba]ii condamna]i
la moarte prin lapidare sunt
`ngropa]i pân\ la brâu [i femeile
pân\ la gât [i lovi]i cu pietre pân\
mor. Dac\ reu[esc s\ se elibereze
din aceast\ `ncorsetare, ei sunt
l\sa]i `n via]\. Sharia stipuleaz\, de
asemenea, [i cât de mari trebuie s\
fie pietrele pentru ca persoana con-
damnat\ s\ fie ucis\ cu cât mai
pu]ine lovituri [i pentru a nu i se
prelungi suferin]a. a
 CM
YK

8 Miercuri, 11 iulie 2007 REPORTAJ

Moc\ni]a, bijuteria pe [ine a Maramure[ului

Ce poate fi mai banal `n zilele
noastre dec=t o c\l\torie cu
trenul? S\ mergi `ns\ cu Moc\ni]a
prin inima unor mun]i reci [i
enigmatici, pe v\i s\lbatice,
`nc\rcate de vegeta]ie, pe unde
doar t\ietorii de lemne mai umbl\,
de Otilia
B|LINI{TEANU
Pornind de la Vi[eu de
Sus, dintr-o sta]ie veche a
C\ilor Ferate Feroviare
(CFF), Moc\ni]a [erpuie[te
alene pe l=ng\ coturile apei,
c=nd lini[tite, c=nd `nvolbu-
rate a ceart\ a Vaserului,
merg=nd p=n\ `n Comanu,
aproape de grani]a cu Ucrai-
na. ~n fiecare zi, mica gar\ se
umple de turi[ti, `n majori-
tate str\ini. ~n schimbul a 30
de lei, oricine poate `ncerca
senza]iile unei c\l\torii neo-
bi[nuite `n epoca trenurilor
de mare vitez\.
Pe un traseu de circa 31
de kilometri, cotind printre
versan]i abrup]i [i paji[ti do-
moale, `ncerc=nd s\ ]in\
piept Vaserului, cu care se
`nso]e[te, Moc\ni]a ofer\ pri-
virii un spectacol unic: o
splendid\ vale de munte, ne-
c\lcat\ dec=t de picioarele
t\ietorilor de lemne, at=t de
s\lbatic\ `nc=t numai dac\ o
vezi te po]i convinge.
Nu degeaba, pe la `ncepu-
tul secolului trecut, mai pre-
cis `n 1906, pe c=nd Mara-
mure[ul se afla sub aripa
Ungariei, un notar din Vi[eu,
Vasile Man, dorind s\ scoat\
din anonimat (`nc\ de pe
atunci) valea Vaserului, o
numea `ntr-o carte „Elve]ia
Maramure[ului“.
At=t de mult s-a `mp\-
m=ntenit aceast\ pecete de
cuvinte, `nc=t un mecanic bu-
„La un drum din \sta, locomotiva consum\
[ase metri steri de lemn [i mai poate fi pus [i
c\rbune“, ne-a mai explicat [eful trenului
se poate transforma `n cea mai
stra[nic\ aventur\ a vie]ii. Motiv
pentru care, atunci c=nd va fi s\
trece]i prin Vi[eu de Sus, nu ezita]i
s\ face]i o c\l\torie pe ultima cale
ferat\ forestier\ func]ional\ cu
locomotiv\ cu abur din Europa.
cluca[, repar=nd [i cioc\nind
s\ redea „s\n\tatea“ unei
Moc\ni]e, a botezat-o simplu
[i sugestiv: „Elve]ia“. Tovar\-
[ii de breasl\ nu s-au l\sat
mai prejos, d=nd [i ei nume,
cu diverse ocazii, Moc\ni]elor
ce le-au trecut pe sub povara
ciocanelor: M\riu]a, Cristina,
dup\ numele ibovnicelor din
tinere]e. Denumirile se pot ve-
dea inscrip]ionate frumos, cu
litere aurite sau ro[ii, pe bo-
tul locomotivelor ce-[i a[teap-
t\ r=ndul s\ plece cu turi[ti.
Un tren forestier
unic `n Europa
Moc\ni]a, devenit\ ast\zi
celebr\ `n ]ar\ [i `n str\in\-
tate, era, la `nceput, un tren
de uz forestier, dirijat de o lo-
comotiv\ cu aburi. De altfel,
[i ast\zi localnicii o folosesc
la c\ratul lemnului.
Linia ferat\ care leag\ Vi-
[eu de Sus de Comanu, punc-
tul final al traseului, este de
ecartament `ngust (760 mm)
[i a fost construit\ `n anii
1924-1932.
{i atunci, ca [i ast\zi, pen-
tru micile c\tune din sus de
Vi[eu, spre grani]a cu Ucrai-
na, Moc\ni]a era singurul
mijloc de transport, singurul
contact cu civiliza]ia. Loco-
motivele cu aburi utilizate
azi, cele care dau farmec tre-
nului, au fost construite prin
anii ’50 ai secolului trecut, la
Re[i]a. Au fost restaurate [i
reparate mereu [i acum sunt
unice `n Europa, pentru c\
nic\ieri nu se mai circul\ cu
asemenea „bijuterii pe [ine“.
„~nainte vreme, Moc\ni]a
era folosit\ pentru trans-
portul materialului lemnos.
Pentru turi[ti e numai de doi
ani `ncoace. Linia ferat\ e
administrat\ acum de Rom-
silva“, ne-a explicat [eful
trenului, Vasile Belciug.
Moc\ni]a e disponibil\
transportului turistic `nce-
p=nd din aprilie [i p=n\ pe
20 octombrie, c=nd face ulti-
mul drum, `nainte de c\de-
rea z\pezii. Dup\ aceast\
dat\, `[i odihne[te osiile obo-
site de-at=ta umblat `n
lunga iarn\ de la munte.
Din prim\var\ va `ncepe
iar\[i s\ urce pe l=ng\ r=u,
puf\ind vesel\, `nc\rcat\ de
turi[ti curio[i.
Din Vi[eu de Sus, de la o
`n\l]ime de 600 de metri
deasupra nivelului m\rii,
Moc\ni]a se c\zne[te din
r\sputeri s\ ajung\ la 1.100
de metri, `n zona Coma-
nului, de unde se `ntoarce
plin\ de bu[teni.
Cu tot cu combustibil, o
astfel de locomotiv\ c=nt\-
re[te 24,8 tone, iar la golire
r\m=ne cu doar 20 de tone.
Cu tot cu combustibil, o astfel de locomotiv\
Atunci c=nd transport\ doar c=nt\re[te 24,8 tone, iar la golire r\m=ne cu doar 20 de tone
turi[ti, locomotiva bucluca[\
poala p\durii, ceva mai sus co[ul Moc\ni]ei, dup\ ce e nici prin minte nu ]i-ar putea
se opre[te la F\ina, la 31 de trece c\ e rost de construc]ie.
de sta]ie. „hr\nit\“ cu lemn din bel[ug.
km de Vi[eu, cu dou\ sta]ii Dup\ c=teva zeci de mi- Valea Vaserului e str=m-
`nainte de Comanu, unde, la Noi am ales un vagon-clas\,
nute de a[teptare, cocheta lo- cu b\ncu]e de lemn [i gea- t\ prin aceste locuri [i nu la-
umbra unor foi[oare din comotiv\ sose[te [uier=nd s\ loc dec=t firului `nvolbu-
lemn, vizitatorii pot `n]elege muri rabatabile, de unde po]i
m=ndru `n gara `n]esat\ de admira `n voie peisajul. rat al apei [i liniei `nguste pe
ce `nseamn\ cu adev\rat turi[ti. Ca la un semnal, apa- care circul\ b\tr=nul tren. ~n
lini[te, aer curat [i susur Dup\ o serie de [uier\turi
ratele foto `ncep s\ declan- amenin]\toare, sc=r]=ind din afara lui, alt\ ma[in\rie nu
cristalin de ap\. [eze, blitzurile se „lovesc“ de ajunge pe aici. Oamenii s-au
toate `ncheieturile, Moc\ni]a
tabla `nfierb=ntat\, iar ca- obi[nuit cu [uierul `ntrerupt
porne[te la drum, puf\ind
Cu Moc\ni]a pe Vaser merele video nu mai dove-
[\galnic. ~n urm\ las\ nori
al locmotivei, cu aburii pe
desc s\ capteze imagini. Tu- care-i las\ ca o d=r\ `n urm\.
Diminea]a, `nainte de ora ri[tii se `nghesuie, o admir\ `ntregi de abur, plutind peste ~l aud de departe [i ies pe la
8.00, `n sta]ia CFF Vi[eu de c=nd de aproape, c=nd de de- paji[ti [i case. por]i.
Sus e deja agita]ie. O mul]i- parte, z=mbesc, se fotogra- Trecerea Moc\ni]ei e la fel
me de str\ini cu rucsacuri- fiaz\ printre aburii care ies „Noi suntem de natural\ ca [i c=ntatul co-
gigant `n spate, dota]i cu p\- cu nemiluita pe co[ul locomo- co[ului. Dac\ `ntr-o zi n-ar
turi [i cutii frigorifice, se tivei. Moc\ni]a e „`nfoiat\“ hr\ni]i de Vaser, cum trece, universul lor n-ar mai
plimb\ nelini[ti]i prin curte. ca un p\un. Nu mai e nimeni sunte]i dumneavoastr\ fi la fel. B\tr=ni sau copii,
La 8.30, `n fiecare dimi- ca ea. ciobani sau t\ietori de lem-
nea]\, de aici se d\ startul Din cauza unui autocar cu de ora[e“ ne, to]i cei pe care i-am v\zut
trenului miniatural ce poar- elevi `nt=rzia]i, trenule]ul pe drum fac din m=n\ de de-
t\ curio[ii pe v\i neumblate. porne[te mai t=rziu. Urc\m Primele [i ultimele sate de parte [i z=mbesc cu sinceri-
A[a arat\ programul, `ns\ `n vagoane. Cei dornici de un pe traseul Moc\ni]ei sunt tate turi[tilor. Totu[i, `n min-
cum suntem `n Maramure[, aer rece, t\ios, aleg vagoane- Nov\], Cozia [i Novicior. tea lor nu mai e loc de mira-
unde lucrurile se fac domol, le teras\, unde au posibilita- Sunt c\tune mici, a[ezate re, de surpriz\ la vederea
ca [i vorba localnicilor, nici tea s\ filmeze `n tihn\. Exis- primejdios sub pov=rni[ul trenului. „Ap\i noi, domni]\,
Moc\ni]a nu se gr\be[te s\ t\ `ns\ [i un risc acolo: s\ muntelui, `n locuri `n care suntem hr\ni]i de Vaser,
apar\. St\ ascuns\ de ochii ajungi la destina]ie negru-
curio[ilor, ca o fat\ mare, `n- t\ciune pe fa]\ [i haine, din
tr-o barac\ de lemn, sub cauza funinginii care iese din

Valea Vaserului e str=mt\ prin aceste locuri [i

nu las\ loc dec=t firului `nvolburat al apei [i La F\ina, timp de o or\ [i jum\tate,
liniei `nguste pe care circul\ b\tr=nul tren. ~n locomotiva se joac\ pe [ine,
afara lui, alt\ ma[in\rie nu ajunge pe aici f\c=nd tot soiul de manevre
CM
YK

Diminea]a, `nainte de ora 8.00,
`n sta]ia CFF Vi[eu de Sus e deja agita]ie.
O mul]ime de str\ini cu rucsacuri-gigant
`n spate, dota]i cu p\turi [i cutii frigorifice,
se plimb\ nelini[ti]i prin curte
cum sunte]i dumneavoastr\
de ora[e“, ne-a spus un t\ie-
tor de lemne, cobor=nd la Co-
zia, vr=nd s\ ne dea de `n]e-
les c\ sunt s\tui de Vaser, c\
nu-i mai surprinde nimic.
{ase ore dus-`ntors
cu [ase metri steri
de lemn `nfuleca]i
Plimbatul cu Moc\ni]a pe
Valea Vaserului dureaz\ trei
ore la dus [i alte trei la `n-
tors. Locomotiva puf\ie greu,
c=nd `ncearc\ piepti[ pu-
terea muntelui. Din 10 `n 10
kilometri se opre[te, obosit\,
s\ ia ap\ `n p=ntece [i s\
`nfulece buc\]i mari de
bu[tean.
Muncitorii care-o pun zil-
nic `n mi[care au avut grij\
s\ amenajeze din timp, pe
cursul r=ului, c=teva ochiuri
de ap\, din care s\-[i trag\
for]a „Elve]ia“, „Ecaterina“,
„Cristina“ sau „M\riu]a“,
una dintre locomotivele ag\-
]ate `n capul Moc\ni]ei. „La
un drum din \sta, locomoti-
va consum\ [ase metri steri
de lemn [i mai poate fi pus [i
c\rbune. Aliment\m mereu
cu ap\ [i cu lemne, cam `n
jur de 10 kilometri, chiar 15
uneori, `n func]ie de greuta-
tea pe care o avem“, ne-a mai
explicat [eful trenului.
„B\tr=na moc\ni]\“ duce
cu greu vagoanele `n inima
p\durii, patin=nd [i arun-
c=nd sc=ntei. Sunt necesare
opriri chiar [i pentru „ten-
derul“ improvizat - vagonetul
cu bu[teni pentru foc - a c\-
rui capacitate trebuie com-
pletat\ la loc.
Dup\ un drum [erpuit
dup\ cum apar coturile apei,
trenule]ul sose[te `n sta]ia
F\ina, o halt\ p\r\ginit\ `n
care mai poposesc, except=nd
turi[tii, doar muncitorii care
lucreaz\ la exploata]iile fo-
restiere din zon\.
Cum pute]i ajunge
s\ vede]i Moc\ni]a
Dac\ alege]i s\ c\l\tori]i
cu trenul, ve]i urma ruta
Bucure[ti-Sighetul Marma-
]iei [i ve]i cobor` `n sta]ia
Vi[eu de Sus. Aici, orice lo-
calnic v\ va `ndruma c\tre
sta]ia CFF, de unde, `n fie-
care diminea]\, la 8.30 por-
ne[te trenule]ul minune.
Dac\ `ns\ veni]i cu ma-
[ina dinspre Baia Mare sau
Satu Mare, va trebui s\
ajunge]i mai `nt=i la Sighet,
iar de acolo, dup\ `nc\ o or\
de mers pe Valea Vi[eului,
ve]i ajunge la destina]ie.
Cei care vin de la C=mpu-
lung Moldovenesc sau Vatra
Dornei vor trebui s\ treac\
prin Pasul Prislop [i s\ ajun-
g\ la Bor[a, iar de aici, dup\
Drumul Moc\ni]ei e, de
fapt, mai lung, ajung=nd
p=n\ la Comanu, la doi kilo-
metri de grani]a cu Ucraina,
`ns\ pe turi[ti `i las\ mai jos,
la F\ina, s\ admire peisajul
[i s\ ia pr=nzul la aer curat.
~n fiecare zi, cam 200-250 de
vizitatori ajung aici.
Timp de o or\ [i jum\tate,
locomotiva se joac\ pe [ine,
f\c=nd tot soiul de manevre.
Apoi, zglobie [i gata de drum,
`[i aga]\ vagoanele `n spate
[i, puf\ind cu grozav\ m=n-
drie, porne[te la vale. Pe
drum, 5-6 fr=nari o domolesc
[i-o strunesc s\ nu scape de
pe [ine, ca pe un cal n\r\va[.
Turi[tilor le-au mai r\-
mas trei ore de admirat pri-
veli[ti cum rar ai ocazia s\
vezi. Dup\ o cobor=re spec-
taculoas\, `n care vagoanele
se leag\n\ amenin]\tor, a-
jungem cu bine `n sta]ia de la
Vi[eu. Moc\ni]a, pr\fuit\,
`nc\ mai puf\ind funingine
aprins\, se opre[te. Pentru o
noapte se va odihni `n voie.
M=ine diminea]\ al]i copii
g\l\gio[i, alte grupuri de
polonezi, unguri, nem]i [i
fran]uzi vor sporov\i `n
limba lor, mir=ndu-se de c=t
de frumoas\ poate fi aceast\
parte a Rom=niei.
Ape minerale
medaliate
cu aur la Viena
Zona Vaserului este cu-
noscut\ `n tot Maramure[ul
pentru numeroasele izvoare
de ap\ mineral\ de care dis-
pune. Demult, pe la `ncepu-
tul secolului al XX-lea, au-
torit\]ile maramure[ene au
transportat aceste ape mi-
nerale, `n butoaie de lemn, la
Viena, unde au primit
medalia de aur la o expozi]ie
de profil. Aceste izvoare con-
stituie [i ast\zi o surs\ val-
oroas\ de tratament.
alte 20 de minute, ajung la
Vi[eu de Sus. ~n cazul `n care
porni]i din Transilvania,
merge]i pe [oseaua care `n-
so]e[te celebra cale ferat\
Salva-Vi[eu, p=n\ la Moisei,
iar de aici `n numai zece
CM
YK
REPORTAJ Miercuri, 11 iulie 2007 9
Drumul Moc\ni]ei e, de fapt,
mai lung, ajung=nd p=n\ la Comanu,
la doi kilometri de grani]a cu Ucraina, Locomotivele cu aburi utilizate azi, cele care
`ns\ pe turi[ti `i las\ mai jos, la F\ina, s\ dau farmec trenului, au fost construite prin
admire peisajul [i s\ ia pr=nzul la aer curat anii ’50 ai secolului trecut, la Re[i]a
Vaserul este principalul a- Dun\rii. Pluta[ii de pe Va-
fluent al r=ului Vi[eu, care, ser, povestesc localnicii, au
la r=ndul s\u, se vars\ `n Ti- fost predecesorii vesti]ilor
sa. ~n drumul s\u, str\bate o pluta[i ai Bistri]ei. Acest sis-
distan]\ de peste 60 km pe tem de transport cu ajutorul
traseul Nov\]-Cozia-Novi- plut\ritului a continuat p=-
cior-Bard\u-Botizu-F\ina- n\ `n 1918, c=nd zona Tisei a
M\c=rl\u-Comanu, `n para- devenit zon\ de grani]\, iar
lel cu linia ferat\ cu ecarta- activitatea ]inuturilor Vi[eu-
ment `ngust pe care circul\ lui a fost practic blocat\.
Moc\ni]a. Fiecare sta]ie a
acestui traseu poate consti-
tui un posibil punct de ple- ~nc\ dou\ Moc\ni]e
care al turistului spre Mun]ii
Maramure[ului.
`n Alba [i Suceava
Alte dou\ trenuri cunos-
T\ietori cute sub denumirea de „Mo-
c\ni]\“ mai exist\ `n jude]ele „Aliment\m mereu cu ap\ [i cu lemne,
de lemne slovaci
Alba [i Suceava. ~n Alba, au- cam `n jur de 10 kilometri, chiar 15 uneori,
pe Valea Vaserului torit\]ile locale au apelat la `n func]ie de greutatea pe care o avem“
un artificiu legislativ pentru
Istoria V\ii Vaserului este salvarea de la topit a liniei fos- [i puf\ie m=ndru `n lungul a fost construit\ de un pro-
legat\ de exploatarea p\du- tului trenule] care str\b\tea comunei Moldovi]a, pe un prietar de gater din Mün-
rilor din zon\, practicat\ `n Apusenii, declar=nd Moc\ni]a traseu de 3,6 km, partea re- chen, Louis Ortiep, [i dat\ `n
mod organizat o dat\ cu apa- monument istoric. Acolo, linia condi]ionat\ dintr-o cale fe- folosin]\ `n anul 1888. Ini-
ri]ia etnicilor zipseri de ori- de ecartament `ngust a fost rat\ lung\ de 24 de kilome- ]ial, traseul avea 23,9 kilo-
gine german\ (locuitori din construit\ `n 1912. ~n Su- tri. Calea ferat\ cu ecarta- metri, de la Moldovi]a la
provincia Zips - Slovacia), ceava, o alt\ Moc\ni]\ g=f=ie ment `ngust de la Moldovi]a Rososa. a
cast\ profesional\ cunoscut\
ca t\ietori de lemne. Ace[tia
au fost chema]i de Maria Te-
resa pentru a organiza ex-
ploatarea p\durilor, pe a-
tunci proprietate regal\ pe
Valea Vaserului, Maramure-
[ul afl=ndu-se sub domina]ie
austro-ungar\. Anul apari]i-
ei acestei etnii `n zona Vi[eu-
lui se presupune a fi 1773.
Lemnul a fost exploatat [i
transportat la `nceputuri
prin practicarea plut\ritului,
foarte bine organizat pe r=ul
Vaser, unde bu[tenii erau t\-
ia]i cu ajutorul topoarelor,
trimi[i pe jgheaburi cu apa,
aduna]i cu ajutorul st\vi-
larelor construite de-a lungul
v\ii, `n zonele M\c=rl\u [i
F\ina, iar de aici se formau
plute `n grup de c=te 4-5 per-
soane, care erau aduse pe
apa Vaserului p=n\ la con-
fluen]a cu r=ul Vi[eu. Mai
departe se formau convoaie
de plute dep\[ind cantitatea
echivalent\ a 100 de vagoa-
ne, care luau calea Tisei [i a
minute ve]i ajunge la Vi[eu.
Pre]ul unui bilet pentru
adul]i este de 30 RON, dus-
`ntors, iar pentru elevi [i
studen]i - 20 RON. Copiii cu
v=rsta de p=n\ la [ase ani
beneficiaz\ de gratuitate.
CM
YK
10 Miercuri, 11 iulie 2007 ACTUALITATEA REGIONAL|

PE SCURT
Suceava este
„campioana
bacalaureatului“
Potrivit datelor furnizate de condu-
cerea Inspectoratului {colar Jude-
]ean (ISJ) Suceava, promovabili-
tatea la examenul de bacalaureat
din prima sesiune este de peste
98%, procent care situeaz\ jude]ul
pe primul loc `n ]ar\, din acest
punct de vedere. Dac\, la testele
na]ionale, Suceava a reu[it s\ ocupe
pozi]ia a doua, la examenul de
bacalaureat, elevii suceveni se afl\
pe primul loc, fiind urma]i de cei
din Constan]a [i Boto[ani. ~n acest
an, nu s-a `nregistrat nici o medie
de zece la examenul de bacalaureat,
`n condi]iile `n care cei mai mul]i e-
levi, respectiv 2.200 de absolven]i,
au ob]inut note `ntre 9,00 [i 10,00.
Au fost `nregistrate 971 de contes-
ta]ii, cele mai multe fiind depuse la
Cel mai mare proiect de investi]ii din Suceava, blocat de Direc]ia de Finan]e
a Pre[edintele Consiliului Jude]ean Suceava, Gavril M=rza, l-a acuzat, ieri, pe [eful Direc]iei Generale
a Finan]elor Publice (DGFP) Suceava, Petric\ Robot\, c\ obstruc]ioneaz\ derularea proiectului de mare anvergur\
„Suceava, utilit\]i [i mediu la standarde europene“ a Investi]ia se cifreaz\ la o sum\ total\ de peste
230 de milioane de euro, beneficiar fiind Consiliul Jude]ean Suceava [i alte 70 de consilii locale asociate a
Pre[edintele Consiliului Jude- timii 30 de ani, realizat cu un `n opinia lui, lucrurile au luat o generate de faptul c\, printr-un
]ean (CJ) Suceava, Gavril Mârza, credit garantat de statul român, turnur\ periculoas\. Totodat\, raport, DGFP Suceava a ajuns la
l-a acuzat acuzat, ieri, pe [eful Di- nu este pe linia politicii guverna- Gavril M=rza a atras aten]ia asu- concluzia c\ societatea EcoTerm-
rec]iei Generale a Finan]elor Pu- mentale“. pra pericolului ce planeaz\ asupra Gaz Bucovina nu avea dreptul s\
blice (DGFP) Suceava, Petric\ Ro- locuitorilor din Câmpulung Mol- beneficieze de ramburs\ri ale
bot\, c\ obstruc]ioneaz\ derula- dovenesc, de a r\mâne [i `n a- TVA, deoarece nu este beneficia-
rea proiectului de mare anvergur\ Locuitorii din Câmpulung ceast\ iarn\ f\r\ c\ldur\ `n sis- rul direct al investi]iilor. Investi-
„Suceava, utilit\]i [i mediu la
standarde europene“, l\sând s\ se
Moldovenesc ar putea tem centralizat. Declara]iile ofi-
cialului CJ vin la dou\ zile dup\
]ia se cifreaz\ la o sum\ total\ de
peste 230 de milioane de euro, be-
`n]eleag\ c\ demersul finan]istu- r\m=ne [i `n aceast\ iarn\ blocarea conturilor firmelor ce lu-
neficiar fiind Consiliul Jude]ean
lui a fost influen]at de senatorul f\r\ c\ldur\ `n creaz\ la proiectul „Suceava, uti-
Gheorghe Flutur. „Fiind r\mas un lit\]i [i mediu la standarde euro- Suceava [i alte 70 de consilii locale
asociate. Banii au fost ob]inu]i
slujba[ docil al celui care l-a pus `n sistem centralizat pene“, deoarece Direc]ia Finan]e-
printr-un `mprumut, garantat de
func]ie, senatorul Flutur, Ropot\ lor a introdus, luni, titlu executo-
pl\te[te acum pre]ul func]iei [i Pre[edintele CJ Suceava a de- riu pentru recuperarea unor pe- Guvern, de la Deutsche Bank Lon-
pune piedici proiectului“, a spus clarat c\ va merge `n audien]\ la nalit\]i `n valoare de aproximativ dra, care a totalizat, `ntr-o prim\
pre[edintele CJ, ad\ugând c\ „a primul-ministru [i la ministrul 1,1 milioane de lei. Neajunsurile etap\, peste 80 de milioane de
bloca cel mai mare proiect din ul- Economiei [i Finan]elor, deoarece, `n dezvoltarea investi]iei au fost euro. a

Nem]enii sunt printre cei mai toleran]i

limba român\. Dintre cei 5.474 de
elevi `nscri[i la examenul de ba-
calaureat, 92 de absolven]i nu au
reu[it s\ ob]in\ nota de trecere.
Anul trecut, promovabilitatea la ex-
amenul de bacalaureat a fost de
93,27%.
Accident mortal
de munc\ la
Mittal Steel Roman
Un b\rbat de 50 ani a murit, ieri,
pe platforma de la Mittal Steel
Roman, dup\ ce s-a electrocutat la
locul de munc\. Victima era anga-
jat al societ\]ii Pelusin Gala]i,
care a preluat, prin externalizare
de la Mittal Steel, serviciul de
macarale. O echip\ de inspectori
de munc\ s-a deplasat la locul ac-
cidentului, pentru a stabili `mpre-
jur\rile `n care s-a produs neferici-
tul eveniment. ~n urm\ cu dou\
luni de zile, un alt angajat al so-
ciet\]ii Pelusin Gala]i a murit la
locul de munc\ `n Roman, `ns\ de-
cesul a fost cauzat de o afec]iune
cardiac\, fapt pentru care nu a
fost `ncadrat ca accident de
munc\.
Proceduri simplificate
de eliberare a cazierului
Un sistem computerizat de cazier
judiciar, statistic\ [i eviden]e oper-
ative a fost inaugurat, la `nceputul
acestei s\pt\m=ni, la Inspectoratul
Jude]ean de Poli]ie (IJP) Suceava.
Noul sistem `l `nlocuie[te pe cel
manual de c\utare `n clasoarele [i
fi[ele de eviden]\. Cu ajutorul Di-
rec]iei Generale a Finan]elor Publi-
ce, la acest serviciu a fost deta[at
un finan]ist, iar taxa de 5 lei se
pl\te[te direct la sediul IPJ, f\r\
ca solicitantul de cazier judiciar s\
mai fac\ un drum la Trezorerie.
Avantajul sistemului computerizat
const\ `n faptul c\ se pot elibera
`ntr-o singur\ zi peste 200 de cer-
tificate de cazier judiciar. {efii IPJ
au precizat c\, `n luna august,
când o mare parte dintre sucevenii
care lucreaz\ `n str\in\tate se
`ntorc acas\ [i solicit\ eliberarea
cazierului judiciar, se vor elibera
peste 400 de caziere pe zi.
Caravana filmului
rom=nesc la sate
Conducerea filialei Neam] a
Partidului Conservator (PC) a
lansat, ieri, ac]iunea „Caravana fil-
mului românesc la sate“, proiect ce
const\ `n difuzarea unui film
românesc de succes `n satele
jude]ului. Liderul PC Neam],
Miron Sm\r\ndache, a declarat c\
aceast\ ac]iune va aduce „un strop
de bucurie `n sufletele copiilor
afla]i `n vacan]\ [i ale locuitorilor
greu `ncerca]i de seceta prelungit\,
care afecteaz\ jude]ul“. Caravana
filmului românesc se va desf\[ura
`n comunele Z\ne[ti, Pâng\ra]i,
S\b\oani [i Vân\tori Neam]. a
cet\]eni europeni fa]\ de str\ini
a Potrivit datelor rezultate `n urma unui sondaj realizat la nivel european, `n cadrul unui proiect intitulat
„Audit Urban“, ora[ul Piatra Neam] este privit de locuitorii s\i drept un ora[ „sigur, curat, tolerant“,
dar care mai are `ns\ de recuperat la capitolul economie a ~n clasamentul efectuat pe baza rezultatelor sondajului,
municipiul Piatra Neam] ocup\, `ntre alte 75 de ora[e din ]\rile acceptate `n Uniunea European\ `n ultimele
dou\ serii, locul 3, din punctul de vedere al toleran]ei fa]\ de str\ini, locul 4, din punctul de vedere al calit\]ii
aerului, locul 8 ca siguran]\ a cet\]enilor, locul 35 la pre]ul locuin]elor [i locul 65 ca ofert\ de locuri de munc\ a
Ora[ul Piatra Neam] es-
te, `n percep]ia locuitorilor
ora[ului, „sigur, curat, tole-
rant“, `ns\ mai are de recu-
perat la capitolul economie,
arat\ ancheta de percep]ie
asupra calit\]ii vie]ii `n ora-
[ele europene, realizat\ `n
cadrul proiectului european
„Audit Urban Proiect Pilot“.
~n baza r\spunsurilor acor-
date de un e[antion de 500
de locuitori, municipiul Pia-
tra Neam] ocup\, `ntre alte
75 de ora[e din ]\rile accep-
tate `n Uniunea European\
`n ultimele dou\ serii, locul
65 ca ofert\ de locuri de
munc\, locul 35 la pre]ul
locuin]elor, locul 4 la cali-
tatea aerului, locul 38 la
transportul public, locul 59
la facilit\]i culturale, locul
8 ca siguran]\ a cet\]enilor
[i locul 3 ca integrare a
str\inilor.
~n proiect au fost
selectate 14 ora[e
din Rom=nia
[i 7 din Bulgaria
Proiectul de Audit Ur-
ban a demarat ca urmare a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a GERMANII VOR S|
MODERNIZEZE AERO-
PORTUL SUCEVEAN: O
companie german\ [i-a ex-
primat inten]ia de a con-
tribui la modernizarea Ae-
roportului Suceava, a a-
nun]at, ieri, pre[edintele
Consiliului Jude]ean (CJ)
Suceava, Gavril Mârza. O-
ficialul CJ a precizat c\ o-
ferta a venit din partea fir-
mei Kirchhoff, ai c\rei re-
prezentan]i au fost, recent,
la Suceava, pentru a vizita
aeroportul. Gavril Mârza
s-a declarat mul]umit de
„cartea de vizit\“ a compa-
niei germane, despre care
a spus c\ are o experien]\
de peste 20 de ani `n mo-
dernizarea pistelor de
zbor, folose[te tehnologii
unei colabor\ri `ntre Di-
rectoratul General de Po-
litic\ Regional\ al Comisi-
ei Europene (DG REGIO)
[i Eurostat, cu scopul de a
oferi informa]ii certe [i
comparabile pentru o serie
de zone urbane selectate
din ]\rile membre UE [i
din ]\rile candidate. Dup\
definitivarea proiectului
pilot, Comisia European\
a decis lansarea unui ex-
erci]iu la scar\ larg\, de-
numit „Audit Urban“. Lan-
moderne [i execut\ lucr\-
rile `n timp record. Pentru
a se ridica la standardele
interna]ionale, la Aeropor-
tul Suceava este necesar\
o investi]ie de aproximativ
70 de milioane de euro. Lu-
cr\rile de investi]ii presu-
pun reabilitarea [i prelun-
girea pistei de la 1.800 la
2.400 de metri, precum [i
modernizarea aerog\rii [i
a sistemului de balizaj.
a MOARTEA COPILU-
LUI CARE A B|UT AL-
COOL, CAUZAT| DE O IN-
SUFICIEN}| RESPIRA-
TORIE: Moartea copilului
de 13 ani din Suceava a
fost „patologic\ [i cauzat\
de o insuficien]\ cardiores-
piratorie acut\, survenit\
sat `n 2003, acest proiect a
acoperit 189 de ora[e din
Uniunea European\, c\ro-
ra li s-au al\turat, `n anul
2004, 69 de ora[e din cele
10 noi state membre, din-
tre care 7 din Bulgaria [i
14 din România. Procedu-
ra de selectare a e[antio-
nului de ora[e pentru pro-
iectul „Audit Urban“ a fost
stabilit\ [i urm\rit\ `n-
deaproape de Eurostat [i
DG Regio, prin consulta-
rea Institutelor Na]ionale
`n evolu]ia unei pneumonii
intersti]iale“, a fost diag-
nosticul comunicat, ieri, de
Inspectoratul de Poli]ie
Jude]ean (IPJ) Suceava, `n
urma efectu\rii necropsiei.
Potrivit IPJ Suceava, poli-
]i[tii de la Postul de Poli]ie
Sucevi]a au fost sesiza]i,
duminic\ dup\-amiaz\, c\
un copil de 13 ani, din loca-
litate, a decedat. ~n urma
primelor verific\ri, s-a sta-
bilit c\ b\iatul a con-
sumat, `n cursul zilei de
duminic\, b\uturi alcooli-
ce `n locuin]a unui cons\-
tean, `mpreun\ cu alte
persoane, pân\ când a
ajuns `n stare avansat\ de
ebrietate. ~n momentul `n
care copilului i s-a f\cut
r\u, a fost transportat la
de Statistic\. Selec]ia fi-
nal\ a ora[elor participan-
te la proiect a reprezentat
un compromis `ntre criterii
de tipul ca ora[ele partici-
pante din fiecare ]ar\ s\
reprezinte aproximativ
20% din popula]ia ]\rii, s\
aib\ o distribu]ie geografic\
echilibrat\ `n interiorul
]\rii, iar, ca acoperire, s\
reflecte un num\r suficient
de ora[e de m\rime medie,
cu o popula]ie `ntre 50 de
mii [i 250 de mii de locui-
domiciliu, unde, la scurt
timp, a decedat.
a AUTORIT|}ILE SU-
CEVENE VOR S| ECOLO-
GIZEZE ZONA DE FRON-
TIER| CU UCRAINA: Sub-
prefectul de Suceava, {te-
fan Alexandru B\i[anu, a
declarat, ieri, c\ va solicita
bani, la urm\toarea recti-
ficare bugetar\, pentru e-
cologizarea zonei de fronti-
er\ cu Ucraina. Oficialul
sucevean a declarat c\ la
grani]a cu Ucraina exist\
por]iuni `n care nu se mai
cunoa[te linia de frontier\,
din cauza vegeta]iei s\lba-
tice, crescut\ haotic. Sub-
prefectul a spus c\ se im-
pun lucr\ri de `ntre]inere,
pentru ca fâ[ia [i sem-
tori, [i ora[e mari, cu peste
250 de mii de locuitori.
Interviurile s-au
efectuat prin telefon
Datele prezentate `n
acest studiu au fost colec-
tate `n perioada 2004-
2006, printr-o metod\ de-
rivat\ din metodologia
„Eurobarometrului“. A-
ceasta presupune ob]ine-
rea datelor prin interme-
diul telefonului, un num\r
de 500 de persoane fiind
intervievate `n fiecare ora[
prin aceast\ metod\.
Punctele forte ale acestei
metode prev\d compara]ii
la nivel european, relevan-
]\ din punct de vedere po-
litic, metod\ complemen-
tar\ de abordare a aspec-
telor „la cald“ [i opinii ex-
primate `n perioade dife-
rite, 2004 [i 2006. Potrivit
speciali[tilor, punctele sla-
be ale acestei proceduri ]in
de tehnicile de e[antio-
nare, `ntreb\rile formulate
`n diferite limbi, adresate
unor culturi diferite, [i
r\spunsurile care oglin-
desc aspecte culturale. a
naliz\rile s\ fie vizibile.
„Jude]ul Suceava este zo-
n\ de grani]\ a Uniunii
Europene [i este absolut
necesar\ ecologizarea
frontierei. De asemenea,
trebuie s\ recuno[tem c\,
`n unele por]iuni de teren,
pe partea ucrainean\, zo-
na de frontier\ arat\ mai
bine“, a spus subprefectul
B\i[anu. Localit\]ile din
jude]ul Suceava au `n ad-
ministrare 110 km de fron-
tier\, cea mai mare por-
]iune, de 20,4 km, fiind `n
administrarea Consiliului
Local Izvoarele Sucevei,
iar costurile pentru reali-
zarea unei amenaj\ri co-
respunz\toare a frontierei
se ridic\ la aproximativ
2,5 milioane de lei. a
 ACTUALITATE Miercuri, 11 iulie 2007 11
Aproape 95.000 de op]iuni f\cute pentru admiterea `n clasa a IX-a
a PE SCURT
Potrivit calendarului ad- inspector `n cadrul ISJ, care ite, care doresc s\ ajung\ la ~n aceast\ etap\ sunt a admiterii, completeaz\ op]i-
miterii `n licee [i `n `nv\]\- a ad\ugat c\ o parte dintre licee sau chiar [i la [coli de repartiza]i doar candida]ii unile `n perioada 16-20 iulie. 40 de parcuri
mântul profesional, prin
[coala de arte [i meserii, pe
elevii care au trecut la
testele na]ionale sunt de la
arte [i meserii. Paula Gavri- care au promovat testele
na]ionale sau care, `n anii
Paula Gavrilescu de la
ISJ a atras aten]ia c\ elevii
modernizate `n Ia[i
lescu a ad\ugat c\ cea mai
13 iulie are loc admiterea ]ar\ [i nu au bani pentru a mare medie a unui elev din anteriori, au promovat exa- trebuie s\ fie foarte aten]i [i Primarul ie[ean Gheorghe
computerizat\ a absolven- studia `n mediul rural, alt jude] este 9,80. menul de capacitate ori au s\ nu uite s\ `[i depun\ Nichita a anun]at ieri c\ vineri
]ilor de clasa a VIII-a care opt=nd din start pentru un Elevii [i-au exprimat ob]inut certificatul de echi- dosarele la unit\]ile de `n- aceasta va avea loc licita]ia pen-
au ob]inut note de trecere la loc la [coala de arte [i valare a examenului de ca- v\]\m=nt la care au fost re- tru modernizarea a 40 de parcuri
94.561 de op]iuni, iar vineri, ie[ene. Este vorba at=t de con-
testele na]ionale. meserii din comuna de pacitate. partiza]i, `n caz contrar ei
13 iulie, vor afla dac\ op]iu- struc]ia unor parcuri noi, c=t [i de
Inspectoratul {colar Ju- provenien]\. Absolven]ii care nu au risc=nd s\ `[i piard\ locu-
de]ean Ia[i (ISJ) a `nregis- Din cei 4.475 de candi- nile lor au fost bune, av=nd promovat testele na]ionale rile. ~n perioada 28-31 iulie reamenajarea celor care exist\
trat 4.475 de fi[e de op]iuni da]i, 98 sunt din alte jude]e, `n vedere c\ acum are loc completeaz\ op]iuni doar va avea loc rezolvarea cazu- deja. Potrivit acestuia, fiecare
depuse de candida]i, din cei foarte mul]i din Boto[ani, prima repartizare comput- pentru [coli de arte [i mese- rilor speciale, precum cea a parc va fi unul modern, care nu
erizat\ `n `nv\]\mântul va pune `n pericol siguran]a copi-
5.470 de absolven]i de clasa dar [i din Suceava, Gala]i, rii [i sunt repartiza]i `n cea gemenilor sau a elevilor cu ilor. Pentru fiecare parc, prim\ria
a VIII-a care au ob]inut Neam], Vaslui. Sunt copii cu liceal [i profesional de stat a de-a doua etap\ de admite- probleme de s\n\tate care a alocat c=te 500 de milioane de
not\ de trecere la testele medii foarte bune [i care absolven]ilor clasei a VIII-a re. Atât ace[ti absolven]i, cât trebuie s\ `nve]e la o [coal\ lei vechi maxim, `ns\, sumele e-
na]ionale, conform celor pre- vizeaz\ colegiile din top, dar care au promovat testele [i candida]ii r\ma[i nere- c=t mai apropiat\ de domi- xacte vor fi cunoscute abia dup\
cizate de Paula Gavrilescu, sunt [i copii cu medii potriv- na]ionale. partiza]i dup\ prima etap\ ciliu. (Oana R.) ce se va `ncheia licita]ia. Toate
parcurile vor fi dotate cu mobilier
nou, `n general din plastic. (S.D.)
Moldovenii de peste
Prut se pot `nscrie Peste 100 de candida]i promova]i Noi aloc\ri
de locuin]e sociale
la facultate `n
Rom=nia doar la
Ministerul Educa]iei
dup\ contesta]iile la bacalaureat La ultima [edin]\ a Comisiei de
Fond Locativ, s-a dispus reparti-
zarea a 7 imobile c\tre familiile
a ~n urma centraliz\rii datelor preluate de la centrele de examen, rata de promovare aflate pe listele de a[teptare pen-
Pentru moldoveni sunt puse la tru locuin]e sociale sau conve-
dispozi]ie, `n acest an, un num\r `nregistrat\ la examenul de bacalaureat din acest an, `nainte de solu]ionarea nabile din fondul locativ de stat.
de 27 de locuri finan]ate de statul contesta]iilor, este de 80,7% a ~n timp ce lucr\rile contestate din jude]ul Ia[i, peste „Cele 7 prelu\ri de contracte s-au
rom=n la Universitatea „Al. I. datorat evacu\rilor, deceselor ti-
Cuza“ din Ia[i (UAIC). Aceste lo- 1.300, au fost corectate `n alt jude], la Ia[i au venit aproximativ 3.000 de lucr\ri la tularilor de contracte de
curi sunt la categoria studii uni- recorectat, cu note contestate de elevii din Neam], Suceava [i Boto[ani a `nchiriere sau pur [i simplu re-
nun]\rii la spa]ii“, a declarat vi-
versitare de licen]\ pentru absol-
ven]ii moldoveni care au finalizat Ministrul Educa]iei Cercet\rii ceprimarul Constantin
studiile liceale `n România. Ace- [i Tineretului, Crisitian Adomni- Ad\sc\li]ei. Prim\ria Ia[i are `n
]ei, va cere verificarea lucr\rilor plan construc]ia unor blocuri de
la[i num\r de locuri bugetate este locuin]e sociale `n zona Gr\di-
alocat [i pentru candida]ii de et- de la bacalaureat `n jude]ele cu nari. Acestea ar trebui s\ fie ridi-
nie rrom\, conform celor preci- medii extreme, a[a cum s-a `ntâm- cate [i `n baza creditului contrac-
zate de Bogdan Eduard Ple[can, plat [i la testele na]ionale, Sucea- tat de municipalitate de la Dexia
director general al UAIC. va conducând `n clasament cu pro- Komunalkredit, `n urm\ cu
Anul acesta, metodologia de movabilitate 98,32%, la polul opus c=teva luni. (S.D.)
admitere s-a schimbat, o dat\ cu fiind Ilfovul, cu 16,71%. „Este
intrarea Rom=niei `n Uniunea firesc un astfel de control. Trebuie
European\, astfel c\ Univer- s\ [tim dac\ notele reflect\ preg\- Aeroportul din Ia[i are
sitatea „Al. I. Cuza“ nu mai este tirea elevilor sau dac\ ace[tia au
fost ajuta]i pentru a ob]ine medii
nevoie de avizul
centru na]ional de admitere ca `n
anii preceden]i, atunci c=nd cet\- nemeritate“, a precizat Cristian Republicii Moldova
]enii moldoveni se puteau `nscrie, Adomni]ei.
~n urma centraliz\rii datelor De[i autorit\]ile jude]ene sperau ca
indifierent de op]iune, la cele `n scurt timp s\ `nceap\ mo-
dou\ centre na]ionale de `nscri- preluate de la centrele de examen, dernizarea Aeroportului
ere, care erau la Universitatea rata de promovare `nregistrat\ la 118 candida]i au exacte ar putea fi corectat\ o e- Interna]ional Ia[i, pentru care s-au
„Cuza“ Ia[i [i Universitatea examenul de bacalaureat din a- ventual\ eroare de calcul, la disci- alocat [i fonduri de la Guvern,
„Dun\rea de Jos“ de la Gala]i. cest an, `nainte de solu]ionarea promovat probele plinele umaniste, precum limba [i acum [i-au dat seama c\ mai e
contesta]iilor, este de 80,7% (cu un literatura rom=n\, limbi str\ine, nevoie de o aprobare. Consiliul
Astfel, `n acest an, `nscrierea
cet\]enilor moldoveni se face punct procentual mai mare decât dup\ recorectarea istorie, pot apare evalu\ri subiec- Jude]ean (CJ) va trebui s\ ob]in\
doar la Ministerul Educa]iei, cea de anul trecut - 79,56%). ~n lucr\rilor la bacalaureat tive, datorate caracterului eseistic avizul Ministerului Mediului din
Cercet\rii [i Tineretului, `ns\ cifre absolute, 155.572 de elevi din al lucr\rii“, a precizat [efa ISJ Ia[i Republica Moldova pentru a de-
procedura este mult mai simpli- 192.767 prezen]i au ob]inut medii La Ia[i, dup\ corectarea celor Camelia Gavril\, care a ad\ugat mara proiectul. „Acesta este nece-
care le permit promovarea acestui peste 1.300 de teze contestate au c\ matematica a r\mas o prob\ sar, `ntruc`t aeroportul este foarte
ficat\ deoarece actele pentru aproape de grani]a cu Republica
`nscriere pot fi trimise [i prin examen. fost m\rite 269 de medii, `n timp dificil\. ~n acest an, [i limba ro-
Printre jude]ele cu o rat\ de ce 93 de medii au fost sc\zute, iar m=n\ a reprezentat o prob\ difi- Moldova“, a spus Lucian Profir,
po[t\ sau on-line. ~nscrirerea vicepre[edinte al Consiliului
candida]ilor moldoveni se poate promovabilitate ridicat\ se num\- 118 candida]i sunt promova]i la cil\. Camelia Gavril\ a precizat
r\ Suceava (98,32%), Constan]a probe dup\ contesta]ii, conform Jude]ean Ia[i. Pentru a demara
face pe mai multe tipuri de cate- c\ proba la limba rom=n\ nu a efectiv lucr\rile la modernizarea
gorii, una fiind cea pentru cei cu (96,63%), Hunedoara (95,53%), celor precizate de Camelia fost echilibrat\, astfel c\, at=t pri- aeroportului din Ia[i, CJ va trebui
dubl\ cet\]enie, rom=n\ [i mol- Mehedin]i (94,84%) [i Cara[ - Se- Gavril\, inspector general al mul subiect, c=t [i al treilea au s\ recurg\ la o serie de expro-
verin (94,45%). Cele mai sc\zute Inspectoratului {colar Jude]ean fost destul de dificile, `n condi]iile prieri, deoarece o bun\ parte din
doveneasc\, pentru cei care au
procentaje se `nregistreaz\ `n Il- Ia[i (ISJ). La limba rom=n\ au fost `n care textul descriptiv prezentat terenurile pe unde va fi pista
absolvit liceul `n Rom=nia, pen-
fov (16,73%), Giurgiu (57,10%) [i modificate `n plus 151 de medii, la primul subiect nu ar fi fost [i nou\ a aeroportului apar]in fie de
tru care sunt [i scoase acum cele Teleorman (63,59%). iar 39 au fost modificate `n minus,
27 de locuri la „Cuza“, [i pentru atractiv pentru elevii de azi. ADS, fie de Prim\ria Aroneanu,
La Ia[i, `nainte de corectarea iar 75 de candida]i au ob]inut not\ ~n timp ce lucr\rile contestate fie persoanelor fizice. ~n urm\ cu
cei care au doar cet\]enie mol- contesta]iilor, procentul de pro- de trecere. La matematic\, 23 de din jude]ul Ia[i, peste 1.300, au fost c\teva s\pt\m=ni, Guvernul a
doveneasc\ [i care nu au f\cut movabilitate era de 78,35%, la note au crescut, iar 24 de note au corectate `n alt jude] din ]ar\, la alocat 200 de mii de lei pentru
studii liceale `n Rom=nia. limba [i literatura rom=n\ scris, sc\zut [i 11 candida]i au ob]inut Ia[i au venit aproximativ 3.000 de aceste investi]ii. (S.D.)
O alt\ modificare a metodolo- procentul de promovabilitate era not\ de trecere, `n timp ce la restul lucr\ri la recorectat, cu note contes-
giei privind cet\]enii moldoveni de 87,58%. La proba D, proba scri- disciplinelor, 93 de note au cres- tate de elevii din Neam], Suceava [i
care studiaz\ `n Rom=nia este c\ s\ obligatorie a profilului, a fost cut, iar 30 au sc\zut, 32 de can- Boto[ani. „A fost foarte dificil, a tre-
CET Ia[i va pl\ti
`ncep=nd din acest an, cei care promovabilitate de 90,91%. La dida]i fiind promova]i la prob\ buit s\ fie corectate `n dou\ zile 15 milioane de dolari
sunt admi[i la o facultate [i care proba E, prob\ scris\ sau practic\ dup\ recorectare. 3.000 de lucr\ri din trei jude]e. Nu-
nu sunt [i cet\]eni rom=ni trebuie din aria curricular\ a specializ\- Pe ansamblu, au fost mai multe m\rul de lucr\ri a fost foarte mare pe c\rbune
s\ semneze o declara]ie `n care se rii, procentul de promovabilitate a note care au crescut dup\ con- [i au fost implica]i `n corectare foar-
angajeaz\ c\ se vor `ntoarce `n {efii CET au reu[it s\
fost de 95,39%, iar la proba F, testa]ii, dec=t cele care au sc\zut. te mul]i profesori, a fost o jum\tate achizi]ioneze 150.000 de tone de
Republica Moldova dup\ finali- prob\ scris\ sau pactic\, promo- „Este [i riscul ca dup\ contesta]ii de bac `n dou\ zile“, a men]ionat c\rbune cu pre]ul de 97,40
zarea studiilor. (O.R.) vabilitatea a fost de 98,33%. nota s\ scad\. Dac\ la disciplinele Camelia Gavril\. (Oana RUSU) dolari/tona. ~n toamn\, se va mai
organiza o licita]ie pentru `nc\
75.000 de tone de c\rbune. CET
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a Ia[i va achizi]iona 150.000 de
tone de huil\ energetic\ de la
UNICOM HOLDING Bucure[ti
a TRANSPORTAT CU de i s-a f\cut examinare la care a copilului, SMURD niceni-Pr\jescu s-a termi- de familie. „Ancheta real-
la pre]ul de 97,40 dolari/tona.
ELICOPTERUL SMURD LA computer tomograf. Rezul- Ia[i a preg\tit, cu ajutorul nat cu `mboln\virea a 40 izat\ de Compartimentul
tatele au ar\tat prezen]a colegilor de la SMURD Bu- de participan]i de toxiinfec- de S\n\tate Public\ Pa[- Reprezentan]ii CET sus]in c\
BUCURE{TI: Un b\ie]el de unei forma]iuni, `ns\ me- cure[ti, transportul pacien- ]ie alimentar\. Inspectorii cani a eviden]iat faptul c\ pre]ul huilei achizi]ionate `n
doi ani din Gala]i a fost urma acestei licita]ii, mai mare
dicii nu sunt siguri dac\ tului cu elicopterul. Acesta Inspec]iei Sanitare de persoanele au acuzat cu 4,7% dec=t anul trecut, se
transportat `n urm\ cu trei este o tumor\ sau o hemo- a ajuns ieri la spitalul din Statau depistat ieri dureri abdominale, crampe `nscrie `n rata infla]iei. De
zile la Spitalul de Copii din ragie“, a declarat dr. C\t\- Bucure[ti, urm=nd s\ fie `ntregul focar [i au indenti- musculare, frisoane [i ame- asemenea, [efii CET spun c\ prin
Ia[i, fiind diagnosticat cu lina Ionescu, purt\torul de supus de urgen]\ unor ana- ficat 40 de consumatori, ]eli. ASP Ia[i a dispus dis- aceast\ licita]ie s-a economisit
adenopatie (o inflamare se- cuv=nt al spitalului. De lize medicale, al c\ror re- dintre care 33 de partici- tribuirea de coprorecoltoa- 0,05 dolari/ton\ fa]\ de licita]ia
ver\ a ganglionilor). Dup\ aceea, speciali[tii de la Spi- zultat s\ poat\ duce la sta- pan]i la pomenire [i 7 care re tuturor consumatorilor anulat\ anterior la Suceava. CET
numai o zi de la internare, talul de Copii [i cei de la bilirea precis\ a diagnos- au m=ncat din alimentele identifica]i, `n vederea in- Ia[i a mai organizat `n urm\ cu
copilul a paralizat pe par- Spitalul de Neurochirurgie ticului. (O.B.) primite de al]i membri ai vestig\rii `n laboratoarele c=teva luni o licita]ie pentru
tea st=ng\, medicii sus- au solicitat ajutorul medi- familiei. Din cei 40 de con- ASP. Rezultatele probelor achizi]ionarea de huil\ ener-
pect=nd semnele unei afec- cilor de la Spitalul „Bagda-
a 40 DE IE{ENI S-AU sumatori, 8 au fost in- vor fi f\cute publice `n cel getic\ la Suceava, `ns\ a fost a-
]iuni neurologice. „Imediat sar-Arseni” din Bucure[ti, ~MBOLN|VIT LA UN PRAZ- terna]i `n spital, pentru mai scurt timp“, a declarat nulat\ din cauza pre]urilor foarte
a fost transportat la Spita- pentru analize aprofun- NIC: Un praznic organizat ceilal]i fiind necesar\ doar purt\torul de cuv=nt al ASP, mari care au fost oferite, pre]uri
lul de Neurochirurgie, un- date. Din cauza st\rii pre- s=mb\t\ `n localitatea Stol- supravegherea medicului Marius Voicescu. (O.B.) pe care centrala ie[ean\ nu [i le
permitea. (S.D.)
12 Miercuri, 11 iulie 2007 SPORT

PE SCURT Pere[ nu s-aa `n]eles Ionu] Popa: „Va ie[i

Schimbare de arbitri
la meciul O]elul - Slavia
Sarajevo, din Intertoto
UEFA a comunicat Federa]iei
Rom=ne de Fotbal schimbarea
brig\zii de arbitri ce va oficia
s=mb\t\, 14 iulie (ora 18.00), la
meciul dintre O]elul Gala]i [i FK
Slavia Sarajevo, din man[a se-
cund\ a turului al doilea al
Cupei UEFA-Intertoto. Ini]ial, la
meci erau desemna]i s\ oficieze
arbitri din Grecia. ~n cele din
urm\, partida va fi condus\ de o
brigad\ din Ungaria, care-l va
avea la centru pe Mihaly Fabian.
Arbitri asisten]i vor fi Gyula
Ring [i Peter Kovacs. Arbitru de
rezerv\ a r\mas rom=nul
Eduard Dumitrescu. Delegat
UEFA a fost nominalizat en-
glezul Barry Taylor, iar observa-
tor de arbitraj va fi italianul
Sergio Zuccolini. ~n prima
man[\, la Sarajevo, scorul a fost
egal, 0-0.
cu Poli [i a p\r\sit Ia[ul soarele [i `n Copou!“
Dup\ dou\ s\pt\m=ni de preg\-
tire cu Politehnica Ia[i, atacantul
Bogdan Pere[ (foto) a p\r\sit Ia[ul
luni dup\-amiaz\, fotbalistul nere-
u[ind s\ ajung\ la un acord cu con-
ducerea clubului.
Antrenorul Ionu] Popa a precizat
c\ l-ar fi dorit pe atacant `n lot, dar
juc\torul nu a acceptat condi]iile
impuse de pre[edintele Sorin Boca.
„Eu l-a[ fi ]inut pe Pere[, chiar
dac\ nu m-a impresionat foarte
tare. Avea timp s\ mai creasc\. Nu
s-a `n]eles `ns\ cu pre[edintele
Boca“, a declarat antrenorul Ionu]
Popa.
Pre[edintele Boca a precizat c\
fotbalistul ar fi dorit s\ semneze cu
Poli pentru un singur sezon, `n
timp ce politica clubului ie[ean este
ca fiecare juc\tor s\ semneze pe cel
pu]in trei sezoane. „Dac\ investim
`ntr-un juc\tor, vrem s\ o facem pe
termen lung. Noi doream ca Pere[
s\ semneze cu noi pentru trei ani,
el a dorit s\ stea doar un an. ~n
aceste condi]ii am renun]at la el“, a
punctat Boca.
Altfel, antrenorul Ionu] Popa va
afla `n aceste zile dac\ atacantul
ceh Martin Cernoch va putea
reveni la antrenamente, dup\
aflarea rezultatelor de la vizita
medical\ ce a efectuat-o ieri. (N.P.)
De[i echipa sa a avut
presta]ii modeste `n meciurile
amicale disputate `n aceast\
var\, `n condi]iile `n care a
`nt=lnit adversari din ligile in-
ferioare, antrenorul Politehnicii
Ia[i, Ionu] Popa r\m=ne opti-
mist. Tehnicianul spune c\,
p=n\ la startul campionatului,
juc\torii s\i pot ajunge la un
nivel optim de preg\tire [i are
`ncredere c\ se va `nchega [i
rela]iile de joc p=n\ pe 28 iulie.
„E adev\rat, poate echipa s-a
exprimat mai modest p=n\
acum `n amicale, dar s\ nu
uit\m c\ sunt simple meciuri
de preg\tire. Eu am spus-o de
mai multe ori, nu prea pun
baz\ pe rezultate `n meciurile
de verificare, singurul aspect
care m\ intereseaz\ este rela]ia
de joc. Sigur, cu Bac\ul am ju-
cat slab, poate [i cu Romanul,
de[i am dominat, dar `mbu-
cur\tor este faptul c\ juc\torii
au stat pe picioare, dup\ ce
s=mb\t\ i-am «rupt» cu un
antrenament de trei ore. Eu nu
disper, sunt sigur c\ va ie[i
soarele [i pe strada noastr\.
Cum de obicei dup\ nori iese
soarele, a[a [i `n cazul nostru,
m\ a[tept la rezultate [i evolu]ii
mult mai bune `n continuare“, a
declarat Ionu] Popa.
Tehnicianul a ad\ugat c\ `n
urm\toarele meciuri amicale va
efectua mai pu]ine schimb\ri,
`ncerc=nd s\ joace cu unspreze-
cele pe care `l consider\ de baz\
cel pu]in o or\.
„Cu Dun\rea Gala]i, mier-
curi (n.r. ast\zi), voi `ncerca s\
fac doar una sau dou\
schimb\ri. Vreau s\ v\d cum se
mi[c\ echipa de start, pe care o
consider eu cea mai indicat\ `n
momentul de fa]\“. (N.P.)

Chivu ar putea semna

`n cele din urm\
cu Inter Milano
Giovanni Becali, impresarul lui
Cristian Chivu, a vorbit, `ntr-un
interviu acordat postului de tele-
viziune Sky Italia, despre ne-
gocierile purtate de cluburile AS
Roma [i Inter Milano pentru
transferul funda[ului rom=n.
„Chivu va merge la Inter dac\
Roma va fi de acord cu oferta mi-
lanezilor. Sau poate va r\m=ne
la actuala sa echip\. Pentru
mine, cuv=ntul lui Massimo
Moratti (patronul lui Inter - NR)
valoreaz\ c=t un contract. Mi-a
spus cifra, mi-a spus c\ are
nevoie de b\iat, `ns\ mi-a pus
condi]ia ca AS Roma s\ fie de
acord“, a precizat impresarul
rom=n. Becali a precizat, toto-
dat\, c\ a avut o ultim\ discu]ie
cu Predrag Mijatovic, directorul
sportiv al clubului Real Madrid,
c\ruia i-a spus, „pentru ultima
oar\“, c\ funda[ul rom=n „nu
este interesat de Real Madrid“.
„Chivu prefer\ s\ joace `n
Italia“, a ad\ugat impresarul,
preciz=nd totodat\ c\ fratele
s\u, Victor Becali, va avea o
nou\ discu]ie cu conduc\torii
Romei, `n cursul zilei de ast\zi.
Giovanni Becali anun]ase, `n
cursul zilei de luni, c\ funda[ul
rom=n „nu este interesat de Real
Madrid sau FC Barcelona,
deoarece dore[te s\ r\m=n\ `n
Italia“. Impresarul a negat, toto-
dat\, informa]iile ap\rute `n
presa italian\ [i spaniol\, referi-
toare la comisionul de 1,5 mil-
ioane euro primit din partea lui
Moratti: „Sunt obi[nuit cu astfel
prostii. Cum s\ iei un comision
de la un club sau un pre[edinte
f\r\ s\ [tii dac\ juc\torul vine
sau nu vine la acel club?“, a
punctat Becali.
Cisse a semnat pe cinci
ani cu Ol. Marseille
Interna]ionalul francez Djibril
Cisse, atacantul echipei engleze
de fotbal FC Liverpool, a semnat
un contract pe cinci ani cu
Olympique Marseille, a anun]at
clubul din sudul Fran]ei. Cisee,
25 de ani, fusese `mprumutat de
OM, `n iulie 2006, de la Liver-
pool, cu op]iune de cump\rare.
Atacantul nu a jucat `n prima
parte a campionatului francez,
din cauza unei grave accident\ri
(dubl\ fractur\ de tibie [i pe-
roneu), suferit\ chiar `naintea
Cupei Mondiale 2006, `ns\ a
reu[it evolu]ii excelente pentru
Marseille `n ultima parte a se-
zonului, f\c=nd astfel uitat debu-
tul dificil. a
Obiectiv ferm `n Copou: Cupa UEFA
a Viitorii ac]ionari ai Politehnicii Ia[i au ca obiective `n urm\toarele trei sezoane clasarea `n primele 7 echipe,
ocuparea unui loc de Cupa UEFA Intertoto `n primii doi ani [i participarea `n Cupa UEFA peste trei sezoane a
s\ dea pentru a prelua par- Altfel, Nichita a declarat
]ial sau total Politehnica“, a c\ `n aceast\ lun\ munici-
de Narcis POHOA}| declarat primarul Gheorghe palitatea va aloca suma de
Nemul]umit de faptul c\ Nichita. 100.000 lei moderniz\rii
oamenii de afaceri nu se `n- Din Comisia de privati- Stadionului „Emil Alexan-
ghesuie s\ preia pachetul zare a grup\rii din Copou drescu“. „Cu ace[ti bani vor
majoritar de ac]iuni al clu- fac parte secretarul Consi- fi cump\rate 52 de scaune
bului, primarul Ia[ului, liului Local, L\cr\mioara pentru tribuna oficial\, `-
Gheorghe Nichita, a decis Vernic\, directorul econo- nalte de 100 cm [i late de 55
s\ fac\ primul pas spre mic al Prim\riei, Victorel cm, dou\ por]i mobile, pre-
v=nzarea Politehnicii. Ast- Lupu, directorul Autorit\]ii cum [i trei perechi de por]i
fel, pre[edintele de onoare Rutiere Rom=ne, Pavel Ho- din aluminiu [i plasele afe-
al forma]iei din Copou a dea (din partea Partidului rente“, a punctat Nichita.
precizat c\ `n scurt timp Democrat), Romeo Olteanu
Comisia de privatizare va [i Sorin Iacoban (din partea
`ntocmi scrisori de inten]ie Partidului Social Demo- Condi]iile impuse
c\tre poten]ialii investitori Echipa condus\ din teren de Bogdan Onu]
la Poli, sper=nd `n succesul
crat), Adrian C\liman (din noilor ac]ionari ar putea evolua `n Cupa UEFA, `n viitor, `n
partea Partidului Na]ional
acestui demers. Liberal) [i Ionel Oancea Conducerea Politehnicii cazul apari]iei unui investitor privat
„Dac\ nu vin ei s\ `n- (din partea Partidului Con- a `ntocmit deja o scrisoare
trebe de club, mergem noi - denumirea echipei s\ cul 7 `n Liga I [i Cupa
servator). de interes ce va fi trimis\ r\m=n\ Poli Ia[i; UEFA Intertoto `n sezonul
c\tre investitori. Vrem s\
venim `n `nt=mpinarea oa- Nichita a ad\ugat c\ per- tuturor oamenilor de afa- - culorile s\ r\m=n\ alb- 2007-2008; locul 7 `n Liga I
ceri din Ia[i. „Ac]ionariatul
menilor de afaceri din Ia[i, soana sau societatea care va albastru; [i Cupa UEFA Intertoto `n
care sunt interesa]i s\ preia prelua clubul trebuie s\ fie SC Fotbal Club Politehnica - locul de desf\[urare a sezonul 2008-2009; locul 5
clubul de fotbal, de aceea de acord cu condi]iile impu- Ia[i SA inten]ioneaz\ coop- meciurilor de acas\ s\ r\- `n Liga I [i Cupa UEFA `n
am propus `ntocmirea unor se de c\tre Comisia de pri- tarea de noi ac]ionari, prin m=n\ municipiul Ia[i; sezonul 2009-2010;
scrisori de inten]ie. Astfel, vatizare, [i anume p\stra- majorare de capital social. - `n urm\toarele trei se- - asigurarea finan]\rii
oamenii de afaceri vor [ti cu rea numelui echipei, a culo- Condi]iile minime impuse zoane echipa s\ se claseze echipei `n func]ie de obiec-
exactitate c=]i bani trebuie rilor [i men]inerea `n Ia[i. noilor ac]ionari sunt: pe urm\toarele locuri: lo- tivul propus.“ a
Pugili[tii ie[eni s-a
au `nt=lnit cu de]inu]ii,
`n Penitenciarul de Maxim\ Siguran]\ Ia[i
a Cristian Hodorogea [i Mihai Iftode, boxerii care vor urca m=ine `n ringul galei
„Noaptea Campionilor“, au stat de vorb\ timp de dou\ ore cu de]inu]ii din Ia[i, dup\ gratii
a La ac]iunea de socializare a participat [i vicepre[edintele Federa]iei Rom=ne de Box, Vasile C=tea a
Dup\ ce `n iarn\ au fost ]a, m=ine), pugil[i[tii ama- institu]iei, [i anume insta-
vizita]i de fotbali[tii de la tori Benone Marcu (senior), larea unui ring `ntr-o
Politehnica, de]inu]ii de la Alexandru Marin [i Tudor `nc\pere, astfel `nc=t cei
penitenciarul de Maxim\ Marin (juniori), antrenorul „nervo[i“ s\ aib\ unde s\
Siguran]\ Ia[i (PMS) au
primit ieri vizita mai mul-
Nicu Br=nzei (CS CFR Ia[i),
precum [i fostul pugilist
se desc\tu[eze. „Sunt
multe talente aici, unii
tor oameni de box din Ia[i. Giani Gogol. dintre voi au trecut prin
La invita]ia directorului To]i cei prezen]i la `nt=l- sala de box. Dac\ ve]i avea
PMS, Marius Vulpe, o dele- nire au f\cut un scurt is- aici un ring de box [i toate
ga]ie, av=ndu-l `n frunte pe toric al perioadei ado- cele necesare practic\rii
vicepre[edintele Federa]iei lescen]ei lor, afirm=nd c\ boxului, cu siguran]\ vor
Rom=ne de Box, Vasile C=- au preferat s\ practice putea fi organizate ni[te
tea, a acceptat s\ discute boxul `ntr-un mod organi- meciuri `ntre voi [i chiar
timp de dou\ ore cu de]inu- zat, `n sala de box, [i nu pe competi]ii `ntre peniten-
]ii, invit=ndu-i, dup\ elibe- strad\. „Tot ce v\ pot ciarele din mai multe
rare, s\-[i verse nervii pe spune este s\ v\ invit `n ora[e“, a spus fostul boxer
sacii de box, [i nu pe strad\. sala de box s\ lovi]i cu Giani Gogol.
La `nt=lnirea cu de]inu]ii pumnul. Lua]i sacii de box
au participat, pe l=ng\ „vi- la `ncins [i v\ elibera]i de Altfel, vineri, de]inu]ii
vor primi din nou vizita
cele“ FRBox, Vasile C=tea, energia negativ\ pe care o
boxerii profesioni[ti Cristi- ave]i. Mai bine veni]i [i reprezentan]ilor clubului
an Hodorogea [i Mihai Ifto- face]i un meci de box `n strad\, apoi s\ ajunge]i Oamenii de box pre- Politehnica, cu prilejul in-
de (BC Gladiatorul, ambii ring cu un coleg sau lovi]i aici, unde sunte]i acum“, zen]i dup\ gratii au venit augur\rii unui teren de
vor boxa `n gala „Noaptea `n saci p=n\ nu mai pute]i, le-a transmis de]inu]ilor cu o propunere intere- fotbal `n cadrul PMS.
Campionilor“ de la Constan- dec=t s\ da]i cu pumnul pe Vasile C=tea. sant\ pentru conducerea (Narcis P.)
 POR}IA DE S|N|TATE Miercuri, 11 iulie 2007 13
Despre prosopul de baie SFATUL ZILEI
Nu v\ expune]i la
`n care se utilizeaz\ c=te
Despre utilizarea individual\ a lenjeriei un prosop pentru fiecare
membru al familiei, dar soare dac\ urma]i
personale, a celei de pat, a tac=murilor se `ncurc\ sau fiecare
se cunosc multe lucruri, sugestii
uit\ al cui este. Acest nea-
juns se poate repara u[or,
anumite tratamente
ca [i la c\mine, internate Dac\ a]i urmat de cur=nd un trata-
[i recomand\ri, `ns\ nu `n toate sau gr\dini]e, pe fiecare ment cu medicamente fotosensibi-
obiect de igien\ personal\ lizante, nu este recomandat s\ v\ ex-
cazurile acestea sunt [i respectate. fiind aplicat\ o mono- pune]i la soare.
gram\. Nu orice medicament pe care-l lua]i
Nu trebuie s\ uit\m este periculos pentru corpul expus la
liei la cei cu un sistem i- soare. Dar, dac\ vorbim despre medica-
munitar sl\bit. faptul c\ [i utilizarea
de dr. Vlad-D
Dorin prosopului peste o durat\ mentele fotosensibilizante, trebuie acor-
Prosopul de baie poate dat\ o aten]ie maxim\, pentru c\ reac-
BEJAN fi cale de transmitere a rezonabil\ face din acesta
o surs\ de contaminare ]iile chimice induse de soare pot produce
Folosirea unui singur infec]iilor `n urm\toarele cu microbi sau murd\rie. reac]ii toxice [i alergene la nivelul pielii.
prosop de baie de c\tre situa]ii: Iat\ c=teva dintre medicamentele de ca-
- atunci c=nd din negli-
Un prosop, fie el mai Dr. Vlad-Dorin
to]i membrii familiei are mic sau mai mare, este re trebuie s\ v\ feri]i:
urm\ri asupra s\n\t\]ii jen]\ sau s\r\cie este un un lucru necesar pentru
Bejan, medic - antibiotice (exemplu: tetraciclina,
[i nu este recomandat\ de utilizat un singur prosop; igiena individual\ [i d\ primar doxacilina, ciprofloxacin, ofloxacin, a-
nici un medic. Guturaiul, - atunci c=nd din lips\ senza]ia de pl\cere [i reumatolog zitromicina, enoxacin, oxitetraciclina,
r\celile `n g=t, infec]iile la de educa]ie sanitar\ [i `ncredere celui care `l pirazinamid, etc.);
ochi sau pe piele, infec]iile din economie sau zg=rce- folose[te, mai ales c=nd pun sau le[ie se fierbe sau - medicamente antidiabetice (gli-
pulmonare, diareea sau nie este scos din dulap este curat [i nu prezint\ se pune `ntr-o solu]ie cu pizide, gliburid);
infec]iile virale pot trece doar un singur prosop; riscuri pentru s\n\tate. dezinfectant (clor), apoi se - anxiolitice (luate `n caz de anxi-
`n acest fel de la unii - situa]ia cea mai frec- De aceea, dup\ sp\la- cl\te[te [i se usuc\ la fel etate, atacuri de panic\, fric\ de soci-
membri bolnavi ai fami- vent `nt=lnit\ este aceea rea lui cu detergent, s\- ca orice ruf\. a etate [i alte fobii, exemplu: alprazolam);
- somnifere (seconal);
- antidepresive (amitriptilina, nor-
a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a triptilina, doxepin, desipramina,
imipramina, protriptilina);
a MEDICAMENTE COM- ]iei sau `mbun\t\]irea calit\]ii - `n cazul `n care ie[i]i cu - dac\ nu ave]i aer condi]ionat - produse hormonale (orice pastil\
serviciilor `n domeniu. Acesta a copilul, `mbr\ca]i-l lejer, chiar `n locuin]\, petrece]i 2-3 ore zil- care con]ine estrogen);
PENSATE P+N| LA 90% PEN- mai precizat c\ aceste probleme dac\ are p=n\ la 9 luni. nic `n spa]ii care beneficiaz\ de - antiinflamatorii nonsteroidiene
TRU PENSIONARI, DIN 2008: ar putea fi rezolvate numai prin - nu uita]i s\-i proteja]i capul aer condi]ionat (cinematografe, (exemplu: ibuprofen, ketoprofen, napro-
Potrivit prim-ministrului C\lin deblocarea licita]iei pentru sis- cu o p\l\rie de soare; spa]ii publice, magazine); xen, indometacin, fenilbutazona);
Popescu-T\riceanu, exist\ posi- temul informatic al Ministerului - nu ezita]i s\ l\sa]i copilul - purta]i p\l\rii de soare, - diuretice (furosemida, hidroclorti-
bilitatea ca de la 1 ianuarie 2008 S\n\t\]ii. Sistemul informatic al dezvelit atunci c=nd doarme; haine lejere [i ample, din fibre azida, indapamida);
s\ fie compensate `n procent de CNAS a intrat `n testare [i va - nu este recomandat sc\l- naturale, de culori deschise; - medicamente folosite `n tratamen-
p=n\ la 90% toate medicamentele `ncepe s\ func]ioneze de la 1 ia- datul `n ap\ rece. - pe parcursul zilei face]i tul cancerului (dacarbazin, fluoroura-
pentru pensionari. Declara]ia a nuarie 2008, dat\ de la care ar Pentru v=rstnici, persoane cu du[uri caldu]e, f\r\ a v\ [terge cil, flutamide, methotrexate, vinblasti-
fost f\cut\ ieri, la Satu-Mare, `n putea fi posibil\ [i o compensare boli cronice, persoane cu diz- de ap\; ne), al hipertensiunii (minoxidil, metil-
cadrul unei vizite de lucru `n cu 90% a tuturor medicamentelor abilit\]i: - be]i zilnic `ntre 1,5-2 litri de dopa), al alergiilor (astemizol, loratid-
jude]. „P=n\ nu intr\ `n func]iu- eliberate c\tre pensionari. - evita]i, pe c=t posibil, s\ lichide, f\r\ a a[tepta s\ apar\ ina, terfenadin), al tulbur\rilor de ritm
ne sistemul informatic, nu a[ ie[i]i din cas\ `ntre orele 11-18; senza]ia de sete. ~n perioadele cardiac (amiodarona, quinidina).
vrea s\ fac nici o promisiune. a CUM S| NE FERIM DE - dac\ trebuie s\ v\ deplasa]i de canicul\ se recomand\ con- De asemenea, dac\ ave]i probleme
Dac\ sistemul informatic intr\ `n CANICUL|: Pentru perioada ve- `n afara locuin]ei, este de pre- sumul unui pahar de ap\ (sau cu acneea, trebuie s\ fi]i foarte atent\
func]iune, de la 1 ianuarie putem rii, `n care temperaturile dep\- ferat s\ o face]i fie diminea]a de- echivalentul acestuia) la fiecare la folosirea produselor antiacneice apli-
s\ mergem pe compensarea, s\ [esc `n nenum\rate r=nduri pra- vreme sau seara; deplasa]i-v\ 15-20 de minute; cate local. Aten]ie! Citi]i `n detaliu
zicem, pentru toate medicamen- gurile specifice sezonului, Mi- pe la umbr\ [i evita]i pe c=t - nu consuma]i alcool (inclusiv prospectul medicamentelor pentru a
tele, p=n\ la 90%, pentru pen- nisterul S\n\t\]ii a f\cut c=teva posibil expunerea `n plin soare; bere sau vin), deoarece acesta fa- evita efectele adverse cauzate de soare.
sionari“, a declarat premierul. ~n recomand\ri. - este recomandat\ consul- vorizeaz\ deshidratarea [i dimi-
urm\ cu o s\pt\m=n\, primul- Pentru copii: tarea medicului curant, mai ales nueaz\ capacitatea de lupt\ a or-
ministru atr\gea aten]ia c\ nu- - da]i copilului s\ consume, `n dac\ ultima consulta]ie a fost cu ganismului `mpotriva c\ldurii; Ce trebuie s\ face]i dac\
m\rul re]etelor medicale elibe- mod regulat, lichide proaspete, c=teva luni `n urm\; - evita]i b\uturile cu con]inut v\ afla]i sub medica]ie
rate `n perioada ianuarie-aprilie chiar dac\ acesta nu vi le cere, [i - nu se introduce nici un ridicat de cofein\ (cafea, ceai,
2007 a crescut de la 3,2 de mili- ajuta]i-l s\ le bea; medicament nou `n schema de cola) sau de zah\r (sucuri r\co- Nu sta]i la plaj\, deoarece chiar [i o
oane `n aceea[i perioad\ a anului - nu l\sa]i niciodat\ copilul tratament, chiar dac\ acesta ritoare carbogazoase) deoarece mic\ expunere a g=tului sau a m=i-
trecut la 4,7 milioane, ceea ce singur, chiar pentru perioade poate fi procurat f\r\ re]et\; acestea sunt diuretice; nilor poate determina declan[area
arat\ fie c\ starea de s\n\tate a scurte de timp, `n ma[ini sau `n - dac\ ave]i aer condi]ionat, - consuma]i fructe [i legume unei reac]ii alergice sau toxice. Este
popula]iei s-a degradat vizibil, fie `nc\peri prost ventilate; regla]i aparatul astfel `nc=t proaspete (pepene galben, ro[u, foarte important s\ discuta]i cu un
c\ a crescut interesul farmaci[- - lua]i cu dumneavoastr\ can- temperatura s\ fie cu 5 grade prune, castrave]i, ro[ii), deoarece specialist despre posibilitatea de `ntre-
tilor de a elibera c=t mai multe tit\]i suficiente de ap\ `n cazul mai mic\ dec=t temperatura acestea con]in o mare cantitate rupere a tratamentului sau de `n-
re]ete. T\riceanu a subliniat c\, unei deplas\ri cu un autovehicul; ambiental\; de ap\; locuire a acestuia cu alte medicamente
de[i pre]urile sunt din ce `n ce - evita]i s\ scoate]i copilul din - ventilatoarele nu trebuie - o doz\ de iaurt produce care nu v\ expun riscurilor. (sursa:
mai mari, nu se constat\ amelio- cas\ pe perioada de canicul\, mai folosite dac\ temperatura aeru- aceea[i hidratare ca [i un pahar www.topsanatate.ro)
rarea st\rii de s\n\tate a popula- ales dac\ este bebelu[ (0-12 luni) ; lui dep\[e[te 32 grade Celsius; de ap\. a

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

Centrul Medical „Providen]a“ PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei FII TARE, F|R| T|RIE!

Oferim gratuit urm\toarele servicii:
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG); „ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ Spirometrii; „ evaluare psihologic\;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii; „ informa]ii utile [i sfat profesionist;
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii. „ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
II. Servicii medicale paraclinice: „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ „ tabere terapeutice.
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie); Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
„ Radiografii (toate tipurile); metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe: ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii; Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee,
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n; Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
„ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto. afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere. adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical: este regula de aur a Centrului nostru.
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; Mail: centrulsfnicolae@Yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 11 iulie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00 7 4
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00

Actualitatea Actualitatea Actualitatea 6 6 10 7

cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05

2 5 9 8 4 1 6 3 7
7 10 8 10 11 6 12
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

4 8 7 3 6 2 5 9 1
Sudoku este un fel de re-
1 6 3 9 5 7 4 8 2 1 11 8 10 11 6 12
bus, dar numai cu cifre, 6 9 8 2 7 3 1 4 5 Aritmogriful este un gen enigmistic
de la 1 la 9. Jocul a fost 5 2 1 4 9 6 3 7 8 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc
cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i 8 12 6 8 11 9 5
lansat [i pe Internet [i s-a 3 7 4 5 1 8 9 2 6
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 8 3 5 1 2 9 7 6 4 totdeauna aceea[i cifr\.
tele Unite, Noua Zeeland\ 1 2 3 4 5 4 6
[i Croa]ia, iar `n Marea
7
9
1
4
2
6
6
7
3
8
4
5
8
2
5
1
9
3
Careurile sunt `ntocmite
de dl. Valentin PAS|RE A B
Britanie este deja consi-
derat un fenomen. Com- 9 8 4 13 4 6 14
pleta]i careul de 81 de 8 4 1 P P A D R T
p\tr\]ele cu cifre cuprinse
`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t 7 8 4 O R P L A C A E 4 4 9 5 1 9 6
Rezolvarea careului din

nici o cifr\ s\ nu apar\ de

dou\ ori pe acela[i r=nd 9 5 7 C I I E T O T M
num\rul de ieri

sau pe aceea[i coloan\. 7 5 A A P O L O N

E B I 8 6 1 15 9
Grila este `mp\r]it\ `n
I E S U R C O I
nou\ careuri mai mici, 1 4 7 2 3
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, N A E I I E N N 6 4
iar fiecare careu trebuie 9 6 T L N A E S A I
s\ con]in\ cifrele de la 1 7 1 8 A E I I L C Pornind de la numele Sf. Mare Mc. ... , `n Calendarul Ortodox, de
la 9, la fel, o singur\ ast\zi, 11 iulie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus
dat\. (Solu]ia 6 3 7 E V [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica biseri-
c a r e u l u i al\turat ` n ceasc\. (Solu]ia careului al\turat `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 7 5 9

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

11:00 Hello, Goodbye! (r) 07:00 Replay (r) 10:00 Remix (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
11:30 Deliciile buc\t\riei 07:30 Omul `ntre soft [i moft 11:00 Aparatul de filmat - Martor al 07:00 Ultimul val 09:10 Omul care aduce cartea 09:00 C\p[une cu zah\r
12:00 Nocturne (r) 08:00 ABC... de ce? (r) istoriei (r) (dram\, Cu: Corbin 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Joan Catarre,
12:50 Integrame dup\ integrare 08:30 Spellbinder: 12:00 Jurnal cultural Bernsen) Cu: Janne Cooper, Doug Benedita Pereira
13:00 Hannah Montana T\r=mul dragonului (r) 09:00 ~n gura presei (r) Davidson, Melody Thomas 10:15 Gitanas
12:30 Voci de aur (r)
Cu: Mitchel Musso 09:00 Lec]ia de [tiin]\ 10:00 Concurs interactiv Scott, Eric Braeden Cu: Ana de la Reguera
09:30 Jurnalul Euronews 14:00 Clio magazin (r) 12:30 Inocen]\ furat\
13:30 Desene animate: Disney 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela 10:00 Fantomas vs.
09:40 Or\[elul nostru drag 14:30 Colec]ia design (r) Anderson, Molly Culver, Scotland Yard (r) Cu: Camila Sodi
14:00 Jurnalul TVR 15:05 Muzica - Opere complete
15:00 Teleshopping 10:10 Plaja lui M\ru]\ Natalie Raitano) (comedie, Cu: Jean Marais) 13:30 Prizoniera
12:00 Poirot 16:00 Identit\]i (r) 12:00 Vocea inimii (r) 11:45 Z=mbi]i, v\ rog Cu: Gabriela Spanic
15:30 Oameni ca noi
13:00 Spellbinder: T\r=mul 16:30 Scrisori francofone (r) Cu: Ioan Isaiu, Maria 12:15 Emmerdale - Afaceri de 15:30 R\zbunarea Victoriei
16:00 Bagaj pentru Europa dragonului Dinulescu, Toma D\nil\
17:00 Nocturne familie (dram\, Cu: Cu: Sonya Smith
17:00 Isabel, `n c\utarea iubirii 13:30 ABC... de ce? 13:00 Observator
18:55 Jurnal cultural Elisabeth Estensen, Mark 17:30 Pove[tiri adev\rate
17:50 Patrula de mediu 14:00 Teleshopping Cu: Simona Gherghe Charnock, John Middleton)
19:00 Muzica - Opere complete (r) Vremea de Acas\
18:00 Justi]ie militar\ (dram\, 14:30 Jobbing 13:45 Jocul electoral 13:00 {tirile PRO TV 18:30 Betty cea ur=t\
Cu: David James Elliott) 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 20:00 Cele doua vie]i 13:45 Marea curs\ (prima parte)
(dram\, Cu: Jeff Goldblum, Cu: Ana Maria Orozco,
19:00 Jurnalul TVR 16:00 Jurnalul TVR ale lui Mattia Pascal Liev Schreiber, Anthony (comedie, Cu: Jack Jorge Enrique Abello
Cu: Cosmin Prelipceanu 16:20 Descoper\ rom=nii (comedie, Cu: Marcello LaPaglia) Lemmon, Tony Curtis, 19:30 Tequila cu suflet de femeie
20:20 Poporu zice! 16:30 Autostrada TVR Mastroianni, Senta Berger, Trei americani sunt angaja]i Natalie Wood, Peter Falk, Cu: Angélica Rivera
20:55 Ochiul magic (r) 18:00 Jurnal regional Andréa Ferréol) `n calitate de consultan]i `n Keenan Wynn) 20:30 Numai iubirea
21:50 Neveste disperate campania pentru alegerile 16:00 T=n\r [i nelini[tit
18:30 Replay Ecranizarea romanului preziden]iale din Rusia. Ei tre- Cu: Alexandru Papadopol
Cu: Teri Hatcher 19:00 Bugetul meu „Raposatul Mattia Pascal“ al buie s\ `i conving\ pe ru[i s\-l Cu: Janne Cooper, Doug 21:45 Zorro
22:45 Jurnalul TVR 19:30 Campionatul de comedie lui Luigi Pirandello. realeag\ pe Boris El]`n, `n Davidson, Melody Thomas Cu: Marlene Favela,
Nemul]umit de via]a sa ciuda sus]inerii tot mai Scott, Eric Braeden Christian Meier
23:20 Singure 20:00 Celebrit\]ile timpului t\u sc\zute de care are parte
mediocr\, Mattia Pascal 17:00 {tirile PRO TV
(dram\, Cu: Maria Galiana, 20:10 Farmece (ac]iune, ajunge, accidental, `n situa]ia acesta. Dup\ o serie de 22:45 Pove[tiri de noapte
Ana Fernandez) Cu: Shannen Doherty, Holly e[ecuri, cei trei reu[esc s\ `[i 17:45 Mesaje de dincolo (dram\, Cu: Cabral [i Mircea
de a-[i `nscena propria moarte,
Maria [i-a p\r\sit familia [i Marie Combs, Alyssa duc\ planurile la bun sf=r[it. Cu: Jennifer Love Hewitt) Solcanu
dup\ care se av=nt\ `ntr-o ex-
satul pentru ca nu suporta au- Milano, Rose McGowan) isten]\ nou\ [i aventuroas\. ~n 16:00 Observator 18:50 {tirile PRO TV 23:15 Clona
toritatea tat\lui. ~nchiriaza un 21:00 Ora de [tiri cele din urm\, el va fi recu- Cu: Simona Gherghe 20:30 Proba adev\rului Cu: Giovanna Antonelli
apartament la ora[, `ntr-un 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (thriller, Cu: Katheryn
cartier m\rgina[, [i, `ns\rci- 22:10 Tinichigiul [i coafeza `ntr-un perat de comunitatea care `l 00:15 Prizoniera (r)
nat\, `n urma unei rela]ii cu v=rtej de sex [i politic\ `nmorm=ntase. Cu: Cristian Andrei Winnick, Nicolas Wright, Cu: Gabriela Spanic a
un b\rbat care nu vrea s\ ac- (comedie, Cu: Tullio 21:40 Stele de la Hollywood 19:00 Observator Chuck Shamata)
cepte copilul, se `ntre]ine f\- Solenghi, Cinzia Leone, 22:30 Jurnal cultural 20:30 Festivalul Callatis 2007. Dor 22:30 {tirile PRO TV
c=nd menajul la diverse fami-
lii. ~mpreuna cu mama ei [i a-
Gene Gnocchi) 23:00 Spectacol de opera (r) de Callatis. Gala folclorului 23:00 CSI: New York; Vremea; Legend\:
l\turi de c=]iva vecini s\rmani, 00:00 Colec]ionarul de suflete romanesc * Vreau s\ fiu mare
01:20 Jurnal cultural (r) [tiri
Maria `ncearc\ s\ descopere 01:00 Or\[elul nostru drag (r) 23:45 Callatis - Sentin]a de la Cu: Gary Sinise
ceea ce e luminos `n via]a ei. 01:35 Muzica - Opere complete (r) miezul nop]ii 00:15 Proba adev\rului (r) film artistic
01:30 S=nge nevinovat (II, r)
01:10 Justi]ie militar\ (r, dram\) a (dram\) a 02:25 Nocturne (r) a 02:00 Concurs interactiv a (thriller) a
 TIMP LIBER Miercuri, 11 iulie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
ANGAJ|RI Muzeul Literaturii Române Ia[i c\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
Iulie: Muzeul Literaturii Rom=ne `n co-
S.C. angajeaz\ [oferi profesioni[ti C; E pentru camion cu
remorc\ sau TIR pentru Norevegia - salariu 2.500 E/lun\.
Limba englez\ obligatorie. Rel. la tel: 0752.971.247.
laborare cu Muzeul Obiceiurilor Populare
din Bucovina organizeaz\, `n Galeriile de
art\ „Pod Pogor-fiul, Expozi]ia
„Fragmente“ (sculptur\ [i grafic\ digital\)
VAR| ROMAN|
de Geo Goidaci (München). Program de Ziua I - 27.07.2007: Plecare Muzeul Vatican - Sf. Ignatie,
VÂNZ|RI vizitare: Mar]i - duminic\ - 10.00-17.00; ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Fontanella Trevi (eventual,
Muzeul Literaturii Rom=ne mai prezint\ Oradea; Pia]a del Quirinale Sf. Andrea
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, expozi]iile: „Amiaza colec]ionarului“ Ziua a II-a a - 28.07.2007: din Quirinale S. Carlo alle
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal (colec]ia preot paroh Dumitru Merticariu); Budapesta. Vizitarea obiec- Quattro Fontane, Aba]ia Sf.
pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404. „U[i celebre“, „Istoria restaur\rii, restau- tivelor din Viena (Catedrala Nilo din Grottaferrata, Castel
rarea istoriei“; „Triptic junimist“. „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Gandolfo, Forumul Imperial,
Palatul imperial, Prim\ria, Columna lui Traian, Sf. Cosma
V=nd pavele, diferite modele. Calitate - pre] avantajos. Parlamentul) - seara; [i Damian, Forum Romanum,
Rela]ii la telefon 0727772522 sau 0749318930. Palatul Culturii Ziua a III-aa - 29.07.2007: S. Maria din Cosmedin, Scala
Muzeul de Art\ din cadrul Complexului Deplasare pe ruta Viena - Santa, S. Giovanni in Fonte
Na]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i v\ invit\ la Venezia (Piazza San Marco, (Baptisterium), S. Giovanni in
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ expozi]ia „Christian Paraschiv - Biserica San Marco, Palatul Laterano, SS. Quattro Coro-
Retrospective 1977- 2007“. Expozi]ia, orga- Dogilor, Puntea Suspinelor [i nati, S. Clemente S. Croce in
din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe nizat\ la ini]iativa Muzeului Na]ional de plimbare de 1 or\ prin centrul Gerusalemme;
Art\ Contemporan\ din Bucure[ti, va fi de- istoric al Veneziei) - Roma Ziua a X-a a - 05.08.2007:
X Roade ale credin]ei schis\ spre vizitare în Galeria de Arta (sosire seara); Vizitare Budapesta - Castelul
Contemporan\ din Palatul Culturii p=n\ la Ziua a IV-a a - 30.07.2007-
`n Sfântul Munte Athos sf=r[itul lunii august, urm=nd a fi itinerat\ Ziua a IX-a a - 04.08.2007 (proo-
Buda [i Catedrala; deplasare
spre Rom=nia;
z 11 zile `n perioadele 22 iulie-11 august, 2-1
12 sep- în Bistri]a, Sibiu [i Timi[oara. Expozi]ia gram de tab\r\): Se pot vizita Ziua a XI-a
a - 06.08.2007: De-
prezint\ lucr\ri de pictur\, grafic\, foto - urm\toarele obiective reli- plasare pe ruta Oradea - Ia[i.
tembrie, 11-2 21 noiembrie; gioase [i turistice:
instala]ii, picto-obiect ce se înscriu în mai
z Pre]: 285 euro ^ 275 lei - Vatican, Pia]a San Pietro,
multe cicluri de crea]ie - din anii 1980 p=n\ Servicii incluse: transport
z Programul pelerinajului cuprinde: vizitarea în prezent. Domul Sf. Petru (Pieta [i Ca-
ora[ului Salonic (Thessaloniki), Biserica Sf. M. Mc. autocar 2* (aer condi]ionat,
pela „Sf. Petru“, Mormântul Sf. scaune rabatabile, instala]ie
Dimitrie cu moa[tele acestuia [i ale Sf. Anisia, Petru [i urcare `n Cupola Do-
Catedrala mitropolitan\ cu moa[tele Sf. Grigorie Iube[te Ia[ul mului), Castelul San Angelo,
audio-video); 6 nop]i cazare cu
„Iube[te Ia[ul“, campanie de con[tienti- Pza. del Popolo, Treptele span- mic dejun, (cazarea se va face
Palama, Arcul lui Galeriu (sec. IV); Sf. Munte Athos cu `n Tab\ra de tineret, `n bunga-
m\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xeropotamou, zare a ie[enilor cu privire la ora[ul `n care iole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. lowuri cu aer condi]ionat); ta-
Kutlumusiu, Vatoped, Pantokrator, Stavronikita, Ivi- locuiesc, organizat\ de Asocia]ia
Luigi din Francesi, Panthéo- b\ra dispune de piscine, jacuzzi
ron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Prodromu; Nea Studen]eas\ „Tineri pentru Viitor“; [i este la 30 minute de centrul
S=mb\t\, 14 iulie, ora 17.30 - vernisajul nul, Sf. Eustachie, Sf. Ivo, Pia-
Kallikratia . ]a Navona, Sf. Agnese din Romei; `n pre] este inclus\
expozi]iei de fotografie „Ia[ul a[a cum nu `l cazarea cu mic dejun. Cina este
z Servicii incluse `n pre]: transport cu microbuz; caz\ri la [tii“, autor Andrei Rotariu - Casa de Agone, Gianicolo (Sf. Onufrie,
Fontana Paolina, Tempietto), disponibil\ pentru 7 euro, iar
Giurgiu, la hotel**, `n Grecia (cu mic dejun inclus) [i la Cultur\ „Mihai Ursachi“; prânzul se poate lua `n ora[;
m\n\stiri `n Sf. Munte Athos; `nso]itor din partea Centrului de Duminic\, 15 iulie - Ziua por]ilor de- Trastevere (Sf. Maria din Tras-
tevere, Sf. Crisogono, Sf. Ce- `nso]itor de grup - preot.
Pelerinaj. Nu sunt incluse: mesele de prânz [i de sear\; taxa de schise la Muzeul Literaturii Rom=ne;
intrare `n Muntele Athos (25 euro); transportul `n Muntele Duminic\, 15 iulie, ora 19.00 - specta- cilia), Isola Tiberina (Sf. Bar-
Athos (75 euro); asigurarea medical\. tolomeo), Capitolul, Campo- Nu sunt incluse: taxele de
colul „Iube[te Ia[ul“, gen hip hop - Parcul intrare la obiectivele turistice;
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m! Copou; santo Teuton, Sf. Pudenziana,
S. M. Maggiore, Sf. Prassede, mesele care nu sunt incluse `n
Duminic\, 22 iulie, ora 19.00 - specta- program; alte cheltuieli per-
colul „Iube[te Ia[ul“, gen rock - Parcul S. Martino ai Monti, S. Pietro
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine in Vincoli, Piramidele, S. Paolo sonale.
la telefoanele : 0232/276907; 0727/500543 sau la sediul Copou.
fuori le mura, Catacombele
Centrului de Pelerinaj (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf.
„Sf. Parascheva“, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16 Galeriile de Art\ - Biblioteca Jude]ean\ Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Sebastian), Via Appia Antica,
(`n curtea Catedralei mitropolitane) „Gheorghe Asachi“
Fax: 0232/276867 Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
Website: www.centruldepelerinaj.ro Expozi]ie de pictur\ „Axis Mundi“, de
Doina Leahu (Vaslui) - Galeriile de Art\ Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk; curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
ale Bibliotecii Jude]ene „Gh. Asachi“. a
office@centruldepelerinaj.ro

16 Miercuri, 11 iulie 2007
Parohia „Sfântul Haralambie“ hr\ne[te
50 de b\tr=ni [i tineri din centre de plasament
a La Cantina „Sfântul Haralambie“ primesc 2-3 mese pe s\pt\m=n\ un num\r de 50 de b\trâni [i tineri
a Echipa de lucru a cantinei este format\ 100% din voluntari a Pe vremuri exista un Ateneu „Sfântul Haralambie“, acum se dore[te
reluarea acestei vechi tradi]ii culturale a Mul]i bolnavi vin [i se `nchin\ aici la moa[tele Sf=ntului Haralambie a
de Nicoleta OLARU
Fiind o biseric\ care nu
necesit\ lucr\ri de consoli-
dare sau restaurare, dup\
cum ne spune p\rintele pa-
roh Radu Brânz\, Biserica
„Sfântul Haralambie“ din
Ia[i [i-a centrat aproape `n-
treaga aten]ie pe ajutorarea
b\trânilor [i a tinerilor cu
nevoi speciale. ~ns\, „mai `n-
tâi, ne-am pus la punct bi-
serica“, ne-a spus p\rintele
Radu, amintind câteva din-
tre lucr\rile de `nnoire [i
`nfrumuse]are `ntreprinse:
s-au reamenajat gardurile
exterioare, s-au `nlocuit
stranele, iar sistemul de ilu-
minat a fost dotat cu proiec-
toare atât `n exterior, cât [i
`n interiorul bisericii, pentru
eviden]ierea picturii.
Hran\ pentru
cei care nu se pot
deplasa la cantin\
Activitatea filantropic\ de
la Cantina „Sfântul Hara-
lambie“ a `nceput `n anul
2003, cu un grup de 30 de
b\trâni, c\rora li se oferea, la
`nceput, o singur\ mas\ pe
s\pt\mân\, ajungându-se,
`n prezent, la un num\r de
50 de b\trâni [i tineri din
centrele de plasament c\-
rora li se ofer\ 2-3 mese pe
s\pt\mân\.
Echipa de lucru a canti-
nei este format\ 100% din
voluntari, „tineri din AS-
COR, din parohie [i de ori-
unde, care au `n]eles c\ `n-
tr-adev\r «mai fericit este a
da, decât a lua»“, ne-a in-
format p\rintele paroh.
Cu o serioas\ preg\tire `n
asisten]\ social\ (cursuri de
asisten]\ social\ `n Dane-
marca, cursuri de manage-
ment, de organizare a activi-
t\]ii, moderator pentru 20 de
seminarii na]ionale [i inter-
na]ionale cu tema cunoa[te-
Serile la „Sfântul
Haralambie“
P\rintele paroh Radu
Br=nz\ (foto) ne-a amintit
printre proiectele sale de vi-
itor, amenajarea unui spa]iu
dedicat exclusiv unei intense
activit\]i culturale (`ntâl-
niri, discu]ii, conferin]e, lan-
s\ri de carte), continuând `n
felul acesta o veche tradi]ie:
„Aici, pe acest spa]iu, a fost
`nainte de r\zboi, Ateneul
«Sfântul Haralambie». Aici
au conferen]iat mari perso-
nalit\]i, ca Ioan Petrovici,
aici s-a n\scut poetul Mihai
Ursachi. Vrem s\ ini]iem nu
Ateneul «Sfântul Haralam-
bie», dar m\car «Serile „la
Sfântul Haralambie“»“.
Cu tact, discern\mânt,
responsabilitate, dar mai a-
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Situat\ l=ng\ Spitalul de Boli Infec]ioase
„Sf. Parascheva“,
Biserica „Sf. Haralambie“ din Ia[i
este loc de `nchinare pentru mul]i dintre
cei care caut\ `n casa Domnului alinare
pentru suferin]ele trupe[ti [i suflete[ti
rii [i a dep\[irii prejude-
c\]ilor `n cadrul AIDROM
(Asocia]ia Ecumenic\ a Bi-
sericilor din România), pr.
Radu Brânz\ are un sistem
de lucru bine pus la punct,
prin care urm\re[te dezvol-
tarea unui proiect de du-
rat\. El ne-a precizat c\ `n-
treaga activitate de asis-
ten]\ „nu se desf\[oar\ `n
mod haotic. Toate cazurile
sunt evaluate pe baz\ de an-
chet\ social\“.
~n prezent, exist\ dou\
modalit\]i sub care se desf\-
[oar\ activitatea de ajutora-
re a b\trânilor [i a tinerilor
cu nevoi speciale: o parte
dintre voluntarii echipei de
lucru prepar\ masa [i o ser-
vesc celor care se pot depla-
sa la cantin\, ceilal]i ur-
mând s\ mearg\ la fiecare
les cu mult\ perseveren]\ [i
rug\ciune, p\rintele paroh a
adoptat, ca principiu `n acti-
vitatea sa social\, „politica
pa[ilor m\run]i, dar siguri“.
Pe lâng\ proiectele de viitor
deja contabilizate, pr. Brân-
z\ a mai adus la faza de pro-
iectare consolidarea cl\dirii
cantinei [i a clopotni]ei. El
are `n vedere [i ridicarea u-
nui nou nivel, cu mansard\,
pentru un complex social,
care s\ permit\ at=t prepa-
rarea [i servirea mesei `n
condi]ii optime, precum [i
spa]ii de cazare, psihotera-
pie [i altele.
Dezvoltând proiecte am-
ple, folosindu-se de principii
eficiente, reducând la minim
costurile, p\rintele nu negli-
jeaz\ principiul suprem:
„Niciodat\ nu `ncet\m s\-L
rug\m pe Dumnezeu.“
CM
YK
VIA}A PAROHIILOR
neputincios pentru a o dis-
tribui. P\rintele ne-a mai
spus c\, pe lâng\ obi[nuitele
mese, b\trânii mai primesc
din când `n când haine [i, u-
neori, medicamente. ~n
preajma celor dou\ mari
praznice, de Cr\ciun [i de
Pa[ti, când echipa de lucru
se diminueaz\, tinerii ple-
când `n vacan]\, obi[nuitele
mese sunt `nlocuite de a[a
numita „mas\ de ajutorare“,
constând `n diferite pachete,
care sunt trimise persoa-
nelor vizate.
P\rintele ne-a amintit [i
despre „caietul cu progra-
m\ri“, unde noteaz\ fiecare
activitate pe care o desf\[oa-
r\. Având spa]iu suficient
pentru preg\tirea unui
praznic, p\rintele a `ng\du-
it celor doritori s\-[i preg\-
Aceasta o spune, referin-
du-se la slujbele din biseric\:
Acatistul Sfântului Hara-
lambie, Sfintul Maslu, Litur-
ghii, cateheze. ~n felul
acesta, Sfântul Haralambie
este prezent permanent
printre ei, prin mijlocirea
rug\ciunilor sale parohia
primind alimente pentru
preg\tirea meselor, ori de
câte ori depozitele se golesc.
Aflat\ `n vecin\tatea Sec-
]iei de Boli Infec]ioase a Spi-
talului Jude]ean „Sfântul
Spiridon“, Biserica „Sfântul
Haralambie“ este vizitat\,
a[a cum ne-a m\rturisit p\-
rintele paroh, de mul]i bol-
navi care vin [i se `nchin\ cu
mult\ credin]\ la moa[tele
sfântului care ocrote[te acest
sf=nt l\ca[, moa[te cu-
noscute ca fiind aduc\toare
de t\m\duiri.
CM
YK
teasc\ praznicele la Cantina
„Sfântul Haralambie“, cu
condi]ia ca masa s\ le fie
servit\ b\trânilor inclu[i `n
programul de asisten]\ al
parohiei. „~n felul acesta, `i
mul]umesc [i pe ei, c\ le ofer
spa]iu [i mân\ de lucru, dar
[i pe b\trânii mei. Am [i un
caiet cu program\ri; omul
vine [i `[i anun]\ praznicul
din timp, `i rezerv ziua [i
astfel totul se desf\[oar\ `n
bun\ rânduial\“.
Suflul tinere]ii [i
nostalgia b\trâne]ii
Pr. Radu Brânz\ ne-a
vorbit [i despre alte activi-
t\]i `n aceia[i colaborare,
b\trâni-tineri. ~ncepând de
anul trecut, parohia a orga-
nizat diferite pelerinaje `n
zona Neam]ului, Sucevei [i
Maramure[ului. Anul aces-
ta, de Pa[ti, s-a mers la Schi-
tul T\râ]a [i la M\n\stirea
Dobrov\]. La `ntoarcere, s-a
f\cut un popas pentru un
picnic, unde atât tinerii cât
[i b\trânii s-au sim]it foarte
bine. P\rintele ne spune c\
„b\trâneii erau atât de sim-
patici, plimbându-se, spri-
jinindu-se fie unii de al]ii, fie
Tipografia Albina
a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
angajeaz\
un muncitor
pentru imprimarea de ziare
(program de noapte).
Experien]a ca muncitor offset sau
montajist constituie un avantaj.
Rela]ii la telefon 0722/800.895
de câte un bra] tân\r [i cu-
legând flori. ~n astfel de con-
texte, b\trânii cap\t\ acel
suflu al tinere]ii, iar tinerii
devin mai sensibili, mai nos-
talgici, ad\ugând experien]e
precoce la jovialitatea lor
irezistibil\“.
Urm\toarea ie[ire avea
ca destina]ie m\n\stirile din
Dobrogea, urmând ca anul
viitor s\ se plece `ntr-un
pelerinaj `n Grecia, unde
enoria[ii se vor `nchina la
moa[tele Sfântului Hara-
lambie, de la M\n\stirea
„Sfântul {tefan“, Meteora.
Expozi]ie de icoane
`n Germania
Printre proiectele dezvol-
tate `n parteneriat interna-
]ional, pr. Radu Brânz\ ne-a
enumerat: participarea la o
conferin]\ ecumenic\ euro-
pean\, la Praga, `n 2004; o
expozi]ie de icoane [i tablo-
uri cu Ia[ul vechi, realizat\
`n 2005, `n Salzgitter, Ger-
mania; un alt proiect desf\-
[urat tot `n Germania, la
Wurzburg, al tinerilor paro-
hiei, `n parteneriat cu tineri
din Biserica Evanghelic\.
Anul acesta, `n a doua ju-
m\tate a lunii iulie, se va
demara un nou proiect `n
parteneriat cu parohia orto-
dox\ „Sfântul Siluan“ din
Bruxelles, unde vor fi trimi[i
tineri din parohia „Sfântul
Haralambie“ [i din alte pa-
rohii colaboratoare, precum
[i tineri din echipa de lucru
a cantinei, `n felul acesta,
r\spl\tindu-li-se, oarecum,
[i eforturile. a
Radio TRINITAS
 CM
YK

Joi,
12 iulie 2007
1 LEU exemplarul www.ziarullumina.ro
5 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse info@ziarullumina.ro
Nr. 159 (760) Anul III Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Zografu - ctitorie Sistemul de `nv\]\m=nt este

bulg\reasc\, „lavr\ ineficient, inechitabil, lipsit
PAGINA 16

PAGINA 5
a Moldovei“ (2) de relevan]\ [i de calitate

Ia[ul, laborator al form\rii speciali[tilor

`n patrimoniul na]ional eclezial Cel mai ieftin
a Aproximativ 80% din patrimoniul na]ional rom=nesc este eclezial a Cu scopul de a contribui la conservarea [i restaurarea
acestuia, la Ia[i, `n cadrul Facult\]ii de Teologie „Dumitru St\niloae“, func]ioneaz\ sec]ia Art\ Sacr\, care formeaz\ speciali[ti
abonament la un
`n domeniu a ~nfiin]at\ `n anul 1993, din ini]iativa IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, sec]ia Patrimoniu Cultural ziar românesc
de la Ia[i a trimis, p=n\ acum, genera]ii valoroase de arti[ti [i restauratori-conservatori `n `ntreaga ]ar\ a Anul acesta, la ~ncep=nd cu luna iulie a.c., pre]ul
unui abonament lunar la ziarul LU-
specializarea Art\ Sacr\ sunt scoase la concurs 37 de locuri a Pe l=ng\ specializarea Art\ Sacr\, la Facultatea de Teologie MINA s-a mic[orat de dou\ ori, de
Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ din Ia[i se organizeaz\, anul acesta, admitere [i pentru urm\toarele specializ\ri: Teologie Ortodox\ la 10 lei la 5 lei abonamentul cu
taxele po[tale incluse.
Pastoral\ (200 de locuri), Teologie Ortodox\ Didactic\ (40 de locuri) [i Teologie Ortodox\ Social\ (37 de locuri) a PAGINILE 8-9 Astfel, abonamentul la LUMINA
este cel mai mic din Rom=nia
practicat la un cotidian [i vine `n
sprijinul cititorilor no[tri care, de-a
lungul timpului, au solicitat aceast\
reducere, pentru a se putea abona.
La o medie lunar\ de 25 de ziare
incluse `ntr-un abonament, rezult\
c\ un exemplar al cotidianului LU-
MINA cost\ 0,2 lei, de 5 ori mai ief-
tin dec=t dac\ ar fi cump\rat zil-
nic de la chio[c.

Cu 5 lei,
CM
de 5 ori mai bine! CM
YK YK

~ndulcitorii [i
coloran]ii, interzi[i `n
alimentele pentru copii
PAGINA 6

POZA ZILEI Rom=nii prefer\ s\ munceasc\ B\tr=nii lui Voiculescu

Marele Zid Chinezesc, obiectivul arhe-
ologic de la Petra, Iordania, cu monu-
mente s\pate `n st=nc\ (foto), statuia lui
Christos M=ntuitorul de la Rio de
Janeiro sau ruinele inca[e de la Machu
Picchu, Peru, au fost alese `n lista celor
„[apte minuni ale lumii“ moderne, procla-
mate, s=mb\t\, la Lisabona. Concursul
nu a fost apreciat `ns\ de UNESCO, care
inventariaz\ patrimoniul mondial [i care
s-a desolidarizat total de eveniment. a
cer pre[edintelui
`n Italia, Spania [i Marea Britanie majorarea pensiilor
Asocia]ia Na]ional\ a Birourilor Plecarea la munc\ `n str\in\tate cu orice pre]
de Consiliere pentru Cet\]eni (AN- spre o anumit\ destina]ie este pu- PAGINA 7
BCC) a lansat ieri, la Centrul de ternic influen]at\ de factori re-
Informare al UE la Bucure[ti, gional-istorici. Astfel, din Muntenia
studiul „Cu bine, din Europa!“ care se pleac\ `n special `n Spania, iar
analizeaz\ migra]ia for]ei de munc\ din Moldova, mai ales `n Italia. Cei
române `n Uniunea European\. ce inten]ioneaz\ s\ plece `n Marea
Studiul relev\ c\ principalele Britanie provin mai degrab\ din
trei state din UE preferate de
români sunt Italia, Spania [i Marea nord-estul ]\rii.
Britanie. Cei care opteaz\ pentru Datele utilizate pentru re-
ultima destina]ie sunt persoane alizarea acestui studiu provin dintr-
tinere, mai educate [i cu venituri o anchet\ sociologic\ realizat\ `n
mai mari decât cei care aleg Italia martie [i aprilie 2007, pe un lot de
715 persoane, din 35 de localit\]i
Garda de Mediu a
sau Spania [i care au un nivel de e-
duca]ie mai sc\zut [i calific\ri infe- unde exist\ Birouri de Consiliere amendat dou\ prim\rii
rioare. pentru Cet\]eni ale ANBCC. a
sucevene pentru mizerie
PAGINA 10
O feti]\ de 3 s\pt\m=ni din Oradea are contract cu o banc\
O feti]\ de 22 de zile feisen Banca pentru Lo- sionari, cel mai `n vârst\ `ncheie astfel de contracte
din Oradea, pentru care cuin]e. client al nostru dep\[ind trebuie s\ economiseasc\ Meteo
U
p\rin]ii au `ncheiat un „~ncerc\m s\ acope- 90 de ani“ , a declarat o perioad\ de timp, dup\
contract cu o valoare de rim, prin produsele noas- Ionu] Costea , pre[edin- care pot ob]ine credite cu Precipita]ii
24.000 de lei, este cel mai tre, toate segmentele de tele RBL. dobânzi fixe pe toat\ pe-
tân\r titular al unui con- vârst\: de la nou-n\scu]i, Produsele combin\ o rioada creditului, mult maxima 23 °C
tract de economisire-cre- cum este cazul feti]ei de etap\ de economisire cu sub nivelul pie]ei, de 6% minima 13 °C
ditare `ncheiat cu Raif- 22 de zile, pân\ la pen- una de creditare. Cei care pe an. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Joi, 12 iulie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCXII)
Raporturile
Bisericii Ortodoxe
cu protestan]ii,
`n secolele
XVI-XVIII (V)
~n anul 1572, ambasado-
rul german David Ung-
nad a venit la Istanbul,
iar teologii luterani de la
Tübingen l-au asociat `n
suita sa pe pastorul {te-
fan Gerlach ca s\ duc\
tratative de unire cu pa-
triarhul ecumenic
Ieremia al II-lea (1572-
1595). Acesta aducea din
partea vesti]ilor teologi
Martin Crusius [i Jacob
Andreas dou\ scrisori [i
o expunere tradus\ `n
grece[te, `n care se afir-
ma c\ Biserica Luteran\
nu este eretic\, ci Bise-
ric\ adev\rat\. Iat\ un
fragment: „V\ trimit o
carte mic\, care con]ine
punctele de vedere ale
`ntregii noastre credin]e,
deci Sfin]ia Voastr\ tre-
buie s\ vede]i care este
credin]a noastr\ [i dac\
suntem `n acord cu
`nv\]\tura Bisericilor de
sub jurisdic]ia Sfin]iei
Voastre, sau dac\ even-
tual ceva nu este `n con-
cordan]\ - ceea ce nu
doresc. Cer cu sinceri-
tate Sfin]iei Voastre s\ o
primi]i cu acelea[i bune
inten]ii cu care mi-a]i
acceptat comunic\rile
anterioare [i, dac\ nu
este prea mult pentru
dumneavoastr\, s\ spu-
ne]i prietene[te judecata
dumneavoastr\ `n
leg\tur\ cu aceste arti-
cole“. Patriarhul l-a
primit pe Gerlach [i a
promis c\ va r\spunde.
~ns\, teologii din Tübin-
gen au scris din nou, de
ast\ dat\ trimi]ându-i o
nou\ traducere `n
grece[te a „Confesiunii
Augustane“ [i cerându-i
s\ se pronun]e: „De[i
diferim `n anumite de-
prinderi deoarece prea
marea distan]\ geogra-
fic\ ne separ\, noi, din
punctul nostru de
vedere, am crezut c\ nu
am ad\ugat nic\ieri la
principalele articole
privind mântuirea, pen-
tru c\ (`n ceea ce [tim)
am ]inut [i p\strat
aceea care ne-a fost dat\
de Sfin]ii Apostoli [i
Profe]i, de Sfin]ii P\rin]i
[i Patriarhi, [i de cele
[apte sinoade ecumenice
care s-au ]inut dup\ ce
Dumnezeu ne-a dat
Scripturile. Din acest
motiv, n-am considerat
c\ mai este necesar s\
v\ `nc\rc\m cu alte
complet\ri, `n special fi-
indc\ Sfin]ia Voastr\
sunte]i ocupat cu ocâr-
muirea credin]ei Biseri-
cilor dumneavoastr\ [i
sunte]i vigilent solicitat
de orice le promoveaz\
mântuirea. Oricum, noi
vom a[tepta judecata
`n]eleapt\ a dumneav-
oastr\ [i r\spunsurile
legate de Confesia pe
care v-am trimis-o“.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
Despre importan]a cur\]irii interioare
„Atunci, apropiindu-se, ucenicii cestea sunt care spurc\ pe om, dar a de fapt din inim\, dinl\untrul lui.
I-au zis (lui Iisus): «{tii c\ fariseii, mânca cu mâini nesp\late nu spurc\ Ceea ce spurc\ pe om sunt gân-
auzind cuvântul, s-au scandali- pe om». {i ie[ind de acolo, a plecat durile rele, gândurile de ucidere,
zat?». Iar El, r\spunzând, a zis: Iisus `n p\r]ile Tirului [i ale Sidonu- gândurile de desfrânare, gândurile
«Orice r\sad pe care nu l-a s\dit lui.“ (Matei 15, 12-21) ce duc la furt, gândurile care te fac
Tat\l Meu cel ceresc va fi smuls din
r\d\cin\. L\sa]i-i pe ei; sunt c\l\uze
s\ fii martor mincinos, gânduri ce te
`ndeamn\ la def\im\ri, bârfiri, dis-
oarbe, orbilor; [i dac\ orb pe orb va *** credit\ri [i insinu\ri. Acestea toate
c\l\uzi, amândoi vor c\dea `n spurc\ pe om, fiindc\ pleac\ din in-
groap\». {i Petru, r\spunzând, I-a Fariseii [i c\rturarii s-au scanda- ima sa. Dac\ sp\latul pe mâini
zis: «L\mure[te-ne nou\ pilda aceas- lizat când au auzit cuvintele Dom- aduce o cur\]ire exterioar\, mai im-
ta». El a zis: «Acum [i voi sunte]i ne- nului nostru Iisus Hristos: „Nu ceea portant\ este cur\]irea interioar\,
pricepu]i? Nu `n]elege]i c\ tot ce intr\ ce intr\ `n gur\ `l spurc\ pe om, ci cur\]ia inimii [i a gândurilor. Dar
`n gur\ se duce `n pântece [i se a- ceea ce iese din gur\, aceea `l spurc\ acest lucru `l po]i realiza numai
runc\ afar\? Iar cele ce ies din gur\ pe om“. Acuzatorii ucenicilor vedeau când `n mintea ta vor fi gânduri
pornesc din inim\ [i acelea spurc\ pe lucrurile simplu, doar `n planul ma- bune [i `n inima ta vor fi doar fapte
om. C\ci din inim\ ies: gânduri rele, terial. Domnul Hristos merge `n vrednice de numele de cre[tin.
ucideri, adultere, desfrân\ri, furti[a- profunzimea lucrurilor [i arat\ c\ (Rubric\ realizat\ de pr. Dumitru
guri, m\rturii mincinoase, hule. A- ceea ce iese din gura omului pleac\ P|DURARU, Radio Trinitas)
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
dec=t s\ fii eroul altcuiva [i mul]i al]i tr\itori cre[tini, se
„Roag\-te s\ aduci pe Dumnezeu `n inima ta“ nu al lui Hristos.
De rug\ciune avem nevoie
am\gesc s\ cread\ - m\car
c\ vor tr\i `ntr-o continu\
Mul]i credincio[i spun c\ pentru un echilibru duhovni- girii. Diavolii sunt bucuro[i f\r\ de nici o `ncetare, pen- nep\sare -, c\ vor avea [i
au sl\bit `n rug\ciune [i nu cesc. Unii pierd din calitatea s\ te ]in\ `n starea aceasta tru c\ este cuviincios s\ fim fericita binecuv=ntare a
mereu cu Dumnezeu [i apoi acelora. E bine s\ se [tie din
se mai pot ruga. Ce s\ facem rug\ciunii, altora, care s-au de fals\ lini[tire, ca tu s\ r\-
s\ avem r=vn\ [i evlavie la rugat cu smerit\ inim\, le-a m=i insensibil fa]\ de suntem p=ndi]i, de aseme- vreme c\ „prin florile lor, bu-
nea, de cel r\u, f\r\ de nici o ruienile c=mpului se roag\ `n
rug\ciune? venit un fel de m=ng=iere [i, adev\rata m=ng=iere a unei
`ncetare. Mila lui Dumnezeu zadar s\ fie iertate de coas\“
- Nu trebuie s\ `ncet\m a apoi, cu p\rerea de bine, se rug\ciuni rupte din inim\, este cu noi; s\ nu se team\ (Iorga). „Nu este ru[inos pen-
ne ruga m\car cu mintea. A- roag\ numai s\ le vin\ f\r\ interes [i f\r\ oprire. nici o inim\ plecat\, c\ci tru un om de a c\dea strivit
ceste momente de vid ori de m=ng=ieri, dar este o simpl\ Roag\-te smerit s\ aduci pe suntem r\scump\ra]i cu de dureri, ci este ru[inos de a
urcu[ sau cobor=[ se constat\ am\gire, un fel de a ne Dumnezeu `n inima ta, dec=t S=ngele M=ntuitorului [i muri nep\s\tor [i istovit de
[i-n lumea sfin]ilor, pentru t=rgui, [i astfel de m=ng=ieri s\ te `nal]i cu mintea [i s\ te pre]uim, deci, c=t pre]uie[te pl\ceri“ (Pascal). (arhim.
smerenia lor. Dumnezeu cum- pot veni [i de la diavoli, c\ r\t\ce[ti cumva pe sus, c\ El. Sunt mul]i, care, dac\ se Arsenie Papacioc, sursa:
p\ne[te darurile cu fiecare, sim]i falsa satisfac]ie a am\- mai bine este s\ nu fii nimic, roag\ cineva din ai lor sau www.sfaturiortodoxe.ro)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
~n ziua de 12 iulie, a 1885 - A murit gene- introduceri la devenirea `n-
ralul Mihail Christodulo Cer- tru fiin]\“, „Sentimentul ro-
istoria consemneaz\: chez, comandant al trupelor mânesc al fiin]ei“) (m. 4 de-
române la Plevna, `n timpul cembrie 1988);
a 1536 - A `ncetat din R\zboiului de Independen]\; a 1912 - S-a n\scut Ni-
via]\ Erasmus din Rotter- la 28.XI.1878, când Osman colae Steinhardt, monah [i
dam, scriitor [i filosof olan- Pa[a a `ncercat s\ ias\ din
scriitor („Prin al]ii spre si-
dez („Colocvii“, „Adagii“, `ncercuirea Plevnei, i-a pre- ne“, „Jurnalul fericirii“, „D\-
„Elogiul nebuniei“) (n. 27 dat sabia generalului Cer- ruind, vei dobândi“) (m. 29
octombrie 1469); chez, declarându-se pri- martie 1989);
a 1730 - S-a n\scut ce- zonier; generalul s-a remar- a 1925 - S-a n\scut Radu
ramistul englez Josiah Wed- cat [i `n luptele de la Smâr- Enescu, eseist [i critic lite-
gwood, inovator al tehnicii dan [i Vidin; membru al „Ju- rar (m. 22.VII.1994);
industriale a ceramicii de nimii“ din Ia[i (n. 8.VI.1839); a 1941 - Al Doilea R\zboi
art\ (d. 3.I.1795); a 1905 - A murit istoricul Mondial - Prima manifes-
a 1797 – A `ncetat din Gheorghe Popovici; a abor-
dat o serie de probleme de tare oficial\ a Alian]ei pen-
via]\ Ien\chi]\ V\c\rescu, tru formarea unei coali]ii
poet, filolog, istoric („Obser- mare interes din istoria or-
ganiz\rii judiciare române[- antifasciste, acordul anglo-
va]ii sau b\g\ri de seam\ sovietic de ajutor reciproc;
asupra regulelor [i orându- ti; membru corespondent al
Academiei Române (n. a 2004 - A murit lingvis-
ielelor gramaticii române[- ta Mioara Avram, cercet\tor
ti“, „Am\rât\ turturea“) 8.XI.1863);
a 1909 - S-a n\scut Con- la Institutul de Lingvistic\
(1797/1798) (n. 1740); „Iorgu Iordan“ din Bucure[ti
a 1817 - S-a n\scut Hen- stantin Noica, filosof [i e-
seist („Jurnal de idei“, „Trei (n. 4.II.1932); a
ry David Thoreau, scriitor [i
filosof american, maestru al
frazei scurte („Nesupunerea [itul studiilor aleg=nd pro-
civic\“, „Walden sau via]a `n 103 ani fesia de jurnalist. Prima
Sfin]ii Mucenici tin. Proclu [i Ilarie au fost u- p\dure“) (d. 6 mai 1862); culegere de poezii i-a ap\-
Proclu [i Ilarie
ci[i [i `ngropa]i `n acela[i loc. a 1850 - A decedat Ro-
bert Stevenson, inventator
de la na[terea rut `n anul 1923, sub titlul
„Crepuscular“.
Tot ast\zi, Biserica face
Originari din satul Calipt,
aproape de Anghira, Sfin]ii
pomenirea Sfintei Veronica;
[i inginer britanic, a inven-
tat luminile intermitente [i
poetului Marele [oc al vie]ii lui
Neruda, care avea s\ zgu-
a Cuviosului Mihail Malei-
Proclu [i Ilarie au tr\it `n
timpul `mp\ratului Traian
nul; a Sfântului Mucenic
fulger\toare [i hidroforul.
(n. 8 iunie 1772); Pablo Neruda duie din temelii concep]ia
sa despre lume, l-a consti-
(98-117). ~n fa]a `mp\ratu- Serapion cel Nou; a Sfin]ilor a 1882 - S-a n\scut Tra- Pe numele s\u adev\rat tuit momentul dezv\lui-
Mucenici Andrei Stratilatul, Neftalí Ricardo Basoalto, rilor cu privire la propor]ii-
lui, Sfântul Proclu a m\r- ian Lalescu, matematician,
Faust [i Mina [i a Sfântului academician. (12/24) (d. 15 Pablo Neruda s-a n\scut la le terorii instituite de regi-
turisit credin]a `n Hristos [i
a fost condamnat la moarte. Mucenic Mamant. iunie 1929); 12 iulie 1904, `n localitatea mul stalinist. Scepticismul
Sfântul Ilarie, nepotul Sfân- a 1884 - S-a n\scut Ame- Parral din sudul statului poetului avea s\ fie reflec-
tului Proclu, v\zându-[i un- Mâine, Biserica serbeaz\ deo Modigliani, pictor [i Chile. Tat\l s\u era meca- tat `n lucrarea cu caracter
chiul condamnat la moarte, a Soborul Sfântului Arhan - sculptor italian (d. 24 ia- nic de locomotiv\, iar ma- autobiografic, din anul
m\rturisit c\ [i el este cre[- ghel Gavriil. nuarie 1920); ma, care avea s\ moar\ la 1958, „Breviar de extrava-
scurt\ vreme dup\ na[te- gan]\“. Crea]ia sa poetic\
rea fiului, era `nv\]\toare. a fost r\spl\tit\, `n 1971,
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a {i-a luat numele de Pablo cu atribuirea Premiului
Neruda, `n perioada ado- Nobel pentru Literatur\.
lescen]ei, dup\ numele po- Peste doi ani, `n urma unui
Despre r\zbunare sine: „Am s\ p\strez aceast\ piatr\ pân\
ce voi avea prilejul s\ i-o arunc `n cap. Un etului ceh Jan-Nepomuk
Neruda, a c\rui oper\ o
cancer mai vechi, starea
lui de s\n\tate se agra-
astfel de prilej s-a ivit curând: bogatul a
[i compasiune s\vâr[it o fapt\ rea, i-a fost confiscat\
pre]uia foarte mult. La
v=rsta de 20 de ani, a
veaz\. La c=teva zile du-
p\ consumarea puciului
Un s\rac s-a dus la un bogat [i i-a toat\ averea [i fost `ntemni]at. S\racul s-a c=[tigat primul s\u con- militarilor chilieni `mpo-
cerut de poman\. Cel bogat nu i-a dat apropiat de dânsul, a scos piatra din buzu- curs de crea]ii lirice, pre- triva regimului lui Allen-
nimic, ci i-a zis: nar, s-a preg\tit s\ i-o arunce `n cap, dar, miul asigur=ndu-i o burs\ de, Neruda moare la San-
– Pleac\ de aici. gândindu-se pu]in, a zis: „~n zadar am pur- de studii universitare. ~n tiago de Chile, `n v=rst\
S\racul `ns\ nu s-a clintit din loc. tat piatra pân\ acuma. Pe când omul urm\torii ani, a studiat de 69 de ani. Postum a-
Atunci bogatul s-a sup\rat, a luat o piatr\ acesta era puternic [i bogat, m\ temeam limba [i literatura france- veau s\ fie publicate me-
[i a azvârlit-o `n omul s\rac. Acesta o luat-o de dânsul; acum `ns\ `l plâng [i-l comp\- z\ `n cadrul Universit\]ii moriile sale, „M\rturi-
de jos, a pus-o `n buzunar zicându-[i `n timesc“. (Grigorie Com[a, O mie de pilde) Santiago de Chile, la sf=r- sesc c\ am tr\it“. (F.H.)
 OPINII & COMENTARII Joi, 12 iulie 2007 3
CE-}I DORESC EU }IE {i, desigur, nu pu]ine au mentul exterior, c=t [i igie- CUV+NT DIN AMVON
fost „re]etele mântuitoa- na sufleteasc\, pentru a
re“, prescrise de unii sau deveni pl\cu]i lui Hristos,
C\s\torie sau c\lug\rie? de al]ii. Totu[i, dou\ s-au
bucurat, `nc\ de la `ncepu-
la fel [i so]ii care se iubesc
se pun pe ei `n[i[i mai pre- Despre buna
[coli renumite, pot fi mari turile Bisericii, de cea mai jos, pentru a-l face pe cel\-
de Nicolae HULPOI
Printre cei interesa]i de
teologi care explic\ `n cu-
vinte tulbur\toare despre
unirea cu Hristos, dar,
mare aten]ie: c\s\toria [i
c\lug\ria.
De[i au fost p\reri care
lalt mai fericit, dar [i pen-
tru a `mplini voia lui Dum-
nezeu.
`ntrebuin]are
poate, [i b\bu]a pe care o au creditat, la un moment De multe ori, `n c\r]ile
teologie [i de via]a duhov-
niceasc\ exist\ o vorb\,
mai degrab\ o constatare,
care spune, `n cea mai de-
g\se[ti gânditoare `n parc
[i care-]i spune c\ degeaba
te zba]i `n via]a asta dac\
dat, o cale mai mult decât
pe cealalt\, totu[i con-
stanta a fost aceea c\ totul
de literatur\ duhovniceas-
c\, se spune c\ tân\rul
monah trebuie s\-l pri-
a lucrurilor
plin\ concordan]\ cu gân- „nu-]i ]ii mintea sus“, pen- ]ine de om, iar cel care e veasc\ pe `ndrum\torul a Bog\]ia e pus\ la `ndem=na
tru c\, f\r\ Dumnezeu, bun de c\s\torie, e bun [i s\u duhovnicesc ca pe `n-
direa cre[tin\ veche, c\
„munce[ti ca o furnic\, dar de c\lug\rie. {ansa de a-l su[i Hristos. Cred c\ `n a- oamenilor ca o unealt\ a virtu]ii a
mântuirea e ca umbra: te
urmeaz\ oriunde [i te `n- la urm\ ai nimic\“. Orici- `ntâlni pe Hristos e ace- cela[i fel trebuie s\ stea
so]e[te, poten]ial, mereu, ne poate fi un mistic. ea[i, [i `n c\s\torie, [i `n lucrurile [i `n c\s\torie: Sunt lucruri bune, lucruri rele - [i lucruri de
S-a insistat foarte mult c\lug\rie. Sfin]enia e la fel e[ti sigur c\ iube[ti cum mijloc - [i printre acestea din urm\, unele par
ar\tându-se tot mai clar, mul]imii c\-s bune sau rele, f\r\ s\ fie. Dar li se
pe m\sur\ ce sufletul `nce- pe ideea c\ mântuirea nu de u[or de atins [i `n c\s\- trebuie [i respec]i `ndea-
este determinat\ sau `m- torie, [i `n c\lug\rie. juns persoana cu care `]i zice a[a [i sunt luate a[a. Ca s\ fiu `n]eles mai
pe s\ str\luceasc\. bine `n ceea ce vreau s\ zic, m\ voi sluji de pilde.
Cu toate c\ sun\ atât de piedicat\ de nimic din cele De[i aparent via]a mo- `mpar]i via]a când ai `nv\-
]at s\ te compor]i cu ea ca S\r\cia, `n ochii celor mai mul]i, trece drept un
frumos [i pare a[a de sim- ce alc\tuiesc specificul u- nahal\ [i cea de familie nu r\u [i dimpotriv\, ea nu-i. Dac\ cel s\rac e veghetor
plu, problema mântuirii nu nei epoci, oricât de moder- prea au multe lucruri co- [i cu Hristos.
[i `n]elept, s\r\cia lui poate chiar ucide tot r\ul.
e deloc u[oar\. Nici m\car n\ ar avea ea preten]ia c\ mune, realitatea st\ cu to- A[adar, ce alegem: c\s\-
Dimpotriv\, bog\]ia este ]inut\, de obicei,
pentru cei care au dep\[it este. {i - nu-i a[a? - indife- tul altfel. Nici monahul, torie sau c\lug\rie? drept un bine - [i ea nu-i `ndeob[te, dac\ nu-i folo-
un prag de prim\ instan]\ rent câ]i cai putere are ma- nici c\s\toritul nu mai N-are nici o importan]\, sit\ cum trebuie. Dac\ bog\]ia ar fi un bine `n
dup\ care ea nu mai pare [ina din garaj ori cât de poate tr\i chiar dup\ pla- atâta vreme cât `n spatele chip neclintit, cei ce o au ar trebui s\ fie ni[te oa-
ceva obscur sau dubios. gras este contul din banc\, cul s\u. Monahul depune hot\rârii de a alege o cale meni de bine; dac\ boga]ii nu sunt to]i virtuo[i, ci
A[adar, ce este, la urma ori dac\ pensia nu ajunge votul ascult\rii de p\rin- sau alta nu ascundem pa- numai cei care-[i folosesc bine bog\]ia, este lim-
urmei, mântuirea? Ce `n- nici pentru medicamente, tele duhovnicesc; `n c\s\- timi, complexe, frustr\ri pede c\ bog\]ia nu-i un bine `ntr-un chip neclintit
seamn\ s\ fii mântuit [i ce f\r\ Dumnezeu te sim]i torie trebuie s\ te sacrifici etc. Asumate cu responsa- [i nici prin ea `ns\[i, ci c\-i pus\ la `ndem=na oa-
trebuie s\ faci ca s\ te mân- singur. Cumplit de singur! pe tine, s\-l `n]elegi mai bilitate [i sinceritate, c\- menilor, ca o unealt\ a virtu]ii. Dac\, la r=ndu-i,
tuie[ti? Exist\ un regula- Cred c\ dorin]a mântui- mult pe cel\lalt, f\r\ s\ s\toria [i c\lug\ria sunt s\r\cia ar fi un r\u, to]i s\racii ar fi r\i.
ment care trebuie respectat rii este un instinct, poate mai vorbim despre „ascul- „autostr\zi“ sigure c\tre Dar cum mul]i din ei au cucerit cerul, se
ori un procedeu care trebuie la fel de puternic ca cel de tarea“ pe care trebuie s\ o mântuire. Iar oamenii dovede[te c\ s\r\cia nu-i un r\u. Dar mul]i se
urmat? ~nseamn\ `nainta- supravie]uire. P\cat c\ nu faci fa]\ de copii, adesea mântui]i sunt oameni care ridic\ `mpotriva lui Dumnezeu, din pricina
rea pe o scar\ valoric\, `n toat\ lumea `l ascult\… mai „dur\“ decât cea dat\ au tr\it frumos [i care trec s\r\ciei lor. Aceasta nu-i `ns\ din pricina
dincolo zâmbind. Pentru s\r\ciei, ci din aceea a propriei lor nebunii [i a
care `nving\torii sunt, la fi- ~ns\ cei care [i-au pus a- de cel mai aspru stare]. A-
c\ ei au descoperit [i tr\it sl\biciunii lor `n duh. Dovada ne-o d\ preaferici-
nal, r\spl\ti]i? ceast\ problem\ serios au [a c\ via]a liber\ din lume, tul Iov. Se afla `n cea de pe urm\ s\r\cie, `n fun-
R\spunsurile la aceste c\utat, indiferent de epoca fa]\ de via]a constrâns\ Iubirea care nu moare
niciodat\. dul pr\pastiei mizeriei - [i cu toate acestea, n-a
`ntreb\ri le cunosc doar o `n care au tr\it, s\-[i pun\ din m\n\stire, e o iluzie. ridicat cuv=nt asupra lui Dumnezeu, ci necontenit
singur\ categorie de oa- via]a pe un parcurs care s\ La fel, a[a cum monahii `i mul]umea, zic=nd: „Domnul a dat, Domnul a
* Nicolae Hulpoi este teolog,
meni: misticii. Ei au sau le dea o anumit\ siguran]\ duc o via]\ de ascez\, care redactor-[[ef al s\pt\m=nalului luat, `nt=mplatu-s-a cum a pl\cut Domnului,
nu diplome ob]inute `n [i sens… spre mântuire. prive[te atât comporta- „Lumina de Duminic\“ binecuv=ntat fie numele lui `n vecii vecilor“.
Iar unii devenit-au hr\pitori [i lacomi prin
bog\]ie. Nu prin bog\]ie, ci prin a lor nebunie. Tot
DE LA AL}II PENTRU NOI Iov aduce dovad\ [i aici. Bogat cum era, nu numai
c\ nu r=vnea lucrul altuia, dar d\ruia din al s\u,
~ndemn la c\l\torie iar str\inilor g\zduire le d\dea: „Casa mea - zicea
el - deschis\-i oric\rui str\in care vine“. Avraam,
care, a[i[derea era foarte bogat, cheltuia totul
pentru trec\tori. Nici unul, nici altul nu ajunser\
hr\p\re]i prin bog\]ie, cum nici Iov [i Laz\r nu
de Liviu PAPUC ridicar\ cuv=nt de ocar\ asupra lui Dumnezeu,
din pricina s\r\ciei. Am=ndoi, cu toate c\ nici
A venit vara, au venit concediile [i va- m\car hrana trebuitoare n-aveau, se ar\tar\ de-o
can]ele, a[a `nc=t inima te `mbie la
drum. Academicianul Ion Simionescu, str\lucire at=t de curat\, `nc=t Dumnezeu, cel ce
marele adept al c\l\toriilor, al cunoa[- cunoa[te a[a de bine g=ndurile cele t\inuite,
terii frumuse]ilor de tot felul, pe care ]i m\rturie a dat celui dint=i, iar cel\lalt fu r\pit
le ofer\ mediul ambient, f\cea `n 1924, din lumea aceasta `n alai de `ngeri, av=nd parte
ca prefa]\ la o carte, o cald\ pledoarie de fericirea ve[nic\.
pentru atrac]ia pe care o ofer\ spa]iul Asupra bolii vom face acelea[i `nsemn\ri. Dac\
rom=nesc: ea ar fi un r\u, cei ce-o sufere ar trebui, nu-
„A-[i cunoa[te ]ara, odihna de veci a maidec=t, s\ fie r\i. A[a, Timotei ar fi trebuit s\
str\mo[ilor, este o datorie pentru oricine fie r=u, el, care avea o suferin]\ a[a de grea.
are con[tiin]a de sine, chiar c=nd p\- „Gust\ - `i zicea Pavel - pu]in vin din pricina
m=ntul ei e nisip zbur\tor. }ara noastr\ p=ntecelui t\u, [i-a suferin]elor tale cele dese“.
nu cere s\ fie cunoscut\ numai din Vatra Dornei - Cabana schiorilor Pentru aceasta Timotei n-a fost r\u. Departe de
simpl\ datorie. P\m=ntul ei, apele, cerul aceasta, vrednicia cu care [i-a dus neputin]a i-a
[i podoaba `mbr\c\mintei pot satisface `n 1925, cam cum ar\ta Vatra Dornei `n Bistri]a curgea tot a[a de repede [i de prilejuit o r\splat\ `nc\ mai mare.
pe cel mai rafinat `n cerin]e estetice, 1880, a[a dup\ cum reiese din evocarea limpede - `n ea, vizitatorii `[i luau baia. A[adar, boala nu-i un r\u `ntotdeauna. A mai
chiar c=nd `nstr\inarea sufleteasc\, din „O preumblare la Vatra-Dornei acum 45 Acidul carbonic z\cea `nc\ `n p\m=nt. fost un prooroc ai c\rui ochi fuseser\ atin[i de un
p\cate des `nt=lnit\ la noi, a sl\bit de ani“, publicat\ `n „Glasul Bucovinei“ De b\i de n\mol nu se pomenea. r\u de care nu se putea t\m\dui. Dar acesta nu
leg\tura sentimental\, fireasc\, cu ur- din 1 sept. 1925: Vizitatorii, dup\ oarecari prescrip]iuni l-a f\cut r\u. El proorocea, dezv\luia viitorul,
ma[ii celor ce au suferit amar de vreme „Cum se prezenta Dorna atunci? medicale, beau ap\ feruginoas\, a[a- iar neputin]a lui nu-l `mpiedica de loc s\ fie plin
ca s\ ne-o lase ne[tirbit\. De `ndat\, Mai mult un sat dec=t t=rg. O simpl\ zisul burcut, plimb=ndu-se `ntr-o mic\
comun\ rural\. Hotelurile lipseau cu de virtute.
`ns\, ce te-ai ostenit s\-i cercetezi un gr\dini]\, `n care se construise un pavi-
cotlon c=t de tainic, nu se poate s\ nu des\v=r[ire. Vizitatorii, excursioni[tii [i Dimpotriv\, s\n\tatea nu-i totdeauna nu-
lion din nuiele, acoperit cu frunzar. maidec=t un bine. Nu-i un bine, c=nd nu ne folosim
zv=cneasc\ `n inim\ col]ii dragostei sin- acei care voiau s\ profite de admirabila Drept orchestr\, vizitatorii erau distra]i
cere. Toate gamele tonalit\]ii pitorescu- situa]ie a acestei localit\]i, `nchiriau cu onestitate de ea. C=nd ne slujim de ea pentru un
de o band\ de l\utari, `mbr\ca]i `n
lui le posed\ Rom=nia. Doar ghe]ari nu od\i pe la s\teni. Uli]ele cu totul primi- haine moldovene[ti, adec\ cu ni[te an- scop tic\los sau pentru a o petrece `n tr=nd\vie, -
are, de[i nu-i lipsesc urmele lor. ~n tive, podurile rudimentare, c=te o pr\- terie lungi [i pe cap cu [apc\. Ei erau c\ci [i tr=nd\via vinovat\ este. Pavel a zis: „Cel ce
schimb nu exist\ multe buc\]i de v\lie ici, colo. Birturi nu erau. Acei care condu[i, de un semen al lor, un fel de nu vrea s\ munceasc\, m=ncare s\ nu aib\“.
p\m=nt `n Europa cu o mai armonic\ st\teau mai mult `[i f\ceau buc\t\ria Barbu L\utaru, [i c=ntau din nai, ]im- Iat\ lucruri bune, rele sau mijlocii, dup\
alc\tuire a plasticii. Un singur drum acas\, sau s\tencele le preg\teau cin\ bal\ [i vioar\. Repertoriul lor nu prea folosin]a pe care le-o d\m. A[a c\, la ce bun s\
mai `ndelung `]i procur\ priveli[ti neui- gustoas\ moldoveneasc\: sarmale mol- [reu[ea] s\ familiarizeze cu Strauss, de[i vorbim de s\n\tate [i de boal\, de bog\]ie [i de
tate, de la farmecul `ntinsorii cu valuri dovene[ti, bor[, pui cu sm=nt=n\, br=n- erau compatrio]i [i cu alte celebrit\]i s\r\cie? Ceea ce chiar, `n ochii celor mul]i, este
de aur, p=n\ la piscurile numai flori, zeturi cu m\m\lig\, ochiuri etc. muzicale; `n schimb, c=ntau ni[te hori [i binele cel mai mare, via]a, [i ceea ce e culmea
cum nici `n Alpi nu se `nt=lnesc. C=nd Despre Wiener Schnitzel nici pome- doine moldovene[ti care `]i mergeau r\ului, moartea, nu sunt nici un bine nici un r\u
`ns\ toate aceste frumuse]i sunt `nv\lui- neal\, [i poate era mai bine. Cea mai drept la inim\. `n chip neclintit. {i ele `nc\, sunt lucruri bune,
te `n pl\cerea c\ ele apar]in ]\rii tale, a- mare cas\ era a doamnei Constan- Atunci, la Dorna, natura era `n splen- rele sau mijlocii dup\ duhul oamenilor.
tunci nu-]i par deloc factice exclam\rile tinovici, care exist\ [i ast\zi, situat\ pe doarea ei. Aer curat, ap\ mineral\ Ce vom zice? Via]a e un bine, dac\ o folosim
lui Alecu Russo. Chemarea prin cunoa[- o colin\, care predomin\ Dorna. Impo- `ndeajuns [i via]\ patriarhal\, care te cum se cuvine. De-o folosim spre a p\c\tui [i-a
terea ]\rii, prin descrierea p\r]ilor ei, es- zantele cl\diri de ast\zi, ca hoteluri con- odihneau [i te `ntorceai acas\ astfel de r\pi, nu poate fi un bine. {i la `nt=mplarea
te bine venit\ ori de unde ar porni. Lip- fortabile, bisericile catolice [i reformate `nt\rit, `nc=t erai `n stare s\ r\storni aceasta, moartea se arat\ a fi bun\ de r=vnit. Pe
sit\ de exager\ri, credincioas\ realit\]ii, nu existau. Casa de s\n\tate public\, mun]ii. Acum, cu confortul modernizat, de alt\ parte, moartea, care dup\ p\rerea celor
chemarea e necesar\ pentru cei nep\s\- Hotelul Traian, al B\ilor, Cazinoul, ad- lucrul s-a schimbat. mul]i, este aceea de care trebuie mai cu seam\ a
tori ori prea `nstr\ina]i“. mirabilul stabiliment al b\ilor, ca par-
Cu construirea drumului de fier, fugi, poate fi ob=r[ie a multe lucruri bune, c=nd
Iar canicula de afar\ ne `ndeamn\ cul, Palatul Comunal [.a. nu existau. ~n
spre drumuri de munte. {i atunci, de ce schimb, vizitatorii `[i umpleau pl\m=nii Dorna s-a transformat radical“. are o pricin\ cinstit\. Dovada ne-o dau mucenicii,
s\ nu afl\m, de la G. G. Burghele, pre- cu ozonul ce se degaja din aceast\ pe care moartea i-a f\cut cei mai ferici]i dintre oa-
* Liviu Papuc este istoric literar,
[edintele Ateneului Rom=n din Dorohoi regiune a bradului. publicist, doctor `n Litere meni. (Sf. Ioan Gur\ de Aur - Cuvinte alese)
4 Joi, 12 iulie 2007
PE SCURT
{coal\ biblic\ de var\
pentru copiii ortodoc[i
rom=ni din Virginia
~n perioada 16-20 iulie a.c., copiii
ortodoc[i rom=ni, cu v=rste
cuprinse `ntre 4 [i 9 ani [i care
locuiesc `n Fairfax County, Virgi-
nia, vor putea s\ urmeze cursurile
[colii biblice de vacan]\, ce se vor
desf\[ura la Biserica ortodox\
rom=n\ „Sf. Maria“, informeaz\
Romanian Global News. Tema
acestei edi]ii este axat\ pe via]a
proorocului Ilie, iar cursan]ii vor
picta [i o icoan\ a sf=ntului. La 20
iulie, ziua `n care este s\rb\torit
Sf=ntul Ilie, copiii vor participa la
slujba Sfintei Liturghii [i la bine-
cuv=ntarea icoanelor, ac]iune care
va `nchide oficial [coala biblic\.
Patrimoniul cultural
rom=nesc, celebrat
la Vancouver
Parohia ortodox\ rom=n\ „Sf=nta
Treime”, din New Westminster, a
g\zduit ieri, 11 iulie, o manifesta-
re menit\ s\ celebreze patrimo-
niul cultural rom=nesc. Progra-
mul a fost sus]inut de Lucia Go-
rea [i de grupul de copii „M\r]i-
[orul“, preg\tit de Martha Hor-
vath [i coordonat de Dana Dia-
conu. Manifestarea a inclus mo-
mente de poezie, muzic\, dansuri
populare rom=ne[ti [i balet - du-
p\ „Rapsodia Rom=n\“ de George
Enescu - informeaz\ Romanian
Global News.
Noi probleme din
partea Turciei pentru
SS Bartolomeu I
Dup\ ce, recent, un tribunal a
stabilit c\ nu are dreptul la titlul
de „Patriarh Ecumenic“, Sanctita-
tea Sa, Bartolomeu I, Patriarhul
Ecumenic de la Constantinopol
are de `nfruntat noi provoc\ri.
Decizia din luna iunie spune c\
Patriarhul este lider doar al co-
munit\]ii ortodoxe locale, nu un
lider mondial (de[i `n mod tradi-
]ionall Patriarhul de Constantino-
pol este recunoscut ca „primul `n-
tre egali“ `n rândul ierarhilor or-
todoc[i). Acum, na]ionali[tii turci
doresc s\ ob]in\ o alt\ decizie
judec\toreasc\, care s\ interzic\
participarea ortodoc[ilor din afara
Turciei la sinoadele convocate de
Patriarhia de Constantinopol
(ceea ce exclude inclusiv diaspora
afiliat\ acestei patriarhii). ~n viz-
iunea Patriarhului Bartolomeu, o
astfel de decizie nu are cum s\
aib\ efecte, deoarece tribunalul
„nu poate stabili norme `n dome-
nii care nu ]in de competen]a lui“.
Patriarhul Bartolomeu I s-a plâns
frecvent de [icanele aduse de Gu-
vernul turc, de limit\rile libert\]ii
religioase `ntr-o ]ar\ majoritar
musulman\. El a cerut `n
repetate rânduri ]\rilor europene
s\ pun\ Turciei ca [i condi]ie de
integrare `n UE respectarea drep-
turilor religioase [i ale cre[tinilor.
Un episcop
a publicat, `n
premier\, traducerea
Sfintei Liturghii `n
ucrainean\ literar\
Episcopul Jonathan Eletskikh
de Toultchinsk al Bisericii
Ortodoxe din Ucraina a
Patriarhiei Moscovei, a publicat
recent, pe internet, traducerea
Liturghiei Sf=ntului Ioan
Hristostom `n ucrainean\ li-
terar\. De asemenea, Episcopul
Jonathan a propus o traducere
ucrainean\ [i a Canonului cel
Mare al Sf=ntului Andrei
Criteanul, informeaz\ Radio
Trinitas. Traducerea liturghiei
`n limba ucrainean\ este
`nso]it\ de comentarii teologice
[i istorice, pentru o mai bun\
catehizare a credincio[ilor. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Ast\zi, p\rintele Nicolae Steinhardt ar fi `mplinit 95 de ani
a P\rintele Nicolae Steinhardt s-a n\scut evreu a Filosof [i jurist, el s-a convertit la religia ortodox\
a ~ntre anii 1959-1964 a fost prizonier `n `nchisorile comuniste a ~n anul 1980, s-a c\lug\rit la
M\n\stirea Rohia a Este autorul unor lucr\ri cu profil teologic [i filosofic, cea mai cunoscut\ fiind
„Jurnalul fericirii“, oper\ unic\ `n literatura rom=n\ a A trecut la cele ve[nice la 30 martie 1989 a
Ast\zi, 12 iulie, se `m- Paris [i `n Anglia. ~n 1939 a contra ordinii sociale“. La 15
plinesc 95 de ani de c=nd revenit `n ]ar\, angaj=ndu- martie 1960, fost botezat `n
monahul Nicolae Steinhardt se la „Revista Funda]iilor `nchisoarea de la Jilava de
vedea lumina zilei. S-a Regale“. A fost `nl\turat de ieromonahul Mina Dobzeu.
n\scut `n anul 1912, `n co- aici `n 1940, urmând o pe- ~n timpul deten]iei, a fost
muna Pantelimon, lâng\ rioad\ de priva]iuni pe mo- supus rigorilor comuniste
Bucure[ti, primind la botez tive etnice (1940-1944). A din `nchisorile de la Jilava,
numele de Nicu - Aurelian revenit la „Revista Funda- Gherla, Aiud etc. A fost eli-
Steinhardt. ~ntre anii 1919- ]iilor Regale“, depunând o berat `n august 1964, `nce-
1929 a urmat cursurile [co- intens\ activitate publicis- p=nd o intens\ activitate de
lii primare [i ale Liceului tic\ [i critic\, p=n\ `n 1948. traduc\tor. O dat\ cu volu-
„Spiru Haret“, unde l-a Din acest an [i p=n\ `n mul „~ntre via]\ [i c\r]i“, pu-
avut coleg mai mare pe 1959, a suferit o nou\ peri- blicat `n 1976, [i volumul „In-
Constantin Noica. Dup\ oad\ de priva]iuni, al\turi certitudini literare“ (1980),
1929, a `nceput s\ frecven- de pleiada intelectualit\]ii `ncepea „deceniul operelor de
teze cenaclul literar „Sbu- române[ti interbelice, fiind autor“.
r\torul“, al lui Eugen Lovi- anchetat `n procesul inten- ~n anul 1980, intra `n ob[-
nescu, descoperindu-[i ast- tat lui Constantin Noica, pen- tea M\n\stirii Rohia, fiind
fel talentul literar. ~n 1934, tru c\ nu a depus m\rturie c\lug\rit la 15 august. La
`[i lua licen]a `n drept [i `mpotriva acestuia. m\n\stire, a `ndeplinit func- 1989, `n Spitalul din Baia parte a operei sale ap\r=nd
litere la Universitatea din ]ia de bibliotecar, paralel in- Mare, iar la `nmormântarea postum, dup\ 1989, c=nd
Bucure[ti [i publica primul tensific=ndu-[i activitatea sa, supravegheat\ de securi- regimul dictatorial din
volum, intitulat „~n genul {i mort, sub ochii literar\, dar [i preocup\rile tate, au reu[it s\ se str=ng\ Rom=nia a fost `nl\turat.
...tinerilor“. ~n 1936, [i-a Securit\]ii legate de via]a m\n\stireas- cei mai buni prieteni, al\- Printre acestea, se num\r\
sus]inut la Bucure[ti doc- c\ (participarea la slujb\, turi de care a suferit nedrep- [i „Jurnalul Fericirii“, care,
toratul `n drept constitu]io- A fost condamnat la 13 pov\]uirea pelerinilor [i ela- t\]ile regimului dictatorial. dup\ propria-i m\rturie,
nal. ~ntre 1937-1938, a c\- ani de munc\ silnic\, sub a- borarea predicilor). A trecut Este autor al numeroase este testamentul s\u lite-
l\torit `n Elve]ia, Viena, cuza]ia de „crim\ de uneltire la cele ve[nice la 29 martie c\r]i, cea mai important\ rar. (N. BALABAN )
VIA}A PAROHIILOR
Ajutoare periodice de la parohia
„Sf=nta Cuvioas\ Parascheva“ din Ia[i
a ~n fiecare s=mb\t\, credincio[i din parohia ie[ean\ merg [i ofer\ hran\ cald\ [i alte ajutoare bolnavilor de
la Centrul Medical-Social Sculeni a Colectele periodice au ca scop asigurarea fondurilor pentru activit\]ile
filantropice ale parohiei a ~n parohie exist\ un fond special, destinat ajutor\rii celor de la Sculeni a
~nmorm=ntarea Hran\ [i
de {tefan celor s\raci medicamente pentru
M|RCULE} Credincio[ii din parohia b\tr=ni [i s\raci
Parohia „Sf=nta Cuvioa- „Sf=nta Cuvioas\ Parasche-
P\rintele Vicovan ne-a
s\ Parascheva“ din Ia[i se va“ nu ajut\ doar s\racii m\rturisit c\ aproape s\p-
remarc\ prin activit\]ile ei din parohie sau pe cei din t\m=nal, `n special s=mb\-
social-filantropice. Aici, pe alte parohii ie[ene. Am ta, `mpreun\ cu enoria[i din
l=ng\ multe alte activit\]i, aflat c\ ajutoarele acestora
parohie, merge la Centrul
credincio[ii, `mpreun\ cu ajung [i la anumite in- Medico-Social de la Sculeni
preotul paroh, arat\ o per- stitu]ii medicale sau sociale
pentru a duce hran\ cald\,
manent\ grij\ fa]\ de cei din afara Ia[ului, unde sunt `mbr\c\minte [i alte ajutoa-
s\raci din parohie, dar [i persoane care au nevoi de
re pentru cei interna]i acolo.
din afara ei. „Fiecare paro- ajutorul celor din jur. „Sunt `n mare dificultate
hie are s\racii ei. Biserica „~ncerc\m s\ facem po- ace[ti oameni. Adesea le-a
este printre pu]inele locuri man\ [i cu persoane aflate dus haine, p\turi, detergen]i
unde ace[tia pot s\ g\seas- `n dificultate, internate `n [i alte bunuri de strict\
c\ ceva de m=ncare sau un diferite institu]ii [i care nu folosin]\. ~n plus, mergem
b\nu]. Avem o persoan\ - au prea mult ajutor. Anul cu hran\ cald\, ori cu pa-
domnul Trandafir, a[a cum acesta am `nmorm=ntat pe chete cu alimente. Cred c\
este el cunoscut tuturor - cheltuiala parohiei dou\ numai anul acesta valoarea
care prime[te bani de la noi persoane de la Centrul ajutoarelor a dep\[it suma
periodic. Nu putem s\-i Medico-Social de la Sculeni. de 16.000 de lei“, ne-a spus
oferim prea mul]i bani, dar Enoria[ii no[tri au fost p\rintele Vicovan. ~n plus,
c=]iva lei pentru ceva de foarte s\ritori [i au str=ns cu ajutor din str\in\tate,
m=ncare putem s\ `i d\m“, sume considerabile de bani,
p\rintele a adus la parohie o
ne-a spus p\rintele paroh `n jur de 3.200 de lei, prin cantitate considerabil\ de
Ioan Vicovan. care s-au cump\rat cele medicamente, care au fost
necesare unei `nmorm=n- `mp\r]ite bolnavilor din pa-
Colecte pentru s\raci t\ri cre[tine[ti“, ne-a expli- rohie [i celor de la Spitalul
cat p\rintele paroh. Universitar CFR Ia[i. a
Pe l=ng\ s\racii care vin
la biserica parohiei pentru
MOBILIER
a primi milostenia credin-
cio[ilor, `n parohia ie[ean\
Fonduri speciale pentru se organizeaz\ periodic
colecte pentru persoanele
nevoia[e aflate `n eviden]a
activitatea filantropic\ parohiei. „Aceste colecte se
organizeaz\ la marile s\r- BISERICESC SCULPTAT
La parohia „Sf=nta Cuvioas\ Parascheva“ exist\ un
b\tori, `n special la Pa[ti [i
fond creat special pentru str=ngerea banilor necesari la Cr\ciun, c=nd fiecare om
ajutor\rii Centrului Medical-Social de la Sculeni.
trebuie s\ se bucure de un
Ace[ti bani sunt contabiliza]i cu mare grij\, pentru ca dar primit. Anul acesta, la
cei interna]i la Sculeni s\ se bucure de darurile paro-
Pa[ti, am organizat dou\
hiei ie[ene. „Pe l=ng\ acest fond special, principalele colecte [i am str=ns 2.145
surse financiare sunt cutia milei [i colectele cu des- de lei. ace[ti bani au ajuns
tina]ie special\. De asemenea, familiile care orga- la persoanele nevoia[e, pe
nizeaz\ mese comemorative, sunt `ndrumate s\ ofere [i care noi le monitoriz\m [i ~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la comand\,
celor 50 de bolnavi de la Sculeni o mas\ cald\. Aceste pe care `ncerc\m s\ le mobilier bisericesc sculptat (catapetesme, strane, troi]e
gesturi sunt o mare bucurie pentru ace[ti oameni sufer- ajut\m s\ ias\ din impasul etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
inzi, care se afl\ spre sf=r[itul vie]ii lor, av=nd boli in- acesta, al s\r\ciei“, ne-a ex- Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str.
curabile“, ne-a explicat p\rintele Vicovan. plicat p\rintele Vicovan. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
 ~NV|}|M+NT Joi, 12 iulie 2007 5
Sistemul de `nv\]\m=nt este ineficient,
inechitabil, lipsit de relevan]\ [i de calitate
miei cunoa[terii, accelerarea durilor de admitere. Statul
Sistemul de `nv\]\m=nt din Rom=nia este descentraliz\rii [i repozi]io- va controla respectarea stan-
narea [colii `n comunitate. dardelor de calitate [i va fi-
ineficient, inechitabil, lipsit de relevan]\ [i de nan]a integral costurile [co-
lariz\rii tuturor elevilor
calitate, pun=nd `n pericol prosperitatea [i ~nv\]\m=nt gratuit [i admi[i la liceu. Liceele de cal-
competitivitatea ]\rii - aceasta este una dintre generalizat de 13 ani itate vor atrage mai mul]i
elevi, deci mai mul]i bani, du-
principalele concluzii ale Raportului Comisiei ~n acest context, autorii p\ principiul: finan]area ur-
raportului sus]in necesitatea meaz\ elevul“, se arat\ `n ra-
preziden]iale pentru analiza [i elaborarea unui `nv\]\m=nt generalizat portul Comisiei preziden]iale.
politicilor din domeniile educa]iei [i cercet\rii, [i gratuit de 13 ani, cu 10
`naintat vineri pre[edintelui Traian B\sescu [i
clase obligatorii: preg\titoa-
re, primar de 4 clase [i gim-
Performan]e foarte
publicat pe site-ul Administra]iei Preziden]iale. nazial de 5 clase. De aseme- slabe `n `nv\]\m=ntul
nea, ei propun desfiin]area universitar
[colii de arte [i meserii, astfel
Autorii Raportului intitu- nu prin performan]e sau `nc=t s\ r\m=n\ liceele teo- ~n ceea ce prive[te `nv\]\-
lat „Rom=nia educa]iei, Ro- voca]ie“. Totodat\, autorii ra- retice, tehnologice [i voca]io- m=ntul universitar, autorii
m=nia cercet\rii“ sus]in c\ portului precizeaz\ c\ pro- nale. Conform autorilor Ra- Raportului sus]in c\ `nv\]\- Pe de alt\ parte, autorii dus\ de fostul ministru de-
actuala organizare a `nv\]\- grama de studiu nu este „com- portului, la finalul ciclului m=ntul universitar [i cer- propun ini]ierea unei cam- mocrat al Educa]iei, Mircea
m=ntului „desconsider\ e- patibilizat\ cu Procesul Bo- primar [i al `nv\]\m=ntului cetarea - cu c=teva excep]ii - panii media pentru stimula- Miclea. Din comisie fac parte
duca]ia timpurie [i fragmen- logna, care s-a implementat `n obligatoriu, elevii ar trebui au performan]e foarte slabe, rea particip\rii la educa]ia Daniel David (Universitatea
teaz\ `nv\]\m=ntul obligato- `nv\]\m=ntul superior din evalua]i la nivel na]ional, „c=teva insule de cercetare fi- permanent\ [i crearea unei „Babe[-Bolyai“ Cluj), Daniel
riu de 10 ani printr-un exa- 2005, [i cu Cadrul European pentru a putea fi diagnosti- ind scufundate `ntr-o mare culturi a `nv\]\rii pe tot par- Funeriu (cercet\tor), R\z-
men na]ional inutil, dup\ 8 al Calific\rilor (EQF), care st\ cat\ eficien]a [i calitatea sis- de mediocritate“. cursul vie]ii [i elaborarea van Valentin Florian (Aso-
ani, c=nd, de fapt, acest exa- la baza mobilit\]ii muncii `n temului de `nv\]\m=nt, nu Ei mai sus]in c\ acesta se unei legi a educa]iei perma- cia]ia Ad Astra), Drago[ Ciu-
men trebuia s\ fie plasat la Uniunea European\“. pentru a face selec]ia elevilor, caracterizeaz\ printr-o exce- nente `n Rom=nia. paru (Universitatea de Pe-
finele `nv\]\m=ntului obli- Din acest motiv, membrii astfel `nc=t nu vor exista siv\ uniformizare [i dispersie Autorii Raportului sus]in trol [i Gaze Ploie[ti), Mihai
gatoriu [i s\ fie un examen Comisiei preziden]iale pro- admi[i sau respin[i, ci un an- a resurselor, de aceea propun c\ solu]iile sunt radicale, Ionac (Universitatea de Me-
de certificare, nu de selec]ie“. pun o nou\ reorganizare a ci- umit punctaj care s\ sem- gruparea universit\]ilor `n 4 `ns\ nu presupun eforturi dicin\ [i Farmacie „Victor
De asemenea, ei critic\ clurilor de `nv\]\m=nt, `ncu- nifice m\sura `n care elevul a categorii, `n func]ie de activi- bugetare suplimentare. Ei Babe[„ Timi[oara), Tudor
faptul c\ `nv\]\m=ntul rom=- rajarea parteneriatului pu- dob=ndit competen]ele. „~n tatea dominant\ [i de tipurile fac un apel c\tre to]i factorii Luchian (Universitatea „Ale-
nesc „propune o rut\ de profe- blic-privat pentru serviciile baza unor standarde na]iona- de programe de studii acre- responsabili ca, `n baza unor xandru Ioan Cuza“ Ia[i), Ro-
sionalizare prea timpurie, de educa]ie timpurie, imple- le riguroase de asigurare a ditate: de cercetare intensiv\, discu]ii ra]ionale, s\ ajung\ mi]\ Iucu (Universitatea
neatractiv\ [i nejustificat\ de mentarea unui curriculum calit\]ii, liceele vor dob=ndi de educa]ie [i cercetare, de e- la un acord fundamental, un Bucure[ti), Petre T. Frago-
dinamica pie]ei muncii, la flexibil [i centrat pe dezvolta- autonomie `n stabilirea nu- duca]ie [i voca]ionale. De ase- pact na]ional pentru educa- pol (Consiliul Na]ional al
care selec]ia se face prin e[ec, rea competen]elor [i econo- m\rului de locuri [i a proce- menea, ei mai sus]in necesi- ]ie, astfel `nc=t „m\surile de Cercet\rii {tiin]ifice din
tatea diferen]ierii [i clasifi- reconstruc]ie au [ansa s\ nu ~nv\]\m=ntul Superior), La-
c\rii `n interiorul universi- mai fie sincopate la fiecare z\r Vl\sceanu (Universi-
schimbare de guvern sau la tatea Bucure[ti) [i Cezar
70% dintre profesori cred c\ `nv\]\m=ntul superior t\]ilor a departamentelor pe 3
sau 5 niveluri de performan]\, fiecare ciclu electoral“. Co- B=rzea (Institutul de {tiin]e
rom=nesc este la fel de bun ca [i cel din vestul Europei dup\ modelul britanic. misia preziden]ial\ este con- ale Educa]iei). a

Studiul „Sistemul uni-
versitar rom=nesc - Opiniile
cadrelor didactice [i ale stu-
den]ilor“, a fost lansat, mar-
]i, de Funda]ia Soros Rom=-
nia, acesta reprezent=nd o
analiz\ a percep]iilor pri-
vind mediul universitar ro-
m=nesc. Studiul a fost `ntoc-
mit prin prisma r\spun-
surilor date de peste 1.000
de cadre didactice [i peste
1.100 de studen]i la `ntreb\-
ri legate at=t de propria per-
soan\, c=t [i de organizarea
[i func]ionarea sistemului
universitar, autonomia uni-
versitar\, corup]ia academi-
c\ [i procesul educa]ional.
O concluzie a studiului
relev\ c\ aproximativ 70%
dintre profesori consider\ c\
`nv\]\m=ntul superior ro-
m=nesc este la fel de bun ca
[i cel din vestul Europei, `n
timp ce doar 59% dintre stu-
den]ii chestiona]i sunt de
acord cu aceast\ evaluare.
De asemenea, relev\
studiul, aproximativ 40%
dintre profesori consider\
c\ universit\]ile nu se bu-
cur\ de o autonomie uni-
versitar\ real\ [i c\ Minis-
terul Educa]iei de]ine `nc\
un control prea mare asu-
pra universit\]ilor.
Potrivit sondajului, pa-
tru din zece cadre didactice
mai au cel pu]in `nc\ un loc
de munc\ `n afara activit\-
]ii din universitatea unde
sunt `ncadrate [i aproape
jum\tate dintre ele lucrea-
z\ `n cercetare sau predau
[i la alte universit\]i.
~n ceea ce-i prive[te pe
studen]i, aproape un sfert
au un loc de munc\, iar
aproape jum\tate (43%) ar
vrea s\ se stabileasc\ `n
alt\ ]ar\.
De asemenea, cei mai
mul]i studen]i provin din
mediul urban, doar 11% fi-
ind n\scu]i `n mediul rural.
Profilul studentului care
are mai mult\ `ncredere
dec=t ceilal]i `n [ansele pe
care i le d\ educa]ia este
unul destul de puternic
conturat: el vine din familii
mai bine educate, cu o
situa]ie material\ mai bu-
n\, dispune de mai mul]i
bani de buzunar, studiaz\
`ntr-o universitate cu tra-
di]ii, av=nd peste 10.000 de
studen]i [i este `ntr-un an
de studiu mai mare.
~n acela[i timp, 81% din-
tre cadrele didactice intervi-
evate consider\ c\ studen]ii
vin la facultate slab preg\-
ti]i din liceu, iar jum\tate
dintre profesori consider\
c\ studen]ii lor sunt `n mic\
sau `n foarte mic\ m\sur\
interesa]i s\ `nve]e.
Aproximativ 22% dintre
studen]ii din Rom=nia de-
clar\ c\ cineva din faculta-
te le-a cerut, cel pu]in `ntr-o
situa]ie, cadouri, bani sau
servicii, iar 13% dintre stu-
den]i declar\ c\ au dat curs
acestor cereri cel pu]in o da-
t\. Aceea[i pondere a cadre-
lor didactice (23%) declar\
c\ li s-au oferit bani, cadou-
ri sau servicii de c\tre stu-
den]i [i doar 7% dintre ca-
drele didactice care au de-
clarat c\ le-a fost oferit\
mit\ recunosc [i faptul c\
au acceptat-o (aproximativ
2% din totalul cadrelor di-
dactice).
Cercetarea cantitativ\ a
avut loc `n cursul lunii mai
2007 [i a constat `n dou\
sondaje de opinie reprezen-
tative pentru cadrele di-
dactice, respectiv pentru
studen]ii din `nv\]\m=ntul
superior, public [i privat,
cu o marj\ de eroare de ±
3,1%, la e[antionul de
cadre didactice, [i ± 2,8%,
la e[antionul de studen]i.

ANUN} UMANITAR
T=n\rul Doro[inc\ Cristian, elev la Liceul Pedagogic, are nevoie
urgent\ de ajutorul semenilor s\i. La v=rsta de doar 17 ani a fost
diagnosticat cu cancer la picior, boala evolu=nd `ntr-un ritm sus]inut.
Poate fi ajutat doar de o opera]ie chirurgical\ efectuat\ la una din
clinicile din Occident. Pentru aceasta are nevoie de aproximativ 30.000
de euro, bani pe care nu `i poate str=nge. Ca urmare, facem un apel
de suflet c\tre acele persoane care-l pot ajuta pe t=n\rul Doro[inc\
Cristian. Num\rul de cont `n care pot fi dona]i bani (lei) este
RO34CECEISO108RON0542413 deschis la CEC Ia[i. Pentru informa]ii
suplimentare pute]i suna la num\rul de telefon 0749.125.662.
6 Joi, 12 iulie 2007 ECONOMIC

PE SCURT Termometrele [i barometrele cu mercur vor disp\rea din UE

Legea pensiilor va fi
promulgat\ abia dup\
aflarea resurselor
financiare
Pre[edintele României, Traian
B\sescu, a declarat c\ va pro-
mulga Legea pensiilor doar dup\
ce se va asigura c\ exist\ resurse
financiare necesare pentru majo-
rarea pensiilor, astfel `ncât legea
promovat\ de Guvern s\ poat\ fi
aplicat\ `ncepând de anul viitor.
„Voi trimite imediat premierului o
scrisoare `n care `i voi cere s\ pre-
cizeze care sunt resursele finan-
ciare necesare aplic\rii legii“, a de-
clarat B\sescu. El a precizat c\ `n
scrisoare va cere [i o serie de
l\muriri cu privire la efectele pe
care le-ar putea avea legea asupra
Comercializarea termo-
metrelor sau a altor dispo-
zitive de m\sur\ (barome-
tre, manometre) care con]in
mercur va fi interzis\ `n
spa]iul European, potrivit
unui proiect de directiv\
privind comercializarea a-
numitor dispozitive de m\-
surare care con]in mercur,
adoptat mar]i de Parlamen-
tul European. Conform noii
reglement\ri, vor exista câ-
teva excep]ii, `n sectorul de
s\n\tate, precum [i antichi-
t\]ile. Va fi interzis\ doar
vânzarea dispozitivelor noi,
~ndulcitorii [i coloran]ii, interzi[i
`n timp ce aparatele exis-
tente deja pe pia]\ vor pu-
tea fi reparate sau cump\-
rate [i vândute la mâna a
doua. Prevederile vor fi
transpuse `n legile na]iona-
le `n cel mult un an de la in-
trarea `n vigoare a directi-
vei europene. Interdic]ia
trebuie aplicat\ nu mai
târziu de 18 luni de la data
respectiv\ sau nu mai
târziu de doi ani - `n cazul
fabrican]ilor de barometre.
Dispozitivele electrice
de m\sur\ con]inând mer-
cur deja intr\ sub inciden]a
legisla]iei Europene
curente. Nu fuseser\ vizate
`ns\ dispozitivele de m\su-
r\ non-electrice [i non-elec-
tronice [i echipamentele de
control. Parlamentul Euro-
pean a adoptat luna trecu-
t\ un proiect legislativ care
vizeaz\ interzicerea comer-
]ului cu mercur metalic [i
stocarea sa `n condi]ii de
siguran]\. Parlamentarii
europeni au votat astfel
pentru interzicerea expor-
turilor, `ncepând cu 1 de-
cembrie 2010, respectiv
pentru interzicerea impor-
turilor, `ncepând cu 1 iulie
2010. Mercurul este metal
greu, fiind considerat un
poluant extrem de pericu-
los. O dat\ eliberat `n
mediul `nconjur\tor, mer-
curul se poate transforma
`ntr-un compus mai pericu-
los (mercur metilic), care
poate p\trunde `n compo-
nen]a unor produse de con-
sum, cel mai adesea `n
pe[te. Mercurul se folo-
se[te ast\zi `n procese in-
dustriale [i la scar\ mic\,
`n extragerea aurului. Me-
talul se afl\ `n compozi]ia
l\mpilor fluorescente, com-
ponentelor electrice, echi-
pamentelor de m\surare [i
a amalgamelor dentare. La
`nceputul anului 2005, Co-
misia European\ a prezen-
tat o strategie care preve-
dea `ncetarea treptat\ a
exporturilor de mercur din
Comunitate. Uniunea Eu-
ropean\ este cel mai mare
exportator de mercur din
lume, cu livr\ri de aproape
1.000 de tone de mercur
brut, dintr-un total de
3.600 de tone la nivel
global. a
trebuie s\ aib\ efect v\t\-
m\tor asupra mediului,
trebuie s\ aduc\ beneficii
consumatorilor [i, mai

`n alimentele pentru copii

pensionarilor. „Voi cere s\ se pre-
cizeze dac\, o dat\ cu majorarea
pensiilor, se vor modifica [i
plafoanele de la care se acord\ aju-
toarele de `nc\lzire, pentru c\ e-
xista riscul ca, pe de o parte, pen-
sionarilor s\ li se majoreze pensia
dar s\ nu mai primeasc\ aceste
ajutoare“, a ad\ugat pre[edintele.
Pre[edintele va mai `ntreba
Guvernul dac\ se modific\
plafoanele de la care se adaug\ o
compensare de 100% sau 50% pen-
tru medicamentele pensionarilor.
„Ar putea fi o capcan\, `n sensul
c\ se m\re[te pensia, dar pensio-
narii nu mai primesc compensare
la medicamente“, a spus B\sescu.
„Obiectivul meu e s\ asigur
resursa de finan]are a acestei legi,
astfel `ncât efortul bugetar de-
osebit s\ se materializeze `n redu-
cerea s\r\ciei pensionarilor“, a
precizat [eful statului. „Vreau s\
promulg o lege care va func]iona [i
care nu va fi o minciun\. Vreau s\
am con[tiin]a `mp\cat\ c\ am
f\cut ce trebuia pentru pensio-
nari“, a ad\ugat pre[edintele.
Firmele `[i vor pl\ti
impozitele `ntr-un
singur cont
Companiile f\r\ restan]e la stat
primesc o veste bun\ de la Agen]ia
de Administrare Fiscal\. De la 1
septembrie, agen]ii economici ar
putea pl\ti impozitele datorate
bugetului de stat `ntr-un singur
cont, iar cele aferente contribu]iilor
de asigur\ri sociale `ntr-un alt
cont. Agen]ia Na]ional\ de
Administrare Fiscal\ fiscal\ in-
ten]ioneaz\ s\ implementeze pân\
la 1 septembrie sistemul infor-
matic necesar efectu\rii pl\]ilor
`ntr-un singur cont. M\sura pre-
supune o debirocratizare foarte
mare. Acum, agen]ii economici fac
10-50 de ordine de plat\ pe fiecare
categorie de impozit [i pe ordine de
vechime. Vor exista doar dou\ or-
dine de plat\. M\sura va fi apli-
cat\ doar companiilor cu un com-
portament fiscal corect, care nu
`nregistreaz\ obliga]ii fiscale
restante, care depun declara]ia
privind obliga]iile de plat\ la buge-
tul general consolidat `n termenul
legal [i efectueaz\ plata integral\
[i `n termen a obliga]iilor de-
clarate. M\sura va fi generalizat\
pentru to]i contribuabilii, `ncepând
cu anul 2008.
Comer]ul electronic ia
amploare [i `n
Rom=nia
~n primele 6 luni ale anului, 16,5
milioane de euro au fost rula]i `n
peste 200.000 de tranzac]ii elec-
tronice, dintre care, 160.000
desf\[urate online. ~n perioada
ianuarie-iunie, românii au pl\tit
online, `n magazinele ce au im-
plementat\ solu]ia ePayment,
produse [i servicii `n valoare de
aproximativ 14,3 milioane de
euro. Cre[terea pie]ei a fost in-
fluen]at\ atât de cererea publicu-
lui pentru cump\raturile online
[i pl\]ile prin card, cât [i de de-
cizia comercian]ilor de a promova
aceast\ alternativ\ la comer]ul
clasic. a
mult, nu trebuie s\ dea o
fals\ impresie `n ceea ce
prive[te prospe]imea pro-
dusului. De asemenea, ra-
a Aditivii nu trebuie s\ aib\ efect v\t\m\tor asupra mediului, trebuie s\ aduc\ beneficii portul arat\ c\ pe etichete
trebuie men]ionat dac\ un
consumatorilor [i nu trebuie s\ dea o fals\ impresie `n ceea ce prive[te prospe]imea aditiv a fost produs cu or-
produsului a ~n acest moment, sunt `nregistrate aproximativ 2.600 de arome naturale [i ganisme modificate gene-
tic, pentru cei care sufer\
artificiale folosite `n industria alimentar\ a Pe etichete trebuie men]ionat dac\ un aditiv a de alergii. ~n ceea ce pri-
ve[te func]ionarea sistemu-
fost produs cu organisme modificate genetic, pentru cei care sufer\ de alergii a lui, comunicatul precizeaz\
~ndulcitorii [i coloran]ii Primul din cele patru ra- orice decizie de plasare pe Cel de-al doilea raport c\, `n paralel cu procedura
vor fi interzi[i `n alimen- poarte aprobate mar]i tra- pia]\ a unui produs trebuie stabile[te condi]iile pentru de autorizare pentru noii
tele pentru nou-n\scu]i [i teaz\ proceduri comune de s\ fie cunoscut\ nu numai aprobarea aditivilor, insis- aditivi, to]i cei care sunt
copii, iar folosirea aditivi- autorizare pentru aditivi, tând asupra siguran]ei pe deja utiliza]i - aproximativ
de c\tre statele membre, ci trei sute - vor fi revizui]i
lor va fi interzis\ `n ali- enzime [i arome, iar celelal- care ace[tia trebuie s\ o
[i de Parlament [i de actorii treptat, dup\ un an de la
mentele neprocesate, au te trei se refer\ `n detaliu implica]i `n `ntregul pro- prezinte [i asupra nece-
decis, mar]i, deputa]ii eu- la fiecare din categoriile sit\]ii tehnologice care tre- intrarea `n vigoare a regu-
cedeu industrial. Totodat\, lamentului.
ropeni, prin adoptarea a men]ionate. Potrivit primu- buie s\ existe pentru utili-
deputa]ii europeni au sub- Dup\ `ncheierea proce-
patru rapoarte privind pro- lui raport, procedurile de zarea lor. De asemenea, do-
avizare vor fi simple [i mult liniat importan]a asigur\rii cumentul men]ionat insti- sului de revizuire, orice a-
cedurile de autorizare a a- ditiv care care nu se afl\ pe
ditivilor, enzimelor [i aro- mai transparente. Astfel, o- protec]iei datelor [tiin]ifice tuie interzicerea aditivilor
lista celor aproba]i va fi in-
melor. Potrivit unui comu- rice decizie luat\, precum [i timp de cinci ani pentru a- `n alimentele neprocesate
plican]i, dac\ ace[tia tre- terzis. Potrivit celorlalte
nicat al Parlamentului Eu- motiva]ia ei trebuie s\ fie [i a `ndulcitorilor sau a co- rapoarte aprobate, `n afara
ropean remis, deputa]ii eu- cunoscut\ de c\tre opinia buie s\ dezv\luie secrete loran]ilor `n alimentele aditivilor, enzimele [i
ropeni au aprobat, mar]i, public\. De asemenea, `n comerciale care i-ar putea pentru nou-n\scu]i [i copii. aromele ar trebui utilizate
patru rapoarte privind ac- baza aceluia[i document, ajuta pe competitorii lor. ~n acela[i timp, aditivii nu doar dac\ acest lucru vine
tualizarea [i simplificarea
procedurilor de autorizare
`n beneficiul consumatoru-
lui, dac\ nu induc `n eroare
pentru aditivi alimentari, `n privin]a prospe]imii [i
arome [i enzime, al c\ror dac\ pe etichet\ este men-
principal obiectiv vizeaz\ ]ionat\ utilizarea de orga-
standarde mai mari `n si- nisme modificate genetic.
guran]a alimentar\, pre- Totodat\, Parlamentul es-
cum [i intensificarea cerce- timeaz\ c\ aromele ar tre-
t\rilor [i a competitivit\]ii bui folosite numai dac\ nu
`n industria european\ de se ob]ine efectul dorit cu
resort. Concluziile celor pa- ajutorul condimentelor, im-
tru rapoarte arat\ c\ pro- punându-se, de asemenea,
cedurile de autorizare a analizarea efectului arome-
lor asupra unor grupuri
aditivilor alimentari vor
trebui s\ fie mult mai tran- vulnerabile, cum ar fi co-
sparente, s\ determine `m- piii. ~n acest moment, sunt
bun\t\]irea protec]iei con- `nregistrate aproximativ
sumatorilor [i s\ men]in\ 2.600 de arome naturale [i
dreptul Parlamentului Eu- artificiale folosite `n indus-
ropean de a monitoriza ori- tria alimentar\.
ce actualizare a legisla]iei. Comunicatul mai notea-
z\ c\ substan]ele utilizate
pentru a da o arom\ sau un
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a gust, substan]ele conside-
rate produse alimentare ce
a PARLAMENTUL EUROPEAN, a AVERTIZ|RILE BM PRIVIND care sunt definite `n mod vag, fapt care pot `ndeplini o func]ie teh-
~MPOTRIVA MAJOR|RII ACCI- PENSIILE ERAU VALABILE ~N ANII genereaz\ nesiguran]\ pentru to]i par- nologic\ (exemplu: clorura
ticipan]ii la planul de pensii, precum [i de sodiu sau [ofranul, pen-
ZELOR MINIME PENTRU ALCOOL: ’90: Premierul C\lin Popescu- pentru perspectivele fiscale ale ]\rii. tru colorare) [i enzimele ali-
Parlamentul European (PE) a votat T\riceanu a declarat c\ nu este de
`mpotriva propunerii Comisiei Eu- acord cu datele cuprinse `n raportul
a DIN OCTOMBRIE, ZBORURI mentare nu se consider\
aditivi alimentari [i nu
ropene (CE) de a majora accizele B\ncii Mondiale din care rezult\ c\ ZILNICE DE LA BUCURE{TI LA intr\ `n domeniul de apli-
LONDRA: Wizz Air va cre[te, din oc-
minime pentru alcool [i b\uturi al- sistemul de pensii este vulnerabil care a regulamentului. a
coolice, cu infla]ia `nregistrat\ de la fa]\ de presiunile politice, ar\tând c\ tombrie, capacitatea cursei Bu-
extinderea din 2004 a Uniunii, de astfel de aprecieri erau valabile `n pe- cure[ti-Londra Luton, urmând s\
4,5%. Deputa]ii europeni au respins, rioada anilor ’90. „Nu sunt de acord aib\ zboruri zilnice pe aceast\ des- Vremea `n ]ar\:
totodat\, o rezolu]ie legislativ\ `n cu afirma]iile din raportul B\ncii tina]ie, dup\ ce `n iunie operatorul
Joi, 12 iulie
aceast\ privin]\, ceea ce `nseamn\, Mondiale, nu a[ crede c\ sistemul de low-cost a majorat [i frecven]a cursei
`n termeni oficiali, c\ Parlamentul a pensii e vulnerabil la decizia politic\. Bucure[ti-Roma. ~n prezent, Wizz Air Vremea se va r\ci [i `n
sudul ]\rii. Vor fi `nnor\ri,
decis s\ nu adopte o opinie `n Poate la `nceputul anilor 90 s-a for]at are [ase zboruri pe s\pt\mân\ de la averse, desc\rc\ri electrice,
dosarul respectiv, se arat\ `ntr-un trecerea la pensie pe motiv c\ econo- Bucure[ti la Londra [i zboruri zilnice local `n est, centru, nord [i la
comunicat al PE. Este a doua oar\ mia era `n restructurare [i se pierde- spre Roma. „Ca urmare a acestei munte [i numai izolat `n
când deputa]ii europeni voteaz\ `n au locurile de munc\. Ast\zi, sis- cre[teri, capacitatea de transport se restul teritoriului. Pe arii re-
str=nse la munte cantit\]ile
plen dosarul privind apropierea temul nu este la discre]ia puterii va m\ri cu 133% pe ruta Bucure[ti- de ap\ pot dep\[i 25 l/mp.
ratelor accizelor la alcool [i b\uturi politice“, a spus T\riceanu. Sistemul Londra Luton [i cu 75% pe Bucure[ti-
V=ntul va sufla `n general
alcoolice. La votul din mai, Parla- de pensii este „extrem de vulnerabil“ Roma Ciampino, fa]\ de capacitatea moderat. Temperaturile ma-
mentul a trimis raportul pentru re- fa]\ de presiunile politice, care ar anun]at\ pentru iarna lui 2007“, se xime se vor situa `ntre 20 [i
30 de grade, u[or mai ridica-
examinare `n Comisia pentru putea conduce la un e[ec total al aces- arat\ `ntr-un comunicat al opera- te `n B\r\gan [i Dobrogea.
Afaceri Economice [i Monetare, tuia, generat de decizii ad-hoc, torului low-cost. Decizia de majorare
a capacit\]ii vine la scurt timp dup\ sursa: www.intellicast.com
dup\ o serie de voturi care nu s-au menite s\ protejeze anumite interese,
soldat cu nici un rezultat. ~n pro- se arat\ `ntr-un studiu din luna iunie deschiderea bazei opera]ionale din
bleme de taxe, implicarea Parlamen- al B\ncii Mondiale, privind dez- Capital\. Totodat\, Wizz Air va lan-
tului este doar consultativ\. Decizia voltarea uman\ `n România. Riscuri- sa, `n toamn\, noi curse de la Cursul valutar
final\ poate fi luat\ doar `n unani- le sunt alimentate `n special de reguli Bucure[ti spre Liverpool, Parma [i pentru 12.07.2007
mitate, `n Consiliu, se mai pre- de stabilire a beneficiilor exagerat de Valencia, cât [i din Târgu-Mure[ spre Dolar SUA 2,2767
cizeaz\ `n comunicat. flexibile, ca urmare a unor punctaje Londra. a
Euro 3,1294

Scandalul legat de Parcul Bordei a ajuns la Parlamentul European
Europarlamentarul Cris-
tian Dumitrescu a anun-
]at, ieri, `n cadrul unei con-
ferin]e de pres\ sus]inute
la Strasbourg, c\ a depus
la Parlamentul European o
declara]ie scris\ pe mar-
ginea Parcului Bordei din
Bucure[ti, unde se inten-
]ioneaz\ construirea unui
cartier reziden]ial. El so-
licit\ UE s\ cear\ Guver-
nului român [i munici-
palit\]ii Bucure[tiului s\
respecte politicile `n ma-
terie de mediu [i principi-
ile de urbanism ale forului
comunitar. „Parcul este un
pl\mân verde al ora[ului [i
este amenin]at cu dis-
pari]ia pentru a face loc
unui cartier de vile de lux.
La ora `n care, `n toat\ lu-
mea, responsabilii politici
B\tr=nii lui Voiculescu cer pre[edintelui
majorarea pensiilor cu orice pre]
a Partidul Conservator aduce pensionarii `n fa]a Palatului Cotroceni a C=teva
zeci de persoane `n v=rst\ au `nfruntat c\ldura pentru a cere pre[edintelui promulgarea
Legii pensiilor a Traian B\sescu nu se gr\be[te [i cere asigur\ri `n plus de la Guvern a
Adoptat\ de Guvernul
T\riceanu dup\ puterni-
ce presiuni ale PSD, m\-
sura major\rii substan]i-
ale a pensiilor na[te o a-
dev\rat\ furtun\ poli-
tic\. Acuz=nd populismul
[i riscurile financiare im-
plicate de aceast\ ini]ia-
tiv\, pre[edintele B\ses-
cu se confrunt\ acum cu
apelurile insistente ale
pensionarilor lui Dan
Voiculescu.
Pensionarii cer
promulgare imediat\
Mai multe organiza]ii
ale pensionarilor, mobili-
zate de Partidul Conser-
vator (PC), au depus ieri
la Palatul Cotroceni trei
adrese c\tre pre[edintele
Traian B\sescu `n care `i
solicit\ acestuia s\ pro-
mulge legea de majorare
a pensiilor. ~ntr-unul din-
tre apeluri, pensionarii `i
repro[eaz\ pre[edintelui
faptul c\ `n campania
electoral\ a promis tu-
turor, [i mai ales pensio-
narilor, un trai decent.
Pensionarii consider\ c\
este de datoria legal\ [i
moral\ a pre[edintelui s\
ia m\surile necesare [i e-
chitabile pentru to]i ce-
t\]enii, ace[tia subliniind
c\ refuz\ s\ fie trata]i „ca
ni[te marionete `n jocuri“
sau doar ca ni[te procente
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a 33.000 DE ROMÂNI
MOR ANUAL DIN CAUZA
FUMATULUI: Mai mul]i oa-
meni dec=t ar intra pe sta-
dionul Steaua mor anual `n
Rom=nia din cauza unor
boli agravate de fumat, ara-
t\ un studiu realizat de una
dintre companiile farmaceu-
tice din România. Raportul
mai men]ioneaz\ c\ cei care
au acest viciu tr\iesc, `n
medie, cu 21 de ani mai pu-
]in decât cei care nu au pus
niciodat\ ]igara `n gur\.
Peste 30% din adul]ii din
România obi[nuiesc s\ fu-
sunt din ce `n ce mai con[-
tien]i de dezvoltarea dura-
bil\, protec]ia mediului [i ga-
rantarea viitorului plane-
tei, municipalitatea din
Bucure[ti este `mpotriva
acestei voin]e europene [i
mondiale. UE `ncurajeaz\
deciziile care merg `n sen-
sul prezerv\rii naturii [i
trebuie s\ se pronun]e `m-
potriva acestei catastrofe
ecologice“, se afirmat eu-
roparlamentarul român.
Dac\ va fi semnat\ de
393 de colegi ai acestuia,
declara]ia legat\ de viito-
rul Parcului Bordei va fi
pus\ `n discu]ia Parlamen-
tului European. „Nu este
pentru prima dat\ când
spa]iile publice sunt utili-
zate `n mod abuziv `n pro-
mov\ri imobiliare, care fac
`n sondaje. Prezent al\-
turi de pensionarii adu-
na]i `n fa]a Palatului Co-
troceni, pre[edintele Con-
siliului Executiv al PC,
Codru] {ere[, a declarat
c\ partidul din care face
parte este interesat de
promulgarea unei legi pe
care a sus]inut-o, cu atât
mai mult cu cât conserva-
torii au venit [i cu un
proiect de lege care viza
`nfiin]area unui fond de
solidaritate care putea fi
surs\ de finan]are pentru
acest program de majo-
rare a pensiilor.
B\sescu cere
l\muriri
suplimentare
De[i au ap\rut deja
manevrele politice pentru
a folosi electoral majora-
rea pensiilor, pre[edinte-
le ]ine `n [ah Guvernul.
Astfel, Traian B\sescu a
declarat, mar]i seara, c\
`i va transmite primului-
ministru C\lin Popescu-
T\riceanu o scrisoare `n
care `i va solicita s\-i pre-
cizeze dac\ majorarea
pensiilor va duce la dimi-
nuarea sau eliminarea
pentru o parte dintre
pensionari a compensa]i-
ilor la medicamente sau
la ajutoarele pentru c\l-
dur\. „Am câteva `ntre-
meze. 44% dintre ei sunt
b\rba]i [i 17,5% sunt femei.
Majoritatea persoanelor ca-
re mor din cauza substan]e-
lor nocive din tutun au vârs-
te cuprinse `ntre 35 [i 69 de
ani. Cele mai frecvente cau-
ze de mortalitate la fum\-
torii din România sunt bo-
lile cardiovasculare, cance-
rul [i afec]iunile aparatului
respirator. ~n fiecare an,
medicii `nregistreaz\ apro-
ximativ 8.500 de noi cazuri
de cancer pulmonar, iar
85% dintre acestea au drept
cauz\ fumatul. ~n Europa,
aproximativ 1,2 milioane de
ACTUALITATE
ca din ce `n ce mai mul]i
locuitori ai Bucure[tiului
s\ fie deposeda]i de spa]i-
ile de verdea]\, atât de ne-
cesare relax\rii“, a mai
spus europarlamentarul.
Dumitrescu a mai spus c\
se opune proiectului Bor-
dei, de[i, personal, nu este
`mpotriva restituirii tere-
nurilor.
Prim\ria Capitalei a
cump\rat terenul pe care se
afl\ Parcul Bordei de la
Banca Marmorosch Blank&
Co. SA `n 1932, declarân-
du-l utilitate public\. ~n
2003, municipalitatea a
declarat Parcul Bordei
drept utilitate privat\. Ul-
terior, Parcul Bordei, care
se `ntinde pe o suprafa]\
de 3,3 hectare, a devenit
proprietatea privat\ a o-
Atra[i de perspectiva major\rii pensiilor,
unii pensionari accept\
[i folosirea lor `n jocuri politice
b\ri pe care le adresez
primului-ministru `n
scrisoarea pe care i-o voi
trimite, imediat dup\ ce
termin\m declara]ia de
pres\, [i anume dac\ se
modific\ plafoanele de la
care se acord\ ajutoarele
de `nc\lzire - pentru c\ [i
aici poate fi o p\c\leal\.
~i d\m 50 de lei la pensie
[i nu `i mai d\m 80 de lei
oameni mor `n fiecare an
din cauza bolilor provocate
de acest viciu.
a DOSARUL „ROMPE-
TROL“ SE AM+N| PENTRU
SEPTEMBRIE: Magistra]ii
Tribunalului Bucure[ti au
amânat pentru data de 5
septembrie dosarul „Rompe-
trol“ `n care omul de afaceri
Dinu Patriciu este judecat,
al\turi de 11 persoane, pen-
tru s\vâr[irea unor infrac]i-
uni de natur\ economic\.
Procesul a fost amânat de-
oarece avocata Ana-Maria
Mih\lcescu, care o reprezin-
mului de afaceri Costic\
Constanda, care dore[te s\
ajutorul de `nc\lzire pe
timp de iarn\. Solicit pri-
mului-ministru s\ preci-
zeze dac\, o dat\ cu intra-
rea `n vigoare a noii legi a
pensiilor, se modific\ pla-
foanele de la care se a-
cord\ compensare 100%
sau compensare de 50%
pentru re]etele de medi-
camente pentru c\ [i aici
poate fi o alt\ capcan\: se
t\ pe Gabriela Anghelache,
pre[edintele CNVM, nu s-a
putut prezenta la termenul
de ieri al procesului. Ju-
dec\toarea Cioat\ Andreea
le-a atras aten]ia avoca]ilor
[i inculpa]ilor s\ `nceteze cu
absen]ele repetate, deoa-
rece, `n cele 10 luni de când
a `nceput procesul la Tri-
bunalul Bucure[ti, dosarul
„Rompetrol“ s-a amânat de
fiecare dat\. La ie[irea din
sala de judecat\, Dinu
Patriciu [i-a exprimat satis-
fac]ia pentru modul `n care
un judec\tor de la Tribu-
nalul Bucure[ti [i-a motivat
fac\ un cartier de vile de
lux, `n zon\. a
m\re[te pensia [i ies oa-
menii din plafoane [i
pierd compensa]iile la me-
dicamente [i `nc\lzire“, a
explicat [eful statului.
Bugetele viitoare
provoac\ `ngrijor\ri
Cu aceea[i ocazie, Tra-
ian B\sescu a afirmat c\
`i mai cere premierului
s\-i prezinte o proiec]ie
bugetar\ destul de exac-
t\, pân\ `n anul 2011, [i
una aproximativ\ a sus-
tenabilit\]ii bugetului a-
sigur\rilor sociale de stat,
pân\ `n 2013. „De ce pâ-
n\ `n 2013? Pentru c\ pâ-
n\ `n acel an avem obli-
ga]ii financiare majore
angajate `n raport cu U-
niunea European\, cota
noastr\ de cofinan]are la
sumele nerambursabile
pe care le primim, cele 32
de miliarde de euro, pen-
tru construc]ia de auto-
str\zi, mediu, adminis-
tra]ie local\, dezvoltare
rural\, agricultur\ [i
multe altele“, a completat
[eful statului.
~n final, pre[edintele a
mai spus c\ ideea acredi-
tat\ de unii lideri de par-
tide potrivit c\rora nu ar
vrea s\ majoreze pensiile
reprezint\ demagogie, la
fel ca [i problema legat\
de Satul Francez [i Par-
cul Bordei. a
decizia `n dosarul `n care
Serviciul Român de Infor-
ma]ii (SRI) a fost obligat
s\-i pl\teasc\ daune de
50.000 lei pentru ascultarea
ilegal\ a convorbirilor tele-
fonice. „Este un gest cât se
poate de normal, `ntr-o ]ar\
care devine, pe zi ce trece,
tot mai normal\. Eu sper ca
acest precedent s\ fie urmat
de altele. ~n acest dosar nu
exist\ probe. Tot e[afodajul
Parchetului nu exist\. Este
o f\c\tur\ de la prima pân\
la ultima pagin\“, a de-
clarat Dinu Patriciu. a
Joi, 12 iulie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Libia vrea s\ le execute
pe infirmierele bulgare
Curtea Suprem\ de Justi]ie din
Libia a confirmat ieri sentin]ele
privind pedeapsa cu moartea
emise `mpotriva celor 5 infirmiere
bulgare [i a medicului bulgar de
origine palestinian\, judeca]i `n
Libia pentru o presupus\ infectare
inten]ionat\ a 438 de copii `n spi-
talul din Benghazi, dintre care 56
au decedat. Audierile au durat
cinci minute [i s-au desf\[urat `n
absen]a celor [ase acuza]i, Curtea
respingând cererile de apel.
Judec\torul nu a amintit nimic de
acordul privind acordarea de rec-
ompense financiare familiilor copi-
ilor deceda]i sau bolnavi, anun]at
mar]i seara de Funda]ia Ghaddafi
-, o organiza]ie de caritate condus\
de Seif Al-Islam Ghaddafi, fiul lid-
erului libian Muammer Al
Ghaddafi -, care ar fi putut rezolva
definitiv acest caz. Autorit\]ile li-
biene sus]in c\ inculpa]ii [i-au re-
cunoscut vina. Ace[tia au pledat
`ns\ nevinova]i, afirmând c\
m\rturiile le-au fost smulse sub
tortur\. Condamna]ii mai au `ns\
o speran]\. Consiliul Superior de
Justi]ie, instan]a suprem\ din
Libia `n domeniu, se va reuni luni,
16 iulie, pentru a anula sau a co-
muta sentin]a de condamnare la
moarte confirmat\ ieri de Curtea
Suprem\.
Islami[tii algerieni jur\
ur\ ve[nic\ Fran]ei
Liderul filialei Al-Qaida `n
Maghrebul islamic, fosta Grupare
salafist\ pentru predic\ [i lupt\ a
condamnat eforturile vizând ame-
liorarea rela]iilor `ntre ]\rile
Africii de Nord [i Fran]a, conform
unui comunicat difuzat mar]i
seara pe internet. „Va xista `ntot-
deauna `ntre Fran]a [i ]\rile
musulmane un zid de cranii, de
cadavre [i o mare de sânge“, a de-
clarat Abdelmalek Droukdel, li-
derul grup\rii islamiste algeriene
afiliate Al-Qaida, `n documentul
difuzat de un site utilizat de is-
lami[ti. Liderul islamist algerian a
subliniat c\ adev\ratul Islam in-
terzice „prietenia cu
necredincio[ii“. Acest mesaj a fost
difuzat dup\ `ntâlnirea pe care
pre[edintele francez Nicolas
Sarkozy a avut-o mar]i cu omo-
logul s\u algerian Abdelaziz
Bouteflika, pentru a examina posi-
bilitatea cre\rii unui „parteneriat“
politic [i economic concret cu
Algeria, `n special `n domeniul e-
nergetic. ~n timp ce Algeria `i cere
Fran]ei s\ recunoasc\ „crimele“
comise `n timpul domniei sale
coloniale, Nicolas Sarkozy a re-
fuzat o nou\ „poc\in]\“.
~nchisoare
pe via]\ pentru terori[tii
de la Londra
Cei patru acuza]i g\si]i vinova]i
de complot terorist pentru aten-
tatele e[uate din 21 iulie de la
Londra au fost condamna]i ieri la
`nchisoare pe via]\. Muktar Said
Ibrahim (29 de ani), Yassin Omar
(26 de ani), Ramzi Mohammed (25
de ani) [i Hussain Osman (28 de
ani) vor isp\[i cel pu]in 40 de ani
de deten]ie `nainte de a putea fi
elibera]i. Ei au fost g\si]i vinova]i
luni de conspira]ie `n vederea
comiterii de asasinate inspirate de
Al-Qaida. ~n schimb, al]i doi
acuza]i `n proces, Manfo Kwaku
Asiedu (34 de ani) [i Adel Yahya
(24 de ani), vor fi rejudeca]i, dup\
ce juriul nu a putut pronun]a un
verdict `n cazul lor. Atentatele
e[uate din 21 iulie, care nu au
produs victime, au intervenit la
exact dou\ s\pt\mâni dup\ at-
acurile teroriste din 7 iulie 2005,
asupra transportului public din
Londra, [i au avut un mod de op-
erare similar. a

8 Joi, 12 iulie 2007
Ia[ul, laborator al form\rii speciali[tilor
`n patrimoniul na]ional eclezial
a Aproximativ 80% din patrimoniul na]ional rom=nesc este eclezial a ~n ideea conserv\rii [i restaur\rii acestuia, dar [i cu scopul de a
crea noi valori artistice, la Ia[i, `n cadrul Facult\]ii de Teologie „Dumitru St\niloae“, func]ioneaz\ sec]ia Art\ Sacr\, care formeaz\
speciali[ti `n domeniu a ~nfiin]at\ `n anul 1993, din ini]iativa IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, sec]ia Patrimoniu Cultural
de la Ia[i, cum se numea atunci, a trimis, p=n\ acum, genera]ii valoroase de arti[ti [i restauratori-conservatori `n `ntreaga ]ar\ a
~nfiin]at\ `n anul 1993,
sec]ia Art\ Sacr\, pe atunci
sec]ia Patrimoniu Cultural,
a Facult\]ii de Teologie Or-
todox\ „Dumitru St\niloae“,
din cadrul Universit\]ii „Al.
I. Cuza“ Ia[i, a format nu-
mero[i speciali[ti `n dome-
niul artistic. Acest fapt a
constituit o necesitate, av=nd
`n vedere c\ 80% din totalul
valorilor materiale ale patri-
moniului cultural na]ional
din Rom=nia este reprezen-
tat de bunurile eclesiale.
Prima specializare
de acest fel din ]ar\
Bog\]ia patrimoniului re-
clam\ un aport semnificativ
al speciali[tilor din dome-
niul ecleziastic pentru `n]e-
legerea mesajului obiectului
de patrimoniu [i, totodat\, a
semnifica]iei p\str\rii aces-
tuia. Restaurarea bunurilor
de art\ este un domeniu in-
terdisciplinar, care face apel
la speciali[ti de forma]ie
tehnic\, [tiin]ific\ [i artis-
tic\. Scopul restaur\rii este
repunerea `n circuitul de
valori a bunurilor deterio-
rate din patrimoniul cul-
tural na]ional.
~n cadrul sec]iei Art\ Sa-
cr\ de la Ia[i, studen]ii pot
urma trei specializ\ri: Con-
servare-Restaurare Icoan\
Lemn Policrom, Conservare-
Restaurare Carte-Document
[i Pictur\ Bisericeasc\. „~n-
]eleg=nd semnifica]ia deose-
bit\ a p\str\rii icoanelor [i
c\r]ilor religioase, ~nalt
Prea Sfin]ia Sa Daniel, Mi-
tropolitul Moldovei [i Buco-
vinei, a `nfiin]at `n 1993, o
specializare de profil la Fa-
cultatea de Teologie Ortodo-
x\ a Universit\]ii «Al. I. Cu-
za» din Ia[i, singura din ]ar\
la acea dat\. Specializarea
Teologie Ortodox\ Conser-
vare-Restaurare de la Ia[i
este prima specializare de
profil acreditat\ definitiv,
oficial, conform M. O.
675/11.09.2002. ~ncep=nd cu
anul universitar 2003-2004
specializarea are o linie de
Icoan\
realizat\ de
un student la
specializarea
Pictur\
Bisericeasc\
CM
YK
REPORTAJ
studii postuniversitare:
master `n Teologie-Patri-
moniu Cultural (Conserva-
re-Restaurare Carte-Docu-
ment [i Icoan\). Din anul u-
niversitar 2005-2006, ade-
r=nd la sistemul Bologna,
specializarea prime[te `n fa-
cult\]ile de teologie orto-
dox\ din Rom=nia titulatu-
ra de Art\ Sacr\, la Ia[i
p\str=ndu-se `n continuare,
pentru nivelul de licen]\,
cele trei direc]ii de speciali-
zare men]ionate. ~n scopul
finaliz\rii studiilor acestui
prim modul de licen]\, prin
nivelul masterat, la Faculta-
tea de Teologie Ortodox\ din
Ia[i se asigur\, din 2008,
modulul de cercetare «Patri-
moniu Cultural», cu discipli-
ne op]ionale, potrivit direc]ii-
lor de dezvoltare din primul
modul, de licen]\“, afl\m de
la conf. dr. Nicoleta Melni-
ciuc, [efa catedrei Conserva-
re-Restaurare, din cadrul
Facult\]ii de Teologie „Du-
mitru St\niloae“ din Ia[i.
Conservarea
patrimoniului,
o [ans\ a
culturii rom=ne
~n timpul studiilor de
specialitate la sec]ia Conser-
vare-Restaurare Icoan\
Lemn Policrom, studen]ii au
ocazia s\ parcurg\ progre-
siv o cazuistic\ complex\ a
aplic\rii tratamentelor de
conservare-restaurare pen-
tru fiecare obiect `n parte.
Patrimoniul eclezial, repre-
zentat de iconostase, icoane
mobile sau mobilier bise-
ricesc, presupune o comple-
xitate a tipurilor de inter-
ven]ii, care difer\ `n func]ie
de epoca de care apar]in bu-
nurile [i de gradul de degra-
CM
YK
dare a elementelor reg\site
`n piesele respective.
~n cadrul sec]iei Conser-
vare-Restaurare Carte-Do-
cument se urm\re[te preg\-
tirea speciali[tilor `n dome-
niul conserv\rii-restaur\rii
documentelor din suport pa-
petar, respectiv a c\r]ilor
vechi, a documentelor de ar-
hiv\, a documentelor grafice
de secol XIX-XX, cum ar afi-
[e, c\r]i, miniare etc. Activi-
tatea `n cadrul acestei sec]ii
nu se limiteaz\ doar la con-
servare-restaurare, studen-
]ii fiind ini]ia]i [i `n tehnicile
grafice tradi]ionale [i con-
temporane, precum miniatu-
r\, linogravur\, xilogravur\
sau acvaforte. „Rom=nia de-
]ine un imens patrimoniu de
carte veche care a[teapt\ s\
fie conservat [i restaurat.
Este necesar\ sprijinirea
dezvolt\rii acestui domeniu
pentru a putea fi salvate `n
timp util remarcabile valori
culturale pe suport papetar,
care reprezint\ importante
dovezi istorice ale identit\]ii
noastre na]ionale. Pentru
fiecare din aceste dou\ di-
rec]ii de dezvoltare [i spe-
cializare, icoan\ [i carte,
practica de specialitate ofer\
posibilitatea exprim\rii stu-
den]ilor `n lucr\ri viz=nd
efectiv conservarea [i resta-
urarea bunurilor de patri-
moniu eclezial“, ne-a decla-
rat dna. prof. Melniciuc.
Pictura bisericeasc\,
men]inerea tradi]iei
La Pictur\ Bisericeasc\,
se studiaz\ `n principal dis-
cipline artistice, at=t pentru
realizarea icoanelor din nou
- de sine st\t\toare [i de ico-
nostas - c=t [i pentru picta-
rea scenelor murale din in-
teriorul [i exteriorul a[ez\-
mintelor ecleziale. Aceast\
specializare presupune crea-
rea de noi valori artistice, `n
scopul men]inerii tradi]iei
cre[tine [i amplific\rii ei.
~nsu[irea tehnicilor artis-
tice se `mbin\ `n planul de
`nv\]\m=nt cu studierea
unor discipline teologice,
astfel `nc=t „cercetarea teo-
logico-artistic\ cunoa[te o
emula]ie determinat\ de
necesitatea afirm\rii iden-
tit\]ii religioase cre[tine, de
`mplinirea `n con[tiin]a [i
responsabilitatea idealului
sublim cre[tin. Formele de
`nv\]\m=nt de licen]\ [i
master pentru conservatori,
restauratori [i pictori biseri-
ce[ti au un specific aparte
fa]\ de celelalte domenii u-
niversitare, fiind o `mbinare
multidisciplinar\, comple-
tat\ cu dezvoltarea unor a-
bilit\]i practice [i de cerce-
tare deosebite. Planurile
noastre de `nv\]\m=nt ur-
meaz\ structura `nv\]\-
m=ntului teologic rom=nesc
dar [i tendin]ele occidentale
`n domeniu“, dup\ cum afir-
m\ dna. Melniciuc.
Colabor\ri cu
universit\]i de
renume interna]ional
Sec]ia Art\ Sacr\ a Fa-
cult\]ii de Teologie Orto-
dox\ „Dumitru Staniloae“
din Ia[i are 10 cadre didacti-
ce titulare, speciali[ti de re-
ferin]\ la nivel na]ional. Ba-
za material\ a Sec]iei Art\
Sacr\ const\ `n 13 s\li de
curs [i seminarii, 6 ateliere
de pictur\ [i tehnici, 7 labo-
ratoare [i o sal\ de expozi]ie
permanent\. „Studen]ii,
masteranzii [i doctoranzii
facult\]ii sunt antrena]i `n
organizarea de concursuri
interstuden]e[ti, seminarii
culturale, conferin]e teo-
logico-duhovnice[ti cu abor-
dare interdisciplinar\, orga-
nizarea de expozi]ii cu lu-
cr\ri artistice ale studen]i-
lor, excursii de studii [i ta-
bere de crea]ie. Genera]ii `n-
tregi au avut grij\, fiecare
dup\ pricepere, s\ predea
urma[ilor, `n bun\ stare, i-
coanele [i c\r]ile religioase,
adev\rate m\rturii despre
credin]a cre[tin\ a poporu-
lui nostru [i s\ p\streze tra-
di]ia iconografic\ a picturii
biserice[ti. Ne propunem s\
continu\m `mpreun\ efor-
turile lor, aliniindu-ne, `n a-
cela[i timp, la standardele
europene `n domeniu“, a
conchis conf. dr. Nicoleta
Melniciuc.
Implicat\ `n programe
na]ionale [i interna]ionale
de cercetare `n domeniul
conserv\rii-restaur\rii pa-
trimoniului cultural na]io-
nal, care include monumen-
te, icoan\ [i carte veche, `n
cadrul programului Socra-
tes, Sec]ia Art\ Sacr\ deru-
leaz\ proiecte cu univer-
sit\]ile partenere de renume
interna]ional, printre care
Universita di Udine (Italia),
Vienna Universität (Austri-
a), Aristotle University, The-

Vedere de ansamblu a unei Biblii
(ap\rut\ sub domnia MS Carol I, Regele
Rom=niei, cu sprijinul Societ\]ii Biblice
Britanice, la anul 1911, `n Bucure[ti)
`nainte de a fi supus\ proceselor de restau-
rare-conservare la sec]ia Art\ Sacr\ - spe-
cializarea Restaurare Carte-Document
ssaloniki (Grecia), Ljubljana
Univerza (Slovenia) etc. De
astfel de mobilit\]i academi-
ce `n cadrul programului
Socrates au beneficiat `n ul-
timii doi ani at=t studen]ii,
c=t [i cadrele didactice.
„A picta o icoan\
e ca o rug\ciune“
Din 1993, de la data `nfi-
in]\rii, sec]ia Patrimoniu
Cultural a Facult\]ii de Teo-
logie a format genera]ii de
studen]i care acum profe-
seaz\ ca pictori de biserici [i
icoane, restauratori de i-
coane [i c\r]i sau documente
`n centre de profil sau bib-
lioteci din ]ar\ [i din str\i-
n\tate.
Admiterea la Facultatea de Teologie
Ortodox\ din Ia[i `n anul 2007
Num\rul locurilor dispo-
nibile anul acesta candida-
]ilor la Specializarea Art\
Sacr\, din cadrul Universi-
t\]ii „Al. I. Cuza“, este de 37,
dintre care cele mai multe,
27, la buget, iar 10, la tax\.
Perioada de `nscriere `ncepe
luni, 16 iulie, [i se `ncheie
duminic\, 22 iulie, urm=nd
ca selec]ia candida]ilor s\ se
fac\ p=n\ pe data de 26 iulie,
c=nd se vor afi[a rezultatele.
Departajarea candida]ilor se
va face, `n premier\, pe baza
concursului de dosare, lu=n-
du-se `n considerare media
general\ a anilor de liceu/se-
minar, `n propor]ie de 80%, [i
media general\ de la baca-
laureat, `n propor]ie de 20%.
Dosarul candida]ilor va tre-
bui s\ con]in\: cererea tip de
`nscriere (formular ce se pu-
C=teva dintre etapele procesului de restaurare a unei c\r]i
Etap\ din
cadrul pro-
cesului de
restaurare
icoan\
Am stat de vorb\ cu unul
dintre absolven]ii acestei
sec]ii, la domeniul Pictur\
Bisericeasc\, Marius Ghi-
nescu, `n prezent masterand
la specializarea Restaurare
Icoan\, `n cadrul aceleia[i
facult\]i. ~n anul `n care a
terminat liceul, el s-a `nscris
pentru studii universitare
at=t la sec]ia Patrimoniu
Cultural, c=t [i la Universi-
tatea de Arte. „Dup\ ce s-au
afi[at rezultatele, am fost
declarat admis at=t la Teolo-
gie, c=t [i la Arte, la aceasta
din urm\ chiar am fost ad-
mis al treilea pe list\. Am
optat `ns\ pentru Patrimo-
niu, deoarece am fost atras
`n primul r=nd de mediul
teologic, care te ajut\ cu
adev\rat s\ lucrezi o icoan\,
ne la dispozi]ia candidatului
la `nscriere); binecuv=ntarea
chiriarhului (episcopului) de
care apar]ine candidatul (a-
partenen]a este dat\ `n func-
]ie de domiciliul stabil al can-
didatului. Acesta se va adre-
sa sectorului cultural al (Ar-
hi)Episcopiei respective. Bi-
necuv=ntarea se ob]ine per-
sonal); actul de studii `n orig-
inal: diploma de bacalaureat,
diploma universitar\, diplo-
ma sau adeverin]a de absol-
vire a Seminarului, adeve-
rin]a de absolvire a bacalau-
reatului - `n cazul candida]i-
lor promo]ia 2007; foaie ma-
tricol\/situa]ie [colar\ (`n o-
riginal); certificat de na[tere
(copie xerox legalizat\);
buletin de identitate (copie
xerox); certificat c\s\torie -
unde este cazul - (copie xe-
YK
REPORTAJ
~ndep\rtarea elementelor
Desfacerea
blocului de carte
Cur\]irea umed\
nu doar imagini artistice. La
Arte este o direc]ie total
diferit\ fa]\ de ceea ce este
la Teologie. Aici `nve]i nu
doar s\ pictezi, ci [i cum s\
te compor]i ca iconar. ~nve]i
s\ te rogi. C\ci a picta o i-
coan\ e ca o rug\ciune. Pic-
t=nd te rogi lui Dumnezeu.
Sunt unii care spun c\, dac\
pictezi o icoan\, e[ti `ngr\-
dit ca artist, c\ trebuie s\
respec]i ni[te canoane. Tre-
buie s\ le respec]i, a[a e, `n-
s\ nu e[ti deloc `ngr\dit. La
`nceput, p=n\ deprinzi a-
ceast\ art\, faci doar copii,
preiei modelele. ~ns\, la fie-
care icoan\, artistul iconar
rox); certificatul sau ade-
verin]a de botez (`n original);
recomandare de la preotul
din parohia `n care are domi-
ciul stabil candidatul (mona-
hii vor prezenta recomanda-
re de la stare]ul m\n\stirii
`n care vie]uiesc); adeverin]\
medical\ (`n cazul `n care
adeverin]ele medicale sunt
incomplete, candida]ii se pot
adresa cabinetului medical
studen]esc nr. 7 situat `n c\-
minul C8, parter, campus
„Titu Maiorescu“) care s\
cuprind\: examen clinic, ade-
verin]\ de boli cronice, ana-
lize medicale: VDRL [i RPA
(radiografie pulmonar\ stan-
dard); 4 fotografii color tip
B.I.; chitan]a de achitare a
taxei de `nscriere la concur-
sul de admitere, taxa fiind `n
valoare de 160 RON. Tot `n
CM
YK
CM
str\ine, semne
ale restaur\rilor
empirice
Opera]ii de re`ntregire
Fresc\, lucrarea practic\
`[i aduce propria contribu]ie,
av=nd libertatea de a crea,
deoarece, artistic vorbind,
icoana nu e deloc ceva rigid“,
a spus Marius Ghinescu.
Marcel Furtun\, de la
Centrul de Conservare [i
Restaurare a Patrimoniului
de Art\ Cre[tin\ „Resurrec-
tio“, a absolvit [i el sec]ia
Art\ Sacr\. Aceast\ spe-
cializare pentru el a `nsem-
nat, dup\ cum spune, „o de-
schidere de drumuri. Eu nu
mai f\cusem o [coal\ de arte
`nainte, `ns\ mi-a pl\cut
dintotdeauna pictura bizan-
tin\, cea care m-a adus la
aceast\ facultate“.
cazul cifrelor de [colarizare
trebuie precizat c\ o dat\ ab-
solvit, studentul admis la
tax\ trebuie s\ achite, `n
tran[e, o tax\ anual\ `n val-
oare total\ de 1.600 RON.
Pe l=ng\ specializarea
Art\ Sacr\ la Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i se orga-
nizeaz\ anul acesta admi-
terea [i pentru urm\toarele
specializ\ri: Teologie Orto-
dox\ Pastoral\ (37 de locuri
pentru cursuri de zi, f\r\
tax\, [i 163 locuri cu tax\),
Teologie Ortodox\ Didactic\
(15 locuri f\r\ tax\, 25 lo-
curi cu tax\) [i Teologie Or-
todox\ Social\ (27 de locuri
f\r\ tax\, 10 locuri cu tax\).
Alte detalii despre ad-
miterea de anul acesta la
Facultatea de Teologie Or-
todox\ „Dumitru St\niloae“
din Ia[i se pot ob]ine de pe
site-ul www.teologie.uaic.ro,
sau de la secretariatul fa-
cult\]ii.
Joi, 12 iulie 2007
restaurare-conservare
de licen]\ a
studentului
Marcel
Furtun\
„Noi avem o
responsabilitate
mai mare“
Unul dintre absolven]ii cu
rezultate deosebite este Cris-
tian Covrig. Acesta a reu[it
`ntr-un timp foarte scurt s\
realizeze numeroase expozi]ii
de icoan\ `n ]ar\ [i mai ales
`n str\in\tate, lucr=nd ca
pictor la mai multe biserici:
„Eu mi-am dorit foarte mult
s\ ajung la Teologie, a fost
singurul meu g=nd imediat
ce am terminat liceul. Trebu-
ie s\ ai o chemare [i s\ ai o e-
duca]ie religioas\. Imediat ce
am absolvit mi-am dorit s\
`nv\] c=t mai multe, s\ cu-
nosc c=t mai multe [i l-am
descoperit cu adev\rat pe
Dumnezeu, at=t prin rug\-
ciune, c=t [i prin partea teo-
retic\ a teologiei. ~n ceea ce
am realizat, s=rguindu-m\
s\ pictez c=t mai bine, am
fost ajutat [i sus]inut foarte
mult de profesori. Nu pot s\-i
enum\r pentru c\ sunt mul]i
[i nu vreau s\ fac diferen]iere
`ntre ei. Imediat ce am termi-
nat studiile, mi s-au deschis
noi oportunit\]i de a alege s\
pictez o biseric\, s\ ar\t ceea
ce am `nv\]at `n facultate.
Teoria [i practica din facul-
tate s-au concretizat `n prac-
tica de pe [antier, lucr=nd.
Drept dovad\ st\ ceea ce am
realizat `ntr-un timp foarte
scurt. Faptul c\ termini o fa-
cultate cu specializarea Teo-
logie - Patrimoniu `]i deschi-
de multe oportunit\]i. Consi-
Pagini realizate de Lucian APOPEI
9
Biblia, dup\ ce a fost
supus\ proceselor de
Conf. dr. Nicoleta
Melniciuc, [efa cate-
drei Conservare-
Restaurare din
cadrul Facult\]ii de
Teologie „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i
der c\ cel care urmeaz\ cur-
surile Facult\]ii de Teologie
trebuie s\ fie un om format
din punct de vedere moral,
teologic [i s\ p\streze o anu-
mit\ conduit\ `n ceea ce are
de f\cut. La Patrimoniu, ca [i
la celelalte sec]ii de la Teo-
logie, ai de `ndeplinit multe
cerin]e. Noi `nv\]\m aici
multe lucruri despre Dumne-
zeu [i de aceea ar trebui sa
fim cu mult mai responsabili
dec=t cei care nu au f\cut
aceast\ [coal\. Vreau s\
mul]umesc pe aceast\ cale
profesorilor [i p\rin]ilor pro-
fesori care m-au `ndrumat `n
facultate [i, `n mod deosebit,
~nalt Prea Sfin]itului Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, c\ruia i se datoreaz\
[ansa noastr\ de a avea
aceast\ [coal\ la Ia[i.
Dac\ vrei s\ urmezi o cale
artistic\ trebuie numaidec=t
s\ urmezi o [coal\ de profil [i
m\ refer la cei care vor s\
picteze biserici [i icoane.
Cine picteaz\ o icoan\ [i nu
cunoa[te teoria [i tehnica
unei icoane cu adev\rat, nu
poate fi la fel de responsabil
ca cel care `nva]\ teoria [i
cunoa[te toate canoanele pic-
turii biserice[ti“, ne-a de-
clarat Cristian Covrig. a
10 Joi, 12 iulie 2007
PE SCURT
{i-a `njum\t\]it nota,
dup\ ce a depus
contesta]ie la bacalaureat
Un elev din jude]ul Vrancea a
reu[it „performan]a“ de a fi de-
clarat respins la examenul de ba-
calaureat, dup\ ce a depus contes-
ta]ie la una dintre materiile la
care a sus]inut examen. ~n prim\
faz\, elevul a ob]inut la proba de
limba latin\ nota 8,40. Nemul-
]umit de rezultat, acesta a decis s\
depun\ o contesta]ie, `n urma
c\reia nota primit\ ini]ial a sc\zut
la un incredibil 3,80. Inspectorul
general al Inspectoratului {colar
Jude]ean (I{J) Vrancea, Dan Po-
poiu, sus]ine c\ va fi demarat\ o
anchet\ `n acest caz, din cauza
diferen]ei foarte mari dintre notele
ob]inute. „Este o situa]ie alarman-
t\. Trebuie s\ o analiz\m, deoarece
diferen]a `ntre note este foarte
mare [i acest lucru ridic\ multe
semne de `ntrebare `n privin]a
cadrelor didactice care au corectat
lucrarea elevului“, a spus Dan Po-
poiu. ~n acest an, 570 de elevi au
depus contesta]ie `n urma exa-
menului de bacalaureat, 219 fiind
admise de c\tre comisia de la Br\i-
la, care a fost desemnat\ s\
recorecteze lucr\rile. Potrivit in-
forma]iilor furnizate de reprezen-
tan]ii I{J Vrancea, al]i 36 de elevi
au reu[it s\ ob]in\ note de trecere
la materiile la care au depus con-
testa]ie.
Risc\ 5 ani de `nchisoare,
pentru c\ a `ncercat
s\-l mituiasc\ pe primar
O femeie risc\ cinci ani de `nchi-
soare, dup\ ce a `ncercat s\ mitu-
iasc\ un primar. Parchetul de pe
lâng\ Tribunalul Suceava a infor-
mat c\ a dispus punerea `n mi[ca-
re a ac]iunii penale fa]\ de Ana
Cristea, `n v=rst\ de 62 de ani, din
comuna Preute[ti, domiciliat\ `n
F\lticeni, pentru dare de mit\.
Sursa citat\ a precizat c\, pe data
de 2 martie, femeia i-a dat 200 de
euro primarului din Preute[ti,
Alexandru Ani]a, c\ruia i-a pro-
mis, `n plus, [i zece hectare de
teren, pentru a-l determina ca, `n
calitate de pre[edinte al Comisiei
locale de fond funciar, s\-i elibere-
ze unele `nscrisuri din care s\
rezulte c\ tat\l ei ar fi de]inut
terenuri cu vegeta]ie forestier\ [i
construc]ii. Primarul a refuzat
`ns\ propunerea [i a anun]at
procurorii DNA, care au organizat
un flagrant [i au surprins-o pe fe-
meie `n momentul `n care `i oferea
banii primarului. Potrivit legii,
pentru fapta sa femeia risc\ pân\
la cinci ani de `nchisoare.
Nou\ incendii `ntr-o
singur\ zi, la Vaslui
Peste 100 de hectare de vegeta]ie
[i p\dure din jude]ul Vaslui au
luat foc `n `ntr-o singur\ zi. Anga-
ja]ii Inspectoratului Jude]ean pen-
tru Situa]ii de Urgen]\ (ISU) Vas-
lui au fost solicita]i la maximum la
`nceputul acestei s\pt\m=ni, fiind
nevoi]i s\ intervin\ cu echipaje
specializate la stingerea a nu mai
pu]in de nou\ incendii. Patru
hectare cultivate cu grâu [i 20 de
hectare de p\[une au ars, mar]i,
`n comuna Vulture[ti, iar, `n
apropierea V\mii Albi]a, un foc
puternic a afectat trei hectare de
lizier\ de salcâm. Tot mar]i, `n lo-
calitatea Râ[e[ti, au ars 20 de
hectare de miri[te, iar câteva
hectare de p\dure de pe raza co-
munei Epureni au fost cuprinse de
fl\c\ri. Deoarece riscul de extin-
dere a focului era foarte ridicat `n
acest ultim caz, `n p\durea de la
Epureni au fost mobilizate
echipaje de la toate unit\]ile de
pompieri din jude]. a
ACTUALITATEA REGIONAL|
Num\rul deceselor `n r=ndul bebelu[ilor a crescut `ngrijor\tor la Bac\u
Potrivit datelor oferite Num\rul deceselor `n 16 `nregistrate anul trecut, trecut. Al]i 14 sugari au trecut, iar al celor deceda]i
de Autoritatea Jude]ean\ r=ndul bebelu[ilor a crescut `n timp ce, `n mediul ur- murit din cauze perinatale, `n sec]iile de pediatrie a
de S\n\tate Public\, cre[- `ngrijor\tor `n jude]ul Ba- ban, num\rul bebelu[ilor fa]\ de 8 `n intervalul ian- crescut de peste 6 ori, de la
terea cea mai semnificati- c\u, `n compara]ie cu cazu- mor]i se ridic\ la 14, fa]\ de uarie-iunie 2006. Patru de- 2 la 13. Singurul capitol la
v\ s-aa `nregistrat `n me-
diul rural, unde au fost ra-
rile raportate anul trecut.
~n prima jum\tate a anului
13 `n perioada similar\ a
anului 2006. Trei decese au
cese s-au `nregistrat din
cauza unor malforma]ii
care s-a `nregistrat o sc\-
dere `l reprezint\ num\rul
portate 30 de decese, fa]\ `n curs, `n Bac\u au murit fost `nregistrate `n comuna congenitale, cu unul mai de bebelu[i deceda]i la
de 16 `nregistrate anul tre- cu 15 sugari mai mult decât Cleja, iar câte dou\ cazuri mult decât anul trecut `n domiciliu, care a sc\zut de
cut. ~ngrijor\tor este [i fap- `n intervalul similar al a- au fost consemnate la P\n- aceea[i perioad\, iar, pe la 18, anul trecut, la 14 `n
tul c\ num\rul bebelu[ilor nului precedent, relev\ o ce[ti, R\c\ciuni [i Doftea- fondul altor boli, s-au `nre- acest an. Autorit\]ile med-
mor]i `n maternit\]i s-a a statistic\ a Autorit\]ii Ju- na. Potrivit datelor prezen- gistrat 3 decese, fa]\ de 2, icale jude]ene evit\ s\ co-
dublat, fa]\ de aceea[i pe- de]ene de S\n\tate Publi- tate de ASP Bac\u, 20 de anul trecut. ~ngrijor\tor menteze „pentru moment“
rioad\ a anului trecut, iar c\. Cre[terea cea mai sem- copii au murit `n urma este [i faptul c\ num\rul situa]ia, motiv=nd c\ „se
al celor deceda]i `n sec]iile nificativ\ s-a `nregistrat `n unor afec]iuni respiratorii, bebelu[ilor mor]i `n mater- efectueaz\ o analiz\ com-
de pediatrie a crescut de mediul rural, unde s-au ra- cu 5 mai mul]i decât `n pri- nit\]i s-a dublat, fa]\ de plex\ a cauzelor ce au gen-
peste 6 ori, de la 2 la 13. portat 30 de decese, fa]\ de mele [ase luni ale anului aceea[i perioad\ a anului erat aceast\ situa]ie“. a
Garda de Mediu a amendat dou\ Zeci de persoane
au suferit
prim\rii sucevene pentru mizerie toxiinfec]ii
a O echip\ de comisari ai G\rzii de Mediu a efectuat verificarea st\rii de salubritate a
cursurilor de ap\ pe traseul Frasin-Stulpicani-Ostra, inclusiv a modului de depozitare a alimentare
de[eurilor menajere [i industriale (rumegu[) de pe teritoriul comunelor Stulpicani [i Ostra
a ~n urma controalelor efectuate, cele dou\ prim\rii au fost amendate cu c=te 15 mii de lei
`n urma unui
fiecare a Pe l=ng\ amenzi, edilii celor dou\ localit\]i au fost obliga]i s\ respecte un plan de parastas
m\suri privind continuarea lucr\rilor de salubrizare a albiilor cursurilor de ap\ [i Un num\r de 40 de per-
`mbun\t\]irea serviciilor prestate `n vederea colect\rii [i depozit\rii de[eurilor menajere a soane au suferit toxiinfec]ii a-
limentare, dup\ ce au partici-
Prim\riile comunelor suce- pat la un praznic de pomenire
vene Stulpicani [i Ostra au fost `n comuna Stolniceni-Pr\jes-
amendate de inspectorii de cu, din jude]ul Ia[i. Directorul
Autorit\]ii de S\n\tate Pu-
mediu cu câte 15 mii de lei, du-
p\ ce s-au constatat deficien]e blic\ (ASP) Ia[i, Mihnea Hur-
muzache, a declarat c\ [apte
privind colectarea, transportul
persoane au ajuns `n stare
[i eliminarea de[eurilor mena- grav\ la spitalul din Pa[cani,
jere provenite atât de la pop-
ula]ie, cât [i de la agen]ii eco-
cu toxiinfec]ie alimentar\, du-
p\ ce, la sf=r[itul s\pt\m=nii
nomici din zonele respective. trecute, au participat la un
{eful G\rzii Jude]ene de Me- praznic. Ulterior, alte 33 de
diu Suceava, Constantin Hara- persoane au fost consultate,
sim, a declarat, ieri, c\ o echip\ pentru c\ au acuzat simptome
de comisari a efectuat verifica- de toxiinfec]ie alimentar\, fi-
rea st\rii de salubritate a cur- ind ]inute deocamdat\ sub
surilor de ap\ pe traseul Fra- supravegherea medicilor. Po-
sin - Stulpicani - Ostra, inclu- trivit [efului ASP Ia[i, toate
persoanele consultate au acu-
siv a modului de depozitare a zat dureri abdominale, cram-
de[eurilor menajere [i industri- pe musculare, frisoane [i ame-
ale (rumegu[) de pe teritoriul ]eli. Cei 33 de participan]i la
comunelor Stulpicani [i Ostra. parastas au mâncat `n dou\
serii [i, dup\ dou\ ore, au `n-
Amenzi ustur\toare ceput s\ se simt\ r\u. ASP a
decis interzicerea consumului
pentru prim\rii alimentelor r\mase de la ma-
sa preg\tit\ pentru poman\,
~n urma controalelor efectu- conform HG nr. 621/2005, cu menajere. {eful G\rzii de efectuarea triajului clinico-
ate de comisarii G\rzii de Me- amend\ `n valoare de 2 mii de Mediu a precizat c\, `n cursul epidemiologic, `mpreun\ cu
diu, au fost constatate deficien- lei. Actele de constatare [i ultimelor trei s\pt\mâni, au medicul de familie, recoltarea
]e privind colectarea, trans- sanc]ionare au fost semnate de fost efectuate lucr\ri de salu- de probe `n cazul consumato-
portul [i eliminarea de[eurilor primarii celor dou\ localit\]i, brizare a malurilor pârâului rilor identifica]i [i recoltarea
menajere. Pentru situa]ia exis- respectiv de pre[edintele Co- Suha, dar care, la data con- unor probe din alimentele ca-
tent\ la data controlului, au operativei de Consum Ostra. trolului, nu erau finalizate re au fost servite la masa de
fost `ncheiate procese verbale Totodat\, pe l=ng\ amenzi, a conform cerin]elor de mediu pomenire. Reprezentan]ii
ASP au declarat c\, peste câ-
de sanc]ionare contraven]iona- fost stabilit [i un plan de m\- actuale. Ac]iunea de control teva zile, când vor avea rezul-
l\ pentru prim\riile Stulpicani suri privind continuarea lucr\- continu\ `n aceast\ perioad\ tatele analizelor la probele
[i Ostra, conform Legii nr. 27/- rilor de salubrizare a albiilor `n ora[ul Frasin, urm=nd ca, preluate, vor putea spune da-
2007, cu amenzi `n valoare de cursurilor de ap\ [i `mbun\t\- dup\ data de 1 august, se se c\ toxiinfec]ia alimentar\ a
15 mii de lei fiecare, precum [i ]irea serviciilor prestate `n fac\ noi verific\ri `n zon\, pen- fost produs\ de salmonella
COMPAN COOP - Societatea vederea colect\rii, transportu- tru urm\rirea modului de re- sau din alt\ cauz\. a
Cooperativ\ de Consum Ostra, lui [i depozit\rii de[eurilor alizare a m\surilor stabilite. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a AUTORIT|}ILE SU- repede, iar sucevenii s\ nu toxicat cu nitri]i. Sugarul a conduce a `nceput verifi- schimbare a unui motor e-
CEVENE GR|BESC ~NFI- mai fie nevoi]i s\ se de- fost transportat de urgen- c\rile. „Micu]ul se simte lectric la instala]ia de ridi-
plaseze la clinici din Ia[i ]\ la Spitalul „Sfântul Ni- acum bine. Vom vedea e- care a unui pod rulant de
IN}AREA UNUI PLATOU sau Bac\u pentru servicii colae“, din municipiul Bâr- xact ce s-a `ntâmplat, de ce cinci tone for]\, muncito-
MODERN DE IMAGISTI- medicale de `nalt\ perfor- lad, dup\ ce i s-a pus diag- nu am fost informa]i la rul a fost electrocutat prin
C|: Consilierii jude]eni su- man]\“, a declarat pre[ed- nosticul de „stare cianotic\ timp de cei de la spitalul atingerea direct\ a unor
ceveni au avizat, `n ultima intele CJ Suceava, Gavril generalizat\ [i dificult\]i din Bârlad [i ce sanc]iuni cabluri cu izola]ia `mb\-
[edin]\ a CJ, documenta- Mârza. Viitorul serviciu de de respira]ie“. Potrivit da- se impun `n aces caz“, a trânit\“, a declarat inspec-
]ia privind externalizarea diagnosticare imagistic\ telor prezentate de condu- declarat [eful ASP Vaslui. torul [ef adjunct al ITM
serviciului medical de di- va cuprinde, printre altele, cerea ASP Vaslui, compli- a A MURIT ELECTRO-
Neam], Vasile Tru[escu.
agnosticare imagistic\ de un computer tomograf, un ca]iile au survenit dup\ ce CUTAT, DIN CAUZA U- B\rbatul, `n vârst\ de 46
la Spitalul de Urgen]\ aparat de rezonan]\ mag- bebelu[ului i s-a dat s\ bea
„Sfântul Ioan cel Nou“ Su- netic\ nuclear\ (RMN) [i un ceai preparat cu ap\ de NOR CABLURI CU IZOLA- de ani, care lucra la SC Pe-
la o fântân\ din sat, cunos- }IA ~NVECHIT|: Inspecto- lusin 1 SRL Gala]i, firm\
ceava. Potrivit unui ordin un aparat de radiologie.
cut\ ca având o concen- rii de munc\ din jude]ul care a preluat activitatea
al Ministerului S\n\t\]ii, a ANCHET| ~N CAZUL
acordul consilierilor era tra]ie sporit\ de nitri]i. Neam] au concluzionat c\ de `ntre]inere [i func]iona-
obligatoriu, documenta]ia
UNUI BEBELU{ INTOXI- Directorului ASP Vaslui, decesul muncitorului de la re a macaralelor din cadrul
urmând a fi `naintat\, `n CAT CU NITRI}I: Repre- dr. Lumini]a Costache, s-a Mittal Steel Roman, pro- Mittal Steel Roman, a mu-
scurt timp, Ministerului zentan]ii Autorit\]ii de declarat nemul]umit\ de dus mar]i, a fost cauzat de rit mar]i, `n jurul orei 12,
de Resort. „Sper ca lu- S\n\tate Public\ (ASP) faptul c\ medicii de la spi- faptul c\ victima a atins `n timpul serviciului. Ca-
crurile s\ evolueze pozitiv, Vaslui au `nceput, mar]i, o talul din Bârlad nu au ra- ni[te cabluri electrice cu zul de la Roman a fost pre-
astfel `ncât platoul imagis- anchet\ `n cazul unui copil portat cazul, motiv pentru izola]ia `nvechit\. „~n tim- luat pentru cercet\ri [i de
tic s\ fie amenajat cât mai `n vârst\ de dou\ luni in- care institu]ia pe care o pul unei interven]ii de un procuror criminalist. a

Sanitas picheteaz\ azi Consiliul Jude]ean
Circa 50 de asisten]i medicali pi-
cheteaz\ ast\zi sediul Consiliului
Jude]ean Ia[i, ca semn de protest
pentru m\surile luate de autorit\]i
`n cadrul Centrului de ~ngrijiri [i A-
sisten]\ H=rl\u. Printre revendic\-
rile sindicali[tilor se num\r\: deblo-
carea contractului colectiv de mun-
c\ la nivelul Direc]iei de Asisten]\
Social\, precum [i stabilirea unui
calendar de negociere, acordarea
sporurilor pentru munca prestat\
s=mb\ta, duminica [i s\rb\torile le-
gale [i pentru cea prestat\ `n timpul
nop]ii, acordarea tichetelor de ma-
s\, acordarea primei de vacan]\, la
fel ca salaria]ii din CJ, dar [i `nca-
drarea Centrului de la H=rl\u ca
unitate medical\, deoarece spita-
lizeaz\ bolnavi cu afec]iuni psihice.
ACTUALITATE
Reamintim c\ respectiva uni-
tatea medical\ nu mai are perso-
nalitate juridic\ din anul 2005, fi-
ind trecut\ `n directa subordonare
a Consiliului Jude]ean [i transfor-
mat\ `n unitate social\. ~n acest fel,
medicii [i asisten]ii angaja]i `n uni-
tate nu mai au statut de cadre me-
dicale [i nu mai beneficiaz\ de
drepturile salariale pe care le im-
pune `ncadrarea `n sistemul sani-
tar. „~n unitate `[i desf\[oar\ acti-
vitatea 40 de asisten]i medicali, un
num\r insuficient la 350 de bolnavi
interna]i. Nici un medic nu are
norm\ `ntreag\ [i, av=nd `n vedere
c\ majoritatea bolnavilor au afec-
]iuni psihice, nu beneficiaz\ dec=t
de serviciile unui singur psihiatru.
Nu e corect\ transformarea acestei
Joi, 12 iulie 2007
unit\]i dintr-una cu profil medical
`ntr-una social\“, a declarat pre[ed-
intele Sanitas Ia[i, Viorel T\nase.
La momentul transform\rii cen-
trului `n unitate social\, asisten]ii
medicali erau afilia]i sindicatului
Sanitas. Dup\ 2005, conducerea a
interzis angaja]ilor apartenen]a la
Sanitas, `nfiin]=nd un alt sindicat,
AVIVA. „De atunci, asisten]ii nu
mai beneficiaz\ de prevederile con-
tractului colectiv de munc\ la nivel
de ramur\ sanitar\. Conducerea
centrului le-a f\cut contracte indi-
viduale de munc\“, a mai precizat
Viorel T\nase.
~n prezent, `n unitate sunt inter-
na]i 350 de bolnavi, cei mai mul]i cu
diagnosticul de paraplegie sau oligo-
frenie. (Otilia B|LINI{TEANU)
11
PE SCURT
Satul P\un, motiv
de disput\ `ntre Ia[i
[i B=rnova
Satul P\un este motiv de disput\
`ntre prim\riile din Ia[i [i Bârno-
va. „Avem probleme cu satul P\un,
care ne apar]ine. Prim\ria din co-
muna Bârnova dore[te s\ ne dea
`n schimbul acestuia un alt p\-
mânt, cu care noi nu suntem de a-
cord. Nu vom permite acest lucru.
Oficiul de cadastru a vizat delimi-
t\rile dintre localit\]i. Nu este co-
rect, de aceea vom merge pe calea
justi]iei“, a declarat primarul Ghe-
orghe Nichita, `n cadrul unei con-
ferin]e de pres\. Acesta a ad\ugat
c\ probleme asem\n\toare sunt [i
`n cazul altor dou\ comune care se
`nvecineaz\ cu municipiul Ia[i.

Ministerul Educa]iei a pus la punct Este vorba de comunele ie[ene Hol-

boca [i Tome[ti. „~n cazul comunei
Holboca s-au emis titluri de propri-
etate pentru 70 de hectare de pe

o strategie de combatere a violen]ei din [coli
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului
(MECT) a adoptat strategia cu privire la
reducerea fenomenului de violen]\ `n [coli.
Aceast\ strategie, semnat\ printr-un ordin al
ministrului Cristian Adomni]ei, a fost realizat\
pe baza studiului „Violen]a `n [coal\“,
elaborat de Institutul de {tiin]e ale Educa]iei.
S-a observat care sunt
principalele forme [i cauze
ale violen]ei `n mediul [co-
lar: cauze psiho-individua-
le, familiale, [colare [i cauze
induse de contextul social.
Baz=ndu-se pe studiul re-
feritor la violen]a `n [coli,
MECT a pus accentul pe
ideea de prevenire. „Siste-
mul educa]ional, de[i dis-
pune de autonomie, este o
realitate social\ ce se afl\
`n interac]iuni complexe cu
societatea, `n general. De
aceea, strategia de pre-
venire a violen]ei [colare nu
poate fi o verig\ izolat\ a
prevenirii violen]ei gene-
rale. O asemenea strategie,
atunci când este realist\ [i,
deci, eficient\, are con-
secin]e asupra societ\]ii la
nivel general“, este specifi-
cat `n strategia MECT.
Astfel, se urm\re[te i-
dentificarea timpurie a ele-
vilor cu poten]ial violent [i
a cauzelor care pot deter-
mina manifest\ri de vio-
len]\ a acestora, prin im-
plicarea cadrelor didactice
[i a personalului speciali-
zat (consilieri [colari, psi-
hologi, asisten]i sociali, me-
diatori). Apoi, se vor ela-
bora [i derula programe de
asisten]\ individualizat\
pentru elevii implica]i (ca
autori sau ca victime) `n ca-
zuri de violen]\, prin care
s\ se urm\reasc\ con[tien-
tizarea consecin]elor acte-
lor de violen]\ asupra pro-
priei persoane [i asupra ce-
lorlal]i (colegi, cadre didac-
tice, p\rin]i, prieteni etc.),
prevenirea apari]iei dispo-
zi]iilor afective negative
(resentimentul, suspiciu-
nea excesiv\, iritabilitatea,
ostilitatea, negativismul),
ameliorarea imaginii de
sine, dezvoltarea autono-
miei, dobândirea autocon-
trolului privind impulsuri-
le violente [i a capacit\]ii
de autoanaliz\ a propriului
comportament.
M\surile privesc at=t ele-
vii, c=t [i cadrele didactice
sau p\rin]ii. {colile vor sem-
nala cazurile de familii cu
un comportament violent
fa]\ de copii [i se vor implica
`n rezolvarea acestora. De a-
semenea, [colile vor cola-
bora cu institu]ii cu respons-
abilit\]i `n acest domeniu,
precum Autoritatea Tutela-
r\, Autoritatea Na]ional\
pentru Protec]ia Drepturilor
teritoriul municipiul Ia[i. Din câte
am `n]eles este vorba [i de o p\[u-
ne pe care o exploateaz\. La To-
me[ti este o problem\ mai mare.
Copilului, Consiliile Jude]e- Trei sute de hectare se afl\ `n liti-
ne pentru protec]ia copilu- giu. V\d c\ au [i pus `n posesie, ba
lui, Direc]ia General\ de A- chiar colecteaz\ taxe [i impozite lo-
sisten]\ Social\ [i Protec]ia cale pentru un teren care se afl\ `n
Copilului [i Poli]ia. patrimoniul nostru“, a acuzat pri-
{colile vor include, pe marul Gheorghe Nichita. (S.D.)
agenda `ntâlnirilor formale,
teme legate de violen]a [co-
lar\, care s\ aib\ ca scop
Crucea lui Feren] a ajuns
con[tientizarea dimensiunii `n aten]ia Prim\riei
fenomenului [i analiza for-
Crucea lui Feren], monument ve-
melor, a actorilor [i a cauze-
chi de 290 de ani, aflat `n cartierul
lor situa]iilor de violen]\ de Nicolina, a intrat `n aten]ia autori-
la nivelul institu]iei respec- t\]ilor locale. Aceasta a fost ridi-
tive, vor elabora strategii de cat\ `n memoria solda]ilor austri-
prevenire [i interven]ie, vor eci uci[i din ordinul domnitorului
reface regulamentul intern, Mihai Racovi]\. „Am propus s\ fa-
astfel `nc=t vor fi definite cem un concurs de solu]ii pentru a
c=t mai clar criteriile de dis- pune `n valoare monumentul, care
ciplin\ [colar\ [i de condui- are nevoie urgent\ de un gard de
t\ `n [coal\ a tuturor acto- protec]ie. Solu]ia c=[tig\toare va fi
rilor [colari, adaptarea pre- supus\ dezbaterii publice“, a spus
vederilor la contextul spe- primarul Gheorghe Nichita. (S.D.)
cific `n care func]ioneaz\ in-
stitu]ia, dezbaterea, `n tim- olen]\, cauze generatoare, didactic calificat [i sufi-
pul orelor de consiliere [i mecanisme de prevenire, cient numeric, `ncadrarea Concurs de solu]ii
orientare, a situa]iilor de vi- strategii de ameliorare, ca-
dru legislativ [i institu]io-
unor speciali[ti `n dome- pentru un Centru
olen]\ petrecute `n [coal\ niul comunic\rii (media-
sau `n vecin\tatea acesteia nal) prin ac]iuni de infor- tori, consilieri, psihologi, a- de rela]ii cu publicul
[i `ncurajarea exprim\rii mare `n scopul identific\rii sisten]i sociali), asigurarea
situa]iilor poten]ial genera- {efii municipalit\]ii vor s\ organi-
opiniei elevilor privind aces- unui serviciu de paz\ per- zeze un concurs de solu]ii pentru
te situa]ii [i posibile c\i de toare de conflict. manent, `ncadrarea de per- construirea unui Centru de rela]ii
solu]ionare, valorificarea te- MECT a solicitat asigu- sonal de supraveghere [i cu publicul, unde va fi integrat, a-
melor relevante pentru pro- rarea unui mediu [colar a- nul viitor, [i Ghi[eul Unic pentru
decvat pentru derularea securitate suficient. De ase-
blematica violen]ei, care se cet\]eni. Acest lucru va presupu-
reg\sesc `n curriculumul di- activit\]ilor didactice `n menea, se urm\re[te dez-
voltarea unor strategii foca- ne, `n prim\ instan]\, demolarea
feritelor discipline [colare, condi]ii optime, prin evita- unui corp de cl\dire mai vechi din
derularea unor programe [i rea supraaglomer\rii colec- lizate pe prevenirea [i con- spatele Palatului Roznovanu, unde
activit\]i extra[colare pe tivelor de elevi, atât la ni- trolul fenomenelor de vi- `n prezent func]ioneaz\ ghi[eele
tema combaterii violen]ei velul [colii, cât [i la nivelul olen]\ care apar `n zona din Direc]iei Economice de Finan]e
[colare, sensibilizarea pro- claselor, decongestionarea jurul [colii, care s\ solicite Publice Locale. „Sper\m ca tot
fesorilor fa]\ de problema- programului [colar al elevi- implicarea activ\ a partene- acolo s\ `nfiin]\m [i Ghi[eul Unic,
tica violen]ei (forme de vi- lor, asigurarea de personal rilor locali. (Oana R.) pentru ca ie[eanul s\ nu mai par-
curg\ `n solicit\rile [i problemele
sale un traseu anevoios, pe la mai
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a multe birouri“, ne-a spus primarul
Gheorghe Nichita. (S.D.)
a ZIUA FRAN}EI S|RB|TORIT| LA lui {colar Jude]ean V=lcea, se desf\[oar\,
la C\lim\ne[ti, olimpiada na]ional\ de as-
CCF: Centrul Cultural Francez (CCF) va tronomie [i astrofizic\. Particip\ 85 de Ia[ul va avea
s\rb\tori Ziua Na]ional\ a Fran]ei, ca `n fie-
care an, cu br=nzeturi [i vin. S\rb\toarea elevi, la dou\ categorii de v=rst\, juniori [i un nou plan cadastral
din acest an va avea loc m=ine, 13 iulie, `n- seniori, probele fiind una teoretic\ [i una
observa]ional\. Pre[edintele Comisiei Cen- Edilii municipiului Ia[i au
cep=nd cu ora 18.30, la sediul Centrului anun]at c\ a fost finalizat\ o
Cultural Francez. Cu aceast\ ocazie va fi trale este Mircea Rusu de la Facultatea de
Fizic\ a Universit\]ii Bucure[ti. (O.R.) nou\ etap\ `n derularea proiectu-
prezentat [i pliantul traseului turistic „Ba- lui GIS (sistemul informatic ge-
lade urbaine sur les pas des francophones a CONTROALE ~N PIE}ELE AGROA- ografic), ac]iune extrem de impor-
de Iasi“, realizat de CCF Ia[i, iar un grup LIMENTARE: ~n ultimele trei s\pt\m=ni, tant\ pentru Ia[i. La finalizarea
folcloric din regiunea Poitiers va asigura inspectorii Inspec]iei Sanitare de Stat au acestuia, ie[enii vor afla cu exac-
fondul muzical. Cu aceast\ ocazie, directo- efectuat o serie de controale `n pie]ele titate regimul juridic al tuturor
rul CCF, Guillaume Robert, `[i va lua r\mas agroalimentare din jude], unele `n echipe imobilelor de pe raza municipiu-
bun de la o parte din partenerii CCF [i prie- mixte cu reprezentan]ii Autorit\]ii lui. „Este un proiect `nceput
teni, av=nd `n vedere c\ misiunea sa la CCF Sanitar-Veterinare (ASV). Cele mai mari acum patru ani. Ia[ul este prima
Ia[i se apropie de final. Guillaume Robert, nereguli au fost depistate `n cele dou\ localitate care a demarat acest
un istoric pasionat de zona Balcanilor, se a- plan cadastral dup\ standardele
pie]e din municipiul Pa[cani. „Inspectorii interna]ionale. Este prima aero-
fl\ la conducerea CCF din anul 2004. (O.R.) no[tri au dat termen de o zi pentru mu- fotografiere din ]ar\ [i prima ac-
a DOI ELEVI IE{ENI CITESC ~N STE- tarea sectorului alimentar, deoarece se tualizare a cadastrului dup\ 50
LE LA OLIMPIADA DE ATRONOMIE: vindeau ca[, lapte sau alte alimente de de ani. Pe 15 august vom putea
Olimpiada de astronomie este o premier\ acest tip al\turi de chimicale sau haine. prezenta ortofotoplanul care va
pentru `nv\]\m=ntul ie[ean, av=nd `n Au respectat termenul [i nu au primit ar\ta poza de ansamblu a ora-
vedere c\ `n acest an au participat la amend\“, a declarat dr. Irina Mitroi, di- [ului“, a declarat primarul mu-
etapa na]ional\ [i doi elevi de la Ia[i, la rector-adjunct al Autorit\]ii de S\n\tate nicipiului Ia[i, Gheorghe Nichita.
categoria seniori, Nems Mohamed Alexan- Public\ (ASP). ~n ce prive[te pie]ele din Valoarea total\ a proiectului este
dru, clasa a XII-a, Liceul „Al. I. Cuza“, [i Ia[i, inspectorii au constatat probleme de 77 de miliarde de lei (7,7 mil-
Pavel Gabriel, clasa a XI-a, Liceul „Gara- grave `n ceea ce prive[te depozitarea gu- ioane RON), din care Prim\ria a
bet Ibr\ileanu“. ~n perioada 7-12 iulie, `n noiului menajer [i a grupurilor sanitare pl\tit pân\ acum 23 de miliarde
organizarea Ministerului Educa]iei, amenajate, cel mai prost din acest punct lei, din care 4,5 miliarde provin
Cercet\rii [i Tineretului [i a Inspectoratu- de vedere st=nd Pia]a Chiril\. (O.B.) de la bugetul de stat, iar restul
de la cel local. (S.D.)
12 Joi, 12 iulie 2007
PE SCURT
Chelsea l-a transferat pe
Malouda de la Ol. Lyon
Clubul de fotbal Chelsea Londra
a finalizat transferul atacantului
francez Florent Malouda de la
campioana Fran]ei, Lyon, a
anun]at vicecampioana Angliei.
Malouda a semnat un contract pe
4 ani [i s-a al\turat deja noii sale
echipe, aflat\ `ntr-un turneu la
Los Angeles (SUA). Suma de
transfer nu a fost dezv\luit\, dar
presa englez\ sus]ine c\ este
vorba de 20 milioane euro. Ini]ial,
Lyon solicitase 25 milioane de
euro. Malouda a ajuns la Lyon `n
2003, de la Guingamp. El a
str=ns 30 de selec]ii [i 3 goluri
pentru na]ionala Fran]ei. Lyon
pierde un al treilea juc\tor im-
portant, dup\ plecarea por-
tughezului Tiago la Juventus [i a
francezului Eric Abidal la
Barcelona. Chelsea i-a mai
achizi]ionat p=n\ acum pe Steve
Sidwell de la Reading [i pe peru-
anul Claudio Pizarro de la
Bayern Munchen.
Valentino Rossi vrea
s\ mai piloteze `nc\
cel pu]in trei ani
Italianul Valentino Rossi, 28 de
ani, septuplu campion mondial la
motociclism vitez\, a declarat c\
dore[te s\ renun]e la cariera de
pilot la 31 sau 32 de ani. „Am con-
tract cu echipa Yamaha p=n\ `n
2008, iar apoi voi vedea ce va
urma. Sunt sigur, `ns\, de un sin-
gur lucru: voi pilota p=n\ 31 sau
cel mult 32 de ani“, a spus „Il
Dottore“. Valentino Rossi, care a
pierdut anul trecut titlul mondial
`n fa]a americanului Nicky Hay-
den, se afl\ acum pe locul al doi-
lea, `n clasamentul pilo]ilor din
actuala edi]ie a MotoGP, dup\
australianul Casey Stoner, `ns\
este `ncrez\tor c\ `n acest sezon
va deveni din nou campion. „Sunt
21 de puncte `ntre mine [i Stoner,
`ns\ acum un an diferen]a dintre
mine [i Hayden era mult mai ma-
re, de 51 de puncte“, a spus Rossi.
Gourcuff st\ p=n\
`n 2012 la Milan
Mijloca[ul francez Yoann
Gourcuff, care se afla sub con-
tract cu AC Milan p=n\ `n 2011,
[i-a prelungit angajamentul
p=n\ la data de 30 iunie 2012, a
anun]at clubul milanez.
Gourcuff, care a `mplinit ieri 21
de ani, a semnat un contract pe
cinci ani la sosirea sa `n
Lombardia, `n 2006. ~n sezonul
trecut, t=n\rul interna]ional de
tineret a evoluat `n 21 de meci-
uri de campionat (1 gol), `n [apte
de Liga Campionilor (1 gol) [i `n
patru din Cupa Italiei. El a fost
destul de rar titular `ntr-o
echip\ cu vedete precum
Clarence Seedorf, Gennaro
Gattuso, Andrea Pirlo [i Kaka.
Brazilianul Pepe
s-a transferat
la Real Madrid
Real Madrid a anun]at oficial
transferul funda[ului central
brazilian Pepe de la FC Porto,
care va semna un contract pe 5
ani cu campioana Spaniei.
Brazilianul Kleper Laveran Lima
Ferreira „Pepe“ are 24 de ani [i
joac\ din 2004 la FC Porto cu
care a cucerit dou\ titluri [i o
cup\. Suma transferului nu a fost
dezv\luit\ de Real Madrid, dar
ziarul portughez „O Jogo“ sus]ine
c\ clubul spaniol a f\cut o ofert\
de 28 milioane dolari pentru
ap\r\torul brazilian. Pepe este a
doua achizi]ie a madrilenilor `n
ap\rare, dup\ germanul
Christoph Metzelder. a
SPORT
Pavel [i H\nescu, adversari la dublu `n Olanda
Tenismenul rom=n An- Granollers Pujol/Santiago Sab\u, cap de serie nr. 8, a
drei Pavel (foto st=nga) s-a Ventura, cu 7-6 (2), 6-2, `n fost `nvins de argentinianul
calificat `n optimile de fi- vreme ce Pavel [i olandezul Gustavo Marcaccio, venit
nal\ ale turneului chal- Sander Groen au trecut de din calific\ri, `n trei seturi,
lenger de 85.000 de euro de germanii Denis Gremel- cu 5-7, 6-2, 7-5. Sab\u a
primit 520 de dolari, pen-
la Scheveningen (Olanda), mayr/Dominik Meffert cu 6-
dup\ ce l-a `nvins pe uzbe- 2, 6-2. tru participare. ~n Italia, la
Biella (100.000 dolari), la
kul Farruh Dustov, `n dou\ Dac\ Pavel merge mai
seturi, cu 6-4, 7-5. ~n optimi, departe pe dou\ fronturi, dublu, perechea paragu-
ayano-rom=n\ Rosana De
Pavel (cap de serie N. 5), H\nescu are [anse s\ urce
care [i-a asigurat 8 puncte spre fazele superioare doar Los Rios/Edina Gallovits
s-a calificat `n sferturile de
ATP [i 1.460 euro, `l va `n- `n proba de dublu, la simplu
frunta pe spaniolul San- fiind eliminat `nc\ din pri- final\, dup\ victoria cu 2-6,
6-1, 6-1 `n fa]a favoritelor
tiago Ventura. La dublu, `n mul tur. H\nescu a cedat `n
sferturi, Pavel `l va avea ad- primul meci `n fa]a olan- nr. 2, Eva Birnerova (Ce-
versar pe un alt rom=n, dezului Peter Wessels, scor hia)/Aurelie Vedy (Fran]a).
Victor H\nescu (foto dreap- 3-6, 7-6 (9), 6-3, aleg=ndu- ~n sferturi De Los Rios [i
ta). ~n primul tur, perechea se cu doar 885 de euro `n Gallovits le vor avea adver-
H\nescu/Christophe Ro- urma particip\rii la turneu. sare pe Margalita {ahna[-
chus (Belgia) a trecut de fa- La Bogota, turneu de vili (Georgia) [i Ekaterina
vori]ii N. 4, spaniolii Marcel 50.000 de dolari, R\zvan Makarova (Rusia). a
Afacerea Champions League
a Steaua a `ncasat, prin participarea `n grupele
UEFA Champions League, aproximativ 12 milioane de euro:
8.386.000 de euro de la UEFA, restul din bilete [i drepturi TV
a Dinamo [i Rapid au c=[tigat `mpreun\ mai pu]in de
600.000 de euro pentru participarea `n grupele Cupei UEFA a
Echipa Steaua Bucure[ti patru puncte `n partidele cu Fiecare echip\ care s-a
a `ncasat 8.386.000 de euro Dinamo Kiev (4-1 la Kiev [i calificat `n grupele compe-
`n urma particip\rii `n Gru- 1-1 la Bucure[ti) [i un punct ti]iei trebuia s\ primeasc\
pa E a Ligii Campionilor, `n din egalul cu Olympique dou\ milioane de euro, dar
sezonul 2006-2007, unde a Lyon, `n deplasare, echipa suma a fost majorat\ cu un
ob]inut cinci puncte din care a terminat pe primul milion de euro. Pentru fie-
`nt=lnirile cu Olympique loc `n Grupa E. Prin califi- care partid\ disputat\ `n
Lyon, Real Madrid [i Dina- carea din grupe, forma]ia grupe, echipele au primit
mo Kiev, potrivit unui co- francez\ a ob]inut o sum\ 400.000 de euro. O victorie care a acces `n sferturile de s-au calificat `n Liga Cam-
municat dat publicit\]ii de ob]inut\ `n prima faz\ a final\, iar semifinalistele au pionilor s-a ridicat la
total\ de 22.647.000 de
c\tre UEFA. Ligii Campionilor a adus c=[tigat c=te trei milioane 579.600.000 de euro.
Steaua a `ncasat trei mi- euro. Finan]atorul Stelei, forma]iilor 600.000 de
Gigi Becali, a declarat c\ de euro. AC Milan a c=[tigat Forul european a publi-
lioane de euro `n urma ca- euro, iar un egal era re- 7 milioane de euro `n urma cat [i sumele ob]inute de e-
lific\rii `n grupele competi- forma]ia sa a c=[tigat o su- compensat cu 300.000. c=[tig\rii trofeului, `n timp chipele participante `n Cu-
]iei, 2,4 milioane `n urma m\ total\ de aproape 12 Cele 16 echipe calificate ce finalista Liverpool a `nca- pa UEFA. Dinamo Bucu-
celor [ase partide disputate, milioane de euro, `n urma din grupe `n urm\toarea sat 4 milioane. ~n rapoartele re[ti a ob]inut 340.000 de
1,2 milioane pentru cele particip\rii `n Liga Cam- faz\ a competi]iei au primit prezentate de UEFA nu au euro prin participarea `n
cinci puncte ob]inute, [i `n- pionilor [i a v=nz\rii bilete- c=te 2,2 milioane de euro. fost inclu[i banii ob]inuti grupele competi]iei, iar Ra-
c\ o prima de 1,8 milioane lor, a produselor promo- Alte 2,5 milioane au fost din bilete v=ndute. Suma to- pid a `ncasat 250.000 de
de euro. Steaua a ob]inut ]ionale [i din alte drepturi. c=[tigate de fiecare echip\ tal\ oferit\ echipelor care euro. a
Un nou test dificil pentru Hodorogea Scandalul
a Pugilistul ie[ean va `nt=lni `n gala de la Constan]a un de spionaj
adversar din Venezuela a ~n gala „Noaptea Campionilor“ din Formula 1
vor mai boxa al]i doi ie[eni, Mihai Iftode [i Corina C=rlescu a a ajuns la ~nalta
Sala Sporturilor din Constan]a
g\zduie[te, `n aceast\ sear\, cu
`ncepere de la ora 20.30, gala de box
Vasile C=tea Curte de la Londra
profesionist „Noaptea Campioni- ~nalta Curte de la Londra a
lor“, cu 8 meciuri foarte interesante examinat, `n cursul unei au-
`n program, capul de afi[ fiind dis- dien]e preliminare, afacerea de
puta dintre Sorin T\n\sie [i vene- spionaj care opun echipele de
zuelianul Edinso Torres, ultimul Formula 1 Ferrari [i McLaren,
test al rom=nului `nainte de con- `n care Scuderia acuz\ c\ unul
fruntarea pentru titlul european al dintre membrii staff-ului tehnic
categoriei coco[. al adversarilor a ob]inut do-
Pre[edintele FR de Box, Rudel cumente confiden]iale de la un
Obreja, a anun]at c\ la aceast\ ga- fost angajat al italienilor. Mike
l\ de box profesionist, organizat\ Coughlan, cel care a conceput
de FR de Box `n colaborare cu Mer- monoplasurile lui Fernando
kur Casino [i promotorul Eduard I-
rimia, intrarea este liber\. Alonso [i Lewis Hamilton la
McLaren-Mercedes, [i so]ia sa
~n ring vor urca [i trei ie[eni, Mi-
hai Iftode, Cristian Hodorogea au fost interoga]i cu privire la
(CSM Gladiatorul) [i Corina C=r- perchezi]ia de la domiciliul lor,
lescu (CS Scorpions). Hodorogea va efectuat s\pt\m=na trecut\ [i
da piept cu venezueleanul Pedro `n cursul c\ruia au fost de-
Jose Verdu Pena, `n limitele cate- scoperite documente confiden-
goriei super-u[oare, adversarul ]iale ale echipei italiene. Tribu-
rom=nului av=nd nou\ victorii prin acest sport la `nceputul carierei 3. Categoria super-pan\ (8x3): nalul a ordonat cuplului Cough-
KO la activ. {i Mi[u Iftode va avea lan s\ ramburseze cheltuielile
sale. Rudel Obreja, pre[edintele FR Waldemar Cucereanu - Romeo
un meci extrem de greu, urm=nd de Box, a ad\ugat c\ dac\ ar fi P\un; angajate pentru aceast\ per-
s\-l `nt=lneasc\ pe Florin Stan, un chezi]ie. Maestrul Nigel Tozzi,
[tiut din timp, i-ar fi aranjat un 4. Categoria grea (6x3): Lucian
sportiv mai t=n\r cu 17 ani! meci lui Vondracek `n gala de Bot - Evgenijs Stamburkis (Letonia); avocatul Ferrari, a subliniat `n
Altfel, lupt\torul ceh Peter Von- fa]a ~naltei Cur]i c\ anumite
ast\zi de la Constan]a. 5. Categoria super-musc\ (4x2):
dracek, „na[ul“ rom=nului Ciprian documente g\site la domiciliul
Sora `n galele de Local Kombat, Corina C`rlescu - Simona Pencha-
kova (Slovacia); cuplului Coughlan nu ar fi tre-
este tentat s\ `ncerce o experien]\ Iat\ programul complet 6. Categoria super-u[oar\ buit s\ fie niciodat\ `n posesia
ca boxer `n ringul profesionist la
categoria grea, `n care s\ apere cu- al galei `n ordinea (6x3): Cristian Hodorogea - Pedro lor, cei doi comport=ndu-se „de
Jose Verdu Pena (Venezuela); o manier\ ru[inoas\“, precum
lorile Rom=niei, a anun]at promo- meciurilor: 7. Categoria super-pan\ (6x3): [i c\ Ferrari ar fi r\mas „com-
torul Eduard Irimia. Prezent la
promovarea galei de box profesio- 1. Cat. super-u[oar\ (4 reprize Viorel Simion - Fernando Jose plet ignorant\“ dac\ nu ar fi
nist „Noaptea Campionilor“, x 3 minute): Cosmin P=rvu - Guevara (Venezuela); fost prevenit\ de o indiscre]ie.
Eduard Irimia crede c\ Vondracek Roman Chelingarjan (Letonia); 8. Categoria coco[ (6x3): Sorin McLaren-Mercedes nu a fost
se va descurca foarte bine `n rolul 2. Categoria grea (4x3): Florin „Pantera“ T\n\sie - Edinso Torres reprezentat\ la audien]\, acea-
de boxer, mai ales c\ a practicat Stan - Mihai Iftode; (Venezuela). (N.P.) sta fiind am=nat\ o zi. a
 POR}IA DE S|N|TATE Joi, 12 iulie 2007 13
Comunicarea cu pacientul v=rstnic, o provocare
nevoi psihologice, nevoi de
~nainte de a `ncepe s\ expun unele aspecte comunicare, nevoi spiri-
tuale. Acesta argumenteaz\
particulare ale comunic\rii cu pacientul pluridimensionalitatea fiin-
]ei umane. Orice persoan\
v=rstnic, a[ vrea s\ v\ dezv\lui o amintire din este o entitate uman\ ale
timpul studen]iei, c=nd, fiind `n situa]ia de a c\rei nevoi [i resurse sunt
individuale [i specifice. Ast-
discuta cu pacientul 20 de minute, mi s-a fel, nevoile umane se prezin-
t\ ca multiple [i complexe,
p\rut c\ este at=t de mult timp [i at=t de scopul satisfacerii fiind
greu, `nc=t nu-mi g\seam cuvintele cu care acela de a ob]ine o „stare de
bine“, de confort, de cre[tere
s\ `ncep [i `mi era team\ s\-mi `ntrerup a calit\]ii vie]ii, or calitatea
vie]ii devine pentru v=rstnic
interlocutorul pentru a dirija discu]ia spre unul din obiectivele esen-
ceea ce m\ interesa. Dar timpul a trecut [i ]iale ale oric\rei interven]ii
de ajutor sau de protec]ie;
st=ng\ciile de `nceput, de asemenea. uneori, de pild\, vindecarea
sau recuperarea nu mai pot
fi posibile, calitatea vie]ii
Multe persoane v=rstnice `ns\ totdeauna.
sufer\ adesea mai mult din Pentru v=rstnic, se poate
de dr. Maria- cauza izol\rii, ignor\rii, mar- afirma c\ nevoia de comuni-
M\d\lina BODESCU ginaliz\rii, lipsei de comuni- care este vital\, existen]a sa,
care cu cei din jur, dec=t o calitatea [i durata vie]ii fiind
De[i preg\tirea noastr\ boal\ sau alta. A-i vorbi u- amenin]ate de nesatisfacerea
profesional\, `n anumite li- nui v=rstnic `n grab\, r\stit, nevoii de comunicare, ca [i de
mite, este asigurat\ la sf=r- plictisit, indiferent, f\r\ a te o comunicare inadecvat\.
[itul celor [ase ani de stu- asigura c\ te-ai adaptat `n- Mai devreme sau mai t=rziu,
diu, preg\tirea noastr\ `n ]elegerii sale, nivelului de cul- o persoan\ de v=rsta a treia
domeniul psihologiei per- tur\, capacit\]ii de recep]ie, `[i tr\ie[te ultima parte a
soanei aflate `n dificultate capacit\]ii auditive, poate vie]ii, care precede sf=r[itul,
las\ `nc\ mult de dorit. Ne s\-i fac\ r\u, ad=ncindu-i `ncheind existen]a. Comuni-
trebuie ani de experien]\ suferin]ele. ~ntre abuzurile carea, `n acest stadiu, are
pentru a dob=ndi aceste cu- contra persoanelor v=rstnice semnifica]ii particulare [i
no[tin]e, dar, din nefericire, este inclus abuzul psiho- este, al\turi de alte elemente
uneori, prin[i fiind `ntre logic, emo]ional sau verbal de `ngrijire paliativ\, o solu-
rutina activit\]ilor zilnice [i care se refer\ la un limbaj ]ie a calit\]ii vie]ii p=n\ `n ul- g\site, dac\ cel ce conduce s\ apel\m [i la celelalte for- pacientul devin at=t de mici,
greul activit\]ii medicale, nepotrivit men]ionat mai tima clip\. dialogul are r\bdarea nece- me de comunicare non-ver- `nc=t este nevoie de mult tact
ajungem s\ nu mai [tim s\ sus, care se constituie `ntr- Cu ajutorul comunic\rii sar\. De altfel, r\bdarea este bal\, fiindc\ poate fi vorba de [i r\bdare pentru a ob]ine
ascult\m. un stres [i se adaug\ celor- investig\m tipologia per- o `nsu[ire obligatorie pentru o afazie par]ial\ (afazie nu- at=t informa]iile medicale de
Atunci c=nd se adreseaz\ lalte pe care este obligat s\ soanei, modific\rile psiholo- to]i cei ce lucreaz\ cu v=rst- mindu-se pierderea capaci- care are nevoie, dar [i pentru
medicului, pacientul vine cu le suporte o persoan\ v=rst- gice determinate de `mb\tr=- nicul, ca [i pentru orice antu- t\]ii de `n]elegere [i de expri- a satisface nevoile de comu-
toate problemele sale, nu nic\. Acesta poate `nsemna nire, gradul acestora de `m- raj al unei astfel de persoane. mare), de tulbur\ri ale ex- nicare specifice v=rstnicului.
numai cu cele de ordin me- o condamnare la izolare psi- boln\vire, suferin]a, stresul Tulbur\rile de memorie pot prim\rii verbale (disfazie) ~nainte de a `ncheia,
dical (la persoanele v=rstni- hologic\ [i social\, la preci- social [i psihologic, handica- interveni `nt=rziind [i mai sau pur [i simplu de tul- atrag aten]ia c\ nu trebuie
pitarea regresiei psiho-in- pul. Prin comunicare ob]inem mult r\spunsurile, chiar da- bur\ri de auz. s\ uit\m c\ fiecare dintre
ce acest aspect este foarte
telectuale, constituindu-se date pre]ioase privind nevoile c\ persoana v=rstnic\ a `n- Trebuie s\ fim, de aseme- noi are bunici [i p\rin]i, care
important), al\turi de sufe-
`n acela[i timp [i `ntr-un unei persoane sau alteia, `n ]eles, a recep]ionat mesajul. nea, preg\ti]i pentru con- c=ndva vor `mb\tr=ni [i ei [i
rin]a medical\ exist=nd, cel stres de subsolicitare. fine, cu ajutorul comunic\rii ~n alte situa]ii de `mb\tr=- fruntarea cu un limbaj sim- oricare dintre cei dragi poate
mai adesea, cea sufleteasc\,
putem influen]a chiar [i `n nire avansat\, cu diverse a- plificat, mai s\rac, stereotip ajunge `n dificultate, precum
pricinuit\ fiind de pierderea sens terapeutic (psihote-
partenerului de via]\, `nde- Comunicarea, nevoie fect\ri ale structurilor neuro- adesea, ceea ce este o alt\ persoanele din fa]a noastr\.
rapeutic) starea persoanei, logice de suport a func]iilor caracteristic\ a `mb\tr=nirii, Parafraz=nd jocul de cuvinte
p\rtarea copiilor, singur\ta- fundamental\ f\r\ a mai pune la socoteal\ psihice, complicat\ cu boli c\reia trebuie s\ adapt\m [i de mai sus, permite]i-mi s\
tea. ~n c\r]ile de psihotera- transmiterea spre `nsu[ire a neuropsihice sau chiar `n propriul nostru limbaj [i s\ spun c\ a[a cum, copii fiind,
pie ale profesorului [i psi- De re]inut c\ `n toate mesajelor noastre destinate `mb\tr=nirea timpurie, c=nd utiliz\m constant calitatea ascultam cu drag bunicii
hoterapeutului Ion Dafinoiu conceptele apar]in=nd de s-o ajute. pot ap\rea astfel de tulbur\ri pe care o subliniam anterior. spun=ndu-ne pove[tile copi-
este adeseori folosit un joc teoria nevoilor, comunicarea cu debut precoce, este afec- Putem spune cu certitu- l\riei, acum ar trebui s\
de cuvinte ce ilustreaz\ ex- este inclus\ printre nevoile tat\ `n]elegerea; persoana dine c\, `ntr-adev\r, comuni- avem aceea[i r\bdare cu ei
trem de subtil aceast\ situa- fundamentale ale unei per- R\bdare, ascult\, aude, dar nu `n]e- carea cu pacientul v=rstnic c=nd `[i spun, `n c=teva cu-
]ie: history (istorie/poveste)
vs his story (istoria/povestea
soane `n general, a unei per- r\bdare, r\bdare lege, ca urmare a degrad\rii r\m=ne o provocare, dar nu vinte, povestea vie]ii lor.
soane suferinde [i v=rstnice unor zone din creier unde se numai pentru medic, ci pen-
lui) sau extrapol=nd este cu at=t mai mult. S-a afir- O persoan\ `n v=rst\ `[i * Dr. Maria-M
M\d\lina
face recep]ia [i prelucrarea tru to]i cei din jurul per- Bodescu este medic rezident,
trecerea de la generalul si- mat c\ fiin]a uman\ com- g\se[te mai greu cuvintele mesajelor. Nici `n aceste soanei respective. Pentru Clinica a V-aa Medical\ [i de
tua]iei medicale la particu- plex\ este un tip indivizibil, pentru a-[i alc\tui r\spun- cazuri nu trebuie s\ ne pier- medic, uneori, acele 20 de Geriatrie-G
Gerontologie, Spitalul
larit\]ile persoanei. a c\rei existen]\ implic\ surile, care, `n final, sunt dem r\bdarea ci, s\ insist\m, minute acordate discu]iei cu Universitar CFR Ia[i

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

Centrul Medical „Providen]a“ PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei FII TARE, F|R| T|RIE!

Oferim gratuit urm\toarele servicii:
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG); „ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ Spirometrii; „ evaluare psihologic\;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii; „ informa]ii utile [i sfat profesionist;
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii. „ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
II. Servicii medicale paraclinice: „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ „ tabere terapeutice.
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie); Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
„ Radiografii (toate tipurile); metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe: ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii; Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee,
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n; Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
„ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto. afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere. adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical: este regula de aur a Centrului nostru.
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; Mail: centrulsfnicolae@Yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 12 iulie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00 A
Actualitatea Actualitatea Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 7 2 8 1 7 8 4
2 3 8 4 6 9 7 1 5
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

7 5 6 2 1 3 8 9 4 9 1 10 2 11 8 9
9 1 4 5 8 7 2 3 6
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 3 6 7 1 5 2 4 8 9 Aritmogriful este un gen enigmistic
de la 1 la 9. Jocul a fost 1 4 9 8 7 6 5 2 3 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 12 13 3 14 10
lansat [i pe Internet [i s-a 5 8 2 3 9 4 6 7 1 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 4 9 5 7 2 1 3 6 8 totdeauna aceea[i cifr\.
tele Unite, Noua Zeeland\
[i Croa]ia, iar `n Marea
6 2 3 9 4 8 1 5 7 Careurile sunt `ntocmite
de dl. Valentin PAS|RE
15 10 16 4 10 5 8
8 7 1 6 3 5 9 4 2
Britanie este deja consi-
derat un fenomen. Com-
P I
pleta]i careul de 81 de
p\tr\]ele cu cifre cuprinse
3 4 4 6 5 1 10
A A C P
`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t 9 3 1 2 P C T C O A L
Rezolvarea careului din

nici o cifr\ s\ nu apar\ de

dou\ ori pe acela[i r=nd 1 5 6 E O R A N T U 17 8 5 6 8 7 8
num\rul de ieri

sau pe aceea[i coloan\. 8 9 T L A T O R M

Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici, 9 5 1 6 7 A E U F I M I A B
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 7 8 R T I S I A N B
s\ con]in\ cifrele de la 1 I I R M E R A
la 9, la fel, o singur\
7 4 9 Pornind de la numele Sf. Mc. ... (†100), `n Calendarul Ortodox, de
T A E H R ast\zi, 12 iulie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus [i
dat\. (Solu]ia 1 7 4 5 A I ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului al\turat `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 9 3

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

11:00 Poporu’ zice! (r) 07:00 Replay (r) 10:30 Revolta clasicilor (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Clona (r)
11:30 Deliciile buc\t\riei 07:30 Autocritica (r) 11:00 Columb din epoca Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
12:00 Replay (r) 08:00 ABC... de ce? (r) de piatr\ (r) 07:00 Albinele uciga[e 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 C\p[une cu zah\r
12:50 Integrame dup\ integrare 08:30 Spellbinder: T\r=mul (thriller, Cu: Ryan Phillippe) Cu: Janne Cooper, Doug Cu: Joan Catarre,
13:00 Hannah Montana dragonului (r) 12:00 Jurnal cultural (r) 09:00 ~n gura presei (r) Davidson, Melody Thomas Benedita Pereira
Cu: Miley Cyrus 09:00 Secretele arheologiei 13:00 Atlas (r) 10:00 Concurs interactiv Scott, Eric Braeden 10:15 Gitanas
13:30 Club Disney 09:30 Jurnalul Euronews 14:00 Dialoguri despre 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela 10:00 Marea curs\ (r, comedie) Cu: Ana de la Reguera
14:00 Jurnalul TVR 09:45 Or\[elul nostru drag Anderson, Molly Culver, 11:45 }aca Paca (r) 12:30 Inocen]\ furat\
alt\dat\ (r)
15:00 Teleshopping 10:10 Plaja lui M\ru]\ Natalie Raitano) 12:15 Emmerdale - Afaceri de 13:30 Prizoniera
12:00 Doctor Who (SF, Cu: 14:30 Colec]ia design 12:00 Vocea inimii (r) familie (dram\, Cu: Cu: Gabriela Spanic
15:30 Akzente
17:00 Isabel, `n c\utarea iubirii Christopher Eccleston, 15:05 Muzica - Cu: Ioan Isaiu, Maria Elisabeth Estensen, Mark 15:30 R\zbunarea Victoriei
Billie Piper) Opere complete (r) Dinulescu, Toma D\nil\ Charnock, John Middleton) Cu: Sonya Smith
17:50 Patrula de mediu
13:00 Spellbinder: T\r=mul 13:00 Observator 13:00 {tirile PRO TV 17:30 Pove[tiri adev\rate
18:00 Justi]ie militar\ (dram\, 16:00 Minorit\]i (r)
Cu: David James Elliott) dragonului 13:45 Dennis Rodman: 13:45 Martor orb Vremea de Acas\
13:30 ABC... de ce? 17:00 Art.ro (r) Cu D de la diavol (dram\, Cu: Victoria Cu: Ioana Maria Moldovan
18:45 Extragerile Jocker; Loto 5/40
14:00 Teleshopping 17:55 Michael Crichton (r) (biografic, Cu: Dennis Principal, Paul Le Mat, [i Drago[ St\nescu
19:00 Jurnalul TVR Stephen Macht, Matt Clark)
20:20 Clipe de teatru, 14:30 Jobbing 18:55 Jurnal cultural Rodman, Dee Wallace) 18:30 Betty cea ur=t\
15:00 ~mpreun\ `n Europa! 16:00 Observator 16:00 T=n\r [i nelini[tit (s) Cu: Ana Maria Orozco,
clipe de via]\ {tirile culturale, care sunt 17:00 {tirile PRO TV
20:35 Teatru: Slug\ la doi st\p=ni 16:00 Jurnalul TVR 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Natalia Ramirez
realizate atât de echipa din 17:45 Vie]i furate (p. III)
de Carlo Goldoni 16:20 Descoper\ rom=nii Cu: C. Andrei 19:30 Tequila cu suflet de femeie
Bucure[ti, cât [i de studiourile (dram\, Cu: Bonnie Bedelia Cu: Angélica Rivera
22:30 Serial Sibiu 16:30 Autostrada TVR 19:00 Observator
teritoriale, alterneaz\ 18:50 {tirile PRO TV 20:30 Numai iubirea
22:45 Jurnalul TVR 18:00 Jurnal regional Cu: Sandra Stoicescu [i
cu rubrici fixe, dedicate 20:30 Mega Clever Cu: Alexandru Papadopol
23:20 César [i Rosalie 18:30 Replay Lucian M`ndru]\
actualit\]ii. Cu: Smiley [i Cristina Rus 21:45 Zorro
(dram\, Cu: Romy Schnei- 19:00 Arta supravie]uirii 20:30 Festivalul Callatis 2007. Aici
der, Yves Montand, Sami 19:00 Muzica - Radio Rom=nia... Callatis 22:30 {tirile PRO TV Cu: Marlene Favela,
19:30 Campionatul de comedie
Frey, Isabelle Huppert) Opere complete (r) 23:45 Callatis - Sentin]a de la 23:00 Academia de poli]ie Christian Meier
20:00 Arena leilor
César, fostul iubit al frumoa- 20:00 ~napoi la argument miezul nop]ii (comedie, Cu: Matt 22:45 Pove[tiri de noapte
Cu: Corina Sechere[
sei Rosalie, [i David, actualul Cu: Dan Capatos Borlenghi, Rod Crawford, Cu: Cabral
s\u iubit, sf=r[esc prin a-[i 21:00 Ora de [tiri 20:45 Teatru (r) 02:00 Concurs interactiv Toby Proctor, Jeremiah W. [i Mircea Solcanu
transforma rivalitatea `n pri- 22:10 Necunoscutul (II) 22:00 Stele de la Hollywood 03:00 9595 - Te `nva]\ Birkett, Heather Campbell) 23:15 Clona
etenie, chiar dac\ la `nceput (dram\, Cu: Vittoria
cei doi se tachineaz\ [i `[i pun 22:30 Jurnal cultural ce s\ faci (r) 00:15 E[ti `n aer! Cu: Giovanna Antonelli a
be]e `n roate. Rosalie `[i d\ Belvedere) Cu: C. Andrei (comedie, Cu: Adam
seama repede de complicitatea 00:00 Colec]ionarul de suflete 23:00 Duhovnicul de la miezul Sandler, Brendan Fraser)
05:00 Vivere
lor [i ia decizia cea mai bun\
pentru ea: renun]\ la priete-
01:00 Or\[elul nostru drag (r) nop]ii „Vivere“ a reu[it s\ str=ng\ 02:00 {tirile PRO TV Legend\:
nia cu ei, de[i nimeni nu cre-
01:30 Tinichigiul [i coafez\... (r) 00:00 Cele dou\ vie]i ale lui Mattia cote de audien]\ record `n Ita- 03:15 Academia de poli]ie (r)
(comedie) lia `n primul r=nd datorit\ com- [tiri
dea c\ se va descurca `n Pascal (r) plica]iilor [i intrigilor care au (comedie, Cu: Matt
aceast\ nou\ situa]ie. 03:20 Pacificatorii Borlenghi, Rod Crawford, film artistic
loc `ntre membrii celor patru
01:15 Justi]ie militar\ (r) a 03:40 Plaja lui M\ru]\ (r) a 01:40 Jurnal cultural (r) a clanuri aflate `n centrul... a Toby Proctor) a
 TIMP LIBER Joi, 12 iulie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-
cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti - ANUN}URI
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra- ANGAJ|RI
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa programului); taxe de intrare la obiectivele
Cotoranu). din program; autocar modern, cu aer condi- S.C. angajeaz\ [oferi profesioni[ti C; E pentru camion cu remorc\
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
]ionat, conform programului; asigurare me- sau TIR pentru Norevegia - salariu 2.500 E/lun\. Limba englez\
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is- obligatorie. Rel. la tel: 0752.971.247.
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au-
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor.
VÂNZ|RI
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep-
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007. V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, comuna
Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal pentru cas\.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404.
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, V=nd pavele, diferite modele. Calitate - pre] avantajos.
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro Rela]ii la telefon 0727772522 sau 0749318930.

Centrul de Pelerinaj a UNDE MERG IE{ENII a

„Sfânta Parascheva“ din Ia[i Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ la pelerinaje externe Muzeul Literaturii Române Ia[i c\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
Iulie: Muzeul Literaturii Rom=ne `n co-
X ~nchinare la m\n\stirile [i bisericile grece[ti: Complex
Meteora - Corfu - Patras - Eghina - Atena - Evia - Salonic
laborare cu Muzeul Obiceiurilor Populare
din Bucovina organizeaz\, `n Galeriile de
art\ „Pod Pogor-fiul, Expozi]ia
„Fragmente“ (sculptur\ [i grafic\ digital\)
VAR| ROMAN|
de Geo Goidaci (München). Program de Ziua I - 27.07.2007: Plecare Muzeul Vatican - Sf. Ignatie,
z 14 zile `n perioada: 15 - 28 octombrie 2007 vizitare: Mar]i - duminic\ - 10.00-17.00; ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Fontanella Trevi (eventual,
z Pre]: 390 euro ^ 390 RON Muzeul Literaturii Rom=ne mai prezint\ Oradea; Pia]a del Quirinale Sf. Andrea
z Trasee [i obiective conform programului: expozi]iile: „Amiaza colec]ionarului“ Ziua a II-a a - 28.07.2007: din Quirinale S. Carlo alle
(colec]ia preot paroh Dumitru Merticariu); Budapesta. Vizitarea obiec- Quattro Fontane, Aba]ia Sf.
IA{I - GIURGIU - BULGARIA (M\n\stirea Rila - moa[tele „U[i celebre“, „Istoria restaur\rii, restau- tivelor din Viena (Catedrala Nilo din Grottaferrata, Castel
Sfântului Ioan de la Rila) - PARALIA KAT TERINI - TEMBI rarea istoriei“; „Triptic junimist“. „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Gandolfo, Forumul Imperial,
(Biserica, Icoana f\c\toare de minuri [i izvorul t\m\duitor al Palatul imperial, Prim\ria, Columna lui Traian, Sf. Cosma
Sf. Mc. Paraskevi) - Complexul monahal METEORA (3 Parlamentul) - seara; [i Damian, Forum Romanum,
m\n\stiri, taxa de intrare 2 euro/m\n\stire) KALAMBAKA -
Palatul Culturii Ziua a III-aa - 29.07.2007: S. Maria din Cosmedin, Scala
IGOUMENIT TZA - INSULA CORFU (~nchinare la moa[tele Muzeul de Art\ din cadrul Complexului Deplasare pe ruta Viena - Santa, S. Giovanni in Fonte
Sfântului Ierarh Spiridon, Sf. Teodora ~mp\r\teasa) ARGOS- Na]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i v\ invit\ la Venezia (Piazza San Marco, (Baptisterium), S. Giovanni in
TOLI - SAMI - PATRAS (participare la Sf. Liturghie) - expozi]ia „Christian Paraschiv - Biserica San Marco, Palatul Laterano, SS. Quattro Coro-
`nchinare la moa[tele Sf. Ap. Andrei - Biserica Mare: capul Sf. Retrospective 1977- 2007“. Expozi]ia, orga- Dogilor, Puntea Suspinelor [i nati, S. Clemente S. Croce in
Andrei [i crucea; `n Biserica mic\: mormântul, fragment din nizat\ la ini]iativa Muzeului Na]ional de plimbare de 1 or\ prin centrul Gerusalemme;
cruce, papucul Sf. Spiridon. Deplasare c\tre Mega Spileo; Art\ Contemporan\ din Bucure[ti, va fi de- istoric al Veneziei) - Roma Ziua a X-a a - 05.08.2007:
Sta]ionare la M\n\stirea Mega Spileo, `nchinare la Icoana schis\ spre vizitare în Galeria de Arta (sosire seara); Vizitare Budapesta - Castelul
F\c\toare de minuni a Maicii Domnului [i la p\r]i de sfinte Contemporan\ din Palatul Culturii p=n\ la Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Buda [i Catedrala; deplasare
moa[te) - MEGA SPILEO - LOUTRAKI (M\n\stirea Loutraki - sf=r[itul lunii august, urm=nd a fi itinerat\ Ziua a IX-a a - 04.08.2007 (proo- spre Rom=nia;
în Bistri]a, Sibiu [i Timi[oara. Expozi]ia gram de tab\r\): Se pot vizita Ziua a XI-a
a - 06.08.2007: De-
`nchinare la moa[tele Sf. Patapie) - AT TENA (Catedrala mitro-
prezint\ lucr\ri de pictur\, grafic\, foto - urm\toarele obiective reli- plasare pe ruta Oradea - Ia[i.
politan\, Parlamentul, Acropole, Parthenon [i muzeu 12 gioase [i turistice:
euro/persoan\) EGHINA (M\n\stirea Sf. Treime - `nchinare la instala]ii, picto-obiect ce se înscriu în mai
multe cicluri de crea]ie - din anii 1980 p=n\ - Vatican, Pia]a San Pietro, Servicii incluse: transport
moa[tele Sf. Nectarie - mormântul, chilia) - AT TENA- EVIA Domul Sf. Petru (Pieta [i Ca-
(Biserica Sf. Partenie, `nchinare la sfintele moa[te. Deplasare
în prezent. autocar 2* (aer condi]ionat,
pela „Sf. Petru“, Mormântul Sf. scaune rabatabile, instala]ie
spre Prokopi, moa[tele Sf. Ioan Rusul. M-rea Sf. Cuv. David, Petru [i urcare `n Cupola Do-
mormântul Fericitului Iacov.) - KAT TO XENIA (Icoana Iube[te Ia[ul mului), Castelul San Angelo,
audio-video); 6 nop]i cazare cu
F\c\toare de minuni a Maicii Domnului „Str\ina“ [i Brâul „Iube[te Ia[ul“, campanie de con[tienti- Pza. del Popolo, Treptele span- mic dejun, (cazarea se va face
Maicii Domnului) - PARALIA- THESSALONIKI (participare iole, Sf. Silvestru (Campanile) `n Tab\ra de tineret, `n bunga-
zare a ie[enilor cu privire la ora[ul `n care
la Sf. Liturghie [i Hramul Sf. Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir) Montecitorio Sf. Augustin, Sf. lowuri cu aer condi]ionat); ta-
locuiesc, organizat\ de Asocia]ia
- SOUROT TI - PARALIA - croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos Luigi din Francesi, Panthéo- b\ra dispune de piscine, jacuzzi
Studen]eas\ „Tineri pentru Viitor“; [i este la 30 minute de centrul
- Ia[i S=mb\t\, 14 iulie, ora 17.30 - vernisajul nul, Sf. Eustachie, Sf. Ivo, Pia-
]a Navona, Sf. Agnese din Romei; `n pre] este inclus\
expozi]iei de fotografie „Ia[ul a[a cum nu `l cazarea cu mic dejun. Cina este
z ~n pre] sunt incluse: transport cu autocar clasificat ** ; [tii“, autor Andrei Rotariu - Casa de Agone, Gianicolo (Sf. Onufrie,
transport cu ferryboat; cazare cu mic dejun, 10 nop]i la hoteluri Fontana Paolina, Tempietto), disponibil\ pentru 7 euro, iar
Cultur\ „Mihai Ursachi“; prânzul se poate lua `n ora[;
de 2** [i 3***, `n regim de dublu [i baie; cazare 1 noapte la Duminic\, 15 iulie - Ziua por]ilor de- Trastevere (Sf. Maria din Tras-
m\n\stire; `nso]itor de grup: Nu sunt incluse: mesele; taxele de tevere, Sf. Crisogono, Sf. Ce- `nso]itor de grup - preot.
schise la Muzeul Literaturii Rom=ne;
intrare la obiectivele vizitate (Atena - 12 euro, Meteora - 6 euro, Duminic\, 15 iulie, ora 19.00 - specta- cilia), Isola Tiberina (Sf. Bar-
croaziera `n jurul Sf. Munte Athos -15 euro); asigurarea med- tolomeo), Capitolul, Campo- Nu sunt incluse: taxele de
colul „Iube[te Ia[ul“, gen hip hop - Parcul intrare la obiectivele turistice;
ical\. Acte necesare: copie dup\ pa[aport sau copie dupa cartea Copou; santo Teuton, Sf. Pudenziana,
de identitate (actele s\ fie `n termenele legale de valabilitate); S. M. Maggiore, Sf. Prassede, mesele care nu sunt incluse `n
Duminic\, 22 iulie, ora 19.00 - specta- program; alte cheltuieli per-
recomandare de la preotul paroh sau de la duhovnic. S. Martino ai Monti, S. Pietro
colul „Iube[te Ia[ul“, gen rock - Parcul sonale.
Copou. in Vincoli, Piramidele, S. Paolo
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m! fuori le mura, Catacombele
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefoanele : 0232/276907; (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Pre]: 295 euro ^ 190 lei
0727/500543 sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“,
Galeriile de Art\ - Biblioteca Jude]ean\ Sebastian), Via Appia Antica,
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16 (`n curtea Catedralei mitropoli- „Gheorghe Asachi“
tane) Fax: 0232/276867 Website: www.centruldepelerinaj.ro Expozi]ie de pictur\ „Axis Mundi“, de Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
Doina Leahu (Vaslui) - Galeriile de Art\ Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk;
curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
office@centruldepelerinaj.ro ale Bibliotecii Jude]ene „Gh. Asachi“. a
 CM
YK

16 Joi, 12 iulie 2007 CALEA PELERINULUI

Zografu - ctitorie bulg\reasc\, „lavr\ a Moldovei“ (2)

ghe, icoan\ care, `n `mbr\c\-
Muntele Athos este un veritabil muzeu de art\ minte de argint, se p\streaz\
[i azi `n katolikonul m\n\s-
bizantin\ [i postbizantin\. Continu\m pelerinajul tirii. Tot Domnitorul moldo-
vean zide[te apoi partea sur-
nostru, `nceput mar]i, cu prima m\n\stire situat\ pat\ a zidului ogr\zii, chiliile
pe ]\rmul vestic, M\n\stirea Zografu, m\n\stire [i trapez\ria, d\ruie[te ve[-
minte, o frumoas\ Evanghelie,
bulg\reasc\ `n prezent, de[i, conform zugr\ve[te katolikonul [i cl\-
de[te turnul pentru cor\bii de
adev\rului istoric, ar trebui s\ fie considerat\, la mare. Atât de mult a `nsem-
la propriu [i la figurat, „m\n\stire moldav\“. nat pentru Zografu repara]iile
[i ajutoarele date de {tefan cel
Mare `ncât, printre c\lug\rii
La Zografu s-a g\sit un act Bun `n care este consemnat din Athos, se spunea c\ M\-
din 1429 al lui Alexandru cel faptul c\ acesta a `nchinat Zo- n\stirea Zografu a fost `nteme-
grafului câteva mo[ii din Ba- iat\ de {tefan Vod\ al Moldo-
sarabia. ~nsu[i Ion Paleolo- vei. De altfel, domnitorul obi[-
gul, ctitor al m\n\stirii, a ve- nuia s\ numeasc\ Zografu
nit `n Moldova [i, `n semn de „M\n\stirea Domniei noastre“.
recuno[tin]\ [i de `nt\rire a
leg\turilor, a d\ruit voievo-
dului o icoan\ a Sf. Gheorghe. Sf. Gheorghe,
leg\tura indisolubil\
„M\n\stirea Domniei `ntre Moldova
noastre“ [i Zografu
Cele mai mari danii le face La Zografu nici nu ne d\m Cu ajutoarele primite, la M\n\stirea Zografu s-a reu[it
`ns\ {tefan cel Mare care, prin seama ce ne impresioneaz\
ajutoarele date, o ridic\ de pe cel mai mult: portretul Sfân-
construirea a numeroase dependin]e [i extinderi, `ncât pelerinul
locul 11 pe locul 9, loc ce `l tului Voievod {tefan aflat `n are impresia c\ se afl\ `n fa]a unui castel `nalt [i bine f\cut
de]ine [i ast\zi printre a[ez\- pronaos, l=ng\ ctitorii Ioan A-
rile athonite. ~n 1466, la 16 iu- san, ]arul bulgar [i Ion Pale- cel Mare s-au p\strat p=n\ `n `ncadrat\ de inscrip]ia `n vozii moldoveni, de la domnii
nie, `ntre a doua lupt\ de la ologul, icoana reprezentându-l zilele noastre. Ambele au fost slavon\ „Ca un izb\vitor al }\rii Române[ti, cât [i de la
Chilia [i cea de la Baia, dom- pe Sf. Mare Mucenic Gheor- d\ruite de domnitorul mol- celor s\raci [i robi]i folositor, numero[i boieri.
nitorul trimite m\n\stirii un ghe, care l-a `nso]it pe marele dovean M\n\stirii Zografu de neputincio[ilor doctor, `mp\ra- Toate acestea arat\ c\ a[e-
mertic anual de 100 galbeni voievod `n b\t\lia de la Vas- la Muntele Athos. Ele re- ]ilor ajutor, purt\torule de bi- zarea monahal\ bulgar\ Zo-
ungure[ti, mertic ce va fi pl\tit lui, steagul s\u de lupt\, a- prezint\ pe Sf. Gheorghe cu ruin]\, Mare Mucenice Gheor- grafu, dup\ ce a ob]inut sta-
~n biserica m\n\stirii se ghe, roag\ pe Hristos Dumne-
regulat de to]i urma[ii. Cu vând brodat chipul Sf. Gheor- suli]a `n mân\ str\pungând tutul de m\n\stire, a intrat `n
p\streaz\ icoana balaurul. Unul dintre acestea, zeu s\ m=ntuiasc\ sufletele
banii respectivi s-a reparat ghe, p\strat cu evlavie `n Mu- leg\tur\ cu domnii Moldovei
f\c\toare de minuni a m\n\stirea [i s-a construit [i cel care a fost adus la Muzeul noastre“. Pe cealalt\ fa]\ este
zeul m\n\stirii sau Tetrae- [i a devenit ctitoria statornic\
Sfântului Gheorghe, un spital. Mai târziu, `n 1471, vanghelul d\ruit de {tefan „la Militar Na]ional din Bucure[ti, reprezentat\ scena botezului
Domnului, `ncadrat\ de o alt\ a acestora. Fiind `nchinat\ Sf.
icoan\ care l-a `nso]it pe {tefan cel Mare fixeaz\ o a Zografu, unde este Casa Sfân- poart\ data [i inscrip]ia
inscrip]ie `n slavon\. Mucenic Gheorghe, patronul
{tefan cel Mare `n b\t\lia doua danie de 500 a[pri, ajutor tului Mare Mucenic [i purt\- slavon\ din 1500. Cel\lalt, tot
oastei moldovene, ea va obliga
de la Vaslui [i pe care special pentru „bolni]a din tor de biruin]e Gheorghe, pen- de atunci reprezint\ o lucrare
moral pe fiecare voievod s\ o
voievodul a trimis-o `n dar sfânta m\n\stire“. ~n 1475, ca
semn al recuno[tin]ei biruin]ei
tru sufletul s\u, pentru r\po-
sa]i [i p\rin]ii lui, `n al 36-lea
deosebit\ de art\ fiind din at-
laz, brodat cu fire de m\tase
Obliga]ie moral\ sus]in\ material [i financiar.
M\n\stirii Zografu, a[a
cum `nsu[i Sfântul de la Vaslui, {tefan cel Mare an al domniei lui…“ colorat\, cu argint [i cu aur. Pe a fiec\rui voievod A[a c\ to]i domnii moldoveni
mai `nsemna]i `i dau ajutoare
trimite la Zografu icoana f\c\- Dou\ steaguri militare (mai o fa]\ este imaginea Sf=ntului
Gheorghe i-a poruncit toare de minuni a Sf. Gheor- bine zis prapori) ale lui {tefan Gheorghe, omor=nd balaurul, moldovean de-a lungul secolelor.
~n secolele XV [i XVI, Zo-
Bogdan, fiul marelui voie- grafu prime[te, de regul\, da-
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe vod, contribuie [i el la sus]ine-
rea m\n\stirii, timi]ând bani,
nii `n bani. ~n schimb, `n ur-
m\toarele trei secole, Zografu
ve[minte [i vase, cel mai mare
X Spiritualitate bizantin\ `n Asia Mic\: X Roade ale credin]ei ajutor consemnat `n cronici fi- este cople[it\ cu mo[ii [i m\-
n\stiri `nchinate, ajungând `n-
Troia-Pergam-Smyrna-Efes-Patmos- `n Sf=ntul Munte Athos ind repara]ia din 1517 a tur-
tre cele mai bine situate din
nului arsanalei. Dar sus]ine-
Heraclis-Capadocia-Constantinopol rea prin danii a puternicei m\n\stirile Sf. Munte.
z 11 zile `n perioadele 22 iulie-1
1 august, 2- m\n\stiri nu se opre[te aici. Din nefericire, ast\zi la
z 12 zile `n perioada : 27 august-1 10 septembrie 12 septembrie, 11-2
21 noiembrie ~n anii urm\tori, Zografu Zografu nu mai `ntâlnim nici
z Pre]: 370 euro ^ 220 RON z Pre]: 285 euro ^ 275 lei prime[te ajutoare de la voie- un c\lug\r român... a
z Trasee [i obiective conform programului:
Programul pelerinajului cuprinde: viz- Pagin\ realizat\ de Grigore RADOSLAVESCU
Trasee [i obiective incluse `n program: strâmtoarea Dardanele, itarea ora[ului Salonic (Thessaloniki),
Cetatea Troia, ora[ul antic Pergam, Biserica „Sf. Ioan“, Ýzmir (fosta Biserica Sf. M. Mc. Dimitrie cu moa[tele aces-
Smyrna); Casa Maicii Domnului (participare la rug\ciune), Cetatea tuia [i ale Sf. Anisia, Catedrala mitropolitan\
Efes (biblioteca lui Celsus, marele teatru `n care a predicat Sf.
Apostol Petru, Biserica Maicii Domnului - `n care s-a a ]inut Sinodul
cu moa[tele Sf. Grigorie Palama, Arcul lui
Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE ATHOS cu
Tipografia Albina
III Ecumenic) , Cetatea Bizantin\ cu mormântul Sfântului Ioan E- a Mitropoliei
vanghelistul, Biserica ridicat\ de `mp\ratul Iustinian,Templul m\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero-
Zei]ei Artemis (una dintre cele 7 minuni ale lumii); insula Patmos potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, Moldovei [i Bucovinei
Stavronikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\,
(Grecia) - unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a scris Apocalipsa
Schitul Prodromu; Nea Kallikratia . angajeaz\
-, pe[tera Apocalipsei [i M\n\stirea Chora; Cetatea Hierapolis cu
Biserica Martiriului ridicat\ `n memoria Sfântului Filip, `n locul un muncitor
unde acesta a fost omorât, terasele calcaroase cu ap\ termal\ z Servicii incluse `n pre]: transport cu mi- pentru imprimarea de ziare
(fenomen geologic deosebit) [i ruinele Cet\]ii Laodiceea; deplasarea crobuz; caz\ri la Giurgiu, la hotel**, `n Grecia (program de noapte).
prin Capadocia; Valea Zelve (locuin]ele [i bisericile rupestre pale- (cu mic dejun inclus) [i la m\n\stiri `n Sf. Experien]a ca muncitor offset sau
ocre[tine), Cavu[in (Biserica ~mp\ratului Nikifor Fokas), Pa[a Bagi Munte Athos; `nso]itor din partea Centrului montajist constituie un avantaj.
(chilia Sfântului Simion St=lpnicul), ora[ul subteran Kaymakli, de Pelerinaj. Rela]ii la telefon 0722/800.895
a[ez\mintele monahale din Valea Göreme; Ankara; Istanbul, sediul
Patriarhiei Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea Chora, z Nu sunt incluse: mesele de prânz [i de
M\n\stirea „Izvorul T\m\duirii“, ~nchisoarea Edi Kule, zidurile sear\; taxa de intrare `n Muntele Athos (25
vechiului ora[ Constantinopol, Catedrala „Sf. Sofia“, construit\ de euro); transportul `n Muntele Athos (75 euro);
`mp\ratul Iustinian `n 537, Moscheea Albastr\, Topkapý - fostul asigurarea medical\.
palat al sultanilor [i actualul Muzeu Na]ional al Turciei, cu exponate
unice ( sabia lui David, mâna dreapt\ a Sfântului Ioan Botez\torul,
sabia lui {tefan cel Mare [i Sfânt, toiagul lui Moise, mormântul pro-
fetului Mahomed etc.) V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la tele-
z ~n pre] sunt incluse: transport autocar modern 2**; 10 nop]i
foanele : 0232/276907; 0727/500543 sau la sediul
cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i 4****; 10 x mic dejun; 6 x
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, Bd.
cina; tax\ de trecere Dardanele Canakkale); tax\ de traversare
Yalova (Marea Marmara); preot `nso]itor; ghid vorbitor de limba {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16 (`n curtea
român\. Nu sunt incluse: viza de intrare `n Turcia; asigurarea de Catedralei mitropolitane) Fax: 0232/276867
s\n\tate aproximativ 8 euro); intr\rile la obiective (aproximativ Website: www.centruldepelerinaj.ro
50 euro); excursia op]ional\ la Patmos (aprox. 55 euro/ pers); E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk;
croaziera pe Bosfor (`n jur de 10 euro); b\uturile [i mesele supli- office@centruldepelerinaj.ro
mentare; bac[i[urile `n diferite ocazii.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK

Vineri,
13 iulie 2007
1 LEU exemplarul
5 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Nr. 160 (761) Anul III
Poveste despre cei
PAGINA 16
care iubesc Biserica
„~n Rom=nia `mi place foarte
mult c\ ]ine]i tradi]iile“
a 25 de cursan]i din mai multe ]\ri din Europa [i Statele Unite ale Americii sunt prezen]i la Ia[i,
`n aceste zile, la Cursurile de var\ „Rom=nia - Limb\ [i civiliza]ie“, organizate de Universitatea
„Al. I. Cuza“ a Cursurile au devenit o tradi]ie la „Cuza“ [i atrag tot mai mul]i str\ini care doresc
s\ se apropie de cultura [i civiliza]ia rom=neasc\ [i care ajung aici fie printr-o burs\ ob]inut\ prin Ministerul
Educa]iei, fie prin cursuri pe care le pl\tesc [i care ajung la 1.050 euro de persoan\ a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Parlamentarii au f\cut deplas\ri
externe de 2 milioane de euro
Eficien]a cheltuirii banilor
de c\tre parlamentarii ro-
m=ni `n cursul deplas\rilor
externe, precum [i sumele de-
contate pentru aceste ac]iuni,
`n perioada ianuarie 2005 - oc-
tombrie 2006, au constituit
tema unui studiu publicat,
ieri, de Institutul pentru
Politici Publice.
Studiul face parte din
Proiectul intitulat „Parlamen-
tarii - lucr=nd cu greu sau a-
bia muncind? Monitorizarea
absen]elor [i a cheltuielilor
parlamentarilor `n vederea
unui Parlament mai transpa-
B\sescu, cel mai ur=t politician
Traian B\sescu este
Chinezul Bao Xishun, 56 de ani, cel considerat de rom=ni cel
mai `nalt om din lume, cu o `n\l]ime de mai ur=t politician, `n timp
2,36 m, s-a c\s\torit ieri cu Xia Shujuan, ce Cristian Boureanu este
29 de ani, 1.68 m. Nunta, tradi]ional\, a apreciat a fi cel mai frumos,
avut loc `n Erdos, nordul Chinei. a dup\ cum relev\ rezultate-
le unui sondaj de opinie dat
CM
YK
PAGINA 11
rent [i mai responsabil“, im-
plementat de IPP [i finan]at
de Agen]ia Statelor Unite ale
Americii pentru Dezvoltare
Interna]ional\ (USAID).
~n perioada monitorizat\
(20 de luni), deplas\rile `n
str\in\tate `n interes de ser-
viciu ale deputa]ilor [i sena-
torilor au costat `n total 2
milioane de euro, sus]ine
IPP. Cele mai frecventate
]\ri sunt Fran]a [i Belgia,
dar „exist\ [i destina]ii din-
tre cele mai exotice“, precum
Tanzania, Egipt, Oman,
Ghana sau Qatar. a
publicit\]ii ieri de Biroul de
Cercet\ri Sociale. Pentru
14% dintre responden]i,
[eful statului este cel mai
ur=t dintre actorii scenei
politice din Rom=nia. El
este urmat, cu 9,7%, de li-
CM
YK
derul PRM, Corneliu
Vadim Tudor, [i de social-
democra]ii Ion Iliescu [i
Nicolae V\c\roiu, afla]i la
egalitate, cu 3,6% dintre
op]iuni. Primul-ministru
C\lin Popescu-T\riceanu
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Punctul nodal al reformei
`n educa]ie `l reprezint\
descentralizarea
se afl\ printre „frumo[i“, pe
locul al doilea, cu 5,9%.
Sondajul a fost realizat
`n perioada 22-30 iunie, pe
un e[antion de 1.182 de per-
soane, `n v=rst\ de peste 18
ani, din 82 de localit\]i din
39 de jude]e. Studiul socio-
logic are o eroare statistic\
de plus-minus 2,9%. a
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Cel mai ieftin
abonament la un
ziar românesc
~ncep=nd cu luna iulie a.c., pre]ul
unui abonament lunar la ziarul LU-
MINA s-a mic[orat de dou\ ori, de
la 10 lei la 5 lei abonamentul cu
taxele po[tale incluse.
Astfel, abonamentul la LUMINA
este cel mai mic din Rom=nia
practicat la un cotidian [i vine `n
sprijinul cititorilor no[tri care, de-a
lungul timpului, au solicitat aceast\
reducere, pentru a se putea abona.
La o medie lunar\ de 25 de ziare
incluse `ntr-un abonament, rezult\
c\ un exemplar al cotidianului LU-
MINA cost\ 0,2 lei, de 5 ori mai ief-
tin dec=t dac\ ar fi cump\rat zil-
nic de la chio[c.
Cu 5 lei,
de 5 ori mai bine! CM
YK
Vosganian: Este
imposibil s\ nu
avem bani de pensii
PAGINA 6
Mare veselie la Guvern:
vin miliardele de la UE
PAGINA 7
Autorit\]ile locale
sunt somate s\ se
preg\teasc\ pentru
un nou val de canicul\
PAGINA 10
Meteo
Y
Soare
maxima 24 °C
minima 15 °C
sursa: www.intellicast.com
2 Vineri, 13 iulie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCXIII)
Raporturile
Bisericii Ortodoxe
cu protestan]ii,
`n secolele
XVI-XVIII (VI)
~n anul 1572, am-
basadorul german David
Ungnad a venit la
Istanbul, iar teologii
luterani de la Tübingen
i-au asociat `n suita sa pe
pastorul {tefan Gerlach
ca s\ duc\ tratative de
unire cu patriarhul ecu-
menic Ieremia al II-lea
(1572-1595). Acesta
aducea dou\ scrisori [i o
expunere a credin]ei
tradus\ `n grece[te, `n
care se afirma c\ Biserica
Luteran\ nu este eretic\,
ci Biseric\ adev\rat\. ~n
`ncheiere, teologii
luterani afirmau c\
doresc o apropiere de
Biserica Ortodox\: „Ne
rug\m ca milostivul Tat\
ceresc, prin iubitul S\u
Fiu, unicul Mântuitor al
sufletelor noastre, s\ ne
ajute – de[i locuim `n
ora[e foarte departe unii
de al]ii – ca s\ fim lega]i
[i apropia]i `n dreapta
credin]\, [i ora[ele noas-
tre Constantinopol [i
Tübingen s\ fie lega]i `n
aceea[i credin]\ cre[tin\
[i aceea[i iubire. Nu este
nimic pe care s\-l dorim
mai mult. ~ntr-adev\r, in-
ten]ion\m, cu ajutorul lui
Dumnezeu, s\ nu avem
nici o alt\ temelie de
credin]\ (dup\ dorin]ele
prielnice ale Sfin]iei
Voastre) decât cea care a
fost pus\, Hristos, piatra
neclintit\ din capul
unghiului, adev\rul
`nsu[i, f\r\ inova]ii [i
f\r\ `ncetare“. ~n
scrisoarea din 15 mai
1576, `n dou\ p\r]i, pe
parcursul a 21 de capi-
tole, patriarhul Ieremia al
II-lea a r\spuns punct cu
punct „Confesiunii
Augustane“, comb\tând
precis doctrina despre
„sola fide“ (numai
credin]a este necesar\
pentru mântuire,
negându-se necesitatea
faptelor bune), atât de
important\ `n protes-
tantism, apoi pe cea de-
spre caracterul invizibil
al Bisericii [i despre
num\rul Tainelor, su-
bliniind caracterul lor
harismatic, st\ruind pen-
tru necesitatea formelor
de cult, s\rb\tori, sfin]i [i
icoane. Acela[i r\spuns
l-a dat [i la 1 mai 1579.
La o a treia `ncercare a
protestan]ilor, patriarhul
a r\spuns, la 6 iunie
1581, c\ dac\ nu admit
adev\rurile doctrinale pe
care le afirm\ Biserica
Ortodox\ [i pe care le-a
tratat `n cele dou\
scrisori dogmatice ante-
rioare, `nseamn\ c\ o
unire `ntre cele dou\
Biserici nu poate fi posi-
bil\, rugându-i s\ nu mai
`ncerce s\-i mai scrie pe
aceast\ tem\, decât nu-
mai amical. (Rubric\ rea-
lizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
De ce ai nevoie pentru a deveni un fiu al lui Dumnezeu
„{i trec=nd Iisus de acolo, a venit *** To]i cei din juru-I v\z=nd vindec\rile
l=ng\ Marea Galileii [i, suindu-Se miraculoase, sl\veau pe Dumnezeu.
`n munte, a [ezut acolo. {i mul]imi Mul]i erau cei ce-L urmau pe Prin minunile s\v=r[ite, M=ntuitorul
multe au venit la El, av=nd cu ei Domnul Iisus Hristos. Unii din curi- a ar\tat c\ este Fiul lui Dumnezeu,
[chiopi, orbi, mu]i, ciungi, [i mul]i ozitate, al]ii din necesitate. Primii care are `n]elepciune divin\, care are
al]ii [i i-au pus la picioarele Lui, iar auziser\ despre faptele [i cuvintele putere asupra naturii, asupra de-
El i-a vindecat. ~nc=t mul]imea se rostite de M=ntuitorul [i doreau s\-L monilor, asupra neputin]elor umane.
minuna v\z=nd pe mu]i vorbind, pe vad\ mai de aproape, s\ se conving\ Citind [i recitind Sf=nta Scriptur\ a
ciungi s\n\to[i, pe [chiopi umbl=nd c\ este un mare `nv\]\tor [i profet. Noului Testament [i mai ales cele 4
[i pe orbi v\z=nd, [i sl\veau pe Cea de a doua categorie erau bol- Sfinte Evanghelii – te `ntrebi: oare
Dumnezeul lui Israel. Iar Iisus, navii, [chiopii, orbii, mu]ii, ciungii. de ce mai are nevoie omul pentru a
chem=nd la Sine pe ucenicii S\i, a Ace[tia a[teptau mila lui Dumnezeu, crede `n Dumnezeu? De minuni, de
zis: «Mil\ `mi este de mul]ime, c\ aveau speran]a c\ se pot vindeca. vorbe deosebite, de gesturi maies-
iat\ sunt trei zile de c=nd a[teapt\ Unde era M=ntuitorul, `n jurul S\u tuoase? Toate acestea le g\se[ti!
l=ng\ Mine [i n-au ce s\ m\n=nce; [i se str=ngeau mul]i, prezen]a Sa Iubite frate, de ce mai ai nevoie pen-
s\-i slobozesc fl\m=nzi nu voiesc, ca st=rnea multe discu]ii, de multe ori tru a deveni un fiu al lui Dumnezeu?
s\ nu se istoveasc\ pe drum».“ contradictorii, `n leg\tur\ cu orig- (Rubric\ realizat\ de pr. Dumitru
(Matei 15, 29-31) inea, `n]elepciunea [i puterile Sale. P|DURARU, Radio Trinitas)
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
{i mai ales Sf=ntul Apos- crarea ei. Cei cu `n]elegere o-
Cum putem dob=ndi rug\ciunea inimii? tol Pavel, care „a fost r\pit
p=n\ la al treilea cer, `n trup
sau afar\ de trup, Dumnezeu
meneasc\ nu pot pricepe `n-
]elepciunea Duhului Sf=nt.
Nici descoperirile din vremea
Cu orice rugaciune putem toat\ noaptea. Sfin]ii P\rin- s\, este extazul, r\pirea
[tie“ . C\ nici el nu [tia. ~n ul- rug\ciunii nu le poate t=lcui
dob=ndi adev\rata rug\ciu- ]i, `ns\, au ales rug\ciunea min]ii, numit\ de P\rin]i tima treapt\ a rug\ciunii pu- cel ce le-a vazut, ci altul mai
ne a inimii. {i cu citirea lui Iisus pentru a dob=ndi „Vedere duhovniceasc\“,
terile suflete[ti r\m=n la om, `nalt dec=t el. Cum a fost pro-
Psaltirii, dac\ o facem cu rug\ciunea inimii, ca cea c=nd se cur\]e[te v\zduhul dar le poart\ Duhul Sf=nt orocul Daniel. El nu-[i putea
mare credin]\ [i luare-am- mai potrivit\: „Doamne inimii. La aceast\ treapt\ unde voie[te, c\ omul nu le explica descoperirile cele
inte, [i cu metaniile, [i cu a- Iisuse Hristoase, Fiul lui au ajuns Moise [i Ilie, c=nd mai poate conduce. Mintea o- dumnezeie[ti, ci i le explica
catistele, [i chiar cu c=nta- Dumnezeu, miluie[te-m\ pe s-au `nvrednicit s\ vor- mului `n acel moment se to- arhanghelul Gavriil. (arhim.
rea cea duhovniceasc\, [i cu mine p\c\tosul“. Mai mare beasc\ cu Dumnezeu [i s\ pe[te de focul dumnezeirii, ca Ilie Cleopa, sursa: www.sfa-
postul, [i cu privegherile de dec=t rug\ciunea inimii, `n- vad\ slava Lui. ceara `n foc [i nu mai are lu- turiortodoxe.ro)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
tronom. A eviden]iat pentru tru primul test al unei bom- a 1995 – Republica Mol-
prima dat\ mi[carea de re- be atomice care a avut loc dova a semnat documentele
volu]ie a p\mântului `n ju- dou\ zile mai târziu; de aderare la Consiliul Eu-
rul Soarelui (n. 3 martie a 1951 – A `ncetat din ropei, devenind, oficial, cel
1693); via]\ Arnold Schönberg, de-al 35-lea membru al or-
a 1793 – Jean Paul compozitor austriac. Orien- ganiza]iei (Strasbourg);
Marat, considerat drept u- tarea c\tre atonalitate [i a 1995 –Albania a intrat,
nul dintre cei mai puternici dezvoltarea tehnicii dodeca- `n mod oficial, `n Consiliul Eu-
ropei, devenind cel de-al 36-
[i influen]i instigatori ai fonice au constituit dou\ de-
Revolu]iei franceze, este schideri importante; (n. 13 lea membru al organiza]iei;
a 2000 – Istoricului
`njunghiat de c\tre Charlot- septembrie 1874);
american de origine român\
te Corday, devotat\ cauzei a 1977 – O pan\ de
girondinilor c\rora Marat curent de 25 de ore a cauzat Radu Florescu i s-a acordat
le-a fost cel mai `nver[unat titlul Doctor Honoris Causa
panic\ [i haos `n New York;
adversar; al Academiei Române;
a 1985 – A avut loc (si- a 2000 – Guvernul bulgar
a 1841 – A fost semnat\ multan la Londra [i Philadel-
Conven]ia Interna]ional\ de a decis `nchiderea definitiv\
phia) celebrul concert Live a celor mai vechi dou\ reac-
la Londra privind regimul Aid, organizat de Bob Geldof;
strâmtorilor Bosfor [i Darda- toare de la centrala atomic\
a 1990 – Liga Studen]ilor de la Kozlodui pân\ la sfâr[i-
nele; din Institutul Politehnic Bu- tul lui 2002, `n deplin acord
a 1885 –S-a n\scut com- cure[ti, Asocia]ia studen]ilor cu cerin]a de aderare la
pozitorul Constantin Baciu arhitec]i [i Grupul Indepen- Uniunea European\;
(m.8.IX.1959); dent pentru Democra]ie orga- a 2005 –Se `ncheie tur-
a 1928 – La concursul au- nizeaz\ un mar[ de solidari- neul secretarului de stat ame-
tomobilistic de la Monthelery tate cu Marian Munteanu [i rican Condoleezza Rice `n
din Fran]a, Matei Ghica sta- cu ceilal]i aresta]i, `n zilele de China, RP Coreea [i Japonia.
bile[te 8 recorduri mondiale; 13-15 iunie; (8-13 iulie); a
a 1930 – Prima Cup\
Soborul Sfântului hramul Arhanghelului Ga- Mondial\ de fotbal a fost or-
vriil, din Constantinopol.
Arhanghel Gavriil Tot ast\zi, Biserica face
ganizat\ la Montevideo,
Uruguay;
75 de ani m=n\. De la „Omul primi-
tiv“ [i „Sfinxul“, trece la se-
pomenirea Cuviosului {te-
~ngerul Gavriil este cel fan Savaitul; a Sfintei Muce-
a 1935 – S-a n\scut
Monique Wittig, romancier\
de la moartea ria de „Himere“: „Himera
v\zduhului“, „Himera p\-
care a adus Sfintei Fecioare
Maria vestea cea bun\ a ni]e Golinduh [i a Cuvioasei
Sara.
[i eseist\ francez\, emi- sculptorului m=ntului“, „Himera apei“ [i
„Himera nop]ii“. Paciurea a
mântuirii noastre. ~n afar\ grat\ `n SUA `n 1976
de s\rb\toarea din data de 8 Mâine, Biserica face po- (d.3.I.2003); Dimitrie Paciurea realizat [i un mare num\r de
noiembrie, Soborul Sfin]ilor m enirea Sf â nt ului A p ost ol a 1942 – S-a n\scut portrete, compozi]ii [i un
N\scut la 23 noiembrie proiect, nefinalizat `ns\, pen-
Arhangheli Mihail [i Gavriil, Achila. Harrison Ford, actor de film 1873, `n Bucure[ti, Dimi-
Sfântul Arhanghel Gavriil („Strada Hanovra“, „R\zbo- tru un monument al Unirii
trie Paciurea a debutat ca Principatelor Rom=ne.
este pomenit [i `n ziua de iul stelelor“, „Indiana Jo-
dup\ Buna Vestire (25 mar-
~n data de 13 iulie, nes“, „Air Force One“);
artist la v=rsta de 21 de Sculptorul rom=n [i-a
ani, `n cadrul „Expozi]iei expus lucr\rile personale,
tie) [i pe 13 iulie. Aceast\ din istoria consemneaz\: a 1945 – A fost trans- arti[tilor `n via]\“, fiind at=t `n Bucure[ti, c=t [i `n
urm\ s\rb\toare dateaz\ portat\ prima bomb\ atomi- prezent apoi la Saloanele
din secolul al IX-lea, cu o- a 1762 – A `ncetat din c\ `n de[ertul din New München, Bruxelles [i la
Oficiale, la manifest\rile Bienala de la Vene]ia. ~n-
cazia sfin]irii unei biserici cu via]\ James Bradley, as- Mexico, fiind preg\tit\ pen- „Cercului artistic“ [i ale cep=nd cu anul 1909, Di-
„Tinerimii artistice“. De mitrie Paciurea a fost pro-
asemenea, Dimitrie Paciu-
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a rea se num\r\ printre
fesor de sculptur\ la {coa-
la Na]ional\ de Arte Fru-
membrii fondatori ai so- moase din Bucure[ti. ~n
locul acela, p\rea c\ vede cum un alt
Glasul con[tiin]ei c\l\tor vine [i cade peste piatr\. Glasul
ciet\]ii „Arta rom=n\“, `n-
fiin]at\ `n 1919. ~nc\ de la
acela[i an a fost numit [i
custode al Muzeului A-
Un c\l\tor mergea `ntr-o noapte pe un con[tiin]ei `i zicea: „Nep\sarea ta poate primele sale crea]ii a fost man, instal=ndu-[i atelie-
drum necunoscut, pe o potec\ `ngust\ pricinui moartea unui alt om. Ce-]i pas\ remarcat\ tendin]a de a se rul `ntr-una dintre ane-
dac\ omul acela e un necunoscut pentru
prin mun]i, pe marginea unei pr\p\stii desprinde de formulele aca- xele cl\dirii, unde vor lu-
adânci. Fiindc\ ploua, c\l\torul se tine? To]i oamenii sunt fra]i“. Atunci demizante, respectate cu fi- cra, apoi, de-a lungul ani-
c\l\torul se `ntoarse, se lupt\ cu piatra,
gr\bea s\ ajung\ cât mai repede acas\. delitate de colegii lui din in- lor, mai mul]i arti[ti [i
~ns\, la o cotitur\, se `mpiedic\ de o pi- o d\du `n râp\ [i plec\ mai departe. ~n stitutele de art\ bucure[te- de]in\tori ai bursei „Pa-
atr\ ce c\zuse din munte [i era s\ se duc\ sufletul lui domnea acum o lini[te a- ne. Orientarea lui Paciurea ciurea“, instituit\ `n anul
`n pr\pastie. Se ridic\, scoase un mic sus- dânc\, lini[tea unei con[tiin]e `mp\cate; i a fost spre o crea]ie `n care mor]ii sculptorului. Dimi-
pin, mul]umi lui Dumnezeu c\ i-a sc\pat se p\rea c\ aceast\ pace sufleteasc\ `l tradi]ii `ndep\rtate [i expe- trie Paciurea a trecut la
via]a, apoi plec\ mai departe. Nu f\cu face mai tare decât toat\ furia oarb\ a vi- rien]e apropiate coexist\, cele ve[nice `n anul 1932,
decât câ]iva pa[i [i sim]i c\ nu mai poate jeliei care se dezl\n]uia. (Grigorie Com - aduc=nd originalitate [i la v=rsta de 59 de ani.
merge mai departe. Pe când se dep\rta de [a, O mie de pilde ) distinc]ie `n sculptura ro- (F.H.)

EUROPA CRE{TIN|
Anul Sfântului Pavel
de pr. Cornel CADAR
Un an dedicat Sfântului
Pavel va fi `n perioada iunie
2008-iunie 2009. Evenimen-
te liturgice, culturale [i e-
cumenice, pelerinaje, reu-
niuni de studiu [i publica]ii
speciale cu textele pauline,
precum [i diferite ini]iative
pastorale [i sociale se vor
desf\[ura la Roma, `n dife-
rite dieceze, la sanctuare, `n
m\n\stiri.
~n ajunul solemnit\]ii
Sfin]ilor Apostoli Petru [i
Pavel, papa Benedict al
XVI-lea a prezidat celebra-
rea primelor vespere - rug\-
ciunea de sear\ - `n Bazilica
„San Paolo fuori le mura“ [i
a proclamat oficial Anul
Paulin la `mplinirea a dou\
milenii de la na[terea Apos-
tolului Neamurilor.
„Acest An Paulin va pu-
tea s\ se desf\[oare `n mod
privilegiat la Roma, unde,
de dou\zeci de secole, se g\-
se[te, sub altarul papal al
acestei bazilici, sarcofagul
care, potrivit p\rerii co-
mune a exper]ilor [i tradi-
]iei necontestate, p\streaz\
r\m\[i]ele Apostolului Pa-
vel. La bazilica papal\ [i la
aba]ia benedictin\ omoni-
m\ de lâng\ aceasta vor pu-
tea s\ aib\ loc o serie de e-
venimente liturgice, cultur-
7 NOTE
ale [i ecumenice, precum [i
diferite ini]iative pastorale
[i sociale, toate inspirate
din spiritualitatea paulin\“.
„Apoi, a mai ar\tat Sfân-
tul P\rinte, `n toate p\r]ile
lumii, ini]iative asem\n\-
toare vor putea fi realizate
`n dieceze, la sanctuare, la
locurile de cult de c\tre in-
stitu]ii c\lug\re[ti, de stu-
diu sau de asisten]\, ce
poart\ numele Sfântului
Pavel sau care se inspir\
din figura [i `nv\]\tura sa“.
Papa a explicat c\ acest
an trebuie s\ aib\ o impor-
tant\ „dimensiune ecumeni-
c\“. „Apostolul Neamurilor,
deosebit de angajat s\
poarte vestea cea bun\ tu-
turor popoarelor, s-a chel-
tuit total pentru unitatea [i
armonia tuturor cre[tinilor.
S\ binevoiasc\ el s\ ne c\-
l\uzeasc\ [i s\ ne protejeze
`n aceast\ celebrare bimile-
nar\, ajutându-ne s\ `nain-
t\m `n c\utarea umil\ [i
sincer\ a deplinei unit\]i a
tuturor m\dularelor trupu-
lui mistic al lui Cristos“.
Anul na[terii Apostolului
Neamurilor s-ar situa, dup\
istorici, `ntre anii 7 [i 10
dup\ Cristos. Prigonitor `n-
ver[unat al cre[tinilor, pe
drumul Damascului a c\zut
la p\mânt orbit de lumina
divin\. A trecut apoi f\r\ e-
zitare de partea R\stignitu-
OPINII & COMENTARII
lui [i l-a urmat f\r\ regrete,
tr\ind [i lucrând pentru El.
Saul, devenit Paul sau
Pavel, a str\b\tut peste
5.000 de kilometri pentru a
evangheliza Asia Mic\ [i
Europa. Pentru Cristos a
suferit [i a murit ca martir
la Roma, `n anul 67.
Toamna trecut\, papa
Benedict al XVI-lea a dedi-
cat mai multe cateheze de
miercuri figurii [i gândirii
Sfântului Pavel.
~nc\ din 28 februarie, la o
conferin]\ de pres\, cardi-
nalul Andrea Cordero Lan-
za di Montezemolo, arhipre-
ot al Bazilicii „San Paolo fu-
ori le mura“, a vorbit despre
dedicarea unui an Apostolu-
lui Neamurilor. Atunci au
fost prezentate cercet\rile
arheologice din jurul sarco-
fagului `n mod tradi]ional
considerat al Sfântului Pa-
vel, aflat sub altarul princi-
pal al bazilicii. Cardinalul
`ncuraja sanctuarele din
lumea `ntreag\ s\ participe
la celebrarea acestui an, `n
special din locurile care
sunt legate de Sfântul Pa-
vel: Ierusalim, Turcia [i alte
regiuni ale Orientului Mij-
lociu.
Prima dat\, la conferin]a
de pres\ din 11 decembrie
2006, oficiali ai Vaticanului
au descris excav\rile care se
f\ceau la bazilica roman\,
anun]ând descoperirea unui
mormânt. Giorgio Filippi,
arheologul care a supervizat
lucr\rile de sub altarul ba-
zilicii, a explicat cum echipa
sa a dezvelit un sarcofag
mare din marmur\. Deasu-
pra sarcofagului scria
„Sfântul Pavel, apostol“. Es-
te un „fapt istoric de necon-
testat“ c\ Bazilica „San Pao-
lo fuori le mura“ a fost con-
struit\ pe mormântul Apos-
tolului, a afirmat Filippi.
Loca]ia exact\ a mormântu-
lui a fost pierdut\ de-a lun-
gul secolelor. Ultimele exca-
v\ri, `ncepute `n 2002 [i
`ncheiate `n noiembrie
2006, au descoperit sarcofa-
gul sub podeaua actualei
cl\diri, `ntr-o zon\ cores-
punzând absidei bazilicii o-
riginale, construit\ sub `m-
p\ratul Constantin. Dup\
un incendiu care `n 1823 a
distrus aproape `n totalitate
bazilica, lucr\rile de repara-
]ii au `ngropat sarcofagul `n
ciment. Apoi sarcofagul a
fost reg\sit. Are 2,55 metri
`n lungime, 1,25 metri l\]i-
me [i 0,97 metri `n\l]ime.
„Sunt bucuros s\ subli-
niez faptul c\ mormântul
Apostolului Neamurilor, `n
fa]a c\ruia ne afl\m acum,
a fost recent obiectul unor
cercet\ri [i studii, dup\ care
s-a decis s\ fie expus pentru
pelerini. Doresc s\ transmit
felicit\rile mele pentru a-
ceast\ important\ ini]ia-
tiv\“, spunea Benedict al
XVI-lea la 27 ianuarie, cu
ocazia `ncheierii S\pt\mâ-
nii de rug\ciune pentru uni-
tatea cre[tinilor.
* Pr. Cornel Cadar este con-
silier cultural al Episcopiei
Romano-C Catolice de Ia[i
Vineri, 13 iulie 2007 3
IDEEA CRE{TIN|
Bucuria
duhovniceasc\,
arvun\ a ~nvierii
a Bucuria cre[tin\ este darul
`nt=lnirii cu Hristos a
de Florin CARAGIU
~n aceste vremuri pline de `ncerc\ri, suferin]e
[i confuzii, de uitare a voca]iei sfin]eniei [i de
s\r\cire a `n]elegerii tainei dumnezeie[ti, cuvân-
tul „bucurie“ este, adesea, fie luat `n derâdere, fie
identificat cu satisfac]ia pasager\ a `mplinirii
poftelor lume[ti. Pierderea sensului s\u duhov-
nicesc echivaleaz\ cu o intrare `n raza triste]ii [i
a dezn\dejdii, maladii suflete[ti tot mai r\spân-
dite `n vremurile de acum. Omul atât de suferind
al zilelor noastre are o teribil\ nevoie de bucuria
Domnului, pregustare a tainei ~nvierii.
~ntr-adev\r, dup\ ~nviere, Mântuitorul le
`ntâmpin\ pe femeile mironosi]e, care mergeau s\
vesteasc\ ucenicilor, spunându-le: „Bucura]i-v\!
Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui [i
I s-au `nchinat“ (Mt., 28, 9, vezi [i I Pt. 4, 13).
Bucuria cre[tin\ este, `n primul rând, darul
`ntâlnirii cu Hristos cel ~nviat, bucuria ~nvierii
Domnului. Este bucuria de eshatologia inaugu-
rat\ `n Trupul `nviat, `ndumnezeit al lui Hristos,
pl\mada ~mp\r\]iei lui Dumnezeu care ne
izvor\[te Via]a necuprins\ de moarte. Lep\darea
de sine [i urmarea lui Hristos sunt sus]inute de
`ncredin]area acestei bucurii a sim]irii tainei:
„Asemenea este `mp\r\]ia cerurilor cu o comoar\
ascuns\ `n ]arin\, pe care, g\sind-o un om, a as-
cuns-o, [i de bucuria ei se duce [i vinde tot ce are
[i cump\r\ ]arina aceea“ (Mt. 13, 44).
Bucuria este road\ a Duhului Sfânt ce str\-
luce[te `n Fiul [i ne revars\ harul dumnezeiesc:
„Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea,
`ndelung\-r\bdarea, bun\tatea, facerea de bine,

Iacob Mure[ianu - 150 de ani de la na[tere
de Petru]a-M
Maria M|NIU}
Iacob Mure[ianu este compozito-
rul bra[ovean n\scut `n 1857, de la a
c\rui na[tere anivers\m 150 de ani.
Unul dintre cei mai importan]i mu-
zicieni transilv\neni din a doua
jum\tate a secolului al XIX-lea - al\-
turi de Gheorghe Dima -, Mure[ianu
a activat `n via]a cultural\ româ-
neasc\ `n calitate de compozitor, pi-
anist virtuoz, pedagog, culeg\tor de
folclor, ca publicist - ipostaz\ `n care
a editat revista „Muza român\“ timp
de aproape dou\ decenii. ~n paralel
cu studiile de politehnic\ `n capitala
Austriei, Mure[ianu a preluat, `nc\
din tinere]e, experien]a excep]ional\
a `nv\]\mântului muzical din Leip-
zig - unde s-a perfec]ionat chiar sub
directa `ndrumare a lui Mendel-
ssohn-Bartholdy. ~n perioada 1884-
1885 a fost profesor la Bra[ov, dar
ultimii treizeci de ani i-a petrecut la
Blaj, unde a trecut spre via]a ve[nic\
`n anul 1917; la Blaj avea s\ creeze
un puternic centru muzical, fondând
un cor, o orchestr\ [i o trup\ liric\.
Anul 1883 (anterior chiar reveni-
rii sale `n ora[ul natal) este cel care
i-a prilejuit ob]inerea premiului de
compozi]ie „Mendelssohn-Barthol-
dy“ `n ora[ul `n care acumulase atâ-
ta experien]\ muzical\, `n care
mentorul s\u organizase unul din-
tre cele mai valoroase conservatoare
ale Germaniei. Studiile sale de-
osebite i-au prilejuit realizarea unei
sinteze `ntre melodica de specific
românesc [i tehnicile europene de
compozi]ie. Melodica sa este real-
izat\ `n spirit popular, f\r\ a apela
`ns\ la citatul propriu-zis, de[i l-ar fi
recomandat pentru acest demers im-
portanta sa activitate de culegere [i
prelucrare a folclorului românesc.
Domeniul de crea]ie simfonic\ a fost
unul `n contextele `n care s-a mani-
festat ca precursor, dar se deta[eaz\
`n mod deosebit Uvertura-poem
„{tefan cel Mare“ - prin care muzica
româneasc\ a dobândit una din
capodoperele sale de debut a [colii de
crea]ie autohton\ (Dic]ionar de mari
muzicieni Larousse).
Inspirat\ din versurile poetului
Dimitrie Bolintineanu, uvertura se
deta[eaz\ de festivismul inerent a-
cestui context [i se dovede[te a fi mai
degrab\ ata[at\ unui fior na]ional
discret, evocator, liric, suferind de o
istorie care pare a se na[te dintre
sunetele partiturii. Tonul re]inut (de
debut de romantism cu care de-
venise strict contemporan, prin pro-
fesorii s\i de compozi]ie), orches-
tra]ia ampl\, dar limpede, deta[area
clar\ a demersului melodic din fun-
dalul unui acompaniament acordic
dovedesc asimilarea profund\ a
principiilor de scriitur\ muzical\ a
continentului vest-european. Din
forma]ia orchestral\ ini]ial\ nu
lipsesc tubele [i trombonii, al\turi
de corni [i trompete; de asemenea,
compartimentul instrumentelor de
suflat din lemn este complet, inclu-
siv cu flaut piccolo, la care se adaug\
orchestra de coarde ce sus]ine fun-
dalul melodic `n ultimul sfert de mi-
leniu muzical. Tempoul de desf\[u-
rare, Adagio, confer\ lucr\rii un ton
fastuos, interiorizat, care permite
desf\[urarea unui ambitus expresiv,
adecvat personalit\]ii istorice care a
marcat istoria Moldovei [i a Ro-
mâniei, voievod de la a c\rui urcare
pe tron se `mplinesc anul acesta 550
de ani.
Tonul general al acestui eveni-
ment simfonic al muzicii române[ti
din veacul al XIX-lea este un ecou
muzical al personalit\]ii istorice
Iacob Mure[ianu (1857-1917)
aniversate cu aceast\ ocazie [i re-
prezint\ [i un moment de coordona-
re istoric\ `ntre provinciile româ-
ne[ti - care pe atunci nu-[i dobândi-
ser\ `nc\ unitatea. Iat\ cum Iacob
Mure[ianu, cu un get artistic suve-
ran, explicit [i `nc\rcat de afectivita-
te istoric\, traseaz\ un arc de leg\-
tur\ `ntre dou\ realit\]i pe care isto-
ria avea s\ le uneasc\ sub aceea[i
identitate mi târziu. ~n an aniversar,
rememor\m amintirea unuia dintre
cei mai importan]i muzicieni ai
Transilvaniei celei de a doua jum\-
t\]i a veacului al XIX-lea, moment
marcat [i de Muzeul „Casa Mure[e-
nilor“ - care organizeaz\ o importan-
t\ expozi]ie pe aceast\ tem\.
* Petru]a-M
Maria M\niu] este cadru didactic
universitar la Universitatea „Transilvania“
din Bra[ov, doctor `n muzic\, redactor
muzical la Radio Ortodoxia Bra[ov
credin]a“ (Gal, 5, 22). Bucuria `n suferin]e este o
stare primitoare a cuvântului [i voii lui Dum-
nezeu: „{i voi v-a]i f\cut urm\tori ai no[tri [i ai
Domnului, primind cuvântul cu bucuria Duhului
Sfânt, de[i a]i avut multe necazuri (I Tes. 1, 6).
Ea str\luce[te din dragoste [i credin]\: „Pe El,
f\r\ s\-L fi v\zut, ~l iubi]i; `ntru El, de[i acum
nu-L vede]i, voi crede]i [i v\ bucura]i cu bucurie
negr\it\ [i pream\rit\“ (I Pt., 1, 8), `n taina `m-
preun\-zidirii `n Hristos: „{i având aceast\ `n-
credin]are, [tiu c\ voi r\mâne [i `mpreun\ voi pe-
trece cu voi cu to]i, spre sporirea voastr\ [i spre
bucuria credin]ei (Filip., 1, 25).
Bucuria [i pacea rev\rsate din rela]ia vie cu
Dumnezeu dau consisten]\ n\dejdii: „Iar Dum-
nezeul n\dejdii s\ v\ umple pe voi de toat\ bucuria
[i pacea `n credin]\, ca s\ prisoseasc\ n\dejdea
voastr\, prin puterea Duhului Sfânt“ (Rom., 15, 13).
Ascultarea de cuvântul lui Dumnezeu [i
punerea `n lucrare a darurilor `ncredin]ate ne in-
troduc `n intimitatea iubirii divine, loc prin exce-
len]\ al bucuriei: „Zis-a lui st\pânul: Bine, slug\
bun\ [i credincioas\, peste pu]ine ai fost credin-
cioas\, peste multe te voi pune; intr\ `ntru bucu-
ria domnului t\u“ (Mt. 25, 21).
Bucuria Tat\lui de Fiul [i a Fiului de Tat\l, bu-
curia Duhului Sfânt ca str\lucire a iubirii Treimice
se comunic\ fiilor lui Dumnezeu dup\ har, mo-
delând tainic rela]iile ecleziale: „C\ci care este
n\dejdea noastr\, sau bucuria, sau cununa laudei
noastre, dac\ nu chiar voi, `naintea Domnului nos-
tru Iisus, `ntru a Lui venire? C\ci voi sunte]i slava
[i bucuria noastr\“ (I Tes., 2, 19-20).
Prin `ns\[i esen]a sa, bucuria `mp\rt\[it\
adânce[te comuniunea: „{i v-am scris vou\
aceasta, ca nu cumva la venirea mea s\ am
`ntristare de la aceia care trebuie s\ m\ bucure,
fiind `ncredin]at despre voi to]i c\ bucuria mea
este [i a voastr\ a tuturor“ (II Cor, 2, 3). Bucuria
deplin\ are o condi]ie soborniceasc\, fiind rod al
unit\]ii m\dularelor `n Trupul lui Hristos [i voia
lui Dumnezeu, dup\ chipul ~mp\r\]iei Cerurilor:
„Face]i-mi bucuria deplin\, ca s\ gândi]i la fel,
având aceea[i iubire, acelea[i sim]iri, aceea[i
cugetare“ (Filip., 2, 2).
La cuvântarea de desp\r]ire dinaintea mer-
gerii spre p\timire, Hristos `i `nt\re[te pe ucenici
`ntru bucurie, ca o arvun\ a ~nvierii: „Acestea vi
le-am spus, ca bucuria Mea s\ fie `n voi [i ca bu-
curia voastr\ s\ fie deplin\“ (Ioan 15, 11).
* Florin Caragiu este director al Editurii Platytera
din Bucure[ti [i absolvent al Facult\]ilor de
Matematic\ [i Teologie Ortodox\ din Bucure[ti
4 Vineri, 13 iulie 2007
PE SCURT
233 de ani de c=nd
Sf. Dimitrie din
Basarabi ocrote[te
Bucure[tiul
Ast\zi, 13 iulie, se `mplinesc 233
de ani de la a[ezarea moa[telor
Sf=ntului Dimitrie din Basarabi
`n Catedrala mitropolitan\,
ast\zi patriarhal\, din Bucu-
re[ti. Moa[tele, care au stat timp
de cinci secole `n biserica din
Basarabi, satul natal al sf=n-
tului, aflat la sudul Dun\rii, au
fost d\ruite mitropolitului
Grigorie al II-lea al }\rii Rom=-
ne[ti de generalul rus Petru
Salt=kov. Motivele d\ruirii au
fost grija generalului rus de a nu
fi profanate de o[tile turce[ti [i
oferirea unei desp\gubiri pentru
pagubele produse `n }ara
Rom=neasc\ de r\zboiul ruso-
turc din acea vreme, dar [i ori-
ginea valah\ a sf=ntului. M=na
dreapta a fost trimis\ la Kiev,
unde se p\streaz\ [i ast\zi.
„Onomastica
Mariilor“, la parohia
rom=neasc\ „Buna
Vestire“ din Munchen
Comitetul de Femei al parohiei
ortodoxe rom=ne „Buna Vestire“
din Munchen va organiza mier-
curi, 15 august, `n ziua `n care
Cre[tin\tatea cinste[te
Adormirea Maicii Domnului, o
manifestare `n cadrul c\reia vor
fi felicitate toate femeile care
poart\ numele de Maria, in-
formeaz\ Romanian Global
News. Aceast\ ac]iune se `nscrie
`n [irul numeroasele evenimente
organizate de parohia
rom=neasc\ din Munchen,
Germania.
Parohia „Buna Vestire“ din
Munchen a fost `nfiin]at\ pe 22
septembrie 1979 de un grup de
rom=ni afla]i `n Germania `nc\
din timpul celui de al Doilea
R\zboi Mondial.
La ora actual\, parohia „Buna
Vestire“ este una dintre cele mai
mari [i mai bine organizate
parohii din cadrul Mitropoliei
Ortodoxe Rom=ne a Germaniei,
Europei Centrale [i de Nord.
~ncep=nd cu anul 1993, parohia
a reu[it s\ asigure preotului
paroh un salariu lunar [i s\
acopere toate cheltuielile admin-
istrativ-gospod\re[ti din fonduri
proprii, contribuind substan]ial
[i la organizarea [i dezvoltarea
Mitropoliei.
Din anul 1986, parohia „Buna
Vestire“ editeaz\ Buletinul paro-
hial „M\rturia“, iar `n cadrul
parohiei activeaz\ permanent
corul mixt „Agapia“ compus din
25-30 de membri, care particip\
`n fiecare duminic\ la Sf=nta
Liturghie, sus]ine concerte `n
diferite biserici [i ora[e, ia parte
la diferite slujbe [i la festivit\]i
cu caracter na]ional. De aseme-
nea, `n cadrul parohiei
func]ioneaz\ „{coala dumini-
cal\“, unde se predau ore de re-
ligie [i de limba rom=n\. La ora
actual\, parohia „Buna Vestire“
are peste 300 de membri con-
tribuabili [i este `n c\utarea
unui l\ca[ de cult propriu.
O biseric\ ortodox\
`n Islanda
Primarul ora[ului islandez
Reykjavic, V. Vilhalmsson, a
anun]at de cur=nd Patriarhia
Moscovei c\ autorit\]ile locale
din acest ora[ au pus la dispo-
zi]ie un teren pentru construirea
unei biserici ortodoxe, informea-
z\ egliserusse.typepad.fr. ~n[ti-
in]area a fost `naintat\ Mitro-
politului Cyrille de Smolensk,
pre[edintele Departamentului
pentru Rela]ii Externe al Patri-
arhiei Moscovei. Proiectul acesta
va contribui la extinderea [i dez-
voltarea dialogului cultural [i
spiritual dintre Islanda [i ]\rile
ortodoxe. a
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei a ob]inut licen]a pentru `nfiin]area Trinitas TV
Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei a ob]inut ieri, 12
iulie, licen]a audiovizual\
via satelit, `n vederea `nfi-
in]\rii postului de televi-
ziune Trinitas TV. Aceasta
este prima licen]\ audiovi-
zual\ via satelit ob]inut\
pentru un post de televi-
ziune al Bisericii Ortodoxe
Rom=ne. Trinitas TV va
emite prin satelit, urm=nd
s\ fie recep]ionat at=t `n ]a-
r\, c=t [i `n `ntreaga Euro-
p\. „~n [edin]a public\ din
12 iulie 2007, Consiliul Na-
]ional al Audiovizualului a
aprobat solicitarea Mitro-
poliei Moldovei [i Bucovinei
cu privire la acordarea unei
licen]e audiovizuale pentru
difuzarea prin satelit a ser-
viciului de programe cu de-
numirea Trinitas TV din
Ia[i. A[adar, acum, pe l=n-
g\ editur\, tipografie [i ra-
dio, se adaug\ [i studioul
de televiziune. ~n perioada
imediat urm\toare, con-
ducerea Mitropoliei Mol-
dovei [i Bucovinei va `n-
tocmi documentele necesa-
re pentru ob]inerea tuturor
autoriza]iilor `n vederea `n-
ceperii emisiei acestui nou
Biserica din Tudor, implicat\
`n proiecte de educa]ie civic\
a Poli]ia Municipiului Ia[i a elaborat un proiect amplu de `mbun\t\]ire a siguran]ei publice, a combaterii furturilor
[i a violen]ei `n Campusul studen]esc „Tudor Vladimirescu“ din Ia[i a Proiectul presupune o colaborare
cu c=teva institu]ii ie[ene, printre care [i parohia „Sf. Iulian din Tars“ [i „Sf. Arh. Mihail [i Gavriil“ a Preotul paroh
Florin Chiril\ va ]ine cateheze prin care va con[tientiza studen]ii asupra gravit\]ii p\catului furtului a
de {tefan
M|RCULE}
Ieri, 12 iulie, la sediul
Poli]iei Municipale din
Ia[i, a avut loc o confe-
rin]\ de pres\ `n cadrul
c\reia s-a prezentat pro-
iectul „Fii responsabil“. A-
cest proiect este o ini]ia-
tiv\ a Poli]iei Municipale
Ia[i, prin Biroul de Poli]ie
pentru Centrul Universi-
tar, [i are ca scop `mbun\-
t\]irea siguran]ei publice
[i eliminarea furturilor
din c\minele Campusului
studen]esc „Tudor Vladi-
mirescu“ din Ia[i. ~ntre
partenerii Poli]iei Muni-
cipiului Ia[i, al\turi de
Prim\ria Municipiului
Ia[i [i Universitatea Teh-
nic\ „Gh. Asachi“, prin Bi-
roul de Informare, Comu-
nicare [i Ocupare a Tim-
pului Liber pentru stu-
den]i (B.I.C.O.T.L.), se
afl\ [i Biserica „Sf. Iulian
din Tars“ [i „Sf. Arh.
Mihail [i Gavriil“. Proiec-
tul are `n vedere cerin]ele
studen]ilor, nevoile aces-
tora, exist=nd o colaborare
eficient\ `ntre reprezen-
tan]ii studen]ilor [i insti-
tu]iile implicate `n acest
proiect.
Moderne m\suri
de siguran]\
Implementarea proiec-
tului Poli]iei Municipiului
Ia[i presupune activit\]i
diverse, `n care sunt im-
plica]i partenerii [i cei
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
post de televiziune, de fapt
primul post de televiziune
al Bisericii Ortodoxe Rom=-
ne“ a declarat pentru Radio
Trinitas pr. Nicolae Das-
c\lu, consilier cultural al
Arhiepiscopiei Ia[ilor [i di-
rector al Institutului Cultu-
ral-Misionar Trinitas.
9.000 de studen]i caza]i `n
fiecare an `n c\minele din
cel mai mare campus uni-
versitar din Ia[i.
„Proiectul se desf\[oa-
r\ `n perioada 1 iunie
2007 [i 1 iunie 2008 [i im-
plic\ anumite activit\]i
care au ca ]int\ studen]ii
din campus. Vor fi mon-
tate camere de suprave-
gheat `n c\mine, dar [i `n
c=teva puncte cheie din
exterior. Este un proiect
unic `n campusurile stu-
den]e[ti din ]ar\. Vom
ruga studen]ii, prin in-
temediul conducerii Uni-
versit\]ii Tehnice, s\-[i
asigure bunurile perso-
nale, pentru ca `n caz de
furt, incendiu sau cala-
mit\]i naturale, s\ poat\
s\-[i recupereze aceste
bunuri. Apoi, vom `ncerca
s\ `mbun\t\]im ilumi-
natul public, vom fi pre-
zen]i `n mijlocul studen-
]ilor pentru a-i informa
despre modalit\]ile de e-
radicare a furturilor [i a
violen]ei, printr-un punct
de informare pe care `l
vom amenaja la caz\rile
din toamn\, vom `ngr\di
[i supraveghea terenurile
de sport, locurile unde a-
par tot felul de infractori,
vom `mp\r]i materiale
publicitare, iar p\rintele
Chiril\, parohul bisericii
de aici, va ]ine anumite
prelegeri cu privire la via-
]a moral\ [i civic\ a stu-
den]ilor“, a spus `n pre-
zentarea sa coordonatorul
proiectului, agent [ef ad-
junct [i poli]ist de proxi-
mitate Iulian Gherasim.
Din toamn\,
recep]ie prin
re]elele de cablu TV
~n continuare, pr. consi-
lier Nicolae Dasc\lu a spe-
cificat: „Noi sper\m ca `n
cel mai scurt timp sa rea-
Rolul bisericii
din campus
La eveniment au fost
prezen]i reprezentan]ii
tuturor partenerilor [i ai
institu]iilor implicate `n
acest proiect, precum [i
cei ai studen]ilor, dar [i
agen]i de poli]ie care `[i
desf\[oar\ activitatea `n
mijlocul studen]ilor de la
Universitatea „Gh. Asa-
chi“ din Ia[i. Printre cei
care au luat cuv=ntul, su-
bliniind importan]a si-
guran]ei studen]ilor s-au
num\rat subcomisarul de
poli]ie Eduard-Lucian
Mursa, [eful Poli]iei Mu-
liz\m toate aceste forma-
lit\]i, s\ alc\tuim o echip\
[i baza tehnic\, necesare
`n vederea `nceperii emisi-
unilor la postul de televi-
ziune al Mitropoliei Mol-
dovei [i Bucovinei. Emisia
se va face prin satelit, iar
credincio[ii no[tri vor pu-
nicipiului Ia[i, consilierul
local Sorin Iacoban, pro-
rectorul pe strategii uni-
versitare Mircea Cozm`n-
c\, reprezentan]i ai stu-
den]ilor, precum [i p\rin-
tele paroh Florin Chiril\.
„Ne bucur\m de aceas-
t\ ini]iativ\ [i oferim tot
sprijinul nostru. Noi am
`ncercat `nc\ de la `nceput
s\ con[tientiz\m studen-
]ii din campus de gravi-
tatea p\catului furtului.
Nu a fost slujb\ la care s\
nu predic [i s\ ar\t stu-
den]ilor valorile Ortodoxi-
ei, pe care ei trebuie s\ le
respecte. Decalogul ne
spune c\ furtul este un
p\cat grav [i de aceea, pe
tea recep]iona emisiunile
postului de televiziune
Trinitas TV `n toamna a-
cestui an, prin interme-
diul re]elelor de cablu. De
asemenea, cei care se afl\
`n Europa vor putea re-
cep]iona direct de pe sate-
lit emisiunile postului de
televiziune Trinitas TV“.
Trinitas TV s-a `nfiin]at
`n iunie 2005, ini]ial ca un
studio de produc]ie video,
urm=nd ca `n func]ie de
sursele de finan]are, cu
timpul, s\ evolueze `ntr-un
post de televiziune. „Era fi-
resc s\ se `nfiin]eze un stu-
dio TV, dup\ traseul misio-
nar `ncurajator pe care l-a
avut postul de radio. Cred
c\ Trinitas TV este un pro-
iect a c\rui dezvoltare este
foarte necesar\ din punct
de vedere misionar. Televi-
ziunea este un instrument
de comunicare cu eficien]\
absolut incomparabil\ cu
radio sau presa scris\ [i
sunt convins c\ proiectul
acesta va prinde contur,
`ncetul cu `ncetul“, ne-a de-
clarat diac. Nicolae Dima,
redactor-[ef la Studioul
Trinitas TV. a
l=ng\ aceste activit\]i ale
institu]iilor implicate,
Biserica trebuie s\ lucre-
ze asupra con[tiin]ei stu-
den]ilor, s\ le arate c\ nu
este bine s\ ne `nsu[im
bunurile altora. Parohia
noastr\ se va implica prin
cateheze, prin materiale
ce vor fi distribuite la ca-
zare, `n special prin revis-
ta noastr\, care va avea
de acum `nainte o pagin\
despre p\catul furtului,
prin care vom ar\ta c\ un
student care fur\ `[i
pierde demnitatea de ce-
t\]ean, de membru al co-
munit\]ii“, a declarat p\-
rintele Florin Chiril\. a
 REPORTAJ Vineri, 13 iulie 2007 5
Dar blestemul s-a ab\tut

„Mare-i credin]a asta!“ din nou peste b\tr=n\. Nu

demult [i-a pierdut [i fiul cel
mare, F\nic\, ce lucra prin
Constan]a. Apoi s-a dus [i
zinul familiei au avut de su- so]ul ei Ion pe lumea cealal-
Pentru c=te a suferit pe lumea asta, la cei 78 ferit. {i acum `[i aduce a- t\, lu=nd-o cu el, la numai o
minte tragedia: „~l `ntre- s\pt\m=n\, [i pe nora ei. I-a
de ani ai s\i, Maria Guri]\ merit\ cu prisosin]\ bam: «Costel, m\ vezi?». Iar mai r\mas doar un copil, ce
el `mi r\spundea: «Nu te locuie[te `n Boto[ani [i pic-
un loc frunta[ pe lista oamenilor cu frica lui v\d, m\muc\». N-au trecut teaz\ icoane `n timpul liber.
Dumnezeu. Sunt oameni pe care doar nici dou\ s\pt\m=ni de la
foc [i Costel a murit `n spital
credin]a i-a f\cut s\-[i duc\ existen]a de la un la Ia[i“, poveste[te b\tr=na M=na dreapt\,
cap\t la cel\lalt, `n ciuda necazurilor ce s-au printre lacrimile curg=nd paralizat\, nu-i
[uvoi prin r\bojul obrajilor.
succedat cu o periodicitate de ceas elve]ian permite s\ fac\
peste `ntregul lor parcurs p\m=ntesc. Paralizat\ de durere semnul crucii
Despre Maria Guri]\, de 78 de ani, din satul Dup\ nici un deceniu de R\pus\ de chinurile exis-
ten]ei sale `ndelungate, Ma-
la acea tragedie, o alt\ n\-
Poiana, comuna Vorona, vecinii spun c\ past\ avea s\ treac\ prin o- ria Guri]\ continu\ s\-[i
poarte crucea mai departe,
„femeia asta va ajunge direct `n Rai, fiindc\ grada ei. I-a mai murit un
copil. Marinic\, a[a `l che- sper=nd c\ `[i va g\si lini[tea
toate p\catele [i le-a isp\[it pe p\m=nt“. ma. Avea doar 18 ani c=nd `ntr-o alt\ lume, poate mai
[i-a `ncheiat socotelile cu lu- `ng\duitoare [i mai bun\.
mea. Lucra pe un [antier `n Pe c=nd era `n putere,
Maria Guri]\ a avut o casele lor, cu nepo]i dup\ ei, mergea la slujbe la M\n\s- „M-am rugat la Cuvioasa Parascheva s\ m\
Banat [i a c\zut de pe sche-
copil\rie nefericit\, `ntr-o alerg=nd zglobii c=nd le le. C=nd l-au adus acas\ `n
tirea Vorona [i chiar la ajute s\ m\ ridic ca s\ pot merge la biseric\. {i
familie cu mul]i copii, care cerea o cea[c\ cu ap\. Schit, cale de vreo 10 kilo- m-a ajutat. A doua zi am putut merge la slujb\.
sicriu, Maria Guri]\ a para- metri. Dac\ vreun cunoscut
se `ngrijea s\ supravie]u- Prima mare nenorocire s-a lizat de durere. Au trecut 22 Mare-i credin]a asta“, poveste[te Maria Guri]\
iasc\ `mpotriva tuturor ver- ab\tut asupra ei prin 1970. vroia s-o ia cu c\ru]a ori cu
de ani de atunci [i femeia nu ma[ina `l refuza politicos
dictelor pe care divinitatea So]ul ei, Ion, era plecat la [i-a mai putut rec\p\ta sp\la. ~i era nespus de greu, un picior, s-a `mpiedicat [i s-a
le d\dea din c=nd `n c=nd ca munc\ pe [antier, iar ea a zic=ndu-i c\: „Dac\ Iisus s-a mai ales c\ nu putea merge t\iat cu sapa la cap. „Dou\
func]iile de pe partea dreap- sacrificat pentru p\catele
s\-i verifice pe credincio[i. A r\mas singura acas\ cu gri- ta a corpului. la slujb\. Dar credin]a [i ru- [tergare de s=nge am [ters
suportat cu stoicism chin- ja celor patru copii. Cel m\-
noastre, eu de ce n-a[ putea g\ciunile au ajutat-o de a- de pe mine. M-au dus la spi-
~n timp, boala s-a agra- face acela[i lucru?“.
urile r\zboiului, pe vremea ri[or, F\nic\, a dat foc la so- vat, iar acum nu-[i poate fo- Dar cea mai mare ru[ine ceasta dat\: „M-am rugat la tal la Boto[ani, apoi m-au
c\ruia era doar un copil, b\ cu sticla de gaz. Nu prea losi deloc m=na dreapt\ [i `i era `n biseric\. Atunci Cuvioasa Parascheva s\ m\ scos de la pensia de handi-
apoi foametea din 1947, [tia el cum se face treaba piciorul drept. Uneori are c=nd trebuia s\-[i fac\ sem- ajute s\ m\ ridic ca s\ pot cap fiindc\ au v\zut c\ sunt
c=nd se murea pe capete [i asta, dar, de frig, trebuia s\ momente c=nd, de durere, nul crucii. M=na dreapt\, merge la biseric\. {i m-a aju- bun\ de munc\. Eu n-am
se m=ncau doar fierturi din se descurce [i singur. A iz- nu poate nici m\car [opti. paralizat\, nu-i permitea. tat. A doua zi am putut mer- avut bani s\ dau ciubuc [i
coji de cartofi [i [tevie. bucnit un incendiu care a Dar asta nu o `mpiedic\ s\ „S\ fac cruce cu m=na st=n- ge la slujb\. Mare-i credin]a comisia mi-a respins dosarul
C=nd s-a c\s\torit, prin cuprins imediat toat\ casa. fie aceea[i femeie credin- g\ [tiu c\ nu se cade, spune asta“, poveste[te b\tr=na. de pensionare“, mai spune
1956, [i-a `nchipuit c\ neca- Fl\c\rile neiert\toare i-au cioas\. Merge `n fiecare du- ea. ~mi mai fac din c=nd `n ea. Asta e. S\ munce[ti nu
zurile o vor p\r\si [i c\ feri- atins pe to]i membrii famili- minic\ la biseric\ s\ dea c=nd cruce cu limba, dar am ai voie, s\ suferi nici at=t, c\
cirea nu este chiar un obiec- ei, dar cel mai mult l-au a- acatiste pentru cei trecu]i pe auzit ca nici asta nu-i chiar
Dumnezeu este nu te crede nimeni. Tot `n
tiv at=t de greu de atins. ~n- fectat pe fiul cel mic, de nu- lumea cealalt\ [i pentru at=t de corect. Ce s\ m\ singura speran]\ Dumnezeu `i sunt speran]e-
cepuse s\ odr\sleasc\ [i se mai [apte ani. Mic\ la stat, s\n\tatea celor r\ma[i. S-a fac?“, a spus femeia. le pentru zilele care i-au mai
g=ndea c\ nu este ceva mai dar aprig\ atunci c=nd era tot rugat la Dumnezeu s\-i Din cauza paraliziei din Femeia nu `n]elege deloc r\mas de tr\it. Chiar dac\
luminos pe lumea asta dec=t vorba s\-[i ocroteasc\ puii, dea putere s\-i creasc\ pe ultima vreme, Maria Guri]\ necredin]a celor de pe p\- uneori, pentru a-[i m\rtu-
s\ dai via]\ unui copil. Dar Maria Guri]\ n-a ]inut cont ceilal]i doi copii ce i-au mai a fost ]intuit\ la pat. {ase m=nt. Are [i motive. Acum risi credin]a, e nevoit\ s\-[i
nu a fost s\ fie. A n\scut pa- nici de foc, nici de pericolul r\mas `n via]\ [i Domnul a luni a stat nemi[cat\. O veci- doi ani, pe c=nd era la pr\[it fac\ semnul crucii cu limba.
tru prunci [i lumina ochilor pr\bu[irii casei [i, r=nd pe ajutat-o s\-i vad\ la casele n\ `i aducea de m=ncare [i o cartofi, a[a `ntr-o m=n\ [i (Florentin FLORESCU)
a c\p\tat o alt\ culoare, r=nd, [i-a scos to]i copiii din lor. Copiii i-au d\ruit nepo]i
mult mai plin\ de via]\ [i de cas\. Ceilal]i s-au vindecat care-i `nsenineaz\ via]a
vise. ~i [i vedea mari, pe la cu timpul, doar Maria [i me- atunci c=nd `i vin `n vizit\.

Dar cea mai mare ru[ine `i este `n biseric\, c=nd trebuie

s\-[i fac\ semnul crucii. M=na dreapt\, paralizat\, nu-i permite

ANUN} UMANITAR
T=n\rul Doro[inc\ Cristian, elev la Liceul Pedagogic, are nevoie
urgent\ de ajutorul semenilor s\i. La v=rsta de doar 17 ani a fost
diagnosticat cu cancer la picior, boala evolu=nd `ntr-un ritm sus]inut.
Poate fi ajutat doar de o opera]ie chirurgical\ efectuat\ la una din
clinicile din Occident. Pentru aceasta are nevoie de aproximativ 30.000
de euro, bani pe care nu `i poate str=nge. Ca urmare, facem un apel
de suflet c\tre acele persoane care-l pot ajuta pe t=n\rul Doro[inc\
Cristian. Num\rul de cont `n care pot fi dona]i bani (lei) este
RO34CECEISO108RON0542413 deschis la CEC Ia[i. Pentru informa]ii
suplimentare pute]i suna la num\rul de telefon 0749.125.662.
6 Vineri, 13 iulie 2007
PE SCURT
Rom=nia este al treilea
mare produc\tor
de porumb din UE
România, al treilea mare pro-
duc\tor de porumb al blocului
comunitar, dup\ Fran]a [i Italia,
a alocat, `n acest an, cea mai
mare suprafa]\ din UE pentru
aceast\ cultur\, de 2,5 milioane
de hectare, nivel `n sc\dere cu
0,6% fa]\ de 2006, potrivit
biroului european de statistic\,
Eurostat. Produc]ia de porumb a
UE va atinge 60,3 milioane de
tone `n acest an, comparativ cu
55,9 milioane de tone `n 2006, se
arat\ `ntr-un raport al Eurostat.
Pe de alt\ parte, România a
triplat, `n acest an, suprafa]a
cultivat\ cu rapi]\, la 349.000
hectare, de la 110.000 de hectare
`n 2006, plasându-se pe locul
cinci `n UE, `n func]ie de
terenurile alocate acestei culturi.
Rapi]a este a patra cultur\ din
UE, luând `n calcul suprafa]a
alocat\, dup\ grâu, porumb [i
orz. Cre[terea pre]ului petrolului
[i strategia de `ncurajare a con-
sumului de biocombustibili, pre-
cum biodieselul, au condus la
majorarea cu 31,5% a suprafe]ei
acestei culturi, comparativ cu
media `nregistrat\ `n perioada
2002-2006, respectiv cu 13,6%,
fa]\ de nivelul din 2006, la peste
[ase milioane de hectare. ~n ceea
ce prive[te orzul, România a ma-
jorat cu 12% suprafa]a cultivat\,
la 371.000 de hectare. Statele
membre UE vor `nregistra, `n
acest an, o produc]ie de cereale
de 280,8 milioane de tone, `n
cre[tere cu 5,2% fa]\ de canti-
tatea aferent\ anului 2006, es-
timeaz\ Eurostat. „Estim\rile
referitoare la produc]ie [i randa-
mente vor fi revizuite, probabil,
`n sc\dere, pe fondul condi]iilor
meteorologice dificile din unele
state membre, care afecteaz\, `n
principal, culturile de porumb“,
se mai spune `n raport.
Resursele de ]i]ei
[i gaze ale Rom=niei
mai ajung doar
pentru 14 ani
Resursele de ]i]ei [i gaze ale
României mai ajung pentru 14,
respectiv 15 ani, se arat\ `n ra-
portul intitulat „Strategia ener-
getic\ a României `n perioada
2007-2020“, `ntocmit de
Ministerul Economiei [i
Finan]elor. Cifrele sunt `ngri-
jor\toare, `ns\ autorii raportului
sus]in c\ dezvoltarea tehnologic\
va duce la descoperirea unor noi
z\c\minte. ~n raportul `ntocmit
de Ministerul Economiei [i
Finan]elor se arat\ c\
z\c\mintele de gaze [i hidrocar-
buri sunt limitate. Astfel, re-
zervele actuale de ]i]ei sunt de
aproximativ 74 de milioane de
tone, `n timp ce rezervele de gaze
ajung aproape la 185 de miliarde
de metri cubi. ~n ceea ce prive[te
produc]ia de ]i]ei, aceasta a
sc\zut de la circa 15 milioane de
tone `n 1976, la doar 5 milioane
anul trecut. O situa]ie similar\
se `nregistreaz\ [i `n produc]ia
de gaze, care, potrivit raportului,
se afl\ `n declin. O solu]ie pentru
redresarea situa]iei ar fi dez-
voltarea tehnologic\ care ar duce
la descoperirea de noi z\c\minte,
dar [i modernizarea infrastruc-
turii deja existente. Dup\ cum
sus]in autorii raportului, starea
tehnic\ a instala]iilor las\ de
dorit `n acest moment. Astfel,
circa 80% din grupurile termoen-
ergetice din România [i-au
dep\[it durata de via]\ normal\
[i, `n plus, nici nu sunt echipate
cu instala]ii performante pentru
reducerea polu\rii, a[a cum cer
normele Uniunii Europene. a
Angajatorii str\ini vor recruta personal direct din jude]e
Angajatorii str\ini vor
putea ca, din luna august,
s\ recruteze direct for]\ de
munc\ din jude]e, conform
noului sistem de desf\[ura-
rea a selec]iilor de personal
pe care `l implementeaz\
Agen]ia Na]ional\ de Ocu-
pare a For]ei de Munc\
(ANOFM), au declarat ofi-
cialii institu]iei. Sistemul a
fost implementat dup\ pre-
luarea de c\tre ANOFM a
atribu]iilor Oficiului pentru
Migra]ia For]ei de Munc\
(OMFM). „Primele selec]ii
Vosganian: Este imposibil s\ nu avem bani de pensii
a Bugetul de pensii din 2008 este de 9,1 miliarde de lei, iar pensiile vor fi pl\tite integral din bugetul de
asigur\ri sociale, a declarat ministrul Economiei [i Finan]elor, Varujan Vosganian, `ntr-o emisiune televizat\ a
„Noi, la anul, vom avea o
cre[tere economic\, potri-
vit Comisiei de Prognoz\,
de 6,2-6,3% fa]\ de acest
an. Salariile brute, `n baza
c\rora se construie[te
bugetul asigur\rilor so-
ciale, vor avea o cre[tere de
la o medie de circa 12 mi-
lioane de lei la 15 milioane
de lei. Ceea ce `nseamn\ c\
salariile `n baza c\rora se
construie[te bugetul cresc
cu 20%. Deci, de[i am o
cre[tere de 6,2%, bugetul
porne[te din start, f\r\
m\suri suplimentare, cu o
cre[tere a pensiilor pe anul
viitor de 20%. ~n 2008
avem bugetul de pensii de
circa 9 miliarde, `n cal-
culele noastre e 9,1 mi-
liarde, ca s\ fiu mai exact“,
a explicat Vosganian.
Potrivit acestuia, o dimi-
nuare a acestui buget `n
2009 ar fi posibil\ doar `n
dou\ situa]ii: recesiune eco-
nomic\ sau diminuare `n ter-
meni nominali a salariilor.
„Ca acest buget de 9,1
miliarde de lei s\ nu se
repete [i `n anul urm\tor,
trebuie dou\ condi]ii. ~n
primul r=nd, s\ avem rece-
siune economic\, ceea ce
p=n\ `n 2012 nu se prevede
pentru Rom=nia. Ar trebui,
deci, s\ avem recesiune
economic\, ceea ce este ex-
clus, [i mai mult dec=t at=t,
s\ avem o sc\dere `n ter-
meni nominali a salariilor,
ceea ce `n Rom=nia nu s-a
mai `nt=mplat de la
`nceputul anilor ’90. Deci,
este imposibil s\ avem
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PRIVATIZAREA AN-
TIBIOTICE BATE PASUL
PE LOC: AVAS se afl\ `nc\
`n faza de preselec]ie a con-
sultantului financiar `ns\
este posibil ca, `n septem-
brie, s\ se publice anun]ul
de privatizare a companiei
Antibiotice, chiar `n ab-
sen]a acesteia. Autoritatea
a primit, `n urm\ cu trei
luni, dou\ oferte de consul-
tan]\ financiar\ din partea
companiei AT Kearney [i a
unui consor]iu condus de
Alpha Bank, iar câ[tig\to-
rul ar urma s\ stabileasc\
strategia de privatizare. ~n
ultimele 5 [edin]e bursiere,
titlurile Antibiotice au
crescut cu peste 10%. De[i
pre[edintele AVAS, Teodor
Atanasiu, a anun]at la `n-
ceputul anului c\ Antibio-
tice Ia[i va fi privatizarea
anului 2007, tranzac]ia ar
putea fi `ncheiat\ de-abia
anul viitor. De la publica-
rea anun]ului de privatiza-
re vor mai trece câteva luni
ECONOMIC
`n jude]e vor avea loc `nce-
pând din luna august, cele
programate pentru iulie ur-
mând s\ se desf\[oare `n
continuare `n Bucure[ti“, a
precizat secretarul general
al ANOFM, Eugen Preda.
El a explicat c\ persoanele
care doresc s\ lucreze `n
str\in\tate se pot `nregis-
tra `n cele 250 de agen]ii de
ocupare, jude]ene [i locale,
iar prin sistemul informatic
integrat al ANOFM infor-
ma]iile vor fi centralizate
`ntr-o baz\ de date la nivel
aceste condi]ii. ~n con-
cluzie, ceea ce se d\ `n
2008, e bun dat pe veci“, a
precizat Vosganian.
Ministrul Economiei a
explicat c\ bugetul unei ]\-
ri este format din ceea ce se
cheam\ bugetul de stat,
unde merg toate impozitele
pl\tite (impozit pe salariu,
pe profit, taxa pe valoarea
ad\ugat\, accizele de im-
port etc). Exist\ apoi buge-
tul de asigur\ri sociale,
unde merg `n general con-
tribu]iile, pe s\n\tate, pe
[omaj [i mai exist\ bugetul
administra]iei locale, unde
merge o component\ din
venit.
„Noi, pensiile pentru
2008 le vom pl\ti, practic,
integral din bugetul de
asigur\ri sociale, care se
duce c\tre pensii. Bugetul
de stat se duce c\tre `nv\-
]\m=nt, armat\, drumuri,
agricultur\. Deci, nu avem
transfer de la bugetul de
stat dec=t `ntr-o propor]ie
infim\“, a subliniat oficia-
lul MEF.
Trei miliarde de
euro, dou\ priorit\]i
Acesta a ad\ugat c\
bugetul de stat, potrivit
prevederilor din 2008, va fi
cam circa 13-14% din PIB,
cu trei miliarde de lei mai
mare ca `n acest an.
„Din trei miliarde de euro,
avem dou\ priorit\]i: 1,2
miliarde la educa]ie, ca s\
avem 6% din PIB pentru
pentru depunerea ofertelor
[i negocieri. AVAS a primit
27 de oferte neangajante
pentru privatizarea com-
paniei Antibiotice de la fon-
duri de investi]ii, companii
din domeniul farmaceutic
[i distribuitori de medica-
mente. Printre investitorii
interesa]i de preluarea
companiei se num\r\ Bio-
farm Bucure[ti, Montero,
Phönix Laboratorium din
Ungaria, firma canadian\
Acic Pharmaceuticals [i
grupul islandez Actavis.
Titlurile Antibiotice au a-
vut o evolu]ie cresc\toare
`n ultimele zile, iar capita-
lizarea a urcat cu peste 90
de milioane de lei. Avansul
vine `n contextul `n care se
a[teapt\ privatizarea pro-
duc\torului de farmaceu-
tice aflat `n proprietatea
statului [i `n apropierea
rezultatelor financiare pe
primul semestru. Antibioti-
ce estimeaz\ pe acest an
ob]inerea unei cifre de afa-
ceri de 234,5 milioane de
na]ional. ~n momentul `n
care un angajator str\in so-
licit\ persoane cu o anumi-
t\ calificare/meserie, prin
interogarea bazei de date se
stabile[te `n ce jude] exist\
cele mai multe persoane
care satisfac criteriile soli-
citate, iar selec]ia de per-
sonal se va desf\[ura la
agen]ia de ocupare din
jude]ul respectiv, urmând
s\ fie invitate la aceast\
ac]iune [i solicitan]ii din
jude]ele limitrofe. Reprezen-
tan]ii ANOFM consider\ c\
educa]ie, [i mai avem pen-
tru Ministerul Muncii
c=teva angajamente leg-
islative. ~n rest, vom aloca
la celelalte ministere, `n
func]ie de op]iuni. Partea
de s\n\tate se va da de
aici, din fondul de s\n\ta-
te. Deci, astea sunt op]iu-
nile noastre, care se vor
respecta f\r\ ca s\ se afec-
teze cre[terea pensiilor. S\
v\ mai spun ceva. Guver-
natorul b\ncii a declarat
ast\zi c\ pensiile nu pro-
voac\ infla]ie [i c\ sunt
sustenabile `n 2008. {i gu-
lei [i a unui profit net de 30
milioane lei.
a UN MILIARD DE
EURO PENTRU CONSOLI-
DAREA MALURILOR CA-
NALELOR NAVIGABILE:
Compania Na]ional\ Admi-
nistra]ia Canalelor Navi-
gabile a cerut Ministerului
Transporturilor fonduri de
un milion de euro pentru
2007 [i nou\ milioane de
euro pentru 2008 pentru
consolidarea malurilor ca-
nalelor navigabile, valoa-
rea tuturor investi]iilor
planificate fiind de peste
un miliard de euro. Purt\-
torul de cuvânt al CNACN,
Adrian Pândici, a declarat,
miercuri, c\ se lucreaz\ la
consolidarea malurilor Ca-
nalului Poarta Alb\ - Midia
N\vodari, fiind necesare,
`n total, 125 de milioane de
euro. Fonduri de 155 de
milioane de euro sunt nece-
sare pentru efectuarea
acelora[i lucr\ri la Canalul
Dun\re - Marea Neagr\.
vechea procedur\ de `nscri-
ere `n baza de date [i des-
f\[urarea selec]iilor numai
`n Bucure[ti erau greoaie [i
foarte dezavantajoase pen-
tru cei din provincie. Toto-
dat\, din jude]e proveneau
cei mai mul]i solicitan]i de
locuri de munc\ `n str\in\-
tate, `n condi]iile `n care
pentru cei din Capital\
oferta local\ de locuri de
munc\ atractive este mai
bogat\, iar rata [omajului
foarte sc\zut\. Anterior,
persoanele din provincie
vernatorul b\ncii centrale
nu poate fi suspectat c\
este de partea vreunui par-
tid“, a mai afirmat Varujan
Vosganian.
Din septembrie 2007,
pensiile ar trebui majorate,
prin cre[terea punctului de
pensie de la 396 de lei, c=t
este `n prezent, la 416 lei, `n
baza proiectului de lege
care se afl\ la Pre[edin]ie
pentru a fi promulgat.
Dac\ proiectul de lege va fi
promulgat de Pre[edin]ie,
`n forma adoptat\ de Par-
lament, tot din septembrie
a ACORD ~NTRE UE {I
ALGERIA PENTRU O PIA-
}| UNIC| A GAZELOR: U-
niunea European\ [i Al-
geria au `ncheiat, miercuri,
un acord referitor la livr\-
rile de gaze ale companiei
algeriene de stat Sonatrach
c\tre UE, care va contribui
la crearea unei pie]e comu-
nitare unice a gazelor,
transmite Reuters. „Acor-
dul reprezint\ un progres
semnificativ `n rela]iile
noastre cu unul dintre cei
mai importan]i furnizori de
gaze naturale ai Europei [i
elimin\ un obstacol major
din calea cre\rii unei pie]e
unice a gazelor“, a declarat
comisarul pentru Concu-
ren]\, Neelie Kroes. Acor-
dul elimin\, din toate con-
tractele existente [i vi-
itoare, restric]iile teritori-
ale, care `mpiedic\ un cum-
p\r\tor de gaze s\ revând\
gazul `n afara unei anu-
mite zone. a
care doreau s\ lucreze `n
str\in\tate trebuiau s\ vi-
n\ la Bucure[ti de dou\ ori,
o dat\ pentru `nscrierea `n
baza de date [i a doua oar\
pentru selec]ia de c\tre an-
gajatorii str\ini. De regul\,
erau chemate de dou\ ori
mai multe persoane decât
num\rul de locuri de mun-
c\ disponibile, a[a c\ o ma-
re parte dintre solicitan]i se
`ntorceau acas\, dup\ chel-
tuieli [i mult timp pierdut,
f\r\ s\ fi ob]inut nimic. a
urmeaz\ s\ se majoreze
pensiile agricultorilor, cu
50%, pe baza cre[terii punc-
tului de pensie pentru circa
932.900 de pensionari.
O alt\ etap\ de majorare
a pensiilor va fi de la 1 ia-
nuarie 2008, c=nd punctul
de pensie va cre[te de la
416 lei la 568 de lei, iar din
anul 2009 punctul de pen-
sie ar urma s\ fie de 747 de
lei.
Pre[edintele Traian B\-
sescu a anun]at `ns\ c\ va
promulga Legea pensiilor
doar dac\ Guvernul va pre-
zenta sursele de finan]are
din care s\ fie asigurate su-
mele necesare cre[terii ve-
niturilor pensionarilor. Po-
trivit lui Traian B\sescu,
`n cazul major\rii pensi-
ilor, sursele de finan]are
trebuie s\ asigure cre[te-
rea acestora [i `n perspec-
tiva anilor viitori, nu doar
pentru 2008. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 13 iulie
Vremea va fi `n general
frumoas\. Cerul va fi vari-
abil [i pe arii restr=nse se
vor semnala ploi de scurt\
durat\ `n nordul [i centrul
teritoriului, precum [i la
munte. V=ntul va mai pre-
zenta intensific\ri `n sudul,
estul [i centrul ]\rii [i `n
zona montan\ `nalt\. Tem-
peraturile maxime se vor
situa `n general `ntre 20 [i
29 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 13.07.2007
Dolar SUA 2,2759
Euro 3,1370

Nicolae Mischie s-a
a ales cu 4 ani de `nchisoare cu executare
Mare veselie la Guvern: vin miliardele de la UE
a Fondurile europene structurale [i de coeziune ajung `n cur=nd `n Rom=nia a }ara noastr\ trebuie
s\ administreze fonduri colosale pentru a face progrese economice, sociale [i `n domeniul ecologiei
a Guvernul promite o supraveghere atent\ a acestui proces f\r\ precedent pentru noi a
A[teptate de ani buni,
fondurile Uniunii Europe-
ne sunt la un pas de vis-
tieria Rom=niei. Guvernul
a semnat un document a-
probat de UE care va adu-
ce `n ]ar\ peste 19 miliarde
de dolari.
Rom=nia se chinuie
s\ cheltuiasc\
o avere
„Fondurile europene ne-
rambursabile constituie u-
nul dintre avantajele prin-
cipale ale integr\rii euro-
pene a României, iar priori-
tatea num\rul unu a Gu-
vernului este realizarea u-
nui grad `nalt de absorb]ie
[i consolidarea capacit\]ii
administrative pentru ges-
tionarea acestor fonduri“, a
declarat, ieri, premierul
C\lin Popescu-T\riceanu.
Afirma]ia a fost f\cut\ la
Palatul Victoria, dup\ cere-
monia de semnare a Acor-
dului dintre Guvernul Ro-
mâniei [i Comisia Europea-
n\ privind Cadrul Strategic
Na]ional de Referin]\, aces-
ta fiind documentul de baz\
pentru alocarea fondurilor
structurale [i de coeziune.
Premierul a mul]umit
atât comisarului european
pentru politica regional\,
Danuta Hubner, atr\g=nd
totodat\ aten]ia asupra
necesit\]ii cheltuirii efici-
ente a banilor. „Ace[ti bani
ne vor folosi `ntr-o manie-
r\ substan]ial\ `n redu-
cerea disparit\]ilor interne
care caracterizeaz\, din
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a COPIII DIN TAB|RA
N|VODARI SUNT CAZA}I
~N EFORIE NORD: Agen-
]ia SIND România a resti-
tuit banii copiilor care au
p\r\sit tab\ra de la N\vo-
dari `naintea termin\rii
sejurului [i le-a asigurat
transportul, iar pe cei a-
proape 500 de elevi care
au mai r\mas `n tab\r\ `i
va muta `n alte loca]ii, a
declarat, ieri, reprezen-
tantul agen]iei, Minic\
Boaj\. Totodat\, pentru
Premierul T\riceanu, bucuros s\ primeasc\ miliardele
p\cate, importante zone
ale ]\rii. Pentru ca ace[ti
bani s\ contribuie cu ade-
v\rat la dezvoltarea Româ-
niei, sume consistente vor
merge c\tre autorit\]ile lo-
cale [i de aceea, este ne-
cesar\ o preg\tire a aces-
tora pentru absorb]ia fon-
durilor“, a spus T\riceanu.
Bani `n dou\
s\pt\m=ni
Prezent la Bucure[ti cu
aceast\ ocazie, comisarul e-
uropean pentru politica re-
gional\, Danuta Hubner, a
precizat c\ România va pri-
cei 500 de elevi care au
r\mas la N\vodari, agen]ia
va asigura noi locuri de
cazare `n cele dou\ hoteluri
pe care le de]ine `n Eforie
Nord sau `n tab\ra
Victoria. ~n Eforie Nord vor
merge 200 de copii, pentru
restul c\utându-se solu]ii
`n Victoria sau `n alte cen-
tre pe care agen]ia le de]ine
pe litoral. Aceast\ m\sur\
intervine dup\ ce peste 100
de copii [i profesori care
erau caza]i `n tab\ra de la
N\vodari au prezentat,
ACTUALITATE
Fostul pre[edinte al Con-
siliului Jude]ean Gorj,
Nicolae Mischie (foto), a fost
condamant, ieri, de instan]a
Tribunalului Dolj, la 4 ani
de `nchsioare cu executare,
`n dosarul `n care este jude-
cat pentru fapte de corup]ie,
sentin]a putând fi atacat\.
Mischie, nu s-a prezentat,
ieri, la Tribunalul Gorj,
pentru a urm\ri pronun]a-
rea sentin]ei. El a declarat,
miercuri, c\ nu vede util\
prezen]a sa `n fa]a comple-
tului de judecat\, deoarece
procesul a fost finalizat br-
usc, iar el nu a mai fost au-
diat. „Eu am prezentat
probe, instan]a poate s\ le
judece, pentru c\ acesta `i
este rolul, dar consider c\
trebuia s\ fiu [i eu audiat
la ultimul termen. La ce fo-
los s\ mai fiu prezent la
pronun]area sentin]ei?“, a
declarat Mischie.
prin m=na comisarului Hubner
mi primele fonduri struc-
turale [i de coeziune `n ur-
m\toarele zile, dup\ ce Co-
misia a aprobat 5 dintre
cele 7 programe opera]iona-
le. Comisarul european a
dat aigur\ri c\ primii bani
vor veni `n maxim dou\
s\pt\mâni, iar celelalte
dou\ programe opera]io-
nale urmeaz\ s\ fie apro-
bate `n toamn\. Hubner nu
a specificat care sunt cele
dou\ programe opera]iona-
le care au mai r\mas s\
primeasc\ avizul Comisiei,
dar surse guvernamentale
au declarat c\ este vorba
despre programul pentru
capacitate administrativ\,
`ncepând de duminic\, 8
iulie, simptomele unei toxi-
infec]ii alimentare. Medicii
au descoperit prezen]a bac-
teriei salmonella [i a unei
infec]ii cu stafilococ la o
parte din personalul canti-
nei din tab\r\, dar [i peste
50 de pacien]i care au
ajuns la Spitalul de Boli
Infec]ioase Constan]a.
a NOU MANDAT DE
ARESTARE PE NUMELE
LUI GENIC| BOERIC|:
Magistra]ii Tribunalului
Fostul pre[edinte al Con-
siliului Jude]ean Gorj a fost
cercetat de Direc]ia Na]io-
nal\ Anticorup]ie, `ncepând
cu anul 2004, pentru trafic
de influen]\ [i luare de mit\.
Procurorii anticorup]ie au
`nceput ancheta dup\ ce o-
mul de afaceri Clement Mo-
canu l-a denun]at la DNA,
men]ionând c\, `n perioada
`n care a fost `n func]ii de
conducere, Mischie i-ar fi
cerut s\ `i renoveze vilele [i
s\ i le mobileze, promi]ân-
du-i `n schimb c\ `i va asi-
gura contracte cu institu]ii
publice [i c\ `l va sc\pa de
controalele Fiscului.
Procurorii DNA au ple-
dat la ultimul termen din
dosar pentru condamna-
rea la `nchisoare a lui
Mischie [i pentru aplica-
rea unui spor de pedeap-
s\, ace[tia solicitând in-
stan]ei s\ aib\ `n vedere
care ]ine de Ministerul de
Interne [i al Reformei Ad-
ministrative, [i de programul
pentru resurse umane, care
]ine de Ministerul Muncii.
Cadrul Strategic Na]io-
nal de Referin]\ 2007-2013
stabile[te priorit\]ile de
investi]ii pentru fondurile
UE. Acest document face
leg\tura `ntre priorit\]ile
na]ionale de dezvoltare [i
cele europene, pe baza c\-
rora România a elaborat
cele 7 programe opera]io-
nale sectoriale. Programe-
le respective vizeaz\ dez-
voltarea infrastructurii,
cre[terea competitivit\]ii
economice, dezvoltarea ca-
Dolj au emis, miercuri sea-
r\, un nou mandat de a-
restare preventiv\, pentru
16 zile, pe numele omului
de afaceri craiovean Geni-
c\ Boeric\, judec\torii
schimbându-i calitatea
procesual\, din `nvinuit `n
inculpat, `ntr-un dosar pri-
vind o rambursare ilegal\
de TVA de 1,1 milioane de
lei. Genic\ Boeric\ se afl\
`n arestul Inspectoratului
de Poli]ie al Jude]ului Dolj,
dup\ ce judec\torii Cur]ii
de Apel Craiova au admis,
recenta condamnare de un
an cu suspendare `n do-
sarul armei de vân\toare
introduse ilegal `n ]ar\.
Procurorii au mai cerut, de
asemenea, ca Mischie s\
fie obligat s\ `i achite lui
Mocanu contravaloarea lu-
cr\rilor efectuate la casele
sale, `n sum\ de peste 4,5
miliarde de lei vechi, pre-
cum [i achitarea experti-
zelor din acest dosar, a c\-
ror valoare dep\[e[te un
miliard de lei vechi. Avo-
catul lui Nicolae Mischie a
pledat, `n schimb, pentru
nevinov\]ia clientului s\u.
Acesta a negat faptul c\
fostul [ef al Consiliului
Jude]ean Gorj ar fi luat
mit\ de la Mocanu. El a in-
sistat pe ideea c\ firma
acestuia a furat din mate-
rialele de construc]ie [i a
executat lucr\ri de proast\
calitate. a
pitalului uman, consolida-
rea capacit\]ii administra-
tive [i promovarea dezvol-
t\rii teritoriale echilibrate,
protejarea mediului.
{i Rom=nia
contribuie
la bugetul UE
De[i prime[te sume con-
sistente de la Uniunea
European\, Rom=nia este [i
un contribuabil la bugetul
acesteia. Astfel, România a
pl\tit pân\ `n prezent la
bugetul UE o contribu]ie de
aproape 581 de milioane de
euro, iar pân\ la sfâr[itul a-
nului suma total\ va ajunge
la 1,1 miliarde de euro.
Pentru anul 2007, pro-
punerea Comisiei Europe-
ne pentru bugetul Uniunii
se ridic\ la 126,8 miliarde
de euro. Un procent de 43%
din bugetul UE, propus
pentru 2007, va fi investit
`n competitivitate [i coezi-
une. Pentru agricultur\,
Comisia a alocat 35% din
cheltuieli [i 10% pentru
dezvoltarea rural\. Schema
de buget UE pentru 2007
prevede [i plata compen-
sa]iilor pentru România [i
Bulgaria, de 0,4% din to-
talul bugetului.
Contribu]iile la bugetul
UE provin din taxele va-
male, o parte din `ncas\-
rile de TVA ale statelor
membre [i contribu]iile
statelor membre calculate
`n func]ie de Produsul In-
tern Brut. a
vineri 6 iulie, recursul
Parchetului de pe lâng\
Tribunalul Dolj, `mpotriva
`ncheierii de [edin]\ a
Tribunalului Dolj, prin
care a fost respins\ ce-
rerea de emitere a man-
datului de arestare pre-
ventiv\ a omului de afaceri
craiovean Genic\ Boeric\
[i a complicilor s\i, Radu
Dr\gan [i Dorian Aurel
Prie. Mandatul de ares-
tare, emis de magistra]ii
CA Craiova, urma s\ ex-
pire peste dou\ zile. a
Vineri, 13 iulie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Zeci de mor]i `n
Pakistan, dup\ asaltul
Moscheii Ro[ii
Pakistanul [i-a `ngropat ieri o
parte dintre mor]i, dup\ atacul fi-
nal lansat miercuri de for]ele gu-
vernamentale asupra Lal Masjid
(Moscheea Ro[ie), unde, de peste o
s\pt\mân\, zeci de militan]i is-
lami[ti ]ineau ostatici femei [i
copii. „~i `ngrop\m pe cei identi-
fica]i de familie. Toate victimele
au fost amprentate [i fotografiate,
au fost supuse unor teste ADN, cu
scopul de a putea fi identificate [i
predate rudelor lor, pentru a fi
`nhumate ulterior“, a declarat un
responsabil al administra]iei lo-
cale. ~ntre timp, familiile continu\
s\ `i caute pe copiii c\zu]i victim\
confrunt\rilor sângeroase produse
`n l\ca[ul de cult situat `n centrul
Islamabadului, soldate cu moartea
a cel pu]in 87 de persoane, `n ma-
joritate militan]i islami[ti. ~n
asaltul final de la Lal Masjid [i-a
pierdut via]a [eful moscheii, Abdul
Rashid Ghazi, dup\ ce fratele
acestuia, Abdul Aziz, fusese are-
stat anterior, `n timp ce `ncerca s\
p\r\seasc\ moscheea deghizat `n
femeie. Autorit\]ile pakistaneze
au acuzat for]ele islamiste c\ au
luat ostatici cursan]i ai [colilor
coranice din complexul moscheii,
femei [i copii, pe care i-au trans-
format `n „scuturi umane“.
Poli]ia irakian\
`i tr\deaz\ uneori
pe americani
O anchet\ a armatei SUA a
dezv\luit faptul c\ poli]ia
irakian\ i-a ajutat pe insurgen]i
`ntr-un atac comis `n ora[ul sfânt
[iit Kerbala, `n luna ianuarie,
atac `n care [i-au pierdut via]a 5
solda]i americani, scrie `n edi]ia
sa de ieri cotidianul „USA Today“.
~n timpul atacului, pe când
solda]ii americani intrau `ntr-o in-
stitu]ie guvernamental\ din
Kerbala, for]ele de gheril\ au con-
dus un atac, ucigând un soldat
american [i r\pind al]i patru, pe
care i-au ucis apoi cu focuri de
arm\. Ziarul men]ioneaz\ c\ a-
tacul a atras `n mod special
aten]ia oficialilor de la Pentagon
pentru bre[a f\r\ precedent `n se-
curitate [i tacticile folosite de re-
beli. Potrivit detaliilor
investiga]iei, poli]ia irakian\ a
disp\rut din cl\direa guverna-
mental\ `nainte de atac, rebelii
au [tiut exact unde s\-i g\seasc\
pe ofi]erii americani pe care i-au
r\pit, iar o poart\ din spate a fost
l\sat\ deschis\ [i nep\zit\.
Solda]ii americani au afirmat, de
asemenea, c\ au v\zut un coman-
dant de poli]ie irakian vorbind la
un telefon mobil `n interiorul
cl\dirii [i râzând dup\ `ncheierea
atacului.
R\zboiul civil cuprinde
[i universit\]ile
palestiniene
Principala universitate palesti-
nian\ - Bir Zeit, din Cisiordania -
a decis ieri s\-[i `nchid\ por]ile
sine die din cauza tensiunilor din-
tre studen]ii Fatah [i Hamas, care
au provocat `n ajun tensiuni `n
campus. Potrivit unui comunicat al
direc]iei universit\]ii, „campusul a
fost, miercuri, teatrul unei tensiuni
extreme `ntre studen]i, care a dat
na[tere unor incidente regretabile -
b\t\i [i lovituri cu pietre“.
Universitatea Bir Zeit, situat\ `n
apropiere de Ramallah, num\r\
7.000 de studen]i. Potrivit unor
martori, incidentele de miercuri au
izbucnit ca urmare a unui protest
organizat de studen]ii apar]inând
mi[c\rii islamiste Hamas, pentru a
cere eliberarea pre[edintelui
Consiliului studen]esc, arestat cu o
zi `n urm\ de serviciile de securi-
tate fidele mi[c\rii Al Fatah a
pre[edintelui Mahmoud Abbas. a

8 Vineri, 13 iulie 2007
„~n Rom=nia `mi place foarte mult c\ ]ine]i tradi]iile“
a 25 de cursan]i din mai multe ]\ri din Europa [i Statele Unite ale Americii sunt prezen]i la Ia[i, `n aceste zile, la Cursurile de var\
„Rom=nia - Limb\ [i civiliza]ie“, organizate de Universitatea „Al. I. Cuza“ a Cursurile au devenit o tradi]ie la „Cuza“
[i atrag tot mai mul]i str\ini care doresc s\ se apropie de cultura [i civiliza]ia rom=neasc\ [i care ajung aici fie
printr-o burs\ ob]inut\ prin Ministerul Educa]iei, fie prin cursuri pe care le pl\tesc [i care ajung la 1.050 euro de persoan\ a
~n acest an, cursurile
se desf\[oar\ `n perioada
4-26 iulie, organizate pe
niveluri, pentru `ncep\-
tori, intermediari [i avan-
sa]i. Echipa care asigur\
predarea limbii rom=ne
este format\ din Noemi
Bomher, Mihalea Cern\-
u]i - Gorode]chi, Lumini-
]a Hoar]\ C\r\u[u, Oana
Macari, Ioan Milic\ [i
Sorin Mocanu.
Op]ional, cursan]ii au
acces la studiu individual
sau la cursuri de dansuri
populare rom=ne[ti. De a-
semenea, pentru studen-
]ii [colii de var\ sunt or-
ganizate prelegeri din do-
meniul istoriei, artei, re-
ligiei, geografiei, politicii,
etc., sus]inute de profe-
sori de la „Cuza“: Alexan-
dru C\linescu de la Fa-
cultatea de Litere, direc-
tor al Bibliotecii Centrale
Universitare „Mihai Emi-
nescu“, Daniel Condura-
che de la Universitatea
Tehnic\ „Gheorghe Asa-
chi“, Gheorghe Iacob de la
Facultatea de Istorie,
Dumitru Irimia, Gheor-
ghe Macarie, Simona Mo-
dreanu [i Adrian Poruciuc
de la Facultatea de Litere,
Henri Luchian, prorector
de Rela]ii Interna]ionale,
Ioan Muntele de la Facul-
tatea de Geografie [i Ga-
briela Ocneanu de la Uni-
versitatea de Arte „George
Enescu“ Ia[i.
Cursan]ii au audiat o
parte din prelegeri chiar
la monumente istorice vi-
zitate precum M\n\sti-
rea „Trei Ierarhi“, Pala-
tul Culturii de care s-au
ar\tat foarte impresio-
na]i, dar [i la alte obiec-
tive turistice cunoscute a-
le Ia[ului precum Gr\di-
na Botanic\. La sf=r[itul
acestei s\pt\m=ni cur-
san]ii vor vizita, `n cadrul
cursului „Arta medieval\
rom=neasc\“, mai multe
m\n\stiri din zona
Neam]ului [i din nordul
Moldovei, iar o parte din
cursuri vor avea loc la
Dur\u, unde Adrian Po-
ruciuc le va vorbi despre
„R\d\cini preistorice ale
arhitecturii sacre“. ~n a-
far\ de cursurile la care
asist\, `ntre studen]ii
str\ini se leag\ prietenii
care dureaz\ ani de zile
de la terminarea studii-
lor, limba rom=n\ fiind
cea care `i une[te. „Am a-
vut [i succese matrimo-
niale“, a povestit Adrian
Poruciuc, directorul {colii
de var\, referindu-se la
c=teva cupluri care s-au
format aici, unii dintre ei
c\s\torindu-se chiar.
Cursuri de limba
rom=n\ [i de
civiliza]ie rom=neasc\
Anul acesta, o parte
dintre tineri au venit cu
burse de participare din
partea statului rom=n, pe
baza acordurilor bilate-
rale de colaborare `ntre
]\ri sau la recomandarea
lectoratelor rom=ne din
str\in\tate.
Dintre cei 25 de cur-
san]i, trei sunt veni]i cu
acorduri de colaborare bi-
lateral\ de la Universita-
tea din Salonic, Grecia,
al]ii sunt veni]i pe cont
propriu din Statele Unite
ale Americii, Danemarca,
Spania, Portugalia, Ger-
mania [i Ungaria, `n timp
ce o parte sunt bursieri ai
statului rom=n, precum
cei din Polonia, Serbia,
Ucraina [i Italia.
Adrian Poruciuc, direc-
torul programului Cursu-
rilor de var\ „Rom=nia -
Limb\ [i civiliza]ie“, a ob-
servat c\ majoritatea ce-
lor care vin s\ studieze la
Ia[i sau `n Rom=nia sunt
interesa]i de limba ro-
m=n\ datorit\ lectora-
telor existente `n univer-
sit\]ile din str\in\tate,
de la Cracovia, unde pre-
d\ rom=na Codru]a Anto-
nesei, Sankt Petersburg,
unde este o veche tradi]ie
de predare a limbii rom=-
ne, sau Praga a[a cum e
[i cazul studentelor din
Polonia.
„Eu studiez limba ro-
m=n\ pentru c\ `mi pla-
ce. Studiez limba france-
z\ [i am dorit s\ `nv\] [i
alte limbi romanice pre-
cum rom=na, s\ v\d care
CM
YK
REPORTAJ
sunt deosebirile sau simi-
larit\]ile“, a spus polone-
za Magdalena Danielak.
La fel, colega sa, tot
din Polonia, Joanna Mar-
ta Matuszyn: „Am venit
la Ia[i pentru c\ este un
ora[ mare, prefer un ora[
mai mare dec=t un sat.
Am avut ocazia s\ v\d
Gr\dina Botanic\, casa
lui Creang\. Am dorit s\
`nv\] rom=n\ pentru c\
pentru mine era ceva di-
ferit, eu studiez englez\,
francez\ [i german\, dar
cu aceste limbi sunt obi[-
nuit\, `n timp ce limba
rom=n\ este ceva neobi[-
nuit. Am considerat c\
Rom=nia este ]ara cea
mai apropiat\ de Orient,
dar nu foarte oriental\.
Eu `nv\] rom=n\ de trei
ani, am mai fost `n Rom=-
nia cu doi ani `n urm\, la
Timi[oara, la Universi-
tate“. Joannei `i place
Ia[ul: „`mi place [i Ia[ul,
nu am vizitat prea mult
`n Ia[i pentru c\ am venit
de cinci zile, dar cred c\
este un ora[ interesant [i,
cum a spus [i Magda, este
un ora[ mare, unde ai ce
s\ vezi. Am citit [i litera-
tur\ rom=neasc\, bine`n-
]eles Eminescu, Caragia-
le, iar dintre scriitorii
contemporani am citit [i
Cart\rescu, l-am `nt=lnit
chiar la Poznan [i era
foarte interesant“.
CM
YK
Jorgen Hansen din Da-
nemarca este foarte `n-
dr\gostit de Rom=nia pe
care a vizitat-o de mai
multe ori: „Sunt din Da-
nemarca, sunt profesor
de inginerie [i am mul]i
studen]i interna]ionali [i
studen]i din Rom=nia.
Doresc s\ vorbesc rom=-
ne[te pentru c\ am mul]i
studen]i din Rom=nia,
dar cunosc [i mul]i profe-
sori, mul]i sunt de la Uni-
versitatea «Valahia» din
T=rgovi[te, dar [i de aici.
Nu prea am citit multe `n
limba rom=n\, dar
printre cei care `i cunosc
este [i Eminescu. Am mai
fost aici acum doi ani [i
sunt aici acum pentru c\
mi-a pl\cut mult. Am viz-
itat Rom=nia de cinci ori.
Am fost la munte, prin
]ar\, Ia[ul este un ora[
frumos, iar femeile ro-
m=nce sunt frumoase“, a
]inut s\ remarce danezul.
„M-a fermecat
numele de Rom=nia,
ceva departe care
seam\n\ cu Roma“
Una dintre cele mai
bune vorbitoare de limb\
rom=n\ din actuala serie
de cursan]i este italianca
Sarah D’Angelo. „Eu am
venit prima dat\ `n Ro-
m=nia `n 2001, pentru c\
sunt interpret\ licen]iat\
`n Italia [i am fost sf\tui-
t\ atunci s\ `nv\] o limb\
mai pu]in folosit\. Pe mi-
ne m-a fermecat de c=nd
eram copil limba rom=n\.
Eu nu o [tiam, dar am `n-
v\]at de c=nd am venit `n
Rom=nia. Apoi am venit
`n Rom=nia cu burse de la
minister pentru a `nv\]a.
Am auzit prima dat\ de
limba rom=n\ la televi-
zor, prin satelit, c=nd e-
ram copil. M-a fermecat
numele de Rom=nia, pen-
tru mine, care sunt itali-
anc\, era ceva departe ca-
re seam\n\ foarte mult
cu Roma [i, chiar dac\ nu
`n]elegeam tot, sem\na
cu unele dialecte de-ale
noastre. De asta am [i ho-
t\r=t s\ vin s\ `nv\] lim-
ba rom=n\, cred c\ a fost
iubire la prima... auzire.
{i am continuat. Eu am
stat `n toate provinciile
rom=ne[ti, `n Valahia, `n
Ardeal [i `n Moldova, `mi
place lumea, e foarte pri-
mitoare. ~n Rom=nia `mi
place foarte mult c\ ]ine]i
tradi]iile, c\ ]ine]i tradi-
]ia vie, c\ este ceva pre-
zent `n via]a normal\, de
zi cu zi. E frumos, e foarte
frumos, e ceva care `n al-
t\ parte s-a pierdut. Noi,
`n Italia, cunoa[tem mai
mult pe cei care pleac\,
de exemplu, `n Italia a-
vem mul]i rom=ni, dar
dac\ lumea ar veni aici
`[i va schimba ideea. Mi-a
pl\cut foarte mult nordul
]\rii, Transilvania, e
bogat\ ca vegeta]ie, sunt
ora[e medievale. Am citit
[i ceva literatur\ rom=-
nesc\, mi-a pl\cut. Eu
am avut prima `nt=lnire
cu limba rom=n\, nu cu
literatura, dar cu ocazia
asta am [i citit ceva. ~mi
place bine`n]eles Emines-
cu, dar `mi place [i Ni-
chita St\nescu [i Tristan
Tzara, chiar dac\ majori-
tatea lucr\rilor lui au fost
f\cute `n Fran]a. ~mi pla-
ce foarte mult [i muzica
tradi]ional\, muzica po-
pular\“. Sarah `[i dore[te
s\ ob]in\ un post la Bru-
xelles, dar se teme de
candida]ii rom=ni care
sunt mai buni: „Eu sper
s\ fac mai multe cu limba
rom=n\, dar am foarte
mult\ concuren]\ pentru
c\ rom=nii sunt prea buni
la limbi str\ine. Mie
mi-ar place s\ fiu [i tra-
duc\tor la limba rom=n\,
`mi place mai mult dec=t,
de exemplu, limba fran-
cez\“.
Pentru Mathias The-
sing, profesor de matema-
tic\ din Germania, „sunt
mai multe cauze pentru
care am `nceput s\ `nv\]
limba rom=n\, dar cred
c\ am `nceput s\ `nv\]
pentru c\ `mi place ]ara,
`mi plac oamenii, sunt
mult mai primitori. Mi-am
f\cut prieteni rom=ni [i
`n Germania, de unde vin
eu. Prima dat\ am venit
`n Rom=nia s\ joc la un
turneu de [ah [i a[a m-am
`mprietenit cu regiunile [i
cu oamenii. Mi-am f\cut
[i cuno[tin]e [i prieteni `n
Rom=nia. Acum, pentru
prima dat\ sunt aici, la
Ia[i, `n zona Moldovei,
mai mult, am fost la Cluj,
la Satu Mare [i la mare,
la Eforie Nord. Acas\
sunt profesor de mate-
matic\ [i fizic\, dar am

Una dintre cele mai bune
vorbitoare de limb\ rom=n\
din actuala serie de cursan]i
este italianca Sarah D’Angelo
citit [i ceva `n rom=n\,
`mi place, de exemplu,
Caragiale, chiar foarte
mult! Din literatura con-
temporan\ nu prea am
citit, am citit recent o
carte a Aglajei Veterani,
o scriitoare din Elve]ia de
origine rom=n\, «De ce
fierbe copilul `n m\m\-
lig\», asta mi-a pl\cut
foarte mult. Dar din liter-
atura rom=neasc\ nu
prea am citit. A da, am
citit de C\rt\rescu, «De
ce iubim femeile», am a-
vut asta la un curs“.
„Anul acesta este o
edi]ie foarte reu[it\“
Printre cadrele didacti-
ce care predau limba ro-
m=n\ studen]ilor str\ini
se afl\ Ioan Milic\ (foto),
lector de limba rom=n\,
care are cursuri cu grupa
de `ncep\tori. „P\rerea
mea este c\ ei se descur-
c\ foarte bine, av=nd `n
vedere c\ [edin]a de as-
t\zi este cea de a treia [e-
din]\, a c=te trei ore. La
mine la grup\ sunt trei
`ncep\tori, doi sunt de la
Universitatea din Thesa-
lonic, iar o fat\ a venit de
la Atena. Sunt chiar pl\-
cut impresionat de evolu-
„Studiez limba francez\ [i am
dorit s\ `nv\] [i alte limbi
romanice, precum rom=na,
s\ v\d care sunt deosebirile
sau similarit\]ile“, a spus
poloneza Magdalena Danielak
]ia lor, pentru c\ unul
dintre ei studiaz\ lingvis-
tic\ [i se observ\ lucrul
acesta, `i [i ajut\ pe cei-
lal]i foarte u[or. Sper\m
ca p=n\ la sf=r[itul peri-
oadei de curs s\ reu[eas-
c\ s\ se exprime bine, co-
rect `n rom=ne[te, folo-
sind cele mai importante
coduri verbale, prezentul,
trecutul [i viitorul, apoi
pot merge mai departe, la
intermediari. Eu am mai
lucrat [i anul trecut, tot
cu studen]i `ncep\tori,
am mai lucrat [i `n Ger-
mania; un an de zile au
`nv\]at acolo studen]ii
limba rom=n\, [i de la an
la an observ c\ vin mai
mult studen]i care au
aplecare spre limba ro-
m=n\. Bine, mai au difi-
cult\]i cu sunetele noas-
tre, cu «`», «\», «[», «]», dar
`n rest e bine, nu sunt,
deocamdat\, probleme“, a
spus Ioan Milic\.
Sorin Mocanu (foto),
lector la {coala de var\,
are ore cu „studen]ii in-
termediari, unde spre
surprinderea mea, fa]\ de
anii trecu]i sunt mul]i
studen]i, respectiv opt,
care vorbesc foarte bine
rom=ne[te, au cuno[tin]e
CM
YK
REPORTAJ
„Eu `nv\] rom=n\ de trei ani,
am mai fost `n Rom=nia cu
doi ani `n urm\, la Timi[oara,
la universitate“, a declarat
Joanna Marta Matuszyn
foarte bune despre limb\,
pe de o parte, [i cultura [i
civiliza]ia rom=neasc\,
pe de alt\ parte. Este o
pl\cere [i chiar o u[urin]\
de a discuta cu ei. Sunt
studen]i veni]i din Ser-
bia, Spania, Portugalia [i
din Danemarca ei se des-
curc\ foarte bine, unul
dintre studen]i a mai fost
acum doi ani la `ncep\-
tori, este vorba despre
domnul profesor de la
Colegiul Tehnic din Co-
penhaga, dumnealui se
descurc\ foarte bine, v\d
c\ a dorit s\ revin\. Sunt,
`n mare parte, oameni
care doresc s\ lucreze `n
domeniul filologic, sunt
persoane direct interesate
care doresc s\ lucreze cu
limba rom=n\ sau chiar
speciali[ti `n limb\ care
doresc s\ vad\ la fa]a
locului [i s\ practice limba
aici. Sunt studen]i care
[tiu ce doresc [i din acest
motiv `nva]\ [i foarte re-
pede, nu prea sunt printre
„Cea mai mare realizare a noastr\ se vede `n pauze,
c=nd cursan]ii folosesc `ntre ei limba rom=n\“
Despre {coala de var\ de
limb\ [i civiliza]ie rom=neas-
c\, directorul acesteia, A-
drian Poruciuc (foto), este
convins c\ are o bun\ recu-
noa[tere. „Se pare c\ este
vorba, `n acest an, de o a 32-a
edi]ie a acestei [coli de var\
care avea, la `nceput, prin
1972, un profil geografic, iar
cursurile se ]ineau la Piatra
Neam], `mi amintesc c\
domnul academician Ale-
xandru Ungureanu participa
foarte activ, mai era [i dom-
nul profesor {andru, fost
prorector, apoi, dup\ un
timp, {coala de var\ [i-a
schimbat profilul de la isto-
rie [i geografie la profilul
care `l avem azi, de limb\ [i
civiliza]ie. Eu sunt director
din 1995, iar de atunci, ma-
ximum de ]\ri a fost de 17
`ntr-un an, iar acum avem
11 ]\ri, dar cu grupuri mai
mari din aceea[i ]ar\. Anul
acesta este o supriz\ foarte
pl\cut\, pentru c\ nu avem
`ncep\tori, dec=t trei, cu
care am f\cut o grup\ mi-
nuscul\. Restul, cei de la in-
termediari [i avansa]i, vor-
besc deja rom=ne[te, pe dou\
filiere, unii au f\cut `n
Rom=nia cursuri de var\,
al]ii au ceva de acas\, pen-
tru c\ sunt unii care au `n
familie vorbitori de limb\
rom=n\, sunt trei fete din
CM
YK
Jorgen Hansen, din
Danemarca, este foarte
`ndr\gostit de Rom=nia, pe care
a vizitat-o de mai multe ori
ei care s\ fi venit din curi-
ozitate, nu sunt turi[ti,
vin la ore, sunt punctuali,
nu doresc pauze, dup\ ore
stau mai mult `n biblio-
tec\, nu prea se plimb\“.
De grupa de avansa]i
se ocup\ lector Oana Ma-
cari (foto), ea amintind [i
de tradi]ia pe care o are
de acum {coala de var\:
„Unii spun c\ ar fi 35 de
ani de c=nd se organizea-
z\ {coala de var\ de c\tre
Universitate. Acum este
una dintre edi]iile care
par s\ fie foarte reu[ite,
pentru c\ sunt studen]i
cu preocup\ri punctuale,
Serbia care mai au bunicii
vorbitori de rom=n\, dou\
spun chiar c\ sunt rom=nce,
iar una spune c\ e s=rboai-
c\, dar are numele de orig-
ine rom=n\, Brandusik [i
[tie c\ numele ei vine de la
«br=ndu[\». Mai avem [i din
Ucraina vorbitori nativi,
care vorbesc [i acas\ rom=-
ne[te, iar ceilal]i sunt din
Italia, Spania, Polonia, [i au,
`n general, interese romanis-
tice, unele foarte concrete,
fie c\ vor s\ scrie o lucrare
despre literatura sau limba
rom=n\, fie c\ li s-a cerut s\
aib\ o limb\ romanic\ `n
plus, unii sunt cu interese de
afaceri, doresc s\ capete o
slujb\ `n leg\tur\ cu Rom=-
nia. O domni[oar\ din Italia
dore[te s\ ob]in\ o slujb\ la
Bruxelles, iar limba rom=n\
este, `ncep=nd de anul aces-
ta, una dintre limbile oficiale
europene, avem alt statut, se
[i simte, discret, prin nor-
malitate“.
Referitor la ceea ce `i a-
trage pe ace[ti cursan]i `n
Rom=nia, pentru a studia
limba rom=n\ la ea acas\,
Adrian Poruciuc, consider\
c\ „sunt foarte variate inte-
resele celor care vin s\ `nve-
]e limba rom=n\. Unii vor
folclor, al]ii vor literatur\ se-
rioas\, unii vin pentru anu-
mite lucr\ri, se duc la Biblio-
Vineri, 13 iulie 2007
aproape jum\tate dintre
ei sunt doctoranzi [i sunt
deja familiariza]i cu cul-
tura [i civiliza]ia rom=n\.
Par s\ fie mai lipsi]i de
prejudec\]i fa]\ de al]i
ani, pentru c\ nu e prima
lor venire, vin cu ni[te a[-
tept\ri destul de realiste.
Un alt lucru foarte intere-
sant este c\ mul]i au mai
f\cut o astfel de [coal\ de
var\ `nainte [i pot s\ fac\
o compara]ie. P\str\m [i
colaborarea veche cu uni-
vesit\]ile din Polonia [i
Bulgaria, vin `n fiecare
an studen]i de acolo cu un
nivel foarte bun de limba
rom=n\, care se integrea-
z\ foarte bine. Acum a-
vem pentru prima dat\
pe cineva din Canare, es-
te vorba de un profesor de
francez\, care este lector
`n Fran]a [i este la nive-
lul de intermediari. Sunt,
`n general, mul]umi]i [i
de partea organizatoric\,
pentru c\ [i asta contea-
z\ foarte mult, Universi-
teca Central\ Universitar\,
al]ii sunt interesa]i de mino-
rit\]i, mi-au cerut chiar ma-
teriale despre ]igani [i le-am
adus chiar ast\zi. Al]ii vin cu
tot felul de teorii, mai mult
sau mai pu]in ciudate despre
cum e de fapt limba rom=n\
de clasificat [i trebuie s\ le
r\spunzi calm, pentru c\ `]i
dai seama cam de unde au
primit ei informa]ii, cam din
ce surse [i cu ce fel de «str=m-
bu]e» din astea... c\ limba
rom=n\ nu ar fi limb\ latin\
sau c\ s-a amestecat... pros-
tii din astea, auzite din fel de
fel de surse sau de la al]ii ca-
re s-au ocupat de limba ro-
m=n\, chipurile, din str\i-
n\tate. De exemplu, a fost
ieri (n. r. 11 iulie) o doamn\
profesor (n. r. Miriam Rob-
bins Dexter) care e de 30 de
ani la University of Califor-
nia, Los Angeles, care a `nce-
put s\ studieze limba rom=-
n\ singur\, dar e adev\rat
c\ ea [tia din start latina [i
greaca, iar pentru ea, latini-
tatea limbii rom=ne este o
eviden]\ izbitoare, pentru c\
[tia latin\. A[a c\ le spunem
celor care doresc, s\ studieze
latina [i apoi s\ fac\ o com-
para]ie. Despre cum suntem
[i ce avem, eu le-am spus
deschis s\ pun\ `ntreb\ri [i
eu `i duc la locul care s\ le o-
fere un r\spuns. Nu avem ce
9
Mathias Thesing
este profesor de
matematic\ `n Germania
tatea ofer\, prin infra-
structura ei, ni[te condi]ii
mai deosebite, [i m\ refer
aici la «Gaudeamus», `n
primul r=nd. P=n\ acum,
cursan]ii au vizitat ora-
[ul, Gr\dina Botanic\, au
[i un program de dansuri
populare care este [i unul
din punctele de atrac]ie
din program, avem jum\-
tate dintre ei `nscri[i la
aceste cursuri conduse de
domnul profesor Neagu,
de la Palatul Copiilor, ei
au satisfac]ia de a progre-
sa destul de repede, iar la
sf=r[it preg\tesc chiar [i
un program artistic. Din
experine]a anilor trecu]i,
ei p\streaz\ leg\tura `n-
tre ei, pe internet, `[i fac
un grup de discu]ie, unii
mai revin [i `[i aduc [i
prietenii, a[a cum este o
student\ din Bulgaria,
care [i-a adus [i priete-
nul, care e ziarist. ~n ge-
neral, mai ]inem leg\tura
cu ei, trimit felicit\ri de
s\rb\tori“. (Oana RUSU)
ascunde, [i de rele [i de bu-
ne, asta e situa]ia. Noi am
intrat acum `n Uniunea Eu-
ropean\, dac\ Europa ne-a
acceptat `nseamn\ c\ facem
parte din ceva, [i noi `ncer-
c\m s\ ajungem la ei [i ei la
noi. Aici, una din cele mai
mari realiz\ri ale noastre se
vede `n pauze, c=nd cursan]ii
folosesc `ntre ei limba rom=-
n\ ca limb\ de comunicare;
pentru c\ unii nu au alt\
limb\ de comunicare `ntre ei,
limba rom=n\ ca lingua fran-
ca, m\car aici se vede. Desco-
per\ diverse aspecte pornind
de la biserici [i muzic\ biseri-
ceasc\, au fost [i la «Trei Ie-
rarhi» [i au ascultat corul bi-
sericesc, iar unii au fost foarte
impresiona]i“.
10 Vineri, 13 iulie 2007
PE SCURT
Prim\ria Roman,
bun\ de plat\ din cauza
drumurilor proaste
Prim\ria municipiului Roman, `n
calitate de administrator al dru-
murilor din ora[, a fost obligat\, `n
premier\, de o instan]\
judec\toreasc\, s\ pl\teasc\
desp\gubiri pentru avarierea unui
autoturism `ntr-o groap\ de pe
carosabil. Administra]ia local\ a
pierdut atât procesul, cât [i recur-
sul procesului intentat `n urm\ cu
un an de zile, de BCR Asigur\ri
Roman, societatea de asigur\ri
care l-a desp\gubit pe proprietarul
autoturismului. Instan]a
judec\toreasc\ a hot\rât c\
Prim\ria Roman trebuie s\ achite
c\tre societatea de asigur\ri suma
de 1.000 de lei, cu titlul de
desp\gubiri reactualizate, [i `nc\
aproape 100 de lei, drept cheltuieli
de judecat\. Pu[i `n fa]a hot\r=rii
judec\tore[ti, reprezentan]ii
Prim\riei Roman s-au rezumat s\
declare c\ alocarea sumei de bani
pentru desp\gubirea societ\]ii de
asigurare va fi discutat\ `n [edin]a
de Consiliu Local de ast\zi.
Un nor de praf
a blocat circula]ia
pe un drum na]ional
Administratorul unei firme de pre-
lucrare a calcarului din ora[ul
Bicaz va r\spunde `n fa]a legii
dup\ ce, din incinta societ\]ii, a
ap\rut un nor de praf, pe o dis-
tan]\ de circa 50 de metri, care a
afectat circula]ia pe drumul
na]ional DN 15C Bicaz-
Gheorgheni. Pentru siguran]a
traficului rutier, circula]ia pe am-
bele sensuri a fost blocat\ timp de
zece minute [i nu s-a `nregistrat
nici un accident. Poli]i[tii care an-
cheteaz\ cazul au constatat c\ pra-
ful a ap\rut `n urma procesului
tehnologic de concasare a pietrei,
iar vizibilitatea pe drumul na]ional
a fost afectat\ `n propor]ie de peste
90%. Reprezentan]ii G\rzii de
Mediu au demarat o anchet\, iar
poli]i[tii au `ntocmit un dosar pe-
nal pe numele administratorului
societ\]ii, pentru poluare acciden-
tal\, din cauza nesupravegherii
func]ion\rii instala]iilor.
Zi neagr\ `n
jude]ul Suceava,
din cauza furtunii
Opt localit\]i au r\mas f\r\
curent electric, iar zece au fost
afectate par]ial din punct de
vedere al aliment\rii cu energie
electric\ `n jude]ul Suceava, dup\
furtuna puternic\ de mar]i sear\,
a informat Inspectoratul Jude]ean
pentru Situa]ii de Urgen]\ (IJSU)
Suceava. Potrivit datelor prezen-
tate de IJSU, `n localit\]ile Buda,
Boroaia, Bogd\ne[ti, Valea
Glodului, D\rm\ne[ti, Siminicea,
Dumbr\veni [i Bosanci au fost
afectate punctele de transformare
de medie tensiune. Afectate
par]ial, pe grupuri de gospod\rii,
au fost localit\]ile F\lticeni,
Dolhe[ti, B\i[e[ti, Hârtop,
Mitoca[, Hân]e[ti, Vere[ti, Bra[ca,
Hancea [i Salcea. Furtuna de
mar]i seara a provocat [i in-
cendierea unei case din localitatea
sucevean\ Horodnic de Jos, care a
fost lovit\ de un tr\snet. ~n urma
incendiului declan[at, au ars
buc\t\ria, bunuri de uz casnic [i
mobilier, pagubele fiind estimate la
aproximativ 80 de mii de lei. Tot
mar]i seara, patru gospod\rii din
satul Cotu B\ii, comuna Fântâna
Mare, au fost grav afectate de
fl\c\ri, din cauza unei ]ig\ri
aprinse aruncate la `ntâmplare.
Potrivit ISU Suceava, extinderea
focului a fost favorizat\ de vântul
puternic, pagubele fiind estimate
la 200 de mii de lei. Nu s-au `nre-
gistrat victime. a
ACTUALITATEA REGIONAL|
A furat ma[ina, cu proprietar, cu tot C=teva sate din jude]ul Neam] au fost
Un ho], cu identitate `nc\ necu- sit, dar [i „aghezmuit“ de t\ria con-
noscut\, a reu[it performan]a de a sumat\ `n cursul nop]ii, proprieta- afectate de furtunile de miercuri spre joi
fura din pia]a municipiului One[ti o rul ma[inii nu s-ar fi trezit nici c=nd
ma[in\ cu tot cu proprietarul care ma[ina a fost lovit\. El [i-a revenit
Drumul na]ional DN 17B a turi agricole au fost culcate la p\-
fost deblocat `n localitatea Farca- m=nt de vijelie. ~n noaptea de
dormea pe bancheta din spate, abia `n jurul orei 8.00, undeva pe [o- [a, dup\ ce ieri diminea]\ se cir- miercuri spre joi, `n jude]ul
printre c=teva l\zi cu fructe, f\r\ seaua One[ti-Bra[ov, `n ma[ina a- cula pe un singur fir, din cauza a- Neam] au fost afectate 44 de pos-
ca acesta s\ se trezeasc\. bandonat\ de ho], dar cu l\zile pline luviunilor aduse de un torent `n turi de transformare ce ali-
Trezi]i din mo]\iala ce `i atinsese cu fructe furate. B\rbatul nu [tie urma ploilor toren]iale din noap- menteaz\ cu energie electric\ 23
`n zorii zilei, ceilal]i „pie]ari“ nu au cum arat\ individul care l-a furat o tea de miercuri spre joi. Singura de localit\]i, `ns\ p=n\ diminea-
reac]ionat, crez=nd c\ la volanul dat\ cu ma[ina. El a anun]at Poli]ia, problem\ care se semnala la ore- ]\, au fost remediate problemele
ma[inii se afla chiar proprietarul a- care a declan[at o anchet\, dar le pr=nzului `n jude]ul Neam] era din 20 de localit\]i. Un fulger a lo-
cesteia. Abia c=nd ho]ul, `ncerc=nd s\ inedita `nt=mplare a `nceput s\ `n comuna Borca, acolo unde nu vit pensiunea turistic\ „Linia
fac\ o manevr\ pentru a ie[i din st=rneasc\ z=mbete. Poli]i[tii au func]ioneaz\ o linie de medie ten- Verde“ din comuna Tarc\u. Tr\z-
perimetrul pie]ei, a lovit autoturismul `nceput s\-[i intensifice activit\]ile siune care alimenteaz\ satele netul a lovit o anex\ `n care nu se
de un parapet, c=]iva dintre ei s-au `n pia]a din muncipiul One[ti, unde M\dei, Poiana C=rjei [i Borca. aflau turi[ti, iar incendiul a fost
`ndreptat c\tre locul accidentului. comercian]ii se confrunt\ destul de Angaja]ii de la Electrica se afl\ `n stins de pompieri. ~n jude]ul
Numai c\ infractorul a reu[it s\ de- des cu furturi, autorii acestora fiind, zon\ pentru a remedia defec]iu- Neam] nu s-au `nregistrat vic-
mareze `n tromb\. Se pare c\, obo- de multe ori, tineri. a nile. La Farca[a, 3 hectare de cul- time omene[ti [i nici inunda]ii. a
Autorit\]ile locale sunt somate s\ se
preg\teasc\ pentru un nou val de canicul\
Ministrul S\n\t\]ii, Eugen Nicol\escu, [i
secretarul de stat `n Ministerul Internelor
[i Reformei Administrative, Victor Paul
Dobre, au avertizat, miercuri, autorit\]ile
locale, `n cadrul unei videoconferin]e,
`n leg\tur\ cu un nou val de c\ldur\
care va afecta Rom=nia `n perioada
17-20 iulie [i la `nceputul lunii august,
cer=ndu-le s\ fie preg\tite pentru a
contracara efectele acesteia [i a acorda
asisten]\ persoanelor care vor fi afectate.
Eugen Nicol\escu a a- persoanelor care au nevoie
nun]at c\ reprezentan]ii s\ li se ofere ap\ mineral\
Ministerului S\n\t\]ii Pu- sau primul ajutor.
blice, Ministerului Interne- Cu acest prilej, Nicol\es-
lor [i Reformei Administra- cu a f\cut apel la coope-
tive, Ministerului Muncii, rarea `ntre institu]ii, dar [i
Familiei [i Egalit\]ii de la comunicarea c\tre popu-
{anse [i Ministerului Me- la]ie a m\surilor adoptate
diului [i Dezvolt\rii Dura- de autorit\]i. Ministrul S\-
bile au discutat, ieri, despre n\t\]ii a atras aten]ia [i `n
emiterea unui ordin comun ceea ce prive[te controlul a-
care aprob\ un plan de m\- limentelor `n perioada ca-
suri coerente, referitoare la nicular\, subliniind c\ este
`ndeplinirea atribu]iilor Co- nevoie de intensificarea ve- Dobre a men]ionat c\, `n necesit\ asisten]\ pe pe- pecte dotarea cu medica-
misiilor Jude]ene pentru Si- rific\rilor pe zona igienico- cazul caniculei, trebuie s\ rioada caniculei. mente, prev\zut\ `n Ordi-
tua]ii de Urgen]\, Comite- sanitar\ [i `n ceea ce pri- se acorde prioritate mar- „Prim\riile trebuie s\-[i nele 1092 [i 1764 din 2006.
telor Locale pentru Situa]ii ve[te evacuarea de[eurilor. ilor aglomer\ri urbane, re- asigure stocurile de ap\ „~n toate spitalele va
de Urgen]\, Autorit\]ilor spectiv Bucure[tiului, Con- mineral\, s\ fie atente la trebui s\ existe un stoc de
de S\n\tate Public\ `n mo- stan]ei [i ora[elor din jude- alimentarea cu energie e- ghea]\, pentru a putea s\
mentul `n care s-ar emite Stoc de ghea]\ ]ele de sud [i sud-est ale ]\- lectric\, iar Inspectoratele se fac\ procedurile de r\ci-
Cod galben sau portocaliu `n spitale rii, care vor fi cele mai afec-
tate de noul val de c\ldur\.
teritoriale de Protec]ia
Muncii vor face controale
re rapid\ `n cazul pacien-
]ilor afla]i `n [oc termic.
din partea Administra]iei
Na]ionale de Meteorologie. La r=ndul s\u, secre- De asemenea, Dobre a la firme pentru a verifica Atrag aten]ia asupra me-
Potrivit lui Nicol\escu, con- tarul de stat Victor Paul spus c\ prim\riile, `mpre- modul `n care se respect\ dicamentelor care sunt in-
form acestui ordin, este Dobre a precizat c\ se im- un\ cu autorit\]ile de s\- programul de munc\ `n terzise `n aceste situa]ii,
necesar ca p=n\ luni s\ se pune ca, `n cursul zilei de n\tate public\ [i cu cele condi]ii deosebite“, a afir- dar, pe care, din p\cate u-
finalizeze identificarea spa- ieri [i a celei de ast\zi, s\ care se ocup\ de asisten]a mat Dobre. Pe de alt\ par- nii le recomand\. Trebuie
]iilor r\coroase, dotate cu se desf\[oare reuniuni ale social\, trebuie s\ identi- te, ministrul S\n\t\]ii a evitat\ utilizarea calciului
aer condi]ionat, pentru ser- Comisiilor Jude]ene pen- fice din timp persoanele cu cerut ca toate spitalele, `n [i a cofeinei“, a spus Ni-
viciile de asisten]\, unde tru Situa]ii de Urgen]\. probleme deosebite, care zilele caniculare, s\ res- col\escu. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PROFESORI PICA}I func]ie de locurile care vor scoar]ei terestre, unic `n portan]\. La Muzeul Apelor n\tatea c\ilor de comuni-
PE CAPETE LA TITULARI- ar\m=ne dup\ titularizare“,
declarat Mariana Ro[anu.
Europa, prin faptul c\ `nf\-
]i[eaz\, pentru prima dat\,
din F\lticeni poate fi admi-
rat acum, aproape integral,
ca]ii rutiere [i din locurile
de agrement, unde popula-
ZARE: Mai pu]in de o ju- Procentul celor care au luat al\turi de relieful uscat, [i patrimoniul sec]iilor ve- ]ia `[i petrece cu prec\dere
m\tate dintre cei 553 de note sub 5 la titularizare configura]ia reliefului sub- chiului muzeu - arheologie, sf=r[itul de s\pt\m=n\.
candida]i `nscri[i la con- este de 9%, [i asta pentru acvatic. Exponatul a fost e- istorie, arme vechi, etnogra- Pentru o interven]ie efi-
cursul de titularizare de c\, dintre cei 553 de can- fie, carte veche, numisma-
xecutat cu m\iestrie [i e- cient\ `n situa]ii de ur-
anul acesta au ob]inut dida]i `nscri[i, 79 de dasc\li xactitate de-a lungul a cinci tic\ [i fotografie. gen]\ cu risc public, pre-
minimum nota 7, cea care
le permite ob]inerea unui
nu s-au prezentat la exa- ani [i jum\tate de profeso- a M|SURI DE PRE- fectul Mihai Capr\ a cerut
mene. Zece cadre didactice rul Neculai Isaic, din comu- VENIRE A INCENDIILOR Direc]iei pentru Agricultu-
post definitiv la una dintre s-au retras chiar `n timpul
catedrele vacante `n jude]. na Vadu Moldovei. De ase- PE MIRI{TI: Prefectul ju- r\ [i Dezvoltare Rural\ s\
examenului, iar cinci au menea, muzeul g\zduie[te `ntocmeasc\ o hart\ a zo-
Potrivit purt\torului de fost eliminate, fiind sur- de]ului Gala]i, Mihai Ca-
cuv=nt al Inspectoratului nou\ diorame, precum [i un pr\, a avizat, ieri, planul nelor din jude] predispuse
prinse copiind. acvariu de mari dimensi- la incendii de vegeta]ie [i
{colar Jude]ean (ISJ) jude]ean de m\suri pentru
Neam], Mariana Ro[anu,
a GLOB GEOGRAFIC uni, un adev\rat strop de prevenirea [i combaterea fond forestier. ~n baza a-
procentul de promovabili- UNIC ~N EUROPA, LA mare pe t\r=m sadovenian. incendiilor de miri[ti, p\- cestui document, vor fi sta-
tate a examenului a fost de F|LTICENI: Muzeul Ape- Una din s\li prezint\ ex- duri [i vegeta]ie uscat\, bilite m\suri punctuale de
72,4%, `ns\ aproape 26% lor „Mihai B\cescu“ din ponate care au apar]inut specifice perioadelor cani- supraveghere a zonelor de
dintre candida]i au luat F\lticeni are `n patrimoniu primului muzeu din F\l- culare. Potrivit purt\toru- risc pentru Poli]ie, Jandar-
note cuprinse `ntre 5 [i peste 750 de exponate, din ticeni, ce dateaz\ din 1914. lui de cuv=nt al Prefecturii merie [i Inspectoratul pen-
6,99. „Cei care au note care unele pot fi considerate Institu]ia muzeal\ `nfiin- Gala]i, Emanuela Turcu, tru Situa]ii de Urgen]\
`ntre 5 [i 6,99 vor putea de excep]ie. ~ntre obiectele ]at\ atunci de c\tre profe- m\surile se refer\, `n spe- (ISU), institu]ii care vor a-
opta pentru un post de su- de mare interes se remarc\ sorul emerit Vasile Ciurea cial, la zonele cu poten]ial vea obliga]ia s\ monitori-
plinitor sau de deta[are, `n un glob geografic cu relieful era al doilea din ]ar\ ca im- de risc de incendii din veci- zeze „punctele fierbin]i“. a

Rezultatele finale la prima sesiune de bacalaureat, dup\ solu]ionarea contesta]iilor
~n urma centraliz\rii da-
telor din teritoriu, rata de
promovare `nregistrat\ la se-
siunea iunie-iulie a exa-
menului de bacalaureat din
acest an, dup\ solu]ionarea
contesta]iilor, este de 82,08%
(cu aproximativ dou\ puncte
procentuale peste cea din
2006 - 80,48%). Având `n ve-
dere faptul c\ `nainte de con-
testa]ii au promovat 80,78%
din candida]ii prezen]i, se con-
Punctul nodal al reformei `n educa]ie
`l reprezint\ descentralizarea
La Palatul Cotroceni a
avut loc, ieri, dezbaterea pe
tema raportului „România
educa]iei, România cerce-
t\rii“, publicat recent de
Comisia preziden]ial\ pen-
tru educa]ie [i cercetare.
La discu]iile prezidate de
[eful statului au participat
membrii comisiei care au
`ntocmit raportul, precum
[i peste 150 de invita]i, pro-
fesori, academicieni, lideri
din sindicatul preuniversi-
tar [i universitar, studen]i.
Printre invita]i s-a a aflat
ministrul Educa]iei, Cris-
tian Adomni]ei, dar [i fos-
tul ministru de resort, Eca-
terina Andronescu.
Cu acest prilej, Asocia]ia
„Ad Astra“ a dat publici-
t\]ii un comunicat `n care
`[i afirm\ sprijinul pentru
demersul Comisiei prezi-
den]iale de a `ntocmi rapor-
tul [i de a sugera solu]ii
pentru modernizarea sis-
temului de `nv\]\mânt din
România. „Ad Astra“, aso-
cia]ia cercet\torilor români
din `ntreaga lume, a avut
patru reprezentan]i `n
Comisia preziden]ial\ care
a `ntocmit raportul.
Pre[edintele Traian B\-
sescu consider\ c\ educa]ia
are, `n prezent, o alt\ miz\
pentru România - dezvol-
tare `n contextul european.
Potrivit pre[edintelui, edu-
ca]ia trebuie s\ fie competi-
tiv\ pe pia]a muncii. „Tre-
buie s\ privim educa]ia asu-
mând locul nostru `n com-
peti]ia bazat\ pe cunoa[tere
`n Europa. Raportul comi-
siei preziden]iale arat\ o si-
tua]ie `ngrijor\toare: sis-
temul educa]ional este inefi-
cient, irelevant, inechitabil
[i de slab\ calitate“, a afir-
mat Traian B\sescu.
{eful statului a prezen-
tat, ieri, concluziile rapor-
tului comisiei preziden]iale
pentru educa]ie.
stat\ o majorare cu 1,3% a
num\rului de elevi promova]i
(159.720 fa]\ de 155.572). Din
36.330 de contesta]ii depuse
au fost modificate notele `n ca-
zul a 12.980 de teze (aproxima-
tiv 27% din num\rul total).
Dup\ evaluarea lucr\ri-
lor contestate, procente ridi-
cate de promovabilitate s-au
`nregistrat `n Suceava
(98,76%), Boto[ani (96,42%),
Constan]a (96,91%), Hune-
Pre[edintele Traian B\-
sescu consider\ c\ Români-
a nu `[i mai poate permite
s\ aib\ un sistem de cre[e
[i de gr\dini]e care s\ nu
stimuleze talentele. „Copiii
nu trebuie p\zi]i, ci trebuie
educa]i“, a afirmat Traian
B\sescu, ieri, `n cadrul dez-
baterii pe marginea rapor-
tului Comisiei preziden]iale
pentru educa]ie, subliniind
c\ un accent deosebit tre-
buie s\ se pun\ pe educa]ia
copiilor `ntre 0 [i 6 ani.
Potrivit [efului statului,
punctul nodal `l reprezint\
descentralizarea, care „este
un mijloc ce trebuie s\ a[e-
ze [coala `n mediul comuni-
tar“. „Nu strada, ci [coala
favorizeaz\ `mplinirea u-
nei persoane“, a mai spus
Traian B\sescu.
Pre[edintele Traian B\-
sescu apreciaz\ c\ Româ-
nia nu `[i poate permite s\
fie „la coada clasei“ [i s\
trag\ `n jos rezultatele U-
niunii Europene. „Nu pu-
tem fi la coada clasei, tr\-
gând `n jos rezultatele Uni-
unii Europene. (...) Nu pu-
tem forma o minoritate de
studen]i care s\ p\r\seas-
c\ România pentru alte
]\ri“, a afirmat, ieri, [eful
ACTUALITATE
doara (95,69%) [i Mehedin]i
(95,27%). ~n ierarhia jude]e-
lor cu promovabilitate sc\zu-
t\ figureaz\ Ilfov (17,08% fa-
]\ de 16,73%, procentul ini-
]ial), Giurgiu (58,04% fa]\ de
57,10%), Arge[ (64,33% fa]\
de 61,91%) [i Teleorman
(66,79% fa]\ de 63,59%). La
Ia[i, procentul a crescut cu
2% dup\ rezolvrea contesta-
]iilor. Procentul final de pro-
movabilitate este de 80,30%
statului `n cadrul dezbate-
rii pe marginea raportului
Comisiei preziden]iale pen-
tru educa]ie.
Potrivit [efului statului,
România are nevoie de acel
minim 6% din PIB pentru
Educa]ie, „pe care Guver-
nul, cu certitudine, `l va a-
sigura `ncepând cu 1 ianu-
arie 2008“.
„Esen]ial este ca finan-
]area s\ devin\ previzibil\.
Educa]ia are nevoie de a-
cest minim previzibil [i
predictibil `n alocare. (...)
Lumea cercet\rii poate fi [i
ea revigorat\ dac\ sunt
concentrate resursele“, a
afirmat [eful statului.
Cont bancar de
educa]ie pentru
fiecare nou-n\scut
Membrii Comisiei prezi-
den]iale propun, dup\ mo-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a NEGOCIERI E{UATE
CU SINDICALI{TII DIN S|-
N|TATE: A[a cum au anun-
]at `nc\ de miercuri, ieri, cir-
ca 100 de reprezentan]i ai fi-
lialelor din jude] ale sindi-
catului Sanitas au pichetat
ieri sediul Consiliului Jude-
]ean Ia[i, `n semn de protest
la decizia institu]iei de a
transforma Centrul de ~ngri-
jire [i Asisten]\ H=rl\u din
unitate cu profil medical `n-
tr-una social\. Aceasta `n
condi]iile `n care cei inter-
na]i `n aceast\ unitate sunt
diagnostica]i cu diverse afec-
]iuni psihice, confirmate de
comisii de specialitate. Re-
volta sindicali[tilor e cu at=t
mai mare cu c=t angaja]ii de
la H=rl\u nu mai au dreptul
la sporuri pentru orele de
munc\ suplimentare, pentru
g\rzi [i pentru munca pres-
tat\ `n zilele de s=mb\t\ [i
duminic\. ~n plus, ace[tia nu
beneficiaz\ de un contract
colectiv de munc\ la nivel de
ramur\ sanitar\, ca to]i cei-
lal]i colegi ai lor. „Din anul
2003 am c\utat, prin adrese
oficiale, adresate pre[edin-
telui CJ, ca ordonator princi-
dup\ ce, ini]ial, înaintea con-
testa]iilor, era de 78,35%.
Pe tran[e de medii, situa-
]ia se prezint\ astfel: `ntre 5
[i 5,99 - 1.407, `ntre 6 [i 6,99 -
19.330, `ntre 7 [i 7,99 - 43.144,
`ntre 8 [i 8,99 - 54.588 [i `n-
tre 9 [i 9,99 - 42.607. 51 de
elevi au ob]inut note de 10 la
toate probele (cei mai mul]i
`n jude]ul Mehedin]i - 13 /
Colegiile Na]ionale „Traian“
[i „Gheorghe }i]eica“ din
del american, constituirea
unui cont bancar personal
de educa]ie pentru fiecare
nou-n\scut din România.
Astfel, statul ar urma s\
deschid\ acest cont [i s\
fac\ primul depozit de 500
de euro, urmând ca acest
depozit s\ fie alimentat a-
nual de c\tre p\rin]ii
copilului sau alte persoane
fizice interesate, `n limita a
500 de euro anual, sum\
care devine deductibil\ din
impozitul pe venit. Contul
va putea fi utilizat de c\tre
titularul lui doar dup\ `m-
plinirea vârstei de 16 ani,
`n scopuri strict educa]io-
nale, precis determinate.
Prin raport se cere stimula-
rea [colilor [i universit\-
]ilor pentru a deveni centre
de educa]ie permanent\ a-
le adul]ilor.
Potrivit raportului, ar
trebui dublate bursele stu-
den]ilor care studiaz\ `n
pal de credite s\ negociem un
contract colectiv de munc\
pentru filiala sindicatului
Sanitas de la H=rl\u. P=n\
la ora actual\ `nc\ nu s-a re-
zolvat aceast\ problem\. Es-
te ru[inos [i am impresia c\
aici este un «club» care vrea
s\ discrediteze sindicatul
nostru. Noi a[tept\m [i vom
continua protestele p=n\
c=nd domnul pre[edinte al
CJ va veni s\ discut\m a-
ceast\ problem\“, a declarat
pre[edintele Sanitas Ia[i,
Viorel T\nase. Dup\ o or\
de proteste, interval `n care
asisten]ii au strigat lozinci
dure la adresa pre[edintelui
Consiliului Jude]ean, repre-
zentan]ii sindicali[tilor au
fost chema]i la negocieri, `n-
s\ f\r\ a ob]ine un rezultat
favorabil. „Ni s-a propus 75%
din valoarea sporurilor, ceea
ce nu `nseamn\ rezolvarea
problemelor noastre. De ase-
menea, s-a stabilit o nou\
`nt=lnire pentru luni, la ora
12.00. Dac\ nu vom rezolva
nimic nici atunci, vom con-
tinua s\ pichet\m, alterna-
tiv, sediul CJ [i al Prefec-
turii. ~n cazul `n care se va
Vineri, 13 iulie 2007
Drobeta Turnu-Severin).
~ncepând de luni, 16 iulie [i
pân\ vineri, 20 iulie 2007,
inclusiv, elevii care fie nu au
ob]inut media necesar\ pro-
mov\rii, fie nu s-au prezen-
tat, se pot `nscrie pentru sus-
]inerea examenului de baca-
laureat `n sesiunea august-
septembrie. Cei care au pro-
movat una sau mai multe
probe pot solicita recunoa[-
terea acestora. (O.R.)
domeniile [tiin]e [i teh-
nologie, ar trebui simplifi-
cat\ ierarhia didactic\,
prin eliminarea pozi]iei de
lector sau [ef de lucr\ri [i
`nl\turarea oric\ror cri-
terii de vechime privind
pozi]iile didactice [i au-
tonomia universit\]ilor de
a-[i negocia pachetul fi-
nanciar cu angajatul.
Din Comisia Preziden-
]ial\, prezidat\ de prof.
univ. Mircea Miclea, fac
parte Daniel David, vice-
pre[edinte, vicepre[edinte
al Consiliului {tiin]ific, U-
niversitatea „Babe[-Bolyai“
Cluj-Napoca, Daniel Fune-
riu, cercet\tor la Universi-
tatea Tehnic\ din Mün-
chen, Germania, R\zvan
Valentin Florian, secretar,
director executiv Asocia]ia
„Ad Astra“, Drago[ Ciupa-
ru, profesor la Universita-
tea de Petrol [i Gaze Plo-
ie[ti, Mihai Ionac, profesor,
Universitatea de Medicin\
[i Farmacie „Victor Babe[“,
Timi[oara, Tudor Luchian,
conferen]iar, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza“,
Ia[i, Dorel Banabic, profe-
sor, Universitatea Tehnic\
din Cluj-Napoca, Romi]\
Iucu, prorector, Universi-
tatea Bucure[ti, Petre T.
Frangopol, consilier, Consi-
liul Na]ional al Cercet\rii
{tiin]ifice din ~nv\]\mân-
tul Superior, Laz\r Vl\s-
ceanu, profesor, Universita-
tea Bucure[ti [i Cezar Bâr-
zea, profesor, Institutul de
{tiin]e ale Educa]iei. (O.R.)
impune o asemenea m\sur\,
vom recurge la grev\ de
avertisment [i apoi chiar la
grev\ general\“, a mai pre-
cizat Viorel T\nase. (O.B.)
a UCIS DE UN MAL DE
P|M+NT: Un t=n\r de 31 de
ani din Ia[i a murit miercuri
sear\ `n urma unui stop car-
diac, dup\ ce un mal de p\-
m=nt s-a pr\bu[it peste el.
B\rbatul lucra ca zilier pe
un [antier de construc]ie, iar
accidentul s-a produs `n timp
ce, `mpreun\ cu un grup de
muncitori, s\pa la funda]ia
unei case, `n apropiere de
Gr\dina Botanic\. Imediat
dup\ pr\bu[irea malului,
ceilal]i colegi l-au scos pe t=-
n\r de sub mormanul de p\-
m=nt [i au sunat la num\rul
unic de urgen]\ 112. La fa]a
locului s-a deplasat de ur-
gen]\ ambulan]a SMURD.
„Pacientul era `n stop car-
diorespirator [i prezenta
traumatisme cranio-cerebra-
le majore. A fost resuscitat
timp de 50 de minute, `ns\
manevrele nu au avut suc-
ces“, a declarat dr. Diana
Cimpoe[u, medic coordona-
tor UPU-SMURD. (O.B.)
11
PE SCURT
Spa]ii de joac\
modernizate
la Suceava
Prim\ria Suceava va aloca
100.000 de lei pentru moder-
nizarea locului de joac\ pentru
copii din parcul Universit\]ii
„{tefan cel Mare“, p=n\ la
sf=r[itul acestui an, a declarat,
ieri, viceprimarul Angela
Zarojanu. Potrivit acesteia, patru
firme s-au ar\tat interesate de
realizarea investi]iilor, astfel
`nc=t spa]iul de joac\ s\ fie adus
la standarde europene.
Viceprimarul Sucevei a mai spus
c\, `n bugetul local pe acest an,
este prev\zut\ suma de 800.000
de lei pentru reabilitarea pati-
noarului artificial. Zarojanu a
precizat c\, la patinoar, trebuie
schimbat\ uzina de frig [i reame-
najat\ pista.
Universitatea din
Bac\u reclam\
„concuren]a neloial\“
a filialelor altor
universit\]i
Concuren]a `ntre candida]ii la
studen]ie a fost `nlocuit\ `n Ba-
c\u de concuren]a `ntre cele dou\
universit\]i cu sediul `n localitate
[i institu]ii de `nv\]\m=nt supe-
rior din ]ar\ care [i-au deschis
filiale `n municipiu [i `n alte lo-
calit\]i ale jude]ului. ~n urm\ cu
15 ani, Universitatea de stat
Bac\u era singura care forma
speciali[ti cu studii superioare. ~n
1992 a ap\rut [i prima con-
curent\ a acesteia, Universitatea
„George Bacovia“, acreditat\ zece
ani mai t=rziu, dup\ ce a fost
prima institu]ie de `nv\]\m=nt
superior cu statut privat care [i-a
construit un sediu propriu mo-
dern. ~n acest an, `ns\, Bac\ul
este invadat de oferte ale unor
universit\]i de stat [i particulare
din ]ar\. Cele dou\ institu]ii de
`nv\]\m=nt b\c\uane, ambele
acreditate prin lege, sunt concu-
rate de „surate“ din `nv\]\m=n-
tul particular din alte ora[e, care
[i-au deschis `n jude] filiale sau
centre teritoriale autorizate doar
provizoriu. Func]ioneaz\ la Ba-
c\u, cu sedii `n licee, colegii sau
chiar la Cas\ de Cultur\, filiale
ale Universit\]ii „Lucian Blaga“
Sibiu, Universit\]ii „Spiru Haret“
Ia[i, Universit\]ii „Petre Andrei“
Ia[i, Universit\]ii „Alma Mater“
Sibiu. Acestea fac „concuren]\
neloial\“, dup\ cum au declarat
responsabili din cele dou\ insti-
tu]ii de `nv\]\m=nt superior b\-
c\uane. „Atrag studen]ii printr-o
politic\ de dumping, solicit=nd
taxe mult mai mici dec=t cele
normale“, afirm\ Adriana Rome-
dea, prorector al Universit\]ii de
stat Bac\u. „Din p\cate, un nivel
sc\zut al taxelor `nseamn\, de
cele mai multe ori, [i un standard
precar al calit\]ii procesului de
`nv\]\m=nt, fapt confirmat [i de
num\rul mult mai sc\zut al celor
care reu[esc s\-[i ia licen]a la
finele studiilor la asemenea in-
stitu]ii de `nv\]\m=nt, „agresi-
ve“, dar f\r\ a avea [i fundamen-
tul serviciilor oferite `n concor-
dan]\ cu normele europene“, sus-
]ine, la r=ndul s\u, prof. univ. dr.
Liviu Drugu[, purt\tor de cuv=nt
al Universit\]ii „George Bacovia“.
Rectoratele universit\]ilor „local-
nice“ consider\ c\ Oficiul pentru
Protec]ia Consumatorului ar tre-
bui s\ se autosesizeze `n leg\tur\
cu serviciile oferite studen]ilor.
„Ace[tia nu reclam\ mai nimic,
mul]umi]i doar s\ treac\ exa-
menele [i s\ nu aib\ probleme
contest=nd ceva“, sus]in
reprezentan]ii Universit\]ii de
stat [i Universit\]ii „George
Bacovia“. a
12 Vineri, 13 iulie 2007
PE SCURT
Poli Ia[i revine
pe micul ecran
Liga Profesionist\ de Fotbal a sta-
bilit televiz\rile primelor dou\
etape ale Ligii I din sezonul
2007/2008, dup\ cum urmeaz\:
- Etapa I - Vineri, 27 iulie: FC
Vaslui - UTA (Telesport, ora
18.00), Steaua - Ceahl\ul (Kanal
D, 20.30); S=mb\t\, 28 iulie: „U“
Craiova - Farul (Na]ional TV,
18.30),
Dacia Mioveni - Rapid (Antena 1,
20.45); Duminic\, 29 iulie:
Gloria Buz\u - Dinamo (Na]ional
TV, 18.00), „U“ Cluj - Pandurii
(Telesport, 18.00), Politehnica
{tiin]a Timi[oara - Poli Ia[i (Kanal
D, 20.30). Meciurile O]elul Gala]i -
CFR Cluj [i Gloria Bistri]a -
Unirea Urziceni se stabilesc pe 16
iulie.
- Etapa a II-a - Vineri, 3 august:
Ceahl\ul - Gloria Buz\u
(Telesport, ora 19.30), Farul -
Steaua (Kanal D, 20.30); S=mb\t\,
4 august: UTA - Dacia Mioveni
(Telesport, 18.00),
Poli Ia[i - „U“ Craiova (Na]ional
TV, 18.00), Dinamo - FC Vaslui
(Antena 1, 20.45); Duminic\, 5 au-
gust: Pandurii - O]elul (Telesport,
18.00), Unirea Urziceni - „U“ Cluj,
Rapid - Gloria Bistri]a (Na]ional
TV, 20.00), CFR Cluj - Poli
Timi[oara (Kanal D, 21.30). (D.T.)
Ciprian Paraschiv a fost
transferat la Spitalul
de Urgen]\ din Ia[i
Fostul fotbalist al echipei
Politehnica Ia[i, Ciprian Paraschiv
[i so]ia sa, r\ni]i grav în urma
unui accident rutier, au fost trans-
fera]i la mijlocul acestei
s\pt\m=ni de la Constan]a la
Spitalul Clinic de Urgen]e din Ia[i.
„La Unitatea de Primire Urgen]e
de la spitalul nostru a fost trans-
ferat de la Constan]a, prin inter-
mediul Serviciului Jude]ean de
Ambulan]\, Ciprian Paraschiv [i
so]ia sa. Pacientii au fost inves-
tiga]i [i interna]i în Clinica de
Ortopedie-Traumatologie. Va fi
nevoie de timp [i de interven]ii
chirurgicale complexe pentru re-
zolvarea multiplelor fracturi ale
pacien]ilor“, a spus dr. Tudor
Ciuhodaru, purt\torul de cuvânt
al spitalului ie[ean. (D.T.)
Beckham va fi prezentat
ast\zi la echipa
Los Angeles Galaxy
David Beckham va fi prezentat ofi-
cial ast\zi la noua sa echip\, Los
Angeles Galaxy, în cursul unei
conferin]e de pres\, ce va avea loc
la sediul clubului californian de
fotbal.
Mijloca[ul englez, în vârst\ de 32
de ani, a semnat un contract pe
cinci ani cu Galaxy, a c\rui va-
loare total se ridic\ la 250 de mi-
lioane de dolari. Beckham a
evoluat în ultimele patru sezoane
la Real Madrid, cu care a reu[it s\
câ[tige campionatul Spaniei în
acest an. (D.T.)
CFR Cluj învinge
pe Zaglebie Lubin
CFR Cluj a învins cu scorul de 2-0
(1-0) campioana Poloniei, Zaglebie
Lubin, viitoarea adversar\ a
Stelei în turul al II-lea preliminar
al Ligii Campionilor, într-un meci
amical de fotbal disputat la Rif,
localitate situat\ la 12 km de
Salzburg. Ambele goluri ale cluje-
nilor au fost marcate de Didy, în
min. 20 [i 54, într-un meci domi-
nat de ardeleni. Antrenorul Ioan
Andone a prezentat echipa: Nuno
Claro (St\ncioiu ’55) - Tony, Cadu
(Galiassi ’57), Niclas Sandberg
(Amoreirinha ’72), Panin – Tric\
(Pedro Oliveira ’46), Andre Leao
(G. Mure[an ’57), Dani
(M\rginean ’51) - Antonio Semedo
(Deac ’51), Ibezito Ogbonna
(Christian Fabbiani ’46), Didy
(Manuel Jose ‘57). (D.T.)
Marcel }enter devine managerul na]ionalei de baschet a Rom=niei
~n aceast\ s\pt\m=n\,
Marcel }enter, fostul juc\-
tor [i antrenor secund al e-
chipei de baschet Poli Mobi-
telco Cluj, a fost prezentat
oficial ca manager al na]io-
nalei masculine.
„Marcel [i-a încheiat ca-
riera de juc\tor la «U» Mo-
bitelco [i se pare c\ [coala
de baschet din Cluj nu d\
doar juc\tori [i antrenori
foarte buni, ci [i manageri
pe m\sur\, un alt exemplu
fiind Mircea Cristescu. Mar-
Petru Ciorb\ dore[te s\ plece la Singapore
de Dan
TEODORESCU
Sec]ia de culturism a
clubului CFR Ia[i, condus\
de antrenorul [i sportivul
Petru Ciorb\ scoate rezul-
tate str\lucite `n fiecare an
`n `ntrecerile na]ionale [i
interna]ionale. Totul a cul-
minat la finele anului 2006,
atunci c=nd maestrul de
sport Petru Ciorb\ a deve-
nit dublu campion mondial
la competi]ia din Italia, la
categoria masters. {i `n
acest an, sportivii ceferi[ti
ie[eni au reu[it p=n\ acum
rezultate meritorii, astfel:
Lucian Ani]a a cucerit me-
dalia de bronz `n cadrul
Campionatelor Na]ionale
de culturism pentru juniori
de la Baia Mare, iar `n ca-
drul Campionatelor Balca-
nice de la Skopje (Macedo-
nia), Ovidiu B\etu a deve-
nit vicecampion la cat. 65
kg, cucerind medalia de ar-
gint, iar Cristian Botu[an a
ob]inut [i el o medalie de
bronz, la cat. 75 kg. Benefi-
ciind de o burs\ de studii
pentru 6 luni `n str\in\-
tate, vicecampioana de fit-
ness a Rom=niei, Simona
Ursache (CFR Ia[i), a de-
venind `n acest an [i cam-
pioan\ absolut\ a Fran]ei
la gimnastic\ ritmic\, ea
preg\tind acum alte apari-
]ii `n concursuri dup\ re-
centa sa revenire acas\, la
Ia[i. Pe viitor, dac\ [i Fun-
da]ia Sportului Ie[ean va
pune [i ea um\rul, din
punct de vedere financiar,
la performan]ele culturi[-
tilor ceferi[ti, sportivii de la
Gara Mare vor participa la
Amical cu nervi `n Dealul Copoului
Într-un meci amical de
fotbal disputat pe terenul II
din Dealul Copoului, Poli-
tehnica Ia[i a învins cu sco-
rul de 3-1 (0-1) echipa de
Liga a Doua Dun\rea Ga-
la]i. Pentru Poli au marcat
Leucu]a (’71), Radu Cioba-
nu (’75) [i Paruolo (’85), în
vreme ce golul oaspe]ilor a
fost reu[it de Vali Muntea-
nu (’44). În min. 27, Naidin
a fost înlocuit de Mijin, du-
p\ ce a suferit o accidentare
la coapsa piciorului drept.
În min. 53, ie[eanul P\li-
maru [i g\l\]eanul Cucu au
fost elimina]i, dup\ ce s-au
îmbrâncit în careu, iar în
min. 66 un alt g\l\]ean,
Lungu, a v\zut [i el car-
tona[ul ro[u. Conform în]e-
legerii dintre cei doi antre-
nori, juc\torii elimina]i au
putut fi înlocui]i.
Antrenorul Ionu] Popa a
utilizat urm\toarea echi-
p\: Ple[ca (Br\ne], ’46) -
Ad. Ilie, R. Ciobanu, Onu]
(Kalai ’61) - Cr. Munteanu
SPORT
cel [i-a intrat deja în obliga-
]ii, vrea cele mai bune condi-
]ii pentru echipa na]ional\,
în atribu]iile sale intrând
organizarea, comunicarea
cu antrenorii [i juc\torii,
partea de imagine, dar [i
g\sirea de noi sponsori, pen-
tru c\ bugetul de 1,2 mil-
iarde de lei este insuficient,
în condi]iile în care na]ion-
ala ar avea nevoie de 4,5 mi-
liarde de lei“, a spus Car-
men Tocal\, pre[edintele
Federa]iei Române de Bas-
urm\toarele competi]ii, ast-
fel: Campionatele Na]ionale
de Fitness [i Body-Fitness
seniori, la Oradea (va fi
prezent\ Paula Chihaia),
Campionatele Na]ionale de
Seniori, probabil la Reghin
(Ovidiu B\etu, Vlad Pihu-
reac, Cristian Botu[an),
Campionatele Mondiale la
seniori, la Jeju City-Coreea
de Sud (Vlad Pihureac la
sec]iunea Body-Building
Clasic) [i Campionatele
Mondiale la masters, de la
Singapore (Petru Ciorb\).
Din p\cate, vicecampionul
european de juniori, Ovidiu
Oprea, a p\r\sit culturis-
mul pentru a munci `n I-
talia, acolo unde se c=[tig\
mai bine dec=t `n sport, du-
p\ cum a men]ionat Petru
Ciorb\, care a mai ad\ugat:
„Am dorit [i eu s\ trec la
profesionism, dar pentru a-
cest lucru `]i trebuie un
sponsor puternic, pe care
nu-l am! R\m=n deci la a-
matori, la clubul CFR Ia[i,
acolo unde activez de c=teva
decenii [i voi `ncerca s\ fac
performan]\ cu elevii pe ca-
re `i preg\tesc ca antrenor.
Iar la Campionatele Mon-
diale de la Singapore voi `n-
cerca s\-mi ap\r cele dou\
medalii de aur cucerite anul
trecut, inclusiv cea de la
open. Vreau s\ r\m=n [i `n
acest an campionul campi-
onilor mondiali la culturism
[i s\ duc prestigiul clubului
CFR Ia[i `n toat\ lumea!“.
S\ mai men]ion\m c\ CS
CFR Ia[i a depus un dosar
de activitate la Prim\ria ie-
[ean\, pentru ca Petru
Ciorb\ s\ primeasc\ titlul
de cet\]ean de onoare al Ia-
[ului, `n urma succeselor de
prestigiu ob]inute `n mul]i
(Ad. Toma ’70), Sfârlea
(Tincu ’49), Milea (Paruolo
’51), Naidin (Mijin ’27; Co-
soschi ’78), Buta (Homei,
’72) - {tiubei (Leucu]a ’67),
P\limaru (Cernoch ’53).
S\ mai men]ion\m c\ u-
nul dintre operatorii Stu-
dioului Teritorial al TVR
Ia[i a fost agresat de antre-
norul echipei Poli Ia[i, în
pauza meciului din Copou.
Ionu] Popa, antrenorul e-
chipei de fotbal ie[ene, a
stricat, cu o minge de fot-
bal, trepiedul camerei de
filmat [i l-a agresat pe ca-
meramanul TVR Ia[i, Eu-
gen Lisacoschi. Antrenorul
ie[enilor a avut aceea[i ati-
tudine agresiv\ [i fa]\ de
ceilal]i jurnali[ti afla]i l=n-
g\ b\ncile de rezerve. Du-
p\ meci, Popa a afirmat c\
s-a enervat întrucât trepie-
dul cameramanului se afla
în calea sa [i [i-a cerut scu-
ze, `n timp ce operatorul
Eugen Lisacoschi a decla-
rat la rândul s\u c\ îl va
chet. }enter a mul]umit fe-
dera]iei [i selec]ionerului
Liviu C\lin pentru încrede-
rea acordat\, dar mai ales
clubului „U“ Mobitelco, pen-
tru în]elegerea de care a dat
dovad\, deoarece trebuia ca
din aceast\ var\ s\ lucreze
la organizarea [i dezvolta-
rea acestuia.
„Va fi o sarcin\ dificil\, o
piatr\ de încercare. Am tre-
cut din teren direct în pro-
bleme de organizare [i ma-
nageriat. Am nevoie de su-
ani de activitate, la care nu
a primit `ns\ nici un r\s-
puns, nici dup\ aproape 6
luni. „~mi pare r\u c\ r\s-
punsul Prim\riei [i a Con-
siliului Local `nt=rzie a[a de
mult, asta `nsemn=nd poate
[i faptul c\ acest sport de
munc\ [i sacrificiu personal,
culturismul, nu este apre-
ciat cum se cuvine la Ia[i. ~n
garsoniera mea, c\ locuiesc
doar `ntr-o garsonier\, v\
pot spune c\ medaliile, cu-
pele [i trofeele cucerite de-a
lungul anilor `[i mai g\sesc
cu greu locul!“, a mai de-
clarat cu am\r\ciune `n su-
flet Petru Ciorb\, care anul
acesta, mai precis pe 23
noiembrie, va `mplini fru-
moasa v=rst\ de 48 de ani, o
v=rst\ a marii performan]e
`n culturism! a
ac]iona în instan]\ pe an-
trenorul temperamental.
Dup\ partid\, pre[edin-
tele executiv Sorin Boca a
portul tuturor. Am crescut
în familia na]ionalei [i cred
c\ trebuie s\ pun um\rul la
realiz\rile acesteia. Am vor-
bit cu antrenorii [i cu juc\-
torii, pentru c\ este o schim-
bare, [i cred c\ ne vom spri-
jini cu to]ii în viitor. Avem
toate [ansele s\ încheiem
Grupa A pe primul loc [i s\
lupt\m în meciurile de baraj
pentru calificarea în Divizia
A a Campionatului Eu-
ropean“, a spus Marcel }en-
ter. Managerul lui „U“
Culturistul Petru Ciorb\, dublu campion mondial
emis urm\torul comunicat
de pres\: „Clubul de fotbal
Politehnica Ia[i regret\ in-
cidentele dintre antrenorul
Ionu] Popa [i c=]iva repre-
zentan]i ai mass-mediei,
petrecute `n pauza meciu-
Mobitelco, Mircea Cristescu,
a afirmat: „M\ bucur c\ înc\
un membru al clubului nos-
tru va ajuta na]ionala. Sper
ca Marcel s\ aib\ t\ria de a
trece peste toate problemele
care se vor ivi. E tenace [i
cred c\ va g\si solu]ii“.
Echipa na]ional\ a Ro-
m=niei se va reuni pe 18
iulie, la Bucure[ti, pentru
vizita medical\, iar apoi
juc\torii se vor deplasa în
cantonamentul de la T=rgu
Mure[. (D.T.)
lui cu Dun\rea Gala]i.
F\r\ a `ncerca s\-i scuz\m
vreun moment ie[irea ner-
voas\, nu trebuie uitat fap-
tul c\ antrenorul Popa era
`ntr-o discu]ie privat\ cu
juc\torii, iar reprezentan]ii
mass-mediei au `nc\lcat
intimitatea acestei discu]ii,
mai ales c\ p=n\ la pauza
jocului, reprezentan]ii me-
dia au putut urm\ri f\r\
probleme, chiar de pe mar-
ginea terenului, partida cu
Dun\rea Gala]i. ~n numele
clubului Politehnica Ia[i,
cerem scuze reprezentan]i-
lor media [i tuturor celor
care s-au sim]it jigni]i `n
urma celor `nt=mplate. Cu
speran]a c\ aceste inci-
dente nu vor afecta buna
colaborare dintre clubul de
fotbal Politehnica Ia[i [i re-
prezentan]ii institu]iilor
media, v\ asigur\m de `n-
treaga noastr\ deschidere
[i considera]ie“.
Ast\zi, la T=rgu Neam],
Poli Ia[i va disputa o nou\
partid\ amical\, de data
aceasta cu Arie[ul Turda.
(D. TEODORESCU)
 POR}IA DE S|N|TATE
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
c\ apar [i simptomele obiective:
Simptomatologie [i tratament nistagmusul (fenomen carac-
terizat prin mi[c\ri involun-
tare [i sacadate ale ochilor, de
Vineri, 13 iulie 2007 13
SFATUL ZILEI
Plante care
protejeaz\
`mpotriva soarelui
Prevenirea efectelor nocive ale
razelor solare ar trebui s\ consti-
tuie o prioritate pentru fiecare din-
tre noi `n zilele de var\. ~ncerca]i,
a[adar, s\ face]i tot ce v\ st\ `n
putin]\ pentru a limita expunerea
la soare, purt=nd haine lejere [i
folosind creme cu factor de protec]ie
ridicat, de c=te ori ie[i]i `n soare.
Potrivit speciali[tilor, aproape
75% dintre afec]iunile provocate de
soare apar `n timpul desf\[ur\rii
unor activit\]i zilnice obi[nuite:
plimbarea, mersul cu ma[ina sau
bicicleta. Celulele speciale ale pielii
r\sp=ndesc un pigment `nchis la
culoare, numit melanina, care asi-
gur\ bronzul [i protejeaz\ celulele
din interior de tendin]ele distruc-
tive ale soarelui.
Aloe vera este o plant\ recunos-
cut\ din timpuri vechi pentru pro-
priet\]ile sale de a proteja pielea de
efectele nocive ale soarelui. Este in-
dicat\ utilizarea ei dup\ fiecare ex-
punere solar\. Efectele antiinfla-
matorii, nutritive, emoliente [i an-
tibacteriene o fac foarte folositoare
`n prevenirea arsurilor solare.

`n sindroamele acustice mic\ amplitudine) totdeauna

de dr. Doina DUMITRIU
Acufenele sau zgomotele au-
riculare sunt senza]ii auditive
f\r\ coresponden]\ cu vreun
sunet venit din afar\. La copii
se `nt=lnesc acufene patologice
care pot fi obiective [i subiec-
tive. Cele obiective pot fi:
- de natur\ muscular\, ce
sunt date de spasme ale mu[-
chilor auriculari sau periauri-
culari;
- de natur\ vascular\, care
apar din cauza unor malfor-
ma]ii arterio-venoase;
- de natur\ articular\, care
sunt provocate de frecarea su-
prafe]elor osoase `n articula]ia
tempo-mandibular\;
- de natur\ tubar\, care apar
`n otitele medii catarale sau
supurate [i `n sechelele acestora.
Acufenele subiective apar
din cauza prezen]ei unor boli
ale urechii externe, ca de exem-
plu prezen]a la acest nivel a
unor corpi str\ini sau din cauza
unor afec]iuni ale urechii medii,
cum ar fi otite catarale supu-
rate sau cicatriciale, dar [i un-
ele afec]iuni ale urechii interne.
Acufenele dispar o dat\ cu
tratamentul [i vindecarea afec-
]iunilor cauzale.
Hiperacuzia [i paracuzia
(auz mai bun `n zgomot dec=t
`n lini[te) sunt afec]iuni extrem
de rare la copil [i apar `n caz de
leziuni ale nervului trigemen,
prin relaxarea ligamentelor
lan]ului auricular.
Sindroamele vestibulare
Sindroamele vestibulare de
origine periferic\ sau de origine
central\ sunt mai rare la copil
dec=t la adult, put=nd fi diag-
nosticate `n urma unui examen
clinic [i paraclinic complex.
Sindroamele vestibulare de
origine periferic\ apar `n cadrul
unor infec]ii otice, nevritice ves-
tibulare, bacteriene sau virale
(parotidita epidemic\, zona zos-
ter), `n intoxica]ii `n special me-
dicamentoase (streptomicina,
gentamicina), `n traumatisme
craniene, hemoragii labirintice,
tulbur\ri vasomotorii (umorale,
alergice, neurovegetative, ca de
exemplu „r\ul de mare“, „r\ul
de avion“), tumori ale nervului
acustic vestibular, cauzate de
unele boli generale ( de nutri]ie,
endocrine, hepatice), `n parazi-
toze intestinale, `n boli oculare
(astigmatism, diplopie).
Tabloul clinic este complex.
Simptomul subiectiv caracteris-
tic este vertijul (ame]eala), cu
senza]ia de deplasare `n sens gi-
ratoriu a obiectelor din jur sau a
copilului `nsu[i. Vertijul poate
ap\rea spontan, la mi[c\rile ca-
pului sau, `ntr-o anumit\ pozi-
]ie a corpului, fiind `nso]it de o
stare de anxietate [i de indis-
pozi]ie general\.
Tot `n cadrul sindroamelor
vestibulare de origine periferi-
orizontal-rotator, tulbur\ri de
echilibru, `n care copilul devia-
z\ `n sens opus nistagmusului
[i devia]ia segmentar\.
Tabloul clinic este completat
de simptomele de ordin vegeta-
tiv, care constau `n: grea]\,
v\rs\turi, saliva]ie abundent\,
diaree, transpira]ii reci.
Sindroamele vestibulare de
origine central\ apar din cauza
afect\rii sistemului nervos
cuprins `ntre nucleii bulbari [i
centrii corticali ai analizatoru-
lui vestibular.
Aceste afec]iuni pot fi dege-
nerative, vasculare [i tumorale.
Tabloul clinic al sindroa-
melor vestibulare centrale este
mai pu]in sistematizat ca acel
al sindroamelor vestibulare pe-
riferice. Predomin\ tulbur\rile
de echilibru, nistagmusul este
vertical, oblic sau multidirec-
]ional, iar vertijul este nesis-
tematizat [i inconstant.
~n ambele tipuri de sin-
droame tratamentul este seda-
tiv [i se administreaz\ `n func-
]ie de cauzele bolii. a
Coenzima Q10 p\trunde `n stra-
turile viable ale pielii [i contra-
careaz\ cu precizie radia]iile solare
asupra pielii. Ceaiul verde con-
sumat ca b\utur\ sau supliment
pentru diet\ este cel mai bun pro-
tector `mpotriva razelor solare.
Protejeaz\ celulele de efectele ime-
diate [i calmeaza inflama]iile. Stu-
diile recent efectuate demonstreaz\
c\ efectele oxidante ale unei sub-
stan]e din ceaiul verde sunt de 20
de ori mai puternice dec=t cele ale
vitaminei E. B\rba]ii, femeile [i
copiii trebuie s\ se foloseasc\ de
acest scut protector pentru a con-
tracara efectele nocive ale razelor
solare.
Calendula (g\lbenelele) este fo-
losit\ `n tratarea diferitelor afec]i-
uni ale pielii, inclusiv pentru arsu-
rile solare. De asemenea, este folo-
sit\ ca un remediu homeopat `n do-
ze corespunz\toare unei astfel de
terapii.
Potrivit dermatologilor, uleiul de
susan reduce impactul razelor so-
lare cu p=n\ la 30%, `n timp ce
uleiul de m\sline, de cocos [i aloe
vera blocheaz\ aproximativ 20%
dintre aceste raze. (sursa: www.
topsanatate.ro)

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

Centrul Medical „Providen]a“ PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei FII TARE, F|R| T|RIE!

Oferim gratuit urm\toarele servicii:
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG); „ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ Spirometrii; „ evaluare psihologic\;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii; „ informa]ii utile [i sfat profesionist;
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii. „ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
II. Servicii medicale paraclinice: „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ „ tabere terapeutice.
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie); Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
„ Radiografii (toate tipurile); metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe: ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii; Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee,
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n; Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
„ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto. afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere. adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical: este regula de aur a Centrului nostru.
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; Mail: centrulsfnicolae@Yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 13 iulie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 A
Actualitatea Actualitatea Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 7 2 8 1 2 4 5 9
2 5 6 3 7 8 4 1 9
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

9 3 8 6 4 1 2 5 7 10 11 2 4 9 12
7 1 4 2 9 5 8 6 3
Sudoku este un fel de re-
8 6 7 9 3 4 5 2 1 Aritmogriful este un gen enigmistic
bus, dar numai cu cifre,
de la 1 la 9. Jocul a fost 3 9 5 8 1 2 6 7 4 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 11 13 11 3 2 8 5 2
lansat [i pe Internet [i s-a 1 4 2 5 6 7 9 3 8 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 5 7 3 4 8 6 1 9 2 totdeauna aceea[i cifr\.
tele Unite, Noua Zeeland\ 6 8 1 7 2 9 3 4 5 Careurile sunt `ntocmite
9 2 4 2 8 2
[i Croa]ia, iar `n Marea de dl. Valentin PAS|RE
4 2 9 1 5 3 7 8 6
Britanie este deja consi-
derat un fenomen. Com- 14 5 10 5 9 5 4 12
pleta]i careul de 81 de 7 4 1 A
p\tr\]ele cu cifre cuprinse
4 9 2 T R I P T I C
`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t
7 4 11 6 10 2 1 14
Rezolvarea careului din

nici o cifr\ s\ nu apar\ de E P A R H I E

dou\ ori pe acela[i r=nd 5 9
num\rul de ieri

sau pe aceea[i coloan\. 5 3 8 G N O Z A

Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici, 1 6 3 D A S C A L I B
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 4 8 5 C U L P A
s\ con]in\ cifrele de la 1 Pornind de la numele s\rb\torii „Soborul Sf. Arhanghel ...,
la 9, la fel, o singur\
9 3 M I L U I T I `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 13 iulie,
de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus [i ve]i
dat\. (Solu]ia 6 1 3 B descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului al\turat `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 5 2 1

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

11:40 Pazvante Chioru 07:00 Doctor Who (r, SF, Cu: 11:00 Michael Crichton (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Clona (r)
12:00 Replay (r) Christopher Eccleston) 12:00 Jurnal cultural Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 R\zbunarea
12:50 Integrame dup\ integrare 08:00 ABC... de ce? (r) 12:30 Stele de la Hollywood (r) 07:00 V=nturi diabolice 09:15 T=n\r [i nelinistit (r) Victoriei (r)
13:00 Hannah Montana 08:30 Spellbinder: T\r=mul dra- 13:30 ~napoi la argument (r) (ac]iune, Cu: Joe Lando, Cu: Janne Cooper, Doug 09:00 C\p[une
13:30 Club Disney gonului (r) 14:30 Mari oameni de [tiin]\ Nicole Eggert, Erica Davidson, Melody Thomas cu zah\r
14:00 Jurnalul TVR 09:00 Mistere [i mituri ale secolu- 15:05 Muzica - Opere complete Durance) Scott, Eric Braeden 10:15 Gitanas
15:00 Teleshopping lui al XX-lea 09:00 ~n gura presei (r) 10:00 Martor orb (r)
16:00 Minorit\]i (r) 12:30 Inocen]\ furat\
15:30 Edith [i Marcel 09:30 Jurnalul Euronews Cu: Mircea Badea 11:45 La bloc (r, comedie)
09:40 Vacan]\ perfect\ 17:00 Seniorii micului ecran (r) 13:30 Prizoniera
(dram\, Cu: Evelyne Bouix, 17:55 Zile care au zguduit lumea 10:00 Concurs interactiv 12:15 Emmerdale - Afaceri de 15:30 R\zbunarea
Jacques Villeret, Francis 10:10 Plaja lui M\ru]\ 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela familie (dram\, Cu:
12:00 Doctor Who (SF, Cu: 18:55 Jurnal cultural Elisabeth Estensen, Mark Victoriei
Huster, Jean-Claude Brialy) Anderson, Molly Culver,
Filmul evoc\ dou\ pove[ti de Christopher Eccleston, 19:00 Muzica - Opere complete (r) Charnock, John Middleton) 17:30 Pove[tiri adev\rate
Natalie Raitano)
dragoste tr\ite `n paralel. Pri- Billie Piper) 20:00 Juc\ria 13:00 {tirile PRO TV Vremea de Acas\
ma reprezint\ povestea de iu- 12:00 Vocea inimii (r)
13:00 Spellbinder: T\r=mul dra- (comedie, Cu: Pierre 14:00 Noi, cei din linia `nt=i 18:30 Betty cea ur=t\
bire dintre Edith Piaf [i boxe- gonului Richard, Michel Bouquet, Cu: Ioan Isaiu, Maria
rul Marcel Cerdan, iar cea de- Dinulescu, Toma D\nil\ (dram\, Cu: Mircea 19:30 Tequila cu
a doua este o poveste mai pu]in 13:30 ABC... de ce? Daniel Ceccaldi, Fabrice Albulescu, Ion Besoiu, suflet de femeie
str\lucitoare, cea dintre Mar- 14:30 Natur\ [i aventur\ (r) Greco) 13:00 Observator
Sergiu Nicolaescu) 20:30 Numai iubirea
got de Villedieu [i Jacques Bar- 15:00 ~mpreun\ `n Europa! Ziaristul François Perrin 13:45 {apte zile de co[mar 16:00 T=n\r [i nelini[tit
bier. Totul se `nv=rte `n jurul viziteaz\ un mare magazin, (thriller, Cu: Michael Caine, 21:45 Zorro
vie]ii tumultuoase a celor 4 16:00 Jurnalul TVR Cu: Janne Cooper, Doug 22:45 Pove[tiri de noapte
pentru a se documenta `n ve- Donald Pleasence,
vedete care au schimbat men- 16:20 Descoper\ rom=nii derea scrierii unui articol, [i Davidson, Melody Thomas
Delphine Seyrig, Clive Cu: Cabral,
talit\]ile din lumea `ntreag\. 16:30 Autostrada TVR are nepl\cuta surpriz\ ca Scott, Eric Braeden
17:00 Isabel, `n c\utarea iubirii Revill) Mircea Solcanu
18:00 Jurnal regional b\ie]elul proprietarului, mi- 17:00 {tirile PRO TV
17:50 Patrula de mediu 18:30 Replay liardarul Pierre Rambal- 16:00 Observator 23:15 Clona
17:45 Vie]i furate
18:00 Justi]ie militar\ (dram\, Cochet, s\-l aleag\ drept noua Cu: Simona Gherghe 00:15 Prizoniera (r)
19:00 Bazar sa juc\rie. Patronul ziarului la (dram\, Cu: Bonnie Bedelia)
Cu: David James Elliott) 19:30 Or\[elul nostru drag care lucreaz\ François `[i con- 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci 18:50 {tirile PRO TV 02:00 Pove[tiri adev\rate (r)
18:55 Agenda Sibiu Cu: Lauren Graham str=nge angajatul s\ accepte Cu: Cristian Andrei 20:30 Viziuni criminale Vremea de Acas\
19:00 Jurnalul TVR 20:00 D’ale lu Mitic\ `ntreaga mascarad\, f\r\ s\-l 19:00 Observator 02:45 Numai iubirea (r)
informeze care pot fi (thriller, Cu: Jennifer Beals,
20:20 Rocknroll club Cu: Mitic\ Popescu Cu: Sandra Stoicescu, Daniel Baldwin, Kurtwood 03:45 Pove[tiri de noapte (r)
consecin]ele.
Cu: Ioan Gyuri Pascu 21:00 Ora de stiri Lucian M`ndru]\ Smith, William H. Macy) Cu: Cabral,
21:35 Braserii renumite
21:20 ~n slujba na]iunii Cu: Monica Ghiurco 20:30 Festivalul Callatis 2007. 22:45 Jugaru Shukaru Mircea Solcanu
22:30 Jurnal cultural Fabrica de stele
Cu: Chris Langham 22:10 COOLmea distrac]iei 23:30 Coruptie `n 04:15 Peregrina a
22:55 Pove[ti despre oameni (r) 23:45 Callatis - Sentin]a de la
21:50 CSI - Crime [i investiga]ii 23:10 Escrocii cartierul chinezesc
(thriller, Cu: William 23:00 Suflete pereche miezul nop]ii
Cu: Robert Vaughn, Marc (ac]iune, Cu: Chow Yun-
L.Peterson) Warren, Jaime Murray 00:00 Morocco 03:00 Observator (r) Fat, Mark Wahlberg, Ric Legend\:
22:45 Jurnalul TVR 00:10 Ce bine e! (dram\, Cu: Gary Cooper, 04:00 Pe picior mare Young, Paul Ben-Victor)
23:20 Amantul doamnei Chatterley 01:10 Or\[elul nostru drag (r) Marlene Dietrich, Adolphe 02:00 Poli]i[tii umfl\ potul 3 [tiri
(comedie, Cu: Salma
(dram\, Cu: Marina Hands, 01:40 Necunoscutul (r) Menjou, Ullrich Haupt) Hayek, Carmelo Gómez, (comedie, Cu: Philippe film artistic
Jean-Louis Coulloch) a 03:10 Omul `ntre soft [i moft a 01:35 Jurnal cultural (r) a Fernando Valverde) a Noiret, Thierry Lhermitte) a
 TIMP LIBER Vineri, 13 iulie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT ANUN}URI
1 - 9 noiembrie 2007 ANGAJ|RI
9 zile/8 nop]i
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
OBIECTIVE:
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA S.C. angajeaz\ [oferi profesioni[ti C; E pentru camion cu remorc\
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii sau TIR pentru Norevegia - salariu 2.500 E/lun\. Limba englez\
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter-
minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva obligatorie. Rel. la tel: 0752.971.247.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON},
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân-
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, VÂNZ|RI
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de
Foto: „NONY“ la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai,
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, comuna
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal pentru cas\.
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404.
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de V=nd pavele, diferite modele. Calitate - pre] avantajos.
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha, Rela]ii la telefon 0727772522 sau 0749318930.
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa. DECESE
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei ~ndureratele fiice Ioana Covic, Constan]a Oprea [i Elena Rodica
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu- Chiri]\, cu `ntreaga familie, anun]\ `ncetarea din via]\ a tat\lui lor, pr.
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti - icon. stavr. Iorgu Codreanu, `n v=rst\ de 100 de ani. Slujba religioas\
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i va avea loc la Biserica „Sf. Vineri“ din cartierul Alexandru cel Bun
ISSN 1841-141X
cazare la hotel de 4 stele, conform progra- m=ine, la ora 10.00, iar `nhumarea la cimitirul „Eternitatea“, la ora
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET 12.00. Sufletul lui bun r\m=ne ve[nic ne[ters `n amintirea noastr\.
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa programului); taxe de intrare la obiectivele
Cotoranu). din program; autocar modern, cu aer condi- Dumnezeu s\-l odihneasc\!
]ionat, conform programului; asigurare me-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au-
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep-
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
www.ziarullumina.ro
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd Pute]i vedea Lum
mina [i pe Interrnet!
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

Centrul de Pelerinaj a UNDE MERG IE{ENII a

„Sfânta Parascheva“ din Ia[i
v\ invit\ la pelerinaje externe Muzeul Literaturii Române Ia[i
Fonduri Europene
Iulie: Muzeul Literaturii Rom=ne `n co-
laborare cu Muzeul Obiceiurilor Populare Programe de formare pentru
X ~nchinare la m\n\stirile [i bisericile grece[ti: Complex din Bucovina organizeaz\, `n Galeriile de „Dezvoltarea continu\ a cadrelor din
Meteora - Corfu - Patras - Eghina - Atena - Evia - Salonic art\ „Pod Pogor-fiul, Expozi]ia
„Fragmente“ (sculptur\ [i grafic\ digital\) `nv\]\mântul preuniversitar“
de Geo Goidaci (München). Program de
z 14 zile `n perioada: 15 - 28 octombrie 2007 vizitare: Mar]i - duminic\ - 10.00-17.00;
z Pre]: 390 euro ^ 390 RON
Ministerul Dezvolt\rii, Lucr\rilor Publice [i Locuin]elor a
Muzeul Literaturii Rom=ne mai prezint\ lansat `n data de 2 iulie 2007 dou\ licita]ii deschise pentru
z Trasee [i obiective conform programului: expozi]iile: „Amiaza colec]ionarului“ proiecte cu tema „Dezvoltarea form\rii continue a cadrelor
(colec]ia preot paroh Dumitru Merticariu); din `nv\]\mântul preuniversitar“. Proiectele sunt finan]ate
IA{I - GIURGIU - BULGARIA (M\n\stirea Rila - moa[tele „U[i celebre“, „Istoria restaur\rii, restau-
Sfântului Ioan de la Rila) - PARALIA KAT TERINI - TEMBI de UE [i Guvernul României `n cadrul programului de
rarea istoriei“; „Triptic junimist“.
(Biserica, Icoana f\c\toare de minuri [i izvorul t\m\duitor al Coeziune Economic\ [i Social\, PHARE 2005 [i 2006. Suma
Sf. Mc. Paraskevi) - Complexul monahal METEORA (3 total\ pentru cele dou\ licita]ii este de 1.800.000 euro, care va
m\n\stiri, taxa de intrare 2 euro/m\n\stire) KALAMBAKA -
Palatul Culturii fi utilizat\ pentru acordarea de granturi `ntre 35.000 [i
IGOUMENIT TZA - INSULA CORFU (~nchinare la moa[tele Muzeul de Art\ din cadrul Complexului 65.000 euro.
Sfântului Ierarh Spiridon, Sf. Teodora ~mp\r\teasa) ARGOS- Na]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i v\ invit\ la Finan]area este deschis\ tuturor organiza]iilor eligibile
TOLI - SAMI - PATRAS (participare la Sf. Liturghie) - expozi]ia „Christian Paraschiv - care propun programe de formare pentru profesorii [i ma-
`nchinare la moa[tele Sf. Ap. Andrei - Biserica Mare: capul Sf. Retrospective 1977- 2007“. Expozi]ia, orga- nagerii din liceele din mediul rural. Condi]iile de participare
Andrei [i crucea; `n Biserica mic\: mormântul, fragment din nizat\ la ini]iativa Muzeului Na]ional de la licita]ii [i formularele necesare se g\sesc la adresa
cruce, papucul Sf. Spiridon. Deplasare c\tre Mega Spileo; Art\ Contemporan\ din Bucure[ti, va fi de- www.mdlpl.ro.
Sta]ionare la M\n\stirea Mega Spileo, `nchinare la Icoana schis\ spre vizitare în Galeria de Arta Pentru a veni `n sprijinul organiza]iilor interesate s\
F\c\toare de minuni a Maicii Domnului [i la p\r]i de sfinte Contemporan\ din Palatul Culturii p=n\ la depun\ cereri de finan]are, Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i
moa[te) - MEGA SPILEO - LOUTRAKI (M\n\stirea Loutraki - sf=r[itul lunii august, urm=nd a fi itinerat\ organizeaz\ o sesiune de informare luni, 16 iulie, ora 11, la
`nchinare la moa[tele Sf. Patapie) - AT TENA (Catedrala mitro- în Bistri]a, Sibiu [i Timi[oara. Expozi]ia sediul ISJ din Ia[i, strada N. B\lcescu, nr 26. Persoan\ de
politan\, Parlamentul, Acropole, Parthenon [i muzeu 12 prezint\ lucr\ri de pictur\, grafic\, foto - contact: inspector Cristina Dasc\lu, tel. 0726805151, e-mail
euro/persoan\) EGHINA (M\n\stirea Sf. Treime - `nchinare la instala]ii, picto-obiect ce se înscriu în mai crissdascalu@yahoo.com
moa[tele Sf. Nectarie - mormântul, chilia) - AT TENA- EVIA multe cicluri de crea]ie - din anii 1980 p=n\
(Biserica Sf. Partenie, `nchinare la sfintele moa[te. Deplasare
în prezent.
spre Prokopi, moa[tele Sf. Ioan Rusul. M-rea Sf. Cuv. David,
Iube[te Ia[ul

MOBILIER
mormântul Fericitului Iacov.) - KAT TO XENIA (Icoana
F\c\toare de minuni a Maicii Domnului „Str\ina“ [i Brâul „Iube[te Ia[ul“, campanie de con[tienti-
Maicii Domnului) - PARALIA- THESSALONIKI (participare zare a ie[enilor cu privire la ora[ul `n care
la Sf. Liturghie [i Hramul Sf. Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir) locuiesc, organizat\ de Asocia]ia
- SOUROT TI - PARALIA - croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos Studen]eas\ „Tineri pentru Viitor“;
- Ia[i M=ine, 14 iulie, ora 17.30 - vernisajul
z ~n pre] sunt incluse: transport cu autocar clasificat ** ;
transport cu ferryboat; cazare cu mic dejun, 10 nop]i la hoteluri
expozi]iei de fotografie „Ia[ul a[a cum nu `l
[tii“, autor Andrei Rotariu - Casa de Cul-
tur\ „Mihai Ursachi“;
BISERICESC SCULPTAT
de 2** [i 3***, `n regim de dublu [i baie; cazare 1 noapte la Duminic\, 15 iulie - Ziua por]ilor de-
m\n\stire; `nso]itor de grup: Nu sunt incluse: mesele; taxele de schise la Muzeul Literaturii Rom=ne;
intrare la obiectivele vizitate (Atena - 12 euro, Meteora - 6 euro, Duminic\, 15 iulie, ora 19.00 - specta-
croaziera `n jurul Sf. Munte Athos -15 euro); asigurarea med- colul „Iube[te Ia[ul“, gen hip hop - Parcul
ical\. Acte necesare: copie dup\ pa[aport sau copie dupa cartea Copou;
de identitate (actele s\ fie `n termenele legale de valabilitate); Duminic\, 22 iulie, ora 19.00 - specta-
recomandare de la preotul paroh sau de la duhovnic.
colul „Iube[te Ia[ul“, gen rock - Parcul
Copou.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefoanele : 0232/276907;
0727/500543 sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“,
Galeriile de Art\ - Biblioteca Jude]ean\ ~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la comand\,
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16 (`n curtea Catedralei mitropoli- „Gheorghe Asachi“ mobilier bisericesc sculptat (catapetesme, strane, troi]e
tane) Fax: 0232/276867 Website: www.centruldepelerinaj.ro Expozi]ie de pictur\ „Axis Mundi“, de etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
E-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk; Doina Leahu (Vaslui) - Galeriile de Art\ Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str. Cuza
office@centruldepelerinaj.ro ale Bibliotecii Jude]ene „Gh. Asachi“. a Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
 CM
YK

16 Vineri, 13 iulie 2007 REPORTAJ

Poveste despre cei care iubesc Biserica

~i place s\ vin\ la biseric\, chiar dac\
nu este slujb\. Intr\, `ncuie u[ile [i
prive[te la icoana Maicii Domnului
„cu toat\ dragostea pe care poate s-
o aib\ ea, [i asta `i este de ajuns“. ~n
cei 45 de ani de c=nd este aproape
de Biseric\, din experien]ele tr\ite
al\turi de al]i credincio[i, din tot ce a
sim]it `n Casa lui Hristos [i de la
de Narcisa BALABAN
Oltea Horecica, n\scut\
`n inima tradi]iei bucovi-
nene, a venit la Ia[i `n 1959.
{i tot atunci a descoperit o
bisericu]\ `n mijlocul unui
cimitir din centrul Ia[ului.
Mirat\ c\ nu scria nimic pe
nici un perete, pe nici un in-
dicator, a abordat o b\tr=n\
care a l\murit-o c\, `n tre-
cut, aici fusese m\n\stire de
maici [i c\ biserica este
`nchis\ din cauza gradului
avansat de degradare.
Toat\ jertfa de la
pomenirea mor]ilor
o d\dea s\racilor
Mai t=rziu, a aflat c\ Bi-
serica „Sf. Cuv. Parascheva“
(Mitocul Maicilor) era afili-
at\ Bisericii Banu, unde pa-
roh era p\rintele Paul Mi-
hail, „o persoan\ distins\,
suflet deosebit, un om sim-
plu, nu protocolar [i… at=t
de bun!“. {i-a amintit c\
„to]i cei care veneau la bise-
ric\ nu plecau f\r\ un b\-
nu] sau f\r\ un col\cel.
C=nd se f\cea pomenirea
mor]ilor, p\rintele avea un
obicei pe care eu nu l-am
v\zut la nici o biseric\. La
pomenirea mor]ilor, omul de
serviciu, Vasile, care e [i a-
cuma la Banu, punea toat\
pomana `n co[uri. Apoi, p\-
rintele f\cea ni[te pachete,
scria cu m=na lui pe fiecare
pachet numele celui c\ruia i
p\rin]ii s\i, a `nv\]at [i s-a convins c\
nimic nu este posibil f\r\ Dumnezeu.
A ezitat s\ accepte un dialog cu un
jurnalist, doar pentru a se feri de
„primejdia“ c\derii `n patima
m=ndriei. De aceea, [i-a construit
povestea `ncerc=nd s\ includ\ mai
pu]ine vorbe despre ea [i mai multe
despre cei pe care i-a cunoscut.
se cuvenea. Avea el ni[te fa- pentru consolidarea [i refa-
milii de b\tr=ni paraliza]i, cerea Bisericii Mitocul Mai-
c\zu]i la pat, care locuiau `n cilor. „De[i contribu]iile e-
jurul Bisericii Banu. {i `nc\ rau mici, valoarea era mare,
ceva! C=nd primea un pro- astfel `nc=t, p=n\ la revolu-
sop la pomenirea mor]ilor, ]ie, tata str=nsese 600.000
de lei, [i ace[tia `n mare
la un botez sau la alte ser-
vicii, nu l-am v\zut nicioda- parte de la prietenii s\i de
prin alte localit\]i. Ei tri-
t\ s\ ia prosopul [i s\-l duc\
`n Altar, ci `l d\dea cuiva, `n miteau bani, iar el le tri-
mitea chitan]ele prin po[t\.
special copiilor. Drept dova-
d\, [i fiica mea [i acuma are ~ntre timp, a murit. A fost
un mare regret pentru to]i,
dou\ prosopele de la p\rin-
tele Paul Mihail“. mai ales c\ el [i-a dorit
foarte mult s\ vad\ aceast\
biseric\ reparat\“, continu\
Primii bani pentru ea cu triste]e.
Repara]iile bisericii au
restaurarea fost finalizate `n 1990, iar la
Bisericii Mitoc 19 iunie acela[i an, a avut
loc slujba de resfin]ire. Prin
Oltea Horecica ne-a spus 1985, doamna Oltea [i-a
c=teva lucruri [i despre `nce-
puturile leg\turii sale cu Bi-
pierdut [i so]ul, astfel c\ se
afla [i mai mult `n biseric\.
serica „Sf. Parascheva“ - Mi-
tocul Maicilor: „M-am legat
de aceast\ bisericu]\ `n Primul preot
1962, c=nd am primit apar- de dup\ ’90 la Mitoc
tament `n apropiere. P\rin-
tele deschidea biserica nu- Imediat dup\ resfin]ire, a
mai la hram, pe 14 octom- fost numit preot la aceast\
brie, iar eu [i mama veneam biseric\ - s-a slujit aici p=n\
cu c=teva zile `nainte ,pen- `n 1996 pentru credincio[ii
tru a face curat, pentru c\ din Galata - p\rintele Mir-
ar\ta jalnic. Plafonul avea cea Stoleriu, paroh la Biseri-
fisuri a[a de mari, `nc=t ca „Adormirea Maicii Dom-
puteai b\ga m=na. Pere]ii nului“ - Galata. „To]i credin-
erau negri, plini de p\ian- cio[ii din Galata veneau aici,
jeni, podeaua era rupt\, iar bisericu]a fiind ne`nc\p\-
covoarele se `nvechiser\ [i toare. A[a de frumos [tie p\-
erau ur=te“. rintele s\ se apropie de oa-
Mai t=rziu, Dumnezeu a meni! De tineri, `n special.
r=nduit a[a lucrurile, `nc=t L-a atras la biseric\ pe un
tat\l s\u a fost ales epitrop t=n\r care ast\zi este preot
la Biserica Banu [i, la `ntr-un sat de l=ng\ C=mpu-
propunerea preotului paroh, lung. P\rintele Stoleriu cu-
a organizat o colect\ `n bani cere[te cu tinere]ea, cu entu-
azismul, cu energia, cu ha-
rul, cu dragostea, cu vocea
sa!“, ne spune z=mbind Ol-
tea Horecica.
Dragoste [i d\ruire
`n restaurarea
podoabelor bisericii
P\rintele Stoleriu a slujit
la Mitocul Maicilor p=n\ `n
1996, c=nd a venit p\rintele
Gheorghe Popa, ast\zi pa-
roh la „Sf. Ioan Gur\ de
Aur“, dar [i prorector la U-
niversitatea „Al. I. Cuza“
din Ia[i. „~n timpul p\rin-
Oltea Horecica m\rturise[te c\, la `nceput, nu
`n]elegea nici efectul rug\ciunii [i nici al
prezen]ei la biseric\, dar datorit\ p\rin]ilor s\i
a `n]eles c\ „f\r\ Dumnezeu nu exist\m“
telui Popa s-au f\cut foarte
multe la biseric\. {i foarte
multe s-au f\cut cu m=na
noastr\ [i cu dragoste. De e-
xemplu, catapeteasma a fost
renovat\ de acel t=n\r, Ga-
briel Butnaru, care s-a urcat
[i a vopsit. Apoi au mai fost
al]i tineri de la Teologie care
au muncit. V\ da]i seama ce
bani ar fi trebuit s\ d\m la
me[teri? {i multe altele s-au
f\cut“, continu\ ea.
Oltea Horecica a m\rtu-
risit c\ a sim]it o mare bu-
curie c=nd a aflat c\ la bi-
serica drag\ ei va veni
p\rintele Gheorghe Popa:
„~l cuno[team pe p\rintele
pentru c\ slujise [i la Banu,
`l cuno[team ca preot, ca un
suflet deosebit. Pe mine, p\-
rintele nu m\ cuno[tea prea
bine [i m-a testat o vreme.
St\team acolo, `n col] (arat\
unde), m-a studiat, nu [tiu
c=nd, [i `ntr-o zi s-a apropiat
dup\ Liturghie [i mi-a spus:
«A[ vrea s\ v\ rog, [i v\ rog
s\ nu m\ refuza]i, s\ vinde]i
dumneavoastr\ lum=n\ri [i
s\ face]i prescurile». I-am
spus c\ este foarte greu, dar
p\rintele luase deja o hot\-
r=re. {i iat\, cu binecuv=n-
tarea sa, am a ajuns s\ v=nd
[i ast\zi lum=n\ri aici“.
„La `nceput, am stat
cuminte, parc\ nici
nu respiram“
~n 2001, a plecat [i p\rin-
tele Popa, `n locul lui, ve-
nind la Mitocul Maicilor p\-
rintele Petre Semen, care
sluje[te [i ast\zi aici. Doam-
na Oltea s-a ata[at la fel de
tare [i de p\rintele Semen,
de[i la `nceput [i-a manifes-
tat teama de nou: „Pe p\rin-
tele Semen `l [tiam doar din
pove[tile fiicei mele, care a
f\cut a doua facultate la
Teologie [i `l avusese profe-
sor. ~mi spunea: «Mam\, e
un om extraordinar! ~n pri-
mul r=nd, e drept!» {i a ve-
nit p\rintele. La `nceput,
am stat cuminte, parc\ nici
nu respiram. Nu sunt
timid\, dar m\ aflam `ntr-o
situa]ie necunoscut\. Cu
timpul, mi-am dat seama c\
este a[a cum spusese fiica
mea. Un suflet de aur! Eu
t=njeam [i dup\ predincile
p\rintelui Popa, dar ascul-
t=ndu-le [i pe ale sale, con-
stat c\, dac\ le pun pe talge-
rele c=ntarului, se formeaz\
un echilibru. Adic\ fiecare
are tactul s\u“.
„Dac\ te cuno[ti,
f\r\ s\ vrei te apropii
de Dumnezeu“
C=nd a venit la biseric\,
p\rintele Semen [i-a luat `n
serios func]ia de paroh, du-
hovnic [i bun prieten al celor
de la acest\ biseric\, `nc=t a
impresionat [i continu\ s\
impresioneze. „A f\cut mul-
te la biseric\, de multe ori
cu m=na lui. Tot ca s\ nu
pl\tim, c\ nu avem de unde.
Dac\ ceva e stricat, repede
pune m=na [i face el. S-au
cump\rat mochete, din pu]i-
nul credincio[ilor [i din banii
pe care i-a adunat p\rintele
de la Sf=ntul Altar. {i are un
suflet catifelat, cum eu nu
am `nt=lnit oameni sau,
dac\ i-am `nt=lnit, n-am
avut prilejul s\ fiu `n preaj-
ma lor. Are un fel discret [i
ginga[ de-a ajuta, astfel
`nc=t s\ nu jigneasc\“, mai
zice ea convins\.
Doamna Oltea Horecica
ne-a m\rturisit c\ a `nv\]at
din predicile p\rintelui Se-
men c\, „`n primul r=nd, tre-
buie s\ fii sincer cu tine.
Dac\ te cuno[ti, f\r\ s\ vrei
te apropii de Dumnezeu. Pil-
dele pe care le spune `n pre-
dicile sale, prin cuvinte sim-
ple, pe `n]elesul tuturor,
sunt, de fapt fr=nturi rupte
din via]\, c\rora le d\ un
sens deosebit [i provoac\ e-
fecte nemaipomenite. La fel
este [i p\rintele Ioan Ena-
che Tocil\ Sibianul, care es-
te la aceast\ biseric\ din
1990, un om harnic, o minte
sub]ire, un bun vorbitor [i
un om foarte fin“.
„Poate c\
bucuria vie]ii lor
este biserica“
Despre cei care [i-au
creat un obicei din a partici-
pa slujb\ de slujb\ la Mito-
cul Maicilor, Oltea Horecica
ne-a spus: „Cei care vin la
biseric\, sunt consecven]i [i
sensibili. ~i simt c\ vin cu
drag, poate pentru c\ aici
[i-au g\sit lini[tea. Sunt
credincio[i care vin aici de
c=nd era p\rintele Stoleriu.
Pe mine m-a impresionat
consecven]a unei familii, [i
nu vreau s\-i dau numele,
so], so]ie [i fiic\. S-au rugat
cu at=ta con[tiinciozitate, c\
Dumnezeu i-a binecuv=ntat
cu o feti]\ credincioas\, care
s-a c\s\torit cu un t=n\r ca-
re poart\ acela[i nume ca [i
ea. Dumnezeu le-a dat [i lor
o feti]\, pe care au botezat-o
tot aici. Aceast\ familie de
intelectuali a ajutat biserica
tare mult. Apoi, m\ impre-
sioneaz\ o femeie, o mam\
care vine din P\curari la
aceast\ biseric\ de ani de
zile, de c=nd avea copiii
mici. Ei vin aici pentru bu-
curia `nt=lnirii cu Dumne-
zeu. Poate c\ bucuria vie]ii
lor este biserica“, a `ncheiat
doamna Horecica. a

Tipografia Albina
a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
imprim\ publica]ii
periodice [i neperiodice
pe hârtie de ziar.
Rela]ii la telefon 0722/800.895

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK

S=mb\t\,
14 iulie 2007
1 LEU exemplarul
5 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Nr. 161 (762) Anul III
S\r\cie `n
fosta gr\din\ a
PAGINA 16
p\rin]ilor omenirii
Liceul Ortodox de Fete din
Ia[i - via]a unei [coli a vie]ii
a ~ncep=nd cu anul 1870, Societatea Na]ional\ Ortodox\ a Femeilor Rom=ne a `nfiin]at `n Rom=nia o serie de
institute (licee ortodoxe) la care `nv\]au tinere din toate categoriile sociale a Aici aveau parte de o serioas\
preg\tire pentru via]a `n societate a „Atunci, educa]ia era axat\ pe formarea caracterului, pe cur\]enia cugetului,
c\ldura sufletului, uitarea de sine [i spiritul de sacrificiu“ a Margareta Artin, care a absolvit Liceul Ortodox de Fete
„Doamna Elena Cuza“ de la Ia[i [i care a consultat [i arhivele care vorbesc despre acest liceu, `[i aminte[te de
frumuse]ea copil\riei [i a adolescen]ei petrecute `n Institutul de Domni[oare de pe Lasc\r Catargi a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI P=inea se scumpe[te de la 1 august
Pre]ul p=inii va cre[te
de la 1 august, pentru c\
oferta de gr=u este foarte
sc\zut\, iar cererea este
mai mare, a declarat, ieri,
pentru un post de te-
leviziune, pre[edintele Pa-
tronatului din Industria
de Mor\rit [i Panifica]ie -
Rompan, Aurel Popescu.
„Nu pot spune exact cu
c=t va cre[te pre]ul p=inii,
pentru c\ el va fi stabilit
de fiecare procesator“, a
men]ionat Popescu. Acesta
a precizat c\ pre]ul gr=u-
lui de panifica]ie a crescut
cu 35%, `n ultimele s\p-
BBC a prezentat joi scuze reginei Eli- t\m=ni.
sabeta a II-a pentru c\ a l\sat s\ se `n]e-
leag\ c\ suverana a p\r\sit precipitat o
[edin]\ foto `n care urma s\ fie pozat\ de
celebra Annie Leibovitz, pentru c\ aceas-
Ger `n plin\ var\ la Miercurea Ciuc
ta din urm\ i-a sugerat s\-[i scoat\ co- Temperaturile au co-
roana pentru o fotografie. „Cred c\ ve]i bor=t la Miercurea Ciuc,
ar\ta mai bine f\r\ coroan\ pentru c\ a-
ceast\ rochie...“, a sugerat fotografa, fi-
ind `ntrerupt\ imediat de regin\. „~m-
ieri diminea]\, p=n\ la 3,6
grade Celsius, aceasta fi-
ind cea mai sc\zut\ tem-
br\cat\ mai lejer...? Unde crede]i c\ v\
peratur\ `nregistrat\ `n
afla]i?“, a `ntrebat rece regina. a aceast\ var\ `n jude]ul
CM
YK
De asemenea, pre[edin-
tele Rompan a declarat c\
pre]ul p=inii va mai cre[te
o dat\ la sf=r[itul anului,
cel mai probabil la sf=r-
[itul lunii septembrie sau
`nceputul lunii octombrie.
Cantit\]ile reduse de
gr=u de pe pia]a rom=-
neasc\ sunt un rezultat al
temperaturilor foarte ridi-
cate `nregistrate `n ultima
perioad\, potrivit pre[e-
dintelui Rompan. Popescu
mai afirm\ c\, din anali-
zele efectuate p=n\ `n pre-
zent, reiese faptul c\ mai
mult de 70% din produc]ia
de gr=u este de o calitate
foarte bun\. a
Harghita. {i `n celelalte
localit\]i ale jude]ului va-
lorile de temperatur\ au
fost destul de sc\zute. La
Joseni au fost 4 grade
Ceslius, iar la Bucin 4,5,
`n timp ce la Topli]a s-au
CM
YK
PAGINA 5
`nregistrat 7,3 grade, iar
la Odorheiu Secuiesc 7,5
grade Celsius.
Speciali[tii agricoli sunt
de p\rere c\ diferen]ele de
temperatur\ de la zi la
noapte [i umiditatea fa-
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Urme de ap\ `n
afara sistemului
nostru solar
vorizeaz\ apari]ia manei
cartofului, motiv pentru
care `i sf\tuiesc pe agricul-
tori s\ efectueze trata-
mentele de prevenire a
acestei boli. De asemenea,
oscila]iile de temperatur\
afecteaz\ at=t persoanele
cardiace, c=t [i pe cele cu
afec]iuni psihice. a
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Cel mai ieftin
abonament la un
ziar românesc
~ncep=nd cu luna iulie a.c., pre]ul
unui abonament lunar la ziarul LU-
MINA s-a mic[orat de dou\ ori, de
la 10 lei la 5 lei abonamentul cu
taxele po[tale incluse.
Astfel, abonamentul la LUMINA
este cel mai mic din Rom=nia
practicat la un cotidian [i vine `n
sprijinul cititorilor no[tri care, de-a
lungul timpului, au solicitat aceast\
reducere, pentru a se putea abona.
La o medie lunar\ de 25 de ziare
incluse `ntr-un abonament, rezult\
c\ un exemplar al cotidianului LU-
MINA cost\ 0,2 lei, de 5 ori mai ief-
tin dec=t dac\ ar fi cump\rat zil-
nic de la chio[c.
Cu 5 lei,
de 5 ori mai bine! CM
YK
Irigate sau nu,
culturile asigurate
vor primi desp\gubiri
PAGINA 6
Geoan\ `l someaz\ pe
B\sescu s\ promulge
Legea pensiilor
PAGINA 7
Cerceta]i penal, dup\ ce
au defri[at o p\dure a
ocolului silvic bisericesc
PAGINA 10
Meteo
Soare Y
maxima 26 °C
minima 16 °C
sursa: www.intellicast.com
2 S=mb\t\, 14 iulie 2007 CALENDARUL ZILEI

ISTORIA EVANGHELIA ZILEI

CRE{TINISMULUI
(DCCXIV) Crucea este cel mai performant vehicul
Raporturile „Cel ce iube[te pe tat\ ori pe *** ceva trec\tor, cum po]i s\ nu iube[ti
mam\ mai mult decât pe Mine nu ceva neperitor? Ce `nseamn\ 70-80
Bisericii Ortodoxe este vrednic de Mine; cel ce iube[te Cuvintele pericopei evanghelice de ani `n fa]a ve[niciei divine? ~ns\
pe fiu ori pe fiic\ mai mult decât pe pentru a `n]elege toate acestea,
cu protestan]ii, Mine nu este vrednic de Mine. {i cel
de ast\zi, rostite de c\tre Domnul
Iisus Hristos, par pu]in paradoxale. Domnul Hristos ne mai spune: cel
`n secolele ce nu-[i ia crucea [i nu-Mi urmeaz\ Adic\ dac\-mi iubesc p\rin]ii nu ce nu-[i ia crucea [i nu-Mi urmeaz\,
Mie nu este vrednic de Mine. Cine sunt vrednic de Dumnezeu? Dac\ nu este vrednic de Mine. Deci [i pe
XVI-XVIII (VII) ]ine la sufletul lui `l va pierde, iar m\ `ngrijesc de via]a mea - de ce o mama [i pe tata [i via]a [i pre-
Coresponden]a patriar- cine-[i pierde sufletul lui pentru voi pierde? Aceste cuvinte nu sunt ocup\rile noastre trebuie v\zute `n
Mine `l va g\si. Cine v\ prime[te pe paradoxale, ci caut\ s\ pun\ ordine rela]ie cu semnul biruin]ei, cu
hului ecumenic Ieremia voi pe Mine M\ prime[te, [i cine M\ `n via]a [i preocup\rile noastre - ne Crucea cea de via]\ f\c\toare.
al II-lea (1572-1595) cu prime[te pe Mine prime[te pe Cel ce arat\ priorit\]ile. Ne fac s\ `n]ele- Toate sentimentele, g=ndurile, fap-
teologii protestan]i, de- M-a trimis pe Mine. Cine prime[te gem c\ Dumnezeu este mai mult tele noastre, s\ fie legate de sme-
spre care a]i putut afla prooroc `n nume de prooroc plat\ de dec=t tat\l [i mama noastr\. Dac\ renia [i jertfa Crucii. Crucea une[-
am\nunte din episoad- prooroc va lua, [i cine prime[te pe un iubim mult pe cei ce ne-au dat te pe p\rin]i de copii, om de om, su-
ele anterioare ale Isto- drept `n nume de drept r\splata via]a, oare cum ar trebui sa iubim flet de suflet pe drumul spre ve[ni-
riei cre[tinismului din dreptului va lua. {i cel ce va da de pe Cel ce a creat via]a [i `ntregul cie. Crucea este cel mai performant
ziarul „Lumina“, a avut b\ut unuia dintre ace[tia mici nu- Univers. Dac\ iubim via]a aceasta [i nepoluant vehicul. Func]ioneaz\
o importan]\ deosebit\, mai un pahar cu ap\ rece, `n nume [i facem abstrac]ie de cea viitoare [i doar pe baz\ de smerenie, n\dejde Dumnezeu. (Rubric\ realizat\ de
deoarece punea pentru de ucenic, adev\rat gr\iesc vou\: nu ve[nic\, `nseamn\ c\ nu realiz\m [i credin]\. Puterea ei `nfrico[eaz\ pr. Dumitru P|DURARU, Radio
prima oar\ `n contact va pierde plata sa“. (Matei 10, 37-42) importan]a ve[niciei. Dac\ iube[ti pe demoni [i bucur\ pe fiii lui Trinitas)
Biserica Ortodox\, p\s-
tr\toare fidel\ a `nv\- R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI tru via]\. Ei sunt l\sa]i doar
]\turilor Mântuitorului s\ `nve]e, s\ asculte muzic\,
Iisus Hristos [i a Sfin- s\-[i fac\ ceva de lucru a[a ca
]ilor P\rin]i, cu teologii
protestan]i. R\spun-
Fiecare dintre noi trebuie s\ ofere ceva M=ntuitorului s\ nu leneveasc\, f\c=nd
nimica toat\ [i de aceea nu
P\rinte, exist\ mai ales t=n\rul acela despre care po- noastr\, tinerii no[tri, tre- moditate. De multe ori nu se se ajunge la ni[te calit\]i pe
surile patriarhului `ntre tineri o rezerv\ `n a se mene[te Evanghelistul Ioan buie educa]i `n sensul acesta angajeaz\, nu pentru c\ se care le are omul [i pe care le
Ieremia au fost prima angaja `n munc\, [i aceasta a oferit M=ntuitorului cinci c\ munca este o datorie, c\ g=ndesc ei la ni[te neangaj\ri poate avea omul dac\ se an-
combatere ortodox\ consider=nd c\ nu sunt `n p=ini [i doi pe[ti din care nu-i voie s\ stai f\r\ munc\. ale lor, ci nu se g=ndesc la da- gajeaz\ normal [i firesc `n
punctual\ a inova]iilor stare, c\ nu pot s\ fac\ fa]\. Domnul Hristos a s\turat C\ fiecare dintre noi trebuie toria de a munci. E foarte lucruri care odinioar\ erau
protestante [i au Ce s\-i `ndemn\m pe ace[ti mul]ime de oameni (In. 6, 9). s\ ofere ceva lui Dumnezeu simplu s\ nu faci ceva din co- de la sine `n]elese. Nu se
c\p\tat `n Biserica oameni? Fiecare dintre noi trebuie s\ din partea noastr\, ca Dum- moditate [i s\ a[tep]i s\ fac\ concepea s\ stai f\r\ lucru
Ortodox\ un caracter S\-i `ndemn\m s\ mun- ofere ceva M=ntuitorului, s\- nezeu, cu ceea ce oferim noi, al]ii pentru tine, pentru c\ de c=nd ]i-a dat Dumnezeu put-
simbolic. Martin Cru- ceasc\ pentru ca s\ aib\ s\-i i d\m ceva M=ntuitorului ca s\ lucreze pentru al]ii [i s\ multe ori pe tineri i-au ere s\ faci ceva. (arhim.
siuis a publicat `n 1584 ofere ceva lui Dumnezeu, s\ binecuv=nteze [i s\ primeasc\ ceea ce oferim noi. `nv\]at p\rin]ii a[a. Nu i-au Teofil P\r\ian, sursa: Radio
aceste r\spunsuri [i pentru ca s\ aib\ Dumnezeu `nmul]easc\ pentru binele al- Con[tiin]a aceasta cam l\sat s\ fac\ anumite lucruri Rom=nia Actualit\]i, emisi-
ce s\ binecuv=nteze, a[a cum tora. Oamenii din vremea lipse[te la tineri, e mult\ co- prin care s-ar fi format pen- unea „Cuv=nt [i suflet“)
`ntreaga coresponden]\
a patriarhului Ieremia
al II-lea cu protestan]ii a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
`n lucrarea „Turco-
Graecia“. O alt\ `ncer- Iosif, arhiepiscopul Tesaloni- fiind creatorul simpaticelor a 1947 - Un grup de zece
care de apropiere a cului; a Sfântului Vladimir, personaje Tom si Jerry, Scoo- conduc\tori ai PN}, `n frunte
protestan]ilor de Biseri- lumin\torul Rusiei, [i a by Doo sau „Familia Flint- cu Ion Mihalache, vicepre[e-
ca Ortodox\ s-a produs Sfântului Mucenic Lolian. stone“ (m. 23 martie 2001); dinte, Nicolae Penescu, secre-
`n timpul patriarhului a 1919 - S-a n\scut Lino tar general, [i Nicolae Caran-
Meletie Pigas al Ale- dino, director la ziarul „Drep-
~n ziua de 14 iulie, Ventura (Angiolino Joseph
tatea“, a fost arestat pe aero-
xandriei (1590-1601), `n Pascal Ventura), actor fran-
mai-iunie 1599, cu istoria consemneaz\: cez de origine italian\ (m.
portul din T\m\d\u, la 46 km
de Bucure[ti, sub acuza]ia de
prilejul unei conferin]e Ziua transmisioni[tilor 22 octombrie 1987); „fug\ `ntr-o ]ar\ str\in\“;
la Viena unde s-au militari (la 14.VII.1873 prin- a 1933 - ~n Germania, a 1967 - A `ncetat din
adunat luterani, fra]i cipele Carol I a semnat un de- toate partidele politice, cu via]\ Tudor Arghezi (Ion N.
boemi [i moravi, [i cret prin care s-a aprobat `n- excep]ia celui nazist, au fost Theodorescu), scriitor [i pu-
ortodoc[i. Conferin]a fiin]area unei sec]ii de tele- scoase `n afara legii; blicist (n. 21 mai 1880); a
avea scopul de a contra- grafie `n cadrul Batalionului
balansa influen]a prea de geniu al Armatei române); recunoa[terea oficial\ a
mare a catolicismului. a 1582 - A ap\rut „Palia 218 ani de la Adun\rii Na]ionale. ~n
~n scrisoarea trimis\ de de la Or\[tie“ - prima tradu- c\derea Bastiliei faza a doua, `ns\, regele a
protestan]i patriarhilor cere româneasc\ a c\r]ilor bi- ordonat ca trupele sale s\
Meletie Pigas al blice vechi-testamentare „Ge- Bastilia a fost construi- `nconjoare capitala, iar pe
Alexandriei [i Matei al neza“ [i „Exodul“, tip\rit\ la t\ `n 1370, sub forma unei
II-lea al Constantinopo-
Sâmb\t\: Sfântul Mucenic Iraclie [i a Cuvio-
sului Nicodim Aghioritul. Or\[tie de me[terul-tipograf fortifica]ii ce trebuia s\
Jacques Necker, un popu-
lar ministru de stat refor-
lului se exprima n\de- Apostol Achila {erban, fiul diaconului Co-
resi, [i diaconul Marian. Este
protejeze Parisul de atacu- mist, l-a demis f\r\ multe
rile englezilor. ~n secolul comentarii. Reac]ia a ve-
jdea unei adev\rate Duminic\: Sfin]ii un pre]ios document lingvis- XVII, ea a fost transforma-
~n cartea Faptele Apostoli- nit imediat: grupuri de oa-
uniri. Meletie Pigas a lor, Sfântul Apostol [i Evan- tic mai ales datorit\ `ncer- t\ `n `nchisoare, aici fiind
r\spuns la 8 decembrie ghelist Luca a scris cuvinte
Mucenici Chiric c\rilor de unificare a limbii adu[i de]inu]ii ce apa]i-
meni indigna]i [i nemul]u-
1600 prin dou\ scrisori mi]i au ie[it pe str\zile
de laud\ despre Sfântul Ach- [i Iulita prin evitarea regionalisme- neau claselor `nalte ale so- Parisului, instiga]i de li-
adresate lui Chiril ila, care a fost ucenic [i gazd\ lor. Traducerea, chiar par]ia- ciet\]ii, ca [i de]inu]ii poli- derii revolu]ionari.
Lucaris, pe atunci al Sfântului Apostol Pavel, de Originar\ din Iconia, l\ a Bibliei, demonstra posi- tic [i spionii. Mul]i dintre Pe 7 iulie, regele a tri-
exarh `n Polonia, c\ nu la care a `nv\]at `nv\]\tura Sfânta Iulita a tr\it `n timpul bilit\]ile de expresie ale lim- cei `nchi[i aici nici nu tre- mis `n celebra `nchisoare o
se poate vorbi decât de cre[tin\. P\r\sind credin]a `mp\ratului Diocle]ian (284- bii române [i capacitatea ei ceau prin judecata unui companie de mercenari el-
o unire tactic\, din lui Veliar, Achila s-a conver- 305). Din cauza prigonirii de a fi limb\ de cultur\; tribunal, ci erau `ncarcera-
]i din ordinul direct al re- ve]ieni, num\r=nd 82 de
punct de vedere politic, tit la cre[tinism, a fost hiro- cre[tinilor, Sfânta Iulita a a 1700 - A fost semnat solda]i, cu misiunea de a
tonit preot [i a murit ca luat pe fiul s\u, Chiric, `n Tratatul de pace de la Con- gelui. Av=nd peste 30 de
[i nu de una religioas\. metri `n\l]ime [i fiind `n- rezista unor eventuale a-
El preciza c\ „este mucenic. vârst\ de trei ani, [i a fugit `n stantinopol `ntre Rusia [i tacuri. ~n zorii zilei de 14
Seleucia, apoi `n Tarsul Cili- Turcia, prin care Marea A- conjurat\ de un [an] de a-
dureros c\ unirea din- p\rare ad=nc de peste 25 iulie, comandantul Ber-
Tot ast\zi, Biserica face ciei. Dar [i aici cre[tinii au zov a fost atribuit\ Rusiei; nard-Jordan de Launay [i-
tre ortodoc[i [i protes- pomenirea Sfântului Muce- fost prigoni]i, iar Iulita [i a 1910 - S-a n\scut Willi- de metri, Bastilia era o
tan]i `n momentul de cl\dire impresionant\ `n a dat seama c\ temerile sa-
nic Just; a Cuviosului Oni- Chiric au fost uci[i din porun- am Hanna, copre[edinte [i le erau `ntemeiate: Bastilia
fa]\ constituie o mare sim, f\c\torul de minuni; a ca dreg\torului Alexandru. cofondator al studiourilor peisajul parizian.
Prin vara anului 1789, era `mpresurat\ de mul]i-
greutate, nu numai din Sfin]ilor Mucenici Achila [i „Hanna Barbera“. Al\turi de mea revoltat\, `narmat\ cu
pricina dep\rt\rii ge- Ilarie; a Sfântului Mucenic Tot `n aceast\ zi, Biserica Joseph Barbera a dominat Fran]a se `ndrepta cu vite-
z\ spre revolu]ie. Scumpi- muschete, s\bii [i cu orice
ografice, dar [i dogma- Petru cel Nou; a Sfântului face pomenirea Cuviosului industria desenelor animate, fel de obiect care putea ser-
tice, `n chestiuni asupra rea alimentului principal
al momentului, p=inea, a vi ca arm\. ~n c=teva ore,
c\rora to]i cre[tinii tre- Bastilia era cucerit\. Cuce-
buie s\ fie de acord [i a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a generat un sentiment ge-
neral de furie `mpotriva rirea celebrei `nchisori a `n-
s\ aib\ acela[i cuget. regelui Ludovic XVI. ~n iu- semnat pentru Revolu]ia
Dar avem n\dejdea de
unire a lor `n viitor, Con[tiin]a [i datoriile Lumea se mira de dorin]a `mp\ratului,
care a dat urm\toarea l\murire:
nie, c=]iva reprezentan]i
ai oamenilor simpli, `m-
Francez\ primul succes de
propor]ii [i primul semn al
prin bun\voin]a lui - Cred c\ acea pern\ are o putere de- preun\ cu c=]iva clerici de unei schimb\ri substan]ia-
Dumnezeu. Pân\ atunci cre[tinului osebit\, c\ci r\posatul dormea bine pe ea,
de[i era plin de datorii, iar eu, `mp\ratul,
rang inferior, au fondat A- le a regimului politic. Din
acel moment, lumea nu va
`ntre ortodoc[i [i protes- Scriitorul Macrobius poveste[te c\ dunarea Na]ional\, care
nu pot s\ dorm de grijile `mp\r\]iei. [i-a luat ca scop `ntocmi- mai fi aceea[i. Demolarea
tan]i se cade s\ existe `mp\ratul August a dat ordin atunci când Numai un om f\r\ con[tiin]\ [i care Bastiliei `nseamn\, de fapt,
rea unei constitu]ii. Rege-
rela]ii de prietenie, a murit un frunta[ al Romei s\ nu i se ia nu crede `n judecata lui Dumnezeu poate le a p\rut mai `nt=i c\ ce- demolarea unei epoci. As-
duse `n dragoste [i pace perna pe care dormise. Acela era plin de tr\i `n lini[te, f\r\ s\ bage `n seam\ da- deaz\ acestor mi[c\ri po- t\zi, ziua de 14 iulie este
cre[tin\ reciproc\“. datorii [i toate lucrurile lui fuseser\ toriile sale de cre[tin. (Grigorie Com[a, O pulare, iar ca prim\ m\- s\rb\torit\ `n Fran]a ca zi
(Rubric\ realizat\ de scoase la licita]ie, dar i se l\sase perna. mie de pilde ) sur\ pozitiv\ a fost chiar na]ional\. (F.H.)
pr. Cezar }|BÂRN|)

EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Adev\rul sc\pat
de sub control
de Carmelia LEONTE
~n fiecare zi, privind spec-
tacolul str\zii, primesc di-
verse lec]ii de via]\. V\d oa-
meni mai s\raci decât mine
[i care, uneori, reu[esc s\ `[i
p\streze zâmbetul pe buze,
v\d oameni singuri dispu[i
s\ stea de vorb\ cu oricine,
sincer bucuro[i de cele câteva
momente de dialog pe care le
pot ob]ine de la vânz\toarea
de pâine sau controlorul de
bilete, `n autobuz, v\d b\trâ-
ni dispera]i [i tineri plini de
sine, v\d oameni frumo[i, oa-
meni buni, v\d cupluri ferici-
te, c\rora le surâde dragos-
tea `n ochi, v\d persoane
gr\bite, preocupate, `nchise
`n sine, de toate vârstele [i
toate condi]iile sociale.
Dar ce am v\zut `ntr-o zi,
la un col] de strad\, `ntrece o-
rice `nchipuire. Era o amiaz\
aparent obi[nuit\, dar care,
pentru mine, cel pu]in, s-a
dovedit a fi total neobi[nuit\,
pentru c\ mi-a ar\tat, la mo-
dul cât se poate de evident,
ce distan]\ imens\ este, de
cele mai multe ori, `ntre
aparen]ele pe care le poart\
oamenii `n lume [i realitate.
{tiu bine c\ noi to]i ne cul-
LUMEA CUV+NTULUI
tiv\m o anumit\ imagine,
care d\ bine `n societate, dar
care de cele mai multe ori
este doar o masc\. Nu am
v\zut `ns\ niciodat\ pân\
atunci cum to]i oamenii de pe
o anumit\ strad\, `ntr-o a-
miaz\ oarecare, `[i leap\d\
subit m\[tile, pentru a de-
veni ei `n[i[i. A fost ca un fel
de moarte incontrolabil\ a a-
celor m\[ti `ndelung studia-
te, [lefuite [i fardate. Am v\-
zut spectacolul adev\rului
sc\pat de sub control. Pu-
nând `n balan]\ efortul pen-
tru a afi[a o brum\ de dem-
nitate [i bucuria de a ob]ine
un câ[tig efemer, poate chiar
inutil, balan]a a `nclinat pen-
tru acei oameni, f\r\ nici un
moment de ezitare, spre câ[-
tig. Dup\ cum v\ spuneam,
fiind o or\ de vârf, `n plin
centru al ora[ului, oamenii
mi[unau pe trotuare, de o
parte [i de cealalt\ a caro-
sabilului. Am observat tre-
când pe lâng\ mine o Dacie
Pick-Up, ce ducea `n grab\
un transport de medicamen-
te, neasigurat, din p\cate, c\-
ci autoutilitara nu avea nici
m\car o prelat\ care s\-i
acopere marfa. Mergând cu
vitez\, la un viraj brusc, im-
pus de conforma]ia str\zii,
[oferul a pierdut pur [i sim-
OPINII & COMENTARII
plu marfa. Gr\bit nevoie ma-
re, a mânat `nainte, iar cotul
str\zii i-a interzis s\ vad\ ce
dezastru l\sa `n urm\. Noi
to]i, cei afla]i pe trotuare, am
constatat uimi]i c\ `n mij-
locul str\zii se afl\ un mor-
man de medicamente. A fost
momentul când oamenii s-au
metamorfozat brusc. Au `n]e-
les c\ `n fa]a lor se afla o cap-
tur\ nesperat\, pe care nu
aveau de gând s\ o scape. A-
[a c\ s-au repezit ca ni[te vu-
lturi, rapizi [i surprinz\tori,
`n plin\ strad\, pentru a-[i
umple saco[ele [i buzunarele
cu diverse flacoane [i cutii.
Ave]i cuvântul meu c\ `n câ-
teva secunde medicamentele
disp\ruser\ f\r\ urm\ [i oa-
menii deja `[i vedeau de
drum, ca `nainte. Nici unul
dintre ei nu a ezitat o clip\,
nu s-a gândit c\ [oferul bez-
metic va fi nevoit s\ pl\teas-
c\ paguba. Nimeni nu s-a
gândit m\car la faptul c\ a-
cele medicamente nu puteau
fi bune oricând [i pentru ori-
ce. Se [tie c\ nu avem voie s\
ne aplic\m tratamente dup\
cum ne taie capul [i nici du-
p\ sfatul vecinei. Dar ce me-
dic ar prescrie medicamente
`n func]ie de ceea ce g\sim pe
strad\? Oamenii aceia, apa-
rent normali, `mbr\ca]i civi-
lizat, de vârste medii, nici
prea tineri, nici prea vârst-
nici, s-au repezit la cutiile cu
pilule benefice pentru unii [i
otr\vitoare pentru al]ii. Dar
s\ admitem, prin absurd, c\
fiecare a nimerit taman me-
dicamentul de care avea ne-
S=mb\t\, 14 iulie 2007 3
voie. S\ admitem c\ fiecare CUV+NT DIN AMVON
ar fi avut timp s\ scoat\ re]e-
ta din buzunar [i s\ selecteze
din mormanul de cutii co-
lorate numai ceea ce i-ar fi „Fiecare dintre noi
f\cut bine. Cum de nimeni nu
s-a gândit la [oferul cu sigu-
ran]\ tân\r, proasp\t anga- s\ i se fac\ pl\cut
jat, la [ocul lui, la teribila
emo]ie pe care a avut-o ([i la
nevoia lui de medicamente)
când a ajuns la destina]ie [i a
v\zut c\ marfa s-a „evaporat“
aproapelui s\u la
pe drum? Cum de nimeni nu
a pus `n cump\n\ „bucuria“
de a se vedea posesorul unor
ceea ce este de
tablete sau pic\turi amare
cu pericolul ca transporta-
torul incompetent s\ `[i piar-
folos spre zidire“
d\ serviciul sau s\ pl\teasc\
mai mult decât are el [i fa-
a Cel vechi, statornic [i tare `n credin]\
milia lui? Dar dac\ nici la trebuie s\ se coboare la `n]elegerea celor
asta nu s-a gândit nimeni,
cum de acei oameni nu s-au
`ncep\tori, spre a-i urca treptat, spre a-i
gândit m\car la sine? La cuceri, astfel, prin tact [i r\bdare a
spoiala de cultur\ [i civi-
liza]ie pe care se str\duiau
s\ o afi[eze? La banii da]i pe
de pr. Vasile GORDON
haine „decente“, datorit\ c\- Pe c=nd la Roma credin]a cre[tin\ abia se n\scuse, fi-
rora f\ceau o impresie bun\ ind `n multe privin]e amestecat\ cu elemente p\gâne, to-
`n societate, impresie (sau todat\ cu obiceiuri iudaice care nu mai erau necesare, Sf.
construc]ie) care s-a f\cut Ap. Pavel formuleaz\ l\muririle [i `ndemnurile ce se im-
praf `ntr-o clip\? ~ndelunga puneau. Desigur, ar trebui s\ citim toat\ epistola adresa-
[i perseverenta investi]ie `n t\ de Sf. Ap. Pavel romanilor, pentru o `n]elegere deplin\
aceast\ imagine s-a dovedit a problemelor. ~ns\ ne rezum\m acum doar la cap. 15, v.
prost plasat\ (mai bine in- 1-7, [i nu vom z\bovi asupra tuturor versetelor, ci a unuia
singur, care credem c\ are o strâns\ leg\tur\ cu via]a
vesteau `n medicamente!).
Dar dac\ nici asta nu a con- noastr\ de acum: „Datori suntem noi cei tari s\ purt\m
sl\biciunile celor neputincio[i...“
tat, s\ mai pun o `ntrebare:
cum de nu s-au gândit la Cine erau cei „tari“ [i cine cei „neputincio[i“? Ce se `n-
tâmpla la Roma `n acea perioad\? Cum aminteam mai
semnul crucii pe care `l
f\cuser\ cu numai câteva se- sus, cre[tinii proveni]i dintre iudei pretindeau ca cei pro-
veni]i dintre p\gâni s\ ]in\ cu stricte]e anumite prescrip]ii
cunde `nainte, `ntrucât toat\ ale Legii iudaice, fapt care `ngreuna mult cultul [i via]a
aceast\ scen\ se `ntâmpla `n cre[tin\, iar cei proveni]i dintre p\gâni erau adesea intole-
fa]a unei biserici? a ran]i cu iudeo-cre[tinii, care mai erau `nc\ tributari pre-
scrip]iilor vechi, `n special cu privire la mânc\ruri, b\uturi
[i s\rb\tori. „Cei tari“, dup\ tâlcuirea pr. prof. Nicolae Pe-
trescu `n „Explicarea Apostolelor Duminicale“, erau cre[ti-
nii proveni]i dintre p\gâni, iar „cei neputincio[i“ iudeo-
cre[tinii, `n general. Ei bine, Sf. Pavel `ndeamn\ la tole-

Cui pe cui... ran]\ [i sprijin, pentru ca „fiecare s\ i se fac\ pl\cut aproa-

de Stelian DUMISTR|CEL
Am dat `n titlu doar `nceputul unei
zic\tori, ce continu\ prin „...se scoate“,
un enun] al c\rui punct de plecare vom
`ncerca s\-l limpezim, ocup=ndu-ne de
logica unei ac]iuni pentru noi ascuns\:
`ncerca]i s\ scoate]i un cui folosindu-v\
de alt cui!
Asupra sensului expresiei, u[or de in-
tuit, ne putem exersa urm\rind c=teva
texte din discursul publicistic prezent pe
internet. O cronic\ monden\, purt=nd ca
titlu chiar zic\toarea, ne face p\rta[i la
evenimente picante din biografia unei
actri]e: „Desp\r]irea de Brad Pitt a fost
pentru Jennifer Aniston o adevarat\
tragedie, dup\ cum singur\ m\rturise[-
te `ntr-un interviu acordat revistei «Va-
nity Fair». Dar adev\ratul [oc a venit `n
momentul `n care a v\zut poze cu Brad
[i Angelina Jolie ]in=ndu-se de m=n\“.
Cum i-a trecut furia afl\m din cele ce ur-
meaz\: „Paparazzi au surprins-o pe Jen-
nifer `n compania actorului Vince Vaugn,
partenerul ei `n filmul la care lucreaz\ `n
prezent…“ (cu care s-ar afla `n rela]ii
foarte apropiate!). A[adar, aleanul i-a
fost domolit de o nou\ `nclina]ie senti-
mental\. Sau, pe un ton foarte relaxat,
constat\ri de… igien\, extinse spre so-
cial, subliniind reciprocitatea: „Dac\ ai
b\ut peste m\sur\, mahmureala se
drege cu o bere sau cu o palinc\; dac\ ai
probleme cu fierea, bei un ceai amar de
g\lbenele; dac\ vecinul se uit\ ur=t la
capra ta, `i tai [i tu capra [i a[a mai de-
parte, pentru c\ `ntotdeauna cui pe cui
se scoate“. Dar iat\ o trimitere la speci-
ficul homeopatiei, a c\rei lege este „cui
pe cui se scoate: homeopatia este o
form\ de medicin\ alternativ\, bazat\
pe principiul «similia similibus curan-
tur», adic\ r\u pe r\u se scoate“ (am re-
produs forma corect\ a dictonului lati-
nesc, citat\ doar aproximativ de autorul
mesajului).
~n aceia[i termeni explica zicala `n
discu]ie [i Iuliu Zanne: „r\u pe r\u
gone[te“ (Proverbele rom=nilor, VII, p.
699), dar `ncercarea de a reconstitui
ac]iunea descris\ imagin=ndu-ne cuie-
le ca fiind din metal este de domeniul
absurdului, ceea ce `ns\ era perfect
posibil c=nd, dup\ cum a explicat lu-
crurile folcloristul I. C. Chi]imia,
„cuiele“, groase, erau din lemn [i se
b\teau (la `ncheieturile pieselor de
lemn din construc]ii) `n g\uri f\cute cu
burghiul. Prototipul enun]ului este
latinescul clavum clavo pellere (verbul
`nsemn=nd „a goni“, figurat „a alun-
ga“), p\strat [i `n comunicarea expresi-
v\, dar mai aproape de original, `n
francez\ (un clou chasse l’autre) ori
spaniol\ (un clavo saca otro clavo). ~n
limba rom=n\, s-a p\strat `ntr-o con-
struc]ie cu al]i termeni, printre care [i
cuneum (cuv=nt mo[tenit sub forma
cui), care `nsemna „pan\ de lemn, ic cu
care se despic\ trunchiurile de copaci“.
A[adar, acestea sunt cuiele ori-
ginare, care se „scot“ unul pe altul; b\-
t=ndu-l pe cel nou, cu un mai (- ciocan
de lemn), iese afar\ cel vechi. De altfel,
o variant\ mai veche a zic\torii este
„transparent\“ pentru semnifica]ia
originar\ a lui cui: „cuiul nou dezbate
pe cel vechi“ (Zanne, op.cit., vol. V).
Un corespondent perfect al zic\torii
`l g\sim `n exclama]ia (deloc milostiv\!)
la adresa unuia (sau uneia) care ne
„poart\ s=mbetele“, context `n care sub-
stantivul cu determinant este folosit
sarcastic: „D\-i, Doamne, grij\ nou\!“,
a[adar una care s\ i-o scoat\ din minte
pe cea veche, prin care ne persecut\.
Prefer\m `ns\ o `ncheiere `n alt re-
gistru: `n adev\rata fabul\ Cerbul cu
stea `n frunte, a lui George Co[buc,
„mo[ul“ se opune, la `nceput, dorin]ei
consoartei sale de a avea al\turi de ei o
fiin]\ apropiat\: „Ce-mi trebuie o grij\
nou\! Sunt prea b\tr=n [i prea calic!“.
A[adar, ar fi o grij\ nou\ pe cont
propriu, care nu-i afecteaz\ pe al]ii, nu
un subiect de b=rf\…
* Stelian Dumistr\cel este lingvist, profe-
sor universitar la Departamentul de Jur-
nalistic\ de la Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
pelui la ceea ce este bun spre zidire...“ Iar la sfâr[itul peri-
copei `ndeamn\: „Cu o singur\ gur\ s\-L sl\vi]i pe Dum-
nezeu!“ [i „Primi]i-v\ unii pe al]ii, a[a cum [i Hristos v-a
primit pe voi!“ Adic\ fi]i uni]i, fi]i `ng\duitori, toleran]i, cu
cei care sunt `ncep\tori `n cele ce privesc credin]a cre[tin\!
Vom `ncerca s\ vedem, acum, dac\ aceste sfaturi mai
sunt azi valabile. F\r\ `ndoial\, da. Ne gândim la situa]ia
de la noi, creat\ dup\ evenimentele din decembrie ’89,
când mul]i dintre co-na]ionalii no[tri, `n special din rân-
durile tineretului, pân\ atunci cre[tini doar cu numele, s-
au apropiat cu mult\ râvn\ de Sfânta Biseric\. Desigur, nu
erau deprin[i cu anumite reguli, s\ le zicem elementare. De
aceea, cre[tinii practican]i, „cei tari“ cum i-ar numi Sf. Ap.
Pavel, trebuie s\ fie foarte `n]eleg\tori [i `ng\duitori, adic\
toleran]i, cu cei care s-au apropiat mai târziu de via]a reli-
gioas\. Nu trebuie ([i nu-i drept!) s\ le cerem totul dintr-o
dat\. Tangen]ial am mai vorbit despre acest aspect al tol-
eran]ei `n biseric\. Am avut din nefericire situa]ii când an-
umite persoane, `n special de genul feminin, au plecat
plângând din Sf. L\ca[, pentru c\ un cre[tin dintre cei
„vechi“, a[a-zis „tare“ a f\cut observa]ii t\ioase, uneori de-
a dreptul jignitoare. ~n principiu, desigur, credinciosul
„vechi“ avea dreptate, dar este vorba [i de felul cum afirmi
aceast\ dreptate... De unde s\ [tie `ncep\torul c\ n-are
voie s\ treac\ prin fa]a sfintelor u[i, sau c\ trebuie s\ stea
`n partea stâng\, sau `n partea dreapt\ etc etc? Iat\ cât de
actuale sunt cuvintele Sf. Ap. Pavel: „Fiecare din noi s\ i se
fac\ pl\cut aproapelui s\u“. Dac\ [tim ni[te reguli, [i este
bine s\ le [tim, nu trebuie s\ le afirm\m ostentativ. (...) Cel
vechi, statornic [i tare `n credin]\ trebuie s\ se coboare la
`n]elegerea celor `ncep\tori, spre a-i urca treptat, spre a-i
cuceri, astfel, prin tact [i r\bdare. C\ci spune Sf. Pavel:
„Primi]i-v\ unii pe al]ii precum [i Hristos v-a primit pe voi“.
Cu alte cuvinte, dac\ Hristos v-a primit pe voi cei „tari“, a[a
cum era]i, cu stâng\cii, cu fel de fel de lacune `n privin]a
normelor cultice, fi]i [i voi toleran]i [i `ng\duitori cu al]ii,
care sunt acum a[a cum era]i voi odinioar\. C\ci zice Sf.
Ioan Gur\ de Aur: „Nimic nu poate fi mai bun pentru cei
mici ca `ndelunga r\bdare a celor mari“ (I Tes., Omilia X-
a). Dar [i invers: se `ntâmpl\ de multe ori ca, `n urma unei
gre[eli pe care o observ\m la cineva [i atr\gându-i luarea
aminte `ntr-un mod respectuos, cu total\ bun\ credin]\,
cel care a gre[it s\ riposteze `ntr-un fel cu totul ire-
veren]ios. Când nu [tim ceva, chiar dac\ ni se face ob-
serva]ie `ntr-un chip mai t\ios, noi, ca oameni receptivi [i
`n]elep]i, trebuie s\ primim `nv\]\tura: va fi spre
`ndreptarea noastr\. Aici se adevere[te cuvântul `n]elep-
tului din Vechiul Testament: „Mustr\ pe cel `n]elept [i te
va iubi“ (Pilde 9, 8).
~ncheiem revenind la cuvintele atât de `n]elepte ale
Sf. Ap. Pavel: „Datori suntem noi cei tari s\ purt\m
sl\biciunile celor neputincio[i.... {i fiecare dintre noi s\
i se fac\ pl\cut aproapelui s\u la ceea ce este de folos
spre zidire“.
* Pr. Vasile Gordon este prof. univ. dr. la Facultatea
de Teologie Ortodox\ „Patriarhul Justinian“ din Bucure[ti,
specializarea Omiletic\ [i Catehetic\
4 S=mb\t\, 14 iulie 2007
PE SCURT
Concurs de b\tut toaca
la parohia Solone]
Pe 19 iulie, la parohia „Sf. Ilie“
- Solone], Protopopiatul Ia[i 1,
va avea loc edi]ia pilot a con-
cursului interparohial de b\tut
toaca, „Toaca-n cer“.
Aproximativ 20 de tineri, at=t
fete, c=t [i b\ie]i, din cele 12
parohii ale Cercului pastoral
nr. 5 Prut, vor participa la
aceast\ competi]ie. „Acest con-
curs se vrea a fi o modalitate
de promovare `n r=ndul tine-
rilor a valorilor spirituale [i
mai ales o modalitate de comu-
nicare `ntre enoria[ii parohi-
ilor din cadrul acestui cerc
pastoral“, ne informeaz\ un co-
municat venit de la parohia
Solone], din comuna Bivolari.
Aceast\ manifestare este orga-
nizat\ cu prilejul hramului
parohiei, Sf=ntul Ilie.
Colect\ pentru
biserica rom=nilor
din Calgary
Parohia ortodox\ rom=n\ „Sf.
Andrei“ din Calgary, Canada,
face apel la credincio[ii rom=ni
din aceast\ zon\ s\ ajute fi-
nanciar la construc]ia viitoarei
biserici, fiind g\sit deja un
teren potrivit pentru ridicarea
noului l\ca[ de cult. Plata inte-
gral\ a terenului presupune o
investi]ie de 50.000 de dolari,
informeaz\ Asocia]ia
Cultural\ Rom=no-Canadian\
din Calgary. Dona]iile se pot
face prin po[t\ pe adresa:
Biserica ortodox\ rom=n\ „Sf.
Andrei“, Calgary, P.O. Box
21089, Calgary, AB T2P 4H5.
Se pot face dona]ii [i `n fiecare
duminic\, pe durata Sfintei
Liturghii la North Glenmore
Community Hall, sau prin con-
tactarea unui membru al
Comitetului Parohial, inclusiv
a preotului paroh. Dona]iile
vor fi `nregistrate `ntr-un cont
separat, sub numele
„Construc]ia bisericii“ [i vor fi
utilizate absolut numai pentru
acest scop. Dona]iile se pot
face `n numerar sau prin cec,
men]ion=nd c\ sunt pentru
„Construc]ia Bisericii“. Pentru
sumele donate se vor elibera
chitan]e pentru deducere la
taxe. Aceste sume va vor fi re-
turnate `n totalitate `n cazul `n
care nu se va putea achizi]iona
terenul. Biserica ortodox\
rom=n\ „Sf. Andrei“ din
Calgary a luat fiin]\ `n 2001,
r\spunz=nd dorin]ei unui
num\r considerabil de mem-
brii ai comunit\]ii rom=ne[ti
din Calgary de a avea o in-
stitu]ie spiritual\ [i cultural\
cu serviciul religios `n limba
rom=n\. ~n prezent, slujbele se
oficiaz\ la North Glenmore
Community Hall.
Manifestare
religioas\ `n aer liber
pentru rom=nii
ortodoc[i din Windsor
M=ine, 15 iulie 2007, la
Catedrala ortodox\ rom=n\ „Sf.
Gheorghe“ din Windsor, Cana-
da, va avea loc o nou\ mani-
festare religioas\ `n aer liber,
informeaz\ stgeorge-rom-ortho-
dox.org. Evenimentul se afl\ la
a doua edi]ie, anul acesta sluj-
ba duminical\ fiind oficiat\ `n
aer liber, de la orele 11.00 a
189 de ani de la na[terea celui care a ridicat
din ruin\ Catedrala mitropolitan\ din Ia[i
M=ine, 15 iulie se `mpli-
nesc 189 de ani de la na[te-
rea fostului mitropolit al
Moldovei [i Sucevei, Iosif
Naniescu. Acesta s-a n\s-
cut la 15 iulie 1818, `n loca-
litatea R\z\l\i-Soroca, `n
familia unui preot. A fost
c\lug\rit [i apoi hirotonit
ierodiacon de episcopul
Chesarie al Buz\ului, `n
anul 1835. ~ntre anii 1836-
1940 a studiat la Semina-
rul Teologic din Buz\u, iar
`n anul 1947 la Colegiul
„Sf. Sava“ din Bucure[ti. A
fost egumen la m\n\stirile
Serb\ne[tii Morunglavului,
din jude]ul Vâlcea (1849-
VIA}A PAROHIILOR
Parohia Trife[ti vine `n ajutorul
altor parohii [i al nevoia[ilor
a Parohia Trife[ti a oferit anul acesta, `n mai multe r=nduri, alimente pentru Cantina
„Sf. Haralambie“ din Ia[i, dar [i alimente pentru b\tr=nii de la Spitalul Sculeni
a Anul trecut a fost al\turi financiar de parohia „Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Elena“ -
Hermeziu [i parohia „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“ - Vladomira,
`n efortul lor de a ridica [i consolida casele parohiale a La construc]ia bisericii din
Zaboloteni au participat at=t credincio[ii din parohia Trife[ti, c=t [i al]i donatori a
Credincio[ii din paro-
hia Trife[ti, Protopopiatul
Ia[i 1, se pot m=ndri cu o
biseric\ frumoas\ [i bine
`ntre]inut\. ~n anul 2006,
parohia a reu[it s\ cum-
pere o instala]ie de sono-
rizare pentru biserica din
sat - care are trei hra-
muri, „Sfântul Dumitru“
[i „Sf. Haralambie“ [i „Sf.
Ap. Iacob“ -, care a costat
2.000 de lei. De aseme-
nea, `n curtea bisericii s-a
construit un grup sanitar
[i alte dou\ `n cimitirele
parohiei. Toate acestea
au fost dotate cu utilit\-
]ile necesare, costurile de
construc]ie ridicându-se
la 1.700 de lei. „Cu spri-
jinul enoria[ilor [i al con-
silierilor parohiali, am
reu[it s\ consolid\m [i s\
repar\m turnul clopotni-
]ei, cheltuielile fiind de
1.200 de lei. De aseme-
nea, `n unul dintre cimi-
tirele parohiei, s-au con-
struit por]ile de acces. Nu
a fost uitat\ nici casa pa-
rohial\, unde s-a reparat
o sob\, s-a vopsit tabla de
la acoperi[, s-au montat
u[i [i ferestre de termo-
pan cu ajutorul enoria-
[ilor“, ne-a spus pr. paroh
Mihai Chelaru.
Anul acesta s-au mai
f\cut c=teva lucr\ri de
gospod\rire [i acum se in-
ten]ioneaz\ repararea
stre[inilor [i schimbarea
str\nilor din biseric\. Tot
anul acesta se vor mai or-
ganiza diferite repara]ii la
l\ca[ul de cult, `n valoare
de aproximativ 4.000 de
lei. De asemenea, o fami-
lie care dore[te s\-[i p\s-
treze anonimatul a donat
un ve[m=nt preo]esc `n
valoare de aproximativ
2.000 de lei. Biserica din
Trife[ti (foto) a fost con-
struit\ `ntre anii 1910-
1920 de boierii [i credin-
cio[ii din sat. Este o bi-
seric\ impozant\, cu zi-
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
1857) [i Giseni - Dâmbovi]a
(1857-1863), dar [i „cura-
tor“ la M\n\stirea S\rin-
dar din Bucure[ti (1863-
1864). ~ntre timp, a fost hi-
rotonit ieromonah (1850),
apoi hirotesit protosinghel
(1852) [i arhimandrit (1860).
~ntre anii 1964-1866 a fost
profesor de religie la Gim-
naziul „Gh. Laz\r“, apoi la
Liceul „Matei Basarab“
(1866-1973), la {coala nor-
mal\ (1867- 1873), director
la Seminarul Central
(1870-1871), toate `n Bu-
cure[ti. La 23 aprilie 1872,
a fost hirotonit arhiereu cu
titlul „Mireon“ (de Mira
duri groase, pictat\ [i `n-
zestrat\ cu tot ceea ce es-
te nevoie. P\rintele Mihai
Chelaru este paroh la Tri-
fe[ti din noiembrie 2000.
Rug\ciuni pentru
ridicarea bisericii
din Zaboloteni
La nivel social-filan-
tropic, parohia Trife[ti a
oferit anul acesta, `n mai
multe r=nduri, alimente
pentru Cantina „Sf. Hara-
lambie“ din Ia[i, `n va-
loare de 1.000 de lei, dar
[i alimente pentru b\tr=-
nii de la Spitalul Sculeni,
`n valoare de 2.000 de lei.
Anul trecut a fost al\turi
financiar de parohia
„Sfin]ii ~mp\ra]i Con-
stantin [i Elena“ - Herme-
ziu [i parohia „Sfin]ii Ar-
hangheli Mihail [i Ga-
vriil“ - Vladomira, `n efor-
tul lor de a ridica [i con-
solida casele parohiale.
De asemenea, a oferit aju-
Lichiei). ~ntre 1873 [i 1875,
a fost Episcop de Arge[, iar
la 10 iunie 1875, a fost ales
Mitropolit al Moldovei, un-
de a p\storit p=n\ la moar-
te, `n 1902.
Marele s\u merit `n
Mitropolia Moldovei este
reluarea lucr\rilor la Cate-
drala mitropolitan\ din
Ia[i, `nceput\ de mitropo-
litul Veniamin Costachi, `n
1833. Lucr\rile au durat
p=n\ `n 1839, c=nd, din
cauza c\derii bol]ilor, cl\di-
rea s-a surpat, r\m=n=nd
`n ruin\ p=n\ `n 1881.
~n acela[i an, lucr\rile
au fost reluate, `n timpului
toare sinistra]ilor din
urma inunda]iilor de anul
trecut. „{i Spitalul Bivo-
lari a fost `n aten]ia noas-
tr\. Am s\v=r[it slujba de
pomenire a celor adormi]i
la Centrul Medico-Social
Bivolari, `mpreun\ cu pr.
Emil Ojog. Dup\ acest
eveniment, Viorica Aile-
nei, enoria[\ a parohiei
noastre, a oferit o mas\
cald\ tuturor celor care-[i
petrec b\trâne]ile `n acest
spital“, a mai spus pr. pa-
roh. De asemenea, parohia
Trife[ti a donat 400 de lei
pentru crucea care s-a ridi-
cat `n Ia[i, pe Dealul P\un.
Filme religioase
pentru tineri
~n plan liturgic, `n anul
2006, timp de dou\ luni
de zile, `n parohia Trife[ti
s-au s\v=r[it zilnic, dimi-
nea]a [i seara, rug\ciuni
pentru ridicarea bisericii
din satul Zaboloteni, pa-
rohie pentru care p\rin-
lui Iosif Naniescu. Cate-
drala a fost sfin]it\ la 23
aprilie 1887. De asemenea,
`n timpul p\storirii sale s-
au restaurat bisericile
„Sfin]ii Trei lerarhi“ [i „Sf.
Nicolae Domnesc“ - Ia[i, iar
Seminarul teologic de la
Socola a fost mutat `n pala-
tul Sturdza, de l=ng\ Mitro-
polie (ast\zi, Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Dumi-
tru St\niloae“ din Ia[i).
Mitropolitul Iosif Na-
niescu a desf\[urat o bo-
gat\ oper\ filantropic\ [i a
`ntre]inut zeci de tineri la
studii. ~nsufle]it patriot, a
sprijinit R\zboiul de Inde-
tele Mihai Chelaru a fost
preot p=n\ la `nceputul
anului 2007, c=nd a fost
instalat ca paroh pr. Iu-
lian Moisii. La construc]ia
bisericii din Zaboloteni, au
participat at=t credincio[ii
din parohia Trife[ti, c=t [i
al]i donatori. La `nceputul
acestui an, parohia Tri-
fe[ti a oferit parohiei Za-
boloteni obiecte de cult,
materiale de construc]ie,
un clopot [i o cristelni]\.
~n vara acestui an, `n
iunie, credincio[ii din Tri-
fe[ti au participat la un
pelerinaj la m\n\stirile
din nordul Moldovei. A-
cum, parohia preg\te[te
un pelerinaj pe Valea Ol-
tului, pentru care s-au
anun]at numero[i credin-
cio[i. Tot la nivel cultural,
men]ion\m c\ `n Postul
Pa[telui parohia a organi-
zat vizion\ri de filme reli-
gioase, cu caracter educa-
tiv, la care au participat
tinerii din parohie. Bise-
rica din Trife[ti este des-
chis\ `n permanen]\. a
penden]\ din 1877, prin
pastorale, colecte `n epar-
hie, ajutoare personale. Sub
`ndrumarea [i cheltuiala sa,
a ap\rut „Revista Teologi-
c\“ de la Ia[i (1983-1887). A
d\ruit Academiei Române
bogata sa bibliotec\, cu
peste 10.000 de c\r]i, peste
300 tip\rituri vechi româ-
ne[ti, numeroase manuscri-
se [i dou\ l\zi cu documen-
te. ~n anul 1888, mitropoli-
tul Iosif Naniescu a fost
ales membru de onoare al
Academiei Rom=ne.
A trecut la cele ve[nice
la 26 ianuarie 1902, la
Ia[i. Mormântul mitropoli-
tului Iosif Naniescu se afl\
`n partea de sud a Ca-
tedralei mitropolitane ter-
minate de el. a
~N LUME
Prima biseric\
din Basarabia
`nchinat\ lui
{tefan cel Mare
M=ine, 15 iulie, la
M\n\stirea „Sf=ntul
Morm=nt“ din Buiucanii
Vechi, Basarabia, se va
sfin]i locul unde va fi con-
struit\ biserica de iarn\ a
m\n\stirii, care va purta
hramul „Sf. Voievod
{tefan cel Mare“, in-
formeaz\ Romanian
Global News. Slujba de
sfin]ire se va oficia dup\
Sf=nta Liturghie, `n ziua
`n care credincio[ii de stil
vechi `l s\rb\toresc pe
Sf=ntul Voievod {tefan cel
Mare. Noul l\ca[ de cult
va fi prima biseric\ din
Basarabia `nchinat\
voievodului rom=n [i va fi
construit\ pe locul unde
marele domnitor a purtat
mai multe b\t\lii. Chiar
numele localit\]ii, tradus
din limba turc\ `nseamn\
„mult s=nge“, ceea ce
arat\ c\ aici, a fost un
adev\rat c=mp de b\t\lie.
Stare]ul M\n\stirii „Sf.
Morm=nt“ din Buiucanii
Vechi, p\rintele Serghie,
a declarat oficial c\
terenul pe care se va con-
strui biserica a fost
achizi]ionat `nc\ din 2001,
cu ajutorul Prim\riei. Aici
a fost amenajat un para-
clis cu hramul „Sf. Ioan
cel Nou“, care func]io-
neaz\ din 2003. Potrivit
stare]ului Serghie,
m\n\stirea este atestat\
documentar la 1620, de[i
se presupune c\ ar fi fost
`nfiin]at\ mult mai de-
vreme. Din 1620 dateaz\
actul de danie prin care
Maria Chiri]\, dup\
moartea so]ului ei, Dumi-
trache Chiri]\ Paleologu,
„hot\r\[te s\ dea satul
Buecani Sf=ntului Mor-
m=nt de la Ierusalim“. La
5 aprilie 1621, mo[ia trece
`n proprietatea M\n\stirii
Galata din Ia[i, printr-un
act semnat de domnitorul
Alexandru Ilia[. ~n 1941,
din cauza unui cutremur
de p\m=nt, dar [i al unor
alunec\ri de teren, m\-
n\stirea s-a d\r=mat.
Biserica m\n\stirii
a fost distrus\ `n
perioada sovietic\. a
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN

Urme de ap\ `n afara
sistemului nostru solar
Urmele de vapori de
ap\ au fost descoperite
pentru prima dat\ `n
atmosfera unei planete
din afara sistemului
nostru solar, indic=nd
c\ acest element
indispensabil pentru
men]inerea vie]ii exist\
[i la mare distan]\ de
planeta noastr\, relev\
un studiu ce va ap\rea
joi `n revista „Nature“ -
transmite AFP.
Corpul cerestru, des-
coperit de performantul
telescop spa]ial infraro[u
Spitzer al NASA, lansat
pe orbit\ `n 2003, este o
planet\ `n stare gazoas\,
ce face parte din catego-
ria Pegasidelor (planete
asem\n\toare lui Jupi-
ter) [i este denumit\ de
astronomi „HD 189733b“.
Ea se afl\ `n constela]ia
Vulpecula (Mica Vulpe),
la aproximativ 60 de ani
lumin\ fa]\ de Terra.
a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a
a ASTRONOMII AU
SURPRINS LUMINA EMIS|
~N URM| CU 13 MILIARDE
DE ANI: O echip\ de astro-
nomi a anun]at c\ a surprins
lumina primelor stele din U-
nivers cu ajutorul telescopu-
lui Keck II, cel mai mare tele-
scop din lume, aflat `n Ha-
waii, pe v=rful vulcanului
Mauna Kea, a informat joi As-
sociated Press. Astronomii de
la California Institute of Tech-
nology au prezentat aceste des-
coperiri miercuri, la Londra.
Oamenii de [tiin]\ ameri-
cani au sus]inut c\ au putut
surprinde lumina emis\ de
galaxii `n urm\ cu 13 mi-
liarde de ani, perioad\ `n care
Universul nu avea dec=t 500
de milioane de ani vechime.
~n acea perioad\, Universul
se afla `nc\ la `nceputurile is-
toriei sale, pentru c\ atomii
de hidrogen nu intraser\ `nc\
`n procesele de fisiune nucle-
ar\ ce duc la apari]ia stelelor.
„Am detectat [ase galaxii
`n care se formau stele. Am
estimat c\ radia]ia combinat\
emis\ de aceste cre[e stelare
`n acel moment din trecutul
Universului a fost suficient\
pentru a duce la fisiunea ato-
milor grei de hidrogen [i la
na[terea primelor stele care
au pus cap\t perioadei `ntu-
necate a Universului“, a de-
clarat studentul Dan Stark,
ANUN} UMANITAR
T=n\rul Doro[inc\ Cristian, elev la Liceul Pedagogic, are nevoie
urgent\ de ajutorul semenilor s\i. La v=rsta de doar 17 ani a fost
diagnosticat cu cancer la picior, boala evolu=nd `ntr-un ritm sus]inut.
Poate fi ajutat doar de o opera]ie chirurgical\ efectuat\ la una din
clinicile din Occident. Pentru aceasta are nevoie de aproximativ 30.000
de euro, bani pe care nu `i poate str=nge. Ca urmare, facem un apel
de suflet c\tre acele persoane care-l pot ajuta pe t=n\rul Doro[inc\
Cristian. Num\rul de cont `n care pot fi dona]i bani (lei) este
RO34CECEISO108RON0542413 deschis la CEC Ia[i. Pentru informa]ii
suplimentare pute]i suna la num\rul de telefon 0749.125.662.
Aceste planete extraso-
lare [i-au dob=ndit renu-
mele datorit\ faptului c\,
fiind prea aproape de soa-
rele lor, sunt extrem de
fierbin]i (ajung=nd p=n\
la temperaturi de 2.000 de
grade Celsius `n timpul
zilei [i la 500 de grade
Celsius `n timpul nop]ii) [i
datorit\ m\rimii acestora,
comparabil\ cu cea a lui
Jupiter. „HD 189733b“, cu
ce face parte din echipa ce a
realizat aceste descoperiri
pentru publica]ia „The
Hawaii Tribune-Herald“.
Astronomii au mai explicat
c\ au putut m\ri raza tele-
scopului Keck II folosindu-se
de efectul de lentil\ gravita-
]ional\. Coordonatorul echi-
pei, profesorul Richard Ellis a
explicat c\ a fost m\rit\ la
maxim raza de ac]iune a tele-
scopului, concentr=nd obiec-
tivele asupra unui obiect cos-
mic masiv mai apropiat [i a-
poi au `nceput s\ cerceteze
detaliile spa]iului din apro-
pierea [i din jurul acestuia.
Lumina reflectat\ de acest
obiect cosmic contribuie la
cre[terea razei de ac]iune a
telescopului, prin efectul de
lentil\ gravita]ional\.
Obiectul ales de cercet\tori
pentru producerea efectului
de lentil\ gravita]ional\ a fost
un masiv grup sde galaxii.
a CHINEZII SE SPECIA-
LIZEAZ| ~N AVIOANE DE
MIC| ALTITUDINE: Ingine-
rii chinezi au proiectat un a-
vion „Wing-In-Ground“ (WIG)
care poate zbura pe distan]e
lungi la o altitudine sc\zut\
deasupra apei, au anun]at
mass-media chineze, infor-
meaz\ Reuters.
Avionul poate zbura la
`n\l]imi joase deasupra apei,
de la o jum\tate de metru
p=n\ la 5 metri altitudine, at-
{TIIN}| S=mb\t\, 14 iulie 2007 5
atmosfera unei planete
din aceast\ categorie.
Ea fost descoperit\ `n
2005, `n timpul unei c\l\-
torii c\tre soarele s\u
(HD 189733), de o echip\
condus\ de astronomul
Giovanna Tinneti, care
colaboreaz\ cu Agen]ia
Spa]ial\ European\, Uni-
versitatea Colegiu din
Londra [i Institutul de
Astronomie din Paris.
„Cu toate c\ planeta
extrasolar\ este departe
de a putea fi locuibil\ [i
prezint\ un mediu total
ostil, descoperirea noas- Marea Barier\ de Corali
tr\ demonstreaz\ c\ apa
poate fi un element mai a Australiei s-ar putea
des `nt=lnit `n univers
dec=t credeam noi“, a adapta la `nc\lzirea global\
spus doamna Tinneti. „~n Marea Barier\ de Corali raturii apei cu doar 10C, co-
acest caz, metodele noas- a Australiei ar putea supor- ralii au de suferit, pentru c\
tre de cercetare ar putea ta mai bine dec=t s-a crezut `[i pierd depunerile de alge,
fi utilizate `n viitor pen- p=n\ acum efectele `nc\lzi- care, prin fotosintez\, le asi-
rii globale, datorit\ prezen- gur\ necesarul de substan]e
tru studiul unor medii
]ei unor alge mai tolerante nutritive pentru hran\.
mai favorabile vie]ii“, a la c\ldur\ dec=t se a[teptau Numero[i oameni de
mai precizat aceasta. oamenii de [tiin]\, a infor- [tiin]\ au avertizat apoi c\
Obiectivul actual al mat ieri Associated Press. o cre[tere a temperaturii
c\ut\torilor de planete Speciali[ti `n genetic\ de oceanului planetar `n urma
este, `n mod evident, de a la Institutul australian de procesului `nc\lzirii globale
circa 25% mai mare dec=t {tiin]e Marine au descope- amenin]\ `ns\[i existen]a
g\si o planet\ teluric\
Jupiter, se rote[te `n jurul rit c\ mai multe specii de recifurilor de corali, aceste
(format\ din roci) cu ap\. corali se dezvolt\ `n sim- bariere naturale `mpotriva
soarelui s\u la o distan]\ Tinneti subliniaz\ c\,
de treizeci de ori mai mic\ bioz\ cu anumite speci de valurilor pentru c\ duc la
atunci c=nd acest obiectiv alge, care au capacitatea de dispari]ia algelor cu care
dec=t cea care desparte va fi realizat, va exista o a le `mbun\t\]i rezisten]a coralii tr\iesc `n simbioz\.
P\m=ntul de Soare. dovad\ real\ care s\ in- la temperaturi mai cres- Cercet\torii australieni
cute ale apei. sus]in `ns\ c\ `n condi]ii de
Marea noutate, subli- dice c\ este posibil\ g\si- „Atunci c=nd apa devine cre[tere a temperaturii a-
niaz\ autorii studiului, es- rea unor planete din a- mai cald\, algele tolerante pei, popula]iile de alge de
te faptul c\ analiza spec- fara sistemului nostru so- la c\ldur\ se `nmul]esc [i pe corali sunt `nlocuite cu
tral\ a imaginilor infra- lar prezent=nd condi]ii contribuie la supravie]ui- alge cu o toleran]\ crescut\
ro[ii realizate de Spitzer a favorabile existen]ei vie- rea coralilor“ a sus]inut bi- la c\ldur\, astfel explic=n-
ologul marin Madeleine du-se faptul c\ recifele de
semnalat existen]a apei `n ]ii. Detectarea apei pe o
van Oppen. corali au supravie]uit dife-
mas\ gigantic\ de gaz ~ncep=nd cu anii ’80, oa- ritelor schimb\ri climatice
este un pas important `n
direc]ia unei astfel de
menii de [tiin]\ au sus]inut
c\ `n cazul cre[terii tempe-
de-a lungul a zeci de mii de
ani. a
descoperiri. a
ing=nd o vitez\ de p=n\ la
300 de kilometri pe or\ [i are
capacitatea de a transporta
p=n\ la patru tone.
„Este la fel de sigur ca [i
navele, de[i este de cinci sau
[ase ori mai rapid“, a afirmat
profesorul Xu Zhengyu, vi-
cepre[edinte al echipei de
cercetare de la Universitatea
Tongji din Shanghai. „Poate
transporta mult mai mult\
greutate dec=t avioanele obi[-
nuite, costul fabrica]iei fiind
la jum\tate [i consumul de
combustibil tot la jum\tate“,
a explicat profesorul Xu, pre-
ciz=nd c\ avionul ar putea fi
utilizat [i `n sectorul militar [i
pentru misiuni de control la
grani]\, dar [i `n turism.
Prototipul acestui model de
avion, numit „Kung Peng“,
dotat cu o cabin\ pentru [ase
pasageri, a efectuat cu succes
zborul experimental deasupra
m\rii, transmite [i EFE. Acest
aparat are aripile mai scurte [i
corpul mai lat dec=t cel al
avioanelor conven]ionale [i
consum\ doar o treime din
cantitatea de combustibil a
unui aeroplan cu motor, folosit
pentru o misiune similar\.
Cercet\torii chinezi lu-
creaz\ [i la o a doua versiune,
cu 12 locuri, g=ndindu-se
chiar la un model cu 200 de
locuri pentru anul 2017, `n
cazul `n care Guvernul de la
Beijing va aproba proiectul. a
6 S=mb\t\, 14 iulie 2007
PE SCURT
Multe fonduri
europene vor r\m=ne
neabsorbite
Ministrul Dezvolt\rii,
Lucr\rilor Publice [i
Locuin]elor, Laszlo Borbely, a
declarat c\ România nu va
putea absorbi foarte multe din
fondurile europene alocate
prin Programul Opera]ional
Regional, `ntrucât aprobarea
unui proiect dureaz\ minim 60
de zile. Ministrul Borbely a
f\cut un apel c\tre liderii
zonelor de dezvoltare regional\
pentru eliminarea birocra]iei [i
crearea unui mediu prielnic
pentru investi]ii concrete.
~mpreun\ cu comisarul euro-
pean pentru politic\ regional\,
Danuta Hubner, Laszlo
Borbely a lansat, ieri, la Sibiu,
Programul Opera]ional
Regional, urmând ca, `n pe-
rioada 2007-2013, peste 4,6
miliarde de euro s\ devin\
disponibile pentru regiunile
României. La rândul s\u,
Danuta Hubner a apreciat
hot\rârea [i angajamentul
României `n negocierile pentru
ob]inerea acestor fonduri [i
[i-a exprimat speran]a c\ se
vor vedea [i rezultatele pozi-
tive ale acestor investi]ii.
Comisarul european a mai
ad\ugat c\ acest program
reprezint\ o mare oportunitate
pentru România, dar suma
alocat\, chiar dac\ pare mare
la prima vedere, nu va fi sufi-
cient\ pentru alc\tuirea unei
infrastructuri stabile, de aceea
vor trebui g\si]i [i al]i investi-
tori - parteneri public priva]i.
Rom=nia ar putea
primi o cot\ de lapte
suplimentar\
România ar putea ob]ine acor-
dul Comisiei Europene pentru
suplimentarea cotei de lapte
din rezerva de 188.000 de tone
pe care ar trebui s\ o
primeasc\ din 2009, a declarat
subsecretarul de stat `n
Ministerul Agriculturii [i
Dezvolt\rii Rurale (MADR),
Dacian Ciolo[. „Exist\ peste
400.000 de ferme care au fina-
lizat sau sunt `n curs de fi-
nalizare a investi]iilor [i nu au
primit cot\ de lapte. Acestea
au nevoie de o cot\ de peste
170.000 de tone“, a precizat
Ciolo[. Oficialul MADR a su-
bliniat c\ a avut deja o
discu]ie cu cei de la Comisia
European\ pentru a transfera
cele 30.000 tone de la vânz\ri
directe, la livr\ri, unde mai e-
xist\ o cot\ de rezerv\ de
20.000 de tone. „Am `nceput [i
discu]iile de principiu pentru a
mobiliza rezerva de cota pe
care o are România prev\zut\
`n tratatul de aderare, de
188.000 tone, [i pentru care
avem acceptul a o folosi din
2009 dac\ pân\ atunci vom
demonstra c\ ne cre[te pro-
duc]ia. Le-am explicat celor de
la Comisie c\ putem demon-
stra acest lucru `nc\ din 2007,
mai ales c\ prin aceste noi in-
vesti]ii vom avea [i lapte de
calitate, ceea ce este nu numai
`n interesul României, ci [i al
UE“, a spus Ciolo[.
Subsecretarul de stat a expli-
cat c\ acordul de suplimentare
a cotei va fi primit din partea
Consiliului de Mini[tri din
Uniunea European\ (UE), dar
numai dup\ decizia Comisiei
Europene. Conform negocier-
ilor cu UE, România are drep-
tul s\ realizeze trei milioane
de tone de lapte pe an, iar da-
c\ dep\[e[te cota pân\ `n 2009,
va fi penalizat\ [i va pl\ti o
tax\ de 278,3 euro pentru
fiecare ton\ de lapte realizat\
peste cot\. ~n cazul `n care
produc]ia de lapte este mai
mic\ decât cota negociat\, Ro-
mâniei i se va diminua cota de
lapte pentru urm\torii ani. a
Regiunile din Rom=nia vor avea la dispozi]ie 4,6 miliarde de euro
Regiunile României au
disponibile, `n perioada
2007 - 2013, peste 4,6 mili-
arde de euro pentru progra-
me de dezvoltare, din care
3,72 de miliarde de euro
reprezint\ fonduri struc-
turale, iar 880 de milioane
de euro, contribu]ia Româ-
niei. Aceste fonduri sunt
disponibile `n cadrul Pro-
gramului Opera]ional Re-
gional - REGIO, lansat vi-
neri, la Sibiu, de comisarul
european pentru Politic\
Irigate sau nu, culturile asigurate vor primi desp\gubiri
a De[i num\rul celor care au avut de suferit de pe urma secetei este mult mai mare, totu[i, desp\gubiri vor
primi doar cei care au avut asigurate culturile, indiferent dac\ a existat sau nu posibilitatea de folosire a
sistemului de iriga]ii a Dosarele de desp\gubire depuse de fermieri la direc]iile agricole trebuiau s\ cuprind\ o
adeverin]\ eliberat\ de ANIF, care specifica c\ terenurile acestora se aflau `n zone amenajate pentru iriga]ii [i
dac\ fermierii respectivi au avut sau nu contract pentru iriga]ii, `ns\ nu mai e nevoie de acest document a
Seceta a afectat peste 60% din suprafe]ele `ns\mân]ate cu cereale p\ioase (grâu, secar\, orz, orzoaic\ [i rapi]\),
`n 2007, adic\ aproximativ 1,69 milioane de hectare din cele peste 2,82 milioane de hectare `ns\mân]ate a
Ministerul Agriculturii
[i Dezvolt\rii Rurale (MA-
DR) va acorda fermierilor
desp\gubiri doar pentru
culturile de pe terenurile
neirigate din zonele cala-
mitate de secet\, indife-
rent dac\ produc\torii au
`ncheiat sau nu contracte
pentru iriga]ii cu Admi-
nistra]ia Na]ional\ de ~m-
bun\t\]iri Funciare (AN-
IF) sau dac\ suprafe]ele
agricole calamitate benefi-
ciau de sisteme de iriga]ii,
au precizat oficiali ai MA-
DR. „Acordarea desp\gu-
birilor `n zonele declarate
calamitate - 34 de jude]e -
nu este condi]ionat\ de e-
xisten]a sistemului de iri-
ga]ii, conform actualelor
prevederi legale. Unii fer-
mieri nu au irigat chiar
dac\ au avut contracte `n-
cheiate cu ANIF, din cau-
za costurilor mult prea
mari“, a declarat secreta-
rul de stat `n MADR,
Gheorghe Albu. Acesta a
subliniat c\, pentru anul
agricol 2007-2008, MADR
va propune o modificare a
legii astfel `ncât produc\-
torii s\ fie stimula]i s\-[i
irige culturile `n zonele cu
sisteme func]ionale de iri-
ga]ii. Fostul director gene-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ~NMATRICUL|RILE
DE MA{INI NOI AU CRES-
CUT CU 29%: ~nmatricul\-
rile de autoturisme noi `n Ro-
mânia au crescut `n primul
semestru cu 29,2% fa]\ de pe-
rioada ianuarie-iunie 2006
[i s-au cifrat la 143.441 uni-
t\]i, conform statisticilor A-
socia]iei Constructorilor
Europeni de Automobile
(ACEA), publicate ieri. ~n
iunie au fost `nmatriculate
pe pia]a româneasc\ 32.679
autoturisme noi, `n cre[tere
cu 56 procente, comparativ
cu aceea[i lun\ a anului
trecut. Statisticile ACEA
vizeaz\ pie]ele auto din 28
de state europene - 25 din
UE (f\r\ Cipru [i Malta) [i
trei state EFTA - Islanda,
Norvegia [i Elve]ia. ~n pri-
mele [ase luni ale anului `n
curs, pe aceste pie]e au fost
`nmatriculate `n total 8,51
milioane de autoturisme, `n
sc\dere cu 0,2% fa]\ de pe-
rioada similar\ din 2006.
ECONOMIC
Regional\, Danuta Hübner,
[i de Ministrul Dezvolt\rii,
Lucr\rilor Publice [i Locu-
in]elor, Laszlo Borbely.
„Programul Opera]ional
Regional este un program
foarte important, prin care
vor fi finan]ate proiecte ce
vor contribui substan]ial la
dezvoltarea regiunilor Ro-
mâniei. Fondurile vor fi alo-
cate diferen]iat pe regiuni, `n
func]ie de gradul de dez-
voltare al acestora [i printr-o
strâns\ coordonare cu ac-
ral al ANIF, Ioan Nastea,
a acuzat reprezentan]ii MA-
DR c\ vor s\ fac\ „o po-
man\ electoral\“ acordând
aceste desp\gubiri, mai
ales c\ aproape 80% din
suprafe]ele agricole cala-
mitate din cauza secetei
beneficiau de sisteme de i-
riga]ii, iar fermierii [i-au
asumat riscul [i nu au `n-
cheiat contracte cu ANIF.
Num\rul `nmatricul\rilor
de autoturisme Dacia Lo-
gan pe aceste pie]e a fost de
85.099 unit\]i `n perioada
ianuarie-iunie 2007, `n
cre[tere cu 14,9 procente,
comparativ cu perioada si-
milar\ din 2006, când au
fost `nmatriculate 74.035 u-
nit\]i. Cota de pia]\ pentru
marca Dacia a fost de 1%.
~n iunie au fost `nmatricu-
late 18.161 autoturisme Da-
cia `n cele 28 de state euro-
pene, `n cre[tere cu 23 pro-
cente fa]\ de aprilie 2006.
a AEROPORTUL „DEL-
TA DUN|RII“ VA FI MO-
DERNIZAT PE BANII GU-
VERNULUI: Guvernul a a-
locat, `n [edin]a sa de mier-
curi, 15,187 milioane de lei
pentru finan]area unor obi-
ective de investi]ii din jude-
]ul Tulcea, informeaz\ un
comunicat de pres\. Astfel,
5,4 milioane de lei vor fi
alocate pentru extinderea
]iunile realizate `n cadrul ce-
lorlalte programe opera]io-
nale, pentru a asigura o dez-
voltare echilibrat\ a tuturor
regiunilor ]\rii. A[ vrea s\
subliniez faptul c\ am pre-
g\tit la timp cadrul legal ca-
re ne permite lansarea licita-
]iilor de proiecte pentru Axa
2, `n 25 iulie 2007, a[a cum
este stabilit `n calendar“, a
declarat Laszlo Borbely cu
ocazia lans\rii proiectului.
Evenimentul, desf\[urat
sub titlul „Ini]iativ\ local\.
Dosarele de desp\gu-
bire depuse de fermieri la
direc]iile agricole trebuiau
s\ cuprind\ o adeverin]\
eliberat\ de ANIF care
specifica c\ terenurile a-
cestora se aflau `n zone
amenajate pentru iriga]ii
[i dac\ fermierii respectivi
au avut sau nu contract
pentru iriga]ii. Potrivit lui
Nastea, aceste adeverin]e
nu au fost considerate po-
platformei de `mbarcare-de-
barcare a Aeroportului
„Delta Dun\rii“, iar suma
de 5,3 milioane de lei, pen-
tru modernizarea balizaju-
lui luminos - finalizarea
etapelor I [i a II-a la acela[i
aeroport. Suma de 4,487
milioane de lei este desti-
nat\ moderniz\rii infra-
structurii rutiere din ora[ul
Sulina, iar banii au fost
aloca]i din Fondul de rez-
erv\ bugetar\ la dispozi]ia
Guvernului, prev\zut `n
bugetul de stat pe 2007,
arat\ sursa citat\. Rea-
mintim c\ Aeroportul „Del-
ta Dun\rii“ deserve[te jude-
]ul Tulcea [i jude]ele limi-
trofe, iar modernizarea lui
va contribui la dezvoltarea
turismului `n zon\.
a RATA {OMAJULUI A
SC|ZUT LA 4%: Rata [o-
majului `nregistrat la nivel
na]ional a fost la sfâr[itul lu-
nii iunie de 4%, cu 0,1 puncte
procentuale mai redus\ fa]\
Dezvoltare regional\“, a
prilejuit o `ntâlnire a celor
doi demnitari cu reprezen-
tan]i ai autorit\]ilor locale
[i ai institu]iilor implicate
`n gestionarea [i monitori-
zarea Programului Opera-
]ional Regional, care au
avut astfel ocazia de a
transmite mesajul regiunii
pe care o reprezint\ [i de a
prezenta oportunit\]ile de-
schise de c\tre REGIO pen-
tru regiunea lor. Fondurile
alocate prin REGIO - Pro-
trivite de Ministerul Agri-
culturii, care a trimis o
not\ prin care i se cerea s\
precizeze `n adeverin]e
doar dac\ aceste suprafe]e
„au fost sau nu irigate“.
Teama de
„b\ie]ii de[tep]i“
Directorul ANIF a afir-
mat c\ aceast\ not\ este
de luna anterioar\ [i cu 1,2
puncte procentuale mai mic\
fa]\ de perioada similar\ a
anului trecut, potrivit da-
telor publicate pe pagina de
internet a Agen]iei Na]io-
nale de Ocupare [i Formare
Profesional\ (ANOFM). Nu-
m\rul total de [omeri a fost
de 354.714 persoane, `n sc\-
dere cu 15.118 persoane fa]\
de luna mai. Din totalul [o-
merilor `nregistra]i, 115.055
au fost [omeri indemniza]i [i
239.659 neindemniza]i. Fa]\
de mai 2007, num\rul [ome-
rilor indemniza]i [i cel al [o-
merilor neindemniza]i a sc\-
zut cu 7.321 persoane, res-
pectiv 7.797 persoane. Pon-
derea [omerilor neindem-
niza]i `n num\rul total se
men]ine ridicat\ (67,6%). ~n
iunie, rata [omajului la
b\rba]i a sc\zut cu 0,2
puncte procentuale, pân\ la
4,3%, iar rata [omajului fem-
inin s-a men]inut la nivelul
de 3,7%. a
gramul Opera]ional Regio-
nal reprezint\ 19% din to-
talul fondurilor structurale
alocate României `n peri-
oada 2007-2013. Acest pro-
gram va finan]a proiecte ca-
re vor contribui la moderni-
zarea celor opt regiuni de
dezvoltare ale ]\rii prin in-
vesti]ii publice `n dezvol-
tare urban\, `n infrastruc-
tura de transport, social\,
de afaceri [i infrastructura
turistic\, pe [ase axe priori-
tare de dezvoltare. a
„dubioas\“ [i a apreciat c\
are menirea s\ acopere „e-
ventualele nereguli pri-
vind acordarea desp\gubi-
rilor“. ~n opinia sa, nu ]\-
ranii vor beneficia de des-
p\gubiri, ci „b\ie]ii de[-
tep]i“ [i autorit\]ile locale
implicate `n diverse afa-
ceri. Potrivit datelor
ANIF, `n 2007 a fost con-
tractat\ o suprafa]\ de
446.000 hectare pentru
iriga]ii, dar au fost udate
doar 344.000 ha. Executi-
vul a decis sa aloce c\tre
MADR, din Fondul de in-
terven]ie la dispozi]ia Gu-
vernului pe acest an, circa
500 de milioane de lei pen-
tru desp\gubirea produ-
c\torilor agricoli afecta]i
de secet\. Desp\gubirile
se acord\ pentru culturile
de grâu, secar\ [i triticale,
circa 750 lei/ha, pentru ce-
le de orz [i orzoaic\ de 700
lei/ha [i pentru culturile
de rapi]\ de 600 lei/ha.
Nivelul maxim al desp\-
gubirilor reprezint\ 70%
din cheltuielile efectuate
pân\ la data producerii
fenomenului [i se acord\
numai pentru daune ce
dep\[esc 30% din pro-
duc]ie. Potrivit MADR, se-
ceta a afectat peste 60%
din suprafe]ele `ns\mân-
]ate cu cereale p\ioase
(grâu, secar\, orz, orzoai-
c\ [i rapi]\), `n 2007, a-
dic\ aproximativ 1,69 mi-
lioane de hectare din cele
peste 2,82 milioane de
hectare `ns\mân]ate cu
aceste culturi. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 14 iulie
Vremea va fi predomi-
nant frumoas\ [i se va `n-
c\lzi u[or. Cerul va fi vari-
abil. Vor fi condi]ii ca izo-
lat s\ plou\ slab `n nord-
estul ]\rii [i la munte.
V=ntul va sufla slab p=n\
la moderat cu unele inten-
sific\ri `n estul, centrul,
sudul ]\rii [i la munte.
Temperaturile maxime
vor fi cuprinse `ntre 22 [i
32 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 14.07.2007
Dolar SUA 2,2743
Euro 3,1348
 ACTUALITATE S=mb\t\, 14 iulie 2007 7
Trei noi judec\tori ai Cur]ii Constitu]ionale au depus jur\mântul LUMEA PE SCURT
Fostul senator Valentin Zoltan statului [i trebuie s\ spunem c\ pân\ acum, mandatul de pre[ed-
Pu[ka[, din partea Senatului, pro- mandatul dumneavoastr\ va fi, inte al Cur]ii Constitu]ionale s\ Guvernul Brown se
fesorul universitar Tudorel Toa- probabil, unul care s\ continue s\ fie exercitat cu mult\ `n]ele-
der, din partea Camerei Deputa- substituie, al\turi de ale celorlal]i pciune [i echilibru. Nu a[ spune distan]eaz\ de America
]ilor, [i fostul deputat PD Augus- judec\tori, lipsa de claritate a unor c\ neap\rat este vorba de speran- Noul Guvern britanic condus de
tin Zegrean, din partea Pre[edin- articole din Constitu]ie“, a declarat ]\, ci de convingere cu privire la Gordon Brown pare s\ `[i con-
]iei, au depus, ieri, jur\mântul ca [eful statului cu acest prilej. solu]ia corect\ pe care Curtea tinue `ncerc\rile de distan]are de
judec\tori ai Cur]ii Constitu]io- Totodat\, Traian B\sescu (fo- Constitu]ional\ o va adopta azi, pre[edintele american George W.
nale a României (CCR), pentru un to) [i-a exprimat convingerea c\ vineri (n. r. - ieri), probabil“ - a Bush, o astfel de schimbare de ori-
mandat de 9 ani. [i noul pre[edinte al CCR `[i va e- mai spus [eful statului. De altfel, entare `n politica extern\ a
„~n ultimul an s-a dovedit c\ a- xercita mandatul cu mult\ `n]e- Ioan Vida a fost reales, ieri, pen- Londra semnalând joi ministrul
ceast\ institu]ie, Curtea Constitu- lepciune [i echilibru. „Un moment tru un nou mandat `n fruntea pentru Dezvoltare Interna]ional\,
]ional\, este chemat\ s\ joace un important pentru Curtea Consti- Cur]ii Constitu]ionale, pozi]ie Douglas Alexander. Acesta, ca
rol extrem de important `n men]i- tu]ional\ este desemnarea pre[e- pentru a mai candidat [i Ion unul dintre colaboratorii cei mai
nerea echilibrelor `ntre puterile dintelui. Sper ca, a[a cum a fost [i Predescu. a apropia]i ai premierului Brown, a
folosit discursul pronun]at la
Consiliul pentru Rela]ii Externe
Bush am=n\
iar retragerea Geoan\ `l someaz\ pe B\sescu de la Washington pentru a res-
pinge ceea ce mul]i laburi[ti con-
sider\ a fi abordarea unilatera-
list\ [i arogant\ a lui Bush. „~n
trupelor
din Irak
Pre[edintele ameri-
s\ promulge Legea pensiilor secolulul al XXI-lea, puterea unui
stat nu ar mai trebui m\surat\
prin for]a sa militar\, ci prin ca-
pacitatea de a construi noi alian]e,
can George W. Bush va a Hot\r=t s\ adopte imediat Legea pensiilor, PSD este gata [i de o reunire urgent\ bazate pe valori comune, cum
sunt responsabilitatea [i justi]ia“,
a[tepta versiunea com-
plet\ a raportului pri-
a Parlamentului a De[i ini]iaz\ proiecte cu mare poten]ial electoral, Mircea Geoan\ a afirmat oficialul britanic.
vind Irakul, la data de a renun]at la visul venirii imediate la putere a Traian B\sescu nu se arat\ Potrivit observatorilor, discursul
s\u poate fi interpretat ca o
15 septembrie. Ca reac-
]ie, Camera Reprezen-
impresionat de presiunile opozi]iei [i a[teapt\ s\ vad\ cum se vor finan]a pensiile a critic\ indirect\ la adresa politicii
externe americane. De altfel, ofi-
tan]ilor a votat un text Telenovela m\ririi pensiilor s-a pentru aceast\ lege, precum [i de a viitor a social-democra]ilor. El a spus ciali ai Administra]iei Bush se
care prevede retragerea transformat `ntr-un adev\rat r\zboi cere Parlamentului reexaminarea c\ PSD trebuie s\ r\mân\ pân\ la vi- arat\ preocupa]i de unele semnale
trupelor de lupt\ de pe al nervilor `ntre ini]iatorii s\i [i acesteia, dar c\ partidul s\u va face itoarele alegeri un partid de opozi]ie negative venite de la Londra: nu-
teritoriul irakian pân\ Traian B\sescu. Iritat de `nt=rzierea tot posibilul ca aceast\ lege s\ intre [i a reiterat sprijinul partidului pen- mirea lordului Malloch-Brown, un
`n aprilie 2008. ~n plus, promulg\rii legii pensiilor, Mircea `n vigoare. Geoan\ a vorbit [i despre tru introducerea votului uninominal, critic al lui Bush, la Ministerul de
sfidând amenin]area cu Geoan\ `l amenin]\ pe pre[edinte cu organizarea unei sesiuni extraor- dar [i pentru extinderea acestuia `n Externe [i reticen]a premierului
veto a pre[edintelui m\suri extreme. dinare a Parlamentului, `n condi]iile alegerea pre[edin]ilor de consilii de a recurge la limbajul „r\zboiu-
Bush, Camera Repre- `n care convocarea din vacan]\ a Par- jude]ene. lui `mpotriva terorii“.
zentan]ilor, controlat\ Parlamentul contra lamentului este stipulat\ de Consti- Geoan\ le-a mai solicitat colegilor
de Partidul Democrat, s\i s\ `nceap\ lucrul la un proiect de
sper\ c\ Senatul va vo- pre[edintelui tu]ie: „Camera Deputa]ilor [i Senatul
se `ntrunesc [i `n sesiuni extraor- buget alternativ [i a reluat ideea con- Phenianul amenin]\
ta un text similar. Ra-
Liderul PSD, Mircea Geoan\, a dinare, la cererea pre[edintelui Ro- form c\ruia partidul va `ncerca s\ cu reluarea
impun\ Guvernului o serie de m\suri
portul de etap\ prezen-
tat joi de Casa Alb\ a
anun]at ieri c\, dac\ pre[edintele mâniei, a biroului permanent al fie-
sociale pe domenii precum educa]ie, programului nuclear
B\sescu nu promulg\ Legea pensi- c\rei Camere ori a cel pu]in o treime
f\cut un bilan] „`ndul- din num\rul deputa]ilor sau al sena- s\n\tate, `ncurajarea tinerilor. Coreea de Nord avertizeaz\ c\ ar
ilor [i o retrimite la Parlament, for- Nu `n ultimul rând, liderul PSD
cit“ al progreselor rea- ma]iunea va cere [i va organiza o se- torilor. Convocarea Camerelor se face putea renun]a la acordul referitor
lizate de Guvernul ira- de pre[edin]ii acestora“. s-a plâns colegilor s\i c\ 80% din la denuclearizare. Anun]ul vine la
siune extraordinar\ pentru a confir-
kian fa]\ de obiectivele resursele bugetare merg c\tre pri- scurt timp dup\ ce Statele Unite
ma inten]ia de a m\ri punctul de
politice [i militare fixa- pensie, pentru ca `n 2009 s\ se a- marii PNL [i PD [i a cerut actualei au refuzat o invita]ie la negocieri
te de Congres. Docu- jung\ la o cre[tere de 45%.
PSD nu se mai bag\ puteri s\ nu mai acorde contracte militare directe. Agen]ia oficial\
mentul a subliniat, de Geoan\ a spus, la `nceputul Comi- la guvernare din bani publici firmelor clientelare. de [tiri din Coreea de Nord a
asemenea, faptul c\ tetului Executiv Na]ional, c\ este anun]at c\ Phenianul `[i va inten-
sifica eforturile de ap\rare pentru
problema securit\]ii dreptul pre[edintelui de a cere Guver- Pe l=ng\ scandalul pensiilor, B\sescu: „Geoan\ a se proteja `n fa]a unui eventual
constituie `n continuare nului s\ indice sursele de finan]are Geoan\ a mai comentat [i politica de
„o provocare major\“, 6 [i Olteanu - o liot\ atac al Statelor Unite, dac\ pre-
siunile asupra Coreei de Nord nu
luni dup\ decizia pre[e- de demagogi“ vor `nceta. ~n aceste condi]ii, se
dintelui Bush de a su- arat\ `n comunicatul oficial, nici
plimenta num\rul tru- Coment=nd amenin]\rile lui Ge- acordul din 13 februarie, nici suc-
pelor americane din oan\, pre[edintele Traian B\sescu a cesul negocierilor legate de pro-
Irak. Pre[edintele Bush afirmat, ieri, `ntr-o emisiune la pos- gramul nuclear nu vor mai fi vala-
a afirmat c\ este prea tul public de radio, c\ ar fi „un spec- bile. Anun]ul a avut loc cu numai
devreme pentru a jude- tacol unic“ ca Parlamentul s\ fie con- o zi `nainte de vizita inspectorilor
ca eficien]a trimiterii de vocat `n sesiune extraordinar\ pen- Agen]iei Interna]ionale pentru
noi militari, dar a sub- tru a adopta o nou\ Lege a pensiilor. Energie Atomic\, care urmeaz\ s\
liniat c\ raportul care Potrivit [efului statului, liderul so- verifice dac\ Phenianul a `nceput
cial-democrat Mircea Geoan\, pre- procesul de oprire a programului
urmeaz\ s\ fie prezen- [edintele Camerei Deputa]ilor, Bog-
tat la data de 15 sep- nuclear. Coreea de Nord ceruse
dan Olteanu, „[i toat\ liota de dema- anterior `nceperea unor negocieri
tembrie va fi „crucial“. gogi“ strigau ca pre[edintele s\ pro-
„Vom avea o imagine la nivel militar direct cu Statele
mulge Legea pensiilor `nc\ dinante Unite. Washingtonul a replicat c\
mai clar\ a progreselor s\ o fi primit, pe 6 iulie. „Ei trebuie astfel de discu]ii nu pot avea loc
`nregistrate de noua s\ `n]eleag\ c\ voi promulga legea decât dup\ ce Phenianul renun]\
strategie [i vom fi `ntr-o când voi avea sursele de finan]are“, a la programul nuclear. Exper]ii
pozi]ie mai bun\ pentru precizat B\sescu. consider\ c\ Phenianul dore[te s\
a evalua punctele care {eful statului a reiterat c\ va negocieze cu Statele Unite subiec-
necesit\ modific\ri“, a promulga Legea pensiilor, dar Gu- tul retragerii solda]ilor americani
declarat pre[edintele a- vernul trebuie s\ `i trimit\ docu- din Coreea de Sud.
merican, `n cadrul unei menta]ia pentru a avea certitu-
conferin]e de pres\. a dinea c\ pân\ `n 2013 fondul de
Mircea Geoan\ vrea m\rirea pensiilor cu orice pre] pensii va fi solid. a Yasser Arafat
a murit de SIDA?
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a Specula]iile c\ Yasser Arafat a
murit de SIDA au reap\rut `n
presa interna]ional\, dup\ ce un
a NOU ACCIDENT en]e de coagulare a sânge- STR|ZILOR: Ministerul este ca, prin contractul de internat, ieri, la Spitalul
fost colaborator apropiat al lid-
GRAV LA MITTAL STEEL lui. Medicii cred c\ b\rba- Transporturilor a `nceput concesiune, s\ se asigure de Urgen]\ din Constan]a,
tul ar putea s\ aib\ [i le- sistemul de paz\ [i moni- dup\ ce a fost mu[cat `n erului palestinian a spus c\ ra-
GALA}I: Seria accidente- discu]iile cu ministerele portul medical francez identific\
ziuni cerebrale, deoarece Internelor [i Reformei Ad- torizare [i `mbun\t\]irea locuin]a sa de un p\ianjen
lor grave de munc\ conti- virusul HIV drept cauz\ a mor]ii
nu vorbe[te coerent [i nu ministrative pentru sta- serviciilor de poli]ie“, a din specia V\duva neagr\. lui Arafat. Ahmed Jibril a subli-
nu\ la combinatul la Mitt- spus Orban. El a precizat Pacientul a venit la cam-
al Steel Gala]i. Un l\c\tu[ recunoa[te pe nimeni. In- bilirea unei plan de ac]iu- niat c\ informa]ia privitoare la
spectorii de munc\ au `n- ne care s\ asigure paza [i c\ `n circa dou\ s\pt\mâni era de gard\ prezentând SIDA nu provine de la el, ci de la
de 51 de ani este `n stare
ceput o anchet\ pentru a monitorizarea autostr\zi- va fi elaborat caietul de sar- dureri musculare, tran- echipa lui Mahmoud Abbas, li-
grav\ la spital dup\ ce po-
lizorul cu care lucra s-a afla dac\ au fost respec- lor, a declarat, ieri, mi- cini pentru licita]ia de con- spira]ie [i agita]ie psiho- derul de acum al Autorit\]ii
spart [i l-a lovit `n cap. tate normele de siguran]\ nistrul Transporturilor, cesionare a serviciilor de co- motorie. Speciali[tii de la Palestiniene. Gruparea lui Jibril,
B\rbatul a suferit leziuni `n munc\. Acesta este al Ludovic Orban. „~n urma operare [i `ntre]inere a au- Facultatea de Biologie din care a comis numeroase atentate
la cap [i la um\rul stâng. 15-lea accident produs `n acestor negocieri, vor fi tostr\zii Bucure[ti-Consta- Timi[oara, afla]i `n prac- antiamericane [i antiisraeliene,
Medicii de la Spitalul de combinatul g\l\]ean de la stabilite obliga]ii noi pen- n]a (Autostrada Soarelui). tic\ la Institutul de Bio- este suspectat\ de unii de atacul
Urgen]\ din Gala]i spun `nceputul acestuia an, u- tru reprezentan]ii Poli]iei a P|IANJENUL V|- logie Marin\ din Agigea, asupra cursei Pan Am din decem-
c\ accidentul are consecin- nul dintre ele fiind mortal. [i ai Companiei Na]ionale DUVA NEAGR| FACE au v\zut p\ianjenul adus brie 1988. Jibril este suspectat c\
]e deosebit de grave. Pro- de Drumuri, dar [i pentru la spital [i au confirmat c\ s-a aflat `n spatele unui transport
blema principal\ este c\
a GUVERNUL IA M|- alte institu]ii, ca Inspecto- PRIMA VICTIM| PE LI- este vorba despre un e- masiv de arme c\tre Arafat `n
victima sufer\ [i de hemo- SURI PENTRU PAZA {I ratul de Urgen]\ sau Gar- TORAL: Un b\rbat de 37 xemplar din specia V\du- 2001, ce a fost confiscat de Israel
filie, adic\ are mari defici- MONITORIZAREA AUTO- da de Mediu. Obiectivul de ani din N\vodari a fost va neagr\. a [i folosit ca parte a campaniei de
izolare a fostului lider Arafat. a

8 S=mb\t\, 14 iulie 2007
Liceul Ortodox de Fete din Ia[i - via]a unei [coli a vie]ii
a ~ncep=nd cu anul 1870, Societatea Na]ional\ Ortodox\ a Femeilor Rom=ne a `nfiin]at `n Rom=nia o serie de institute (licee ortodoxe)
la care `nv\]au tinere din toate categoriile sociale a Aici aveau parte de o serioas\ preg\tire pentru via]a `n societate a „Atunci,
educa]ia era axat\ pe formarea caracterului, pe cur\]enia cugetului, c\ldura sufletului, uitarea de sine [i spiritul de sacrificiu“ a Margareta Artin,
care a absolvit Liceul Ortodox de Fete „Doamna Elena Cuza“ de la Ia[i [i care a consultat [i arhivele care vorbesc despre
acest liceu, `[i aminte[te de frumuse]ea copil\riei [i a adolescen]ei petrecute `n Institutul de Domni[oare de pe Lasc\r Catargi a
Margareta Artin - Vr\nes-
cu, dup\ numele de acas\ -
s-a n\scut la Probota, l=ng\
Ia[i, `n anul 1925. P\rin]ii
(tat\l Teodor, preot la Pro-
bota, iar mama, Virginia, `n-
v\]\toare) i-au oferit ei [i fra-
telui o educa]ie aleas\. Dup\
ce copii au terminat [coala
primar\ din sat, au mers la
[coli alese `n ora[. Margareta
a mers la Institutul Ortodox
de Fete „Doamna Elena
Cuza“. ~ntruc=t, `n perioada
interbelic\, taxele la [colile
particulare erau foarte mari,
banii fiind greu de c=[tigat
`ntr-o parohie de sat, familia
Vr\nescu s-a mutat la Ia[i.
P\rintele Teodor Vr\nescu a
slujit p=n\ la pensie la Bise-
rica „Sf. Laz\r“, de l=ng\
Teatrul de Copii [i Tineret
„Luceaf\rul“. A f\cut parte [i
din Consistoriul Mitropoliei,
dar a fost [i directorul {colii
de c=nt\re]i biserice[ti care
func]iona `n curtea Bisericii
„T\ierea Capului Sf. Ioan
Botez\torul“ de l=ng\ Liceul
de muzic\ „Octav B\ncil\“.
T=n\ra Margareta a in-
trat la liceu, `n clasa a V-a, `n
anul 1936. „Liceul ortodox de
fete «Doamna Elena Cuza»,
care func]iona `n fostul Palat
Sturdza, cl\direa de pe Las-
c\r Catargi, nr. 33, `n care
ast\zi este TVR Ia[i, era pa-
tronat de Societatea Na]io-
nal\ a Femeilor Ortodoxe
Rom=ne“, `ncepe s\ ne po-
vesteasc\ profesoara Mar-
gareta Artin.
Un parc cu alei,
livad\ [i gr\din\ de
zarzavat
Liceul Ortodox de Fete
„Doamna Elena Cuza“ func-
]iona `n sistem de internat [i
semiinternat, pentru unele
eleve, care nu dormeau la in-
stitut, spre exemplu, cele din
Ia[i. Avea multe clase [i `[i
desf\[ura activitatea dup\
aceea[i program\ pe care o
utilizau liceele de stat, av=nd
`n plus `ns\ ore de cultur\
general\, de muzic\, de e-
duca]ie fizic\, de gospod\rie,
O uniform\ impecabil\
Uniforma era obligatorie.
Elevele trebuiau s-o poarte
at=t `n [coal\, c=t [i pe
strad\, sau `n s\lile de spec-
tacol. Era o uniform\ fru-
moas\, cu emblem\, com-
pus\ dintr-o rochie de cu-
loare bleu, cu man[ete [i gu-
lera[ albe din pichet, peste
care, `n fa]\, venea un [or]
negru, cu unul sau dou\ pli-
uri pe p\r]i, cu bretele ce se
`ncheiau cruci[ la spate, iar
la g=t se purta o panglic\
tricolor\ `ngust\ care sus]i-
nea crucea cu inscrip]ia so-
ciet\]ii [i a liceului, ori un
medalion cu chipul regelui,
pe care `l purtau elevele e-
vreice. Ciorapii erau din
bumbac raiat de culoare gri,
iar pantofii de trotuar de cu-
loare neagr\. Iarna, sub [or-
]ul negru se purta un piep-
tar din l=n\ bleu, cro[etat de
eleve la lucrul manual. Pal-
tonul sau pardesiul erau din
stof\ gri, iar `n caz de ploaie
se purta o pelerin\ asortat\
„N-am s\ uit“
„M\ leag\ amintiri ex-
traordinare de perioada
adolescen]ei [i copil\riei
mele. N-am s\ uit liceul
meu `nconjurat de trei gr\-
dini [i `mprejmuit, ca o
fort\rea]\, de gardul verde
`nalt, str\juit de castani
seculari. N-am s\ uit ex-
cursiile anuale `n locurile
istorice ale ]\rii noastre.
N-am s\ uit nici Balul de la
Cercul Militar din luna
martie, nici Fanfara Liceu-
lui Internat «C. Negruzzi»,
care ne conducea de fiecare
dat\ la [coal\, c=nd aveam
manifest\ri comune cu
b\ie]ii, la Teatrul Na]ional.
N-am s\ uit cum trimiteam
baloturi pentru solda]ii de
pe front, cu `mpletituri
iar o aten]ie deosebit\ era a-
cordat\ preg\tirii religioase.
~n paraclisul liceului se oficia
`n fiecare duminic\ [i s\r-
b\toare Sf=nta Liturghie, iar
elevele d\deau r\spunsurile
la stran\. Ba mai mult, tine-
rele domni[oare veneau `n
fiecare sear\ [i diminea]\ `n
paraclis pentru a-[i face
rug\ciunea. „Cl\direa `n care
func]iona liceul era `nconju-
rat de un parc fermec\tor, o
gr\din\ vast\, cu alei, bo-
gat\ `n flori, care ne d\dea
posibilitatea s\ tr\im `ntr-un
cadru pitoresc [i igienic. De
asemenea, aveam [i o livad\
cu pomi fructiferi [i o gr\din\
de zarzavat, iar `n curte era
un teren de tenis, unde direc-
toarea [colii, Elvira Balmu[,
`mpreun\ cu so]ul ei, prof.
univ. Costantin Balmu[, [i cu
foarte mul]i prieteni jucau te-
nis la ora 5 diminea]a“, con-
tinu\ fosta intern\ a liceului.
Pe timpul verii, elevele f\ce-
au un fel de practic\, ore vo-
luntare de munc\ `n folosul
comunit\]ii. „De exemplu, eu
f\ceam practic\ la Prim\rie,
care era acolo unde este
Oficiul St\rii Civile acum“,
mai spune ea. ~[i aminte[te
c\ `n anul [colar 1938-1939,
[i beret\ bleu de feretru,
care avea inscrip]ia L.O.
Piept\n\turile elevelor
trebuiau s\ fie mai pu]in ex-
travagante. La orele de curs
se purta obligatoriu fileu
(re]ea deas\ de a]\, de sfoa-
r\, cu ochiuri `nnodate `n
form\ de p\trate, de rom-
buri) cu panglic\ neagr\. E-
rau interzise bijuteriile. In-
ternele nu purtau to]i banii
de cheltuial\ asupra lor. A-
ce[tia se depuneau `n sofeul
(seiful) din cancelarie din
care `[i retr\geau succesiv,
suma de care aveau nevoie.
Se acorda o mare aten]ie s\-
n\t\]ii elevelor [i exerci]iilor
fizice de `nviorare, ce se f\-
ceau `n fiecare diminea]\
dup\ trezire. Exista o sal\
special\ de gimnastic\ sue-
dez\, de recrea]ie [i dans.
Liceul avea infirmerie pro-
prie. Internele mergeau zil-
nic la plimbare, `ntre orele
14 [i 16, p=n\ la Copou, in-
diferent de vreme.
CM
YK
REPORTAJ
c\lduroase de l=n\, ca s\
nu le fie frig iarna sau mi-
cile serb\ri din [coal\ c=nd
str=ngeam bani pentru aju-
torarea refugia]ilor polo-
nezi. N-am s\ uit valoro[ii
profesori, care ne-au `ndru-
mat, [i tot personalul auxil-
iar, care se `ngrijea de noi
cu mare aten]ie. {i mai
ales, nu-l pot uita pe mo[
Vasile, portarul bucovi-
nean `mbr\cat `n straie na-
]ionale impecabile, care
p\zea cu sfin]enie «poarta
verde» de la intrarea prin-
cipal\ `n liceu. Dar, mai a-
les, n-am s\ uit privirile
trec\torilor care admirau
fetele `n uniform\ albastr\,
ie[ite la plimbare `n fiecare
zi pe Copou, care mergeau
de bra] c=te dou\ [i vor-
beau `n [oapt\, ca s\ nu
atrag\ aten]ia“.
cursurile au `nceput `ntr-un
local proasp\t renovat [i sfin-
]it, c\ruia i s-a ad\ugat o ari-
p\ nou\, cu opt s\li de clas\,
spa]ioase, luminoase, parche-
tate, cu mobilier nou din ste-
jar, cu laborator reinstalat
`ntr-o sal\ mare, cu dou\ dor-
mitoare [i sal\ de toalet\ uti-
lat\, cu instala]ii moderne,
cu grup sanitar, „`nc=t insti-
tu]ia a devenit model din
toate punctele de vedere“.
La Liceul Ortodox
de Fete `nv\]au
[i evreice
Ea ne poveste[te [i c=te
ceva despre s\rb\torile c\ro-
ra li se acorda o mare aten]ie
la liceu. ~[i aminte[te, `n mod
special, de ziua Ortodoxiei,
care era [i ziua [colii, c=nd
venea mitropolitul locului `n
vizit\. Manifest\rile `ncepe-
au cu o slujb\ de Te Deum `n
capela liceului. Tot atunci,
veneau personalit\]i biseri-
ce[ti de la Bucure[ti [i se or-
ganiza concurs de religie, la
care puteau participa eleve
de la toate [colile din Ia[i. Te-
mele de lucru puteau fi `m-
Iarna, sub [or]ul negru se purta un pieptar din
l=n\ bleu, cro[etat de eleve la lucrul manual
CM
YK
pletite cu teme de literatur\,
iar premiile constau `n diplo-
me, c\r]i [i iconi]e, `n gene-
ral. La 17 martie 1940, `n
cartea de aur a liceului, mi-
tropolitul Irineu Mih\lcescu
consemna: „Azi am avut pl\-
cuta ocazie s\ vizitez pentru
prima dat\ filiala ie[ean\ a
SOFR [i s\-i admir orga-
niza]ia, pentru care aduc fe-
licit\rile mele at=t comitetu-
lui filialei, c=t [i celui cen-
tral“. Tot `n prim\var\, `n
preajma zilei liceului, se or-
ganiza `n sala mare a liceului
militar (func]iona `n localul
actualului Spital Militar din
Ia[i), vecin, Balul tineretului.
Fetele purtau rochii lungi, iar
b\ie]ii frac.
Apoi, la ziua na]ional\,
pe 10 mai, se organizau la
nivel de ora[ manifest\ri
sportive. „~n afara s\rb\to-
rilor biserice[ti [i na]ionale
cunoscute [i ast\zi, `n fieca-
re prim\var\ se s\rb\torea
«Ziua s\dirii pomilor», c=nd
to]i elevii [colilor din Ia[i
ie[eau `n mijlocul naturii s\
s\deasc\ un pom sau un ar-
bore `n «C=ntecul s\dirii po-
milor» compus de profesorul
de muzic\ C. Teodorescu
sau Teodosiu a c\rui parti-
tur\ o p\strez, cu sfin]enie,
ca amintire. Mai ]in minte
c\ erau concursuri `ntre [co-
lile ortodoxe din ]ar\. De ex-
emplu, corul [colii noastre,
pe care `l mai dirijam [i eu,
a luat premiul I la Bucure[-
ti, `ntre [colile ortodoxe din
]ar\. Aveam un cor pe patru
voci egale [i era bine pus la
punct. Am primit o educa]ie
aleas\, din toate punctele de
Un num\r dintre anuarele institutului.
Pe copert\, fostul Palat Sturdza `n care func]iona
liceul ortodox de la Ia[i patronat de SOFR
vedere. Aici veneau [i fete
de ]\rani, nu numai de pre-
o]i. {i p=n\ s\ `nceap\ r\z-
boiul, la liceul nostru `nv\-
]au [i evreice. ~n compara]ie
cu [colile de azi, atunci era o
educa]ie multilateral\ [i ac-
tivitate cultural\ foarte bo-
gat\. Am avut profesori
foarte bine preg\ti]i. Pe
l=ng\ cei de liceu, am avut
foarte mul]i profesori uni-
versitari, precum acad.
Andrei O]etea, Ionic\ Botez
[i mul]i al]ii. Eu sunt de
p\rere c\ acel liceu ortodox
trebuie s\ ia fiin]\ din nou.
{i poate fi eventual [i mixt.
Cred c\ aceasta ar fi de
mare folos societ\]ii noastre
cre[tine“, este convins\
fosta intern\ de la liceul de
fete de pe Lasc\r Catargi.
Spital nem]esc [i
[coal\ de partid
Margareta Vr\nescu a ter-
minat liceul `n anul 1944,
d=ndu-[i bacalaureatul `n
refugiu, pentru c\ `n timpul
r\zboiului, c=nd au `nceput
ostilit\]ile, liceul cu toate e-
levele s-a refugiat la Or\[tie,
`n jude]ul Hunedoara. Pe de
alt\ parte, preo]ii din Mitro-
polia Moldovei [i Bucovinei,
cu familiile lor, s-au refugiat

Liceul Ortodox de Fete „Doamna
Elena Cuza“ din Ia[i func]iona `n fostul
Palat Sturdza - cl\direa de pe Lasc\r Catargi
nr. 33, `n care ast\zi este studioul local
al TVR -, care era patronat de Societatea
Na]ional\ a Femeilor Ortodoxe Rom=ne
`n satul Govora, jude]ul V=l-
cea, unde locuiau cu chirie la
s\teni. Elevele care erau fiice
de preo]i, nu s-au refugiat la
Or\[tie, ci la Govora, unde
mergeau la munca de var\,
ca `n timpul r\zboiului. „Pe
l=ng\ asta, am g\sit de f\cut
[i lucruri frumoase. Mergeam
`n excursii, `n `mprejurimi, [i
participam la serb\rile lo-
cale, care erau extraodinar de
frumoase. Tat\l meu, fiind
un bun muzicolog, a creat un
cor mixt, `nv\]=ndu-ne tot
felul de c=ntece populare [i
patriotice, colinde pe care le
c=ntam la ferestrele s\-
tenilor, `n Ajunul Cr\ciunu-
lui. Mitropolitul Irineu, care
Pagini realizate de Narcisa BALABAN
„Crescute metodic, `n dragostea fa]\ de religie, na]iune...“
SOFR avea [i pe atunci o
re]ea de filiale extins\ la
nivel na]ional. F\cea mari
acte caritabile, culturale [i
educative. Aceste licee orto-
doxe, `nfiin]ate `n mai multe
ora[e ale ]\rii (`n Moldova,
la Ia[i [i Vaslui), erau desti-
nate s\ preg\teasc\ pe tine-
re s\ devin\ nu numai ma-
me model, ci [i s\ le obi[nu-
iasc\ cu via]a social\ foarte
grea. Societatea acorda bur-
se elevelor s\race [i me-
rituoase, pe baz\ de concurs.
„Ca toate institu]iile cul-
turale ale acestei mari so-
ciet\]i, liceul preg\tea fetele
pentru rolul lor social, pe
baza unei educa]ii na]ionale
[i religioase care s\ contra-
balanseze tendin]ele de `n-
str\in\re ale altor institu]ii
particulare. Sprijinit pe `n-
crederea inspirat\ de serio-
zitatea modului `n care era
condus procesul instructiv-
educativ, liceul a ocupat un
loc de frunte printre [colile
particulare din ]ar\ existen-
te la acea vreme“, mai spune
profesoara Margareta Artin.
Aici, tinerele beneficiau
de ore de caligrafie, teatru,
teoria muzicii, pian, desen,
pictur\, dans [i croitorie,
broderie, proiectare de tipa-
re, tricotaj, `n general mult
lucru de m=n\. „Nu pot trece
cu vederea orele a[a nu-
locuia la M\n\stirea Govora,
de[i suferind, participa la
toate serb\rile noastre“, `[i
aminte[te dna profesoar\.
~n acest timp, cl\direa
liceului ortodox din Ia[i a fost
transformat\ `n spital pentru
r\ni]ii germani. La 18 sep-
tembrie 1943, spitalul a fost
transferat, iar dup\ r\zboi
au re`nceput cursurile [co-
lare. ~n Duminica Ortodoxiei,
din martie 1946, IPS Iustini-
an Vasluianul a resfin]it ca-
pela liceului. Liceul ortodox
de la Ia[i a mai func]ionat
p=n\ la 1948, p=n\ c=nd, din
motive u[or de intuit, s-a des-
fiin]at, `n aceast\ cl\dire con-
tinu=nd s\ func]ioneze Gim-
De-a lungul vremii, liceul a purtat mai multe denumiri, ca {coala Ortodox\
de Fete „Elena Odobescu“, „{coala practic\ de fete cu drept de publicitate“,
Liceul Ortodox de Fete „Elena Odobescu“ [i Institutul de Domni[oare
„Elena Cuza“ sau Liceul Ortodox de Fete „Doamna Elena Cuza“
mitelor «dexterit\]i» de de-
sen [i pictur\, gospod\rie, e-
duca]ie fizic\ [i muzic\,
a[teptate cu multe bucurie
de noi, nu numai datorit\
profesorilor talenta]i care ne
erau foarte aproapia]i [i ne
`ncurajau `n tot ce f\ceam, ci
CM
YK
REPORTAJ
naziul unic nr. 1. „~n scurt
timp, cl\direa liceului a fost
ocupat\ samavolnic de {coa-
la jude]ean\ de partid, care a
func]ionat aici p=n\ la Revo-
lu]ie, c=nd a intrat TVR Ia[i“,
adaug\ dna Margareta.
O via]\ `nchinat\
copilului [i carierei
~n ’44, fosta „ortodoxist\“,
cum `[i spune, a intrat la
Facultatea de [tiin]ele na-
turii, pe care a terminat-o `n
anul 1948. C=nd era studen-
t\, a c=ntat `n corul Mitropo-
liei [i al Ateneului. La su-
gestia mitropolitului de a-
tunci, a fost chiar [i secreta-
r\ la {coala de c=nt\re]i bis-
erice[ti, unde tat\l ei era di-
rector. „Tata chiar a compus
muzic\ pentru dasc\lii care
dau r\spunsurile la stran\.
{i din c=te auzisem, se mai
folosesc [i acum“, men]io-
neaz\ dna Artin. Dup\ ab-
solvirea facult\]ii, timp de
[apte ani a predat la o [col\
mixt\ de art\ profesional\,
la Liceul clasic, la Liceul
„Costache Negruzzi“, apoi la
{coala nr. 13 din T\t\ra[i [i
la {coala „Carmen Sylva“.
Din 1955, a devenit titular\
la Liceul „Oltea Doamna“, a-
dic\ Liceul „Mihai Emines-
cu“ de ast\zi, r\m=n=nd aici
p=n\ `n 1982, c=nd a ie[it la
pensie. ~n anul 1950, s-a
c\s\torit cu un t=n\r talen-
tat, absolvent de medicin\,
care promitea un viitor str\-
lucitor. Din p\cate, o boal\
crunt\ i-a curmat via]a la
doar 27 de ani, `n anul 1974.
T=n\ra v\duv\, care avea o
feti]\ de 11 luni, a g\sit un
sprijin deosebit, moral [i ma-
terial, `n p\rin]ii s\i. Abia
dup\ zece ani s-a decis s\ se
rec\s\toreasc\, cu un tenor,
solist la Opera Rom=n\ din
Ia[i, un om bun, cu suflet
caritabil, cu care `ns\ nu s-a
`n]eles ca so] [i so]ie. S-au
desp\r]it dup\ 7 ani, pri-
eteni. De atunci, [i-a dedicat
via]a feti]ei ei, c\reia i-a
oferit cele mai bune condi]ii
de educa]ie, a[a cum a
primit [i ea de la p\rin]ii ei
de la Probota. a
[i datorit\ lucrurilor utile pe
care le deprindeam: tot felul
de re]ete culinare pe care
apoi le experimentam acas\,
`n vacan]\, lucru de m=n\ [i
desene, care apoi era duse la
expozi]ie etc. La muzic\ l-am
avut profesor pe ilustrul com-
CM
YK
S=mb\t\, 14 iulie 2007 9
Cl\direa Liceului Ortodox de Fete
a revenit `n patrimoniul SOFR Ia[i
A[a cum s-a informat printr-un comuni- 37/ 2003 prin care se interzice folosirea cu-
cat de pres\ emis de Societatea Ortodox\ a vintelor „na]ional“ [i „academic“ `n titula-
Femeilor Rom=ne (SOFR) Ia[i [i Sectorul tura persoanelor juridice (ONG). La nivel
juridic al Arhiepiscopiei Ia[ilor, prin Deci- na]ional exist\ un caz similar, `n care Cur-
zia nr. 1701/ 22.03.2007, dat\ de ~nalta tea de Apel Craiova, prin Decizia nr. 520/
Curte de Casa]ie [i Justi]ie Bucure[ti, So- 25.01.2001, recunoa[te continuitatea `n
cietatea Ortodox\ a Femeilor Rom=ne Ia[i drepturi a Societ\]ii Ortodoxe a Femeilor
a fost reconfirmat\ ca proprietar\ a imo- Rom=ne care func]ioneaz\ sub obl\duirea
bilului din Ia[i, str. Lasc\r Catargi nr. 33. Mitropoliei Olteniei, retroced=ndu-i un
~n acest imobil a func]ionat Liceul Ortodox imobil `n care a func]ionat Liceul Ortodox
de Fete p=n\ `n anul 1948 c=nd, prin de Fete de la Craiova. La Ia[i, aceast\ con-
Decretul nr. 176/ 3.08.1948, a fost confiscat tinuitate `n drepturi a fost recunoscut\ de
abuziv de statul comunist. Curtea de Apel Ia[i, prin Decizia Civil\ nr.
Societatea Ortodox\ a Femeilor Rom=ne 150/ 4.04.2007, decizie irevocabil\.
(SOFR) Ia[i este continuatoarea `n drep- Dup\ ce va intra efectiv `n posesia fostei
turi a Societ\]ii Ortodoxe Na]ionale a Fe- cl\diri a Liceului Ortodox de Fete, Societa-
meilor Rom=ne, filiala Ia[i, care a activat tea Ortodox\ a Femeilor Rom=ne Ia[i do-
din 1910 p=n\ `n anul 1948, c=nd a fost in- re[te s\ dezvolte, sub patronajul Mitropo-
terzis\ de regimul comunist, f\r\ `ns\ a fi liei Moldovei [i Bucovinei, multiple proiecte
fost dizolvat\ (desfiin]at\). De aceea, dup\ care s\ vizeze asisten]a social\ [i religioas\
c\derea regimului comunist, aceast\ soci- pentru: 1) familii s\race, cu mul]i copii; 2)
etate a fost recunoscut\ printr-o hot\r=re copii orfani de unul sau de ambii p\rin]i; 3)
judec\toreasc\ care confirm\ existen]a ei familii aflate `n dificult\]i ca urmare a
`n perioada comunist\ [i `n prezent. Faptul emigr\rii temporare (cazul familiilor cu
c\, `n noile condi]ii, actuala funda]ie a fe- p\rin]i pleca]i la munc\ `n str\in\tate); 4)
meilor ortodoxe se nume[te Societatea familii dezorganizate [i copii ai str\zii; 5)
Ortodox\ a Femeilor Rom=ne Ia[i [i nu mai persoane v=rstnice [i bolnave; 6) familii
poart\ `n titulatura sa calificativul „Na]io- afectate de [omaj; 7) familii afectate de de-
nal\“ se explic\ prin prevederile O.G. nr. cesul unuia dintre membrii s\i.
astfel de pian se afla `n sala serice[ti“. O alt\ regul\ era
mare de dans, unde `n fie-
care sear\, dup\ repetitor,
preg\tirea elevelor `n a `nv\-
]a ce `nseamn\ onestitatea,
dansam pu]in, ca s\ avem nefiind acceptat\ m=ndria
poft\ de somn“, poveste[te sau arogan]a. Se c\uta s\ se
ea, cuprins\ de nostalgie. evite goana dup\ note mari,
mai ales `n cazul elevelor nu
foarte str\lucitoare. De ase-
Educa]ia era axat\ menea, se dorea eviden]ie-
pe formarea rea, la fiecare elev\, a calit\-
]ilor cu care era `nzestrat\.
caracterului Dac\ uneia `i lipseau, de e-
Primul liceu ortodox de xemplu, calit\]ile artistice, a-
fete patronat de SOFR a ceasta nu `nsemna c\ nu are
fost `nfiin]at la Bra[ov, `n alte calit\]i. Fiecare calitate
anul 1870, de Emilia Hum- era exploatat\ [i promovat\,
pel Maiorescu. Directoarea astfel c\, dup\ terminarea
pensionului era ajutat\ de liceului, fiecare elev\ trebuia
guvernante din Fran]a, s\ fie bine educat\, bine
Germania [i pe l=ng\ limba preg\tit\ [i aproape specia-
rom=n\, la liceu se mai `n- list\ `ntr-un domeniu.
v\]a germana, maghiara Spre exemplu, dup\ cum
(`n special, `n Transilvani- ne-a m\rtusit dna Margare-
a), franceza, italiana, en- ta care, pe l=ng\ faptul c\
gleza, iar dup\ ce termi- este un produs al acestor [co-
nau, elevele trebuia s\ [tie li, a studiat foarte mult `n
s\ converseze foarte bine. anuarele liceului [i `n arhi-
„La [coal\ se ]ineau ore su- ve, liceele ortodoxe patro-
plimentare de literatur\ nate de SOFR au dat so-
str\in\ [i conversa]ii `n ciet\]ii mari pianiste sau
limbi str\ine, la alegere“, foarte bune traduc\toare, [i
subliniaz\ fosta „ortodox- nu numai. „Atunci, educa]ia
ist\“. La Ia[i, liceul a fost era axat\ pe formarea carac-
`nfiin]at `n 1912. terului, pe cur\]enia cugetu-
pozitor Vasile Popopovici. Unul dintre scopurile de lui, c\ldura sufletului, uita-
Studierea pianului era fa- baz\ era ca elevele s\ fie rea de sine [i spiritul de sa-
cultativ\ [i percepea o tax\ „crescute metodic, `n dragos- crificiu. Ast\zi, s-au schim-
suplimentar\. ~n liceu erau tea fa]\ de religie, na]iune, bat multe. {i s\ nu crede]i c\
vreo 8-10 pianine [i piane cu patrie, toleran]\ fa]\ de con- nu erau probleme `n `nv\]\-
coard\ de concert, despre fesiuni [i na]ionalit\]i, da- m=nt [i atunci. Din contr\,
care nu [tiu ce cale or fi apu- toriile cre[tine[ti fiind `mpli- erau probleme [i chiar erau
cat, dup\ desfiin]are. Un nite dup\ prescrip]iile bi- criticate“, mai precizeaz\ ea.
10 S=mb\t\, 14 iulie 2007
PE SCURT
Centre de prim ajutor
la Piatra Neam]
Conducerea Prim\riei Piatra
Neam] a amenajat `n ora[ patru
centre de prim ajutor, acolo
unde cet\]enii afecta]i de
canicul\ vor primi asisten]\
medical\ de specialitate.
Centrele de prim ajutor dispun
de aparatur\ de prim\ urgen]\,
medicamente [i personal califi-
cat, [i func]ioneaz\ zilnic `ntre
orele 9.00 [i 18.00.
Cele patru puncte de prim aju-
tor au fost amenajate `n zonele
cele mai aglomerate din ora[,
respectiv `n parcul {tefan cel
Mare, `n fa]a Casei de Cultur\,
`n pia]a central\ [i `n fa]a com-
plexului Orion.
Deschiderea acestor puncte de
ajutor s-a f\cut cu sprijinul
Inspectoratului pentru Situa]ii
de Urgen]\, Serviciului de
Ambulan]\ [i a Crucii Ro[ii
Neam].
Medicii avertizeaz\ persoanele
cardiace [i bolnavii cronici s\
nu ias\ din cas\ la orele
amiezii [i s\ respecte cu
stricte]e tratamentul obi[nuit.
~n aceast\ var\, `n jude]ul
Neam] a murit o persoan\ din
cauza caniculei.
La Gala]i, num\rul
permiselor de
conducere noi a
crescut de trei ori
Aproximativ 30 de mii de per-
soane din jude]ul Gala]i au so-
licitat, `n primul semestru al
acestui an, eliberarea unui nou
permis de conducere, at=t `n
urma promov\rii examenului
auto, c=t [i a preschimb\rii do-
cumentului vechi. Potrivit
purt\torului de cuv=nt al
Prefecturii Gala]i, Emanuela
Turcu, num\rul solicit\rilor
pentru eliberarea unui nou per-
mis auto a crescut, `n medie, de
trei ori, fa]\ de aceea[i perioad\
a anului trecut. Pentru com-
para]ie, `n perioada ianuarie-iu-
nie 2006, num\rul solicitan]ilor
pentru un nou permis de con-
ducere se situa `ntre 80 [i 120
de persoane pe zi, `n timp ce, `n
perioada ianuarie-iunie 2007,
num\rul solicitan]ilor s-a
`ncadrat `ntre 250 [i 350 de
persoane zilnic. Autorit\]ile
g\l\]ene spun c\ aceast\
situa]ie a fost generat\, `n prin-
cipal, de eliminarea obliga-
tivit\]ii fi[ei medicale la
preschimbarea permisului auto
aflat `n termenul de valabilitate
administrativ\. Cele mai multe
permise de conducere noi au
fost eliberate la categoria „B“
([oferi amatori), unde s-au
`nregistrat [i solu]ionat aproxi-
mativ 18 mii de solicit\ri.
Canicula a f\cut o
victim\ `n Vrancea
Canicula care s-a instalat `n
jude]ul Vrancea, `ncep=nd cu
data de 21 iunie, a provocat
moartea unei persoane [i a ge-
nerat lipotimii pentru alte 69
de persoane, se arat\ `ntr-un
raport al Autorit\]ii pentru
S\n\tate Public\ (ASP)
Vrancea, prezentat, ieri, `n
cadrul Colegiului Prefectural.
~n aceea[i perioad\, inspectorii
ASP au efectuat zeci de con-
troale la operatorii de turism [i
la comercian]ii care v=nd pro-
duse alimentare, pentru a se
asigura de calitatea produselor.
~n urma controalelor, au fost
date 12 amenzi unor unit\]i de
turism [i alimenta]ie public\,
iar activitatea a dou\ unit\]i
comerciale a fost suspendat\. a
ACTUALITATEA REGIONAL|
„Colec]ie“ de explozibili adunat\ la Bac\u pericolul `n care se afl\
atunci c=nd descoper\ ast-
lec]ionat“ obuzele [i bom-
bele r\mase din cele dou\
a Numai `n ultimele [ase zile, b\c\uanii au semnalat pirotehni[tilor din fel de muni]ie [i, mai ales, r\zboaie mondiale, din co-
c=nd o manipuleaz\ f\r\ munele S\uce[ti, G=rleni,
jude] descoperirea a nu mai pu]in de 15 bombe [i obuze a „Nu este exclus protec]ie“, a ad\ugat ofi- Hemeiu[i, Ag\[, dar [i din
ca to]i cei care au sunat la 112 s\ fi avut deja depozitat prin cur]i sau cialul militar b\c\uan, sta]iunea Sl\nic Moldova,
care a `ndemnat, totodat\, unde, pe strada 1 Mai, `n
beciuri acest material exploziv, iar frica provocat\ de tragicul eveniment popula]ia s\ apeleze nu- curtea unui imobil, se afla
s\-i fi determinat s\ ne solicite sprijinul“, a declarat [eful Inspectoratului m\rul de telefon 112, a- un proiectil de 152 mm. De
asmenea, au fost semnalate
pentru Situa]ii de Urgen]\ Bac\u, colonelul Ioan Simionescu a tunci c=nd `nt=lnesc astfel
de relicve periculoase, pe un proiectil [i o bomb\-
Speria]i de amploarea semnalat pirotehni[tilor provocat\ de tragicul eve- care trebuie s\ evite s\ le arunc\tor `n ora[ul T=rgu
tragediei petrecute s=mb\- din jude], `n ultimele zile, niment s\-i fi determinat ating\. Ocna.
ta trecut\, la cabana Tul- descoperirea a nu mai pu- s\ ne solicite sprijinul“, a ~ntreaga „recolt\“ - re-
burea-Ciob\nu[, c=nd un ]in de 15 bombe [i obuze. declarat [eful Inspecto- cord, adunat\ `n doar [ase
t=n\r de 23 de ani a fost u- „Nu este exclus ca to]i cei ratului pentru Situa]ii de Proiectil de 152 mm zile, va fi detonat\ contro-
cis, iar al]i patru tineri s-au care au sunat la 112 s\ fi Urgen]\ Bac\u, colonelul la Sl\nic Moldova lat, `mpreun\ cu alte can-
ales cu r\ni grave `n urma avut deja depozitat prin Ioan Simionescu. tit\]i de muni]ie desco-
exploziei unui obuz g\sit cur]i sau beciuri acest ma- „Cred c\ oamenii au de- Speciali[tii de la Pro- perite accidental `n jude] `n
`nt=mpl\tor, b\c\uanii au terial exploziv, iar frica venit mai con[tien]i de tec]ie Civil\ Bac\u au „co- ultimele luni. a
Guvernatorul
Cerceta]i penal, dup\ ce au defri[at
BNR, Doctor
o p\dure a ocolului silvic bisericesc Honoris Causa
a De pe o suprafa]\ de 9,4 hectare, `n comuna Straja, Suceava, s-au t\iat al Universit\]ii
ilegal aproximativ 1.650 de metri cubi de lemn, r\m=n=nd `n picioare, „George Bacovia“
cu pu]ine excep]ii, doar arborii f\r\ valoare economic\ a Pentru c\ din Bac\u
valoarea prejudiciului dep\[e[te 2 milioane de lei, procurorii au apreciat c\
Guvernatorul B\ncii Na]ionale
urm\rirea `mpotriva re]elei constituite se va face prin prisma prevederilor a Rom=niei, Mugur Is\rescu, a ac-
ceptat s\ primeasc\ titlul de Doc-
articolului 215 din Codul Penal, privind delapidarea `n form\ agravant\ a tor Honoris Causa al Universi-
t\]ii „George Bacovia“ din Bac\u.
De pe o suprafa]\ rificat\ au fost extra[i,
de 9,4 hectare, `n co- `n total, 3.054 metri
Festivitatea de `nm=nare a
acestei distinc]ii, conferit\ pen-
muna Straja, Suceava, cubi, din care 1.430 de tru prima oar\ `n cei 15 ani de
s-au t\iat ilegal aprox- metri cubi au fost ex- func]ionare de institu]ia de `nv\-
imativ 1.650 de metri ploata]i legal. Potrivit ]\m=nt superior, va avea loc,
cubi de lemn, r\m=- anchetatorilor, va- „deloc `nt=mpl\tor“, cu prilejul
n=nd `n picioare, cu loarea total\ a lemnu- celui de-al nou\lea Congres in-
pu]ine excep]ii, doar lui t\iat [i valorificat terna]ional Societatea Interna-
arborii f\r\ valoare e- ilegal este de peste 3,4 ]ional\ pentru Intercomunicarea
conomic\. Comisarii milioane de lei. ~n lu- Ideilor Noi (ISINI), asocia]ie cu
G\rzii Financiare (GF) na mai, Parchetul de sediul `n SUA, la Chicago, `nte-
Suceava au finalizat o pe l=ng\ Judec\toria meiat\ [i patronat\ de acade-
parte dintre verific\- R\d\u]i a dispus `nce- micianul Anghel Rugin\, savant
rile `ncepute `n pri- perea urm\ririi pe- rom=n av=nd cet\]enie america-
m\vara acestui an la nale `mpotriva lui
n\, a declarat prof. univ. dr. Li-
SC ILIFOREST SRL Emirel Dumitru La- viu Drugu[, purt\tor de cuv=nt
Straja, firm\ suspec- z\r, fost p\durar la al universit\]ii b\c\uane.
tat\ c\ a exploatat ile- cantonul silvic Straja „Era firesc s\ oferim acest `nalt
gal mii de metri cubi al Ocolului Silvic Bise- titlu profesorului universitar Mu-
de mas\ lemnoas\ din ricesc „Bucovina Ver- gur Is\rescu, eminent\ persona-
p\durile Ocolului Sil- de“ [i, ulterior, [ef de litate a vie]ii [tiin]ifice educa]io-
vic Bisericesc Ili[e[ti. district `n cadrul oco- nale nu numai din Rom=nia, `n
lului, precum [i `mpo- contextul celei mai importante re-
triva patronului fir- uniuni [tiin]ifice g\zduite vreo-
S-a t\iat ilegal mei ILIFOREST COM Regim Silvic [i V=n\- Sucevei [i R\d\u]ilor dat\ de jude]ul Bac\u“, a afirmat
lemn `n valoare de SRL, Ilie Chira. Cei toare Suceava, p\du- au `n proprietate p\- universitarul Liviu Drugu[.
duri. Pentru c\ valoa-
3,4 milioane de lei doi sunt urm\ri]i pe- rari [i persoane de de- La Congresul ISINI, al c\rui
nal pentru t\iere ile- cizie din cadrul Oco- rea prejudiciului de- pre[edinte `n exerci]iu este prof.
Comisarii G\rzii Fi- gal\ de arbori [i dela- lului Silvic Bisericesc p\[e[te dou\ milioane univ. dr. Liviu Drugu[, progra-
nanciare au constatat pidare, respectiv t\- „Bucovina Verde“, de lei, procurorii au a- mat `n luna august a acestui an,
c\ societatea a livrat iere ilegal\ de arbori care [i-au asumat ges- preciat c\ urm\rirea [i-au anun]at participarea peste
peste 1.600 de metri [i complicitate la dela- tionarea fondului sil- `mpotriva re]elei con- 100 de speciali[ti `n diverse do-
cubi de bu[teni f\r\ pidare. Al\turi de a- vic de pe raza comunei stituite se va face prin menii interdisciplinare din peste
documente de prove- ce[tia, sunt cerceta]i Straja, dar [i din alte prisma prevederilor 40 de ]\ri ale lumii. Celelalte opt
nien]\ numai dintr-o penal, `n baza actelor localit\]i ale jude]ului, articolului 215 din Co- edi]ii au avut loc la Paris, Bos-
singur\ partid\, situ- de control puse la dis- unde parohii [i alte dul Penal, privind de- ton, Atena, Miami, Maastricht,
lapidarea `n form\
at\ pe raza comunei pozi]ie de Inspectora- unit\]i de cult din ca- Ciudad de Mexico, Lille [i Wa-
Straja. Din parcela ve- tul Teritorial pentru drul Arhiepiscopiei agravant\. a geningen. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UTILAJELE LA M+- acestor accidente o consti- la 99 de mii de lei. ~n pe- gru“, peste 75% fiind femei. prezentate de conducerea
NA A DOUA PROVOAC| lajetuie „achizi]ionarea de uti- rioada parcurs\ din acest Suma amenzilor aplicate Inspectoratului {colar Ju-
la m=na a doua, never- an au fost sanc]iona]i, pen- pentru acceptarea desf\[u- de]ean (ISJ), dup\ prima e-
CELE MAI MULTE ACCI- ificate [i neautorizate“, a tru diverse abateri de la r\rii de activit\]i de c\tre tap\ de repartizare com-
DENTE DE MUNC|: Neres- declarat inspectorul [ef al legisla]ia muncii, 309 persoane salariate f\r\ for- puterizat\ au r\mas nere-
pectarea legisla]iei privind ITM Bac\u, Haralambie agen]i economici b\c\uani, me legale se ridic\ la peste partiza]i doar 62 de elevi cu
s\n\tatea [i securitatea `n Zaharia. De asemenea, un fa]\ de 249 `n intervalul 52 de mii de lei. testele na]ionale promo-
munc\ au condus, pe par- mare pericol `n constituie [i similar al anului prece- a REPARTIZAREA vate, deoarece au comple-
cursul acestui an, la `nre- lipsa de instruire a dent. Dintre ace[tia, 203 au COMPUTERIZAT| A L|- tat prea pu]ine op]iuni.
gistrarea, `n jude]ul Bac\u, salaria]ilor `n m=nuirea devenit buni de plat\ Conducerea ISJ Neam] a
a 25 de accidente, dintre unor utilaje [i instala]ii, deoarece nu au respectat SAT LOCURI LIBERE LA
LICEELE DIN NEAM}: Un informat c\ elevii afla]i `n
care unul mortal, alte pa- constatat\ `n mai multe legisla]ia privitoare la
firme. Peste o sut\ de rela]iile de munc\. Numai aceast\ situa]ie, dar [i cei
tru soldate cu invaliditate num\r de 147 de locuri
pentru toat\ via]a, iar, `n agen]i economici au fost de- `n luna iunie [i prima pentru clasa a IX-a au r\- care nu s-au `nscris la
alte 11 cazuri (6 numai `n scoperi]i `n acest an c\ nu decad\ din iulie a acestui mas libere `n jude]ul Neam], prima etap\ de repartizare
luna iunie), persoanele im- asigurau condi]ii de lucru an, dintre cei 369 de anga- dup\ prima etap\ de repar- computerizat\ au posibili-
plicate sunt `n incapacitate `n conformitate cu normele jatori verifica]i, 57 au fost tizare computerizat\, aces- tatea s\ se `nscrie la cea
temporar\ de munc\. Po- de s\n\tate [i securitate `n depista]i cu abateri de la tea fiind disponibile doar la de-a doua etap\ de admi-
trivit datelor cuprinse `ntr-o munc\. Numai `n ultimele prevederile legale privind liceele voca]ionale. Locurile tere, la care vor participa [i
statistic\ a Inspectoratului 40 de zile, 17, dintre cele rela]iile de munc\ `n tim- r\mase libere sunt la li- elevii care nu au promovat
Teritorial de Munc\ (ITM) 139 de firme verificate, au pul lucrului. ~n 30 de firme ceele de art\, la cele cu pro- testele na]ionale [i care vor
Bac\u, una dintre cauzele fost g\site `n culp\, amen- din jude] au fost g\site per- fil sportiv [i la seminarii te- s\ intre la [colile de art\ [i
principale ale producerii zile cumulate ridic=ndu-se soane care munceau „la ne- ologice. Potrivit datelor meserii. a

Luni `ncepe admiterea la „Cuza“
Luni se d\ startul admi-
terii la Universitatea „Al. I.
Cuza“ din Ia[i, care pune la
dispozi]ia candida]ilor
10.988 de locuri (dintre
care 2.949 de la buget).
Candida]ii vor fi `nt=m-
pina]i nu doar cu formulare
care trebuie completate, ci
[i cu materiale promo]iona-
le [i proiec]ii organizate `n
fiecare sear\ pe fa]ada U-
niversit\]ii, conform celor
precizate de rectorul Du-
659 de locuri la liceu au r\mas neocupate
Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului
(MECT) a publicat pe si-
te-u
ul http://admitere.edu.ro/
rapoartele finale ale repar-
tiz\rii computerizate a ab-
solven]ilor de clasa a VIII-aa
care au promovat testele
na]ionale 2007. Din 138.865
de elevi care au depus
op]iuni la nivel na]ional, au
fost repartiza]i 137.326
(98,89%). 1.539 (1,11%)
candida]i nu au putut fi
repartiza]i, deoarece au
completat prea pu]ine
op]iuni `n fi[a de admitere.
Perioada de `nscriere la
liceu e `ntre 16-2
26 iulie, iar
dosarul de `nscriere va
con]ine cererea de `nscrie-
re, cartea de identitate,
certificatul de na[tere - co-
pie legalizat\, certificatul
de promovare la testele
na]ionale, foaia matricol\
cu mediile generale din
gimnaziu [i fi[a medical\.
Elevii care nu se `nscriu
p=n\ pe data de 26 iulie
pot pierde locul pe care au
fost repartiza]i.
Peste 53% dintre can-
dida]i au fost declara]i ad-
mi[i la prima op]iune ex-
Top al liceelor din
Ia[i, dup\ ultima
medie de admitere
`n clasa a IX-a
1. Colegiul Na]ional „E-
mil Racovi]\“, are, la pro-
filul real, specializarea Ma-
tematic\-Informatic\, 9.64
ultima medie de admitere.
2. Colegiul Na]ional Ia[i,
la specializarea Matema-
tic\-Informatic\, ultima
medie 9.50.
3. Colegiul Na]ional „E-
mil Racovi]\“ are, la profiul
{tiin]e ale Naturii, media
9.49 ca ultim\ medie la ad-
mitere.
4. Colegiul „Costache Ne-
gruzzi“ are, la specializarea
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
~MBOLN|VI}I CU SAL-
a fost servite la masa de pome-
MONELA: Ancheta epidemi-
ologic\ a Autorit\]ii de
S\n\tate Public\ Ia[i, desf\-
[urat\ `n localitatea Stolni-
ceni-Pr\jescu, dup\ ce la un
praznic s-au `mboln\vit 40
de persoane, a confirmat fap-
tul c\ alimentele consumate
erau infestate cu salmonela.
Reamintim c\ la `nceputul
s\pt\m=nii trecute inspec-
torii ASP au depistat 40 de
consumatori suspecta]i de
toxiinfec]ie alimentar\, din
care 33 de participan]i la po-
menire [i 7 care au m=ncat
din alimentele primite de
al]i membri ai familiei. „S-a
finalizat [i examinarea unor
probe din alimentele care au
mitru Oprea. Pe perioada
zilelor de `nscriere la Uni-
versitatea „Al. I. Cuza“, Co-
misia Central\ va fi la dis-
pozi]ia candida]ilor, pentru
a rezolva orice problem\ ce
nu poate fi solu]ionat\ la
nivelul facult\]ii. ~n inter-
valul 8.00-18.00, comisia
va putea fi contactat\ la e-
tajul al III-lea al Univer-
sit\]ii, `n biroul Compar-
timentului pentru Pro-
bleme Didactice. De aseme-
primat\, `n timp ce pro-
centul candida]ilor repar-
tiza]i la una din primele 3
op]iuni a fost de 75%. Spe-
cializarea care a dominat
topul preferin]elor elevilor
este matematic\-informati-
c\ (9 din primele 10 specia-
liz\ri din ]ar\, `n ordinea
mediei de admitere, sunt
matematic\-informatic\).
Liceul frunta[ `n clasa-
mentul celor mai mari me-
dii de admitere este Cole-
giul Na]ional de Informati-
c\ „Tudor Vianu“ din Bu-
cure[ti, unde media ulti-
mului admis la profilul
real a fost 9,51. ~n Capita-
l\, specializarea la care s-a
`nregistrat cea mai mare
concuren]\ este matemati-
c\-informatic\, bilingv en-
glez\, de la Colegiul Na]io-
nal „Sfântul Sava“, unde
media ultimului admis a
fost 9,83. Cei 1.539 de can-
dida]i nerepartiza]i `n pri-
ma etap\ au la dispozi]ie
5.494 de locuri la licee [i
76.806 locuri la [colile de
arte [i meserii, r\mase ne-
ocupate. Ace[tia mai au o
[ans\ la urm\toarea re-
partizare, programat\ `n
data de 23 iulie. ~n jude]ul
Matematic\-Informatic\,
media de admitere 9.37.
5. Liceul Teoretic „Mi-
hail Sadoveanu“ Pa[cani
are, la specializarea Ma-
tematic\-Informatic\, me-
dia 9.29 ca ultim\ medie de
admitere.
6. Colegiul Na]ional „E-
mil Racovi]\“ are, la spe-
cializarea Filologie, media
9.24 ca ultim\ medie de ad-
mitere.
7. Colegiul „Costache Ne-
gruzzi“ are, la profilul
Filologie, media 9.23 ca ul-
tim\ medie de admitere.
8. Liceul Teoretic „Mihai
Eminescu“ are ultima me-
die de admitere la speciali-
zarea Filologie media 9.21.
9. Colegiul Na]ional Ia[i
are ultima medie de admi-
tere la Filologie 9.07.
nire. De la cele dou\ tipuri
de probe, s-a izolat virusul
salmonela“, a declarat pur-
t\torul de cuv=nt al ASP
Ia[i, Marius Voicescu. Aces-
ta a mai precizat c\ virusul a
fost identificat `n coliv\, car-
nea din ciorb\, sarmale [i al-
te produse din carne. (O.B.)
a „BON TON“ LA GR|DI-
NA BOTANIC|: De azi, la
Gr\dina Botanic\ `ncepe un
program special pentru iu-
bitorii music-hall-ului. ~n pe-
rioada 14 iulie-26 august vor
avea loc mai multe specta-
cole `n aer liber, sub titlul
general „Teatru `ntre flori“.
Spectacolul prezentat se va
numi „Prieteni nedesp\r]i]i“
ACTUALITATE
nea, candida]ii pot lua
leg\tura cu membrii comi-
siei prin adresa de email.
P=n\ acum, peste 15.000
de absolven]i de liceu din
`ntreaga ]ar\ s-au interesat
de admiterea la Universita-
tea „Cuza“ - fie pe site-ul de-
dicat admiterii (cu 15.000
de vizitatori unici `n ultima
s\pt\m=n\), fie prin inter-
mediul t=rgului educa]ional
sau al prezent\rilor organi-
zate prin Caravana Univer-
Ia[i, 21 de elevi au r\mas
nerepartiza]i din cauza
complet\rii unui num\r
insuficient de op]iuni, date
transmise de c\tre inspec-
tor Cristina Dasc\lu, pur-
t\tor de cuv=nt al Inspec-
toratului {colar Jude]ean,
care a ad\ugat c\ elevii
nerepartiza]i sunt din me-
diul rural [i din T=rgul
10. Liceul de Informatic\
„Grigore Moisil“ are, la spe-
cializarea Matematic\-
Informatic\, media 9.05 ca
ultim\ medie de admitere.
11. Liceul Teoretic „Vasi-
le Alexandri“ are, la spe-
cializarea Matematic\-In-
formatic\, ultima medie de
admitere 9.05.
12. Liceul Teoretic „Mihai
Eminescu“ are, la specia-
lizarea Matematic\-Infor-
matic\, ultima medie 9.02.
13. Liceul Teoretic „Mi-
hai Eminescu“ are, la spe-
cializarea Filologie, ultima
medie 9.08.
14. Liceul Teoretic „Di-
mitrie Cantemir“ are, la
Matematic\-Informatic\,
9.02 ca ultima medie de ad-
mitere.
15. Colegiul Na]ional
are, la specializarea Filolo-
[i este un music-hall pentru
copii, o poveste despre valoa-
rea [i puterea prieteniei. ~n
distribu]ie vor fi Cristian
Costin [i Ozana Ciubotaru
Costin - de altfel [i realiza-
toarea spectacolului. Intra-
rea este gratuit\ pentru co-
pii, iar spectatorii nu vor tre-
bui s\ achite dec=t biletul de
vizitare a Gr\dinii Botanice.
Spectacole vor avea loc `n
fiecare zi de la ora 11.00, mai
pu]in mar]i, 17 iulie, c=nd
ora de `ncepere este 18.00.
Duminic\, 26 august, ora
11.00, are loc `nchiderea sta-
giunii estivale. (O.R.)
a {COALA DE VAR| ~N
DREPTURILE EUROPENE A-
sit\]ii, `n 18 localit\]i din
]ar\. Site-ul dedicat admi-
terii la Universitatea „Al. I.
Cuza“ va oferi candida]ilor
toate informa]iile necesare
`nscrierii, al\turi de servi-
ciul de informare pentru
studen]i, disponibil [i pe
Yahoo Messenger, sau
punctele de informare or-
ganizate cu sprijinul stu-
den]ilor la intrarea `n fie-
care corp de cl\dire [i comi-
siile de admitere de la fie-
care facultate.
~nscrierile se vor desf\-
[ura p=n\ pe data de 22 iu-
Frumos [i au medii de ad-
mitere cuprinse `ntre 7,92
[i 6,52. Dup\ prima repar-
tizare, au mai r\mas
neocupate 659 de locuri la
liceu [i 3.726 la SAM.
Cele mai multe locuri la
liceu sunt la Grupul {colar
„I. C. {tef\nescu“ (50),
{coala Normal\ (peste 50
de locuri la diferite specia-
gie, media 9.01 ca ultim\
medie de admitere.
16. Liceul Teoretic „Mi-
hai Eminescu“ are, la pro-
filul {tiinte ale Naturii,
9.01 ultima medie de ad-
mitere.
17. Liceul Teoretic „Va-
sile Alecsandri“ are, la Filo-
logie, 8.95 ultima medie de
admitere.
18. Liceul Teoretic „Mi-
hai Eminescu“ are, la Filo-
logie, 8.89 ultima medie de
admitere.
19. Liceul Teoretic „Ion
Neculce“ din T=rgul Fru-
mos are, la profiul Servicii,
specializarea Servicii, 8.87
ultima medie de admitere.
20. Liceul Teoretic „Ga-
rabet Ibr\ileanu are, la Ma-
tematic\-Informatic\, 8.83
ultima medie de admitere.
LE COPILULUI: Luni, 16 iu-
lie, `ncep cursurile {colii de
var\ despre cet\]enia euro-
pean\ a copiilor, organizate
de Universitatea „Al. I.
Cuza“, `n parteneriat cu alte
patru universit\]i europene.
{coala de var\, intitlulat\
„Children’s European Citi-
zenship: Information and
Participation“ (CeCiP), este
coordonat\ de Doina Bala-
hur, directorul Centrului
pentru Management Social [i
Dezvoltare Comunitar\, Ia[i,
cadru didactic al Uni-
versit\]ii „Al. I. Cuza“ [i este
rezultatul colabor\rii cu uni-
versit\]ile Freie Universität
Berlin, Universitatea „Ba-
be[-Bolyai“ Cluj-Napoca, U-
S=mb\t\, 14 iulie 2007
lie, toate facult\]ile ur-
m=nd s\ afi[eze rezultatele
`n perioada 23-26 iulie.
„Cuza“ mai anun]\ c\
printre surprizele preg\ti-
te candida]ilor care vin s\
se `nscrie se afl\ [i mascota
Universit\]ii, Alexa. „Alexa
va fi de serviciu, `ncep=nd
de luni, va prinde via]\ [i
va oferi meteriale promo]io-
nale candida]ilor“, a men-
]ionat rectorul Dumitru O-
prea, care ad\ugat c\ Ale-
xa va ajunge la Ia[i dup\ o
lung\ c\l\torie cu vaporul,
din China. (Oana R.)
liz\ri), Grup {colar „M.
Sturdza (79), Grupul {co-
lar Agricol Podu Iloaiei
(39). Cele mai pu]ine locuri
neocupate sunt la Grup
{colar }ib\ne[ti (2 locuri),
conform datelor transmise
de c\tre Cristina Dasc\lu
care a ad\ugat c\ nu au
mai r\mas locuri `n Pa[-
cani [i T=rgul Frumos.
~n top-ul 50 f\cut de
MECT, referitor la ultima
medie de admitere, jude]ul
Ia[i se g\se[te pe pozi]ia 18,
la Colegiul „Emil Racovi]\,
mate-info, 56 de locuri cu
9,64 ultima medie. Pe pri-
mul loc este jude]ul Dolj, Co-
legiul „Fra]ii Buze[ti“, ma-
te-info, 9,88, 28 de locuri.
Cea mai c\utat\ specia-
lizare `n jude]ul Ia[i este
mate-info, unde ultima
medie de intrare la nivel
de jude] este 9,64, urmat\
de 9,50 la Colegiul Na]io-
nal (mate-info).
Dup\ prima repartizare
computerizat\, debuteaz\
a doua etap\ de admitere
`n `nv\]\mântul liceal [i
profesional de stat, pentru
candida]ii care nu `mpli-
nesc 18 ani pân\ la data
de 31 decembrie 2006 in-
clusiv. (Oana R.)
niversidad Complutense Ma-
drid, The University of E-
dinburgh. Deschiderea {colii
de var\ va avea loc luni, 16
iulie, ora 9.00, `n Sala Senat
a Universit\]ii „Al. I. Cuza“,
Ia[i. Cursurile {colii de var\
se vor desf\[ura `n perioada
16- 28 iulie [i sunt sus]inute
de exper]i `n drepturile
copilului, ca parte a Eu-
ropean Network of Masters
in Children’s Rights (EN-
MCR). La cursurile [colii vor
participa un num\r de 30 de
studen]i din Germania, Ita-
lia, Spania, Marea Britanie
[i Rom=nia. Cursurile vor fi
sus]inute de cadre didactice
[i cercet\tori de la univer-
sit\]i europene. a
11
PE SCURT
Planuri de prevenire
a efectelor caniculei
Teama de canicula de s\pt\m=-
na viitoare i-a convins pe [efii
Prefecturii ie[ene s\-i adune pe
to]i primarii din jude] pentru a
discuta prevenirea efectelor ca-
niculei. Ieri, a avut loc la Pre-
fectur\ o `nt=lnire `n care
reprezentan]ii institu]iei au in-
dicat mai multe solu]ii prima-
rilor `n vederea diminu\rii
efectelor c\ldurii. Astfel, pri-
marii vor trebui s\ identifice
toate resursele de ap\, supra
sau subterane, s\ anun]e local-
nicii s\ nu stea prea mult timp
`n soare dec=t dac\ este absolut
nevoie [i s\ bea foarte mult\
ap\, pentru a nu se deshidrata.
De asemenea, s-a discutat ca
acolo unde exist\ sistem cen-
tralizat de furnizare a apei
potabile, aceasta s\ nu fie uti-
lizat\ pentru iriga]ii, ci doar
pentru consum propriu.
~ncep=nd de mar]i, vremea va fi
c\lduroas\ [i chiar canicular\
`n toat\ ]ara, temperaturile
maxime vor fi de 36-37 de
grade Celsius. Cre[terea tem-
peraturilor se va datora unei
mase de aer nord-african\, tro-
pical\, care va p\trunde pe te-
ritoriul României din sud-vest,
`ncepând de luni. Tot `n cadrul
discu]iei de ieri de la Prefec-
tur\ s-a hot\r=t ca punctele de
acordare a primului ajutor din
ora[e s\ fie mutate `n spa]ii
climatizate [i s\ nu mai func-
]ioneze `n corturi, ca p=n\ `n
prezent. Viceprimarul Constan-
tin Ad\sc\li]ei a spus c\ punc-
tele de prim ajutor ar putea fi
mutate `n centrele de cartier,
deoarece pe de o parte exist\
condi]iile necesare, iar pe de
alta, a[a vor fi puse `n valoare
[i prim\riile de cartier. (S.D.)
Planuri pentru animalele
nesupravegheate din Ia[i
Reprezentan]ii Poli]iei Jude]ene
au probleme cu animalele mari
care ajung s\ pasc\ `n jurul
blocurilor din Ia[i. Dac\ `n
cazul c=inilor poate interveni
Salubris, `n cazul vacilor sau
cailor problema este mai difi-
cil\ deoarece nu exist\ o baz\
legal\ pentru a confiscarea ani-
malelor. Viceprimarul Constan-
tin Ad\sc\li]ei a spus c\ trebu-
ie f\cut un proiect de hot\r=re
de Consiliu Local, `ns\ unul se-
rios penru a nu fi luat `n deri-
zoriu. Abia a[a se va putea g\si
o solu]ie pentru caii ori vacile
din Ia[i. Acesta a mai spus c\
multe din animalele care ajung
s\ pasc\ printre blocuri sunt
din satele vecine municipiului,
iar proprietarii le recupereaz\,
de obicei, seara. (S.D.)
Americanii de la Delphi
vor anun]a dac\
investesc sau nu `n Ia[i
Grupul american Delphi, unul
dintre cei mai mari furnizori in-
terna]ionali din industria auto,
va construi o unitate de produc-
]ie de componente Diesel la
Ia[i. Viceprimarul Constantin
Neculau a spus c\ firma ameri-
can\ va face anun]ul oficial
abia s\pt\m=na viitoare, `ns\,
[ansele sunt mari ca Ia[ul s\
fie ales de americani pentru
noua fabric\. Reprezentan]ii
Delphi au testat pia]a ie[ean\
mai multe luni, purt=nd mai
multe discu]ii cu repezentan]ii
municipalit\]ii. Dac\ va fi pus\
pe picioare, fabrica de compo-
nente va pune la dispozi]ia
ie[enilor 1.800 de locuri de
munc\. Investi]ia se ridic\ la
aproximativ 150 de milioane de
euro. (S.D.)
12 S=mb\t\, 14 iulie 2007
PE SCURT
Chivu nu a tr\dat Roma!
Impresarul Giovanni Becali a de-
clarat c\ funda[ul român Cristian
Chivu „nu a tr\dat Roma“ [i „doar
un miracol ar mai putea face s\ se
realizeze transferul s\u la
Internazionale Milano“, in-
formeaz\ presa italian\. „Chivu
nu a tr\dat AS Roma. Î[i va face
meseria pân\ la sfâr[it. Transferul
s\u la Inter a c\zut din cauza or-
goliilor conduc\torilor [i doar un
miracol ar mai putea face ca el s\
se realizeze. Dac\ Roma sus]ine c\
a suferit «o pagub\ incalculabil\»
din cauza rat\rii transferului s\u
la Real Madrid, atunci de ce nu î[i
reduce preten]iile de la 18 mi-
lioane de euro la 15 sau 16“, a de-
clarat Becali postului de televi-
ziune Sky. Impresarul român a
dezmin]it, totodat\, informa]ia
potrivit c\reia ar fi refuzat s\ ne-
gocieze cu responsabilii echipei
Real Madrid. „Nu este adev\rat.
M-am întâlnit cu Mijatovic (direc-
torul sportiv al campioanei Spaniei
- n.r.) pe Santiago Bernabeu [i am
discutat cu el, îns\ oferta spanio-
lilor era departe de preten]iile
noastre. Era la acela[i nivel cu cea
f\cut\ de AS Roma pentru prelun-
girea contractului lui Chivu“, a
mai spus Giovanni Becali, care a
ironizat, totodat\, inten]ia con-
duc\torilor clubului AS Roma de
a-l ac]iona în justi]ie pentru c\ a
tratat cu Inter Milano f\r\ apro-
barea lor: „Vor s\-[i recupereze
pierderea de 18 milioane? {i pe
cine vor s\ dea în judecat\? Eu am
o societate, Becali Consulting, [i
nu este o infrac]iune s\ discu]i cu
Moratti, s\ bei o cafea împreun\
cu el [i s\ spui c\, într-o zi, Chivu
ar putea merge la Inter...“. (D.T.)
De la Penitenciarul
din Copou, pe terenul
din Tg. Neam]
Ieri, conducerea Penitenciarului de
Maxim\ Siguran]\ din Dealul
Copoului a inaugurat un teren de
fotbal, printre invita]i fiind [i o
delega]ie a echipei Poli Ia[i, `n
frunte cu pre[edintele Sorin Boca.
Apoi, `ntr-un meci amical, fostele
glorii de la Poli [i echipa
Luceaf\rul, a cadrelor din PMS,
condus\ de Daniel Cantea, au ter-
minat la egalitate, 4-4, golgheterul
jocului fiind Adi Kereszy, cu 3
reu[ite. Dup\-amiaz\, pe terenul
din T=rgu Neam], prim divizionara
de fotbal Poli Ia[i a `nvins pe
Arie[ul Turda cu 2-1 (1-1), prin
golurile marcate de Buta '30 [i
Miclea '67, dup\ ce adversarii au
deschis scorul `nc\ din min. 6.
Antrenorul Ionu] Popa a aliniat
forma]ia: Ple[ca - Onu], R.
Ciobanu, Homei - Buta, Milea,
Mijin, Sf=rlea, Cr. Munteanu -
P\limaru, Silv\[an. Au mai jucat
Marc (revenit `n Copou de la Dacia
Mioveni), B\lan - B=lb\, Miclea,
Kalai, Ad. Ilie, Toma, Paruolo,
Tincu, Cososchi, Buhu[i, Leucu]a,
{tiubei. (D.T.)
Prima remiz\
pentru Poli II Ia[i
Echipa a doua a clubului de fotbal
Politehnica Ia[i a disputat, tot la
T=rgu Neam], primul meci amical
din aceast\ var\. Adversara
forma]iei preg\tite de Adrian
Kereszy [i D\nu] Munteanu a fost
forma]ia Cetatea Tg. Neam], re-
cent promovat\ `n Liga a III-a.
Partida s-a `ncheiat la egalitate, 1
- 1, golul ie[enilor fiind marcat de
Pandele, `n min. 50. Antrenorii
ie[eni au utilizat la Poli II urm\-
toarea formul\ de start: B. Costa[
- S\ri]eanu, Such, Chira[c\,
Dr=nceanu, Gheban, Tofan,
Apetroae, Pandele, Caragea,
Talpan. Au mai jucat pe parcursul
partidei Ciora[, C\rare, Botez,
Vintil\, Pichiu, T\nas\, C\lm\]ui,
Z\nceanu, Despan. (D.T.)
Clubul CFR vine al\turi de tenisul de mas\ ie[ean
Joi, pe 12 iulie 2007, clu-
burile sportive CSM Ia[i,
Politehnica Ia[i [i CFR Ia[i
au semnat un protocol de co-
laborare legat de echipa de
tenis de mas\ ie[ean\, pre-
g\tit\ de Gigi Ciobotaru, ca-
re a terminat sezonul ante-
rior pe locul 4 `n Superliga
na]ional\. ~n acest fel, CFR
Ia[i a luat locul firmei Gyp
Security, care se afla `n ve-
chea denumire a echipei, du-
p\ ce gruparea condus\ de
pre[edintele Radu Pipa (foto)
a primit hot\r=rea judec\to-
Cristian Hodorogea pierde surprinz\tor `n gala
de box profesionist „Noaptea Campionilor“
a Asistat\ la col] de Mihai Constantin [i C\t\lin Moro[anu, Corina C=rlescu a `nvins-o clar
la puncte pe slovaca Simona Penchakova a ~ntr-un meci la categoria grea, ie[eanul Mihai Iftode
a pierdut la puncte `n fa]a lui Florin Stan, `n urma unei grave erori de arbitraj a
În Sala Sporturilor din
Constan]a s-a desf\[urat,
joi, gala de box profesion-
ist „Noaptea Campio-
nilor“, cu opt meciuri în
program, în care românii
au ob]inut succese în
cinci din cele [ase întâl-
niri `n care au luptat
`mpotriva „stranierilor“
invita]i pe litoral. În ca-
pul de afi[ al galei, Sorin
T\n\sie l-a învins la
puncte pe venezueleanul
Edinso Torres, în ultimul
test al românului dinain-
tea meciului pentru titlul
european al categoriei
coco[. Waldemar Cuce-
reanu [i-a p\strat titlul
na]ional la categoria su-
per-pan\ în fa]a lui
Romeo P\un, pe care l-a
învins la puncte. Viorel
Simion a f\cut spectacol
la super-pan\, cu ve-
nezueleanul Fernando
Jose Guevara, numai o
minune împiedicând o
victorie a românului îna-
inte de limit\. ~ntr-un
meci extrem de specta-
culos, ie[eanul Cristian
Hodorogea (foto stinga,
[ort alb, CFR-Gladia-
torul) a fost singurul ro-
mân care a pierdut un
meci interna]ional la
Constan]a, în fa]a altui
venezuelean, Pedro Jose
Verdu Pena, la categoria
super-u[oar\, sud-ame-
ricanul fiind destul de
Iosefina P\ule] lupt\ pentru medalii la Europenele de [ah pe echipe
Al\turi de Sabina Fran-
cesca Foi[or [i Paula Iulia
Cr\ciun, ie[eanca Iosefina
P\ule] (foto, dreapta) par-
ticip\ cu echipa Rom=niei la
Campionatele Europene de
[ah, pentru juniorii [i juni-
oarele sub 18 ani, de la Su-
botica (Serbia). Dup\ prime-
le cinci runde disputate, `n
`ntrecerea feminin\, echipa
Rom=niei ocup\ locul 2, cu 8
puncte la activ, dup\ 3 vic-
torii [i 2 rezultate de egali-
tate, astfel: 1.5-0.5 cu Serbia
II, 1-1 cu Muntenegru, 1-1
cu Serbia I, 2-0 cu Turcia [i
2-0 cu Ungaria. Pe prima
treapt\ a podiumului se afl\
Serbia I, cu 9 puncte, iar pe
cea de-a treia este pozi]io-
nat\ echipa Muntenegru, cu
7 puncte. Urmeaz\ Turcia -
6 puncte, Bulgaria - 5 punc-
te, Serbia II - 4 puncte, Un-
garia - 4 puncte, Sco]ia - 3
puncte, Selec]ionata local\
„Patria“ - 2 puncte [i Serbia
III - 2 puncte.
SPORT
reasc\ de m\rire a num\ru-
lui de sec]ii sportive la clu-
bul ceferist, cu cele de tenis
de mas\ [i [ah. Conform pro-
tocolului `ncheiat, clubul
sportiv CFR Ia[i trebuie s\
asigure bonifica]iile salari-
ale ale sportivilor [i indem-
niza]iile, premierile, echipa-
mentul de joc [i transportul
echipei la turneele-etap\ din
Superlig\. Conform actului
semnat de pre[edintele clu-
bului CSM Ia[i, prof. Adrian
Poean\, de directorul clubu-
lui Politehnica Ia[i, prof.
aproape în câteva rân-
duri de a încheia lupta
prin KO. Ie[eanca Corina
C=rlescu (Scorpions), asi-
stat\ la col] de Mihai
Constantin [i C\t\lin
Moro[anu (lupt\tor de
K1), s-a impus clar `n
fa]a slovacei Simona
Penchakova, iar Mihai
Iftode (CS Gladiatorul
Ia[i, care a fost [i antre-
norul lui Hodorogea) a
pierdut nemeritat `n fa]a
lui Florin Stan, `n urma
unei gre[eli flagrante de
arbitraj, dup\ cum a de-
clarat vicepre[edintele
FR Box, Vasile C=tea.
Rezultatele complete
ale galei de la Constan]a
au fost:
~n competi]ia masculin\,
pe primele trei locuri se afl\
Croa]ia 8 puncte, Ungaria -
7 puncte [i Turcia - 7 puncte.
S\ mai men]ion\m c\ `n
intervalul 14-18 iulie, tot la
Subotica va debuta [i Cam-
pionatele Europene indivi-
duale la [ah rapid, blitz [i
dezleg\ri de probleme de [ah
pentru categoriile de v=rst\
8, 10, 12, 14, 16 [i 18 ani. ~n-
so]i]i de antrenorul emerit
Vasile Manole, vor fi pre-
zen]i la competi]ia din Ser-
bia [i zece [ahi[ti ie[eni, ei fi-
ind Matei Axinte (8 ani),
Dan Ungureanu, C\lin
Gheorghiu [i Codrin P\cu-
raru (to]i trei la 10 ani), {te-
fan Marinescu, Ioana Gelip
[i Georgiana Morea (la 12
ani), Ilinca Vericeanu [i
Roxana Anton (la 14 ani),
Iosefina P\ule] (la 18 ani).
„Plec\m la turneu cu g=ndul
de a cuceri c=t mai multe
medalii. Avem copii talenta]i
[i [ansa de a ne impune pe
Leonida Antohi [i de pre[e-
dintele clubului CFR Ia[i,
ing. Radu Pipa, protoculul
`ncheiat `ntre cele trei gru-
p\ri sportive ie[ene operea-
z\ pe durat\ nedeterminat\
[i este ratificat de Federa]ia
Rom=n\ de Tenis de Mas\.
Prin fuziunea/asocierea sec-
]iilor de tenis de mas\ ale
celor trei cluburi, echipa se
va numi CSM Politehnica
CFR Ia[i [i va participa la
`ntrecerile din prima lig\ [i
`n sezonul urm\tor. „Am
promis c\ vom avea la clubul
- Cat. super-u
u[oar\ (4
reprize x 3 minute):
Cosmin Pârvu bate la
puncte pe Roman Che-
lingarjan (Letonia);
- Categoria grea (4
reprize x 3 minute):
Florin Stan bate la
puncte pe Mihai Iftode;
- Categoria super-ppa-
n\ (8 reprize x 3 minute):
Waldemar Cucereanu
bate la puncte pe Romeo
P\un;
- Categoria grea (6
reprize x 3 minute):
Lucian Bot bate la
puncte pe Evgenijs
Stamburkis (Letonia);
- Categoria super-
musc\ (4 reprize x 2
minute):
plan european“, ne-a decla-
rat antrenorul Vasile Mano-
le (CS Politehnica Ia[i), la
plecarea spre competi]ia din
Serbia. De remarcat c\, `na-
intea de a pleca spre Serbia,
ie[enii Vasile Manole, Vladi-
mir Danilov, Smaranda P\-
durariu [i Bogdan G=rbea
au dat o „fug\“ [i p=n\ `n
Turcia, pentru a onora in-
vita]ia organizatorilor din
Istanbul, la un turneu de-
monstrativ de promovare a
[ahului. Dup\ cinci runde,
Vasile Manole a c=[tigat tur-
neul din Turcia cu 4 puncte
la activ, iar Vladimir Dani-
lov a terminat pe locul 3, tot
cu 4 puncte. Pe locul 4 s-a
clasat Samaranda P\dura-
riu, cu 3.5 puncte, iar pe lo-
cul 6 a terminat competi]ia
Bogdan G=rbea, cu 3 puncte.
V\ mai inform\m c\ din
19 august, Ia[ul [ahistic va
g\zdui o nou\ edi]ie a Me-
morialului „Mihail Sadovea-
nu“, iar cu c=teva zile `nain-
CFR dou\ sporturi noi, aces-
tea fiind tenisul de mas\ [i
[ahul. Cu tenisul de mas\ s-
a rezolvat, vom rezolva ur-
gent [i cu [ahul, dup\ reve-
nirea antrenorului Vasile
Manole de la Campionatele
Europene din Serbia. ~n
luna octombrie, mai mult ca
sigur c\ primele echipe de
[ah la nivel de seniori [i se-
nioare ie[ene se vor numi
CFR, chiar dac\ ele vor tre-
bui s\ `nceap\ cu... `ncepu-
tul, adic\ din ligile inferioa-
re, dar nu peste mult timp
Corina C=rlescu (foto
dreapta) bate la puncte
pe Simona Penchakova
(Slovacia);
- Categoria super-
u[oar\ (6 reprize x 3
minute):
Pedro Jose Verdu Pe-
na (Venezuela) bate la
puncte pe Cristian Ho-
dorogea;
- Categoria super-ppa-
n\ (6 reprize x 3 minute)
Viorel Simion bate la
puncte pe Fernando Jo-
se Guevara (Venezuela);
- Categoria coco[ (6
reprize x 3 minute):
Sorin „Pantera“ T\-
n\sie bate la puncte pe
Edinso Torres (Vene-
zuela).
tea acestui eveniment, cu
sprijinul Prim\riei, [ahi[tii
ie[eni vor invita `mp\timi]ii
acestui sport la trei turnee
`n aer liber, `n Pia]a Voievo-
zilor din Alexandru cel Bun,
pe esplanada din T\t\ra[i [i
`n parcul din Podu Ro[u. Fi-
Ia[ul va avea cu siguran]\
[ah la nivel de echipe [i
prima lig\!“. (D.T.)
La finalul galei, pre-
[edintele FR Box, Ru-
del Obreja, a declarat:
„Au fost meciuri bune,
care au f\cut propa-
gand\ unui box profe-
sionist de calitate. Me-
ciul dintre Cristi Hodo-
rogea [i Pedro Jose
Verdu Pena a fost poa-
te cel mai bun v\zut `n
Rom=nia dup\ duelul
dintre Leonard Dorof-
tei [i Raul Balbi. Vrem
s\ aducem [i `n conti-
nuare adversari puter-
nici boxerilor rom=ni,
pentru a vedea posibili-
t\]ile lor `n luptele de
top din boxul profesio-
nist mondial!“ . (Dan
TEODORESCU)
nala celor trei turnee pentru
amatori va avea loc `n Pia]a
Unirii, materialele specifice
[ahului fiind puse la dis-
pozi]ie de sportivii ie[eni
condu[i de antrenorii Vasile
Manole, Vladimir Danilov [i
Vlad Ungureanu. (D.T.)

Beneficiile acidului folic pentru organism
Acidul folic este o vitamin\ solubil\ `n ap\
(hidrosolubil\) a c\rei origine vine de la cuv=ntul
latin „folium“ („frunz\“), `ntruc=t prima dat\ a fost
ob]inut, `n condi]ii de laborator, din frunze de
spanac. Vitamina se distruge u[or `n procesul
preg\tirii alimentelor, mari cantit\]i pierz=ndu-se `n
timpul prelucr\rii [i conserv\rii legumelor [i
m\cin\rii gr=ului. Acesta se g\se[te `n mod natural
`n drojdia de bere, `n ficat, `n frunzele zarzavaturilor.
Acidul folic [i grupul de com- mentar, c\ci alcoolul reduce
pu[i `nrudi]i, cunoscut sub de- asimilarea acestei vitamine `n
numirea generic\ de vitamina intestin, iar ficatul, distrus de
B6, servesc drept coenzime `n alcool, nu este nici el `n stare s\
reac]iile chimice implicate `n utilizeze aceast\ vitamin\ `n
biosinteza proteinei [i necesare procesele metabolice.
pentru producerea normal\ a - Administrarea contracep-
celulelor ro[ii ale s=ngelui [i tivelor orale spore[te, de aseme-
pentru `nmul]irea celulelor. nea, necesitatea de acid folic `n
Deci, aceast\ vitamin\ este organism [i poate provoca, dup\
extrem de necesar\ organismu- o anumit\ perioad\ de timp, in-
lui pentru producerea celulelor suficien]a vitaminei. Combate-
noi: celulele pielii, celulele p\ru- rea acestui deficit poate deveni o
lui, celulele albe imune ale s=n- necesitate vital\.
gelui, celulele ro[ii ale s=ngelui - Suplimentarea cu acid folic a
etc. Dar acidul folic particip\ [i alimenta]iei femeilor tinere, care
la eliminarea gr\simii depuse `n folosesc pastile anticoncep]iona-
ficat [i la transformarea unui le, poate reduce riscul apari]iei
aminoacid `n altul `n vederea cancerului colului uterin. ~n-
resintezei proteinelor organis- truc=t multe femei `ntrerup ad-
mului, `ntruc=t aminoacizii sunt ministrarea contraceptivelor
doar p\r]i componente ale altor pentru a r\m=ne gravide, defici-
structuri. tul acidului folic, provocat de folo-
sirea `ndelungat\ a pastilelor,
poate fi important [i din alt punct
Interac]iuni posibile: de vedere: conform unor cercet\ri
recente, administrarea acidului
- Vitaminele din grupul B-
folic poate preveni defectele
complex. ~ntruc=t organismul m\duvei spin\rii f\tului, `ns\ fe-
are nevoie de acidul folic pentru
meile `n mod frecvent realizeaz\
absorbirea altor componen]i ai c\ sunt `ns\rcinate doar dup\
grupului B (`ndeosebi a vita-
[ase-opt s\pt\m=ni de gravidi-
minei B5), insuficien]a acidului tate [i de-abia atunci `ncep ad-
folic poate provoca deficitul al-
ministrarea vitaminelor.
tor vitamine din acest grup. - ~n lipsa asigur\rii supli-
- Dac\ face]i abuz de alcool,
mentare preliminare cu acid fo-
ave]i nevoie de acid folic supli- lic, femeile pot suferi de insufi-
cien]a acestei vitamine `n de-
cursul primelor dou\ luni de
dezvoltare a f\tului. Potrivit
speciali[tilor, `n prezent se fac
cercet\ri pentru a determina
cantit\]ile specifice necesare de
acid folic `n perioada sarcinii.
Ce riscuri pot surveni
Insuficien]a fie a vitaminei
B12, fie a acidului folic, provoa-
c\ acela[i tip de anemie, iar tra-
tamentul prin substituirea unei
POR}IA DE S|N|TATE
vitamine cu alta corecteaz\, de
regul\, aceast\ anemie. Cel mai
u[or de identificat simptom al
deficitului vitaminei B12 este
anemia, caracterizat\ de pro-
ducerea celulelor ro[ii mari
hipocrome ale s=ngelui (a[a-nu-
mita anemie pernicioas\). Dac\
organismul nu prime[te vita-
mina B12, rezultatul este starea
de extenuare [i tulburarea psi-
hic\. Totu[i, `n cazul trat\rii
acestei anemii cu ajutorul acidu-
lui folic, simptomele deficitului
vitaminei B12 pot r\m=ne ca-
muflate un timp destul de `nde-
lungat [i pot provoca deregl\ri
psihice ireversibile.
Din aceast\ cauz\, dac\ ad-
ministra]i o doz\ de acid folic
mai mare dec=t 1 mg pe zi, este
necesar s\ fi]i sigur c\ nu su-
feri]i de caren]a vitaminei B12,
iar pentru aceasta medicul tre-
buie s\ v\ verifice `n permanen-
]\ nivelul de vitamin\ B12 `n
s=nge sau s\ v\ injecteze vita-
mina B12 intramuscular, pen-
tru a fi sigur de asimilarea ei.
Fenitoinul (dilantinul), uti-
lizat pentru combaterea crizelor
epileptice, concureaz\ `n orga-
nism cu acidul folic la nivelul
asimil\rii. Fiecare preparat are
tendin]a de a nu permite asimi-
larea celuilalt `n intestin. Aces-
te dou\ substan]e concureaz\ [i
pentru p\trunderea `n celulele
creierului, fapt ce poate schim-
ba masa critic\ de dilantin `n a-
ceste celule, adic\ masa de pre-
parat necesar\ pentru ob]ine-
rea efectelor lui. Administrat `n
cantit\]i foarte mari (de exem-
plu, de 100 de ori mai mari de-
c=t normele alimentare reco-
mandate), acidul folic poate pro-
voca accese epileptice persoane-
lor din grupul de risc.
Mod de administrare
Conform normelor alimenta-
re recomandate, dozele zilnice
ale vitaminei pentru maturi
sunt de 200 mcg pentru b\rba]i
[i 180 mcg pentru femei; pentru
copii, `n func]ie de greutate,
sunt necesare de la 25 p=n\ la
75 mcg. Regula de calculare a
dozelor, conform normelor ali-
mentare recomandate, este 3
mcg de vitamin\ pentru fiecare
kg al masei corpului. Sarcina [i
contraceptivele orale pot deter-
mina cre[terea necesarului de
acid folic p=n\ la 400 mcg zilnic,
iar unii cercet\tori [i clinicieni
recomand\ doze de la 500 p=n\
la 1.000 mcg zilnic.
Simptomele insuficien]ei
de acid folic
Anemia, extenuarea, astenia,
durerile de cap, sincopele, paloa-
rea, limba ro[ie dureroas\, dia-
reea, sl\birea, irascibilitatea,
pierderea treptat\ a memoriei,
agresivitatea, paranoia sunt
principalele simptome ale sc\-
derii nivelului de acid folic din
organism. Nu exist\ simptome
confirmate ale surplusului aci-
dului folic, nici m\car `n doze de
sute de ori mai mari dec=t nor-
mele alimentare recomandate
(cu excep]ia cazurilor amintite
ale pacien]ilor care administrea-
z\ preparate antiepileptice). Pe
de alt\ parte, este cunoscut fap-
tul c\ acidul folic se folose[te `n
cantit\]i de p=n\ la 80 mg pen-
tru combaterea aterosclerozei
(solidificarea arterelor), f\r\
efecte toxice.
Securitatea utiliz\rii
Suplimentele comercializate
de vitamine nu pot con]ine mai
mult de 400 mg de acid folic.
Aceast\ limit\ a fost stabilit\
nu din cauza toxicit\]ii acidului
folic, ci pentru a `mpiedica su-
pradozarea cu acid folic, care
poate camufla simptomele ane-
miei pernicioase. Anemia perni-
cioas\ se trateaz\ cu u[urin]\,
dar `n cazul c=nd nu este depis-
tat\ la timp poate provoca dis-
trugeri ireversibile ale sistemu-
lui nervos. Din aceast\ cauz\,
dac\ lua]i doze de acid folic mai
mari dec=t cele recomandate,
este necesar s\ verifica]i, peri-
odic, nivelul vitaminei B12, pen-
tru a preveni deficitul ei. (sursa:
www.sanatatea.com)
S=mb\t\, 14 iulie 2007 13
SFATUL ZILEI
Sfaturi pentru a evita
r\ul de c\l\torie
R\ul de c\l\torie se caracterizeaz\
printr-o stare general\ de disconfort, grea-
]\, v\rs\turi, paloare, vertij, somnolen]\,
transpira]ii, saliva]ie. Afecteaz\ mai ales
c\l\torii expu[i unor mi[c\ri reale sau
aparente, a c\ror intensitate dep\[e[te a-
numite limite.
Aceast\ sensibilitate are tendin]a de a se
diminua când c\l\toriile sunt frecvente [i
regulate sau o dat\ cu vârsta. Copiii, vârst-
nicii [i femeile gravide sunt cei mai sensi-
bili. Pentru a ameliora confortul c\l\toru-
lui trebuie aleas\ partea cea mai stabil\ a
mijlocului de transport folosit (între aripile
unui avion, la mijlocul unei nave, locul din
fa]\ al unei ma[ini, autobuz), este reco-
mandat\ evitarea lecturii sau a jocurilor
portabile video, evitarea meselor copioase [i
a alcoolului înainte de plecare, odihn\, su-
primarea stimul\rii vizuale prin închiderea
ochilor sau fixarea unui punct îndep\rtat.
Medicamentele care pot fi utile sunt antico-
linergicele [i antihistaminicele. Ele pot
agrava somnolen]a [i trebuie evitat con-
sumul concomitent de alcool.
În timpul c\l\toriei este util un decon-
gestionant nazal, a c\rei utilizare este in-
dicat\ mai ales dac\ exist\ o r\ceal\ sau o
rinit\ alergic\, 15 minute înainte de deco-
lare, în momentul decolarii, 15 minute du-
p\ decolare [i în timpul ateriz\rii.
C\l\toriile intercontinentale pot per-
turba anumite ritmuri fiziologice [i psiho-
logice. Aceste ritmuri depind de factori de
mediu ca temperatur\, climat, alternan]a
zi/noapte, iar str\baterea rapid\ a mai
multor fusuri orare împiedic\ adaptarea.
Manifest\rile clinice sunt astenia, pertur-
barea somnului, diminuarea apetitului, di-
minuarea capacit\]ilor mentale [i psihice.
C\l\toriile spre vest (ziua se prelunge[te)
sunt mai bine suportate decât cele spre est.
Dispari]ia simptomelor necesit\ mai multe
zile, în func]ie de num\rul de fusuri orare
(în medie o zi pentru fiecare fus orar), dar
exist\ importante diferen]e individuale.
Este extrem de important\ adaptarea ime-
diat\ la ritmul local în privin]a orarului
meselor [i al somnului. Un somnifer cu ac-
]iune limitat\ poate fi util în cazul insom-
niilor din primele nop]i. Un alt risc `n tim-
pul c\l\toriilor const\ `n p\trunderea a-
gentului infec]ios (virusuri, bacterii, para-
zi]i), în cursul unei b\i în ap\ dulce (bil-
harzioza, leptospiroza) sau mergând pe sol
(ankylostomiaza). Bilharzioza este r\s-
pândit\ în majoritatea ]\rilor din Africa [i
în câteva zone limitate din America de
Sud, Orientul Mijlociu [i Asia. Larva mi-
grans cutanata ankylostomiana este cea
mai frecvent\ dintre dermatozele de im-
port la c\l\tori [i este dobândit\ în ]\rile
calde [i umede, de c\l\torii care se plimb\
descul]i. (sursa: www.topmedici.ro)

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

Centrul Medical „Providen]a“ PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei FII TARE, F|R| T|RIE!

Oferim gratuit urm\toarele servicii:
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG); „ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\;
„ Spirometrii; „ evaluare psihologic\;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii; „ informa]ii utile [i sfat profesionist;
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii. „ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
II. Servicii medicale paraclinice: „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ „ tabere terapeutice.
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie); Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim
„ Radiografii (toate tipurile); metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so-
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe: ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii; Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee,
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n; Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei
„ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto. afectate de consumul de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. m\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere. adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical: este regula de aur a Centrului nostru.
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; Mail: centrulsfnicolae@Yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 S=mb\t\, 14 iulie 2007
s=mb\t\ la tv
TIMP LIBER

TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 C\rarea ~mp\r\]iei
07:30 Pelerin
08:00 Phil din viitor (comedie,
Cu: Ricky Ullman)
08:30 Club Disney
09:20 La zoo
09:30 Ro-kids.eu
10:30 C\l\torie spre centrul
P\m=ntului (p. a II-a)
11:20 Odiseea animalelor
11:30 ~n slujba na]iunii (r)
12:00 Cartea european\
12:35 O vedet\ popular\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Totul despre dragoste
(dram\, Cu: Amitabh Ba-
chchan, Shahrukh Khan)
16:15 Universitatea Carol I
16:30 Parteneri de weekend
17:00 Rocknroll Club (r)
18:00 Teleenciclopedia
18:55 Agenda Sibiu 2007
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Surprize la Palatul regal
(comedie, Cu: Valerie
Lemercier, Lambert Wilson,
Catherine Deneuve)
Regina Eugénia st\p=nepte
peste o ]ar\ imaginar\ din
Europa. C=nd so]ul ei moare
`ntr-un accident, conform
legilor ]\rii, conducerea tre-
buie preluat\ de un monarh
c\s\torit. Dar fiul cel mai
mare, prin]ul Alban, nu
`ndepline[te aceast\ condi]ie.
22:10 Top Superhit
23:40 Paznic de noapte
(thriller, Cu: Ewan McGre-
gor, Patricia Arquette) a
07:00 Doctor Who (r)
(SF, Cu: Christopher
Eccleston, Billie Piper)
08:00 Aventurile lui Tsatsiki
(comedie, Cu: Samuel
Haus, Alexandra Rapaport)
08:30 Megatehnicus
09:00 Arta supravie]uirii (r)
09:30 Natur\ [i aventur\ (r)
10:00 Via sacra
11:00 Liber pe contrasens
12:00 EURO case (r)
12:30 Bugetul meu (r)
13:00 Arena leilor
14:00 Miracole
Cu: Pino Ammendola
15:00 D’ale lu’ Mitic\ (r)
16:00 Bazar (r)
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:35 Verdict: crim\!
Cu: Angela Lansbury,
Walter Grauman
19:25 Europa altfel
Cu: Adriana Muraru
19:40 S\ vorbim despre cinema
20:10 ~n umbra legii
21:00 Ora de [tiri
22:10 Martorul t\cut
Cu: Zach Johnson, Alicia
Skirball, Tom Lowell
23:10 Triumful dragostei
(comedie, Cu: Mira
Sorvino, Fiona Shaw, Ben
Kingsley, Rachael Stirling)
01:10 Liber pe contrasens (r)
02:05 Muzica la maximum (r) a
11:00 Zile care au zguduit lumea (r)
12:05 Ora[ele [i regiunile imperi-
ale ale Europei (r)
13:00 Dialoguri despre alt\dat\ (r)
13:30 360 de grade
14:00 Austerlitz
(dram\, Cu: Pierre Mondy,
Martine Carol, Claudia
Cardinale, Leslie Caron)
Reconstituirea cinematografic\
a b\t\liei de la Austerlitz,
supranumit\ [i b\t\lia celor
trei `mp\ra]i, `n care armata
lui Napoleon Bonaparte a `n-
vins trupele austriece [i ruse[ti
ale `mp\ra]ilor Franz al II-lea
[i Alexandru I. Generalul
`ncheie un armisti]iu cu Franz
al II-lea [i elibereaz\ pri-
zonierii. Aceast\ lupt\ a
r\mas `n istorie drept cea mai
mare victorie din cariera lui.
16:45 Lec]ia de privit (r)
17:05 Istoria arheologiei
18:00 Jurnal de mod\
19:00 Best of... Oameni
de aproape (r)
19:30 ~ntoarcerea lui S. Holmes
20:25 V... de la vizual
21:00 360 de grade -
Reportajul Geo
21:30 Jean Marais, semizeul
22:30 Jurnal cultural
23:00 Cadou de Cr\ciun
(dram\, Cu: Carlo Delle
Piane, Diego Abatantuono)
~n noaptea de Ajun, patru
vechi prieteni decid s\
se ascund\ de familiile
lor `n vila unui prieten
pentru un joc de pocher...a
08:30 ~n gura presei
Cu: Mircea Badea
09:30 Casa de piatr\
10:00 Roata de rezerv\
10:30 Comedia animalelor
11:15 Karate Kid; C\pitanul Scarlet
13:00 Observator
13:15 Felicia
Cu: Carmen Moise
14:00 Tinerii mu[chetari
16:00 Reg\sirea
(dram\, Cu: Michelle
Pfeiffer, Treat Williams,
Jonathan Jackson, Whoopi
Goldberg)
Beth Cappadora este o mam\
iubitoare, devotat\ [i, din c=nd
`n c=nd, cople[it\ de greut\]ile
pe care le `nt=mpin\ o mam\
care `ncearc\ s\-[i p\streze [i
cariera. Beth trebuie s\ par-
ticipe la weekend-ul de
s\rb\torire a 15 ani de la ter-
minarea liceului. Sosit\ la ho-
tel `mpreun\ cu cei trei copii,
`n holul aglomerat, Beth are
un moment de neaten]ie [i fiul
ei, Ben, se face nev\zut.
18:30 S\pt\m=na financiar\
19:00 Observator
Cu: Gabriela Vr=nceanu
20:30 Festivalul Callatis 2007.
Cocktail Callatis - Seara
Divertis
23:45 Callatis - Sentin]a de la
miezul nop]ii
02:00 Concurs interactiv
03:00 Negura secretelor
(dram\, Cu: Luke Perry,
Ben Daniels, Ali Hames) a
07:00 Samurai Jack
07:30 C\l\toriile lui Sindbad
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Mega Clever (r)
Cu: Smiley [i Cristina Rus
12:00 ProMotor
Cu: Roxana Ciuhulescu
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Dansez pentru tine (r)
17:00 Caravana Dansez
pentru tine
18:00 Xena, prin]esa r\zboinic\
Cu: Lucy Lawless
18:55 {tirile PRO TV
Sport; Vremea
20:30 S\rutul dulce al r\zbun\rii
(thriller, Cu: Geena Davis,
Samuel L. Jackson, Patrick
Malahide, Craig Bierko)
Samantha Caine este o profe-
soar\ blajin\, cu o familie [i o
via]\ normal\. Nimeni nu [tie
c\ de fapt ea este Charley, o
uciga[\ profesionist\, care a
suferit brusc o amnezie [i per-
sonalitatea ei s-a transformat
`n cea a Samanthei. O lovitur\
o va face s\ redevin\ femeia
cu s=nge rece de odinioar\.
22:30 Cobra
(ac]iune, Cu: Sylvester
Stallone, Brigitte Nielsen,
Reni Santoni, Andrew
Robinson)
Poli]istul Cobretti este un dur,
de aceea colegii `i spun cu ad-
mira]ie „Cobra“. Fiecare misi-
une a lui se desf\[oara la limi-
ta dintre curaj [i nebunie, de
pu]ine ori `ncheindu-se f\r\
victime. a
09:00 C=ntec de iubire
11:15 Un medic `n familie
12:30 Al 7-lea cer
13:30 Prizoniera
15:30 R\zbunarea Victoriei
16:30 Daria, iubirea mea
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
Cu: Cabral
18:30 Betty cea ur=t\
20:30 Numai iubirea
Aveau o via]\ fericit\
`mpreun\. Ioana, Dan
(Alexandru Papadopol) [i
Bianca (Bianca Neagu). Pân\
`ntr-o zi nefericit\, `n care
via]a Ioanei a fost curmat\ de
un tragic accident de ma[in\
care `i marcheaz\ pe via]\,
atât pe feti]\, dar mai ales pe
Dan, care conducea ma[ina `n
momentul fatal. Bianca, feti]a
lor, avea numai cinci ani, iar
Dan a r\mas s\-i fie [i tat\ [i
mam\, copilul fiind singurul
s\u motiv de a tr\i, lumina
ochilor s\i.
21:45 Clona
00:00 Prizoniera (r)
01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
Vremea de Acas\
02:45 Numai iubirea (r)
04:00 Un medic `n familie (r) a
Legend\:
[tiri
film artistic

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a

ANGAJ|RI Muzeul Literaturii Române Ia[i
Iulie: Muzeul Literaturii
S.C. angajeaz\ [oferi profesioni[ti C; E pentru camion cu remorc\ Rom=ne, `n colaborare cu
sau TIR pentru Norevegia - salariu 2.500 E/lun\. Limba englez\ Muzeul Obiceiurilor Populare
obligatorie. Rel. la tel: 0752.971.247. din Bucovina, organizeaz\, `n
Galeriile de art\ „Pod-Pogor
fiul, Expozi]ia „Fragmente“
VÂNZ|RI (sculptur\ [i grafic\ digital\)
de Geo Goidaci (München).
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, comuna Program de vizitare: Mar]i -
Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal pentru cas\. duminic\ - 10.00-17.00.
Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404.
Palatul Culturii
V=nd pavele, diferite modele. Calitate - pre] avantajos. Muzeul de Art\ din cadrul
Rela]ii la telefon 0727772522 sau 0749318930. Complexului Na]ional Muzeal
„Moldova“ Ia[i v\ invit\ la ex-
DECESE pozi]ia „Christian Paraschiv -
~ndureratele fiice Ioana Covic, Constan]a Oprea [i Elena Rodica IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, Retrospective 1977-2007“. Ex-
Chiri]\, cu `ntreaga familie, anun]\ `ncetarea din via]\ a tat\lui lor, pr. ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, pozi]ia, organizat\ la ini]ia-
icon. stavr. Iorgu Codreanu, `n v=rst\ de 100 de ani. Slujba religioas\ CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV, GALA}I, tiva Muzeului Na]ional de
va avea loc la Biserica „Sf. Vineri“ din cartierul Alexandru cel Bun GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, Art\ Contemporan\ din
m=ine, la ora 10.00, iar `nhumarea la cimitirul „Eternitatea“, la ora PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); Bucure[ti, va fi deschis\ spre
12.00. Sufletul lui bun r\m=ne ve[nic ne[ters `n amintirea noastr\. HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, vizitare în Galeria de Art\
Dumnezeu s\-l odihneasc\! COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - Contemporan\ din Palatul
MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA- Culturii p=n\ la sf=r[itul lunii
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 august, urm=nd a fi itinerat\
MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} în Bistri]a, Sibiu [i Timi[oara.
— 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz; ZAL|U — 93,1 MHz; Expozi]ia prezint\ lucr\ri de
ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; pictur\, grafic\, foto - in-
TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI stala]ii, picto-obiect ce se în-
— 99,8 MHz; HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI scriu în mai multe cicluri de
— 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA crea]ie - din anii 1980 p=n\ în
NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz. prezent. a

Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE

Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente:
Tipografia Albina
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Str. Talpalari nr. 12, etaj I
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 a Mitropoliei
Cristina LECA e-m
mail: info@zziarullumina.ro
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Cotidianul LUMINA figureaz\ Moldovei [i Bucovinei
`n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r valabil
Mioara IGNAT `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)

Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU, Adriana MUTU,
Narcis POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU,
Cezar }|B+RN|, Silviu DASC|LU
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL,
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
ISSN 1841-141X imprim\ publica]ii
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal
nr. 1 Ia[i, 700036 periodice
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul
redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC [i neperiodice
pe hârtie de ziar.
„CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact:
Larisa Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Rela]ii la telefon 0722/800.895
Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pen-
tru luna urm\toare.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\
(fost\ Uzinei), nr. 69

Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox, Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de
sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
duminic\ la tv
TVR 1
07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:35 Desene animate: Disney
09:30 Ghici cine c=[tig\?
10:30 ~mpreun\ pentru natur\
11:30 Descoper\ Europa ta!
12:30 Via]a satului
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Totul despre dragoste
(dram\, Cu: Amitabh Ba-
chchan, Shahrukh Khan)
16:20 Eveniment APTR
17:40 Tezaur folcloric
18:45 Extragerile Loto 6/49; Noroc
18:55 Agenda Sibiu 2007
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Gemenii
(comedie, Cu: Arnold
Schwarzenegger, Danny
DeVito, Kelly Preston,
David Caruso)
~n urma unui experiment
[tiin]ific, se nasc doi b\ie]i
gemeni, dar care nu se cunosc
p=n\ la maturitate. Cu greu,
accept\ fiecare ideea c\ are un
frate, mai ales c\, aparent, nu
seaman\. Daca Julius, unul
dintre gemeni, pare un teuton
musculos, dar care e
cercet\tor [i vorbe[te cu u[u-
rin]\ mai multe limbi str\ine,
cel\lalt, Vincent, e scund,
`ndesat [i are ca ocupa]ie de
baz\ furtul de ma[ini scumpe.
22:10 Taverna
Cu: Iulian Vrabete
[i Berti Barbera
23:40 2046
(dram\, Cu: Tony Leung
Chiu Wai, Li Gong) a
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Cultural Express
12.30 Credin]\ [i s\n\tate
13.05 Week-end magazin
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia
18.05 Mapamond cre[tin
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Pagini de folclor românesc
21.00 Evanghelie [i via]\
21.30 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
00.40 Armonii de veghe
01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r)
03.30 File de istorie(r)
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00
Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05
TVR 2
07:00 Miracole (r)
08:00 Aventurile lui Tsatsiki
Cu: Samuel Haus
08:30 Zestrea rom=nilor
09:00 Ferma
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa
11:00 Motomagia
11:30 Autocritica
12:00 R\zboiul civil american
13:00 Aten]ie, se c=nt\!
Cu: Horia Moculescu
14:00 Scotland Yard
14:30 Poft\ bun\!
15:05 Dincolo de hart\
15:35 Atlas
16:00 O lume nou\
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:35 V=n\torii de comori
Cu: Tia Carrere
19:30 Hotel Babylon
Cu: Natalie Jackson
Mendoza, Max Beesley,
Dexter Fletcher
20:25 Putere absolut\
21:00 Ora de [tiri
22:10 Bodies: ~ntre via]\ [i moarte
Cu: Max Beesley, Neve
McIntosh, Patrick Baladi
23:20 Inspectorul
Coliandro: Capcana
(poli]ist, Cu: Giampaolo
Morelli, Cecilia Dazzi)
01:10 Martorul t\cut (r)
02:10 Triumful dragostei (r)
(comedie) a
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii
09.00 Sf. Liturghie
12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
13.05 Week-end magazin
15.30 Faptele credin]ei
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
Domnului
18.15 Mapamond cre[tin
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Pagini de folclor românesc
21.00 Dialogurile TRINITAS
21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
00.40 Armonii de veghe
01.30 Faptele credin]ei (r)
02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea:
Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\:
TIMP LIBER S=mb\t\, 14 iulie 2007 15
Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|
11:55 Pove[ti despre oameni 07:00 Concurs interactiv 08:00 {tirile PRO TV 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
12:05 Berlin 08:00 Hercule 10:00 Parte de carte 08:00 Daria, iubirea mea (r)
13:30 360 de grade - 09:00 Vis=nd cu ochii deschi[i 11:00 Xena, prin]esa r\zboinic\ (r) 09:00 C=ntec de iubire
Reportajul Geo (aventuri, Cu: Denis Leary, Cu: Lucy Lawless, 11:15 Un medic `n familie
14:00 La por]ile ceriului (r) Joseph Cross) Renee O’Connor
12:30 Al 7-lea cer
14:30 M=ndrie [i prejudecat\ 11:00 Karate Kid; C\pitanul Scarlet 12:00 Misterul jurnalelor din
15:30 Primii 50 de ani 13:00 Observator Bedford 13:30 Prizoniera
de televiziune 13:15 Misiunea Casa 13:00 {tirile PRO TV 15:30 R\zbunarea Victoriei
16:30 Art.ro (r) 14:00 St\p=nul domeniului 13:15 Meseria[ii (r, comedie, 16:30 Daria, iubirea mea
17:30 Despre documentar (r) (aventuri, Cu: Charlton Cu: Romic\ }ociu, Cornel 17:30 De 3 x femeie
19:00 Seniorii micului ecran Heston, Richard Boone, Palade, Sorin Matei) Cu: Mihaela Tatu
19:30 ~ntoarcerea lui Sherlock Rosemary Forsyth) 13:45 Jugaru Shukaru (r)
18:30 Betty cea ur=t\
Holmes 16:30 Un altfel de detectiv 14:15 Crimele din Midsomer:
Clopotele anun]\ moartea 20:30 RBD, familia
20:25 12 am\nunte din via]a unor (poli]ist, Cu: Cybill
personaje (r) Shepherd, Robert Beltran, (poli]ist, Cu: John Nettles, 21:30 S\ fii cel mai bun (I)
21:00 Sibiu cultural Charlie Schlatter) Daniel Casey) (dram\, Cu: Lindsay
21:30 Desi Samantha Weathers, o femeie 16:15 C\l\torie spre centrul Wagner, Anthony Hopkins,
seduc\toare, intr\ `n lumea P\m=ntului Stephanie Beacham)
22:30 Jurnal cultural detectivilor particulari `n mo-
23:00 Mireasa lui Zandy mentul `n care accept\ o misi- (aventuri, Cu: Treat Paula O’Neill este
(western, Cu: Gene une care, la prima vedere, pa- Williams, Jeremy London, mo[tenitoarea imperiului
Hackman, Liv Ullmann, re una obi[nuit\. Ea este an- Tushka Bergen) Harte [i are toate motivele
gajat\ s\ caute unchiul unui Filmul este ecranizarea roma- pentru a fi cea mai fericit\
Eileen Heckart, Susan bogat [i celebru italian. ~ns\, nului omonim de Jules Verne.
Tyrrell, Harry Dean femeie din lume: este bogat\,
merg=nd pe urmele b\rbatului Trei aventurieri caut\ un teri- este c\s\torit\ cu
Stanton, Joe Santos) disp\rut, Samantha descoper\ toriu secret `n centrul P\m=n-
o adev\rat\ conspira]ie de tului. Ei sunt: profesorul Theo- puternicul om de afaceri
California, sf=r[itul secolului
XIX: dornic mai cur=nd s\ fac\ droguri [i criminalitate. dore Lytton, nepotul acestuia, Shane O’Nell, are un copil.
rost de un ajutor nepl\tit la 18:40 7 zile Jonas, [i un om pl\tit, McNiff. Paula hot\r\[te extinderea
ferm\ dec=t s\-[i g\seasc\ Ei merg `nso]i]i de so]ia unui afacerii familiei [i `n Hong
19:00 Observator alt explorator, Casper Hastings,
perechea, fermierul Zandy Kong, iar de aici apar
Allen public\ un anun] matri- 20:30 Festivalul Callatis 2007. care, cu ani `n urm\, plecase o serie de complica]ii.
monial la care r\spunde Callatis `ntre IX [i X - spec- `n aceea[i expedi]ie.
Jonathan Ainsley,
suedeza Hannah Lund, o fe- tacolul de `nchidere a festi- 18:15 Taca Paca (AP) v\rul Paulei, dore[te
meie frumoas\ [i voluntar\. valului 18:55 {tirile PRO TV s\ preia afacerea acesteia.
De[i rela]ia celor doi nu de- 23:45 Num\r\toare invers\
buteaz\ sub cele mai bune a-
20:45 Misiune pe muntele mor]ii 00:15 RBD, familia (r)
uspicii, ei vor ajunge s\ se des- (thriller, Cu: Rob Lowe, (actiune, Cu: Hulk Hogan,
Larisa Miller) 01:15 Prizoniera
copere [i s\ se `ndr\gosteasc\ Carl Weathers)
unul de cel\lalt. 02:00 Specie periculoas\ 22:45 Furie oarb\ 03:00 De 3 x femeie (r)
00:35 Jurnal cultural (r) (thriller, Cu: Eric Roberts, (ac]iune, Cu: Rutger Hauer, Cu: Mihaela Tatu
00:50 Jurnal de mod\ (r) a John Rhys-Davies) a Terry O’Quinn) a 04:00 Un medic `n familie (r) a
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
VAR| ROMAN|
Ziiuaa I - 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj
- Oradea;
Ziiuaa a II-aa - 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiec-
tivelor din Viena (Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric,
Palatul imperial, Prim\ria, Parlamentul) - seara;
Ziiuaa a III-aa - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena -
Venezia (Piazza San Marco, Biserica San Marco, Palatul
Dogilor, Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul
istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziiuaa a IV-aa - 30.07.2007- Ziiuaa a IX-aa - 04.08.2007 (pro-
graam dee taab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective reli-
gioase [i turistice:
MOBILIER
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i
capela Sf. Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola
BISERICESC SCULPTAT
Domului), Castelul San Angelo, Pza. del Popolo, Treptele
spaniole, Sf. Silvestru (Campanile) Montecitorio Sf.
Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf. Eustachie,
Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf. ~n atelierele M\n\stirii
GOLIA se execut\, la
Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf.
comand\, mobilier
Maria din Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola bisericesc sculptat
Tiberina (Sf. Bartolomeo), Capitolul, Camposanto Teuton,
(catapetesme,
Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf. Prassede, S. Martino ai strane, troi]e etc.)
Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo fuori le `n lemn natur sau poleit
mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), cu foi]\ de aur.
Via Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Comenzile se primesc la
Trevi (eventual, Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din M\n\stirea Golia
18.00 Quirinale S. Carlo alle Quattro Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din (www.golia.ro), str. Cuza Vod\
nr. 51, Ia[i, telefon
Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul Imperial, Columna 0232/216693, fax 0232/216694.
19.05 lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum, S.
Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte
(Baptisterium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Co-
ronati, S. Clemente S. Croce in Gerusalemme;
Ziiuaa a X-aa - 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul
Buda [i Catedrala; deplasare spre Rom=nia;
Ziiuaa a XII-aa - 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea - Ia[i;
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,
scaune rabatabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu
mic dejun, (cazarea se va face `n Tab\ra de tineret, `n bun-
galowuri cu aer condi]ionat); tab\ra dispune de piscine, www.ziarullumina.ro
jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei; `n pre] este in- Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
clus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru 7
euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup -
preot. GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;
mesele care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli per- Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
sonale. a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Pre]: 295 euro ^ 190 lei la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Biserica
„Sf. Sava“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de
Liceul „Vasile
telefon: 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj Alecsandri“
Str. Costache Negri
„Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt Hala Central\
Moldova
nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane, Mall
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CM
YK

16 S=mb\t\, 14 iulie 2007 ATLAS BIBLIC

S\r\cie `n fosta gr\din\ a p\rin]ilor omenirii

Dup\ ce s\pt\m=na tre-
cut\ am aflat cine au fost
autorii [i c=nd au fost scrise
c\r]ile Sfintei Scripturi, as-
t\zi, c\l\toria noastr\ prin
Atlasul biblic ne trimite pe
urmele p\rin]ilor omenirii.
Unde a fost raiul?
„{i din Eden ie[ea un
r=u care uda raiul, iar
de acolo se `mp\r]ea
`n patru bra]e“, a-
fl\m `n cartea Fa-
cerii 2, 10. Pentru
localizarea c=t mai
exact\ a locului `n
care Dumnezeu
a ales s\-i
a[eze pe
primii
oa-
meni,
„Paradisul
p\m=ntesc“,
Fra]ii
Limbourg, 1413
autorul c\r]ii, Moise, ne d\ [i
alte indicii: „Numele unuia
(dintre bra]ele r=ului - n.r.)
era Fison; acesta `nconjoar\
toat\ ]ara Havila, `n care se
afl\ aur, iar aurul din ]ara
aceea este bun; tot acolo se
g\se[te bdeliu [i piatra de
onix. Numele r=ului al doilea
este Gihon. Acesta `ncon-
joar\ tot ]inutul Etiopiei. {i
r=ul al treilea este Tigrul;
acesta curge prin fa]a
Asiriei; iar r=ul al pa-
trulea este Eufratul“
(Facere 2, 11-14).
Dac\ `n pri-
vin]a r=urilor
Tigru [i E-
ufrat nu sunt probleme de i-
dentificare, ele exist=nd [i
ast\zi, legat de celelalte
dou\, Gihon (gh`hôn) [i
Fison (p`šôn), p\rerile cerce-
t\torilor sunt `mp\r]ite, ei
f\c=nd trimiteri dintre cele
mai variate, de la Nilul afri-
can p=n\ la Indusul asiatic.
Unii cercet\tori sus]in [i
ideea conform c\reia po-
topul din timpul lui Noe ar fi
schimbat caracteristicile ge-
ografice ale zonei, astfel c\
identificarea celor dou\ r=-
uri este `ngreunat\, dac\
nu, chiar imposibil\.
Plec=nd `ns\ de la cele
dou\ r=uri cunoscute [i ]i-
n=nd cont [i de unele des-
coperiri arheologice care
atest\ o foarte veche civili-
za]ie `n zon\, cei mai mul]i
accept\ ideea conform c\-
reia fosta gr\din\ a raiu-
lui, `n care au locuit Adam
[i Eva, se afl\ pe terito-
riul Irakului de ast\zi.
Una dintre cele
mai vechi
civiliza]ii
~n urm\ cu mii
de ani, c=nd nici
nu se putea vor-
bi despre o civili-
za]ie european\,
`n Mesopotamia, ]i-
nutul „dintre fluvii“ str\-
lucea o cultur\ aflat\ `n
plin\ perioad\ de `nflorire.
C=ndva Gr\dina Edenului,
de decenii `ntregi teatru de r\zboi
~n preajma anului 2.800 `.
Hr., `n ]inutul fertil dintre
Tigru [i Eufrat tr\iau sume-
rienii, p\rin]ii uneia dintre
cele mai vechi civiliza]ii din
lume. De[i `nc\ de pe atunci
aici domnea o clim\ uscat\
[i foarte fierbinte, sumerie-
nii produceau recolte bogate
de cereale [i de fructe, da-
torit\ unui sistem complex
de iriga]ii.
Dup\ c\derea civiliza]iei
sumeriene, Mesopotamia a
fost cucerit\ de asirieni, ur-
ma]i `n anul 1.500 `. Hr. de o
nou\ putere, babilonienii.
Capitala statului lor era le-
gendarul Babilon, situat la
sud de actuala capital\ a Ira-
kului, Bagdad. Celebrele
gr\dini suspendate ale Semi-
ramidei au fost considerate
`n Antichitate drept una din-
tre cele 7 minuni ale lumii.
~n anul 331 `. Hr., Meso-
potamia f\cea parte din im-
periul creat de Alexandru
cel Mare. Mai t=rziu, au f\-
cut aici istorie arabii din di-
nastia abasizilor, condu[i de
califul Harun al-Rashid. ~n
secolul al VIII-lea ]ara sa a
devenit principalul centru al
islamismului. ~n secolul al
XIII-lea, invaziile mongole
au pus cap\t vechii civili-
za]ii mesopotamiene.
„Aurul negru“ [i
s\m=n]a r\zboiului
Comoara regiunii o con-
stituie „aurul negru“. Dato-
rit\ rezervelor imense de
petrol, Irakul ar putea fi o
]ar\ foarte bogat\. ~ns\,
r\zboaiele [i anii de izolare
interna]ional\ au condus
]ara la ruin\, ultimele dece-
nii din istoria Irakului `n-
scriindu-se sub semnul v\r-
s\rilor de s=nge.
Dup\ lovitura de stat din
1968, partidul Baas a pre-
luat puterea `n Irak, vi-
cepre[edinte devenind Sad-
dam Hussein al-Takriti. ~n
1979, acesta l-a condamnat
pe pre[edintele Hassan al-
Bakr la arest la domiciliu,
Hussein prelu=nd astfel
puterea. Dup\ numai un an,
provoac\ r\zboiul cu Iranul,
care a durat aproape 10 ani.
Dup\ doi ani de la depune-
rea armelor, trupele sale au
invadat Kuwaitul, micul e-
mirat din Golful Persic.
Trupele multina]ionale de
interven]ie sub conducerea
SUA au for]at Irakul s\ p\-
r\seasc\ Kuwaitul `n febru-
arie 1991. Sute de mii de oa-
meni [i-au pierdut via]a `n
conflictele din zon\.
~n 2003, dictatura s=nge-
roas\ a lui Saddam a luat
sf=r[it.
Conflictele `n zon\ `ns\
nu sunt nici pe departe a fi
`ncheiate. Mul]i [efi de state
nu au fost convin[i s\ trimit\
trupe de stabilizare `n Irak,
iar atacurile [i atentatele
adep]ilor lui Hussein [i ale
fundamentali[tilor islamici
r\m=n `n continuare la or-
dinea zilei. a

DIC}IONAR
A[a cum este de a[teptat
de la o carte a c\rei tem\ do-
minant\ este p\catul omu-
lui [i m=ntuirea de p\cat pe
care o d\ Dumnezeu prin
harul S\u, pentru a reda i-
deea de „p\cat“, Biblia folo-
se[te o mare varietate de ter-
meni, at=t `n Vechiul, c=t [i
`n Noul Testament.
~n ebraic\ exist\ patru
r\d\cini principale ale cu-
v=ntului. Majoritatea sen-
surilor `n care sunt uti-
lizate se refer\ la o abatere
moral\ sau religioas\, `n
ceea ce-l prive[te pe om.
Principalul termen folo-
sit pentru p\cat `n Noul
Testament este hamartia.
~n greaca veche, termenul
este folosit cu sensul de a nu
lovi o ]int\ sau de a lua un
drum gre[it. ~n Noul Tes-
tament, hamartia are sen-
sul de delict concret, de `nc\l-
care a Legii lui Dumnezeu.
Defini]ia p\catului, `n-
s\, nu trebuie derivat\ din
termeni pe care `i folose[te
Scriptura pentru a descrie
p\catul. Caracteristica
principal\ a p\catului este
aceea c\ el este `ndreptat
`mpotriva lui Dumnezeu.
(...) El este o `nc\lcare a
ceea ce este slava lui Dum-
nezeu [i de aceea este, `n
esen]a lui, o contrazicere a
lui Dumnezeu. ~n episodul
urm\tor vom afla [i de ce
p\catul primilor oameni es-
te imputat `ntregii omeniri.
Pagin\ realizat\ de
Lucian APOPEI
C=nd a fost creat\ lumea? nat de istorie, pentru c\ acest ICONOGRAFIE
lucru era nepotrivit celor `nce-
p\tori [i `nc\ prunci cu cuno[-
~nainte de toate, trebuie lor cronologic\. Dac\ accep- tin]a. Era o stare mai veche
s\ preciz\m c\ doctrina bi- t\m ideea c\ Facerea, cap 1, dec=t facerea lumii, potrivit\
blic\ nu trebuie confundat\ are o structur\ literar\ [i nu puterilor celor mai presus de
sau identificat\ cu vreo teo- se preocup\ s\ furnizeze un lume, o stare mai presus de
rie [tiin]ific\ despre origini. tablou al succesiunilor crono- timp, ve[nic\, pururea fi-
Scopul doctrinei biblice, spre logice, ci vrea doar s\ afirme itoare; `n ea, Ziditorul [i
deosebire de scopul doctrinei c\ Dumnezeu a creat totul, Creatorul tuturor a f\cut
cercet\rii [tiin]ifice, este etic aceste specula]ii [i ipoteze nu
[i religios. creaturi: lumin\ spiritual\,
sunt necesare. potrivit\ fericirii celor ce-L iu-
Un punct de pornire nece-
sar pentru orice examinare a besc pe Domnul, firile ra]io-
nale [i nev\zute [i toat\ po-
doctrinei este Evrei 11, 3: A fost ceva [i `nainte doaba celor spirituale, c=te de-
„Prin credin]\ pricepem c\
lumea a fost f\cut\ prin cu- de lumea aceasta p\[esc mintea noastr\ (...). A-
v=ntul lui Dumnezeu“. S-a cestea umplu mintea lumea
`ncercat de-a lungul vremu- Sf=ntul Vasile cel Mare, `n cea nev\zut\, dup\ cum `n-
rilor s\ se fac\ specula]ii, Omilii la Hexaemeron, vorbe[- va]\ Sf=ntul Aposol Pavel: «~n
te despre crearea lumii, v\- El s-au f\cut toate, fie cele
mai mult sau mai pu]in ba-
zate pe cercet\ri [tiin]ifice, zute [i nev\zute: „Dar, dup\ v\zute, fie cele nev\zute, fie
cum se pare, a fost [i `nainte tronuri, fie domnii, fie `ncep\-
realiz=ndu-se spre exemplu
paralele `ntre straturile geo- de lumea aceasta ceva, care se torii, fie st\p=nii, fie puteri»
logice [i afirma]ii din cartea poate contempla cu mintea fie o[tile `ngerilor, fie dreg\to-
Facerii, luate `n succesiunea noastr\, dar n-a fost consem- riile arhanghelilor.“.
Fresc\ din Catedrala veche „Sf=ntul Gheorghe“
de la Ia[i, realizat\ de Vasile Buzuloiu
Cum vedeau al]ii `nceputul lumii zeul apelor, a poruncit zeului soarelui s\ reme-
dieze situa]ia. Mai t=rziu, babilonienii au adoptat P\rin]ii omenirii, proto- ca un b\tr=n, cu barb\ alb\ [i
numele [i ideea de Dilmun [i l-au numit „]ara p\rin]ii, sunt deseori repre- p\rul capului lung.
~nc\ nu a fost g\sit nici un mit care s\ se re- zenta]i `n iconografia cre[tin- Apoi, `n iconografia Noului
fere explicit la crea]ia universului, iar miturile celor vii“, loca[ul unde tr\iau nemuritorii lor. Pot
ortodox\. Cronologic vorbind, Testament, Adam [i Eva sunt
care se ocup\ de organizarea universului [i a pro- fi observate anumite similarit\]i `ntre aceast\ idee din ziua a [asea a omenirii [i
sumerian\ de paradis p\m=ntesc [i Edenul biblic. reprezenta]i `n scena Cobor=-
ceselor lui culturale, crearea omului [i originea p=n\ la a doua venire a M=n- rii lui Hristos la iad.
civiliza]iei, sunt marcate de politeism [i de lupta Se poate ca ambele relat\ri s\ se refere la un loc
tuitorului Iisus Hristos, Adam Adam se reg\se[te [i `n u-
zeit\]ilor pentru suprema]ie: real, iar versiunea sumerian\ s\ fi acumulat `n [i Eva sunt reprezenta]i icono-
cursul transmiterii o serie de ad\ugiri mitologice. nele pilde ale M=ntuitorului
Sumer [i Babilon grafic `n diverse ipostaze, con- cum ar fi: Pilda drahmelor
Printre textele literare sumeriene descoperite Egipt
form „Erminiei bizantine“. („...[i Hristos `n mijlocul lor a
la `nceputul secolului al XX-lea la Nippur, `n Dintre mai multe aluzii la crea]ie, una, datat\ Primul episod reprezentat es-
cu aproxima]ie `n anul 2350 `. Hr., descrie actul ze- cetelor `ngere[ti, pe scaun, cu
sudul Babilonului, a fost descoperit un text care te Crearea lui Adam: „Adam
descrie un loc numit Dilmun, un loc pl\cut, `n ului Atum care a creat zei pe un deal primordial a- o m=n\ ]ine pe Adam, [i cu
t=n\r f\r\ barb\, st=nd gol; [i cealalt\ o h=rtie care zice:
care nu erau cunoscute nici boala, nici moartea. flat deasupra apelor Haosului. Atum, „care s-a cre- «P\rintele cel f\r\ de `nce-
La `nceput nu avea ap\ curg\toare, dar Enki, at pe sine“, a adus apoi ordine `n lume [i, din ad=n- «Bucura]i-v\ `mpreun\ cu
put», `naintea lui cu lumin\ Mine, c\ am g\sit drahma ce
cul `ntunecat, a stabilit locuri [i func]ii pentru cele- mult\, ]in=ndu-l cu st=nga de
lalte zeit\]i. Potrivit acestei versiuni, omenirea a pierdusem!»“) [i Pilda celui
m=n\, [i cu dreapta binecu- c\zut `ntre t=lhari. Apoi, A-
fost creat\ din lacrimile unui zeu, pe nume Re, to]i oa- v=nt=ndu-l; [i `mprejurul lui
menii find crea]i egali `n ceea ce prive[te capacita- dam este reprezentat `ntr-una
m\guri [i dealuri cu copaci ([i
tea de a se bucura [i necesit\]ile de baz\ ale vie]ii. pomi [i flori mirositoare) [i din scenele care reprezint\
Grecia c=nt\rile de laud\ c\tre Mai-
multe feluri de animale; [i
Pentru greci, `n general, zeii c\rora li se deasupra cerul cu soarele [i ca Domnului („Vr=nd s\ dea
`nchinau nu au fost autorii crea]iei lumii, ci erau har...“ - Acatistul Bunei Ves-
luna.“. Urmeaz\ diverse scene
fiin]e create sau n\scute de zeit\]i sau for]e vagi ale Facerii, `n care apare fie tiri, condacul XII). ~n cele din
pe care le-au `nlocuit. ~n Teogonia, Hesiod spune urm\, `l reg\sim pe Adam `n
Adam singur, fie `mpreun\ cu
c\ la `nceput a existat haosul, apoi p\m=ntul Eva: Adam pun=nd nume ani- scena celei de-a doua veniri a
care, fiind fecundat de cer, a devenit marea mam\ M=ntuitorului, ca fiind `nain-
malelor, Crearea Evei, Adam
a tuturor. De fapt, `n loc de crearea lumii se poate [i Eva c\lc=nd porunca, Izgo- tea cetelor sfin]ilor str\mo[i,
gr\ind dintr-o h=rtie: „Slava
vorbi despre o crea]ie autonom\, prin procreare nirea lui Adam [i a Evei din
str\mo[ilor, bucurie prealu-
din `nceputuri nedefinite. Rai, Pl=ngerile lui Adam [i a
De un interes deosebit este mitul lui Orfeu. ~n a- Evei, Adam lucr=nd p\m=n- minat\!“ („Toat\ suflarea s\
laude pe Domnul...“).
cest mit, marele creator este Phanes, care a ie[it din- tul ([i Eva torc=nd), Na[terea
tr-un ou [i, dup\ ce a creat universul [i oamenii din lui Cain, Na[terea lui Abel, ~n bisericile mari, C\lca-
„Izgonirea din Gr\dina Edenului“, epoca de aur, s-a retras `n obscuritate p=n\ c=nd str\- Adam [i Eva pl=ng=ndu-l pe rea poruncii sau Izgonirea lui
Thomas Cole, 1827, lucrare `n ulei, nepotul s\u Zeus l-a `nghi]it pe el [i toat\ crea]ia Abel. Ca str\mo[ al neamului Adam [i Evei se reprezint\
pe p=nz\ la dimensiunea de 99x137cm lui [i dup\ aceea a creat din nou lumea care exist\. omenesc, Adam este `nf\]i[at spre strana din dreapta.
CM
YK
 CM
YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
O simpl\ curea de 15 iulie 2007
transmisie a Tradi]iei? Nr. 28 (92) Anul III - SERIE NA}IONAL|
Primim `n Ortodoxie o 1,50 LEI exemplarul
„zestre“ spiritual\ [i mate- 5 LEI abonamentul
rial\ pe care avem [i dreptul [i lunar - cu taxele po[tale incluse
datoria de a o spori. Mo[teni-
rea nu e o povar\, ci un dat, www.ziarullumina.ro
un cadru care `]i ofer\ toate info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
condi]iile pentru a cre[te du-
hovnice[te. A avea preten]ia
s\ o iei de la zero cu fiecare ge-
nera]ie e ca [i cum fiecare fam-
ilie nou `ntemeiat\ ar pleca `n
Credin]a de pe tarab\ Cuvânt
mijlocul naturii pentru a re-
[i credin]a din b\trânesc

PAGINA 4
PAGINA 5

descoperi, prin efort propriu,

civiliza]ia. Ar fi o atitudine [i
p\gubitoare [i retrograd\.

PAGINA 3
adâncul sufletului pentru tineri

Cum vede Europa

simbolurile religioase
a Prezen]a simbolurilor religioase `n spa]iile publice reprezint\, `n ]\rile Europei Occidentale, o tem\
deosebit de incitant\ a Subiectul suscit\ un interes deosebit atât pentru opinia public\, pentru
comunit\]ile religioase, cât [i pentru forurile de decizie politic\ a Dac\ la noi dezbaterea vizeaz\ `n
principal simbolurile religioase apar]inând credin]ei `mp\rt\[ite de majoritatea popula]iei, `n ]\rile
Europei Occidentale dezbaterile au fost generate de simbolurile apar]inând minorit\]ilor etnice [i
religioase a Care este situa]ia `n Marea Britanie, Germania [i Fran]a, citi]i `n PAGINILE 8-9
„Prieteniile
mele sunt
pentru ve[nicie“
PAGINA 3

CM CM
YK YK

Biotehnologiile -
`n favoarea
sau `n defavoarea
omului?
PAGINILE 12-13

Situa]ia femeii,
`nc\ o problem\
`n India
PAGINILE 6-7

„ Necuno[tin]a lui Dumnezeu este o nesim]ire [i nebunie a sufletului. C\ci r\ul se

na[te din ne[tiin]\, iar binele, care mântuie[te sufletul, din cuno[tin]a lui Dumnezeu.
Sfântul Antonie cel Mare
„
CM
YK
2 Duminic\, 15 iulie 2007

~n vara anului 1900, revolta chinezeasc\ s-a f\cut mai mult decât oricând
Opinii sim]it\: era `ndreptat\ `mpotriva str\inilor, negustorilor chinezi care f\ceau
comer] cu str\inii, `mpotriva chinezilor care foloseau produse str\ine, `mpotriva
misionarilor [i a cre[tinilor chinezi considera]i tr\d\tori. Interven]ia puterilor
str\ine a pus cap\t asediului Beijingului [i totul s-a sfâr[it cu un masacru.

RELIGIE {I FENOMEN
carea `n activit\]i comer-

China [i cre[tinismul
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Spa]iul civiliza]ional,
cultural [i religios al Chinei
este total diferit de cel occi-
dental. G. Zizola sublinia-
z\, pe bun\ dreptate, c\, de
milenii `ncoace, China se
consider\ Regatul de Mij-
loc, Chung Kuo, „nucleul
cel mai profund al civiliza-
]iei lumii, de unde orice
fragment cultural a plecat
[i se va `ntoarce dup\ o
lung\ c\l\torie. Chiar [i `n
zilele noastre, `n marile
magazine din Beijing se
v\d h\r]i geografice care
reprezint\ P\mântul, a[a
cum erau desenate `n se-
colul al XVII-lea... China
este mereu reprezentat\ `n
centru...“.
P\trun[i `n marea lor
majoritate de spiritul confu-
cianist, chinezii de la `nce-
putul secolului XX au f\cut
ca cele trei mari religii is-
torice, taoismul, budismul
[i confucianismul, s\ con-
vie]uiasc\ pa[nic, `ntr-o
deta[are total\ fa]\ de orice
dogm\. Chinezii s-au dove-
dit dintotdeauna p\str\tori
ai unui fel de „religie na]io-
nal\“, concretizat\ `n cu-
tume rela]ionale, dovedin-
du-se, `n mod paradoxal,
când pragmatici, când su-
persti]io[i, sau chiar foarte
pu]in dedica]i religiei.
Cre[tinismul a p\truns
greu `n China. ~n secolul al
XIX-lea, Cheng Kuan-Ying
considera propaganda cre-
din]ei cre[tine prin inter-
mediul misionarilor drept
„`nceputul barbariilor pen-
tru China civilizat\“, iar
sistemul democratic al occi-
dentalilor drept „izvorul de-
gener\rii morale“. Adversar
convins al cre[tinismului,
autorul sus]ine c\ „din mo-
mentul `n care religia Occi-
dentului a p\truns `n Chi-
na, supu[ii r\t\ci]i ai ]\rii
profit\ de titlul de cre[tini
ca de un pa[aport pentru a
acapara afacerile care de-
curg din sentin]ele tri-
bunalelor [i a extorca prin
credin]\ banii locuitorilor
ignoran]i din zona rural\“.
~ntr-o manier\ total con-
fuz\, autorul chinez seg-
menteaz\ lumea `n dou\
p\r]i contrapuse [i adverse:
„Noi, chinezii, apreciem
chestiunile fundamentale,
anume morala, `n timp ce
occidentalii se apleac\ spre
chestiuni secundare. De a-
ceea, tehnicile lor, industri-
ile lor sunt mult superioare
celor ale noastre. Noi cu-
noa[tem `n schimb chestiu-
nile sublime, ei nu cunosc
decât chestiunile grosolane“.
Sfâr[itul secolului al
XIX-lea [i `nceputul secolu-
lui al XX-lea a `nsemnat
clar o „ciocnire“ `ntre civi-
liza]ia occidental\ [i cea
chinezeasc\. ~ntre altele, `n
centrul acestei ciocniri s-a
aflat activitatea misionar\
cre[tin\, considerat\ dese-
ori `n lumea chinez\ o ex-
presie a Occidentului [i a
demonstra]iei de for]\ a
puterilor europene. Misio-
narii erau cei mai cunoscu]i
[i, din aceast\ cauz\, ura se
`ndrepta `nainte de toate
`mpotriva lor. Poporul `i
vedea mai des decât pe al]i
occidentali. Acesta consi-
dera religia drept un semn
al imperialismului occiden-
tal, iar Biserica un instru-
ment al acestuia.
Secolul al XX-lea a debu-
tat printr-o explozie a
reac]iunii chineze, chiar `n
mediul rural, `mpotriva
p\trunderii europenilor,
mi[care numit\ [i „r\scoala
boxerilor“. E vorba de soli-
darizarea conservatorilor
dinastici, a elitelor [i clasei
de jos a ]\ranilor. Au fost
asediate ambasadele str\i-
ne de la Beijing, au avut loc
atentate `mpotriva europe-
nilor, misionari sau cre[tini
chinezi afla]i `n jurul lor. ~n
aceast\ perioad\ au fost
uci[i 5 episcopi, 31 de clerici
europeni, mai mult de 100
de membri chinezi, `n jur
de 190 de pastori protes-
tan]i [i familiile acestora,
dar [i cel pu]in 30.000 de
credincio[i catolici chinezi
[i 2.000 de protestan]i.
Chiar [i restrânsa comuni-
tate ortodox\, n\scut\ sub
impulsul misiunii ruse, a
suferit importante pierderi:
200 de preo]i au fost masa-
cra]i, `n vreme ce toate bi-
sericile, cu excep]ia uneia
singure, au fost arse.
~nc\ de la sfâr[itul seco-
lului al XIX-lea se repro[a
misionarilor cre[tini aca-
pararea terenurilor, impli-
ciale [i de cam\t\, ap\ra-
rea intereselor cre[tinilor
`n fa]a magistra]ilor, sus-
]inerea unor grup\ri ar-
mate, protejarea oamenilor
necinsti]i, extorcarea pen-
tru a[a-zisele daune a unor
sume scandaloase prin uti-
lizarea for]elor armate occi-
dentale, provocarea foame-
tei, celebrarea unor rituri
aberante.
Toate neajunsurile Chi-
nei, inunda]iile [i foametea
erau atribuite „diavolilor
str\ini“ [i influen]ei lor
malefice. Profitând de
situa]ie, `mp\r\teasa Cixi,
o xenofob\ prin defini]ie, i-
a folosit pe „boxeri“ `mpo-
triva occidentalilor. Socie-
tatea secret\ Yihetuan, o
societate a „drept\]ii [i `n-
]elegerii“, sau Yiminhui
(„societatea celor drep]i“)
`[i datoreaz\ numele Bo-
xer practic\rii artelor mar-
]iale de c\tre adep]ii aces-
teia sau chiar unei eronate
interpret\ri a ideograme-
lor, potrivit c\reia simbo-
lul reprezint\ ideea `n]ele-
gerii cu pumnul `nchis. A[a
s-a r\spândit `n lumea oc-
cidental\ numele de „pum-
ni uni]i“ sau „strân[i“, de
unde termenul englezesc
boxers, pentru a-i confirma
pe cei afilia]i cercului re-
spectiv. Aceast\ grupare
secret\ era `nrudit\ proba-
bil cu societatea „Lotusului
alb“ sau cu cea a celor Opt
ideograme, `mpreun\ cu
care fusese interzis\ la
`nceputul secolului al XIX-
lea. ~n `ntreaga istorie chi-
nez\, de altfel, toate sec-
tele, prin opozi]ia lor fa]\
de ordinea [i obliga]iile fa-
miliale, au avut un rol dis-
tructiv.
De[i nu se prezentau ca
o sect\ religioas\, „boxerii“
atribuiau o mare impor-
tan]\ credin]elor religioase
[i ritualurilor ini]iatice.
Revoltele locale instigate
de ei aveau, `n mod clar, o
tent\ xenofob\. Yu-Xian,
guvernator al Shandong-
ului, unul dintre sus]in\to-
rii campaniei `mpotriva
cre[tinilor, a contribuit se-
rios la racolarea grup\rii
`n vederea sus]inerii di-
nastiei Qing, oferindu-i po-
sibilitatea `mp\r\tesei
Cixi s\ utilizeze poten]ia-
lul agresiv al „boxerilor“.
~n vara anului 1900, re-
volta chinezeasc\ s-a f\cut
mai mult decât oricând
sim]it\: era `ndreptat\ `m- Pr. Nicolae
potriva str\inilor, negusto-
rilor chinezi care f\ceau Achimescu,
comer] cu str\inii, `mpo- profesor universitar
triva chinezilor care folo- de Istoria religiilor
seau produse str\ine, `m-
potriva misionarilor [i a solda]i (japonezi, ru[i, en-
cre[tinilor chinezi conside- glezi, americani, germani,
ra]i tr\d\tori. Interven]ia francezi, austrieci, italieni)
puterilor str\ine a pus s-au concentrat la Tianjin.
cap\t asediului Beijingului Mor]ii au fost cu miile,
[i totul s-a sfâr[it cu un palatele imperiale au fost
masacru. Sunt pu]ine m\r- distruse, satele [i ora[ele
turii despre cei cca. 30.000 decimate, `n timp ce exe-
de cre[tini chinezi [i eu- cu]iile sumare nu se mai
ropeni uci[i. sfâr[eau.
Reac]ia Europei `mpo- {i totu[i, ast\zi, China
triva Chinei nu se las\ a[- rena[te, nu atât din punct
teptat\: „Beijingul va tre- de vedere religios, cât eco-
bui ras de pe fa]a p\mân- nomic. Uneori, cultura [i
tului“, spune `mp\ratul civiliza]ia fac abstrac]ie de
Wilhelm al II-lea `n fa]a religie; se deta[eaz\ de ea.
trupelor care se `mbarcau ~n istorie, `ns\, urmeaz\
pentru China, „aceasta totdeauna alte etape, pen-
este b\t\lia Asiei contra tru c\ istoria nu poate fi
Europei `ntregi“. altfel decât etapizat\. Chi-
O pr\pastie nedorit\ na a parcurs doar câteva
`ntre dou\ lumi: 16.000 de etape [i nimic mai mult. a

TINERE}EA SPIRITULUI

Simpatia lui Dumnezeu fa]\ de spiritul tân\r

de Ionu] BURSUC
~n Noul Testament, au-
torii biblici `l prezint\ `n
numeroase locuri pe Mân-
tuitorul Hristos `n compa-
nia tinerilor sau f\când
referire la aceast\ vârst\.
~nsu[i Mântuitorul Hristos
[i-a `ndeplinit misiunea de
Mijlocitor c\tre Tat\l, `n
plin\ vârst\ a tinere]ii, El
`ncepându-[i activitatea
mesianic\, dup\ m\rturia
evangheli[tilor, când era
„ca de treizeci de ani“.
Este semnificativ faptul
c\ cele mai mari minuni
s\vâr[ite de c\tre Mântui-
torul Hristos - cele trei
`nvieri din mor]i - au fost
s\vâr[ite asupra tinerilor
(fiica lui Iair, fiul v\duvei
din Nain [i prietenul S\u
Laz\r). Aceast\ rechemare
la via]\, adresat\ tinerilor,
din partea Fiului lui Dum-
nezeu `ntrupat, ar putea fi
interpretat\ ca un simbol al
invita]iei permanente pe
care Dumnezeu o lanseaz\
c\tre cei tineri, pentru re-
descoperirea valorii propri-
ei vie]i `n lumina prezen]ei
harului [i ajutorului divin.
Totodat\, aceea[i invi-
ta]ie pare a fi valabil\
pentru to]i oamenii, ace[-
tia fiind chema]i s\-[i re-
descopere mereu tinere]ea
spiritului, cu dinamismul
[i entuziasmul caracteris-
tic acesteia. ~n mod para-
doxal, men]inându-[i [i
cultivându-[i astfel de
calit\]i, [i b\trânii au
[ansa de a deveni la fel
sau chiar mai tineri `n
spirit decât `n[i[i tinerii,
ace[tia din urm\ putând fi
cataloga]i drept b\trâni
atunci când se arat\ a fi
neglijen]i, plictisi]i sau
blaza]i. Din aceast\ per-
spectiv\, un tân\r care nu
tinde la continu\
dep\[ire, care duce o exis-
ten]\ st\tut\, fad\, arat\
mai degrab\ a b\trân
decât a tân\r.
~n acela[i sens poate fi
interpretat [i `ndemnul-
chemare prin care Domnul
Iisus `l readuce pe tân\rul
din Nain la via]\: „Tinere,
]ie `]i zic, scoal\-te!“. Semni-
fica]ia acestui cuvânt pare a
fi aceea a unui cuvânt de or-
dine, a unui reper, a unui
program spiritual: fii treaz,
f\ ceva, fii `n ac]iune, nu sta
nelucr\tor, pentru c\ ai
elan [i entuziasm de tân\r.
Scrierile nou-testamen-
tare consemneaz\ momen-
tul memorabil al `ncredin-
]\rii de c\tre Domnul Hris-
tos a Maicii Sale c\tre tâ-
n\rul apostol Ioan (In 19,
25-27), cel care, din devota-
ment fa]\ de Domnul, era
de fa]\ atunci când El a fost
r\stignit, `n ciuda pericolu-
lui de a fi prins de c\peteni-
ile iudeilor.
Sfântul Marcu, relatând
momentul `ntâlnirii dintre
tân\rul bogat [i Mântuito-
rul Hristos, surprinde,
spre deosebire de ceilal]i
evangheli[ti, un am\nunt
semnificativ: Mântuitorul
l-a privit pe tân\rul s\u
interlocutor „cu drag“.
Remarcabil `n acest dialog
este r\spunsul prompt pe
care tân\rul, `n pofida fap-
tului c\ era foarte bogat,
l-a putut da `n fa]a lui
Dumnezeu: ~nv\]\torule,
toate acestea (poruncile
legii, n.n.) le-am p\zit din
tinere]ile mele (Mc 10, 20).
Citindu-i `n inim\ c\ este
un fervent c\ut\tor al
des\vâr[irii, ~nv\]\torul a
considerat s\-i indice calea
cea mai scurt\ c\tre acest
scop: crucea [i urmarea
necondi]ionat\. Tân\rul a
plecat `ntristat, `ns\ in-
teresant de observat este
atitudinea sa fa]\ de cu-
vintele Mântuitorului, pe
care nici nu le-a dezapro-
bat, nici nu le-a negat, nici
nu s-a ar\tat dispre]uitor
fa]\ de ele. Tradi]ia bise-
riceasc\ a primelor secole
confirm\ faptul c\ acel
tân\r atunci nu era `n sta-
diul de a porni pe calea in-
dicat\ de Domnul, dar ul-
terior, a renun]at la averi,
a[a cum `i ceruse Iisus.
Cuvântul tân\rului
„toate le-am plinit“ [i ges-
tul s\u de a fi plecat `ntri-
stat au valoare paradig-
matic\ pentru via]a mul-
tora dintre cre[tini: fiecare
poate spune c\ a `mplinit
ceva din cele poruncite de
Dumnezeu, `ntristându-se
totodat\ pentru multele
lucruri bune r\mase
ne`ndeplinite.
Marea noastr\ [ans\,
`ns\, vine din aceea c\ Cel
care [tie adâncurile inimii
r\spl\te[te de multe ori [i
inten]ia bun\ ca [i când ar
fi fost deja `nf\ptuit\, la
fel cum Mântuitorul, `nc\
`nainte ca tân\rul bogat
s\-I fi urmat, l-a privit „cu
drag“. a
 Duminic\, 15 iulie 2007 3

Opinii Pled\m pentru o complementare optim\ dintre uman [i tehnic `n procesul de

`nv\]are. Altfel, e ca [i cum `ntr-o biseric\ am avea cele mai performante mijloace
de amplificare a sunetului, numeroase camere sau ecrane de vizualizare a cere-
moniei, jocuri de lumini sau alte efecte scenice, dar preotul ar predica plictisit [i
ne`n]eles, cânt\re]ii ar psalmodia fals, iar credincio[ii ar aluneca `n del\sare.

LUMINA DIN CUV+NT tre un b\iat [i o fat\, an- ta se potrivesc [i `n lumea

„Prieteniile mele sunt pentru ve[nicie“
Crede]i `n prietenie?
Ce este prietenia?
Da, cred! Iar ce este
prietenia o [tiu cei care
sunt prieteni.
Prietenia este conflu-
en]a `ntre iubiri, este o
realitate din cer adus\ pe
p\mânt, este ceva ce se
alc\tuie[te din reciproci-
tate, `n iubire [i respect.
Eu s\ [ti]i c\ tot-
deauna am avut prieteni,
de când m\ [tiu am avut
prieteni, am [i acuma, [i
nu pu]ini, [i sunt foarte
bucuros de prieteni. Sunt
`ntr-o m\sur\ oarecare [i
o realizare a prietenilor
mei, care m-au ajutat s\
cunosc lucruri care prin
puterile mele personale
n-a[ fi putut s\ le cunosc.
Sunt multe cuno[tin]e pe
care le-am câ[tigat prin
intermediari, prin aju-
torul prietenilor mei.
Cred `ntr-o prietenie ade-
v\rat\ [i sfânt\ [i curat\,
[i o recomand din toate
puterile mele. Dar atrag
aten]ia a nu se implica `n
prietenie ceva ce nu ]ine
de prietenie, s\ nu fie, de
pild\, `ntr-o prietenie `n-
ticip\ri ale c\s\toriei.
Se poate ca unul dintre
prieteni s\ ajung\ `n
rai [i cel\lalt `n iad?
Nu se poate, pentru c\
prietenii trebuie s\ ajun-
g\ la acela[i loc, c\-s cam
la fel. Cei care-s buni, la
bine, cei care-s r\i, la
r\u, pentru c\ sunt [i
prietenii `ntemeiate pe
r\utate. Nu se poate s\
ajung\ unul `n rai [i unul
`n iad.
S\ [ti]i c\ cei care se
potrivesc `n lumea aceas-
cealalt\.
Eu am spus undeva c\
mi-am programat toate
prieteniile pentru ve[ni-
cie. De ce? Pentru c\, mai
`nainte de toate, n-are
rost s\ renun] la ceva
pozitiv. ~n al doilea rând,
când ele se realizeaz\
prin Hristos, r\mân `n
ve[nicie. a
Arhimandritul Teofil
P\r\ian, M\n\stirea
Brâncoveanu, Sâmb\ta
de Sus - jude]ul Bra[ov

EDUCA}IE {I INTEGRARE EDITORIAL

Tehnologismul [i `nv\]area O simpl\ curea de

de prof. univ.
dr. Constantin CUCO{
Tehnologismul actual a inva-
dat [i spa]iul nostru educa]io-
nal. Nu se mai poate preda dac\
nu recurgi la instrumente, la
mijloace de instruire, la calcula-
tor sau nu apelezi la schemele
clamate de managementul per-
formant. Profesorul modern `[i
„`ncarc\“ lec]ia cu numeroase
mijloace de `nv\]\mânt, care
mai de care mai noi [i mai sofis-
ticate (suporturi multimedia,
tehnici de transmisie „on-line“,
artefacte didactice bazate pe
noile tehnologii de informare [i
comunicare). De multe ori, el se
ascunde sau este „camuflat“ de
instrumentele ce [i le pune `n
fa]\. A fi dasc\l modern `nseam-
n\ de multe ori s\-]i construie[ti
o „aur\“ instrumental\, s\ te
translezi `nspre mecanic [i
tehnologic, s\ devii „metodi-
cian“, s\ te bazezi pe `nlocuitori,
s\ dispari ca om.
Trendul invocat trebuie luat
`n seam\, `ncurajat, protejat.
Nu se mai poate preda doar cu
tabla [i creta. Nu se poate face
abstrac]ie de ceea ce `ntruparea
[tiin]ei ne pune la dispozi]ie. Cu
o condi]ie, `ns\: s\ nu fie uitat
profesorul [i rela]ia uman\ in-
stituit\ `ntre el [i elevii s\i.
Neglijându-se, de fapt, c\ actul
paideic este, `n primul rând, o
rela]ie uman\ ]esut\ `n jurul
cunoa[terii, spiritualit\]ii, ati-
tudinii, credin]ei. C\ a face e-
duca]ie `nseamn\ s\ institui o
leg\tur\ vie, natural\, concret\.
Din p\cate, unele evolu]ii re-
cente ne determin\ s\ ne punem
ni[te semne de `ntrebare. Asta
ca s\ nu `ncuraj\m utopii mai
vechi conform c\rora am putea
`nv\]a la un moment dat doar
prin conexiunea direct\, prin
fire, a creierului uman cu ni[te
generatoare de cunoa[tere, care,
instantaneu, ne-ar „`nc\rca“ cu
tot ceea ce ne trebuie (Doamne,
ce-mi pl\cea ideea când eram
[colar [i aveam mult de
`nv\]at!).
Se [tie c\ psihologia [i peda-
gogia umanist\ (girat\ `n se-
colul trecut de nume mari, pre-
cum A. H. Maslow, C. R. Rogers,
A. W. Combs, T. Cordon, G. I.
Brown etc.) puneau mare pre]
pe valori precum autonomia
copilului, autodezvoltare, va-
lorizarea sinelui, educa]ia cen-
trat\ pe elev, auto-actualizare
etc. {i mai presus de toate se
atr\gea aten]ia asupra rolului
suportului afectiv [i motiva-
]ional `n procesul de `nv\]are.
Ceea ce conferea un statut cu to-
tul aparte contribu]iei profe-
sorului.
~n general, se propunea o u-
manizare a educa]iei pe baza ur-
m\toarelor principii: a) punerea
accentului pe latura formativ\,
iar nu pe `nsu[irea mecanic\ a
cunoa[terii; b) valorizarea au-
todezvolt\rii prin cunoa[tere [i
asimilare, iar nu pe instruire
din exterior; c) reactualizarea [i
contextualizarea `ndemnului so-
cratic „cunoa[te-te pe tine `n-
su]i“ `n procesul de `nv\]\mânt;
d) utilizarea nu numai a mo-
tiva]iei interioare a `nv\]\rii, ci
[i implicarea activ\ a educatului
`n programarea procesului de
`nv\]are; e) stimularea creativi-
t\]ii, a spiritului critic `mpotri-
va tiparelor rigide [i a impunerii
autorit\]ii `n educa]ie; f) umani-
zarea tuturor disciplinelor prin
infuzarea lor ca elemente spiri-
tuale [i semnifica]ii valoroase
pentru om; g) accentuarea mo-
tiva]iei interne, crearea unor
condi]ii prin care `nv\]area s\
se transforme dintr-o activitate
obligatorie `ntr-o munc\ cu sa-
tisfac]ii majore pentru individ.
Printr-o astfel de pozi]ionare s-a
`ncercat dep\[irea mai vechilor
([i noilor!) polarit\]i dintre `nv\-
]are [i joc, datorie [i pl\cere,
constrângere [i libertate.
Un atare curent nu prea a
prins `n deceniile care au urmat
(cel pu]in `n `nv\]\mântul ro-
mânesc). Au avut câ[tig de
cauz\ mai degrab\ topicile
cl\dite pe asump]iile tehnice [i
metodice, pe strategiile de
predare „inginere[ti“ [i, mai
nou, pe proceduri impersonale,
pe formule manageriale sau ad-
ministrative de asigurare a e-
duca]iei. Cu alte cuvinte, pe as-
pecte mai degrab\ formale decât
de esen]\ sau de con]inut (a se
`n]elege, prin neglijarea rapor-
turilor instituite `n `nv\]are,
prin diminuarea ponderii uma-
nului `n rela]ia educativ\).
Diluarea rela]iei educative,
prin „ecranarea“ acesteia de nu-
meroase instrumente sau ter-
tipuri procedurale (vezi, de
pild\, cazul educa]iei deschise [i
la distan]\) nu poate decât s\
conduc\ la o anumit\ degene-
rescen]\ a educa]iei, la o de-su-
biectivizare a raportului de `n-
v\]are. Formarea autentic\ pre-
supune co-prezen]\ [i co-
ac]iune, `ntâlnire efectiv\ [i dez-
batere, colaborare [i confruntare
`n generarea sau interpretarea
cunoa[terii. Educa]ia oblig\ la
sprijin sau schimb afectiv, la im-
bold motiva]ional, la dialog,
tr\iri, priviri. C\ unele dintre
secven]ele form\rii pot fi „mu-
tate“ - prin tehnologic - `nspre
`nv\]area de unul singur, pen-
tru aprofundare sau aplica]ie,
este cu totul adev\rat. ~ns\ a
eclipsa concrete]ea `ntâlnirii e-
ducative aproape `n mod progra-
matic, prin politici educa]ionale
anume creionate `n acest sens -
cu aceast\ evolu]ie nu suntem
de acord.
Profesorul trebuie s\-[i p\s-
treze statutul de vector ener-
gizator al elevului, de incitator
al poten]ialului lui, de co-regizor
al traseului propus acestuia de
`naintare spre valori. El este
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al Departamentului pen-
tru Preg\tirea Personalului
Didactic, Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i
obligat s\ „butoneze“ ori de câte
ori este nevoie pe „claviatura“
motiva]ional-afectiv\ a elevului.
Rezervorul afectiv, atât de im-
portant `n cunoa[tere, este o re-
alitate ce apare [i poate fi antre-
nat\ cum trebuie doar in pre-
sentia, `n `ntâlnirea efectiv\
dintre protagoni[tii `nv\]\rii, `n
sala de clas\ sau `nafara ei.
„Prelungirea“ rolului profesoru-
lui prin astfel de artefacte se
cere a fi f\cut\ cu precau]ie,
prezervându-se, pe cât posibil,
dimensiunile naturale ale unei
rela]ii umane. Mijlocul tehnic
trebuie s\ fie un fel de protez\,
pentru a corecta sau perfecta o
func]ie natural\ (vezi cazul
ochelarilor), [i nu un `nlocuitor
`n[el\tor care nu mai are deloc
func]ionalitatea „organului“ re-
spectiv (vezi, prin contrast,
cazul unui ochi de por]elan!).
Pled\m, prin urmare, pentru
o complementare optim\ dintre
uman [i tehnic `n procesul de
`nv\]are, pentru o `mpletire jus-
tificat\ a func]iilor adiacente
celor dou\ dimensiuni [i nu pen-
tru o obnubilare reciproc\ sau o
prezen]\ unilateral\ a lor. E ca
[i cum `ntr-o biseric\ am avea
cele mai performante mijloace
de amplificare a sunetului, nu-
meroase camere sau ecrane de
vizualizare a ceremoniei, jocuri
de lumini sau alte efecte sce-
nice, dar preotul ar predica plic-
tisit [i ne`n]eles, cânt\re]ii ar
psalmodia fals, iar credincio[ii
ar aluneca `n del\sare. Or [coa-
la - ca [i biserica - trebuie s\-[i
prezerve rolurile de repere val-
orice, de instan]e bine „`n[uru-
bate“ `n real, dar care lucreaz\ -
pe termen lung [i `n zarea valo-
rilor ultime - `n beneficiul omu-
lui, `ntru firescul [i naturali-
tatea lui! a
transmisie a Tradi]iei?
de pr. Constantin
STURZU
Periodic, `n dezbaterile din
spa]iul public sunt reluate u-
nele idei care creioneaz\ o anu-
mit\ „`n]epenire“ a Ortodoxiei.
S\ge]ile `ndreptate asupra celor
care m\rturisesc dreapta cre-
din]\ sunt muiate `n cerneala
otr\vit\ a unor afirma]ii de
genul: `n Ortodoxie al]ii au
g=ndit pentru tine, iar tu tre-
buie s\ accep]i dogme stabilite
cu sute de ani `n urm\; `n Or-
todoxie te rogi dup\ rug\ciuni
scrise de al]ii cu mult `nainte de
a te fi n\scut tu (de autori cum
ar fi Sf=ntul Vasile cel Mare); `n
Ortodoxie slujbele sunt stabilite
deja demult [i nu mai po]i aduce
nici o contribu]ie; `n fine, `n
Ortodoxie, `n general, totul este
deja f\cut, g=ndit, scris, drept
pentru care credincio[ii sunt un
soi de sold\]ei care execut\ „or-
dine“ primite cu mult `nainte ca
ei s\ se fi n\scut.
Cu alte cuvinte, se pune `ntre-
barea: este ortodoxul o persoan\
care are posibilitatea de a se
manifesta `n mod creator `n ca-
drul credin]ei sale sau este doar
o simpl\ curea de transmisie a
Tradi]iei de-a lungul veacurilor?
{i ortodoc[ii au, ca to]i oamenii,
anumite talente de ordin artis-
tic, literar, arhitectural etc. Au ei
[ansa de a le folosi `n Ortodoxie
sau spa]iul laic este singurul `n
care se pot manifesta?
~n primul r=nd, e bine s\ pre-
ciz\m c\ p=n\ [i limbajul Sfin-
tei Scripturi (al c\rei con]inut,
revelat fiind, nu poate fi schim-
bat niciodat\!) este `n continu\
adaptare. Exist\ numeroase
versiuni ale Vechiului [i Noului
Testament care au fost, la vre-
mea lor, diortosite - adic\ `ngri-
jite de teologi cu solide cuno[tin-
]e filologice, limba Scripturii
`mbr\c=nd de fiecare dat\ haina
veacului respectiv. ~n slujbele
ortodoxe s-a petrecut acela[i lu-
cru: textul nu a fost schimbat `n
esen]a lui, dar a fost `n perma-
nen]\ adaptat, exist=nd, spre
exemplu, numeroase versiuni
succesive ale Liturghierului.
Bun, se va spune, p=n\ aici
nimic nou, `n sensul c\ dac\ se
poate aduce o contribu]ie, ea
este legat\ de un con]inut exis-
tent, care trebuie `n perma-
nen]\ adaptat. Ceea ce am
vrut s\ scot `n eviden]\, prin
exemplele de mai sus, este c\
p=n\ [i `n cult sau `n cazul tex-
telor scripturistice este nu
posibil, ci chiar necesar un
aport creator al fiec\rei gen-
era]ii pentru ca textul s\ fie pe
`n]elesul tuturor.
Dar sunt [i nenum\rate
situa]ii `n care se poate crea „de
la zero“. ~n cult sunt acatiste [i
slujbe ale unor sfin]i care sunt
scrise pornind de la „coala alb\“
(a se vedea cazul sfin]ilor
rom=ni canoniza]i dup\ 1990),
crea]ii care presupun nu doar
st\p=nirea limbajului teologic,
ci [i talent poetic. Tot aici mai
putem aminti [i numeroase
rug\ciuni scrise pentru situa]ii
care nu existau acum c=teva
secole (rug\ciuni pentru cei ce
c\l\toresc cu ma[ina, cu avio-
nul etc., rug\ciune la ziua in-
terna]ional\ a copilului [amd).
Tot de creativitate se poate
vorbi [i `n cazul picturii [i arhi-
tecturii biserice[ti. Exist\ un
„stil ortodox“ de a ridica bise-
rici, dar rareori vei `nt=lni dou\
care s\ semene perfect `ntre
ele. Monotonia [i repeti]ia nu-[i
au locul aici, creativitatea arhi-
tec]ilor, a me[terilor, a preo]ilor
care coordoneaz\ lucr\rile de
ridicare a unui l\ca[ de cult
rodind deseori `n adev\rate bi-
juterii ale artei sacre. ~n pic-
tur\ se `nt=mpl\ acela[i lucru
ca `n arhitectur\: chiar dac\ er-
minia `i indic\ iconarului cum
trebuie zugr\vite anumite sce-
ne sau sfin]i, nu vei g\si picturi
„trase la indigo“. Crea]iile lor
sunt diferite, dup\ cum diferite
sunt talentul [i tr\irea duhov-
niceasc\ a fiec\ruia.
S-a mai spus c\ `n Ortodoxie
toate lucrurile sunt deja g=n-
dite de c\tre al]ii, dogmele fiind
stabilite cu sute de ani `n urm\.
Atunci cum se face c\ a fost
nevoie ca p\rintele Dumitru
St\niloae (1903-1993) s\ mai
scrie o Teologie Dogmatic\ Or-
todox\, de vreme ce exista, spre
exemplu, Dogmatica Sf=ntului
Ioan Damaschinul (645-749)?
Ba, mai mult, p\rintele St\ni-
loae are [i o contribu]ie perso-
nal\ prin aprofundarea g=n-
dirii Sfin]ilor P\rin]i, `mbog\-
]ind g=ndirea teologic\ ortodo-
x\ (lucru recunoscut [i de orto-
doc[ii greci, s=rbi etc.).
{i exemplele pot continua pe
multe pagini. Ortodoxia `nt=l-
ne[te de-a lungul veacurilor
at=tea provoc\ri `nc=t nici o
genera]ie nu se poate considera
„lini[tit\“ tr\ind dintr-un cor-
puscul de texte mo[tenite.
Primim `n Ortodoxie o „zestre“
spiritual\ [i material\ pe care
avem [i dreptul [i datoria de a o
spori. Mo[tenirea nu e o pova-
r\, ci un dat, un cadru care `]i
ofer\ toate condi]iile pentru a
cre[te duhovnice[te. A avea
preten]ia s\ o iei de la zero cu
fiecare genera]ie e ca [i cum fi-
ecare familie nou `ntemeiat\ ar
pleca `n mijlocul naturii pentru
a redescoperi, prin efort pro-
priu, civiliza]ia. Ar fi o atitudi-
ne [i p\gubitoare [i retrograd\.
Concluzia e, pentru unii,
oarecum paradoxal\: Ortodoxia
nu numai c\ e conservatoare,
fiind bine ancorat\ `n trecut [i
mo[tenind bunuri transmise
din genera]ie `n genera]ie, dar e
[i progresist\, fiind confesiunea
care `n permanen]\ adaug\
ceva nou. Dar, pentru a vedea
aceste lucruri, trebuie s\ te
scuturi de spiritul acestui veac
care vede `n orgoliul omului ca-
re „face“ [i „drege“ coloana ver-
tebral\ a `ntregii civiliza]ii. a
4 Duminic\, 15 iulie 2007

P\strarea continuit\]ii nu se efectueaz\ `n mod sentimental, molatic, vag, „pios“, ci

Cuv=nt puternic, sfruntat, cutez\tor. Cred c\ bine `i st\ omului s\ r\mân\ fidel p\r]ii nobile a
sinelui; mai lesne s\ fie diamantului a deveni maleabil precum ceara, decât oric\rui homo

de `n]elepciune m\car ni]elu[ sapiens a se face de baft\ [i de ocar\ fa]\ de eul s\u cel din anii ori
ceasurile ori nanosecundele când a sim]it p\mântul transparent [i cerul megie[.

Cuvânt b\trânesc pentru tineri

Meditând `n jurul `ntreb\rii „cui ar trebui s\-i
fie omul complet fidel?“ scriitorul Nicolae
Steinhardt, devenit spre sfâr[itul vie]ii
monahul Nicolae de la Rohia, afl\ r\spunsul
chiar `n cuprinsul `ntreb\rii. Lui `nsu[i,
condi]iei sale de om, de fiin]\ gânditoare [i
cuvânt\toare a cosmosului, ar trebui s\-i fie
omul `ntotdeauna fidel. Acest fapt implic\
totodat\ recuno[tin]\ [i credincio[ie atât fa]\
de „cerul megie[“ cât [i fa]\ de „p\mântul
devenit transparent“.
Pe lâng\ m\iestria inegalabil\ cu care
`[i strune[te verbul `n a ilustra idei [i
concepte, Steinhardt convinge cititorul `n
primul rând prin propria sa via]\,
care poate fi privit\ ca un exemplu de
fidelitate pentru valorile pe care scriitorul
le-a considerat a fi cu adev\rat autentice.

Dintre virtu]i, fidelita- nifica]ii practice imense i-a

tea (ori credincio[ia, cum
`i spun de preferin]\ popo-
rul [i scriitorii români) e
mai pu]in evocat\ decât
celelalte. A jura ceremoni-
al ori l\untric credin]\ u-
nui om, unei cauze, unui
principiu, unei idei `n-
seamn\ a te lega s\-i fii
`ntotdeauna leal [i devo-
tat [i oricând gata a-i veni
`n ajutor. Fidelitatea im-
plic\ un raport cordial [i
personal chiar fa]\ de o
abstrac]iune: o statorni-
cie, o nestr\mutare, o c\l-
dur\. Te ar\]i demn de `n-
credere absolut\ `n orice
`mprejur\ri, la bine [i la
r\u, `n ceasuri de `ndoia-
l\, `n vremuri de restri[te,
la mari primejdii, `n mla[-
tin\ [i pe grohoti[, când se
`nfirip\ clipele dezn\dej-
dii. Dac\ acel c\ruia, ne-
pripit, i-ai f\g\duit cre-
din]\, nu mai crede `n el
`nsu[i ori `n cauza pentru
care lupt\ (ori `n modul de
via]\, de gândire, ce-i este
propriu `n tine), totu[i, s\
poat\ crede, s\ preferi tu
atunci curajul, puterea de
`ndurare, st\ruin]a, vioi-
ciunea care pe el l-au p\-
r\sit, s\-i devii tu lui c\l\-
uz\ [i stâlp de `n]elepciu-
ne, toiag, cetate `nt\rit\,
lumin\, `nger p\zitor.
„Pe cuvântul
de onoare
al unui englez“
~ntreaga filosofie a vie]ii
sociale [i morale a Evului
Mediu se `ntemeia pe ide-
ea aceasta de fidelitate. Fi-
delitate e un cuvânt latin
`ns\ amploarea unei sem-
Nicolae Steinhardt (1912-1989)
A fost doctor `n Drept
constitu]ional, scriitor, pu-
blicist [i critic literar. De
origine evreiasc\, s-a con-
vertit la religia cre[tin\ `n
`nchisoarea de la Jilava,
devenind, dup\ punerea
sa `n libertate, monah. ~n
1958, Steinhardt este
arestat `mpreun\ cu mai
mul]i prieteni printre care
se num\rau Constantin
dat-o feudalitatea care se
definea ca o leg\tur\ de
ordin mai `ntâi etic `ntre
suzeran [i vasal. Raportul
a sfâr[it prin a se degrada,
a-[i pierde sensul ini]ial de
`ntrajutorare [i a lua as-
pect de exploatare a servu-
lui de c\tre senior, de `n-
ghe]are [i oficializare a
ierarhiei sociale. Dar la
`nceput nu a fost a[a:
jur\mântul medieval nu
era de supunere, ci de pri-
etenie, sus]inere, bun\vo-
in]\ [i fidelitate. Raportul
cavaler-scutier se carac-
teriza prin acelea[i efecte.
~n ob[tea tradi]ional\ ro-
mâneasc\, precum c\rtu-
rarul e considerat superior
simplului titular al unei
diplome, vorba unui om
cinstit face mai mult decât
un `nscris ori echitatea are
prec\dere asupra justi]iei,
tot a[a credincio[ia se bu-
cur\ de o mai mare ven-
era]ie decât `ndatoririle cu
temei strict legal.
~n aceea[i ordine de idei
`ntâlnim obiceiul nobililor
de pe vremuri: a-[i pl\ti
neap\rat datoriile de o-
noare (adic\ lipsite de pro-
be juridice) [i a privi cu u-
[ur\tate cele pentru care
exist\ o poli]\ sau alt act
doveditor. De asemenea,
formula `ntrebuin]at\ `n
India atunci când era colo-
nie britanic\, spre a `nt\ri
o f\g\duin]\ ori o conven-
]ie, negustorii ad\ugau: pe
cuvântul de onoare al unui
englez. ~ntr-atâta se de-
prinser\ a considera ne`n-
doielnic leg\mântul oral
venit din partea unora
care ]ineau de o na]iune o-
cupant\ `ns\ nu f\r\ ex-
BIOGRAFII LUMINOASE
Noica, Dinu Pillat, Alexan-
dru Paleologu, Vladimir
Streinu, Sergiu Al-George,
P\storel Teodoreanu, Di-
nu Ranetti, Mihai R\du-
lescu, Theodor Enescu,
Marieta Sadova [.a. An-
chetat pentru c\ a refuzat
s\ depun\ m\rturie `mpo-
triva lui Constantin Noica,
este condamnat `n „lotul
Pillat-Noica“ la 13 ani de
emplar\ cinste [i solidi-
tate `n rela]iile particulare
ale vie]ii zilnice.
Tinere]ea, epoca
ideilor neutilitare [i a
cur\]iei suflete[ti
Fidelitatea `ns\ nu se
confund\ cu `nc\p\]âna-
rea `n teorii [i idei, e o cali-
tate exclusiv moral\. Prin-
tre crea]iile spiritului ome-
nesc, [tiin]a e cea mai pu-
]in „credincioas\“. La fie-
care sut\ de ani (ori [i mai
repede), [tiin]a - sub pre-
siunea observa]iilor, expe-
rien]elor, logicii [i gândirii
- se schimb\ fundamental,
se contrazice f\r\ a [ov\i
ori a se ru[ina. Ceea ce nu
`nseamn\ c\ nu e [i ea fi-
del\, sui-generis: fidel\
principiului ei de baz\ -
permanenta reconsiderare
a teoriei [i grijulia verifi-
care a concordan]ei ei cu
faptele.
~n [tiin]\, a[adar, fi-
delitatea nu `nseamn\
imobilitate. Pe plan etic e
altfel: acolo regula este a
invarian]ei, a statorniciei
`n hot\râri, a râvnei fer-
me [i solicitudinii neo-
munc\ silnic\ sub acu-
za]ia de „crim\ de uneltire
contra ordinii sociale“. Du-
p\ ce a fost eliberat, `n a-
ugust 1964, `[i petrece ul-
timii ani de via]\ la M\-
n\stirea Rohia, unde via]a
monahal\ [i, deopotriv\,
spiritul s\u p\truns de
morala cre[tin\ produc
fascina]ie printre contem-
porani. Se stinge din via]\
la 29 martie 1989, fiind
`nmormântat la M\n\s-
tirea Rohia. a
bosite fa]\ de prieteni, a
neclintirii fa]\ de crez [i
de cuvântul dat.
Deoarece cui i se cere,
`n cele din urm\, s\ fie
complet fidel? Lui `nsu[i,
condi]iei sale de om, de
fiin]\ gânditoare [i cu-
vânt\toare a cosmosului.
Iat\ principala, ne`ndoiel-
nica, nefluctuanta fideli-
tate. {i ce `nseamn\ a-]i fi
]ie `nsu]i fidel, condi]iei
tale de om? A nu s\vâr[i
nimic de care s\-]i fie apoi
scârb\ ori ru[ine; a re-
specta demnitatea [i liber-
tatea celorlal]i; a con-
tribui, pe cât `]i este dat,
la men]inerea sau `mbo-
g\]irea prestigiului sin-
gurei (pân\ la proba con-
trar\) fiin]e con[tiente din
univers.
A nu te huli pe tine
`nsu]i, a te controla cu
str\[nicie, a nu batjocori
duhul care s\l\[luie[te `n
tine [i `n semenii t\i, a nu
[tirbi `ntru nimic nivelul
de civiliza]ie [i cultur\ la
care a izbutit s\ ajung\
omenirea contemporan\
]ie. De faci a[a, prin `ns\[i
a ta fidelitate, dup\ cum
spune Blaga, p\mântul
devine transparent, cerul
megie[, roadele muncii [i
cugetului purt\toare de
sfin]enie. ~]i vei fi adus
obolul pentru ridicarea lu-
mii la un mai mare grad
de hierofanie. Asumarea
etic\ a destinului omului
pe p\mânt [i al omenirii
`n cosmos reprezint\ for-
ma suprem\ a fidelit\]ii,
singura de altfel, nesu-
pus\ relativit\]ii [i vicisi-
tudinilor istorice.
Etapa cea mai propice
a ideilor neutilitare [i
cur\]iei suflete[ti pare a
fi tinere]ea. Alc\tuitorii
ei `nc\ n-au avut prilejul
s\-[i murd\reasc\ mâini-
le `n lungul frecu[ cotid-
ian al vie]ii. Fidelitatea,
curajul, imagina]ia nu s-
ar zice c\ sunt irealit\]i,
fantezii. E perioad\ nu-
mit\ a idealismului. Dar
cuvântului acestuia nu se
cuvine a-i da `n]elesu-i fi-
losofic, restrictiv, ci caut\
a fi luat `n accep]iunea sa
cea mai larg\ [i mai pop-
ular\, care-l confund\ cu
m\rinimia, entuziasmul,
capacitatea de a se de-
vota, a se `nfl\c\ra, a se
jertfi, a fi intransigent, a
lua lucrurile foarte `n se-
rios, a nu sta mult la
`ndoial\, a dispre]ui com-
promisurile.
Sp\l\cirea idealului
Nu par a m\ exprima
`ntr-un limbaj ajuns s\
provoace sila unui trecut
prin experien]e [i `ncer-
c\ri de natur\ a vindeca
pe oricine de vorbe prea
frumoase, sentimente `-
nalte [i sfaturi b\trâne[ti
care mai nimerit decât
oricum altfel se `nvred-
nicesc a fi etichetate a-
ram\ sun\toare [i chim-
val z\ng\nitor? Numai c\
nu de pe pozi]ii de a[a-zis\
`n]elepciune b\trâneasc\
`ndr\znesc a vorbi, ci cu
bruma de nebunie tân\r\
`nc\ s\l\[luitoare `n a-
dâncul sufletului meu din
bel[ug zdrumicat de e[e-
curi [i erori. De pe pozi]ii
de egalitate atrag aten]ia
celor tineri asupra valorii
fidelit\]ii, antidot al pro-
pensiunii vie]ii de a uza,
sp\l\ci [i apoi [terge tot ce
a fost mai dezinteresat,
mai „ideal“, mai neoportu-
nist, altfel spus mai „fru-
mos“ `n cugetul lor. Dac\
nu vor s\ cunoasc\ adulta
am\r\ciune sub forma-i
corosiv\, pentru nimic `n
lume s\ nu `ng\duie, s\
nu u[ureze ivirea unui
h\u `ntre anii tinere]ii [i
anii maturit\]ii ori b\trâ-
ne]ii. Durere mai aspr\ e
greu de conceput ({i nu
este nevoie ca focul f\r\ de
materie s\ ard\ toate
p\catele din om: desigur
nu; sunt `ns\ unele de
care, orice ar fi, trebuie s\
te ]ii cu `ncrâncenare de-
parte: [antajul, tr\darea,
dela]iunea, escrocheria,
pâra, siluirea).
P\strarea continuit\]ii
nu se efectueaz\ `n mod
sentimental, molatic,
vag, „pios“, ci puternic,
sfruntat, cutez\tor. Cred
c\ bine `i st\ omului s\
r\mân\ fidel p\r]ii nobile
a sinelui; mai lesne s\ fie
diamantului a deveni ma-
leabil precum ceara, decât
oric\rui homo m\car
ni]elu[ sapiens a se face
de baft\ [i de ocar\ fa]\
de eul s\u cel din anii ori
ceasurile ori nanosecun-
dele când a sim]it p\mân-
tul transparent [i cerul
megie[. (Texte selectate
din Nicolae Steinhardt,
Moonooloogul poolifoonicc, Ed.
Dacia, Cluj-N Napoca, 1991)
 Duminic\, 15 iulie 2007 5
Credin]a nu se poate etala `n public, precum o marf\
Evanghelia spre vânzare `n pia]\, `ntrucât ea nu poate fi un obiect cu
care s\ se fac\ nego], de[i sunt [i vor mai fi mul]i care
caut\ s\ profite de credin]a altora. Nu trebuie s\ se
de duminic\ confunde credin]a cu credulitatea. Cu cât credin]a devine
un obiect de propagand\, cu atât scade `n valoare.

Credin]a de pe tarab\ [i
credin]a din adâncul sufletului
Evanghelia duminicii a VII-a dup\ Rusalii De ce vrea Hristos
(a Sfin]ilor P\rin]i de la Sinodul IV Ecumenic) o credin]\
m\rturisitoare
Matei 9, 27-3
35 Comentând pilda Bunului
Samaritean, Carvajal F.F.
27. Plecând Iisus de acolo, doi orbi se ]ineau dup\ El spunea c\ nu trebuie s\ ne
strigând [i zicând: Miluie[te-ne pe noi, Fiule al lui preocupe `n exclusivitate bu-
David. n\starea material\ ori so-
28. Dup\ ce a intrat `n cas\, au venit la El orbii [i cial\ a semenilor afla]i `n ne-
Iisus i-a `ntrebat: Crede]i c\ pot s\ fac Eu aceasta? Zis- voi, fiindc\ nu putem, sau nu
au Lui: Da, Doamne! trebuie s\ l\s\m pe plan se-
29. Atunci S-a atins de ochii lor, zicând: Dup\ cund preocuparea de a le lu-
credin]a voastr\, fie vou\! mina con[tiin]ele spre ac-
30. {i s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu ceptarea credin]ei [i tr\irea
asprime, zicând: Vede]i, nimeni s\ nu [tie. unei vie]i religioase. ~n opi-
31. Iar ei, ie[ind, L-au vestit `n tot ]inutul acela. nia sa vom fi responsabiliza]i
32. {i plecând ei, iat\ au adus la El un om mut, de Dumnezeu de lipsa de
având demon. credin]\ a semenilor no[tri,
33. {i fiind scos demonul, mutul a gr\it. Iar mul]im- care de multe ori zac aseme-
ile se minunau zicând: Niciodat\ nu s-a ar\tat a[a `n nea celui c\zut `ntre tâlhari,
Israel. pe jumn\tate mor]i, `ntrucât
34. Dar fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate nimeni nu le-a ar\tat adev\-
pe demoni. rurile de credin]\ cele mai e-
35. {i Iisus str\b\tea toate cet\]ile [i satele, lementare. Ori [i-au pierdut
`nv\]ând `n sinagogile lor, propov\duind Evanghelia chiar [i slaba credin]\ pe
`mp\r\]iei [i vindecând toat\ boala [i toat\ neputin]a care au avut-o, din cauza u-
`n popor. nui exemplu negativ ori din
cauza agresivit\]ii mijloace-
lor mediatice moderne, aflate
nu-i contest\ minunea `n uneori `n serviciul r\ului.
sine, de altfel imposibil de ~ntrebarea care se pune
de pr. prof. univ. contestat, ci contest\ chiar este: de ce oare Hristos ne
Petre SEMEN Persoana sa acuzându-L de cere o credin]\ m\rturisi-
vr\jitorie. Desigur c\ [i toare? Nu cumva [i pentru a
„Plecând Iisus de c\rturarii [i fariseii erau ne face unelte ale convertirii
acolo…“ De unde a ple- credincio[i `n felul lor, numai semenilor no[tri necredin-
cat Iisus? c\ aveau o credin]\ funda- cio[i? La vremea sa, psalmis-
Se sub`n]elege, de la o mentat\ mai mult pe tradi]ia tul era foarte preocupat de
alt\ lucrare mântuitoare, de str\mo[ilor [i care nu era de- grija de a nu deveni un ex-
la o alt\ misiune pe care toc- loc lucr\toare. emplu negativ fa]\ de a-
mai o s\vâr[ise, mai exact proapele, de a nu altera cre-
din casa dreg\torului Iair Oamenii, mai critici din]a celor din jur când se
ruga astfel: Dumnezeule, Tu
c\ruia `i `nviase copila. {i
`ntrucât orbii auziser\ de decât Domnul ai cunoscut nepriceperea
puterea lui Iisus [i de faptul mea [i gre[elele mele de la
c\ tocmai atunci trecea pe Dar cum trebuie Tine nu s-au ascuns. De
acolo s-au gândit c\ sosise folosit\ credin]a? aceea, s\ nu fie ru[ina]i din
momentul s\ profite de De credin]\ trebuie s\ ne pricina mea cei ce Te
prezen]a Sa [i L-au urmat slujim ca de o unealt\ cu a[teapt\ pe (cred `n) Tine,
de `ndat\ strigând s\ fac\ [i care s\ ne biciuim propriul Doamne, Doamne al pute-
cu ei mil\ a[a cum a f\cut eu spre a ne remodela sufle- rilor, [i nici `nfrunta]i pentru
cu al]ii. tul. A crede `n maniera `n mine, cei ce Te caut\ pe faptele bune, urmând `ntru de credin]a altora. Nu tre- mi]i cu solda voastr\ (Luca
care au crezut cei doi orbi, [i Tine! ( Ps. 68,7-8). totul poruncii lui Iisus dat\ buie s\ se confunde credin]a 3, 13-14).
de fapt nu numai ei, A[adar, psalmistul m\ a- multora dintre cei care au cu credulitatea. Cu cât Mai mult decât `n timpul
Iisus vr\jitor `nseamn\ a-L redescoperi vertizeaz\ c\, adesea, prin- beneficiat de vindec\rile credin]a devine un obiect de lui Ioan sunt oameni cu pos-
pe Dumnezeu atunci când tr-un comportament cu totul Lui: vezi nimeni s\ nu [tie! propagand\ cu atât scade `n turi importante `n societate
Ca unii care f\ceau parte contrar credin]ei, pe care Deci cei ce cred c\ sfin]enia valoare. Fiind ceva ce ]ine
din poporul simplu, cei doi L-ai uitat [i mai ales a care nu prea se mul]umesc
alerga la El când ai ajuns la teoretic pretind c\ o am, pot este ca un obiect ce poate fi aproape exclusiv de spiritul cu cât li se d\ [i `[i calc\
auziser\ de la `nv\]a]ii fari- s\ scandalizez pe aproapele etalat pe tarab\, se `n[eal\ omului, credin]a nu cap\t\
sei [i saduchei, c\ lui Iisus, cap\tul puterilor tale. A te brutal `n picioare dictatele
servi de credin]\ ca [i de o meu. Or, Domnul ne cere ca amarnic! valoare autentic\ decât a- con[tiin]ei pretinzând peste
`n semn de mare cinste, i se prin credin]\ via]a s\ ia cu tunci când este tr\it\, adic\
puteau adresa cu cuvintele; unealt\, `nseamn\ a con[ti- ce li se cuvine. Desigur se
totul alt curs. m\rturisit\ prin fapte. {i
„Fiule al lui David“. Pentru entiza c\ prin tine `nsu]i Credin]a nu e obiect numai atunci ea `l „tr\dea-
vor bucura `n veacul de a-
cum, dar vor plânge amar-
regii [i conduc\torii politici sau prin ajutorul oamenilor
`n general la evrei, regele nu mai po]i realiza nimic. „Când vei deveni de propagand\ z\“ pe cel care o are, chiar [i nic `n cel viitor. Dac\ cre-
Cei doi orbi au crezut cu `n cele mai aparent insig- din]a nu este legat\ direct
David (1010-970 `.H.) era
demn de urmat [i de aceea adev\rat `n Dumnezeu [i au sfânt, s\ m\ anun]i Studiind calendarul Bise- nifiante probleme ale vie]ii de via]a cotidian\ se poate
ricii noastre observ\m c\ de zi cu zi.
acela a r\mas un model alergat la El dup\ ce au [i pe mine“ sunt men]iona]i extrem de Cel credincios cu adev\-
u[or transforma `ntr-o sim-
ideal de rege. epuizat orice alt\ posibili- pl\ opinie personal\ inutil\
Majoritatea profe]ilor bi- tate [i n\dejde de a-[i A fi credincios nu necesit\ pu]ini eroi ai credin]ei [i ai rat nu-[i strig\ crezul `n pu-
blic precum cucul numele, ci ori `ntr-o primejdioas\ ide-
blici anun]aser\ c\ Mesia va câ[tiga vederea. Ei au fost a deveni dintr-o dat\ un erou, sfin]eniei [i anume doar
2.367 de sfin]i, martiri, mu- pur [i simplu o pune `n lu- ologie.
fi descendent din casa lui convin[i c\ Dumnezeu le un martir sau un sfânt cu re- Omul cu adev\rat credin-
David, iar `n acest caz este cunoa[te taina vie]ii, dar au cunoa[tere interna]ional\. cenici, cuvio[i [i ierarhi. crare `n sensul c\ duce o
S\ nu ne `nchipuim c\ au via]\ de credin]\. cios se poate totu[i re-
limpede c\ orbii, `mpreun\ mai crezut [i aceea c\ nu- Cu ceva timp `n urm\, am cunoa[te u[or prin aceea c\
cu tot poporul, `l m\rturisesc mai El singur se va `ndura auzit, din p\cate, urarea pe fost marca]i `n calendar cu
cruce ro[ie ori neagr\ to]i predominanta vie]ii sale
pe Iisus ca Mesia. Pe de alt\ de ei [i-i va mântui.
Cât a lucrat `n lume ca om
care un oarecare a f\cut-o
sfin]ii Bisericii! Ar fi extrem Func]ii [i conduite este cinstea `n cele mici ca [i
parte, `ntâlnirea lui Iisus cu unui pustnic: când vei de- `n cele mari, sinceritatea,
cei doi orbi nu a fost deloc [i Dumnezeu, de nimic nu s-a veni sfânt, s\ m\ anun]i [i de pu]ini dup\ o lucrare de Citim `n Evanghelii c\,
peste dou\ mii de ani a bucuria pentru binele a-
`ntâmpl\toare cum de altfel bucurat mai mult Iisus decât pe mine. Vorb\ cu totul ne- pe de o parte, Hristos ne proapelui, statornicia `n
nimic nu este `ntâmpl\tor pe de omul care crede [i `[i s\buit\, cum sunt multe `n Bisericii, asistat\ [i ajutat\ cere s\-L m\rturisim [i cu
de Duhul Sfânt. S\ fim con- dreptate [i cinste [i, nu `n
p\mânt. Una dintre sarcini- m\rturise[te prin fapte lume. buzele când zice s\ nu ne
vin[i c\ eroii credin]ei sunt ultimul rând, dreptatea `n
le incluse chiar `n „progra- credin]a, [i invers, de nimic Omul nu poate [i nu tre- ru[in\m de El, `n nici un
nu s-a `ntristat mai mult de ordinul sutelor de milioa- rela]iile cu semenii.
mul de lucru“ al Domnului, buie s\ cear\ nim\nui accep- chip `n acest neam desfrâ-
decât de necredin]a unora. ne pe care doar Dumnezeu `i Credin]a, acolo unde e-
pe care El ~nsu[i `l anun]ase tul ori binecuvântartea de a nat [i p\c\tos, iar pe de
Ba, mai mult, `n anumite [tie [i `i are nota]i `n calen- xist\, duce la schimbarea
era s\ binevesteasc\ s\raci- deveni sfânt, fiindc\ aceasta alta, avertizeaz\ c\ nu tot
cet\]i, dup\ cum ne spune darul S\u, adic\ `n „Cartea propriei vie]i [i determin\
lor, s\ vindece pe cei cu ini- este chemarea lui Dumnezeu cel ce zice: Doamne,
ma zdrobit\, s\ propov\du- Evanghelia, Iisus nu a putut adresat\ tuturor: S\-Mi fi]i vie]ii“ despre care [tia deja la a-L urma pe Hristos `n orice
timpul s\u marele profet Doamne! se va mântui. Mai `mprejurare.
iasc\ celor robi]i eliberare, face nici-o minune din cauza popor sfânt, (Exod 22,31); presus de toate, Dumnezeu
s\ deschid\ ochii celor orbi, lipsei de credin]\ a oame- ~mi ve]i fi o `mp\r\]ie preo- Moise. Atâta timp cât Biseri-
ne cere s\-l slujim `n
dup\ cum se anun]ase prin nilor. De aici reiese c\, de[i ]easc\ [i un neam sfânt (Dt. ca `[i va desf\[ura activitatea
misionar-profetic\, a[a cum fiecare zi printr-o via]\ cu- Teoreticienii credin]ei
profe]i. este atotputernic, `mpotriva 26, 19) sau: S\ fim sfin]i [i
Dup\ s\vâr[irea minunii, voin]ei [i a necredin]ei omu- f\r\ prihan\ `naintea lui au fost `n trecut, sunt [i `n rat\, sincer\ [i dreapt\ Desigur teoriticieni ai
ca [i `n alte ocazii asem\n\- lui nici Dumnezeu nu poate Dumnezeu (Petru 1,15). prezent [i vor fi [i pe viitor fiecare la locul s\u de credin]ei se pot `ntâlni la tot
toare, Domnul Hristos a avut face nimic. {i ar mai fi un am\nunt sfin]i sau eroi ai credin]ei, munc\, exact cum `nv\]a pasul, fiindc\ sunt mul]i
nu numai admiratori, ci [i {i totu[i, pe cei necredin- de care trebuie s\ ]inem care nu au f\cut [i nu fac pa- Sf. Ioan Botez\torul: S\ nu care au fost boteza]i `n nu-
contestatari. A[a se `ntâmpl\ cio[i, Iisus nu-i condamna, seama [i anume c\ sfântul rad\ de tr\irea credin]ei lor. face]i nimic mai mult peste mele lui Hristos [i se
mai `ntotdeauna, se contest\ nu-i demoniza, cum, din ne- nu [tie c\ are aceast\ cali- Credin]a nu se poate, ce v\ este rânduit , le `mp\rt\[esc [i cu alte sfinte
mai mult fapta bun\ decât se fericire, mai obi[nuim noi tate [i nici oamenii nu i-o a[adar, etala `n public, pre- spunea vame[ilor, adic\ s\ taine, `ns\ atunci când vine
critic\ cea rea, fiindc\ orice s\ facem cu semenii no[tri, pot descoperi, ci numai cum o marf\ spre vânzare `n nu pretind\ taxe `n plus de ispita, `ncercarea, cad de
fapt\ bun\ este nelipsit\ de `ndeosebi atunci când com- Dumnezeu. Cei ce sunt cu pia]\, `ntrucât ea nu poate fi la oameni. Osta[ilor le `ndat\, dar cei statornici nu
contestatari precum tabloul portamentul ori ideile lor adev\rat pe calea sfin]eniei, un obiect cu care s\ se fac\ spunea: S\ nu asupri]i pe se clatin\ [i r\mân precum
de umbre. Mai grav este c\ `n nu corespund concep]iilor fug ca de foc de laudele oa- nego] de[i sunt [i vor mai fi nimeni, nici s\ nu `nvinui]i casa zidit\ pe temelie de
acest caz, adversarii lui Iisus noastre. menilor [i `[i voaleaz\ atent mul]i care caut\ s\ profite pe nedrept, [i s\ v\ mul]u- piatr\. a
6 Duminic\, 15 iulie 2007

Documentar

Situa]ia femeii, `nc\

A doua ]ar\ `n lume ca num\r de locuitori -
aproape 1.100.000.000 `n 2006 - , India este un
spa]iu `n care tradi]ionalul coabiteaz\ cu
modernul `ntr-o manier\ unic\, ce nu exclude
tensiunile, tranzi]iile prelungite sau reformele.
Totu[i, anumite aspecte tradi]ionale, mai ales
cele legate de sistemul de caste, familie,
cre[terea [i educarea copiilor, pentru a
men]iona doar câteva, par s\ fie cele mai
rezistente `n fa]a moderniz\rii, continuând
s\-[i p\streze actualitatea, `n ciuda tuturor
`ncerc\rilor de „occidentalizare“ sau
„emancipare“. Iar cel mai elocvent exemplu
este acela al familiei hinduse - hinduismul
reprezentând religia majoritar\ `n India, cu
81% din totalul popula]iei - care continu\ s\
r\mân\ ancorat\ puternic `n tradi]ia
multimilenar\, s\ reziste moderniz\rii [i s\
men]in\ India pe ultimul loc `n lume `n ceea ce
prive[te rata divor]urilor. Dac\ ne oprim doar
asupra modului original `n care se realizeaz\
c\s\toria [i a rela]iilor strict reglementate din
Deoarece `ntre]inerea unei familii este sarcina exclusiv\ a b\rbatului, un b\rbat
interiorul familiei, vom descoperi un univers care depinde de o femeie sau de copiii s\i `n anii tinere]ii sau la maturitate, ori care
exotic, care se coordoneaz\ dup\ reguli `[i asum\ vreo activitate specific feminin\ este privit ca un b\rbat nedeplin
originale, menite s\ reglementeze fiecare „mântuirea“ oric\rui hin- ten]ialul economic etc. G\- „Arora [casta]. C\ut\m o care, `n func]ie de clasa soci-
aspect al vie]ii de familie, tocmai pentru c\ dus, mariajul este `ntot- sirea unui mire sau a unei mireas\ zvelt\, frumoas\ al\ [i cast\, const\ `n bani,
deauna aranjat de p\rin]i mirese se face prin diverse [i fermec\toare pentru un case, apartamente sau te-
aceasta este mult prea important\ pentru a fi sau rude, [i niciodat\ de filiere, prin intermediul tân\r informatician pro- renuri, obiecte electrocas-
l\sat\ la voia `ntâmpl\rii. cei direct viza]i de el, re- cumna]ilor sau cumnate- gramator specializat `n nice, haine etc., [i care toa-
spectiv de tineri. lor din familie, a brahman- Microsoft MCA, zvelt, chi- te se dau familiei mirelui.
ului din comunitate sau, pe[ [i atr\g\tor, de 25 de Dac\ pentru familia unui
de familist condi]ioneaz\ [i din ce `n ce mai frecvent, ani, 1,78 m [i 67 kg. Con- b\iat c\s\toria este un
eliberarea - ceea ce am C\s\toriile aranjate, prin postarea de anun]uri tact: … Tat\l de]ine firma mijloc de a prospera econo-
de Iulian DAMIAN putea numi „mântuirea“ mai numeroase decât matrimoniale `n pres\ [i … B\iatul este director la mic, pentru multe familii
C\s\toria reprezint\ un credinciosului hindus -, ac- cele din dragoste pe site-urile internet spe- firma tat\lui s\u. Mirea- care au fete, aceasta le
pas esen]ial [i obligatoriu cesibil\ numai b\rbatului, cializate. Pentru c\ fa- sa trebuie s\ fie din casta poate duce la `ndatorare
`n via]a oric\rui hindus. c\ci acesta este obligat ca C\utarea unui/unei milia se ocup\ de identifi- Arora sau Khatri.“ (Hin- peste m\sur\ [i ruinare.
Cazurile `n care o persoan\ mai `ntâi s\ treac\ prin so]/so]ii ideale porne[te carea unui posibil parte- dustan Times, 18 aprilie De[i practica dotei a
alege celibatul sunt destul stadiul de familist, s\ se atât din partea familiilor ner, majoritatea acestor 1999). fost interzis\ printr-un
de rare. Aceasta deoarece achite de datoria sa fa]\ de fetelor, cât [i din cele ale anun]uri sunt scrise la ~n mediul rural, unde proiect de lege din 1961,
c\s\toria reprezint\ crea- societate l\sând urma[i [i b\ie]ilor, fiecare având un persoana a treia [i repre- accesul la mijloacele mod- continu\ s\ d\inuie la
rea mediului pentru `nde- abia apoi poate renun]a la set de criterii `n alegerea zint\, de fapt, liste cu erne este mai dificil, scar\ larg\ pân\ ast\zi,
plinirea obliga]iilor reli- lume `n c\utarea propriei viitorului/viitoarei ginere oferte [i cereri de valori so- familiile tinerilor sunt antrenând efecte dintre
gioase fa]\ de zei, str\- eliber\ri. Poate tocmai sau nurori, precum rep- cio-profesionale. Iat\ cum puse `n leg\tur\ de c\tre cele mai negative. Dincolo
mo[i, spirite [i societate. pentru c\ este atât de im- uta]ia, vârsta, s\n\tatea, sun\ un anun] matrimo- brahmanul din sat. Ca cel de situa]iile `n care so]ii `[i
Apoi, c\s\toria [i statutul portant pentru via]a [i aspectul fizic, educa]ia, po- nial dintr-un ziar indian: care intermediaz\ c\- ucid so]iile pentru c\
s\toria, acesta are rolul de familiile acestora nu [i-au
a prezenta obiectiv calit\- onorat promisiunile pri-
Mireas\ la cinci ani ]ile [i defectele celor repre-
zenta]i, precum [i valoarea
dotei pe care familia mire-
vind cuantumul dotei (`n
medie aproximativ [apte
astfel de crime la un mili-
Un aspect legat de fa- casta mea nu-mi va lua pe sei o ofer\. O dat\ stabilite on de locuitori), datorit\
milia hindus\, care i-a fra- umeri trupul, pentru a-l primele contacte, dac\ am-
pat pe coloni[tii britanici, a duce la rugul funerar. Iar dotei se perpetueaz\ sub
bele familii consider\ c\ diferite forme [i practica
fost vârsta fraged\ la care pedeapsa din via]a viitoare sunt `ndeplinite toate cri-
erau c\s\torite fetele. ~n va fi [i mai grea.“ pruncuciderii fetelor. Din-
1930, când a fost interzis\ Aceast\ atitudine, apa- teriile, se `ntâlnesc, se sta- tr-un spirit pe cât de pre-
pentru prima dat\ c\s\to- rent inexplicabil\ pentru bilesc mai pe larg detaliile ventiv, pe atât de crud,
ria copiilor, 8.500.000 de un occidental, avea o justi- de natur\ financiar\, con- familiile s\race sau `n ca-
fete (jum\tate din num\rul ficare foarte precis\: pre- di]iile [i preten]iile, dup\ re s-au n\scut prea multe
total) erau c\s\torite `na- ]uirea statutului de fe- care se pot vedea [i tinerii. fete le ucid imediat dup\
inte de a `mplini 15 ani, iar cioar\ al unei fete era atât Ca regul\ general\, mai a- na[tere, con[tiente c\ nu
dintre acestea, 200.000 a- de mare, `ncât se merge les `n mediul rural, tinerii vor putea face fa]\ finan-
veau sub cinci ani, iar pân\ acolo `ncât aceasta se `ntâlnesc foarte pu]in `-
2.000.000 `ntre cinci [i zece s\ fie c\s\torit\ „`nainte ciar c\s\toririi lor.
nainte de c\s\torie, `n ca-
ani. Acest obicei era atât de de a realiza c\ este fe- zurile fericite v\zându-se
`nr\d\cinat `n tradi]ie, `n- meie“. ~n prezent, datorit\ doar cu prilejul nun]ilor Femeia se define[te
cât iat\ ce declara pe restric]iilor legislative (le-
atunci, `ntr-un interviu, un gile familiei din 1956 sta-
sau s\rb\torilor religioa- numai raportat\
se. De[i `n ora[e num\rul
brahman foarte `nst\rit: bilesc vârsta minim\ pen-
c\s\toriilor din dragoste a la b\rbat
„ - S\ presupunem c\ tru c\s\torie la 15 ani pen-
ave]i o fiic\. La ce vârst\ tru fete [i 18 ani pentru crescut, tinerii având pri- Na[terea fetelor este
a]i c\s\tori-o? b\ie]i), vârsta la care lejul s\ se `ntâlneasc\, considerat\ `n hinduism o
- La cinci ani, la [apte fetele sunt m\ritate a cres- c\s\toriile aranjate au pedeaps\ pentru faptele
ani, dar cu siguran]\ ar tre- cut vertiginos. Dar, dac\ r\mas regula general\ de rele s\vâr[ite `ntr-o via]\
bui s\ o c\s\toresc `nainte `n mediul urban fetele se realizare a unui mariaj, [i anterioar\. De aceea, fe-
s\ `mplineasc\ nou\ ani. c\s\toresc `n medie la 18 mai ales a unui mariaj
Dac\ nu, sunt repudiat de ani, `n mediul rural, unde meia este considerat\ ard-
considerat reu[it. hangini (jum\tate de trup)
casta mea. Nimeni nu va controlul autorit\]ilor gu-
mai mânca cu mine, nu-mi vernamentale este mai [i sahadharmini (cea care
va mai da ap\ s\ beau [i nu slab, se mai `nregistreaz\ Efectele perverse ajut\ la respectarea dhar-
m\ va mai primi la ceremo- `nc\ vârste extrem de mici ale zestrei mei). Ea este janani (prog-
nii. Nimeni nu-[i va mai c\- ale mireselor. enitoarea), ca cea care na[-
s\tori fiica cu fiul meu, a[a O reminiscen]\ a acestui Familia fiec\rei fete, te [i cre[te copii. ~n centru
c\ nu voi putea avea nepo]i. obicei este p\strarea prin- pentru a o putea c\s\tori, se afl\ b\rbatul, ca autori-
De fapt, nu voi mai exista cipiului ca b\rbatul s\ fie De aceea, familiile `n care decât so]ul sunt extrem de
trebuie s\ `i asigure aces- tate, iar femeia ca ajutor,
social. Nici un b\rbat din mai `n vârst\ decât so]ia sa. so]ia s\ fie mai `n vârst\ rare `n India de ast\zi.
teia o dot\ substan]ial\, cu un rol secundar.
 Duminic\, 15 iulie 2007
o problem\ `n India
Ajuns\ soacr\, femeia devine st\pân\ `n cas\, va conduce cu o mân\
de fier, p\strând tradi]ia ancestral\ [i, uitând de chinurile sale, va pune
pe umerii nurorilor toate poverile pe care le-a purtat [i ea `n tinere]e
Ritualul c\s\toriei re-
prezint\ un transfer al fe-
tei de la tat\ c\tre so]. A-
ceasta pentru c\, `n soci-
etatea hindus\ tradi]iona-
l\, femeia nu are niciodat\
o existen]\ individual\, fi-
ind `ntotdeauna raportat\
la familie, respectiv la
b\rbatul care `ndepline[te
rolul de pater familias. ~-
nainte de a se c\s\tori, fe-
meia este proprietatea ta-
t\lui. Dup\ c\s\torie devi-
ne proprietatea so]ului, iar
dup\ moartea acestuia,
proprietatea fiului. De ace-
ea, `ntotdeauna existen]a
[i rolurile sociale [i famili-
ale ale femeii vor fi regle-
mentate `n func]ie de sin-
gurele trei stadii `n care
existen]a ei este recunos-
cut\: fiic\, mam\ [i soa-
cr\, iar o femeie care nu se
circumscrie nici unuia din-
tre acestea nu exist\ din
punct de vedere social.
Mai `ntâi nor\,
apoi so]ie
O dat\ c\s\tori]i, cei
doi tineri se stabilesc la
familia mirelui, care reu-
ne[te, `n general, patru sau
cinci genera]ii: (str\)bunici,
p\rin]i, fii/fiice, (str\)ne-
Femeia v\duv\ `nceteaz\ a mai fi „cineva“
V\duvia femeii este
evaluat\ diferit fa]\ de
cea a b\rbatului. Dac\
pentru un b\rbat v\duv
nu este nici o problem\
dac\ se rec\s\tore[te, [i
chiar i se recomand\ a-
cest lucru, altfel nepu-
tându-[i `ndeplini obliga-
]iile religioase, pentru o
femeie, dac\ nu a avut
[ansa de a muri `naintea
so]ului, via]a se trans-
form\ `ntr-un calvar. De
po]i, ce locuiesc sub ace-
la[i acoperi[, m\nânc\
mâncarea g\tit\ la ace-
ea[i vatr\, de]in proprie-
tatea `n comun [i par-
ticip\ la ritualurile religi-
oase familiale `mpreun\.
Dac\ pentru b\rbat nu
apare nici o problem\, `n
schimb, proasp\ta mirea-
s\ este pus\ `n fa]a unui
mediu total nou. Pentru
`nceput, ea va fi mai `ntâi
nor\ [i apoi so]ie. Princi-
palele sale `ndatoriri sunt
fa]\ de socri, cumna]i [i
cumnate [i abia `n ultimul
rând fa]\ de so].
Mai `ntâi trebuie s\
arate mare deferen]\ p\-
rin]ilor mirelui, direct pro-
por]ional\ cu casta din
care ace[tia fac parte. De
pild\, o mireas\ de brah-
man trebuie s\ mearg\ la
soacra sa, dup\ mas\, [i
s\-[i arate recuno[tin]a,
rostind: „Pailagan!“ („~]i a-
ting picioarele!“) [i apoi s\-i
maseze picioarele, n\d\j-
duind probabil c\ va veni
[i ziua `n care [i ea se va
bucura de un astfel de tra-
tament din partea nurori-
lor ei. De aceea, nu trebuie
s\ ni le imagin\m pe tine-
rele so]ii care tr\iesc ani
buni `n umbra [i sub au-
toritatea soacrei ca aflân-
`ndat\ ce-i moare so]ul,
femeii i se ia ro[ul aprins
care-i `mpodobe[te c\ra-
rea piept\n\turii, i se
sparg br\]\rile de sticl\,
`i sunt scoase bijuteriile
[i podoabele. De acum
`nainte va purta numai
un sari alb, culoarea do-
liului.
De[i rec\s\torirea v\-
duvelor a fost legalizat\
`nc\ din 1985, num\rul
celor care o fac este ne-
~n contrast cu na[terea unui fiu, na[terea unei fete este privit\ cu indiferen]\ [i
evaluat\ ca un „nenoroc“. Frecvent este urmat\ de condolean]ele formale ale
prietenilor familiei. Aceasta pentru c\ o fat\ nu va avea nici o contribu]ie la
bun\starea familiei, iar când se va c\s\tori, va pleca `n familia so]ului. ~n acest sens,
o zical\ popular\ indian\ spune: „A avea o fiic\ este ca [i cum ai r\s\di [i uda o
plant\ din curtea altcuiva, pentru c\ ajutorul [i afec]iunea ea le va da altora“.
du-se `ntr-o dezn\dejde to-
tal\, ci, dimpotriv\, sunt
pline de speran]\. Ele sunt
con[tiente c\ soacra, inevi-
tabil, va `mb\trâni, va a-
junge v\duv\, se va `mbol-
n\vi [i va muri. Atunci, ea,
tân\ra aflat\ acum atât de
jos `n ierarhia familiei, va
ajunge mâine s\ ocupe un
loc central [i va domina
asupra tuturor femeilor
din familie.
Ajuns\ soacr\, femeia
devine st\pân\ `n cas\, va
conduce cu o mân\ de fier,
p\strând tradi]ia ances-
tral\ [i, uitând de chinu-
rile sale, va pune pe ume-
rii nurorilor toate poverile
pe care le-a purtat [i ea `n
tinere]e. Dar `nc\ un mare
pas mai este rezervat pen-
tru ea. Cu na[terea fiec\-
rui nepot, devine din ce `n
ce mai pream\rit\, c\ci
continuitatea familiei este
asigurat\, sufletul so]ului
s\u este protejat, iar ea [i-
a `ndeplinit menirea.
So]ia trebuie s\
m\nânce numai dup\
ce so]ul s-a s\turat
~n familie, so]ului i se
cuvine o supunere vecin\
semnificativ. Pozi]ia
v\duvei depinde de cir-
cumstan]e. Dac\ aceasta
are deja fii mari, va
r\mâne `n casa so]ului
s\u, `ns\ se va supune
pentru toat\ via]a unor
aspre restric]ii, care
merg de la o diet\ ali-
mentar\ f\r\ carne, pe[-
te sau condimente, cu o
singur\ mas\ `n zi, nu-
mai din mâncare prepa-
rat\ de ea, pân\ la inter-
cu devo]iunea, mai ales
din partea so]iei. Dup\
cum remarc\ un autor,
„cel mai bun lucru pe care
so]ia trebuie s\-l fac\ este
s\ caute s\-l mul]umeasc\
manifestând supunere to-
tal\. Aceasta ar trebui s\
fie regula ei de via]\.
Chiar dac\ este diform,
b\trân, infirm, violent;
chiar dac\ este coleric, de-
pravat, imoral, be]iv, o
so]ie tot ar trebui s\-l
priveasc\ ca pe un zeu, ar
trebui s\-i acorde `ntreaga
sa aten]ie [i grij\, s\ nu-i
ofere nici un motiv de
nepl\cere. O so]ie trebuie
s\ m\nânce numai dup\
ce so]ul s-a s\turat. Dac\
so]ul poste[te, [i ea trebuie
s\ posteasc\; dac\ el nu se
atinge de mâncare, nici ea
nu are voie; dac\ el este
`ndurerat, [i ea trebuie s\
fie la fel; dac\ el este vesel,
[i ea trebuie s\ fie vesel\.
Dac\ el cânt\, trebuie s\ `l
asculte extaziat\; dac\ el
danseaz\, trebuie s\-l pri-
veasc\ cu `ncântare; dac\
el vorbe[te despre lucru-
rile pe care le-a `nv\]at, ea
trebuie s\-l asculte cu ad-
mira]ie. ~n prezen]a lui
trebuie s\ fie vesel\ [i s\
nu dea semne de triste]e
sau nemul]umire“. (J.A.
Dubois).
B\rbatul se bucur\ de a-
cest respect pentru c\ el
este cel care `ntre]ine fa-
milia; munca [i câ[tigul
banilor reprezint\ ac-
tivit\]ile specifice ale aces-
tuia, sfera economic\ a
familiei fiind administrat\
aproape exclusiv de el. ~n
virtutea acestui statut al
s\u, b\rbatul trebuie s\-[i
exercite puterea prin disci-
plinarea femeilor [i copiilor
din `ntreaga familie, c\ci el
r\spunde `n fa]a comu-
nit\]ii pentru toate neorân-
duielile provocate de
ace[tia. Din moment ce `n-
tre]inerea unei familii este
sarcina exclusiv\ a b\rbat-
ului, un b\rbat care de-
pinde de o femeie sau de
copiii s\i `n anii tinere]ii
sau la maturitate, ori care
`[i asum\ vreo activitate
specific feminin\ este
privit ca un b\rbat nede-
plin. De oprobiul comuni-
t\]ii va avea parte [i b\r-
batul din castele superioa-
re care `i va permite femeii
sale s\ munceasc\, fiind
acuzat de nesocotire a tra-
di]iei [i l\comie. De aceea,
femeile care lucreaz\
ast\zi `n India sunt `n gen-
eral din castele inferioare,
c\rora statutul dat de
cast\ nu le interzice acce-
sul pe pia]a muncii.
dic]ia de a participa la
marile s\rb\tori reli-
gioase sau la cele ale
familiei. ~n cazul `n care
femeia v\duv\ este [i
foarte tân\r\ [i nici nu
are nici un copil, atunci
exist\ mari [anse s\ fie
alungat\ din casa so-
]ului, iar singurele vari-
ante de supravie]uire
pentru ea sunt s\ lucreze
ca zilier\ sau s\ se pros-
titueze, altfel riscând s\
moar\ de foame.
Datorit\ acestei dis-
tan]e care se instaureaz\
`ntre cei doi so]i, s\rutul pe
buze nu este niciodat\ pu-
blic, precum rare sunt [i
momentele `n care cei doi
so]i se privesc fa]\ `n fa]\:
chiar [i atunci când discu-
t\, femeia st\ cu chipul u-
[or retras, din profil, [i nici-
odat\ so]ia nu `[i cheam\
so]ul pe numele s\u mic.
~mplinirea familiei
prin na[terea de fii
C\s\toria ar trebui s\-
[i aib\ finalitatea `n fami-
lie, iar figura central\ a
acesteia este copilul, ambii
p\rin]i v\zând o cuprinde-
re a lor `n copil. Dac\ na[-
terea unui fiu `i este tat\-
lui prilej de maxim\ bu-
curie, pentru mam\ are
repercusiuni mult mai pro-
funde. Raporturile tinerei
so]ii cu so]ul [i familia
acestuia, dar `n special cu
soacra, se modific\ radical.
Maternitatea `i confer\ un
statut [i o identitate pe
care nici un alt eveniment
din via]\ nu i le poate con-
feri. Este norocul s\u dac\
na[te un fiu, permi]ându-i
astfel so]ului s\ se achite
de datoria fa]\ de str\-
mo[i, iar pozi]ia ei `n fami-
lie devine „stabil\“. ~n a-
ceste `mprejur\ri, so]ia nu
mai este so]ie, ea este ma-
m\ (ma, mata). Prestigiul
s\u `n zenana (camerele
8.000 de fete avortate
`ntr-u
un an, `n Bombay
Statutul diferit al fe-
meilor [i b\rba]ilor este
evident de la na[tere. ~n
familia hindus\, un b\-
iat este foarte pre]uit,
fiind cel care va aprinde
[i va `ntre]ine rugul fu-
nerar al tat\lui s\u,
ac]iune indispensabil\
pentru c\l\toria aceluia
`n lumea de dincolo. De
asemenea, la un mo-
ment dat, când va fi su-
ficient de matur, va pre-
lua conducere familiei.
Consecin]a fireasc\ a
acestei percep]ii este
aceea c\, la na[terea
unui fiu, `ntreaga familie
se umple de bucurie. To]i
cei care au avut grij\ de
mam\ pe parcursul sar-
cinii sunt generos r\s-
pl\ti]i, toate dorin]ele
mamei sunt imediat `n-
deplinite, chiar soacra `i
preg\te[te dulciuri etc.
Pân\ [i moa[a care adu-
ce pe lume un b\iat este
pl\tit\ dublu decât dac\
s-ar fi n\scut o fat\.
~n contrast cu na[te-
rea unui fiu, na[terea
unei fete este privit\ cu
indiferen]\ [i evaluat\
ca un „nenoroc“. Frec-
vent este urmat\ de
condolean]ele formale
ale prietenilor familiei.
Aceasta pentru c\ o
fat\ nu va avea nici o
contribu]ie la bun\sta-
rea familiei, iar când se
va c\s\tori, va pleca `n
familia so]ului. ~n acest
sens, o zical\ popular\
indian\ spune: „A avea
7
femeilor) cre[te; ea a avut
succes, [i-a justificat exis-
ten]a. De[i continu\ s\ fie
supus\ credincioas\ so]u-
lui s\u, ea este de acum o
entitate, o persoan\. Pân\
[i soacra este obligat\ s\
]in\ seama de aceast\
schimbare de statut, iar
rela]iile dintre cele dou\
femei sufer\ o `mbun\-
t\]ire spectaculoas\.
O privire, chiar [i suc-
cint\, asupra familiei hin-
duse tradi]ionale, mai
ales din rândul castelor
superioare, ne frapeaz\
prin antagonisme: pe de o
parte, principii nobile pre-
cum sacralitatea c\s\to-
riei, devotamentul, rela]ia
spiritual\ intim\ dintre
so]i, `mplinirea prin c\s\-
torie, iar pe de alt\ parte
practica aranj\rii c\s\to-
riilor, a pruncuciderii, a
c\s\toririi copiilor, a
abandon\rii v\duvelor, a
`nrobirii femeii [i izol\rii
ei `n spa]iul familial. Sur-
prinderea m\car a câtor-
va dintre aceste aspecte
ne relev\ totu[i o familie
puternic\, o institu]ie ca-
re `ntr-adev\r reprezint\
nucleul societ\]ii, un spa-
]iu care se dore[te a fi
garantul p\str\rii iden-
tit\]ii religioase [i sociale
hinduse.
* Iulian Damian este
cadru didactic al Facult\]ii
de Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“ din Ia[i.
un fiu este ca [i cum ai
r\s\di [i uda o plant\
din propria curte, ca
atunci când aceasta va
cre[te s\-]i dea umbr\
[i fructe; dar a avea o
fiic\ este ca [i cum ai
r\s\di [i uda o plant\
din curtea altcuiva,
pentru c\ ajutorul [i a-
fec]iunea ea le va da al-
tora“. Apoi, p\rin]ii `n-
cep deja s\ se gân-
deasc\ la zestrea pe
care vor fi nevoi]i s\ o
dea pentru a o c\s\tori.
Lucrurile devin mai
sumbre la na[terea celei
de a doua sau de a treia
fiice, familia consid-
erându-se blestemat\.
Deseori, `n astfel de
cazuri, se apeleaz\ f\r\
nici un fel de scrupule
la pruncucidere. Iat\ ce
declara cu non[alan]\
un indian: „Am avut 12
copii: 10 fete, care, nor-
mal, nu au supravie]uit.
Cine ar fi putut duce
a[a o povar\? Pe cei doi
b\ie]i, bine`n]eles, i-am
p\strat“. Mai nou, de
când a ap\rut posibili-
tatea stabilirii sexului
copilului `nainte de
na[tere, numeroase fa-
milii apeleaz\ la avort
când constat\ c\ li se va
na[te o fat\. Un studiu
realizat `n 1986, `n
Bombay, ar\ta c\ din
cei 8.000 de fetu[i avor-
ta]i `n urma testului de
stabilire a sexului copi-
lului aproape to]i erau
fete.
 CM
YK

8 Duminic\, 15 iulie 2007

Documentar

Cum vede Europa

simbolurile religioase cu asocia]iile private obi[- doar simbolurile necre[-
Prezen]a simbolurilor religioase `n spa]iile publice reprezint\ deja, de nuite. Ele nu sunt finan- tine sau „neoccidentale“,
]ate de stat [i nu sunt sus- `n landul Berlin era in-
mai mul]i ani, `n ]\rile Europei Occidentale, o tem\ deosebit de ceptibile de a se `nregistra terzis\ purtarea sau a-
incitant\ [i cu implica]ii semnificative `n rândurile societ\]ii. Acest ca biserici propriu-zise. Cu fi[area oric\ror simboluri
toate acestea, inexisten]a religioase `n spa]iile cu
subiect suscit\ un interes deosebit `n egal\ m\sur\ pentru opinia unei separa]ii `ntre stat [i func]ie public\.
public\, pentru comunit\]ile religioase sau pentru forurile de decizie Biseric\ nu afecteaz\ poli- Acest caz confirm\ fap-
ticile de integrare religioa- tul c\ pozi]ia german\ a-
politic\. Spre deosebire de contextul ]\rii noastre, `n care dezbaterea s\. Modelul britanic de in- supra simbolurilor reli-
vizeaz\ `n principal simbolurile religioase apar]inând credin]ei tegrare este, `n general, gioase `n sfera public\
unul al pluralismului cul- este neclar\. ~n timp ce le-
`mp\rt\[ite de marea majoritate a popula]iei, `n ]\rile Europei tural - multiculturalism - gea federal\ adopt\ `n a-
Occidentale aceast\ dezbatere se refer\ cu prec\dere la simbolurile `n care mi- paren]\ un
apar]inând minorit\]ilor etnice [i religioase. Acestea solicit\ dreptul
de a-[i p\stra [i promova identitatea etnico-religioas\,
inclusiv prin intermediul simbolurilor religioase care le definesc.

de remarcat faptul c\ pene sunt de tradi]ie cre[- norit\]ile concept

CM
de Ionu] BURSUC
YK
Din cauza cre[terii con-
stante a num\rului de i-
migran]i musulmani, cul-
tura politic\ din multe ]\-
ri vest-europene a fost ne-
voit\ `n ultimele decenii
fie s\ se adapteze, fie s\
g\seasc\ metode de rezol-
vare a „diferen]elor“ ap\-
rute `n interiorul unor so-
ciet\]i tradi]ional omo-
gene. Din punct de vedere
istoric, multe ]\ri din Eu-
ropa au puternice afilia]ii
fa]\ de o anumit\ orienta-
re confesional\. ~n ultimii
250 de ani, `ns\, `n multe
dintre aceste ]\ri [i-a f\-
cut sim]it\ prezen]a o
tendin]\ accentuat\ de
secularizare, de[i aceasta
s-a manifestat pe terito-
riul Europei `ntr-un ritm
inegal [i neuniform. Dac\
`n unele state, seculari-
zarea sau separarea stat-
ului [i a institu]iilor pu-
blice de Biseric\, s-a pro-
dus `ntr-un sens moderat,
`n altele ea a preluat un
sens absolut, `n timp ce `n
altele, acest fenomen a
avut efecte destul de es-
tompate. ~n peisajul cul-
tural european, este demn
Legisla]ia britanic\ se dovede[te a fi destul de flexibil\
cu privire la prezen]a simbolurilor religioase `n spa]iul public,
cu condi]ia ca acestea s\ nu constituie o amenin]are la securitatea
statului sau fa]\ de func]ionarea normal\ a institu]iilor
]\rile care se dovedesc mai
dispuse s\ recunoasc\ un
anumit grad de afiliere
fa]\ de religie, au acceptat
mai u[or prezen]a sim-
bolurilor religioase `n sfera
public\, `n timp ce acelea
care resping mai mult sau
mai pu]in leg\turile reli-
gioase s-au dovedit mai
pu]in dispuse s\ se adap-
teze acestor cerin]e.
~n interiorul Uniunii E-
uropene, atitudinile fa]\
de prezen]a simbolurilor
religioase `n spa]iile pu-
blice difer\ `n func]ie de
specificul fiec\rei ]\ri. U-
nele dintre acestea dispun
de anumite reglement\ri
legislative particulare, `n
timp ce altele se bucur\
de tradi]ii puternice [i clar
stabilite. ~n acela[i timp,
pozi]ia diferitelor confe-
siuni religioase din interi-
orul UE cu privire la a-
ceast\ problematic\ este
departe de a fi uniform\.
Unele state, cum este ca-
zul Fran]ei, propun o lai-
citate f\r\ compromisuri,
`n timp ce altele `ntre]in
leg\turi privilegiate cu
unele culte religioase sau
instituind chiar o Biseric\
de Stat (Anglia). ~n ge-
neral, ]\rile Uniunii Euro-
tin\ [i aceast\ amprent\
este foarte vizibil\ `n spe-
cial `n sudul [i estul
Europei, acolo unde pre-
dominante sunt bisericile
Catolic\ [i Ortodox\.
Dat fiind faptul c\ pro-
blematica prezen]ei sim-
bolurilor religioase `n spa-
]iile publice `n occidentul
european este destul de
complex\, vom trece `n re-
vist\ trei paradigme de
atitudine fa]\ de aceste
simboluri `n trei ]\ri eu-
ropene cu tradi]ii religioa-
se destul de diferite: An-
glia, Germania [i Fran]a.
Anglia, lipsit\ de
complexe
~n Anglia exist\ o pu-
ternic\ leg\tur\ `ntre Bi-
seric\ [i stat, motiv pentru
care simbolurile religioase
sunt acceptate f\r\ re]ine-
ri `n sfera public\. „Biseri-
ca Angliei“ beneficiaz\ de
un statut cu totul particu-
lar, dat fiind faptul c\ ea
este singura religie statu-
tar recunoscut\, având-o
pe Regin\ ca [i conduc\-
tor. Celelalte Biserici sau
asocia]ii religioase sunt
a[ezate pe aceea[i pozi]ie
CM
YK
etnice sunt `ncurajate sau
chiar sprijinite s\-[i prac-
tice credin]a. Asemenea
politici s-au dovedit a fi de
o importan]\ major\ `ntr-o
]ar\ care `n ultimii dou\-
zeci [i cinci de ani a fost
nevoit\ s\ fac\ fa]\ unui
semnificativ influx de imi-
gran]i din fostele colonii.
~n aceast\ ]ar\, pro-
blematica prezen]ei sim-
bolurilor religioase `n
spa]iul public este domi-
nat\ `n principal de re-
vendic\rile reprezentan-
]ilor minorit\]ilor religi-
oase (cu prec\dere cea
musulman\), cu privire la
libertatea de a purta sau
a-[i afi[a propriile sim-
boluri religioase. ~n ge-
neral, legisla]ia britanic\
se dovede[te a fi destul de
flexibil\ cu privire la
prezen]a simbolurilor reli-
gioase `n spa]iul public, cu
condi]ia ca acestea s\ nu
constituie o amenin]are la
securitatea statului sau
fa]\ de func]ionarea nor-
mal\ a institu]iilor.
~n Germania,
landurile decid
pro sau contra
simbolurilor
~n Germania nu exist\
o separa]ie strict\ `ntre
biseric\ [i stat, aceast\
rela]ie fiind configurat\
de principiul neutralit\]ii
seculare [i al parteneria-
tului. Libertatea reli-
gioas\ este garantat\ de
Legea Fundamental\ -
Constitu]ia din anul 1949.
Dezbaterea privind bas-
malele islamice a ajuns `n
aten]ia public\ `n anul
2003, de[i a fost preg\tit\
de o serie de ini]iative `n
acest sens `n anii 1980. ~n
acea perioad\ a fost adop-
tat\ o pozi]ie `mpotriva
purt\rii sau afi[\rii aces-
tor simboluri `n locurile
publice, `n ciuda garant\-
rii de c\tre Constitu]ie a
libert\]ii religioase. Cu
toate acestea, `n septem-
brie 2003, Curtea Consti-
tu]ional\ Federal\ a emis
o decizie prin care este
acordat landurilor (en-
tit\]i regionale germane
cu caracter administrativ)
dreptul de a-[i crea propri-
ile reglement\ri cu privire
la basmalele islamice [i
simbolurile religioase `n
general. Curtea Constitu-
]ional\ Federal\ a decis
astfel c\ basmalele pentru
profesori ar fi permise, iar
purtarea acestora nu ar
contraveni `n principiu
valorilor Constitu]iei Ger-
mane, dar landurile sunt
libere s\ interzic\ profeso-
rilor din [colile publice s\
poarte astfel de obiecte de
vestimenta]ie, `n m\sura
`n care consider\ acest lu-
cru necesar la nivel local.
Cu privire la aceast\ pro-
blem\, pozi]ia landurilor
nu este uniform\. Opt
landuri din [aisprezece au
demonstrat, `n noiembrie
2003, disponibilitatea de a
adopta o legisla]ie care s\
apere conceptul laic al
neutralit\]ii statului [i
implicit a func]ionarilor
s\i, atât timp cât se afl\
`n timpul exercit\rii ser-
viciului. ~n consecin]\,
mai multe landuri au a-
doptat reglement\ri le-
gislative cu privire la pro-
fesorii din [colile publice
[i dreptul acestora de a
purta [i afi[a simbolurile
religioase `n timpul e-
xercit\rii func]iei speci-
fice. Dac\ `n regiunea
Baden-Wurtember, spre
exemplu, interdic]ia for-
mulat\ `n acest sens, viza
larg, flexibil al libert\]ii
CM
de con[tiin]\ [i reli- YK
gioase, aplicarea individ-
ual\ `n cadrul landurilor
a principiilor constitu]io-
nale este puternic influ-
en]at\ de tradi]iile cul-
turale [i politicile locale.
~n Germania nu sunt
aplicate a[adar reguli
stricte de laicitate, ci se
`ncearc\ o abordare lar-
g\ a libert\]ii religioase
care poate fi limitat\ `n
circumstan]e specifice.
De remarcat faptul c\ `n
Germania, spre deosebire
de Fran]a, nu se pune
problema interdic]iei pur-
t\rii sau afi[\rii simbo-
lurilor religioase de c\tre
elevi.
Cum se justific\
atitudinea Fran]ei
~n Fran]a, dezbaterea
cu privire la basmalele is-
lamice - sau deja cunos-
cuta l’affaire du foulard -
a luat propor]ii drama-
tice, datorit\ impunerii `n
anul 2004, a unei inter-
dic]ii la nivel na]ional cu
privire la simbolurile reli-
gioase `n s\lile de clas\,
fapt ce a dus la proteste
semnificative `n `ntreaga
]ar\. Aceast\ lege, limi-
tat\ la domeniul `nv\]\-
mântului public non-uni-
versitar, prevedea urm\-
toarele: „~n [colile, colegi-
ile [i liceele publice, pur-
tarea simbolurilor sau ]i-
nutelor prin care elevii
manifest\ ostentativ o a-
partenen]\ religioas\ este
interzis\. Reglement\rile
interioare vor specifica
faptul c\ aplicarea unei
discipline [colare este pre-
cedat\ de un dialog cu e-
levul“. ~ntr-un contrast vi-
zibil fa]\ de alte abord\ri
ale libert\]ii religioase,
cunoscuta politic\ france-
z\ strict\ a laicit\]ii a fost
implementat\ `n ultimele
decenii `ntr-un context po-
litico-social marcat de pre-
zen]a activ\ a celei mai
mari popula]ii musulmane
din Europa Occidental\ -
aproximativ 5-6 milioane,
sau 8-11% din `ntreaga po-
pula]ie francez\.

Duminic\, 15 iulie 2007
Dintre toate statele lu-
mii occidentale, concep]ia
Fran]ei asupra secularis-
mului este cea mai rigid
definit\, cu politici strict
prev\zute `n vederea
men]inerii religiei `n afara
sferei publice. Unul dintre
aspectele esen]iale ale in-
terpret\rii franceze a
CM
YK
dreptului la libertatea re-
ligiei este acea defini]ie a
dreptului ca liberté pu-
blique, mai mult decât cea
de drept civil (a[a cum
este ea `n]eleas\ `n multe
din celelalte ]\ri). ~n
Fran]a, drepturile civile
nu exist\ ca drepturi na-
turale pe care un individ
[i le poate exercita fa]\ de
stat; dimpotriv\, ele re-
prezint\ dreptul natural
al individului de a se bu-
cura de libert\]ile definite
[i delimitate exclusiv de
c\tre legea de stat.
Cet\]enii trebuie s\
manifeste loialitate fa]\
de stat, `n primul rând, [i
fa]\ de institu]iile reli-
gioase, `n al doilea rând;
religia apar]ine sferei pri-
vate, iar libertatea reli-
gioas\ exist\ `n cadrul
Musulmanii `n Europa
Din perspectiva num\-
rului adep]ilor, Islamul
este a doua religie din lu-
me, pe glob existând mai
mult de un miliard de
credincio[i musulmani.
Cuvântul „islam“ semni-
fic\ supunere fa]\ de
Dumnezeu sau fa]\ de
Alah, cum `l numesc mu-
sulmanii. Cei mai fer-
ven]i practican]i ai aces-
tei religii `[i propun s\-[i
dedice `ntreaga via]\ slu-
jindu-l pe Dumnezeu.
~n Europa, islamul
este considerat\ religia
cu cel mai alert ritm de
r\spândire, rata avansa-
t\ a natalit\]ii [i a imi-
gr\rii favorizând o rapi-
d\ cre[tere a popula]iei
musulmane pe b\trânul
continent.
Num\rul exact al mu-
sulmanilor este dificil de
stabilit, `ntrucât recens\-
mintele - cele mai frec-
vent utilizate surse de in-
forma]ii `n astfel de cazu-
ri - nu reflect\ foarte ex-
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{, SATU-
MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz; ZAL|U — 93,1 MHz;
ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG — 100,2 MHz;
TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
limitelor prescrise de lai-
citatea statal\.
Laicitatea statului `n-
seamn\, `n esen]\, c\ sta-
tul nu sprijin\ nici o cre-
din]\ sau ideologie parti-
cular\ [i nu poate discri-
mina pe nimeni pe motiv
religios. Aceast\ pozi]ie
explic\ [i politica Fran]ei
fa]\ de asimilarea imi-
gran]ilor. ~n timp ce Fran-
]a este deschis\ fa]\ de i-
migran]i, politica sa este
de a insista pe omogenita-
tea culturii franceze, invo-
când asimilarea ca [i con-
di]ie a apartenen]ei.
Datorit\ orient\rii po-
litice [i culturale a statu-
lui francez, a c\rui con-
stant\ o reprezint\ laici-
tatea, este de la sine `n-
]eles c\ acesta nu este
dispus s\ acorde prea
mare aten]ie cerin]elor
religioase ale imigran]i-
lor. Ra]iunea care st\ `n
spatele acestei atitudini
nu o reprezint\ rasismul
sau bigotismul, ci o no]iu-
ne fundamental\ a iden-
tit\]ii franceze care di-
rec]ioneaz\ `ntreaga poli-
tic\ a statului. ~n acela[i
act, din multiple motive,
situa]ia privind r\spân-
direa acestei popula]ii `n
Europa.
a ALBANIA
Popula]ia total\: 3.1
milioane
Popula]ia musulman\:
2.2 milioane (70%)
a AUSTRIA
Popula]ia total\: 8.2
milioane
Popula]ia musulma-
n\: 339.000 (4.1%)
a BELGIA
Popula]ia total\: 10.3
milioane
Popula]ia musulma-
n\: 0.4 milioane (4%)
a BOSNIA-HER}E-
GOVINA
Popula]ia total\: 3.8
milioane
Popula]ia musulma-
n\: 1.5 milioane (40%)
a DANEMARCA
Popula]ia total\: 5.4
milioane
CM
YK
O mai bun\ cunoa[tere a prevederilor legislative, ale particularit\]ilor
na]ionale sau ale practicilor tradi]ionale din interiorul UE `n ce prive[te
simbolurile religioase ar putea prezenta `ntr-o alt\ lumin\ acel mit adesea
invocat al unei Europe unilateral secularizate, `n care problematica
simbolurilor religioase este tran[at\ irevocabil `n sensul `nl\tur\rii acestora.
timp, valorile tradi]ionale
franceze sunt puternic
provocate de intensifica-
rea fenomenului migra-
]iei, precum [i de cea de-a
doua genera]ie de imi-
gran]i musulmani, care
`[i redescoper\ r\d\cinile
culturale. ~n acest con-
text, conceptul de ame-
nin]are a ordinii publice
ofer\ o justificare pentru
a impune limite asupra
drepturilor religioase pro-
tejate constitu]ional.
Mituri [i realit\]i
`n UE
Dezbaterea cu privire
la simbolurile religioase
comport\ implica]ii sem-
nificative asupra societ\-
]ilor actuale. De[i ea pare
a se limita la domeniile
particulare ale `nv\]\-
mântului [i eticii muncii,
aceast\ problematic\ r\-
mâne la fel de important\
din perspectiva principi-
ilor [i practicilor politico-
sociale, dar [i a vie]ii reli-
gioase din spa]iul euro-
pean.
Popula]ia musulma-
n\: 270.000 (5%)
a FRAN}A
Popula]ia total\: 62.3
milioane
Popula]ia musulma-
n\: Cinci-[ase milioane
(8-9.6%)
a GERMANIA
Popula]ia total\: 82.5
milioane
Popula]ia musulma-
n\: 3 milioane (3.6%)
a ITALIA
Popula]ia total\: 58.4
milioane
Popula]ia musulma-
n\: 825,000 (1.4%)
a MACEDONIA
Popula]ia total\: 2.1
milioane
Popula]ia musulma-
n\: 630.000 (30%)
a MAREA BRITA-
NIE
Popula]ia total\: 58.8
milioane
Popula]ia musulman\:
1.6 milioane (2.8%)
a OLANDA
Popula]ia total\: 16.3
milioane
Popula]ia musulma-
n\: 945.000 or 5.8%
CM
YK
9
CM
YK
~n Fran]a, dezbaterea cu privire la basmalele islamice -
sau deja cunoscuta l’affaire du foulard - a luat propor]ii
dramatice, datorit\ impunerii, `n anul 2004, a unei interdic]ii
la nivel na]ional cu privire la simbolurile religioase `n s\lile
de clas\, fapt ce a dus la proteste semnificative `n `ntreaga ]ar\
Varietatea atitudinilor min\ acel mit adesea invo- presie admirabil\ a prin-
legislative sau tradi]ionale cat al unei Europe unilat- cipiului subsidiarit\]ii - cu
cu privire la simbolurile re- eral secularizate, `n care privire la simbolurile reli-
ligioase, `n rândul ]\rilor problematica simbolurilor gioase ar putea constitui
UE, poate constitui un im- religioase este tran[at\ un reper cu greutate `n
portant reper `n contextul irevocabil `n sensul `nl\tu- dezbaterea despre legiti-
dezbaterii lansate [i `n ]ara r\rii acestora. ~n orice caz, mitatea prezen]ei simbo-
noastr\ pe aceast\ tem\. aten]ia acordat\ voin]ei lurilor religioase `n spa-
Totodat\, o mai bun\ cu- comunit\]ilor locale - ex- ]iile publice. a
noa[tere a prevederilor le-
gislative, ale particulari-
t\]ilor na]ionale sau practi-
cilor tradi]ionale din interi-
orul UE `n ce prive[te sim-
bolurile religioase, ar putea
prezenta `ntr-o alt\ lu-
a SERBIA {I MUN-
TENEGRU (CU KOSO-
VO)
Popula]ia total\: 10.8
milioane (incluzând Ko-
sovo); 8.1 milioane (ex-
cluzând Kosovo)
Popula]ia musulma-
n\: Serbia [i Muntene-
gru - 405.000 (5%); Ko-
sovo - aprox. 1.8 mili-
oane (90%)
a SPANIA
Popula]ia total\: 43.1
milioane
Popula]ia musulma-
n\: 1 milioane (2.3%)
a SUEDIA
Popula]ia total\: 9
milioane
Popula]ia musulma-
n\: 300.000 (3%)
a ELVE}IA
Popula]ia total\: 7.4
milioane
Popula]ia musulma-
n\: 310.800 (4.2%)
a TURCIA
Popula]ia total\: 68.7
milioane
Popula]ia musulman\:
68 milioane (99%) (sursa:
www.news.bbc.co.uk)
Radio TRINITAS
10 Duminic\, 15 iulie 2007

Tradi]ia fixeaz\ ziua de 16 octombrie 708 ca fiind ziua `n care s-a sfin]it
Documentar noul sanctuar `n vârful muntelui Tombe. Apoi, episcopul Aubert a organizat
via]a religioas\ `n munte, instal=nd aici doisprezece c\lug\ri „care trebuie s\
persevereze, cu reguli precise, `n serviciul preafericitului arhanghel“. Ace[tia
au format prima comunitate instalat\ [i organizat\ vreodat\ `n munte.

Satul [i m\n\stirea dintre ape

Mont Saint Michel este ast\zi loc
de pelerinaj la fel ca Ierusalimul,
Roma sau Santiago de
Compostella. Este o stânc\
granitic\ `n Golful Saint Malo, `n
nord-vestul Fran]ei, din Marea
M=necii. Aici are loc, la ore deja
[tiute, cel mai reprezentativ
fenomen de flux [i reflux. ~n timpul
fluxului, Mont Saint Michel este
insul\, iar `n timpul refluxului,
devine peninsul\. St=nca este
ocupat\ de un sat de 130 de
locuitori [i de o m\n\stire
fortificat\. Muntele „Sf=ntul Mihail“
a jucat un rol important `n istoria
Fran]ei, fiind singurul loc care nu a
putut fi cucerit de armatele
engleze `n timpul „R\zboiului de
100 de ani“(1337-1453). Din anul
1979, se afl\ pe lista patrimoniului
mondial UNESCO. „Minune a
Occidentului“, a[ezat\ la limita
dintre Bretania [i Normandia,
aceast\ mic\ insul\ de granit are
perimetrul de 900 de metri.

Legenda Muntelui al Bretaniei, `nc\ adoles- Pe la sf=r[itul veacului al

Saint Michel spune c\
`ntr-o noapte de octombrie
a anului 708, episcopul
Aubert de la Avranches
dormea un somn fr\mân-
tat de vise. Ca [i `n nop]ile
trecute, Sf=ntul Arhan-
ghel Mihail `i ap\rea, po-
runcindu-i s\-i constru-
iasc\ un sanctuar, pe ve-
chiul munte Tombe, `n
mijlocul golfului. La `nce-
putul secolului al VIII-lea,
muntele Tombe era o ridi-
c\tur\ rotunjit\ de granit,
`nalt\ de 78 de metri, `n
mijlocul unui golf adânc,
al c\rui profil nu are nimic
`n comun cu ceea ce vedem
azi, `ntruc=t aici p\mântul
a câ[tigat peste tot `n
lupta cu marea. ~n vârful
ridic\turii de granit era o
piatr\ mare, despre care
se spune c\ a `nfipt-o chiar
Satan. {i nimeni nu putea
s\ scoat\ aceast\ piatr\
pentru `nceperea construc-
]iei sanctuarului. A reu[it
p=n\ la urm\ copila[ul
Bain, cel de-al doisprezece-
lea fiu al unuia din lucr\-
tori, tot a[a cum t=n\rul
Arthur, viitor rege legendar
cent, reu[ise s\ smulg\
spada Excalibur din stânca
`n care fusese `nfipt\.
„Ce frumos
este s\ vezi!“
Tradi]ia fixeaz\ ziua de
16 octombrie 708, ca fiind
ziua `n care s-a sfin]it noul
sanctuar `n vârful mun-
telui Tombe. Apoi episco-
pul Aubert a organizat
via]a religioas\ `n munte,
instal=nd aici doisprezece
c\lug\ri „care trebuie s\
persevereze, cu reguli pre-
cise, `n serviciul preaferic-
itului arhanghel“. Ace[tia
au format prima comuni-
tate instalat\ [i organi-
zat\ vreodat\ `n munte.
Tot Sf=ntul Mihail l-a
`n[tiin]at `n chip minunat
pe episcopul Aubert de e-
xisten]a unei surse de ap\
potabil\ `n zon\. Datorit\
rug\ciunilor de aici, pele-
rinii care au venit s\ vi-
ziteze m\n\stirea din mij-
locul apei, au sim]it ade-
v\rate minuni. Un pelerin
orb sosit acolo a exclamat:
„Ce frumos este s\ vezi!“.
X-lea, muntele a luat de-
finitiv numele actual,
„Sf=ntul Mihail“. Rând pe
rând, `n jurul m\n\stirii
au ap\rut noi construc]ii,
muntele c\p\tând o `nf\]i-
[are din ce `n ce mai a-
propiat\ de cea actual\.
Construc]iile s-au realizat
cu mare dificultate. Blocu-
rile de granit au fost aduse
pe cor\bii din Insulele
Chausey, `n ritmul maree-
lor. O dat\ aduse, t\ietorii
de piatr\ le fasonau `n
blocuri definitive, apoi
aceste blocuri grele de pi-
atr\ erau urcate `n vârf [i
a[ezate la locul potrivit.
3.200.000
de vizitatori anual
~n 1066, Wiliam, ducele
Normandiei, pornea ex-
pedi]ia de cucerire a Angli-
ei, pe care v\rul s\u E-
duard i-o l\sase mo[teni-
re. So]ia sa, Mathilde de
Flandra, a reprezentat pe
o tapiserie Muntele Saint
Michel, loc `n care trupele
normande ale lui William
Cuceritorul, `nainte de a
trece Marea M=necii, au
mers spre a cere ajutorul
lui Dumnezeu. M\n\sti-
rea l-a ajutat pe William
cu [ase cor\bii.
Foarte curând, frumu-
se]ea construc]iilor din
Mont Saint Michel, ridi-
cate spre slava lui Dum-
nezeu, a `nceput s\ atra-
g\ din ce `n ce mai mul]i
pelerini, ale c\ror daruri
au facilitat ridicarea de
noi [i noi construc]ii, u-
nele mai m\re]e dec=t ce-
lelalte. Mont Saint Michel
a devenit ast\zi un loc la
fel de vizitat ca Ierusalim,
Roma sau Santiago de
Compostela din Spania.
Cronicile muntelui sem-
naleaz\ pelerinaje ale
„ciob\na[ilor“, bande de ]ia Mont Saint Michel). colul ca muntele s\ piar\
copii care `[i p\r\seau Dac\ `n 1368, Confreria era din ce `n ce mai mare.
familiile pentru a merge „Sf=ntul Iacob“ declara c\ Acest gest l-a determinat
la Arhanghel. Primul din- la Mont Saint Michel vin pe Victor Hugo, s\ scrie
tre aceste pelerinaje este 15.570 de pelerini, ast\zi, `nainte cu pu]in `nainte de
consemnat `n anul 1333. aici sosesc 3.200.000 de moarte: „Muntele Saint
~ns\ aceste pelerinaje vizitatori anual. Michel este pentru Fran]a
erau foarte rare [i nu se ceea ce Marea Piramid\
[tie precis ce `i motiva pe „Ceea ce Marea este pentru Egipt. Trebu-
copii s\ le fac\. ie s\-l protej\m de orice
Piramid\ este
Dup\ c\derea Bastiliei mutilare. Trebuie ca Mun-
(14 iulie 1879), `n 1790, pentru Egipt“ tele Saint Michel s\ r\-
revolu]ionarii au ocupat mân\ o insul\. Trebuie
[i Bastilia m\rilor, trans- ~n 1874, statul francez protejat\ cu orice pre]
fer=nd la Avranches, un- a lansat realizarea unui aceast\ dubl\ oper\ a na-
de se afl\ [i `n prezent, dig neinundabil, destinat turii [i a artei“. Pentru
pre]ioasele manuscrise cu u[ur\rii accesului la mun- protejarea insularit\]ii
miniaturi, create de c\lu- te. Aceste lucr\ri au d\u- muntelui, `n anii 1983-
g\rii de alt\dat\ `n m\- nat sitului, din cauza acu- 1984, digul Roche-Torin a
n\stire. Mont Saint Mi- mul\rii nisipului, peri- fost distrus. a
chel a devenit `nchisoare
pentru preo]ii refractari
la noul regim ateu. A ur-
mat Imperiul, care `nce-
p=nd cu 1811 a transfor-
mat muntele `ntr-o `nchi-
soare permanent\, apoi
Restaura]ia, care a con-
tinuat ceea ce a `nceput
Imperiul, d=nd muntelui
numele de „Cas\ de For]\
[i de Corec]ie“.
Astfel, timp de 47 de
ani, 14.000 de de]inu]i au
vie]uit [i au murit `n
vechea m\n\stire. Abia `n
luna octombrie a anului
1863, Napoleon al III-lea
a desfiin]at aceast\ `n-
chisoare central\. ~n
1965, benedictinii s-au
reinstalat `n Munte, `ns\
f\r\ ca aba]ia s\ fie reor-
ganizat\ autonom.
~n prezent, pe munte se
afl\ Fraternitatea Monas-
tic\ de la Ierusalim (Aba-

Cele mai puternice maree din lume

Mont Saint Michel se
`nf\]i[eaz\ vizitatorului
ca o mic\ piramid\ stân-
coas\, `nconjurat\ de o
`ntindere neted\ nesfâr-
[it\ de ape. O [osea pie-
truit\ asigur\, `n ultima
vreme, leg\tura perma-
nent\ cu ]\rmul Breta-
niei. Indicatoarele din
parcare sau de pe [osea
anun]\ orele la care `n-
cepe fluxul. Ma[inile par-
cate corespunz\tor nu
sunt `n pericol de-a fi i-
nundate. Mareele `n zona
Muntelui Saint Michel
sunt considerate printre
cele mai puternice din
Europa. La echinoc]ii, `n
timpul refluxului, marea
se retrage pân\ la 15-18
km, iar fluxul este printre
cele mai `nalte din lume.
La ora anun]at\, uria[e
mase de ap\ se revars\
dinspre larg, cu o vitez\
nemai`ntâlnit\ peste ma-
rile `ntinderi de nisip `n-
c\ umed, r\mase `n urma Mont Saint Michel, v\zut dinspre golf,
refluxului. ~ncepe fluxul
[i totodat\ spectacolul. `n timpul refluxului
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
 Duminic\, 15 iulie 2007 11
Tineretul are o singur\ speran]\: lumea liber\. El o iube[te prin afinitatea lui
Pagina sufleteasc\, de[i nu o cunoa[te deloc. Prin propaganda comunist\, ceea ce `nva]\
[i aude tineretul despre ]\rile occidentale sunt lucruri inumane: rasism, crime,
ho]ii, mizerie, foamete, tineri de bani gata, rock and roll, baruri, femei [i
de istorie prostituate, capitali[ti, bancheri, patroni, muncitori `n mizerie, degradare uman\,
supraproduc]ie, colonialism etc. El nu le crede, dar nici nu cunoa[te adev\rul.

De ce erau râvnite medicina

[i ingineria `n comunism
de fiecare student [i se fac tarea acestor dou\ profesii
Comuni[tii au acordat, `nc\ de la Society Archives, vi le prezent\m `n de obicei cu tramvaiul. Me- sunt: originea nes\n\toas\
sele se iau obi[nuit la can- [i s\r\cia familiei.
`nceput, o aten]ie deosebit\ continuare, pentru a v\ face o tinele studen]e[ti ce sunt
tineretului, cu ajutorul c\ruia imagine a acelor vremuri sau, dup\ proaste [i insuficiente. „Tineretul nu [tie ce
Pentru studii particulare,
sperau s\ edifice societatea caz, a vi le reaminti. studentul are prea pu]in s\ cread\ despre C\t\lin Turliuc,
timp liber; de obicei `nva]\ profesor universitar,
imaginat\ de ei. Cât de `ncânta]i Textul care urmeaz\ reprezint\ un cursul predat `n [coal\ [i
realiz\rile [tiin]ei cercet\tor [tiin]ific gradul
s-au ar\tat tinerii de strategiile fragment dintr-un chestionar la atât. Lecturi generale sunt sovietice“ I la Institutul de Istorie
pu]ine [i doar ce cade oca- „A. D. Xenopol“ - Ia[i
comuniste putem afla de la cei care care a r\spuns un tân\r refugiat zional prin mâini. Venitul Controlul [i educa]ia de
ast\zi ne sunt p\rin]i sau bunici [i politic român (student) `n anul 1958 studentului se rezum\ la partid. Prin toate publica-
un fel de r\u necesar [i i-
burs\, pentru cei ce o au. ]iile [i bibliotecile, partidul nevitabil. To]i secretarii u-
care au tr\it pe viu acele vremuri. O [i care descrie, uneori p\tima[, o ~n acest caz, din cei 270 de `[i exercit\ puterea [i do- temi[ti sunt tineri incul]i
lei, el d\ 210 la cantin\, 40 rin]a de a educa tineretul
alt\ [ans\ este cea oferit\ de realitate perfect cunoscut\ lui. la c\min [i 20 de lei `i `n spiritul comunist. Se pu-
[i nu sunt simpatiza]i de
ceilal]i. {edin]ele UTM
consultarea documentelor Autorul analizei referitoare la r\mâne de buzunar, adic\ blic\ numai c\r]i aprobate sunt adev\rate torturi [i
mizerie total\. de organe speciale. Despre to]i caut\ s\ fug\ de ele,
redactate `n acea perioad\, de „Uniunea Tineretului Muncitoresc“ Majoritatea familiilor nu religie nu se vorbe[te deloc g\sind pentru aceasta dife-
tinerii care au p\r\sit ]ara, s\tui de este un etnic grec din România, au posibilitatea s\-[i ajute sau li se spune c\-i mai rite pretexte. Se vorbe[te
copilul `n facultate, nu e- bine s\ nu poarte cruci- de UTM `n termeni de ze-
`ndoctrinarea comunist\. Dou\ care a avut [ansa de a emigra `n xist\ venituri secundare a[a uli]e ori medalioane la gât, flemea [i nimeni nu as-
astfel de documente, p\strate `n Occident [i care descrie realit\]ile c\ studentul este omul f\r\ c\: „Ce-i aia?“. cult\ de glasul organiza-
bani, prin excelen]\: tr\ie[- Cei ce nu sunt membri `n ]iei. Tineretul nu [tie ce s\
depozitele budapestane ale Open anului 1958. te [i se distreaz\ cum poate. UTM sunt l\sa]i `n pace, cread\ despre realiz\rile
El locuie[te fie la c\min, fie adic\ nu li se ]in cursuri [tiin]ei sovietice, cum ar fi,
`n gazd\, fie `n cadrul fami- speciale de educare; ei au de exemplu, satelitul. El
dau seama c\ tinerii ca inova]ie, `n orice domeniu, liei. La c\min e groaznic de `ns\ nepl\ceri `n cursul `n-
mine sunt sorti]i pieirii `n a tineretului. Orice copiere admir\ desigur aceast\
de prof. univ. dr. locuit, la gazd\ este scump, tregii [colarit\]i [i apoi la cucerire sovietic\. Tinerii
]ar\ [i c\ nu vom putea fi a Occidentului este huliga- a[a c\ numai `n familie g\- ocuparea unui post. Toate
C\t\lin TURLIUC de folos ]\rii decât dac\ ne nism: dans, mod\, literatu- nu numai c\ nu [tiu nimic
se[ti camera ta de `nv\]at [i manifest\rile culturale sunt despre Rusia [i celelalte
risc\m via]a [i ne ar\t\m r\, excentricitate. S-au `n- politizate, inclusiv filmele,
fiin]at a[a-zise g\rzi de un confort relativ. La c\min ]\ri europene, dar nu [tiu
oameni hot\râ]i. Tineretul teatrele [i juc\riile.
se st\ de la 8 pân\ la 40-50 precis nici ce se `ntâmpl\
Tineretul: din ]ar\ pe care-l cunosc tineret ce umbl\ pe str\zi [i
`ntr-o camer\, iar la gazd\ Sovietizarea tineretului. la ei `n ]ar\, fiind complet
are aproape acelea[i tr\s\- caut\ huligani. Ace[ti huli- Reac]ia tineretului nu este
atitudinea, moralul turi ca acela care le-am des- gani sunt tineri ce adopt\ o câte 2 pân\ la 4. Serviciul neinforma]i.
militar este obligatoriu, iar f\]i[\, dar aproape to]i ti- Atitudinea fa]\ de lu-
[i moralitatea sa cris pentru mine. coafur\ sau o `mbr\c\min-
dac\ e[ti membru `n UTM, nerii nu sunt comuni[ti [i mea liber\. Tineretul are o
~ns\ marea majoritate a te mai modern\. Ei sunt nici nu pot fi. Mul]i tineri
Tinerii sunt cei ce au ne- du[i la securitate, b\tu]i trebuie s\ iei parte la [edin- singur\ speran]\: lumea
tineretului român s-a tran- privesc cu team\ infiltra- liber\. El o iube[te prin a-
voie de judecat\ `n p\reri, sformat `ntr-un fel de tur- sau trimi[i la „stuf“. ]ele organizate de ei.
To]i studen]ii particip\ o- rea URSS-ului `n alte ]\ri finitatea lui sufleteasc\
nu se pot l\sa numai pe m\. Pu]ini mai au o perso- [i nu `n]eleg cum se poate
bligatoriu la defil\ri sau di- de[i nu o cunoa[te deloc.
seama sentimentelor. Criza nalitate [i o credin]\, doar Via]a de student [i acest lucru. Teama aceasta Prin propaganda comunis-
moral\ cea mai `nsemnat\, speran]a le-a mai r\mas. ferite mitinguri. ~n plus, se
profesiile râvnite mai adaug\ a[a-zisa munc\ le poate chiar forma con- t\, ceea ce `nva]\ [i aude
cea ce m-a f\cut s\-mi risc Huliganismul. Aceast\ vingerea c\ URSS este o tineretul despre ]\rile occi-
via]a pentru a ajunge `n no]iune de huliganism tre- voluntar\.
Studen]ii. Orele ce-l o- Ocupa]ii [i profesii. Pro- for]\ [i c\ comunismul va dentale sunt lucruri inu-
lumea liber\, a fost moar- buie privit\ astfel: orice cuceri lumea. Patriotismul mane: rasism, crime, ho]ii,
tea tragic\ [i inexplicabil\ manifestare tinereasc\ ie[i- cup\ pe un student pot fi fesiile cele mai preferate
`mp\r]ite `n mai multe ca- sunt ingineria [i medicina, tineretului se manifest\ mizerie, foamete, tineri de
a tat\lui meu, precum [i e- t\ din cadrul stabilit de bani gata, rock and roll,
tegorii. ~n general, are loc c\ci `n acest fel e[ti mai in- prin r\ceala lui fa]\ de
liminarea mea din ultimul partid este privit\ [i califi- baruri, femei [i prostitu-
o conferin]\ sau [edin]\ pe dependent, ai o situa]ie toate chem\rile a[a-zise
an de studii al Facult\]ii de cat\ drept huliganism. Prin ate, capitali[ti, bancheri,
lun\ (`n fabrici una pe mai sigur\ [i bani mai patriotice ale comuni[tilor.
Fizic\ din Bucure[ti. Aceas- aceasta se caut\ s\ se `n\- patroni, muncitori `n miz-
t\ criz\ m-a f\cut s\-mi s\pt\mân\) obligatorie. mul]i, deci, preocup\ri pur Tineretul p\streaz\ o ati-
bu[e `n fa[\ orice spirit de erie, degradare uman\, su-
Conferin]e cu diverse su- materialiste. tudine de ghea]\, ex-
biecte au loc de 2-3 ori pe Me[te[ugurile sunt con- primând clar voin]a de a fi praproduc]ie, colonialism
s\pt\mân\ [i ]in câte dou\ siderate ca nepl\cute c\ci l\sat `n pace. etc. El nu le crede, dar nici
ore fiecare. Mai exist\ 8-10 cel mai prost o duc munci- Atitudinea fa]\ de co- nu cunoa[te adev\rul.
ore de laborator pe s\pt\- torii, atât material, cât [i u- munism. Tinerii privesc n. r. - titlul [i intertitlurile
mân\. Drumurile depind man. Piedicile pentru adop- UTM-ul ca o calamitate, ca apar]in redac]iei

tabere speciale de var\

Uniunea Tineretului Muncitoresc
Din aceast\ organiza]ie
face parte din oficiu tot
tineretul ]\rii ce a dep\[it
vârsta de 15 ani. De `nda-
t\ ce a `mplinit aceast\
vârst\ i se `nainteaz\, de
c\tre organiza]ia pioneri-
lor fi[ele, fiec\rui tân\r la
UTM unde este chemat a
se prezenta. I se pune la
dispozi]ie un chestionar
pentru completare cu toate
datele referitoare la ge-
nealogia familiei spre a se
face dovada c\ are origine
s\n\toas\; se duce munca
de l\murire prin organiza-
]ia de baz\ a [colii dac\
este elev sau prin orga-
niza]ia de baz\ a UTM din
`ntreprindere, dup\ care,
dac\ corespund datele [i
satisface cerin]ele statu-
telor UTM, se procedeaz\
la primirea adeziunii de-
puse de cel `n cauz\.
UTM-ul, filtrul
viitoarelor cadre
Partidul Muncitoresc
Român de]ine toat\ pute-
rea [i are toat\ influen]a
politic\ [i organizatoric\
Prima genera]ie tân\r\ de sub comuni[ti `n conducerea, organizarea
nu a putut simpatiza cu idealurile [i `ndrumarea UTM. Se d\
absurde ale propagandei o deosebit\ aten]ie acestei
organiza]ii de mase de
unde se recruteaz\ ele-
mentele necesare la orga-
nizarea [i conducerea in-
stitu]iilor statale, `ntre-
prinderilor comerciale, a
partidului, etc. Aici se face
selec]ionarea elementelor
din masele largi ale popo-
rului care au calit\]i alese,
trimise mai departe a-[i
completa studiile pentru
care au aptitudini [i `ncli-
na]ie. Putem spune c\ or-
ganiza]ia UTM este o in-
stitu]ie bine dotat\ cu per-
sonal ce are misiunea spe-
cial\ de a verifica pe teren
fi[ele tuturor tinerilor ce
fac parte din organiza]ie, a
lua m\suri de o cât mai
bun\ selec]ionare a lor,
având chiar putere ca prin
referate directe a dispune
trimiterea celor viza]i `n
[coli de specialitate, pe
contul `ntreprinderilor un-
de au lucrat, `ntreprinderi
care suport\ `ntre]inerea
`n [coli, când, dup\ termi-
narea studiilor, se `napo-
iaz\ luându-[i serviciul la
institu]ia de unde a plecat.
UTM duce [i `n via]a
particular\ a membrilor
s\i munca educativ\ [i
`ndrumare formând echi-
pe sportive, de teatru [i
dansuri din rândurile ele-
mentelor cu aceste aptitu-
dini, unele din aceste e-
chipe au ajuns cu renume
`n ]ar\ [i `n str\in\tate.
Const\n]enii,
frunta[i la cre[terea
iepurilor de cas\
Organiza]ia UTM are
filiale la absolut toate lo-
calit\]ile ]\rii, iar concen-
trarea datelor se face cu
regularitate matematic\
prin rapoarte chenzinale
de activitate [i realiz\ri.
Salarizarea personalu-
lui se face prin angaj\ri
permanente la birourile
centrale ale UTM. ~n `n-
treprinderi, posturile
sunt onorifice.
UTM-i[tii au avantaje
deosebite din toate punc-
tele de vedere. La an-
gaj\ri sunt ajuta]i a fi
plasa]i `n munc\ prin or-
ganiza]ii UTM, sunt pre-
fera]i [i au prioritate `n
`ntreprinderi, unde la sa-
larizare sunt `ncadra]i
mai bine ca cei ce nu sunt
UTM; au reduceri la anu-
mite reprezenta]ii, de a-
semenea `n [coli sunt
primi]i cu prioritate; de a-
semenea se organizeaz\
UTM unde sunt trimi[i
loturi mari din diferite
`ntreprinderi [i `n toate
regiunile pitore[ti ale ]\-
rii, unde se g\sesc con-
di]ii de cazare [i ali-
menta]ie cu nelipsitele
biblioteci, s\li de lectur\
bogat amenajate, terenuri
de sport, excursii etc. Se
face totul a fi cât mai
pl\cut [i mai bogat pen-
tru o cât mai hot\rât\
captare [i convingere a
tineretului pentru PRM.
Obliga]iunile luate de
[efii UTM din regiunea
Constan]a pentru spri-
jinirea planului la ultima
plenar\ se refer\ pe pri-
mul plan la `nfiin]area
cresc\torilor de iepuri de
cas\, de asemenea s-au
luat angajamente pentru
plantare de puie]i pe mar-
ginea [oselelor [i a dru-
murilor comunale, de ase-
menea plantarea str\zi-
lor la ora[e [i sate cu ma-
terial s\ditor pus la dis-
pozi]ie din pepinierele de
stat, ca [i formarea de
perdele silvice `n jurul
ora[elor.
Gra]ie propagandei in-
tense duse de organele
UTM la ora[e [i sate, an-
gajamentele au fost din
plin [i la timp executate.
12 Duminic\, 15 iulie 2007

Religie
[i [tiin]\
Biotehnologiile - `n favoarea sau `n defavoarea omului?
{tiin]a `nregistreaz\ ast\zi un progres f\r\
precedent. Dezideratul dezvolt\rii economice
preseaz\ cea mai mare parte din centrele de
cercetare din `ntreaga lume s\ abordeze teme de
lucru cu aplica]ii `n industriile militare sau `n cele
cu desfacere pe scar\ larg\. Cercetarea la zi
presupune dezvoltarea tehnologiilor care s\ aib\
relevan]\ `n cele mai diverse compartimente ale
vie]ii umane. Ramuri precum industria
farmaceutic\, a combustibililor alternativi sau cea a
biotehnologiilor au `nregistrat, `n ultimele decenii,
dezvolt\ri cu totul spectaculoase. Cea mai mare
parte a datelor [i rezultatelor ob]inute `n cercetarea
diverselor aspecte ale lumii `nconjur\toare, de la
structura materialelor pân\ la codul genetic uman,
au fost introduse cu repeziciune `n industrie, `n
domenii precum cele men]ionate deja,
determinând, dac\ nu modific\ri substan]iale la
nivelul produselor sau serviciilor, cel pu]in ample
studii de implementare a noilor tehnologii.
Capacitatea omului de trial! Pe parcursul unei
a opera cu [i `n interiorul singure ore, la nivelul
celulelor vii reprezint\, lan]urilor macromolecu-
cu siguran]\, una dintre lelor ei, au loc milioane de
cele mai des utilizate teh- procese bioelectrochimice
nologii `n câmpul [tiin]e- care o ]in `n via]\.
lor medicale. Tehnologiile contempo-
O celul\ vie din corpul rane au putut p\trunde
uman are dimensiuni de `n interiorul acestor pro- Laboratoarele de cercetare de]in `n prezent biotehnologii de interven]ie
ordinul unei miimi de mi- cese rafinate de la nivel [i manipulare a proceselor de la nivel celular
limetru [i cânt\re[te mai celular. Numeroasele cer-
pu]in de o milionime de celulelor neuronale b\i de Evident, controlul unei `n domeniul medicinii.
gram. Cu toate aceste di-
cet\ri din ultimele dece- Culturi de celule
nii au eviden]iat lan]uri aer [i acces la substan]e astfel de biotehnologii ar Cercet\ri recente au ar\-
mensiuni insignifiante, `ntregi de reac]ii comple- neuronale [i nutritive, neuronii pot fi putea avea multiple apli- tat faptul c\, prin inter-
celula ar putea descuraja xe ce asigur\ via]a celu- neuroprocesoare fixa]i `n biocipuri, compo- ca]ii `n tratamentele neu- mediul unui câmp de mi-
pe orice temerar doritor lar\. Observa]ii [i experi- nente mixte ce au, deci, `n rologice. Una dintre apli- crounde extrem de slab,
s\ descrie complet func- mente complexe au ar\- Un astfel de rezultat ce structura lor celule vii [i ca]iile culturilor de celule particulele de dimensiuni
]ionarea ei, chiar [i nu- prive[te mecanisme ce- componente utilizate `n neuronale `n biocipuri ar nanometrice pot dizolva
mai pentru durata unei tat de asemenea [i o parte
din cauzele ce determin\ lulare utilizate `n indus- softul artificial. Dac\ ca- putea fi, spre exemplu, proteinele anormale care
singure zile. Dac\ ne a- trie `l reprezint\ bio-pro- racteristicile mediului de cel al afec]iunile care dis- determin\ boala Alzhei-
propiem de aceast\ mic\ moartea sau disfunc]io-
nalitatea celulelor sau cesoarele. Potrivit unor depozitare al bio-cipurilor trug por]iuni din ]esutul mer, precum [i cele asoci-
[i insignifiant\ celul\, cu este p\strat cu aten]ie, nervos. Biocipul, cons- ate altor boli degenerative.
]esuturilor celulare din rezultate recente, s-a ob-
instrumente suficient de aceste complexe de neu- truit `ntr-un mod contro- Prin procedee fizico-
puternice, vom descoperi anumite organe, oferind servat faptul c\ `n anu-
sugestii importante de- mite condi]ii, utilizând a- roni pot supravie]ui mult lat, pentru a reproduce chimice, unele particule
c\, de fapt, ea este capa- timp. de dimensiuni nanome-
bil\ de o activitate ex- spre posibile tratamente numi]i electrozi, este po- un anumit tip de conexi-
sibil\ cultivarea [i cone- Cercet\torii au obser- une, ar putea fi implantat trice (o milionime dintr-
trem de bogat\. La aceas- pentru game largi de
xarea neuronilor umani, vat [i faptul c\ amplasa- `n zona cortical\ unde ]e- un metru) pot fi determi-
t\ rezolu]ie, vom putea afec]iuni. Cea mai mare rea unor electrozi cu ca- nate s\ re]in\ [i s\ trans-
vedea faptul c\ re]elele parte dintre aceste rezul- `n afara creierului, `n sutul neuronal a fost le-
racteristici precis definite zat sau distrus, preluând porte anumi]i produ[i bio-
moleculare ce o alc\tuiesc tate de laborator au ajuns medii arficiale, compuse `n culturi de celule neuro- chimici. ~n cadrul unui ex-
fac din celula invizibil\ `n stadiul de cercetare din suporturi asem\n\- o parte din opera]iile
nale determin\ ca gru- afectate. periment efectuat `n Spa-
cu ochiul liber un agregat pentru implementarea pe toare microprocesoarelor. purile de neuronii s\ se nia, aceste nanoparticule
mai complex decât un scar\ larg\, la nivelul in- Amplasate `n anumite structureze `n jurul elec- au fost folosite drept „c\r\-
`ntreg combinat indus- dustrial. medii speciale, ce permit trozilor. Mai mul]i elec- Chirurgia molecular\ u[i“, pentru eliminarea u-
trozi amplasa]i `n mediile cu nanoparticule nor compu[i toxici fixa]i `n
de cultur\ a celulelor ne- celulele ]esutului nervos.
uronale structureaz\ un O alt\ direc]ie de cer- Mai `ntâi, nanoparti-
anumit grup de neuroni cetare o reprezint\ utili- culelor li s-au ata[at anu-
stimulând celulele neu- zarea tehnologiilor de mite proteine-agent, ca-
ronale la conexiuni. manipulare molecular\ pabile s\ identifice com-

Cercet\torii propun biotehnologii care utilizeaz\ celule neuronale

Neuronul este celula `n jurul c\reia se `nv=rt numeroase strategii de pentru realizarea de microcipuri cu care s\ se construiasc\ neuro-
cercetare actuale privind biotehnologiile medicale procesoare pentru tratamentele medicale
 Duminic\, 15 iulie 2007
pu[ii bolnavi ce sunt fi-
xa]i `n lungul traseelor
nervoase din unele regi-
uni ale creierului afectat.
O dat\ injectate `n zonele
bolnave, nanoparticulele,
având `n „tolb\“ substan-
]ele de identificare, tra-
verseaz\ membrana celu-
lelor f\r\ s\ produc\ lezi-
uni semnificative. ~n inte-
rior, timp de o s\pt\mâ-
n\, ele identific\ [i se „`n-
m\nunchiaz\“ cu protei-
nele bolnave din ]esut, fi-
xându-se pe depozitul e-
xistent. Iradiate apoi,
timp de câteva ore, cu un
câmp slab de microunde
(de [ase ori mai slab
decât cel al telefoanelor
mobile), proteinele-agent
se `nc\lzesc, fapt ce de-
termin\ tocmai dizolva-
rea proteinelor bolnave,
ce erau fixate `n ]esut.
Dizolvarea produ[ilor
toxici nu este determina-
t\ de radia]ia `n microun-
de. (Dimpotriv\, experi-
mental s-a putut deter-
mina faptul c\ microun-
dele accelereaz\ rata de
cre[tere a depunerilor
bolnave.) Dar nici pro-
teinele-agent nu pot di-
zolva singure compu[ii
acumula]i `n creierul a-
fectat. Doar `nc\lzirea
proteinelor-agent, prin
intermediul radia]iilor `n
microunde, determin\
distrugerea proteinelor
bolnave din ]esuturi.
Tehnica medical\ ce
folose[te nanoparticule
pentru tratament a fost
numit\, pe deplin justifi-
cat am putea spune, „chi-
rurgie molecular\“, `n-
trucât agentul manipu-
lat, prin intermediul c\-
ruia este `ndep\rtat\
partea bolnav\ din ]esut,
este de dimensiuni com-
parabile cu un grup de
molecule. Procedeul poa-
te fi aplicat `n numeroase
alte afec]iuni.
Construc]ii
minuscule de ]esuturi
cu celule vii
Injectarea cu ajutorul
câmpurilor electrive este
recunoscut\ drept una
Capacit\]ile regeneratorii ale celulelor stem
Celulele stem sunt ce-
lule nediferen]iate, aflate
`n mari cantit\]i `n orga-
nism `n stadiul intrau-
terin. ~n primul stadiu de
via]\ al omului, oul embri-
onar nu prezint\ organe, ci
doar un num\r mare de
celule stem care se seg-
menteaz\, `nmul]indu-se
cu o vitez\ impresionant\.
Acest stadiu de via]\ este
urmat de un altul, `n care
celulele stem se diferen]ia-
z\, transformându-se `n
cele peste 200 de tipuri de
celule ce alc\tuiesc ]esu-
turile [i organele corpului
omenesc. Aceast\ diferen-
]iere asigur\ alc\tuirea
divers\ [i complex\ a cor-
pului nostru, capabil de
func]ii complexe, precum
deplasare, manipularea o-
biectelor, receptarea de
stimuli pe diferite canale
senzoriale sau digestie.
Celulele stem `ns\, nu dis-
par cu des\vâr[ire dup\
perioada diferen]ierii, ci
sunt prezente, `ntr-o canti-
tate redus\, la nivelul mai
multor organe [i ]esuturi
din corp pe toat\ durata
vie]ii. Injectarea lor, `n a-
numite zone `n care ]esu-
turile sau organele au su-
ferit leziuni, arat\ faptul
dintre cele mai perfor-
mante, `n materie de pre-
cizie. Aceasta este folosi-
t\ din ce `n ce mai mult
`n electronic\ [i medi-
cin\. Prin intermediul
acestei metode, se pot
crea volume foarte mici
de lichid, ce pot fi plasate
cu mare precizie pe anu-
mite suprafe]e.
Folosind acest proce-
deu tehnologic (utilizat [i
de imprimantele cu cer-
neal\ obi[nuite), o echi-
p\ de biofizicieni din Ma-
rea Britanie a reu[it, de
curând, pentru prima
dat\ s\ creeze „jeturi de
celule vii“.
Tehnologia a fost utili-
zat\ cu succes `n crearea
de modele (patern-uri) de
celule vii, `n dou\ [i trei
dimensiuni. Metoda uti-
lizat\ pân\ acum folosea
un ac iar dimensiunile [i
precizia formelor injec-
tate erau date de dimen-
siunile acului (cel mai fin
posibil fiind de 100 de mi-
croni). Cercet\torii au
procedat la inserarea
unei solu]ii con]inând ce-
lulele, utilizând, ca [i pâ-
n\ acum, un ac. Noutatea
(metoda jetului electro-
hidrodinamic) const\ `n-
s\ `n faptul c\, dup\ in-
jectare, lichidul ce p\r\-
se[te acul de inox, p\-
trunde `ntr-un câmp elec-
tric extern. Acesta trans-
form\ lichidul `ntr-un jet
`n suspensie, care devine
instabil [i se disperseaz\
`ntr-un num\r imens de
puncte. Prin intermediul
câmpurilor electrice, a-
cestea pot fi controlate [i
ordonate `n jeturi mult
mai sub]iri decât cel ini-
]ial (ajungând pân\ la di-
mensiuni de câ]iva mi-
croni).
Nu se cuno[tea cu pre-
cizie dac\ celulele vii su-
pravie]uiesc `n câmpuri
electrice de o astfel de in-
tensitate (30 kV), `ns\ ex-
perimente actuale arat\
c\ celulele vii suport\ a-
cest voltaj.
Procedeul are aplica]ii
deosebite `n medicin\, `n-
trucât asigur\ o precizie
extraordinar\ `n arhitec-
c\ ele reproduc por]iunile
lips\ cu o precizie extraor-
dinar\.
Inimi [i din]i
fabrica]i `n laborator,
din celulele stem
Dup\ ce, de mai mult
timp, transplantul acestor
celule stem a fost folosit `n
tratamentul unor afec]iuni
ale m\duvei spin\rii, de
curând, se `ncearc\ utili-
zarea lor [i `n alte tipuri de
afec]iuni. O echip\ de ge-
neticieni britanici au
reu[it s\ stimuleze o cul-
tur\ de celule stem recol-
tate din corpul unui pa-
cient, determinându-le pe
acestea s\ produc\ o valv\
cardiac\. Plecând de la
acest succes, echipa in-
ten]ioneaz\ s\ `ncerce
ob]inerea `n laborator a
unei inimi `ntregi. Capaci-
tatea celulelor stem este
utilizat\, de asemenea, `n
cercet\ri privind regener-
area din]ilor, ca posibil\
solu]ie pentru a reda, chiar
[i pacien]ilor `n vârst\, `n-
treaga dantur\!
Utilizarea celulelor
stem a determinat intense
13
Noile biotehnologii p\trund foarte adânc `n mecanismele intime al materiei [i
ale vie]ii, `n procesele lor cele mai rafinate [i mai sensibile. F\r\ luciditate,
angaja]i doar `ntr-o imediat\ competi]ie economic\, ne va fi greu s\ discernem
unde s\ ne oprim `n exploatarea lor. F\r\ o responsabilitate asumat\ urgent, este
posibil ca exploatarea poten]ialului acestor tehnologii s\ duc\ la consecin]e cu
mult mai greu de reparat `n viitor decât efectele prezente ale gre[elilor trecutului.
tura [i reconstruc]ia orga- doar `ntr-o imediat\ com-
nelor corpului, cum ar fi peti]ie economic\, ne va fi
oasele sau piesele ana- greu s\ discernem unde
tomice din articula]ii, s\ ne oprim `n exploata-
pân\ la dimensiuni de or- rea lor. F\r\ o respon-
dinul nanometrilor [i mi- sabilitate asumat\ ur-
cronilor. gent, este posibil ca
exploatarea poten]ialului
Biotehnologiile [i acestor tehnologii s\
duc\ la consecin]e cu
gre[elile trecutului mult mai greu de reparat
`n viitor decât prezentele
Rezultatele prezentate
efecte ale gre[elilor trecu-
aici sunt doar câteva din-
tului pe care le-am
tre multele procedee pe
men]ionat.
care tehnologia contem-
poran\ le face posibile.
{tiin]a, Etica [i Religia
Ele anun]\ o industrie a
viitorului plin\ de poten-
Asocia]ia American\
]ial, care va aborda struc-
turile ultime ale viului [i pentru Progresul {tiin]ei
a desf\[urat, `n ultimii 3
ale materiei. A[a cum am
`ncercat s\ ar\tam prin ani, un program destinat
dialogului `ntre {tiin]\,
aceste câteva exemple, a-
ceste noi tehnologii sunt Etic\ [i Religie. ~n cadrul
acestui program la care
`ncurajatoare pentru mul-
te din problemele actuale au participat numero[i
cercet\tori [i personali-
ale omului. ~ns\ utiliza-
rea lor este o sarcin\ de- t\]i ale vie]ii religioase,
s-a ajuns la concluzia c\
loc lipsit\ de riscuri.
Ast\zi se fac tot mai dialogul dintre teologie [i
[tiin]\ este extrem de
mult auzite semnale pri-
vind cre[terea suprafe]ei necesar, mai ales ast\zi,
când [tiin]a `nzestreaz\
de[ertificate, poluarea o-
ceanelor, desp\durirea pe om cu puteri multiple.
Acest dialog este necesar
masiv\, `nc\lzirea globa-
l\ sau apropiata epuizare [i pentru faptul c\, `n ul-
timul secol, cu prec\dere,
e resurselor minerale ale
[tiin]a nu a produs decât
planetei. Aceste semnale
ne arat\ `ns\ faptul c\ rezultate sau date, f\r\
ca acestea s\ con]in\ im-
resursele naturale ale
Planetei, descoperite `n plicit [i etica folosirii lor,
un fel de manual al uti-
urm\ cu un secol nu au
adus doar prosperitatea lizatorului.
{tiin]a pune la dispo-
visat\. Exploatarea z\c\-
mintelor de petrol, imple- zi]ie un instrumentar de
date [i procedee pe care
mentarea poten]ialului
industrial la scar\ larg\ tehnologiile le pot folosi.
Dar cine hot\r\[te cum
pe seama rezervelor de
piatr\, lemn, metale sau sunt ele folosite? Cine
stabile[te ce nu este per-
ap\ ale planetei, au l\sat Dialogul `ntre {tiin]\ [i Religie
urme vizibile `n `ntreg mis s\ se fac\? ~n raport
cu ce repere se stabilesc este necesar pentru ca poten]ialul
ecosistemul planetar. O-
mul a cheltuit f\r\ m\su- aceste limite? Concuren]a tehnologiilor s\ nu amenin]e locul,
r\ aceste resurse, afec- militar\ sau economic\ demnitatea [i identitatea omului
tând pe termen lung ha- sunt criterii mult prea
slabe, care [i-au dovedit realizat\ decât prin lumi- care omul o are cu ea. Des-
bitatul de via]\ al tuturor narea sensurilor ultime tina]ia ultim\ a omului nu
speciilor [i amenin]ând chiar `n istoria recent\
ineficacitatea. Poluarea `n raport cu care trebuie este s\ consume resursele
chiar calitatea vie]ii ur- s\ se produc\ [tiin]\ sau Crea]iei, [i nici s\ i le ex-
m\toarelor genera]ii de oceanelor este de ajuns s\
se poat\ judeca dac\ dez- tehnologie. ploateze. Ci s\ se ridice
oameni.
Noile biotehnologii p\- voltarea economic\ [i ex- Demnitatea lumii [i a prin ea, la ceea ce este din-
ploatarea resurselor au omului, sensul dezvolt\rii colo de ea, la semenii lui [i
trund foarte adânc `n tehnologiei [i al progre- la Dumnezeu Cuvântul
mecanismele intime al mers `ntr-o direc]ie bun\
pentru toat\ ecosfera sau sului `n [tiin]\ spre cu- prin care s-au f\cut toate.
materiei [i ale vie]ii, `n noa[tere, este limpezit O astfel de perspectiv\
procesele lor cele mai doar pentru câteva gru-
puri de oameni. Partici- doar de via]a spiritual\. ~n protejeaz\ natura, via]a [i
rafinate [i mai sensibile. acest sens, dorim s\ a- omul, ar\tând c\ ele sunt
F\r\ luciditate, angaja]i pan]ii la acest program
au subliniat faptul c\ va- d\ug\m faptul c\ `nv\]\- mai mult decât simple [i
lorificarea rezultatelor tura ortodox\ dezv\luie vremelnice instrumente
de uz, `ntr-o gr\bit\ com-
[tiin]ei `n beneficiul bi-
nelui comun nu poate fi
extraordinar valoarea lu-
mii [i a raporturilor pe peti]ie economic\. a
controverse privind deon-
tologia profesional\. A-
ceasta pentru c\, `n multe
din cazuri, celulele sunt
procurate din embrioni
umani, ceea ce presupune
uciderea unui embrion
uman pentru a ob]ine celu-
lele necesare tratamentu-
lui. Oricât de benefic\ ar fi
o astfel de terapie care ar
putea reda s\n\tatea unui
om, cât timp ea include
uciderea unui prunc, fie el
[i `n stadiu de blastocit
(denumire dat\ oului `n
prima perioada de via]\ de
5-7 zile), ea nu poate fi ac-
ceptat\.
Unele cercet\ri recente
ale unei echipe americane
au ar\tat, `ns\, faptul c\
celulele stem pot fi procu-
rate [i altfel, f\r\ dis-
trugerea unui ovul fecun-
dat (ceea ce, teologic vor-
bind, ar fi echivalent cu
uciderea unui om!). Ei au
reu[it recoltarea de celule
stem din lichidul placentar
(amniotic). Chiar dac\ pro-
priet\]ile [i func]iilor aces-
tora nu sunt cele a[tep-
tate, exist\ totu[i un sem-
nal `ncurajator pentru vi-
itor privind posibilitatea Celulele stem `ncurajeaz\ speran]e, nasc temeri
utiliz\rii acestora f\r\ dis- [i declan[eaz\ dezbateri cu privire la poten]ialul
trugerea vie]ii umane. biotehnologiilor [i viitorul statutului vie]ii [i al omului
14 Duminic\, 15 iulie 2007

Por]ia de
s\n\tate
Nucul, remedii [i utiliz\ri `n tratamentul bolilor
niei (Gorj, V=lcea), `n Numit popular nucar
~n toate zonele unde nucul este prezent, nordul Munteniei (D=m- sau nuc-costeliv, este u- Constantin I. Milic\
bovi]a, Prahova) [i `n u- nul dintre cei mai impu- este profesor universitar
oamenii `l consider\ cel mai frumos [i mai la Universitatea de {tiin-
nele jude]e din Moldova n\tori arbori, cu o talie ]e Agricole [i Medicin\
impun\tor arbore fructifer, admir=ndu-i talia (Bac\u, Neam], Sucea- m\rea]\, precum [i unul Veterinar\ (USAMV) din
`nalt\, coroana uria[\, ramurile puternice [i va, Ia[i). ~n stare s\lba- dintre pomii cei mai lon- Ia[i. Este specializat `n fi-
tic\, cre[te prin p\duri gevivi (`n medie 80-100 toterapie [i trateaz\ anu-
frunzi[ul dens, de un verde s\n\tos. Dacii `l de foioase din zonele de- de ani), uneori ajung=nd al sute de persoane din
venerau [i `l considerau arbore magic. luroase, mai frecvent `n la peste 450 de ani. De toate col]urile ]\rii, pre-
regiunile cu influen]e men]ionat c\ `n Georgia scriind pentru orice boal\
Apelativul de rege al tuturor pomilor fructiferi mediteraneene (Banat, exist\ un nuc vechi de preparate complexe din
a fost sus]inut de marele savant Carl Linne, vestul Olteniei [i sud- peste 1.000 de ani, iar `n plante pe care cel mai a-
vestul Transilvaniei). ora[ul Odessa se afl\ un desea le ignor\m. A sal-
care i-a dat denumirea [tiin]ific\ de Juglans trunchi de nuc petrificat vat oameni c\rora nu li se
~nainte de cel de-a al
regia, de la cuvintele latine Jupiter (st\p=nul Doilea R\zboi Mondial cu v=rsta de peste 1.500 mai d\deau [anse de su-
existau `n Rom=nia 4,3 de ani. pravie]uire, preparatele
zeilor), glans - nuc\ [i regia - regesc. fiind realizate `n labora-
milioane de pomi, cu o Pentru aceste calit\]i,
produc]ie de aproxima- poporul rom=n are o ma- tor, dup\ metode [tiin]ifi-
temperat [i subtropical, ce [i dup\ atenta analiz\ a
tiv 200.000 tone de fruc- re admira]ie fa]\ de b\- fiec\rei afec]iuni `n parte.
at=t din Europa (Fran]a, te. Din nefericire, goana tr=nul nuc din ograd\.
de prof. univ. dr. Spania, Bulgaria, Ser-
Constantin I. MILIC| dup\ lemn tare de nuc, ~n amintirile scrise sau
bia, Grecia, Rom=nia, care s-ar folosi pentru vorbite despre satul na- - Coaja fructelor verzi nemice, tonifiante fizic
Se pare c\ existen]a Ucraina, Republica Mol- foc [i pentru mobil\, a tal, despre un vechi co- con]ine: taninuri catehi- [i psihic;
nucului pe Terra se pier- dova), c=t [i `n alte zone declan[at o furie a t\ie- nac boieresc sau despre nice, flavone, leucoanto- - laxative, vermifuge,
de `n negura vremurilor, (S.U.A., China, Iran, In- rilor nechibzuite, de[i un drum frecventat odi- ciani, naftochinone, acizi emoliente, calmante.
cu mult `nainte de apa- dia, Turcia, Egipt, Bra- nucul este un arbore nioar\, nucul este de ne- organici. Con]inutul ridi- Preparatele fitotera-
ri]ia omului pe P\m=nt. zilia). ~n prezent, cele protejat de stat printr-o lipsit, la umbra c\ruia cat de substan]e tanante peutice au reale calit\]i
A fost prezent `nainte de mai intensive culturi de lege special\. dejunau rudele [i priete- (de tipul acizilor galic [i vindicative `ntr-un nu-
perioada glaciar\, dup\ nuci exist\ `n Fran]a (cu nii sau poposeau drume- egalic) permite folosirea m\r impresionant de
care a rezistat numai `n peste 20.000 de hectare ]ii `n zilele c\lduroase la t\b\citul pieilor. Alte afec]iuni maladive.
`n zona Perigord, pe
Con]inut ridicat `n iod a Frunzele tinere pot
c=teva zone de pe glob, [i de var\. calcule arat\ c\ 1 kg
anume `n centrul [i ves- valea Garonne [i Gre- ~n m\re]ia sa, nucul Oamenii satelor iubesc coaj\ verde con]ine 5-8 g fi folosite `n urm\toa-
tul Asiei, `n c=teva de- noble) [i mai ales `n Ca- este un arbore singura- [i versurile sau c=ntecele vitamina C, adic\ at=t rele boli:
presiuni din Peninsula lifornia (S.U.A.) cu peste tic, at=t `n mijlocul c=m- care amintesc de con- c=t se poate extrage din a. Utiliz\ri interne
Balcanic\ [i din Penin- 100.000 de hectare de li- pului, pe marginea [ose- vie]uirea cu nucul din 10 kg de l\m=i. - diabet zaharat cu re-
sula Iberic\. vezi cu soiuri selec]ionate. lelor sau `ntr-un colt de curte: - Fructele mature re- ducerea glicemiei, hepa-
Timp de mii de ani ~n Rom=nia, nucul es- gr\din\, prefer=nd zona - Se scutur frunzele de coltate toamna con]in; tit\, icter, enterite acute,
s-au p\strat, p=n\ `n te cultivat `n toat\ ]ara, cea mai `nalt\, de unde nuc (Nichita St\nescu); substan]e grase (52- stimularea digestiei [i a
prezent, forme s\lbatice de la [es p=n\ la altitu- domin\ `ntrejurimile. A- - Nucul din fa]a casei 70%), proteine, glucide func]iilor hepatice, he-
de nuc `n Caucaz, Arme- dinea de 700-800 de me- semenea zeilor de odini- (Corneliu Antim); solubile (sub 5%), vita- moragii digestive, candi-
nia, estul Turciei, nor- tri, fie `n nucete compac- oar\, nu accept\ al]i co- - Dor de nucul de la mine (A, B1, B2, C, E, doze, cur\]irea s=ngelui,
dul Iranului, Tibet, Af- te, fie ca arbori izola]i `n paci s\ r\sar\ `n jurul poart\ (Mitrofan V\tavu); PP), acizi gra[i nesatu- infec]ii renale [i genitale,
ganistan, Pakistan [i c=mp deschis, livezi po- lui; cine `i calc\ terito- - La umbra nucului ra]i, fibre alimentare [i edeme renale, hemoragii
nordul Indiei. micole, vii, vatra satelor, riul moare rapid. b\tr=n (Alex. Dinescu). s\ruri minerale de Cu, uterine, eliminarea tran-
Primele livezi cultiva- pe marginea propriet\]i- Datorit\ cantit\]ii Supun aten]iei citito- Zn, Mg, K, P, Fe, Ca. spira]iei nocturne la bol-
te cu nuci au existat `n- lor, a drumurilor [i a cur- mari de iod degajat de rilor versurile de mare Prin valoarea energe- navii de T.B.C., lipsa
c\ din Antichitate, mai surilor de ap\. P\trunde frunze, sub umbra nucu- sensibilitate ale poetu- tic\ foarte ridicat\ (636 poftei de m=ncare. Se
`nt=i `n China, Japonia adesea p=n\ la baza ver- lui „nici iarba nu cre[te“, lui {tefan O. Iosif, inti- calorii / 100 g miez), nu- prepar\ infuzie simpl\
[i India, de unde a ajuns san]ilor de munte [i `n insectele [i d\un\torii tulate „Nucul“: dintr-o linguri]\ frunze
ca este un aliment com- uscate [i m\run]ite la
`n Europa, prin inter- depresiunile intramon- sunt ]inu]i la distan]\, plet, foarte caloric [i
mediul romanilor. tane. Principalele nuce- iar oamenii evit\ odihna „Acela[i loc iubit um- 200 ml ap\ clocotit\; se
concentrat, deosebit de infuzeaz\ 5-10 minute [i
Treptat, s-a extins `n te [i planta]ii masive se [i relaxarea la umbra bre[ti valoros pentru copii ane-
toate ]\rile cu climat g\sesc `n nordul Olte- prea r\coroas\ a nucului. {i-un col] de cer `n- se beau 2-3 ceaiuri pe zi.
mici, b\tr=ni, convales- - diaree, dizenterie,
treg cuprinzi, cen]i, diabetici [i persoa-
Nuc falnic, straj\ din transpira]ii excesive,
ne nevrotice. S-a calculat constipa]ie, leucoree –
pove[ti, c\ 1 kg de nuci echiva-
Deasupra casei p\rin- (scurgere alb\), rahitism
leaz\ cu 1 kg de p=ine, cu (caren]a vitaminei D),
te[ti 0,5 kg de carne, 0,5 kg de
Acelea[i crengi `n- scrofuloz\ (inflamarea
pe[te, 0,5 kg de cartofi, ganglionilor limfatici,
tinzi... 0,5 kg de prune uscate
De veacuri fruntea nu cervicali, inghinali sau
sau 1 kg de pere. axilari), intoxica]ii cu
]i-o temi,
}ii piept c=nd vin fur- compu[i de mercur, hel-
tuni n\val Frunzele, cojile verzi mintiaz\, hemoroizi in-
O, de-ai putea s\ mai [i nucile pot fi terni, incontinen]\ uri-
rechemi nar\, metroanexit\, in-
folosite `n tratamente flama]ia vaselor sangu-
La poarta ta [i-acele
ine, cur\]irea s=ngelui.
vremi Datorit\ con]inutului
Se prepar\ infuzie con-
De trai patriarhal!“ biochimic foarte diversifi- centrat\ din 4 linguri
cat, exist\ multiple pro- frunze uscate [i m\run-
Nucile sunt priet\]i terapeutice. ]ite la 250 ml ap\ clo-
Frunzele [i cojile verzi
bogate `n calorii ale fructelor au urm\toa-
cotit\; se iau c=te 3-4
linguri pe zi.
Organele vegetale fo- rele `nsu[iri valorificabile b. Utiliz\ri externe :
losite de la nuc sunt: `n tratamentele medicale: - comprese cu decoct
frunzele tinere f\r\ pe- - hipoglicemiante, de- concentrat (3 linguri la
]iol, florile mascule (m=- purative; 250 ml ap\ cu fierbere
]i[ori), fructele verzi, coa- - stomahice, antidia- 10 minute) pentru trata-
ja fructelor la recoltare [i reice, antiseptice intesti- mente `n eczeme zemu-
fructele uscate. nal, bactericide, antifun- inde, dermatoze, furun-
Con]inutul biochimic gice, dezinfectante gas- culoze, ulcer varicos, an-
din organele nucului sunt tro-intestinale, astrin- trax, prurit, acnee juve-
foarte mult diversifica- gente, vermifuge, anti- nil\, negi, m\trea]\,
te, asigur=nd multiple scorbutice, tonic-amare; afec]iuni oculare.
utiliz\ri `n terapia me- - u[or hipotensive, an- - b\i generale [i sp\-
dical\ [i `n alimenta]ie. tialergice, hemostatice; l\turi (decoct din 200 g
- Frunzele tinere con- - antileucoreice, anti- frunze la 3-5 litri ap\,
]in: taninuri complexe, inflamatoare, antisudo- eventual cu 2 kg sare
acizi organici (galic, ela- rifice, dezinfectante re- marin\, care fierbe 15
gic, cafeic, cumaric), un nal, antisifilitice; minute, se strecoar\ [i
principiu amar (juglan- - cicatrizante, antimi- se adaug\ `n apa de
din\), o oxinaftochinon\ cotice, emoliente, cal- baie) pentru erup]ii pu-
(juglon\, hidrojuglon\), mante, antieczematoase. rulente, ulcera]ii cuta-
inozitol, tirozin\, cloro- Miezul fructelor ma- nate, r\ni greu vindeca-
fil\, pectine, ulei esen]i- ture are propriet\]i: bile, eczeme [i coji pe
al, vitamina C, iod legat - nutritive (hipocalori- cap la copii, scabie, p\-
organic, s\ruri minerale. ce), energizante, antia- duchi, leucoree, deger\-
 Duminic\, 15 iulie 2007 15
Numit popular nucar sau nuc-costeliv, nucul este unul dintre cei mai impun\tori arbori, cu o
talie m\rea]\, precum [i unul dintre pomii cei mai longevivi (`n medie 80-100 de ani), uneori
ajung=nd la peste 450 de ani. Pentru aceste calit\]i, poporul rom=n are o mare admira]ie fa]\
de b\tr=nul nuc din ograd\. ~n amintirile scrise sau vorbite despre satul natal, despre un vechi
conac boieresc sau despre un drum frecventat odinioar\, nucul este nelipsit, la umbra lui
dejunau rudele [i prietenii sau poposeau drume]ii `n zilele c\lduroase de var\.
`ntr-o sticl\ cu g=t larg [i `n alte minerale asigu- pentru prevenirea atero-
cu 1 litru alcool 400; r\ o surs\ principal\ de sclerozei coronariene,
dup\ 2-4 s\pt\m=ni de aprovizionare a organis- reducerea colesterolului,
expunere la soare sau la mului cu elemente nece- a bron[itei cronice, tu-
un loc c\ldu], se strecoa- sare p\str\rii echilibru- berculozei, constipa]iei,
r\ [i se adaug\ 2-3 cui- lui nervos [i a bunei func- parazi]ilor intestinali
[oare, o bucat\ de scor]i- ]ion\ri la nivelul mu[chi- (inclusiv teniaz\), a li-
[oar\, 1 baton de vani- lor, oaselor [i a diferi- tiaz\ renale, leucoreei,
lie, coaja de la ½ porto- telor organe. enurezis [i sifilis.
cal\ [i 500 g zah\r dizol- O re]et\ energizant\
vat `ntr-un litru de ap\. simpl\ folose[te 4-5 mie- Frunzele de nuc
Lichiorul se trece `n sti- zuri m\cina]i care se a-
clu]e de culoare `nchis\ mestec\ cu o linguri]\ absorb metalele
[i se consum\ c=te o lin- de miere sau cu suc na- grele din atmosfer\
guri]\ plin\, `nainte de tural.
mesele principale, `ntr-o ~nc\ din Evul Mediu, -Frunzele verzi au rol
cur\ de o lun\. nuca era recunoscut\ insecticid alung=nd plo[-
Efectul benefic al nu- prin virtu]ile ei de vin- ni]ele, puricii, moliile,
cilor verzi `n vindecarea decare a bolilor mintale mu[tele, furnicile [i alte
unor maladii grave a av=ndu-se `n vedere ase- insecte nedorite din lo-
fost constatat cu ocazia m\narea `ntre forma cuin]\. ~n acest scop se
epidemiei de cium\ din fructului [i forma creie- introduc `n saltele, cu[-
ora[ul Rostock (1603), rului omenesc. Treptat, tile c=inilor sau se at=r-
c=nd au supravie]uit nu- s-a dovedit c\, `ntr-ade- n\ `n `nc\peri.
mai persoanele care au v\r, nuca este un bun -Frunzele de nuc ab-
b\ut zilnic suc din nuci remediu pentru `mbu- sorb metalele grele din
verzi. n\t\]irea memoriei, un atmosfer\ [i purific\
energizant de excep]ie [i aerul.
un leac minunat contra -Decoctul concentrat
Miezul de nuc\ poate oric\ror boli mintale sau din frunze [i coji de nuci
substitui carnea a durerilor de cap. O servea odinioar\ la sate
past\ ob]inut\ din 6-8 8 pentru vopsirea l=nei, a
a Miezul de nuc\ este nuci m\cinate, ameste- bumbacului [i m\t\sii,
un aliment complet, foar- fiind considerat netoxic
cate cu o lingur\ de mie-
te bogat `n calorii, gr\- re poliflor\ `ntr-un pa- [i foarte rezistent la de-
simi [i s\ruri minerale. har cu suc natural, d\ colorare. De asemenea,
De aceea, poate avea o un energizant de excep- este utilizat la sp\larea
mare importan]\ `n ali- ]ie, consumat prin `nghi- bl\nii animalelor pentru
menta]ia vegetarienilor ]ituri mici, cu efecte `n a le ap\ra de mu[te [i
[i a diabeticilor, deoare- ateroscleroz\ [i reduce- t\uni.
ce `nlocuie[te, cu succes, rea colesterolului. -Uleiul de nuc\ este
turi, transpira]ia m=ini- Cojile de nuci verzi - luni `ntr-un litru de carnea [i con]ine o canti-
lor [i picioarelor (even- rachiu; dup\ filtrare se O alt\ past\ din mie- folosit `n medicina vet-
tual `n amestec cu pul- mai bogate `n amestec\ cu 3 litri vin [i
tate foarte redus\ de zuri m\cina]i, ameste- erinar\ la tratarea bovi-
glucide solubile. nelor `n caz de indigestii
bere de pedicu]\), osteo- vitamina C ca l\m=ile se `ndulce[te cu zah\r Valoarea energetic\ a
ca]i cu f\in\ [i sm=nt=-
poroz\, sciatic\, umfl\- sau cu miere de albine, `n- n\ sau iaurt gras, se a- [i balon\ri.
a Cojile de nuci verzi nucilor mature a fost plic\ de 2-3 ori pe zi -Uleiul este un compo-
turi de articula]ii, un- tr-o cur\ de o lun\, av=nd cunoscut\ `nc\ din ve-
ghii purulente, seboree sunt foarte bogate `n vi- timp de 3 zile consecutiv nent utilizat frecvent la
efecte `n cre[terea rezis- chime. ~n anumite zone
[i c\derea masiv\ a p\- tamina C (de 40 ori mai pe zonele cu r\ni infec- prepararea s\punurilor
ten]ei sistemului imu- ale globului, miezul de de lux, a [ampoanelor de
rului. mult dec=t sucul de por- nitar, accelerarea meta- tate (furuncule, eczeme,
tocale sau de 10 ori mai nuc\ se folosea ca valu- abcese, flegmoane), a- p\r precum [i `n pictur\
- b\i de [ezut cu de- bolismului, stimularea t\ de schimb. ~n pre-
coct concentrat contra mult dec=t sucul de v=nd rol `n colectarea [i la fabricarea cernelei
poftei de m=ncare, ane- zent, se utilizeaz\ ca tipografice.
hemoroizilor externi. l\m=i). mie, astenie [i oboseli. puroiului sau ca protec-
Preparatele din coji hran\ concentrat\ pen- tor cutanat `n caz de ar- - Lemnul de nuc este
- gargar\ [i cl\tirea a Nucile verzi, recol- tru astronau]i.
gurii cu infuzie concen- sunt eficiente `n: suri, insola]ie [i bronza- foarte mult c\utat pen-
tate `nainte de S=nzie- S-a constatat c\ fe- tru confec]ionarea mobi-
trat\ din frunze (15 g la - fortificarea stomacu- ne, c=nd pot fi `n]epate re excesiv\. La copiii ra-
lui sl\bit [i a intestine- meile care consum\ s\p- hitici [i anemici sau cu lei de lux, a sicrielor
200 ml ap\ clocotit\) u[or, servesc la prepara- t\m=nal minimum 5
pentru stomatite, amig- lor lene[e; boli de oase, se recoman- sculptate, a instrumen-
rea unei tincturi sau a nuci, at=t separat c=t [i telor muzicale precum [i
dalite, gingivit\, afte - `mbun\t\]irea func- d\ frec]ii zilnice pe corp
unui lichior foarte gus- `n diferite preparate de cu ulei din miez de nuc\. ca material lemnos de
bucale, afec]iuni ale g=- ]ion\rii ficatului [i a
tos, cu efecte `n `nl\tu- patiserie, prezint\ cu Preparatele pe baz\ rezisten]\ `n construc]ia
tului [i laringelui. tractului gastro-intes-
rarea leneviei stomacu- 35% mai pu]ine riscuri de miez de nuc\ sunt caselor, a vaselor mari-
- alifie din frunze de tinal;
lui, `n colita de putre- pentru accidente coro- mult folosite `n cosme - time, a automobilelor de
nuc pentru vindecarea - purificarea s=ngelui
fac]ie, lipsa poftei de nariene. tic\ la revigorarea p\ru- lux [i `n industria aero-
r\nilor, arsuri solare [i [i normalizarea consis-
ten]ei s=ngelui `ngro[at; m=ncare, anemie, aste- Pentru oamenii s\- lui [i la `ntre]inerea te- nautic\.
tenuri grase (15 g frunze nie [i `n cur\]irea ficatu- raci, nuca reprezint\ un
m\run]ite [i macerate 7 - incontinen]\ urina- nurilor grase. Se iau 2-3 Nucii izola]i [i cei din
r\; lui [i a s=ngelui prea aliment de baz\, astfel nuci mari, se piseaz\ u- planta]ii masive au rol
zile `n 100 ml ulei de `ngro[at: c\ un pumn de nuci [i o
floarea soarelui la tem- - infec]ii streptococice niform [i se amestec\ cu esen]ial `n protejarea so-
[i stafilococice. - se aleg 20 nuci mari, bucat\ de p=ine poate c=teva linguri]e de ap\ lului contra eroziunilor
peratura camerei; se se cur\]\ de coaj\, se asigura hrana lor pe zile
fierbe pe baia de ap\ ~n uz extern este efi- cald\ p=n\ se formeaz\ [i a alunec\rilor de te-
cace la micoze cutanate taie `n sferturi [i se pun `ntregi. Bog\]ia `n fosfor o past\ alb\; aplicat\ pe ren datorit\ r\d\cinilor
timp de 3 ore, se strecoa-
[i pitiriazis pe fa]\. fa]\ [i pe decolteu, se puternice care pot s\
r\ prin tifon, se adaug\
Cojile tocate se pot a- constat\ c\ dup\ masa- re]in\ straturile de p\-
`nc\ 15 g cear\ de albine
plica sub form\ de cata- rea pielii prin mi[c\ri m=nt p=n\ la ad=nci-
cu care se uniformizeaz\
plasm\ contra sciaticii, circulatorii apar efecte mea de 10-15 metri.
printr-o nou\ fierbere pe
a nevralgiilor dentare benefice de `mprosp\ta- ~n final adres\m un
baia de ap\ timp de 30
sau sunt folosite la vop- re a tenului, irigarea cu g=nd bun tuturor locui-
minute). torilor satelor: Nu l\sa]i
- frunze proaspete de sirea p\rului. s=nge [i cur\]irea `n
O re]et\ casnic\ uti- profunzime, cu `ndep\r- curtea [i gr\dina voas-
nuc cu care se freac\ fa- tr\ f\r\ prezen]a unui
]a [i m=inile pentru a lizeaz\ cojile verzi (500 g) tarea stratului de celule
`n ob]inerea unui lichior epidermice moarte. b\tr=n nuc care s\ v\ e-
evita `n]ep\turile albi- taleze personalitatea de
nelor [i ale altor insecte stomahic pentru conva- Uleiul extras prin
presare din mi ezul de buni gospodari! Merit\
sau se aplic\ pe zonele lescen]i, nevralgii denta-
nuc\ este bogat `n acizi s\ g=ndim c\ o gr\din\
dureroase provocate de re [i parazi]i intestinali, f\r\ un falnic nuc ar fi
gut\. dup\ macerare timp de 3 gra[i (din care peste
50% acid linoleic) [i de ca o armat\ `n toiul lup-
aceea este recomandat telor f\r\ viteazul co-
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU `n alimenta]ia dietetic\ mandant. a

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Adriana MUTU, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU fig
gureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
Florin ZAMFIRESCU
Foto: NONY
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
 CM
YK

16 Duminic\, 15 iulie 2007

P\catul, fiule, este la fel ca pic\tura de ap\. A[a mic\ ai impresia c\ nici nu-]i poate
Pagina face r\u. Dac\ ai ceva p\cate, dar cau]i s\ le `ndrep]i prin c\in]\ [i bun\tate, prin
rug\ciune `n sf=nta biseric\, atunci imediat apare dragostea lui Dumnezeu, care
aduce iar lini[te sufletului, la fel ca [i c\ldura [i lumina soarelui, dup\ o zi cu ploaie.
copiilor Dar, atunci c=nd ploile se adun\ [i curg unele dup\ altele, c=nd mii [i mii de pic\turi,
ce par f\r\ putere, se str=ng laolalt\, atunci nimic nu le mai poate sta `n cale.

Ce bine e `n vacan]\! „P\catul, oric=t de mic, `]i

strecoar\ `n suflet r\utate“
Vacan]a `ncepe din ce `n ce mai mult s\-[i fac\
sim]it\ prezen]a. {i-a deschis larg por]ile pentru
voi. Glasul ei v\ cheam\ pretutindeni. Poienile
p\durilor de brad, fo[netul fermec\tor al p\-
durilor de stejar, t\l\ngile turmelor sau r\s\ritul
[i asfin]itul soarelui pe nisipul de argint al m\rii,
a Acum, dragi copii, sunte]i `nc\ mici, dar atunci c=nd ve]i con[tientiza c\ a]i gre[it fa]\
totul [i toate pres\rate de Domnul pe p\m=nt de un prieten, fa]\ de mama sau de tata, aduce]i-v\ aminte de povestea de mai jos a
sunt daruri cere[ti de a c\ror feerie mul]i dintre
voi v\ bucura]i `n vacan]\, `n excursii sau tabere. Trec=nd prin sat, un
Dar, dragi copii, oriunde ve]i fi, oriunde v\ ve]i preot s-a `nt=lnit cu un
afla, s\ nu da]i uit\rii credin]a, bun\cuviin]a, ]\ran care nu prea venea
bun\tatea [i respectul. pe la biseric\. Oprindu-l
i-a zis:
Copile, nu uita! - Fiule, de ce nu ai ve-
nit ieri la slujb\? Ai avut
Vacan]a e o bucurie vreun necaz? Pot s\ te
O parte e din via]a ta ajut cu ceva?
{i pretutindeni ea te-mbie - P\rinte, nu am avut
Copile, nu uita! vreme, m-am luat cu una,
cu alta [i...
La [es, la munte sau la mare, - Vai, fiule, nu se poate
Oriunde tu te vei afla s\ nu-]i faci timp s\ vii la
Credin]a-n suflet fie-]i mare biseric\, s\ aprinzi o
Copile, nu uita!
lum=nare [i s\ spui o
rug\ciune! Dac\ tu nu te
C\ cel de sus te ocrote[te
{i `]i vegheaz\ via]a ta g=nde[ti la Dumnezeu [i
nu cau]i ajutorul Lui,
Iar `ngeru-]i de sus [opte[te
Copile, nu uita! cum ai vrea s\-]i poarte
El de grij\? Orice proble-
~n drumul t\u spre fericire me ai avea, chiar dac\ nu
Orice `n cale vei afla le po]i rezolva singur,
Prive[te totul cu iubire chiar dac\ nimeni nu ar fi
Copile, nu uita! `n stare s\ te ajute, Dum-
CM
YK nezeu poate. El `]i d\ s\-
C=nd frunza-n ram se desplete[te n\tate, lini[te [i spor `n
{i-ng=n\ dulce [oapta ta cas\. ~ns\ dac\ alegi s\
Ascult\ glasul ce-]i [opte[te faci p\cate, mai meri]i
Copile, nu uita! oare ajutorul Lui?
O rug\ciune la culcare
C-un glas candid de catifea Copilul pentru care
S\-]i fac\ somnul ca o floare
Copile, nu uita! (`nv. Silvia B|NIC|) a vorbit faptele
~ntr-un sat din c=m-
pie, s-au `nt=lnit la f=n-
t=n\ trei femei. Dou\
dintre ele nu `ncetau
s\-[i laude b\ie]ii. Cea
de-a treia, `ns\, nu spu-
nea nimic, cu toate c\
avea [i ea un b\iat de
care nu s-ar fi putut
pl=nge. Au luat cele
trei femei c=te o galea-
t\ cu ap\ [i au plecat
`mpreun\ `napoi, spre
cas\. Pe drum, s-au `n-
t=lnit cu cei trei copii,
care se jucau `ntr-o li-
vad\.
- Ia uite-l pe-al meu,
a zis prima femeie. E a-
[a de puternic.
Desen realizat de Marian Anghelu]\ din Ia[i
- Dar, p\rinte, ce p\-
cate am eu?, zise omul cu
nedumerire. Nu am dec=t
p\cate mici. Sunt acestea
at=t de grave?
- Fiule, i-a mai spus
preotul, orice p\cat este
grav, fiindc\ p\catul, ori-
c=t de mic, `]i strecoar\ `n
suflet r\utate. Poate p\-
catele tale nu par prea
- Dar al meu, zise [i a
doua, e priceput la toa-
te.
Nici de aceasta dat\,
cea de-a treia femeie nu
a spus nimic. ~nsa copi-
lul ei, v\z=ndu-[i ma-
ma, s-a gr\bit s\ vin\
[i s\ ia g\leata. Ceilal]i
doi b\ie]i au `nceput s\
r=d\ [i au r\mas s\ se
joace mai departe. A-
cum se vedea adev\rul.
Din modestie, cea de-a
treia femeie nu se
l\uda cu feciorul s\u,
dar `n locul ei vorbeau
faptele.
„~nva]\-te, fiule, s\
fii totdeauna simplu [i
f\r\ r\utate!“
mari, dar ia adu-]i amin-
te, ieri a plouat?
- Da, p\rinte, a plouat
ceva, dar nu prea mult.
- {i azi, de ce ai putut
s\ ie[i din casa?
- E, p\rinte, pentru c\
de diminea]\ a ie[it soa-
rele [i p\m=ntul s-a uscat
repede.
- Pai, vezi, fiule? Anul
trecut ]ii minte c=nd au
fost inunda]iile? A plouat
3 zile `n [ir. Am mai pu-
tut noi sa ie[im atunci din
case?
P\catele lumii
~n timp ce norii fu-
murii `[i l\sau stropii
de plumb peste pleoape-
le obosite ale oamenilor,
ochii lumii vegheau `n
continuare asupra p\-
m=ntului.
De mil\ pentru cei ce
nu au reu[it s\ urmeze
calea cea dreapt\, [ti-
ind c\ soarta lor va fi
una compromis\ prin-
tre cei buni din cauza
at=tor gre[eli necuge-
tate, ei vars\ `n p=raie
lacrimi ce ud\ p\m=n-
tul bolnav de-at=ta po-
luare [i cr\pat de-at=ta
P\catul, fiule, este la
fel ca pic\tura de ap\. A-
[a mic\ ai impresia c\
nici nu-]i poate face r\u.
Dac\ ai ceva p\cate, dar
cau]i s\ le `ndrep]i prin
c\in]\ [i bun\tate, prin
rug\ciune `n sf=nta bise-
ric\, atunci imediat apa-
re dragostea lui Dumne-
zeu, care aduce iar lini[te
sufletului, la fel ca [i
c\ldura [i lumina soare-
lui, dup\ o zi cu ploaie.
Dar, atunci c=nd ploile se
adun\ [i curg unele dup\
altele, c=nd mii [i mii de
pic\turi, ce par f\r\ put-
ere, se str=ng laolalt\,
atunci nimic nu le mai
poate sta `n cale. Tot ast-
fel, dac\ se adun\ p\cate
peste p\cate `n sufletele
noastre, nu le mai putem
sta `n cale [i devenim tot
mai r\i [i mai egoi[ti. CM
YK
Intr\ `n biseric\, fiule,
c=t mai des. Roag\-te [i
`nchin\-te la icoane [i,
atunci, sufletul t\u nu va
fi chinuit de greutatea
p\catelor [i via]a ta va fi
un exemplu pentru cei din
jur. (www.parinti.com)
am\r\ciune, iar din fie-
care strop r\sare c=te o
floare [i mai `nseninea-
z\ pu]in acel peisaj
demn de toat\ ru[inea.
P=n\ [i `ngerii firavi [i
cu inim\ pur\ [tiu c\
omul prin impertinen]\
[i nep\sare va risipi zil-
nic acea [ans\ de ierta-
re oferit\ chiar de Dum-
nezeu. Aceast\ durere `i
`ntristeaz\ p=n\ [i pe
serafimi din jocul lor cel
bl=nd [i doboar\ p=n\ [i
heruvimii care [terg
lacrimile Maicii Domnu-
lui. (Cosmin Av=rvarei,
Liceul teoretic „Vasile
Alecsandri“, clasa a V-aa)

Popeye Marinarul ~ntr-unul din episoade, a

Popeye Marinarul, o
adev\rat\ vedet\ de de-
sene animate, a ap\rut ca
un personaj secundar,
`ntr-o serie de benzi dese-
nate numit\ „The Thim-
ble Theatre“ („Teatrul
Dege]el“).
Creatorul Elzie Segar
l-a introdus pe Popeye `n
1929, la 10 ani de la apa-
ri]ia benzilor [i doar `n-
tr-un singur episod - `n
care era c\pitan al vasu-
lui lui Olive. Dup\ care l-
a scos. N-avusese nicide-
cum inten]ia s\-l p\stre-
ze `n serie, `ns\, spre ui-
mirea lui, Popeye a avut o
mare priz\ la public.
Putere [i
de la ursturoi
Fanii lui au cerut ime-
diat revenirea marinaru-
lui pe hârtie. La doi ani
dup\ reapari]ie, Popeye
devenise un fel de simbol
na]ional, prezent `n aproa-
pe orice ziar american.
c\rui ac]iune se desf\[oa-
r\ `n Roma antic\, Po-
Elzie Segar nu l-a pre- peye iese din `ncurc\turi
zentat pe Popeye drept apelând la... usturoi.
un personaj foarte vigu-
ros. {i nici nu a dat am\- Bluto [i Brutus
nunte cum c\ marinarul
[i-ar trage puterea, când ~n urm\torul an, fra]ii
se afl\ la ananghie, din Fleischer i-au introdus `n
spanacul pe care `l m\- scen\ pe Olive, prietena
nânc\. Personajul a fost cea geloas\, [i pe Bluto,
conceput ca având 34 de eternul du[man al lui Po-
ani, 74 de kilograme [i peye. ~n 1956, desenul a-
1,70 metri. El o `ncasa de nimat a fost difuzat pe
la al]ii, dar `[i revenea, micile ecrane. Popeye a-
miraculos, de fiecare vea un num\r foarte ma-
dat\. re de fani, fiind tot mai
Popeye a devenit ex- popular. Se cereau din ce
trem de popular o dat\ cu `n ce mai multe desene cu
apari]ia pe marele ecran. el, dar se ivise o pro-
Cei care i-au dat via]\ au blem\: studiourile Disney
fost fra]ii Max Fleischer s-au plâns c\ numele
[i Dave Fleischer. Primul Bluto sem\na mult cu
desen animat `n care a Pluto. Cum acesta din ur-
ap\rut s-a lansat `n 14 m\ era pe ecran demult,
iulie 1933 [i se numea fra]ii Fleischer l-au `nlo-
„Betty Boop `l `ntâlne[te cuit pe Bluto cu un per-
pe Popeye marinarul“. sonaj numit Brutus, pe aventuri ale lui Popeye“, s-au c\s\torit `n 1987. Au Pipeye, Pupeye. Chiar [i
Tot atunci a ap\rut [i ce- care l-au lansat `n 1960. Bluto a revenit `n poves- [i un copil, pe care `l chea- Bluto s-a c\s\torit, iar el
lebra cutie de spanac. Pentru urm\torii 18 te, iar Brutus a disp\rut. m\ Popeye jr., ba chiar [i [i so]ia sa, Lizzie, au un
Pu]ini [tiu `ns\ c\ Popeye ani, Popeye [i Brutus au Spre deosebire, de ex- nepo]i: Peepeye, Poopeye, b\iat pe nume Tank. a
nu a mâncat doar spanac f\cut un cuplu formida- emplu, de Mickey [i
pentru a prinde puteri. bil. ~n 1978, `n „Noile Minnie, Popeye [i Olive Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
CM
YK

Luni,
16 iulie 2007
1 LEU exemplarul
5 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Nr. 162 (763) Anul III
100 de ani
PAGINA 16
`nchina]i lui Hristos
Lev\n]ica, cel mai bun remediu
de combatere a insomniei
a A `nflorit lev\n]ica! a ~n preajma unei culturi de lev\n]ic\ ne `nv\luie un parfum delicat, de o deosebit\ fine]e,
care ne transmite o stare de lini[te, senin\tate [i reverie, asemenea unui cadru natural paradisiac a Aceast\
specie aromat\ este considerat\ o plant\-minune, care preia din natur\ razele solare ale lunilor de var\ [i le
transform\ `ntr-un ulei eteric cu parfum diafan, bl=nd, ce ne inspir\ bucuria de a tr\i a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Medicamentele se ieftinesc din septembrie
Ministrul S\n\t\]ii,
Eugen Nicol\escu, a a-
nun]at s=mb\t\, la Sibiu,
c\ toate medicamentele
din farmaciile din Rom=-
nia, care se prescriu de
c\tre medici, se vor ieftini
cu 15% de la 1 septembrie
2007. „Reducem pre]ul la
medicamente cu 15% prin
ordin de ministru. Siste-
mul va intra `n vigoare
din 1 septembrie, dar se
va resim]i din 1 noiem-
brie, pentru c\ mai sunt
medicamente pe stoc“, a
declarat Eugen Nicol\-
escu.
Ministrul S\n\t\]ii va
discuta cu produc\torii,
distribuitorii [i farmaci[-
Un nou ambasador al Fran]ei la Bucure[ti
Taifunul Man-Yi care a ab\tut asu- ~nlocuitorul lui Herve
pra unei importante p\r]i a Japoniei Bolot `n func]ia de am-
ploi abundente [i v=nt puternic, omo-
basador al Fran]ei `n Ro-
r=nd cinci persoane [i oblig=nd zeci de m=nia este Henri Paul, un
mii de persoane s\-[i p\r\seasc\ locu-
in]ele, [i-a pierdut puterea c=nd a trecut,
func]ionar `n v=rst\ de 54
ieri, pe la sud-vest de Tokio. a de ani, care a mai activat
la Curtea de Conturi de la
CM
YK
PAGINA 5
tii, pe 25 iulie, noul ordin
referitor la ieftinirea me-
dicamentelor, `ns\ se a[-
teapt\ la proteste [i pre-
siuni ale acestora.
Eugen Nicol\escu a
spus c\, din toamn\, `n
Rom=nia, pre]ul medica-
mentelor compensate [i
necompensate va fi calcu-
lat `n func]ie de cel mai
mic pre] din 12 ]\ri mem-
bre ale Uniunii Europene.
~n urma ieftinirii, dis-
tribuitorii vor fi obliga]i s\
reduc\ adaosurile la maxi-
mum 12%, iar adaosurile
farmaci[tilor vor fi de ma-
ximum 16-18% din pre]ul
de produc\tor al medica-
mentelor. a
Paris, Ministerul pentru
teritoriile de peste m\ri,
ultima func]ie ocupat\ fi-
ind cea de director de ca-
binet al fostului ministru
al Culturii din Guvernul
Domnique de Villepin.
CM
YK
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
„Raportul Miclea este
de fapt un `ndemn
la trezire na]ional\“
Henri Paul este cunos-
cut `n media francez\
drept un func]ionar prefe-
Henri Paul a fost numit la
rat de politicienii din par-
post `n Rom=nia printr-un
tidul dreptei gaulliste
decret preziden]ial semnat UMP, fiind un apropiat al
de Jacques Chirac `nainte
doamnei Simone Veil, o
de alegerile preziden]iale fost\ de]inut\ la Ausch-
c=[tigate de actualul pre- witz cu o carier\ politic\
[edinte, Nicholas Sarkozy. important\. a
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Cel mai ieftin
abonament la un
ziar românesc
~ncep=nd cu luna iulie a.c., pre]ul
unui abonament lunar la ziarul LU-
MINA s-a mic[orat de dou\ ori, de
la 10 lei la 5 lei abonamentul cu
taxele po[tale incluse.
Astfel, abonamentul la LUMINA
este cel mai mic din Rom=nia
practicat la un cotidian [i vine `n
sprijinul cititorilor no[tri care, de-a
lungul timpului, au solicitat aceast\
reducere, pentru a se putea abona.
La o medie lunar\ de 25 de ziare
incluse `ntr-un abonament, rezult\
c\ un exemplar al cotidianului LU-
MINA cost\ 0,2 lei, de 5 ori mai ief-
tin dec=t dac\ ar fi cump\rat zil-
nic de la chio[c.
Cu 5 lei,
de 5 ori mai bine! CM
YK
Produc\torii din
panifica]ie se contrazic
pe tema scumpirii p=inii
PAGINA 6
20 de fo[ti proprietari
din Moldova au primit
desp\gubiri ac]iuni
Transelectrica
PAGINA 10
Azi are loc titularizarea
centralizat\
`n 34 de jude]e
PAGINA 11
Meteo
Y
Soare
maxima 33 °C
minima 19 °C
sursa: www.intellicast.com
2 Luni, 16 iulie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCXV)
Meletie Sirigul, dasc\l
protosinghel, [i
Dosithei, patriarh al
Ierusalimului: „~ntâm-
pinarea la principiile
catolice [i la chestiunile
lui Ciril Lucaris [i
Manual `n contra
r\t\cirii calvine“,
Bucure[ti 1690, lb.
greac\, foaie de titlu
Contactele Bisericii
Ortodoxe cu
protestan]ii, `n timpul
patriarhului ecumenic
Chiril Lucaris (I)
Contactul calvini[tilor cu
Ortodoxia a fost dramatic,
cum o ilustreaz\ „cazul pa-
triarhului Chiril Lucaris“.
Crescut `n [coala Apusului,
la Padua [i Vene]ia, Chiril
Lucaris a fost trimis de pa-
triarhul Meletie Pigas `n
Polonia (1594-1600) pentru
a sprijini Biserica Ortodox\
atât de greu `ncercat\ de
propaganda iezuit\. Prin
[colile de la Ostrog [i Vilna,
unde a tip\rit c\r]i `mpotri-
va latinilor, [i prin predicile
lui `nsufle]ite [i `nv\]ate,
Chiril Lucaris a stabilit un
`nceput solid de rezisten]\
contra catolicismului, fapt
pentru care iezui]ii din Polo-
nia au c\utat s\-l `ntemni-
]eze, a[a cum s-a `ntâmplat
cu exarhul Nichifor din
Constantinopol, dup\ „rea-
lizarea unirii“ de la Brest.
Chiril Lucaris a petrecut [i
prin }\rile Române [i s-a
`ntâlnit `n Moldova chiar cu
Mihai Viteazul, considerat
de greci viitor „bazileu“ de
tip bizantin, ocrotitor al Or-
todoxiei [i `nving\tor al tur-
cilor. ~ncepând cu anul
1601, Lucaris a fost de mai
multe ori `n Moldova [i }ara
Româneasc\, ca oaspete al
principilor [i ierarhilor ro-
mâni. Aici a rostit predici, a
participat la sfin]irea M\-
n\stirii Radu Vod\, a asis-
tat la `nchin\ri de m\n\s-
tiri, mo[ii [i venituri c\tre
Locurile Sfinte. Chiril Luca-
ris cuno[tea bine, din inte-
rior, lumea româneasc\, de-
oarece petrecuse mult timp
`n ambian]a domnilor, ie-
rarhilor, c\rturarilor [i boie-
rilor români de la
Târgovi[te, Bucure[ti [i Ia[i.
Dinspre Polonia, unde se
afla `n misiune ca exarh pa-
triarhal, tân\rul singhel al
Patriarhiei Ecumenice se
oprea la Ia[i tocmai `n 1601,
anul mor]ii lui Mihai Vitea-
zul. ~n timp, din discu]ii cu
domni ca Radu {erban, Ra-
du Mihnea, Miron Barnov-
schi [i al]ii, cu mitropoli]i [i
episcopi, a `n]eles mai
temeinic care era soarta
Bisericii românilor din
Transilvania. Chiril Lucaris
s-a mi[cat `n ambian]a unei
lumi cu noi sensibilit\]i et-
nice [i confesionale, o lume
`n care Reforma religioas\
interfera cu Contrareforma
sau Reforma catolic\ [i cu
tendin]ele `nnoitoare din
sânul Bisericilor R\s\ri-
tene. (Rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
Semnele lui Hristos misul lui Dumnezeu. ~ns\ `n loc de
semn au primit o mustrare. Oare nu
au asistat la `nmul]irea pâinilor, la
„{i apropiindu-se fariseii [i sa- *** vindec\rile miraculoase sau `nvierile
ducheii [i ispitindu-L (pe Iisus), I-au din mor]i? Oare nu auziser\ cuvinte
cerut s\ le arate semn din cer. Iar El, Când vedem semnul Sfintei Cruci pe care nimeni altul nu le-a mai ros-
r\spunzând, le-a zis: «Când se face pe turlele bisericilor sau pe c\r]ile de
sear\, zice]i: Mâine va fi timp frumos, tit? Singurul semn pe care Hristos l-a
slujb\, când ne `nsemn\m cu semnul dat a fost semnul lui Iona, adic\ a[a
pentru c\ e cerul ro[u. Iar diminea]a Sfintei Cruci, când vedem o icoan\,
zice]i: Ast\zi va fi furtun\, pentru c\ cum profetul a stat trei zile `n pânte-
când mergem `n pelerinaj la m\n\s-
cerul este ro[u-posomorât. F\]arni- tiri sau pentru a ne `nchina la moa[- cele chitului, la fel [i Fiul lui Dum-
cilor, fa]a cerului [ti]i s-o judeca]i, dar tele sfin]ilor, `n toate vedem semne nezeu va sta trei zile `n mormânt. O
semnele vremilor nu pute]i! Neam vi- ale Domnului Iisus Hristos. De altfel, dat\ cu ~nvierea Sa, Hristos arat\ c\
clean [i adulter cere semn [i semn nu fiecare cre[tin este un semn al eter- El este Fiul lui Dumnezeu, Cel care
se va da lui, decât numai semnul lui nit\]ii Fiului lui Dumnezeu, prin are putere asupra mor]ii. Când te
Iona». {i l\sându-i, a plecat. {i venind `mp\rt\[irea cu Sfintele Taine. Acum `nsemni cu semnul Sfintei Cruci,
ucenicii pe cel\lalt ]\rm, au uitat s\ 2000 de ani fariseii [i saducheii din Hristos coboar\ `n inima ta [i tot
ia pâini. Iar Iisus le-a zis: «Lua]i a- fragmentul evanghelic de ast\zi au p\mântul se binecuvânteaz\! (Rubri-
minte [i feri]i-v\ de aluatul fariseilor cerut de la Domnul Hristos un semn c\ realizat\ de pr. Dumitru P|DU-
[i al saducheilor».“ (Matei 16, 1-6) care s\ le dovedeasc\ c\ El este tri- RARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
noghen [i a celor 630 de atomice „Trinity Test“, `n reaz\ tunelul de sub Mont
Sfin]i P\rin]i care au partici- care s-au folosit [ase kilo- Blanc, care leag\ localitatea
pat la al IV-lea Sinod Ecu- grame de plutoniu [i care a francez\ Chamonix de cea
menic de la Calcedon. declan[at o explozie echiva- italian\ Aosta; considerat,
lent\ cu puterea a 19 kilo- la inaugurare, cel mai lung
Mâine, Biserica face po- tone de TNT; ca urmare a ex- tunel din lume (11.600 m),
menirea Sfintei Mare Muce- ploziei, suportul de lansare a `n prezent ocup\ locul al pa-
ni]e Marina. fost pulverizat, iar nisipul, trulea.
pe o raz\ de 700 de metri, a 1969 - Este lansat\ ra-
calcinat. cheta Saturn V `n cadrul mi-
~n ziua de 16 iulie, a 1961 - Atleta Iolanda siunii Apollo 11, care va
istoria consemneaz\: Bala[, multipl\ campioan\, duce pentru prima dat\ oa-
meni pe Lun\;
a stabilit, `ntr-un concurs
a 1054 - Marea Schism\ desf\[urat la Sofia (Bulga- a 1992 - A avut loc prima
dintre bisericile cre[tine oc- ria), al 14-lea (ultimul) re- [edin]\ a Consiliului Na-
cidentale [i bisericile orien- cord mondial la s\ritura `n ]ional al Audiovizualului, `n
tale de rit bizantin; `n\l]ime - 1,91 m; cadrul c\reia Titus Raveica
a 1965 - Charles de Ga- a fost ales pre[edinte;
a 1264 - Prima men]iune
documentar\ a ora[ului ulle [i pre[edintele Italiei, a 2000 - Ultima eclips\
de lun\ a secolului XX. a
Bistri]a; Giuseppe Saragat, inaugu-
a 1544 - Filip Moldovea-
nul a tip\rit la Sibiu „Cate-
hismul românesc“, prima car-
te tip\rit\ `n limba român\;
a 1661 - Primele banc-
note din Europa au fost emi-
se de c\tre Banca din
Stockholm;
a 1872 - S-a n\scut Dimi-
trie Anghel, poet, prozator,
reprezentant al simbo-
lismului românesc. (d. 1914);
a 1898 - Vizita oficial\, la
Petersburg, a lui Carol I,
regele României (1866-1914)
- prima vizit\, dup\ cucerirea
independen]ei, a unui [ef de
stat român `n Rusia. (16/28-
19/31);
a 1920 - „Acordul de la
Spa“ privind repara]iile da-
torate de Germania puteri-
lor `nving\toare din Primul
R\zboi Mondial. României
Sfântul Sfin]it dreg\torul Filomarh. Dup\ ce
i-a fost repartizat\ o cot\ de
a fost supus la multe [i grele 1% din totalul repara]iilor
Mucenic Atinoghen cu chinuri, episcopul a fost ucis. germane [i 10,55 % din cele
cei zece ucenici ai s\i Tot `n aceast\ zi, Biserica
orientale (de la Ungaria,
Austria [i Bulgaria);
Acest sfânt a tr\it `n Se- face pomenirea Sfântului a 1921 - A avut loc primul
vastia Capadociei, `n timpul Mucenic Avudim; a Sfântu- Congres al medicilor din
64 de ani de la moartea lui Eugen Lovinescu
`mp\ratului Diocle]ian (284- lui Mucenic Faust; a Sfântu- România, prezidat de prof. dr. Criticul literar Eugen scriitori s\m\n\tori[ti [i
305) [i a fost episcop al Pi- lui Antioh, fratele Sfântului Ioan Cantacuzino. (16-23); Lovinescu s-a n\scut la 31 poporani[ti. Aceste articole
dahtoei. Sfântul Atinoghen a Mucenic Platon; a sfin]ilor a 1945 - ~n de[ertul Ala- octombrie 1881, la F\ltice- au fost adunate `n cele
fost prins [i anchetat pentru 15.000 de mucenici din Pisi- mogordo - SUA , a avut loc ni. Tat\l s\u era profesor dou\ volume de debut,
credin]a sa `n Hristos de dia; a Sfântului Mucenic Ati- primul test al unei bombe de istorie la Gimnaziul din „Pa[i pe nisip…“, ap\rute
localitate. Va urma [i el a- `n 1906. ~n timpul Primul
ceast\ [coal\, av=ndu-l co- R\zboi Modial, Lovinescu
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a leg pe Mihail Sadoveanu. s-a refugiat la F\lticeni,
Studiile liceale le-a urmat unde a tradus prima versi-
la Ia[i, iar pe cele univer- une a „Odiseei“ lui Homer.
Ne`nfricarea sitare la Bucure[ti. A ab-
solvit Facultatea de Limbi
Dup\ 1922, s-a dedicat
unor lucr\ri de sintez\,
Sfântului Ilarion clasice a Universit\]ii din
Capital\, cu o lucrare de-
prima fiind „Istoria civi-
liza]iei rom=ne moderne“,
Sfântul Ilarion s-a hot\rât s\ se re- spre sintaxa latin\. Docto- `n trei volume solid docu-
trag\ `n pustie, `ntr-un loc unde erau ratul [i l-a luat la Paris, `n mentate. Respins `n urma
mul]i ho]i [i tâlhari. Prietenii l-a `n[tiin]at 1909. ~nc\ din clasa a III-a propunerii de a fi ales
de acest lucru, `ns\ sfântul nu [i-a schim- gimnazial\, Eugen Lovi- membru activ al Academiei
bat hot\rârea. A plecat `n pustie [i s-a nescu a colaborat, sub pse- Rom=ne, Lovinescu a pur-
`ntâlnit cu tâlharii. Ace[tia l-a `ntrebat: udonimul Delmonte, la zia- tat `n suflet, tot restul
– Ce ai face dac\ te-ai `ntâlni cu tâl-
rul „Lumea Nou\“ a lui Io- vie]ii, am\r\ciunea acestei
harii din aceast\ pustie? sif N\dejde. Debutul pub- `nfr=ngeri. S-a stins din
– Un om s\rac [i nec\jit nu se teme de
licistic a avut loc `n anul via]\, `n Bucure[ti, la 16
ho]i, a r\spuns sfântul. 1903, `n suplimentul li- iulie 1943. Istoria culturii
– Da, au zis ace[tia, dar ]i-ar putea lua terar „Adev\rul“, cu un ar- rom=ne `i p\streaz\ a-
via]a. ticol despre studiile sale mintirea ca istoric [i critic
– E adev\rat, a r\spuns sfântul, dar clasice. ~n aceea[i perioad\ literar, teoretician [i soci-
tocmai de aceea nu m\ tem, pentru c\ a `nceput [i colaborarea la olog al culturii, memoria-
sunt preg\tit `n orice moment de moarte. „Epoca“, scriind despre Mi- list, dramaturg, romancier
(Grigorie Com[a, O mie de pilde) hail Sadoveanu [i despre [i nuvelist. (F. H.)
 OPINII & COMENTARII Luni, 16 iulie 2007 3
LUMEA PIERDUT| TABLETA PREFECTULUI

Treieratul tradi]ional (I) Un argument pentru

`mbl\ciul s-a practicat pe
de Marcel LUTIC
scar\ `ntins\ mai ales `n
Transilvania [i `n zona
muntoas\ a Moldovei pân\
turism: istoria v\zut\
Pe vremuri, cea mai im-
portant\ munc\ a verii,
munc\ aflat\ `n direct\
la sfâr[itul secolului al XIX-
lea. Persisten]a sa este ex-
plicabil\ [i prin faptul c\
prin ora[ele vechi
leg\tur\ cu seceratul, era
treieratul. Drept urmare, prin `mbl\tire nu se distru- a Anul urm\tor vom num\ra 600 de ani
v\ propun dou\ scurte ta- geau paiele, putând fi astfel de atestare istoric\ pentru Ia[i a Ora[ul
blete `n care vom contura folosite la acoperirea caselor.
Cerând mult\ `ndemânare Fototeca Muzeului Etnografic al Moldovei - perl\ `n panoplia istoric\ a Moldovei -
principalele coordonate ale
acestei munci. [i destul\ for]\, mânuirea din târgurile de cai, cum gau [i li se schimba direc]ia este mai mult decât un simbol care
`mbl\ciului era apanajul a
Treieratul avea mai mul-
destul de pu]ine persoane.
era, spre exemplu, târgul deplas\rii, funia urmând a s\ ne apar]in\ doar nou\, localnicilor a
te etape; `ntr-o prim\ etap\ de Dr\gaic\ de la Buz\u. se dezv\lui de pe par; cel
se desf\ceau boabele din Aria era locul special Oamenii de alt\dat\ care mâna caii trebuia s\
spicul paiului; apoi, se sco- amenajat fie pe câmp, fie considerau luna august cea men]in\ caii la trap potrivit
teau pleava [i ]epii din boa- `n marginea satului, fie mai potrivit\ pentru treie-
de Nicu[or P|DURARU
[i funia `ntins\, de acestea
be [i, a treia etap\, se sf\râ- chiar `n sat (atunci când rat, crezând c\ aceast\ depinzând, `n bun\ m\su- Am avut posibilitatea s\ c\l\toresc prin foarte
mau paiele spre a le face casele erau mai rare). Cel lun\ „este ferit\ de oameni r\, calitatea treieratului. multe ]\ri. Am v\zut cu aceast\ ocazie ora[e mai mari
bune de mâncat pentru vite. mai adesea pe arie se r\i [i de p\s\ri“. Când vre- Despre treieratul cu sau mai mici asupra c\rora timpul [i vechimea lor [i-au
Cea mai veche metod\ de treierau sau c\lcau (cu a- mea era uscat\, oamenii se t\v\lugul [i cu dosca, pre- l\sat amprentele la vedere. Combina]ia dintre vechi [i
sf\râmare a spicelor a fost nimale) cerealele p\ioase. trezeau cu noaptea-n cap [i cum [i alte lucruri intere- nou este reg\sit\ peste tot, pare o competi]ie perma-
frecarea cu palmele, acest Locul trebuia s\ fie `nalt [i `ncepeau n\s\ditul, adic\ sante despre treieratul nent\. ~n multe cazuri, aceast\ competi]ie izoleaz\
lucru f\cându-se mai târziu deschis pentru a se scurge puneau snopii pe arie; `n tradi]ional s\pt\mâna vi- `ns\ spa]iile istorice vechi, l\sând libertate de mi[care
numai `n situa]ii excep]io- apa [i spre a avea vânt din mijlocul acesteia se afla un itoare. Pân\ atunci v\ rog [i imagina]ie arhitec]ilor `n spa]ii diferite pentru a se
nale. ~n ordinea vechimii, toate p\r]ile. Partea cea stâlp numit steajer, par sau s\ medita]i la tot chinul pe conserva greutatea istoric\.
urmeaz\ baterea spicelor mai important\ a ariei era [arampoi, `n jurul lui a[e- care `l presupunea alt\da- ~n cele mai multe cazuri, argumentul istoric este
cu bâta sau cu `mbl\ciul, rotund\ [i se numea fa]a zându-se `n cercuri concen- t\ punerea unei pâini pe dat de ceea ce se define[te ca fiind ora[ul vechi [i
geto-dacii practicând acest ariei, f\]area sau f\]arul, trice snopii dezlega]i. Caii, ora[ul nou. Ora[ul vechi `[i conserv\ argumentele [i
mas\, noi ast\zi nemaifi- siturile istorice transformându-le `n subiect de impor-
gen de treierat arhaic. ~m- acest loc preg\tindu-se din prin[i `n ni[te scânduri, se ind con[tien]i, decât arare-
vreme, cu mult\ migal\, `n tan]\ turistic\ [i cultural\ cu efecte economice pozi-
bl\ciul, alc\tuit din dou\ legau de par cu ajutorul u- ori, de cât de bun e Dum- tive. Turismul `n ora[ele vechi pleac\ de la un subiect
lemne, unul lung, numit vederea treieratului. La nei funii lungi cât raza ari- nezeu cu noi d\ruindu-ne comun: ruine [i situri arheologice. Toate acestea, `n
dârjea, [i altul scurt [i mo- treieratul prin c\lcare cele ei; c\lcatul `ncepea de la la vreme, `n schimbul câ- majoritatea cazurilor, devin cult [i simboluri extrem
bil, numit hadarag, a rezis- mai folosite animale erau marginea ariei, funia `nv\- torva b\nu]i, „pâinea cea de protejate.
tat pân\ `n veacul al XX- caii (`n special iepele care luindu-se `ncet-`ncet pe de toate zilele“. Anul urm\tor vom num\ra 600 de ani de atestare is-
lea; asemenea `mbl\cie se nu au f\tat niciodat\!), par; când „funia ajungea la toric\ pentru Ia[i. Am cerut informa]ii despre aceste
mai afl\ `n muzeele etno- apoi vitele. De multe ori, par“ (de aici celebra expre- * Marcel Lutic este etnograf
la Muzeul Etnografic al Moldovei manifest\ri pe care trebuie s\ le avem, `ns\ pare-se c\
grafice [i extrem de rar prin caii de treier se cump\rau sie folosit\ azi numai cu din cadrul Complexului Muzeal totul se desf\[oar\ mai mult discret. Dac\ m\ ve]i
sate. Treieratul cu bâta sau sau, mai ales, se `nchiriau sens figurat!), caii se dezle- Na]ional „Moldova“ Ia[i `ntreba cum se pot s\rb\tori 600 de ani `n form\ dis-
cret\, s\ [ti]i c\ nu pot avea un r\spuns inteligent. Dac\
m\ ve]i `ntreba de ce nu avem `nc\ de pe acum o strate-
VE{TI BUNE gie de comunicare prin care Ia[ul s\ `[i anun]e deja cu
surle [i trâmbi]e acest eveniment, nu am `nc\ r\spuns.
Mi s-a spus subtil c\ de fapt acest subiect nu face
Rena[terea parte din activitatea mea curent\. ~n fapt exist\ alte
institu]ii cu responsabilitate direct\ care se preocup\
s\rb\torii populare de a[a ceva. Oare? De ce fac un apel pentru argumente
comune? Datorit\ faptului c\ Ia[ul este un simbol care
`[i p\streaz\ greutatea nu doar `n context local sau al
jude]ului. Ora[ul - perl\ `n panoplia istoric\ a Moldovei
de Liviu ANTONESEI - este mai mult decât un simbol care s\ ne apar]in\
doar nou\, localnicilor. Exist\, de asemenea, argu-
Mai `nt=i, am citit `ntr-un ziar local mente economice care se pot sus]ine mai bine `n con-
despre concursul de „Sperietori de textul unui marketing bine f\cut pentru imaginea Ia-
ciori“, care a animat ora[ul la `ncepu- [ului. Nu cred c\ exagerez dac\ trec `n revist\ inclusiv
tul lunii. Uit=nd-m\ mai atent prin argumentele istorice `n context European, dimpotriv\.
articol, am v\zur c\ evenimentul fuse- ~n perioada urm\toare va avea loc o `ntâlnire pe
se organizat de Asocia]ia „Kalashni- acest subiect, generat\ de Direc]ia de Cultur\, cu
kov“ - bun nume ca strategie de atra- dorin]a de a se putea integra un proiect de interes co-
gere a aten]iei! - creat\ de regizorul mun. Pe linia culturii [i a istoriei, Ia[ul are foarte
Ion Mânzatu, `n primul r=nd pentru multe institu]ii [i autorit\]i cu subordon\ri diverse [i
descoperirea [i punerea `n valoare a neunitare. Avem institu]ii aflate `n subordinea Pri-
ce se vor `ntinde de-a lungul verii, au ap\rut cu o lun\ mai devreme [i m\riei, a Consiliului Jude]ean, a Ministerului Culturii
ceea ce a mai r\mas, `ndeosebi `n Mol- sau independente. Palatul Culturii, de exemplu, este `n
dova, din meseriile [i me[te[ugurile `ntr-un fel de campanie „antiplic- risc\ s\ dispar\ p=n\ la finele lui au-
tiseal\“. Ini]iativa mi se pare exce- gust, iar bostanii, din acela[i motiv, directa subordine a Ministerului Culturii, Filarmonica
tradi]ionale, de la ]esut la ol\rit, de la - `n subordinea Consiliului Jude]ean, iar Teatrul
prelucrarea metalului la `mpletitul lent\, `i felicit pe ini]iatori [i pe cei nu par prea reu[i]i. Dar au promis s\ Na]ional „Vasile Alecsandri“ ]ine de Prim\rie. Evident
papurei [i nuielelor. O idee foarte bu- care o sprijin\, respectiv Agen]ia pen- se descurce [i de data aceasta cu ma- c\ aceste lucruri nu sunt deloc relevante fiind mai mult
n\, dac\ ne g=ndim la interesul c\tre tru Potec]ia Mediului Ia[i, Romsilva teria prim\, eventual din „import“! o problem\ de administrare a unei activit\]i [i nu
tradi]ional n\scut mai ales acolo unde Neam] [i Asocia]ia „Vector Design“, de Iar `n septembrie, evenimentul va fi neap\rat de act cultural. Lista poate continua. Nu mai
nu prea mai exist\, `n Europa Occi- asemenea, ie[ean\. Dup\ „sperieto- pu]in mai chinezesc - este vorba de- enum\r aici importan]a Mitropoliei Moldovei sau a
dental\. Tocmai am citit c\ locuitorii rilor de ciori“, la sf=r[itul lunii, mai ex- spre construc]ia de felinare u[oare ce Universit\]ii de Arte.
unui sat din Ardeal lucreaz\ in cor- act pe 28 [i 29, `n zona Palatului vor fi lansate luminoase deasupra O echip\ comun\ pentru un interes mai presus de
pore la confec]ionat cochete sicrie de Culturii, va avea loc concursul de con- ora[ului cu ajutorul aerului cald. noi prin importan]a sa. Ia[ul trebuie s\ ias\ `n relief
lemn ornamentate pentru animale de struit [i `n\l]at zmeie, eveniment ce Vreau s\-i felicit din nou pe Ion anul urm\tor peste institu]ii [i autorit\]i enumerate
companie - mai `nt=i, pentru clientela promite o participare cel pu]in la fel de Mânzatu [i pe colegii s\i de la „Kalas- mai sus sau nu. Cu atât mai mult atestarea istoric\ nu
olandez\, acum [i german\. Cu o stra- numeroas\. Mai ales c\ participan]ii hnikov“, pe cei care-i sprijin\ [i pe cei are nevoie de numele noastre. O simpl\ discu]ie cu
tegie de marketing bun\ [i cu cineva la concurs - „`ntre 4 [i 94 de ani“, cum care au avut ori vor avea [ansa s\ par- Direc]ia de Cultur\ a jude]ului scoate `n relief o lung\
spune cu umor Ion Mânzatu - nu vor list\ a monumentelor ce se pot constitui `n subiect de
chiar pasionat pentru asemenea ac- ticipe la asemenea evenimente care ne importan]\ istoric\, dar [i de atrac]ie turistic\. O parte
tivit\]i, cum este Ion Mânzatu, nu m\ trebui s\ vin\ dec=t cu priceperea ([i mai scot din fa]a televizoarelor, ne din ele le-am v\zut reamintite [i de municipalitate,
`ndoiesc c\ [i me[te[ugarii din zona chiar f\r\, pentru c\ vor exista con- mai verific\ `ndem=n\rile, p=n\ la ceea ce e bine.
noastr\ vor g\si calea de a p\trunde silieri!), toate materialele necesare fi- urm\ ne mai ofer\ ocazia s\ ne bu- Am f\cut referire la un subiect poten]ial pentru Ia[i
pe o pia]\ bogat\ [i interesat\. ind puse la dispozi]ie de organizatori. cur\m `mpreun\. Pe parcursul verii, - rena[terea ora[ului vechi. Poate c\ structura arhitec-
Dar s\ revin la concursul de Cum eram un priceput constructor [i dup\ plecarea studen]ilor, ora[ul pare tural\ actual\ nu ne mai permite s\ izol\m efectiv un
„Sperietori de ciori“! Din ziare, din m=nuitor de zmeie `n copil\rie - din cumva adormit. Cred c\ asemenea asemenea arierat. O dung\ albastr\ pe [osea ar putea
discu]iile telefonice cu regizorul, apoi h=rtie, `nt\rit\, cu din bare de stuf [i `nt=mpl\ri au [i menirea s\-l mai `ns\ s\ fie firul t\cut al unui traseu turistic care s\ lege
face to face cu Stelian Ciocoiu, jurna- cozi de c=rp\ - poate c\ ar trebui s\ trezeasc\, s\ ne mai trezeasc\... Mi-ar `ntr-un circuit cele mai importante puncte de atrac]ie. O
list [i ofi]er de pres\ al Asocia]iei, am merg s\ v\d ce-a mai r\mas din pl\cea ca aceast\ ini]iativ\ s\ devin\ scoatere `n eviden]\ a ruinelor sau chiar protejarea [i
aflat lucruri interesante. Mai `nt=i, `ndem\narea de atunci, iar dac\ n-a tradi]ie, cum mi-ar fi pe plac ca [i alte utilizarea lor direct\ ar fi, de asemenea, interesante.
despre foarte numeroasa participare mai r\mas mare lucru, m\car s\-mi Poate c\ dac\ nu se arunc\ piatra cubic\ de tot, strada
organiza]ii, asocia]ii, firme, chiar ad- L\pu[neanu ar putea s\ `[i recapete un parfum de
la eveniment - peste 35 de echipaje, bucur ochii [i s\ m\ relaxez privindu- ministra]ia s\ inventeze altele de
alc\tuite din cinci persoane de toate i pe cei mai `ndem=natici dec=t mine! epoc\. La fel cum se pot reabilita anumite zone centrale
acela[i fel, cu aceea[i miz\. ~n fond, p\strând forma lor veche. Despre Pia]a Unirii nici nu
v=rstele, `nso]ite de „galeriile“ proprii Iar, apoi, pe parcursul verii, ar p=n\ [i mult invocata „societate vreau s\ mai aduc vorba. {tiu doar c\ `n Sibiu, pia]a
[i asistate de curio[i, ceea ce a f\cut ca urma concursul de felinare confec]io- civil\“ se na[te mai degrab\ a[a dec=t central\ e plin\ de oameni. De ce ? Poate c\ acest reper
num\rul participan]ilor direc]i [i indi- nate din pepeni [i bostani, ce vor fi st=nd toat\ ziua la televizor urm\rin- e demn de a fi luat `n considerare. Atunci când o pia]\
rec]i la eveniment s\ treac\ de 1.500, l\sa]i dup\ evaluare [i premiere s\ du-i [i adesea `njur=ndu-i pe bravii sau o zon\ de interes vor fi frecventate constant de oa-
cifr\ care `mi vorbe[te deja despre o curg\ lumino[i pe Bahlui la vale. ~n no[tri politicieni. meni, putem spune ca i s-a redat pulsul firesc.
s\rb\toare popular\ reu[it\. {i am acest punct, organizatorii iau `n cal-
mai aflat c\ acest eveniment a fost cul [i faptul c\ poate interveni o pro- * Liviu Antonesei este scriitor, * Nicu[or P\duraru este prefectul jude]ului Ia[i,
doar cel dint=i dintr-o serie mai lung\, blem\ - din pricina caniculei, pepenii profesor la Universitatea „Al. I. Cuza“ de profesie inginer, doctorand
4 Luni, 16 iulie 2007
PE SCURT
953 de ani
de la Marea Schism\
Ast\zi, 16 iulie, se `mplinesc 953 de
ani de la Marea Schism\ din anul
1054. Marea Schism\ a fost provo-
cat\ de ignoran]a reciproc\ dintre
R\s\rit [i Apus, din cauza c\reia
pierduser\ criteriul ecleziologic co-
mun. Pentru unii, scaunul Romei
era criteriul unic al adev\rului, pen-
tru ceilal]i, Duhul Adev\rului odih-
nea asupra `ntregii Biserici [i se ex-
prim\ `n mod natural pe calea sin-
odal\. Astfel, `n urma acestor deza-
corduri ireconciliabile, papa Leon al
IX-lea (1049-1054) [i Patriarhul de
Constantinopol Michael Cerularius
(1004-1058) au des\vâr[it ruptura
definitiv\ dintre cele dou\ Biserici,
`n anul 1054. Aceast\ ruptur\ a
r\mas cunoscut\ `n istorie sub nu-
mele de Marea Schism\. Printre
cauze s-au num\rat cezaro-papismul
(sau absoluta suprema]ie papal\) [i
ambi]ia patriarhilor de a fi egali
`ntre ei; cauze dogmatice, cum ar fi
Filioque sau anumite practici litur-
gice (acestea erau considerate in-
ova]ii `n R\s\rit) sau celibatul
preo]ilor etc.
Schisma dintre Bizan] [i Roma a
fost, negre[it, evenimentul cel mai
tragic al istoriei Bisericii. Lumea
cre[tin\ s-a rupt `n dou\ jum\t\]i,
iar aceast\ sciziune ce dureaz\ `nc\
a determinat `n bun\ m\sura des-
tinul R\s\ritului, ca [i cel al
Apusului.
Primatul Bisericii
Ortodoxe a Greciei
va ie[i din spital
Arhiepiscopul Hristodoulos al Atenei
[i al `ntregii Elade va p\r\si, `n
cur=nd, Spitalul Aretaio din Atena,
unde a fost internat recent cu grave
probleme de s\n\tate, informeaz\
Radio Trinitas. Primatul Bisericii
Ortodoxe a Greciei se simte mai bine
[i a dep\[it problemele ini]iale pen-
tru care a fost internat, `ns\ diag-
nosticul de cancer pe care l-a primit
impune o aten]ie deosebit\. Din
acest motiv, arhiepiscopul grec va
c\l\tori `n cursul lunii urm\toare `n
SUA pentru o opera]ie de transplant
de ficat necesar\ pentru ca boala s\
nu se r\sp=ndeasc\ `n organism.
A II-a conferin]\ ortodox\
pentru tineret, la Istanbul
~n perioada 11-15 iulie, sute de tineri
ortodoc[i greci au participat la Con-
stantinopol la cea de-a II-a conferin]\
ortodox\ pentru tineret. Gazda con-
ferin]ei, intitulat\ sugestiv „Membrii
Bisericii - cet\]eni ai lumii“, a fost
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. ~n
deschiderea din data de 11 iulie a
conferin]ei, Patriarhul Ecumenic
Bartolomeu le-a urat bun venit par-
ticipan]ilor din 37 de ]\ri [i a vorbit
despre natura ecumenic\ a Bisericii
[i a Patriarhiei de Constantinopol.
„Patriarhia noastr\ nu este o Biseri-
c\ na]ional\. Datorit\ mesajului ei
sf=nt [i universal, dar [i a importan-
]ei pe care a avut-o `n istorie, P\rin-
]ii Bisericii au numit-o ecumenic\“.
Hram la Biserica
„Sf=ntul Ilie“ din Lennard
Biserica ortodox\ rom=n\ „Sf. Ilie
Tesviteanul“ din Lennard, Manitoba
- Canada, `i a[teapt\ pe to]i rom=nii
ortodoc[i s\ participe `n perioada 21
- 22 iulie a.c. la hramul bisericii, in-
formeaz\ Romanian Global News.
Tot `n acest an, l\ca[ul de cult
`mpline[te 104 ani de existen]\. Cu
acest prilej, cei interesa]i vor putea
vizita Casa Paulencu [i biserica-
muzeu. Dup\ Sf=nta Liturghie va
urma o agap\ cre[tin\, `n trapeza
bisericii.
{i biserica „Adormirea Maicii
Domnului“ din Portland, statul
Oregon, organizeaz\ pe 21 iulie un
picnic rom=nesc Aceast\ parohie
este format\ din credincio[i ortodoc[i
rom=ni [i americani, aflat\ sub au-
toritatea canonic\ a Bisericii
Ortodoxe Americane (OCA) [i sub ju-
risdic]ia Episcopiei Ortodoxe
Rom=ne din America [i Canada. a
Biseric\ pentru cinstirea solda]ilor
rom=ni c\zu]i `n Cehia [i Slovacia
a Biserica „Sf. Mc. Valentin“ din localitatea Most, de l=ng\ Praga, a c\rei piatr\ de temelie a
fost pus\ s=mb\t\, 14 iulie, se va ridica `n memoria celor 15.000 de solda]i români care [i-au
pierdut via]a [i a celor 55.000 care au fost r\ni]i sau au fost da]i disp\ru]i `n luptele pentru
eliberarea unor localit\]i cehe [i slovace, `n timpul celui de-al Doilea R\zboi Mondial a
Prea Fericitul Teoc-
tist, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne, `m-
preun\ cu PF Chrystofor,
Arhiepiscop Ortodox de
Praga [i Mitropolit al }i-
nuturilor Cehiei [i Slova-
ciei, au pus s=mb\t\, 14
iulie, piatra de temelie a
bisericii cu hramul „Sf.
Mc. Valentin“ din locali-
tatea Most (aproximativ
100 km de Praga). Aceas-
t\ biseric\ se va ridica `n
memoria celor 15.000 de
solda]i români care [i-au
pierdut via]a [i a celor
55.000 care au fost r\ni]i
sau au fost da]i disp\ru]i
`n luptele pentru elibe-
rarea unor localit\]i cehe
[i slovace, `n timpul celui
de-al Doilea R\zboi
Mondial, `mplinindu-se
astfel o mai veche dorin]\
de cinstire a acestora, in-
formeaz\ Biroul de pres\
al Patriarhiei Rom=ne.
~n cuvântul adresat celor
prezen]i la slujba de sfin-
]ire a locu lui pentru bise-
Parohia Solone] organizeaz\ o
excursie pentru c=[tig\torii
concursului „Toaca-n
n cer“
Parohia „Sf=ntul Ilie“ -
Solone], Protopopiatul Ia[i
1, va organiza, s=mb\t\,
21 iulie, a doua zi dup\
s\rb\toarea hramului, o
excursie de dou\ zile la
m\n\stirile din nordul
Moldovei. La ini]iativa
preotului paroh Marius
{tefan, vor fi oferite bi-
lete gratuite pentru aceas-
t\ excursie c=[tig\torilor
primei edi]ii a concursu-
lui de b\tut toaca, inti-
tulat „Toaca-n cer“. La a-
cest concurs, organizat
pe 19 iulie, seara, `n aju-
nul s\rb\torii Sf=ntului
Ilie, vor participa aproxi-
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
ric\, PF P\rinte Teoctist
a subliniat faptul c\ „ri-
dicarea acestui l\ca[ de
cult este o punte care ne
leag\ de `nainta[ii no[tri
ce s-au jertfit pentru lib-
ertate [i pace `n Europa.
Acest moment reactuali-
zeaz\ prietenia tradi]io-
nal\ dintre Bisericile [i
popoarele noastre, act cu
atât mai semnificativ cu
cât ]\rile noastre sunt
parte integrant\ a Uniu-
nii Europene. Astfel, U-
niunea European\ se
poate `mp\rt\[i din du-
hul Ortodoxiei [i al cre[-
tinismului r\s\ritean `n
general, acesta constitu-
ind, de fapt, aportul prin-
cipal pe care România `l
aduce Europei `n aceste
momente“.
Prea Fericirea Sa a ]i-
nut s\ mul]umeasc\ pri-
marului Vladimir Vozka
[i Consiliului Prim\riei
din Most, care au acordat
terenul `n vederea con-
struirii acestui l\ca[ de
mativ 20 de copii din pa-
rohia Solone] [i din paro-
hiile `nvecinate. „Ieri (s=m-
b\t\ - n.r.) am achizi]io-
nat special pentru acest
concurs, de la atelierul de
t=mpl\rie al M\n\stirii
Golia, o toac\ nou\, o
dona]ie a unei familii din
sat. Toaca va r\m=ne a
parohiei [i o va `nlocui pe
cea veche“, ne-a declarat
pr. Marius {tefan.
~n cadrul excursiei se
va urma traseul: Solone] -
Boto[ani - Ipote[ti - Sucea-
va (Muzeul de Istorie [i
expozi]ia permanent\ a
figurilor de cear\, M-rea
„Sf. Ioan cel Nou“, Cetatea
de Scaun, Planetarium) -
M-rea Humorului - M-rea
Vorone] - M-rea Sucevi]a -
Sfin]iri de biserici `n mai multe eparhii
PS Ioachim B\c\ua-
nul, Arhiereu-Vicar al
Episcopiei Romanului,
`nconjurat de un sobor de
preo]i [i diaconi, a oficiat
ieri, 15 iulie, slujba de
sfin]ire a Bisericii „Sf=n-
tul Dumitru“ din car-
tierul Gher\ie[ti, Bac\u
(foto). Parohia „Sf=ntul
Dumitru“, din Protopo-
piatul Bac\u Nord, a fost
`nfiin]at\ `n anul 1990.
La slujb\ au participat
numero[i preo]i, `n spe-
cial din municipiul Ba-
c\u, [i foarte mul]i cred-
incio[i. „Cartierul nostru
n-a avut biseric\ p=n\ `n
anul 1990, an `n care am
`nceput lucr\rile, cu in-
cult `n vechiul centru is-
toric al ora[ului - `n care
se aflau mai multe bise-
rici cre[tine -, demolat de
autorit\]ile comuniste.
Act care une[te
poporul rom=n
cu cel ceh
La rândul s\u, PF
Mitropolit Chrystofor a
apreciat deschiderea ma-
nifestat\ de Biserica Or-
todox\ Român\ [i, `n pri-
mul rând, a PF P\rinte
Patriarh Teoctist care a
r\spuns invita]iei de a
efectua aceast\ vizit\
fr\]easc\, de altfel prima
vizit\ oficial\ a unei
Biserici Ortodoxe surori
de la instalarea sa (28
mai 2007). ~n egal\ m\-
sur\, el a apreciat [i ini]i-
ativa plin\ de semnifi-
ca]ii a Bisericii Ortodoxe
Române de a construi a-
cest l\ca[ de cult, act im-
M-rea Moldovi]a - M-rea
Putna - R\d\u]i (Gr\dina
Zoologic\) - Marginea -
Salina Cacica - F\lticeni -
M-rea Neam] - Rezerva]ia
de zimbri „Drago[ Vod\“ -
M-rea Secu - M-rea Si-
h\stria - M-rea V\ratec -
M-rea Agapia - Casa Me-
morial\ „Ion Creang\“ -
Humule[ti - Târgu Neam]
- Cetatea Neam]ului - Pa[-
cani - Ruginoasa - Târgu
Frumos - Ia[i - Solone].
At=t pre]ul deplas\rii, c=t
[i cazarea pentru o noap-
te, pentru cei care doresc
s\-i `nso]easc\ pe c=[-
tig\torii concursului, es-
te de doar 70 de lei, iar
`nscrierile se pot face la
biserica din satul Solo-
ne]. (Lucian A.)
termiten]\ din cauza lip-
sei materialelor, p=n\ `n
anul 2006, c=nd s-a ter-
minat [i pictura. {i iat\,
c\ dup\ aproape 17 ani
de munc\ [i rug\ciune
pentru zidirea bisericii,
s-a sfin]it acest sf=nt
l\ca[“, a declarat pentru
Radio Trinitas pr. paroh
Gheorghe Popovici.
{i `n Mitropolia Ar-
dealului s-a sfin]it ieri o
biseric\. IPS Mitropolit
Lauren]iu a oficiat slujba
de sfin]ire a altarului noii
biserici a M\n\stirii
F\get Boholt. ~n toamna
anului 1993 s-a aprobat
re`nfiin]area m\n\stirii,
iar `n 21 mai 1993 a fost
portant care une[te cele
dou\ popoare. Primarul
ora[ului Most, Vladimir
Vozka, a ]inut s\ sublini-
eze gestul plin de semni-
fica]ii `ntreprins de Bise-
rica Ortodox\ Român\
de a construi o biseric\
`ntr-o zon\ zbuciumat\
de-a lungul timpului, `n
care s-au produs dezr\-
d\cin\ri de popula]ie [i
`n care exist\ o s\r\cire
spiritual\ din cauza de-
mol\rilor de biserici care
au avut loc. Totodat\, el
[i-a exprimat speran]a
c\, prin re`nduhovnicirea
acestor meleaguri, ora[ul
`[i va rec\p\ta via]a sa
normal\. La ceremonia-
lul religios au mai partici-
pat reprezentan]ii au-
torit\]ilor locale [i ai al-
tor culte cre[tine, ai Am-
basadei României la Pra-
ga, precum [i membri ai
comunit\]ilor române[ti
din Cehia [i Slovacia.
Ieri, 15 iulie a.c., PF
P\rinte Patriarh Teoctist
pus\ piatra de temelie.
Foarte mul]i credincio[i
au depus eforturi sus]i-
nute pentru ridicarea
unei capele din lemn, a
chiliilor, iar `n anul 2000
s-a `nceput ridicarea noii
biserici, care s-a sfin]it
ieri.
{i PS Justin Sighetea-
nul, Arhiereu-Vicar al E-
piscopiei Maramure[ului
[i S\tmarului, a oficiat
ieri slujba de sfin]ire a
Bisericii „Sfin]ii Apostoli
Petru [i Pavel“ din Satu
Mare. Piatra de temelie a
acestei biserici a fost
pus\ `n anul 1995, fiind
contruit\ p=n\ `n 2003.
~n aprilie 2007 s-au fina-
lizat toate lucr\rile. a
[i PF Mitropolit Chrysto-
for, `nconjura]i de un so-
bor de arhierei [i preo]i,
au oficiat Sfânta Litur-
ghie `n Catedrala Ortodo-
x\ „Sf. Chiril [i Metodiu“
din Praga. V\ amintim
c\ la invita]ia Prea Feri-
citului Chrystofor, Arhie-
piscop Ortodox de Praga
[i Mitropolit al }inuturi-
lor Cehiei [i Slovaciei, PF
P\rinte Teoctist, Patri-
arhul Bisericii Ortodoxe
Rom=ne, `nso]it de o del-
ega]ie de clerici rom=ni, a
efectuat, `n perioada 12-
15 iulie, o vizit\ fr\]eas-
c\ `n capitala Cehiei,
Praga. ~n prima zi a vi-
zitei, PF P\rinte Patri-
arh s-a `nt=lnit cu o serie
de personalit\]i oficiale [i
a participat la o emisiune
televizat\. „Emisiunea a
fost foarte interesant\ [i
atractiv\, timp de o ju-
m\tate de or\, Prea Fe-
ricirea Sa r\spunz=nd u-
nor `ntreb\ri de mare ac-
tualitate pe care modera-
torul emisiunii le-a pus
ca expresie general\ a
fr\m=nt\rilor din soci-
etatea ceh\ [i a societ\]ii
europene `n leg\tura cu
perspectiva continentu-
lui nostru [i rolul pe care
`l poate avea cre[tinis-
mul, Bisericile cre[tine
`ntr-o Europa unit\“, a
declarat pentru Radio
Trinitas pr. Florin {erb\-
nescu, consilier patri-
arhal. a
 ~NV|}|M+NT Luni, 16 iulie 2007 5
„Raportul Miclea este de fapt
un `ndemn la trezire na]ional\“
La Palatul Cotroceni a avut loc, joi,
dezbaterea raportului „România educa]iei,
România cercet\rii“, publicat de Comisia
preziden]ial\ pentru educa]ie [i cercetare.
La discu]iile prezidate de [eful statului au
participat membrii comisiei care au `ntocmit
raportul, precum [i peste 150 de invita]i,
profesori, academicieni, lideri din sindicatul
preuniversitar [i universitar, studen]i.

blocat un sistem de bune in-

Oana RUSU
Traian B\sescu a sub-
liniat faptul c\ raportul ela-
borat de comisia condus\ de
fostul ministru Mircea Mi-
clea relev\ o situa]ie mai
mult decât `ngrijor\toare,
având `n vedere c\ exper]ii
care l-au alc\tuit spun c\
sistemul de educa]ie este in-
eficient, nerelevant, inechi-
tabil [i de slab\ calitate. Re-
feritor la raport, Traian B\-
sescu este de p\rere c\ dez-
baterea public\ pe tema re-
formei sistemului de `nv\]\-
mânt nu ar trebui s\ dureze
mai mult de o lun\. „Dez-
baterea public\ ar trebui s\
se limiteze `n timp. Nu poa-
te dura trei ani, pentru c\
atunci vom constata c\ trece
TGV-ul (tren de mare vitez\
din Fran]a - n. r.) dezvolt\rii
pe lâng\ noi“, a declarat
Traian B\sescu, la finalul
dezbaterii pe tema raportu-
lui „România educa]iei, Ro-
mânia cercet\rii“, g\zduit\,
joi, de Palatul Cotroceni. {e-
ful statului le-a spus parti-
cipan]ilor c\ discu]iile care
au avut loc trebuie s\ fie
doar un prim pas spre ela-
borarea unor legi `n dome-
niu care s\ duc\ la moder-
nizarea sistemului educa]io-
nal [i a cercet\rii din Româ-
nia, astfel `ncât România s\
aib\ o [coal\ care s\ `i per-
mit\ s\ r\mân\ `n com-
peti]ie `ntr-o societate a
cunoa[terii.
Dup\ `ncheierea discu]ii-
lor, ministrul Educa]iei, Cer-
cet\rii [i Tineretului, Cris-
tian Adomni]ei, a declarat c\
salut\ ini]iativa pre[edinte-
lui de a organiza o dezbatere
pe o tem\ atât de impor-
tant\ cum este educa]ia [i
cercetarea. El s-a declarat de
acord [i cu faptul c\ aceasta
trebuie s\ se `ncheie `ntr-un
timp scurt, cu atât mai mult
cu cât pachetele de legi pri-
vind reformarea acestui do-
meniu vor fi `naintate Parla-
mentului la `nceputul lunii
septembrie.
„Rom=nul este bolnav
de centralit\ cronic\“
Rectorul Universit\]ii „Al.
I. Cuza“ din Ia[i, Dumitru
Oprea, a fost prezent la dis-
cu]iile referitoare la schim-
b\rile necesare `n educa]ia
rom=neasc\ ce au avut ca
punct de pornire raportulul
comisiei preziden]iale.
„Raportul este de fapt un
`ndemn la trezire na]ional\,
pentru c\ eu sunt mai bl=nd
spun=nd c\ de [apte ani s-a
ten]ii, dar Rom=nia, de fapt,
de mai bine de 17 ani, doar-
me, except=nd c=teva de-
schideri de ochi. Schimb\-
rile esen]iale nu s-au pro-
dus. Rom=nia a ratat cea
mai important\ [ans\, gen-
erat\ de Procesul Bologna
`n `ntreaga Europ\, atunci
putea s\ fie schimbarea la
fa]\“, a men]ionat rectorul
Dumitru Oprea, referindu-
se la problemele `nv\]\m=n-
tului rom=nesc.
„Din p\cate, rom=nul este
bolnav de centralit\ cronic\,
dac\ nu vine ceva de sus, ni-
mic nu se schimb\ jos! Apro-
barea de la st\p=n. Or, nu-
mai eticheta asta, c\ avem
un `nv\]\m=nt tradi]ional
bun, nu mai rezist\, ea tre-
buie s\ fie adaptat\ la vre-
murile noi. Suntem `n se-
colul XXI, `n care nu `n-
v\]area de odinioar\, nu
mersul la [coal\ cu arcanul
ca pe vremea lui Nic\ a lui
{tefan Apetrei mai reprezin-
t\ metode, ci `nv\]\m=nt di-
namic, `nstitu]ii teribil de
flexibile. Educa]ia este cea
mai expus\ unei astfel de
forme noi, de prestare a ac-
tivit\]ilor prin concepere de
e-learning, educa]ie electro-
nic\ pentru to]i cei care au
trecut pe aici [i ar vrea mai
departe s\ comunice cu noi,
s\ aib\ certificate, diplome
date, chiar dac\ ei se afl\
peste m\ri [i ]\ri, sub a-
ceast\ form\ de educa]ie cu
ajutorul internetului, practi-
cat\ cu succes de ani buni de
c\tre universit\]ile care [tiu
ce vor“, a mai spus rectorul
Universit\]ii „Al. I. Cuza“.
Catedrele din
universit\]i `ncurc\
procesul Bologna
O alt\ problem\ a `nv\-
]\m=ntului, `n opinia lui
Dumitru Oprea, este c\
„structurile noastre sunt `n-
ghe]ate `n timp, aceast\ «ca-
tedr\» `ncurc\ cel mai mult,
iar `n procesul Bologna `ncur-
c\ fantastic de mult. Ea re-
prezint\ locul `n care, ilegal,
[i punctez, ilegal fa]\ de legi-
le actuale ale Rom=niei, sta-
bile[te planurile de `nv\]\-
m=nt. ~n lege se spune c\ pla-
nurile sunt de competen]a fa-
cult\]ilor sau a departamen-
telor. A[adar, catedrele re-
prezint\ nuclee foarte mici de
oameni [i `n numele sudurii
`ntre oameni, planurile erau
g=ndite de astfel de nuclee.
Noi d\m libertate de mi[care
unor componente de tip supe-
rior, de tip departament `n
care se adun\ mai multe cat-
edre [i invit\m aceste noi de-
partamente la r=ndul lor, s\
colaboreze cu alte departa-
mente, astfel ca planul de
`nv\]\m=nt s\ fie `n favoarea
studentului, s\-i dea liber-
tate de mi[care mult mai
mare. Nu `l duc `ntr-o clas\
de anul I `n care `nva]\ nu-
mai disciplinele din catedra x
p=n\ c=nd termin\ facul-
tatea. Eu a[a vremuri am
prins, am f\cut Contabilita-
te, iar din anul I p=n\ `n ul-
timul an cele mai multe disci-
pline au fost de contabilitate.
Nimic altceva. Am f\cut la
f\r\ frecven]\ cultur\ ge-
neral\ [i bucuria sufletului
prin lecturi particulare de
filozofie, de istorie [i alte cele.
De ce a[a ceva, un economist
nu avea nevoie [i de alte cur-
suri? Eu am fost blestemat de
soart\, nu vreau ca [i copii de
acum s\ fie [coli]i ca [i mine,
at=t de `ngust“.
Potrivit rectorului Dumi-
tru Oprea, unul din punctele
nevralgice este „`n primul
r=nd omul, el este cel care a
stricat [i el este [i cel care a
schimbat. Eu chiar `mi per-
mit de multe ori s\ spun c\
omul sfin]e[te sau asfin]e[te
locul. Nu ne trebuie ceva de
la Ministerul Educa]iei pen-
tru a schimba lucrurile. Da-
c\ [tiu c\ [coala primar\ nu
func]ioneaz\ ca lumea, dac\
[tiu c\ n-avem gr\dini]e,
dac\ [tim c\ nu mai sunt
cre[e, iar cele care exist\
sunt sub arondarea Ministe-
rului S\n\t\]ii, este intere-
sant. Un mariaj S\n\tate -
Educa]ie este fain. Dar Edu-
ca]ia nu are nimic `n comun
cu soarta copilului de la 1 la
3 ani? Ei, astea trebuie s\
fie schimbate! Raportul `n-
deamn\ la schimb\ri radi-
cale, `n intervalul 0-6 ani. A-
poi, care vor fi treptele par-
curse… Pentru prima dat\,
de la primar, gimnazial,
liceal, universitar [i postu-
niversitar, trebuie v\zut [i
acel cadru european al cali-
fic\rilor, el are opt niveluri,
noi prin `nv\]\m=ntul supe-
rior, servim numai ultimele
niveluri, de primele trei
niveluri nici nu ne-am in- verii, `n mun]i, vor face
teresat, am l\sat-o a[a, de proiectul legii, iar `n sep-
izbeli[te, zona asta. Ori pre- tembrie legea s\ fie gata…
universitarul este determi- Noi nu suntem amnezici,
nant, iar din preuniversitar, cred c\ [i ministrul e prea
preprimarul este cel care e t=n\r ca s\ uite a[a de re-
la fel de important, c=nd co- pede, deci a promis, `n sep-
pii merg la cre[\ [i la gr\- tembrie vom avea proiectele
dini]\. ~n astfel de condi]ii, legilor de care Rom=nia are
educa]ia trebuie s\ fie total nevoie. Ori, a picat mai mult
reg=ndit\“. dec=t bine raportul, eu a[a
a[ g=ndi. Dac\ eu tot lucrez
la legile astea [i un nucleu
Important\ este de oameni `mi mai vine cu
punerea ideilor ni[te puncte de vedere
atunci ]in cont de ele“.
`n practic\ Rectorul Dumitru Oprea a
amintit c\ mult\ vreme s-a
Dup\ cum a remarcat rec- lucrat la un proiect de lege
torul Universit\]ii „Cuza“, la
pentru `nv\]\m=ntul supe-
dezbatere, „constatarea, din rior: „Un nucleu de rectori,
lu\rile de cuv=nt, din faptul
f\r\ culoare politic\, de pe
c\ oamenii apar]ineau diver- vremea doamnei Andones-
selor zone, a fost una foarte
cu, a `nceput construc]ia a-
simpl\, c\ toat\ lumea vrea, cestor proiecte de lege. Am
iar `ndemnul la acel pact
ajuns la mai multe versiuni,
na]ional al educa]iei este ne-am `nt=lnit pe la Petro[a-
unul unanim acceptat, iar
ni, la Ploie[ti, la Bucure[ti,
oamenii au spus «Da». Ei, peste tot am discutat asta.
acum, de la vorb\ la fapt\,
Proiectul ajunsese `ntr-o
r\m=ne s\ vedem! Pre[edin- form\ pe la versiunea 14.
tele a dat [i un termen, o
Prin 2005, ianuarie-febru-
lun\ de zile pentru a primi arie, am reluat ca problem\
elemente care s\ aduc\ [i discu]ia la Sinaia, cu secre-
ceva constructiv. Nu se do- tarul de stat Dumitru Miron
re[te `nlocuirea Guvernului [i cu un nucleu de oameni
cu aceast\ comisie, ci Guver- pricepu]i, ca s\ nu spun
nul, dac\ vrea s\ fac\ ceea prea preten]ios de exper]i `n
ce se cere `n momentul de domeniu, vreo 30 de oameni,
fa]\, are un sprijin at=t de la [i am stat c=teva zile, astfel
oamenii care fac parte din c\ am schi]at altceva dec=t
comisie dar [i de la cei care cu ce venise Miron la discu-
au spus «da». ]ie, a[a c\ dac\ se vorbe[te
La `nt=lnirea de acum despre versiunea a 14-a a
c=teva luni cu ministrul Ed- legii `nv\]\m=ntului supe-
uca]iei s-a spus c\ `n timpul rior, avea sute de pagini.
ANUN} UMANITAR
T=n\rul Doro[inc\ Cristian, elev la Liceul Pedagogic, are nevoie
urgent\ de ajutorul semenilor s\i. La v=rsta de doar 17 ani a fost
diagnosticat cu cancer la picior, boala evolu=nd `ntr-un ritm sus]inut.
Poate fi ajutat doar de o opera]ie chirurgical\ efectuat\ la una din
clinicile din Occident. Pentru aceasta are nevoie de aproximativ 30.000
de euro, bani pe care nu `i poate str=nge. Ca urmare, facem un apel
de suflet c\tre acele persoane care-l pot ajuta pe t=n\rul Doro[inc\
Cristian. Num\rul de cont `n care pot fi dona]i bani (lei) este
RO34CECEISO108RON0542413 deschis la CEC Ia[i. Pentru informa]ii
suplimentare pute]i suna la num\rul de telefon 0749.125.662.
Dac\ se vorbe[te despre ver-
siunea cu care s-a venit la
Sinaia, avea alte sute de
pagini, noi am f\cut o versi-
une mai scurt\, mai concen-
trat\, plin\ de lucruri esen-
]iale, ce trebuie [i cum tre-
buie, chiar la formul\ri de
articole, acolo, la Sinaia. Ul-
terior, s-a mai venit de la
Ministerul Educa]iei cu un
proiect al statutului perso-
nalului didactic, deci exist\
arhiv\, cu duiumul. {i, dac\
am spus cu to]ii c\ trebuie,
s\ `ncepem s\ scormonim
prin c\mar\, fiecare ce g\-
sim, s\ punem pe tapet, ast-
fel `nc=t s\ ias\ [i legea“.
Rectorul Universit\]ii „Al.
I. Cuza“ atrage aten]ia c\
legile `nv\]\m=ntului tre-
buie adoptate c=t mai re-
pede, mai ales c\ material
pentru acestea exist\ sufi-
cient. „Dac\ asta nu se `n-
t=mpl\ p=n\ prin octombrie,
cel mai t=rziu la `nceputul
lui noiembrie, cu proceduri
legale cu tot, atunci `nc\ pa-
tru ani vor fi `n care legea nu
va produce nici un efect.
Grija mea este ca lucrurile s\
se `nt=mple c=t mai rapid,
dac\ nu modific\m struc-
turile acum, atunci al]i patru
ani suntem obliga]i s\ res-
pect\m legea, pentru c\
alegerile din unversit\]i se
vor face pe vechea lege, iar
urm\torii patru ani nu vor
putea s\ fac\ absolut nimic,
asta este tragedia, `ncepe un
nou mandat, un nou ciclu e-
duca]ional f\r\ reform\“, a
spus Dumitru Oprea. a
6 Luni, 16 iulie 2007
PE SCURT
Mai scump pe litoral
Tarifele la hotelurile de pe lito-
ral au crescut de ieri, 15 iulie,
cu p=n\ la 30%, a declarat
Traian B\dulescu, purt\torul
de cuv=nt al Asocia]iei Na]io-
nale a Agen]iilor de Turism
(ANAT). „Majorarea tarifelor
depinde de politica hotelurilor.
Unii hotelieri pot opera ma-
jor\ri cu 10%, iar al]ii cu p=n\
la 30%“, a precizat B\dulescu.
Astfel, o camera la un hotel de
dou\ stele va costa `ntre 250 [i
280 de lei pe noapte, la un ho-
tel de trei stele `ntre 300 [i 350
de lei, iar la un hotel de patru
stele tarifele vor ajunge p=na
la 600 de lei. De asemenea, la
hotelurile de cinci stele de pe
litoral, o camer\ cu vedere spre
mare va costa p=n\ la 800 de
lei pe noapte din 15 iulie.
Reprezentantul ANAT a pre-
cizat c\ majorarea a fost nego-
ciat\ cu agen]iile de turism
`nc\ din luna octombrie [i
acest lucru se `nt=mpl\ `n
fiecare an deoarece `n plin se-
zon cre[te cererea. Noile tarife
vor fi men]inute p=n\ la
sf=r[itul lunii august. ~n 2006,
litoralul a fost vizitat de
900.000 de turi[ti, circa 50.000
fiind str\ini, `n sc\dere, `n spe-
cial din cauza anul\rii unor
contracte cu tour-operatorul
german TUI.
Bulgarii construiesc
o central\
electric\ eolian\
Compania bulgar\ Innovation
Company inten]ioneaz\ s\ con-
struiasc\ o central\ energetic\
pe baz\ de energie solar\, pro-
iect evaluat la 220 de milioane
de euro. Centrala va genera o
energie electric\ de 120 MWh
[i o energie termic\ de 570
Mwh. Centrala va fi construit\
`n parcul industrial high-tech
din ora[ul Shumen, a declarat
pre[edintele Consiliului Direc-
tor al Companiei, Emil Minev.
Proiectul va fi finan]at de fon-
dul germano-elve]ian ICS, iar
construc]ia va `ncepe `n anul
2008 pentru a se finaliza `n
anul 2011. Innovation
Company `[i propune s\ con-
struiasc\, `n urm\torii patru
ani, o re]ea de instala]ii de e-
nergie solar\ `n Ruse, Silistra,
Shumen, Dobrich [i Varna. O
fabric\ pentru panouri solare
cu o capacitate anual\ de
10.000 de unit\]i este, de
asemenea, `n proces.
Seceta a scumpit
legumele din Tulcea
Comercian]ii din pie]ele tulcene
au anun]at major\ri ale pre]u-
rilor legumelor autohtone. Pri-
ma scumpire, potrivit direc-
torului societ\]ii Bumbac, Mar-
cel Trifan, va avea loc peste c=-
teva zile la ro[ii, pre]ul unui
kilogram urm=nd s\ ajung\ la
2,5 lei, cu 7 bani mai mult de-
c=t cel de acum. „Nici la pro-
duc\torii agricoli g\l\]eni din
Matca nu se mai g\sesc ro[ii,
iar pentru c\ transportul este
scump, vor cre[te implicit [i
pre]urile“, a declarat Marcel
Trifan. El a mai spus c\ fruc-
tele rom=ne[ti nu se vor scum-
pi, dar pe pia]\ vor predomina
cele din import. „Produc]ia au-
tohton\ de caise, de exemplu,
este foarte slab\ [i acum se
aduc caise din Bulgaria. P=n\
la finele lunii, se vor termina [i
piersicile rom=ne[ti“, a ad\ugat
Marcel Trifan. Potrivit sursei
citate, majorarea pre]urilor la
legume este provocat\ [i de
cre[terea tarifelor percepute de
produc\torii agricoli, ale c\ror
recolte au fost foarte slabe anul
acesta, din cauza secetei. ~n
pie]ele din jude]ul Tulcea,
pre]urile practicate la legume
[i fructe sunt mai mari dec=t
cele din Gala]i [i Constan]a,
`n medie cu 5 bani.
Peste o mie de kilometri de drumuri na]ionale vor fi moderniza]i `n 2008
Lucr\rile pentru tronso-
nul de Autostrad\ Cernavo-
d\-Constan]a vor `ncepe `n
martie 2008, a estimat minis-
trul Transporturilor, Ludovic
Orban. „P=n\ la sf=r[itul a-
nului va fi organizat\ licita]i-
e pentru alegerea constructo-
rului pentru acest tronson.
Autostrada Cernavod\-Cons-
tan]a va fi `mp\r]it\ `n dou\
tronsoane, Cernavod\-Medgi-
dia [i Medgidia-Constan]a“, a
declarat Mihai Grecu, direc-
Produc\torii din panifica]ie se
contrazic pe tema scumpirii p=inii
Produc\torii au anun]at c\ v=nd kilogramul de gr=u cu p=n\ la 6 bani, pre] mai mic cu 4 bani dec=t cel
din iarna lui 2003, atunci c=nd a fost `nregistrat\ o criz\ a gr=ului
astfel `nc=t pre]ul p=inii s\ fie men]inut se num\r\ importul de cereale din Uniunea European\ Pre]ul
p=inii va cre[te de la 1 august, pentru c\ oferta de gr=u este foarte sc\zut\, iar cererea este mai mare
Anun]ata majorare a
pre]ului la p=ine este nejus-
tificat\, sus]ine vicepre[e-
dintele Ligii Asocia]iilor
Produc\torilor Agricoli din
Rom=nia (LAPAR), Ion B\-
lan. Vicepre[edintele LA-
PAR a declarat c\ produc\-
torii v=nd kilogramul de
gr=u cu p=n\ la 6 bani, pre]
mai mic cu 4 bani dec=t cel
din iarna lui 2003, atunci
c=nd a fost `nregistrat\ o
criz\ a gr=ului. „Din 2003,
pre]ul p=inii a crescut con-
tinuu, din cauza cheltuie-
lilor reclamate de produc\-
tori. La ora asta, `ns\, din
punctul meu de vedere, o
majorare a pre]ului este ne-
justificat\ [i exist\ m\suri
care se pot lua pentru ca po-
pula]ia s\ pl\teasc\ acela[i
pre], nu unul m\rit f\r\
motiv“, a declarat B\lan.
~n opinia sa, printre m\-
surile care pot fi luate astfel
`nc=t pre]ul p=inii s\ fie
men]inut se num\r\ impor-
tul de cereale din Uniunea
European\. La `nceputul a-
cestei s\pt\m=ni, pre[edin-
tele Patronatului din In-
dustria de Mor\rit [i Pani-
fica]ie, Aurel Popescu, a
anun]at c\ pre]ul p=inii va
fi majorat, aceast\ situa]ie
fiind explicat\ de acesta
prin cantit\]ile reduse de
gr=u, pre]ul crescut pentru
achizi]ionarea acestora [i
stocurile care se epuizeaz\.
P=n\ `n prezent, `n jude]ul
Tulcea, produc\torii de pro-
TELEGRAF
PREMIERUL T|RICEA-
NU A CRITICAT DUR CONDU-
CEREA TAROM: Premierul
T\riceanu critic\ dur condu-
cerea companiei Tarom. Pri-
mul-ministru nu este mul]u-
mit de activitatea societ\]ii
a[a c\ a cerut ministrului
Transporturilor m\suri fer-
me pentru rentabilizarea
companiei. El amendeaz\
faptul c\ transportatorul ae-
rian are o structur\ supradi-
mensionat\ cu cheltuieli e-
norme. ~n acest context, pri-
mul-ministru a declarat c\
operatorii priva]i „nu fac de-
c=t s\ ne dovedeasc\, pe zi ce
trece, c\ o `ntreprindere de
stat este mai prost gestionat\
dec=t o `ntreprindere pri-
vat\“. Premierul vede mana-
gementul privat ca solu]ie
pentru rentabilizarea trans-
portului aerian, ceea ce nu
`nseamn\ neap\rat privati-
zarea companiei, ci eventual
ECONOMIC
torul Companiei Na]ionale de
Autostr\zi [i Drumuri Na]io-
nale din Rom=nia. De aseme-
nea, acesta a precizat c\ do-
u\ companii se vor ocupa de
construc]ia autostr\zii, c=te
una pentru fiecare tronson.
Tot `n anul 2008 va fi realiza-
t\ concesionarea pentru lu-
cr\rile autostr\zii. Astfel,
din 2008 pe aceste tronsoane
vor exista benzin\rii. Lucr\-
rile de construire a tronsonu-
lui Cernavod\-Constan]a sunt
duse de panifica]ie nu au
anun]at majorarea pre]ului
p=inii. Pre]ul p=inii va cre[-
te de la 1 august, pentru c\
oferta de gr=u este foarte
sc\zut\, iar cererea este
mai mare, a declarat pre[e-
dintele Patronatului din
Industria de Mor\rit [i Pa-
nifica]ie - Rompan, Aurel
Popescu. „Nu pot spune e-
xact cu c=t va cre[te pre]ul
p=inii, pentru c\ el va fi sta-
bilit de fiecare procesator“,
a men]ionat Popescu. Aces-
ta a precizat c\ pre]ul gr=u-
lui de panifica]ie a crescut
cu 35%, `n ultimele s\pt\-
m=ni. De asemenea, pre[e-
dintele Rompan a declarat
c\ pre]ul p=inii va mai
cre[te o dat\ la sf=r[itul a-
nului, cel mai probabil la
sf=r[itul lunii septembrie
sau `nceputul lunii octom-
brie. Cantit\]ile reduse de
pe pia]a rom=neasc\ sunt
un rezultat al temperatu-
rilor foarte ridicate `nre-
gistrate `n ultima perioad\,
potrivit pre[edintelui Rom-
pan. „La ora actual\, mai
avem pe stoc doar 70.000 de
tone de gr=u, o cantitate
care ne ajunge pentru o pe-
rioad\ de maxim trei s\p-
t\m=ni. De[i `n acest an re-
colta de gr=u nu se va ridica
la nivelul celei din 2006, es-
tim\rile actuale progno-
zeaz\ o cantitate de circa
trei milioane de tone. Re-
prezentantul Rompan afir-
m\ c\ din analizele efectu-
TELEGRAF TELEGRAF
asocierea cu un operator pu-
ternic. Nici un reprezentant
Tarom nu a putut fi g\sit
pentru a-[i exprima punctul
de vedere.
PRIVATIZAREA AVIOA-
NE CRAIOVA A FOST SIS-
TAT|: Privatizarea fabricii
de avioane de la Craiova a
fost sistat\. Potrivit Media-
fax, care citeaz\ surse din ca-
drul companiei, decizia are
leg\tur\ cu singura ofert\
depus\ de un consor]iu de fir-
me rom=ne[ti, condus de o-
mul de afaceri {tefan Vuza.
Ministrul pentru Rela]ia cu
Parlamentul, Mihai Voicu, a
declarat, la `nceputul acestei
s\pt\m=ni, c\ a solicitat
AVAS s\ „`ntrerup\“ proce-
sul de licita]ie la Avioane
Craiova, dac\ se constat\ in-
terese imobiliare `n cazul sin-
gurului ofertant. ~n primul
trimestru, Avioane Craiova a
raportat o cifr\ de afaceri de
estimate la 396 milioane de
euro din care 250 milioane de
euro de la Banca European\
pentru Investi]ii, restul su-
mei fiind asigurat\ de la bu-
get. Tronsonul are o lungime
de 52 de kilometri, urm=nd
ca lucr\rile s\ se finalizeze `n
circa 18 luni, o dat\ cu fina-
lizarea Centurii Constan]a.
Compania de Autostr\zi
va beneficia de un `mprumut
de 450 milioane de euro de la
Banca European\ de Investi-
Printre m\surile care pot fi luate
ate p=n\ `n prezent reiese
c\ mai mult de 70% din pro-
duc]ia de gr=u este de o cal-
itate foarte bun\“, a de-
clarat Aurel Popescu. Pen-
tru acoperirea necesarului
de consum se va apela la
importuri de gr=u. „Can-
titatea de gr=u nu va acope-
ri necesarul de consum“, a
explicat Popescu.
Pre]ul p=inii va cre[te `n
urm\toarele zece zile din
cauza cantit\]ilor reduse de
gr=u de pe pia]a rom=neas-
c\ [i a pre]ului de achizi]ie,
a declarat pre[edintele Pa-
tronatului din Industria de
Mor\rit [i Panifica]ie -
Rompan, Aurel Popescu. A-
cesta a spus c\ nu poate es-
tima exact procentul de
cre[tere pentru c\ depinde
de fiecare procesator `n par-
te [i de influen]ele pe care
le va avea `n costurile de
produc]ie.
„Estimez c\ `ntrega
recolt\ de gr=u va putea fi
utilizat\ `n panifica]ie.
Pentru acoperirea nece-
sarului de consum vom fi,
`ns\, nevoi]i s\ apel\m la
importuri sau la stocurile
din rezerva de stat“, a expli-
cat Popescu. ~n prezent,
gr=ul se vinde pe pia]a in-
tern\ cu un pre] de 5.500
lei/kg, mai ridicat dec=t cel
de pe pia]a extern\, `n con-
di]iile `n care, anul trecut,
`n perioada seceri[ului, pre-
]ul gr=ului era la aproape
jum\tate, `ntre 2.800-3.200
TELEGRAF
3,03 milioane de lei, de a-
proape dou\ ori mai mare de-
c=t nivelul din perioada simi-
lar\ a anului trecut. Totoda-
t\, pierderile au crescut `n
primele trei luni cu 57%. Ofer-
tantul Avioane Craiova va
trebui s\-[i asume [i plata da-
toriilor companiei, estimate la
circa [apte milioane de euro.
ROM+NIA IMPORT| E-
LECTRICITATE DIN TRANS-
NISTRIA: Centrala electric\
de la Cuciurgan, situat\ pe
teritoriul Transnistriei [i
controlat\ de o companie ru-
seasc\, ar putea `ncepe de
s=mb\t\ exportul de electri-
citate c\tre Rom=nia. Trans-
portul se va efectua pe ruta
Vulc\ne[ti-Isaccea, iar Ro-
m=nia va pl\ti cinci cen]i
pentru un kilowat-or\. La a-
cesta se adaug\ o tax\ de
tranzit, de 0,3 cen]i pe kilo-
wat or\, perceput\ de Repu-
blica Moldova. ~n acest mo-
]ii (BEI), la care se va ad\uga
537 milioane de euro contribu-
]ia de la bugetul de stat, fon-
duri care vor fi folosite pen-
tru reabilitarea a 1.110 km
de drumuri na]ionale `ncep=nd
din aprilie 2008. Potrivit con-
tractului de finan]are dintre
Rom=nia, Banca European\
de Investi]ii [i Compania Na-
]ional\ de Autostr\zi [i Dru-
muri Na]ionale din Rom=nia
(CNADNR), fondurile vor fi
folosite pentru reabilitarea a
lei/kg. Pre]ul unei p=ini de
300 de grame este `n pre-
zent de 0,65-0,70 lei. Con-
form statisticilor, un rom=n
consum\ anual `ntre 115-
120 kg p=ine. Seceta a f\cut
ravagii `n acest an la cul-
turile de p\ioase, mai ales
`n sudul ]\rii, produc]iile fi-
ind extrem de sc\zute, de
cel mult 2.000 de kilograme
la hectar.
TELEGRAF
ment, la central\ func]ionea-
z\ doar unul din cele 12 blo-
curi existente. Autorit\]ile de
la Chi[in\u au renun]at `n
noiembrie 2005 s\ mai im-
porte energie de la Cuciur-
gan, dup\ ce pre]ul de achi-
zi]ie a fost majorat excesiv.
CRISTI BORCEA {I-A
V+NDUT AC}IUNILE: Direc-
torul executiv al clubului de
fotbal Dinamo, Cristian Bor-
cea, a v=ndut ac]iunile pe ca-
re le avea la firma de cur\-
]enie profesional\ Romprest
Service. Firma se ocupa de A-
eroportul Henri Coand\,
v=nzarea participa]iei la
Romprest Service fiind f\cu-
t\ cu doar o lun\ `nainte ca
aceasta sa fie preluat\ de c\-
tre fondul de investi]ii 3i.
Cristian Borcea [i-a v=ndut
ac]iunile c\tre Detaco, ac]io-
narul majoritar al companiei,
`n luna mai.
1.100 km de drumuri na]io-
nale aflate `n cea de-a [ase e-
tap\ a programului na]ional.
Costul total al aceste etape
este de 987 milioane de euro
din care 450 milioane de euro
creditul BEI [i 537 milioane
euro resurse de la bugetul de
stat. Fondurile vor fi folosite
pentru reabilitarea a unor
sectoare din re]eaua de dru-
muri na]ionale situate `n
partea de nord-est, centru,
nord-vest [i vest a ]\rii.
Rezultatele
extragerii 6/49:
8 41 26 12 4 17
Report cat. I:
12.177.792,60 lei
C=[tig cat. a II-a:
7 x 76.544,00 lei
Rezultatele
extragerii Noroc:
3913927
Report cat. I:
323.574,47 lei
Report cat. a II-a:
442.268,02 lei
Vremea `n ]ar\:
Luni, 16 iulie
Vremea va fi frumoas\,
dar c\lduroas\ `n cea mai
mare parte a ]\rii. Cerul
va fi mai mult senin. V=n-
tul va sufla moderat pe li-
toral [i `n general slab `n
restul teritoriului. Tempe-
raturile maxime vor avea
valori de la 27-28 de grade
pe litoral [i `n depresiuni
p=n\ `n jur de 35 de grade
`n sudul Banatului [i `n
Lunca Dun\rii.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 16.07.2007
Dolar SUA 2,2743
Euro 3,1348

Rusia re`nvie R\zboiul Rece
Pre[edintele rus, Vladi-
mir Putin, a semnat un de-
cret de suspendare a aplic\-
rii de c\tre Rusia a Tra-
tatului privind For]ele Con-
ven]ionale `n Europa (CFE),
care limiteaz\ nivelul ar-
mamentelor amplasat pe
continent. Tratatul CFE li-
miteaz\ nivelul for]elor ar-
mate [i al echipamentelor
conven]ionale ale celor dou\
foste blocuri din timpul
R\zboiului Rece [i prevede
m\suri de sporire a `ncre-
derii (de tipul anun]\rii a-
plica]iilor militare impor-
tante) [i a transparen]ei
(prin inspec]ii reciproce).
Coreea de
Nord a `nchis
reactorul
nuclear de la
Yongbyon
Statele Unite au
anun]at c\ au fost in-
formate de `nchiderea
reactorului nuclear
nord-coreean de la
Yongbyon [i c\ a[teapt\
o verificare din partea
Agen]iei Interna]ionale
pentru Energie
Atomic\, IAEA. O
echip\ a IAEA se afl\
deja la Yongbyon super-
vizând `nchiderea, care
are loc conform unui
acord `ncheiat `n febru-
arie, dar pus `n aplicare
cu `ntârziere. Potrivit
acestui acord,
Phenianul a primit,
sâmb\t\, primele
livr\ri de combustibil,
care are menirea s\ re-
zolve criza energetic\
din Coreea de Nord.
Dac\ se confirm\
`nchiderea, acesta ar fi
primul pas pe calea
desfiin]\rii programului
nuclear al Phenianului,
care ar fi putut duce la
fabricarea de arme
atomice. Echipa de 10
membri a IAEA
urmeaz\ s\ dezafecteze
[i sigileze echipamentul
la reactor [i la uzina de
reprocesare a plutoniu-
lui, opera]iune care ar
putea dura trei
s\pt\mâni. Totu[i,
americanii r\mân `n
continuare precau]i, ei
a[teptând verificarea
unei liste complete de
instala]ii nucleare `n
Coreea de Nord, a[a
cum s-a convenit `n fe-
bruarie cu regimul co-
munist. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a COZMIN GU{| AR
VREA „LUSTRA}IE“ PE
CRITERII DE VÂRST|:
Pre[edintele Partidului I-
ni]iativa Na]ional\ (PIN),
Cozmin Gu[\, a prezentat
ieri, `n cadrul unei con-
ferin]e de pres\, proiectul
unei legi prin care vârsta
de pensionare prev\zut\
`n Codul Muncii s\ fie a-
plicat\ [i parlamentarilor.
Printre motivele invo-
cate de Rusia pentru adop-
tarea acestei m\suri ex-
treme se men]ioneaz\ im-
pactul negativ al bazelor
americane din Rom=nia [i
Bulgaria [i faptul c\ noii
membri NATO nu au rati-
ficat Tratatul CFE. Aces-
tea sunt considerate „cir-
cumstan]e excep]ionale“,
care ar justifica gestul
Moscovei. Textul decretu-
lui semnat de pre[edintele
rus precizeaz\ c\ Rusia
suspend\ tratatul respec-
tiv [i acordurile interna]io-
nale legate de acesta p=n\
c=nd NATO va ratifica tex-
Pace [i prietenie `n PSD dup\
scandalul Vanghelie-D=ncu
a For]at de Geoan\, Marian Vanghelie face pace cu Vasile D=ncu a Filialele PSD
de la Bucure[ti [i Cluj au `ngropat deocamdat\ securea r\zboiului a Incomod pentru
colegii s\i, Sorin Oprescu ar putea fi `ndep\rtat definitiv din PSD a
Ie[irile stridente `n
mass-media ale lui Ma-
rian Vanghelie, [eful so-
cial-democra]ilor bucure[-
teni, a provocat destule
tulbur\ri partidului s\u
`n ultimele s\pt\m=ni. A-
menin]at cu sanc]iuni de
Mircea Geoan\, primarul
Sectorului 5 revine la sen-
timente mai bune fa]\ de
colegii s\i incomozi.
Doar o ceart\, o
sup\rare trec\toare
Invitat la Realitatea
TV pentru a comenta ul-
timele evolu]ii din disputa
sa cu Vasile D=ncu [i Vic-
tor Ponta, liderul PSD
Bucure[ti a uitat de nervi
[i s-a ar\tat `mp\ciuitor.
„N-am fost certa]i. Nu e
un conflict `ntre filiale, au
fost sup\r\ri care au tre-
cut, e firesc. {i acas\ te
cer]i, dar nu r\m=i sup\-
rat pe via]\“, a spus Ma-
rian Vanghelie.
Primarul Sectorului 5 a
precizat c\ a cerut sus-
pendarea celor doi `ntru-
c=t a avut cereri de la unii
colegi din filial\, dup\
rezultatul referendumului
privind suspendarea [efu-
lui statului. „Ideea sus-
pend\rii pre[edintelui nu
a fost tocmai fericit\, dar
minoritatea se supune
majorit\]ii“, a comentat
controversatul pesedist.
Pace cu ordin de sus
Schimbarea brusc\ de
ton a lui Vanghelie nu pa-
re `ns\ a fi o ini]iativ\
El [i-a motivat ini]iativa
prin faptul c\ vârsta `na-
intat\ reduce capacitatea
de a interac]iona cu electo-
ratul, ad\ugând c\, `n
mod statistic, parlamenta-
rii vârstnici sunt cel mai
pu]in activi. De asemenea,
Gu[\ a afirmat c\ „vetera-
nii“ din Camera Deputa]i-
lor [i Senat sunt cei care
au avut fie total, fie par]ial
leg\turi cu regimul comu-
ACTUALITATE
tul adaptat al acestuia. ~n
plan concret, manevra lui
Vladimir Putin deschide
calea unei noi curse a `nar-
m\rilor cu material mili-
tar conven]ional, [i o cre[-
tere semnificativ\ a ne`n-
crederii reciproce Rusia-
NATO. Acest lucru readuce
`n actualitate temerile des-
pre iminen]a unui nou
R\zboi Rece cu Rusia, o pu-
tere care d\ dovad\ de tot
mai mult\ nervozitate fa]\
de schimb\rile de jurul ei.
~n consecin]\, `ngrijo-
rarea fa]\ de noua situa]ie
creat\ se resimte [i la
Bucure[ti. Ministerul Afa-
Marian Vanghelie `[i consolideaz\ [i mai mult pozi]ia `n PSD
personal\. Temperarea
certurilor din partid este
dorit\ insistent de pre[e-
dintele Mircea Geoan\,
care are destule probleme
politice pentru a mai ac-
cepta [i un scandal intern.
Astfel, `n cadrul Comite-
tului Executiv al PSD,
Geoan\ a anun]at public
`ncheierea oric\ror dispu-
te `ntre liderii de la Bucu-
re[ti [i cei de la Cluj. El a
calificat incidentele din
trecut, `n care combatan-
]ii cereau excluderea reci-
proc\ din partid, drept
„contre exprimate poate
`ntr-un limbaj nepotrivit“.
Aceast\ pace de ultim
moment vine `ns\ [i dup\
serioase amenin]\ri cu
sanc]iuni de care pre[e-
dintele PSD s-a folosit pen-
nist. Totodat\, el a spus c\
beneficiile pe care le ob]in
datorit\ acestui statut, ca
de exemplu pensii astro-
nomice prin cumularea
mai multor mandate, `i
pun `ntr-o pozi]ie inechita-
bil\ fa]\ de al]i pensionari.
a FLUTUR: „PNL E
UN SRL, T|RICEANU E
GUVERNAT DE PSD“:
Pre[edintele executiv al
cerilor Externe [i-a expri-
mat imediat, printr-un co-
municat, dezam\girea fa]\
de decizia Federa]iei Ruse
de a suspenda aplicarea
prevederilor CFE. Con-
form documentului, Rom=-
nia apreciaz\ c\ Tratatul
tru a-[i asigura lini[tea.
Totu[i, el a f\cut uitate po-
sibilitatea unor m\suri de
for]\, vorbind de `mp\ca-
rea din partid ca despre un
cadou oferit de ziua sa.
Problema Oprescu
Cu toate c\ deocamda-
t\ i-a lini[tit pe Vanghe-
lie, D=ncu [i Ponta, Mir-
cea Geoan\ nu [tie dac\
acela[i lucru este valabil
[i cu adversarul s\u mai
vechi, Sorin Oprescu.
~ntrebat dac\ se `ncheie [i
capitolul Sorin Oprescu,
Geoan\ a r\spuns c\ pro-
babil da, dar modul `n ca-
re se va finaliza se va de-
cide `n organiza]ia de Bu-
cure[ti. „Nu sugerez ni-
m\nui ce s\ fac\. Cred `n
PLD, Gheorghe Flutur, a
declarat, sâmb\t\, `ntr-o
conferin]\ de pres\ la
Constan]a, c\ PNL este un
SRL, iar C\lin Popescu-
T\riceanu „face zilnic de
la ora 7.00 la 15.30 guvern
cu Geoan\, apoi cu Milu] [i
Constantinescu“. „PLD a-
re actualmente 80.000
membri [i este un partid
deschis, ce descurajeaz\
formarea de bisericu]e.
CFE reprezint\ o piatr\ de
temelie a securit\]ii eu-
ropene, care [i-a demon-
strat viabilitatea `n dome-
niul controlului armamen-
telor, iar prevederile sale
au fost respectate mereu
de ]ara noastr\. a
democra]ia, dar [i `n disci-
plina de partid, dar, dup\
ce s-a `nt=mplat `n aceste
zile, sunt convins c\ vor fi
extrem de rare [i pe cale
de dispari]ie orice cazuri
de indisciplin\ de partid“,
a spus Geoan\, l\s=ndu-l
practic pe Vanghelie s\
fac\ ce dore[te cu incomo-
dul medic Oprescu.
Astfel, sc\pat f\r\
sanc]iuni din partea par-
tidului, primarul Sectoru-
lui 5 are acum m=n\ libe-
r\ `n conflictul cu Sorin
Oprescu. ~n aceste condi-
]ii, Vanghelie [i-ar putea
realiza visul mai vechi de
a sc\pa de orice concuren-
]\ serioas\ `n filiala Bu-
cure[ti, devenind o voce [i
mai puternic\ `n cadrul
PSD. a
Trebuie s\ evit\m gre[e-
lile PNL“, a spus Flutur.
El [i-a mai exprimat con-
vingerea c\ liberal-demo-
cra]ii vor ob]ine cel pu]in
10% la alegerile europar-
lamentare. ~n plus, vi-
cepre[edintele PLD a afir-
mat c\ sus]ine modificarea
Constitu]iei pentru crea-
rea unei noi republici, `n
care s\ se regleze contro-
lul interinstitu]ional. a
Luni, 16 iulie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Infirmierele bulgare
ar putea fi salvate
cu desp\gubiri uria[e
Familiile copiilor libieni infecta]i cu
virusul HIV `n afacerea infirmiere-
lor bulgare condamnate la moarte `n
Libia au acceptat desp\gubiri `n va-
loare de un milion de dolari pentru
fiecare victim\, a confirmat, ieri, Fun-
da]ia Ghaddafi. Purt\torul de cuvânt
al familiilor victimelor libiene, Idriss
Lagha, a confirmat cifra, afirmând
totodat\ c\ „un acord va fi semnat
numai când banii vor fi efectiv v\r-
sa]i familiilor“. Acest acord urmeaz\
a fi luat `n considerare de Consiliul
superior al instan]elor judec\tore[ti,
ce se reune[te ast\zi pentru a anal-
iza verdictul Cur]ii Supreme libi-
ene, care a confirmat miercuri con-
damnarea la moarte a infirmierelor
[i a medicului de origine bulgar\,
de]inu]i din 1999. Pe de alt\ parte,
Idriss Lagha a precizat c\ num\rul
victimelor a crescut de la 438 la
460, deoarece mai multe mame s-au
contaminat de la copiii lor. Printre
victime se num\r\ 8 palestinieni, 2
egipteni, 2 sirieni, 2 sudanezi [i un
marocan, a ad\ugat el.
Teheran dezminte
c\ ar avea revendic\ri
teritoriale
fa]\ de Bahrein
Ministrul Afacerilor Externe iran-
ian, Manushehr Mottaki, a
dezmin]it, `n cursul unei conferin]e
de pres\ `n Bahrein, orice veleitate
de revendic\ri teritoriale fa]\ de
acest mic regat din Golf, scenariu
evocat recent `ntr-un ziar iranian,
ceea ce a provocat o vie polemic\.
„Cele dou\ state vecine, separate de
apele Golfului Persic, `[i respect\
mutual suveranitatea [i integritatea
teritorial\“, a declarat ministrul
iranian, sosit `n regatul vecin pentru
a aplana tensiunile. Polemica s-a
lansat `n urma unui articol scris de
directorul general al cotidianului
iranian „Kayhan“, `n care acesta
afirma c\ „poporul din Bahrein
revendic\ reunificarea acestei
provincii cu patria-mam\, Iranul is-
lamic“. Presa din Bahrein a
reac]ionat violent la aceste preten]ii,
iar localnicii au protestat vehement
`n fa]a Ambasadei Iranului, pret-
inzând s\ li se cear\ scuze pentru
afirma]iile ziaristului.
Masacrele din SUA
se „aniverseaz\“
cu alte masacre
Doi adolescen]i vor fi urm\ri]i `n
justi]ia american\ pentru conspi-
ra]ie: potrivit jurnalului intim al un-
uia dintre ei [i unei `nregistr\ri
video `n care unul dintre ei identi-
fica mai multe victime poten]iale, ei
inten]ionau s\ atace un liceu din
statul New York pentru a „aniversa“
astfel masacrul de la liceul Columbi-
ne. „Vreau s\ `ncep un lan] de tero-
rism `n lume“, scrie `n jurnalul s\u
un adolescent de 15 ani, suspectat
c\ ar fi planificat atacul. Descoperi-
rea acestor `nsemn\ri a determinat
arestarea sa. Complicele s\u, care
era sub influen]a lui, are 17 ani.
Militan]ii Fatah
s-au angajat s\
nu mai atace Israelul
Numero[i militan]i ai mi[c\rii Fa-
tah din Cisiordania au semnat un
angajament potrivit c\ruia renun]\
la atacurile asupra Israelului, `n
schimbul promisiunii autorit\]ilor
statului evreu de a nu-i urm\ri `n
justi]ie, a declarat ieri un oficial
palestinian din domeniul securit\]ii.
~n baza `n]elegerii, aproximativ 180
de militan]i ai mi[c\rii Fatah a
pre[edintelui palestinian moderat
Mahmoud Abbas urmeaz\ s\ de bu-
cure de o amnistie [i s\ se al\ture
for]elor palestiniene de securitate.
La rândul s\u, Israelul va scoate
numele celor 180 de militan]i de pe
listele cu r\uf\c\tori c\uta]i. a

8 Luni, 16 iulie 2007
Lev\n]ica, cel mai bun remediu
de combatere a insomniei
A `nflorit lev\n]ica! ~n preajma unei
culturi de lev\n]ic\ ne `nv\luie un parfum
delicat, de o deosebit\ fine]e, care ne
transmite o stare de lini[te, senin\tate [i
reverie, asemenea unui cadru natural
paradisiac. Aceast\ specie aromat\ este
considerat\ o plant\-minune, care preia din
natur\ razele solare ale lunilor de var\ [i le
transform\ `ntr-un ulei eteric cu parfum
diafan, bl=nd, ce ne inspir\ bucuria de a tr\i.
de prof. univ.dr.
Constantin I. MILIC|
Originar\ din ]inuturile
mediteraneene, Africa de
Nord, Asia de Sud-Vest [i
insulele Canare, lavanda
cre[tea spontan pe terenuri
aride, calcaroase, pietroase
[i puternic `nsorite, urc=nd
p=n\ la altitudini de 700-
800 metri, uneori p=n\ la
1.800 metri pe coastele su-
dice ale Alpilor inferiori.
Din vechi informa]ii re-
zult\ c\ primele culturi de
lavand\ au fost realizate `n
Arabia, de unde au fost a-
duse plante `n Europa de c\-
tre negustorii greci, cu 6.000
ani `. H..
Denumirea [tiin]ific\ de
Lavandula a derivat de la
cuv=ntul latin „lavo-lavare“
- a sp\la, a cur\]a, florile fi-
ind utilizate de c\tre romani
la parfumarea b\ilor [i la
vindecarea r\nilor c\p\tate
`n timpul r\zboaielor. Majo-
ritatea limbilor europene [i
non-europene denumesc a-
ceast\ plant\ dup\ sursa la-
tin\: lavand\, lavandin\, la-
vandula, levanta, laventeli,
lev\n]ic\, Lavendel etc.
~n Europa medieval\ cul-
turile s-au extins `n c=mp,
sere [i apartamente, mai
mult `n sudul Fran]ei, Spa-
nia [i Italia, unde a fost cre-
at\ o form\ hibrid\, numit\
Lavandula intermedia, ob]i-
nut\ prin `ncruci[area din-
tre Lavandula angustifolia
[i Lavandula latifolia.
Pe la `nceputul anilor
1600 a fost introdus\ `n An-
glia, unde a devenit foarte
popular\, mai ales `n timpul
domniei reginei Elisabeta I
[i a Casei Stuart, fiind floa-
rea preferat\ a reginei Ma-
ria-Henrietta, so]ia regelui
Charles I. Din Anglia a fost
r\sp=ndit\ pe toate conti-
nentele, mai `nt=i `n Ame-
rica de Nord [i apoi `n Bra-
zilia, Angentina, China, Ja-
ponia, India [i Bulgaria.
Produc]ia mondial\ de ulei
eteric a ajuns la 300-500 de
tone anual din care 85-90%
se produce `n Fran]a.
~n Rom=nia, primele tufe
de lavand\ au fost aduse `n
jurul Capitalei de c\tre gr\-
dinarii bulgari, dup\ care s-au
extins `n culturile din sudul
[i vestul ]\rii, astfel c\, `n
anul 1990, existau peste
3.000 de hectare cultivate.
~n ultimii 15 ani, defri[\rile
necugetate au redus drastic
suprafe]ele cultivate cu la-
vand\, r\m=n=nd aprox.
420 de hectare, majoritatea
`n jude]ele din sudul ]\rii.
Lev\n]ica poate tr\i
pe acela[i teren
circa 20 de ani
Fiind o plant\ peren\,
poate supravie]ui pe acela[i
teren timp de peste 15-20 de
ani, av=nd o bun\ rezisten]\
la temperaturi sc\zute [i la
secet\ [i pu]in preten]ioas\
la tipul de sol. Iarna suport\
bine gerurile dac\ este
acoperit\ cu z\pad\ sau cu
strat de paie, frunze uscate
sau p\m=nt nisipos, care `i
asigur\ rezisten]a la tem-
peraturi de -300C. Prim\va-
ra porne[te mai greu `n ve-
geta]ie, abia dup\ ce s-a
atins temperatura de 10-
140C. Vegeteaz\ bine `n
zone aride, bine `nsorite, pe
terenuri de coast\ [i pe
soluri bogate `n calciu. Nu
suport\ excesul de umidi-
tate sau terenurile inun-
date.
~nmul]irea se face prin
buta[i `n luna septembrie,
CM
YK
POR}IA DE S|N|TATE
folosind un compost din tur-
b\ [i nisip.
Recoltarea florilor se face
manual, la `nceputul `nflo-
ririi [i la `nflorirea intens\
(lunile iunie-august), `ntre
orele 9-14 c=nd exist\ con]i-
nut maxim de substan]e ac-
tive.
Dup\ transportul ime-
diat `n co[uri c\ptu[ite, se
folose[te fie la extragerea
uleiului eteric prin distilare,
CM
YK
fie se usuc\ `ntr-o `nc\pere
umbrit\ [i bine aerisit\, `n
strat sub]ire. Artificial, se
usuc\ la temperaturi sub
400C. Produc]ia de inflo-
rescen]e proaspete este de
3.000 - 4.000 kg la hectar.
Uleiul eteric are un miros
specific deosebit de pl\cut,
fiind constituit dintr-un a-
mestec de peste 40 de com-
ponente care nu au putut fi
reproduse pe cale chimic\.
Culturile de lavand\ la alti-
tudini mai mari produc o
cantitate mai redus\ de
ulei, dar cu o calitate supe-
rioar\, datorat\ con]inutu-
lui ridicat `n acetat de
linalil.
Utiliz\ri `n
terapeutica medical\
~n terapeutica medical\,
lavanda are multe utiliz\ri,
at=t uleiul volatil c=t [i flo-
rile uscate, prelucrate sub
form\ de infuzii, tincturi, u-
leiuri, inhala]ii, b\i gene-
rale [i de picioare etc. Aces-
tea sunt indicate `n diferite
afec]iuni maladive `n func]ie
de propriet\]ile vindicative
specifice: sedative, antispas-
tice, tonic-nervoase, `nt\ri-
toare ale nervilor, u[or hip-
notice, antiseptice, antibac-
teriene, hipotensive, carmi-
native, coleretice, diuretice,
sudorifice, antifebrile, afro-
disiace, antiinflamatoare, a-
nalgezice, cicatrizante, de-
zinfectante, vermifuge [i pu-
ternic aromatizante.
De[i planta a fost folosit\
din vremuri imemoriale,
abia `n al doilea deceniu din
secolul XX au fost de-
scoperite propriet\]ile ter-
apeutice ale uleiului eteric
de c\tre chimistul francez
Rene-Maurice Gattefosse,
care s-a vindecat de o arsur\
grav\ la m=n\, rana
r\m=n=nd f\r\ cicatrice.
Constantin I. Milic\ es-
te profesor universitar la
Universitatea de {tiin]e
Agricole [i Medicin\ Vete-
rinar\ (USAMV) din Ia[i.
Este specializat `n fitote-
rapie [i trateaz\ anual
sute de persoane din toate
col]urile ]\rii, prescriind
pentru orice boal\ pre-
parate complexe din plan-
te pe care cel mai adesea
le ignor\m. A salvat oa-
meni c\rora nu li se mai
d\deau [anse de supra-
vie]uire, preparatele fiind
realizate `n laborator, du-
p\ metode [tiin]ifice [i du-
p\ atenta analiz\ a fie-
c\rei afec]iuni `n parte.
Tratamente
fitoterapeutice
pentru afec]iunile
sistemului nervos
Cele mai frecvente utili-
z\ri ale lavandei sunt orien-
tate spre tratamente `n
st\ri de iritabilitate ner-
voas\, spasme, epilepsie,
migrene, vertij, ame]eli, sur-
menaj, neurastenie, isterie,
dureri de cap, stres psihic,
depresie psihic\, anxietate
[i st\ri de melancolie. Tra-
tamentul cu lavand\ este
considerat cel mai eficient
remediu `n combaterea in-
somniei cronicizate [i a pa-
raliziei limbii.
Se folose[te sub form\ de
tinctur\ preparat\ din 100 g
flori `n 500 ml alcool 600 [i
macerat\ timp de 1-2 s\pt\-
m=ni, cu rol `n tratarea st\-
rilor de triste]e, angoase [i
insomnii; tinctura se diluea-
z\ (1 linguri]\ la 100 ml ap\
fiart\ [i r\cit\) [i se iau 4-6
linguri pe zi sau se aplic\
sub form\ de comprese la
t=mple contra migrenelor,
mai ales la persoane cu to-
nus sc\zut, sensibile, depri-
mate sau stresate.
~n tratamentul agita]iei
nervoase [i `n st\rile de in-
somnie se recomand\ o in-
fuzie (1-2 linguri]e flori us-
cate la 250 ml ap\ clocotit\;
se infuzeaz\ 5-10 minute)
din care se beau zilnic 2-3
ceaiuri `ndulcite cu miere.
~n cazul tulbur\rilor cro-
nice de somn este bineveni-
t\ o baie `nainte de culcare
`n care se toarn\ o infuzie
concentrat\ de lavand\ (2
linguri]e la 250 ml ap\) sau
c=teva pic\turi de ulei
eteric, asigur=nd un somn
pl\cut [i revigorant. Tot `n
insomnie cronic\ este indi-
cat\ introducerea unui s\-
cule] din p=nz\ plin cu flori
de lavand\ sub pern\ la cul-
care asigur=nd un somn
lini[tit [i odihnitor.
~n amestec cu flori de
sun\toare se realizeaz\ un
bun somnifer, care asigur\
un somn lin [i cu vise fru-
moase, iar `n amestec cu
talpa-g=[tei creaz\ un senti-
ment durabil de confort
afectiv, contribuind la insta-
larea unor tr\iri binef\c\-
toare de tandre]e, altruism
[i optimism ponderat. Un a-
mestec mai complex (lavan-
d\, tei, sulfin\ [i captalan)
este recomandat persoane-
lor cu nervi slabi, afla]i `n
convalescen]\, la cei cu in-
somnii chinuitoare [i cu
stare de proast\ dispozi]ie
dup\ trezire. ~n fiecare zi se
beau c=te 2 c\ni de ceai cald,
preparat sub form\ de in-
fuzie, `ntr-o cur\ de 3-4
s\pt\m=ni.
~n urma unei tensiuni
emo]ionale este posibil s\
apar\ o `ncordare muscula-
r\, `nso]it\ de durerea [i ri-
giditatea g=tului [i a umeri-
lor. Se recomand\ o baie
cald\, `n care se adaug\ in-
fuzie concentrat\ de la-
vand\ cu efecte relaxante.

8 Luni, 16 iulie 2007
Lev\n]ica, cel mai bun remediu
de combatere a insomniei
A `nflorit lev\n]ica! ~n preajma unei
culturi de lev\n]ic\ ne `nv\luie un parfum
delicat, de o deosebit\ fine]e, care ne
transmite o stare de lini[te, senin\tate [i
reverie, asemenea unui cadru natural
paradisiac. Aceast\ specie aromat\ este
considerat\ ca o plant\-minune, care preia
din natur\ razele solare ale lunilor de var\ [i
le transform\ `ntr-un ulei eteric cu parfum
diafan, bl=nd, ce ne inspir\ bucuria de a tr\i.
de prof. univ.dr.
Constantin I. MILIC|
Originar\ din ]inuturile
mediteraneene, Africa de
Nord, Asia de Sud-Vest [i
insulele Canare, lavanda
cre[tea spontan pe terenuri
aride, calcaroase, pietroase
[i puternic `nsorite, urc=nd
p=n\ la altitudini de 700-
800 metri, uneori p=n\ la
1.800 metri pe coastele su-
dice ale Alpilor inferiori.
Din vechi informa]ii re-
zult\ c\ primele culturi de
lavand\ au fost realizate `n
Arabia, de unde au fost a-
duse plante `n Europa de c\-
tre negustorii greci, cu 6.000
ani `. H..
Denumirea [tiin]ific\ de
Lavandula a derivat de la
cuv=ntul latin „lavo-lavare“
- a sp\la, a cur\]a, florile fi-
ind utilizate de c\tre romani
la parfumarea b\ilor [i la
vindecarea r\nilor c\p\tate
`n timpul r\zboaielor. Majo-
ritatea limbilor europene [i
non-europene denumesc a-
ceast\ plant\ dup\ sursa la-
tin\: lavand\, lavandin\, la-
vandula, levanta, laventeli,
lev\n]ic\, Lavendel etc.
~n Europa medieval\ cul-
turile s-au extins `n c=mp,
sere [i apartamente, mai
mult `n sudul Fran]ei, Spa-
nia [i Italia, unde a fost cre-
at\ o form\ hibrid\, numit\
Lavandula intermedia, ob]i-
nut\ prin `ncruci[area din-
tre Lavandula angustifolia
[i Lavandula latifolia.
Pe la `nceputul anilor
1600 a fost introdus\ `n An-
glia, unde a devenit foarte
popular\, mai ales `n timpul
domniei reginei Elisabeta I
[i a Casei Stuart, fiind floa-
rea preferat\ a reginei Ma-
ria-Henrietta, so]ia regelui
Charles I. Din Anglia a fost
r\sp=ndit\ pe toate conti-
nentele, mai `nt=i `n Ame-
rica de Nord [i apoi `n Bra-
zilia, Angentina, China, Ja-
ponia, India [i Bulgaria.
Produc]ia mondial\ de ulei
eteric a ajuns la 300-500 de
tone anual din care 85-90%
se produce `n Fran]a.
~n Rom=nia, primele tufe
de lavand\ au fost aduse `n
jurul Capitalei de c\tre gr\-
dinarii bulgari, dup\ care s-au
extins `n culturile din sudul
[i vestul ]\rii, astfel c\, `n
anul 1990, existau peste
3.000 de hectare cultivate.
~n ultimii 15 ani, defri[\rile
necugetate au redus drastic
suprafe]ele cultivate cu la-
vand\, r\m=n=nd aprox.
420 de hectare, majoritatea
`n jude]ele din sudul ]\rii.
Lev\n]ica poate tr\i
pe acela[i teren
circa 20 de ani
Fiind o plant\ peren\,
poate supravie]ui pe acela[i
teren timp de peste 15-20 de
ani, av=nd o bun\ rezisten]\
la temperaturi sc\zute [i la
secet\ [i pu]in preten]ioas\
la tipul de sol. Iarna suport\
bine gerurile dac\ este
acoperit\ cu z\pad\ sau cu
strat de paie, frunze uscate
sau p\m=nt nisipos, care `i
asigur\ rezisten]a la tem-
peraturi de -300C. Prim\va-
ra porne[te mai greu `n ve-
geta]ie, abia dup\ ce s-a
atins temperatura de 10-
140C. Vegeteaz\ bine `n
zone aride, bine `nsorite, pe
terenuri de coast\ [i pe
soluri bogate `n calciu. Nu
suport\ excesul de umidi-
tate sau terenurile inun-
date.
~nmul]irea se face prin
buta[i `n luna septembrie,
CM
YK
POR}IA DE S|N|TATE
folosind un compost din tur-
b\ [i nisip.
Recoltarea florilor se face
manual, la `nceputul `nflo-
ririi [i la `nflorirea intens\
(lunile iunie-august), `ntre
orele 9-14 c=nd exist\ con]i-
nut maxim de substan]e ac-
tive.
Dup\ transportul ime-
diat `n co[uri c\ptu[ite, se
folose[te fie la extragerea
uleiului eteric prin distilare,
CM
YK
fie se usuc\ `ntr-o `nc\pere
umbrit\ [i bine aerisit\, `n
strat sub]ire. Artificial, se
usuc\ la temperaturi sub
400C. Produc]ia de inflo-
rescen]e proaspete este de
3.000 - 4.000 kg la hectar.
Uleiul eteric are un miros
specific deosebit de pl\cut,
fiind constituit dintr-un a-
mestec de peste 40 de com-
ponente care nu au putut fi
reproduse pe cale chimic\.
Culturile de lavand\ la alti-
tudini mai mari produc o
cantitate mai redus\ de
ulei, dar cu o calitate supe-
rioar\, datorat\ con]inutu-
lui ridicat `n acetat de
linalil.
Utiliz\ri `n
terapeutica medical\
~n terapeutica medical\,
lavanda are multe utiliz\ri,
at=t uleiul volatil c=t [i flo-
rile uscate, prelucrate sub
form\ de infuzii, tincturi, u-
leiuri, inhala]ii, b\i gene-
rale [i de picioare etc. Aces-
tea sunt indicate `n diferite
afec]iuni maladive `n func]ie
de propriet\]ile vindicative
specifice: sedative, antispas-
tice, tonic-nervoase, `nt\ri-
toare ale nervilor, u[or hip-
notice, antiseptice, antibac-
teriene, hipotensive, carmi-
native, coleretice, diuretice,
sudorifice, antifebrile, afro-
disiace, antiinflamatoare, a-
nalgezice, cicatrizante, de-
zinfectante, vermifuge [i pu-
ternic aromatizante.
De[i planta a fost folosit\
din vremuri imemoriale,
abia `n al doilea deceniu din
secolul XX au fost de-
scoperite propriet\]ile ter-
apeutice ale uleiului eteric
de c\tre chimistul francez
Rene-Maurice Gattefosse,
care s-a vindecat de o arsur\
grav\ la m=n\, rana
r\m=n=nd f\r\ cicatrice.
Constantin I. Milic\ es-
te profesor universitar la
Universitatea de {tiin]e
Agricole [i Medicin\ Vete-
rinar\ (USAMV) din Ia[i.
Este specializat `n fitote-
rapie [i trateaz\ anual
sute de persoane din toate
col]urile ]\rii, prescriind
pentru orice boal\ pre-
parate complexe din plan-
te pe care cel mai adesea
le ignor\m. A salvat oa-
meni c\rora nu li se mai
d\deau [anse de supra-
vie]uire, preparatele fiind
realizate `n laborator, du-
p\ metode [tiin]ifice [i du-
p\ atenta analiz\ a fie-
c\rei afec]iuni `n parte.
Tratamente
fitoterapeutice
pentru afec]iunile
sistemului nervos
Cele mai frecvente utili-
z\ri ale lavandei sunt orien-
tate spre tratamente `n
st\ri de iritabilitate ner-
voas\, spasme, epilepsie,
migrene, vertij, ame]eli, sur-
menaj, neurastenie, isterie,
dureri de cap, stres psihic,
depresie psihic\, anxietate
[i st\ri de melancolie. Tra-
tamentul cu lavand\ este
considerat cel mai eficient
remediu `n combaterea in-
somniei cronicizate [i a pa-
raliziei limbii.
Se folose[te sub form\ de
tinctur\ preparat\ din 100 g
flori `n 500 ml alcool 600 [i
macerat\ timp de 1-2 s\pt\-
m=ni, cu rol `n tratarea st\-
rilor de triste]e, angoase [i
insomnii; tinctura se diluea-
z\ (1 linguri]\ la 100 ml ap\
fiart\ [i r\cit\) [i se iau 4-6
linguri pe zi sau se aplic\
sub form\ de comprese la
t=mple contra migrenelor,
mai ales la persoane cu to-
nus sc\zut, sensibile, depri-
mate sau stresate.
~n tratamentul agita]iei
nervoase [i `n st\rile de in-
somnie se recomand\ o in-
fuzie (1-2 linguri]e flori us-
cate la 250 ml ap\ clocotit\;
se infuzeaz\ 5-10 minute)
din care se beau zilnic 2-3
ceaiuri `ndulcite cu miere.
~n cazul tulbur\rilor cro-
nice de somn este bineveni-
t\ o baie `nainte de culcare
`n care se toarn\ o infuzie
concentrat\ de lavand\ (2
linguri]e la 250 ml ap\) sau
c=teva pic\turi de ulei
eteric, asigur=nd un somn
pl\cut [i revigorant. Tot `n
insomnie cronic\ este indi-
cat\ introducerea unui s\-
cule] din p=nz\ plin cu flori
de lavand\ sub pern\ la cul-
care asigur=nd un somn
lini[tit [i odihnitor.
~n amestec cu flori de
sun\toare se realizeaz\ un
bun somnifer, care asigur\
un somn lin [i cu vise fru-
moase, iar `n amestec cu
talpa-g=[tei creaz\ un senti-
ment durabil de confort
afectiv, contribuind la insta-
larea unor tr\iri binef\c\-
toare de tandre]e, altruism
[i optimism ponderat. Un a-
mestec mai complex (lavan-
d\, tei, sulfin\ [i captalan)
este recomandat persoane-
lor cu nervi slabi, afla]i `n
convalescen]\, la cei cu in-
somnii chinuitoare [i cu
stare de proast\ dispozi]ie
dup\ trezire. ~n fiecare zi se
beau c=te 2 c\ni de ceai cald,
preparat sub form\ de in-
fuzie, `ntr-o cur\ de 3-4
s\pt\m=ni.
~n urma unei tensiuni
emo]ionale este posibil s\
apar\ o `ncordare muscula-
r\, `nso]it\ de durerea [i ri-
giditatea g=tului [i a umeri-
lor. Se recomand\ o baie
cald\, `n care se adaug\ in-
fuzie concentrat\ de la-
vand\ cu efecte relaxante.

Recomandat\ `n
afec]iunile c\ilor
respiratorii
Lavanda are rol stimula-
tor, tonic [i antispasmodic
`n combaterea bolilor pul-
monare [i a c\ilor respira-
torii, inferioare [i supe-
rioare: astm bron[ic, pneu-
monie, congestie pulmona-
r\, grip\, tuse (seac\, spas-
tic\ [i convulsiv\), guturai,
laringit\, st\ri febrile erup-
tive, hidropizie incipient\ [i
antiseptic asupra secre]iilor
pulmonare.
Se folose[te infuzia de la-
vand\ (1-2 flori uscate la
250 ml ap\ clocotit\) din ca-
re se consum\ c=te 3-4 ce[ti
pe zi, `ndulcite cu miere de
albine.
Tinctura de lavand\ apli-
cat\ sub form\ de comprese,
cu masaj u[or pe piept, pre-
cum [i inhala]ii cu aburi de
infuzie dau rezultate bune
`n bolile acute ale pl\m=ni-
lor, cum ar fi pneumonia,
pleurezia, congestia pul-
monar\, angina [i gripa.
Florile uscate [i m\run]ite
de lavand\ intr\ `n compozi-
]ia ]ig\rilor antiastmatice.
Comprese cu ulei
de lavand\
pentru reglarea
func]iei ficatului
~n decursul multor ge-
nera]ii, lavanda a dovedit
eficien]\ remarcabil\ `n
tratarea unor boli digestive
pe fond nervos, cu afec]iuni
de ficat, icter, hepatit\
cronic\, dischinezie biliar\
(hipoton\ [i aton\), stimula-
rea secre]iei bilei datorit\
con]inutului `n taninuri, in-
digestii [i indispozi]ii stoma-
cale, colici abdominale, gre-
]uri, diaree, balon\ri [i lipsa
poftei de m=ncare.
Se folose[te infuzia (2-3
c\ni pe zi), maceratul din vin
ro[u (20-30 g flori la 1 litru
vin din care se beau c=te 2
p\h\rele) [i uleiul de la-
vand\ (2-3 pic\turi la copii [i
5-10 pic\turi la adul]i, luate
pe zah\r de 2-3 ori pe zi, `n-
tr-o cur\ de 5-6 zile pe lun\).
Compresele [i masajele
cu ulei de lavand\, diluat cu
alcool, se pun pe zona ficatu-
lui pentru a regla func]iona-
rea normal\ a acestuia [i a
vezicii biliare.
Uleiul volatil are cali-
tatea de a normaliza func]ii-
le cardiace, moder=nd exci-
tabilitatea unor receptori in-
terni. Datorit\ ac]iunii se-
dative, reduce hipertensiu-
nea arterial\, regleaz\ pal-
pita]iile [i `ndep\rteaz\ re-
ac]iile cardiace pe substrat
nervos (nevroze cardiace).
Infuzia concentrat\
(10%) are efecte diuretice [i
antiseptice [i intervine `n
colic\ renal\, infec]ii renale,
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
uremie, cistite [i leucoree.
Uleiul eteric (3 pic\turi `n
10 ml ulei vegetal) se folo-
se[te la masarea abdomenu-
lui inferior [i `n zona lom-
bar\ (de 2 ori pe zi) pentru
tratarea durerilor menstru-
ale.
Utiliz\ri externe:
- sp\l\turi locale, badijo-
n\ri sau comprese `mbibate
cu infuzie concentrat\ (1
lingur\ flori la 200 ml ap\
clocotit\) au efecte `n vinde-
carea unor r\ni, pl\gi, ul-
cera]ii, infec]ii, acnee, cupe-
roz\ [i la sp\larea vezicu-
lelor produse de varicel\ ca-
re dau senza]ia de m=nc\ri-
me, greu de suportat;
- tampon\ri cu vat\, di-
minea]a [i seara, cu tinctur\
de lavand\ `n glicerin\, re-
comandat\ pentru tratarea
tenurilor uscate [i sensibile;
- masaj cu ulei de la-
vand\ (25 pic\turi intro-
duse `n 50 ml ulei de floarea
-soarelui), are rolul de a vin-
deca r\nile s=nger=nde, ul-
cere tonice, eczeme uscate,
lovituri cu v=n\t\i, contuzii
dup\ c\z\turi, `n]ep\turi de
insecte (]=n]ari, albine,
viespi, p\duchi, pureci) [i a
mu[c\turilor de [erpi [i ani-
male s\lbatice, regenerarea
pielii, alinarea durerilor [i
prurit tegumentar. Contra
`n]ep\turilor de insecte
(]=n]ari, albine, viespi, p\-
duchi, pureci) [i a mu[-
c\turilor de [erpi [i animale
s\lbatice, are efecte antiin-
flamatoare [i cicatrizante.
Masajul pe abdomen are e-
fecte bune `n colici stoma-
cali, indigestii, vome, balo-
n\ri [i diaree;
- comprese cu tinctur\ de
lavand\ (100 g flori macerate
`n 500 ml alcool 40%), au
ac]iune favorabil\ `n contu-
zii, luxa]ii, umfl\turi, v=n\-
t\i, lovituri la tendoane, reu-
matism, gut\ [i nevralgii;
- frec]ii cu o]et aromatic
ob]inut din flori de lavand\,
petale de trandafir, ment\,
salvie, cimbri[or [i ienup\r
care se macereaz\ timp de 7
zile `ntr-un litru de o]et din
vin pentru a trata r\ceala,
gripa [i st\rile febrile;
- b\i generale aromati-
zate, preparate cu o infuzie
din 50 g flori la 1 litru ap\
clocotit\; dup\ infuzare 10
minute se toarn\ `n apa din
cada de baie av=nd ac]iuni
calmante, reconfortante [i
revigorante `n nevroze as-
tenice sau dup\ oboseal\ fi-
zic\ [i intelectual\, dureri
musculare [i articulare [i
st\ri gripale. De asemenea,
ac]ioneaz\ `n combaterea
debilit\]ii la copii [i `n forti-
ficarea corpului la persoane
sl\bite dup\ opera]ii chirur-
gicale sau dup\ boli grave.
CM
YK
POR}IA DE S|N|TATE
B\ile cu lev\n]ic\,
bune pentru
cicatrizarea r\nilor
Datorit\ efectelor cal-
mante, antiseptice [i cicatri-
zante, b\ile au ac]iuni deo-
sebite `n vindecarea r\nilor,
arsuri u[oare, cistite, leuco-
ree [i alte infec]ii genitale.
~n locul infuziei din flori se
poate folosi o emulsie con-
centrat\ cu ulei volatil de
lavand\.
- B\ile de picioare cu tinc-
tur\ de lavand\ se fac pe
durata de 30 minute, pen-
tru st\rile de stres, insomnii
[i nevroze.
- Iriga]ii vaginale `n caz
de leucoree cu infuzie con-
centrat\ (30 g flori la 1 litru
ap\ clocotit\ [i infuzare 20
minute).
- Lo]ion\ri dup\ ras cu
tinctur\ concentrat\ (la-
vand\ ambrat\).
- Ap\ de toalet\ prepara-
t\ din 100 flori uscate la 1 li-
tru alcool 60%; dac\ se adau-
g\ o lingur\ de o]et alb poate
fi folosit\ contra acneei.
- Cl\tirea p\rului dup\
sp\latul capului folosind un
extract din 100 g flori uscate
`n 500 ml alcool 30%; dup\ o
macerare timp de 2 nu sunt `n floare. Acest de-
s\pt\m=ni se folose[te la
persoane cu alopecie, oprind
c\derea p\rului.
- Florile proaspete sau
uscate puse sub p\l\rie
combat migrenele [i insola-
]iile.
- Sucul din frunze proas-
pete aplicat pe `n]ep\turile
de insecte sau pe mu[c\-
turile de viper\.
CM
YK
Aplica]iile lavandei
`n alte domenii
- ~n industria parfumuri-
lor este utilizat uleiul eteric
de lavand\ pentru a ob]ine
compozi]ii de tip fougere,
cologne [i lavand\ engle-
zeasc\. De asemenea, intr\
`n formulele unor produse
cosmetice cum ar fi apa de
colonie (cu concentra]ii de 2
- 5 - 10%), unguente, lo]iuni
[i deodorante. Pentru odori-
zare intr\ `n compozi]ia s\-
punurilor de toalet\, a de-
tergen]ilor [i `n unele prepa-
rate medicamentoase care
necesit\ mascarea mirosu-
rilor nepl\cute.
- ~n alimenta]ie, uleiul
este folosit la aromatizarea
unor b\uturi alcoolice (li-
chioruri) [i nealcoolice, a
unor dulciuri, gemuri, jele-
uri [i `nghe]ate, a o]eturilor
[i uleiurilor vegetale, cu con-
di]ia s\ nu se dep\[esc\ do-
za maxim\ de 0,002%.
~n zona Provence, din su-
dul Fran]ei, este renumit un
amestec de condimente `n
care lavanda intr\ al\turi
de tarhon, cimbru, m\ghi-
ran, rozmarin [i fenicul, fi-
ind utilizat la prepararea
unor m=nc\ruri din pe[te
(ton, somon), carne de porc,
Luni, 16 iulie 2007
miel, vit\ [i pui sau legume
(vinete, tomate, dovleac).
- Efectul insecticid al flo-
rilor proaspete sau uscate
de lavand\, mai ales dup\
amestecare cu flori de sul-
fin\ `n s\cule]e de tifon, este
valorificat la combaterea
moliilor din dulapuri [i la
parfumarea pl\cut\ a hai-
nelor [i a lenjeriei.
- Ungerea cu ulei de la-
vand\ a lemnului de la pa-
turile din locuin]e permite
uciderea plo[ni]elor, a puri-
cilor [i a altor insecte d\u-
n\toare.
- Aromatizarea [i dezin-
fectarea `nc\perilor se face
cu ajutorul unor candele a-
romatizante `n care se `nc\l-
ze[te uleiul eteric sau prin
arderea florilor uscate pe
j\ratic, plit\ sau re[ou.
Stimuleaz\ pofta de
m=ncare a animalelor
- ~n medicina veterinar\,
uleiul se folose[te `n frec]iile
articula]iilor dureroase ale
animalelor [i `n stimularea
poftei de m=ncare, pun=nd
c=teva pic\turi de ulei `n
apa de ad\pare.
- Fixarea terenurilor `n
pant\, cu pericol de alune-
care, se poate realiza cu u-
nele culturi de lavand\,
9
plantate paralel pe curbele
de nivel, `ntruc=t sistemul
radicular este foarte pro-
fund [i men]ine un volum
imens de p\m=nt.
- ~ndep\rtarea roz\toare-
lor ([oareci [i [obolani) din
jurul gospod\riilor ]\r\-
ne[ti, a grajdurilor [i a com-
plexelor zootehnice este po-
sibil\ prin plantarea a 3-4
r=nduri dense de lavand\.
- ~n gr\dinile gospod\-
re[ti de la sate [i ora[e pre-
cum [i `n parcuri, o alee de
lavand\ aduce un cr=mpei
de rai, cu parfum delicat [i
aspect decorativ atr\g\tor [i
relaxant, amintind de o fil\
de basm.
Pentru toate aceste cali-
t\]i se recomand\ plantarea
tufelor de lavand\ `n gru-
puri compacte sau `n plat-
bande, amplasate `n lungul
aleilor pentru a realiza de-
coruri frumoase `n tot cursul
anului, chiar c=nd plantele
cor cu lavand\ se preteaz\
la numeroase combina]ii a-
v=nd `n preajm\ trandafiri
cu flori galbene sau porto-
calii sau alte plante cu flori
albe sau roze.
~n balcoane, tufele de la-
vand\ crescute ghivece
asigur\ o decorare perma-
nent\ at=t prin flori, c=t [i
prin frunzi[ul argintiu. a
10 Luni, 16 iulie 2007
PE SCURT
Verific\ri suplimentare
pentru pensiile
de invaliditate
Ministrul Muncii, Familiei [i Egali-
t\]ii de {anse, Paul P\curaru, a
anun]at s=mb\t\, la Gala]i, c\
dosarele celor care au ie[it la pen-
sie cu diverse grade de invaliditate
vor fi verificate de o comisie inter-
ministerial\. Paul P\curaru
sus]ine c\ `n ultimii ani a crescut
foarte mult num\rul celor care au
ie[it la pensie pe caz de boal\, fapt
ce a ridicat o serie de suspiciuni la
nivelul conducerii ministerului [i,
din acest motiv, va ordona efectu-
area unor anchete pentru verifi-
carea modului `n care s-au acordat
aceste pensii. Ministrul Muncii
este de p\rere c\ la nivel na]ional
exist\ cazuri `n care pensionarii au
pensii de boal\, dar sunt pleca]i la
munc\ `n str\in\tate [i beneficiaz\
astfel de o serie de drepturi care `n
urma anchetelor vor fi retrase.
Comisia de anchet\ va fi format\
din reprezentan]i ai Ministerului
Muncii, Ministerului S\n\t\]ii,
Casei Na]ionale de Pensii [i ai
Inspectoratului Muncii. Paul P\cu-
raru a mai spus c\ solicit\rile pen-
sionarilor privind echivalarea `n
bani a grupelor de munc\ nu va
putea fi rezolvat\ cur=nd, pentru
c\ ace[ti pensionari au beneficiat
deja de reducerea stagiului de coti-
zare la fondul de pensii.
Milioane de euro
pentru refacerea
a[ez\mintelor culturale
Ministrul Culturii [i Cultelor, Adri-
an Iorgulescu, a anun]at, vineri, la
Gala]i, c\ Rom=nia beneficiaz\ de
trei programe pentru refacerea in-
frastructurii a[ez\mintelor cultura-
le din mediul rural [i ora[ele mici.
Ministrul a precizat c\ primul pro-
gram, finan]at `n exclusivitate de
Ministerul Culturii [i Cultelor
(MCC), `n valoare de 100 milioane
euro, care va demara la 1 octom-
brie, va consta `n preluarea a[ez\-
mintelor culturale din comune [i
sate, aflate `n construc]ie [i fi-
nalizarea acestora. Al doilea pro-
gram, `n valoare de 300 de milioane
de euro, finan]at de Uniunea Euro-
pean\ prin MCC [i Ministerul Dez-
volt\rii, va avea drept scop con-
struc]ia de noi a[ez\minte cultur-
ale `n localit\]ile mici, unde aces-
tea nu exist\, iar cel de-al treilea,
finan]at de UE prin Ministerul
Agriculturii cu 300 milioane euro,
va contribui la repararea, consoli-
darea [i renovarea a[ez\mintelor
culturale vechi. „Prin programele
de refacere a infrastructurii
a[ez\mintelor culturale vom avea
c\mine culturale, biblioteci,
aparatur\ pentru manifest\ri
artistice [i culturale, conectare la
internet pentru localit\]ile mici,
care au nevoie de deschidere cul-
tural\“, a spus Adrian Iorgulescu.
Primarul vr=ncean
arestat a fost
suspendat din func]ie
Prefectul de Vrancea, Ion Oprea, a
semnat, vineri, ordinul privind con-
statarea suspend\rii de drept a
primarului din localitatea Mera,
arestat preventiv sub acuza]iile de
abuz `n serviciu, instigare la fals [i
sustragere de `nscrisuri oficiale.
Potrivit purt\torului de cuv=nt al
Prefecturii Vrancea, C\t\lin
Dr\gulescu, suspendarea primaru-
lui Gheorghe S\raru (PSD) a fost
f\cut\ `n baza articolelor 71, 72
din Legea 215/2001. „Prefectul a
semnat ordinul de suspendare
dup\ ce Tribunalul Vrancea a
transmis institu]iei noastre hot\-
r=rea de arestare preventiv\, pen-
tru 29 de zile, a primarului
S\raru. Atribu]iile primarului au
fost preluate, conform legii, de vi-
ceprimarul Ion Sticlaru (PSD -
n. r.)“, a spus Dr\gulescu. Prima-
rul Gheorghe S\raru a fost re]inut,
pentru 24 de ore, pe data de 27 iu-
nie, de poli]i[tii vr=nceni de la
Serviciul de Cercet\ri Penale. a
ACTUALITATEA REGIONAL|
plantare“, a spus Lucaciu, referitoare la fiecare vac-
Caii din Suceava primesc pa[aport ad\ug=nd c\, pentru cei 27
de mii de cai ce au deja mi-
cinare, obligatoriu `nso]ite
de prenumele, semn\tura [i
din partea veterinarilor, crocipuri, pa[apoartele se [tampila veterinarului care
{eful UARZ Suceava a explicat c\ cea mai important\ dat\ doar aproximativ 27.500 de pot emite imediat. le-a `ntocmit. Pa[aportul
din pa[aportul calului este seria microcipului, cu ajutorul cai au fost identifica]i. trebuie s\ aib\ viza pe anul
{eful UARZ Suceava a Proprietarul animalului respectiv, iar, dac\ anima-
c\reia, `n doar c=teva minute, poate fi aflat proprietarul
spus c\, de la mijlocul anu- lul este transportat pentru
animalului. Printre altele, `n pa[aport va fi trecut\ data lui trecut, prin intermediul va fi identificat a fi v=ndut, pa[aportul tre-
na[terii animalului, ]ara de origine, rasa, sexul [i culoarea, medicilor veterinari din co- `n c=teva minute buie s\ fie [tampilat de au-
analizele la zi, certificatul de s\n\tate, medicamentele mune, a fost demarat\ o toritatea sanitar-veterinar\
campanie de identificare a {eful UARZ Suceava a la sec]iunea „bun pentru
prescrise pentru diferite tratamente [i datele referitoare la cailor, animalelor fiindu-le consum“. Numai pe baza
explicat c\ cea mai impor-
fiecare vaccinare, obligatoriu `nso]ite de prenumele, implantate microcipuri. tant\ dat\ din pa[aportul carnetului, proprietarii vor
semn\tura [i [tampila veterinarului care le-a `ntocmit. „Conform reglement\rilor calului este seria microci- primi desp\gubiri `n cazul
legale, pa[apoartele nu pot pului, cu ajutorul c\reia, `n sacrific\rii cailor pentru
fi emise dec=t pentru caii doar c=teva minute, poate fi eradicarea unor boli ma-
Unitatea pentru Ame- p=n\ la sf=r[itul acestui `nregistra]i cu microcipuri. aflat proprietarul animalu- jore. Proprietarii a trei cai
liorare [i Reproduc]ie `n an. {eful UARZ Suceava, Cum este obligatoriu ca to]i lui. Printre altele, `n pa[a- din zona R\d\u]i au solici-
Zootehnie (UARZ) Suceava, Dorel Lucaciu, a declarat caii s\ aib\ pa[aport, avem tat [i primit deja pa[apoar-
port va fi trecut\ data
ce are misiunea de a coor- c\ ultimele eviden]e ale obliga]ia ca, `n cel mai na[terii animalului, ]ara de te, pentru c\ [i-au v=ndut
dona la nivelul jude]ului unit\]ii ar\tau c\, `n jude],
scurt timp, s\ `nregistr\m origine, rasa, sexul [i culoa- caii peste hotare, iar o
procesul de asigurare a evi- ar fi `n jur de 37.500 de ca- toate animalele. Vom pri- rea, analizele la zi, certifi- asemenea opera]iune nu se
den]ei cailor, a primit 41 de baline, dar, din cauza reti- mi, `n cur=nd, de la Bucu- catul de s\n\tate, medica- poate face dec=t dac\ exist\
de mii de pa[apoarte, care cen]ei oamenilor, precum [i re[ti, dot\ri [i instruc]iuni mentele prescrise pentru garan]ii c\ animalul este
urmeaz\ s\ fie distribuite a lipsei dot\rilor necesare cu privire la modul de im- diferite tratamente [i datele perfect s\n\tos. a
20 de fo[ti proprietari din Moldova au
primit desp\gubiri ac]iuni Transelectrica
a Toate desp\gubirile pentru persoanele expropriate de comuni[ti vor fi acordate p=n\ la sf=r[itul
acestui mandat, a declarat ministrul Economiei [i Finan]elor, liberalul Varujan Vosganian
a La nivelul `ntregii ]\ri, exist\ 600 de persoane `ndrept\]ite s\ primeasc\ drept desp\gubiri ac]iuni
la Transelectrica a ~n medie, fiecare persoan\ a primit ac]iuni `n valoare de 150 de mii de lei a
Guvernul inten]ioneaz\ s\-i des- measc\ drept desp\gubiri ac]iuni la
p\gubeasc\ pe cei ai c\ror averi au Transelectrica. Dintre acestea `ns\,
fost confiscate de comuni[ti p=n\ la doar 400 au dosarele complete. Mi-
sf=r[itul mandatului. Anun]ul a nistrul a declarat c\, `n cursul s\p-
fost f\cut ieri, la Ia[i, de ministrul t\m=nii viitoare, va organiza o ce-
Economiei [i Finan]elor, Varujan
remonie la Cluj, prin care alte 20 de
Vosganian, `n cadrul unei ce- persoane `[i vor primi ac]iunile.
remonii `n care 20 de persoane din Prin aceste ac]iuni, Ministerul Eco-
regiunea Moldovei au primit ac]iuni nomiei vrea s\-i impulsioneze, pe
la societatea Transelectrica. ~n me- de o parte, at=t pe cei care au dosa-
die, fiecare persoan\ a primit ac]i- rele incomplete s\ le completeze,
uni `n valoare de 150 de mii de lei.
iar, pe de de alt\ parte, pe cei care
„Vreau s\ `i felicit pe ace[ti oa- au dosarele complete s\ intre c=t
meni care au avut curajul [i viziu-
nea s\ opteze pentru ac]iuni la com- mai rapid `n posesia ac]iunilor
Transelectrica. Varujan Vosganian
pania Transelectrica. De fapt, ei vor
primi cu 47% mai mult dec=t suma a precizat c\, p=n\ la sf=r[itul ace-
men]ionat\, deoarece, `ntre timp, sui an, se vor acorda desp\gubiri [i
Transelectrica a fost listat\ la bur- `n ac]iuni ale companiei Transgaz,
s\ [i, `n numai 3 luni, [i-a sporit iar Fondul Proprietatea va deveni
valoarea de pia]\ cu 47%“, a pre- opera]ional.
cizat Varujan Vosganian.
Ministrul a ad\ugat c\ persoa- Autorit\]ile care
nele desp\gubite nu vor pl\ti `n pri-
mul an impozit pe dividende [i nici tergiverseaz\ punerile
impozit pe profit, `n cazul `n care se `n posesie vor fi amendate
vor hot\r` s\ v=nd\ ac]iunile la
burs\. Totu[i, `n primele 6 luni, Ministrul Economiei s-a declarat
ac]iunile acordate drept desp\gu-
nemul]umit de ritmul `n care au-
biri nu vor putea fi tranzac]ionate torit\]ile locale solu]ioneaz\ dosa-
la burs\. „Este o m\sur\ protec]io- rele cu restituiri `n natur\ a tere-
nist\, pentru a nu se devaloriza nurilor [i caselor na]ionalizate. ~n
ac]iunile [i pentru a nu crea pre- acest sens, Varujan Vosganian a
siune asupra bursei“, a explicat nominalizat municipiile Bucure[ti
ministrul Economiei.
[i Constan]a, unde procentul dosa-
relor rezolvate nu dep\[e[te 10%.
600 de persoane „Autorit\]ile care treneaz\ solu-
]ionarea acestor retroced\ri vor
Ministrul Varujan Vosganian a spus c\ persoanele
vor primi desp\gubiri desp\gubite nu vor pl\ti `n primul an impozit
primi amenzi administrative foarte
La nivelul `ntregii ]\ri exist\ 600 ustur\toare“, a avertizat ministrul pe dividende [i nici impozit pe profit, `n cazul
de persoane `ndrept\]ite s\ pri- Economiei. a `n care se vor hot\r` s\ v=nd\ ac]iunile la burs\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a9,8 MILIOANE DE LEI cum `n lucru, vor fi gata p=n\ consolidarea Corpului I, `n foarte bun\ calitate `n inte- tot 3 medalii, la fizic\ au fost
la 1 octombrie, iar apoi `nce- care va func]iona Centrul de rior“. (O.R.) ob]inute 2 medalii, una din
PENTRU INVESTI}II LA pem cu etajul III. Tot acum
„CUZA“: Lucr\rile pentru Studii Iudaice, au fost alo- a IE{ENI PREMIA}I LA ele fiind a Andradei Ianu[,
vom face [i un sistem centra- cate `nc\ 3 miloane de lei `n clasa a XI-a, Colegiul Na]io-
consolidarea Corpului A, in- lizat de aer condi]ionat, sper
OLIMPIADA INTERNA}IO-
plus, fa]\ de 1 milion deja a- NAL| TUYMAADA: Lotul o- nal Ia[i - medalie de bronz.
vesti]iile `n dotarea c\minu- c\ acum cl\direa o s\ arate locat `n acest an. Despre c\- La informatic\ au fost ob]i-
lui din P\curari, renovarea bine, dar `n primul r=nd va fi limpic al Rom=niei, partici-
minul Universit\]ii din P\- nute 2 medalii. Din echipa
c\minului C3 din Titu Maio- securizat\ `n caz de cutre- pant la Olimpiada Interna-
rescu [i amenajarea Centru- curari, rectorul Dumitru O- ]ional\ Pluridisciplinar\ Rom=niei a f\cut parte [i
mur, mai ales partea sudic\, prea a precizat c\ va fi cel Arina Cristina Baibarac, Co-
lui de Studii Iudaice au pri- unde erau probleme, precum Tuymaada, desf\[urat\ `n
mit o finan]are suplimentar\ mai modern, fiind echivalen- perioada 7-14 iulie, `n Ir- legiul Na]ional „C. Negruzzi“
[i funda]ia“, a precizat rec-
de la bugetul de stat. ~n to- torul Dumitru Oprea. Alte 2 tul unui hotel de patru stele. kutsk - Yaku]ia din Siberia Ia[i, care a concurat la ma-
tal, Universitatea „Al. I. Cu- milioane de lei vor fi alocate „Nu exist\ nic\ieri `n ]ar\ Oriental\, a ob]inut 10 tematic\. La aceast\ edi]ie
za“ din Ia[i a primit o supli- c\minului din P\curari, care un a[a hotel, deja a `nceput medalii dintre care 2 de aur, au participat 5 echipe na]io-
mentare de 9,8 milioane de va primi 250 de studen]i `n- s\ prind\ contur [i partea 4 de argint [i 4 de bronz la nale (Rusia, China, Coreea
lei, din care 7 milioane vor fi cep=nd cu 1 octombrie. Pen- exterioar\, vor fi jocuri de toate cele patru discipline de Sud, Kazahstan [i Rom=-
alocate continu\rii consoli- tru reabilitarea c\minului culori cu grena, galben, din structura competi]iei: nia) [i 12 echipe din diferite
d\rii Corpului A. „Cele 7 mi- C3 au fost alocate `nc\ 5 mi- crem, culori care vor ap\rea chimie, informatic\, matem- regiuni [i ora[e ale Federa-
lioane sunt `n plus fa]\ de ce lioane de lei `n plus, fa]\ de [i pe pere]ii [colii. Este e- atic\ [i fizic\. La chimie au ]iei Ruse [i Yaku]ia. Elevii
am avut. Primele dou\ etaje cele 6 milioane deja primite chivalentul unui hotel de pa- fost ob]inute 3 medalii, la rom=ni au revenit `n ]ar\
ale Corpului A, care sunt a- pentru acest an, iar pentru tru stele, are materiale de matematic\ au fost ob]inute ieri, 15 iulie. (O.R.)

{coala primar\ a Universit\]ii va avea, din toamn\, dou\ clase
{coala general\ a Uni-
versit\]ii „Al. I. Cuza“ `[i
va deschide por]ile, la 15
septembrie, pentru 36 de
elevi `n clasa I [i a II-a.
Vineri, 13 iulie, [coala a
primit avizul favorabil din
partea ARACIP - Agen]ia
Rom=n\ de Asigurare a
Calit\]ii `n ~nv\]\m=ntul
Preuniversitar, astfel `nc=t
`[i va putea demara activi-
tatea din luna septembrie a
acestui an, conform celor
precizate de rectorul Dumi-
tru Oprea.
{coala general\ „Junior“
a Universit\]ii „Al. I. Cuza“
este un proiect unic `n Ro-
m=nia, care `[i propune s\
ofere educa]ie de excelen]\,
centrat\ pe elev, benefici-
ind at=t de expertiza, c=t [i
de resursele vaste ale Uni-
versit\]ii ie[ene. Proiectul
[colii este unul intregrat,
cu program didactic `n tim-
pul dimine]ii, asisten]\ `n
preg\tirea lec]iilor [i acti-
vit\]i extra[colare precum
cluburi de dans, karate,
[ah, pictur\, informatic\
etc. Copiii vor `nv\]a lim-
bile francez\, englez\ [i
german\ [i vor avea la dis-
pozi]ie un laborator de in-
formatic\ dotat cu 15 cal-
culatoare.
Mai mult de at=t, elevii
acestei [colii generale vor
beneficia de resursele di-
dactice ale universit\]ii, ei
ACTUALITATE
vor avea acces la muzeele, doi ani de func]ionare a
sta]iunile de cercetare [i fost selectat\ `ntr-un pro-
Gr\dina Botanic\, la Pla- gram de excelen]\ al\turi
netariul [i Observatorul As- de alte 9 gr\dini]e din
tronomic ale universit\]ii. Rom=nia.
Un avantaj va fi [i nu- De altfel, a[a cum a ar\-
m\rul mare de acorduri in- tat rectorul Dumitru O-
terna]ionale `ncheiate de prea, o [coal\ general\ a e-
universitate cu departa- xistat la „Cuza“ `n perioada
mente de preg\tire a per- interbelic\, c=nd func]iona
sonalului didactic pre[co- o {coal\ de Aplica]ie, ca
lar din str\in\tate – astfel parte a Seminarului Peda-
`nc=t [i elevii, [i personalul gogic Universitar. La a-
didactic al [colii vor putea ceast\ [coal\, activit\]ile
beneficia de expertiza occi- didactice erau sus]inute de
dental\ `n acest domeniu. studen]i afla]i `n practic\
Conducerea universit\]ii pedagogic\.
sper\ ca experien]a [colii Conform celor precizate
generale s\ aib\ un succes de rectorul Dumitru Oprea,
similar cu cel al Gr\dini]ei cele dou\ clase, una de cla-
„Junior“, care dup\ primii sa I [i una de a II-a, sunt
Luni, 16 iulie 2007
deja formate, iar `nv\]\-
toarele au fost angajate.
Elevii vor fi atent monito-
riza]i „dup\ ce `[i termin\
lec]iile, au masa a asigura-
t\ iar dup\ asta ei pot frec-
venta unul dintre cluburi,
astfel `nv=t p\rin]ii s\ nu
stea cu grij\ p=n\ vin de la
serviciu“, a spus rectorul
Dumitru Oprea.
{coala „Junior“ a Uni-
versit\]ii „Cuza“ va func]io-
na `ntr-unul din corpurile
Universit\]ii care se afl\ `n
Funda]ie, cl\dire care
acum se afl\ `n plin proces
de renovare [i modernizare.
„Vreau s\ facem o [coal\
adev\rat\! Vreau s\ creem
un model!“. (Oana R.)
11
PE SCURT
Au `nceput lucr\rile
la Proiectul Palas
Primul pas a fost f\cut `n pri-
mele zile ale s\pt\m=nii, a-
tunci c=nd au `nceput delimit\-
rile [antierului din spatele Pa-
latului Culturii prin montarea
unui gard `mprejmuitor. „S\p-
t\m=na aceasta au `nceput de-
limit\rile [antierului prin mon-
tarea unui gard `mprejmuitor.
Sper\m ca p=n\ la sf=r[itul
s\pt\m=nii viitoare s\ finali-
z\m aceast\ ac]iune. Imediat
dup\ aceasta, vom trece la ur-
m\toarea etap\, care const\ `n
dezafectarea terenului“, a de-
clarat ieri Stela Fodor, director
executiv Iulius Group SRL.
{antierul Palas va fi suprave-

Azi are loc titularizarea centralizat\ `n 34 de jude]e gheat cu un sistem integrat de

Conform Metodologiei
privind mi[carea
personalului didactic
din `nv\]\mântul
preuniversitar, `n cele 33
de jude]e [i `n municipiul
Bucure[ti, unde nu se
piloteaz\ procesul de
descentralizare, concursul
cu probe scrise pentru
ocuparea posturilor
didactice sau a catedrelor
vacante se organizeaz\
ast\zi, 16 iulie.
Astfel, inspectoratele
[colare jude]ene au publi-
cat 11.157 de posturi di-
dactice/catedre vacante
titularizabile, respectiv
45.146 de posturi didacti-
ce/catedre vacante/rezer-
vate netitularizabile.
Pentru ocuparea acestora
s-au `nscris 47.971 de
candida]i, din care 7.247
de absolven]i ai promo]iei
curente. Concursul se va
desf\[ura `n 142 centre de
examen, la 119 discipline.
Jude]ul Ia[i nu particip\
la organizarea acestui con-
curs, av=nd `n vedere c\
aici se sus]ine concursul
de titularizare descentral-
izat, organizat de 39 de
centre de examen.
Pentru proba scris\,
Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului
stabile[te minimum 3 va-
riante de subiect, din care
se alege, prin tragere la
sor]i, num\rul variantei
pentru proba scris\. Ex-
tragerea variantei de su-
biect se face la sediul
MECT, ast\zi, 16 iulie, `n-
cepând cu ora 8.55, [i este
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SALVAT, DUP| CE
S-A ELECTROCUTAT LA
22.000 V: Medicii de la
Spitalul Clinic de Urgen]e
„Sf=ntul Ioan“ au reu[it
salvarea vie]ii unui b\rbat
de 44 de ani, adus de fami-
lie `n stare extrem de gra-
v\, dup\ ce s-a electrocutat
la 22.000 V. Potrivit medi-
cilor de gard\, accidentul a
survenit `n timp ce b\r-
batul `ncerca manipularea
unui cablu de `nalt\ tensi-
une. „~n UPU medicii de
urgen]\ au reu[it prelu-
area optim\, stabilizarea [i
anun]at\ la Radio Româ-
nia Actualit\]i la ora 9.00.
Subiectele [i baremele
de corectare au fost elabo-
rate de Centrul Na]ional
pentru Curriculum [i E-
valuare `n ~nv\]\mântul
Preuniversitar din cadrul
MECT. Lucr\rile scrise
pe discipline vor fi evalua-
te `n centrele universitare
[i `n unit\]ile de `nv\]\-
mânt responsabile cu per-
fec]ionarea personalului
didactic stabilite de Mi-
nisterul Educa]iei, Cer-
cet\rii [i Tineretului.
Repartizarea pe post,
pe 26 iulie
Rezultatele concursu-
lui se afi[eaz\ la sediul
inspectoratelor [colare [i
la sediul unit\]ii/institu-
]iei de `nv\]\mânt unde
s-a desf\[urat concursul,
cel mai târziu dup\ trei
zile de la sus]inerea aces-
tuia. Contesta]iile se de-
pun la inspectoratul [co-
lar, `n termen de cel mult
48 de ore de la afi[area
rezultatelor, la secretarul
comisiei de concurs, care
le transmite, `n termen de
24 de ore, centrelor de
evaluare. Afi[area rezul-
tatelor finale ob]inute de
candida]i are ca termen
data de 23 iulie 2007.
Repartizarea candida-
]ilor care au ob]inut cel
pu]in nota/media 7 pe
posturile didactice/cate-
drele vacante titulariza-
bile se va realiza compu-
terizat, `n data de 26 iulie
2007, `n baza op]iunilor
exprimate de candida]i `n
fi[a de op]iuni `n perioada
24-25 iulie 2007. Posturi-
le didactice/catedrele r\-
mase neocupate `n urma
titulariz\rii (la nivel ju-
de]ean/al municipiului
investigarea rapid\ a aces-
tui pacient politraumati-
zat, adus `n [oc traumatic,
cu leziuni importante la
nivelul bra]ului [i axilei
st=ngi [i la nivelul coapsei
st=ngi, `n mai pu]in de
cinci minute fiind trans-
portat `n sala de opera]ie.
O echip\ mixt\, alc\tuit\
din chirurgi plasticieni, or-
topezi [i chirurgi gene-
rali[ti, a evaluat secundar
cazul [i a efectuat o inter-
ven]ie extrem de comple-
x\, menit\ a asigura [anse
vitale [i func]ionale aces-
tui pacient“, a declarat dr.
Bucure[ti) devin netitu-
larizabile [i sunt afi[ate
pentru urm\toarele etape
ale mi[c\rii personalului
didactic: deta[are la cere-
re [i suplinire.
Cadrele didactice care
nu au participat la con-
cursul de ast\zi, 16 iulie,
pot participa la concur-
surile pentru suplinire or-
ganizate de inspectoratele
[colare `n 16 august 2007
[i 5-6 septembrie 2007.
Repartizarea candida]ilor
care au participat la con-
cursul de ast\zi sau din
16 august 2007 pe pos-
turile didactice/catedrele
vacante/rezervate netitu-
larizabile se va realiza `n
[edin]\ public\, `n pe-
rioada 27 august-3 sep-
tembrie 2007.
Potrivit Metodologiei
de organizare [i desf\[u-
rare a concursului pentru
ocuparea posturilor di-
dactice/catedrelor vacante
din unit\]ile de `nv\]\-
Tudor Ciuhodaru, purt\to-
rul de cuv=nt al spitalului.
~n prezent, pacientul se
afl\ `n ATI, sub suprave-
gherea reanimatorilor, iar
prognosticul este deocam-
dat\ rezervat, din cauza
severit\]ii leziunilor ini-
]iale, cu afect\ri impor-
tante ale p\r]ilor moi [i
calcinare la nivelul hume-
rusului [i femurului, pre-
cum [i ca urmare a compli-
ca]iilor posibile `n astfel de
cazuri. (O.B.)
a LA SPITAL, DIN CA-
UZA C+RLIGELOR DE
mânt preuniversitar din
jude]ele nominalizate `n
H. G. nr. 1942/2004 (Br\i-
la, Cluj, Dolj, Harghita,
Ia[i, Neam], Sibiu [i Satu-
Mare), concursurile pen-
tru ocuparea posturilor
didactice/catedrelor va-
cante/rezervate se desf\-
[oar\ la nivelul unit\]ilor
de `nv\]\mânt sau pe
grupuri de unit\]i (cen-
tre) `n perioada 17 mai-27
iulie 2007. Probele scrise
[i practice/orale au avut
loc `n perioada 12 iunie-
13 iulie 2007.
Având `n vedere pre-
vederile Ordinului comun
al ministerelor Educa]iei
[i Internelor, `n cele 50 de
unit\]i de `nv\]\mânt cu-
prinse `n cadrul proiectu-
lui „Managementul admi-
nistrativ [i financiar al
[colii `ntr-un mediu des-
centralizat“ din jude]ele
Dolj, Harghita [i Ia[i, con-
cursul de ocupare a pos-
turilor didactice vacan-
PESCUIT: Trei ie[eni au
ajuns, la sf=r[itul s\pt\-
m=nii trecute, `n Unitatea
de Primire Urgen]e (UPU)
a Spitalului „Sf. Ioan“, du-
p\ ce [i-au ag\]at c=rligele
de pescuit `n propriile de-
gete, din cauza neaten]iei.
„Dup\ investiga]iile radio-
logice a fost nevoie ca me-
dicii plasticieni s\ inter-
vin\ `n sala de opera]ii din
UPU pentru extragerea
chirurgical\ a acestor
corpi str\ini metalici“, a
declarat dr. Tudor Ciuho-
daru, purt\torul de cuv=nt
te/rezervate, sesiunea
mai-iulie 2007, se organi-
zeaz\ [i se desf\[oar\ la
nivelul fiec\rei unit\]i. ~n
afara acestor 50 de uni-
t\]i de `nv\]\mânt, `n al-
te 5 unit\]i de `nv\]\mânt
din jude]ul Cluj [i 25 de
unit\]i de `nv\]\mânt din
jude]ul Satu-Mare concur-
sul de ocupare a posturilor
didactice vacante/rezerva-
te se desf\[oar\ la nivel de
unitate sau de centre la ca-
re sunt arondate mai mul-
te unit\]i de `nv\]\m=nt.
La data de 17 mai
2007, `n cele trei jude]e s-
au publicat 2.689 de pos-
turi didactice/catedre va-
cante titularizabile [i re-
spectiv 10.588 de posturi
didactice/ catedre va-
cante/rezervate netitula-
rizabile. Repartizarea can-
dida]ilor pe posturi se va
realiza la nivel de unitate
de `nv\]\mânt/ centru `n
perioada 16 - 27 iulie
2007. (Oana R.)
al spitalului. Medicii de la
UPU avertizeaz\ c\ acci-
dentele la pescuit pot fi
grave, iar prezentarea
imediat\ la „Centrul SOS
M=na“ de la Spitalul
Clinic de Urgen]e, pentru
efectuarea profilaxiei anti-
tetanice [i extragerea chi-
rurgical\ a corpilor str\-
ini, este obligatorie. De
asemenea, este important
de re]inut faptul c\ `ncer-
carea de extragere de c\-
tre persoane neinstruite
poate duce la agravarea
leziunilor [i la complica]ii
severe. (O.B.).
camere video, direct de la se-
diul firmei. Metoda a fost reco-
mandat\ de c\tre consultan]ii
externi. Reprezentan]ii firmei
au mai anun]at c\ au planuri
pentru refacerea [i includerea
tunelului ce pleac\ de sub fos-
tul turn de incint\ al Cur]ii
Domne[ti `n circuitul turistic.
Proiectul Palas, unul dintre
cele mai ambi]ioase proiecte ale
companiei Iulius Group SRL,
dore[te reabilitarea cultural\,
social\, economic\, urbanistic\
[i de mediu a zonei din proximi-
tatea centrului ora[ului Ia[i [i a
Palatului Culturii. Asocierea
dintre Prim\ria Municipiului
Ia[i [i Iulius Group SRL vizea-
z\ modificarea a 12 hectare de
teren din spatele Palatului Cul-
turii. Ansamblul propune un
nou concept de proiect urbanis-
tic multifunc]ional, ce presupu-
ne o investi]ie ini]ial\ de mini-
mum 170 de milioane de euro,
suportat\ integral de c\tre
Iulius Group. Conceptul inte-
greaz\ func]ional, `ntr-o struc-
tur\ unic\ `n Rom=nia, spa]ii
de agrement [i recreere, oglinzi
de ap\, spa]ii pentru activit\]i
sportive, spa]ii pentru activit\]i
culturale, locuin]e colective,
spa]ii utilitare (pasaje pietonale
acoperite, spa]ii plantate,
scuaruri, parcaje la sol [i
subterane), dar [i spa]ii desti-
nate activit\]ilor economice
(birouri, spa]ii pentru comer],
hoteluri, restaurante, agen]ii de
turism). (S. D.)
Salariul mediu
din Ia[i a crescut
Salariul mediu brut `n jude]ul
Ia[i a fost `n luna mai de 12,9
milioane de lei (1.290 RON), `n
cre[tere cu 2,33 milioane de lei
(233 RON) fa]\ de aceea[i pe-
rioad\ a anului trecut. De o
cre[tere cu 1,7 milioane de lei a
beneficiat [i salariul net, care
`n momentul de fa]\ este de 9,6
milioane de lei (963 RON). Con-
form Direc]iei Jude]ene de Sta-
tistic\ (DJS) Ia[i cre[terile pro-
centuale sunt de 24,4% la
salariul mediu brut [i de 22,8%
pentru cel net. Valorile cele mai
mari ale c=[tigului salarial
mediu net s-au `nregistrat `n
activit\]ile de intermedieri fi-
nanciare, iar cele mai mici `n
industria de prelucrare a lem-
nului. ~n momentul de fa]\, `n
jude]ul Ia[i sunt aproximativ
172 de mii de persoane anga-
jate, iar diferen]ele `n plus s-au
`nregistrat `n toate grupele de
activit\]i, respectiv industrie,
agricultur\ [i servicii. Pia]a
locurilor de munc\ a `nre-
gistrat, de la `nceputul anului
p=n\ `n prezent, o cre[tere sem-
nificativ\. De la `nceputul anu-
lui p=n\ `n prezent, `n circa 5
luni de zile, au fost angajate cir-
ca 8.700 de persoane, cu 2.000
mai pu]ine dec=t pentru toat\
perioada anului 2006. (S. D.)
12 Luni, 16 iulie 2007
PE SCURT
Echipa de fotbal Poli
Ia[i va trece Prutul
Ast\zi, forma]ia de fotbal Poli
Ia[i va pleca în Republica
Moldova, pentru a disputa dou\
partide amicale. M=ine, pe 17
iulie, elevii lui Ionu] Popa vor
`nt=lni Rapid Ghidighici, iar joi,
pe 19 iulie, ie[enii se vor con-
frunta cu Steaua Chi[in\u, a-
mbele echipe juc=nd `n
Campionatul Na]ional de fotbal
al vecinilor de peste Prut. Dup\
ce ie[enii vor reveni `n Rom=nia,
gruparea din Dealul Copoului
va disput\ o ultim\ partid\ a-
mical\ `naintea relu\rii campi-
onatului, la Piatra Neam], con-
tra Ceahl\ului lui „Pinalti“,
s=mb\t\, pe 21 iulie. Acest ul-
tim test va fi programat în noc-
turn\, nem]enii prezentându-[i
noua echip\ cu aceast\ ocazie,
cu care doresc s\ evite prob-
lemele de anul trecut, c=nd s-au
salvat de la retrogradare doar
printr-o decizie federal\. „Am fi
dorit [i noi s\ organiz\m o ast-
fel de prezentare a lotului, pen-
tru viitorul campionat, dar din
cauza refacerii gazonului din
Copou suntem obliga]i s\ re-
nun]\m la respectiva mani-
festare. Este totu[i mai impor-
tant s\ avem o suprafa]\ de joc
c=t mai bun\, ca s\ putem
ob]ine c=t mai multe puncte în
meciurile de pe teren propriu,
unde trebuie s\ construim
fiecare faz\ la poarta advers\“,
a men]ionat pre[edintele clubu-
lui ie[ean, Sorin Boca. (D. T.)
Cristi Br\ne] a
schimbat prefixul
S=mb\t\, pe 14 iulie, portarul
ie[ean de fotbal Cristian Br\ne]
a `mplinit 30 de ani, primind un
tort din partea echipei pe care
scria „Cristi, num\rul 1 la
Poli!“. Cu aceast\ ocazie, con-
ducerea administrativ\, staff-ul
tehnic [i colegii de lot i-au urat
un c\lduros „La mul]i ani!“,
mult\ s\n\tate [i c=t mai multe
realiz\ri `n tricoul Politehnicii
Ia[i. ~n replic\, Br\ne] a spus:
„Am schimbat prefixul [i m\
simt mai b\tr=n `n primul r=nd,
dar [i mai matur. De ziua mea
`mi doresc `n primul r=nd mult\
s\n\tate [i o clasare c=t mai
bun\ cu Politehnica `n sezonul
viitor“. (D. T.)
O]elul Gala]i [i Gloria
Bistri]a ajung `n finala
Cupei UEFA Intertoto
O]elul Gala]i [i Gloria Bistri]a
s-au calificat în finala Cupei
UEFA Intertoto, dup\ partidele
retur programate s=mb\t\, pe
teren propriu, `n man[a a doua
a competi]iei. ~n urma victoriei
cu 3-0 (2-0) ob]inut\ împotriva
echipei bosniece FK Slavija
Sarajevo, O]elul merge mai de-
parte, dup\ ce `n meciul tur dis-
putat în deplasare, cele dou\
echipe au încheiat la egalitate,
0-0. Golurile g\l\]enilor au fost
marcate de Jula (’30, ’42) [i Gabi
Paraschiv (’70). În finala com-
peti]iei, O]elul va juca cu
forma]ia turc\ Trabzonspor.
Gloria Bistri]a a urcat [i ea `n
final\, `ns\ dup\ mari emo]ii [i
dup\ ce a eliminat la loviturile
de departajare, cu scorul de 3-2,
forma]ia israelian\ Maccabi
Haifa. Maccabi a câ[tigat meciul
de la Bistri]a cu 2-0 (1-0), scor
identic, cu care a pierdut `ns\
partida din prima man[\.
Israelienii au marcat prin Shay
(’5) [i Tomer Hemad (’65), dar
`n prelungiri nu au mai `nscris
nici un gol. La loviturile de de-
partajare, Albu] a parat dou\
lovituri de la 11 metri, o alta a
ocolit poarta sa [i `n acest fel
Gloria ajunge `n finala Cupei
UEFA-Intertoto, unde se va con-
frunta cu galonata Atletico
Madrid. (D. T.)
David Beckham a fost prezentat oficial la Los Angeles Galaxy
Sosirea so]ilor Beckham
[i a celor trei copii ai lor,
Brooklyn, Cruz [i Romeo, la
Los Angeles, unde fostul ju-
c\tor al lui Real Madrid a
fost prezentat de clubul Ga-
laxy, a produs isterie la ae-
roportul din cel mai mare
ora[ al Californiei. Zeci de
fotografi [i ziari[ti au ]inut
s\ fie prezen]i la sosirea lui
David [i a so]iei sale, Victo-
ria, `ns\ nu s-au ales dec=t
cu imortalizarea evenimen-
tului, deoarece englezii nu
au scos niciun cuv=nt la ate-
rizare. P=n\ s\ se instaleze
la casa lor din Beverly Hills,
pe are au achizi]ionat-o `n
primavar\ pentru 22 de mil-
ioane de euro, so]ii Beckham
vor locui `ntr-o vil\ pus\ la
dispozi]ie de clubul Galaxy.
La Los Angeles Galaxy,
Steaua renun]\ la Cesar [i
`l vrea pe Camus [i Zapata
a ~n Ghencea a ajuns deja juniorul de 18 ani Alexandru Iacob, care
`n iarn\ a urmat un stagiu de preg\tire la Internazionale Milano a
de Dan
TEODORESCU
~n vreme ce Hagi (foto)
nu g\se[te `nc\ o formul\
defensiv\ care s\-l scuteas-
c\ de emo]ii, absen]a lui
Ghionea nefiind `nc\ su-
plinit\ de R\doi [i Baciu, `n
vreme ce noua achizi]ie,
polonezul Golanski, nu a
ajuns `nc\ la un nivel optim
cu preg\tirea fizic\, Steaua
caut\ solu]ia salvatoare `n
Fran]a. Cum aducerea span-
iolului Pulido de la Getafe
este o pist\ abandonat\ deo-
camdat\, pentru c\ impre-
sarul acestuia are preten]ii
financiare prea mari, ro[-
alba[trii din Ghencea au fost
interesa]i la un moment dat
de slovenul Bostjan Cesar
de la Olympique Marseille,
fotbalist de care s-au intere-
sat [i Huelva, Austria Vie-
Poli {tiin]a Timi[oara se va bate la titlu
a ~n prima etap\ a viitorului campionat, pe 29 iulie, fotbali[tii de pe malurile Beg\i
vor `nt=lni echipa Politehnica Ia[i a P=n\ atunci, `ns\, la prezentarea lotului b\n\]ean,
elevii lui Dusan Uhrin jr vor `nt=lni Fiorentina, la finele acestei s\pt\m=ni a
SPORT
Beckham va `ncasa un sa-
lariu record, de 250 de mi-
lioane de dolari, iar venitu-
rile sale ar putea cre[te din
na, Be[ikta[ Istanbul [i
chiar Dinamo Bucure[ti.
S=mb\t\, `ns\, managerul
sportiv al Stelei, Adrian Ilie,
a declarat c\ echipa din
Ghencea a renun]at `ntre
timp la Cesar, deoarece slo-
venul a cerut un salariu de
1,5 milioane de euro, dar `n
schimb este interesat acum
de mijloca[ul francez Fabien
Camus, de la Charleroi: „Ne-
am interesat despre situa]ia
lui Camus. Deocamdat\
atât, r\mâne s\ lu\m o de-
cizie în privin]a lui“, a
men]ionat Adi Ilie, care a
mai ad\ugat: „Am discutat
deja cu portarul Robinson
Zapata, care ne-a spus c\
vrea s\ vin\ s\ joace la
Steaua. Am înaintat o ofert\
pentru transferul s\u în
Ghencea [i a[tept\m un
r\spuns. Nu pot spune de-
spre ce sum\ e vorba, dar
pot afirma c\ deocamdat\ se
discut\“. Robinson Zapata
Dusan
Uhrin jr.
reclame, dar [i din reality-
show-urile care le-au fost
propuse de marile re]ele de
televiziune americane. Toto-
este columbian, s-a n\scut
la 30 septembrie 1978, are
1,86 metri, 76 de kilograme [i
evolueaz\ la Cucuta Depor-
tivo. Portarul columbian a
participat în acest an la
„Copa America“.
Totu[i, steli[tii sunt a[-
tepta]i la revenirea `n Ro-
m=nia de o achizi]ie cert\,
juniorul de 18 ani Alexan-
dru Iacob, transferat de la
Corvinul Hunedoara. De
men]ionat c\ Iacob poate
juca mijloca[ la închidere
sau funda[ central [i a
evoluat pân\ acum în toate
loturile na]ionale pe diver-
se categorii de vârst\, acu-
mulând în total 92 de se-
lec]ii. El a debutat în Liga a
2-a în 2006, la Corvinul, la
vârsta de 16 ani. Pentru e-
chipa hunedorean\ a jucat
56 de meciuri [i a marcat
un gol. Alexandru Iacob a
urmat `n iarn\ un stagiu
de preg\tire la Internazio-
Antrenorul echipei Poli
Timi[oara, Dusan Uhrin jr.,
a declarat cu prilejul pre-
zent\rii oficiale a juc\tori-
lor Dare Vrsic [i Alin Ra]iu,
c\ vrea ca echipa sa s\ urce
cât mai sus în clasament, în
timp ce directorul executiv,
Gheorghe Chivornian, crede
c\ lupta pentru podium se
va da între Dinamo, CFR
Cluj, Steaua [i Poli Timi[oa-
ra. „M\ gândesc numai la
echipa noastr\, trebuie s\
juc\m cât mai bine. Vreau
s\ termin\m cât mai sus, va
fi o concuren]\ mare [i va
depinde mult de startul
campionatului. Nu m\ gân-
desc la celelalte echipe, nici
la Steaua, nici la CFR, m\
gândesc la forma]ia noas-
tr\, trebuie s\ juc\m cât
mai bine. Cât prive[te veni-
rea lui Ra]iu [i Vrsic, cred
c\ transferurile lor sunt
benefice. Depinde numai de
ei dac\ vor fi `n primul 11“,
a declarat antrenorul ceh al
clubului b\n\]ean. Gheor-
ghe Chivorchian crede c\
noul sezon se anun]\ foarte
dat\, ar putea ap\rea [i bo- drid“, a reamintit David Be-
nusuri, iubitorii fotbalului ckham, afirmând, de aseme-
din SUA comand=nd p=n\
`n prezent peste 250.000 de
nea, c\ venirea sa la Los An-
geles Galaxy reprezint\ o
replici ale tricoului pe care promovare imens\. La ce-
Beckham `l va `mbr\ca la remonie, pre[edintele Major
noua sa echip\, de culoare League Soccer (campionatul
alb\, desi `n trecut culorile de fotbal din SUA), Don Gar-
grup\rii californiene erau ber, a exprimat speran]a c\
galben-verde. Beckham „va ajuta s\ facem
De men]ionat c\ la cere- din aceast\ ]ar\ una a soc-
monia de prezentare a lui cerului“, subliniind c\
David Beckham la echipa a- sosirea lui marcheaz\ „o
merican\ Los Angeles Ga- dat\ istoric\ pentru fotbalul
laxy au fost prezen]i mii de din SUA“. Fostul interna]io-
suporteri. Confeti [i muzica nal american [i pre[edinte al
LA Galaxy i-a prezentat lui
rock au f\cut parte din me-
niul acestei prezent\ri a Beckham tricoul cu num\rul
23, pe care l-a purtat [i la
starului englez de 32 de ani,
angajat pentru un contract Real Madrid, inspirându-se,
de 5 ani. „În cariera mea am de altfel, de faptul c\ acela[i
jucat la dou\ dintre cele mai num\r l-a purtat un mare
mari cluburi din lume, Man- sportiv american, baschetba-
chester United [i Real Ma- listul Michael Jordan. (D. T.)
nale Milano [i ar putea `m-
br\ca pentru prima dat\
tricoul ro[-albastru la me-
ciul de prezentare al lotu-
lui stelist pentru sezonul
2007-2008, cu Charleroi,
din aceast\ s\pt\m=n\.
De remarcat c\ fragili-
tatea defensivei echipei lui
Gic\ Hagi a fost vizibil\
din nou `n amicalul din O-
landa, disputat `n
compania vicecam-
pioanei Poloniei, GKS
Belchatow, pe care
forma]ia din Ghencea
l-a `ncheiat la egali-
tate, 2-2, dup\ ce a
fost condus\ cu 2-0.
„Ronal-Dic\“ [i-a
f\cut din nou dato-
ria, dovedind c\, `n-
cet-`ncet redevine
puncherul de temut
din toamn\, dinainte
s\ se accidenteze.
S=mb\t\, tot `n
turneul din Olan-
da, Steaua a remi-
zat (0-0) cu bulgarii
de la Litex Loveci,
iar jocul elevilor lui
Gic\ Hagi a fost din
nou palid. ~n Olanda,
Steaua va mai sus]ine
dou\ meciuri amicale
cu AEK Atena (ast\zi)
[i Willem II Tilburg
(miercuri). a
disputat, pentru c\ atât mult de startul campionatu-
echipele mari cât [i cele mici lui. Dac\ începem bine, se
s-au înt\rit, men]ion=nd: pot ob]ine performan]e im-
„Va fi un campionat destul portante“. Funda[ul Alin
de dur, în sensul bun al cu- Ra]iu, sosit de la Sportul
vântului. Pe lâng\ echipele Studen]esc, a men]ionat [i
deja galonate [i celelalte s-au el urm\toarele: „Este o o-
înt\rit numeric [i valoric. noare pentru mine s\ joc la
Cred c\ lupta pentru aceast\ forma]ie. Colegii de
primele pozi]ii din clasa- echip\ sunt valoro[i [i spe-
ment se va da între Dinamo, r\m s\ facem o treab\ bu-
CFR Cluj, Steaua [i Poli n\. Cred c\ ne vom atinge
Timi[oara. Dar [i celelalte obiectivul în acest an. Avem
echipe s-au înt\rit, cum este toate condi]iile s\ îl în-
cazul O]elului. Acum avem deplinim. S-a investit mult
un lot cu care s\ putem în- [i avem un lot valoros“. De
cepe campionatul. Avem [i remarcat c\ duminic\, pe
echipa a doua, care este o 22 iulie, Politehnica 1921
bun\ pepinier\“. Apoi, in- {tiin]a Timi[oara (noua de-
terna]ionalul sloven, Dare numire a echipei de pe
Vrsic, a spus: „Sunt mul]u- Bega) va disputa un amical
mit c\ pot juca la Poli. Sunt cu Fiorentina lui Adi Mutu,
bucuros c\ am colaborat bine pentru prezentarea lotului.
pân\ acum cu colegii [i cu oa- ~n prima etap\ de campi-
menii din club, care m-au onat, pe 29 iulie, pe teren
ajutat mult în aceste propriu, timi[orenii se vor
s\pt\mâni. Cât prive[te confrunta cu ie[enii de la
lupta din campionat, cred Politehnica. ~n sezonul an-
foarte mult în team-ul nos- terior, la Timi[oara, Poli a
tru. Sunt convins c\ putem pierdut cu 1-0 confruntarea
ocupa cel pu]in locul doi. cu elevii lui Ionu] Popa, dar
Rezultatele vor depinde acum doresc revan[a. (D. T.)

Iosefina P\ule], aur cu echipa Rom=niei la Subotica
Dupa argintul ob]inut
în 2006 la Balatonlelle,
România a câ[tigat s=m-
b\t\ medalia de aur la
Campionatul European
de [ah pentru echipele de
junioare sub 18 ani. La
competi]ia de la Subotica
(Serbia), echipa Rom=niei
le-a avut `n componen]a
ei pe Sabina Francesca
Foi[or, Paula Iulia Cr\-
ciun [i pe ie[eanca Iose-
fina P\ule], antrenoarea
lotului tricolor fiind Ligia-
Leti]ia Jicman. Dup\
SPORT
[apte runde, echipa Ro- - 6 pct (7), Sco]ia - 6 pct
m=niei a ocupat locul 1 `n (8), Selec]ionata local\
clasament, cu 12 puncte „Patria“ - 2 pct (9) [i
la activ, dup\ 5 victorii [i Serbia III - 2 pct (10). ~n
2 rezultate de egalitate, turneul juniorilor, acolo
astfel: 1.5-0.5 cu Serbia unde Rom=nia nu a avut
II, 1-1 cu Muntenegru, 1- echip\, podiumul s-a pre-
1 cu Serbia I, 2-0 cu zentat astfel: 1. Ungaria -
Turcia, 2-0 cu Ungaria, 2- 11 pct; 2. Turcia - 10 pct;
0 cu Bulgaria [i 2-0 cu 3. Croa]ia - 10 pct.
Sco]ia. Au urmat `n clasa- Tot la Subotica, p=n\
ment Serbia I - 11 pct (lo- pe 18 iulie, se desf\[oar\
cul 2), Muntenegru - 11 Campionatele Europene
pct (3), Turcia - 8 pct (4), individuale la [ah rapid,
Ungaria - 8 pct (5), Bul- blitz [i dezleg\ri de pro-
garia - 7 pct (6), Serbia II bleme de [ah pentru cate-
Luni, 16 iulie 2007
goriile de v=rst\ 8, 10, 12,
14, 16 [i 18 ani. ~nso]i]i de
antrenorul emerit Vasile
Manole, vor fi prezen]i la
competi]ia din Serbia [i
zece [ahi[ti ie[eni, ei fiind
Matei Axinte (8 ani); Dan
Ungureanu, C\lin Gheor-
ghiu [i Codrin P\curaru
(10 ani); {tefan Marines-
cu, Ioana Gelip [i Geor-
giana Morea (12 ani);
Ilinca Vericeanu [i Ro-
xana Anton (14 ani) [i din
nou Iosefina P\ule] (18
ani). (D.T.)
13
PE SCURT
O nou\ victorie pentru
„All Blacks“
Echipa de rugby a Noii Zeelande a
învins Africa de Sud cu scorul de
33-6 (6-3), într-un meci disputat
sâmb\t\ la Christchurch, în cadrul
competi]iei „Tri Nations“. All
Blacks au marcat 3 eseuri, prin
Brendon Leonard, Nick Evans [i
Daniel Carter, ultimul men]ionat
reu[ind [i 3 transform\ri [i 4 lovi-
turi de pedeaps\. Pentru oaspe]ii
sud-africani, juc\torul Derick
Hougaard a reu[it s\ transforme
dou\ lovituri de pedeaps\. (D. T.)

Siegfried Schweikardt r\m=ne

de popice, men]ion=nd urm\toare-
le: „Mul]umesc din inim\ pentru fo- Rugby în 7 la Jocurile
tografii [i pentru materialul trimis Panamericane din 2011
privitor la titlul de campioan\ na-

al\turi de popicarii ie[eni ]ional\ cucerit cu echipa CFR O-

a Exact de ziua sa de na[tere, pre[edintele WNBA/NBC a trimis
un mesaj de felicitare echipei campioane CFR Olimpia ACB Ia[i a
echipei ceferiste mai multe seturi
de popice [i bile de joc, apreciate de
de Dan TEODORESCU toate forma]iile participante. Dup\
competi]ia `n care echipa CFR
~n decembrie anul trecut, Ia[ul
Olimpia ACB Ia[i a devenit cam-
a tr\it o inedit\ premiere `n lumea pioan\ na]ional\ [i viitoare parti-
sportului, prin vizita `n „dulcele cipant\ `n Cupa Mondial\ de
t=rg“ a pre[edintelui Federa]iei In-
popice, conducerea clubului mol-
terna]ionale de Popice, germanul dav a trimis, a[a cum se obi[nuie[-
Siegfried Schweikardt. A fost pri-
te, un raport de activitate, `nso]it
ma vizit\ la Ia[i a unui pre[edinte de mai multe fotografii din cadrul
de federa]ie interna]ional\ din lu- turneului pre[edintelui Schwei-
mea sportului. La invita]ia clubu- kardt, `n care, sub semn\tura li-
lui sportiv CFR Ia[i, „Sigi“ Schwei- derului clubului ie[ean, ing. Radu
kardt a vizitat arena de popice ie- Pipa, s-a men]ionat urm\toarele:
[ean\, a `nm=nat premiile la cea „Nu cu mult timp în urm\, vizita
de-a doua edi]ie a Cupei Presei la
popice, competi]ie c=[tigat\ de re-
dumneavoastr\ în România, la
clubul sportiv CFR Ia[i, a n\scut o
alizatoarea de programe de la TVR frumoas\ emula]ie pentru practi-
Ia[i, Carmen Olaru [i a f\cut un carea popicelor la nivel de mare
antrenament comun cu lansatorii performan]\. Arena de popice CFR
ie[eni, d=ndu-le sfaturi utile. Mai Ia[i a g\zduit turneul final al Cam-
mult chiar, `naintea turneului fi- pionatului Na]ional de popice al
nal al Campionatului Na]ional de României, la masculin [i feminin.
popice din iunie 2007, de la Ia[i, În competi]ia masculin\, echipa
pre[edintele WNBA/ NBC a donat clubului nostru, CFR Olimpia ACB
Ia[i, a devenit campioan\ na-
]ional\, dup\ o comportare excep-
]ional\. De remarcat c\ ultimul ti-
tlu na]ional la nivel de echipe în
sportul din Ia[i a fost cucerit de
forma]ia de volei Penicilina, în
anul 1971. A[adar, dup\ 36 ani,
popicarii ceferi[ti reu[esc un nou
succes de prestigiu, cucerind meda-
liile de aur într-o întrecere de top [i
ob]inând dreptul de a reprezenta
România în Cupa Mondial\, din
Polonia, al\turi de campioana `n
`ntrecerea feminin\, Electromure[
Romgaz Tg. Mure[. În final, ]inem
s\ v\ mul]umim din nou pentru
materialele sportive (popice, bile)
pe care le-a]i donat clubului
sportiv CFR Ia[i, men]ionând c\
ele ne-au adus MULT NOROC în
competi]ie, to]i sportivii partici-
pan]i apreciind calitatea acestora“.
S\pt\m=na trecut\, exact de
ziua de na[tere a domniei sale,
pre[edintele Siegfried Schweikardt
a r\spuns mesajului echipei ie[ene
Siegfried Schweikardt
limpia ACB Ia[i. Continua]i tot a[a
[i mult succes la Cupa Mondial\
din Polonia!“.
~n replic\, pre[edintele clubului
sportiv CFR Ia[i, Radu Pipa, ne-a
declarat: „Pre[edintele Federa]iei
Interna]ionale de Popice, domnul
Siegfried Schweikardt, a fost de
mare ajutor pentru echipa noastr\,
`nv\]=ndu-ne multe lucruri utile `n
acest sport. Ne-a ajutat [i material
[i a promis c\ ne va ajuta [i pe vi-
itor `n ceea ce prive[te a-
chizi]ionarea unor piste din pl\ci
sintetice, oric=nd demontabile, a[a
cum se folose[te `n prezent la ma-
rele competi]ii interna]ionale. De
ziua de na[tere a domniei sale `i
doresc un sincer «La mul]i ani cu
s\n\tate [i fericire!» [i sunt convins
c\ ne vom mai `nt=lni pe scena po-
picelor europene, ca buni prieteni“.
Cupa Mondial\
va avea loc `n Polonia
S\ men]ion\m c\ `ntrecerea
masculin\ [i feminin\ din Cupa
Mondial\ de popice, acolo unde Ro-
m=nia va fi reprezentat\ de forma-
]iile din Ia[i [i Tg. Mure[ va avea
loc `n localitatea polonez\ Gostyn, o
a[ezare `n stil medieval, situat\ la
circa 100 km `n sudul ora[ului Poz-
nan sau la aceea[i distan]\ `n nor-
dul ora[ului Wroclaw, `n perioada
2-6 octombrie 2007. ~n func]ie de
num\rul de popice dobor=te de
fiecare echip\ `n primul tur, se va
face un clasament, `n care primele
patru vor promova apoi `n turneul
final, cu meciuri semifinale [i fina-
le. Primele [apte echipe de la Cupa
Mondial\, plus c=[tig\toarea de
anul trecut din Champions League,
plus primele cinci clasate de la
Cupa Europei [i primele trei de la
Cupa NBC, deci `n total 16 echipe,
se vor califica apoi `n Liga Campio-
nilor, cu meciuri eliminatorii (tur-
retur) p=n\ `n sferturile de final\
inclusiv. C=[tig\toarele din sferturi
vor lua apoi parte la turneul final
de patru (Final Four) din localita-
tea Salaegerszeg, din Ungaria, du-
p\ cum ne-a declarat arbitrul inter-
na]ional ie[ean Gheorghe Z\greanu,
un obi[nuit al acestor competi]ii. a
International Rugby Board (IRB) a
anun]at c\ rugby-ul în 7 va figura
în programul Jocurilor
Panamericane din 2011, decizia fi-
ind luat\ de Adunarea General\ a
Organiza]iei Sporturilor
Panamericane (ODEPA), care a
avut loc la Rio de Janeiro. IRB
salut\ aceast\ hot\râre, care
„înt\re[te pozi]ia sportului nostru [i
demonstreaz\ c\ rugby-ul în 7 este
foarte popular într-un anumit
num\r de evenimente polisportive
majore, precum Jocurile
Commonwealth-ului, Jocurile
Mondiale, Jocurile Asiatice [i ale
Pacificului de Sud [i confirm\
ambi]ia rugby-ului de a figura în
programul Jocurilor Olimpice“.
Edi]ia 2007 a Jocurilor
Panamericane are loc chiar în
aceste zile, la Rio de Janeiro. (D. T.)
F\r\ alcool la Cupa
Mondial\ din Fran]a
Vânzarea produselor alcoolice va fi
interzis\ în incinta stadioanelor
franceze ce vor g\zdui, între 7 sep-
tembrie [i 20 octombrie 2007,
meciurile de la Cupa Mondial\ de
rugby, dup\ ce o cerere de derogare
a Comitetului de organizare a fost
respins\ de Ministerul S\n\t\]ii,
Tineretului [i Sporturilor.
Comitetul de organizare a Cupei
Mondiale a încercat s\ ob]in\ o
derogare de la lege, ca cea acordat\
unor „asocia]ii agreate“, pentru a
putea vinde alcool în arenele
sportive de maxim 10 ori pe an.
Decizia nu îi va împiedica îns\ pe
amatorii de bere sau de t\rie s\ de-
guste produsul favorit înainte [i
dup\ meciuri. Heineken, partener
al Cupei Mondiale de rugby din
acest an, va putea vinde în incinta
celor 10 stadioane franceze doar
bere f\r\ alcool. La Cardiff [i
Edinburgh, gazdele unor meciuri
de la Cupa Mondial\ din 2007,
berea se va putea bea `ns\ f\r\ in-
terdic]ie pe stadioane. (D. T.)
Situa]ie neclar\ la
echipa de rugby Contor
Group Arad
Domnul Emil Popa, care face parte
din grupul de ini]iativ\ la prim di-
vizionara de rugby Contor Group
Arad, dup\ plecarea antrenorului

Angela Moro[anu [i Andreea Ionescu [i s\ cucereasc\ astfel me-

dalia mondial\ de argint,
cu un nou record personal.
Ovidiu {erban, a avut o prim\
discu]ie cu patronul Tudor
Caracioni, dup\ care a declarat:

se remarc\ pe meleaguri europene Cursa a fost c=[tigat\ de

S=mb\t\, `n cadrul Cam-
pionatelor Europene de atle-
tism pentru tineret (under
23), competi]ie care s-a
desf\[urat la Debrecen, `n
Ungaria, printre sportivii
rom=ni favori]i la medalii
s-a num\rat [i ie[eanca
Angela Moro[anu (foto, `n
prezent la CS Dinamo
Bucure[ti), care a cucerit
aurul `n finala probei de
400 mg, cu timpul
de 54.50 sec. Cu a-
ceast\ perfor-
man]\, care re-
prezint\ un re-
cord personal, An-
gela Moro[anu [i-a îndepli-
nit [i baremul pentru Jo-
curile Olimpice de anul vi-
itor, de la Beijing. Ea a mai
concurat [i ieri sear\, cu
[tafeta Rom=niei, `n finala
probei de 4 x 400 m. O alt\
ie[eanc\, Andreea Radu
(LPS), nu a reu[it s\ treac\
de seriile probei de 100 mg,
unde s-a clasat doar pe locul
7 `n Seria 4, cu timpul de
14.04 sec. Performan]e
rom=ne[ti notabile au mai
reu[it Paula Todoran (locul
4 la 10.000 m, cu timpul de
33:12.08 min), Alina Elena
Popescu (locul 5 la triplu-
salt, cu o performan]\ de
13.73 m). Mihai Grasu (locul
5 la disc cu o aruncare de
56.71 m).
S\ mai men]ion\m c\
ie[eanca Andreea Ionescu,
cu dubl\ legitimare LPS-
Politehnica, a reu[it o per-
forman]\ excep]ional\ `n ca-
drul Campionatelor Mon-
diale de atletism pentru ju-
niori II, care s-au desf\[urat
la Ostrava, `n Cehia. ~n
cadrul finalei probei de 400
mg, eleva profesoarei Vio-
rica Ursanu a reu[it s\ ter-
mine alergarea pe locul 2,
cu timpul de 57.33 secunde
atleta american\ Dalilah
Muhammad, `n 57.25 se-
cunde, iar pe locul 3 s-a
clasat o alt\ sportiv\ din
Statele Unite, Ryann
Kraiss, cu timpul de 57.50
secunde. La aruncarea cio-
canului, rom=nca Bianca
Perie a cucerit s=mb\t\
medalia de aur, cu un re-
zultat de 64.62 m. Clas\ri
bune au mai ob]inut spor-
tivii Andreea Ogr\zeanu
(locul 5 `n proba de 100 m,
cu timpul de 11,80 sec), Es-
tera Petre (locul 5 la `-
n\l]ime, cu o s\ritur\ de
1.81 m), Cornel B\n\n\u
(locul 6 la 110 mg, cu tim-
pul de 13.98 sec). (D. T.)
„Nu s-a hot\rat nimic `n mod con-
cret. S-a vorbit [i despre mutarea
echipei la Timi[oara, dar `n acest
moment nu [tiu nimic mai mult.
Luni (n. r. - ast\zi), c=nd va reveni
`n ]ar\ patronul nostru, probabil
c\ se va l\muri totul“. Tot Emil
Popa a vorbit [i despre cele dou\
variante de antrenor, men]ion=nd:
„Probabil c\ `ntre Nichitean [i
Gur\nescu se va alege, vom vedea.
Domnul Caracioni decide, poate va
ap\rea altcineva `ntre timp, este
greu de spus“. De remarcat c\ `n
mediile sportive timi[orene mu-
tarea echipei de rugby din Arad pe
malurile Beg\i este asteptat\ cu
bra]ele deschise, dup\ re-
trogradarea lui CSM Petrom
Timi[oara `n Liga a Doua. Se aude
chiar [i de suma de 200.000 de
euro ce va fi pus\ la dispozi]ia
rugby[tilor. (D. T.)
14 Luni, 16 iulie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00
Actualitatea Actualitatea
1 12 14 18
Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05
9 13 15 12 19 9 1 5
din num\rul de vineri

5 2 3 7 4 9 6 1 8
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului

4 8 9 1 3 6 7 5 2 8 8 8 8 16 18 20 4 2 16
1 7 6 2 8 5 4 3 9
Sudoku este un fel de re- 10 12 11 16 1 11 1 14 9 1
bus, dar numai cu cifre, 7 6 5 4 9 3 8 2 1 Aritmogriful este un gen enigmistic
de la 1 la 9. Jocul a fost 8 9 1 5 6 2 3 4 7 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc
cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i 1 2 3 4 2 5 6 7 8 2
lansat [i pe Internet [i s-a
r\sp=ndit cu succes `n Sta-
2 3 4 8 1 7 5 9 6
totdeauna aceea[i cifr\.
A B
9 1 8 3 7 4 2 6 5
tele Unite, Noua Zeeland\ 6 4 2 9 5 8 1 7 3 Careurile sunt `ntocmite
11 4 13 2 3 5 5 4 20 1
[i Croa]ia, iar `n Marea de dl. Valentin PAS|RE
3 5 7 6 2 1 9 8 4
Britanie este deja consi- 14 1 1 17 11 14 17 1
derat un fenomen. Com-
pleta]i careul de 81 de 2 1 7 9 4 A
p\tr\]ele cu cifre cuprinse 11 4 5 4
`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t P A N G A R I T
Rezolvarea careului din

nici o cifr\ s\ nu apar\ de

M O A R T E 8 11 14 17
4 6 7
num\rul de vineri

dou\ ori pe acela[i r=nd

sau pe aceea[i coloan\. 8 9 O D O V A N I A 8 4
Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici, 6 9 3 7 4 T A R A N A
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 5 9 1 C I M I T I R E
s\ con]in\ cifrele de la 1 Pornind de la numele Sf. Sfin]it Mc. ... (†303),
la 9, la fel, o singur\
1 4 2 P R O L O A G E `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 16 iulie,
de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus [i ve]i
dat\. (Solu]ia B descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului al\turat `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 4 8 5 3 7

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 Ferma (r) 10:00 M=ndrie [i prejudecat\ (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 De 3 x femeie (r)
07:30 TeleMatinal 08:00 ABC... de ce? (r) 11:00 Desi (r) Cu: Mircea Badea Ce se `nt=mpl\, doctore? Cu: Mihaela Tatu
Cu: Alina Bratu [i Robert 08:30 Atlas (r) 12:00 Jurnal cultural 07:00 Diminea]a devreme 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
Florea 09:00 Poft\ bun\! (r) 12:30 Atlas (r) Cu: Cristina Cioran, Dan 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 08:00 Daria, iubirea mea (r)
10:00 Ne vedem la TVR! (r) 09:30 Jurnalul Euronews 13:00 Intrarea actorilor (r) Capatos Cu: Janne Cooper, Doug 09:00 C\p[une cu zah\r
11:00 S\n\tate pentru to]i! 09:40 Or\[elul nostru drag 14:30 Mari oameni de [tiin]\ 09:00 ~n gura presei (r) Davidson, Melody Thomas 10:15 Gitanas
11:30 Deliciile buc\t\riei Cu: Lauren Graham 15:05 Muzica - Opere complete Cu: Mircea Badea Scott, Eric Braeden
10:00 Concurs interactiv 10:00 Crimele din Midsomer: 12:30 Inocen]\ furat\
12:00 Garantat 100% (r) 10:10 Plaja lui M\ru]\ 16:00 Identit\]i (r)
17:00 Garantat 100% (r) 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela Clopotele anun]\ moartea (r) 13:30 Prizoniera
13:00 Hannah Montana Cu: C\t\lin M\ru]\
Cu: Miley Cyrus 17:55 Copiii din ur\ Anderson, Molly Culver, 11:45 Meseria[ii (r, comedie, 15:30 R\zbunarea Victoriei
12:00 Doctor Who
13:30 Desene animate: 19:00 Muzica - Opere complete (r) Natalie Raitano) Cu: Romica Tociu, Cornel 17:30 Pove[tiri adev\rate
(SF, Cu: Christopher
Robin Hood Eccleston, Billie Piper) 20:00 Stare de asediu 13:00 Observator Palade, Sorin Matei) Vremea de Acas\
14:00 Jurnalul TVR 13:00 Spellbinder: T\r=mul (dram\, Cu: Yves Montand, Cu: Simona Gherghe 12:15 Emmerdale - Afaceri de Cu: Ioana Maria Moldovan,
dragonului Renato Salvatori, Jacques 13:45 Steaua Cr\ciunului familie (dram\, Cu: Drago[ St\nescu
15:00 Teleshopping Elisabeth Estensen)
15:30 Kronika (limba maghiar\) 13:30 ABC... de ce? Weber, Maurice Teynac) (comedie, Cu: Elisa Dono- 18:30 Betty cea ur=t\
Uruguay, sf=r[itul anilor 70. van, Sebastian Spence) 13:00 {tirile PRO TV
17:00 Isabel, `n c\utarea iubirii 14:00 Teleshopping Un membru al unei organiza]ii 19:30 Tequila cu suflet de femeie
16:00 Observator 13:45 C\l\torie spre centrul
17:50 Patrula de mediu 14:30 Zestrea rom=nilor (r) umanitare este r\pit `n 20:30 Numai iubirea
America Latin\ de c\tre un Cu: Simona Gherghe P\m=ntului (r)
18:00 Justi]ie militar\ (dram\, 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 21:45 Zorro
grup de revolu]ionari. 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (r) (aventuri)
Cu: David James Elliott, 16:00 Jurnalul TVR Folosindu-se de puterea lui de 22:45 Pove[tiri de noapte
Catherine Bell, John M. Cu: Cristian Andrei 16:00 T=n\r [i nelini[tit
16:20 Descoper\ rom=nii convingere [i impresionare, el Cu: Janne Cooper, Doug Cu: Cabral,
Jackson, Tracey Needham) 16:30 Autostrada TVR reu[e[te s\ ofere `n cele din 19:00 Observator
urm\ c=teva informa]ii Cu: Sandra Stoicescu, Davidson, Melody Thomas Mircea Solcanu
19:00 Jurnalul TVR 18:00 Jurnal regional Scott, Eric Braeden
esen]iale autorit\]ilor. ~ns\ Lucian M`ndru]\ 23:15 Clona
20:20 Forsyte Saga 18:30 Replay consecin]ele se dovedesc a fi 17:00 {tirile PRO TV
Cu: Damian Lewis, Rupert destul de periculoase. 20:15 Oameni de onoare 00:15 Prizoniera (r)
19:00 EURO case 17:45 Om s\rac, om bogat (come-
Graves 22:00 Stele de la Hollywood (dram\, Cu: Tom Cruise, 02:00 Pove[tiri adev\rate (r)
19:30 Uli]a spre Europa Jack Nicholson, Demi die, Cu: Horia Brenciu, {er-
21:25 Faimo[ii 20:00 Celebritatile timpului tau 22:30 Jurnal cultural ban Ionescu) Vremea de Acas\
Cu: C\t\lin M\ru]\ [i Moore, Kevin Bacon, Kiefer
20:10 Farmece (ac]iune, Cu: 23:00 O faptur\ divin\ Sutherland) 18:50 {tirile PRO TV 02:45 Numai iubirea (r)
Marius Moga Shannen Doherty, Holly (dram\, Cu: Laura 20:30 Nedreptate oarb\ 03:45 Pove[tiri de noapte (r)
22:35 Agenda Sibiu (r) Antonelli, Terence Stamp, 23:00 Observator
Marie Combs, Alyssa 00:00 Huff (dram\, Cu: Hank (thriller, Cu: James Cu: Cabral, Mircea Solcanu
22:45 Jurnalul TVR Milano, Rose McGowan) Marcello Mastroianni) Thomas, Jamie Luner,
Ducele Dany di Bagnasco, Azaria, Paget Brewster, 04:15 Peregrina a
23:20 Nocturne 21:00 Ora de stiri Blythe Danner, Anton Josie Davis)
membru al aristocra]iei din
00:15 C\rarea ~mp\r\]iei (r) Cu: Adriana Muraru Roma anilor ’20, se `ndr\gos- Yelchin, Andy Comeau, 22:30 {tirile PRO TV
00:45 Pelerin (r) 22:10 Plimbare printre nuferi (p. I) te[te de Manuela, o femeie de Oliver Platt, Liza Lapira) 23:15 CSI: New York; Legend\:
01:20 Justi]ie militar\ (r, dram\, condi]ie social\ inferioar\, care 02:00 Concurs interactiv *Vremea; *Vreau sa fiu mare
(dram\, Cu: Natalia se complace a fi, simultan, [i
Cu: David James Elliott) Wörner, Tim Bergmann) 03:00 9595 - Te `nva]\ Cu: Gary Sinise [tiri
amanta unui al doilea b\rbat,
02:10 Jurnalul TVR (r) 23:50 Colec]ionarul de suflete f\r\ ca aceast\ duplicitate s\-i ce s\ faci (r) 00:15 Nedreptate oarb\ (r) film artistic
03:15 2046 (r) a Cu: Chris Kramer a creeze probleme. a Cu: Cristian Andrei a (thriller) a
 TIMP LIBER Luni, 16 iulie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT ANUN}URI
1 - 9 noiembrie 2007 ANGAJ|RI
9 zile/8 nop]i
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
OBIECTIVE:
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, S.C. angajeaz\ [oferi profesioni[ti C; E pentru camion cu remorc\
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii sau TIR pentru Norevegia - salariu 2.500 E/lun\. Limba englez\
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- obligatorie. Rel. la tel: 0752.971.247.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân-
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\,
VÂNZ|RI
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de
Foto: „NONY“ la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai,
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, comuna
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal pentru cas\.
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404.
[i locul `n care a avut loc prima minune din
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la V=nd pavele, diferite modele. Calitate - pre] avantajos.
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Rela]ii la telefon 0727772522 sau 0749318930.
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu- din cadrul
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa programului); taxe de intrare la obiectivele Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Cotoranu). din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me- la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is- Biserica
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama „Sf. Sava“
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- Gr\dini]a
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. „Buna Vestire“
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- Liceul „Vasile
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- Alecsandri“
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
Str. Costache Negri
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
Moldova Hala Central\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
la num\rul de telefon: 0232/276907, Mall
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a

Muzeul Literaturii Retrospective 1977- 2007“.
Expozi]ia, organizat\ la ini]i-
Române Ia[i
Iulie: Muzeul Literaturii
ativa Muzeului Na]ional de
Art\ Contemporan\ din Bu-
Rom=ne `n colaborare cu curesti, va fi deschis\ spre vi-
Muzeul Obiceiurilor Populare zitare `n Galeria de Arta Con-
din Bucovina organizeaz\, `n temporan\ din Palatul Cultu-
Galeriile de art\ „Pod Pogor- rii p=n\ la sf=r[itul lunii au-
fiul, Expozi]ia „Fragmente“
gust, urm=nd a fi itinerat\ `n
(sculptur\ [i grafic\ digital\) Bistri]a, Sibiu [i Timi[oara.
de Geo Goidaci (München).
Expozi]ia prezint\ lucr\ri de
Program de vizitare: Mar]i - pictur\, grafic\, foto - instala-
duminic\ - 10.00-17.00;
]ii, picto-obiect ce se `nscriu `n
Muzeul Literaturii Rom=ne mai multe cicluri de crea]ie -
mai prezint\ expozi]iile: „A-
din anii 1980 p=n\ `n prezent.
miaza colec]ionarului“ (colec-
]ia preotului paroh Dumitru
Merticariu); „U[i celebre“, Galeriile de Art\ - Biblioteca
Jude]ean\ „Gheorghe Asachi“
„Istoria restaur\rii, restau-
rarea istoriei“; „Triptic ju- Expozi]ie de pictur\ „Axis
nimist“. Mundi“, de Doina Leahu
(Vaslui) - Galeriile de Art\ ale
Bibliotecii Jude]ene „Gh.
Asachi“.
etape, episoade-cheie chiar de
la prima edi]ie a Turului ci-
clist al Fran]ei, ini]iat pe 1
iulie 1903, ora 15 [i 15 minu-
te. „Organiz\m aceast\ expo-
zi]ie pentru c\ Turul Fran]ei
este cel mai important eveni-
ment ciclistic al lumii, pentru
c\ are o istorie de un veac
care a marcat istoria lumii [i
a Fran]ei `n toat\ aceast\ pe-
rioad\. A fost `ntrerupt doar
`n perioada r\zboaielor.
Organiz\m acest eveniment
pentru ca fiecare iubitor al
acestui sport s\ aiba ocazia s\
vad\, s\ surprind\, s\ cu-
noasc\ unele dintre cele mai
importante clipe petrecute de-
a lungul anilor“, explic\ Dana
Cujba, responsabil cu rela]iile
cu presa la Centrul Cultural
Francez.
Galeria Cupola
Expozi]ia „Pictografia“ de
Remus Lucian {tefan, 50 de
lucr\ri de grafic\ [i tehnic\
mixt\.
Fonduri Europene
Programe de formare pentru
„Dezvoltarea continu\ a cadrelor din
`nv\]\mântul preuniversitar“
Ministerul Dezvolt\rii, Lucr\rilor Publice [i Locuin]elor a
lansat `n data de 2 iulie 2007 dou\ licita]ii deschise pentru
proiecte cu tema „Dezvoltarea form\rii continue a cadrelor
din `nv\]\mântul preuniversitar“. Proiectele sunt finan]ate
de UE [i Guvernul României `n cadrul programului de
Coeziune Economic\ [i Social\, PHARE 2005 [i 2006. Suma
total\ pentru cele dou\ licita]ii este de 1.800.000 euro, care va
fi utilizat\ pentru acordarea de granturi `ntre 35.000 [i
65.000 euro.
Finan]area este deschis\ tuturor organiza]iilor eligibile
care propun programe de formare pentru profesorii [i ma-
nagerii din liceele din mediul rural. Condi]iile de participare
la licita]ii [i formularele necesare se g\sesc la adresa
www.mdlpl.ro.
Pentru a veni `n sprijinul organiza]iilor interesate s\
depun\ cereri de finan]are, Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i
organizeaz\ o sesiune de informare luni, 16 iulie, ora 11, la
sediul ISJ din Ia[i, strada N. B\lcescu, nr 26. Persoan\ de
contact: inspector Cristina Dasc\lu, tel. 0726805151, e-mail
crissdascalu@yahoo.com

Centrul Cultural Francez
16 - 22 iulie: Expozi]ie „Le
Tour de France / Les Géants
de la route“. Les Géants de la
route“ („Uria[ii [oselelor“) a
fost lansat\ `n 2003 c=nd s-a
s\rb\torit centenarul celui
Palatul Culturii mai mare eveniment ciclistic
Muzeul de Art\ din cadrul al lumii - Turul Fran]ei. Ex-
Complexului Na]ional Muzeal pozi]ia const\ dintr-un set de
„Moldova“ Ia[i v\ invit\ la ex- fotografii de dimensiuni mari,
pozi]ia „Christian Paraschiv - `n care au fost imortalizate
MOBILIER
BISERICESC SCULPTAT
Iube[te Ia[ul
Iube[te Ia[ul, campanie de
con[tientizare a ie[enilor cu
privire la ora[ul `n care locui-
esc, organizat\ de Asocia]ia
Studen]eas\ „Tineri pentru ~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la comand\,
Viitor“; mobilier bisericesc sculptat (catapetesme, strane, troi]e
22 iulie, ora 19.00 - specta- etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
colul „Iube[te Ia[ul“, gen rock Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str. Cuza
- Parcul Copou. a Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
 CM
YK

16 Luni, 16 iulie 2007 BIOGRAFII LUMINOASE

100 de ani `nchina]i lui Hristos

a Acum c=teva zile a trecut la cele ve[nice unul dintre cei mai `n v=rst\ preo]i din Ia[i, p\rintele Iorgu Codreanu a Dup\ ce `n urm\ cu patru luni
[i-a s\rb\torit centenarul, p\rintele Iorgu Codreanu a plecat din aceast\ lume, l\s=nd `n urm\ imaginea unui preot des\v=r[it, a unui p\rinte iubitor
[i a unui om de o bl=nde]e unic\ a Rudele, prietenii [i cei care l-au cunoscut mai bine povestesc despre personalitatea p\rintelui Codreanu a
~n autobiografia sa, p\rin-
tele Iorgu m\rturisea c\ din
primii ani ai copil\riei a
sim]it c\ este chemat s\ devi-
n\ preot. N\scut la 5 aprilie
1907, `ntr-o familie de ]\rani
simpli din satul Schineni,
jude]ul Tutova pe atunci,
ast\zi Vaslui, Iorgu Codrea-
nu a r\mas marcat toat\ via-
]a de credin]a simpl\ a fa-
miliei sale, care, la `nce-
putul fiec\rei campanii de
sem\nat, chema preotul s\
sfin]easc\ s\m=n]a [i u-
neltele. Un al moment care
l-a marcat pe copilul Iorgu
Codreanu [i care a avut un
rol hot\r=tor `n via]a sa a
fost sfin]irea bisericii de la
Murgeni, din 21 mai 1916.
Imaginea impresionantului
sobor de preo]i i-a r\mas me-
Pr. Iorgu Codreanu la 38 de ani, c=nd era
protopop la Tutova, jude]ul Vaslui
reu `n amintire [i l-a determi-
nat s\ urmeze calea preo]iei.
Un bun teolog
[i un preot activ
Dup\ absolvirea Semina-
rului Teologic „Melchisedec
Episcopul“ de la Ismail, Ba-
sarabia, [i dup\ c\s\toria
cu Ileana Cazacu, nepoata
preotului Pavel Stratulescu
din Murgeni, t=n\rul Iorgu
Codreanu a fost hirotonit
preot [i instalat `n satul
Murgeni. Licen]a `n teologie
a ob]inut-o la Chi[in\u, `n
1934. La Murgeni, printre
multe alte activit\]i, p\rin-
tele Iorgu a convertit la Or-
todoxie un evreu, un greco-
unit, un romano-catolic [i o
familie de adventi[ti. Fiind
un bun muzician, p\rintele a
organizat, `n parohiile unde
a slujit, c=teva coruri. Mai
mult dec=t at=t, p\rintele a
condus chiar [i corurile unor
institu]ii din municipiul
B=rlad, cum ar fi cel al Sin-
dicatului `nv\]\torilor. Pen-
tru `ntreaga activitate din
parohia Murgeni, dar [i `n
parohiile „Sf. Teodor“ din
Tuchila-B=rlad, „Sf. Spiri-
don“ din acela[i ora[, p\rin-
tele Iorgu a fost ales protopop
al jude]ului Tutova, de]in=nd
aceast\ func]ie `n perioada
1941-1944.
Anii de pensie,
petrecu]i la Ia[i
De[i a fost pensionat la 1
noiembrie 1986, p\rintele
Codreanu nu a putut sta de-
parte de Sf=ntul Altar. ~n
1987 a venit la Ia[i, unde a
slujit timp de trei ani la Bi-
serica „T\ierea Capului
Sf=ntului Ioan Botez\torul“.
Din 1990 [i p=n\ la moartea
sa, p\rintele a slujit la Bise-
rica „Sf. Vineri“ din Ia[i. ~n
autobiografia sa, p\rintele
Iorgu m\rturise[te c\ [i-a
dorit `nc\ din tinere]e s\ vi-
n\ ca preot `n Ia[i, dar nu a
reu[it din cauza regimului
comunist. ~ns\ dorin]a p\-
rintelui s-a `mplinit abia
c=nd a `mplinit anii de pen-
sie, dar acest lucru nu l-a
oprit s\ fie unul dintre cei
mai buni preo]i din Ia[i.
Ultima parohie
a preotului
Iorgu Codreanu
Afl=nd despre moartea p\-
rintelui Iorgu Codreanu - un
preot care a adunat peste 75
de ani de vrednic\ preo]ie -,
am mers la Biserica „Sf. Vi-
neri“ din Ia[i, unde p\rintele
a slujit `n ultimii ani din via-
]\. Aici am g\sit trupul ne`n-
sufle]it al p\rintelui, `mbr\-
cat `n ve[minte preo]e[ti, `n-
conjurat de rude [i prieteni [i
preg\tit pentru slujba de
pomenire. „A fost un om a[e-
zat, cu o so]ie cuminte, ne-
poat\ de preot. Era at=t de
smerit `nc=t nu vorbea nici
despre necazurile lui [i nici
despre bucurii. Doar tangen-
]ial aflam c\ a fost chinuit `n
timpul comunismului. Poves-
tea c\ stat vreo doi ani as-
cuns, iar c=nd s-a `ntors a-
cas\ nu l-a recunoscut nici
so]ia lui. Un om de o cinste
deosebit\. Citea tot timpul,
chiar [i `n ultimii ani de
via]\“, ne-a m\rturisit preo-
tul Vasile Azamfirei, parohul
Bisericii „Sf. Vineri“ din Ia[i.
„Inima mea este
goal\ f\r\ el“
La sf=r[itul slujbei de po-
menire, p\rintele Vasile A-
zamfirei a ]inut neap\rat s\
ne mai povesteasc\ despre „Slujesc [i acum, la 95 de ani, cu care
p\rintele Iorgu. Triste]ea m-a blagoslovit Dumnezeu. Particip [i la
care `i cuprinsese sufletul
nu l-a oprit s\ ne vorbeasc\ hramurile unor biserici din Ia[i. Aceasta este
activitatea pe care o desf\[or `n momentul de
despre personalitatea p\rin-
telui Codreanu. „Dac\ se `n- fa]\ [i c=t voi putea p=n\ la ad=nci b\tr=ne]i. A[a
t=lnea cu cineva pe strad\ [i s\-mi ajute Bunul Dumnezeu“, m\rturisea `n au-
primea un pomelnic, aducea tobiografia sa p\rintele Iorgu. Fotografia de mai
b\nu]ul la biseric\, `mpreu-
n\ cu pomelnicul, f\r\ s\-[i sus a fost f\cut\ la 100 de ani, cu c=teva
opreasc\ vreun ban. {i nici s\pt=m=ni `nainte de trecerea la cele ve[nice
nu m\ l\sa s\-i dau eu ~mi aduc aminte c\ i-am preo]ie. A f\cut o preo]ie
vreun ban. ~mi va fi foarte f\cut aniversarea celor 100 vrednic\, cum rar mai vezi
greu, pentru c\ l-am avut
aici ca duhovnic, iar inima
de ani aici, `n biseric\, dar [i pe la noi“, ne-a m\rturisit
`mplinirea celor 75 de ani de p\rintele Azamfirei. a
mea este goal\ f\r\ el,
asemenea [i biserica. Era
foarte preg\tit, at=t `n teolo- Pagin\ realizat\ de {tefan M|RCULE}
gie, c=t [i `n alte domenii.

Ioana Covic: „Tat\l meu
era un om de o bl=nde]e ex-
traordinar\, cum rar g\se[ti
la oamenii din ziua de
ast\zi. ~n familie mereu ne
`nv\]a, cel pu]in c=t am fost
mici, s\ ne rug\m, s\ ne
comport\m cre[tine[te. O-
ric=t de mari probleme ar fi
avut - [i a avut din plin, cel
pu]in pe vremea comunis-
mului - c=nd era `n familie,
se purta ca [i cum nu s-ar fi
`nt=mplat nimic. A fost un
tat\ model, un so] bun [i un
preot des\v=r[it. A ajutat
foarte mul]i tineri s\ intre
la seminar [i s\ ajung\
preo]i. Era foarte bun la su-
flet [i cred c\ de aceea l-a
]inut Dumnezeu at=ta timp
`n via]\“, ne-a spus fiica
cea mare a p\rintelui Iorgu
Codreanu.
Constan]a Oprea: „Ne-a
`nv\]at s\ avem respect, s\
mergem la biseric\. Era
foarte generos [i ajuta mul-
t\ lume. Cred c\ de aceea
era [i at=t de iubit. Avea
multe c\r]i vechi pe care le
d\dea spre studiu tinerilor.
Suferin]a e mare c=nd [tiu
c=t de bun la suflet era [i
c=t\ dedica]ie ar\ta `n
preo]ie“, ne-a spus, printre
lacrimi, fiica mijlocie a
preotului Codreanu.
P\rintele Drago[ Bahrim:
„L-am cunoscut pe p\-
rintele Iorgu c=nd am fost
preot 2 la parohia «Sf. Vi-
neri», `n 2003. Am r\mas
Tipografia Albina
impresionat de r=vna fa]\
de biseric\ [i fa]\ de litur-
ghie. Era extrem de scru-
pulos `n r=nduiala biseri- a Mitropoliei
ceasc\. Sim]ea o mare bu-
curie s\ slujeasc\ [i lipsea Moldovei [i Bucovinei
foarte rar de la slujbe, iar imprim\ publica]ii
c=nd lipsea, o f\cea din ca-
uza problemelor de s\n\- periodice [i neperiodice
tate. Avea o memorie deo- pe hârtie de ziar.
sebit\ pentru v=rsta sa. Rela]ii la telefon 0722/800.895
~mi aduc aminte c\ atunci
c=nd ni[te rude apropiate l-
au rugat s\ nu mai mearg\
la biseric\, pentru c\ este
prea b\tr=n, p\rintele a
r\spuns c\ dac\ el nu
merge la biseric\, moare.
Avea o via]\ cump\tat\, ca
un ascet, era mereu la cu-
rent cu ce e nou `n lume [i
`n teologie. Pentru mine a
fost o m\rturie vie de expe-
rien]\ pastoral\ [i de via]\.
C=nd am fost acum un an
la Murgeni, prima parohie
a p\rintelui, am avut sur-
priza s\ v\d c\ numele
p\rintelui `nc\ era pe
buzele credincio[ilor, care
nici nu-l [tiau, dar auziser\
de el, [i toate acestea dup\
mai mult de 70 de ani“.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK

Mar]i,
17 iulie 2007
1 LEU exemplarul
5 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Nr. 163 (764) Anul III
Xiropotamu - m\n\stirea
ref\cut\ `n `ntregime
PAGINA 16
din daniile românilor
Copoul poetului Costache Conachi
a Urc=nd Copoul [i ajung=nd `n dreptul cl\dirii cu bolt\ pentru trecerea trotuarului [i `nvrednicit\ de locatarii ei cu
pu]in\ `ngrijire, mul]i dintre noi `[i spun: „Uite `n ce hal a ajuns casa lui Conachi“, nume sub care zidirea a intrat `n
con[tiin]a unor ie[eni a Dar fiindc\ numirea n-are temeinicie, se cuvine s\ ascult\m alt\ poveste [i s\ c\ut\m
`mpreun\ locul unde a tr\it marele logof\t Costache Conachi (1778-1849), dreg\torul cu felurite boierii (comis, vornic
de poli]ie [i de aprozi, prezident al Externelor, vistiernic), cu preocup\ri de jurist [i de inginer hotarnic, cunosc\tor al
c=torva limbi str\ine (ca absolvent al Academiei Domne[ti), dar [i cu har poeticesc, motiv ca profesorul Garabet
Ibr\ileanu s\-l considere „primul poet al Moldovei“ ori precursor al poeziei moderne rom=ne[ti a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Ford vrea s\ investeasc\
p=n\ la un miliard
pe an `n Rom=nia
Compania Ford a anun-
]at c\ investi]iile sale `n
Rom=nia, pentru moder-
nizarea uzinei Daewoo, se
vor cifra la un miliard de
euro pe an, informeaz\
Executivul. Primul-minis-
tru C\lin Popescu-T\ricea-
nu s-a `nt=lnit ieri cu
reprezentan]ii companiei
americane Ford, singura
firm\ care a depus ofert\
pentru preluarea compani-
ei Automobile Craiova
(Daewoo). Ford anun]\ in-
55 de milioane de afi[\ri pentru site-u
Sute de bucure[teni veni]i `n week-
Site-urile din categoria
end `n Parcul Tineretului din Bucure[ti
Educa]ie/~nv\]\m=nt s-au
au putut urm\ri un impresionant spec-
tacol al trupei australiene „Strange clasat pe prima pozi]ie `n
Fruit“ din Melbourne, actorii - patru fe- topul acces\rilor, `n s\p-
mei [i patru b\rba]i, interpret=nd parti- t\m=na 9-15 iulie, cu a-
turile `n v=rful unor bare elastice, cu proape 55 de milioane de
`n\l]imea de 4,5 metri. a afi[\ri, potrivit datelor
furnizate de trafic.ro- Ins-
CM
YK
vesti]ii directe de 675 de
milioane de euro pentru
modernizarea [i retehnolo-
gizarea Automobile Craio-
va, potrivit unui comunicat
al Ford Motor Company.
Compania inten]ioneaz\
s\ produc\, anual, 300.000
de autovehicule [i 300.000
de motoare, prin cre[terea
num\rului de angaja]i de
la 3.900 la 7.000 sau 9.000.
~n 2006, uzina de la Cra-
iova a produs 24.000 de au-
tovehicule [i 116.000 de
urile de `nv\]\m=nt
trumentul de monitorizare
a audien]ei internetului `n
Rom=nia.
Site-urile din categori-
a men]ionat\ au devan-
sat categoria {tiri Mass/
Media (53,4 milioane de
acces\ri) [i categoria Di-
CM
YK
PAGINA 5
motoare. „Cheltuielile to-
tale ale Ford `n Rom=nia
vor cre[te constant [i vor
atinge un miliard de euro
vertisment (49,6 milioane
de acces\ri). Trafic.ro a
`nregistrat dou\ noi re-
corduri,`n data de 12 iulie
(ziua afi[\rii rezultatelor
testelor na]ionale), pri-
mul referindu-se la nu-
m\rul paginilor proce-
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Autorit\]ile sanitare,
`n alert\ din cauza
caniculei
`n 2012“, a declarat John
Fleming, pre[edintele [i di-
rectorul general executiv al
Ford Europa. a
sate `ntr-o singur\ se-
cund\ (1.553 de pagini -
`n intervalul orar 18:40-
18:50), iar cel de-al doilea
la num\rul de pagini pro-
cesate `ntr-o singur\ zi
(65,24 milioane de pagini
procesate). a
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Cel mai ieftin
abonament la un
ziar românesc
~ncep=nd cu luna iulie a.c., pre]ul
unui abonament lunar la ziarul LU-
MINA s-a mic[orat de dou\ ori, de
la 10 lei la 5 lei abonamentul cu
taxele po[tale incluse.
Astfel, abonamentul la LUMINA
este cel mai mic din Rom=nia
practicat la un cotidian [i vine `n
sprijinul cititorilor no[tri care, de-a
lungul timpului, au solicitat aceast\
reducere, pentru a se putea abona.
La o medie lunar\ de 25 de ziare
incluse `ntr-un abonament, rezult\
c\ un exemplar al cotidianului LU-
MINA cost\ 0,2 lei, de 5 ori mai ief-
tin dec=t dac\ ar fi cump\rat zil-
nic de la chio[c.
Cu 5 lei,
de 5 ori mai bine! CM
YK
Rom=nia va beneficia
de peste trei miliarde
de euro pentru mediu
PAGINA 6
PNL `l someaz\ pe
B\sescu s\ promulge
Legea pensiilor
PAGINA 7
Din 25 iulie, autorit\]ile
locale pot accesa
fonduri pentru lucr\ri
de infrastructur\
PAGINA 10
Meteo
Y
Soare
maxima 36 °C
minima 20 °C
sursa: www.intellicast.com
2 Mar]i, 17 iulie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCXVI)
Patriarhul ecumenic
Chiril Lucaris (1572-1638)
Contactele
Bisericii Ortodoxe
cu protestan]ii, `n
timpul patriarhului
ecumenic Chiril
Lucaris (II)
~n anul 1602, Chiril Lucaris
a fost ales patriarh la Ale-
xandria, demnitate pe care
a ocupat-o pân\ `n 1620, [i
din nou a vizitat }\rile
Române, `n activitatea sa
`mpotriva catolicilor, apre-
ciat\ de protestan]i, dar
care a atras ura iezui]ilor.
Apoi `n 1621 a ajuns patri-
arh ecumenic la Istanbul,
unde influen]a iezui]ilor
crescuse dup\ 1609.
Pe vremea r\zboiului con-
fesional occidental de 30
de ani (1618-1648), patri-
arhul Chiril, `n calitate
de etnarh al grecilor, a
fost silit de `mprejur\rile
extrem de grele `n care
tr\ia Biserica Ortodox\
`n Imperiul Otoman s\
oscileze diplomatic `ntre
rivalit\]ile ambasadelor
catolice (francez\ [i ger-
man\) [i protestante (en-
glez\ [i olandez\) [i s\
caute o apropiere de pu-
terile calviniste.
Ac]ionând `n consecin]\,
l-a delegat pe Mitrofan
Critopulos la regele
Angliei, trimi]ându-i `n
dar „Codicele
Alexandrin“. Apropierea
sau simpatia patriarhului
Chiril fa]\ de reprezen-
tan]ii calvini, care l-au
ajutat atât din punct de
vedere material, cât [i
politic, a fost exploatat\
de ace[tia ajungându-se
chiar pân\ la compromi-
tere confesional\. Astfel,
predicatorul Antonie Le-
ger a publicat pe seama
patriarhului Kiril Lukaris
variate plastografii de
compromitere [i ambasa-
dorul Corneliu Haga a pa-
tronat cu semn\tur\, se
pare, publicarea `n latin\,
`n 1629, [i apoi `n greac\,
`n 1633, la Geneva a unei
„M\rturisiri de credin]\“
calvinizant\, care purta
numele patriarhului.
Scandalul a fost enorm,
exploatat atât de catolici,
cât [i de protestan]i
`mpotriva ortodoc[ilor.
Patriarhul Lucaris s-a ju-
rat c\ nu este opera lui [i
c\ `ntr-adev\r era orto-
dox o dovede[te scrisoarea
adresat\ principelui
calvinist al Transilvaniei,
Gabriel Bethlen, `n 1629,
care urm\rea calviniza-
rea for]at\ a românilor
din „Dacia“, `n care, `n
stil deosebit de frumos [i
ferm, afirma c\ „dac\
[i-ar da consim]\mântul
la o astfel de dezertare,
nu
i-ar fi destul nici chin-
urile iadului s\ o
r\scumpere“. (Rubric\ re-
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
Cum ar trebui s\ gândeasc\ cre[tinul
„Iisus le-a zis: «Lua]i aminte [i aten]ionare, vrea s\ te fac\ s\
feri]i-v\ de aluatul fariseilor [i al prive[ti cu aten]ie la un anumit
saducheilor». Iar ei cugetau `n lucru. Cea de-a doua te trimite `n
sinea lor, zicând: «Aceasta, pentru trecut, cu scopul de a revizui [i
c\ n-am luat pâine». Dar Iisus, cu- redimensiona o anumit\ situa]ie
noscându-le gândul, a zis: «Ce cu- care-]i este util\ `n prezent.
geta]i `n voi `n[iv\, pu]in credin- Domnul nostru Iisus Hristos este
cio[ilor, c\ n-a]i luat pâine? Tot nu Cel ce face apel la ziua de ast\zi
`n]elege]i, nici nu v\ aduce]i a- pentru ca s\ `n]elegem ziua de
minte de cele cinci pâini, la cei mâine, dar face apel [i la ziua de
cinci mii de oameni, [i câte co[uri ieri, pentru a te reg\si `n cea de
a]i luat? Nici de cele [apte pâini, la azi. Când Hristos spune ucenicilor
cei patru mii de oameni, [i câte co- s\ ia aminte la aluatul fariseilor,
[uri a]i luat? Cum nu `n]elege]i c\ este o aten]ionare despre cum tre-
nu despre pâini v-am zis? Ci feri]i- buie s\ se comporte, adic\ s\ evite
v\ de aluatul fariseilor [i al sa- asem\narea `n gândire [i compor-
ducheilor». Atunci au `n]eles c\ nu tament cu ace[tia. Când spune a-
le-a spus s\ se fereasc\ de aluatul postolilor „aduce]i-v\ aminte“,
pâinii, ci de `nv\]\tura fariseilor Hristos le ofer\ exemplul concret
[i a saducheilor.“ (Matei 16, 6-12) cum Dumnezeu lucreaz\ `n lume,
cum `nmul]e[te roadele [i d\ru-
*** ie[te hran\ celor ce-i stau aproa-
pe. Deci ziua de ast\zi penduleaz\
Fragmentul evanghelic de `ntre „trebuie s\ lu\m aminte“ [i
ast\zi accentueaz\ dou\ expresii: „trebuie s\ ne aducem aminte“. rea genetic\ ce o poart\, de Gr\- are de parcurs pân\ acolo. (Ru-
„Lua]i aminte“ [i „Aduce]i-v\ a- Fiind creatura lui Dumnezeu, dina Edenului, dar trebuie s\ fie bric\ realizat\ de pr. Dumitru
minte“. Prima expresie, care este o omul `[i aminte[te, prin mo[teni- cu luare-aminte la drumul pe care-l P|DURARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
~n ziua de 17 iulie, a 1920 - S-a n\scut filme de anima]ie), care a a 1980 - Au fost inau-
chimistul Cristofor Si- c\utat, `nc\ din anii ’30, o gurate lucr\rile de con-
istoria consemneaz\: mionescu; contribu]ii `n formul\ care s\-i permit\ struc]ie a centralei nu-
domeniul chimiei produ- s\-[i reprezinte tridimen- clearo-electrice de la
a 1803 - S-a n\scut Io-
sif Romanov, librar, edi- [ilor macromoleculari [i sional `ntreaga crea]ie; Cernavod\;
tor, tipograf din Bucu- `n domeniul tehnologiei a 1969 - Lega]ia Ro- a 1985 - 17 state au
re[ti, militant pentru re- chimice a celulozei, h=r- m=niei `n Israel a fost ri- fondat, la Paris, Agen]ia
alizarea solidarit\]ii [i tiei [i fibrelor artificiale; dicat\ la rangul de amba- de Coordonare a Cercet\-
unit\]ii rom=nilor prin membru al Academiei Ro- sad\; rilor Europene - EURE-
cultur\, `n perioada m=ne; a 1976 - La Montreal KA - (European Research
1827-1861; a 1923 - A decedat (Canada) a `nceput a Co-ordination Agency);
Theodor Rosetti, publicist XXI-a edi]ie a Jocurilor
a 1810 - S-a n\scut a 1995 - Prima Reuni-
August Treboniu Lauri- [i om politic, membru de Olimpice de Var\. ~n
onoare al Academiei Ro- cadrul acestei competi]ii, une `n formula „16^1“ a
an, filolog, istoric, publi- NATO, cu participarea
cist [i om politic; unul m=ne. (n. 4 mai 1837); gimnasta Nadia Com\-
Sf=nta Mare Muceni]\ a 1931 - Legea privind neci a ob]inut trei medalii ]\rilor membre ale Alian-
dintre conduc\torii Revo- ]ei [i a Rusiei. A fost sem-
Marina († 270) lu]iei de la 1848 din Tran- autonomia universitar\ de aur, iar Rom=nia a
`n Rom=nia. Legea preve- ocupat locul nou\ pe nat acordul interimar de
silvania; membru fonda-
Sf=nta Marina, origi- dea [i transformarea na]iuni, cu patru medalii parteneriat [i cooperare
tor al Societ\]ii Academi-
nar\ din Antiohia Pisidi- ce Rom=ne (1867) (d. Conservatorului de Mu- de aur, nou\ de argint [i economic\ `ntre Uniunea
ei, era unica fiic\ a preo- 25.II.1881); zic\ [i Art\ Dramatic\ `n 14 de bronz. (17 iulie - 1 European\ [i Rusia.
tului p\g=n Edisie. Dup\ a 1815 - S-a n\scut Academia de Muzic\ [i august); (Bruxelles). a
Art\ Dramatic\;
ce i-a murit mama, tat\l medicul Iuliu Bara[, `nte-
s\u a `ncredin]at-o unei meietorul primului spital a 1927 - S-a n\scut
de copii din Bucure[ti (la Sorin Comoro[an, biochi- 95 de ani de la din Paris, iar un an mai
femei. La v=rsta de 12 t=rziu este ales `n Acade-
ani, Marina a `nv\]at cre- 10.X.1858 a fost deschis\ mist [i fizician; membru moartea mia de {tiin]e; caz unic,
o sec]ie cu 40 de paturi, de onoare al Academiei
din]a `n Hristos de la
`ntr-o cl\dire din cartie- Rom=ne (1992); matematicianului fiind ales pentru fiecare
cre[tinii din sat, iar la din cele cinci sec]ii ale
v=rsta de 15 ani a murit rul Dude[ti care-i apar]i- a 1945 - A avut loc Henri Poincaré
nea dr. Bara[, unde, pen- Conferin]a de la Pots- acestui for [tiin]ific. ~n
ca martir\. Henri Poincaré s-a anul 1908, a fost ales `n
tru prima dat\, `ngrijirea dam/Germania a [efilor n\scut la 29 aprilie 1854,
Academia Francez\. Ac-
copiilor bolnavi se f\cea de stat [i de guvern ai la Nancy, `ntr-o distins\
Tot `n aceast\ zi, Bise- SUA, Marii Britanii [i tivitatea sa de cercetare
separat de cea a adul]ilor) familie de intelectuali. ~n
rica face pomenirea Sfin- (d.31.III.1863); URSS, consacrat\ regle- [tiin]ific\ se desf\[ura cu
]ilor Mucenici Sperat [i cadrul liceului din locali-
a 1821 - Lupta de la ment\rii situa]iei postbe- tatea natal\, `n cei 11 mult\ precizie: `ntre 10
Veroniche [i a Sf=ntului Slobozia. Cetele de pan- lice `n Europa; ani de studiu, s-a dovedit [i 12 diminea]a, `ntre 5 [i
Eufrasie, episcopul Ieno- duri, r\mase f\r\ Tudor a 1955 - A fost inaugu- a fi un elev str\lucitor la 7 dup\-amiaza, iar dup\
polei. Vladimirescu, au fost rat renumitul parc de dis- toate materiile. Profeso-
ora 7 se informa. Orele
`nfr=nte de turci. Printre trac]ii „Disneyland“, de rul s\u de matemtic\ `l de somn erau `ntotdeau-
M=ine, Biserica face l=ng\ Los Angeles/Cali- considera un „monstru al
cei lua]i prizonieri se afla na respectate.
pomenirea † (neagr\) [i Papa, fratele lui Tudor fornia, creat de Walt Dis- matematicii“. La v=rsta
Sf=ntului Mucenic Emili- de 21 de ani, Poincaré a Henri Poincaré a adus
Vladimirescu. Este sf=r- ney (produc\tor, desena-
an de la Durostor. [itul revolu]iei; tor [i regizor american de fost admis la L'Ecole des contribu]ii esen]iale `n
Polytechnique, pe care o numerose domenii ale
absolv\ cu rezultate de matematicilor aplicate:
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a excep]ie. Citea mult [i mecanic\, cosmologie,
variat, realiz=nd conexi- mecanic\ cuantic\, op-
Con[tiin]a este glasul necunoscut\. Ce limb\ vorbeai, de ce uni nea[teptate [i dove- tic\, electricitate, hidro-
religie erai, nu o [tie nimeni, afar\ de dind o memorie vizual\
lui Dumnezeu Atot[tiutorul Dumnezeu. excelent\. ~n perioada `n
dinamic\, telegrafie, ter-
care `[i preg\tea lu- modinamic\, teoria elas-
~ntr-o p\dure, un r\uf\c\tor a ucis ~ntorcându-se apoi spre credincio[i,
le-a cerut s\ zic\: crarea de doctorat, a pro- ticit\]ii, electromagne-
un b\rbat. Pe drum trecea un om care tism [i capilaritate. Este
cânta o doin\ cu refrenul „gânde[te-te - Cura]i suntem noi de acest sânge. fesat ca inginer. Cu o
tez\ `n domeniul ecua]ii- considerat a fi fondatorul
la ce ai s\ faci“. Glasul lui str\b\tea Cu fa]a spre tine Doamne m\rturisim
c\ suntem nevinova]i de moartea lor diferen]iale, Poincaré topologiei algebrice sau
`ntunericul pân\ departe [i l-a auzit devine doctor `n mate-
[i criminalul, care, cuprins de fric\, a acestui om. al teroriei func]iilor a-
Abia a terminat preotul cuvintele [i matic\, `n anul 1879, nalitice. Al\turi de Ein-
p\r\sit victima [i a disp\rut. conving=nd dar [i ui-
Cadavrul a fost g\sit a doua zi [i un tân\r, ie[ind din mul]ime, s-a stein, este considerat [i
mind comisia de exami-
locuitorii au hot\rât s\-l `nmormân- aruncat la p\mânt `naintea preotului nare. La v=rsta de doar fondator al teoriei rela-
teze. Tot satul se adunase `n jurul strigând: 32 de ani, este numit tivit\]ii. Henri Poincaré
mortului, iar preotul le-a predicat: - Eu sunt uciga[ul. profesor la catedra de e- a murit la 17 iulie 1912,
- Cine e[ti [i unde te duceai, nu [tie Con[tiin]a l-a biruit. (Grigorie cua]ii [i probabilit\]i a la v=rsta de doar 58 de
nimeni. Necunoscut ai c\zut de mân\ Com[a, O miie de piilde) Universit\]ii Sorbona ani. (F.H.)

TABLETA DE OBSERVATOR
Biserica f\r\ de legend\
de Grigore
RADOSLAVESCU
La 550 de ani de la
`nsc\unarea ca Domn a
Sf=ntului Voievod {tefan
cel Mare [i la 15 ani de la
trecerea `n r=ndul sfin]i-
lor ce `mbog\]esc calenda-
rul cre[tin, ca o recunoa[-
tere a integrit\]ii sufletu-
lui rom=nesc, e vremea s\
[tim: biserica de la R\z-
boieni este o biseric\ f\r\
de legend\. Biserica de la
R\zboieni n-are legend\,
ci doar istorie scris\ cu
s=nge. O arat\ tainele ei
aduse, azi, la lumin\, de
to]i cei care, la m\n\sti-
rile din Moldova, s-au ru-
gat vreme de veacuri pen-
tru eroii-o[teni ai lui {te-
fan, ]in=ndu-le pururi
candela aprins\.
Pe dealul unde este ri-
dicat\ biserica, `n acel
iulie 1476 au fost str=nse
trupurile r\ze[ilor c\zu]i
`n lupt\. Mai `nt=i, a exis-
tat o movil\ a osemintelor
celor r\pu[i. Apoi a fost
s\pat\ o groap\ [i re-
`nhumate osemintele a
c\ror particularitate, fa]\
de orice alte oseminte
descoperite vreodat\, este
dat\ de faptul c\ le lip-
sesc craniile. Azi, se con-
sider\ c\ cei re`nhuma]i
LUMINA}I-V| FA}A!
R\d\u]ii lui Liviu Papuc
de Lucian VASILIU
Sunt câteva ora[e din
]ar\ pe care `nc\ nu am
reu[it s\ le parcurg (Cra-
iova, Târgu-Mure[, Târ-
gu-Jiu, Drobeta Turnu-
Severin…). ~n schimb,
am avut ocazia, gra]ie
preotului, scriitor [i gra-
fician, Constantin Hre-
hor, precum [i a scriito-
rului Matei Vi[nic s\
vizitez urbea R\d\u]i.
M-am ata[at de acel
spa]iu [i datorit\ priete-
niei cu publicistul, istoric
literar [i traduc\tor, Li-
viu Papuc. Tov\r\[ia
cultural\ cu Domnia Sa
a `nceput, discret dar
statornic, `nc\ din anii
’70, `n vremea `n care
scriam amândoi `n pa-
ginile revistelor „Dialog“
(fost\ „Alma-Mater“ –
publica]ie studen]easc\ a
Universit\]ii „Alexandru
Ioan Cuza“) [i „Convor-
biri literare“ (perioada
marcat\ de criticul lite-
rar Daniel Dimitriu).
Liviu PAPUC s-a n\s-
cut `n luna iulie, `n jude-
]ul Suceava. ~ntre 1965-
1969 a fost licean la R\-
d\u]i. ~n 1973 a absolvit
Facultatea de Filologie
din Ia[i. Este doctor `n li-
tere cu teza „Leca Mora-
riu. Via]a [i opera“. Cari-
era sa este consistent\.
Minimele date de dic-
]ionar (vezi Nicolae Bu-
suioc, Scriitori [i publi-
ci[ti ie[eni contempo-
rani) lumineaz\ persona-
litatea unui r\d\u]ean-
ie[ean de cea mai aleas\
sunt o[tenii lui {tefan cel
Mare, prin[i de vii [i de-
capita]i de otomani, fie
dup\ ce mai `nainte fuse-
ser\ schingiui]i, fie c\ li
s-a cerut s\ se lepede de
credin]a str\mo[easc\ [i
nu au acceptat. Pe locul
gropii s-au ridicat naosul
[i altarul [i, apoi, biserica
`n ansamblul ei, o biseri-
c\ din grupa celor [tefani-
ene de tip mixt, fiind, `n
acela[i timp, un mauso-
leu, prin asimilarea ele-
mentelor decorative de
origine gotic\ [i integra-
rea lor `ntr-o compozi]ie
original\, caracteristic\
mediului artistic local.
A[adar, l\ca[ul de cult de
la R\zboieni de deosebe[-
te de toate celelalte, fiind
conceput cu destina]ia
special\ de a ad\posti o-
semintele celor c\zu]i `n
1476. A[a a decis {tefan
cel Mare atunci, dup\ do-
u\ decenii, ca r\m\[i]ele
lupt\torilor s\i s\ fie pu-
se temelie noului a[ez\-
m=nt. O realitate istoric\
transmis\ prin tradi]ie,
evocat\ indirect `n pisa-
nia care s-a p\strat [i
confirmat\ de cercet\rile
arheologice prilejuite de
lucr\rile de restaurare
din ultimii an ce au redat
`nf\]i[area de `nceput a
bisericii. ~n acest context,
ne apare deosebit de inte-
]inut\, autoritate spiri-
tual\ [i credibilitate.
Profesor `n `nv\]\-
mântul gimnazial, biblio-
graf principal, [ef de ser-
viciu (impecabil) al Bi-
bliotecii Centrale Uni-
versitare „Mihai Emines-
cu“, redactor al „Convor-
birilor literare“, colabo-
rator al multor publica]ii
de prestigiu, vicepre[e-
dinte al Societ\]ii Cultu-
rale „Junimea ’90“, al
ASTRA, membru al So-
ciet\]ii Române de Ex-li-
bris, al Comisiei de he-
raldic\, genealogie [i si-
gilografie, al Societ\]ii
Scriitorilor Bucovineni,
al Uniunii Scriitorilor,
Liviu Papuc a publicat [i
public\, ne`ncetat, stu-
dii, cercet\ri, articole de
istorie literar\, traduceri
(a se vedea colaborarea
fertil\ cu editura „Carti-
er“ din Chi[in\u).
Recentul op, de aproa-
pe 400 de pagini, format
academic, ap\rut la edi-
tura „Princeps Edit“, se
refer\ la Societari juni-
mi[ti `n documente. Vo-
lumul a beneficiat de o
prestigioas\ burs\ de
cercetare acordat\ de
COPYRO (Societate de
gestiune a drepturilor co-
lective de autor).
Preocupare mai veche,
junimismul, `n formula
vrednicului Liviu Papuc,
e un câmp cultural `nc\
de explorat. Noi [i noi
documente ne relev\ alte
aspecte ale celei mai im-
portante mi[c\ri cultu-
rale na]ionale `n context
european.
OPINII & COMENTARII
resant textul dat la ivea-
l\, respectiv pisania de pe
peretele de miaz\zi, sculp-
tat\ `n piatr\, pisanie ce
arat\ c\ biserica s-a ridi-
cat pentru pomenirea [i
pentru sufletul tuturor bi-
necredincio[ilor care au
pierit aici: „~n zilele bine-
cuv=nt\torului [i de Hris-
tos iubitorul Domn al
Moldovei, fiul lui Bogdan
Voievod, `n anul 6984
(1476), iar al Domniei Sa-
le, anul 20 curg\tor, s-a
ridicat puternicul Maho-
med, `mp\ratul turcesc,
cu toate puterile sale r\-
s\ritene, `nc\ [i Basarab
Voievod, numit Laiot\, a
venit cu el, cu toat\ ]ara
sa basarabeasc\. {i-au
venit s\ prade [i s\ ia }a-
ra Moldovei, [i-au ajuns
p=n\ aici, `n locul numit
Valea Alb\. Iar noi, {te-
fan Voievod [i cu fiul nos-
tru, Alexandru, ie[it-am
`naintea lor [i am f\cut cu
d=n[ii mare r\zboi `n lu-
na iulie 26; [i, cu `ng\du-
in]a lui Dumnezeu, birui]i
fur\ cre[tinii de p\g=ni.
{i-au c\zut acele mul]imi
mari de o[teni ai Moldo-
vei. Tot atunci [i t\tarii
au lovit }ara Moldovei
din acea parte. Pentru
aceea a binevoit Io, {te-
fan Voievod, cu buna sa
voin]\, [i a zidit acest l\-
ca[ `n numele arhistrate-
Sondând fonduri nere-
levate suficient (sau de-
loc), tezaure gestionate
de Muzeul Literaturii
Române din Ia[i, Biblio-
teca Universitar\ „M. E-
minescu“ [i Arhivele Sta-
tului, cercet\torul [i is-
toricul literar transcrie,
adnoteaz\, pune `n va-
loare personalit\]i ale
epocii, mai mult sau mai
pu]in cunoscute ast\zi (9
scriitori, plus Institutul
Academic, un fel de per-
sonalitate colectiv\ –
rezultat al junimismului
`n ipostaz\ ie[ean\).
Afl\m lucruri noi, des-
gului Mihail [i `ntru ruga
sie[i [i Doamnei sale, Ma-
ria, [i fiilor s\i, Alexan-
dru [i Bogdan, `ntru a-
mintirea [i pomenirea [i
sufle]ia tuturor drept-
credincio[ilor osta[i care
au pierit aici. ~n anul
7004 (1496), iar al Domni-
ei Sale anul 40 curg\tor,
`n luna noiembrie 8“.
Ridicarea bisericii, la
dou\ decenii de la b\t\-
lie, ne arat\ un {tefan
con[tient c\ la R\zboieni
nu a fost `nfr=nt, ci a ie[it
biruitor, pentru c\ `n lo-
curi biruitoare el `n\l]a
biserici [i m\n\stiri. {te-
fan a fost convins c\ voin-
]a divin\ i-a fost al\turi [i
aici, ca `ntotdeauna, pen-
tru c\ „r\zboiul“ de la
R\zboieni s-a f\cut „cu
`ng\duin]a lui Dumne-
zeu“, cum avea s\ scrie `n
pisanie. {i apoi, adunarea
mor]ilor, pelerinajul la
locul luptei, slujba sobo-
rului de preo]i, `n frunte
cu `nsu[i Mitropolitul
Moldovei [i ierarhii Bise-
ricii, s\v=r[ite de Voievod
`n august 1476, la Valea
Alb\, atest\, de aseme-
nea, convingerea lui `n
biruin]\. A[a procedase [i
la Podul ~nalt, cu un an `n
urm\, [i `n alte d\]i. A[a
avea s\ procedeze [i `n
continuare.
Ce rol i-a atribuit Voie-
vodul bisericii-mausoleu [i
ce a `nsemnat ea peste se-
cole? Iat\ o `ntrebare la ca-
re vom `ncerca s\ r\spun-
dem `n articolul viitor. a
cifr\m interpret\ri inci-
tante, re-situ\m fenome-
nul „Junimea“, `n compa-
nia mai cunoscu]ilor Titu
Maiorescu, Vasile Pogor,
Alexandru Vlahu]\, dar
[i a relativ pu]in [tiu]ilor
Samson Bodn\rescu, Du-
mitru Boghean, A. C. Cu-
za, Ioan Ianow, Ioan M.
Melik [i Dimitrie Petri-
no, reda]i lumii literare,
politice, administrative,
civice, `ntr-un concert
documentar pilduitor, in-
structiv, memorabil.
* Lucian Vasiliu
este scriitor, coordonator
al revistei „Dacia literar\“
IDEEA CRE{TIN|
Bucuria duhovniceasc\,
arvun\ a ~nvierii (2)
a Faptele milosteniei sporesc
bucuria `n chiar miezul `ncerc\rilor a
de Florin CARAGIU
Bucuria ce vine din f\g\du-
in]a vederii Domnului `n slava
Sa ve[nic\: „F\cutu-mi-ai cu-
noscute c\ile vie]ii; cu `nf\]i[a-
rea Ta m\ vei umple de bucu-
rie“ (Fapte 2, 28), `i `nt\re[te
pe ucenici `naintea momentelor
`n care credin]a lor avea s\ fie
`ncercat\: „Femeia, când e s\
nasc\, se `ntristeaz\, fiindc\ a
sosit ceasul ei; dar dup\ ce a
n\scut copilul, nu-[i mai aduce
aminte de durere, pentru bucu-
ria c\ s-a n\scut om `n lume.
Deci [i voi acum sunte]i tri[ti,
dar iar\[i v\ voi vedea [i se va
bucura inima voastr\ [i bucu-
ria voastr\ nimeni nu o va lua
de la voi (…) Pân\ acum n-a]i
cerut nimic `n numele Meu;
cere]i [i ve]i primi, ca bucuria
voastr\ s\ fie deplin\“ (Ioan
16, 21, 22, 24).
Cu aceast\ `ncredin]are,
liturghisim darul divin al vie]ii
`mpreun\ cu sfin]ii: „mul]u-
mind cu bucurie Tat\lui celui
ce ne-a `nvrednicit pe noi s\
lu\m parte la mo[tenirea sfin-
]ilor, `ntru lumin\“ (Col. 1, 12).
Jertfelnicia dragostei fr\-
]e[ti exprimat\ `n faptele mi-
losteniei sporesc, ne spune Sf.
Apostol Pavel, bucuria `n chiar
miezul `ncerc\rilor: „C\ `n
multa lor `ncercare de necaz,
prisosul bucuriei lor [i s\r\cia
lor cea adânc\ au sporit `n bo-
g\]ia d\rniciei lor“ (II Cor. 8,
2). Bucuria iradiaz\ din `ncre-
din]area de sine iubirii lui
Hristos [i p\timirii de bun\vo-
ie pentru El, aceasta fiind co-
moara statornic\ peste orice
pierdere aparent\ [i trec\toa-
re: „C\ci a]i avut mil\ de cei `n-
chi[i, iar r\pirea averilor voas-
tre a]i primit-o cu bucurie, bine
[tiind c\ voi ave]i o mai bun\ [i
statornic\ avere“ (Evr., 10, 34)
Este exact ceea ce afirm\ pr.
Nicolae Steinhardt prin cuvin-
tele: „D\ruind vei dobândi“.
O dat\ cu salutul celei pline
de har [i N\sc\toarei de Dum-
nezeu, Sfânta Elisabeta s-a
umplut de Duh Sfânt [i Ioan
Botez\torul a m\rturisit din
pântecele mamei sale taina
na[terii dumnezeie[ti: „C\
iat\, cum veni la urechile mele
glasul `nchin\rii tale, pruncul
a s\ltat de bucurie `n pântecele
meu“ (Luca 1, 44). De aceea,
Preacurata este numit\ de
Sfin]ii P\rin]i izvor al isihiei [i
bucuriei duhovnice[ti prin pli-
n\tatea harului de care s-a `n-
vrednicit ca Maic\ a Domnului
nostru Iisus Hristos.
Sfântul Ioan ~naintemerg\-
torul avea s\-[i `mplineasc\
m\rturisirea o dat\ cu bucuria
de a vedea [i asculta pe Mirele
Bisericii: „Cel ce are mireas\
este mire, iar prietenul mire-
lui, care st\ [i ascult\ pe mire,
se bucur\ cu bucurie de glasul
lui. Deci aceast\ bucurie a mea
s-a `mplinit“ (Ioan 3, 29).
~mpreun\ cu cur\]ia inimii,
bucuria odihne[te `mp\rt\[i-
rea ucenicilor Domnului de tai-
nele dumnezeie[ti: „{i `n fie-
care zi, st\ruiau `ntr-un cuget
`n templu [i, frângând pâinea
`n cas\, luau `mpreun\ hrana
`ntru bucurie [i `ntru cur\]ia
inimii“ (Fapte 2, 46). Bucuria
`mp\rt\[irii [i sim]irea haru-
lui sunt nedesp\r]ite: „[i uce-
nicii se umpleau de bucurie [i
de Duh Sfânt“ (Fapte, 13, 52).
Mar]i, 17 iulie 2007 3
M\sura bucuriei celor ce re-
cepteaz\ cuvântul lui Dumne-
zeu este sporit\ de acea vedere
„fa]\ c\tre fa]\“, `n care trans-
miterea cap\t\ o intensitate
intersubiectiv\ maxim\: „Mul-
te având a v\ scrie, n-am voit
s\ le scriu pe hârtie [i cu cer-
neal\, ci n\d\jduiesc s\ vin la
voi [i s\ vorbesc gur\ c\tre gu-
r\, ca bucuria noastr\ s\ fie
deplin\“ (II Ioan 12).
~n acela[i timp, ascultarea
duhovniceasc\ d\ruie[te bu-
curie celor ce au slujirea de a
conduce pe al]ii, ajutând la bu-
nul mers al lucr\rii soborni-
ce[ti: „Asculta]i pe mai-marii
vo[tri [i v\ supune]i lor, fiind-
c\ ei privegheaz\ pentru sufle-
tele voastre, având s\ dea de
ele seam\, ca s\ fac\ aceasta
cu bucurie [i nu suspinând,
c\ci aceasta nu v-ar fi de folos“
(Evr., 13, 1).
Aceast\ bucurie covâr[e[te
greut\]ile `ntâmpinate pe cale:
„Mult\ `mi este `ncrederea `n
voi! Mult\ `mi este lauda pen-
tru voi! Umplutu-m-am de
mângâiere! Cu tot necazul nos-
tru, sunt covâr[it de bucurie!“
(II Cor. 7, 4). Bucuria p\rinte-
lui c\ fiii duhovnice[ti „umbl\
`ntru adev\r“ `ntrece pe orica-
re alta (II Ioan 1, 4). Rug\ciu-
nea pentru aproapele, ne spu-
ne Sf. Apostol Pavel, este un iz-
vor de bucurie duhovniceasc\:
„C\ci totdeauna, `n toate rug\-
ciunile mele, m\ rog pentru voi
to]i, cu bucurie“ (Filip. 1, 4).
Bucuria se cere discernut\
`n lumina roadelor sau finali-
t\]ii ei: „Orice mustrare, la `n-
ceput, nu pare c\ e de bucurie,
ci de `ntristare, dar mai pe ur-
m\ d\ celor `ncerca]i cu ea roa-
da pa[nic\ a drept\]ii“ (Evr.,
12, 11). Bucuria duhovniceasc\
se deosebe[te de euforia nesta-
tornic\ a desf\t\rii celor ce nu
r\mân `n cuvântul lui Dumne-
zeu: „Desf\tarea celor f\r\ de
lege ]ine foarte pu]in [i bucuria
f\]arnicului nu st\ decât o
clip\“ (Iov 20, 5). Sau: „Ca o
pricin\ de bucurie este pentru
nebun s\vâr[irea unei fapte
ru[inoase; la fel este cu `n]elep-
ciunea pentru omul priceput“
(Pilde 10, 23).
Hristos `nsu[i distinge `ntre
bucuria lumeasc\ [i bucuria
Duhului Sfânt, dezv\luind o
schimbare de perspectiv\ esha-
tologic\: „Adev\rat, adev\rat
zic vou\ c\ voi ve]i plânge [i v\
ve]i tângui, iar lumea se va bu-
cura. Voi v\ ve]i `ntrista, dar
`ntristarea voastr\ se va pre-
face `n bucurie“ (Ioan 16, 20).
Bucuria inimii pentru da-
rurile vie]ii este un semn al
purt\rii de grij\ dumnezeie[ti
`nscris `n con[tiin]a fiec\rui
om: „El nu S-a l\sat pe Sine ne-
m\rturisit, f\cându-v\ bine,
dându-v\ din cer ploi [i timpuri
roditoare, umplând de hran\ [i
de bucurie inimile voastre“
(Fapte 14, 17). P\catul acoper\
ca un v\l con[tiin]a omului [i
face nestatornic\ bucuria pri-
mirii cuvântului divin: „Iar cea
(s\m=n]a) de pe piatr\ sunt
aceia care, auzind cuvântul `l
primesc cu bucurie, dar ace[tia
nu au r\d\cin\; ei cred pân\ la
o vreme, iar la vreme de `ncer-
care se leap\d\“ (Luca 8, 13).
* Florin Caragiu este director
al Editurii Platytera din Bucure[ti
[i absolvent al Facult\]ilor
de Matematic\ [i Teologie
Ortodox\ din Bucure[ti
4 Mar]i, 17 iulie 2007
PE SCURT
Decizie
judec\toreasc\ `n
favoarea Catedralei
„Sf. Iosif“
din Bucure[ti
~n urma unei hot\r=ri
judec\tore[ti a Tribunalului
Dolj, Sec]ia Contencios
Administrativ, s-a dispus sus-
pendarea autoriza]iei de con-
struc]ie a imobilului
Cathedral Plaza [i oprirea
lucr\rilor de construc]ie a
imobilului amintit, informeaz\
arcb.ro. Ac]iunea `n instan]\
la Tribunalul din Dolj a fost
`naintat\ de Arhiepiscopia
Bucure[tilor pe 22 mai 2007,
ca parte p=r=t\ fiind Prim\ria
Sectorului 1 Bucure[ti,
Consiliul General al
Municipiului Bucure[ti, statul
rom=n reprezentat de minis-
terul Culturii [i Cultelor,
Inspectoratul de Stat `n
Construc]ii al Municipiului
Bucure[ti [i SC Millenium
Buiding Development SRL
Bucure[ti. {edin]a din 10 iulie
2007 a Tribunalului Dolj a
respins excep]iile invocate de
p\r]ile p=r=te [i a hot\r=t ca
lucr\rile de construc]ie a imo-
bilului s\ fie oprite. ~n acela[i
comunicat al Arhiepiscopiei
Romano-Catolice de Bucure[ti,
se solicit\ ajutorul
Inspectoratului de Stat [i a
primarului Sectorului 1 din
Bucure[ti pentru a lua toate
m\surile legale `n scopul res-
pect\rii dispozi]iei instan]ei.
~nt=lnire a
speciali[tilor `n
studiul Vechiului
Testament
La Ljubljana, capitala Slove-
niei, a `nceput recent cel de-al
XIX-lea Congres al Organiza-
]iei Interna]ionale pentru stu-
diul Vechiului Testament.
Evenimentul se desf\[oar\ cu
scopul de a promova un schimb
mai intens `ntre reprezentan]i
ai unor tradi]ii exegetice di-
verse f\r\ a renun]a la meto-
de consolidate `n domeniul
lingvistic, literar, hermeneutic
[i istoric, informeaza Radio
Vatican. La congres particip\
cercet\tori [i exper]i `n ma-
terie, din toate confesiunile
cre[tine, catolici, protestan]i [i
ortodoc[i, dar [i evrei.
Participan]ii sunt prezen]i
pentru prima dat\ la o astfel
de `nt=lnire [i vor contribui la
a pune `n lumin\ actualitatea
Sfintei Scripturi [i valoarea
actual\ a `nv\]\mintelor sale.
Episcop ortodox
s=rb, agresat `n
vestul Bosniei
Episcopul s=rb Hrizoston a
fost internat `n spital ieri, 16
iulie, dup\ ce a fost agresat de
persoane necunoscute, care au
p\truns `n timpul nop]ii `n
locuin]a sa din Bosanski
Petrovac, vestul Bosniei, in-
formeaz\ Rompres. Purt\torul
de cuv=nt al Poli]iei s=rbe, Ale
Siljededic, a declarat c\ or-
ganele de poli]ie l-au g\sit pe
episcop legat, cu r\ni la cap [i
pe corp. Reprezentan]ii Bise-
ricii S=rbe au declarat c\ este
cel mai grav atac din regiune
asupra unei fe]e biserice[ti.
Localitatea Bosanscki Petrovac
este situat\ la 200 km de Sa-
rajevo, capitala Bosniei. Din
cei 3,8 milioane de locuitori ai
Bosniei [i Her]egovinei, 40%
sunt musulmani, 31% sunt or-
todoc[i, iar 10% sunt catolici. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Reglement\ri administrative pentru preo]ii din Boto[ani august de la Centrul „Pro-
viden]a“ din Ia[i. „Am ru-
gat preo]ii s\ completeze
La sediul Protopopiatu- den]\ lucrurile pozitive pe vorbit despre responsabili- ei sunt beneficiarii acesto- ni[te formulare care s\ cu-
lui Boto[ani a avut loc ieri, care le-am g\sit la parohii: tatea care revine [i celor- ra“, a declarat pentru Ra- prind\ informa]ii din paro-
16 iulie, [edin]a lunar\ cu
preo]ii. ~nt=lnirea a `nceput
ordine, cur\]enie, grija pre-
o]ilor pentru ordinea [i cu-
lal]i angaja]i ai parohiei, [i
anume dasc\lul sau c=n-
dio Trinitas protopopul Lu-
cian Leonte. La aceea[i `n-
hii, urm=nd ca aceste docu-
mente s\ fie prezentate la
cu obi[nuita conferin]\, `n r\]enia `n biseric\, preocu- t\re]ul bisericesc [i `n- t=lnire s-a discutat despre
cadrul c\reia s-a dezb\tut parea de a `nflori zestrea grijitorul sau p\limarul, felul `n care preo]ii trebuie conferin]ele de luna vii-
tema „Activitatea [i respon- bisericii, `ntre]inerea `n care au rolul [i rostul lor `n s\ se implice `n ajutorarea toare“, a precizat p\rintele
sabilitatea preotului `n gos- mod corespunz\tor a bunu- buna gospod\rire a bunuri- familiilor dezbinate prin i- Leonte.
{edin]a s-a `ncheiat prin
pod\ria parohial\“. Lucra- rilor bisericii. Cu toate a- lor parohiei. Apoi, am dis- migrare, dar [i despre pro-
rea a fost prezentat\ chiar cestea, am fost nevoit s\ a- cutat [i despre unele reguli bleme create `n satele ro- discu]ii legate de concediile
de p\rintele Lucian Leonte, trag aten]ia [i asupra unor ce trebuie imprimate [i `n m=ne[ti prin emigrarea ti- preo]ilor, despre adminis-
protopop de Boto[ani. „Am aspecte care las\ de dorit, con[tiin]a credincio[ilor `n nerilor. O alt\ problem\ trarea caselor parohiale [i a
dorit s\ prezint eu aceast\ cu g=ndul c\ ele pot fi co- privin]a administr\rii bu- discutat\ a fost cea a con- cur]ilor bisericilor din paro-
tem\, pentru a scoate `n evi- rectate. De asemenea, am nurilor parohiei, pentru c\ ferin]elor preo]e[ti din luna hiile boto[\nene. a
Manifest\ri
culturale
dedicate lui
Nicolae
Steinhardt
A VII-a edi]ie a Zilelor
Culturale Nicolae
Steinhardt se desf\[oar\ `n
perioada 15-30 iulie, la
M\n\stirile Rohia [i
Rohii]a, informeaz\ Radio
Trinitas. Anul acesta, pe 12
iulie, s-au `mplinit 95 de
ani de la na[terea p\rin-
telui Nicolae Steinhardt [i
de aceea manifest\rile de
anul acesta din cadrul
Zilelor Nicolae Steinhardt
poart\ amprenta acestei
anivers\ri. „Manifest\rile
de anul acesta dedicate a-
mintirii p\rintelui Nicolae
La Biserica „Sf. Sava“ din Ia[i, Pr. paroh Narcis Axinte `i a[teapt\ pe Steinhardt vor fi deosebite.
credincio[ii au posibilitatea de a se credincio[i la Sf. Liturghie din ziua hramu- La M\n\stirea Rohia se va
`nchina moa[telor Sf. M. Mc. Marina lui, care se oficiaz\ `ncep=nd cu ora 9.30 organiza un atelier de lucru
pentru restaurarea
icoanelor vechi, iar la
Zi de hram la Biserica
slujbele religioase, deoa- M\n\stirea Rohii]a va avea
rece aici exist\ persoane loc o tab\r\ de pictur\.
specializate care asigu- Evenimentul din urm\ se
r\ traducerea slujbelor va desf\[ura `n perioada
„Sfântul Sava“ din Ia[i `n limbajul mimico-ges-
tual. Tot la aceast\ bi-
seric\ se asigur\ asis-
15-28 iulie [i vor participa
profesori universitari, ab-
solven]i ai facult\]ilor de
arte plastice [i ai sec]iilor
a ~n ziua de pomenire a Sfintei Mare Muceni]e Marina, Biserica ten]\ religioas\ [i per- de patrimoniu din cadrul
soanelor cu dependen]\ facult\]ilor de teologie.
„Sf. Sava“ din Ia[i `[i s\rb\tore[te unul dintre cele patru hramuri de alcool [i droguri, b\- Icoanele realizate `n
a Biserica ie[ean\ ad\poste[te p\rticele din moa[tele Sf. Mucenic trânilor [i copiilor deza- aceast\ tab\r\ de pictur\
vantaja]i social. vor fi expuse luni, 30 iulie,
Trifon [i ale Sf. Muceni]e Marina, care provin, cel mai probabil, de la la Catedrala episcopal\ din
~n baza unei decizii
fosta M\n\stire Dancu a Ast\zi, cu prilejul hramului, se oficiaz\ mitropolitane, Bisericii Baia Mare. Un eveniment
de c\p\t=i va avea loc du-
slujbele Acatistul Sfintei Mare Muceni]e Marina [i Sf=nta Liturghie a „Sf. Sava“ i-a fost con- minic\, 29 iulie, la ora
ferit [i statutul de Ca- 17.00, c=nd, la M\n\stirea
Biserica „Sf. Sava“, Dintre obiectele de 1998, a ~nalt Prea Sfin- pel\ a Institutului Soci- Rohia, la morm=ntul p\rin-
una dintre cele mai im- cult de o valoare deose- ]itului Daniel, Mitropo- al-Caritativ „Diaconia“, telui Nicolae Steinhardt va
presionante [i mai vechi bit\, existente aici, se litul Moldovei [i Bucovi- centru multifunc]ional avea loc o slujb\ de
biserici ale ora[ului Ia[i, apreciaz\ c\ cele mai de nei, Biserica „Sf. Sava“ a de educa]ie [i asisten]\ pomenire“, a declarat pen-
`ntemeiat\ `n anii 1300- pre] odoare pe care le fost reactivat\ ca loc de social\ a Arhiepiscopiei tru Radio Trinitas ecle-
siarhul M\n\stirii Rohia,
1330, de c\tre c\lug\ri are biserica sunt p\rti- pelerinaj pentru moa[te- Ia[ilor, [i a Funda]iei p\rintele Macarie.
moldoveni veni]i din cele din moa[tele Sf. le Sf. Mare Muceni]e „Solidaritate [i Speran- P\rintele Nicolae
Ierusalim, `[i s\rb\to- Mucenic Trifon [i ale Sf. Marina [i ale Sf. Trifon. ]\“, cu sediul `n Casa Steinhardt a fost monah la
re[te azi unul dintre cele Muceni]e Marina, care ~n prezent, biserica - „Diaconia“ din imediata M\n\stirea Rohia din 1980
patru hramuri: „Sfânta au fost aduse aici `n a- al c\rei preot paroh este apropiere a bisericii. [i p=n\ `n 1989, c=nd a tre-
Mare Muceni]\ Marina“. nul 1998 [i care provin, p\rintele Narcis Axinte Ast\zi, cu prilejul hra- cut la cele ve[nice. Aici,
Celelalte trei hramuri probabil, de la fosta M\- - este l\ca[ul de cult al mului, la Biserica „Sf. p\rintele Steinhardt a pro-
ale bisericii sunt: „Sfân- n\stire Dancu, fost me- parohiei cu acela[i nu- Sava“ se oficiaz\ slujbele fitat de atmosfera [i mediul
tul Mucenic Trifon“ - la toc, pân\ la anul 1903, me. La Biserica „Sf. Sa- Acatistul Sfintei Mare prielnic activit\]ii literare
[i a pus `n ordine cele
1 februarie, „Adormirea al M\n\stirii „Sf. Sava“. va“, membrii comunit\]ii Muceni]e Marina [i 23.000 de volume ale bi-
Maicii Domnului“ - la 15 Este [i motivul pentru persoanelor cu deficien- Sf=nta Liturghie, `nce- bliotecii m\n\stirii. Aici,
august [i „Sfântul Sava“ care, conform Deciziei ]e de auz [i de vorbire au p=nd cu ora 9.30. (Gri- p\rintele a scris [i o mare
- la 5 decembrie. nr. 218 din 30 noiembrie ocazia s\ participe la gore RADOSLAVESCU) parte din opera sa. a
oameni s-au `nghesuit [i au stat la
Biblioteca Vaticanului a fost `nchis\ r=nd de la primele ore ale dimine]ii
pentru a ob]ine unul din cele 92 de
Biblioteca Apostolic\ a Vatica- reproducerea fotografic\ [i digitala locuri disponibile `n bibliotec\.
nului a fost `nchis\, s=mb\t\, 14 a documentelor bibliotecii“, se Unii cercet\tori [i unele orga-
iulie 2007, pentru a se renova in- men]ioneaz\ `n aceea[i surs\. Res- niza]ii, cum ar fi Institutul de Cer-
stala]iile interioare. Lucr\rile vor taurarea Bibliotecii Apostolice a cetare Muzical\ „Ibimus“, au lan-
dura trei ani, a anun]at oficial direc- Vaticanului, fondat\ oficial de sat o cerere prin internet pentru ca
torul institu]iei, arhiepiscopul Raf- papa Sixt al IV-lea, `n anul 1475, papa Benedict al XVI-lea s\ aib\ `n
faele Farina, care a men]ionat c\ va afecta diferite laboratoare [i de- vedere m\suri „oportune“ privind
va fi totu[i asigurat\ func]ionarea pozite, precum [i cabinetul numis- continuarea „serviciului public“ al
„unei p\r]i a serviciilor“ oferite de matic. Biblioteca p\streaz\ 1.6 bibliotecii.
bibliotec\ `n aceast\ perioad\ a milioane de scrieri, 75.000 de ma- Actuala cl\dire a Bibliotecii
anului, informeaz\ efe.es. Farina, nuscrise [i 8.300 de incunabule. Vaticanului, una din cele mai im-
arhivar [i bibliotecar al Vaticanu- Vineri, 13 iulie, a fost ultima zi `n portante biblioteci din lume, unde V-lea, `n anul 1587, de arhitectul
lui, a dat asigur\ri cu privire la care cei interesa]i au mai putut s\ se p\streaz\ unele din cele mai Domenico Fontana. Primul biblio-
„continuarea [i cre[terea servicii- consulte materiale din aceast\ bi- vechi manuscrise din lume, a fost tecar de aici a fost celebrul Barto-
lor, cum ar fi catalogul on-line sau bliotec\. ~n ultimele zile, sute de construit\ `n timpul papei Sixt al lomeo Platina. a

Autorit\]ile sanitare, `n alert\ din cauza caniculei
Avertiz\rile meteo pentru
intervalul 17-22 iulie, cu
temperaturi zilnice de peste 35
de grade Celsius, au pus
autorit\]ile din patru ministere pe
jar. Joi, la ultima videoconferin]\,
ministrul S\n\t\]ii, Eugen
Nicol\escu, a ini]iat un plan
de Otilia
B|LINI{TEANU
Chiar dac\ cele mai se-
vere aten]ion\ri au fost a-
dresate jude]elor din sudul
ACTUALITATE
comun de m\suri, `n colaborare
cu Ministerul Muncii, Ministerul
Mediului [i Ministerul Ad-
ministra]iei [i Internelor, plan
menit s\ asigure permanen]a `n
aceast\ perioad\, `n care
temperaturile vor dep\[i cu mult
valorile normale ale sezonului.
Rom=niei, `n care prefec- sius. „Chiar dac\ la noi si-
turile deja au fost anun]ate tua]ia nu va fi critic\, ru-
c\ vor intra sub inciden]a g\m persoanele cu afec]iuni
cardiovasculare [i neurolo-
Codului portocaliu, nici `n
zona Moldovei lucrurile nu gice s\ nu p\r\seasc\ do-
vor sta mai bine, mercurul miciliul `n intervalul orar
termometrelor urm=nd s\ 9.30-19.00 [i s\ se hidrate-
indice peste 35 de grade Cel- ze corespunz\tor“, a decla-
rat dr. Mihnea Hurmuzache,
directorul Autorit\]ii de S\-
n\tate Public\ (ASP) Ia[i.
ASP, ca reprezentant al
Ministerului S\n\t\]ii (MS)
`n teritoriu, a primit o serie
de sarcini aplicabile de ur-
gen]\ `n cazul avertiz\rilor
meteo deosebite. Astfel, `n ca-
zul `n care jude]ul Ia[i se afl\
sub inciden]a Codului verde,
ASP trebuie s\ asigure asis-
ten]a medical\ pentru per-
soanele cu afec]iuni a c\ror
evolu]ie poate fi influen]at\
negativ de temperaturile
crescute, cu alte cuvinte s\
dea prioritate la consulta]ie
acestor persoane, s\ asigure
stocul de medicamente nece-
sar, s\ supravegheze cali-
tatea produselor perisabile
prin controlul lan]urilor frig-
orifice destinate alimentelor,
s\ determine nivelul apei din
f=nt=ni [i s\ supravegheze
calitatea apei potabile, dar,
de asemenea, s\ `nfiin]eze
puncte de prim-ajutor `n
spa]ii climatizate.
~n cazul `n care este e-
mis\ avertizarea de Cod gal-
ben sau portocaliu, condu-
cerea ASP va trebui s\ asi-
gure dotarea pentru punc-
tele de prim ajutor (rezerve
de ghea]\ pentru hiperter-
mii [i ap\ pentru prevenirea
deshidrat\rii) [i s\ mobi-
lizeze personalul medical [i
voluntarii pentru a ac]iona
rapid `n situa]ii de criz\.
De asemenea, ASP a
aten]ionat toate spitalele
Mar]i, 17 iulie 2007 5
P\duraru, `mpreun\ cu di- lul de Urgen]e „Sf. Ioan“,
rectorul ASP [i pre[edintele pentru a verifica dac\
CJAS, a vizitat unit\]ile de personalul medical este
primire urgen]e de la Spi- preg\tit pentru perioada de
talul „Sf. Spiridon“ [i Spita- canicul\. a
Ce recomand\ MS
- Evita]i, pe c=t posibil, expunerea prelungit\ la
soare `ntre orele 11.00–18.00;
- Dac\ ave]i aer condi]ionat, regla]i aparatul astfel
`nc=t temperatura s\ fie cu 5 grade mai mic\ dec=t
temperatura ambiental\;
- Ventilatoarele nu trebuie folosite dac\ tempe-
ratura aerului dep\[e[te 32 grade Celsius;
- Dac\ nu ave]i aer condi]ionat `n locuin]\, la locul
de munc\, petrece]i 2-3 ore zilnic `n spa]ii care bene-
ficiaz\ de aer condi]ionat (cinematografe, spa]ii pub-
lice, magazine);
- Purta]i p\l\rii de soare, haine lejere [i largi, din
fibre naturale, de culori deschise;
- Pe parcursul zilei face]i du[uri c\ldu]e, f\r\ a v\
[terge de ap\;
- Be]i zilnic `ntre 1,5–2 litri de lichide, f\r\ a a[tepta
s\ apar\ senza]ia de sete. ~n perioadele de canicul\ se
recomand\ consumul unui pahar de ap\ (sau echiva-
lentul acestuia) la fiecare 15–20 de minute.
- Nu consuma]i alcool (inclusiv bere sau vin),
deoarece acesta favorizeaz\ deshidratarea [i dimi-
nueaz\ capacitatea de lupt\ a organismului `mpotri-
va c\ldurii;
- Evita]i b\uturile cu con]inut ridicat de cofein\
(cafea, ceai, cola) sau de zah\r (sucuri r\coritoare car-
bogazoase), deoarece acestea sunt diuretice;
- Consuma]i fructe [i legume proaspete (pepene
galben, ro[u, prune, castrave]i, ro[ii), deorece acestea
con]in o mare cantitate de ap\;
- O doz\ de iaurt produce aceea[i hidratare ca [i un
pahar de ap\;