CM

YK

Luni, 4 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 1 (1503) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

ACTUALITATEA PATRISTICA PAGINA AGRICULTORULUI

RELIGIOAS|
Epistolele „V=rful crizei `n
Timpul pastorale ale agricultura
ridic\rii, mitropolitului rom=neasc\ va fi `n
timpul rodirii Teofan al Niceei prim\vara acestui an“
PAGINA 4 PAGINA 16 PAGINA 7

Anul Crezului Ortodox [i

al Autocefaliei Române[ti basilica.ro
~n contextul anivers\rii a 1.685 de ani de la Primul
Sinod Ecumenic de la Niceea (325) [i a 125 de ani
de la recunoa[terea oficial\ a autocefaliei RELIGIOS
„~N IISUS HRISTOS S-A
Bisericii Ortodoxe Române (1885), la ini]iativa SCHIMBAT T|IEREA ~MPRE-
Prea Fericitului P\rinte Patriarh Daniel, Sfântul JUR CEA TRUPEASC| ~NTR-O
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat `n T|IERE ~MPREJUR DUHOVNI-
CEASC|“: Sute de credincio[i
[edin]a de lucru din 18-19 iunie 2009 ca 2010 s\ au umplut pe 1 ianuarie
fie declarat „Anul omagial al Crezului Ortodox [i 2010 Catedrala patriarhal\
din Bucure[ti.
al Autocefaliei Române[ti“. Programul-cadru
Pagina 5
elaborat de Cancelaria Sfântului Sinod `n acest
sens prevede ca pe toat\ durata anului 2010 s\ S|N|TATE
se organizeze dezbateri [i colocvii de sus]inere a CONSUMA}I LACTATE {I PE{-
TE, DAC| SUFERI}I DE OSTEO-
studiilor istorico-teologice [i comentariilor POROZ|: Osteoporoza, o ma-
pastoral-misionare, precum [i concursuri ladie cronic\, ce afecteaz\ `n CM
YK
special femeile de v=rsta a tre-
artistice (iconografice, muzicale) pe diverse ia, impune o alimenta]ie care,
CM
YK
niveluri (elevi, studen]i, arti[ti profesioni[ti). chiar dac\ nu poate s\ duc\
la tratarea bolii, diminueaz\
Citi]i `n paginile 8-9 efectele sale devastatoare.
Pagina 6
POZA ZILEI
Un nou sistem de calcul pentru poli]a RCA PAGINA CONSUMATORULUI
Un [ofer care nu a provo- mai mul]i dintre asigura]i, PE 15 IANUARIE, PRODUSELE
cat accidente `n cursul anului circa 90%, vor beneficia de a- SEZONIERE INTR| LA SOLDURI:
2009 (considerat an de refe- cest bonus, `ntruc=t nu pro- Toate articolele nealimentare
rin]\ - n.r.) beneficiaz\ de o voac\ evenimente“, a decla- cu caracter sezonier intr\ `n
reducere de 10% la poli]a de rat pre[edintele Comisiei de febra reducerilor `n perioada
asigurare auto, `ncheiat\ Supraveghere a Asigur\rilor 15 ianuarie-15 aprilie.
pentru o perioad\ de un an. (CSA), Angela Toncescu.
De asemenea, `n cazul `n care Potrivit noului sistem bo- Pagina 15
un asigurat nu a produs dau- nus/malus, se vor introduce
ne pe RCA timp de [apte ani, 14 clase pentru bonus [i opt CULTUR|
bonusul acordat poate ajunge criterii pentru malus (penali- ACADEMIA ~{I PROPUNE S|
la 50% din valoarea poli]ei de zare), `n func]ie de care se va
asigurare. „Av=nd `n vedere stabili valoarea primei de asi- DUC| ROM+NIA ~N CENTRUL
num\rul de dosare de daun\ gurare. CERCET|RII EUROPENE: Aca-
avizate `n temeiul poli]elor o- ~n 2009, pierderile aduse a- auto s-au cifrat la 100 milioa- demia Român\ [i-a continu-
M\n\stirea ortodox\ Ostrog bligatorii RCA, rezult\ c\ cei siguratorilor din domeniul ne de euro. a at, `n anul 2009, menirea sa
apar]ine Bisericii Ortodoxe de „simbol al spiritualit\]ii
S=rbe. A[ezat\ pe peretele a- na]ionale, forum al consacr\-
brupt al st=ncii Ostroska Gre-
da, `n Muntenegru, m\n\stirea Energie electric\ mai scump\ din ianuarie rii [i spa]iu al cercet\rii fun-
damentale“.
este `nchinat\ sf=ntului ale c\- Pre]ul energiei electrice a crescut, de la 1 index\rii cu infla]ia [i pe baza unei rate de
rui moa[te se afl\ `n pe[tera ianuarie, cu 3,5-4%, cel al gazelor naturale schimb leu/euro de 4,2%, pentru finele lui Pagina 12
din interior - Sf=ntul Vasile de urmând s\ r\mân\ neschimbat, potrivit 2009.
Ostrog. A fost `ntemeiat\ `n se- pre[edintelui Autorit\]ii Na]ionale de Re- Pe de alt\ parte, ANRE a decis s\ men]in\
colul al XVII-lea [i este una din- glementare `n domeniul Energiei, Petru neschimbat pre]ul gazelor naturale, de[i
tre cele mai vizitate m\n\stiri Lificiu. E.On România a solicitat majorarea pre]ului
ortodoxe din lume. a Acesta a precizat c\ majorarea tarifului gazelor cu 15% [i a pre]ului energiei electrice
pentru energia electric\ a rezultat `n urma cu 12% de la 1 ianuarie 2010. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Luni, 4 ianuarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

„Poc\i]i-v
v\, c\ s-a
a apropiat `mp\r\]ia cerurilor“
Iisus a spus: „«{i cine va sminti
pe unul din ace[tia mici, care cred
`n Mine, mai bine i-ar fi lui dac\
[i-ar lega de gât o piatr\ de moar\
[i s\ fie aruncat `n mare. {i de te
sminte[te mâna ta, tai-o c\ mai bi-
ne `]i este s\ intri ciung `n via]\,
decât, amândou\ mâinile având,
s\ te duci `n gheena, `n focul cel
nestins, unde viermele lor nu moa-
re [i focul nu se stinge. {i de te
sminte[te piciorul t\u, taie-l, c\
mai bine `]i este ]ie s\ intri f\r\ un
picior `n via]\, decât având amân-
dou\ picioarele s\ fii azvârlit `n
gheena, `n focul cel nestins, unde
viermele lor nu moare [i focul nu
se stinge. {i de te sminte[te ochiul
t\u, scoate-l, c\ mai bine `]i este ]ie
cu un singur ochi `n `mp\r\]ia lui
Dumnezeu, decât, având amândoi
ochii, s\ fii aruncat `n gheena focu-
lui, unde viermele lor nu moare [i
focul nu se stinge. C\ci fiecare
(om) va fi s\rat cu foc, dup\ cum
orice jertf\ va fi s\rat\ cu sare.
Bun\ este sarea; dac\ `ns\ sarea
`[i pierde puterea, cu ce o ve]i dre-
ge? Ave]i sare `ntru voi [i tr\i]i `n
pace unii cu al]ii». {i sculându-Se
de acolo, a venit `n hotarele Iudeii,
de cealalt\ parte a Iordanului, [i
mul]imile s-au adunat iar\[i la El,
[i iar\[i le `nv\]a, dup\ cum obi[-
nuia.“ (Marcu 9, 42-50; 10, 1)
***
Via]a [i activitatea Sfântului
Ioan Botez\torul au fost de excep-
]ie [i pline de roade. Având autori-
tatea unui om drept `naintea lui
Dumnezeu, era perceput de oameni
ca un sfânt. A dus o via]\ aspr\,
`ns\ avea toat\ `n]elegerea pentru
limitele umane, pen-
tru sc\derile [i c\de-
rile fiec\ruia. El mus-
tra, dar [i mângâia [i
`ncuraja. Putea privi
`n adâncul fiec\rei
inimi [i putea vedea
zbuciumul [i credin]a
fiec\ruia. Mesajul
s\u era unul simplu,
direct [i pe `n]elesul
tuturor. El `ndemna:
„Poc\i]i-v\, c\ s-a
apropiat `mp\r\]ia
cerurilor“. Mul]i l-au
ascultat [i i-au urmat
`ndemnurile. Al]ii l-au
hulit [i l-au denigrat,
acuzându-l c\ strica
vechile rânduieli. Ca
semn v\zut al schim-
b\rii vie]ii, Sfântul
Ioan boteza `n râul
Iordan, `ns\ aten]io-
na c\ dup\ el „vine
Cel ce va boteza cu
Duh Sfânt [i cu foc“.
Botezul lui Ioan a fost
unul preg\titor, un
prim pas spre botezul
cel deplin [i de via]\
d\t\tor al Domnului
Iisus Hristos. Mul]i
dintre cei care au fost
ucenici ai Sfântului
Ioan Botez\torul mai
târziu au ajuns uce-
nici ai Domnului Ii-
sus Hristos. Cu dis-
cre]ie [i smerenie,
Ioan Botez\torul s-a retras dup\
ce Mântuitorul {i-a `nceput activi-
tatea public\. Cei p\r\si]i [i f\r\
speran]\, cei `nl\n]ui]i de p\cate,
cei dezn\d\jdui]i [i `ntrista]i au
SF+NTUL ZILEI
Soborul Sfin]ilor
70 de Apostoli
Mântuitorul nostru Iisus Hris-
tos a ales 70 de ucenici pe care i-a
trimis câte doi, `naintea Sa, `n ce-
t\]ile unde avea s\ mearg\ El, zi-
cându-le: „Seceri[ul este mult, dar
lucr\torii sunt pu]ini; ruga]i deci
pe Domnul seceri[ului, ca s\ scoa-
t\ lucr\tori la seceri[ul S\u“ (Lu-
ca 10, 2). To]i ace[ti ucenici ai
Domnului s-au ostenit propov\-
duind cuvântul lui Hristos, `ndu-
rând chinuri [i prigoniri. Biserica
`i cinste[te, cântându-le ast\zi:
„Ceata ucenicilor lui Hristos, ce-
lor [aptezeci, s\ o l\ud\m dumne-
zeie[te credincio[ii [i s\ o pr\znu-
im. C\ printr-`n[ii to]i ne-am `n-
fost primi]i cu dragoste de Ioan Bo-
tez\torul. Sfântul Ioan a preg\tit,
Domnul Hristos a des\vâr[it! (pr.
Dumitru P|DURARU, Radio Tri-
nitas)
v\]at a cinsti Treimea Cea nedes-
p\r]it\, c\ sunt lumin\torii dum-
nezeie[tii credin]e“.
Tot ast\zi, Biserica face pome-
nirea Cuviosului Teoctist, egume-
nul de la Cucumia Siciliei; a [ase
sfin]i mucenici; a Sfin]ilor Muce-
nici Zosima Monahul [i Atanasie
Comentarisiul; a Cuvioasei Apoli-
naria din Sinclit; a Cuviosului Ef-
timie cel Nou; a Cuviosului Efti-
mie, egumenul M\n\stirii Vato-
ped; a doisprezece monahi din
M\n\stirea Vatoped; a Sfin]ilor
Mucenici Hrisant [i Eufimia [i a
Sfântului Mucenic Onufrie.
Mâine, Biserica face pomenirea
Sfin]ilor Mucenici Teopempt [i Te-
ona (Ajunul Bobotezei - post). a
~n dialogul credin]ei, Dumnezeu
cheam\ [i omul purcede la drum
„Prin credin]\, Avraam, când chiul Testament, Sfântul expri-
a fost `ncercat, a adus pe Isaac m\ nuan]e diferite ale credin]ei.
(jertf\). Cel ce primise f\g\duin- Aici vedem c\, `n dialogul credin-
]ele aducea jertf\ pe fiul s\u ]ei, Dumnezeu vorbe[te [i omul
unul n\scut! C\tre el gr\ise ascult\, Dumnezeu invit\ [i
Dumnezeu: «C\ `n Isaac ]i se va omul r\spunde, Dumnezeu chea-
chema ]ie urma[». Dar Avraam a
m\ [i omul purcede la drum. Pe
socotit c\ Dumnezeu este puter- acest drum al credin]ei se `ntâl-
nic s\-l `nvieze [i din mor]i; drept
nesc genera]ii care au tr\it la o
aceea l-a dobândit `napoi ca un distan]\ de secole, dar care au
fel de pild\ (a `nvierii) Lui. Prin
avut aceea[i speran]\ [i acela[i
credin]a despre cele viitoare a
binecuvântat Isaac pe Iacov [i pe ~nso]itor, pe Dumnezeu. A crede
nu e totuna cu a afirma c\ Dum-
Esau. Prin credin]\ Iacov, când
a fost s\ moar\, a binecuvântat nezeu exist\ [i c\-L intereseaz\
pe fiecare din fiii lui Iosif [i s-a soarta f\pturilor Sale. Credin]a
`nchinat, rezemându-se pe vâr- noastr\ ne leag\ de o persoan\,
ful toiagului s\u. Prin credin]\ nu de o idee abstract\, fie ea cea
Iosif, la sfâr[itul vie]ii, a pome- mai profund\ [i mai frumoas\
nit despre ie[irea fiilor lui Israel dintre idei. De aici, [i importan-
[i a dat porunci cu privire la oa- ]a credin]ei care pentru noi devi-
sele sale. Prin credin]\, când s-a ne surs\ de via]\, de `n]elegere,
n\scut Moise, a fost ascuns de de dreapt\ f\ptuire [i de dragos-
p\rin]ii lui trei luni, c\ci l-au v\- te. Credin]a este rela]ie cu Dum-
zut prunc frumos [i nu s-au te- nezeul Cel viu de la Care S-a dat
mut de porunca regelui. Prin pe Sine pentru ca lumea s\ aib\
credin]\, Moise, când s-a f\cut via]\. De aceea, credin]a nu este
mare, n-a vrut s\ fie numit fiul
pentru noi doar o etichet\, un
fiicei lui Faraon, ci a ales mai bi- slogan, o form\ de ideologie prin
ne s\ p\timeasc\ cu poporul lui
care putem s\ afirm\m, de cele
Dumnezeu, decât s\ aib\ dulcea- mai multe ori, doar neadev\ruri.
]a cea trec\toare a p\catului, so-
cotind c\ batjocorirea pentru Chiar dac\ uneori deranjeaz\,
Hristos este mai mare bog\]ie chiar dac\ uneori nu este `n]e-
decât comorile Egiptului, fiindc\ leas\, credin]a este o form\ de
se uita la r\spl\tire. Prin cre- via]\, o form\ de dreptate care
din]\, a p\r\sit Egiptul, f\r\ s\ le dep\[e[te pe toate celelalte.
se team\ de urgia regelui, c\ci a Nimic nu este mai important de-
r\mas neclintit, ca cel care vede cât credin]a. Iar acest adev\r `l
pe Cel nev\zut. Prin credin]\, a scoate la lumin\ Sfântul Pavel,
rânduit Pa[tile [i stropirea cu nu printr-un discurs teologic, ci
sânge, ca `ngerul nimicitor s\ nu printr-o `n[iruire de persoane
se ating\ de cei `ntâi-n\scu]i ai care au cultivat `n via]\ leg\tu-
lor. Prin credin]\ au trecut isra- ra cu Dumnezeu. (Ciprian
eli]ii Marea Ro[ie, ca pe uscat, OLINICI, Radio Trinitas)
pe care egipte-
nii, `ncercând
[i ei s-o treac\,
s-au `necat. Prin
credin]\, zidu-
rile Ierihonului
au c\zut, dup\
ce au fost `ncon-
jurate [apte zi-
le. Prin credin-
]\, Rahav, des-
frânata, fiindc\
primise cu pace
iscoadele, n-a
pierit `mpreu-
n\ cu cei neas-
cult\tori.“
(Evrei 11, 17-31)
***
Aducând ca
exemplu per-
soane din Ve-

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Mitropolitul Gavril
B\nulescu-Bodoni [i Seminarul
teologic din Chi[in\u
Gavril B\nulescu-Bodoni este, probabil,
ierarhul român cu cea mai controversat\
biografie. ~n contextul prezen]ei tot mai ac-
centuate a ru[ilor `n spa]iul românesc, el a
fost unul dintre cei care au pactizat cu ace[-
tia [i care, `n 1812, aveau s\ ocupe ]inutul
dintre Prut [i Nistru, pentru aproape 100
de ani. A fost, deopotriv\, cel care nu [i-a
uitat poporul din care se tr\gea [i pentru
care a depus eforturi mari pentru p\strarea
limbii materne [i cultivarea semenilor s\i.
Era format `n [coli teologice de la Kiev [i
din spa]iul grecesc, respectat la Patriarhia
din Constantinopol [i onorat `n mediul teo-
logic rusesc. Cu experien]a acumulat\ la
conducerea Seminarului teologic din Polta-
va, ca profesor, predicator [i eparhiot, [i
sprijinit de st\pânirea ruseasc\ nou insta-
lat\ `n Basarabia, Gavril B\nulescu `nfiin-
]a, la 31 ianuarie 1813, un seminar teologic
la Chi[in\u. De[i, ini]ial, i-a lipsit localul
adecvat, `n numai [ase ani, Seminarul a c\-
Seminarul teologic din Chi[in\u
p\tat o organizare deplin\. Mai ales c\, la
`nceput, avusese doar dou\ clase: de scris [i
citire, iar a doua - de gramatic\. Pentru for-
marea claselor, mitropolitul Gavril a solici-
tat ca la aceast\ [coal\ s\ fie trimi[i mai
ales copiii slujitorilor biserice[ti. Ace[tia s-au
ar\tat reticen]i, din 53 doar [apte copii fi-
ind de preo]i, pentru care mitropolitul a tre-
cut de la solicit\ri la m\suri. ~n 1815, el a
dispus ca preo]ii [i diaconii care nu-[i trimit
copiii la [coala din Chi[in\u s\ fie suspen-
da]i de la slujire. Astfel, num\rul elevilor a
crescut, mul]i provenind [i din alte provin-
cii ale Imperiului }arist. A[a s-a ridicat
problema unei cl\diri proprii. ~n 1814, prin
dona]ii particulare, la care cap de list\ era
`nsu[i mitropolitul Gavril, din venituri
eparhiale [i cu `mprumuturi din visteria
autorit\]ilor ruse[ti de la Chi[in\u se `nce-
pea ridicarea unei cl\diri adecvate. A fost
construit\ o cl\dire mare, cu s\li spa]ioase,
bibliotec\, internat [i `nc\peri pentru pro-
fesori. Al\turi, acela[i ierarh ridica o fru-
moas\ re[edin]\ eparhial\, pentru a fi `n
preajma `nv\]\ceilor din Seminar [i a viito-
rilor slujitori din Biserica pe care o p\storea
cu atâta dragoste. (Adrian Nicolae PETCU)
 Luni, 4 ianuarie 2010
Hram la A[ez\mântul filantropic „Sfântul Vasile cel Mare“ din Gala]i
~n prima zi a anului 2010, A[e-
z\mântul filantropic eparhial „Sf.
Vasile cel Mare“ din Gala]i [i-a
serbat hramul. Cu aceast\ ocazie,
IPS Arhiepiscop Casian a adus de
la Catedrala arhiepiscopal\ noua
racl\ din argint masiv, confec]io-
nat\ la Monet\ria Statului, `n ca-
re au fost a[ezate p\rticele din
moa[tele Sf. Vasile cel Mare, la ca-
re s-au putut `nchina credincio[ii
prezen]i, personalul a[ez\mân-
tului, soborul de maici, precum [i
copiii [i tinerele asistate, infor-
meaz\ Biroul de pres\ al Episco-
piei Dun\rii de Jos. ~n cuvântul
s\u, PS Casian a subliniat impor-
tan]a pentru fiecare credincios a
Credincio[ii a[teapt\ preotul „cu botezul“
a Preo]ii merg `n aceste zile la casele credincio[ilor pentru a vesti
Botezul Domnului [i pentru a-i binecuvânta cu Agheazm\ mare a
~n perioada premerg\toare
marii s\rb\tori a Botezului
Domnului, preo]ii din parohii
merg pe la casele credincio[i-
lor, spre a vesti Botezul Mân-
tuitorului nostru Iisus Hristos
[i pentru a le binecuvânta case-
le, ca [i pe ei `n[i[i, prin stropi-
re cu ap\ sfin]it\.
~n ora[ele mari, preo]ii au
`nceput deja mersul cu botezul
pe la casele credincio[ilor, iar
`n sate se merge de obicei `n zi-
ua de Ajun sau chiar `n ziua
praznicului.
Despre importan]a acestui
act liturgic [i despre primirea
pe care o fac credincio[ii ne-a
vorbit p\rintele Nicolae {in-
can, protopop de Târgu Mure[:
„Boboteaza este una dintre
marile s\rb\tori cre[tine de
peste an. Cu ea se `ncheie ci-
clul Sfintelor S\rb\tori de
iarn\. De aceea, `n tradi]ia
cre[tin\ româneasc\, Bobo-
teaza este marcat\ [i prin zi-
ua de Ajunul Bobotezei. Este o
zi de ascez\, o zi de post, o zi
de purificare, dar [i de `n\l]a-
re spiritual\. Hristos a venit
la Iordan [i a sfin]it nu doar a-
pele acestui râu, ci `ntreaga
natur\. {i noi ne `nf\]i[\m
`naintea lui Dumnezeu tocmai
pentru a ne face p\rta[i aces-
tei sfin]iri cu care Dumnezeu
ne binecuvinteaz\ pe to]i cei
ce credem `ntr-~nsul“. ~n Aju-
nul Botezului Domnului, al
Bobotezei, exist\ obiceiul ca
preotul s\ mearg\ `n parohia
„Un mare iubitor al slujirii sfântului altar [i al oamenilor“
a Mesajul de condolean]e adresat de PF P\rinte Patriarh Daniel
familiei regretatului preot Vasile Antofie a
~ndurerat\ familie,
~ntristat\ adunare,
Cu mult\ triste]e am primit
vestea trecerii la cele ve[nice a
distinsului [i vrednicului preot
Vasile Antofie.
Plecarea sa dintre noi `nseam-
n\ o grea pierdere pentru dum-
neavoastr\, familia sa, pentru
credincio[ii pe care i-a p\storit,
dar [i pentru Biserica lui Hristos
`n care s-a ostenit.
P\rintele Vasile Antofie s-a
n\scut pe 27 martie 1935 `n co-
muna Vintil\ Vod\, jude]ul Bu-
z\u. A urmat cursurile Institu-
pildei vie]ii acestui mare sfânt al
Bisericii - cinstit `n mod special `n
anul ce a trecut, ca dasc\l al rug\-
ciunii [i vie]ii liturgice, al vie]ii
monahale, al familiei cre[tine [i al
operei filantro-pice.
Acest complex bisericesc de a-
sisten]\ social\, aflat sub ocroti-
rea Sfântului Vasile cel Mare, a
fost `nfiin]at ca orfelinat de fete `n
perioada interbelic\ (1939) de
vrednicul de pomenire episcop
Cosma Petrovici al Dun\rii de
Jos. Dup\ 50 de ani de confiscare
de c\tre regimul comunist, la ini-
]iativa [i `n urma demersurilor f\-
cute de chiriarhul locului, IPS Ca-
sian, cl\direa a fost retrocedat\ [i,
sa, la enoria[i acas\, pentru a
sfin]i casele stropindu-le cu a-
p\ sfin]it\. Apa sfin]it\ de
preot poart\ `n ea puterea cu-
r\]itoare [i sfin]itoare a haru-
lui dumnezeiesc. Când face
sfin]irea apei, preotul se roa-
g\ : ca „apa aceasta s\ se sfin-
]easc\ cu puterea, cu lucrarea
[i cu pogorârea Sfântului
Duh“, „pentru ca s\ se pogoa-
re peste ea lucrarea cea cur\-
]itoare a Treimii Celei mai
presus de fire“, „pentru ca s\
tului Teologic Universitar din
Bucure[ti, pe care le-a absolvit
cu diplom\ de licen]\. Din anul
1960 a fost angajat al Pa-
triarhiei Române, `n cadrul A-
telierelor Institutului Biblic, re-
marcându-se prin h\rnicie [i
con[tinciozitate.
Fiind hirotonit diacon pe sea-
ma Schitului Maicilor, s-a ostenit
`n aceast\ slujire mai bine de 20
de ani, pân\ `n anul 1993, când a
fost hirotonit preot pe seama
parohiei Sfântul Nicolae - Mala-
xa. Apoi, al\turi de preotul Ilie
Ion, a `nceput lucrarea de zidire
dup\ ample lucr\ri de reamena-
jare [i dotare, a fost inaugurat\ `n
1999, `n prezen]a Sanctit\]ii Sale,
Patriarhul Bartolomeu I al Con-
stantinopolului [i a vrednicului de
pomenire patriarh Teoctist.
A[ez\mântul filantropic, aflat
sub ocrotirea Sf. Vasile, g\zdu-
ie[te `n prezent un Centru de
Plasament Reziden]ial `n cadrul
c\ruia sunt asistate 25 de tinere
provenite din familii defavoriza-
te. De asemenea, aici func]ionea-
z\ Centrul Multifunc]ional de
Servicii Sociale „Speran]a“, re-
cent inaugurat, care acord\ asis-
ten]\ psihopedagogic\, medita]ii
gratuite [i o mas\ zilnic pentru
fie t\m\duitoare sufletelor [i
trupurilor [i izgonitoare a toa-
t\ puterea cea potrivnic\“ [i
pentru ca prin gustarea [i
stropirea cu apa sfin]it\ s\ ne
trimit\ Dumnezeu binecuvân-
tarea Sa, care spal\ `ntin\ciu-
nea patimilor“.
Ca trimis al lui Dumnezeu,
a continuat p\rintele protopo,
preotul intr\ `n casele tuturor
pentru a-i cunoa[te mai bine
pe credincio[i, pe fiecare cu
problemele sale, pentru a le
a noii bi-serici cu hramul Ador-
mirea Maicii Domnului, aflat\
acum `n curs de pictare.
~nzestrat cu un sim] liturgic
deosebit, p\rintele Vasile Antofie
a fost un mare iubitor al slujirii
sfântului altar [i al oamenilor.
De asemenea, sunt cunoscute
d\ruirea [i spiritul misionar [i
gospod\resc ale p\rintelui Vasile
Antofie, care r\mâne un exemplu
prin modul `n care a `n]eles c\
slujirea lui Hristos trebuie `nso-
]it\ de d\ruirea de sine, de sluji-
rea aproapelui [i de dragostea fa-
]\ de Biserica Sa.
Actualitatea religioas\ 3
un num\r de 35 de copii, precum
[i Centrul de Asisten]\ Medical\
[i Laborator de Analize „Sf. Doc-
tori f\r\ de argin]i Cosma [i Da-
mian“, `n cadrul c\ruia func]io-
neaz\ patru cabinete medicale
(ecografie, stomatologie, medici-
n\ general\ [i laborator analize),
deservite de medici speciali[ti [i
care ofer\ zilnic asisten]\ medi-
cal\ gratuit\ la peste 30 de per-
soane (pensionari, elevi, studen]i
etc). ~n cadrul aceluia[i complex
fiin]eaz\ din anul 2000 [i M\-
n\stirea „Sf. Vasile cel Mare“, ale
c\rei maici se ocup\ de educa]ia
duhovniceasc\ a tinerelor g\zdu-
ite de acest centru filantropic. a
stropi [i a le binecuvânta locu-
in]ele. Se stropesc cu Agheaz-
m\ to]i membrii familiei, ca-
sa, gospod\ria, chiar [i ani-
malele din curte, ca toate s\
primeasc\ binecuvântarea lui
Dumnezeu, acum, la `nceput
de an. Este un semn al pre-
zen]ei lui Dumnezeu `n inimi-
le [i `n casele oamenilor, un
semn al accept\rii prin cre-
din]\ a iubirii [i ocrotirii P\-
rintelui Ceresc `n via]a noas-
tr\. (pr. Sabin VOD|)
Fiindu-v\ al\turi `n acest
ceas de vremelnic\ desp\r]ire,
rug\m pe Mântuitorul Hristos,
Cel `nviat din mor]i, s\ odihneas-
c\ cu drep]ii sufletul robului S\u
P\rintele Vasile Antofie, unde nu
este durere, nici `ntristare, nici
suspin, iar familiei `ndoliate [i
tuturor celor ce l-au iubit [i l-au
pre]uit s\ le d\ruiasc\ mângâ-
iere [i `nt\rire sufleteasc\.
Ve[nica lui pomenire, din
neam `n neam!
Cu p\rinte[ti condolean]e [i
binecuvânt\ri pentru familia `n-
durerat\ [i parohia Sfântul Ni-
colae - Malaxa din Bucure[ti,
† DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
RETROSPECTIV|
Noi ierarhi `n
Biserica noastr\,
`n 2009
~n anul 2009, `n Biserica
Ortodox\ Rom=n\ au avut
loc alegeri de episcopi titu-
lari, dar [i de episcopi vi-
cari. Sfântul Sinod al Bi-
sericii Ortodoxe Române,
`ntrunit `n [edin]\ de lu-
cru la Re[edin]a patriar-
hal\, a ales pe 18 iunie
noi episcopi titulari pentru
Eparhia Sloboziei [i C\l\-
ra[ilor [i, respectiv, pentru
cea a Hu[ilor.
Scaunele episcopale ale
celor dou\ eparhii au fost
vacantate dup\ trecerea la
Domnul a episcopului
Damaschin Coravu (23
aprilie 2009)[i, respectiv, a
episcopului Ioachim Mare[
(24 aprilie 2009). Ceremo-
nia de `ntronizare a PS
Episcop Vincen]iu a fost
oficiat\ de Preafericitul
P\rinte Patriarh Daniel,
`n Catedrala episcopal\
din Slobozia, duminic\, 28
iunie 2009, iar a PS
Episcop Corneliu, de ~nalt
Preasfin]itul Teofan,
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, `n Catedrala
episcopal\ din Hu[i, luni,
29 iunie 2009, la s\rb\toa-
rea Sfin]ilor Apostoli Pe-
tru [i Pavel, hramul cate-
dralei.
Tot `n anul 2009, pe 29 oc-
tombrie , Sfântul Sinod al
Bisericii noastre a ales -
prin vot secret - pe Prea-
sfin]itul Gurie Gorjeanul,
Episcop-Vicar al Arhie-
piscopiei Craiovei, `n pos-
tul de episcop al Episco-
piei Devei [i Hunedoarei,
cu re[edin]a `n municipiul
Deva [i jurisdic]ia `n
jude]ul Hunedoara. ~n ace-
ea[i zi, ierarhii Sfântului
Sinod au ales - prin vot se-
cret - pe p\rintele arhi-
mandrit dr. Varlaam Mer-
ticariu `n postul vacant de
episcop-vicar patriarhal,
cu titulatura Ploie[teanul,
pe p\rintele arhimandrit
Ieronim Cre]u `n cel de-al
doilea post de episcop-vi-
car patriarhal vacant, cu
titulatura Sinaitul, [i pe
p\rintele arhimandrit dr.
Emilian Nica `n postul va-
cant de episcop-vicar al E-
piscopiei Râmnicului, cu
titulatura Lovi[teanul. In-
stalarea primului Episcop
al Devei [i Hunedoarei, `n
persoana PS Gurie Geor-
giu, a avut loc `n Cate-
drala „Sfântul Nicolae“
din Deva, `n Duminica a
XXX-a dup\ Rusalii, 29
noiembrie 2009. Sfânta
Liturghie arhiereasc\ [i
ceremonia de `ntronizare a
primului episcop al Devei
[i Hunedoarei a fost ofi-
ciat\ de Patriarhul Româ-
nilor, al\turi de 23 de ier-
arhi, membri ai Sfântului
Sinod, preo]i [i diaconi. PS
Emilian Lovi[teanul a fost
hirotonit arhiereu [i `ntro-
nizat ca episcop vicar al
Eparhiei R=mnicului,
odat\ cu ridicarea acesteia
la rangul de Arhiepiscopie,
ceremonie care a avut loc
pe 14 noiembrie 2009, iar
PS Varlaam Ploie[teanul a
fost hirotonit arhiereu [i
instalat ca episcop-vicar
patriarhal pe 20 decem-
brie 2009. a

4 Actualitatea religioas\
Timpul ridic\rii, timpul rodirii
Anul 2010 a fost
`ntâmpinat `n bisericile
Patriarhiei Rom=ne de
preo]i [i credincio[i prin
rug\ciuni de mul]umire
pentru toate darurile
primite de la Dumnezeu
`n anul ce a trecut, dar [i
de binecuvântare a anului
ce tocmai a sosit.
~n cuvântul rostit `n
noaptea dintre ani, `n
cadrul slujbei de
Te Deum, PF P\rinte
Patriarh Daniel a
subliniat c\ aceast\
rug\ciune de la cump\na
dintre ani are o
`nsemn\tate deosebit\.
Ea nu este una de tradi]ie
veche, dar are
semnifica]ii profunde,
tradi]ionale.
~ncepând din 2000, aceas-
t\ tradi]ie de a se face rug\-
ciune noaptea - nu doar ziua,
dup\ Sfânta Liturghie - la
cump\na dintre ani este una
sfânt\ [i plin\ de folos duhov-
nicesc. Aceast\ cump\n\ `n-
tre o perioad\ [i o alta diferi-
t\ de ea se sfin]e[te prin ru-
g\ciune. „Noi ne putem ruga
[i mul]umi lui Dumnezeu [i `n
timpul zilei de 1 ianuarie, dar
mai plin\ de semnifica]ie este
rug\ciunea la miezul nop]ii,
pentru c\ la miezul nop]ii se
trece de la o zi la alta; [i la tre-
cerea aceasta, la acest Pa[te
al timpului - Pa[te `nseamn\
trecere -, noi, cei trec\tori ,
mul]umim lui Dumnezeu Cel
netrec\tor; noi, cei ce vie]uim
`n timp, mul]umim lui Dum-
nezeu Cel mai presus de timp;
noi, cei ce vie]uim `n spa]iu `n-
tr-un loc anume, mul]umim
lui Dumnezeu Cel mai presus
de spa]iu; noi, cei din lume,
mul]umim lui Dumnezeu Cel
Care a creat lumea, `i poart\
de grij\, dar este mai presus
de lume. {i aceast\ mul]umi-
re adus\ lui Dumnezeu ca re-
cuno[tin]\ [i ca recunoa[tere
a darurilor primite de la El a-
re ca scop mântuirea“, a subli-
niat PF Daniel. De aceea fie-
care an nou se nume[te un an
„al mântuirii“. De la na[terea
Mântuitorului Iisus Hristos fi-
ecare an este un an al mântu-
irii [i, deci, noi mul]umim lui
Dumnezeu, cerem iertarea p\-
catelor [i cerem ajutorul de la
El ca s\ sfin]im timpul vie]ii
noastre ca timp al mântuirii.
Mântuirea nu `nseamn\
doar izb\virea din dificult\]i,
din necazuri, din boli, ci `n-
seamn\ unirea oamenilor tre-
c\tori cu Dumnezeu Cel ne-
trec\tor; `nseamn\ eliberarea
noastr\ din robia p\catului [i
intrarea `n via]a sfânt\ a lui
Hristos, prin Sfântul Botez,
prin Taina Poc\in]ei, prin
rug\ciune, prin fapte bune [i
prin `mp\rt\[irea cu Sfintele
Taine [i, mai ales, cu Sfânta [i
dumnezeiasca Euharistie: „Cu
trupul lui Hristos v\-mp\rt\-
[i]i [i din izvorul cel f\r\ de
moarte gusta]i“.
~n Biseric\
e locul mântuirii
Biserica este locul `n care
se mântuiesc cei condamna]i
la moarte din pricina p\catu-
lui, c\ci „plata p\catului este
moartea“. Dar cine se poc\ie[-
te de p\cate [i prime[te ierta-
rea se mântuie[te. Sfântul E-
frem Sirul a spus c\ „Biserica
este locul `n care se salveaz\,
se mântuiesc cei condamna]i
la moarte“ - moartea ca des-
p\r]ire a omului de Dum-
nezeu prin p\cat. „Noi, prin
rug\ciune, prin mul]umire,
prin poc\in]\, prin `mp\rt\[i-
rea cu Sfintele Taine [i prin
s\vâr[irea binelui, ne unim cu
Hristos ~mp\ratul Cel f\r\ de
moarte, care a biruit p\catul,
a biruit iadul [i a biruit moar-
tea [i ne-a unit pe noi cu Dum-
nezeu Tat\l [i ne-a ridicat `n
slava [i `n iubirea Preasfintei
Treimi prin ~nviere [i prin
~n\l]area Sa `ntru slav\ la ce-
ruri“, a eviden]iat Patriarhul
României.
Anul mântuirii este anul `n
care folosim timpul dat de
Dumnezeu ca un interval `n-
tre darul Lui - `n primul rând,
darul vie]ii - [i r\spunsul o-
mului. ~n timp c\dem `n p\ca-
te [i `n timp ne ridic\m. {i da-
c\ moartea ne g\se[te `n p\-
cat, am pierdut mântuirea.
Dac\ ne g\se[te uni]i cu
Dumnezeu prin rug\ciune,
prin fapte bune, prin Sfintele
Taine, atunci dobândim mân-
tuirea. Sfântul Isaac Sirul ci-
CM
YK
Luni, 4 ianuarie 2010
de noi, de intensitatea rug\-
ciunii, de intensitatea iubirii
noastre fa]\ de Hristos, fa]\
de Sfânta Treime, fa]\ de to]i
sfin]ii lui Dumnezeu [i fa]\ de
semenii no[tri.
Rug\ciunea dintre ani
pune `n cump\n\ rostul
vie]ii noastre pe p\mânt
Ea nu e o simpl\ trecere de
la o or\ la alta, ci se dore[te o
trecere de la o stare la alta, de
la o stare mai pu]in bun\ la u-
na mai bun\. Sfântul Ioan Gu-
r\ de Aur, `ntrebându-se des-
pre rostul vie]ii noastre p\-
mânte[ti, trec\toare, zice: „Ce
folos de via]a aceasta p\mân-
teasc\, trec\toare, dac\ `n ea
nu ne ostenim s\ dobândim
via]a ve[nic\ netrec\toare?!“
{i cea ne-trec\toare se dobân-
de[te prin rug\ciune [i fapte
bune. Noi nu putem face fapte
bune dac\ Dumnezeu Cel Bun
- singurul bun prin natur\ -
nu ne d\ruie[te harul S\u.
Noi tr\im din mila, din harul,
din milostivirea lui Dumnezeu
Care ne ajut\ s\ `mplinim `n
teaz\ pe Sfântul Efrem Sirul judec\]ii“. De aceea noi cerem via]a noastr\ voia Lui.
[i spune: „Via]a noastr\ pe „sfâr[it cre[tinesc vie]ii noas- {i Sfântul Vasile cel Mare
p\mânt este ca o carte pe care tre“ de la Domnul `n fiecare este o pild\ - nu e o simpl\
o scriem noi, fiecare, prin fap- Liturghie; „cealalt\ vreme a coinciden]\ pomenirea lui la
tele noastre, prin cuvintele vie]ii noastre `n pace [i `ntru 1 ianuarie -, este o pild\ de
noastre [i prin gândurile poc\in]\ s\ o petrecem“. Deci folosire a timpului mântuirii.
noastre“. Cât suntem `nc\ `n timpul pe care `l avem la dis- ~n 9 ani, cât a fost episcop, a
via]a aceasta putem reveni a- pozi]ie poate s\ fie timpul lucrat atât de mult, a scris
supra a ceea ce am scris cu c\derii sau timpul ridic\rii - atât de mult, a postit atât de
fapta, cu cuvântul [i cu gân- totul depinde de credin]a [i de mult, s-a rugat atât de mult
dul. Prin poc\in]\, prin `n- voin]a noastr\; poate fi timpul [i a ap\rat atât de mult
dreptare, prin `nceputul bun, rodirii sau timpul risipirii da- credin]a, `ncât 90 de ani nu
corect\m capitole din via]a rurilor primite prin na[terea ne sunt suficien]i nou\ s\ ne
noastr\, fraze din cartea vie]ii dup\ trup: s\n\tate, inteli- ridic\m la m\sura lui. Atât
noastre, exprim\ri gre[ite, gen]\, frumuse]e, bun\tate, de intens a tr\it timpul vie]ii
dar - spune Sfântul Isaac Si- la fel, darurile primite de la cre[tine, ca timp al mântui-
rul - „când s-a `ncheiat via]a Botez - „pecetea darurilor Du- rii, `ncât poate fi un model de
noastr\ pe p\mânt se pune hului Sfânt“ - le putem `nmul- sfin]ire a timpului, cu rug\-
sigiliu pe cartea vie]ii noastre ]i sau le putem risipi. {i totul ciunea, cu fapta cea bun\, cu
[i nu mai putem `ndrepta nici depinde dac\ sfin]im timpul lucrarea cea milostiv\ [i cu
capitolele, nici frazele, nici cu- prin credin]\, poc\in]\ [i fapte lauda adus\ lui Dumnezeu, a
vintele, [i r\mân a[a cum ne- bune sau profan\m timpul mai spus Preafericiea Sa.
a g\sit ceasul mor]ii [i ziua vie]ii noastre. Totul depinde (Augustin P.)
Rug\ciuni la `nceput de an nou,
`n Arhiepiscopia Dun\rii de Jos
~n `ntreaga Arhiepiscopie a Dun\rii de când spre `nchinare, pentru `ntâia oar\, ra-
Jos, noul an 2010 a fost `ntâmpinat de preo]i cla din argint masiv `n care au fost a[ezate
[i credincio[i `n sfintele biserici, fiind `n\l]a- p\rticele din moa[tele Sfântului Vasile cel
te rug\ciuni de mul]umire pentru toate da- Mare, primite `n dar din partea IPS Dioni-
rurile primite de la Dumnezeu `n anul ce a sie, Mitropolit de Corint (Grecia).
trecut, dar [i de binecuvântare a anului ce ~nalt Preasfin]ia Sa a vorbit cu aceast\
tocmai a sosit. ocazie despre importan]a marelui ierarh [i as-
La Catedrala arhiepiscopal\ din Gala]i, la cet capadocian, care a l\sat o mo[tenire spiri-
cump\na dintre ani, IPS Arhiepiscop Casian tual\ imens\ pentru Biserica Cre[tin\
a s\vâr[it slujba Acatistului Sfântului Vasi- Universal\, amintind faptul c\ anul 2009, pe
le cel Mare, urmat\ de lectura Evangheliei care tocmai l-am `ncheiat, a fost `nchinat
de la Luca IV, 16-22, despre `mplinirea pro- Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul
fe]iei lui Isaia `n Persoana Mântuitorului Cezareei Capadociei, precum [i celorlal]i Sfin]i
Iisus Hristos [i vestirea „anului binepl\cut Capadocieni. Cu acest prilej au fost organizate
Domnului“. Credincio[ii prezen]i au primit [i `n Eparhia Dun\rii de Jos numeroase ma-
cuvânt de `nv\]\tur\ din partea ierarhului nifest\ri religioase, culturale, [tiin]ifice, e-
[i au fost invita]i s\ ia parte la tradi]ionala ducative [i pastoral-misionare, dintre care
agap\ de Anul Nou, informeaz\ Biroul de amintim procesiunea [i pelerinajul la moa[te-
pres\ al Arhiepiscopiei Dun\rii de Jos. le Sfântului Vasile cel Mare [i ve[mântul Sf.
La praznicul T\ierii `mprejur a Mântuito- Cuv. Patapie, din perioada 16-18 martie 2009.
rului [i s\rb\toarea Sfântului Vasile cel Ma- De asemenea, s-a amintit faptul c\ anul
re, chiriarhul locului, `nconjurat de cler [i `n 2010 este, prin hot\r=rea Sf=ntului Sinod al
prezen]a unui mare num\r de credincio[i, a Bisericii noastre, „Anul omagial al Crezului
s\vâr[it, `n Catedrala Dun\rii de Jos, Dum- Ortodox [i al Autocefaliei române[ti“, `n Pa-
nezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile, adu- triarhia Român\.
CM
YK

„~n Iisus Hristos s-a schimbat t\ierea `mprejur cea
trupeasc\ `ntr-o t\iere `mprejur duhovniceasc\“
Sute de credincio[i au um-
plut pe 1 ianuarie 2010 Cate-
drala patriarhal\ din Bucu-
re[ti. ~n aceast\ zi, când Bise-
rica Ortodox\ a s\rb\torit T\-
ierea `mprejur dup\ Trup a
Domnului [i pe Sfântul Ierarh
Vasile cel Mare, slujba Sfintei
Liturghii a fost s\vâr[it\ de
Preafericitul P\rinte Patriarh
Daniel, `nconjurat de un sobor
de preo]i [i diaconi slujitori ai
Catedralei.
La finalul Sfintei Liturghii
a avut loc momentul solemn
al `ncheierii anului 2009 ca an
omagial al Sfântului Vasile
cel Mare [i al celorlal]i Sfin]i
Capadocieni. Sub aceast\ egi-
d\, Sfântul Vasile [i ceilal]i
Sfin]i din Capadocia s-au aflat
`n aten]ia tuturor eparhiilor
ortodoxe române[ti, atât din
]ar\ cât [i din str\in\tate, du-
p\ cum a ar\tat P\rintele Pa-
triarh Daniel.
~n cadrul aceluia[i moment
a fost prezentat, ca o retro-
spectiv\ a manifest\rilor co-
memorative desf\[urate `n
anul trecut, volumul intitulat
„2009 - anul Sfin]ilor Capado-
cieni `n Biserica Ortodox\ Ro-
mân\“. Lucrarea a fost reali-
zat\ de Centrul de Pres\
„BASILICA“ al Patriarhiei
Române [i publicat\ la Editu-
ra „Trinitas“. Dup\ acest mo-
ment s-a dat citire Hot\rârii
Sfântului Sinod prin care a-
nul 2010 este proclamat An
omagial al Crezului Ortodox
[i al Autocefaliei române[ti.
Actul sinodal a fost citit de p\-
rintele arhimandrit Timotei
Aioanei, exarh cultural al Ar-
hiepiscopiei Bucure[tilor [i
mare eclesiarh al Catedralei
Patriarhale.
~n cuvântul rostit `n cadrul
sfintei slujbe, Patriarhul Ro-
m=niei a vorbit despre semni-
fica]iile pericopei evanghelice
a zilei. Dup\ ce a amintit c\
Biserica Ortodox\ pr\z-
nuie[te pe 1 ianuarie trei s\r-
b\tori distincte, dar legate `n-
tre ele duhovnice[te - T\ierea
`mprejur a Domnului s\vâr[i-
t\ la opt zile dup\ na[terea
Sa, pomenirea Sfântului Vasi-
le cel Mare, Arhiepiscopul Ce-
zareei Capadociei, trecut la
Domnul la 1 ianuarie 379,
pr\znuit `n chip special anul
trecut `mpreun\ cu to]i Sfin]ii
Capadocieni, [i `nceputul A-
nului Nou calendaristic - , P\-
rintele Patriarh Daniel a tâl-
cuit Evanghelia rânduit\ pen-
tru aceast\ dat\.
Evanghelia are leg\tur\ cu
toate cele trei s\rb\tori enu-
merate mai sus. Ea ne arat\
c\ Mântuitorul Iisus Hristos
sporea cu `n]elepciunea, cu
vârsta [i cu harul `naintea lui
Dumnezeu [i a oamenilor. A-
ceast\ sporire duhovniceasc\
este concluzia [i centrul sem-
nifica]iilor spirituale ale aces-
tei Evanghelii. Mântuitorul
Iisus Hristos la vârsta de 12
ani are o `n]elepciune neobi[-
nuit\ pentru vârsta lui biolo-
Luni, 4 ianuarie 2010
gic\. El merge cu Maica Dom-
nului [i cu dreptul Iosif `m-
preun\ cu rudele lor `n fiecare
an la Ierusalim, potrivit tradi-
]iei iudaice. Merg la templu
pentru a se `nchina [i pentru
a serba Pa[tile. Aceast\ c\l\-
torie la Ierusalim arat\ sem-
nifica]ia duhovniceasc\ a
templului, locul unde prezen-
]a lui Dumnezeu este cea mai
intens\ [i mai direct\ fa]\ de
poporul ales. Templul `ns\ e-
ra o pre`nchipuire sau o prefi-
gurare a Persoanei `ns\[i a
Mântuitorului Iisus Hristos.
Dup\ cum `ntr-un spa]iu defi-
nit material prin construc]ie lo-
cuie[te Dumnezeu, tot a[a `n
Omul Iisus Hristos este pre-
zent Fiul lui Dumnezeu cel
Ve[nic.
Umanitatea
lui Hristos, Biserica
Noului Testament
Amintind de textul aposto-
lului s\rb\torii, PF P\rinte
Daniel a eviden]iat c\ Sfântul
Pavel afirm\ c\ „`n Iisus
Hristos locuie[te trupe[te pli-
n\tatea dumnezeirii“ infinite,
necuprinse, mai presus de `n-
]elegere. De[i trupul este limi-
tat, `n el locuie[te dumnezei-
rea cea necuprins\ cu vede-
rea, cu sim]urile [i cu `n]ele-
gerea. „Templul era prefigu-
rarea s\l\[luirii lui Dum-
nezeu printre oameni [i mai a-
les prezen]a plin\t\]ii lui
Dumnezeu Fiul `n umanitatea
pe care El a asumat-o [i a `m-
propriat-o. Templul era casa
sfânt\ care ~l prevestea, ~l
prevedea pe Cel Unul Sfânt,
Iisus Hristos, Dumnezeu `n-
trupat din iubire pentru oa-
meni. ~n El sunt unite pentru
ve[nicie dumnezeirea [i ome-
CM
YK
nitatea. De aceea, când Mân-
tuitorul S-a apropiat de Sfin-
tele Sale P\timiri a zis: «D\-
râma]i acest templu [i `n trei
zile Eu `l voi rezidi» Prin a-
ceasta el a f\cut leg\tura `n-
tre unicul templu al poporului
evreu [i templul Trupului
S\u. Prin intermediul Trupu-
lui lui Hristos care devine [i
izvor al trupului S\u tainic
care este Biserica se vede le-
g\tura dintre templul Vechiu-
lui Testament [i Biseric\.
Templul prefigura `ntruparea
lui Hristos, s\l\[luirea lui
Dumnezeu `n umanitate [i `n
acela[i timp pre`nchipuia Bi-
serica lui Hristos, adunarea
oamenilor `n iubirea Preasfin-
tei Treimi [i s\l\[luirea haru-
lui lui Dumnezeu `n to]i cei
boteza]i“. Astfel, templul aces-
ta explic\ de ce la sfin]irea u-
nei biserici ortodoxe mai `ntâi
se cite[te rug\ciunea lui Solo-
mon de sfin]ire a templului
din Vechiul Testament. Dar [i
templul din Vechiul Testa-
ment, [i biserica nou-sfin]it\
reprezint\ taina mare a unirii
lui Dumnezeu cu oamenii prin
Iisus Hristos. ~n acest templu
vin pelerinii evrei, printre ca-
re [i Pruncul Iisus `mpreun\
cu mama Sa [i cu Iosif, socotit
`n popor ca tat\l lui Iisus. Du-
p\ ce ajung acas\ constat\
Maica Domnului [i Iosif c\ co-
pilul de 12 ani nu se afl\ prin-
tre copiii rudelor [i vecinilor
care au fost la templu. S-au
`ngrijorat [i s-au `ntos la Ieru-
salim c\utându-L trei zile. Nu
l-au g\sit decât a treia zi, `n
templu, ascultând [i `ntre-
bând pe c\rturari, pe `nv\]\-
torii de lege care o via]\ `n-
treag\ au studiat legea [i pro-
orocii. To]i se mirau de r\s-
punsurile Lui, cum un copil `n
CM
YK
vârst\ de 12 ani cunoa[te
Scripturile toate pe de rost [i
`n]elesurile cele mai adânci ale
Sfintelor Scripturi [i explic\ `n
mod l\murit cele mai dificile
locuri din Sfânta Scriptur\.
Con[tiin]a lui Hristos
c\ Tat\l Lui este
P\rintele ceresc
Când Maica Domnului L-a
v\zut pe copilul Iisus `ntre `n-
v\]a]ii Legii a r\mas uimit\ [i
a zis: „Fiule, de ce ne-ai f\cut
nou\ aceasta? Eu [i tat\l t\u,
Iosif, te-am c\utat. {i am fost
`ngrijora]i“. Pe nea[teptate,
copilul de 12 ani a r\spuns:
„De ce trebuia s\ M\ c\uta]i?
Nu [tia]i c\ se cuvenea ca Eu
s\ fiu `ntru cele ale Tat\lui
Meu?“ Ei nu au `n]eles cuvin-
tele acestea, dar Maica Dom-
nului le p\stra `n inima ei. La
vârsta de 12 ani, copilul Iisus
avea con[tiin]a c\ Tat\l S\u
nu este dreptul Iosif, ci Tat\l
ceresc, c\ El este Fiul lui
Dumnezeu f\cut Om din iubi-
re pentru oameni [i c\ familia-
ritatea cu Tat\l din ceruri este
una ve[nic\, iar templul este
considerat casa lui Dumnezeu
[i se cuvenea ca El s\ fie `ntru
ale Tat\lui din ceruri.
Darurile Tat\lui din ceruri
ca preg\tire pentru primirea
lui Mesia sunt Sfintele Scrip-
turi [i casa Domnului sau
Templul Sfânt din Ierusalim.
Toate ~l pre`nchipuiau [i ~l bi-
nevesteau tainic pe El, pe
Hristos, Dumnezeu Cuvântul
prezent, cu Sfintele Scripturi
[i pe Dumnezeu `ntrupat pre-
zent `n templu, pentru c\ a-
cesta din urm\ prefigura
Trupul S\u. Când El tâlcuia
cuvintele Scripturii `n sensul
cel mai profund [i cuprinz\tor
5
o f\cea pentru c\ El a scris
Scripturile prin Duhul Sfânt.
Dumnezeu Cuvântul cel Ve[-
nic prin Duhul Sfânt a inspi-
rat pe autorii cuvintelor Sfin-
telor Scripturi, dar de fapt au-
torul Sfintelor Scripturi este
El, Dumnezeu Cuvântul. A-
ceasta s-a confirmat dup\ ~n-
vierea Sa, când ucenicilor Lu-
ca [i Cleopa, sub forma unui
pelerin necunoscut, le-a tâlcu-
it Scripturile, Legea lui Moise,
Proorocii [i Psalmii, ar\-
tându-le acestora locurile din
Scriptur\ unde se vorbe[te de-
spre El. Acesta este `n]elesul
profund al r\spunsului co-
pilului Iisus de 12 ani din Na-
zaret c\ „se cuvenea s\ fiu `n-
tru cele ale Tat\lui Meu“, `n
casa Domnului [i `n cuvântul
Domnului. Evanghelia pune
accentul pe cre[terea sporit\
`ntr-un ritm neobi[nuit cu `n-
]elepciunea [i cu harul `nain-
tea lui Dumnezeu [i a oameni-
lor, adic\ ar\tarea `n]elepciu-
nii dumnezeie[ti, ve[nice, `n
mod progresiv dar mai rapid
decât `n mod obi[nuit.
Mântuitorul p\ze[te
Legea, dar o [i
des\vâr[e[te
Hristos a fost t\iat `mpre-
jur `n a opta zi de la na[tere [i
aceast\ t\iere `mprejur era
simbolul credincio[iei, al ale-
gerii [i al binecuvânt\rii pen-
tru evrei, o binecuvântare
special\ pentru poporul ales
din partea lui Dumnezeu [i un
semn de fidelitate, de jertfel-
nicie pentru a `mplini voia lui
Dumnezeu [i a nu mai tr\i
dup\ voia instinctelor, ci dup\
voia Duhului. De aceea, Sfân-
tul Apostol Pavel arat\ c\ `n
Iisus Hristos s-a schimbat t\-
ierea `mprejur cea trupeasc\
`ntr-o t\iere `mprejur duhov-
niceasc\, ce `ncepe prin bote-
zul `n moartea [i `nvierea lui
Hristos. T\ierea `mprejur cea
duhovniceasc\, nu cea tru-
peasc\, conteaz\ acum. Hris-
tos a f\cut-o pentru a ar\ta c\
S-a n\scut sub Lege, c\ re-
spect\ Legea, dar apoi o de-
s\vâr[e[te prin `nv\]\tura [i
lucr\rile Sale sfin]itoare, mi-
nunate. „De ce nu se t\ia `m-
prejur copilul de parte b\rb\-
teasc\ la vârsta de [apte zile,
ci de opt zile? Se [tie c\ num\-
rul [apte este o cifr\ sfânt\ la
evrei. Pentru c\ cifra opt nu
mai reprezint\ lumea aceas-
ta, ci reprezint\ ziua ve[ni-
ciei. Prin acest fapt se arat\,
ca [i la s\rb\toarea Hanuka,
unde se aprind opt lumân\ri,
nu [apte, destina]ia oric\rui
om credincios de a mo[teni
via]a ve[nic\. Deci cine se
na[te [i `n ziua a opta prime[-
te un nume, acela are un nu-
me pentru ve[nicie, nu doar
pentru istorie. Destina]ia fi-
nal\ nu este istoria, ci via]a
ve[nic\“, a spus `n `ncheiere
Patriarhul României. a
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
Hipertensiunea scade
dac\ urma]i o cur\
cu tinctur\ de p\ducel
Ileana F., jud. Olt: „Am 53 de
ani [i de mai bine de trei ani
suf\r de hipertensiune arte-
rial\. Am aflat c\ pentru
reglarea tensiunii este foarte
util p\ducelul. Sub ce form\
trebuie preparat [i cum tre-
buie administrat?“
Prof. Constantin Milic\: ~n-
tr-adev\r, p\ducelul are efecte
remarcabile, preventive [i cu-
rative `n hipertensiunea arte-
rial\, la fel ca `n majoritatea
afec]iunilor cardiace, iar moda-
lit\]ile de preparare sunt din-
tre cele mai simple, respectiv
tinctura [i infuzia. Tinctura de
p\ducel se prepar\ din 20 g
flori, frunze sau fructe uscate,
care se m\run]esc `ntr-un mo-
jar sau se macin\ [i se pun la
macerat `n 100 ml alcool 60O,
timp de 10 zile, `ntr-un borcan
`nchis ermetic. Se strecoar\
prin tifon `n sticlu]e `nchise la
culoare. ~n cantitate mai mare
se iau 10 linguri plant\ uscat\
la 500 ml alcool 60O, care se
macereaz\ 14 zile. Se consum\
intern câte 10-15 pic\turi, di-
luate `n 50 ml ap\, de 3 ori pe
zi, cu 30 de minute `nainte de
mesele principale, `n cure de 3
s\pt\mâni pe lun\. Cura cu
tinctur\ de p\ducel, eventual
asociat\ cu tinctur\ de talpa
gâ[tei, se recomand\ `n com-
baterea hipertensiunii arteri-
ale. Aceasta se face `n paralel
cu o alimenta]ie vegetarian\,
cu multe crudit\]i, s\rac\ `n
sare [i f\r\ condimente iu]i.
Tinctura de p\ducel este bene-
fic\ [i `n combaterea st\rilor
de nervozitate, emotivitate ex-
cesiv\, la epuizarea fizic\ sau
psihic\ a organismului [i `n
starea de oboseal\, amnezie,
tetanie [i anxietate, provocând
un somn lini[titor. Se poate
sublinia c\ tinctura de p\ducel
se asociaz\ bine cu tinctura de
valerian\ (`n p\r]i egale) din
care se iau câte 30-50 de
pic\turi de 3 ori pe zi, `nainte
de mese, cu efecte deosebite `n
bolile de inim\ [i de nervi.
Luat\ `n doze de 3-4 linguri]e
pe zi, `n cure de câte o lun\,
tinctura de p\ducel are efecte
excep]ionale `n oprirea tulbu-
r\rilor de menopauz\, mai
ales când se asociaz\ cu dieta
lacto-vegetarian\ cu multe
crudit\]i. Efecte similare are [i
infuzia de p\ducel, intervenind
`n prevenirea [i combaterea
suferin]elor cardiovasculare
(palpita]ii, hipertensiune, an-
gin\ pectoral\), mai ales la
persoane de vârsta a treia. De
asemenea, calmeaz\ [i stabi-
lizeaz\ st\rile nevrotice,
alung\ gândurile stresante,
atacurile de panic\, emo]iile [i
starea de anxietate cuplat\ cu
depresia psihic\. La persoane
cu varice pronun]ate la picioa-
re este indicat s\ se bea zilnic
un litru infuzie din flori de p\-
ducel, `n care s-a macerat, timp
de minimum o or\, coaja de la
o l\mâie, `ntr-o cur\ de 5 luni.
Infuzia de p\ducel (flori, frun-
ze, fructe) se prepar\ dintr-o
linguri]\ plant\ uscat\ la 250
ml ap\ clocotit\; se infuzeaz\
acoperit timp de 10-15 minute,
se strecoar\ [i se beau 2-3 cea-
iuri ne`ndulcite pe zi, frac]io-
nate `n mai multe reprize,
`nainte de mesele principale,
`n cure de 2-4 luni. a
Luni, 4 ianuarie 2010
Consuma]i lactate [i pe[te,
dac\ suferi]i de osteoporoz\
re responsabilitate. Prepara-
Osteoporoza, o maladie cronic\, este bine s\ nu omite]i din
rea alimentelor `n buc\t\rie -
ce afecteaz\ `n special femeile alimenta]ie lactatele, pe[tele, gastrotehnica - nu mai poate
fi l\sat\ la `ndem=na oric\rei
de v=rsta a treia, impune o precum [i alunele [i semin]ele, buc\t\rese, iar aspectul
alimenta]ie care, chiar dac\ nu poate alimente care asigur\ mineralizarea atractiv al prezent\rii [i ser-
s\ duc\ la tratarea bolii, diminueaz\ oaselor [i cantitatea de calciu virii alimentelor nu poate fi
l\sat la latitudinea comerci-
efectele sale devastatoare. De aceea, necesar\ organismului `n fiecare zi. an]ilor care, cu E-urile moder-
ne, dau spre consum orice.
cheaz\ [i elimin\ ionii de Ca, stituit unul dintre interesele ~n prezent, `n Rom=nia,
cum ar fi p=inea neagr\, ca- UE `n privin]a ader\rii Rom=- doar 1/3 din popula]ie este
feaua, spanacul, m\cri[ul [i niei. normal ponderal\, 1/3 este
ciocolata. Agricultura, ca ramur\ a
subponderal\ [i 1/3 obez\, dar
Rom=nia se g\se[te `ntr-o produc]iei alimentare [i `n nu din lipsa alimentelor, ci
zon\ geoclimatic\ ce `i asigu- special cea ecologic\, constitu- prin lips\ de educa]ie sanita-
r\ o faun\ [i o vegeta]ie ali- ie o preocupare [tiin]ific\ a ]\- r\ [i alimentar\ [i prin indife-
mentar\ foarte variat\, de la rilor civilizate. Transportul [i
cea marin\, p=n\ la cea de depozitarea produselor ali- ren]\, toate acestea cu conse-
de dr.
p\dure montan\. De aseme- mentare `n mod corespunz\- cin]e grave [i vizibile `n timp.
Vlad-D
Dorin BEJAN nea, cantitatea [i calitatea tor, pentru a nu se degrada * DR. VLAD-DORIN BEJAN
produselor alimentare a con- sau polua cu toxice, este o ma-
Osteoporoza este, din nefe- ESTE MEDIC PRIMAR REUMATOLOG
ricire, o manifestare a b\tr=-
ne]ii, la fel ca [i ridurile sau
sc\derea tonusului muscular,
iar stimularea alimentar\ cu
calciu nu poate contrabalansa
efectul ireversibil. Totu[i, apor-
tul insuficient de s\ruri mine-
rale din alimente [i mai ales
blocarea [i eliminarea rapid\
a acestora din organism, ca
urmare a consumului unor
alimente nepotrivite, pot fi co-
rectate [i supravegheate prin-
tr-o diet\ corect\.
Stofa proteic\ a oaselor [i
mineralizarea cu s\ruri de
calciu este asigurat\ de o ali-
menta]ie bogat\ `n lactate.
Pentru un om normal, care
are nevoie de 2.500 de calorii
[i, deci, ra]ia zilnic\ de calciu,
se recomand\: carne sau pe[te
- 200 g/zi, lapte - 500 ml/zi,
p=ine - 100 g/zi, unt - 40 g/zi,
untdelemn - 30 g/zi, br=nz\ -
100 g/zi, legume verzi - 200
g/zi, fructe - 200 g/zi. Un aport
important de minerale provi-
ne din carnea de ton, migdale,
alune, m\sline, soia, fasole
uscat\, ceap\, varz\ alb\.
Se recomand\ restric]ie
pentru alimentele care blo-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
bo, `n deschiderea unei conferin- cat\ `n lume. Boala este endemi- severe“, sunt mult mai eficiente
]e privind vaccinarea infantil\. c\ `nc\ `n patru ]\ri: Afganistan, `n schimbarea atitudinii fum\to-
Acesta a mai precizat c\ num\- India, Pakistan [i Nigeria. rilor asupra obiceiului lor. Efec-
rul ]\rilor `n care s-au depistat a AVERTISMENTELE CON- tul este vizibil `n special la per-
cazuri de poliomielit\ a crescut TRA FUMATULUI NU AU EFEC- soanele care fumeaz\ pentru `m-
de la 13 la 19 `n 2009, `n Africa. bun\t\]irea propriei imagini,
Printre cele mai afectate ]\ri pri- TUL SCONTAT: Potrivit unui precum tinerii care deprind acest
vind num\rul de cazuri de polio- studiu realizat de psihologi din obicei pentru a impresiona sau a
mielit\ se num\r\ Angola, Cia- Elve]ia, Germania [i SUA, pre- intra `ntr-un grup pe care `l ad-
dul, Republica Democratic\ Con- luat de Agen]ia Reuters, pachete- mir\, ori precum cei care cred c\
go (RDC) [i Nigeria. Conform es- le de ]ig\ri cu avertismente pri- fumatul le ridic\ valoarea socia-
tim\rilor OMS, circa 74% dintre vind consecin]ele fatale ale fuma- l\. „~n general, fum\torii care
a A REAP|RUT POLIOMIE- copiii din Africa sunt vaccina]i tului ar putea avea efect contrar sunt confrunta]i cu mesaje legate
LITA: Organiza]ia Mondial\ a `mpotriva poliomielitei, dar nu- asupra fum\torilor, `ntrucât `i de moarte pe pachetele de ]ig\ri
S\n\t\]ii (OMS) a anun]at c\ `n m\rul lor ar trebui s\ fie de cel `mpac\ pe ace[tia cu gândul ine- tind s\ `[i prelungeasc\ disponi-
mai multe ]\ri africane a reap\- pu]in 85%. Poliomielita este o vitabilit\]ii mor]ii. Studiul a re- bilitatea de a avea acest obicei
rut poliomielita, o boal\ despre maladie contagioas\, care se levat c\ avertismentele care nu riscant. Gândul la moarte poate
care se credea p=n\ acum c\ a transmite pe cale oral\ [i poate au ca principal\ tem\ moartea, avea efect contrar fa]\ de cel ur-
fost eradicat\. OMS a [i solicitat, provoca paralizie ireversibil\. ~n precum „Fumatul v\ aduce dum- m\rit de campaniile anti-fumat“,
din acest motiv, mai multe fon- lume, boala a fost practic eradi- neavoastr\ [i celor din jur daune au subliniat autorii studiului. a
duri pentru finan]area vaccin\ri-
lor, relateaz\ AFP. „Mai multe
]\ri au semnalat reapari]ia polio- Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
mielitei, care fusese eradicat\“, a „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
declarat directorul regional al
otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com
OMS `n Africa, Luis Gomes Sam-

„V=rful crizei `n agricultura rom=neasc\
va fi `n prim\vara acestui an“
a „~n prim\vara acestui an, c=nd mare parte din creditele contractate pentru subven]iile din aceast\ toamn\ vor trebui
returnate [i, tot atunci, importante suprafe]e de teren trebuie sem\nate, va fi v=rful crizei `n agricultur\“, spune Daniel
Botanoiu, reprezentant al Federa]iei Na]ionale a Produc\torilor Agricoli din Rom=nia a ~ntr-un interviu acordat cotidianului
„Ziarul Lumina“, fostul director al Direc]iei Generale pentru Agricultur\ [i Dezvoltare Rural\ din cadrul Ministerului
Agriculturii a vorbit despre necesitatea acord\rii pentru acest sector a unui procent de 4% din PIB, `n acest an a
Domnule dr. ing. Daniel
Botanoiu, `n ce m\sur\
s-a
a reflectat criza econo-
mico-ffinanciar\ pe care o
travers\m `n sectorul
agricol?
Criza financiar\ ne-a demon-
strat c\, `n absen]a unei politici
solide, for]ele de pe pie]ele produ-
selor pot pierde `ntreg controlul [i
pot provoca, `n egal\ m\sur\, nu-
meroase [i grave dificult\]i socia-
le. Criza este sim]it\ din plin de
fermierii mai mici, care tr\iesc,
`n mare parte, din subven]ii, `n
lipsa banilor necesari ei nepu-
t=nd relua ciclul de produc]ie.
Astfel c\ au crescut suprafe]ele
necultivate, ca urmare a abando-
n\rii activit\]ilor agricole.
Pe de alt\ parte, mul]i produ-
c\tori agricoli depind de credite,
iar cre[terea dob=nzilor pentru
unii a `nsemnat sf=r[itul activit\-
]ii. O sistare a activit\]ii micilor
cresc\tori de animale, fie [i tem-
porar\, a sistemului de achizi]ie,
poate echivala cu falimentul.
Aceast\ situa]ie se refer\ `n spe-
cial la cei care au contractat credi-
te bancare, pe care le pl\tesc lunar
tocmai din livr\rile de produse.
~n cazul produc\torilor de lap-
te, care [i a[a primesc pu]ini bani
pentru laptele predat, dac\ se va
sista preluarea acestui produs,
atunci situa]ia va fi c=t se poate
de critic\. V=rful crizei economi-
ce cred c\ va fi `n prim\vara a-
cestui an, c=nd parte din credi-
tele contractate pentru subven]i-
ile din aceast\ toamn\ trebuiesc
returnate [i c=nd importante su-
prafe]e de teren trebuie s\ fie se-
m\nate.
Cum vede]i anul 2010
pentru fermierii rom=ni,
]in=nd cont [i de faptul c\
de la 1 ianuarie vor fi eli-
minate anumite ajutoare
de stat?
Daniel Botanoiu,
director al Federa]iei
Na]ionale a Produc\torilor
Agricoli din Rom=nia
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
Luni, 4 ianuarie 2010
Conform Tratatului de adera-
re, `n perioada 2007-2009, Rom=-
nia a putut aplica m\suri de
sprijin care nu sunt conforme cu
regulile comunitare de ajutor de
stat. Dup\ o perioad\ de tranzi-
]ie de 3 ani, Rom=nia este obliga-
t\ s\ reorienteze ajutoarele exis-
tente `n conformitate cu regle-
ment\rile europene.
Ajutoarele de stat pentru rea-
lizarea investi]iilor, diversificarea
[i `mbun\t\]irea calit\]ii produc-
]iei au `n vedere at=t produc]ia
primar\, c=t [i comercializarea
produselor procesate, intensita-
tea acestui ajutor fiind de 40%
p=n\ la 50% `n cazul zonelor de-
favorizate [i se refer\, `n princi-
pal, la achizi]ionarea de tractoa-
re [i ma[ini agricole, la construi-
rea sau modernizarea silozurilor,
grajdurilor [i la transformarea [i
valorificarea produselor agricole.
Sunt destul de multe m\suri
de ajutor de stat care sunt cu-
prinse `n actualul Program Na]i-
onal de Dezvoltare Rural\, `ns\
acest lucru nu m\ `mpiedic\ s\
semnalez faptul c\ sunt, `n conti-
nuare, c=teva m\suri de ajutoare
de stat care trebuie implementa-
Absorb]ia fondurilor europene, diminuat\ de birocra]ie [i lipsa cofinan]\rii
S-a
a vorbit de o rat\ a ab-
sorb]iei fondurilor euro-
pene extrem de mic\.
Care sunt cauzele care
au dus la aceast\ realita-
te [i ce trebuie f\cut pe
viitor pentru ca Rom=nia
s\ beneficieze de sumele
acestea importante, puse
la dispozi]ia sa prin
PNDR?
Este adev\rat, printre cauze a[
aminti, `n principal, lipsa resurse-
lor financiare pentru asigurarea co-
finan]\rii [i birocra]ia excesiv\.
Pentru o mai bun\ absorb]ie,
cred c\ ar trebui s\ avem `n vede-
re urm\toarele:
a asigurarea de planuri de
afaceri gratuite prin consultan]a
agricol\, pentru `nfiin]area fer-
melor de c\tre tinerii fermieri [i
restructurarea fermelor de sub-
zisten]\;
a finan]area cu prioritate a
proiectelor complementare locali-
te pentru a putea pune astfel „pe
picior de egalitate“ agricultorii
rom=ni cu ceilal]i agricultori care
`[i desf\[oar\ activit\]ile `n spa-
]iul comunitar. ~n prezent, sunt o
serie de ajutoare de stat care tre-
buiesc implementate. Vor fi elim-
inate `ns\ toate ajutoarele care
se refer\ la stimularea pre]ului,
cantit\]ii, la stimularea cos-
turilor cu inputurile agricole, r\-
m=n=nd permise doar ajutoarele
pentru realizarea investi]iilor,
diversificarea [i `mbun\t\]irea
calit\]ii produc]iei [i pentru m\-
surile de agromediu. A[adar, nu
va fi u[or.
4% din PIB, un procent
„de bun sim]“
pentru agricultur\
~n mod concret, care va fi
cel mai afectat sector?
Toate sectoarele vor fi afectate,
`ns\ cu o intensitate mai mare `n
cazul laptelui de vac\, sector
aflat `n restructurare profund\
la nivel european, apoi cerealele,
fructele [i legumele. Agricultura
Rom=niei se afl\ `nc\ `ntr-o situ-
t\]ii sau zonei rurale (unit\]i de
procesare, diversificarea activit\-
]ilor economice complementare,
cum sunt serviciile pentru agri-
cultur\, turism, artizanat, mo-
dernizarea infrastructurii de dru-
muri, ap\, canalizare, energie),
care s\ ridice nivelul de atractivi-
tate [i confort al zonei;
a asigurarea a 65% din costu-
rile proiectului pentru micro`n-
treprinderile nou `nfiin]ate, pen-
tru prelucrarea primar\ sau ser-
vicii pentru agricultur\, din fon-
duri publice, fonduri comunitare
[i na]ionale;
a finan]area, din fonduri pu-
blice, fonduri comunitare [i na]io-
nale a 65% din costurile proiecte-
lor pentru pensiuni [i unit\]i
agro-turistice;
a compensa]ii din fonduri co-
munitare [i na]ionale, `mpreun\
cu cele ale Consiliilor Jude]ene,
reprezent=nd 65% din costuri
Pagina agricultorului 7
a]ie de declin cauzat\ de frag-
mentarea excesiv\ a propriet\]ii,
dotarea slab\ cu ma[ini [i utila-
je, situa]ia precar\ a infrastruc-
turii rurale, folosirea redus\ a
`ngr\[\mintelor chimice sau na-
turale [i a pesticidelor, reducerea
dramatic\ a suprafe]elor irigate,
degradarea solului, deficitul cro-
nic de resurse de finan]are, lipsa
unui sistem func]ional de credit
agricol. Infrastructura de baz\
din Romania se situeaz\ `nc\
mult sub media Uniunii Europe-
ne [i are de recuperat decalaje
importante la majoritatea indica-
torilor principali.
Ce politici ar trebui s\
adopte ministerul de re-
sort pentru a veni `n aju-
torul ]\ranului rom=n?
Sus]inerea instal\rii tinerilor
fermieri, `ncurajarea serviciilor
[i meseriilor tradi]ionale pentru
men]inerea activit\]ilor economi-
ce `n zonele rurale sunt alte m\-
suri care trebuie avute `n vedere.
Transformarea fermelor de se-
mi-subzisten]\ `n exploata]ii fa-
miliale de m\rime medie [i trans-
ferul exploata]iilor agricole de la
fermierii `n v=rst\ c\tre tinerii
pentru programe de energii nepo-
luante, ob]inute din energia eolia-
n\, din utilizarea subproduselor
vegetale pentru producerea ener-
giei termice [i din cultivarea de
culturi energetice.
De asemenea, trebuie ini]iate
ni[te m\suri care s\ permit\ ban-
cherilor s\-[i `ndrepte aten]ia c\-
fermieri, realiz=ndu-se o revigo-
rare a for]ei de munc\ ocupate `n
agricultur\ [i o `mbun\t\]ire a
managementului acestui sector
reprezint\ r\spunsul la `ntreba-
rea referitoare la existen]a agri-
cultorilor rom=ni `n viitor. De
asemeni, reorganizarea serviciile
agricole locale, de consultan]\ [i
de cercetare, care s\ participe
efectiv la `ntocmirea de proiecte
pentru fermieri [i la furnizarea
celor mai noi [i corecte informa]ii
legate de activit\]ile agricultori-
lor din zona respectiv\.
Pentru a `ncepe (re)con-
struc]ia unei agriculturi
solide [i competitive,
avem nevoie, f\r\ `ndoia-
l\, de fonduri. Ce procent
de „bun sim]“ ar trebui alo-
cat, `n acest sens, agricul-
turii rom=ne[ti, `n viitorul
buget pe 2010?
Cred c\ `n agricultur\ nu pu-
tem vorbi de „bun sim]“, ci mai
degrab\ de priorit\]i iminente,
deoarece dac\ `n sectorul agricol
nu ai investit la timp [i suficient
rezultatele sunt imprevizibile.
Spre exemplu, `n agricultur\ tre-
buie s\ semeni `n perioada opti-
m\ ca s\ po]i vorbi de un randa-
ment. Prevederea unui buget anu-
al pentru agricultur\ la un nivel
de 4% din produsul intern brut
cred c\ ar fi de „bun sim]“.
Se poate tranforma Rom=-
nia `ntr-u
un mare exporta-
tor de produse agricole?
Dumnezeu a dat Rom=niei un
poten]ial extraordinar de a hr\ni
cca 80 milioane de locuitori, `n
condi]ii de maxim\ siguran]\ [i
cu aplicarea unor tehnologii prie-
tenoase cu mediul. Cu siguran]\,
r\spunsul este da, Rom=nia poa-
te deveni un actor important pe
pia]a interna]ional\, `ns\ pentru
aceasta trebuie s\ avem o politi-
c\ agricol\ clar\ cu un buget
multianual care s\ fie respectat
indiferent de cine este, vremel-
nic, la putere. a
tre sectorul agricol [i s\ permit\
afluirea de resurse c\tre astfel de
activit\]i.
Pe de alt\ parte, fermierii tre-
buie s\ se asocieze pentru c\, `m-
preun\, for]a este mult mai mare,
[i aici m\ refer la accesarea credi-
telor, la negocierea pre]urilor, la
aplicarea tehnologiilor etc.
 CM
YK

8 Special Luni, 4 ianuarie 2010

Anul Crezului Ortodox [i

bolul de Credin]\ enunun]at la
~n contextul anivers\rii `n 2010 a 1.685 de ani de la Sinodul I Ecumenic, alc\tuit
primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea (325), [i a din [apte articole ce rezum\ te-
ologia ortodox\ despre Tat\l [i
125 de ani de la recunoa[terea oficial\ a Fiul [i amintesc credin]a `n
autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885), la Duhul Sfânt.
ini]iativa Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, Sinodul al II-lea
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a Ecumenic a completat
aprobat - `n [edin]a de lucru din 18-19 iunie 2009 - Crezul cu ultimele
ca 2010 s\ fie declarat „Anul omagial al Crezului cinci articole
Ortodox [i al Autocefaliei române[ti“ `n Patriarhia Hot\rârile Primului Sinod
Român\. Ecumenic nu au restabilit li-
ni[tea `n imperiu. Ereziile `nc\
~n acest sens, Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat existau prin cei care refuzau s\
un program-cadru cu caracter na]ional bisericesc se supun\ autorit\]ii supreme
`n materie de credin]\. Astfel,
pentru realizarea `n 2010 a proiectului religios- a fost nevoie de convocarea Si-
duhovnicesc, cultural-editorialistic [i mediatic nodului al II-lea Ecumenic, la
Constantinopol, `n 381, de `m-
intitulat „2010 - Anul omagial al Crezului Ortodox [i p\ratul Teodosie cel Mare
al Autocefaliei române[ti“. (379-395). Acest sinod avea s\
consolideze victoria ortodoxiei
niceene ob]inut\ cu câteva de-
Potrivit Biroului de pres\ [i responsabilitate, dedicat vie]ii cenii `n urm\. ~ntre Sfin]ii P\-
al Patriarhiei Române, `n pri - [i activit\]ii eparhiilor ortodoxe rin]i prezen]i `n num\r de 150
ma parte a anului 2010, Pa- române `n perioada 1885 - 2010, la acest conciliu, pomeni]i `n
triarhia Român\ [i eparhiile [i al treilea, intitulat Autocefa- calendarul ortodox la 22 mai,
din ]ar\ [i str\in\tate vor or- lie [i comuniune, consacrat rela- sunt aminti]i: Vasile cel Mare,
ganiza conferin]e pastoral-mi- ]iilor externe ale Ortodoxiei Ro- Grigorie Teologul, Grigorie de
sionare, colocvii teologice, mâne[ti. Nyssa, Meletie al Antiohiei,
dezbateri [i seri duhovnice[ti, ~n Joia Mare a anului 2010 Amfilohiu de Iconiu, Chiril de
iar profesorii speciali[ti `n te- (1 aprilie), `n cadrul Sfintei Li- Ierusalim, Diodor de Tars, dar
ologie pastoral\, catehetic\-o- turghii, oficiat\ de Preaferici- [i Terentius, episcop de Tomis.
miletic\, drept bisericesc, tul P\rinte Patriarh Daniel, P\rin]ii sinodali au afirmat
precum [i `n domeniul mi- `mpreun\ cu ierarhii Sfântului Primul Sinod Ecumenic p\strarea credin]ei m\rturisi-
sionar-ecumenic\ vor realiza Sinod, va avea loc sfin]irea te la Niceea, stabilind o termi-
studii, comentarii, bibliografii Sfântului [i Marelui Mir, pen- apar]inut Sfântului ~mp\rat driei, pre[edintele Primului Si- nologie teologic\ trinitar\, au
care vor trata istoria Crezului tru a dou\zeci [i una oar\ `n Constantin cel Mare (306-337), nod Ecumenic, sunt aminti]i respins toate ereziile ap\rute
Ortodox (geneza, contextul is- Biserica Ortodox\ Român\. `n contextul tulbur\rilor pro- diaconul s\u Atanasie, Spiri- [i au completat Simbolul de
toric [i teologic al formul\rii Manifest\rile organizate `n vocate de specula]iile teologice don al Trimitundei, Eusta]iu al Credin]\ niceean cu ultimele
CM
Simbolului niceo-constanti- Anul omagial al Crezului Orto- referitoare la primele dou\ Antiohiei, Macarie al Ierusali- patru articole.
YK
nopolitan) [i locul Crezului `n dox [i al Autocefaliei române[ti Persoane ale Sfintei Treimi. mului, Pafnutie din Tebaida, Astfel, Crezul sau Simbolul
cultul ortodox (text [i cântare vor fi sus]inute [i mediatizate Preotul alexandrin Arie afirma Osius de Cordoba, precum [i de Credin]\ s-a p\strat pân\
bisericeasc\), `n cateheza or- pe larg de Centrul de Pres\ c\ Dumnezeu Tat\l L-a n\scut diaconii Vit [i Vicen]iu, repre- `n zilele noastre drept `nf\]i[a-
todox\ (inclusiv ora de religie BASILICA al Patriarhiei Ro- pe Fiul, care are, a[adar, `nce- zentan]i ai papei Silvestru I al re pe scurt a `nv\]\turii pe ca-
[i programul Hristos `mp\r- mâne (Radio Trinitas, Televizi- put [i nu este `ntocmai de ace- Romei. Teodor Lectorul, istoric re cre[tinul trebuie s\ o cu-
t\[it copiilor), `n activitatea unea Trinitas, publica]iile Lu- ea[i fiin]\ cu Tat\l. Episcopul bizantin din sec. al VI-lea, in- noasc\, s\ o primeasc\ cu cre-
pastoral-misionar\ a Bisericii mina, Agen]ia de [tiri Basilica, Alexandru al Alexandriei nu a clude `n lista p\rin]ilor sino- din]\ [i s\ o m\rturiseasc\.
[i `n dialogul cu alte Biserici Biroul de Pres\), mass-media acceptat aceast\ teologie, m\r- dali, la num\rul 151, pe Sfân- Este alc\tuit din dou\sprezece
cre[tine. ~n acest context, Pa- bisericeasc\ eparhial\ [i presa turisind c\ Fiul lui Dumnezeu tul Nicolae, arhiepiscopul de articole, primele [apte (referi-
triarhia Ro-mân\ va publica laic\. exist\, din ve[nicie, egal cu Ta- Mira. Toate hot\rârile adopta- toare la Dumnezeu-Tat\l [i la
dou\ lucr\ri dedicate Cre- Site-ul Patriarhiei Române t\l. Pornind de la aceast\ p\- te de Sfin]ii P\rin]i la Sinoa- Dumnezeu-Fiul `ntrupat pe-
zului Ortodox, un volum teo- (www.patriarhia.ro) va avea `n rere teologic\ a lui Arie, s-a dele Ecumenice primesc au- ntru a noastr\ mântuire) e-
logic [i un volum cu reproduc- anul 2010 o pagin\ special\, creat tulburare `n `ntreg impe- toritate dumnezeiasc\ prin for- nun]ate la Sinodul I Ecumenic
eri dup\ fresce reprezentând care va prezenta calendarul e- riul, ambele tabere atr\gându- mula „P\rutu-s-a Duhului [i ultimele cinci (referitoare la
sinoadele ecumenice [i sfin]i venimentelor, informa]ii, [tiri, [i simpatizan]i. ~mp\ratul Sfânt [i nou\“ (Faptele Aposto- Dumnezeu-Duhul Sfânt, Sfân-
ap\r\tori ai dreptei credin]e. documentare [i toate activit\- Constantin, `n urma victoriei lilor 15, 28). Asemenea [i Sim- ta Biseric\, Sfintele Taine, `n-
~n a doua parte a anului ]ile realizate `n Anul omagial asupra lui Licinius din 324,
2010, va fi abordat\ tema Auto- al Crezului Ortodox [i al Auto- [i-a instalat re[edin]a imperia-
cefaliei române[ti, urmând s\ cefaliei române[ti, mai anun]\ l\ la Nicomidia, capital\ orien-
fie, de asemenea, organizate Biroul de pres\ al Patriarhiei tal\ a imperiului. Acolo a aflat
conferin]e, simpozioane [tiin]i- Române. de disputa ap\rut\ `n Alexan-
fice [i dezbateri [i s\ se elabore- dria [i a `ncercat o mediere `n-
ze studii istorico-teologice cu ur- tre Arie [i Alexandru.
m\toarele subteme: Auto-cefa- ~n 2010, Istanbul
lia bisericeasc\: unitate de cre- este Capital\ Sinodul I Ecumenic
din]\ [i libertate religioas\; con- European\ a Culturii
sidera]ii privind vechimea [i de la Niceea a
afirmarea autocefaliei româ- Anul 2010 g\se[te vechea alc\tuit primele [apte
ne[ti de-a lungul timpului; recu- cetate bizantin\ a Constanti- articole din Crez
noa[terea autocefaliei (25 apri- nopolului (gazda celui de-al
lie 1885), confirmare a demni- doilea Sinod Ecumenic, `n care V\zând c\ este mai mult de-
t\]ii [i prestigiului Bisericii Or- a fost definitivat Simbolul de cât o disput\ personal\, `mp\-
todoxe Române `n cadrul Or- Credin]\ ortodox) `n haine de ratul a decis convocarea tutu-
todoxiei universale; Sfin]irea s\rb\toare: ora[ul Istanbul es- ror episcopilor din imperiu,
Sfântului [i Marelui Mir - m\r- te, `n 2010, Capital\ Europea- pentru a c\dea de acord asu-
turie v\zut\ a autocefaliei bi- n\ a Culturii. pra `nv\]\turii ortodoxe de
serice[ti; autocefalia `n dialogul Simbolul de Credin]\ orto- credin]\. Calendarul ortodox
panortodox. Ca atare, Patriar- dox a fost constituit `n cadrul pomene[te, `n Duminica a VII-
hia Român\ va publica trei vo- primelor dou\ Sinoade Ecume- a dup\ Pa[ti, `nchinat\ Sfin]i-
lume dedicate Autocefaliei ro- nice, la Niceea, `n anul 325, [i lor P\rin]i de la Sinodul I Ecu-
mâne[ti: unul intitulat Autoce- la Constantinopol, `n anul 381. menic, un num\r de 318 iera-
falia - libertate [i demnitate, cu- Ini]iativa convoc\rii unui si- rhi prezen]i la Niceea, ast\zi
prinzând studii despre autocefa- nod general, la care s\ partici- Iznik, `n Turcia. Al\turi de e-
lie, [i altul intitulat Autocefalie pe to]i episcopii din imperiu, a piscopul Alexandru al Alexan- Catedrala patristhal\

CM
YK
 CM
YK

Luni, 4 ianuarie 2010 9

al Autocefaliei române[ti
vierea mor]ilor [i via]a ve[-
nic\) enun]ate la Sinodul al II-
lea Ecumenic.
~ntreit\ aniversare
`n Biserica
Ortodox\ Român\
Pentru Biserica Ortodox\
Român\, anul 2010 este motiv
de `ntreit\ aniversare: la 4 fe-
bruarie se vor `mplini 85 de ani
de la ridicarea Bisericii Ortodo-
xe Române la rangul de patri-
arhie, la 25 aprilie se `mplinesc
125 de ani de la recunoa[terea
Autocefaliei Bisericii Ortodoxe
Române, iar la 1 noiembrie, 85
de ani de la `ntronizarea primu-
lui patriarh, Miron Cristea.
~n aprilie 1925, patriarhul e-
cumenic Ioachim al IV-lea tri-
mitea Tomosul prin care se re-
cuno[tea Biserica Ortodox\ Ro-
mân\ „neatârnat\ [i autocefa-
l\“, administrat\ de Sfântul Si-
nod [i „nerecunoscând `n pro-
pria sa administra]ie intern\
nici o alt\ autoritate bisericeas-
c\, f\r\ numai pe capul Biseri-
cii celei una, sfânt\, soborni-
ceasc\ [i apostoleasc\, pe Mân-
tuitorul [i Dumnezeu-Omul“.
~n [edin]a din 4 februarie
1925, Sfântul Sinod hot\ra: „Se
`nfiin]eaz\ `n }ara Româneas-
c\, pentru Biserica Ortodox\ A-
utocefal\ Român\, demnitatea
de Patrirah; Arhiepiscopul Bu-
cure[tilor [i Mitropolitul Ungro-
Vlahiei se ridic\, `n calitatea sa
de Primat al României, la ran-
gul de Patriarh al Bisericii Orto-
doxe Autocefale Române.“ La 30
iulie 1925, Patriarhia Ecumeni-
c\ de Constantinopol trimitea
Tomosul Sinodal de recunoa[te-
re a ridic\rii Bisericii Ortodoxe
Autocefale Române la rangul de
Patriarhie: „De acum va fi asen-
timentul tuturora pentru ridica-
rea Bisericii surori din România
la vrednicia patriarhal\, atât
pentru cinstire [i r\splat\, cât [i La 4 februarie se vor `mplini 85 de ani de la ridicarea Bisericii
pentru faptul c\, cu binecuvân- Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, la 25 aprilie se `mplinesc
tarea lui Dumnezeu, `ntreg po- 125 de ani de la recunoa[terea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române
porul binecredincios român m\-
rindu-se prin unirea sa politic\, [i `ndrept\]it\.“ Drept urmare, `ntronizat primul patriarh al Miron Cristea (1925-1939).
aceast\ cinstire este binevenit\ la 1 noiembrie 1925 a fost Bisericii Ortodoxe Române, dr. (Alexandru BRICIU)

Hot\rârea privind proclamarea anului 2010 ca an

omagial al Crezului Ortodox [i al Autocefaliei române[ti
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, `n [edin]a sa din 18 iunie 2009, a
luat `n examinare referatul Cancelariei
Sfântului Sinod `n leg\tur\ cu procla-
marea de c\tre Patriarhia Român\ a anu-
lui 2010 drept „Anul omagial al Crezului
Ortodox [i al Autocefaliei române[ti“.
Având `n vedere c\ Permanen]a Con-
siliului Na]ional Bisericesc `n [edin]a din
13 mai 2009 [i-a `nsu[it ini]iativa Preafe-
ricitului P\rinte Patriarh Daniel de a su-
pune examin\rii [i aprob\rii Sfântului
Sinod proclamarea de c\tre Patriarhia
Român\ a anului 2010 ca „Anul omagial
al Crezului Ortodox [i al Autocefaliei ro-
mâne[ti“, `n contextul anivers\rii `n anul
2010 a 1685 de ani de la primul Sinod E-
cumenic de la Niceea (325) [i a 125 de ani
de la recunoa[terea oficial\ a autocefaliei
Bisericii Ortodoxe Române (1885);
}inând seama c\, pe baza discu]iilor
din cadrul Permanen]ei Consiliului Na-
]ional Bisericesc [i a `ndrum\rilor Prea-
fericitului P\rinte Patriarh Daniel, Can-
celaria Sfântului Sinod a elaborat un
program-ccadru cu caracter na]ional bise-
ricesc pentru realizarea `n anul 2010 a
proiectului religios-duhovnicesc, cultu-
ral-editorialistic [i mediatic intitulat
„2010 - Anul omagial al Crezului Ortodox
[i al Autocefaliei române[ti“,
Având `n vedere caracterul na]ional
bisericesc al acestui proiect de program-
cadru cu importante implica]ii `n ap\ra-
rea dreptei credin]e, sus]inerea activit\]ii
misionar-pastorale, catehetic-predicatori-
ale, cultural-educative, a dialogului Bise-
ricii cu societatea, precum [i necesitatea
eviden]ierii acestuia prin mijloacele me-
dia [i publicistice ale Bisericii noastre,
~n urma discu]iilor care au avut loc [i
la propunerea Comisiei teologice, liturgi-
ce [i didactice,
Sfântul Sinod a hot\rât:
1. Ia act [i aprob\ ini]iativa Preaferi-
citului P\rinte Patriarh Daniel privind
proclamarea de c\tre Patriarhia Român\
a anului 2010 ca „Anul omagial al Crezu-
lui Ortodox [i al Autocefaliei române[ti“.
2. Aprob\ programul-ccadru na]ional
bisericesc ini]iat [i propus de Preaferici-
tul P\rinte Patriarh Daniel, pentru rea-
lizarea proiectului religios-duhovnicesc,
Sf=ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom=ne,
`n [edin]\ de lucru (iunie 2009)
cultural-editorialistic [i mediatic intitu-
lat „2010 -AAnul omagial al Crezului Orto-
dox [i al Autocefaliei române[ti“.
3. Aprob\ ca, `n fiecare eparhie [i `n fi-
ecare [coal\ teologic\, ierarhii eparhio]i s\
ia m\surile necesare pentru a reflecta pro-
gramul-cadru na]ional bisericesc intitulat
„2010 - Anul omagial al Crezului Ortodox
[i al Autocefaliei române[ti“, prin ac]iuni [i
manifest\ri locale (media, publicistice,
conferin]e, `ntruniri [i simpozioane pasto-
rale, teologice, cultural-educative) pentru
a sublinia importan]a Crezului Ortodox `n
via]a Bisericii [i a credincio[ilor, cu contri-
bu]ia profesorilor de teologie, a speciali[ti-
lor, a preo]ilor [i monahilor, o aten]ie spe-
cial\ acordându-se recept\rii acestui pro-
gram de c\tre tineret.
4. Aprob\ republicarea `ntr-un singur
volum cu titlul „Autocefalia - libertate,
demnitate [i responsabilitate“ a lucr\rii
intitulate „ Centenarul Autocefaliei Biseri-
cii Ortodoxe Române“ (EIBMO, Bucure[ti,
1987), precum [i a capitolului „Autocefa-
lie“ din lucrarea intitulat\ „Autocefalie,
Patriarhie, Slujire Sfânt\“ (EIBMO, Bu-
cure[ti, 1995), inclusiv republicarea biling-
v\ a Toomosului de recunoa[tere a Autoce-
faliei (1885) [i a Tomosului de ridicare la
rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe
Române (1925) - `ntr-o nou\ traducere du-
p\ originalul grecesc, volum `mbog\]it cu
studii [i articole de dat\ recent\ privind
autocefalia `n via]a Ortodoxiei române[ti [i
`n dialogul panortodox.
5. Aprob\ elaborarea [i publicarea unui
volum intitulat „VVia]a [i activitatea (Sina-
xarul) Sfin]ilor P\rin]i de la Sinodul I Ecu-
menic de la Niceea (325)“, care va cuprinde
lista participan]ilor, inclusiv sfin]i dobro-
geni, despre care exist\ date [i consemn\ri
`n sinaxare, mineie, colec]ii istorice etc.
6. Aprob\ elaborarea [i publicarea u-
nui album intitulat „Ortodoxia `n arta
sacr\“ , ce va cuprinde reproduceri dup\
cele mai frumoase [i reprezentative fres-
ce, icoane, miniaturi, mozaicuri, vi-tralii,
broderii, ]es\turi [i obiecte de orfevr\rie
ortodox\, care s\ reflecte geneza [i con-
textul istoric al formul\rii `nv\]\turii de
credin]\ ortodoxe, sinoadele ecumenice [i
sfin]ii ap\r\tori ai Ortodoxiei.
~n scopul preg\tirii volumului „Orto-
doxia `n arta sacr\“, eparhiile sunt ruga- CM
YK
te s\ comunice Editurii BASILICA nu-
mele [i adresa exact\ ale bisericilor paro-
hiale [i ale m\n\stirilor unde se afl\
icoane [i picturi cu reprezent\ri ale
sinoadelor ecumenice.
7. Ca parte a programului-cadru na-
]ional bisericesc, aprob\ ca la Conferin]a
pastoral-m misionar\ semestrial\ de pri-
m\var\ din anul 2010 s\ se trateze su-
biectul intitulat „2010 - Anul omagial al
Crezului Ortodox [i al Autocefaliei româ-
ne[ti“, cu urm\toarele subpuncte:
a. Istoria Crezului Ortodox (Simbolul
niceo-constantinopolitan);
b. Locul Crezului Ortodox `n cultul or-
todox (text [i cântare bisericeasc\);
c. Locul Crezului Ortodox `n cateheza
ortodox\ (inclusiv ora de religie [i pro-
gramul Hristos `mp\rt\[it copiilor);
d. Crezul Ortodox `n dialog cu alte Bise-
rici Cre[tine (problema adaosului Filioque).
8. Aprob\ ca la una dintre conferin]ele
preo]e[ti administrative din partea a doua
a anului 2010 s\ se trateze distinct tema
„Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române“,
sub toate aspectele redate la punctul 3 din
programul-cadru na]ional bisericesc.
Aceast\ hot\râre a Sfântului Sinod a
fost comunicat\ [i Centrului de Pres\
BASILICA al Patriarhiei Române [i com-
ponentelor sale, Cabinetului Patriarhal,
Sectorului teologic-educa]ional al Admi-
nistra]iei Patriarhale, precum [i Editurii,
Tipografiei [i Atelierelor Institutului Bi-
blic [i de Misiune Ortodox\, `n scopul a-
profund\rii tuturor aspectelor [i al adop-
t\rii m\surilor necesare pentru aducere
la `ndeplinire la nivelul institu]iilor cen-
trale biserice[ti.
Pre[edintele Sfântului Sinod,
† DANIEL
Arhiepiscopul Bucure[tilor,
Mitropolitul Munteniei
[i Dobrogei, Loc]iitor
al Tronului Cezareei
Capadociei [i Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române

CM
YK
10 Opinii Luni, 4 ianuarie 2010

LA R|SCRUCE DE SENSURI

Dumnezeu, temelia reu[itelor noastre

de pr. Mihai GOJGAR
~n Duminica dinaintea Bo-
tezului Domnului, una dintre
cele [ase duminici speciale
din cursul anului bisericesc,
câte dou\ pentru trei dintre
cele mai importante praznice
`mp\r\te[ti (~n\l]area Sfin-
tei Cruci, Na[terea Domnu-
lui [i Botezul Domnului), cre-
dincio[ii pot asculta, `n ca-
drul Sfintei Litughii, o peri-
cop\ extras\ din Evanghelia
dup\ Marcu. De altfel, frag-
mentul este cel care deschide
binevestirea apostolului fon-
dator al Bisericii Alexandriei
Egiptului, a[a cum se [i ara-
t\ `n primul verset „~ncepu-
tul Evangheliei lui Iisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu“.
Probabil c\ nu sunt multe
de tâlcuit `n acest fragment,
posibil s\ nu se ascund\ `n]e-
lesuri tainice `n cele opt verse-
te, dar, cu siguran]\, avem
prilejul de a descoperi `ntr-un
om virtutea ce deschide calea
spre `mp\r\]ia cerurilor: sme-
renia. Posesorul acestei cali-
t\]i, de[i „a poseda“ este ulti-
mul verb care poate fi asociat
virtu]ii smereniei, este Sfân-
tul Ioan Botez\torul, ~nainte-
merg\torul Domnului. Verse-
tul cinci ni-l prezint\ pe „cel
mai mare om n\scut din feme-
ie“ (Matei 11, 11), a[a cum l-a
numit Mântuitorul Iisus Hris-
tos, `ntr-o ipostaz\ central\,
`n mijlocul unei ample ac]iuni
prin care evreii `[i cereau ier-
tare lui Dumnezeu pentru
gre[elile lor „Ioan boteza `n
pustie, propov\duind botezul
poc\in]ei `ntru iertarea p\ca-
telor. {i ie[eau la el tot ]inutul
Iudeii [i to]i cei din Ierusalim
[i se botezau de c\tre el, `n râ-
ul Iordan, m\rturisindu-[i p\-
catele“ (v. 4-5).
V\ invit la un exerci]iu de
imagina]ie. S\ spunem c\ am
avea, fiecare dintre noi, câte
un dar, o abilitate, care ne-ar
face s\ fim `n mijlocul aten]iei
tuturor. Toat\ lumea ne-ar
c\uta pentru sfaturile pe care
le d\m, pentru arta medical\
pe care o st\pânim sau pentru
cuno[tin]ele juridice care pot
sc\pa pe mul]i de la ananghie.
Cu alte cuvinte, am fi o cele-
britate, un punct de interes
pentru foarte mul]i. Este fi-
resc naturii umane c\zute s\
ne sim]im bine `n acea postu-
r\. S\ avem o doz\ variabil\
de orgoliu, dar s-o avem, s\ ne
plac\ lingu[elile, laudele, s\
ni se spun\ c\ suntem unici,
c\ am schimbat vie]ile multo-
ra [i c\ nu mai exist\ cineva
ca noi. Cunoa[te]i situa]ia
sau poate a]i [i tr\it-o. Cât
de trist\ este atunci când, `n
loc s\ punem toate reu[itele
noastre pe seama milei lui
Dumnezeu ni le asum\m cu o
senin\tate demn\ de o cauz\
mai bun\. Cât de vrednici de
plâns suntem `n situa]ia ce-
lui care, ame]it de mândrie,
uit\ c\ `ntotdeauna Cel ce
merit\ laudele este Dum-
nezeu. {i cât de departe de o-
mul ce s-a ridicat la nivelul
`ngerilor [i a putut s\ afirme
lini[tit superioritatea Celui
ce avea s\ vin\ dup\ el, adi-
c\ Mântuitorul Iisus Hristos:
„Vine `n urma mea Cel ce es-
te mai tare decât mine, C\-
ruia nu sunt vrednic, plecân-
du-m\, s\-I dezleg cureaua
`nc\l]\mintelor“ (v. 7).
Sunt sigur c\ mul]i dintre
noi sau m\car o parte suntem
capabili s\ afirm\m de un co-
leg de-al nostru, de-un cunos-
cut sau pur [i simplu de un
om din aceea[i bran[\ cu noi:
„da, este bun. Este chiar mai
bun decât mine“. Suntem,
cred, departe de atitudinea
smerit\ a Sfântului Ioan. Da-
c\ articolul acesta a cuprins o
invita]ie la un exerci]iu de i-
magina]ie, pericopa evanghe-
lic\ este o invita]ie la smere-
nie. La o stare de echilibru `n
caz de reu[it\, la gesturi de toare de „`n\l]are“, venite din marcate. Temelia tuturor tre- tat, slava Sa de negr\it din
fair-play `n cazul unor laude, partea semenilor no[tri. Apre- buie s\ r\mân\ Dumnezeu, `mp\r\]ia cerurilor.
la plecarea genunchilor la ru- cierile sunt bune, eforturile Cel C\ruia am fi ferici]i s\-I * PR. MIHAI GOJGAR ESTE DOCTORAND ~N OMILETIC|
LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „JUSTINIAN PATRIARHUL“
g\ciune `n momentele ispiti- trebuie recunoscute, reu[itele vedem, dintr-un col] `ndep\r- DIN BUCURE{TI, REDACTOR TRINITAS TV

DESPRE LUME, CU SIMPLITATE

Cu Dumnezeu `n suflet
de Gabriel
ANDRONACHE
~ntr-o discu]ie, un prieten
punea zdrav\n la `ndoial\ ca-
pacitatea benefic\ a lui Dum-
nezeu. Anumite evenimente
nepl\cute din via]a sa p\reau
a-i motiva revolta asem\n\-
toare cu cea a lui Iov. De aici
pân\ la a-[i pierde integral `n-
crederea `n existen]a divinit\-
]ii nu era decât un pas. M-am
`ntrebat cum puteam s\-i re-
dau credin]a. Cineva mi-a
dezv\luit o solu]ie: „Iube[te-i
necredin]a!“. ~ns\, spre ru[i-
nea mea, m-am compl\cut `n
a-i aproba prietenului meu
ne`ncrederea, imaginându-mi
c\, prin acest soi de solidarita-
te plâng\cioas\, `i voi alina
suferin]ele. O la[itate. Ura fa-
]\ de Dumnezeu i s-a `nt\rit.
~[i g\sise `n mine „martorul“
patimilor sale [i, astfel, depu-
neam m\rturie cerului despre
victimizarea lui.
De ce am f\cut asta? Pen-
tru c\ am preferat complici-
tatea blasfemiei. Era mai co-
mod\. E mai la `ndemân\ s\
cârte[ti, decât s\ ctitore[ti.
M\ consolam cu ideea c\, din
moment ce amândoi rostim
vorbe grele la adresa lui
Dumnezeu, nepricepându-i
lucr\rile, `nseamn\ c\,
vrând-nevrând, ~i recunoa[-
tem existen]a. Aici, ateii au
un avantaj. M\car ei nu au
pe cine blama. Le lipse[te o-
biectul furiei [i repro[urilor.
S-ar p\rea c\ sunt cei mai
`mp\ca]i [i senini oameni din
lume. Nu iubesc, nu ur\sc,
nu sper\ pentru a nu fi deza-
m\gi]i, nu sunt m\cina]i de
nici un gând. Zâmbetul lor
este al unor oameni relaxa]i.
De ce [i-ar fi face probleme?
Ei sunt proprii lor dumnezei.
Ciudat\ abnega]ia celor
care-[i proclam\ ateismul.
Nu a[ vrea s\ fiu `n pielea
lor. E cumplit s\ tr\ie[ti
doar iubindu-te pe tine `n-
su]i. E ca [i cum te-ai z\vor`
`ntr-o `nc\pere tapetat\ cu o-
glinzi care reflect\ obsesiv
chipul t\u. Un lucru este `n-
s\ sigur. ~nc\p\]ânarea t\-
g\duirii lui Dumnezeu nu va
putea egala vreodat\ `ndârji-
rea credin]ei `n El. Intensita-
tea neg\rii este net inferioa-
r\ celei cu care se propag\
acceptarea for]ei divine. Iar
libertatea unui individ nu a-
re nimic de-a face cu liberta-
tea de a nu crede `n Dum-
nezeu. Salvador Dali fusese
ateu pân\ când a citit fai-
moasa convingere a lui
Nietzsche „Dumnezeu a mu-
rit!“. Atunci [i-a pus `ntreba-
rea: „Cum poate s\ moar\ ce-
va care nu exist\?“ Nu trebu-
ie s\ a[tept\m citirea testa-
mentului divin pentru a ne
convinge de prezen]a Lui.
Este suficient s\ iubim ne-
credin]a celui de lâng\ noi.
Iubind necredin]a sa, ~l cre-
\m pe Dumnezeu `n sufletul
s\u. Cu Dumnezeu `n suflet,
va fi liber. Liber s\ ne iu-
beasc\, la rândul S\u. a

CM
YK
 Luni, 4 ianuarie 2010 Agenda cre[tinului 11
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA
CRE{TINISMULUI
„Suspinul [i graiurile inimii (MCDV)

noastre le cere Dumnezeu“

Rug\ciunea cu lacrimi a s\racului
sau a v\duvei, f\cut\ din inim\,
poate fi considerat\ rug\ciune pu-
ternic\, ca [i Rug\ciunea lui Iisus?
Atât rug\ciunea s\racului [i a v\du-
vei, cât [i a monahului, dac\ se face cu
umilin]\, cu lacrimi [i cu statornicie, es-
te puternic\ [i roditoare de poc\in]\
adev\rat\. Plânsul „este bold de aur al
sufletului“, spune Sfântul Ioan Sc\rarul
(Cuvântul 7), [i „cela ce se roag\ cu la-
crimi de c\in]\ pentru p\catele sale [i
cu durere `n inim\ c\ a `ntristat pe
Dumnezeu, unul ca acela se cur\]e[te de
toat\ `ntin\ciunea cea sim]it\ [i cea
gândit\, prin aceast\ rug\ciune, de va fi
statornic\“ (Scar\, Cuvântul 7). Iar cei
care nu au darul lacrimilor de la Dum-
nezeu, dar se roag\ cu `ntristarea min]ii
[i a inimii, cu osândire de sine, cu mâh-
nire [i p\rere de r\u pentru p\catele s\-
vâr[ite `n via]\, ajung la aceea[i m\sur\
de cur\]ie, de luminare [i de fericire du-
hovniceasc\.
Ce putere duhovniceasc\ are rug\-
ciunea vorbit\, oral\, pe care o fac,
`n general, credincio[ii?
Nu mare putere are rug\ciunea f\cu-
t\ numai cu limba [i cu glasul, deoarece
Dumnezeu cere omului, `n vremea rug\-
MICUL CATEHISM
ciunii, mai mult inima sa decât cuvinte-
le gurii [i ale limbii. C\ci, auzi ce zice:
„D\-mi, fiule, inima ta“ (Pilde 23, 26).
Dumnezeu cere de la noi nu numai gla-
sul [i rug\ciunea f\cut\ cu gura, tare
sau `ncet, ci mai ales suspinul [i graiuri-
le inimii noastre le cere Dumnezeu. Auzi
ce zice: „}ie a gr\it inima mea“ (Psalm
26, 13); [i iar\[i: „R\cnit-am din suspi-
narea inimii mele“ (Psalm 37, 8). Iar
marele Prooroc Isaia, având `n vedere c\
poporul lui Israel se ruga lui Dumnezeu
numai cu gura, iar nu [i cu inima, zicea:
„Aproape e[ti Tu, Doamne, de gura lor,
dar departe de inima lor“ (Isaia 29, 13;
Matei 15, 8).
Sfântul Grigorie de Nyssa zice c\ „ru-
g\ciunea gurii [i a limbii este grani]a
cea mai dep\rtat\ a rug\ciunii“ (Co-
mentariu la „Via]a lui Moise“). Al]i
Sfin]i P\rin]i numesc rug\ciunea gurii
treapta cea mai de jos din scara rug\ciu-
nii celei duhovnice[ti. Acestea avându-le
`n vedere noi, s\ ne rug\m Preabunului
Dumnezeu s\ ne ajute a ne ridica mai
sus de treapta rug\ciunii verbale, ca
s\-L l\ud\m [i „s\ cânt\m `n inimile
noastre Domnului“. (arhim. Cleopa Ilie,
Convorbiri duhovnice[ti III)
~nceputurile
presei biserice[ti
române[ti (XII)
Spre deosebire de periodi-
cele biserice[ti din }ara
Româneasc\ [i Moldova,
care aveau un pronun]at
caracter bisericesc-teologic,
cele din Transilvania aveau
[i un caracter politic, lite-
rar, pedagogic [i chiar eco-
nomic, datorit\ faptului c\
Biserica din Transilvania a
avut un rol multiplu `n
via]a poporului român pân\
`n anul 1918. Astfel, `n
Transilvania, `n a doua ju-
m\tate a secolului al
XIX-lea, unii slujitori ai
Bisericii au editat diferite
reviste cu caracter istoric-

Cre[tinul datoreaz\ recuno[tin]\ lui Dumnezeu literar. Spre exemplu, ga-

Sfânta Biseric\ ne `nva]\ c\
via]a omului, precum [i toate cele
necesare vie]ii de pe p\mânt,
sunt daruri ale lui Dumnezeu. ~n
bun\tatea Sa, Domnul nu a creat
lumea [i apoi a l\sat-o s\ se dez-
volte la voia `ntâmpl\rii, ci ocroti-
rea divin\ s-a manifestat mereu
asupra crea]iei, spre a-[i atinge
scopul pentru care a fost adus\ la
existen]\. ~ntreaga crea]ie este
sub pronia divin\. Omul ~i atri-
ISTORII CU T+LC
Un mare adev\r
O veche parabol\ spune c\
un p\rinte, luând un fruct copt
dintr-un pom, l-a desf\cut `n
dou\ [i, apoi, ar\tându-l fiului
s\u, l-a `ntrebat ce vede.
- Câteva semin]e mici, a fost
r\spunsul copilului.
- Ia una dintre ele [i desf\-o,
[i spune-mi ce vezi `n mijlocul ei.
- ~n mijlocul ei nu v\d ni-
mic, a zis b\iatul `ncurcat.
- Dragul meu, i-a zis tat\l,
`n mijlocul semin]ei, acolo un-
de tu nu vezi nimic, este as-
cuns\ puterea vie]ii unui ar-
bore mare de ale c\rui fructe
se pot `mp\rt\[i sute de oa-
TEZAUR PATRISTIC
„Iar `n ispite, aceasta o f\-
ceam pururea: `mi puneam
toat\ n\dejdea `n Dumne-
zeu, `naintea c\ruia am f\-
cut [i f\g\duin]ele lep\d\rii,
[i El `ndat\ m\ izb\vea. De
aceea, frate, nu mai am grij\
de mine.“ (Avva Filimon, Cu-
buie P\rintelui ceresc tot ceea ce
este, tot ceea ce are, tot ceea ce
vede `n jurul s\u, toate bunurile
materiale [i duhovnice[ti, univer-
sul cu toate podoabele lui, cerul [i
p\mântul, lumina, aerul, apa,
hrana [i c\ldura, trupul [i sufle-
tul, darurile Bisericii [i mântui-
rea ve[nic\. De aceea, una dintre
responsabilit\]ile morale ale cre[-
tinului este de a-[i ar\ta recuno[-
tin]a fa]\ de Tat\l ceresc.
meni, dac\ semin]ele cad pe
p\mânt bun.
Câte semin]e de acestea nu
se pierd `n fiecare dintre noi,
numai din cauz\ c\ nu vedem
nimic `n ele, `ntocmai ca [i co-
piii, [i nu le d\m nici o impor-
tan]\! Câte sim]iri `nalte nu se
`n\bu[\ `n noi din cauz\ c\ nu
le d\m aten]ia cuvenit\ [i nu
le d\m r\gaz s\ se dezvolte [i
s\ se `nt\reasc\ `n noi. A[a se
face c\ sufletul nostru, care
era a[a de susceptibil [i sim]i-
tor, cu vremea se `nvârto[eaz\.
N\zuin]a spre bine se de[teap-
t\ din ce `n ce mai rar `n noi [i
nu mai facem nici cele mai mici
fapte de iubire [i adev\r! (Gri-
gorie Com[a, O mie de pilde)
v=nt foarte folositor, `n Fil.
rom., vol. IV, p. 169)
„N\dejdea `n Dumnezeu
`nal]\ inima, iar frica de
gheen\ o zdrobe[te.“ (Sf. Isa-
ac Sirul, Cuvinte despre ne-
voin]\, cuv. 58, `n Fil. rom.,
vol. X, p. 306)
Sfântul Apostol Ioan, reflec-
tând la bunuri p\mânte[ti [i du-
hovnice[ti, a exclamat, plin de ad-
mira]ie [i recuno[tin]\, `n cartea
Apocalipsa: „Vrednic e[ti, Doam-
ne Dumnezeul nostru, s\ prime[ti
slava, [i cinstea, [i puterea, c\ci
tu ai zidit toate lucrurile [i Voin]a
Ta ele au fost [i s-au f\cut“.
Intensificând rela]ia de iubire
cu Dumnezeu, cre[tinul devine
vrednic de daruri tot mai multe
[i mai bogate. Este bine ca recu-
no[tin]a [i mul]umirea pentru
darurile primite s\ fie `n sufletul
fiec\rui cre[tin. Sfântul Apostol
Pavel ne `ntreab\: „{i ce ai, pe
care s\ nu-l fi primit? Iar dac\ l-ai
primit, de ce te lauzi ca [i cum nu
l-ai fi primit?“. Cel ce `n sufletul
s\u este p\truns de credin]\ [i
dragoste fa]\ de Dumnezeu, de
iubire fa]\ de aproapele, nu r\-
mâne indiferent la binefacerile
primite [i `[i arat\ recuno[tin]a
fa]\ de binef\c\tori. Principala
recuno[tin]\ se `ndreapt\ c\tre
Dumnezeu, c\ci „toat\ darea cea
bun\ [i tot darul des\vâr[it de
sus este, pogorându-se de la P\-
rintele luminilor“. (pr. Gheorghe
MIH|IL|)
zeta „Libertatea“ de la
Or\[tie (1902-1933) a fost
`ntemeiat\ [i condus\ de
preotul Ioan Mo]a. ~n 1915-
1916 ea a ap\rut la Bu-
cure[ti, iar `n anul 1917 la
Cleveland, `n Statele Unite,
unde redactorul era trimis
`ntr-o misiune de guvernul
român. Din anul 1905, „Li-
bertatea“ era `nso]it\ de
„Foaia interesant\“, cu arti-
cole pentru popor, redactat\
de acela[i preot, foaie care a
ap\rut apoi [i la Bucure[ti
[i Cleveland. Din 1906, pe
lâng\ aceste dou\ gazete, a
ini]iat [i una economic\,
„Tov\r\[ia“, redactat\ de
Vasile Osvad\, cu `ndru-
m\ri pentru ]\rani, iar din
1909, una umoristic\ - „Bo-
bârnaci“, redactat\ de Ermil
Borcea. La aceste patru pe-
riodice au colaborat [i unii
dintre scriitorii din vechea
Românie. ~n anul 1918, pro-
fesorii Nicolae B\lan, Silviu
Dragomir [i Ioan Bro[u, to]i
teologi, au ini]iat „Gazeta
poporului“ la Sibiu, care
milita pentru unirea Tran-
silvaniei cu Patria-mam\.
Toate periodicele, literare,
economice [i politice, redac-
tate de slujitori ai Bisericii,
au `ndeplinit un rol impor-
tant `n procesul de cultura-
lizare a credincio[ilor [i `n
`nt\rirea con[tiin]ei lor ro-
mâne[ti, preg\tind drumul
spre marele act de la 1 De-
cembrie 1918. Chiar dac\
unele au fost modeste, le re-
vine meritul de a fi preg\tit
drumul publica]iilor valo-
roase biserice[ti de dup\
1918. (pr. Cezar }|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Concurs de fotografie
„~n c\utarea
cititorilor celebri“
Ministerul Culturii, Cultelor [i
Patrimoniului Na]ional (MCCPN)
continu\ campania „~n c\utarea
Cititorilor Celebri“ cu un concurs
de fotografie bazat pe citate din
literatura contemporan\ [i o
campanie de afi[e reunite sub ti-
tlul ICON. Acestea pornesc de la
premisa c\ literatura vorbe[te
despre fiecare dintre noi, conform
MCCPN. P=n\ pe data de 21 fe-
bruarie 2010, concuren]ii sunt in-
vita]i s\ posteze fotografii care
ilustreaz\ citatele propuse pe
site-ul www.citioricelebri.ro.
Autorii primelor 11 fotografii cu
cele mai mare rating vor câ[tiga
premii constând `n c\r]i [i `n alte
produse culturale. „~n c\utarea
Cititorilor Celebri“ este o cam-
panie care se adreseaz\ `n spe-
cial tinerilor [i urm\re[te pro-
movarea lecturii.
Expozi]ie de icoane
la MAI
Aproximativ 50 de icoane apar]i-
nând Bisericii „Sfântul Nicolae“
din S\ftica, jude]ul Ilfov, oper\ a
pictorului iconar Teodora Popa,
au fost expuse `n Foaierul
„Nicolae Grigorescu“ al Casei de
Cultur\ a Ministerului Adminis-
tra]iei [i Internelor. „Este ciclul
iconografic pe care l-am realizat
`n stil tradi]ional, `n biserica de la
Casa Mo]ilor, precum se f\ceau
`n bisericile din vechime, pictate
`n tehnica veche - tempera cu ou
[i cu foi]\ - [i dup\ izvoare vechi
de 200 de ani. Am lucrat dup\
mai multe [coli de pictur\ din
Transilvania [i am `ncercat s\ fac
un program iconografic unitar,
din care s\ nu lipseasc\ icoanele
esen]iale - Mântuitorul [i ciclul
sfin]ilor“, a spus Teodora Popa,
conform Agerpres. Artista a spus
c\ icoanele sunt lucrate pe sticl\.
Vizitatorii mai pot admira ma-
cheta Casei Mo]ilor [i pe cea a
Bisericii „Sf. Nicolae“. Biserica de
la S\ftica va fi sfin]it\ anul vi-
itor. Expozi]ia este deschis\ p=n\
pe 11 ianuarie 2010, iar accesul
vizitatorilor este liber.
Proiecte
din `nv\]\mânt
cu `mprumuturi
contractate de stat
Proiectele derulate de
institu]iile de `nv\]\mânt supe-
rior vor fi finan]ate [i din `mpru-
muturi contractate de stat `n
baza legisla]iei privind datoria
public\, fondurile astfel ob]inute
urmând s\ fie rambursate din
sursele proprii ale acestor
unit\]i, conform proiectului
bugetului de stat 2010.
„Resursele financiare aferente
proiectelor privind infrastruc-
tura `n domeniul educa]iei,
derulate de minister, se pot
asigura prin contractarea de
`mprumuturi, `n condi]iile OU
nr. 64/2007 privind datoria pub-
lic\. Pentru proiectele derulate
de c\tre institu]iile de
`nv\]\mânt superior de stat din
coordonarea Ministerului
Educa]iei, resursele financiare
pot fi asigurate prin `mprumu-
turi contractate de c\tre aces-
tea, `n condi]iile ramburs\rii din
surse proprii [i doar cu avizarea
`n prealabil a contract\rii de
c\tre Ministerul Finan]elor“, se
arat\ `n proiectul de buget. a
CM
YK
Luni, 4 ianuarie 2010
Academia `[i propune s\ duc\ Rom=nia
`n centrul cercet\rii europene României“, prin care s-a pro- ~n spiritul tradi]iei reluate
Matematica, informatica, biologia molecular\, pus Parlamentului, Pre[edin- dup\ 1990, al]i trei academi-
biochimia, chimia polimerilor sunt câteva dintre ]iei [i Guvernului, precum [i cieni - {tefan {tef\nescu, Au-
opiniei publice, `nfiin]area rel Iancu [i Mircea Mali]a -
domeniile [tiin]elor exacte cu rezultate de unei institu]ii destinate slu- [i-au sus]inut, `n 2009, dis-
excep]ie ale Academiei Rom=ne, amintite jirii memoriei marilor person- cursurile de recep]ie `n Aca-
alit\]i ale ]\rii. demie. Tot `n acest an, Sabina
de pre[edintele acestui for, Ionel Haiduc. Panteonul ar urma s\ con- Ispas, Marius Porumb [i Ionel
centreze spre cinstire ilustre Sinescu, nume de prestigiu
Printre domeniile umaniste cu rezultate
personalit\]i din via]a cultu- ale culturii [i [tiin]ei contem-
foarte bune sunt lingvistica, istoria, literatura, ral-[tiin]ific\ a ]\rii: scriitori, porane, au devenit membri ti-
precum [i domeniul [tiin]elor economice. arti[ti, oameni de [tiin]\, isto- tulari, respectiv membru co-
rici, inventatori, oameni poli- respondent al prestigiosului
tici, mare[ali ai României, co- for de [tiin]\ [i cultur\.
Academia Român\ [i-a trebui luat\ `n seam\“, a spus mandan]i str\luci]i de mari Printre marii „perdan]i“
continuat, `n anul 2009, me- Ionel Haiduc. unit\]i, figuri reprezentative s-au num\rat prof. dr. C\t\-
nirea sa de „simbol al spiritu- ~n opinia sa, Academia Ro- ale mi[c\rii na]ionale de re- lin Zamfir, prof. dr. Dan H\u-
alit\]ii na]ionale, forum al mân\ `[i propune, mai depar- zisten]\ sau `nal]i ierarhi. lic\ sau prof. univ. dr. Nicolae
consacr\rii [i spa]iu al cerce- te, s\ se situeze, prin inter- Dou\ au fost temele lu\ri- Manolescu, ace[tia neputând
t\rii fundamentale“, se arat\ mediul institutelor sale, `n
lor de pozi]ie ale Academiei `n deveni membri titulari ai A-
`ntr-o sintez\ dat\ publicit\- centrul cercet\rii europene, acest an - cea privind proiec- cademiei Române.
]ii de agen]ia Agerpres. un num\r mai mare de ase- tul de exploatare minier\ de Manolescu afirma, `ntr-o
Sub semnul acestor instan- menea institute ale prestigio- la Ro[ia Montan\ [i aceea re- scrisoare postat\ pe site-ul
]e fondatoare, `naltul for de sului for trebuind s\ `[i `mbu- feritoare la dezvoltarea urba- prestigiosului for, c\ se consi-
[tiin]\ [i cultur\ a formulat, n\t\]easc\ performan]ele. nistic\ a Bucure[tiului. ~n ce- der\ onorat de prezen]a sa
`nc\ de la `nceputul anului, Matematica, informatica, ea ce prive[te Ro[ia Montan\, printre membrii corespon-
prin vocea sa cea mai autori- biologia molecular\, biochi- Academia Român\ a atras
den]i, de[i recunoa[tea c\ nu
zat\, aceea a pre[edintelui mia, chimia polimerilor sunt aten]ia asupra a ceea ce consi- s-a bucurat de respingerea ti-
Academiei, acad. Ionel Hai- câteva dintre domeniile [tiin- der\ a fi „o eroare cu efecte tulariz\rii sale. „Meseria
duc, necesitatea ca România ]elor exacte cu rezultate de ex- negative asupra comunit\]ii, mea, aceea de profesor, critic
s\ considere ca prioritar ade- cep]ie men]ionate de pre[edin- mediului `nconjur\tor [i ves- [i istoric literar, pe care o
v\rul potrivit c\ruia poten]ia- tele Academiei Române, dintre tigiilor arheologice din zon\“, practic de aproape cincizeci
lul [tiin]ific al unor ]\ri repre- cele „umaniste“ Haiduc amin- semnalând „consecin]ele ris- de ani, m-a `nv\]at c\ lucrul
zint\ puterea acestora. tind lingvistica, istoria, litera- cante pentru statul român“, cel mai important când `i ju-
~ntr-o conferin]\ sus]inut\ conform Agerpres. dec\m pe al]ii este onestita-
tura, men]ionând totodat\ do-
`n Aula Bibliotecii Centrale meniul [tiin]elor economice. Academia Român\ a cerut tea judec\]ii. Unei laude ipo-
Universitare „Carol I“, Haiduc
principalelor institu]ii ale sta- crite i-am preferat dintotdea-
a afirmat c\, „de[i exist\ cen- tului s\ pun\ cap\t „desfigu- una o judecat\ negativ\“, de-
tre de excelen]\, nu putem Un proiect pentru r\rii“ Capitalei prin ridicarea clara Nicolae Manolescu.
spune c\ nu sunt lucruri care memoria marilor unor cl\diri `nalte `n centrul
nu mai pot fi `ndreptate `n ca- personalit\]i ale ]\rii ora[ului [i `n partea sa istori- 60 de ani de
drul cercet\rii române[ti, Ro- c\. Referindu-se la „cazul con-
mânia având 1,7 cercet\tori la Un proiect `n spiritul me- struc]iei `nalte din preajma la `nfiin]area
mia de locuitori, fa]\ de 9 cer- nirii de „simbol al spirituali- bisericii armene[ti [i conse- Academiei Rom=ne
cet\tori, de pild\, `n Japonia“. t\]ii na]ionale“, lansat `nc\ cin]ele sale, dar mai ales la
„Cred c\ sunt prea pu]ini de la sfâr[itul anului 2008 de problema deosebit de grav\ a Premiile Academiei Româ-
ne, ca [i o serie de sesiuni
cercet\torii no[tri din punct Academia Român\ [i contin- cl\dirii `nalte `n curs de con-
de vedere numeric [i m\car uat `n anul care se `ncheie, a struc]ie `n imediata apropiere omagiale dedicate `mplinirii a
140 de ani de la na[terea lui
dublarea acestui num\r ar fost cel intitulat „Panteonul a Catedralei «Sf. Iosif»“.
Nicolae Paulescu, a 100 de
ani de la na[terea lui Con-
stantin Noica, Eugen Ionescu
sau a compozitorului Paul
Constantinescu, sesiunea de-
dicat\ lans\rii ultimelor volu-
me din „Manuscrisele“ `n fac-
simil ale lui Mihai Eminescu
[i aceea consacrat\ `mplinirii
a 10 ani de la vizita papei
Ioan Paul al II-lea `n Româ-
nia, sau Congresul Interna]io-
nal de Teologie dedicat Sf. Va-
sile cel Mare au fost tot atâtea
evenimente din activitatea
din 2009 a Academiei Române.
Trebuie amintit\, totodat\,
o ampl\ expozi]ie aniversar\,
organizat\ `n prim\vara anu-
lui care s-a `ncheiat, de Editu-
ra Academiei Române, la 60
de ani de la `nfiin]area presti-
gioasei institu]ii, deschis\ `n
holul central al Casei Acade-
miei Române, conform Ager-
pres. ~n vitrine au fost expuse
c\r]i [i reviste, lucr\ri de re-
ferin]\ reprezentând cei 60 de
ani de activitate `nceput\, a[a
cum aprecia la eveniment
acad. Gheorghe Mih\il\, `nc\
din anul 1868, de `naltul for
[tiin]ific [i cultural academic
român. a
~n 2009, Academia Rom=n\ a organizat sesiunea dedicat\ lans\rii ultimelor Pagin\ realizat\
volume din „Manuscrisele“, `n facsimil, ale lui Mihai Eminescu
de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Luni, 4 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tri-
cotaje, numai pe baz\ de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de
`mp\rt\[it\ tuturor!
repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str.
Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-mmail:
atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
APEL UMANITAR
Andreea Mihaela Pandelescu, `n vârst\ de 1 an [i
5 luni, a fost diagnosticat\ pe 13 octombrie 2009 cu
leucemie limfoblastic\ acut\.
Pentru a `nvinge aceast\ boal\ crunt\, Andreea
are nevoie de un tratament `n str\in\tate, pentru un
transplant de m\duv\. Suma necesar\ pentru aceas-
t\ interven]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile financia-
re ale p\rin]ilor.
Cei care doresc s\ o ajute pe micu]a Andreea Mi-
haela Pandelescu pot dona bani `n contul deschis pe
numele mamei: Mancila Ani[oara, tel: 0730.043.527
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont
Cod: RZBR ROBU
RO30RZBR0000060011797090
Adresa: str. Unirii, bl. H3, parter, BUZ|U
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
Luni, 4 ianuarie 2010
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
(Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
`nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
Patriarhia Rom=n\
Agen]ia de Pelerinaj BASILICA
TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
la urm\toarele pelerinaje:
1. Boboteaz\ - 2. Boboteaz\ - pelerinaj Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei,
nr. 20, sector 3;
pelerinaj `n Israel `n Israel [i Egipt Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126
Perioada 14-2 20 ianuarie Perioada 11-1 19 ianuarie 04 24;
E-m mail: office@basilicatravel.ro
2010; 7 zile-6
6 nop]i 2010; 9 zile-8
8 nop]i
Cazare `n regim demipen- Cazare cu mic dejun la hote-
CUI: 23045133 - RC:
J40/300/15.01.2008 O catedral\
luri 3* [i 4*. CONT LEI:
siune la hotel 4*
Se viziteaz\: Nazareth, Ie-
Se viziteaz\: Nazareth, Ie- RO81RNCB0080097907720001
CONT EURO:
pentru Capital\!
rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- Conturile deschise la BCR -
rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- leem, Eilat, Sf. Ecaterina
RO54RNCB0080097907720002
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - filiala sector 4 Bucure[ti -
leem.
Pre]: 730 de euro cu toate
Pre]: 840 de euro cu toate Agen]ia Doamnei pentru sus]inerea construirii
taxele incluse, mai pu]in asigu- Coordonator Pelerinaje - CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
taxele incluse, mai pu]in asigu- rarea medical\. Costel Birleanu
- tel: 0732.128.993;
rarea medical\. CADOU un DVD: „ISRAE- e-m
mail: costel.birleanu@basilicatra-
LUL, P|M+NTUL M+NTUIRII“ LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
CADOU un DVD: „ISRAE- vel.ro -
LUL, P|M+NTUL M+NTUI- Director Agen]ie - Diana Iorga USD: RO26RNCB0075004895030110
DATE DE CONTACT: - tel: 0732128997;
RII“ www.basilicatravel.ro e-m
mail: diana.iorga@basilicatravel.ro - EURO:RO96RNCB0075004895030111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Luni, 4 ianuarie 2010 Pagina consumatorului 15

Pe 15 ianuarie, produsele sezoniere intr\ la solduri nale sau sportive, dar f\r\ a se
Toate articolele nealimentare cu caracter sezonier limita la confec]ii [i tricotaje
inscrip]ionate cu diverse `nscri-
intr\ `n febra reducerilor `n perioada 15 ianuarie-15 suri sau `nsemne care fac referire
aprilie. Soldurile umplu buzunarele comercian]ilor, la acea manifestare.
dar aduc anumite beneficii [i consumatorilor, care
`ncep o adev\rat\ v=n\toare de pre]uri mici. Pre]ul produsului scos
Reducerile la articolele din colec]ia toamn\-iarn\ sunt la soldare „nu trebuie
anun]ate la prim\rie `nainte cu 15 zile [i sunt ieftinite s\ fie mai mic dec=t
`n func]ie de politica fiec\rui manager de firm\ `n costul de produc]ie“
parte, respect=nd `ns\ anumite reguli. V\nz\rile prin soldare au de
regul\ cei mai mul]i simpatizan]i
[i ace[tia nu pot fi cataloga]i ca
„V=nz\rile cu pre] redus“ depozit de fabric\, vânz\ri promo- f\c=nd parte dintr-o anumit\ ca-
reprezint\ atrac]ia principal\ ]ionale - un anumit procent din tegorie social\. Potrivit speciali[-
dup\ s\rb\torile de iarn\, con- pre]ul produsului este f\cut cadou tilor, de solduri nu sunt atra[i
sumatorii fiind tenta]i s\ achi- consumatorului. doar o anumit\ categorie de oa-
zi]ioneze articole de `mbr\c\min- V=nz\rile promo]ionale pot fi meni, consumatorii [i cu bani [i
te sau `nc\l]\minte chiar dac\ recunoscute, potrivit legisla]iei `n cu mai pu]ini bani fiind atra[i de
nu au neap\rat\ nevoie de ele [i vigoare, dup\ oferte de genul ideea de c=[tig. Pre]ul produsului scos la soldare „nu trebuie s\
chiar dac\ anul viitor nu vor mai „Cumperi un produs, iar al doilea Potrivit legisla]iei cu privire la fie mai mic dec=t costul de produc]ie“
fi „`n trend“. ~n aceast\ categorie `l prime[ti gratis“ sau „Cu 10% protec]ia consumatorului pe acest notifice `n scris prim\ria cu
sunt incluse toate produsele nea- mai mult la acela[i pre]“ - c=nd ne segment de activitate, pre]ul pro- Pre] nou [i pre] vechi
privire la perioada `n care vor fi
limentare cu caracter sezonier. referim la b\uturile r\coritoare. dusului scos la soldare „nu tre- efectuate vânz\rile de soldare. Potrivit legii, reducerea de pre]
Potrivit normelor `n vigoare, `n De asemenea, `n anumite pe- buie s\ fie mai mic dec=t costul Astfel de practici se pot efec- pentru un produs sau serviciu nu
categoria de „v=nz\ri la pre] re- rioade din an, consumatorii au de produc]ie“. Drept urmare, fie- poate fi prezentat\ consumato-
care patron al magazinelor care tua doar `n cursul a dou\ pe-
dus“ sunt incluse mai multe parte de vânz\ri ale produselor rilor ca pe o ofert\ gratuit\ a unei
strategii de marketing ale maga- destinate satisfacerii unor nevoi recurge la aceast\ practic\ co- rioade pe an cu o durat\ maxim\
de câte 45 de zile fiecare, cu p\r]i din produs sau serviciu.
zinelor la care `ns\ se poate apela ocazionale, dup\ ce evenimentul mercial\ numit\ soldare poate Este interzis\ condi]ionarea v=n-
doar `n cursul anumitor perioade a trecut [i este evident c\ produ- reduce pre]ul `n func]ie de a[tep- condi]ia ca produsele propuse
pentru soldare s\ fie achitate fur- z\rii c\tre consumatori a unui
din an. Astfel, pe parcursul unui sele respective nu mai pot fi vân- t\ri: dac\ vrea s\ v=nd\ mai produs de cump\rarea unei canti-
an, v=n\torii de chilipiruri au dute `n condi]ii comerciale nor- mult, pre]ul va fi sc\zut p=n\ la nizorului de c\tre comerciant cu
t\]i impuse sau de cump\rarea
parte de vânz\ri de lichidare - male. ~n acest caz ne referim la limita de jos admis\. cel pu]in 30 de zile `naintea datei concomitent\ a unui alt produs
c=nd magazinul este pe cale de juc\rii tematice, globuri, orna- de debut al perioadei de sold\ri [i sau serviciu.
dispari]ie, vânz\ri de soldare - re- mente sau artificii, pentru pomul oferite spre vânzare `n mod
duceri la articolele de `mbr\c\- de Cr\ciun, m\r]i[oare sau alte
Comercian]ii trebuie obi[nuit `naintea acestei date.
La v=nzarea produsului sau la
prestarea serviciului, comercian-
minte [i `nc\l]\minte de sezon, produse personalizate pentru s\ se `nregistreze Perioadele de sold\ri se sta- tul ori prestatorul de servicii tre-
toamn\-iarn\, reduceri la artico- ziua de 1 Martie sau 8 Martie, la prim\rie bilesc de comerciant `ntre anu- buie s\ aduc\ la cuno[tin]a con-
lele de prim\var\-var\ de la 1 au- iepura[i [i ou\ de ciocolat\ sau mite limite impuse de lege, re- sumatorului, pe l=ng\ informa]ii-
gust la 31 octombrie, vânz\ri efec- alte produse specifice s\rb\to- Legisla]ia prevede ca, `nainte spectiv 15 ianuarie-15 aprilie in- le furnizate prin etichetare, mar-
tuate `n structuri de vânzare de- rilor de Pa[ti, ori cu prilejul unor cu 15 zile de demararea opera]iu- clusiv, pentru produsele de toam- care sau ambalare, [i informa]ii
numite magazin de fabric\ sau manifest\ri culturale, expozi]io- nilor de soldare, comercian]ii s\ n\-iarn\, [i 1 august-30 septem- privind caracteristicile produsu-
brie inclusiv, pentru produsele lui sau serviciului, condi]iile de
de prim\var\-var\. v=nzare [i modul de utilizare.
urm\ „rivale“ de renume, precum Milano,
Paris, ora[ul Londra sau Dubai. Stocul de produse propus pen-
tru rduceri trebuie s\ fie consti-
Orice anun] de reducere de pre]
trebuie exprimat\ `n valoarea ab-
Pentru a-i ademeni pe turi[ti, au fost puse la
reducerilor de iarn\ b\taie itinerarii de shopping, un ghid bilingv al tuit `n prealabil `n structura de
vânzare respectiv\, `n spa]iile de
solut\ sau `n procent [i afi[at\
`ntr-un loc vizibil, noul pre] se va
Practica soldurilor nu o `nt=lnim doar `n ]ara cump\r\turilor, website-ul shoppingbypa- scrie l=ng\ pre]ul vechi, acesta din
noastr\, ]\ri precum Statele Unite ale Americii, ris.com, dar [i numeroase alte evenimente spe- vânzare [i depozitele structurii
urm\ fiind barat. Un alt mod de
Germania sau Fran]a sunt renumite pentru „b\- ciale. Astfel, „Soldes by Paris“ va oferi o lun\ de vânzare. afi[are a pre]ului produsului poate
t\ile“ cump\r\torilor `nainte de deschiderea u[i- `ntreag\ de festivit\]i [i oferte speciale, punctul Orice anun] sau alt\ form\ de fi men]ionat prin sintagmele „pre]
lor la magazinele cu reduceri. culminant al sezonului fiind anun]at `n perioada publicitate privind soldarea tre- nou“ [i „pre] vechi“.
De exemplu, anul acesta, autorit\]ile pari- 6 [i 9 ianuarie 2010. buie s\ specifice obligatoriu data Consumatorii trebuie s\ [tie
ziene [i cele din turism au `nceput promovarea Astfel, `ntr-o perioad\ c=nd num\rul de debut al vânz\rii [i durata a- c\ produsele achizi]ionate de la
celei de-a patra edi]ii a programului „Soldes by turi[tilor tinde s\ scad\, cele aproape 350 de cesteia, precum [i sortimentul de solduri au acela[i termen de ga-
Paris“, menit s\ atrag\ un num\r mare de hoteluri, restaurante [i agen]ii de turism impli- m\rfuri supus sold\rii `n cazul ran]ie prev\zut conform legii ca
turi[ti `n luna ianuarie, odat\ cu startul sezonu- cate `n campanie ofer\ vacan]e de shopping com- `n care opera]iunea nu se refer\ [i `n cazul `n care ar fi fost a-
lui reducerilor de iarn\ din capitala Fran]ei. binate cu cele de vizitat `mprejurimile [i cu la totalitatea produselor din chizi]ionat `n orice alt\ perioad\
~n acest an, `ns\, organizatorii sunt determi- evenimente speciale, organizate `n acest scop, structura de vânzare. din an. a
na]i s\ transforme Parisul `n capitala num\rul dar [i reduceri [i oferte speciale propuse de 1.500
unu a modei [i a shoppingului, l\sând mult `n de comercian]i. Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR

PELERINAJ de BOBOTEAZ| `n }ARA SF+NT| nit - vizit\ la locul amenajat al Botezului

- 14-20 ianuarie 2010 -
Ziua 1 - ~ntâlnire Aeroportul „Henri
Coand\“ (Otopeni) la ora 08:15, decolare
ora 11:15 - cursa LY-574, sosire Aeroport
„Ben Gurion“, ora 13:55. Deplasare la
Ein Karem - patria Sf=ntului Ioan Bote-
z\torul, vizitarea Bisericii „Sf=ntul Ioan
Botez\torul“ ridicat\ pe locul unde care
s-a n\scut „cel mai mare om n\scut din-
tr-o femeie“ [i fântâna Sfintei Fecioare
Maria. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 2-a
a - Mic dejun. Deplasare la Be-
thleem - se viziteaz\ Biserica Na[terii, Bi-
serica catolic\ „Sf=nta Ecaterina“, Grota
Laptelui. ~ntoarcerea la Ierusalim, vizit\
pe Muntele Sion la Biserica „Adormirea
Maicii Domnului“, Foi[orul „Cina cea de
Tain\“ [i Mormântul Psalmistului David.
Vizit\ la Zidul Plângerii. Deplasare la A-
[ez\mântul românesc de la Ierusalim. Ca-
zare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 3-a a - Mic dejun. Deplasare pe
Muntele Scopus, pentru a vedea de sus
panorama Ierusalimului. Coborâre pe
Muntele M\slinilor, vizitarea M\n\stirii
Eleon, a Bisericii Pater Noster (Tat\l nos-
tru) [i a Bisericii Dominus Flevit (Dom-
nul a plâns), Gr\dina Ghetsimani cu Bi-
serica Na]iunilor, Mormântul Maicii
Domnului [i Pe[tera Ghetsimani. Vom in-
tra `n cetate prin Poarta Sf=ntului {te-
fan. Parcurgerea pe jos a Viei Dolorosa,
`nchinare la Sf=ntul Mormânt. Cazare [i
cin\ `n Ierusalim.
Ora 23:30 (Op]ional) Participarea la
Sf=nta Liturghie de la miezul nop]ii la Sf=n-
tul Mormânt.
Ziua a 4-a
a - Mic dejun. Deplasare la
Ierihon, cel mai vechi ora[ din lume,
vizit\ la „Dudul lui Zacheu“ [i la
A[ez\mântul Românesc din Ierihon. Op-
]ional (10 euro), se poate continua cu
ma[ini de teren arabe pân\ la Hozeva
(vizitarea M\n\stiri „Sf=ntul Gheorghe,
unde se afl\ moa[tele Sf=ntului Ioan Ia-
cob Românul [i pe[tera Sf=ntului Proo-
roc Ilie Tesviteanul). Coborâm la Marea
Moart\ - Qumran - (vechiul Centru al
Esenienilor) pentru o scurt\ oprire la
magazinul cu produse cosmetice. Cazare
[i cin\ `n Ierusalim.
a - Mic dejun. Deplasare la
Ziua a 5-a
Râul Iordan - participare la S\rb\toarea
BOBOTEZEI, oficiat\ de Patriarhul gre-
co-oortodox al Ierusalimului. Ne `ndrep-
t\m spre nordul ]\rii, spre Galileea, ur-
când pe Valea Iordanului pân\ la Yarde-
Domnului. Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 6-aa - Mic dejun. Deplasare `n
satul Cana, vizitarea Bisericii ortodoxe
ridicate pe locul casei Sf=ntului Simon
Canaanitul, unde Iisus a f\cut prima mi-
nune a transform\rii apei `n vin. Oprire
la Nazareth - vizitarea Bisericii catolice
„Buna Vestire“, cea mai mare construc]ie
de cult din Orientul Apropiat, [i a Biseri-
cii ortodoxe „Sf=ntul Gavriil“, ridicat\ pe
locul unde a fost izvorul Sfintei Fecioare
Maria. Deplasare la Capernaum, ora[ de-
numit [i „Cetatea Domnului“, vizitarea
sinagogii unde Iisus a predicat [i ruinele
casei Sf=ntului Petru. Continu\m dru-
mul la Tabgha, unde Iisus a s\vâr[it mi-
nunea `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, a-
poi vizit\m Biserica de pe Muntele Feri-
cirilor. Op]ional, plimbare cu o copie a
„b\rcii lui Iisus“ pe apele M\rii Galileii.
Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 7-aa - Mic dejun. Deplasare pe
Muntele Tabor, vizitarea Bisericii orto-
doxe ridicate pe locul unde s-a petrecut
Schimbarea la Fa]\. Plecare spre Haifa.
Vom privi Templul cultului Bahai, cu
gr\dinile pe terase. Vizitarea M\n\stirii
Stella Maris, cu pe[tera Sf=ntului Proo-
roc Ilie Tesviteanul. Ne `ndrept\m spre
Aeroportul „Ben Gurion“ pentru decola-
rea spre Bucure[ti - ora 17:10 (cursa EL-
AL), aterizare Otopeni la 20:05.
TARIF: 750 de euro/persoan\
SERVICII INCLUSE:
- Bilet de avion Bucure[ti-Tel Aviv-
Bucure[ti, taxe de aeroport, transport cu
autocar modern cu aer condi]ionat;
- Cazare hoteluri 3 stele (4 stele clasi-
ficare local\), `n camer\ dubl\, demipen-
siune (bufet);
- Taxe de intrare la obiective, asigura-
re medical\;
- Asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid
vorbitor de limb\ român\ `n Israel.
NU SUNT INCLUSE:
- Tipsul de 30 de euro, care se va achi-
ta `nso[itorului de grup la aeroport;
- B\uturi, mese op]ionale sau alte in-
tr\ri care nu sunt incluse `n program.
~n func]ie de m\surile de securitate,
programul poate fi modificat, ca ordine
de desf\[urare, sau se pot `nlocui unele
obiective [i hoteluri.
Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“, Bdul
Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel:
021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.

CM
YK
 CM
YK

16 Patristica Luni, 4 ianuarie 2010

Epistolele pastorale ale

mitropolitului Teofan al Niceei
Teofan al Niceei este un scriitor bizantin din
secolul al XIV-lea prea pu]in cunoscut majorit\]ii
românilor. Opera sa consta doar `n trei epistole
pastorale la `nceputul secolului al XX-lea, dar a
câ[tigat `n profunzime odat\ cu descoperirea unui
tratat mariologic important. Analiz\m aici, `n primul
rând, epistolele pastorale, urmând ca `ntr-un
material viitor s\ vorbim [i despre contribu]ia sa `n
mariologia ortodox\. Teofan al Niceei r\mâne un
scriitor `nc\ neactualizat, care merit\ o analiz\ mai
atent\, din toate punctele de vedere.
quino [i chiar s-a convertit la
un moment dat la romano-ca-
de Adrian AGACHI tolicism. Teofan nu a fost `ns\
prezent la acest sinod, tocmai
Un personaj important pentru c\ rezolva `n acel mo-
ment conflictul despotului
al secolului al XIV-lea sârb cu Patriarhia de Con-
Cu toate c\ nu cunoa[tem stantinopol. Dup\ decesul pa-
cu exactitate data na[terii sa- triarhului Filotei Kokkinos,
le [i natura studiilor urmate, Teofan al Niceei a r\mas cel
putem spune c\ Teofan a ju- mai important membru al CM
YK

cat un rol important `n cadrul Sfântului Sinod `n timpul pa-

evenimentelor principale ale
secolului al XIV-lea `n Con-
stantinopol. Nu [tim cât de
implicat a fost `n controversa
isihast\, deoarece este hiro-
tonit mitropolit al Niceei abia
dup\ 8 octombrie 1364 `n cur-
sul celei de-a doua p\storiri,
ca patriarh al Constantino-
polului, a ucenicului Sfân-
tului Grigorie Palama, Filotei
Kokkinos (1364-1379). P\rin-
tele Ic\ jr. afirm\ c\ patri-
arhul Filotei i-ar fi fost men-
tor, de unde rezult\ c\ [i
Teofan era un adept convins
al isihasmului. Este posibil s\
fi avut câteva `ntâlniri [i
discu]ii inclusiv cu Sfântul
Grigorie Palama, de[i lucrul
acesta nu are nici o baz\ doc-
umentar\. Cu toate c\ a fost
hirotonit Mitropolit al Niceei
`n 1364, Teofan nu a reu[it s\
`[i ocupe scaunul din cauza
simplului fapt c\ Niceea fu-
sese cucerit\ de otomani `nc\
din 1331. A intervenit `ns\ ac-
tiv `n via]a eparhiei sale, tri-
mi]ând epistole pastorale [i
`ncurajând poporul `n p\stra-
rea dreptei credin]e. Teofan
va desf\[ura [i activit\]i di-
plomatice importante. Printre
acestea se num\r\ discu]iile
avute cu un despot sârb a c\-
rui Biseric\ se afla `n schism\
cu Patriarhia de Constanti-
nopol, conflict solu]ionat `n
1368. Pe de alt\ parte, Teofan
a fost prezent `n cadrul anche-
tei desf\[urate de Marea La-
vr\ `n cazul lui Prohor Kydo-
nes. Acesta era un filolatin
convins [i antiisihast, lucru
care i-a atras condamnarea `n
Sinodul de la Constantinopol
din 1368. Fratele s\u, Dimi-
trie Kydones, a fost primul
traduc\tor complet `n limba
greac\ al lucr\rii Summa the-
ologica semnat\ de Toma D'A-
triarhului Nil Kerameus
(1379-1388). A `ncetat din via-
]\ `n jurul anului 1381.
Prima epistol\
pastoral\ c\tre niceeni
Aceast\ prim\ epistol\ a
fost scris\ `n jurul anului
1364, pentru c\ `n ea se cu-
prinde un fragment prin care
Teofan `i `n[tiin]eaz\ pe nice-
eni c\ a fost ales mitropolit al
lor. Cum Niceea se afla deja
sub domina]ie otoman\ de
mai bine de 30 de ani, Teofan
insist\ asupra a trei lucruri
fundamentale. ~n primul
rând, cre[tinii sunt `ndemna]i
s\ nu cedeze `n fa]a stilului de
via]\ islamic. „Pe de o parte,
cel r\u propune la vedere prin
necredincio[i (musulmani)
via]a `nglodat\ [i iubitoare de
pl\cere prin be]ie, desfrânare
[i orice alt\ ne`nfrânare, iar
pe de alt\ parte, ar\tând as-
primea [i greutatea conduitei
evanghelice sau `ngere[ti [i
cele asem\n\toare pân\ ce se
ajunge la aceasta, `ncearc\ s\
ascund\ cele aflate dincolo de
ele“ (Maica Domnului `n teolo-
gia secolului XX [i `n spiritua-
litatea isihast\ a secolului
XIV, Editura Deisis, 2008, p.
596). Pe lâng\ acest pericol
manifest al trecerii la un mod
de via]\ neconform cu porun-
cile evanghelice, Teofan `l mai
semnaleaz\ [i pe cel al proze-
litismului violent al musul-
manilor. „{arpele cu multe [i
felurite forme nu sufer\ deloc
s\ se lini[teasc\, ci `ncearc\
s\ surpe prin me[te[ugiri po-
trivite turnul r\bd\rii [i cre-
din]ei noastre, iscând de peste
tot felurite atacuri [i necazuri
`mpotriva noastr\ [i folosin-
du-se iar\[i de uneltele obi[-
nuite ale r\ut\]ii lui care pot
s\-i slujeasc\ bine `n unele ca
acestea. {i atunci aduce asu-
pra noastr\ uneori pagube [i
r\piri ale celor ale noastre, al-
teori `nchisori [i biciuiri, de-
f\im\ri, oc\ri [i necinstiri, al-
teori captivit\]i [i amenin]a-
rea unor mor]i violente, ca, `n-
sp\imântându-ne, fie s\ ne
gr\bim spre ne`nfrânare, fie
s\ privim cu bun\voin]\ spre
necredin]\ (islam), care ne f\-
g\duie[te eliberarea de toate
aceste grut\]i [i d\ruirea din
bel[ug a pl\cerilor prezente,
dac\ am schimba cu ea buna-
cinstire, dreapta-credin]\ [i
virtutea“ (p. 596-597). Ultima
avertizare a mitropolitului Te-
ofan este `mpotriva ereziilor lui
Varlaam [i Akyndin. Teofan se
temea ca nu cumva anumite
persoane cu tendin]e v\dit an-
tiisihaste s\ vin\ [i s\ predice
aceste `nv\]\turi gre[ite la Ni-
ceea. De aceea `ndeamn\ popo-
rul la o pruden]\ maxim\, din
acest punct de vedere.
A doua epistol\
pastoral\ adresat\
niceenilor
Teofan al Niceei `ndeamn\
prin aceast\ scrisoare la r\b-
dare. {tiind c\ ispitele nicee-
nilor sunt cu atât mai mari cu
cât se afl\ sub domina]ia unei
popula]ii destul de agresive,
mitropolitul le ofer\ exemplul
dreptului Iov. Practic, `ntrea-
ga construc]ie a epistolei se
face pe exemplulul r\bd\rii
lui Iov [i a necazurilor suferi-
te de acesta. ~n debut, Teofan
face o frumoas\ precizare du-
hovniceasc\: „Vreau s\ [ti]i,
iubi]ilor, c\, a[a precum mân-
carea [i b\utura conserv\ a-
ceast\ via]\ a noastr\ sensi-
bil\ de acum - pentru c\ f\r\
ceva din acestea este cu nepu-
tin]\ s\ tr\im -, tot a[a de
proprie [i constitutiv\ vie]ii
potrivit lui Dumnezeu este [i
orice virtute - pentru c\, `n
chip asem\n\tor, f\r\ ea e cu
neputin]\ s\ tr\iasc\ cineva
`n Duh potrivit omului din\-
untru -, iar dintre toate, mai
cu seam\ r\bdarea [i t\ria `n
necazuri“ (p. 601). Aceast\
compara]ie foarte nimerit\ a
mitropolitului Teofan este u-
na dintre cele mai frumoase
`ntâlnite `n `ntreaga sa oper\.
Un mic tratat
despre preo]ie
A[a cum afirm\ [i p\rintele
Ioan Ic\ jr., cea de-a treia e-
pistol\ a mitropolitului Teo-
fan al Niceei este un veritabil
tratat despre preo]ie `n minia-
tur\. Sfaturile adresate cleri-
cilor se `nscriu `n tradi]ia ve-
ritabil\ stabilit\ deja de Sfin-
]ii Ioan Hrisostom, Grigore
Teologul [i Efrem Sirul. Pri-
ma parte a epistolei este con-
stituit\ dintr-un rezumat teo-
logic al crea]iei [i al lucr\rii
de r\scump\rare `nf\ptuite
de Mântuitorul. Apoi, mitro-
politul trece asupra conside-
ra]iilor legate de preo]ie `n
Vechiul Testament. Discu-
tând despre faptul c\ preo]ia
iudaic\ este tot atât de deo-
sebit\ fa]\ de cea actual\ pe
cât sunt oamenii de `ngeri,
mitropolitul Teofan face o con-
sidera]ie interesant\: „Nu es-
te oare mâna preotului o lin-
guri]\ care se atinge de Tru-
pul St\pânului? Gura [i tot
trupul s\u nu sunt oare un
potir sfânt care prime[te Tru-
pul [i Sângele lui Hristos, cu
mult mai de cinste decât lin-
guri]ele [i potirele ne`nsufle]i-
te, cu cât acela[i trup devine [i
vas, [i membru `n parte al
Trupului primit al St\pânu-
lui?“ (p. 623). Preo]ia levitic\
se `ntemeia pe acte pur exteri-
oare, dar preo]ia nou\ cuprin-
de aceast\ interiorizare [i tr\-
ire duhovniceasc\ pe care pre-
o]ii sunt datori s\ o aib\ [i de
care ace[tia trebuie s\ se
`ngrijeasc\ . De aceea, Teofan
continu\ analogia sf\tuind `n
primul rând la o ascez\ a
faptelor. „Fiind linguri dum-
nezeie[ti, cum s-a spus, mâi-
nile preo]ilor trebuie s\ fie cu-
rate de orice ho]ie, de orice
furt [i l\comie, neslujind mâ-
niei sau poftei [i atingându-se
astfel cu chip r\u de trupuri
de care nu e `ng\duit s\ se a-
ting\ (...)“ (p. 624). Teofan `[i
`ncheie pledoaria `nvitând
preo]ii la rug\ciune atent\ [i
paza gândurilor, a[a-numita
ascez\ a min]ii. Pe lâng\ r\b-
darea necazurilor el recoman-
d\ [i „rug\ciunea, psalmodia
[i doxologia necontenit\ unite
cu luare-aminte (aten]ie) [i
paz\. C\ci dac\ nu lu\m a-
minte `ntocmai la cele spuse,
ci limba gr\ie[te, dar mintea
r\mâne neroditoare, z\bovind
`n gândurile vie]ii ori `n pa-
timi strig\toare de suflet, a-
tunci ~l vom `mpinge pe St\-
pânul spre indignare, nu spre
compasiune“ (p. 626). Micul
tratat despre preo]ie cuprins
`n aceast\ epistol\ poate fi a-
d\ugat cu succes celor men]io-
nate anterior. Prin `ntreaga
sa misiune pastoral\, chiar
dac\ nu a putut s\ `[i vad\
probabil niciodat\ sufletele
p\storite, mitropolitul Teofan
a oferit o alinare minunat\ ce-
lor afla]i `n suferin]\. S\ nu
uit\m: deseori cuvintele sunt
cel mai bun medicament, la
fel cum `n anumite momente
glasul t\cerii este de preferat.
T\cerea `n fa]a Tainelor. a

CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Luni, 4 ianuarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 1 (1503) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Nr. 1 (276) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT
Prima zi din
noul an, serbat\
prin rug\ciuni
`n toat\ Moldova
PAGINA 16
Anul Crezului Ortodox [i
al Autocefaliei Române[ti
~n contextul anivers\rii a 1.685 de ani de la
Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325) [i a
125 de ani de la recunoa[terea oficial\ a
autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885), la
ini]iativa Prea Fericitului P\rinte Patriarh Daniel,
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a
aprobat `n [edin]a de lucru din 18-19 iunie 2009
ca 2010 s\ fie declarat „Anul omagial al Crezului
Ortodox [i al Autocefaliei Române[ti“.
Programul-cadru elaborat de Cancelaria
Sfântului Sinod `n acest sens prevede ca pe toat\
durata anului 2010 s\ se organizeze dezbateri [i
colocvii de sus]inere a studiilor istorico-
teologice [i comentariilor pastoral-misionare,
precum [i concursuri artistice (iconografice,
CM
YK
muzicale) pe diverse niveluri (elevi, studen]i,
arti[ti profesioni[ti). Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI
M\n\stirea ortodox\ Ostrog
apar]ine Bisericii Ortodoxe
S=rbe. A[ezat\ pe peretele a-
brupt al st=ncii Ostroska Gre-
da, `n Muntenegru, m\n\stirea
este `nchinat\ sf=ntului ale c\-
rui moa[te se afl\ `n pe[tera
din interior - Sf=ntul Vasile de
Ostrog. A fost `ntemeiat\ `n se-
colul al XVII-lea [i este una din-
tre cele mai vizitate m\n\stiri
ortodoxe din lume. a
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
ACTUALITATEA PAGINA AGRICULTORULUI
RELIGIOAS|
„V=rful crizei `n
Timpul agricultura
ridic\rii, rom=neasc\ va fi `n
timpul rodirii prim\vara acestui an“
PAGINA 4 PAGINA 7
basilica.ro
RELIGIOS
„~N IISUS HRISTOS S-A
SCHIMBAT T|IEREA ~MPRE-
JUR CEA TRUPEASC| ~NTR-O
T|IERE ~MPREJUR DUHOVNI-
CEASC|“: Sute de credincio[i
au umplut pe 1 ianuarie
2010 Catedrala patriarhal\
din Bucure[ti.
Pagina 5
S|N|TATE
CONSUMA}I LACTATE {I PE{-
TE, DAC| SUFERI}I DE OSTEO-
POROZ|: Osteoporoza, o ma-
ladie cronic\, ce afecteaz\ `n CM
YK
special femeile de v=rsta a tre-
ia, impune o alimenta]ie care,
chiar dac\ nu poate s\ duc\
la tratarea bolii, diminueaz\
efectele sale devastatoare.
Pagina 6
Un nou sistem de calcul pentru poli]a RCA PAGINA CONSUMATORULUI
Un [ofer care nu a provo- mai mul]i dintre asigura]i, PE 15 IANUARIE, PRODUSELE
cat accidente `n cursul anului circa 90%, vor beneficia de a- SEZONIERE INTR| LA SOLDURI:
2009 (considerat an de refe- cest bonus, `ntruc=t nu pro- Toate articolele nealimentare
rin]\ - n.r.) beneficiaz\ de o voac\ evenimente“, a decla- cu caracter sezonier intr\ `n
reducere de 10% la poli]a de rat pre[edintele Comisiei de febra reducerilor `n perioada
asigurare auto, `ncheiat\ Supraveghere a Asigur\rilor 15 ianuarie-15 aprilie.
pentru o perioad\ de un an. (CSA), Angela Toncescu.
De asemenea, `n cazul `n care Potrivit noului sistem bo- Pagina 15
un asigurat nu a produs dau- nus/malus, se vor introduce
ne pe RCA timp de [apte ani, 14 clase pentru bonus [i opt CULTUR|
bonusul acordat poate ajunge criterii pentru malus (penali- ACADEMIA ~{I PROPUNE S|
la 50% din valoarea poli]ei de zare), `n func]ie de care se va
asigurare. „Av=nd `n vedere stabili valoarea primei de asi- DUC| ROM+NIA ~N CENTRUL
num\rul de dosare de daun\ gurare. CERCET|RII EUROPENE: Aca-
avizate `n temeiul poli]elor o- ~n 2009, pierderile aduse a- auto s-au cifrat la 100 milioa- demia Român\ [i-a continu-
bligatorii RCA, rezult\ c\ cei siguratorilor din domeniul ne de euro. a at, `n anul 2009, menirea sa
de „simbol al spiritualit\]ii
na]ionale, forum al consacr\-
Energie electric\ mai scump\ din ianuarie rii [i spa]iu al cercet\rii fun-
damentale“.
Pre]ul energiei electrice a crescut, de la 1 index\rii cu infla]ia [i pe baza unei rate de
ianuarie, cu 3,5-4%, cel al gazelor naturale schimb leu/euro de 4,2%, pentru finele lui Pagina 12
urmând s\ r\mân\ neschimbat, potrivit 2009.
pre[edintelui Autorit\]ii Na]ionale de Re- Pe de alt\ parte, ANRE a decis s\ men]in\
glementare `n domeniul Energiei, Petru neschimbat pre]ul gazelor naturale, de[i
Lificiu. E.On România a solicitat majorarea pre]ului
Acesta a precizat c\ majorarea tarifului gazelor cu 15% [i a pre]ului energiei electrice
pentru energia electric\ a rezultat `n urma cu 12% de la 1 ianuarie 2010. a
 CM
YK

Luni, 4 ianuarie 2010 Patristica 13

Epistolele pastorale ale

mitropolitului Teofan al Niceei
Teofan al Niceei este un scriitor bizantin din
secolul al XIV-lea prea pu]in cunoscut majorit\]ii
românilor. Opera sa consta doar `n trei epistole
pastorale la `nceputul secolului al XX-lea, dar a
câ[tigat `n profunzime odat\ cu descoperirea unui
tratat mariologic important. Analiz\m aici, `n primul
rând, epistolele pastorale, urmând ca `ntr-un
material viitor s\ vorbim [i despre contribu]ia sa `n
mariologia ortodox\. Teofan al Niceei r\mâne un
scriitor `nc\ neactualizat, care merit\ o analiz\ mai
atent\, din toate punctele de vedere.
quino [i chiar s-a convertit la
un moment dat la romano-ca-
de Adrian AGACHI tolicism. Teofan nu a fost `ns\
prezent la acest sinod, tocmai
Un personaj important pentru c\ rezolva `n acel mo-
ment conflictul despotului
al secolului al XIV-lea sârb cu Patriarhia de Con-
Cu toate c\ nu cunoa[tem stantinopol. Dup\ decesul pa-
cu exactitate data na[terii sa- triarhului Filotei Kokkinos,
le [i natura studiilor urmate, Teofan al Niceei a r\mas cel
putem spune c\ Teofan a ju- mai important membru al CM
YK

cat un rol important `n cadrul Sfântului Sinod `n timpul pa-

evenimentelor principale ale
secolului al XIV-lea `n Con-
stantinopol. Nu [tim cât de
implicat a fost `n controversa
isihast\, deoarece este hiro-
tonit mitropolit al Niceei abia
dup\ 8 octombrie 1364 `n cur-
sul celei de-a doua p\storiri,
ca patriarh al Constantino-
polului, a ucenicului Sfân-
tului Grigorie Palama, Filotei
Kokkinos (1364-1379). P\rin-
tele Ic\ jr. afirm\ c\ patri-
arhul Filotei i-ar fi fost men-
tor, de unde rezult\ c\ [i
Teofan era un adept convins
al isihasmului. Este posibil s\
fi avut câteva `ntâlniri [i
discu]ii inclusiv cu Sfântul
Grigorie Palama, de[i lucrul
acesta nu are nici o baz\ doc-
umentar\. Cu toate c\ a fost
hirotonit Mitropolit al Niceei
`n 1364, Teofan nu a reu[it s\
`[i ocupe scaunul din cauza
simplului fapt c\ Niceea fu-
sese cucerit\ de otomani `nc\
din 1331. A intervenit `ns\ ac-
tiv `n via]a eparhiei sale, tri-
mi]ând epistole pastorale [i
`ncurajând poporul `n p\stra-
rea dreptei credin]e. Teofan
va desf\[ura [i activit\]i di-
plomatice importante. Printre
acestea se num\r\ discu]iile
avute cu un despot sârb a c\-
rui Biseric\ se afla `n schism\
cu Patriarhia de Constanti-
nopol, conflict solu]ionat `n
1368. Pe de alt\ parte, Teofan
a fost prezent `n cadrul anche-
tei desf\[urate de Marea La-
vr\ `n cazul lui Prohor Kydo-
nes. Acesta era un filolatin
convins [i antiisihast, lucru
care i-a atras condamnarea `n
Sinodul de la Constantinopol
din 1368. Fratele s\u, Dimi-
trie Kydones, a fost primul
traduc\tor complet `n limba
greac\ al lucr\rii Summa the-
ologica semnat\ de Toma D'A-
triarhului Nil Kerameus
(1379-1388). A `ncetat din via-
]\ `n jurul anului 1381.
Prima epistol\
pastoral\ c\tre niceeni
Aceast\ prim\ epistol\ a
fost scris\ `n jurul anului
1364, pentru c\ `n ea se cu-
prinde un fragment prin care
Teofan `i `n[tiin]eaz\ pe nice-
eni c\ a fost ales mitropolit al
lor. Cum Niceea se afla deja
sub domina]ie otoman\ de
mai bine de 30 de ani, Teofan
insist\ asupra a trei lucruri
fundamentale. ~n primul
rând, cre[tinii sunt `ndemna]i
s\ nu cedeze `n fa]a stilului de
via]\ islamic. „Pe de o parte,
cel r\u propune la vedere prin
necredincio[i (musulmani)
via]a `nglodat\ [i iubitoare de
pl\cere prin be]ie, desfrânare
[i orice alt\ ne`nfrânare, iar
pe de alt\ parte, ar\tând as-
primea [i greutatea conduitei
evanghelice sau `ngere[ti [i
cele asem\n\toare pân\ ce se
ajunge la aceasta, `ncearc\ s\
ascund\ cele aflate dincolo de
ele“ (Maica Domnului `n teolo-
gia secolului XX [i `n spiritua-
litatea isihast\ a secolului
XIV, Editura Deisis, 2008, p.
596). Pe lâng\ acest pericol
manifest al trecerii la un mod
de via]\ neconform cu porun-
cile evanghelice, Teofan `l mai
semnaleaz\ [i pe cel al proze-
litismului violent al musul-
manilor. „{arpele cu multe [i
felurite forme nu sufer\ deloc
s\ se lini[teasc\, ci `ncearc\
s\ surpe prin me[te[ugiri po-
trivite turnul r\bd\rii [i cre-
din]ei noastre, iscând de peste
tot felurite atacuri [i necazuri
`mpotriva noastr\ [i folosin-
du-se iar\[i de uneltele obi[-
nuite ale r\ut\]ii lui care pot
s\-i slujeasc\ bine `n unele ca
acestea. {i atunci aduce asu-
pra noastr\ uneori pagube [i
r\piri ale celor ale noastre, al-
teori `nchisori [i biciuiri, de-
f\im\ri, oc\ri [i necinstiri, al-
teori captivit\]i [i amenin]a-
rea unor mor]i violente, ca, `n-
sp\imântându-ne, fie s\ ne
gr\bim spre ne`nfrânare, fie
s\ privim cu bun\voin]\ spre
necredin]\ (islam), care ne f\-
g\duie[te eliberarea de toate
aceste grut\]i [i d\ruirea din
bel[ug a pl\cerilor prezente,
dac\ am schimba cu ea buna-
cinstire, dreapta-credin]\ [i
virtutea“ (p. 596-597). Ultima
avertizare a mitropolitului Te-
ofan este `mpotriva ereziilor lui
Varlaam [i Akyndin. Teofan se
temea ca nu cumva anumite
persoane cu tendin]e v\dit an-
tiisihaste s\ vin\ [i s\ predice
aceste `nv\]\turi gre[ite la Ni-
ceea. De aceea `ndeamn\ popo-
rul la o pruden]\ maxim\, din
acest punct de vedere.
A doua epistol\
pastoral\ adresat\
niceenilor
Teofan al Niceei `ndeamn\
prin aceast\ scrisoare la r\b-
dare. {tiind c\ ispitele nicee-
nilor sunt cu atât mai mari cu
cât se afl\ sub domina]ia unei
popula]ii destul de agresive,
mitropolitul le ofer\ exemplul
dreptului Iov. Practic, `ntrea-
ga construc]ie a epistolei se
face pe exemplulul r\bd\rii
lui Iov [i a necazurilor suferi-
te de acesta. ~n debut, Teofan
face o frumoas\ precizare du-
hovniceasc\: „Vreau s\ [ti]i,
iubi]ilor, c\, a[a precum mân-
carea [i b\utura conserv\ a-
ceast\ via]\ a noastr\ sensi-
bil\ de acum - pentru c\ f\r\
ceva din acestea este cu nepu-
tin]\ s\ tr\im -, tot a[a de
proprie [i constitutiv\ vie]ii
potrivit lui Dumnezeu este [i
orice virtute - pentru c\, `n
chip asem\n\tor, f\r\ ea e cu
neputin]\ s\ tr\iasc\ cineva
`n Duh potrivit omului din\-
untru -, iar dintre toate, mai
cu seam\ r\bdarea [i t\ria `n
necazuri“ (p. 601). Aceast\
compara]ie foarte nimerit\ a
mitropolitului Teofan este u-
na dintre cele mai frumoase
`ntâlnite `n `ntreaga sa oper\.
Un mic tratat
despre preo]ie
A[a cum afirm\ [i p\rintele
Ioan Ic\ jr., cea de-a treia e-
pistol\ a mitropolitului Teo-
fan al Niceei este un veritabil
tratat despre preo]ie `n minia-
tur\. Sfaturile adresate cleri-
cilor se `nscriu `n tradi]ia ve-
ritabil\ stabilit\ deja de Sfin-
]ii Ioan Hrisostom, Grigore
Teologul [i Efrem Sirul. Pri-
ma parte a epistolei este con-
stituit\ dintr-un rezumat teo-
logic al crea]iei [i al lucr\rii
de r\scump\rare `nf\ptuite
de Mântuitorul. Apoi, mitro-
politul trece asupra conside-
ra]iilor legate de preo]ie `n
Vechiul Testament. Discu-
tând despre faptul c\ preo]ia
iudaic\ este tot atât de deo-
sebit\ fa]\ de cea actual\ pe
cât sunt oamenii de `ngeri,
mitropolitul Teofan face o con-
sidera]ie interesant\: „Nu es-
te oare mâna preotului o lin-
guri]\ care se atinge de Tru-
pul St\pânului? Gura [i tot
trupul s\u nu sunt oare un
potir sfânt care prime[te Tru-
pul [i Sângele lui Hristos, cu
mult mai de cinste decât lin-
guri]ele [i potirele ne`nsufle]i-
te, cu cât acela[i trup devine [i
vas, [i membru `n parte al
Trupului primit al St\pânu-
lui?“ (p. 623). Preo]ia levitic\
se `ntemeia pe acte pur exteri-
oare, dar preo]ia nou\ cuprin-
de aceast\ interiorizare [i tr\-
ire duhovniceasc\ pe care pre-
o]ii sunt datori s\ o aib\ [i de
care ace[tia trebuie s\ se
`ngrijeasc\ . De aceea, Teofan
continu\ analogia sf\tuind `n
primul rând la o ascez\ a
faptelor. „Fiind linguri dum-
nezeie[ti, cum s-a spus, mâi-
nile preo]ilor trebuie s\ fie cu-
rate de orice ho]ie, de orice
furt [i l\comie, neslujind mâ-
niei sau poftei [i atingându-se
astfel cu chip r\u de trupuri
de care nu e `ng\duit s\ se a-
ting\ (...)“ (p. 624). Teofan `[i
`ncheie pledoaria `nvitând
preo]ii la rug\ciune atent\ [i
paza gândurilor, a[a-numita
ascez\ a min]ii. Pe lâng\ r\b-
darea necazurilor el recoman-
d\ [i „rug\ciunea, psalmodia
[i doxologia necontenit\ unite
cu luare-aminte (aten]ie) [i
paz\. C\ci dac\ nu lu\m a-
minte `ntocmai la cele spuse,
ci limba gr\ie[te, dar mintea
r\mâne neroditoare, z\bovind
`n gândurile vie]ii ori `n pa-
timi strig\toare de suflet, a-
tunci ~l vom `mpinge pe St\-
pânul spre indignare, nu spre
compasiune“ (p. 626). Micul
tratat despre preo]ie cuprins
`n aceast\ epistol\ poate fi a-
d\ugat cu succes celor men]io-
nate anterior. Prin `ntreaga
sa misiune pastoral\, chiar
dac\ nu a putut s\ `[i vad\
probabil niciodat\ sufletele
p\storite, mitropolitul Teofan
a oferit o alinare minunat\ ce-
lor afla]i `n suferin]\. S\ nu
uit\m: deseori cuvintele sunt
cel mai bun medicament, la
fel cum `n anumite momente
glasul t\cerii este de preferat.
T\cerea `n fa]a Tainelor. a

CM
YK
14 Economic Luni, 4 ianuarie 2010

PE SCURT
Impozitul forfetar
va fi regândit [i restrâns
la câteva domenii
Prim-ministrul Emil Boc a declarat, pen-
tru Agerpres, c\ impozitul forfetar va
fi regândit `n perioada imediat urm\-
toare [i c\ aceasta a fost printre primele
sarcini pe care le-a dat noului ministru
de Finan]e. „Impozitul forfetar va fi re-
gândit anul acesta. Prima sarcin\ pe
A intrat `n vigoare noua lege a salariz\rii
Legea unic\ a salariz\rii a
intrat `n vigoare de la 1 ianua-
rie 2010, principalul scop fiind
acela de eliminare a veniturilor
salariale exagerate din dome-
niul bugetar.
Premierul Emil Boc a de-
clarat recent c\, odat\ cu intra-
rea `n vigoare a legii, nici un
profesor sau alt\ categorie nu
va suferi o diminuare a veni-
turilor sau a sporurilor pe care
le are [i nici dup\ 1 ianuarie
2010 nu va exista o sc\dere a
salariului sau a veniturilor din
2009.
{eful Guvernului a explicat
c\ aceste declara]ii vin ca urma-
re a unor afirma]ii potrivit c\ro-
ra, dup\ intrarea `n vigoare a
legii de salarizare unic\ a buge-
tarilor, profesorii vor suferi o
diminuare a veniturilor cu 40%.
„Am spus acest lucru pentru
c\ am v\zut foarte multe decla-
ra]ii potrivit c\rora, dup\ ce in-
tr\ `n vigoare legea, la trei zile,
profesorii vor avea venituri cu
40% mai mici. Fals, nu este a-
dev\rat. Acest lucru nu se `n-
tâmpl\. Profesorii nu vor suferi
nici un fel de diminuare a
salariilor. La fel, s-a spus c\ din
ianuarie 2010 profesorii vor
avea cu 40% mai mici veniturile
decât acum. Fals, nu se `ntâm-
pl\ acest lucru, ci potrivit legii
salariz\rii unice, profesorii din
`nv\]\mântul preuniversitar
beneficiaz\ de o cre[tere mai ac-
celerat\ a salariilor peste media
de 56% cât este pe sistem `n pe-
rioada de aplicare [i implemen-
tare a legii salariz\rii unice“, a
precizat Boc. a

Produc\torii de carne de pas\re au

care am dat-o ministrului Finan]elor,
`n prima `ntâlnire pe care am avut-o
cu el, a fost aceea s\ regândeasc\ im-
pozitul minim care este acum. El trebu-

r\mas f\r\ subven]ia de 1,6 lei/kg

ie reorientat [i restrâns doar la acele do-
menii unde evaziunea fiscal\ nu poate
fi altfel comb\tut\. M\ refer aici la in-
dustria hotelier\, la restaurante - cam
acolo se aplic\ peste tot `n lume acest
impozit forfetar. Ce avem acum este
impozit minim, care cred eu c\ [i-a e-
puizat resursele“, a precizat Emil Boc.
CFR Marf\ `ncepe
disponibiliz\rile
din 2010
Societatea Na]ional\ de Transport
Feroviar de Marf\ - CFR Marf\ SA
va disponibiliza peste 6.000 de an-
gaja]i, `ncepând din primul trimestru
al anului 2010. CFR Marf\ a trimis
`n decembrie o notificare sindicatelor
prin care anun]a disponibilizarea a
6.380 de angaja]i ai societ\]ii, ace[tia
urmând s\ plece f\r\ s\ primeasc\
pl\]i compensatorii. Potrivit proce-
durii, dup\ cele 10 zile `n care sindi-
catele trebuie s\ se pronun]e asupra
m\surii [i dup\ alte 30 de zile de
preaviz, concedierile vor fi colective.
~n urma restructur\rii c\ii ferate,
circa 11.000 de oameni ar putea fi
disponibiliza]i, dintre care 1.370 de la
CFR C\l\tori, 1.000 de angaja]i ai
CFR SA [i 8.500 de la CFR Marf\.
RATB va `nlocui biletele
de hârtie cu carduri
electronice
Regia Autonom\ de Transport Bucu-
re[ti `ncepe, din ianuarie, eliminarea
biletelor de hârtie [i `nlocuirea lor,
pentru c\l\torii ocazionali, cu aplica]ia
„portofel electronic“ de pe cardul AC-
TIV sau cu un card Multiplu, care se
poate `nc\rca cu 2-10 c\l\torii (pe linii
urbane, preor\[ene[ti, Expres) [i cu
abonamente de o zi. ~n acest sens,
Regia a `nceput o campanie de preg\ti-
re a c\l\torilor `n vederea acestei
schimb\ri, atât prin centrele de vân-
zare bilete [i abonamente, cât [i prin
pliante de informare, distribuite c\l\-
torilor. RATB efectueaz\ un sondaj
prin care dore[te s\ afle gradul de cu-
noa[tere [i de folosire a aplica]iei „por-
tofel electronic“ `n rândul c\l\torilor,
pentru a putea g\si cele mai bune vari-
ante de eliminare a titlurilor de c\l\to-
rie pe suport de hârtie. a
Cursul valutar
4.01.2010
Dolar SUA 2.9361
Euro 4.2282
a Subven]ia actual\ la carnea de pas\re, de 1,6 lei pe kilogram, a disp\rut de la 1 ianuarie,
potrivit normelor europene, deoarece expir\ perioada de tranzi]ie de trei ani `n care România
putea acorda aceste subven]ii a Autorit\]ile române au anun]at c\ vor notifica la Bruxelles `n
cel mai scurt timp formele de ajutor care vor putea fi acordate `ncepând din acest an a
Alocarea unor fonduri de la
bugetul de stat pentru sus]ine-
rea activit\]ii de bun\stare `n
sectorul avicol ar putea reduce
impactul resim]it de cresc\to-
rii autohtoni de p\s\ri din ca-
uza anul\rii subven]iilor din
acest sector, `ncepând cu ianu-
arie 2010.
„Am f\cut demersuri la
Ministerul Agriculturii pentru
ob]inerea unor subven]ii pe ac-
tivitatea de bun\stare, aceas-
t\ reglementare fiind accepta-
t\ `n regulamentul Comisiei
Europene. Acest sprijin va fi
notificat la Bruxelles [i consi-
der c\ exist\ [anse s\ `nlo-
cuim subven]iile primite pân\
la finele acestui an“, a decla-
rat, pentru Agerpres, pre[e-
dintele Uniunii Na]ionale a
Cresc\torilor de P\s\ri din
România (UNCPR), Ilie Van.
Acesta a precizat c\ este
vorba de un sprijin, `n medie,
de 1,6 lei/kg de pas\re pui,
similar cu subven]ia primit\
de cresc\tori din bugetul de
stat `n perioada 2007-2009.
„Pe bun\stare sunt derula-
te mai multe activit\]i `n fer-
mele avicole, cu costuri mult
mai mari, dar sunt acceptate
pentru finan]are din bugetul
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MAXIMUM TREI TICHE-
TE VALORICE PENTRU UN
AUTOVEHICUL NOU, PRIN
RABLA: Prima de casare desti-
nat\ autovehiculelor, valabil\ `n
anul 2010 pentru Programul
„Rabla“, va fi de 3.800 lei, aceea[i
valoare nominal\ ca `n 2009.
Pentru achizi]ionarea unui au-
tovehicul nou se pot utiliza, de la
1 ianuarie 2010, unul, dou\ sau
cel mult trei tichete valorice.
Valoarea nominal\ a tichetului
de stat, deoarece nu distorsio-
neaz\ pia]a UE. Aceste tipuri
de activit\]i sunt incluse `n
cutia verde a UE, pentru c\ se
ob]in produse mai curate“, a
spus Van.
Pentru ianuarie
exist\ stocuri
Potrivit sursei citate, pen-
tru ob]inerea acestor tipuri de
subven]ii, cresc\torii trebuie
s\ respecte anumite reguli pe
perioade de cel pu]in cinci ani
[i de cel mult [apte ani.
~n ceea ce prive[te scumpi-
rile cu 20% pentru carnea de
p\sare, anun]ate cu 1 ianuarie
2010, pentru a compensa anu-
larea subven]iilor, Van a pre-
cizat c\ nu se va `ntâmpla
acest lucru pentru c\, `n pre-
zent, exist\ un excendent de
stocuri, iar luna ianuarie este
o lun\ cu vânzare lent\.
„Acum avem stocuri sufi-
ciente [i nu cred c\ se vor `n-
registra major\ri de pre]uri la
carnea de pas\re, `n condi]iile
`n care ianuarie este o pe-
rioad\ cu vânzare lent\. Acest
lucru s-ar putea vedea spre
sfâr[itul lunii februarie, dac\
o parte dintre produc\tori se
valoric se scade de c\tre pro-
duc\torul validat din pre]ul de
comercializare al autovehiculului
nou, diferen]a fiind asigurat\ de
c\tre proprietarul `nscris din
surse financiare proprii, inclusiv
credite bancare sau prin finan-
]are `n baza unui contract de
leasing financiar.
a A TREIA TRAN{| DE
~MPRUMUT, ~N FUNC}IE DE
ADOPTAREA BUGETULUI:
{eful Fondului Monetar Inter-
retrag de pe pia]\ din lips\ de
resurse financiare [i din cauza
sc\derii ofertei. Noi sper\m
totu[i c\ vom putea ob]ine
aceste subven]ii pe bun\stare,
pe activit\]ile efectuate deja
de unii produc\tori din resur-
se proprii“, a ad\ugat Van.
~n prezent, pre]urile la car-
nea de pas\re la poarta fabri-
cii se ridic\ la 5,8 lei pe kilo-
gram de carcas\, iar `n maga-
zin ajung la circa 7-8 lei kg `n
carcas\.
Potrivit lui Van, `n 2009
cresc\torii români de p\s\ri
au reu[it s\ `[i dubleze expor-
turile, de la 9.000 de tone `n
na]ional (FMI) pentru Europa,
Marek Belka, a declarat c\ Ro-
mânia are „perspective bune“
pentru urm\toarele trimestre [i
c\ aprobarea celei de-a treia
tran[e a acordului nu ar trebui
s\ `ntâmpine dificult\]i, singura
problem\ fiind aprobarea buge-
tului pe 2010 `n Parlament. El s-
a ar\tat `ncrez\tor c\ România
va primi a treia tran[\ a pa-
chetului de finan]are, dup\ a-
probarea bugetului de austeri-
tate pentru anul 2010, potrivit
2008 la circa 20.000 de tone.
Cu toate acestea, circa 25%
din carnea de pui de pe pia]\,
respectiv 100.000 de tone pe
an, provine din importuri,
Olanda fiind ]ara de unde
provin cele mai mari cantit\]i
de pulpe de pui.
„Deorece `ntre ]\rile UE nu
se pl\te[te TVA, importatorii
cump\r\ carnea din afar\ [i
aici pot s\ o vând\ mai ieftin
decât produc\torii locali. Din
p\cate, autorit\]ile nu au
luat nici o m\sur\ pentru sto-
parea acestor practici de
evaziune fiscal\“, a explicat
Van. a
Reuters. „România este o ]ar\
membr\ a Uniunii Europene, cu
o banc\ central\ independent\
[i solid\. Nu v\d nici o problem\
aici. Consider c\ România are
perspective bune pentru urm\-
toarele trimestre“, a spus Belka.
O misiune a Fondului va sosi `n
România, `n ianuarie, pentru
evaluarea acordului. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Luni, 4 ianuarie 2010 Pagina consumatorului 15

Pe 15 ianuarie, produsele sezoniere intr\ la solduri nale sau sportive, dar f\r\ a se
Toate articolele nealimentare cu caracter sezonier limita la confec]ii [i tricotaje
inscrip]ionate cu diverse `nscri-
intr\ `n febra reducerilor `n perioada 15 ianuarie-15 suri sau `nsemne care fac referire
aprilie. Soldurile umplu buzunarele comercian]ilor, la acea manifestare.
dar aduc anumite beneficii [i consumatorilor, care
`ncep o adev\rat\ v=n\toare de pre]uri mici. Pre]ul produsului scos
Reducerile la articolele din colec]ia toamn\-iarn\ sunt la soldare „nu trebuie
anun]ate la prim\rie `nainte cu 15 zile [i sunt ieftinite s\ fie mai mic dec=t
`n func]ie de politica fiec\rui manager de firm\ `n costul de produc]ie“
parte, respect=nd `ns\ anumite reguli. V\nz\rile prin soldare au de
regul\ cei mai mul]i simpatizan]i
[i ace[tia nu pot fi cataloga]i ca
„V=nz\rile cu pre] redus“ depozit de fabric\, vânz\ri promo- f\c=nd parte dintr-o anumit\ ca-
reprezint\ atrac]ia principal\ ]ionale - un anumit procent din tegorie social\. Potrivit speciali[-
dup\ s\rb\torile de iarn\, con- pre]ul produsului este f\cut cadou tilor, de solduri nu sunt atra[i
sumatorii fiind tenta]i s\ achi- consumatorului. doar o anumit\ categorie de oa-
zi]ioneze articole de `mbr\c\min- V=nz\rile promo]ionale pot fi meni, consumatorii [i cu bani [i
te sau `nc\l]\minte chiar dac\ recunoscute, potrivit legisla]iei `n cu mai pu]ini bani fiind atra[i de
nu au neap\rat\ nevoie de ele [i vigoare, dup\ oferte de genul ideea de c=[tig. Pre]ul produsului scos la soldare „nu trebuie s\
chiar dac\ anul viitor nu vor mai „Cumperi un produs, iar al doilea Potrivit legisla]iei cu privire la fie mai mic dec=t costul de produc]ie“
fi „`n trend“. ~n aceast\ categorie `l prime[ti gratis“ sau „Cu 10% protec]ia consumatorului pe acest notifice `n scris prim\ria cu
sunt incluse toate produsele nea- mai mult la acela[i pre]“ - c=nd ne segment de activitate, pre]ul pro- Pre] nou [i pre] vechi
privire la perioada `n care vor fi
limentare cu caracter sezonier. referim la b\uturile r\coritoare. dusului scos la soldare „nu tre- efectuate vânz\rile de soldare. Potrivit legii, reducerea de pre]
Potrivit normelor `n vigoare, `n De asemenea, `n anumite pe- buie s\ fie mai mic dec=t costul Astfel de practici se pot efec- pentru un produs sau serviciu nu
categoria de „v=nz\ri la pre] re- rioade din an, consumatorii au de produc]ie“. Drept urmare, fie- poate fi prezentat\ consumato-
care patron al magazinelor care tua doar `n cursul a dou\ pe-
dus“ sunt incluse mai multe parte de vânz\ri ale produselor rilor ca pe o ofert\ gratuit\ a unei
strategii de marketing ale maga- destinate satisfacerii unor nevoi recurge la aceast\ practic\ co- rioade pe an cu o durat\ maxim\
de câte 45 de zile fiecare, cu p\r]i din produs sau serviciu.
zinelor la care `ns\ se poate apela ocazionale, dup\ ce evenimentul mercial\ numit\ soldare poate Este interzis\ condi]ionarea v=n-
doar `n cursul anumitor perioade a trecut [i este evident c\ produ- reduce pre]ul `n func]ie de a[tep- condi]ia ca produsele propuse
pentru soldare s\ fie achitate fur- z\rii c\tre consumatori a unui
din an. Astfel, pe parcursul unui sele respective nu mai pot fi vân- t\ri: dac\ vrea s\ v=nd\ mai produs de cump\rarea unei canti-
an, v=n\torii de chilipiruri au dute `n condi]ii comerciale nor- mult, pre]ul va fi sc\zut p=n\ la nizorului de c\tre comerciant cu
t\]i impuse sau de cump\rarea
parte de vânz\ri de lichidare - male. ~n acest caz ne referim la limita de jos admis\. cel pu]in 30 de zile `naintea datei concomitent\ a unui alt produs
c=nd magazinul este pe cale de juc\rii tematice, globuri, orna- de debut al perioadei de sold\ri [i sau serviciu.
dispari]ie, vânz\ri de soldare - re- mente sau artificii, pentru pomul oferite spre vânzare `n mod
duceri la articolele de `mbr\c\- de Cr\ciun, m\r]i[oare sau alte
Comercian]ii trebuie obi[nuit `naintea acestei date.
La v=nzarea produsului sau la
prestarea serviciului, comercian-
minte [i `nc\l]\minte de sezon, produse personalizate pentru s\ se `nregistreze Perioadele de sold\ri se sta- tul ori prestatorul de servicii tre-
toamn\-iarn\, reduceri la artico- ziua de 1 Martie sau 8 Martie, la prim\rie bilesc de comerciant `ntre anu- buie s\ aduc\ la cuno[tin]a con-
lele de prim\var\-var\ de la 1 au- iepura[i [i ou\ de ciocolat\ sau mite limite impuse de lege, re- sumatorului, pe l=ng\ informa]ii-
gust la 31 octombrie, vânz\ri efec- alte produse specifice s\rb\to- Legisla]ia prevede ca, `nainte spectiv 15 ianuarie-15 aprilie in- le furnizate prin etichetare, mar-
tuate `n structuri de vânzare de- rilor de Pa[ti, ori cu prilejul unor cu 15 zile de demararea opera]iu- clusiv, pentru produsele de toam- care sau ambalare, [i informa]ii
numite magazin de fabric\ sau manifest\ri culturale, expozi]io- nilor de soldare, comercian]ii s\ n\-iarn\, [i 1 august-30 septem- privind caracteristicile produsu-
brie inclusiv, pentru produsele lui sau serviciului, condi]iile de
de prim\var\-var\. v=nzare [i modul de utilizare.
urm\ „rivale“ de renume, precum Milano,
Paris, ora[ul Londra sau Dubai. Stocul de produse propus pen-
tru rduceri trebuie s\ fie consti-
Orice anun] de reducere de pre]
trebuie exprimat\ `n valoarea ab-
Pentru a-i ademeni pe turi[ti, au fost puse la
reducerilor de iarn\ b\taie itinerarii de shopping, un ghid bilingv al tuit `n prealabil `n structura de
vânzare respectiv\, `n spa]iile de
solut\ sau `n procent [i afi[at\
`ntr-un loc vizibil, noul pre] se va
Practica soldurilor nu o `nt=lnim doar `n ]ara cump\r\turilor, website-ul shoppingbypa- scrie l=ng\ pre]ul vechi, acesta din
noastr\, ]\ri precum Statele Unite ale Americii, ris.com, dar [i numeroase alte evenimente spe- vânzare [i depozitele structurii
urm\ fiind barat. Un alt mod de
Germania sau Fran]a sunt renumite pentru „b\- ciale. Astfel, „Soldes by Paris“ va oferi o lun\ de vânzare. afi[are a pre]ului produsului poate
t\ile“ cump\r\torilor `nainte de deschiderea u[i- `ntreag\ de festivit\]i [i oferte speciale, punctul Orice anun] sau alt\ form\ de fi men]ionat prin sintagmele „pre]
lor la magazinele cu reduceri. culminant al sezonului fiind anun]at `n perioada publicitate privind soldarea tre- nou“ [i „pre] vechi“.
De exemplu, anul acesta, autorit\]ile pari- 6 [i 9 ianuarie 2010. buie s\ specifice obligatoriu data Consumatorii trebuie s\ [tie
ziene [i cele din turism au `nceput promovarea Astfel, `ntr-o perioad\ c=nd num\rul de debut al vânz\rii [i durata a- c\ produsele achizi]ionate de la
celei de-a patra edi]ii a programului „Soldes by turi[tilor tinde s\ scad\, cele aproape 350 de cesteia, precum [i sortimentul de solduri au acela[i termen de ga-
Paris“, menit s\ atrag\ un num\r mare de hoteluri, restaurante [i agen]ii de turism impli- m\rfuri supus sold\rii `n cazul ran]ie prev\zut conform legii ca
turi[ti `n luna ianuarie, odat\ cu startul sezonu- cate `n campanie ofer\ vacan]e de shopping com- `n care opera]iunea nu se refer\ [i `n cazul `n care ar fi fost a-
lui reducerilor de iarn\ din capitala Fran]ei. binate cu cele de vizitat `mprejurimile [i cu la totalitatea produselor din chizi]ionat `n orice alt\ perioad\
~n acest an, `ns\, organizatorii sunt determi- evenimente speciale, organizate `n acest scop, structura de vânzare. din an. a
na]i s\ transforme Parisul `n capitala num\rul dar [i reduceri [i oferte speciale propuse de 1.500
unu a modei [i a shoppingului, l\sând mult `n de comercian]i. Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR

Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei

ofer\: „ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Spirometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi- „ Oscilometrii;
cale). „ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, mic\ chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii; „ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
s=n); t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); c\torii auto.
Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

CM
YK
16 Edi]ia de Moldova
Luni, 4 ianuarie 2010, Nr. 1 (276), Anul II

IPS Teofan, colindat de fo[ti ascoreni

Cu o zi `nainte de `ncheierea
anului 2009, ~nalt Preasfin]itul
Teofan, Arhiepiscopul Ia[ilor [i
Mitropolitul Moldovei [i Bucovi-
nei, a primit colind\tori. Au co-
lindat multe coruri la Re[edin]a
mitropolitan\, coruri mari [i
mici, coruri alc\tuite din preo]i
sau laici, cvartete de la Universi-
tatea de Arte „George Enescu“
din Ia[i, coruri de copii sau de
adul]i. Un cor diferit de cele ca-
re, prin cânt frumos, au vestit
Na[terea Domnului, `ncepând cu
mijlocul lunii decembrie, a adus
vestea cea bun\ la Palatul mi-
tropolitan `n seara de miercuri.
Corul, alc\tuit din aproximativ
60 de persoane, fo[ti membri ai
Asocia]iei Studen]ilor Cre[tini
Ortodoc[i Români (ASCOR), as-
t\zi buni cre[tini pe la casele lor,
cu familie [i cu responsabilit\]i
`n societate, `nso]i]i de copiii lor,
a bucurat prin colindul, pe dou\
voci, al celor dou\ genera]ii.
A trecut timpul. Anul acesta
se `mplinesc 20 de ani de la `nfi-
in]area, `n 1990, cu binecuvânta-
rea Sfântului Sinod, a ASCOR-
ului. Genera]ii de tineri dup\ ge-
nera]ii de tineri, `n perioada ani-
lor de facultate, au trecut pe la
ASCOR. Unii au participat doar
sporadic, la o conferin]\ sau un
pelerinaj, al]ii `ns\ s-au implicat
mult, organizând activit\]i prin
care, cu ajutorul lui Dumnezeu,
au ]inut sute de tineri departe de
tenta]iile veacului [i aproape de
Biseric\. S-au bucurat aici, repe-
tând colinde sau cânt\rile Sfin-
tei Liturghii, lucrând la atelierul
de icoane sau participând la con-
ferin]e, vizitând pe b\trânii ce
tr\iesc `n singur\tate sau pe co-
piii de la orfelinate, `n pelerina-
je, la Vecernie sau la activit\]ile
sportive, studen]i de la toate fa-
cult\]ile. Au creat `mpreun\, au
muncit `mpreun\, au `nv\]at `m-
preun\, s-au bucurat `mpreun\,
f\când din fiecare zi o s\rb\toa-
re. ASCOR-ul a fost o frumoas\
[i mare prietenie [i, dup\ cum
i-am v\zut colindând acum, pes-
te ani, bucuro[i, `nconjura]i de
copii frumo[i, ascorenii au r\-
mas o mare [i frumoas\ priete-
nie. {i prietenia lor a rodit. A ro-
dit copii cumin]i care au `nv\]at
[i ei credin]a [i bucuria de a o
m\rturisi, au `nv\]at de la p\-
rin]ii lor colindul, s\ se roage, s\ `n Biseric\ sunt acas\. Cu ajuto- medici, buni cre[tini, rug\tori `n
posteasc\ [i s\ zic\ la Pa[ti: rul lui Dumnezeu, mul]i dintre Biserica lui Hristos. (protos.
„Hristos a `nviat!“. Au `nv\]at c\ ei vor fi mâine preo]i, profesori, Nicodim PETRE)

Prima zi din noul an, serbat\ prin rug\ciuni `n toat\ Moldova

din]\ al Sfântului Vasile cel Mare. Dup\
~n noaptea de Anul Nou [i prima zi a anului 2010, cum ne-a relatat arhim. Bartolomeu Chi-
ra, stare]ul M\n\stirii „Sf. Ioan cel Nou
ierarhii din Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei de la Suceava“, Arhiepiscopul Sucevei [i
R\d\u]ilor a oficiat la final slujba de Te
[i Bucovinei au oficiat slujbe de Te Deum [i slujba Deum.
La Catedrala episcopal\ din Hu[i a fost
Sfintei Liturghii `n eparhiile pe care le p\storesc. oficiat\ joi, `ncepând cu ora 23:30, slujba
Acatistului Mântuitorului Iisus Hristos,
Rug\ciunile de mul]umire au fost `n\l]ate pentru care a fost urmat\ de Sfânta Liturghie [i
slujba de Te Deum s\v=r[ite de PS Corne-
anul care s-a `ncheiat, iar cele de binecuvântare liu, Episcopul Hu[ilor. La finalul slujbelor
din noaptea de Anul Nou, PS Corneliu a
au fost rostite pentru noul anul `n care am intrat. adresat credincio[ilor prezen]i un cuvânt
de `nv\]\tur\ `n care a vorbit despre `n-
semn\tatea s\rb\torii T\ierii `mprejur
de folos duhovnicesc, `n care a vorbit de- cea dup\ trup a Domnului [i a pomenirii
spre dorin]ele pe care rug\ciunea Bisericii Sfântului Vasile cel Mare, dar [i despre
de Constantin CIOFU le a[az\ `n inimile credincio[ilor la `nce- semnifica]ia `nceperii unui nou an calen-
put de an. „Din slujba Acatistului Domnu- daristic.
~n majoritatea bisericilor din Mitropo- lui Hristos, precum [i din cele dou\ rug\- PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-Vicar CM
YK
lia Moldovei [i Bucovinei au fost s\vâr[ite ciuni rostite dup\ acatist, am expus `n fa- al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului,
`n noaptea de Anul Nou slujbe de Te De- ]a lui Dumnezeu dorin]ele pe care le avem a slujit `n noaptea de Anul Nou la Cate-
um. ~n unele parohii oamenii au partici- pentru anul `n care am intrat. Ne-am ru- drala arhiepiscopal\ din Roman. Cu acest
pat la slujbe de Te Deum, iar `n altele sluj- gat lui Dumnezeu ca harul [i milostivirea prilej, Preasfin]ia Sa a citit un cuvânt pas-
ba Sfintei Liturghii s-a oficiat imediat du- Sa s\ fie peste noi [i peste `ntreaga lume. toral `n care a amintit faptul c\ `n anul
p\ miezul nop]ii. S\ fie un an cu pace, cu binecuvântare, cu 2009 a avut loc ridicarea `n rang de Arhi-
~nainte de oficierea slujbei de Te Deum rev\rsare de har de la Dumnezeu“, a spus episcopie a Episcopiei Romanului, cu titlul
de la Catedrala mitropolitan\ din Ia[i, IPS Teofan, care a s\vâr[it slujba Sfintei a Domnului [i pomenirii Sfântului Vasile
de Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului.
~nalt Preasfin]itul P\rinte Teofan, Arhie- Liturghii `n diminea]a zilei de 1 ianuarie cel Mare, a `nceput joi, 31 decembrie 2009, „Mul]umim lui Dumnezeu c\ ne-a dat no-
piscopul Ia[ilor [i Mitropolitul Moldovei [i la Catedrala mitropolitan\ din Ia[i. cu slujba Privegherii, la finalul c\reia au u\, ierarhilor, preo]ilor [i credincio[ilor,
Bucovinei, a oferit, `n Sala „Dr. Iustin fost citite Moliftele Sfântului Vasile cel posibilitatea de a tr\i acest eveniment `n
Moisescu“ a Centrului Eparhial Ia[i, tutu- Mare [i alte rug\ciuni de dezlegare. Dup\ toat\ dimensiunea lui cultural-religioas\.
ror celor care urmau s\ participe la sluj- Sfânta Liturghie `n slujba Sfintei Liturghii de la Catedrala Acest lucru m\re] presupune [i obliga]ii
b\, un pahar de vin [i un colac. La ora noaptea de Anul Nou, la „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava“, IPS Pi- pentru viitor, obliga]ii pe care le avem fa]\
23:30 a fost oficiat\ slujba Acatistului Catedrala episcopal\ din Hu[i men, Arhiepiscopul Sucevei [i R\d\u]ilor, de `nainta[ii care au f\urit istoria acestui
Mântuitorului Iisus Hristos, dup\ care s-au a ]inut un cuvânt de `nv\]\tur\ `n care a ]inut“, a spus PS Ioachim B\c\uanul, care
citit câteva rug\ciuni de mul]umire pen- Programul liturgic de la Catedrala vorbit despre semnifica]ia T\ierii `mpre- a oficiat slujba Sfintei Liturghii `n prima
tru anul care a trecut. La final, ~nalt Prea- arhiepiscopal\ din Suceava, cu prilejul jur cea dup\ trup a Domnului [i despre zi a anului la Biserica „Sf. M. Mc. Dimi-
sfin]itul P\rinte Teofan a rostit un cuvânt s\rb\torii T\ierii `mprejur cea dup\ trup modelul de milostenie, filantropie [i cre- trie“ - Narcisa din Bac\u. a

CUV+NTUL PROFESORULUI

„Oricine poate u[or falimenta dac\ nu se mai raporteaz\

la Dumnezeu ca la St\pânul suprem“
~n r=ndurile de mai jos, ve]i
putea citi un fragment din co-
mentariul la cartea Ecclesiast,
alc\tuit de pr. dr. Petre Semen,
profesor la catedra de Vechiul
Testament, `n cadrul Facult\]ii
de Teologie „Dumitru St\niloae“
din Ia[i.
„(...) Un aspect foarte impor-
tant [i actual, redat `n cartea Ec-
clesiast, este atitudinea fa]\ de
munc\, dar nu neap\rat ca sfat,
ci mai curând ca reflec]ie fa]\ de
motiva]ia acesteia, sau cel pu]in
a uneia dintre motiva]ii. Din per-
spectiva observa]iei sale, ar re-
zulta c\ nu lupta pentru supra-
vie]uire ar fi scopul esen]ial al
muncii, ci mai curând invidia
permanent\ a omului, asociat\
cu dorin]a de a-l dep\[i pe aproa-
pele s\u, care, `n limbajul modern,
ar fi fuga dup\ realizarea pe plan
profesional. Autorul exprim\ un
adev\r, dar par]ial, când afirm\
c\ numai rivalitatea dintre oa-
meni ar fi suportul esen]ial al
muncii [i vie]ii, `n general. Desi-
gur, nu putem lua `n sensul abso-
lut reflec]iile sale f\r\ a ne ra-
porta [i la pozi]ia social\ [i mate-
rial\. Omul, `n general, gânde[te
conform statutului s\u [i prin
prisma p\catului care-l domin\
sau, dimpotriv\, a virtu]ii. Or,
motiva]ia muncii nu poate avea
niciodat\ acelea[i valen]e pentru
omul bogat, `n cazul de fa]\ a
unui rege, [i omul s\rac. Acesta
din urm\ este constrâns s\ se `n-
tre]in\ pe sine [i s\ `mbrace [i
hr\neasc\ o mul]ime de copii. ~n
acela[i timp, este fin ironizat\
stupizenia lenei [i l\udat\ price-
perea când noteaz\ c\ mai de
pre] este `n]elepciunea unui copil
s\rac, decât prostia unui condu-
c\tor b\trân [i prost, care, `n auto-
suficien]a sa, nu mai este dispus a
primi sfat de la nimeni [i aduce,
astfel, ruina cet\]ii [i a poporului
peste care pretinde c\ domne[te.
Un adev\r incontestabil sugerat
de `n]elept la acest capitol este
arhicunoscuta infatuare [i `nd\-
r\tnicie a celui parvenit, care
pretinde c\ le [tie pe toate [i nu
mai vrea s\ ia `n seam\ sfatul ni-
m\nui. Când un om cu o func]ie
`nalt\, [i cu atât mai mult cel ce
domne[te peste un popor, nu mai
accept\ s\ fie contrazis, devine
un tiran, iar conducerea sa se
transform\ `n totalitarism abso-
lut [i, `n cele din urm\, devine o
adev\rat\ povar\ pentru oa-
meni. Ba, mai mult, istoria a `n-
registrat cazuri de monarhi care
[i-au pl\tit l\ud\torii (vezi cazul
regelui Ahab; III Regi 22, 13).
N-ar fi cu totul exclus ca aluzia
lui Solomon s\ fie cu adres\ spre
fiul s\u Ieroboam, un b\rbat Pr. prof. dr. Petre SEMEN,
foarte ager la minte, c\ruia `i `n- Facultatea de
credin]ase supravegherea [antie-
relor de la Ierusalim pentru `n\l- Teologie Ortodox\
]area sanctuarului, a palatelor „Dumitru St\niloae“, Ia[i
regale [i a altor edificii (I Regi 11, poate u[or falimenta dac\ nu se
27-28), dar [i viclean [i mult pof- mai raporteaz\ la Dumnezeu ca
titor de scaune domne[ti. O alt\ la St\pânul suprem de care tre-
idee ce se poate desprinde din ca- buie s\ se team\ [i, `n acela[i
pitol ar fi c\, atât pe plan famili- timp, s\-L iubeasc\ mai presus
al, cât [i social sau politic, oricine decât toate. (...)“ a
 CM
YK

Mar]i, 5 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 2 (1504) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

DOCUMENTAR ROMÂNIA ~N UE FARMACIA VERDE

S\rb\toarea - Trei capitale G\lbenelele [i
component\ a unei culturale p\p\dia nu trebuie s\
axiologii cre[tine europene lipseasc\ `n tratarea
la Vasile B\ncil\ `n 2010 bolilor hepatice
PAGINA 16 PAGINA 7 PAGINA 15

„Nu exist\ culturi ]\r\ne[ti

f\r\ dimensiunea sacrului“
„Dup\ al Doilea R\zboi Mondial, a fost Muzeul basilica.ro
«Lenin-Stalin», apoi Muzeul Partidului Comunist,
iar `n ultima perioad\ a comunismului a devenit,
RELIGIOS
practic, aproape muzeul lui Ceau[escu. {i
ATAC NEDREPT {I NEDEMN!
imediat dup\ Revolu]ie, `n februarie 1990, a ~n leg\tur\ cu opiniile expri-
devenit Muzeul }\ranului Român.“ „Crucea, oul mate de doamna Ioana
Lupea `n editorialul cu titlul
`ncondeiat, covorul, pre[ul cu pomul vie]ii - toate „Boc pup\ poala Patriarhu-
acestea, la ]\ran, mergeau `mpreun\. Mergeau lui“, ap\rut `n „Evenimentul
`mpreun\, cu rostul lor, «pân\ la frumuse]ea Zilei“ din 4 ianuarie 2010, se
fac unele preciz\ri.
lumii» - acesta e un citat dintr-un interviu cu un
Pagina 3
]\ran, luat de b\trânul Bernea, [i care v\ d\ un
r\spuns mai pertinent decât exegezele mele IDEEA CRE{TIN|
academice.“ „Proiectul comunist fiind ateu, CULTURA {I CREDIN}A ~N VI-
ZIUNEA LUI PAUL EVDOCHI-
dimensiunea sacr\ a fost eliminat\, t\iat\. Ceea MOV: Punctul de plecare al
ce `nseamn\ c\ a falsificat integral, din capul gânditorului cre[tin Paul Ev-
locului, tot ce `nseamn\ cultura ]\r\neasc\. C\ci dochimov, `n eseul s\u pri-
vind cultura [i credin]a din CM
orice cultur\ ]\r\neasc\, oriunde ar fi, are Iubirea nebun\ al lui Dum-
YK

CM
dimensiunea sacrului `n ea.“ Interviu cu dl Vintil\ nezeu, este antropologia
YK cre[tin\, rela]ia dintre Dum-
Mih\ilescu, directorul Muzeului }\ranului nezeu [i om [i cea dintre Bi-
Român. Citi]i `n paginile 8-9 seric\ [i lume.
Pagina 10

POZA ZILEI Ianuarie-martie: debite crescute ale ECONOMIC

M\n\stirea Bistri]a, din ju-
de]ul V=lcea, care ad\poste[te
moa[tele Sf=ntului Grigorie De-
capolitul, dateaz\ din jurul
anului 1490 [i a fost ctitorit\ de
boierii Craiove[ti. Aici au func-
]ionat prima tiparni]\ din }ara
Româneasc\, a ieromonahului
Macarie, precum [i o leg\torie
de c\r]i biserice[ti. a
STATUL VA GARANTA CREDI-
r=urilor din nordul, centrul [i estul ]\rii TELE CONTRACTATE DE FER-
Primele trei luni din 2010 100% din cele normale lunare MIERI: Fermierii pot ob]ine
vor sta sub semnul unui re- admise. garan]ii `n cuantum de pân\
gim hidrologic `n care se vor Conform prognozei INHGA, la 80% din valoarea creditu-
dep\[i mediile multianuale `n luna ianuarie, se estimeaz\ lui, iar valoarea maxim\ a
lunare pe mai multe râuri si- c\ regimul hidrologic se va si- unei garan]ii este de 2,5 mi-
tuate `n bazinele hidrografice tua peste mediile multianuale 80% din normalele lunare, lioane de euro.
din nordul, centrul [i estul ]\- lunare pe râurile din bazinele mai mari (80-100%) pe râuri- Pagina 5
rii, potrivit unei prognoze pe hidrografice Vi[eu, Iza, Tur, le din bazinele Vi[eului, Izei,
termen lung realizate de In- Crasna, Barc\u, Cri[uri, So- Arge[ului [i Ialomi]ei. EDUCA}IE
stitutul Na]ional de Hidrolo- me[, Bega, Timi[, Bârzava, Speciali[tii INHGA esti-
meaz\ c\ `n cea de-a treia lu- LA MINISTERUL EDUCA}IEI SE
gie [i Gospod\rire a Apelor Moravi]a, Cara[, Nera, Cerna,
n\ a anului cele mai mari de- FAC SIMUL|RI DE REDUCERE
(INHGA). Jiu, Arge[, Ialomi]a, Bistri]a.
~n luna februarie, va pre- p\[iri ale valorilor hidrologice A 15.000 DE POSTURI: Azi a-
~n intervalul ianuarie-
vor fi de pân\ la 100% pe Vi- re loc la Ministerul Educa]iei
martie 2010, regimul hidrolo- domina un regim hidrologic
o `nt=lnire cu reprezentan]ii
gic se va situa la valori de 30- cu valori cuprinse `ntre 50 [i [eu, Iza [i Tur. a
sindicatelor din `nv\]\m=nt
pentru a se discuta despre
modalitatea de reducere a
Primul nou-n n\scut din Spania `n 2010 15.000 de posturi din siste-
mul de `nv\]\m=nt.
este o feti]\ de origine român\ Pagina 12
Maria Angela Gheorghe a devenit, la 1 ani, potrivit presei locale. Na[terea feti]ei a
ianuarie, primul nou-n\scut de anul acesta avut loc la ora 01:05, `n noaptea de Anul
`n Spania, la Jerez. P\rin]ii s\i, Maria Ga- Nou.
briela [i Angel Gheorghe, `n vârst\ de 30 [i, Maria Gabriela [i Angel Gheorghe - care
respectiv, 35 de ani, sunt de origine român\ lucreaz\ `n construc]ii - mai au o feti]\, n\s-
[i s-au stabilit la Sanlucar `n urm\ cu 6 cut\ `n România `n urm\ cu 10 ani. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei
EVANGHELIA ZILEI
Ziua `n care apele iau chipul sfin]eniei
„~n al cincisprezecelea an al
domniei Cezarului Tiberiu, pe
când Pon]iu Pilat era procuratorul
Iudeii, Irod, tetrarh al Galileii, Fi-
lip, fratele s\u, tetrarh al Itureii [i
al ]inutului Trahonitidei, iar Lisa-
nias, tetrarh al Abilenei, `n zilele
arhiereilor Anna [i Caiafa, a fost
cuvântul lui Dumnezeu c\tre Ioan,
fiul lui Zaharia, `n pustie. {i a ve-
nit el `n toat\ `mprejurimea Iorda-
nului, propov\duind botezul poc\-
in]ei, spre iertarea p\catelor. Pre-
cum este scris `n cartea cuvintelor
lui Isaia proorocul: «Este glasul ce-
lui ce strig\ `n pustie: G\ti]i calea
Domnului, drepte face]i c\r\rile
Lui. Orice vale se va umple [i orice
munte [i orice deal se va pleca; c\-
ile cele strâmbe se vor face drepte
[i cele col]uroase, drumuri netede.
{i toat\ f\ptura va vedea mântui-
rea lui Dumnezeu». Deci zicea Ioan
mul]imilor care veneau s\ se bote-
ze de el: «Pui de vipere, cine v-a a-
r\tat s\ fugi]i de mânia ce va s\
fie? Face]i, dar, roade vrednice de
poc\in]\ [i nu `ncepe]i a zice `n voi
`n[iv\: Avem tat\ pe Avraam, c\ci
v\ spun c\ Dumnezeu poate [i din
pietrele acestea s\ ridice fii lui A-
vraam. Acum securea st\ la r\d\-
cina pomilor; deci orice pom care
nu face road\ bun\ se taie [i se a-
runc\ `n foc». {i mul]imile `l `ntre-
bau, zicând: «Ce s\ facem deci?».
R\spunzând, Ioan le zicea: «Cel ce
are dou\ haine s\ dea celui ce nu
are [i cel ce are bucate s\ fac\ ase-
menea». {i au venit [i vame[ii s\
se boteze [i i-au spus: «~nv\]\toru-
le, noi ce s\ facem?». El le-a r\s-
puns: «Nu face]i nimic mai mult
peste ce v\ este rânduit». {i `l `n-
trebau [i osta[ii, zicând: «Dar noi
ce s\ facem?». {i le-a zis: «S\ nu a-
supri]i pe nimeni, nici s\ `nvinui]i
Praznicul Bobotezei `n Bucure[tiul de alt\dat\
Botezului Domnului este u-
nul dintre praznicele importan-
te din calendarul bisericesc. ~n-
c\ din perioada medieval\, c\l\-
torii str\ini prin }\rile Române
notau cum slujitorii biserice[ti [i
credincio[ii participau la un ri-
tual public de sfin]ire a apei. ~n
perioada modern\, la Bucure[ti,
`nsu[i monarhul participa la a-
cest ritual care se termina cu a-
runcarea crucii `n Dâmbovi]a.
La 1867, memorialistul princi-
pelui Carol I nota: „~n fiecare an,
pe 6/18 ianuarie (stil nou/vechi,
n.n.), se sfin]e[te Dâmbovi]a, `n
prezen]a autorit\]ilor [i a `ntre-
gii garnizoane a ora[ului. Mitro-
politul face o slujb\ la mal [i a-
runc\ o cruce de aur `n râu, a
c\rui ghea]\ se sparge `nadins
pentru aceasta pe o anumit\ `n-
pe nedrept, [i s\ fi]i mul]umi]i cu
solda voastr\». Iar poporul fiind `n
a[teptare [i `ntrebându-se to]i de-
spre Ioan `n cugetele lor: «Nu cum-
va el este Hristosul?». A r\spuns
Ioan tuturor, zicând: «Eu v\ botez
cu ap\, dar vine Cel ce este mai ta-
re decât mine, C\ruia nu sunt vred-
nic s\-I dezleg cureaua `nc\l]\min-
telor. El v\ va boteza cu Duh Sfânt [i
cu foc, a C\rui lopat\ este `n mâna
Lui, ca s\ cure]e aria [i s\ adune
grâul `n jitni]a Sa, iar pleava o va ar-
de cu foc nestins». ~nc\ [i alte multe
`ndemnând, propov\duia poporului
vestea cea bun\.“ (Luca 3, 1-18)
***
Numim aceast\ zi Ajunul Bobo-
tezei, adic\ ziua care precede ma-
rele praznic al Botezului Domnului
Iisus Hristos. Este o zi de post [i
rug\ciune, o zi a cre[terii noastre
duhovnice[ti. Ne preg\tim astfel
s\ vedem pe Domnul nostru Iisus
Hristos venit la Iordan [i plecân-
du-{i capul sub mâna ~naintemer-
g\torului Ioan. Acest eveniment a
avut loc când Mântuitorul avea
vârsta de 30 de ani, adic\ vârsta
maturit\]ii depline. S\rb\toarea
Bobotezei se mai nume[te [i Teofa-
nie, adic\ s\rb\toarea Ar\t\rii
Domnului. Ast\zi [i mâine se s\-
vâr[e[te `n biserici sfin]irea apei
sau agheazma mare. Apele iau chi-
pul sfin]eniei din sfin]enia lui
Dumnezeu. Apa, ca element vital
al vie]ii, `[i schimb\ firea: nu mai
potole[te setea, ci ofer\ sfin]enie
celor `nseta]i dup\ mântuire [i via-
]\ ve[nic\. Prin binecuvântarea lui
Dumnezeu apa devine agheazm\,
crucea - arm\, pâinea - trup, vinul
- sânge, lumina - `nviere. Toat\ fi-
SF+NTUL ZILEI
Sfântul Mucenic
Teopempt [i Sfântul
Mucenic Teona (Ajunul
Bobotezei - post)
Sfântul Teopempt a tr\it la
sfâr[itul secolului al III-lea [i a
fost episcop `n Nicomidia. ~n
timpul persecu]iei `mpotriva
cre[tinilor din timpul `mp\ra-
tului Diocle]ian, Sfântul Teo-
pempt a m\rturisit c\ este
cre[tin. A fost prins [i supus la
chinuri grele. R\mânând `n
via]\ [i convertindu-l la cre[ti-
nism [i pe vr\jitorul Teona, ca-
re `i d\duse otrav\, Teopempt
a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a
tindere. Imediat se arunc\ mai
mul]i oameni `n ap\ [i cine are
norocul s\ pun\ mâna pe cruce
[i s-o scoat\ prime[te o recom-
pens\. La sfâr[it, trupele defi-
leaz\ pe dinaintea prin]ului ca-
re asist\ c\lare la parad\“. Doi
ani mai târziu, acela[i memoria-
list scria: „Iarna e aspr\. Sfin]i-
rea apei `n Dâmbovi]a, la care
prin]ul asist\ c\lare, s-a f\cut
pe un ger de 12 grade. Dup\ ce-
remonie, prin]ul trece `n revist\,
`n pia]a teatrului (lâng\ Palatul
Telefoanelor, n.n.), garnizoana
[i garda civil\“. ~n principiu, ri-
tualul se desf\[ura dup\ Sf. Li-
turghie ]inut\ `n bisericile bucu-
re[tene, când mitropolitul/patri-
arhul sau un vicar al s\u pornea
din fa]a Palatului Regal, mai
târziu din dreptul Bisericii Zl\-
rea se sfin]e[te [i se schimb\, se `n-
duhovnice[te. Casele unde vie]uim
sunt sfin]ite prin stropire cu a-
gheazma mare [i avem datoria s\
ne men]inem casele `n sfin]enie.
Lumea [i universul `ntreg, la gla-
sul lui Dumnezeu Creatorul, aduc
m\rturie despre eternitate, despre
sfin]enie, despre desp\timire, de-
spre `nve[nicire. S\ te preg\te[ti
pentru ziua Ar\t\rii Domnului! Da-
c\ Hristos S-a botezat sub mâna
Sfântului Ioan Botez\torul [i tu s\
te smere[ti sub mâna ocrotitoare a
lui Dumnezeu. Ne preg\tim astfel
pentru a ne face vrednici s\ gust\m
din osp\]ul cel ve[nic al lui Dum-
nezeu. (pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
a fost supus la alte chinuri gre-
le [i apoi ucis. Sfântul Teona a
fost `ngropat de viu.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfintei Sinclitichia; a
Sfântului Cuvios Grigorie din A-
crita; a Sfântului Cuvios Fosti-
rie; a Sfântului Mucenic Sais; a
Sfântului Mucenic Teoid; a Sfin-
tei Cuvioase Domnina; a Sfintei
Cuvioase Tatiana [i a Sfântului
Cuvios Mucenic Romano din
Carpensia.
Mâine, Biserica serbeaz\ (†)
Botezul Domnului (Epifania, Teo-
fania sau Boboteaza) (har]i).
Clerul `n procesiune
spre apa D=mbovi]ei
tari, pe Calea Victoriei `ntr-o su-
it\ format\ din slujitorii [i cre-
Mar]i, 5 ianuarie 2010
APOSTOLUL ZILEI
Sfaturi practice
privind via]a cre[tin\
„Lua]i seama s\ nu v\ lep\-
da]i de Cel care vorbe[te. C\ci
dac\ aceia n-au sc\pat de pe-
deaps\, nevoind s\ asculte pe
cel ce le gr\ia pe p\mânt, cu a-
tât mai mult noi - `ndep\rtân-
du-ne de Cel ce ne gr\ie[te din
ceruri - al C\rui glas, odinioa-
r\, a zguduit p\mântul, iar a-
cum, vorbind, a f\g\duit: «~nc\
o dat\ voi cl\tina nu numai
p\mântul, ci [i cerul». Iar prin
aceea c\ zice: «~nc\ o dat\» a-
rat\ schimbarea celor cl\tina-
te, ca a unor lucruri f\cute, ca
s\ r\mân\ cele neclintite. De
aceea, fiindc\ primim o `mp\-
r\]ie neclintit\, s\ fim mul]u-
mitori, [i a[a s\-I aducem lui
Dumnezeu `nchinare pl\cut\,
cu evlavie [i cu sfial\. C\ci
«Dumnezeul nostru este [i foc
mistuitor». R\mâne]i `ntru
dragostea fr\]easc\. Primirea
de oaspe]i s\ n-o uita]i c\ci
prin aceasta unii, f\r\ ca s\
[tie, au primit `n gazd\, `ngeri.
Aduce]i-v\ aminte de cei `n-
chi[i, ca [i cum a]i fi `nchi[i cu
ei; aduce]i-v\ aminte de cei ce
`ndur\ rele, `ntrucât [i voi sun-
te]i `n trup. Cinstit\ s\ fie
nunta `ntru toate [i patul ne-
spurcat. Iar pe desfrâna]i `i va
judeca Dumnezeu. Feri]i-v\ de
iubirea de argint [i `ndestula]i-
v\ cu cele ce ave]i, c\ci `nsu[i
Dumnezeu a zis: «Nu te voi l\-
sa, nici nu te voi p\r\si». Pen-
tru aceea, având bun\ `ndr\z-
neal\, s\ zicem: «Domnul este
`ntr-ajutorul meu; nu m\ voi
teme! Ce-mi va face mie o-
mul?». Aduce]i-v\ aminte de
mai-marii vo[tri, care v-au gr\-
it vou\ cuvântul lui Dum-
nezeu; privi]i cu luare-aminte
Regele Carol al II-lea, voievodul Mihai, patriarhul Miron
Cristea, `naintea arunc\rii crucii `n apa D=mbovi]ei
dincio[ii Capitalei cu ripide, pra-
puri [i cruci spre Pia]a Senatu-
lui, unde se arunca Sf. Cruce. La
ceremonie asistau familia rega-
l\ [i oficiali ai statului. Dup\
cum [i-au `ncheiat via]a [i ur-
ma]i-le credin]a. Iisus Hristos,
ieri [i azi [i `n veci, este ace-
la[i.“ (Evrei 12, 25-29 [i 13, 1-8)
***
~n pericopa apostolic\ de as-
t\zi ni se dau diferite sfaturi,
am zice practice, privind via]a
cre[tin\. Sigur, astfel de `n-
demnuri g\sim, sunt u[or de
dat [i fac parte din orice cod
moral de bun-sim]. Dar `n fi-
nalul fragmentului epistolei
g\sim dou\ afirma]ii surprin-
z\toare: Domnul este ajutorul
meu! Ce `mi va face mie omul?,
precum [i `ndemnul de a fi ur-
m\tori ai mai marilor no[tri,
care ne-au `nv\]at cuvântul
Domnului. Ce `mi va face mie
omul? nu este o sfidare a seme-
nilor, ci o `ncredere mai mare
`n Dumnezeu decât `n oameni.
R\mâne]i `n dragostea fr\]eas-
c\, ne `ndeamn\ aceea[i epis-
tol\, dar când aceast\ dragoste
este murd\rit\ de cel de lâng\
noi, n\dejdea se `ndreapt\ c\-
tre Dumnezeu. ~n ultimul `n-
demn suntem chema]i s\ `i ur-
m\m pe cei care ne-au vestit
Evanghelia, s\ privim, nu ori-
cum, ci „cu luare-aminte“ cum
[i-au `ncheiat via]a [i apoi s\ le
urm\m credin]a. Aici g\sim
motiva]ia trecerii `n rândul sfin-
]ilor doar a celor care au p\r\sit
aceast\ via]\. Starea `n care te
afli când treci `n ve[nicie este [i
starea `n care vei fi judecat. Ne
sunt modele doar aceia care au
`ncheiat via]a de pe p\mânt `m-
p\ca]i cu Dumnezeu, cu semenii
[i cu ei `n[i[i. (Ciprian OLINICI,
Radio Trinitas)
1948, acest ceremonial public a
fost interzis, praznicul Bobote-
zei desf\[urându-se numai `n
spa]iul strict bisericesc. (Adrian
Nicolae PETCU)
 Mar]i, 5 ianuarie 2010
Drept la replic\
Atac nedrept [i nedemn!
~n leg\tur\ cu opiniile exprimate de
Doamna Ioana Lupea `n editorialul cu
titlul „Boc pup\ poala Patriarhului“, a-
p\rut `n Evenimentul Zilei din 4 ianua-
rie 2010, facem urm\toarele preciz\ri:
Patriarhia Român\ coopereaz\ cu
guvernele care se succed la conducerea
executiv\ a României, `ntrucât respect\
principiile democra]iei constitu]ionale [i
institu]iile Statului Român, care are,
potrivit Legii cultelor, nr. 489/2006
(Art.9 alin. 3), rela]ii de cooperare cu a-
cestea, iar nu de subordonare, cum inco-
rect [i tenden]ios afirm\ autoarea arti-
colului, Doamna Ioana Lupea, probabil
de confesiune greco-catolic\. ~n acest
sens, cultele respect\ autoritatea statu-
lui laic, a[a cum statul respect\ autono-
mia cultelor [i le sprijin\, conform pre-
vederilor Constitu]iei României (Art. 29
alin. 5). Astfel, consult\rile Patriarhiei
Române cu autorit\]ile statului sunt le-
gale [i necesare [i au ca scop buna des-
f\[urare a activit\]ii [i misiunii Biseri-
cii `n societate, iar nu sporirea averii Bi-
sericii, a[a cum fabuleaz\ Doamna Ioa-
na Lupea.
~n baza Art.9 alin.5 din Legea culte-
lor, Biserica Ortodox\ Român\ [i alte
culte recunoscute au semnat Protocoale
de colaborare/parteneriat cu Statul Ro-
mân pentru a manifesta coresponsabili-
tate `n rezolvarea problemelor spiritua-
le, sociale [i educa]ionale ale popula]iei.
Ca atare, Biserica propune autorit\]ilor
de stat solu]ii juridice pe care le conside-
r\ necesare societ\]ii române[ti, f\r\ a
urm\ri interese personale sau de grup.
De pild\, când Biserica Ortodox\ Româ-
n\ solicit\ sprijin salarial de la stat, de a-
cest sprijin beneficiaz\ toate cultele recu-
noscute din România.
Modalitatea de reglementare a rela-
]iilor dintre stat [i culte `n România ]i-
ne cont de specificul na]ional-istoric [i
cultural-religios al poporului român, a-
[a cum se `ntâmpl\ `n toate ]\rile Uni-
unii Europene (cf. Partea I, Titlul II,
Art. 17, 1 din Tratatul privind func]io -
narea Uniunii Europene: Uniunea res-
pect\ [i nu aduce atingere statutului
de care beneficiaz\, `n temeiul dreptu-
lui na]ional, Bisericile [i asocia]iile sau
Preo]ii craioveni au participat la
tradi]ionala recep]ie de `nceput de an
Duminic\, 3 ianuarie 2010,
preo]ii din Craiova au fost `n-
tâmpina]i de ~nalt Preasfin]itul
Irineu, Arhiepiscopul Craiovei [i
Mitropolitul Olteniei, `n sala de
festivit\]i a Mitropoliei, pentru
tradi]ionala recep]ie de `nceput
de an. ~n deschiderea evenimen-
tului, grupul coral b\rb\tesc
„Sfântul Mare Mucenic Dimi-
trie“ al Catedralei mitropolitane
a interpretat câteva piese bizan-
tine. Din partea clerului craio-
vean, p\rintele Sergiu Popescu,
titularul Catedrei de istoria bi-
sericii ortodoxe române din ca-
drul Facult\]ii de Teologie din
Craiova, a prezentat activitatea
[i realiz\rile anului precedent.
„Menirea
noastr\ preo]easc\ tul `n Biseric\ [i `n societate:
este s\ lumin\m“ „Suntem `ntr-adev\r ale[i de
Dumnezeu [i nu avem nevoie de
~n discursul s\u, Mitropoli- o legitima]ie p\mânteasc\, ci
tul Irineu a vorbit despre rolul suntem pentru c\ Dumnezeu
pe care trebuie s\-l aib\ preo- ne-a f\cut s\ fim ai S\i [i nu ne
comunit\]ile religioase din Statele
Membre).
~n acest sens, o inform\m pe Doamna
Ioana Lupea c\ `n state din Uniunea Eu-
ropean\ precum Italia, Spania, Portuga-
lia, Germania sau Luxemburg, Bisericile
majoritare, `n general catolice [i protes-
tante, se bucur\ de o recunoa[tere specia-
l\ fa]\ de celelalte culte, cuprins\ `n tra-
tate de concordat sau acorduri `ncheiate
de Biserica Romano-Catolic\ sau Biseri-
cile protestante cu statele respective.
Referitor la separarea Secretariatului
de Stat pentru Culte de Ministerul Culturii
[i trecerea lui `n subordinea direct\ a pre-
mierului (ceea ce o `ngrijoreaz\ pe Dna.
Ioana Lupea), men]ion\m c\ aceast\ for-
mul\ organizatoric\ guvernamental\ nu
reprezint\ o noutate, ci revenirea la practi-
ca mult mai eficient\ de pân\ `n anul 2000,
când au fost comasate Cultele [i Cultura
pentru a le fi reduse drastic bugetele pro-
prii, fapt care a nemul]umit ambele p\r]i.
Considerând artificial\ [i exagerat\
`ngrijorarea unora `n leg\tur\ cu situ-
a]ia patrimonial\ a comunit\]ilor gre-
co-catolice, Patriarhia Român\ a re`n-
putem niciodat\ deghiza altfel
decât ceea ce suntem. Suntem
preo]i ai lui Dumnezeu [i avem
menirea de a lumina `n casa a-
ceasta care este Biserica lui
Hristos. De aceea spune Mân-
Actualitatea religioas\ 3
noit recent dorin]a de dialog cu Biseri-
ca Greco-Catolic\ [i reafirm\ speran]a
c\ Biserica Ortodox\ Român\, Biseri-
ca Greco-Catolic\ [i autorit\]ile de
stat vor propune m\suri legislative [i
solu]ii practice de rezolvare a ne`n]ele-
gerilor patrimoniale dintre cele dou\
Biserici române[ti. ~n final, ne `ntre-
b\m cui folose[te faptul c\ de fiecare
dat\ la `nvestirea unui nou guvern (ul-
tima oar\ la `nceputul anului 2009) a-
pare câte un articol de pres\ alarmist
prin care sunt exprimate `ngrijor\ri
privind o presupus\ `nc\lcare a princi-
piilor democra]iei printr-o imaginat\
favorizare a Bisericii Ortodoxe Româ-
ne de c\tre stat `n raport cu celelalte
culte. Se afl\, oare, `n aceast\ atitudi-
ne o strategie de intimidare a noului
guvern sau se exprim\ doar complexe
psihologice? ~n nici un caz o astfel de a-
titudine nu serve[te bunelor rela]ii
dintre cultele din România [i nici coo-
per\rii acestora cu Statul Român pen-
tru promovarea binelui comun `n socie-
tatea româneasc\. (Biroul de Pres\ al
Patriarhiei Române)
tuitorul c\ nu se poate ascunde
lumina sub obroc. Oriunde te-ai
afla, e[ti privit [i v\zut de to]i
[i `n acela[i timp apreciat sau
dispre]uit pentru c\ o lumin\
care efectiv d\ s\ pâlpâie [i s\
se sting\ este un pericol pentru
cei care sunt `n `ntuneric, iar
menirea noastr\ preo]easc\ es-
te s\ lumin\m [i s\ avem can-
dela din abunden]\ plin\ de
untdelemnul faptelor bune. Pe-
ricolul cel mai mare nu este `n
afara societ\]ii noastre, sau `n-
tr-o societate secularizat\, sau
`ntr-o `mp\r]ire a societ\]ii `n
sacru [i profan, ci este ca nu
cumva s\ ne stingem, ca nu
cumva s\ dispar\ aceast\ lumi-
n\ sau s\ se risipeasc\ [i s\ nu
mai aib\ tocmai fe[tila care es-
te existen]a, ontologia [i r\d\-
cina noastr\. ~n sensul acesta
Dumnezeu va face s\ str\lu-
ceasc\ faptele, `ntocmai cum ne
spune Hristos: «~n aceasta vor
cunoa[te oamenii c\ sunte]i u-
cenicii Mei dac\ ve]i avea dra-
goste `ntru voi». Deci combustia
acestei lumini este dragostea [i
unitatea dintre noi, o unitate pe
care Dumnezeu a dorit-o [i pen-
tru care S-a rugat“. (I.A.)
PE SCURT
Liturghie arhiereasc\
la parohia ortodox\
Sibiu-Cibin
Duminic\, ~nalt Preasfini]itul Lau-
ren]iu, Mitropolitul Ardealului, a
oficiat Sfânta Liturghie la parohia
ortodox\ Sibiu-Cibin. L\ca[ul da-
teaz\ din anul 1776 [i a fost ridicat
`n timpul episcopului Inochentie
Micu-Klein, informeaz\ TRINITAS
TV, citat de BASILICA. Parohia
Sibiu-Cibin este a[ezat\ `n „Ora[ul
de Jos“, dincolo de râul Cibin. Bise-
rica mai este cunoscut\ [i sub nu-
mele „Biserica dintre Brazi“. Paro-
hia are un cimitir unde `[i dorm
somnul de veci importante perso-
nalit\]i care au marcat istoria ro-
mânismului transilv\nean. Printre
acestea se num\r\ Iosif {terca,
Alexandru Vaida Voievod, Al. Pa-
piu Ilarian, Gheorghe Bari]iu, Ioan
Ra]iu, David Baron Urs.
Slujb\ arhiereasc\
la M\n\stirea
Bistri]a oltean\
Pe 3 ianuarie, `n duminica dinain-
tea Botezului Domnului, cu bine-
cuvântarea ~nalt Preasfin]itului
Gherasim, Arhiepiscopul Râmni-
cului, Preasfin]itul Emilian Lovi[-
teanul, Episcop-Vicar al Arhiepis-
copiei Râmnicului, `mpreun\ cu
un sobor de preo]i [i diaconi, a o-
ficiat Sfânta Liturghie arhiereas-
c\ la M\n\stirea Bistri]a oltean\,
unde se afl\ moa[tele Sf. Cuv.
Grigorie Decapolitul. S\rb\toarea
a `nceput cu slujba Privegherii, `n
seara zilei de 2 ianuarie, iar `n ur-
m\toarea zi a continuat cu Acatis-
tul Domnului nostru Iisus Hristos
[i cu Sfânta Liturghie. La sfâr[itul
slujbei, PS Emilian Lovi[teanul,
`n cuvântul de `nv\]\tur\ rostit, a
ar\tat `nsemn\tatea Botezului
cre[tin ortodox `n numele Sfintei
Treimi, subliniind importan]a vi-
tal-spiritual\ a Sfintei Taine a
Botezului, administrat\ cre[-
tinilor, `n lucrarea pentru mân-
tuirea sufletului. La acest eveni-
ment au fost prezen]i preo]i [i
mul]i credincio[i din parohiile
vecine [i din ]ar\. (arhid. Liviu
G|MAN)
Vizit\ arhiereasc\
`n municipiul Re[i]a
~n prima duminic\ din anul 2010,
numit\ `n calendarul cre[tin-orto-
dox [i „Duminica dinaintea prazni-
cului Bobotezei“, Preasfin]itul Luci-
an, Episcopul Caransebe[ului, a s\-
vâr[it Sf. Liturghie la parohia „A-
dormirea Maicii Domnului“ din Re-
[i]a. Construit\ `n perioada inter-
belic\ la ini]iativa episcopului vred-
nic de pomenire Vasile L\z\rescu,
prin contribu]ia credincio[ilor din
Re[i]a, `n special a celor de la uzi-
nele re[i]ene, aceast\ biseric\ a
fost numit\ de credincio[i [i „Cate-
drala veche din Re[i]a“, `ntrucât
este cel mai mare l\ca[ de cult or-
todox din municipiu. ~n cuvântul de
`nv\]\tur\ rostit la `ncheierea Sfin-
tei Liturghii, ierarhul a `ndemnat
credincio[ii, prezen]i `n num\r ma-
re la sfânta biseric\, la dragoste [i
solidaritate unul fa]\ de cel\lalt [i
`ndeosebi fa]\ de ]ar\, p\strând [i
sporind deopotriv\ valorile primite
din genera]ie `n genera]ie de la
str\mo[i. ~n dup\ amiaza aceleia[i
zile, Preasfin]ia Sa a s\vâr[it Taina
Sf=ntului Botez pruncei Izabela-
Ioana Opri]a, noul membru al fami-
liei Opri]a din municipiul Re[i]a,
familie cinstitoare de Dumnezeu [i
Biseric\, ctitor al mai multor l\ca-
[uri sfinte [i al altor a[ez\minte so-
ciale din Protopopiatul Re[i]a. a

4 Actualitate
PE SCURT
SUA [i Marea
Britanie au `nchis
ambasadele
`n Yemen
Ambasadele american\ [i bri-
tanic\ din Yemen au fost
`nchise, duminic\, din cauza
unor amenin]\ri lansate de
re]eaua terorist\ al-Quaeda, re-
lateaz\ AFP. Canalul de tele-
viziune american CBS a
anun]at, sâmb\t\, c\ opera]iu-
nile `ndreptate `n ultimele
s\pt\mâni `mpotriva
militan]ilor al-Quaeda din
Yemen au fost conduse [i
sus]inute de for]ele americane.
~n acela[i timp, guvernul bri-
tanic a anun]at, duminic\
diminea]a, c\ Marea Britanie [i
Statele Unite au decis s\ inten-
sifice ac]iunile `n Yemen, unde
urmeaz\ s\ finan]eze o unitate
special\ de lupt\ antiterorist\.
Beijingul, sub z\pad\
[i ger siberian
Frigul [i c\derile masive de
z\pad\ au provocat blocarea
capitalei chineze Beijing, [co-
lile au r\mas `nchise ieri, iar
transportul continua s\ se
desf\[oare cu dificultate `n
nordul ]\rii, unde se a[teapt\
temperaturi extrem de sc\zute,
informeaz\ agen]iile de pres\
interna]ionale. La sfâr[itul
s\pt\mânii trecute, `n Beijing
[i `n ora[ul apropiat, Tianjin,
au c\zut cele mai mari can-
tit\]i de z\pad\ din ultimii 50
de ani, conform Administra]iei
de Meteorologie. Peste 3.500 de
[coli din nordul ]\rii au r\mas
`nchise, prelungindu-se cu o zi
minivacan]a de Anul Nou.
Gerul provenind din Siberia a
afectat `n special partea de
nord a Chinei, unde s-au `nre-
gistrat temperaturi cuprinse
`ntre -20 [i -32 de grade
Celsius. La Beijing, mercurul
`n termometre a coborât pân\
la -16 grade Celsius, o situa]ie
f\r\ precedent `n ultimele zeci
de ani, iar `n nord-estul extrem
al ]\rii temperaturile au ajuns
la -36 de grade Celsius. Ieri,
traficul aerian continua s\ se
desf\[oare cu dificultate,
cursele `nregistrând mari
`ntârzieri, `ns\ transportul ru-
tier revenea treptat la normal.
Rusia sisteaz\
furnizarea petrolului
`n Belarus
Rusia a oprit furnizarea de
petrol c\tre rafin\riile din
Belarus, cele dou\ p\r]i
nereu[ind s\ ajung\ la un
acord privind contractele pe
anul 2010, relateaz\ Reuters,
ad\ugând c\, cel pu]in deo-
camdat\, tensiunile din fostul
spa]iu sovietic n-au afectat
tranzitul de petrol rusesc c\tre
Uniunea European\.
Germania [i Polonia urm\resc
`ndeaproape desf\[urarea
evenimentelor, dup\ ce alimen-
tarea unora dintre principalele
lor rafin\rii a fost oprit\ `n
timpul unei dispute similare
`ntre Moscova [i Minsk, `n
2007.
O cincime din gazele Europei
provin din Rusia, prin inter-
mediul Ucrainei [i Belarusului.
Un volum mare de petrol este,
de asemenea, furnizat prin
conductele care traverseaz\
cele dou\ state ex-sovietice. a
„2009 `ncheie o epoc\ `n istoria Republicii
Moldova - epoca dictaturii comuniste“
Pre[edintele interimar al Re-
publicii Moldova, Mihai Ghimpu,
a dat asigur\ri c\ societatea mol-
doveneasc\ nu va fi aruncat\, `n
acest an, `ntr-o nou\ campanie
electoral\, „de[i exist\ for]e care
doresc acest lucru“, [i c\, odat\ cu
`ncheierea anului 2009, „s-a sfâr-
[it epoca dictaturii comuniste“.
„Anul 2009 `ncheie o `ntreag\ epo-
c\ `n istoria Republicii Moldova -
epoca dictaturii comuniste. Anul
2009 este anul de hotar al destinu-
lui nostru. L\s\m `n urm\ un tre-
M\suri de securitate mult mai
drastice `n aeroporturi
a Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania [i Olanda au anun]at, `n ultimele zile,
o `n\sprire a controalelor asupra pasagerilor de pe cursele aeriene, dup\ atentatul ratat,
petrecut `n ziua de Cr\ciun, asupra unui avion de linie american, care venea
de la Amsterdam [i se preg\tea s\ aterizeze la Detroit (nordul SUA), informeaz\ AFP a
~ntr-o directiv\ care a in-
trat, `ncep=nd de ieri, `n vigoa-
re, Administra]ia american\ a
Securit\]ii `n Transporturi
(TSA) ordon\ un „control spo-
rit“ asupra tuturor pasagerilor
provenind din ]\ri considerate
sus]in\toare ale terorismului
„sau din orice alt\ ]ar\ vizat\“,
a c\ror list\ nu a fost preciza-
t\. Cuba, Iranul, Sudanul [i
Siria sunt cele patru ]\ri care
figureaz\ pe lista american\ a
statelor care sus]in terorismul.
La r=ndul s\u, premierul
Gordon Brown a confirmat, du-
minic\, introducerea scanere-
lor corporale pe aeroporturile
din Marea Britanie, ca parte a
m\surilor suplimentare de se-
curitate, menite a reduce riscul
accederii la bordul avioanelor a
persoanelor având asupra lor
substan]e explozive.
~ntr-un interviu acordat
postului de televiziune BBC1,
Brown a insistat asupra nece-
sit\]ii de a se ac]iona „rapid“,
`n urma tentativei e[uate de
detonare a unui dispozitiv ex-
ploziv, `n ziua de Cr\ciun, pe
un avion ce f\cea leg\tura `n-
tre Amsterdam [i Detroit. „~n
primul rând, oamenii vor asis-
ta la introducerea treptat\ pe
aeroporturi a scanerelor cor-
porale. Vom face tot ceea ce
depinde de noi pentru a `nt\ri
securitatea. Am recunoscut c\
(re]eaua terorist\ - n.r.) al-
Quaeda utilizeaz\ noi tipuri
de arme [i trebuie s\ ac]io-
n\m `n consecin]\“, a spus [e-
ful Executivului de la Londra.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MARINARI ROM+NI, LA
BORDUL UNEI NAVE DETUR-
NATE DE PIRA}I: Doi români
se afl\ la bordul navei Asian Glo-
ry, deturnat\ de pira]ii somalezi
vineri seara, a anun]at for]a eu-
ropean\ de combatere a pirateri-
ei EU NAVFOR. Nava „Asian
Glory“, sub pavilion britanic,
transporta automobile de la Sin-
gapore c\tre Jeddah, `n Arabia
CM
YK
cut `ntunecat [i ne `ndrept\m, `m-
preun\, c\tre viitorul nostru euro-
pean“, a declarat Mihai Ghimpu,
`n mesajul adresat cet\]enilor
moldoveni cu ocazia Anului Nou,
potrivit agen]iei Info-Prim.
Pre[edintele interimar a subli-
niat c\ schimbarea politic\ de la
Chi[in\u a adus Republicii Mol-
dova un sprijin politic [i financiar
f\r\ precedent din partea Uniu-
nii Europene, a Statelor Unite ale
Americii, a organismelor interna-
]ionale. „Acest sprijin se datorea-
Vorbind despre „un nou tip de
amenin]are, care provine din-
tr-o nou\ surs\“, Gordon Bro-
wn a men]ionat Yemenul, dar
[i Somalia, Afganistanul [i
Pakistanul drept poten]iale
surse ale acestei amenin]\ri.
Olanda introduce
scanerele corporale
complete pentru
cursele spre SUA
Autorit\]ile olandeze au a-
nun]at c\ vor introduce `n
scurt timp scanerele corporale
Saudit\, av=nd un echipaj for-
mat din 25 de persoane - opt bul-
gari, zece ucraineni, cinci indieni
[i doi români. Cei doi marinari
români afla]i la bordul navei
„Asian Glory“ sunt din Mangalia,
respectiv din municipiul Con-
stan]a, [i plecaser\ `n voiaj prin
firma de crewing Zodiac Mari-
time Agency.
a APROAPE 5 MII DE APE-
LURI LA SERVICIUL DE AM-
CM
YK
Mar]i, 5 ianuarie 2010
z\ faptului c\ AIE a ac]ionat cu
eficien]\ la nivelul Parlamentu-
lui, Pre[edin]iei [i Guvernului, a
adoptat legi [i hot\râri democra-
tice, astfel `ncât s\ fie asigurat\
stabilitatea [i pacea social\, rela-
]iile bune cu ]\rile vecine, s\ fie
onorate obliga]iile financiare ale
statului fa]\ de cet\]eni“, a afir-
mat pre[edintele moldovean.
~n 2010, a ad\ugat Mihai Ghim-
pu, guvernarea [i-a propus s\ re-
alizeze obiective realiste pentru a
`mbun\t\]i calitatea vie]ii ce-
complete la aeroportul Schi-
phol, din Amsterdam, pentru
toate zborurile spre SUA, iar
Nigeria s-a angajat, de aseme-
nea, s\-[i doteze aeroporturile
cu scanere.
{i Guvernul german sper\
s\ dispun\, pân\ `n vara anu-
lui 2010, de o nou\ tehnologie a
scanerelor corporale utilizabile
`n aeroporturi, a declarat mi-
nistrul Cercet\rii de la Berlin,
Anette Schavan. Oficialul ger-
man sper\ c\ teste ale unor
astfel de scanere vor putea de-
mara `n circa [ase luni [i, `n ca-
zul unor rezultate pozitive, uti-
BULAN}| AL CAPITALEI: „~n-
cepând de joi seara, de la ora
19:00, [i pân\ pe data de 4 ianua-
rie, ora 7:00 diminea]a, la Servi-
ciul de Ambulan]\ al Municipiu-
lui Bucure[ti [i Ilfov au fost `nre-
gistrate 4.324 de solicit\ri, la ca-
re s-au ad\ugat alte 490 de solici-
t\ri pentru SMURD“, a declarat
dr. Alice Grasu, managerul Servi-
ciului de Ambulan]\ al Capitalei.
Din cele peste 4.300 de cazuri,
t\]enilor, inclusiv dezvoltarea
unui sistem de educa]ie european,
a unui sistem de s\n\tate aflat `n
slujba cet\]enilor, a unui sistem
de pensii [i salarii mai corect, re-
formarea [i modernizarea admi-
nistra]iei de stat, eliminarea co-
rup]iei [i birocra]iei din toate
structurile de stat, asigurarea con-
trolului [i gestionarea corect\ a
banilor publici. „~n aceast\ lun\
vor `ncepe negocierile cu Uniunea
European\ pentru `ncheierea
Acordului de Asociere, care va per-
mite libera circula]ie a cet\]enilor
Republicii Moldova `n Europa“, a
subliniat Mihai Ghimpu, `n mesa-
jul transmis cet\]enilor Republicii
Moldova de Anul Nou. a
lizarea lor pe aeroporturi va `n-
cepe o lun\ mai târziu.
Exper]ii estimeaz\ c\ sca-
nere corporale ar fi permis de-
pistarea tân\rului nigerian
Umar Farouk Abdulmutallab,
care a `ncercat, `n ziua de Cr\-
ciun, s\ distrug\ `n aer un
avion de linie american care
venea de la Amsterdam [i se
preg\tea s\ aterizeze la De-
troit (nordul SUA). Potrivit
anchetatorilor, t=n\rul se sus-
tr\sese controalelor din aero-
port, disimulând substan]ele
explozibile pe care le avea asu-
pra sa sub lenjeria intim\. a
„cele mai multe solicit\ri au fost
pentru colici abdominale [i bilia-
re - 339, pentru accidente rutiere
- 35, na[teri - 33, tentative de sui-
cid - 20, pentru c\zu]i `n strad\ -
91, supradoze ca urmare a consu-
mului de droguri - 8, stop cardio-
respirator - 5 [i come - 33“, a pre-
cizat dr. Alice Grasu. a
Pagin\ realizat\
de Bogdan CRON}

Rom=nia `[i propune s\ produc\ mai mult\ energie nuclear\
Cu toate c\ inaugurarea fuse-
se anun]at\ ini]ial pentru 2020,
cea de-a doua central\ nuclear\
din România va fi gata `n 2030.
Ea va avea o putere instalat\ de
1.000 MW, de[i reprezentan]ii
Ministerului Economiei avansau
anul trecut cifra de 2.400 MW.
„Programul Promovarea do-
meniului nuclear românesc la ni-
Statul va garanta creditele
contractate de fermieri
a Fermierii pot ob]ine garan]ii `n cuantum de pân\ la 80% din valoarea creditului,
iar valoarea maxim\ a unei garan]ii este de 2,5 milioane de euro a Decizia a fost luat\
ca urmare a dispari]iei unor forme de sprijin de care beneficiau p=n\ `n momentul de fa]\
fermierii, precum subven]ia pentru carnea de pas\re, porc sau cele pentru iriga]ii a
Creditele contractate de
c\tre fermieri pentru produc-
]ia agricol\ vor fi garantate
de stat cu pân\ la 80% din su-
ma `mprumutat\, dar valoa-
rea maxim\ a unei garan]ii
va fi limitat\ la 2,5 milioane
de euro, a declarat, mar]ea
trecut\, la Guvern, ministrul
Agriculturii, Mihail Dumitru.
Condi]iile de garantare a
creditelor au fost stabilite `n [e-
din]a de mar]i a Executivului.
„M\sura prevede condi]iile
`n care fermierii pot lua credi-
te [i ob]ine garan]ii pentru cre-
ditele de produc]ie, degrevân-
du-i pe ace[tia de a furniza ga-
ran]ii reale, precum p\mân-
tul, casa [i alte astfel de valori.
Ei pot ob]ine garan]ii `n cuan-
tum de pân\ la 80% din valoa-
rea creditului, iar valoarea
maxim\ a unei garan]ii este
de 2,5 milioane de euro“, a
spus Dumitru.
Ministerul Agriculturii a
alocat deja Fondului de Ga-
rantare 250 milioane de lei
pentru acoperirea unor astfel
de credite, aloca]ii care vor fi
suplimentate anul viitor cu 86
milioane de lei.
Potrivit ministrului, Fon-
dul poate acorda garan]ii de
pân\ la 1,25 miliarde de lei.
Ministrul de resort a mai ar\-
tat c\, la 4 ianuarie, va fi lan-
sat\ o schem\ de garantare
pentru investi]ii `n domeniul
agricol [i al dezvolt\rii rurale,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a A FOST INAUGURAT gistrând cea mai mare cre[tere `n
BURJ DUBAI, CEL MAI ~NALT rândul pie]elor din ]\rile arabe.
TURN DIN LUME: De[i dezvolta-
DENTE RUTIERE VA FI PL|TI-
torul nu a indicat `n\l]imea exac-
t\ a turnului, la o `n\l]ime de T| ~N 15 ZILE: Comisia de Su-
peste 800 de metri, acesta dep\-
[e[te cu mult turnul Taipei 101,
din Taiwan, care era pân\ acum
cel mai `nalt din lume, de 508 me-
tri. „Inaugurarea turnului Burj
`nseamn\ c\ rezultatele din pri-
mul trimestru vor fi foarte puter-
nice“, a declarat Fadi Al Said,
analist `n cadrul ING Investment
Management Dubai. Deschiderea
turnului sus]ine `ncrederea in-
vestitorilor din sectorul de retail,
a mai spus acesta. Cu o zi `nainte
de inaugurarea turnului, indicele
principal al bursei din Dubai a
avansat la cel mai `nalt nivel din
ultimele dou\ s\pt\mâni, `nre-
Mar]i, 5 ianuarie 2010
vel na]ional [i interna]ional devi-
ne tot mai necesar din momentul
`n care atât institu]ia guverna-
mental\, cât [i cea preziden]ial\
din România [i-au propus s\ dez-
volte noi capacit\]i energetice
nucleare: `nc\ dou\ unit\]i nu-
cleare de minimum 700 MWe la
Cernavod\, `n perioda 2009-
2015, [i cel pu]in `nc\ o central\
finan]at\ din fonduri europe-
ne, precum [i licita]ia de se-
lec]ie a gestionarului acestei
scheme, care ar urma s\ fie
aplicat\ `ncepând cu luna
aprilie 2010.
Dispar unele forme
de sprijin
El a amintit c\, `ncepând
cu 1 ianuarie 2010, anumite
forme de sprijin acordate de
a ASIGURAREA LA ACCI-
praveghere a Asigur\rilor a sta-
bilit acela[i termen, de 15 zile, [i
`n cazul `n care firmele de asigu-
r\ri au primit o hot\râre judec\-
toreasc\ definitiv\ privind suma
de desp\gubire. ~n plus, asigura-
torul RCA poate s\ investigheze
modul `n care s-a produs acci-
dentul, pe o perioad\ de cel mult
trei luni, dac\ incidentul nu este
deja subiectul unei anchete
desf\[urate de autorit\]i. Asigu-
ratorii care nu vor respecta a-
ceste termene nu `[i `ndeplinesc
obliga]iile sau, dac\ mic[oreaz\
nejustificat suma datorat\ pen-
tru desp\gubire, se aleg cu o pe-
CM
YK
nuclear\ de 1.000 MWe pân\ `n
2030“, se arat\ `n proiectul Legii
bugetului de stat pe 2010.
Fostul director general al Nu-
clearelectrica, Teodor Chirica,
spunea anul trecut c\ noua cen-
tral\ nuclear\ va avea o putere
instalat\ de pân\ la 2.400 MW [i
c\ „fie va avea dou\ grupuri de
câte 1.200 MW fiecare, fie va
stat, dar care nu sunt confor-
me cu concuren]a [i ajutorul
de stat, precum subven]ia la
apa de iriga]ii, la carnea de
porc [i de pui, trebuie `nlocui-
te cu alte modalit\]i de sus]i-
nere. Tocmai din aceste cau-
ze, produc\torii au [i estimat
c\ pre]ul acestor tipuri de
produse, dar [i al alimentelor,
`n general, vor cunoa[te cre[-
teri semnificative, ce vor afec-
ta buzunarele consumatori-
lor, dar [i afacerile acestora,
nalizare de 0,1% din sum\, pen-
tru fiecare zi de `ntârziere.
a B|NCILE AMERICANE,
PRINTRE CELE MAI RISCAN-
TE: B\ncile americane implicate
`n cele mai riscante opera]iuni de
creditare ipotecar\, factor care a
contribuit la declan[area crizei
financiare `n 2007, au fost cei
mai activi oponen]i ai `n\spririi
legisla]iei privind creditarea,
potrivit unui raport al FMI.
„Creditorii care au f\cut cel mai
intens lobby asupra acestor pro-
bleme au standarde de creditare
mai relaxate, din punct de ve-
dere al raportului `mprumut-ve-
nit (...) [i portofolii care cresc mai
rapid“, potrivit studiului. Anali-
za este prima care arat\ cum ac-
tivit\]iile de lobby au contribuit
la `ncurajarea asum\rii de
CM
YK
avea patru grupuri de câte 600
MW fiecare“.
Studiul de amplasament a
costat 3,580 milioane de lei, bani
asigura]i din fondurile structu-
rale pentru dezvoltare industri-
al\. Pân\ acum, CITON Bucu-
re[ti, care a realizat studiul de
amplasament, a luat `n calcul
peste 100 de loca]ii. a
deoarece scade produc]ia din
cauza costurilor.
Ministerul Agriculturii a
anun]at, `n luna septembrie,
c\ ajutoarele de stat pentru
produc]ia de carne de porc [i
pas\re, ou\, sfecl\ de zah\r,
orez, in, cânep\, soia sau tu-
tun, dar [i subven]ionarea
motorinei pentru lucr\ri
agricole vor fi acordate, `nce-
pând cu anul viitor, prin alte
forme, corespunz\toare legis-
la]iei comunitare. a
riscuri excesive pe pia]a ipo-
tecar\ din SUA, potrivit anali[-
tilor FMI Deniz Igan, Prachi
Mishra [i Thierry Tressel. La
peste doi ani de la apari]ia celei
mai grave crize de dup\ Marea
Depresiune din anii ’30, Admi-
nistra]ia pre[edintelui SUA,
Barack Obama, insist\ s\ imple-
menteze legi mai severe pentru
sistemul financiar, cu scopul de a
descuraja b\ncile s\ revin\ la
politica de asumare de riscuri ex-
cesive. FMI precizeaz\, totodat\,
c\ 16 din cei 20 de creditori cu
cele mai mari cheltuieli `ntre a-
nii 2000 [i 2006 pentru activit\-
]ile de lobby au primit ajutoare
financiare de la guvern. a
Pagin\ realizat\ de
Silviu DASC|LU
Economic 5
PE SCURT
Rectific\rile bugetare
vor fi interzise
`n semestrul I
Rectific\rile bugetare vor fi limi-
tate la dou\ revizuiri anuale [i
nu vor fi efectuate `n primele [ase
luni ale anului, iar cheltuielile to-
tale ale bugetului general consoli-
dat vor fi suplimentate la rectifi-
care doar pentru plata serviciului
datoriei publice [i a contribu]iei
na]ionale la bugetul UE. Orice
rectificare bugetar\ trebuie s\
aib\ `n vedere concluziile unui
raport semestrial privind situa]ia
economic\ [i bugetar\, precum [i
opinia Consiliului Fiscal, se arat\
`n proiectul Legii responsabilit\]ii
fiscale, aprobat, mar]ea trecut\,
de Guvern. ~ntr-un an bugetar nu
pot fi aprobate mai mult de dou\
rectific\ri bugetare, iar acestea
nu pot fi promovate `n primele
[ase luni ale anului, conform doc-
umentului.
Certificatele de
eficien]\ energetic\
au fost amânate
pân\ `n 2011
Profesioni[tii care au contact di-
rect cu domeniul imobiliar au
considerat c\ ar fi putut avea loc
un nou blocaj al pie]ei, din cauza
costurilor suplimetare. Uniunea
Na]ional\ a Notarilor Publici din
România (UNPR) [i Asocia]ia
Român\ a Agen]iilor Imobiliare
(ARAI) au solicitat amânarea
obligativit\]ii emiterii unui certi-
ficat de eficien]\ energetic\ `n
momentul unei tranzac]ii imobili-
are, care ar fi trebuit s\ intre `n
vigoare la 1 ianuarie 2010.
Profesioni[tii care au contact di-
rect cu domeniul imobiliar au
considerat c\ ar fi putut avea loc
un nou blocaj al pie]ei, din cauza
costurilor suplimetare.
O re]ea de spitale
private din Turcia vrea
s\ intre `n România
Medicana Hospital, una dintre
cele mai mari re]ele de spitale
private din Turcia, inten]ioneaz\
s\ intre pe pia]a din România [i
Bulgaria, pentru a profita de tu-
rismul medical din Uniunea Eu-
ropean\ (UE), potrivit publica]iei
„Today’s Zaman“. „Recent, am
ini]iat diferite proiecte `n Româ-
nia [i Bulgaria, ambele state fiind
membre ale UE. Mi[carea liber\
a pacien]ilor pe teritorilul UE va
asigura spitalelor noastre un flux
constant de clien]i“, a declarat
pre[edintele consiliului de direc-
tori al Medicana Hospital, Hüse-
yin Bozkurt. El a precizat c\ in-
vesti]iile [i opera]iunile din Ro-
mânia [i Bulgaria vor fi sus]inute
de mi[carea liber\ a doctorilor [i
asistentelor `ntre grani]ele Uniu-
nii. Compania vrea, totodat\, s\
intre pe segmentul administr\rii
de spitale `n state din Balcani,
Orientul Mijlociu, Asia Central\
sau Africa de Nord. La nivel mon-
dial, industria turismului medical
genereaz\ anual venituri de 100
miliarde de dolari, din care Tur-
ciei `i revin 500 milioane de do-
lari. Medicana de]ine cinci spitale
private `n Turcia. a
Cursul valutar
5.01.2010
Dolar SUA 2,9401
Euro 4,2265
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
Tinctura de
mesteac\n previne
bolile renale
Adelina B., Buz\u: „M\
adresez profesorului
Constantin Milic\, ale c\rui
rubrici le citesc cu regularitate
`n «Ziarul Lumina», cu
rug\mintea de a face c=teva
preciz\ri cu privire la efectele
benefice pe care le au
preparatele din mesteac\n.
Am auzit c\ ar fi foarte bune
`n bolile de rinichi, `ns\ a[
vrea s\ cunosc [i o p\rere
avizat\ `n acest sens. V\
mul]umesc.“
Prof. Constantin Milic\:
Preparatele din mesteac\n pot
fi utilizate, `ntr-adev\r, `n
combaterea multor afec]iuni.
Cele mai bune rezultate s-au
`nregistrat `n bolile renale [i
genitale, la care intervin can-
tit\]ile mari de flavonoide e-
xistente `n frunze [i scoar]\.
Prin efectele antiinflamatoare
[i antiseptice se cur\]\ tractul
renal [i urinar de eventuale
toxine sau de infec]ii bacte-
riene (`n caz de cistit\, nefrit\
[i uretrit\). ~n plus, ac]ioneaz\
direct prin eliminarea excesu-
lui de s\ruri minerale, sepa-
rate sau compactate sub form\
de nisip [i calculi. De re]inut
c\ o eficien]\ deosebit\
prezint\ tinctura de
mesteac\n, amestecat\, `n
p\r]i egale, cu tinctura de
ienup\r, pentru a evita
`mboln\virile de cistit\,
pielit\, nefrit\ cronic\ [i
pielonefrite. Pe baza rezul-
tatelor de pân\ acum se poate
aprecia c\ infuzia din frunze
este cel mai bun remediu `n
tratarea litiazei renale, având
efecte de dizolvare a calculilor
din rinichi [i din c\ile urinare.
Efectul este mai intens `n
cazul prezen]ei ura]ilor (s\ruri
cu calciu ale acidului uric, for-
mat la o alimenta]ie cu exces
de proteine animale). Ac]iunea
de dizolvare a ura]ilor se aso-
ciaz\ excelent cu infuzia din
frunze de meri[or [i flori de
me[e]el. Ac]iunea diuretic\ se
exercit\ [i prin eliminarea din
sânge [i urin\ a excesului de
acid uric, uree [i creatinin\
sau a excesului ionilor de clor
[i sodiu. Aceste cantit\]i `n ex-
ces sunt foarte periculoase
prin declan[area unor afec]iuni
foarte grave, cum ar fi uremia,
hiperazotemia, albuminuria,
insuficien]a renal\ [i mitral\
[i chiar blocajul renal. Tot
efectul diuretic al preparatelor
din frunze [i scoar]\ de
mesteac\n poate interveni `n
edeme de origine renal\ [i car-
diac\ (manifestate prin pi-
cioare umflate) [i `n dimi-
nuarea excesului de colesterol
r\u (LDL). Alte afec]iuni `n
care s-au constatat efectele
benefice ale preparatelor din
mesteac\n sunt: combaterea
hipertensiunii arteriale, a car-
diopatiei ischemice [i a
aterosclerozei coronariene,
evitând tulbur\rile caracteris-
tice (ame]eli, dureri de cap,
vertij [i acufene - zgomote `n
urechi); combaterea durerilor
reumatismale, a inflama]iilor
articulare, artrite, artroze [i
gut\, ca urmare a
propriet\]ilor antiinflama-
toare, efectul fiind mai evident
`n cazul asocierii cu osul
iepurelui, urzic\ [i cre]u[c\. a
Pledoarie pentru s\n\tatea planetei
Recenta conferin]\ „la vârf“ de la Copenhaga `mi
ofer\ prilejul de a-mi exprima câteva gânduri `n
leg\tur\ cu una dintre gravele probleme cu care se
confrunt\ societatea modern\, [i anume poluarea.
de prof. univ.
dr. Ostin MUNGIU
Civiliza]ia, cu tot ce a adus ea
s\n\t\]ii, s-a dovedit a fi o sabie
cu dou\ t\i[uri. Indubitabil, a
produs remedii pentru a `nvinge
multe boli, dar, pe de alt\ parte,
a devenit, ea `ns\[i, surs\ sau
factor favorizant al apari]iei [i
dezvolt\rii unor maladii.
Una dintre gravele probleme
ale acestei patologii a civiliza-
]iei cu care se confrunt\ soci-
etatea modern\ este poluarea,
`n multiplele ei forme de mani-
festare: poluarea atmosferic\, a
solului, a apei, a alimentelor,
poluarea sonor\ ([i, nu `n ul-
timul rând, poluarea moral\!).
Poluarea afecteaz\ atât ]\rile
civilizate, cât [i ]\rile `n curs de
dezvoltare. Este edificatoare `n
aceast\ privin]\ observa]ia lui
Jonathan Raban, care men]io-
na: „`ntr-o ]ar\ slab dezvoltat\ e
preferabil s\ nu bei ap\, iar
`ntr-o ]ar\ superdezvoltat\ ar fi
mai bine s\ nu respiri“. ~n acest
context nu pot s\ nu-mi rea-
mintesc de gafa so]iei unui can-
didat de primar pentru ora[ul
Bufallo - New York, care, `ntre-
bat\ despre atitudinea so]ului ei
fa]\ de poluarea ora[ului, a de-
clarat cu non[alan]\: „So]ului
meu `i place s\ vad\ aerul pe
care `l respir\“ (~n acea pe-
rioad\ lucram `n acel ora[ dea-
supra c\ruia zile `ntregi persis-
tau nori de praf industrial).
Poluarea atmosferei cu pul-
beri industriale, praf [i diverse
substan]e chimice este la ori-
ginea numeroaselor maladii ale
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PSORIAZISUL, RESPON-
SABIL DE ARTRITE {I BOLI
CARDIOVASCULARE: Cercet\-
torii americani au descoperit re-
cent c\ aproximativ unul din pa-
tru oameni cu psoriazis dezvolt\
o form\ de artrit\ denumit\ ar-
trit\ psoriazic\, ce cauzeaz\ du-
rere, rigiditate [i umfl\turi `n zo-
na `ncheieturilor. De asemenea,
persoanele afectate de aceast\
boal\ sunt supuse unui risc spo-
rit de atac de cord, atac cerebral
[i alte probleme cardiovasculare.
Potrivit cercet\torilor, punctul
comun ar putea fi inflama]ia cro-
nic\, factor ce joac\ un rol impor-
tant `n apari]ia psoriazisului [i a
bolilor de inim\. Psoriazisul este
o boal\ cronic\ de piele care se
manifest\ prin apari]ia unor
puncte [i pl\gi ro[ii, lucioase, aco-
perite cu coji albe-sidefii. Efectele
bolii apar din cauza faptului c\
celulele de piele se reproduc la un
nivel mult mai rapid decât cel
normal. Medicii nu au aflat deo-
aparatului respirator, cardio-
vascular [i ale ochilor. Mai a-
proape de noi era renumit\ po-
luarea din zonele Cop[a Mic\,
Baia Mare [i Zlatna.
Nu este de neglijat nici polu-
area voluntar\, determinat\ de
fumat, poluare generatoare de
afec]iuni respiratorii banale
sau severe (este semnificativ
faptul c\ printre or\[enii adul]i
exist\ un num\r dublu de bol-
navi cu cancer pulmonar fa]\
de locuitorii din mediul rural).
S\ nu uit\m c\ aerul consti-
tuie un mijloc excelent de vehi-
culare a bacteriilor, virusurilor,
fungilor [i a unor parazi]i, ceea
ce duce la o cre[tere a ratei
morbidit\]ii [i mortalit\]ii prin
boli respiratorii. ~n afar\ de a-
ceasta, `n atmosfera mediilor
industriale [i urbane se g\sesc
numero[i agen]i poluan]i, care
camdat\ care sunt factorii ce de-
termin\ apari]ia afec]iunii, dar se
b\nuie[te c\ ace[tia ]in de gene-
tic\ [i mediu.
a S-A DESCOPERIT UN AN-
TICORP CE COMBATE CAN-
CERUL DE PROSTAT|: Potrivit
unui studiu publicat `n Analele
Academiei Americane de {tiin]e
(PNAS), citat de AFP, un anticorp,
numit F77, se poate fixa `n celu-
lele [i ]esuturile canceroase ale
prostatei, favorizând distrugerea
lor. Cercet\tori de la Universita-
tea Pennsylvania au constatat c\,
injectat la [oareci, anticorpul F77
s-a fixat `n aproape toate cazurile
(97%) `n ]esuturile `n care can-
cerul prostatei era `n stadiul in-
cipient [i `n 85% din cazurile `n
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Mar]i, 5 ianuarie 2010
provin din termocentralele cu
c\rbuni, uzine chimice, gaze de
e[apament [i instala]ii de ar-
dere a reziduurilor.
Ultimele decenii au adus in-
forma]ii [i cu privire la poluarea
electromagnetic\. Via]a omului
modern nu mai este de conceput
f\r\ televizor, radio, telefon (fix
[i mobil), cuptor cu microunde,
calculator, pern\ electric\ etc.
Or, toate acestea, ac]ionând
timp `ndelungat asupra omului,
modific\ intensitatea [i aria
câmpului s\u electric [i mag-
netic, producându-i, cu timpul,
unele perturb\ri, la `nceput
func]ionale [i ulterior organice.
Evident, exist\ o serie de
norme care impun produc\tori-
lor de aparatur\ electrocasnic\
condi]ii de securitate individu-
al\ [i colectiv\, dar aceste nor-
me nu sunt `ntotdeauna respec-
tate (vezi aparatele construite
„pe vapor“) sau sunt ignorate de
c\tre beneficiari.
Sunt `ngrijor\toare [i influ-
en]ele nefaste provocate de c\-
tre iradierea cosmic\, de iradie-
rea cauzat\ de exploziile nucle-
are provocate deliberat sau acci-
care se instalaser\ metastazele.
Anticorpul „a declan[at distruge-
rea direct\ a celulelor canceroase
ale prostatei, `mpiedicând astfel
cre[terea tumorii“, sus]in cercet\-
torii. ~n schimb, F77 nu a vizat
nici ]esuturile s\n\toase, nici pe
cele canceroase din alte p\r]i ale
corpului (colon, rinichi, col uterin,
pancreas, pl\mâni, piele sau vezi-
c\). El are „un poten]ial promi-
]\tor `n ceea ce prive[te diagnosti-
carea [i tratarea cancerului de
prostat\, mai ales a celor metasta-
tice androgeno-independente“, se
arat\ `n studiu. ~n prezent, rata
de supravie]uire la cinci ani a unui
bolnav de cancer de prostat\ me-
tastatic\ este de doar 34%. Potri-
vit datelor Organiza]iei Mondiale
a S\n\t\]ii (OMS), cancerul de
dental [i chiar iradierea rezul-
tat\ din utilizarea energiei ato-
mice `n scopuri pa[nice.
~nc\lzirea planetei este
cauzat\ de factori ce ]in de ac-
tivitatea agricol\ [i industrial\
[i sub]ierea stratului de ozon,
generatoare de o patologie care
nu poate fi negat\. Razele so-
lare, p\trunzând printr-o barie-
r\ rarefiat\, expun celulele
pielii la razele UV [i calorice. Ca
urmare, celulele se deshidratea-
z\ [i `[i pierd propriet\]ile fizio-
logice. Din aceast\ cauz\ au
crescut `n mod alarmat fotoder-
matitele [i tumorile maligne ale
pielii. O dovad\ elocvent\ `n a-
cest sens este c\, aproape `n `n-
treaga lume, mai pu]in pe conti-
nentul african, se constat\ o
cre[tere anual\ cu aproximativ
10% a num\rului de cazuri de
cancer cutanat, de tip melanom
malign. Prevenirea tuturor a-
cestor forme de cancer se poate
realiza prin evitarea expunerii
necontrolate la soare [i prin uti-
lizarea unor creme protectoare
`mpotriva radia]iilor UV.
PROF. UNIV. DR. OSTIN MUNGIU, PRE[EDINTELE
ASOCIA}IEI DE ALGEZIOLOGIE DIN ROM+NIA
prostat\ este a doua form\ de can-
cer cu cea mai mare inciden]\ `n
rândul b\rba]ilor, f\când anual,
la nivel mondial, 500.000 de vic-
time. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com

An greu pentru industria auto german\
a Industria auto german\ se preg\te[te pentru un an greu,
anun]\ publica]ia german\ „Deutsche Welle“ a
Industria auto german\ a pro-
fitat de programul de re`nnoire a
parcului auto, prin care statul le-
a oferit o „prim\ de mediu“ de
2.500 de euro celor dispu[i s\ re-
nun]e la ma[ina lor veche [i s\ fo-
loseasc\ ace[ti bani pentru achizi-
]ionarea unui automobil nou. Po-
trivit publica]iei germane, `n 2009
au fost `nmatriculate `n Ger-
mania cu 25% mai multe ma[ini
Mar]i, 5 ianuarie 2010
decât `n anul precedent, iar cel
mai mult au avut de câ[tigat im-
portatorii de autovehicule. „Au
avut de câ[tigat `n special cei care
reprezint\ segmentele ma[inilor
de dimensiuni mici [i cele din par-
tea inferioar\ a clasei de mijloc,
iar noi, ca produc\tori interna-
]ionali, suntem cei care se ocup\,
`n mod tradi]ional, de aceste
tipuri de ma[ini. Toat\ lumea [tie
c\ Volkswagen are o pozi]ie de
frunte, dar [i Ford [i Opel [i-au
luat bucata lor de tort. Astfel, cred
c\ putem fi, cu to]ii, mul]umi]i“, a
declarat Volker Lange, pre-
[edintele Asocia]iei produc\torilor
interna]ionali de autovehicule.
Printre marii câ[tig\tori ai
Programului „Rabla“ se num\r\
[i Dacia, potrivit „Financial Ti-
mes Deutschland“, Dacia a vân-
Rom=nia `n UE 7
dut 1.000 de buc\]i ale modelu-
lui Sandero pe s\pt\mân\ la `n-
ceputul acestui program, `n timp
ce `nainte de acest program, se
vindeau doar 80 pe s\pt\mân\.
Potrivit lui Volker Lange, „Ra-
bla“ a avut [i alte avantaje, „pri-
ma de mediu av=nd o contribu]ie
mare la protec]ia climei“.
Exper]ii germani [i produc\-
torii auto sunt cu to]ii de p\rere
c\ anul 2009 a fost unul de ex-
cep]ie datorit\ Programului „Ra-
bla“, dar c\ urmeaz\ vremuri
mult mai grele `n 2010, având `n
vedere c\ efectele crizei se resimt
`n continuare, `ncheie „DW“. a
PE SCURT
Grev\ general\
`n transportul
public ungar
Sindicatele reprezentând an-
gaja]ii companiei de transport
public BKV din Budapesta [i ai
grupului na]ional de companii
transport de persoane Volan se
preg\tesc pentru declan[area,
`ncepând cu data de 12 ianuarie,
a unei greve generale, relateaz\
`n edi]ia de ieri ziarul
„Nepszabadsag“. {oferii de auto-

Trei capitale culturale europene `n 2010 buze sunt nemul]umi]i din cauza
faptului c\ nu s-a re`nnoit con-
tractul colectiv de munc\ la
sfâr[itul anului trecut [i din
Ora[ele Istanbul (Turcia), Essen - Bazinul Ruhr cauza t\ierii recente a salariilor,
(Germania) [i Pecs (Ungaria) vor fi `n acest an a afirmat un responsabil sindi-
cal. Lucr\torii feroviari
capitale europene ale culturii, un statut care le amenin]\ de asemenea cu noi
permite s\ concretizeze proiecte culturale [i s\ greve, iar angaja]ii postului pu-
blic de televiziune MTV au
atrag\ turi[ti. Autorit\]ile locale [i na]ionale din `nfiin]at un comitet de grev\
cele trei ]\ri au `nceput preg\tirile pentru acest pentru a protesta din pricina
salariilor, aminte[te cotidianul
eveniment `nc\ de acum trei ani, de c=nd au ungar.
`nceput s\ scoat\ `n eviden]\ principalele atrac]ii
culturale. Organizatorii din Pecs - Ungaria au Rom=nii `[i pot `nc\rca
anun]at posibile parteneriate cu alte ora[e din [i `n str\in\tate
]\rile vecine, `ntre care [i Rom=nia. cartelele PrePay
Operatorul de telefonie mobil\
Pe tot parcursul anului 2010, tul bazaar Kapali Car[i, situat Orange România a extins,
`n bazinul Ruhr - Germania [i `n `n cartierul Eminonu [i deschis Istanbul `mpreun\ cu partenerul ezetop,
ora[ele Istanbul - Turcia [i Pecs `nc\ din secolul al XV-lea, dar [i serviciul re`nc\rcare
expozi]ii interna]ionale. La Pecs, de cet\]eni care tr\iesc `n zon\
- Ungaria se vor desf\[ura eve- turnul Galata. nenum\rate case sunt pictate `n sunt de origine str\in\, rela- interna]ional\ a cartelelor
nimente artistice [i culturale culori str\lucitoare de artistul teaz\ „Deutsche Welle“. PrePay `n Italia, Belgia, Marea
sub egida statutului de capitale maghiar Vilmos Zsolnay, specia- Printre atrac]iile regiunii se Britanie [i SUA, acesta fiind
europene ale culturii. Pecs, ora[ al num\r\ mina Zollverein din nor- lansat, `n urm\ cu un an, pe
list `n ceramic\.
Istanbulul a fost ales din lista multiculturalismului dul ora[ului Essen, inclus\ `n a- pia]a spaniol\, a anun]at, ieri,
ora[elor apar]in=nd ]\rilor care nul 2001 `n Patrimoniul Mondial compania. Acordul dintre Orange
nu sunt membre ale Uniunii Eu- Anul cultural de la Pecs - si- Bazinul Ruhr, UNESCO, „Gazometrul“, simbo- România [i ezetop permite
ropene, la scurt timp dup\ ce U- tuat `n apropierea Mun]ilor „schimbare lul ora[ului Oberhausen, consi- clien]ilor Orange România s\
niunea a anun]at decizia de `n- Mecsek, sudul Ungariei, se a- derat „un punct de reper al isto-
xeaz\ pe caracteristicile ora- prin cultur\ [i cultur\ primeasc\ credit de la prietenii
cepere a negocierilor de aderare riei industriale la nivel european“ [i rudele din str\in\tate. ~n plus,
a Turciei la organismul euro- [ului, adic\, grupurile sale et- prin schimbare“ [i, care, la acest moment, g\zduie[-
nice, istoria, clima, arhitectura românii din toat\ lumea vor
pean. Juriul european, care a f\- te diverse manifest\ri culturale. putea re`nc\rca cartela celor de
cut aceast\ alegere, a motivat [i situarea sa geografic\. ~n 2010, ora[ul Essen (res- Programul „Capital\ cultura-
`ns\ la acel moment, `n aprilie Ora[ul, cu aproximativ pectiv regiunea din jurul aces- acas\ online, pe
l\ european\“ a fost ini]iat de www.ezetop.com.
2006, c\ ora[ul din Turcia a fost 160.000 de locuitori, `n care tuia - bazinul Ruhr) va purta ti- Consiliul de Mini[tri ai Culturii
propus de organiza]iile neguver- tr\iesc pân\ la nou\ minorit\]i, tlul de capital\ cultural\ euro- din UE `n 1985, cu scopul de a
namentale, iar „dosarul Istan- `ntre care sârbi, polonezi, bulgari,
greci, ucraineni, este unul dintre
pean\, iar organizatorii mani- apropia popoarele Europei [i de Spania va merge
bulului a fost mai bun dec=t cel fest\rilor ce vor avea loc cu a- a celebra contribu]ia ora[elor la
al Kievului“, contracandidatul cele mai importante centre cul- ceast\ ocazie sunt de p\rere c\ dezvoltarea culturii. Pân\ `n pe minus [i `n 2010
direct la aceast\ numire. turale din Ungaria [i se bucur\ imigran]ii sunt o categorie so- prezent, peste 30 de ora[e au
de o clim\ aproape „mediteranea- cial\ ce nu trebuie ignorat\. O Spania nu va reu[i s\ `nre-
Ora[ul Istanbul este cel mai de]inut acest titlu.
mare din Turcia, cu 12 milioane n\“, unic\ `n ]ar\. galerie foto [i un set de filme do- gistreze cre[tere economic\ `n
Statutul de capital\ euro-
de locuitori, [i se laud\ cu nu- Tamas Szalay, director cul- cumentare, realizate de artistul pean\ a culturii este `nso]it [i de
2010, iar PIB s-ar putea con-
meroase edificii de o importan]\ tural al organiza]iei „Pecs2010“, Mischa Kuball, prezint\ istoria un sprijin financiar comunitar tracta anul acesta cu pân\ la
cultural\ deosebit\, `ntre care a explicat pentru agen]ia spa- migra]iei `n bazinul Ruhr. Majo- `n ceea ce prive[te proiectele cul- 0,6%, a anun]at Jose Manuel
Mihrimah Sultan, un complex niol\ EFE, c\ ora[ul nu s-a con- ritatea str\inilor au venit s\ turale prezentate, dar [i de o Campa, secretar de stat `n
de cl\diri care dateaz\ din 1565, centrat pe evenimente culturale, munceasc\ `n minerit sau `n in- promovare intens\ care duce la Ministerul Economiei din
palatal Topkapi, construc]ie ca- ci caut\ posibilitatea de a ini]ia dustria o]elului, la sfâr[itul se- cre[terea num\rului de turi[ti Spania, `ntr-un interviu `nc\ de
re a fost `nceput\ `nc\ din anul programe pe termen lung `n co- colului al XIX-lea. ~n prezent, [i, implicit, a veniturilor agen]i- la finele anului trecut, potrivit
1479, dup\ care s-au ad\ugat laborare cu ora[e din ]\rile ve- circa 10% din cei cinci milioane lor economici. a Reuters. „Anticip\m o devia]ie
de-a lungul secolelor alte ele- cine, Serbia, România, Croa]ia, de 0,3 puncte procentuale fa]\ de
mente, [i care ast\zi ad\poste[- Bosnia [i Slovenia. actualele estim\ri pentru anul
te un muzeu consacrat sultanu- ~n istoria artei din Pecs exist\ urm\tor, `n sens ascendent sau
lui Abdulaziz, care a reconstruit pictori str\luci]i precum Victor descendent. PIB-ul `n 2010, esti-
palatul `n 1867. Cu numele Vasarely, „tat\l op-art“, care va mat anterior s\ se contracteze cu
Istanbul se identific\ [i renumi- constitui tema principal\ a unei 0,3%, ar putea `nregistra un de-
clin de 0,6%“, a precizat oficialul
spaniol. Spania a `nregistrat `n
perioada iulie-septembrie 2009 a
cincea contrac]ie trimestrial\
consecutiv\. A cincea mare
economie a Europei s-a dovedit
vulnerabil\ `n special la criza
mondial\ a creditelor, care a re-
dus semnificativ cererea pe plan
intern, cea mai afectat\ fiind
pia]a imobiliar\, din cauza re-
stric]ion\rii accesului la credite.
Rata [omajului `n Spania s-a
dublat `n ultimii doi ani, at-
ingând aproape 18%, cel mai
ridicat nivel din Europa. a

Pagin\ realizat\
Pecs Essen - Bazinul Ruhr de Oana NISTOR

8 Interviu
„Nu exist\ culturi ]\r\ne[ti
f\r\ dimensiunea sacrului“
a „Dup\ al Doilea R\zboi Mondial, a fost Muzeul «Lenin-Stalin», apoi Muzeul Partidului Comunist, iar `n ultima
perioad\ a comunismului a devenit, practic, aproape muzeul lui Ceau[escu. {i imediat dup\ Revolu]ie, `n februarie 1990,
a devenit Muzeul }\ranului Român“ a „Crucea, oul `ncondeiat, covorul, pre[ul cu pomul vie]ii - toate acestea,
la ]\ran, mergeau `mpreun\. Mergeau `mpreun\, cu rostul lor, «pân\ la frumuse]ea lumii» - acesta e un citat dintr-un
interviu cu un ]\ran, luat de b\trânul Bernea, [i care v\ d\ un r\spuns mai pertinent decât exegezele mele academice“
a „Proiectul comunist fiind ateu, dimensiunea sacr\ a fost eliminat\, t\iat\. Ceea ce `nseamn\ c\ a falsificat integral,
din capul locului, tot ce `nseamn\ cultura ]\r\neasc\. C\ci orice cultur\ ]\r\neasc\, oriunde ar fi, are dimensiunea
sacrului `n ea“ a Interviu cu dl Vintil\ Mih\ilescu, directorul Muzeului }\ranului Român a
Domnule director, am
vrea, la `nceput, s\ face]i o
scurt\ descriere a viziu-
nilor care au stat la baza
cre\rii Muzeului }\ranu-
lui Român.
Mai `ntâi, cl\direa `ns\[i a-
re o istorie a ei, s\-i spun, na-
]ional\, [i are deja un secol.
Muzeul, `n prima sa versiune,
a fost fondat `n 1906, incluzând
la `nceput colec]ii de arte [i me-
serii, cum erau cabinetele de
curiozit\]i `n Fran]a sec. al
XVII-lea - alXVIII-lea, unde e-
rau de-a valma obiecte ]\r\-
ne[ti, f\r\ o clasificare, de la o-
biecte de uz casnic pân\ la ]e-
s\turi. Apoi a trecut prin mai
multe denumiri, Muzeul de Ar-
t\ Popular\, Muzeul de Art\
Na]ional\, cu alte cuvinte... a
crescut odat\ cu ]ara. Dup\ al
Doilea R\zboi Mondial, a fost
Muzeul „Lenin-Stalin“, apoi
Muzeul Partidului Comunist,
CM
YK
iar `n ultima perioad\ a comu-
nismului a devenit, practic, a-
proape muzeul lui Ceau[escu. {i
imediat dup\ Revolu]ie, `n fe-
bruarie 1990, a devenit Muzeul
}\ranului Român.
Se pare c\, `ncepând cu a-
nii '90, i s-a
a ad\ugat, ceea
ce avea [i `n vremurile bu-
ne, [i o dimensiune spiri-
tual\, oarecum distinct\
de cea cultural\.
Dup\ 1990, obiectele s-au
`ntors, `n cea mai mare parte
a lor, `n aceast\ cl\dire. Sunt
obiecte etnografice, obiecte pe
care le putem g\si `n orice fel
de muzeu etnografic din ]ar\.
De la Tulcea la Baia Mare. E-
le nu sunt deosebite de altele
din alte muzee etnografice,
dar sunt bune, frumoase, va-
loroase. Muzeul }\ranului, a-
[a cum a fost conceput, nu s-a
dorit s\ fie un muzeu etnogra-
fic. Este paradoxal: un muzeu
care s\ nu fie etnografic, dar
care nu are decât obiecte etno-
grafice. Prin urmare, diferen-
]a apare la nivelul discursu-
lui, nu la nivelul obiectelor ca
atare. Din acest punct de ve-
dere, exist\ câteva lucruri
profund diferite. ~n primul
rând, este un muzeu care, de
fapt, pune `n scen\ spirituali-
tatea ]\r\neasc\ ce se vrea u-
niversal\. Titlul este gre[it, ca
s\ spun a[a, c\ci `n momentul
`n care spui „Muzeul }\-
ranului Român“ te gânde[ti c\
are o `nr\d\cinare foarte ro-
mâneasc\. Or, exact asta nu
este! Ceea ce a `ncercat s\ fa-
c\ Horia Bernea - [i a reu[it,
dup\ p\rerea mea - a fost s\
fac\ un muzeu al spiritualit\-
]ii ]\r\ne[ti. De fapt, el, dar
nu numai el, cocheta cu ter-
menul „muzeu antropologic“,
`n sensul de tip antropologic
universal. }\ranul este un tip
de spiritualitate pe care o re-
g\sim, cu varia]iunile inevita-
bile, `n orice loc: din Asia pâ-
n\ `n America Latin\.
„Aici e toat\ arta,
de a p\stra aceste
obiecte cu rostul lor“
Am v\zut c\ puncta]i,
chiar `n afi[ul de prezen-
tare, anumite no]iuni ca
art\, credin]\, geniu, tra-
di]ie, frumuse]e, via]\. Ce
raport exist\ `ntre aceste
no]iuni-ccheie? {i am vrea
s\ insista]i mai mult pe
credin]\ [i art\.
Dup\ cum observa]i, este o
`n[iruire de termeni care nu
presupune o ierarhie: tradi]ie,
art\, munc\ [.a.m.d. Nu au o
ordine anume. Dac\ aceaste
cuvinte le interpret\m din
perspectiva muzeului, ceea ce
rezult\ este unul dintre lu-
crurile fundamentale pentru
viziunea muzeului. Toate a-
ceste aspecte, pe care noi ne-
am obi[nuit, ca oameni mai
mult sau mai pu]ini moderni,
s\ le disjungem, s\ le sepa-
r\m, nu erau separate `n spi-
ritualitatea ]\r\neasc\. De a-
ceea folosesc termenul generic
„spiritualitate“, tocmai pentru
a nu fi nevoit s\ fac diferen]a
de aici pân\ aici este credin]\,
de aici pân\ aici este util, de
aici pân\ aici este frumos. S\
d\m un exemplu, exist\ un
perete foarte mare, pe care
sunt puse str\chini din cera-
mic\, `ntr-o ordine absolut a-
leatorie. Strachina era utilita-
r\, c\ din ea se mânca. Ea ]i-
nea de ritualuri religioase - e-
ra folosit\ pentru pomeni,
praznice [.a.m.d. Era frumoa-
s\, c\ era pictat\, lucrat\. A-
cum, noi o punem pe pere]i
doar ca obiect estetic. Dar ea
`ns\[i era, `n acela[i timp,
estetic\, utilitar\, religioas\
[.a.m.d.
Obiectul folcloric `n poe-
zie, epic\, are mai mult o
valoare de cunoa[tere, de-
cât estetic\. Putem decoda
CM
YK
Vintil\ Mih\ilescu, directorul
Muzeului }\ranului Român
prin el un anumit univers,
o anumit\ lume. A]i putea
vorbi despre - a[a cum se
v\d ele, prin aceste e-
lemente folclorice, pe care
le ave]i aici - particulari-
t\]ile, caracterul, tipologia
]\r\niei române[ti?
Obiectul folcloric nu este `n
primul rând estetic. Terme-
nul, unul foarte ]\r\nesc, care
acoper\ [i esteticul, `mi place
foarte mult [i se cheam\
„rost“. Totul se `nvârte `n jurul
rostului. Sunt obiecte care au
rostul lor. S\ le sco]i din rostul
lor - pier, dispar, se diminuea-
z\, `[i pierd din valoare. Aici e
toat\ arta, de a p\stra aceste
obiecte cu rostul lor. Pe de alt\
parte, publicul pe care-l avem
este un public de secolul al
XXI-lea. E un public mai re-
ceptiv la aspectele estetice.
Prin urmare, frumuse]ea
a fost scoas\ `n fa]\, ca un
element de actualizare a
obiectelor `n sine, care, `n
ansamblu, se supun aces-
tui canon, numit rost.
CM
YK
Mar]i, 5 ianuarie 2010
De aici [i rostul acestor in-
stala]ii. Intra]i `n muzeu [i ve-
de]i acea instala]ie cu arbore-
le, cu copacul, cu crucile, cu o-
u\le, cu straiele de nunt\, cu
covorul, cu pomul vie]ii. Fie-
care dintre ele, `ntr-un muzeu
etnografic, ar trebui puse `n
alt\ camer\. Aici este camera
pentru religie - cu cruci, alta-
re, aici - camera cu ou\ `ncon-
deiate, aici - camera cu covoa-
re [.a.m.d. Modul `n care sunt
puse laolalt\ este [i o alc\tui-
re frumoas\ pentru ochiul
contemporan. Dar este [i o al-
c\tuire care reface rostul, adi-
c\ arat\ ni[te rela]ii care erau
`n capul [i `n sufletul ]\ra-
nului, pe care noi le-am pier-
dut. Crucea, oul `ncondeiat,
covorul, pre[ul cu pomul vie]ii
- toate acestea, la ]\ran, mer-
geau `mpreun\. Mergeau `m-
preun\, cu rostul lor, „pân\ la
frumuse]ea lumii“ - acesta e
un citat dintr-un interviu cu
un ]\ran, luat de b\trânul
Bernea. E o fraz\ care mie `mi
place mult [i v\ d\ un r\s-
puns mai pertinent decât exe-
gezele mele academice.
Acest filon al „Cânt\rii
României“ `nflore[te
bine-mersi `n continuare
Ce am c\p\tat r\u `n co-
munism cu privire la recu-
perarea trecutului, la a
privi corect spre memoria
noastr\? {i comunismul a
fost un tip de modernism
din acest punct de vedere,
un modernism maximal,
selectiv [i brutal. A t\iat
lucruri esen]iale din felul
nostru de a fi, din memo-
rie `n primul rând. ~n 50
de ani, putem spune c\ a
indus deficien]e grave de
cunoa[tere.
Comunismul a procedat e-
xact cum proced\m [i noi,
doar c\ dup\ ni[te criterii
care nu au fost foarte in-
teligente, ca s\ fiu foarte eu-
femistic... a selectat `n func]ie
de o miz\, de un proiect.
~ntotdeauna se selecteaz\ `n
func]ie de un proiect. Pro-
iectul comunist fiind cel care
era, selec]iile au fost cele care
au fost. Adic\, fiind ateu, di-
mensiunea sacr\ a fost elimi-
nat\, t\iat\. Ceea ce `n-
seamn\ c\ a falsificat inte-
gral, din capul locului, tot ce
`nseamn\ cultura ]\r\neasc\.
C\ci orice cultur\ ]\r\neasc\,
oriunde ar fi, are dimensiunea
sacrului `n ea. Nu exist\ cul-
turi ]\r\ne[ti f\r\ dimensiu-
nea sacrului. Din capul locu-
lui a fost f\cut prin acest cri-
teriu, care a trunchiat, a inva-
lidat, a mutilat faptul tradi-
]ional. Al doilea lucru, a]i spus
[i dvs., a fost festivul. Folclo-
rul nu mai era la el acas\, nu
se mai ]inea cont de contextul
s\u [i de rostul s\u, ci era
scos pentru a fi v\zut de un
public cât mai larg. Cum a
fost „Cântarea României“. Un
exemplu este C\lu[ul, pe care
am reu[it s\-l impunem ca pa-
trimoniu universal, dar `ntr-o
form\ comunist\, culmea! Ri-
tualul C\lu[ului este unul
foarte complex. El are loc `n a-
numite momente, nu oricând,
cu un anumit rost al lui, tera-
peutic, de magie, care vindeca
suferin]a unor bolnavi. ~n a-
cest ritual apare, la un mo-
ment dat, [i o mi[care de tip
dans. Pe acesta l-am exacer-
bat, devenind un dans `n care

Mar]i, 5 ianuarie 2010
se sare `n tavan, ceea ce este
total spectaculos, dar total
fals. V\tafii c\lu[ilor erau de
obicei oameni la 50-60-70 de
ani. V\ imagina]i un b\trân
de 70 de ani s\rind cum `i ve-
dem pe ace[tia acum la televi-
zor? Aceast\ trecere, aceast\
punere `n scen\ a f\cut-o, `n
primul rând, „Cântarea Ro-
mâniei“. {i, f\r\ s\ ne d\m
seama, continu\m aceast\
practic\, zicând c\ acuma res-
taur\m, facem dup\ bunele
criterii. Astfel, acest filon al
„Cânt\rii României“ `nflore[-
te bine-mersi `n continuare.
Crede]i c\ acest lucru s-a
a iasc\ la fel ca `n sec. alXVIII-
`ntâmplat peste tot `n fol-
clorul românesc? Ave]i [i
exemple pozitive?
O s\ v\ dau un exemplu ca-
re poate p\rea pentru unii po-
zitiv, pentru al]ii negativ, un
exemplu care vine tot din
„Cântarea României“. ~n satul
Sârbi de lâng\ Târgovi[te, cu
mul]i bulgari - [i de aici aceas-
t\ denumire -, `n timpul co-
munismului, ace[tia preluau
mult de la bulgarii de peste
Dun\re. Bulgarii aveau [i ei
Sânzienele lor. Drept care, co-
munitatea bulg\reasc\ din
satul Sârbi de la noi a zis, uite
ce frumos fac ei, hai s\ facem
[i noi obiceiul nostru bul-
g\resc. Au f\cut o echip\, s-
au prezentat cu acest obicei la
„Cântarea României“, au ob-
]inut [i un premiu. La care in-
telectualitatea român\ a zis,
stai pu]in, Sânzienele sunt ale
noastre. Cum, noi nu facem?
Dar la noi nu se mai practica.
Atunci un `nv\]\tor ce a
f\cut? S-a dus la surs\, la Di-
mitrie Cantemir [i, cu Cante-
mir `n stânga [i cu joarda `n
dreapta, a chemat ni[te fete [i
le-a `nv\]at cum se fac Sânzâ-
ienele. Prin 1996-1997, am a-
juns cu un coleg folclorist `n a-
cea localitate - unde, deja de
20 de ani, se ref\ceau Sânzâ-
ienele. Colegul meu, mai mult
decât mine, a fost foarte sur-
prins: cât de arhaic\ este
practica Sânzâienelor `n acest
sat, cum de se mai p\strase
c\, `n alte p\r]i, s-a mai de-
naturat?... Dup\ care am aflat
c\ Sânzâienele se reinven-
taser\ `n urm\ cu 20 de ani [i
practica lor era atât de arhai-
c\ pentru c\ era f\cut\ ca la
carte... Adic\ a[a cum a scris
Cantemir. Acum, acest obicei
se practic\ [i to]i sunt con-
vin[i c\ a[a l-au practicat tot-
deauna. E bine? E r\u? Im-
portant este c\ este.
„Nu a[ `ndr\zni
s\-i spun unui ]\ran:
`ntoarce-te la opai]!“
Ce modific\ri crede]i c\ va
aduce acest tip de convie-
]uire a românilor din spa-
]iul rural cu alte locuri din
lume, cu care au o comuni-
care rapid\, prin aceast\
globalizare, prin intrarea
noastr\ `n Uniunea Euro-
pean\? Românii de la ]ar\
circul\ intens `n Italia, `n
Spania... Arhitectura ca-
selor prinde elemente din
zbor, adic\ de acolo, de
unde merg ei.
Aici avem aproape automat
o judecat\ de valoare nostal-
gic\, `n momentul `n care noi,
ca or\[eni, suntem `ntrista]i
de ceea ce fac ei. Ei sunt foar-
te mândri de ceea ce au f\cut,
dac\-i `ntreba]i. Or\[enii sunt
`ntrista]i c\ satul nu mai sea-
m\n\ cu satul p\rin]ilor lor,
al bunicilor lor, cu copil\ria
lor, c\ ceva s-a stricat. Noi am
pierdut ceva, iar ei au câ[tigat
ceva, depinde din ce perspec-
tiv\ ne uit\m. Pentru noi, ce-
ea ce se `ntâmpl\ cu satele ro-
mâne[ti la ora actual\ consti-
tuie obiectul unei triste]i.
Pierdem ceva. Dar putem noi
oare s\-i oblig\m pe ei s\ tr\-
lea sau al XIX-lea, doar pen-
tru ca noi, când prindem o zi,
dou\ de concediu, s\ ne sim-
]im ca `n copil\rie? Mie mi-ar
face pl\cere, dar, recunosc, nu
a[ `ndr\zni s\-i spun unui ]\-
ran, `ntoarce-te la opai], la ca-
sa de [indril\, la dou\ camere,
c\ a[a era frumos.
Se poate convie]ui [i-nn mo-
dernitatea asta nou\, care
ne ofer\ condi]ii bune de
trai, cu ap\, cu case bine
`nc\lzite, [i-n
n cealalt\ va-
riant\, care presupune ne-
voia conserv\rii, dac\ ne
gândim doar din punctul
de vedere economic, la tu-
rismul rural, care face bani
din imaginea pl\cut\?
Categoric c\ da... Dar s\
vedem ce se `ntâmpl\, mai `n-
tâi, c\ci premisa este c\ nu se
`ntâmpl\ ceea ce ar trebui.
Din motive economice, de care
guvernele noastre succesive
sunt integral vinovate, satul a
fost „cutia neagr\“ `n care au
fost expedia]i to]i [omerii,
când s-a restructurat econo-
mia. Ca s\ nu avem probleme
la ora[, i-am trimis pe to]i la
sat. Drept care, `n 1996, are
loc o re`ntoarcere a fluxului
migrator, de la sat spre ora[,
care este de la `nceputul seco-
lului. Acum s-a echilibrat... al
doilea pas absolut gre[it este
c\ suntem ]ara cu cea mai
mare popula]ie rural\ [i agri-
col\ din Europa. {i n-am
f\cut nimic ca s\ preg\tim in-
trarea acestei mari popula]ii
rurale [i agrare `n Uniunea
European\. Asta `nseamn\
un lucru simplu, dar fun-
damental - trecerea de la e-
conomia domestic\ la o agri-
cultur\ de tip intensiv. }\ra-
nii nu au o agricultur\ inten-
siv\, de tip olandez, ei au o e-
conomie domestic\, mai mult
sau mai pu]in de subzisten]\.
{i aceast\ economie domesti-
c\, pe 1 ianuarie 2007, a deve-
nit integral ilegal\. Putem
spune c\ 1 ianuarie 2007 a de-
venit ziua de dispari]ie a ]\ra-
nului român. Formal, nu real.
Eu vorbesc de multe ori de-
spre „moartea ]\ranului ro-
mân“, `n sensul de dispari]ie a
societ\]ii ]\r\ne[ti de acest
tip. Aduce]i-v\ aminte c\, pe
1 ianuarie 2007, noi am s\r-
b\torit integrarea, iar pe 2 ia-
nuarie a fost criza brânzei.
Brusc, au ie[it ciobanii [i au
spus, am aflat c\ de mâine nu
mai avem voie s\ facem brân-
z\. Nu ne-a spus nimeni pân\
acum... Dar toat\ lumea [tia
c\ de pe 1 ianuarie nu mai au
voie s\ fac\ brânz\ [i lor nu le
spusese nimeni... Aceast\ tre-
CM
YK
cere nu a fost deloc preg\tit\.
{i atunci ]\ranul [i-a c\utat
rostul acolo unde a putut s\-l
g\seasc\ - `n str\in\tate. Noi
i-am trimis `n str\in\tate, nu
au plecat singuri. Una este
când pleac\ o treime din po-
pula]ia ]\rii, [i alta este când
pleac\ unul, altul. Au fost `m-
pin[i s\ plece, ca s\-[i g\seas-
c\ un rost.
„To]i ace[ti ]\rani
care pleac\ `[i refac
rostul. Iar rostul lor
este gospod\ria“
Dar noi vedem doar ima-
ginea proiectului econo-
mic al Uniunii Europene.
Nu urmeaz\ [i alte faze,
`n care vor intra `n
actualitate [i un proiect
cultural, [i unul spiritual?
Acuma vin disputele pen-
tru noi, cei care vrem s\
ne ap\r\m valorile. Satul
acela vechi `nseamn\
memoria noastr\...
Acest lucru se `ntâmpl\ la
nivel european, de la o
Uniune economic\, `n ultimii
ani, dar realmente `n ultimii
ani, se vorbe[te tot mai mult
despre o Europ\ cultural\. A
devenit din ce mai evident pen-
tru toat\ lumea c\ liantul nu
poate fi doar cel economic, c\,
dac\ nu-l dubl\m [i cu unul
cultural, Europa risc\ s\ se
destrame, a[a cum s-a
`ntremat. Aici vine leg\tura [i
cu ceea ce ar trebui s\ se
`ntâmple. Eu spuneam c\ to]i
ace[ti ]\rani care pleac\ [i lu-
creaz\ pe brânci, pentru a
pune ni[te bani deoparte, `[i
refac rostul. Iar rostul lor este
gospod\ria. Inima rostului ]\-
r\nesc este gospod\ria. Bunul
gospodar, etosul, etica bunu-
lui gospodar era cum arat\
gospod\ria lui. Asta era fala
lui - camera bun\, unde nu se
intra, unde `[i ar\ta rostul.
Cu alte cuvinte, un bun gospo-
dar se vedea dup\ ograd\, du-
p\ vac\ [i dup\ camera bun\.
}\ranul face acum acela[i lu-
cru. ~[i face rostul dintr-o gos-
pod\rie, care nu mai arat\
CM
YK
cum ar\ta odat\. Conteaz\
foarte mult pentru ]\ran s\-]i
arate c\ este un om muncitor.
Cum face asta? Face o cas\ f\-
loas\, care arat\ a[a cum ara-
t\. Dar a intervenit oare sta-
tul - nu pentru a spune cum
s\ fac\, nici nu are voie asta,
c\ci e proprietatea [i munca o-
mului - s\-i spun\ cum n-are
voie s\ fac\? Statul trebuia s\
spun\, te sprijin ca s\ p\s-
trezi ni[te linii, un habitat, ca
s\ arate `ntr-un anume fel...
Dar acest lucru nu s-a `ntâm-
plat, abia acum `ncepe s\ se
`ntâmple. Vorba lui Mircea
Vulc\nescu - la români se
poate, când nu se mai poate.
Dup\ ce am distrus masiv, `n
sfâr[it, `ncepe s\ se fac\ ceva.
~ncep s\ apar\ proiecte, pre-
cum unul din Podi[ul Târna-
velor, unde, cu sprijin de la U-
niunea European\, strict indi-
vidual, ini]ial, vreo 21-22 de
primari s-au asociat, au c\zut
de acord s\ introduc\ norme
`n zona respectiv\, sprijin, ca
s\ nu se mai pun\ acele ter-
mopane sau ]igle metalice. A-
cum, toate aceste sate, `n de-
curs de un an, doi, arat\ altfel.
Sunt renovate, sunt absolut la
parametri de confort actual,
dar arat\ superb, arat\ ca sa-
tele vechi, doar c\ au fost adu-
se la linie, colorate, vopsite, `n-
grijite... {i arat\ minunat.
Exist\ aceast\ idee c\
mo[tenim, cumva, `n fibra
noastr\, aceast\ fractur\
- vaiet, del\sare, `mp\ca-
re cu o situa]ie anume...
Aceast\ imagine este pu-
s\ fa]\-n n fa]\ cu un alt
chip, cel occidental, mai
degrab\ protestant decât
catolic...
Da, fatalismul mioritic...
Dar este total aberant din
punctul de vedere conceptual.
Ce `nseamn\ asta, decât o
scuz\? Adic\, `n momentul `n
care consta]i c\ nu ]i-a ie[it
ceva, imediat g\se[ti o scuz\
de genul: n-avea cum s\ ias\,
c\ a[a suntem noi, românii.
Dar asta este legitimarea e[e-
Interviu realizat de Larisa [i Constantin IFTIME
9
cului. De ce s\ zic eu c\ e vina
mea? Mai bine zic c\ e vina
na]iei, c\ a[a eu n-am nici o
vin\. Dac\ a[a suntem noi, ro-
mânii, nici eu nu am nimic de
f\cut. S\-mi fie cu iertare, nu
cump\r aceast\ scuz\: este
periculoas\ [i fals\ din punc-
tul de vedere conceptual. A-
propo de „Miori]a“, toate so-
ciet\]ile, dar absolut toate so-
ciet\]ile pe care le numim tra-
di]ionale ]\r\ne[ti, cred `ntr-o
rânduial\. Acest gen de fa- CM
YK
talism nu este un fatalism, es-
te o ra]ionalitate perfect\, `n
conformitate cu viziunea des-
pre lume. ~n momentul `n ca-
re viziunea despre lume este
cea modern\, care spune, nu
mai vreau s\ aud de trecut,
nu mai vreau s\ aud c\ ce mi-
e scris `n frunte mi-e pus, nu
mai vreau s\ fiu mo[tenitorul
lui tata c\ m-am s\turat, a-
tunci se schimb\ totul. Atunci
este ra]ional s\ faci dup\ ca-
pul t\u. Dar asta este o
schimbare uria[\, or, noi sun-
tem `nc\ `n aceast\ trecere de
la tradi]ional la modern. Acest
tip de a gândi este foarte peri-
culos, pentru c\ este o scuz\,
care acoper\ ceea ce ar trebui
s\ facem [i nu facem. {i, pe de
alt\ parte, este invalidat [i de
realitate. V\ dau un exemplu
empirico-anecdotic, `n leg\-
tur\ cu asta, despre to]i ace[ti
]\rani, care au plecat `n lume
s\-[i caute un rost... Eram
`ntr-o cas\ de ]\rani, undeva
prin zona C\lan, zon\ deza-
fectat\ industrial, ]\rani care
aveau un b\iat de vreo 19 ani.
B\iatul nu ie[ise `n via]a lui
din zona C\lanului, habar nu
avea unde e Clujul sau Bucu-
re[tiul. Stând cu el de vorb\,
seara, mi-a spus c\ vrea s\
plece `n str\in\tate. Unde, `l
`ntreb eu. Oriunde, zice... A
doua zi diminea]a, la ora 7,
când m-am dus la ei - el deja
plecase. Nu [tia unde-i Clujul,
dar [i-a luat o boccea [i a ple-
cat `n lumea larg\ s\-[i fac\
un rost. V\ `ntreb - acesta-i fa-
talism?... a
10 Opinii Mar]i, 5 ianuarie 2010

IDEEA CRE{TIN|

Cultura [i credin]a `n viziunea lui Paul Evdochimov

de Monica PATRICHE
Punctul de plecare al gân-
ditorului cre[tin Paul Evdo-
chimov, `n eseul s\u privind
cultura [i credin]a din Iubirea
nebun\ a lui Dumnezeu este
antropologia cre[tin\, rela]ia
dintre Dumnezeu [i om [i cea
dintre Biseric\ [i lume. De an-
tropologia cre[tin\ ]ine stu-
diul privind demnitatea omu-
lui [i harisma creativit\]ii sa-
le. Destinul culturii ar avea
pilon de sus]inere `ndemnul
evanghelic: „Mergând, `nv\]a]i
toate neamurile“. Reflec]iile
asupra culturii [i a `mp\r\]iei
lui Dumnezeu `ncheie, conclu-
zionând despre adev\rata cul-
tur\, capitolul scris de Evdo-
chimov, `n care este suprima-
t\ falsa dilem\: cultur\ sau
sfin]enie [i `n care harisma
profetic\ a creativit\]ii este
v\zut\ ca o form\ de sfin]enie.
No]iunea biblic\ de asem\-
nare `ntre Dumnezeu [i om
condi]ioneaz\ revela]ia, dar [i
chipul omului de creator [i po-
et, pentru c\ „Dumnezeu este
creator, Poet al Universului“.
Interesant\ este percep]ia sa
c\, `n anumite curente pietis-
te, monofizismul nu a fost de-
p\[it. Evdochimov se refer\ la
o anumit\ form\ de egoism
transcendental, caracterizat
prin „dispre]ul monofizit fa]\
de trup [i materie, fuga spiri-
telor pure spre cer, ignorarea
culturii [i a voca]iei omului `n
lume [i ostilitatea fa]\ de fe-
meie [i fa]\ de frumuse]e“.
Evaluarea culturii [i a cre-
a]iei umane se bazeaz\ pe si-
tuarea lumii `n interiorul Bi-
sericii [i pe `ncredin]area mi-
siunii apostolice de a m\rturi-
si [i de a evangheliza. Este
misiunea Bisericii de a desfi-
de orice univers `nchis `n pro-
pria imanen]\ [i de a formula
voca]ia sacerdotal\ a lumii.
Voca]ia omului este aceea
pe care o afl\m din Cartea Fa-
cerii, de a supune p\mântul, a
c\rei semnifica]ie este de a fa-
ce din lume Templul lui Dum-
nezeu. Este vorba despre o
con-sacrare a lumii, despre
trecerea ei de la un plan la al-
tul de existen]\: de la stadiul
demonic la stadiul de creatu-
r\ con[tient\ de Dumnezeu.
~ntruparea lui Hristos nu las\
`n afar\ nici una dintre mese-
riile [i profesiunile din aceas-
t\ lume, c\ci, prin ~ntrupare,
Hristos {i-a asumat atât preo-
]ia, cât [i laicatul.
O existen]\ uman\ demn\
de Dumnezeu presupune uti-
lizarea tuturor darurilor [i
harismelor ce hot\r\sc voca-
]ia omului. Astfel, omul este
dator de a cultiva, `n sens spi-
ritual, imensul câmp al lumii,
de a `nnoi toat\ gama artelor
[i a [tiin]elor.
Evdochimov subliniaz\ c\
filosofia crea]iei, `n viziunea
Sfin]ilor P\rin]i, presupune
mai mult decât o simpl\ justi-
ficare a culturii. Cultura poa-
te justifica istoria, omul [i
preo]ia lui spiritual\ doar `n
m\sura `n care devine o sluji-
re `n serviciul `mp\r\]iei lui
Dumnezeu. Culturii `i revine
deci misiunea de a merge [i a
`nv\]a toate neamurile. Evdo-
chimov nu submineaz\ rolul
Bisericii ca p\str\toare a Du-
hului Sfânt, care, singur, poa-
te schimba lumea: „Revolu]ia
final\ nu poate veni decât din-
tr-o Biseric\ `nc\rcat\ cu ener-
giile Duhului Sfânt“.
Este avut\ `n vedere peri-
oada critic\ a lumii contempo-
rane, `n care se v\de[te peste
m\sur\ de mult caracterul ei
mercantilist [i tehnicizarea
excesiv\. ~ntr-o astfel de lu-
me, `n care „poetul, gânditorul
sau profetul sunt fiin]e inuti-
le“, se constituie un nou tip de
proletariat, format din arti[tii
[i intelectualii dezinteresa]i.
Lui Evdochimov i se pare im-
perios s\ afirme primatul cul-
turii [i al spiritului de fine]e:
„Societatea modern\ trebuie
s\-[i protejeze poe]ii [i profe-
]ii“. De asemenea, rolul cultu-
rii `n istorie nu este deloc unul
minor: „Soarta lumii depinde
de atitudinea inventiv\, de
creativitatea Bisericii, de arta
ei de a prezenta mesajul evan-
ghelic astfel `ncât s\ fie primit
de to]i oamenii. La toate nive-
lurile ei, cultura este sfera di-
rect\ a acestei confrunt\ri,
dar ambiguitatea culturii com-
plic\ teribil aceast\ sarcin\“.
Cultura are limit\rile ei:
`n primul rând, ea nu poate fi
un scop `n sine, apoi ea d\
m\rturie de limitele gândi-
rii, artei, vie]ii sociale. Din-
colo de aceste limite exist\
posibilitatea alegerii `ntre
instalarea `n propria ima-
nen]\ [i acceptarea de[ert\-
ciunii ei sau eliberare.
Moartea este o problem\ li-
mit\ care valorific\ [i reorien-
teaz\ toate `ntreprinderile o-
mene[ti. Astfel, Evdochimov
vorbe[te despre o rena[tere a
artei doar `n m\sura `n care
va fi o art\ epifanic\, un loc `n
care Dumnezeu coboar\ [i ~[i
face l\ca[. Expresia iconic\ es-
te considerat\ o culme a artei.
~n felul acesta cultura se `n-
tâlne[te cu Liturghia [i, astfel,
„savantul, gânditorul, artistul
sau reformatorul social vor
putea reg\si harismele slujirii
`mp\r\te[ti: ca «preot“», fieca-
re va putea s\-[i schimbe cer-
cetarea `ntr-o lucrare sacerdo-
tal\, `ntr-un sacrament care
preface orice form\ de cultur\
`ntr-un loc teofanic: a cânta
Numele lui Dumnezeu cu aju-
torul [tiin]ei, al gândirii, al ac-
]iunii sociale sau al artei“.
Incapacitatea produselor
culturii, a marilor opere, de a
schimba lumea `l face pe Ev-
dochimov s\ afirme c\ aceste
opere sunt ni[te e[ecuri ale
crea]iei.
Adev\rata cultur\, `n vizi-
unea lui Evdochimov, este ace-
ea care trece dincolo de ima-
nen]\ [i care ]ine seama de
paradoxurile tipice cre[tinis-
mului: „Paradoxul credin]ei
cre[tine este acela c\ ea sti-
muleaz\ creativitatea `n lu-
me, dar, `n faza final\, adev\-
rata cultur\, cea p\truns\ de
duh eshatologic, desfide lu-
mea [i oblig\ lumea s\ `[i ias\
din ]â]âni“.
Adev\ra]ii arti[ti spun, `m-
preun\ cu Sfântul Pavel: „Noi
suntem `mpreun\ lucr\tori cu
Dumnezeu“, iar adev\rata
cultur\ este izvorât\ din cult,
are origini liturgice. Munca
artistului nu este zadarnic\,
deoarece, „`n clipa marii tre-
ceri, Sfântul Duh - «degetul
divin» - va atinge aceast\ i-
coan\ [i o f\râm\ din ea va
subzista `n eternitate“.
Scopul culturii este acela
de a da slav\ lui Dumnezeu.
Savantul [i artistul celebrea-
z\ propria lor Liturghie. Sub-
zisten]a `n eternitate a muncii
este un fapt care d\ putere [i
sens unei vie]i consacrate lui
Dumnezeu. Cu condi]ia ca sa-
van]ii sau arti[tii „s\ fie ase-
menea unor iconari pricepu]i,
care traseaz\, cu materia aces-
tei lumi [i `n lumina Transfi-
gur\rii, o realitate primenit\
`n care tresalt\ discret chipul
enigmatic al ~mp\r\]iei“.
* MONICA PATRICHE ESTE DOCTOR `N MATEMATIC|

CUV+NT DIN AMVON

~ntreb\ri (pentru un an)

de pr. Sever
NEGRESCU
Pentru ce mergând pe ape
r\stignirea o primim, pentru
ce ajun[i departe valurile p\-
timim; pentru ce Duhul nu
are carne, oase [i dulcea]\,
pentru ce Moartea cea Mare
ne strecoar\-n sânge cea]\;
pentru ce privirea trist\ ne`n-
duplecat ne-arat\, pentru ce
crucea e prins\ `ntr-o lume
prescurtat\; pentru ce `ncru-
ci[a]i st\m `n gânduri amâna-
te, pentru ce preanecura]i `n-
lemnim `n semn de carte; pen-
tru ce avem dreptate când
doar Unul este Drept, pentru
ce fugim de moarte când tr\-
im cu moartea-n piept; pentru
ce privim la stele nev\zând `n
ceruri rost, pentru ce dormim
pe rele leg\nând un os `n post;
pentru ce pasul se-ncurc\ de o
treapt\ nev\zut\, pentru ce
versul nu urc\ prin metafor\
t\cut\; pentru ce Apusul moa-
re peste-un R\s\rit ucis, pen-
tru ce punctul r\sare dintr-un
metru cub de vis; pentru ce
strig\tul bate fecioria peste-o-
braz, pentru ce râsul str\bate
printr-un râu plin de necaz;
pentru ce nucul amar dulce
rod pântecuie[te, pentru ce
atât de rar rostim Doamne,
miluie[te; pentru ce ochii ne
dor nev\zând cum plânge lu-
na, pentru ce duios ne mor
amintirile `ntruna; pentru ce
timpul ne-apas\ via]a `ntre
patru scânduri, pentru ce `n-
cet de-acas\ ne prelingem
rânduri-rânduri; pentru ce
moartea ne schimb\ ce ar fi de
neschimbat, pentru ce speran-
]a-[i plimb\ pa[ii pe-un suflet
br\zdat; pentru ce vrem s\
mai [tim ne[tiind ce vrem s-a-
jungem, pentru ce murim s\
fim gânditorii care curgem;
pentru ce `n zori de zi z\rim
trista `nserare, pentru ce nu
[tim a fi trup de sfânt\ lumâ-
nare; pentru ce plec\m pe-un
drum f\r\ de `ntoarcere, pen-
tru ce ningem cu scrum din
gânduri de facere; pentru ce
mun]ii agale taie ceru-n mii
de p\r]i, pentru ce a vie]ii vale
plânge prin nescrise c\r]i;
pentru ce p\mântul ]ip\ la al
cerului senin, pentru ce via-n
risip\ stoarce sângele `n vin;
pentru ce martiriza]i candel\
`n cer ne-aprindem, pentru ce
`ncununa]i necuprinsul nu-l
cuprindem; pentru ce s\p\m
`n cer gropi de suflete uitate,
pentru ce `ngerii vor s\ des-
chid\ Sfânta Carte; pentru ce
nu auzim vuietul dintre mile-
nii, pentru ce `i asurzim pe
p\rin]ii no[tri gemeni; pentru
ce tot num\r\m clipele `n care
suntem, pentru ce nu mai
purt\m semnul sfânt `n care
credem; pentru ce sfe[nicul
stins lunec\ spre ascultare,
pentru ce ochiul aprins se re-
volt\ iar pe soare; pentru ce
mintea se-nal]\ desprinzân-
du-se de verb, pentru ce c\l-
c\m pe fa]\ gândurile ce ne
fierb; pentru ce binele simte
ne`mp\rt\[it gustarea, pen-
tru ce lumea ne minte c\-i ne-
m\rginit\ zarea; pentru ce la-
crima-n slav\ mul]umire ne
aduce, pentru ce nevruta pra-
d\ cerul de stele `l mulge;
pentru ce grija lumeasc\ lu-
mea o ascunde-n fric\, pentru
ce s\ nu mai creasc\ Duhul
Sfânt peste furnic\; pentru ce
`mpresurat\ dragostea s\ nu
mai fie, pentru ce la judecat\
s\ `nving\ moartea vie; pen-
tru ce s\ ne-mb\t\m din bel-
[ugul de lumin\, pentru ce s\
cutez\m a-nvia f\r\ de vin\;
pentru ce din nou s\ punem
gânduri negre peste frun]i, ma ]ine cugetarea-nc\tu[at\, ce aceste patimi când sunt alte-
pentru ce s\ nu r\mânem tai- pentru ce moartea ne vine doar le `n noi, pentru ce r\nite da-
n\ peste albe pun]i; pentru ce ini- când este nechemat\; pentru tini roiesc roiuri `n noroi? a

CM
YK
 Mar]i, 5 ianuarie 2010
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
„Când vrei s\ sluje[ti [i te `mp\rt\[e[ti cu Trupul
[i Sângele lui Hristos, trei lucruri e[ti dator s\ faci“
Dac\ m-a am desp\r]it de
primul so], pot s\-ll mai po-
menesc la rug\ciune?
De ce s\ nu-l pomene[ti, c\ a-
cela este adev\ratul t\u so]. Dac\
el n-ar fi `nsurat, ar trebui s\ te
`ntorci la el. Mai ales dac\ ai copii
cu el.
Ce s\ fac\ so]ia care [i-a
a Sfântul Isaac Sirul zice despre ea:
l\sat b\rbatul?
Femeia care [i-a l\sat so]ul n-
are voie s\ se mai m\rite `n vea-
cul veacului.
Este p\cat s\ fumezi?
N-am g\sit scris `n Sf. Evan-
ghelie „s\ nu fumezi“, dar am g\-
sit scris „s\ nu judeci“. Fumatul
`ns\ este un p\cat.
Ce trebuie s\ fac când slu-
jesc Sfânta Liturghie [i pri-
mesc pe Hristos?
Când vrei s\ sluje[ti [i te `m-
p\rt\[e[ti cu Trupul [i Sângele lui
Hristos, trei lucruri e[ti dator s\
faci: s\ fii `mp\cat cu to]i, s\ te
spovede[ti [i s\-]i faci canonul de
rug\ciune. Cu acestea trei, `ntot-
deauna apropie-te, iar f\r\ aces-
tea niciodat\ s\ nu `ndr\zne[ti a
te apropia de cele sfinte, ca s\ nu
te arzi `n focul cel dumnezeiesc.
Ce `nseamn\ s\ m\ com-
port duhovnice[te?
S\ fii la ar\tare cu pogor\mânt
[i cu dragoste, iar `n ascuns s\ ai
lucrare duhovniceasc\. Aceasta
VERSET CU VERSET
„V\ rog, nu ocoli]i sluga voastr\!“
Facerea 18, 4: „Se va
aduce ap\ s\ V\ sp\la]i
picioarele [i s\ V\ odihni]i
sub acest copac.“
Avraam d\ dovad\ de ospitali-
tate, primindu-i pe cei trei Oas-
pe]i [i omenindu-i conform obice-
iului vremii. „Pentru c\ sunte]i o-
bosi]i, le spune el, [i a]i `ndurat
ar[i]a, de aceea, v\ rog, nu ocoli]i
sluga voastr\. Ce mare lucru am
s\ v\ dau? Pot s\ v\ dau numai a-
p\, ca s\ v\ sp\la]i picioarele [i
copacul sub care s\ sc\pa]i de ma-
rea voastr\ osteneal\“, a scris
Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur. Locul
unde s-au odihnit cei trei Oaspe]i
a r\mas cunoscut p=n\ ast\zi.
Stejarul Mamvri reprezint\ un
simbol `n }ara Sf=nt\, locul unde
Sf=nta Treime s-a ar\tat lui Avra-
am [i pe care pelerinii `l pot admi-
ra [i ast\zi `n ]inutul Hebronului.
Cina pe care patriarhul o va orga-
niza apoi - „{i voi aduce pâine [i
ve]i mânca, apoi V\ ve]i duce `n
drumul Vostru, `ntrucât trece]i pe
la robul Vostru!“ (versetul urm\-
tor 18, 5) -, `n acest loc, va consa-
ISTORII CU T+LC
T\cerea,
o mare virtute
Un preot a intrat `ntr-o [coa-
l\ [i a observat `ntre elevi o
feti]\ de cinci ani. Era fiica `n-
v\]\torului.
- Ce faci aici, mititico?, o `n-
treb\ preotul.
este taina vie]ii noastre! Sau, cum
spune `n Pateric: „Folosul fratelui
este roada ta“. Ajutând, miluind,
mângâind [i iubind pe aproapele,
te mântuie[ti pe tine. Rug\ciunea
mea este s\ te hr\nesc pe tine, s\
te ad\p pe tine, s\ te odihnesc [i
s\ te folosesc pe tine, c\ci mai
`nalt\ este dragostea `ntru rându-
iala sa decât rug\ciunea. C\ ru-
g\ciunea este numai una dintre
faptele tale, iar dragostea este le-
cra termenul de filoxenie, adic\
iubirea de str\ini.
- ~nv\] s\ tac, a fost r\spun-
sul feti]ei.
- E foarte frumos, zise preo-
tul [i, `ntorcându-se c\tre `nv\-
]\tor, a ad\ugat:
- Lucrul acesta mul]i oameni
nu-l `nva]\ `n via]a lor `n-
treag\. (Grigorie Com[a, O mie
de pilde)
g\tura des\vâr[irii. Dragostea pe
toate faptele bune le cuprinde.
Prin ce anume se arat\
dragostea cea adev\rat\
c\tre aproapele?
Dragostea cea adev\rat\ se fa-
ce cunoscut\ nu numai prin d\ru-
irea de milostenii, ci, cu mult mai
mult, prin `mp\rt\[irea cuvântu-
lui lui Dumnezeu [i prin slujirea
trupeasc\ a celor bolnavi.
Origen a f\cut o compara]ie
`ntre gestul patriarhului Avra-
am [i sp\larea picioarelor uceni-
cilor de c\tre M=ntuitorul Iisus
Hristos (Ioan, capitolul 13), por-
nind `ns\ de la cuvintele Domnu-
lui din Cartea lui Iosua Navi:
„Moise, robul Meu, a murit.
Scoal\ dar [i treci Iordanul tu [i
tot poporul acesta, `n ]ara pe ca-
re o voi da fiilor lui Israel. Tot lo-
cul pe care vor c\lca t\lpile pi-
cioarelor voastre `l voi da vou\“.
(Iosua 1, 2-3). „{i, dac\ ai ajuns
p=n\ la Hristos, care [ade de-a
dreapta lui Dumnezeu, prin cre-
Agenda cre[tinului 11
Ce este cuno[tin]a de sine
[i ce folos aduce pentru
mântuirea sufletului?
Cuno[tin]a de sine este o treap-
t\ a smeritei cuget\ri. Pe aceasta
a avut-o vame[ul care se ruga `n
biseric\ [i care s-a `ntors „mai `n-
dreptat la casa sa“ decât fariseul.
„Fericit este omul care `[i cunoa[-
te neputin]a sa, c\ci cuno[tin]a a-
ceasta i se face lui temelie, [i r\-
d\cin\, [i `ncep\tur\ de toat\
fapta bun\“ (Filocalia, vol. X, Cu-
vântul 21).
De unde vin necazurile?
Domnul `ncearc\ câteodat\
sinceritatea d\ruirii noastre fa]\
de El, lipsindu-ne de mângâierile
suflete[ti care `nso]esc lupta noas-
tr\ duhovniceasc\. {i, când vede
c\, `n ciuda acestei lipse, continu-
\m s\-L slujim din inim\, f\r\ s\
ne `ntrist\m pe noi `n[ine, ne d\
mângâiere `nsutit\.
Sfin]ii P\rin]i ne sf\tuiesc s\
nu cerem niciodat\ asemenea da-
ruri de la Dumnezeu, nici atunci
când ele vin s\ le consider\m ca o
r\splat\ a nevoin]elor noastre. S\
le l\s\m `n voia Aceluia. {i, când
ni le d\, s\ le primim cu smerenie.
Când, din nou, ni le ia, s\ ar\t\m
r\bdare. (Ne vorbe[te p\rintele
Cleopa, vol. 6; Sfântul Teofan Z\-
vorâtul, C\l\uzire c\tre via]a du-
hovniceasc\)
din]a ta [i prin via]a pe care o
duci, prin neprih\nire [i cur\]ie,
cu aceea[i «talp\ a picioarelor ta-
le, pe care a sp\lat-o Iisus» (Ioan
13, 5), vei intra `n acel p\m=nt,
pe care Dumnezeu ]i-l va da ]ie,
[i atunci nu vei fi numai mo[te-
nitor al lui Dumnezeu, ci `mpre-
un\ mo[tenitor cu Hristos“, a a-
firmat Origen. El a remarcat to-
tu[i c\, dup\ Ioan 13, 5, Iisus a
sp\lat picioarele apostolilor, `n
vreme ce Avraam se mul]ume[te
doar s\ dea porunc\ pentru a li
se sp\la picioarele oaspe]ilor.
(Lucian APOPEI)
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDVI)
Leg\turile
Bisericii Ortodoxe
Române cu
Biserici Ortodoxe
de limb\ greac\
`ntre anii
1821-1918 (I)
~n perioada 1821-1918, le-
g\turile Bisericii Ortodoxe
Române cu celelalte Bise-
rici Ortodoxe surori au
fost mai pu]in `nsemnate
decât `n secolele preceden-
te. Mai mult decât atât,
raporturile cu Bisericile de
limb\ greac\ s-au deterio-
rat `n urma seculariz\rii
averilor m\n\stire[ti din
1863, din timpul domnito-
rului Alexandru Ioan Cu-
za, [i `n urma `ncerc\rilor
repetate ale Bisericii din
noul stat România de a-[i
câ[tiga autocefalia. Acela[i
lucru se poate spune [i `n
privin]a raporturilor Bise-
ricii Ortodoxe din Transil-
vania cu Biserica Ortodo-
x\ Sârb\, care s-au agra-
vat `n urma ac]iunilor re-
vendicative ale Bisericii
Române[ti de a ie[i de sub
jurisdic]ia acestei Biserici.
~n aceast\ perioad\ s-au
`nt\rit leg\turile Bisericii
Ortodoxe Române cu Bise-
rica Ortodox\ Rus\. Cele
patru Patriarhii „apostoli-
ce“ (Constantinopol, Ale-
xandria, Antiohia [i Ieru-
salim) [i a[ez\mintele mo-
nahale de la Athos, Meteo-
ra, Ianina, Sinai [i din alte
p\r]i ale Greciei [i Orien-
tului Apropiat au conti-
nuat s\ beneficieze de ve-
niturile m\n\stirilor care
le erau `nchinate atât `n
}ara Româneasc\, cât [i
Moldova, pân\ la seculari-
zarea averilor acestora, `n
1863. Mitropoli]ii români
care au p\storit dup\
1821 au p\strat leg\turile
canonice obi[nuite cu Pa-
triarhia Ecumenic\ de la
Constantinopol. De pild\,
Grigorie Dasc\lul a avut
un schimb de scrisori cu
patriarhul ecumenic Aga-
tanghel, `n vederea tip\ri-
rii „Tetraevanghelului“
bulgar, care a v\zut lumi-
na tiparului la Bucure[ti
`n anul 1828. Urma[ul lui
Grigorie Dasc\lul, Neofit,
a trimis ajutoare Patri-
arhiei Ecumenice pentru
sus]inerea unor biserici [i
[coli grece[ti (de pild\ pen-
tru Biserica „Sfânta Trei-
me“ din Insula Halchi [i
pentru seminarul teologic
de acolo).
(pr. Cezar }|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Luna fotografiei
`n România
Asocia]ia Arti[tilor Fotografi
din România (AAFR) orga-
nizeaz\ prima edi]ie a
Festivalului „Luna fotografiei
din România“, ampl\ mani-
festare na]ional\, ce a debutat
la Oradea `n data de 4 ia-
nuarie, la Galeria Euro Foto
Art. „Ne-am propus ca Luna
Fotografiei din România s\ o
organiz\m an de an, legat\ fi-
ind de aniversarea Zilei Artei
Fotografice din România, 11
ianuarie, ziua de na[tere a
celui mai reprezentativ pictor-
fotograf din România [i primul
fotoreporter de r\zboi din lume,
Carol Popp de Szatmary“, a
spus or\deanul {tefan Toth,
pre[edintele AAFR, ini]iatorul
acestui eveniment. Festivalul,
patronat de Ministerul
Culturii, Cultelor [i
Patrimoniului [i de Institutul
Cultural Român din
Budapesta, va cuprinde o serie
de manifest\ri expozi]ionale de
excep]ie, care vor fi vernisate
atât `n Capital\, cât [i `n cele
mai importante centre fo-
tografice din România (Arad,
Boto[ani, Craiova, Ia[i,
Odorheiul Secuiesc, Oradea,
Marghita, Ploie[ti, Râmnicu-
Vâlcea, Slatina [i Târgu-
Mure[), dar [i `n Ungaria, la
Budapesta (Institutul Cultural
Român). Pe lâng\ zecile de ex-
pozi]ii personale, de grup [i de
fotoclub, `n Luna fotografiei vor
fi vernisate mai multe Saloane
Na]ionale de Art\ Fotografic\,
cum ar fi: „Fotograful Anului“,
„Cupa Fotocluburilor“ [i
„Salonul Seniorilor“, toate orga-
nizate `n premier\ na]ional\.
Br\ila de alt\dat\,
`ntr-un volum
„Amintiri din cel mai frumos
port de la Dun\re“ este titlul
volumului care prezint\, sub
semn\tura scriitorului Valeriu
Avramescu, Br\ila de alt\dat\,
volum lansat la Muzeul Br\ilei.
Valeriu Avramescu a mai
lansat, `n 2006, un album de
c\r]i po[tale ilustrate, cu
str\zile vechi din Br\ila, pe
care l-a donat Muzeului Br\ilei.
~n textele sale, Valeriu
Avramescu se folose[te de o alt\
pasiune a sa, cea pentru
filatelie [i cartofilie [i ilustreaz\
volumul cu imagini din Br\ila
de alt\dat\. „Cu toate c\ tre-
cerea timpului se revars\ pu-
ternic peste ea, privitorul care
z\bove[te [i acum pe «Regal\»
descoper\ ornamenta]ii cu nu-
meroase elemente geometrice [i
florale, cu frontoane [i statuete
caracteristice barocului târziu [i
neoclasicismului, realizate `n
forme extrem de pl\cute, care `l
`ndeamn\ la o `ndelung\ [i vie
contemplare: ce a fost [i ce a
ajuns“, scrie Valeriu
Avramescu. Sub genericul
„Firme, afi[e [i reclame de pe
Regal\“, Avramescu vorbe[te
despre fostele pr\v\lii de la
parter, unde se practicau nu-
meroase me[te[uguri, cu maga-
ziile [i depozitele de la subsol [i
locuin]ele patronilor la etaj,
„care `[i p\streaz\ [i ast\zi
vechea `nf\]i[are dac\ se face
abstrac]ie de termopanarea exe-
cutat\ de cine [i cum a vrut [i
de groaznicele firme ale fiec\rui
SRL care sup\r\ pe adev\ratul
[i autenticul br\ilean, pân\ `n
adâncul sufletului“, conform
Agerpres. a
La Ministerul Educa]iei se fac simul\ri
de reducere a 15.000 de posturi
Azi are loc la Ministerul Educa]iei o `nt=lnire cu
reprezentan]ii sindicatelor din `nv\]\m=nt, pentru
a se discuta despre modalitatea de reducere a
15.000 de posturi din sistemul de `nv\]\m=nt.
De asemenea, vor fi reluate discu]iile pentru
finalizarea proiectului de lege a educa]iei,
pentru trimiterea acestuia `n Parlament.
Ministrul Educa]iei, Cerce-
t\rii, Tineretului [i Sportului
Daniel Funeriu inten]ioneaz\
ca Legea Educa]iei Na]ionale
s\ intre `n vigoare pân\ la
sfâr[itul acestui an [colar, a
declarat ieri consilierul dem-
nitarului Melania Vergu, con-
form Agerpres. Dup\ ce pro-
iectul de lege va fi discutat [i
cu sindicatele, acesta va fi
dezb\tut `n Parlament. Minis-
trul Educa]iei, Cercet\rii, Ti-
neretului [i Sportului Daniel
Funeriu, are azi o prim\ `ntâl-
nire cu reprezentan]ii sindica-
telor din `nv\]\mânt `n cadrul
c\reia se va discuta despre
modalit\]ile de reducere de la
1 septembrie 2010 a unui nu-
m\r de 15.000 de posturi din
`nv\]\mântul preuniversitar.
Ministerul Educa]iei a a-
nun]at la sf=r[itul anului 2009
c\ se inten]ioneaz\ reducerea
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UN MUZEU PENTRU UN
MASTODONT LA BARAOLT:
Construirea unei cl\diri `n care
s\ fie expus mastodontul desco-
perit `n cariera de lignit de la Ra-
co[ este prioritatea anului 2010
pentru conducerea Muzeului de-
presiunii Baraolt. Directorul Mu-
zeului, Demeter Laszlo, a spus c\
scheletul mastodontului, care are
o vechime de 2,5-3 milioane de
ani, a fost scos `n `ntregime din
p\mânt, dar deocamdat\ nu poa-
te fi „ridicat“ `n picioare, deoarece
nu exist\ un spa]iu adecvat pen-
tru expunerea lui. Inten]ia condu-
cerii Muzeului este de a construi
anul viitor o nou\ arip\ care s\
permit\ punerea `n valoare a a-
cestui animal preistoric, ce va con-
stitui un important punct de a-
trac]ie turistic\. Mamutul de la
CM
YK
de 15.000 de posturi din sis-
temul de `nv\]\mânt româ-
nesc, iar acestea vor fi f\cute
de la 1 septembrie 2010. „Acest
an [colar se va desf\[ura [i se
va `ncheia `n acelea[i condi]ii
`n care a `nceput. M\surile pe
care le vom lua vor fi luate de
la 1 septembrie 2010“, a spus
ministrul Daniel Funeriu, `ntr-
o declara]ie de pres\, conform
Agerpres.
Potrivit ministrului Educa-
]iei, punctele esen]iale ale a-
cestor m\suri vor avea `n ve-
dere interesul elevilor, astfel
`ncât nici unul dintre ei s\ nu
sufere odat\ cu punerea `n a-
plicare a Ordonan]ei 114/2009.
„Trebuie s\ punem `n aplicare
aceast\ ordonan]\ cu costuri
sociale minime“, a spus Da-
niel Funeriu.
El a anun]at c\ pe 5 ianua-
rie a invitat la o discu]ie sin-
Raco[ a fost descoperit `n 2008 `n
timpul unor lucr\ri de excavare la
min\ [i m\soar\ aproape 7 metri
lungime [i 3,5 `n\l]ime. Speciali[-
tii spun c\ descoperirea este foar-
te important\, deoarece astfel de
schelete sunt foarte rare pe terito-
riul României, iar acesta este unic
prin faptul c\ s-a p\strat aproape
`n totalitate intact, prin urmare
va putea furniza informa]ii intere-
sante referitoare la procesul de
fosilizare [i la mediul `n care a
vie]uit, conform Agerpres.
a LICEN}| ~N IANUARIE de `nv\]\mânt superior vor tre-
LA UNIVERSITATEA BUCU- bui s\ afi[eze pe site-urile proprii
RE{TI: Absolven]ii Universit\]ii toate datele privitoare la desf\-
din Bucure[ti vor putea sus]ine
sesiunea de licen]\ [i diserta]ia `n
perioada 17 ianuarie-20 februarie
2010, potrivit calendarului apro-
bat de Senatul universitar. Stu-
CM
YK
Mar]i, 5 ianuarie 2010
dicatele din `nv\]\mânt. Po-
trivit demnitarului, m\surile
care vor fi luate vor avea `n
vedere cifra de [colarizare.
„Vom conduce aceast\ institu-
]ie `ntr-un mod riguros. Acum
vedem câte posturi sunt ocu-
pate. Analiza a fost f\cut\ pe
num\r, dar cea pe care o vom
face noi acum se refer\ la i-
dentificarea posturilor care
sunt disponibile, care nu sunt
ocupate“, a ar\tat Funeriu.
Acesta a spus c\ la nivelul
ministerului pe care `l conduce
exist\ o serie de variante: „Nu
ne pripim `n decizii“, a precizat
Daniel Funeriu. El a sus]inut
c\ `n urma discu]iilor cu sindi-
catele, ministerul va prezenta
punctul de vedere oficial.
Potrivit ministrului, repre-
zentan]ii MECTS lucreaz\ la
diverse simul\ri de sistem, f\-
r\ a lua `ns\ nici o decizie. „De-
cizia care se va lua are dou\
puncte principale de sus]inere:
calitatea actului educa]ional,
care trebuie s\ devin\ din ce `n
ce mai ridicat\, [i consultarea
cu sindicatele, de la care, cu
toat\ deschiderea, a[tept\m
sugestii [i propuneri. Ordonan-
]a nu vizeaz\ doar m\surile ce
se vor lua `n domeniul educa-
]iei, ci [i alte m\suri ce decurg
pentru a se putea asigura res-
pectarea angajamentelor asu-
mate de România“, a subliniat
ministrul Educa]iei.
Secretarul de stat pentru
`nv\]\mânt preuniversitar
din Ministerul Educa]iei, Cer-
cet\rii, Tineretului [i Spor-
tului, Oana Badea, a spus c\
num\rul de 15.000 de per-
soane care vor fi disponibili-
zate din sistem nu sunt cadre
didactice calificate, ci suplini-
tori c\rora li se termin\ con-
tractele. Ea a precizat c\ vor fi
`nlocui]i cu cadre didactice
calificate cei necalifica]i, pen-
sionarii, cei cu contract pre-
lungit [i personalul asociat.
Potrivit unei ordonan]e de
urgen]\ publicate `n „Monito-
rul Oficial“ `n decembrie 2009,
num\rul maxim de posturi fi-
nan]ate pentru `nv\]\mântul
preuniversitar de stat va
den]ii UB vor reveni la cursuri pe
4 ianuarie, iar din 17 ianuarie [i
pân\ pe 7 februarie vor fi sus]in-
ute examenele sesiunii de iarn\.
Vacan]a intersemestrial\ este
prev\zut\ `ntre 8 [i 14 februarie
2010. Activitatea didactic\ va `n-
cepe din 15 februarie [i pân\ pe
22 mai, iar sesiunea de var\ este
programat\, potrivit aceluia[i ca-
lendar, `ntre 23 mai [i 20 iunie.
a TRANSPAREN}| LA
CONCURSURILE PE POSTURI
DIN UNIVERSIT|}I: Institu]iile
[urarea concursurilor pentru ocu-
parea de func]ii didactice [i [ti-
in]ifice, calendarul, comisia, pre-
cizeaz\ un ordin al ministrului
Educa]iei privind transparen]a
sc\dea, `n 2010, cu 15.000, de
la 321.677, `n intervalul ia-
nuarie-august, la 306.677 `n
septembrie-decembrie, con-
form Agerpres.
Sindicatele nu apreciaz\
„modul `n care Guvernul
`n]elege s\ fac\
reform\“
Federa]ia Educa]iei Na]io-
nale (FEN) a solicitat Guver-
nului s\ reanalizeze Ordonan-
]a de Urgen]\ nr. 114/2009
privind reducerea de personal
`n condi]iile `n care acest act
normativ „nu a fost discutat
cu sindicatele“.
FEN consider\ c\ `ntr-un
sistem na]ional cum este `n-
v\]\mântul nu se pot „t\ia
posturi din pix“, f\r\ o ana-
liz\ „competent\“ prealabil\.
„Este revolt\tor modul `n
care Guvernul `n]elege s\ fac\
reform\. FEN a sus]inut [i va
sus]ine `n continuare reforma,
`ns\ primordiale sunt reforma
curricular\, reforma con]inu-
turilor [i stabilirea compe-
ten]elor pe care elevii trebuie
s\ le dobândeasc\. Trebuie, de
asemenea, s\ stabilim nivelul
calitativ al `nv\]\mântului pe
care vrem s\-l oferim copiilor
acestei ]\ri [i dup\ aceea s\
stabilim personalul de care
avem nevoie. Nu po]i s\ `ncepi
cu sfâr[itul, deoarece bulver-
sezi [i mai mult `nv\]\mântul.
Trebuie ]inut cont de specifi-
cul meseriei de profesor. Ca-
drele didactice s-au preg\tit
special pentru aceast\ mese-
rie. ~n condi]iile `n care vor fi
concediate, acestea `[i vor g\si
cu greu un serviciu `n alt do-
meniu. ~n plus, dac\ conce-
diem pe band\ rulant\ an-
gaja]ii din `nv\]\mânt ne
`ntreb\m cine va mai preda la
catedr\, dac\ nu cumva Gu-
vernul are `n vedere re`nvie-
rea sistemului comunist, cu
clase supraaglomerate `n care
calitatea nu avea nici un fel de
valoare“, a spus secretarul ge-
neral FEN, Constantin Ciosu,
conform Agerpres. a
acord\rii titlurilor [tiin]ifice [i di-
dactice. Institu]iile de `nv\]\-
mânt superior vor trebui s\ fac\
publice toate datele privitoare la
desf\[urarea, sus]inerea [i vali-
darea tezelor de doctorat, rezu-
matul tezelor de doctorat, data
sus]inerii, comisia, rezultatul,
conform Agerpres. Institu]iile de
`nv\]\mânt superior vor publica
anexele Ministerului Educa]iei
privitoare la acordarea sau nea-
cordarea titlurilor [tiin]ifice de
doctor [i a titlurilor didactice. Vor
trebui f\cute publice [i sesiz\rile,
peti]iile sau reclama]iile privind
candida]ii sau `nscrisurile din do-
sarul acestora, care vor fi solu]io-
nate. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
 CM
YK

Mar]i, 5 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tri-
cotaje, numai pe baz\ de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de
`mp\rt\[it\ tuturor!
repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str.
Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-mmail:
atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE
DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden-
]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Mar]i, 5 ianuarie 2010
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\,
folosim metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psi-
hologie [i {tiin]e sociale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei
afecta]i de alcool [i alte droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea
fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în
[coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde
suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii
familiei afectate de consumul de alcool al cuiva. O catedral\
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i
Speran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din pentru Capital\!
cadrul Prim\riei Ia[i. Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un consilier în
pentru sus]inerea construirii
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Con- CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
fiden]ialitatea este regula de aur a Centrului nostru.
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: USD: RO26RNCB0075004895030110
centrulsfnicolae@yahoo.com EURO:RO96RNCB0075004895030111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Mar]i, 5 ianuarie 2010 Farmacia verde 15

G\lbenelele [i p\p\dia nu trebuie s\
lipseasc\ `n tratarea bolilor hepatice
lui alimentar [i a unui regim de
~n etapa actual\, bolile hepatice au o r\spândire tot via]\ controlat\.
Treptat, ficatul prezint\ unele
mai larg\ `n rândul popula]iei, `n strâns\ dependen]\ leziuni difuze (inflamatoare sau
cu alimenta]ia defectuoas\ [i cu factorii de stres din neinflamatoare), cu evolu]ii posi-
bile spre hepatit\ cronic\, viral\
regimul de via]\. ~n locul alimentelor din cereale, sau medicamentoas\, ciroz\ hepa-
legume [i fructe, cu un con]inut ridicat `n vitamine tic\ (alcoolic\ [i nealcoolic\) [i as-
naturale, s\ruri minerale [i fibre, au ap\rut produse cit\ (ciroz\ umed\). ~n condi]ii
foarte grave se ajunge la insufi-
greu asimilabile, ca hotdog, hamburger, unturi [i cien]\ hepatic\ acut\, hemoragii
gr\simi animale, sucuri artificializate, care sunt digestive, chist hidatic hepatic, tu-
mori benigne sau maligne, cancer
distribuite doar `n interesul comercializ\rii rapide. hepatic, de stomac, colon [i pan-
Alimenta]ia excesiv\ [i dezechilibrat\, bazat\, `n creas, tuberculoz\ hepatic\, leuce-
mie, septicemie, boala Hodgkin.
principal, pe produse animaliere, consumul exagerat Riscul complica]iilor severe
de alcool [i cafea, fumatul necontrolat [i este mai mare la consumatorii de Decocturile calde de g\lbenele
alcooluri tari, la persoane `n vâr-
sedentarismul m\resc riscul `mboln\virilor. st\ [i la bolnavii de diabet zaha- reduc inflama]iile ficatului
rat, insuficien]\ cardiac\, obe- - Anghinarea (Cynara scoly- radiol), principii amare (taraxa-
- degradarea substan]elor to- zitate sau anemie puternic\. mus), care con]ine: flavonoizi cina), vitamine (A, B, C, D, PP),
xice provenite din exterior [i ve- De cele mai multe ori, boala se (cinarozid\, scolimozid\), prin- s\ruri minerale [i ac]ioneaz\ `n
prof. univ. dr. hicularea lor prin curentul san- asociaz\ cu febr\ de tip septic, as- cipii amare (cinarin\, cinaropi- protejarea ficatului prin decon-
Constantin MILIC| guin, asigurând o purificare, tenie fizic\, lips\ de putere, obo- crin\), taninuri, mucilagii, i- gestionare [i stimularea secre]iei
seal\, somnolen]\, balon\ri ab- nulin\, vitamine (A, B, C), s\ruri de bil\, pân\ la dublarea can-
par]ial\ sau total\, a sângelui.
Alimentele actuale se deose- dominale, dureri epigastrice sau minerale [i ac]ioneaz\ `n rege- tit\]ii.
besc mult de cele consumate de `n hipocondrul drept, cu reflexe `n nerarea celulelor lezate, reduce- - Sun\toarea (Hypericum per-
bunicii [i str\bunicii no[tri. Hra- Steatoza hepatic\, o spate, m\rirea `n volum a splinei rea con]inutului de gr\simi, sti- foratum), care con]ine hipericin\
na de ast\zi este prea mult prelu- afec]iune `n cre[tere (splenomegalie), circula]ie venoa- mularea func]iei antitoxice a fi- ro[ie, glicozizi flavonici (hiperi-
crat\ `n industria alimentar\ [i s\ colateral\, hipertensiune por- catului, activarea secre]iei bilia- n\, rutin\, quercetrin\), hiper-
chiar `n buc\t\riile casnice, fiind alarmant\ tal\, adenopatii periferice, sc\de- re [i fluidizarea bilei. ozide, saponine emoliente, vita-
adesea combinat\ cu diver[i adi- rea rapid\ a greut\]ii corporale [i - Armurariu (Silybum mari- mine (A, C, K, P, PP) [i are efecte
Prima reac]ie de suferin]\ con- alterarea st\rii generale a orga-
tivi alimentari de tipul E-urilor. anum), care con]ine: flavonoizi bune `n a combate infiltrarea
statat\ la nivelul ficatului bolnav nismului.
Mul]i ditre semenii no[tri, mai (silimarin\, silibin\, silicristin\), gras\ a ficatului [i a reface
este steatoza hepatic\. Aceasta saponozide, sitosteroli, tocoferol [i
ales cei `nst\ri]i, dar [i stresa]i de este o form\ tipic\ de hepatome- celulele hepatice degradate prin
timp, dep\[esc m\sura `n tot ceea Tratamentele ac]ioneaz\ `n protejarea ficatului hepatit\ cronic\.
galie, „de supra`nc\rcare“, prin fa]\ de agresiunile toxice (alcool,
ce fac; m\nânc\ prea mult, mai care ficatul devine gras, se fitoterapeutice pentru medicamente chimice), `mpiedi-
ales produse prelucrate indus- `nt\re[te [i cre[te rapid `n volum
afec]iunile ficatului carea depunerii gr\similor `n fi- Regimul de via]\
trial, masa se deruleaz\ `n mare (`n special la lobul drept). Astfel,
grab\, eventual din mers, con- cat [i refacerea sechelelor r\mase Impune repaus la pat, pungi
`ncep durerile acute, resim]ite cu Pentru afec]iunile ficatului, dup\ hepatita cronic\ [i ciroz\;
sum\ alcooluri tari f\r\ control, sau f\r\ palpare, ca urmare a cu ghea]\ pe hipocontrul drept,
tratamentele se bazeaz\ pe uti- - G\lbenelele (Calendula offi- diet\ hidro-zaharat\. Sunt indi-
fumeaz\, iar, la primele simp- unui exces de colesterol [i trigli- lizarea unui larg sortiment de cinalis), care con]in flavonoizi, cate, zilnic, exerci]ii fizice u[oare
tome de suferin]\, apeleaz\ la ceride depuse `n celulele hepa- plante medicinale, testate [i re- glicozizi flavonici, carotenoizi
medicamente de sintez\ chimic\, tice, precum [i a unui exces de `n aer liber. Se vor evita efor-
comandate de-a lungul secolelor, (licopin\, lutein\, caroten), sapo- turile mari, fizice [i intelectuale,
luate cu pumnul, f\r\ prea mult bil\ (fiere) care nu a fost eva- cu propriet\]i calmante, antis- nine, saponozide emoliente [i au
discern\mânt. cuat\ prin canalele hepatice. emo]iile [i st\rile de iritabilitate
pastice, antiinflamatoare, colere- efecte `n reducerea inflama]iilor precum [i via]a dezordonat\, `n
To]i ace[ti factori agresivi, Alte cauze majore ale steato- tice (stimuleaz\ formarea bilei) ficatului [i stimularea secre]iilor
al\turi de sensibilizarea treptat\ care nu se armonizeaz\ orele de
zei hepatice sunt: consumul exce- [i coleretice (care faciliteaz\ eva- biliare, datorit\ propriet\]ilor munc\, odihn\ [i somn.
a organismului [i modul de via]\ siv de alcool [i de medicamente cuarea bilei din ficat). antiinflamatoare, decongestive,
dezorganizat\, contribuie la cre[- ~n fazele dureroase se vor a-
de sintez\ (corticoizi, estrogeni), Sunt necesare tratamente de astringente, calmante; plica perne sau sticle calde [i cata-
terea inciden]ei bolilor ficatului prezen]a diabetului zaharat, ope- lung\ durat\, cu infuzii sau de- - Cicoarea (Cychorium inty- plasme calde cu parafin\, varz\,
[i ale vezicii biliare. ra]ii chirurgicale f\cute la vezica cocturi calde, dup\ care bolnavul bus), care con]ine insulin\, glico- ridichi negre [i hrean, ]inute timp
Ficatul este definit ca un labo- biliar\, stomac [i intestine [i de- va sta culcat, timp de 20-30 zizi (cichorin\), principii amare de dou\ ore pe zona ficatului.
rator complex, cu multiple func]ii clan[area diferitelor tipuri de he- minute, pe partea dreapt\, pen- (lactocinin\, lactopicrin\) [i ac- Permanent se va urm\ri nive-
fiziologice, printre care cele mai patit\. Este demn de men]ionat tru a permite ca lichidele ingera- ]ioneaz\ `n stimularea func]iilor lul transaminazelor (TGO, TGP),
importante sunt: c\ dup\ hepatita A aproape to]i te s\ treac\ u[or prin canalul he- hepatice, cur\]irea de gr\simi a colesterolul, trigliceridele [i gli-
- secre]ia permanent\ a bilei bolnavii se refac total, dup\ he- patic [i coledoc. Acestea vor avea ficatului congestiv, m\rirea can- cemia din sânge. a
[i deversarea acesteia, `ntr-un patita B `[i revin circa 80-90% efectul de a preveni `mboln\virea tit\]ii de bil\;
ritm constant, prin canalul he- din bolnavi, dar, dup\ hepatita ficatului [i de a reface celulele - P\p\dia (Taraxacum offici- Pagin\ realizat\ de
patic, colecist [i canalul coledoc C, refacerea este mult mai lent\, hepatice afectate. Sunt recoman- nale), care con]ine alcooli triter-
pân\ la duoden; `n func]ie de respectarea regimu- date plante ca: penici (taraxol, taraxasterol, fa-
Otilia B|LINI{TEANU

PELERINAJ de BOBOTEAZ| `n }ARA SF+NT| nit - vizit\ la locul amenajat al Botezului

- 14-20 ianuarie 2010 -
Ziua 1 - ~ntâlnire Aeroportul „Henri
Coand\“ (Otopeni) la ora 08:15, decolare
ora 11:15 - cursa LY-574, sosire Aeroport
„Ben Gurion“, ora 13:55. Deplasare la
Ein Karem - patria Sf=ntului Ioan Bote-
z\torul, vizitarea Bisericii „Sf=ntul Ioan
Botez\torul“ ridicat\ pe locul unde care
s-a n\scut „cel mai mare om n\scut din-
tr-o femeie“ [i fântâna Sfintei Fecioare
Maria. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 2-a
a - Mic dejun. Deplasare la Be-
thleem - se viziteaz\ Biserica Na[terii, Bi-
serica catolic\ „Sf=nta Ecaterina“, Grota
Laptelui. ~ntoarcerea la Ierusalim, vizit\
pe Muntele Sion la Biserica „Adormirea
Maicii Domnului“, Foi[orul „Cina cea de
Tain\“ [i Mormântul Psalmistului David.
Vizit\ la Zidul Plângerii. Deplasare la A-
[ez\mântul românesc de la Ierusalim. Ca-
zare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 3-a a - Mic dejun. Deplasare pe
Muntele Scopus, pentru a vedea de sus
panorama Ierusalimului. Coborâre pe
Muntele M\slinilor, vizitarea M\n\stirii
Eleon, a Bisericii Pater Noster (Tat\l nos-
tru) [i a Bisericii Dominus Flevit (Dom-
nul a plâns), Gr\dina Ghetsimani cu Bi-
serica Na]iunilor, Mormântul Maicii
Domnului [i Pe[tera Ghetsimani. Vom in-
tra `n cetate prin Poarta Sf=ntului {te-
fan. Parcurgerea pe jos a Viei Dolorosa,
`nchinare la Sf=ntul Mormânt. Cazare [i
cin\ `n Ierusalim.
Ora 23:30 (Op]ional) Participarea la
Sf=nta Liturghie de la miezul nop]ii la Sf=n-
tul Mormânt.
Ziua a 4-a
a - Mic dejun. Deplasare la
Ierihon, cel mai vechi ora[ din lume,
vizit\ la „Dudul lui Zacheu“ [i la
A[ez\mântul Românesc din Ierihon. Op-
]ional (10 euro), se poate continua cu
ma[ini de teren arabe pân\ la Hozeva
(vizitarea M\n\stiri „Sf=ntul Gheorghe,
unde se afl\ moa[tele Sf=ntului Ioan Ia-
cob Românul [i pe[tera Sf=ntului Proo-
roc Ilie Tesviteanul). Coborâm la Marea
Moart\ - Qumran - (vechiul Centru al
Esenienilor) pentru o scurt\ oprire la
magazinul cu produse cosmetice. Cazare
[i cin\ `n Ierusalim.
a - Mic dejun. Deplasare la
Ziua a 5-a
Râul Iordan - participare la S\rb\toarea
BOBOTEZEI, oficiat\ de Patriarhul gre-
co-oortodox al Ierusalimului. Ne `ndrep-
t\m spre nordul ]\rii, spre Galileea, ur-
când pe Valea Iordanului pân\ la Yarde-
Domnului. Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 6-aa - Mic dejun. Deplasare `n
satul Cana, vizitarea Bisericii ortodoxe
ridicate pe locul casei Sf=ntului Simon
Canaanitul, unde Iisus a f\cut prima mi-
nune a transform\rii apei `n vin. Oprire
la Nazareth - vizitarea Bisericii catolice
„Buna Vestire“, cea mai mare construc]ie
de cult din Orientul Apropiat, [i a Biseri-
cii ortodoxe „Sf=ntul Gavriil“, ridicat\ pe
locul unde a fost izvorul Sfintei Fecioare
Maria. Deplasare la Capernaum, ora[ de-
numit [i „Cetatea Domnului“, vizitarea
sinagogii unde Iisus a predicat [i ruinele
casei Sf=ntului Petru. Continu\m dru-
mul la Tabgha, unde Iisus a s\vâr[it mi-
nunea `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, a-
poi vizit\m Biserica de pe Muntele Feri-
cirilor. Op]ional, plimbare cu o copie a
„b\rcii lui Iisus“ pe apele M\rii Galileii.
Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 7-aa - Mic dejun. Deplasare pe
Muntele Tabor, vizitarea Bisericii orto-
doxe ridicate pe locul unde s-a petrecut
Schimbarea la Fa]\. Plecare spre Haifa.
Vom privi Templul cultului Bahai, cu
gr\dinile pe terase. Vizitarea M\n\stirii
Stella Maris, cu pe[tera Sf=ntului Proo-
roc Ilie Tesviteanul. Ne `ndrept\m spre
Aeroportul „Ben Gurion“ pentru decola-
rea spre Bucure[ti - ora 17:10 (cursa EL-
AL), aterizare Otopeni la 20:05.
TARIF: 750 de euro/persoan\
SERVICII INCLUSE:
- Bilet de avion Bucure[ti-Tel Aviv-
Bucure[ti, taxe de aeroport, transport cu
autocar modern cu aer condi]ionat;
- Cazare hoteluri 3 stele (4 stele clasi-
ficare local\), `n camer\ dubl\, demipen-
siune (bufet);
- Taxe de intrare la obiective, asigura-
re medical\;
- Asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid
vorbitor de limb\ român\ `n Israel.
NU SUNT INCLUSE:
- Tipsul de 30 de euro, care se va achi-
ta `nso[itorului de grup la aeroport;
- B\uturi, mese op]ionale sau alte in-
tr\ri care nu sunt incluse `n program.
~n func]ie de m\surile de securitate,
programul poate fi modificat, ca ordine
de desf\[urare, sau se pot `nlocui unele
obiective [i hoteluri.
Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“, Bdul
Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel:
021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.

CM
YK
 CM
YK

16 Documentar Mar]i, 5 ianuarie 2010

S\rb\toarea - component\ a unei

axiologii cre[tine la Vasile B\ncil\
Considera]iile lui Vasile B\ncil\ privind valoarea
s\rb\torii `n via]a omului religios sunt de o
actualitate tulbur\toare. Intui]ia dec\derii spirituale
`n care se complace omul contemporan este
dovada unui spirit extrem de lucid, a unui
intelectual care [i-a asumat cu responsabilitate
povara nobil\ a celui care strig\ `n pustiu. Ast\zi,
mai mult ca oricând, ne r\t\cim `n `ntunericul
parc\ nesfâr[it al unei nop]i polare a ignoran]ei,
manifestându-se un soi de voin]\ diabolic\ `n
pierderea dimensiunilor sacrului. Sentin]a
francezului Malraux, secolul al XXI-lea va fi religios
sau nu va fi deloc, pare a se apropia de un
deznod\mânt tragic, acela al neantiz\rii existen]ei,
al respingerii posibilit\]ilor de mântuire, al alien\rii
omului `ntr-o lume f\r\ un reper al sfin]eniei.
ve[nicie, statutul de fiin]\ su-
de drd. Mihai MILEA perioar\, `nvestit\ s\ contem-
ple [i s\ sl\veasc\ minunea
Necesitatea de a recupera Crea]iei. Dar omul, crede
[i a reactualiza ideile unor B\ncil\, `[i poate justifica
gânditori cu o solid\ structur\ m\re]ia sa [i prin cultur\, a-
CM
YK

cre[tin\, de genul filosofului ceasta fiind `n]eleas\ ca o

br\ilean Vasile B\ncil\, se
impune aproape ca o obliga]ie
pentru cei care, la fel ca [i
subtilul gânditor, mai cred `n-
c\ `n miracolul celui de-al doi-
sprezecelea ceas.
Ne vom concentra `n studiul
nostru pe câteva aspecte legate
de duhul s\rb\torii, de acea
component\ a vie]ii spirituale
prin care, a[a cum arat\ [i Va-
sile B\ncil\, omul are [ansa
restabilirii periodice a contac-
tului cu transcendentul.
Omul [i saltul suprem
Dintre toate caracteriz\rile
[i defini]iile aplicate omului,
`n ideea identific\rii locului [i
a statutului s\u ontologic `n
univers, probabil c\ aceea la
care se opre[te Vasile B\ncil\
este una din cele mai frumoa-
se [i interesante ale istoriei
gândirii: omul este o fiin]\ ca-
re se raporteaz\ la transcen-
dent. Via]a pe p\mânt s-a a-
comodat la o realitate din ce
`n ce mai mare sau mai boga-
t\. Omul a urmat aceea[i lege
[i s-a acomodat la cea mai ma-
re realitate sensibil\. Dar el a
f\cut un salt suprem: saltul `n
transcendent. ~n aceasta con-
st\ toat\ puterea [i toat\ m\-
re]ia omului (Vasile B\ncil\,
Duhul s\rb\torii, Editura A-
nastasia, Bucure[ti, pag. 48).
A[adar, defini]ii precum omul
- m\sur\ a tuturor lucrurilor,
trestie gânditoare sau homo
faber - ca s\ ne referim doar
la câteva - nu sunt suficiente
pentru a exprima superiorita-
tea omului `n cadrul unei lu-
mi create de o for]\ transcen-
dent\ [i care, din dragoste
pentru f\ptur\, i-a d\ruit chi-
pul [i asem\narea Ei. Aceast\
raportare a omului la un plan
suprasenzorial `i asigur\, `n
structur\ cl\dit\ pe temelia
transcendentului: „Omul se
mai poate defini [i prin cultu-
r\, iar ideea transcendentului
este sâmburele acesteia“. Va-
loarea unei culturi depinde de
felul `n care capteaz\, organi-
zeaz\ [i valorific\ viziunea re-
alit\]ilor adânci, ultrasensibi-
le. F\r\ aceasta nu avem cul-
tur\, ci cel mult virtuozit\]i,
cuno[tin]e, tehnic\, civiliza]ie
(Vasile B\ncil\, op. cit., pag.
49). Cu alte cuvinte, nu exist\
crea]ie veritabil\ acolo unde
lipse[te truda c\ut\rii sensu-
rilor ultime ale existen]ei, e-
fortul deslu[irii a ceea ce este
tainic [i `nv\luit `n sacru.
Educa]ia adev\rului,
legat\ exclusiv
de credin]\
Una dintre cele mai vechi
forme de cultur\ este aceea
etnografic\, cl\dit\ pe ceea ce
se cheam\ tradi]ii. Acestea, a-
rat\ B\ncil\, cuprind toate
componentele existen]iale ale
unui popor, fiind foarte suda-
te `ntre ele [i constituind un
`ntreg imuabil. Orice `ncer-
care de modificare a unui as-
pect de via]\ al poporului res-
pectiv conduce la o perturbare
a `ntregului organism, cu con-
secin]e dintre cele mai grave.
Aducând `n discu]ie aici ideile
conturate de filosoful br\ilean
cu prilejul schimb\rii necesa-
re a calendarului `n anul
1924, acesta eviden]ia conse-
cin]ele pe care le poate avea `n
con[tiin]a unei comunit\]i o
schimbare a unei st\ri de fapt
instituite cu secole `n urm\.
Socoteala timpului, adic\ ceea
ce se nume[te calendar, este [i
o tradi]ie, [i `nc\ una dintre
cele mai puternice. (Vasile
B\ncil\, op. cit., pag. 24-25).
Din perspectiva filosofului
român, adev\rul religios nu
se poate dilua `n adev\rul [ti-
in]ific. {i oricum, educa]ia a-
dev\rului de care dispune ]\-
ranul este una legat\ indiso-
lubil de credin]\, de religie.
S\rb\toarea,
f\r\ contradic]ii
[i artificialit\]i
Revenind la postulatele
privind cultura, remarc\m i-
deea c\ valorile veritabile,
fructele actului cultural, tre-
buie s\ poarte pecetea trans-
cendentului. Adic\ transcen-
dentul este cel care fecundea-
z\ poten]ele creativit\]ii, iar
valorile n\scute vor c\p\ta
r\d\cini dintre cele mai pu-
ternice, `nfipte adânc `n exis-
ten]\ [i urcând cu elan c\tre
aerul tare al Absolutului. A-
cest urcu[ c\tre o realitate su-
perioar\, crede B\ncil\, con-
stituie noble]ea [i salvarea
speciei noastre.
Totodat\, cultura nu `n-
seamn\ oper\ individual\, ri-
sipire `n mii de cioburi dispa-
rate [i f\r\ putin]\ de a con-
stitui un `ntreg. Cultura, mai
degrab\, ca un Unu neoplato-
nician, este un tot unitar din
care eman\ manifest\rile in-
dividuale, aflate cu Fiin]a pri-
m\ `ntr-un raport de adecvare
reciproc\. Cultura este o fiin-
]\ aerian\ [i vânjoas\, iar o-
perele individuale sunt numai
ni[te ochi de lumin\ ai ei.
„Cultura [i manifest\rile ei a-
dânci sunt reprezentate de at-
mosfera organic\ `n care r\-
sar operele individuale“ (Vasi-
le B\ncil\, op. cit., pag. 52).
Este evident ast\zi, mai mult
ca niciodat\, c\, de[i prezen]a
operelor individuale este una
extrem de numeroas\ [i apa-
rent solid\, cultura este `n cri-
z\. ~n acest caz, nu crea]iile
personale sunt atribute ale
culturii, ci mai degrab\ mora-
vurile, afirm\ B\ncil\. Coru-
perea moravurilor arunc\ `n-
tr-o criz\ grav\ cultura, indi-
ferent de cantitatea [i calita-
tea manifest\rilor individuale
`n domeniu. Relevând impor-
tan]a moravurilor `n sus]ine-
rea unui nivel de existen]\ su-
perior din punctul de vedere
spiritual, gânditorul din ora-
[ul salcâmilor accentueaz\:
„Moravurile sunt, a[adar, cor-
pul viu al culturii. Pentru a fi
astfel, trebuie s\ le `n]elegem
`n sensul lor cel mai larg [i
mai adânc, ca un ansamblu
coerent de atitudini fa]\ de lu-
me [i via]\, v\dite `n practici
colective mai mult sau mai
pu]in pitore[ti, dar `ntotdeau-
na `n concordan]\ cu sensul
lor spiritual. Considerate ast-
fel, moravurile sunt `ns\[i
via]a spiritului, sunt caden]a
culturii `n istorie, sunt ritmul
existen]ei generale trecând
prin om [i structurându-se
specific `n om“ (Vasile B\nci-
l\, op. cit., pag. 52-53).
Moravurile au un substrat
metafizic [i religios, pe care
oamenii de [tiin]\ [i `ndeosebi
sociologii pozitivi[ti `l ignor\,
am\gindu-se c\ pot construi o
etic\ golit\ de dimensiunea
cosmic\. Iar exemplul cel mai
bun de moravuri pure, neatin-
se de tarele unei civiliza]ii
aplatizante f\r\ adâncime
spiritual\, este societatea pa-
triarhal\, societate ale c\rei
urme le mai `ntâlnim [i as-
t\zi, din ce `n ce mai rar [i `n
forme enclavizate. Vitalitatea
[i echilibrul acestei societ\]i
au fost [i mai sunt `nc\ sus]i-
nute, printre altele, de taina
s\rb\torii, apogeul moravuri-
lor, cum plastic o define[te
B\ncil\. Cre[tinismul va fi re-
ligia care va atenua excesele
prezente uneori `n s\rb\torile
p\gâne sau ale religiilor asia-
tice, nu mai pu]in angajate `n
transcendent. Inten]ia filoso-
fului român este aceea de a
explicita fenomenul s\rb\to-
rii `n contextul cre[tinismului
patriarhal. Demersul s\u
pleac\ de la ideea prezen]ei `n
existen]a obi[nuit\ a unei
con[tiin]e aflat\ `n suferin]\,
din trei motive: perceperea li-
mitelor [i neajunsurilor eului
propriu, conflictul cu societa-
tea [i cu membrii ei [i senti-
mentul de confuzie al omului
`n raport cu realitatea, senti-
ment n\scut din prezen]a con-
trariilor `n sânul existen]ei.
Toate aceste dificult\]i pot
fi `ns\ dep\[ite: E aici un „`n-
treit blestem care formeaz\
r\ul con[tiin]ei“. Dar tocmai a-
cest blestem cu trei fe]e dispa-
re `n s\rb\toare. C\ci s\rb\-
toarea e sentimentul comuniu-
nii depline cu societatea [i cu
cosmosul sau cu realitatea ge-
neral\, fiind, pe deasupra, [i
sentimentul absolutei coinci-
den]e a ta cu tine `nsu]i, „f\r\
contradic]ii [i artificialit\]i,
f\r\ limite [i mizerii“ (Vasile
B\ncil\, op. cit., pag. 56). a

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Mar]i, 5 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 2 (1504) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 2 (277) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT ROMÂNIA ~N UE FARMACIA VERDE
„Atelierul de Trei capitale G\lbenelele [i
biserici“, la culturale p\p\dia nu trebuie s\
Seminarul Teologic europene lipseasc\ `n tratarea
Ortodox din Ia[i `n 2010 bolilor hepatice
PAGINA 16 PAGINA 7 PAGINA 15

„Nu exist\ culturi ]\r\ne[ti

f\r\ dimensiunea sacrului“
„Dup\ al Doilea R\zboi Mondial, a fost Muzeul
«Lenin-Stalin», apoi Muzeul Partidului Comunist,
basilica.ro
iar `n ultima perioad\ a comunismului a devenit,
practic, aproape muzeul lui Ceau[escu. {i RELIGIOS
imediat dup\ Revolu]ie, `n februarie 1990, a ATAC NEDREPT {I NEDEMN!
devenit Muzeul }\ranului Român.“ „Crucea, oul ~n leg\tur\ cu opiniile expri-
mate de doamna Ioana
`ncondeiat, covorul, pre[ul cu pomul vie]ii - toate Lupea `n editorialul cu titlul
acestea, la ]\ran, mergeau `mpreun\. Mergeau „Boc pup\ poala Patriarhu-
lui“, ap\rut `n „Evenimentul
`mpreun\, cu rostul lor, «pân\ la frumuse]ea Zilei“ din 4 ianuarie 2010, se
lumii» - acesta e un citat dintr-un interviu cu un fac unele preciz\ri.
]\ran, luat de b\trânul Bernea, [i care v\ d\ un Pagina 3

r\spuns mai pertinent decât exegezele mele IDEEA CRE{TIN|

academice.“ „Proiectul comunist fiind ateu, CULTURA {I CREDIN}A ~N VI-
dimensiunea sacr\ a fost eliminat\, t\iat\. Ceea ZIUNEA LUI PAUL EVDOCHI-
MOV: Punctul de plecare al
ce `nseamn\ c\ a falsificat integral, din capul gânditorului cre[tin Paul Ev-
locului, tot ce `nseamn\ cultura ]\r\neasc\. C\ci dochimov, `n eseul s\u pri-
vind cultura [i credin]a din CM
orice cultur\ ]\r\neasc\, oriunde ar fi, are Iubirea nebun\ al lui Dum-
YK

CM
dimensiunea sacrului `n ea.“ Interviu cu nezeu, este antropologia
YK cre[tin\, rela]ia dintre Dum-
dl Vintil\ Mih\ilescu, directorul Muzeului nezeu [i om [i cea dintre Bi-
}\ranului Român. Citi]i `n paginile 8-9 seric\ [i lume.
Pagina 10

POZA ZILEI Ianuarie-martie: debite crescute ale ECONOMIC

M\n\stirea Bistri]a, din ju-
de]ul V=lcea, care ad\poste[te
moa[tele Sf=ntului Grigorie De-
capolitul, dateaz\ din jurul
anului 1490 [i a fost ctitorit\ de
boierii Craiove[ti. Aici au func-
]ionat prima tiparni]\ din }ara
Româneasc\, a ieromonahului
Macarie, precum [i o leg\torie
de c\r]i biserice[ti. a
STATUL VA GARANTA CREDI-
r=urilor din nordul, centrul [i estul ]\rii TELE CONTRACTATE DE FER-
Primele trei luni din 2010 100% din cele normale lunare MIERI: Fermierii pot ob]ine
vor sta sub semnul unui re- admise. garan]ii `n cuantum de pân\
gim hidrologic `n care se vor Conform prognozei INHGA, la 80% din valoarea creditu-
dep\[i mediile multianuale `n luna ianuarie, se estimeaz\ lui, iar valoarea maxim\ a
lunare pe mai multe râuri si- c\ regimul hidrologic se va si- unei garan]ii este de 2,5 mi-
tuate `n bazinele hidrografice tua peste mediile multianuale 80% din normalele lunare, lioane de euro.
din nordul, centrul [i estul ]\- lunare pe râurile din bazinele mai mari (80-100%) pe râuri- Pagina 5
rii, potrivit unei prognoze pe hidrografice Vi[eu, Iza, Tur, le din bazinele Vi[eului, Izei,
termen lung realizate de In- Crasna, Barc\u, Cri[uri, So- Arge[ului [i Ialomi]ei. EDUCA}IE
stitutul Na]ional de Hidrolo- me[, Bega, Timi[, Bârzava, Speciali[tii INHGA esti-
meaz\ c\ `n cea de-a treia lu- LA MINISTERUL EDUCA}IEI SE
gie [i Gospod\rire a Apelor Moravi]a, Cara[, Nera, Cerna,
n\ a anului cele mai mari de- FAC SIMUL|RI DE REDUCERE
(INHGA). Jiu, Arge[, Ialomi]a, Bistri]a.
~n luna februarie, va pre- p\[iri ale valorilor hidrologice A 15.000 DE POSTURI: Azi a-
~n intervalul ianuarie-
vor fi de pân\ la 100% pe Vi- re loc la Ministerul Educa]iei
martie 2010, regimul hidrolo- domina un regim hidrologic
o `nt=lnire cu reprezentan]ii
gic se va situa la valori de 30- cu valori cuprinse `ntre 50 [i [eu, Iza [i Tur. a
sindicatelor din `nv\]\m=nt
pentru a se discuta despre
modalitatea de reducere a
Primul nou-n\scut din Spania `n 2010 15.000 de posturi din siste-
mul de `nv\]\m=nt.
este o feti]\ de origine român\ Pagina 12
Maria Angela Gheorghe a devenit, la 1 ani, potrivit presei locale. Na[terea feti]ei a
ianuarie, primul nou-n\scut de anul acesta avut loc la ora 01:05, `n noaptea de Anul
`n Spania, la Jerez. P\rin]ii s\i, Maria Ga- Nou.
briela [i Angel Gheorghe, `n vârst\ de 30 [i, Maria Gabriela [i Angel Gheorghe - care
respectiv, 35 de ani, sunt de origine român\ lucreaz\ `n construc]ii - mai au o feti]\, n\s-
[i s-au stabilit la Sanlucar `n urm\ cu 6 cut\ `n România `n urm\ cu 10 ani. a
 CM
YK

Mar]i, 5 ianuarie 2010 Documentar 13

S\rb\toarea - component\ a unei

axiologii cre[tine la Vasile B\ncil\
Considera]iile lui Vasile B\ncil\ privind valoarea
s\rb\torii `n via]a omului religios sunt de o
actualitate tulbur\toare. Intui]ia dec\derii spirituale
`n care se complace omul contemporan este
dovada unui spirit extrem de lucid, a unui
intelectual care [i-a asumat cu responsabilitate
povara nobil\ a celui care strig\ `n pustiu. Ast\zi,
mai mult ca oricând, ne r\t\cim `n `ntunericul
parc\ nesfâr[it al unei nop]i polare a ignoran]ei,
manifestându-se un soi de voin]\ diabolic\ `n
pierderea dimensiunilor sacrului. Sentin]a
francezului Malraux, secolul al XXI-lea va fi religios
sau nu va fi deloc, pare a se apropia de un
deznod\mânt tragic, acela al neantiz\rii existen]ei,
al respingerii posibilit\]ilor de mântuire, al alien\rii
omului `ntr-o lume f\r\ un reper al sfin]eniei.
ve[nicie, statutul de fiin]\ su-
de drd. Mihai MILEA perioar\, `nvestit\ s\ contem-
ple [i s\ sl\veasc\ minunea
Necesitatea de a recupera Crea]iei. Dar omul, crede
[i a reactualiza ideile unor B\ncil\, `[i poate justifica
gânditori cu o solid\ structur\ m\re]ia sa [i prin cultur\, a-
CM
YK

cre[tin\, de genul filosofului ceasta fiind `n]eleas\ ca o

br\ilean Vasile B\ncil\, se
impune aproape ca o obliga]ie
pentru cei care, la fel ca [i
subtilul gânditor, mai cred `n-
c\ `n miracolul celui de-al doi-
sprezecelea ceas.
Ne vom concentra `n studiul
nostru pe câteva aspecte legate
de duhul s\rb\torii, de acea
component\ a vie]ii spirituale
prin care, a[a cum arat\ [i Va-
sile B\ncil\, omul are [ansa
restabilirii periodice a contac-
tului cu transcendentul.
Omul [i saltul suprem
Dintre toate caracteriz\rile
[i defini]iile aplicate omului,
`n ideea identific\rii locului [i
a statutului s\u ontologic `n
univers, probabil c\ aceea la
care se opre[te Vasile B\ncil\
este una din cele mai frumoa-
se [i interesante ale istoriei
gândirii: omul este o fiin]\ ca-
re se raporteaz\ la transcen-
dent. Via]a pe p\mânt s-a a-
comodat la o realitate din ce
`n ce mai mare sau mai boga-
t\. Omul a urmat aceea[i lege
[i s-a acomodat la cea mai ma-
re realitate sensibil\. Dar el a
f\cut un salt suprem: saltul `n
transcendent. ~n aceasta con-
st\ toat\ puterea [i toat\ m\-
re]ia omului (Vasile B\ncil\,
Duhul s\rb\torii, Editura A-
nastasia, Bucure[ti, pag. 48).
A[adar, defini]ii precum omul
- m\sur\ a tuturor lucrurilor,
trestie gânditoare sau homo
faber - ca s\ ne referim doar
la câteva - nu sunt suficiente
pentru a exprima superiorita-
tea omului `n cadrul unei lu-
mi create de o for]\ transcen-
dent\ [i care, din dragoste
pentru f\ptur\, i-a d\ruit chi-
pul [i asem\narea Ei. Aceast\
raportare a omului la un plan
suprasenzorial `i asigur\, `n
structur\ cl\dit\ pe temelia
transcendentului: „Omul se
mai poate defini [i prin cultu-
r\, iar ideea transcendentului
este sâmburele acesteia“. Va-
loarea unei culturi depinde de
felul `n care capteaz\, organi-
zeaz\ [i valorific\ viziunea re-
alit\]ilor adânci, ultrasensibi-
le. F\r\ aceasta nu avem cul-
tur\, ci cel mult virtuozit\]i,
cuno[tin]e, tehnic\, civiliza]ie
(Vasile B\ncil\, op. cit., pag.
49). Cu alte cuvinte, nu exist\
crea]ie veritabil\ acolo unde
lipse[te truda c\ut\rii sensu-
rilor ultime ale existen]ei, e-
fortul deslu[irii a ceea ce este
tainic [i `nv\luit `n sacru.
Educa]ia adev\rului,
legat\ exclusiv
de credin]\
Una dintre cele mai vechi
forme de cultur\ este aceea
etnografic\, cl\dit\ pe ceea ce
se cheam\ tradi]ii. Acestea, a-
rat\ B\ncil\, cuprind toate
componentele existen]iale ale
unui popor, fiind foarte suda-
te `ntre ele [i constituind un
`ntreg imuabil. Orice `ncer-
care de modificare a unui as-
pect de via]\ al poporului res-
pectiv conduce la o perturbare
a `ntregului organism, cu con-
secin]e dintre cele mai grave.
Aducând `n discu]ie aici ideile
conturate de filosoful br\ilean
cu prilejul schimb\rii necesa-
re a calendarului `n anul
1924, acesta eviden]ia conse-
cin]ele pe care le poate avea `n
con[tiin]a unei comunit\]i o
schimbare a unei st\ri de fapt
instituite cu secole `n urm\.
Socoteala timpului, adic\ ceea
ce se nume[te calendar, este [i
o tradi]ie, [i `nc\ una dintre
cele mai puternice. (Vasile
B\ncil\, op. cit., pag. 24-25).
Din perspectiva filosofului
român, adev\rul religios nu
se poate dilua `n adev\rul [ti-
in]ific. {i oricum, educa]ia a-
dev\rului de care dispune ]\-
ranul este una legat\ indiso-
lubil de credin]\, de religie.
S\rb\toarea,
f\r\ contradic]ii
[i artificialit\]i
Revenind la postulatele
privind cultura, remarc\m i-
deea c\ valorile veritabile,
fructele actului cultural, tre-
buie s\ poarte pecetea trans-
cendentului. Adic\ transcen-
dentul este cel care fecundea-
z\ poten]ele creativit\]ii, iar
valorile n\scute vor c\p\ta
r\d\cini dintre cele mai pu-
ternice, `nfipte adânc `n exis-
ten]\ [i urcând cu elan c\tre
aerul tare al Absolutului. A-
cest urcu[ c\tre o realitate su-
perioar\, crede B\ncil\, con-
stituie noble]ea [i salvarea
speciei noastre.
Totodat\, cultura nu `n-
seamn\ oper\ individual\, ri-
sipire `n mii de cioburi dispa-
rate [i f\r\ putin]\ de a con-
stitui un `ntreg. Cultura, mai
degrab\, ca un Unu neoplato-
nician, este un tot unitar din
care eman\ manifest\rile in-
dividuale, aflate cu Fiin]a pri-
m\ `ntr-un raport de adecvare
reciproc\. Cultura este o fiin-
]\ aerian\ [i vânjoas\, iar o-
perele individuale sunt numai
ni[te ochi de lumin\ ai ei.
„Cultura [i manifest\rile ei a-
dânci sunt reprezentate de at-
mosfera organic\ `n care r\-
sar operele individuale“ (Vasi-
le B\ncil\, op. cit., pag. 52).
Este evident ast\zi, mai mult
ca niciodat\, c\, de[i prezen]a
operelor individuale este una
extrem de numeroas\ [i apa-
rent solid\, cultura este `n cri-
z\. ~n acest caz, nu crea]iile
personale sunt atribute ale
culturii, ci mai degrab\ mora-
vurile, afirm\ B\ncil\. Coru-
perea moravurilor arunc\ `n-
tr-o criz\ grav\ cultura, indi-
ferent de cantitatea [i calita-
tea manifest\rilor individuale
`n domeniu. Relevând impor-
tan]a moravurilor `n sus]ine-
rea unui nivel de existen]\ su-
perior din punctul de vedere
spiritual, gânditorul din ora-
[ul salcâmilor accentueaz\:
„Moravurile sunt, a[adar, cor-
pul viu al culturii. Pentru a fi
astfel, trebuie s\ le `n]elegem
`n sensul lor cel mai larg [i
mai adânc, ca un ansamblu
coerent de atitudini fa]\ de lu-
me [i via]\, v\dite `n practici
colective mai mult sau mai
pu]in pitore[ti, dar `ntotdeau-
na `n concordan]\ cu sensul
lor spiritual. Considerate ast-
fel, moravurile sunt `ns\[i
via]a spiritului, sunt caden]a
culturii `n istorie, sunt ritmul
existen]ei generale trecând
prin om [i structurându-se
specific `n om“ (Vasile B\nci-
l\, op. cit., pag. 52-53).
Moravurile au un substrat
metafizic [i religios, pe care
oamenii de [tiin]\ [i `ndeosebi
sociologii pozitivi[ti `l ignor\,
am\gindu-se c\ pot construi o
etic\ golit\ de dimensiunea
cosmic\. Iar exemplul cel mai
bun de moravuri pure, neatin-
se de tarele unei civiliza]ii
aplatizante f\r\ adâncime
spiritual\, este societatea pa-
triarhal\, societate ale c\rei
urme le mai `ntâlnim [i as-
t\zi, din ce `n ce mai rar [i `n
forme enclavizate. Vitalitatea
[i echilibrul acestei societ\]i
au fost [i mai sunt `nc\ sus]i-
nute, printre altele, de taina
s\rb\torii, apogeul moravuri-
lor, cum plastic o define[te
B\ncil\. Cre[tinismul va fi re-
ligia care va atenua excesele
prezente uneori `n s\rb\torile
p\gâne sau ale religiilor asia-
tice, nu mai pu]in angajate `n
transcendent. Inten]ia filoso-
fului român este aceea de a
explicita fenomenul s\rb\to-
rii `n contextul cre[tinismului
patriarhal. Demersul s\u
pleac\ de la ideea prezen]ei `n
existen]a obi[nuit\ a unei
con[tiin]e aflat\ `n suferin]\,
din trei motive: perceperea li-
mitelor [i neajunsurilor eului
propriu, conflictul cu societa-
tea [i cu membrii ei [i senti-
mentul de confuzie al omului
`n raport cu realitatea, senti-
ment n\scut din prezen]a con-
trariilor `n sânul existen]ei.
Toate aceste dificult\]i pot
fi `ns\ dep\[ite: E aici un „`n-
treit blestem care formeaz\
r\ul con[tiin]ei“. Dar tocmai a-
cest blestem cu trei fe]e dispa-
re `n s\rb\toare. C\ci s\rb\-
toarea e sentimentul comuniu-
nii depline cu societatea [i cu
cosmosul sau cu realitatea ge-
neral\, fiind, pe deasupra, [i
sentimentul absolutei coinci-
den]e a ta cu tine `nsu]i, „f\r\
contradic]ii [i artificialit\]i,
f\r\ limite [i mizerii“ (Vasile
B\ncil\, op. cit., pag. 56). a

CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 5 ianuarie 2010 Farmacia verde 15

G\lbenelele [i p\p\dia nu trebuie s\
lipseasc\ `n tratarea bolilor hepatice
lui alimentar [i a unui regim de
~n etapa actual\, bolile hepatice au o r\spândire tot via]\ controlat\.
Treptat, ficatul prezint\ unele
mai larg\ `n rândul popula]iei, `n strâns\ dependen]\ leziuni difuze (inflamatoare sau
cu alimenta]ia defectuoas\ [i cu factorii de stres din neinflamatoare), cu evolu]ii posi-
bile spre hepatit\ cronic\, viral\
regimul de via]\. ~n locul alimentelor din cereale, sau medicamentoas\, ciroz\ hepa-
legume [i fructe, cu un con]inut ridicat `n vitamine tic\ (alcoolic\ [i nealcoolic\) [i as-
naturale, s\ruri minerale [i fibre, au ap\rut produse cit\ (ciroz\ umed\). ~n condi]ii
foarte grave se ajunge la insufi-
greu asimilabile, ca hotdog, hamburger, unturi [i cien]\ hepatic\ acut\, hemoragii
gr\simi animale, sucuri artificializate, care sunt digestive, chist hidatic hepatic, tu-
mori benigne sau maligne, cancer
distribuite doar `n interesul comercializ\rii rapide. hepatic, de stomac, colon [i pan-
Alimenta]ia excesiv\ [i dezechilibrat\, bazat\, `n creas, tuberculoz\ hepatic\, leuce-
mie, septicemie, boala Hodgkin.
principal, pe produse animaliere, consumul exagerat Riscul complica]iilor severe
de alcool [i cafea, fumatul necontrolat [i este mai mare la consumatorii de Decocturile calde de g\lbenele
alcooluri tari, la persoane `n vâr-
sedentarismul m\resc riscul `mboln\virilor. st\ [i la bolnavii de diabet zaha- reduc inflama]iile ficatului
rat, insuficien]\ cardiac\, obe- - Anghinarea (Cynara scoly- radiol), principii amare (taraxa-
- degradarea substan]elor to- zitate sau anemie puternic\. mus), care con]ine: flavonoizi cina), vitamine (A, B, C, D, PP),
xice provenite din exterior [i ve- De cele mai multe ori, boala se (cinarozid\, scolimozid\), prin- s\ruri minerale [i ac]ioneaz\ `n
prof. univ. dr. hicularea lor prin curentul san- asociaz\ cu febr\ de tip septic, as- cipii amare (cinarin\, cinaropi- protejarea ficatului prin decon-
Constantin MILIC| guin, asigurând o purificare, tenie fizic\, lips\ de putere, obo- crin\), taninuri, mucilagii, i- gestionare [i stimularea secre]iei
seal\, somnolen]\, balon\ri ab- nulin\, vitamine (A, B, C), s\ruri de bil\, pân\ la dublarea can-
par]ial\ sau total\, a sângelui.
Alimentele actuale se deose- dominale, dureri epigastrice sau minerale [i ac]ioneaz\ `n rege- tit\]ii.
besc mult de cele consumate de `n hipocondrul drept, cu reflexe `n nerarea celulelor lezate, reduce- - Sun\toarea (Hypericum per-
bunicii [i str\bunicii no[tri. Hra- Steatoza hepatic\, o spate, m\rirea `n volum a splinei rea con]inutului de gr\simi, sti- foratum), care con]ine hipericin\
na de ast\zi este prea mult prelu- afec]iune `n cre[tere (splenomegalie), circula]ie venoa- mularea func]iei antitoxice a fi- ro[ie, glicozizi flavonici (hiperi-
crat\ `n industria alimentar\ [i s\ colateral\, hipertensiune por- catului, activarea secre]iei bilia- n\, rutin\, quercetrin\), hiper-
chiar `n buc\t\riile casnice, fiind alarmant\ tal\, adenopatii periferice, sc\de- re [i fluidizarea bilei. ozide, saponine emoliente, vita-
adesea combinat\ cu diver[i adi- rea rapid\ a greut\]ii corporale [i - Armurariu (Silybum mari- mine (A, C, K, P, PP) [i are efecte
Prima reac]ie de suferin]\ con- alterarea st\rii generale a orga-
tivi alimentari de tipul E-urilor. anum), care con]ine: flavonoizi bune `n a combate infiltrarea
statat\ la nivelul ficatului bolnav nismului.
Mul]i ditre semenii no[tri, mai (silimarin\, silibin\, silicristin\), gras\ a ficatului [i a reface
este steatoza hepatic\. Aceasta saponozide, sitosteroli, tocoferol [i
ales cei `nst\ri]i, dar [i stresa]i de este o form\ tipic\ de hepatome- celulele hepatice degradate prin
timp, dep\[esc m\sura `n tot ceea Tratamentele ac]ioneaz\ `n protejarea ficatului hepatit\ cronic\.
galie, „de supra`nc\rcare“, prin fa]\ de agresiunile toxice (alcool,
ce fac; m\nânc\ prea mult, mai care ficatul devine gras, se fitoterapeutice pentru medicamente chimice), `mpiedi-
ales produse prelucrate indus- `nt\re[te [i cre[te rapid `n volum
afec]iunile ficatului carea depunerii gr\similor `n fi- Regimul de via]\
trial, masa se deruleaz\ `n mare (`n special la lobul drept). Astfel,
grab\, eventual din mers, con- cat [i refacerea sechelelor r\mase Impune repaus la pat, pungi
`ncep durerile acute, resim]ite cu Pentru afec]iunile ficatului, dup\ hepatita cronic\ [i ciroz\;
sum\ alcooluri tari f\r\ control, sau f\r\ palpare, ca urmare a cu ghea]\ pe hipocontrul drept,
tratamentele se bazeaz\ pe uti- - G\lbenelele (Calendula offi- diet\ hidro-zaharat\. Sunt indi-
fumeaz\, iar, la primele simp- unui exces de colesterol [i trigli- lizarea unui larg sortiment de cinalis), care con]in flavonoizi, cate, zilnic, exerci]ii fizice u[oare
tome de suferin]\, apeleaz\ la ceride depuse `n celulele hepa- plante medicinale, testate [i re- glicozizi flavonici, carotenoizi
medicamente de sintez\ chimic\, tice, precum [i a unui exces de `n aer liber. Se vor evita efor-
comandate de-a lungul secolelor, (licopin\, lutein\, caroten), sapo- turile mari, fizice [i intelectuale,
luate cu pumnul, f\r\ prea mult bil\ (fiere) care nu a fost eva- cu propriet\]i calmante, antis- nine, saponozide emoliente [i au
discern\mânt. cuat\ prin canalele hepatice. emo]iile [i st\rile de iritabilitate
pastice, antiinflamatoare, colere- efecte `n reducerea inflama]iilor precum [i via]a dezordonat\, `n
To]i ace[ti factori agresivi, Alte cauze majore ale steato- tice (stimuleaz\ formarea bilei) ficatului [i stimularea secre]iilor
al\turi de sensibilizarea treptat\ care nu se armonizeaz\ orele de
zei hepatice sunt: consumul exce- [i coleretice (care faciliteaz\ eva- biliare, datorit\ propriet\]ilor munc\, odihn\ [i somn.
a organismului [i modul de via]\ siv de alcool [i de medicamente cuarea bilei din ficat). antiinflamatoare, decongestive,
dezorganizat\, contribuie la cre[- ~n fazele dureroase se vor a-
de sintez\ (corticoizi, estrogeni), Sunt necesare tratamente de astringente, calmante; plica perne sau sticle calde [i cata-
terea inciden]ei bolilor ficatului prezen]a diabetului zaharat, ope- lung\ durat\, cu infuzii sau de- - Cicoarea (Cychorium inty- plasme calde cu parafin\, varz\,
[i ale vezicii biliare. ra]ii chirurgicale f\cute la vezica cocturi calde, dup\ care bolnavul bus), care con]ine insulin\, glico- ridichi negre [i hrean, ]inute timp
Ficatul este definit ca un labo- biliar\, stomac [i intestine [i de- va sta culcat, timp de 20-30 zizi (cichorin\), principii amare de dou\ ore pe zona ficatului.
rator complex, cu multiple func]ii clan[area diferitelor tipuri de he- minute, pe partea dreapt\, pen- (lactocinin\, lactopicrin\) [i ac- Permanent se va urm\ri nive-
fiziologice, printre care cele mai patit\. Este demn de men]ionat tru a permite ca lichidele ingera- ]ioneaz\ `n stimularea func]iilor lul transaminazelor (TGO, TGP),
importante sunt: c\ dup\ hepatita A aproape to]i te s\ treac\ u[or prin canalul he- hepatice, cur\]irea de gr\simi a colesterolul, trigliceridele [i gli-
- secre]ia permanent\ a bilei bolnavii se refac total, dup\ he- patic [i coledoc. Acestea vor avea ficatului congestiv, m\rirea can- cemia din sânge. a
[i deversarea acesteia, `ntr-un patita B `[i revin circa 80-90% efectul de a preveni `mboln\virea tit\]ii de bil\;
ritm constant, prin canalul he- din bolnavi, dar, dup\ hepatita ficatului [i de a reface celulele - P\p\dia (Taraxacum offici- Pagin\ realizat\ de
patic, colecist [i canalul coledoc C, refacerea este mult mai lent\, hepatice afectate. Sunt recoman- nale), care con]ine alcooli triter-
pân\ la duoden; `n func]ie de respectarea regimu- date plante ca: penici (taraxol, taraxasterol, fa-
Otilia B|LINI{TEANU

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majoritatea spe- „ Spirometrii;
cialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ chirurgie), cu
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, imunologie, mi- internare de zi.
crobiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii; „ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de prevenire
„ Colposcopii (cu videocolposcop); a cancerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

CM
YK
16
Slujiri arhiere[ti
`n Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei
De s\rb\toarea Botezului
Domnului, ~nalt Preasfin]itul
P\rinte Teofan, Arhiepiscopul
Ia[ilor [i Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, va s\vâr[i Sfânta
Liturghie la Catedrala mitro-
politan\ din Ia[i, iar IPS Pi-
men, Arhiepiscopul Sucevei [i
R\d\u]ilor, va sluji la Cate-
drala arhiepiscopal\ din Su-
ceava. PS Corneliu, Episcopul
Hu[ilor, va oficia slujba Sfintei
Liturghii la Catedrala episco-
pal\ din Hu[i, iar PS Calinic
Boto[\neanul va sluji la
Biserica „Sf. ~mp. Constantin
[i Elena“ din Darabani. PS
Ioachim B\c\uanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei
Romanului [i Bac\ului, va
sluji Sfânta Liturghie, pe o
scen\ special amenajat\, `n
centrul ora[ului Com\ne[ti.
PE SCURT
Agheazm\ mare
`n ajunul Bobotezei
La Catedrala mitropolitan\ din
Ia[i se va oficia ast\zi slujba
Aghezmei mari din ajunul
s\rb\torii Botezului Domnului.
Asear\ s-a s\v=r[it slujba
Utreniei, iar ast\zi, `ncepând cu
ora 6:00, Miezonoptica, Ceasurile
~mp\r\te[ti cu specificul
praznicului [i Liturghia Sfântului
Vasile cel Mare unit\ cu Vecernia
de praznic. La final, va avea loc `n
Catedrala mitropolitan\ din Ia[i
slujba Aghezmei mari. „Apoi vom
merge cu Ajunul, s\ sfin]im
Re[edin]a mitropolitan\, birourile
[i Re[edin]a episcopal\, chiliile tu-
turor monahilor care locuiesc `n
Centrul Eparhial Ia[i“, ne-a de-
clarat arhim. Dosoftei {cheul,
mare eclesiarh al Catedralei
mitropolitane din Ia[i.
Ast\zi, `ncepând cu ora 16:00, la
Catedrala mitropolitan\ din Ia[i
se va s\v=r[i slujba Pavecerni]ei
mari [i a Litiei praznicului. (C.C.)
CUV+NTUL MONAHULUI
Semnifica]iile etimologice [i duhovnice[ti ale no]iunii monah/c\lug\r
de arhim. Nicandru
TUNZA
Un ideal de via]\ monahal\ [i
exigen]ele pe care acesta le impli-
c\ afl\m de la Sf=ntul Macarie
Egipteanul: „Ceea ce `i este de
trebuin]\ monahului a[ezat `n
chilia sa este ca mintea s\ [i-o
adune `n sine `nsu[i, departe de
toate grijile lumii, oprind-o de la
a mai vagabonda printre de[ert\-
ciunile veacului [i, astfel, s\ [i-o
`ngroape `ntr-un singur ]el, con-
centr=nd-o la g=ndul lui Dumne-
zeu, `n care s\ r\m=n\ `n toat\
vremea, ferit\ de risipiri, astfel
ca nimic dintre cele trupe[ti, nici
griji dinspre p\rin]i, nici m=ng=-
ierile dinspre familia sa, ci a[a s\
simt\ `n mintea [i `n toate sim]u-
rile sale ca [i cum mereu ar fi `n
prezen]a lui Dumnezeu“. ~n cuvin-
te la fel de `nalte, Sf=ntul spune
c\ „monahul `[i datoreaz\ nume-
le `n primul r=nd faptului c\ vie-
]uie[te singur, c\ se `nfr=neaz\
de la femeie [i c\ s-a lep\dat de
Edi]ia de Moldova
„Atelierul de biserici“, la
Seminarul Teologic Ortodox din Ia[i
Parohia Munteni-Copou, `n
colaborare cu Seminarul
Teologic Liceal Ortodox
„Sf. Vasile cel Mare“ din
Ia[i, a organizat asear\ o
dezbatere intitulat\
„Atelierul de biserici“.
La aceast\ manifestare, `n
cadrul c\reia s-a discutat
propunerea de proiect a
viitorului a[ez\mânt
parohial ce se va construi
`n Copou, au participat
arhitec]i, istorici,
teologi [i preo]i.
de Constantin CIOFU
~n atriumul Seminarului
Teologic Liceal Ortodox „Sf.
Vasile cel Mare“ din Ia[i a
avut loc asear\ conferin]a-
dezbatere despre bisericile
vechi [i noi, intitulat\ „Ateli-
erul de biserici“. Invita]ii
speciali au fost asist. univ.
drd. Ana Maria Goilav, de la
Facultatea de Arhitectur\ a
Universit\]ii de Arhitectur\
[i Urbanism „Ion Mincu“ din
Bucure[ti, [i bizantinologul
Petre Guran, director execu-
tiv al Uniunii Arhitec]ilor din
România. Au mai participat
consilieri ai Centrului Epar-
hial Ia[i, preo]i, profesori [i
credincio[i din parohia Mun-
teni-Copou.
~n deschiderea `ntrunirii,
pr. prof. Drago[ Bahrim, pa-
rohul de la Munteni-Copou,
[i directorul Seminarului Te-
ologic Ortodox din Ia[i, a
amintit celor prezen]i faptul
c\ parohia pe care o p\store[-
te este una dintre cele mai ti-
lume, at=t `n cele din afar\, c=t [i
`n cele dinl\untru ale sale; `n ce-
le din afar\ lep\d=ndu-se de ma-
terie [i de lucrurile lume[ti, `n ce-
le dinl\untru lep\d=ndu-se de
`nchipuirea acestora, nemaipri-
mind g=ndul preocup\rilor lu-
me[ti. ~n al doilea r=nd, se nu-
me[te monah pentru c\ se roag\
ne`ncetat lui Dumnezeu s\-i cu-
re]e mintea de mul]imea [i de po-
trivnicia g=ndurilor, astfel ca
mintea s\ devin\ monahal\ `n
sine [i, simpl\, s\ stea `naintea
Domnului, f\r\ a mai primi v\-
t\mare din partea g=ndurilor r\-
ut\]ii [i, neschimbat\, `ntreag\
[i curat\ s\ r\m=n\ `n fa]a lui
Dumnezeu“.
La `nceput, numirea de mo-
nah acoperea ideea de celibat, cel
ce tr\ie[te singur, `n `nfr=nare
trupeasc\ de la rela]iile cu o fe-
meie, consacr=ndu-[i via]a deplin
lui Dumnezeu. Monah era cel care
tr\ia „de unul singur“, „de sine“.
Mai t=rziu, acestui termen i s-a
dat o conota]ie duhovniceasc\.
Monah este cel care lupt\ s\-[i
Mar]i, 5 ianuarie 2010, Nr. 2 (277), Anul II
nere din municipiul Ia[i. „~n-
c\ de acum trei ani am luat
decizia s\ construim o biseri-
c\ pentru comunitatea de
aici. Acea decizie a fost luat\
`n ziua `n care s-a `nfiin]at
parohia. Am propus Preaferi-
citului P\rinte Daniel, Patri-
arhul Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, pe atunci Mitropolit al
Moldovei [i Bucovinei, ca
hramul bisericii noastre s\
fie «Sf. Maxim M\rturisito-
rul». Primul gând a fost cum
s\ construim o biseric\ Sfân-
tului Maxim M\rturisitorul“,
a spus pr. prof. Drago[ Bahrim.
Parohia Munteni-Copou
a fost `nfiin]at\ `n
decembrie 2006
Au urmat alocu]iunile `nso-
]ite de prezent\ri PowerPoint
ale bizantinologului Petre
Guran [i ale asist. univ. drd.
Ana Maria Goilav. Invita]ii
redob=ndeasc\ unitatea interioa-
r\ dinaintea c\derii `n p\cat, cel
care caut\ s\-[i unifice toate pu-
terile trupe[ti [i suflete[ti [i s\ le
`nchine numai lui Dumnezeu.
Monahismul reprezint\ deci
retragere din lume, din societate.
El constituie o op]iune pentru
starea de „monos“, de `nsingura-
re. Chiar atunci c=nd e sub form\
de comunitate, el are aspectul de
comunitate de retra[i. ~n `ns\[i
ideea de retragere se cuprinde
concep]ia c\ monahul dore[te s\
fie „altfel“. P\rin]ii duhovnice[ti
ai Patericului [i `ntreaga tradi]ie
monahal\ consider\ intrarea `n
monahism ca pe o moarte. Din
acest motiv, `n ritualul tunderii,
c\lug\rul se r\stigne[te [i `[i
schimb\ numele. Omul moare lu-
mii [i se na[te unul nou. Dup\
tundere, `n m\n\stirile ortodoxe,
to]i credincio[ii [i c\lug\rii care
au asistat la ceremonie trec prin
fa]a celui nou c\lug\rit [i-l `ntrea-
b\: „Cum te cheam\, p\rinte?“, ca
semn al unei `nt=lniri noi, `ntre
oameni care nu s-au cunoscut. ~n
au propus astfel proiectul vii-
torului a[ez\mânt parohial
ce se va construi `n Copou, cu
hramul „Sf. Maxim M\rturi-
sitorul [i Sf. Grigorie Pala-
ma“. „Conferin]a s-a n\scut
din efortul de a con[tientiza
ce `nseamn\ edificarea din
perspectiv\ ortodox\. Prin
`ntâlnirea pe care am avut-o
cu dl Petre Guran [i cu dna
Ana Maria Goilav, am format
o echip\ pentru acest proiect.
Liniile generale s-au con-
turat deja pentru ceea ce ur-
meaz\ s\ cre\m aici. Viitorul
complex parohial va fi cen-
trat `n jurul slujirii liturgice,
astfel `ncât via]a Bisericii se
va prelungi din l\ca[ul de
cult spre celelalte zone ale
complexului parohial“, a mai
ad\ugat pr. prof. Drago[ Ba-
hrim.
Parohia Munteni-Copou a
fost `nfiin]at\ `n luna decem-
brie a anului 2006, cu binecu-
v=ntarea Mitropolitului Mol-
Pateric se poveste[te c\ o rud\ bo-
gat\ i-a l\sat lui Avva Arsenie o
mo[tenire. Refuz=nd-o, el a zis:
„Eu `naintea lui am murit“.
Cuviosul Paisie Aghioritul ne
explic\ sensul acestei retrageri
exterioare [i interioare a mona-
hului: „Monahul, spune el, fuge
departe de lume nu pentru c\
ur\[te lumea, ci deoarece iube[te
lumea, [i `n modul acesta o va
ajuta mai mult prin rug\ciunea
sa, `n lucruri care nu se fac ome-
ne[te, ci numai prin interven]ie
dumnezeiasc\. A[a m=ntuie[te
Dumnezeu lumea. Monahul nu
spune niciodat\: «S\ m=ntuiesc
lumea», ci se roag\ pentru m=n-
tuirea `ntregii lumi, ca [i pentru
a sa. C=nd Bunul Dumnezeu a
auzit rug\ciunea sa [i a ajutat
lumea, iar\[i el nu zice: «Eu am
m=ntuit lumea», ci «Dumnezeu».
Sf=ntul Vasile cel Mare expli-
c\ motivul pentru care cinul mo-
nahal este numit „chip `ngeresc“.
„Mai `nt=i, chipul monahal se nu-
me[te `ngeresc nu numai pentru
c\ `ngerul l-a ar\tat acelui avv\,
dovei [i Bucovinei de atunci,
actualul Patriarh al Rom=ni-
ei, [i se afl\ `n apropierea Se-
minarului Teologic Liceal Or-
todox „Sfântul Vasile cel Ma-
re“ din Ia[i. Fiind una dintre
cele mai recent `nfiin]ate pa-
rohii ie[ene, nu are `nc\ un
l\ca[ de cult, de aceea slujbe-
le se desf\[oar\ `n capela se-
minarului. „O biseric\ nou\
ar trebui s\ `nceap\ de la oa-
menii care se vor ruga `n du-
minici [i s\rb\tori. ~ntâlni-
rea de ast\zi (n.r. - asear\) CM
YK
este o consf\tuire cu enoria[ii
din parohia Munteni-Copou
care vor s\ `[i construiasc\ o
biseric\. O alt\ faz\ a proiec-
tului este de a identifica, `m-
preun\ cu enoria[ii, ceea ce
mai au nevoie, dincolo de l\-
ca[ul de rug\ciune. Atunci
vor exista spa]ii anexe care
se pot dezvolta din necesit\]i-
le lor“, a spus bizantinologul
Petre Guran. a
ci pentru c\ monahii f\g\duiesc
s\ petreac\ o via]\ `ngereasc\.
{i, de vreme ce `ngerii petrec `n
fecioria cea curat\, pe aceasta [i
monahii, c=nd se tund, f\g\du-
iesc `naintea lui Dumnezeu s-o
p\zeasc\“. Un al doilea motiv
pentru care monahismul se nu-
me[te chip `ngeresc `l constituie,
`n viziunea Sf=ntului Vasile, fap-
tul c\ „`ngerii au dragoste fa]\ de
Dumnezeu. Iar dragostea fa]\ de
Dumnezeu este cea despre care
zice Hristos `n Evanghelie, ca s\
iubeasc\ cineva pe Dumnezeu
din tot sufletul s\u [i din toat\
puterea sa, iar pe aproapele s\u
[i pe vr\jma[ul s\u ca pe sine.
~ngerii au aceast\ dragoste fa]\
de Dumnezeu, pentru c\ ~l iubesc
cu toat\ dorirea lor, din tot cuge-
tul lor, din toat\ puterea lor [i,
`ntre ei, unul pe altul se iubesc,
fiecare ca pe sine `nsu[i. Pe
aceasta [i monahii f\g\duiesc s\
o p\zeasc\ `ntre ei“.
*ARHIM. NICANDRU TUNZA ESTE SECRETAR
[I BIBLIOTECAR LA M|N|STIREA SIH|STRIA
 CM
YK

Miercuri, 6 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 3 (1505) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

BIOGRAFII ACTUALITATEA ANALIZ|

LUMINOASE RELIGIOAS|
Bugete de
Pictorul care Ast\zi se supravie]uire
a copil\rit `n s\v=r[e[te sfin]irea la Educa]ie
curtea bisericii mare a apei [i Cultur\
PAGINA 16 PAGINA 3 PAGINA 15

Prin Botezul `n Iordan,

Hristos sfin]e[te firea noastr\
„Ast\zi, St\pânul merge la botez, ca s\ ridice basilica.ro
firea omeneasc\ la `n\l]ime. Ast\zi `mp\r\]ia
cerurilor am dobândit. Ast\zi, p\mântul [i BISERICA ~N LUME
marea [i-au `mp\r]it bucuria lumii…“ DECIZII ~N PROBLEMELE EX-
TERNE ALE SFÂNTULUI SINOD
„Izvor pururi curg\tor de haruri fiind Tu, AL BISERICII ORTODOXE RU-
SE: La `ntâlnirea din 25 de-
Cuvinte, izvor\[ti lumii iertare. Adânc care cembrie 2009, Sfântul Sinod
faci s\ curg\ lumii via]\, Hristoase, Te al Bisericii Ortodoxe a Rusiei
a luat mai multe decizii pri-
gr\be[ti la Iordan ca s\ cur\]e[ti ca un vind rela]iile biserice[ti ex-
terne ale Patriarhiei Mosco-
milostiv p\catele oamenilor.“ vei, anun]\ DECR Commu-
nications Service.
Praznicul Bobotezei este ziua `n care, dup\ Pagina 4
Sfânta Tradi]ie a Bisericii Ortodoxe, firea
S|N|TATE
apelor se sfin]e[te, iar noi, cre[tinii, ~l tr\im CONSUMUL C|RNII DE PORC
pe Hristos, Care a venit la Iordan `mplinind {I TRICHINELOZA: Trichinelo-
za este o boal\ comun\ omu-
Legea, spre a lua Botez de rob din mâinile lui [i animalelor (zoonoz\), CM
YK
care apare ca urmare a con-
CM
~naintemerg\torului pentru p\catele sumului de carne infestat\ cu
parazitul Trichinella spiralis.
Citi]i `n paginile 8-9
YK

oamenilor. Pagina 6

POZA ZILEI
Biserica M\n\stirii Horai]a,
din jude]ul Neam], `[i s\rb\to-
re[te ast\zi hramul. ~nceput\
`n anul 1848, `n timpul st\re]i-
ei arhimandritului Ermoghen
Buhu[i, [i finalizat\ 19 ani mai
târziu, a fost sfin]it\ la 20 oc-
tombrie, `n 1867, de mitropoli-
tul Moldovei Calinic Miclescu
(1860-1875). Din c=te se [tie, ar
fi singura biseric\ din ]ar\ cu
hramul „Botezul Domnului“. a
PAGINA VERDE
PROGRAMUL „RABLA“, AM+-
Cod galben de ploi, Arad, Timi[, Al- NAT P+N| LA ADOPTAREA BU-
ba, Hunedoa- GETULUI: Programul de re`n-
vânt [i polei `n vestul ]\rii ra, Vâlcea,
Gorj,
noire a parcului auto debutea-
z\ `n acest an cu o `ntârziere
Meteorologii au emis, ieri, o nou\ avertiza-
re Cod galben de ploi, vânt [i polei, valabil\ Mehe- fa]\ de termenul de 1 ianua-
din]i, Ca- rie, `ntrucât Adminis-
pân\ ast\zi, care va afecta 14 jude]e din ves- tra]ia Fondului pentru
tul [i sud-vestul ]\rii. ra[-Se-
verin. Mediu (AFM) nu are
Astfel, de ieri, ora 22:00, pân\ ast\zi, ora `nc\ un buget aprobat.
24:00, `n vestul [i sud-vestul ]\rii vor fi pre- ~n Banat,
cipita]ii mixte (`n noaptea de mar]i spre mier- vântul va sufla cu Pagina 7
curi, predominant ninsori, iar ast\zi, mai putere, iar la munte
ales ploi). va viscoli z\pada. ACTUALITATE
Vor fi afectate jude]ele Bistri]a-N\s\ud, ~n sudul Banatului [i sud-vestul Olteniei a TEMPERATURI DE PESTE 20
Maramure[, Satu Mare, S\laj, Cluj, Bihor, `nceput s\ ning\ de ieri dup\-amiaz\. a DE GRADE CELSIUS ~N MAR-
TIE: Temperaturile maxime
`n ianuarie pot atinge 15
grade Celsius, regimul ter-
Agricultorii vor fi integra]i viitor. Când o s\ apar\ legea
nou\, a sistemului unic, a- mic `n februarie situându-se
tunci o s\ se scoat\ sistemul peste valorile normale `n est,
`n sistemul unic de pensii (special pentru agricultori, urmând ca `n martie cele
mai mari valori de tempe-
n.r.)“, a spus {eitan. ratur\ s\ dep\[easc\ 20 de
Ministrul Muncii, Mihai agricultori. Nu are nici un Ministrul Muncii a preci-
{eitan, a declarat, luni, c\ nu rost. Toate (categoriile de grade Celsius, `n sudul ]\rii.
zat c\ anul acesta nu vor fi
va mai exista un sistem spe- pensii - n.r.) o s\ fie integrate majorate pensiile, inclusiv Pagina 5
cial de pensii pentru agricul- `n sistemul unic, inclusiv a- cele ale agricultorilor. Guver-
tori, aceast\ categorie ur- gricultorii“, a spus {eitan. nul a decis ca majorarea valo-
mând a fi integrat\ `n siste- El a ar\tat c\ legea pri- rii punctului de pensie s\ fie
mul unic de pensii. vind pensiile agricultorilor a amânat\ pân\ la sfâr[itul
„Nu va mai exista siste- fost am=nat\. „Legea exist\ anului 2010 din cauza crizei
mul special de pensii pentru [i a fost prorogat\ pân\ anul financiare. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Miercuri, 6 ianuarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

„Acesta este Fiul Meu cel iubit“ V\zând ar\tarea Domnului,

„~n acest timp a venit Iisus din
Galileea, la Iordan, c\tre Ioan, ca
s\ se boteze de c\tre el. Ioan `ns\
~l oprea, zicând: «Eu am trebuin]\
s\ fiu botezat de Tine, [i Tu vii la
mine?». {i r\spunzând, Iisus a zis
c\tre el: «Las\ acum, c\ a[a se cu-
vine nou\ s\ `mplinim toat\ drep-
tatea». Atunci L-a l\sat. Iar bote-
zându-se Iisus, când ie[ea din a-
p\, `ndat\ cerurile s-au deschis [i
Duhul lui Dumnezeu s-a v\zut
pogorându-se ca un porumbel [i
venind peste El. {i iat\ glas din
ceruri zicând: «Acesta este Fiul
Meu cel iubit `ntru Care am bi-
nevoit».“ (Matei 3, 13-17)
***
~n ultimul timp am participat
prin ochii suflete[ti la evenimen-
te deosebite din via]a Domnului
nostru Iisus Hristos, la momen-
tele importante din istoria mân-
tuirii neamului omenesc. Am fost
asemenea `ngerilor, p\storilor [i
magilor care s-au bucurat de na[-
terea Fiului lui Dumnezeu. Apoi
L-am g\sit pe Mântuitorul stând
`n Templul din Ierusalim [i `nv\-
]ând pe cei ce se credeau `nv\]a]i.
Ast\zi, la Boboteaz\, este ziua `n
care mergem la râul Iordan pen-
tru a fi martori la Botezul Dom-
nului nostru Iisus Hristos. ~n
momentul botezului, cerurile s-
au deschis [i s-a auzit glasul lui
Dumnezeu Tat\l: „Acesta este
Fiul Meu Cel iubit, `ntru Care
am binevoit“. Mesajul acesta este
unul care dep\[e[te veacurile [i
se adreseaz\ deopotriv\ tuturor
genera]iilor de cre[tini. S\ lu\m
aminte c\ Dumnezeu ~l nume[te
pe Iisus Hristos „Fiu iubit“. Pe a-
cest Fiu iubit L-a trimis `n lume
s\ ne mântuiasc\. Sfântul Duh
S-a coborât peste Domnul Iisus
`n chip de porumbel. Deci Trei-
mea Sfânt\, Dumnezeu Tat\l,
Dumnezeu Fiul [i Dumnezeu
Sfântul Duh, S-a ar\tat lumii `n-
tregi: Iisus din Nazaret este Fiul
lui Dumnezeu, Sfântul Duh se
coboar\ `n chip de porumbel, iar
apa Iordanului devine ap\ sfin]i-
t\ prin prezen]a lui Dumnezeu.
Al\turi de s\rb\toarea Cr\ciu-
nului, s\rb\toarea Bobotezei vi-
ne s\ `ntregeasc\ aceast\ simfo-
nie duhovniceasc\. De la pruncie
pân\ la b\trâne]e, to]i pa[ii vie]ii
noastre ne sunt c\l\uzi]i de
Domnul Hristos. El este `n apa
botezului, `n Sfântul Mir, `n
Sfântul Potir, El binecuvântea-
z\, El cre[te, El `nmul]e[te. El,
Iisus Hristos, este sensul vie]ii a-
cesteia [i n\dejdea vie]ii viitoare.
(pr. Dumitru P|DURARU, Radio
Trinitas)
a[tept\m venirea Lui
„C\ci harul mântuitor al lui
Dumnezeu s-a ar\tat tuturor
oamenilor, `nv\]ându-ne pe
noi s\ lep\d\m f\r\delegea [i
poftele lume[ti [i, `n veacul de
acum, s\ tr\im cu `n]elepciu-
ne, cu dreptate [i cu cucernicie;
[i s\ a[tept\m fericita n\dejde
[i ar\tarea slavei marelui
Dumnezeu [i Mântuitorului
nostru Hristos Iisus, Care S-a
dat pe Sine pentru noi, ca s\
ne izb\veasc\ de toat\ f\r\de-
legea [i s\-{i cur\]easc\ Lui
popor ales, râvnitor de fapte
bune. Iar când bun\tatea [i iu-
birea de oameni a Mântuitoru-
lui nostru Dumnezeu s-au ar\-
tat, El ne-a mântuit, nu din
faptele cele `ntru dreptate, s\-
vâr[ite de noi, ci dup\ a Lui `n-
durare, prin baia na[terii celei
de a doua [i prin `nnoirea Du-
hului Sfânt, pe Care L-a v\rsat
peste noi, din bel[ug, prin Iisus
Hristos, Mântuitorul nostru,
ca `ndreptându-ne prin harul
Lui, s\ ne facem, dup\ n\dej-
de, mo[tenitorii vie]ii celei ve[-
nice.“ (Tit 2, 11-14 [i 3, 4-7)
***
~n ziua s\rb\torii Botezului
Domnului, Biserica ne `nva]\ s\
privim deodat\ c\tre coborârea
lui Hristos `n apele Iordanului,
dar [i c\tre timpul botezului
nostru. De aceea, fragmentul a-
postolic vorbe[te atât despre a-
r\tarea harului lui Dumnezeu,
cât [i despre sfin]irea [i `nnoirea
noastr\ prin Tainele Botezului
[i Mirungerii. Ar\tarea Unuia
din Treime nedesp\r]it de Sfân-
ta Treime `n ziua Botezului S\u
ne `nva]\ teologia profund\ a
schimb\rii, anume ce s\ lep\-
d\m [i ce s\ a[tept\m, pentru
c\ `n fa]a Mântuitorului, Care
Se pleac\, omul nu poate sta
indiferent, `n fa]a apei cur\]ite
prin intrarea Creatorului, crea-
]ia nu poate r\mâne murdar\.
~n ziua Epifaniei, apostolul ne
spune c\, v\zând ar\tarea
Domnului, noi a[tept\m de fapt
venirea Lui, via]a cre[tin\ fiind
a[teptarea Celui ce a venit. Dar
atunci când apostolul Pavel
vorbe[te de ar\tarea lui Dum-
nezeu, nu identific\ un loc [i nu
indic\ un timp, ci face cunoscut\
o persoan\, Mântuitorul Hristos.
Bun\tate [i iubire aduce Dum-
nezeu atunci când este c\utat
sau chemat, a[teptat [i primit.
Botezul [i Mirungerea sunt tai-
nele bun\t\]ii [i simbolul `ndu-
r\rii lui Dumnezeu, pentru c\
primim f\r\ s\ d\ruim, ne `nno-
im f\r\ s\ ne ostenim. Cre[tinul
este chemat ca `n via]\ s\ p\s-
treze darurile primite la Botez,
anume `nfierea [i `nvierea,
`nnoirea [i sfin]irea, iar `n ziua
Botezului Domnului s\ `[i a-
duc\ aminte c\ la botezul s\u
cerurile s-au deschis, pentru ca
via]a sa s\ o transforme `n sca-
r\ c\tre cer. (Ciprian OLINICI,
Radio Trinitas)

SF+NTUL ZILEI
(†) Botezul Domnului
(Epifania, Teofania sau Boboteaza) (har]i)
Ast\zi, Biserica serbeaz\ Botezul Mântuitorului
nostru Iisus Hristos `n râul Iordan. Sfântul Prooroc
Ioan l-a oprit pe Iisus, zicându-I: „Eu am trebuin]\ s\
fiu botezat de Tine [i Tu vii la mine?“. Dar Domnul
Iisus i-a zis c\ botezul Lui este plinirea a toat\ drep-
tatea. Prin botezul lui Hristos, toat\ firea apelor s-a
sfin]it. ~n momentul botezului, cerurile s-au deschis [i
s-a auzit glasul lui Dumnezeu: „Acesta este Fiul Meu
cel iubit `ntru Care am binevoit“, iar Sfântul Duh S-a
coborât peste Domnul Iisus `n chip de porumbel. Astfel
S-a descoperit `n chip v\zut oamenilor Sfânta Treime:
Dumnezeu-Tat\l, Dumnezeu-Fiul [i Dumnezeu-Sfântul
Duh. De aceea s\rb\toarea de ast\zi se nume[te [i E-
pifanie, care `nseamn\ „descoperire“ (`n limba greac\).

Tot `n aceast\ zi, Biserica face pomenirea Sfântului

Sfin]it Mucenic Romano Lachedemonul.

Mâine, Biserica face pomenirea †) Soborului Sfân -

tului Prooroc Ioan, ~naintemerg\torul [i Botez\torul
Domnului. a

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Schimonahul Gherasim Cârj\
de la Neam]
N\scut `n apropierea M\n\stirii
Agapia, din copil\rie a primit o edu-
ca]ie la icoana cre[tin\. ~n 1907 a
intrat `n via]a monahiceasc\ de la
M\n\stirea Neam]. A dat dovad\ de
mult\ rigurozitate fa]\ de cele sfin-
te, refuzând s\ intre `n tagma preo-
]easc\, timp de 50 de ani având as-
cultarea de paracliser [i ve[mântar
al m\n\stirii `n care se nevoia. Zil-
Gherasim C=rj\ nic, p\rintele Gherasim citea acatis-
tul [i paraclisul Maicii Domnului.
Dup\ m\rturiile ucenicilor s\i, ni-
ciodat\ nu a fost v\zut râzând sau
vorbind cuvinte de prisos. ~n biseri-
c\ nu se a[eza niciodat\ `n stran\,
oricât de obosit ar fi fost, iar când se
termina slujba, mergea la chilie cu
fa]a senin\ [i cu rug\ciune `n ini-
m\. ~n chilie, care ar\ta ca un altar,
lâng\ candela aprins\, p\rintele
st\tea ca un sfe[nic de veghe, cea-
suri `ntregi citind din Psaltire [i a-
ducând slav\ lui Dumnezeu. ~n
noaptea Sfintelor Pa[ti, el era cel ca-
re mergea `n cimitir unde aprindea
sute de lumân\ri, apoi cobora `n
gropni]a m\n\stirii unde aducea lu-
mina la candel\. Atunci când auzea
c\ se ridic\ o nou\ biseric\, avea o-
biceiul s\ strâng\ bani [i s\ cumpe-
re ve[minte [i c\r]i de cult pe care le
dona acestora. ~n ziua de 16 ianua-
rie 1957, dup\ dou\ s\pt\mâni de
a[teptare [i rug\ciune, `mbr\cat `n
ras\ [i mantie, cu crucea [i metanii-
le `n mân\, [i-a dat sufletul `n mâi-
nile lui Hristos. (Adrian Nicolae
PETCU)
 Miercuri, 6 ianuarie 2010
Ast\zi se s\v=r[e[te sfin]irea mare a apei
Credincio[ii ortodoc[i serbeaz\ ast\zi,
6 ianuarie, Botezul Domnului. Ieri, `n
ajunul Bobotezei, a fost zi de post, prilej de
preg\tire duhovniceasc\ `naintea marelui
praznic al Botezului Mântuitorului.
Dup\ rânduielile liturgice speciale din
ajunul Botezului Mântuitorului, Ceasurile
`mp\r\te[ti, care au paremii speciale, pro-
chimen, apostol, Evanghelie [i cânt\ri le-
gate de praznicul `mp\r\tesc din ziua ur-
m\toare, [i Liturghia Sfântului Vasile cel
Mare unit\ cu Vecernia, ast\zi, la Cate-
drala patriarhal\ din Bucure[ti, slujba
sfin]irii Aghezmei celei mari va fi s\vâr[i-
t\ de c\tre Preafericitul P\rinte Patriarh
Daniel, `nconjurat de un ales sobor de pre-
o]i [i diaconi. „Slujba de sfin]ire mare a a-
pei va fi oficiat\ de PF P\rinte Patriarh
Daniel, dup\ Sfânta Liturghie oficiat\ `n
Catedrala patriarhal\. Sfin]irea Apei celei
Mari va fi oficiat\ `n pia]eta dintre Cate-
drala patriarhal\ [i Re[edin]a patriarha-
l\, acolo unde sunt a[ezate 12 vase cu pes-
te 7.000 de litri de ap\ ce urmeaz\ s\ fie
sfin]it\. Aici a fost amplasat\ o cruce me-
talic\ de aproximativ 3 metri, care a fost
`mpodobit\ cu cetin\ de brad, busuioc [i
flori. La slujba de sfin]ire mare a apei care
se s\vâr[e[te numai `n ajun [i `n ziua
Praznicului Botezului Domnului, la Cate-
drala patriarhal\ vor participa `ntr-o at-
mosfer\ duhovniceasc\ specific\ marilor
praznice ale Ortodoxiei câteva mii de cre-
dincio[i din Bucure[ti [i din `mprejurimi. A-
pa care se va folosi `n cadrul acestei sfinte
slujbe va fi adus\ de brigada de pompieri
din cadrul «Inspectoratului pentru situa]ii
de urgen]\ Bucure[ti», luat\ din pu]uri de
mare adâncime, ap\ extrem de curat\, iar
cisternele cu care va fi transportat\ apa au
fost cur\]ate, igienizate [i special preg\tite
`n aceste zile premerg\toare Praznicului“,
ne-a declarat p\rintele consilier patriarhal
Constantin Stoica, purt\torul de cuvânt al
Patriarhiei Române.
Peste 10.000 de sibieni,
a[tepta]i `n Pia]a Mare
Peste 10.000 de sibieni sunt astepta]i
ast\zi, de marele praznic al Botezului
Domnului, la ora 12:00 `n Pia]a Mare din
centrul municipiului Sibiu, pentru a parti-
cipa la sfintirea apei, potrivit BASILICA.
Slujba va fi oficiat\ de ~nalt Preasfin]itul
Lauren]iu, mitropolitul Ardealului. P\rin-
tele C\t\lin Dumitrean, purt\tor de cu-
vânt al Arhiepiscopiei Sibiului, a dat mai
multe detalii despre eveniment `ntr-un in-
terviu Radio TRINITAS: „Dup\ tradi]ia
care deja, iat\, an de an se repet\ la Sibiu,
un frumos obicei, fiecare parohie dup\ s\-
vâr[irea `n biserici a Sfintei Liturghii se
va `ndrepta `n coloan\, credincio[ii [i pre-
o]ii parohi, pentru a ajunge `n Pia]a Mare
a ora[ului. ~n jurul orei 12:00 va `ncepe
slujba de sfin]ire a Aghezmei mari, slujb\
„~n aceast\ zi a Ajunului se vede leg\tura
dintre Sfânta Treime [i via]a Bisericii“
Ieri, `n ajunul Praznicului Botezului
Domnului, dup\ s\vâr[irea rânduielilor
liturgice speciale `n Catedrala patriar-
hal\ [i dup\ s\vâr[irea slujbei sfin]irii
Aghezmei celei mari, slujitorii [i corul de
psal]i ai Catedralei `n frunte cu arhi-
mandritul Timotei Aioanei, mare eclesi-
arh al Catedralei patriarhale [i exarh
cultural al Arhiepiscopiei Bucure[tilor,
au mers cu [i au stropit cu Agheazm\
mare Re[edin]a patriarhal\.
Slujitorii Catedralei au intrat `n Sala
„Sfin]ilor Români“ din incinta re[edin]ei
cântând troparul Praznicului, „~n Iordan
botezându-Te Tu, Doamne…“ [i au fost `n-
tâmpina]i de c\tre Preafericitul P\rinte
Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, `nconjurat de membrii Consiliului
Eparhial al Arhiepiscopiei Bucure[tilor.
Cu acest prilej, ~ntâist\t\torul Biseri-
cii noastre [i-a exprimat bucuria partici-
p\rii la acest moment. „Agheazma mare
sfin]e[te via]a noastr\, spa]iul `n care
noi lucr\m, [i ne `ndeamn\, iar omul
la care particip\ to]i preo]ii din Sibiu,
~nalt Preasfin]itul nostru P\rinte Mitro-
polit dr. Lauren]iu Streza, Preasfin]itul
P\rinte Episcop-Vicar Andrei F\g\r\[anu
[i, ca de fiecare dat\, sunt a[tepta]i mii [i
mii de credincio[i. Este un eveniment deo-
sebit pentru Sibiu, o tradi]ie care sper\m
ca [i de acum `n fiecare an s\ se repete, ca-
re creeaz\ o unitate `n credin]\ deosebit\, o
armonie duhovniceasc\ cu totul [i cu totul
aparte, pentru to]i cei care vor s\ tr\iasc\
cu dragoste credin]a noastr\ ortodox\“.
Procesiuni la Constan]a,
Gala]i, Br\ila [i Tulcea
Ast\zi, `ncep=nd cu ora 9:00, la Cate-
drala arhiepiscopal\ „Sfin]ii Apostoli Pe-
tru [i Pavel“ va avea loc Sfânta Liturghie
`n cinstea Botezului Domnului, oficiat\ de
c\tre IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomi-
sului. La ora 11:45, clerul [i credincio[ii
vor porni `ntr-o ampl\ procesiune spre fa-
leza Comandamentului For]elor Navale,
unde, la ora 12:00, va fi oficiat\ slujba de
sfin]ire a apelor. Conform tradi]iei, IPS
Teodosie va arunca `n apa m\rii trei cruci
ce vor fi recuperate de tineri curajo[i, a-
nun]\ Biroul de pres\ al Arhiepiscopiei
Tomisului.
sfin]e[te locul dac\ se sfin]e[te pe sine `n
rela]ia cu Dumnezeu cel Unul Sfânt, sin-
gurul izvor al sfin]eniei. Aceast\ binecu-
vântare a casei, a re[edin]ei este semnul
iubirii Preasfintei Treimi pentru noi cei
boteza]i `n numele Preasfintei Treimi [i
ne aduce aminte de botezul nostru pe ca-
re `l `nt\re[te, `l amplific\ `n lucrarea Sa
roditoare, duhovniceasc\ a darurilor Du-
hului Sfânt primite de la Botez“, a spus
Patriarhul Românei.
~ntâist\t\torul Bisericii noastre a a-
r\tat, de asemenea, c\ s\rb\toarea Bote-
zului Domnului [i Mântuitorului nostru
Iisus Hristos ne aduce aminte de calita-
tea de fii duhovnice[ti ai lui Dumnezeu,
dup\ har. „Filia]ia [i paternitatea divin\
pe care Duhul Sfânt le confirm\ `n Sfân-
ta Treime se d\ruiesc `n Biseric\ prin
Sfântul Duh. Prin Botez, Duhul Sfânt lu-
creaz\ `nfierea noastr\ [i noi devenim fii
duhovnice[ti ai lui Dumnezeu [i ai Bise-
ricii. Prin hirotonie devenim p\rin]i du-
hovnice[ti ai Bisericii, iar aceast\ lucrare
Actualitatea religioas\ 3
Tot `n cadrul slujbei, Arhiepiscopul To-
misului va sfin]i apa din 16 budane de lemn
aflate `n care trase de boi [i de m\gari.
Tot ast\zi, 6 ianuarie, dup\ oficierea
slujbei de sfin]ire mare a Apei din Portul
turistic Tomis, Arhiepiscopul Teodosie
va d\rui sticle cu Agheazm\ mare bolna-
vilor de la Spitalul Jude]ean din Con-
stan]a, b\trânilor de la Azilul de pe stra-
da Unirii, Constan]a, [i celor priva]i de
libertate de la penitenciarele Poarta Al-
b\ [i Valul lui Traian.
~n ajunul praznicului Botezului Dom-
nului, la Catedrala arhiepiscopal\ din Ga-
la]i s-a s\v=r[it slujba Ceasurilor `mp\r\-
te[ti urmat\ de Sfânta Liturghie a Sf. Va-
sile cel Mare, dup\ care a avut loc sfin]i-
rea Aghezmei celei mari de c\tre IPS Ca-
sian, Arhiepiscopul Dun\rii de Jos, `ncon-
jurat de clerul catedralei [i numero[i cre-
dincio[i, informeaz\ Biroul de pres\ al
Dun\rii de Jos.
Ast\zi, ~nalt Preasfin]ia Sa va s\vâr[i
slujba Sfintei Liturghii la Catedrala „Na[-
terea Domnului“ din Br\ila, de unde, `nce-
pând cu orele 11:00, preo]ii [i credincio[ii
de la parohiile br\ilene, `n frunte cu ierar-
hul lor, vor porni `n procesiune c\tre fale-
za Dun\rii, unde va avea loc slujba de
sfin]ire a Aghezmei mari, urmat\ de tra-
di]ionala aruncare a crucii `n apele Dun\-
a paternit\]ii duhovnice[ti, a calit\]ii de
p\rinte duhovnicesc vine tot prin lucra-
rea Sfântului Duh. ~n aceast\ zi a Ajunu-
lui se vede leg\tura dintre Sfânta Treime
[i via]a Bisericii. Iubirea p\rinteasc\ a
rii. Acela[i ritual va fi s\vâr[it [i la Gala]i,
de c\tre IPS Casian, pe faleza Dun\rii, `n
dreptul bisericii fortificate Precista, `nce-
pând cu orele 13:00.
~n frumoasa tradi]ie a anilor anteriori,
`n toate parohiile din cuprinsul Episcopiei
Tulcei se oficiaz\ ast\zi slujba Sfintei Li-
turghii, urmat\ imediat de s\vâr[irea
slujbei Aghezmei celei mari, iar acolo un-
de exist\ posibilitate, conform vechilor
practici, aceast\ rânduial\ se oficiaz\ lân-
g\ un luciu de ap\ sau direct pe malul Du-
n\rii, informeaz\ Biroul de pres\ al Epis-
copiei Tulcei.
La bisericile parohiale din municipiul
Tulcea, `ncepând cu primele ore ale acestei
dimine]i, se vor oficia slujba Sfintei Litur-
ghii, apoi slujba Aghezmei celei mari, dup\
care grupurile formate la bisericile centrale
din ora[ vor porni c\tre Catedrala episcopa-
l\ „Sf. Nicolae“, de unde, la ora 12:30, o pro-
cesiune imens\ format\ aici va trebui s\ a-
jung\ la ora 13:00 la nava Republica sta]io-
nat\ pe faleza Dun\rii.
Procesiunea va fi condus\ de ~ntâist\-
t\torul Eparhiei Tulcii, Preasfin]itul Visa-
rion, [i se va desf\[ura pe traseul str. Pro-
gresului, str. Frumoas\, str. Babadag, str.
Unirii, Falez\.
Dup\ oficierea slujbei Aghezmei celei
mari [i momentul arunc\rii `n apele Du-
n\rii a crucii de lemn `mpodobite cu bu-
suioc, Episcopul Visarion va rosti un cu-
vânt de `nv\]\tur\ prilejuit de impor-
tan]a s\rb\torii.
Sfin]irea apei pe faleza
Dun\rii din Moldova Nou\
La praznicul Botezului Domnului, `nce-
pând cu ora 9:00, PS Episcop Lucian al Ca-
ransebe[ului va s\vâr[i Sf=nta Liturghie
arhiereasc\ la Parohia „Adormirea Maicii
Domnului“ - Moldova Nou\ din Protopopia-
tul Oravi]a, dup\ care va oficia slujba de
sfin]ire a apei celei mari pe faleza Dun\rii
din ora[ul Moldova Nou\, informeaz\ A-
gen]ia de {tiri a Patriarhiei Rom=ne.
Mii de credincio[i sunt a[tepta]i ast\zi,
de Boboteaz\, la Biserica „Sfin]ii Apostoli
Pentru [i Pavel“ din Zimnicea, pentru a par-
ticipa la sfin]irea apelor [i la procesiunea de
la malul Dun\rii. Slujba va fi oficiat\ de PS
Galaction, Episcopul Alexandriei [i Teleor-
manului. Dup\ cum a declarat pentru Ra-
dio TRINITAS p\rintele C\t\lin P\unescu,
consilier administrativ al eparhiei, „`ntrea-
ga mul]ime a credincio[ilor `mpreun\ cu
Preasfin]itul [i preo]ii prezen]i vor merge pe
malul Dun\rii. ~nve[mântat `n toate ve[-
mintele, va arunca crucea `n Dun\re, ur-
mând ca acel tân\r care se va arunca pen-
tru a o prinde s\ primeasc\ un premiu din
partea Episcopiei Alexandriei [i Teleorma-
nului, a Prim\riei Zimnicea, `nmânat de
Preasfin]itul Episcop Galaction“. a
lui Dumnezeu Tat\l, iubirea de Fiu al lui
Dumnezeu Fiul [i iubirea mângâietoare a
Duhului Sfânt se transmit Bisericii, se
`mp\rt\[esc ei sub forma lucr\rii harului
`n via]a noastr\.“ (C.B.)
 CM
YK

4 Biserica `n lume Miercuri, 6 ianuarie 2010

PE SCURT Credin]a `n Iisus Hristos, n\dejdea lituanienilor

Prima Sfânt\ Liturghie `n
Castelo Branco, Portugalia
Prima Sfânta Liturghie s\vâr[it\ `n o-
ra[ul Castelo Branco (Portugalia) a fost
oficiat\ de Arhiepiscopul Inochentie de
Korsun, `n timpul vizitei sale pastorale
din Portugalia (23-27 decembrie), rela-
teaz\ spc.rs. ~nconjurat de p\duri dese,
ora[ul nu a ascultat pân\ acum decât
rug\ciuni. Ora[ul se afl\ la 200 de km
de Lisabona. Aici se afl\ mul]i cre[tini
ortodoc[i, imigran]i din Europa de Est,
care, la fel ca localnicii, activeaz\ `n
cre[terea ovinelor, horticultur\ [i culti-
varea m\slinilor. Ora[ul are o popula-
]ie de peste 32.000 de locuitori [i este
re[edin]a districtului cu acela[i nume
din zona central\ a Portugaliei.
Consilierii municipali ai unui ora[
mic din Lituania, ]ar\ majoritar cato-
lic\, L-au „`ntronizat pe Iisus Hristos
ca Rege“ al comunit\]ii lor, `n speran-
]a ridic\rii moralului popula]iei `n a-
ceast\ perioad\ de criz\ economic\, a-
nun]\ chretiente.info. „~ntronizarea
lui Iisus Hristos ca rege al municipiu-
lui nostru `nseamn\ o recunoa[tere
solemn\ a Sa ca suveran [i protector
al nostru“, a declarat primarul locali-
t\]ii Šalèininkai, Zdzislav Palevic, ci-
tat de agen]ia de [tiri baltic\ BNS. „~n
aceast\ perioad\ dificil\ pentru ]ar\,
când criza mondial\ ne afecteaz\, ro-
lul lui Hristos devine important nu
numai `n via]a personal\ a oamenilor,
ci [i `n via]a politic\ [i cultural\“, pro-
clam\ actul de `ntronizare, adoptat `n
unanimitate. „Aceasta nu este o deci-
zie care s\ fac\ r\u. Zona este majori-
tar catolic\, [i de ce n-am `ncuraja po-
pula]ia s\ respecte cele 10 porunci?“,
a declarat pentru AFP, prin telefon,
Leonarda Stancikiene, unul dintre cei
25 de membrii ai Consiliului. Acest o-
ra[, cu aproximativ 7.000 de oameni,
majoritatea etnici polonezi, se afl\ la
aproximativ 50 km sud de Vilnius -
primul ora[ lituanian care [i-a `ncre-
din]at [i el soarta lui Iisus Hristos.
Printr-un act aprobat `n 12 iunie
2009, regiunea Vilnius a fost pus\ sub
protec]ia Mântuitorului Hristos „pen-
tru a evita gre[elile dureroase, perico-
lele [i amenin]\rile“.
Lituania, fost\ republic\ sovietic\,
devenit\ independent\ `n 1990 [i
membr\ a UE `n 2004, este un stat la-
ic, dar religia catolic\ r\mâne o com-
ponent\ vital\ a ]\rii. ~nainte ca Dalia
Gribauskaite s\ `[i depun\ jur\mân-
tul `naintea `nceperii unui nou man-
dat de pre[edinte, chiar episcopul de
Vilnius, Audris Backis, a fost cel care
a ]inut un discurs `n fa]a parlamentu-
lui. Slujbe solemne sunt oficiate la
principalele s\rb\tori na]ionale. a

327 de tineri din Zimbabwe Decizii `n problemele externe ale

au primit botezul
Cu binecuvântarea Patriarhului Ale-
xandriei [i al `ntregii Africi, Episcopul
Gheorghe de Zimbabwe a celebrat
miercuri, 30 decembrie, Sfânta Tain\ a
Botezului pentru 327 de persoane la
Centrul misionar „Sf. Nectarie“ din Ha-
rare, informeaz\ Romfea. Cei mai
mul]i au fost catehumeni care au parti-
cipat timp de un an la o serie de cate-
heze. Dup\ slujb\, mai mult de o mie
de persoane au primit haine [i
`nc\l]\minte.
Arhiepiscopul
de Canterbury, invitat la
Seminarul „Sf. Vladimir“
Arhiepiscopul anglican de Canterbury,
Rowan Williams, a fost invitat la ur-
m\toarea conferin]\ anual\ dedicat\
P\rintelui Alexandre Schmemann, or-
ganizat\ de Seminarul „Sfântul Vladi-
mir“ din Statele Unite, anun]\ ortho-
doxie.com. Arhiepiscopul Williams va
sus]ine, pe 30 ianuarie, un expozeu cu
titlul „Teologia [i chemarea la via]a
contemplativ\: imaginea umanit\]ii `n
Filocalie“. Dup\ sus]inerea acestei te-
me, Arhiepiscopul de Canterbury va
primi titlul de doctor honoris causa
pentru contribu]ia sa la studierea teo-
logiei [i spiritualit\]ii ortodoxe.
Turcia solicit\ Italiei
restituirea moa[telor
Sfântului Nicolae
Turcia va cere Italiei restituirea relic-
velor Sfântului Nicolae, expuse, de la
`nceputul celui de-al doilea mileniu
cre[tin, `n basilica din Bari care `l are
ca ocrotitor pe ierarhul din Mira Li-
chiei, a declarat ministrul culturii de la
Ankara, anun]\ actualite.fr, citând
presa turc\. Sfântul originar din Mira,
actualul Demre (`n sudul coastei Medi-
teranei), este, dup\ o tradi]ie, cel care
a n\scut folclorul legat de Mo[ Cr\-
ciun. „Dac\ noi vom construi un muzeu
`n acest ora[, este evident c\ primul lu-
cru pe care `l vom solicita este legat de
relicvele lui Mo[ Cr\ciun“, a spus Ertu-
grul Günay, citat de ziarul Milliyet.
F\r\ s\ anun]e calendarul pentru con-
struirea acestui muzeu menit s\ ex-
pun\ vestigii ale civiliza]iilor antice, `n
special lician\ [i bizantin\, care au exi-
stat `n aceast\ zon\, ministrul a de-
clarat c\, dup\ studiul unor exper]i,
statul turc va solicita Italiei restituirea
moa[telor Sfântului Nicolae. „Aceste
oseminte trebuie s\ fie expuse aici, [i
nu `ntr-un ora[ de pira]i“. Numero[i
turi[ti, `n special ru[i, viziteaz\ `n
fiecare an Biserica „Sfântul Nicolae“, o
biseric\ bizantin\ datând din secolul
alV-lea [i reconstruit\ `n veacul al XI-
lea, din ora[ul Demre. a
Pagin\ realizat\
de pr. Mihai GOJGAR
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse
La `ntâlnirea din 25 de-
cembrie 2009, Sfântul Si-
nod al Bisericii Ortodoxe a
Rusiei a luat mai multe de-
cizii privind rela]iile biseri-
ce[ti externe ale Patriarhi-
ei Moscovei, anun]\ DECR
Communications Service.
~n leg\tur\ cu vizita Patri-
arhului Kiril `n Azerbaid-
jan, cu ocazia celei de-a 30-
a anivers\ri de când la con-
ducerea Consiliului Popoa-
relor Musulmane din Cau-
caz se afl\ Allahshuqur
Pasha-zade, prilej cu care
Sanctitatea Sa a vut o `n-
trevedere [i cu Patriarhul
catolicos al Georgiei, Ilia al
II-lea, sinodalii au c\zut de
acord c\ evenimentul a fost
important pentru `nt\rirea
[i dezvoltarea rela]iilor fra-
terne dintre Bisericile Or-
todoxe Rus\ [i Georgian\.
S-a luat hot\rârea ca Arhi-
mandritul Roman Lukin
(Arhiepiscopia Moscovei)
s\ fie trimis la Tbilisi pen-
tru a purta de grij\ credin-
cio[ilor ortodoc[i vorbitori ilor cu comunitatea musul- t\ `n cadrul sec]iunii „Ro- a Comisiei (8 decembrie).
de limba rus\ [i pentru a man\ din Caucaz. Cu satis- lul Bisericii Ortodoxe Ruse Concluziile vor fi aplicate
reprezenta Biserica Orto- fac]ie a fost primit\ [i vizi- [i al altor confesiuni tradi- de o echip\ de teologi, con-
dox\ a Rusiei `n caz de ne- ta Mitropolitului Jonah al ]ionale `n `nt\rirea temelii- dus\ de Arhiepiscopul Hi-
voie. Patriarhul Kiril a a- Americii [i Canadei la Mos- lor spirituale ale lumii ru- larion de Volokolamsk, ca-
preciat pozitiv `ntâlnirea a- cova `n perioada 5-9 de- se, care a fost important `n re va avea sarcina de a rea-
vut\ cu pre[edintele Azer- cembrie, cu ocazia celei de- dezvoltarea rela]iei stat- liza mijloace [i metode de
baidjanului, Ildar Aliev, [i a 15-a anivers\ri a Repre- Biseric\ menit\ s\ sprijine catehizare moderne. Aces-
a manifestat dorin]a de a zentan]ei Bisericii Ortodo- compatrio]ii din afara gra- ta din urm\ a raportat [i
dezvolta cooperarea cu au- xe a Rusiei `n America. ni]elor Rusiei“. concluziile vizitelor fr\]e[ti
torit\]ile azere. De aseme- Sfântul Sinod a mul]umit ~n cadrul [edin]ei, s-a a- `n Elve]ia, Cipru, China,
Patriarhului Kiril pentru probat [i raportul Mitropo- Thailanda. De asemenea,
nea, s-au adresat mul]u-
miri [i lui Allahshuqur raportul prezentat dup\ litului Filaret de Minsk, `n s-au trimis reprezentan]i
Pasha-zade pentru primi- participarea la cel de-al calitatea sa de pre[edinte ai Bisericii Rusiei `n ]\rile
rea c\lduroas\ de la Baku treilea Congres Mondial al al Comisiei Sinodale de Te- cu mul]i emigran]i ru[i
[i s-a c\zut de acord c\ este Compatrio]ilor, `n special ologie Biblic\, raport reali- (Spania, Italia, Fran]a, Ar-
necesar\ o `nt\rire a rela]i- pentru lucrarea desf\[ura- zat dup\ sesiunea plenar\ gentina [i Brazilia). a
Un text din anul 1700 `.Hr. afirm\ o foloseasc\ perfect pentru a transpor-
ta animale peste fluvii“.
c\ arca lui Noe a fost f\cut\ din stuf Tablele mesopotamiene descriu is-
toria potopului ce se reg\se[te `n Car-
Noi traduceri ale unor scrieri babi- nuscris [i crede c\ este una dintre pri- tea Facerii din Vechiul Testament. ~n
loniene arat\ c\ arca lui Noe a fost mele descrieri ale faimoasei ambarca- traducerea lui Finkel, Dumnezeu vor-
mai degrab\ o plut\ f\cut\ din stuf, ]iuni. „~n toate imaginile create de oa- be[te cu Atram-Hasis, un rege sumeri-
decât o barc\ tradi]ional\, relateaz\ meni, s-a presupus c\ arca era o barc\ an care `l reprezint\ pe Noe `n versiu-
nile ini]iale ale povestirii. Traducerea
telegraph.co.uk. Textele, scrise `n ju- f\cut\ pentru a pluti pe ocean, cu pro-
rul anului 1700 `.Hr., au fost descope- r\ [i pup\ ascu]ite, pentru a str\pun- este: „Perete, perete! Perete de stuf,
rite `n Orientul Mijlociu `n 1940 de Le- ge valurile, [i a[a a [i fost pictat\“, a perete de stuf! Atram Hasis, fii atent
onard Simmons, care le-a dat fiului declarat Finkel. „Dar arca nu trebuia la sfatul Meu ca s\ tr\ie[ti ve[nic! Dis-
s\u, Douglas. Acesta din urm\ le-a dat s\ ajung\ nic\ieri, ea trebuia doar s\ truge-]i casa, construie[te o barc\; dis-
lui Irving Finkel, expert de la British pluteasc\, [i instruc]iunile sunt ale u- pre]uie[te averile [i salveaz\-]i via]a!
Museum, care „s-a uitat pu]in la ele [i nui tip de nav\ pe care `l [tiau foarte Deseneaz\-]i barca pe care o vei con-
era cât pe-aci s\ cad\ de pe scaun“. I- bine. ~nc\ este folosit `n Iran [i Irak strui [i care va avea form\ rotund\; f\
mediat a tradus 60 de rânduri din ma- ast\zi, un fel de luntre pe care [tiau s- ca lungimea [i l\]imea s\ fie la fel“. a

CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 6 ianuarie 2010 Actualitate 5

Temperaturi de peste 20 de grade Celsius `n martie
a Cum va fi vremea `n primele 3 luni ale anului a
Temperaturile maxime `n ianuarie pot
atinge 15 grade Celsius, `n cea mai mare parte
a ]\rii, regimul termic `n februarie situându-se
peste valorile normale `n regiunile din est, ur-
mând ca `n martie s\ fie mai frig `n nord-ves-
tul ]\rii, iar temperaturile minime pot atinge [i
-20 de grade Celsius.
Administra]ia Na]ional\ de Meteorologie
(ANM) precizeaz\ c\ temperaturile lunii ian-
uarie vor dep\[i valorile normale `n cea mai
mare parte a ]\rii, maximele putând ajunge
la 15 grade Celsius. ~n nop]ile cele mai reci
din cursul lunii ianuarie, temperaturile mi-
nime vor cobori sub -20 de grade Celsius, `n
zonele depresionare din centrul [i nordul ]\-
rii. De asemenea, cantit\]ile de precipita]ii
vor dep\[i valorile climatologice `n cea mai
mare parte a ]\rii, potrivit ANM.
~n luna februarie, temperaturile se vor
situa peste valorile normale `n regiunile es-
tice, iar `n rest se vor `ncadra `n limitele
obi[nuite.
Temperaturile maxime pot dep\[i 15
grade Celsius, iar `n nop]ile cele mai reci,
temperaturile minime vor cobor` sub -15
grade Celsius. Cantit\]ile de precipita]ii vor
fi mai mari decât cele normale `n jum\tatea
nordic\ a ]\rii, iar `n rest se vor `ncadra, `n
general, `n limitele obi[nuite.
~n luna martie, regimul termic se va situa
sub valorile normale `n nord-vestul ]\rii, va
dep\[i limitele normale `n regiunile sud-es-
tice, iar `n rest se va `ncadra `n limitele
obi[nuite. Cele mai mari valori de temper-
atur\ din cursul lunii pot dep\[i 20 de grade
Celsius, `n sudul ]\rii. a
PE SCURT
Se scumpe[te
c\ldura `n Bucure[ti
[i Constan]a
Tarifele la energia termic\ livrat\
de ELCEN `n Bucure[ti [i
Constan]a au fost majorate, la 1
ianuarie, cu 9%, respectiv 10%,
printr-o decizie a Autorit\]ii
Na]ionale de Reglementare `n
domeniul Energiei (ANRE), adop-
tat\ la sfâr[itul anului trecut, pe
baza solicit\rilor companiei. „Noile
tarife acoper\ costurile curente, dar

Asigurarea obligatorie a locuin]elor,

r\mân `n urm\ pierderi de peste
550 milioane de lei“, a declarat,
luni, agen]iei Mediafax, directorul
comercial al produc\torului ener-
getic, Irina Duic\. Astfel, pre]ul din

de la finele primului trimestru Bucure[ti a fost majorat cu 9%, la

a Procesul de emitere a poli]elor de asigurare obligatorie a locuin]elor ar putea
s\ `nceap\ spre finele primului trimestru al acestui an, dac\ Pool-ul de Asigurare
~mpotriva Dezastrelor (PAID) va `ncheia contractul de reasigurare, a declarat,
pentru Mediafax, directorul general al PAID, Marius Bulugea a
„F\r\ reasigur\tor, f\r\ un
contract de reasigurare, PAID
nu poate s\ `nceap\ s\ emit\
poli]ele de asigurare obligato-
rie a locuin]elor. ~n cursul aces-
tei s\pt\mâni, PAID va pu-
blica anun]ul de participare
destinat brokerilor de reasigu-
rare. Dac\ procesul de negocie-
re nu va `ntâmpina dificult\]i,
contractul de reasigurare ar
putea fi semnat pân\ la finele
primului trimestru, iar PAID
va putea s\ emit\ poli]ele de
asigurare“, a afirmat Bulugea.
Legea nr. 260 privind asigu-
rarea obligatorie a locuin]elor
a fost adoptat\ `n noiembrie
2008. La acea vreme, reprezen-
tan]ii Ministerului Adminis-
tra]iei [i Internelor au anun]at
c\ obligativitatea asigur\rii
locuin]ei va deveni efectiv\ la 1
iulie 2009, termen decalat pen-
tru 1 ianuarie 2010, principa-
lul motiv al `ntârzierii fiind ne-
constituirea PAID.
~n octombrie 2009, pre[e-
dintele Consiliului de Admi-
nistra]ie al PAID, Constantin
Toma, a declarat c\ obligati-
vitatea asigur\rii locuin]ei va
deveni efectiv\ la 1 iulie
2010, termen condi]ionat de
dezvoltarea unui sistem infor-
matic pentru gestionarea ce-
lor aproape 8,5 milioane de
contracte aferente fondului
locativ na]ional.
Conform legisla]iei, propri-
etarii de imobile sunt obliga]i
s\ `ncheie o poli]\ de asigura-
re, prima fiind diferen]iat\ `n
func]ie de tipul de locuin]\, `n-
tre 10 [i 20 de euro. Valoarea
asigurat\ a unei locuin]e nu
va dep\[i 20.000 de euro, iar
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a LOCALIT|}ILE RIVERA-
NE DUN|RII, ~N ALERT|: Co-
mitetele locale pentru situa]ii de
urgen]\ din patru comune dun\-
rene au fost aten]ionate s\ ia m\-
surile necesare `n scopul preveni-
rii inunda]iilor, `n cazul `n care
cotele apelor fluviului vor conti-
nua s\ creasc\, a declarat repre-
zentanta Inspectoratului pentru
Situa]ii de Urgen]\ (ISU) Mehe-
din]i, Ramona Nistor. Terenurile
agricole aflate `n aval de Barajul
nivelul minim se va situa la
10.000 de euro.
Nerespectarea de c\tre
persoanele fizice sau juridice
a obliga]iei de asigurare a lo-
cuin]elor constituie contra-
ven]ie [i se sanc]ioneaz\ cu
amend\ de la 100 la 500 de lei.
Persoanele fizice sau juridi-
ce care nu `[i asigur\ locuin]ele
aflate `n proprietate, `n condi-
]iile Legii nr. 260/2008, nu be-
neficiaz\, `n cazul producerii
unuia dintre dezastrele natu-
rale definite potrivit actului
normativ, de nici un fel de des-
p\gubiri de la bugetul de stat
sau de la bugetul local pentru
prejudiciile produse locuin]elor.
Por]ile de Fier II, din perimetrul
localit\]ilor Gruia, Pristol, Gârla
Mare [i Salcia, risc\ s\ fie acope-
rite de apele Dun\rii dac\ debitul
fluviului, actualmente de circa
9.500 de metri cubi/secund\, cu a-
proape 4.500 mc/s peste media lu-
nii ianuarie, va continua s\ creas-
c\. Conform unui comunicat al
Institutului Na]ional de Hidrolo-
gie [i Gospod\rire a Apelor, `n
sectorul fluvial Gruia-Corabia,
`ntins pe teritoriul jude]elor Me-
Bulugea a afirmat c\ va-
loarea primei de reasigurare
va depinde de gradul de cu-
prindere `n asigurare al locu-
in]elor, pe care l-a estimat la
25% `n primul an de aplicare
a Legii nr. 260/2008, `n condi-
]iile `n care fondul locativ na-
]ional num\r\ circa 8,5 mili-
oane de locuin]e.
El a mai spus c\, pân\ la
finele lunii ianuarie, PAID va
`ncheia procesul de elaborare
a caietului de sarcini pentru
licita]ia privind achizi]iona-
rea sistemului informatic care
va gestiona datele referitoare
fondul locativ na]ional.
hedin]i, Dolj [i Olt, se instituie
aten]ionare Cod galben pân\ pe
data de 11 ianuarie, ora 06:00.
a EROARE DE TEHNORE-
DACTARE ~N BUGETUL MAPN:
Ministerul Ap\r\rii Na]ionale a
demarat procedurile de corectare
a unei erori de tehnoredactare, `n
urma c\reia nu ap\rea `n proiec-
tul de buget al Ministerului pe
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
[i Silviu DASC|LU
„Valoarea viitorului con-
tract va fi de ordinul milioa-
nelor de euro“, a spus [eful
PAID.
Potrivit datelor Comisiei
de Supraveghere a Asigur\-
rilor (CSA), doar cel mult
15% din fondul locativ na]io-
nal beneficiaz\ de protec]ie
printr-o poli]\ de asigurare
facultativ\.
PAID s-a `nfiin]at `n sep-
tembrie 2009, când 13 asigu-
r\tori au semnat actele de
constituire a Pool-ului, apor-
tul acestora la capitalul social
al asigur\torului fiind de
4,545 milioane de euro (19,34
milioane de lei). a
2010 nici o sum\ la capitolul „Pri-
me de asigurare via]\, pl\tite de
angajator pentru angaja]i“.
MApN precizeaz\ c\ a propus `n
proiectul de buget transmis Mi-
nisterului Finan]elor Publice alo-
carea sumei de 7,350 milioane de
lei la acest capitol. Dintr-o eroare
de tehnoredactare, suma apare
`nscris\ la alt indicator. a
146 de lei pe gigacalorie. Totodat\,
`n Constan]a, tariful a fost majorat
mai mult, cu peste 10%, `ntrucât
aici compania asigur\ [i trans-
portul energiei termice, conform
sursei citate. Duic\ a afirmat c\
pierderile `nregistrate afecteaz\
cash-flow-ul companiei, care nu are
fonduri pentru achizi]ia combusti-
bililor, iar ELCEN a solicitat o
cre[tere mai mare a tarifelor, f\r\
a preciza `ns\ care a fost nivelul
cerut. Produc\torul de energie elec-
tric\ [i termic\ Electrocentrale
(ELCEN) Bucure[ti este filial\ a
companiei Termoelectrica, de]inut\
de stat, prin Ministerul Economiei.
ELCEN este cel mai mare
produc\tor de energie termic\ din
România, asigurând, `n 2008,
aproximativ 40% din consum [i
13% din electricitatea produs\ `n
]ar\. Societatea asigur\ c\ldur\ [i
ap\ cald\ menajer\ pentru aproa-
pe 600.000 de locuin]e `n Bucure[ti
[i circa 80.000 `n Constan]a.
Proiect de protejare
a sturionilor
`n Delta Dun\rii
Administra]ia Rezerva]iei Biosferei
Delta Dun\rii (ARBDD) din Tulcea
a `nceput s\ preg\teasc\, `n cadrul
programului „Re]eaua de arii prote-
jate ale fluviului Dun\rea -
DanubeParks“, un proiect pentru
protejarea sturionilor.
Guvernatorul Rezerva]iei, Grigore
Baboianu, a declarat pentru
Agerpres c\ proiectul a fost discu-
tat `n decembrie, la o reuniune
desf\[urat\ la Tulcea `n cadrul
programului „DanubeParks“.
Peste 2 milioane de
pasageri au trecut prin
Aeroportul B\neasa
Aeroportul Interna]ional Bucure[ti-
B\neasa estimeaz\ un trafic de
dou\ milioane de pasageri `n 2009,
informeaz\ Ministerul
Transporturilor. Pe primele zece
luni, Aeroportul a `nregistrat un
profit opera]ional de 34,86 milioane
de lei, iar cifra de afaceri a fost de
76,24 milioane de lei. Principala
surs\ de venit din activitatea de
baz\ o constituie taxele aeroportu-
are percepute companiilor aeriene
care opereaz\ pe aeroport [i
reprezint\ 80% din totalul veni-
turilor. La acestea se adaug\ veni-
turile din `nchirierea diverselor
spa]ii din aeroport (12% din totalul
veniturilor), precum [i sume
provenite din alte venituri (8% din
totalul bugetului). ~n 2007,
Aeroportul a `nregistrat circa
900.000 de pasageri [i 1,3-1,4 mili-
oane `n 2008. a
Cursul valutar
6.01.2010
Dolar SUA 2,9186
Euro 4,2077

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
Coac\zele negre
sunt recomandate
`n alimenta]ia
bolnavilor de icter
Viorel B., Hunedoara:
„Ce diet\ alimentar\
recomand\ medicina
naturist\ `n cazul
bolnavilor de icter?“
Prof. Constantin Milic\:
Icterul sau g\lbinarea este
o boal\ care poate s\
survin\ la toate vârstele, pe
substratul unei anemii
fiziologice [i patologice, con-
genitale sau dobândite.
Cauzele care declan[eaz\
maladia pot fi: hemoliza,
calculii biliari, tumorile,
viermii intestinali (mai ales
ascarizi), ganglionii [i into-
xica]iile cu anumite medica-
mente (sulfamide, testos-
teron, oxifenisantin\, clor-
promazin\), cloroform, ali-
mente alterate [i, mai ales,
consum exagerat de alcool.
Boala se manifest\ prin co-
lorarea `n galben a pielii, a
ochilor [i a mucoaselor, mai
intens „albu[ul ochilor“, ca
urmare a reten]iei `n sânge
a pigmen]ilor biliari (biliru-
bin\), bloca]i `n canalul
coledoc. Alte simptome con-
stau din: ficat umflat (he-
patomegalie), splin\ um-
flat\ (splenomegalie),
scaune gr\soase [i deco-
lorate, urin\ hipercrom\,
tulbur\ri dispeptice,
anorexie, prurit sup\r\tor,
astenie, paloare [i sl\bire
general\. ~n func]ie de pro-
centul de bilirubin\ dever-
sat\ `n sânge se
diferen]iaz\ mai multe
tipuri de icter: hemolitic,
mecanic, hepatocelular [i cu
patogenie mixt\. De oricare
dintre aceste forme de icter
a]i suferi, `n regimul ali-
mentar, cele mai recoman-
date alimente sunt ex-
tractele de ficat [i adausul
de vitamine (B, K). Efecte
bune are [i o cur\ de
coac\ze negre, timp de dou\
s\pt\mâni. La mas\ este
bine s\ se serveasc\ ardei
gras, p\trunjel, m\rar, pre-
cum [i fructe proaspete
(mere, pere, piersici). Dup\
fiecare mas\ sau ceai con-
sumat se poate lua câte o
linguri]\ de bitter suedez.
Urm\rind evolu]ia bolii, se
constat\ c\ dup\ 2-3 zile
apare o revenire la normal
a culorii pielii, iar analizele
de laborator vor fi mult mai
bune. ~n respectarea
regimului alimentar sunt
interzise gr\simile animale,
toc\turile, mezelurile, so-
surile, conservele [i al-
coolurile tari. ~n cazul
icterului, regimul de via]\
impune o aten]ionare spe-
cial\. ~ntrucât icterul este o
afec]iune contagioas\, care
se transmite cu u[urin]\ la
persoanele din preajm\, se
impune o izolare strict\ a
bolnavului, fie `ntr-un spi-
tal de boli contagioase, fie
la domiciliu. ~n intervalul
de evolu]ie a bolii, pacientul
va fi scutit de eforturi fizice
[i intelectuale. a
Consumul c\rnii de porc [i trichineloza
Trichineloza este o boal\ comun\ omului [i
animalelor (zoonoz\), care apare ca urmare a
consumului de carne infestat\ cu parazitul
Trichinella spiralis. Rezervorul de infesta]ie este
reprezentat `n special de porcine, precum [i de alte
mamifere: porc mistre], urs, lup, vulpe, roz\toare.
de dr. Violeta CRISTEA
~n Rom=nia, trichineloza a
fost semnalat\ aproape pe toa-
t\ suprafa]a ]\rii, mai ales sub
form\ de focare cu caracter fa-
milial, generate de consumul de
carne de porc din gospod\riile
individuale. Focarele apar `n
tot cursul anului, dar perioada
de maxim\ frecven]\ este se-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SOMNUL DEVREME PRO-
TEJEAZ| TINERII ~MPOTRIVA
DEPRESIEI: Tinerii care se culc\
seara `nainte de ora zece prezint\
un risc mult diminuat de a face o
depresie `n compara]ie cu cei care
se culc\ dup\ miezul nop]ii, indic\
rezultatele unui studiu din revista
SLEEP, publicat pe pagina de in-
ternet medical\ WebMD, citat\ de
ziarul olandez „Algemeen Dag-
blad“. Cercet\torii consider\ c\
somnul reprezint\ un fel de pro-
tec]ie contra depresiei [i a gân-
durilor de sinucidere. ~n plus, [i
num\rul de ore dormite joac\ un
rol important. Astfel, cine doarme
mai pu]in de cinci ore pe noapte
prezint\ un risc mai mare cu 71 de
procente de a face depresie [i cu 48
de procente mai mare de a avea
gânduri de sinucidere decât cei
care dorm opt ore. Pentru realiza-
rea acestui studiu, cercet\torii au
analizat datele a 15.569 de adoles-
cen]i [i p\rin]i ai acestora, care au
participat `ntre 1994 [i 1996 la un
studiu referitor la s\n\tatea ado-
lescen]ilor. ~n medie, adolescen]ii
investiga]i dormeau 7 ore [i 53 de
zonul de iarn\, ca urmare a
tradi]iilor culinare din aceast\
perioad\. Transmiterea la om
se face prin consumul de carne,
`n special de carne crud\ (pas-
tram\, afum\turi), care con]ine
larve vii, capabile s\ realizeze
un ciclu biologic odat\ p\trunse
`n intestin.
Boala nu se transmite de la
om la om. Animalele parazi-
tate r\m=n contagioase timp
minute, `n condi]iile `n care timpul
de somn necesar este estimat la
circa 9 ore. Marea majoritate
(70%) din tineri au afirmat `ns\ c\
mergeau la culcare conform limitei
de timp stabilite de p\rin]i. Potri-
vit concluziilor studiului, somnul
insuficient duce la capriciozitate [i
reduce capacitatea de adaptare la
stres [i la condi]iile de via]\, ceea
ce poate influen]a rela]iile cu fami-
lia [i prietenii.
a BOALA ALZHEIMER,
SCUT ~MPOTRIVA CANCERU-
LUI {I INVERS: Potrivit unui
studiu realizat de cercet\torii de
la Washington University School
of Medicine, citat de agen]ia Chi-
na Nou\, boala Alzheimer poate
constitui o protec]ie `mpotriva
cancerului [i invers. Cercetarea a
fost realizat\ pe un grup de 3.020
persoane de peste 60 de ani, `n
cadrul c\reia participan]ii au fost
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Miercuri, 6 ianuarie 2010
`ndelungat, ca [i carnea aces-
tora, chiar dac\ este p\strat\
la frigider sau congelat\.
Gravitatea bolii depinde de
num\rul larvelor ingerate. S-a
constatat c\ pacien]ii care
prezint\ o form\ sever\ de
boal\ sunt parazita]i cu 50-100
de larve pe gramul de mu[chi,
`n timp ce aceia cu mai pu]in
de 10 larve pe gram nu prezin-
t\ manifest\ri clinice.
~n forma de gravitate medie,
boala debuteaz\ dup\ o zi-
dou\ de la consumul de carne
infestat\ cu larve de Trichinela
spiralis, cu diaree abundent\,
`nso]it\ de vom\ [i dureri ab-
dominale, acestea constituind
efectul p\trunderii acestora `n
mucoasa intestinal\.
Urmeaz\ o perioad\ `n
care larvele disemineaz\ `n
urm\ri]i timp de cinci ani, pentru
a vedea dac\ dezvolt\ demen]\ [i
pe parcursul a opt ani, pentru a
vedea dac\ fac cancer. La `nce-
putul studiului, 164 de peroane
(5,4%) aveau deja boala Alzhei-
mer [i 522 (17,3%) erau diagnos-
tica]i cu cancer. ~n cursul studiu-
lui, 478 oameni s-au `mboln\vit
de demen]\ [i 376, de cancer in-
vaziv. Rezultatele au ar\tat c\,
`n cazul celor care erau bolnavi de
Alzheimer la `nceputul studiului,
riscul spitaliz\rii pentru cancer
era cu 69% mai mic decât la cei
care nu aveau aceast\ boal\
atunci când a `nceput studiul. La
persoanele care aveau cancer la
`nceputul studiului, riscul de a
dezvolta Alzheimer a fost cu 43%
mai mic decât `n cazul celor care
nu erau bolnavi de cancer când a
`nceput studiul. ~n final, cercet\-
torii au ajuns la concluzia c\ oa-
organism, determin=nd cre[-
terea temperaturii, progresiv,
ajung=nd p=n\ la 40-41 grade
Celsius. De asemenea, apar
edeme periorbitale (`n jurul
ochilor), conjunctivite [i he-
moragii conjunctivale, dureri
musculare generalizate, mai
puternice cu prec\dere `n
mu[chii oculari. ~n aceast\
perioad\ mai pot ap\rea e-
rup]ii urticariene, care pot
dura c=teva zile.
~n faza de `nchistare a lar-
velor, febra scade, `ns\ mial-
giile (durerile musculare) [i
manifest\rile alergice persist\
mult timp.
Exist\ [i forme grave de
boal\, atunci c=nd larvele inva-
deaz\ pl\m=nul, inima sau sis-
temul nervos central. Astfel pot
ap\rea: polinevrite, meningita,
encefalita, delirium, miocardi-
ta etc.
Diagnostic [i tratament
Diagnosticul trichinelozei se
ob]ine prin anamnez\ (in-
forma]iile privind recentul con-
sum de carne neprelucrat\ sau
insuficient prelucrat\ termic,
pe care pacientul le furnizeaz\
medicului la internare) [i simp-
tomele caracteristice bolii, fiind
confirmat ulterior de exa-
menele de laborator.
Medicamentele folosite `n
mod curent pentru tratarea
trichinelozei nu dau rezultate
satisf\c\toare, deoarece aces-
tea nu pot ac]iona `n faza tisu-
lar\ a parazitului, c=nd larve-
le sunt deja `nchistate `n fi-
brele musculare.
Un rol important `n profila-
xia bolii `l reprezint\ legisla]ia
sanitar-veterinar\, prin care
este obligatorie verificarea tri-
chineloscopic\ `n abatoarele
din ]ara noastr\.
Aten]ie! Trichineloza este o
boal\ cu declarare [i trata-
ment obligatoriu.
* DR. VIOLETA CRISTEA ESTE MEDIC SPECIALIST
MEDICIN| DE LABORATOR
menii care au Alzheimer prezint\
risc mai mic de `mboln\vire de
cancer, iar cei care au cancer sunt
mai pu]in expu[i la Alzheimer. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Miercuri, 6 ianuarie 2010 Pagina verde 7
Prim\riile pot accesa fonduri pentru `n procent maxim din valoarea total\ eligi-
bil\ a proiectului. PE SCURT
Finan]area Programului se realizeaz\ din
proiecte de gestionare a de[eurilor veniturile Fondului pentru Mediu, aceasta pu-
tând fi derulat\ anual, `n limita fondurilor
Buget de 1,7 miliarde
a ~ncep=nd cu acest an, operatorii economici [i unit\]ile prev\zute cu aceast\ destina]ie prin „Bugetul de lei pentru
administrativ-teritoriale din România pot ob]ine finan]\ri anual de venituri [i cheltuieli al Administra]iei Ministerul Mediului
Fondului pentru Mediu [i al Fondului pentru
prin Fondul de Mediu pentru a derula proiecte mediu“, aprobat prin Hot\râre de Guvern. `n 2010
Pentru operatorii economici, finan]area se
`n sectorul managementului de[eurilor, `n scopul acord\ `n cuantum de maximum 50% din va-
Ministerul Mediului [i
P\durilor ar urma s\
evit\rii declan[\rii procedurii de infringement a loarea total\ eligibil\ a proiectului, pentru primeasc\, pentru execu]ia
`ntreg teritoriul României, cu excep]ia cazului bugetar\ din anul 2010,
Ghidul de finan]are a Programului vizând ~n cazul unit\]ilor administrativ-teritori- `n care beneficiarul are sediul social/punctul
gestionarea de[eurilor, inclusiv a de[eurilor ale, care vor s\ demareze proiecte eligibile aproape 1,7 miliarde de lei,
de lucru la care se implementeaz\ proiectul `n mai mult cu 15,57% fa]\ de
periculoase, publicat pe site-ul Adminis- de reciclare a de[eurilor din plastic, lem- Regiunea Bucure[ti-Ilfov, unde finan]area se
tra]iei Fondului de Mediu (AFM), prevede un noase sau de colectare, transport [i amena- sumele preliminare din 2009,
acord\ `n cuantum de maximum 40% din va- respectiv 1,467 miliarde de lei,
plafon maxim de 30.000 de lei pe care jare a de[eurilor `n locuri publice, finan]area loarea total\ eligibil\ a proiectului, f\r\ a se
prim\riile `l pot accesa, `ncepând din acest poate fi `n cuantum de 100% din valoarea to- se arat\ `n proiectul de buget
dep\[i suma maxim\ ce poate fi acordat\ unui pentru anul viitor, publicat pe
an, pentru demararea unor proiecte privind tal\ a proiectului. beneficiar, `n cadrul sesiunii de finan]are. site-ul Ministerului Finan]elor.
gestionarea de[eurilor [i `nchiderea de- Pentru Administra]ia Rezerva]iei Biosfe- Suma maxim\ care poate fi acordat\ se stabi- Din suma total\ propus\ pen-
pozitelor neconforme. rei „Delta Dun\rii“, finan]area se acord\ tot le[te pentru fiecare tip de proiect `n parte. a tru Ministerul Mediului [i
P\durilor, cheltuielile de per-

Programul „Rabla“, am=nat

sonal vor fi, `n 2010, mai mari
cu 9,43% comparativ cu anul
precedent, respectiv 144.753
lei, `n timp ce cheltuielile
curente ar trebui s\ `nsumeze

p=n\ la adoptarea bugetului baza unui contract de leasing de AFM din Fondul pentru
1,423 miliarde de lei, mai mult
cu 12,87% fa]\ de c=t au fost
trecute `n datele preliminare
din 2009. Cea mai mare pon-
dere de finan]are o au sumele
Programul de re`nnoire a parcului auto debuteaz\ `n financiar. Mediu, programul fiind pre- alocate din bugetul de stat,
respectiv 1,593 miliarde de lei
acest an cu o `ntârziere fa]\ de termenul de 1 ianu- Potrivit datelor Administra- v\zut s\ se desf\[oare pe par- (93,89%), urmeaz\ fondurile
]iei Fondului de Mediu/AFM/, cursul a dou\ etape: prima externe nerambursabile -
arie, `ntrucât Administra]ia Fondului pentru Mediu `n 2009, Programul „Rabla“ a pân\ la data de 25 iulie, iar a 39.270 de lei (2,31 %), veni-
(AFM), institu]ia care finan]eaz\ acest program, nu fost realizat `n propor]ie de doua `n intervalul 1 august-25 turile proprii - 33.745 de lei
65%. Astfel, din totalul celor noiembrie 2010. (1,98 %) [i creditele externe -
are `nc\ un buget aprobat. Programul va fi accesibil 50.000 autoturisme destinate 30.610 de lei (01,82%). ~n ceea
[i pentru `nlocuirea tractoarelor [i ma[inilor persoanelor fizice, au fost scoa- UE `ncurajeaz\ ce prive[te protec]ia mediului,
se din uz 32.327 de unit\]i. suma alocat\ va fi mai mare,
agricole, prima de casare `n acest caz fiind de ~n total, `n intervalul 2004-
programele „Rabla“, `n 2010, cu 30,53%, ajung=nd
17.000 de lei. Uniunea European\ `ncurajeaz\ acest 2009, au fost scoase din uz cu anumite condi]ii la valoarea de 846.545 de lei.
Potrivit sintezei politicilor pu-
aproximativ 107.000 ma[ini
tip de ajutor, `ns\ cu anumite condi]ii. vechi.
Uniunea European\ (UE) blice finan]ate prin proiectul
este favorabil\ prelungirii a- de buget, suma propus\ pentru
{i `n ceea ce prive[te pro- cord\rii primelor pentru `nno- anul viitor ar urma s\ fie de
Alocarea bugetar\ destinat\ anul 2010 pentru Programul gramul pentru tractoare [i ma- irea parcului auto, cu condi]ia aproape 1,6 miliarde de lei, `n
Administra]iei Fondului de „Rabla“, va fi de 3.800 de lei, [ini agricole autopropulsate, ca aceste subven]ii s\ fie des- cre[tere cu 23%, comparativ cu
Mediu urmeaz\ s\ fie definiti- aceea[i valoare nominal\ ca Ghidul de finan]are urmeaz\ tinate cump\r\rii de vehicule execu]ia preliminar\ raportat\
vat\ `n cursul acestei s\pt\- `n 2009, prevede Ghidul de fi- s\ fie aprobat prin ordinul mi- `n 2009, repectiv 1,3 miliarde
mai pu]in poluante, potrivit de lei. Din totalul estimat, cea
mâni, dup\ care va fi trimis\ nan]are publicat `n „Monito- nistrului Mediului [i P\duri- comisarului european pentru
lor, Laszlo Borbely, `n prima mai mare sum\ va fi destinat\
spre aprobare Ministerului rul Oficial“ nr. 921 din 29 de- Transporturi, Antonio Tajani, politicilor privind conservarea
Mediului. „Dup\ cum se [tie, cembrie 2009, aprobat de mi- jum\tate a lunii ianuarie. transmite AFP. „Punctele- [i utilizarea durabil\ a resur-
ultima etap\ o reprezint\ apro- nistrul Mediului, Laszlo Bor- Documentul, publicat [i cheie r\m=n inova]ia [i ma[i- selor de ap\, `n domeniul man-
barea venit\ din partea Parla- bely, prin Ordinul nr. 1683. elaborat de AFM, prevede c\ na verde“, a afirmat Tajani, agementului situa]iilor de ur-
mentului“, a explicat purt\to- Conform documentului, prima de casare pentru `nlo- care va fi din februarie comi- gen]\ [i `n hidrologie, valoarea
rul de cuvânt al AFM, Adriana cuirea unui tractor sau a unei sar pentru Industrie. „Primele acesteia ating=nd 791.376 de
pentru achizi]ionarea unui ma[ini agricole vechi cu unele
Stroe. ~n ceea ce prive[te majo- autovehicul nou, se pot uti- trebuie s\ fie limitate `n timp lei. {i `n cazul meteorologiei,
rarea num\rului de tichete noi s\ fie, `n 2010, de 17.000 [i s\ fie destinate unei veri- bugetul alocat pentru anul vii-
valorice de la trei la maximum liza, de la 1 ianuarie 2010, de lei. Pentru persoanele fizi- tor, de 49.910 de lei, urmeaz\
unul, dou\ sau cel mult trei tabile `nlocuiri a ma[inii polu- un trend ascendent.
10 pentru persoanele juridice, ce, aceasta nu trebuie s\ de- ante [i cump\r\rii uneia noi,
Adriana Stroe a explicat c\ tichete valorice. p\[easc\, `ns\, 50% din pre]ul
Valoarea nominal\ a tiche- compatibile din punct de ve-
este vorba despre o propunere de achizi]ie al tractorului sau dere ecologic“, a sus]inut Ta- Ma[inile poluante,
a ministrului Mediului, Laszlo tului valoric se scade de c\tre ma[inii agricole cump\rate,
Borbely, ce va fi men]ionat\ produc\torul validat din pre- `n timp ce, `n cazul per-
jani, care a ad\ugat c\ astfel interzise `n 40 de
„nu se vor mai putea trimite
`ntr-o not\ de Guvern. „Deo- ]ul de comercializare al auto- soanelor juridice, procentul ma[inile vechi `n ]\ri mai ora[e germane
camdat\, nu a fost stabilit nu- vehiculului nou, diferen]a fi- scade pân\ la 40%, f\r\ TVA. s\race pentru c\, `n acest caz, Alte [ase ora[e din Germania
m\rul de unit\]i care va fi scos ind asigurat\ de proprietarul Finan]area Programului „Ra- situa]ia mediului va deveni [i-au `nverzit centrele prin re-
pe pia]\“, a ad\ugat ea. `nscris din surse financiare bla“ destinat stimul\rii par- mai grav\“. ducerea accesului ma[inilor
Prima de casare destinat\ proprii, inclusiv credite ban- cului na]ional de tractoare [i „O politic\ «verde» nu se vechi, poluante, num\rul
autovehiculelor, valabil\ `n care sau prin finan]are, `n ma[ini agricole va fi sus]inut\ poate face `mpotriva indus- ora[elor cu centre verzi
triei. Ajutoarele trebuie s\ fie ajung=nd, astfel, la 40. Turi[tii
care viziteaz\ ora[ele sunt, de
instrumente pentru ie[irea din asemenea, obliga]i s\ respecte
criz\ [i nu considerate ca in- programul, informeaz\ „Earth
strumente pe termen lung“, a Times“, citat de portalul green-
apreciat comisarul, ad\ug=nd report.ro. Autoturismele sunt
c\ „ie[irea din criz\ prevede clasificate `n func]ie de nivelul
din partea Uniunii Europene emisiilor poluante [i sunt
prime acordate pentru inova]ie „marcate“ cu stickere ro[ii, gal-
[i interven]ii `n favoarea acce- bene [i verzi. Cu timpul,
sului la credite. Va fi o tem\ de ora[ele din cadrul programului
discu]ie `n 2010“. vor reduce accesul ma[inilor
Primele acordate `n multe etichetate cu ro[u [i galben,
cele mai poluante. ~n Berlin [i
]\ri europene au sus]inut v=n- Hamburg, unde schema a fost
z\rile de automobile, `n pofida lansat\ ini]ial, doar ma[inile
crizei. Fran]a a hot\r=t s\ le cu etichete verzi, care
prelungeasc\, g=ndindu-se s\ reprezint\ cel mai sc\zut nivel
le reduc\ progresiv p=n\ `n de emisii, mai au voie `n cen-
2011, iar Italia dore[te s\ le trul ora[ului `ncep=nd cu 1
prelungeasc\, urm=nd ca `n a- ianuarie 2010. a
ceast\ lun\ s\ stabileasc\
modalit\]ile prin care o va Pagin\ realizat\
face. a de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Documentar Miercuri, 6 ianuarie 2010

Botezul lui Hristos, semnul dumnezeirii Sale

Botezul lui Hristos, s\v=r[it de Ioan ~naintemer-
g\torul, este relatat `n toate cele patru Evanghelii,
dar `n mod diferit. Se cuvine s\ acord\m aten]ie
`n aceste descrieri raportului pe care
evangheli[tii `l stabilesc `ntre primirea acestui
Botez - pe care Hristos `l cere [i pe care Ioan la
`nceput se `mpotrive[te a-l administra, dup\ cum
citim la Marcu 3, 14-15 („Ioan `ns\ ~l oprea zicând:
«Eu am trebuin]\ s\ fiu botezat de Tine [i Tu vii la
mine?») - [i Teofania a c\rei ocazie a fost Botezul
[i la care Iisus [i Ioan au fost, cel pu]in ei, martori
(Matei 3, 16: „Iar botezându-Se Iisus, când ie[ea
din ap\, `ndat\ cerurile s-au deschis [i Duhul lui
Dumnezeu S-a v\zut pogorându-Se ca un
porumbel [i venind peste El“).
La sinoptici exist\ acordul a- lor, teologii medievali au v\zut
supra secven]elor `n care se des- `nainte de toate Botezul - `n con-
f\[oar\ faptele: Iisus este bote- textul ereziilor [i al resturilor,
zat mai `ntâi. Doar mai apoi, du- puternice `nc\ `n Occident, ale a-
p\ ce El a primit botezul [i a ie[it dop]ianismului - ca pe o m\rturi-
din ap\, cum precizeaz\ Aposto- sire a dumnezeirii lui Iisus Hris-
lii Matei [i Luca, se produce teo- tos ca Fiu al P\rintelui Ceresc [i
fania. Rareori `n art\, de pild\, `n al doilea rând ca pe o manifes-
se respect\ aceast\ ordine a eve- tare prin excelen]\ a Treimii. A-
nimentelor. Cel mai adesea, Bo- cest ultim punct este explicat de
tezul [i teofania Botezului sunt Origen. El va fi dezvoltat de Epi-
reprezentate `n mod simultan. fanie de Salamina, Grigorie de
Nazianz, Sfântul Ioan Hrisos-
Botezul [i Apocalipsa: tom, Efrem Sirul [i Fericitul Au-
gustin. El va fi integrat [i `n sluj-
dou\ descoperiri ale ba s\rb\torii: „~n Iordan bote-
Fiului lui Dumnezeu zându-Te Tu, Doamne, `nchina-
rea Treimii s-a ar\tat“, spune
Dac\ vorbim de teofanie, ea se troparul praznicului. Arheologii iordanieni sus]in c\, `n urma s\p\turilor efectuate la Wadi al-
petrece `ntotdeauna la sinoptici Sfin]ii P\rin]i au stabilit, de Kharar, pe malul estic al Iordanului, au identificat „Betania de dincolo de
`ntr-o succesiune de evenimente altfel, numeroase raporturi tipo- Iordan“ [i adev\ratul loc `n care a fost botezat Iisus. Locul `n care a fost
care `i dau caracterul apocalip- t- logice `ntre acest episod al vie]ii botezat Mântuitorul se afl\ la 200 de metri de râul Iordan, care curge ast\zi
ic, `n sensul de ar\tare, descope- lui Hristos [i diverse scene din
rire, [i care survin `n aceast\ or- Vechiul Testament precum Noe `n Iordania. Aici se pot vedea r\m\[i]e ale bisericii ridicate de cre[tini `n
CM
YK
dine. ~n primul rând, avem des- salvat de la potop, vindecarea lui secolele VI-VII. ~nainte de a ajunge la locul Botezului, credincio[ii se `nchin\
chiderea cerurilor `n timp ce Iisus Neeman Sirianul, episodul trece- la troi]a pe care este reprezentat Botezul Domnului
Se roag\, precizeaz\ Luca. Al doi- rii M\rii Ro[ii amintit de Sfântul
lea moment este coborârea Duhu- Apostol Pavel `n Epistola I c\tre terii Domnului o s\rb\toare a E- Ierusalimului, citim: „Ast\zi ra- nea trinitar\ a actului ritual.
lui (asupra lui Iisus, cum relatea- Corinteni, 10, 1-2: „C\ci nu vo- pifaniilor, la plural, celebrat\ pe 6 iul s-a deschis oamenilor [i Soa- Dar diferen]ele sunt vizibile.
z\ Sfântul Matei, sau `n Iisus, iesc, fra]ilor, ca voi s\ nu [ti]i c\ ianuarie, care regrupa [i accentua rele drept\]ii ne lumineaz\ no- Hristos nu avea nevoie de a trece
cum spune Marcu) asemenea u- p\rin]ii no[tri au fost to]i sub nor dup\ obiceiul fiec\rei Biserici u\. Ast\zi ne-am izb\vit de `ntu- prin botezul lui Ioan, `n timp ce
nui porumbel. Sfântul Ioan Teolo- [i c\ to]i au trecut prin mare. {i (Antiohia, Alexandria, Ierusalim) neric [i cu lumina cuno[tin]ei de primirea botezului cre[tin este o
gul nu are aceast\ compara]ie; el to]i `ntru Moise au fost boteza]i Na[terea, Adorarea magilor sau Dumnezeu ne-am luminat. As- necesitate care ]ine de mântuire.
vorbe[te despre coborârea Duhu- `n nor [i `n mare.“ Botezul lui Hristos, uneori chiar [i t\zi `ntunericul lumii se risipe[te Hristos S-a cufundat `n mod con-
lui [i precizeaz\ de dou\ ori c\ „Nu ziua `n care Iisus S-a n\s- Nunta din Cana. Liturghia, a[a cu ar\tarea Dumnezeului nos- cret `n Iordan, `n timp ce cre[tinii
Duhul va r\mâne asupra lui Ii- cut trebuie s\ se cheme Epifania, cum se derula ea la Ierusalim la tru. Ast\zi toat\ f\ptura se lumi- se cufund\ `n Moartea [i ~nvierea
sus, f\r\ a indica sub ce form\. ci ziua `n care a fost botezat. C\ci sfâr[itul secolului al IV-lea, a fost neaz\ de sus ca o f\clie…“). lui Hristos (Romani 6, 4-5: „Deci
Ultimul eveniment `n acest nu na[terea Sa L-a f\cut cunos- descris\ de Egeria. ~n Occident, Botezul lui Hris- ne-am `ngropat cu El `n moarte,
complex este glasul venit din cer cut, ci botezul S\u. ~naintea zilei Roma, la mijlocul secolului al tos a r\mas una dintre compo- prin botez, pentru ca, precum
care se face atunci auzit, adre- botezului S\u, El nu a fost cunos- IV-lea, nu cuno[tea `nc\ aceast\ nentele noii s\rb\tori a Epifa- Hristos a `nviat din mor]i prin
sându-se martorilor scenei, con- cut de popor“, spune Sfântul Ioan s\rb\toare de la 6 ianuarie, dar niei, dar aceasta va fi denumit\ slava Tat\lui, a[a s\ umbl\m [i
form Sfântului Matei, [i lui Iisus Hrisostom. avea de la `nceputul aceluia[i adesea S\rb\toarea Regilor, pe noi prin `nnoirea vie]ii. C\ci dac\
~nsu[i, dup\ Marcu [i Luca: „A- Botezul lui Hristos are dou\ veac o s\rb\toare echivalent\, motivul leg\turii cu Adorarea am fost odr\sli]i prin asem\narea
cesta este / Tu e[ti Fiul Meu cel aspecte fundamentale: mai `ntâi, s\rb\toarea Cr\ciunului (atesta- magilor, venirea acestora având o mor]ii Lui, atunci vom fi p\rta[i [i
iubit, `ntru Care am binevoit“. Se deplinul adev\r dogmatic al lui t\ spre `nceputul anului 300). anumit\ preferin]\ `n evlavia `nvierii Lui“). Nu trebuie totu[i s\
deduce c\ vocea care s-a auzit es- Dumnezeu Cel `n Trei Persoane Sfâr[itul secolului al IV-lea mar- apusean\. adâncim aceast\ opozi]ie, atâta
te cea a Tat\lui, dar Acesta nu a fost descoperit omului: „Dum- cheaz\ un fel de schimb `ntre O- timp cât Hristos desemneaz\ su-
este numit, nici de vreunul din- nezeul nostru, Treimea, S-a des- rient [i Occident, fiecare din cele ferin]ele prin care El va trece ca
tre sinoptici, nici `n restul Noului coperit El ~nsu[i `n aceast\ zi: dou\ p\r]i ale oikumenei adop- Botezul lui Ioan pe un botez.
Testament. {i reprezentarea ico- c\ci Tat\l d\ m\rturie de pater- tând s\rb\toarea celeilalte [i [i cel cre[tin Coborârea Sa `n apele Iordanu-
nografic\ a acestui element a va- nitatea Sa `n mod manifest, Du- p\strând-o `n acela[i timp pe cea lui a fost adesea interpretat\ ca o
riat considerabil, `n func]ie de e- hul coboar\ din ceruri ca un po- proprie. Rezultatul a fost c\ au Din punctul de vedere teo- pogorâre victorioas\, biruitoare `n
poci, locuri [i curente. rumbel [i Fiul apleac\ capul S\u `nceput s\ se disting\ cele dou\ logic, reflec]ia asupra Botezului apele mor]ii, `n care l-a `nvins pe
preacurat `n fa]a ~naintemerg\- s\rb\tori, diferite, ceea ce va de- lui Hristos este unul dintre locu- Satan [i a sfin]it apele. Una dintre
torului [i se las\ botezat“. ~n al solidariza destinele liturgice ale rile cele mai `nalte privind hris- stihirile s\rb\torii Epifaniei face
Botezul confirm\ doilea rând, respectând ritualul Na[terii Domnului [i Botezului. tologia, teologia Sfintelor Taine, s\ se aud\ Domnul zicând c\tre
mesianitatea lui Iisus [i stabilit de prooroci, Hristos a sta- De acum `nainte, R\s\ritul cele- antropologia cre[tin\ [i spiritua- Ioan ~naintemerg\torul: „Prooro-
descoper\ Sfânta Treime tornicit Botezul Noului Leg\- breaz\ s\rb\toarea Na[terii pe litatea. Hristos, cu ocazia Bote- cule, vino s\ m\ botezi (…) Sunt
mânt a[a cum va `ntemeia Euha- 25 decembrie, asociat\ cu Adora- zului, face demonstra]ia sublimei gr\bit s\ aduc pieirea vr\jma[ului
Exege]ii de ast\zi sunt `ncli- ristia s\rb\torind Pa[tele cu uce- rea Magilor, fiind numit\ S\rb\- Sale smerenii. ~n timpul s\rb\to- ascuns `n ape, st\pânul `ntuneri-
na]i s\ interpreteze aceast\ teo- nicii S\i. toarea Teofaniilor sau S\rb\toa- rii Epifaniei se binecuvinteaz\ a- cului, pentru a elibera lumea din
fanie mai ales ca pe o scen\ so- rea Luminilor, `n baza unei intu- pele, considerându-se c\ exist\ o plasele lui, aducându-i via]a ve[ni-
lemn\ de `nvestitur\ profetic\, Istoria s\rb\torii i]ii teologice [i mistice [i a unei leg\tur\ `ntre Botezul lui Hris- c\.“ Apele nesfin]ite sunt „mor-
de manifestare [i de confirmare a povestiri apo-crife deja cunoscute tos [i cel al cre[tinilor, acesta fi- mânt de ape“, „hudatostrôtos ta-
mandatului mesianic al lui Iisus. Botezului `n Orient de Sfântul Justin Martirul [i Fi- ind arhetipul aceluia: botezul phos“. Sfântul Ioan Hrisostom co-
~n hermeneutica [i teologia [i Occident losoful, care povestea c\ o lumi- cre[tinului e o imitare `n aceast\ menteaz\: „Scufundarea [i ie[irea
veche lucrurile nu sunt a[a de n\ va str\luci `n apele Iordanu- perspectiv\ a botezului lui Hris- din ape sunt imaginea coborârii `n
clare. Semnifica]ia dogmatic\ a Celebrarea Botezului lui Hris- lui când Iisus se va pogor` acolo tos. ~n ambele cazuri este vorba Traducere [i a-
iad [i a `nvierii“. (T
Botezului lui Iisus r\mâne `n tos a fost numit\ pe scurt Teofa- (povestire nu departe de adev\r, de a merge pe urmele lui Hristos. daptare dup\ François Bœspflug,
primele secole destul de obscur\. nie. Slujba acestei zile `n Orient de vreme ce [i `n rug\ciunea Apoi, [i de o parte, [i de alta a- „Le Baptême du Christ à l’époque
Sfin]ii P\rin]i [i, `n continuarea prefera `n locul praznicului Na[- Sfântului Sofronie ,Patriarhul vem darul Duhului [i dimensiu- romane“, Buisson ardent, nr. 13)

CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 6 ianuarie 2010 Interviu 9

Prin Botezul `n Iordan,

Hristos sfin]e[te firea noastr\
de aceasta. Dar acest obicei nu
„Ast\zi, St\pânul merge la botez, ca s\ ridice firea este unul cu temei `n tipic. Este
omeneasc\ la `n\l]ime. Ast\zi `mp\r\]ia cerurilor am recomandabil ca atunci când ne
scul\m din somn, diminea]a, pe
dobândit. Ast\zi, p\mântul [i marea [i-au `mp\r]it nemâncate, dup\ ce ne-am f\cut
bucuria lumii…“ (Rug\ciunea Sfântului Sofronie, pravila de rug\ciune, s\ gust\m
pu]in\ Agheasm\ mare.
patriarhul Ierusalimului) ~n cadrul acestei slujbe ci-
„Izvor pururi curg\tor de haruri fiind Tu, Cuvinte, tim `n stihirile canonului
c\ „firea apelor se schim-
izvor\[ti lumii iertare. Adânc care faci s\ curg\ lumii b\, iar Iordanul s-aa `ntos
via]\, Hristoase, Te gr\be[ti la Iordan ca s\ cur\]e[ti `napoi“. Prin ce anume se
schimb\ firea apelor? De
ca un milostiv p\catele oamenilor.“ (Icosul din ce s-a
a `ntors Iordanul?
Ajunul Bobotezei) Este foarte frumoas\ expre-
sia: „Ast\zi firea apelor se sfin-
Praznicul Bobotezei este ziua `n care, dup\ Sfânta ]e[te [i Iordanul se `nnoie[te.“
Tradi]ie a Bisericii Ortodoxe, firea apelor se sfin]e[te, Trebuie s\ `n]elegem c\ `n acea
zi se sfin]e[te apa ca element al
iar noi, cre[tinii, ~l tr\im pe Hristos Care a venit la naturii, f\r\ de care noi nu pu-
Iordan `mplinind Legea, spre a lua Botez de rob din tem tr\i. Aceasta nu `nseamn\
c\ se sfin]esc toate apele din
mâinile ~naintemerg\torului pentru p\catele oamenilor. m\ri [i oceane, sau din toate pâ-
Un interviu cu p\rintele Nicolae Necula, preofesor de raiele, ci doar apa asupra c\reia
se oficiaz\ slujba liturgic\ a sfin-
Liturgic\ la Facultatea de Teologie Ortodox\ din Bucure[ti. ]irii. Apa ca element este sfin]it\
acum. Este ne`ndrept\]it\ prac-
Care este importan]a teo- zeiri. De aceea foarte frumos se tica care socote[te c\ opt zile du-
logic\ a venirii lui Hristos nume[te s\rb\toarea cu denumi- p\ Boboteaz\ apele sunt sfin]ite
la Iordan spre a fi botezat rea veche greceasc\, Epifanie sau [i nu se spal\ atunci.
de Sfântul Ioan ~nain- Teofanie, care `nseamn\ desco-
temerg\torul?
Boboteaza este unul dintre
perire, ar\tare. ~ndrum\ri tipiconale
praznicele `mp\r\te[ti foarte im- Ce sens avea Botezul pen-
tru Iisus, de vreme ce El
privind Boboteaza
portante [i foarte mari, cu ]inere
`n Biserica Ortodox\. Este socoti- nu avea p\cate? Din punctul de vedere litur-
t\ ca atare fiindc\, `n sine, acest Mântuitorul vine [i cere Bote- gic, s\rb\toarea este foarte im-
praznic al Epifaniei sau Teofani- zul de la Sfântul Ioan `n primul Icoan\ aflat\ la M\n\stirea Stavronikita, Sfântul portant\ fiindc\ are o perioad\
ei, cum i se mai spune, adic\ A- rând fiindc\ trebuia s\ se arate Munte Athos, anul 1546. Autor - Teofan Cretanul de preg\tire. Ea `ncepe din 2 ia- CM
YK
r\tarea Domnului, cuprinde o `n- lumii, era necesar ca oamenii s\ nuarie [i ]ine pân\ `n 14 ianua-
treag\ teologie. Semnifica]ia teo- [tie c\ Mesia venise pe p\mânt. cu care S-a botezat Mântuitorul nul Bobotezei, fiindc\ atunci rie, are catavasii speciale la U-
logic\ a Bobotezei este importan- ~n al doilea rând, era un act de nu era botezul cre[tin, ci al lui mergeau preo]ii `n vechime cu trenie. Este semnificativ c\ `n a-
t\ fiindc\ Hristos vine s\ Se bo- smerenie care se s\vâr[ea de Ioan, unul spre poc\in]\. Acesta botezul pe la casele oamenilor. ~n jun se s\vâr[e[c Ceasurile ~mp\-
teze cu botezul lui Ioan Botez\to- c\tre El, era un act de `ndemn era un fel de preg\tire sufleteas- zilele noastre, preo]ii merg cu r\te[ti. Aceste Ceasuri care con-
rul, botez care, a[a cum spune pentru ca to]i s\ s\vâr[easc\ c\ pentru primirea cu vrednicie a mult timp `nainte de Boboteaz\ ]in psalmii mesianici se rostesc
Sfânta Evanghelie, era spre po- botezul, indiferent dac\ acel Mântuitorului Iisus Hristos. Nu pe la oameni [i de aceea a devenit numai la Cr\ciun, de Pa[ti [i la
c\in]\ [i nu spre iertarea p\cate- botez era iert\tor de p\cate sau trebuie s\ facem niciodat\ confu- practic ca aceast\ sfin]ire s\ se Boboteaz\. Ar fi a treia s\rb\toa-
lor, ci mai degrab\ o con[tienti- nu. Hristos a venit la Botez pen- zia `ntre cele dou\ acte rituale, s\vâr[easc\ numai `n ziua s\r- re ca importan]\ `n rândul praz-
zare a p\catelor. Botezul lui Ioan tru descoperirea Sfintei Treimi. botezul cre[tin [i cel al lui Ioan; b\torii propriu-zise. Slujba A- nicelor `mp\r\te[ti, dac\ nu am
era o preg\tire pentru venirea Mântuitorul nu avea p\cat, fi- primul se f\cea cu Duh Sfânt [i ghesmei celei mari este una so- lua `n considerare praznicul Ru-
Mântuitorului Iisus Hristos. indc\ El ~nsu[i spusese despre cu foc spre iertarea p\catelor, pe lemn\. Se iese `n procesiune un- saliilor. {i Boboteaza este impor-
Sine: „Cine M\ va v\di de când cel\lalt avea doar rostul de deva `ntr-un spa]iu liber, `n fa]a tant\ `n pietatea popular\, fiind-
p\cat?“ [i nu avea nevoie nici de preg\tire, de con[tientizare a bisericii, sau uneori se merge la o c\ `n aceast\ zi avem sfin]irea A-
La Botez are loc cur\]irea pe care o aducea acest st\rii p\c\toase a omului. Sfin]i ap\ curg\toare, cu prapori, cruci pei celei Mari. De aceea ea trece
ar\tarea des\vâr[it\ Botez, fiindc\ era o cur\]ire mai P\rin]i m\rturisesc c\ `n Iordan [i icoane. Acolo se citesc paremii, `n fa]a poporului ca un praznic
mult trupeasc\, material\. Pur [i Mântuitorul nu se dezbrac\ de apostol [i Evanghelie [i ectenie deosebit de important, fiindc\
a Sfintei Treimi simplu, dovad\ este c\ Hristos, p\catele oamenilor, ci se `ncarc\ mare cu cereri speciale pentru mai mult\ lume particip\ la Bo-
Iisus vine s\ se boteze nu fiind- a[a cum citim `n Evanghelia de cu p\catele lor. Acesta este deja sfin]irea apei. Sunt o serie de ru- boteaz\ decât la Cr\ciun sau la
c\ avea nevoie de el, ci pentru c\ la Marcu, iese imediat din ap\, `nceputul m`ntuirii noastre. Era g\ciuni de o frumuse]e extraordi- Rusalii, venind s\ ia ap\ sfin]it\.
Mântuitorul a vrut s\ Se arate a- Scriptura zice „`ndat\“, ceea ce primul gest prin care Mântuito- nar\ compuse de Sfântul Sofro- Ajunul Bobotezei este o zi spe-
tunci, `n primul rând lumii, la `nseamn\ c\ El nu avea de ce s\ rul ~[i asuma condi]ia uman\ [i nie al Ierusalimului, care arat\ cial\, de post. Exist\ obiceiul s\
vârsta de 30 de ani, [i mai ales s\ r\mân\ `n ap\, fiindc\ nu avea `n acela[i timp firea uman\ c\zu- m\iestria sa imnografic\. ~n a- se mânânce grâu fiert, ca [i la
arate prin Botez taina Sfintei ce s\ m\rturiseasc\. t\ `n p\cat pe care trebuia s\ o cestea se prem\resc actul ~ntru- Cr\ciun. ~naintea s\rb\torii Bo-
Treimi, fiindc\ aceasta `nseamn\ ridice [i s\ o mântuiasc\. Sfântul p\rii lui Hristos [i venirea lui tezului Domnului, preotul merge
Cum s\ interpret\m noi
ar\tarea Domnului sau Epifania ast\zi gestul lui Hristos, Ioan Hrisostom vorbe[te despre Hristos la Botez care este o epifa- pe la casele cre-dincio[ilor, pen-
Domnului. Sfânta Treime se de- Dumnezeu [i om care vine acest „mormânt al apelor“, `n ca- nie, ar\tând lumii c\ Hristos ne tru a le sfin]i. Aceast\ practic\
scoperise [i `n Vechiul Testament, s\ se boteze de om la Ior- re intrarea [i ie[irea din ap\, scu- ridic\ din robia p\catului `n con- este una de origine foarte veche.
a[a cum bine [tim, `n câteva mo- dan? Smerenie, supunere fundarea [i ridicarea, reprezint\ lucrare cu celelalte persoane ale Ea provine din secolul al IV-lea.
mente, dintre care cel mai impor- sau `mplinire a Legii? moartea [i `nvierea omenirii. El Sfintei Treimi. Se pream\re[te De atunci se obi[nuia ca preo]ii
tant este cel de la stejarul din Botezul lui Hristos a fost `n reia ideea paulin\ prezent\ `n E- Sfânta Treime `n aceast\ rug\- s\ vin\ pe la casele credinicio[i-
Mamvri, dar era nevoie de o des- primul rând o `mplinire a Legii. pistola c\tre Romani, unde se ciune, mai ales. Dup\ aceea se lor, pentru a le stropi cu ap\ sfin-
coperire des\vâr[it\. Atunci a tre- Mântuitorul a fost ascult\tor [i spune c\ Botezul Mântuitorului sfin]e[te apa de trei ori, cu for- ]it\ `nl\turând puterea celui
buit s\ se arate lumii `ntreaga `mplinitor al Legii Vechiului Tes- Iisus Hristos [i al nostru nu sunt mule deosebite de fiecare dat\. r\u, aducând o prezen]\ a lui
Sfânt\ Treime: Mântuitorul `n a- tament ca s\ dea dovad\ de su- decât repetarea Mor]ii [i ~nvierii Avem de a face cu o epiclez\ a Dumnezeu `n acela[i timp.
p\ care Se boteaz\, Duhul Sfânt punere [i s\ dea exemplu c\ tre- Mântuitorului Iisus Hristos. sfin]irii apei care arat\ [i `nsem- C=nd Boboteaza cade `ntr-una
care Se pogoar\ `n chip de porum- buie s\ fac\ aceast\ sp\lare ritu- n\tatea apei nou-sfin]ite. De ace- din zilele s\pt\m=nii afar\ de s=m-
Rânduiala s\rb\torii Bo- b\t\ sau duminic\, `n ziua ajunu-
bel asupra Domnului [i Tat\l din al\. ~n al doilea rând, era un act botezei cuprinde slujba
ea, `n popor, ca importan]\, A-
ceruri care m\rturise[te: „Acesta de smerenie, pentru c\ toat\ lu- special\ a sfin]irii Aghes- gheasma mare ocup\ loc imediat lui se s\vâr[e[te Sfânta Liturghie a
este Fiul Meu Cel iubit `ntru care mea practica acest Botez; `n con- mei celei Mari. Prin ce se dup\ Sfânta Euharistie, nefiind Sfântului Vasile cel Mare, iar dac\
am binevoit“. A fost o minune s\- secin]\ [i El trebuia s\-l practice. deosebe[te ea de agheas- `ns\ un echivalent al acesteia. U- s\rb\toarea Botezului cade sâm-
vâr[irea Botezului Mântuitorului Botezul `n sine nu a avut un sens ma obi[nuit\? nii credincio[i o iau `n momente b\ta ori duminica, se s\v=r[e[te `n
Iisus Hristos, mai ales ar\tarea al cur\]irii `n cazul lui Hristos, ~n practica ortodox\ avem do- speciale, `n post sau `n perioade ajun Liturghia Sfântului Ioan Gu-
Sfintei Treimi era pentru poporul fiindc\ El era curat de orice p\- u\ sfin]iri de ape, sfin]irea mare, de ajunare mai `ndelungate, `ns\ r\ de Aur, iar `n ziua Praznicului
care st\tea de fa]\ la Iordan o mi- cat. ~n cazul Mântuitorului, Bo- care se face la Boboteaz\, [i cea nu este gre[it dac\ o lu\m `n se oficiaz\ Liturghia Sf=ntului Va-
nune, fiindc\ niciodat\ nu S-a a- tezul nu a fost totu[i o formali- mic\, care se s\vâr[e[te de oricâ- fiecare zi. Pentru c\ `n popor re- sile cel Mare. Exist\ [i colinde lega-
r\tat mai pregnant Sfânta Trei- tate. Hristos asum\ condi]ia u- te ori este nevoie. Ambele pot spectul fa]\ de Agheasma mare te de Boboteaz\: „Aghios, Aghi-
me ca atunci, la apele Iordanului. man\ c\zut\, pe care o des\vâr- purta numele „sfe[tanie“, adic\ este atât de v\dit, mul]i nici nu os/Trecu na[terea lui Hristos/Ve-
Semnifica]ia teologic\ nu cade pe [e[te. Dar El des\vâr[e[te firea luminare, sfin]ire a apelor. Apa se ating decât `n perioada de post ni]i to]i s\ ne `nchin\m…“ a
botezul `n sine, ci pe ar\tarea uman\, nu ocolind Legea, ci `m- de la Boboteaz\ se sfin]ea `nain-
Sfintei Treimi, a `ntregii dumne- plinindu-o, respectând-o. Botezul te de dou\ ori, prima dat\ `n aju- Pagini realizate de Augustin P|UNOIU

CM
YK
10 Opinii
LUMEA CUV+NTULUI
Ap\-b
boteaz\
de Stelian
DUMISTR|CEL
Nici pân\ ast\zi, `n dic]io-
narele limbii române nu se
g\se[te o explica]ie sigur\ a
termenului Boboteaz\, ca nu-
me pentru s\rb\toarea Bote-
zul Domnului Iisus Hristos;
s-au f\cut `ns\ trimiteri la cu-
vântul compus din titlu, la ca-
re vom reveni.
Evident, `n Boboteaz\ recu-
noa[tem u[or verbul (a) boteza
(< lat. baptizare), care face
parte din vocabularul primor-
dial, de factur\ rural\, al cre[-
tinismului ortodox românesc.
Substantivul derivat, botez,
nume[te una din cele [apte
taine, reprezentând [tergerea
p\catului str\mo[esc, care
const\ `n cufundarea corpului
celui botezat, de c\tre preot,
`n cristelni]a cu ap\ sfin]it\.
Acela[i termen apare, `n vorbi-
rea popular\, [i pentru a numi
apa sfin]it\ `ntrebuin]at\ la
botez, agheazma.
Dar etnograful cleric Sime-
on Florea Marian, `n mono-
grafia sa intitulat\ S\rb\tori-
le la români (vol. I, 1898), a
`nregistrat denumirea Bote-
zul apelor pentru Boboteaz\,
s\rb\toare ce cunoa[te, `n
vorbirea din diferite zone ale
]\rii, [i denumiri simple, prin-
tre care Botez (mai ales `n Ba-
nat), sau Boteaz\ (`n Basara-
bia [i nordul Bucovinei). Fa]\
de `nregistr\ri ocazionale mai
vechi, pentru Ap\-boteaz\, `n-
semnând tot „Boboteaz\“, anu-
me cele din Maramure[ (I.-A.
IDEEA CRE{TIN|
Puternicele neajunsuri ale concediilor
de Adrian AGACHI
Trebuie s\ recunosc c\ m\
amuz teribil atunci când aud
expresia „concediu de odih-
n\“. De regul\, majoritatea
persoanelor care o folosesc nu
o aplic\ deloc practic. Pleac\
`n concedii toat\ lumea, dar
prea pu]ini se duc `ntr-un real
concediu de odihn\. Odihna
este, s\ o recunoa[tem, ulti-
mul lucru de care beneficiaz\
românii `n vacan]e. Beneficia-
z\ `n schimb de alte lucruri,
mai bune, cum ar fi: dureri de
cap, somn pe apucate, be]ii
prelungite sau toxiinfec]ii ali-
mentare.
Pân\ aici nu am spus nimic
deosebit, pentru c\ fiecare cu-
noa[te m\car par]ial unele
dintre neajunsurile concedii-
lor. Vreau s\ subliniez un alt
lucru: incapacitatea de a [ti
cum putem s\ ne regener\m
for]ele profitând de pu]inul
Candrea, Graiul din }ara Oa-
[ului, 1907), sau din zona Ha-
]egului (comunicat\, pentru
Dic]ionarul Academiei, de Ion
Pop Reteganul), anchetele lui
Sever Pop pentru Atlasul ling-
vistic român, din anii 1928-
timp liber pe care `l avem. De-
abia acum `ncepem s\ vorbim
de realele neajunsuri ale mo-
dului `n care ne petrecem
scurtele vacan]e. S\ avem `n
vedere `n primul rând dorin]a
de a vizita totul. Nimic r\u `n
aceast\ manifestare de a [ti
ce se `ntâmpl\ `n jurul t\u `n-
tr-o ]ar\ str\in\. Ce se petre-
ce `ns\ atunci când pleci dimi-
nea]a [i te `ntorci seara târ-
ziu, frânt de oboseal\, mân-
dru c\ ai reu[it s\ vezi dou\-
sprezece locuri noi? V\ spun
sincer: e[ti epuizat. Fotografi-
ile n-o s\ te ajute s\ te sim]i
mai bine atunci când te `n-
torci la munc\. Nu recomand
nicidecum ca aceast\ activita-
te s\ fie sistat\, dar un anumit
echilibru trebuie c\utat. Dac\
e[ti `n Roma, nu te `mpiedic\
nimeni s\ vezi locurile frumoa-
se, dar ar fi bine s\ nu `ncerci
s\ le vezi chiar pe toate.
La polul opus `i g\sim pe
turi[tii „all-inclusive“. M-a]i
1938, au dovedit c\ numele
respectiv era folosit curent, `n
epoc\, `ntr-o arie larg\, repre-
zentând }ara Ha]egului, sud-
vestul Transilvaniei [i sudul
Cri[anei, ca [i }ara Oa[ului
(dup\ o hart\ anex\ la stu-
putea `ntreba ce este r\u `n
alegerea acestei op]iuni. Dac\
vorbim doar de mese, nimic!
Problema intervine atunci
când `ncepi s\ te transformi
`ntr-un lene[. O s\pt\mân\
petrecut\ doar la mas\ [i la
piscin\ nu este mai benefic\
decât alergatul pe str\zi pen-
tru vederea de obiective. Te
`ntorci mole[it la munc\, do-
rind doar somn [i mâncare.
Iat\ deja dou\ extreme care
ne `mpiedic\ s\ ne `ntoarcem
cu vreo dragoste prea mare de
munc\.
O a treia problem\ cred c\
o cunoa[te]i [i o intui]i deja,
a[a c\ trec direct la subiect:
excursiile `n interiorul conce-
diilor. Am avut [ansa s\ as-
cult o astfel de ofert\ privind
o c\l\torie `ntr-o ]ar\ exotic\.
~n dou\sprezece zile, nu pe-
treceai dou\ nop]i `n acela[i
hotel. Erai un fel de turist no-
mad, un banal beduin r\t\cit
`n c\utarea drumului spre ca-
CM
YK
Miercuri, 6 ianuarie 2010
diul Le piu importanti feste
presso i Romeni, 1938).
A[adar, `n rela]ie cu Bote-
zul apelor [i cu Botez, Botea-
z\, a putut lua na[tere, chiar
pe terenul limbii române, de-
numirea Ap\-boteaz\, pentru
s\rb\toarea când se face
agheazma cea mare, sfin]irea
apelor, pe care o s\vâr[esc
preo]ii, la o ap\ curg\toare
sau la o fântân\ [i cu care,
apoi, sunt stropi]i oamenii,
s\. Cui `i place, s\ fac\ a[a,
dar s\ ia aminte: va avea par-
te doar de amintiri, nu [i de
odihn\.
Nu doresc s\ fiu `n]eles
gre[it. ~mi plac cele trei vari-
ante `ntr-un concediu, dar
toate `ntr-un mod moderat.
Consider c\ odihna este mai
presus de toate, iar concediul
m\ ajut\ s\ revin la lucruri-
le cotidiene cu mai mult\
râvn\. Oamenii care se `n-
torc obosi]i din concediu mi
se par relativ imaturi, inca-
pabili s\ `[i `n]eleag\ adev\-
ratele nevoi. Whisky-ul, me-
sele `mbel[ugate, plimb\rile
solicitante nu prea pot s\ `]i
calmeze nervii. Am o singur\
recomandare: `n loc de alcool
[i raze ultraviolete, citi]i car-
tea unui poet sau romancier
`n locul unde el a activat. V\
ve]i odihni mai bine.
Nu sunt multe lucruri pe
care le po]i face `ntr-un conce-
diu, dar r\mân câteva care
iar, la ]ar\, [i casele [i vitele.
Astfel, explica]ia numai schi-
]at\ (din lips\ de material do-
cumentar privind circula]ia `n
vorbire a termenului), `n Dic-
]ionarul Academiei (vol. I/I,
1913), se sus]ine, având `n ve-
dere transform\ri fonetice ca-
re s-au putut produce `n pro-
nun]area allegro a secven]elor
(a)p\-bo(teaz\) > bo-bo (feno-
menul se nume[te „asimilare
regresiv\“).
Conform Dic]ionarului Aca-
demiei, prima atestare a ter-
menului Boboteaz\ se g\se[te
abia `n Pravila Moldovei
din vremea lui Vasile Lupu
(1652), iar factura popular\
a denumirii, folosit\ cu-
rent `n graiurile din Mol-
dova, Muntenia [i din cea
mai mare parte a Transil-
vaniei, este dovedit\ [i de
faptul c\, `n calendarul
cre[tin ortodox, numele ofi-
cial al s\rb\torii este Bote-
zul Domnului , iar Bobotea-
za apare doar `ntr-o paran-
tez\. Tot `n ceea ce prive[-
te nivelul limbii la care
termenul a fost [i este
func]ional, s\ not\m sin-
tagma gerul Bobotezei , evo-
când reputa]ia acestei zile
de a fi deosebit de frigu-
roas\ („c\ n-o fi gerul Bo-
botezei“ se zice când cine-
va se vait\ de frig, f\r\ a fi
ger mare), [i, de asemenea,
enun]ul „La Boboteaz\,
br\zdeaz\“, consemnând
cre[terea luminii zilnice;
explica]ia zic\torii, `nre-
gistrat\ `ntr-o culegere,
din 1909, de tradi]ii despre
„s\rb\torile poporului“ din
zona Muscelului, este ur-
m\toarea: „cre[te ziua bi-
ni[or“!
* STELIAN DUMISTR|CEL ESTE LINGVIST,
PROFESOR UNIVERSITAR LA DEPARTAMENTUL DE
JURNALISTIC| DE LA UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ IA[I
trebuie respectate. S\ r\mâi
un bun cre[tin este primul
dintre ele. Mul]i plec\m `n
concediu evadând din toate,
inclusiv din rela]ia cu Dumne-
zeu. Problema noastr\ este c\
nu `n]elegem un lucru simplu:
nimeni nu poate evada dintr-un
sistem `n care trebuie s\ se
`ntoarc\ peste o s\pt\mân\!
~n loc s\ `n]elegem concediul
drept o evadare imaginar\,
mai bine l-am `n]elege drept o
pauz\ benefic\, dar echilibra-
t\. Cât despre felul `n care un
cre[tin trebuie s\ se comporte
`n concediu, am o singur\ p\-
rere: rela]ia cu Dumnezeu nu
trebuie s\ se schimbe. De la
rug\ciune nu `]i po]i lua con-
cediu. Poate c\ par pu]in exa-
gerat, dar prefer s\ [tiu c\
majoritatea nu pleac\ cre[tini
`n concediu [i se `ntorc p\-
gâni. {i pentru c\ tot am vor-
bit despre extreme, personal,
acesta mi se pare cel mai peri-
culos lucru. a
 Miercuri, 6 ianuarie 2010 Agenda cre[tinului 11
MICUL CATEHISM ISTORIA
CRE{TINISMULUI
S\rb\torile - zile rânduite zidirii duhovnice[ti (MCDVII)
S\rb\torile sunt acele zile spre virtute, spre des\v=r[irea `n
consacrate pentru a comemora via]a religios-moral\. Din aceas-
fapte sau momente importante t\ perspectiv\, s\rb\torile au un
din istoria m=ntuirii (precum rol pedagogic, instructiv [i educa-
Na[terea, Botezul Domnului, ~n- tiv; ele reprezint\ o [coal\ a vie-
vierea) [i a principalelor persoa- ]ii cre[tine, un mijloc de cultivare
ne sfinte (M=ntuitorul, sfin]ii cei [i promovare a virtu]ilor morale,
mai cinsti]i de credincio[i). a evlaviei [i a iubirii de Dum-
Astfel, s\rb\torile au un rol nezeu [i de oameni.
comemorativ sau aniversar. Sunt S\rb\torile sunt scrise cu ro[u
destinate s\ p\streze `n con[tiin- [i sunt `nsemnate cu o cruce ro[ie
]a genera]iilor de credincio[i a- `n calendarul bisericesc, pe care
mintirea momentelor memorabi- fiecare cre[tin este bine s\ `l
le [i a persoanelor sfinte din isto- aib\.
ria m=ntuirii, vrednice de aduce- ~n aceste zile, cre[tinii renun-
re-aminte [i de cinstire. Dar s\r- ]\ la ocupa]iile obi[nuite [i merg
b\torile nu ne amintesc doar de la biseric\ pentru a participa la
Leg\turile Bisericii
evenimente din trecut, ci sunt u- slujbele care se oficiaz\ cu prile- Ortodoxe Române cu
nele care au `n vedere viitorul, jul s\rb\torilor. Ele nu sunt Biserici Ortodoxe de
cum ar fi Duminica ~nfrico[atei doar zile de odihn\ pentru trup,
Judec\]i. prin `ntreruperea muncii din zi- limb\ greac\ `ntre
S\rb\torile au [i un rol latre-
utic, adic\ sunt momente c=nd se
lele de r=nd, ci [i de reculegere [i
`nt\rire duhovniceasc\, c=nd Domnului [i sfin]ilor `mpotriva timpul vie]ii sale, cu at=t mai
anii 1821-1918 (II)
exprim\ sentimentele de adora- fiecare cre[tin renun]\ la grijile ispitelor vr\jma[ului. mult ei sunt datori s\ cinsteasc\ ~n a doua jum\tate a secolului
]ie [i de venera]ie fa]\ de Dum- lume[ti [i se `ngrije[te de m=n- Dac\ oamenii cinstesc `n via- s\rb\torile cre[tine, adic\ acele al XIX-lea, datorit\ reformelor
nezeu [i fa]\ de sfin]i. tuire: `i mul]ume[te lui Dum- ]a lor s\rb\torile lume[ti, adic\ evenimente care privesc nu doar lui Alexandru Ioan Cuza - Le-
Evocarea vie]ilor sfin]ilor este nezeu pentru toate binefacerile acele evenimente care s-au pe- via]a p\m=nteasc\, ci [i soarta gea pentru secularizarea ave-
de folos cre[tinilor [i pentru fap- primite, se c\ie[te pentru p\ca- trecut pe p\m=nt [i care n-au `n ve[nicie - adic\ m=ntuirea. rilor m\n\stire[ti (1863), De-
tul c\ ei sunt modele [i imbolduri tele sale, cere sprijin Maicii importan]\ pentru om dec=t `n (pr. Gheorghe MIH|IL|) cretul organic pentru `nfiin]a-
rea unei autorit\]i sinodale
centrale (1864) [i Legea pen-
BIBLIA - VERSET CU VERSET tru numirea de mitropoli]i [i
episcopi eparhio]i (1865) -, s-a
ajuns la o agravare a raportu-
Tema iconografic\ Mamvri pe cuprinsul ]\rii noastre rilor cu Patriarhia Ecumenic\
de Constantinopol. Tot din
timpul lui Cuza s-au f\cut pri-
Facerea 18, 5: „«{i voi aduce redat un b\rbat, care poart\ pe cap o mele `ncerc\ri pentru recu-
p\l\rie cu boruri mari, de tip spaniol, care noa[terea canonic\ a autocefa-
p=ine [i ve]i m=nca, apoi V\ ve]i se preg\te[te s\ sacrifice vi]elul pentru liei Bisericii Ortodoxe Româ-
duce `n drumul Vostru, `ntruc=t osp\]. Scena impresioneaz\ mult, atât prin ne. Dup\ `ndelungate tratati-
coloritul ro[u viu al ve[mintelor, cât [i prin ve, patriarhul ecumenic Ioa-
trece]i pe la robul Vostru!» `ntreaga mi[care, pe cât de sintetizat\, pe chim IV (1884-1886) [i Sinodul
Zis-au Aceia: «F\, precum ai zis!».“ atât de expresiv\. De jur-`mprejurul s\u [i-au dat consim]\mântul,
prin Tomosul de autocefalie
O form\ de reprezentare a Sfintei Tre- scenei, `ngeri `n picioare purtând suli]e `n din 25 aprilie 1885. De acum
imi, care a devenit aproape normativ\ `n mâini, alternând cu serafimi, care poart\ `nainte, leg\turile canonice cu
Biserica Ortodox\, este cea alegoric\ a os- ripide, accentueaz\ curba elegant\, for- Patriarhia Ecumenic\ [i cu ce-
pe]iei lui Avraam, la stejarul din Mamvri, mat\ de tamburul calotei. lelalte Biserici Ortodoxe de
prefa]at\ mai sus [i despre care vom avea Cam `n aceea[i manier\ apare scena la limb\ greac\ s-au p\strat prin
ocazia, `n acest al XVIII-lea capitol, s\ fa- Biseric\ „Sfântul Dumitru“ din Suceava, schimburi de scrisori irenice
cem referire pe larg. Tem\ foarte timpurie dar aici este plasat\ `n bolta de sud a nao- `ntre `ntâist\t\torii acestora
[i larg r\spândit\ `n arta bizantin\, ea `[i sului, unde un arbore falnic formeaz\ fon- [i mitropoli]ii români. ~n seco-
g\se[te temei `n cuprinsul acestor frag- dul, iar cavalerul care trebuia s\ junghie lul al XIX-lea, tineri români
vi]elul lipse[te. au urmat studii teologice `n A-
mente biblice `n care identific\m `ntâia re- tena. Astfel, `n 1844, mitropol-
velare a Sfintei Treimi (un singur Dumne- La biserica episcopal\ din Roman, scena es-
te redat\ `n profil, cu `ngerii a[eza]i la o ma- itul Neofit al Ungrovlahiei a
zeu `n trei persoane). trimis patru tineri (ieromona-
Cina lui Avraam sau Filoxenia (= iubi- s\ semirotund\, doi dintre ei `n prim-plan.
Se pare c\ cea mai mobil\ [i cea mai mo- hul Dositei, ierodiaconul Dio-
rea de str\ini), cum i se mai zice `n termi- nisie M\ld\rescu, Ioan Nicu-
nologia iconografic\, apare de timpuriu `n numental\ reprezentare a Sfintei Treimi
sub forma ospe]iei lui Avraam a fost reali- lescu [i Laz\r Drugeanu) s\
pictura bisericilor de pe cuprinsul ]\rii studieze `n Seminarul „Rizari-
noastre. Dup\ cum afl\m `ntr-o lucrare a zat\ de pictorii M\n\stirii Humor, scen\ on“ din Atena, deschis `n ace-
lui Mihai D. Radu referitoare la reprezen- care a impresionat atât de mult chiar pe la[i an, iar la gimnaziul din A-
t\rile iconografice ale Sfintei Treimi, tema unii speciali[ti, determinându-i s-o com- tena studia Ilie Benescu. Du-
iconografic\ Mamvri a fost, la origine, de bisericile rom=ne[ti ne-o ofer\ calota estic\ pare cu picturile lui Rubliov. Peisajul este p\ terminarea seminarului,
factur\ bizantin\, `ns\ intrând `n icono- a pronaosului M\n\stirii Sucevi]a, care re- `nlocuit de un arbore cu siluet\ caligra- cei doi c\lug\ri au revenit `n
grafia româneasc\, chiar respectând in- ]ine aten]ia prim caracterul ei comunicativ, fiat\, iar cele dou\ personaje biblice stau ]ar\, iar ceilal]i trei au conti-
dica]iile din erminii, nu `ntârzie s\ `m- prin expresivitate [i naturale]e. La o mas\ lâng\ el. Pe acest fond se decupeaz\ silue- nuat studiile teologice [i filoso-
brace un caracter na]ional, specific artei ro- de form\ dreptunghiular\, pe care se afl\ tele gra]ioase ale celor trei `ngeri, ve[min- fice. Dup\ re`ntoarcerea `n ]a-
m=ne[ti, transformându-se treptat [i adap- farfurii cu fructe, cupe de vin [i ridichi, tele c\rora, de un albastru deschis, str\- r\, unii dintre ei au devenit
stau a[eza]i cei trei `ngeri. Cel din mijloc, b\tut de lumini interioare, se deta[eaz\ cu profesori de seminar. ~n 1856,
tându-se la forme ale devo]iunii populare, arhiereul Filaret Scriban, rec-
devenind predilect\ atât pentru credin- plasat pe latura lung\ a mesei, este subtilitate pe ecranul `ntunecat al fon-
dului. Aceast\ compozi]ie este una dintre torul Seminarului de la Soco-
cio[i, cât [i pentru unii pictori. De altfel, `n `ncadrat de cele dou\ persoane biblice, care la, a trimis [i câ]iva tineri
popor a p\truns [i a circulat chiar o legen- `l servesc; ceilal]i doi `ngeri sunt a[eza]i la cele mai izbutite ale picturii noastre, con-
stituind o m\rturie a `naltului nivel artis- moldoveni la Atena, care au a-
d\, consemnat\ `n scris de c\tre B. P. Ha[- capetele mesei. Urmând curba bol]ii vut apoi misiuni importante `n
deu, care spune c\ Avraam „avea pururea pronaosului, dou\ cl\diri `nalte [i `nguste, tic, pe care `l atinsese pictura româneasc\
`n secolul al XVI-lea. via]a noastr\ bisericeasc\:
lege c\ f\r\ oaspe]i s\ nu m\nânce“. legate `ntre ele printr-un [ervet v\rgat, Constantin Erbiceanu [i Dra-
Cercet\torii spun c\ una dintre cele mai formeaz\ fondul arhitectural al scenei pro- ~n pictura bisericilor din Muntenia, sce-
gomir Demetrescu, viitori pro-
semnificative compozi]ii de acest gen din priu-zise. ~n fa]a mesei, `n prim-plan, este na este ilustrat\ foarte sugestiv la Cozia, fesori de teologie, Partenie
unde apare pe fa]ada de vest, pe un fond Clinceni, Gherasim Saffirin,
arhitectural simplu. ~ngerii, `nve[mânta]i Teodosie Atanasiu, viitori ie-
ISTORII CU T+LC `n galben [i purtând pe dedesubt haine de rarhi, [i al]ii. Un teolog grec,
culoare verde, bleu [i ro[u-cire[iu, sunt dr. Gheorghe Zottu (1842-
a[eza]i la o mas\, acoperit\ de un material 1885), originar din Epir, cu
Cum te po]i feri privea acest tablou medi-
tând asupra chinurilor ia-
convinge de groz\via lui, fi-
ind `nc\ `n via]\, c\ci dup\ ro[u `nchis, cu o broderie bleu. Pentru a fi studii `n Grecia, Germania [i
de p\cat dului. Voin]a lui se `nt\rise moarte, dac\ a intrat `ntr- simbolizate egalitatea [i unitatea celor trei Fran]a, a fost mult timp profe-
cu timpul atât de mult, `n- `nsul, nu mai poate ie[i. Ci- ipostasuri, `n toate scenele din bisericile sor la cele dou\ Seminarii teo-
Un c\lug\r de la o m\- cât putea s\ alunge orice is- ne uit\ iadul, u[or cade `ntr- rom=ne[ti, care `nf\]i[eaz\ ospe]ia lui logice din Bucure[ti, la Cole-
n\stire avea pe un perete al pit\. El `ndemn\ [i pe al]i `nsul. Avraam, fiecare `nger poart\ aureol\ `n ju- giul „Sfântul Sava“ [i Faculta-
chiliei sale un tablou care monahi s\ fac\ asemenea, ~ntr-adev\r, cugetarea la rul capului. Prin chipurile blânde ale `nge- tea de Teologie, director al
`nf\]i[a chinurile iadului. zicându-le: iad este cel mai bun mijloc rilor se urm\re[te redarea unor atribute cancelariei Mitropoliei Ungro-
Diminea]a [i seara sau - Omul s\ se coboare, cu de a te feri de p\cat. (Gri- ale lui Dumnezeu, precum iubirea, bun\ta- vlahiei [i redactor al revistei
când era ispitit de diavolul, cugetul `n iad, spre a se gorie Com[a, O mie de pilde) tea [i sfin]enia. (Lucian APOPEI) „Ortodoxul“.
(pr. Cezar }|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Horezu, centru de
ceramic\ european
Localitatea Horezu, recunos-
cut\ pentru ceramica sa, a de-
venit membr\ a Asocia]iei
Europene a Ora[elor Centre de
Ceramic\, a anun]at primarul
din Horezu, Constantin Ni]u,
conform Agerpres. „La finele
anului trecut, la Talavera de la
Reina (Toledo) din Spania, a
avut loc o important\ `ntâlnire
a reprezentan]ilor Asocia]iilor
Ora[elor Centre de Ceramic\
din Italia, Fran]a, România [i
Spania, având drept scop
preg\tirea etapelor pentru con-
stituirea unei entit\]i europene
care s\ reprezinte asocia]iile
men]ionate [i s\ apere intere-
sele ora[elor centre de cerami-
c\ din Europa“, a spus Con-
stantin Ni]u, primarul din
Horezu. „Inten]ion\m ca `n
cursul primului trimestru din
2010 s\ constituim o Grupare
European\ de Interes
Economic, iar mai târziu, s\
form\m o Grupare European\
de Cooperare Teritorial\. Acest
proces r\mâne deschis noilor
asocia]ii ale ora[elor centre de
ceramic\ care se vor constitui
`n alte ]\ri europene“, a mai
spus primarul din Horezu.
Constantin Ni]u a ad\ugat fap-
tul c\ a[teapt\ ca, al\turi de
localit\]ile Horezu, Lunge[ti [i
Vl\de[ti din jude]ul Vâlcea,
Corund din jude]ul Harghita [i
Sise[ti din jude]ul Mehedin]i,
care au constituit Asocia]ia
Român\ a Localit\]ilor Centre
de Ceramic\, s\ se al\ture [i
alte localit\]i centre de ce-
ramic\ din ]ar\, ceea ce ar
spori for]a asocia]iei `n interi-
orul entit\]ii europene care se
va constitui.
Filme române[ti
la Festivalul
de la Palm Springs
Filmul „Medalia de onoare“, de
C\lin Peter Netzer, va avea
premiera nord-american\ la
Festivalul Interna]ional de la
Palm Springs (5-18 ianuarie),
`n cadrul aceluia[i eveniment
urmând s\ fie proiectat [i
„Poli]ist, adjectiv“, de Corneliu
Porumboiu, conform Mediafax.
„Medalia de onoare“ va fi
proiectat `n cadrul sec]iunii
World Cinema Now, `n timp ce
„Poli]ist, adjectiv“ este inclus `n
programul „Awards Buzz: Best
Foreign Language Film“, ce
cuprinde 41 dintre cele 65 de
lungmetraje propuse pentru
nominalizare la premiul Oscar
pentru cel mai bun film `ntr-o
limb\ str\in\. Pelicula
„Medalia de onoare“ a ob]inut,
la sfâr[itul lui noiembrie, cinci
premii la Festivalul
Interna]ional de Film de la
Salonic, printre care cel pentru
interpretare (Victor Rebengiuc),
cel pentru scenariu (Tudor
Voican), premiul special al juri-
ului [i premiul FIPRESCI, dar
[i premiul publicului la
Festivalul de Film de la Torino.
„Poli]ist, adjectiv“ i-a adus lui
Corneliu Porumboiu premiul
FIPRESCI [i Premiul Juriului
la sec]iunea Un Certain Regard
a Festivalului de Film de la
Cannes 2009. „Poli]ist, adjectiv“
a primit [i Trofeul Transilvania
la Festivalul Interna]ional de
Film Transilvania (TIFF) 2009,
urmat de premiul Age D’Or la
Festivalul Interna]ional de
Film din Belgia. a
CM
YK
Miercuri, 6 ianuarie 2010
Tinerii muzicieni pot deveni celebri la Palatul Mogo[oaia
Centrul Cultural „Palatele ia, introducerea `n lumea artei [i de a face `nregistr\ri speciale la [i ale unui juriu format din speci-
Brâncovene[ti“ [i Radio România a istoriei, conform Agerpres. Radio România. ali[ti.
Cultural organizeaz\ la Palatul La concurs vor participa câte Potrivit lui Sebastian Cr\ciun, La „Palatele Br=ncovene[ti“,
Mogo[oaia, `n perioada ianuarie- cinci ansambluri camerale sau ti- spectacolele se vor desf\[ura bilu- pe parcursul anului 2009, `ntre
iunie 2010, 12 spectacole-con- neri muzicieni cu vârsta cuprin- nar, sâmb\ta diminea]a, `nce- 10 mai [i 18 octombrie, au avut
curs intitulate „Drumul spre ce- s\ `ntre 16 [i 25 de ani, care vor pând cu ora 11:00, [i vor fi `nre- loc 10 recitaluri la care au parti-
lebritate“, `n cadrul proiectului prezenta un program liber cu o gistrate [i difuzate la Radio Ro- cipat nume importante ale artei
durat\ de minimum 15 minute. mânia Cultural `ncepând din lu- interpretative din România. Prin
„Mogo[oaia - Palatul speran]elor“.
Câ[tig\torii primelor 11 edi]ii na martie, duminica, de la ora parteneriatul cu Universitatea
Proiectul, coordonat de Sebas- vor participa la ultima competi- 14:00. Fiecare edi]ie va fi dedica- Na]ional\ de Muzic\ din Bucu-
tian Cr\ciun, `[i propune promo- ]ie, când se va acorda marele pre- t\ unui instrument sau unui grup re[ti, Stagiunea „Muzica la Pala-
varea tinerilor muzicieni talen- miu de 1.000 de euro. de instrumente [i va avea ca invi- tele Brâncovene[ti“ s-a constituit
ta]i, crearea [i educarea unui nou Primii trei clasa]i vor primi o tat un maestru al instrumentului `ntr-o ramp\ de lansare a tinere-
public de muzic\ clasic\, familia- invita]ie de a cânta `n edi]ia 2011 respectiv, care va r\spunde `ntre- lor talente, 3 din cele 10 recita-
rizarea tinerilor spectatori cu lu- a stagiunii „Muzica la Palatele b\rilor din public [i va sus]ine un luri fiind sus]inute de studen]i ai
mea artei sunetelor [i, prin vizita- Brâncovene[ti“ de la Palatul Mo- microrecital. Premiile vor fi acor- institu]iei de `nv\]\mânt superi-
rea ghidat\ a Palatului Mogo[oa- go[oaia [i vor avea posibilitatea date `n urma voturilor publicului or amintite. a
20 de ani de la rena[terea Academiei Rom=ne
post-mortem“, [i s-a reluat ven]ia importantului for de
Pre[edintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a spus primirea de noi membri, pro- [tiin]\ [i cultur\ `n „probleme
c\ Decretul-lege privind organizarea [i func]ionarea ces `ntrerupt `n 1975. legate de arhitectura ora[ului
Ionel Haiduc a subliniat c\, Bucure[ti, `n cazul Ro[ia Mon-
Academiei Române, emis `n anul 1990 de Consiliul „prin revenirea institutelor, tan\, ori `n chestiunea a[a-zi-
Frontului Salv\rii Na]ionale, a `nsemnat „o rena[tere“ a activitatea Academiei a deve- sei limbi moldovene[ti“.
nit foarte important\ `n peisa- Pre[edintele Academiei Ro-
institu]iei, „revenirea la o situa]ie normal\“. La 1/13 jul [tiin]elor române[ti, `n do- mâne a spus c\, `n ace[ti 20 de
aprilie 1866, prin decretul dat de Locotenen]a domneas- meniile pe care le cultiv\, `n ani, institu]ia pe care o condu-
primul rând istoria [i limba ce a publicat tratate impor-
c\, s-a `ntemeiat Societatea Literar\ Român\, devenit\,
român\, care au stat la baza tante, precum cel de Istoria
`n 1867, Societatea Academic\ Român\ [i, `n 1879, `nfiin]\rii acesteia, dar [i `n Românilor (`n opt volume), `n-
printr-un decret semnat de Carol I, aceasta „se declar\ [tiin]ele exacte“. cheie Dic]ionarul General al
„Academia `[i dore[te un Limbii Române (DGLR), `nce-
institut na]ional cu denumirea Academia Român\“. rol de consultant `n domenii put de mai bine de 100 de ani,
care necesit\ expertiz\ [tiin]i- [i a terminat Dic]ionarul Lite-
„La `nceputul anului 1990, serie de institute care fuseser\ fic\, inclusiv `n cazul decizii- raturii Române.
Academia avea un num\r mic `mpr\[tiate `n diverse p\r]i `n lor politice, [i intervine, din La 1/13 aprilie 1866, prin
de membri, care supravie]ui- ]ar\ - la ministere, la universi- ini]iativ\ proprie, sau la soli- decretul dat de Locotenen]a
ser\, fiindc\ vârsta `naintat\ t\]i - au revenit la cerere, pe citarea autorit\]ilor, `n chesti- domneasc\, s-a `ntemeiat So-
cietatea Literar\ Român\, de-
a acestora redusese mereu nu- baza propriei dorin]e, la insti- uni importante ale statului“, a
m\rul lor [i se afla `n situa]ia tu]ia-mam\“. spus pre[edintele Academiei venit\, `n 1867, Societatea
`n care nu mai avea institute Au fost reprimi]i `n Acade- Române. Academic\ Român\ [i, `n
de cercetare“, a explicat Ionel mie o serie de membri care fu- Haiduc a amintit contribu- 1879, printr-un decret semnat
Haiduc, conform Agerpres. seser\ exclu[i din motive poli- ]ia Academiei la elaborarea de Carol I, aceasta „se declar\
Potrivit pre[edintelui Aca- tice `n anii 1948-1950, „din strategiei României pe perioa- institut na]ional cu denumi-
demiei, „`n urma decretului, o p\cate, practic, to]i ca membri da post-aderare, ca [i inter- rea Academia Român\“.
Au fost ani când Academia
Român\ a primit mari perso-
nalit\]i ale culturii [i [tiin]ei
române[ti, `nscrise `n istoria
na]ional\ [i interna]ional\.
Odat\ cu anul 1948, prin
decret preziden]ial, Academia
Român\ a devenit Academia
Republicii Populare Române,
pentru ca `n august 1965 s\
primeasc\ numele de Acade-
mia Republicii Socialiste Ro-
mânia.
Prin Decretul-lege nr. 4 din
5 ianuarie 1990, Academia Ro-
mân\ `[i reia numele [i, odat\
cu aceasta, a fost reluat\ [i am-
plificat\ tradi]ia celui mai `nalt
for [tiin]ific [i cultural al ]\rii,
conform Agerpres. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a STUDEN}II ROM+NI DIN tan]ii LSRS. Gala vizeaz\ pro- mic cu cupol\ din ]ar\, realizat `n clarat, luni, muzeograful Ovidiu
STR|IN|TATE, LA BUCURE{TI: movarea unor modele de excep]ie cadrul unui proiect de colaborare Tercu. Telescopul permite trans-
Liga Studen]ilor Români din `n rândul tinerilor români, pro- transfrontalier\. Noul observator miterea `n direct, pe internet, a
Str\in\tate (LSRS) va s\rb\tori movarea valorilor pe care le va fi deschis [i accesului publicu- imaginilor observate. Cu ajutorul
un an de activitate prin interme- transmit studen]ii români din lui, dar va fi [i un instrument de unui telescop solar pot fi observa-
diul primei edi]ii a Galei Studen- str\in\tate, stimularea interesu- lucru util pentru membrii Astro- te exploziile solare. Observatorul
]ilor Români din Str\in\tate, or- lui pentru conceptul de mobilitate clubului „C\lin Popovici“, care astronomic a fost realizat `n ca-
ganizat\ ast\zi, 6 ianuarie, `n studen]easc\ [i studiul `n str\i- func]ioneaz\ pe lâng\ muzeul g\- drul unui proiect de turism edu-
Bucure[ti, conform Agerpres. Eve- n\tate, con[tientizarea, la nivelul l\]ean. „Este singurul observator ca]ional dezvoltat de Consiliul
nimentul va avea trei etape: Adu- autorit\]ilor statului român, din România care are un telescop Jude]ului Gala]i [i Consiliul Ra-
atragerea de sprijin pentru pro- sistem optic «Ritchey-Crétien», ionului Cahul, `n cadrul Progra-
narea General\ a Ligii Studen]i-
iectele [i activit\]ile LSRS, desf\- unul dintre cele mai bune din lu- mului Phare CBC 2006. Valoa-
lor Români din Str\in\tate, unde [urate `n beneficiul studen]ilor
me, care se afl\ chiar [i pe sateli- rea total\ a proiectului a fost de
se va prezenta Raportul de Activi- români din str\in\tate [i a celor peste 503.000 de euro, din care
tate al Ligii [i se vor dezbate di- tul artificial Hubble. Este ampla-
ce doresc s\ studieze `n str\in\- sat pe o montur\ ecuatorial\ au- grantul a fost de aproape 446.000
verse subiecte de ordin intern, tate, conform Agerpres. de euro, iar cofinan]area de la bu-
Gala propriu-zis\ [i recep]ia. „Ga- tomat\, realizat\ de o firm\ din
la Studen]ilor Români din Str\i- a CEL MAI MODERN OB- Austria, care a fost declarat\ de getul CJ Gala]i a fost de peste
SERVATOR ASTRONOMIC, LA revista american\ de specialitate 57.000 de euro, conform Ager-
n\tate 2010 vizeaz\ `n principal pres. a
comunitatea studen]ilor [i absol- GALA}I: Complexul Muzeal de «Sky & Telescop» «produsul anu-
ven]ilor români din str\in\tate, {tiin]ele Naturii din Gala]i are, lui 2009»“. Sistemul de fixare [i
prin `nt\rirea organiza]iei lor re- `ncepând din luna ianuarie, cel pozi]ionare a fost declarat „mon- Pagin\ realizat\
prezentative“, sus]in reprezen- mai modern observator astrono- tura anului 2009 `n lume“, a de- de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 6 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tri-
cotaje, numai pe baz\ de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de
`mp\rt\[it\ tuturor!
repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str.
Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-mmail:
atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber Miercuri, 6 ianuarie 2010

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

APEL UMANITAR ANUN} Patriarhia Rom=n\

Andreea Mihaela Pandelescu, `n Agen]ia de Pelerinaj BASILICA
vârst\ de 1 an [i 5 luni, a fost diag- Parohia „Sf. Vi-
nosticat\ pe 13 octombrie 2009 cu TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
leucemie limfoblastic\ acut\. neri“ - Pajura din
Bucure[ti va des- la urm\toarele pelerinaje:
Pentru a `nvinge aceast\ boal\
crunt\, Andreea are nevoie de un chide `n curând Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei,
Cabinetul de medi- 1. Boboteaz\ - 2. Boboteaz\ - pelerinaj nr. 20, sector 3;
tratament `n str\in\tate, pentru
un transplant de m\duv\. Suma cin\ de familie. ~n pelerinaj `n Israel `n Israel [i Egipt Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126
necesar\ pentru aceast\ interven- acest sens, anga- Perioada 14-2 20 ianuarie Perioada 11-1 19 ianuarie 04 24;
E-m mail: office@basilicatravel.ro
]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi- jeaz\ asistent me- 2010; 7 zile-6
6 nop]i 2010; 9 zile-8
8 nop]i
nanciare ale p\rin]ilor. dical generalist. Cazare `n regim demipen- Cazare cu mic dejun la hote-
CUI: 23045133 - RC:
J40/300/15.01.2008 O catedral\
Cei care doresc s\ o ajute pe mi- luri 3* [i 4*. CONT LEI:
cu]a Andreea Mihaela Pandelescu
Cerin]e: autori- siune la hotel 4*
Se viziteaz\: Nazareth, Ie-
Se viziteaz\: Nazareth, Ie- RO81RNCB0080097907720001 pentru Capital\!
pot dona bani `n contul deschis pe za]ie de liber\ rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- CONT EURO:
Conturile deschise la BCR -
rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- RO54RNCB0080097907720002
numele mamei: Mancila Ani[oara, practic\ [i asigu- leem, Eilat, Sf. Ecaterina BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - filiala sector 4 Bucure[ti -
leem. Pre]: 840 de euro cu toate
tel: 0730.043.527 rare de malpraxis; Agen]ia Doamnei pentru sus]inerea construirii
Pre]: 730 de euro cu toate taxele incluse, mai pu]in asigu- Coordonator Pelerinaje -
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont cuno[tin]e de ope- taxele incluse, mai pu]in asigu- rarea medical\. Costel Birleanu
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
Cod: RZBR ROBU rare calculator. rarea medical\. CADOU un DVD: „ISRAE- - tel: 0732.128.993;
e-m
mail: costel.birleanu@basilicatra- LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
RO30RZBR0000060011797090 Telefon de con- CADOU un DVD: „ISRAE- LUL, P|M+NTUL M+NTUIRII“ vel.ro -
Adresa: str. Unirii, bl. H3, par- tact: 021 6683310; LUL, P|M+NTUL M+NTUI- Director Agen]ie - Diana Iorga USD: RO26RNCB0075004895030110
ter, BUZ|U DATE DE CONTACT: - tel: 0732128997;
0721355072. RII“ www.basilicatravel.ro e-m
mail: diana.iorga@basilicatravel.ro - EURO:RO96RNCB0075004895030111

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Miercuri, 6 ianuarie 2010 Analiz\ 15

Bugete de supravie]uire la Educa]ie [i Cultur\ tralizarea `nv\]\m=ntului preuni-
Proiectul de buget pentru anul 2010 avizat de Guvernul versitar [i cre[terea autonomiei [coli-
lor, introducerea unui curriculum
Rom=niei a ajuns la Parlament pentru dezbaterea [colar bazat pe competen]e, promo-
acestuia `n cadrul comisiilor de specialitate. varea unui sistem de salarizare ba-
zat pe performan]\, concordant cu
Pe 5 ianuarie au `nceput, `n Comisiile pentru `nv\]\mânt, statutul cadrelor didactice `n soci-
audierile reprezentan]ilor Ministerului Educa]iei, etate, realizarea unui sistem legisla-
tiv care s\ asigure modernizarea,
Cercet\rii, Tineretului [i Sportului, ai Academiei Române stabilitatea [i predictibilitatea siste-
[i ai Academiei Oamenilor de {tiin]\ din România. mului de `nv\]\m=nt, precum [i ga-
rantarea egalit\]ii de [anse la acce-
Ieri au avut loc [i audieri la Comisiile de Cultur\. sul la educa]ie, asigurarea calit\]ii [i
Audierile `n cadrul comisiilor din Senat [i Camera stimularea excelen]ei `n `nv\]\m=n-
tul superior de stat [i privat, educa-
deputa]ilor se vor `ncheia pe 10 ianuarie. Legislativul ]ia permanent\ `n vederea ob]inerii
unor calific\ri noi, a extinderii spe-
va `ncepe dezbaterea bugetului `n 11 ianuarie, dup\ cum cializ\rii [i perfec]ionarii“, se arat\
au decis, pe 29 decembrie, Birourile reunite ale `n proiectul de buget pe anul 2010.
Senatului [i Camerei Deputa]ilor. Proiectul de buget ar
putea fi adoptat, cel mai devreme, pe 15 ianuarie. Mai pu]ine posturi `n De[i sunt mai pu]ine fonduri pentru
`nv\]\m=nt `n 2010 cheltuieli cu personalul, `n 2010
Potrivit proiectului de lege postat 1.432.630 mii de lei `n 2009, la A[a cum se arat\ `n proiectul de este posibil s\ creasc\ fondurile pentru
pe site-ul Ministerului de Finan]e, 1.007.509 mii de lei `n 2010. buget, componenta cheltuielilor de programele de formare a cadrelor didactice
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii, Domeniul de cercetare va primi personal ce se vor diminua `n 2010 prima [edin]\ dup\ votul de `nves- nistru este s\ g\seasc\ acei 6% din
Tineretului [i Sportului are prev\zu- 1.550.654 mii de lei `n 2010, fa]\ fa]\ de 2009 este de la 2.152.192 mii tire primit din partea Parlamen- PIB [i s\ execute acel buget de 6%“.
t\ o propunere de buget pe anul 2010 1.286.115 mii de lei `n anul 2009. de lei la 2.141.962 mii lei. Num\rul tului. Purt\torul de cuvânt al Gu- ~n opinia sa, `nv\]\mântul gratuit ar
de 14.590.49 mii de lei, fa]\ de Pentru capitolul bunuri [i servicii maxim de posturi finan]ate pentru vernului, Ioana Muntean, a declarat trebui s\ mearg\ pân\ la nivelul
10.873.294 mii de lei din anul 2009. se vor aloca `n anul 2010 - `nv\]\mântul preuniversitar de c\ num\rul maxim de posturi finan- bacalaureatului, `n timp ce durata
La nivel general, cheltuielile totale 5.325.861 mii de lei, fa]\ de stat `n 2010 a fost diminuat cu 10% ]ate pentru `nv\]\mântul preuni- `nv\]\mântului obligatoriu ar trebui
ale bugetului de stat `n 2010 sunt 2.556.981 mii de lei `n acest an. fa]\ de nivelul aprobat `n 2004, cu versitar de stat `n 2010 a fost sta- s\ fie de pân\ la 16 ani când se poate
prev\zute la 101.678.400 mii de lei. „Prin Programul de Guvernare peste 33.000 de posturi, la un total bilit pe baza standardelor de cost `n intra pe pia]a muncii. ~n ceea ce
Un aspect foarte important este 2009-2012, se instituie noi obiective, de 306.000 de locuri bugetate, re- domeniu, iar reducerile de locuri nu prive[te formarea cadrelor didactice,
reprezentat de cheltuielile de per- precum: realizarea unui sistem e- ducerea urmând s\ fie aplicat\ `n afecteaz\ personalul didactic califi- Funeriu a spus c\ au fost aloca]i prea
sonal care se vor diminua `n 2010 duca]ional stabil, echitabil, eficient [i dou\ etape, pân\ la 31 august [i 31 cat. Calculat numai pentru 2010 [i pu]ini bani pentru profesori `n 2009
fa]\ de 2009, de la 2.152.192 mii de relevant, alocarea a 6% din PIB pen- decembrie 2010. Reducerea de pos- f\r\ raportare la num\rul actual de [i a men]ionat c\ `n programul de gu-
lei, la 2.141.962 mii de lei, iar chel- tru educa]ie, transformarea educa]i- turi a fost efectuat\ prin ordonan]\ locuri bugetate, reducerea de pos- vernare exist\ un capitol cu privire
tuielile de capital vor sc\dea de la ei timpurii `n bun public, descen- de urgen]\ aprobat\ de Guvern, `n turi este de 15.000 de locuri. la acest aspect, conform Agerpres.
Actul normativ stabile[te c\ Daniel Funeriu a declarat c\ vor
num\rul maxim de posturi finan]at fi organizate centre pentru for-
„Trebuie s\ ne men]inem pe linia de plutire“ pentru `nv\]\mântul preuniversitar marea continu\ a cadrelor didac-
tice, sus]inând c\ exist\ [i fonduri
Pentru Ministerul Culturii [i Patrimoniului c\ „România este din p\cate ultima ]ar\ din Uniu- de stat `n 2010 este de 321.677 de
Na]ional, proiectul de buget pentru 2010 prevede nea European\ `n privin]a procentului Culturii din posturi `n intervalul 1 ianuarie-31 europene `n acest sens.
suma de 689,264 lei, ceea ce `nseamn\ 68,28% din produsul intern brut“. august 2010 (dintre care 14.518 pos- Referindu-se la educa]ia tim-
bugetul anului 2008 [i cu 3,26% mai pu]in decât `n ~n context, Kelemen Hunor a subliniat necesi- turi finan]ate din bugetul propriu al purie, ministrul Daniel Funeriu a
execu]ia preliminat\ pe 2009, potrivit proiectului de tatea unei colabor\ri mai strânse `ntre Ministerul consiliului jude]ean [i 307.159 locuri spus c\ va face din aceasta o priori-
buget pe anul viitor, trimis de Guvern la Parlament. Culturii [i Institutul Cultural Român (ICR), `n finan]ate din bugetele consiliilor lo- tate, iar din educa]ia permanent\ o
Ca [i `n cazul bugetului pentru Ministerul Educa]iei, privin]a evenimentelor externe. „A[ vrea o colaborare cale) [i de 306.677 de posturi `n in- necesitate.
sunt prev\zute cheltuieli de personal mai mici [i la mai ales pentru proiectele externe cu ICR-ul, pentru tervalul 1 septembrie-31 decembrie Funeriu este de p\rere c\ uni-
Ministerul Culturii, de la 31,039 lei, cât apare `n e- c\ [i ei au un buget [i nu are rost s\ ne dubl\m 2010 (14.133 locuri finan]ate din bu- versit\]ile trebuie „recredibilizate“,
xecu]ia preliminat\ pe 2009, la 29.267 lei `n 2010, cu prezen]a“, a spus ministrul propus. Printre priori- getul consiliului jude]ean [i 292.544 iar programele de studii ierarhiza-
5,72% mai pu]in. Cultura este un domeniu depen- t\]ile mandatului s\u, Kelemen Hunor a men]ionat de posturi finan]ate de consilii lo- te. Potrivit lui Funeriu, principiul
dent, `n cea mai mare m\sur\, de bugetul de stat: `ncheierea lucr\rilor de restaurare a monumentelor, cale). Ordonan]a modific\ anexa in- fundamental `n `nv\]\mântul su-
98,8% este ponderea acestuia, `n timp ce veniturile continuarea lucr\rilor la Biblioteca Na]ional\, `nce- clus\ `n OU 38/2004, `n care num\- perior ar trebui s\ fie finan]area
proprii reprezint\ doar 1,2%. perea consolid\rii Teatrului Na]ional, cu finan]are rul maxim de posturi finan]at pentru multianual\, iar universit\]ile ar
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat c\ prin `mprumutul de la Comisia European\. „Trebuie `nv\]\mântul preuniversitar de stat trebui s\ aib\ programe de cer-
nu are `n vedere proiecte culturale noi pentru anul s\ continu\m proiectul de restaurare a monumen- este stabilit la un total de 339.688 de cetare. Funeriu a subliniat necesi-
2010, `n condi]iile unui buget restrâns la acest telor istorice, sunt peste 200 de [antiere deschise. A[ posturi, dintre care 13.533 de locuri tatea stop\rii practicilor „de fabrici
minister, conform Agerpres. vrea, dac\ nu este necesar, s\ nu mai deschidem finan]ate de consilii jude]ene [i de diplome, care ar trebui s\ devin\
„Pentru anul 2010, avem foarte multe probleme. [antiere noi, s\ `ncerc\m s\ termin\m `n anul 2010 326.155 finan]ate de consilii locale. fabrici de competen]\“.
Trebuie s\ ne men]inem pe linia de plutire pentru cât se poate termina. Trebuie s\ continu\m inves- La capitolul sport, el a sus]inut
c\ avem bugetul foarte mic [i trebuie s\ ne con- ti]iile `ncepute la Biblioteca Na]ional\, s\ `ncepem la c\ „Voi fi adeptul sportului `n
tinu\m proiectele `ncepute. Nu pot s\ promit Teatrul Na]ional, la Oper\, la Teatrul din Ia[i, sunt Educa]ia timpurie, [coal\“. a
proiecte noi, nu pot s\ promit minuni, pentru c\ nu câteva obiective importante [i trebuie s\ asigur\m [i o necesitate
avem posibilitatea financiar\ de a face lucruri spec- finan]area din `mprumutul de la Banca de Dezvol- Pagin\ realizat\
taculoase `n anul 2010“. Kelemen Hunor a remarcat tare a Comisiei Europene“. Daniel Funeriu, ministrul Edu-
ca]iei, a sus]inut c\ „rolul unui mi-
de Oana RUSU

PELERINAJ de BOBOTEAZ| `n }ARA SF+NT| nit - vizit\ la locul amenajat al Botezului

- 14-20 ianuarie 2010 -
Ziua 1 - ~ntâlnire Aeroportul „Henri
Coand\“ (Otopeni) la ora 08:15, decolare
ora 11:15 - cursa LY-574, sosire Aeroport
„Ben Gurion“, ora 13:55. Deplasare la
Ein Karem - patria Sf=ntului Ioan Bote-
z\torul, vizitarea Bisericii „Sf=ntul Ioan
Botez\torul“ ridicat\ pe locul unde care
s-a n\scut „cel mai mare om n\scut din-
tr-o femeie“ [i fântâna Sfintei Fecioare
Maria. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 2-a
a - Mic dejun. Deplasare la Be-
thleem - se viziteaz\ Biserica Na[terii, Bi-
serica catolic\ „Sf=nta Ecaterina“, Grota
Laptelui. ~ntoarcerea la Ierusalim, vizit\
pe Muntele Sion la Biserica „Adormirea
Maicii Domnului“, Foi[orul „Cina cea de
Tain\“ [i Mormântul Psalmistului David.
Vizit\ la Zidul Plângerii. Deplasare la A-
[ez\mântul românesc de la Ierusalim. Ca-
zare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 3-a a - Mic dejun. Deplasare pe
Muntele Scopus, pentru a vedea de sus
panorama Ierusalimului. Coborâre pe
Muntele M\slinilor, vizitarea M\n\stirii
Eleon, a Bisericii Pater Noster (Tat\l nos-
tru) [i a Bisericii Dominus Flevit (Dom-
nul a plâns), Gr\dina Ghetsimani cu Bi-
serica Na]iunilor, Mormântul Maicii
Domnului [i Pe[tera Ghetsimani. Vom in-
tra `n cetate prin Poarta Sf=ntului {te-
fan. Parcurgerea pe jos a Viei Dolorosa,
`nchinare la Sf=ntul Mormânt. Cazare [i
cin\ `n Ierusalim.
Ora 23:30 (Op]ional) Participarea la
Sf=nta Liturghie de la miezul nop]ii la Sf=n-
tul Mormânt.
Ziua a 4-a
a - Mic dejun. Deplasare la
Ierihon, cel mai vechi ora[ din lume,
vizit\ la „Dudul lui Zacheu“ [i la
A[ez\mântul Românesc din Ierihon. Op-
]ional (10 euro), se poate continua cu
ma[ini de teren arabe pân\ la Hozeva
(vizitarea M\n\stiri „Sf=ntul Gheorghe,
unde se afl\ moa[tele Sf=ntului Ioan Ia-
cob Românul [i pe[tera Sf=ntului Proo-
roc Ilie Tesviteanul). Coborâm la Marea
Moart\ - Qumran - (vechiul Centru al
Esenienilor) pentru o scurt\ oprire la
magazinul cu produse cosmetice. Cazare
[i cin\ `n Ierusalim.
a - Mic dejun. Deplasare la
Ziua a 5-a
Râul Iordan - participare la S\rb\toarea
BOBOTEZEI, oficiat\ de Patriarhul gre-
co-oortodox al Ierusalimului. Ne `ndrep-
t\m spre nordul ]\rii, spre Galileea, ur-
când pe Valea Iordanului pân\ la Yarde-
Domnului. Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 6-aa - Mic dejun. Deplasare `n
satul Cana, vizitarea Bisericii ortodoxe
ridicate pe locul casei Sf=ntului Simon
Canaanitul, unde Iisus a f\cut prima mi-
nune a transform\rii apei `n vin. Oprire
la Nazareth - vizitarea Bisericii catolice
„Buna Vestire“, cea mai mare construc]ie
de cult din Orientul Apropiat, [i a Biseri-
cii ortodoxe „Sf=ntul Gavriil“, ridicat\ pe
locul unde a fost izvorul Sfintei Fecioare
Maria. Deplasare la Capernaum, ora[ de-
numit [i „Cetatea Domnului“, vizitarea
sinagogii unde Iisus a predicat [i ruinele
casei Sf=ntului Petru. Continu\m dru-
mul la Tabgha, unde Iisus a s\vâr[it mi-
nunea `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, a-
poi vizit\m Biserica de pe Muntele Feri-
cirilor. Op]ional, plimbare cu o copie a
„b\rcii lui Iisus“ pe apele M\rii Galileii.
Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 7-aa - Mic dejun. Deplasare pe
Muntele Tabor, vizitarea Bisericii orto-
doxe ridicate pe locul unde s-a petrecut
Schimbarea la Fa]\. Plecare spre Haifa.
Vom privi Templul cultului Bahai, cu
gr\dinile pe terase. Vizitarea M\n\stirii
Stella Maris, cu pe[tera Sf=ntului Proo-
roc Ilie Tesviteanul. Ne `ndrept\m spre
Aeroportul „Ben Gurion“ pentru decola-
rea spre Bucure[ti - ora 17:10 (cursa EL-
AL), aterizare Otopeni la 20:05.
TARIF: 750 de euro/persoan\
SERVICII INCLUSE:
- Bilet de avion Bucure[ti-Tel Aviv-
Bucure[ti, taxe de aeroport, transport cu
autocar modern cu aer condi]ionat;
- Cazare hoteluri 3 stele (4 stele clasi-
ficare local\), `n camer\ dubl\, demipen-
siune (bufet);
- Taxe de intrare la obiective, asigura-
re medical\;
- Asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid
vorbitor de limb\ român\ `n Israel.
NU SUNT INCLUSE:
- Tipsul de 30 de euro, care se va achi-
ta `nso[itorului de grup la aeroport;
- B\uturi, mese op]ionale sau alte in-
tr\ri care nu sunt incluse `n program.
~n func]ie de m\surile de securitate,
programul poate fi modificat, ca ordine
de desf\[urare, sau se pot `nlocui unele
obiective [i hoteluri.
Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“, Bdul
Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel:
021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.

CM
YK
 CM
YK

16 Biografii luminoase Miercuri, 6 ianuarie 2010

Pictorul care a copil\rit

`n curtea bisericii torului Mihai Viteazul, perioa-
Theodor Aman [i-a petrecut copil\ria `n casa d\ pe care marele artist a asoci-
at-o `n permanen]\ cu ora[ul
p\rinteasc\ din Craiova, situat\ chiar `n curtea copil\riei sale. Cea mai impor-
Bisericii „Sfânta Treime“. Anul 1850 `i deschide tant\ crea]ie din aceast\ peri-
oad\ istoric\ este f\r\ `ndoial\
valorosului pictor poarta spre inima Europei. „B\t\lia de la C\lug\reni“. U-
Pictorul a `ncercat s\ trimit\ `n 1853 prima sa nul dintre detaliile care sur-
prind este culoarea tricolor\ a
compozi]ie istoric\ pentru a fi vândut\ fondului de steagului o[tirii lui Mihai. Prin
pinacotec\ al Eforiei {coalelor din Bucure[ti. Tema acest detaliu, Aman sublinia i-
deea Unirii din 1859, precum [i
central\ a operei artistului a fost, f\r\ `ndoial\, cea sentimentele sale de patrio-
istoric\. Prin tablourile sale, Aman [i-a exprimat tism. Printre tablourile ale c\-
ror teme se leag\ de perioada
cele mai profunde sentimente fa]\ de evenimentele marelui domnitor se mai num\-
importante din istoria poporului român. A l\sat o r\ [i „Izgonirea turcilor de la
C\lug\reni“, „Intrarea lui Mi-
mo[tenire imens\ posterit\]ii, `ntreaga sa oper\ hai Viteazul `n Bucure[ti dup\
num\rând aproape 3.000 de lucr\ri. b\t\lia de la C\lug\reni“ sau
portretul lui Mihai Viteazul.
Printre crea]iile sale merit\
la toate materiile, Theodor a- amintite [i numeroasele portre-
de diac. Ioni]\ vea o `nclina]ie aparte pentru te, printre care [i cele ale lui
APOSTOLACHE desen, unde primea `ntotdeau- {tefan cel Mare [i Tudor Vladi-
na calificativul „Eminent“. ~n mirescu.
De numele familiei Aman se 1848 revine `n Craiova, unde a-
leag\ `ntr-o oarecare m\sur\ l\turi de fo[tii s\i profesori par- „Ascundea `n sufletul
destinele culturale ale ora[ului ticip\ la ac]iunile mi[c\rii revo-
Craiova. Oameni de `nalt\ ]inu- lu]ionare. Avea doar 17 ani s\u sentimentele CM
YK

t\ moral\ [i mari iubitori de cul- când a desenat `n acuarel\ ta- [i n\zuin]ele

tur\ [i art\, membrii acestei fa-
milii au l\sat o mo[tenire cultu-
ral\ imens\ prin numeroasele
dona]ii pe care le-au f\cut `n fo-
losul urbei din cetatea B\niei. {i
dac\ numele Aman a avut la `n-
ceput doar o rezonan]\ local\, el
a devenit sonor pe plan na]ional
[i interna]ional datorit\ marelui
pictor [i artist Theodor Aman,
personalitate de prestigiu a artei
române[ti din a doua jum\tate a
secolului al XIX-lea.
Theodor Aman, fiul marelui
serdar Dimitrie Aman (român
cu]ovlah din sudul Dun\rii) [i
al Despinei (Pipica Aman- a[a
cum mai era cunoscut\), a v\-
zut lumina zilei la 20 martie
1831 la Câmpulung Muscel, un-
de familia sa se refugiase din
cauza ciumei care pusese st\-
pânire pe Craiova. Era al cin-
cilea dar de la Dumnezeu pen-
tru nobila familie craiovean\.
Copil\ria [i-a petrecut-o `n casa
p\rinteasc\ din Craiova, situ-
at\ chiar `n curtea Bisericii
„Sfânta Treime“. Aici a fost
locul `n care pictorul a r\mas
fermecat pentru totdeauna de
art\, dar [i de frumuse]ea pic-
turii bizantine pe care o va a-
precia mai târziu. De foarte
multe ori se retr\gea `n podul
casei proiectând culorile acua-
relelor cump\rate de mama sa
pe pânzele care-i veneau la `n-
demân\. La numai 12 ani a re-
alizat un foarte frumos tablou
care avea ca subiect `nmormân-
tarea bunicii sale dinspre ma-
m\. Urmând tradi]ia familiei,
Theodor a fost trimis la cele
mai bune [coli ale Craiovei, `n-
cepându-[i studiile la Colegiul
„Carol I“, unde l-a avut ca pro-
fesor de desen pe marele pictor
Constantin Lecca. Dup\ termi-
narea cursurilor primare, tân\-
rul Theodor este `nscris de p\-
rin]i la cursurile gimnaziale ale
prestigiosul liceu „Sfântul Sa-
va“ din Bucure[ti. De[i era bun
bloul „Eliberarea ]iganilor“,
pies\ de o inestimabil\ valoare,
prin care tân\rul artist eviden-
]ia ferventele sentimente care
au stat la `nceputul mi[c\rii
pa[optiste.
Leg\tura cu
genera]ia pa[optist\
Anul 1850 `i deschide valoro-
sului pictor poarta spre inima
Europei. Hot\rât s\ descifreze
cât mai bine [i cât mai repede
tainele picturii, Theodor Aman
pleac\ la Paris, unde are [ansa
s\ colaboreze cu doi dintre cei
mai vesti]i arti[ti ai vremii:
Martin Drolling [i Francois Pi-
cot, a c\ror influen]\ se va im-
pregna [i `n opera tân\rului ar-
tist. Tot la Paris, Theodor A-
man a luat contact cu cercul
revolu]ionarilor români, cunos-
cându-i `ndeaproape pe istori-
cul Nicolae B\lcescu, pe scriito-
rii Dimitrie Bolintineanu [i Ce-
zar Bolliac [i pe pictorul Barbu
Iscoveanu cu care va r\mâne
prieten apropiat. ~n acest me-
diu de puternice vibra]ii patrio-
tice, tân\rul pictor a executat
primul s\u tablou istoric: „Cea
din urm\ noapte a lui Mihai
Viteazul“, oper\ inspirat\ din
versurile lui Dimitrie Bolinti-
neanu. A urmat o serie `ntreag\
de tablouri, toate cu tent\ istori-
c\, inspirate din `ntâlnirile cu
fo[tii revolu]ionari pa[opti[ti:
„Mihai Viteazul primind pe solii
turci cu daruri din partea sulta-
nului“, „Mihai Viteazul primind
capul lui Andrei Bathory“, „B\-
t\lia de la C\lug\reni“ sau „Izgo-
nirea turcilor de la C\lug\reni“.
Nevoile materiale `l determi-
n\ pe pictor s\ lucreze `n 1853
o icoan\ a Sfintei Fecioare pen-
tru Capela Roman\ din Paris.
Rezolvarea problemelor sale a
venit abia `n 1854, atunci când
a mers `naintea sultanului la
Constantinopol pentru a-i vin-
de tabloul „B\t\lia de la Olteni-
]a“ - pies\ `n care reprezenta
detaliat un episod din r\zboiul
ruso-turc abia declan[at. Dup\
experien]a de la Constantino-
pol, Aman `[i continu\ c\l\to-
ria spre fascinantul Orient a-
jungând pân\ la Sevastopol, un
ora[ model pentru operele sale
de mai târziu. Acest popas va
face subiectul altor valoroase
lucr\ri cu tem\ istoric\: „Vân-
z\tori [i zuavi `n fa]a Sevasto-
polului“, „Zuavi mergând spre
tran[ee“ [i „B\t\lia de la Alma“.
~nainte de 1858, atunci când
pictorul s-a stabilit definitiv `n
]ar\, vizitele sale la Craiova e-
rau animate de elanul mi[c\ri-
lor prounioniste. De fiecare da-
t\ când venea `n cetatea B\ni-
ei, marele artist poposea `n ca-
sele familiei sale situate vizavi
de Biserica „Sfânta Treime“. A-
ici a luat parte la grandiosul
moment din data de 1 octom-
brie 1857, când manifestan]ii s-
au prins `ntr-o imens\ hor\ a
unirii chiar `n fa]a bisericii.
Momentul a fost imortalizat de
pictor `n celebra lucrare nu-
mit\ simplu „Hora Unirii la
Craiova“. Prin acest tablou,
Theodor Aman [i-a pecetluit
pentru totdeauna aderen]a la
istoricul moment al Unirii Prin-
cipatelor `ntr-o singur\ ]ar\.
Tot acum, pictorul mai reali-
zeaz\ [i o serie de portrete: al
mamei sale, al fratelui s\u Ale-
xandru [i al so]iei acestuia A-
ristia, lucr\ri ce se p\streaz\ [i
ast\zi `n incinta Muzeului de
Art\ din Craiova.
Zugravul istoriei
poporului român
Tema central\ a operei mare-
lui artist a fost f\r\ `ndoial\ cea
istoric\. El a reu[it s\ transpun\
pe pânz\ evenimentele cele mai
importante din trecutul neamu-
lui nostru. Pentru a putea aduce
`n prezent momentele alese,
Theodor Aman s-a preg\tit in-
tens prin numeroase lecturi is-
torice, prin copierea portretelor
gravate ale domnitorilor români
aflate la Biblioteca Na]ional\
din Paris (oper\ de documentare
`ntreprins\ la `ndemnul lui
Nicolae B\lcescu), prin cerce-
tarea minu]ioas\ a arhivelor sau
prin efectuarea de schi]e ce
vizau momentele istorice cu care
pictorul a fost contemporan.
Prin tablourile sale, Aman
[i-a exprimat profunde senti-
mente fa]\ de evenimentele
cele mai importante din istoria
poporului român. Astfel, ati-
tudinea de dispre] fa]\ de
samavolniciile boierilor tr\-
d\tori a fost reprezentat\ prin
tr\s\turile ne`nduplecate ale
unui o[tean care r\suce[te la
spate mâinile unui boier, o[tea-
nul purtând chipul artistului.
Tabloul „Vlad }epe[ [i solii
turci“ a fost realizat de Theodor
Aman `n sprijinul ac]iunii dom-
nitorului Al. I. Cuza, care mili-
ta pentru câ[tigarea dreptului
ca Principatele Române s\ aib\
solii `n str\in\tate. Cel mai
mare num\r de reprezent\ri `n
pictura istoric\ a lui Theodor
Aman `l are perioada domni-
poporului român“
Datorit\ notoriet\]ii pe care
a câ[tigat-o prin valoarea opere-
lor sale, Theodor Aman a contri-
buit considerabil la `nfiin]area
primei institu]ii de `nv\]\mânt
superior cu profil artistic din
]ara noastr\. La 5 octombrie
1864, prin decretul semnat de
domnitorul Alexandru Ioan Cu-
za, pictorul Theodor Aman a
fost numit profesor [i director al
{colii de Arte Frumoase din Bu-
cure[ti, func]ie din care va de-
misiona mai târziu.
Pe lâng\ pictur\, artistul a
fost preocupat [i de lectur\, ci-
tind cu pasiune operele lui Des-
cartes, Voltaire, Hugo sau Dan-
te. ~n colec]iile Bibliotecii „Ale-
xandru [i Aristia Aman“ din
Craiova, printre c\r]ile l\sate
mo[tenire de familia Aman se
g\sesc [i câteva volume care i-au
apar]inut pictorului. O alt\ pasi-
une pe care a mo[tenit-o de la
mama sa a fost muzica, dovedin-
du-se de foarte multe ori un vir-
tuoz al violoncelului la sindrofii-
le organizate `n familie. S-a c\-
s\torit cu Ana Politimos, al\turi
de care a avut o c\snicie fericit\.
La 19 august 1891, la nu-
mai 60 de ani, pe când se afla
`n Bucure[ti, prestigiosul pic-
tor a trecut la cele ve[nice a[-
ternând un v\l negru asupra
artei plastice române[ti. Des-
pre personalitatea sa, Nicolae
Tonitza spunea: „Theodor A-
man a fost artistul care ascun-
dea `n sufletul lui [i oglindea
`n crea]ia sa gândurile, senti-
mentele [i n\zuin]ele popo-
rului român“. A l\sat o mo[te-
nire imens\ posterit\]ii, `ntre-
ga sa oper\ num\rând aproa-
pe 3000 de lucr\ri. Datorit\
meritelor sale deosebite, Aca-
demia Român\ l-a trecut post-
mortem `n rândurile membri-
lor ei prin [edin]a din 10 sep-
tembrie 1991. a

CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Miercuri, 6 ianuarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 3 (1505) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Nr. 3 (278) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT
Boboteaza,
s\rb\torit\
de credincio[ii
Moldovei
Prin Botezul `n Iordan,
Hristos sfin]e[te firea noastr\
„Ast\zi, St\pânul merge la botez, ca s\ ridice
firea omeneasc\ la `n\l]ime. Ast\zi `mp\r\]ia
cerurilor am dobândit. Ast\zi, p\mântul [i
marea [i-au `mp\r]it bucuria lumii…“
„Izvor pururi curg\tor de haruri fiind Tu,
Cuvinte, izvor\[ti lumii iertare. Adânc care
faci s\ curg\ lumii via]\, Hristoase, Te
gr\be[ti la Iordan ca s\ cur\]e[ti ca un
milostiv p\catele oamenilor.“
Praznicul Bobotezei este ziua `n care, dup\
Sfânta Tradi]ie a Bisericii Ortodoxe, firea
apelor se sfin]e[te, iar noi, cre[tinii, ~l tr\im
pe Hristos, Care a venit la Iordan `mplinind
Legea, spre a lua Botez de rob din mâinile
CM
YK
~naintemerg\torului pentru p\catele
oamenilor. Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI
Biserica M\n\stirii Horai]a,
din jude]ul Neam], `[i s\rb\to-
re[te ast\zi hramul. ~nceput\ `n
anul 1848, `n timpul st\re]iei ar-
himandritului Ermoghen Buhu[i,
[i finalizat\ 19 ani mai târziu, a
fost sfin]it\ la 20 octombrie, `n
1867, de mitropolitul Moldovei
Calinic Miclescu (1860-1875).
Din c=te se [tie, ar fi singura bi-
seric\ din ]ar\ cu hramul „Bote-
zul Domnului“. (pagina 16)
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
ACTUALITATEA RELIGIOAS| ANALIZ|
Ast\zi se Bugete de
s\v=r[e[te supravie]uire
sfin]irea mare la Educa]ie
a apei [i Cultur\
PAGINA 16 PAGINA 3 PAGINA 15
basilica.ro
BISERICA ~N LUME
DECIZII ~N PROBLEMELE EX-
TERNE ALE SFÂNTULUI SINOD
AL BISERICII ORTODOXE RU-
SE: La `ntâlnirea din 25 de-
cembrie 2009, Sfântul Sinod
al Bisericii Ortodoxe a Rusiei
a luat mai multe decizii pri-
vind rela]iile biserice[ti ex-
terne ale Patriarhiei Mosco-
vei, anun]\ DECR Commu-
nications Service.
Pagina 4
S|N|TATE
CONSUMUL C|RNII DE PORC
{I TRICHINELOZA: Trichinelo-
za este o boal\ comun\ omu-
lui [i animalelor (zoonoz\), CM
YK
care apare ca urmare a con-
sumului de carne infestat\ cu
parazitul Trichinella spiralis.
Pagina 6
PAGINA VERDE
PROGRAMUL „RABLA“, AM+-
Cod galben de ploi, Arad, Timi[, NAT P+N| LA ADOPTAREA BU-
Alba, Hune- GETULUI: Programul de re`n-
vânt [i polei `n vestul ]\rii doara, Vâl-
cea,
noire a parcului auto debutea-
z\ `n acest an cu o `ntârziere
Meteorologii au emis, ieri, o nou\ avertiza-
re Cod galben de ploi, vânt [i polei, valabil\ Gorj, fa]\ de termenul de 1 ianua-
Mehe- rie, `ntrucât Adminis-
pân\ ast\zi, care va afecta 14 jude]e din ves- tra]ia Fondului pentru
tul [i sud-vestul ]\rii. din]i, Ca-
ra[-Severin. Mediu (AFM) nu are
Astfel, de ieri, ora 22:00, pân\ ast\zi, ora `nc\ un buget aprobat.
24:00, `n vestul [i sud-vestul ]\rii vor fi pre- ~n Banat,
cipita]ii mixte (`n noaptea de mar]i spre mier- vântul va sufla cu Pagina 7
curi, predominant ninsori, iar ast\zi, mai putere, iar la munte
ales ploi). va viscoli z\pada. ACTUALITATE
Vor fi afectate jude]ele Bistri]a-N\s\ud, ~n sudul Banatului [i sud-vestul Olteniei a TEMPERATURI DE PESTE 20
Maramure[, Satu Mare, S\laj, Cluj, Bihor, `nceput s\ ning\ de ieri dup\-amiaz\. a DE GRADE CELSIUS ~N MAR-
TIE: Temperaturile maxime
`n ianuarie pot atinge 15
grade Celsius, regimul ter-
Agricultorii vor fi integra]i viitor. Când o s\ apar\ legea
nou\, a sistemului unic, a- mic `n februarie situându-se
tunci o s\ se scoat\ sistemul peste valorile normale `n est,
`n sistemul unic de pensii (special pentru agricultori, urmând ca `n martie cele
mai mari valori de tempe-
n.r.)“, a spus {eitan. ratur\ s\ dep\[easc\ 20 de
Ministrul Muncii, Mihai agricultori. Nu are nici un Ministrul Muncii a preci-
{eitan, a declarat, luni, c\ nu rost. Toate (categoriile de grade Celsius, `n sudul ]\rii.
zat c\ anul acesta nu vor fi
va mai exista un sistem spe- pensii - n.r.) o s\ fie integrate majorate pensiile, inclusiv Pagina 5
cial de pensii pentru agricul- `n sistemul unic, inclusiv a- cele ale agricultorilor. Guver-
tori, aceast\ categorie ur- gricultorii“, a spus {eitan. nul a decis ca majorarea valo-
mând a fi integrat\ `n siste- El a ar\tat c\ legea pri- rii punctului de pensie s\ fie
mul unic de pensii. vind pensiile agricultorilor a amânat\ pân\ la sfâr[itul
„Nu va mai exista siste- fost am=nat\. „Legea exist\ anului 2010 din cauza crizei
mul special de pensii pentru [i a fost prorogat\ pân\ anul financiare. a
 CM
YK

Miercuri, 6 ianuarie 2010 Biografii luminoase 13

Pictorul care a copil\rit

`n curtea bisericii torului Mihai Viteazul, perioa-
Theodor Aman [i-a petrecut copil\ria `n casa d\ pe care marele artist a asoci-
at-o `n permanen]\ cu ora[ul
p\rinteasc\ din Craiova, situat\ chiar `n curtea copil\riei sale. Cea mai impor-
Bisericii „Sfânta Treime“. Anul 1850 `i deschide tant\ crea]ie din aceast\ peri-
oad\ istoric\ este f\r\ `ndoial\
valorosului pictor poarta spre inima Europei. „B\t\lia de la C\lug\reni“. U-
Pictorul a `ncercat s\ trimit\ `n 1853 prima sa nul dintre detaliile care sur-
prind este culoarea tricolor\ a
compozi]ie istoric\ pentru a fi vândut\ fondului de steagului o[tirii lui Mihai. Prin
pinacotec\ al Eforiei {coalelor din Bucure[ti. Tema acest detaliu, Aman sublinia i-
deea Unirii din 1859, precum [i
central\ a operei artistului a fost, f\r\ `ndoial\, cea sentimentele sale de patrio-
istoric\. Prin tablourile sale, Aman [i-a exprimat tism. Printre tablourile ale c\-
ror teme se leag\ de perioada
cele mai profunde sentimente fa]\ de evenimentele marelui domnitor se mai num\-
importante din istoria poporului român. A l\sat o r\ [i „Izgonirea turcilor de la
C\lug\reni“, „Intrarea lui Mi-
mo[tenire imens\ posterit\]ii, `ntreaga sa oper\ hai Viteazul `n Bucure[ti dup\
num\rând aproape 3.000 de lucr\ri. b\t\lia de la C\lug\reni“ sau
portretul lui Mihai Viteazul.
Printre crea]iile sale merit\
la toate materiile, Theodor a- amintite [i numeroasele portre-
de diac. Ioni]\ vea o `nclina]ie aparte pentru te, printre care [i cele ale lui
APOSTOLACHE desen, unde primea `ntotdeau- {tefan cel Mare [i Tudor Vladi-
na calificativul „Eminent“. ~n mirescu.
De numele familiei Aman se 1848 revine `n Craiova, unde a-
leag\ `ntr-o oarecare m\sur\ l\turi de fo[tii s\i profesori par- „Ascundea `n sufletul
destinele culturale ale ora[ului ticip\ la ac]iunile mi[c\rii revo-
Craiova. Oameni de `nalt\ ]inu- lu]ionare. Avea doar 17 ani s\u sentimentele CM
YK

t\ moral\ [i mari iubitori de cul- când a desenat `n acuarel\ ta- [i n\zuin]ele

tur\ [i art\, membrii acestei fa-
milii au l\sat o mo[tenire cultu-
ral\ imens\ prin numeroasele
dona]ii pe care le-au f\cut `n fo-
losul urbei din cetatea B\niei. {i
dac\ numele Aman a avut la `n-
ceput doar o rezonan]\ local\, el
a devenit sonor pe plan na]ional
[i interna]ional datorit\ marelui
pictor [i artist Theodor Aman,
personalitate de prestigiu a artei
române[ti din a doua jum\tate a
secolului al XIX-lea.
Theodor Aman, fiul marelui
serdar Dimitrie Aman (român
cu]ovlah din sudul Dun\rii) [i
al Despinei (Pipica Aman- a[a
cum mai era cunoscut\), a v\-
zut lumina zilei la 20 martie
1831 la Câmpulung Muscel, un-
de familia sa se refugiase din
cauza ciumei care pusese st\-
pânire pe Craiova. Era al cin-
cilea dar de la Dumnezeu pen-
tru nobila familie craiovean\.
Copil\ria [i-a petrecut-o `n casa
p\rinteasc\ din Craiova, situ-
at\ chiar `n curtea Bisericii
„Sfânta Treime“. Aici a fost
locul `n care pictorul a r\mas
fermecat pentru totdeauna de
art\, dar [i de frumuse]ea pic-
turii bizantine pe care o va a-
precia mai târziu. De foarte
multe ori se retr\gea `n podul
casei proiectând culorile acua-
relelor cump\rate de mama sa
pe pânzele care-i veneau la `n-
demân\. La numai 12 ani a re-
alizat un foarte frumos tablou
care avea ca subiect `nmormân-
tarea bunicii sale dinspre ma-
m\. Urmând tradi]ia familiei,
Theodor a fost trimis la cele
mai bune [coli ale Craiovei, `n-
cepându-[i studiile la Colegiul
„Carol I“, unde l-a avut ca pro-
fesor de desen pe marele pictor
Constantin Lecca. Dup\ termi-
narea cursurilor primare, tân\-
rul Theodor este `nscris de p\-
rin]i la cursurile gimnaziale ale
prestigiosul liceu „Sfântul Sa-
va“ din Bucure[ti. De[i era bun
bloul „Eliberarea ]iganilor“,
pies\ de o inestimabil\ valoare,
prin care tân\rul artist eviden-
]ia ferventele sentimente care
au stat la `nceputul mi[c\rii
pa[optiste.
Leg\tura cu
genera]ia pa[optist\
Anul 1850 `i deschide valoro-
sului pictor poarta spre inima
Europei. Hot\rât s\ descifreze
cât mai bine [i cât mai repede
tainele picturii, Theodor Aman
pleac\ la Paris, unde are [ansa
s\ colaboreze cu doi dintre cei
mai vesti]i arti[ti ai vremii:
Martin Drolling [i Francois Pi-
cot, a c\ror influen]\ se va im-
pregna [i `n opera tân\rului ar-
tist. Tot la Paris, Theodor A-
man a luat contact cu cercul
revolu]ionarilor români, cunos-
cându-i `ndeaproape pe istori-
cul Nicolae B\lcescu, pe scriito-
rii Dimitrie Bolintineanu [i Ce-
zar Bolliac [i pe pictorul Barbu
Iscoveanu cu care va r\mâne
prieten apropiat. ~n acest me-
diu de puternice vibra]ii patrio-
tice, tân\rul pictor a executat
primul s\u tablou istoric: „Cea
din urm\ noapte a lui Mihai
Viteazul“, oper\ inspirat\ din
versurile lui Dimitrie Bolinti-
neanu. A urmat o serie `ntreag\
de tablouri, toate cu tent\ istori-
c\, inspirate din `ntâlnirile cu
fo[tii revolu]ionari pa[opti[ti:
„Mihai Viteazul primind pe solii
turci cu daruri din partea sulta-
nului“, „Mihai Viteazul primind
capul lui Andrei Bathory“, „B\-
t\lia de la C\lug\reni“ sau „Izgo-
nirea turcilor de la C\lug\reni“.
Nevoile materiale `l determi-
n\ pe pictor s\ lucreze `n 1853
o icoan\ a Sfintei Fecioare pen-
tru Capela Roman\ din Paris.
Rezolvarea problemelor sale a
venit abia `n 1854, atunci când
a mers `naintea sultanului la
Constantinopol pentru a-i vin-
de tabloul „B\t\lia de la Olteni-
]a“ - pies\ `n care reprezenta
detaliat un episod din r\zboiul
ruso-turc abia declan[at. Dup\
experien]a de la Constantino-
pol, Aman `[i continu\ c\l\to-
ria spre fascinantul Orient a-
jungând pân\ la Sevastopol, un
ora[ model pentru operele sale
de mai târziu. Acest popas va
face subiectul altor valoroase
lucr\ri cu tem\ istoric\: „Vân-
z\tori [i zuavi `n fa]a Sevasto-
polului“, „Zuavi mergând spre
tran[ee“ [i „B\t\lia de la Alma“.
~nainte de 1858, atunci când
pictorul s-a stabilit definitiv `n
]ar\, vizitele sale la Craiova e-
rau animate de elanul mi[c\ri-
lor prounioniste. De fiecare da-
t\ când venea `n cetatea B\ni-
ei, marele artist poposea `n ca-
sele familiei sale situate vizavi
de Biserica „Sfânta Treime“. A-
ici a luat parte la grandiosul
moment din data de 1 octom-
brie 1857, când manifestan]ii s-
au prins `ntr-o imens\ hor\ a
unirii chiar `n fa]a bisericii.
Momentul a fost imortalizat de
pictor `n celebra lucrare nu-
mit\ simplu „Hora Unirii la
Craiova“. Prin acest tablou,
Theodor Aman [i-a pecetluit
pentru totdeauna aderen]a la
istoricul moment al Unirii Prin-
cipatelor `ntr-o singur\ ]ar\.
Tot acum, pictorul mai reali-
zeaz\ [i o serie de portrete: al
mamei sale, al fratelui s\u Ale-
xandru [i al so]iei acestuia A-
ristia, lucr\ri ce se p\streaz\ [i
ast\zi `n incinta Muzeului de
Art\ din Craiova.
Zugravul istoriei
poporului român
Tema central\ a operei mare-
lui artist a fost f\r\ `ndoial\ cea
istoric\. El a reu[it s\ transpun\
pe pânz\ evenimentele cele mai
importante din trecutul neamu-
lui nostru. Pentru a putea aduce
`n prezent momentele alese,
Theodor Aman s-a preg\tit in-
tens prin numeroase lecturi is-
torice, prin copierea portretelor
gravate ale domnitorilor români
aflate la Biblioteca Na]ional\
din Paris (oper\ de documentare
`ntreprins\ la `ndemnul lui
Nicolae B\lcescu), prin cerce-
tarea minu]ioas\ a arhivelor sau
prin efectuarea de schi]e ce
vizau momentele istorice cu care
pictorul a fost contemporan.
Prin tablourile sale, Aman
[i-a exprimat profunde senti-
mente fa]\ de evenimentele
cele mai importante din istoria
poporului român. Astfel, ati-
tudinea de dispre] fa]\ de
samavolniciile boierilor tr\-
d\tori a fost reprezentat\ prin
tr\s\turile ne`nduplecate ale
unui o[tean care r\suce[te la
spate mâinile unui boier, o[tea-
nul purtând chipul artistului.
Tabloul „Vlad }epe[ [i solii
turci“ a fost realizat de Theodor
Aman `n sprijinul ac]iunii dom-
nitorului Al. I. Cuza, care mili-
ta pentru câ[tigarea dreptului
ca Principatele Române s\ aib\
solii `n str\in\tate. Cel mai
mare num\r de reprezent\ri `n
pictura istoric\ a lui Theodor
Aman `l are perioada domni-
poporului român“
Datorit\ notoriet\]ii pe care
a câ[tigat-o prin valoarea opere-
lor sale, Theodor Aman a contri-
buit considerabil la `nfiin]area
primei institu]ii de `nv\]\mânt
superior cu profil artistic din
]ara noastr\. La 5 octombrie
1864, prin decretul semnat de
domnitorul Alexandru Ioan Cu-
za, pictorul Theodor Aman a
fost numit profesor [i director al
{colii de Arte Frumoase din Bu-
cure[ti, func]ie din care va de-
misiona mai târziu.
Pe lâng\ pictur\, artistul a
fost preocupat [i de lectur\, ci-
tind cu pasiune operele lui Des-
cartes, Voltaire, Hugo sau Dan-
te. ~n colec]iile Bibliotecii „Ale-
xandru [i Aristia Aman“ din
Craiova, printre c\r]ile l\sate
mo[tenire de familia Aman se
g\sesc [i câteva volume care i-au
apar]inut pictorului. O alt\ pasi-
une pe care a mo[tenit-o de la
mama sa a fost muzica, dovedin-
du-se de foarte multe ori un vir-
tuoz al violoncelului la sindrofii-
le organizate `n familie. S-a c\-
s\torit cu Ana Politimos, al\turi
de care a avut o c\snicie fericit\.
La 19 august 1891, la nu-
mai 60 de ani, pe când se afla
`n Bucure[ti, prestigiosul pic-
tor a trecut la cele ve[nice a[-
ternând un v\l negru asupra
artei plastice române[ti. Des-
pre personalitatea sa, Nicolae
Tonitza spunea: „Theodor A-
man a fost artistul care ascun-
dea `n sufletul lui [i oglindea
`n crea]ia sa gândurile, senti-
mentele [i n\zuin]ele popo-
rului român“. A l\sat o mo[te-
nire imens\ posterit\]ii, `ntre-
ga sa oper\ num\rând aproa-
pe 3000 de lucr\ri. Datorit\
meritelor sale deosebite, Aca-
demia Român\ l-a trecut post-
mortem `n rândurile membri-
lor ei prin [edin]a din 10 sep-
tembrie 1991. a

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE
DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden-
]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Miercuri, 6 ianuarie 2010
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\,
folosim metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psi-
hologie [i {tiin]e sociale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei
afecta]i de alcool [i alte droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea
fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în
[coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde
suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii
familiei afectate de consumul de alcool al cuiva. O catedral\
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i
Speran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din pentru Capital\!
cadrul Prim\riei Ia[i. Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un consilier în
pentru sus]inerea construirii
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Con- CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
fiden]ialitatea este regula de aur a Centrului nostru.
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: USD: RO26RNCB0075004895030110
centrulsfnicolae@yahoo.com EURO:RO96RNCB0075004895030111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Miercuri, 6 ianuarie 2010 Analiz\ 15

Bugete de supravie]uire la Educa]ie [i Cultur\ tralizarea `nv\]\m=ntului preuni-
Proiectul de buget pentru anul 2010 avizat de Guvernul versitar [i cre[terea autonomiei [coli-
lor, introducerea unui curriculum
Rom=niei a ajuns la Parlament pentru dezbaterea [colar bazat pe competen]e, promo-
acestuia `n cadrul comisiilor de specialitate. varea unui sistem de salarizare ba-
zat pe performan]\, concordant cu
Pe 5 ianuarie au `nceput, `n Comisiile pentru `nv\]\mânt, statutul cadrelor didactice `n soci-
audierile reprezentan]ilor Ministerului Educa]iei, etate, realizarea unui sistem legisla-
tiv care s\ asigure modernizarea,
Cercet\rii, Tineretului [i Sportului, ai Academiei Române stabilitatea [i predictibilitatea siste-
[i ai Academiei Oamenilor de {tiin]\ din România. mului de `nv\]\m=nt, precum [i ga-
rantarea egalit\]ii de [anse la acce-
Ieri au avut loc [i audieri la Comisiile de Cultur\. sul la educa]ie, asigurarea calit\]ii [i
Audierile `n cadrul comisiilor din Senat [i Camera stimularea excelen]ei `n `nv\]\m=n-
tul superior de stat [i privat, educa-
deputa]ilor se vor `ncheia pe 10 ianuarie. Legislativul ]ia permanent\ `n vederea ob]inerii
unor calific\ri noi, a extinderii spe-
va `ncepe dezbaterea bugetului `n 11 ianuarie, dup\ cum cializ\rii [i perfec]ionarii“, se arat\
au decis, pe 29 decembrie, Birourile reunite ale `n proiectul de buget pe anul 2010.
Senatului [i Camerei Deputa]ilor. Proiectul de buget ar
putea fi adoptat, cel mai devreme, pe 15 ianuarie. Mai pu]ine posturi `n De[i sunt mai pu]ine fonduri pentru
`nv\]\m=nt `n 2010 cheltuieli cu personalul, `n 2010
Potrivit proiectului de lege postat 1.432.630 mii de lei `n 2009, la A[a cum se arat\ `n proiectul de este posibil s\ creasc\ fondurile pentru
pe site-ul Ministerului de Finan]e, 1.007.509 mii de lei `n 2010. buget, componenta cheltuielilor de programele de formare a cadrelor didactice
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii, Domeniul de cercetare va primi personal ce se vor diminua `n 2010 prima [edin]\ dup\ votul de `nves- nistru este s\ g\seasc\ acei 6% din
Tineretului [i Sportului are prev\zu- 1.550.654 mii de lei `n 2010, fa]\ fa]\ de 2009 este de la 2.152.192 mii tire primit din partea Parlamen- PIB [i s\ execute acel buget de 6%“.
t\ o propunere de buget pe anul 2010 1.286.115 mii de lei `n anul 2009. de lei la 2.141.962 mii lei. Num\rul tului. Purt\torul de cuvânt al Gu- ~n opinia sa, `nv\]\mântul gratuit ar
de 14.590.49 mii de lei, fa]\ de Pentru capitolul bunuri [i servicii maxim de posturi finan]ate pentru vernului, Ioana Muntean, a declarat trebui s\ mearg\ pân\ la nivelul
10.873.294 mii de lei din anul 2009. se vor aloca `n anul 2010 - `nv\]\mântul preuniversitar de c\ num\rul maxim de posturi finan- bacalaureatului, `n timp ce durata
La nivel general, cheltuielile totale 5.325.861 mii de lei, fa]\ de stat `n 2010 a fost diminuat cu 10% ]ate pentru `nv\]\mântul preuni- `nv\]\mântului obligatoriu ar trebui
ale bugetului de stat `n 2010 sunt 2.556.981 mii de lei `n acest an. fa]\ de nivelul aprobat `n 2004, cu versitar de stat `n 2010 a fost sta- s\ fie de pân\ la 16 ani când se poate
prev\zute la 101.678.400 mii de lei. „Prin Programul de Guvernare peste 33.000 de posturi, la un total bilit pe baza standardelor de cost `n intra pe pia]a muncii. ~n ceea ce
Un aspect foarte important este 2009-2012, se instituie noi obiective, de 306.000 de locuri bugetate, re- domeniu, iar reducerile de locuri nu prive[te formarea cadrelor didactice,
reprezentat de cheltuielile de per- precum: realizarea unui sistem e- ducerea urmând s\ fie aplicat\ `n afecteaz\ personalul didactic califi- Funeriu a spus c\ au fost aloca]i prea
sonal care se vor diminua `n 2010 duca]ional stabil, echitabil, eficient [i dou\ etape, pân\ la 31 august [i 31 cat. Calculat numai pentru 2010 [i pu]ini bani pentru profesori `n 2009
fa]\ de 2009, de la 2.152.192 mii de relevant, alocarea a 6% din PIB pen- decembrie 2010. Reducerea de pos- f\r\ raportare la num\rul actual de [i a men]ionat c\ `n programul de gu-
lei, la 2.141.962 mii de lei, iar chel- tru educa]ie, transformarea educa]i- turi a fost efectuat\ prin ordonan]\ locuri bugetate, reducerea de pos- vernare exist\ un capitol cu privire
tuielile de capital vor sc\dea de la ei timpurii `n bun public, descen- de urgen]\ aprobat\ de Guvern, `n turi este de 15.000 de locuri. la acest aspect, conform Agerpres.
Actul normativ stabile[te c\ Daniel Funeriu a declarat c\ vor
num\rul maxim de posturi finan]at fi organizate centre pentru for-
„Trebuie s\ ne men]inem pe linia de plutire“ pentru `nv\]\mântul preuniversitar marea continu\ a cadrelor didac-
tice, sus]inând c\ exist\ [i fonduri
Pentru Ministerul Culturii [i Patrimoniului c\ „România este din p\cate ultima ]ar\ din Uniu- de stat `n 2010 este de 321.677 de
Na]ional, proiectul de buget pentru 2010 prevede nea European\ `n privin]a procentului Culturii din posturi `n intervalul 1 ianuarie-31 europene `n acest sens.
suma de 689,264 lei, ceea ce `nseamn\ 68,28% din produsul intern brut“. august 2010 (dintre care 14.518 pos- Referindu-se la educa]ia tim-
bugetul anului 2008 [i cu 3,26% mai pu]in decât `n ~n context, Kelemen Hunor a subliniat necesi- turi finan]ate din bugetul propriu al purie, ministrul Daniel Funeriu a
execu]ia preliminat\ pe 2009, potrivit proiectului de tatea unei colabor\ri mai strânse `ntre Ministerul consiliului jude]ean [i 307.159 locuri spus c\ va face din aceasta o priori-
buget pe anul viitor, trimis de Guvern la Parlament. Culturii [i Institutul Cultural Român (ICR), `n finan]ate din bugetele consiliilor lo- tate, iar din educa]ia permanent\ o
Ca [i `n cazul bugetului pentru Ministerul Educa]iei, privin]a evenimentelor externe. „A[ vrea o colaborare cale) [i de 306.677 de posturi `n in- necesitate.
sunt prev\zute cheltuieli de personal mai mici [i la mai ales pentru proiectele externe cu ICR-ul, pentru tervalul 1 septembrie-31 decembrie Funeriu este de p\rere c\ uni-
Ministerul Culturii, de la 31,039 lei, cât apare `n e- c\ [i ei au un buget [i nu are rost s\ ne dubl\m 2010 (14.133 locuri finan]ate din bu- versit\]ile trebuie „recredibilizate“,
xecu]ia preliminat\ pe 2009, la 29.267 lei `n 2010, cu prezen]a“, a spus ministrul propus. Printre priori- getul consiliului jude]ean [i 292.544 iar programele de studii ierarhiza-
5,72% mai pu]in. Cultura este un domeniu depen- t\]ile mandatului s\u, Kelemen Hunor a men]ionat de posturi finan]ate de consilii lo- te. Potrivit lui Funeriu, principiul
dent, `n cea mai mare m\sur\, de bugetul de stat: `ncheierea lucr\rilor de restaurare a monumentelor, cale). Ordonan]a modific\ anexa in- fundamental `n `nv\]\mântul su-
98,8% este ponderea acestuia, `n timp ce veniturile continuarea lucr\rilor la Biblioteca Na]ional\, `nce- clus\ `n OU 38/2004, `n care num\- perior ar trebui s\ fie finan]area
proprii reprezint\ doar 1,2%. perea consolid\rii Teatrului Na]ional, cu finan]are rul maxim de posturi finan]at pentru multianual\, iar universit\]ile ar
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat c\ prin `mprumutul de la Comisia European\. „Trebuie `nv\]\mântul preuniversitar de stat trebui s\ aib\ programe de cer-
nu are `n vedere proiecte culturale noi pentru anul s\ continu\m proiectul de restaurare a monumen- este stabilit la un total de 339.688 de cetare. Funeriu a subliniat necesi-
2010, `n condi]iile unui buget restrâns la acest telor istorice, sunt peste 200 de [antiere deschise. A[ posturi, dintre care 13.533 de locuri tatea stop\rii practicilor „de fabrici
minister, conform Agerpres. vrea, dac\ nu este necesar, s\ nu mai deschidem finan]ate de consilii jude]ene [i de diplome, care ar trebui s\ devin\
„Pentru anul 2010, avem foarte multe probleme. [antiere noi, s\ `ncerc\m s\ termin\m `n anul 2010 326.155 finan]ate de consilii locale. fabrici de competen]\“.
Trebuie s\ ne men]inem pe linia de plutire pentru cât se poate termina. Trebuie s\ continu\m inves- La capitolul sport, el a sus]inut
c\ avem bugetul foarte mic [i trebuie s\ ne con- ti]iile `ncepute la Biblioteca Na]ional\, s\ `ncepem la c\ „Voi fi adeptul sportului `n
tinu\m proiectele `ncepute. Nu pot s\ promit Teatrul Na]ional, la Oper\, la Teatrul din Ia[i, sunt Educa]ia timpurie, [coal\“. a
proiecte noi, nu pot s\ promit minuni, pentru c\ nu câteva obiective importante [i trebuie s\ asigur\m [i o necesitate
avem posibilitatea financiar\ de a face lucruri spec- finan]area din `mprumutul de la Banca de Dezvol- Pagin\ realizat\
taculoase `n anul 2010“. Kelemen Hunor a remarcat tare a Comisiei Europene“. Daniel Funeriu, ministrul Edu-
ca]iei, a sus]inut c\ „rolul unui mi-
de Oana RUSU

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majoritatea spe- „ Spirometrii;
cialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ chirurgie), cu
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, imunologie, mi- internare de zi.
crobiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii; „ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de prevenire
„ Colposcopii (cu videocolposcop); a cancerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

CM
YK
16
Boboteaza, s\rb\torit\ de credincio[ii Moldovei
Cre[tinii ortodoc[i
din Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei
particip\ ast\zi la
slujba Sfintei Liturghii,
ce va fi oficiat\ `n
toate l\ca[ele de cult
de parohie sau de
m\n\stire, cu prilejul
Bobotezei.
La final, se va s\vâr[i
sfin]irea mare a apei.
S\rb\toarea Botezului
Domnului va fi
deosebit\ la
M\n\stirea Horai]a,
din jude]ul Neam],
care `[i va serba ast\zi
hramul.
de Constantin CIOFU
La Catedrala mitropolita-
n\ din Ia[i, slujba Sfintei Li-
turghii va fi s\vâr[it\ ast\zi
de c\tre ~nalt Preasfin]itul
P\rinte Teofan, Arhiepiscopul
Ia[ilor [i Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei, `nconjurat de
un sobor de preo]i [i diaconi.
La final, dup\ Rug\ciunea
amvonului, soborul va ie[i `n
procesiune `n fa]a Catedralei,
unde se va s\v=r[i slujba
Aghezmei mari. Dup\ aceas-
ta, Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei va stropi pe cei pre-
zen]i cu Agheazm\ mare.
~n Catedrala „Pogorârea
Sfântului Duh“ din One[ti a
CUV+NTUL PAROHULUI
L\sa]i copil\ria s\ vin\ la mine [i n-o opri]i...
pr. Neculai COJOCARIU
Nu neap\rat pentru c\ sunt
n\scut `n satul copil\riei univer-
sale - Humule[tiul lui Creang\ -,
ci [i pentru c\ noi, oamenii, tin-
dem mereu spre copil\ria pri-
mordial\ a umanit\]ii - fericirea
Edenului - simt nevoia s\ m\
adresez copiilor, tinerilor, tutu-
ror celor care p\streaz\ `n suflet
o firimitur\ de copil\rie.
Lua]i aceste gânduri ca pe un
cadou pe care trebuie s\ ni-l fa-
cem fiecare, `n preajma s\rb\tori-
lor de iarn\: re`ntoarcerea `n co-
pil\rie.
Aflat acum la vârsta maturi-
t\]ii, cople[it de gândurile ce fr\-
mânt\ un preot ortodox la acest
secularizat `nceput de secol XXI,
ceremonios declar acum c\ mi-e
dor, mi-e tare dor de copil\rie.
Pentru a putea s\ r\mânem
oameni pân\ la cap\t, acum,
când via]a ne `ndep\rteaz\ pe
unii de al]ii [i chiar de noi `n[ine,
avem nevoie s\ ne hr\nim cu ne-
prih\nita copil\rie.
Edi]ia de Moldova
Miercuri, 6 ianuarie 2010, Nr. 3 (278), Anul II
fost s\vâr[it\ ieri Liturghia
Sfântului Vasile cel Mare, la
finalul c\reia un grup de cre-
dincio[i au adus ghea]a pen-
tru confec]ionarea de cruci cu
prilejul s\rb\torii de ast\zi.
„Vom avea trei cruci de ghea-
]\. Ele sunt cele spre care noi
privim cu `ncredere, crucea
r\mân=nd salvarea cre[tinu-
lui. Ne dorim ca aceste cruci
de ghea]\ s\ fie o jertf\ la s\r-
b\toarea m\rea]\ de ast\zi“,
a declarat pr. Constantin Alu-
pei, protoiereu al Protopopia-
tului One[ti.
PS Ioachim B\c\uanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopi-
ei Romanului [i Bac\ului, va
oficia ast\zi slujba Sfintei Li-
turghii al\turi de preo]ii din
Com\ne[ti, `n centrul acestui
ora[. „A devenit tradi]ie ca, `n
aceast\ zi, râul Trotu[ s\ fie
sfin]it, pentru ca apele sale s\
nu mai inunde localit\]ile
prin care trece. Dup\ inunda-
]iile din anul 2005, PS Ioa-
chim B\c\uanul a venit, de
Boboteaz\, pentru a sfin]i
aceste ape, astfel `ncât locali-
t\]ile de pe malul Trotu[ului
s\ fie ferite de furia lor“, a de-
clarat pr. Constantin Ghera-
sim, din cadrul sectorului ac-
tivit\]i cu tineretul [i mass-
media al Arhiepiscopiei Ro-
manului [i Bac\ului.
M\n\stirea Horai]a
din jude]ul Neam] `[i
serbeaz\ ast\zi hramul
A[ezat\ la altitudinea de
600 m, nu departe de poalele
Muntelui Hor\iciorul, lâng\
versantul r\s\ritean al mun-
]ilor Stâni[oarei din Carpa]ii
Orientali, M\n\stirea Horai-
]a a luat fiin]\ `n prima jum\-
tate a sec. al XIX-lea. Biserica
Zilele trecute, Justin, un b\ie-
]el de vreo 10 ani, pentru o pozn\
a vârstei a fost pedepsit de tat\l
s\u cu câteva nuielu[e la spate.
Nu s-au uscat bine lacrimile de pe
obrajii pu[tiului când, cu bra]ele
dragostei deschise, a s\rit la gru-
mazul tat\lui, s\rutându-l. Dr\-
g\stoasa, iert\toarea copil\rie...
~ntr-o lume `n care criza fi-
nanciar-economic\ pune st\pâni-
re pe aproape oricine, când mate-
rialismul pragmatic `i cople[e[te
pe mul]i, vreau s\ re`nv\] s\ m\
mul]umesc cu pu]in. Am mereu
pe retin\ copii care, conform unui
frumos obicei al p\mântului,
merg `naintea preotului strigând
„Chiraleisa Doamne!“, [i-i v\d ]i-
nând `n mân\ tr\istu]a plin\ cu
col\cei, nuci [i mere `nghe]ate de
gerul proverbial al Bobotezei, [i-i
v\d a[a de mândri [i mul]umi]i,
de parc\ acolo, `n tr\istu]a lor,
s-ar afla toat\ bog\]ia lumii!
Bogata, `mbel[ugata copil\-
rie...
~ntr-o lume `n care tehnicile de
tot felul, ma[inile [i câte alte cre-
a]ii ale min]ii omene[ti ne u[u-
reaz\ [i `nfrumuse]eaz\ via]a,
mi-e dor de cercul pe care `l aler-
actual\ a m\n\stirii cu hra-
mul „Botezul Domnului“ (foto)
a fost ridicat\ `n timpul st\re-
]iei cuviosului p\rinte Ermo-
ghen Buhu[, `ntre anii 1848-
1867, fiind sfin]it\ la 20 oc-
tombrie de c\tre mitropolitul
Moldovei, Calinic Miclescu.
Biserica are 30 m lungime,
17 m l\]ime [i aproximativ
20 m `n\l]ime [i a fost con-
struit\ exclusiv din piatr\,
doar bol]ile fiind din c\r\mi-
d\. Biserica M\n\stirii Horai-
]a este unic\ prin elementele
de arhitectur\ romano-bizan-
tin\, precum [i prin influen]e
gam pe uli]ele pr\fuite ale copil\-
riei, de s\racele pietre cu care ju-
cam „Poarca“, sau „I]ele“, sau câte
[i mai câte. Mi-e dor de c\ru]a lui
Mo[ Toma Cristea, de inima c\re-
ia ne ag\]am [i, mergând câ]iva
zeci de metri, aveam impresia c\
am fost `n cel mai luxos automo-
bil al puternicilor lumii.
Zburdalnica, juc\u[a copil\-
rie...
Acum, când mass-media ne
bombardeaz\ cu stresul unei
lumi ce pare-n agonie, când to]i
au preten]ia c\ [tiu, se ceart\ [i
lupt\ doar pentru adev\r, mi-e
dor s\ ascult [i pove[ti cu zmei,
cu Fe]i-Frumo[i [i cu cire[e fura-
te de la m\tu[a M\riuca.
Vis\toarea copil\rie...
~ntr-o lume `n care mul]i nu
vor sau nu pot s\ deosebeasc\ bi-
nele de r\u, adev\rul de minciu-
n\, mi-e dor de ochii mari ai copi-
l\riei unde, privind, s\ te scalzi
`n sinceritate [i nep\timire.
Nevinovata copil\rie...
Ast\zi, când bucuriile `n via]\
sunt tot mai pu]ine, a[ vrea s\
m\ mai bucur ca atunci când g\-
seam cior\pei noi `n ghetu]ele
curate [i cumin]i ce `l a[teptau pe
ruse[ti `n num\rul [i configu-
ra]ia celor opt turle. Pictura,
`n stil neobizantin, pe un fond
c\r\miziu, a fost executat\ de
Mihai Chiuaru, al\turi de
ucenicii s\i, `ntre 1988-1993,
[i a fost sfin]it\ la 4 iulie 1993
de c\tre Preafericitul P\rinte
Patriarh Daniel, `n vremea
arhip\storirii sale ca Mitropo-
lit al Moldovei [i Bucovinei.
Impresionant\ este catape-
teasma bisericii, care a fost
lucrat\, dup\ p\rerea unora,
la Viena. Alte surse ne infor-
meaz\ c\ aceasta ar fi fost re-
alizat\ cu pu]in timp `nainte
Mo[ Nicolae. S\ m\ bucur [i s\
cred c\ [i la mine va veni, iar\[i,
darnicul Mo[ Cr\ciun. Iar eu,
emo]ionat, s\-i recit poezia „C\-
]elu[ cu p\rul cre]...“, cu ferma
convingere c\ n-a mai auzit-o
niciodat\, de la nimeni. A[ vrea
s\ am iar\[i bucuria aceea când,
venind acas\ cu primul 10, am
crezut c\ am pus st\pânire pe
toat\ [tiin]a lumii.
Dulcea, „naiva“, bucuroasa co-
pil\rie...
Acum, când secularizarea [i
ra]iunea pun st\pânire pe tot
mai mult\ lume, mi-e dor de la-
crima copilului când, pentru pri-
ma dat\, am fost al\turi de Gol-
gota lui Iisus, `ntr-o sear\ de joi
a patimilor Sale.
Sarea acelei lacrimi, de pe
obrazul credincioasei copil\rii,
`mi d\ [i acum gust existen]ei.
Sentimentala copil\rie...
Au trecut peste mine [i vre-
muri, [i p\cate, [i `n\l]are, [i
smerenie, [i lupt\, [i c\ut\ri, [i
certitudine, c\ multe trec peste
sufletul unui preot.
A trecut de demult, dar parc\
mai ieri, neuitata copil\rie.
Trec\toarea copil\rie...
de anul sfin]irii bisericii
(1867), de c\tre unii sculptori
`n lemn din apropiere. Sculp-
tura `n sine relev\ ultima su-
pravie]uire a barocului, fami-
liar majorit\]ii catapetesme-
lor române[ti din a doua ju- CM
m\tate a secolului al XIX-lea. YK
~n structura ei se afl\, proba-
bil (dup\ aprecierea unor spe-
ciali[ti `n domeniu), trei tipuri
de lemn: tei, p\r [i tuia. Cata-
peteasma este unicat `n ]ar\,
probabil [i `n lume, `n primul
rând datorit\ a[ez\rii amvo-
nului deasupra u[ilor `mp\r\-
te[ti. a
Iat\ de ce mi-e dor fantastic
de copil\rie. Dor... intraductibil
dor... Vreau s\ redevin m\car
pentru o zi copil, ca s\ m\ simt
om `ntreg.
De-aceea, `ncercând s\ trimit
aceste gânduri proprie-mi copil\-
rii, Te rog pe Tine, Doamne, tri-
mite-mi o feliu]\, o firimitur\
m\car din copil\rie, cu care s\-mi
hr\nesc sufletul.
Tu [tii c\ se g\se[te acolo, `n
inima, `n mintea, `n sufletul ori-
c\rui copil. Sau care n-a uitat s\
fie copil.
Spre a ne `nve[nici, ne-ai `n-
v\]at [i ai spus: „L\sa]i copiii s\
vin\ la mine [i nu-i opri]i, c\ci a
lor este `mp\r\]ia cerurilor!“.
~mi permit s\ parafrazez [i s\
v\ rog [i pe voi, cei care v-a]i `n-
ve[nicit `n suflet de copil: l\sa]i
copil\ria s\ vin\ la mine [i n-o
opri]i!
Nu vreau s\ pierd `mp\r\]ia
cerurilor!
Genero[i cum [tiu c\ sunte]i,
eu o s\ a[tept. Pe ea, iert\toarea,
`mbel[ugata, sentimentala, zbur-
dalnica, bucuroasa, credincioasa,
trec\toarea copil\rie....
* PR. NECULAI COJOCARIU - PAROHIA „SFIN}II APOSTOLI
PETRU [I PAVEL“, BORCA - NEAM}

Joi, 7 ianuarie 2010
Nr. 4 (1506) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
DOCUMENTAR
Sf=ntul Ioan
Botez\torul,
modelul
asce]ilor
PAGINA 8
Ziua sfin]irii apelor
Continuând bucuria prilejuit\ de
marele praznic al Na[terii
Domnului, credincio[ii ortodoc[i
s-au gr\bit ieri spre biserici [i
m\n\stiri din toat\ ]ara, pentru a
s\rb\tori alt mare praznic al
Ortodoxiei, Botezul Domnului [i
Mântuitorului nostru Iisus Hristos,
c=nd se s\vâr[e[te slujba sfin]irii
Aghezmei mari, ce d\ vindecare
sufletului [i trupului tuturor celor
care se roag\ cu credin]\ tare [i
n\dejde nem\surat\.
La Catedrala patriarhal\ din
Bucure[ti, slujba Sfintei Liturghii [i
cea a sfin]irii Aghezmei mari au fost
s\vâr[ite de c\tre Preafericitul
CM
P\rinte Patriarh Daniel, `nconjurat de
YK
un ales sobor de preo]i [i diaconi.
Citi]i `n paginile 3 [i 9
POZA ZILEI
Biserica M\n\stirii „Sf=ntul
Gherasim“ din Insula Kefalo-
nia, cea mai mare dintre insule-
le ionice. Situat\ `n Valea Oma-
la, m\n\stirea este `nchinat\
sf=ntului ce ocrote[te `ntreaga
insul\, fiind, totodat\, [i cea
mai mare m\n\stire de maici
de aici.
Ridicarea m\re]ei catedrale
a `nceput `n 1953, `ndat\ dup\
cutremurul distrug\tor care a
afectat grav aproape toate con-
struc]iile din Kefalonia, fiind fi-
nalizat\ `n 1992. a
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Referin]a BNR a ajuns la 4,1620 lei/euro,
cel mai redus nivel din mai 2009
Cursul de referin]\ anun-
]at ieri de Banca Na]ional\ a
României (BNR) a sc\zut cu
4,57 bani, la 4,1620 lei/euro,
[i a atins astfel cel mai re-
dus nivel din mai 2009, pe
fondul unor vânz\ri mari de
valut\ din partea unei b\nci
str\ine, potrivit dealerilor.
O paritate mai redus\ decât
cea de ieri a fost anun]at\ de
BNR la 19 mai, când euro a
fost cotat la 4,1548 lei.
~ncep olimpiadele [colare
Olimpiada la limba rom=n\
pentru clasa a IV-a, etapa pe
[coal\, va `ncepe `n Capital\ pe
14 ianuarie, iar olimpiada la
matematic\ pe 21 ianuarie.
Etapa pe sector la limba româ-
n\ va fi organizat\ pe 11 mar-
CM
YK
CM
YK
THEOLOGICA
Un alt cort al
adun\rii? Despre
Ie[ire 33, 7
PAGINA 16
Banca central\ a anun]at
mar]i un curs de referin]\ de
4,2077 lei/euro, `n sc\dere cu
1,88 bani fa]\ de nivelul de
luni, de 4,2265 lei/euro.
Leul s-a apreciat [i `n ra-
port cu dolarul american, rata
oficial\ coborând la 2,8987
lei/dolar, respectiv cu 1,99 bani
sub paritatea din ziua anteri-
oar\, de 2,9186 lei.
Consiliul de Administra-
]ie (CA) al BNR a decis,
mar]i, s\ reduc\ dobânda cu
tie, iar cea la matematic\ pe 18
martie, potrivit calendarului
Inspectoratului {colar al Mu-
nicipiului Bucure[ti (ISMB).
Etapa pe municipiu la limba
român\ va fi sus]inut\ pe 15
mai, iar cea la matematic\ pe
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
0,5 puncte procentuale, de la
8% la 7,5%. a
22 mai. Calendarul poate fi
modificat `n func]ie de calenda-
rul olimpiadelor [i concursuri-
lor [colare organizate de Minis-
terul Educa]iei, Cercet\rii, Ti-
neretului [i Sportului (MECTS),
aprecizeaz\ inspectorul gene-
ral, Cristian Alexandrescu, con-
form Agerpres. a
1 LEU exemplarul
Tiraj auditat BRAT (Biroul
Rom=n de Auditare a Tirajelor)
REPORTAJ
„Ridicarea acestei
biserici a `nsemnat
[i `n\l]area
mea spiritual\“
PAGINA 4
basilica.ro
OPINII
DESPRE LIBERTATE, V|ZUT|
(CA) LA 20 DE ANI: ~n ziua de
Cr\ciun, `n 1949, pe unul din-
tre pere]ii din Camera 4 Spital
a `nchisorii din Pite[ti se afla
r\stignit un tân\r care refu-
zase reeducarea. }urcanu pri-
vea triumf\tor tabloul, cre-
zând c\, `n felul acesta, `i va
convinge pe „mistici“ s\ devi-
n\ [i s\-[i transforme, la rân-
dul lor, prietenii `n „oameni“.
Pagina 10
ECONOMIC
VALOAREA PUNCTULUI DE
PENSIE R|M+NE NESCHIMBA-
T| ANUL ACESTA: Valoarea CM
YK
punctului de pensie va fi p\s-
trat\ la 732,8 lei, a declarat,
ieri, ministrul Muncii, Mihai
{eitan, la audierile din
Comisiile de specialitate re-
unite, din cele dou\ Camere
ale Parlamentului.
Pagina 5
S|N|TATE
DESPRE TUMORILE MALIGNE
ALE LARINGELUI: Carcinoa-
mele laringelui reprezint\
aproximativ 45% dintre
cancerele capului [i g=tului.
Frecven]a maxim\ a bolii se
situeaz\ spre 60 de ani.
Pagina 6
ROM+NIA ~N UE
S|R|CIA EUROPENILOR, PU-
S| PE SEAMA NIVELULUI
SC|ZUT AL EDUCA}IEI: 2010
a fost declarat anul euro-
pean de lupt\ `mpotriva s\-
r\ciei [i excluziunii sociale,
oficialii de la Bruxelles sta-
bilind un nou plan de limita-
re a fenomenului `n r=ndul
cet\]enilor Uniunii.
Pagina 7
2 Calendarul zilei Joi, 7 ianuarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

„Mielul lui Dumnezeu, De la Ioan Proorocul `nv\]\m

Cel ce ridic\ p\catul lumii“ s\ c\l\uzim pe al]ii c\tre Hristos
A doua zi a v\zut Ioan
pe Iisus venind c\tre el [i a
zis: „Iat\ Mielul lui Dum-
nezeu, Cel ce ridic\ p\ca-
tul lumii. Acesta este de-
spre Care eu am zis: Dup\
mine vine un b\rbat, Care
a fost `nainte de mine, fi-
indc\ mai `nainte de mine
era, [i eu nu-L [tiam; dar
ca s\ fie ar\tat lui Israel,
de aceea am venit eu, bote-
zând cu ap\“. {i a m\rturi-
sit Ioan zicând: „Am v\zut
Duhul coborându-Se, din
cer, ca un porumbel [i a r\-
mas peste El. {i eu nu-L
cuno[team pe El, dar Cel
ce m-a trimis s\ botez cu
ap\, Acela mi-a zis: «Peste
Care vei vedea Duhul cobo-
rându-Se [i r\mânând pes-
te El, Acela este Cel ce bo-
teaz\ cu Duh Sfânt». {i eu
am v\zut [i am m\rturisit
c\ Acesta este Fiul lui
Dumnezeu“. (Ioan 1, 29-34)
***
Dup\ ce ieri am fost
martori ai Botezului Dom-
nului nostru Iisus Hristos
`n Iordan, ast\zi Biserica
noastr\ pr\znuie[te pe
Sfântul Ioan Botez\torul.
Ioan a fost fiul Elisabetei [i
al preotului evreu Zaharia.
S-a n\scut `n cetatea O-
rini. Este numit [i „~nain-
temerg\torul“ pentru c\ el
a anun]at venirea Domnu-
lui Iisus Hristos. Mergea
din localitate `n localitate
[i `ndemna pe oameni s\ se
poc\iasc\, s\-[i schimbe
via]a, s\ urmeze poruncile
divine. El boteza cu ap\ [i
spunea: „Cel Care vine du-
p\ mine, v\ va boteza cu
Duh Sfânt [i cu foc“. Tot
Sfântul Ioan este cel ce a a-
firmat despre Iisus: „Iat\
Mielul lui Dumnezeu, Cel
ce ridic\ p\catele lumii“.
Iar m\rturia lui continu\
astfel: „{i eu am v\zut [i
am m\rturisit c\ Acesta
este Fiul lui Dumnezeu“.
Sfântul Ioan a fost ultimul
prooroc, cel ce a f\cut leg\-
tura dintre Vechiul [i Noul
Testament. A[a ne rug\m
`n aceast\ zi: „Sfinte Ioa-
ne, Botez\torul Domnului,
roag\-te pentru sufletele
noastre“. (pr. Dumitru P| -
DURARU, Radio Trinitas)
„{i pe când Apollo era `n Corint, Pavel,
dup\ ce a str\b\tut p\r]ile de sus, a venit
`n Efes. {i g\sind câ]iva ucenici, a zis c\-
tre ei: Primit-a]i voi Duhul Sfânt când a]i
crezut? Iar ei au zis c\tre el: Dar nici n-am
auzit dac\ este Duh Sfânt. {i el a zis: Deci
`n ce v-a]i botezat? Ei au zis: ~n botezul lui
Ioan. Iar Pavel a zis: Ioan a botezat cu bo-
tezul poc\in]ei, spunând poporului s\
cread\ `n Cel ce avea s\ vin\ dup\ el, adi-
c\ `n Iisus Hristos. {i auzind ei, s-au bote-
zat `n numele Domnului Iisus. {i punân-
du-[i Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt
a venit asupra lor [i vorbeau `n limbi [i
prooroceau. {i erau to]i ca la doisprezece
b\rba]i. {i el, intrând `n sinagog\, a vor-
bit cu `ndr\zneal\ timp de trei luni, vor-
bind cu ei [i c\utând s\-i `ncredin]eze de
`mp\r\]ia lui Dumnezeu.“ (Fapte 19, 1-8)
***
Pericopa apostolic\ din ziua de pome-
nire a Sfântului Ioan Botez\torul prezint\
leg\tura [i deosebirea dintre Botezul lui
Ioan [i Botezul cre[tin. Ioan Botez\torul
predica poc\in]a, dar nu avea puterea s\
ierte p\catele, trezea din p\cate, dar nu
cur\]ea suflete[te, diagnostica, dar nu
vindeca. Sfântul Ioan Gur\ de Aur a nu-
mit botezul lui Ioan pod `ntre
testamente, trecere de la
sp\l\rile rituale practicate
`n Legea Veche la Botezul
iert\rii adus de Hristos-
Domnul. Dar din aceast\
compara]ie dintre cele dou\
botezuri mai vedem ce am
primit noi atunci când ne-am
botezat, nu doar o simpl\ p\-
rere de r\u pentru p\catele
s\vâr[ite sau pentu p\catul
originar, ci bucuria iert\rii.
Taina Botezului a fost insti-
tuit\ de Hristos dup\ ~nvie-
re, pentru c\ `n stare de `nvi-
ere ne bucur\m [i ne re`ncepem via]a pe o
alt\ temelie, cu alt\ motiva]ie [i putere,
pe un drum nou [i c\tre o destina]ie nou\.
~n Ioan Botez\torul Biserica a v\zut icoa-
na slujitorului Bisericii care arat\ `n per-
manen]\ calea c\tre Hristos, care preg\-
te[te sufletele pentru a-L primi pe Dom-
nul, singurul care schimb\ via]a `n pro-
funzime. De la Ioan Proorocul `nv\]\m s\
c\l\uzim pe al]ii c\tre Hristos, [i oricâte
daruri am avea trebuie s\ le folosim pen-
tru a-i `mbog\]i pe al]ii [i nu pentru a-i
st\pâni, pentru a-i face credincio[i ai Bise-
ricii [i nu ucenici personali. Vedem din a-
cest fragment apostolic c\ ucenicii care au
primit botezul lui Ioan erau `n stare de a[-
teptare [i nu aveau curajul m\rturisirii, e-
rau uni]i, dar nu erau `nt\ri]i, iar imediat
dup\ primirea botezului cre[tin `[i schim-
b\ atitudinile, primesc darul curajului [i
cuvântul credin]ei. Pomenindu-l pe Sfân-
tul Ioan ne aducem aminte [i de na[ii no[-
tri, care ne-au c\l\uzit c\tre cristelni]a
Botezului, de aceia care ne-au f\cut uce-
nici ai lui Hristos. Lumânarea de la Botez
este icoana Sfântului Ioan care c\l\uze[te
c\tre Hristos, Lumina lumii, care scade,
se tope[te pentru a `ndruma pe al]ii, a[a
cum Ioan s-a f\cut mic, s-a smerit pentru
ca Hristos s\ creasc\. (Ciprian OLINICI,
Radio Trinitas)

SF+NTUL ZILEI C+NT|RILE ORTODOXIEI

† ) Soborul Sfântului Via]a Sfântului Ioan trec\toare a Treimii celei mai

Prooroc Ioan, ~naintemerg\torul
[i Botez\torul Domnului
Fiul Elisabetei [i al preotului Zaharia, Ioan, s-a
n\scut `n cetatea Orini. Trimis de Dumnezeu `n
de[ert s\ anun]e vestea cea bun\ a venirii lui Mesia
[i s\ preg\teasc\ calea lui Iisus, Sfântul Prooroc
Ioan [i-a `mplinit misiunea, botezând pe cei ce-[i
m\rturiseau p\catele [i pe Mântuitorul Iisus `n
apele Iordanului. Model de `nfrânare, de poc\in]\,
de cur\]ire de patimi prin ascez\ [i rug\ciune,
ini]iator al vie]ii monastice, Sfântul Ioan nu va `n-
ceta niciodat\ s\ fie cel care preg\te[te calea care
duce la Hristos.
Tot ast\zi, Biserica pr\znuie[te aducerea mâinii
Sfântului Ioan Botez\torul la Constantinopol [i face
pomenirea Sfântului Mucenic Atanasie din Atalia.
Mâine, Biserica face pomenirea Sfin]ilor Cuvio[i
Gheorghe Hozevitul [i Emilian M\rturisitorul. a
Botez\torul - o lumin\
sfânt\ [i o jertf\ curat\
„Soarele s\ se cur\]easc\, ci-
ne dintre p\mânteni a v\zut?
Ioan a zis acestea, [i pe Cel ce
`mbrac\ cerul cu nori, gol, [i pe
cel ce a f\cut izvoarele [i râurile
s\ `ntre `n ap\? M\ sp\imântez
de rânduiala Ta cea negr\it\,
St\pâne. Nu `ngreuia pe sluga
Ta, cu `nfrico[ate porunci.“ (Mi-
nei pe Ianuarie, Tipografia C\r-
]ilor Biserice[ti, 1893, p.153)
***
Sfântul Ioan Botez\torul a
fost singurul om n\scut din feme-
ie care a putut privi cu ochii aces-
tei vie]i slava cea negr\it\ [i ne-
presus de fire. C\ci sim]urile sale
s-au pref\cut `n miresme sfinte [i
`n por]i ale raiului, când urechile
au auzit glasul creator al Tat\lui,
ochii au v\zut Porumbelul iubirii
ve[nice, iar mâinile au atins Ca-
pul Celui ce st\pâne[te univesul
cu privirea. Pentru aceasta [i via-
]a lui a devenit o lumin\ sfânt\ [i
o jertf\ curat\ [i un dor `nl\cri-
mat de cele cere[ti, c\ci [i prooroc
al Jertfei dumnezeie[ti s-a f\cut,
t\indu-i-se capul care a v\zut lu-
mina cea care nu mai apune nicio-
dat\ `n om, ci st\ruie[te `n cre[te-
re, ca un soare atotst\pânitor,
hr\nind euharistic pe om pentru
vecie. {i aceste por]i ale lui Dum-
nezeu - sim]urile lui - au vestit ce-
lor din iad sf\râmarea por]ilor `n-
tunericului [i `nceputul ve[nicei
lucr\toare `n Hristos. (pr. asist.
dr. Ioan Valentin ISTRATI)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Capela Azilului „Elena Doamna“
Capela „Elisabeta
Doamna“ din Bucure[ti
Activitatea filantropic\ a Bisericii
Ortodoxe reprezint\ una dintre ca-
racteristicile de baz\ ale misionaris-
mului. Capela „Elisabeta Doamna“
din Bucure[ti este rod al acestui tip
de misionarism ortodox. Piatra de te-
melie a fost pus\ `n 1870, la ini]iati-
va principesei Elisabeta, so]ia prin-
cipelui Carol I, dar l\ca[ul de cult a
fost ridicat `n 1874, fiind pictat de
Gheorghe Tattarescu. Acesta servea
ca paraclis pentru orfanele instituite
`n Azilul „Elena Doamna“ situat `n
vecin\tatea palatului princiar de la
Cotroceni. De altfel, acestea au lucrat
catapeteasma `n fir de aur [i m\tase
pe un cadru de lemn fin. Chiar dac\
acest a[ez\mânt de educa]ie [i `nv\-
]\mânt pentru tinerele f\r\ familie
era `ntre]inut din fondurile statului,
totu[i, la origine, ini]iativa avusese
un caracter pur bisericesc. Doamna
Elena Cuza, so]ia domnitorului Ale-
xandru Ioan Cuza, cea care ridicase
`ntr-o prim\ faz\ acest a[ez\mânt,
se considera urma[a mitropolitului
Filaret al II-lea al Ungrovlahiei. Prin
testamentul s\u din 1792, acesta
l\sase `ntreaga sa avere pentru ridi-
carea [i `ntre]inerea unui astfel de a-
[ez\mânt, dup\ reguli bine stabilite
[i sub ocrotirea Sfintei Biserici. Do-
rin]a nu i-a fost respectat\, deoarece
averea sa a fost risipit\ de responsa-
bili din stat. ~ns\, la 1862, Elena
Doamna ridica azilul, `n mare parte
prin contribu]ia financiar\ a unor
m\n\stiri, ini]iativa ei fiind continu-
at\ de regina Elisabeta. ~n 1948, a-
zilul [i capela au fost `nchise, dup\
2000 l\ca[ul intrând `n renovare.
(Adrian Nicolae PETCU)
 Joi, 7 ianuarie 2010
„Dun\rea devine Iordanul [i cristelni]a cre[tin\rii poporului nostru“
Praznicul `mp\r\tesc al
Botezului Domnului nostru
Iisus Hristos a fost s\rb\torit
la Dun\rea de Jos prin s\vâr-
[irea Sfintei Liturghii arhie-
re[ti `n Catedrala „Na[terea
Domnului“ din Br\ila de c\-
tre IPS Arhiepiscop Casian,
`mpreun\ cu un sobor de pre-
o]i [i diaconi. Dup\ slujb\,
mul]imea de credincio[i a por-
nit `n procesiune de pe espla-
nada catedralei c\tre faleza
Dun\rii, unde a avut loc Sfin-
]irea Apei celei mari.
S\rb\toarea a continuat la
Gala]i, pe faleza Dun\rii, `n
fa]a bisericii voievodale Precis-
ta, unde IPS Casian, Arhiepis-
Actualitatea religioas\ 3
copul Dun\rii de Jos, al\turi
de un sobor de preo]i [i diac-
oni, a s\vâr[it slujba de bine-
cuvântare a Aghezmei mari.
Autorit\]ile locale au preg\tit,
cu ocazia acestui eveniment,
lansarea Pânzarului Moldove-
nesc „{tefan cel Mare“, de pe
puntea c\ruia ~nalt Preasfin-
]ia Sa a aruncat tradi]ionala
cruce pentru a fi recuperat\ de
tinerii credincio[i.
Arhiepiscopul Dun\rii de
Jos a rostit un cuvânt de bine-
cuvântare de la bordul ambar-
ca]iunii: „Ast\zi, firea apelor
se sfin]e[te, ne-a `nv\]at Bi-
serica, la praznicul Epifaniei
Mântuitorului nostru Iisus
Hristos, când S-a botezat `n
Iordan. Ast\zi, la Dun\rea de
Jos, ca [i `n multe locuri din
Biserica noastr\, Dun\rea
adun\ toate apele [i devine,
deodat\, Iordanul [i cristelni]a
cre[tin\rii poporului nostru.
S\ ajute Dumnezeu ca sfin]i-
rea firii apelor s\ se traduc\
prin gustarea din agheazm\ `n
sfin]irea sufletelor, `n sfin]irea
trupurilor, `n sfin]irea caselor,
`n sfin]irea vie]ii, `n sfin]irea
lucr\rii tuturor românilor! La
mul]i [i binecuvânta]i ani, de
pe istoricul vapora[ din timpul
Sfântului {tefan cel Mare, de
aici, de la Dun\rea de Jos!“.
(Alexandru BRICIU)

Procesiune spre Dun\re Boboteaza a adunat peste 1.500 de credincio[i

la Drobeta-Turnu Severin
~n ziua pr\znuirii Botezului Domnului,
ieri, 6 ianuarie, la Drobeta-Turnu Severin,
dup\ Sfânta Liturghie, de la ora 11:00, ierar-
hul, preo]ii [i credincio[ii au mers `n procesi-
une de la toate bisericile din municipiu spre
portul dun\rean, pentru slujba sfin]irii A-
ghezmei mari, potrivit site-ului Episcopiei
Severinului [i Strehaiei.
~n drumul lor, toate grupurile de credin-
cio[i s-au `ntâlnit cu grupul care a pornit de la
Catedrala episcopal\, al\turi de PS Nicodim,
Episcopul Severinului [i Strehaiei. ~n cadrul
procesiunii au fost purtate Sfânta Evanghe-
lie, Sfânta Cruce, Icoana Botezului Domnului,
dar [i steaguri `nalte ce au zugr\vite pe ele di-
ferite scene biblice, printre care [i scena Bote-
zului Domnului. ~n port, `ntr-un loc special a-
menajat, slujba sfin]irii aAghezmei celei mari
a fost s\vâr[it\ de Episcopul Nicodim, care a
binecuv=ntat [i apele Dun\rii.
Credincio[ii au luat apoi `n vase Agheaz-
ma cea mare, au gustat-o [i au dus-o cu evla-
vie la casele lor.
Efectele Aghezmei mari asupra credincio-
[ilor care sunt de fa]\ sau care se vor stropi [i
vor gusta din ea le arat\ `ns\[i r=nduiala slu-
jbei, `ndeosebi textul ecteniei [i cel al ru-
g\ciunii de sfin]ire. Agheazma mare se p\s-
treaz\ nestricat\ vreme `ndelungat\, r\m=-
n=nd tot a[a de proaspat\, de curat\ [i de bu-
n\ la gust, ca [i atunci c=nd a fost scoas\ din
izvor, fapt pe care `l remarc\, din vechime,
Sfin]ii P\rin]i [i scriitorii biserice[ti.
~n casele credincio[ilor, agheazma se p\s-
treaz\ la loc de cinste, `n vase curate, `n care
se poate pune c=te un fir de busuioc. Se obi[-
nuie[te s\ se guste din ea timp de opt zile la
r=nd, mai ales de la ajunul Bobotezei p=n\ la
odovania praznicului, adic\ p=n\ la 13 ian-
uarie inclusiv. a
„Botezul acesta aminte[te de na[terea de sus“
Praznicul Botezului Domnului Hristos a fost
`ntâmpinat la Catedrala mitropolitan\ „Sfântul
Mare Mucenic Dimitrie“ din Craiova de sute de
credincio[i care au participat la slujba Sfintei Li-
turghii, oficiat\ de ~nalt Preasfin]itul Irineu, Mi-
tropolitul Olteniei, [i de un numeros sobor de pre-
o]i [i diaconi. Dup\ s\vâr[irea Sfintei Liturgii,
Mitropolitul Olteniei `mpreun\ cu ceilal]i sluji-
tori au ie[it `n fa]a Catedralei unde, pe un po-
dium special amenajat, au oficiat slujba de sfin]i-
re a Apei mari.
~n predica sa, Mitropolitul Irineu a vorbit de-
spre importan]a Botezului s\vâr[it de Sfântul
Ioan `n râul Iordan, ar\tând totodat\ [i rolul nu-
melui in iconomia mântuirii noastre: „Evident c\
Botezul acesta aminte[te de na[terea de sus. Des-
chiderea cerului nu este altceva decât na[terea
noastr\ `n ~mp\r\]ia lui Dumnezeu. Cerul se
deschide ca un pântece matern ca s\ ne primeas-
c\ `n ~mp\r\]ia Tat\lui, a Fiului [i a Duhului
Sfânt. Suntem cuprin[i cu to]ii `n Mântuitorul, a-
[a cum ni se spune la Botez: «Câ]i `n Hristos v-a]i
botezat, `n Hristos v-a]i [i `mbr\cat». Deci sun-
tem cuprin[i `n Iisus Hristos, a[a cum haina `l cu-
prinde pe om [i `l `mbrac\. El ne cuprinde pe fie-
care dintre noi [i ne d\ o form\ divin\, ne d\ o
structur\ dumnezeiasc\, pentru c\ El este Dum-
nezeul nostru, El este o Persoan\ care ne `mbra-
la Catedrala mitropolitan\ din Ia[i
Cu prilejul s\rb\torii Botezului
Domnului, slujba Sfintei Liturghii de la
Catedrala mitropolitan\ din Ia[i a fost
s\vâr[it\ de c\tre ~nalt Preasfin]itul
Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Buco-
vinei, `nconjurat de un sobor de preo]i [i
diaconi. ~nc\ de la primele ore ale dimi-
ne]ii, zeci de ie[eni s-au a[ezat la rând
pentru ca la orele prânzului s\ poat\
lua Agheazm\ mare. Peste 1.500 de cre-
dincio[i s-au rugat mai `ntâi `n cadrul
Sfintei Liturghii din Catedrala mitropo-
litan\. ~n timp ce soborul de preo]i [i di-
aconi se `mp\rt\[ea, Mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei a rostit un cuvânt de
`nv\]\tur\ despre botezul cre[tinilor,
pornind de la semnifica]ia Botezului
Domnului, ad\ugând `n acela[i timp c\
s\rb\toarea Botezului Domnului este
ar\tatea Preasfintei Treimi. „Tat\l
m\rturise[te pe Fiul care Se boteaz\,
iar Duhul Sfânt `ncununeaz\ prin pute-
rea dumnezeirii Sale aceast\ lucrare de
smerenie a Domnului Hristos. Omul es- ofan a ]inut un cuvânt de `nv\]\tur\ `n utura duhovniceasc\», cum spune Sf.
te chemat ast\zi s\ `n]eleag\ faptul c\ care a eviden]iat faptul c\ Biserica `i Ap. Pavel `n scrisoarea c\tre Corinteni
scopul existen]ei sale pe acest p\mânt cheam\ pe credincio[i `n ziua Botezului citit\ ast\zi la slujba de sfin]ire a A-
este s\ tr\iasc\, s\ cunoasc\ [i s\ m\r- Domnului s\ aib\ credin]\ pentru a se ghezmei celei mari“. (C.CIOFU)
turiseasc\ taina dumnezeirii celei mai apropia de
presus de o fiin]\“, a explicat Mitropoli- taina cobo-
tul Moldovei [i Bucovinei. La finalul rârii
Dumnezeu
lui Boboteaza la Catedrala
slujbei, dup\ rug\ciunea amvonului, `n
sunetul cânt\rilor specifice, soborul a
ie[it `n procesiune `n fa]a Catedralei,
pe p\-
m â n t .
arhiepiscopal\ din R=mnicu Vâlcea
Ieri, la Catedrala arhiepiscopal\ din R=mnicu V=lcea, slujba
unde s-a oficiat slujba Aghezmei mari. „S\rb\toa-
Oamenii care s-au adunat pe esplanada rea Bobo- Sfintei Liturghii a fost s\vâr[it\ de Preasfin]itul Emilian Lovi[-
teanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, `nconjurat
din fa]a Catedralei ie[ene au `nfruntat tezei este
ploaia [i vântul pentru a lua Agheazm\ chemarea de un sobor de preo]i [i diaconi slujitori ai catedralei.
La Sfânta Liturghie a participat [i IPS Gherasim, Arhiepisco-
mare din cele 12 butoaie preg\tite. ~na- noastr\
pentru a pul Râmnicului, care a rostit [i un cuvânt de `nv\]\tur\ pentru
inte de cufundarea crucii [i a busuiocu-
credincio[ii prezen]i la eveniment.
lui `n Agheazma mare, Mitropolitul Te- primi «b\-
Dup\ Sfinta Liturghie, PS Emilian Lovi[teanul, `mpreun\ cu
soborul Catedralei, a s\vâr[it slujba de sfin]ire a Aghezmei mari
pe o scen\ special amenajat\ pe platoul din fa]a Catedralei arhie-
piscopale.
La sfâr[itul slujbei, Episcopul Emilian a mul]umit tuturor cre-
c\ nu numai pe dinafar\, ci ne adun\ `n Sine ~n- dincio[ilor prezen]i, i-a binecuvântat stropindu-i cu agheazm\ [i
su[i, a[a cum pruncul este `n pântecele mamei sa- `ndemnându-i s\ guste din aceasta timp de opt zile [i s\-[i stro-
le [i formeaz\ una cu mama sa, a[a [i noi, prin peasc\ locuin]ele [i locurile de munc\.
Hristos suntem `ntr-adev\r dumnezei, a[a cum, La aceeast\ mare s\rb\toare a cre[tin\t\]ii ortodoxe, pr\z-
ca fiin]e umane suntem cuprin[i `n Adam“. nuit\ `n Catedrala arhiepiscopal\ din R=mnicu Vâlcea, au parti-
De asemenea Arhiepiscopul Craiovei a mai cipat autorit\]i locale [i de stat [i sute de credincio[i din munici-
ar\tat c\ prin Botez avem cu adev\rat ar\tarea piu. (arhid. Liviu G|MAN)
Treimii, avem descoperirea Duhului Sfânt. El
coborându-se peste Mântuitorul Hristos, [i A-
cesta `n mijlocul apei Iordanului, arat\ c\ El
este `n mijlocul vie]ii, `ntrucât este de la sine
`n]eles c\ apa este elementul de via]\, omul nu
poate tr\i f\r\ ap\ [i apa este `n componen]a,
`n consisten]a trupului nostru. De aceea, apa
este sfin]it\, este binecuvântat\, toate apele
sunt binecuvântate, ca Dumnezeu s\ sfin]easc\
totul `n toate. Putem observa cu to]ii c\ apa de
la Boboteaz\ este sfânt\ [i binecuvântat\. De
aceea o lu\m la casele noastre, pentru a pecet-
lui [i a sfin]i toat\ via]a noastr\. Deci aceast\
ap\ sfin]it\ este plin\ de lumin\, este plin\ de
energia Duhului Sfânt, este apa care nu se per-
verte[te niciodat\, dimpotriv\: sfin]e[te [i alun-
g\ toat\ puterea relelor“.
~n fa]a catedralei au fost a[ezate mai multe
vase cu Agheazm\ mare, de unde credincio[ii au
luat pentru a duce la casele lor. (d diac. Ioni]\
APOSTOLACHE)
 CM
YK

4 Reportaj Joi, 7 ianuarie 2010

„Ridicarea acestei biserici a `nsemnat

[i `n\l]area mea spiritual\“
~n urm\ cu 14 ani, p\rintele paroh Nicolae Picu
`[i vedea visul `mplinit. ~n parcul T\b\c\riei, `n
apropierea lacului cu acela[i nume, se `n\l]a una
dintre cele mai mari biserici din lemn din ]ar\.
Biserica „Sfântul Mare Mucenic Mina“ reprezint\
pentru const\n]eni, dar [i pentru credincio[ii din
]ar\ care `i trec pragul, un pitoresc l\ca[ de cult
dobrogean. Un loc al lini[tii. O mân\ `ntins\
celor `n nevoie, mai ales persoanelor cu
dizabilit\]i, prin Centrul de zi „Arca“.

ramure[ean. ~n primul rând,

de Raluca BRODNER
Când am ajuns `n Constan-
]a, lacul T\b\c\riei se lovea
neputincios de maluri. De
mult nu mai v\zusem o `ntin-
dere de ap\ atât de vân\t\,
v\lurat\ ca nisipul `n de[ert.
Mirosul de scoici [i alge [i pes-
c\ru[ii `n zbor `mi aminteau
de marea cea mare, aflat\ la
câ]iva kilometri distan]\. ~m-
prejur - nici un om, de[i nu de-
parte se aflau un parc [i un
centru comercial. La o privire
atent\, str\pung=nd zarea,
am observat o turl\ `nalt\. „O
biseric\ plutitoare“, `mi spun,
amuzat\ de efectul optic creat
de apa lacului care p\rea c\
purta pe valuri l\ca[ul sfânt.
CM
Construc]ia bisericii -
YK
o istorie vie
Cu cât m\ apropiam mai
mult, `mi deveneau cunoscute
tot mai multe elemente arhi-
tecturale specifice stilului ma-
turla `nalt\, acoperit\ cu [in-
dril\, lucrat\ `n coad\ de rân-
dunic\, [i a c\rei `n\l]ime de
41 de metri [i suprafa]\ total\
de 263 mp claseaz\ biserica
printre cele mai mari astfel de
construc]ii de lemn din ]ar\.
O echip\ de lemnari din Ieud,
coordonat\ de artistul popu-
lar Gavril\ Hotico, a construit
(dup\ un proiect ini]ial al ar-
hitec]ilor Nicolae Goga [i Vir-
gil Antonescu, continuat mai
tele Sfântului Mare Mucenic
apoi de Nils Auner), `n partea Mina», `nfiin]at\ `n anul
sudic\, o poart\ maramure-
1992, cât [i credincio[ilor bise-
[ean\ cu patru turnule]e. Pe ricii. Construc]ia acestei bise-
latura nordic\ a bisericii a
rici este o istorie vie, pe care
fost ridicat\ clopotni]a, lucra-
eu am tr\it-o. {tiu fiecare bu-
t\ `n acela[i stil, cu dou\ clo-
pote mari, celelalte dou\ mai c\]ic\ din lemnul montat, fie-
mici fiind amplasate `n turl\. care schij\ din scheletul me-
Tot din lemn au fost con- talic care sus]ine turla. A fost
ca [i cum a[ fi crescut un copil.
struite [i altarul de var\ [i
A fost frumos, dar nu pot spu-
troi]a din fa]a bisericii, ultima
`ncadrat\ `ntr-un element de- ne c\ nu am fost lipsit de `n-
corativ. „Meritul pentru ridi- cerc\ri. Din fericire, totul s-a
carea l\ca[ului sfânt apar]ine terminat cu bine. Ridicarea a-
membrilor fondatori ai Socie- cestei biserici a `nsemnat [i
t\]ii Filantropice «A[ez\min- `n\l]area mea spiritual\“, spu-
ne preotul paroh Nicolae Picu.

Trei ani de `ncerc\ri

[i bucurii
P\rintele Picu, un om bi-
nevoitor [i energic, mi-a po-
vestit momentul marcat de
prezen]a, pe 31 iulie 1994, a
arhiepiscopului Lucian al To-
misului, prilej cu care a fost
pus\ piatra de temelie. Pictu-
ra a fost realizat\ de iconarul
George Sorin Nicolae din Bu-
cure[ti, iar pietr\ria a fost lu-
crat\ de me[teri din Slava
Cerchez\, condu[i de Mihai
Gurei. Mobilierul interior a
Arhitectul a `mbinat cu m\iestrie
stilul gotic cu cel br=ncovenesc
fost proiectat de arhitectul a bisericii, sfintele slujbe s-
Daniel Sab\u din Alba Iulia. au oficiat `ntr-un cort militar
Stilul de decorare este cel go- pân\ `n anul 1997. Pe data
tic, identificat `n special `n de 11 noiembrie a aceluia[i
realizarea catapetesmei, `n a- an, `n ziua de cinstire a Sfân-
cord cu stilul brâncovenesc, tului Mare Mucenic Mina,
u[or de observat la u[ile `m- p\rintele Nicolae Picu a ofici-
p\r\te[ti [i cele diacone[ti. ~n at prima Liturghie `n biserica
timpul lucr\rilor de ridicare cea nou\. a

Centrul de zi „Arca“ - „o cas\ cald\ [i primitoare“

~nc\ din 2005, pe lâng\ Biserica
„Sfântul Mare Mucenic Mina“ exist\ un
centru de zi pentru persoane cu dizabili-
t\]i. „Arca“. Activit\]ile desf\[urate cu
beneficiarii `n cadrul centrului cuprind:
terapii ocupa]ionale, formarea autonomi-
ei personale, ludoterapie, stimulare cog-
nitiv\, educa]ie moral-religioas\.
Conform spuselor p\rintelui paroh
Nicolae Picu, centrul nu ar fi existat f\r\
ajutorul parohiei Kungsbacka-Hanhals
(Suedia), nici f\r\ sus]inerea membrilor
fondatori ai Societ\]ii Filantropice „A[e-
z\mintele Sfântului Mare Mucenic Mi-
na“, cât [i a credincio[ilor bisericii. Po-
vestea „Arca“ a `nceput cu taberele de va-
r\ pentru copii cu dizabilit\]i. Cu timpul,
p\rintele paroh Picu a pus bazele unui
parteneriat cu parohia Kungsbacka-Han-
hals (Suedia), o mân\ de români darnici,
pleca]i de mai mult timp din ]ar\, care o-
fer\ [i ast\zi ajutor material [i logistic,
`ns\ cea mai mare parte a cheltuielilor o
suport\ parohia din parcul T\b\c\riei.
Centrul de zi „Arca“ - „o cas\ cald\ [i
primitoare, o a doua familie pentru tine-
rii cu dizabilit\]i, care are ca obiective
`mbun\t\]irea calit\]ii vie]ii acestora,
recuperarea [i integrarea socio-profesio-
nal\“, declar\ doamna preoteas\ Maria-
na Picu, o mân\ forte, care ]ine oamenii
cu suflet mare uni]i [i care a f\cut posibi-
l\, la rândul s\u, `ndeplinirea acestei lu-
cr\ri filantropice. P\rintele Nicolae Picu `n mijlocul tinerilor de la „Arca“

CM
YK
 CM
YK

Joi, 7 ianuarie 2010 Economic 5

UE nu va s\ri `n ajutorul Greciei
Uniunea European\ (UE) nu
va ajuta la salvarea Greciei, cel
mai `ndatorat stat din zona euro,
a declarat unul dintre membrii
consiliului executiv al B\ncii
Centrale Europene (BCE), Juer-
gen Stark.
„Pie]ele se am\gesc crezând
c\, la un anumit nivel, celelalte
state membre ale UE `[i vor des-
chide portofelele pentru a salva
Grecia“, a afirmat Stark, `ntr-un
interviu acordat publica]iei itali-
ene „Il Sole 24 Ore“.
~n ultimii ani, Grecia nu a
men]inut sub control datoriile
publice [i nu a `ncercat s\-[i
amelioreze competitivitatea, a
ad\ugat el.
„Tratatele prev\d o clauz\ ca-
re interzice interven]ia `n aceste
situa]ii, iar regulile trebuie res-
pectate“, a precizat Stark.
Toate cele trei mari agen]ii de
evaluare financiar\, Standard &
Poor’s, Fitch [i Moody’s, au retro-
gradat calificativele de risc fi-
nanciar ale statului elen, `ngrijo-
rate de deteriorarea situa]iei fis-
cale [i de `nr\ut\]irea dinamicii
datoriilor.
Ac]iunile agen]iilor de rating
au dus la cre[terea costurilor `m-
prumuturilor pentru cel mai `n-
datorat stat al zonei euro, ceea ce
a intensificat `ngrijor\rile inves-
titorilor legate de capacitatea
Greciei de a strânge fonduri noi.
Cu toate acestea, Moody’s a
asigurat c\ [ansele ca Grecia s\
se confrunte cu o criz\ sunt re-
duse, iar riscurile sunt, mai de-
grab\, pe termen lung.
Totodat\, Stark estimeaz\ c\
infla]ia din zona euro va r\mâne
constant\ pân\ la sfâr[itul anu-
lui 2011.
„~n prezent, zona euro este ca-
racterizat\ de un grad ridicat de
stabilitate a pre]urilor, ceea ce
ne face s\ credem c\ ratele do-
bânzilor sunt cele corespunz\-
toare“, a spus el.
Pe de alt\ parte, perspectiva
stabil\ a infla]iei poate fi afecta-
t\ de o cre[tere economic\ mai
mare [i de o eventual\ incapaci-
tate de a resorbi rapid lichidit\-
]ile de pe pia]\.
Cota]ia euro a sc\zut la 1,429
dolari pe unitate dup\ apari]ia
interviului consilierului BCE.
Moneda unic\ a revenit ulterior
la 1,430 dolari pe unitate, nivel
totu[i cu 0,5% sub cel de deschi-
dere. a
PE SCURT
Vl\descu: 2010 va fi
un an de cre[tere
Ministrul Finan]elor Publice,
Sebastian Vl\descu, a declarat,
pentru Mediafax, c\ „anul 2010
va fi un an de cre[tere“, `ns\ a
subliniat c\ standardul de via]\
al românilor nu se va modifica.
„Anul 2010 va fi un an de
cre[tere. ~n standardul de via]\
al cet\]eanului român se va ob-
serva prin men]inerea actualu-
lui standard, prin necoborârea
sub un nivel, care suntem
con[tien]i c\ este sc\zut `n com-
para]ie cu cel european. ~n

Valoarea punctului de pensie acela[i timp, suntem con[tien]i

c\ a crescut mai repede `n anii
2007 [i 2008 decât ar fi putut s\
sus]in\ economia româneasc\“,

r\m=ne neschimbat\ anul acesta a afirmat ministrul Finan]elor.

~n 2007, România a `nregistrat o
cre[tere economic\ de 6%, `n
timp ce `n 2008 PIB-ul a crescut
a Valoarea punctului de pensie va fi p\strat\ la 732,8 lei, a declarat, ieri, `n termeni reali cu 7,1%.
ministrul Muncii, Mihai {eitan, la audierile din Comisiile de specialitate reunite,
din cele dou\ Camere ale Parlamentului a ~n ceea ce prive[te salariile, sindicatele 150 milioane de lei
nu sunt de acord cu dou\ salarii minime pe economie, ci cu unul singur a pentru reabilitarea
blocurilor
„Valoarea punctului de pensie o p\s- {eful de la Munc\ a ad\ugat, la pre- ind prev\zut\ suma de 337 milioane de
tr\m la 732,8 lei, iar pensia medie, anul zentarea proiectului de buget pe 2010 al lei, `n cre[tere cu 2%. Ministerul Dezvolt\rii Regionale
[i Turismului (MDRT) va aloca,
viitor, plecând de la aceast\ valoare a Ministerului, c\ au sc\zut cheltuielile cu `n 2010, suma de 150 milioane
punctului de pensie, este 701,2 lei, ceva personalul, cu 9,3% fa]\ de 2009. Sindicatele vor un singur de lei pentru reabilitarea ter-
mai mare dec=t cea de anul acesta, o cre[- „~n ceea ce prive[te pensiile, `n ceea ce salariu minim pe economie mic\ a 7.200 de apartamente
tere nominal\ de 2,2%. Dar cre[terea nu prive[te ANOFM, personalul a fost sc\- `ncepute `n 2009 [i demararea
este datorat\ cre[terii pensiei, ci structurii zut anul trecut [i anul acesta la niveluri Pre[edinte CNS Cartel Alfa, Bogdan lucr\rilor la alte 7.200 de
pensionarilor, `n sensul c\ cei noi care in- relativ mici. Grosul personalului care a Iuliu Hossu, a declarat, dup\ `ntâlnirea apartamente. Este un buget de
fost sc\zut `n ansamblul Ministerului cu ministrul Muncii, Familiei [i Protec]i- 150 milioane de lei alocat pentru
tr\ anul viitor `n sistem intr\ cu pensii ei Sociale, Mihai {eitan, c\ sindicatele continuarea lucr\rilor de reabili-
Muncii s-a petrecut prin restrângerea de
mai mari [i atunci cre[te media“, a expli- agen]ii, prin integrarea unora `n Minis- nu vor fi de acord cu dou\ salarii minime tare termic\ pentru 7.200 de
cat {eitan. ter, prin ie[irea contribu]iilor proprii c\- pe economie. „Nu accept\m dou\ salarii apartamente, echivalentul a 80
Potrivit ministrului Muncii, `n raport minime pe economie“, a precizat pre[ed- de blocuri, [i demararea de noi
tre bugetul de stat“, a precizat acesta. lucr\ri pentru alte 7.200 de
cu num\rul de contribuabili actuali, este Mai mic\ este [i suma prev\zut\ pen- intele CNS Cartel Alfa.
apartamente. ~n cursul anului
nevoie de un transfer de [apte miliarde tru tratamentul balnear, care este de Liderii confedera]iilor sindicale au trecut, au fost reabilitate termic
de lei, care `nseamn\ 1,3% din PIB. 332 milioane de lei, `n 2010, fa]\ de 362 avut mar]i o prim\ `ntâlnire cu minis- 25.000 de apartamente.
„O subven]ie relativ mare `n raport cu milioane de lei, `n 2009. trul Muncii. ~n cadrul `ntrevederii s-a Ministerul mai vrea s\ constru-
al]i ani, dar nu mai mare decât anul tre- Un capitol cu sume u[or majorate este conturat calendarul [edin]elor de dialog iasc\ 10 noi s\li de sport [i s\ fi-
cut“, a apreciat oficialul. cel referitor la ajutorul de deces, aici fi- social pe anul 2010 la nivelul Ministeru- nalizeze alte 51 `ncepute `n anii
lui Muncii. „Avem promisiunea minis- anteriori. Pentru acest program,
trului Mihai {eitan c\ toate problemele va fi alocat\ suma de 194,868
vor fi mai `ntâi analizate cu partenerii milioane de lei.
sociali [i apoi `naintate c\tre Executiv.
Suntem pentru `ncheierea unui acord so- O delega]ie a FMI
cial `n momentul `n care [i revendic\rile
noastre vor fi luate `n seam\“, a sus]inut vine la Bucure[ti
pre[edintele Blocului Na]ional Sindical dup\ jum\tatea
(BNS), Dumitru Costin. lunii ianuarie
De asemenea, Marius Petcu, pre[edinte
al CNSLR-Fr\]ia, reprezentant [i al sindi- O delega]ie a Fondului Monetar
cali[tilor din sistemul sanitar, precizeaz\ Interna]ional (FMI) va sosi la
c\ `n acest sector nu sunt posibile disponi- Bucure[ti dup\ jum\tatea lunii
biliz\ri, deficitul de personal fiind [i a[a ianuarie, pentru a discuta cu au-
prea mare. torit\]ile române despre acordul
~n privin]a salariului minim pe econo- de finan]are `ncheiat cu
mie, pre[edin]ii confedera]iilor sindicale România, f\r\ ca acest acord s\
fie renegociat, a declarat pre-
solicit\ men]inerea unui singur salariu mierul Emil Boc. „O delega]ie a
stabilit prin hot\râre de guvern, atât FMI va sosi la Bucure[ti dup\
pentru sectorul bugetar cât [i pentru sec- jum\tatea lunii ianuarie.
torul privat. „Acest salariu va fi anul Acordul nu va fi renegociat, ci
acesta `n valoare de 705 lei, de[i el ar fi discutat“, a spus Boc. Ministrul
trebuit s\ reprezinte 43% din salariu Finan]elor, Sebastian Vl\descu,
mediu pe economie“, a precizat Hossu. a a declarat c\ România nu va
renegocia acordul cu FMI, `ns\
vor avea loc discu]ii cu reprezen-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a tan]ii institu]iei pentru supli-
mentarea sumelor destinate dez-
a NOU| STATE EURO- te participante sunt Belgia, Ma- a COMENZI VOCALE PEN- la sfâr[itul anului pe mai multe volt\rii, f\r\ a fi neap\rat nece-
PENE VOR S| CONSTRUIAS- rea Britanie, Danemarca, Irlan- TRU SISTEMUL AUDIO AL modele produse de Kia, primul sar\ cre[terea ]intei de deficit
da, Luxemburg, Olanda [i Nor- dintre acestea fiind Kia Sorento, bugetar. Nivelul deficitului
C| O RE}EA ENERGETIC| vegia. Re]eaua va avea mai mul- MA{INII: Microsoft [i divizia care va fi scos pe pia]\ probabil
ECOLOGIC|: Germania, Fran- din SUA a constructorului auto bugetar ar urma s\ scad\ de la
te mii de kilometri [i o mare par- `n iulie. UVO va intra `n con- 7,3% din PIB `n 2009 la 5,9% `n
]a [i alte [apte state europene te va fi pe sub Marea Nordului. sud-coreean Kia Motors inten- curen]\ direct\ cu sistemul
]ioneaz\ s\ dezvolte, `n cadrul acest an, potrivit acordului
nordice inten]ioneaz\ s\ con- Re]eaua va folosi energie ob]i- Sync, al Ford, bazat de aseme-
unui parteneriat, un sistem care `ncheiat cu FMI. a
struiasc\ o re]ea electric\ eco- nut\ din surse regenerabile, ur- nea pe tehnologie Microsoft. Pre-
logic\, de `nalt\ tehnologie, al mând s\ conecteze turbine eoli- va permite [oferilor [i pasage- ]urile Sync pornesc de la 400 de
c\rei cost ar putea fi de pân\ la ene marine din apropierea coast- rilor s\ controleze prin comenzi dolari. a Cursul valutar
30 miliarde de euro, potrivit pu- elor germane [i britanice, cen- vocale sistemul audio al ma[inii 7.01.2010
blica]iei „Sueddeutsche Zeitung“ trale hidroelectrice din Norvegia sau telefonul, potrivit „Wall
din München, citat\ de „Deut- [i baraje energetice marine de pe Street Journal“. Sistemul, de- Pagin\ realizat\ de Dolar SUA 2,8987
sche Welle“. Celelalte [apte sta- coastele belgiene [i daneze. numit UVO, va fi prezent pân\ Silviu DASC|LU Euro 4,1620

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Lipsa afectivit\]ii
determin\
reac]ii nevrotice
la copilul mic
Laura D., Giurgiu: „C=nd [i
de ce apar reac]iile nevrotice
la copil?“
Dr. Doina Dumitriu, medic de
familie: La v=rsta infanto-juve-
nil\, reac]iile nevrotice [i ne-
vrozele sunt str=ns legate `ntre
ele [i foarte apropiate ca forme
de manifestare clinic\. Nevro-
zele prezint\ mai multe carac-
teristici [i se pot repeta. Aces-
tea apar ca rezultat al unor
factori psiho-traumatizan]i de
intensitate mic\, care au acti-
vat lent, mai mult sau mai pu-
]in `ndelungat, care pot fi se-
siza]i din afar\, reu[ind s\ se
descifreze o stare de boal\. De
obicei, copiii cu reac]ii nevro-
tice au o implicare social\ nor-
mal\. De asemenea, nu este
modificat\ profund capacitatea
de reflectare a realit\]ii, ceea
ce `nseamn\ c\ nevroticul p\s-
treaz\ capacitatea de a se a-
precia critic pe sine [i tulbur\-
rile sale, pe care le recunoa[te
ca fiind anormale, penibile,
inacceptabile [i pentru care su-
fer\ foarte tare. Nevroticul r\-
m=ne ancorat `n realitate, co-
munic\ cu aceasta [i se simte
implicat `n ea. Reac]iile nevro-
tice au urm\toarele caracteris-
tici: - apar `n urma unei situa-
]ii psihotraumatizante, cu car-
acter neobi[nuit, dramatic (la
copilul mare). La copilul mic,
care are nivel sc\zut de `n]ele-
gere, situa]iile banale pot fi re-
ceptate ca fiind deosebit de
grave; - reac]iile nevrotice apar
la copii cu antecedente psiho-
logice lipsite de importan]\; -
reac]iile nevrotice au tendin]\
spontan\ la vindecare. ~n prac-
tic\, delimitarea nevrozelor de
reac]iile nevrotice la copil este
foarte dificil\, deoarece cele
dou\ tulbur\ri nu-[i p\streaz\
identitatea cu acurate]e. Mani-
fest\rile nevrotice reprezint\
una dintre cele mai frecvente
forme de tulburare psihic\, al
c\ror num\r este `ntr-o conti-
nu\ cre[tere, aceasta din cauza
modific\rilor condi]iilor socio-
economice, a complexit\]ii vie-
]ii cotidiene. Apari]ia nevroze-
lor [i reac]iilor ei este condi]io-
nat\ de factori determinan]i,
predispozan]i [i favorizan]i.
Rolul principal `n apari]ia lor `l
reprezint\ factorii psiho-trau-
matizan]i. Din cauza persis-
ten]ei [i for]ei lor, ace[tia pot
dep\[i capacitatea de adaptare
a copilului sau adolescentului,
gener=nd, astfel, viteza `n re-
ac]ii nevrotice. La v=rstele
mici, pe primul plan se situea-
z\ lipsa afectivit\]ii, lipsa de
stimulare, obstruc]ionarea
dorin]ei de afirmare [i a curi-
ozit\]ii infantile, rigiditatea,
hiperprotec]ia sau intoleran]a
`n ceea ce prive[te fixarea de-
prinderilor de autoservire,
plasarea for]at\ `n colectivit\]i
de copii (cre[e, gr\dini]e),
supralicitarea sentimentelor de
gelozie [i fric\. La [colari se
adun\ stresul legat de activi-
tatea [colar\, dificult\]ile de
adaptare la via]a de colectiv.
Perioada pubert\]ii, c=nd apar
noi solicit\ri, aspira]ii, con-
flicte, pierderea unui p\rinte,
e[ecuri [i noi stresuri,
reprezint\ o alt\ etap\ c=nd
pot ap\rea reac]ii nevrotice. a
Despre tumorile maligne ale laringelui
Carcinoamele laringelui reprezint\ aproximativ 45%
dintre cancerele capului [i g=tului. Frecven]a
maxim\ a bolii se situeaz\ spre 60 de ani, b\rba]ii
fiind mai afecta]i de 10 ori mai mult dec=t femeile.
de dr. Simona Alina
STRUGARIU
Factorii favorizan]i `n dez-
voltarea acestor neoplazii sunt:
- o serie de afec]iuni ale la-
ringelui (a[a-zisele st\ri prema-
ligne), care sunt: laringitele
albe, laringitele ro[ii [i papilo-
mul hiperkeratozic al adultului
(o tumor\ benign\ cu poten]ial
cancerigen);
- fumatul: Aten]ie! La fum\-
torii cronici, orice r\gu[eal\ ca-
re persist\ peste trei s\pt\m=ni
trebuie investigat\ de un medic
ORL;
- consumul de alcool;
- noxe profesionale: metale
grele (crom, nichel, uraniu), hi-
drocarburi aromate policiclice din
industria fierului, cauciucului;
- iradierea cu energii `nalte.
Simptomatologia const\ `n
primul r=nd `n prezen]a vocii
r\gu[ite, care este persistent\,
se accentueaz\ progresiv [i de-
termin\ un timbru special al
vocii („voce lemnoas\“). Alte
semne se pot manifesta singure
sau `n asocia]ie, `n func]ie de
punctul de plecare al carcinomu-
lui [i de extensia tumorii asupra
structurilor de vecin\tate: difi-
cult\]i `n respira]ie (dispneea),
dificult\]i la `nghi]it (disfagia),
impresie de corp str\in, tuse [i
hemoptizie (sput\ cu s=nge),
prinderea ganglionilor de veci-
n\tate [i apari]ia adenopatiei
laterocervicale `nalte (ganglioni
m\ri]i `n volum, nedurero[i,
duri, imobili, ce `[i cresc dimen-
siunile progresiv).
~n func]ie de locul de plecare
al tumorii canceroase, simpto-
mele se diferen]iaz\ u[or, ur-
m=nd s\ trecem `n revist\, pe
scurt, c=teva caracteristici ale
diferitelor localiz\ri:
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a DOU| GENE STAU LA
BAZA DECLAN{|RII CANCE-
RULUI CEREBRAL: Potrivit cer-
cet\torilor de la Universitatea
Columbia, una dintre cele mai
agresive forme de cancer cerebral
pare s\ fie provocat\ de ac]iunea
comun\ a dou\ gene. Glioblasto-
- `n cancerul supraglotic (dea-
supra coardelor vocale), evolu]ia
este pentru o lung\ perioad\ de
timp asimptomatic\, `n cele din
urm\ ap\r=nd disfagia (dificul-
tate, jen\ la `nghi]it), `nso]it\ de
durerea urechii (otalgie reflex\
dat\ de extensia tumorii spre hi-
pofaringe) [i, ulterior, r\gu[eal\
progresiv\ [i persisten]\. Inva-
darea ganglionar\ este rapid\ [i
frecvent\ (40%), cancerul supra-
glotic fiind forma cea mai limfofi-
l\ din toate cancerele laringelui.
- `n cancerul glotic, tumora se
dezvolt\ la nivelul coardelor vo-
mul multiform este cea mai agre-
siv\ form\ de cancer al sistemu-
lui nervos central, care invadeaz\
cu mare rapiditate creierul, pro-
ducând tumori inoperabile. Oa-
menii de [tiin]\ americani sper\
ca descoperirea lor s\ deschid\
calea pentru punerea la punct a
unor noi tratamente eficiente
`mpotriva cancerului. Cele dou\
gene, C/EPB [i Stat3, sunt active
`n cazul a peste 60% dintre pa-
cien]ii care sufer\ de glioblastom
multiform. Cercet\torii spun c\
cele dou\ gene par s\ ac]ioneze `n
tandem pentru a activa celelalte
gene cu rol `n transformarea celu-
lelor cerebrale `n tumori. Pacien-
]ii participan]i la acest studiu, ale
c\ror tumori au relevat prezen]a
activ\ a ambelor gene, au decedat
`n cel mult 140 de s\pt\mâni de
la diagnosticare. ~n schimb, jum\-
tate dintre pacien]ii pentru care
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Joi, 7 ianuarie 2010
cale, de aceea, primul semn care
apare este vocea r\gu[it\.
Evolu]ia este lent\, extensia la
nivelul ganglionilor este foarte
rar\, metastazele ganglionare a-
p\r=nd numai dup\ ce limitele
coardelor vocale sunt dep\[ite,
deci un neoplasm al coardelor
vocale cu adenopatie laterocervi-
cal\ prezent\, este o form\
dep\[it\, cu prognostic rezervat;
- `n cancerul subglotic, diag-
nosticul se realizeaz\ tardiv,
atunci c=nd apare dispneea (difi-
cultate `n respira]ie). Este o lo-
calizare mai rar\, cu evolu]ie len-
t\, cu invadarea frecvent\ a tra-
heei [i cu o extindere gangliona-
r\ prezent\ `n 20% din cazuri.
La examenul laringelui, tu-
mora are aspect vegetant (ca o
conopid\), ulcerat sau infiltra-
tiv, exist=nd [i forme care com-
bin\ aceste aspecte.
cele dou\ gene au r\mas inactive
au supravie]uit acestui termen.
a TERAPIE COMPORTA-
MENTAL| PENTRU COMBA-
TEREA AUTISMULUI: Medici de
la mai multe universit\]i ameri-
cane, care lucreaz\ pentru aso-
cia]ia „Autism speaks“, au con-
statat c\ un copil autist tratat
prin terapia comportamental\ de
la vârsta de 18 luni, timp de doi
ani, progreseaz\ considerabil, iar
simptomele se amelioreaz\, po-
trivit site-ului Maxiscience. Doi
dintre ace[ti medici au studiat 48
de copii auti[ti cu v=rste cuprinse
`ntre 18-30 luni. Ace[tia au fost
supu[i unui nou program intensiv
de terapie comportamental\, care
a implicat o interven]ie de cinci-
sprezece ore pe s\pt\mân\, `n
medie, a unui terapeut, tot atâtea
ore pentru interven]ia p\rin]ilor,
care au fost instrui]i `n prealabil,
Evolu]ia cancerului laringian
este spre extensie local\, re-
gional\ [i metastazare pe cale
sangvin\ sau limfatic\ (a-
denopatii metastatice laterocer-
vicale, metastaze pulmonare,
hepatice, osoase).
Netratat, cancerul provoac\
obstruc]ia complet\ a lumenu-
lui laringian, extensie gan-
glionar\, metastaze la distan]\,
ca[exie, hemoragii, infec]ii [i
moartea `n aproximativ 12 luni.
Tratamentul const\ `n patru
mijloace terapeutice: chirurgia,
radioterapia, chimioterapia [i
imunoterapia. Cele mai impor-
tante sunt chirurgia [i radiote-
rapia, care pot fi folosite indivi-
dual sau asociate, `n func]ie de
originea tumorii [i de stadiul ei.
* DR. SIMONA ALINA STRUGARIU
ESTE MEDIC SPECIALIST ORL
[i cinci ore de terapie a vorbirii.
Jum\tate dintre copii au benefi-
ciat de noua terapie acas\, iar
cealalt\ jum\tate, `n unit\]i
specializate. Programul, denumit
„Early Start Denver Model“, pre-
supune o analiz\ comportamen-
tal\ aplicat\, `n cadrul c\reia
copilul este `nv\]at cu anumite
comportamente, pe care le poate
practica pe baza jocului. Dup\ doi
ani, cercet\torii au constatat c\
to]i copiii supu[i acestui program
`n mediul familial prezentau o
cre[tere a coeficientului de inteli-
gen]\ de 18 puncte, fa]\ de 7 pen-
tru copiii trata]i `n unit\]i. A-
ceast\ cre[tere se refer\ mai ales
la capacit\]ile de comunicare.
Aproape 30% dintre copiii din
primul grup au fost diagnostica]i
deci cu o form\ de autism mai pu-
]in sever\, fa]\ de 5% din cel\lalt
grup. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Joi, 7 ianuarie 2010 Rom=nia `n UE 7
Economia Poloniei, neclintit\ de criza economic\ PE SCURT
Polonia [i Slovacia sunt economiile eu- neclintit de-a lungul `ntregii crize, ceea ce treac\ de la 8,4 la 9,9% din popula]ia ac-
ropene care `nregistreaz\ cea mai mare a `ncurajat consumul domestic“, explic\ tiv\. Ciolo[, audiat
cre[tere anul acesta, anun]\ cotidianul Mark Allen, [eful misiunii FMI `n Polonia. ~n Slovacia, publica]ia „Respekt“ subli- pe 15 ianuarie la PE
„Dziennik Gazeta Prawna“, citat de por- Conform acestuia, datorit\ dinamicii ex- niaz\ c\ trecerea la euro `n ianuarie 2009 a
talul presseurop.ro. Conform estim\rilor porturilor [i cre[terii consumului, PIB-ul generat o cre[tere economic\, evitând ame- Dacian Ciolo[, comisarul european
Comisiei Europene, `n 2010, produsul in- polonez ar putea chiar s\ dep\[easc\ li- nin]area infla]iei. Acest lucru explic\ par]ial desemnat pentru Agricultur\ [i
tern brut al Poloniei ar trebui s\ creasc\ cu mita prev\zut\, atingând 2%. Polonezii vor afec]iunea pe care o au slovacii pentru noua Dezvoltare Rural\, va r\spunde
lor moned\. Conform unui sondaj citat de `ntreb\rilor comisiei de specialitate
1,8% [i cel al Slovaciei cu 1,9% - o m\rire trebui totu[i s\ `nfrunte problemele create din cadrul Parlamentului European
semnificativ\ fa]\ de celelalte ]\ri UE a de cre[terea deficitului bugetar - care ar c\tre s\pt\mânalul ceh, trei sferturi din po- pe 15 ianuarie, deputa]ii stabilindu-
c\ror medie de cre[tere este estimat\ la trebui s\ ating\ 7,5% din PIB `n 2010 - [i pula]ie se declar\ mul]umit\ de moneda eu- [i deja `ntreb\rile. Una dintre aces-
0,7%. „Sistemul bancar polonez a r\mas m\rirea ratei [omajului, care ar putea s\ ropean\. a tea se refer\ la uniformizarea sub-
ven]iilor agricole la nivelul tuturor

S\r\cia europenilor, pus\ pe

statelor membre, europarlamentara
bulgar\, Maria Nedelceva,
depun=nd deja `ntrebarea la con-
ducerea grupului Partidului
Popular European. „~ntrebarea mea

seama nivelului sc\zut al educa]iei se num\r\ motivarea fiec\- deosebit\ egalit\]ii de [anse
este legat\ de egalarea subven]iilor
- prin ce mecanisme se va efectua
aceasta, dup\ ce criterii [i când va fi
posibil\“, a spus Nedelceva. Ea re-
cunoa[te `ns\ c\ nu este sigur\
2010 a fost declarat anul european de lupt\ rui cet\]ean european `n par- `ntre femei [i b\rba]i. dac\ va reu[i s\-l `ntrebe pe Ciolo[
`mpotriva s\r\ciei [i excluziunii sociale, te pentru a-l determina s\ se De asemenea, pe agenda la 15 ianuarie. „Suntem 700 de de-
implice `n lupta `mpotriva Spaniei figureaz\ [i promova- puta]i europeni [i fiecare vrea s\
oficialii de la Bruxelles stabilind un nou plan de s\r\ciei [i excluziunii sociale; rea unei Europe a cet\]enilor, pun\ câte o `ntrebare, este clar c\
publicarea greut\]ilor [i lip- fiind vorba, `n acest caz, de a- exist\ o concuren]\ foarte strâns\.
limitare a fenomenului `n r=ndul cet\]enilor Procedura pentru selectarea parla-
surilor cu care se confrunt\ propierea cet\]enilor obi[nui]i mentarilor care vor pune `ntreb\ri
Uniunii. Potrivit standardelor, `n UE, oamenii afla]i `n situa]ie de de mecanismele Uniunii Euro- nu s-a terminat `nc\. Nu este atât
o persoan\ este considerat\ s\rac\ dac\ venitul excluziune social\; consolida- pene prin intermediul unei de important `ns\ cine va pune
rea parteneriatelor cu socie- peti]ii a cet\]enilor, instituit\ `ntreb\rile, ci ce `ntreb\ri vor fi
s\u este sub 60% din salariul mediu pe tatea civil\ [i organiza]ii non- de Tratatul de la Lisabona. puse“, a ad\ugat Nedelceva.
economie. Aproximativ 80 de milioane de guvernamentale `n ideea pro- Spania, care de]ine p=n\
mov\rii unei societ\]i care `n luna iulie pre[edin]ia rota- Spania a intrat `n
cet\]eni europeni (peste 15% din popula]ia UE) sprijin\ [i dezvolt\ calitatea tiv\ a UE, sper\ s\ fac\ pro-
tr\iesc la limita sau sub limita s\r\ciei. vie]ii, bun\starea social\ [i grese `n domenii ca securi- noul an cu 4 milioane
egalitatea de [anse. tatea energetic\, schimb\rile de [omeri
climatice [i imigrarea.
Cu zece ani `n urm\, lide- 350.000 de euro pentru a- Planurile Spaniei sunt sus- Guvernul spaniol a anun]at, mar]i,
rii europeni se angajau ca, ceste activit\]i, urm=nd s\ Relansarea economic\, ]inute [i de primul pre[edinte
c\ num\rul persoanelor care au de-
pus solicit\ri pentru acordarea de
pân\ `n 2010, s\ pun\ cap\t contribuie cu o sum\ cel o prioritate pentru permanent al Consiliului Eu- aloca]ii de [omaj a crescut cu 54.657
s\r\ciei `n UE, `ns\ obiec- pu]in egal\. prima jum\tate de an ropean, Herman Van Rompuy, de persoane, `n luna decembrie
tivul este departe de a fi fost „Acum e timpul potrivit s\ care a convocat liderii politici 2009, comparativ cu luna noiem-
`ndeplinit, potrivit ultimelor ne re`nnoim angajamentul Printre punctele prioritare din ]\rile Uniunii pentru data brie, pân\ la aproape patru mi-
statistici, care subliniaz\ c\ fa]\ de promovarea soli- aflate pe agenda pre[edin]iei de 11 februarie. Principala te- lioane de persoane, informeaz\ AP.
fenomenul a cuprins `n ul- darit\]ii, drept\]ii sociale [i a spaniole a UE se num\r\ re- Potrivit Ministerului spaniol al
m\ de discu]ie a summitului Muncii, la finele lunii decembrie
timii ani [i societatea euro- unei mai mari incluziuni so- lansarea economic\, pozi]ia extraordinar va fi consacrat\
pean\, nu doar ]\rile `n curs 2009 `n registrele oficiale erau `nre-
ciale. O tr\s\tur\-cheie a UE pe scena mondial\ [i drep- relans\rii cre[terii economice. gistra]i 3,923 milioane de [omeri, cu
de dezvoltare. Uniunii Europene este soli- turile cet\]enilor. „Aceasta este prima mea zi ofi- aproape 800.000 de [omeri (sau
Speciali[tii de la Bruxelles daritatea, care reprezint\ un Având `n vedere c\ rata cial\ de lucru. Preg\tesc deja 25,4%) mai mul]i fa]\ de sfâr[itul
pun acest flagel social pe concept cu o importan]\ a- [omajului la nivelul UE a viitorul Consiliu European din lunii decembrie 2008. Ultima lun\ a
seama nivelului de educa]ie parte pe timp de criz\. Cu- ajuns la 9,3% `n 2009 (19,3% 11 februarie. Am luat ini]ia- lui 2009 a fost a cincea lun\ de
sc\zut, a dependen]ei de dro- vântul «Uniune» spune totul - `n Spania), accentul se va pu- cre[tere consecutiv\ a cererilor pen-
tiva de a convoca acest Con- tru aloca]ii de [omaj `n Spania,
guri sau a copil\riei marcate cu to]ii `mpreun\ `nfrunt\m ne foarte mult pe redresarea siliu a c\rui tem\ principal\ dup\ trei luni de sc\dere `n perioa-
de un acces limitat la resurse criza economic\, iar aceast\ economic\. Printre priorit\]i va fi economia“, a afirmat Van da verii. Potrivit cifrelor Oficiului
culturale, sociale [i materiale. solidaritate creeaz\ o plas\ se vor num\ra adoptarea u- Rompuy `ntr-un comunicat. European de Statistic\ (Eurostat),
~n UE, o persoan\ este con- de siguran]\ pentru fiecare nei noi strategii europene de „Avem nevoie de o cre[tere e- `n luna octombrie 2009 Spania avea
siderat\ s\rac\ dac\ venitul dintre noi“, se arat\ `ntr-un cre[tere economic\ [i ocupare conomic\ mai mare pentru fi- cea de a doua mare rat\ a [omajului
s\u este sub 60% din salariul comunicat al Executivului a for]ei de munc\ [i asigura- nan]area pe o baz\ solid\ a din UE (19,3%), fiind dep\[it\ doar
mediu pe economie. Aproxi- european. de Letonia, aproape dublu fa]\ de
rea unei mai bune suprave- modelului nostru social [i pen- media din UE.
mativ 80 de milioane de Comisia European\ a tra- gheri a sistemului financiar tru p\strarea modului nostru
cet\]eni europeni (peste 15% sat c=teva direc]ii `n promo- interna]ional. Spania inten- de via]\ european“, a precizat
din popula]ia UE) tr\iesc la varea acestor idei, `ntre care ]ioneaz\ s\ acorde o aten]ie Van Rompuy. a UE, `ngrijorat\
limita sau sub limita s\r\ciei. de deficitul Greciei
De asemenea, un european
din zece tr\ie[te `ntr-o familie Oficiali ai Comisiei Europene (CE)
de [omeri [i pentru 8% din [i ai B\ncii Centrale Europene se
afl\ la Atena pentru a auzi direct de
cet\]enii UE a avea un loc de la oficialii greci ce m\suri
munc\ nu este de ajuns pen- inten]ioneaz\ s\ ia pentru a reduce
tru a ie[i din s\r\cie. deficitul bugetar al ]\rii - cel mai
mare din zona euro. Potrivit site-
ului financiar grec Ta Nea, deficitul
Plan de combatere bugetar al ]\rii pe anul 2009 ar fi
a s\r\ciei fost de 14,5% din PIB, lucru datorat
`n principal reducerii veniturilor din
~n 2010, sub egida Anului taxe. Aceast\ cifr\ este sim]itor mai
european de lupt\ `mpotriva mare decât cea de 12,7% prognozat\
s\r\ciei [i excluziunii sociale, de guvernul socialist `n luna noiem-
vor fi organizate diverse ac- brie. Atena va trebui s\ transmit\
CE, pân\ la sfâr[itul acestei luni,
tivit\]i, printre care o reuni- un raport privind situa]ia sa buge-
une care se va focaliza pe ce- tar\, acest subiect urmând a fi dis-
t\]enii europeni care tr\iesc cutat [i la reuniunea din 15-16 fe-
`n s\r\cie (`n luna mai) [i o bruarie a mini[trilor de finan]e din
mas\ rotund\ (`n luna oc- statele membre UE. Potrivit
tombrie). De asemenea, fieca- Pactului de Stabilitate [i Cre[tere al
re stat membru va avea pro- UE, deficitele statelor membre nu
au voie s\ dep\[easc\ pragul de 3%,
priul program, pe probleme `ns\ marea majoritate a ]\rilor
specifice, `n acest sens Uniunii au `nc\lcat aceast\
Uniunea aloc=nd un buget de prevedere `n 2009, pe fondul crizei
17 milioane de euro, sum\ ce economico-financiare. a
va fi completat\ de contribu-
]ii ale statelor membre. Ro- Pagin\ realizat\
m=nia va primi pu]in peste de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Documentar Joi, 7 ianuarie 2010

Sf=ntul Ioan Botez\torul, modelul asce]ilor

Ast\zi s\rb\torim Soborul Sf=ntului
Ioan Botez\torul, zi `n care cinstim pe
proorocul care L-a botezat pe
Mântuitorul lumii `n apele Iordanului,
moment `n care Sfânta Treime S-a
ar\tat pentru prima dat\ oamenilor.
Soborul Sfântului Ioan Botez\torul
sau `ncununarea tuturor zilelor
Descrierea vie]ii pe care o
ducea Ioan Botez\torul `n pus-
tie a servit ca model pentru pri-
mii asce]i ai cre[tinismului [i
mai t=rziu pentru monahism.
Ioan era `mbr\cat `n haine din
p\r de c\mil\, m=nca miere de
albine [i l\custe [i se ruga me-
reu. Haina din p\r de c\mil\
purtat\ de Ioan vorbe[te despre
poc\in]a necesar\ atât evreilor,
cât [i p\gânilor. Totodat\, ve[-
mântul purtat de Sfântul Ioan
m\rturisea asprimea vie]ii duse
de acest prooroc. „~naintemer-
g\torul Domnului nu tr\ia `n
comoditate, el avea ca preocu-
pare principal\ bucuria care vi-
ne omului din rug\ciune, din
postire, din poc\in]\ [i din d\-
ruirea sa total\ lui Dumnezeu.
~ncingerea cu o curea de piele
CM
YK
`nchinate Sfântului Ioan este ultima
mare s\rb\toare a iernii. Ast\zi
Biserica Ortodox\ `i aduce jertf\ de
mul]umire ~naintemerg\torului
Domnului, care a propov\duit evreilor
de atunci, dar [i tuturor oamenilor
pân\ ast\zi: „Poc\i]i-v\, c\ s-a
apropiat `mp\r\]ia cerurilor!“.
provenit\ de la un animal mort linia la 4 ianuarie 2009
semnific\ mortificarea, omorâ- Patriarhul Bisericii Ortodoxe
rea patimilor p\c\toase care Române, PF P\rinte Daniel.
tr\iesc `n el. ~n acela[i timp, `n Toate aceste am\nunte lega-
Orient, unde hainele erau lungi te de `mbr\c\mintea [i hrana
[i largi, când cineva purta cu- Sfântului Ioan reprezint\ sem-
rea `nsemna c\ era gata s\ lu- nifica]ii duhovnice[ti pentru a
creze. Omul `n stare de activi- `n]elege via]a pustniceasc\.
tate era `ncins. Sfântul Ioan es- Din acest motiv, a mai spus Pa-
te `ncins, pentru c\ se afl\ `n triarhul României, ~nainte-
lucrare de propov\duire, de ru- merg\torul Domnului este con-
g\ciune, `n lucrare duhovni- siderat modelul sau prototipul
ceasc\. Hrana lui, constituit\ vie]ii pustnice[ti [i foarte ade-
din miere s\lbatic\ [i l\custe, sea o mul]ime de p\rin]i din
animale socotite curate `n car- pustie au tr\it o via]\ asem\-
tea Leviticului, dar care aveau n\toare cu cea a Sfântului
gust [i miros nepl\cute, ne Ioan, hrana cea mai importan-
arat\ c\ nu mâncarea [i gustul t\ fiind cuvântul lui Dumnezeu
bun sunt scopurile activit\]ii [i rug\ciunea, iar `mbr\c\min-
sale, ci c\ Proorocul Ioan m\- tea reprezentând-o `nve[mân-
nânc\ doar ca s\ tr\iasc\, nu tarea cu virtu]i, `n prezen]a [i Via]a ascetic\ a Sf=ntului Ioan Botez\torul a servit
tr\ie[te ca s\ m\nânce“, sub- lumina Duhului Sfânt. De a- ca model pentru monahi, iar numele s\u este
ceea, pustnicii `nf\]i[a]i `n pic- purtat de milioane de credincio[i din `ntreaga lume
tura Bisericii au haine [i chi-
puri luminoase, pentru c\ ei s- rocul spunea, botezul cu „foc [i Cum a murit
au `mbr\cat `n lumina harului Duh Sfânt“, pe care `l aducea
Cel Care va veni dup\ el, Hris- Sf=ntul Ioan
lui Dumnezeu.
tos-Domnul. Momentul `n care Iisus a
Misiunea pe care a avut-o venit la Ioan spre a Se boteza
„Poc\i]i-v\, Ioan Botez\torul a fost aceea a fost vârful misiunii profetu-
c\ s-a apropiat de a vesti apropierea lui lui de pe malul Iordanului. El
`mp\r\]ia cerurilor!“ Mesia [i de a boteza `n r=ul a deschis inimile [i min]ile e-
Iordan pe cei care se poc\iau. vreilor, spre a-L primi pe Hris-
Ioan Botez\torul este Evanghelia dup\ Matei arat\ tos [i cuvântul Acestuia. S\-
~nainte-merg\torul Domnului, c\ mesajul principal pe care `l mân]a aruncat\ de el va rodi:
cel care a preg\tit calea [i transmitea Ioan era „poc\i]i- primii ucenici ai Domnului vor
mul]imile pentru primirea lui v\, c\ s-a apropiat ~mp\r\]ia fi ale[i dintre cei ai Sfântului
Mesia, Iisus Hristos. Mesajul Cerurilor“. Spre deosebire de Ioan. ~ntruc=t `n predicile sale
principal pe care `l transmitea Sf=ntul Matei, ceilal]i doi l-a criticat, `n mod repetat, pe
Ioan era „Poc\i]i-v\, c\ s-a a- evangheli[ti sinoptici Luca [i regele Irod Antipa pentru fap-
propiat `mp\r\]ia cerurilor!“. Marcu folosesc termenii „~m- tul c\ s-a c\s\torit cu Irodia-
Cei care renun]au la p\cate e- p\r\]ia lui Dumnezeu“. Cer- da, fosta so]ie a fratelui s\u
rau boteza]i `n Iordan. Ritua- cet\torul Robert Foster arat\ vitreg Filip, a fost `ntemni]at.
lul care `nso]ea botezul oficiat c\ Evanghelistul Matei folo- La o petrecere cu mul]i oas-
de Ioan evreilor era asem\n\- se[te termenii „~mp\r\]ia Ce- pe]i, Salomeea, fiica Irodiadei,
tor cu ritualul descris `n Ma- rurilor“ pentru a ar\ta iudei- a dansat `n fa]a tat\lui s\u vi-
nuscrisele de la Marea Moart\ lor, c\rora li se adreseaz\, treg. Acesta a cedat farmece-
(Qumran). Se poate trage con- sensul spiritual al `mp\r\]iei lor tinerei dansatoare [i i-a
cluzia c\ Ioan ar fi f\cut parte lui Hristos, ceea ce fariseii nu promis orice. La `ndemnul ma-
din gruparea esenienilor, tr\i- au `n]eles, crez=nd `ntr-o `m- mei, fata a solicitat capul
tori `n pustie. Dar, spre deose- p\r\]ie lumeasc\ a lui Mesia. Sfântului Ioan Botez\torul.
bire de Manuscrisele Qumran, Al]i cercet\tori arat\ c\ ter- Fiind ucis, capul i-a fost adus
unde botezul era un ritual in- menii au semnifica]ii escatolo- Salomeei pe tav\. Trupul lui
dividual, botezul practicat de gice, referindu-se la Judecata Ioan Botez\torul ar fi fost dus
Ioan la Iordan era unul de de Apoi, iar al]ii, precum O. de sus]in\torii s\i `n ora[ul
grup. Botezul acesta are [i o Cullmann, consider\ c\ se re- Samaria, unde a fost `ngropat.
semnifica]ie escatologic\, pre- fer\ la o `mp\r\]ie care nu e- diac. George ANICULOAIE,
(d
vestind, a[a cum `nsu[i proo- ra `nc\ inaugurat\. Augustin P|UNOIU )

Locul (ast\zi `n Iordania) `n care boteza Sf=ntul Ioan

Ocrotitor al mai insula a primit numele „San Juan Bautista de
Puerto Rico“ , pornind de la numele original pe

Sf=ntul Ioan Botez\torul
este `nt=lnit [i `n alte religii
~n religia monoteist\ mandaenist\, `nt=lnit\ `n special `n lu-
mea arabic\, el este cinstit ca cel mai mare mesager al lui Dum-
nezeu, cu numele Yahia, `n Sidra d-Yahia (Cartea lui Ioan). Este
considerat adev\ratul Mesia. Conform scrierii lui Ginza Rba,
profetul a murit `n m=inile unui `nger care i s-a ar\tat la Iordan
pentru a fi botezat. Ioan ar fi [tiut c\ dac\ `l boteaz\ va muri, dar
a f\cut acest lucru. Dup\ moartea sa, `ngerul i-ar fi acoperit tru-
pul cu noroi. Tot cu numele Yahia este `nt=lnit [i `n islam, unde
Ioan este cunoscut ca profetul `nrudit cu „profetul Iisus“, ca fiul
Elisabetei [i al lui Zaharia. ~n Sura 19, versetele 7-12, este de-
scris ca pur, devotat, „profetul drept\]ii“ [i trimis s\ confirme cu-
v=ntul lui Allah“.
multor ora[e ale lumii
Conform tradi]iei, Ioan a fost `nmormântat `n
Samaria. Istoricii Rufinus [i Teodoret arat\ c\
mormântul s\u a fost profanat `n timpul `mp\ra-
tului Iulian Apostatul, `n 362, o parte dintre moa[-
te fiind arse. Restul au fost duse `n Ierusalim, apoi
`n Alexandria, unde, la 27 mai 395, au fost a[ezate
`n biserica ce `i poart\ numele. Despre capul
Sfântului, Nichifor [i Simeon Metafrastul spuneau
c\ ar fi fost `ngropat separat, `n fort\rea]a Ma-
chaerus ori chiar `n palatul lui Irod din Ierusalim.
Ast\zi, capul Sfântului se afl\ la Roma. Fragmen-
te din moa[te se g\sesc [i `n m\n\stiri din Biseri-
ca Copt\.
Sf=ntul Ioan este ocrotitorul insulei Puerto
Rico [i al ora[ului capital\ San Juan. ~n 1521,
care Cristofor Columb l-a dat insulei. Mul]i ani,
insula [i ora[ul erau numite at=t „San Juan
Bautista“ c=t [i „Puerto Rico“. Abia din 1746,
insula se nume[te „Puerto Rico“ iar ora[ul ca-
pital\ se nume[te „San Juan“. Mottoul oficial al
insulei este „Joannes Est Nomen Eius“ adic\
„Ioan este numele lui“. Sf=ntul Ioan ocrote[te [i
Canada cu ora[ele St. John Newfoundland [i St
John New Brunswick. Pe 24 iunie, `n Quebec
este „Fete nationale“ sau „La Fete St. Jean
Baptiste“. ~n noaptea dintre 23 [i 24 iunie,
Sf=ntul Ioan este cinstit `n Porto, Portugalia. ~n
Marea Britanie, Sf=ntul Ioan ocrote[te ora[ele
Penzance [i Cornwall, iar ora[ele Lian, Metro
Manila, San Juan din Philippines, ca [i `ntregul
stat Carolina de Sud `l ca au ca patron. ({.M.)

CM
YK
 CM
YK

Joi, 7 ianuarie 2010 Eveniment 9

Ziua sfin]irii apelor

Continuând bucuria prilejuit\ de marele praznic
al Na[terii Domnului, credincio[ii ortodoc[i s-au
gr\bit ieri spre biserici [i m\n\stiri din toat\ ]ara,
pentru a s\rb\tori alt mare praznic al Ortodoxiei,
Botezul Domnului [i Mântuitorului nostru Iisus
Hristos, c=nd se s\vâr[e[te slujba sfin]irii
Aghezmei mari, ce d\ vindecare sufletului [i
trupului tuturor celor care se roag\ cu credin]\
tare [i n\dejde nem\surat\.
La Catedrala patriarhal\ din Bucure[ti, slujba
Sfintei Liturghii [i a sfin]irii Aghezmei mari a fost
s\vâr[it\ de Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel,
`nconjurat de un ales sobor de preo]i [i diaconi.
se reduce la simpla iertare a p\ca-
de Ciprian B+RA telor, pe care o cerea botezul lui
Ioan sau botezul poc\in]ei, [i a e-
Ieri, `n minunata zi a prazni- viden]iat c\ expresia „Acesta este `nvierea cu trupul“, a explicat prezen]a Sa. Acum, prin puterea bucurie Agheazm\ mare din cele
cului Bobotezei, Colina Patriar- Fiul Meu Cel iubit `ntru care am P\rintele Patriarh Daniel. Duhului Sfânt [i prin rug\ciuni 12 vase cu capacitatea de peste
hiei a devenit ne`nc\p\toare binevoit“ arat\ c\ „rostul cel mai adresate Tat\lui Ceresc, prin 7.000 de litri. Unii dintre ace[tia
pentru miile de credincio[i pre- mare al botezului este `nfierea o- acelea[i Persoane ale Sfintei ne-au m\rturisit bucuria prezen-
zen]i, care, r\sfira]i peste tot `n mului. ~n Hristos, Fiul lui Dum- „Apele devin din nou Treimi, prin harul lor se sfin]e[te ]ei la sfânta slujb\ [i n\dejdea
jurul catedralei, au d\ruit aces- nezeu Cel ve[nic devenit om, uma- purt\toare de Duh Sfânt“ apa pe care noi o vom primi `n binecuvânt\rii pe care o vor
tui `ndr\git loc o `mbr\]i[are tai- nitatea este `nfiat\ de Dumnezeu primi prin gustarea din Agheaz-
nic\, a[teptând s\ primeasc\ `n
dar de la Dumnezeu ca bine-
Tat\l prin lucrarea Duhului Sfânt Dup\ citirea rug\ciunii amvo- facere, ca grij\, ca semn al iubirii ma cea mare. „Ast\zi am venit la
pia]eta dintre Catedrala patriar- [i de aceea Duhul Sfânt este nu- nului `n cadrul Sfintei Liturghii,
hal\ [i Re[edin]a patriarhal\ A- p\rinte[ti a lui Dumnezeu fa]\ Patriarhie pentru c\ este o mare
mit [i Duhul `nfierii, Duhul Fiului Patriarhul nostru `nconjurat de de noi, semn al binecuvânt\rii s\rb\toare a Bisericii [i a po-
gheazma mare, pentru a o duce lui Dumnezeu rev\rsat `n inimile `ntreg soborul slujitorilor au
fiecare `n casele lor. Preasfintei Treimi pentru noi porului român. Am venit aici cu
noastre ca s\ ne `nve]e pe noi s\ mers `n procesiune `n pia]eta din ,cre[tinii ortodoc[i, care ne-am gândul plin de n\dejde c\ ast\zi,
ne `ntoarcem spre Dumnezeu fa]a Catedralei, cântând tropare- botezat `n numele Tat\lui [i al când se sfin]esc apele, vom duce
„Botezul lumineaz\ Tat\l ca fii duhovnice[ti prin le specifice praznicului Botezului Fiului [i al Sfântului Duh [i [i noi acas\ Agheazma mare pen-
botez“. Domnului [i Mântuitorului nos- tr\im din iubirea Tat\lui, a tru to]i ai no[tri [i vom lua de a-
rostul vie]ii noastre tru Iisus Hristos. Aici a avut loc Fiului [i a Sfântului Duh [i ne cum `nainte 8 zile, precum [i `n
pe p\mânt“ „Botezul `n numele s\vâr[irea sfin]iri celei mari a a- preg\tim pentru ~mp\r\]ia Ta- fiecare zi a a-nului dup\ ce vom CM
YK
pei, iar la final Patriarhul Româ- t\lui, a Fiului [i a Sfântului Duh. posti, la vreme de trebuin]\. De-
~n cadrul Sfintei Liturghii, ofici- Preasfintei Treimi ne niei a rostit un cuvânt de `nv\]\- Tr\im `n iubirea [i `n lumina a lungul vremii am avut multe
at\ `n Catedrala patriarhal\, du- tur\ `n care a eviden]iat c\ rug\- Preasfintei Treimi [i ca un semn dovezi c\ Agheazma mare este
p\ citirea Sfintei Evanghelii, ~ntâi- d\ruie[te [i `nceputul ciunile slujbei sfin]irii celei mari de binecuvântare, [i ca o amin- binef\c\toare pentru trup [i pen-
st\t\torul Bisericii noastre a expli- `nvierii noastre“ a apei arat\ c\ prin sfântul botez tire a botezului nostru, [i ca o `n- tru suflet, dac\ o lu\m cu cre-
cat `n]elesurile duhovnice[ti ale E- ni se d\ruie[te na[terea cea no- t\rire `n credin]a ortodox\ m\r- din]\ tare“, ne-a declarat Iulian
vangheliei ce a fost rânduit\ de Bi- ~ntâist\t\torul Bisericii noas- u\, `nfierea `n har [i libertatea turisit\ la botez. Iar `n fiecare Bl\naru, de 47 de ani, inginer.
seric\ s\ fie citit\ cu prilejul aces- tre a eviden]iat c\ Botezul Mân- de a fi cu Dumnezeu pururea. Sfânt\ Liturghie noi primim spre „Petru noi to]i, cre[tinii, Bobo-
tui mare praznic, ar\tând c\ din a- tuitorului nostru Iisus Hristos „Dumnezeu este sfin]irea noas- sfin]ire, spre t\m\duire [i spre teaza `nseamn\ o mare bucurie
ceasta reiese c\ Botezul Domnului este mai mult decât botezul lui tr\ [i prin harul s\u sfin]e[te su- cre[tere duhovniceasc\ aceast\ [i o mare binecuvântare, fiindc\
lumineaz\, fundamenteaz\ [i este Ioan [i c\ de aceea dup\ ce S-a fletul [i trupul omului, dar sfin- Agheazm\ mare“. primim cu to]ii Agheazma mare
temelia botezului nostru cre[tin. botezat `n ap\ a avut loc pogo- ]e[te [i firea apelor. ~n cânt\rile din care gust\m timp de opt zile
„Dumnezeu, prin Fiul S\u f\cut rârea Sfântului Duh sub form\ pe care le-am auzit ast\zi se spu- [i cu care binecuvânt\m cu orice
om din iubire pentru oameni [i de porumbel, semn al `mp\c\rii ne «ast\zi se sfin]e[te firea ape- „Agheazma mare prilej [i la orice moment de `n-
pentru mântuirea lor a luminat lu- lui Dumnezeu cu oamenii. „Du- lor». Cum se sfin]e[te firea ape- este binef\c\toare cercare casele noastre. Sper ca
mea pentru c\ i-a dat sensul prim hul Sfânt `n chip de porumbel ne lor? Devin din nou purt\toare de rug\ciunile `n\l]ate ast\zi de
[i ultim, acela de dar al lui Dum- cheam\ la `mp\carea cu Dum- Duh Sfânt“, a spus PF P\rinte
pentru trup [i pentru Patriarhul României [i de to]i
nezeu care trebuie sfin]it spre sla- nezeu prin cur\]irea de p\cate. Patriarh Daniel, care a explicat suflet, dac\ o lu\m preo]ii din toat\ ]ara s\ ne aduc\
va lui Dumnezeu [i spre fericirea Prin Botez ni se iart\ p\catele, c\ „firea apelor se sfin]e[te c\ prin sfin]irea apei binecuvânta-
oamenilor crea]i dup\ chipul lui mai `ntâi p\catul st\mo[esc, ca cu credin]\ tare“
Dumnezeu cel Unul Sfânt, Iisus rea lui Dumnezeu, bucuria [i li-
Dumnezeu Cel ve[nic viu. Botezul stare, ca `nclina]ie a noastr\ spre Hristos, care S-a f\cut om din iu- To]i credincio[ii care au parti- ni[tea noastr\ [i a tuturor ce vin
lumineaz\ rostul vie]ii noastre pe p\cat mo[tenit\ de la protop\- bire pentru oameni [i pentru cipat la slujba sfin]irii celei mari cu credin]\ la biseric\ s\ cear\
p\mânt. Noi suntem f\cu]i nu ca rin]ii no[tri Adam [i Eva, dar ne mântuirea oamenilor, a intrat `n a apei, care a avut loc pe esplana- milostivire de la Dumnezeu“, a
s\ sfâr[im `n p\mânt, ci ca s\ ne d\ [i harul `nfierii [i totodat\ bo- apele Iordanului [i le-a sfin]it cu da Catedralei, au putut lua cu spus Maria Leca, de 58 de ani. a
`n\l]\m la ceruri, nu ca s\ sfâr[im tezul `n numele Preasfintei Tre-
`n moarte, ci prin `nviere s\ ajun- imi, `n ap\ [i `n Duh Sfânt ne d\-
gem la slava Prea Sfintei Treimi“, ruie[te [i `nceputul `nvierii nos-
a spus Patriarhul României. tre. Botezul ne d\ruie[te cur\]i-
De asemenea, Preafericirea Sa rea de p\cate, darul sau arvuna
a explicat c\ finalul Evangheliei `nfierii [i darul sau arvuna `nvie-
ce s-a citit ieri arat\ `n]elesul cel rii noastre, mai `ntâi sufleteasc\
mai profund al botezului, care nu [i apoi ,la sfâr[itul veacurilor, [i

CM
YK
10 Opinii Joi, 7 ianuarie 2010

EXERCI}II ~N FA}A LIBERT|}II

Despre libertate, v\zut\ (ca) la 20 de ani

de Ioana Bidilic\
VASILACHE
In ziua de Cr\ciun, `n 1949,
pe unul dintre pere]ii din Ca-
mera 4 Spital a `nchisorii din
Pite[ti, se afla r\stignit un tâ-
n\r care refuzase reeducarea.
}urcanu privea triumf\tor ta-
bloul, crezând c\, `n felul
acesta, `i va convinge pe „mis-
tici“ s\ devin\ [i s\-[i trans-
forme, la rândul lor, prietenii
`n „oameni“. Când tân\rul a
murit, acesta a exclamat `n-
cântat c\ „banditului“ i-a ce-
dat inima. Sub teroare, `n
temni]e, cât [i prin propagarea
ideologiei comuniste `n afara
lor, se urm\rea formarea „omu-
lui nou“. Patruzeci de ani mai
târziu, tot setea de libertate a
f\cut ca oamenilor s\ le cedeze
inima [i s\ refuze s\ mai `ndu-
re via]a impus\ de regim.
In `nchisorile comuniste [i
la Revolu]ie s-a murit pentru
libertate. Bunicii no[tri au do-
rit pentru noi libertatea de a
cunoa[te [i de a ne tr\i via]a
`n conformitate cu adev\rate-
le valori, nu doar cele burghe-
ze, ci mai ales cele cre[tine.
P\rin]ii no[tri, educa]i `n spi-
ritul s\r\c\cios [i strict, im-
pus de sistem, au dorit pentru
noi pur [i simplu libertatea de
a ne construi singuri via]a,
adic\ aceea de a ne alege `n ce
credem [i de a defini ceea ce
vrem s\ devenim, f\r\ s\ tre-
buiasc\ s\ atingem vreun
standard de „om nou“. Am
crescut având banane [i por-
tocale, h\inu]e [i juc\rii fru-
moase, `nv\]ând limba engle-
z\ de la televizor, de pe cana-
lele str\ine de desene anima-
te. Am putut cump\ra reviste-
le de adolescen]i care ne sin-
cronizau interesele, preocup\-
rile [i gusturile cu cei de vâr-
sta noastr\ din Occident. Este
ceva ce, `ns\, p\rin]ii no[tri
nu au prev\zut `n 1989: c\
aceast\ libertate atât de dori-
t\ de ei, de a te autodetermi-
na, nu mai este considerat\
`nceputul construc]iei propriei
personalit\]i, ci a devenit `n-
s\[i esen]a ei.
Felul `n care este `n]eleas\
libertatea azi arat\ c\ ea nu
mai este nicidecum pretextul
de a c\uta binele, de a-l cu-
noa[te [i de a-]i conduce via]a
dup\ el. U[or, u[or ne-a intrat
pe sub piele ideea c\ trebuie
s\ fim altfel, c\ trebuie s\ fim
diferi]i, unicat, dac\ este posi-
bil, ne`mp\rt\[i]i [i ne`n]ele[i
de ceilal]i, c\ este necesar s\
avem o imagine, protejat\ de
drepturi de autor, care s\
func]ioneze ca o carte de vizi-
t\ pentru noi `n societate. De-
ja nu mai vorbim doar de
brand de produs [i brand de
]ar\, am `nceput s\ vorbim
despre brandul personal. Su-
ferim de un „complex al origi-
nalit\]ii“, cum `l numea p\-
rintele Savatie Ba[tovoi, care
nu mai este specific doar tine-
rilor care caut\ s\ experimen-
teze lumea pentru a se putea
pozi]iona vizavi de ea, ci [i au-
torilor de crezuri - politicieni-
lor [i arti[tilor.
Exist\ mai multe implica]ii
ale acestei percep]ii asupra li-
bert\]ii `n societatea noastr\,
mai ales `n rândul tinerilor.
Dac\ nu `]i tr\ie[ti via]a la
maximum, `nseamn\ c\ nu
e[ti liber - idee care aminte[te
de conceptul nietzschean de
„resentiment“: „cumin]enia“,
`n]eleas\ ca [i conformism,
pare s\ denote tocmai frustra-
rea oamenilor slabi care, la fel
ca vulpea, neajungând la stru-
guri, prefer\ s\ spun\ c\ sunt
acri. Fiindu-le inaccesibile,
pentru un motiv sau altul,
pl\cerile lumii de azi, tinerii
cumin]i le devalorizeaz\ [i le
condamn\, alegând s\ tr\ias-
c\ `n conformitate cu ni[te va-
lori arhaice. Mai mult, discre-
]ia [i simplitatea sunt consi-
derate absen]a unui discurs
propriu, a unui mesaj perso-
nal, a unei experien]e de via]\
transformate `n poveste de
spus celorlal]i, poveste care s\
te individualizeze [i s\ te re-
prezinte `n culegerile de po-
ve[ti corecte politic.
O alt\ implica]ie a felului
`n care e `n]eleas\ acum liber-
tatea este c\ adeziunea la ori-
ce fel de ideologie sau de crez,
`mp\rt\[it de mai multe per-
soane, este un semn de lips\
de personalitate. La `ntreba-
rea „`n ce s\ cread\ ast\zi un
tân\r?“, orice r\spuns univoc
este privit cu ne`ncredere. Ac-
cesul la „re]etele de succes“ oc-
cidentale, absen]a instrumen-
telor, a exerci]iului de selec]ie
a valorilor dup\ care s\ ac]io-
n\m, dar [i starea actual\ a so-
ciet\]ii par s\ fac\ din adeziu-
nea la un program de idei sau
la un crez de via]\, cultural sau
artistic o pierdere de timp [i re-
surse, o `ntârziere nedorit\ de
la atingerea scopurilor.
Orice demers care `[i pro-
pune s\ dezamorseze reticen-
]a tinerilor fa]\ de unirea sub
un crez comun este sortit s\
`ntâmpine piedici deloc negli-
jabile, de aceea, spune p\rin-
tele Savatie Ba[tovoi `ntr-o
conferin]\, aceast\ for]\, a-
cest curaj, acest elan al tinere-
]ii trebuie orientate astfel `n-
cât tân\rul „s\ `nfrunte reali-
tatea posac\“. Adaug\ p\rin-
tele: un tân\r trebuie s\ crea-
d\ `n curaj, mai `ntâi de toate,
`n biruin]a Vie]ii, `n biruin]a
asupra mor]ii, având elanul
lui Iacob `n lupta cu `ngerul,
`n urma c\reia [i L-a f\cut pe
Dumnezeu prieten. De fapt, a-
cest curaj [i aceast\ credin]\
`n biruin]a Vie]ii le-au avut [i
de]inu]ii politici din temni]ele
comuniste, luptând cu ne-
dreptatea [i cu ei `n[i[i pân\
la sfin]enie, [i cei ie[i]i `n stra-
d\ `n 1989.
Na[terea Domnului este,
de fapt, „revolu]ia“ cea mai
important\ din istoria omului
- la plinirea vremii, când toa-
t\ lumea era adâncit\ `n griji-
le proprii, lumina de la Beth-
leem s-a `ntins [i a acoperit
toate marginile lumii. Despre
acest moment, Sfântul Ioan
Maximovici spune `ntr-una
din predicile sale c\ s-a `n-
tâmplat „`n lini[te [i f\r\ zar-
v\“, cu simplitatea cu care „pi-
c\tura de rou\ cade peste ]a-
rin\“ - o simplitate care, ca as-
t\zi, a fost subestimat\. ~ns\,
rezultatul acestei discrete „re-
volu]ii“ `n primul rând `mpo-
triva firii a fost de nezdrunci-
nat: Fiul lui Dumnezeu Se fa-
ce om pentru a birui p\catul,
ca prin moartea Sa s\ `nving\
moartea noastr\, ca s\ ofere
[ansa omului nou, singurul cu
adev\rat liber, s\ redobân-
deasc\, dac\ va dori, raiul
pierdut, vorba colindului: „U-
nul fiind `n trei fe]e/ S-a pogo-
rât s\ ne-nve]e,/ s\ ne-arate
cu blânde]e,/ s\ pricepem, s\-n-
]elegem,/ s\ cunoa[tem, s\ ale-
gem,/ `n iad la munci s\ nu
mergem“. a

PERSPECTIVE

Darul libert\]ii
de Lauren]iu GHEORGHE
S-au `mplinit 20 de ani de la eveni-
mentele din decembrie 1989 [i oame-
nii profit\ de ocazie pentru a rememo-
ra acele momente [i a `ncerca g\sirea
unui sens sau poate al adev\rului
complet cu privire la ceea ce s-a `n-
tâmplat de fapt. Acest efort nu este re-
strâns doar la români, din contra, `n
str\in\tate se `ncearc\, la fel, regân-
direa acelor evenimente care au con-
dus la c\derea comunismului `n Euro-
pa de Est [i stabilirea unor evalu\ri cu
privire la ce a mers [i ce nu `n ace[ti
ani. E firesc s\ apar\ asemenea evalu-
\ri jubiliare, de vreme ce s-a s\rb\to-
rit cu fast c\derea Zidului Berlinului
`n compania principalilor [efi de state
[i guverne din Europa. Nu e locul aici
`ns\ facem o evaluare complet\ a tu-
turor lucrurilor care s-au schimbat de
atunci, de aceea m\ voi ocupa doar de
un singur aspect care m\rturisesc c\
m-a surprins foarte negativ.
Revolu]ia român\ a [ocat `n Occi-
dent prin faptul c\ a fost cea mai sân-
geroas\, a fost transmis\ `n direct la
televizor [i a putut oferi o imaginea
unei na]iuni care se afla, atunci, `n
pragul colapsului economic [i moral.
Dar, cel mai [ocant aspect al realit\]ii
române[ti pentru occidentali a fost si-
tua]ia copiilor din orfelinate. {i poate
`[i aduc mul]i aminte cum curgeau re-
portajele despre aceste orfelinate mi-
zere pe televiziunile occidentale. Mul]i
români s-au sim]it ofensa]i de aceast\
campanie din media occidental\, de-
oarece li se p\rea c\ România are mai
multe de ar\tat decât orfanii epocii de
aur [i situa]ia lor jalnic\.
Timpul a trecut, România s-a schim-
bat, am intrat `n UE [i NATO, am be-
neficiat de fonduri europene [i de ajuto-
rul str\in\t\]ii pentru a trece peste
traumele tranzi]iei [i, `n bun\ m\sur\,
am trecut, dar iat\ c\ occidentalii au
dorit s\ vad\ cum am reu[it s\ rezol-
v\m acest capitol al copiilor institu]io-
naliza]i [i au f\cut o serie de reportaje
incognito la o câteva case de copiii din
zonele mai pu]in accesibile celor din
media local\. {i ce au g\sit a fost deo-
potriv\ [ocant pentru ei [i pentru mine.
De[i `n unele locuri lucrurile se schim-
baser\ radical `n bine, `n alte locuri
situa]ia era dramatic\, copii [i adul]i la
un loc, 160 `n 140 de paturi, un miros
de nedescris care i-a `ntors stomacul pe
dos reporterului de la BBC, o lips\ cro-
nic\ de personal, de la personalul de
supraveghere pân\ la medici, psi-
hologi, asisten]i sociali [i, `n general,
membrii acelei comunit\]i profesionale
a c\rei slujb\ este integrarea social\ a
acestor tineri dup\ ce p\r\sesc or-
felinatul. Pe scurt, unii copii erau acolo
din decembrie ’89 [i p\reau c\ nu vor
reu[i s\ scape vreodat\ de acolo. Oc-
cidentalii au fost [oca]i s\ vad\ apro-
ximativ acelea[i lucruri pe care le v\zu-
ser\ acum 20 de ani. Iar lor li s-a p\rut
lucrul acesta cel mai important de pre-
zentat `n buletinele de [tiri.
Dincolo de retorica oficial\ sau de
sentimentul de mândrie na]ional\ ca-
re ne face s\ spunem c\ str\inii v\d la
noi doar cele rele, cred c\ ar trebui s\
deschidem ochii, inimile [i portofelele
noastre `n fa]a unei situa]ii de neac-
ceptat `ntr-o ]ar\ cre[tin\ `n care
aproape `n fiecare cas\ este o icoan\ a
Maicii Domnului cu Pruncul. Adev\-
rul este c\, de[i multe s-au schimbat
`n bine [i Biserica Ortodox\ Român\ a
fost mereu `n avangarda acestei schim-
b\ri, ce nu s-a schimbat doare mai r\u
decât ar putea s\ bucure binele care s-a
`ntâmplat pân\ acum. ~n definitiv,
sensul profund al evenimentelor din
decembrie a fost ie[irea dintr-o situa-
]ie f\r\ speran]\ pentru copiii no[tri.
Iar faptul c\ dup\ dou\zeci de ani co-
piii sufer\ `n continuare nu poate de-
cât s\ produc\ o adânc\ dezam\gire
cu privire la eforturile reale pe care
le-am f\cut pentru a da un sens liber-
t\]ii pe care am câ[tigat-o. Atât timp
cât libertatea `nseamn\ egoism [i igno-
rarea suferin]ei celor mai vulnerabili
dintre semenii no[tri, atunci ce ne deo-
sebe[te pe noi, cre[tinii, de ceilal]i care
v\d `n libertate doar permisiunea de a
face orice [i a ignora pe oricine.
Dac\ ni se pare c\ ne merge r\u [i
nu `n]elegem de ce Dumnezeu pare su-
p\rat pe noi, ar trebui s\ ne punem
problema dac\ noi, la rândul nostru,
am folosit darul libert\]ii dat de Dum-
nezeu acum 20 de ani, dar care ne-a a-
prins din nou speran]a, pentru a d\rui
la rândul nostru speran]\ celor care nu
mai au pe nimeni. Dumnezeu vrea mi-
l\, nu jertf\, [i, dincolo de interminabi-
lele discu]ii cu privire la faptul c\ a fost
sau nu revolu]ie [i cine este sau nu de
vin\ pentru cei mor]i [i r\ni]i, ar trebui
s\ ne concentr\m pe o problem\ mai
stringent\, de care [tim sigur cine este
vinovat noi `n[ine, de[i o ignor\m [i e ne-
voie de al]ii care s\ vin\ s\ ne-o arate.
Altfel nu vom cinsti nici memoria ce-
lor care au murit pentru un viitor mai
bun [i nici nu vom `ntoarce darul ca s\
ni se fac\ via]a rai. Na[terea Domnului
s\ nasc\ [i `n sufletele noastre speran]a
[i s\ ne dea puterea de a duce pân\ la
cap\t drumul `nceput acum 20 de ani,
`n a[a fel `ncât peste un an s\ nu mai
auzim la [tiri despre copiii no[tri decât
lucruri bune [i frumoase. a

CM
YK

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
„Fiecare ceas s\-ll socotim ca fiind cel din urm\“
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Avraam, grabnicul iubitor de str\ini
Facerea 18, 6: „Dup\
aceea a alergat Avraam
`n cort la Sarra [i i-a zis:
«Fr\m=nt\ degrab\
trei m\suri de f\in\
bun\ [i f\ azime!»“
Din cuprinsul scrierilor bibli-
ce ale acestui al XVIII-lea capi-
tol, patriarhul Avraam se dove-
de[te a fi grabnic iubitor de
str\ini: „Atunci ridic=ndu-[i o-
chii s\i, a privit [i iat\ trei Oa-
meni st\teau `naintea lui; [i
cum l-a v\zut, a alergat din pra-
gul cortului s\u `n `nt=mpina-
rea Lor“ (versetul 2); „Dup\ ace-
ea a alergat Avraam `n cort la
Sarra [i i-a zis: «Fr\m=nt\ de-
grab\ trei m\suri de f\in\ bun\
[i f\ azime!»“ (versetul 6); „Apoi
Avraam a dat fuga la ciread\, a
luat un vi]el t=n\r [i gras [i l-a
dat slugii, care l-a g\tit degra-
b\“ (versetul 7). Lu=nd ca model
atitudinea patriarhului, Sfântul
Ambrozie sf\tuie[te credincio[ii
s\ primeasc\ cu pl\cere a fi gaz-
de c\ci, „prin g\zduire Sfântul
Avraam a aflat har. G\zduind
pe Domnul, Sarra a meritat s\
aib\ un fiu, de[i la o `naintat\
b\trâne]e“. Lista de bucate enu-
merate `n acest verset [i `n cele-
ISTORII CU T+LC
Despre vanitate
~ntr-un or\[el tr\ia o v\-
duv\ s\rman\, care abia
`[i mai putea `ntre]ine cei
trei copii ai s\i. Se puse la
cale o colect\, `ns\ f\r\ un
rezultat notabil. Atunci
preotul anun]\ `n biseric\:
– To]i donatorii [i sume-
le cu care au contribuit
pentru s\rmana v\duv\
vor fi scrise `n ziar.
Rezultatul a fost c\ `n
scurt\ vreme s-a strâns o
sum\ frumu[ic\. Atunci
preotul zise:
– Mul]i dintre donatori
au fost milostivi numai
pentru ca s\ `i [tie lumea.
(Grigorie Com[a, O mie de
pilde)
Joi, 7 ianuarie 2010
De ce Dumnezeu nu `ng\-
duie s\ ne cunoa[tem mo-
mentul mor]ii?
La aceast\ `ntrebare ne r\s-
punde un Sfânt P\rinte: „Dum-
nezeu n-a voit s\ cunoa[tem
ceasul cel din urm\ al vie]ii
noastre pentru ca fiecare ceas
s\-l socotim ca fiind cel din ur-
m\ [i deci oricând s\ fim preg\-
ti]i!“. ~nsu[i Mântuitorul ne sf\-
tuie[te astfel `n Pilda celor zece
fecioare, atunci când spune:
„Priveghea]i, c\ nu [ti]i ziua,
nici ceasul, când vine Fiul Omu-
lui“ (Matei 25, 13). Totu[i, s\ ne
`nchipuim c\ am [ti dinainte zi-
ua [i ceasul când vom muri. Ar
fi oare [tiin]a aceasta spre bine-
le sufletelor noastre? Nicide-
lalte dou\ urm\toare, `n care a- te“, a constituit o abundent\ [i
fl\m c\ a mai pus pe mas\ „un mul]umitoare mas\. Avraam le-
vi]el t=n\r [i gras“, „unt“ [i „lap- a dat efectiv ce a avut mai bun.
MICUL CATEHISM
Recuno[tin]a dovede[te noble]e sufleteasc\
Cânt\rile liturgice, doxologii- spre Dumnezeu este cunoscut de
le [i rug\ciunile Bisericii expri- c\tre ei, fiindc\ Dumnezeu le-a
m\ recuno[tin]a [i mul]umirea ar\tat lor... adic\ ve[nica lui pu-
comunit\]ii cre[tine c\tre Dum- tere [i dumnezeire...“. ~ns\, a-
nezeu Creatorul [i Proniatorul. ce[ti oameni, „cunoscând pe
Toate aceste rug\ciuni sunt `n Dumnezeu, nu L-au sl\vit ca pe
numele `ntregii comunit\]i cre[- un Dumnezeu, nici nu I-au mul-
tine, dar minunea vindec\rii ce- ]umit, ci s-au r\t\cit `n gânduri-
lor zece lepro[i ne indic\ faptul le lor [i inima lor cea
c\ este necesar\ [i o mul]umire nesocotit\ s-a `ntune-
personal\ pe care se cuvine s\ o cat“. Apostolul Pavel
adreseze cre[tinul lui Dum- ne indic\ rela]ia dintre
nezeu. Dintre cei zece lepro[i Dumnezeu [i om, din
vindeca]i, `n timp ce ei se du- perspectiva recuno[-
ceau spre a se ar\ta preo]ilor, tin]ei pe care acesta tre-
doar unul s-a `ntors pentru a buie s\ o arate. Omul ~l
mul]umi Domnului Hristos. Ne- cunoa[te pe Creatorul
cesitatea recuno[tin]ei este evi- s\u, beneficiaz\ de da-
den]iat\ de Mântuitorul: „Au nu rurile Lui, iar `n mod fi-
zece s-au cur\]it? Dar cei nou\ resc ar trebui s\-L sl\-
unde sunt? Nu s-a g\sit s\ dea veasc\ [i s\-I mul]u-
slav\ lui Dumnezeu decât aces- measc\. Dac\ nu pro-
ta, care este de alt neam?“. Sf. cedeaz\ astfel, omul
Ap. Pavel, `n Epistola c\tre Ro- r\t\ce[te, se `ndep\r-
mani, ne indic\ binefacerea lui teaz\ de Dumnezeu [i i
Dumnezeu [i nerecuno[tin]a u- se `ntunec\ inima.
man\: „C\ci mânia lui Dum- Recuno[tin]a [i mul-
nezeu se descoper\ din cer peste ]umirea sunt senti-
toat\ f\r\delegea [i peste toat\ mente nobile care apar
nedreptatea oamenilor... Pentru `n sufletele curate `n
c\ ceea ce se poate cunoa[te de- urma unor binefaceri,
Agenda cre[tinului 11
cum. O asemenea descoperire
nu ne-ar fi de folos [i cred c\ o
groaz\ cumplit\ ar cuprinde su-
fletele oamenilor. De fric\, unii
[i-ar pierde min]ile. Al]ii, dintr-
o pornire de dezn\dejde, [tiind
c\ numai atât de pu]in mai au
de tr\it, [i-ar cheltui via]a `n ce-
le mai urâte pl\ceri. Nu se poa-
te [ti câ]i dintr-o sut\ s-ar mai
gândi atunci la suflet [i la jude-
cata din urm\.
De aceea, mai bine este a[a
cum a rânduit Dumnezeu, s\ nu
ne cunoa[tem ceasul sfâr[itului
nostru, dar s\ fim gata oricând
a da socoteal\ de faptele noastre
f\r\ s\ ne fie ru[ine de felul `n
care ne-am tr\it via]a. (Convor-
bire cu p\rintele Sofian Boghiu)
„Untul“ era laptele cov\sit, con-
siderat ca delicates\ chiar [i azi
`n multe ]\ri orientale.
~ntr-o not\ a Bibliei sau Sfin-
tei Scripturi, Edi]ie jubiliar\ a
Sf=ntului Sinod, versiune diorto-
sit\ dup\ Septuaginta, afl\m c\
azimele pe care patriarhul i-a
spus so]iei sale, Sarra, s\ le pre-
pare erau ni[te turte, adic\ „pâi-
ni[oare nedospite [i coapte-n
spuz\ sau `ntre lespezi fierbin]i“.
Desigur c\ termenul a n\scut [i
unele discu]ii alegorice, cu `n]ele-
suri ezoterice, cum este cazul
scrierilor Sf=ntului Clement Ale-
xandrinul, care, f\c=nd trimitere
la azimile coapte de fiii lui Israel
(Ie[irea 12, 39), vorbe[te despre o
„`nv\]\tur\ sf=nt\ [i cu adev\-
rat tainic\ despre Cel nen\scut
[i despre puterile Lui“, `n timp ce
pentru Origen, turtele sunt o
imagine a „pâinii mistice“.
(Lucian APOPEI)
a unui dar sau `n fa]a unei atitu-
dini binevoitoare. Cre[tinul care
`[i arat\ recuno[tin]a dovede[te
cur\]ie [i noble]e sufleteasc\, o
apreciere a darurilor primite,
f\cându-se vrednic `n a primi [i
alte binefaceri. (pr. Gheorghe
MIH|IL|)
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDVIII)
Leg\turile Bisericii
Ortodoxe Române
cu Biserici
Ortodoxe de limb\
greac\ `ntre anii
1821-1918 (III)
La `nceputul secolului al
XIX-lea s-au `nmul]it abu-
zurile de care s-au f\cut vi-
nova]i egumenii greci ai
m\n\stirilor `nchinate, dar
[i `ncerc\rile `ndrept\]ite a-
le domnitorilor [i ierarhilor
români de a scoate aceste
m\n\stiri de sub dependen-
]a Locurilor Sfinte. Spre e-
xemplu, egumenul grec Vi-
sarion de la Vizantea (1842-
1852), `nchinat\ m\n\stirii
athonite Grigoriu, a l\sat la
moarte o sum\ important\
de bani pe care a `mp\r]it-o
la diferite institu]ii cultu-
ral-biserice[ti grece[ti. O
mare avere a l\sat [i mitro-
politul Dositei Filitti (†
1826), tot pentru ajutorarea
unor a[ez\minte biserice[ti
ale grecilor [i a unor tineri
greci la studii. Dup\ secu-
larizarea averilor m\n\sti-
re[ti, a crescut num\rul a-
[ez\rilor monahale româ-
ne[ti de la Muntele Athos,
c\lug\rii români fiind pri-
mi]i cu [i mai multe resen-
timente `n m\n\stirile gre-
ce[ti. ~ntre 1857 [i 1866, doi
c\lug\ri moldoveni, duhov-
nicul Nifon [i ieromonahul
Nectarie, cu metania la Ho-
rai]a, au zidit o biseric\ cu
hramul „Sfântul Ioan Pro-
dromul“, pe teritoriul M\-
n\stirii Lavra. Au primit de
la domnitorul Moldovei,
Grigorie Alexandru Ghica
(1849-1856), 3.000 de gal-
beni [i o subven]ie anual\
de 200 de galbeni din par-
tea statului, de la mitropoli-
tul Sofronie Miclescu 500 de
galbeni, de la caimacamul
Alexandru Ghica al }\rii
Române[ti (1856-1858)
15.000 de lei, precum [i alte
sume de la mitropolitul Ni-
fon al Ungrovlahiei [i de la
unii credincio[i. Biserica
Schitului Prodromul a fost
sfin]it\ `n anul 1866 de ar-
hiereul Isaia Vicol, viitorul
episcop de Roman. ~n anul
1871, schitul a fost declarat
comunitate româneasc\, fi-
ind recunoscut\ [i de patri-
arhul ecumenic Ioachim III.
Mai târziu [i-a ad\ugat, pe
lâng\ vechiul schit, cu hra-
mul „Sfântul Ioan Prodro-
mul“, `nc\ trei: Adormirea,
Buna Vestire [i Sfin]ii Voie-
vozi, `n toate au tr\it nume-
ro[i c\lug\ri români.
(pr. Cezar }|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Expozi]ii la Muzeul
Na]ional de Art\
al României
Muzeul Na]ional de Art\ al
României (MNAR) `[i a[teapt\
publicul, `n primele luni ale lui
2010, la vizitarea a patru ex-
pozi]ii temporare, deschise `nc\
de anul trecut. Amatorii de
mod\ vor putea vizita, pân\ la
10 ianuarie, `n Rotonda S\lii
Auditorium, expozi]ia „Noduri
italiene. Cravata - evolu]ie, lim-
baj [i stil“, care prezint\ 150 de
cravate, 10 costume b\rb\te[ti
din diferite epoci [i o bogat\ do-
cumenta]ie explicativ\. „Ion
Mincu. Desene [i proiecte de
arhitectur\“, o expozi]ie la
Galeria de Art\ Româneasc\
Modern\ unde sunt prezentate
schi]e [i desene, unele expuse `n
premier\. Pân\ pe 7 februarie
publicul poate participa la o
„C\l\torie `n Bretania“ pe
urmele arti[tilor francezi [i
români inspira]i de lumea [i cul-
tura breton\. Sunt prezentate
peste 200 de lucr\ri de art\
plastic\ [i decorativ\, al\turi de
obiecte de art\ popular\, cos-
tume somptuos brodate [i piese
de mobilier tradi]ional. Pân\ pe
28 martie, `n S\lile Kretzulescu
este deschis\ expozi]ia „Imagini
ale lumii trec\toare. Kunisada -
un mare gravor al [colii
Utagawa. Gravur\ japonez\ din
secolul al XIX-lea“ care reune[te
un ansamblu de [aizeci [i trei de
gravuri policrome. Mai sunt des-
chise cele dou\ galerii perma-
nente ale muzeului, Galeria
Na]ional\ [i Galeria de Art\
European\, conform Agerpres.
Suplimentare
de buget pentru
Academia Român\
Bugetul pe 2010 solicitat de
Academia Român\ de la
Guvern, de 255 de milioane de
lei, a fost aprobat, mar]i, de
Comisiile de ~nv\]\mânt din
Parlament, cu o suplimentare
de 19,4 milioane de lei, a spus
secretarul general al institu]iei,
P\un Ion Otiman, conform
Mediafax. Academia a solicitat
suplimentarea, de 19,4 milioane
de lei pentru a recupera redu-
cerea cheltuielilor de personal
cu 14 milioane de lei fa]\ de
2009, dar [i pentru a dispune de
fonduri pentru lucr\rile la Casa
Academiei [i pentru unele
repara]ii. Din suplimentarea de
19,4 milioane de lei, suma de
2,6 milioane de lei este desti-
nat\ Casei Academiei, proiect
care va beneficia `n total de
circa 5,5 milioane de lei `n 2010.
La Casa Academiei mai trebuie
desf\[urate, `n urm\torii ani,
lucr\ri de circa 25 de milioane
de lei. Potrivit proiectului buge-
tului de stat, Academia Român\
ar urma s\ ajung\ la un buget
de 368,357 de milioane de lei `n
2010, din care 33,01%
reprezint\ venituri din resurse
proprii. Din bugetul Academiei,
cea mai mare parte, 70%, este
absorbit\ de institutele de cer-
cetare. Pentru 2010, exist\
proiecte `n curs, precum
Dic]ionarul Limbii Române [i
Dic]ionarul Tezaur, dar [i
proiecte care urmeaz\ s\ fie
`ncepute, precum Marea
Enciclopedie Economic\ a
României, dar [i reeditarea
Istoriei României, cu versiuni `n
limbile englez\ [i francez\, a
mai spus Otiman, conform
Mediafax. a
CM
YK
Joi, 7 ianuarie 2010
Clase mai aglomerate la ora[ [i clase desfiin]ate la ]ar\
Ministrul Educa]iei, Cercet\- Educa]iei Na]ionale, R\zvan Bo- personalul didactic cu gradul di- Setul de propuneri a fost reali-
rii, Tineretului [i Sportului, Da- bulescu [i Anton Had\r de la Fe- dactic I cu o vechime `n `nv\]\- zat de c\tre direc]iile din Ministe-
niel Petru Funeriu, s-a `nt=lnit
cu reprezentan]ii sindicatelor din
dera]ia Sindical\ Alma Mater.
Ministerul Educa]iei, Cercet\-
mânt de peste 25 ani, ceea ce ar
duce la o economie de aproxima-
rul Educa]iei. Mar]i, 12 ianuarie,
va urma o nou\ rund\ de con-
`nv\]\mânt pe 5 ianuarie pentru rii, Tineretului [i Sportului (MEC- tiv 8.000 de norme. sult\ri cu federa]iile sindicale, la
a discuta despre modalit\]ile pri- TS) a propus mai multe m\suri, Prin majorarea efectivelor mi- sediul Ministerului Educa]iei.
vind aplicarea ordonan]ei referi- sub form\ de proiect, precum sta- nime de pre[colari/elevi care per- Daniel Funeriu a anun]at, `n
toare la reducerea posturilor din bilirea obliga]iei de catedr\ pen- mit dobândirea personalit\]ii ju- urma `ntâlnirii cu reprezentan]ii
`nv\]\m=nt. La `nt=lnire au par- tru to]i directorii [i directorii ad- ridice a unit\]ilor de `nv\]\mânt sindicali[tilor din educa]ie, c\ va
ticipat Gheorghe Isvoranu [i Ma- junc]i la 6-12 ore/s\pt\mân\, `n s-ar mai recupera1.000 de norme. discuta, printr-o teleconferin]\,
rius Nistor de la Federa]ia Sin- func]ie de m\rimea [colii. Aceast\ O alt\ propunere este organi- cu inspectorii [colari jude]eni de-
dicatelor Independente din ~nv\- m\sur\ permite economisirea a zarea claselor I, V, IX din unit\- spre setul de m\suri privind re-
]\mânt „Spiru Haret“, Aurel Cor- 2.200 norme. ]ile de `nv\]\mânt din mediul ur- ducerea personalului din educa-
nea [i Liviu Marian Pop de la O alt\ propunere, conform ban la limita maxim\ prev\zut\ ]ie care ar trebui s\ fie „o `m-
Federa]ia Sindicatelor Libere din MECTS, este renun]area la re- de Legea `nv\]\mântului nr. binare“ `ntre m\surile adoptate
~nv\]\mânt, Constantin Ciosu [i ducerea normei didactice de pre- 84/1995, republicat\, cu modifi- la nivel central, dar [i de la ni-
Teodor Fâr]onea de la Federa]ia dare cu 2 ore/s\pt\mân\, pentru c\rile [i complet\rile ulteriore. velul inspectoratelor. a
Daniel Funeriu: „Centrul de la M\gurele va fi
cartea de vizit\ a României `n [tiin]a mondial\“
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i
Sportului are prev\zut\ o propunere de buget pe
anul 2010 de 14.590.49 mii de lei, mai mare
decât execu]ia preliminat\ pe anul 2009, care
ajunge la 10.873.294 mii de lei, conform
proiectului de lege postat pe site-ul Ministerului
de Finan]e. Ministrul Educa]iei, Daniel Funeriu,
a sus]inut c\ va urm\ri ce se `ntâmpl\ cu banii,
la nivelul fiec\rui colegiu, la nivelul fiec\rei [coli.
Ministrul Educa]iei, Cerce- `n considerare amendamentele
t\rii, Tineretului [i Sportului, care vor fi depuse `n acest sens
Daniel Funeriu, a afirmat, [i `n domeniul Cercet\rii [i `n
mar]i, c\ suma alocat\ dome- domeniile Tineretului, Sportu-
niului pe care `l gestioneaz\, lui, `n cazul c\ruia bugetul este
de 6% din PIB, `i permite s\-[i de 92% din cel de anul trecut“,
fac\ datoria, de[i unii parla- a completat Daniel Funeriu.
mentari au sus]inut c\, dac\ Construirea celui mai puternic laser din lume va
va accepta fondurile propuse, Cercetarea debuta `n acest an la Institutul de Fizic\ [i
„va e[ua“.
„Nici un Minister al Educa-
ne va scoate din criz\ Inginerie Nuclear\ de la M\gurele. ELI (Extreme
]iei, din nici o ]ar\ european\, Light Infrastructure) este un proiect de producere
Daniel Funeriu a sus]inut
nu va fi niciodat\ mul]umit cu c\ este nevoie de o absorb]ie a unui laser cu o putere extraordinar\, capabil s\
bugetul primit de la Ministe- declan[eze o putere de 100 de petawa]i
mai eficient\ a fondurilor eu-
rul de Finan]e. Este o chestiu- ropene pentru unele domenii române[ti este aducerea `n contribui la realizarea celui
ne general\. Acest buget, pe precum cercetarea [i a spus c\ România a infrastructurii de mai puternic laser din lume,
anumite componente, ne per- Centrul de la M\gurele va fi laser de la M\gurele. Este un ca parte a proiectului paneuro-
mite s\ ne facem datoria a[a „cartea de vizit\ a României proiect esen]ial pentru cer- pean de cercetare [tiin]ific\,
cum se cuvine. Avem 6% din `n [tiin]a mondial\“. Funeriu cetarea din România, iar an- European Extreme Light In-
PIB pe Educa]ie, banii pentru a spus c\ suma alocat\ cerce- gajamentul meu ca ministru frastructure (ELI). Pe plat-
salarii - exact a[a cum a fost t\rii este pu]in mai mare de-
este acela de a-l pune `n apli- forma de la M\gurele se vor
discutat [i cu sindicatele la cât cea de anul trecut, care `n- care. Acest proiect va fi cartea realiza, `n premier\ mondial\,
minister - sunt asigura]i“, a s\ a fost `ntr-o regresie semni- de vizit\ a României `n [tiin]a experimente de frontier\ vi-
spus Daniel Funeriu, conform ficativ\ fa]\ de cea alocat\ `n mondial\ [i nu avem voie s\ z=nd fizica nuclear\, cea a la-
Agerpres. 2008. Ministrul a mai remar- rat\m aceast\ oportunitate“, serelor [i cea a materialelor, ca
„Coordonatele sunt eficienti- cat c\ banii nu au fost chel- a spus Daniel Funeriu. parte a acestui proiect al Uni-
zarea cheltuirii banilor publici tui]i eficient [i [i-a exprimat „Cercetarea este parte a so- unii Europene. Aplica]iile po-
[i asigurarea finan]\rii. De- speran]a c\, pe viitor, proiec- lu]iei de ie[ire din criz\“, a sibile merg de la terapia anti-
sigur, `ntotdeauna ne dorim o tele vor fi selectate cu mai conchis Funeriu, conform cancer [i ecologizarea de[eu-
rilor radioactive la realizarea
finan]are mai generoas\, `n mult\ rigoare. Agerpres.
special pentru Cercetare. Sper „Unul dintre cele mai im- Cercet\torii rom=ni de pe de acceleratori de particule per-
ca Ministerul de Finan]e s\ ia portante succese al cercet\rii platforma de la M\gurele vor forman]i. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SITE PREG|TITOR DE biectele sunt cele date la admi- z\, din 8 februarie, clubul bilu- grupuri sau perechi, competi]ii,
ADMITERE LA ASE: Academia terea la ASE `n anii 2004-2009. nar de conversa]ie „English over concursuri, dezbateri, jocuri de
de Studii Economice pune la dis- Totodat\, cei interesa]i au la dis- a cup of tea“ ce va fi sus]inut de rol“, a spus directoarea Shakes-
pozi]ie absolven]ilor de liceu care pozi]ie sinteze online la econo- profesorul american Adam peare School, Adriana Alionte.
vor s\ urmeze cursurile institu- mie. Una dintre cele mai impor- Clark. Cursurile sunt struc- „Nu exist\ teme pentru acas\ [i,
]iei de `nv\]\mânt superior, ser- tante facilit\]i pentru viitorii turate `n opt [edin]e de câte dou\ ca bonus, dac\ `mi permite]i,
viciul online „Preadmitere ASE studen]i este posibilitatea simu- ore fiecare [i sunt destinate fiecare modul al clubului de con-
2010“ (online.ase.ro). Serviciul l\rii examenului de admitere elevilor care doresc s\ `[i dez- versa]ie se va `ncheia cu un tea
este gratuit, viitorii candida]i prin solu]ionarea de teste gril\ volte abilit\]ile de comunicare `n party“, a spus Alionte, care a
având la dispozi]ie posibilitatea complete a[a cum se dau la exa- limba englez\ [i s\ `[i `mbo- ad\ugat c\ ideea acestui proiect
solu]ion\rii online a unui num\r men, astfel ca ace[tia s\ se obi[- g\]easc\ vocabularul `ntr-o at- apar]ine p\rin]ilor care deseori
practic nelimitat de teste la fie- nuiasc\ cu atmosfera [i modul de mosfer\ total relaxat\, conform reclamau faptul c\ elevii nu au
care dintre disciplinele examenu- desf\[urare a concursului, con- Agerpres. Clubul completeaz\ curaj s\ vorbeasc\ liber, nu au
lui de admitere la ASE. Testele, form Agerpres. cursurile de limba englez\ pe mult\ `ncredere `n ei. a
de fiecare data altele, se for- a CLUB DE CONVERSA}IE care cursan]ii centrului le frec-
meaz\ dintr-o baz\ de subiecte la ~N ENGLEZ|, LA UN CEAI: venteaz\ deja, fiind corelat cu a-
Pagin\ realizat\
disciplinele geografie, economie, Centrul de `nv\]are a limbii en- cestea. „~n cadrul clubului se vor
matematic\ [i limbi str\ine. Su- gleze Shakespeare School lansea- desf\[ura activit\]i interactive `n de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Joi, 7 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str.
Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-mmail:
atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber Joi, 7 ianuarie 2010

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

APEL UMANITAR ANUN} Patriarhia Rom=n\

Andreea Mihaela Pandelescu, `n Agen]ia de Pelerinaj BASILICA
vârst\ de 1 an [i 5 luni, a fost diag- Parohia „Sf. Vi-
nosticat\ pe 13 octombrie 2009 cu TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
leucemie limfoblastic\ acut\. neri“ - Pajura din
Bucure[ti va des- la urm\toarele pelerinaje:
Pentru a `nvinge aceast\ boal\
crunt\, Andreea are nevoie de un chide `n curând Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei,
Cabinetul de medi- 1. Boboteaz\ - 2. Boboteaz\ - pelerinaj nr. 20, sector 3;
tratament `n str\in\tate, pentru
un transplant de m\duv\. Suma cin\ de familie. ~n pelerinaj `n Israel `n Israel [i Egipt Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126
necesar\ pentru aceast\ interven- acest sens, anga- Perioada 14-2 20 ianuarie Perioada 11-1 19 ianuarie 04 24;
E-m mail: office@basilicatravel.ro
]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi- jeaz\ asistent me- 2010; 7 zile-6
6 nop]i 2010; 9 zile-8
8 nop]i
nanciare ale p\rin]ilor. dical generalist. Cazare `n regim demipen- Cazare cu mic dejun la hote-
CUI: 23045133 - RC:
J40/300/15.01.2008 O catedral\
Cei care doresc s\ o ajute pe mi- luri 3* [i 4*. CONT LEI:
cu]a Andreea Mihaela Pandelescu
Cerin]e: autori- siune la hotel 4*
Se viziteaz\: Nazareth, Ie-
Se viziteaz\: Nazareth, Ie- RO81RNCB0080097907720001 pentru Capital\!
pot dona bani `n contul deschis pe za]ie de liber\ rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- CONT EURO:
Conturile deschise la BCR -
rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- RO54RNCB0080097907720002
numele mamei: Mancila Ani[oara, practic\ [i asigu- leem, Eilat, Sf. Ecaterina BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - filiala sector 4 Bucure[ti -
leem. Pre]: 840 de euro cu toate
tel: 0730.043.527 rare de malpraxis; Agen]ia Doamnei pentru sus]inerea construirii
Pre]: 730 de euro cu toate taxele incluse, mai pu]in asigu- Coordonator Pelerinaje -
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont cuno[tin]e de ope- taxele incluse, mai pu]in asigu- rarea medical\. Costel Birleanu
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
Cod: RZBR ROBU rare calculator. rarea medical\. CADOU un DVD: „ISRAE- - tel: 0732.128.993;
e-m
mail: costel.birleanu@basilicatra- LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
RO30RZBR0000060011797090 Telefon de con- CADOU un DVD: „ISRAE- LUL, P|M+NTUL M+NTUIRII“ vel.ro -
Adresa: str. Unirii, bl. H3, par- tact: 021 6683310; LUL, P|M+NTUL M+NTUI- Director Agen]ie - Diana Iorga USD: RO26RNCB0075004895030110
ter, BUZ|U DATE DE CONTACT: - tel: 0732128997;
0721355072. RII“ www.basilicatravel.ro e-m
mail: diana.iorga@basilicatravel.ro - EURO:RO96RNCB0075004895030111

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Analiz\ 15
Joi, 7 ianuarie 2010

Major\ri de taxe [i impozite `n aproape toate ora[ele Rom=niei

Anul nou a adus major\ri de taxe [i impozite locale
`n majoritatea ora[elor. Fie c\ este vorba de cl\diri,
de autoturisme sau de taxe pentru unele servicii,
consilierii locali din cea mai mare parte a ora[elor
au decis majorarea `n medie cu 20 de procente a
taxelor [i impozitelor fa]\ de anul 2009.

~n Bucure[ti, taxele sunt cele c\ nu va fi o majorare, dec=t o in-

mai mari din ]ar\, impozitul pen-
tru locuin]e reprezent=nd 0,1%
din valoarea cl\dirii. Pentru cl\-
dirile solide, din beton [i c\r\-
mid\, baza de calcul porne[te de
la 806 lei pe metru p\trat, fa]\
de 702 lei cât a fost `n 2009.
Pentru cl\dirile din lemn sau
chirpici, valoarea cl\dirii se cal-
culeaz\ de la 219 lei metrul p\-
trat, fa]\ de 191 lei cât era anul
trecut. La aceste sume se aplic\
reduceri `n func]ie de vechimea
construc]iei.
De]in\torii de terenuri intra-
vilane vor pl\ti, `n func]ie de
zon\, `ntre 3.800 [i 8.900 de lei
pentru un hectar. Cre[terile cele
mai mari sunt, `ns\, la ma[inile
de putere mare, unde impozitul
s-a majorat cu peste 20 de pro-
cente. Astfel, pentru o ma[in\ cu
cilindreea de 1,4 litri, trebuie
pl\ti]i 56 de lei, `n timp ce pentru
o ma[in\ cu motor de 1,8 litri,
taxa platit\ va fi de 162 de lei.
Taxele achitate integral pân\
la sfâr[itul lunii martie aduc
bonifica]ii de 7 procente.
La Cluj-Napoca, cei mai con-
[tiincio[i contribuabili s-au `nfiin-
]at deja la ghi[ee. Asta pentru c\
de luni s-a putut pl\ti taxele [i
impozitele aferente anului, care
abia a `nceput. Mul]i rom=ni pre-
fer\ s\ scape de o grij\ pe de o
parte, dar se [i tem c\ ar putea fi
da]i afar\ din servicii, astfel `nc=t
prefer\ s\ fac\ un efort acum
pentru c\ mai t=rziu s-ar putea s\
nu mai aib\ cu ce s\ pl\teasc\.
Consiliul Local Cluj-Napoca a
majorat cu 20% impozitul pentru
locuin]e, `ns\ cei care vor pl\ti
pân\ pe 31 martie beneficiaz\ de
reducere de 10%.
Anul trecut, `n Cluj-Napoca,
nivelul de `ncasare a taxelor [i
impozitelor locale a fost de 90%.
La Ia[i, deocamdat\ nu a fost
luat\ o decizie `n privirea taxelor
[i impozitelor locale, `ns\, prima-
rul Gheorghe Nichita a anun]at
dexare cu rata infla]iei. Av=nd `n
vedere gradul mic de colectare,
edilii Ia[ului prefer\ s\ nu ma-
joreze taxele pentru a cre[te nu-
m\rul celor ce `[i achit\ d\rile
c\tre bugetul local.
Majorare de 20 de
procente [i la Sibiu
Sibienii pot pl\ti `ncepând de
ast\zi taxele [i impozitele locale,
care au fost majorate cu 20 de
procente. De asemenea, de ast\zi
se pot achita la Direc]ia Fiscal\
din cadrul prim\riei sibiene [i
taxele [i impozitele restante din
2009. Contribuabilii care vor
achita integral impozitul pentru
tot anul 2010, pân\ la data de 31
martie 2010, vor beneficia de o
reducere de cinci procente.
Pentru o cas\ cu o suprafa]\ de
o sut\ de metri p\tra]i, situat\ `n
centrul ora[ului, proprietarul va
pl\ti un impozit `n valoare de 193
de lei. Pentru un imobil cu aceea[i
suprafa]\ de o sut\ de metri
p\tra]i, situat `ns\ la periferia
Sibiului, proprietarul va pl\ti 169
de lei, informeaz\ Agerpres. Pen-
tru o ma[in\ cu capacitate cilin-
dric\ de 1.600 cmc, un sibian, per-
soan\ fizic\, va pl\ti 64 de lei, `n
timp ce o firm\ va pl\ti 72 de lei.
Cinci procente `n plus la
Suceava
Nici sucevenii nu au sc\pat de
majorarea taxelor [i impozitelor
locale. Ace[tia vor pl\ti `n acest
an cu aproximativ 5% mai mult,
comparativ cu anul precedent.
Primarul Sucevei, Ion Lungu,
a declarat c\ taxele [i impozitele
pentru anul 2010 pot fi achitate
`ncepând de ieri, precizând c\
municipalitatea nu a majorat
taxele [i impozitele locale la po-
pula]ie, de[i conform legii are
dreptul s\ o fac\ `n procent de
de p=n\ la 10 procente celor care `[i pl\tesc impozitele integral
10-20%. Lungu a spus c\ taxele
[i impozitele au fost doar inde-
xate cu rata infla]iei.
Sucevenii care vor achita im-
pozitele pentru apartamente,
case [i terenuri, precum [i taxa
pentru ma[in\ pân\ pe 31 mar-
tie 2010 vor beneficia de o
reducere de 10%.
Tot 20 de procente `n
plus [i la Constan]a
Taxele [i impozitele percepute
de Prim\ria Constan]a `n anul
2010 sunt majorate cu 20%, m\-
rire obligatorie impus\ prin noul
Cod Fiscal, dup\ ce Consiliul Lo-
cal Municipal a decis s\ nu aplice
[i o majorare suplimentar\ a a-
cestora.
Potrivit directoarei Serviciu-
lui Public de Impozite, Taxe [i
alte Venituri ale Bugetului Local
(SPITVBL) Constan]a, Virginia
{tef\nic\, `n perioada 4-15 ianu-
arie fiecare contribuabil const\n-
]ean (persoane fizice [i juridice)
va primi la domiciliu sau la se-
diul firmei `n[tiin]\rile de plat\
pentru taxele [i impozitele pe
cl\diri, terenuri [i autovehicule.
Pentru plata cu anticipa]ie a
acestor d\ri locale, pân\ la data de
31 martie, contribuabilii persoane
fizice din municipiul Constan]a vor
beneficia de o bonifica]ie de 10%.
Majoritatea prim\riilor acord\ [i bonifica]ii
20 de procente `n plus
[i la Piatra Neam]
Contribuabilii din Piatra
Neam] vor pl\ti taxele [i im-
pozitele aferente anului `n curs,
majorate cu 20 de procente, po-
trivit unei hot\râri luat\ de
Executivul pietrean `n ultima [e-
din]\ de anul trecut.
Pe de alt\ parte, administra]ia
local\ din Roman a decis s\ nu
majoreze cuantumul taxelor [i
impozitelor locale. Roma[canii
trebuie `ns\ s\ mai a[tepte o s\p-
t\mân\ pentru a-[i achita d\rile
locale, pentru c\ softurile calcula-
toarelor nu au fost actualizate.
Atât contribuabilii din Piatra
Neam], cât [i cei din Roman be-
neficiaz\ de reducere de 10 pro-
cente din suma datorat\ bugetu-
lui local, dac\ `[i achit\ integral
taxele [i impozitele.“
Facilit\]i fiscale
`n Alexandria
Mai multe categorii de contri-
buabili persoane fizice din muni-
cipiul Alexandria beneficiaz\ `n
anul 2010, pe baza cererilor scri-
se, de scutiri [i facilit\]i fiscale.
Viceprimarul re[edin]ei jude-
]ului Teleorman, Ion Voicu, a
precizat c\ `ntre persoanele scu-
tite de la plata impozitelor pe
cl\dire [i pe teren se afl\ cei
`nscri[i la cantina de ajutor so-
cial [i ale c\ror venituri nete
lunare/familie se situeaz\ pân\
la nivelul de 705 lei.
Cei cu pensii pân\ `n 705 lei [i
persoanele fizice care beneficiaz\
de prevederile legale referitoare
la venitul minim garantat au
acelea[i scutiri fiscale.
Impozitele [i taxele
r\mân neschimbate
la Târgu Mure[
Administra]ia public\ local\
din Târgu Mure[ a decis s\ men-
]in\ impozitele [i taxele la nivelul
anului trecut, a anun]at Francisc
Ercsei, [eful Serviciului Stabilire,
~ncasare Impozite [i Taxe din
cadrul Prim\riei Târgu Mure[.
„La municipiul Târgu Mure[
nu s-au m\rit impozitele [i taxele
fa]\ de anul fiscal precedent, sunt
exact la acela[i nivel ca anul tre-
cut. Asta pe considerentele crizei
economice, care este fondul aces-
tei probleme, determinând atât
cifrele de afaceri, activitatea per-
soanelor juridice, cât [i veniturile
nominale [i reale ale popula]iei.
Nu s-a preconizat nici un fel de
m\riri de taxe [i impozite `n
2010“ - a ar\tat Ercsei. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU

PELERINAJ de BOBOTEAZ| `n }ARA SF+NT| nit - vizit\ la locul amenajat al Botezului

- 14-20 ianuarie 2010 -
Ziua 1 - ~ntâlnire Aeroportul „Henri
Coand\“ (Otopeni) la ora 08:15, decolare
ora 11:15 - cursa LY-574, sosire Aeroport
„Ben Gurion“, ora 13:55. Deplasare la
Ein Karem - patria Sf=ntului Ioan Bote-
z\torul, vizitarea Bisericii „Sf=ntul Ioan
Botez\torul“ ridicat\ pe locul unde care
s-a n\scut „cel mai mare om n\scut din-
tr-o femeie“ [i fântâna Sfintei Fecioare
Maria. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 2-a
a - Mic dejun. Deplasare la Be-
thleem - se viziteaz\ Biserica Na[terii, Bi-
serica catolic\ „Sf=nta Ecaterina“, Grota
Laptelui. ~ntoarcerea la Ierusalim, vizit\
pe Muntele Sion la Biserica „Adormirea
Maicii Domnului“, Foi[orul „Cina cea de
Tain\“ [i Mormântul Psalmistului David.
Vizit\ la Zidul Plângerii. Deplasare la A-
[ez\mântul românesc de la Ierusalim. Ca-
zare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 3-a a - Mic dejun. Deplasare pe
Muntele Scopus, pentru a vedea de sus
panorama Ierusalimului. Coborâre pe
Muntele M\slinilor, vizitarea M\n\stirii
Eleon, a Bisericii Pater Noster (Tat\l nos-
tru) [i a Bisericii Dominus Flevit (Dom-
nul a plâns), Gr\dina Ghetsimani cu Bi-
serica Na]iunilor, Mormântul Maicii
Domnului [i Pe[tera Ghetsimani. Vom in-
tra `n cetate prin Poarta Sf=ntului {te-
fan. Parcurgerea pe jos a Viei Dolorosa,
`nchinare la Sf=ntul Mormânt. Cazare [i
cin\ `n Ierusalim.
Ora 23:30 (Op]ional) Participarea la
Sf=nta Liturghie de la miezul nop]ii la Sf=n-
tul Mormânt.
Ziua a 4-a
a - Mic dejun. Deplasare la
Ierihon, cel mai vechi ora[ din lume,
vizit\ la „Dudul lui Zacheu“ [i la
A[ez\mântul Românesc din Ierihon. Op-
]ional (10 euro), se poate continua cu
ma[ini de teren arabe pân\ la Hozeva
(vizitarea M\n\stiri „Sf=ntul Gheorghe,
unde se afl\ moa[tele Sf=ntului Ioan Ia-
cob Românul [i pe[tera Sf=ntului Proo-
roc Ilie Tesviteanul). Coborâm la Marea
Moart\ - Qumran - (vechiul Centru al
Esenienilor) pentru o scurt\ oprire la
magazinul cu produse cosmetice. Cazare
[i cin\ `n Ierusalim.
a - Mic dejun. Deplasare la
Ziua a 5-a
Râul Iordan - participare la S\rb\toarea
BOBOTEZEI, oficiat\ de Patriarhul gre-
co-oortodox al Ierusalimului. Ne `ndrep-
t\m spre nordul ]\rii, spre Galileea, ur-
când pe Valea Iordanului pân\ la Yarde-
Domnului. Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 6-aa - Mic dejun. Deplasare `n
satul Cana, vizitarea Bisericii ortodoxe
ridicate pe locul casei Sf=ntului Simon
Canaanitul, unde Iisus a f\cut prima mi-
nune a transform\rii apei `n vin. Oprire
la Nazareth - vizitarea Bisericii catolice
„Buna Vestire“, cea mai mare construc]ie
de cult din Orientul Apropiat, [i a Biseri-
cii ortodoxe „Sf=ntul Gavriil“, ridicat\ pe
locul unde a fost izvorul Sfintei Fecioare
Maria. Deplasare la Capernaum, ora[ de-
numit [i „Cetatea Domnului“, vizitarea
sinagogii unde Iisus a predicat [i ruinele
casei Sf=ntului Petru. Continu\m dru-
mul la Tabgha, unde Iisus a s\vâr[it mi-
nunea `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, a-
poi vizit\m Biserica de pe Muntele Feri-
cirilor. Op]ional, plimbare cu o copie a
„b\rcii lui Iisus“ pe apele M\rii Galileii.
Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 7-aa - Mic dejun. Deplasare pe
Muntele Tabor, vizitarea Bisericii orto-
doxe ridicate pe locul unde s-a petrecut
Schimbarea la Fa]\. Plecare spre Haifa.
Vom privi Templul cultului Bahai, cu
gr\dinile pe terase. Vizitarea M\n\stirii
Stella Maris, cu pe[tera Sf=ntului Proo-
roc Ilie Tesviteanul. Ne `ndrept\m spre
Aeroportul „Ben Gurion“ pentru decola-
rea spre Bucure[ti - ora 17:10 (cursa EL-
AL), aterizare Otopeni la 20:05.
TARIF: 750 de euro/persoan\
SERVICII INCLUSE:
- Bilet de avion Bucure[ti-Tel Aviv-
Bucure[ti, taxe de aeroport, transport cu
autocar modern cu aer condi]ionat;
- Cazare hoteluri 3 stele (4 stele clasi-
ficare local\), `n camer\ dubl\, demipen-
siune (bufet);
- Taxe de intrare la obiective, asigura-
re medical\;
- Asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid
vorbitor de limb\ român\ `n Israel.
NU SUNT INCLUSE:
- Tipsul de 30 de euro, care se va achi-
ta `nso[itorului de grup la aeroport;
- B\uturi, mese op]ionale sau alte in-
tr\ri care nu sunt incluse `n program.
~n func]ie de m\surile de securitate,
programul poate fi modificat, ca ordine
de desf\[urare, sau se pot `nlocui unele
obiective [i hoteluri.
Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“, Bdul
Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel:
021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.

CM
YK
 CM
YK

16 Theologica Joi, 7 ianuarie 2010

Un alt cort al adun\rii? Despre Ie[ire 33, 7

Denumirea „cortul adun\rii“ (ohel moed) este una
dintre cele referitoare la cortul sfânt construit `n
pustie de me[terii Be]aleel [i Oholiab, a c\rui
descriere ocup\ un spa]iu deosebit de extins din
cartea Ie[irii (capitolele 25-31 [i 35-40). Termenul
apare prima dat\ `n textul canonic actual `n
leg\tur\ cu preg\tirea sfe[nicului de c\tre preo]i
`n Ie[ire 27, 20 (`mp\r]irea pe versete a Sinodalei,
`n textul masoretic [i Septuaginta, `ns\ v. 21).
Cortul sfânt se afla `n mijlocul taberei. Numerii 2
trateaz\ pe larg dispunerea taberei israelite,
având `n centru cortul, iar `n cele patru laturi
anumite triburi (v. 2 - aici Biblia sinodal\ traduce
prin „cortul m\rturiei“ ceea ce corespunde mai
bine grecescului skene martyriou).
Glasul acela gr\ia cu el“ (Nu-
merii 7, 89). Dimpotriv\, la
de lect. dr. Alexandru cortul adun\rii din afara tabe- [i o parte din duhul lui Moise, a- (Das zweite Buch Mose. Exo- presacerdotal\, despre cortul
MIH|IL| rei, Dumnezeu Se arat\ la u[\, jungând s\ prooroceasc\. dus, ATD 5, Göttingen, 1959, lui Moise transformat `ntr-un
`n timp ce Moise intr\ `n cort: Cortul din afara taberei a- p. 210). Mai nou `ns\, se argu- cort al adun\rii, unde Dum-
„Iar dup\ ce intra Moise `n pare asociat cu slujitorul lui menteaz\ c\ tradi]ia este post- nezeu Se ar\ta la intrare. Pâ-
Unde se afla cortul cort, se pogora un stâlp de nor Moise, Iosua. Despre acesta se sacerdotal\, sus]inându-se de n\ aici, nimic important pen-
m\rturiei? [i se oprea la intrarea cortului precizeaz\ c\ „nu p\r\sea cor- fapt c\ Legea (Moise) este tru latura duhovniceasc\, poa-
[i Domnul gr\ia cu Moise“ (Ie- tul“ (Ie[ire 33, 11), o slujire ciu- superioar\ preo]iei (Aaron) [i te doar o precizare tehnic\ `n
Totu[i, `n Ie[ire 33, 7-11 se [ire 33, 9). ~n Numerii 11, dat\, total diferit\ de cea culti- profetismului (cei [aptezeci, lungile discu]ii legate de gene-
relateaz\ despre cortul adun\- Dumnezeu `l anun]\ pe Moise c\ levitic\. De altfel, Iosua era Miriam) [i constituindu-se ast- za Pentateuhului. CM
rii/m\rturiei, dispus `ns\ `n a- c\ „Se va pogor`“ (v. 17), fapt din tribul Efraim [i nu avea vo- fel o precizare ulterioar\ care Dar cu siguran]\ redactorul YK

fara taberei: „Iar Moise, luân-
du-[i cortul, l-a `ntins afar\
din tab\r\, departe de ea, [i-l
numi cortul adun\rii; [i tot cel
ce c\uta pe Domnul venea la
cortul adun\rii, care se afla a-
far\ din tab\r\“ (v. 7).
Aceast\ tradi]ie a dispune-
rii nu `n interiorul, ci `n afara
taberei, este sugerat\ [i de alte
texte. De pild\, alegerea celor
[aptezeci de b\trâni `n Nume-
rii 11, 16-30 presupune scoate-
rea respectivilor din tab\r\,
pentru c\ doi dintre ei, Eldad
[i Medad, r\m\seser\ `n tab\-
r\ (v. 26) [i totu[i prooroceau
ca ceilal]i. La sfâr[itul consa-
cr\rii acestora, Moise se `n-
toarce `n tab\r\ (v. 30). ~n ca-
pitolul urm\tor, Numerii 12,
contestarea lui Moise de c\tre
fratele s\u Aaron [i sora Mari-
am, se `ntâmpl\ când to]i trei
„ies“ la cortul adun\rii (v. 4-5).
Mariam chiar este pedepsit\
cu lepr\, r\mânând `nchis\ a-
far\ din tab\r\ timp de [apte
zile (v. 15).
Au existat un cort
`n tab\r\ [i altul
`n exteriorul ei?
La fel de frapant, [i teofania
se manifest\ diferit `n acest
cort din afara taberei fa]\ de
cel obi[nuit din interior. ~n
cazul acestuia din urm\, Dum-
nezeu Se ar\ta `n `n\untrul
lui, `n Sfânta Sfintelor, deasu-
pra chivotului dintre cei doi
heruvimi de aur: „Acolo, `ntre
cei doi heruvimi de deasupra
chivotului legii, M\ voi desco-
peri ]ie [i `]i voi gr\i de toate,
câte am a porunci prin tine fii-
lor lui Israel“ (Ie[ire 25, 22);
„Când a intrat Moise `n cortul
adun\rii, ca s\ gr\iasc\ cu
Domnul, a auzit un glas, care-i
gr\ia de sus de pe chivotul le-
gii, dintre cei doi heruvimi.
care se petrece `ns\ `n exterio-
rul cortului, unde se adunase-
r\ cei [aptezeci de b\trâni a-
le[i: „Atunci a ie[it Moise […] a
adunat [aptezeci de b\rba]i
dintre b\trânii poporului [i i-a
pus `mprejurul cortului. S-a
pogorât Domnul `n nor [i a vor-
bit cu el; [i a luat din duhul ca-
re era peste el [i a pus peste cei
[aptezeci de b\rba]i c\petenii“
(v. 24-25). Aceast\ teofanie ex-
terioar\ se observ\ foarte clar
`n Numerii 12: „Atunci S-a po-
gorât Domnul `n stâlpul cel de
nor, a stat la u[a cortului“ (v. 5),
dar [i `ntr-alt text, aflat tocmai
`n Deuteronom 31: „Atunci S-a
ar\tat Domnul `n cort, `n stâlp
de nor, [i stâlpul de nor a stat la
u[a cortului adun\rii“ (v. 15).
Avea cortul din afara
teberei un rol cultic?
Putem `ns\ remarca [i alte
elemente constitutive tradi]iei
cortului adun\rii din afara ta-
berei. Acesta pare legat de ma-
nifest\ri tipic profetice. ~n Ie[i-
re 33, 7 se arat\ c\ oricine ~l
„c\uta“ pe Domnul venea la
cortul adun\rii, subliniind ca-
racterul oracular. Cortul adu-
n\rii din afara taberei nu joac\
vreun rol cultic, nu este asociat
jertfelor sau liturghiei s\vâr[i-
te de preo]i, ci este locul „ar\-
t\rii“ divine, `n care Moise vor-
be[te cu Dumnezeu „fa]\ c\tre
fa]\“ (Ie[ire 33, 11), „gur\ c\-
tre gur\“ (Numerii 12, 8), ase-
menea unui v\z\tor, care poa-
te fi consultat `n probleme con-
crete. Este suficient s\ se com-
pare cu vizita f\cut\ de Saul [i
sluga sa la „v\z\torul“ Samuel
`n I Regi 9 pentru ajutorul ce-
rut `n g\sirea asinelor r\t\ci-
te. Duhul profetic este reliefat
pregnant [i `n episodul alegerii
celor [aptezeci de b\trâni. De
jur `mprejurul cortului, b\trânii
strân[i primesc revela]ia divin\
ie s\ intre `n cortul adun\rii
din interiorul taberei (Numerii
8). Dar `n acesta situat `n exte-
rior Iosua are acces, fapt care
seam\n\ izbitor cu slujirea tâ-
n\rului Samuel, care dormea
`n cortul Domnului, unde era
chivotul (I Regi 3, 3).
Evaluarea acestei tradi]ii
este dificil de f\cut, dar un
punct solid de sprijin `l consti-
tuie datarea clar\ a textelor
despre cortul adun\rii din mij-
locul taberei, descris\ amplu
`n Ie[ire 25-31 [i 35-40. Ea face
parte din redactarea sacerdo-
tal\, scris\ `n jur de 550 `dHr.
Comparând cu aceast\ tradi-
]ie, care s-a impus [i a r\mas
normativ\, tradi]ia cortului
din afara taberei pare a fi una
paralel\. Dup\ aceast\ ipote-
z\, majoritar\ printre cercet\-
torii biblici, descrierea din Ie[i-
re 25-31 [i 35-40 este una ficti-
v\, nepotrivit\ perioadei c\l\-
toriei prin pustiu, care `ns\ ur-
m\re[te teologia unit\]ii sanc-
tuarului [i a continuit\]ii tra-
di]iilor preo]e[ti. Altfel spus, ar
fi vorba de un anacronism in-
ten]ionat cu profund\ valoare
teologic\, exact ca atunci când
noi vorbim de Biseric\ referin-
du-ne la realit\]ile Vechiului
Testament (de ex. Intrarea
Maicii Domnului `n „Biseric\“).
Sens teologic: Dumnezeu
transcendent [i imanent
Se pune atunci `ntrebarea
cât de veche este tradi]ia cortu-
lui din afara taberei `n compa-
ra]ie cu cea clasic\ a cortului
din\untru. Sus]in\torii ipote-
zei documentelor au oscilat `n-
tre a o atribui sursei iahviste
sau, mai ales, elohiste, ambele
anterioare sursei sacerdotale.
Martin Noth consider\ doar c\
este o veritabil\ tradi]ie str\-
veche, din timpul exodului
subliniaz\ rolul principal al lui
Moise (A. H. Gunneweg, „Das
Gesetz und die Propheten.
Eine Auslegung von Ex 33, 7-
11; Num 11, 4 - 12, 8; Dtn 31,
14f.; 34, 10“, `n: Zeitschrift für
die alttestamentliche Wissen-
schaft, 102 (1990), nr. 2, pp.
169-180). Totu[i, mai convin-
g\toare par argumentele celor
care consider\ c\ aceast\ tra-
di]ie este presacerdotal\, altfel
nu s-ar explica de ce ar c\uta
s\ o corecteze pe cea sacerdota-
l\ prin elemente atât de inedi-
te. Mai logic este procesul in-
vers: cortul adun\rii din afara
taberei a devenit simbolul
sanctuarului unic, sub inspira-
]ia influen]ei marcante a tem-
plului lui Solomon.
~ntrebarea se pune, `n ce
m\sur\ tradi]ia cortului din a-
fara taberei este legat\ de pre-
zen]a chivotului sau, altfel
spus, dac\ func]ia sa principa-
l\ era tocmai p\strarea chivo-
tului. Textele nu precizeaz\ a-
cest aspect, dar Roland de
Vaux crede c\ „[i l-a `ntins“
(Sinodal\ traduce „luându-[i, a
`ntins“) din Ie[ire 33, 7 nu se
refer\ la faptul c\ Moise [i-a
luat cortul (Septuaginta chiar
spune c\ ar fi vorba de „cortul
lui“) [i l-a pus `n afara taberei,
ci la dedicarea cortului pentru
chivot („Arche d’alliance et ten-
te de réunion“, `n: Bible et Ori-
ent, Cerf, Paris, 1967, pp. 265-
266). Totu[i, aceast\ leg\tur\
nu este clar precizat\, ci mai
degrab\ cortul din afar\ nu es-
te dedicat chivotului, care tre-
buia s\ r\mân\ `n mijlocul ta-
berei (Numerii 14, 44) probabil
`ntr-un alt cort (cf. Menahem
Haran, Temples and Temple-
Service in Ancient Israel, Ei-
senbrauns, Winona Lake,
21995, pp. 264-265).
Putem deci s\ concluzion\m
c\ Ie[irea 33, 7-11 prezint\ `n-
tr-adev\r o tradi]ie paralel\,
(sau redactorii) final al Penta-
teuhului a observat discrepan-
]a dintre cele dou\ tradi]ii, rea-
litatea de net\g\duit c\ ace-
la[i termen, cortul adun\-
rii/m\rturiei, este folosit pen-
tru obiecte atât de diferite. De
ce redactorul nu a sesizat, de
ce nu a corectat? Era suficient
s\ ofere o alt\ denumire cortu-
lui a[ezat `n afar\. De ce a p\s-
trat ambele versiuni, paralele?
Cred c\ `nc\ o dat\ teologia
apeleaz\ la paradox pentru a
l\muri taina lucr\rii lui Dum-
nezeu. Mutarea cortului lui
Moise `n exterior intervine du-
p\ apostazia prin vi]elul de aur
(Ie[ire 32), dup\ ce Moise spar-
ge primele table ale Legii f\cu-
te [i scrise de Dumnezeu. La
`nceputul capitolului 33, Dum-
nezeu `l anun]\ c\ nu va mai fi
El ~nsu[i prezent `n mijlocul is-
raeli]ilor, ci `ngerul S\u (v. 2-
3). Acesta este contextul pre-
zent\rii cortului adun\rii mu-
tat `n afara taberei. Se suge-
reaz\ deci c\, de[i a prezentat
proiectul cortului sfânt, `n cap.
25-31, Dumnezeu ~[i retrage
manifest\rile prezen]ei Sale,
din cauza idolatriei poporului.
Prezen]a `n mijloc [i a[tep-
tarea `n afar\ devin dou\ coor-
donate ale teofaniei. Dum-
nezeu este imanent, dar [i
transcendent. El r\mâne cu o-
mul, dar Se dep\rteaz\ de p\-
cat. Cine ~l caut\ trebuie mai
`ntâi s\ ias\ din tab\r\ (din
lume), pentru a dep\[i realita-
tea corupt\, dar atunci când ~l
va g\si, `[i va da seama c\ de
fapt Dumnezeu r\mâne pre-
zent chiar `n interior. De altfel,
[i Sf. Ambrozie al Milanului co-
menteaz\ Ie[irea 33, 7 `n sen-
sul c\ [i Mântuitorul a ie[it din
cetate pentru ca asemeni lui
Moise s\ ne arate c\, pentru a
fi deasupra lumii, trebuie s\
ie[im din ea (Scrisoarea 14). a

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Joi, 7 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 4 (1506) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 4 (279) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
DOCUMENTAR THEOLOGICA REPORTAJ
Sf=ntul Ioan Un alt cort al „Ridicarea acestei
Botez\torul, biserici a `nsemnat
adun\rii? Despre
modelul [i `n\l]area
asce]ilor Ie[ire 33, 7
mea spiritual\“
PAGINA 8 PAGINA 13 PAGINA 4

Ziua sfin]irii apelor

Continuând bucuria prilejuit\ de marele praznic al Na[terii
Domnului, credincio[ii ortodoc[i s-au gr\bit ieri spre
biserici [i m\n\stiri din toat\ ]ara, pentru a s\rb\tori alt basilica.ro
mare praznic al Ortodoxiei, Botezul Domnului [i
Mântuitorului nostru Iisus Hristos, c=nd se s\vâr[e[te OPINII
slujba sfin]irii Aghezmei mari, ce d\ vindecare sufletului DESPRE LIBERTATE, V|ZUT|
[i trupului tuturor celor care se roag\ cu credin]\ tare [i (CA) LA 20 DE ANI: ~n ziua de
Cr\ciun, `n 1949, pe unul din-
n\dejde nem\surat\. La Catedrala patriarhal\ din tre pere]ii din Camera 4 Spital
Bucure[ti, slujba Sfintei Liturghii [i cea a sfin]irii Aghezmei a `nchisorii din Pite[ti se afla
r\stignit un tân\r care refu-
mari au fost s\vâr[ite de c\tre Preafericitul P\rinte Patriarh zase reeducarea. }urcanu pri-
Daniel, `nconjurat de un ales sobor de preo]i [i diaconi. vea triumf\tor tabloul, cre-
zând c\, `n felul acesta, `i va
Citi]i `n paginile 3, 9 [i 16 convinge pe „mistici“ s\ devi-
n\ [i s\-[i transforme, la rân-
dul lor, prietenii `n „oameni“.
Pagina 10

ECONOMIC
VALOAREA PUNCTULUI DE
PENSIE R|M+NE NESCHIMBA-
T| ANUL ACESTA: Valoarea CM
YK
punctului de pensie va fi p\s-
FOTO: TRAIAN FILIP

CM
YK
POZA ZILEI
Biserica M\n\stirii „Sf=ntul
Gherasim“ din Insula Kefalo-
nia, cea mai mare dintre insule-
le ionice. Situat\ `n Valea Oma-
la, m\n\stirea este `nchinat\
sf=ntului ce ocrote[te `ntreaga
insul\, fiind, totodat\, [i cea
mai mare m\n\stire de maici
de aici.
Ridicarea m\re]ei catedrale
a `nceput `n 1953, `ndat\ dup\
cutremurul distrug\tor care a
afectat grav aproape toate con-
struc]iile din Kefalonia, fiind fi-
nalizat\ `n 1992. a
Referin]a BNR a ajuns la 4,1620 lei/euro,
cel mai redus nivel din mai 2009
Cursul de referin]\ anun-
]at ieri de Banca Na]ional\ a
României (BNR) a sc\zut cu
4,57 bani, la 4,1620 lei/euro,
[i a atins astfel cel mai re-
dus nivel din mai 2009, pe
fondul unor vânz\ri mari de
valut\ din partea unei b\nci
str\ine, potrivit dealerilor.
O paritate mai redus\ decât
cea de ieri a fost anun]at\ de
BNR la 19 mai, când euro a
fost cotat la 4,1548 lei.
~ncep olimpiadele [colare
Olimpiada la limba rom=n\
pentru clasa a IV-a, etapa pe
[coal\, va `ncepe `n Capital\ pe
14 ianuarie, iar olimpiada la
matematic\ pe 21 ianuarie.
Etapa pe sector la limba româ-
n\ va fi organizat\ pe 11 mar-
Banca central\ a anun]at
mar]i un curs de referin]\ de
4,2077 lei/euro, `n sc\dere cu
1,88 bani fa]\ de nivelul de
luni, de 4,2265 lei/euro.
Leul s-a apreciat [i `n ra-
port cu dolarul american, rata
oficial\ coborând la 2,8987
lei/dolar, respectiv cu 1,99 bani
sub paritatea din ziua anteri-
oar\, de 2,9186 lei.
Consiliul de Administra-
]ie (CA) al BNR a decis,
mar]i, s\ reduc\ dobânda cu
tie, iar cea la matematic\ pe 18
martie, potrivit calendarului
Inspectoratului {colar al Mu-
nicipiului Bucure[ti (ISMB).
Etapa pe municipiu la limba
român\ va fi sus]inut\ pe 15
mai, iar cea la matematic\ pe
trat\ la 732,8 lei, a declarat,
ieri, ministrul Muncii, Mihai
{eitan, la audierile din
Comisiile de specialitate re-
unite, din cele dou\ Camere
ale Parlamentului.
Pagina 5
S|N|TATE
DESPRE TUMORILE MALIGNE
ALE LARINGELUI: Carcinoa-
mele laringelui reprezint\
aproximativ 45% dintre
cancerele capului [i g=tului.
Frecven]a maxim\ a bolii se
situeaz\ spre 60 de ani.
Pagina 6
ROM+NIA ~N UE
S|R|CIA EUROPENILOR, PU-
S| PE SEAMA NIVELULUI
SC|ZUT AL EDUCA}IEI: 2010
a fost declarat anul euro-
0,5 puncte procentuale, de la pean de lupt\ `mpotriva s\-
8% la 7,5%. a r\ciei [i excluziunii sociale,
oficialii de la Bruxelles sta-
bilind un nou plan de limita-
22 mai. Calendarul poate fi
modificat `n func]ie de calenda-
re a fenomenului `n r=ndul
cet\]enilor Uniunii.
rul olimpiadelor [i concursuri- Pagina 7
lor [colare organizate de Minis-
terul Educa]iei, Cercet\rii, Ti-
neretului [i Sportului (MECTS),
aprecizeaz\ inspectorul gene-
ral, Cristian Alexandrescu, con-
form Agerpres. a
 Joi, 7 ianuarie 2010
„Dun\rea devine Iordanul [i cristelni]a cre[tin\rii poporului nostru“
Praznicul `mp\r\tesc al
Botezului Domnului nostru
Iisus Hristos a fost s\rb\torit
la Dun\rea de Jos prin s\vâr-
[irea Sfintei Liturghii arhie-
re[ti `n Catedrala „Na[terea
Domnului“ din Br\ila de c\-
tre IPS Arhiepiscop Casian,
`mpreun\ cu un sobor de pre-
o]i [i diaconi. Dup\ slujb\,
mul]imea de credincio[i a por-
nit `n procesiune de pe espla-
nada catedralei c\tre faleza
Dun\rii, unde a avut loc Sfin-
]irea Apei celei mari.
S\rb\toarea a continuat la
Gala]i, pe faleza Dun\rii, `n
fa]a bisericii voievodale Precis-
ta, unde IPS Casian, Arhiepis-
Actualitatea religioas\ 3
copul Dun\rii de Jos, al\turi
de un sobor de preo]i [i diac-
oni, a s\vâr[it slujba de bine-
cuvântare a Aghezmei mari.
Autorit\]ile locale au preg\tit,
cu ocazia acestui eveniment,
lansarea Pânzarului Moldove-
nesc „{tefan cel Mare“, de pe
puntea c\ruia ~nalt Preasfin-
]ia Sa a aruncat tradi]ionala
cruce pentru a fi recuperat\ de
tinerii credincio[i.
Arhiepiscopul Dun\rii de
Jos a rostit un cuvânt de bine-
cuvântare de la bordul ambar-
ca]iunii: „Ast\zi, firea apelor
se sfin]e[te, ne-a `nv\]at Bi-
serica, la praznicul Epifaniei
Mântuitorului nostru Iisus
Hristos, când S-a botezat `n
Iordan. Ast\zi, la Dun\rea de
Jos, ca [i `n multe locuri din
Biserica noastr\, Dun\rea
adun\ toate apele [i devine,
deodat\, Iordanul [i cristelni]a
cre[tin\rii poporului nostru.
S\ ajute Dumnezeu ca sfin]i-
rea firii apelor s\ se traduc\
prin gustarea din agheazm\ `n
sfin]irea sufletelor, `n sfin]irea
trupurilor, `n sfin]irea caselor,
`n sfin]irea vie]ii, `n sfin]irea
lucr\rii tuturor românilor! La
mul]i [i binecuvânta]i ani, de
pe istoricul vapora[ din timpul
Sfântului {tefan cel Mare, de
aici, de la Dun\rea de Jos!“.
(Alexandru BRICIU)

Procesiune spre Dun\re Boboteaza a adunat peste 1.500 de credincio[i

la Drobeta-Turnu Severin
~n ziua pr\znuirii Botezului Domnului,
ieri, 6 ianuarie, la Drobeta-Turnu Severin,
dup\ Sfânta Liturghie, de la ora 11:00, ierar-
hul, preo]ii [i credincio[ii au mers `n procesi-
une de la toate bisericile din municipiu spre
portul dun\rean, pentru slujba sfin]irii A-
ghezmei mari, potrivit site-ului Episcopiei
Severinului [i Strehaiei.
~n drumul lor, toate grupurile de credin-
cio[i s-au `ntâlnit cu grupul care a pornit de la
Catedrala episcopal\, al\turi de PS Nicodim,
Episcopul Severinului [i Strehaiei. ~n cadrul
procesiunii au fost purtate Sfânta Evanghe-
lie, Sfânta Cruce, Icoana Botezului Domnului,
dar [i steaguri `nalte ce au zugr\vite pe ele di-
ferite scene biblice, printre care [i scena Bote-
zului Domnului. ~n port, `ntr-un loc special a-
menajat, slujba sfin]irii aAghezmei celei mari
a fost s\vâr[it\ de Episcopul Nicodim, care a
binecuv=ntat [i apele Dun\rii.
Credincio[ii au luat apoi `n vase Agheaz-
ma cea mare, au gustat-o [i au dus-o cu evla-
vie la casele lor.
Efectele Aghezmei mari asupra credincio-
[ilor care sunt de fa]\ sau care se vor stropi [i
vor gusta din ea le arat\ `ns\[i r=nduiala slu-
jbei, `ndeosebi textul ecteniei [i cel al ru-
g\ciunii de sfin]ire. Agheazma mare se p\s-
treaz\ nestricat\ vreme `ndelungat\, r\m=-
n=nd tot a[a de proaspat\, de curat\ [i de bu-
n\ la gust, ca [i atunci c=nd a fost scoas\ din
izvor, fapt pe care `l remarc\, din vechime,
Sfin]ii P\rin]i [i scriitorii biserice[ti.
~n casele credincio[ilor, agheazma se p\s-
treaz\ la loc de cinste, `n vase curate, `n care
se poate pune c=te un fir de busuioc. Se obi[-
nuie[te s\ se guste din ea timp de opt zile la
r=nd, mai ales de la ajunul Bobotezei p=n\ la
odovania praznicului, adic\ p=n\ la 13 ian-
uarie inclusiv. a
„Botezul acesta aminte[te de na[terea de sus“
Praznicul Botezului Domnului Hristos a fost
`ntâmpinat la Catedrala mitropolitan\ „Sfântul
Mare Mucenic Dimitrie“ din Craiova de sute de
credincio[i care au participat la slujba Sfintei Li-
turghii, oficiat\ de ~nalt Preasfin]itul Irineu, Mi-
tropolitul Olteniei, [i de un numeros sobor de pre-
o]i [i diaconi. Dup\ s\vâr[irea Sfintei Liturgii,
Mitropolitul Olteniei `mpreun\ cu ceilal]i sluji-
tori au ie[it `n fa]a Catedralei unde, pe un po-
dium special amenajat, au oficiat slujba de sfin]i-
re a Apei mari.
~n predica sa, Mitropolitul Irineu a vorbit de-
spre importan]a Botezului s\vâr[it de Sfântul
Ioan `n râul Iordan, ar\tând totodat\ [i rolul nu-
melui in iconomia mântuirii noastre: „Evident c\
Botezul acesta aminte[te de na[terea de sus. Des-
chiderea cerului nu este altceva decât na[terea
noastr\ `n ~mp\r\]ia lui Dumnezeu. Cerul se
deschide ca un pântece matern ca s\ ne primeas-
c\ `n ~mp\r\]ia Tat\lui, a Fiului [i a Duhului
Sfânt. Suntem cuprin[i cu to]ii `n Mântuitorul, a-
[a cum ni se spune la Botez: «Câ]i `n Hristos v-a]i
botezat, `n Hristos v-a]i [i `mbr\cat». Deci sun-
tem cuprin[i `n Iisus Hristos, a[a cum haina `l cu-
prinde pe om [i `l `mbrac\. El ne cuprinde pe fie-
care dintre noi [i ne d\ o form\ divin\, ne d\ o
structur\ dumnezeiasc\, pentru c\ El este Dum-
nezeul nostru, El este o Persoan\ care ne `mbra-
la Catedrala mitropolitan\ din Ia[i
Cu prilejul s\rb\torii Botezului
Domnului, slujba Sfintei Liturghii de la
Catedrala mitropolitan\ din Ia[i a fost
s\vâr[it\ de c\tre ~nalt Preasfin]itul
Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Buco-
vinei, `nconjurat de un sobor de preo]i [i
diaconi. ~nc\ de la primele ore ale dimi-
ne]ii, zeci de ie[eni s-au a[ezat la rând
pentru ca la orele prânzului s\ poat\
lua Agheazm\ mare. Peste 1.500 de cre-
dincio[i s-au rugat mai `ntâi `n cadrul
Sfintei Liturghii din Catedrala mitropo-
litan\. ~n timp ce soborul de preo]i [i di-
aconi se `mp\rt\[ea, Mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei a rostit un cuvânt de
`nv\]\tur\ despre botezul cre[tinilor,
pornind de la semnifica]ia Botezului
Domnului, ad\ugând `n acela[i timp c\
s\rb\toarea Botezului Domnului este
ar\tatea Preasfintei Treimi. „Tat\l
m\rturise[te pe Fiul care Se boteaz\,
iar Duhul Sfânt `ncununeaz\ prin pute-
rea dumnezeirii Sale aceast\ lucrare de
smerenie a Domnului Hristos. Omul es- ofan a ]inut un cuvânt de `nv\]\tur\ `n utura duhovniceasc\», cum spune Sf.
te chemat ast\zi s\ `n]eleag\ faptul c\ care a eviden]iat faptul c\ Biserica `i Ap. Pavel `n scrisoarea c\tre Corinteni
scopul existen]ei sale pe acest p\mânt cheam\ pe credincio[i `n ziua Botezului citit\ ast\zi la slujba de sfin]ire a A-
este s\ tr\iasc\, s\ cunoasc\ [i s\ m\r- Domnului s\ aib\ credin]\ pentru a se ghezmei celei mari“. (C.CIOFU)
turiseasc\ taina dumnezeirii celei mai apropia de
presus de o fiin]\“, a explicat Mitropoli- taina cobo-
tul Moldovei [i Bucovinei. La finalul rârii
Dumnezeu
lui Boboteaza la Catedrala
slujbei, dup\ rug\ciunea amvonului, `n
sunetul cânt\rilor specifice, soborul a
ie[it `n procesiune `n fa]a Catedralei,
pe p\-
m â n t .
arhiepiscopal\ din R=mnicu Vâlcea
Ieri, la Catedrala arhiepiscopal\ din R=mnicu V=lcea, slujba
unde s-a oficiat slujba Aghezmei mari. „S\rb\toa-
Oamenii care s-au adunat pe esplanada rea Bobo- Sfintei Liturghii a fost s\vâr[it\ de Preasfin]itul Emilian Lovi[-
teanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, `nconjurat
din fa]a Catedralei ie[ene au `nfruntat tezei este
ploaia [i vântul pentru a lua Agheazm\ chemarea de un sobor de preo]i [i diaconi slujitori ai catedralei.
La Sfânta Liturghie a participat [i IPS Gherasim, Arhiepisco-
mare din cele 12 butoaie preg\tite. ~na- noastr\
pentru a pul Râmnicului, care a rostit [i un cuvânt de `nv\]\tur\ pentru
inte de cufundarea crucii [i a busuiocu-
credincio[ii prezen]i la eveniment.
lui `n Agheazma mare, Mitropolitul Te- primi «b\-
Dup\ Sfinta Liturghie, PS Emilian Lovi[teanul, `mpreun\ cu
soborul Catedralei, a s\vâr[it slujba de sfin]ire a Aghezmei mari
pe o scen\ special amenajat\ pe platoul din fa]a Catedralei arhie-
piscopale.
La sfâr[itul slujbei, Episcopul Emilian a mul]umit tuturor cre-
c\ nu numai pe dinafar\, ci ne adun\ `n Sine ~n- dincio[ilor prezen]i, i-a binecuvântat stropindu-i cu agheazm\ [i
su[i, a[a cum pruncul este `n pântecele mamei sa- `ndemnându-i s\ guste din aceasta timp de opt zile [i s\-[i stro-
le [i formeaz\ una cu mama sa, a[a [i noi, prin peasc\ locuin]ele [i locurile de munc\.
Hristos suntem `ntr-adev\r dumnezei, a[a cum, La aceeast\ mare s\rb\toare a cre[tin\t\]ii ortodoxe, pr\z-
ca fiin]e umane suntem cuprin[i `n Adam“. nuit\ `n Catedrala arhiepiscopal\ din R=mnicu Vâlcea, au parti-
De asemenea Arhiepiscopul Craiovei a mai cipat autorit\]i locale [i de stat [i sute de credincio[i din munici-
ar\tat c\ prin Botez avem cu adev\rat ar\tarea piu. (arhid. Liviu G|MAN)
Treimii, avem descoperirea Duhului Sfânt. El
coborându-se peste Mântuitorul Hristos, [i A-
cesta `n mijlocul apei Iordanului, arat\ c\ El
este `n mijlocul vie]ii, `ntrucât este de la sine
`n]eles c\ apa este elementul de via]\, omul nu
poate tr\i f\r\ ap\ [i apa este `n componen]a,
`n consisten]a trupului nostru. De aceea, apa
este sfin]it\, este binecuvântat\, toate apele
sunt binecuvântate, ca Dumnezeu s\ sfin]easc\
totul `n toate. Putem observa cu to]ii c\ apa de
la Boboteaz\ este sfânt\ [i binecuvântat\. De
aceea o lu\m la casele noastre, pentru a pecet-
lui [i a sfin]i toat\ via]a noastr\. Deci aceast\
ap\ sfin]it\ este plin\ de lumin\, este plin\ de
energia Duhului Sfânt, este apa care nu se per-
verte[te niciodat\, dimpotriv\: sfin]e[te [i alun-
g\ toat\ puterea relelor“.
~n fa]a catedralei au fost a[ezate mai multe
vase cu Agheazm\ mare, de unde credincio[ii au
luat pentru a duce la casele lor. (d diac. Ioni]\
APOSTOLACHE)
 CM
YK

Joi, 7 ianuarie 2010 Theologica 13

Un alt cort al adun\rii? Despre Ie[ire 33, 7

Denumirea „cortul adun\rii“ (ohel moed) este una
dintre cele referitoare la cortul sfânt construit `n
pustie de me[terii Be]aleel [i Oholiab, a c\rui
descriere ocup\ un spa]iu deosebit de extins din
cartea Ie[irii (capitolele 25-31 [i 35-40). Termenul
apare prima dat\ `n textul canonic actual `n
leg\tur\ cu preg\tirea sfe[nicului de c\tre preo]i
`n Ie[ire 27, 20 (`mp\r]irea pe versete a Sinodalei,
`n textul masoretic [i Septuaginta, `ns\ v. 21).
Cortul sfânt se afla `n mijlocul taberei. Numerii 2
trateaz\ pe larg dispunerea taberei israelite,
având `n centru cortul, iar `n cele patru laturi
anumite triburi (v. 2 - aici Biblia sinodal\ traduce
prin „cortul m\rturiei“ ceea ce corespunde mai
bine grecescului skene martyriou).
Glasul acela gr\ia cu el“ (Nu-
merii 7, 89). Dimpotriv\, la
de lect. dr. Alexandru cortul adun\rii din afara tabe- [i o parte din duhul lui Moise, a- (Das zweite Buch Mose. Exo- presacerdotal\, despre cortul
MIH|IL| rei, Dumnezeu Se arat\ la u[\, jungând s\ prooroceasc\. dus, ATD 5, Göttingen, 1959, lui Moise transformat `ntr-un
`n timp ce Moise intr\ `n cort: Cortul din afara taberei a- p. 210). Mai nou `ns\, se argu- cort al adun\rii, unde Dum-
„Iar dup\ ce intra Moise `n pare asociat cu slujitorul lui menteaz\ c\ tradi]ia este post- nezeu Se ar\ta la intrare. Pâ-
Unde se afla cortul cort, se pogora un stâlp de nor Moise, Iosua. Despre acesta se sacerdotal\, sus]inându-se de n\ aici, nimic important pen-
m\rturiei? [i se oprea la intrarea cortului precizeaz\ c\ „nu p\r\sea cor- fapt c\ Legea (Moise) este tru latura duhovniceasc\, poa-
[i Domnul gr\ia cu Moise“ (Ie- tul“ (Ie[ire 33, 11), o slujire ciu- superioar\ preo]iei (Aaron) [i te doar o precizare tehnic\ `n
Totu[i, `n Ie[ire 33, 7-11 se [ire 33, 9). ~n Numerii 11, dat\, total diferit\ de cea culti- profetismului (cei [aptezeci, lungile discu]ii legate de gene-
relateaz\ despre cortul adun\- Dumnezeu `l anun]\ pe Moise c\ levitic\. De altfel, Iosua era Miriam) [i constituindu-se ast- za Pentateuhului. CM
rii/m\rturiei, dispus `ns\ `n a- c\ „Se va pogor`“ (v. 17), fapt din tribul Efraim [i nu avea vo- fel o precizare ulterioar\ care Dar cu siguran]\ redactorul YK

fara taberei: „Iar Moise, luân-
du-[i cortul, l-a `ntins afar\
din tab\r\, departe de ea, [i-l
numi cortul adun\rii; [i tot cel
ce c\uta pe Domnul venea la
cortul adun\rii, care se afla a-
far\ din tab\r\“ (v. 7).
Aceast\ tradi]ie a dispune-
rii nu `n interiorul, ci `n afara
taberei, este sugerat\ [i de alte
texte. De pild\, alegerea celor
[aptezeci de b\trâni `n Nume-
rii 11, 16-30 presupune scoate-
rea respectivilor din tab\r\,
pentru c\ doi dintre ei, Eldad
[i Medad, r\m\seser\ `n tab\-
r\ (v. 26) [i totu[i prooroceau
ca ceilal]i. La sfâr[itul consa-
cr\rii acestora, Moise se `n-
toarce `n tab\r\ (v. 30). ~n ca-
pitolul urm\tor, Numerii 12,
contestarea lui Moise de c\tre
fratele s\u Aaron [i sora Mari-
am, se `ntâmpl\ când to]i trei
„ies“ la cortul adun\rii (v. 4-5).
Mariam chiar este pedepsit\
cu lepr\, r\mânând `nchis\ a-
far\ din tab\r\ timp de [apte
zile (v. 15).
Au existat un cort
`n tab\r\ [i altul
`n exteriorul ei?
La fel de frapant, [i teofania
se manifest\ diferit `n acest
cort din afara taberei fa]\ de
cel obi[nuit din interior. ~n
cazul acestuia din urm\, Dum-
nezeu Se ar\ta `n `n\untrul
lui, `n Sfânta Sfintelor, deasu-
pra chivotului dintre cei doi
heruvimi de aur: „Acolo, `ntre
cei doi heruvimi de deasupra
chivotului legii, M\ voi desco-
peri ]ie [i `]i voi gr\i de toate,
câte am a porunci prin tine fii-
lor lui Israel“ (Ie[ire 25, 22);
„Când a intrat Moise `n cortul
adun\rii, ca s\ gr\iasc\ cu
Domnul, a auzit un glas, care-i
gr\ia de sus de pe chivotul le-
gii, dintre cei doi heruvimi.
care se petrece `ns\ `n exterio-
rul cortului, unde se adunase-
r\ cei [aptezeci de b\trâni a-
le[i: „Atunci a ie[it Moise […] a
adunat [aptezeci de b\rba]i
dintre b\trânii poporului [i i-a
pus `mprejurul cortului. S-a
pogorât Domnul `n nor [i a vor-
bit cu el; [i a luat din duhul ca-
re era peste el [i a pus peste cei
[aptezeci de b\rba]i c\petenii“
(v. 24-25). Aceast\ teofanie ex-
terioar\ se observ\ foarte clar
`n Numerii 12: „Atunci S-a po-
gorât Domnul `n stâlpul cel de
nor, a stat la u[a cortului“ (v. 5),
dar [i `ntr-alt text, aflat tocmai
`n Deuteronom 31: „Atunci S-a
ar\tat Domnul `n cort, `n stâlp
de nor, [i stâlpul de nor a stat la
u[a cortului adun\rii“ (v. 15).
Avea cortul din afara
teberei un rol cultic?
Putem `ns\ remarca [i alte
elemente constitutive tradi]iei
cortului adun\rii din afara ta-
berei. Acesta pare legat de ma-
nifest\ri tipic profetice. ~n Ie[i-
re 33, 7 se arat\ c\ oricine ~l
„c\uta“ pe Domnul venea la
cortul adun\rii, subliniind ca-
racterul oracular. Cortul adu-
n\rii din afara taberei nu joac\
vreun rol cultic, nu este asociat
jertfelor sau liturghiei s\vâr[i-
te de preo]i, ci este locul „ar\-
t\rii“ divine, `n care Moise vor-
be[te cu Dumnezeu „fa]\ c\tre
fa]\“ (Ie[ire 33, 11), „gur\ c\-
tre gur\“ (Numerii 12, 8), ase-
menea unui v\z\tor, care poa-
te fi consultat `n probleme con-
crete. Este suficient s\ se com-
pare cu vizita f\cut\ de Saul [i
sluga sa la „v\z\torul“ Samuel
`n I Regi 9 pentru ajutorul ce-
rut `n g\sirea asinelor r\t\ci-
te. Duhul profetic este reliefat
pregnant [i `n episodul alegerii
celor [aptezeci de b\trâni. De
jur `mprejurul cortului, b\trânii
strân[i primesc revela]ia divin\
ie s\ intre `n cortul adun\rii
din interiorul taberei (Numerii
8). Dar `n acesta situat `n exte-
rior Iosua are acces, fapt care
seam\n\ izbitor cu slujirea tâ-
n\rului Samuel, care dormea
`n cortul Domnului, unde era
chivotul (I Regi 3, 3).
Evaluarea acestei tradi]ii
este dificil de f\cut, dar un
punct solid de sprijin `l consti-
tuie datarea clar\ a textelor
despre cortul adun\rii din mij-
locul taberei, descris\ amplu
`n Ie[ire 25-31 [i 35-40. Ea face
parte din redactarea sacerdo-
tal\, scris\ `n jur de 550 `dHr.
Comparând cu aceast\ tradi-
]ie, care s-a impus [i a r\mas
normativ\, tradi]ia cortului
din afara taberei pare a fi una
paralel\. Dup\ aceast\ ipote-
z\, majoritar\ printre cercet\-
torii biblici, descrierea din Ie[i-
re 25-31 [i 35-40 este una ficti-
v\, nepotrivit\ perioadei c\l\-
toriei prin pustiu, care `ns\ ur-
m\re[te teologia unit\]ii sanc-
tuarului [i a continuit\]ii tra-
di]iilor preo]e[ti. Altfel spus, ar
fi vorba de un anacronism in-
ten]ionat cu profund\ valoare
teologic\, exact ca atunci când
noi vorbim de Biseric\ referin-
du-ne la realit\]ile Vechiului
Testament (de ex. Intrarea
Maicii Domnului `n „Biseric\“).
Sens teologic: Dumnezeu
transcendent [i imanent
Se pune atunci `ntrebarea
cât de veche este tradi]ia cortu-
lui din afara taberei `n compa-
ra]ie cu cea clasic\ a cortului
din\untru. Sus]in\torii ipote-
zei documentelor au oscilat `n-
tre a o atribui sursei iahviste
sau, mai ales, elohiste, ambele
anterioare sursei sacerdotale.
Martin Noth consider\ doar c\
este o veritabil\ tradi]ie str\-
veche, din timpul exodului
subliniaz\ rolul principal al lui
Moise (A. H. Gunneweg, „Das
Gesetz und die Propheten.
Eine Auslegung von Ex 33, 7-
11; Num 11, 4 - 12, 8; Dtn 31,
14f.; 34, 10“, `n: Zeitschrift für
die alttestamentliche Wissen-
schaft, 102 (1990), nr. 2, pp.
169-180). Totu[i, mai convin-
g\toare par argumentele celor
care consider\ c\ aceast\ tra-
di]ie este presacerdotal\, altfel
nu s-ar explica de ce ar c\uta
s\ o corecteze pe cea sacerdota-
l\ prin elemente atât de inedi-
te. Mai logic este procesul in-
vers: cortul adun\rii din afara
taberei a devenit simbolul
sanctuarului unic, sub inspira-
]ia influen]ei marcante a tem-
plului lui Solomon.
~ntrebarea se pune, `n ce
m\sur\ tradi]ia cortului din a-
fara taberei este legat\ de pre-
zen]a chivotului sau, altfel
spus, dac\ func]ia sa principa-
l\ era tocmai p\strarea chivo-
tului. Textele nu precizeaz\ a-
cest aspect, dar Roland de
Vaux crede c\ „[i l-a `ntins“
(Sinodal\ traduce „luându-[i, a
`ntins“) din Ie[ire 33, 7 nu se
refer\ la faptul c\ Moise [i-a
luat cortul (Septuaginta chiar
spune c\ ar fi vorba de „cortul
lui“) [i l-a pus `n afara taberei,
ci la dedicarea cortului pentru
chivot („Arche d’alliance et ten-
te de réunion“, `n: Bible et Ori-
ent, Cerf, Paris, 1967, pp. 265-
266). Totu[i, aceast\ leg\tur\
nu este clar precizat\, ci mai
degrab\ cortul din afar\ nu es-
te dedicat chivotului, care tre-
buia s\ r\mân\ `n mijlocul ta-
berei (Numerii 14, 44) probabil
`ntr-un alt cort (cf. Menahem
Haran, Temples and Temple-
Service in Ancient Israel, Ei-
senbrauns, Winona Lake,
21995, pp. 264-265).
Putem deci s\ concluzion\m
c\ Ie[irea 33, 7-11 prezint\ `n-
tr-adev\r o tradi]ie paralel\,
(sau redactorii) final al Penta-
teuhului a observat discrepan-
]a dintre cele dou\ tradi]ii, rea-
litatea de net\g\duit c\ ace-
la[i termen, cortul adun\-
rii/m\rturiei, este folosit pen-
tru obiecte atât de diferite. De
ce redactorul nu a sesizat, de
ce nu a corectat? Era suficient
s\ ofere o alt\ denumire cortu-
lui a[ezat `n afar\. De ce a p\s-
trat ambele versiuni, paralele?
Cred c\ `nc\ o dat\ teologia
apeleaz\ la paradox pentru a
l\muri taina lucr\rii lui Dum-
nezeu. Mutarea cortului lui
Moise `n exterior intervine du-
p\ apostazia prin vi]elul de aur
(Ie[ire 32), dup\ ce Moise spar-
ge primele table ale Legii f\cu-
te [i scrise de Dumnezeu. La
`nceputul capitolului 33, Dum-
nezeu `l anun]\ c\ nu va mai fi
El ~nsu[i prezent `n mijlocul is-
raeli]ilor, ci `ngerul S\u (v. 2-
3). Acesta este contextul pre-
zent\rii cortului adun\rii mu-
tat `n afara taberei. Se suge-
reaz\ deci c\, de[i a prezentat
proiectul cortului sfânt, `n cap.
25-31, Dumnezeu ~[i retrage
manifest\rile prezen]ei Sale,
din cauza idolatriei poporului.
Prezen]a `n mijloc [i a[tep-
tarea `n afar\ devin dou\ coor-
donate ale teofaniei. Dum-
nezeu este imanent, dar [i
transcendent. El r\mâne cu o-
mul, dar Se dep\rteaz\ de p\-
cat. Cine ~l caut\ trebuie mai
`ntâi s\ ias\ din tab\r\ (din
lume), pentru a dep\[i realita-
tea corupt\, dar atunci când ~l
va g\si, `[i va da seama c\ de
fapt Dumnezeu r\mâne pre-
zent chiar `n interior. De altfel,
[i Sf. Ambrozie al Milanului co-
menteaz\ Ie[irea 33, 7 `n sen-
sul c\ [i Mântuitorul a ie[it din
cetate pentru ca asemeni lui
Moise s\ ne arate c\, pentru a
fi deasupra lumii, trebuie s\
ie[im din ea (Scrisoarea 14). a

CM
YK
14 Actualitate Joi, 7 ianuarie 2010

cuvânt al Partidului Socialist, Beno`t Hamon,

PE SCURT
Dezastru `n Albania
Ninsorile [i ploile abundente din ul-
tima perioad\ au constr=ns
autorit\]ile albaneze s\ deschid\
por]ile de urgen]\ ale barajului hidro-
centralei de la Ulza, m\sur\ care a
m\rit propor]iile dezastrului `n satele
din aval. Regiunea {codra, din nordul
]\rii, este complet acoperit\ de ape,
armata a fost chemat\ s\ aduc\ aju-
toare de prim\ necesitate `n
localit\]ile izolate, iar Guvernul cere
insistent localnicilor s\-[i abandoneze
locuin]ele. Autorit\]ile de la Tirana
au anun]at c\ cei care refuz\ s\ plece
Guvernul francez, criticat pentru
fondurile risipite `n prevenirea gripei noi
Guvernul francez a fost criticat dur, la
`nceputul acestei s\pt\m=ni, de partidele de
opozi]ie [i chiar [i de persoane din cadrul
Executivului, pentru modul cum a gestionat
problema vaccinului `mpotriva gripei noi
(AH1N1), care a fost comandat `n cantit\]i
excedentare [i care a suscitat o cerere de an-
chet\ parlamentar\ - informeaz\ AFP. Parti-
dul Socialist (PS, de opozi]ie) [i Noul Centru
(NC) au cerut o anchet\ parlamentar\ pen-
tru a face bilan]ul acestei campanii, dup\ ce,
duminic\, s-a dezv\luit c\ Fran]a `ncepuse
s\ trimit\ surplusul de vaccin `n str\in\tate,
pentru a mai „u[ura“ factura pe care trebuie
s\ o achite. Potrivit reprezentan]ilor Ministe-
rului S\n\t\]ii, Fran]a a comandat vara tre-
cut\ 94 de milioane de doze de vaccin, `n va-
loare de 869 de milioane de euro, `n condi]iile
`n care doar aproximativ cinci milioane de
persoane au fost vaccinate `n ]ar\, unde cam-
pania a suscitat un slab entuziasm [i a
`ntâmpinat dificult\]i logistice. Purt\torul de
a estimat c\ laboratoarele farmaceutice sunt
„marii `nving\tori ai acestei afaceri“.
Chiar [i din rândurile coali]iei aflate la
guvernare, deputatul Bernard Debre [i-a ex-
primat regretul pentru lipsa de pruden]\ a
Fran]ei `n gestionarea epidemiei gripale.
„Costul este mai mare decât deficitul tu-
turor spitalelor franceze“, a spus Bernard
Debre, potrivit c\ruia „era nevoie, poate, de
un pic mai mult\ pruden]\“. „Ce s-ar fi spus,
`ns\, dac\ epidemia ar fi fost grav\?“, a
replicat, la rândul s\u, ministrul francez al
Afacerilor Externe, Bernard Kouchner, care
a subliniat c\ trebuie „s\ se mai a[tepte un
pic, deoarece iarna nu s-a terminat“. a

Ministrul S\n\t\]ii vrea s\

ar putea fi evacua]i cu for]a, dac\
dezastrul atinge propor]ii catastro-
fale. Situa]ia este departe de a se
ameliora, dat fiind c\ meteorologii se
a[teapt\ `n continuare la c\deri ma-
sive de z\pad\ `n nordul Albaniei.
Summit extraordinar
al UE, `n februarie
Liderii politici din ]\rile Uniunii
Europene se vor `ntâlni la Bruxelles
pe 11 februarie, `n cadrul unui sum-
mit extraordinar, consacrat relans\rii
cre[terii economice, a anun]at pre[e-
dintele permanent al Consiliului
European, belgianul Herman van
Rompuy, `n prima sa mare ini]iativ\
`n aceast\ func]ie, relateaz\ din
Bruxelles AFP. „Am luat ini]iativa de
a convoca acest Consiliu, al c\rui
tem\ principal\ va fi economia. Avem
nevoie de o cre[tere economic\ mai
mare, pentru finan]area pe o baz\
solid\ a modelului nostru social [i
pentru p\strarea modului nostru de
via]\ european“, a precizat Van
Rompuy. Herman van Rompuy, fost
premier al Belgiei, ocup\ de la
`nceputul acestui an postul de pre[e-
dinte permanent al UE, prev\zut de
Tratatul de la Lisabona.
Lege nou\
a cet\]eniei bulgare
Mult a[teptatele amendamente la
Legea Cet\]eniei Bulgare urmeaz\ a
fi discutate de Consiliul de Mini[tri de
la Sofia `n aceast\ s\pt\mân\, dup\
care vor intra la Parlament, in-
formeaz\ cotidianul „Novinite“. Cele
mai semnificative modific\ri implic\
eliminarea a[a-numitor „intermediari“
`n procesul de solicitare a cet\]eniei,
precum [i stabilirea unor termene
stricte pentru a se r\spunde la cereri,
`n timp ce toate certificatele de origine
bulgar\ vor fi emise de Agen]ia de
Stat pentru Bulgarii de Peste Hotare
[i nu de Agen]ia de Stat pentru
Securitate Na]ional\ [i Ministerul de
Interne. Ministrul pentru bulgarii de
peste hotare, Bojidar Dimitrov, afirm\
c\ aceste amendamente „vor elimina
corup]ia [i vor gr\bi procesul de
dob=ndire a cet\]eniei“. Potrivit lui
Dimitrov, circa 2,5 milioane de per-
soane cu origine bulgar\ tr\iesc `n
prezent `n Macedonia, Albania,
Kosovo, România, Ucraina, Republica
Moldova, Rusia, Turcia sau Grecia.
Noua lege va permite acordarea de
cet\]enie bulgar\ unui num\r de
pân\ la 30 de mii de persoane, care,
`n opinia oficialului de la Sofia, vor
ajuta ]ara s\ rezolve criza de-
mografic\. a
r\coritoare, cu excep]ia apei
plate `mbuteliate sau apei
minerale `mbuteliate [i a su-
curilor naturale proaspete
introduc\ taxa pe fast-food din fructe [i legume.
Lista complet\ a produse-
lor alimentare considerate
a Potrivit preciz\rilor f\cute de Ministerul S\n\t\]ii, taxa pe fast-food ar nerecomandate din cauza
putea fi perceput\ `ncepând cu luna martie 2010 [i impus\ companiilor con]inutului crescut de sare,
gr\simi, zah\r, precum [i cu
care produc, import\ sau prepar\ produse tip fast-food, de patiserie- aditivi alimentari va fi apro-
cofet\rie, snacksuri, chipsuri, precum [i b\uturi r\coritoare, cuantumul bat\ prin hot\râre de gu-
vern, conform proiectului de
contribu]iei urmând s\ fie stabilit prin negocieri cu firmele respective a lege care introduce taxa fast-
Ministrul S\n\t\]ii, Attila cre[terea `mboln\virilor [i soanele juridice care produc, food, iar cuantumul contribu-
Cseke, a anun]at c\, pentru implicit la cre[terea cheltuie- import\ sau prepar\ alimen- ]iei va fi stabilit prin nego-
sus]inerea programelor na]io- lilor de s\n\tate, reducerea te nerecomandate cu con]i- cieri `ntre Ministerul S\n\-
nale de s\n\tate, inten]ionea- productivit\]ii, sc\derea ca- nut crescut de sare, gr\simi, t\]ii [i companii. Sumele co-
z\ s\ introduc\ o nou\ tax\, pacit\]ii de munc\, sc\derea zah\r [i cu aditivi alimen- lectate din aceast\ surs\ vor
fi utilizate pentru finan]area
dup\ cea de viciu, [i anume calit\]ii vie]ii, sc\derea spe- tari, iar `n aceast\ categorie
„taxa pe fast-food“. Oficialul ran]ei de via]\“, a spus mi- vor fi incluse produsele tip cheltuielilor de s\n\tate [i
guvernamental a declarat c\ nistrul. fast-food, produse de patis- vor reprezenta venituri pro-
a cerut Comisiei de s\n\tate erie-cofet\rie, snacksuri [i prii ale ministerului de re-
a ministerului o pozi]ie fa]\ Taxa ar putea chipsuri, precum [i b\uturile sort. a
de aceast\ propunere, pentru fi perceput\ `ncepând
a stabili cum pot fi aplicate
aceste taxe. De asemenea, mi- cu martie 2010
nistrul a precizat c\ va discu-
Potrivit preciz\rilor f\cu-
ta [i cu produc\rii [i distri- te de Ministerul S\n\t\]ii,
buitorii acestor produse `n le- taxa pe fast-food ar putea fi
g\tur\ cu modalitatea aplic\- perceput\ `ncepând cu luna
rii acestei taxe. ~n sprijinul martie 2010 [i impus\ com-
introducerii acestei taxe, mi- paniilor care produc, import\
nistrul a spus c\ din ce `n ce
sau prepar\ produse tip fast-
mai mul]i oameni sunt afec- food, de patiserie-cofet\rie,
ta]i de excesul de greutate [i snacksuri, chipsuri, precum
de obezitate, factori de risc [i b\uturi r\coritoare, cuan-
pentru diabetul zaharat, ten- tumul contribu]iei urmând
siunea arterial\ crescut\ [i
s\ fie stabilit prin negocieri
moartea prematur\. „Alimen- cu firmele respective. Taxa Taxa pe produsele tip fast-food ar putea fi per-
ta]ia nes\n\toas\ duce la va fi pl\tit\ de toate per- ceput\ `ncepând cu martie 2010
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TAXELE PENTRU PARCARE ~N `n documentul emis de Prim\rie. Ini]ial, Camer\ sesizat\, proiectul de lege urmând
CAPITAL| AR PUTEA REVENI LA VALO- Consiliul General al Municipiului Bucure[ti s\ treac\, ulterior, [i prin Camera Deputa]i-
a anun]at c\ bucure[tenii vor pl\ti, `n 2010, lor. Guvernul a adoptat, pe 24 decembrie
RILE DIN 2009: La urm\toarea [edin]\ a taxe de trei ori mai mari pentru locurile de 2009, proiectul de lege privind abilitarea
Consiliului General al Municipiului Bucu- parcare. Conform unei hot\râri a Con- Guvernului de a emite ordonan]e pe perioada
re[ti se va propune revenirea la vechea va- siliului General al Municipiului Bucure[ti vacan]ei parlamentare. Proiectul de lege sta-
loare a taxelor pentru parc\rile de re[e- bile[te domeniile `n care Executivul este abil-
din 2009, cuantumul anual al taxelor de
din]\, potrivit unui comunicat al Prim\riei parcare pentru 2010 era cuprins `ntre 109 [i itat s\ emit\ ordonan]e, respectiv: finan]e
Capitalei. ~n urma sesiz\rilor primite de la publice [i economie, justi]ie, s\n\tate, trans-
164 de lei, fa]\ de 36-77 de lei, anul trecut.
bucure[teni [i de la reprezentan]ii mass- porturi, mediu [i prorogarea sau modificarea
media, conducerea Prim\riei a reanalizat a GUVERNUL POATE EMITE ORDO- unor termene prev\zute `n acte normative cu
NAN}E PE TIMPUL VACAN}EI PARLA-
hot\rârea privind stabilirea nivelurilor im- putere de lege. Parlamentul `[i reia activi-
pozitelor [i taxelor locale din Municipiul MENTARE: Plenul Senatului a adoptat, ieri, tatea `n sesiune ordinar\ pe 1 februarie. a
Bucure[ti pentru 2010, capitolul referitor la cu 60 de voturi „pentru“, 33 „`mpotriv\“ [i pa-
taxele pentru parc\rile de re[edin]\. tru ab]ineri, proiectul Legii de abilitare a Pagin\ realizat\
„Preciz\m c\ aceste taxe au fost majorate la Guvernului de a emite ordonan]e pe perioada
propunerea prim\riilor de sector“, se arat\ vacan]ei parlamentare. Senatul este prima de Bogdan CRON}

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Analiz\ 15
Joi, 7 ianuarie 2010

Major\ri de taxe [i impozite `n aproape toate ora[ele Rom=niei

Anul nou a adus major\ri de taxe [i impozite locale
`n majoritatea ora[elor. Fie c\ este vorba de cl\diri,
de autoturisme sau de taxe pentru unele servicii,
consilierii locali din cea mai mare parte a ora[elor
au decis majorarea `n medie cu 20 de procente a
taxelor [i impozitelor fa]\ de anul 2009.

~n Bucure[ti, taxele sunt cele c\ nu va fi o majorare, dec=t o in-

mai mari din ]ar\, impozitul pen-
tru locuin]e reprezent=nd 0,1%
din valoarea cl\dirii. Pentru cl\-
dirile solide, din beton [i c\r\-
mid\, baza de calcul porne[te de
la 806 lei pe metru p\trat, fa]\
de 702 lei cât a fost `n 2009.
Pentru cl\dirile din lemn sau
chirpici, valoarea cl\dirii se cal-
culeaz\ de la 219 lei metrul p\-
trat, fa]\ de 191 lei cât era anul
trecut. La aceste sume se aplic\
reduceri `n func]ie de vechimea
construc]iei.
De]in\torii de terenuri intra-
vilane vor pl\ti, `n func]ie de
zon\, `ntre 3.800 [i 8.900 de lei
pentru un hectar. Cre[terile cele
mai mari sunt, `ns\, la ma[inile
de putere mare, unde impozitul
s-a majorat cu peste 20 de pro-
cente. Astfel, pentru o ma[in\ cu
cilindreea de 1,4 litri, trebuie
pl\ti]i 56 de lei, `n timp ce pentru
o ma[in\ cu motor de 1,8 litri,
taxa platit\ va fi de 162 de lei.
Taxele achitate integral pân\
la sfâr[itul lunii martie aduc
bonifica]ii de 7 procente.
La Cluj-Napoca, cei mai con-
[tiincio[i contribuabili s-au `nfiin-
]at deja la ghi[ee. Asta pentru c\
de luni s-a putut pl\ti taxele [i
impozitele aferente anului, care
abia a `nceput. Mul]i rom=ni pre-
fer\ s\ scape de o grij\ pe de o
parte, dar se [i tem c\ ar putea fi
da]i afar\ din servicii, astfel `nc=t
prefer\ s\ fac\ un efort acum
pentru c\ mai t=rziu s-ar putea s\
nu mai aib\ cu ce s\ pl\teasc\.
Consiliul Local Cluj-Napoca a
majorat cu 20% impozitul pentru
locuin]e, `ns\ cei care vor pl\ti
pân\ pe 31 martie beneficiaz\ de
reducere de 10%.
Anul trecut, `n Cluj-Napoca,
nivelul de `ncasare a taxelor [i
impozitelor locale a fost de 90%.
La Ia[i, deocamdat\ nu a fost
luat\ o decizie `n privirea taxelor
[i impozitelor locale, `ns\, prima-
rul Gheorghe Nichita a anun]at
dexare cu rata infla]iei. Av=nd `n
vedere gradul mic de colectare,
edilii Ia[ului prefer\ s\ nu ma-
joreze taxele pentru a cre[te nu-
m\rul celor ce `[i achit\ d\rile
c\tre bugetul local.
Majorare de 20 de
procente [i la Sibiu
Sibienii pot pl\ti `ncepând de
ast\zi taxele [i impozitele locale,
care au fost majorate cu 20 de
procente. De asemenea, de ast\zi
se pot achita la Direc]ia Fiscal\
din cadrul prim\riei sibiene [i
taxele [i impozitele restante din
2009. Contribuabilii care vor
achita integral impozitul pentru
tot anul 2010, pân\ la data de 31
martie 2010, vor beneficia de o
reducere de cinci procente.
Pentru o cas\ cu o suprafa]\ de
o sut\ de metri p\tra]i, situat\ `n
centrul ora[ului, proprietarul va
pl\ti un impozit `n valoare de 193
de lei. Pentru un imobil cu aceea[i
suprafa]\ de o sut\ de metri
p\tra]i, situat `ns\ la periferia
Sibiului, proprietarul va pl\ti 169
de lei, informeaz\ Agerpres. Pen-
tru o ma[in\ cu capacitate cilin-
dric\ de 1.600 cmc, un sibian, per-
soan\ fizic\, va pl\ti 64 de lei, `n
timp ce o firm\ va pl\ti 72 de lei.
Cinci procente `n plus la
Suceava
Nici sucevenii nu au sc\pat de
majorarea taxelor [i impozitelor
locale. Ace[tia vor pl\ti `n acest
an cu aproximativ 5% mai mult,
comparativ cu anul precedent.
Primarul Sucevei, Ion Lungu,
a declarat c\ taxele [i impozitele
pentru anul 2010 pot fi achitate
`ncepând de ieri, precizând c\
municipalitatea nu a majorat
taxele [i impozitele locale la po-
pula]ie, de[i conform legii are
dreptul s\ o fac\ `n procent de
de p=n\ la 10 procente celor care `[i pl\tesc impozitele integral
10-20%. Lungu a spus c\ taxele
[i impozitele au fost doar inde-
xate cu rata infla]iei.
Sucevenii care vor achita im-
pozitele pentru apartamente,
case [i terenuri, precum [i taxa
pentru ma[in\ pân\ pe 31 mar-
tie 2010 vor beneficia de o
reducere de 10%.
Tot 20 de procente `n
plus [i la Constan]a
Taxele [i impozitele percepute
de Prim\ria Constan]a `n anul
2010 sunt majorate cu 20%, m\-
rire obligatorie impus\ prin noul
Cod Fiscal, dup\ ce Consiliul Lo-
cal Municipal a decis s\ nu aplice
[i o majorare suplimentar\ a a-
cestora.
Potrivit directoarei Serviciu-
lui Public de Impozite, Taxe [i
alte Venituri ale Bugetului Local
(SPITVBL) Constan]a, Virginia
{tef\nic\, `n perioada 4-15 ianu-
arie fiecare contribuabil const\n-
]ean (persoane fizice [i juridice)
va primi la domiciliu sau la se-
diul firmei `n[tiin]\rile de plat\
pentru taxele [i impozitele pe
cl\diri, terenuri [i autovehicule.
Pentru plata cu anticipa]ie a
acestor d\ri locale, pân\ la data de
31 martie, contribuabilii persoane
fizice din municipiul Constan]a vor
beneficia de o bonifica]ie de 10%.
Majoritatea prim\riilor acord\ [i bonifica]ii
20 de procente `n plus
[i la Piatra Neam]
Contribuabilii din Piatra
Neam] vor pl\ti taxele [i im-
pozitele aferente anului `n curs,
majorate cu 20 de procente, po-
trivit unei hot\râri luat\ de
Executivul pietrean `n ultima [e-
din]\ de anul trecut.
Pe de alt\ parte, administra]ia
local\ din Roman a decis s\ nu
majoreze cuantumul taxelor [i
impozitelor locale. Roma[canii
trebuie `ns\ s\ mai a[tepte o s\p-
t\mân\ pentru a-[i achita d\rile
locale, pentru c\ softurile calcula-
toarelor nu au fost actualizate.
Atât contribuabilii din Piatra
Neam], cât [i cei din Roman be-
neficiaz\ de reducere de 10 pro-
cente din suma datorat\ bugetu-
lui local, dac\ `[i achit\ integral
taxele [i impozitele.“
Facilit\]i fiscale
`n Alexandria
Mai multe categorii de contri-
buabili persoane fizice din muni-
cipiul Alexandria beneficiaz\ `n
anul 2010, pe baza cererilor scri-
se, de scutiri [i facilit\]i fiscale.
Viceprimarul re[edin]ei jude-
]ului Teleorman, Ion Voicu, a
precizat c\ `ntre persoanele scu-
tite de la plata impozitelor pe
cl\dire [i pe teren se afl\ cei
`nscri[i la cantina de ajutor so-
cial [i ale c\ror venituri nete
lunare/familie se situeaz\ pân\
la nivelul de 705 lei.
Cei cu pensii pân\ `n 705 lei [i
persoanele fizice care beneficiaz\
de prevederile legale referitoare
la venitul minim garantat au
acelea[i scutiri fiscale.
Impozitele [i taxele
r\mân neschimbate
la Târgu Mure[
Administra]ia public\ local\
din Târgu Mure[ a decis s\ men-
]in\ impozitele [i taxele la nivelul
anului trecut, a anun]at Francisc
Ercsei, [eful Serviciului Stabilire,
~ncasare Impozite [i Taxe din
cadrul Prim\riei Târgu Mure[.
„La municipiul Târgu Mure[
nu s-au m\rit impozitele [i taxele
fa]\ de anul fiscal precedent, sunt
exact la acela[i nivel ca anul tre-
cut. Asta pe considerentele crizei
economice, care este fondul aces-
tei probleme, determinând atât
cifrele de afaceri, activitatea per-
soanelor juridice, cât [i veniturile
nominale [i reale ale popula]iei.
Nu s-a preconizat nici un fel de
m\riri de taxe [i impozite `n
2010“ - a ar\tat Ercsei. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majoritatea spe- „ Spirometrii;
cialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ chirurgie), cu
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, imunologie, mi- internare de zi.
crobiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii; „ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de prevenire
„ Colposcopii (cu videocolposcop); a cancerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

CM
YK
16
Slujiri arhiere[ti
`n Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei
De s\rb\toarea Soborului
Sfântului Ioan Botez\torul,
~nalt Preasfin]itul P\rinte
Teofan, Arhiepiscopul
Ia[ilor [i Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, va
s\vâr[i Sfânta Liturghie la
paraclisul Re[edin]ei mitro-
politane, iar IPS Pimen,
Arhiepiscopul Sucevei [i
R\d\u]ilor, va sluji `n paro-
hia Pojorâta II,
Protopopiatul Câmpulung
Moldovenesc. PS Corneliu,
Episcopul Hu[ilor, va oficia
slujba Sfintei Liturghii la
Catedrala episcopal\ din
Hu[i, iar PS Ioachim
B\c\uanul, Episcop-Vicar
al Arhiepiscopiei
Romanului [i Bac\ului, va
sluji `n biserica parohiei
Letea Veche, Protopopiatul
Bac\u Nord. (C.C.)
Botezul, actul deplin
al `mplinirii smereniei lui Hristos
Peste 1.500 de ie[eni au
participat ieri la slujba
Sfintei Liturghii, la
Catedrala mitropolitan\
din Ia[i. La final,
pe esplanada din fa]a
Catedralei mitropolitane
a avut loc slujba
Aghezmei mari.
de Constantin CIOFU
S\rb\toarea Bobotezei a adu-
nat [i `n acest an la Catedrala
mitropolitan\ un num\r mare de
credincio[i de toate vârstele. Oa-
menii s-au `nchinat mai `ntâi la
racla ce ad\poste[te moa[tele
Sfintei Cuvioase Parascheva [i
au participat la slujba Sfintei Li-
turghii, oficiat\ de ~nalt Prea-
sfin]itul P\rinte Teofan, Arhie-
piscopul Ia[ilor [i Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, `nconjurat
de un sobor de preo]i [i diaconi.
R\spunsurile la stran\ din tim-
pul Utreniei au fost date de
membrii Corului „Chivotul“, iar
cele din timpul Sfintei Liturghii
de Corul „Sanctus“ ale Catedra-
lei mitropolitane din Ia[i.
CUVÂNTUL TÂN|RULUI
Boboteaza, moment unic `n via]a unei comunit\]i
de Daniela Mihaela
LUNGU
~n ziua de 6 ianuarie a fiec\-
rui an, cre[tinii s\rb\toresc Bo-
tezul Domnului, s\rb\toare cu-
noscut\ `n popor sub mai multe
denumiri: Boboteaza, Epifania
sau Teofania, deoarece, `n timpul
Botezului, Sfânta Treime a ap\-
rut pentru prima dat\ lumii; gla-
sul Tat\lui se face auzit din ce-
ruri, Fiul este `ntrupat [i st\ `n
râul Iordan, iar Sfântul Duh Se
Edi]ia de Moldova
„De când se face Agheazma `n mijlocul ora[ului, râul Trotu[ nu s-a mai rev\rsat“
Credincio[ii din Com\ne[ti au
participat ieri la slujba Sfintei Li-
turghii, s\vâr[it\ de PS Ioachim
B\c\uanul, Episcop-Vicar al Arhi-
episcopiei Romanului [i Bac\ului,
`nconjurat de un sobor de preo]i.
Preo]ii [i credincio[ii s-au `ndrep-
tat apoi, `n procesiune, cu prapuri
[i cruci, spre centrul ora[ului, pen-
tru a participa la slujba de sfin]ire
a Aghezmei mari. „Ne-am `mpro-
priat aceast\ tradi]ie acum cinci
„Prin gustarea
Aghezmei mari, s\-mi
dea putere `n toate
zilele vie]ii mele“
Cu toate c\ vremea a fost nefa-
vorabil\, zeci de ie[eni s-au a[ezat
la rând `n curtea Catedralei, la lo-
cul amenajat pentru oficierea
Aghezmei mari. „Am venit de di-
minea]\ la mitropolie [i m-am `n-
chinat la racla Sfintei Parasche-
va. Acum m-am a[ezat la rând din
timp, pentru c\ sunt bolnav\ [i
nu cred c\ voi putea rezista s\ r\-
mân pân\ dup\-amiaz\. M\ rog
Bunului Dumnezeu s\ m\ `nt\-
reasc\ `n credin]\, iar prin gusta-
rea Aghezmei mari s\-mi dea pu-
tere `n toate zilele vie]ii mele“, a
declarat Maria Darie, din Ia[i.
Chemarea omului
la m\rturisirea
tainei dumnezeirii
~nalt Preasfin]itul P\rinte Teo-
fan a adresat credincio[ilor prezen]i
un cuvânt de `nv\]\tur\ `n care a
vorbit despre semnifica]ia Botezu-
lui Domnului `n via]a credincio[i-
lor. „Din coborârea lui Dumnezeu
pe p\mânt `n]elegem care este
semnifica]ia coborârii Mântuito-
rului Iisus Hristos `n apele Iorda-
nului, Botezul S\u de c\tre Ioan [i
coboar\ `n chip de porumbel. „Iar
botezându-Se Iisus, când ie[ea
din ap\, `ndat\ cerurile s-au des-
chis [i Duhul lui Dumnezeu S-a
v\zut pogorându-Se ca un po-
rumbel [i venind peste El“ (Matei
3, 16). ~n mod practic, credincio-
[ii primesc `n casele lor binecu-
vântarea Domnului, s\rut\
Sfânta Cruce, dup\ care sunt
stropi]i cu Agheazm\ de c\tre
preot, urmând ca `n ziua de Bo-
boteaz\ s\ mearg\ la biseric\
pentru a lua Agheazm\ mare,
apa sfin]it\ `n aceast\ zi. A[adar,
Boboteaza reprezint\ momentul
Joi, 7 ianuarie 2010, Nr. 4 (279), Anul II
ani, deoarece credincio[ii au dorit
s\ aib\ aceast\ binecuvântare de-
osebit\ `n ziua Teofaniei. Dup\
cum au m\rturisit oamenii, de
când se face Agheazma mare `n
mijlocul ora[ului, râul Trotu[ nu s-a
mai rev\rsat. A[a cum s-a `mp\-
mântenit o tradi]ie `n aceast\ zo-
n\, dup\ slujba Aghezmei mari a
avut loc o procesiune câtre râul
Trotu[. Aici am v\rsat Agheazm\
`n apele Trotu[ului, dar am arun-
`nceputul misiunii Sale printre
noi, p\mântenii. Apa Botezului `n
care noi am fost cu-funda]i este
prelugirea aceleia[i ape `n care
trupul `ndumnezeit al Mântuito-
rului Iisus Hristos s-a coborât
pentru a zdrobi puterea `ntuneri-
cului, a dezlega leg\turile mor]ii.
S\rb\toarea Botezului Domnului
este ar\tarea Preasfintei Treimi.
Tat\l m\rturise[te pe Fiul Care
Se boteaz\, iar Duhul Sfânt `ncu-
unic din timpul anului când `n
cur]ile bisericilor de m\n\stire
sau de parohie, `n prezen]a cre-
dincio[ilor, preo]ii s\vâr[esc sluj-
ba de sfin]ire a Aghezmei mari,
care va fi luat\ ulterior spre
binecuvântare [i cur\]ire de p\-
cate. Cre[tinii ortodoc[i gust\ `n
fiecare diminea]\ din Agheazma
mare, pe nemâncate, pân\ la
odovania praznicului Botezului
Domnului. Cu Agheazma mare
se stropesc livezile, via, animale-
le, pentru ca acestea s\ fie rodi-
toare, ferite de secet\ sau de ori-
ce primejdie de-a lungul noului
cat [i trei cruci, pentru ca apele s\
nu se mai reverse“, a declarat PS
Ioachim B\c\uanul. La slujba
Aghezmei mari au fost aduse dou\
care trase de boi, `n care s-au aflat
dou\ butoaie din lemn pline cu ap\.
Dup\ slujb\, cele dou\ care au mers
`n satele din care au venit, pentru
a `mp\r]i oamenilor Agheazma.
Credincio[ii din parohia Bor-
dea, Protopopiatul Ia[i 2, au fost
`ndemna]i ieri de c\tre pr. paroh
nuneaz\ prin puterea dumnezeirii
Sale aceast\ lucrare de smerenie a
Domnului Hristos. Tot ceea ce a
`mplinit Hristos `n aceast\ sfânt\
zi este actul deplin al `mplinirii
smereniei Sale, care a `nceput
prin coborârea din cer [i Na[terea
`n pe[tera din Bethleem. Aceast\
lucrare de smerenie a continuat
prin Botezul `n râul Iordan. Taina
smereniei ar\tat\ de Hristos la
râul Iordan, des\vâr[it\ prin jert-
an, `n acest mod primind binecu-
vântarea lui Dumnezeu. Agheaz-
ma este p\strat\ pe o perioad\
nelimitat\, deoarece aceasta nu
se stric\ niciodat\, ]inând nepl\-
cerile deoparte, limpezind min]i-
le [i aducând lini[tea `n sufletul
celor care o consum\, având un
rol purificator. Boboteaza este
s\rb\toarea care `ncheie ciclul
s\rb\torilor de iarn\, amintind
de Botezul Mântuitorului Iisus
Hristos `n apa Iordanului, repre-
zentând [i un prilej de m\rturisi-
re a credin]ei `n Sfânta Treime,
dar [i `nceputul activit\]ii de r\s-
FOTO: TRAIAN FILIP
Vasile }arc\ s\ ofere Agheazm\
mare celor b\trâni sau care nu se
pot deplasa. „A[a cum noi ne-am
bucurat de slujba Sfintei Liturghii
[i de cea a sfin]irii Aghezmei mari,
la fel sper\m ca [i cei care din bine-
cuvântate pricini nu au putut fi `n
sfânta biseric\, prin Agheazma
mare pe care le-o vom oferi, s\
simt\ binecuvântarea lui Dumne-
zeu `n casele lor“, ne-a relatat pr.
Vasile }arc\. (C.C.)
fa de pe Cruce, arat\ drumul pe
care fiin]a uman\ trebuie s\-l par-
curg\. Omul este chemat ast\zi s\
`n]eleag\ faptul c\ scopul exis-
ten]ei sale pe acest p\mânt este s\
tr\iasc\, s\ cunoasc\ [i s\ m\r-
turiseasc\ taina dumnezeirii celei
mai presus de o fiin]\“, a explicat
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei.
La finalul slujbei, dup\ Rug\ciu-
nea amvonului, `n sunetul cânt\-
rilor, soborul a ie[it `n procesiune
`n fa]a Catedralei, unde s-a oficiat
slujba Aghezmei mari. Oamenii
care s-au adunat pe esplanada din
fa]a Catedralei ie[ene au `nfruntat
ploaia [i vântul pentru a duce la
casele lor Agheazma mare, din ca-
re, diminea]a pe nem=ncate, pot CM
gusta de acum opt zile la r=nd. a YK
pândire a `nv\]\turii lui Dumne-
zeu. Tot atunci primim [i porun-
ca de a ne boteza - rena[terea
omului p\c\tos prin Botez [i mi[-
carea noastr\ spre o credin]\ lu-
cr\toare, precum [i dorin]a de a
ne uni cu Hristos. De[i este o zi
`nc\rcat\ de multe obiceiuri [i
tradi]ii, `n func]ie de fiecare zo-
n\, unele dintre ele p\strate [i
practicate `n mod profund [i as-
t\zi, cea mai mare importan]\ pe
care o poart\ aceast\ zi r\mâne
cea religioas\, cre[tinii a[teptân-
d-o cu post, rug\ciune [i smere-
nie.
* DANIELA MIHAELA LUNGU
ESTE ELEV| A COLEGIULUI NA}IONAL, IA[I

Vineri, 8 ianuarie 2010
Nr. 5 (1507) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
REPORTAJ
Sfin]irea
apelor
Dun\rii de Jos
Primul Cr\ciun la parohia
ortodox\ român\ din Tenerife
Tenerife este pentru mul]i
un loc exotic, destinat celor
care doresc s\ aib\ parte de
o vacan]\ „de vis“. Pu]ini
[tiu c\ aici vie]uie[te [i o
important\ comunitate de
români care, din anul 2009,
formeaz\ parohia ortodox\
român\ din Tenerife. Pentru
ace[tia, s\rb\toarea
Cr\ciunului ce tocmai a
trecut a avut [i o
`nsemn\tate special\: a fost
prima oar\ când românii de
aici au primit vestea Na[terii
Domnului `ntr-un l\ca[ de
CM
cult unde un preot ortodox
YK
a slujit `n limba român\.
Citi]i `n pagina 9
POZA ZILEI
Pe 6 ianuarie 2010, credin-
cio[ii au urcat `n num\r mare
spre Catedrala patriarhal\, un-
de au participat la Sf=nta Li-
turghie [i la slujba de sfin]ire
mare a apei, s\v=r[ite de Patri-
arhul Rom=niei. La sf=r[it, au
luat din vasele speciale, spre a
duce la casele lor, apa cea vin-
dec\toare. Agheazma mare se
p\streaz\ la loc de cinste, obi[-
nuindu-se s\ se guste din ea
timp de opt zile la r=nd. a
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Tiraj auditat BRAT (Biroul
Rom=n de Auditare a Tirajelor)
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
FILOCALIA CHIPURI {I FAPTE
DIN VIA}A BOR
Apoftegmele P\rintele Florea
Avvei Isaia Mure[anu [i
Pustnicul calea simplit\]ii
PAGINA 8 PAGINA 16 PAGINILE 4-5
basilica.ro
RELIGIOS
BOBOTEAZA ~N MAI MULTE
EPARHII ROM+NE{TI: Marele
praznic al Ortodoxiei, Bote-
zul Domnului [i Mântuito-
rului nostru Iisus Hristos,
când s-a s\vâr[it [i slujba
sfin]irii celei mari a apei, a
fost s\rb\torit `n toate epar-
hiile din cadrul Patriarhiei
Române. Potrivit tradi]iei,
credincio[ii ortodoc[i au
mers la biserici pentru a
primi Agheazma mare.
Pagina 3
ANALIZ|
PROBLEMA GRECIA: Econo- CM
YK
mia subteran\ estimat\ la
20% din PIB, un grad sc\zut
de colectare a veniturilor,
numeroase ni[e fiscale [i o
politic\ industrial\ bazat\
pe subven]ii sunt motivele
care au adus Grecia `n pra-
Ministrul Finan]elor pune gul falimentului.
Pagina 15
problema reducerii num\rului de spitale S|N|TATE
Ministrul Finan]elor Publi- d\ a `ntregului sistem de
ce, Sebastian Vl\descu, a de- s\n\tate, care s\ `nceap\ cu FORME DE MANIFESTARE A
clarat, ieri, c\ este nevoie de o reducerea num\rului de spi- CANDIDOZEI CUTANATE LA
restructurare a sistemului S\- tale [i care s\ continue cu COPIL: Candidozele cutanate
n\t\]ii, care s\ `nceap\ cu re- trecerea unora c\tre autori- sunt localizate, de obicei, la
ducerea num\rului de spitale, t\]ile locale, odat\ cu trans- nivelul plicilor corpului [i
iar bugetul Ministerului S\n\- la]ia veniturilor“ , a spus sunt favorizate de macerare.
t\]ii este insuficient, astfel c\ Vl\descu, `n cadrul dezbate- Pagina 6
aloca]iile ar putea cre[te cu do- rilor pe bugetul din 2010, `n
u\ miliarde de euro `n acest an. cadrul Comisiilor reunite de PAGINA AGRICULTORULUI
„~n ceea ce prive[te S\n\- buget-finan]e ale Parlamen-
tatea, `n mod evident, aloca- tului. ~N 2010, DOAR 1,69% DIN PIB
]iile nu sunt suficiente. E o Ministrul este de p\rere fondurile alocate S\n\t\]ii VA MERGE LA AGRICULTUR|:
nevoie de restructurare soli- c\ „undeva `ntre 10-15% din se risipesc“. a Potrivit proiectului de buget,
agricultura va primi `n acest
an 9,087 miliarde de lei, care
reprezint\ 1,69% din PIB, un
Rata [omajului ~n luna decembrie a anului 2008, rata [oma-
jului a fost de 4,4%, o rat\ de peste 7 procente `n procent sub a[tept\rile pro-
duc\torilor agricoli.
a ajuns la 7,8% aceast\ perioad\ nefiind `nregistrat\ din 2003.
Rata [omajului de 7,8%, `nregistrat\ `n de- Pagina 7
Rata [omajului `n luna decembrie 2009 a cembrie, este cea mai mare din anul 2009,
ajuns la 7,8% fa]\ de 7,5%, cât a fost `n lu- media anual\ fiind de 6,3%.
na anterioar\, num\rul total al [omerilor fi- Din num\rul total de [omeri, 435.497 sunt
ind de 709.383, a informat, ieri, Agen]ia Na- indemniza]i [i 273.886 neindemniza]i. Potri-
]ional\ pentru Ocuparea For]ei de Munc\ vit sursei citate, cei mai mul]i [omeri provin
(ANOFM). din mediul privat (578.280). a
CM
YK
2 Calendarul zilei Vineri, 8 ianuarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

Un test de maturitate spiritual\ Credin]a noastr\ este o

„{i Iisus, uitându-Se `n jur, a
zis c\tre ucenicii S\i: Cât de greu
vor intra boga]ii `n `mp\r\]ia lui
Dumnezeu! Iar ucenicii erau ui-
mi]i de cuvintele Lui. Dar Iisus,
r\spunzând iar\[i, le-a zis: Fii-
lor, cât de greu este celor ce se `n-
cred `n bog\]ii s\ intre `n `mp\-
r\]ia lui Dumnezeu! Mai lesne
este c\milei s\ treac\ prin ure-
chile acului, decât bogatului s\
intre `n `mp\r\]ia lui Dumnezeu.
Iar ei, mai mult uimindu-se, zi-
ceau unii c\tre al]ii: {i cine poate
s\ se mântuiasc\? Iisus, privind
la ei, le-a zis: La oameni lucrul e
cu neputin]\, dar nu la Dum-
nezeu. C\ci la Dumnezeu toate
sunt cu putin]\. {i a `nceput Pe-
tru a-I zice: Iat\, noi am l\sat
toate [i }i-am urmat. Iisus i-a
r\spuns: Adev\rat gr\iesc vou\:
Nu este nimeni care [i-a l\sat ca-
s\, sau fra]i, sau surori, sau ma-
m\, sau tat\, sau copii, sau ]ari-
ne pentru Mine [i pentru Evan-
ghelie, [i s\ nu ia `nsutit - acum,
`n vremea aceasta, de prigoniri -
case [i fra]i [i surori [i mame [i
copii [i ]arine, iar `n veacul ce va
s\ vin\: via]\ ve[nic\. {i mul]i
dintre cei dintâi vor fi pe urm\, [i
din cei de pe urm\ `ntâi. {i erau
pe drum, suindu-se la Ierusalim,
iar Iisus mergea `naintea lor. {i
ei erau uimi]i [i cei ce mergeau
dup\ El se temeau. {i luând la
Sine, iar\[i, pe cei doisprezece, a
`nceput s\ le spun\ ce aveau s\ I
se `ntâmple.“ (Marcu 10, 23-32)
***
R\mânem pu]in descump\ni]i
la auzul cuvintelor: mul]i dintre
cei dintâi vor fi pe urm\, [i din cei
de pe urm\ vor fi `ntâi. Ne `ntre-
b\m, pe bun\ dreptate, oare nu
am fost `nv\]a]i [i educa]i s\ fim
mereu primii, s\ fim cei mai
buni? Am crescut `ntr-un mediu
concuren]ial [i [tim c\ pentru a
reu[i trebuie s\ fim printre cei
mai buni. {i atunci cum se `mpa-
c\ acest mod de a gândi cu cele
rostite de c\tre Domnul Iisus
Hristos `n pericopa evanghelic\
din aceast\ zi? S\ spunem c\ `n-
v\]\turile Domnului Hristos pro-
duc uneori „sminteal\“, adic\ ne-
dumeriri, pentru cei ce sunt robi]i
de duhul acestei lumi. De exem-
plu, un monah tr\ie[te `ntr-o m\-
n\stire sau `ntr-un loc pustiu, nu
fugind de lume, ci de ceea ce este
lumesc `n lume, de prea-multul
lumesc din jurul s\u. Tân\rul bo-
gat din Evanghelia de ast\zi a
fost convins c\ a f\cut tot ceea ce
trebuia pentru a mo[teni `mp\r\-
]ia lui Dumnezeu. Devenise auto-
suficient [i-[i autoevalua `n mod
laudativ via]a [i faptele. Probabil
s-a a[teptat ca Domnul Hristos
s\-l laude. Apreciind eforturile [i
faptele bune ale tân\rului bogat,
Mântuitorul `i `ndreapt\ acestuia
privirile spre o treapt\ superioa-
r\. Probabil toate le f\cuse având
o educa]ie aleas\ [i provenind
dintr-o familie cu preocup\ri reli-
gioase, `ns\ acum urma testul de
maturitate. Oare noi la câte am fi
dispu[i s\ renun]\m, dac\ Dom-
nul Hristos ne-ar cere acest lu-
cru? (pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
`ntâlnire zilnic\ cu Hristos
„Ce folos, fra]ii mei, dac\ zi- de iubire, nu ne ridic\m mai
ce cineva c\ are credin]\, iar sus decât cel r\u. Credin]a
fapte nu are? Oare credin]a noastr\ este o `ntâlnire zilnic\
poate s\-l mântuiasc\? Dac\ cu Hristos, prezent `n via]a
un frate sau o sor\ sunt goi [i noastr\ [i `n chipul aproapelui
lipsi]i de hrana cea de toate zi- nostru. Primul moment al a-
lele, [i cineva dintre voi le-ar cestei `ntâlniri se consum\ `n
zice: Merge]i `n pace! ~nc\lzi]i- momentul `n care ne-am bote-
v\ [i v\ s\tura]i, dar nu le da]i zat. Dup\ ce cel botezat, sau
cele trebuincioase trupului, ca- na[ul `n numele lui, se leap\d\
re ar fi folosul? A[a [i cu cre- de satana [i se une[te cu Hris-
din]a: dac\ nu are fapte, e tos, imediat roste[te Simbolul
moart\ `n ea `ns\[i. Dar va zi- de credin]\, `[i m\rturise[te
ce cineva: Tu ai credin]\, iar eu credin]a pe care se va cl\di via-
am fapte; arat\-mi credin]a ta ]a lui cre[tin\. Din acel mo-
f\r\ fapte [i eu `]i voi ar\ta, ment `ncepe un progres, o cre[-
din faptele mele, credin]a mea. tere, o desf\[urare [i o perma-
Tu crezi c\ unul este Dum- nent\ re`nnoire a credin]ei
nezeu? Bine faci; dar [i demo- m\rturisite la Botez, [i impli-
nii cred [i se cutremur\.“ (Ia- cit o ne`ncetat\ `ntâlnire cu
cov 2, 14-19) Hristos pe care L-am cunoscut
[i m\rturisit `n apele Botezu-
lui. (Ciprian OLINICI, Radio
*** Trinitas)
Este u[or s\ zici: cred `n
Dumnezeu, dar nu este sufici-
ent, ci trebuie s\ ar\]i aceast\
credin]\. Este u[or s\ zici c\
e[ti cre[tin, dar trebuie s\ a-
r\]i c\ faci fapte de cre[tin. ~n
epistola sa, Sfântul Apostol Ia-
cov afirm\ un fapt cutremur\-
tor, [i anume faptul c\ [i diavo-
lii cred, [i mai mult decât atât,
se cutremur\ de atâta credin-
]\. Ceea ce vrea s\ spun\ Sf.
Iacov aici este c\ nu `nseamn\
mare lucru s\ afirmi teoretic
propozi]ia existen]ei lui Dum-
nezeu, pentru c\ [i diavolul
[tie c\ Dumnezeu exist\, [tie
c\ a murit pe Cruce, c\ a `nvi-
at din mor]i. Atunci când [i noi
m\rturisim verbal credin]a f\-
r\ s\ o confirm\m prin fapte

SF+NTUL ZILEI C+NT|RILE ORTODOXIEI

Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul
Sfântul Cuvios Gheorghe a tr\it `n secolul
al VII-lea. Dup\ ce [i-a `mp\r]it `ntreaga ave-
re s\racilor, a mers la Ierusalim s\ se `nchine
la Locurile Sfinte [i s-a c\lug\rit `n M\n\sti-
rea Hozeva. A dus o via]\ aspr\, curat\, pl\-
cut\ lui Dumnezeu, [i a fost un exemplu pen-
tru ceilal]i c\lug\ri.
Tot ast\zi, Biserica face pomenirea Sfântu-
lui Cuvios Emilian M\rturisitorul; a Sfintei
Cuvioase Domnica; a Sfin]ilor Mucenici Iulian
[i Vasilisa, [i a celor `mpreun\ cu dân[ii; a
sfin]ilor mucenici care au crezut prin Sfântul
Iulian; a so]iei cârmuitorului Marchian; a
Sfântului Sfin]itului Mucenic Carterie; a Sfân-
tului Chir, arhiepiscopul Constantinopolului;
a Sfântului Attic, patriarhul Constantinopolu-
lui; a Sfântului Prooroc Sameu Elamiteanul; a
Sfântului Agaton [i a Sfin]ilor Mucenici Teofil,
diaconul, [i Eladie.
Mâine, Biserica face pomenirea Sfântului
Mucenic Polieuct. a
~ntemeietorul raiului `n v\ile
`mpietrite ale pustiei
„Cetatea cea tare a sufletului t\u,
nu a mi[cat n\v\lirile cugetelor, ferici-
te, c\ punând `nainte ca un turn sih\s-
tria ta cea tare, te-ai p\zit pe tine ne-
r\nit, [i f\r\ nici o stric\ciune de cum-
plitul r\zboinic [i ai st\tut `naintea
St\pânului tuturor, `ncununându-te pe
tine ca pre un biruitor.“ (Minei pe Ianu-
arie, Tipografia C\r]ilor Biserice[ti,
1893, p. 162)
***
Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul,
`ntemeietorul raiului `n v\ile `mpietri-
te ale pustiei, a chemat `n ajutor pentru
edificarea sufletului s\u pe Arhitectul
Cel ve[nic [i Magistrul cel atot]iitor, cel
care a cl\dit cetatea cea luminoas\ a
sufletului s\u ca pe un fort inexpugna-
bil `mpotriva oric\rei puteri a `ntuneri-
cului. C\ci sufletul este o cetate `nt\ri-
t\ care se ap\r\ mereu de asediul pati-
milor [i al demonilor f\c\tori de stric\-
ciune, iar cetatea omeneasc\ este zidit\
dup\ chipul [i asem\narea omului, c\ci
omul umanizeaz\ crea]ia `n jurul s\u [i
o asum\ hristologic [i o aduce lui Dum-
nezeu ca jertf\ a firii din cele ale lui
Dumnezeu: „Ale Tale dintru ale Tale,
}ie }i-aducem de toate [i pentru toate“.
Iar turnul acestei cet\]i a lui Dum-
nezeu, care este sufletul sfânt, este `n-
frânarea, sih\stria cea cereasc\. {i a-
ten]ia [i trezvia g\rzilor - sim]urile, t\-
ria contrafortului postirii, temeliile cele
luminoase ale Sfinteler Taine, toate a-
cestea duc cetatea cea mi[c\toare a su-
fletului la limanul cel lin [i ne`nviforat
al `mp\r\]iei celei de sus, `n cetatea cea
cereasc\ al c\rei Arhitect [i Lucr\tor
este Dumnezeu. (pr. asist. dr. Ioan
Valentin ISTRATI)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Biserica „Sf=nta Vineri“ Herasca din Capital\
Era una dintre bijuteriile arhitectonice [i religioase
ale Bucure[tilor, situat\ la cap\tul str\zii Sf. Vineri [i
la intersec]ia cu Calea C\l\ra[ilor. Era una dintre cele
mai c\utate l\ca[uri de cult bucure[tene, deoarece prin-
tre valorile ei spirituale ]inea o frumoas\ icoan\ a Cuvi-
oasei Parascheva din 1748. Prima biseric\ va fi fost ridi-
cat\ `n 1645, de aga Ni]\ [i so]ia sa, cu hramul „Sf. Cu-
vioas\ Parascheva“. ~n august 1712, biserica a ars, fiind
ref\cut\ de boierii B\leni, care au ridicat `n jurul aces-
teia un a[ez\mânt pentru s\rmani [i bolnavi (demolat
`n 1890). I-au donat fonduri financiare [i funciare pen-
tru `ntre]inerea a[ez\mântului filantropic, i-au ridicat
chilii. Biserica a fost din nou afectat\ la cutremurul din
1838. A fost recl\dit\ de unul dintre mo[tenitorii ctitori-
lor, boierul Constantin N\sturel Her\scu, ajutat de Ioa-
nichie Stavronichias, ad\ug=ndu-i-se hramul „Botezul
Domnului“, conform pisaniei din 25 noiembrie 1839. Bi-
sericii, cl\dit\ `n form\ de cruce greac\ [i a c\rei arhi-
tectur\ s-a p\strat pân\ la demolarea din 1987, i s-a a-
d\ugat un portic [i i s-au modificat turlele `n 1913, iar
`ntre 1927-1928 a fost pictat\ `n foi]\ de aur, de
Dumitru Belizarie. La cutremurul din 1940, biserica a
fost afectat\ mult, iar pentru l\rgirea str\zii i-a fost de-
molat turnul-clopotni]\. Totu[i, repara]ii capitale s-au
f\cut dup\ cutremurul din 1977, biserica fiind renovat\
complet [i redat\ cultului `n anul 1985. Biserica a fost
demolat\ `n data de 20 iunie 1987, dup\ mai multe in-
terven]ii pentru salvarea ei. (Adrian Nicolae PETCU) Biserica „Sf=nta Vineri“ `n perioada interbelic\

Boboteaza `n mai multe eparhii rom=ne[ti
a Marele praznic al Ortodoxiei, Botezul Domnului [i Mântuitorului nostru
Iisus Hristos, când s-a s\vâr[it [i slujba sfin]irii celei mari a apei, a fost s\rb\torit
`n toate eparhiile din cadrul Patriarhiei Române a Potrivit tradi]iei,
credincio[ii ortodoc[i au mers la biserici pentru a primi Agheazma mare a
~n toate parohiile din cuprin-
sul Episcopiei Tulcei a fost oficia-
t\ slujba Sfintei Liturghii, urma-
t\ imediat de s\vâr[irea slujbei
Aghezmei celei mari, iar acolo
unde a e-xistat posibilitatea, con-
form vechilor practici, aceast\
rânduial\ s-a oficiat lâng\ un lu-
ciu de ap\ sau chiar direct pe
malul Dun\rii. Preasfin]itul E-
piscop Visarion a s\vâr[it Sfânta
Liturghie arhiereasc\ la Cate-
drala episcopal\, informeaz\ e-
piscopiatulcii.ro.
La bisericile parohiale din mu-
nicipiul Tulcea, `ncepând cu pri-
mele ore ale dimine]ii de 6 ianu-
arie s-a oficiat Sf=nta Liturghie,
apoi slujba Aghezmei celei mari,
dup\ care grupurile formate la
bisericile centrale din ora[ au
pornit c\tre Catedrala episcopal\
„Sfântul Nicolae“, de unde, la ora
12:30, o procesiune major\ for-
mat\ aici a ajuns la ora 13:00 la
nava Republica sta]ionat\ pe fa-
leza Dun\rii. Procesiunea a fost
condus\ de Episcopul Visarion.
Dup\ oficierea slujbei Aghez-
mei celei mari [i momentul arun-
c\rii `n apele Dun\rii a crucii de
lemn `mpodobite cu busuioc,
Preasfin]itul P\rinte Visarion a
rostit un cuvânt de `nv\]\tur\
prilejuit de importan]a s\rb\torii.
~n Episcopia Caransebe[ului,
la praznicul Botezului Domnului,
Preasfin]itul Episcop Lucian a
s\vâr[it Sfânta Liturghie arhie-
reasc\ [i Sfin]irea Apei celei
mari `n ora[ul Moldova Nou\, `n-
conjurat de un sobor de preo]i [i
diaconi.
Sfânta Liturghie arhiereasc\
s-a s\vâr[it la demisolul bisericii
cu hramul „Adormirea Maicii
Domnului“ din Moldova Nou\,
l\ca[ de cult aflat `n construc]ie.
Slujba Aghezmei mari s-a f\-
cut la sfânta biseric\, dup\ care
ierarhul locului, preo]ii [i credin-
cio[ii s-au deplasat pe pontonul
Dun\rii din Moldova Nou\ pen-
tru a sfin]i fluviul ce str\bate ]a-
ra noastr\.
Boboteaza pe malul
Dun\rii de la Giurgiu
~n ziua sl\vitului praznic al
Botezului Domnului, Preasfin]i-
tul Ambrozie, Episcopul Giurgiu-
lui, `nconjurat de un ales sobor
de preo]i [i diaconi, a s\vâr[it
Sfânta Liturghie la Catedrala E-
piscopal\ „Adormirea Maicii
Domnului“ din Giurgiu, infor-
{i la Tulcea a fost aruncat\ crucea `n apele Dun\rii
Vineri, 8 ianuarie 2010
Potrivit tradi]iei ortodoxe, PS Macarie a aruncat crucea `n ap\,
fiind ridicat\ de unul dintre cei doi enoria[i din comunitate
meaz\ episcopiagiurgiului.ro. ~n
cuvântul de `nv\]\tur\ rostit cu
acest prilej, Preasfin]ia Sa a vor-
bit despre semnifica]ia Botezului
Domnului nostru Iisus Hristos,
care vine la râul Iordan s\ fie bo-
tezat de c\tre Ioan, nu pentru c\
avea nevoie de cur\]ire de p\ca-
te, c\ci era Dumnezeu-Omul, ci
pentru a sfin]i crea]ia. El prime[-
te botezul de la Ioan pentru a re-
aduce Duhul Sfânt `n crea]ie, de-
oarece, prin c\derea `n p\cat, o-
mul ~l pierduse pe Sfântul Duh,
a[a cum ne m\rturise[te Sfântul
Chiril al Alexandriei. Botezul
Mântuitorului, a mai ad\ugat
Preasfin]ia Sa, reprezint\ mo-
mentul redeschiderii izvoarelor
harului, care fuseser\ z\vorâte
pentru om [i pentru `ntreaga cre-
a]ie. Dup\ s\vâr[irea Sfintei Li-
turghii, mul]imea de credicio[i,
`mpreun\ cu ~ntâist\t\torul e-
parhiei, a pornit `n procesiune
din fa]a Catedralei episcopale c\-
tre portul dun\rean Giurgiu, un-
de, `ntr-un loc special amenajat,
Preasfin]ia Sa a s\vâr[it slujba
de sfin]ire a Aghezmei mari. La
final, potrivit tradi]iei, Episcopul
a aruncat Sfânta Cruce `n apa
fluviului Dun\rea, iar unul din-
tre tinerii cre[tini prezen]i a ridi-
Slujba de sfin]ire mare a apei,
`n portul dun\rean Giurgiu
cat-o din ap\, primind `n dar o i-
coan\ a Mântuitorului.
La aceste manifest\ri religioa-
se dedicate praznicului Botezului
Domnului, al\turi de cre[tinii
giurgiuveni au luat parte [i nu-
meroase oficialit\]i locale, care
au ]inut s\ fie prezente la bucuria
duhovniceasc\ prilejuit\ de acest
mare praznic al cre[tin\t\]ii.
Praznicul Bobotezei
la Marea Baltic\
De praznicul Botezului Dom-
nului, Preasfin]itul Macarie, E-
piscopul Europei de Nord, a slujit
`mpreun\ cu un sobor de preo]i
dumnezeiasca Liturghie `n bise-
rica Parohiei ortodoxe române
„Adormirea Maicii Domnului“
din Stockholm, informeaz\ Biro-
ul de Pres\ al Episcopiei Ortodo-
xe Române a Europei de Nord.
~n cadrul Liturghiei, dup\ ru-
g\ciunea amvonului, s-a organi-
zat o procesiune `n apropierea
bisericii, la marginea lacurilor
care au ie[ire la Marea Baltic\,
unde s-a s\vâr[it slujba de sfin-
Actualitatea religioas\ 3
]ire a apei [i au fost binecuvân-
ta]i credincio[ii cu Agheazm\
mare. La final, potrivit tradi]iei
ortodoxe, arhiereul a aruncat
Sfânta Cruce `n ap\, aceasta fi-
ind ridicat\ de unul dintre cei
doi enoria[i din comunitate care
au intrat `n ap\ pentru a `mplini
acest gest liturgic, primind fieca-
re din partea Preasfin]itului Ma-
carie câte o icoan\.
~n cuvântul de `nv\]\tur\, E-
piscopul Macarie a vorbit [i des-
pre faptul c\ aruncarea [i scoa-
terea crucii din ap\ la Praznicul
Botezului Domnului semnific\
intrarea [i ie[irea lui Hristos din
apa Iordanului pe care o sfin]e[-
te cu trupul S\u. Apa fiind seva
universului [i a tuturor elemen-
telor cosmice, `ntregul univers
prime[te sfin]irea, dup\ cum a-
rat\ [i una dintre cânt\rile
praznicului: Hristos S-a botezat,
El iese din ap\ purific=nd astfel
`ntreaga lume.
Anul trecut, PS Episcop Ma-
carie a s\vâr[it de Boboteaz\ a-
ceea[i rânduial\, `n mijlocul cre-
dincio[ilor din Göteborg, Suedia,
pe ]\rmul M\rii Nordului. a
PE SCURT
Slujire [i
binecuvântare
arhiereasc\,
la Caransebe[
La pr\znuirea Sf=ntului Proo-
roc [i Botez\tor Ioan, PS E-
piscop Lucian al Caransebe[u-
lui a s\vâr[it Sf=nta Litur-
ghie arhiereasc\ [i a sfin]it i-
coanele mozaic care `mpodo-
besc exteriorul bisericii paro-
hiei „Na[terea Sf. Ioan Bote-
z\torul“ din Caransebe[. A-
ceasta este a doua biseric\ or-
todox\, ca vechime, din Ca-
ransebe[, dup\ vechea Cate-
dral\ episcopal\ a municipiu-
lui. Credincio[ii au socotit [i
au folosit `n toat\ vremea a-
ceast\ biseric\ pentru depu-
nerea celor adormi]i, `ntrucât
`n jurul acesteia se afl\ cimi-
tirul istoric al caransebe[eni-
lor. Dac\, `n vremurile trecu-
te, aceasta era utilitatea aces-
tui edificiu religios, odat\ cu
re`nfiin]area Episcopiei de
Caransebe[, ierarhii, preo]ii [i
credincio[ii au deschis por]ile
acesteia, `nfiin]ând `n jurul ei
o comunitate parohial\. Oda-
t\ cu definitivarea documen-
ta]iei, la sfâr[itul anului
2007, la ini]iativa PS Episcop
Lucian [i cu implicarea direc-
t\ a Centrului eparhial, dim-
preun\ cu preotul [i credin-
cio[ii parohiei, s-au demarat
lucr\rile de renovare, care au
culminat cu binecuvântarea
exteriorului bisericii `n luna
aprilie a anului 2008. La ora
actual\ se preg\tesc docu-
menta]ia `n vederea restaur\-
rii picturii care `mpodobe[te
sfântul altar, pictur\ de o va-
loare istoric\ [i cultural\ deo-
sebit\, precum [i documenta-
]ia pict\rii naosului [i pronao-
sului, p\r]i din sfânta biseri-
c\ ce nu au fost pictate nicio-
dat\. Pe lâng\ activitatea
misionar-pastoral\ [i admi-
nistrativ\, parohia „Na[terea
Sf. Ioan Botez\torul“ din
Caransebe[ este implicat\ [i
`ntr-o ampl\ activitate social-
filantropic\. (arhid. Casian
RU{E})
Concurs
de admitere
`n Corul Symbol
al Patriarhiei
Corul „Symbol“ al Pa-
triarhiei Române, `ntors
recent din turneul efec-
tuat `n Belgia, organizea-
z\ concurs de admitere
sâmb\t\, 1 6 i a n u a r i e
2010, `ntre orele 12:30 [i
14:00, `n Amfiteatrul „I.
G. Coman“ al Facult\]ii
de Teologie Ortodox\. Se
primesc fete `ntre 11 [i
18 ani [i b\ie]i `ntre 10 [i
12 ani, dup\ urm\toarele
criterii: auz muzical [i
sim] ritmic foarte bune;
memorie muzical\ deose-
bit\; voce frumoas\; de-
prinderi elementare de
solfegiu . ~nscrierea la
concurs se organizeaz\
pe loc, contra unei taxe
de 5 lei.
Informa]ii suplimenta-
re la telefon 0721 568 727.
 CM
YK

4 Chipuri [i fapte din via]a BOR Vineri, 8 ianuarie 2010

P\rintele Florea Mure[anu [i calea simplit\]ii

„P\rintele Florea Mure[anu a fost un om de
omenie aleas\, cu o autoritate deosebit\, un om al
rug\ciunii, al muncii [i al jertfei pentru Hristos... ~n
deten]ie, `n ni[te condi]ii insuportabile, când vedea
c\ unul moare azi, unul mâine, a promis c\, dac\
va sc\pa cu via]\, o s\ ridice un altar Domnului.
Dup\ doi ani de c\ut\ri, g\se[te un loc potrivit
pentru a construi promisul altar `n poiana din
Dealul Breaza... El a s\dit `n mine dragostea pentru
Hristos... ~ncepând din anul 1990, am reluat - ca un
ucenic adev\rat - lucrarea `nceput\ de p\rintele
Florea, rectitorind M\n\stirea «Sfânta Treime» `n
poiana din Dealul Breaza... Visul p\rintelui Florea
s-a `mplinit, altarul s-a ridicat din nou“
(protosinghel Gavriil Burzo, ucenic al p\rintelui
Florea Mure[anu).
P\rintele Florea Mure[anu, `n 1959
studiile le-a `ncheiat cu distinc-
dr. George ENACHE ]ia „Magna cum laude“. Paralel, ceast\ parohie izolat\, `n mai condamna]i s\ ajung\ `n lag\- lici, care-l pre]uiau foarte mult
a urmat [i cursurile Facult\]ii pu]in de doi ani de zile, l-au de- rele mor]ii. pentru calit\]ile sale intelectua-
Florea Mure[anu s-a n\scut de Filosofie [i Litere la Univer- terminat pe episcopul Nicolae I- ~n pofida vremurilor deosebit le [i profilul moral irepro[abil.
`n satul Ciubanca din jude]ul sitatea din Cluj. van s\-l cheme ca preot la cate- de grele, el g\se[te [i timpul ne- Se poate spune c\, `ntr-un fel,
Cluj, la 8 iulie 1907. P\rin]ii s\i, drala din metropola Transilva- cesar pentru a `ncepe lucrul la o p\rintele Mure[anu devine pen-
Gheorghe [i Maria, erau ]\rani niei, `ncepând din ianuarie nou\ tez\ de doctorat, intitula- tru mul]i clujeni efigia din acei
s\raci, ne[tiutori de carte, care Preot, pedagog, profesor 1934. Totodat\, p\rintele Mu- t\ „Cazania lui Varlaam - pre- ani a „bunului român“, care
au muncit din greu peticul de re[anu a primit sarcina de pro- zentare `n imagini: 1643-1943“. continu\ s\ apere valorile spiri-
p\mânt avut `n proprietate, sau Calit\]ile tân\rului teolog au
fost remarcate de cei responsa- fesor de educa]ie religios-mora- Dup\ eliberarea Clujului de ar- tuale [i na]ionale, care se mani-
pe la casele celor mai avu]i, pen- l\ la cursul profesional de uce- matele române `n anul 1944, fest\ demn `n fa]a amenin]\ri-
tru ca cei patru copii d\rui]i de bili din cadrul Patriarhiei Ro-
mâne, care l-au trimis cu o bur- nici din Cluj. una dintre primele griji ale p\- lor tot mai numeroase.
Dumnezeu s\ `ndure mai u[or Urma[ul episcopului Nicolae rintelui a fost s\ reia leg\tura Pe plan bisericesc, Florea
lipsurile vie]ii. s\ de studii la Universitatea
din Strasbourg. Din p\cate, cri- Ivan, PS Nicolae Colan, a conti- cu Facultatea de Teologie din Mure[anu a sprijinit continua-
Dovedindu-se silitor `ntr-ale nuat s\-l aib\ `n vedere pe Flo- Cern\u]i, refugiat\ la Suceava, rea [i dezvoltarea ac]iunilor de
c\r]ii, micul Florea este dus de za economic\ a limitat drastic
posibilit\]ile financiare ale in- rea Mure[anu, care s-a dovedit pentru a se `nscrie `n mod legal catehizare a tinerilor [i a adul]i-
p\rin]ii s\i, la `ndemnul `nv\- `n to]i ace[ti ani un slujitor la doctorat [i a putea astfel s\ lor, a `ncurajat publicistica or-
]\torului din sat, la liceul „An- stitu]iilor române[ti. Aidoma vrednic al altarelor, un pedagog
viitorului episcop de Cluj, PS nu mai fie doar un profesor su- todox\ [i a `ndemnat pe credin-
drei Mure[anu“ din Dej. Cu deosebit [i un teolog permanent plinitor la Academia Teologic\ cio[i s\ nu-[i uite trecutul, prin
sprijinul familiei, muncind cu Teofil Herineanu, [i Florea Mu- preocupat s\-[i des\vâr[easc\
re[anu a trebuit s\ revin\ `n ]a- clujean\. Florea Mure[anu a tip\rirea `n 1946 a lucr\rii „Bi-
ziua, cu medita]ii oferite colegi- preg\tirea. ~n acest sens, trebu- primit, `n sfâr[it, titlul de doc-
CM lor mai `nst\ri]i, ob]inând an de r\ [i s\ devin\ preot `ntr-o pa- serici [i preo]i din protopopiatul
YK ie spus c\, `n perioada 1935- tor `n teologie la 6 noiembrie ortodox al Clujului“. ~n anii care
an burs\, Florea Mure[anu a rohie s\rac\ de munte, Râ[ca 1938, p\rintele Florea a urmat 1948, eforturile sale `n sens a- au urmat, a ales s\ r\mân\ a-
reu[it s\ termine liceul, iar `n de Sus, din jude]ul Cluj. cursurile prestigioasei Facul- cademic neavând câtu[i de pu- l\turi de episcopul s\u [i s\ se
1926 s\ se `nscrie la Academia Realiz\rile deosebite pe care t\]i de Teologie din Cern\u]i, ]in motiva]ii ce ]in de fal\ [i a- supun\ rigorilor politicii pru-
Teologic\ Ortodox\ din Cluj, ca p\rintele Florea le-a avut `n a- unde ob]ine diploma de licen]\ cumulare de titluri, ci ar\t=nd dente a Bisericii fa]\ de regimul
cu teza „Obliga]iunea moral\“. scrupulozitatea acestui om, comunist, deplin instaurat din
Devenit ministru al educa]iei chiar [i `n chestiunile de ordin 1948, a[a cum a fost ea propus\
na]ionale, cultelor [i artelor, e- formal, pentru a fi `n bun\ rân- de patriarhul Justinian [i ac-
piscopul Nicolae Colan l-a spri- duial\ acolo unde activa. ceptat\ de majoritatea ierarhi-
jinit pe p\rintele Mure[anu s\ ei. Devine astfel membru al
ob]in\ o burs\ „Humboldt“, `n Frontului Plugarilor [i „acti-
vederea preg\tirii tezei de doc- Efigie a „bunului român“
vist“ `n Sindicatul func]ionari-
torat `n teologie la Universita- Dup\ anii de ocupa]ie hortis- lor publici - Sec]ia Culte - Cluj.
tea din Berlin, cu tema „Res- t\, ora[ul Cluj se confrunta, pe Aceste `nregiment\ri erau de
ponsabilitatea moral\“. de o parte, cu replici ale „cutre- fapt misiuni date de Nicolae Co-
Din p\cate, zorii celui de-al murului“ [ovin [i, pe de alt\ lan unui om de `ncredere, care,
Doilea R\zboi Mondial au f\cut parte, cu ac]iunile tot mai `n- din noile pozi]ii, nu s-ar fi `ntors
ca, `nc\ o dat\, p\rintele Mure- [- dr\zne]e [i f\]i[e ale comuni[ti- s\ dea `n Biseric\, a[a cum au
anu s\ nu-[i poat\ finaliza studi- lor de preluare a puterii. ~n tot f\cut al]ii, din p\cate, `n acea
ile din str\in\tate. Din septem- acest context complex [i delicat, perioad\. P\rintele Mure[anu a
brie 1939, Florea Mure[anu s-a ortodoc[ii din Cluj aveau nevoie r\mas un soldat disciplinat al
re`ntors ca preot la catedrala din de sprijin pentru reg\sire [i re- Bisericii `n to]i ace[ti ani, chiar
Cluj, fiind numit [i profesor supli- organizare. De aceea, la jum\- dac\, personal, era `nclinat mai
nitor la Academia Teologic\. tatea anului 1946, episcopul Ni- mult spre genul de abordare a
colae Colan `l nume[te pe p\rin- rela]iilor Biseric\-Stat, a[a cum
~n Clujul ocupat de tele Mure[anu protopop al Clu- le vedea episcopul Nicolae Po-
Ungaria hortist\ jului. Din acel moment, p\rinte- povici [i al]i oameni din Biseri-
le devine un personaj de prim\ c\. Din acest motiv, to]i cei care
Dup\ r\pirea Ardealului de m\rime a urbei transilvane, c\- se pronun]au pentru o opozi]ie
Nord-Vest de c\tre Ungaria utat [i cultivat de to]i cei care a- mai deschis\ a Bisericii Ortodo-
hortist\, p\rintele Mure[anu a veau alte opinii decât cele ire- xe la adresa regimului comunist
ales s\ r\mân\ al\turi de epis- dentiste sau comuniste. A fost l-au considerat pe p\rintele
copul Nicolae Colan, `ntr-un al\turi de greva studen]ilor din Mure[anu un element de baz\
Cluj `n care românii erau consi- 1946. Locuin]a sa din Cluj a de- `ntr-un eventual plan de ac-
dera]i cet\]eni de mâna a doua. venit locul de adunare a cena- ]iune, iar agen]ii Securit\]ii l-
~n pofida umilin]elor [i a perico- clului literar condus de Victor au `ncadrat imediat `n catego-
lelor pe care le avea de `nfrun- Papilian. Cu acest prilej au tre- ria „reac]ionari“.
tat, p\rintele Florea devine u- cut pragul casei sale Lucian
nul dintre stâlpii rezisten]ei ro- Blaga, Ion Luca, Valeriu Anani-
mâne[ti `n Ardealul ocupat, a, Zorica La]cu, Valentin Raus Prima arestare
prin slujirile sale multe [i di- [i mul]i al]ii, care continuau s\ [i un leg\mânt
verse, ca preot, pedagog, om de cread\ `n valorile considerate `n fa]a lui Dumnezeu
La Breaza, p\rintele pune `n aplicare litere [i promotor al culturii. de comuni[ti ca apar]inând „lu-
f\g\duin]a c\ dup\ eliberare va ridica un l\ca[ Mai mult, a contribuit la sal- mii vechi“. A `ntre]inut strânse Din acest motiv, a fost numai
de rug\ciune, `n semn de laud\ [i mul]umire varea vie]ii unora dintre evreii leg\turi cu românii greco-cato- o chestiune de timp ca protopo-

CM
YK

pul ortodox al Clujului s\ fie a-
restat. Re]inerea lui Florea Mu-
re[anu s-a produs `n 1952, `n
condi]iile politicii generale a re-
gimului de „reeducare prin
munc\“ a „reac]ionarilor“ [i al
fr\mânt\rilor cu caracter reli-
gios din Cluj care au condus,
printre altele, la desfiin]area
Institutului Teologic creat `n
1948 din fosta Academie Teolo-
gic\. P\rintele a sc\pat „doar“
cu o trimitere la munc\ for]at\
la Canal, unde a petrecut un an
de zile. Eliberat `n prim\vara a-
nului 1953, i se refuz\ re`ntoar-
cerea la parohia sa (vestita Bi-
seric\ din Deal), trebuind s\
plece `n Maramure[, la parohia
vacant\ Suciu de Sus. Aici, mai
precis `n c\tunul Breaza, p\rin-
tele pune `n aplicare ceea ce f\-
g\duise lui Dumnezeu `n peri-
oada cât fusese la canal, anume
c\, dup\ eliberare, va ridica un
l\ca[ de rug\ciune, `n semn de
laud\ [i mul]umire.
A doua arestare [i
moartea `n temni]\
A[a s-a n\scut schitul „Sfânta
Treime“, format dintr-o bisericu-
]\ de lemn [i dou\ chilii, unde
p\rintele duce via]\ de m\n\sti-
re, `n condi]iile `n care nu exista
o cas\ parohial\, iar so]ia `l p\-
r\sise. Aici [i-a petrecut p\rinte-
le Florea Mure[anu urm\torii
ani, pân\ la noua arestare din
noaptea de 11/12 iunie 1958.
Desf\[urat\ cam `n aceea[i peri-
oad\ cu arest\rile altor repre-
zentan]i de frunte ai Bisericii Or-
todoxe Române, re]inerea p\rin-
telui Mure[anu se `nscrie `n poli-
tica general\ din acea perioad\ a
statului comunist de distrugere a
elitelor ecleziastice ortodoxe.
Trecutul s\u „p\tat“ de rela]ii cu
persoane „compromise“ (precum
episcopul Nicolae Popovici, Ioan
Iovan [i vie]uitoarele de la M\-
n\stirea Vladimire[ti), atitudini-
le sale din primii ani de dup\ `n-
cheierea r\zboiului la care s-au
ad\ugat devotamentul cu care [i-
a `ndeplinit misiunea preo]easc\
la Suciu de Sus [i biblioteca plin\
Vineri, 8 ianuarie 2010
Monument funerar ridicat `n amintirea p\rintelui Mure[anu la M\n\stirea „Sf. Treime“ de la Breaza
de c\r]i „mistice“ sunt cauzele a-
rest\rii p\rintelui. Oficial, Flo-
rea Mure[anu a fost acuzat de
spionaj, subminarea autorit\]ii
de stat [i `mpiedicarea „operei“
de colectivizare `n comuna Suciu
de Sus. A fost judecat [i condam-
nat la 25 de ani de `nchisoare.
A trecut prin mai multe `n-
chisori, ajungând `n cele din ur-
m\ la Aiud, unde moare pe 4 ia-
nuarie 1961, trupul s\u pier-
zându-se printre miile de cada-
vre din groapa comun\ a sinis-
trei `nchisori.
O apologie a simplit\]ii
Cele spuse pân\ acum contu-
reaz\ ceva din ceea ce a fost p\-
CM
YK
rintele Florea Mure[anu, `ns\
nu suficient. Fiind interesat,
din anumite motive, de perso-
nalitatea acestui p\rinte, dinco-
lo de condamn\rile [i moartea
sa `n temni]ele comuniste, am
`ncercat s\ citesc mai mult de-
cât rândurile reci ale unui dosar
penal. Una din primele lucr\ri
avute la `ndemân\ a fost fru-
moasa culegere de articole inti-
tulat\ „Grai [i suflet românesc“,
`ngrijit\ de p\rintele profesor
Dorel Man. M\rturisesc c\, la o
prim\ lectur\, scrierile lui Flo-
rea Mure[anu nu m-au atras `n
mod deosebit. Mi s-au p\rut lip-
site de „sclipire“ [i, `n consecin-
]\, `mi devenea de ne`n]eles in-
fluen]a sa atât de mare `n me-
diul bisericesc [i cultural din
Transilvania. Asta pân\ am ci-
tit articolul „Despre simplitate“.
Spune aici p\rintele Mure[anu:
„Când avem de spus ceva, tre-
buie s\ scriem a[a `ncât s\ fim
`n]ele[i de to]i. Nu avem prisos
de gânduri care s\ fie aruncate
la co[. Un gând ne`n]eles, o sim-
]ire - care nu se comunic\ `n
cercuri concentrice, tot mai
largi, asemenea valurilor ce se
formeaz\ pe suprafa]a apei a-
dânci atunci când o treze[te ci-
neva prin piatra aruncat\ de pe
mal - este energie pierdut\. De
aceea fiecare cuvânt trebuie s\
fie exagerat de limpede [i sim-
plu [...] La scrisul intrat pentru
coloanele acestei pagini - Grai [i
suflet românesc - rareori am a-
vut de ad\ugat, dar totdeauna
am fost constrâns s\ tai... pre-
]iozit\]ile inutile care nu `nde-
plinesc alt rost decât acela de a
complica [i `ntuneca gândul [i
sim]irea“.
Cuvântul [i cuvintele
Cred c\ aceste rânduri pot fi
o cheie care ne poate ajuta s\
descifr\m, mai mult decât op]i-
unile stilistice ale p\rintelui
Mure[anu, chiar modul `n care
el [i-a conceput [i desf\[urat ac-
tivitatea sa, ca preot [i ca om de
CM
YK
cultur\. ~ntr-adev\r, când reci-
tim din perspectiva „simplit\]ii“
interpret\rile p\rintelui la pe-
ricopele evanghelice, vedem
preocuparea de a transmite lec-
torului esen]a respectivului pa-
saj, prin valorificarea maxim\ a
pasajelor biblice [i printr-o cât
mai redus\ contribu]ie prin cu-
vinte proprii. Preotul devine
astfel nu o vedet\ oratoric\ sau
c\rtur\reasc\, ci un `ndrum\-
tor (mai dur: un „simplu“ indi-
cator) care, cu ajutorul lui Dum-
nezeu, `i ajut\ pe fra]ii s\i `ntru
credin]\ s\ ajung\ la sensurile
cuvintelor Scripturii [i la Hris-
tos, Cuvântul revelat.
~ns\, pentru a putea indica
calea cea dreapt\, trebuie tu `n-
su]i s\ o cuno[ti, s\ o `n]elegi,
s\ te identifici cu ea. Existen]a
interioar\ a lui Florea Mure[a-
nu a fost o permanent\ c\utare
a lui Dumnezeu [i a c\ilor Sale.
Unul dintre versetele sale de
suflet era cel din Deuteronom,
4, 29: „~l vei g\si, dac\-L vei
c\uta din toat\ inima ta [i din
tot sufletul t\u“. Dumnezeu ne
cheam\ la el, ne spune la un
moment dat p\rintele Mure[a-
nu, `ns\ noi nu auzim aceast\
voce din pricina „de[ertului zgo-
mot al preocup\rilor exterioa-
re“: „A c\uta pe Dumnezeu,
spune foarte frumos p\rintele,
`ntâi de toate `nseamn\ a face
t\cere `n noi `n[ine“. T\cerea o-
mului a fost prima rug\ciune,
crede p\rintele, [i `n prezen]a ei
s-a ar\tat nou\ Cuvântul. Pen-
tru a-L cunoa[te, p\rintele Flo-
rea se roag\, mediteaz\, studia-
z\, sluje[te, se face pe sine `n-
su[i vas ales. Iar având Cuvân-
tul `n el [i al\turi de el, cuvinte-
le sale, chiar foarte simple, ca-
p\t\ sens. Prin ele, p\rintele se
adreseaz\ oamenilor, `ndem-
nându-i s\ vin\ la Hristos,
Dumnezeu-Cuvântul care „r\-
mâne acela[i azi, mâine [i tot-
deauna: izvor de via]\, stânc\
de reazim, balsam r\coritor `n
dogoreala suferin]elor [i singu-
rul care d\ rost, nu numai vie]ii
de aici, ci [i mor]ii, c\ci a muri
5
pentru Hristos, pentru Evan-
ghelia Lui, nu ne este pagub\,
ci un câ[tig“.
C\r]i din iubirea
de neam
~n alt\ parte, p\rintele Flo-
rea spunea: „Când ]i se pare c\
nu mai ai nici un rost, iube[te-L
pe Dumnezeu, iube[te-]i nea-
mul [i f\ numai ce-]i porunce[-
te aceast\ iubire. Pentru rest
nu te tulbura. Istoria st\t\toa-
re numai pe aceast\ temelie se
zide[te“. Prin urmare, omul a-
re `ntotdeauna un rost, `n ordi-
nea divin\ [i `n cea natural\.
Iubirea ne leag\ de t\rii [i de
semeni, iar Cuvântul [i cuvin-
tele izvorâte din El ofer\ coe-
ren]a necesar\ unei existen]e
cu rost. Iubindu-[i neamul, p\-
rintele Mure[anu a fost preo-
cupat ca acesta s\ nu uite care
sunt temeliile pe care `[i poate
construi o existen]\ adev\ra-
t\. Iar una din aceste temelii
este cartea, cartea care adun\
cuvinte, cuvinte care dau sen-
suri. Nu `ntâmpl\tor, prin ur-
mare, p\rintele Florea a fost
un lupt\tor pentru ca românii
s\ citeasc\ c\r]i „ziditoare de
suflet“, convins fiind c\ [i o
carte, doar o carte, poate
schimba destinul unui neam.
Simplitate - esen]e - calea
lui Dumnezeu. Astfel s-ar pu-
tea rezuma viziunea p\rinte-
lui Mure[anu. O viziune gro-
zav de „inactual\“ pentru lu-
mea de azi, care pune la loc de
cinste confuzia limbilor [i a
sensurilor. ~ns\ p\rintele Flo-
rea, din c\r]ile sale, atrage a-
ten]ia celor care au urechi de
auzit: „Dac\ dorim `ntr-adev\r
o via]\ liber\, creatoare [i de-
s\vâr[it\, trebuie s\ ne pre-
d\m Aceluia ce ne poate elibe-
ra din `mp\r\]ia r\ului, p\ca-
tului [i mor]ii [i a ne da t\ria
de a realiza binele. S\ ne su-
punem Acelui care din eterni-
tate este st\pânul libert\]ii [i
des\v\r[irii“. Simplu, nu? a
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Decoctul din
r\d\cini de
p\trunjel combate
edemele renale
Emil N., R\d\du]i: „Am 53 de
ani [i prezint edem renal, de-
spre care medicul mi-a a spus
c\ este `n direct\ leg\tur\ cu
glomerulonefrita de care
suf\r. A[ vrea s\ [tiu ce trata-
mente fitoterapeutice reco-
mand\ prof. Milic\ `n aceste
cazuri. V\ mul]umesc.“
Prof. Constantin Milic\: ~n de-
clan[area edemelor renale cel
mai mult contribuie focarele
de infec]ii streptococice, hemo-
litice sau virotice, care
provoac\ leziuni predominant
inflamatoare la nivelul capi-
larelor glomerulare din
rinichi, ce caracterizeaz\ boala
numit\ glomerolonefrit\, cu
forme subacute, acute sau
cronice. Din marea diversitate
a speciilor medicinale exist\
numeroase plante cu eficien]\
recunoscut\ `n profilaxia [i
terapia edemelor renale,
având efecte diuretice, depura-
tive, antiseptice, antibacte-
riene, antiinflamatoare [i de
stimulare a capacit\]ii de
ap\rare a organismului.
Datorit\ propriet\]ilor diure-
tice se accelereaz\ eliminarea
apei [i a s\rii din ]esuturi,
m\rind concomitent cantitatea
de urin\ evacuat\ zilnic (di-
urez\ abundent\). Pentru pro-
priet\]ile diuretice se reco-
mand\ ceaiuri preparate sub
form\ de infuzii cu: herba de
coada calului [i osul iepurelui;
frunze de mesteac\n [i coac\z
negru; codi]e de cire[ [i vi[in;
m\tase de porumb; fructe de
ienup\r, agri[e [i fragi; teci de
fasole; flori de soc, tei [i
alb\strele; rizomi de pir. Cu
efecte diuretice [i antiinflama-
toare sunt utilizabile speciile:
herba de echinaceea (ceai [i
tinctur\); flori de nalb\ de cul-
tur\; frunze de meri[or,
strugurii ursului, nalb\ mare,
pin [i p\r; fructe de afin (su-
curi) [i m\ce[. Speciile cu pro-
priet\]i antiseptice, antitoxice
[i depurative sunt: herba de
echinaceea, coada [oricelului,
traista ciobanului, sânziene,
vinari]\ [i urzic\ vie; muguri
de plop negru [i pin; flori de
mu[e]el [i nalb\; frunze de
afin [i dumbravnic; r\d\cini
de cicoare [i ciubo]ica cucului.
Cu efecte de cur\]ire [i purifi-
care a rinichilor, care pot de-
clan[a edemele renale, este
eficient decoctul din r\d\cini
de p\trunjel sau din l\stari de
mure (lungi de 50-60 cm), din
care se beau trei litri,
frac]ionat `n cursul a dou\ zile
consecutive. Amestecurile de
plante cu efecte diuretice [i
antiseptice se prepar\ sub
form\ de infuzii din
urm\toarele specii: herba de
coada calului, [ovârv [i cim-
bri[or; flori de sulfin\;
r\d\cini de valerian\; scoar]\
de salcie ( o lingur\ amestec
se adaug\ `n 250 ml ap\ clo-
cotit\, se beau 3-4 c\ni pe zi
timp de 15 zile, dup\ care se
consum\ numai câte dou\
c\ni pe zi timp de o lun\);
frunze de mesteac\n; flori de
soc; herba de sun\toare [i trei-
fra]i-p\ta]i; r\d\cini de
t\t\neas\; trei linguri]e din
acest amestec se adaug\ `n
500 ml ap\ clocotit\ [i se beau
c=te trei c\ni pe zi. a
Vineri, 8 ianuarie 2010
Forme de manifestare a candidozei la copil
uneori s=nger=nde. Nou-n\s- bil, a abuzului de antibiotice,
Candidozele cutanate sunt localizate, de obicei, la cutul poate fi contaminat [i dar [i evitarea administr\rii
nivelul plicilor corpului [i sunt favorizate de printr-o igien\ defectuoas\ a acestui tip de tratament pen-
alimenta]iei. tru o perioad\ lung\ de timp.
macerare. Acestea se traduc printr-un intertrigo, ~n cazul apari]iei oric\rei
leziune care `ncepe din profunzimea plicii, care M\suri de profilaxie forme de candidoz\ este obli-
devine ro[ie, zemuind\ [i pruriginoas\, se `ntinde a bolii gatoriu s\ v\ adresa]i pentru
consult [i tratament medicului
simetric de o parte [i de alta a unui gulera[ albicios. Pentru a preveni apari]ia specialist. Numai acesta va
Candidozele cutanate pot s\ se dezvolte, de diferitelor forme de candidoz\, putea recomanda tratamentul
medicii trebuie s\ `ndrume
asemenea, la baza unghiilor, unde provoac\ un adecvat, fie c\ este vorba de
p\rin]ii s\ aib\ `n vedere ste- un tratament local sau de u-
panari]iu superficial. rilizarea tetinelor, a biberoa- nul general. Diagnosticarea
nelor, dar `n mod special a candidozelor pielii [i mucoase-
rizeaz\ prin prezen]a pe su- scutecelor, care trebuie schim- lor se bazeaz\ pe analizarea
prafa]a mucoasei bucale, buze, bate mai des [i trebuie, de probelor prelevate. Infec]ia
asemenea, asigurat\ o igien\
limb\ [i faringe a unor pete este tratat\ prin aplicarea de
strict\ a personalului de
albe, reliefate, cu aspect de `ngrijire a bebelu[ilor, astfel antifungice locale prescrise
sub form\ de creme, de pomezi
cheaguri de lapte, care pot fi `nc=t riscul de contaminare s\
`ndep\rtate cu oarecare difi- fie minim. O foarte impor- sau solu]ii.
cultate, l\s=nd `n urm\ lezi- tant\ m\sur\ de prevenire * DR. DOINA DUMITRIU ESTE
uni discrete ale mucoasei, const\ `n evitarea, pe c=t posi- MEDIC PRIMAR MEDICIN| DE FAMILIE
de dr. Doina DUMITRIU
Candidozele cutanate gene-
ralizate se `nt=lnesc, `n spe-
cial, la sugarii distrofici. Se
pot `nt=lni dou\ forme clinice:
una uscat\, care se prezint\
sub form\ de placarde erite-
mo-scuamoase, diseminate pe
`ntreg corpul, [i una umed\ -
`n care este vorba de pl\ci eri-
temo-veziculoase, al\turi de
zone eritemo-scuamoase.
Candidozele mucoase croni-
ce, o alt\ form\ a bolii, apar la
copiii cu deficit imunitar con-
genital sau dob=ndit, fiind
rezistente la tratament, recidi-
vante [i cu prognostic rezervat.
Z\b\lu]a este o fisur\ su-
perficial\, dureroas\ la nive-
lul comisurii bucale (col]urile
buzelor), unilateral\ sau bila-
teral\, cel mai des fiind cau-
zat\ de streptococ, dar [i de
candida, fiind acoperit\ cu e-
xudat albicios. Aceast\ z\b\-
lu]\ candidozic\, care apare la
copiii distrofici sau la cei cu
deficit imunitar congenital
sau dob=ndit, poate reprezen-
ta punctul de plecare al unei
candidoze viscerale.
Muguetul este o form\ a
bolii care poate fi dob=ndit\ `n
timpul expulziei, din flora va-
ginal\ a mamei, [i se caracte-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a STRATEGIE PENTRU O ]in\ un co[ de gunoi special, `n care Universitatea Shizouka din Japo- rilor gripale. Medicii japonezi
ALIMENTA}IE S|N|TOAS| ~N resturile alimentare s\ fie depozi- nia a descoperit c\ principala com- sus]in c\ atât `n form\ pur\, cât [i
tate separat, pentru a fi folosite ca ponent\ din ceaiul verde, galat sub forma de extract medical, b\u-
MAREA BRITANIE: Guvernul fertilizatori, `n loc s\ fie trimise la epigallocatechin (EGCG), `mpie- tura tradi]ional\ oriental\ poate fi
Marii Britanii dore[te s\ lanseze groapa de gunoi. De asemenea, in- dic\ ac]iunea a trei tipuri de virus remediul cel mai bun `mpotriva
prima mare strategie alimentar\ spirându-se din vremurile de aus- gripei porcine. ~n topul celor mai
gripal, `ntre care [i virusul
de dup\ cel de-al Doilea R\zboi teritate din timpul r\zboiului, `n folositoare produse pentru om, re-
Mondial, care s\ stabileasc\ un A(H1N1). Cercet\torii au realizat
[coli [i `n centrele comunit\]ilor lo- un experiment `n cadrul c\ruia au alizat recent de revista american\
nou „cod alimentar s\n\tos“, `n cale vor fi ini]iate lec]ii de g\tit „Forbes“, ceaiul verde se situeaz\
cadrul c\ruia toate restaurantele amestecat trei tipuri de virusuri
care vor ar\ta copiilor [i adul]ilor gripali, inclusiv A(H1N1), cu Galat pe locul 11, `naintea cepei [i ustu-
[i fast-food-urile vor fi nevoite s\ cum s\ refoloseasc\ resturile r\- roiului. a
afi[eze clar cantitatea de zah\r [i Epigallocatechin extras din ceaiul
mase de la g\tit. Totodat\, [colile verde. Amestecul a fost introdus
de gr\simi con]inute de produsele vor `ncepe s\ ofere mai multe
lor, noteaz\ cotidianul britanic `ntr-o cultur\ de celule `n scopul
fructe gratis [i vor derula pro- infest\rii acesteia. Apoi, savan]ii
„The Telegraph“. Astfel, consuma- grame care `i vor `nv\]a pe copii de
torii vor fi `ncuraja]i s\ m\nânce au num\rat celulele infectate. S-a
unde provine mâncarea, `ntr-un dovedit c\ [i `n concentra]ii sc\-
mai pu]in\ carne ro[ie [i produse efort de a-i `ncuraja pe oameni s\
lactate pentru a reduce cantitatea zute EGCG `mpiedic\ ac]iunea
fac\ alegeri mai etice. gripei asupra celulelor. Ba chiar
de metan produs\ de vaci, [i s\
consume mai multe fructe [i le- a CEAIUL VERDE, REME- `ntr-un grad mai `nalt decât aman-
gume sezoniere produse pe plan lo- DIU ~MPOTRIVA VIRUSURI- tadina, destinat\ `ntre altele [i
cal pentru a evita ca mâncarea s\ LOR: Un grup de cercet\tori de la pentru profilaxia [i tratarea st\-
fie transportat\ pe distan]e lungi.
~n acest context, noul cod prevede
afi[area amprentei de carbon pe e- Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
tichetele produselor. Totodat\, „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
sub auspiciile noului cod, fiecare sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
gospod\rie este a[teptat\ s\ de- otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Vineri, 8 ianuarie 2010 Pagina agricultorului 7
Fermierii se `ndatoreaz\ la b\nci p=n\ primesc pl\]ile complementare
a Fermierii care beneficiaz\ de pl\]i na]ionale directe complementare (PNDC) pot ob]ine credite pentru
desf\[urarea activit\]ilor curente, potrivit Agen]iei de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\ (APIA) a
Pân\ la primirea la termen a primei pe ex-
ploata]ie [i respectiv a primei pe cap de animal, fer-
mierii pot apela la credite pentru finan]area capi-
talului de lucru. „Creditele au rolul de a facilita
desf\[urarea activit\]ilor curente de c\tre beneficia-
rii PNDC pentru sectorul zootehnic“, precizeaz\ A-
PIA `n comunicat, subliniind c\ „op]iunea de a so-
licita creditul apar]ine integral fermierului“.
Conform APIA, creditorul (banca) are dreptul de
a solicita, pe lâng\ o serie de adeverin]e/ acte dove-
ditoare necesare dosarului, `ndeplinirea propriilor
condi]ii de creditare, stabilite de c\tre creditor [i a-
probate de c\tre Banca Na]ional\ a României. Aici
sunt incluse [i garan]ii pe care creditorul le poate so-
licita din partea beneficiarului (fermierului). Con-
form comunicatului APIA, garan]iile pot consta `n
cesiune de crean]\ asupra sumelor datorate benefi-
ciarilor de APIA, conform adeverin]ei eliberate [i
garan]ia FGCR [i/sau alte tipuri de garan]ii reale [i
personale, dup\ caz, conform procedurilor/normelor
interne de creditare ale b\ncii creditoare.
Beneficiarii din zootehnie au dreptul de a primi
PNDC `n valoare de maximum 334 lei/cap de
bovin\ [i maximum 26 lei/cap de ovin\ sau
caprin\. APIA a eliberat `n ultimele dou\ luni ale
anului trecut peste 30.000 de adeverin]e pentru
beneficiarii subven]iilor din sectorul zootehnic,
care s-au gr\bit s\ acceseze credite cu garan]ii de
la stat pentru a-[i cre[te animalele, `n lipsa ban-
ilor de la buget.
B\ncile au `ncheiat conven]ii cu APIA [i Fondul
de Garantare a Creditului Rural (FGCR), `ns\
reprezentan]ii cresc\torilor de taurine sus]in c\
Fondul nu face fa]\ num\rului foarte mare de so-
licit\ri venite din partea fermierilor, aproximativ
1.000 de cereri pe zit, potrivit lui Costel Caras, pre-
[edintele Sindicatului Cresc\torilor de Taurine.
Acesta a mai apreciat c\ APIA a eliberat adeve-
rin]e pentru 285.000 de bovine [i dou\ milioane de
oi [i capre, peste 50% din fermieri solicit=nd deja
credite. a

~n 2010, doar 1,69% din PIB va merge la agricultur\

Potrivit proiectului de buget, agricultura va primi
`n acest an 9,087 miliarde de lei, care reprezint\
1,69% din PIB, un procent sub a[tept\rile
produc\torilor agricoli. Ministrul de resort, Mihail
Dumitru, a semnalat c\ fondurile nu sunt deloc
suficiente pentru a duce la `ndeplinire obiectivele
din programul de guvernare. Proiectul de buget a
primit aviz favorabil, iar reprezentan]ii
produc\torilor sus]in c\ este pu]in probabil\
suplimentarea bugetului.

Mihail Dumitru, ministrul ma total\ propus\ este de 9,87

Agriculturii, s-a aratat ne- miliarde de lei, respectiv
mul]umit de bugetul institu]i- 1,69% din PIB, din care 5,43
ei pe care o conduce, la audie- miliarde de lei reprezint\ fon-
rile comisiilor parlamentare duri din bugetul de stat, restul tur\, suma fiind `n sc\dere cu Agricultorii vor beneficia, tul na]ional, pe cap de animal,
pentru agricultur\ reunite fiind asigurat din resurse ex- 25,6% fa]\ bugetul din 2009. `n schimb, de ajutoare legate la bovine [i ovine, vor fi men]i-
pentru dezbaterea bugetului terne. Peste 1,78 miliarde de lei re- de `ndeplinirea cerin]elor su- nute [i `n 2010.
pe 2010. „Este un buget care Cheltuielile de personal vor prezint\ suma alocat\ efectiv plimentare privind bun\sta- De[i `n comisiile de agricul-
se `ncadreaz\ `n restric]iile fi, `n 2010, mai mici cu 8,9% pentru sprijinirea produc\tori- rea animalelor, finan]area ac- tur\ au fost aprobate amenda-
bugetare fixate de Ministerul comparativ cu anul precedent, lor agricoli. Comparativ cu 2008, ]iunilor fitosanitare de interes mentele de suplimentare a
de Finan]e `n contextul crizei respectiv 451,6 milioane de aceast\ component\ a `nregis- na]ional, sus]inerea unor in- bugetului Ministerului Agri-
economice. Dorin]ele mele ar lei, iar cheltuielile curente vor trat o sc\dere cu aproape 26%. vesti]ii `n agricultur\ [i garan- culturii cu 2,1 miliarde de lei,
fi fost s\ dispunem de un bu- `nsuma 5,34 miliarde de lei, tarea creditelor de investi]ii, R\dulescu a afirmat c\ buge-
get substan]ial pentru a duce mai pu]in cu 11,59% fa]\ de garantarea `n propor]ie de tul va fi aprobat `n forma `n
la `ndeplinire obiectivele din c=t au fost trecute `n datele Se solicit\ 80% a creditelor pentru IMM, care a fost proiectat.
programul de guvernare“, a preliminare din 2009, `n timp suplimentarea bugetului reducerea accizei pentru moto- „România este condus\ `n
declarat Mihail Dumitru., ca- ce suma de 352,59 milioane de rina utilizat\ `n agricultur\, momentul de fa]\ de Minis-
re a mai subliniat c\ `n acest lei va fi folosit\ pentru salarii. Membrii comisiilor reunite
silvicultur\ [i reducerea ac- terul de Finan]e, când e vorba
an vor fi achitate datoriile afe- ~n ceea ce prive[te bunurile pentru agricultur\ solicit\ su-
cizei pentru energia electric\ de ob]inerea unor resurse fi-
rente anului trecut, vor putea [i serviciile, suma prev\zut\ plimentarea bugetului Minis- utilizat\ `n fluxul tehnologic
terului Agriculturii [i Dezvol- nanciare, deoarece toate comi-
fi asigurate cofinan]\rile pro- de proiectul de buget este din ferm\, cum ar fi la sta]iile siile din Parlament au doar un
gramelor europene, „`ns\ vor 240,599 milioane de lei, `n t\rii Rurale (MADR) cu 2,1 de pompare pentru iriga]ii.
miliarde de lei destinate `n
rol consultativ. Eu cred c\ bu-
exista pu]ine resurse pentru a cre[tere cu 24,12% fa]\ de Proiectul de buget aferent getul va trece a[a cum a fost
`nlocui formele de ajutor de anul 2009, c=nd s-a aprobat special acord\rii ajutoarelor anului 2010 pentru Ministerul f\cut, f\r\ aceste amenda-
stat care au `ncetat la sfâr[i- cifra de 193,85 milioane de lei. de stat. „Nu putem vota acest Agriculturii [i Dezvolt\rii mente, [i nu vorbesc numai de
tul anului 2009“. Pentru 2010, proiectul aloc\ buget decât cu amendamentul Rurale a primit `n cele din agricultur\. Practic este nevo-
Potrivit proiectului de bu- 2,026 miliarde de lei pentru propus, adic\ cu o majorare de urm\ aviz favorabil din partea ie de un buget aprobat, pentru
get al MADR pentru 2010, su- subven]iile acordate `n agricul- 2,1 miliarde de lei, necesar\ `n parlamentarilor din Comisiile c\ dac\ nu `l avem pân\ pe 15
principal pentru a permite ne- de specialitate reunite, cu dou\ ianuarie, vom avea o mare
gocierea `nlocuirii ajutoarelor voturi `mpotriv\ [i o ab]inere. problem\“, a afirmat pre[edin-
ANSVSA va avea `n 2010 un de stat ce nu mai pot fi acor-
date din acest an“, a declarat
Odat\ `ns\ cu avizarea favora-
bil\ a proiectului de buget, a
tele LAPAR.
Acesta a mai ad\ugat c\ `n
buget de 780,77 milioane de lei Victor Surdu, membru `n Co-
misia pentru Agricultur\.
fost aprobat [i amendamentul
privind suplimentarea cu 2,1
ceea ce prive[te plata pe su-
prafa]\, aceasta va cre[te `n
Proiectul bugetului pentru anul 2010 al Autorit\]ii Atât membrii Comisiei pen- miliarde de lei a sumei alocate 2010, dar `n sectorul vegetal
Na]ionale Sanitar-Veterinare [i pentru Siguran]a Anima- tru Agricultur\, Silvicultur\, institu]iei pentru anul 2010. vor fi probleme din cauza lipsei
lelor (ANSVSA) a primit aviz favorabil din partea Comisiilor Industrie alimentar\ [i ser- banilor pentru iriga]ii [i pen-
parlamentare de specialitate reunite, suma prev\zut\ pen- vicii specifice din cadrul Ca- Ce spun reprezentan]ii tru creditul agricol. „Dac\ nu
tru aceast\ institu]ie ridicându-se la 780,77 milioane de lei. merei Deputa]ilor, cât [i mem- vom pl\ti restan]ele c\tre fer-
brii Comisiei pentru Agricul- produc\torilor
Bugetul institu]iei a fost votat cu dou\ amendamente, mieri, de 1,8 miliarde de lei, [i
prin care suma alocat\ ANSVSA `n 2010 ar putea fi majo- tur\, Silvicultur\ [i Dezvolta- Potrivit pre[edintelui Ligii nu vom g\si resurse pentru
rat\ cu 150 milioane de lei. re Rural\ au sus]inut aceast\ Asocia]iilor Produc\torilor `nlocuirea subven]iilor elimi-
Autoritatea are atribu]ii de strategie, prin care se ela- majorare. Agricoli din Rom=nia (LA- nate din 2010, acest lucru este
boreaz\, `n conformitate cu politica Guvernului [i tendin]ele Subven]iile la carnea de PAR), Adrian R\dulescu, la egal cu un tsunami `n agricul-
pe plan interna]ional, strategia `n vederea asigur\rii [i ga- porc [i pas\re, ou\, sfecl\ de ora actual\ exist\ posibilitatea tur\“, a spus R\dulescu. a
zah\r, orez, in, c=nep\, soia, introducerii unor ajutoare pe
rant\rii s\n\t\]ii animalelor, a s\n\t\]ii publice, protec]ia tutun [i motorin\ au `ncetat bun\starea animalelor, iar Pagin\ realizat\
animalelor, protec]iei mediului [i a siguran]ei alimentelor. de la 1 ianuarie 2010. subven]iile acordate din buge- de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Reportaj Vineri, 8 ianuarie 2010

Sfin]irea apelor Dun\rii de Jos

~n fiecare an, praznicul `mp\r\tesc al Botezului
Domnului adun\ mul]ime de credincio[i din
Arhiepiscopia Dun\rii de Jos pe malul fluviului ce
str\bate ora[ele Gala]i [i Br\ila. Ace[tia particip\ la
sfintele slujbe pentru a primi binecuvântarea
Domnului ce se revars\ [i sfin]e[te apele [i pentru a
`mplini tradi]iile acestei s\rb\tori. ~n Ajunul Bobotezei,
preo]ii s\vâr[esc rânduiala sfin]irii mari a apei `n
cadrul Sfintei Liturghii, pentru ca apoi s\ boteze
casele credincio[ilor, dup\ obicei. ~n ziua Epifaniei
Domnului, se respect\ cursul Dun\rii, pornind
sfin]irea apelor la Br\ila [i continuând la Gala]i, ora[ul
de re[edin]\ al Arhiepiscopiei. Oamenii particip\ la
slujb\, casele sunt botezate, voinicii recupereaz\
sfânta cruce din apele reci ale Dun\rii, continuân-
du-se, astfel, datini ce d\inuie de veacuri.

Sfintei Liturghii, slujitorii Cate-

de Alexandru BRICIU
S\rb\toarea a `nceput la Du-
n\rea de Jos `n ziua de 5 ia-nua-
rie, a Ajunului Botezului Domnu-
lui. La Catedrala arhiepiscopal\
din Gala]i s-a oficiat slujba Cea-
surilor `mp\r\te[ti, urmat\ de
Liturghia Sfântului Vasile cel
Mare unit\ cu Vecernia, `n ca-
drul c\reia s-a s\vâr[it Sfin]irea
Apei celei Mari. ~n cuvântul ros-
tit, ~nalt Preasfin]itul Casian,
Arhiepiscopul Dun\rii de Jos, a
amintit rostul [i folosul ajun\rii
`n via]a cre[tinilor: „Prin ajuna-
rea de la hrana necesar\ trupu-
lui, suntem chema]i s\ ajun\m [i
de p\cate. Ajunarea, care este re-
comandat\ de Biseric\ celor ce
doresc [i pot [i [tiu de ce fac a-
CM ceasta, are o `nsemn\tate pro-
YK
fund\: abstinen]a, `ncepând de la
cele v\zute [i necesare, c\tre cele
adânci, c\tre gânduri, din care
`ncol]esc tulpinele patimilor
noastre care cresc, `nfloresc [i ro-
desc. Aceast\ ajunare este reco-
mandat\ de Sfânta noastr\ Bise-
ric\ dup\ `nv\]\tura ei cea sfân-
t\, rânduit\ nou\ pentru `n]ele-
surile vie]ii noastre, [i `nseamn\,
cu o zi `nainte de Boboteaz\, aju-
narea de toate gândurile rele, de
vorbele nepotrivite [i de faptele
p\c\toase. F\r\ a ajuna de gân-
duri rele, de cuvinte nepotrivite
[i de fapte p\c\toase, nu suntem
prezen]i `n biseric\, de[i trupe[te
suntem aici“.
Tradi]ia bisericeasc\ a con-
sfin]it obiceiul ca, `n ajunul Bobo-
tezei, preo]ii s\ mearg\ `n casele
credincio[ilor pentru a le stropi cu
ap\ sfin]it\. Dup\ s\vâr[irea
IPS Casian sfin]e[te apa pe faleza Dun\rii din Br\ila
dralei arhiepiscopale au botezat
cl\direa Centrului eparhial, pre-
cum [i Casa arhiereasc\, unde au
fost primi]i de arhiepiscop, dup\
datin\.
S\rb\toarea Bobotezei
`ncepe `n portul
dun\rean Br\ila...
~n ziua praznicului `mp\r\-
tesc al Botezului Domnului, IPS
Arhiepiscop Casian a s\vâr[it
Sfânta Liturghie arhiereasc\, `m-
preun\ cu un sobor de preo]i [i di-
aconi, `n Catedrala „Na[terea
Domnului“ din municipiul Br\ila.
A urmat `nd\tinata procesiune
c\tre fluviul Dun\rea: `n dang\t
de clopote, preceda]i de fanfara
militar\, clerul [i mul]imea de
credincio[i au pornit de pe espla-
nada catedralei c\tre faleza Du-
n\rii, unde a avut loc slujba de
sfin]ire a apelor. ~n cuvântul ros-
tit, Arhiepiscopul Dun\rii de Jos
a ar\tat credincio[ilor br\ileni
importan]a s\rb\torii Botezului
Domnului: „La praznicul acesta,
Mântuitorul ni Se descoper\ la
vârsta deplin\t\]ii, de 30 de ani,
ca un Râu de har [i de pace. De
aceea, Botezul Mântuitorului a-
rat\, pe de o parte, cur\]irea
noastr\ spiritual\, sufleteasc\,
poc\in]a noastr\ pentru gre[elile
noastre, dar [i iertarea p\catelor,
c\ci «ast\zi firea apelor se sfin-
]e[te, iar firea omeneasc\ este ri-
dicat\ de Domnul la demnitatea
ei»“. Totodat\, ~nalt Preasfin]ia
Sa a vorbit despre datinile orto-
doxe legate de acest praznic: „As-
t\zi, dup\ `nd\tinata [i sfânta uneori le scoatem prea u[or la su- cruce a fost Viorel Preda, de 43 de
rânduial\ a ortodoxiei, se sfin]esc prafa]a vie]ii semenilor no[tri. ani. Din 1995 particip\, anual, la
apele toate. De aceea, ne `ndrep- S\ ne ajute Mântuitorul s\ ne cu- acest inedit concurs [i este pentru
t\m spre Dun\re, purt\toare a r\]im pe dinl\untru, iar apoi [i a- a treia oar\ când iese câ[tig\tor
tuturor apelor. Te rug\m, Doam- titudinea fa]\ de semeni va fi din apele reci ale Dun\rii: „De fi-
ne, coboar\ harul Duhului Sfânt mult mai curat\!“. ecare dat\ când sar, simt o mare
`n crucea Ta, care arat\ toate bucurie `n suflet. Nu mi-e frig,
greut\]ile noastre, lansate odat\ vreau doar s\ câ[tig. Am reu[it s\
cu crucea pe ap\, ca s\ curg\ [i
Crucea, lansat\ mai duc crucea acas\ `n 2001 [i
s\ r\mân\ apoi crucea u[urat\, la ap\ de pe puntea 2003, iar `n fiecare an `n care am
reu[it s\ fac asta mi-a mers bine“.
cum o vor pescui voinicii, cur\]it\ Pânzarului Moldovenesc Ierarhul de la Dun\rea de Jos
[i purificat\“. Anul acesta, Arhie-
piscopul Casian a aruncat crucea Particularitatea la Gala]i o a rostit un cuvânt de binecuvânta-
de la bordul unui remorcher aco- constituie lansarea Sfintei Cruci re de la bordul ambarca]iunii: „S\
stat la mal, iar trei br\ileni s-au de pe celebrul vas [tefanian „Pân- ajute Dumnezeu ca sfin]irea firii
`ncumetat s\ `noate `n apele reci zarul Moldovenesc“, reconstituit apelor s\ se traduc\ prin gustarea
`n anul 2004, la cinci sute de ani din agheazm\ `n sfin]irea suflete-
ale Dun\rii pentru a o recupera.
de la trecerea Sf=ntului Voievod lor, `n sfin]irea trupurilor, `n sfin-
Dintre ace[tia, tân\rul Bogdan
Vasiliu, de 28 de ani, a reu[it s\ a- {tefan cel Mare `n ve[nicie. De pe ]irea caselor, `n sfin]irea vie]ii, `n
mal, 12 g\l\]eni s-au aruncat `n sfin]irea lucr\rii tuturor români-
duc\ crucea la mal, pentru a opta
oar\ `n ultimii zece ani. apele Dun\rii ce m\surau o tem- lor. La mul]i [i binecuvânta]i ani,
peratur\ de doar 2,5 grade Celsi- de pe istoricul vapora[ din timpul
us, pentru a recupera crucea din Sfântului {tefan cel Mare, de aici,
... [i continu\, urmând lemn. Cel care a ajuns primul la de la Dun\rea de Jos!“ a
cursul Dun\rii, la Gala]i
La orele 13:00, IPS Arhiepis-
cop Casian a fost `ntâmpinat de
un sobor de preo]i [i mul]ime de
credincio[i la kilometrul 0 al ora-
[ului Gala]i, `n fa]a bisericii Pre-
cista, pe faleza Dun\rii. Bobotea-
za este [i o m\rturie concret\ a
comuniunii dintre credincio[ii
Arhiepiscopiei din cele dou\ mari
centre municipale, Gala]i [i Br\-
ila. De aceea, s-a consfin]it obice-
iul de a `ncepe sfin]irea apei Du-
n\rii la Br\ila [i apoi, pe firul a-
pelor, ierarhul sose[te `n ora[ul
de re[edin]\, la cel mai semnifi-
cativ centru spiritual: m\n\sti-
rea medieval\ Precista. Ca `n fie-
care an, o mare de credincio[i st\
`n fa]a Dun\rii lini[tite, a[tep-
tând sfin]irea. Dup\ s\vâr[irea
slujbei sfin]irii Apei celei mari,
chiriarhul Dun\rii de Jos a adre-
sat un cuvânt de `nv\]\tur\ `n
care a `ndemnat pe credincio[i s\
„`nve]e de la ape“: „Când partici-
p\m `n num\r a[a de mare, `n a-
cest loc sacru de la Dun\re, pen-
tru s\rb\toarea Bobotezei, m\r-
turisim, de fapt, marele adev\r
de credin]\ al sfin]irii tuturor a-
pelor. De la apa sfin]it\ a Dun\-
rii `nv\]\m s\ avem statornicie
`n credin]\ [i s\ apreciem pute-
rea apelor de a cur\]a atât mize-
riile noastre omene[ti v\zute,
dar mai ales pe cele ascunse `n
interior. Apele afund\ [i apoi `n- Slujba sfin]irii mari a apei, s\v=r[it\ pe faleza
dep\rteaz\ mizeriile pe care noi Dun\rii din Gala]i, `n fa]a Bisericii Precista

CM
YK
 CM
YK

Vineri, 8 ianuarie 2010 Diaspora rom=neasc\ 9

Primul Cr\ciun la parohia

ortodox\ român\ din Tenerife rie colind\tori. Am f\cut totul ca
Tenerife este pentru mul]i
`n România, dar ne-a lipsit z\pa-
un loc exotic, destinat celor da“, ne-a spus p\rintele paroh
care doresc s\ aib\ parte de Remus Rus Bugnar.
Tradi]iile române[ti, respecta-
o vacan]\ „de vis“. Pu]ini te, dup\ cum vedem, chiar [i `n
[tiu c\ aici vie]uie[te [i o „Insula prim\verii eterne“, au
fost `ncununate de slujba Na[te-
important\ comunitate de rii Domnului. La biseric\ au
români care, din anul 2009, venit mai mul]i credincio[i decât
de obicei. Sfânta Liturghie s\-
formeaz\ parohia ortodox\ v=r[it\ `n limba român\, pasto-
român\ din Tenerife. Pentru rala Preasfin]itului Timotei al
Spaniei [i Portugaliei, precum [i
ace[tia, s\rb\toarea colindele cântate la sfâr[itul sluj-
Cr\ciunului ce tocmai a bei, au sporit bucuria credincio[i-
lor prezen]i la `ntâiul Cr\ciun al
trecut a avut [i o parohiei ortodoxe din Tenerife.
`nsemn\tate special\: a fost Nu mic\ a fost bucuria p\rinte-
lui paroh de a fi chemat de cre-
prima oar\ când românii de dincio[i pentru a le sfin]i, `n Aju-
aici au primit vestea Na[terii nul Bobotezei, casele cu agheaz-
m\, de asemenea un eveniment
Domnului `ntr-un l\ca[ de inedit `n Tenerife.
cult unde un preot ortodox
a slujit `n limba român\. Cum s-a `nfiin]at
prima parohie
de Constantin GORDON
rom=neasc\ din Tenerife
Rus, pe atunci nehirotonit, a pri-
Parohia ortodox\ român\ mit binecuvântarea de a stabili o
Cunoa[tem cu to]ii c\ s\rb\- „Buna Vestire“ din Tenerife a lu- `ntrevedere `ntre Preasfin]itul
toarea Na[terii Domnului aduce at na[tere `n data de 8 martie Timotei [i Episcopia Romano-Ca-
`n fiecare dintre noi o emo]ie a- 2009, odat\ cu hirotonirea [i nu- tolic\, sub a c\rei jurisdic]ie se a-
parte, un `ndemn spre a fi `mpre- mirea preotului paroh, Remus fl\ majoritatea popula]iei din in-
un\ cu ceilal]i, un sim]\mânt de Rus Bugnar. Gândul de a `nfiin]a
bucurie ce se cere `mp\rt\[it. Cu sul\. Tân\rul teolog `mpreun\
o parohie româneasc\ `n Teneri- cu unul din actualii cânt\re]i ai
siguran]\, pentru românii din a- fe a fost cel al na[ului de botez [i
fara grani]elor ]\rii, emo]ia este parohiei, Adrian Cobu[teanu, au
cununie al p\rintelui Remus, p\- mijlocit `ntâlnirea pentru luna CM
YK
mai puternic\, iar dorul de co- rintele Doru Zinveliu din Be-
muniune, mai intens. Gândindu- noiembrie 2008. La `ntâlnire, PS
clean, jude]ul Bistri]a-N\s\ud. Timotei a cerut [i a ob]inut un l\-
ne c\, `n Tenerife, românii nu au Acesta, ne m\rturise[te p\rinte-
avut parte de acelea[i bucurii pe ca[ de cult, `n care se s\vâr[esc
le paroh, „a luat leg\tura cu Mi- pân\ azi slujbele ortodoxe. Dup\
care le tr\im noi, `n România, de tropolia Clujului, iar mai apoi cu
s\rb\tori, ne-am bucurat s\ a- multe alte demersuri, s-au sta-
Preasfin]itul Timotei al Spaniei bilit data `nfiin]\rii parohiei [i
fl\m `n ce fel au s\rb\torit Cr\- [i Portugaliei, c\ruia i-a spus c\
ciunul cei de aici. „Am `ncercat numirea preotului paroh. Aflân-
exist\ `n Tenerife un tân\r ab-
s\ urm\m tradi]iile [i obiceiurile solvent al Facult\]ii de Teologie du-se sub jurisdic]ia Mitropoliei
str\vechi ale românilor. Ne-am din Bucure[ti care ar dori s\ `nfi- Ortodoxe Române a Europei Cen-
trale [i Occidentale, `n cadrul E- Hirotonia p\rintelui Remus Rus Bugnar
adunat familia [i prietenii, am in]eze o parohie ortodox\ pentru
t\iat chiar [i porcul [i am prepa- numeroasa comunitate de ro- piscopiei Spaniei [i Portugaliei, milii, care ne sunt mereu al\- mersurile ce trebuie f\cute c\tre
rat bucate, ca acas\. Am mers la mâni de acolo“. Plecat ini]ial `n Protopopiatul Madrid, parohia `[i turi“, ne-a spus p\rintele. Prim\ria din Tenerife pentru ob-
colindat, `mpreun\ cu familia [i, vizit\ [i pentru a-[i g\si poate ce- s\rb\tore[te hramul pe 25 mar- ]inerea unui loc `n care s\ se con-
de asemenea, am primit cu bucu- va de lucru, p\rintele Remus tie, de praznicul „Bunei Vestiri“. struiasc\ o biseric\ ortodox\ ro-
Sfânta Liturghie mân\. Cu toate acestea, oficiali-
Familia slujitoare se s\vâr[e[te `ntr-o t\]ile locale sunt binevoitoare [i
biseric\ catolic\ deschise acestei cereri. Un alt
Enoria[ii cei mai apropia]i de gând al p\rintelui este acela de a
biseric\ sunt membrii familiei La fel ca majoritatea parohi- aduna la biseric\ mai mul]i cre-
p\rintelui Remus Rus. ~ntr-o ilor ortodoxe din diaspor\, româ- dincio[i. F\când o analiz\ a vie]ii
foarte scurt\ vizit\ aici, `n paro- nii nu au un l\ca[ propriu `n ca- românilor din insul\, p\rintele
hia din Tenerife, am r\mas, `ntr- re s\-[i ]in\ rânduiala slujbelor. ne-a m\rturisit c\ „din p\cate,
adev\r, impresiona]i de faptul c\ ~n Tenerife, Sfânta Liturghie se via]a de aici [i, probabil, oamenii
`ntreaga familie a p\rintelui par- s\vâr[e[te `ntr-o biseric\ de rit de aici i-au f\cut pe mul]i dintre
ticip\ foarte activ la fiecare sluj- catolic, pus\ la dispozi]ie de E- români s\ uite de credin]a `n ca-
b\. „Sunt `n permanen]\ sprijinit piscopia Romano-Catolic\. Greu- re s-au n\scut, s\ uite de Biseri-
de doamna preoteas\, Doru]a tatea este [i mai mare, ne poves- c\, de Dumnezeu [i s\ `mbr\]i[e-
Anca, de mama ei, Ana Paulina, te[te p\rintele, deoarece „sunt ze doar lucrurile lume[ti. N\d\j-
care preg\te[te prescura pentru nevoit s\ strâng de fiecare dat\ duim [i ne rug\m la Bunul Dum-
Sfânta Liturghie, [i de tat\l ei, Sfântul Antimis, sfintele vase, nezeu s\ se `ntoarc\, mai ales c\
Aurel, care m\ ajut\ `n altar, ve[mintele, c\delni]a [i sfe[nice- acum s-a `nfiin]at [i parohia [i au
slujind ca paracliser; r\spunsuri- le, neavând un loc `n care s\ le un loc al lor `n care s\ se roage [i
le la stran\ sunt date de unchiul p\strez“. De aceea, primul gând `n care s\ se `ntâlneasc\ cu
meu [i de tân\rul Adrian, fiind de viitor al p\rintelui Remus Rus Dumnezeu“.
sprijini]i de m\tu[a, veri[oara [i [i al comunit\]ii pe care o p\sto- Am `ntâlnit, a[adar, `n Tene-
Rom=ni din Tenerife, al\turi de nepoata mea. ~n biseric\ vin du- re[te este acela de a avea o bise- rife o parohie ortodox\ din dias-
PS Episcop Timotei al Spaniei [i Portugaliei minic\ de duminic\ cinci-[ase fa- ric\ proprie. Nu pu]ine sunt de- por\ care, de[i este la `nceput de
drum, este ancorat\ puternic `n
rânduiala Bisericii [i a tradi]iilor
de un câ[tig u[or [i rapid, munca români- române[ti. Suntem `ncredin]a]i
Ocupa]iile românilor rea unui trai mai bun, fie c\ `n ]ar\ nu [i-
au putut g\si un rost, fie c\ [i-au dorit s\ lor de acolo nu este f\r\ trud\. ~n servicii- c\ acolo, `n calitate fie de rezi-
experimenteze ce `nseamn\ s\ vie]uie[ti le hoteliere, la restaurante, la ferme de a- den]i, fie de turi[ti, românii vor
din Tenerife `ntr-un alt spa]iu [i cultur\. „Mul]i vin aici
pentru a câ[tiga un b\nu] mai u[or [i mai
nimale, la planta]ii de c\p[uni, ro[ii sau
banane, compatrio]ii no[tri muncesc din
afla lini[te [i `ndrumare. N\d\j-
duim c\ lucrurile se vor a[eza [i
O industrie turistic\, axat\ pe servicii, repede iar, mai apoi, s\ se `ntoarc\ acas\, greu, suportând adesea cerin]ele prea mari mai bine `n timp, c\ românii din
`nseamn\ automat [i un loc de munc\. Te- dar sunt [i mul]i care s-au stabilit aici, [i- ale unor patroni lacomi. Cu toate acestea, insul\ vor avea un l\ca[ de sluj-
nerife, ca [i multe alte destina]ii din Euro- au cump\rat o cas\ [i au un loc de munc\ câ[tigul este - o [tim cu to]ii - mult mai ma- b\ propriu, iar num\rul credin-
pa, [i nu numai, a devenit ]inta unui val fix“ - ne-a explicat p\rintele Remus Rus re decât `n România, fapt ce `i `ndeamn\ cio[ilor din Tenerife va spori, a-
important de imigran]i veni]i din Româ- Bugnar, parohul parohiei Ortodoxe Româ- pe mul]i s\-[i g\seasc\ `n Tenerife un do- cestea fiind gânduri de c\p\tâi a-
nia. Mul]i români au ajuns aici, `n c\uta- ne din Tenerife. De[i p\rintele aminte[te miciliu permanent. le p\rintelui paroh. a

CM
YK
10 Opinii Vineri, 8 ianuarie 2010

PORTRETE ~N LUMIN|

De la Muntele Athos, pentru Catedrala patriarhal\

de arhim. Timotei
AIOANEI
Inspiratele cânt\ri ale Bobo-
tezei, Epifaniei sau Teofaniei
ne aduc aminte c\ `n aceast\ zi
„firea apelor se sfin]e[te, [i se
desparte Iordanul, [i `[i opre[te
curgerea apelor sale, v\zând
pe St\pânul botezându-Se“.
P\strat\ `n cult de multe
veacuri, rug\ciunea Sfântului
Sofronie, patriarhul Ierusali-
mului, spune c\ „la praznicul
ce a trecut Prunc Te-am v\zut,
iar la acesta de acum des\vâr-
[it Te vedem pe Tine, Cel ce
Te-ai ar\tat des\vâr[it, Dum-
nezeul nostru, din Cel des\vâr-
[it. C\ ast\zi ne-a sosit nou\
vreme de praznic [i ceata sfin-
]ilor cu noi se adun\ [i `ngerii
cu oamenii `mpreun\ pr\znu-
iesc. Ast\zi, harul Sfântului
Duh, `n chip de porumbel, pes-
te ape Se pogoar\…“.
~n ziua Bobotezei, prin sfin-
]irea [i stropirea cu Agheazm\
toat\ Crea]ia se `nnoie[te, de
aceea slujba cea mare de sfin-
]ire a apei se s\vâr[e[te `n a-
fara sfântului l\ca[, la un râu,
ori fluviu, la marginea m\rii,
pe malul unui lac sau chiar la
o fântân\.
~n }ara Sfânt\, Patriarhul
Ierusalimului, cu mare sobor
de arhierei [i preo]i, oficiaz\
aceast\ slujb\ chiar pe malul
Iordanului, acolo unde Dom-
nul {i-a plecat capul sub mâ-
na slugii, botezându-Se. ~n
localit\]ile care se `nvecinea-
z\ cu o ap\ curat\, arhiereul
sau preo]ii `mpreun\ cu mul-
]imile de credincio[i se roag\
`n ziua Bobotezei chiar pe
malurile ei, statornicindu-se
`n decursurile vremurilor fe-
lurite obiceiuri, cum ar fi ace-
la al arunc\rii crucii `n apa
rece [i aducerea ei de c\tre
tinerii evlavio[i, buni `not\-
tori, curajo[i [i puternici, la
cel care a condus slujba de
sfin]ire a apei.
Pân\ `n anii de dup\ cel
de-al Doilea R\zboi Mondial,
se p\stra [i `n Bucure[ti un
ritual special `n ziua Bobote-
zei, când mitropoli]ii prima]i,
[i mai apoi primii patriarhi
ai României, coborau de la
Catedral\ pân\ la apa Dâm-
bovi]ei, la un pod care se che-
ma „al calicilor“, `n apropie-
rea Bisericii „Sfântul Anton“
de la Curtea Veche.
La vremea cuvenit\, arun-
cau crucea `n ap\ [i r\spl\-
teau cu daruri pe cel care o re-
cupera din apa `nghe]at\. La
ceremonie participau mul]i
credincio[i [i oameni impor-
tan]i ai cet\]ii [i ]\rii. Regi,
regine, `nal]i demnitari [i res-
ponsabili cu activitatea Capi-
talei au fost de fa]\ la astfel
de evenimente, p\strate `n
scrieri de demult, fotografii [i
`ntr-o tradi]ie care se pierde
`ncetul cu `ncetul.
La sfâr[itul veacului al
XIX-lea, `n muntele Athos s-a
lucrat o cruce `n lemn de chi-
paros, probabil la cererea mi-
tropolitului Iosif Gheorghian
(fost mitropolit primat `ntre
anii 1886-1893, 1896-1909).
Ea se p\streaz\ la Catedrala
patriarhal\ [i a fost restau-
rat\ `n luna decembrie 2008,
având urm\toarea inscrip]ie:
„S-au lucrat la Chinoviul Ro-
mân Prodromu din Sfântul
Munte Athos, `n zilele majes-
t\]ii Sale Regelui României
Carol I [i a IPS Mitropolit Curtea Regal\ a pl\tit-o, de- 30 de ani, când nici un român vi]ei. Istoria mai pu]in cunos-
Primat Iosif Gheorghian - iu- oarece se aminte[te [i numele n-a mai putut pleca oficial `n cut\ consemneaz\ [i faptul c\
lie, 29, 1898“. Pe verso, in- regelui. Pe de alt\ parte, ar Gr\dina Maicii Domnului. moartea mitropolitului Iosif
scrip]ia continu\: „Aceast\ putea fi gestul de recuno[tin]\ Printre ace[ti c\lug\ri ro- Gheorghian a survenit la câ-
Sfânt\ Cruce se ofer\ Sfintei al unui monah rom=n nevoitor mâni se g\seau [i câ]iva pic- teva zile dup\ ce a oficiat bo-
Mitropolii Primate a Româ- `n muntele Athos, pentru Bi- tori buni, zugravi de icoane, tezul principesei Ileana, cel
niei - Bucure[ti - pentru a serica din ]ara sa de obâr[ie. a[a cum a fost cel care a pic- de-al cincilea copil al regelui
servi la sfin]irea apei la Bo- Trebuie s\ mai ad\ug\m tat crucea pentru Catedrala Ferdinand [i al reginei Maria.
tez. Zugr\vit\ `n Sfântul faptul c\ la muntele Athos patriarhal\ `n anul mântui- Cine [tie, poate la slujba Bote-
munte Athos“. existau atunci numero[i c\lu- rii 1898. zului a dus cu sine [i crucea
Ani la rând, crucea a sfin]it g\ri români tr\itori la Schitul Mitropolitul primat Iosif pictat\ cu 11 ani `nainte la
apa la ziua Bobotezei [i a bine- Prodromu, dar [i `n diferite Gheorghian, cel pomenit `n Schitul românesc Prodromu
cuvântat poporul adunat cu chilii sih\stre[ti `n zona Lacu, inscrip]ia Crucii Teofaniei, a din Muntele Athos.
acest prilej. Nu se [tie exact ci- Capsala, Provata, Colciu, Sf. Ipa- trecut la cele ve[nice `n ianua-
ne este donatorul acesteia. Am te [.a. Num\rul lor s-a diminu- rie 1909, la pu]ine zile dup\ ce * ARHIM. TIMOTEI AIOANEI ESTE EXARH CULTURAL AL
ARHIEPISCOPIEI BUCURE{TILOR {I ECLESIARH AL
putea deduce c\ cineva de la at vizibil dup\ 1947, vreme de a sfin]it apa pe malul Dâmbo- CATEDRALEI PATRIARHALE

CRONICA DETALIILOR

Profunzimea oamenilor distra]i

de Sorin LAVRIC
Avem o p\rere nejustificat
de proast\ despre oamenii ne-
glijen]i. C=nd nu-i privim ca
pe ni[te `mpr\[tia]i incapabili
de a duce ceva la cap\t, `i con-
sider\m `n cel mai bun caz
ni[te firi comode care ne indis-
pun prin dezordinea pe care o
las\ `n jur. Distra]i, av=nd
mereu aerul c\ plutesc prin-
tre realit\]i [i semeni, negli-
jen]ii au proasta reputa]ia de
a fi frivoli. ~n realitate, rar g\-
se[ti oameni mai ad=nci, mai
consecven]i [i mai bine a[eza]i
`n lume ca firile neglijente.
Ceea ce `nseamn\ c\ exist\ o
profunzime a neglijen]ei pe
care o confund\m cel mai ade-
sea cu superficialitatea, ba
chiar cu comoditatea snoab\
[i cabotin\. De fapt, profunzi-
mea unui om neglijent vine
din intui]ia nespus de fin\ cu
care a fost d\ruit din na[tere,
un fel de sim] al esen]elor care
`i `ng\duie s\ nu se opreasc\
niciodat\ la aparen]e. Dotat
cu flerul de a putea discerne
imediat `nsemn\tatea de insig-
nifian]\, neglijentul este un
fantast a c\rui aten]ie este
mereu absorbit\ de orizontul
interior al obsesiilor sale. R\-
d\cinile lui interioare sunt
at=t de ad=nci, `nc=t nu mai
are nevoie de ancore care s\-l
lege de realitate. {i dac\ duce
lips\ de sim]ul detaliilor e
pentru c\ posed\ `n exces
sim]ul nuan]elor. E ca pisica
ce nu vede geamul din cauza
pr\zii pe care o `ntrez\re[te
dincolo de luciul lui.
Privit din afar\, neglijentul
pare un om lipsit de aderen]\
la realitate, c=nd, de fapt, el
este o natur\ compulsiv\ a
c\rei imagina]ie s-a concen-
trat asupra c=torva, pu]ine,
dar foarte importante, proble-
me de via]\. E precum un
somnambul ale c\rui vedenii
sunt singurele prezen]e dem-
ne de interesul lui. Tocmai de
aceea, din r=ndul neglijen]ilor
se aleg marii vis\tori, g=ndi-
torii [i vizionarii religio[i.
Mistui]i de o lume a himerelor
esen]iale, ei nu mai au pute-
rea de a privi cu aten]ie lumea
concret\ a semenilor. Trec
prin ea cu u[urin]\ [i lejerita-
te. Sunt ca ni[te mistici `ntr-o
lume `n]esat\ de pragmatici.
La prima vedere, par inadap-
ta]i. ~n realitate, ei nu se aco-
modeaz\ regulilor vie]ii fiind-
c\ s-au adaptat interior la rit-
mul `nalt al idealurilor: o iubi-
re, o capodoper\ sau o proble-
m\ teoretic\ le absoarbe aten-
]ia mult mai puternic dec=t
cea mai presant\ urgen]\ co-
tidian\. Mai mult, ei par nea-
jutora]i [i caraghio[i, c=nd de
fapt sunt precum focile sau
pinguinii c=nd sunt sco[i din
mediul lor de elec]ie, apa m\-
rii. Se mi[c\ greoi [i nostim
din neputin]a de a-[i coordona
mi[c\rile dup\ tiparul compe-
ti]iei sociale. Dar, `n mediul
de elec]ie al fantasmelor inte-
rioare, ei sunt de o eleva]ie ve-
cin\ cu inspira]ia divin\.
Aerul neglijent `mprumut\
un farmec nespus adolescente-
lor [i femeilor p=n\ `n 30 de
ani. Mai t=rziu, neglijen]a nu
mai prie[te femeilor, f\c=ndu-le
de-a dreptul nesuferite. La b\r-
ba]i e invers: neglijen]a e cu
at=t mai atr\g\toare cu c=t
survine la v=rsta `nc\run]irii.
Mo[monditul genial cu capul `n
nori nu e legend\, cum nici t=-
n\ra fragil\, lovindu-se de toa-
te col]urile [i `mpr\[tiind con]i-
nutul po[etei nu sunt n\scociri
epice. Asemenea neglijen]i fac
sarea [i piperul speciei. a

CM
YK
 Vineri, 8 ianuarie 2010
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
P\catele noastre nu sunt mai presus de milostivirea lui Dumnezeu
Cred c\ Domnul nu `mi va ierta
p\catele, ce s\ fac?
Dac\ cineva acord\ `ncredere insufl\rii de-
monilor [i prime[te g=ndurile lor potrivit c\ro-
ra el nu se va m=ntui, c\ va fi os=ndit, lep\dat
de Dumnezeu, predestinat pieirii, sufletul u-
nui asemenea om (dac\ el nu se poc\ie[te) va
fi atras de diavoli la ei, deoarece prin dezn\-
dejdea lui respinge r\scump\rarea [i nimi-
ce[te mila lui Dumnezeu [i, asemenea lui
Cain, socote[te c\ p\catul s\u este mai presus
de milostivirea lui Dumnezeu.
Ce folos aduce mustrarea de sine?
Calea spre des\v=r[ire este mustrarea de
sine. Ea const\ `n faptul de a ne mustra `ntot-
deauna pentru toate, de a ne `nvinui cu privire
la toate [i de a nu da vina pe ceilal]i. Mus-
trarea de sine `l izb\ve[te pe nevoitor de p\c\-
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Agenda cre[tinului 11
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDIX)
tosul obicei de a os=ndi, `nt\re[te pacea lui su-
fleteasc\, fiindc\ cel ce se `nvinuie[te pe sine
cu privire la toate nu se m=nie [i nu se sup\r\
pe nimeni.
Ce anume trebuie s\-II cerem lui
Dumnezeu cel mai mult?
Cu lacrimi trebuie s\-I cerem lui Dumne-
zeu smerenie, dragoste [i chibzuin]\.
Cum s\ mergem la biseric\ pentru ca
mersul acesta s\ fie m=ntuitor?
S\ mergi la biseric\ nu pentru m=ng=iere [i Leg\turile Bisericii
dulcea]\ duhovniceasc\, nu pentru c=ntare ar- Ortodoxe Române
monioas\ - s\ ai toate acestea pe planul doi -,
ci s\ mergi pentru har, pentru cur\]irea sufle- cu Biserici
tului, cu sentimentul poc\in]ei, nu at=t s\ te
desfe]i cu c=ntarea c=t s\-]i cuno[ti [i s\-]i Ortodoxe de limb\
pl=ngi p\catele tale. (1.000 de `ntreb\ri [i r\s- greac\ `ntre anii
punsuri despre via]a duhovniceasc\)
1821-1918 (IV)
Dup\ secularizarea averilor
m\n\stire[ti, num\rul a[ez\-
rilor monahale române[ti de la

Cum a decis Sf=ntul Constantin cel Mare
s\ ridice o biseric\ la Mamvri
„Un loca[ vrednic
de universala
[i apostolica Biseric\“
Dorind s\ construiasc\ o biseric\
impresionant\ `n cinstea evenimen-
tului de la Mamvri, Sf=ntul Con-
stantin cel Mare a trimis fiec\rui
guvernator de provincie c=te o scri-
soare autograf\ prin care ordona
s\-ii fie dus\ porunca la bun sf=r[it.
Importan]a acestui document este
deosebit\ [i extrem de relevant\
pentru a `n]elege via]a religioas\
din primele veacuri ale cre[tin\-
t\]ii, drept care red\m `n cele de
mai jos con]inutul acestei scrisori,
p\strate p=n\ ast\zi `n scrierile is-
toricului Eusebiu de Cezareea:
„Constantin Biruitorul, M\ritul
[i Augustul, lui Macarie [i
celorlal]i episcopi din Palestina.
Fost-a un act de mare bun\voin]\
acela pe care prea-cucernica mea soa-
cr\ [i l-a `ng\duit fa]\ de noi atunci
c=nd, prin mijlocirea unei scrisori, ne-
a f\cut cunoscut\ sminteala p=n\ azi
t\inuit\ vou\ a unor nelegiui]i, astfel
ca gre[eala p=n\ acum trecut\ cu ved-
erea s\-[i capete prin noi - chiar dac\
cu oarecare `nt=rziere - cuvenita `n-
dreptare [i vindecare. Fiindc\ p=ng\-
rirea sfintelor noastre locuri cu `nti-
n\ciune r\sp=ndit\ de ni[te tic\lo[i
este, f\r\ nici o `ndoial\, o nelegiuire
foarte mare. Dar ce anume, prea-iubi-
]ii mei fra]i n-a putut fi trecut sub t\-
cere - `n d\ruirea ei c\tre Dumnezeu
- de amintita persoan\, de[i sc\pase
agerimii voastre?
Ei bine, spune d=nsa c\ locurile a-
celea - care-[i iau numele de la stejarul
din Mamvri (unde [tim noi c\ s\l\[-
luise Avraam) - au fost p=ng\rite `n fel
[i chip de ni[te `nchin\tori ai demoni-
lor; ad\ug=nd c\ tot acolo, `n apropie-
re, au fost a[eza]i ni[te idoli, care ar tre-
bui neap\rat nimici]i, [i un altar unde
se aduc necurmat jertfe spurcate.
Locul acesta este [i `mpotriva
mersului vremurilor noastre [i-mi pa-
re totodat\ [i nepotrivit cu sfin]enia
acelor locuri. De aceea, voiesc ca `n\l-
]imile voastre s\ [tie c\ noi am f\cut
cunoscut prea-str\lucitului comite [i
prieten al nostru Acachie, prin scri-
soare, s\ arunce ne`nt=rziat `n foc
to]i idolii de care va da acolo [i s\ d\-
r=me jertfelnicul din temelii; pe
scurt, s\ cure]e bine `ntreg locul de
orice asemenea lucruri, ostenindu-se
pentru aceasta din r\sputeri, ur-
m=nd ca mai apoi s\ aib\ grij\ s\
`nal]e pe acelea[i meleaguri, sub `n-
drumarea voastr\, un loca[ vrednic
de universala [i apostolica Biseric\.
Revine, deci, `n seama chibzuin]ei
[i a cuvio[iei voastre ca, de `ndat\ ce
vi se va spune c\ toate spurc\ciunile
de acolo au fost nimicite, s\ v\
aduna]i `n acel loc, `mpreun\ cu e-
piscopii Feniciei (pe care-i ve]i putea
chema `n temeiul scrisorii de fa]\), [i
s\ trasa]i planul unei biserici potriv-
ite n\zuin]elor mele, astfel ca - prin
purtarea de grij\ a pomenitului nos-
tru comite - l\ca[ul s\ poat\ fi dus la
bun sf=r[it c=t mai grabnic [i - pre-
cum a primit el porunc\ - c=t mai fru-
mos, dup\ cum o cere [i vechimea [i
`nsemn\tatea locului.
Mai mult ca orice, vreau s\ v\ `n-
griji]i ca, pe viitor, nici unul dintre oa-
menii aceia blestema]i [i `ngrozitori
s\ nu mai `ndr\zneasc\ s\ se apropie
de aceste meleaguri. Fiindc\ - dup\
porunca acum de noi dat\ - dac\ `ntr-
un loc de o asemenea `nsemn\tate (pri-
vitor la care dat-am porunc\ s\ fie `m-
podobit cu l\ca[ul f\r\ pat\ al unei
biserici care s\ merite a primi `n ea a-
dunarea unor oameni sfin]i]i) se va
mai petrece un singur asemenea sa-
crilegiu, bine este s\ se [tie c\ noi nu-l
vom mai trece cu vederea, [i c\ pe to]i
cei care vor fi `ndr\znit la el, `i vom so-
coti buni de pedeaps\. Iar de va fi s\
se mai petreac\ ceva potrivnic celor
poruncite, cuvine-se ca nez\bavnic - [i
uit=nd de orice `ng\duin]\ - s\-mi da]i
voi `n[iv\ de [tire prin scrisoare, ca
s\-l supunem pe cel vinovat de aseme-
nea nelegiuire la cea mai grea isp\[ire.
{ti]i doar c\ acolo S-a ar\tat [i a
vorbit `nt=ia oar\ Dumnezeu, St\p=-
nul a toate, lui Avraam. Acolo [i-a a-
flat `nt=ia ei `nf\]i[are cinstirea Sfin-
tei Legi. Acolo l-a `nvrednicit `nt=ia
oar\, pe Avraam, M=ntuitorul ~nsu[i,
ar\t=ndu-i-se `nso]it de cei doi `ngeri.
Acolo a pus Dumnezeu `nceput a se
ar\ta oamenilor. Acolo i-a f\g\duit El
lui Avraam cele legate de semin]ia lui
viitoare, [i tot acolo [i-a ]inut El, `nt=-
ia oar\, ne`nt=rziat, leg\m=ntul. Aco-
lo i-a prevestit El c\ va fi tat\l multor
neamuri. Iar dac\ a[a stau lucrurile,
atunci mie de cuviin]\ `mi pare ca,
prin purtarea voastr\ de grij\, un
asemenea loc s\ se p\streze curat de
toat\ `ntin\ciunea [i s\-[i primeasc\
din nou sfin]enia de odinioar\ prin
aducerea cuvenitei `nchin\ri lui
Dumnezeu, Atoatec=rmuitorului [i
st\p=nului tuturor - [i numai Lui.
Iat\, deci, ce va trebui s\ urm\ri]i
voi, cu cuvenit\ grij\, `n caz c\ sfin-
]iile voastre ve]i voi s\ m\ ajuta]i `n-
tru `mplinirea unor dorin]i p\trunse
de cucernicie [i de cele mai alese g=n-
duri fa]\ de Dumnezeu.
C\ ve]i voi, sunt `ncredin]at.
Dumnezeu s\ v\ aib\ `n paz\,
fra]i iubi]i!“
Muntele Athos a crescut, c\lu-
g\rii români fiind primi]i cu [i
mai multe resentimente `n
m\n\stirile grece[ti. ~ntre
1857 [i 1866, doi c\lug\ri mol-
doveni, duhovnicul Nifon [i ie-
romonahul Nectarie, cu meta-
Facerea 18, 7: „Apoi Care nu demult Se ar\tase lumii, nia la Horai]a, au zidit o bise-
Avraam a dat fuga la Se mai descoperise `n vremurile ric\ cu hramul „Sfântul Ioan
de demult unor oameni cu frica
ciread\, a luat un vi]el t=n\r lui Dumnezeu la stejarul ce se
Prodromul“, pe teritoriul m\-
n\stirii Lavra. Monahii români
[i gras [i l-a dat slugii, cheam\ Mamvri de pe meleagu- mai aveau un schit, cu numele
care l-a g\tit degrab\.“ rile Palestinei, a dat porunc\ s\
Lacul, aflat pe teritoriul M\-
se `nal]e [i acolo o cas\ de rug\- n\stirii „Sfântul Pavel“, care a
Locul ales pentru ca cei trei ciune Dumnezeului ce i se f\cuse
fost ref\cut `n 1760, prin str\-
Oaspe]i s\ stea la masa preg\ti- v\zut atunci“. {i arabii pre]uiesc
dania stare]ului român Daniil.
t\ de patriarhul Avraam a n\s- acele meleaguri de la Mamvri, fi-
Prin 1843 tr\iau acolo 32 de
cut numeroase tradi]ii de-a lun- ind numite `n tradi]ia lor Mamet
c\lug\ri români, veni]i mai
gul vremurilor. Cea mai r\sp=n- el-Khalil. (Lucian APOPEI)
ales de la Cernica [i C\ld\ru-
dit\ face referire la terebintul
[ani, având cinci chilii cu par-
crescut l=ng\ copacul unde au
m=ncat Oaspe]ii lui Avraam (te- aclise [i 16 case pustnice[ti. ~n
afar\ de aceste dou\ schituri,
rebint = arbore r\[inos r\spân-
dit pe coastele Mediteranei, din `n cursul secolului al XIX-lea
care se extrag terebentina [i al]i c\lug\rii români de la Athos
tanan]i - adic\ substan]e care au cump\rat mai multe chilii,
au proprietatea de a t\baci piei- cu biserici, case de locuit [i
le crude), care ar fi rodul toiagu- case pust-nice[ti, folosite pân\
lui `nfipt `n p\m=nt de c\tre U- azi tot de c\lug\rii români, pe
nul dintre cei trei musafiri. teritoriul celor 20 de m\n\s-
tiri mari. O biseric\ mare, cu
La Mamvri, `mp\ratul Con-
stantin cel Mare a construit o bi- hramul „Sfântul Ipatie“, pe
propriet\]ile Vatopedului, a
seric\ impresionant\ `n cinstea
evenimentului descris de acest fost ridicat\ prin 1850, de
capitol biblic [i despre care Euse- c\lug\rii Orest [i Ipatie, veni]i
biu de Cezareea a scris `n „Via]a M\n\stirea „Sf=nta Treime“ din M\n\stirea Cheia de pe
lui Constantin cel Mare“ c\ re- continu\ tradi]ia cre[tin\ valea Teleajenului. La `ncepu-
prezint\ rodul credin]ei cre[tine a vechii biserici construite tul secolului al XX-lea erau, `n
profunde a sf=ntului `mp\rat, ca- de Sf=ntul ~mp\rat tot Athosul, aproximativ 70 de
re, „afl=nd c\ acela[i M=ntuitor, Constantin cel Mare a[ez\ri române[ti. Au fost `n-
s\ [i numero[i c\lug\ri ro-
mâni care tr\iau `n celelalte
m\n\stiri [i schituri athonite,
de]inute de c\lug\ri de alte
neamuri, num\rul lor ajun-
gând pân\ la 700. ~ntre ei s-a
num\rat schimonahul Antipa
Luchian, originar din Calapo-
de[ti, jude]ul Bac\u, care a
tr\it peste dou\ decenii `n
schitul românesc Prodromul
din Athos, apoi `n M\n\stirea
Valaam, `n nordul Rusiei, un-
de a [i murit (1882); `n 1906 a
fost trecut `n rândul sfin]ilor
la Athos, fiind singurul român
Pa harta-mozaic de la Madaba se reg\se[te [i planul canonizat acolo; `n 1992, Sfân-
tul Sinod al Bisericii noastre l-
complexului bisericii construite din ordinul a canonizat oficial, fiind, de a-
`mp\ratului Constantin cel Mare din care ast\zi
tunci, pr\znuit `n fiecare an,
se mai p\streaz\ doar funda]ia din cauza devast\rilor la 10 ianuarie. (pr. Cezar
provocate de cuceririle arabe (sec. VII) }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Un remediu contra trufiei ochi str\lucitori, acum nu se mai v\d; capul
acesta avea un p\r frumos ondulat, iar acum
Odat\, o domni[oar\, aflând c\ un cunoscut este chel; obrajii erau ro[ii ca trandafirii, acum
va c\l\tori la Paris, l-a rugat ca la `ntoarcere s\- au disp\rut; avea din]i ca ni[te perle, buze ro[i
i aduc\ o oglind\. Prietenul, cunoscând trufia fe- ca cire[ele; vorbe dulci `i ie[eau din gur\. Toate
meii, la `ntoarcere i-a adus un craniu. Ea s-a acestea, dup\ cum vede]i, au fost trec\toare; ce
speriat v\zând darul, `n timp ce domnul i-a zis: a fost ea sunte]i dumneavoastr\ acum, [i ce este
- Vezi domni[oar\, aceasta este o oglind\ ea acum ve]i fi odat\ [i dumneavoastr\.
adev\rat\. Ce e drept privind-o nu ve]i putea s\ ~n urma acestor cuvinte, domni[oara s-a
v\ face]i p\rul, dar v\ ve]i putea aranja `ntreaga schim-bat [i a devenit un model de virtute.
via]\ moral\. ~n acest craniu erau odinioar\ doi (Grigorie Com[a, O mie de pilde)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Solicitare de c\r]i `n
limba român\ pentru
cei din diaspora
Comunit\]ile române[ti din
str\in\tate solicit\ constant
sprijin pentru achizi]ionarea de
carte. Multe dintre comunit\]ile
de români din Europa apusean\
au fost stimulate de faptul c\
Biblioteca Jude]ean\ „Petre
Dulfu“ din Baia Mare a donat,
`n anul 2009, mii de volume, iar
diverse asocia]ii [i parohii bise-
rice[ti aflate peste hotare au `n-
tocmit proiecte care vizeaz\ `n-
fiin]area unor puncte culturale
unde rom=nii s\ poat\ `mpru-
muta c\r]i române[ti. „Vestea
c\ vom continua s\ facem dona-
]ii de carte româneasc\ s-a r\s-
pândit cu o vitez\ fulgeratoare“,
a spus directorul bibliotecii ju-
de]ene, Teodor Ardelean, con-
form Agerpres. Biblioteca a in-
trat `n dou\ parteneriate `n
urma c\rora vor fi `nfiin]ate noi
biblioteci române[ti `n diaspor\.
Unul dintre ele se adreseaz\
unei comunit\]i din localitatea
spaniol\ Castellon de la Plana [i
a fost pus `n aplicare de autori-
t\]ile guvernamentale, iar un
altul se va derula `mpreun\ cu
oficialit\]ile jude]ului Mure[ [i
vizeaz\ ora[ul german Nuren-
berg. „Am cerut sprijinul Consi-
liului Jude]ean Maramure[ pen-
tru un nou parteneriat. Suma
de care ar fi nevoie este de
100.000 de lei. Avem o solicitare
pentru `nfiin]area unei biblioteci
la o parohie din Glasgow, Sco]ia,
[i o alta pentru o comunitate
foarte mare de români din Ita-
lia“, a spus directorul Bibliotecii
Jude]ene „Petre Dulfu“ din Baia
Mare, Teodor Ardelean, conform
Agerpres.
Concursul de proiecte
cinematografice, pe
trei sec]iuni
Concursul de proiecte organizat
de Centrul Na]ional al Cinema-
tografiei (CNC) `n 2010 va avea
loc dup\ acela[i regulament ca
`n 2009, cu unele mici modifi-
c\ri ce decurg din schimbarea
Legii cinematografiei, `ns\ f\r\
schimb\rile profunde cerute de
cinea[ti anul trecut. Theodor
Paleologu, a anun]at `n 2009 c\
exist\ un nou regulament pen-
tru aceast\ competi]ie, care va fi
aplicat `ncepând cu prima sesiu-
ne din 2010. ~n noul regulament
au fost modificate cinci articole,
modific\ri aprobate prin Ordin
al ministrului publicat `n „Moni-
torul Oficial“ pe 30 decembrie
2009, pentru a fi `n concordan]\
cu Legea cinematografiei. Sin-
gura modificare privind desf\[u-
rarea concursului este `mp\r]i-
rea proiectelor din competi]ie `n
trei sec]iuni - filme de fic]iune
de lung [i scurt metraj, docu-
mentare, respectiv filme de ani-
ma]ie -, `n timp ce, anterior, do-
cumentarele [i filmele de anima-
]ie intrau `n aceea[i sec]iune. Se
va constitui o a treia comisie,
format\ din trei membri, pentru
jurizarea separat\ a filmelor de
anima]ie, al\turi de comisia
pentru filmele de fic]iune, for-
mat\ din cinci membri, [i cea
pentru documentar, ce are trei
membri. Directorul CNC, Eugen
{erb\nescu, a anun]at c\ prima
sesiune de concurs de proiecte
va fi lansat\ cel mai probabil la
sfâr[itul lunii februarie, conform
Mediafax. a
CM
YK
Vineri, 8 ianuarie 2010
Inspectoratele [colare c\ut\ solu]ii pentru reducerea angaja]ilor
Ministrul Educa]iei, Cercet\- rea `n num\rul maxim de posturi nerilor sociali pentru a se asigura calaureat, a evalu\rii na]ionale
rii, Tineretului [i Sportului, Da- alocat jude]ului, pentru anul [co- c\ `n urma aplic\rii m\surilor pentru elevii clasei a VIII-a, a pro-
niel Petru Funeriu, a solicitat lar 2010-2011. propuse de minister vor fi asigu- belor examenelor de atestare/cer-
miercuri inspectorilor [colari ge- Ministrul a atras aten]ia c\ rate dreptul la educa]ie al copii- tificare a competen]elor profesio-
nerali propuneri pentru aplica- sunt dou\ tipuri de m\suri: cele lor/elevilor din zone/grupuri dez- nale, precum [i a preg\tirii anului
rea OUG nr. 114/2009 privind re- care pot fi luate la nivel jude]ean, avantajate, calitatea actului edu- [colar 2010-2011.
ducerea de personal din `nv\]\- de c\tre inspectoratele [colare, [i ca]ional [i respectarea prevederi- Solu]iile propuse de inspecto-
mântul preunivesitar. Inspectorii m\suri care pot fi luate la nivel lor legale“, arat\ un comunicat al ratele [colare generale vor consti-
[colari trebuiau s\ analizeze, pâ- na]ional, de c\tre Ministerul MECTS. tui unul dintre punctele de pe
n\ ast\zi, 8 ianuarie, posibilele Educa]iei, Cercet\rii, Tineretu- De asemenea, ministrul Daniel agenda `ntâlnirii informale din-
m\suri de optimizare a re]elei lui [i Sportului (MECTS). Petru Funeriu a atras aten]ia in- tre ministrul Funeriu [i liderii
[colare, `n vederea utiliz\rii efici- „Inspectoratele [colare jude]e- spectorilor [colari asupra preg\ti- sindicatelor reprezentative din
ente a resurselor umane, materi- ne trebuie s\ consulte autorit\]i- rii, organiz\rii [i coordon\rii si- `nv\]\mânt, care va avea loc
ale [i financiare pentru `ncadra- le locale [i reprezentan]ii parte- mul\rilor pentru examenul de ba- mar]i, 12 ianuarie. a
Tradi]ii [i me[te[uguri rom=ne[ti `n Coslada, Spania
Un grup de me[teri populari din Rom=nia au fost
oaspe]ii Centrului Hispano-Român din Coslada,
la sf=r[itul anului trecut, `n cadrul unui t=rg
de Cr\ciun. Ac]iunea s-a desf\[urat
la ini]iativa acestui centru [i a fost organizat\
pentru promovarea artei populare [i a
me[te[ugurilor tradi]ionale rom=ne[ti.
Centrul Hispano-Român re prelucreaz\ lemnul [i argi-
din Coslada a fost, `n decem- la, caricaturizând personajele
brie anul trecut, gazda unui lui Ion Creang\; Elena Gheor-
grup de cinci me[teri populari ghian din Suceava, care a pre-
din zona Moldovei. De profesie zentat bijuterii din m\rgele,
ingineri [i cadre didactice, to]i br\]\ri etc.; Iulian Mihalachi
me[terii au `n comun dragos- din jude]ul Neam], care a pre-
tea pentru tradi]iile populare, zentat covoare, tr\istu]e din
din mâinile lor ie[ind adev\ra- lân\; Viorel Marian din F\lti-
te opere de art\, sus]ine, `ntr-un ceni, Suceava, care a prezen-
comunicat, Centrul Cultural tat obiecte din lemn precum
Hispano-Rom=n din Coslada. linguri, crucifixe etc.
Astfel, `n perioada 19-23 de- Silvia Cozm`nc\ a oferit
cembrie 2009, me[terii au par- centrului materiale promo]io-
ticipat ca expozan]i la Târgul nale despre Moldova [i a vor-
de Cr\ciun din Alcalá de He- bit despre activitatea asocia]i- Silvia Cozm`nc\, me[ter popular,
nares, unde Centrul Hispano- ilor pe care le reprezint\. ~m- al\turi de Ana Maria Marinescu de la Centrul
Rom=n s-a prezentat cu un preun\ cu animatorul cultural
stand promo]ional. al centrului s-au stabilit deta-
Cultural Hispano-Rom=n din Coslada - Madrid,
la T=rgul de Cr\ciun care a avut loc `n Spania
Cei cinci arti[ti populari liile viitoarelor proiecte comu-
sunt membri ai dou\ asocia]ii ne, `n vederea promov\rii cul- limb\ rom=n\ din Spania. Ur- drid“, a spus Silvia Cozm`nc\.
române[ti, Asocia]ia „ART - turii [i tradi]iilor române[ti pe mare a acestui fapt, am fost Ea a mai ar\tat c\ t=rgul a
Me[te[ugurile Prutului“ [i meleagurile cervantine, con- invitat\, `mpreun\ cu `nc\ avut loc `ntr-o spa]iu foarte
Asocia]ia Me[terilor Populari form comunicatului Centrului patru me[teri la T=rgul de frumos, iar expozan]ii veni]i
din Moldova, cu care Centrul Hispano-Rom=n. Cr\ciun“, a spus Silvia Coz- din Romania au avut drept
Hispano-Rom=n are o strâns\ „Centrul Cultural Hispano m`nc\. companie al]i patru artizani
[i constant\ colaborare, con- -Rom=n din Coslada - Madrid, „At=t rom=nii de acolo c=t rom=ni stabili]i `n Spania.
form unui comunicat al insti- cu care am o rela]ie deosebit\ [i spaniolii au fost impresio- „Aceast\ vizit\ a fost o ex-
tu]iei, care a amintit de o ex- prin inimoasa rom=nc\ Ana na]i de frumuse]ea [i autenti- perien]\ inedit\ din toate
pozi]ie de artizanat românesc Maria Marinescu, rela]ie me- citatea lucr\rilor noastre, mai punctele de vedere, iar mesajul
realizat\ cu ocazia s\rb\tori- diat\ tot de-o rom=nc\ din ales c\, `n zon\, arta tradi]io- nostru privind promovarea
lor pascale din 2008. asocia]ie, Elena {erb, stabili- nal\ este `nt=lnit\ destul de tradi]iilor, a me[te[ugurilor
La t=rg au participat me[- t\ de doi ani acolo, ne-a invi- rar. Am cunoscut oameni mi- populare rom=ne[ti cred c-a
teri populari precum Silvia tat [i de Pa[ti, `n 2008, c=nd nuna]i, at=t rom=ni c=t [i spa- fost receptat ca atare. Sper\m
ca acest tip de eveniment s\
Cozm`nc\ (`mpletituri cu teh- am participat la o expozi]ie cu nioli, iar la Centrul Cultural,
nica nodurilor) din Ia[i, pre[e- produse tradi]ionale rom=- unde am fost invita]i, am poat\ fi reeditat, iar pe noi s\
dintele Asocia]iei „ART - Me[- ne[ti. Atunci au fost expuse abordat mai multe proiecte co- ne-ajute Dumnezeu sa fim s\-
te[ugurile Prutului“ [i vice- produsele a 14 me[teri popu- mune de viitor. Gazdele noas- n\to[i s\ putem fi mesagerii
pre[edintele Asocia]ia Me[te- lari, iar la vremea respectiv\ tre spaniole, `mpreun\ cu Ana me[te[ugurilor noastre rom=-
rilor Populari din Moldova; Io- expozi]ia a avut un mare ecou Maria Marinescu, ne-au invi- ne[ti `n ]ar\ [i `n lume“, a mai
nela Lungu din Humule[ti, ca- `n presa spaniol\ [i `n cea de tat la un tur al ora[ului Ma- spus Silvia Cozm`nc\. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a COMUNICARE EFICIENT| ~NTRE SE- general al `nv\]\mântului vâlcean, prof. Ga- prof. dr. Codru] Sarafoleanu, [efii de lucr\ri dr.
CRETARIATELE UB: Universitatea din Bucu- briela Ene. „Sunt bani ob]inu]i prin fonduri Amalia Neagu [i dr. Claudiu Manea, precum [i
re[ti (UB) a introdus o solu]ie Cisco de comuni- structurale `n parteneriat cu Prim\ria Râmni- dr. Vlad Postelnicu, colaborator al clinicii. „Lu-
ca]ii unificate, pentru a `mbun\t\]i comunica- cu Vâlcea. Taxa Consiliului Local reprezint\ crarea este prima de acest fel `n acest domeniu
rea `ntre secretariatele facult\]ilor sale [i pen- 2%. Este cea mai mare investi]ie din jude] `n `n România [i se adreseaz\ medicilor reziden]i
tru a reduce costurile cu comunica]iile, conform domeniul `nv\]\mântului. Totul la acest liceu `n ORL, medicilor speciali[ti care doresc s\ `n-
Agerpres. Solu]ia interconecteaz\ 20 de secre- va fi reabilitat, de la funda]ii, zid\rie, instala]ii ceap\ chirurgia endoscopic\, dar [i medicilor
tariate ale facult\]ilor din UB [i a fost imple- electrice, sanitare, termoizola]ie, laboratoarele de familie. Atlasul este `n limba englez\ pen-
mentat\ de Academia Cisco Credis `n perioada vor fi dotate cu tehnologie de ultim\ or\. {i mo- tru a putea fi oferit [i colegilor no[tri din str\i-
octombrie-noiembrie 2009. Ea permite sc\de- bilierul [colar va fi schimbat“, a spus Gabriela n\tatea [i, `n felul acesta, s\ ar\t\m nivelul
rea costurilor cu operatorii de voce [i cre[terea Ene, conform Agerpres. Cl\direa actualului li- `nalt de preg\tire al speciali[tilor români. Un
productivit\]ii angaja]ilor. ceu vâlcean dateaz\ din 1911. lucru important este c\ `ntreaga cazuistic\
a ATLAS DE ENDOSCOPIE ~N OTOLA- prezentat\ este proprie Spitalului «Sfânta Ma-
a 4,3 MILIOANE DE EURO PENTRU ria»“, a spus prof. dr. Codru] Sarafoleanu, con-
REABILITAREA UNUI LICEU: Reabilitarea RINGOLOGIE, LA ACADEMIA ROM+N|: La
form Agerpres. a
Colegiului Na]ional „Alexandru Lahovary“, un Editura Academiei a ap\rut, la sfâr[itul anului
proiect de 4,3 milioane de euro, reprezint\ cea trecut, Atlasul de Endoscopie `n Otolaringolo-
mai mare investi]ie `n infrastructura [colar\ gie realizat de un colectiv de autori de la Clini- Pagin\ realizat\
pe 2010 `n jude]ul Vâlcea, a spus inspectorul ca ORL a Spitalului „Sfânta Maria“, respectiv de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Vineri, 8 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str.
Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-mmail:
atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber Vineri, 8 ianuarie 2010

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

APEL UMANITAR ANUN} Patriarhia Rom=n\

Andreea Mihaela Pandelescu, `n Agen]ia de Pelerinaj BASILICA
vârst\ de 1 an [i 5 luni, a fost diag- Parohia „Sf. Vi-
nosticat\ pe 13 octombrie 2009 cu TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
leucemie limfoblastic\ acut\. neri“ - Pajura din
Bucure[ti va des- la urm\toarele pelerinaje:
Pentru a `nvinge aceast\ boal\
crunt\, Andreea are nevoie de un chide `n curând Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei,
Cabinetul de medi- 1. Boboteaz\ - 2. Boboteaz\ - pelerinaj nr. 20, sector 3;
tratament `n str\in\tate, pentru
un transplant de m\duv\. Suma cin\ de familie. ~n pelerinaj `n Israel `n Israel [i Egipt Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126
necesar\ pentru aceast\ interven- acest sens, anga- Perioada 14-2 20 ianuarie Perioada 11-1 19 ianuarie 04 24;
E-m mail: office@basilicatravel.ro
]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi- jeaz\ asistent me- 2010; 7 zile-6
6 nop]i 2010; 9 zile-8
8 nop]i
nanciare ale p\rin]ilor. dical generalist. Cazare `n regim demipen- Cazare cu mic dejun la hote-
CUI: 23045133 - RC:
J40/300/15.01.2008 O catedral\
Cei care doresc s\ o ajute pe mi- luri 3* [i 4*. CONT LEI:
cu]a Andreea Mihaela Pandelescu
Cerin]e: autori- siune la hotel 4*
Se viziteaz\: Nazareth, Ie-
Se viziteaz\: Nazareth, Ie- RO81RNCB0080097907720001 pentru Capital\!
pot dona bani `n contul deschis pe za]ie de liber\ rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- CONT EURO:
Conturile deschise la BCR -
rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- RO54RNCB0080097907720002
numele mamei: Mancila Ani[oara, practic\ [i asigu- leem, Eilat, Sf. Ecaterina BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - filiala sector 4 Bucure[ti -
leem. Pre]: 840 de euro cu toate
tel: 0730.043.527 rare de malpraxis; Agen]ia Doamnei pentru sus]inerea construirii
Pre]: 730 de euro cu toate taxele incluse, mai pu]in asigu- Coordonator Pelerinaje -
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont cuno[tin]e de ope- taxele incluse, mai pu]in asigu- rarea medical\. Costel Birleanu
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
Cod: RZBR ROBU rare calculator. rarea medical\. CADOU un DVD: „ISRAE- - tel: 0732.128.993;
e-m
mail: costel.birleanu@basilicatra- LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
RO30RZBR0000060011797090 Telefon de con- CADOU un DVD: „ISRAE- LUL, P|M+NTUL M+NTUIRII“ vel.ro -
Adresa: str. Unirii, bl. H3, par- tact: 021 6683310; LUL, P|M+NTUL M+NTUI- Director Agen]ie - Diana Iorga USD: RO26RNCB0075004895030110
ter, BUZ|U DATE DE CONTACT: - tel: 0732128997;
0721355072. RII“ www.basilicatravel.ro e-m
mail: diana.iorga@basilicatravel.ro - EURO:RO96RNCB0075004895030111

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Vineri, 8 ianuarie 2010 Analiz\ 15

Problema Grecia
a Economia subteran\ estimat\ la 20% din PIB, un grad sc\zut
de colectare a veniturilor, numeroase ni[e fiscale [i o politic\ industrial\
bazat\ pe subven]ii sunt motivele care au adus Grecia `n pragul falimentului
a ~n conformitate cu standardele aplicate persoanelor private,
Grecia este ast\zi insolvabil\, iar datoriile sale continu\ s\ creasc\
a La Bruxelles, politicienii caut\ un r\spuns la `ntrebarea: cum ar trebui s\ `i
ajute efectiv pe greci? Pentru c\, `n cazul `n care Europa va permite unui stat
M\surile anun]ate de Guvernul de la Atena
membru s\ intre `n faliment, aceasta ar putea declan[a o reac]ie `n lan] a pentru `ns\n\to[irea economiei au generat ample
O datorie public\ ce nu p\rere anali[tii de la cotidi- problema ca aceste ]\ri s\ mi[c\ri sociale. Prim-ministrul Georges
mai poate fi controlat\, evaz- anul britanic „The Daily ias\ din zona euro, se `ntrea- Papandreou a prezentat nu mai pu]in de
iune fiscal\ galopant\, g\uri Telegraph“. b\ ce impact va avea o agra- 80 de m\suri pentru a `ndep\rta riscurile
`n fondurile de pensii [i o vare a dificult\]ilor din cele falimentului, printre care: `nghe]area salariilor,
]ar\ `n pragul falimentului Grecia nu este singura patru state asupra ansamblu- stoparea angaj\rilor [i `nfiin]area unei unit\]i
este descrierea f\cut\ situa- ]ar\ care nelini[te[te lui zonei euro. speciale de poli]ie pentru a combate frauda fiscal\
]iei din Grecia de presa euro- „Criza datoriei Greciei nu [i corup]ia, cele dou\ mari probleme ale ]\rii
pean\, care se `ngrijoreaz\ pie]ele financiare este o criz\ a euro“, sus]ine
de consecin]ele asupra mon- Ideea este reluat\ [i de pu- „The Guardian“, care con- Atena a min]it mini[trii de Finan]e europeni
edei unice [i de un posibil blica]ia francez\ „Les Echos“, sider\ situa]ia din Grecia `n mod repetat sunt `n stare de alert\, dar a-
efect de domino, care ar an- care titreaz\: „Dup\ Dubai, drept „o criz\ politic\ pentru daug\ c\ ace[tia se simt dezar-
trena ]\rile cu economii sl\- teama de PIGS“, un avertis-
partenerii europeni ma]i: „Bruxellesul este blocat.
zona euro [i pentru Banca
bite. „Guvernul lui Georges ment cu privire la faptul c\ Publica]ia german\ „Der ~n mod normal, nu ar trebui s\
Central\ European\ (BCE)“.
Papandreou a ajuns la put- Grecia nu este singura ]ar\ Spiegel“ online aminte[te c\ dea bani unui stat membru
ere, sperând c\ deficitul pub- „Nimeni nu [tie cu adev\rat
care nelini[te[te pie]ele finan- „ne`ncrederea vizavi de Gre- pentru a acoperi g\urile din
lic nu va dep\[i 6% din PIB. ce se `ntâmpl\ atunci când un
ciare. „Acronimul PIGS, `n cia este mare `n rândul par- buget. {i chiar dac\ ar avea
Astfel, acesta a putut face o stat membru se confrunt\ cu posibilitatea de a ocoli aceast\
mod voluntar peiorativ, atri- o grav\ criz\ a datoriilor. tenerilor europeni, mai ales
campanie asupra relans\rii buit de c\tre traderii anglo- datorit\ faptului c\, `n trecut, interdic]ie, consecin]ele ar fi
cheltuielilor publice, care s\ saxoni ansamblului Portuga- Irlanda a devenit con[tient\ Atena a min]it `n mod repetat fatale: nep\sarea bugetar\ co-
duc\ la o revigorare a eco- lia-Irlanda-Grecia [i Spania de acest pericol [i a adoptat `n ceea ce prive[te starea fi- mun\ a câtorva ]\ri precum
nomiei. Dar, odat\ ajuns la (la care s-a ad\ugat, de cu- m\suri de austeritate radi- nan]elor sale, respectând pac- Spania, Italia [i Irlanda se va
putere, a descoperit c\ pre- r=nd, [i Italia - n.r.), a `nflorit cale. Grecia, `n schimb, nu tul de stabilitate doar o sin- propaga pe continent. Mesajul
decesorii s\i de centru- de câteva s\pt\mâni pe pie]e- prea pare c\ ar dori s\ se an- gur\ dat\ de la aderarea sa la este clar: la ce bun s\ fi virtuos
dreapta au falsificat con- le [i `n presa britanic\“, expli- gajeze pe calea austerit\]ii“, euro, `n 2006“. dac\ alte ]\ri vor pl\ti factura
turile [i c\ deficitul era de c\ cotidianul francez, pentru sunt de p\rere anali[tii de la ~n fa]a crizei Greciei, s\pt\- la sfâr[it? La aceasta se adau-
12,7% din PIB“ , sunt de care, chiar dac\ nu se pune „The Guardian“. mânalul german sus]ine c\ g\ riscul unui efect de domino:
dac\ un stat membru al UE
cade, speculatorii vor testa sta-
Cum a ajuns Grecia pe marginea pr\pastiei? pean\ pentru industria parafarmaceutic\
`[i informa membrii cu privire la num\rul bilitatea celorlal]i candida]i [i
Economia subteran\ estimat\ la 20% au acumulat, astfel, an de an, iar statul nu `ngrijor\tor de mare de facturi nepl\tite de uniunea monetar\ s-ar putea
din PIB (dar cu v=rfuri care dep\[esc a g\sit alte solu]ii, dec=t s\ se `mprumute c\tre agen]iile guvernamentale grece[ti. sparge“. Un bancher londonez
acest nivel `n turism [i construc]ii), un [i mai mult pentru a acoperi g\urile. ~n Organiza]ia a afirmat c\, `nc\ de la citat de jurnali[tii de la „Der
grad sc\zut de colectare a veniturilor, nu- acest moment, `n termeni de bussines, sfâr[itul anului 2008, Grecia datora 2,7 mi-
liarde de euro pentru medicamente [i trata-
Spiegel“ online aminte[te o ma-
meroase ni[e fiscale (segmente la limita statul grec datoreaz\ mai mult dec=t face.
defiscaliz\rii) [i o politic\ industrial\ Datoria Greciei, de 300 de miliarde de mente. xim\ curent\ din lumea afa-
bazat\ pe subven]ii sunt motivele care au euro, este mai mare cu peste o treime Dac\ nu se face nimic, ]ara risc\ s\ intre cerilor: „Dac\ cineva are o mie
adus Grecia `n pragul falimentului, con- dec=t PIB-ul lor. Ca o compara]ie, dac\ `n faliment, iar consecin]ele pentru moneda de euro datorie, el este cel care
sider\ analistul Dan Popa, redactor-[ef ad- Grecia ar fi o companie, i s-ar cere fali- european\ vor fi grave, se arat\ `ntr-o are o problem\. Dar dac\
junct la revista „Pia]a“. „Economia Greciei mentul“, explic\ Dan Popa. analiz\ publicat\ de site-ul presseurop.eu cu cineva are 10 milioane de euro
e mai degrab\ una de tip `nchis, `n care Grecia este `nglodat\ `n momentul de privire la situa]ia de la Atena. Nervozitatea datorie, atunci banca sa este
]ara export\ pu]in, dar consum\ mult. ~n fa]\ `n datorii, nu doar `n titluri de stat ci, este `n cre[tere `n rândul burselor de valori, a cea care are o problem\. ~n a-
ultimii ani, consumul privat a crescut mai mai ales, fa]\ de multe companii str\ine. majorit\]ii capitalelor Uniunii Europene, a
mult dec=t poate economia suporta. Este vorba `n primul rând de industria de Mini[trilor de Finan]e, Centrului Financiar cest caz, banca este Europa“. a
Pentru a face fa]\ cheltuielilor (pensii gen- ap\rare [i domeniul s\n\t\]ii, unde fac- German de la Frankfurt [i chiar la sediul
eroase, indemniza]ii mari de [omaj), statul turile nepl\tite sunt enorme. Cu câteva central al Fondului Monetar Interna]ional Pagin\ realizat\
grec a apelat la `mprumuturi. Datoriile s- s\pt\mâni `n urm\, o organiza]ie euro- (FMI) din Washington. de Bogdan CRON}

PELERINAJ de BOBOTEAZ| `n }ARA SF+NT| nit - vizit\ la locul amenajat al Botezului

- 14-20 ianuarie 2010 -
Ziua 1 - ~ntâlnire Aeroportul „Henri
Coand\“ (Otopeni) la ora 08:15, decolare
ora 11:15 - cursa LY-574, sosire Aeroport
„Ben Gurion“, ora 13:55. Deplasare la
Ein Karem - patria Sf=ntului Ioan Bote-
z\torul, vizitarea Bisericii „Sf=ntul Ioan
Botez\torul“ ridicat\ pe locul unde care
s-a n\scut „cel mai mare om n\scut din-
tr-o femeie“ [i fântâna Sfintei Fecioare
Maria. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 2-a
a - Mic dejun. Deplasare la Be-
thleem - se viziteaz\ Biserica Na[terii, Bi-
serica catolic\ „Sf=nta Ecaterina“, Grota
Laptelui. ~ntoarcerea la Ierusalim, vizit\
pe Muntele Sion la Biserica „Adormirea
Maicii Domnului“, Foi[orul „Cina cea de
Tain\“ [i Mormântul Psalmistului David.
Vizit\ la Zidul Plângerii. Deplasare la A-
[ez\mântul românesc de la Ierusalim. Ca-
zare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 3-a a - Mic dejun. Deplasare pe
Muntele Scopus, pentru a vedea de sus
panorama Ierusalimului. Coborâre pe
Muntele M\slinilor, vizitarea M\n\stirii
Eleon, a Bisericii Pater Noster (Tat\l nos-
tru) [i a Bisericii Dominus Flevit (Dom-
nul a plâns), Gr\dina Ghetsimani cu Bi-
serica Na]iunilor, Mormântul Maicii
Domnului [i Pe[tera Ghetsimani. Vom in-
tra `n cetate prin Poarta Sf=ntului {te-
fan. Parcurgerea pe jos a Viei Dolorosa,
`nchinare la Sf=ntul Mormânt. Cazare [i
cin\ `n Ierusalim.
Ora 23:30 (Op]ional) Participarea la
Sf=nta Liturghie de la miezul nop]ii la Sf=n-
tul Mormânt.
Ziua a 4-a
a - Mic dejun. Deplasare la
Ierihon, cel mai vechi ora[ din lume,
vizit\ la „Dudul lui Zacheu“ [i la
A[ez\mântul Românesc din Ierihon. Op-
]ional (10 euro), se poate continua cu
ma[ini de teren arabe pân\ la Hozeva
(vizitarea M\n\stiri „Sf=ntul Gheorghe,
unde se afl\ moa[tele Sf=ntului Ioan Ia-
cob Românul [i pe[tera Sf=ntului Proo-
roc Ilie Tesviteanul). Coborâm la Marea
Moart\ - Qumran - (vechiul Centru al
Esenienilor) pentru o scurt\ oprire la
magazinul cu produse cosmetice. Cazare
[i cin\ `n Ierusalim.
a - Mic dejun. Deplasare la
Ziua a 5-a
Râul Iordan - participare la S\rb\toarea
BOBOTEZEI, oficiat\ de Patriarhul gre-
co-oortodox al Ierusalimului. Ne `ndrep-
t\m spre nordul ]\rii, spre Galileea, ur-
când pe Valea Iordanului pân\ la Yarde-
Domnului. Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 6-aa - Mic dejun. Deplasare `n
satul Cana, vizitarea Bisericii ortodoxe
ridicate pe locul casei Sf=ntului Simon
Canaanitul, unde Iisus a f\cut prima mi-
nune a transform\rii apei `n vin. Oprire
la Nazareth - vizitarea Bisericii catolice
„Buna Vestire“, cea mai mare construc]ie
de cult din Orientul Apropiat, [i a Biseri-
cii ortodoxe „Sf=ntul Gavriil“, ridicat\ pe
locul unde a fost izvorul Sfintei Fecioare
Maria. Deplasare la Capernaum, ora[ de-
numit [i „Cetatea Domnului“, vizitarea
sinagogii unde Iisus a predicat [i ruinele
casei Sf=ntului Petru. Continu\m dru-
mul la Tabgha, unde Iisus a s\vâr[it mi-
nunea `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, a-
poi vizit\m Biserica de pe Muntele Feri-
cirilor. Op]ional, plimbare cu o copie a
„b\rcii lui Iisus“ pe apele M\rii Galileii.
Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 7-aa - Mic dejun. Deplasare pe
Muntele Tabor, vizitarea Bisericii orto-
doxe ridicate pe locul unde s-a petrecut
Schimbarea la Fa]\. Plecare spre Haifa.
Vom privi Templul cultului Bahai, cu
gr\dinile pe terase. Vizitarea M\n\stirii
Stella Maris, cu pe[tera Sf=ntului Proo-
roc Ilie Tesviteanul. Ne `ndrept\m spre
Aeroportul „Ben Gurion“ pentru decola-
rea spre Bucure[ti - ora 17:10 (cursa EL-
AL), aterizare Otopeni la 20:05.
TARIF: 750 de euro/persoan\
SERVICII INCLUSE:
- Bilet de avion Bucure[ti-Tel Aviv-
Bucure[ti, taxe de aeroport, transport cu
autocar modern cu aer condi]ionat;
- Cazare hoteluri 3 stele (4 stele clasi-
ficare local\), `n camer\ dubl\, demipen-
siune (bufet);
- Taxe de intrare la obiective, asigura-
re medical\;
- Asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid
vorbitor de limb\ român\ `n Israel.
NU SUNT INCLUSE:
- Tipsul de 30 de euro, care se va achi-
ta `nso[itorului de grup la aeroport;
- B\uturi, mese op]ionale sau alte in-
tr\ri care nu sunt incluse `n program.
~n func]ie de m\surile de securitate,
programul poate fi modificat, ca ordine
de desf\[urare, sau se pot `nlocui unele
obiective [i hoteluri.
Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“, Bdul
Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel:
021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.

CM
YK
 CM
YK

16 Filocalia Vineri, 8 ianuarie 2010

Apoftegmele Avvei Isaia Pustnicul

Filocalia `ncepe cu un p\rinte al pustiei [i se
termin\ cu un altul. Dac\ `n debutul primului
volum g\sim scrierile Sfântului Antonie cel Mare,
cel de-al doisprezecelea con]ine cele dou\zeci [i
nou\ de Cuvinte atribuite Cuviosului Isaia
Pustnicul. Amândoi au pustnicit `n Egipt `n
perioade de timp apropiate. Astfel, Avva Isaia era
contemporan cu Orsisie, urma[ul Sfântului
Pahomie cel Mare [i care a trecut la cele ve[nice
`n jurul anului 376. Cum Sfântul Antonie cel Mare a
murit `n 355, este posibil ca Avva Isaia s\ `l fi
cunoscut. Ceea ce ne preocup\ ast\zi sunt
apoftegmele care ne-au r\mas de la el.

XII, p. 15). Ast\zi, o astfel de

de Adrian AGACHI
Biografia apoftegmelor
Doar pe baza apoftegmelor
se pot reconstitui câteva eve-
nimente din via]a Cuviosului
Isaia, dar `n nici un caz nu pu-
tem vorbi despre date precise.
Nu [tim unde s-a n\scut [i
nici când a ajuns s\ intre `n
monahism. A stat `n orice caz
„insult\“ nu ar fi trecut\ cu
vederea, dar Avva Isaia [tia
c\ Avva Ahila `l mustr\ spre
binele s\u, iar nu pentru a-l
umili inutil. Observ\m c\ fie
[i o derogare mic\ de la postul
zilnic era privit\ cu mult\ as-
prime de cei care se nevoiau a-
colo. Cultura nu f\cea vreo di-
feren]\ fundamental\ `ntre
oameni. Acolo, singura cultu-
r\ de care se ]inea cont era CM
YK

sub ocrotirea a mul]i p\rin]i cea a Duhului Sfânt.

faimo[i, printre care se enu-
merau Avva Macarie sau Av-
va Pimen. ~n mod sigur Cuvio-
sul Isaia [tia carte, pentru c\
una dintre apoftegme sun\
astfel: „{ezând odat\ eu a-
proape de Avva Macarie, au
venit [apte fra]i de la Alexan-
dria, ispitindu-l pe el [i zi-
când: Spune-ne nou\, p\rinte,
cum s\ ne mântuim?“ Iar lu-
ând eu un pergament [i [e-
zând deoparte, am scris cele
ce ie[eau din buzele lui“ (Filo-
calia, vol. XII, p. 14). Din a-
ceast\ relatare se mai pot ex-
trage câteva lucruri. ~n pri-
mul rând existau câ]iva „tahi-
grafi“ (oameni capabili s\
scrie repede) `n pustia egip-
tean\ care, din când `n când,
notau cuvintele p\rin]ilor `m-
bun\t\]i]i. De aceea este nea-
dev\rat\ aser]iunea conform
c\reia `n pustie se duceau
doar persoane analfabete. Pe
de alt\ parte, aceast\ afirma-
]ie este [i jignitoare tocmai
pentru c\ nu cultura lumeas-
c\ juca un rol fundamental, ci
umplerea de Duh Sfânt. As-
ceza era [i ea mai pre]uit\ de-
cât cultura. „A venit odat\ A-
vva Ahila la chilia lui Avva I-
saia `n Schit [i l-a aflat pe el
mâncând. Punea `n blid sare
[i ap\. V\zându-l b\trânul c\
ascundea aceasta `npoia co[u-
lui, `i zise: „Spune-mi, ce m\-
nânci?“ Acela `i spuse: „Iart\-
m\, Avva, c\ am t\iat crengi
[i le-am pus s\ ard\ [i am luat
`n gura mea pâine cu sare [i
mi s-a uscat gâtlejul de arsur\
[i nu s-a dus pâinea `n jos, de
aceea a trebuit s\ iau pu]in\
ap\ cu sare, ca s\ o pot mân-
ca. Iart\-m\! {i zise b\trânul:
„Veni]i s\ vede]i pe Isaia
mâncând zeam\ `n Schit. Da-
c\ vrei s\ m\nânci zeam\,
du-te `n Egipt!“ (Filocalia, vol.
Suferin]ele
trebuie `ndurate
~ntr-o zi, un frate s-a dus la
Avva Isaia spunându-i c\
pleac\ `n lume. Cuviosul l-a
`ntrebat de ce face acest gest,
iar fratele i-a r\spuns c\ b\-
trânul care `i este `nv\]\tor `l
oc\r\[te tot timpul f\cându-l
„diavol“. Avva i-a r\spuns c\
fiecare om care face cele bune
merit\ s\ fie numit cu calit\-
]ile lui Dumnezeu: bun, drept,
iubitor, dar la fel, cel care face
cele rele merit\ s\ fie numit
diavol. Iar fratele, auzind a-
cestea, s-a smerit pe sine [i [i-
a recunoscut p\catele `n fa]a
avvei Isaia, spunând c\ se va
`ntoarce la maestrul s\u [i `[i
va cere iertare pentru c\ a
plecat f\r\ ascultare. ~n acel
moment au observat amândoi
un demon care, dup\ ce s-a
declarat ca fiind cel al mân-
driei, a fugit pe u[\. Atunci A-
vva Isaia i-a spus fratelui: „De
voie[ti s\ urmezi Domnului
nostru Iisus Hristos, p\ze[te
cuvântul Lui [i-l atârn\ pe o-
mul t\u cel vechi pe cruce cu
El, [i pe cei ce te trag de pe
cruce trebuie s\-i opre[ti pân\
nu mori. {i e[ti dator s\ su-
por]i dispre]ul lor [i s\ odih-
ne[ti inima celor care vor s\-]i
fac\ r\u [i s\ te umile[ti pe
tine fa]\ de cei ce voiesc s\ te
st\pâneasc\ [i s\ nu judeci pe
cineva `n inima ta. C\ci, de `]i
vine un gând s\ judeci pe a-
proapele pentru niscai p\cate,
gânde[te-te `ntâi la tine `nsu]i
c\ e[ti mai p\c\tos, iar cele
bune pe care le-ai f\cut s\ nu
crezi c\ i-au pl\cut lui Dum-
nezeu. {i a[a, nu vei `ndr\zni
s\-l judeci pe aproapele. (…)
Când nu ai a[teptat sfaturile
noastre [i ai plecat a[a cum ai
voit, ai ajuns ca demonii. {i
eu, `ntristându-m\ mult, n-
am voit s\ te `nvrednicesc de
cuvânt, odat\ ce te-am rugat
[i ca p\rinte [i te-am sf\tuit [i
ca frate, [i n-ai ascultat. Nu se
`nchide inima sfin]ilor“ (Filo-
calia, vol. XII, p. 27-28). Cu a-
ceste frumoase `ndemnuri,
Avva Isaia l-a convins pe frate
s\ se lini[teasc\ [i s\ fac\ cele
pl\cute lui Dumnezeu.
Mersul la agape
Avva Isaia refuza s\ mear-
g\ la agapele din schit, iar u-
nul dintre ucenicii s\i, pe nu-
me Petru, l-a `ntrebat de ce
refuz\ s\ fac\ acest lucru. Cu-
viosul i-a r\spuns: „Petre, la
orice agap\ mergi [i vezi vin,
fugi de el ca de foc [i de [arpe.
De multe ori am [ezut la aga-
p\ [i, bând vin, am `nceput s\
gr\iesc cu b\trânii [i am a-
juns de la vorbirea despre
Hristos la vorbire urât\ [i la
bârfire [i ne-am sculat tulbu-
ra]i. Bine e deci monahului s\
m\nânce cenu[\ [i s\ bea ap\
din mare `n chilia lui [i s\ nu
mearg\ la agape. C\ci, de se
duce, m\nânc\ ceea ce nu
vrea [i bea ceea ce nu vrea [i,
de multe ori, gr\ie[te cele ce
nu se cuvin [i aude cele ce nu-i
sunt de folos [i `ntristeaz\ [i e
`ntristat [i tulbur\ [i e tulbu-
rat. (…) C\ci din vin se nasc
gânduri urâte, iar din gân-
duri, priviri `mprejur [i, din a-
cestea, lenevie, iar din lenevie
gr\ire de[art\ [i, din aceasta,
bârfire. Iar, din bârfire, neso-
cotire, [i, din nesocotire, pofta
pântecelui, [i, din aceasta, l\-
comia de mâncare, curvia, [i
din curvie, ironia“ (Filocalia,
vol. XII, p. 29). Par grele cu-
vintele Avvei Isaia, dar drep-
tatea lor este indubitabil\,
pentru c\ rareori oamenii reu-
[esc s\ p\streze o atitudine
cuviincioas\ [i pl\cut\ lui
Dumnezeu `n astfel de mo-
mente. Aceste mese fr\]e[ti se
transformau `nc\ de pe vre-
mea Sfin]ilor Apostoli `n veri-
tabile petreceri, lucru care es-
te criticat de Sfântul Apostol
Pavel atunci când le scrie Co-
rintenilor: „C\ci mai `ntâi aud
c\ atunci când v\ aduna]i `n
biseric\, `ntre voi sunt dezbi-
n\ri, [i `n parte cred. C\ci tre-
buie s\ fie `ntre voi [i eresuri,
ca s\ se `nvedereze `ntre voi
cei `ncerca]i. Când v\ aduna]i
deci laolalt\, nu se poate
mânca Cina Domnului, c\ci,
[ezând la mas\, fiecare se
gr\be[te s\ ia mâncarea sa,
`ncât unuia `i este foame, iar
altul se `mbat\. N-ave]i, oare,
case ca s\ mânca]i [i s\ be]i?
Sau dispre]ui]i Biserica lui
Dumnezeu [i ru[ina]i pe cei ce
nu au? Ce s\ v\ zic? S\ v\ la-
ud? ~n aceasta nu v\ laud“ (I
Cor. 11, 18-22). Bine`n]eles,
este greu de crezut c\ la aces-
te agape din pustie putem
vorbi de vreun monah care s\
bea f\r\ m\sur\. Totu[i, nu
este nevoie s\ bei mult pentru
a p\c\tui cu propriile vorbe.
Bârfa se na[te [i dintr-un pa-
har, nu neap\rat dintr-o sti-
cl\ `ntreag\ de vin. De aceea,
Avva Isaia nu s-a ferit s\ `i
critice pe bârfitori chiar la o a-
gap\ fr\]easc\. O apoftegm\
p\strat\ de Paladie sun\ ast-
fel: „F\cându-se o agap\ a fra-
]ilor `n biseric\ [i venind ei [i
vorbind `ntreolalt\, certându-i
le-a spus: «T\ce]i, fra]ilor, c\
am v\zut pe un frate mân-
când cu voi [i bând pahare câ-
te a]i b\ut [i voi [i rug\ciunea
lui urc\ `naintea lui Dum-
nezeu ca un foc». {i zicea ia-
r\[i c\, dac\ vrea Dumnezeu
s\ miluiasc\ sufletul, iar a-
cesta se `mpotrive[te [i nu
vrea, ci `mpline[te voia sa, `i
`ng\duie s\ p\timeasc\ cele
ce nu voie[te, ca astfel s\-l ca-
ute pe El“ (p. 33).
Egoismul ucide
comunicarea
Un fragment legat de iubi-
rea de sine dintr-o scriere necu-
noscut\ a Avvei Isaia este citat
de Sfântul Ioan Damaschin. ~n-
cheiem acest material cu rug\-
mintea de a extinde citirea [i a-
supra scrierilor cuprinse `n Fi-
localia, volumul XII. Avva Isa-
ia merit\ toat\ aten]ia noas-
tr\. Astfel, „Cei ce fac toate nu-
mai pentru ei `[i `nsu[esc iu-
birea de sine ca pe cel mai ma-
re dintre rele. Aceasta e neuni-
rea cu nimeni, necomunicarea,
lipsa de iubire, nedreptatea,
lipsa de evlavie. Firea `l face pe
om nu ca pe animalele singu-
lare, ci ca grup `mpreunat cu
al]ii, `n comuniune, ca s\ nu
tr\iasc\ numai sie[i, ci [i
tat\lui [i mamei, [i fra]ilor, [i
so]iei, [i copiilor, [i altor rude-
nii [i prieteni, [i celor dintr-o
localitate, [i semin]iei [i pa-
triei, [i celor de un neam, [i tu-
turor oamenilor. Ba `nc\ [i
p\r]ilor lumii [i `ntregii lumi.
{i, cu mult `nainte, lui Dum-
nezeu F\c\torul. C\ci, dac\
este `ntreg ra]ional (cuvânt\-
tor), trebuie s\ fie social, iubi-
tor al universului, iubitor al lui
Dumnezeu“ (p. 35). a

CM
YK

~n aten]ia
abona]ilor
Vineri, 8 ianuarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 5 (1507) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Nr. 5 (280) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
Primul Cr\ciun la parohia
ortodox\ român\ din Tenerife
Tenerife este pentru mul]i
un loc exotic, destinat celor
care doresc s\ aib\ parte de
o vacan]\ „de vis“. Pu]ini
[tiu c\ aici vie]uie[te [i o
important\ comunitate de
români care, din anul 2009,
formeaz\ parohia ortodox\
român\ din Tenerife. Pentru
ace[tia, s\rb\toarea
Cr\ciunului ce tocmai a
trecut a avut [i o
`nsemn\tate special\: a fost
prima oar\ când românii de
aici au primit vestea Na[terii
Domnului `ntr-un l\ca[ de
CM
cult unde un preot ortodox
YK
a slujit `n limba român\.
Citi]i `n pagina 9
POZA ZILEI
Pe 6 ianuarie 2010, credin-
cio[ii au urcat `n num\r mare
spre Catedrala patriarhal\, un-
de au participat la Sf=nta Li-
turghie [i la slujba de sfin]ire
mare a apei, s\v=r[ite de Patri-
arhul Rom=niei. La sf=r[it, au
luat din vasele speciale, spre a
duce la casele lor, apa cea vin-
dec\toare. Agheazma mare se
p\streaz\ la loc de cinste, obi[-
nuindu-se s\ se guste din ea
timp de opt zile la r=nd. a
CM
YK
Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
EVENIMENT REPORTAJ CHIPURI {I FAPTE
DIN VIA}A BOR
Sfântul Ioan Botez\torul, Sfin]irea
pr\znuit prin apelor P\rintele Florea
rug\ciune `n bisericile Dun\rii Mure[anu [i
pe care le ocrote[te de Jos calea simplit\]ii
PAGINA 16 PAGINA 8 PAGINILE 4-5
basilica.ro
RELIGIOS
BOBOTEAZA ~N MAI MULTE
EPARHII ROM+NE{TI: Marele
praznic al Ortodoxiei, Bote-
zul Domnului [i Mântuito-
rului nostru Iisus Hristos,
când s-a s\vâr[it [i slujba
sfin]irii celei mari a apei, a
fost s\rb\torit `n toate epar-
hiile din cadrul Patriarhiei
Române. Potrivit tradi]iei,
credincio[ii ortodoc[i au
mers la biserici pentru a
primi Agheazma mare.
Pagina 3
ANALIZ|
PROBLEMA GRECIA: Econo- CM
YK
mia subteran\ estimat\ la
20% din PIB, un grad sc\zut
de colectare a veniturilor,
numeroase ni[e fiscale [i o
politic\ industrial\ bazat\
pe subven]ii sunt motivele
care au adus Grecia `n pra-
Ministrul Finan]elor pune gul falimentului.
Pagina 15
problema reducerii num\rului de spitale S|N|TATE
Ministrul Finan]elor Publi- d\ a `ntregului sistem de
ce, Sebastian Vl\descu, a de- s\n\tate, care s\ `nceap\ cu FORME DE MANIFESTARE A
clarat, ieri, c\ este nevoie de o reducerea num\rului de spi- CANDIDOZEI CUTANATE LA
restructurare a sistemului S\- tale [i care s\ continue cu COPIL: Candidozele cutanate
n\t\]ii, care s\ `nceap\ cu re- trecerea unora c\tre autori- sunt localizate, de obicei, la
ducerea num\rului de spitale, t\]ile locale, odat\ cu trans- nivelul plicilor corpului [i
iar bugetul Ministerului S\n\- la]ia veniturilor“, a spus sunt favorizate de macerare.
t\]ii este insuficient, astfel c\ Vl\descu, `n cadrul dezbate- Pagina 6
aloca]iile ar putea cre[te cu do- rilor pe bugetul din 2010, `n
u\ miliarde de euro `n acest an. cadrul Comisiilor reunite de PAGINA AGRICULTORULUI
„~n ceea ce prive[te S\n\- buget-finan]e ale Parlamen-
tatea, `n mod evident, aloca- tului. ~N 2010, DOAR 1,69% DIN PIB
]iile nu sunt suficiente. E o Ministrul este de p\rere fondurile alocate S\n\t\]ii VA MERGE LA AGRICULTUR|:
nevoie de restructurare soli- c\ „undeva `ntre 10-15% din se risipesc“. a Potrivit proiectului de buget,
agricultura va primi `n acest
an 9,087 miliarde de lei, care
reprezint\ 1,69% din PIB, un
Rata [omajului ~n luna decembrie a anului 2008, rata [oma-
jului a fost de 4,4%, o rat\ de peste 7 procente `n procent sub a[tept\rile pro-
duc\torilor agricoli.
a ajuns la 7,8% aceast\ perioad\ nefiind `nregistrat\ din 2003.
Rata [omajului de 7,8%, `nregistrat\ `n de- Pagina 7
Rata [omajului `n luna decembrie 2009 a cembrie, este cea mai mare din anul 2009,
ajuns la 7,8% fa]\ de 7,5%, cât a fost `n lu- media anual\ fiind de 6,3%.
na anterioar\, num\rul total al [omerilor fi- Din num\rul total de [omeri, 435.497 sunt
ind de 709.383, a informat, ieri, Agen]ia Na- indemniza]i [i 273.886 neindemniza]i. Potri-
]ional\ pentru Ocuparea For]ei de Munc\ vit sursei citate, cei mai mul]i [omeri provin
(ANOFM). din mediul privat (578.280). a
 CM
YK

Vineri, 8 ianuarie 2010 Filocalia 13

Apoftegmele Avvei Isaia Pustnicul

Filocalia `ncepe cu un p\rinte al pustiei [i se
termin\ cu un altul. Dac\ `n debutul primului
volum g\sim scrierile Sfântului Antonie cel Mare,
cel de-al doisprezecelea con]ine cele dou\zeci [i
nou\ de Cuvinte atribuite Cuviosului Isaia
Pustnicul. Amândoi au pustnicit `n Egipt `n
perioade de timp apropiate. Astfel, Avva Isaia era
contemporan cu Orsisie, urma[ul Sfântului
Pahomie cel Mare [i care a trecut la cele ve[nice
`n jurul anului 376. Cum Sfântul Antonie cel Mare a
murit `n 355, este posibil ca Avva Isaia s\ `l fi
cunoscut. Ceea ce ne preocup\ ast\zi sunt
apoftegmele care ne-au r\mas de la el.

XII, p. 15). Ast\zi, o astfel de

de Adrian AGACHI
Biografia apoftegmelor
Doar pe baza apoftegmelor
se pot reconstitui câteva eve-
nimente din via]a Cuviosului
Isaia, dar `n nici un caz nu pu-
tem vorbi despre date precise.
Nu [tim unde s-a n\scut [i
nici când a ajuns s\ intre `n
monahism. A stat `n orice caz
„insult\“ nu ar fi trecut\ cu
vederea, dar Avva Isaia [tia
c\ Avva Ahila `l mustr\ spre
binele s\u, iar nu pentru a-l
umili inutil. Observ\m c\ fie
[i o derogare mic\ de la postul
zilnic era privit\ cu mult\ as-
prime de cei care se nevoiau a-
colo. Cultura nu f\cea vreo di-
feren]\ fundamental\ `ntre
oameni. Acolo, singura cultu-
r\ de care se ]inea cont era CM
YK

sub ocrotirea a mul]i p\rin]i cea a Duhului Sfânt.

faimo[i, printre care se enu-
merau Avva Macarie sau Av-
va Pimen. ~n mod sigur Cuvio-
sul Isaia [tia carte, pentru c\
una dintre apoftegme sun\
astfel: „{ezând odat\ eu a-
proape de Avva Macarie, au
venit [apte fra]i de la Alexan-
dria, ispitindu-l pe el [i zi-
când: Spune-ne nou\, p\rinte,
cum s\ ne mântuim?“ Iar lu-
ând eu un pergament [i [e-
zând deoparte, am scris cele
ce ie[eau din buzele lui“ (Filo-
calia, vol. XII, p. 14). Din a-
ceast\ relatare se mai pot ex-
trage câteva lucruri. ~n pri-
mul rând existau câ]iva „tahi-
grafi“ (oameni capabili s\
scrie repede) `n pustia egip-
tean\ care, din când `n când,
notau cuvintele p\rin]ilor `m-
bun\t\]i]i. De aceea este nea-
dev\rat\ aser]iunea conform
c\reia `n pustie se duceau
doar persoane analfabete. Pe
de alt\ parte, aceast\ afirma-
]ie este [i jignitoare tocmai
pentru c\ nu cultura lumeas-
c\ juca un rol fundamental, ci
umplerea de Duh Sfânt. As-
ceza era [i ea mai pre]uit\ de-
cât cultura. „A venit odat\ A-
vva Ahila la chilia lui Avva I-
saia `n Schit [i l-a aflat pe el
mâncând. Punea `n blid sare
[i ap\. V\zându-l b\trânul c\
ascundea aceasta `npoia co[u-
lui, `i zise: „Spune-mi, ce m\-
nânci?“ Acela `i spuse: „Iart\-
m\, Avva, c\ am t\iat crengi
[i le-am pus s\ ard\ [i am luat
`n gura mea pâine cu sare [i
mi s-a uscat gâtlejul de arsur\
[i nu s-a dus pâinea `n jos, de
aceea a trebuit s\ iau pu]in\
ap\ cu sare, ca s\ o pot mân-
ca. Iart\-m\! {i zise b\trânul:
„Veni]i s\ vede]i pe Isaia
mâncând zeam\ `n Schit. Da-
c\ vrei s\ m\nânci zeam\,
du-te `n Egipt!“ (Filocalia, vol.
Suferin]ele
trebuie `ndurate
~ntr-o zi, un frate s-a dus la
Avva Isaia spunându-i c\
pleac\ `n lume. Cuviosul l-a
`ntrebat de ce face acest gest,
iar fratele i-a r\spuns c\ b\-
trânul care `i este `nv\]\tor `l
oc\r\[te tot timpul f\cându-l
„diavol“. Avva i-a r\spuns c\
fiecare om care face cele bune
merit\ s\ fie numit cu calit\-
]ile lui Dumnezeu: bun, drept,
iubitor, dar la fel, cel care face
cele rele merit\ s\ fie numit
diavol. Iar fratele, auzind a-
cestea, s-a smerit pe sine [i [i-
a recunoscut p\catele `n fa]a
avvei Isaia, spunând c\ se va
`ntoarce la maestrul s\u [i `[i
va cere iertare pentru c\ a
plecat f\r\ ascultare. ~n acel
moment au observat amândoi
un demon care, dup\ ce s-a
declarat ca fiind cel al mân-
driei, a fugit pe u[\. Atunci A-
vva Isaia i-a spus fratelui: „De
voie[ti s\ urmezi Domnului
nostru Iisus Hristos, p\ze[te
cuvântul Lui [i-l atârn\ pe o-
mul t\u cel vechi pe cruce cu
El, [i pe cei ce te trag de pe
cruce trebuie s\-i opre[ti pân\
nu mori. {i e[ti dator s\ su-
por]i dispre]ul lor [i s\ odih-
ne[ti inima celor care vor s\-]i
fac\ r\u [i s\ te umile[ti pe
tine fa]\ de cei ce voiesc s\ te
st\pâneasc\ [i s\ nu judeci pe
cineva `n inima ta. C\ci, de `]i
vine un gând s\ judeci pe a-
proapele pentru niscai p\cate,
gânde[te-te `ntâi la tine `nsu]i
c\ e[ti mai p\c\tos, iar cele
bune pe care le-ai f\cut s\ nu
crezi c\ i-au pl\cut lui Dum-
nezeu. {i a[a, nu vei `ndr\zni
s\-l judeci pe aproapele. (…)
Când nu ai a[teptat sfaturile
noastre [i ai plecat a[a cum ai
voit, ai ajuns ca demonii. {i
eu, `ntristându-m\ mult, n-
am voit s\ te `nvrednicesc de
cuvânt, odat\ ce te-am rugat
[i ca p\rinte [i te-am sf\tuit [i
ca frate, [i n-ai ascultat. Nu se
`nchide inima sfin]ilor“ (Filo-
calia, vol. XII, p. 27-28). Cu a-
ceste frumoase `ndemnuri,
Avva Isaia l-a convins pe frate
s\ se lini[teasc\ [i s\ fac\ cele
pl\cute lui Dumnezeu.
Mersul la agape
Avva Isaia refuza s\ mear-
g\ la agapele din schit, iar u-
nul dintre ucenicii s\i, pe nu-
me Petru, l-a `ntrebat de ce
refuz\ s\ fac\ acest lucru. Cu-
viosul i-a r\spuns: „Petre, la
orice agap\ mergi [i vezi vin,
fugi de el ca de foc [i de [arpe.
De multe ori am [ezut la aga-
p\ [i, bând vin, am `nceput s\
gr\iesc cu b\trânii [i am a-
juns de la vorbirea despre
Hristos la vorbire urât\ [i la
bârfire [i ne-am sculat tulbu-
ra]i. Bine e deci monahului s\
m\nânce cenu[\ [i s\ bea ap\
din mare `n chilia lui [i s\ nu
mearg\ la agape. C\ci, de se
duce, m\nânc\ ceea ce nu
vrea [i bea ceea ce nu vrea [i,
de multe ori, gr\ie[te cele ce
nu se cuvin [i aude cele ce nu-i
sunt de folos [i `ntristeaz\ [i e
`ntristat [i tulbur\ [i e tulbu-
rat. (…) C\ci din vin se nasc
gânduri urâte, iar din gân-
duri, priviri `mprejur [i, din a-
cestea, lenevie, iar din lenevie
gr\ire de[art\ [i, din aceasta,
bârfire. Iar, din bârfire, neso-
cotire, [i, din nesocotire, pofta
pântecelui, [i, din aceasta, l\-
comia de mâncare, curvia, [i
din curvie, ironia“ (Filocalia,
vol. XII, p. 29). Par grele cu-
vintele Avvei Isaia, dar drep-
tatea lor este indubitabil\,
pentru c\ rareori oamenii reu-
[esc s\ p\streze o atitudine
cuviincioas\ [i pl\cut\ lui
Dumnezeu `n astfel de mo-
mente. Aceste mese fr\]e[ti se
transformau `nc\ de pe vre-
mea Sfin]ilor Apostoli `n veri-
tabile petreceri, lucru care es-
te criticat de Sfântul Apostol
Pavel atunci când le scrie Co-
rintenilor: „C\ci mai `ntâi aud
c\ atunci când v\ aduna]i `n
biseric\, `ntre voi sunt dezbi-
n\ri, [i `n parte cred. C\ci tre-
buie s\ fie `ntre voi [i eresuri,
ca s\ se `nvedereze `ntre voi
cei `ncerca]i. Când v\ aduna]i
deci laolalt\, nu se poate
mânca Cina Domnului, c\ci,
[ezând la mas\, fiecare se
gr\be[te s\ ia mâncarea sa,
`ncât unuia `i este foame, iar
altul se `mbat\. N-ave]i, oare,
case ca s\ mânca]i [i s\ be]i?
Sau dispre]ui]i Biserica lui
Dumnezeu [i ru[ina]i pe cei ce
nu au? Ce s\ v\ zic? S\ v\ la-
ud? ~n aceasta nu v\ laud“ (I
Cor. 11, 18-22). Bine`n]eles,
este greu de crezut c\ la aces-
te agape din pustie putem
vorbi de vreun monah care s\
bea f\r\ m\sur\. Totu[i, nu
este nevoie s\ bei mult pentru
a p\c\tui cu propriile vorbe.
Bârfa se na[te [i dintr-un pa-
har, nu neap\rat dintr-o sti-
cl\ `ntreag\ de vin. De aceea,
Avva Isaia nu s-a ferit s\ `i
critice pe bârfitori chiar la o a-
gap\ fr\]easc\. O apoftegm\
p\strat\ de Paladie sun\ ast-
fel: „F\cându-se o agap\ a fra-
]ilor `n biseric\ [i venind ei [i
vorbind `ntreolalt\, certându-i
le-a spus: «T\ce]i, fra]ilor, c\
am v\zut pe un frate mân-
când cu voi [i bând pahare câ-
te a]i b\ut [i voi [i rug\ciunea
lui urc\ `naintea lui Dum-
nezeu ca un foc». {i zicea ia-
r\[i c\, dac\ vrea Dumnezeu
s\ miluiasc\ sufletul, iar a-
cesta se `mpotrive[te [i nu
vrea, ci `mpline[te voia sa, `i
`ng\duie s\ p\timeasc\ cele
ce nu voie[te, ca astfel s\-l ca-
ute pe El“ (p. 33).
Egoismul ucide
comunicarea
Un fragment legat de iubi-
rea de sine dintr-o scriere necu-
noscut\ a Avvei Isaia este citat
de Sfântul Ioan Damaschin. ~n-
cheiem acest material cu rug\-
mintea de a extinde citirea [i a-
supra scrierilor cuprinse `n Fi-
localia, volumul XII. Avva Isa-
ia merit\ toat\ aten]ia noas-
tr\. Astfel, „Cei ce fac toate nu-
mai pentru ei `[i `nsu[esc iu-
birea de sine ca pe cel mai ma-
re dintre rele. Aceasta e neuni-
rea cu nimeni, necomunicarea,
lipsa de iubire, nedreptatea,
lipsa de evlavie. Firea `l face pe
om nu ca pe animalele singu-
lare, ci ca grup `mpreunat cu
al]ii, `n comuniune, ca s\ nu
tr\iasc\ numai sie[i, ci [i
tat\lui [i mamei, [i fra]ilor, [i
so]iei, [i copiilor, [i altor rude-
nii [i prieteni, [i celor dintr-o
localitate, [i semin]iei [i pa-
triei, [i celor de un neam, [i tu-
turor oamenilor. Ba `nc\ [i
p\r]ilor lumii [i `ntregii lumi.
{i, cu mult `nainte, lui Dum-
nezeu F\c\torul. C\ci, dac\
este `ntreg ra]ional (cuvânt\-
tor), trebuie s\ fie social, iubi-
tor al universului, iubitor al lui
Dumnezeu“ (p. 35). a

CM
YK
14 Actualitate
PE SCURT
Programul „Prima cas\“
r\mâne pân\
pe 15 februarie
Guvernul a decis miercuri prelungirea,
pân\ la 15 februarie, a Programului
„Prima cas\“ `n actuala form\, dup\
care se va veni cu o formul\ restruc-
turat\, cu accent mai mare pe con-
struc]ia de locuin]e noi, a anun]at, la
Palatul Victoria, premierul Emil Boc.
„Guvernul va veni cu o nou\ formul\
restructurat\ dup\ 15 februarie, `n
care, f\r\ s\ renun]\m la componenta
actual\ pe care o avem [i care pune
accent pe locuin]ele finalizate, `i vom
imprima o nou\ direc]ie. O s\ punem
accent mai mare pe construc]ia de
locuin]e noi, de la zero, pentru a `nt\ri
efectul multiplicator `n economie“, a
spus Boc. El a precizat c\ are `n
vedere relansarea pie]ei construc]iilor
[i pentru a da economiei un prilej de a
avea resurse suplimentare utilizând
garan]ii guvernamentale.
Guvernul va disponibiliza
3.000 de angaja]i
din sistemul social
Executivul a adoptat, `n [edin]a de
miercuri, standardele de cost pentru
serviciile sociale destinate protec]iei [i
pentru serviciile de promovare a drep-
turilor copilului, protec]iei speciale a
persoanelor cu handicap [i protec]iei
persoanelor vârstnice [i a decis
disponibilizarea a 3.000 de angaja]i
din sistem din cei 32.000 care ac-
tiveaz\ la ora actual\. Ministrul
Muncii, Mihai {eitan, a precizat c\ se
`ncearc\ o cre[tere a calit\]ii servici-
ilor din aceste institu]ii sociale, prin
cre[terea specializ\rii personalului
care lucreaz\ `n aceste unit\]i, ]inta
stabilit\ fiind de 60% personal special-
izat `n centrele de zi [i 80% personal
specializat `n centrele reziden]iale.
RAFO `mprumut\
330 milioane de euro
RAFO One[ti va garanta cu toate bunu-
rile sale [i cu girul statului un `mpru-
mut de 330 milioane de euro pe care
compania Petrochemicals Invest `l va
face la b\nci. Petrochemicals Invest
este de]inut\ de firma austriac\
Petrochemicals Holding [i de propri-
etarul acesteia, Iakov Goldovskiy.
RAFO One[ti face, de asemenea, parte
din firma austriac\. Guvernul României
a aprobat un memorandum prin care
acord\ garan]ii de stat de 330 de mili-
oane de euro rafin\riei din One[ti pen-
tru a lua un `mprumut `n acela[i cuan-
tum de la b\ncile comerciale.
Un num\r record de firme
ungure[ti au dat faliment
Peste 15.000 de companii din Ungaria
au intrat `n faliment anul trecut, mai
multe cu 31,5% fa]\ de 2008, reflec-
tând criza prelungit\ care afecteaz\
economia, potrivit portalului Portfoli-
o.hu. Chiar dac\ num\rul falimentelor
corespunde a[tept\rilor anali[tilor,
`nregistrarea acestora cu prec\dere `n
a doua jum\tate a anului nu este o
veste bun\ pentru economie. a
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
Vineri, 8 ianuarie 2010
Marea Britanie amenin]\ Islanda cu izolarea economic\
Islanda `[i va onora angaja- rendumului privind legea Ice- landa. Circa 60.000 de persoa- gajamentele. Principiul `nsu[i
mentele `n privin]a celor 3,5 mi- save va fi negativ. ne, reprezentând un sfert din e- al legii care exist\ deja [i pe ca-
liarde de euro pierdu]i de c\tre Legea IceSave, adoptat\ cu o lectorat, au semnat o peti]ie de re am semnat-o este c\ Islanda
deponen]ii britanici [i olandezi majoritate simpl\ de Parla- protest, cerând organizarea u- declar\ c\ `[i va onora angaja-
ai b\ncii IceSave, a dat asigu- ment `n noaptea de 30 spre 31 nui referendum. mentele“, a afirmat [eful statu-
r\ri pre[edintele Olafur Grims- decembrie, prevede rambur- Pre[edintele islandez Olafur lui islandez miercuri sear\, `n
son, citat de agen]ia Reuters. sarea unei sume de 3,8 miliarde Ragnar Grimsson a refuzat mar]i emisiunea BBC Newsnight.
Polemica din jurul restituirii de euro pl\tit\ de Marea s\ promulge legea IceSave [i a
depozitelor de la banca IceSave Britanie [i Olanda pentru a-i decis s\ o supun\ unui referen- „Singurul lucru pe care l-am
decis a fost s\ permit poporului
a tensionat rela]iile dintre Lon- desp\gubi pe cei peste 300.000 dum na]ional. Guvernul islandez
dra [i Reykjavik. Guvernul bri- de cet\]eni l\sa]i f\r\ economii a propus miercuri ca votul s\ fie islandez s\ aib\ ultimul cuvânt
tanic a avertizat Islanda `n le- de banca islandez\. organizat pe 20 februarie. `n cadrul unui referendum, `n
g\tur\ cu riscul izol\rii sale e- Decizia legislativului a pro- „Este cu totul fals s\ se conformitate cu principiile demo-
conomice dac\ rezultatul refe- vocat proteste populare `n Is- cread\ c\ nu ne vom onora an- cratice“, a explicat Grimsson. a
Apartamentele noi, mai ieftine dec=t cele vechi
a Dezvoltatorii au redus, `n 2009, pre]ul apartamentelor noi, astfel `ncât `n ora[e precum Cluj-Napoca,
Timi[oara sau Constan]a acestea sunt scoase la vânzare sub pre]ul apartamentelor vechi, se arat\
`ntr-un studiu de specialitate a Ia[ul are cele mai ieftine apartamente comparativ cu alte ora[e a
~n Bra[ov, o pia]\ `n care agen]iile imobil-
iare au reu[it, `n 2009, s\ tranzac]ioneze mai
mult decât `n alte ora[e mari din ]ar\, pre]ul
mediu a sc\zut cu 21,9%, de la 1.216 euro/mp,
valoare `nregistrat\ `n luna ianuarie, pân\ la
950 euro/mp, valoare `nregistrat\ la sfâr[itul
anului 2009. Fa]\ de luna mai 2008, perioada
de vârf pentru pia]a imobiliar\ bra[ovean\,
sc\derea este de 35,6%.
Dezvoltatorii bra[oveni au fost mai reac-
tivi decât proprietarii la efectele crizei, apar-
tamentele noi `nregistrând pe parcursul anu-
lui o sc\dere de 26,6%, `n timp ce pre]ul me-
diu pe metrul p\trat `n cazul apartamentelor
vechi a sc\zut cu 21,2%. De remarcat faptul
c\ `n Bra[ov pre]urile celor dou\ categorii
imobiliare s-au intersectat `n lunile mai [i iu-
nie, iar valorile lor au r\mas apropiate pân\
la finalul anului (948 euro/mp pentru aparta-
mentele vechi, respectiv 977 euro/mp pentru
apartamentele noi). Cea mai mare sc\dere a
fost `nregistrat\ de apartamentele cu o ca-
mer\, -26%, `n timp ce apartamentele vechi de aproape 10% (982 euro/mp fa]\ de 1.076 pu]in decât valoarea `nregistrat\ la `nce-
euro/mp). ~n cazul apartamentelor din blocu- putul anului, respectiv minus 31,8% fa]\ de
cu patru camere au sc\zut cu 15,5%.
~n Cluj-Napoca, dup\ o sc\dere conside- rile construite `nainte de 1990, pre]ul mediu luna iunie 2008, când a fost atins\ valoarea
rabil\ de aproape 8% `n primul trimestru, a ajuns la 1.076 euro/mp, cu 10,4% sub va- maxim\, conform Indicelui imobiliare.ro.
pentru luna aprilie, Indicele imobiliare.ro in- loarea `nregistrat\ la `nceputul anului 2009. Dac\ `n primele dou\ luni, apartamentele
dicând o valoare de 986 euro/mp, evolu]ia Apartamentele din Constan]a, mult vechi erau mai scumpe decât cele noi,
pre]ului mediu cerut al apartamentelor a cu- timp considerat ora[ul cu cele mai sigure situa]ia s-a modificat `ncepând cu luna mar-
noscut atât perioade de sc\dere, cât mai ales investi]ii imobiliare, datorit\ pozi]iei sale tie, iar diferen]a dintre pre]ul mediu al
de cre[tere, astfel `ncât, la sfâr[itul anului, geografice, au cunoscut o evolu]ie descen- apartamentelor noi [i cel al apartamentelor
pre]ul mediu la apartamente era de 1.046 dent\ pe tot parcursul anului 2009. vechi s-a accentuat `n a doua parte a anului:
euro/mp, valoare apropiat\ de cea `nregis- 999 euro/mp (`n cazul apartamentelor noi)
trat\ la `nceputul anului (1.065 euro/mp). fa]\ de 893 euro/mp (pentru apartamentele
Totu[i, raportat\ la perioada de vârf a
Ia[ul, singurul ora[ vechi). Ia[ul este singurul mare ora[ din ]ar\
pre]urilor la apartamentele din Cluj-Napoca unde pre]urile au sc\zut unde pre]ul mediu al apartamentelor vechi a
coborât la finalul anului 2009 sub 900 euro
(mai 2008), valoarea actual\ este cu 31,4% sub 900 euro/mp (893 euro/mp). Apartamentele cu o camer\
mai sc\zut\. Numeroasele proiecte imobilia-
re din Cluj-Napoca [i oferta mare de aparta- ~n Ia[i, pia]a imobiliar\ a fost greu `ncer- sunt singurele care se men]in [i r\mân mai
mente noi au determinat ca pre]ul mediu ce- cat\ de criz\ pe tot parcursul anului, deve- scumpe decât celelalte tipuri de aparta-
rut pentru apartamentele noi s\ fie, pe tot nind astfel cel mai ieftin dintre marile ora[e mente, Indicele imobiliare.ro indicând `n
luna decembrie o valoare de 966 euro/mp
parcursul anului, sub cel al apartamentelor din ]ar\, cu un pre] mediu pe metrul p\trat
vechi, iar la finalul lui 2009, diferen]a fiind de suprafa]\ util\ de 927 euro, cu 17,7% mai pentru aceast\ categorie imobiliar\. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a REACTOARELE 3 {I 4 AR PUTEA care fondurile bugetare sunt foarte limi- cu CFR C\l\tori un acord-cadru, finan]at
FI F|CUTE CU BANI DE LA PROPRIE- tate, „poate g\sim o solu]ie mixt\, poate [i de la bugetul de stat, care va con]ine con-
tracte atribuite la un interval de [ase luni.
TATEA: Printre solu]iile de finan]are a con- Fondul Proprietatea va fi interesat“.
struc]iei Unit\]ilor 3 [i 4 ale centralei de la a CFR CUMP|R| 400 DE VAGOA- Din totalul vagoanelor, 80 sunt de clasa
NE NOI: CFR C\l\tori va cump\ra, `n `ntâi [i 320 de clasa a doua. Acestea vor fi
Cernavod\, ministrul Economiei, Adriean livrate pân\ la 10 decembrie 2013, potrivit
Videanu, ia `n considerare [i varianta urm\torii patru ani, 400 de vagoane noi de
CFR C\l\tori. a
Fondului Proprietatea. „Probabil, `n cel mai tip salon InterRegio, clasa `ntâi [i a doua,
scurt timp, vom lua o decizie privind fi- de la compania Astra Vagoane C\l\tori,
nan]area [i cota de]inut\ de statul român la pentru 1.001 miliarde de lei, f\r\ TVA. Pagin\ realizat\ de Bogdan
Unit\]ile 3 [i 4 de la Cernavod\“, a declarat Astfel, Astra Vagoane C\l\tori, controlat\ CRON} [i Silviu DASC|LU
ministrul. El a ad\ugat c\, `n condi]iile `n de omul de afaceri Valer Blidar, va `ncheia
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Vineri, 8 ianuarie 2010 Analiz\ 15

Problema Grecia
a Economia subteran\ estimat\ la 20% din PIB, un grad sc\zut
de colectare a veniturilor, numeroase ni[e fiscale [i o politic\ industrial\
bazat\ pe subven]ii sunt motivele care au adus Grecia `n pragul falimentului
a ~n conformitate cu standardele aplicate persoanelor private,
Grecia este ast\zi insolvabil\, iar datoriile sale continu\ s\ creasc\
a La Bruxelles, politicienii caut\ un r\spuns la `ntrebarea: cum ar trebui s\ `i
ajute efectiv pe greci? Pentru c\, `n cazul `n care Europa va permite unui stat
M\surile anun]ate de Guvernul de la Atena
membru s\ intre `n faliment, aceasta ar putea declan[a o reac]ie `n lan] a pentru `ns\n\to[irea economiei au generat ample
O datorie public\ ce nu p\rere anali[tii de la cotidi- problema ca aceste ]\ri s\ mi[c\ri sociale. Prim-ministrul Georges
mai poate fi controlat\, evaz- anul britanic „The Daily ias\ din zona euro, se `ntrea- Papandreou a prezentat nu mai pu]in de
iune fiscal\ galopant\, g\uri Telegraph“. b\ ce impact va avea o agra- 80 de m\suri pentru a `ndep\rta riscurile
`n fondurile de pensii [i o vare a dificult\]ilor din cele falimentului, printre care: `nghe]area salariilor,
]ar\ `n pragul falimentului Grecia nu este singura patru state asupra ansamblu- stoparea angaj\rilor [i `nfiin]area unei unit\]i
este descrierea f\cut\ situa- ]ar\ care nelini[te[te lui zonei euro. speciale de poli]ie pentru a combate frauda fiscal\
]iei din Grecia de presa euro- „Criza datoriei Greciei nu [i corup]ia, cele dou\ mari probleme ale ]\rii
pean\, care se `ngrijoreaz\ pie]ele financiare este o criz\ a euro“, sus]ine
de consecin]ele asupra mon- Ideea este reluat\ [i de pu- „The Guardian“, care con- Atena a min]it mini[trii de Finan]e europeni
edei unice [i de un posibil blica]ia francez\ „Les Echos“, sider\ situa]ia din Grecia `n mod repetat sunt `n stare de alert\, dar a-
efect de domino, care ar an- care titreaz\: „Dup\ Dubai, drept „o criz\ politic\ pentru daug\ c\ ace[tia se simt dezar-
trena ]\rile cu economii sl\- teama de PIGS“, un avertis-
partenerii europeni ma]i: „Bruxellesul este blocat.
zona euro [i pentru Banca
bite. „Guvernul lui Georges ment cu privire la faptul c\ Publica]ia german\ „Der ~n mod normal, nu ar trebui s\
Central\ European\ (BCE)“.
Papandreou a ajuns la put- Grecia nu este singura ]ar\ Spiegel“ online aminte[te c\ dea bani unui stat membru
ere, sperând c\ deficitul pub- „Nimeni nu [tie cu adev\rat
care nelini[te[te pie]ele finan- „ne`ncrederea vizavi de Gre- pentru a acoperi g\urile din
lic nu va dep\[i 6% din PIB. ce se `ntâmpl\ atunci când un
ciare. „Acronimul PIGS, `n cia este mare `n rândul par- buget. {i chiar dac\ ar avea
Astfel, acesta a putut face o stat membru se confrunt\ cu posibilitatea de a ocoli aceast\
mod voluntar peiorativ, atri- o grav\ criz\ a datoriilor. tenerilor europeni, mai ales
campanie asupra relans\rii buit de c\tre traderii anglo- datorit\ faptului c\, `n trecut, interdic]ie, consecin]ele ar fi
cheltuielilor publice, care s\ saxoni ansamblului Portuga- Irlanda a devenit con[tient\ Atena a min]it `n mod repetat fatale: nep\sarea bugetar\ co-
duc\ la o revigorare a eco- lia-Irlanda-Grecia [i Spania de acest pericol [i a adoptat `n ceea ce prive[te starea fi- mun\ a câtorva ]\ri precum
nomiei. Dar, odat\ ajuns la (la care s-a ad\ugat, de cu- m\suri de austeritate radi- nan]elor sale, respectând pac- Spania, Italia [i Irlanda se va
putere, a descoperit c\ pre- r=nd, [i Italia - n.r.), a `nflorit cale. Grecia, `n schimb, nu tul de stabilitate doar o sin- propaga pe continent. Mesajul
decesorii s\i de centru- de câteva s\pt\mâni pe pie]e- prea pare c\ ar dori s\ se an- gur\ dat\ de la aderarea sa la este clar: la ce bun s\ fi virtuos
dreapta au falsificat con- le [i `n presa britanic\“, expli- gajeze pe calea austerit\]ii“, euro, `n 2006“. dac\ alte ]\ri vor pl\ti factura
turile [i c\ deficitul era de c\ cotidianul francez, pentru sunt de p\rere anali[tii de la ~n fa]a crizei Greciei, s\pt\- la sfâr[it? La aceasta se adau-
12,7% din PIB“ , sunt de care, chiar dac\ nu se pune „The Guardian“. mânalul german sus]ine c\ g\ riscul unui efect de domino:
dac\ un stat membru al UE
cade, speculatorii vor testa sta-
Cum a ajuns Grecia pe marginea pr\pastiei? pean\ pentru industria parafarmaceutic\
`[i informa membrii cu privire la num\rul bilitatea celorlal]i candida]i [i
Economia subteran\ estimat\ la 20% au acumulat, astfel, an de an, iar statul nu `ngrijor\tor de mare de facturi nepl\tite de uniunea monetar\ s-ar putea
din PIB (dar cu v=rfuri care dep\[esc a g\sit alte solu]ii, dec=t s\ se `mprumute c\tre agen]iile guvernamentale grece[ti. sparge“. Un bancher londonez
acest nivel `n turism [i construc]ii), un [i mai mult pentru a acoperi g\urile. ~n Organiza]ia a afirmat c\, `nc\ de la citat de jurnali[tii de la „Der
grad sc\zut de colectare a veniturilor, nu- acest moment, `n termeni de bussines, sfâr[itul anului 2008, Grecia datora 2,7 mi-
liarde de euro pentru medicamente [i trata-
Spiegel“ online aminte[te o ma-
meroase ni[e fiscale (segmente la limita statul grec datoreaz\ mai mult dec=t face.
defiscaliz\rii) [i o politic\ industrial\ Datoria Greciei, de 300 de miliarde de mente. xim\ curent\ din lumea afa-
bazat\ pe subven]ii sunt motivele care au euro, este mai mare cu peste o treime Dac\ nu se face nimic, ]ara risc\ s\ intre cerilor: „Dac\ cineva are o mie
adus Grecia `n pragul falimentului, con- dec=t PIB-ul lor. Ca o compara]ie, dac\ `n faliment, iar consecin]ele pentru moneda de euro datorie, el este cel care
sider\ analistul Dan Popa, redactor-[ef ad- Grecia ar fi o companie, i s-ar cere fali- european\ vor fi grave, se arat\ `ntr-o are o problem\. Dar dac\
junct la revista „Pia]a“. „Economia Greciei mentul“, explic\ Dan Popa. analiz\ publicat\ de site-ul presseurop.eu cu cineva are 10 milioane de euro
e mai degrab\ una de tip `nchis, `n care Grecia este `nglodat\ `n momentul de privire la situa]ia de la Atena. Nervozitatea datorie, atunci banca sa este
]ara export\ pu]in, dar consum\ mult. ~n fa]\ `n datorii, nu doar `n titluri de stat ci, este `n cre[tere `n rândul burselor de valori, a cea care are o problem\. ~n a-
ultimii ani, consumul privat a crescut mai mai ales, fa]\ de multe companii str\ine. majorit\]ii capitalelor Uniunii Europene, a
mult dec=t poate economia suporta. Este vorba `n primul rând de industria de Mini[trilor de Finan]e, Centrului Financiar cest caz, banca este Europa“. a
Pentru a face fa]\ cheltuielilor (pensii gen- ap\rare [i domeniul s\n\t\]ii, unde fac- German de la Frankfurt [i chiar la sediul
eroase, indemniza]ii mari de [omaj), statul turile nepl\tite sunt enorme. Cu câteva central al Fondului Monetar Interna]ional Pagin\ realizat\
grec a apelat la `mprumuturi. Datoriile s- s\pt\mâni `n urm\, o organiza]ie euro- (FMI) din Washington. de Bogdan CRON}

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majoritatea spe- „ Spirometrii;
cialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ chirurgie), cu
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, imunologie, mi- internare de zi.
crobiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii; „ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de prevenire
„ Colposcopii (cu videocolposcop); a cancerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

CM
YK
16 Edi]ia de Moldova
Vineri, 8 ianuarie 2010, Nr. 5 (280), Anul II

Sfântul Ioan Botez\torul, pr\znuit prin

rug\ciune `n bisericile pe care le ocrote[te
~n ziua de pomenire a
Soborului Sfântului Prooroc
Ioan ~naintemerg\torul [i
Botez\torul Domnului, mai
multe biserici din Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei [i-au
serbat hramul. Credincio[ii
care l-au cinstit pe Sf=ntul
Ioan `n bisericile pe care le
ocrote[te au participat
miercuri, 6 ianuarie, la
Vecernia unit\ cu Litia,
iar `n ziua de hram s-au
rugat `n cadrul Utreniei,
Acatistului [i Sfintei
Liturghii.
de Constantin CIOFU
Biserica „Sf. Ioan“ - M\r\-
]ei din Piatra Neam] [i-a cin-
stit ieri ocrotitorul. ~n ajunul
s\rb\torii Soborului Sfântu-
lui Ioan Botez\torul a avut loc
slujba Vecerniei unit\ cu Li-
tia, la care a participat un so-
bor impresionat de peste 40
de preo]i, un num\r mare de
credincio[i, dar [i oficialit\]i
locale. „Dac\ la slujba Vecer-
niei ne-am bucurat de prezen-
]a unui sobor mare de preo]i,
ast\zi (n.r., ieri), la slujba
Hramul Bisericii „Sf=ntul Ioan“ din Piatra Neam] s-a bucurat
de prezen]a unui sobor impresionant de preo]i
termediul cantinei sociale a
parohiei“, a declarat pr. paroh
Vasile P\v\leanu.
Biserica „Sf. Ioan“ - M\r\-
]ei este cel mai mare sfânt l\-
ca[ `n\l]at `nainte de 1990 `n
Piatra Neam]. A fost zidit\ `n-
tre anii 1867-1886 din ini]iati-
lui Lefteriu, ucenicul celebru- clopotni]\ este alipit zidului
lui Nicolae Grigorescu. bisericii, pe latura de nord, [i
are un subsol ce pare a fi fost
folosit ca osuar. Accesul `n
Rug\ciuni de mul]umire
sfântul l\ca[ se face printr-o
pentru cei care [i-au u[\ `n stil gotic de pe latura
serbat onomastica sudic\, deasupra ei putând fi
admirat\ pisania cu stema
epoca Evului Mediu, care de-
not\ deschiderea, grija pentru
educa]ia tinerilor [i ideile no-
vatoare de la Curtea lui Vasi-
le Lupu.
Ieri [i-a serbat hramul Bi-
serica „Sf. Ioan“ din Bac\u, ce
apar]ine de Protopopiatul Ba-
c\u Sud. Programul liturgic a
`nceput ieri-diminea]\ cu sluj-
ba Utreniei [i a continuat cu
Acatistul Sfântului Ioan Bote-
z\torul [i Sfânta Liturghie, `n
cadrul c\reia s-au citit rug\-
ciuni de mul]umire pentru cei
care [i-au serbat onomastica.
Dup\ cum ne-a relatat pr.
Marius Popescu, slujitor la Bi-
serica „Sf. Ioan“ din Bac\u, la
hramul vechiului sfânt l\ca[
au participat numero[i cre-
dincio[i. La final a avut loc po-
menirea pentru cei adormi]i,
dar [i pentru vrednicul de po-
menire preot Cezar Ioan, care
a slujit `n ultima parte a vie]ii
`n l\ca[ul de `nchin\ciune
ocrotit de Sf=ntul Ioan Bote-
z\torul. Biserica „Sf. Ioan“
din municipiul Bac\u este
unul dintre spa]iile sacre a c\-
ror istorie se pierde `n anii de
`nceput ai veacului al XIX-lea.
Monografiile [i scrierile mai
vechi merg pe ipoteza c\ a fost
zidit\ `ntre anii 1803-1813 de
ctitorii Ioan Mocanu [i preotul CM
iconom Ioan Mois\. ~n 1924 a YK

Sfintei Liturghii au venit p\-
rin]ii stare]i de la câteva m\-
n\stiri de lâng\ Piatra
Neam]. La final a avut loc o
agap\ fr\]easc\ atât pentru
invita]i, cât [i pentru credin-
cio[ii care au `ncununat prin
prezen]a lor hramul bisericii
noastre. De asemenea, i-am
avut `n vedere [i pe cei 150 de
s\raci de care avem grij\ pe
tot parcursul anului, prin in-
va preotului Ioan L\z\rescu [i
a credincio[ilor din cartierul
M\r\]ei. ~mbin\ `n mod ar-
monios stilul bizantin cu cel
renascentist. Toate cele patru
turle au forma bulbului de
ceap\, specific stilului rusesc.
Catapeteasma impresioneaz\
prin monumentalitate [i prin
execu]ia floral\ deosebit\, `n
stil baroc, icoanele care o `m-
podobesc fiind opera pictoru-
S\rb\toare a fost ieri [i la
Biserica „Sf. Ioan Botez\to-
rul“ din Suceava, construit\
`n anul 1642 de Vasile Lupu,
restaurat\ [i zugr\vit\ cu
cheltuiala lui Gheorghe
Dr=mbei [i Dumitru Matasar
`n 1884, apoi `ntre anii 1924-
1926 [i 1995-1999. A avut des-
tina]ia de paraclis al Cur]ii
Domne[ti. Atrage aten]ia prin
armonia propor]iilor. Turnul-
Moldovei. Interiorul e alc\tuit
din pronaos, naos [i sfântul
altar, primele compartimente
fiind desp\r]ite formal de do-
u\ coloane cu sec]iune octogo-
nal\. Tradi]ia spune c\ Bise-
rica Domni]elor a fost pictat\
atât `n interior, cât [i `n exte-
rior de „coconii“ domnitorului
[i ai celorlal]i demnitari locali
de la Curtea Domneasc\ din
Suceava, gest artistic unic `n
fost `nchis\, pentru a fi repa-
rat\ radical. Din motive pro-
babil financiare, repara]ia s-a
f\cut `ncet, p=n\ `n anul
1930. Doar `n c\r]ile vechi se
mai pomene[te de faptul c\ `n
cimitirul bisericii se g\sea
morm=ntul lui Ionic\ T\utul,
nimeni altul decât autorul
proiectului de Constitu]ie din
1822 [i cel dintâi pamfletar
român. a

A {APTEA ART|
R\zboiul: angoas\ [i certitudine
de Drago[ D+SC|
Sfântul Nicolae Velimirovici
spune c\ r\zboiul omului `mpo-
triva omului este urmarea r\zbo-
iului omului `mpotriva lui Dum-
nezeu: „R\zboiul p\rin]ilor `mpo-
triva lui Dumnezeu `l continu\
apoi fiii, unul `mpotriva altuia“.
Dar mai exist\ un r\zboi: cel ne-
v\zut, cu duhurile `ntunericului.
Aceast\ natur\ metafizic\ a r\z-
boiului a fost surprins\ [i de arta
cinematografiei. „La hotarul din-
tre via]\ [i moarte“ (1998) [i „Boj
na Kosovu“ (B\t\lia de la Koso-
vo, 1989) sunt, din acest punct de
vedere, cele mai reprezentative
filme despre r\zboi.
„La hotarul dintre via]\ [i
moarte“ reprezint\ o abordare li-
ric\, inedit\ a filmelor de acest
gen. Lupta `n sine (b\t\lia de la
Guadalcanal din al Doilea R\z-
boi Mondial) conteaz\ pu]in; se
`ncearc\ reliefarea tr\irii interi-
oare a personajelor, drama [i an-
goasa lor sufleteasc\. Aproape fi-
ecare scen\ este `nso]it\ de o me-
dita]ie asupra sensului vie]ii [i al
mor]ii, medita]ie cu caracter poe-
tic recitat\ de vocea suprapus\ a
unuia din personajele care parti-
cip\ la scen\. Tumultul interior
se exprim\, uneori, ca un dialog
`ntre suflet [i Dumnezeu (de exem-
plu, `l vedem pe c\pitanul grec
Staros rugându-se lui Dumne-
zeu: „Tu e[ti lumina mea, C\l\u-
za mea. Ajut\-m\ s\ nu-mi tr\-
dez oamenii“), iar alteori, ca o in-
teroga]ie filosofic\ asupra demo-
nicului: „Acest r\u imens... de
unde provine? Cum de s-a furi[at
`n lume? Din ce s\mân]\, din ce
r\d\cin\ a r\s\rit? Cine face
aceasta? Cine ne ucide furându-ne
via]a [i lumina, batjocorindu-ne
cu imaginea a ceea ce am fi putut
fi cândva? Folose[te c\derea
noastr\ p\mântului? Ajut\ s\
creasc\ iarba, s\ str\luceasc\
soarele? Este acest `ntuneric [i `n
tine `nsu]i? Ai str\b\tut [i tu
aceast\ noapte?“. Filmul se axea-
z\ mai mult pe observarea lucr\-
rii r\ului `n lume [i `n sufletul
omenesc. Prieten sau du[man, cu
to]ii suntem expu[i lucr\rii de-
monice: „Am fost o familie. Cum
de s-a destr\mat, `ncât acum ne
lupt\m unii `mpotriva altora? Fi-
ecare stând `n lumina celuilalt...
Cum de am pierdut ceea ce ne-a
fost d\ruit? L-am l\sat s\ plece.
L-am risipit f\r\ luare-aminte.
Ce ne `mpiedic\ ca s\ str\batem,
s\ atingem slava?“. Observ\m c\
„La hotarul...“ r\mâne o tulbur\-
toare interoga]ie meditativ\, dar
nu ofer\ un r\spuns clar la `ntre-
b\rile ridicate de con[tiin]a per-
sonajelor, de situa]ia dramatic\
`n care se afl\.
~ntreb\rile metafizice ale fil-
mului despre care am vorbit mai
sus `[i g\sesc r\spunsul `ntr-un
film realizat `n Iugoslavia, `n
1989: „Boj na Kosovu“ (B\t\lia
de la Kosovo). Cu riscul de a p\-
rea anacronici, suntem de p\rere
c\ acest film realizat, cu dou\ de-
cenii `n urm\, cu un buget redus,
cu o produc]ie care poate irita pe
cinefilul modern, este superior
multor superproduc]ii de gen
(„Salva]i soldatul Ryan“, „Cei
300 de la Termopile“ etc.). Supe-
rioritatea sa const\ `n perspecti-
va profund cre[tin\ asupra pro-
blematicii r\ului reprezentat de
r\zboi. A[a cum spune Sfântul
cneaz {tefan Laz\r `ntr-una din
cele mai memorabile scene din
film (o ultim\ `ntrunire a cnea-
zului cu nobilii sârbi `naintea b\-
t\liei, o reeditare a Cinei de Tai-
n\): „Dac\ voi lua parte sau nu la
lupt\ depinde nu de t\ria arma-
tei mele, ci de lucrul sfânt pe care
trebuie s\ `l ap\r“. Nu se poate
face o distinc]ie `ntre un plan is-
toric (preg\tirea [i desf\[urarea
luptei din 15/28 iunie 1389 de la
Kosovopolje) [i cel duhovnicesc.
Ambele se `ntrep\trund, fiindc\
filmul reprezint\ [i transpune-
rea cinematografic\ a na[terii
unor sfin]i mucenici. Mai mult
decât un film istoric sau un film
despre tr\dare sau iubire de pa-
trie, „B\t\lia de la Kosovo“ este
un film despre credin]a pus\ `n
fapt\. R\zboiul poate fi instru-
mentul demonului de distrugere
a omenirii sau un str\lucit mijloc
de sfin]ire: nu prin indulgen]ele
cruciadelor, ci prin ap\rarea Or-
todoxiei [i a poporului ortodox. ~l
vedem pe prin]ul Milos Obilici
spunând: „A[a cum vom fi pe
câmpul de lupt\ vom fi pentru
ve[nicie“. Se insist\ asupra fap-
tului c\ sârbii erau con[tien]i de
jertfa lor martiric\. R\ul - gene-
rator al r\zboiului, este repre-
zentat de patimi: invidia, l\co-
mia [i iubirea de st\pânire (`n
acest punct nu mai conteaz\ reli-
gia; prin]ul tr\d\tor Vuk Bran-
kovici apar]ine aceluia[i duh al
`ntunericului ca [i invadatorii
musulmani). Monologul interior
din „La hotarul dintre via]\ [i
moarte“ este `nlocuit de dialogul
cu Dumnezeu: `n ziua luptei, `n-
treaga armat\ sârb\ prime[te
Sfânta ~mp\rt\[anie, iar mitro-
politul se roag\: „D\-ne putere
ca s\ lupt\m cu curaj pentru o
via]\ cucernic\ [i pentru via]a
cea ve[nic\!“ - un imperativ pen-
tru orice cre[tin... ~n acest film,
`ndoiala sufleteasc\ [i tulbura-
rea pricinuit\ de r\ul care st\pâ-
ne[te vremelnic lumea este `nlo-
cuit\ de certitudinea jertfei asu-
mate [i a r\spl\]ii Celui care S-a
dat pe Sine pentru ca omul s\
poat\ lupta [i birui `ntunericul
din sine, [i prin aceast\ biruin]\
s\ poat\ birui [i lumea. a
 CM
YK

S=mb\t\, 9 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 6 (1508) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

AMVON EDUCA}IE CULTUR|

PATRISTIC
Uniunea European\
`[i face propriul Eminescu
Adev\rul sistem de ierarhizare aniversat la Muzeul
~ntrup\rii a universit\]ilor Literaturii Române
PAGINA 16 PAGINA 15 PAGINA 12

P\rintele Symeon de la Essex,

chip al dragostei dumnezeie[ti
Caracteristica p\rin]ilor `mbun\t\]i]i basilica.ro
este spiritul comp\timitor, dublat de
trezvie duhovniceasc\. O inim\ cald\
`nso]it\ de o rug\ciune adânc\, o mân\ RELIGIOS
`ntins\ `ntotdeauna, un zâmbet care te SF+NTUL IOAN BOTEZ|TORUL
A FOST CINSTIT ~N TOAT| }A-
`ntâmpina mai ales când lucrurile nu RA: Credincio[ii din ora[ul F\-
g\ra[ l-au avut, pe 7 ianuarie,
st\teau prea bine. Acesta era p\rintele `n mijlocul lor pe IPS Lauren-
Symeon de la Essex. Cine l-a cunoscut ]iu, Mitropolitul Ardealului.
~nalt Preasfin]ia Sa a oficiat
poate s\ dea m\rturie despre Sfânta Liturghie `n biserica
sensibilitatea sa [i despre seriozitatea cu hramul „Sfântul Ioan Bote-
z\torul“, `nconjurat de un so-
cu care [i-a `nsu[it credin]a cre[tin\. bor de preo]i [i diaconi.
Elve]ian, convertit la Ortodoxie, ar fi Pagina 3
`mplinit ast\zi 82 de ani. Cuvintele de S|N|TATE
mai jos sunt un memento pentru cel DIABETUL ZAHARAT DIAGNOS-
TICAT ~N TIMPUL SARCINII:
care a fost, `n descenden]a Diabetul gesta]ional este dia-
arhimandritului Sofronie de la Essex, betul care apare `n timpul CM
YK
sarcinii, din cauz\ c\ pan-
CM
Anglia, unul dintre p\rin]ii cu o creasul nu poate secreta in-
YK
experien]\ duhovniceasc\ remarcabil\. sulin\ `n cantit\]i suficiente
pentru a men]ine o glicemie
Citi]i `n paginile 8-9 `n limite normale.
Pagina 6

POZA ZILEI ROM+NIA ~N UE

Crucea de ghea]\ este pre-
zent\ `n fiecare an la s\rb\toa-
rea Bobotezei. Este t\iat\ din
blocuri mari de ghea]\ din râ-
uri, cu fer\str\ul, toporul sau
cu drujba. Ea semnific\ gerul
Bobotezei, dar simbolizeaz\ [i
apa care sfin]e[te [i cur\]\. a
Vl\descu: Situa]ia României este mai
bun\ decât imaginea care a fost creat\
Ministrul Finan]elor Publi-
ce, Sebastian Vl\descu, a de-
clarat, ieri, c\ s-a creat despre
România o imagine `n care
toat\ lumea se a[teapt\ la o
pr\bu[ire, pe fondul lipsei de
`ncredere, dar c\ „nu trebuie
s\ fim atât de `ngrijora]i“.
„Nu cred c\ trebuie s\ fim
atât de `ngrijora]i. S-a creat o
imagine despre România `n ca-
re `ncrederea a disp\rut, iar
toat\ lumea se a[teapt\ s\ ne
Taxa de poluare auto a crescut cu 14%
Taxa de poluare auto a
crescut cu 14,2% de la 1 ianu-
arie, ca urmare a modific\rii
cursului de schimb stabilit de
Banca Central\ European\,
care a urcat de la 3,73 lei/eu-
ro, cota]ia aplicat\ `n 2009, la
4,26 lei/euro.
Astfel, dac\ anul trecut
pentru o ma[in\ Euro 3, ve-
pr\bu[im“, a spus Vl\descu, la
dezbaterile din Comisiile reuni-
che de 3-4 ani, cu o capacitate
cilindric\ de 1.500 de centri-
metri cubi [i norm\ de polua-
re de 250 de grame CO2/km,
se pl\teau 7.510 lei, `ncepând
cu 1 ianuarie 2010 taxa de po-
luare pentru aceea[i ma[in\
este de 8.580 de lei.
~n fiecare an, cursul de
schimb stabilit la 1 octombrie
te de buget-finan]e pentru apro-
barea bugetului pentru 2010.
El consider\ c\ 2010 va fi
greu, `ns\ va fi primul an `n
care „va rena[te speran]a“ [i se
va relua cre[terea economic\.
El a precizat c\ va purta
discu]ii s\pt\mâna viitoare,
dup\ trecerea bugetului prin
Parlament, despre modalit\-
]ile prin care vor putea fi sti-
mulate dezvoltarea [i inves-
ti]iile. a
de Banca Central\ Europea-
n\ reprezint\ cota]ia la care
se pl\tesc `n anul urm\tor ac-
cizele, taxa auto [i impozitul
pentru petrolul din produc]ia
intern\.
De la 1 ianuarie 2010, pro-
prietarii ma[inilor cu motori-
z\ri Euro 4 pl\tesc [i ei taxa
de prim\ `nmatriculare. a
ROM+NIA ST| DESTUL DE BINE
LA CULTUR|, TIMP LIBER {I
MEDIU ~NCONJUR|TOR: }ara
noastr\ st\ bine la cultur\,
timp liber [i mediu `nconjur\-
tor, `n timp ce infrastructura
[i economia au fost cel mai
pu]in apreciate `n indexul
„Quality of Life“ stabilit de re-
vista „International Living“.
Pagina 7
ECONOMIC
ACTUALUL BUGET PENTRU
AGRICULTUR| VA FALIMENTA
70% DINTRE EXPLOATA}IILE
AGRICOLE: Reprezentan]ii Fe-
dera]iei Agrostar consider\
c\ actualul buget destinat
agriculturii este insuficient [i
va duce la `nchiderea a 70%
dintre exploata]iile agricole.
Pagina 5

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei S=mb\t\, 9 ianuarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

„Domnului Dumnezeului t\u s\ te Când ~l aduci pe Dumnezeu

`n lume, sim]i c\ lumea `]i este
`nchini [i Lui singur s\-II sluje[ti“ cas\ [i societatea este familie
„Atunci Iisus a fost dus de Du- cest am\nunt din via]a Mântuitoru- „De aceea, aduce]i-v\ aminte c\, mea p\gân\ din Efesul necre[tin
hul `n pustiu, ca s\ fie ispitit de c\- lui nu avea cum s\ fie cunoscut de odinioar\, voi, p\gânii cu trupul, era un t\râm f\r\ Dumnezeu, un
tre diavolul. {i dup\ ce a postit pa- Sfântul Matei - el nu fusese martor numi]i net\iere-`mprejur de c\tre loc `n care valorile erau desem-
truzeci de zile [i patruzeci de nop]i, direct la aceast\ ispitire, [i apoi ne cei numi]i t\iere-`mprejur, f\cut\ nate arbitrar, iar dumnezeul lor
la urm\ a fl\mânzit. {i apropiindu- vine greu s\ credem c\ Domnul de mân\ `n trup, era]i, `n vremea a- era proiec]ia patimilor [i p\catelor
se, ispititorul a zis c\tre El:«De e[ti Hristos a amintit despre acest lucru ceea, `n afar\ de Hristos, `nstr\i- ridicate la rang de virtute. ~n acest
Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietre- `n discu]iile cu ucenicii S\i. Dic]iona- na]i de cet\]enia lui Israel, lipsi]i de context social [i moral, cre[tinis-
le acestea s\ se fac\ pâini». Iar El, rele explic\ cuvântul „ispitire“ astfel: n\dejde [i f\r\ de Dumnezeu, `n lu- mul aduce prezen]a lui Dumnezeu
r\spunzând, a zis: «Scris este: Nu a supune unei ispite; a ademeni; a me. Acum `ns\, fiind `n Hristos Ii- `n lume, face vizibil chipul lui
numai cu pâine va tr\i omul, ci cu momi; a tenta. ~ns\ aici era mult mai sus, voi care alt\dat\ era]i departe, Dumnezeu [i lizibil cuvântul S\u
tot cuvântul care iese din gura lui mult. Domnul Hristos nu era ademe- v-a]i apropiat prin sângele lui Hris- din paginile istoriei. Sfântul Pavel
Dumnezeu». Atunci diavolul L-a nit spre ceva legat de aceast\ lume, tos.“ (Efeseni 2, 11-13) vine [i le propune efesenilor s\ `[i
dus pe aripa `n sfânta cetate, L-a ci de ceva mult mai profund. Ispitito- aduc\ aminte cine erau `nainte [i
pus pe aripa templului, [i I-a zis: rul `i f\g\duia Fiului lui Dumnezeu ce au primit spiritual dup\ con-
«Dac\ Tu e[ti Fiul lui Dumnezeu, a- lumea `ntreag\ dac\ se va supune *** vertire, s\ con[tientizeze `nstr\i-
runc\-Te jos, c\ scris este: ~ngerilor lui. Diavolul a fost alungat prin cu- narea din via]a lor [i revenirea a-
S\i va porunci pentru Tine [i Te vor vintele: „Piei, satano, c\ci scris este: Sfântul Apostol Pavel descrie cas\. Atunci când ~l aduci pe
ridica pe mâini, ca nu cumva s\ iz- Domnului Dumnezeului t\u s\ te `n- starea efesenilor dinaintea conver- Dumnezeu `n lume, `ncepi s\ sim]i
be[ti de piatr\ piciorul T\u». Iisus tirii lor la Hristos: str\ini de n\- c\ lumea `]i este cas\ [i societatea
chini [i Lui singur s\-I sluje[ti“. Deci dejdile ascunse `n devenirea lumii,
i-a r\spuns: «Iar\[i este scris: S\ pentru a nu ne l\sa birui]i de multe- este familie, `ncepi s\ n\d\jdu-
`nstr\ina]i de cet\]enia poporului
nu ispite[ti pe Domnul Dumnezeul *** le [i uneori subtilele ispitiri care vin israel [i mai ales f\r\ de Dum-
ie[ti [i s\ prime[ti nesperat de
mult. (Ciprian OLINICI, Radio
t\u». Din nou diavolul L-a dus pe un din partea demonilor trebuie doar lui nezeu - `n ace[ti termeni descrie a-
munte foarte `nalt [i I-a ar\tat toate Fragmentul evanghelic de ast\zi Dumnezeu s\ I ne `nchin\m [i doar Trinitas)
postolul nea-
`mp\r\]iile lumii [i slava lor. {i I-a se nume[te „a ispitirii Domnului Ii- Lui s\-I slujim. Ispitele ne vin `n murilor starea
zis Lui: «Acestea toate ]i le voi da ]ie, sus Hristos“. Vedem c\ Sfântul A- func]ie de credin]a pe care o avem. La lor spiritual\,
dac\ vei c\dea `naintea mea [i Te vei postol [i Evanghelist Matei a c\utat cei cu pu]in\ credin]\, p\catele sunt o modul lor de
`nchina mie». Atunci Iisus i-a zis: s\ lase genera]iilor viitoare m\rturie obi[nuin]\; la cei ce cu o credin]\ mai consumare a
«Piei, satano, c\ci scris este: Domnu- despre acest moment din activitatea puternic\, ispitirile sunt mai „rafina- vie]ii. Obser-
lui Dumnezeului t\u s\ te `nchini [i Domnului Hristos. Descoperim aici te“. S\ fim cu inima [i cu sufletul lân- v\m cu u[urin-
Lui singur s\-I sluje[ti». Atunci L-a `nc\ o dovad\ c\ Sfânta Scriptur\ a g\ Dumnezeu. Lâng\ El [i cu El ne ]\ o pat\ nea-
l\sat diavolul [i iat\ `ngerii, venind fost scris\ sub inspira]ia Sfântului g\sim pacea [i mântuirea. (pr. Dumitru gr\, atunci
la El, ~i slujeau.“ (Matei 4, 1-11) Duh. Spunem acest lucru deoarece a- P|DURARU, Radio Trinitas) când ea apare
pe o suprafa]\
alb\, compa-
SF+NTUL ZILEI rând r\ul cu bi-
nele. Poate c\
efesenii necre[-
Ast\zi: Sfântul Mucenic Polieuct cel Mare [i s-a remarcat prin cunoa[terea filosofiei [i
prin râvna pentru credin]a ortodox\. La Sinodul al II-
tini nu apreci-
au starea lor,
Originar din Meletina (Armenia), Sfântul Polieuct a lea Ecumenic, de la Constantinopol (381), Sfântul Gri- pentru c\ nu a-
fost un osta[ cre[tin care a tr\it `n secolul al III-lea. gorie a ap\rat dreapta credin]\. veau termen de
Când s-a declan[at o persecu]ie `mpotriva cre[tinilor, compara]ie, a-
Felix, socrul lui Polieuct, care avea `mputernicire de la †) Sfântul Cuvios Antipa veau n\dejdi
`mp\rat s\ prigoneasc\ pe de bine [i do-
cre[tini, a `ncercat s\-l de la Calapode[ti reau bun\ta-
conving\ pe ginerele s\u tea, dar nu cu-
s\ renun]e la credin]a Cuviosul Antipa noa[teau pe
cre[tin\. Dar nici Felix [i s-a n\scut `n anul Cel bun. Lu-
nici Paulina, so]ia lui Poli- 1816, `n satul Cala-
euct, nu l-au putut convin- pode[ti (Bac\u), pri-
ge. Atunci Felix a poruncit mind la botez nume-
ca Polieuct s\ fie ucis.
Tot ast\zi, Biserica face
le Alexandru-Luchi-
an. La vârsta de 20
C+NT|RILE ORTODOXIEI
pomenirea Sfântului Cuvi- de ani a intrat ca
os Eustratie, f\c\torul de frate `n M\n\stirea Tot ceea ce iubim `n [i trebuie s\ se hr\neasc\. C\ci a-
minuni, [i a Sfântului Ie- C\ld\ru[ani, apoi a dus fiind `n fa]a `nfrico[\torului
rarh Petru al Sevastiei. plecat la Sfântul aceast\ lume [i ne tron de judecat\ p\gânesc, acolo
Munte, unde, la desparte de Dumnezeu unde numele lui Hristos era pân-
Schitul Lacu, a fost
M=ine: tuns c\lug\r. Dup\ urâciune este `n fa]a Lui g\rit de cei f\r\ de lege, a zdrobit
pe idolii cei r\i - chipuri `n spatele
Sfântul Grigorie, 15 ani de vie]uire la „Nici dorul so]iei, nici dragos-
acest schit s-a mutat c\rora se ascundea mul]umit `n-
episcopul Nissei la M\n\stirea Esfigmen, unde a `mbr\cat marea schi- tea fiilor, nici vrednicia socrului, su[i Belzebul. Iar plânsetele so]i-
m\ monahal\ sub numele de Antim. Tot aici, a fost hi- nici bog\]ia de averi sau de bani, ei, v\ic\relile socrului, ca pe ni-
Sfântul Grigorie a fost rotonit diacon. ~n 1860 s-a `ntors `n Moldova, vie]uind n-au mi[cat t\ria sufletului t\u, mic le-a socotit `n fa]a iubirii nes-
fratele Sfântului Vasile `n m\n\stirile din preajma Ia[ului. Din cauza tulbur\- de la adev\rata credin]a lui fâr[ite a lui Dumnezeu, rev\rsate
rilor provocate de credincio[i care veneau cerându-i a- Hristos, preafericite Polieucte.“ `n el ca un izvor de mângâiere `n
jutorul [i sfatul, Antim a plecat la Lavra Pecerska (Ru- (Minei pe Ianuarie, Tipografia cumplitele dureri. C\ci tot ceea ce
sia), iar `n anul 1865 s-a stabilit la M\n\stirea Vala- C\r]ilor Biserice[ti, 1893, p. 176) iubim `n aceast\ lume [i ne des-
am, unde a petrecut 17 ani, perioad\ `n care s-a `nvred-
nicit de harul preo]iei. Dumnezeu l-a `nzestrat cu da- parte de Dumnezeu urâciune este
ruri minunate: profe]ia [i vederea cu duhul. Ieroschi- *** `n fa]a lui Hristos. Iar dragostea
monahul Antipa a murit la 10 ianuarie 1882, `n vârst\ Moartea cea fericit\ [i aduc\- de so]ie [i de fii [i de rudenii tre-
de 66 de ani, [i a fost `nmormântat `n gropni]a m\n\s- toare de cunun\ a Mucenicului buie s\ ne fie nou\ `ncep\tura iu-
tirii. ~n 1906, c\lug\rii de la Sfântul Munte l-au trecut Polieuct a fost priveli[te a jertfei birii celei nesfâr[ite pentru to]i
`n rândurile sfin]ilor, `n c\r]ile lor de cult. umanit\]ii hristologice [i extensie oamenii `n ale c\ror lacrimi se
a Crucii lui Hristos `n libertatea odihne[te str\in [i smerit ~nsu[i
Tot `n aceast\ zi, Biserica face pomenirea Sfântului
Ierarh Dometian, episcopul Melitenei, [i a Sfântului oamenilor sfin]i [i sintez\ a valo- Dumnezeu. (pr. asist. dr. Ioan
Marchian. a rilor ve[nice din care omul poate Valentin ISTRATI)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

P\rintele Gheorghe
Dragomirescu din Lop\tari
N\scut `n 1915, `ntr-o familie de ]\-
rani s\raci din Bl\jani, jude]ul Buz\u,
Gheorghe Dragomirescu a urmat Se-
minarul „Chesarie Episcopul“ din Bu-
z\u, apoi, din salariul de cânt\re] la
biserica din satul natal, cursurile Fa-
cult\]ii de Teologie din Cern\u]i. Dup\
mai multe slujiri `n parohia M\r\ci-
neni [i M\n\stirea Barbu, `n anul
1946 a fost numit `n parohia Lop\tari,
jude]ul Buz\u. ~n perioada interbelic\,
din dragoste pentru semenii s\i [i cre-
din]\, a fost animat de curentele politi-
ce care propagau schimbarea spiritua-
l\ a ]\rii. S-a afirmat permanent `mpo-
triva utiliz\rii violen]ei ca mijloc de
impunere politic\ `n stat, fiind un spri-
jin spiritual [i material pentru credin-
cio[ii s\i. A[a i-a ]inut permanent lân-
g\ altarul parohiei `n care slujea. A-
cest lucru s-a v\zut atunci când, are-
stat [i judecat de autorit\]ile comunis-
te `n 1949, to]i credincio[ii din parohie,
inclusiv reprezentan]ii organiza]iilor
comuniste, cereau eliberarea sa, deoa-
rece sus]ineau nevinov\]ia preotului
Dragomirescu. Rezultatul a fost con-
damnarea la un an de `nchisoare, co-
mutat\ cu anul de deten]ie [i anchete
extrem de dure din arestul Securit\]ii
Buz\u. Pe fondul arest\rilor din 1959,
p\rintele a fost re]inut din nou [i in-
clus `ntr-un grup subversiv, `mpreun\
cu mai mul]i credincio[i apropia]i, fiind
suspectat de „uneltire contra ordinii
sociale“. A fost din nou anchetat, dar `n
noaptea de 27 spre 28 august 1959 a
trecut la cele ve[nice. Pentru acoperi-
rea crimei, responsabilii din Securitate
au dispus trimiterea lui `n justi]ie, ast-
fel `ncât, la 7 octombrie 1959, p\rintele
era condamnat la nou\ ani `nchisoare
corec]ional\! Unele m\rturii arat\ c\
p\rintele ar fi fost sugrumat cu sârm\ Gheorghe Dragomirescu,
ghimpat\. (Adrian Nicolae PETCU) 1949, la arestare
 S=mb\t\, 9 ianuarie 2010
VIA}A PAROHIILOR
Parohia „Na[terea Sf=ntului Ioan Botez\torul“ ajut\ b\tr=nii din Caransebe[
Cu binecuvântarea PS Episcop Lucian al
Caransebe[ului, la ini]iativa p\rintelui Ga-
briel Gozman, parohul bisericii „Na[terea Sf.
Ioan Botez\torul“ din Caransebe[, s-a `nfiin-
]at `n anul 2008 Centrul Social Filantropic
„Arhiereu Filaret Musta“ din Caransebe[. A-
cest centru s-a concretizat prin colaborarea
parohiei „Na[terea Sf. Ioan Botez\torul“ din
Caransebe[ cu inimoasa familie Neagoe Pe-
tru [i Elena. Centrul social este format din
dou\ parti]ii: partea social filantropic\ care
cuprinde spa]ii [i sal\ de mese pentru activi-
t\]ile sociale [i a doua parte separat\ unde s-
a amenajat o cas\ mortuar\ la standardele e-
uropene, singura cas\ mortuar\ de acest gen
din jude]. Activit\]ile sociale ce se desf\[oar\
`n acest centru filantropic sunt: cantin\ soci-
al\ pentru credincio[ii nevoia[i ai parohiei,
[coal\ duminical\ pentru copii [i un centru
de `ntâlnire pentru b\trânii parohiei care
sunt singuri [i pe care nu are cine s\-i cerce-
teze. Toate aceste activit\]i sunt gestionate
de parohia „Na[terea Sf. Ioan Botez\torul“
din Caransebe[, prin coordonarea p\rintelui
paroh Gabriel Gozman [i cu participarea per-
sonalului calificat `n acest sens.
Pe lâng\ aceste proiecte sociale, `n cursul
anului 2009, la acest centru s-au mai dema-
rat [i alte proiecte sociale care vin `n spriji-
nul b\trânilor neputincio[i, imobiliza]i la
pat. Dintre acestea, amintim „Masa pe ro]i
pentru b\trânii no[tri“ care const\ `n asigu-
Actualitatea religioas\ 3
rarea unei hrane calde zilnic la domiciliul u-
nui num\r de 25 de b\trâni, precum [i pro-
gramul „~n ajutorul neputin]ei b\trânilor
no[tri“, care const\ `n sp\larea rufelor a 20
de b\trâni care sunt imobiliza]i. ~mplinind
aceast\ activitate, administrativ-gospod\-
reasc\, prin `nfrumuse]area [i `ntre]inerea
bisericii monument istoric „Na[terea Sf. Ioan
Botez\torul“ (necropola episcopilor de Ca-
ransebe[) [i a mormintelor personalit\]ilor
b\n\]ene, dar [i prin dezvoltarea activit\]i-
lor social-filantropice, aceast\ parohie, care
[i-a s\rb\torit ocrotitorul pe 7 ianuarie, `[i
des\vâr[e[te atât misiunea spiritual-duhov-
niceasc\, cât [i rolul `n societatea caransebe-
[ean\. (arhid. Casian RU{E})
PE SCURT
Liturghie arhiereasc\
la Leprozeria
din Tichile[ti
Preasfin]itul Visarion, Episco-
pul Tulcii, va s\vâr[i Sfânta
Liturghie ast\zi, 9 ianuarie,
`n biserica „Sf. Ier. Haralam-
bie“ din incinta Leprozeriei
din Tichile[ti. La sfâr[itul a-
cesteia, Preasfin]ia Sa va rosti
un cuvânt de `nv\]\tur\ [i va
`mp\r]i iconi]e bolnavilor,
informeaz\ Episcopia Tulcii.
Este pentru a doua oar\ când
Preasfin]ia Sa viziteaz\ [i slu-
je[te `n acest a[ez\mânt [i cu
siguran]\ c\ prezen]a ierarhu-
lui `mpreun\ cu un sobor de
preo]i va aduce mângâiere su-

Sf=ntul Ioan Botez\torul fleteasc\ bolnavilor de aici.

Men]ion\m c\ aici func]ionea-
z\ din anul 1921 o biseric\
`nchinat\ Sfântului Haralam-
bie, fiind sfin]it\ de episcopul

a fost cinstit `n toat\ ]ara Nifon al Dun\rii de Jos. ~n

Credincio[ii din ora[ul F\-
g\ra[ l-au avut, pe 7 ianuarie,
`n mijlocul lor pe IPS Lauren-
]iu, Mitropolitul Ardealului.
~nalt Preasfin]ia Sa a oficiat
Sfânta Liturghie `n biserica
cu hramul „Sfântul Ioan Bote-
z\torul“, `nconjurat de un so-
bor de preo]i [i diaconi. La fi-
nal, IPS Mitropolit Lauren]iu
a participat la un festival `n
centrul ora[ului. P\rintele
C\t\lin Dumitrean, purt\to-
rul de cuvânt al Arhiepiscopi-
ei Sibiului, a dat mai multe
detalii despre evenimentele
religioase de la F\g\ra[, `ntr-
un interviu la Radio TRINI-
TAS: „~ntr-o atmosfer\ de pli-
n\tate [i pietate, IPS Lauren-
]iu a slujit Sfânta Liturghie la
subsolul bisericii, care a fost
ne`nc\p\tor, acolo unde a fost
`nconjurat de un sobor format
din paisprezece preo]i [i trei
diaconi. Cuvântul de `nv\]\-
tur\ al mitropolitului nostru
a eviden]iat aspectul liturgic
al s\rb\torii Sfântului Ioan
Botez\torul, ce `nseamn\ ter-
menul „sobor“ [i comuniunea
care o na[te `n sufletele cre-
dincio[ilor, oaspe]i de s\rb\-
toare. Dup\ Sfânta Liturghie
s-a desf\[urat un moment mi-
nunat: soborul `mpreun\ cu
cetele de feciori [i fete care au
sosit din treizeci [i patru de
localit\]i au prezentat un mo-
ment deosebit, un festival pu-
tem spune noi, religios, artis-
tic, care se afl\ la a patra edi-
]ie, `n care cetele de fete [i fe-
ciori au prezentat momente
deosebite, cântece [i colinde“.
Cu prilejul pomenirii Sobo-
rului Sfântului Prooroc Ioan
Botez\torul, mai multe bise-
rici [i m\n\stiri din ]ar\ [i-au
s\rb\torit ocrotitorul. Prea-
sfin]itul P\rinte Varsanufie
Prahoveanul, Episcop Vicar al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor, a
oficiat Sfânta Liturghie la
hramul Bisericii „Sfântul Ioan
Botez\torul“ din Protoieria I
Capital\. La final a fost s\-
vâr[it\ slujba parastasului
pentru ctitorii trecu]i la Dom-
nul, informeaz\ TRINITAS
TV, citat de BASILICA. Paro-
hia Militari III, „Sfântul Ioan
prezent sunt 21 de persoane
care beneficiaz\ de asisten]\
medical\ de specialitate [i 26
de b\trâni care locuiesc `n c\-
minul din cadrul spitalului.
Cr\ciunul
pe stil vechi
Cre[tinii ortodoc[i de stil
vechi au s\rb\torit, ieri, 7 ia-
nuarie, Cr\ciunul. ~n ]ara
noastr\, cei mai mul]i dintre
credincio[ii acestui rit sunt
reprezenta]i de minoritatea
ru[ilor lipoveni, de cea a u-
crainenilor din Dobrogea [i
cea a sârbilor din Banat. Tot
pe stil vechi pr\znuiesc Na[-
terea Domnului [i românii ba-
sarabeni [i cei de pe Valea Ti-
mocului din Serbia, informea-
z\ Radio TRINITAS, citat de
BASILICA. ~n cre[tinism exis-
t\ dou\ calendare: calendarul
iulian [i calendarul gregorian.
Cel de-al doilea reprezint\ va-
rianta `ndreptat\ a primului.
~n 1582 s-a f\cut aceast\ `n-
Hramul Bisericii „Sf=ntul Ioan Botez\torul“ din R=mnicu Vâlcea dreptare, atunci când s-a con-
statat c\ vechiul calendar a-
Pe 7 ianuarie, `n ziua Soborului Sf. Ioan Prooroc Ioan, ~naintemerg\torul [i Botez\to- vea o `ntârziere de 10 zile. Bi-
Botez\torul, PS Emilian Lovi[teanul, Episcop rul Domnului Iisus, subliniind rolul s\u la sericile apusene au adoptat
Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, `mpreu- Botezul Domnului [i `n iconomia mântuirii calendarul nou imediat. ~n
n\ cu un sobor de preo]i [i diaconi, a oficiat neamului omenesc, `ndemnându-i pe cre[tini R\s\rit, trecerea la calenda-
rul `ndreptat sau la stilul nou
Sfânta Liturghie arhiereasc\ la biserica cu s\-l urmeze `n smerenie [i sfin]enie `n lucra- s-a `ntâmplat mult mai târ-
hramul „Sf Ioan Botez\torul“, din municipiul rea lor pentru mântuirea sufletului.
ziu. Biserica Ortodox\ Româ-
R=mnicu Vâlcea. ~n timpul Sfintei Liturghii a La aceast\ mare s\rb\toare a cre[tin\t\- n\ a f\cut-o `n 1924, când di-
fost hirotonit ca diacon tân\rul Ilie Udrea. ]ii ortodoxe au participat autorit\]i locale, feren]a ajunsese la 13 zile. Al-
Dup\ Sfânta Evanghelie, PS Emilian Lo- preo]i [i numero[i credincio[i din municipiul te Biserici Ortodoxe au r\mas
vi[teanul a ]inut un cuvânt de `nv\]\tur\ `n R=mnicu Vâlcea [i din parohiile vecine. `ns\ pe stilul vechi pân\ as-
care a istorisit via]a [i activitatea Sf=ntului (arhid. Liviu G|MAN) t\zi. E cazul Bisericilor Rus\,
Sârb\, Ucrainean\, al Patri-
arhiei Ierusalimului [i al mo-
Botez\torul“, a fost `nfiin]at\ treniei, Acatistului [i Sfintei spune c\ Biserica Domni]elor nahilor de la Muntele Athos.
`n anul 1943, iar actualul l\ca[ Liturghii. a fost pictat\ atât `n interior, Toate aceste comunit\]i s\r-
de cult a fost ridicat `n 1971. Biserica „Sf. Ioan“ - M\r\- cât [i `n exterior de „coconii“ b\toresc Na[terea Domnului
Parohia Militari III „Sfântul ]ei este cel mai mare sfânt l\- domnitorului [i ai celorlal]i la 7 ianuarie, cu o `ntârziere
ca[ `n\l]at `nainte de 1990 `n demnitari locali de la Curtea de 13 zile fa]\ de stilul nou.
Ioan Botez\torul“ din capital\
are peste 12.000 de familii. Piatra Neam]. ~mbin\ `n mod Domneasc\ din Suceava, gest
armonios stilul bizantin cu cel artistic unic `n epoca Evului Procesiune cu
renascentist. Toate cele patru Mediu, care denot\ deschide- moa[tele Sf=ntului
Sfântul Ioan Botez\torul, turle au forma bulbului de rea, grija pentru educa]ia ti-
pr\znuit `n Moldova ceap\, specific stilului rusesc. nerilor [i ideile novatoare de Grigorie de Nissa
Catapeteasma impresioneaz\ la Curtea lui Vasile Lupu. Biserica Ortodox\ `l va pome-
~n ziua de pomenire a So- prin monumentalitate [i prin A fost s\rb\toare, de ase- ni, m=ine, pe Sfântul Grigo-
borului Sfântului Prooroc execu]ia floral\ deosebit\, `n menea, [i la biserica „Sf. Ioan“ rie, Episcopul Nissei. La bise-
Ioan ~naintemerg\torul [i stil baroc, icoanele care o `m- din Bac\u, unul dintre spa]ii- rica cu hramul „~n\l]area
Botez\torul Domnului, mai podobesc fiind opera pictoru- le sacre a c\ror istorie se pier- Domnului“ - „Domni]a B\la-
multe biserici din Mitropolia lui Lefteriu, ucenicul celebru- de `n anii de `nceput ai veacu- [a“ din Capital\, unde se afl\
Moldovei [i Bucovinei [i-au lui Nicolae Grigorescu. lui al XIX-lea. Doar `n c\r]ile p\rticele din moa[tele Sfântu-
serbat hramul. Credincio[ii lui, se va organiza sâmb\t\
S\rb\toare a fost [i la Bise- vechi se mai pomene[te de sear\ o procesiune, informea-
care l-au cinstit pe Sfântul rica „Sf. Ioan Botez\torul“ din faptul c\ `n cimitirul bisericii z\ TRINITAS TV, citat de
Ioan `n bisericile pe care le o- Suceava, construit\ `n anul se g\sea mormântul lui Ionic\ BASILICA. Racla cu cinstitele
crote[te au participat mier- 1642 de Vasile Lupu. A avut T\utu, nimeni altul decât au- moa[te ale Sfântului Ierarh
curi, 6 ianuarie, la Vecernia destina]ia de paraclis al Cur]ii torul proiectului de Constitu- Grigorie de Nissa va fi pur-
unit\ cu Litia, iar `n ziua de Domne[ti. Atrage aten]ia prin ]ie din 1822 [i cel dintâi pam- tat\ `n jurul bisericii imediat
hram s-au rugat `n cadrul U- armonia propor]iilor. Tradi]ia fletar român. a dup\ slujba Vecerniei cu
Litia. a

4 Actualitate
PE SCURT
„Pandemia“ A(H1N1):
o „formidabil\
opera]iune de
intoxicare“
Pre[edintele Comisiei de S\n\-
tate a Consiliului Europei, Wolf-
gang Wodarg, a ob]inut `nfiin]a-
rea unei comisii de anchet\ cu
privire la rolul firmelor farma-
ceutice `n gestiunea gripei
A(H1N1). ~ntr-un interviu acor-
dat cotidianului „L’Humanité“,
Wodarg repro[eaz\ „lobby[tilor
farmaceutici“ c\ ar fi incitat - in-
clusiv prin corup]ie - exper]i [i
responsabili ai s\nat\]ii publice
s\ alarmeze `n mod exagerat gu-
vernele, `n scopul de a-[i pro-
mova medicamentele. „~n apri-
lie, când prima alert\ a fost dat\
`n Mexico, am fost foarte sur-
prins de cifrele avansate de c\-
tre OMS pentru a justifica pro-
clamarea unei pandemii (...). Nu
existau `nc\ o mie de cazuri, c\
se [i vorbea de pandemia secolu-
lui“, a subliniat Wodarg, care do-
re[te ca ancheta s\ fac\ lumin\
`n ceea ce el nume[te o „formida-
bil\ opera]iune de intoxicare“.
Anomalii
meteorologice
`n Bulgaria
Iarna pe care o parcurgem se
manifest\ destul de neobi[nuit
`n Bulgaria. Dup\ ce au s\rb\-
torit Revelionul `n mâneci scur-
te, bulgarii au fost surprin[i de
z\pada din primele zile ale anu-
lui 2010. Surpriza a fost la fel
de mare [i pentru autorit\]ile
capitalei Sofia, care nu au reu[it
s\ desz\pezeasc\ str\zile, dup\
ce stratul de z\pad\ a ajuns la
10 centimetri pe 5 ianuarie, per-
CM
YK turb=nd serios traficul `n ora[.
A doua zi s-a f\cut din nou cald,
iar vântul puternic venit din-
spre sud a cauzat diferen]e ma-
jore de temperatur\ pe un teri-
toriu restrâns. Astfel, miercuri
la prânz, `ntr-o localitate din re-
giunea Montana (Bulgaria de
nord-vest) s-au `nregistrat mi-
nus 7 grade Celsius, `n timp ce
`ntr-o alta, aflat\ la doar 3-4
kilometri distan]\, temperatura
a fost de plus 10 grade Celsius.
Meteorologii anun]\ c\ aceste
diferen]e mari se vor p\stra [i
`n urm\toarele zile.
Chi[in\ul a[teapt\
banii promi[i de
Moscova
Republica Moldova a[teapt\ din
partea Rusiei, pân\ la sfâr[itul
lunii ianuarie, un r\spuns defi-
nitiv privind creditul de 150 de
milioane de dolari promis de
mai mult\ vreme Chi[in\ului, a
declarat premierul moldovean
Vlad Filat. Potrivit [efului gu-
vernului moldovean, citat de
RIA Novosti, aceast\ problem\
va fi discutat\ cu ocazia vizitei
la Chi[in\u, la sfâr[itul acestei
luni, a prim-vicepremierului rus
Igor {uvalov. La 20 noiembrie,
cu ocazia reuniunii [efilor de gu-
vern din CSI (Comunitatea Sta-
telor Independente) de la Ialta,
Ucraina, premierul moldovean
Vlad Filat a insistat pe lâng\
omologul s\u rus Vladimir Pu-
tin pentru a accelera procedura
de acordare a creditului, sublini-
ind c\ Republica Moldova trece
printr-o perioad\ complicat\,
din cauza crizei mondiale [i a
situa]iei politice interne. a
Obama, `ngrijorat de sl\biciunile
sistemului de securitate al SUA
Pre[edintele Statelor Unite ale
Americii (SUA), Barack Obama, a
anun]at o serie de reforme ale sis-
temului de informa]ii [i ale secu-
rit\]ii aeriene, dup\ atentatul
e[uat asupra unui avion american
de linie din ziua de Cr\ciun, re-
lateaz\ AFP. ~n contextul `n care
Casa Alb\ a dat publicit\]ii, joi
sear\, un raport intermediar de
anchet\ privind caren]ele agen]ii-
lor de informa]ii [i ale sistemelor
de securitate aerian\ [i modul `n
Imigran]ii africani se
revolt\ `n sudul Italiei
a Importante for]e de ordine au fost mobilizate, ieri, `n localitatea italian\
Rosano, din regiunea Calabria, pentru a ]ine sub control o violent\
revolt\ a imigran]ilor extracomunitari a ~nfuria]i de r\nirea inten]ionat\
a doi imigran]i, aproximativ 500 de persoane, `n special africani,
au devastat centrul localit\]ii Rosano, avariind zeci
de autoturisme [i r\sturnând tomberoanele de gunoi pe str\zi a
Protestele imigran]ilor ex-
tracomunitari au reizbucnit,
ieri, `n localitatea Rosano din
Calabria, dup\ confrunt\rile
Ministrul de Interne italian a afirmat c\ incidentele sunt cauzate de faptul c\
„a fost tolerat\, f\r\ a se face nimic concret, imigra]ia clandestin\“
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CIRCULA}IA DE MARE
TONAJ, RESTRIC}IONAT| ~N
TIMI{OARA: Prim\ria Timi[oa-
ra a `nceput s\ monteze la intr\-
rile `n ora[ indicatoare prin care
este restric]ionat\ circula]ia ur-
ban\ cu vehicule ce au gabaritul
mai mare de 7,5 tone, urm=nd ca,
de s\pt\mâna viitoare, s\ se
perceap\ [i taxele de tranzitare a
ora[ului, de 200 de lei pe vehicul.
„Exist\ o hot\râre a Comisiei de
Circula]ie, care interzice accesul
`n ora[ al ma[inilor mai mari de
7,5 tone. Astfel de indicatoare, cu
accesul interzis, vor fi montate la
toate intr\rile `n ora[“, a declarat
CM
YK
care acestea pot fi remediate,
Barack Obama a afirmat c\ „toate
agen]iile [i conduc\torii lor sunt
responsabili de aplicarea acestor
reforme“. „To]i vor fi f\cu]i r\s-
punz\tori dac\ nu o fac“, a subli-
niat liderul de la Casa Alb\. E-
numerând principalele direc]ii de
ac]iune, Barack Obama a men]io-
nat necesitatea ca serviciile de in-
forma]ii s\ „efectueze sistematic
anchete asupra tuturor pistelor `n
principalele cazuri de amenin-
cu for]ele de ordine `ncepute
joi sear\ [i continuate `n cur-
sul nop]ii, soldate cu distru-
geri, r\ni]i [i arest\ri. Potrivit
Flavius Boncea, purt\torul de cu-
vânt al municipalit\]ii. Din banii
colecta]i, administra]ia timi[o-
rean\ va construi noi drumuri `n
ora[. Reprezentan]ii Prim\riei
spun c\ toate [oselele recent re-
f\cute au fost distruse de ma[inile
grele care tranziteaz\ municipiul,
mai ales vara, astfel c\, dup\
doar o lun\-dou\, drumurile ar\-
tau la fel ca `nainte de repara]ii.
Prefectul Mircea B\cal\ consid-
era, `ns\, c\ taxa de tranzitare a
municipiului Timi[oara, `n val-
oare de 200 de lei, aplicat\ ve-
hiculelor cu un tonaj ce dep\[e[te
7,5 tone [i care nu sunt din jude],
este una discriminatorie.
CM
YK
S=mb\t\, 9 ianuarie 2010
]\ri“, precum [i importan]a faptu-
lui de a face s\ circule „mai rapid“
rapoartele asupra acestor ame-
nin]\ri [i de a-[i `nt\ri capacit\-
]ile de analiz\.
Consilierul lui Barack Obama
pentru antiterorism, John Bren-
nan, a declarat la rândul s\u pre-
sei c\ nu a fost la `n\l]imea misi-
unii sale. „I-am spus (pre[edin-
telui SUA - n.r.) c\ m-a[ descurca
mai bine, c\ noi ne-am descurca
mai bine ca echip\“, a ad\ugat
agen]iilor de [tiri italiene,
protestatarii, persoane de
origine african\ care lucreaz\
`n agricultur\, au p\r\sit cele
a TRUPELE ROMÂNE{TI
DIN AFGANISTAN, SUPLIMEN-
TATE CU 100 DE MILITARI:
Trupele române[ti dislocate `n
Afganistan vor fi suplimentate, `n
acest an, cu aproximativ 100 de
militari, a declarat generalul Li-
viu Burhal\, loc]iitorul coman-
dantului Comandamentului Ope-
ra]ional ~ntrunit. „Efectivele ro-
m=ne[ti `n Afganistan vor ajunge,
astfel, la aproximativ 1.200 de mi-
litari, care sunt `mp\r]i]i `n a[a fel
`ncât s\ ne desf\[ur\m toate ac-
tivit\]ile acolo, nu numai batalion
de manevr\, ci [i alte atribu]ii“, a
spus generalul Burhal\. ~n ceea ce
John Brennan, `n timp ce Obama
a p\rut s\ exclud\ ipoteza unor
demisii, insistând mai degrab\
asupra no]iunii de e[ec al `ntre-
gului sistem al c\rui garant este.
„Sunt mai pu]in interesat de
repro[uri, decât de a afla care
sunt aceste erori [i de a le corecta,
pentru o mai mare siguran]\. ~n
calitate de pre[edinte, am respon-
sabilitatea solemn\ de a-mi pro-
teja mai bine ]ara [i compatrio]ii.
{i când sistemul e[ueaz\, eu sunt
responsabil“, a declarat pre[edin-
tele SUA, subliniind c\ serviciile
de informa]ii nu au e[uat `n
adunarea sau transmiterea in-
forma]iilor, ci `n punerea lor cap
la cap, odat\ ce le-au aflat. a
dou\ ad\posturi `n care sunt
caza]i [i au ie[it din nou `n
strad\.
~ntr-o declara]ie preluat\
de agen]ia de pres\ ANSA,
ministrul de Interne Roberto
Maroni a afirmat c\ inciden-
tele de la Rosano sunt cauzate
de faptul c\ „a fost tolerat\,
f\r\ a se face nimic concret,
imigra]ia clandestin\“.
Protestele au izbucnit
dup\ ce doi imigran]i
africani au fost
`mpu[ca]i
Importante for]e de ordine
au fost trimise, `nc\ de joi
sear\, `n localitatea calabrez\
Rosano, pentru a ]ine sub con-
trol o violent\ revolt\ a imi-
gran]ilor. Protestele au izbuc-
nit dup\ ce dou\ persoane de
origine african\ au fost r\nite
de indivizi neidentifica]i, care
au folosit un pistol cu aer com-
primat.
Cei doi r\ni]i au fost inter-
na]i `n spital, fiind `n prezent
`n afara oric\rui pericol, `ns\
revolta imigran]ilor extraco-
munitari, `n special africani, a
sc\pat de sub control. Ace[tia
au devastat centrul localit\]ii
Rosano, avariind zeci de auto-
turisme [i r\sturnând tombe-
roanele de gunoi pe str\zi. ~n
urma confrunt\rilor de strad\
s-au `nregistrat mai mul]i
r\ni]i, atât din rândul protes-
tatarilor, cât [i din cel al local-
nicilor, iar for]ele de ordine au
efectuat mai multe arest\ri.
Potrivit edi]iei electronice a
cotidianului „La Stampa“, la
protestul `nceput joi au par-
ticipat aproape 500 de imi-
gran]i clandestini. Martorii
relateaz\ c\ printre cei care
au ajuns la spital s-au num\-
rat copii [i chiar o femeie
`ns\rcinat\. a
prive[te programele de `nzestrare
a for]elor aflate `n Afganistan, `n
vederea sporirii securit\]ii acesto-
ra, reprezentantul MApN a preci-
zat c\ acestea au fost rediscutate.
„Noi avem o rela]ie foarte bun\ cu
partenerii no[tri americani [i, `n
baza acestui principiu, se vor dez-
volta discu]ii pentru a `nlocui o
parte din tehnica noastr\ `n tea-
trele de opera]ii din Afganistan cu
tehnica cea mai performant\, care
se afl\ `n acest moment `n dotarea
armatei americane“, a precizat
generalul Liviu Burhal\. a
Pagin\ realizat\
de Bogdan CRON}

Protest al sindicali[tilor din
asisten]a social\ [i protec]ia copilului
Federa]ia Na]ional\ Sindica-
l\ din Asisten]\ Social\ [i Pro-
tec]ia Copilului - FNS PRO.A-
SIST protesteaz\ fa]\ de decizia
Guvernului de a disponibiliza
circa 3.000 de angaja]i din uni-
t\]ile de asisten]\ social\, a
declarat pre[edintele Federa-
]iei, Radu Li]\.
Actualul buget pentru agricultur\ va
falimenta 70% dintre exploata]iile agricole
a Reprezentan]ii Federa]iei Agrostar consider\ c\ actualul buget destinat agriculturii
este insuficient [i va duce la `nchiderea a 70% dintre exploata]iile agricole
a Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, a declarat c\ nu este posibil\ o derogare
de la Comisia European\ pentru prelungirea cu cel pu]in un an a ajutoarelor de stat a
Dac\ bugetul alocat Minis-
terului Agriculturii va r\mâ-
ne la 1,4% din PIB, peste 70%
dintre exploata]iile agricole
se vor `nchide, iar al]i 10.000
dintre angaja]ii din sectoarele
viticol, vegetal, animalier vor
r\mâne f\r\ locuri de munc\,
a declarat, ieri, Niculae {te-
fan, pre[edintele Federa]iei
Sindicale Agrostar, la ie[irea
de la `ntâlnirea cu ministrul
Agriculturii, Mihail Dumitru.
„Dac\ bugetul de 1,4% va
r\mâne la fel, din analiza pe
care am f\cut-o, 70% dintre
exploata]iile agricole se vor `n-
chide. Nu [tiu ce se va `ntâm-
pla cu terenurile care vor r\-
mâne neexploatate. {tim c\,
la ora actual\, exist\ 3,5 mi-
lioane de hectare care sunt ne-
lucrate. Mai mult, peste
10.000 de salaria]i din sectoa-
rele viticol, animalier vor intra
`n [omaj“, a afirmat Dumitru.
Potrivit [efului Agrostar,
pia]a agricol\ din România es-
te „neloial\“, iar „sistemul nu
poate fi echilibrat f\r\ o refor-
m\ puternic\“. De asemenea,
oficialul a precizat c\ ministrul
Mihail Dumitru a promis c\ va
pl\ti facturile subven]iilor r\-
mase `n 2009, „pân\ la sfâr[i-
tul lunii februarie“.
Sindicali[tii din agricultur\
ar putea recurge la proteste
dac\ bugetul Ministerului
Agriculturii nu va fi majorat la
4% din PIB, echivalentul a 36
miliarde de lei, potrivit Fede-
ra]iei Agrostar.
„Federa]ia Agrostar va ana-
liza s\pt\mâna viitoare agen-
da de proteste sindicale pen-
tru a `ncerca s\ majoreze bu-
getul Ministerului Agricultu-
rii la 4% din PIB. F\r\ un
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a STATUL VA ~NCERCA
S| ~MPRUMUTE DE LA
B|NCI 120 MILIOANE DE
EURO: Statul român deschide
sezonul `mprumuturilor, ur-
m=nd s\ ia credite `n perioada
imediat urm\toare. Autorit\]ile
vor `ncerca s\ ia de la b\ncile
din România aproape 120 mil-
ioane de euro. Este primul
`mprumut solicitat de Ministe-
rul Finan]elor `n acest an. Pân\
la sfâr[itul lui ianuarie, autori-
t\]ile sper\ c\ vor lua de pe
S=mb\t\, 9 ianuarie 2010
„Am aflat cu stupoare din de-
clara]iile ministrului Muncii de-
spre inten]ia ca aproximativ
3.000 de angaja]i s\ fie disponi-
biliza]i din unit\]ile de asisten]\
social\ `n urma aplic\rii stan-
dardelor de cost `n sistem, prin
care se va realiza o reducere de
37% fa]\ de aloc\rile bugetare
astfel buget de 4% din PIB,
agricultura Românei va dis-
p\rea `n acest an de criz\. (...)
~n bani, solicitarea Agrostar
este de 36 miliarde de lei“, a
men]ionat pre[edintele Agro-
star. Sindicatele din agricul-
tur\ cer alocarea a 4% din
PIB pentru sector.
Nu este posibil\ o
derogare pentru
prelungirea subven]iilor
Ministrul Agriculturii, Mi-
hail Dumitru, a declarat c\
nu este posibil\ o derogare de
la Comisia European\ pentru
prelungirea cu cel pu]in un an
a ajutoarelor de stat, a[a cum
solicit\ reprezentan]ii Fede-
ra]iei sindicale Agrostar.
pia]a interbancar\ aproape 1
miliard de euro. Statul are nevo-
ie de bani pentru a pl\ti salarii-
le [i pensiile, `ntrucât cele dou\
tran[e de la FMI, `n valoare de
2,3 miliarde de euro, vor veni a-
bia `n februarie.
a ROVINIETA ELECTRO-
NIC| AR PUTEA FI AM+NA-
T|: Aplicarea sistemului electro-
nic de verificare a rovinietelor,
programat\ pentru prim\vara
acestui an, ar putea fi amânat\
de faptul c\ licita]ia va fi contes-
CM
YK
din 2009, respectiv o economie de
peste 350 milioane de lei“, preci-
zeaz\ Li]\.
Sindicali[tii consider\ c\
aceast\ decizie a fost luat\ f\r\
o analiz\ temeinic\ a efectelor
cu privire la sistemul de asisten-
]\ social\ [i protec]ia copilului,
„fiind o dovad\ de neprofesiona-
Agrostar, cea mai mare or-
ganiza]ie sindical\ din dome-
niul agricol, a cerut ieri mi-
nistrului Agriculturii prelun-
girea cu cel pu]in un an a aju-
toarelor de stat, printr-o de-
rogare de la Comisia Euro-
pean\.
„Nu este posibil\ o deroga-
re. Ne vom concentra asupra
`nlocuirii formelor de subven-
]ii. Va trebui s\ discut\m cu
partenerii sociali [i alte priori-
t\]i de dezvoltare pe care s\ le
negociem cu Comisia Euro-
pean\“, a spus Dumitru.
Printre temele de discu]ie se
num\r\ ajutoarele de stat care
nu se mai acord\ din acest an,
precum [i bugetul alocat sec-
torului `n anul 2010 [i investi-
]iile prin Programul Na]ional
de Dezvoltare Rural\ (PNDR).
tat\, potrivit informa]iilor remi-
se de Ministerul Transporturilor
[i Infrastructurii. Potrivit sursei
citate, licita]ia a fost atribuit\
consor]iului Novensys - UTI, cu a
treia ofert\ ca sum\ din cele pa-
tru oferte, iar consor]iul Rom-
strade - Vector - Intel va contesta
decizia comisiei de licita]ie, fiind
primii clasa]i ca ofert\.
a IE{IREA ECONOMIEI
MONDIALE DIN CRIZ| ~N
ACEST AN NU ESTE GARAN-
TAT|: Ie[irea economiei mondi-
CM
YK
lism, lips\ de strategie manage-
rial\ privind m\surile anticriz\,
precum [i de necunoa[tere a ro-
lului deosebit pentru societate al
acestui sistem“.
Sindicali[tii atrag aten]ia c\,
`n prezent, unit\]ile de asisten]\
social\ se confrunt\ cu deficit de
personal, deoarece posturile scoa-
se la concurs nu sunt ocupate din
cauza salariilor foarte mici care
sunt oferite [i a condi]iilor deose-
bite de munc\. a
Pre[edintele Agrostar, Ni-
culae {tefan, a afirmat, joi, c\
reprezentan]ii Federa]iei vor
veni cu propuneri concrete la
`ntâlnire.
„~n primul rând vom cere
prelungirea cu cel pu]in un an
a ajutoarelor de stat, care nu
mai pot fi acordate din acest
an, printr-o derogare de la Co-
misia European\, a[a cum s-a
`ntâmplat [i `n cazul altor
state“, a spus {tefan.
Sus]inerea financiar\ de
c\tre stat a produc]iei de car-
ne de porc [i pas\re, ou\, sfec-
l\ de zah\r, orez, in, cânep\,
soia sau tutun, dar [i subven-
]ionarea motorinei pentru lu-
cr\ri agricole [i a energiei
pentru iriga]ii au `ncetat de la
1 ianuarie 2010. a
ale din criz\ `n acest an nu este
garantat\, din cauza „bulelor“
create de investi]iile masive de
fonduri publice `n sistemele fi-
nanciare pentru evitarea colap-
sului acestora, a declarat direc-
torul general al Organiza]iei
Mondiale a Comer]ului (OMC),
Pascal Lamy. „Trebuie s\ fim re-
ali[ti c\ ie[irea din criz\ nu este
garantat\“, a afirmat Lamy. a
Pagin\ realizat\ de
Silviu DASC|LU
Economic 5
PE SCURT
Impozite pe
averile mari
Ministrul Finan]elor, Sebastian
Vl\descu, a vorbit despre posibili-
tatea introducerii unui impozit pe
averile mari, pentru cre[terea
veniturilor bugetare, `ns\ a subli-
niat c\ o astfel de m\sur\ este
dificil de implementat, deoarece
mul]i români sunt proprietari,
de[i „au un nivel economic sc\-
zut“. „~n România, spre deosebire
de alte ]\ri, se pare c\ avem o
emo]ie, `n zona politic\, s\ impo-
zit\m propriet\]ile, mai ales c\ o
mare parte dintre locuitori sunt
proprietari de case [i autoturis-
me, dar au un nivel economic
foarte sc\zut“, a afirmat Vl\de-
scu. „Ideea unei taxe pe averile
mari este vehiculat\ [i poate vi-
itorul proiect privind taxarea va
include [i un capitol privind im-
pozitarea averilor mari“, a ad\u-
gat el. Astfel de impozite exist\
`n mai multe state dezvoltate,
Fran]a aplicând, de exemplu, un
Impozit de Solidaritate pe Avere
(ISF), pentru persoanele a c\ror
avere este evaluat\ de Fisc la
peste 790.000 de euro.
Vor fi impozitate
doar pensiile
de peste 1.000 de lei
Pentru anul 2010 nu sunt prev\-
zute m\suri suplimentare de im-
pozitare a pensiilor, sus]ine
MMFPS. Conform MMFPS, `n
acest an pensiile vor fi impozitate
la fel ca `n anul 2009. Vor fi im-
pozitate doar pensiile mai mari
de 1.000 lei, prin aplicarea,
asupra sumelor ce dep\[esc acest
plafon, a cotei unice de impozi-
tare de 16%. Prin urmare, suma
datorat\ ca impozit este aceea[i
ca [i pân\ `n prezent, precizeaz\
Ministerul. Potrivit MMFPS, `n
anul 2010, pensiile aflate `n plat\
nu vor fi diminuate, ci vor fi `n-
ghe]ate prin men]inerea valorii
punctului de pensie la nivelul lu-
nii decembrie 2009, respectiv
732,8 lei. MMFPS asigur\ pen-
sionarii c\ nu exist\ nici un mo-
tiv de `ngrijorare cu privire la
cuantumul pensiilor, `ntrucât
acestea nu vor suporta nici o
modificare.
CNSRL Fr\]ia solicit\
un salariu minim
de 705 lei
Sindicatele din industria lemnu-
lui, construc]ii de ma[ini, sticl\ [i
ceramic\, comer], turism [i con-
struc]ii, afiliate la CNSLR Fr\]ia,
solicit\ Guvernului aprobarea
Hot\rârii privind salariul minim
brut garantat `n plat\ pe anul
2010 la acela[i nivel cu cel al
bugetarilor, respectiv 705 lei.
Conform apelului, sindicatele cer
aplicarea aceluia[i salariu minim
garantat `n plat\ `n sum\ de 705
lei pe lun\, cât este prev\zut pen-
tru sectorul bugetar, [i pentru an-
gaja]ii din sectorul economic, `n
condi]iile `n care patronatele so-
licit\ ca salariul minim brut
garantat `n plat\ pentru anul
2010 s\ fie de 600 de lei. Prin
Legea unitar\ de salarizare,
salariul minim brut garantat `n
plat\ pe 2010 pentru bugetari
este de 705 lei. a
Cursul valutar
9.01.2010
Dolar SUA 2,9143
Euro 4,1679
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Dac\ ave]i
osteoporoz\, nu
consuma]i cafea,
sucuri [i citrice
Leonard F., jud. Prahova: „Ce
diet\ trebuie urmat\ `n cazul
bolilor reumatismale?“
Dr. Vlad Bejan, medic reu-
matolog: Toate grupele de a-
limente, de origine animal\
sau vegetal\, pun la dispo-
zi]ia organismului principii
nutritive elementare (pro-
teine, glucide, lipide, vita-
mine, microelemente): car-
nea [i produsele din carne
au o valoare energetic\ ma-
re; lactatele [i derivatele
sunt u[or de digerat; gr\si-
mile au o valoare energetic\
mare, prin aportul de peste
90% lipide; cerealele con]in
glucide, care furnizeaz\
50% din valoarea energetic\
a ra]iei zilnice a omului
s\n\tos; legumele, zarzava-
turile [i fructele au o larg\
utilizare `n hrana omului
s\n\tos [i bolnav, av=nd un
aport valoros de s\ruri mi-
nerale [i fibre vegetale; za-
harurile [i produsele zaha-
roase au o digestie [i o ab-
sorb]ie rapid\, d=nd o va-
loare caloric\ mare, `ntr-un
timp scurt; apa potabil\, cu
o mineralizare sub 1g/l, este
cea mai simpl\ [i mai util\
b\utur\; condimentele au o
valoare nutritiv\ redus\,
dar, prin s\rurile minerale
[i aromele pe care le con]in,
favorizeaz\ digestia. ~n bo-
lile reumatismale, trebuie
evitate alimentele genera-
toare de inflama]ii [i cu po-
ten]ial cancerigen (pr\jeli),
precum [i cele care con]in
E-uri, coloran]i, acidifian]i,
stabilizatori. Tot `n cazul
acestor afec]iuni reuma-
tismale inflamatorii, degen-
erative, abarticulare, disme-
tabolice, trebuie urm\rit\,
`n primul r=nd, evitarea uti-
liz\rii alimentelor care ge-
nereaz\ sau `ntre]in meca-
nismele bolii. ~n gut\ nu se
recomand\ consumul de
carne provenit\ de la ani-
male tinere, mezeluri, vise-
cere, supele de carne, r\ci-
turile, stevia, ciupercile, le-
guminoasele, pasta de ro[ii
[i alcoolul. De asemenea, `n
poliartrita reumatoid\, peri-
artrite, reumatism articular
acut trebuie limitat\ uti-
lizarea proteinelor animale
[i glucidelor care `ntre]in in-
flama]ia, iar `n osteoporoz\
trebuie evitat\ cafeaua `n
exces, b\uturile carboga-
zoase [i citricele. Este indi-
cat\ utilizarea cu prec\dere
a alimentelor care corectea-
z\ caren]ele vitamino-meta-
bolice sau aduc antioxidan]i
cu valoare antiinflamatorie,
anticancerigen\, de exem-
plu: ficatul de pe[te, lactate-
le, pe[tele oceanic `n osteo-
poroz\, iar `n poliartrita
reumatoid\, reumatismul
articular acut sau artrita
reactiv\ se recomand\
legume [i fructe ro[ii, pe[te
oceanic, cereale germinate,
produse fermentate lactic,
fibre dietetice. a
Sâmb\t\, 9 ianuarie 2010
Diabetul zaharat diagnosticat `n timpul sarcinii
Diabetul zaharat este ticul de diabet f\r\ a se face
Diabetul gesta]ional este diabetul care apare `n depistat `n momentul `n care alte analize.
timpul sarcinii, din cauz\ c\ pancreasul nu poate valoarea glicemiei (numit\ [i Testul de toleran]\ oral\ la
glucoza din sânge) este prea glucoz\ se impune ca alt test
secreta insulin\ `n cantit\]i suficiente pentru a mare - peste 110 mg/dl. necesar, pentru a exista certitu-
men]ine o glicemie `n limite normale. Diabetul Cel mai simplu test este de- dinea de diabet gesta]ional. Cu
terminarea glicemiei „à jeun“ cel pu]in 8 ore `nainte de acest
gesta]ional este diagnosticat, de obicei, la 2 pân\ la (sângele trebuie recoltat dimi- test este necesar s\ nu m\nân-
8% dintre femeile aflate `n al doilea sau al treilea nea]a, dup\ o pauz\ de cel pu- ce [i s\ nu se bea nimic, excep-
trimestru de sarcin\. Acest tip de diabet este diferit ]in 8 ore, `n care nu se m\nân- tând apa, la fel ca [i `n cazul
c\ [i nu se bea nimic, excep- testului de determinare a glice-
de celelalte tipuri de diabet, prin faptul c\ apare `n tând apa). O variant\ ar fi ca miei. Testul const\ `n testarea
timpul sarcinii [i dispare dup\ na[tere. testarea glicemiei s\ fie reali- glicemiei diminea]a, `nainte [i
zat\ oricând `n timpul zilei (a- dup\ administrarea unui pa-
cesta este a[a-numitul test har cu ap\ [i cu 100 g glucoz\,
cinii, placenta secret\ hor- „random“ al glicemiei). Dac\ dup\ care glicemia va fi testat\
moni care blocheaz\ activita- nivelul glicemiei „à jeun“ este din nou la o or\, dou\ ore [i trei
de Dana Elena M`ndru tea insulinei. Aceste modifi- mai mare de 129 mg/dl sau ore de la administrarea glu-
Pân\ `n prezent nu au fost c\ri hormonale din timpul sar- dac\ dou\ valori ale glicemiei, cozei. Dac\ dou\ dintre cele pa-
identificate cauze specifice ca- cinii induc rezisten]a ]esutu- luate `ntâmpl\tor, `n orice tru valori ale glicemiei testate
re s\ explice apari]ia diabetu- rilor mamei la insulin\, rezul- moment al zilei, sunt peste sunt peste valorile normale,
lui gesta]ional. ~n timpul sar- tând valori mari ale glicemiei. 200 mg/dl, se pune diagnos- atunci se pune diagnosticul de
diabet gesta]ional. Valorile nor-
male la acest test sunt: pentru
glicemia de la `nceputul testu-
lui valori mai mici de 95 mg/dl,
pentru glicemia la o or\ valori
mai mici de 180 mg/dl, pentru
glicemia la dou\ ore valori mai
mici de 155 mg/dl, pentru glice-
mia la trei ore valori mai mici
de 140 mg/dl. De obicei, acest
test se efectueaz\ `n s\pt\-
mânile 24-28 de sarcin\, dar la
gravidele cu risc crescut acest
test se poate face mai devreme.
Risc crescut de apari]ie a di-
abetului gesta]ional prezint\
femeile care au o vârst\ mai
mare de 25 de ani în momentul
sarcinii, femeile diagnosticate
cu diabet gesta]ional în sarcini-
le precedente, femeile care au
dat na[tere unui copil cu greu-
tatea mai mare de 4 kilograme,
femeile cu unul dintre p\rin]i
sau cu rude diagnosticate cu di-
abet de tip II, femeile supra-
ponderale, femeile cu ovar po-
lichistic. Cu un control zilnic
strict al nivelului glicemic [i u-
nul periodic la ginecolog, [anse-
le unei mame diagnosticate cu
diabet gesta]ional de a avea un
copil s\n\tos sunt egale cu cele
ale unei mame f\r\ diabet.
* DANA ELENA M`NDRU ESTE MEDIC REZIDENT
[I MEMBR| AMFOR (ASOCIA}IA MEDICILOR [I
FARMACI[TILOR ORTODOC[I ROMÂNI)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a DE CE APARE OBEZITA- constant rezervele de ATP din or- foarte limitate `mpotriva depresi- puternice `n cazul pacien]ilor
TEA? Cercet\torii americani au ganism [i regleaz\ ritmul cardiac ilor u[oare [i moderate, fiind efi- suferind de depresii foarte grave“,
descoperit, `n urma unui studiu, [i activitatea mu[chilor care sus- ciente doar `n cazul st\rilor depre- a explicat Jay Fourier. Cercet\-
secretele mecanismului molecular ]in scheletul. ~n cazul oamenilor, sive grave. Studiul a fost realizat torii consider\ c\ medicii [i au-
excesul de energie provenind din de o echip\ de cercet\tori de la torit\]ile `n domeniu, la fel ca [i
care controleaz\ consumul ener- consumatorii, nu sunt, poate, con-
getic la nivelul mu[chilor [i care alimentele consumate este `nma- Universitatea Pennsylvania din
gazinat sub form\ de gr\sime sau Statele Unite ale Americii, coordo- [tien]i de faptul c\ eficacitatea u-
permite reglarea greut\]ii corpo- nor medicamente este `n mare
de glucoz\, care pot fi ulterior nat\ de medicul Jay Fourier.
rale. Autorii studiului consider\ parte stabilit\ pe baza unor teste
transformate `n energie de c\tre Cercet\torii americani au realizat
c\ descoperirea lor ar putea con-
moleculele ATP, `n func]ie de clinice care au fost efectuate exclu-
duce la o nou\ abordare clinic\ o meta-analiz\ a datelor prove-
nevoile organismului. Neutraliza- nind de la [ase studii clinice am- siv pe subiec]i care sufereau de ce-
pentru tratarea obezit\]ii, o ma- rea acestei molecule for]eaz\ or- le mai grave forme de depresie. a
ladie care afecteaz\ o treime din ple, `n cadrul c\rora au fost com-
ganismul s\ foloseasc\ mai mult\ parate mai multe tipuri de medica-
popula]ia adult\ a Statelor Unite energie [i s\ stocheze mai pu]in\,
ale Americii. Acest mecanism obli- mente antidepresive, `n timp ce o
permi]ându-i s\ ia mai pu]in `n parte dintre voluntari au primit
g\ organismul s\ `nmagazineze greutate, chiar `n condi]iile unui
calorii [i declan[eaz\ cre[terea `n placebo. Unele cazuri au necesitat
regim alimentar bogat `n calorii. spitalizare, altele nu. „Efectele
greutate. Respectivul mecanism
este controlat prin canalele pota- a ANTIDEPRESIVELE NU reale ale tratamentelor cu antide-
sice, care sunt sensibile la ac]iu- TRATEAZ| DEPRESIILE U{OA- presive, `n raport cu cele bazate pe
nea moleculei ATP (adezino-trifos- RE: Potrivit unui studiu publicat placebo, au fost inexistente sau
fat). Aceste canale potasice (KA- `n „Journal of the American Medi- neglijabile, pentru pacien]ii care
TP) sunt implicate `n numeroase cal Association“, medicamentele sufereau de depresii lejere [i mai
func]ii biologice, precum trans- antidepresive par s\ aib\ efecte pu]in pronun]ate, fiind `ns\ foarte
miterea impulsurilor nervoase, iar
molecula ATP furnizeaz\ tuturor
organismelor vii energia necesar\ Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
pentru desf\[urarea reac]iilor
chimice la nivel celular. Canalele sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com
potasice monitorizeaz\ `n mod

Rom=nia st\ destul de bine la cultur\,
timp liber [i mediu `nconjur\tor
a }ara noastr\ st\ bine la cultur\, timp liber [i mediu `nconjur\tor, `n timp ce infrastructura
[i economia au fost cel mai pu]in apreciate `n indexul „Quality of Life“
stabilit de revista „International Living“ a Cu un num\r de 65 de puncte, Rom=nia ocup\
ultimul loc `n UE [i 53 `n topul mondial privind calitatea vie]ii, `n timp ce Fran]a este lider
pentru al cincilea an consecutiv, urmat\ de Australia, Elve]ia [i Germania a
Rom=nia se afl\ `n 2010 pe
locul 53 `n topul locurilor din
lume unde este cel mai bine de
tr\it [i pe ultimul loc din U-
niunea European\, `n urma
Bulgariei, care se afl\ pe locul
44 `n lume [i penultima `n UE.
România [i Moldova au a-
cumulat acela[i num\r de
puncte, 65, `mpreun\ cu Insu-
lele Cayman [i Insula Domini-
ca, potrivit „Quality of Life In-
dex“, stabilit anual `n luna
ianuarie de revista „Interna-
tional Living“.
Clasamentul mondial este
condus de Fran]a, pentru al
cincilea an consecutiv, urma-
t\ de Australia, iar pentru
`ntocmirea lui s-au analizat,
`n 194 de ]\ri, criterii precum
costul vie]ii, timp liber [i cul-
tur\, economie, mediu, nivel
de libertate, s\n\tate, infra-
structur\, riscuri [i securi-
tate, climat.
Potrivit indexului, capi-
tolele la care ]ara noastr\ st\
cel mai bine sunt timpul liber
[i cultura (74 de puncte),
mediul (75), nivelul de liber-
tate (83) [i riscuri [i securi-
tate (79). ~n schimb, România
st\ cel mai prost la categorii
precum infrastructur\ (56) [i
economie (48).
Raportat la gradul de sigu-
ran]\ al cet\]eanului, Româ-
nia se afl\ la egalitate cu
Botswana, Egipt, Mexic, fiind
dep\[it\ de vecina Bulgaria.
Comisarii desemna]i, evalua]i `n comisiile de specialitate
Audierile comisarilor desem-
na]i vor demara luni, 11 ianua-
rie, la Bruxelles, `n cadrul comi-
siilor de specialitate. ~n confor-
mitate cu dispozi]iile noului Tra-
tat de la Lisabona, Executivul
european este alc\tuit din câte
un reprezentant al fiec\rui stat
membru, noua comisie urm=nd a
fi compus\ astfel dintr-un pre[e-
dinte [i 26 de comisari, fiecare cu
Sâmb\t\, 9 ianuarie 2010 Rom=nia `n UE 7
Guvernul francez vrea s\ introduc\ o PE SCURT
tax\ pe veniturile din publicitatea online Executivul european
a Fran]a ar putea introduce taxe pe veniturile din publicitatea lupt\ `n instan]\
pe internet, urmând s\ utilizeze banii strân[i pentru a sprijini pentru lefurile
activit\]ile creative care au fost afectate de revolu]ia digital\ a angaja]ilor
Propunerea a fost adus\ `n discu]ie `n torul care acceseaz\ reclamele sau linkurile Comisia European\ a decis s\
urma unui sondaj efectuat la cererea guver- sponsorizate este `n ]ar\, potrivit publi- atace `n justi]ie ]\rile Uniunii
nului [i reprezint\ o nou\ provocare adus\ ca]iei. Europene pentru a anula decizia
de Fran]a atitudinii „la liber“ cu care este Unele voci `ns\ subliniaz\ c\ problema lor de a reduce la jum\tate
privit con]inutul pe internet. compens\rii autorilor este una complex\, din cre[terea salarial\ legal\ a
Anterior, Fran]a a stârnit controverse pe moment ce multe dintre melodiile, filmele [i func]ionarilor institu]iilor eu-
plan interna]ional dup\ ce a introdus una textele publicate pe internet sunt create gra- ropene, relateaz\ AFP. „Comisia
dintre cele mai dure legisla]ii din lume pen- tuit de amatori din afara sferei culturale ofi- a confirmat decizia de a face re-
tru combaterea pirateriei online. ciale, f\r\ inten]ia de a se ob]ine beneficii ma- curs la Curtea European\ de
Impozitul ar pune cap\t „`mbog\]irii f\r\ teriale prin aceste lucr\ri. Justi]ie (CEJ), de la Luxemburg,
limit\ sau compensa]ie“, potrivit unuia din- Autorii raportului sugereaz\ [i taxarea `mpotriva hot\rârii celor 27 de
tre autorii raportului, citat de „Libération“. firmelor care furnizeaz\ servicii de acces la ]\ri europene“, a anun]at
Taxa ar fi perceput\ [i dac\ operatorul internet, pentru a investi banii astfel ob]i- purt\torul de cuvânt al
serviciilor de publicitate online ar avea se- nu]i `n industria muzical\ online [i alte „sec- Executivului european, Pia
diul `n afara Fran]ei, atâta timp cât utiliza- toare creative“. a Ahrenkilde Hansen. Consiliul
celor 27 de state europene
hot\râse `n decembrie 2009
acordarea unei cre[teri salariale
de 1,85% pentru cei circa 50.000
de func]ionari [i persoane cu
contract ai institu]iilor europene,
respectiv jum\tate din cre[terea
legal\ de 3,7% care le-a fost
promis\. Cre[terea salarial\ a-
nual\ a func]ionarilor este calcu-
lat\ mecanic pe baza evolu]iei
salariilor func]iei publice a opt
state (reprezentând 76% din
PIB-ul UE), pe durata anului
precedent, precum [i pe baza in-
fla]iei la Bruxelles. Comisia a es-
timat astfel c\ decizia ]\rilor UE
nu este `n conformitate cu legea.
Numeroase state au refuzat cu
vehemen]\ cre[terea prev\zut\
de 3,7%, `n plin\ criz\ eco-
nomic\, unele dintre ele
reduc=nd recent salariile
func]ionarilor lor publici pentru
a sc\dea deficitului public.
Sesizat\, CEJ are nevoie `n me-
die de 16 luni pentru a emite o
decizie. Pân\ atunci, func]ionarii
vor ob]ine doar o cre[tere sala-
rial\ redus\, de 1,85%.
Noi regulamente `n
domeniul pescuitului
La 1 ianuarie 2010 a intrat `n
vigoare un ansamblu de norme
noi, mai stricte, de consolidare a
sistemului de control al politicii
Potrivit indexului „Quality of Life“ dat publicit\]ii de revista „International Living“, comune a Uniunii Europene `n
]ara noastr\ st\ cel mai bine la cultur\, timp liber [i mediu `nconjur\tor domeniul pescuitului „Aceste
La capitolul economie, unde de Elve]ia, Germania, Noua ta]i peste 70 de milioane de norme vor oferi Uniunii
numai Liechtenstein a ob]inut Zeeland\, Luxemburg, Statele vizitatori [i, care, va dura 6 Europene [i statelor membre UE
scorul maxim (100 de puncte), Unite ale Americii, Belgia, luni. Potrivit AmosNews, este instrumente noi [i puternice nu
România este surclasat\ de Canada [i Italia, `n timp ce pentru prima dat\ c=nd Uniu- doar pentru a proteja resursele
m\rilor [i oceanelor de operatorii
]\ri precum Bhutan sau Trini- Marea Britanie nu ocup\ decât nea European\ ia parte la o lipsi]i de scrupule, dar [i pentru
dad Tobago. Nici la s\n\tate pozi]ia 25. Coda[ele clasamen- expozi]ie universal\ `n afara a proteja mijloacele de existen]\
(65 de puncte) românii nu stau tului din acest an sunt Afga- grani]elor sale, iar Rom=nia ale pescarilor corec]i care ar fi
mai bine, aflându-se undeva nistan, Ciad, Sudan, Yemen [i va avea un stand propriu. Te- altfel expu[i unei concuren]e
pe la mijlocul clasamentului, Somalia, cea din urm\ cu 0 ma expozi]iei este „Un ora[ neloiale“, se arat\ `ntr-un comu-
la egalitate de puncte cu Gua- puncte la capitolele timp liber, mai bun, o via]\ mai bun\“, nicat al Comisiei Europene. Noul
temala [i `n spatele Bulgariei. cultur\ [i libertate. legat\ de `mbun\t\]irea stan- sistem le va permite tuturor
Pe de alt\ parte, ]ara noas- dardului de via]\ prin plani- pescarilor s\ `[i exercite meseria
`n condi]ii similare, promovând
tr\ se afl\ la egalitate cu Bul- Calitatea vie]ii `n ora[e, fic\ri urbanistice [i de mediu. astfel o cultur\ a respectului
garia când vine vorba de ni- tema expozi]iei }ara noastr\ va fi prezent\ normelor `n sectorul pescuitului.
velul de libertate (83), dep\- mondiale din 2010 `n cadrul expozi]iei sub forma Noul cadru este format din trei
[ind cu mult Republica Mol- unui pavilion conceput sub regulamente distincte, unul pen-
dova (50 de puncte). La Shanghai, pe 1 mai, va form\ de m\r, pentru a sim- tru combaterea pescuitului ile-
Fran]a [i Australia sunt ur- fi inaugurat\ expozi]ia mon- boliza angajamentul fa]\ de gal, nedeclarat [i nereglementat,
mate `n fruntea clasamentului dial\ 2010, la care sunt a[tep- planul unui „ora[ verde“. a un regulament privind autoriza-
]iile pentru activit\]ile de pes-
cuit ale navelor de pescuit comu-
nitare `n afara apelor comunita-
re [i un regulament de stabilire
un portofoliu specific. Mai mul]i misarii desemna]i `n func]ie de toare, vor dura c=te trei ore. Dez-
vicepre[edin]i, numi]i din rândul competen]ele lor generale, de an- baterea, urmat\ de votul `n plen a unui sistem comunitar de con-
comisarilor, asist\ pre[edintele. gajamentul european al fiec\ruia al deputa]ior europeni, vor avea trol pentru asigurarea respect\-
Dup\ ce a ales pre[edintele Co- [i de independen]a personal\. ~n loc `n data de 26 ianuarie. rii reglement\rilor politicii co-
misiei, `n persoana lui Jose Ma- plus, Parlamentul apreciaz\ `n ce Comisarul desemnat pentru agri- mune `n domeniul pescuitului.
nuel Durao Barroso, Parlamentul m\sur\ ace[tia `[i cunosc porto- cultur\, rom=nul Dacian Ciolo[, Practicile pescuitului ilicit repre-
european urmeaz\ s\ aprobe, foliul poten]ial, precum [i capaci- va fi audiat vineri, 15 ianuarie, de zint\ la nivel global aproximativ
prin vot, Comisia `n ansamblu, nu t\]ile lor de comunicare“, potrivit la 9:00, ora Bruxellesului. 10 miliarde de euro pe an. a
`nainte `ns\ ca ace[tia s\ fie au- procedurilor de aprobare regle- Mandatul Comisiei Europene,
dia]i `n cadrul comisiilor de spe- mentate. Audierilor comisarilor, organul executiv al Uniunii Eu- Pagin\ realizat\
cialitate. Astfel, „PE va evalua co- care vor `ncepe s\pt\m=na vii- ropene, este de cinci ani. a de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Biografii luminoase S=mb\t\, 9 ianuarie 2010

P\rintele Symeon de la Essex,

chip al dragostei dumnezeie[ti
Caracteristica p\rin]ilor `mbun\t\]i]i este spiritul
comp\timitor, dublat de trezvie duhovniceasc\. O
inim\ cald\ `nso]it\ de o rug\ciune adânc\, o
mân\ `ntins\ `ntotdeauna, un zâmbet care te
`ntâmpina mai ales când lucrurile nu st\teau prea
bine. Acesta era p\rintele Symeon de la Essex.
Cine l-a cunoscut poate s\ dea m\rturie despre
sensibilitatea sa [i despre seriozitatea cu care [i-a
`nsu[it credin]a cre[tin\. Elve]ian, convertit la
Ortodoxie, ar fi `mplinit ast\zi 82 de ani. Cuvintele
de mai jos sunt un memento pentru cel care a
fost, `n descenden]a arhimandritului Sofronie de
la Essex, Anglia, unul dintre p\rin]ii cu o
experien]\ duhovniceasc\ remarcabil\.
Date despre via]a p\rintelui lometri de Paris, la periferia nu-
Symeon de la Essex (Brusch- mit\ Sainte-Geneviève-des-Bois.
weiller era numele de familie)
nu s-au p\strat foarte multe.
Lui `nsu[i nu `i pl\cea s\ vor-
~ntâlnirea cu p\rintele
beasc\ despre sine. Vorbea mai Sofronie Saharov
mult despre dragostea lui Hris-
tos [i rug\ciunea f\cut\ pentru Père Sofronie avea acolo o cas\
oameni. S-a n\scut `n Elve]ia pe de retragere. Dar mai bine s\-l l\-
data de 9 ianuarie 1928. Era s\m pe p\rintele Symeon s\ vor-
protestant. Cu toate acestea, a beasc\ despre acea `ntâlnire care
pornit `n c\utarea unui `ndru- a schimbat cursul `ntregii sale
m\tor pentru `nsu[irea rug\ciu- vie]i: „L-am `ntâlnit pe p\rintele
nii lui Iisus. Aflase c\ exist\ `n Sofronie [i cinci minute de `ntre-
Fran]a un ieromonah venit din ]inere cu el au schimbat via]a
muntele Athos care cuno[tea mea. Eram un grup de prieteni
me[te[ugul acestei rug\ciuni. A- din Lausanne, Elve]ia. Eram
tunci, cu mult\ credin]\ `n protestan]i [i ne aflam la `ncepu-
CM Dumnezeu, cel ce va deveni p\- tul studiilor noastre `n drept. Ci-
YK
rintele Symeon a a[teptat va- tisem to]i prietenii «Povestirea u-
can]a de Cr\ciun a anului 1949 nui pelerin rus». Era prima noas-
[i a plecat `n c\utarea acestui tr\ `ntâlnire cu rug\ciunea lui Ii-
monah rus. Nu cuno[tea nici nu- sus. Eram complet naivi [i igno- tor. Dar `n Povestirile unui pele- asemenea, ceva foarte personal, oameni care se grupaser\ [i alc\-
mele, nici adresa. Cine nu are ran]i, `n sensul c\ socoteam c\ rin rus se spunea c\ nu se poate despre care nu avea `n mod nor- tuiau deja o comunitate. Existau
un p\rinte duhovnicesc, dac\ `l am fi singurii din lume care prac- rosti rug\ciunea lui Iisus f\r\ `n- mal cum s\ [tie. Atunci când mi- protestan]i, romano-catolici, or-
caut\ cu toat\ ardoarea, `l va ticam Rug\ciunea lui Iisus. Cre- drumarea unui stare]. P\rintele a vorbit despre acel lucru, am r\- todoc[i, dar nu exista ideea fon-
g\si pân\ la urm\. A[a s-a `n- deam c\ ar fi fost mai eficace s\ Sofronie nu [tia nimic de venirea mas impresionat [i am zis: am d\rii unei m\n\stiri. Aveau nu-
tâmplat [i cu studentul `n drept o rostim `n greac\, dar nu [tiam mea, nici cine eram eu. Era ocu- venit, nu a durat decât cinci mi- mai interesul acesta, c\utarea
din Elve]ia. S-a dus la Vladimir ce pronun]ie s\ folosim. Dar ne- pat `n acel moment s\ vorbeasc\ nute, dar voi reveni. L-am re`n- rug\ciunii. Era destul de compli-
Lossky, cunoscutul teolog al emi- am spus c\ nu are importan]\ de cu ni[te persoane mai `n vârst\ tâlnit pe p\rintele Sofronie `n ia- cat, se vorbeau mai multe limbi,
gra]iei ruse parisiene, care `l cu- vreme ce noi suntem singurii, care veniser\ `n vizit\. I-am spus nuarie 1950. Era bolnav, sl\bise erau mai multe na]ionalit\]i [i,
no[tea foarte bine pe p\rintele deci primii care o rostim, manie- `n dou\ cuvinte pentru ce veni- mult, era aproape invalid.“ pentru a fi, `n ciuda tuturor dife-
Sofronie, [i a ob]inut adresa sta- ra `n care noi spunem rug\ciu- sem. P\rintele Sofronie mi-a Cu toate acestea, la Sainte- ren]elor, uni]i `n rug\ciune, P\-
re]ului rus. Se afla la 20 de ki- nea va deveni tradi]ie pentru vii- spus unul sau dou\ cuvinte [i, de Geneviève-des-Bois veneau mul]i rintele Sofronie a sf\tuit ca rug\-

„Ascultarea [i libertatea nu sunt contradictorii“ din domeniul psihologiei, pentru c\ un

„Putem spune c\ individul aude, dar
nu ascult\, `n timp ce persoana ascult\.
Noi putem auzi ceva, dar, dac\ nu-l ab-
sorbim `n noi, dac\ nu-l asimil\m, cu-
vântul trece pe lâng\ noi. Prin aceast\ a-
similare, noi primim `n noi o alt\ persoa-
n\ [i prin aceasta noi `ncet\m s\ r\mâ-
nem `n cercul nostru `nchis, al individua-
lit\]ii noastre. Trebuie s\ `nv\]\m s\ au-
zim, s\ ascult\m ceea ce spune cealalt\
persoan\ de lâng\ noi, [i astfel s\ stabi-
lim `n mod adev\rat o rela]ie cu aceast\
alt\ persoan\. Am remarcat, la m\n\sti-
re exist\ mult\ lume care vine [i, când
vorbe[ti cu ei, ei nu aud sau, la un nivel
mai `nalt, ei nu ascult\. Este foarte im-
portant s\ ascul]i. Noi, oamenii moderni,
cufunda]i `ntr-o mare de zgomote, sun-
tem satura]i de bombardamentul impre-
siilor vizuale [i auditive exterioare. Un e-
xemplu: când ne plimb\m pe strad\ `n o-
ra[, suferim invazia aceasta de reclame
care este prezent\ pretutindeni. Este un
fapt perfect normal, pentru a ne p\zi, s\
stabilim un fel de ecran, un fel de protec-
]ie. A[a se creeaz\ la om un obicei de a
l\sa s\ treac\ mesajele f\r\ a le asimila,
este un mecanism de ap\rare firesc.
Poate acela[i pericol exist\ [i `n cazul lec-
turilor duhovnice[ti. Avem obiceiul de a
citi, [i uneori chiar de a citi prea mult, `n
sensul c\ nu suntem aten]i la ceea ce se
cite[te. ~n aceste circumstan]e survine
pericolul de a nu mai putea primi `n pro-
funzime un cuvânt care ne este adresat.
Este adev\rat c\ ascultarea este mai im-
portant\ decât `nv\]\tura primit\ prin
lectur\. Când un p\rinte duhovnicesc
vorbe[te, el nu va spune altceva decât ce-
ea ce exist\ [i `n c\r]i, dar când este un
cuvânt viu exprimat, el nu transmite doar
o informa]ie, ci o energie spiritual\, de un-
de importan]a p\rintelui duhovnicesc.
Când `]i vorbe[te un p\rinte duhovni-
cesc se stabile[te o rela]ie interpersonal\,
iar aceasta face ca ascult\torul s\ `ncete-
ze de a fi pur [i simplu un individ `nchis
`n el `nsu[i. El devine o fiin]\ care intr\
`n rela]ie cu o alt\ persoan\ [i, prin a-
ceast\ persoan\, cu cuvântul lui Dum-
nezeu ~nsu[i. La un nivel sau altul, un
p\rinte spiritual transmite un cuvânt ca-
re vine de la Dumnezeu. Paternitatea
spiritual\ nu are nevoie de alte ajutoare
p\rinte spiritual des\vâr[it prime[te cu-
noa[terea [i cuvântul pe care el trebuie
s\ le dea ucenicului s\u nu din ceea ce
[tie, nici din ceea ce a experimentat, ci de
la Dumnezeu. ~n conformitate cu `nv\]\-
tura Sfântului Siluan, p\rintele Sofronie
sublinia c\ p\rintele duhovnicesc se pu-
ne `n situa]a de tabula rasa [i se roag\
f\r\ a ]ine cont de altceva. {i primul cu-
vânt care `i vine `n inim\ este r\spunsul
la problema ucenicului. Cuvântul rostit
de un p\rinte duhovnicesc nu este doar
unul ra]ional corect, ci este un cuvânt
purt\tor al unei energii spirituale venind
de la Dumnezeu ~nsu[i. Dac\ ascult\to-
rul are o inim\ dreapt\, el va primi un
cuvânt care vine de la Dumnezeu.
Scopul vie]ii noastre este a
deveni asem\n\tori lui Hristos
~n starea de c\dere noi suntem `ntr-o
stare de neasem\nare cu Dumnezeu. Iar
ceea ce caracterizeaz\ starea noastr\ de
neasem\nare este individualismul ego-
centric. Pentru a deveni liberi trebuie s\
renun]\m la ego-ul nostru pasional. C\ci
`n starea de c\dere omul nu este liber, el
este sclavul patimilor sale. Pentru a deve-
ni liberi, noi trebuie s\ lupt\m `mpotriva
patimilor noastre, iar una din ele este vo-
in]a proprie, orgoliul. Prin ascultare, noi
ne situ\m pe drumul renun]\rii la egocen-
trism [i prefer\m voin]a unei alte persoa-
ne `n care avem `ncredere [i care socotim
c\ ne va `ndruma c\tre Dumnezeu. Aceas-
t\ ascultare este spontan\, ea nu este dic-
tat\, ca `n alte circumstan]e, de o presiune
exterioar\, de team\, de un calcul, de c\-
utarea unor avantaje. ~n acest sens, ascul-
tarea este liber\. Stare]ul Siluan exprima
foarte bine aceasta când spunea: „Dac\
vrem s\ devenim liberi, trebuie s\ ne le-
g\m pe noi `n[ine“. Adic\ s\ leg\m `n noi
ceea ce ne conduce la p\cat. Pentru c\ a
p\c\tui `nseamn\ a te separa de Dum-
nezeu. {i evitarea de a urma drumului p\-
catului este str\dania de a tr\i conform
poruncilor lui Hristos. Ascultarea [i liber-
tatea nu sunt contradictorii. De fapt, toate
ac]iunile noastre nu au valoare ve[nic\,
dac\ nu sunt f\cute `n spiritul libert\]ii [i
nu sub presiunea unei constrângeri exte-
rioare.“ (Extras din conferin]a sus]inut\ de
p\rintele Symeon de la Essex la Biserica
Rus\ din Bucure[ti, publicat\ `n Buleti-
nul Asocia]iei „Sf=ntul Siluan Athonitul“,
iulie 2008)

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 9 ianuarie 2010 9

ciunea s\ se rosteasc\ `n slavo- apoi s\ `l iubeasc\ pe aproapele.
n\. Acesta a fost `nceputul comu- Aceast\ devia]ie de la spirituali-
nit\]ii care s-a creat `n jurul p\- tate la psihologie este extrem de
rintelui Sofronie [i `nceputul periculoas\, pentru c\ ea inva-
drumului c\tre Ortodoxie al p\- deaz\ toate sufletele. Dac\ noi
rintelui Symeon. ~n 1957 a r\- urm\m Evanghelia, trebuie s\
mas un an de zile la Sainte-Ge- urm\m alt\ cale, [i anume cu-
neviève-des-Bois. Nu putea nici vântul lui Hristos, care spune:
s\ avanseze, nici s\ dea `napoi. „Cine va ]ine la via]a sa o va pier-
A[tepta un semn de la Dum- de. Dar cel care o va pierde pen-
nezeu [i nimic nu se `ntâmpla. tru Mine o va afla“.
Totu[i ceva s-a `ntâmplat `n fe-
bruarie 1958: moartea lui Vladi-
mir Lossky, unul din principalii „S\ avem charisma
teologi ai Ortodoxiei ruse. La discern\mântului
mijlocul lunii iunie `n acela[i an, spiritual!“
de s\rb\toarea Cincizecimii, p\-
rintele Sofronie l-a primit `n Bi- P\rintele Symeon socotea c\
serica Ortodox\ pe cel ce avea s\ tensiunea `ntre Biseric\, pe de o
fie p\rintele Symeon, s\vâr[ind parte, [i ceea ce Scriptura nu-
botezul lui. me[te cu termenul generic „lu-
„Pentru mine, m\rturisea p\- mea“, pe de alta, exist\ de la `n-
rintele Symeon, dou\ lucruri ceputuri, dar c\ ea va cre[te din
mergeau aproape `mpreun\. M\ ce `n ce mai mult [i c\ lumea mo-
gândeam la via]a monastic\ dern\ merge spre pierderea ei.
chiar `nainte de a deveni ortodox. Viziunea sa era una apocaliptic\,
Pân\ la botez, aceast\ dorin]\ a iar aceasta, `n dou\ sensuri: ceea
crescut. Un an mai târziu, comu- ce este r\u va deveni [i mai r\u,
nitatea s-a mutat `n Anglia. Erau iar ceea ce este bun va deveni [i
cu to]ii cinci la num\r, dar, u[or, mai bun. Convertit la Ortodoxie,
grupul a devenit mai numeros“. p\rintele Symeon gândea c\ `n
ziua de ast\zi, nu cantitativ, ci
Iubirea de Dumnezeu calitativ, Ortodoxia este `ntr-o si-
tua]ie mai bun\. Teologia, spu-
[i de aproapele nea el, s-a eliberat de „captivita-
~n via]a sa de monah, p\rinte- tea babilonic\“. Iconografia este
le Symeon a ar\tat o dragoste mai bun\ decât cu un secol `n ur-
dumnezeiasc\, dragoste care `m- m\, cântarea liturgic\ de aseme-
p\rt\[e[te bun\tatea lui Dum- nea, c\r]ile de spiritualitate, de
nezeu pe care suntem datori s\ o teologie ascetic\ sunt la acela[i
tr\im cu ceilal]i, o dragoste p\- nivel ca [i c\r]ile P\rin]ilor Bise-
rinteasc\ ce mângâie [i `nal]\ i- ricii. P\rintele nu era pesimist
nima c\tre Dumnezeu. To]i sfin- cu privire la soarta Bisericii `n a-
]ii afirm\ c\ dobândirea harului ceast\ lume secularizat\. Adesea
Duhului Sfânt este scopul vie]ii spunea: „Marea problem\ pentru
cre[tinului. P\rintele Symeon noi ortodoc[ii este de a [ti cum s\
spunea c\ acest scop se `mpline[- tr\im `n aceast\ lume. Noi avem
te prin smerenie [i iubirea fa]\ armele spirituale care ne permit
de aproapele, fiindc\ prin ele ini- s\ ducem lupta duhovniceasc\ `n
ma omului devine capabil\ s\ bune condi]ii. Nu trebuie s\ ne
primeasc\ [i s\ p\streze acest `ntoarcem c\tre trecut, ci s\ fim
har. „Hristos ne-a dat aceste do- cu fa]a c\tre viitor. Dar trebuie
u\ porunci: iubirea fa]\ de Dum- s\ avem charisma discern\mân-
nezeu [i fa]\ de aproapele ca fa]\ tului spiritual, poate mai mult ca
de noi `n[ine. Cei mai mul]i oa- `n trecut, pentru c\ diavolul este
meni interpreteaz\ acest cuvânt ca o vulpe foarte viclean\. Trebu- CM
YK
- iube[te pe aproapele ca pe tine ie s\ fim aten]i!“. P\rintele Symeon de la Essex cu p\rintele
`nsu]i - gândind «trebuie s\ `l iu- Una dintre cel mai des `ntâlni- Placide Deseille, doi converti]i la Ortodoxie
besc pe aproapele a[a cum m\ iu- te st\ri care fac ravagii `n societa-
besc pe mine». Dar stare]ul Silu- tea actual\ este akedia, lâncezea- de distrac]ie. C\ci atunci când o- occidental\, p\rintele Symeon a dobândirea Duhului Sfânt. ~ns\
an interpreta altfel porunca Dom- la inimii, socotea p\rintele Syme- mul nu este orientat spre mântu- r\spuns c\ nu e important ceea acest har este un dar. „Atunci ce
nului. El spunea c\ trebuie s\ iu- on. Arhimandritul Sofronie consi- ire, spre `mp\r\]ia lui Dum- ce este ortodox, ci ceea ce este putem face noi? se `ntreba, reto-
be[ti pe aproapele ca pe un alter e- dera c\ acest sim]\mânt s-ar ex- nezeu, el se arunc\ spre restul lu- cre[tin. Iar criteriile sunt porun- ric, p\rintele. Sfântul Siluan pu-
go. Aproapele este via]a mea“. plica prin lipsa absen]ei inspira]i- crurilor, spre toate formele de di- cile lui Hristos. ~ntr-unul dintre nea `mpreun\ trei lucruri: sme-
Mul]i oameni, [i aceasta se `n- ei spre mântuire sau prin pierde- vertisment. Pascal, filosoful fran- cuvintele sale, p\rintele amintea renia, iubirea vr\jma[ilor [i Du-
tâmpl\ mai ales `n Occident, rea elanului pentru aceasta. Ake- cez din secolul al XVII-lea, folo- c\ exist\ oameni care se conside- hul Sfânt. Noi ne preg\tim ca
când aud aceast\ porunc\, o `n]e- dia paralizeaz\ complet via]a sea acest termen de divertisment. r\ ortodoc[i, f\r\ a-[i asuma un Duhul Sfânt al lui Dumnezeu s\
leg r\u, pentru c\ ei socotesc c\ noastr\ pe drumul urm\rii lui Când suntem orienta]i spre Dum- mod de tr\ire autentic, compa- vin\, s\ ne ajute când noi ne
primul pas `n dobândirea acestei Hristos. Ea poate lua din punctul nezeu, nu mai exist\ energie [i rându-i cu cei care `[i cump\r\ str\duim, la nivelul la care sun-
virtu]i este iubirea sinelui pro- de vedere exterior diferite forme: dorin]\ pentru divertisment. haine scumpe [i `mbr\cându-se tem noi `n[ine, s\ tr\im [i s\ dez-
priu [i deci trebuie mai `ntâi s\ descurajare, stare ab\tut\, tris- ~ntrebat cum am putea discer- cu ele, ie[ind pe strad\, se soco- volt\m atât cât putem un duh de
se iubeasc\ pe sine [i de abia mai te]e, lenevie, dar [i toate formele ne ce mai este ortodox `n tradi]ia tesc foarte boga]i. Ceea ce este smerenie [i de iubire fa]\ de toa-
important este urmarea lui Hris- t\ lumea, nu doar fa]\ de priete-
tos a[a cum noi ~l primim `n Sfin- nii no[tri, nu doar fa]\ de cre[-
Persoan\ [i individ Dumnezeu exist\ trei Ipostasuri, dar o singur\
Fiin]\. Este o tain\ pentru noi, dar aceasta ne a-
tele Evanghelii [i `n `nv\]\turile
sfin]ilor. P\rintele sf\tuia c\ tre-
tini, ci fa]\ de `ntreaga umanita-
te. Stare]ul Siluan se ruga pen-
„Patimile noastre, toat\ for]a lor, se manifest\ rat\ c\ este o posibilitate in care multiplicitatea buie s\ predic\m pe Hristos, [i tru toat\ omenirea, pentru Ada-
la nivelul voin]ei proprii. Elementul cel mai im- nu desfiin]eaz\ unitatea [i unde unitatea nu dis- nu Ortodoxia; ultima poate deve- mul total, ca [i cum ar fi fost pro-
portant al c\derii omului este egoismul. Noi sun- truge multiplicitatea, ci unde exist\ o complet\ i- ni un idol, un fel de scop `n sine, pria via]\: „Fratele meu este via-
tem egocentrici [i trebuie s\ `nv\]\m ceea ce dentitate `ntre unicitate [i multiplicitate. {i noi, care nu mai conduce `n mod ade- ]a mea“. Da, via]a fratelui meu
Hristos ne-a ar\tat cu propriul s\u exemplu: che- care trebuie s\ reg\sim asem\narea cu Dum- v\rat c\tre Hristos. Uneori, po- este propria via]\. Nu spunea: o
noza, adic\ golirea de propriul eu, pentru a crea nezeu, trebuie s\ tindem a realiza acela[i mod de vestea el mucalit, „duminic\ du- s\ m\ rog pentru mine, o s\ m\
un spa]iu `n care Dumnezeu [i aproapele nostru a fi. Putem spune c\ umanitatea este asemenea p\-amiaza, la m\n\stirea noas- rog [i pentru al]ii“.
s\ poat\ intra. Noi ne-am n\scut to]i ca indivizi lui Dumnezeu, una, dar cu o multiplicitate de tr\ vin foarte mul]i oameni s\ se Conform gândirii p\rintelui
[i ne comport\m to]i ca indivizi, adic\ ca fiin]e persoane. Experien]a ne arat\ totu[i c\ unitatea spovedeasc\ [i uneori sunt mâh- Symeon, noi to]i form\m o familie,
izolate, centrate pe noi `n[ine; trebuie s\ de- noastr\, `ntre persoane umane, nu este deloc nit la sfâr[it c\ am v\zut mul]i ca un imens arbore cu mai multe
venim persoane `n comuniune. Pentru aceea tre- des\vâr[it\ cum este unitatea lui Dumnezeu. ortodoc[i, dar cre[tini nu“. frunze. P\rintele pre]uia mult vir-
buie s\ trecem prin acest moment de kenoz\, de C\ci aceast\ unitate a fost spart\, ca o sticl\, ca tutea ascult\rii, de[i recuno[tea
moarte, pentru a retr\i ca persoane. Doar prin o oglind\ care s-a `mpr\[tiat `n miliarde de mici c\ este dificil s\ o pui `n practic\
iubire se intr\ `n comuniune cu Dumnezeu, iar a- buc\]i. Astfel c\ porunca lui Hristos de a iubi pe Biserica exist\ pentru `n lume, fa]\ de m\n\stire. Lu-
cest Dumnezeu nu este un „individ“, cum facem Dumnezeu [i pe aproapele nostru este drumul la a salva lumea, [i nu mea secularizat\ `n care tr\im as-
noi experien]a cu indivizii umani. cap\tul c\ruia aceast\ multiplicitate de buc\]i pentru a o condamna t\zi cu to]ii o vedea nu ca pe un
Omul a fost creat, cum se spune `n Scriptur\, individuale - individul este, dup\ etimologia pericol care ne amenin]\, ci ca pe
dup\ chipul [i dup\ asem\narea lui Dumnezeu. latin\, ceea ce nu mai poate fi divizat, `mp\r]it, A fi cre[tin este simplu, `n- ceva care trebuie salvat. Pentru c\
Or, acest Dumnezeu, despre care noi vorbim, nu ceea ce `nseamn\ c\ am ajuns la ultima treapt\ seamn\ s\ tr\ie[ti dup\ porunci- Biserica este aici pentru a salva
este nici Dumnezeul Vechiului Testament, nici a diviz\rii - poate, prin iubirea lui Dumnezeu [i a le lui Hristos, iar porunca lui lumea, [i nu pentru a o condamna.
Dumnezeul Islamului, care sunt, am putea zice, aproapelui, s\ conduc\ la unificare.“ (Extras din Hristos este iubirea. Mergând pe Via]a cre[tinului este a[adar o via-
„monoipostatici“, nici Absolutul hindus, care este conferin]a sus]inut\ de p\rintele Symeon de la linia marilor sfin]i, Sfântul Sera- ]\ antinomic\. Smerenia se do-
impersonal, un Absolut unde nu exist\ persoan\. Essex la M\n\stirea Jitianu, jude]ul Dolj, publi- fim de Sarov, Sfântul Siluan A- bânde[te prin ascultare, care este
Noi avem `ntr-adev\r `n Sfânta Treime revela]ia cat\ `n Buletinul Asocia]iei „Sf=ntul Siluan thonitul, p\rintele Symeon `nv\- singurul mijloc de a deveni liberi.
unui mod de a fi `n care exist\ trei Persoane. ~n Athonitul“, iulie 2008) ]a c\ scopul vie]ii cre[tine este (Augustin P|UNOIU)

CM
YK
10 Opinii
RETINA V|ZDUHULUI
C=nd capodoperele re`nvie capodopere: „Concertul“
de Elena DULGHERU
Despre fiecare nou\ premie-
r\ a lui Radu Mih\ileanu se
poate vorbi ca despre cel mai
bun film al s\u. Este o perfor-
man]\ unic\, actualmente, pen-
tru un regizor român (sau ori-
ginar din România, c\ci cineas-
tul e stabilit de mult\ vreme `n
Fran]a) [i extrem de rar\ `n Eu-
ropa [i pe mapamond.
Concertul, filmul s\u lansat
`n România de Independen]a
Film `n noiembrie [i realizat
sub pavilioanele Fran]ei, Itali-
ei, României [i Belgiei, readuce
`n prim-plan repere morale [i
ideatice, pe care hiper-realis-
mul minimalist din ultimele do-
u\ decenii [i mai ales filmul eu-
ropean de autor au ajuns s\ le
cam ignore. Filmul vorbe[te de-
spre restaurarea moral\ prin
muzic\, despre armonia uni-
versal\… a sentimentelor, dar
[i a raselor omene[ti, despre
puterea de coeziune a colectivi-
t\]ilor, despre virtu]ile muzicii
de liant `ntre epoci, persoane [i
lumi altminteri incompatibile.
Filmul concentreaz\ valori
pe care spiritul segrega]ionar al
(post)modernit\]ii s-a obi[nuit
s\ le a[eze `n opozi]ie. Este un
film pro-semit, pro-rus, pro-
francez, pro-]ig\nesc, o pledoa-
rie pentru Marea Art\, ce reu-
ne[te oameni mici [i mari [i cre-
IDEEA CRE{TIN|
Mo[tenirea cea `ntru Hristos
de pr. asist. Georgian
P|UNOIU
Scriu aceste rânduri la
cump\na anilor [i m\ gân-
desc, cu oarecare `ngrijorare,
la copiii no[tri [i la lumea `n
care sunt chema]i s\ creasc\.
Da, cu `ngrijorare, dar n\dej-
dea nu m\ p\r\se[te, [tiind c\
Dumnezeu nu poate l\sa pe
cei care ~l iubesc [i caut\ voia
Lui. Gândind realist, [tim cu
to]ii c\ „Biserica nu-[i alege
timpul `n care tr\ie[te, ci
Dumnezeu i-l d\“. Dac\ este
a[a, nu se cuvine s\ invoc\m
de fiecare dat\ r\ul dinafar\,
ceilal]i, „sistemul“, ci s\ adân-
cim `n noi `n[ine temeiurile
credin]ei, ale bunei f\ptuiri [i
ale dragostei. ~mplinind aceas-
t\ lucrare, vom sim]i binecu-
vântarea lui Dumnezeu `n fa-
milia noastr\, `n via]a copiilor
no[tri, `n tot ceea ce facem. Ce
bucurie mai mare [i ce mângâ-
iere ar putea primi un om cu
familie decât sim]irea c\ Dom-
nul nu l-a uitat nicicând, ie-
[ind iubitor `n `ntâmpinarea
problemelor lui?
Mai [tim totodat\ c\, `n vre-
muri fr\mântate, când cre[tinii
au intuit c\ trebuie s\ se `nt\-
reasc\ duhovnice[te, problemele
lor au primit r\spuns; a[adar,
numai spiritualitatea a `nflorit
chipul Bisericii cu adev\rat. Me-
rit\ s\ reg\sim o astfel de para-
eaz\ pun]i taumaturgice `ntre
trecut [i prezent, `ntre provincii
[i capitale, `ntre suferin]\ [i ju-
bilare. Speran]a, voin]a, solida-
ritatea, poten]ate de capodoper\
au `mpreun\ - ne arat\ Radu
Mih\ileanu - capacitatea s\ de-
staureze destine [i s\ asaneze
g\urile negre ale istoriei.
Iat\ un elogiu adus Marii
Muzici, `ns\ mai ancorat `n
uman (datorit\ armoniei antro-
pic-artistic) decât cel din mag-
nifica parabol\ a lui Fellini E la
nave va (care nu sc\pase de ae-
rul fatidic al pesimismului exis-
ten]ialist, molipsitor pe atunci
`n Italia).
Apropiindu-se de realit\]ile
investigate din interior, f\r\ a-[i
pierde distan]a critic\, Radu
Mih\ileanu intr\ `n empatie cu
universuri etnice [i sociale ex-
trem de variate, c\rora le sur-
prinde ca nimeni altul esen]a
uman\ [i universalitatea, dar [i
coloratura exotic-individual\.
De aici, `mbinarea unic\ dintre
notele liric-dramatic\ [i cea co-
mic\, gradate minu]ios [i inter-
puse prin tehnica contrapunc-
tului, prezent\ `n mai toate fil-
mele sale [i una din cheile suc-
cesului s\u. Re]eta sa, de a vor-
bi numai despre lucruri pe care
le cunoa[te [i le iube[te, nu d\
gre[, `l fere[te de cli[eele sau in-
telectualismele `n care e[ueaz\
al]i cinea[ti când abordeaz\ te-
me similare (ca rela]iile interet-
digm\ [i `n realitatea familiilor
noastre.
Observ\m ast\zi unele ten-
din]e `n ceea ce prive[te via]a
de familie [i educa]ia copiilor.
S\ pomenim doar dou\ dintre
ele: fie o dezarmare total\ `n fa-
]a televizorului [i a presei `n ge-
neral, printr-o imitare simplis-
t\ [i f\r\ discern\mânt a ceea
ce media ofer\, fie printr-o c\l\-
uzire neab\tut\ din partea unor
c\r]i de succes, bestselleruri `n
Occident, care te `nva]\ s\ fii
so]ul perfect [i `ncearc\ s\ te
nice, crimele comunismului, re-
la]ia Orient-Occident) [i confe-
r\ filmelor sale autenticitate,
for]\ [i prospe]ime.
Scenariul (scris de regizor `n
colaborare cu Alain Michel
Blanc [i Matthew Robbins) ur-
m\re[te o impostur\ multiplu-
recuperatoare. Un grup de fo[ti
muzicieni evrei ru[i, membri ai
orchestrei Teatrului Mare din
Moscova, exclu[i din breasl\ la
comanda lui Brejnev, se reune[-
te peste 30 de ani pentru a con-
certa la… Paris. {eful orches-
trei, un dirijor odinioar\ fai-
mos, actualmente om de servi-
ciu la Teatrul Bal[oi, g\se[te `n
cabinetul directorului invita]ia
Palatului Châtelet din Paris
[i… se hot\r\[te s\-i dea curs,
`n forma]ia de acum 30 de ani [i
cu concursul celei mai celebre
violoniste a Fran]ei, fa]\ de ca-
re nutre[te o admira]ie ascun-
s\, a c\rei explica]ie o vom afla
`n final. Dup\ o descindere `n
lumea interlop\ pentru recupe-
rarea fo[tilor muzicieni, r\t\-
ci]i `n cele mai bizare ocupa]ii,
dup\ lupte `ndârjite cu depre-
sia fiec\ruia, dar [i cu propriul
scepticism, Andrei Filipov reu-
[e[te s\ reaprind\ scânteia spe-
ran]ei `n sufletele zdrobite de
istorie ale fo[tilor s\i camarazi,
de care refuzase s\ se dezic\ cu
trei decenii `n urm\. Cu con-
cursul directorului, comunist
fervent, pe care `l mân\ `n
conving\ s\ `]i iube[ti copilul...
Cum s\ tr\im via]a de familie
[i cum s\ cre[tem copiii? Ce re-
pere s\ mai p\str\m din ceea
ce noi am primit cândva, prin
p\rin]i, bunici, preo]i [i prie-
teni? Toate acestea a[teapt\
r\spuns, [i de el ]ine lini[tea
con[tiin]ei noastre.
Via]a de familie este plin\
de `ncerc\ri, de greut\]i, dar
ele devin, prin lucrarea lui
Dumnezeu, surse de bucurie [i
de mul]umire. Educa]ia res-
ponsabil\ nu se poate hr\ni
CM
YK
S=mb\t\, 9 ianuarie 2010
Fran]a speran]a ascuns\ a re-
vigor\rii mi[c\rii interna]iona-
le comuniste, [i cu suportul
unei forma]ii de ]igani l\utari
geniali, ex-orchestra de la Bal-
[oi „invadeaz\“ Parisul. Regizo-
rul surprinde cu mult\ tandre-
]e [i umor `mbinarea tipic ru-
seasc\ de genialitate [i apuc\-
turi ex-sovietice, gregaritate [i
idealism [i impactul dintre
acestea [i sistemul rece [i bine
articulat al showbizului occi-
dental. Un fir epic secundar
dezvoltat `n flashbackuri, po-
vestea tragic\ a deport\rii [i
mor]ii `n Siberia a unui cuplu
de muzicieni evrei care `ndr\z-
niser\ s\ vorbeasc\ la Europa
Liber\ despre prigoana brejne-
vist\, adânce[te mult dramatis-
mul peliculei, `i `mbog\]e[te
doar din c\r]i de psihologie sau
din bro[uri ce se `ntrec `n sfa-
turi care mai de care mai efici-
ente; dincolo de orice metod\
sau „re]et\“ educa]ionale, se
deschide un orizont plin de pa-
radoxuri, de r\sturn\ri [i de
binecuvântare dumnezeiasc\.
Ne str\duim s\ le asigur\m
copiilor tot ceea ce le este nece-
sar din punct de vedere mate-
rial - uneori chiar [i supra. Ui-
t\m - sau pur [i simplu nu rea-
liz\m - c\ nu le putem oferi `n-
s\ totul. ~n pragul s\rb\tori-
lor, se `ntâmpl\ s\ fim pu[i `n
fa]a unui examen teribil: nu
mai [tim ce s\ le mai d\ruim
copiilor; una parc\ nu le-ar
pl\cea, alta parc\ e prea sim-
pl\... Cred c\ nu mai [tim s\
d\ruim, pentru c\ ne l\s\m co-
ple[i]i de materie pe de o parte,
iar pe de alt\ parte am uitat
`ndemnul Sfântului Isaac Si-
rul: „Când oferi ceva, bucuria
s\ fie mai mare decât darul!“.
Ce „investi]ie“ spiritual\ fa-
cem `n via]a copiilor no[tri? Cât
jertfim pentru [lefuirea suflete-
lor lor `ntr-o lume confuz\ [i, `n
adâncuri, din ce `n ce mai tris-
t\? Mo[tenirea cea mai de pre]
pe care am putea s\ le-o l\s\m
este credin]a `n Dumnezeu, fi-
reasc\ [i simpl\ ca o respira]ie,
iubirea de Dumnezeu [i sim]i-
rea prezen]ei Lui `n orice vre-
me. ~n preg\tirea acestei zestre
bogate nu suntem singuri: du-
hovnicul ne st\ aproape, rug\-
substan]a [i `i define[te dimen-
siunea politic\.
Acordurile Concertului 35
pentru vioar\ [i orchestr\ de
Ceaikovski, ales special de regi-
zor pentru melodicitatea cald\
[i mai ales pentru liniile sale
ascendente, subliniaz\ recâ[ti-
garea demnit\]ii de c\tre gru-
pul de arti[ti „cu aripile frânte“.
Montajul secven]ei finale,
când dou\ mâini, cea a tinerei
soliste franceze [i cea a violo-
nistei `n zeghe, deportate `n Si-
beria, articuleaz\ acelea[i acor-
duri (`n cel de-a doilea caz, pe o
vioar\ imaginar\), relev\ `n co-
durile sublimului un m\nunchi
de sensuri [i conota]ii pe care
doar capodopera reu[e[te s\ le
`mbr\]i[eze. {i astfel de secven]e
memorabile nu sunt pu]ine. a
ciunile fra]ilor `ntru Hristos ne
`nt\resc, iar harul Domnului
lucreaz\ peste toate.
Atunci când copiii nu mai vor
s\ asculte [i nu mai tânjesc dup\
slujbele [i rug\ciunile din biseri-
c\, noi trebuie s\ `nte]im dragos-
tea [i rug\ciunea pentru ei. Pare
atât de simplu, [i este, dar când
ajungi `n vâltoare, am\r\ciunea
`]i cuprinde sufletul [i nu vezi
nici o solu]ie la tot ce se `ntâm-
pl\; e de-a dreptul imposibil. ~n-
s\ Cuvântul Cel nemincinos,
Hristos Domnul nostru, ne-a `n-
credin]at: „Cele ce sunt cu nepu-
tin]\ la oameni sunt cu putin]\
la Dumnezeu“ (Luca 18, 27).
Vorbind mai mult cu Dum-
nezeu despre copii, s\ `nv\]\m
a-I `ncredin]a Domnului pe co-
piii no[tri, prin gând [i cuvânt:
Doamne, ei sunt darul T\u `n
via]a noastr\! Ap\r\-i, lumi-
neaz\-le mintea, ferindu-le ini-
ma curat\! P\ze[te-i `ntru dra-
gostea Ta!
~mi `nc\lzesc `nc\ inima cu-
vintele ~nalt Preasfin]itului
Hierotheos Vlachos, Mitropo-
lit `n Grecia, dintr-o sear\ de
priveghere, la `nceputul Pos-
tului Na[terii Domnului. La
Bucure[ti, `ntr-o bisericu]\ de
spital, a vorbit despre familie
[i buna cre[tere a copiilor. Oa-
menii l-au ascultat, i-au adre-
sat `ntreb\ri, `mp\rt\[indu-i
fr\mânt\rile, nelini[tile, dar [i
n\dejdile lor. Omul duhovni-
cesc vorbe[te din ceea ce Dom-
nul `i descoper\, [i nu doar din
c\r]i, urmând nu [tiu ce meto-
de... Lucrul acesta se simte `n
mod evident; e nevoie doar de
pu]in\ aten]ie. a
 S=mb\t\, 9 ianuarie 2010
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
Cre[tinii ortodoc[i dorm `n morminte sub scutul lui Hristos
Ce `nseamn\ „s\rutarea cea mai de pe
urm\“ pe care rudele, prietenii [i cu-
noscu]ii o dau celui r\posat?
Aceasta este pecetea dragostei [i a unirii,
ce leag\ pe cei vii cu cei mor]i [i, totodat\,
semnul iert\rii [i al `mp\c\rii, prin care ne
lu\m r\mas bun de la cel ce pleac\ dintre noi.
Din aceea, `n timpul acesta, se c=nt\ frumoa-
sele [i `nduio[\toarele podobii: „Veni]i, fra]i-
lor, s\ d\m mortului s\rutarea cea mai de pe
urm\“ [i celelalte, `n care Biserica ne zugr\-
ve[te din nou vremelnicia vie]ii p\m=nte[ti,
ne aminte[te c\ to]i vom muri [i ne `ndeamn\
s\ ne rug\m cu to]ii pentru iertarea [i odihna
celui r\posat.
Ce `nseamn\ „ve[nica pomenire“, care
se c=nt\ repausatului la sf=r[itul sluj-
bei `nmorm=nt\rii, la a[ezarea `n mor-
m=nt [i la parastase?
Agenda cre[tinului 11
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDX)
Prin aceasta, ne rug\m lui Dumnezeu ca,
pe de o parte, El s\-{i aduc\ pururea aminte
de cel r\posat, cum s-a rugat t=lharul de pe
cruce: „Pomene[te-m\, Doamne, c=nd vei veni
`n `mp\r\]ia Ta!“, iar, pe de alta, noi, cei vii,
s\ p\str\m o ne`ntrerupt\ aducere-aminte de
d=nsul, s\ nu-l l\s\m `n uitare, ci s\-l pome-
nim totdeauna, rug=ndu-ne pentru d=nsul.
Pentru ce se pune cruce la c\p\t=iul
mor]ilor?
Pentru c\ sf=nta cruce este semnul credin-
]ei celui adormit, semnul lui Hristos [i al biru-
in]ei Lui `mpotriva mor]ii. Crucea, care str\-
juie[te deci morm=ntul cre[tinului, arat\ c\
cel ce doarme sub scutul ei a adormit `ntru
Hristos [i cu n\dejdea c\ se va scula `mpreu-
n\ cu El, la `nvierea cea de ob[te. (~nv\]\tur\
de credin]\ ortodox\)

BIBLIA - VERSET CU VERSET Leg\turile Bisericii

Ospitalitatea lui Avraam, un model al carit\]ii cre[tine
Facerea 18, 8: „{i a luat
Avraam unt, lapte [i vi]elul cel
g\tit [i le-a pus `naintea Lor
[i pe c=nd Ei m=ncau a stat
[i el al\turi de Ei sub copac.“
Istorisirea celei dintâi revel\ri a Sfintei
Treimi, un singur Dumnezeu `n trei persoane,
ISTORII CU T+LC
O decizie `n]eleapt\
Un eremit din pustiul Egiptului istori-
se[te: „Tat\l meu era func]ionar bine cu-
noscut, care, de[i `[i aduna averi, era plin
de mil\ cu cei s\raci [i nenoroci]i. Când a
sim]it c\ i se apropie sfâr[itul, m-a che-
mat, mi-a ar\tat banii [i bog\]iile sale, zi-
cându-mi:
- Iubitul meu fiu, [tiu c\ nu voi mai
tr\i mult [i `nainte de a muri voiesc s\-mi
las afacerile `n regul\. Vreau s\-]i pun o
`ntrebare: iat\ aici banii [i avu]iile mele,
s\ te las `n grija lor sau a lui Dumnezeu?
I-am r\spuns hot\rât:
- Pun ve[nicia `naintea celor trec\toa-
re, de aceea `l aleg pe Dumnezeu [i renun]
la avu]iile pe care rugina le roade [i ho]ii
le fur\. (Grigorie Com[a, O mie de pilde)
MICUL CATEHISM
la stejarul Mamvri, loc recunoscut ast\zi ca fi-
ind situat la aproximativ doi kilometri de He-
bron, continu\ cu prepararea mesei de c\tre
Avraam. Patriarhul, grabnic iubitor de str\-
ini, preg\te[te Oaspe]ilor cele mai bune buca-
te pe care le avea `n marea sa gospod\rie.
M=ncarea pe care el le-o a[az\ pe mas\ Celor
Trei este un semn al mul]umirii aduse divini-
t\]ii, c\ci precum hrana este un dar deosebit
al lui Dumnezeu `n scopul sus]inerii vie]ii bio-
logice de pe p\m=nt, ea devine, `n mod mijlo-
cit, resurs\ de sus]inere a vie]ii suflete[ti prin
d\ruirea ei celor `n nevoie. Tradi]ia ortodox\
nume[te toat\ aceast\ scen\ Filoxenia (ospi-
talitatea) lui Avraam, devenit\ model al cari-
t\]ii cre[tine. „De[i adiat de intui]ii sacre, A-
vraam ~i trateaz\ pe Cei Trei ca pe ni[te c\l\-
tori osteni]i [i fl\mânzi, tratament pe care Ei `l
onoreaz\ `ntr-o perfect\ manier\ antropomor-
f\“, dup\ cum afl\m `ntr-o not\ a Bibliei sau
Sfintei Scripturi, Edi]ie jubiliar\ a Sf=ntului
Sinod, versiune diortosit\ dup\ Septuaginta.
~n iconografie, pentru a se crea o oarecare
uniformitate `n reprezentarea Sfintei Treimi,
au ap\rut erminii sau manuale de pictur\,
precum cea a lui Dionisie de Furna, care stabi-
le[te canoane precise pentru fiecare compozi-
]ie, astfel c\, pentru ospe]ia lui Avraam, se
prescrie o „re]et\“ `n care sunt enumerate toa-
te elementele descriptive: „Casa [i trei `ngeri
[ezând la mas\, având `naintea lor un cap de
bou [i pâini `ntr-o tipsie [i alte blide cu bucate
[i pahar [i o can\ cu vin; de-a dreapta lor, A-
vraam aducând o strachin\ acoperit\, iar de-
a stânga Sarra, care ]ine o strachin\ cu g\in\
`n mâini“. Desigur c\ arta iconografic\ a pro-
pus ulterior inserarea [i a altor detalii, astfel
c\ `n cadru apare [i t=n\rul c\ruia Avraam i-
a poruncit s\ taie „vi]elul t=n\r [i gras“, sau
dimpotriv\, pentru a reda doar icoana Sfintei
Treimi, restul personajelor nu mai apar repre-
zentate, precum `n bine-cunoscuta icoan\ a
lui Rublov. (Lucian APOPEI)
Ortodoxe Române cu
Biserici Ortodoxe de
limb\ greac\ `ntre
anii 1821-1918 (V)
Locurile Sfinte au fost vizi-
tate [i `n perioada 1821-
1918 de numero[i pelerini
români, din toate cele trei
]\ri române[ti. Mul]i dintre
ei au l\sat `nsemn\ri in-
teresante asupra ora[elor [i
a[ez\mintelor biserice[ti pe
care le-au cercetat. A[a a
fost, de pild\, ieromonahul
Chiriac din m\n\stirile
Neam]-Secu, care, `ntre anii
1840-1841, a vizitat Atho-
sul, apoi prin Constantino-
pol, Hios, Rodos, Cipru, Bei-
rut, Sidon, a ajuns `n }ara
Sfânt\, la Ierusalim, Bet-
leem, Nazaret, Tiberiada.
Dup\ ce s-a re`ntors, [i-a
scris `nsemn\rile de c\l\to-
rie care au circulat `n copii
prin m\n\stirile moldovene
(publicate `n 1936). Tot `n
prima jum\tate a secolului
al XIX-lea a f\cut o lung\
c\l\torie la Athos, }ara
Sfânt\, Sinai, Cairo, Cipru
[i Constantinopol un negus-
tor craiovean, Hagi Marin
Nicolau, care a scris scurte
note de c\l\torie. Ieromona-
hul Anania Melega a vizitat
Constantinopolul, }ara
Sfânt\, Muntele Sinai, Rai-
tul [i Cairo, publicându-[i
apoi notele de c\l\torie `n

„Dumnezeu cere recuno[tin]a noastr\ 1869, iar protosinghelul

Chelsie Dimitriu de la Slati-
na a f\cut dou\ pelerinaje,

pentru a ne face vrednici de daruri mai mari“
Rug\ciunile adresate P\rinte-
lui ceresc pot fi de laud\, de mul-
]umire [i de cerere. La slujba Sf.
Liturghii, credincio[ii cânt\: „Pe
Tine Te l\ud\m; pe Tine Te bine-
cuvânt\m; }ie `]i mul]umim,
Doamne, [i ne rug\m }ie, Dum-
nezeul nostru“. Aceste cuvinte,
cântate `n cel mai important mo-
ment al Sf. Liturghii, arat\ cât de
necesare sunt rug\ciunile de lau-
d\ [i de mul]umire. Aflat sub po-
vara nevoilor materiale, omul a-
dreseaz\ adesea mai mult rug\-
ciuni de cerere [i mai pu]in de la-
ud\ [i de mul]umire. Acestea din
urm\, fiind un r\spuns la binefa-
cerile primite de la Dumnezeu [i
o expresie a recuno[tin]ei, au o
valoare deosebit\, eviden]iat\ de
Sf. Ioan Gur\ de Aur, astfel:
„Dumnezeu cere recuno[tin]a
noastr\ nu fiindc\ are nevoie de
ea, ci pentru a ne face vrednici de
`nso]it de câteva maici, pub-
licând o c\rticic\ `n 1885.
Dintre ierarhii care au viz-
itat Locurile Sfinte cei mai
daruri mai mari din partea Lui.
Cine mul]ume[te acela câ[tig\ de seam\ au fost Neofit
mila Domnului, cu `nzecit prisos, Scriban (1875), [i apoi Ghe-
cu tot mai spornic\ dobând\“. Po- rasim Timu[ (1896). Profe-
trivit Fericitului Ieronim, recu- sorul Badea Cire[eanu de la
no[tin]a este o virtute specific Facultatea de Teologie din
cre[tin\, o datorie de onoare, de Bucure[ti a plecat `n }ara
dreptate [i de iubire, o manifesta- Sfânt\ `n 1904, pentru cer-
re natural\, care nu lipse[te nici cet\ri liturgice. Printre scri-
la fiin]ele necuvânt\toare. Ace- itorii care au c\l\torit la
ea[i `nv\]\tur\ fusese sintetizat\, Locurile Sfinte se num\r\
cu mult `nainte de proorocul Isaia, Dimitrie Bolintineanu, Teo-
„Boul `[i recunoa[te st\pânul [i dor Burada [i I. Chiru Na-
asinul ieslea domnului s\u“. nov, care au l\sat intere-
Un alt P\rinte al Bisericii, Fe- sante note de c\l\torie. Nu-
ricitul Augustin, exclam\: „Cum meroasele „proschinitare“
nu e aici un ceas, nici o clip\ `n (descrieri sau ghiduri ale
via]a mea, `n care s\ nu m\ folo- Locurilor Sfinte [i ale Atho-
sesc de binefacerile tale, Doamne, sului), tip\rite la noi `n a-
asemenea nu trebuie nici o clip\ `n cest secol, sunt o dovad\ a
care s\ nu te am `naintea ochilor interesului manifestat de
mei, `n memoria mea, `n care s\ credincio[ii români fa]\ de
nu te iubesc din toate puterile a[ez\mintele biserice[ti de
mele“. (pr. Gheorghe MIH|IL|) la Locurile Sfinte. (pr.
Cezar }|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Arti[ti [i cercet\tori
români, la o
conferin]\ dedicat\
mediului la Bruxelles
Arti[tii Lia Perjovschi [i Virgil
Scripcariu, al\turi de cercet\torii
Ruxandra Dr\ghia-Akli [i
Daniela {uteu, vor participa la
conferin]a paneuropean\ Tipping
Point de la Bruxelles, dedicat\
schimb\rilor climatice [i
protec]iei mediului `nconjur\tor,
conform Mediafax. Participarea
româneasc\ la acest eveniment -
prima conferin]\ paneuropean\
dedicat\ mediului `nconjur\tor
care urmeaz\ summitului ONU
de la Copenhaga din decembrie -
este asigurat\ de Centrul Român
de Informare de la Bruxelles,
reprezentantul Institutului
Cultural Român `n Belgia.
Conferin]a va avea loc pe 25 [i 26
ianuarie, la sediul Comitetului
Economic [i Social European.
Peste 120 de invita]i din `ntreaga
Europ\, arti[ti consacra]i, dar [i
dintre cei tineri [i mai pu]in
cunoscu]i, oameni de [tiin]\,
cercet\tori `n domeniul
schimb\rilor climatice [i
protej\rii mediului `nconjur\tor,
al surselor de energie
neconven]ionale sau regenerabile
[i din domenii conexe (educa]ie,
s\n\tate etc.) se vor `ntâlni la
Bruxelles pentru acest eveni-
ment. Organizatorii conferin]ei
sunt institutele culturale din
re]eaua EUNIC Bruxelles (a
c\rei pre[edin]ie este de]inut\ de
Centrul Român de Informare de
la Bruxelles), al\turi de British
Council, Tipping Point,
Comitetul Economic [i Social
European [i partenerul cultural
belgian Kaaitheater.
Filmul „Concertul“,
de Radu Mih\ileanu,
elogiat `n „Le Temps“
Filmul „Concertul“, de Radu
Mih\ileanu, a fost apreciat de
„Le Temps“, publica]ia elve]ian\
calificând cea mai recent\
pelicul\ semnat\ de regizorul de
origine român\ ca fiind o oper\
„cu mare succes la public“. „La
treizeci de ani dup\ ce a p\r\sit
România, regizorul filmului
«Concertul» pare s\ `[i fi g\sit
lini[tea“, apreciaz\ publica]ia
elve]ian\ de limb\ francez\. Po-
trivit publica]iei, „Concertul“ a
avut peste dou\ milioane de
spectatori, iar spectatorii elve-
]ieni ai „Concertului“ au râs [i au
plâns `n acela[i timp. Film\rile
pentru „Concertul“ au debutat pe
23 mai 2008, `n aceast\ produc]ie
ap\rând, printre al]ii, actorii
români Vlad Ivanov, Valentin
Teodosiu, Ion Sapdaru [i Ovidiu
Cuncea. Lungmetrajul
„Concertul“ a fost filmat `n pro-
por]ie de aproximativ 60% `n
România, o s\pt\mân\ la
Moscova [i restul la Paris. Filmul
a ob]inut, `n ianuarie 2008, cea
mai mare finan]are, de 1,6 mil-
ioane de lei, la cea de-a doua se-
siune a concursului de proiecte
cinematografice din 2007 a
Centrului Na]ional al
Cinematografiei. Proiectul este o
coproduc]ie Castel Film/Les
Productions du Trésor. La
`nceputul lunii mai 2009, filmul
„Concertul“ a primit un sprijin fi-
nanciar `n valoare total\ de
3.875.000 de euro din partea fon-
dului Eurimages al Consiliului
Europei. Produc]ia are un buget
de 21 milioane de dolari. a
CM
YK
S=mb\t\, 9 ianuarie 2010
Eminescu, aniversat la Muzeul Literaturii Române
Muzeul Na]ional al Literatu- orientalistului Sergiu Al-George. Eminescu, literatura român\ [i Va fi vernisat\ o expozi]ie de
rii Române din Bucure[ti (MNLR) Amita Bhose (Calcutta, 1933 - indian\. manuscrise [i documente din ar-
celebreaz\, pe 13 [i 14 ianuarie, Bucure[ti, 1992) este prima tra- Academicienii Eugen Simion hiva muzeului [i va fi prezentat
160 de ani de la na[terea poetu- duc\toare a lui Eminescu `n [i Mihai Cimpoi se vor num\ra documentarul „Eminescu, Vero-
lui Mihai Eminescu, prin lan- spa]iul asiatic, traducerile fiind nica, Creang\“, realizat `n 1914,
printre cei care vor participa la
s\ri de carte [i dezbateri. Pe 13 realizate `n bengali. Dragostea dezbaterea „Este Eminescu poet de Casa de Filme Pathé. Mihai
ianuarie va fi lansat\ o carte de pentru poezia lui Eminescu a de- Eminescu s-a n\scut pe 15 ianu-
na]ional?“, care va avea loc pe 14 arie 1850 la Boto[ani [i a murit
referin]\ dedicat\ marelui poet, terminat-o s\ se stabileasc\ `n
„Eminescu [i India“, de Amita România, unde a predat bengali, ianuarie, la MNLR. Acestora li pe 15 iunie, `n 1889 la Bucu-
Bhose, prezentat\ ca fiind „cea sanscrit\ [i civiliza]ie indian\ la se vor al\tura, printre al]ii, cri- re[ti. Este considerat poetul na-
mai ampl\ [i mai sistematic\ Universitatea Bucure[ti, totoda- ticii Daniel Cristea-Enache [i ]ional, iar opera sa include, de
tratare a problemei rela]iilor t\ traducând `n bengali literatu- Dimitrie Vatamaniuc, membru asemenea, proz\, publicistic\ [i
dintre gândirea indian\ [i opera r\ român\, scriind articole, stu- de onoare al Academiei Române, studii de filosofie [i sociologie,
lui Mihail Eminescu“, potrivit dii, sus]inând conferin]e despre [i arhiepiscopul Ioan Robu. conform Mediafax. a
Rom=nia ar mai putea avea o capital\
cultural\ european\ abia `n 2021
România va mai putea avea un ora[ Capital\
Cultural\ European\ (CCE) abia din 2021,
dac\ se preg\te[te din timp candidatura pentru
competi]ia european\, a spus, `n cadrul unei
conferin]e de pres\, Constantin Chiriac, directorul
teatrului sibian, primul român nominalizat s\ fac\
parte din comitetul de selec]ie [i monitorizare
al Comisiei Europene (CE) pentru CCE.
„Sper s\ pot s\ impun prin Printre posibilele ora[e ro-
aceast\ pozi]ie ca România s\ mâne[ti candidate la statutul
ajung\ s\ acceseze acest statut de CCE se afl\ Ia[ul, conform
pentru unul dintre ora[ele ]\- ultimilor doi mini[tri ai Cul-
turii din România. Primul
rii, cât mai repede, pentru c\
deja lista ]\rilor care au pro- ora[ românesc ajuns CCE a Capital\ European\ a Culturii este un titlu conferit
pus capitale culturale europe- fost Sibiul, `n 2007, la invita- de Parlamentul European unui ora[ pentru un an.
ne este complet\ pân\ `n 2020. ]ia ora[ului partener - Luxem- Programul se deruleaz\ din 1985. Din 2007,
Din p\cate, s-a dormit. Din burg. ~n timp ce Sibiul a fost
invitat s\ fie Capital\ Cultu-
programul al\tur\ câte un ora[ din ]\rile Europei
2021 vom putea s\ avem o ca-
ral\ European\ `n 2007, `n Occidentale cu altul din ]\rile central [i est-
pital\ cultural\ european\ `n europene. ~n anul 2007, ora[ul Sibiu a fost Capitala
România, numai c\ procedura 2021 orice ora[ românesc va
dori s\ repete performan]a European\ a Culturii, `mpreun\ cu Luxemburg
va fi total diferit\ de Sibiu“, a
spus Constantin Chiriac, direc- cultural\ unic\ a Sibiului va Stanca“ din Sibiu, pe care `l Valoarea finan]\rilor alocate
fi nevoit s\ intre `n competi]ie pentru proiectele culturale
torul Teatrului Radu Stanca [i conduce. Teatrul sibian, sub
al Festivalului Interna]ional cu toate ora[ele europene care comanda lui Chiriac, a fost o din 2007 a fost de aproxima-
de Teatru de la Sibiu, conform vor dori acest statut. prezen]\ notabil\ `n cadrul tiv 13.400.000 de euro, supor-
La `nceputul anului 2010,
Agerpres. tuturor CCE din 2007 pân\ `n tate de Prim\ria Municipiu-
cele trei noi capitale culturale prezent, fapt unic `n România, lui Sibiu, Consiliul Jude]ean
Acesta va reprezenta Româ- europene - Essen din regiunea
nia pân\ `n 2012 `n comitetul conform Agerpres. Sibiu, Asocia]ia Sibiu Capita-
Ruhr, Germania, Pécs din Un- l\ Cultural\ European\
de selec]ie, consiliere [i monito- garia [i Istanbul din Turcia -
rizare din cadrul programului 2.062 de evenimente 2007, Ministerul Culturii [i
inaugureaz\ o serie `ntreag\ de Comisia European\. Pro-
comunitar CCE. Constantin de evenimente muzicale, tea- `n Capitala Cultural\ gramul Sibiu Capital\ Cultu-
Chiriac a fost ales `n acest co- trale, coregrafice, cinemato-
mitet european fiind cel care a European\ Sibiu ral\ European\ a adus ora[u-
grafice [i literare, care se lui oportunitatea de a atrage
contribuit esen]ial la succesul adreseaz\ atât locuitorilor lor, Sub egida Programului Si-
o vizibilitate mare, atât pe
Sibiu Capital\ Cultural\ Euro- cât [i vizitatorilor. Ceremonia biu - Capital\ Cultural\ Eu- plan na]ional, dar mai ales pe
pean\ `n 2007, proiect pentru
de inaugurare va avea loc `n ropean\ 2007, au fost prezen- plan european. Conceptul de
care a lucrat timp de 14 ani. data de 9 ianuarie la Essen, la tate 337 de proiecte, `nsu- Capital\ Cultural\ Europea-
Prima reuniune a comitetu- 10 ianuarie la Pécs [i la 16 mând 2.062 de evenimente - n\ `nseamn\, la un nivel
lui european al CCE va avea ianuarie la Istanbul. un caleidoscop de genuri [i di- pragmatic, posibilitatea de
loc `n perioada 9-10 februarie, Constantin Chiriac va fi rec]ii artistice pentru cele mai cre[tere a poten]ialului turis-
la sediul Comisiei Europene prezent la Pécs cu dou\ pre- diferite gusturi, conform Pri- tic al Sibiului [i `mprejuri-
din Bruxelles. miere ale Teatrului „Radu m\riei Municipiului Sibiu. milor. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a GALA STUDEN}ILOR DIN mâne, Ionel Haiduc, le-a spus stu- materiale, pot ajunge prin munc\ re cât mai bun\ `n ceea ce prive[-
STR|IN|TATE: Gala Ligii Stu- den]ilor c\ mul]i dintre ei `[i pot [i rezultate academice de excep]ie te organizarea agen]iei de credite,
realiza cariere `n str\in\tate, la cele mai prestigioase universi- `n ceea ce prive[te proiectul de le-
den]ilor Români din Str\in\tate
doar c\ sunt a[tepta]i s\ se `n- t\]i din lume, conform Agerpres. ge a educa]iei. Ne dorim ca situa-
(LSRS) [i-a desemnat, miercuri,
toarc\ `n ]ar\, `ntrucât statul ro- a STUDEN}II DIN ROM+- ]ia programelor de masterat acre-
câ[tig\torii. Premiul studentul
mân are nevoie de ei. „O nou\ re- ditate `n mod abuziv de minister
anului `n Europa i-a fost acordat NIA SOLICIT| O ~NT+LNIRE
volu]ie precum cea de la 1848 este
lui Andrei Ilie, student la Oxford CU MINISTRUL EDUCA}IEI: Ali- s\ `[i g\seasc\ o rezolvare rapid\
pe cale s\ se realizeze. Ceea ce fa-
University, premiul studentul [i eficient\, iar doctoranzii s\ `[i
ce]i voi `mi d\ optimism, iar cei an]a Na]ional\ a Organiza]iilor
anului `n America de Nord a fost primeasc\ veniturile restante. Ca
`nmânat Corinei Tarni]\, de la care vor reveni sau care r\mân `n Studen]e[ti din România (ANOSR)
a solicitat, joi, ministrului Educa- reprezentan]i ai tinerilor români,
Harvard University, iar marele afar\ trebuie s\ slujeasc\ ]ara“, a dorim [i implicarea ANOSR `n
premiu i-a fost acordat lui Theo- spus Haiduc. Pre[edintele LSRS, ]iei, Petru Daniel Funeriu, o `n-
Sebastian Burduja, a spus c\ stu- tâlnire `n care s\ fie dezb\tute decizii ce privesc acest segment al
dor Bra[oveanu, de la Princenton popula]iei“, arat\ pre[edintele
University. S-au acordat dou\ den]ii care `nva]\ `n str\in\tate problemele actuale ale studen]i-
premii speciale studen]ilor Andrei doresc s\ ofere României exemple lor. „Sper\m ca domnul ministru ANOSR, Cezar Mihai Hâj. a
Anghel, de la Harvard, [i Roxana de excelen]\ [i vor s\ transmit\ Funeriu s\ `[i fac\ timp pentru
Radu - Central European Univer- un mesaj simplu - acela c\ tinerii noi, studen]ii, `n urm\toarele do- Pagin\ realizat\
sity. Pre[edintele Academiei Ro- români, chiar [i f\r\ posibilit\]i u\ s\pt\mâni. Dorim o colabora- de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 9 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/
0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatri-
arhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber S=mb\t\, 9 ianuarie 2010

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

APEL UMANITAR ANUN} Patriarhia Rom=n\

Andreea Mihaela Pandelescu, `n Agen]ia de Pelerinaj BASILICA
vârst\ de 1 an [i 5 luni, a fost diag- Parohia „Sf. Vi-
nosticat\ pe 13 octombrie 2009 cu TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
leucemie limfoblastic\ acut\. neri“ - Pajura din
Bucure[ti va des- la urm\toarele pelerinaje:
Pentru a `nvinge aceast\ boal\
crunt\, Andreea are nevoie de un chide `n curând Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei,
Cabinetul de medi- 1. Boboteaz\ - 2. Boboteaz\ - pelerinaj nr. 20, sector 3;
tratament `n str\in\tate, pentru
un transplant de m\duv\. Suma cin\ de familie. ~n pelerinaj `n Israel `n Israel [i Egipt Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126
necesar\ pentru aceast\ interven- acest sens, anga- Perioada 14-2 20 ianuarie Perioada 11-1 19 ianuarie 04 24;
E-m mail: office@basilicatravel.ro
]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi- jeaz\ asistent me- 2010; 7 zile-6
6 nop]i 2010; 9 zile-8
8 nop]i
nanciare ale p\rin]ilor. dical generalist. Cazare `n regim demipen- Cazare cu mic dejun la hote-
CUI: 23045133 - RC:
J40/300/15.01.2008 O catedral\
Cei care doresc s\ o ajute pe mi- luri 3* [i 4*. CONT LEI:
cu]a Andreea Mihaela Pandelescu
Cerin]e: autori- siune la hotel 4*
Se viziteaz\: Nazareth, Ie-
Se viziteaz\: Nazareth, Ie- RO81RNCB0080097907720001 pentru Capital\!
pot dona bani `n contul deschis pe za]ie de liber\ rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- CONT EURO:
Conturile deschise la BCR -
rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- RO54RNCB0080097907720002
numele mamei: Mancila Ani[oara, practic\ [i asigu- leem, Eilat, Sf. Ecaterina BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - filiala sector 4 Bucure[ti -
leem. Pre]: 840 de euro cu toate
tel: 0730.043.527 rare de malpraxis; Agen]ia Doamnei pentru sus]inerea construirii
Pre]: 730 de euro cu toate taxele incluse, mai pu]in asigu- Coordonator Pelerinaje -
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont cuno[tin]e de ope- taxele incluse, mai pu]in asigu- rarea medical\. Costel Birleanu
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
Cod: RZBR ROBU rare calculator. rarea medical\. CADOU un DVD: „ISRAE- - tel: 0732.128.993;
e-m
mail: costel.birleanu@basilicatra- LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
RO30RZBR0000060011797090 Telefon de con- CADOU un DVD: „ISRAE- LUL, P|M+NTUL M+NTUIRII“ vel.ro -
Adresa: str. Unirii, bl. H3, par- tact: 021 6683310; LUL, P|M+NTUL M+NTUI- Director Agen]ie - Diana Iorga USD: RO26RNCB0075004895030110
ter, BUZ|U DATE DE CONTACT: - tel: 0732128997;
0721355072. RII“ www.basilicatravel.ro e-m
mail: diana.iorga@basilicatravel.ro - EURO:RO96RNCB0075004895030111

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

S=mb\t\, 9 ianuarie 2010 Educa]ie 15

Uniunea European\ `[i face propriul
sistem de ierarhizare a universit\]ilor
a Uniunea European\ va crea un nou sistem global de clasificare a uni-
versit\]ilor a Proiectul de ini]iere a noului sistem de clasificare a universit\]ilor
se va derula pe o durat\ de doi ani, urmând a fi implementat din 2011 a ~n
prezent exist\ dou\ clasamente universitare mai importante, dar rivale: Times
Higher Education Supplement (THES) din Marea Britanie [i Shanghai Jiao Tong
University Academic Ranking of World Universities (SJTU) din China a
Uniunea European\ va crea pentru a da m\sura realiz\rilor Faza de planificare a acestui
un nou sistem global de clasificare sau aspira]iilor na]ionale. nou sistem ar fi avut deja loc `n a
a universit\]ilor, `n `ncercarea de doua jum\tate a lui 2009, urmând
a ameliora nivelul universit\]ilor ca noul clasament european s\ fie
europene [i pentru a `mbun\t\]i
4.000 de universit\]i testat `n prima jum\tate a lui 2010
puterea economic\ a Europei. `n Europa pe un num\r de 150 de universit\]i
Clasamentele na]ionale ale din `ntreaga lume, pentru `nceput
universit\]ilor au devenit o prac- ~n Europa, cele aproximativ doar din domeniul studiilor tehnice
tic\ frecvent\ din anii 1990, `ns\, 4.000 de institu]ii de `nv\]\mânt [i economice. Proiectul are un Cele mai multe universit\]i `n topul Shanghai le au
pe m\sur\ ce `nv\]\mântul su- superior au un num\r de peste 19 buget de 1,1 milioane de euro. Statele Unite (59), fa]\ de 32 de universit\]i
perior a c\p\tat o dimensiune milioane de studen]i [i 1,5 mi-
global\, tot mai mul]i studen]i op- lioane angaja]i. Cu toate acestea, europene. Cu punctaj maxim atât `n topul
tând pentru studii `n str\in\tate, universit\]ile europene au e[uat Dou\ clasamente Shanghai, cât [i `n clasamentul The Times,
s-a dezvoltat tendin]a `ntocmirii `n repetate rânduri `n `ncercarea universitare care Harvard este cel mai bine cotat\ universitate din
de clasamente globale ale univer- de a ocupa o pozi]ie de vârf `n ac- lume. Harvard este pe primul loc [i `n ceea ce
sit\]ilor, relateaz\ EUObserver. tualele clasamente mondiale. conteaz\: THES [i
prive[te op]iunea candida]ilor at=t din Statele
Aceasta `nseamn\ c\ sistemul Proiectul UE de ini]iere a Shanghai Unite c=t [i din lume
de clasificare cap\t\ o tot mai unui nou sistem de clasificare a
mare aten]ie din diferite motive: universit\]ilor se va derula pe o De[i num\rul clasamentelor Ambele clasific\ri se `ntoc- cane erau printre primele 20 de
studen]ii se folosesc de ele pentru durat\ de doi ani, urmând a fi cre[te `n fiecare an, `n prezent e- mesc de la mijlocul anilor 2000 [i universit\]i ale lumii, singurele
a-[i restrânge lista de op]iuni, in- implementat din 2011. xist\ dou\ clasamente universi- institu]ii europene de `nv\]\-
`n general ambele arat\ c\ uni-
stitu]iile publice [i private decid Un consor]iu germano-olan- tare mai importante, dar rivale: mânt superior din top 20 fiind
dezo-belgiano-francez denumit Times Higher Education Supple- versit\]ile americane sunt cu
ce fonduri s\ aloce universit\]ilor Cambridge [i Oxford. ~n acela[i
`n func]ie de pozi]ia lor `n aceste CHERPA a câ[tigat o licita]ie a UE ment (THES) din Marea Britanie mult `naintea celor din Europa
interval de timp, THES includea
clasamente, universit\]ile se pentru realizarea [i testarea unui [i Shanghai Jiao Tong University continental\. `n top 20 doar 12 universit\]i a-
folosesc de ele pentru a se pro- sistem alternativ de clasificare a Academic Ranking of World Uni- ~n ultimele [ase clasamente mericane, patru britanice [i, oca-
mova, iar unii politicieni le invoc\ universit\]ilor din `ntreaga lume. versities (SJTU) din China. Shanghai, 17 universit\]i ameri- zional, una francez\.
Comisia European\ [i unele
dintre statele membre au criticat
Cercetarea este, deocamdat\, cel mai important modul `n care se `ntocmesc aceste
clasamente, spunând c\ sunt
criteriu al ierarhiz\rii universit\]ilor foarte p\rtinitoare [i c\ „nu redau
cu acurate]e natura divers\ [i
multifunc]ional\ a universit\]ilor
Ierarhizarea Shanghai include 502 institu]ii Institutului de Standardizare Interna]ional\ (ISI ~n al doilea rând, pentru a intra `n prima
de `nv\]\mânt superior, iar Universitatea Thomson) din SUA, care, de foarte mul]i ani, sut\ de universit\]i din lume trebuie s\ existe [i a activit\]ilor lor de cercetare“.
Babe[-Bolyai (UBB) se afl\ acum `n jurul clasific\ publica]iile din `ntreaga lume, aproxima- cel mult opt studen]i la un post didactic. ~n Fran]a cere de mult\ vreme
pozi]iei 600, ]inta urm\torilor doi ani fiind s\ tiv 10.000 de astfel de apari]ii cu caracter [tiin]ific România sunt, `n prezent, 22 de studen]i [i se crearea unei alternative europe-
ajung\ `n pozi]ia 550, sus]ine rectorul UBB, fiind grupate `n patru categorii distincte. `ncearc\ diminuarea la 20, ceea ce se va face cu ne la actualele sisteme de clasifi-
prof. univ. dr. Andrei Marga. Un alt indicator este productivitatea [tiin]ifi- un efort financiar considerabil. Apoi trebuie s\ care, sus]inând c\ actualele cri-
Potrivit universitarului clujean, clasificarea c\ a institu]iei, ce depinde de volumul cercet\- fie un raport de unu la unu `ntre cadrele didac- terii de selec]ie favorizeaz\ in-
Shanghai (Academic Ranking of World rilor realizate de fiecare cadru didactic `n parte. tice [i personalul care sprijin\ activitatea aces- stitu]iile anglo-saxone de `nv\]\-
Universities) are `n vedere un singur criteriu, Cele 119 universit\]i române[ti - de stat [i par- tora, respectiv secretariate, administratori etc. mânt superior [i le dezavanta-
produc]ia [tiin]ific\ per capita, dar acesta este ticulare, autorizate [i acreditate - nu au intrat „Accederea `n prima sut\ de universit\]i din
cel mai bun sintetizator al valorii intelectuale a pân\ `n acest moment `n clasamentul Shanghai. lume implic\, de asemenea, o cheltuieli anuale jeaz\ pe cele franceze sau din
unei personalit\]i, institu]ii, facult\]i sau cate- Rectorul UBB consider\ c\ includerea univer- per student de 30.000 de dolari, iar la o popula]ie alte state europene. a
dre universitare. sit\]ilor române[ti `n ierarhia interna]ional\ nu studen]easc\ de pân\ la 30.000 de studen]i tre-
~n privin]a calit\]ii personalului didactic, este u[oar\, concuren]a fiind puternic\, `n care buie s\ fie disponibil un buget anual de 1,5 Pagin\ realizat\
clasificarea Shanghai ia `n considerare eviden]ele „to]i alerg\torii m\resc viteza“, conform Agerpres. miliarde de dolari“, arat\ rectorul UBB.
de Oana RUSU

Pelerinaj Siria - Liban

 06 - 14 martie 2010 
Ziua 1: 06 martie: ~ntâlnire la Aeroportul
„Henri Coand\“ (Otopeni) - plec\ri interna]iona-
le, ora 21:30. Decolare ora 23:30. Sosire ora
04:05. Deplasare la hotel. Cazare Beirut - hotel
4*.
Ziua 2: 07 martie: Mic dejun. Zi `ntreag\
dedicat\ vizit\rii ora[ului Beirut, supranu-
mit „Perla Orientului“. Se viziteaz\ Pigeon
Rock, Muzeul Na]ional [i centrul vechi. ~n ju-
rul Beirutului se viziteaz\ Deir Al Kamar,
Beiteddine, Castelul lui Moise, Râul Barouk.
Cin\ [i cazare Beirut.
Ziua 3: 08 martie: Mic dejun. Deplasare
spre Tripoli. Trecerea grani]ei `n Siria.
Scurt\ oprire la Krak De Chevaliers (Castelul
Cavalerilor), cel mai bine p\strat castel cru-
ciat din Evul Mediu (sec. XII). Oprire la
Castelul lui Saladin de lâng\ portul Lattakia.
Cin\ [i cazare Lattakia - hotel 4*.
Ziua 5: 10 martie: Mic dejun. Aleppo - vizi-
tarea Citadelei, una dintre cele mai impresio-
nante fortifica]ii din lumea arab\. Deplasare
c\tre Palmyra, ora[ul legendarei regine Zeno-
bia, descendenta Cleopatrei, ridicat la rang
de colonie roman\ pe vremea `mp\ratului
Caracalla. Vizitarea unor obiective din Pal-
myra: Templul lui Bel, Tetrapylonul [i Via
Regia. Cin\ [i cazare Palmyra - hotel 4*.
Ziua 6: 11 martie: Mic dejun. Continu\m
vizitarea obiectivelor din Palmyra: Templul
Baal Shamin [i Teatrul Antic. Deplasare la
Ma’aloula (singurul loc unde se mai vorbe[te
aramaica, limba vorbit\ pe timpul Mântuito-
rului) - vizitarea M\n\stirii „Sf. Serghie“ [i a
M\n\stirii „Sf. Tecla“. Vizitarea zonei Syda-
naya - m\n\stirea `nchinat\ Maicii Domnu-
lui (construit\ de `mp\ratul bizantin Iustini-
an), unde se afl\ o icoan\ f\c\toare de mi-
nuni a Maicii Domnului a Sf. Apostol Luca.
Cin\ [i cazare Damasc - hotel 4*.
Ziua 8: 23 martie: Mic dejun. ~ntoarcere `n
Liban. Vizitarea celor dou\ cet\]i biblice Tyrr [i
Sidon, Eshmoun Temple, Khan El Efranj, Cana
Al Jaleel, Maghdousheh. Cin\ [i cazare Beirut.
Ziua 9: 14 martie: Trezire foarte devreme.
Transfer c\tre Aeroportul din Beirut (ora
02:00). Decolare ora 04:50, sosire pe Otopeni
la ora 07:20.
TARIF: 1025 de euro/pers. loc `n dubl\
pentru grup de minimum 30 pers.
Pentru grup `ntre 20-29, pre]ul se ma-
joreaz\ cu 60 de euro/pers.
Suplimentul de single: 190 de euro.
PRE}UL INCLUDE:
- transport avion Bucure[ti-Beirut-Bucu-
re[ti, taxe de aeroport;
- transport cu autocarul cu aer condi]ionat;
- taxe de viz\ pentru Liban [i Siria [i taxe
de frontier\;
- taxe de intrare la obiectivele prev\zute
`n program;
- cazare 8 nop]i `n hotel categoria 4* (cla-
sificare local\) cu demipensiune;
- ghid vorbitor de limba englez\;
- preot `nso]itor [i `nso]itor de grup (translator).
PRIMESC VIZA DE INTRARE ~N SIRIA.
SE RECOMAND| SCHIMBAREA
PA{APORTULUI
Termen limit\ de `nscriere: cu 2 s\pt\-
mâni `nainte de data plec\rii, când se depun
tabele pentru ob]inerea vizelor.
- Programul se poate modifica `n func]ie de
anumite situa]ii speciale, p\strându-se carac-
terul deplas\rii.
- Agen]ia nu r\spunde `n cazul refuzului
autorit\]ilor de la punctele de frontier\ de a
primi turistul pe teritoriul propriu sau de a-i
permite s\ par\seasc\ teritoriul propriu. Tu-
ristul `[i asum\ riscurile de a-i fi refuzat\ in-
trarea `n ]\rile vizitate.
- Compania aerian\/orarul de zbor se pot
modifica.
- Categoria hotelurilor [i a mijloacelor de
transport este cea atribuit\ de autorit\]ile locale.
- Contravaloarea taxelor (de aeroport, viz\,
etc.) pot suferi modific\ri p=n\ la data plec\rii.
- ~n cazul neacord\rii vizei de intrare `n Si-
ria, taxa de viz\ NU ESTE RAMBURSABIL|.
- A[ezarea `n autocar se face `n ordinea a-
chit\rii avansului.

Ziua 4: 09 martie: Mic dejun. Plecare spre
Aleppo (353 km), ora[ vechi `nconjurat de zi-
duri medievale. Trecere prin Ugarit, unde a
fost inventat primul alfabet din lume, `n jurul
anului 12.000 `.Hr. Oprire la M\n\stirea „Sf.
Simeon“ (Qala'at Samean), ridicat\ `n sec. al
V-lea `n jurul stâlpului unde a stat Sf. Sime-
on Stâlpnicul. Vizitarea Catedralei ortodoxe
„Sf. Ilie“. Cin\ [i cazare Aleppo - hotel 4*.
Ziua 7: 12 martie: Mic dejun. Zi de vizitare
a ora[ului Damasc - Catedrala Patriarhiei
Antiohiei, Palatul Azem, Mosheea Umayyad
(ad\poste[te capul Sf. Ioan Botez\torul), Bi-
serica „Sf. Pavel“ [i Casa lui Anania, Strada
Dreapt\, unde Sf. Ap. Pavel a avut revela]ia
divin\, Bazarul Al Hamidieh (cu o vechime de
300 de ani, prima strad\ comercial\ complet
acoperit\ din lume). Cazare [i cin\ Damasc.
PRE}UL NU INCLUDE:
- bac[i[uri obligatorii pentru ghid, [oferi,
personal hotel: 30 de euro/pers. (se achit\ la
aeroport reprezentantului agen]iei).
Documentele necesare c\l\toriei: pa[aport
valabil cel pu]in 6 luni de la data `ntoarcerii.
ATEN}IE!!!!! Persoanele care
au `n pa[aport [tampil\ de ISRAEL: NU
Informa]ii suplimentare: Patriarhia
Rom=n\, Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap.
Pavel“, Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel:
021.310.99.21,
021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel:
021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK
 CM
YK

16 Amvon patristic S=mb\t\, 9 ianuarie 2010

Adev\rul ~ntrup\rii
Na[terea lui Hristos din Fecioara Maria ofer\
fundamentul unirii omului cu Dumnezeu. Abordarea
unui subiect atât de profund, esen]ial vie]uirii
cre[tine, a fost [i va fi centrul oric\rui mod de
teologhisire: Dumnezeu Se face om pentru ca omul
s\ devin\ dumnezeu dup\ har. „Theosis“-ul,
`ndumnezeirea, reprezint\ „inima“ teologiei ortodoxe
[i mai toate explica]iile teologice au `n vedere
aceast\ realitate. ~nomenirea Cuvântului [i
`ndumnezeirea omului sunt dou\ ac]iuni care `[i
r\spund reciproc `n taina `n]elepciunii dumnezeie[ti.
Hristos este calea, unic\, ce deschide posibilitatea
unirii omului cu Dumnezeu, prin Duhul Sfânt. Orice
alt\ teologie care elimin\ adev\rul `nomenirii Unuia
din Treime [i lucrarea harului Duhului rateaz\
esen]ialul. Singur\ teologia care pune `n centru rolul
harului `ndumnezeitor poate evita derivele
sentimentaliste, perfec]ioniste sau exclusiviste.

mentalism, evsevism sau uni-

de pr. drd. Roger formizare poate avea conse-
CORESCIUC cin]e cel pu]in dramatice pen-
tru parcursul omului pe dru-
Hristos se face om, [i omul mul deschis `n mod real `n-
CM
YK

se afl\ `n fa]a acestei realit\]i. dumnezeirii. Hristos vine s\ `l

Chiar dac\ toate puterile ra]i-
unii vin s\ contrazic\ `nome-
nirea Fiului, ne afl\m cu to]ii
`n fa]a unui adev\r care `n a-
ceast\ via]\ poate fi recunos-
cut mai ales prin harul lui
Dumnezeu `nso]it de rug\ciu-
ne. „Mintea cea str\lucitoare“
de care vorbe[te Sfântul Gri-
gorie Palama, „ochiul min]ii
cel limpezit“, „bel[ugul de har
cel prea`ndestul\tor tuturor“
sunt concepte pe care P\rin]ii
le experimentau [i prin care
se deschideau Tainei ne`ntre-
rupte care s-a s\vâr[it [i se va
s\vâr[i pân\ la sfâr[itul vea-
curilor cu fiecare om care la
rândul s\u se dechide acestui
adev\r. „Negr\ita unire“ pro-
voac\ [i pune pe om `n fa]a a-
dâncului dumnezeirii cu tot
ne`n]elesul aferent. Omul e
chemat s\ dobândeasc\ harul
Duhului Sfânt, har care `ns\
nu poate fi dobândit ca orice
altceva (nu e nici competen]\
tehnic\ sau lingvistic\, nici
virtute uman\, nici cunoa[te-
re limitat\). Dobândirea ha-
rului presupune rela]ia ne`n-
trerupt\ cu Dum-nezeu, `n
baza darului pe care Dum-
nezeu `l face omului. Ne spu-
ne Sfântul Grigorie Palama:
„C\ci numai firea noastr\ de-
venit\ ipostas dumnezeiesc `n
Hristos, fiind asemenea cu
Dumnezeu, poate s\ se atot-
des\vâr[easc\ [i s\ cuprind\
`n sine toat\ str\lucirea [i
str\luminarea puterii [i ener-
giei dumnezeiescului Duh“ .
Chiar dac\ uneori, pentru
omul contemporan, limbajul
teologic este un teren prea pu-
]in explorat sau `n]eles, consi-
der c\ o teologie vie nu se poa-
te dispensa `n nici un fel de
rolul prin care descoper\ tai-
nele de nep\truns. Tenta]ia
reducerii teologiei la senti-
ridice `n mod real pe om din
starea `n care se g\se[te. Nu
avem cum s\ edulcor\m nici
aceast\ stare, nici modul `n
care Hristos ac]ioneaz\. Sfân-
tul Grigorie Palama afirm\ :
„Prin fapte, prin cuvinte [i
prin p\timiri ne-a ar\tat no-
u\ toat\ calea m\ntuirii, S-a
urcat apoi la ceruri [i a tras a-
colo pe cei credincio[i, lucrând
`ns\ [i `nnoirea firii pe care [i-
a luat-o de la noi, pentru noi,
sfin]ind-o [i `ndreptând-o, [i
ar\tând-o Tat\lui supus\ `n-
tru toate; [i nu doar firea a `n-
noit-o, ci [i fiecare dintre ipos-
tasurile noastre ale celor cre-
dincio[i le-a `nnoit [i ne-a d\-
ruit iertare de p\catele noas-
tre prin dumnezeiescul Botez,
prin poc\in]\ - pe care a d\ru-
it-o celor c\zu]i - [i prin ~m-
p\rt\[irea cu ~nsu[i sângele [i
trupul Lui.“ Hristos Se face cu
adev\rat om: chiar [i pentru
omul modern care uneori nu
mai prive[te lumea decât `n
lumina schimb\rii fragile, a e-
volu]iei adesea haotice spre
valori discutabile [i rupturi de
tot felul. Nu cred `ns\ c\ aces-
te derive sunt sau ar trebui s\
fie motivul principal de `ngri-
jorare. Nu cred c\ prezentul
ne ofer\ exclusiv direc]ii gre-
[ite. Nu cred nici c\ derivele
ne sunt exclusiv ca-racteristi-
ce. Cred `ns\ c\ sunt extrem
de actuale mesajul [i realita-
tea Na[terii lui Hristos: „~n-
truparea Domnului nostru Ii-
sus Hristos este d\ruit\ la tot
neamul [i tuturor oamenilor
care o voiesc“ (Sfântul Grigo-
rie Palama). ~n aceste coordo-
nate, teologia ofer\ solu]ia u-
nei viziuni integrale: Hristos
Se face om pentru a-l mântui
pe om `n `ntregimea constitu-
]iei sale [i `n spa]iul [i timpul
`n care acesta se g\se[te. Nu
poate fi viziune integral\ dac\
teologia se reduce la sentimen-
talism, evsevism sau unifor-
mizare: automat se pierde ce-
va din esen]ial (sau din verti-
calitatea atitudinii fa]\ de
Dumnezeu, sau din funda-
mentul teologic, sau din inte-
gralitatea m\rturisiirii de cre-
din]\). Coeren]a discursului
teologic nu se poate dispensa
de o fundamentare esen]ial\.
Praznicul Na[terii Domnu-
lui este un praznic al teologi-
ei. Putem intra `n cadrul a-
perceptiv al teologiei acestei
s\rb\tori, propus [i de Sfân-
tul Grigorie Palama, [i de to]i
p\rin]ii, asumându-ne con-
structiv acest cadru. Poate nu
critica infinit\ a modernit\]ii,
ci tocmai deschiderea apetitu-
lui pentru dialogul bine fun-
damentat reprezint\ o moda-
litate de a gusta Cr\ciunul ca
„`nceput al mântuirii noas-
tre“. Imposibilitatea de a de-
p\[i op]iuni ieftine [i conforta-
bile `nchide perspectiva m\r-
turisirii „ theosis“-ului. „Lec-
]ia `n]elegerii Revela]iei - [i
implicit a tainei Na[terii lui
Hristos - trece prin evenimen-
tul pascal al Mor]ii [i ~nvierii.
Darul `n]elegerii Scripturilor
nu vine f\r\ p\timirea Crucii
de c\tre cel ales martor [i p\s-
tr\tor al adev\rului. Fiecare
fenomen se cere sub Cruce,
spunea Sfântul Maxim M\r-
turisitorul. ~n greul `ntuneric
de amiaz\ care `nso]e[te a-
bandonul tuturor categoriilor
inteligen]ei (cu tot ceea ce pa-
re s\ aib\ mai bun), `n moar-
tea f\r\ regrete fa]\ de curio-
zit\]ile, `ndoielile [i `ntreb\ri-
le lumii, mintea teologului
prime[te darul `nvierii [i al
`n\l]\rii la `n]elesuri [i cu-
noa[teri nemaiauzite, când
Duhul se roag\ `ntru dânsul
cu suspine negr\ite. Acesta e-
ste sensul profund al ini]ierii
mistagogice `ntr-o tradi]ie
purt\toare de Duh. F\r\ a-
ceast\ ini]iere `n tainele Re-
vela]iei, Crezul [i dogmele Bi-
sericii nu cap\t\ sens. Atunci
teologia se vars\, a[a cum
spunea p\rintele St\niloae,
`ntr-o balt\ f\r\ semnifica]ie
`n care este posibil orice, dar
nimic cu adev\rat nou [i pro-
fund.“ (Mihail Neam]u, Gra-
matica Ortodoxiei).
Poate c\ iure[ul consumist
evident mai ales `n perioada
care precede s\rb\toarea
Na[terii Domnului nu este de-
cât un apel incon[tient [i r\u-
direc]ionat pe care omul `l fa-
ce unei realit\]i la care nu e u-
[or de ajuns. Omul r\mâne `n-
c\ fascinat de crea]ie (a sa sau
a lui Dumnezeu), [i a[ `ndr\z-
ni s\ m\ `ntreb: cât de fasci-
nat ar fi `n fa]a eviden]ei care
r\stoarn\ scara valorilor tem-
porare? „C\ci dac\ cele ce
sunt sunt pline de minune [i
faptul de a veni ele de la ine-
xisten]\ la existen]\ e dumne-
zeiesc [i mult l\udat, cu cât
mai minunat [i mai dumneze-
iesc [i mai necesar s\ fie l\u-
dat de noi e faptul c\ Dumne-
zeu devine ceva din cele ce
sunt, [i nu simplu un Dumne-
zeu, ci Dumnezeu Cel Ce este
cu adev\rat, [i devine mai cu
seam\ firea noastr\, care n-a
putut sau n-a vrut s\ p\zeas-
c\ modul `n care a fost f\cut\.
C\ci atât de mare [i dumneze-
iesc, negr\it [i de ne`n]eles e
faptul ca firea noastr\ s\ de-
vin\ egal\ cu Dumnezeu, `n-
cât r\mâne cu adev\rat o tai-
n\ cu neputin]\ de cunoscut.“
(Sfântul Grigorie Palama,
Omilia 14 ). a

CM
YK

~n aten]ia
abona]ilor
S=mb\t\, 9 ianuarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 6 (1508) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Nr. 6 (281) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
„Avem oameni
deosebit
de credincio[i
`n parohie“
P\rintele Symeon de la Essex,
chip al dragostei dumnezeie[ti
Caracteristica p\rin]ilor `mbun\t\]i]i
este spiritul comp\timitor, dublat de
trezvie duhovniceasc\. O inim\ cald\
`nso]it\ de o rug\ciune adânc\, o mân\
`ntins\ `ntotdeauna, un zâmbet care te
`ntâmpina mai ales când lucrurile nu
st\teau prea bine. Acesta era p\rintele
Symeon de la Essex. Cine l-a cunoscut
poate s\ dea m\rturie despre
sensibilitatea sa [i despre seriozitatea
cu care [i-a `nsu[it credin]a cre[tin\.
Elve]ian, convertit la Ortodoxie, ar fi
`mplinit ast\zi 82 de ani. Cuvintele de
mai jos sunt un memento pentru cel
care a fost, `n descenden]a
arhimandritului Sofronie de la Essex,
CM
Anglia, unul dintre p\rin]ii cu o
YK
experien]\ duhovniceasc\ remarcabil\.
Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI
Crucea de ghea]\ este pre-
zent\ `n fiecare an la s\rb\toa-
rea Bobotezei. Este t\iat\ din
blocuri mari de ghea]\ din râ-
uri, cu fer\str\ul, toporul sau
cu drujba. Ea semnific\ gerul
Bobotezei, dar simbolizeaz\ [i
apa care sfin]e[te [i cur\]\. a
Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
EVENIMENT
PAGINA 16
Vl\descu: Situa]ia României este mai
bun\ decât imaginea care a fost creat\
Ministrul Finan]elor Publi-
ce, Sebastian Vl\descu, a de-
clarat, ieri, c\ s-a creat despre
România o imagine `n care
toat\ lumea se a[teapt\ la o
pr\bu[ire, pe fondul lipsei de
`ncredere, dar c\ „nu trebuie
s\ fim atât de `ngrijora]i“.
„Nu cred c\ trebuie s\ fim
atât de `ngrijora]i. S-a creat o
imagine despre România `n ca-
re `ncrederea a disp\rut, iar
toat\ lumea se a[teapt\ s\ ne
Taxa de poluare auto a crescut cu 14%
Taxa de poluare auto a
crescut cu 14,2% de la 1 ianu-
arie, ca urmare a modific\rii
cursului de schimb stabilit de
Banca Central\ European\,
care a urcat de la 3,73 lei/eu-
ro, cota]ia aplicat\ `n 2009, la
4,26 lei/euro.
Astfel, dac\ anul trecut
pentru o ma[in\ Euro 3, ve-
CM
YK
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
EDUCA}IE
Uniunea European\
`[i face propriul
sistem de ierarhizare
a universit\]ilor
PAGINA 15
pr\bu[im“, a spus Vl\descu, la
dezbaterile din Comisiile reuni-
che de 3-4 ani, cu o capacitate
cilindric\ de 1.500 de centri-
metri cubi [i norm\ de polua-
re de 250 de grame CO2/km,
se pl\teau 7.510 lei, `ncepând
cu 1 ianuarie 2010 taxa de po-
luare pentru aceea[i ma[in\
este de 8.580 de lei.
~n fiecare an, cursul de
schimb stabilit la 1 octombrie
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
te de buget-finan]e pentru apro-
barea bugetului pentru 2010.
El consider\ c\ 2010 va fi
greu, `ns\ va fi primul an `n
care „va rena[te speran]a“ [i se
va relua cre[terea economic\.
El a precizat c\ va purta
discu]ii s\pt\mâna viitoare,
dup\ trecerea bugetului prin
Parlament, despre modalit\-
]ile prin care vor putea fi sti-
mulate dezvoltarea [i inves-
ti]iile. a
de Banca Central\ Europea-
n\ reprezint\ cota]ia la care
se pl\tesc `n anul urm\tor ac-
cizele, taxa auto [i impozitul
pentru petrolul din produc]ia
intern\.
De la 1 ianuarie 2010, pro-
prietarii ma[inilor cu motori-
z\ri Euro 4 pl\tesc [i ei taxa
de prim\ `nmatriculare. a
1 LEU exemplarul
CULTUR|
Eminescu
aniversat la
Muzeul Literaturii
Române
PAGINA 12
basilica.ro
RELIGIOS
SF+NTUL IOAN BOTEZ|TORUL
A FOST CINSTIT ~N TOAT| }A-
RA: Credincio[ii din ora[ul F\-
g\ra[ l-au avut, pe 7 ianuarie,
`n mijlocul lor pe IPS Lauren-
]iu, Mitropolitul Ardealului.
~nalt Preasfin]ia Sa a oficiat
Sfânta Liturghie `n biserica
cu hramul „Sfântul Ioan Bote-
z\torul“, `nconjurat de un so-
bor de preo]i [i diaconi.
Pagina 3
S|N|TATE
DIABETUL ZAHARAT DIAGNOS-
TICAT ~N TIMPUL SARCINII:
Diabetul gesta]ional este dia-
betul care apare `n timpul CM
YK
sarcinii, din cauz\ c\ pan-
creasul nu poate secreta in-
sulin\ `n cantit\]i suficiente
pentru a men]ine o glicemie
`n limite normale.
Pagina 6
ROM+NIA ~N UE
ROM+NIA ST| DESTUL DE BINE
LA CULTUR|, TIMP LIBER {I
MEDIU ~NCONJUR|TOR: }ara
noastr\ st\ bine la cultur\,
timp liber [i mediu `nconjur\-
tor, `n timp ce infrastructura
[i economia au fost cel mai
pu]in apreciate `n indexul
„Quality of Life“ stabilit de re-
vista „International Living“.
Pagina 7
ECONOMIC
ACTUALUL BUGET PENTRU
AGRICULTUR| VA FALIMENTA
70% DINTRE EXPLOATA}IILE
AGRICOLE: Reprezentan]ii Fe-
dera]iei Agrostar consider\
c\ actualul buget destinat
agriculturii este insuficient [i
va duce la `nchiderea a 70%
dintre exploata]iile agricole.
Pagina 5
 CM
YK

S=mb\t\, 9 ianuarie 2010 Amvon patristic 13

Adev\rul ~ntrup\rii
Na[terea lui Hristos din Fecioara Maria ofer\
fundamentul unirii omului cu Dumnezeu. Abordarea
unui subiect atât de profund, esen]ial vie]uirii
cre[tine, a fost [i va fi centrul oric\rui mod de
teologhisire: Dumnezeu Se face om pentru ca omul
s\ devin\ dumnezeu dup\ har. „Theosis“-ul,
`ndumnezeirea, reprezint\ „inima“ teologiei ortodoxe
[i mai toate explica]iile teologice au `n vedere
aceast\ realitate. ~nomenirea Cuvântului [i
`ndumnezeirea omului sunt dou\ ac]iuni care `[i
r\spund reciproc `n taina `n]elepciunii dumnezeie[ti.
Hristos este calea, unic\, ce deschide posibilitatea
unirii omului cu Dumnezeu, prin Duhul Sfânt. Orice
alt\ teologie care elimin\ adev\rul `nomenirii Unuia
din Treime [i lucrarea harului Duhului rateaz\
esen]ialul. Singur\ teologia care pune `n centru rolul
harului `ndumnezeitor poate evita derivele
sentimentaliste, perfec]ioniste sau exclusiviste.

mentalism, evsevism sau uni-

de pr. drd. Roger formizare poate avea conse-
CORESCIUC cin]e cel pu]in dramatice pen-
tru parcursul omului pe dru-
Hristos se face om, [i omul mul deschis `n mod real `n-
CM
YK

se afl\ `n fa]a acestei realit\]i. dumnezeirii. Hristos vine s\ `l

Chiar dac\ toate puterile ra]i-
unii vin s\ contrazic\ `nome-
nirea Fiului, ne afl\m cu to]ii
`n fa]a unui adev\r care `n a-
ceast\ via]\ poate fi recunos-
cut mai ales prin harul lui
Dumnezeu `nso]it de rug\ciu-
ne. „Mintea cea str\lucitoare“
de care vorbe[te Sfântul Gri-
gorie Palama, „ochiul min]ii
cel limpezit“, „bel[ugul de har
cel prea`ndestul\tor tuturor“
sunt concepte pe care P\rin]ii
le experimentau [i prin care
se deschideau Tainei ne`ntre-
rupte care s-a s\vâr[it [i se va
s\vâr[i pân\ la sfâr[itul vea-
curilor cu fiecare om care la
rândul s\u se dechide acestui
adev\r. „Negr\ita unire“ pro-
voac\ [i pune pe om `n fa]a a-
dâncului dumnezeirii cu tot
ne`n]elesul aferent. Omul e
chemat s\ dobândeasc\ harul
Duhului Sfânt, har care `ns\
nu poate fi dobândit ca orice
altceva (nu e nici competen]\
tehnic\ sau lingvistic\, nici
virtute uman\, nici cunoa[te-
re limitat\). Dobândirea ha-
rului presupune rela]ia ne`n-
trerupt\ cu Dum-nezeu, `n
baza darului pe care Dum-
nezeu `l face omului. Ne spu-
ne Sfântul Grigorie Palama:
„C\ci numai firea noastr\ de-
venit\ ipostas dumnezeiesc `n
Hristos, fiind asemenea cu
Dumnezeu, poate s\ se atot-
des\vâr[easc\ [i s\ cuprind\
`n sine toat\ str\lucirea [i
str\luminarea puterii [i ener-
giei dumnezeiescului Duh“ .
Chiar dac\ uneori, pentru
omul contemporan, limbajul
teologic este un teren prea pu-
]in explorat sau `n]eles, consi-
der c\ o teologie vie nu se poa-
te dispensa `n nici un fel de
rolul prin care descoper\ tai-
nele de nep\truns. Tenta]ia
reducerii teologiei la senti-
ridice `n mod real pe om din
starea `n care se g\se[te. Nu
avem cum s\ edulcor\m nici
aceast\ stare, nici modul `n
care Hristos ac]ioneaz\. Sfân-
tul Grigorie Palama afirm\ :
„Prin fapte, prin cuvinte [i
prin p\timiri ne-a ar\tat no-
u\ toat\ calea m\ntuirii, S-a
urcat apoi la ceruri [i a tras a-
colo pe cei credincio[i, lucrând
`ns\ [i `nnoirea firii pe care [i-
a luat-o de la noi, pentru noi,
sfin]ind-o [i `ndreptând-o, [i
ar\tând-o Tat\lui supus\ `n-
tru toate; [i nu doar firea a `n-
noit-o, ci [i fiecare dintre ipos-
tasurile noastre ale celor cre-
dincio[i le-a `nnoit [i ne-a d\-
ruit iertare de p\catele noas-
tre prin dumnezeiescul Botez,
prin poc\in]\ - pe care a d\ru-
it-o celor c\zu]i - [i prin ~m-
p\rt\[irea cu ~nsu[i sângele [i
trupul Lui.“ Hristos Se face cu
adev\rat om: chiar [i pentru
omul modern care uneori nu
mai prive[te lumea decât `n
lumina schimb\rii fragile, a e-
volu]iei adesea haotice spre
valori discutabile [i rupturi de
tot felul. Nu cred `ns\ c\ aces-
te derive sunt sau ar trebui s\
fie motivul principal de `ngri-
jorare. Nu cred c\ prezentul
ne ofer\ exclusiv direc]ii gre-
[ite. Nu cred nici c\ derivele
ne sunt exclusiv ca-racteristi-
ce. Cred `ns\ c\ sunt extrem
de actuale mesajul [i realita-
tea Na[terii lui Hristos: „~n-
truparea Domnului nostru Ii-
sus Hristos este d\ruit\ la tot
neamul [i tuturor oamenilor
care o voiesc“ (Sfântul Grigo-
rie Palama). ~n aceste coordo-
nate, teologia ofer\ solu]ia u-
nei viziuni integrale: Hristos
Se face om pentru a-l mântui
pe om `n `ntregimea constitu-
]iei sale [i `n spa]iul [i timpul
`n care acesta se g\se[te. Nu
poate fi viziune integral\ dac\
teologia se reduce la sentimen-
talism, evsevism sau unifor-
mizare: automat se pierde ce-
va din esen]ial (sau din verti-
calitatea atitudinii fa]\ de
Dumnezeu, sau din funda-
mentul teologic, sau din inte-
gralitatea m\rturisiirii de cre-
din]\). Coeren]a discursului
teologic nu se poate dispensa
de o fundamentare esen]ial\.
Praznicul Na[terii Domnu-
lui este un praznic al teologi-
ei. Putem intra `n cadrul a-
perceptiv al teologiei acestei
s\rb\tori, propus [i de Sfân-
tul Grigorie Palama, [i de to]i
p\rin]ii, asumându-ne con-
structiv acest cadru. Poate nu
critica infinit\ a modernit\]ii,
ci tocmai deschiderea apetitu-
lui pentru dialogul bine fun-
damentat reprezint\ o moda-
litate de a gusta Cr\ciunul ca
„`nceput al mântuirii noas-
tre“. Imposibilitatea de a de-
p\[i op]iuni ieftine [i conforta-
bile `nchide perspectiva m\r-
turisirii „ theosis“-ului. „Lec-
]ia `n]elegerii Revela]iei - [i
implicit a tainei Na[terii lui
Hristos - trece prin evenimen-
tul pascal al Mor]ii [i ~nvierii.
Darul `n]elegerii Scripturilor
nu vine f\r\ p\timirea Crucii
de c\tre cel ales martor [i p\s-
tr\tor al adev\rului. Fiecare
fenomen se cere sub Cruce,
spunea Sfântul Maxim M\r-
turisitorul. ~n greul `ntuneric
de amiaz\ care `nso]e[te a-
bandonul tuturor categoriilor
inteligen]ei (cu tot ceea ce pa-
re s\ aib\ mai bun), `n moar-
tea f\r\ regrete fa]\ de curio-
zit\]ile, `ndoielile [i `ntreb\ri-
le lumii, mintea teologului
prime[te darul `nvierii [i al
`n\l]\rii la `n]elesuri [i cu-
noa[teri nemaiauzite, când
Duhul se roag\ `ntru dânsul
cu suspine negr\ite. Acesta e-
ste sensul profund al ini]ierii
mistagogice `ntr-o tradi]ie
purt\toare de Duh. F\r\ a-
ceast\ ini]iere `n tainele Re-
vela]iei, Crezul [i dogmele Bi-
sericii nu cap\t\ sens. Atunci
teologia se vars\, a[a cum
spunea p\rintele St\niloae,
`ntr-o balt\ f\r\ semnifica]ie
`n care este posibil orice, dar
nimic cu adev\rat nou [i pro-
fund.“ (Mihail Neam]u, Gra-
matica Ortodoxiei).
Poate c\ iure[ul consumist
evident mai ales `n perioada
care precede s\rb\toarea
Na[terii Domnului nu este de-
cât un apel incon[tient [i r\u-
direc]ionat pe care omul `l fa-
ce unei realit\]i la care nu e u-
[or de ajuns. Omul r\mâne `n-
c\ fascinat de crea]ie (a sa sau
a lui Dumnezeu), [i a[ `ndr\z-
ni s\ m\ `ntreb: cât de fasci-
nat ar fi `n fa]a eviden]ei care
r\stoarn\ scara valorilor tem-
porare? „C\ci dac\ cele ce
sunt sunt pline de minune [i
faptul de a veni ele de la ine-
xisten]\ la existen]\ e dumne-
zeiesc [i mult l\udat, cu cât
mai minunat [i mai dumneze-
iesc [i mai necesar s\ fie l\u-
dat de noi e faptul c\ Dumne-
zeu devine ceva din cele ce
sunt, [i nu simplu un Dumne-
zeu, ci Dumnezeu Cel Ce este
cu adev\rat, [i devine mai cu
seam\ firea noastr\, care n-a
putut sau n-a vrut s\ p\zeas-
c\ modul `n care a fost f\cut\.
C\ci atât de mare [i dumneze-
iesc, negr\it [i de ne`n]eles e
faptul ca firea noastr\ s\ de-
vin\ egal\ cu Dumnezeu, `n-
cât r\mâne cu adev\rat o tai-
n\ cu neputin]\ de cunoscut.“
(Sfântul Grigorie Palama,
Omilia 14 ). a

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE
DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden-
]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
S=mb\t\, 9 ianuarie 2010
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\,
folosim metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psi-
hologie [i {tiin]e sociale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei
afecta]i de alcool [i alte droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea
fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în
[coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde
suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii
familiei afectate de consumul de alcool al cuiva. O catedral\
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i
Speran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din pentru Capital\!
cadrul Prim\riei Ia[i. Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un consilier în
pentru sus]inerea construirii
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Con- CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
fiden]ialitatea este regula de aur a Centrului nostru.
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: USD: RO26RNCB0075004895030110
centrulsfnicolae@yahoo.com EURO:RO96RNCB0075004895030111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

S=mb\t\, 9 ianuarie 2010 Educa]ie 15

Uniunea European\ `[i face propriul
sistem de ierarhizare a universit\]ilor
a Uniunea European\ va crea un nou sistem global de clasificare a uni-
versit\]ilor a Proiectul de ini]iere a noului sistem de clasificare a universit\]ilor
se va derula pe o durat\ de doi ani, urmând a fi implementat din 2011 a ~n
prezent exist\ dou\ clasamente universitare mai importante, dar rivale: Times
Higher Education Supplement (THES) din Marea Britanie [i Shanghai Jiao Tong
University Academic Ranking of World Universities (SJTU) din China a
Uniunea European\ va crea pentru a da m\sura realiz\rilor Faza de planificare a acestui
un nou sistem global de clasificare sau aspira]iilor na]ionale. nou sistem ar fi avut deja loc `n a
a universit\]ilor, `n `ncercarea de doua jum\tate a lui 2009, urmând
a ameliora nivelul universit\]ilor ca noul clasament european s\ fie
europene [i pentru a `mbun\t\]i
4.000 de universit\]i testat `n prima jum\tate a lui 2010
puterea economic\ a Europei. `n Europa pe un num\r de 150 de universit\]i
Clasamentele na]ionale ale din `ntreaga lume, pentru `nceput
universit\]ilor au devenit o prac- ~n Europa, cele aproximativ doar din domeniul studiilor tehnice
tic\ frecvent\ din anii 1990, `ns\, 4.000 de institu]ii de `nv\]\mânt [i economice. Proiectul are un Cele mai multe universit\]i `n topul Shanghai le au
pe m\sur\ ce `nv\]\mântul su- superior au un num\r de peste 19 buget de 1,1 milioane de euro. Statele Unite (59), fa]\ de 32 de universit\]i
perior a c\p\tat o dimensiune milioane de studen]i [i 1,5 mi-
global\, tot mai mul]i studen]i op- lioane angaja]i. Cu toate acestea, europene. Cu punctaj maxim atât `n topul
tând pentru studii `n str\in\tate, universit\]ile europene au e[uat Dou\ clasamente Shanghai, cât [i `n clasamentul The Times,
s-a dezvoltat tendin]a `ntocmirii `n repetate rânduri `n `ncercarea universitare care Harvard este cel mai bine cotat\ universitate din
de clasamente globale ale univer- de a ocupa o pozi]ie de vârf `n ac- lume. Harvard este pe primul loc [i `n ceea ce
sit\]ilor, relateaz\ EUObserver. tualele clasamente mondiale. conteaz\: THES [i
prive[te op]iunea candida]ilor at=t din Statele
Aceasta `nseamn\ c\ sistemul Proiectul UE de ini]iere a Shanghai Unite c=t [i din lume
de clasificare cap\t\ o tot mai unui nou sistem de clasificare a
mare aten]ie din diferite motive: universit\]ilor se va derula pe o De[i num\rul clasamentelor Ambele clasific\ri se `ntoc- cane erau printre primele 20 de
studen]ii se folosesc de ele pentru durat\ de doi ani, urmând a fi cre[te `n fiecare an, `n prezent e- mesc de la mijlocul anilor 2000 [i universit\]i ale lumii, singurele
a-[i restrânge lista de op]iuni, in- implementat din 2011. xist\ dou\ clasamente universi- institu]ii europene de `nv\]\-
`n general ambele arat\ c\ uni-
stitu]iile publice [i private decid Un consor]iu germano-olan- tare mai importante, dar rivale: mânt superior din top 20 fiind
dezo-belgiano-francez denumit Times Higher Education Supple- versit\]ile americane sunt cu
ce fonduri s\ aloce universit\]ilor Cambridge [i Oxford. ~n acela[i
`n func]ie de pozi]ia lor `n aceste CHERPA a câ[tigat o licita]ie a UE ment (THES) din Marea Britanie mult `naintea celor din Europa
interval de timp, THES includea
clasamente, universit\]ile se pentru realizarea [i testarea unui [i Shanghai Jiao Tong University continental\. `n top 20 doar 12 universit\]i a-
folosesc de ele pentru a se pro- sistem alternativ de clasificare a Academic Ranking of World Uni- ~n ultimele [ase clasamente mericane, patru britanice [i, oca-
mova, iar unii politicieni le invoc\ universit\]ilor din `ntreaga lume. versities (SJTU) din China. Shanghai, 17 universit\]i ameri- zional, una francez\.
Comisia European\ [i unele
dintre statele membre au criticat
Cercetarea este, deocamdat\, cel mai important modul `n care se `ntocmesc aceste
clasamente, spunând c\ sunt
criteriu al ierarhiz\rii universit\]ilor foarte p\rtinitoare [i c\ „nu redau
cu acurate]e natura divers\ [i
multifunc]ional\ a universit\]ilor
Ierarhizarea Shanghai include 502 institu]ii Institutului de Standardizare Interna]ional\ (ISI ~n al doilea rând, pentru a intra `n prima
de `nv\]\mânt superior, iar Universitatea Thomson) din SUA, care, de foarte mul]i ani, sut\ de universit\]i din lume trebuie s\ existe [i a activit\]ilor lor de cercetare“.
Babe[-Bolyai (UBB) se afl\ acum `n jurul clasific\ publica]iile din `ntreaga lume, aproxima- cel mult opt studen]i la un post didactic. ~n Fran]a cere de mult\ vreme
pozi]iei 600, ]inta urm\torilor doi ani fiind s\ tiv 10.000 de astfel de apari]ii cu caracter [tiin]ific România sunt, `n prezent, 22 de studen]i [i se crearea unei alternative europe-
ajung\ `n pozi]ia 550, sus]ine rectorul UBB, fiind grupate `n patru categorii distincte. `ncearc\ diminuarea la 20, ceea ce se va face cu ne la actualele sisteme de clasifi-
prof. univ. dr. Andrei Marga. Un alt indicator este productivitatea [tiin]ifi- un efort financiar considerabil. Apoi trebuie s\ care, sus]inând c\ actualele cri-
Potrivit universitarului clujean, clasificarea c\ a institu]iei, ce depinde de volumul cercet\- fie un raport de unu la unu `ntre cadrele didac- terii de selec]ie favorizeaz\ in-
Shanghai (Academic Ranking of World rilor realizate de fiecare cadru didactic `n parte. tice [i personalul care sprijin\ activitatea aces- stitu]iile anglo-saxone de `nv\]\-
Universities) are `n vedere un singur criteriu, Cele 119 universit\]i române[ti - de stat [i par- tora, respectiv secretariate, administratori etc. mânt superior [i le dezavanta-
produc]ia [tiin]ific\ per capita, dar acesta este ticulare, autorizate [i acreditate - nu au intrat „Accederea `n prima sut\ de universit\]i din
cel mai bun sintetizator al valorii intelectuale a pân\ `n acest moment `n clasamentul Shanghai. lume implic\, de asemenea, o cheltuieli anuale jeaz\ pe cele franceze sau din
unei personalit\]i, institu]ii, facult\]i sau cate- Rectorul UBB consider\ c\ includerea univer- per student de 30.000 de dolari, iar la o popula]ie alte state europene. a
dre universitare. sit\]ilor române[ti `n ierarhia interna]ional\ nu studen]easc\ de pân\ la 30.000 de studen]i tre-
~n privin]a calit\]ii personalului didactic, este u[oar\, concuren]a fiind puternic\, `n care buie s\ fie disponibil un buget anual de 1,5 Pagin\ realizat\
clasificarea Shanghai ia `n considerare eviden]ele „to]i alerg\torii m\resc viteza“, conform Agerpres. miliarde de dolari“, arat\ rectorul UBB.
de Oana RUSU

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majoritatea
specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, imunolo- chirurgie), cu internare de zi.
gie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii;
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de pre-
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); venire a cancerului de s=n;
„ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

CM
YK
16
PE SCURT
Vizite pastorale
ale Mitropolitului
Moldovei
[i Bucovinei
~nalt Preasfin]itul P\rinte
Teofan, Arhiepiscopul Ia[ilor
[i Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, se va afla mâine `n
mijlocul credincio[ilor din pa-
tru parohii ale Protopopiatului
Ia[i 1. ~ncepând cu ora 15:30,
~nalt Preasfin]ia Sa va oferi
sfântul antimis Bisericii „Sf.
~mp. Constantin [i Elena“ din
cartierul ie[ean Galata, dup\
care va ajunge `n parohiile
Valea Adânc\, Horpaz, [i
Ciurbe[ti, aflate pe raza
Protopopiatului Ia[i 1. (C.C.)
Sf=ntul Antipa de la
Calapode[ti, serbat
`n Arhiepiscopia
Romanului
[i Bac\ului
Sf. Cuvios Antipa de la Cala-
pode[ti, protectorul Arhiepis-
copiei Romanului [i Bac\ului,
va fi pr\znuit mâine, 10 ian-
uarie 2010, de Biserica Orto-
dox\ Român\. La Paraclisul
„Sf. Cuv. Antipa de la Calapo-
de[ti“ din incinta Centrului
Eparhial din Roman se va ofi-
cia ast\zi slujba Acatistului
Sfântului Cuv. Antipa de la
Calapode[ti de c\tre PS Ioa-
chim B\c\uanul, Episcop-Vi-
car al Arhiepiscopiei Romanu-
lui [i Bac\ului. La final, va
avea loc o procesiune cu icoa-
na Sfântului Cuvios Antipa de
la Calapode[ti, de la paraclisul
arhiepiscopal pân\ la Catedra-
la arhiepiscopal\ „Sf. Cuv. Pa-
rascheva“, unde va fi oficiat\
slujba Vecerniei unit\ cu Li-
tia. Mâine, `n ziua de pr\znui-
re a Sfântului Antipa de la
Calapode[ti, la Catedrala arhi-
episcopal\ din Roman slujba
Sfintei Liturghii va fi oficiat\
pe c\tre pr. Ioan Gherasi-
mescu, vicar administrativ al
Arhiepiscopiei Romanului [i
Bac\ului, al\turi de un sobor
de preo]i [i diaconi. „Sute de
credincio[i sunt a[tepta]i la
hramul M\n\stirii «Sf. Cuv.
Antipa de la Calapode[ti» din
jude]ul Bac\u, pentru a par-
ticipa la slujba Sfintei
Liturghii [i a se `nchina la
crucea cu care Sf. Antipa `i
binecuvânta pe oameni `n vre-
mea când s-a nevoit `n ]inu-
turile Moldovei“, a declarat pr.
Constantin Gherasim, con-
silier `n probleme de tineret [i
mass-media al Arhiepiscopiei
Romanului [i Bac\ului. (C.C.)
SEMNAL EDITORIAL
Via]a [i plin\tatea de valori spirituale
ale Sfântului Ioan de la Neam]
de pr. asist. dr. Ioan
Valentin ISTRATI
A ap\rut `n 2009, la Editura
Doxologia a Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei, cartea „Via]a [i Aca-
tistul Sfântului Ioan Iacob de la
Neam]“. Cartea are binecuvânta-
rea ~nalt Preasfin]itului P\rinte
Edi]ia de Moldova
S=mb\t\, 9 ianuarie 2010, Nr. 6 (281), Anul II
VIA}A PAROHIILOR
„Avem oameni deosebit
de credincio[i `n parohie“
Enoria[ii din parohia „Sf.
M. Mc. Gheorghe“
sprijin\ de nou\ ani con-
struc]ia [i `nfrumuse]area
uneia dintre cele mai
impozante biserici din
municipiul Câmpulung
Moldovenesc. De-a
lungul timpului,
credincio[ii, p\stori]i de
preotul paroh Mihai
Costineanu, s-au implicat
[i `n ac]iunile social-
filantropice ini]iate la
nivel de arhiepiscopie
sau protopopiat.
de Constantin CIOFU
Biserica „Sf. M. Mc. Gheor-
ghe“ din Câmpulung Moldove-
nesc, ce apar]ine de Protopo-
piatul Câmpulung Moldove-
nesc, a `nceput s\ fie ridicat\
`n anul 2001, dup\ ce `n anul
2000 a fost amenajat un para-
Teofan, Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei.
Credincio[ii Bisericii Ortodo-
xe pot g\si `n aceast\ carte infor-
ma]ii despre via]a acestui sfânt
al p\mântului Moldovei, lucra-
rea sa minunat\ de nevoin]\ [i
rug\ciune, dorul s\u pentru pus-
tie [i prezen]a sa nev\zut\ [i ne-
`ncetat\ `n Biseric\. Sfântul
Ioan Iacob de la Neam] este un
Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe“,
unul dintre cele mai frumoase
l\ca[uri de cult din municipiul
Câmpulung Moldovenesc
clis `n care se oficiaz\ Sfânta
Liturghie `n prezent [i care a
fost sfin]it de c\tre ~nalt Prea-
sfin]itul P\rinte Pimen, Arhi-
episcopul Sucevei [i R\d\u]i-
lor. Sfântul l\ca[ a fost con-
struit cu sprijinul financiar al
credincio[ilor din parohie, dar
[i al firmelor din ora[ul Câm-
pulung Moldovenesc. De ase-
menea, la edificarea bisericii
au mai contribuit Ministerul
Culturii, Cultelor [i Patrimo-
niului Na]ional, Prim\ria [i
Consiliul Local Câmpulung
Moldovenesc. ~n propor]ie de
80%, banii au provenit de la
cele 270 de familii din parohie.
Anul trecut a fost montat\ `n-
c\lzirea central\, iar `n peri-
oada urm\toare vor fi placate
bordurile [i sc\rile din exteri-
orul bisericii, vor fi montate
policandrele [i catapeteasma.
„De-a lungul timpului, am re-
u[it s\ ne gospod\rim `n tot
ceea ce s-a realizat. Avem oa-
meni deosebit de credincio[i
`n parohie. Cu toate acestea,
de când am venit `n parohie
am `nceput s\ zidim [i biseri-
ca din sufletele enoria[ilor. Pe
lâng\ predic\, am c\utat me-
reu s\ discut cu credincio[ii `n
model de sfin]enie, de smerenie
[i de ascez\, iar, prin rug\ciunile
sale la tronul Preasfintei Treimi,
el devine un ap\r\tor al p\mân-
tului sfânt al Moldovei [i al tutu-
ror românilor.
Cartea une[te `n chip fericit in-
forma]ia patristic\ [i pilduitoare
cu rug\ciunea c\tre sfânt. Astfel,
Acatistul Sfântului Ioan Iacob de
la Neam] sintetizeaz\ doxologic [i
leg\tur\ cu nel\muririle pe
care le au sau despre proble-
mele pe care le `ntâmpin\. ~n
m\sura `n care sunt avizat s\
dau un sfat sau s\ rezolv o
anumit\ problem\, o fac cu
pl\cere. ~n to]i ace[ti ani, am
eliminat bariera dintre preot
[i credincios, astfel c\, la noi,
totul se discut\ liber. Chiar [i
la predic\ am abordat proble-
me din interiorul parohiei, `n-
cercând, cu mult\ diploma]ie,
s\ le punem la punct pentru
ca lucrurile s\ fie pe un f\ga[
firesc“, a spus pr. paroh Mihai
Costineanu.
Ac]iuni culturale [i
social-filantropice
pe tot parcursul anului
Pe lâng\ vizitele pe care
preotul paroh le face an de an
la casele celor care sunt `n ne-
voi sau `n situa]ii deosebite
din punct de vedere material,
se `ncearc\ apropierea tinere-
tului de biseric\ nu doar prin
predica de la finalul Sfintei
Liturghii, din duminici [i s\r-
b\tori, ci [i prin activit\]i care
se organizeaz\ `n biseric\ sau
rug\tor via]a [i plin\tatea de val-
ori spirituale ale Sfântului, lu-
crarea sa v\zut\ `n Biseric\ [i lu-
crarea nev\zut\ pe care o real-
izeaz\ rugându-se pentru noi la
Dumnezeu. Acatistul este un imn
de laud\ [i de cinstire a sfin]ilor [i
un ecran duhovnicesc al harului
lui Dumnezeu rev\rsat `n oameni
[i lucr\tor `n Biseric\.
Recomand\m aceast\ carte
tuturor celor ce vor s\ simt\ pu-
terea rug\ciunii sfin]ilor c\tre
Dumnezeu [i lumina care izvo-
r\[te din sfin]i [i se revars\ asu-
pra Bisericii. a
Slujiri arhiere[ti
`n Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei
~n Duminica dup\ Botezul
Domnului, ~nalt Preasfin]i-
tul P\rinte Teofan, Arhie-
piscopul Ia[ilor [i Mitropo-
litul Moldovei [i Bucovinei,
va s\vâr[i Sfânta Liturghie
la M\n\stirea Frumoasa
din Ia[i, iar IPS Pimen,
Arhiepiscopul Sucevei [i
R\d\u]ilor, va sluji la
Capela C\minului de
b\trâni din Vatra Dornei.
PS Corneliu, Episcopul
Hu[ilor, va oficia slujba
Sfintei Liturghii la Cate-
drala episcopal\ din Hu[i,
iar PS Calinic Boto[\-
neanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, va
sluji `n parohia Spinoasa,
Protopopiatul Hârl\u, unde
va avea loc hirotonia [i in-
stalarea noului preot paroh
Drago[ Ungureanu.
PS Ioachim B\c\uanul,
Episcop-Vicar al Arhiepis-
copiei Romanului [i Bac\-
ului, va sluji `n biserica
parohiei Racova, Protopo-
piatul Bac\u Nord. (C.C.)
la care contribuie biserica.
„Am vizitat gr\dini]ele din
parohie, unde am `mp\r]it,
prin intermediul protopopia-
tului, diferite bro[uri sau c\r]i
de rug\ciune. ~n acela[i timp,
copiii au fost implica]i `n ac]i-
unile de Cr\ciun sau de Pa[ti.
Educa]ia copiilor porne[te `n
primul rând din familie. Ceea
ce facem noi este s\ ad\ug\m
la zidirea care pleac\ din fa-
CM
milie“, a mai afirmat pr. pa- YK
roh. Pentru credincio[ii din
parohia „Sf. M. Mc. Gheor-
ghe“, participarea la sfintele
slujbe reprezint\ un moment
de bucurie. Pe parcursul des-
f\[ur\rii lucr\rilor de con-
struc]ie a bisericii, oamenii au
ajutat prin munc\ fizic\, fiind
receptivi de fiecare dat\ la
apelul preotului paroh, de
exemplu, când s-au organizat
colecte. „Enoria[ii no[tri au
`n]eles c\ necazul unora poate
fi [i necazul lor, pentru c\ sti-
hiile naturii nu pot fi st\pâni-
te dup\ voia noastr\. Au `n]e-
les c\ prin ajutorul acordat ce-
lor nevoia[i au f\cut un bine
mai `ntâi sufletului lor. Mul]i
dintre tinerii din parohie sunt
pleca]i `n str\in\tate, `ns\ au
luat [i copiii cu ei. Cei pleca]i,
când se `ntorc `napoi, au bu-
curia de a-[i vedea biserica
terminat\“, a mai completat
pr. paroh Mihai Costineanu. a
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Turnurile Babel 10 ianuarie 2010
Nr. 1 (218) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
ale lumii de azi
Ambi]ia constructorului din 1,50 LEI exemplarul
Dubai seam\n\ teribil de 5 LEI abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse
mult cu cea a „dezvoltatorilor“
imobiliari de la Babel, care au
pl\nuit s\ construiasc\ un www.ziarullumina.ro
turn al c\rui vârf s\ ajung\ info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
pân\ la cer. Gloria urma s\ le
apar]in\, renumele unei astfel
de construc]ii nemaipomenite
Patriarhul Justinian

PAGINILE 12-13
ar fi str\b\tut tot p\mântul.
{tim deznod\mântul, `n]ele- Sfintele Taine [i
gem c\ dezacordul divin pen- Marina [i
tru acest proiect a fost legat de PAGINA 11 sfin]irea omului `n
motiva]ia lui: ini]iatorii Tur- monahismul `n
nului Babel au fost anima]i nu viziunea filocalic\
de dorin]a de a locui mai bine
sau mai confortabil, nici nu au
perioada comunist\
fost motiva]i de nevoia de a
comunica mai bine de la `n\l-

2010
]ime sau de a se ap\ra `ntr-o
fort\rea]\ inatacabil\. Nu,
dorin]a lor a fost aceea de a se
acoperi de gloria de a fi con-
struit ceva nemaiv\zut. Tru-
fia a fost elementul care a
compromis proiectul. (arhid.
Nicolae DIMA)

PAGINA 3

Anul omagial al Crezului Ortodox

[i al Autocefaliei române[ti
Anul acesta se `mplinesc 1.685 de ani de
la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea
(325) [i 125 de ani de la recunoa[terea
basilica.ro oficial\ a autocefaliei Bisericii Ortodoxe
Române (1885). În [edin]a de lucru din
18 iunie 2009, Sfântul Sinod al Bisericii
Rug\ciunea
la cump\n\ de ani
- Binecuvântare
pentru timpul mântuirii -
PAGINA 5
Ortodoxe Române a hot\rât ca 2010 s\
fie proclamat „Anul omagial al Crezului
Ortodox [i al Autocefaliei române[ti“.
Proiectul propus de Sfântul Sinod se va
desf\[ura pe plan religios-duhovnicesc,
cultural-editorialistic [i mediatic.
„În cre[tinism, Crezul fundamental este
cel ortodox, exprimând esen]a
doctrinar\ `n toat\ puritatea ei, f\r\
alunec\ri eretice.“ „La 1 mai 1885,
`n plenul sinodului nostru a fost
anun]at\ oficial recunoa[terea
autocefaliei de c\tre Patriarhia
Ecumenic\. Pe 7 mai a fost trimis\ o
scrisoare de mul]umire Patriarhiei
Ecumenice pentru gestul recunoa[terii.
Toate Bisericile Ortodoxe au fost
anun]ate c\ de acum Biserica Român\
este Biseric\ sor\ cu cea Ecumenic\,
iar Sinodul român este sinod frate cu
cel constantinopolitan `n aceast\
comuniune a egalilor.“ PAGINILE 6-10

„Cine nu [tie c\
un preot bun
transform\ suflete[te
pe credincio[ii s\i?“
PAGINA 4

Hristos la `nceput
de mileniu al treilea
PAGINA 2

S\ cerem lui Dumnezeu - Tat\l, Fiul [i Duhul Sfânt - s\ ne ajute s\ sfin]im timpul
vie]ii noastre. Iar dac\ `n via]a noastr\, `n anul trecut am tr\it timp c\zut, timp de lenevire, „
„
timp de nerodire, timp de uitare a lui Dumnezeu, timp de neglijare a semenilor no[tri, `n
anul `n care am intrat acum s\ corect\m capitolele, frazele, propozi]iile [i cuvintele din via]a
noastr\, s\ le `mbun\t\]im, s\ le facem conforme cu voia lui Dumnezeu [i cu voia sfin]ilor.
Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

CM
YK
2 Opinii
RELIGIE SI FENOMEN
Hristos la `nceput de mileniu al treilea
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
S-a afirmat, nu de pu]ine
ori, c\ viitorul nu va mai a-
vea nimic `n comun cu ceea
ce a fost [i cu ceea ce este.
~ntr-un cuvânt, nu va mai
avea nici o leg\tur\ cu tre-
cutul [i prezentul. Aceasta
`nsemnând, practic, faptul
c\ societatea contemporan\
a trecut de la o secularizare
umanist\ la un secularism
dezumanizant. ~n acest con-
text, lumii cre[tine nu-i r\-
mâne decât o singur\ vari-
ant\, [i anume s\ propun\
societ\]ii contemporane, tot
mai indiferent\ din punct de
vedere religios [i moral, nou-
tatea Evangheliei lui Hris-
tos, `n permanen]\ creatoare
de cultur\ [i c\l\uzitoarea a
omului spre propria mân-
tuire. Cre[tinismul trebuie
s\-[i asume aceast\ mare
responsabilitate `ntr-o lume
profund marcat\ de dezam\-
girea multor contemporani
fa]\ de civiliza]ia tehnic\ ce
`ncurajeaz\ un individua-
lism feroce [i ream\girea `n
aceea[i m\sur\ cu mirajul
postmodernit\]ii. Pentru c\,
altfel, din aceast\ perspec-
tiv\, orice consens cultural
r\mâne f\r\ nici un temei,
degenerând `ntr-un plura-
lism fragmentar, `n cadrul
c\ruia [tergerea oric\ror
norme [i reguli se conjug\ cu
absen]a oric\rui proiect co-
lectiv, `n primul rând pentru
c\ nu mai exist\ absolut nici
o mo[tenire comun\, fie ea
religioas\, cultural\, mora-
l\, mental\ etc.
Istoria form\rii
na]iunilor europene este
legat\ esen]ialmente
de evanghelizarea lor
Din perspectiva culturii
cre[tine, a face abstrac]ie de
aceast\ mo[tenire, existent\
de mai bine de dou\ milenii,
nu `nseamn\ nimic altceva
decât a te comporta ca un
simplu amnezic care `[i caut\
`n zadar puncte de reper.
Pentru c\, indubitabil, cul-
tura european\ de ieri [i de
azi nu poate face, nici pe de-
parte, abstrac]ie de `nv\]\tu-
ra biblic\ despre univers [i
om. Istoria `n sine a form\rii
na]iunilor europene este le-
gat\ esen]ialmente de evan-
ghelizarea lor. Nimeni nu
poate aduce argumente seri-
oase pentru a demonstra fap-
tul c\ identitatea Europei
s-ar fi putut constitui `n
afara cre[tinismului.
Marea `ntrebare pe care
ne-o punem fiecare dintre noi
ast\zi, la `nceput de mileniu
al treilea, este legat\, de-
sigur, de modul cum ~l putem
m\rturisi pe Hristos `ntr-o
lume tot mai secularizat\,
tot mai deta[at\ de Dum-
nezeu, `ntr-o lume care
tr\ie[te [i se comport\ ca [i
cum Dumnezeu n-ar exista.
Dincolo de orice, datoria ori-
c\rui cre[tin `n lumea de azi
este aceea de a incultura me-
sajul Evangheliei lui Hristos,
care este destinat tuturor,
f\r\ nici o excep]ie. ~ncetul
cu `ncetul, credincio[ii `ncep
s\ `n]eleag\ noile aspecte ale
culturii `n lumea de azi.
Pentru tot mai mult\ lume,
sunt tot mai evidente mar-
ginalizarea credin]ei [i dez-
r\d\cinarea cultural\, se-
condate de un exod rural pro-
nun]at [i o urbanizare prost
administrat\. ~n ultima vre-
me, ora[ul a devenit centrul
culturii. La rândul ei, de-a
lungul istoriei, Biserica a
[tiut s\ creeze o cultur\ mi-
lenar\ `n care ]\ranul a de-
venit `n mod firesc cre[tin,
având ca principal reper bi-
serica din mijlocul satului,
ritmându-[i zilele [i ac-
tivit\]ile dup\ caden]a clo-
potului ei. ~n marile centre
urbane, `n schimb, marea
provocare cultural\ este,
f\r\ `ndoial\, indiferen]a re-
ligioas\. Ateismul virulent [i
uneori institu]ional, care a
marcat cea mai mare parte a
secolului al XX-lea, a disp\-
rut aproape peste tot. Dar
cultura dominant\ este as-
t\zi, mai ales `n marile ora-
[e, marcat\ de scepticismul
individual, relativismul mo-
ral [i indiferen]a religioas\
(vezi P. Poupard, Credin]\ [i
cultur\ la cump\na dintre mi-
lenii. Convorbiri cu Patrick
Sbalchiero, Galaxia Guten-
berg, Tg. L\pu[, 2006, p. 190).
Cultura nihilismului [i
neop\gânismul nu pot
deveni o fatalitate
Acum, dup\ nici un dece-
niu al celui de-al treilea mi-
leniu, Biserica trebuie s\-[i
propun\, `n plan pastoral, o
nou\ evanghelizare a expre-
Cu blânde]e, respect [i
speran]\, cre[tinii de
azi se pot reg\si `n spi-
ritul unui nou mileniu,
al unei noi culturi, dar
`n acela[i Iisus Hristos,
auzit [i tr\it de to]i
siilor multiple [i difuze ale
religiozit\]ii contemporane.
Pe de o parte, va trebui s\
]in\ seama de tot ceea ce `n-
seamn\ sincretismul neore-
ligios [i prozelitism. Pe de al-
t\ parte, va trebui s\ se
str\duiasc\ s\ reconstituie
]esutul social cre[tin, re-
descoperind rolul [i rostul
parohiei [i evlaviei credin-
cio[ilor. ~n acest sens, o
foarte mare importan]\ o au
pelerinajele, na]ionale [i in-
terna]ionale. Suferin]a exis-
ten]ial\ [i respingerea di-
mensiunii institu]ionale a
religiei nu pot fi comb\tute
decât prin dialog, prin iu-
bire, prin comuniune, ca ex-
presii ale unei disponibilit\]i
autentice cre[tine. Cultura
nihilismului [i neop\gânis-
mul nu pot deveni o fatali-
tate. E nevoie mai mult ca
oricând de o pastoral\ a cul-
turii, care s\ contribuie la
penetrarea activit\]ii umane
de o tr\ire spiritual\ auten-
tic\. De fapt, pastorala cul-
turii nu e altceva decât so-
lu]ia cea mai bun\ pentru
noua evanghelizare (Ioan
Paul al II-lea, „Discours au
Conseil Pontifical de la Cul-
ture“, 14 martie 1997, Do-
cumentation Catholique,
1997, p. 405), respectiv ves-
tirea cuvântului lui Dumne-
zeu c\tre culturile contem-
porane.
Prin crearea condi]iilor
unei noi culturi, aceast\
nou\ evanghelizare va con-
duce la surmontarea dramei
umanismului ateu. Nu exist\
nici o `ndoial\ privind faptul
c\ Evanghelia poate conduce
cultura spre perfec]iunea ei,
dup\ cum cultura autentic\
este deschis\ Evangheliei (i-
bidem). ~n m\sura `n care
culturile sunt sfin]ite, sacra-
lizate, `n m\sura `n care are
loc `ntâlnirea dintre Evan-
ghelia lui Hristos [i oamenii
acestui timp, se configureaz\
o nou\ dimensiune a lumii `n
Pentru tot mai mult\ lume, sunt tot mai evidente marginalizarea credin]ei
[i dezr\d\cinarea cultural\, secondate de un exod rural pronun]at
Duminic\, 10 ianuarie 2010
care tr\im, respectiv aceea a
speran]ei `n `mp\r\]ia lui
Dumnezeu.
A[a cum cre[tinismul a
reu[it s\ penetreze profund
p\gânismul antic, iar Hris-
tos a devenit principalul
reper al atmosferei culturale
a secolului al IV-lea (vezi H.
I. Marrou, L’Église de l’An-
tiquité tardive, Paris, Le
Seuil, 1985), Biserica de as-
t\zi trebuie s\ purcead\
necondi]ionat la evanghe-
lizarea culturilor prin incul-
tura]ia credin]ei. Acest lu-
cru presupune o dinamic\
care s\ impun\ ca adev\rul
asupra istoriei cre[tinismu-
lui s\ fie restabilit.
Un nou umanism
}inând seama de funda-
mentele sale, cre[tinismul
nu se motiveaz\ decât `nno-
bilându-l pe om, restituindu- pr. Nicolae Achimescu,
i demnitatea originar\ [i profesor universitar
destinul ve[nic `ntru Iisus de Istoria religiilor la
Facultatea de Teologie
Hristos, Mântuitorul lumii. Ortodox\ „Dumitru
Acesta este punctul determi-
St\niloae“ din Ia[i
nant `n care se poate realiza
incultura]ia cre[tinismului
`n lumea contemporan\, `n beneficiul culturilor con-
punctul `n care pastorala cul- tingente. Cu blânde]e, res-
turii s\-[i poat\ atinge sco- pect [i speran]\, cre[tinii de
pul, respectiv s\ confere lu- azi se pot reg\si `n spiritul
mii un nou umanism cre[tin, unui nou mileniu, al unei noi
`ntr-un nou mileniu cre[tin. culturi, dar `n acela[i Iisus
Un astfel de nou umanism, Hristos, auzit [i tr\it de to]i.
care las\ amprenta credin]ei Dup\ cum sublinia un
cre[tine asupra culturii po- sfânt al Bisericii cre[tine,
poarelor, ar putea deveni cre- „trupul nostru moare dac\
dibil `n aceea[i m\sur\ pen- nu este hr\nit“, iar „sufletul
tru necredincio[i, ca [i pentru nostru se stinge dac\ nu pri-
cei indiferen]i din punct de me[te cuvântul lui Dumne-
vedere religios. Cu o singur\ zeu“ (Sf. Irineu de Lyon, Ad-
condi]ie: activitatea pastora- versus haereses, 4, 20, 7).
l\ s\-[i g\seasc\ fundamen- F\r\ `ndoial\, o sintagm\
tul `n Revela]ia lui Hristos. absolut adev\rat\. ~n pri-
Ast\zi, mai mult ca oricând, mul rând, pentru c\ societa-
e nevoie de un discern\mânt tea uman\, dintotdeauna,
evanghelic deschis [i exigent, se aseam\n\ cu o fiin]\ vie,
pentru a putea evita absoluti- care are nevoie, `n perma-
zarea unor tr\s\turi cultu- nen]\, pe lâng\ hrana fizi-
rale `n detrimentul Evanghe- c\, material\, de cea spiri-
liei, o Evanghelie care nu tual\. Altfel, risc\ asfixia,
poate fi niciodat\ relativizat\ colapsul [i dispare. a
[i o urbanizare prost administrat\
 Duminic\, 10 ianuarie 2010
LUMINA DIN CUV+NT
„F\r\ Biseric\ n-ar fi fost Scriptura“
Biserica explic\ [i aplic\ autentic, `n `n]elesul `n care i
Scriptura `n con]inutul ei au- l-a transmis Tradi]ia apos-
tentic prin Tradi]ia apostolic\ tolic\ de la care nu se poate
p\zit\ de ea, Tradi]ie care a abate.
dat adev\rata explicare [i a- Scriptura exist\ [i e apli-
plicare a Scripturii. Dar Tra- cat\ prin Biseric\. F\r\ Bise-
di]ia aceasta a format [i men- ric\ n-ar fi fost Scriptura. Ca-
]ine Biserica, iar Biserica e nonul Scripturii se datore[te
obligat\ s\ p\zeasc\ con]i- Bisericii, m\rturiei ei. Scrip-
nutul Scripturii `n sensul lui tura s-a scris `n Biseric\ [i Bi-
LUMINA FAPTEI
A privi de sus
de Lidia ST|NILOAE
Zilele trecute am citit o fraz\ pe care
ar trebui s\ ne-o repet\m mereu fiecare
din noi. „Nimeni nu are dreptul s\
priveasc\ o alt\ persoan\ de sus, decât
atunci când se apleac\ [i `i `ntinde o
mân\ pentru a o ajuta s\ se ridice“.
Pentru noi, cre[tinii, ea are (ar trebui s\
aib\) o semnifica]ie deosebit\. Ar trebui
s\ constituie modul de via]\ pe care s\-l
adopt\m cu consecven]\, dac\ vrem s\
tr\im a[a cum ne spun Scrierile Sfinte.
Fraza de mai sus ilustreaz\ cu des\vâr-
[ire modul de comportare al Mântuitoru-
lui `n via]a Sa p\mânteasc\. El a `n]eles
oamenii, cu gândurile, bucuriile, sufe-
rin]ele lor, „S-a aplecat“ asupra celor bol-
navi, `ndurera]i, cu `n]elegere, cu blân-
de]e, cu dorin]a de a-i mângâia [i ajuta.
Pân\ [i atunci când Se afla pe cruce, S-a
adresat ucenicului iubit pentru a i-o
`ncredin]a pe Maica Sa: „Iat\ pe Mama
ta“. E posibil\ o mai mare delicate]e, o
mai mare `n]elegere pentru altul?
De curând s-au `mplinit dou\zeci de
ani de când România s-a scuturat de
jugul unei terori care ast\zi pare de
necrezut. A trecut mai bine de o
jum\tate de secol de când am tr\it acele
zile de groaz\. Dumnezeu le-a [ters din
istorie, dup\ suferin]e pe care numai
cine le-a cunoscut le poate `n]elege. N-ar
fi acum, la `nceput de an nou, un prilej
de bilan]? De schimbare a felului cum `i
privim pe ceilal]i? Cum am folosit acest
timp `n care trebuiau alinate r\nile
unui trecut catastrofal ? Cum am `ncer-
cat noi s\ le vindec\m? ~n acei ani s-a
deteriorat nu numai via]a de zi cu zi. Nu
ne-am str\duit s\ tr\im f\când doar
fa]\ unor presiuni [i amenin]\ri care ne
transformau via]a `n iad, ne desfigurau
mentalitatea, obiceiurile, demnitatea,
felul nostru de a fi. Am `nv\]at s\ ne
prefacem, s\ t\cem, s\ arunc\m la co[
tot ceea ce odinioar\ ne `nt\rea `n
convingerea c\ trebuie s\ ]inem capul
sus. Minciuna s-a instalat cu vigoare `n
fiecare domeniu de via]\. Am `nv\]at ce
`nseamn\ cu adev\rat acele versuri
triste: „Capul ce se pleac\ sabia nu-l
taie“. Mul]i s-au lep\dat de credin]\, de
cinste, de respectarea cuvântului dat.
Mul]i s-au obi[nuit s\ urle de la tri-
bun\ un entuziasm mimat, constru-
indu-[i cu art\ servilismul exacerbat.
Am `nv\]at ura, ea era aerul pe care-l
respiram zilnic.
{i ce ne-am promis, ce-am sperat
când toate acestea au `ncetat? C\ vom
deveni din nou oameni care nu-[i vând
sufletul pentru un blid de linte. C\ vom
`ncepe din nou s\ ne obi[nuim cu ideea
c\ via]a `nseamn\ demnitate, corectitu-
dine, str\danie de a ne perfec]iona. Ce
s-a ales din toate aceste promisiuni?
Mi-am amintit toate acestea citind
fraza pe care am pomenit-o adineaori:
„Nimeni nu are voie s\ priveasc\ de
sus…“. Au disp\rut oare servilismul, u-
ra, entuziasmele mimate? Nicidecum,
s-au ad\ugat la ele infatuarea [i incon-
[tien]a, totala necunoa[tere a ade-
serica a dat m\rturie despre
autenticitatea ei apostolic\.
Biserica `[i are originea direc-
t\ `n lucrarea Apostolilor c\-
l\uzit\ [i `nsufle]it\ de Du-
hul Sfânt `n prima aplicare a
Revela]iei [i Tradi]iei aposto-
lice. Ea nu a luat fiin]\ prin
mijlocirea Scripturii. Scriptu-
ra a luat na[tere `n sânul
v\rurilor profunde ale vie]ii. O voin]\ a
negativului, o solidaritate `n r\u, cu
care se prive[te dintr-un „sus“ derizo-
riu, de un ridicol trist, cu care se deni-
greaz\ suferin]ele, tradi]iile, spirituali-
tatea proprie nou\, prilej esen]ial de
afirmare a identit\]ii noastre. Sunt dis-
pre]ui]i cei care [i-au p\strat dreapt\
[ira spin\rii, cei care mai cred `nc\ `n
valorile morale. Unii nu se n\scuser\
pe acea vreme [i `nghit pe nemestecate
ceea ce li se serve[te. Al]ii au tr\it opu-
lent [i cu toate privilegiile, odrasle ale
unor „activi[ti“ care au f\cut toate con-
cesiile posibile, `n schimbul con[tiin]ei
pe care [i-au t\v\lit-o prin murd\ria
dela]iunii. Acum dau lec]ii de moderni-
tate [i „lips\ de prejudec\]i `nvechite“.
Ilu[tri necunoscu]i, cu nume f\cute,
care [i-au cl\dit „o carier\“ iluzorie, pe
care institu]iile serioase din occident `i
dau afar\, pentru c\ nu au nevoie de
nulit\]i, vin cu infatuare s\ vorbeasc\
despre „integritate moral\“ [i „intelec-
tualism“. S-a instaurat un nou sens al
cuvântului „toleran]\“ care a dobândit
rezonan]e aproape pornografice. M\
sfiesc s\ spun ce `nseamn\ ast\zi „ a fi
tolerant!“. Penibilul acestor situa]ii
este atât de uria[ `ncât nu merit\ nici
m\car o replic\. Ar trebui doar sub-
liniat c\ cei du[i `n eroare sunt datori
s\ cerceteze cu obiectivitate trecutul [i
prezentul, `nainte de a da cu bâta `n
balt\. Dorim s\ devenim europeni?
Atunci... haide]i s\ ne preocup\m [i de
evolu]ia mentalit\]ii [i a caracterului
nostru! Poate c\ ar fi timpul s\ afl\m
c\ a fi european `nseamn\ cu totul
altceva decât a-]i spurca singur cuibul
[i a da cu piciorul la tot ceea ce avem
mai pre]ios, mo[tenirea secular\ care
ni s-a transmis [i datorit\ c\reia avem
[ansa s\ exist\m `n continuare ca enti-
tate na]ional\.
Odinioar\ am avut unul dintre cele
mai bune sisteme de [colarizare. Ce-a
r\mas din el? Am avut o cultur\ care
d\dea roade `n ciuda tuturor opreli[ti-
lor. Cum se afirm\ ea azi? ~n vremuri
tulburi ne-am p\strat cu consecven]\
credin]a, con[tien]i c\ f\r\ ea omul
devine o fiar\. Am avut tradi]ii pe care
le respectam [i care func]ionau ca o frâ-
n\ atunci când eram tenta]i s\ le pier-
dem. Unde sunt? Unde se mai g\sesc
buna noastr\ cuviin]\, decen]a, certi-
tudinea c\ via]a nu este numai o lad\
de gunoi `n care r\scole[ti ca s\ sco]i
resturile pestilen]iale, pentru a te f\li
cu ele?
Bilan] cu care s\ ne mândrim? Care s\
ne dea certitudinea c\ to]i ace[ti ani nu
s-au scurs de geaba? O glum\ trist\, care
ar fi de râs, dac\ n-ar fi de plâns! ~n loc
s\ ne lep\d\m de minciun\, de neserio-
zitate, de arogan]a r\ului de care suntem
con[tien]i, l-am p\strat cu `nc\p\]ânare,
ba am mai ad\ugat, l-am sporit, am avut
grij\ s\ ne aduc\ dobânzi.
Poate ca ru[inându-ne de acest bilan]
trist s\ hot\râm ca `n viitorul an, `n vi-
itorii ani, s\ ne amintim de alegerea pe
care a f\cut-o Hercule la r\spântie [i s\
ne spunem c\ ea ne-ar putea servi de
exemplu! C\ putem privi de sus numai
atunci când ne aplec\m pentru a ajuta
[i altora s\ se ridice... a
Bisericii [i spre folosul ei, ca
fixare `n scris a unei p\r]i a
Tradi]eii apostolice, a unei
p\r]i a Revela]iei, pentru a o
hr\ni din [i a o men]ine `n
Hristos cel autentic transmis
prin Tradi]ia `ntreag\. (P\-
rintele Dumitru St\niloae –
Teologia Dogmatic\ Ortodo-
x\, vol I)
P\rintele Dumitru
St\niloae (1903-1993)
EDITORIAL
Turnurile Babel
ale lumii de azi
de arhid. Nicolae DIMA
Zilele trecute a fost inaugu-
rat\ cea mai `nalt\ cl\dire con-
struit\ de oameni. Numele ei
este Burj Dubai Building (sau
Tower) [i are peste 800 de metri
`n\l]ime. Este un fel de declara-
]ie public\ a bog\]iei [i e semn
limpede al dorin]ei micului emi-
rat de a fi, `nc\ o dat\, primul.
Indiferent care este tema topului,
Dubaiul trebuie s\ fie `n vârful
clasamentului, mai ales dac\
este vorba despre indicii ale pros-
perit\]ii. Desigur, ]ara are `n
prezent dificult\]i financiare se-
rioase - dar asta e trec\tor, spre
deosebire de statutul dobândit
prin locarea aici a celei mai
`nalte structuri locuibile con-
struite de pe fa]a p\mântului!
Dorin]a de a avea un nou record
a `nvins precau]ia legat\ de li-
mitarea resurselor financiare.
Ambi]ia constructorului din
Dubai seam\n\ teribil de mult
cu cea a „dezvoltatorilor“ imobi-
liari de la Babel, care au pl\nuit
s\ construiasc\ un turn al c\rui
vârf s\ ajung\ pân\ la cer. Gloria
urma s\ le apar]in\, renumele
unei astfel de construc]ii ne-
maipomenite ar fi str\b\tut tot
p\mântul. {tim deznod\mântul,
`n]elegem c\ dezacordul divin
pentru acest proiect a fost legat
de motiva]ia lui: ini]iatorii Tur-
nului Babel au fost anima]i nu de
dorin]a de a locui mai bine sau
mai confortabil, nici de nevoia de
a comunica mai bine de la `n\l]i-
me sau de a se ap\ra `ntr-o fort\-
rea]\ inatacabil\. Nu, dorin]a lor
a fost aceea de a se acoperi de glo-
ria de a fi construit ceva nemai-
v\zut. Trufia a fost e-lementul
care a compromis proiectul.
Despre `n\l]imea Turnului
Babel nu exist\ date certe, iar
diferitele surse care vorbesc de-
spre aceasta sunt foarte diferite
`ntre ele. Cea mai modest\ prop-
une `n\l]imea de circa 200 de
metri, iar altele avanseaz\ alti-
tudinea de 2.500 metri. Oricare
ar fi adev\rul, o certitudine care
func]ioneaz\ bine ca reper este
c\ prima structur\ foarte `nalt\
construit\ de oameni a fost Tur-
nul Eiffel din Paris, care m\soa-
r\ 324 de metri. Acesta a fost
construit `ns\ cu tehnologia fi-
nalului de secol 19, deci posibili-
tatea ca Turnul Babel s\ fi fost
mai `nalt este discutabil\.
De la Eiffel `ncoace, numero[i
ingineri [i arhitec]i au c\utat s\
se lupte cu `n\l]imea. Pragul de
400 de metri a fost trecut greu,
iar prima cl\dire cu peste 100
de etaje din lume, Empire State
Building, a r\mas o excep]ie timp
Opinii 3
de 40 de ani. Au fost ridicate
totu[i mai ales turnuri din be-
ton destinate sus]inerii de relee
radio [i tv, unele dintre ele
având chiar peste 500 de metri
`n\l]ime. Fa]\ de toate acestea,
Burj Dubai Building, cu cei
peste 800 de metri `n\l]ime ai
s\i, este un uria[ autoritar.
La inaugurarea turnului din
Dubai, arhitectul care l-a proiec-
tat a spus un lucru greu de
crezut la prima auzire: modelul
de construc]ie folosit la aceast\
cl\dire este adaptabil [i la `n\l-
]imi mult mai mari. Asemenea
pieselor dintr-un puzzle, diferi-
tele segmente ale cl\dirii pot fi
rearanjate, `nmul]ite [i dispuse
`n forma piramidal\ care confer\
stabilitate, iar `n\l]imea cl\dirii
va putea cre[te teoretic f\r\
margini. Burj Dubai se opre[te la
800 de metri doar temporar, pa-
re a spune constructorul arab,
strecurându-ne discret sugestia
c\ lansarea unei noi provoc\ri e
doar o chestiune de timp.
Am vorbit aici despre turnu-
rile foarte `nalte construite de
om pentru c\ ele sunt o mostr\
de seme]ie a oamenilor boga]i ai
lumii de azi. Ini]iative similare
ca depozit de arogan]\ sunt, de
exemplu, construirea navelor de
croazier\ gigant, cu 15-20 de
pun]i, sau construirea unor au-
tomobile capabile s\ a-ting\
viteze pentru care nu e-xist\ [o-
sele nic\ieri `n lume (vezi exem-
plul cunoscutei m\rci care pro-
duce ma[ina ce poate rula cu
peste 400 de kilometri pe or\).
Desigur, toate aceste ini]iative
sunt livrate sub ambalajul apa-
rent nevinovat al dep\[irii limi-
telor tehnologice `n diferite pro-
fesii, iar astfel par l\udabile [i
admirabile. Ele nu pot ie[i `ns\
din spectrul lucrurilor f\cute
mai `ntâi pentru a impresiona [i
abia apoi pentru a folosi cuiva.
Ele sunt de fapt ni[te imense
depozite de grandomanie strivi-
toare. Bine`n]eles, ele aduc
bani, sunt folosite de clien]i bo-
ga]i [i aduc profit. Dar mai `ntâi
de toate, aduc prestigiu pentru
ini]iator [i proprietar, iar acesta
este un capital nepre]uit pentru
mul]i dintre oamenii care nu re-
cunosc alt\ divinitate decât
banul [i propria imagine.
Lumea de azi e plin\ de tur-
nuri Babel. Difer\ doar ma-
terialul din care sunt f\cute [i
arhitectura. Restul, `ns\, e i-
dentic. Preten]ia multimilenar\
a turnului care atinge cerul
cre[te `n amploare, de[i r\mâne
`nc\ o problem\ nerezolvat\.
* ARHID. NICOLAE DIMA, CONSILIER PATRIARHAL,
DIRECTORUL TELEVIZIUNII TRINITAS

4 Evanghelia de duminic\
„Cine nu [tie c\ un preot bun transform\
suflete[te pe credincio[ii s\i?“
Duminica dup\ Botezul Domnului
(~nceputul propov\duirii Domnului)
Matei 4, 12-17
~n vremea aceea, auzind c\ Ioan a fost pus `n `nchisoare,
Iisus s-aa dus `n Galileea [i p\r\sind Nazaretul a venit de a
locuit `n Capernaum, lâng\ mare, `n hotarele lui Zabulon [i
Neftalim, ca s\ se `mplineasc\ ceea ce s-a a scris prin Isaia
proorocul, care zice: p\mântul lui Zabulon [i p\mântul lui
Neftalim, spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor;
poporul care st\tea `n `ntuneric a v\zut lumin\ mare [i celor
care [edeau `n ]inutul [i `n umbra mor]ii, lumin\ le-aa r\s\-
rit. De atunci a `nceput Iisus s\ propov\duiasc\: poc\i]i-v
c\ s-aa apropiat `mp\r\]ia cerurilor.
Una din `nv\]\turile Sfintei
Evanghelii din Duminica de azi
spune: „De atunci a `nceput Iisus
s\ propov\duiasc\: poc\i]i-v\, c\
s-a apropiat ~mp\r\]ia Ceruri-
lor“ (Matei 4, 17). Acela[i cuvânt
l-a spus [i Sfântul Ioan Botez\to-
rul când a `nceput s\ propov\du-
iasc\ `n pustiul Iordanului: „Po-
c\i]i-v\, c\ s-a apropiat ~mp\r\-
]ia Cerurilor“ (Matei 3, 2). Ace-
la[i cuvânt l-au primit [i Sfin]ii
Apostoli, când au fost trimi[i s\
propov\duiasc\ Evanghelia, c\
le-a zis lor: „{i mergând, propo-
v\dui]i, zicând: S-a apropiat ~m-
p\r\]ia Cerurilor“ (Matei 10, 7).
Dumnezeiasca Evanghelie de
azi zice: „De atunci a `nceput Ii-
sus s\ propov\duiasc\...“ (Matei
4, 17). Dar ce `nseamn\ „de a-
CM tunci“? Adic\ de când a fost prins
YK
[i pus la `nchisoare Sfântul [i
marele Prooroc Ioan Botez\torul.
Acest adev\r `l arat\ Sfânta E-
vanghelie de azi, zicând: „{i Ii-
sus, auzind c\ Ioan a fost pus `n
`nchisoare, a plecat `n Galileea“
(Matei 4, 12). Dar oare Mântuito-
rul a plecat de fric\ `n Galileea?
Nicidecum! Ci s-a dus `n Galileea
ca s\ `nceap\ a propov\dui E-
vanghelia de acolo, dup\ profe]ia
proorocului Isaia, care zice: „P\-
mântul lui Zabulon [i p\mântul
lui Neftali, spre mare, dincolo de
Iordan, Galileea neamurilor. Po-
porul ce st\tea `n `ntuneric a v\-
zut lumina mare [i celor ce [e-
deau `n latura [i `n umbra mor]ii
lumin\ le-a str\lucit“ (Isaia 9, 1;
Matei 4, 15-16).
Iat\, deci, care a fost pricina
venirii Mântuitorului `n Gali-
leea: predicarea Evangheliei [i
luminarea celor ce z\ceau `n `n-
tuneric. C\ci propov\duirea cu-
vântului lui Dumnezeu `n lume
aduce adev\rata lumin\ `n ini-
mile oamenilor credincio[i care
nu numai c\ aud cuvântul, ci `l [i
`mplinesc cu fapta, dup\ cuvân-
tul Mântuitorului, care zice: „Fe-
rici]i cei ce aud cuvântul lui
Dumnezeu [i `l p\zesc pe dânsul“
(Luca 11, 28). Cuvântul lui Dum-
nezeu aduce mare fericire celor
ce `l ascult\ [i `l pun `n practic\.
Altfel, cuvântul Evangheliei ne
aduce osând\ `n loc de mântuire.
„Datoria principal\ a
propov\duirii Evangheliei
cade `n sarcina
p\storilor Bisericii“
Dar, fra]ii mei cre[tini, cine
sunt datori s\ predice cuvântul
lui Dumnezeu `n Biserica Orto-
dox\? Numai slujitorii Bisericii,
adic\ episcopii, preo]ii [i diaconii
hirotoni]i canonic au puterea [i
dreptul s\ predice Evanghelia lui
Hristos. Mirenii, `n cazuri speci-
ale, pot deveni misionari, ca aju-
tori ai clericilor, numai cu bine-
cuvântarea ie-rarhilor respectivi.
A[adar, nimeni din clerici [i laici
nu pot predica cuvântul lui Dum-
nezeu dac\ nu vor fi trimi[i la a-
v\,
ceast\ misiune cu aprobarea Bi-
sericii. Marele Apostol Pavel ade-
vere[te acest lucru, zicând: „Cum
vor propov\dui de nu vor fi tri-
mi[i?“ (Romani 10, 15). Numai
sectele rupte de Biseric\ au c\-
zut cu totul `n extrema opus\,
dând total\ libertate laicilor s\
predice cuvântul lui Dumnezeu
f\r\ a fi trimi[i [i s\ explice
Sfânta Scriptur\ dup\ mintea
lor. De aceea, ast\zi, lumea s-a
umplut de erezii [i secte, c\ci
toate acestea predic\ cuvântul
Sfintei Scripturi, nu dup\ `n]ele-
sul cel adev\rat explicat de
Sfin]ii P\rin]i, ci dup\ min]ile lor
r\t\cite, st\pânite de mândrie.
Nu putem t\g\dui c\ au fost
`n Biseric\ [i misionari laici, `n
primele secole, care au predicat
cuvântul lui Dumnezeu [i care
nu au fost nici preo]i, nici epis-
copi. A[a au fost marii misionari
[i apologe]i cre[tini, oameni `nv\-
]a]i care au ap\rat cauza cre[ti-
nismului `n fa]a `mp\ra]ilor [i a
filosofilor p\gâni. (…)
Biserica lui Hristos a avut [i
misionari laici care au predicat
cuvântul lui Dumnezeu `naintea
`mp\ra]ilor [i a filosofilor [i au a-
p\rat cre[tinismul cu pre]ul vie-
]ii lor, cum a fost Sfântul Iustin
Martirul [i Filosoful. ~ns\ ace[tia
au fost foarte bine orienta]i `n a-
dev\rul dreptei credin]e [i de a-
ceea au adus mare folos Bisericii
lui Hristos prin `nv\]\turile lor
cele luminate [i p\trunse de lu-
mina adev\rului.
Care erau condi]iile principale
ce se cereau misionarilor laici ca-
re ap\rau dreapta credin]\? Pri-
ma condi]ie a misionarilor laici `n
Biserica dreptm\ritoare era ca cel
trimis s\ predice cuvântul lui
Dumnezeu s\ fie un cre[tin verifi-
cat, evlavios, cu via]a curat\ [i s\
cunoasc\ bine dogmele credin]ei
Ortodoxe, deoarece dogmele sunt
orientate dup\ Sfânta [i dumne-
zeiasca Scriptur\ [i dup\ Sfânta
Tradi]ie a Bisericii lui Hristos.
Apoi, s\ cunoasc\ bine Sfinte-
le Canoane apostole[ti, ale celor
[apte Sinoade Ecumenice [i cele
ale Sfin]ilor P\rin]i, deoarece
Sfintele Canoane sunt norme ce
rânduiesc [i reglementeaz\ via]a
Bisericii ca organism special ce
conduce pe credincio[i pe calea
mântuirii. Apoi, cei ce predicau
cuvântul lui Dumnezeu dintre
cre[tinii mireni erau `ntotdeauna
sub ascultarea Bisericii, fiind tri-
mi[i, controla]i [i subordona]i ie-
rarhilor `n eparhia c\rora ac]io-
nau. F\r\ respectarea acestor
condi]ii principale [i obligatorii,
misionarii laici care lucrau `n a-
fara Bisericii de multe ori contri-
buiau la crearea de secte [i ere-
suri, dezbinând unitatea aposto-
lic\ a Bisericii lui Hristos.
Datoria principal\ a propov\-
duirii Evangheliei lui Hristos ca-
de `ns\ `n sarcina p\storilor Bi-
sericii, adic\ a episcopilor [i a
preo]ilor. Mai pu]in `n sarcina di-
aconilor [i a c\lug\rilor, care aju-
t\ [i ei la propov\duirea cuvân-
tului, `ns\ `n chip secundar. Pri-
CM
YK
mul care a propov\duit Sfânta E-
vanghelie `n lume a fost ~nsu[i
Domnul nostru Iisus Hristos.
Tocmai de aceea a venit pe p\-
mânt [i se cheam\ „Cuvânt“, c\ci
a vestit tuturor oamenilor prin
cuvânt Evanghelia mântuirii, a
`ntemeiat Biserica [i cele [apte
Taine, [i [i-a dat via]a pe Cruce
ca s\ r\scumpere lumea din ro-
bia mor]ii, a necredin]ei [i a o-
sândei. Apoi, `n\l]ându-Se la cer
de-a dreapta Tat\lui, a `ncredin-
]at datoria propov\duirii Cuvân-
tului lui Dumnezeu celor doi-
sprezece Apostoli mari [i celor
[aptezeci de apostoli, numi]i
mici, c\rora le-a poruncit, zicând:
„Mergând, `nv\]a]i toate neamu-
rile, botezându-le `n numele Ta-
t\lui [i al Fiului [i al Sfântului
Duh, `nv\]ându-le s\ p\zeasc\
toate câte v-am poruncit vou\...“
(Matei 28, 19-20).
Apostolii sunt cei dintâi propo-
v\duitori ai cuvântului lui Dum-
nezeu `n Legea Harului. Ei au hi-
rotonit primii preo]i [i episcopi, pe
care i-au rânduit peste tot s\ p\s-
toreasc\ turma lui Hristos. Iar
prin episcopi, harul s-a transmis
prin rug\ciune [i punerea mâini-
lor, pân\ ast\zi [i cât va fi lumea.
„Un preot care se roag\
mult este un preot
cu har `n toate“
~n Biserica lui Hristos, preo]ii
propov\duiesc cel mai mult cu-
vântul lui Dumnezeu, pentru c\
sunt toat\ via]a `n mijlocul cre-
dincio[ilor. Ei sunt martorii vie]ii
noastre de la na[tere [i pân\ la
moarte. Ei sunt p\rin]ii duhovni-
ce[ti ai satelor [i ai parohiilor
noastre. De felul cum preo]ii de
parohie `[i `ndeplinesc misiunea
lor apostolic\, de felul cum
st\pânesc sfintele slujbe, `n
frunte cu Sfânta Liturghie, [i de
felul cum propov\duiesc cuvân-
tul Sfintei Evanghelii [i, mai
ales, cum `[i duc via]a `n marea
familie a credincio[ilor no[tri
ortodoc[i, depinde mântuirea lor
[i a p\stori]ilor lor.
~n marea lor misiune evan-
ghelic\, propov\duirea cuvântu-
lui lui Dumnezeu are un rol foar-
te mare. Un preot bun trebuie s\
fie [i un predicator bun, [tiind c\
CM
YK
Duminic\, 10 ianuarie 2010
P\rintele Cleopa Ilie (1912-1998)
prin predic\ vie, cald\, plin\ de
har [i lumin\, preotul poate
transforma total parohia [i masa
enoria[ilor s\i. Dar pentru ca
predica sa s\ poat\ ajunge la ini-
ma credincio[ilor [i s\ aib\ pute-
rea Duhului Sfânt de a transfor-
ma sufletul [i a-l `ntoarce la po-
c\in]\, preotul trebuie s\ `nde-
plineasc\ câteva condi]ii duhov-
nice[ti absolut obligatorii.
Prima [i cea mai important\
condi]ie care `ncununeaz\ activi-
tatea pastoral\ a preotului este
via]a moral\ exemplar\ a lui [i a
familiei sale. F\r\ o via]\ cura-
t\, model, a preotului, predica sa
nu va reu[i s\ ajung\ la inima
credincio[ilor, nici nu va putea
câ[tiga multe suflete pentru ~m-
p\r\]ia Cerurilor.
A doua condi]ie obligatorie u-
nui preot [i predicator bun este
sfânta rug\ciune. Preotul trebu-
ie s\ fie un om de rug\ciune, s\
iubeasc\ mai mult ca orice Bise-
rica, sfintele slujbe, Sfânta Litur-
ghie, cântarea `n comun a credin-
cio[ilor. Rug\ciunea st\ruitoare
a preotului, unit\ cu a credincio-
[ilor s\i, `i spore[te credin]a [i
dragostea pentru Dumnezeu [i
oameni, `l face mai `n]elept `n
gândire [i predic\, `i deschide i-
nima pentru milostenie [i `i d\
mult\ putere [i har `n predic\.
Un preot care se roag\ mult este
un preot cu har `n toate [i un bun
predicator al cuvântului lui
Dumnezeu.
A treia condi]ie principal\ a u-
nui bun preot [i predicator este
necesitatea cunoa[terii profunde
a Sfintei Scripturi, a Sfin]ilor P\-
rin]i, a `nv\]\turii de credin]\ or-
todox\ [i a Canoanelor Bisericii.
Un p\stor bun trebuie s\ fie [i
un teolog bun [i un ap\r\tor al
dreptei credin]e `n fa]a prozeli-
tismului sectar. F\r\ cunoa[te-
rea dreptei credin]e, preotul nu
poate fi predicator [i apologet.
Cine nu [tie c\ un preot bun
transform\ suflete[te pe credin-
cio[ii s\i, prin slujbe frumoase,
prin catehizare st\ruitoare [i
prin predici bune [i pline de c\l-
dur\ duhovniceasc\? Cine nu
[tie c\ predica bun\ umple bise-
ricile [i m\n\stirile de credin-
cio[i, ap\r\ [i spore[te dreapta
credin]\, risipe[te prozelitismul
sectar [i `ntoarce la poc\in]\
multe suflete? Iar bisericile f\r\
slujbe frumoase [i f\r\ predici
pline de duh [i putere se golesc
de credincio[i [i nu pot vâna su-
flete pentru Hristos.
Sau cine nu [tie cât de mult a-
jut\ [i mân\stirile noastre prin
slujbele lor atât de `n\l]\toare,
prin predic\ [i prin duhovnicii
lor, la `nt\rirea credin]ei ortodo-
xe [i la cre[terea evlaviei `n sate-
le [i ora[ele noastre? Pelerinajele
locale pe la mân\stiri, `n s\rb\-
tori, `n posturi [i mai ales la hra-
muri, s`nt o dovad\ destul de
gr\itoare. ~n felul acesta, mân\s-
tirile [i duhovnicii lor colaborea-
z\ cu preo]ii de la sate [i ora[e la
propov\duirea cuvântului lui
Dumnezeu, la m\rturisirea cre-
din]ei ortodoxe [i la mântuirea
bunilor no[tri credincio[i.
„S\ ascult\m cuvântul
Domnului cât mai avem
timp de poc\in]\!“
Cu duminica de ast\zi se `n-
cheie marile praznice ale Na[terii
[i Botezului Domnului. Am `nche-
iat cu pace `nc\ un an din via]a
noastr\ [i am `nceput un nou an,
pentru care mul]umim lui Dum-
nezeu de toate darurile Sale [i ce-
rem s\ ne `nt\reasc\ cu har, cu
mil\ [i binecuvântare ca s\ tre-
cem `ntreaga via]\ cu poc\in]\ [i
fapte bune pe calea mântuirii.
{i acum, fra]ii mei, s\ ascul-
t\m cuvântul Domnului cât mai
avem timp de poc\in]\! Iat\,
Hristos Mântuitorul nostru a `n-
ceput s\ predice Evanghelia `n
Galileea. Sfântul Ioan Botez\to-
rul propov\duie[te poc\in]a `n
pustiul Iordanului; Sfin]ii to]i ne
vorbesc de Dumnezeu `n scrierile
lor; preo]ii, c\lug\rii [i ierarhii
Bisericii ne `nva]\ calea mântui-
rii [i ap\r\ ortodoxia din amvoa-
nele bisericilor. Fiul lui Dum-
nezeu Se jertfe[te zilnic pe Sfin-
tele altare `n timpul Sfintei Li-
turghii, iar Domnul ne cheam\ a-
cum la `nceput de an la o via]\
nou\ `n Hristos, zicând: Poc\i]i-
v\, c\ s-a apropiat ~mp\r\]ia Ce-
rurilor! Deci s\ ne de[tept\m, s\
venim [i s\ ne poc\im, ca s\ tr\-
im cu Hristos `n veci. Amin. (P\-
rintele Cleopa ILIE - Predici la
duminicile de peste an; titlul [i
intertitlurile apar]in redac]iei)
 Duminic\, 10 ianuarie 2010
Rug\ciunea la cump\n\ de ani
- Binecuvântare pentru timpul mântuirii -
a Cuvânt rostit de Preafericitul P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
`n noaptea dintre 31 decembrie 2009 [i 1 ianuarie 2010, `n Catedrala patriarhal\ din Bucure[ti a
Cu ajutorul lui Dumnezeu
am trecut `n anul nou, 2010,
am mul]umit lui Dumnezeu
pentru binefacerile primite de
la El `n anul 2009 [i ne-am ru-
gat ca Bunul Dumnezeu s\ ne
ajute s\ vie]uim cre[tine[te [i
s\ ne d\ruiasc\ darurile Sale
cele bogate spre mântuire,
spre s\n\tate, spre bucurie [i
`n anul nou `n care am intrat.
Aceast\ rug\ciune de la
miezul nop]ii, la cump\na
dintre ani, are o semnifica]ie
deosebit\. Ea nu este una de
tradi]ie veche, dar are semni-
fica]ii profunde, tradi]ionale,
[i anume se obi[nuie[te ca, `n
ziua de Anul Nou, când pr\z-
nuim [i s\rb\toarea T\ierii
`mprejur a Domnului [i Mân-
tuitorului nostru Iisus Hris-
tos, `n a opta zi de la na[terea
Sa, [i facem pomenirea Sfân-
tului Vasile cel Mare, Arhie-
piscopul Cezareei Capadociei,
care a trecut la Domnul la
data de 1 ianuarie, anul 379,
s\ se aduc\ mul]umire lui
Dumnezeu printr-o rug\ciune
de Te Deum. Aceast\ slujb\
de Te Deum, prin care „se bi-
necuvinteaz\ cununa anului“,
se s\vâr[e[te, `n general, du-
p\ Sfânta Liturghie; dar `nce-
pând cu anul 2000, rug\ciu-
nea de mul]umire adus\ lui
Dumnezeu s-a devansat, [i a-
nume au fost `n\l]ate rug\-
ciuni de mul]umire `n noaptea
de trecere de la anul 1999
spre anul jubiliar 2000 [i `n
noaptea de trecere din anul
2000 spre 2001. Iar aceast\
trecere dintre dou\ milenii -
nu doar dintre dou\ secole -
avea un caracter profund teo-
logic-religios, [i anume `n toa-
t\ lumea cre[tin\ a fost serbat
anul jubiliar 2000, o perioad\
de aniversare a dou\ mii de
ani de la na[terea lui Hristos,
adic\, dou\ mii de ani ai erei
cre[tine. S-au `n\l]at rug\-
ciuni de mul]umire la Betleem,
la Ierusalim [i `n toate marile
ora[e de tradi]ie cre[tin\.
~ncepând din anul 2000,
aceast\ tradi]ie de a ne ruga
noaptea - nu doar ziua, dup\
Sfânta Liturghie -, la cump\na
dintre ani, este una sfânt\ [i
plin\ de folos duhovnicesc. De
pild\, noi pr\znuim ~nvierea
noaptea, pentru c\ Mântui-
torul a `nviat noaptea. Iar `n-
trucât Hristos S-a n\scut
noaptea, `n noaptea de Cr\-
ciun nu se doarme, ci se colin-
d\, iar `n unele Biserici Orto-
doxe, ca de pild\ `n Biserica
Rus\, Liturghia de Cr\ciun se
s\vâr[e[te noaptea, ca [i Litur-
ghia de Pa[ti. Noi, `ns\, româ-
nii, `ntrucât am dat o impor-
tan]\ deosebit\ vestirii Na[te-
rii Domnului prin colinde, co-
lind\m `n noaptea de Cr\ciun.
~n noaptea de Pa[ti ne rug\m
pentru c\ pr\znuim trecerea
de la moarte la via]\, iar `n
noaptea de Cr\ciun colind\m,
pentru c\ Fiul Cel ve[nic al lui
Dumnezeu, Cel f\r\ de `nce-
put, ~[i face un `nceput `n timp,
Se na[te ca Om din Fecioar\ `n
pe[tera de lâng\ Betleem.
Deci, aceast\ cump\n\ `n-
tre o anumit\ perioad\ de
timp [i o alta nou\, diferit\
de ea, se sfin]e[te prin rug\-
ciune. Desigur, ne putem ru-
ga pentru a-I mul]umi lui
Dumnezeu [i `n timpul zilei
de 1 ianuarie, dar mai plin\
de semnifica]ie este rug\ciu-
nea la miezul nop]ii, pentru
c\ tocmai la miezul nop]ii se
trece de la o zi la alta; iar la
trecerea aceasta dintre ani, la
acest „Pa[te“ al timpului, -
Pa[te `nseamn\ trecere - noi
cei trec\tori mul]umim lui
Dumnezeu Cel netrec\tor; noi
cei ce vie]uim `n timp mul]u-
mim lui Dumnezeu Cel mai
presus de timp; noi cei care
vie]uim `n spa]iu, `ntr-un loc
anume, mul]umim lui Dum-
nezeu Cel mai presus de spa-
]iu; noi cei din lume mul]u-
mim lui Dumnezeu Cel ce a
creat lumea, `i poart\ de gri-
j\, dar este mai presus de lu-
me. Iar aceast\ mul]umire a-
dus\ lui Dumnezeu ca recu-
no[tin]\ [i ca recunoa[tere a
darurilor primite de la El are
ca scop mântuirea. De aceea,
fiecare an nou se nume[te un
„an al mântuirii“. ~n vechile
hrisoave sau cronici, `n in-
scrip]iile de la intrarea `n bi-
serici sau `n institu]ii cre[tine
se scria, [i se scrie pân\ as-
t\zi, c\ „s-a zidit aceast\ bi-
seric\ `n anul mântuirii ...“,
precizându-se anul respectiv.
Astfel se confirm\ cuvintele
Sfântului Apostol Pavel care
spune „iat\, acum, vremea
potrivit\, iat\, acum, ziua
mântuirii“ (II Corinteni 6, 2).
De la na[terea Mântuitorului
Iisus Hristos fiecare an este
un an al mântuirii [i, deci, noi
mul]umim lui Dumnezeu, ce-
rem iertarea p\catelor [i ce-
rem ajutorul de la El ca s\
sfin]im timpul vie]ii noastre
ca timp al mântuirii.
Dar ce `nseamn\ propriu-
zis mântuirea? Mântuirea
`nseamn\ nu doar izb\virea
din dificult\]i, din necazuri,
din boli, ci mântuirea `nseam-
n\ unirea noastr\, a oameni-
lor trec\tori, cu Dumnezeu Cel
netrec\tor; `nseamn\ elibe-
rarea noastr\ din robia p\-
catului [i intrarea `n via]a
sfânt\ a lui Hristos, prin Sfân-
tul Botez, prin taina poc\in]ei,
prin rug\ciune, prin fapte
bune [i prin `mp\rt\[irea cu
Sfintele Taine, dar, mai ales,
`mp\rt\[irea cu Sfânta [i
dumnezeiasca Euharistie: „Cu
trupul lui Hristos v\ `m-
p\rt\[i]i [i din izvorul cel f\r\
de moarte gusta]i“.
A[adar, `n Biseric\ e locul
mântuirii. Biserica este locul
`n care se mântuiesc cei con-
damna]i la moarte din pricina
p\catului, `ntrucât „plata p\-
catului este moartea“ (Romani
6, 23). ~ns\ cine se poc\ie[te
de p\cate [i prime[te iertarea
se mântuie[te. Sfântul Efrem
Sirul ne spune c\ „Biserica
este locul `n care se salveaz\,
se mântuiesc cei ce pier, cei
condamna]i la moarte“ - moar-
P\rintele Patriarh Daniel: „Anul mântuirii este anul `n care folosim timpul dat de
Dumnezeu ca un interval `ntre darul Lui - `n primul rând darul vie]ii - [i r\spunsul
nostru. ~n timp c\dem `n p\cate [i `n timp ne ridic\m. Iar dac\ moartea ne g\se[te
`n p\cat am pierdut mântuirea. Dac\ sfâr[itul ne g\se[te uni]i cu Dumnezeu prin
rug\ciune, prin fapte bune, prin Sfintele Taine, atunci dobândim mântuirea“
tea ca desp\r]ire a omului de
Dumnezeu prin p\cat. Deci,
noi ne mântuim, prin ru-
g\ciune, prin mul]umire, prin
poc\in]\, prin `mp\rt\[irea cu
Sfintele Taine [i prin s\vâr[i-
rea binelui, `ntrucât prin aces-
tea ne unim cu Hristos ~mp\-
ratul Cel f\r\ de moarte Care
a biruit p\catul, a biruit iadul,
a biruit moartea [i ne-a unit
pe noi cu Dumnezeu-Tat\l, a-
dic\ ne-a ridicat `n slava [i `n
iubirea Preasfintei Treimi
prin ~nvierea Sa [i prin ~n\l]a-
rea Sa `ntru slav\ la ceruri.
Deci anul mântuirii este a-
nul `n care folosim timpul dat
de Dumnezeu ca un interval
`ntre darul Lui - `n primul
rând darul vie]ii - [i r\spun-
sul nostru. ~n timp c\dem `n
p\cate [i `n timp ne ridic\m.
Iar dac\ moartea ne g\se[te
`n p\cat, am pierdut mântui-
rea. Dac\ sfâr[itul ne g\se[te
uni]i cu Dumnezeu prin rug\-
ciune, prin fapte bune, prin
Sfintele Taine, atunci dobân-
dim mântuirea. Sfântul Isaac
Sirul spune c\ via]a noastr\
pe p\mânt este ca o carte pe
care o scriem noi, fiecare, prin
faptele noastre, prin cuvin-
tele noastre [i prin gândurile
noastre. Cât suntem `nc\ `n
via]a aceasta putem reveni a-
supra a ceea ce am scris `n
cartea vie]ii noastre cu fapta,
cu vorbirea [i cu gândul. Prin
poc\in]\, prin `ndreptare,
prin `nceputul bun corect\m
capitole din via]a noastr\,
fraze din cartea vie]ii noastre,
exprim\ri gre[ite, dar când
s-a `ncheiat via]a noastr\ pe
p\mânt se pune sigiliu pe
cartea vie]ii noastre [i nu
mai putem `ndrepta nici capi-
tolele, nici frazele, nici cuvin-
tele, ci r\mân a[a cum erau
când ne-a g\sit ceasul mor]ii,
[i deci ziua judec\]ii. De a-
ceea, `n fiecare Liturghie noi
cerem „sfâr[it cre[tinesc vie]ii
noastre“ sau „cealalt\ vreme
a vie]ii noastre `n pace [i `n-
tru poc\in]\ s\ o petrecem“.
Deci timpul pe care `l avem la
dispozi]ie poate fi timpul c\de-
rii sau timpul ridic\rii - totul
depinde de credin]a [i de vo-
in]a noastr\; poate fi timpul
rodirii sau timpul risipirii da-
rurilor primite prin na[terea
dup\ trup: s\n\tate, inteligen-
]\, frumuse]e, bun\tate sau
darurile primite la Botez - „pe-
cetea darurilor Duhului Sfânt“.
Putem `nmul]i darurile sau le
putem risipi. Totul depinde da-
c\ sfin]im timpul prin credin-
]\, poc\in]\ [i fapte bune sau
profan\m timpul vie]ii noastre
prin p\cate. Totul depinde de
noi, de intensitatea rug\ciunii,
de intensitatea iubirii noastre
fa]\ de Hristos, de Sfânta Trei-
me, de to]i sfin]ii lui Dumne-
zeu [i fa]\ de semenii no[tri.
De aceea, rug\ciunea la
cump\na dintre ani este o
rug\ciune care „pune `n cum-
p\n\“ rostul vie]ii noastre pe
p\mânt. Nu e vorba de o sim-
pl\ trecere de la o or\ la alta, ci
se dore[te a fi o trecere de la o
stare la alta, de la o stare spiri-
tual\ mai pu]in bun\ la una
mai bun\. Sfântul Ioan Gur\
de Aur, `ntrebându-se despre
rostul vie]ii noastre p\mân-
te[ti trec\toare, zice: „Ce folos
de via]a aceasta p\mânteasc\
trec\toare dac\ `n ea nu ne os-
tenim s\ dobândim via]a ve[-
nic\ netrec\toare!?“ Iar via]a
cea netrec\toare se dobânde[te
prin rug\ciune [i fapte bune.
Noi nu putem s\vâr[i fapte
bune dac\ Dumnezeu Cel Bun
- singurul fiind bun prin natu-
r\ - nu ne d\ruie[te harul S\u.
Noi tr\im din mila, din harul,
din milostivirea lui Dumnezeu
Care ne ajut\ s\ `mplinim `n
via]a noastr\ voia Lui.
S\ cerem lui Dumnezeu -
Tat\l, Fiul [i Duhul Sfânt - s\
ne ajute s\ sfin]im timpul
Te Deum 5
vie]ii noastre. Iar dac\ `n
via]a noastr\, `n anul trecut
am tr\it timp c\zut, timp de
lenevire, timp de nerodire,
timp de uitare a lui Dumne-
zeu, timp de neglijare a seme-
nilor no[tri, `n anul `n care am
intrat acum s\ corect\m capi-
tolele, frazele, propozi]iile [i
cuvintele din via]a noastr\, s\
le `mbun\t\]im, s\ le facem
conforme cu voia lui Dum-
nezeu [i cu voia sfin]ilor.
Acum la `nceputul anului
nou Sfântul Vasile cel Mare
este pentru noi o pild\ de
folosire a timpului mântuirii.
~n 9 ani cât a fost episcop a lu-
crat atât de mult, a scris atât
de mult, a postit atât de mult,
s-a rugat atât de mult [i a
ap\rat atât de mult credin]a
ortodox\ `ncât nici 90 de ani
nu ne sunt suficien]i nou\ s\
ne ridic\m la m\sura lui.
Atât de intens a tr\it timpul
vie]ii cre[tine ca timp al mân-
tuirii, `ncât poate fi pentru
noi to]i un model de sfin]ire a
timpului, cu rug\ciunea, cu
fapta cea bun\, cu lucrarea
cea milostiv\ [i cu lauda adu-
s\ lui Dumnezeu.
S\-i cerem Sfântului Vasi-
le cel Mare ca prin rug\ciu-
nile sale s\ ne ajute s\ sfin-
]im [i noi timpul vie]ii noastre
cum a sfin]it el timpul vie]ii
sale, ca un mare `nv\]\tor [i
rug\tor `n Biserica cea sfânt\
a lui Hristos.
Tuturor celor ce poart\ nu-
mele de Vasile sau Vasilica sau
derivate le dorim ani mul]i [i
binecuvânta]i, s\ foloseasc\
timpul vie]ii ca timp al mân-
tuirii, cu bucuria credin]ei, cu
n\dejde `n Dumnezeu [i cu
rodire de fapte bune. Tuturor
v\ dorim ani mul]i, binecuvân-
ta]i [i v\ adres\m tradi]ionalul
„La mul]i [i ferici]i ani!“. a
6 Anul Crezului Ortodox [i al Autocefaliei Rom=ne[ti Duminic\, 10 ianuarie 2010

Drumul Bisericii Ortodoxe române[ti, pân\ la autocefalie

Autocefalia, termen a c\rui provenien]\ etimologic\ se
reg\se[te prin reunirea cuvintelor din limba greac\,
„autos“- (prin sine) `nsu[i [i „kefali“ - cap, desemneaz\,
`n via]a bisericeasc\, independen]a unei unit\]i
biserice[ti constituit\ la nivel sinodal `n cadrul
Ortodoxiei ecumenice, fa]\ de o alt\ unitate bisericeasc\,
de acela[i nivel organizatoric, independen]\ `n]eleas\ `n
plan jurisdic]ional, administrativ, [i nu `n planul
`nv\]\turii de credin]\, unde se p\streaz\ `n mod firesc [i
ferm o unitate `ntre toate Bisericile Ortodoxe surori.
Despre contextul istoric `n care s-a ob]inut
recunoa[terea autocefaliei, precum [i despre vechimea
[i afirmarea ei de-a lungul timpului ne-a vorbit p\rintele
profesor Florin {erb\nescu, consilier `n cadrul
Sectorului Patrimoniu bisericesc al Patriarhiei Române.

P\rinte profesor, când pu- r\rile expansiunii otomane

tem spune c\ `ncepe „pro-
cesul“ de afirmare a auto-
cefaliei Bisericii Ortodoxe
române[ti?
~n spa]iul carpato-danubia-
no-pontic, unde cre[tinismul
s-a a[ezat statornic `nc\ din
primul veac al erei cre[tine,
adic\ din secolul I, din epoca
apostolic\, `n secolele urm\-
toare s-au constituit eparhii,
`n special `n zona Dun\rii de
Jos. Ele au culminat printr-un
moment de organizare a Bise-
ricii din Sci]ia Minor, ajuns\
la nivel de mitropolie, cu arhi-
episcopia Tomisului `n frun-
tea acestei organiz\ri [i care
avea un anume fel de autono-
mie `n cadrul organiz\rii din
`ntregul Imperiu Roman de
R\s\rit. Mai târziu, am putea
evoca semnificativ momentul
cre\rii, `n secolul al XIV-lea,
a statelor feudale române[ti,
când organizarea bisericeasc\
a venit s\ consfin]easc\ aceas-
t\ independen]\ statal\ prin
organizarea mitropoliilor `n
}ara Româneasc\ [i Moldova.
Dup\ recunoa[terea mitropo-
litului din }ara Româneasc\
de c\tre Patriarhia Constan-
tinopolului, `n deceniile ur-
m\toare ierarhii munteni au
fost numi]i tot de Patriarhia
Ecumenic\, `n condi]iile `n
care noi aveam o Biseric\ `n-
c\ tân\r\, abia organizat\ `n
cadrul noului stat. Chiar de
atunci `n Moldova s-a dorit
foarte mult ca ierarhii de aco-
lo s\ fie autohtoni. Din aceas-
t\ dorin]\ s-a n\scut ulterior
mi[carea pentru dobândirea
autocefaliei. Patriarhia Ecu-
menic\ a recunoscut, `n cele
din urm\, la `nceputul secolu-
lui al XV-lea, pe ierarhul mol-
dovean Iosif I Mu[at, ca prim
mitropolit, acesta fiind `n
func]ie mai dinainte de recu-
noa[terea sa.
„Dup\ 1453, }\rile
Române au devenit
principalul bastion de
ap\rare a cre[tin\t\]ii“
Cum a reu[it Biserica
noastr\ s\-[[i manifeste
autonomia `n noul context
istoric, având `n vedere
expansiunea otoman\ de
dup\ 1453?
~n secolul al XV-lea s-au
produs anumite muta]ii care
au dus la cre[terea importan-
]ei }\rilor Române pe plan
interna]ional `n cadrul luptei
pentru libertate. ~n `mpreju-
care a dus la `ns\[i c\derea
Bizan]ului la 1453, }\rile Ro-
mâne au devenit principalul
bastion de ap\rare a cre[tin\-
t\]ii, a `ntregii Europe. Am
avut [i noi un a[a-zis „r\zboi
al nostru de o sut\ de ani“,
cum spunea istoricul Con-
stantin C. Giurescu, compa-
rând situa]ia de la noi cu R\z-
boiul de 100 de ani din vestul
Europei, referindu-se la lupta
pentru ap\rarea libert\]ii.
Pân\ când s-a instaurat
domina]ia otoman\ asupra
}\rilor Române, adic\ pân\
spre jum\tatea secolului al
XVI-lea, românii au avut in-
dependen]\ politic\, iar dup\
aceast\ dat\ ei [i-au p\strat
autonomia. ~n vreme ce, `n se-
colele urm\toare, pân\ la Du-
n\re au fost zone administra-
te direct de turci sub forma
pa[alâcurilor, `n partea nord-
dun\rean\ }\rile Române au
avut continuitate ca via]\ de
stat. Faptul fundamental al
istoriei noastre medievale `n-
cepând din secolul XIV-lea
pân\ `n epoca modern\ [i
apoi pe `ntreg parcursul epo-
cii moderne pân\ `n ziua de
ast\zi este continuitatea sta-
tului românesc [i, odat\ cu
ea, [i continuitatea vie]ii bise-
rice[ti `n forme specifice sta-
tului, care nu [i-a pierdut
niciodat\ fiin]a [i care a m\r-
turisit `n permanen]\, cu con-
secven]\ [i credincio[ie, Orto-
doxia. De aceea Biserica noas-
tr\ a avut mereu o leg\tur\
fireasc\ cu celelalte Biserici
Ortodoxe pe planul dogmatic,
al `nv\]\turii de credin]\.
~n acest context, `n condi]i-
ile `n care patriarhatele din
R\s\ritul ortodox, inclusiv
Patriarhia Ecumenic\, aveau
mari dificult\]i `n cadrul st\-
pânirii otomane, Ortodoxia
româneasc\ a devenit o mare
sprijinitoare a Ortodoxiei din
toate ]\rile r\s\ritene. Aceas-
t\ ampl\ sus]inere de c\tre
Biserica Româneasc\ a `ntre-
gii Ortodoxii reprezint\ ex-
presia `ns\[i a autocefaliei,
c\ci un asemenea consistent
sprijin nu putea s\ vin\ din
partea unei Biserici f\r\ ca-
pacitate de exprimare pro-
prie. Avem, `n toat\ aceast\
perioad\, expresii elocvente
privind faptul c\ ierarhii, `n-
cepând cu mitropoli]ii, erau
ale[i `n ]ar\ [i abia apoi adu[i
la cuno[tin]a Patriarhiei Ecu-
menice, doar pentru confir-
mare. Aceasta este o form\ de
autocefalie.
Tomosul de recunoa[tere a autocefaliei BOR, datat aprilie 1885.
Sinodului Patriarhiei Ecumenice, `n frunte cu Ioachim al IV-lea
Pe parcursul secolelor
Evului Mediu, organiz\ri-
le de eparhii s-a
au f\cut ]i-
nând cont de necesit\]ile
locale. Sunt acestea un
semn al autocefaliei mani-
festate timpuriu `n Biseri-
ca noastr\?
Da. Spre exemplu, Episco-
piile Râmnicului [i Buz\ului
au fost create la 1502-1503 `n
cadrul acelui sobor de la Târ-
govi[te sau de la M\n\stirea
Dealu, condus de patriarhul
Nifon, acesta fiind invitat ca
un conduc\tor al Bisericii din
}ara Româneasc\, nu `n cali-
tatea sa de patriarh ecumenic,
fiindc\ nu mai era `n scaun `n
acel moment. La acel sobor au
participat to]i egumenii [i sta-
re]ii m\n\stirilor din ]ar\ [i
boierii, `n frunte cu `nsu[i
domnitorul Radu cel Mare. De
asemenea, crearea, mai târziu,
a Episcopiilor Hu[ilor [i Arge-
[ului a fost gândit\ [i realiza-
t\ `n Biserica Moldovei [i cea
a }\rii Române[ti.
Un alt fapt semnificativ:
fa]\ de teritoriile de la sud de
Dun\re, unde turcii nu accep-
tau construirea de biserici cu
turl\, ele trebuind s\ fie, `n
general, joase, ba chiar u[or
`ngropate, pentru a nu concu-
ra cumva geamiile musulma-
ne, la noi tot timpul bisericile
au fost construite cu turl\, [i
nu doar biserici mici, ci [i une-
le de mari dimensiuni pentru
vremea aceea, adaptate unor
func]iuni specifice. Astfel, Bi-
serica „Sfântul Nicolae“ -
Con]ine semn\turile tuturor episcopilor
Domnesc de la Curtea de Ar-
ge[ era una foarte spa]ioas\
pentru mijlocul secolului al
XIV-lea. Acela[i lucru se poa-
te spune despre Catedrala
mitropolitan\ din Târgovi[te,
`n\l]at\ de Sfântul Voievod
Neagoe Basarab la `nceputul
secolului al XVI-lea, ea pu-
tând cuprinde cvasi-totalita-
tea popula]iei capitalei }\rii
Române[ti. De asemenea, de
mari dimensiuni era, ca l\ca[
m\n\stiresc, biserica M\n\s-
tirii Neam], ctitorit\ `n 1497
de Sfântul Voievod {tefan cel
Mare.
Stilurile [tefanian [i
brâncovenesc - elemente
de autonomie `n
arhitectura ecleziastic\
româneasc\
~n cultura [i arta sacr\ de
la noi exist\ elemente spe-
cifice române[ti. Vorbi]i-n
despre stilurile care mar-
ne
cheaz\ o autonomie pri-
vind arta bisericeasc\ din
Evul Mediu românesc.
~n }\rile Române s-au con-
stituit o arhitectur\ [i o art\
sacr\ cu tr\s\turi specifice
care s-au inspirat `n primele
veacuri medievale din anumi-
te orizonturi culturale, fie din
mediul constantinopolitan, fie
din cel al Serbiei. Mai târziu
au fost [i alte influen]e (`n
timpul domniei lui Vasile Lu-
pu - stilul armeano-georgian
sau chiar barocul), toate topi-
te `ntr-o sintez\ specific ro-
mâneasc\, unde elementul
tradi]ional prevaleaz\. For-
mele de exprimare cele mai
str\lucite ale artei ecleziasti-
ce române[ti sunt: stilul [te-
fanian `n Moldova, stilul epo-
cii clasice moldovene[ti, unde
elementele alogene asimilate
sunt de provenien]\ gotic\, [i
stilul brâncovenesc `n }ara
Româneasc\, unde barocul
joac\ rolul goticului de `nain-
te. Aici se creeaz\ sinteza ex-
traordinar\ a artei brâncove-
ne[ti, devenit\ mai târziu,
spre sfâr[itul secolului al
XIX-lea, stilul neo-românesc.
Acestea sunt elemente care
scot `n eviden]\ personalita-
tea distinct\ a Ortodoxiei ro-
mâne[ti, autonomia de care
vorbim.
Un alt element care `nt\-
re[te ceea ce am spus mai sus
este sus]inerea, prin c\r]ile
tip\rite, a Ortodoxiei de pre-
tutindeni. Noi am avut un ti-
par cu multe c\r]i care nu
erau destinate doar uzului in-
tern, ci servea nevoilor cre-
dincio[ilor din afara ]\rii
noastre, celor de limb\ slav\
[i greac\. La M\n\stirea Ce-
t\]uia de lâng\ Ia[i a func]io-
nat o tipografie `n limba grea-
c\, `n special pentru nevoile
credincio[ilor greci afla]i sub
domina]ie turceasc\. ~n }ara
Româneasc\, mitropolitul
Antim Ivireanul tip\rea c\r]i
`n limba greac\, arab\, geor-
 Duminic\, 10 ianuarie 2010
gian\, trimi]ând pân\ [i tipo- noastre. Tot ]inând de autoce-
grafie `n Antiohia [i Georgia. falie sunt elementele consti-
Pe de alt\ parte, au fost mo- tutive care se refer\ la cultul,
mente `n care la noi s-au dis- cinstirea deosebit\ pentru
cutat problemele importante sfin]ii ale c\ror moa[te au fost
privind `nv\]\tura de credin]\ aduse pe teritoriul ]\rii noas-
ortodox\. S\ ne aducem a- tre, unele dintre ele r\mâ-
minte, spre exemplu, de Sino- nând aici. Putem aminti ast-
dul de la Ia[i din 1642, când a fel pe Sfânta Cuvioas\ Paras-
fost studiat\ M\rturisirea de cheva, Sfânta Filofteea, Sfân-
credin]\ a mitropolitului Pe- tul Cuvios Dimitrie cel Nou
tru Movil\, adoptat\ apoi `n de la Basarabi, adus `n 1774
`ntregul R\s\rit ortodox. `n Catedrala mitropolitan\
Lumea ortodox\ a fost spri- din Bucure[ti, Sfântul Grigo-
jinit\ de Biserica din }\rile rie Decapolitul, care din Evul
Române [i pe plan economic, fi- Mediu are moa[tele la M\-
nanciar. Ne `ntoarcem la epoca n\stirea Bistri]a. Toate vor-
lui Vasile Lupu, care a pl\tit besc despre o via]\ bisericeas-
datoriile Patriarhiei Ecumeni- c\ extrem de bine organizat\,
ce, urmare a c\rei binefaceri o tr\ire neab\tut\ `ntru `nv\-
Moldova a primit moa[tele ]\tura ortodox\, o comuniune
Sfintei Cuvioase Parascheva. fr\]easc\ permanent\ cu ce-
Timp de mai multe secole, nu- lelalte Biserici Ortodoxe.
meroase a[ez\minte religioase
de la noi au fost `nchinate la
Locurile Sfinte [i ele au sus]i- Unirea Principatelor
nut economic Patriarhiile de la Române a deschis un
Constantinopol, Alexandria,
Antiohia, Ierusalim, precum [i nou orizont organiz\rii
a[ez\mintele monahale din biserice[ti
Grecia, de la Muntele Athos,
din }ara Sfânt\ [i din alte
Contura]i cadrul istoric al
p\r]i ale Ortodoxiei.
ob]inerii autocefaliei Bise-
Apoi, mitropolitul Varlaam, ricii Ortodoxe Române!
din vremea lui Vasile Lupu, a
Unirea Principatelor Ro-
fost chiar unul dintre candida-
mâne, realizat\ `n 1859, a
]ii la scaunul de patriarh ecu-
fost premisa [i cadrul aspira-
menic. Iar, `n 1643, patriarhul
]iei spre o organizare biseri-
Ierusalimului, Teofan, aflat `n ceasc\ pe un plan superior.
vizit\ prin p\r]ile noastre, `m-
Pentru c\ este bine [tiut fap-
preun\ cu al]i ierarhi din ]ar\ tul c\ organizarea bisericeas-
au sfin]it Sfântul [i Marele
c\ s-a adaptat celei de stat.
Mir, care este un moment deo- Realizarea Unirii Principate-
sebit de semnificativ pentru
lor aducea cu sine, `n chip im-
ceea ce `nsemna Biserica din perios, [i necesitatea unei re-
}ara Moldovei `n acea vreme.
organiz\ri a Bisericii, care
O alt\ lucrare sfânt\ care avea dou\ mitropolii `n cele
dovede[te autonomia Bi- dou\ ]\ri, care trebuiau adu-
sericii din }\rile Române se `mpreun\ `ntr-o structur\
este canonizarea de sfin]i.
unitar\ `n cadrul noului stat.
Aici avem exemplul Cuvio- Domnitorul Alexandru I. Cu-
sului Nicodim de la Tismana,
za [i guvernele care au urmat
considerat sfânt `nc\ din pe- `ndat\ dup\ anul 1859 nu au
rioada Evului Mediu. {tim
avut r\gazul aplec\rii asupra
apoi de canonizarea Sfântului unific\rii structurii organiza-
Ierarh Nifon, patriarhul Con-
torice biserice[ti. Au fost mai
stantinopolului, consfin]it\ la presante unificarea adminis-
Curtea de Arge[ prin aduce-
trativ\ [i recunoa[terea inter-
rea moa[telor sale de la Athos na]ional\ a noului stat.
de c\tre domnitorul Neagoe
~n a doua parte `ns\ a dom-
Basarab, `n 1515. La fel s-au niei lui Cuza, odat\ cu apro-
petrecut lucrurile cu constitu-
barea Legii seculariz\rii ave-
irea tradi]iei legate de canoni- rilor m\n\stire[ti, aceast\
zarea Sfântului Ioan cel Nou
problem\ a unific\rii sinoda-
de la Suceava, a c\rui canoni- le [i a autocefaliei devenise o
zare s-a consfin]it `n p\r]ile
chestiune la ordinea zilei, ca-
re se a[tepta a fi rezolvat\. La
`nceputul anului 1864, s-a
elaborat un proiect de nou\
lege privind unirea [i organi-
zarea bisericeasc\.
„Biserica Ortodox\
Român\ este [i r\mâne
independent\ de orice
autoritate bisericeasc\
str\in\“
Patriarhia Ecumenic\ a
fost `n[tiin]at\ de faptul c\ se
inten]iona elaborarea unui
proiect de lege sinodal\. Aso-
ciat faptului c\ `n 1863 fusese
luat\ m\sura seculariz\rii
averilor m\n\stire[ti, acest
proiect a devenit odat\ `n
plus un punct sensibil pentru
Episcopul Melchisedec Constantinopol, care a adop-
{tef\nescu al Romanu- tat o pozi]ie destul de rigid\,
lui († 1892), cel care a refractar\ fa]\ de acest dezi-
derat, din cauza inten]iei de
elaborat raportul amplu
a-[i men]ine, `n continuare,
[i bine documentat, de- controlul asupra Bisericii din
venit act sinodal, adop- teritoriile române[ti. ~n 3 de-
tat la 23 noiembrie 1882 cembrie 1864, acest proiect a
[i transmis `n februarie fost, `ns\, adoptat sub titula-
tura de Decretul Organic nr.
1883 patriarhului ecu- 1.703, pentru `nfiin]area unei
menic Ioachim al III-lea autorit\]i sinodale centrale, [i
promulgat de domnitor la 6
decembrie. ~n acest decret era
inserat\, `n articolele 1, ur-
m\toarea prevedere funda-
mental\: „Biserica Ortodox\
Român\ este [i r\mâne inde-
pendent\ de orice autoritate
bisericeasc\ str\in\ `n ceea
ce prive[te organizarea [i dis-
ciplina“. Iar `n articolul 3 se
stipula c\: „Sinodul General
al Bisericii Române p\strea-
z\ unitatea dogmatic\ a sfin-
tei credin]e ortodoxe cu Ma-
rea Biseric\ de R\s\rit prin co-
`n]elegere cu Biserica Ecume-
nic\ a Constantinopolului“.
Acestea sunt cele dou\ idei
principale care au stat `n cele
din urm\ la temelia autoce-
faliei a[a cum a fost ea cons-
fin]it\ `n 1885, dar pe care o
vedem deja pus\ `n proiect [i
adoptat\ `n lege `nc\ la 1864.
Este, a[adar, o perioad\ de
peste dou\ decenii, timp `n
care au durat aceste tratative
pân\ la recunoa[terea oficia-
l\, dar autocefalia, din punc-
tul nostru de vedere, era con-
siderat\ un fapt existent [i
care nu trebuia decât s\ fie
consfin]it de Patriarhia Ecu-
menic\. Decretul Organic din
1864, supranumit, `ntr-un
context mai larg, Legea Sino-
dal\, este temeiul pe care s-a
constituit un Sinod Unit al
Bisericilor din Moldova [i }a-
ra Româneasc\ [i care a creat
condi]iile ca, `n fruntea Bise-
ricii, `nc\ din vremea lui Cu-
za, s\ fie a[ezat un mitropolit
primat. Mitropolitul }\rii Ro-
mâne[ti de la Bucure[ti a de-
venit, din acel moment [i pâ-
n\ la ridicarea BOR la rang
de patriarhat, mitropolit pri-
mat. ~n cazul nostru este vor-
ba de Nifon, care-[i `ncepuse
p\storirea la 1850 [i care a
fost primul mitropolit ce a
purtat, prin ordonan]\ dom-
neasc\, titlul de „primat al
României“, de la 11 ianuarie
1865 pân\ `n 1875. Con]inu-
tul acestui decret organic a
fost f\cut cunoscut [i Patriar-
hiei Ecumenice, care l-a pri-
mit `n februarie 1865, ur-
mând o reac]ie destul de du-
r\, acesta fiind un moment
tensionat `n rela]iile interbi-
serice[ti.
Scrisoarea trimis\ de Sino-
dul convocat la Constantinopol
era nefavorabil\ Bisericii noas-
tre. Sinodul Bisericii noastre a
discutat aceast\ scrisoare la
23 octombrie 1882.
Nu s-au mai putut conti-
nua demersurile pe aceast\
linie, fiindc\ la 11 februarie
1866 a avut loc debarcarea
domnitorului Cuza. Lucrurile
au r\mas `n acel stadiu. A
fost adus Carol, mai `ntâi ca
domnitor, pân\ `n 1881, când
la 10 mai s-a proclamat Ro-
mânia ca regat.
Noi pa[i `n direc]ia
dobândirii recunoa[terii
autocefaliei
~n primul rând, ]ara avea
nevoie de o constitu]ie [i o no-
u\ lege organic\ bisericeasc\.
Decretul din 3 decembrie 1864
cuprindea o prevedere care f\-
cuse multe valuri `n vremea
aceea, [i anume numirea de
c\tre domn a ierarhilor. A fost
o mi[care puternic\ `n anii ur-
m\tori, pentru a se trece la
alegerea ierarhilor [i confir-
marea lor de c\tre domn. Deci,
mergeau `mpreun\ `ntocmi-
rea unei noi constitu]ii [i a
unei noi legi organice. Consti-
Catedrala patriarhal\ - Bucure[ti
tu]ia din 1866 are o prevedere
semnificativ\ la situa]ia Bise-
ricii. ~n articolul 21 se spunea:
„Biserica Ortodox\ Român\
este [i r\mâne neatârnat\ de
orice chiriarhie str\in\, p\s-
trându-[i `ns\ unitatea cu Bi-
serica Ecumenic\ a R\s\ritu-
lui `n privin]a dogmelor“. Deci,
acelea[i dou\ idei men]ionate
mai `nainte: unitatea din
punct de vedere dogmatic cu
Biserica Constantinopolului,
iar, pe de alt\ parte, indepen-
den]a din punct de vedere ad-
ministrativ.
Autocefalia, `n sensul `n
care era ea conceput\, `nsem-
na mai mult decât autonomie.
Ea era sinonim\ cu indepen-
den]a, dobândit\ mai `ntâi pe
plan politic, [i mai apoi biseri-
cesc. ~n proiectul Legii orga-
nice dezb\tute atunci s-a
introdus aceea[i idee `n arti-
colul 2 din proiect. A fost
transmis patriarhului Grigo-
rie al VI-lea, care a exprimat
acelea[i obiec]iuni pe care, `n
timpul lui Cuza, patriarhul
Sofronie al III-lea le manifes-
tase. Acesta a fost motivul
pentru care Constitu]ia a fost
aprobat\ cu acea prevedere
din 1866, iar Legea Organic\
a ajuns s\ fie votat\ `n 1872,
dar nu a mai men]ionat ex-
pres autocefalia BOR. Cu toa-
te acestea, `n 3 articole din
aceast\ lege apare men]iona-
t\ autocefalia Bisericii noas-
tre (art. 9, 10 [i 12). Legea or-
ganic\ a fost adus\ la cuno[-
tin]\ de mitropolitul primat
Nifon noului patriarh ecume-
nic Antim al VI-lea, de la care
neprimindu-se nici un r\s-
puns, s-a considerat a fi fost
acceptat\ tacit.
Dup\ acest moment s-a
produs o `nghe]are a proble-
mei autocefaliei. Ea a fost re-
luat\ `n timpul lui Ioachim al
III-lea, care [i-a `nceput p\s-
torirea `n 1878. Odat\ cu p\s-
torirea lui Ioachim suntem
`ntr-o nou\ realitate istoric\,
dup\ R\zboiul de Indepen-
den]\.
Dobândirea
independen]ei de stat
atrage dup\ sine
independen]a
bisericeasc\
~n 1882, `n ziua de 25 mar-
tie, Biserica noastr\ a s\vâr-
[it un act foarte important, [i
anume sfin]irea Sfântului [i
Marelui Mir. Faptul acesta a
dus la al doilea moment de `n-
Interviu realizat de Augustin P|UNOIU
7
cordare a rela]iilor cu Patriar-
hia Ecumenic\, trimi]ând
scrisoare [i mitropolitului pri-
mat Calinic Miclescu, prin ca-
re repro[au acest gest ca fiind
o `ndep\rtare de la canoane.
Au urmat r\spunsuri demne
din partea Bisericii noastre.
Din toamna lui 1884, când a
avut loc urcarea pe tronul de
la Constantinopol a patriar-
hului Ioachim al IV-lea, a `n-
ceput o activitate intens\ de
preg\tire, de reluare a proble-
mei autocefaliei, printr-o con-
tactare repetat\ a Patriarhiei
Ecumenice.
~n februarie 1885, Sinodul
nostru a elaborat principalele
dolean]e pe care le avea Bise-
rica Român\ pentru exprima-
rea acestei autocefalii `ntr-o
form\ stabil\, care s\ aib\ [i
confirmarea Patriarhiei Ecu-
menice. ~n 20 aprilie 1885, Si-
nodul nostru a trimis scrisoa-
rea oficial\ de recunoa[tere a
autocefaliei, iar la 25 aprilie
s-a convocat Sinodul Patriar-
hal [i s-au `ntocmit trei docu-
mente fundamentale: Tomo-
sul de recunoa[tere a autoce-
faliei [i dou\ scrisori, una c\-
tre mitropolitul primat Cali-
nic Miclescu [i alta c\tre pri-
mul ministru D. A. Sturza.
Cele trei documente exprim\,
`ntr-un cadru solemn, recu-
noa[terea autocefaliei BOR,
ca un fapt legitim `n concor-
dan]\ cu canoanele biserice[ti
[i cu realit\]ile istorice. La 1
mai, `n plenul Sinodului nos-
tru, a fost anun]at\ oficial re-
cunoa[terea autocefaliei de
c\tre Patriarhia Ecumenic\.
Au fost traduse aceste docu-
mente [i, `n 6 mai, a fost citit
Tomosul, iar scrisorile au fost
f\cute publice. Pe 7 mai a fost
trimis\ o scrisoare de mul]u-
mire Patriarhiei Ecumenice,
pentru gestul recunoa[terii.
Toate Bisericile Ortodoxe au
fost anun]ate c\, de acum, Bi-
serica Român\ este Biseric\
sor\ cu cea Ecumenic\, iar Si-
nodul român este Sinod frate
cu cel constantinopolitan, `n
aceast\ comuniune a egalilor.
Aceasta a fost calea `nde-
lungat\, dar atât de impresio-
nant\ pe care Biserica Orto-
dox\ Român\ a parcurs-o ve-
nind, din veacuri de luminoa-
s\ istorie, spre un r\stimp de
peste dou\ decenii din secolul
al XIX-lea, la cap\tul c\ruia
s-a consfin]it definitiv statu-
tul de Biseric\ autocefal\ a
Ortodoxiei Române[ti, de la
care moment anivers\m, cu
`n\l]are sufleteasc\, `n 2010,
`mplinirea a 125 de ani. a
 CM
YK

8 Anul Crezului Ortodox [i al Autocefaliei Rom=ne[ti Duminic\, 10 ianuarie 2010

Crezul Ortodox
~n cre[tinism, cunoa[terea teologic\ `ncepe cu
m\rturisirea lui Iisus Hristos Domnul, a[a cum
canonul biblic urmeaz\ canonului credin]ei sau al
adev\rului, spune diac. prof. Ioan I. Ic\ jr.
Cre[tinismul este o religie prin excelen]\ m\rturisitoare
[i public\; urmând lui „Hristos Iisus, Care pe vremea
lui Pon]iu Pilat a dat ca martor m\rturisirea cea bun\“,
cre[tinilor li se cere, la rândul lor, s\ ]in\ m\rturisirea
[i s\ dea r\spuns oric\ruia le cere socoteal\ despre
credin]a lor. Crezul niceo-constantinopolitan, de la a
c\rui elaborare cre[tin\tatea aniverseaz\ 1.685 de ani,
a devenit Crezul ecumenic al Bisericii, fiind piatra de
temelie `n cultul [i `nv\]\tura ei de credin]\.

Dreapta credin]\,
de pr. prof. dr. corect\, haric\, este
Alexandru I. STAN `nsumat\ `n Crezul
Crezul este certitudine. ortodox
Anume, certitudinea c\ subi-
ectul lui exist\ cu adev\rat [i
c\ este formulat `n cuvinte [i
fraze, c\ este exprimabil reli-
gios. Crezul este indisolubil
legat de Logos. ~ntre Crez [i
Logos descoperim o leg\tur\
unitar\, ferm\ [i indestructi-
bil\. Logosul d\ consisten]\
formul\rii din Crez. Crezul,
la rândul lui, este inima ex-
prim\rii teologice `n limbaj u-
man a Logosului, exprimare
`n care Logosul comunic\ de-
spre Dumnezeu, despre Sine
ca Dumnezeu-Cuvântul, de-
spre Dumnezeu-Duhul Sfânt,
despre Biseric\ [i despre lu-
me [i finalitatea ei.
Crezul nostru
se `ntemeiaz\ pe
Revela]ia dumnezeiasc\
~n afara Revela]iei nu pu-
tem afla Crez cre[tin [i cu atât
mai pu]in Crez cre[tin orto-
dox. {i se nume[te a[a - Crez -
pentru c\, `n limba greac\, `n
care a fost redactat [i din care
s-a tradus [i `n române[te [i `n
alte limbi, `ncepe cu forma
verbal\ „pistevo“ - „eu cred“,
`n sensul c\ sunt deplin con-
vins [i m\rturisesc ferm c\...
~ntr-adev\r, Crezul este
sinteza, catargul religiei cre[-
tine, ca [i al oric\rei religii ca-
re merit\ acest nume. F\r\
crez, f\r\ un set de sentin]e
mai mult sau mai pu]in scur-
te [i con]inând esen]a religiei,
nu se distinge u[or direc]ia
sau zarea `nspre care se `n-
dreapt\ acea religie. A[a cum
o nav\ puternic\ are un ca-
targ viguros [i o cârm\ tare,
gata s\ o men]in\ pe direc]ia
de plutire [i `n lupta cu valu-
rile, tot a[a Biserica Mântui-
torului Hristos este definit\
de imnologii r\s\riteni drept
„corabia mântuirii“, iar, `n
planul practic, bisericile s-au
[i construit mai `ntâi `n form\
de corabie, turlele servind de
catarg sau catarge.
Catargul ve[nic al corabiei
duhovnice[ti, al Bisericii - co-
rabie exclusiv\ a mântuirii -
este, `ns\, Domnul nostru Ii-
sus Hristos, deoarece, m\rturi-
sit, succint, `n [i prin Crez, ca
[i prin `ntreaga `nv\]\tur\ de
credin]\ a Bisericii, El r\mâne
de neclintit pe valurile lumii [i
ale veacurilor, pân\ la eshaton
[i dincolo de el.
Sfintele Evanghelii relatea-
z\ minunat faptul c\ `ndelet-
nicirea marin\reasc\ aposto-
lic\, de pescari, a ucenicilor, a
imprimat imaginea „pesc\-
reasc\“ `n cre[tinismul pri-
mar; ba, chiar, pe[tele - `n gre-
ce[te, ichthys - a devenit sim-
bolul secret al cre[tinismului
`nsu[i. Prin acest simbol, ac-
vatic, desenat pe nisip sau
purtat la gât ca amulet\, cre[-
tinii se identificau unul pe al-
tul `n perioada persecu]iilor.
~n cre[tinism, Crezul funda-
mental este cel ortodox, expri-
mând esen]a doctrinar\ `n toa-
t\ puritatea ei, f\r\ alunec\ri
eretice. El `nsumeaz\ „dreapta
credin]\“, „credin]a corect\,
haric\“ sau credin]a transmis\
din genera]ie `n genera]ie, cu
acribie [i cu o deosebit\ r\s-
pundere fa]\ de con]inutul ei
sublim. Potrivit spuselor Mân-
tuitorului Hristos, „cine va cre-
de se va boteza [i se va mân-
tui“. De aceea, cine vine la Tai-
na Sfântului Botez ar trebui s\
recite Crezul sau s\-l citeasc\,
de trei ori, el sau na[ul (na[a),
când este vorba de prunci [i de
copii.
Con]inutul Crezului ortodox
este luat „din Scripturi“ sau
„potrivit Scripturii“, ori, `nc\,
„dup\ Scripturi“, dup\ Revela-
]ie. Crezul Bisericii cre[tine
patristice este cunoscut `nde-
ob[te sub denumirea de Simbo-
lul niceo-constantinopolitan.
El s-a alc\tuit `n secolul al IV-
lea: prima parte la Sinodul Ecu-
menic sau Pan-cre[tin de la Ni-
ceea din 325, `n timpul domni-
ei `mp\ratului Constantin cel
Mare, iar a doua parte la cel
de-al doilea Sinod Pan-cre[tin
sau Ecumenic de la Constanti-
nopol, ]inut la anul 381.
Crezul sau Simbolul de cre-
din]\ niceo-constantinopoli-
tan, exprimând succint cre-
din]a noastr\, totalizeaz\ 12
articole, u[or de memorat.
Aceste articole, `n formularea
pe care o avem [i ast\zi, s-au
transmis mereu neschimbate
`n Biserica Ortodox\ a R\s\-
ritului. P\rin]ii sinodali nu au
„inventat“ Crezul atunci, `n
secolul al IV-lea, ci ei au stu-
diat [i au analizat toate aspec-
tele `nv\]\turilor dogmatice
din Crezul fiec\rei mari Bise-
rici locale [i au formulat, sin-
tetic, toate adev\rurile de cre-
din]\ `n fraze [i propozi]ii,
astfel `ncât s\ rezulte o expu-
nere scurt\, axiomatic\, u[or
de folosit `n planul catehetic,
misionar, liturgic, dogmatic [i
apologetic. P\rin]ii sinodali
au reu[it, cu vegherea [i asis-
ten]a Duhului Sfânt, s\ redea
claritatea teologiei cre[tine,
vizavi de cumplita erezie sub-
ordina]ionist\ a lui Arie din
Alexandria, vizând rela]ia din
veci dintre Tat\l [i Fiul, pre-
cum [i vizavi de vicleana cuge-
tare a lui Macedonie, `ndrep-
tat\ `mpotriva Duhului Sfânt.
Astfel, P\rin]ii sinodali au iz-
butit s\ evite capcanele cuge-
t\rii logice, dar p\mânte[ti, li-
mitate, ale ereziarhilor [i s\
se men]in\ la nivelul ceresc al
spiritualit\]ii cre[tine din
epoca Evangheli[tilor, a Sf.
Apostoli, a apologe]ilor [i a
Sfin]ilor P\rin]i. Lunecarea
spre o aparent\ logic\ filosofi-
c\ - fie ea platonic\ sau aristo-
telic\ - ar fi fost fatal\ pentru
p\strarea autenticit\]ii ade-
v\rului cre[tin revelat, `n
Sfânta Biseric\.
Crezul nostru, cel cre[tin
ortodox sau niceo-constanti-
nopolitan, este Revela]ia pe
scurt sau Scriptura pe scurt,
mai `ntâi a Vechiului Testa-
ment, sintetizat magistral `n
cel dintâi articol: „Cred `ntru
Unul Dumnezeu, Tat\l Atot-
]iitorul, F\c\torul cerului [i
Sfântul ~mp\rat Constantin cel Mare,
`mpreun\ cu Sfin]ii P\rin]i de la Sinodul I Ecumenic
al p\mântului, al tuturor ce-
lor v\zute [i nev\zute“.
Nimic mai cuprinz\tor [i
mai simplu: se reia din pri-
mul capitol al Facerii [i din
{ema Israel (Deuteronom 6,
4) m\rturisirea c\ Dumnezeu
este numai Unul Singur [i c\
El trebuie s\ fie iubit din tot
sufletul, [i din toat\ inima, [i
cu toat\ puterea de c\tre fie-
care credincios. Anume, s\ se
zic\: „Adonai Eloheinu - Ado-
nai echad. Veahavta Adonai
Eloheka, mekol naf[eka, u
mekol levaveka u mekol meo-
deka“. ~n limba ebraic\, echad
denot\ numeralul „unu“. La fel,
[i `n limba greac\, se utilizea-
z\ aici numeralul cardinal
„unu“, iar nu numeralul neho-
t\rât, „un“. ~n limba român\,
ar trebui s\ spunem: „Cred `n
Unicul sau Singurul Dumne-
zeu“ - dar nu se mai poate
schimba u[or acum traduce-
rea `nd\tinat\.
M\rturisirea Viului,
Unicului Dumnezeu
Rostit\ `n felul acesta, ex-
presia dat\ din Crez red\
convingerea monoteist\, izvo-
rând din Revela]ie, c\ m\rtu-
risim numai pe Viul, Unicul [i
Singurul Dumnezeu - `n uni-
tate de fiin]\ [i `ntreit `n Per-
soane -, Dumnezeul Care
exist\, excluzând din gândire
toate imaginile idolatre, fan-
tasmagorice ale Antichit\]ii [i
care mai revin, uneori, `n
mintea unor sincreti[ti sau
eretici moderni, `n scris sau
`n practic\.
Aceea[i m\rturisire scurt\,
monoteist\, avea s\ fie reda-
t\ [i de profetul Isaia (Is. 44,
6), de unde s-a r\spândit la
unii arabi, fiind apoi rostit\
de `ntemeietorul islamului [i
perpetuat\ `n Coran.
P\rin]ii Sinodului I Ecume-
nic de la Niceea (325) au de-
monstrat, deci, c\ au perpetu-
at tradi]ia monoteist\ revelat\
[i au exprimat credin]a auten-
tic\ [i f\r\ echivoc a Bisericii
apostolice, primare, patristice
[i a noastr\. Totu[i, ei, P\rin]ii
sinodali, au mers mai departe
decât Vechiul Testament, pre-
luând din `nv\]\tura Mântui-
torului Hristos adev\rul de ne-
clintit [i incontestabil c\ Dum-
nezeu este Tat\l, P\rintele
nostru, al tuturor, Atot]iitorul
[i Creatorul tuturor „celor v\-
zute [i nev\zute“. ~ntr-adev\r,
dup\ un studiu atent [i apro-
fundat, se ajunge la concluzia
c\ spre acest mod de a gândi [i
de a sim]i converg to]i marii fi-
losofi antici ai lumii. Ei au ela-
borat un fel de „teologie pre-te-
ologic\“ [i au deschis calea pri-
mirii Revela]iei depline `n Ii-

CM
YK

Duminic\, 10 ianuarie 2010
sus Hristos, „la plinirea vre-
mii“. Credin]a astfel exprima-
t\ este universal\, este credin-
]a descoperit\ pentru tot omul
care vine pe lume [i vrea s\
ajung\ la cunoa[terea adev\-
rului [i s\ se mântuiasc\.
P\rin]ii Sinodului
de la Niceea au fixat
miezul `nv\]\turii
despre Hristos [i despre
mântuirea `n Hristos
Dup\ acest prim articol din
Crez, articol universal-religios
[i teologic prin excelen]\, care
[i constituie temeiul indiscu-
tabil [i acceptat al dialogului
intercre[tin [i, mai de curând,
chiar interreligios, intr\m `n
textul din Crez specific numai
cre[tinismului [i Bisericilor
cre[tine, dar mai greu de dis-
cutat cu adep]ii altor religii.
Este vorba de `nsu[i miezul
hristologiei [i al soteriologiei
cre[tine nou-testamentare [i
patristice ortodoxe de totdea-
una. ~l red\m aici, `n continu-
are: „(Cred) {i `ntru Unul
Domn Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, Unul-N\scut, Ca-
re din Tat\l S-a n\scut mai
`nainte de to]i vecii; Lumin\
din Lumin\, Dumnezeu ade-
v\rat din Dumnezeu adev\-
rat, n\scut, iar nu f\cut; Cel
de o fiin]\ cu Tat\l, prin Care
toate s-au f\cut; Care, pentru
noi oamenii [i pentru a noas-
tr\ mântuire, S-a pogorât din
ceruri [i S-a `ntrupat de la
Duhul Sfânt [i din Fecioara
Maria, [i S-a f\cut om; [i S-a
r\stignit pentru noi `n zilele
lui Pon]iu Pilat [i a p\timit [i
S-a `ngropat; [i a `nviat a treia
zi, dup\ Scripturi; [i S-a suit
la ceruri [i [ade de-a dreapta
Tat\lui; [i iar\[i va s\ vin\ cu
slav\, s\ judece viii [i mor]ii,
a C\rui `mp\r\]ie nu va avea
sfâr[it“.
Avem de-a face aici cu o re-
latare cu totul am\nun]it\,
dar foarte pe scurt, a momen-
telor logice privind originea
ve[nic\ a Fiului - a doua Per-
soan\ a Sfintei Treimi -, com-
parat\ cu apari]ia luminii din
lumin\, adic\ Na[terea Dum-
nezeu-Fiului ca Lumin\ din
Dumnezeu-Tat\l ca Lumin\,
kenoza Fiului [i ~ntruparea de
la Duhul Sfânt [i din Fecioara
Maria, f\cându-se om nu din
vreo dorin]\ de a-i uimi pe oa-
meni, ca s\-i fac\ infinit de
supu[i fa]\ de divinitate, cum
era cazul `n vechile religii [i
cum o aminte[te Sfântul Vasi-
le cel Mare, ci, dimpotriv\,
„pentru a noastr\ mântuire“.
Centrul de greutate cade pe
dragostea lui Dumnezeu pen-
tru om, ca s\-l scape de neas-
cultare [i de orice p\cat, ca s\-l
mântuiasc\. ~ntruparea real\
a constituit minunea extraor-
dinar\ a unirii firii divine cu
firea omeneasc\, a unirii divi-
nului cu omenescul, `n favoa-
rea omenescului. Dac\ `n alte
religii `ntâlnim presupuse
combina]ii dintre divin [i
uman, dintre Âtman [i âtman
(Sufletul divin universal [i su-
fletul uman individual), ele nu
vizeaz\ salvarea [i des\vâr[i-
rea omului, ci mai degrab\
„absorbirea“ [i aneantizarea
omului. Or, `n cre[tinism, Fiul
lui Dumnezeu Se `nomene[te
pentru ca omul s\ se `ndum-
nezeiasc\, dup\ cum `nva]\
Sfântul Atanasie cel Mare.
Catedrala „Sfânta Irina“ din Constantinopol (Istanbulul de ast\zi), locul unde s-au `ntrunit P\rin]ii celui
de-al doilea Sinod Ecumenic, definitiv=nd forma actual\ a Crezului ortodox
Fiul lui Dumnezeu
devine „Fiul omului“
~ntruparea Cuvântului lui
Dumnezeu, a Logosului, se fa-
ce f\r\ [tirbirea sau `njosirea
dumnezeirii, `ntr-un proces
kenotic unic, f\r\ pierderea
divinului `n omenitate. Dim-
potriv\, omenitatea se poten-
]eaz\ `ntr-atât, `ncât „filia]ia
omului prin har“ fa]\ de Dum-
nezeu s\ fie perfect\, f\r\ ca
omul s\-[i piard\ propria sa
natur\ creat\, limitele sale
crea]ionale. Aspectul kenotic,
marcat prin cuvintele: „[i S-a
pogorât din cer“, devine mode-
lul aplec\rii p\rinte[ti a Tat\-
lui spre lume, `n special spre
om, asem\n\tor aplec\rii p\-
rintelui spre copil, ca s\-l ridi-
ce `n dreptul fe]ei sale, capu-
lui s\u, la nivelul demnit\]ii
depline [i al responsabilit\]ii.
C\ci, dac\ omul nu ar fi bene-
ficiat de ~ntruparea Logosului
[i de `ntreg cursul mântuirii
obiective, el ar fi r\mas doar
„poleit cu har“, dar nu „p\-
truns de har“ [i transformat
total `n interiorul s\u. Numai
acea raz\ de soare lumineaz\
adâncurile f\pturii care a tre-
cut neoprit\ prin structura
crea]iei, ba chiar transcende [i
dincolo de aceast\ structur\,
f\când-o vizibil\ `n toat\ fru-
muse]ea ei. Este raza harului
dumnezeiesc, a energiilor di-
vine necreate, despre a c\ror
existen]\ a scris [i a vorbit
Sfântul Grigorie Palama.
Fiul lui Dumnezeu devine
„Fiul omului“, experiind tot ce-
ea ce apar]ine firii umane, `n
afar\ de p\cat. Trupul se su-
pune nu numai na[terii ci, de
asemenea, [i vie]ii de familie,
societ\]ii, cu legile ei de con-
vie]uire, intemperiilor de tot
felul, `ntâmpin\ via]a trec\-
toare sub diversele ei aspecte,
sufer\ `ns\[i R\stignirea, Pa-
timile, Moartea, ~ngroparea,
odihna Trupului `n mormân-
CM
YK
tul de piatr\. Dar, tot acela[i
Trup asumat de Hristos prin
Na[terea din Fecioar\ `nvinge
moartea, str\luce[te `n ~nvie-
re, Se `nal]\ la ceruri, [ade de-a
dreapta Tat\lui [i va veni ia-
r\[i ca s\ judece viii [i mor]ii [i
s\ `mp\r\]easc\ la nesfâr[it.
Cre[tinul ortodox, m\rturi-
sind aceste puncte de credin]\,
retr\ie[te, `n mic, via]a lui
Hristos, deoarece Hristos S-a
`mp\rt\[it Bisericii [i, prin ea,
umanit\]ii `ntregi. ~n Iisus
Hristos se recapituleaz\ - du-
p\ expresia Sf. Irineu de Lyon
- fiecare om purt\tor al chipu-
lui lui Dumnezeu. Deoarece
Fiul este chipul Tat\lui, [i nu-
mai Fiul ni L-a ar\tat pe Ta-
t\l `n Sine, la fel to]i câ]i se bo-
teaz\ `n Hristos devin fii dup\
har ai Tat\lui [i sunt chema]i
s\ I se adreseze ca [i Fiul: „Av-
va, P\rinte!“.
Fiul a f\cut semne [i mi-
nuni `n lume, „pentru ca lu-
mea s\ cread\“, pentru ca oa-
menii s\ se conving\ de exis-
ten]a lui Dumnezeu ca P\rin-
te iubitor [i proniator al oa-
menilor [i al `ntregii crea]ii.
Deoarece a p\timit pentru lu-
me, Fiul `ntrupat a dobândit
`ntreaga justificare pentru a
judeca viii [i mor]ii [i pentru
a `mp\r\]i ve[nic.
La Constantinopol, `n
381, s-a fixat esen]a
`nv\]\turii despre Duhul
Sfânt [i despre Biseric\
Acela[i verb, „cred“, de[i nu
se repet\ `n fa]a fiec\rei fraze
sau propozi]ii, impune, gra-
matical vorbind, acuzativul,
`n continuare, `n textul pro-
priu-zis. Aici se expune `nv\-
]\tura despre Duhul Sfânt,
pnevmatologic\, a Bisericii
nedivizate. Duhul este m\r-
turisit ca F\c\torul de via]\,
ca Izvor de via]\, purcezând
CM
YK
din Tat\l [i fiind `mpreun\
`nchinat (symproskynoume-
non) [i sl\vit (syndoxazome-
non) cu Tat\l [i cu Fiul. El es-
te Duhul „Care a gr\it prin
prooroci“.
„(Cred) {i `ntru Duhul
Sfânt, Domnul de via]\ F\c\-
torul, Care din Tat\l purcede,
Cel ce `mpreun\ cu Tat\l [i
cu Fiul este `nchinat [i sl\vit,
Care a gr\it prin prooroci.“
Se `n]elege de aici rela]ia
strâns\ dintre Tat\l, Fiul [i
Duhul Sfânt, cele trei Persoa-
ne existând `n aceea[i fiin]\,
ca Dumnezeul unic [i singurul
adev\rat. Biserica Romano-
Catolic\ a introdus `n Crez,
contrar canonului 7 de la Si-
nodul al III-lea Ecumenic, ex-
presia neortodox\ c\ Duhul
purcede [i de la Fiul (Filio-
que), `n urma accept\rii ei la
Sinodul local de la Toledo
(1589), `n speran]a c\, astfel,
arienii din Spania vor veni la
credin]a dreapt\, ecumenic\.
Stând `ns\ [i mai departe
pe temelia sigur\ a m\rturisi-
rii din mileniul I, Biserica Or-
todox\, `n ciuda marilor difi-
cult\]i [i asperit\]i istorice, nu
a schimbat nici o iot\ din Crez.
~n fine, Crezul trece rapid,
dar pe `n]eles, peste ecleziolo-
gie, m\rturisind c\ Biserica
Mântuitorului Hristos este
una singur\, implicând faptul
c\ f\râmi]area Bisericii este
un fapt neobi[nuit [i d\un\-
tor cre[tinismului; c\ ea este
soborniceasc\, adic\ univer-
sal\, de pretutindeni.
Crezul niceo-
constantinopolitan, un
memento perpetuu
pentru ortodoc[i
„(Cred) {i `ntru una, sfân-
t\, soborniceasc\ [i aposto-
leasc\ Biseric\. M\rturisesc
un botez, spre iertarea p\ca-
9
telor. A[tept `nvierea mor]ilor
[i via]a veacului ce va s\ fie.
Amin.“
Biserica m\rturise[te cu
Apostolul: Un singur Domn,
Iisus Hristos, o singur\ cre-
din]\ - cea pe care a adus-o `n
lume Domnul nostru Iisus
Hristos, un singur botez, spre
iertarea p\catelor. Botezul
(grece[te, baptisma) `nseam-
n\ afundare, nu scufundare,
nici cufundare. Din afundare
se revine la suprafa]\, viu,
dar din scufundare [i cufun-
dare, nu. Acesta este sensul
credin]ei noastre [i acesta es-
te [i sensul cuvântului botez.
Este vorba de moartea prin
afundarea `n ap\ cu Hristos
[i revenirea la via]\ `mpreu-
n\ cu El, l\sând s\ se scufun-
de, s\ r\mân\ la fundul cris-
telni]ei, al apei, numai p\ca-
tul str\mo[esc, p\catul neas-
cult\rii adamice.
~n concordan]\ cu `nv\]\-
tura de credin]\ privitoare la
botez este [i a[teptarea `nvie-
rii mor]ilor [i venirea vie]ii
ve[nice.
~ntr-adev\r, cre[tinul orto-
dox crede puternic `n `nvierea
celor r\posa]i, dup\ f\g\du-
in]a Mântuitorului Hristos
din Evanghelia dup\ Matei [i
dup\ cuvintele Sf. Apostol
Pavel c\tre Tesaloniceni. Ju-
decata universal\ va fi in-
stantanee [i r\splata pentru
fapte va veni pe loc [i pentru
ve[nicie. A uita de adev\ruri-
le credin]ei `nseamn\ asuma-
rea unui risc uria[, contrar
speran]ei de genera]ii [i iubi-
rii lui Dumnezeu fa]\ de om.
De aceea, Crezul nostru, Cre-
zul niceo-constantinopolitan,
este [i un memento perpetuu
pentru ortodoc[i, fiind rostit
nu numai la Sfânta Liturghie,
ci, de asemenea, [i la unele
Sfinte Taine [i ierurgii. a
10 Anul Crezului Ortodox [i al Autocefaliei rom=ne[ti Duminic\, 10 ianuarie 2010

2010 - Anul Crezului Ortodox

[i al Autocefaliei române[ti
cu reproduceri dup\ fresce re- ~n data de 4 februarie se vor `mplini 85 de ani
~n contextul anivers\rii `n anul 2010 a 1.685 de ani de prezentând sinoadele ecume- de la ridicarea Bisericii Ortodoxe
la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325) [i a 125 nice [i sfin]i ap\r\tori ai
dreptei credin]e. Române la rangul de Patriarhie,
de ani de la recunoa[terea oficial\ a autocefaliei ~n a doua parte a anului iar pe 25 aprilie se vor `mplini 125
Bisericii Ortodoxe Române (1885), la ini]iativa 2010, va fi abordat\ tema Au- de ani de la recunoa[terea autocefaliei
tocefaliei române[ti, urmând Bisericii Ortodoxe Române
Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al s\ fie, de asemenea, organiza-
Bisericii Ortodoxe Române a aprobat - `n [edin]a de te conferin]e, simpozioane [ti-
in]ifice, dezbateri [i elaborate
lucru din 18-19 iunie 2009 - ca anul 2010 s\ fie declarat studii istorico-teologice cu ur-
„Anul omagial al Crezului Ortodox [i al Autocefaliei m\toarele subteme: Autocefa-
lia bisericeasc\: unitate de
române[ti“ `n Patriarhia Român\. Cancelaria Sfântului credin]\ [i libertate religioa-
Sinod a elaborat un program-cadru cu caracter s\; considera]ii privind vechi-
na]ional bisericesc pentru realizarea `n anul 2010 a mea [i afirmarea autocefaliei
române[ti de-a lungul timpu-
proiectului religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic lui; recunoa[terea autocefa-
[i mediatic intitulat „2010 - Anul omagial al Crezului liei (25 aprilie 1885), confir-
mare a demnit\]ii [i presti- treilea, intitulat Autocefalie BASILICA al Patriarhiei Ro-
Ortodox [i al Autocefaliei române[ti“. giului Bisericii Ortodoxe Ro- [i comuniune, consacrat rela- mâne (Radio Trinitas, Televi-
mâne `n cadrul Ortodoxiei u- ]iilor externe ale Ortodoxiei ziunea Trinitas, publica]iile
Potrivit Biroului de pres\ contextul istoric [i teologic al niversale; Sfin]irea Sfântului Române[ti. Lumina, Agen]ia de [tiri Basi-
al Patriarhiei Române, `n pri- formul\rii Simbolului niceo- [i Marelui Mir - m\rturie v\- ~n Joia Mare a anului 2010 lica, Biroul de Pres\), mass-
ma parte a anului 2010, Pa- constantinopolitan) [i locul zut\ a autocefaliei biserice[ti; (1 aprilie), `n cadrul Sfintei media bisericeasc\ eparhial\
triarhia Român\ [i eparhiile Crezului `n cultul ortodox autocefalia `n dialogul panor- Liturghii, oficiat\ de Preaferi- [i presa laic\.
din ]ar\ [i str\in\tate vor or- (text [i cântare bisericeasc\), todox. Ca atare, Patriarhia citul P\rinte Patriarh Daniel, Site-ul Patriarhiei Române
ganiza conferin]e pastoral- `n cateheza ortodox\ (inclusiv Român\ va publica trei volu- `mpreun\ cu ierarhii Sfântu- (www.patriarhia.ro) va avea
misionare, colocvii teologice, ora de religie [i programul me dedicate Autocefaliei ro- lui Sinod, va avea loc sfin]irea `n anul 2010 o pagin\ specia-
dezbateri [i seri duhovnice[ti, Hristos `mp\rt\[it copiilor), mâne[ti: unul, intitulat Auto- Sfântului [i Marelui Mir, pen- l\, care va prezenta calenda-
iar profesori [i speciali[ti `n `n activitatea pastoral-misio- cefalia - libertate [i demnita- tru a dou\zeci [i una oar\ `n rul evenimentelor, informa]ii,
teologie pastoral\, cateheti- nar\ a Bisericii [i `n dialogul te, cuprinzând studii despre Biserica Ortodox\ Român\. [tiri, documentare [i toate ac-
c\-omiletic\, drept bisericesc cu alte Biserici cre[tine. ~n a- autocefalie, altul, intitulat A- Manifest\rile organizate `n tivit\]ile realizate `n Anul o-
[i misionar-ecumenic\ vor re- cest context, Patriarhia Ro- utocefalie [i responsabilitate, Anul omagial al Crezului Orto- magial al Crezului Ortodox [i
aliza studii, comentarii, bibli- mân\ va publica dou\ lucr\ri dedicat vie]ii [i activit\]ii e- dox [i al Autocefaliei române[ti al Autocefaliei române[ti, mai
ografii care vor trata istoria dedicate Crezului Ortodox, parhiilor ortodoxe române `n vor fi sus]inute [i mediatizate anun]\ Biroul de pres\ al
Crezului Ortodox (geneza, un volum teologic [i un volum perioada 1885 - 2010, [i al pe larg de Centrul de Pres\ Patriarhiei Române. a

Hot\rârea 6. Aprob\ elaborarea [i publicarea unui album

Sfântului Sinod
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, `n
[edin]a sa din ziua de 18 iunie 2009, a luat `n e-xa-
minare referatul Cancelariei Sfântului Sinod `n
leg\tur\ cu proclamarea de c\tre Patriarhia Ro -
mân\ a anului 2010 ca „An omagial al Crezului
Ortodox [i al Autocefaliei române[ti“.
Având `n vedere c\ Permanen]a Consiliului Na-
]ional Bisericesc `n [edin]a din 13 mai 2009 [i-a `n-
su[it ini]iativa Preafericitului P\rinte Patriarh
Daniel de a supune examin\rii [i aprob\rii Sfân-
tului Sinod proclamarea de c\tre Patriarhia Ro-
mân\ a anului 2010 ca „An omagial al Crezului
Ortodox [i al Autocefaliei române[ti“, `n contextul
anivers\rii `n anul 2010 a 1685 de ani de la Pri-
mul Sinod Ecumenic de la Niceea (325) [i a 125 de
ani de la recunoa[terea oficial\ a autocefaliei Bis-
ericii Ortodoxe Române (1885);
}inând seama c\, pe baza discu]iilor din cadrul
Permanen]ei Consiliului Na]ional Bisericesc [i a
`ndrum\rilor Preafericitului P\rinte Patriarh Da-
niel, Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un pro -
gram-ccadru cu caracter na]ional bisericesc pentru
realizarea `n anul 2010 a proiectului religios-du-
hovnicesc, cultural-editorialistic [i mediatic inti-
tulat „2010 - Anul omagial al Crezului Ortodox [i
al Autocefaliei române[ti“,
Având `n vedere caracterul na]ional bisericesc
al acestui proiect de program-cadru cu importante
implica]ii `n ap\rarea dreptei credin]e, sus]inerea
activit\]ii misionar-pastorale, catehetic-predicato-
riale, cultural-educative, a dialogului Bisericii cu
societatea, precum [i necesitatea eviden]ierii aces-
tuia prin mijloacele media [i publicistice ale Bise-
ricii noastre;
~n urma discu]iilor care au avut loc [i la propu-
nerea Comisiei teologice, liturgice [i didactice,
Sfântul Sinod a hot\rât:
1. Ia act [i aprob\ ini]iativa Preafericitului P\-
rinte Patriarh Daniel privind proclamarea de c\tre
Patriarhia Român\ a anului 2010 ca „An omagial
al Crezului Ortodox [i al Autocefaliei române[ti“.
2. Aprob\ programul-ccadru na]ional bisericesc
ini]iat [i propus de Preafericitul P\rinte Patriarh
Daniel, pentru realizarea proiectului religios-du-
hovnicesc, cultural-editorialistic [i mediatic inti-
tulat „2010 -A Anul omagial al Crezului Ortodox [i
al Autocefaliei române[ti“.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române, `n [edin]\ de lucru (iunie 2009)
3. Aprob\ ca, `n fiecare eparhie [i `n fiecare [coa-
l\ teologic\, ierarhii eparhio]i s\ ia m\surile nece-
sare pentru a reflecta programul-cadru na]ional bi-
sericesc intitulat „2010 - Anul omagial al Crezului
Ortodox [i al Autocefaliei române[ti“, prin ac]iuni [i
manifest\ri locale (media, publicistice, conferin]e,
`ntruniri [i simpozioane pastorale, teologice, cultu-
ral-educative) pentru a sublinia importan]a Crezu-
lui Ortodox `n via]a Bisericii [i a credincio[ilor, cu
contribu]ia profesorilor de teologie, a speciali[tilor, a
preo]ilor [i monahilor, o aten]ie special\ acordându-
se recept\rii acestui program de c\tre tineret.
4. Aprob\ republicarea `ntr-un singur volum cu
titlul „Autocefalia - libertate, demnitate [i respon-
sabilitate“ a lucr\rii intitulate „Centenarul Auto-
cefaliei Bisericii Ortodoxe Române“ (EIBMO, Bu-
cure[ti, 1987), precum [i a capitolului „Autocefa-
lie“, din lucrarea intitulat\ „Autocefalie, Patriar-
hie, Slujire Sfânt\“ (EIBMO, Bucure[ti, 1995), in-
clusiv republicarea bilingv\ a Tomosului de recu-
noa[tere a Autocefaliei (1885) [i a Tomosului de ri-
dicare la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe
Române (1925) - `ntr-o nou\ traducere dup\ origi-
nalul grecesc, volum `mbog\]it cu studii [i articole
de dat\ recent\ privind autocefalia `n via]a Orto-
doxiei române[ti [i `n dialogul panortodox.
5. Aprob\ elaborarea [i publicarea unui volum
intitulat „Via]a [i activitatea (Sinaxarul) Sfin]ilor
P\rin]i de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea
(325)“, care va cuprinde lista participan]ilor, inclu-
siv sfin]i dobrogeni, despre care exist\ date [i con-
semn\ri `n sinaxare, mineie, colec]ii istorice etc.
intitulat „Ortodoxia `n arta sacr\“ care va cuprin-
de reproduceri dup\ cele mai frumoase [i reprezen-
tative fresce, icoane, miniaturi, mozaicuri, vitralii,
broderii, ]es\turi [i obiecte de orfevr\rie ortodox\,
care s\ reflecte geneza [i contextul istoric al for-
mul\rii `nv\]\turii de credin]\ ortodoxe, sinoadele
ecumenice [i sfin]ii ap\r\tori ai Ortodoxiei.
~n scopul preg\tirii volumului „Ortodoxia `n arta
sacr\“, eparhiile sunt rugate s\ comunice Editurii
BASILICA numele [i adresa exact\ ale bisericilor
parohiale [i ale m\n\stirilor unde se afl\ icoane [i
picturi cu reprezent\ri ale sinoadelor ecumenice.
7. Ca parte a programului-cadru na]ional bi-se-
ricesc, aprob\ ca la Conferin]a pastoral-m misionar\
semestrial\ de prim\var\ din anul 2010 s\ se tra-
teze subiectul intitulat „2010 - Anul omagial al
Crezului Ortodox [i al Autocefaliei române[ti“, cu
urm\toarele subpuncte:
a. Istoria Crezului Ortodox (Simbolul niceo-con-
stantinopolitan);
b. Locul Crezului Ortodox `n cultul ortodox (text
[i cântare bisericeasc\);
c. Locul Crezului Ortodox `n cateheza ortodox\
(inclusiv ora de religie [i programul Hristos `m-
p\rt\[it copiilor);
d. Crezul Ortodox `n dialog cu alte Biserici cre[-
tine (problema adaosului Filioque).
8. Aprob\ ca la una din conferin]ele preo]e[ti
administrative din partea a doua a anului 2010 s\
se trateze distinct tema „Autocefalia Bisericii Or-
todoxe Române“, sub toate aspectele redate la
punctul 3 din programul-cadru na]ional bisericesc.
Aceast\ hot\râre a Sfântului Sinod a fost comu-
nicat\ [i Centrului de Pres\ BASILICA al Patriar-
hiei Române [i componentelor sale, Cabinetului
Patriarhal, Sectorului teologic-educa]ional al Ad-
ministra]iei Patriarhale, precum [i Editurii, Tipo-
grafiei [i Atelierelor Institutului Biblic [i de Mi-
siune Ortodox\, `n scopul aprofund\rii tuturor as-
pectelor [i al adopt\rii m\surilor necesare pentru
aducere la `ndeplinire, la nivelul institu]iilor cen-
trale biserice[ti.
Pre[edintele Sfântului Sinod,
† DANIEL
Arhiepiscopul Bucure[tilor, Mitropolitul
Munteniei [i Dobrogei, Loc]iitor
al Tronului Cezareei Capadociei [i
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
 Duminic\, 10 ianuarie 2010 Filocalia 11
Sfintele Taine [i sfin]irea omului `n viziunea filocalic\ `n mintea cre[tinului, Diadoh
Sfintele Taine sunt prezentate `n scrierile filocalice ca completeaz\: „Deci, Satana, fi-
indc\ nu se poate `ncuiba `n
absolut necesare pentru mântuire, fiecare dintre ele mintea celor ce se nevoiesc, ca
constituind etape pe care credincio[ii trebuie s\ le mai `nainte, dat\ fiind prezen-
]a harului, c\l\re[te pe mustul
str\bat\ pentru dobândirea `mp\r\]iei cerurilor. ~n c\rnii, ca unul ce e cuib\rit `n
trup, ca prin firea u[or de mâ-
lupta duhovniceasc\ pe care o duce, cre[tinul este nuit a acestuia s\ am\geasc\
uneori `nfrânt, c\zând fie `n p\cate de moarte, fie `n sufletul. De aceea, trebuie s\
usc\m trupul cu m\sur\, ca nu
p\cate u[oare. Lucrarea de cur\]ire [i sfin]ire a cumva prin mustul lui s\ se
credincio[ilor se `mpline[te prin primirea Sfintelor rostogoleasc\ mintea pe lune-
cu[ul pl\cerilor“ (Cuvânt asce-
Taine. Prin ele se `ntre]ine, se ap\r\ [i se `nt\re[te tic `n 100 de capete, cap. 82).
via]a duhovniceasc\ a credincio[ilor, ei primind
puterea de a urca ne`ncetat pe c\rarea `ndumnezeirii. Efectele harice
Via]a cre[tinului ortodox este o via]\ tr\it\ cu Hristos ale Botezului
[i `n Hristos, o tr\ire `n `ntregime a lui Hristos. Duhul Potrivit cuvintelor Mântui-
torului: „Cel ce va crede [i se va
Sfânt face ca Hristos s\ fie prezent `n Sfintele Taine [i boteza se va mântui, iar cel ce
`n cei ce se `mp\rt\[esc de ele. Se poate afirma c\ nu va crede se va osândi“ (Mar-
cu 16, 16), nu se poate vorbi de-
importan]a [i valoarea Sfintelor Taine nu pot fi spre certitudinea mântuirii,
relevate `n mod deplin prin mijlocirea cuvintelor, ci f\r\ Botez.
Referindu-se la importan]a
prin `mp\rt\[irea de harul divin ce se revars\ din ele. Botezului, P\rin]ii filocalici Ca-
list [i Ignatie Xanthopol m\rtu-
risesc urm\toarele: „... s-a scris
dintre cei care se `ndoiau de `n Gherontic (Pateric): Ioan de
dumnezeiescul botez prezint\ Bostra, b\rbat sfânt [i având
de diac. Liviu PETCU [i `ntrebarea: „Atunci pe cine putere asupra duhurilor necu-
prime[te `n chip tainic cel ce s- rate, a `ntrebat pe draci, care
P\rin]ii din Filocalie `ndeam- a botezat? Pe Hristos sau pe
n\ nu numai la o urmare a lui locuiau `n ni[te feti]e furioase [i
Duhul Sfânt? C\ci o dat\ ai chinuite de ei cu r\utate, zi-
Hristos, ci la o imprimare de chi- spus c\ locuie[te `n el Hristos,
pul lui Hristos, o `ndumnezeire când: «De care lucruri v\ teme]i
alt\ dat\, Duhul Sfânt?“. la cre[tini?» Ace[tia au r\spuns:
prin participare. Deci, cre[tinul P\rintele filocalic r\spunde [i
n-are numai putin]a de a re- «Ave]i cu adev\rat trei lucruri
men]ioneaz\ c\ pe Duhul Sfânt mari: unul pe care-l pute]i
na[te pentru o via]\ nou\, do- ~l primim prin botez. Dar fiind-
bândind puterea de a se des\- atârna de grumazul vostru; u-
c\ Acesta e numit [i Duhul lui nul cu care v\ sp\la]i `n biseri-
vâr[i [i de a se perfec]iona `n Dumnezeu, [i Duhul Fiului, de
mod continuu, ci, prin Sfintele c\; [i unul pe care-l mânca]i `n
aceea prin Duhul primim [i pe adunare... ». Deci lucrurile de
Taine, se une[te `n mod real cu
Hristos prin harul necreat [i `n- Tat\l, [i pe Fiul, iar „fiindc\ care se tem r\uf\c\torii mai
dumnezeitor. Deci, via]a duhov- Duhul nu se desparte de Tat\l mult decât de toate sunt crucea,
niceasc\ a omului `[i are `nce- [i de Fiul, de aceea m\rturisim Botezul [i Cuminec\tura“ (Ca-
c\ `n El se afl\ Treimea, dat\ list [i Ignatie Xanthopol, Meto- ne eliber\m de vechiul blestem elibereaz\, adic\ ne face capa-
putul, cre[te [i se des\vâr[e[te [i ne sfin]im prin venirea Sfân- bili s\ nu mai s\vâr[im r\ul, nu
prin conlucrarea ne`ntrerupt\ fiind dumnezeirea Sa. C\ci pre- da sau Cele 100 capete, cap. 92,
cum `n Tat\l este Fiul [i Duhul `n Filocalia, vol. 8). tului Duh“ (Sf. Simeon Noul mai lucreaz\ `n noi r\ul, decât
cu harul divin rev\rsat prin Teolog, Cele 225 de capete teo- doar dac\-l dorim. „Nu trebuie
Sfintele Taine. Sfânt, [i iar\[i `n Fiul Tat\l [i Botezul este prima Tain\ pe
Duhul, a[a [i `n Duhul este care o prime[te omul ce urmea- logice [i practice, cap. 45, Fi- s\ ne mir\m c\ dup\ Botez
Tat\l [i Fiul nu prin ameste- z\ a deveni cre[tin, adic\ ur- localia, vol. 6). gândim iar\[i cele rele `mpreu-
Sfintele Taine carea celor trei ipostasuri, ci m\tor al lui Hristos, este Taina Cel ce dezvolt\ harul [i da- n\ cu cele bune. C\ci baia sfin-
prin unitatea aceleia[i voin]e [i na[terii duhovnice[ti. Expresia rurile Duhului primite la Botez ]eniei [terge pata noastr\ de pe
transfigureaz\ omul dumnezeiri. Drept aceea [i noi, f\ptur\ nou\ a Scripturii (II devine fiu al lui Dumnezeu, urma p\catului, dar nu pres-
c\zut `n p\cat fie c\ numim pe Tat\l `n parte, Corinteni 5, 17) nu are un sens binepl\cut [i casnic al Lui. Cel chimb\ acum putin]a de a se
fie c\ pe Fiul, fie c\ pe Duhul, metaforic sau pur [i simplu mo- ce, dimpotriv\, nu le cultiv\ hot\r` `n dou\ feluri a voin]ei
P\rin]ii duhovnice[ti ai spi- prin numele cel Unul numim ral, ci `n `ntregime real. Bote- este p\r\sit [i lep\dat de Hris- noastre [i nici nu opre[te pe
ritualit\]ii r\s\ritene `nva]\ c\ Treimea `n `n]elesul `n care am zul nu suprim\ `n mod simplu tos, c\zând, din nou, sub robia draci s\ ne r\zboiasc\ sau s\
Sfintele Taine transfigureaz\ spus“ (Filocalia, vol. I). p\catul, nu se m\rgine[te la `n- celui ce l-a st\pânit `nainte de ne gr\iasc\ cuvinte `n[el\toare.
chipul desfigurat al omului c\- Cu alte cuvinte, Botezul este dreptarea consecin]elor sale, ci Botez. Aceasta, pentru ca cele ce nu le-
zut `n p\cat. Omul c\zut nu momentul s\l\[luirii minunate prin Botez omul se `ncorporea- Prin Botez, omul devine am p\zit când eram `n starea
poate rena[te decât prin harul a Preasfintei Treimi `n sufletul z\ `n Hristos [i aceasta consti- purt\tor de Hristos (hristofor) [i natural\, s\ le p\zim cu pu-
divin, iar acest har al rena[terii cre[tinului. tuie pentru el o nou\ na[tere, s\la[ al Duhului Sfânt, iar dac\ terea lui Dumnezeu, dup\ ce
se revars\ asupra cre[tinului este de fapt Taina na[terii la o el con[tientizeaz\ c\, dup\ pri- am luat armele drept\]ii“
prin Taina Sfântului Botez, pri- via]\ mult mai `nalt\ decât e- mirea Tainei, Cineva s\l\[lu- (Diadoh al Foticeii, op. cit., cap.
ma Tain\ prin care ni se `mp\r- La Botez, diavolul xisten]a fizic\, biologic\, c\ci ie[te `n adâncul sufletului lui, se 78). Noi devenim capabili s\
t\[e[te harul dumnezeiesc. Tai- este alungat din este via]a `ntru Hristos. Este o sile[te s\ fac\ roditoare aceast\ s\vâr[im binele, `ns\ libertatea
na Sfântului Botez este deci na[tere supranatural\ mai pre- prezen]\ divin\ pân\ la ilumi- noastr\ nu este distrus\, nici
Taina prin care se reintr\ `n adâncul sufletului sus de na[terea prin care [i-a nare [i `ndumnezeire. voin]a nu este preschimbat\.
starea de har, cre[tinul cur\]in- primit omul fiin]a sa natural\. Dac\ prin botez nu ne-am fi eli-
du-se de p\catul str\mo[esc, ca Diadoh al Foticeii subliniaz\ „Ce este n\scut din trup, trup berat de p\catul str\mo[esc, e
[i de toate p\catele s\vâr[ite c\, pân\ la Botez, omul se afl\ este [i ce este n\scut din Duh, Libertatea omului limpede c\ nu am putea s\vâr[i
pân\ atunci, ren\scându-se sub influen]a nemijlocit\ a di- Duh este“ (Ioan 3, 36). ~nfierea de dup\ Botez nici faptele libert\]ii. Iar dac\
spre o via]\ nou\ [i f\cându-se avolului. ~n adâncul sufletului duhovniceasc\ duce la `nviere putem s\ le s\vâr[im pe acestea,
p\rta[ roadelor r\scump\r\rii s\u [erpuie[te diavolul, iar [i via]a de veci. Cei boteza]i de- Prin Botez, cre[tinii primesc este evident c\, tainic, ne-am eli-
prin jertfa Mântuitorului. Prin Hristos lucreaz\ asupra aces- vin, `n Hristos, fii ai lui Dum- puterea de a `mplini des\vâr[it berat de robia p\catului (Marcu
Botez, ne na[tem duhovnice[te tui suflet oarecum din afar\. nezeu dup\ har [i fii duhovni- poruncile, iar pe m\sura `mpli- Ascetul, op. cit).
[i devenim fra]i ai lui Hristos, Deci, dac\ pân\ la Botez, `n ce[ti ai Bisericii, pentru ca `n nirii lor li se va descoperi [i ha- De aici putem u[or conchide
iar prin celelalte Taine cre[tem adâncul sufletului se afl\ dia- Duhul Sfânt s\ poat\ numi Ta- rul d\ruit. Cre[tinii experiaz\ c\ „nici Botezul, nici Dumne-
de la starea de prunc la starea volul, de la Botez, `n\untrul lui t\ pe Dumnezeul Cel ceresc harul pe m\sura râvnei [i ne- zeu, nici Satana nu sile[te voia
de b\rbat des\vâr[it, primind se s\l\[luie[te harul, iar diavo- (Romani 8, 16; Galateni 4, 6) [i voin]elor lor. A[a se explic\ de omului“ (Ibidem), ci aceasta a-
puterea de a ne des\vâr[i, de a lul este scos afar\. Din acest s\ poat\ rosti pe tot parcursul ce unii `nainteaz\ continuu `n târn\ de voin]a noastr\ liber\.
ne perfec]iona `n mod continuu. moment, sufletul este influen- vie]ii lor rug\ciunea Tat\l nos- des\vâr[ire, iar al]ii cad `n p\- ~n lucrarea de purificare a o-
Botezul este `nceputul vie]ii ]at de har din\untrul s\u, iar tru, tr\ind bucuria pascal\ a cate grele, unii se `ndreapt\ mului de p\catele [i patimile
ve[nice. Prin Botez, omul se diavolul, odat\ exorcizat, alun- lucr\rii harului Duhului Sfânt spre cele bune, iar al]ii `nclin\ trupe[ti [i suflete[ti, un rol ma-
une[te cu `ntreaga Sfânt\ Trei- gat afar\, c\l\re[te pe mustul `n via]a lor. [i cad `n p\cat. Unii urmeaz\ re `l are harul divin [i efortul
me, devine p\rta[ al vie]ii ve[- c\rnii, adic\ `ncearc\ iar\[i s\ La Botez, primim eliberarea c\rarea sfintelor nevoin]e, al]ii, uman, `nfrânarea trupului [i
nice a Fiului lui Dumnezeu r\s- p\trund\ `n sufletul s\u, sub de lan]urile p\catului str\mo- drumul cel larg al r\ului, c\ci cultivarea sufletului. ~n m\su-
tignit [i `nviat din mor]i, intr\ forma ispitelor cu care-l ademe- [esc, mo[tenit `n baza descen- harul, ce se d\ruie[te la Botez ra `n care omul se purific\ de
`n `mp\r\]ia cerurilor, pentru a ne[te sau prin natura u[or de den]ei noastre din protop\rin]ii des\vâr[it, d\ fiec\ruia dup\ patimi [i urc\ toat\ scara vir-
se bucura `mpreun\ cu El de iu- influen]at a trupului, prin sim- no[tri Adam [i Eva, cât [i a ce- vrednicia sa [i pe m\sura `m- tu]ilor, apropiindu-se de Hris-
birea Preasfintei Treimi. ]urile atrase de lunecu[ul pl\- lor personale: „Sfântul Botez ne plinirii poruncilor puterea de a tos [i unindu-se `ntreg cu El `n-
~n scrierea R\spuns acelora cerilor [i prin afecte. iart\ [i ne [terge toate p\ca- pune `n lucrare ale sale daruri. treg [i uitând de toate cele
care se `ndoiesc despre dum- F\când referire la ademeni- tele“, `nva]\ scriitorul filocalic Omul este slobozit de p\cat p\mânte[ti, ajunge cu El acolo
nezeiescul botez, a scriitorului rile [i tenta]iile la care este su- Ava Dorotei (Diferite `nv\]\turi prin Botez, `ns\, datorit\ li- sus, `n trup sau afar\ de trup
filocalic Marcu Ascetul, acesta pus omul de c\tre diavol ce de suflet folositoare, cap. 5, bert\]ii voin]ei, aceasta st\ruie (II Corinteni 12, 2) nu [tie, [i
vorbe[te despre Botezul lui vrea s\-l opreasc\ de la dorirea Filocalia, vol. 9). ~n acela[i gând [i r\mâne ata[at\ `n conti- petrece `mpreun\ cu El, bu-
Hristos, prezentându-l ca pe o binelui, s\-l despart\ din co- este [i Sfântul Simeon Noul nuare de ceea ce iube[te. curându-se de dragostea Lui [i
lucrare de `mp\rt\[ire a Du- muniunea cu harul [i s\-l arun- Teolog, care precizeaz\: „De la Dac\ la Botez se s\l\[luie[te de bun\t\]ile divine [i s\tu-
hului Sfânt, cu toate darurile [i ce `n patimi suflete[ti, din cau- dumnezeiescul Botez primim `n noi harul ca putere spre fap- rându-se f\r\ s\turare de cele
puterile lui. Tot atunci, unul z\ c\ nu se mai poate `ncuiba iertarea p\catelor s\vâr[ite [i t\, el ne d\ruie[te libertatea, ne de care nu se poate s\tura. a
 CM
YK

12 Documentar Duminic\, 10 ianuarie 2010

Patriarhul Justinian Marina [i

monahismul `n perioada comunist\
Unul dintre capitolele importante ale
activit\]ii patriarhului Justinian Marina
(1948-1977) prive[te monahismul. Nu era
o tem\ nou\ `ntre problemele cu care se
confrunta Biserica Ortodox\ `n perioada
comunist\, ci una chiar prea mult
discutat\ `n perioada interbelic\ [i ale
c\rei neajunsuri fuseser\ provocate [i
generalizate `nc\ din secolul al XIX-lea,
sub influen]a curentului revolu]ionar
francez secularizant. Formarea [i
consolidarea statului român modern au
necesitat o rea[ezare a institu]iei Bisericii
`n noul cadru politic. ~ns\, aceasta
cunoscuse influen]a poate pu]in
p\gubitoare a perioadei fanariote, atunci
când, `n cazul monahismului, m\n\stirile
`nchinate erau conduse de c\lug\ri greci,
`n majoritate proveni]i din spa]iul otoman.
Prezen]a acestor greci a fost unul dintre
motivele invocate de promotorii
curentului revolu]ionar francez,
intelectuali [coli]i la Paris, de men]inere `n
obscurantism a societ\]ii care revendica
transform\rile modernit\]ii. Nu de pu]ine
ori, unii politicieni liberali ar\tau c\
Biserica `ns\[i, c\zut\ sub influen]a
acestor greci, ar ]ine pe loc reformele pe
care societatea româneasc\ trebuia s\ le
cunoasc\.

Un „pop\ de ]ar\“ la Bisericii, având sprijin politic

de Adrian Nicolae conducerea Bisericii
PETCU
Din aceast\ privire, nu
prea favorabil\ Bisericii, cel
mai mult de suferit a avut mo-
nahismul. Lovitura a fost dat\
`n vremea domnitorului Ale-
xandru I. Cuza, c=nd, printr-o
serie de acte normative, facto-
rul politic `[i impunea actul
decizional `n conducerea Bise-
ricii, iar m\n\stirile `nchinate
la locurile sfinte, dar [i multe
altele ne`nchinate, aveau s\
fie lipsite de propriet\]ile fun-
ciare. Lipsite de baza materia-
l\, majoritatea m\n\stirilor s-
au pustiit de vie]uitori, ajun-
gând `n p\r\sire, astfel `ncât
la `nceputul sec. al XX-lea mai
existau doar câteva care abia
func]ionau.
Problema monahal\ `n Ro-
mânia a fost rediscutat\ din
perioada interbelic\, dup\ ce
statul român se `ntregise `n
grani]ele sale, iar factorul po-
litic era decis s\ abordeze
toate palierele societ\]ii. S-au
adus nenum\rate solu]ii, s-au
]inut dezbateri, s-au `ntocmit
proiecte, unele aplicându-se `n
câteva episcopii ale Patriarhi-
ei Române, dar Biserica a ce-
rut permanent restituirea, cel
pu]in par]ial\, a fondului fun-
ciar, tocmai pentru a reface
din m\n\sti-rile considerate
monumente cu o semnifica]ie
aparte `n istoria Românilor. A
`nceput r\zboiul, iar problema
monahal\ a fost suspendat\
temporar, `ns\ avea s\ fie re-
deschis\ `n vremea guvern\rii
legionare, apoi antonesciene,
factorul politic insistând pen-
tru impunerea unul model mo-
nahal de organizare care s\ se
aplice `n mod unitar [i la nivel
na]ional.
Dup\ al Doilea R\zboi Mon-
dial, problema monahal\ avea
s\ fie reluat\, `ns\ de acum
factorul mobilizator `l repre-
zenta chiar Biserica. Iar acest
lucru `l f\cea `n contextul mo-
dific\rii cadrului le-gislativ
privitor la culte determinat de
noul regim politic care se
instalase dup\ 6 martie 1945.
~ns\ ini]iativa o va prelua
regimul comunist, care nu
f\cea altceva decât s\ copieze
proiectele discutate `n perioa-
da interbelic\ [i s\ le adapteze
la noul tipar politic.
~n acest\ atmosfer\ politic\,
pentru Biseric\ total nefavora-
bil\, un rol important avea s\-l
joace patriarhul Justinian Ma-
rina. De la bun `nceput, fostul
preot Ion Marina din Râmnicu
Vâlcea era v\zut ca „pop\ de
]ar\“, cum `l numeau chiar unii
din preo]i români cu greutate
`n mediul teologic, ca unul care
venea la Bucure[ti s\ ajung\
cât mai sus `n ierarhia ortodo-
x\. Acest calificativ, al\turi de
altele, avea s\ fie preluat [i
propagat la vremea aceea, f\r\
a se cunoa[te `ns\ acti-vitatea
dus\ de noul ierarh `n folosul
Bisericii. Cu prestigiul acumu-
lat `n experien]a de slujitor al
Bisericii `n perioada interbelic\
la Râmnicu Vâlcea, de lider al
preo]imii oltene [i militant al
Partidului }\r\nesc condus de
Iuliu Maniu [i Ion Mihalache,
`n 1940, preotul Marina dorea
s\ ocupe un post de episcop `n
Oltenia lui drag\. Nu a reu[it,
cum de altfel s-a `ntâmplat [i la
alegerile eparhiale din 1943.
Prin urmare, `n 1945, când a-
vea s\ ajung\ arhiereu vicar la
Ia[i, intrarea lui `n ierarhia or-
todox\ era pe deplin justifica-
t\, dincolo de faptul c\ reu[ise
cu un sprijin politic din partea
unui Gheorghiu-Dej, care deve-
nise liderul Partidului Comu-
nist din România. Astfel, arhie-
reul Justinian era v\zut ca un
„cal troian“ al comuni[tilor `n
Biseric\, mai ales c\ era vi-zi-
bil sus]inut s\ ajung\ pân\ `n
treapta de mitropolit al Moldo-
vei, care, potrivit normativelor
biserice[ti, reprezenta rolul de
loc]iitor de patriarh al Bisericii
Ortodoxe Române.
Aceasta se pare c\ era p\re-
rea românilor `n acea vreme,
dup\ cum raportau chiar [i di-
ploma]ii str\ini acredita]i la
Bucure[ti. ~ns\ imaginea atitu-
dinii statului sovietic fa]\ de
Biseric\, propagat\ `n perioada
interbelic\, era atât de bine `n-
tip\rit\ `n min]ile românilor,
`ncât le venea greu s\ cread\
c\ viitorul Bisericii ar putea fi
altfel. Printre pu]inii români
care au `n]eles c\, totu[i, atitu-
dinea statului sovietic fa]\ de
Biseric\ se schimbase, a fost [i
arhiereul Justinian Marina. {i
astfel el a fost determinat s\
continue activitatea `n folosul
chiar din partea unui comunist
cum era Gheorghiu-Dej. Cu to]i
rivalii de care s-a lovit, unii
sus]inu]i chiar de al]i membri
marcan]i ai Partidului Comu-
nist, `n iunie 1948, Justinian
Marina ajungea cel de-al trei-
lea patriarh al Bisericii Ortodo-
xe Române. Pentru autorit\]ile
comuniste era un colaborator
de n\dejde, dar pentru du[ma-
nii regimului era unul care ar
fi urmat s\ duc\ Biserica la
pierzanie. Iar acest lucru era
propagat chiar [i `n Occident.
~n 1949, doi preo]i români
fugi]i din România ajungeau `n
Occident pentru a ar\ta c\ to-
tu[i mai este cineva `n Biserica
Ortodox\ Român\, care dore[te
libertatea, distrugerea regimu-
lui comunist [i venirea `n ]ar\
a americanilor eliberatori, toa-
te acestea fiind afirmate la Ra-
dio Londra. Mai mult, ace[tia
considerau c\ dac\ Apusul nu
va salva România de ciuma co-
munist\, atunci chiar [i Biseri-
ca poate fi distrus\, precum `n
Rusia, deoarece aceasta era
condus\ de un patriarh consi-
derat „ro[u“ [i supus Moscovei
ca un „Sovrompatriarh“. Cel ca-
re f\cea astfel de afirma]ii era
preotul Florian Gâld\u, fost
slujitor al bisericii Domnni]a
B\la[a din Capital\. Al doilea,
care va ajunge episcop al româ-
nilor din emigra]ie cu sprijinul
statului englez, era Victor Leu,
fiul episcopului-martir Grigore
Leu al Hu[ilor. Aceste acuza]ii la
adresa patriarhului Justinian a-
veau s\ fie preluate [i propagate
`n mediul exilului românesc, cu
reverbera]ii pân\ ast\zi.
„Atitudinea sa prezent\
este absolut incorect\“
Aceasta era imaginea patri-
arhului Justinian cunoscut\
tuturora. Totu[i, realitatea era
alta. O realitate total invers\
este cea redat\ de documentele
epocii, mai ales de cele ale fos-
telor servicii de represiune, ca-
re ne-au fost mai mult accesibi-
le spre cer-cetare. Chiar `ntr-
un document din 1949, `ntoc-
mit de Direc]ia General\ a Se-
curit\]ii Poporului, se arat\
cum, „de[i lumea democratic\
pusese mari n\dejdi `n buna-
credin]\ a patriarhului Justini-
an, prin comportarea sa dup\
alegerea ca patriarh a izbutit
Patriarhul Justinian Marina (1948-1977)
s\ dezam\geasc\ pe to]i cei ca-
re l-au sprijinit. Ca arhiereu vi-
car [i apoi ca mitropolit, a fost
pe linie democratic\, schimba-
rea de front a f\cut-o abia dup\
alegerea sa ca patriarh. Atitu-
dinea sa prezent\ este absolut
incorect\, atât din punct de ve-
dere politic, cât [i din punct de
vedere material, jucând pe do-
u\ tablouri“.
A[a se spunea `ntr-o sintez\
informativ\ a Securit\]ii, iar a-
ceste informa]ii se confirm\ `n
zeci [i sute de documente `ntoc-
mite [i folosite de fostele orga-
ne de represiune.
Aceea[i atitudine o avea pa-
triarhul Justinian [i `n proble-
ma monahal\. Documentele
Securit\]ii arat\ cum `ntâist\-
t\torul român declan[ase,
chiar din 1949, o ampl\ politic\
de reorganizare a monahismu-
lui ortodox românesc. Potrivit
acestor documente, dar [i altor
surse de provenien]\ biseri-
ceasc\, patriarhul `ncepuse un
proces de repopulare [i `ndu-
hovnicire a m\n\stirilor mol-
dave, prin mutarea unor c\lu-
g\ri `n frunte cu marele duhov-
nic Cleopa Ilie la m\n\stirea
Slatina, din jude]ul Suceava,
pe care autorit\]ile statului do-
reau s\ o transforme `n spital.
Noua comunitate monahal\ ur-
ma cu stricte]e un program de
activitate dup\ re-gula Sf. Teo-
dor Studitul, la care aderau tot
mai mult `n special tineri mo-
nahi intelectuali. Ini]iativa pa-
triarhului va lua amploare prin
extinderea acestui fenomen la
mai multe m\n\stiri din nor-
dul Moldovei, care trebuia s\
asculte de arhimandritul Cleo-
pa Ilie. Acest proiect nu a func-
]ionat prea mult, deoarece, `nc\
din 1952, Securitatea, care `n-
cerca s\ controleze informativ
[i s\ anihileze orice fenomen de
acest gen, a trecut la m\suri
drastice prin perchezi]ii la m\-
n\stirea Slatina [i re]inerea u-
nor c\lug\ri, inclusiv a p\rin-
telui Cleopa. Astfel, fenomenul
monahal de la Slatina era sto-
pat. ~ns\ patriarhul Justinian
nu putea renun]a atât de u[or.
Proiectul s\u de reorganizare a
monahismului românesc era
mai mare. ~nc\ din 1948 el `nfi-
in]ase seminare monahale la
Neam], pentru c\lug\ri, [i la A-
gapia, pentru c\lug\ri]e. Sco-
pul lui era de a forma cadre de
elit\ `n rândul monahilor, care
s\ constituie armata de viitor a
monahismului românesc. Pen-
tru aceasta, la Neam] adusese
ca profesori mai ales pe arhie-
reii care `[i pierduser\ posturi-
le de vicari, `n urma noilor acte
normative biserice[ti impuse
de autorit\]ile statului. Apoi, a-
sigurând tot necesarul pentru
buna func]ionare a acestor [coli,
`n parte chiar cu sprijinul auto-
rit\]ilor statului, le-a deschis, `n
speran]a form\rii a tot mai mul-
te promo]ii de monahi absolven]i
ai unui seminar teologic.
P\rintele Cleopa, un
factor extrem de pre]ios
`n planul de reorganizare
a monahismului
Tot patriarhul Justinian [i-a
`ndreptat privirea c\tre acei
c\lug\ri care nu aveau studii
gimnaziale, pentru ace[tia or-
ganizând `n unele m\n\stiri a-
cele [coli monahale cu durat\
de doi ani. ~ns\ poate cel mai

CM
YK

Duminic\, 10 ianuarie 2010
1967 - vizita cardinalului Konig
la Schitul Maicilor din Bucure[ti
mult [i inedit deopotriv\ a sus-
]inut Justinian ca monahii [i
monahiile s\ urmeze Institutul
Teologic de grad universitar [i
chiar s\ sus]in\ doctorate. Iar
aceast\ ini]iativ\ a luat am-
ploare, `ncât spre sfâr[itul ani-
lor ‘50 organele de represiune
erau alarmate de participarea
masiv\ a monahilor `n aceste
foruri de `nv\]\mânt teologic.
Un alt punct important din
proiectul monahal al patriar-
hului Justinian a fost asigura-
rea unei baze materiale pentru
m\n\stiri. Cum acestea nu mai
aveau [i nici nu putea spera la
un fond funciar, patriarhul a
trecut la organizarea unor ate-
liere me[te[ug\re[ti, numite
cooperative, `n care c\lug\ri [i
c\lug\ri]e, dup\ `ndeplinirea
`ndatoririlor monahale, lucrau
la diferite produse finite care
urmau s\ fie achizi]io-nate de
autorit\]ile statului. Era astfel
[i o replic\ la acuza]iile frecven-
te venite din partea politicului:
monahii erau v\zu]i ca ni[te pa-
razi]i sau `ntre]inu]i ai societ\-
]ii. Astfel, prin proiectul patriar-
hului Justinian, `n m\n\stiri se
aplica principiul „ora et labora“,
care func]iona cu succes [i `n al-
te spa]ii ale cre[tinismului.
Pentru proiectul s\u, Justi-
nian [i-a creat cadrul legal prin
adoptarea, `n 1950, de Sf. Sinod
al Bisericii Ortodoxe Române, a
unui re-gulament de func]iona-
re a m\n\stirilor, ca parte a `n-
tregului codex de acte normati-
ve biserice[ti adoptate `n peri-
oada 1949-1952.
Tot Justinian s-a preocupat
de reabilitarea unor construc]ii
biserice[ti monahale, `n special
biserici, pe care le-a redat cul-
tului. Iar acolo unde nu a putut
`nfiin]a m\n\stiri, a organizat
fostele a[ez\minte monahale
fie ca azile pentru monahi sau
monahii b\trâni/b\trâne, fie le-
a amenajat ca spa]ii pentru `n-
v\]\mântul teologic, cum au
fost cel de la Curtea de Arge[,
sau atelierele Institutului Bi-
blic [i de Misiune, care se des-
f\[urau la Schitul Maicilor sau
M\n\stirea Antim din capita-
l\. Totul pentru ca statul s\ nu
preia spa]iile fostelor m\n\s-
tiri ortodoxe.
Cu toate piedicile impuse de
autorit\]ile statului, patriarhul
Justinian a `ncercat s\ extind\
tot mai mult fenomenul mona-
hal promovat de arhimandritul
Cleopa, care avea o ascenden]\
moral\ [i duhovniceasc\ mare
`n rândul monahilor români.
Cu ajutorul acestuia, a numit
ca stare] pe Dosoftei Moraru [i
a ref\cut M\n\stirea Putna, a
voievodului {tefan cel Mare [i
Sfânt. Apoi i-a `ncredin]at mai
multe misiuni duhovnice[ti, cu
aprobarea organelor Ministeru-
lui de Interne, la mai multe
m\n\stiri din jurul capitalei,
pentru ca ulterior, urmând mo-
delul patriarhului, mitropolitul
Vasile L\z\rescu de la Timi-
[oara [i episcopul Andrei Ma-
gieru de la Arad s\-l cheme pe
p\rintele Cleopa s\ pun\ rân-
duial\ [i s\ `ncurajeze suflete[-
te `n mai multe m\n\stiri din
zona Banatului. Astfel c\ p\-
rintele Cleopa a reprezentat un
factor extrem de pre]ios `n pla-
nul de reorganizare a mo-na-
hismului, dovada fiind faptul
c\, de fiecare dat\ când acesta
era arestat de Securitate sau
de câte ori fugea `n mun]i, Jus-
tinian intervenea la puterea
politic\ pentru reabilitarea lui.
Arbitrariul comunist [i
atitudinea patriarhului
Dezvoltarea acestui feno-
men monahal, mai ales sub in-
fluen]a p\rintelui Cleopa, m\-
rirea considerabil\ a num\ru-
lui de monahi dup\ al Doilea
R\zboi Mondial, dezvoltarea e-
conomic\ a a[ez\mintelor mo-
nahale, crearea unei elite mo-
nahale prin formarea `n `nv\-
]\mântul de specialitate, toate
acestea au atras aten]ia orga-
nelor de Securitate. ~nc\ din
1955, ministrul de interne Ale-
xandru Dr\ghici `ntocmea pe
mai multe pagini un referat `n
care trasa un tablou al situa]iei
monahale, `n care eviden]ia
comportamentul „du[m\nos“ al
celor care se rugau permanent
`n a[ez\mintele Bisericii. ~n fi-
nalul documentului, acesta
propunea diminuarea drastic\
a num\rului monahilor prin
CM
YK
excluderea din monahism, in-
terzicerea frecvent\rii semina-
relor [i a institutelor teologice,
`nchiderea atelierelor me[te[u-
g\re[ti, anihilarea a tot ce pre-
supunea perpetuarea [i extin-
derea fenomenului monahal.
~ns\, `n 1956, a venit revolu]ia
de la Budapesta, iar propuneri-
le ministrului de interne din a-
cea vreme au fost amânate.
Rezolvarea chestiunii ma-
ghiare prin interven]ia brutal\
a sovieticilor a creat condi]iile
`nceperii unei noi campanii ate-
iste de c\tre mo[tenitorul regi-
mului stalinist din Rusia: Ni-
chita Hru[ciov. Iar aceast\ ini-
]iativ\ a fost preluat\ de statul
român, care `n 1958 redeschi-
dea chestiunea monahal\. Pre-
siunile la care a fost supus\
conducerea Bisericii Ortodoxe
Române pentru aplicarea pro-
punerilor ministrului de inter-
ne nu au avut sor]i de izbând\,
mai ales `n fa]a patriarhului
Justinian, care `ntr-o [edin]\ a
Sfântului Sinod al BOR, din de-
cembrie 1958, refuza categoric
s\ accepte vreun compromis `n
fa]a reprezentantului guverna-
mental. Justinian era ferm pe
pozi]ie, afirmând c\ este nevoie
de o reform\ `n monahism, `n-
s\ aceasta trebuie f\cut\ de in-
stitu]iile biserice[ti, [i nu de
statul care nu poate `n]elege a-
ceast\ problem\.
Din acest moment, statul a
trecut de la presiuni la alte
m\suri. A trecut la arest\ri
masive, fiind viza]i mai ales cei
din jurul patriarhului, tocmai
pentru a-l determina s\ cedeze.
Au fost aresta]i preo]i, c\lu-
g\ri, profesori de teologie, `n lo-
turi precum „Rugul Aprins“,
„Viforâta“, „Ilarion Felea“,
mul]i al]i slujitori ai Bisericii fi-
ind considera]i ca f\când parte
dintr-o conspira]ie `n frunte cu
cel care tr\dase interesele regi-
mului, anume patriarhul Justi-
nian Marina. Cu toate acestea,
patriarhul nu a cedat, con[tient
c\, dac\ se va l\sa `nduplecat
prin astfel de presiuni, vor r\-
mâne urme adânci `n via]a Bi-
sericii [i foarte greu vor mai
putea fi reparate.
Cei din conducerea de partid
[i de stat erau con[tien]i c\
Justinian nu va ceda [i atunci
au luat ini]iativa `n totalitate,
CM
YK
M\n\stirea Curtea de Arge[, iunie 1962
trecând la adoptarea `n noiem-
brie 1959 a unui decret, cunos-
cut cu nr. 410, prin care to]i
monahii pân\ la vârsta de 55
de ani [i monahiile pân\ la 50
de ani s\ nu mai intre `n mona-
hism, ci numai cei cu studii teo-
logice [i cu aprobare guverna-
mental\. Mai grav pentru mo-
nahism era aplicarea retroacti-
v\ a acestui decret, ceea ce pre-
supunea ca to]i cei afla]i `n m\-
n\stiri [i care `ndeplineau con-
di]iile actului normativ s\ fie
exclu[i imediat. A fost poate cea
mai grea lovitur\ dat\ Bisericii
de c\tre regimul comunist.
Interesant este c\, [i de a-
ceast\ dat\, patriarhul a `ncer-
cat s\ aplice noua decizie politi-
c\ printr-o atitudine care s\ fo-
loseasc\ tot mai mult monahis-
mului la care ]inea atât de
mult. El a interpretat legea ca
având un caracter temporar,
`ncurajând c\lug\rii s\ nu ple-
ce din m\n\stiri, deoarece se
va reveni curând asupra decizi-
ei politice. Apoi, patriarhul
Justinian considera c\ cei care
absolviser\ [colile monahale de
doi ani, pe lâng\ cele teologice,
nu sunt prev\zu]i `n decret,
deci pot r\mâne `n monahism.
~n al treilea rând, Justinian re-
fuza s\ desfiin]eze m\n\stirile
pe care le considera mândria
Bisericii, deoarece, motiva el,
nu are ce mai ar\ta delega]iilor
biserice[ti venite din str\in\ta-
te. Toate aceste refuzuri moti-
vate de Justinian nu puteau fi
acceptate de autorit\]i, `n spe-
cial de Securitate, care urm\-
rea pas cu pas tot ceea ce f\cea
`ntâist\t\torul român.
Bilan]ul prigoanei
monahilor
A[a se face c\, potrivit unui
bilan] `ntocmit de Securitate `n
1963, deci la patru ani de la a-
doptarea decretului de prigoni-
re a monahilor, `n eparhia con-
dus\ de patriarh r\m\seser\
`n monahism cei 254 de c\lu-
g\ri [i c\lug\ri]e pe care auto-
rit\]ile `i vizau pentru exclude-
re. Iar mai grav era faptul c\,
la nivelul `ntregii Biserici Orto-
doxe Române, [i datorit\ atitu-
dinii manifestate de patriarh,
`n monahism mai r\m\seser\
13
doar 700 de c\lug\ri. Erau de-
sigur cifre alarmante pentru a-
utorit\]ile statului, care au `n-
cercat permanent, pân\ `n
1989, s\ men]in\ un prag cât
mai diminuat al num\rului de
monahi ortodoc[i români. ~n a-
cela[i timp, patriarhul c\uta s\
readuc\ `n monahism pe c\lu-
g\rii care fuseser\ obliga]i s\
ias\ din m\n\stiri, prin anga-
jarea lor `n diferite posturi cu
atribu]ii `n jurul unor biserici-
monumente istorice sau `n dife-
rite responsabilit\]i biserice[ti.
Deopotriv\, au fost mul]i c\-
lug\ri exclu[i, care [i-au conti-
nuat via]a `n lume, dar, `ncura-
ja]i de `nsu[i patriarhul Justi-
nian, au respectat jur\mintele
depuse la intrarea `n via]a mo-
nahiceasc\. Al\turi de readu-
cerea unor monahi `n a[ez\-
mintele monahale, Justinian
chiar a reu[it redeschiderea u-
nor m\n\stiri pe care autorit\-
]ile le `nchiseser\. Cu r\bdare
[i cu mult tact `n rela]ia cu au-
torit\]ile statului, Justinian a
reu[it ca, treptat, o parte din a-
[ez\mintele `nchise, pentru a
nu confiscate, s\ fie date `n gri-
ja bisericilor parohiale din a-
propiere, apoi s\ le redeschid\
ca schituri ale unor m\n\stiri
mari, `n care erau numi]i `n
posturi administrative monahii
exclu[i prin aplicarea decretu-
lui nr. 410.
A fost poate geniul patriar-
hului Justinian de a `ncerca a-
tât reformarea, cât mai ales a-
daptarea monahismului orto-
dox la situa]ia politic\ a Româ-
niei de dup\ 1945. A `ncercat,
`n parte a reu[it, iar pentru
dârzenia lui de a sus]ine mona-
hismul pe principiile tradi]iei
ortodoxe [i a canoanelor de
multe ori a fost apreciat `n ne-
num\ratele vizite efectuate de
delega]ii str\ine `n România.
Cu ocazia vizitei particulare `n
România, din noiembrie 1967,
cardinalul Franz König, prima-
tul Austriei, ar\ta c\ „Biserica
Romano-Catolic\ din Austria
se afl\ `ntr-o situa]ie mai pu]in
bun\ decât cea a Bisericii Orto-
doxe Române“. Erau desigur
primele contacte dintre Biseri-
ca Ortodox\ Român\ [i Biseri-
ca Romei, iar catolicii `ncepeau
s\ cunoasc\ faptele patriarhu-
lui Justinian Marina. a
14 Por]ia de s\n\tate Duminic\, 10 ianuarie 2010

Ce riscuri implic\ o alimenta]ie gre[it\

Pentru un organism s\n\tos, alimenta]ia trebuie s\ fie
normocaloric\, chiar cu restric]ii calorice bine echilibrate, cu
condi]ia s\ con]in\ numai atâtea calorii cât sunt necesare
organismului, `n func]ie de ritmul de consum pentru fiecare
vârst\, de efortul fizic [i intelectual depus. S-a demonstrat
c\ persoanele care au un aport caloric mai redus [i un
consum minim de gr\simi sunt mai pu]in expuse la
`mboln\viri de cancere [i de afec]iuni cardiovasculare.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Mesele copioase, cu c\rnuri,
sl\nine, afum\turi, mezeluri,
conserve, alcooluri tari, cafele [i
tutun dau mult\ satisfac]ie pe
moment, dar, dup\ vârsta de
40-50 de ani, `ncep s\ deregleze
serios ritmul digestiei [i s\ fa-
vorizeze apari]ia obezit\]ii, cu
consecin]e grave asupra activi-
t\]ii inimii. Prin modificarea to-
leran]ei digestive [i prin redu-
cerea treptat\ a func]iilor en-
zimatice, mânc\rurile greu di-
gerabile nu sunt metabolizate
normal, r\mân mult timp `n
stomac (circa 8 ore) [i `n intes-
tine (peste 20 de ore), se alte-
reaz\ [i produc acizi toxici, care
declan[eaz\ boli digestive (gas-
trite, ulcere, colite, balon\ri,
constipa]ii, cancer de colon). ~n
unele cazuri, m\resc con]inutul
de colesterol [i lipide din sânge,
care se depun pe pere]ii vaselor
sangvine, favorizând apari]ia
unor boli grave, ca ateroscle-
roza, arterite, flebite, tromboze,
ulcere varicoase. De asemenea,
consumul `n exces de dulciuri
concentrate solicit\ prea mult
pancresul [i duce, uneori, la di-
abet zaharat.
De asemenea, stilul de ali-
menta]ie `n grab\, cu produse
„fast food“, `nc\rcate cu gr\simi,
c\rnuri [i zaharuri, predispune
la dependen]\ prin declan[area
`n creier a unor reac]ii care con-
duc la supraalimenta]ie, urmat\
de celulit\ [i obezitate.
Necesarul zilnic
de calorii pentru
un adult s\n\tos
Un adult s\n\tos cu o activi-
tate moderat\, care consum\
zilnic 2.800-3.000 calorii, are ne-
voie, `n medie, de 70-80 grame
proteine (300-400 calorii), 300-
400 grame glucide (1.200-1.600
calorii) [i 80-100 grame lipide
(700-800 calorii). La acestea se
adaug\ 500-800 grame fructe [i
legume care aduc necesarul de
vitamine, minerale, glucide [i o
parte din cantitatea de ap\.
Peste aceste plafoane, canti-
tatea de alimente se m\re[te
numai `n situa]ia unei activit\]i
fizice mai intense. Este foarte
d\un\toare hrana consumat\
`n exces, peste poten]ialul de
prelucrare a aparatului diges-
Aromatizarea [i condimen-
tarea alimentelor se poate rea-
liza tot cu produse vegetale
(chimion, coriandru, m\ghiran,
tarhon, cimbru, mu[tar, frunze
de ]elin\, ardei ro[u, uneori cu
busuioc, salvie, ment\, roini]\
etc). Prin consumarea zilnic\ a
acestor produse se asigur\ ne-
cesarul de proteine asimilabile,
calciu, riboflavone, vitamine,
s\ruri minerale (Fe, Ca, Mg, K,
Zn, Si) [i enzime cu rol biocata-
lizator. Fructele, legumele [i
tiv, care devine supra`nc\rcat [i zarzavaturile proaspete au o
suprasolicitat. La persoanele contribu]ie `nsemnat\ `n cre[-
gurmande se deschide u[or terea capacit\]ii de ap\rare a
calea spre `ngro[area vaselor organismului. ~n cazul unei ali-
sangvine, cu flebite, tromboze [i menta]ii deficitare `n vitamine,
ateroscleroz\, ca factori princi- scade activitatea fagocitar\ a
pali ai `mb\trânirii precoce, leucocitelor, precum [i produce-
cre[terea colesterolului depus rea de anticorpi, organismul fi-
`n interiorul arterelor, for- ind u[or supus agresiunilor
marea de cheaguri de sânge, iri- maladive, cu o evolu]ie sever\.
garea defectuoas\ a creierului Trebuie s\ re]inem c\ vita-
[i o suprasolicitare a inimii, minele sintetice fabricate `n re-
aflat\ `ntr-o continu\ oboseal\. tortele fabricilor chimice nu
con]in compu[i sinergici (en-
zime, activatori [i aditivi coen-
Ce presupune zimatici) [i de aceea nu pot `n-
alimenta]ia ra]ional\ locui vitaminele naturale exis-
tente `n plante. F\r\ vitamine
~n alimenta]ia ra]ional\, cu naturale din grupele B, C [i E,
o hran\ s\n\toas\, se reco- adul]ii ar `mb\trâni `nc\ de la
mand\ cât mai multe legume vârsta de 25 de ani, devenind
nefierte, salate u[or asimilabile fiin]e suferinde [i obosite.
cu morcov (care previne `mb\- Alte alimente dietetice pot fi
trânirea tenului [i apari]ia ri- considerate: carne slab\ (de
durilor), salat\ verde, spanac, pui, vi]el), sardele, pe[te slab [i
]elin\, ridichi, varz\, conopid\, fructe de mare cu con]inut re-
m\rar, p\trunjel, fasole p\st\i, dus `n lipide saturate, pâine in-
maz\re, soia, tomate, castra- tegral\ (graham), cereale ger-
ve]i, ceap\, usturoi, praz, ardei, minate [i t\râ]e (germenii de
asm\]ui, ciuperci. Printre fruc- grâu, secar\ sau ov\z, `n doz\
tele cu mare eficacitate `n p\s- de 500 g pe zi, dau un con]inut
trarea tinere]ii ]esuturilor un
de proteine de patru ori mai
loc aparte revine merelor, con- mare decât un ou), lapte degre-
sumate `n stare crud\, coapte, sat, iaurt, brânzeturi degresa-
`n compot, sucuri sau siropuri. te, semin]e de bostan [i susan,
Re]inem c\ fructele [i legumele miere de albine bogat\ `n mine-
sunt bogate `n fibre (celuloz\) ralele necesare. Toate aceste a-
cu rol `n stimularea tranzitului limente dau energie, vitalitate,
intestinal [i de aceea digestia stare de relaxare [i sentimente
lor se face `n 20-30 minute, f\- de bun\ dispozi]ie, mai ales `n
r\ s\ fermenteze sau s\ putre- condi]ii de stres [i tensiune.
zeasc\ pe c\ile digestive, evi-
tând astfel producerea de gaze,
v\rs\turi, arsuri, indigestii [i La ce e bine s\
intoxica]ii ale sângelui. ~n com- renun]\m, treptat?
para]ie, digestia c\rnii se reali-
zeaz\ `n 10-15 ore, l\sând mul- Alimentele cu restric]ie sau
te toxine, constipa]ii [i afec]i- chiar eliminate dintr-un regim
uni ale colonului. s\n\tos sunt: gr\simile anima-
Consumul zilnic de fructe [i legume proaspete asigur\
necesarul de proteine asimilabile, calciu, vitamine,
s\ruri minerale [i enzime cu rol biocatalizator
le (sl\nin\, [unc\, untur\),
carnea de porc, mezeluri, afu-
m\turi, conserve [i pe[te gras.
Acestea sunt considerate de
speciali[ti drept veritabile otr\-
vuri sau chiar bombe cu efect
`ntârziat introduse `n corp,
unde declan[eaz\ dispepsii, en-
terite, apendicit\, gut\, febr\
tifoid\, dizenterie, tuberculoz\
[i cancer.
Se reduc din alimenta]ie
pr\jelile, laptele gras, sarea,
biscui]ii, produsele de patiserie
[i dulciurile concentrate care
solicit\ prea mult pancreasul,
gogo[ile, pizza, dulce]urile, cre-
mele, ciocolatele, `nghe]atele,
condimentele iu]i (piper, mu[-
tar) [i chiar pâinea alb\. Este
bine cunoscut c\ la prepararea
pâinii albe cu f\in\ fin\ se
pierd 17 compu[i nutritivi nat-
urali [i se adaug\ cinci compu[i
sintetici, inclusiv E-uri, m\rind
riscul `mboln\virilor de cancer,
diabet zaharat, ateroscleroz\,
cataract\ [i obezitate.
Pe cât este posibil, se limi-
teaz\ sau se exclude din ali-
menta]ie zah\rul alb, un pro-
dus industrial care se ob]ine
prin rafinarea trestiei [i sfeclei
de zah\r `ntr-un proces teh-
nologic foarte complicat, ce eli-
min\ numeroase vitamine, mi-
nerale, proteine asimilabile, fi-
bre [i alte substan]e utile or-
ganismului. S-a constatat c\
zah\rul alb are o serie de efecte
negative cum ar fi: inhibarea
sistemului imunitar [i a hormo-
nului de cre[tere, apari]ia dia-
betului, a unor forme de cancer,
a candidozei [i a cariilor denta-
re. S\r\cind organismul de po-
tasiu [i magneziu, zah\rul in-
dustrial constituie un factor de-
terminant `n apari]ia bolilor
cardiovasculare (arterite), a o-
bezit\]ii [i a unor reac]ii ne-
urologice (oboseal\, somnolen-
]\, ame]eli, nevroze, lipsa de
voin]\, pierderea memoriei, im-
poten]\).
Alcoolul atac\
sistemul nervos
Alcoolurile tari [i tutunul,
consumate `n mod constant [i
`n cantit\]i mari, afecteaz\ `n-
treg organismul, provocând tul-
bur\ri morfo-func]ionale neu-
ro-endocrine, cardiovasculare,
renale, musculare [i `n special
hepatice. Se produc tulbur\ri
complexe, cu sc\derea capaci-
t\]ii fizice [i intelectuale [i sc\-
derea duratei de via]\. Semne-
le clinice sunt la `nceput mode-
rate ca: oboseal\, ame]eli, cefa-
lee, insomnii, tulbur\ri de echi-
libru, de memorie, dureri la
mers for]at. Treptat fenome-
nele se agraveaz\ cu riscul a-
pari]iei anginei pectorale [i a
infarctului de miocard, ramo-
lismentul, hemoragia cerebra-
Pagin\ realizat\ de Otilia B|LINI{TEANU
Constantin I. Milic\ este
profesor universitar la Uni-
versitatea de {tiin]e Agricole
[i Medicin\ Veterinar\ (US-
AMV) din Ia[i. Este speciali-
zat `n fitoterapie [i trateaz\,
anual, sute de persoane din
toate col]urile ]\rii, prescri-
ind pentru orice boal\ prepa-
rate complexe din plante pe
care, cel mai adesea, le igno-
r\m. A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [anse de
supravie]uire, preparatele fi-
ind realizate `n laborator,
dup\ metode [tiin]ifice [i du-
p\ atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
l\, arteriopatia periferic\ a
membrelor inferioare pân\ la
cangren\.
La femei, abuzul de alcool
duce la deteriorarea pielii, prin
vasodilata]ie cutanat\, pân\ la
`mb\trânirea prematur\ a te-
nului, ce devine ofilit, ridat,
zbârcit. Alcoolurile tari d\u-
neaz\ asupra sistemului ner-
vos, distrug trupul, memoria [i
creierul.
Tutunul, prin substan]ele
toxice pe care le con]ine, produ-
ce o uzur\ prematur\ [i `mb\-
trânire precoce, fumatul fiind
considerat una dintre cele mai
periculoase toxicomanii prin
caracterul s\u de mas\. Dac\
fumatul `ncepe din perioada de
cre[tere, produce o sc\dere `n
dezvoltarea corpului.
De asemenea, se exclud
b\uturile r\coritoare sintetice,
cu mult zah\r [i aditivi sin-
tetici (E-uri) [i `nlocuirea lor cu
sucuri naturale, preparate `n
cas\, eventual f\r\ zah\r. Cu
mare efect se recomand\ ca di-
minea]a [i seara s\ se consume
o limonad\ cu mult\ l\mâie [i
cu 1-2 linguri]e de miere.
Se va renun]a treptat la ca-
fea, pentru a fi `nlocuit\ cu ceai
verde sau alte b\uturi natu-
riste energizante.
Respectarea acestor diete ar
asigura o `ntinerire cu 10-15
ani, m\rind poten]ialul energe-
tic, vitalitatea, p\strarea me-
moriei [i rezisten]a la boli. a

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al
B|LINI{TEANU, Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, BOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 -
Bogdan CRON}, Silviu DASC|LU, {tefan secretariat; 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224,
M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU, 0232/244.302; fax: 0232/406.225;
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Cristina STURZU, e-m
mail: info@ziarullumina.ro,
Dan TEODORESCU, pr. Cezar }|B+RN|
www.ziarullumina.ro CONSILIER PATRIARHAL: ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr.
Cosmin OLINICI SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: 19318
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul
DIRECTOR Foto : „NONY“ redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin
Florin ZAMFIRESCU Tehnoredactare: Lucian APOPEI, factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Constantin MATEI, Andreea TOMA urm\toare. Abonamentele pentru Muntenia, Dobrogea [i
REDACTOR-{EF Corectura : Alina Narcisa BOSAC, Oltenia se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\
diac. Cosmin PRICOP de contact Ioan GRIGORE) sau prin factorii po[tali p=n\ pe
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI Departament distribu]ie:
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
De asemenea, s\pt\m=nalul
„LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\ `n
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA)
(ACTUALITATE SOCIAL|): al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Tip\rit la BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Cristina LECA ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X Consilier juridic : Ana MANEA IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 Duminic\, 10 ianuarie 2010 Amintirile unei pagini de ziar 15
Slavici, 1924: „Nu! Oameni ca
Eminescu nu pot s\ fie «xenofobi»“ mult\ bucurie scrisorile ce le
Ziarele din perioada interbelic\ dedicau spa]ii primesc de la D-voastr\. S\ru-
t=ndu-]i m=inile [i dorindu-]i
largi vie]ii [i scrierilor lui Mihai Eminescu. Pornind mult\ s\n\tate [i voie bun\,
de la m\rturiile celor ce l-au cunoscut sau av=nd rem\n al Dtale supus fiu
Mihaiu»“.
ca punct de plecare chiar scrierile sale, oamenii
de cultur\ ai epocii disecau scrierile poetului, „~nd\r\tul tonului
iar uneori `ntre]ineau polemici pe marginea unor glume] se `ntrez\re[te
idei ale acestuia. {erban Cioculescu, tragedia“
de exemplu, f\cea o analiz\ scrisorilor adresate Criticul observ\ c\ „De la o
scrisoare la alta, concepute
de Mihai Eminescu tat\lui s\u, iar Ioan Slavici desigur `ntr-un ceas de bun\
lua ap\rarea poetului atunci c=nd Panait Istrati dispozi]ie, nu e numai expre-
sia similar\ a scuzii, pe care
scria c\ „s\rmanul Eminescu“ s-a condamnat am subliniat-o, dar [i o uni-
la „o meschin\ notorietate na]ional\“. tate de ton. (...) Ar fi intere-
sant de urm\rit, mai departe,
la biblioteca Academiei Ro-
les pentru ziaristul profesio- m=ne, - timpul ne-a lipsit ca
nist. ~n aceea[i zi de 18 mar- s\ facem verificarea - `n co-
de Oana RUSU tie 1881, pare-se mai u[urat\ lec]ia «Timpului», resonan]a
{erban Cioculescu analizea- `n punct de vedere redac]io- moral\ `n aceea[i zi a ziaris-
nal, redactorul «Timpului» tului, eventual graficul ei sco- pare»“ a[a cum `i scria caima- marc\ f\cut\ de Panait Istrati
z\ „O scrisoare a lui M. Emi- canului Vogoride c\minarul care spunea c\ „Eminescu s’a
mai scrie [i tat\lui s\u, cu a- bor=tor. Pentru c\ `nd\r\tul
nescu“ `n ziarul „Adev\rul“ din ceea[i scuz\ exprimat\ cam Eminovici, din relat\rile lui condamnat pe sine `nsu[i, [i-a
30 august 1933 arat=nd c\ tonului glume] se `ntrez\-
`n aceia[i termeni, la fel de pi- re[te tragedia profesionistu- Octav Minar. m\rginit propria sa oper\ la o
„Scrisoarea pe care o public\m tore[ti. O reproducem `ntrea- ~n schimb, a[a cum dezv\- meschin\ notorietate na]iona-
mai jos ne-a fost cedat\ de d. lui care nu s’a `mp\cat nici o-
g\ p\str=ndu-i `n tocmai orto- dat\ cu automatismul istovi- luie autorul articolului, „Emi- l\, c=nd, ca ideal de progres
Radu Popea, p\strat\ de la grafia [i punctua]ia“, scria nescu `n v=rst\ de aproape
tor al meseriei sale. ~n alt\ uman, s’a mul]umit s\ do-
tat\l d-sale, fost ziarist, con- {erban Cioculescu. zece ani se interesa de aceas-
parte, bun\oar\, aceia[i «ne- reasc\ doar binele ]\rii sale“.
timporan [i cunoscut al poetu- „Iubite tat\, M’am bucurat t\ mi[care patriotic\. Cetia
gustorie de gogo[i [i de bra- „S\rmane Mihai Eminescu -
lui“. Scrisoarea este „un bilet mult primind scrisoare D-tale «gazeturile babacului» ce le
[oave» care `ntr’adev\r «n’a- mai zice. Minte str\fulgerat\
adresat lui Iacob Negruzzi“ din `n versuri [i m’am `ntristat primea dela Ia[i. Nicu Emino-
duce nimic» (...) e caracteriza- de geniale g=ndiri, c=t ]i-a fost
anul 1881. afl=nd de ea c\ nu e[ti tocmai vici, fratele s\u, noteaz\ `n-
t\ din nou «negustoria asta de greu s\ pricepi pe uria[ii
„«Iubite Jacques, Iart\-m\ bine. Altfel, [i eu am avut de principii», dar cu c=t\ tr’un «Memoriu» urm\toare-
c\ nu ]i-am r\spuns imediat descoperitori [i propov\duitori
acele friguri de prim\var\, am\r\ciune!“ le: «Cu mult `nainte de Uni- ai ideii de desrobire interna-
[i crede c\ [i regalitatea e un at=t de obicinuite `n ]ar\ la {erban Cioculescu observ\ rea Principatelor v=njolelile
lucru ce-l ia pe dinainte pe un ]ional\, cu care ai fost doar
noi. N’am r\spuns numai de- c\ „`n scrisoarea noastr\ g\- politice schimbase cu totul pe contimporan“.
biet gazetar, `n c=t nu g\se[ti c=t pentru c\ m’a apucat pro- sim aceea[i nevoie fizic\ de to]i oamenii din satul nostru.
un minut liber spre a r\spun- Slavici explic\ `n articol
clamarea regatului pe dina- odihn\, dorin]a de acas\, nos- Ve[tile veneau rar de tot. cum sentimentul patriotic por-
de la scrisori primite. Scrisoa- inte [i’n asemenea `mpreju- talgia de p\rin]i (mama sa Cine drumuia la E[i aducea
rea a IV-a o are Maiorescu [i ne[te de la sentimentele care `i
r\ri, noi, negustorii de gogo[i Raluca murise `n 1876) [i de fel de fel de parascovenii de- leag\ pe membrii unei familii
va aduce-o cu sine la Ia[i. Da- [i de bra[oave, adic\ noi gaza- fra]i (fratele s\u Nicu se afla spre `nt=mpl\rile din capitala
c\ treceai atunci seara pe la [i de la respectul fa]\ de tre-
tarii, suntem foarte ocupa]i. de c=tva timp la Ipote[ti l=n- Moldovei. Noi, copiii, nu cut, apoi arat\ c\ „omenirea
club, ]i-o d\deam, c\ci era pu- A[ dori din toat\ inima s\ g\ tat\l lor Gheorghe Emino- [tiam ce o s\ se `nt=mple, nici
s\ deja `n plic. Joi, am mai nu din oameni ci din popoare
vin acas\ s\ ve ved, dac’a[ g\si vici. Leg\turile suflete[ti din- nu `ndr\zneam s\ `ntreb\m fire[te `nchegate e alc\tuit\, [i
trebuit s’o citesc `n Junimea vr’un om de `ncredere care tre Mihaiu [i tat\l s\u erau a- pe tata care dela o vreme era
local\ [i a[a a r\mas `n m=in- dac\ via]a vreunuia dintre po-
s\’mi ]ie locul, c\ci negustoria cum mai bune ca oric=nd (...) ve[nic posomor=t, [i parc\ m\
ile lui Maiorescu. Salut\ri f\cea s\ cred c\ [tie multe lu- poare e zdruncinat\, se sbate
asta, pe l=ng\ c\ n’aduce Alt\dat\ zeflemitor al n\ra-
multe de la al t\u M. Emines- nimic, nici nu te `ng\duie s\ cruri tainice“. `ntreaga omenire. D=ndu-se
vului poetic, `ncetul cu `nce- pe sine `nsu[i jertf\ pentruca
cu. N. B. Salut\ri la caracuda `nchizi o zi dou\ dugheana [i tul Gh.Eminovici prive[te cu Dup\ un timp, a[a cum
de toat\ m=na. Bucure[ti, 18 s\ mai ei lumea’n cap, ci’n pove[te[te Nicu Eminovici s\ ridice nivelul moral [i in-
considera]ie bunul renume telectual al poporului rom=n,
martie»“. toate zilele trebuie omul s\ [i c=[tigat de fiul s\u `n lumea ,„oamenii se adunar\ `n fa]a
„Dup\ cum se vede, Emi- bate capul ca s\ afle minciuni casei popei Vasile, fratele lui Eminescu cauza omenirii o
literilor. (...)“. servea. Nu-i adev\rat c\ el se
nescu r\spunde secretarului noue. Dac’oiu putea sc\pa iu- Ioan Iconomu dela Biserica
de redac]ie al «Convorbirilor bite tat\, fie acum, fie la var\, Uspenia din Botu[eni. Mihai m\rginea la o «meschin\» no-
Literare», scuz=ndu-se de `n- vin de sigur a cas\. ~l rog pe Mihai „cetia «gazeturile era `n mijlocul lor [i pesemne torietate «dorind numai binele
t=rziere, referitor la «Scrisoa- ]\rii sale». El punea `n g=ndul
Nicu s\-mi scrie mai des [i s\ babacului» auzise ce s’a petrecut, c\ci
lui sus pe to]i cei ce ost\niau [i
rea a IV-a» care a ap\rut `n nu se uite la aceea c\ nu-i venind acas\ `ncepu s\ strige
revist\ cur=nd apoi. Pretextul r\spund, c\ci, dac\ am a[a de ce le primea dela Ia[i“ prin ograd\ de bucurie: «Ura! aduceau jertfe, ca s\ scad\
s\bvei este profesional: pro- pu]in\ vreme de scris [i dac\ Tr\iasc\ Unirea!». {i, f\r\ s\ durerile omene[ti (...) Sus
clamarea regatului, eveni- mi-e acru sufletul de cerneal\ Patriotismul lui Eminescu mai a[tepte, `ncepu de cu punea el `n g=ndul lui pe dom-
ment istoric, cov\r[itor mai a- [i de condeiu, citesc totu[i cu a fost comentat `n fel [i chip, noapte s\ `mpodobeasc\ gar- nii ori pe boierii care au `nte-
unii s-au raportat chiar la un dul [i pridvorul casei noastre meiat a[ez\minte culturale,
eveniment din copil\rie, Uni- cu brad verde [i s\ ghirl\n- au zidit biserici [i au `nfiin]at
rea Principatelor, pentru a deasc\ ferestrele cu stegule]e m=n\stiri, spitaluri ori alte
ar\ta c=t de patriot era poe- [i flori de h=rtie colorat\. De a[ez\minte de binefacere“.
tul. ~n „Cuza Vod\ [i Emines- unde le scotocise, nimeni n’a Ioan Slavici credea c\ „poa-
cu“, din „Universul“ de pe 25 [tiut»“. Mihai a participat a- te d. Istrati s\ stea f\r\ de
ianuarie 1940, Octav Minar poi la marea s\rb\toare din sup\rare al\turea de «s\rma-
scria c\ „Toate actele copil\- Ipote[ti, af=ndu-se `n mijocul nul Eminescu»“. „Pentru d=n-
riei ne dovedesc c\ Eminescu ]\ranilor care dansau [i se sul (n.r., Eminescu) oamenii
iubise pe ]\rani, c\ era dori- bucurau, scrie Octav Minar, to]i erau deopotriv\ [i `n toate
tor s\ cunoasc\ istoria nea- cit=nd din «Memoriile» frate- clipele vie]ii lui a ]inut s\ nu-
mului rom=nesc, c\ parvenise lui lui Mihai Eminescu“. [i fac\ neamul nici de ru[ine,
s\ se ini]ieze `n tainele pline nici urgisit (...) Nu! - oameni
de exemple [i fapte str\lucite ca Eminescu nu pot s\ fie
povestite de cronicari. ~n casa „D=ndu-se pe sine «xenofobi». Vorbind despre
p\rinteasc\ din Ipote[ti a `nsu[i jertf\, Eminescu «str\in\tate» [i despre «cei ce
cunoscut dragostea de ]ar\ ci-
tind c\r]ile adunate cu mult\ cauza omenirii o au `ndr\git str\inii», Emines-
cu avea `n vedere pe cei ce `n-
sfin]enie de tat\l s\u (...)“. servea“ tr’un fel sau `ntr’altul ne `m-
Autorul articolului arat\
c\ pentru Eminescu „unirea „Na]ionalismul [i umani- piedecau `n desvoltarea potri-
principatelor a jucat un rol tarismul lui Eminescu“ este vit\ `n firea poporului rom=n
cov=r[itor“ de[i tat\l poetului un articol din „Adev\rul“ de pe [i cu tradi]iunile lui cultur-
era un „du[man ne`mp\cat al 1 noiembrie 1924, semnat de ale“. a
Unirii: «Scumpa noastr\ Mol- Ioan Slavici. Aici, Slavici `i ia
dov\ ar fi amarnic lovit\ dac\ ap\rarea lui Eminescu, pri- Pagin\ realizat\
grani]a dela Foc[ani ar dis- etenul s\u, pornind de la o re- de Oana RUSU
 CM
YK

16 Pagina copiilor Duminic\, 10 ianuarie 2010

Animale s\lbatice [i animale de companie

Se spune c\ Adam, dup\ ce a fost
alungat din rai, a pierdut leg\tura cu
animalele, c\rora el `nsu[i le d\duse
nume. A trebuit s\ se apropie din nou
de ele. La `nceput s-a temut, apoi le-a
folosit, vânându-le pentru carne [i
blan\, apoi le-a `mblânzit, le-a
domesticit [i, iat\, ast\zi sunt destui
oameni care le consider\ prietenii lor!
Dar c\lug\rii din pustie ne arat\ c\ nu
numai animalele domestice `l ascult\
pe om, ci [i cele mai primejdioase
fiare. E o re`ntoarcere la armonia
raiului, prin harul Domnului Hristos…

Poveste despre
domesticirea animalelor
Oamenii au nevoie de a-
nimale: pentru hran\, `m-
br\c\minte [i transport, ca
paznici `n gospod\rie [i a-
jutor la vân\toare. Sau de
un prieten necuvânt\tor
juc\u[ [i iubitor!
Mii de ani, unele popoa-
re au fost complet depen-
dente de animale; s\ ne
gândim, de pild\, la inui]i,
care nu ar fi putut tr\i `n
zonele reci dinspre Polul
Nord f\r\ s\ m\nânce ani-
male, s\ se `mbrace `n bl\-
nurile lor [i s\-[i fac\ unel-
te, arme [i obiecte din oase-
le [i din]ii lor.
La `nceput, oamenii au
vânat animalele, dar cu
vremea le-au domesticit pe
cele care au putut fi `m-
blânzite. Animalele au ales
s\ r\mân\ pe lâng\ om
pentru hran\ [i ocrotire.
Când [i-a dorit s\ ob]in\ a-
nimale mai potrivite nevoi-
lor sale, omul a selectat
timp de mai multe genera-
]ii exemplarele cu `nsu[iri-
le cele mai bune [i apoi le-
a `ncruci[at, ob]inând rase
noi, care dau mai mult lap-
te, mai mult\ carne, o lân\
mai fin\, câini de vân\toa-
re, cai capabili s\ poarte
poveri mari sau s\ alerge
iute, ori exemplare mai
frumoase. ~n unele cazuri,
prin `ncruci[\ri cu o ras\
apropiat\ s-au salvat rase
vechi, pe cale de dispari]ie.
Prin locuri mai retrase mai
exist\ rase locale, adaptate
condi]iilor de mediu dintr-o
regiune specific\, pe care
multe ]\ri `ncearc\ s\ le
p\streze pure, ca s\ aib\
un rezervor genetic cât mai
bogat, pentru viitoare `n-
cruci[\ri.
Dar mai exist\ [i ast\zi
regiuni unde oamenii pre-
fer\ s\ prind\ pui de ani-
male s\lbatice [i s\-i `m-
blânzeasc\, cum se `ntâm-
pl\ cu elefan]ii `n Asia sau
cu puii de pecari [i aguti `n
Amazonia, care ajung re-
pede tovar\[ii de joac\ pre-
fera]i ai copiilor!
Prietenia omului cu ani-
malele nu a fost `ntotdeau-
na f\r\ probleme! De-a
lungul vremii, oamenii au
privit animalele diferit. U-
neori s-au bucurat de pre-
zen]a unui animal, alteori
l-au privit ca pe un semn
al r\ului. De pild\, pisica
a fost domesticit\ pentru a
p\zi cerealele de roz\toa-
re. ~n Egipt era foarte iubi-
t\. Exist\ chiar mumii de
pisici! Din Egipt pisicile au
fost duse de fenicieni `n
Grecia. La romani, ajung
la mod\ [i le cre[te toat\
lumea. Dar `n Evul Mediu
este considerat\ animalul
demonic al vr\jitoarelor,
pentru c\ au ochii lumi-
no[i `n `ntuneric [i exist\
exemplare cu blana com-
plet neagr\… Abia dup\
Sute de ani au fost ani- canarul, papagalii, porum-
Rena[tere, oamenii `[i
pierd teama de pisici, mai male de companie, `n Euro- belul, turturica etc. Dar u-
pa, numai câinele [i pisica. nii oameni cresc ca anima-
ales pentru c\ erau atât de
Prin Evul Mediu, au cres- le de companie maimu]e,
folositoare… cut [i o specie de nev\stui- crocodili, [erpi, [opârle [i
c\, care, din ap\r\tor al re- chiar melci!
Animalele de companie coltelor de [oareci, a ajuns S\ [ti]i c\ nu este u[or
s\ fie apreciat ca animal de s\ ai `n grij\ animale de
Când oamenii nu cresc companie. Odat\ cu c\l\to- companie `n ziua de ast\zi!
animalele pentru produc- riile `n Lumea Nou\, au Le trebuie `ngrijiri speciale
]ie, ci ca s\ se bucure de fost aduse `n Europa ani- [i condi]ii de via]\ potrivite
prezen]a lor, le numim a- male [i p\s\ri exotice. As- speciei. Hran\ special\,
nimale de companie. Ani- t\zi, `n Europa cele mai toalet\ [i plimb\ri zilnice,
malul de companie `ncân- frecvente animale de com- vaccin\ri [i vizite periodice
t\ sufletul omului, alung\ panie sunt: câinele, pisica, la doctorul veterinar… Un-
singur\tatea, este un aju- calul, m\garul, capra piti- de mai pui c\, dac\ vrei s\
tor pentru vârstnicii sin- c\, porcu[orul de Guineea, pleci cu câinele sau pisica
guri sau pentru copiii care iepurele, hamsterul, [obo- `n Uniunea European\,
r\mân prea mult timp `n- lanul, veveri]a siberian\, trebuie s\ aib\ pa[aport [i
chi[i `n cas\. [in[ila, gerbilul, [oarecele, vaccinurile la zi! a

~ntâmpl\ri cu sfin]i chind `n rug\ciune lâng\ a-

[i animale s\lbatice
Sfin]ii P\rin]i din pustie nu
se temeau de s\lb\ticiuni,
care nu le f\ceau nici un r\u,
ba chiar le ascultau poruncile!
Ei spuneau c\ din cauza
p\catelor [i a necredin]ei oa-
menii au ajuns robi [i de aceea
se tem de lei. Dar când vor
respecta poruncile Domnului,
leii se vor teme de oameni…
S\ vede]i cât respect au
necuvânt\toarele pentru c\-
lug\ri! Odat\, pe când se `n-
torcea spre chilie, p\rintele
Ioan s-a `ntâlnit cu un leu pe o
potec\ m\rginit\ cu garduri
de spini. P\rintele nu s-a dat
`napoi [i atunci leul s-a ridicat
pe picioarele din spate [i s-a
sprijinit de gard, ca p\rintele
s\ poat\ trece pe lâng\ el!
Se mai poveste[te c\ un
c\rturar din Antiohia s-a dus
la un c\lug\r [i l-a rugat s\-l
primeasc\ [i pe el ucenic.
P\rintele l-a pus `ntâi s\-[i
vând\ averea. Apoi i-a porun-
cit s\ nu vorbeasc\ timp de
cinci ani. Ca s\-l ispiteasc\, l-
a trimis o dat\ cu o treab\
peste râu `n timpul rev\rs\rii
[i a trimis un ucenic dup\ el,
s\ vad\ ce va face. Ucenicul l-
a v\zut pe c\lug\r `ngenun-
p\. {i ce s\ vezi, s-a apropiat
de el un crocodil. Monahul s-a
suit pe el [i crocodilul l-a dus
pe malul cel\lalt. Dup\ ce [i-
a `ncheiat treaba, crocodilul l-
a adus `napoi…
Leul Sfântului Gherasim
Animalele pot fi foarte re-
cunosc\toare! Se spune c\
avva Gherasim, de la Sfin-
tele Locuri, se `mprietenise
cu un leu. ~i scosese un spin
din picior [i `i legase rana.
Vindecat, leul nu a mai vrut
s\-l p\r\seasc\. P\rin]ii i-au
dat atunci `n grij\ m\garul
care le aducea ap\, s\-l
p\zeasc\ la p\scut. Odat\,
au trecut ni[te caravane de
c\mile [i, v\zând m\garul
singur, l-au luat. Sfântul a
crezut c\ leul l-a mâncat [i l-
a pus s\ care el apa. Dup\ o
vreme, un osta[ a v\zut leul
chinuindu-se cu apa [i i-a dat
p\rintelui bani s\ cumpere
alt m\gar. Acum leul avea
iar\[i grij\ de un m\gar…
Dar dup\ pu]in\ vreme a
trecut din nou caravana care
luase m\garul [i leul l-a apu-
cat de c\p\stru [i l-a adus `-
napoi p\rintelui. Ava Ghera-
sim s-a bucurat [i i-a pus leu-
lui numele Iordan.
Dup\ cinci ani, p\rintele
s-a mutat la Domnul. Leul
nu fusese acolo. Când s-a
`ntors [i a v\zut c\ nu-l g\-
se[te, a `nceput s\-l caute
disperat. Atunci p\rin]ii i-au
ar\tat mormântul. Leul a
murit pe loc deasupra mor-
mântului…
Aproape de zilele noastre,
p\rintele Pahomie din Mun-
tele Athos (mutat la Domnul
`n 1967) aduna [erpii din chi-
lie [i scorpionii cu mâna [i-i
ducea afar\. Ba odat\ a g\sit
un [arpe mare [i, fiindc\ a-
vea o alt\ treab\, l-a pus la
brâu, s\-l scoat\ mai târziu.
Se mira când vedea c\ oame-
nii se tem de ei. ~ntrebat de
ce nu-i fac r\u, p\rintele a
r\spuns:
- Zice undeva Domnul
Iisus Hristos c\, dac\ ai cre-
din]\, po]i aduna cu mâna
chiar [i [erpii sau scorpionii,
care nu-]i vor face nici un
r\u…

Hai la joac\! Statistici despre

1. Ce au uitat copiii `n curtea animalelor? animalele de companie
2. Caut\ un obiect care aminte[te de c\lug\rii din pustie. ~n societ\]ile urbane, oamenii `[i iu-
besc prietenii necuvânt\tori. ~n 2006,
3. ~n curte s-a strecurat un animal care nu a fost domesticit. 58% dintre familiile olandeze [i daneze a-
veau animale de cas\, `n timp ce `n Gre-
4. G\se[te un obiect care apar]ine veterinarilor. cia numai 25% din popula]ie. ~n Fran]a,
`n acela[i an, erau `nregistrate ca anima-
5. G\se[te `n desen patru detalii nepotrivite. le de companie 9,7 milioane de pisici [i 8,8
6. Num\r\ iepura[ii din culcu[. milioane de câini, 2,3 milioane de roz\-
toare [i 8 milioane de p\s\ri!
7. G\se[te trei melci.

Pagin\ realizat\ de Ana PASCU

 CM
YK

Luni, 11 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 7 (1509) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

PATRISTICA ACTUALITATEA RELIGIOAS| CULTUR|

Sfântul Teodor Solidaritatea Mii de arti[ti din
Studitul - credincio[ilor toat\ lumea vin [i `n
p\rinte [i de la parohia „Ziua 2010 la Festivalul
catehet neobosit Crucii“ din Craiova de Teatru de la Sibiu
PAGINA 16 PAGINA 3 PAGINA 12

„Criza mondial\ a fost generat\

de un lucru simplu: de l\comie“
„Acest capitalism modern, pe care-l tr\im basilica.ro
ast\zi, vine din urm\toarele idei despre
economie, care spun: po]i s\ te `mbog\]e[ti
cât vrei de mult, dar respect\ credin]a `n S|N|TATE
Dumnezeu! Respect\ credin]a `n Dumnezeu, SIMPTOME {I TIPURI DE
care se bazeaz\ pe cele 10 porunci [i pe LEZIUNI TOXICE ALE URE-
evitarea celor [apte p\cate fundamentale.“ CHII: ~n rubrica de ast\zi,
„Nu este nici o ru[ine s\ fii bogat, dar vom descrie cele mai frec-
`mbog\]e[te-te respectând regulile de baz\ vente afec]iuni cohleo-ves-
tibulare determinate de
ale societ\]ii cre[tine!“ „Ce am vrea noi, ca
substan]e toxice endogene
Uniunea European\ s\ ne dea
(bacteriene, produ[i de
bani [i atât? Nu, ea spune: metabolism) sau exogene
da, v\ d\m bani, dar trebuie (medicamente adminis-
s\ vedem mai `ntâi proiectul. trate pe perioad\ `ndelun-
Ne-au pus la dispozi]ie 13 gat\, noxe industriale, tu-
miliarde de euro, iar noi nu-i tun, alcool).
CM
folosim.“ Interviu cu dl Pagina 6
YK

CM
Mugur {te], purt\tor de
YK
cuvânt al B\ncii Na]ionale.
Citi]i `n paginile 8-9
La „Domni]a B\la[a“ se continu\ opera Brâncovenilor
Sfântul Grigorie, episcopul Nissei, a
fost cinstit, sâmb\t\, 9 ianuarie, [i du-
minic\, 10 ianuarie, la Biserica „Dom-
ni]a B\la[a“ din Capital\. Având `n ve-
dere c\ `n aceast\ biseric\ se afl\
moa[tele Sfântului Grigorie, ocrotitorul
bisericii, `nc\ de sâmb\t\ seara, dup\
slujba Vecerniei, acestea au fost purta-
te `n procesiune `n jurul bisericii. Ieri,
`nainte de `nceperea Sfintei Liturghii,
Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel a
sfin]it pictura bisericii, recent restaura-
t\.
La finalul Sfintei Liturghii, Patriar-
hul Daniel a spus c\ aceast\ biseric\
este „modelul unei bune chivernisiri a
averilor materiale spre slava lui Dum-
nezeu“. Prin aceast\ biseric\, s-a ar\-
tat o permanent\ invita]ie a românului
la evlavie, la credin]\, la demnitate [i
la cultivarea frumuse]ii.
Construit\ `n 1881, la o lun\ dup\ ce
România a fost declarat\ regat, a fost `n-
grijit\ de epitropii a[ez\mintelor brânco-
vene[ti, Nicolae Bibescu [i Teodor V\c\-
rescu, care „au ar\tat con[tiin]a laicatului
ortodox ce are misiunea de a sus]ine lu-
crarea ctitoriceasc\ a voievozilor, mitro-
poli]ilor [i a poporului drept-credincios“, a
mai spus Preafericirea Sa.
ROM+NIA ~N UE
~N SPANIA, CRIZA A FALI-
MENTAT ~NTR-UN SINGUR
AN 40 MII DE IMM-URI:
Dup\ sectorul construc]ii-
lor, afacerile spaniolilor
din domeniul comer]ului
au sim]it [i ele, `n plin, t\-
v\lugul crizei economice.
Pagina 7
OPINII
~MPLINIREA CHEM|RII:
Hristos `ncepe propov\du-
irea Evangheliei Sale
mântuitoare, iar calea Sa
este preg\tit\ de Sfântul
Ioan, profetul smerit,
omul cu via]\ de `nger, cel
care ne ofer\ pilda `mpli-
nirii vie]ii.
Pagina 10
Paginile 4-5

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Luni, 11 ianuarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

Mântuitorul Iisus Hristos Credem nu pentru a ne

ofer\ lini[te, n\dejde [i pace
„{i au venit `n Ierihon. {i ie-
[ind din Ierihon Iisus, ucenicii
Lui [i mul]ime mare, Bartimeu
orbul, fiul lui Timeu, [edea jos,
pe marginea drumului. {i, au-
zind c\ este Iisus Nazarineanul,
a `nceput s\ strige [i s\ zic\: «Ii-
suse, Fiul lui David, miluie[te-
m\!». {i mul]i `l certau ca s\ ta-
c\, el `ns\ cu mult mai tare stri-
ga: «Fiule al lui David, miluie[te-
m\!». {i Iisus, oprindu-Se, a zis:
«Chema]i-l!». {i l-au chemat pe
orb, zicându-i: «~ndr\zne[te,
scoal\-te! Te cheam\». Iar orbul,
lep\dând haina de pe el, a s\rit
`n picioare [i a venit la Iisus. {i l-
a `ntrebat Iisus, zicându-i: «Ce
voie[ti s\-]i fac?». Iar orbul I-a
r\spuns: «~nv\]\torule, s\ v\d
iar\[i». Iar Iisus i-a zis: «Mergi,
credin]a ta te-a mântuit». {i `n-
dat\ a v\zut [i urma lui Iisus pe
cale.“ (Marcu 10, 46-52)
***
Dac\ ne punem `n situa]ia or-
bului Bartimeu, cel amintit `n E-
vanghelia de ast\zi, vom avea o
percep]ie, destul de palid\, a ce-
ea ce `nseamn\ a fi orb. El nu ve-
dea cu ochii, `ns\ acest lucru nu
l-a oprit s\-L vad\ pe Dumnezeu
altfel. Când Domnul Iisus Hris-
tos l-a strigat, a s\rit `n picioare
[i [i-a redobândit starea de fiu al
lui Dumnezeu. Bartimeu se re-
tr\sese din lume, nu mai st\tea
`n picioare, cer[ea stând jos. Se
sim]ea `njosit [i exclus, era doar
unul dintre cer[etorii din Ieri-
hon. El `ncepe s\ strige la Mân-
tuitorul [i-L nume[te Fiul lui Da-
vid. Nici situa]ia `n care se afla,
nici mustr\rile celor din jur nu l-
au putut opri s\-[i cer[easc\ iz-
b\virea. Când Hristos l-a che-
mat, a `ndr\znit [i s-a ridicat din
condi]ia de cer[etor. Acum, dup\
`ntâlnirea cu Fiul lui Dumnezeu,
Bartimeu era din nou un v\z\tor
al crea]iei divine. ~n toat\ vânzo-
leala din jurul s\u, doar Mântui-
torul `i oferea lini[te, n\dejde [i
pace. S\ mai re]inem un am\-
nunt, nu lipsit de importan]\:
dup\ vindecare, Bartimeu i-a ur-
mat lui Hristos. Nu mai era un
cer[etor uitat de lume, ci un misio-
nar iubit de Dumnezeu. Nu mai
cer[ea, ci oferea! (pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
cutremura, ci pentru a ne bucura
„Ce folos, fra]ii mei, dac\ zi-
ce cineva c\ are credin]\, iar
fapte nu are? Oare credin]a
poate s\-l mântuiasc\? Dac\
un frate sau o sor\ sunt goi [i
lipsi]i de hrana cea de toate zi-
lele, [i cineva dintre voi le-ar zi-
ce: Merge]i `n pace! ~nc\lzi]i-v\
[i v\ s\tura]i, dar nu le da]i ce-
le trebuincioase trupului, care
ar fi folosul? A[a [i cu credin]a:
dac\ nu are fapte, e moart\ `n
ea `ns\[i. Dar va zice cineva: Tu
ai credin]\, iar eu am fapte; a-
rat\-mi credin]a ta f\r\ fapte [i
eu `]i voi ar\ta, din faptele me-
le, credin]a mea. Tu crezi c\ u-
nul este Dumnezeu? Bine faci;
dar [i demonii cred [i se cutre-
mur\. Vrei `ns\ s\ `n]elegi, o-
mule nesocotit, c\ credin]a f\r\
de fapte moart\ este? Avraam,
p\rintele nostru, au nu din fap-
te s-a `ndreptat, când a pus pe
Isaac, fiul s\u, pe jertfelnic?
Vezi c\, credin]a lucra `mpreu-
n\ cu faptele lui [i din fapte cre-
din]a s-a des\vâr[it? {i s-a `m-
plinit Scriptura care zice: «{i a
crezut Avraam lui Dumnezeu [i
i s-a socotit lui ca dreptate» [i «a
fost numit prieten al lui Dum-
nezeu». Vede]i dar c\ din fapte
este `ndreptat omul, iar nu nu-
mai din credin]\. La fel [i Ra-
hav, desfrânata, au nu din fap-
te s-a `ndreptat când a primit
pe cei trimi[i [i i-a scos afar\,
pe alt\ cale? C\ci precum tru-
pul f\r\ suflet mort este, astfel pentru a-l aprecia [i scoate la
[i credin]a f\r\ de fapte, moar- lumin\. Fapta bun\ lumineaz\
t\ este.“ (Iacov 2, 14-26) chipul celui c\tre care este adre-
sat\, iar cel ce o s\vâr[e[te se
*** bucur\ primind din bucuria ce-
lui bucurat. Credem nu pentru a
Este u[or s\ afirmi: cred `n ne cutremura, ci pentru a ne bu-
Dumnezeu, dar trebuie s\ [i cura. Cutremurul se produce a-
confirmi acest crez, iar confir- tunci când fapta este alta decât
marea lui se face prin fapt\. ~n vorba, când credin]a expus\ ver-
epistola sa, Sfântul Apostol Ia- bal este urmat\ de necredin]a
cov afirm\ un fapt cutremur\- exprimat\ `n gesturi. (Ciprian
tor, [i anume faptul c\ [i diavo- OLINICI, Radio Trinitas)
lii cred [i, mai mult decât atât,
se cutremur\ de atâta credin]\.
Ceea ce vrea s\ spun\ Sfântul
Iacov aici este c\ afirmarea teo-
retic\ a truismului existen]ei
lui Dumnezeu nu este mare lu-
cru, pentru c\ [i diavolul [tie c\
Dumnezeu exist\, [tie c\ a mu-
rit pe Cruce, c\ a `nviat din
mor]i. Atunci când [i noi m\rtu-
risim verbal credin]a, f\r\ s\ o
confirm\m prin fapte de iubire,
nu ne ridic\m mai sus decât cel
r\u. Diavolul crede, dar credin-
]a lui nu duce la iubire, ci la fri-
c\ [i spaim\. De ce? Pentru c\
nu iube[te ceea ce crede, nu ac-
cept\ eviden]a [i vrea s\ i se
`mpotriveasc\. Credin]a noas-
tr\ nu este doar acceptarea u-
nor adev\ruri, ci este o `ntâlni-
re zilnic\ cu Hristos, prezent `n
via]a noastr\ [i `n chipul aproa-
pelui nostru. Diavolul `ntâlne[-
te chipul lui Dumnezeu pentru
a-l `nnegri sau invidia, [i nu

SF+NTUL ZILEI C+NT|RILE ORTODOXIEI

†) Cuviosul Teodosie cel Mare,
încep\torul vie]ii de ob[te
Originar din satul Mogarisos (Capadocia),
Cuviosul Teodosie s-a c\lug\rit, iar în jurul a-
nului 451 a plecat la Ierusalim. Dup\ ce a stat
o vreme aproape de pustnicul Longhin, în jurul
Ierusalimului, s-a retras în munte, într-o pe[-
ter\, unde timp de 50 de ani nu a gustat pâine,
ci numai ierburi [i fructe de finic. În jurul lui s-
au strâns mul]i ucenici, care îi ascultau sfatu-
rile [i-i urmau via]a.
Tot ast\zi, Biserica face pomenirea Cuviosu-
lui Teodosie din Antiohia; a Sfântului {tefan
din Plachidiane; a Sfântului Teodor; a Arhiman-
dritului Agapie; a Sfântului Mucenic Mal; a Cu-
viosului Vitalie [i a Cuviosului Teodosie, egu-
menul M\n\stirii Filoteu din Muntele Athos.
Mâine, Biserica face pomenirea Sfintelor
Muceni]e Tatiana, diaconi]a, [i Eutasia. a
Chinoviile `ntemeiate aceasta a rânduit ca fra]ii c\ut\tori de cer
s\ vie]uiasc\ `n comunit\]i monahale `n
dup\ rânduiala sa au care virtu]ile se `nmul]esc prin for]a dum-
devenit cet\]i ale raiului nezeiasc\ a exemplului bun, iar sfaturile
celor `ncerca]i `nfloresc [i rodesc `n ucenici,
„Cuvioase P\rinte, ca pre o cetate a [i rug\ciunile duhovnicilor devin n\sc\-
Dumnezului celui Viu, a veselit sfin]itul toare de fii `n Duhul Sfânt. Pentru acesta,
t\u suflet, pornirile râului apei iert\rii, a - chinoviile `ntemeiate dup\ rânduiala sa au
celui ce a trecut Iordanul [i tuturor margi- devenit cet\]i ale raiului [i lumini ale ceru-
nilor a izvorât cuvântul bunei credin]e a lui lui `n `ntunericul acestei lumi. C\ci sufle-
Hristos Dumnezeul nostru. Pre carele roa- tul este c\ut\tor de libertate, dar `i e fric\
g\-L, preafericite Teodosie, s\ mântuiasc\ de ea, [i chipurile b\trânilor sfin]i ca ni[te
sufletele noastre.“ (Minei pe Ianuarie, Tipo- icoane preafrumoase sfin]esc via]a celor ce
grafia C\r]ilor Biserice[ti, 1893, p. 200) `i urmeaz\. C\ci m\n\stirea este cetate
`mpotriva diavolului `n care sl\biciunile u-
*** nora sunt biruite de puterile celorlal]i, un-
de unirea `n rug\ciune face puterea care
Sfântul Cuvios Teodosie, `ncep\torul biruie[te r\ul [i patima, [i mai presus de-
vie]ii chinovitice, a sim]it `n inima sa dorul cât to]i, la Sfânta Liturghie, lucreaz\ [i
de sih\strie `mpletit cu lumina iubirii de lupt\ cu monahii ~nsu[i Dumnezeu - Du-
fra]i, adâncul singur\t\]ii rug\toare cu hul Sfânt, care pe cele neputincioase le
duhul comunitar de `mp\rt\[ire, frumuse- vindec\ [i pe cele cu lips\ le pline[te. (pr.
]ea pustiei cu dulcea]a Euharistiei. Pentru asist. dr. Ioan Valentin ISTRATI)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Seminarul Teologic „Neagoe
Vod\“ din Curtea de Arge[
A fost `nfiin]at `n urma legii date `n
1834 de Ob[teasca Adunare privind pre-
g\tirea clericilor. Se pare c\ a fost des-
chis la 14 septembrie 1836 `n cl\dirile e-
parhiale din Pite[ti [i prin efortul depus
de episcopul Ilarion al Arge[ului. Institu-
]ia era prev\zut\ cu un ciclu de patru ani
[i preg\tea preo]i [i `nv\]\tori pentru
mediul rural, `n 1840 fiind prima promo-
]ie. La 26 octombrie 1838, prin grija ace-
luia[i episcop Ilarion, seminarul se des-
chidea `n cl\dirile din partea de r\s\rit a
M\n\stirii Arge[ului, ridicate prin con-
tribu]ia financiar\ a centrului eparhial [i
a fiec\rui cleric din eparhie. Incendiul
din 1839 a determinat mutarea semi-
narului `n alt local, iar `n timpul revolu-
]iei de la 1848 a fost `nchis. Trupele tur-
ce[ti au ocupat cl\direa seminarului pen-
tru a instala un spital, cursurile fiind re-
luate abia `n 1851. Din 1860, seminarul a
trecut sub obl\duirea Ministerului In-
struc]iunii, fapt care a condus la o `ntre-
rupere a leg\turii `ntre chiriarh [i semi-
nar. ~n cursul anului 1866, seminarul a
suferit dou\ incendii, activitatea acestuia
desf\[urându-se `n mai multe loca]ii `n-
chiriate. La august 1901 a fost desfiin]at, Cl\direa Seminarului Una dintre cl\dirile `n care
`ns\, din cauza lipsei preo]ilor, `n 1919 a- „Neagoe Vod\“ a func]ionat seminarul
vea s\ fie re`nfiin]at. ~ntre 1925-1936,
preotul Mihai Chiri]\, directorul semina- tec\, uzin\ electric\ [i a procurat o avere mai ales din motive politice, autorit\]ile
rului, a depus eforturi mari pentru ridi- funciar\ pe care a ridicat o ferm\ agri- statului au desfiin]at acest for de `nv\]\-
carea unui local propriu cu internat, bru- col\. Astfel, seminarul `[i putea procura mânt teologic, pentru ca dup\ 1990 s\ fie
t\rie, cantin\, sal\ de festivit\]i, biblio- veniturile necesare func]ion\rii. ~n 1941, re`nfiin]at. (Adrian Nicolae PETCU)
 Luni, 11 ianuarie 2010 Actualitatea religioas\ 3
Prin]esa Margareta Sturdza, pomenit\ la Catedrala patriarhal\ PE SCURT
Cu prilejul `mplinirii a 40 de zile de la tre- gimului comunist, `ntreaga familie a fost ne- lor care locuiesc `n acest ]inut, `mpreun\ cu
cerea la cele ve[nice, prin]esa Margareta voit\ s\ fug\ din ]ar\. so]ul lei, ca mari filantropi. „Familia Stur- Hram la m\n\stirile
Sturdza a fost pomenit\ s=mb\t\, 9 ianuarie ~n Normandia, unde a tr\it `n a doua parte dza a ajutat Biserica [i `n trecute vremuri, Sfântului Antipa de
2010, la Catedrala patriarhal\. Slujba a fost a vie]ii, prin]esa Margareta a organizat o gr\- dar [i `n vremea noastr\. Prin]esa Margare-
oficiat\ de slujitorii catedralei, `n semn de re- din\ botanic\ extraordinar\, cu peste 10.000 ta Sturdza, mai ales prin cei trei fii ai ei, a a- la Calapode[ti
cuno[tin]\ pentru ajutorul pe care de-a lun- de specii de arbori, arbu[ti, conifere [i flori ra- jutat foarte mult oamenii nevoia[i din Rom=- a Sf. Cuvios Antipa de la Ca-
gul vie]ii l-a oferit Bisericii [i oamenilor afla]i re, pe care miile de vizitatori din `ntreaga lu- nia ultimilor ani, a ajutat Biserica din Mol- lapode[ti, protectorul Arhie-
`n nevoi. La final, p\rintele Timotei Aioanei, me au g\sit-o a fi un „col] de rai“. dova, dar [i Patriarhia Rom=n\, prin nume- piscopiei Romanului [i al
mare ecleziarh al Catedralei patriarhale, a P\rintele Timotei a subliniat apoi c=teva roasele ini]iative pe care fiul ei, prin]ul Di- Bac\ului, a fost pr\znuit ieri,
vorbit pe scurt despre via]a prin]esei Marga- caracteristici importante ale vie]ii ei. ~n pri- mitrie Sturdza, le-a avut [i pe care le-a deru- 10 ianuarie 2010, de Biserica
reta Sturdza. mul r=nd, iubirea fa]\ de omul aflat `n sufe- lat at=t la Ia[i, c=t [i la Bucure[ti. ~mpreun\ Ortodox\ Român\. La para-
N\scut\ `n Scandinavia `n 1914, s-a c\s\- rin]\, fa]\ de copiii singuri, fa]\ de copiii ne- cu Patriarhia Rom=n\, prin]ul Dimitrie clisul „Sf. Cuv. Antipa de la
torit `n 1937 cu prin]ul George Sturdza. ~n a- ajutora]i. Datorit\ rela]iilor pe care le avea Sturdza a ajutat [i c=teva m\n\stiri din a- Calapode[ti“ din incinta Cen-
cela[i an a venit `n Rom=nia, locuind la Po- `n str\in\tate, prin]esa Margareta Sturdza propierea Bucure[tilor, c=teva c\mine de b\- trului eparhial din Roman,
pe[ti, l=ng\ Ia[i, unde familia avea un conac, a ajutat foarte multe familii nevoia[e din `n- tr=ni“, a mai spus exarhul cultural al Arhie- PS Ioachim B\c\uanul, Epis-
[i `n Ia[i, la soacra ei. Prigonit\ `n timpul re- treaga Moldov\, r\m=n=nd `n amintirea ce- piscopiei Bucure[tilor. a cop-Vicar al Arhiepiscopiei
Romanului [i Bac\ului, a ofi-

Solidaritatea credincio[ilor de la
ciat s=mb\t\ slujba Acatistu-
lui Sfântului Cuv. Antipa de
la Calapode[ti. La final, a a-
vut loc o procesiune cu icoana
Sfântului Cuvios Antipa de la

parohia „Ziua Crucii“ din Craiova Calapode[ti, de la paraclisul

arhiepiscopal pân\ la Cate-
drala arhiepiscopal\ „Sf. Cuv.
Parascheva“, unde a fost ofi-
a Pe lâng\ participarea la sfintele slujbe, din via]a parohiei „~n\l]area Sfintei Cruci“ sau „Ziua ciat\ slujba Vecerniei unit\
Crucii“, a[a cum este cunoscut\ de toat\ lumea, nu lipsesc niciodat\ `ndeletnicirile constructive a cu Litia.
Ieri, sute de credincio[i au
Parohia a fost `nfiin]at\ `n anul 1945 `n fostul cartier al muncitorilor ceferi[ti, actualmente Rovine a participat la hramul M\n\s-
tirii „Sf. Cuv. Antipa de la
Pentru a antrena `n via]a co- ografie, pensionar\: „Doamna Chi-
Calapode[ti“ din jude]ul
munit\]ii pe to]i credincio[ii, in- oralia ne `mprumuta la `nceput
c\r]i din biblioteca personal\ [i Bac\u, la Sf=nta Liturghie, [i
diferent de vârst\, p\rintele pa-
roh Titu Manasia a `nfiin]at mai ,pentru c\ mul]i credincio[i nu-[i s-au `nchinat la crucea cu ca-
`ntâi un comitet parohial compar- puteau permite luxul de a le cum- re Sf. Antipa `i binecuvânta
timentat `n [ase sectoare de acti- p\ra, am hot\rât `nfiin]area unei pe oameni `n vremea când s-a
vitate: administrativ-gospod\- biblioteci cu c\r]i religioase pe care nevoit `n ]inuturile Moldovei.
resc, cultural, economic, filantro- s\ o amenaj\m `n curtea bisericii. a Ieri, [i M\n\stirea Christi-
pic, de tineret [i catehetic. Am constituit-o din dona]iile noas- ana din Capital\ [i-a s\rb\-
„La noi nu se ]ine cont de vârs- tre, ale credincio[ilor din parohie. torit ocrotitorul. L\ca[ul de
t\, cu to]ii particip\m la via]a pa- {tim deja nevoile cititorilor no[tri, cult este cunoscut [i pentru
rohiei [i dorim ca biserica noas- cele mai citite c\r]i fiind cele ale faptul c\, din anul 2002, ad\-
tr\ s\ fie cea mai frumoas\. Pen- p\rintelui Ilie Cleopa“, ne-a spus poste[te fragmente din moa[-
tru aceasta am hot\rât, al\turi bibliotecara parohiei. tele Cuviosului Antipa, infor-
de consiliul parohial [i mai ales meaz\ TRINITAS TV, citat
prin ajutorul doamnei Felicia de BASILICA. ~n prezent, la
Chioralia, care face parte din „~n aceast\ biseric\ M\n\stirea Christiana, situa-
Societatea Ortodox\ a Femeilor s-a petrecut t\ `n {oseaua Pipera, sectorul
Cre[tine din Craiova, s\ punem 2, vie]uiesc 17 monahii [i
bazele unui comitet parohial prin
o minune cu mine“ surori. Dintre acestea, dou\
care s\ antren\m pe toat\ lumea Ast\zi, preocuparea central\ a sunt medici [i 11 asistente
`n via]a bisericii noastre. Astfel, credincio[ilor de la aceast\ paro- medicale, cele mai multe lu-
de când am fost numit paroh aici, hie este introducerea apei curen- crând [i `n cadrul a[ez\mân-
cred c\ am reu[it al\turi de eno- te `n biseric\. Al\turi de p\rinte- tului social pentru b\trâne,
ria[ii mei s\ punem un `nceput le paroh, oamenii au reu[it s\ care func]ioneaz\ `n incint\.
bun, pentru toate cele [ase sec- strâng\ o parte din banii necesari M\n\stirea Christiana are [i
toare de activitate care compun t\, iar roadele le vom culege cu si- rât ca `n scurt timp s\ se apuce [i sper\ ca solidaritatea care i-a hramurile „Pogorârea
acest comitet parohial: admi- guran]\ mai târziu. Foarte mul]i de construirea unui atelier de pic- unit pân\ acum s\-i ajute [i `n Duhului Sfânt“, „Na[terea
nistrativ-gospod\resc, cultural, dintre ei [tiu s\ deseneze [i s\ tur\ chiar `n curtea bisericii. Aici continuare. „Fondurile bisericii Maicii Domnului“ [i „Sfin]ii
economic, filantropic, de tineret [i picteze. Au participat la câteva vor fi adu[i profesori de desen [i de nu sunt foarte mari, a[a c\ trebu- Apostoli Petru [i Pavel“.
catehetic“, m\rturise[te p\- activit\]i organizate de Mitropo- arte plastice pentru a modela [i a ie s\ particip\m [i noi, pentru a
rintele paroh Titu Manasia, care lia Olteniei [i s-au remarcat prin cre[te viitorii arti[ti ai parohiei.
sluje[te la Biserica „Ziua Crucii“ talentul lor. De exemplu, pe 8
avea r\splat\ de la Dumnezeu.
Vin la aceast\ biseric\ din 1992 [i
Conferin]\ comun\
`mpreun\ cu p\rintele Marian martie, anul trecut, desenele lor Bibliotec\ parohial\ cred c\ aici este locul unde m\ re- a preo]ilor de
Marinescu. au fost expuse la c\minul preo-
]esc Rena[terea, copiii fiind chiar Printre realiz\rile recente cu
g\sesc complet, de aceea eu [i to]i
ceilal]i enoria[i facem tot ceea ce
caritate din spitale
Tinerii parohiei - premia]i pentru ele. Anul acesta, care se mândresc credincio[ii de la ne st\ `n putin]\ ca parohia noas- [i cimitire
cu ocazia hramului Catedralei Biserica „Ziua Crucii“ se num\r\ tr\ s\ fie cea mai frumoas\“, ne-a
o investi]ie sigur\ mitropolitane, tinerii no[tri au [i `nfiin]area unei biblioteci pa- m\rturisit doamna Chioralia. Ast\zi, 11 ianuarie 2010, In-
participat, al\turi de al]i tineri rohiale. Cele 96 de exemplare `n- stitutul de Medicin\ Legal\
[i de durat\ de la mai multe parohii din ora[,
Domni[oara Mirela Pe[cu, vii-
„Prof. dr. Mina Minovici“ va
registrate acoper\ o parte a li- tor farmacist, ne-a spus c\ „`n a-
Cu toate c\ activitatea din pa- la o expozi]ie cu caracter umani- teraturii religioase [i vin `n spri- ceast\ biseric\, cu mine s-a pe- g\zdui a III-a conferin]\ co-
rohie se dore[te a fi egal distribu- tar organizat\ de Sectorul cultu- jinul cititorilor f\r\ resurse fi- trecut o minune. Am fost diagnos- mun\ a preo]ilor de caritate
it\ `n toate cele cinci sectoare de ral al Arhiepiscopiei. Au pictat nanciare. Primele c\r]i au fost a- ticat\ cu o boal\ incurabil\, dar din spitalele [i cimitirele de
lucru, p\rintele Manasia conside- mai multe icoane pe sticl\, care duse de doamna Felicia Chioralia, dup\ un timp am descoperit c\ stat din Bucure[ti. La ora
r\ activit\]ile cu tinerii normati- au fost apoi vândute, iar cu banii pre[edintele comitetului parohial. fusese de fapt o gre[eal\. M-am 9:00 se va s\vâr[i Sfânta
ve pentru biserica pe care o p\s- ob]inu]i a fost ajutat\ o familie La acestea s-au mai ad\ugat alte rugat mult [i cred c\ Dumnezeu Liturghie, iar la ora 10:30 vor
tore[te: „Am promovat `ntotdeau- nevoia[\ din localitatea doljean\ dona]ii din parohie. Comitetul m-a ajutat [i mi-a dat s\n\tate. `ncepe lucr\rile sesiunii cu
na talentul copiilor de aici. Ei Lipovu“. Pentru a sus]ine [i a parohial a desemnat [i un bi- Este singura biseric\ `n care toa- tema „Trupul omenesc supus
constituie pentru parohia noas- promova pasiunea acestor tineri bliotecar `n persoana doamnei Vic- te rug\ciunile mi s-au `mplinit“. suferin]ei [i mor]ii spre ~nvie-
tr\ o investi]ie sigur\ [i de dura- talenta]i, p\rintele paroh a hot\- toria Botezatu, profesoar\ de ge- diac. Ioni]\ APOSTOLACHE)
(d re“, potrivit BASILICA. Se-
siunea va fi prezidat\ de pr.
Ioan Iordache, vicar adminis-
Boboteaza la românii ortodoc[i din Ungaria trativ al Arhiepiscopiei Bucu-
re[tilor. Dup\ prezentarea re-
De praznicul Botezului Domnului, `n toate s\rb\torit pentru prima dat\ hramul pitala Ungariei. Pe 8 ianuarie, Episcopul Si- feratelor [i discu]iile pe mar-
parohiile din Episcopia Ortodox\ Român\ din A[ez\mântului monahal românesc din Buda- luan a s\vâr[it, potrivit unei tradi]ii institu- ginea temei propuse, se vor
Ungaria a fost s\vâr[it\ rânduiala Sfin]irii pesta, dedicat acestui mare Sfânt al Bisericii ite `n anii trecu]i, stropirea cu Agheazm\ ma- dezbate probleme administra-
mari a apei, dup\ Sfânta Liturghie. Preasfin- noastre Ortodoxe. La finalul Sfintei Liturghii, re a institu]iilor române[ti aflate `n Gyula: tive. Urm\toarea `ntrunire a
]itul Episcop Siluan a oficiat Sfânta Liturghie superiorul acestui a[ez\mânt monahal, ie- Gr\dini]a Româneasc\, {coala General\ [i preo]ilor de caritate din spi-
arhiereasc\ [i Sfin]irea mare a apei la Cate- romonahul David Pop, a fost hirotesit singhel. Liceul Românesc „Nicolae B\lcescu“, cu to]i talele [i cimitirele de stat din
drala episcopal\ din Gyula, informeaz\ Parohia româneasc\ din Budapesta, A[e- copiii sau elevii care sunt `nscri[i la aceste in- Bucure[ti se va desf\[ura la
Biroul de Pres\ al Episcopiei Ortodoxe z\mântul monahal [i Centrul Cultural [i Pas- stitu]ii de `nv\]\mânt, Centrul de Informare Centrul Complex de Servicii
Române din Ungaria. De Soborul Sfântului toral-Misionar „Sf. Vasile cel Mare“ func]io- [i Documentare al Autoguvern\rii pe }ar\ a Sociale „Sfânta Ecaterina“ nr.
Prooroc Ioan Botez\torul, PS Siluan, neaz\ `n incinta imobilului r\mas mo[tenire Românilor din Ungaria, sediul Autoguvern\- 1 Bucure[ti, luni, 8 februarie
Episcopul românilor ortodoc[i din Ungaria, s- din partea Funda]iei Gojdu de mai bine de o rii pe }ar\ a Românilor din Ungaria, Uniunea 2010, având ca tem\ „Provo-
a aflat la Capela româneasc\ din Budapesta, sut\ de ani, pentru nevoile spirituale ale cre- Cultural\ a Românilor din Ungaria [i Consu- c\rile [i suferin]ele familiei
unde `mpreun\ cu un sobor de preo]i a dincio[ilor ortodoc[i români care tr\iesc `n ca- latul General al României de la Gyula. a contemporane - viziunea cre[-
tin\ [i modern\“. a
 CM
YK

4 Eveniment Luni, 11 ianuarie 2010

La „Domni]a B\la[a“ se
continu\ opera Brâncovenilor
Sfântul Grigorie, episcopul Nissei, a fost cinstit
sâmb\t\, 9 ianuarie, [i duminic\,
10 ianuarie, la Biserica „Domni]a B\la[a“
din Capital\. Având `n vedere c\ aici se afl\
moa[tele Sfântului Grigorie, ocrotitorul sf=ntului
l\ca[, `nc\ de sâmb\t\ seara, dup\ slujba
Vecerniei, acestea au fost purtate `n procesiune `n
jurul bisericii. Ieri, `nainte de `nceperea Sfintei
Liturghii, Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel a
sfin]it pictura bisericii, recent restaurat\.
Curtea bisericii forfotea de
credincio[i, sâmb\t\ seara,
`nc\ `nainte s\ `nceap\ slujba
Vecerniei. Credincio[ii `l a[-
teptau pe PS Ciprian Câmpi-
neanul, Episcop-Vicar Patri-
arhal. Acesta a s\vâr[it slujba
Vecerniei [i a Litiei, dup\ ca-
re, al\turi de 20 de preo]i [i
diaconi, a mers `n procesiune
cu moa[tele Sfântului Grigo-
rie de Nissa, `n jurul bisericii
vechi de peste 120 de ani. At-
mosfera de rug\ciune a fost
`ntregit\ de glasurile psal]ilor
- „`ntrerup]i“ din când `n când
de ecteniile preo]ilor -, dar [i
de lumân\rile credincio[ilor
care licureau `n `ntunericul
din curtea bisericii. Ace[tia nu
au plecat la casele lor `nainte
de a s\ruta moa[tele renumi-
CM
YK tului teolog, care a tr\it `n se-
colul al IV-lea. Moa[tele Sfân-
tului Grigorie de Nissa se afl\
la Biserica „Domni]a B\la[a“
din Capital\ de aproximativ
40 de ani, iar relicvariul cu
sfintele odoare dateaz\ din a-
nul 1792, dup\ cum a spus PS
Ciprian Câmpineanul, `n cu-
vântul rostit.
A doua zi, duminic\ dimi-
nea]\, Biserica „Domni]a B\-
la[a“ a primit binecuvântarea
Preafericitului P\rinte Dani-
el, care a resfin]it pictura re-
cent restaurat\, dup\ care a
oficiat Sfânta Liturghie `m-
preun\ cu PS Ciprian Câmpi-
neanul, `nconjurat de un so-
bor de preo]i [i diaconi. ~n ca-
drul slujbei a fost hirotonit `n-
tru diacon Sorin-Eusebiu Ar-
gintariu.
„Poc\in]a la care ne
cheam\ Iisus Hristos
este o invita]ie la
`nnoirea vie]ii“
Cuvântul Preafericirii Sale,
rostit dup\ citirea Sfintei E-
vanghelii de la Matei cap.4,
12-17, care relateaz\ `ncepu-
tul activit\]ii de propov\duire
a Mântuitorului, s-a concen-
trat pe t\lm\cirea sensurilor
duhovnice[ti pe care le desco-
per\ poc\in]a, precum [i pe in-
terpretarea versetului 16: „Po-
porul care st\tea `n `ntuneric
a v\zut lumin\ mare [i celor
ce [edeau `n latura [i `n umbra
mor]ii lumin\ le-a r\s\rit“.
Evanghelia arat\ mai `ntâi
c\ Sfântul Ioan Botez\torul -
care L-a m\rturisit pe Hristos
ca fiind Mesia, trimis de
Dumnezeu, Mielul lui Dum-
nezeu - a fost `ntemni]at. ~n-
temni]area a premers mor]ii
sale violente, martirice, el fi-
ind decapitat. Cu aceasta, E-
vanghelia arat\ `ncheierea
activit\]ii de prezentare pu-
blic\ a lui Iisus din Nazaret
de c\tre Ioan. Dac\ Iisus din
Nazaret ar fi fost prezentat de
Sf=nta Liturghie `n Biserica „Domni]a B\la[a“
cineva necunoscut de popor,
nu ar fi avut o credibilitate
suficient\. Ioan era pre]uit de
popor pentru via]a sa sfânt\,
ascetic\, dar [i pentru credin-
]a sa puternic\ [i pentru cura-
jul s\u de a vesti voia lui
Dumnezeu privind `ndrep-
tarea oamenilor. Toat\ predi-
ca [i lucrarea public\ a Sfân-
tului Ioan Botez\torul a fost
una care `ndeamn\ la poc\in-
]\: „Poc\i]i-v\, c\ci s-a apro-
piat ~mp\r\]ia cerurilor“, la
care adaug\: „Face]i fapte
vrednice de poc\in]\!“.
P\rintele Patriarh a evi-
den]iat `n cuvântul s\u c\
Sfântul Ioan Botez\torul este
primul mare Dasc\l al poc\in-
]ei, ca schimbare a felului de a
gândi, de a vorbi [i de a f\p-
tui. Modului de via]\ r\u `i
spune el „Nu!“ [i `ndeamn\ la
via]a potrivit voii lui Dum-
nezeu. Acest program de bine-
vestire a `mp\r\]iei lui Dum-
nezeu s-a apropiat pentru c\
Fiul lui Dumnezeu Cel ve[nic
S-a f\cut om [i a locuit printre
oameni. Predica Sfântului
Ioan Botez\torul este prelua-
t\ de Mântuitorul Iisus Hris-
Actuala biseric\,
construit\ `ntre
1881-1885, este
a treia dup\ cea
construit\ de
Domni]a B\la[a
`n 1744
tos pentru a ar\ta Domnul c\
El confirm\ aceast\ predic\,
dup\ cum Sfântul Ioan l-a
confirmat, l-a m\rturisit pe Ii-
sus c\ este Mielul lui Dum-
nezeu Cel care ridic\ p\catele
lumii.
Despre ~mp\r\]ia cerurilor
nu se poate vorbi decât `n sta-
re de poc\in]\. Nimeni nu
poate intra `n ~mp\r\]ia ceru-
rilor f\r\ poc\in]\. ~n Postul
Sfintelor Pa[ti vedem c\ u[ile
poc\in]ei sunt u[ile ~mp\r\]i-
ei cerurilor. F\r\ poc\in]\ es-
te cu neputin]\ a intra `n ~m-
p\r\]ia cerurilor, fiindc\ ni-
mic necurat nu intr\ acolo.
Singurul mod de a ne cur\]i
de p\cate este prin Botezul
prin ap\ [i prin Duh Sfânt, [i
prin botezul lacrimilor, al
spovedaniei, al m\rturisirii
p\catelor.
„Poc\in]a la care `ndeamn\
Mântuitorul Iisus Hristos este
o datorie [i un dar de la Dum-
nezeu. Este datoria de a ne `n-
toarce la Dumnezeu, Izvorul
vie]ii [i fericirii noastre ve[ni-
ce. Dar este [i un dar, fiindc\
nu to]i oamenii cultiv\ acest
dar al poc\in]ei, al `ntoarcerii
spre Dumnezeu. Mântuitorul
Iisus Hristos ne `ndeamn\ la
poc\in]\ de bun\voie, nu de
nevoie. Nu de teama pedepse-
lor, ci din dragoste pentru
Hristos. Pentru Dumnezeu
trebuie s\ ne poc\im. S\ ne
par\ r\u c\ noi, cei crea]i du-
p\ chipul lui Dumnezeu, nu
suntem buni, nu suntem mi-
lostivi. Poc\in]a la care ne
cheam\ Mântuitorul Iisus
Hristos nu este una f\cut\ cu
presiune, cu amenin]are.
Hristos nu a spus: „Poc\i]i-v\

CM
YK

c\ o s\ v\ pedepsim“ sau „Po-
c\i]i-v\ c\ vine sfâr[itul lu-
mii“, ci zice: „Poc\i]i-v\ c\ s-a
apropiat `mp\r\]ia cerurilor,
preg\ti]i-v\, c\ s-a g\tit vou\
fericire [i via]\ ve[nic\“. Po-
c\in]a la care ne cheam\ Iisus
Hristos este o invita]ie la `n-
noirea vie]ii. Este o invita]ie
la schimbare. Fi]i buni, fi]i
cinsti]i, fi]i cura]i c\ v\ apro-
pia]i de ~mp\r\]ia drept\]ii, a
iubirii, a sfin]eniei. Iar f\r\
hain\ preg\tit\ de nunt\ nu
se poate intra `n ~mp\r\]ie“, a
subliniat `n continuare Patri-
arhul României.
Lumina mare care
a r\s\rit neamurilor,
Dumnezeu-Omul
Iisus Hristos
Evanghelia de dup\ Bote-
zul Domnului confirm\ o
profe]ie a Vechiului Testa-
ment unde se spune: „Popo-
rul care st\tea `n `ntuneric a
v\zut lumin\ mare [i celor ce
[edeau `n latura [i `n umbra
mor]ii lumin\ le-a r\s\rit“.
Aici este o distinc]ie f\cut\
de proorocul Isaia referitoare
la iudeii din Galileea care
convie]uiau cu neamuri di-
ferite. Poporul ales st\tea `n
`ntuneric `n sensul c\ nu a
putut s\ deslu[easc\ tot ceea
ce s-a spus prin prooroci, fi-
indc\ de multe ori iudeii au
ucis pe prooroci, nefiind ca-
pabili s\ primeasc\ prezen]a
[i voia lui Dumnezeu trans-
mis\ lor.
Proorocii au `ncercat s\ a-
duc\ lumin\ mai mult\, dar
au fost adesea neasculta]i,
neglija]i, marginaliza]i [i
chiar omorâ]i. Totu[i popo-
rul, potrivit f\g\duin]elor
date de Dumnezeu lui Avra-
am [i lui Moise, trebuia s\
primeasc\ pe Mesia, Izb\vi-
torul [i Pov\]uitorul, cum
spune proorocul Miheia.
Aceast\ lumin\ mare care
se arat\ poporului evreu [i
care r\sare pentru neamuri,
pentru etniile diferite de cea
iudaic\, este ~nsu[i Iisus
Hristos. Este foarte intere-
sant\ echivalarea luminii cu
Persoana. Lumina mare nu
La finalul Sfintei Liturghii, P\rintele Patriarh
Luni, 11 ianuarie 2010
era o lumin\ natural\, nu
era o stea `n plus. Lumina
mare era o Persoan\ ne-
obi[nuit\. Era Dumnezeu-O-
mul. Nu era un simplu om, ci
Dumnezeu-Omul. El, care a
creat lumina pe care o vedem
noi cu ochii trupe[ti ca ve[-
mânt al luminii necreate a
harului Preasfintei Treimi.
Lumina creat\, fizic\, care a
ap\rut `n ziua dintâi, con-
centrat\ apoi `n stele [i `n
sori, trimite la o lumin\ nea-
pus\ [i necreat\, slava Prea-
sfintei Treimi. Sfântul Apos-
tol Pavel ne spune c\ „Dum-
nezeu locuie[te `n lumina cea
neapropiat\, `n lumina inac-
cesibil\ care e alta decât
lumina soarelui. Ea este acea
lumin\ de la Tabor, lumina
necreat\, slava lui Dum-
nezeu care exist\ mai `nain-
te de facerea lumii [i care va
r\mâne [i dup\ trecerea a-
cestei lumi. Este Hristos,
care `ntrupându-Se aduce `n
lume slava Preasfintei Tre-
imi, harul lui Dumnezeu. El
este lumina mare, neobi[-
nuit\, care se arat\ mai `nt`i
`n poporul evreu. Dar cu câ-
a oferit mai multe distinc]ii
CM
YK
teva minuni f\cute pentru
neamuri [i câteva ie[iri `n a-
fara hotarelor }\rii Sfinte,
cum a fost `n Tir [i Sidon,
Hristos a ar\tat c\ nu a ve-
nit doar pentru poporul iu-
deu, ci S-a pogorât pentru
toate neamurile. La sfâr[itul
lucr\rii Sale pe p\mânt, `na-
inte de ~n\l]area Sa la ce-
ruri, a zis: „Merge]i [i face]i
ucenici din toate neamu-
rile!“.
„Mântuitorul Iisus Hristos
este lumin\. Persoana este lu-
min\. Orice persoan\ `n lu-
mea aceasta poate fi o lumin\.
Ea poate aduce prin `ns\[i
prezen]a [i lucrarea ei o bog\-
]ie de sensuri `n existen]\.
Când persoana nu este doar
una uman\, ci dumnezeiasc\
[i omeneasc\, lumina este cea
mai mare.
Evanghelia prezint\ Per-
soana lui Hristos ca fiind lu-
min\ pentru poporul ales [i
r\s\rit de lumin\ pentru ce-
lelalte popoare care sunt che-
mate [i ele s\ se `mp\rt\-
[easc\ de lumina Preasfintei
Treimi prin Sfântul Botez
s\vâr[it `n numele Tat\lui [i
al Fiului [i al
Sfântului
Duh“, a spus
CM
YK
`n `ncheiere ~ntâist\t\torul
Bisericii Ortodoxe Române.
Urma[a a[ez\mintelor
brâncovene[ti
La finalul Sfintei Liturghii,
Patriarhul Daniel i-a felicitat
pe cei care s-au `ngrijit de `n-
frumuse]area bisericii, `n frun-
te cu p\rintele paroh, {tefan
Ababei. Despre Biserica „Dom-
ni]a B\la[a“ a spus c\ este
„modelul unei bune chiverni-
siri a averilor materiale spre
slava lui Dumnezeu. Prin a-
ceast\ biseric\, s-a ar\tat o
permanent\ invita]ie a româ-
nului la evlavie, la credin]\, la
demnitate [i la cultivarea fru-
muse]ii.“
Construit\ `n 1881, la o lu-
n\ dup\ ce România a fost de-
clarat\ regat, a fost `ngrijit\
de epitropii a[ez\mintelor
brâncovene[ti, Nicolae Bibes-
cu [i Teodor V\c\rescu, care
au „ar\tat con[tiin]a laicatului
ortodox care are misiunea de a
sus]ine lucrarea ctitoriceasc\ a
voievozilor, a mitropoli]ilor [i a
poporului dreptcredincios“, a
mai spus Preafericirea Sa.
Acum, Biserica are nevoie
de lucr\ri de cur\]ire [i polei-
re a iconostasului [i a mobilie-
Moa[tele Sf=ntului Grigorie de Nissa au fost
purtate `n procesiune `n jurul bisericii
5
rului, dar [i „de casa ei, `n ca-
re locuiau preo]ii slujitori pâ-
n\ la venirea regimului comu-
nist, care au demolat-o. Se ve-
de c\ ceva lipse[te. Lipse[te
trapeza, casa de pr\znuire,
sala `n care preo]ii [i credin-
cio[ii se pot aduna s\ continu-
ie comuniunea cu Dumnezeu,
dup\ Liturghie, pentru o aga-
p\ de filantropie [i de fr\]ieta-
te. Noi, `mpreun\ cu PS Cipri-
an Câmpineanul [i cu p\rin-
tele Dima Mihai, ne str\duim
s\ ob]inem `n retrocedare ave-
rile a[ez\mintelor brâncove-
ne[ti. {i scopul nostru nu este
de a ne `mbog\]i, ci de a ajuta,
pentru c\ averile biserice[ti
sunt pentru ajutorarea seme-
nilor, sprijinirea credin]ei
cre[tine, sprijinirea institu]ii-
lor Bisericii [i `ncurajarea ti-
nerilor cre[tini s\ studieze
sau s\ ajute la rândul lor pe
al]ii. Dorim s\ recuper\m cât
se mai poate din terenul din
jurul bisericii, sau s\ primim
desp\gubiri pentru terenul
luat `n mod abuziv de regimul
comunist, dup\ ce a fost d\râ-
mat spitalul brâncovenesc din
Bucure[ti [i s-au construit a-
ceste blocuri“. Patriarhul nos-
tru a continuat spun=nd c\
„trebuie s\ recontruim un spi-
tal. Dac\ nu se poate aici, o s\
`l facem pe locul unui semi-
nar, d\râmat tot de comu-
ni[ti, Seminarul Nifon, din a-
propierea Patriarhiei. Iar a-
cest nou a[ez\mânt medical
va avea ca scop ajutorarea b\-
trânilor [i bolnavilor s\raci [i
singuri, care `n timpul vie]ii
lor au ajutat Biserica“.
Ca semn de pre]uire pentru
efortul depus, P\rintele Patri-
arh a oferit ordinul Sfântul
Voievod {tefan cel Mare picto-
rului restaurator Cri[an Sa-
muil\, lui Filip M\rg\rit, cel
care a ajutat la cur\]irea [i
poleirea obiectelor din altar,
iar diploma de onoare Sfântul
Apostol Andrei, Sidoniei Pe-
ter, din Alba Iulia, care s-a o-
cupat de ]eserea covoarelor
din biseric\. Pentru altarul
bisericii a oferit o cruce de bi-
necuvântare [i edi]ia sionoda-
l\ a Bibliei, dar [i medalia de
argint aurit cu chipul Sfântu-
lui Grigorie de Nissa. (diac.
George ANICULOAIE, Augu-
stin P|UNOIU)
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Aten]ie la urm\rile
consumului de
steroizi anabolizan]i!
Simona G., Zimnicea: „Ce
efecte asupra organismului
au steroizii? Trebuie admi-
nistra]i la recomandarea
medicului?“
Dr. Cristina Ghiciuc, medic de
familie: Steroizii anabolizan]i
androgeni reprezint\ un grup
de medicamente cu efecte si-
milare testosteronului, fiind
utiliza]i `n medicin\ `n princi-
pal pentru afec]iuni `n care se
urm\re[te ob]inerea efectului
anabolizant (de exemplu, st\ri
de ca[exie, adic\ st\ri de
sl\biciune a organismului,
legate de denutri]ie). Pe lâng\
efectele anabolizante, ace[ti
compu[i determin\ [i efecte
masculinizante. Steroizii an-
abolizan]i androgeni sunt uti-
liza]i pe scar\ larg\, f\r\ o in-
dica]ie de specialitate, de
mul]i dintre tinerii care prac-
tic\ diferite sporturi (atletism,
gimnastic\, rugby, culturism).
Principalele motive pentru
care tinerii apeleaz\ la uti-
lizarea acestor compu[i, f\r\ a
[ti, `ns\, care sunt urm\rile,
sunt: cre[terea masei muscu-
lare, `mbun\t\]irea aspectului
fizic sau a performan]elor
sportive la un nivel care nu ar
fi putut fi atins cu u[urin]\
prin alte mijloace. La scurt
timp dup\ `nceperea con-
sumului de steroizi anabo-
lizan]i androgeni, se constat\
cre[terea masei musculare.
Masa muscular\ cre[te foarte
repede, dar tendonul nu se
poate dezvolta concomitent cu
mu[chii, ceea ce explic\
apari]ia rupturilor musculare,
deci riscul de accidentare, cu
refaceri dificile dup\ accident.
Steroizii determin\, de aseme-
nea, o cre[tere dispropor]iona-
t\ a volumului masei muscu-
lare, `n special `n jum\tatea
superioar\ a corpului (dezvol-
tarea mu[chilor de la nivelul
gâtului, umerilor, pieptului [i
bra]elor). Consumul `ndelun-
gat de astfel de steroizi pro-
duce, `n primul rând, schim-
b\ri ale dispozi]iei, caracteri-
zate prin cre[terea agresivit\-
]ii [i oboseal\, dar are [i efecte
adverse mult mai grave. La ti-
nerii afla]i `n perioada de cre[-
tere, consumul acestor sub-
stan]e furnizeaz\ organismu-
lui o cantitate excesiv\ de tes-
tosteron, ceea ce determin\
atrofierea prematur\ a carti-
lajelor de cre[tere, deci redu-
cerea cre[terii `n `n\l]ime. A-
ceste substan]e, `n urma con-
sumului `ndelungat, pot pro-
duce sc\derea imunit\]ii orga-
nismului, hipertrofie cardiac\,
edeme, cre[teri ale tensiunii
arteriale, infarct miocardic
(chiar la persoane sub 30 de
ani), insuficien]\ hepatic\,
cancer de ficat sau de prosta-
t\. Consumul de steroizi ana-
bolizan]i androgeni conduce la
dependen]\, de aceea `ntreru-
perea administr\rii acestora
dup\ consum `ndelungat de-
termin\ apari]ia depresiei, re-
ducerea masei musculare, cu
sc\derea for]ei musculare [i
senza]ie de oboseal\. De ace-
ea, utilizarea steroizilor ana-
bolizan]i androgeni f\r\ indi-
ca]ie din partea medicului
specialist poate avea consecin-
]e negative serioase asupra
st\rii de s\n\tate. a
Simptome [i tipuri de leziuni toxice ale urechii
~n rubrica de ast\zi, vom descrie, pe scurt,
cele mai frecvente afec]iuni cohleo-vestibulare
determinate de substan]e toxice endogene
(bacteriene, produ[i de metabolism `n afec]iuni
generalizate, cum ar fi diabetul zaharat, afec]iuni
renale) sau exogene (medicamente ototoxice -
antibiotice aminoglicozidice, chinin\, aspirin\,
administrate pe perioad\ `ndelungat\,
`n doze mari -, noxe industriale, tutun, alcool).
de dr. Simona Alina
STRUGARIU
Simptomatologia afec]iu-
nilor cohleo-vestibulare este
reprezentat\ de:
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PACIEN}II CARE AU SU-
FERIT UN TRANSPLANT NU
AU VOIE S| SE VACCINEZE:
Asocia]ia Transplanta]ilor din
România avertizeaz\ pacien]ii
transplanta]i, `n contextul cam-
paniei de vaccinare `mpotriva
gripei noi, s\ nu se vaccineze, de-
oarece acest lucru ar putea duce
la respingerea organului primit
[i, deci, la e[ecul transplantului.
„Dup\ cum v\ aminti]i, la ple-
carea din spital, a]i fost avertiza]i
c\ n-ave]i voie s\ face]i nici un fel
de vaccin. V\ rog, s\ nu lua]i ho-
t\rârea de a v\ vaccina `nainte
de a discuta cu medicul care v\
monitorizeaz\ `n centrul de
transplant“, a subliniat Gheorghe
Tache, prim-vicepre[edinte al
Asocia]iei Transplanta]ilor din
România. Potrivit prof. dr. Mihai
Lucan, de la Institutul de Urolo-
gie [i Transplant Renal Cluj-Na-
poca, citat de Agerpres, orice mo-
dificare a echilibrelor imunolo-
gice la o persoan\ care a suferit
un transplant poate duce la rejet.
Organismul unei persoane trans-
plantate este `n stare de hipoap\-
rare, orice protein\ introdus\ `n
organism duc=nd la dezechilibre.
- tinitus - zgomot auricular,
perceput `n diverse moduri:
]iuit, f=[=it, tic\it de ceas; a-
cest simptom este prezent, de
obicei, de la debut;
- sc\derea auzului - hipoa-
cuzie neurosenzorial\ progre-
a CANCERUL RENAL, PRO-
VOCAT DE DOU| MUTA}II GE-
NETICE: Cercet\torii britanici de
la Wellcome Trust Sanger Institu-
te din ora[ul Hinxton au ajuns la
concluzia, `n urma unui studiu, c\,
la adul]i, muta]iile genetice stau la
baza declan[\rii cancerului renal.
Analizele efectuate pe 101 probe
de ADN recoltate de la pacien]ii
suferind de cea mai frecvent\ for-
m\ de cancer renal la adul]i, denu-
mit\ carcinom renal cu celule cla-
re, au relevat faptul c\ `n mai mult
de 50% dintre cazuri tumorile erau
asociate cu muta]iile genei VHL.
Carcinomul renal cu celule clare,
diagnosticat `n cazul a peste
209.000 oameni `n fiecare an,
provoac\ circa 102.000 decese a-
nual, pe plan mondial, au indicat
autorii studiului. Leg\tura dintre
genele VHL [i aceast\ form\ de
cancer era cunoscut\ gra]ie unor
studii anterioare. Prin detalierea
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Luni, 11 ianuarie 2010
siv\ bilateral\, ini]ial doar cu
afectarea frecven]elor acute,
dar, ulterior, `ngusteaz\ pro-
gresiv tot c=mpul auditiv;
- vertij (senza]ie de rotire a
obiectelor `n jur), `nso]it de
grea]\;
- tulbur\ri de echilibru [i
nesiguran]\ `n mers;
- greutate `n fixarea unei
]inte luminoase, prin afectarea
reflexului vestibulo-ocular.
Antibioticele aminoglicozi-
dice (kanamicina, gentamicina,
streptomocina, tobramicina,
netromycina) pot determina
leziuni la nivel cohleo-vestibu-
lar, din cauza timpului lor de
`njum\t\]ire lung (timpul `n
care concentra]ia lor sangvin\
ajunge la jum\tate), acestea
persist=nd astfel mai mult timp
investiga]iilor, incluzând `n aceas-
t\ analiz\ peste 3.500 de gene, cer-
cet\torii americani au descoperit
prezen]a unor muta]ii care afec-
teaz\ func]ionarea altor gene, `n
special a genelor JARID1C [i SET-
D2. Cu toate acestea, dup\ anali-
zarea a 300 de e[antioane supli-
mentare, aceste muta]ii se produc
`n doar 5% din cazuri, ceea ce de-
monstreaz\ complexitatea cance-
rului uman [i necesitatea de a con-
tinua cercet\rile [tiin]ifice pentru
alc\tuirea h\r]ii complete a gene-
lor implicate `n dezvoltarea bolii.
a RODIILE, SCUT DE AP|-
RARE CONTRA CANCERULUI
DE S+N: Un studiu american, ale
c\rui concluzii sunt citate de a-
gen]ia de pres\ ANI, arat\ c\ rodi-
ile pot ajuta la reducerea riscului
de apari]ie a cancerului de sân.
Oameni de [tiin]\ din SUA au pre-
cizat c\ fructul con]ine o substan]\
fitochimic\ cunoscut\ sub numele
la nivelul lichidelor din urechea
intern\. Acest efect este [i mai
intens la pacien]ii cu func]ie re-
nal\ afectat\ (deci excre]ie re-
dus\), astfel `nc=t concentra]ia
toxic\ a acestor medicamente
se cumuleaz\ `n urechea inter-
n\, determin=nd leziuni irever-
sibile, at=t la nivelul sistemului
cohlear, cu afectarea predilect\
a auzului (kanamicin\, neo-
mocin\), c=t [i la nivel vestibu-
lar (streptomicin\, gentamici-
n\), cu alterarea echilibrului.
Gradul de afectare ce are
loc la nivelul urechii interne
depinde de:
- doza de antibiotic admi-
nistrat\ [i timpul s\u de `nju-
m\t\]ire;
- func]ia renal\;
- starea de func]ionalitate a
sistemului vascular [i a celu-
lelor cu rol de resorb]ie de la
nivelul urechii interne.
Diagnosticul, `n cazul aces-
tor afec]iuni, se stabile[te pe
baza:
- audiogramei, care relev\ o
sc\dere bilateral\ de auz, cu
prec\dere pe frecven]ele acu-
te, progresiv\ (hipoacuzie ne-
urosenzorial\);
- testelor vestibulare, care
eviden]iaz\ nistagmus spon-
tan [i alte modific\ri specifice;
- eviden]ierea func]iei re-
nale anormale.
Tratamentul const\ `n `ntre-
ruperea imediat\ a administr\-
rii de antibiotice [i montarea
perfuziei intravenoase cu Dex-
tran [i, eventual, cortizon. Le-
ziunile progreseaz\ timp de 6
luni dup\ `ntreruperea antibi-
oticului, de aceea prognosticul
este rezervat, av=nd `n vedere
ireversibilitatea leziunilor sen-
zoriale.
Orice pacient c\ruia i s-a
administrat un tratament oto-
toxic trebuie evaluat prin tes-
te ale func]iei renale (uree,
creatinin\) [i din punct de ve-
dere audiometric.
*DR. SIMONA ALINA STRUGARIU
ESTE MEDIC SPECIALIST ORL
de acid elagic, care `mpiedic\ dez-
voltarea celulelor canceroase. Po-
trivit speciali[tilor, o treime dintre
cazurile de cancer la sân sunt cau-
zate de hormonul estrogen. Stu-
diul, realizat de cercet\tori de la
centrul City of Hope, din Duarte,
California, a relevat c\ rodiile re-
duc riscul de apari]ie a cancerului
de sân declan[at pe baz\ de hor-
moni. „Fitochimicalele suprim\
produc]ia de estrogen [i previn
proliferarea celulelor canceroase [i
cre[terea tumorilor cauzate de es-
trogen“, a precizat unul dintre au-
torii studiului. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Luni, 11 ianuarie 2010 Rom=nia `n UE 7
„Uniunea European\ trebuie s\ PE SCURT
investeasc\ `n inova]ie [i educa]ie“ Marea Britanie sus]ine
a Pentru a evita un nou declin economic, o ]int\ de 30% a
pre[edintele UE, Herman Van Rompuy, `ndeamn\ statele emisiilor poluante
membre s\ pun\ accent pe inova]ie [i cercetare }\rile UE trebuie s\ m\reasc\ ]in-
ta de reducere a emisiilor la 30%
pentru a evita un declin industrial [i economic a p=n\ `n 2020, de la 20% c=t se pre-
Perspectiva economic\ a Uniunii Europe- Economic\ a prognozat o cre[tere de 1% a cizeaz\ `n angajamentele `n vigoa-
ne (UE) este nesigur\ pe termen lung, `ntru- PIB pentru Uniunea European\ `n 2010, re, a declarat secretarul britanic
cât aversiunea crescut\ fa]\ de risc amenin- mai pu]in decât pentru China sau America, pentru energie [i schimb\ri climati-
]\ s\ reduc\ investi]iile, a declarat pre[edin- a ad\ugat el. ce, Ed Miliband, citat de „The
tele UE, Herman Van Rompuy. Blocul comunitar trebuie s\ se concen- Ecologist“. Miliband afirm\ c\ re-
Fostul premier belgian, care a preluat ro- treze asupra inova]iilor, cercet\rii [i edu- zultatul summitului de la Copen-
lul de pre[edinte permanent al Consiliului ca]iei, pentru a evita un alt declin economic, haga este dezam\gitor, dar reuni-
European la 1 ianuarie, a spus c\ o deteriora- a sus]inut Van Rompuy. „Germania este o unea nu a fost un „e[ec“. „Suntem
re a condi]iilor de finan]are [i aversiunea excep]ie, `ns\ statele Benelux, Italia [i Ma- dezam\gi]i c\ la Copengaha nu s-a
crescut\ fa]\ de risc „pot avea un impact pre- rea Britanie se dezindustrializeaz\ rapid“, stabilit un program clar pentru un
lungit asupra investi]iilor“. „Perspectiva pe a mai spus pre[edintele UE. Van Rompuy a tratat legal [i c\ nu avem `nc\ an-
termen lung este nesigur\“, a afirmat oficia- convocat, pentru ast\zi, 11 februarie, o re- gajamente pentru a reduce emsiile,
lul la o reuniune a partidului german Uniu- uniune extraordinar\ a [efilor de stat [i de a[a cum ne doream. Toate ]\rile
nea Social-Cre[tin\, partid din Bavaria apro- guvern, dedicat\ crizei economice [i m\su- dezvoltate au decis s\ `[i ia angaja-
Herman Van Rompuy, rilor ce se impun pentru reducerea defici- mente precise pentru a stopa emisi-
piat celui al cancelarului Angela Merkel. Or-
pre[edintele UE ile, care s\ fie incluse `n acord p=n\
ganiza]ia pentru Cooperare [i Dezvoltare telor mari. a
la 31 ianuarie“, a explicat Miliband.
Cu toate acestea, Barbara Helffe-

~n Spania, criza a falimentat rich, purt\tor de cuv=nt al Comisiei

Europene pe mediu, a explicat c\
UE nu este pregatit\ s\ creasc\
]inta de reducere a emisiilor.

`ntr-un singur an 40 mii de IMM-uri Spania a preluat,

oficial, Pre[edin]ia
Dup\ sectorul construc]iilor, afacerile spaniolilor Consiliului UE
din domeniul comer]ului au sim]it [i ele, `n plin, Gala inaugural\ a Pre[edin]iei spa-
niole a Consiliului Uniunii Euro-
t\v\lugul crizei economice. ~n 2009, 40 mii de pene a avut loc vineri `n capitala
mici afaceri au fost `nchise, potrivit spaniol\, odat\ cu preluarea for-
mal\ a [tafetei de la Pre[edin]ia
Confedera]iei spaniole a comer]ului. Lucr\torii suedez\, care [i-a `ncheiat manda-
tul. Evenimentul a avut loc `n pre-
autonomi, `ntre care [i foarte mul]i rom=ni, au zen]a regilor Spaniei, a prin]ilor de
traversat „cel mai prost an din istorie“. Asturias, mini[trilor din Executivul
spanioli [i autorit\]ilor europene.
Potrivit sursei citate, „majoritatea cump\r\torilor Ac]iunile prioritare ale Pre[edin]iei
au bani, `ns\ le e team\ s\-i cheltuiasc\“, de aici spaniole a Consiliului UE se vor
`ndrepta c\tre aplicarea Tratatului
[i dificult\]ile din acest sector. [i consolidarea cre[terii economice.
„Pe durata acestor [ase luni, dorim
s\ `nt\rim UE, `nainte de toate ad-
Sc\derea consumului, `n- acest sector a fost cel care a ministrarea ei economic\, [i s\
registrat\ pe toat\ durata pierdut cei mai mul]i contri- aplic\m de manier\ rapid\ [i dina-
anului trecut, a dus la `nchi- buabili la sistemul de asigu- mic\ Tratatul de la Lisabona“, a
derea unui num\r de 40.000 r\ri sociale. declarat [eful guvernului spaniol,
de afaceri [i a cauzat intrarea Alte date care indic\ mani- Jose Luis Rodriguez Zapatero.
`n [omaj a 90.000 de persoane era `n care sectorul comer]u- Spania va prezida toate reuniunile
Criza economic\ i-a l\sat f\r\ lucr\ri celebrate `n cadrul UE - `n afar\ de
angajate `n comer], potrivit lui este afectat de criz\ sunt pe muncitorii autonomi cele ale [efilor de stat [i de guvern,
informa]iilor furnizate cotidi- cele referitoare la lucr\torii care ]in de competen]a pre[edinte-
anului „ABC“ de secretarul autonomi [i afilierea lor la sumatorului. „Noi, comerci- ciind chiar c\ `n acest sector se lui UE, Van Rompuy, [i de cele de
general al Confedera]iei spa- serviciile de asigur\ri sociale. an]ii, nu putem face nimic vor putea p\stra locurile de Afaceri externe, aflate sub respons-
niole a comer]ului (CEC), Mi- Pe durata anului trecut, „cel pentru a schimba aceast\ munc\ `n 2010, odat\ cu o bu- abilitatea noului [ef al diploma]iei
guel Ángel Fraile. mai prost din istorie, pentru stare de spirit. Singurul lu- n\ campanie a reducerilor de UE cu puteri l\rgite, britanica
~n prezent, `n Spania exis- lucr\torii pe cont propriu“, cru care ne st\ `n putere este iarn\ [i continuând cu `mbu- Catherine Ashton.
t\ aproximativ 650.000 de potrivit pre[edintelui Federa- s\ facem produsele mai atr\- n\t\]irea situa]iei economice
mici afaceri, care ofer\ locuri ]iei asocia]iilor lucr\torilor g\toare, prin calitate [i pre]“, generale, a[teptat\ la mijlocul Num\rul [omerilor din
de munc\ unui num\r de autonomi, Lorenzo Amor, re- explic\ Benet Boix, purt\to- anului.
peste 3 milioane de persoane. gimul special al acestora a `n- rul de cuvânt al CEC, apreci- ~n rândul statelor membre UE se apropie de
Acum, rata de ocupare a registrat o sc\dere de 4,73% - ind c\ majoritatea cump\r\- ale UE, cea mai sc\zut\ rat\ 23 milioane
acestor locuri de munc\ a cu peste 150.000 de lucr\tori torilor „au bani, `ns\ le e tea- a [omajului a fost `nregistra-
Rata [omajului `n zona euro a ur-
sc\zut de la 94,12% `n primul autonomi mai pu]in. m\ s\-i cheltuiasc\“. t\ `n Olanda (3,9%), Austria cat la 10%, `n noiembrie 2009, de
trimestru al anului 2008 la Principala problem\ cu ca- Anul acesta, „trebuie s\ fim (5,5%), la polul opus situân- la 9,9% `n luna precedent\, cea
89,68% `n al treilea trimestru re se confrunt\ acest sector optimi[ti“, sus]ine `ns\ Boix, du-se Letonia (22,3%) [i Spa- mai ridicat\ din august 1998, con-
al anului trecut - dup\ ce este lipsa de `ncredere a con- secretarul general Fraile apre- nia (19,4%). a form datelor publicate de Oficiul
european de statistic\ (Eurostat).
{i `n Uniunea European\ rata [o-
O firm\ german\ va fabrica sateli]ii pentru GPS-u
ul european majului a crescut la 9,5%, `n no-
Comisia European\ a dezv\- Space, contractul fiind `n valoa- iembrie, de la 9,4% `n octombrie,
luit numele companiilor care se re de 85 milioane de euro. cea mai ridicat\ de la debutul rea-
vor ocupa de sistemul european Galileo va reprezenta un pro- liz\rii acestor statistici, `n ianuarie
de naviga]ie prin satelit - Galileo. iect de localizare prin satelit si- 2000. Eurostat estimeaz\ c\
OHB (Orbitale Hochtechnologie milar GPS-ului american, `ns\ 22,899 milioane de b\rba]i [i femei
Bremen) din Germania a fost mult mai precis, urm=nd a fi din UE, dintre care 15,712 milioa-
aleas\ pentru fabrica]ie, dublat\ achizi]iona]i 30 de sateli]i, 14 ne `n zona euro, nu aveau un loc de
pe alocuri de Astrium, concurenta dintre ace[tia, `n valoare de 566 munc\ `n luna noiembrie 2009, `n
sa. „Comenzile pentru sateli]i vor milioane de euro, fiind deja co- cre[tere cu 185.000 de persoane `n
fi f\cute acestor dou\ trusturi `n manda]i la OHB. UE [i cu 102.000 de persoane `n
func]ie de oferta cea mai avanta- Sistemul de localizare prin zona euro, fa]\ de luna precedent\.
joas\, astfel `nc=t s\ se reduc\ satelit se afl\ pe agenda lideri- Comparativ cu situa]ia din urm\
riscul unor `nt=rzieri `n livrare“, lor europeni de aproximativ 10 cu un an, toate cele 27 de state
a declarat comisarul european al ani [i, potrivit Comisiei Europe- membre ale UE au raportat o
Transporturilor, Antonio Tajani. ne, va deveni opera]ional la `n- cre[tere a ratei [omajului. a
Serviciile de `ntre]inere au ceputul anului 2014. Costurile
fost atribuite de Bruxelles com- proiectului se ridic\, `n total, la Pagin\ realizat\
paniei italiene Thales Alenia 3,4 miliarde de euro. a de Oana NISTOR

8 Interviu
„Criza mondial\ a fost generat\
de un lucru simplu: de l\comie“
a „Acest capitalism modern, pe care-l tr\im ast\zi, vine din urm\toarele idei despre economie, care spun: po]i s\ te
`mbog\]e[ti cât vrei de mult, dar respect\ credin]a `n Dumnezeu! Respect\ credin]a `n Dumnezeu, care se bazeaz\ pe cele
10 porunci [i pe evitarea celor [apte p\cate fundamentale.“ a „Nu este nici o ru[ine s\ fii bogat, dar `mbog\]e[te-te
respectând regulile de baz\ ale societ\]ii cre[tine!“ a „Ce am vrea noi, ca Uniunea European\ s\ ne dea bani [i atât?
Nu, ea spune: da, v\ d\m bani, dar trebuie s\ vedem mai `ntâi proiectul. Ne-au pus la dispozi]ie 13 miliarde de euro,
iar noi nu-i folosim“ a Interviu cu dl Mugur {te], purt\tor de cuvânt al B\ncii Na]ionale a
Domnule {te], care sunt
constat\rile B\ncii Na]io-
nale privitoare la situa]ia
economiei noastre pentru
acest an?
La Banca Na]ional\, sun-
tem foarte aten]i la tot ceea ce
se `ntâmpl\, atât pe plan in-
tern, cât [i pe plan interna]io-
nal, c\ci, indiscutabil, econo-
mia României face parte din
aceast\ economie global\. {i
tot ce a `nsemnat aceast\ cri-
z\ global\ a afectat [i econo-
mia româneasc\. Economia
noastr\ va ie[i [i ea din criz\
`n momentul `n care, la nivel
global, economia `[i va reg\si
normalitatea.
Po]i s\ te `mbog\]e[ti
cât vrei de mult,
dar respect\ credin]a
`n Dumnezeu!
Da]i-nne câteva repere -
cum s-a a manifestata a-
ceast\ criz\, cu specifici-
t\]ile ]\rii noastre, a[a
CM cum sunt v\zute de la
YK
Banca Na]ional\.
Avem `n 2009 o cre[tere e-
conomic\ negativ\, de peste
7%, chiar apropiat de 8%, du-
p\ ce am avut o cre[tere eco-
nomic\ pozitiv\ de peste 7%.
V\ da]i seama c\ aceast\ con-
trac]ie nici nu avea cum s\ nu
se resimt\ la nivelul fiec\rui
membru al societ\]ii noastre,
la nivel economic, fie c\ este
vorba de companii, de persoa-
ne juridice, fie c\ este vorba
de persoane fizice. Fiecare
dintre noi am resim]it, mai
mult sau mai pu]in, aceast\
criz\. Acea cre[tere economi-
c\ din 2008 a fost acompania-
t\ [i de un deficit al balan]ei
de cont curent extrem de ma-
re, care ajunsese la va-lori
destul de ridicate, ce ar\tau
c\ avem o problem\ structu-
ral\ `n economia româneasc\,
o problem\ pe care trebuia s-o
rezolv\m.
Eu a[ reveni la o problem\
de fond, pe care n-am v\zut-o
dezb\tut\ `n societatea româ-
neasc\ foarte des. A[ spune c\
ea practic lipse[te din menta-
lul colectiv, anume, criza
mondial\. Aceast\ criz\ mon-
dial\ a fost generat\ de un lu-
cru simplu, dar care ne face s\
ne re`ntoarcem la `nceputuri-
le capitalismului. Acest lucru
simplu este c\, `n lumea lar-
g\, cei care investesc, cei care
sunt actori principali pe pie]e-
le de capital au cam uitat de
unde a pornit capitalismul. A-
cest capitalism modern, pe ca-
re-l tr\im ast\zi, vine din ur-
m\toarele idei despre econo-
mie, care spun: po]i s\ te `m-
bog\]e[ti cât vrei de mult, dar
respect\ credin]a `n Dum-
nezeu! Respect\ credin]a `n
Dumnezeu, care se bazeaz\
pe cele 10 porunci [i pe cele
[apte p\cate fundamentale,
care trebuie evitate. Primul
este l\comia, care a acaparat
`ntreg sistemul pie]elor inter-
na]ionale. Al\turi de l\comie,
a ap\rut [i trufia. Cei care e-
rau lacomi erau [i trufa[i,
pentru c\ se l\udau cât de
mult pot ei câ[tiga `n timp
foarte scurt, ceea ce a f\cut s\
cre\m valori inexistente. A[
reveni iar\[i la rela]ia cu
Dumnezeu. Dumnezeu `l ajut\
pe om s\ creeze din ceva, din
materie, el nu poate crea ceva
din nimic. Ace[ti oameni s-au
crezut ni[te dumnezei [i au
creat valori imense din nimic.
La un moment dat, a venit ci-
neva [i le-a spus, ave]i grij\
c\ a]i p\c\tuit, sunte]i la-
comi, sunte]i trufa[i. Lumea
s-a trezit [i s-a `ntrebat, ce ne
facem? E normal ca bulversa-
rea s\ fie fantastic de mare.
Acest moment al crizei e-
conomice globale a fost
destul de expresiv, de re-
sim]it, `ncât s\ fie `nregis-
trat nu ca o opinie, `ntre
atâtea alte opinii, ci ca re-
gul\ de pia]\? Opinia c\
undeva omul tri[eaz\ [i la
capitolul economic va fi
luat\ ca atare, astfel `ncât
CM
YK
Mugur {te], purt\tor de cuvânt al B\ncii Na]ionale
s\ se impun\ `ntre reguli-
le de pie]ei economice.
Ceea ce pe mine m\ doare
este c\ `n mentalul colectiv nu
se reg\se[te aceast\ pild\.
Dac\ ea s-ar reg\si `n menta-
lul colectiv, am putea s\ facem
reguli [i s\ spunem, nu este
nici o ru[ine s\ fii bogat, dar
`mbog\]e[te-te respectând re-
gulile de baz\ ale societ\]ii
cre[tine! Ceea ce e cel mai
grav e c\ societ\]ile contem-
porane, de[i se declar\ ultra-
credincioase, uit\ de cea mai
complet\ [i complex\ analiz\
sociologic\ existent\ pân\ a-
cum, care este Biblia. Uitând
lucrul acesta, uit\m de cele 10
porunci, care nu sunt `ntâm-
pl\toare, ci reprezint\ cel mai
bun model de conduit\ socia-
l\. Cele 10 porunci, `mpreun\
cu cele [apte p\cate capitale,
ne arat\ cum s\ ne compor-
t\m `n societate, ca s\ asigu-
r\m o cre[tere continu\ a va-
lorii sociale a comunit\]ii `n
care tr\im. Am uitat s\ tr\im
`n comunitate, c\ci dac\ `ntre-
b\m un om de pe strad\ acum
dac\ apar]ine unei comuni-
t\]i, ne va privi cu mirare.
V\ referi]i acum la un ca-
drul general sau strict la
România? Vorbi]i despre
aceast\ `nsingurare a oa-
menilor, de trufie [i l\co-
mie, [i la noi?
Inclusiv din România, vor-
besc de aceast\ lips\ de comu-
niune. Dac\ `ntrebi pe cineva
CM
YK
Luni, 11 ianuarie 2010
de comuniune, s-ar uita ciudat
la tine. R\spunsul ar fi acesta:
ce vre]i de la noi, pe mine m\
intereseaz\ persoana mea [i
cel mult familia mea imediat\,
nici m\car familia mea l\rgit\.
Dac\ ne-ar interesa comunita-
tea, ne-am gândi c\ acest inte-
res `nseamn\ s\ cre[tem valo-
ric din punct de vedere social,
s\ cresc valoarea comunit\]ii
mele. Iar crescând valoarea co-
munit\]ii mele, cre[te [i valoa-
rea mea. Nu pot tr\i bine, dac\
`n jurul meu sunt oameni s\-
raci. Am observat, de aseme-
nea, la oamenii de afaceri din
România c\-i intereseaz\ pro-
pria bun\stare `n chip exclu-
siv, neinteresându-se ce se `n-
tâmpl\ [i cu bun\starea celor
din jurul lor.
Revenirea Rom=niei
pe harta financiar-in-
terna]ional\ a presupus
un efort fantastic
Cum se rea[az\ lucrurile
acum, strict, la nivelul
economiei mondiale? Cum
evolueaz\ lucrurile `n
SUA sau `n Uniunea Eu-
ropean\?
O analiz\ a realit\]ii ime-
diate ne arat\ c\ economia a-
merican\ d\ semne de revigo-
rare, economia din zona euro
d\ semne de revigorare [i, la
fel, economia româneasc\ va
da semne de revigorare, `n
timp. Va fi o anumit\ perioad\
pân\ când vom resim]i [i noi e-
fectele pozitive din economiile
care au `nceput s\ se redrese-
ze. S\ nu uit\m c\ peste 60%-
65% din comer]ul exterior al
României se face cu ]\rile din
Uniunea European\. Dac\-[i
revine aceast\ zon\, evident c\
ne vom reveni [i noi. Sunt sem-
ne, repet, dar important este s\
nu uit\m prin ce am trecut. E-
xist\ oameni `n zona europea-
n\ care vor s\ asigure un cadru
de reglementare minim, cel pu-
]in, ca s\ nu mai fim supu[i a-
celuia[i atac al l\comiei.
Cât de stringent\ este pro-
blema capitalului str\in,
care a `nceput s\ plece de
când a debutat criza? Au
plecat mul]i bani de la noi?
Nu. Investi]iile str\ine di-
recte au o evolu]ie normal\
pentru aceast\ perioad\. Gân-
di]i-v\ c\ au sc\zut la nivel in-
terna]ional banii disponibili
pentru investi]ii str\ine. Cum
puteam noi s\-i men]inem? Ia-
r\[i o discu]ie steril\ – au sc\-
zut enorm investi]iile str\ine!
Dar cum puteau s\ r\mân\ la
acela[i nivel, când au sc\zut la
nivel interna]ional? Am ajuns
`ntr-o stare de normalitate, `n
condi]iile `n care deficitul de
cont curent este acoperit [i
chiar dep\[it de investi]iile
str\ine, ceea ce `nseamn\ c\
noi nu facem niciun efort pen-
tru acoperirea lui.
Dac\ discut\m de investi]ii
str\ine, haide]i s\ facem
compara]ie cu alte ]\ri, cu
Polonia, de exemplu...
Compara]iile cu alte ]\ri
sunt destul de complexe, nu e
destul s\ compar\m ni[te ci-
fre. Trebuie s\ vedem de unde
s-a pornit [i unde s-a ajuns. Ui-
t\m c\, `nainte de 1989, Ro-
mânia era aproape exclus\ de
pe harta financiar-interna]io-
nal\. Revenirea ei a presupus
un efort fantastic. Nu putem
compara stadiul actual al eco-
nomiei din România, f\r\ s\
ne uit\m la trecut. Dac\ discu-
t\m despre agricultur\, pro-
blema de baz\ a României nu
este s\ ne compar\m cu Polo-
nia [i Ungaria, ci cu Rom=nia.
Noi nu am utilizat aproape de-
loc fondurile europene.
Noi totdeauna d\m vina
pe al]ii, atunci când
lucrurile nu merg bine
Care este explica]ia dvs.
pentru faptul c\ aceste
fonduri europene nu sunt

Luni, 11 ianuarie 2010
luate sau nu ajung acolo
unde trebuie?
Eu cred c\ este o chestie de
prostie imens\. Nu se poate s\
[tii c\ ai bani de luat de acolo
[i s\ nu faci nimic ca s\-i iei.
Poate s\ fie o birocra]ie, dar,
dac\ vezi c\ nu merg lucruri-
le, te apuci [i des]elene[ti, vezi
unde nu merge... poate s\ fie
[i lips\ de proiecte. Ei, dac\
vezi c\ nu ai proiecte, po]i s\
spui, hai s\ cre\m ni[te colec-
tive de oameni specializa]i `n
proiecte cu Uniunea Europea-
n\, pe care s\-i trimitem `n ]a-
r\ [i care s\ le spun\ oameni-
lor, v\ ajut\m s\ face]i proiec-
te. Nu pot s\ accept c\ toate a-
ceste cauze, dup\ doi ani de
zile, `nc\ mai exist\.
Cei de la Uniunea Euro-
pean\ nu ]in cont [i de fap-
tul c\ România este, to-
tu[i, o ]ar\ mai dezorien-
tat\ decât celelalte, c\ a a-
vut multe destabiliz\ri?
Tratatele Uniunii ]in sea-
ma de ceea ce se `ntâmpl\ `n
Uniune. Noi banii ace[tia pu-
tem s\-i utiliz\m tocmai pen-
tru c\ tratatele Uniunii stabi-
lesc foarte clar c\ exist\ `n U-
niunea European\ zone mai
pu]in dezvoltate decât altele.
Ei au creat Fondul de Coeziu-
ne Social\, prin care s\ se fa-
c\ proiecte, care s\ ridice
standardele de via]\, s\ cree-
ze premisele de cre[tere eco-
nomic\, ca zonele s\race, ca
nivel de via]\, din Uniunea E-
uropean\ s\ se ridice la nive-
lul mediu din Uniunea Euro-
pean\. Dar ei nu pot s\-]i spu-
n\ ce s\ faci cu banii.
Dar regulile acord\rii a-
cestor bani nu cumva sunt
prea rigide?
Noi totdeauna c\ut\m vi-
nova]ii, atunci când lucrurile
nu merg bine. Ce vin\ are U-
niunea European\ c\ noi nu
suntem `n stare s\ atragem
bani pentru construc]ia de
str\zi `n România, `n condi]ii-
le `n care ungurii sunt `n sta-
re? Ce am vrea noi, ca Uniu-
nea European\ s\ ne dea bani
[i atât? Nu, ea spune: da, v\
d\m bani, dar trebuie s\ ve-
dem mai `ntâi proiectul. Ne-
au pus la dispozi]ie 13 miliar-
de de euro, iar noi nu-i folo-
sim. Dac\ n-am venit cu pro-
iecte... V\ `ntreb din nou, de
ce ungurii pot s\ fac\ auto-
str\zi pe banii Uniunii Euro-
pene, iar noi, nu? Ei pot s\-[i
fac\ dezvolt\ri de re]ele de a-
p\ [i canalizare pe banii Uni-
unii Europene, iar noi, nu. E-
xist\ la noi autorit\]i locale,
care spun, d\-mi mie banii, c\
[tiu eu cum s\-i folosesc. Or,
Uniunea European\ cere pro-
iecte. ~n aceste condi]ii, trebu-
ie s\ vin\ cineva s\ explice co-
munit\]ii locale c\ are dreptul
s\ ia credite de la Uniunea E-
uropean\, dar prim\riile
noastre nu vin cu proiectele.
Aici e toat\ problema. {i cel
care acord\ banii de la Uniu-
nea European\ r\spunde de
felul `n care sunt da]i banii.
Eu compar doar ceea ce citesc
`n ziare: un kilometru de au-
tostrad\ din România este cel
mai scump din Europa [i din
lume. Dac\ este a[a, cel de la
Bruxelles nu-[i pune un semn
de `ntrebare, nu se `ntreab\
el, explica]i-mi, v\ rog, de un-
de, aceste cheltuieli? {i apare
problema eficien]ei cheltuirii
banului public. De asta nu lu-
\m noi banii...
{i acum mai avem,
despre societatea
de consum, o imagine
strict comunist\
Cum explica]i migra]ia ma-
siv\ a for]ei de munc\ din
România? Economia noas-
tr\ se sus]ine [i cu o parte
din banii câ[tiga]i cu mari
eforturi de români `n str\i-
n\tate [i cheltui]i `n ]ar\.
E foarte simplu: dac\ un
câine nu g\se[te de mâncare
`ntr-un cartier, nu se mut\ `n
altul? Toate dezechilibrele din
România se traduc `n migra-
rea for]ei de munc\. ~i `ncurc\
[i pe cei din Uniunea Euro-
pean\, pentru c\ nici ei nu pot
s\ primeasc\ foarte mult\
for]\ de munc\.
~n ce condi]ii cei pleca]i la
munc\ `n Spania, `n Italia
vor veni acas\ [i nu vor
mai tânji s\ plece din nou
la munc\ `n str\in\tate?
Nu vor fi mari `ntoarceri de
oameni `n România, pentru
simplul motiv c\ acolo exist\ a-
numite domenii `n care autoh-
tonii nu vor s\ mai munceasc\.
Muncile de jos, adic\.
Eu nu le-a[ spune a[a, pen-
tru c\ a munci nu este un lu-
cru degradant. Pentru mine,
nu exist\ o munc\ de jos [i o
munc\ de sus. Pentru mine e-
xist\ o munc\ corect\ [i cin-
stit f\cut\ [i `mbog\]iri peste
noapte. Munca cinstit\ este o
munc\ nobil\. Portugalia,
când a intrat `n Uniunea Eu-
ropean\, a avut un val uria[
de emigr\ri. Acei oameni nu
s-au mai `ntors. Se leag\ de
un loc, se acomodeaz\ [i devin
imigran]i. Dac\ noi nu-i vom
uita [i vom dezvolta programe
`n care familiile lor r\mase a-
ici s\ poat\ comunica bine cu
ei, va fi chiar un câ[tig. Poate
c\, `n felul acesta, nivelul so-
cial se va ridica.
Cum se vede de la dvs. ra-
portul acesta, ce vindem
`n afar\ [i ce cump\r\m?
Aducem bani din proiecte
ale Uniunii Europene, `n
construc]ii, mai ales, [i a-
ce[tia se `ntorc tot la Uni-
unea European\, pe mate-
rialele utilizate. R\mân
salariile, care sunt foarte
mici `n compara]ie cu cele
ale europenilor. Astfel se
`ntâmpl\ [i cu pre]urile la
alimente [i la utilit\]i...
Problema este s\ fii echili-
brat [i, iat\, `n anul acesta,
ne-am echilibrat. Sc\derea
brusc\, de la un deficit de cont
curent de la 13%, la undeva `n
jur de 5%, se simte. Asta este
o realitate obiectiv\, n-ai ce
s\-i faci. Noi mai avem, `ns\,
[i o realitate subiectiv\, pen-
tru c\ n-am fost educa]i, `na-
inte de 1989, [i nici dup\
1989, ca, `ntr-o economie [i o
societate normal\, oamenii
s\-[i doreasc\ ceea ce au ne-
voie. Astfel, azi, românii au a-
juns s\-[i doreasc\ s\ aib\ câ-
te o plasm\ `n fiecare camer\,
s\-[i doreasc\ o ma[in\ ex-
trem de scump\, `n condi]iile
`n care locuiesc `ntr-o garso-
CM
YK
nier\. Nu [tiu s\-[i ierarhize-
ze nevoile, `n func]ie de venit.
Dar acest stil de via]\ este
importat. Americanii au
câte o ma[in\ pentru fie-
care membru din familie.
Da, dar americanii au ma-
[ini care consum\ foarte pu-
]in. ~n ultima vreme au re-
nun]at... Ei se adapteaz\ [i
sunt foarte bine educa]i ca s\-
[i doreasc\ ceea ce pot avea.
Noi n-am fost educa]i, am c\-
p\tat acest reflex incon[tient,
`nc\ din perioada comunist\.
~n perioada comunist\ ne do-
ream blugi, cafea, s\ mânc\m
conserve de carne. Dintr-o
frustrare, acumulat\ `n timp,
am ajuns s\ gândim a[a. Nu
spun c\ nu este normal\, dar
este o chestie subiectiv\. {i ea
poate fi obiectivat\ printr-o e-
duca]ie bun\. Copiii no[tri `n-
va]\ `n [coli ce `nseamn\ o so-
cietate bazat\ pe consum? {i
acum mai avem, despre socie-
tatea de consum, o imagine
strict comunist\. Avem im-
presia c\ acolo nu sunt decât
ni[te nababi care nu fac decât
s\ consume. Exist\ `n lume
oameni care muncesc ca scla-
vii [i sunt asupri]i, ca s\ se
`mbuibe unii [i s\ tr\iasc\ bi-
ne. Dar noi uit\m aici un lu-
cru: trebuie s\ vedem dac\ nu
cumva societ\]ile cele mai
dezvoltate din lume au [i cele
mai performante sisteme de e-
duca]ie. ~i privim cu dispre]
pe americani, având impresia
c\ ei nu [tiu unde e Europa,
or, noi uit\m sau nu [tim c\
sistemul educa]ional ameri-
can este extrem de profesio-
nist [i se bazeaz\ pe un lucru
concret: ce face un om care
termin\ un anumit num\r de
clase? {i atunci spun, un om
care termin\ opt clase trebuie
s\ [tie neap\rat care este ca-
pitala Fran]ei? Poate nu va a-
junge niciodat\ acolo decât `n
excursie, dar el trebuie s\ [tie
concret a, b, [i c, altfel nu se
va descurca niciodat\ `n via-
]\. Când face 10 clase trebuie
s\ [tie anumite lucruri, când
termin\ 12 clase, trebuie s\
[tie anumite lucruri. Faculta-
CM
YK
tea este o chestiune separat\
[i fiecare facultate trebuie s\-
[i creeze propriul sistem de e-
duca]ie, astfel `ncât cel care
absolv\ facultatea s\-[i g\-
seasc\ un loc de munc\ adec-
vat. Acesta este ratingul unei
facult\]i - câ]i la sut\ din ab-
solven]i g\sesc aproape ime-
diat un loc de munc\. {i de a-
ceea universit\]i de prestigiu
ca Yale, MIT, Stanford, Har-
vard `[i g\sesc studen]i rapid.
E adev\rat, au taxe, dar acei
studen]i [tiu c\, dac\ absolv\
Facultatea de Contabilitate la
Stanford, de exemplu, au [an-
sa s\ fie angaja]i, dac\ `nva]\
bine, aproape pe loc, `n marile
companii din America. ~n `n-
v\]\mântul superior româ-
nesc, nu avem a[a ceva.
Din p\cate, nu prea
avem dezbateri
despre rela]ia
economic-spiritual
Ce se `ntâmpl\ cu econo-
mia româneasc\ pân\ la
sfâr[itul anului?
Evolu]ia de pe pia]a finan-
ciar-bancar\ este bun\ [i nor-
mal\. Infla]ia este `n sc\dere,
procesul de dezinfla]ie func-
]ioneaz\. Cursul leului fa]\ de
euro are o stabilitate relativ\.
Totu[i, explica]i-nne de ce
infla]ia scade, iar pre]uri-
le la alimentele de baz\
cresc? {i salariile, `n ace-
la[i timp, scad...
Pentru c\ avem infla]ie `n
continuare. Infla]ie `nseamn\
cre[terea pre]urilor, dar ele
nu mai cresc la valori atât de
mari [i semnificative, ca `n
trecut. Salariile reprezint\ o
valoare a plus-valorii. Nivelul
de trai al românilor din 2009
este net superior celui din
1989. Este net superior celui
din 2005, 2006 sau 2007. Exis-
t\ dou\ lucruri: ce spun cifre-
le [i ce percep oamenii. Dac\
oamenii cred c\ tr\iesc prost,
ei a[a vor crede. Un exemplu:
de la `nceputul anului pân\ a-
cum, s-a vorbit la televizor
Interviu realizat de Larisa [i Constantin IFTIME
9
despre produc\torii din indus-
tria agroalimentar\. Ei au
sus]inut c\, `n primul trimes-
tru, pre]urile la carne vor
cre[te cu 15%-20%, `n trimes-
trul doi, tot a[a, `n trimestrul
trei, vor cre[te cu 15%-20%, a-
cum, la fel. Dac\ adun\m toa-
te cifrele acestea, ar fi trebuit
s\ se dubleze pre]ul la carne,
pân\ acum. Pre]ul la carne, `n
realitate, pân\ acum, a cres-
cut cam cu 5%-6%. Asta este
realitatea. Dar, dac\ oamenii
aud mereu, cre[te cu 15%-
20%, `ncep s\ cread\ c\-i ade-
v\rat. Nu cunosc domeniul a-
griculturii, dar eu constat c\
România import\ 80% din
hrana pe care o consum\. Este
strig\tor la cer. Dumnezeu ne- CM
YK
a dat aceast\ bog\]ie, [i noi...
cum o respect\m? Avem po-
ten]ial, dar nu e suficient! Mai
avem nevoie [i de politici, care
s\ duc\ la rezultate concrete.
Apar noi filosofii `n ceea
ce prive[te noile economii?
Am aplicat noi, timp de 20
de ani, o economie agresiv
liberalist\?
Eu i-a[ spune libertaria-
n\... Noi n-am avut c\deri a-
tât de mari, mai ales c\ nu a-
vem nici pia]a de capital foar-
te dezvoltat\ [i n-au fost per-
mise tranzac]ii cu derivative.
Poate ne vom re`ntoarce la va-
lorile primordiale, poate ne
re`ntoarcem [i reg\sim noi
gândiri [i abord\ri vizavi de
fenomenul economic, pornind
de la cel mai bun tratat de so-
ciologie uman\ care s-a scris
pân\ acum [i care este Biblia.
Eu a[ `ncheia cu ceea ce `mi
spunea bunica mea, când m\
trezea diminea]a, s\ m\ duc
la câmp, [tii cine te treze[te
diminea]a? ~i r\spundeam c\
bunicul, ca s\ m\ ia pe câmp.
Nu, nepoate, zicea, te treze[te
Dumnezeu. {i când n-o mai
vrea s\ te trezeasc\ Dum-
nezeu, o s\ afli. Din p\cate, `n
societate nu prea avem dezba-
teri despre rela]ia economic-
spiritual, despre statutul o-
mului care munce[te zi de zi [i
via]a sa spiritual\. a
10 Opinii Luni, 11 ianuarie 2010

LA R|SCRUCE DE SENSURI
doar drumul Mântuitorului, ci ne `mplinim chemarea de fii

~mplinirea chem\rii hovniceasc\ a Bisericii [i l\- cu Dumnezeu, trebuie s\ ur-

[i a luminat mintea noastr\
`n `ntunericul ra]iunilor pro-
fund indecise. Este una dintre
luminile care ne-au r\s\rit,
preg\tindu-ne de Lumina cea
ai lui Dumnezeu, c\ci doar
a[a vom fi capabili s\ ne bucu-
r\m de Soarele drept\]ii!

* PR. MIHAI GOJGAR ESTE DOCTORAND ~N OMILETIC|

de pr. Mihai GOJGAR
Duminica dup\ Botezul
Domnului marcheaz\ sfâr[i-
tul oficial al s\rb\torilor de
iarn\. ~n acela[i timp, Evan-
ghelia citit\ `n aceast\ zi `n
cadrul Sfintei Liturghii (Ma-
tei 4, 12-17) relateaz\ un `nce-
put. Este vorba de `nceputul
propov\duirii Mântuitorului
Iisus Hristos: „De atunci a `n-
ceput Iisus s\ propov\duiasc\
[i s\ spun\: Poc\i]i-v\, c\ci s-a
apropiat `mp\r\]ia cerurilor“
(v. 17). Acesta este ultimul
verset al pericopei, dar ni se
pare c\ ar fi elementul esen]i-
al al textului. {i aceasta nu
doar pentru c\ este redarea
cuvintelor Domnului, ci [i
pentru c\ afl\m care trebuie
s\ fie atitudinea noastr\ `n
vederea intr\rii `n `mp\r\]ia
cerurilor: poc\in]a. Schimba-
rea l\untric\, transformarea
gândurilor rele `n cugete cu-
rate, renun]area la fapte p\-
c\toase [i adunarea de acte fi-
lantropice, s\r\cirea `n expre-
sii ale egoismului [i `mbog\]i-
rea cu ac]iuni virtuoase. Am
trecut `ntr-un nou an. Chiar
dac\ este vorba de anul civil,
recunoa[tem c\ bilan]urile se
fac mai vârtos acum decât la
`nceput de r\pciune. Oare,
plusând cu o m\rgic\ la [ira-
gul vie]ii noastre, con[tienti-
z\m mai intens necesitatea
poc\in]ei? Vedem mai aproa-
pe `mp\r\]ia cerurilor? Sun-
tem din ce `n ce mai interesa]i
de Dumnezeu [i de sfin]ii S\i?
Ne preocup\ s\rb\toarea du-
s\m pe plan secund dezm\]ul m\m calea Sfântului Ioan Bo- adev\rat\ [i ve[nic\, Hristos. LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „JUSTINIAN PATRIARHUL“
la care ne `mbie lumea post- tez\torul. El a deschis nu S\ ne schimb\m inimile [i s\ DIN BUCURE{TI, REDACTOR TRINITAS TV
modern\? Nu [tiu. Dar cred
c\ ar trebui. Nici un sfâr[it nu
are sens f\r\ un alt `nceput,
care s\-i urmeze. Luându-ne
„adio“ de la 2009, p\r\sim [i
cugetele necinstite [i faptele
nedemne? ~nceputul lui 2010,
precum orice alt `nceput ofer\
prilejul multor `ntreb\ri. La
multe dintre ele nu cunoa[-
tem r\spunsul. Ne asem\n\m
cu „poporul care st\tea `n `n-
tuneric a v\zut lumin\ mare
[i celor ce [edeau `n latura [i
`n umbra mor]ii lumin\ le-a
r\s\rit“ (v. 16). Hristos `ncepe
propov\duirea Evangheliei
Sale mântuitoare, iar calea Sa
este preg\tit\ de Sfântul
Ioan, profetul smerit, omul cu
via]\ de `nger, cel care ne ofe-
r\ pilda `mplinirii vie]ii.
Omul care avea voca]ia de a
anun]a venirea `mp\r\]iei ce-
rurilor [i a lui Mesia. Prooro-
cul ce a lucrat totul pentru
`mplinirea chem\rii celei de
sus. ~n afar\ de bucuria s\r-
b\torilor, de taina Na[terii [i
lucrarea dumnezeiasc\ a Epi-
faniei, a ar\t\rii Sfintei Tre-
imi la râul Iordan, lucrul aces-
ta ne uime[te [i, sper\m, ne
motiveaz\: un om p\r\se[te
smerit via]a aceasta, mul]u-
mindu-se cu `mplinirea voca-
]iei de ~naintemerg\tor. Nu
glorie, nu cinste, nu foloase
materiale, nu lini[te [i nici
m\car aparen]a tihnei. Actua-
lizând, am putea spune c\,
dac\ ne dorim o ie[ire demn\,
„`n pace“ cu noi, cu semenii [i

EUROPA CRE{TIN|

„Pelerinajul `ncrederii pe p\mânt“

de pr. Cornel CADAR
Mul]i au ales s\ `ntâmpine tre-
cerea dintre ani `n biseric\ sau
acas\, `n rug\ciune. I-au mul]u-
mit lui Dumnezeu pentru binefa-
cerile din anul 2009 [i au cerut har
[i ajutor pentru noul an 2010.
Zeci de mii de tineri au petre-
cut trecerea dintre ani `n rug\ciu-
ne `n ora[ul polonez Poznan. De la
29 decembrie 2009 pân\ la 2 ianu-
arie 2010, peste 30 mii de tineri au
participat la `ntâlnirea anual\
promovat\ de fra]ii Comunit\]ii
ecumenice din Taizé, ca etap\ a
„Pelerinajului `ncrederii pe p\-
mânt“, a[a cum `i pl\cea fratelui
Roger, fondatorul comunit\]ii, s\
numeasc\ astfel de `ntâlniri.
~ntâlnirea de la Poznan a fost
a patra de acest tip g\zduit\ `n
Polonia (dup\ Wroclaw: `n 1989
[i 1995 [i Var[ovia: `n 1999). La
invita]ia arhiepiscopului Stanis-
law Gadecki [i a responsabililor
locali pentru ecumenism, au par-
ticipat tineri din diferite Biserici
[i comunit\]i cre[tine din toate
]\rile europene, de la Atlantic
pân\ la Urali. Au fost prezen]i [i
tineri din România (Din Moldova
au participat aproape 40).
~n cele patru zile, diminea]a,
tinerii au participat la progra-
mul din 150 de parohii ale Die-
cezelor de Poznan [i Gniezno. ~n
cursul dup\-amiezii s-au reunit
la Târgul Expozi]iei din ora[,
pentru rug\ciuni `n comun [i `n-
tâlniri pe teme cu caracter social
[i spiritual. Rug\ciunile au con-
stat `n momente de t\cere, al-
ternate cu citirea de pasaje din
Sfânta Scriptur\, cu recitarea
psalmilor [i cântare. Mul]i din-
tre tineri au dat m\rturie de-
spre angajarea `n favoarea drep-
t\]ii, solidarit\]ii [i p\cii `n lu-
me. O tem\ de reflec]ie a fost
cea despre libertate „pentru care
mul]i s-au luptat `n secolul al
XX-lea [i care pare ast\zi atât
de fireasc\ pentru cei care au
mai pu]in de 25 de ani“.
~n timpul rug\ciunii din fieca-
re sear\, fratele Alois Loser, pri-
orul Comunit\]ii din Taizé [i suc-
cesor al fratelui Roger, a propus
câte o medita]ie. El a publicat
„Scrisoarea din China“, care, tra-
dus\ `n circa 50 de limbi, a fost
pus\ la dispozi]ia tinerilor la so-
sirea `n Poznan.
Comunitatea din Taizé men]ine
rela]ii cu Biserica din China de
mai bine 20 de ani. Prin interme-
diul „Opera]iunii Speran]a“, comu-
nitatea a tip\rit `n anul 2009 un
milion de Sfinte Scripturi `n limba
chinez\ [i le-a distribuit `n toate
regiunile ]\rii. La sfâr[itul lunii
noiembrie 2009, fr. Alois a `ncheiat
o c\l\torie de trei s\pt\mâni `n
China, fiind `nso]it de doi fra]i ai
comunit\]ii, un chinez [i un core-
ean. Despre experien]a din China
a scris: „Cât dinamism al credin]ei
`n rândul cre[tinilor acestei ]\ri!
Admir\m perseveren]a [i fidelita-
tea lor. Mul]i ne-au povestit despre
suferin]ele pe care p\rin]ii [i buni-
cii lor le-au `ndurat pentru credin-
]\. Am `ntâlnit credincio[i care, cu
umilin]\, joac\ un rol activ pentru
a construi viitorul ]\rii lor“.
Papa Benedict al XVI-lea, Pa-
triarhul ecumenic ortodox Barto-
lomeu I [i arhiepiscopul anglican
de Canterbury Rowan Williams
au trimis tinerilor mesaje. Ei i-au
`ncurajat pe tineri, ar\tând c\ au
`ncredere `n ei [i a[teapt\ de la ei
o m\rturie de speran]\ `n lume.
~n mesajul Papei se poate citi:
„Sfântul P\rinte are `ncrederea c\
ve]i merge s\-i `ntâlni]i pe cei care
au pierdut sentimentul de Dum-
nezeu, pe cei care ~l caut\ orbe[te,
uneori chiar f\r\ s\ [tie acest lu-
cru. Ei au nevoie s\ `ntâlneasc\ a-
dev\ra]i martori care s\ fac\ s\
str\luceasc\ pentru ei chipul lui
Cristos. Dup\ `ntoarcerea `n ]\rile
voastre, Domnul s\ inspire `n voi
gesturi [i cuvinte care s\-L fac\
accesibil altora, s\ v\ insufle spe-
ran]a vie]ii [i elanul pe care Duhul
Sfânt vrea s\-l dea fiec\rei vie]i u-
mane. Da, bucura]i-v\ pentru se-
tea pe care El a pus-o `n voi: aceas-
ta exprim\ demnitatea voastr\ de
fii [i fiice ale lui Dumnezeu“.
Din partea Patriarhului Bar-
tolomeu I, tinerii au primit `n-
demnul „de a fi martori activi ai
lui Cristos Care S-a n\scut, mar-
tori ai lui Cristos Care a `nviat,
ai lui Dumnezeu Care a intrat `n
istorie, ai Dumnezeului Crea]iei.
Dar `n ce fel s\ fie dus\ aceast\
m\rturie? O spune ~ns\[i Cristos
`n Evanghelia dup\ Ioan: «Prin
aceasta vor recunoa[te to]i c\
sunte]i discipolii mei: dac\ ave]i
dragoste unii fa]\ de al]ii» (Ioan
13, 35). A[adar, nu v\ fie team\“.
Arhiepiscopul Rowan Williams
le-a scris tinerilor: „Am v\zut cum
umanitatea este desfigurat\ [i r\-
nit\ de false idei de bog\]ie, de fal-
se idei de siguran]\ [i de libertate.
Voca]ia noastr\ de cre[tini este de
a dezv\lui `n fa]a lumii `ntregi a-
dev\rul destinului nostru uman…
Aceasta necesit\ generozitate f\-
r\ limite, hot\râre `n fa]a perico-
lului [i al sacrificiului pe care le
implic\ voca]ia, [i mai ales bucu-
ria de a continua pe aceast\ cale“.
~ntâlnirea de la Poznan a fost
cea de-a 32-a reuniune anual\ a
„Pelerinajului `ncrederii pe p\-
mânt“. ~ntâlnirea s-a `nscris `n
drumul spiritual `nceput `n anul
1978, la Paris, de c\tre regreta-
tul Frère Roger Schutz, fondato-
rul Comunit\]ii din Taizé. A fost
visul fr. Roger de a `nfiin]a o co-
munitate care s\ promoveze re-
concilierea, prin `ntâlniri ale
cre[tinilor din diferite confesiuni.
Astfel de `ntâlniri au avut loc la
Paris, Barcelona, Londra, Roma,
Praga, Viena, München, Buda-
pesta, Milano, Lisabona, Zagreb,
Geneva, Bruxelles. ~n felul aces-
ta, „spiritul de la Taizé“ a traver-
sat Europa, `ntr-un itinerar ali-
mentat de speran]a de a construi
o lume mai bun\.
* PR. CORNEL CADAR ESTE CONSILIER CULTURAL AL
EPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE DE IA{I

CM
YK
 Luni, 11 ianuarie 2010 Agenda cre[tinului 11
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA
nezeiasc\ cedeaz\. Deci a]i c\zut [i v-a]i ridi-
CRE{TINISMULUI
Folosul Sfintei ~mp\rt\[anii [i al Aghezmei depinde cat, a]i apucat din nou armele [i a]i continuat (MCDXI)
confruntarea cu vr\jma[ul? Nu dezn\d\jdui]i!
de credin]a noastr\ [i de voia lui Dumnezeu Domnul este l=ng\ voi.
Cum s\ ne vindec\m de bolile [i sl\bi- Sf=nta ~mp\rt\[anie [i Agheazma au, f\r\
ciunile noastre? `ndoial\, putere t\m\duitoare. Acestea vin-
dec\ nu numai sufletul, dar [i trupul. De alt-
~nceputul vindec\rii [i al izb\virii sufletu- fel, `n orice situa]ie, folosul lor depinde de cre-
lui de orice sl\biciune duhovniceasc\ este tai- din]a noastr\ [i de voia lui Dumnezeu. ~n tot
na m\rturisirii. Vindecarea se continu\ dup\ cazul, nu este r\u s\ folosim [i medicamente
m\rturisire prin lupta duhovniceasc\. {i c=nd pentru vindecarea noastr\. Desigur, acestea
se va `ncheia? C=nd patima va deveni sc=rboa- sunt mjloace omene[ti, dar [i `n ele exist\ lu-
s\ [i va `nceta s\ atrag\ sufletul. crarea vindec\toare a lui Dumnezeu, pentru
C=t timp procesul vindec\rii se afl\ `n des- c\ ele constituie darurile Lui pentru neamul
f\[urare, harul [i mila lui Dumnezeu `l acope- nostru omenesc. A[adar, cele dumnezeie[ti [i
r\ protector pe cre[tinul nevoitor, cu toate c\ cele omene[ti se `ntrep\trund. Darurile dum- Leg\turile Bisericii
acesta prime[te r\ni de la vr\jma[i, cade [i se nezeie[ti ne sunt oferite prin mijloace ome-
ridic\. Doar c=nd cade [i nu se `nal]\, adic\ a- ne[ti. (Sf=ntul Teofan Z\vor=tul, C\l\uzire Ortodoxe Române cu
tunci c=nd se pr\v\le[te `n p\cat, mila dum- c\tre via]a duhovniceasc\) Biserici Ortodoxe de
limb\ greac\ `ntre
BIBLIA - VERSET CU VERSET anii 1821-1918 (VI)
Locurile Sfinte au fost vizi-
Familia patriarhului Avraam, la mas\ cu dumnezeirea tate [i `n perioada 1821-
1918 de numero[i pelerini
români, din toate cele trei
Facerea 18, 9: „{i l-au Sarra. Dac\ ei n-ar fi fost mai ]\ri române[ti. Mul]i dintre
mult dec=t simpli str\ini, adre- ei au l\sat `nsemn\ri inte-
`ntrebat Oamenii aceia: sarea lor fa]\ de Avraam `n acest resante asupra ora[elor [i a-
«Unde este Sarra, femeia mod ar fi fost cel pu]in nepotrivi- [ez\mintelor biserice[ti pe
t\. Cei care analizeaz\ `ndelung care le-au cercetat. Unii c\-
ta?» Iar el, r\spunz=nd, conduita de via]\ din acele vre- lug\ri români s-au stabilit
a zis: «Iat\, `n cort!».“ muri consider\ c\ `ntrebarea pentru totdeauna `n }ara
„Oamenilor aceia“ referitoare la Sfânt\, `ntre ei num\rân-
Iat\ c\ cei trei Oaspe]i ai lui Sarra - „Unde este Sarra, femeia du-se Irinarh Roseti (1771-
Avraam dezv\luie indirect mo- ta?“ - este cel pu]in deplasat\. O 1859), originar din familia
tivul vizitei lor prin cercetarea cerere de felul acesta incontesta- boierilor Roseti din Moldo-
patriarhului despre so]ia sa, bil nu corespundea cu obiceiul o- va. C\lug\rit de tân\r la
riental, c\ci str\inii nu trebuiau Neam], a lucrat un timp `n
nici s\ cunoasc\, nici s\ foloseas- tipografia m\n\stirii, apoi
ISTORII CU T+LC c\ numele so]iei gazdei. ~ns\, `n cea a Mitropoliei din Bu-
faptul c\ ei cuno[teau numele cure[ti; apoi a condus M\-
Maica Domnului, Sarrei probabil c\ i-a sugerat lui n\stirea Horai]a, unde a
Avraam c\ oaspe]ii s\i erau mai construit o nou\ biseric\.
model pentru cre[tini mult decât oameni, iar cererea Ostenit de povara conduce-
O elev\ a scris din interna- lor a l\sat s\ se `n]eleag\ c\ vi- rii m\n\stirii, dar fiind [i
tul [colii mamei sale s\-i tri- zita lor avea de-a face cu ea. „~n- bolnav, a cerut binecuvân-
mit\ o oglind\. Mama, o bun\ dat\, prin `ntrebare, l-a f\cut s\ tare s\ se retrag\ `ntr-un
cre[tin\, i-a scris: „}i-am tri- `n]eleag\ c\ Cel care a venit nu- loc lini[tit [i a ales }ara
mis prin po[t\ un pachet cu i un c\l\tor oarecare, de vreme Sfânt\, unde a plecat `n a-
trei oglinzi. Una `]i arat\ ceea ce cuno[tea numele femeii lui“, nul 1837. Dup\ ce a stat
ce e[ti, a doua ce vei fi [i a tre- spune Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur. cinci ani `n Nazaret, unde a
ia ce trebuie s\ fii“. Fata a g\- {tim c\ patriarhul fusese `ncre- `nv\]at limba ebraic\, a ur-
sit `n pachet o oglind\, apoi din]at de viitorul fiu pe care Sar- stearp\ toat\ via]a [i ajuns\ a- dând slav\ lui Dumnezeu“ (Ro- cat pe Muntele Tabor, unde
un tablou `nf\]i[ând un cra- ra `l va na[te - „Dup\ aceea a zis cum la v=rsta de aproape o sut\ mani 4, 19-20). a sih\strit 18 ani. ~n acest
niu [i icoana Maicii Domnu- iar\[i Dumnezeu c\tre Avraam: de ani - era nepotrivit\ pentru a Tot referitor la fragmentul bi- timp a `nceput s\ constru-
lui. Mama evlavioas\ a dat «Pe Sarai, femeia ta, s\ nu o mai mai putea da na[tere la prunci. blic de mai sus, Philon Alexandri- iasc\ din ruine biserica cu
astfel fiicei sale s\ `n]eleag\ nume[ti Sara, ci Sarra s\-i fie „{i nesl\bind `n credin]\, nu s-a nul spune c\ Sarra, care st\ `n hramul „Schimbarea la Fa-
c\ frumuse]ea trupeasc\ se numele. {i o voi binecuvânta [i-]i uitat la trupul s\u amor]it - c\ci spatele lui Avraam, este virtutea ]\“, `ns\ nu a v\zut termi-
sfâr[e[te cu moartea [i de ace- voi da din ea un fiu; o voi binecu- era aproape de o sut\ de ani - [i care se ]ine dup\ omul virtuos, nat\ aceast\ biserica deoa-
ea ea trebuie s\ imite virtu]i- vânta [i va fi mam\ de popoare [i nici la amor]irea pântecelui Sar- iar pentru Origen, Sarra repre- rece a trecut la cele ve[nice
le Maicii Domnului. (Grigorie regi peste popoare se vor ridica rei; {i nu s-a `ndoit, prin necre- zint\ poporul care-l urmeaz\ pe la 20 decembrie 1859, fina-
Com[a, O mie de pilde) dintr-`nsa»“ (Facerea 17, 15-16) -, din]\, de f\g\duin]a lui Dum- patriarh, care `l reprezint\ pe lizarea lucr\rilor l\sând-o
chiar dac\ situa]ia ei trupeasc\ - nezeu, ci s-a `nt\rit `n credin]\, Dumnezeu. (Lucian APOPEI) pe seama biografului s\u,
ultimul s\u ucenic de la Ho-
rai]a, care l-a `nso]it pe
MICUL CATEHISM Muntele Tabor - arhiman-
dritul Nectarie Banu, c\ru-
A sp\la sau a face cur\]enie, folosind apa, ia, cu pu]in timp `naintea
mor]ii, i-a profe]it c\-i va
scrie via]a. P\rintele Necta-
`n perioada dup\ Boboteaz\ nu este o `mpietate rie nu mai credea c\ va mai
Sfin]irea apei sau Agheazma este una dintre Tot `n aceast\ perioad\, `n anumite zone ale avea timp s\ scrie via]a p\-
ierurgiile cel mai des s\v=r[ite de c\tre preo]i `n ]\rii, [i `n special `n mediul rural, exist\ un obi- rintelui Irinarh, fiind `nain-
via]a religioas\. Aceast\ slujb\ are o veche tra- cei destul de r\sp=ndit, potrivit c\ruia, nu se tat `n vârst\. P\rintele Iri-
di]ie `n Biserica cre[tin\, iar `n Constitu]iile A- spal\ timp de nou\ zile (5-14 ianuarie), con- narh a mai profe]it [i c\, a-
postolice sfin]irea apei este atribuit\ Sf. Ap. sider=nd c\ `n aceast\ perioad\ apele sunt sfin- tunci când se va sfin]i bise-
Matia: „Despre ap\ [i untdelemn hot\r\sc eu, ]ite, iar sp\latul ar `ntina aceast\ sfin]ire. A- rica de pe Tabor, p\rintele
Matia, ca s\ binecuv=nteze episcopul apa [i unt- ceast\ tradi]ie se fundamenteaz\ pe faptul c\ Nectarie Banu va fi hirote-
delemnul, iar dac\ lipse[te episcopul, atunci s-o prin sfin]irea apei la Boboteaz\ se repet\ ceea sit arhimandrit. Biserica a
binecuv=nteze preotul dimpreun\ cu diaconul“. ce s-a petrecut la Iordan, adic\ are loc sfin]irea fost terminat\ de Nectarie
Agheazma se folose[te la toate slujbele de tuturor apelor. De altfel, `ntr-una dintre c=nt\- mari. A sp\la sau a face cur\]enie, folosind apa, [i sfin]it\ la praznicul
sfin]ire: de biserici, de cimitire, case, f=nt=ni, rile biserice[ti ale acestui praznic se afirm\ „as- `n perioada celor nou\ zile dup\ Boboteaz\ nu Schimb\rii la Fa]\ din
obiecte de cult, ve[minte liturgice [i cruci. Apa t\zi, firea apelor se sfin]e[te“. poate reprezenta o `mpietate. Liturgistul pr. prof. 1861, de patriarhul Chiril
sfin]it\ se utilizeaz\ pentru stropirea [i bine- Privitor la aceast\ tradi]ie se cuvine precizat dr. Nicolae D. Necula consider\ c\ „aceia care al Ierusalimului, care l-a hi-
cuv=ntarea caselor, a obiectelor, a ogoarelor, a c\ nu se poate sus]ine c\ dup\ oficierea slujbei A- pot respecta aceast\ restric]ie tradi]ional\ fac rotesit atunci arhimandrit
sem\n\turilor, livezilor, pentru alungarea du- ghezmei mari toate apele se sfin]esc, av=nd a- un lucru bun, dar [i cei care o `ncalc\ nu gre- [i l-a numit egumen. ~n anii
hurilor rele. De asemenea, se recomand\ ofici- ceea[i putere sfin]itoare asemenea Aghezmei [esc“. (pr. Gheorghe MIH|IL|) urm\tori, s-au construit
erea unei sfe[tanii atunci c=nd se constat\ e- chiliile din jur, trapeza [i
fectul unei lucr\ri sau a unei influen]e diavo- alte cl\diri anexe. Dup\ 38
le[ti, atunci c=nd apar obstacole `n realizarea TEZAUR PATRISTIC de ani de via]\ pe Tabor, e-
unor lucr\ri sfinte [i curate. gumenul Nectarie s-a retras
De la s\rb\toarea Botezul Domnului [i p=n\ „…vederea `ngerilor de c\- nev\zut\ nici de cei p\tima[i se `nvrednicesc numai cei ce `n M\n\stirea „Sfântul Sa-
la odovania acestui praznic (14 ianuarie), pen- tre oameni are loc `n chip di- sau de cei ne`ncerca]i; sau `n v\d duhovnice[te prin cu- va“ de lâng\ Ierusalim, un-
tru aceste slujbe de sfin]ire, nu se folose[te A- ferit [i potrivit cu cei ce v\d. sub]irimea substan]ei pe care r\]ie“. (Sf. Grigorie Palama, de a tr\it pân\ la moarte.
gheazma mic\, ci doar cea mare. ~n aceast\ pe- Ea poate avea loc sau `n gro- o poate vedea `ntrucâtva [i Cuvânt pentru cei ce se li- A[ez\mântul românesc de
rioad\, cre[tinii consum\ Agheazma mare, `n- simea substan]ei, care cade [i sufletul; sau `n vederea (con- ni[tesc cu evlavie, cap. 10, `n pe Tabor a fost vizitat de
totdeauna pe nem=ncate [i `nainte de anafur\. sub sim]uri [i nu e cu totul templa]ia) adev\rat\, de care Fil. rom., vol. VII, p. 277) numero[i pelerini veni]i din
]ar\. (Cezar }|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
„Aurul dacilor“ `n
expozi]ie la Roma
„Aurul dacilor“ - „L’oro dei
daci“, o ampl\ expozi]ie re-
unind peste 200 de piese,
prezentate `n premier\ publicu-
lui italian, va fi deschis\, `n
martie, la Muzeul Forurilor
Imperiale de la Roma. „Este o
onoare pentru noi de a expune
`n preajma Columnei lui Traian
piese mai pu]in cunoscute `n
lume [i o `ncercare de a
prezenta opiniei publice ita-
liene valori deosebite ale civi-
liza]iei române[ti“, a spus di-
rectorul general al Muzeului
Na]ional de Istorie a României
(MNIR), institu]ia organiza-
toare, Cri[an Mu[e]eanu.
Expozi]ia include exponate de o
deosebit\ importan]\, `ncepând
cu piese de tezaur de la MNIR
[i de la alte institu]ii muzeale
din Cluj, Constan]a, Piatra
Neam], Turda [i Deva, precum
o parte din piesele din mor-
mântul de la Agighiol, ca [i din
mormântul princiar getic de la
Teretu, piese din tezaurele
dacice de la Cucuteni-B\iceni,
cosoni. Vor putea fi admirate
bijuterii apar]inând civiliza]iei
Epocii Provinciei Romane sau
piese din Epoca Migra]iilor des-
coperite `ntr-un mormânt ge-
pidic de la Turda. La Roma ar
putea fi expuse [i o parte din
br\]\rile dacice, recuperate `n
ultimii ani de statul român [i
intrate `n patrimoniul MNIR.
Expozi]ia din Italia, asemenea
unora similare prezentate `n
anii trecu]i `n Germania [i
Suedia, va fi deschis\ cu spri-
jinul Ministerului Culturii [i
Patrimoniului Na]ional din
România, conform Agerpres.
Teatrul „V. I. Popa“
din Bârlad se va muta
`ntr-o fost\ fabric\
Teatrul de stat „V. I. Popa“ din
Bârlad se va muta p=n\ la
sf=r[itul s\pt\m=nii `ntr-o fost\
fabric\ de `nc\l]\minte din mu-
nicipiu, dup\ ce actuala cl\dire
a institu]iei de cultur\ va intra
`n repara]ii capitale `n baza
unui proiect de consolidare a
`ntregului centru istoric. ~n
urm\torii doi ani, Teatrul
„Victor Ion Popa“ din Bârlad `[i
va desf\[ura activitatea `ntr-o
hal\ a fostei fabrici de
`nc\l]\minte „Pantofiorul“,
acolo unde va fi mutat\
`ntreaga recuzit\, de la decoruri
[i costume pân\ la mobilier [i
aparatur\, conform Mediafax.
Autorit\]ile locale bârl\dene au
afirmat c\ fabrica este singurul
spa]iu unde poate fi mutat
teatrul din localitate, urmând
ca actorii s\ joace fie pe scena
Casei de Cultur\ din Bârlad, fie
pe alte scene din ]ar\. „Loca]ia
pe care am g\sit-o [i cu care au
fost de acord [i cei de la Teatru
ofer\ condi]ii foarte bune,
având la dispozi]ie peste 1.000
de metri p\tra]i, unde `[i pot
depozita toate materialele [i
aparatura din dotare“, a spus
primarul municipiului Bârlad,
Constantin Constantinescu.
Al\turi de Muzeul „Vasile
P\rvan“, cl\direa Teatrului „V.
I. Popa“ Bârlad va intra `ntr-un
proces de consolidare `n
urm\torii doi ani, dup\ ce au-
torit\]ile locale au câ[tigat un
proiect de consolidare a `ntregu-
lui centru istoric cu finan]are
european\, `n valoare de 4,5
milioane de euro. a
CM
YK
Luni, 11 ianuarie 2010
„{coli pentru un viitor verde“, concurs dar [i de a dezvolta `n rândul
copiilor responsabilitatea fa]\ de
comunitatea [i mediul `n care
pentru elevii responsabili fa]\ de mediu ace[tia tr\iesc [i `nva]\. Timp de
câteva luni la rând, sute de elevi
Organiza]ia interna]ional\ cat de la ideea c\ [coala trebuie care tr\iesc“, sus]in organiza- [i profesori vor ini]ia activit\]i
World Wide Fund for Nature s\ fie un loc `n care toat\ lumea torii, conform Agerpres. ecologice `n [colile [i comunit\-
(WWF), prin filiala din România se gânde[te la binele celorlal]i [i „{coli pentru un viitor verde“ ]ile `n care tr\iesc.
WWF-Proiectul Dun\re Carpa]i, la un viitor cât mai bun [i mai se adreseaz\ tuturor [colilor [i Un lucru inedit pe care copiii
[i Editura CD PRESS, a lansat curat, pe o planet\ `n care oa- gr\dini]elor din România [i ur- vor trebui s\-l fac\ pentru a
un proiect educa]ional [i concur- menii tr\iesc `n armonie cu m\re[te realizarea de activit\]i putea intra `n curs\ pentru pre-
sul na]ional „{coli pentru un vii- natura. ~n afar\ de cifre [i litere, instructiv-educative, cu scopul miile finale va fi un jurnal al
tor verde“. Perioada de desf\[u- [coala trebuie s\ «livreze» copi- de a informa pre[colarii, elevii, concursului, care s\ includ\
rare a Programului „{coli pentru ilor bazele unui sim] civic dez- cadrele didactice, p\rin]ii [i co- toate pove[tile [i episoadele
un viitor verde“, edi]ia I, este 5 voltat, ale unei responsabilit\]i munit\]ile locale `n leg\tur\ cu semnificative de pe durata pro-
ianuarie-31 mai. „Proiectul a ple- fa]\ de mediul [i comunitatea `n problemele actuale de ecologie, iectului. a
Mii de arti[ti din toat\ lumea vin [i `n
2010 la Festivalul de Teatru de la Sibiu ]ional „Radu Stanca“ din Si- aten]ie deosebit\ [i acestei
Cea de-a XVII-a edi]ie a Festivalului Interna]ional biu, cu sprijinul Prim\riei, al sec]ii a teatrului nostru, de-
de Teatru de la Sibiu, considerat a fi cel mai Consiliului Local, al Ministe- oarece trebuie s\ p\str\m tra-
rului Culturii, Cultelor [i Pa- di]ia, având `n vedere c\
mare festival al artelor din România, trimoniului Na]ional, al Uni- Sibiul a avut primul teatru de
se va desf\[ura `n perioada 28 mai-6 iunie. versit\]ii „Lucian Blaga“ Si- limb\ german\ din ]ar\. Mai
biu [i al Consiliului Jude]ean
Directorul Teatrului „Radu Stanca“ din Sibiu, avem `ns\ `n vedere [apte-opt,
Sibiu. Ultimele edi]ii s-au chiar zece proiecte la ambele
Constantin Chiriac, a anun]at c\ edi]ia din acest desf\[urat sub `naltul patro- sec]ii, pe care le-am putea
an a Festivalului Interna]ional de Teatru naj al pre[edintelui României. pune `n scen\ `n func]ie de
cum vom reu[i s\ rezolv\m
de la Sibiu se va desf\[ura sub tema „~ntreb\ri“. Comedii `n programul problema financiar\“, a de-
de criz\ din acest an clarat Constantin Chiriac. U-
Festivalul Interna]ional de mit pentru c\ reune[te mii de nul dintre spectacolele anun-
Teatru de la Sibiu a fost printre arti[ti din toate col]urile lu- Constantin Chiriac, direc- ]ate la Sibiu este cel regizat de
primele manifest\ri de anver- mii. Festivalul are mai multe torul teatrului sibian, a spus Hora]iu M\l\ele, care va orga-
gur\ care au plasat Rom=nia `n sec]iuni: spectacole de teatru, c\ spectacolele noi pe care le
preg\tesc cele dou\ sec]ii ale niza `n ianuarie un casting,
actualitatea evenimentelor cul- spectacole-eveniment, specta- precum [i un spectacol pus `n
turale europene, fapt ce mai cole de strad\, de muzic\, teatrului - român\ [i german\
- sunt numeroase, ele ar putea scen\ de Yuriy Kordonskiy [i
t=rziu s-a concretizat chiar cu „Bursa de Spectacole“, work-
shop-uri, expozi]ii, lans\ri de fi mai multe decât num\rul unul de Silviu Purc\rete. Di-
algerea ora[ului gazd\ `n
ipostaza de Capital\ Cultural\ carte, spectacole-lectur\ [i programat ini]ial. „Avem [apte rectorul teatrului sibian spune
premiere la sec]ia român\ a c\ regizorii i-au propus tot
European\, `n anul 2007. conferin]e, care aduc la masa
„Dup\ 17 ani, este momentul de discu]ii personalit\]i ale lu- teatrului, spectacole care sunt felul de spectacole, comedii
sau tragedii, dar ar prefera s\
s\ ne punem tot felul de `ntre- mii culturale na]ionale [i in- deja cuprinse `n calendarul
b\ri. Ca teatru, ne `ntreb\m ce terna]ionale. Festivalul Inter- acestui an. ~n plus, avem [ase aleag\ comediile, pentru c\
`nseamn\ festivalul, care este, na]ional de Teatru de la Sibiu premiere la sec]ia german\, „`n an de criz\ este important
pe mai departe, leg\tura lui cu este organizat de Teatrul Na- pentru c\ vrem s\ acord\m o ca oamenii s\ râd\“. a
comunitatea local\, na]ional\
[i interna]ional\. Apoi cred c\
[i societatea româneasc\ are
nevoie de `ntreb\rile profunde:
Unde ne ducem? Ce facem? Ce
valori avem? Ce sc\ri valorice
[i morale avem? Ce `nseamn\
cultura `n acest context?“, a
spus `ntr-o conferin]\ de pres\
Constantin Chiriac, directorul
Teatrului „Radu Stanca“ din
Sibiu (TNRS), conform Media-
fax. Acesta a promis c\, `n pofi-
da crizei economice, festivalul
din acest an va avea cel pu]in
aceea[i dimensiune ca edi]iile
din 2009 [i 2008.
Festivalul Interna]ional de
Teatru de la Sibiu este renu-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TEATRU: „SPUNE ADE- titlu, scris\ de Kerry Kennedy [i form Mediafax. So]ii Doreen [i conceput, care se ata[eaz\ la ca-
V|RUL PUTERII“, LA PENI- pe baza c\reia Ariel Dorfman a Ken Munn, din localitatea Whit- p\tul bra]ului, pentru a putea s\
compus scenariul. Ast\zi, 11 ia- tington, comitatul Worcester, l- scrie [i s\ ia noti]e.
TENCIARUL RAHOVA: Piesa de
teatru „Spune adev\rul puterii.
nuarie, de la ora 12:00, piesa de au adoptat pe Cornel Hrisca- a „PORNI LUCEAF|RUL“,
teatru va fi prezentat\ [i per- Munn, `n prezent `n vârst\ de 18 LA CAMERA DEPUTA}ILOR: O
Voci din `ntuneric“, ai c\rei pro- soanelor private de libertate din
tagoni[ti sunt persoane private de ani, `n anul 1992. N\scut f\r\ expozi]ie de medalii, plachete, in-
Penitenciarul Rahova. La aceast\ antebra]e, Cornel a primit o
libertate din penitenciarele Plo- activitate vor participa 100 de per- signe [i carte veche cu tema „Porni
ie[ti [i Târg[or, va fi pus\ `n scen\ burs\ din partea Kebel College Luceaf\rul“ este g\zduit\ `nce-
soane private de libertate. din Oxford, unde va putea s\
la Penitenciarul Rahova, conform p=nd de azi la Camera Deputa]i-
Mediafax. Administra]ia Na]iona- a UN ORFAN ROMÂN, studieze, `ncepând din toamna lor, fiind dedicat\ anivers\rii lui
l\ a Penitenciarelor `n parteneriat BURSIER LA UNIVERSITATEA anului 2010, filosofia [i teologia, Mihai Eminescu. Vernisajul are
cu Centrul de Informare pentru OXFORD: Un orfan român `n dou\ dintre materiile sale favo- loc la ora 15:00, `n sala „Constan-
România ONU prezint\ un spec- vârst\ de 18 ani, n\scut f\r\ an- rite. El a primit premiul Pride of tin Brâncu[i“. Expozi]ia „Porni Lu-
tacol de teatru inedit, `n cadrul tebra]e, adoptat `n 1992 de o Britain, `n 2004, pentru ac]iunile ceaf\rul“ este dedicat\ `mplinirii
unui proiect dedicat ap\r\rii [i familie britanic\, dup\ ce ambii sale caritabile [i a `nfiin]at fun- a 160 de ani de la na[terea poetu-
da]ia „The Cornel Trust“, `n
promov\rii drepturilor omului. lui p\rin]i au decedat, a primit o lui Mihai Eminescu. a
Evenimentul const\ `n punerea `n burs\ din partea Universit\]ii 2005, cu scopul de a-i ajuta [i pe
scen\ a piesei de teatru „Spune Oxford, unde va putea s\ studie- al]i copii din România n\scu]i cu
adev\rul puterii. Voci din `ntune- ze dou\ dintre materiile sale fa- astfel de handicapuri fizice. Cor- Pagin\ realizat\
ric“, inspirat\ din cartea cu acela[i vorite - filosofia [i teologia, con- nel va folosi un dispozitiv special de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Luni, 11 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/
0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatri-
arhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber Luni, 11 ianuarie 2010

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

APEL UMANITAR ANUN} Patriarhia Rom=n\

Andreea Mihaela Pandelescu, `n Agen]ia de Pelerinaj BASILICA
vârst\ de 1 an [i 5 luni, a fost diag- Parohia „Sf. Vi-
nosticat\ pe 13 octombrie 2009 cu TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
leucemie limfoblastic\ acut\. neri“ - Pajura din
Bucure[ti va des- la urm\toarele pelerinaje:
Pentru a `nvinge aceast\ boal\
crunt\, Andreea are nevoie de un chide `n curând Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei,
Cabinetul de medi- 1. Boboteaz\ - 2. Boboteaz\ - pelerinaj nr. 20, sector 3;
tratament `n str\in\tate, pentru
un transplant de m\duv\. Suma cin\ de familie. ~n pelerinaj `n Israel `n Israel [i Egipt Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126
necesar\ pentru aceast\ interven- acest sens, anga- Perioada 14-2 20 ianuarie Perioada 11-1 19 ianuarie 04 24;
E-m mail: office@basilicatravel.ro
]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi- jeaz\ asistent me- 2010; 7 zile-6
6 nop]i 2010; 9 zile-8
8 nop]i
nanciare ale p\rin]ilor. dical generalist. Cazare `n regim demipen- Cazare cu mic dejun la hote-
CUI: 23045133 - RC:
J40/300/15.01.2008 O catedral\
Cei care doresc s\ o ajute pe mi- luri 3* [i 4*. CONT LEI:
cu]a Andreea Mihaela Pandelescu
Cerin]e: autori- siune la hotel 4*
Se viziteaz\: Nazareth, Ie-
Se viziteaz\: Nazareth, Ie- RO81RNCB0080097907720001 pentru Capital\!
pot dona bani `n contul deschis pe za]ie de liber\ rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- CONT EURO:
Conturile deschise la BCR -
rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- RO54RNCB0080097907720002
numele mamei: Mancila Ani[oara, practic\ [i asigu- leem, Eilat, Sf. Ecaterina BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - filiala sector 4 Bucure[ti -
leem. Pre]: 840 de euro cu toate
tel: 0730.043.527 rare de malpraxis; Agen]ia Doamnei pentru sus]inerea construirii
Pre]: 730 de euro cu toate taxele incluse, mai pu]in asigu- Coordonator Pelerinaje -
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont cuno[tin]e de ope- taxele incluse, mai pu]in asigu- rarea medical\. Costel Birleanu
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
Cod: RZBR ROBU rare calculator. rarea medical\. CADOU un DVD: „ISRAE- - tel: 0732.128.993;
e-m
mail: costel.birleanu@basilicatra- LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
RO30RZBR0000060011797090 Telefon de con- CADOU un DVD: „ISRAE- LUL, P|M+NTUL M+NTUIRII“ vel.ro -
Adresa: str. Unirii, bl. H3, par- tact: 021 6683310; LUL, P|M+NTUL M+NTUI- Director Agen]ie - Diana Iorga USD: RO26RNCB0075004895030110
ter, BUZ|U DATE DE CONTACT: - tel: 0732128997;
0721355072. RII“ www.basilicatravel.ro e-m
mail: diana.iorga@basilicatravel.ro - EURO:RO96RNCB0075004895030111

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Luni, 11 ianuarie 2010 Analiz\ 15

10 ani pentru relansarea economic\ a Europei
Pre[edintele permanent al Uniunii Europene,
Herman Van Rompuy, a convocat, pentru 11
februarie, un summit extraordinar consacrat
relans\rii economice. ~nt=lnirea [efilor de stat
coincide cu expirarea termenului privind consul-
tarea public\ a strategiei „2020“ (15 ianuarie),
„care vine dup\ e[ecul primului plan decenal -
Lisabona 2010“, dup\ cum sus]ine publica]ia „Il
Sole - 24 Ore“. „Aceasta nu reprezint\ o revolu]ie.
E vorba, mai degrab\, de o reluare [i de o
ree[alonare a obiectivelor care trebuie atinse,
c\utându-se `n sânul UE «noi surse de cre[tere
capabile de a recrea locurile de munc\ pierdute `n
timpul crizei»“, caracterizeaz\ ziarul italian
UE `[i propune pentru „2020“ sporirea productivit\]ii prin sc\derea consumului de
proiectul noii strategii de la Bruxelles. resurse [i de energie neregenerabil\ [i punerea accentului pe energiile alternative
sc\zuse de la 12% la 7% dup\ De data aceasta, Europa `n- lipsei unei metodologii; obiective-
~n 2000, Europa `[i propunea vocarea european\ se va finaliza 2000, a revenit, din cauza recesi- cearc\, sub semnul - simbol al le nefiind obligatorii, au fost l\sa-
s\ devin\, zece ani mai t=rziu, printr-un e[ec. Nici o urm\ din unii, la o medie de aproximativ unui num\r - „2020“, s\ ajung\ te la voia guvernelor“, concluzio-
cea mai prosper\ regiune a lu- economia bazat\ pe cunoa[tere, 10%“, subliniaz\ „Il Sole - 24 Ore“. la prosperitatea propus\ `nc\ din neaz\ ziarul Italian.
mii, `n aceast\ direc]ie fiind care ar fi trebuit s\ devin\ `n anul 2000.
aprobat un plan, denumit „Stra- 2010 «cea mai dinamic\ [i cea Principalele linii ale noului Ce spune „2020“?
tegia de la Lisabona“. Obiectivul mai competitiv\ din lume»“, co- Plan nou cu plan decenal au fost deja trasate
este, `ns\, departe de a fi atins: menteaz\ ziarul economic italian obiective vechi de Executivul european, fiind Potrivit unui prim document
`n timp ce oficialii de la Bruxelles „Il Sole - 24 Ore“. prezentate `n consultare public\ al UE, `n aceast\ direc]ie, exist\
arunc\ vina pe criza economic\, ~n zece ani, potrivit italienilor, ~n opinia cotidianului econo- din luna noiembrie [i p=n\ la 15 trei priorit\]i: cuno[tin]ele - res-
ziarele europene subliniaz\ c\ ocuparea for]ei de munc\ a cres- mic din Peninsul\, „anii de opti- ianuarie 2010, urm=nd ca la sum- pectiv educa]ia, cercetarea [i eco-
metodele nu au fost dintre cele cut cu doar 4%, pentru a se opri mism cu care a debutat acest se- mitul de pe 11 februarie, liderii nomia numeric\, pentru a ali-
mai potrivite. la o medie aflat\ sub 66%, iar in- europeni s\ aib\ pe mas\ propu- menta o cre[tere provocat\ de
col, alimenta]i de succese de nee- nerile Comisiei Europene. ~n cele
„Un nivel de ocupare a for]ei vesti]iile `n cercetare [i dezvolta- galat precum constituirea pie]ei inova]ii cu un nivel `nalt de va-
de munc\ de 70%, investi]ii `n re sunt cu pu]in peste jum\tatea din urm\, dup\ programul con- loare ad\ugat\; flexi-securitatea,
cercetare de 3% din PIB, o cre[te- celor prev\zute [i, ca `ntotdeau- unice [i a monedei euro, s-au `n- cret aprobat de mini[trii de Fi- spiritul antreprenorial [i forma-
re economic\ anual\ de 3%: aces- na, departe de cele ale principali- cheiat. Ast\zi avans\m sub sem- nan]e ai statelor membre, `n iu- rea permanent\ pentru a stimula
tea au fost marile obiective ale lor concuren]i mondiali. „Antre- nul realismului“, `n contextul `n nie, „2020“ va primi semn\tura creativitatea [i echilibrul social; o
«Strategiei de la Lisabona», lan- nat\ de criz\, rata de cre[tere care mondializarea avanseaz\, final\. economie mai competitiv\, mai
sat\ `n 2000, cu un termen de re- economic\ a sc\zut la o medie de iar „China este cea care a câ[tigat „Astfel, «cele 27» au decis s\ `[i ecologist\ [i mai integrat\, pen-
alizare de 10 ani. Termenul limi- 0,8%, cu consecin]e devastatoare pariul atât de dorit de o Europ\ acorde `nc\ 10 ani pentru a dez- tru a cre[te productivitatea [i efi-
t\ este aproape expirat, iar pro- asupra ratei [omajului care, de[i care totu[i nu cedeaz\“. volta un nou model de cre[tere, cacitatea la toate nivelurile, de la
`ns\, `n contextul actual, va fi `n- energie pân\ la transporturi.
c\ [i mai dificil“, comenteaz\ „Il La acestea se adaug\ amelio-
E[ecul proiectului „Europa 2020“ ar Sole - 24 Ore“, mai ales c\ acest
lucru nu `nseamn\ „o revolu]ie“,
rarea calitativ\ a cheltuielilor
publice. „Aceast\ strategie va
`nsemna sfâr[itul modelului social european ci, mai degrab\, „o reluare [i o re-
e[alonare a obiectivelor care tre-
permite Uniunii Europene s\ se
redreseze total dup\ criz\ [i s\
Pre[edintele Herman Van Rompuy, citat de cotidianul po- ne ideea „de constr=ngere“, Ber- buie atinse, c\utându-se `n sânul `[i accelereze evolu]ia c\tre o eco-
Rompuy, care va prezenta la lonez „Dziennik Gazeta Praw- linul s-a exprimat negativ `n UE «noi surse de cre[tere capa- nomie bazat\ pe cunoa[tere [i
summitul din 11 februarie am- na“. Prevenirea acestui lucru acest sens. „Consider c\ propu- bile de a recrea locurile de munc\ ecologic\. Strategia UE 2020 se
bi]iosul program de reforme al s-ar putea realiza prin adopta- nerea de a sanc]iona statele pierdute `n timpul crizei»“. „{i va baza pe rezultatele pozitive
UE, propune schimb\ri sub- rea unei politici economice uni- membre, dac\ ele nu `ndepli- toate acestea, `ntr-un context ob]inute `n urma introducerii
stan]iale ale sistemului educa]i- ce [i prin tragerea la r\spun- nesc obiectivele fixate, nu este mult mai dificil decât cel din strategiei de la Lisabona, `n
onal, reducerea garan]iilor `n dere a statelor membre pentru judicioas\“, a reac]ionat minis- 2000, deoarece marjele bugetare 2005, care s-a concentrat pe cre[-
privin]a securit\]ii locurilor de e[ecurile `n implementarea pro- trul german al Economiei, Rai- sunt ast\zi mult mai restrânse, tere economic\ [i ocupare a for]ei
munc\ [i promovarea unor teh- gramului. ner Brüderle, `ntr-un comuni- iar problemele sociale se agravea- de munc\. ~n acela[i timp, va `n-
nologii „prietenoase“ fa]\ de Tocmai aceast\ din urm\ cat. „Pân\ `n prezent, strategia z\ `n acela[i ritm `n care popu- cerca s\ acopere unele dintre la-
mediu. „Un eventual e[ec al prevedere reprezint\ m\rul dis- de la Lisabona este fondat\ pe o la]ia european\ cre[te. ~n mare cunele acesteia“, sus]ine Comisia
proiectului «Europa 2020» va cordiei `ntre statele comunitare. abordare de parteneriat f\r\ parte, e[ecul Lisabona s-a datorat European\. a
`nsemna sfâr[itul modelului so- Dac\ premierul spaniel José sanc]iuni pe care noi ar trebui
cial european“, sus]ine Van Luis Rodríguez Zapatero sus]i- s\ le urm\m“, a ad\ugat el. Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR

Pelerinaj `n }ara Sf=nt\ Ziua V: Mic dejun. Muntele Tabor pentru

- 18-24 februarie, 02-08 iunie,
01-07 iulie, 13-19 august -
Ziua I: Întâlnire pe aeroportul Henri Ghetsimani [i Biserica Na]iunilor. Mormân-
Coand\ - Otopeni la ora 07:30. Zbor EL AL - tul Maicii Domnului [i Grota Tr\d\rii. In-
sosire pe Aeroportul Ben Gurion, în jurul orei trare în Cetatea Ierusalimului pe Poarta
14:00. Plec\m spre Ein Karem, unde se vizi- „Sfântul {tefan“ [i vizitarea casei în care a lo-
teaz\ Biserica „Na[terii Sf. Ioan Botez\torul“ cuit Sf. Fecioar\ Maria în Cetatea Antonia.
[i Izvorul Sf. Fecioare Maria. Cazare [i cin\ `n Parcurgem Via Dolorosa (Calea Crucii), cu ce-
Bethleem. le 14 opriri ale lui Iisus, ajungând la Biserica
„Sfintei Învieri“ (cu Golgota, Piatra Ungerii,
Ziua II: Mic dejun. Bethleem - vom vizita: Sfântul Mormânt, locul unde s-a aflat Sfânta
Biserica „Na[terii Domnului Iisus Hristos“, Cruce). În func]ie de timp, vizit\ la A[ez\-
Biserica catolic\ „Sf. Ecaterina“, Grota Lap- mântul Românesc de la Ierusalim. Cin\ [i ca-
telui. Vizitarea M\n\stirilor „Sf. Teodosie“ zare în Ierusalim.
[i „Sf. Sava“. Deplasare spre Ierusalim -
Muntele Sion - vom vizita: Foi[orul „Cina cea Ziua IV: Mic dejun. Ierihon - A[ez\mântul
de Tain\“; Mormântul Proorocului David [i românesc [i „Dudul lui Zacheu“. Privire c\tre
Biserica „Adormirii Maicii Domnului“. M\n\stirea Carantania, construit\ pe Mun-
Deplasare la Zidul Plângerii. Cin\ [i cazare tele Ispitirii. Deplasare în microbuze c\tre
în Bethleem. Hozeva (moa[tele Sf. Ioan Iacob Românul),
Qumran (locul unde s-au g\sit celebrele ma-
Ziua III: Mic dejun. Muntele M\slinilor, nuscrise de la Marea Moart\, unde se afl\
unde vom vizita: Biserica În\l]\rii; M\n\sti- Centrul Ahava, pentru cei care doresc s\
rea „Pater Noster“ (Tat\l nostru), M\n\stirea cumpere cosmetice) [i la ]\rmul M\rii Moar-
„Domnius Flevit“ (Domnul a plâns), Gr\dina te. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
a vizita Biserica Ortodox\ „Schimbarea la Fa-
]\“. Ajungem apoi la Cana Galileei, unde se
viziteaz\ Biserica Minunii transform\rii apei
în vin. Nazareth (vizitarea Bisericii ortodoxe
„Sf. Gavriil“, a Bisericii catolice „Buna Vesti-
re“). Cin\ [i cazare în Tiberias.
Ziua VI: Mic dejun. Vizitarea ruinelor ora-
[ului Capernaum, Tabgha - biserica ce amin-
te[te de hr\nirea a 5.000 de oameni cu 5 pâini
[i 2 pe[ti, Biserica „Sf. Petru“ (repunerea Sf.
Petru în rândul Apostolilor), Muntele Ferici-
rilor, Râul Iordan. Op]ional, în func]ie de
timp, plimbare cu o copie a B\rcii lui Iisus pe
apele M\rii Galileei. Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua VI: Mic dejun. Haifa, vom vizita Bise-
rica Stella Maris (Pe[tera Sf. Prooroc Ilie),
Gr\dinile persane terasate ale Templului Ba-
hai (privire din punctul de panoram\). Ceza-
rea - oprire la Apeduct. Deplasare la Lod
(mormântul [i moa[tele Sf. Gheorghe). Deco-
lare ora 17:10 - curs\ EL AL.
PRE}: 740 de euro/pers.
pentru un grup de 40-445 de persoane
760 de euro/pers. pentru
un grup de 35-440 de persoane
SERVICII INCLUSE ÎN PRE}:
- bilet de avion curs\ Bucure[ti-Tel Aviv-
Bucure[ti; taxele de aeroport;
- 6 nop]i de cazare la hoteluri 3* superior -
4* (clasificare local\) în regim de demipensiune;
- transport cu autocar cu aer condi]ionat;
- deplasarea c\tre Hozeva, M\n\stirea
„Sf. Teodosie“ [i M\n\stirea „Sf. Sava“;
- intr\rile la obiectivele men]ionate în pro-
gram; asigurare de s\n\tate;
- ghid vorbitor de limb\ român\ [i preot
înso]itor.
NU SUNT INCLUSE ÎN PRE}:
- tips pentru ghid [i [ofer (35 de euro), care
se pl\te[te reprezentantului agen]iei.
Acte necesare: pa[aport valabil minimum
6 luni de la data întoarcerii în ]ar\
În func]ie de m\surile de securitate, progra-
mul poate fi modificat, ca ordine de desf\[urare
sau se pot înlocui unele obiective sau hoteluri.
Informa]ii suplimentare la:
Bdul. Coposu nr. 1D, sector 3, Tel:
021.310.99.21, 021.337.48.13, 0788.728.542,
pelerinaje_antim@yahoo.com, Calea Victoriei
nr. 45, sector 1, Tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46, 0788.728.544,
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK

16 Patristica
Sfântul Teodor Studitul -
p\rinte [i catehet neobosit
Se afirm\ adesea c\ perioada de aur a `nfloririi
gândirii patristice cuprinde primele patru-cinci
secole ale vie]ii cre[tinismului, dar [i dup\ acest
r\stimp Biserica a mai cunoscut chipuri de sfin]i
care ar putea fi oricând `ncadra]i al\turi de cei
care fac parte de drept din acel ev binecuvântat.
Unul dintre ace[tia ar fi, cu siguran]\, Sfântul
Teodor Studitul (759-826).
de drd. Silviu LUPU
Sfântul Teodor a str\lucit
prin lupta `mpotriva icono-
clasmului reizbucnit imediat
dup\ ce a fost condamnat de
Sinodul al VII-lea Ecumenic
de la Constantinopol din 787,
prin organizarea [i condu-ce-
rea celebrei m\n\stiri Studi-
on din capitala imperiului bi-
zantin, precum [i prin râvna
lui deosebit\ fa]\ de predica-
rea cuvântului lui Dumnezeu.
A dus o via]\ de mucenicie
pentru Adev\r, suferind trei
lungi [i istovitoare exiluri din
cauza statorniciei sale `n ap\-
rarea dreptei credin]e `n fa]a
impiet\]ii celor care voiau s\
scoat\ cultul sfintelor icoane
din cadrul Bisericii, precum [i
`n fa]a celor care nu aveau cu-
raj s\ m\rturiseasc\ deschis
[i f\r\ menajamente `nv\]\-
tura cea adev\rat\, a[a cum
au transmis-o Sfin]ii P\rin]i.
Iubitor de studiu, hr\nin-
du-se `ndeosebi cu lectura o-
perelor Sfântului Ioan Gur\
de Aur [i ale Sfântului Grigo-
rie de Nazianz, precum [i cu
ne`ncetata apropiere de izvo-
rul pururea curg\tor al Sfin-
telor Scripturi, Sfântul Teo-
dor a l\sat o bogat\ mo[tenire
literar\ fiilor s\i duhovni-
ce[ti: trei tratate `mpotriva i-
conocla[tilor, numeroase omi-
lii sau predici, poeme de pro-
sl\vire adresate Maicii Dom-
nului [i unor sfin]i care erau
mai apropia]i sufletului s\u,
un impresionant num\r de
scrisori (se cunosc peste 600)
adresate sufletelor `nsetate de
adev\r, precum [i o mare par-
te din cânt\rile perioadei Tri-
odului, adic\ a celor zece s\p-
t\mâni care premerg celei
mai mari s\rb\tori cre[tine,
Sfintele Pa[ti.
„Catehezele“ sau
cuvintele de `nv\]\tur\
Sfântul Teodor Studitul es-
te cunoscut `ndeosebi pentru
„Catehezele“ (ori „cuvinte de
`nv\]\tur\“) ale sale, care au
fost `mp\r]ite de un ucenic al
s\u `n dou\ sec]iuni: „Catehe-
zele Mari“ - rostite pe când
era egumen la Studion `nain-
tea c\lug\rilor s\i, `n fiecare
diminea]\, dup\ slujba care
se termina pe la 3 a.m. [i `n
care `i `nv\]a despre datoriile
lor ca monahi - [i „Catehezele
Mici“ - mult mai scurte, dar
mai elaborate decât celelalte;
acestea au fost rostite `n ul-
tima parte a vie]ii, dup\ ce
Sfântul suferise cele trei lungi
exiluri, [i reprezint\ un fel de
testament spiritual al s\u, fi-
ind totodat\ [i un fel de rezu-
mat al `ntregii lui `nv\]\turi.
„Catehezele“ denot\ grija p\-
rinteasc\ pe care a avut-o
acest mare Sfânt fa]\ de cre[-
terea duhovniceasc\ a fiilor [i
ucenicilor s\i `ntru Domnul,
grij\ neobosit\ [i ne`ncetat\
de-a lungul `ntregii sale vie]i.
Red\m `n continuare tex-
tul uneia dintre „Micile Cate-
heze“, `nso]it de câteva su-
mare comentarii. Textul este
tradus din limba francez\,
din una dintre cele mai re-
CM
YK
cente edi]ii complete ale ope-
rei Sfântului Teodor, iar te-
ma pe care o trateaz\ este
cât se poate de actual\.
Cateheza a XXIII-a:
Despre s\rb\toarea
duhovniceasc\ de aici, de
jos, [i despre dobândirea
`mp\r\]iei cerurilor
„Fra]ilor [i p\rin]ilor, târ-
gurile1 se ]in dup\ timpul
rânduit2 `ntr-un loc sau altul,
ca [i cum acum, la Nicomidia;
mul]ime de negustori [i pre-
cupe]i se strâng laolalt\ la a-
ceste târguri, pentru pu]in\
vreme, apoi se `mpr\[tie din
nou (fiecare la locurile sale
n.n.). Cât despre s\rb\toarea
privitoare la suflet, ea este u-
na singur\ [i netrec\toare3, a-
sem\n\toare vie]ii fiec\ruia;
ea nu are ca obiect nici aurul,
nici argintul, nici hainele, nici
nimic altceva care s\ fie pieri-
tor [i stric\cios, ci mântuirea
sufletului, via]a ve[nic\, ~m-
p\r\]ia cerurilor pentru care
ar trebui s\ ne d\m toat\ si-
lin]a; dar cei mai mul]i se `n-
grijesc foarte pu]in de ea [i-[i
cheltuiesc (`[i risipesc) `ntrea-
ga lor putere [i râvn\ pentru
lucruri de[arte [i stric\cioase.
~ns\ m\car noi, fra]ilor, s\ nu
ne `n[el\m `n privin]a scopu-
lui (a vie]ii, n.n.) [i s\ nu pier-
dem târguiala cea bun\, ci a-
uzindu-L pe Domnul spunând
c\ „~mp\r\]ia cerurilor este
`nl\untrul nostru“ (Lc. 17,
21) cu râvn\ s\ ne ostenim `n
fiecare zi, la acest nego]4 nu
cu aur sau cu argint, ci cu o
credin]\ dreapt\ [i o via]\ cu-
r\]it\, cu ascultare, cu r\bda-
re, smerenie, blânde]e, iubire
CM
YK
Luni, 11 ianuarie 2010
„care este leg\tura des\vâr[i-
rii“ (Col. 3, 14). {i Domnul le-
a ar\tat pe unele ca acestea
`n Evanghelia Sa, zicând: „Ia-
r\[i este asemenea ~mp\r\]ia
Cerurilor cu un negu]\tor ca-
re caut\ m\rg\ritare bune.
{i aflând un m\rg\ritar de
mult pre], s-a dus, a vândut
toate câte avea [i l-a cum-
p\rat“. (Mt. 13, 45-46). A[a-
dar, voi sunte]i negustorii is-
cusi]i care au l\sat totul [i
care `n schimb au cump\rat
m\rg\ritarul cel frumos, de o
frumuse]e [i de o valoare
nespuse: adic\ pe Hristos. A-
ceasta a]i f\cut-o luând cru-
cea [i urmându-L „`n sfin]e-
nie [i `n dreptate“ (Lc. 1, 75).
Dar dac\ s\rb\toarea este
un prilej de bucurie, de `nvio-
rare [i de veselie5, s\ fim [i
noi bucuro[i [i veghetori, fra-
]ilor, lucrându-ne mântuirea
`n timpul acestei s\rb\tori.
A[adar este un bun negustor
cel care, prin luare-aminte,
se teme de tot, f\r\ a deveni
`ns\ avid dup\ câ[tig6; este
un bun precupe] cel ce schim-
b\ cuvintele de dispre] cu la-
ude7, este un bun negustor cel
care-[i d\ sângele s\u [i pri-
me[te `n schimb Duhul, dato-
rit\ r\bd\rii cu care-[i `mpli-
ne[te slujirea8.
Pentru c\ este vorba `ns\
despre diaconie (slujire), s\-i
primim cu bun\voin]\ pe cei
care-[i `mplinesc slujirea zil-
nic\ la buc\t\rie, pentru c\ ei
se ostenesc mai mult purtând
sarcinile unii altora9 [i `mpli-
nind astfel legea iubirii; s\-i
primim cu bun\voin]\ [i pe
cei care au grij\ de nevoile in-
dispensabile pentru fr\]ie; a-
dic\ pe iconomii buni [i cin-
sti]i `n Domnul. S\-i primim
cu bun\voin]\ [i pe cei care
cânt\ psalmi cu `n]elegere [i
cu pricepere, pentru c\ sunt
vrednici de cea mai mare r\s-
plat\. C\ci cum ne este purta-
rea a[a ne este [i via]a. Aceas-
ta este fericita târguial\ (feri-
citul nego])10 pe care au f\cut-
o Sfin]ii no[tri P\rin]i cu atâ-
ta râvn\! Tot a[a [i noi, bine
ostenindu-ne, cu bucurie ne
vom `ntoarce acas\, potrivit
celor spuse de fericitul David:
„~ntoarce-te, suflete al meu, la
odihna ta, c\ Domnul ]i-a f\-
cut ]ie bine“ (Ps. 114, 7). Fie
ca tuturor s\ ne fie cu putin]\
s\ rostim11 `n clipa mor]ii a-
cest cuvânt de desp\r]ire [i s\
dobândim via]a ve[nic\ `n
Hristos Iisus Domnul nostru,
a C\ruia este slava [i puterea,
`mpreun\ cu Tat\l [i cu Du-
hul Sfânt, acum [i pururea [i
`n vecii vecilor! Amin! a
Note:
1
Termenul grecesc „panegiris“, CM
YK
care a fost tradus cu „târguri“, de-
semneaz\ orice adunare numeroas\,
fie pentru târgurile cu m\rfuri, fie
pentru s\rb\torile religioase. De a-
ceea, Sfântul Teodor trece si aici de
la un sens la altul.
2
Aceste târguri aveau rânduit\ o
anumit\ dat\ când se ]ineau.
3
Adic\ ea nu poate fi întrerupt\, o-
prit\; ea nu are un caracter temporar,
ci permanent. Deci nu poate fi com-
parat\ cu s\rb\torile, târgurile ]inute
în anumite zile, dup\ care se închid [i
se redeschid ciclic; ea este îns\ sin-
gur\, pentru c\ este „Un Domn, o
credin]\ [i un Botez, un Dumnezeu [i
Tat\ al tuturor“ (Ef. 4, 5-6).
4
Acest nego] const\ în a pre]ui lu-
crurile, în a le aprecia la justa lor va-
loare [i a face orice pentru a cump\-
ra singurul [i adev\ratul bun: Împ\-
r\]ia Cerurilor. Se potrive[te foarte
bine aici zicala: „Cine pe s\rac ajut\
pe Dumnezeu împrumut\“.
5
Sfântul Teodor îndeamn\ la tr\-
irea s\rb\torii, la sim]irea veseliei,
îns\ o veselie treaz\, veghetoare, ca
nu cumva s\ vin\ furul [i s\ ne pr\-
deze casa, în timp ce noi pr\znuim.
6
Adic\ ner\nindu-i pe ceilal]i,
pentru c\ de multe ori, pentru a avea
un câ[tig mai mare, negustorii trec
peste drepturile [i interesele celor cu
care au de-a face; la fel [i monahul:
nu trebuie s\ urm\reasc\ numai
câ[tigul propriu, propria sa mântui-
re, ci [i pe cea a aproapelui, nu trebu-
ie s\-i lipseasc\ adic\ iubirea fa]\ de
semeni.
7
„Cuvintele de dispre]“ ale eretici-
lor cu „laudele“ Bisericii [i laudele
lui Dumnezeu.
8
Sfântul ne spune c\ „sângele se
d\“ nu numai prin martiriu, ci [i
prin r\bdarea în slujire; fiecare poa-
te fi martir prin r\bdare, chiar dac\
uneori încerc\rile pe care le întâlne[-
te sunt atât de grele; r\bdarea lor
spre slava lui Dumnezeu aduce cu-
nuna martiriului.
9
Cf. Gal. 6, 2.
10
Cum ne este acum purtarea, în
toate aspectele ei vizibile [i invizi-
bile, a[a ne va fi via]a dup\ momen-
tul mor]ii.
11
O rostire spontan\, care irupe,
deoarece vine dintr-o puternic\ [i
tare convingere interioar\. O aseme-
nea moarte este moartea robilor lui
Dumnezeu, care nu cer r\splat\ pen-
tru fapte, ci voiesc s\ se întâlneasc\,
în casa cea mai adev\rat\ decât cea
de aici, în adev\ratul „acas\“ cu Cel
pe care-L iubesc [i Care-i iube[te.
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Luni, 11 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 7 (1509) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 7 (282) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT ACTUALITATEA RELIGIOAS| CULTUR|
„Omul care se las\ Solidaritatea Mii de arti[ti din
cuprins de umilin]\ [i credincio[ilor toat\ lumea vin [i `n
de smerenie tr\ie[te de la parohia „Ziua 2010 la Festivalul
adev\rata poc\in]\“ Crucii“ din Craiova de Teatru de la Sibiu
PAGINA 16 PAGINA 3 PAGINA 12

„Criza mondial\ a fost generat\

de un lucru simplu: de l\comie“
„Acest capitalism modern, pe care-l tr\im
ast\zi, vine din urm\toarele idei despre basilica.ro
economie, care spun: po]i s\ te `mbog\]e[ti
cât vrei de mult, dar respect\ credin]a `n S|N|TATE
Dumnezeu! Respect\ credin]a `n Dumnezeu, SIMPTOME {I TIPURI DE
care se bazeaz\ pe cele 10 porunci [i pe LEZIUNI TOXICE ALE URE-
evitarea celor [apte p\cate fundamentale.“ CHII: ~n rubrica de ast\zi,
„Nu este nici o ru[ine s\ fii bogat, dar vom descrie cele mai frec-
`mbog\]e[te-te respectând regulile de baz\ vente afec]iuni cohleo-ves-
ale societ\]ii cre[tine!“ „Ce am vrea noi, ca tibulare determinate de
Uniunea European\ s\ ne dea substan]e toxice endogene
bani [i atât? Nu, ea spune: (bacteriene, produ[i de
metabolism) sau exogene
da, v\ d\m bani, dar trebuie
(medicamente adminis-
s\ vedem mai `ntâi proiectul. trate pe perioad\ `ndelun-
Ne-au pus la dispozi]ie 13 gat\, noxe industriale, tu-
miliarde de euro, iar noi nu-i tun, alcool).
CM
folosim.“ Interviu cu dl Pagina 6
YK

CM
Mugur {te], purt\tor de
YK
cuvânt al B\ncii Na]ionale. ROM+NIA ~N UE
Citi]i `n paginile 8-9 ~N SPANIA, CRIZA A FALI-
MENTAT ~NTR-UN SINGUR
AN 40 MII DE IMM-URI:
La „Domni]a B\la[a“ se continu\ opera Brâncovenilor Dup\ sectorul construc]ii-
lor, afacerile spaniolilor
Sfântul Grigorie, episcopul Nissei, a din domeniul comer]ului
fost cinstit, sâmb\t\, 9 ianuarie, [i du- au sim]it [i ele, `n plin, t\-
minic\, 10 ianuarie, la Biserica „Dom- v\lugul crizei economice.
ni]a B\la[a“ din Capital\. Având `n ve-
dere c\ `n aceast\ biseric\ se afl\ Pagina 7
moa[tele Sfântului Grigorie, ocrotito-
rul bisericii, `nc\ de sâmb\t\ seara, OPINII
dup\ slujba Vecerniei, acestea au fost
purtate `n procesiune `n jurul bisericii. ~MPLINIREA CHEM|RII:
Ieri, `nainte de `nceperea Sfintei Litur- Hristos `ncepe propov\du-
ghii, Preafericitul P\rinte Patriarh irea Evangheliei Sale
Daniel a sfin]it pictura bisericii, recent mântuitoare, iar calea Sa
restaurat\.
La finalul Sfintei Liturghii, Patriar- este preg\tit\ de Sfântul
hul Daniel a spus c\ aceast\ biseric\ Ioan, profetul smerit,
este „modelul unei bune chivernisiri a omul cu via]\ de `nger, cel
averilor materiale spre slava lui Dum- care ne ofer\ pilda `mpli-
nezeu“. Prin aceast\ biseric\, s-a ar\-
tat o permanent\ invita]ie a românului nirii vie]ii.
la evlavie, la credin]\, la demnitate [i Pagina 10
la cultivarea frumuse]ii.
Construit\ `n 1881, la o lun\ dup\ ce
România a fost declarat\ regat, a fost `n-
grijit\ de epitropii a[ez\mintelor brânco-
vene[ti, Nicolae Bibescu [i Teodor V\c\- ortodox ce are misiunea de a sus]ine lu- poli]ilor [i a poporului drept-credincios“, a
rescu, care „au ar\tat con[tiin]a laicatului crarea ctitoriceasc\ a voievozilor, mitro- mai spus Preafericirea Sa. Paginile 4-5

Luni, 11 ianuarie 2010
Sfântul Teodor Studitul -
p\rinte [i catehet neobosit
Se afirm\ adesea c\ perioada de aur a `nfloririi
gândirii patristice cuprinde primele patru-cinci
secole ale vie]ii cre[tinismului, dar [i dup\ acest
r\stimp Biserica a mai cunoscut chipuri de sfin]i
care ar putea fi oricând `ncadra]i al\turi de cei
care fac parte de drept din acel ev binecuvântat.
Unul dintre ace[tia ar fi, cu siguran]\, Sfântul
Teodor Studitul (759-826).
de drd. Silviu LUPU
Sfântul Teodor a str\lucit
prin lupta `mpotriva icono-
clasmului reizbucnit imediat
dup\ ce a fost condamnat de
Sinodul al VII-lea Ecumenic
de la Constantinopol din 787,
prin organizarea [i condu-ce-
rea celebrei m\n\stiri Studi-
on din capitala imperiului bi-
zantin, precum [i prin râvna
lui deosebit\ fa]\ de predica-
rea cuvântului lui Dumnezeu.
A dus o via]\ de mucenicie
pentru Adev\r, suferind trei
lungi [i istovitoare exiluri din
cauza statorniciei sale `n ap\-
rarea dreptei credin]e `n fa]a
impiet\]ii celor care voiau s\
scoat\ cultul sfintelor icoane
din cadrul Bisericii, precum [i
`n fa]a celor care nu aveau cu-
raj s\ m\rturiseasc\ deschis
[i f\r\ menajamente `nv\]\-
tura cea adev\rat\, a[a cum
au transmis-o Sfin]ii P\rin]i.
Iubitor de studiu, hr\nin-
du-se `ndeosebi cu lectura o-
perelor Sfântului Ioan Gur\
de Aur [i ale Sfântului Grigo-
rie de Nazianz, precum [i cu
ne`ncetata apropiere de izvo-
rul pururea curg\tor al Sfin-
telor Scripturi, Sfântul Teo-
dor a l\sat o bogat\ mo[tenire
literar\ fiilor s\i duhovni-
ce[ti: trei tratate `mpotriva i-
conocla[tilor, numeroase omi-
lii sau predici, poeme de pro-
sl\vire adresate Maicii Dom-
nului [i unor sfin]i care erau
mai apropia]i sufletului s\u,
un impresionant num\r de
scrisori (se cunosc peste 600)
adresate sufletelor `nsetate de
adev\r, precum [i o mare par-
te din cânt\rile perioadei Tri-
odului, adic\ a celor zece s\p-
t\mâni care premerg celei
mai mari s\rb\tori cre[tine,
Sfintele Pa[ti.
„Catehezele“ sau
cuvintele de `nv\]\tur\
Sfântul Teodor Studitul es-
te cunoscut `ndeosebi pentru
„Catehezele“ (ori „cuvinte de
`nv\]\tur\“) ale sale, care au
fost `mp\r]ite de un ucenic al
s\u `n dou\ sec]iuni: „Catehe-
zele Mari“ - rostite pe când
era egumen la Studion `nain-
tea c\lug\rilor s\i, `n fiecare
diminea]\, dup\ slujba care
se termina pe la 3 a.m. [i `n
care `i `nv\]a despre datoriile
lor ca monahi - [i „Catehezele
Mici“ - mult mai scurte, dar
mai elaborate decât celelalte;
acestea au fost rostite `n ul-
tima parte a vie]ii, dup\ ce
Sfântul suferise cele trei lungi
exiluri, [i reprezint\ un fel de
testament spiritual al s\u, fi-
ind totodat\ [i un fel de rezu-
mat al `ntregii lui `nv\]\turi.
„Catehezele“ denot\ grija p\-
rinteasc\ pe care a avut-o
acest mare Sfânt fa]\ de cre[-
terea duhovniceasc\ a fiilor [i
ucenicilor s\i `ntru Domnul,
grij\ neobosit\ [i ne`ncetat\
de-a lungul `ntregii sale vie]i.
Red\m `n continuare tex-
tul uneia dintre „Micile Cate-
heze“, `nso]it de câteva su-
mare comentarii. Textul este
tradus din limba francez\,
din una dintre cele mai re-
CM
YK
cente edi]ii complete ale ope-
rei Sfântului Teodor, iar te-
ma pe care o trateaz\ este
cât se poate de actual\.
Cateheza a XXIII-a:
Despre s\rb\toarea
duhovniceasc\ de aici, de
jos, [i despre dobândirea
`mp\r\]iei cerurilor
„Fra]ilor [i p\rin]ilor, târ-
gurile1 se ]in dup\ timpul
rânduit2 `ntr-un loc sau altul,
ca [i cum acum, la Nicomidia;
mul]ime de negustori [i pre-
cupe]i se strâng laolalt\ la a-
ceste târguri, pentru pu]in\
vreme, apoi se `mpr\[tie din
nou (fiecare la locurile sale
n.n.). Cât despre s\rb\toarea
privitoare la suflet, ea este u-
na singur\ [i netrec\toare3, a-
sem\n\toare vie]ii fiec\ruia;
ea nu are ca obiect nici aurul,
nici argintul, nici hainele, nici
nimic altceva care s\ fie pieri-
tor [i stric\cios, ci mântuirea
sufletului, via]a ve[nic\, ~m-
p\r\]ia cerurilor pentru care
ar trebui s\ ne d\m toat\ si-
lin]a; dar cei mai mul]i se `n-
grijesc foarte pu]in de ea [i-[i
cheltuiesc (`[i risipesc) `ntrea-
ga lor putere [i râvn\ pentru
lucruri de[arte [i stric\cioase.
~ns\ m\car noi, fra]ilor, s\ nu
ne `n[el\m `n privin]a scopu-
lui (a vie]ii, n.n.) [i s\ nu pier-
dem târguiala cea bun\, ci a-
uzindu-L pe Domnul spunând
c\ „~mp\r\]ia cerurilor este
`nl\untrul nostru“ (Lc. 17,
21) cu râvn\ s\ ne ostenim `n
fiecare zi, la acest nego]4 nu
cu aur sau cu argint, ci cu o
credin]\ dreapt\ [i o via]\ cu-
r\]it\, cu ascultare, cu r\bda-
re, smerenie, blânde]e, iubire
CM
YK
„care este leg\tura des\vâr[i-
rii“ (Col. 3, 14). {i Domnul le-
a ar\tat pe unele ca acestea
`n Evanghelia Sa, zicând: „Ia-
r\[i este asemenea ~mp\r\]ia
Cerurilor cu un negu]\tor ca-
re caut\ m\rg\ritare bune.
{i aflând un m\rg\ritar de
mult pre], s-a dus, a vândut
toate câte avea [i l-a cum-
p\rat“. (Mt. 13, 45-46). A[a-
dar, voi sunte]i negustorii is-
cusi]i care au l\sat totul [i
care `n schimb au cump\rat
m\rg\ritarul cel frumos, de o
frumuse]e [i de o valoare
nespuse: adic\ pe Hristos. A-
ceasta a]i f\cut-o luând cru-
cea [i urmându-L „`n sfin]e-
nie [i `n dreptate“ (Lc. 1, 75).
Dar dac\ s\rb\toarea este
un prilej de bucurie, de `nvio-
rare [i de veselie5, s\ fim [i
noi bucuro[i [i veghetori, fra-
]ilor, lucrându-ne mântuirea
`n timpul acestei s\rb\tori.
A[adar este un bun negustor
cel care, prin luare-aminte,
se teme de tot, f\r\ a deveni
`ns\ avid dup\ câ[tig6; este
un bun precupe] cel ce schim-
b\ cuvintele de dispre] cu la-
ude7, este un bun negustor cel
care-[i d\ sângele s\u [i pri-
me[te `n schimb Duhul, dato-
rit\ r\bd\rii cu care-[i `mpli-
ne[te slujirea8.
Pentru c\ este vorba `ns\
despre diaconie (slujire), s\-i
primim cu bun\voin]\ pe cei
care-[i `mplinesc slujirea zil-
nic\ la buc\t\rie, pentru c\ ei
se ostenesc mai mult purtând
sarcinile unii altora9 [i `mpli-
nind astfel legea iubirii; s\-i
primim cu bun\voin]\ [i pe
cei care au grij\ de nevoile in-
dispensabile pentru fr\]ie; a-
dic\ pe iconomii buni [i cin-
sti]i `n Domnul. S\-i primim
Patristica 13
cu bun\voin]\ [i pe cei care
cânt\ psalmi cu `n]elegere [i
cu pricepere, pentru c\ sunt
vrednici de cea mai mare r\s-
plat\. C\ci cum ne este purta-
rea a[a ne este [i via]a. Aceas-
ta este fericita târguial\ (feri-
citul nego])10 pe care au f\cut-
o Sfin]ii no[tri P\rin]i cu atâ-
ta râvn\! Tot a[a [i noi, bine
ostenindu-ne, cu bucurie ne
vom `ntoarce acas\, potrivit
celor spuse de fericitul David:
„~ntoarce-te, suflete al meu, la
odihna ta, c\ Domnul ]i-a f\-
cut ]ie bine“ (Ps. 114, 7). Fie
ca tuturor s\ ne fie cu putin]\
s\ rostim11 `n clipa mor]ii a-
cest cuvânt de desp\r]ire [i s\
dobândim via]a ve[nic\ `n
Hristos Iisus Domnul nostru,
a C\ruia este slava [i puterea,
`mpreun\ cu Tat\l [i cu Du-
hul Sfânt, acum [i pururea [i
`n vecii vecilor! Amin! a
Note:
1
Termenul grecesc „panegiris“, CM
YK
care a fost tradus cu „târguri“, de-
semneaz\ orice adunare numeroas\,
fie pentru târgurile cu m\rfuri, fie
pentru s\rb\torile religioase. De a-
ceea, Sfântul Teodor trece si aici de
la un sens la altul.
2
Aceste târguri aveau rânduit\ o
anumit\ dat\ când se ]ineau.
3
Adic\ ea nu poate fi întrerupt\, o-
prit\; ea nu are un caracter temporar,
ci permanent. Deci nu poate fi com-
parat\ cu s\rb\torile, târgurile ]inute
în anumite zile, dup\ care se închid [i
se redeschid ciclic; ea este îns\ sin-
gur\, pentru c\ este „Un Domn, o
credin]\ [i un Botez, un Dumnezeu [i
Tat\ al tuturor“ (Ef. 4, 5-6).
4
Acest nego] const\ în a pre]ui lu-
crurile, în a le aprecia la justa lor va-
loare [i a face orice pentru a cump\-
ra singurul [i adev\ratul bun: Împ\-
r\]ia Cerurilor. Se potrive[te foarte
bine aici zicala: „Cine pe s\rac ajut\
pe Dumnezeu împrumut\“.
5
Sfântul Teodor îndeamn\ la tr\-
irea s\rb\torii, la sim]irea veseliei,
îns\ o veselie treaz\, veghetoare, ca
nu cumva s\ vin\ furul [i s\ ne pr\-
deze casa, în timp ce noi pr\znuim.
6
Adic\ ner\nindu-i pe ceilal]i,
pentru c\ de multe ori, pentru a avea
un câ[tig mai mare, negustorii trec
peste drepturile [i interesele celor cu
care au de-a face; la fel [i monahul:
nu trebuie s\ urm\reasc\ numai
câ[tigul propriu, propria sa mântui-
re, ci [i pe cea a aproapelui, nu trebu-
ie s\-i lipseasc\ adic\ iubirea fa]\ de
semeni.
7
„Cuvintele de dispre]“ ale eretici-
lor cu „laudele“ Bisericii [i laudele
lui Dumnezeu.
8
Sfântul ne spune c\ „sângele se
d\“ nu numai prin martiriu, ci [i
prin r\bdarea în slujire; fiecare poa-
te fi martir prin r\bdare, chiar dac\
uneori încerc\rile pe care le întâlne[-
te sunt atât de grele; r\bdarea lor
spre slava lui Dumnezeu aduce cu-
nuna martiriului.
9
Cf. Gal. 6, 2.
10
Cum ne este acum purtarea, în
toate aspectele ei vizibile [i invizi-
bile, a[a ne va fi via]a dup\ momen-
tul mor]ii.
11
O rostire spontan\, care irupe,
deoarece vine dintr-o puternic\ [i
tare convingere interioar\. O aseme-
nea moarte este moartea robilor lui
Dumnezeu, care nu cer r\splat\ pen-
tru fapte, ci voiesc s\ se întâlneasc\,
în casa cea mai adev\rat\ decât cea
de aici, în adev\ratul „acas\“ cu Cel
pe care-L iubesc [i Care-i iube[te.
14 Actualitate
PE SCURT
Islandezii nu vor s\
`i desp\gubeasc\ pe
olandezi [i britanici
{ase din zece votan]i islandezi
inten]ioneaz\ s\ resping\ legea privind
plata a cinci milioane de dolari Marii
Britanii [i Olandei `n cadrul unui refe-
rendum privind a[a-numita afacere
IceSave, relev\ un sondaj publicat,
sâmb\t\, de un cotidian islandez, citat
de Reuters. Parlamentul de la
Reykyavik a autorizat Guvernul s\ or-
ganizeze, nu mai târziu de 6 martie, un
referendum privind rambursarea
sumelor pierdute de o serie de clien]i
britanici [i olandezi prin falimentul
b\ncii islandeze IceSave. Marea
Britanie [i Olanda au compensat `n to-
talitate sumele pierdute [i doresc s\-[i
primeasc\ banii `napoi. Pre[edintele is-
landez, Olafur Ragnar Grimsson, a re-
fuzat pe nea[teptate s\ semneze „legea
IceSave“, amintind de valul de furie
popular\ provocat de aceasta. Potrivit
constitu]iei islandeze, refuzul s\u oblig\
autorit\]ile s\ organizeze un referen-
dum `n aceast\ problem\. Un sondaj
publicat sâmb\t\ de cotidianul
„Frettabladid“ arat\ c\ 62% dintre is-
landezii cu drept de vot se pronun]\
`mpotriva legii IceSave [i numai 38%
consider\ c\ aceasta trebuie aplicat\,
dup\ ce a fost votat\ `n Parlament.
Stare de „urgen]\
bugetar\“ `n California
Guvernatorul statului California (ves-
tul SUA), Arnold Schwarzenegger, a
declarat starea de urgen]\ bugetar\ `n
statul american [i a propus parlamen-
tarilor locali un prim pachet de
m\suri, pentru a face fa]\ unui deficit
de 19,9 miliarde de dolari, informeaz\
AFP. „Intr\m `ntr-un nou an de
provoc\ri bugetare [i trebuie s\ ne
concentr\m imediat asupra priorit\-
]ilor statului nostru. Propunerea mea
de buget protejeaz\ educa]ia [i re-
vizuie[te priorit\]ile cheltuielilor noas-
tre, reducând banii contribuabililor
aloca]i `nchisorilor [i men]inând fi-
nan]area [colilor“, a declarat guverna-
torul. California, statul cel mai popu-
lat [i mai bogat al SUA, a fost lovit `n
plin de criza imobiliar\ [i economic\.
Solda]ii francezi nu se
retrag din Afganistan
Pre[edintele francez Nicolas Sarkozy a
justificat `nc\ o dat\, vineri,
men]inerea trupelor franceze `n
Afganistan, spunând c\ „nu sunt
`ntrunite condi]iile de retragere“, in-
formeaz\ France Presse [i Associated
Press. „Condi]iile de retragere nu sunt
`ntrunite. Trebuie s\ continu\m s\-i
ajut\m pe afgani, pân\ când vor putea
s\-[i asume singuri propria securitate
[i dezvoltare, `n cadrul unei ]\ri suve-
rane, stabile [i pacificate, actor al dia-
logului interna]ional“, a declarat
Sarkozy. {eful statului francez nu a
f\cut, `ns\, nici o declara]ie `n leg\tur\
cu trimiterea de `nt\riri `n Afganistan,
a[a cum au cerut Statele Unite. Fran]a
este al patrulea furnizor de militari din
Afganistan, având circa 3.750 de solda]i
angaja]i `n teatrele de opera]iuni, din
care 3.300 numai `n Afganistan. a
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
Luni, 11 ianuarie 2010
Atacurile rasiste continu\ `n Calabria r\ngi de un grup de localnici re-
volta]i. Protestele au izbucnit
Cel pu]in cinci imigran]i au fa]a tensiunilor persistente, confrunt\rilor de la Rosarno, dup\ ce dou\ persoane de origi-
fost lovi]i, `n mod voluntar, de poli]ia a trimis un contingent `ntocmit de autorit\]i, 67 de ne african\ au fost r\nite de in-
ma[ini conduse de locuitori ita- important, pentru a asigura un persoane au fost r\nite, dintre divizi neidentifica]i, care au
lieni ai ora[ului Rosarno din control mai bun al teritoriului [i care 31 de extracomunitari, ma- folosit un pistol cu aer compri-
Calabria, `n sudul ]\rii, la o zi a garanta lini[tea pentru toat\ joritatea africani ajun[i ilegal mat. Drept r\spuns la aceste
dup\ manifesta]iile care au de- popula]ia zonei“, a anun]at [e- `n Peninsul\, 19 poli]i[ti [i 17 atacuri, imigran]ii au devastat
generat `n confrunt\ri cu poli- ful Poli]iei, Antonio Manganelli, localnici. ~n stare grav\ se afl\ centrul localit\]ii Rosarno,
]ia, a anun]at Agen]ia Ansa. Tot dup\ `ntrevederi cu ministrul doar doi r\ni]i din rândul imi- avariind zeci de autoturisme [i
vineri, al]i doi imigran]i au fost de Interne, Roberto Maroni. gran]ilor, care, `n cursul serii de r\sturnând tomberoanele de
r\ni]i de gloan]e la picioare. „~n Conform ultimului bilan] al vineri, au fost lovi]i cu bâte [i gunoi pe str\zi. a
Frigul polar [i ninsorile abundente
perturb\ activitatea `n Europa
a }\ri din vestul [i nordul Europei au fost afectate, `n ultimele zile, de un val de aer polar [i c\deri
abundente de z\pad\, care au continuat s\ provoace perturb\ri grave ale transportului, mai ales `n Marea
Britanie, Germania [i Fran]a a ~n Irlanda, care nu s-a mai confruntat cu un asemenea val de frig din 1963,
au c\zut ninsori abundente, care au obligat aeroportul din Dublin s\ suspende traficul aerian, iar `n Italia,
peste 60 mii de persoane au fost lipsite de curent electric, din cauza ploilor [i vânturilor violente a
Vestul Europei a fost afec-
{i Fran]a s-a trezit din nou
tat, `n ultimele zile, de un val sub z\pada care a acoperit `n-
de aer polar [i c\deri abunden- treaga ]ar\, provoc=nd per-
te de z\pad\. turb\ri importante pe [osele [i
~n Germania, pe aeroportul aeroporturi. Traficul aerian a
din Frankfurt, al treilea ca fost din nou afectat, iar `n
m\rime din Europa, peste 200 sud-estul ]\rii 7 mii de locuin-
de zboruri au fost anulate, ]e au r\mas f\r\ curent elec-
sâmb\t\, din cauza furtunilor tric. Numeroase accidente, f\-
de z\pad\, de[i condi]iile `nce- r\ victime, mai ales `ntre TIR-
puser\ s\ se amelioreze la mij- uri au fost semnalate `n sud-
locul zilei. Biroul german pen- estul ]\rii.
tru protec]ia civil\ a sf\tuit
popula]ia s\-[i fac\ provizii de Zeci de mii de locuin]e
alimente [i de medicamente
pentru „trei sau patru zile“. au r\mas f\r\ curent
Marea Britanie, afectat\ de electric
cel mai grav val de frig din ul-
timii 30 de ani, a `nregistrat ~n Irlanda, ]ar\ care nu s-a
cea mai rece noapte joi spre vi- mai confruntat cu un aseme-
Marea Britanie a fost afectat\ de cel mai grav
neri, `n Sco]ia, temperatura fi- nea val de frig din 1963, `n
ind de minus 20 de grade. Po- noaptea de vineri spre sâmb\- val de frig din ultimii 30 de ani
trivit autorit\]ilor, cel pu]in t\, au c\zut ninsori abunden- pacilor. La Roma, apele râului regiunea Kielce [i la Kato-
22 de persoane au murit de la te, care au obligat aeroportul Tibru au crescut `ngrijor\tor wice, din sudul ]\rii.
`nceputul valului de frig mar- din Dublin s\ suspende trafi- din cauza ploilor abundente, O bun\ parte a teritoriului
cat de incidente provocate de cul aerian. dar nu au provocat, deocam- spaniol a fost plasat `n stare de
intemperii. Aeroporturile au ~n Italia, 65 mii de persoane dat\, inunda]ii. alert\ din cauza riscurilor de
fost deschise vineri diminea]a, au fost lipsite de curent electric Importante c\deri de z\pa- vânt, z\pad\ [i temperaturi
dar compania Easyjet a anun- `n urma ploilor [i vânturilor vi- d\ au perturbat [i traficul ru- sc\zute, `n timp ce Serviciul de
]at anularea a circa 30 de zbo- olente `n mai multe regiuni din tier din Polonia, unde circa 25 meteorologie din Olanda a
ruri la aeroporturile Gatwick, centru, circula]ia fiind pertur- mii de locuin]e au r\mas tem- emis un avertisment `mpotriva
Liverpool, Belfast [i Stansted. bat\ `n special de c\derea co- porar f\r\ curent electric, `n condi]iilor „extreme“. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a APEL LA P|RIN}I S| NU TRIMIT| ]iei spitalelor din Prim\rie, dr. Marius Savu, robot al diplomatului adecvat pentru acest
COPIII R|CI}I LA {COAL|: Un num\r de a f\cut apel la p\rin]i s\ nu trimit\ copii post. „Cred c\ `n portretul robot al noului
peste 5 mii de persoane s-au vaccinat, sâm- r\ci]i la [coal\ `n aceast\ perioad\ [i a men- ambasador al României `n Republica Moldo-
b\t\, `n Bucure[ti, `mpotriva gripei A(H1N1), ]ionat c\ medicii de familie trebuie s\-[i va trebuie s\ intre [i o anumit\ anvergur\
a declarat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, se- preia atribu]ia de a vaccina persoanele aflate intelectual\. Elitele din Moldova sunt foarte
cretar de stat `n Ministerul S\n\t\]ii. Prof. pe listele lor de a[teptare, pentru a evita co- sensibile la aceast\ dimensiune. Vom c\uta
zile care s-au f\cut `n ultimele zile la spitale. s\ propunem o personalitate de elit\, care s\
dr. Adrian Streinu-Cercel a spus c\ vaccina-
rea se adreseaz\ persoanelor cu v=rsta peste a PORTRETUL AMBASADORULUI combine sofisticarea diplomatic\ - este o
situa]ie geopolitic\ complicat\ la Chi[in\u -
16 ani, persoanelor cu boli cronice [i femeilor ROM+N POTRIVIT PENTRU CHI{IN|U:
gravide dup\ luna a cincea. Medicul a sub- Noul ambasador al României `n Republica cu anvergura intelectual\ [i cu capacitatea
de a face din Ambasada României la Chi[i-
liniat c\ se a[teapt\ o cre[tere a num\rului Moldova trebuie s\ aib\ o anvergur\ in-
cazurilor de `mboln\vire cu acest virus pân\ telectual\, `ntrucât elitele de la Chi[in\u n\u un centru de atrac]ie pentru elitele lo-
`n a doua parte a lunii ianuarie, dup\ care o sunt sensibile la aceast\ dimensiune, con- cale“, a detaliat Teodor Baconschi. a
descre[tere, [i, iar\[i, un val `n toamna [i sider\ ministrul Afacerilor Externe, Teodor
iarna anului 2010. Vaccinul are valabilitate Baconschi. ~ntrebat când va avea România Pagin\ realizat\ de
doi ani, iar `n România `nc\ nu au ap\rut ambasador `n statul vecin, Baconschi a r\s- Bogdan CRON}
muta]ii ale virusului. Directorul Administra- puns: „cât de curând“ [i a schi]at un portret
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Luni, 11 ianuarie 2010 Analiz\ 15

10 ani pentru relansarea economic\ a Europei
Pre[edintele permanent al Uniunii Europene,
Herman Van Rompuy, a convocat, pentru 11
februarie, un summit extraordinar consacrat
relans\rii economice. ~nt=lnirea [efilor de stat
coincide cu expirarea termenului privind consul-
tarea public\ a strategiei „2020“ (15 ianuarie),
„care vine dup\ e[ecul primului plan decenal -
Lisabona 2010“, dup\ cum sus]ine publica]ia „Il
Sole - 24 Ore“. „Aceasta nu reprezint\ o revolu]ie.
E vorba, mai degrab\, de o reluare [i de o
ree[alonare a obiectivelor care trebuie atinse,
c\utându-se `n sânul UE «noi surse de cre[tere
capabile de a recrea locurile de munc\ pierdute `n
timpul crizei»“, caracterizeaz\ ziarul italian
UE `[i propune pentru „2020“ sporirea productivit\]ii prin sc\derea consumului de
proiectul noii strategii de la Bruxelles. resurse [i de energie neregenerabil\ [i punerea accentului pe energiile alternative
sc\zuse de la 12% la 7% dup\ De data aceasta, Europa `n- lipsei unei metodologii; obiective-
~n 2000, Europa `[i propunea vocarea european\ se va finaliza 2000, a revenit, din cauza recesi- cearc\, sub semnul - simbol al le nefiind obligatorii, au fost l\sa-
s\ devin\, zece ani mai t=rziu, printr-un e[ec. Nici o urm\ din unii, la o medie de aproximativ unui num\r - „2020“, s\ ajung\ te la voia guvernelor“, concluzio-
cea mai prosper\ regiune a lu- economia bazat\ pe cunoa[tere, 10%“, subliniaz\ „Il Sole - 24 Ore“. la prosperitatea propus\ `nc\ din neaz\ ziarul Italian.
mii, `n aceast\ direc]ie fiind care ar fi trebuit s\ devin\ `n anul 2000.
aprobat un plan, denumit „Stra- 2010 «cea mai dinamic\ [i cea Principalele linii ale noului Ce spune „2020“?
tegia de la Lisabona“. Obiectivul mai competitiv\ din lume»“, co- Plan nou cu plan decenal au fost deja trasate
este, `ns\, departe de a fi atins: menteaz\ ziarul economic italian obiective vechi de Executivul european, fiind Potrivit unui prim document
`n timp ce oficialii de la Bruxelles „Il Sole - 24 Ore“. prezentate `n consultare public\ al UE, `n aceast\ direc]ie, exist\
arunc\ vina pe criza economic\, ~n zece ani, potrivit italienilor, ~n opinia cotidianului econo- din luna noiembrie [i p=n\ la 15 trei priorit\]i: cuno[tin]ele - res-
ziarele europene subliniaz\ c\ ocuparea for]ei de munc\ a cres- mic din Peninsul\, „anii de opti- ianuarie 2010, urm=nd ca la sum- pectiv educa]ia, cercetarea [i eco-
metodele nu au fost dintre cele cut cu doar 4%, pentru a se opri mism cu care a debutat acest se- mitul de pe 11 februarie, liderii nomia numeric\, pentru a ali-
mai potrivite. la o medie aflat\ sub 66%, iar in- europeni s\ aib\ pe mas\ propu- menta o cre[tere provocat\ de
col, alimenta]i de succese de nee- nerile Comisiei Europene. ~n cele
„Un nivel de ocupare a for]ei vesti]iile `n cercetare [i dezvolta- galat precum constituirea pie]ei inova]ii cu un nivel `nalt de va-
de munc\ de 70%, investi]ii `n re sunt cu pu]in peste jum\tatea din urm\, dup\ programul con- loare ad\ugat\; flexi-securitatea,
cercetare de 3% din PIB, o cre[te- celor prev\zute [i, ca `ntotdeau- unice [i a monedei euro, s-au `n- cret aprobat de mini[trii de Fi- spiritul antreprenorial [i forma-
re economic\ anual\ de 3%: aces- na, departe de cele ale principali- cheiat. Ast\zi avans\m sub sem- nan]e ai statelor membre, `n iu- rea permanent\ pentru a stimula
tea au fost marile obiective ale lor concuren]i mondiali. „Antre- nul realismului“, `n contextul `n nie, „2020“ va primi semn\tura creativitatea [i echilibrul social; o
«Strategiei de la Lisabona», lan- nat\ de criz\, rata de cre[tere care mondializarea avanseaz\, final\. economie mai competitiv\, mai
sat\ `n 2000, cu un termen de re- economic\ a sc\zut la o medie de iar „China este cea care a câ[tigat „Astfel, «cele 27» au decis s\ `[i ecologist\ [i mai integrat\, pen-
alizare de 10 ani. Termenul limi- 0,8%, cu consecin]e devastatoare pariul atât de dorit de o Europ\ acorde `nc\ 10 ani pentru a dez- tru a cre[te productivitatea [i efi-
t\ este aproape expirat, iar pro- asupra ratei [omajului care, de[i care totu[i nu cedeaz\“. volta un nou model de cre[tere, cacitatea la toate nivelurile, de la
`ns\, `n contextul actual, va fi `n- energie pân\ la transporturi.
c\ [i mai dificil“, comenteaz\ „Il La acestea se adaug\ amelio-
E[ecul proiectului „Europa 2020“ ar Sole - 24 Ore“, mai ales c\ acest
lucru nu `nseamn\ „o revolu]ie“,
rarea calitativ\ a cheltuielilor
publice. „Aceast\ strategie va
`nsemna sfâr[itul modelului social european ci, mai degrab\, „o reluare [i o re-
e[alonare a obiectivelor care tre-
permite Uniunii Europene s\ se
redreseze total dup\ criz\ [i s\
Pre[edintele Herman Van Rompuy, citat de cotidianul po- ne ideea „de constr=ngere“, Ber- buie atinse, c\utându-se `n sânul `[i accelereze evolu]ia c\tre o eco-
Rompuy, care va prezenta la lonez „Dziennik Gazeta Praw- linul s-a exprimat negativ `n UE «noi surse de cre[tere capa- nomie bazat\ pe cunoa[tere [i
summitul din 11 februarie am- na“. Prevenirea acestui lucru acest sens. „Consider c\ propu- bile de a recrea locurile de munc\ ecologic\. Strategia UE 2020 se
bi]iosul program de reforme al s-ar putea realiza prin adopta- nerea de a sanc]iona statele pierdute `n timpul crizei»“. „{i va baza pe rezultatele pozitive
UE, propune schimb\ri sub- rea unei politici economice uni- membre, dac\ ele nu `ndepli- toate acestea, `ntr-un context ob]inute `n urma introducerii
stan]iale ale sistemului educa]i- ce [i prin tragerea la r\spun- nesc obiectivele fixate, nu este mult mai dificil decât cel din strategiei de la Lisabona, `n
onal, reducerea garan]iilor `n dere a statelor membre pentru judicioas\“, a reac]ionat minis- 2000, deoarece marjele bugetare 2005, care s-a concentrat pe cre[-
privin]a securit\]ii locurilor de e[ecurile `n implementarea pro- trul german al Economiei, Rai- sunt ast\zi mult mai restrânse, tere economic\ [i ocupare a for]ei
munc\ [i promovarea unor teh- gramului. ner Brüderle, `ntr-un comuni- iar problemele sociale se agravea- de munc\. ~n acela[i timp, va `n-
nologii „prietenoase“ fa]\ de Tocmai aceast\ din urm\ cat. „Pân\ `n prezent, strategia z\ `n acela[i ritm `n care popu- cerca s\ acopere unele dintre la-
mediu. „Un eventual e[ec al prevedere reprezint\ m\rul dis- de la Lisabona este fondat\ pe o la]ia european\ cre[te. ~n mare cunele acesteia“, sus]ine Comisia
proiectului «Europa 2020» va cordiei `ntre statele comunitare. abordare de parteneriat f\r\ parte, e[ecul Lisabona s-a datorat European\. a
`nsemna sfâr[itul modelului so- Dac\ premierul spaniel José sanc]iuni pe care noi ar trebui
cial european“, sus]ine Van Luis Rodríguez Zapatero sus]i- s\ le urm\m“, a ad\ugat el. Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR

Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei

ofer\: „ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majoritatea spe- „ Spirometrii;
cialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ chirurgie), cu
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, imunologie, mi- internare de zi.
crobiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii; „ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de prevenire
„ Colposcopii (cu videocolposcop); a cancerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

CM
YK
16
Preotul Drago[ Ungureanu, noul paroh de la Spinoasa
~n parohia Spinoasa din Proto-
popiatul Hârl\u a avut loc ieri, 10
ianuarie 2010, `n cadrul Sfintei
Liturghii oficiate de PS Calinic
Boto[\neanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, hirotonia [i
instalarea ca paroh a diaconului
Drago[ Ungureanu, redactor ar-
hiv\ `n cadrul Departamentului
administrativ al postului Radio
TRINITAS, redac]ia Ia[i. La acest
eveniment a participat pr. Nico-
lae Cr\ciun, protoiereu al Proto-
popiatului Hârl\u, un sobor de
preo]i, autorit\]i locale [i credin-
cio[i. La finalul slujbei, pr. proto-
pop a vorbit despre semnifica]iile
Evangheliei din Duminica dup\
Botezul Domnului. ~n acela[i
„Omul care se las\ cuprins de umilin]\
[i de smerenie tr\ie[te adev\rata poc\in]\“
~nalt Preasfin]itul P\rinte
Teofan, Arhiepiscopul Ia[ilor
[i Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, a s\vâr[it ieri,
10 ianuarie 2010, slujba Sfintei
Liturghii la M\n\stirea
Frumoasa din municipiul Ia[i.
Cei peste 200 de credincio[i
care au asistat la slujb\ au
ascultat la final cuvântul de
folos duhovnicesc al
Mitropolitului Moldovei
[i Bucovinei.
de Constantin CIOFU
~n Duminica dup\ Botezul
Domnului, ~nalt Preasfin]itul
P\rinte Teofan a slujit `n Biseri-
ca „Sf. Arhangheli Mihail [i Ga-
vriil“ a M\n\stirii Frumoasa din
Ia[i. ~nc\ de la primele ore ale di-
mine]ii, glasul clopotelor i-a adu-
CUV+NTUL PROFESORULUI
Oricât de puternic\ ar fi ispita, consim]irea cu ea
[i apoi lucrarea p\catului ne apar]in `n exclusivitate
de pr. prof. univ. dr. Ioan
C. TE{U
Facultatea de Teologie Ortodox\
„D. St\niloae“ Ia[i
~ntreaga lupt\ duhovniceasc\ a
omului se d\ `n aceast\ via]\ `n
vederea dobândirii vie]ii viitoare,
`mpotriva patimilor, a p\catului [i
a r\ului, pentru dobândirea [i lu-
crarea virtu]ilor cre[tine. Ascetica
ortodox\ [i scrierile duhovnice[ti
vorbesc la modul cel mai adânc [i
cuprinz\tor despre idealul vie]ii
spirituale - des\vâr[irea, sfin]enia,
`ndumnezeirea prin har [i lucrare,
dar, pân\ ajunge la aceasta, omul
trebuie s\ biruie r\ul [i p\catul,
pân\ la a se statornici `n practica-
rea binelui.
P\rin]ii filocalici numesc diferit
p\catul. El este „zid `ntre noi [i
Dumnezeu“, „pr\pastie“ [i „haos“.
Prin p\cat, omul refuz\ leg\tura
cu Dumnezeu [i cu virtutea, care
are ca expresie suprem\ atributele
dumnezeirii [i se scufund\ `ntr-o
via]\ paranatural\ [i parafireas-
c\, desfiin]ându-se ca fiin]\ ra]io-
nal\. El distruge leg\tura haric\
dintre Dumnezeu [i om, `ndep\r-
tându-l pe acesta din urm\ de Cre-
atorul s\u [i, pân\ la urm\, [i de
Edi]ia de Moldova
timp, Preacucernicia Sa a mul]u-
mit Preasfin]itului Calinic Boto-
[\neanul pentru c\ a venit `n pa-
rohia Spinoasa. A urmat cuvântul
primarului comunei Erbiceni,
Constantin Ivan, care [i-a mani-
festat bucuria pentru faptul c\ bi-
serica din Spinoasa are un nou
preot paroh, exprimându-[i `n
acela[i timp dorin]a de a sus]ine
pe viitor lucr\rile care mai sunt
de realizat la sfântul l\ca[ ocrotit
de Sf. Ap. Petru [i Pavel. Fostul
paroh de la Spinoasa, pr. Con-
stantin S\ndulache, a mul]umit
credincio[ilor care timp de [ase
ani l-au sprijinit `n activitatea
pastoral\, misionar\, administra-
tiv\ [i filantropic\. La final, pr.
nat pe ie[eni `n vechea ctitorie a
domnului Moldovei Grigore al II-
lea Ghica. Dac\, `n urm\ cu câte-
va secole, sfântul l\ca[ `mprej-
muit de un zid gros din c\r\mid\
era loc de odihn\ [i de relaxare
pentru domnitori, ast\zi, mica
ob[te de maici `nal]\ zi de zi ru-
g\ciuni c\tre Dumnezeu pentru
el `nsu[i, de sinea sa autentic\, `n
care se afl\ ca o pecete chipul [i
harul divin, cufundându-se `n
moartea spiritual\.
~n leg\tur\ cu originea p\cate-
lor [i a patimilor, reg\sim aceea[i
idee clar\ a P\rin]ilor duhovni-
ce[ti: `n timp ce virtutea [i faptele
bune izvor\sc din `mpreun\-lucra-
rea omului cu Dumnezeu, cu harul
divin, faptele rele, p\c\toase [i p\-
tima[e apar]in exclusiv omului, vo-
ii sale libere. Mai mult chiar, „p\-
catul sau patima - afl\m de la
Sfântul Ioan Sc\rarul - nu se afl\
`n fire `n chip natural. C\ci Dum-
nezeu nu e f\c\torul patimilor“.
Cauzele p\catelor suntem noi.
Cauza sa general\ nu este nici ispi-
ta diavolului, nici sl\biciunea tru-
pului, de[i acestea `l `nlesnesc, ci
„afec]iunea nera]ional\ a sufletu-
lui fa]\ de pl\cerea sim]urilor“. La
fel, Sfântul Marcu Ascetul spune
c\ adev\ratele cauze ale p\catelor
depind de noi `n[ine. Oricât de pu-
ternic\ ar fi ispita, consim]irea cu
ea [i apoi lucrarea p\catului ne
apar]in `n exclusivitate. P\catul
are, potrivit concep]iei sale, dou\
cauze: ne`mplinirea poruncilor [i
faptele rele personale, de dup\ Bo-
tez. {i amândou\ ne apar]in.
Luni, 11 ianuarie 2010, Nr. 7 (282), Anul II
Drago[ Ungureanu a mul]umit
~nalt Preasfin]itului P\rinte Teo-
fan, Arhiepiscopul Ia[ilor [i Mi-
tropolitul Moldovei [i Bucovinei,
pentru hirotonia `ntru diacon ca-
re a avut loc anul trecut, la M\-
n\stirea Pop\u]i din Boto[ani,
dar [i PS Calinic Boto[\neanul
pentru „timpul pre]ios acordat co-
munit\]ii parohiei Spinoasa“. „~l
asigur\m pe PS Calinic Boto[\-
neanul c\ inima comunit\]ii aces-
teia va bate pentru Hristos ca [i
pân\ acum“, a ad\ugat pr. Ungu-
reanu, care a ]inut s\ mul]umeas-
c\, de asemenea, autorit\]ilor lo-
cale [i credincio[ilor pentru tim-
pul pe care l-au petrecut `mpreu-
n\ `n sfânta biseric\. (C. CIOFU)
pacea lumii, pentru s\n\tatea
tuturor, pentru mântuirea sufle-
telor noastre. Credincio[ii care
au venit s\ se roage al\turi de ie-
rarhul lor `n biserica M\n\stirii
Frumoasa s-au `nchinat mai `n-
tâi la sfintele icoane [i la racla ce
ad\poste[te moa[tele a 12 sfin]i
din Biserica Ortodox\, adus\ de
Orice p\cat `ncepe printr-o c\-
dere a ra]iunii din adev\r [i prin
alunecarea vie]ii noastre `ntregi
`ntr-o direc]ie gre[it\, `ntr-o r\t\-
cire al\turi [i `mpotriva firii.
Sfântul Maxim M\rturisitorul
arat\ c\ prima form\ de manifes-
tare a p\catului este c\derea sau
abolirea ra]iunii din postul ei de
str\jer al sufletului. Facultatea
ra]ional\ a discernerii, precum [i
lucrarea duhovniceasc\ - a trezvi-
ei - sunt abolite.
Cu privire la felurile p\catelor,
experien]a duhovniceasc\ a P\-
rin]ilor filocalici `[i spune, [i de
aceast\ dat\, cuvântul. Ei nu teo-
retizeaz\ [i nu speculeaz\ asupra
unei probleme atât de practice,
existen]iale. Detaliile lor sunt
esen]iale, fundamentale pentru
to]i cei iubitori de frumuse]e du-
hovniceasc\, de sfin]enie.
Pornind de la `mp\r]irea sufle-
tului `n: ra]iune, iu]ime [i poft\,
Sfântul Ioan Damaschin vorbe[te
despre p\catele din ra]iune, pre-
cum: necredin]a, erezia, nebunia,
hula (blasfemia), `ncuviin]area
p\catelor n\scute din partea p\ti-
mitoare; despre p\cate ale iu]imii:
ura, pizma, uciderea, pomenirea [i
cugetarea la r\u; [i despre p\-
catele p\r]ii poftitoare, cum ar fi:
la M\n\stirea Diveevsk, din Ru-
sia. La stran\, corul alc\tuit din-
tr-un grup de maici [i credincioa-
se a oferit r\spunsurile liturgice,
transmi]=nd astfel credincio[ilor
prezen]i o parte din bucuria pe
care o au `ngerii `n timpul Sfintei
Liturghii.
~nceputul propov\duirii
Mântuitorului Hristos
La final, ~nalt Preasfin]itul
P\rinte Teofan a ]inut un cuvânt
de `nv\]\tur\ `n care a vorbit de-
spre „Lumina“ despre care scrie
Sf. Ap. Matei `n Evanghelia citi-
t\, ieri, `n cadrul Sfintei Litur-
ghii [i despre `nceputul propov\-
duirii Mântuitorului Iisus Hris-
tos. „Aceast\ «Lumin\» era Hris-
tos, Care S-a botezat `n Iordan,
Care a fost ispitit `n pustie [i Ca-
re a ajuns `n zona M\rii Galileei,
la Capernaum, `n ]ara lui Nefta-
lim [i Zabulon, doi dintre fiii pa-
triarhului Iacob. Sf. Ap. Pavel
spune `n Epistola citit\ ast\zi c\
Mântuitorul S-a coborât «pân\ la
l\comia pântecelui, be]ia, curvia,
iubirea de avu]ii, pofta de slav\
de[art\ [i de pl\ceri trupe[ti.
Sfântul Maxim M\rturisitorul
face distinc]ia `ntre p\catul cu
mintea [i cel cu fapta, iar Sfântul
Isaac Sirul face referire la p\cate-
le ce se fac din sl\biciune [i f\r\
voie, la cele f\cute din ne[tiin]\,
la cele f\cute cu voie [i la p\catul
generalizat - patima.
~n leg\tur\ cu fenomenologia
p\catului, adic\ privind modul de
declan[are [i manifestare a lui,
din faza de ispit\ [i pân\ la con-
cretizarea sau manifestarea lui ca
fapt\ sensibil\, adic\ `n leg\tur\
cu „teologia [i teomahia diavoli-
lor“, despre care vorbe[te Sfântul
Ioan Sc\rarul, ascetica filocalic\
d\ pre]ioase detalii de ordin du-
hovnicesc.
Potrivit scrierilor ascetice, p\-
catul trece, de la faza de ispit\ [i
pân\ la cea de patim\, prin mai
multe faze. Cu privire la num\rul
exact, clar al acestor faze, P\rin]ii
filocalici se exprim\ nuan]at.
Potrivit Sfântului Maxim, faze-
le p\catului sunt: atacul (momea-
la) sau pofta; deprinderea (habitu-
dinea) r\ului sau consim]irea, lu-
crarea, fapta sau s\vâr[irea.
Sfântul Ioan Damaschinul dez-
volt\ aceast\ schem\, insistând
asupra momentului de lupt\ [i
deliberare interioar\. Potrivit lui,
etapele, `n num\r de [apte, sunt
urm\toarele: momeala (atacul);
cele mai de jos ale p\mântului»,
adic\ pân\ la fiin]a uman\ cea
mai de jos, cea mai p\c\toas\,
pentru a-i oferi putere s\ se `n-
drepte spre `mp\r\]ia Lui. Mân-
tuirea noastr\ poate fi atins\
prin poc\in]\, dup\ cum a spus
Hristos: «Poc\i]i-v\, c\ci s-a
apropiat `mp\r\]ia cerurilor».
Omul se poate l\sa cuprins de
poc\in]\ `n aceea[i modalitate `n
care Dumnezeu-Omul Iisus Hris-
tos a `n]eles s\ vie]uiasc\ pe p\-
mânt. Omul care se las\ cuprins
de umilin]\ [i de smerenie tr\ie[-
te adev\rata poc\in]\“, a spus
IPS Teofan. Protos. Macarie
Enache, slujitor la M\n\stirea
Frumoasa, a mul]umit, `n nume-
le ob[tii de maici [i a credincio[i-
lor prezen]i, ~nalt Preasfin]itului
P\rinte Teofan pentru c\ a slujit
Sfânta Liturghie. „Aceast\ veni-
re a ~nalt Preasfin]iei Voastre es-
te a p\storului celui bun care ne-a
scos din staulul acestei m\n\s-
tiri pentru a ne duce spre o p\-
[une a Cuvântului lui Dumnezeu, CM
YK
din care s\ ne hr\nim sufletele.
Prezen]a haric\ a ~nalt Preasfin-
]iei Voastre ne `mb\rb\teaz\ `n
lupta noastr\ duhovniceasc\, iar
pentru credincio[ii din biseric\
nu poate s\ fie decât un prilej de
bucurie“, a m\rturisit protos.
Macarie. a
`nso]irea, lupta, patima, `nvoirea
(consim]irea), lucrarea [i robia.
Momeala este gândul adus
simplu `n minte de vr\jma[ul.
~nso]irea este primirea gându-
lui strecurat de vr\jma[, preocu-
parea de el [i convorbirea pl\cut\
a voii noastre cu el.
Patima este, potrivit Sfântului
Ioan Damaschinul, deprinderea
cu gândul strecurat de vr\jma[,
care se na[te din `nso]ire [i `nvâr-
tirea necontenit\ cu cuget\rii [i
`nchipuirii `n jurul lui.
Lupta este `mpotrivirea cuge-
t\rii la s\vâr[irea p\catului.
Patima este ducerea silnic\ [i
f\r\ voie a inimii st\pânite de
prejudecat\ [i de o `ndelungat\
obi[nuin]\.
~nvoirea este consim]irea cu
patima din gând.
Lucrarea este `mplinirea cu
fapta a gândului p\tima[.
~n general, tradi]ional\ a deve-
nit `n ascetica r\s\ritean\ lista
simplificat\ `n patru momente
generale: Momeala - ca gând sim-
plu sau icoan\ a ceva adus `n ini-
m\ `n chip `n]eleg\tor; `nso]irea -
sub forma convorbirii cu ceea ce
s-a ar\tat `n chip p\tima[ sau ne-
p\tima[ `n minte; consim]irea sau
`ncuviin]area - `nvoirea cu pl\ce-
re a sufletului, cu ceea ce s-a ar\-
tat; [i patima, ca deprindere [i
obi[nuin]\ rea a sufletului `n
practicarea p\catului. a
 CM
YK

Mar]i, 12 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 8 (1510) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

REVISTA PRESEI MONUMENTE FARMACIA VERDE

INTERNA}IONALE
Casa Melik, Plantele care
Stânca [i Leul cea mai veche calmeaz\
locuin]\ a Capitalei crizele biliare
PAGINA 16 PAGINA 4 PAGINA 15

Ce nu se [tie despre
aditivii din alimente basilica.ro
Societatea de consum ap\rut\ dup\ 1989 a
RELIGIOS
adus cu sine importuri masive de alimente, BOBOTEAZA ~N BISERICA
unele necunoscute rom=nilor. Odat\ cu NOASTR|: S\pt\m=na trecu-
acestea s-a declan[at [i o adev\rat\ psihoz\ t\, Biserica noastr\ a s\rb\-
torit Botezul Domnului. Ast-
despre pericolul E-urilor, al aditivilor fel, credincio[ii ortodoc[i s-au
gr\bit spre biserici [i m\n\s-
alimentari [i al altor componente din tiri din toat\ ]ara, pentru a
produsele alimentare, f\r\ a se cunoa[te `ns\ lua la casele lor Agheazma
mare, ce d\ vindecare sufle-
rolul acestora [i, mai ales, f\r\ ca oamenii s\ tului [i trupului tuturor celor
aib\ o minim\ educa]ie alimentar\. care se roag\ cu credin]\ ta-
re [i n\dejde nem\surat\.
Speciali[tii `n produse agroalimentare [i
Pagina 3
nutri]ioni[tii consider\ c\ este aproape
imposibil ca alimenta]ia modern\ s\ nu S|N|TATE
presupun\ utilizarea aditivilor, `ns\ trebuie „MÂNCARE PENTRU ZEI“: O
cunoscut\ emisiune de tele-
avut\ `n vedere o educa]ie a popula]iei viziune era intitulat\ „M\-
CM
YK

nânc deci exist“. Exist\, `n-

CM
privind rolul acestora [i efectele abuzului `n s\, [i o vorb\ mai veche, mai
YK
cazul anumitor alimente care con]in aditivi `n profund\, care spune „e[ti
ceea ce m\nânci“.
exces. Citi]i `n paginile 8-9
Pagina 6

POZA ZILEI
M\n\stirea Vodoca, a c\rei bi-
seric\ central\ este `nchinat\
Sf=ntului Leontie, este situat\ la
ie[irea din localitatea Vodoca, la o
distan]\ de doar patru kilometri
nord-vest de Strumica, Macedonia.
Este men]ionat\ pentru prima da-
t\ `ntr-un act al `mp\ratului bizan-
tin Vasile al II-lea, `n anul 1018. a
Leul se apreciaz\ spectaculos
Referin]a publicat\, ieri,
de BNR a coborât cu 2,96
bani fa]\ de [edin]a prece-
dent\, la 4,1383 lei/euro, re-
prezentând cota]ia minim\ a
ultimelor opt luni, pe fondul
sentimentului pozitiv din re-
giune, determinat de depreci-
erea dolarului. O referin]\
inferioar\ celei de ieri a fost
anun]at\ de BNR la 8 mai [i
a fost de 4,1380 lei/euro.
Pentru dolarul american,
banca central\ a anun]at o
paritate cu 6,54 bani mai re-
Cod portocaliu de inunda]ii pe
râurile Bega Veche, Timi[ [i Bârzava
Hidrologii au instituit Cod
portocaliu de inunda]ii pe râ-
ul Bega Veche, `n jude]ul Ti-
mi[, [i l-au prelungit pe cursu-
rile inferioare ale râurilor Ti-
mi[ [i Bârzava, avertizarea
fiind valabil\ pân\ ast\zi, la
ora 16:00.
dus\, de la 2,9143 lei/dolar la
2,8489 lei/dolar.
Aprecierea leului a `nce-
put `nc\ din primele minute
ale [edin]ei interbancare,
euro fiind cotat cu circa un
ban mai jos fa]\ de vineri, la
4,1520-4,1550 lei, evolu]ia
fiind `n linie cu cea a valute-
lor din regiune, care se `nt\-
resc dup\ ce dolarul a conti-
nuat s\ piard\ teren, ca ur-
mare a informa]iilor negati-
ve privind pia]a muncii din
SUA. a
De asemenea, Institutul
Na]ional de Hidrologie [i Gos-
pod\rirea Apelor a prelungit
Codul galben de inunda]ii, tot
pân\ ast\zi, la ora 16:00, pe
cursul inferior al Crasnei (ju-
de]ul Satu Mare), pe cursurile
inferioare ale Cri[ului Negru
[i Cri[ului Alb (jude]ul Arad),
pe cursul mijlociu al Bârzavei
[i pe cursurile inferioare ale
râurilor Bega Veche [i Bega
(`n jude]ul Timi[).
Potrivit aten]ion\rii tran-
smise de hidrologi, pe aceste
râuri se vor produce cre[teri
de debite [i niveluri cu de-
p\[iri ale cotelor de aten]ie
[i de inunda]ie. a
PAGINA AGRICULTORULUI
FERMIERII CER DOB+NZI DE
MAXIMUM 6% LA CREDITELE
AGRICOLE: Ministrul Agricul-
turii [i Dezvolt\rii Rurale a
avut o `nt=lnire cu reprezen-
tan]ii produc\torilor agricoli,
`n cadrul c\reia i-a anun]at
c\ va lua m\suri pentru o
mai bun\ transparen]\ `n
derularea PNDR.
Pagina 7
CULTUR|
CINEMATOGRAFIA ROMÂ-
NEASC| ~N PRESA INTERNA-
}IONAL|: De la decernarea
„Palme d’Or“, `n 2007, filmu-
lui „4, 3, 2“ al lui Cristian
Mungiu, cinematografia ro-
mâneasc\ a ap\rut drept
una dintre cele mai dinamice
[i mai originale.
Pagina 12

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Mar]i, 12 ianuarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

Dumnezeu a[teapt\ de la noi roade bune Totdeauna cuvântul nostru s\

„{i a intrat Iisus `n Ierusalim [i `n templu [i,
privind toate `n jur [i vremea fiind spre sear\,
a ie[it spre Betania cu cei doisprezece. {i a doua
zi, ie[ind ei din Betania, El a fl\mânzit. {i v\-
zând de departe un smochin care avea frunze, a
mers acolo, doar va g\si ceva `n el; [i, ajungând
la smochin, n-a g\sit nimic decât frunze. C\ci
nu era timpul smochinelor. {i, vorbind, i-a zis:
«De acum `nainte, rod din tine nimeni `n veac
s\ nu m\nânce». {i ucenicii Lui ascultau. {i au
venit `n Ierusalim. {i, intrând `n templu, a `n-
ceput s\ dea afar\ pe cei ce vindeau [i pe cei ce
cump\rau `n templu, iar mesele schimb\torilor
de bani [i scaunele vânz\torilor de porumbei le-
a r\sturnat. {i nu `ng\duia s\ mai treac\ ni-
meni cu vreun vas prin templu. {i-i `nv\]a [i le
spunea: «Nu este, oare, scris: Casa Mea cas\ de
rug\ciune se va chema, pentru toate neamuri-
le? Voi `ns\ a]i f\cut din ea pe[ter\ de tâl-
hari». {i au auzit arhiereii [i c\rturarii. {i c\u-
tau cum s\-L piard\. C\ci se temeau de El,
pentru c\ toat\ mul]imea era uimit\ de `nv\]\-
tura Lui. Iar când s-a f\cut sear\, au ie[it afar\
din cetate. Diminea]a, trecând pe acolo, au v\-
zut smochinul uscat din r\d\cini. {i Petru, a-
ducându-[i aminte, I-a zis: «~nv\]\torule, iat\
smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat». {i
r\spunzând, Iisus le-a zis: «Ave]i credin]\ `n
Dumnezeu. Adev\rat zic vou\ c\ oricine va zice
acestui munte: Ridic\-te [i te arunc\ `n mare, [i
nu se va `ndoi `n inima lui, ci va crede c\ ceea
ce spune se va face, fi-va lui orice va zice».“
(Marcu 11, 11-23)
***
{tim c\ Domnul Iisus Hristos este izvorul
dragostei [i al blânde]ii. {tim c\ El ne este spri-
jin [i mângâiere `n clipele de zbucium. Când ci-
tim `n Evanghelia de ast\zi despre blestemarea
smochinului neroditor [i alungarea negustori-
lor din Templul din Ierusalim, parc\ ne cuprin-
de un sentiment de dezam\gire. Oare ~l putem
vedea pe Mântuitorul blestemând [i apoi pu-
nând mâna pe bici [i izgonind din Templu pe cei
SF+NTUL ZILEI
fie precedat de o clip\ de t\cere
„Nu v\ face]i voi mul]i `nv\-
]\tori, fra]ii mei, [tiind c\ (noi,
`nv\]\torii) mai mare osând\
vom lua. Pentru c\ to]i gre[im
`n multe chipuri; dac\ nu gre-
[e[te cineva `n cuvânt, acela es-
te b\rbat des\vâr[it, `n stare s\
`nfrâneze [i tot trupul. Dar, da-
c\ noi punem `n gura cailor frâ-
ul, ca s\ ni-i supunem, ducem
dup\ noi [i trupul lor `ntreg. Ia-
t\ [i cor\biile, de[i sunt atât de
mari [i `mpinse de vânturi apri-
ge, sunt totu[i purtate de o câr-
m\ foarte mic\ `ncotro hot\r\[-
te vrerea cârmaciului. A[a [i
limba: mic m\dular este, dar cu
ce-[i aveau afacerile aici? S\ fim cu luare-amin- mari lucruri se f\le[te! Iat\ pu-
te, pedeapsa lui Dumnezeu este un mijloc de a ]in foc [i cât codru aprinde! Foc
`ndrepta lucrurile [i a le aduce `n bun\ rându- este [i limba, lume a f\r\dele-
ial\. De smochini neroditori e plin\ lumea; g\- gii! Limba `[i are locul ei `ntre m\dularele noastre, dar spurc\ tot trupul
sim la tot pasul exemple de nerodire [i de lips\ [i arunc\ `n foc drumul vie]ii, dup\ ce aprins\ a fost ea de fl\c\rile ghe-
a responsabilit\]ilor ce decurg de aici. Câ]i din enei. Pentru c\ orice fel de fiare [i de p\s\ri, de târâtoare [i de viet\]i
noi nu r\mânem la stadiul de doar bine-cres- din mare se domole[te [i s-a domolit de firea omeneasc\, dar limba, ni-
cut, dar lipsi]i de realiz\ri? Ne mul]umim cu meni dintre oameni nu poate s-o domoleasc\! Ea este un r\u f\r\ astâm-
pu]inul frunzelor, omi]ând sau ocolind bucuria p\r; ea este plin\ de venin aduc\tor de moarte. Cu ea binecuvânt\m pe
[i satisfac]ia rodului. ~n Templu, lucrurile au Dumnezeu [i Tat\l, [i cu ea blestem\m pe oameni, care sunt f\cu]i dup\
stat altfel. Cei de aici doar culegeau „roade“, asem\narea lui Dumnezeu. Din aceea[i gur\ ies binecuvântarea [i bles-
speculând buna credin]\ a `nchin\torilor. Erau temul. Nu trebuie, fra]ii mei, s\ fie acestea a[a.“ (Iacov 3, 1-10)
un fel de c\pu[e pe trupul Templului. Atmosfe-
ra nu mai era a unei case a Tat\lui ceresc, ci se- ***
m\na tot mai mult cu un bazar zgomotos. Deci
era nevoie de o vorb\ aspr\ [i de un bici pentru Sfântul Apostol Iacov descrie cu mult realism modul `n care omul fo-
a repune lucrurile pe f\ga[ul lor firesc. {i Dom- lose[te cuvântul [i porne[te `n aceast\ relatare afirmând c\ dintre toate
nul Hristos a f\cut acest lucru! Noi `n]elegem p\catele omenirii cel mai frecvent este „gre[eala `n cuvânt“. Poate de a-
c\ fiecare cre[tin este asemenea unui smochin ceea un stih din rug\ciunea Sfântului Efrem Sirul arat\ neputin]a omu-
care trebuie s\ aduc\ roade. Mai mult, fiecare lui de a opri aceast\ gre[eal\ [i se cere, cu mult\ insisten]\, ajutorul lui
dintre noi s\-[i `nfrumuse]eze sufletul, inima [i Dumnezeu: „Duhul gr\irii `n de[ert nu mi-l da mie“. P\rin]ii Patericului
via]a a[a cum `i st\ bine unui loca[ al lui Dum- rosteau pu]ine cuvinte, meditau mult pân\ exprimau chiar o singur\
nezeu. S\ nu uit\m c\ trupurile noastre sunt vorb\, ei tr\iau `n de[ertul pustiu, un loc f\r\ via]\ [i f\r\ c\r\ri, dar
temple ale Duhului Sfânt. (pr. Dumitru P|DU- nu voiau s\ „vorbeasc\ `n de[ert“, adic\ f\r\ rost [i f\r\ folos. Iar aceas-
RARU, Radio Trinitas) t\ nevoin]\, ca lipsire de mult\ vorbire, a f\cut pustiul
roditor, plin de via]\, loc `n care oamenii devin creatori
prin cuvântul `nv\]at din dialogul-rug\ciune cu Dum-
nezeu-Cuvântul. Ast\zi, când publicitatea a luat locul
ascezei, iar discursul se substituie rug\ciunii, `ncepem
s\ minimaliz\m importan]a cuvântului, uit\m c\ prin
Sfânta Muceni]\ Tatiana, diaconi]a rostire putem zidi sau sminti, folosi sau jigni pe cine-
Originar\ din Roma, Sfânta Tatiana a tr\it `n seco- va, ne putem umili sau sprijini unii pe al]ii. De[i vor-
lul al III-lea. Tat\l a fost consul, iar `n timpul `mp\ratu- be[te depre limba „pe care nimeni nu poate s\ o domo-
lui Alexandru Sever (222-235) a devenit [i diacon al Bi- leasc\“ [i care „poate arunca `n foc drumul vie]ii“,
sericii. Pentru c\ era cre[tin\, Tatiana a fost dus\ la `m- Sfântul Iacov nu ne interzice s\ vorbim, dar ne aten-
p\rat. Intrând cu `mp\ratul `n templul idolilor, la rug\- ]ioneaz\ s\ fim aten]i atunci când rostim. Cuvântul a
ciunea ei, au c\zut to]i idolii [i pentru aceasta a fost su- fost [i este cel mai important mod de comunicare, prin
pus\ la chinuri [i apoi i s-a t\iat capul. Capul ei se g\- el am primit vestea cea bun\ a Evangheliei, prin el ne
se[te `n Catedrala mitropolitan\ din Craiova, `n aceea[i rug\m [i cu ajutorul lui bucur\m pe cineva. Nu este
racl\ cu sfintele moa[te ale Sfântului Ierarh Nifon, pa- important s\ vorbe[ti, ci conteaz\ ce spui, iar ceea ce
triarhul Constantinopolului, [i ale Sfin]ilor Mucenici afirmi s\ confirmi `n via]a ta. Po]i binecuvânta [i po]i
Serghie [i Vah. blestema printr-o singur\ deschidere de gur\, de ace-
Tot ast\zi, Biserica face pomenirea Sfântului Muce- ea, `nainte de a articula cuvintele, este necesar s\ te
nic Petru Avesalonitul; a Sfântului Mucenic Mertie; a gânde[ti la consecin]e. Din aten]ionarea fragmentului
opt sfin]i mucenici din Niceea; a Sfintei Muceni]e Euta- apostolic de ast\zi [i din experien]a P\rin]ilor Pateri-
sia; a Cuviosului Ilie, f\c\torul de minuni; a Sfântului cului `nv\]\m c\ este bine ca totdeauna cuvântul nos-
Mucenic Teodor al Evhaitelor; a Cuvioasei Teodosia din tru s\ fie precedat de o clip\ de t\cere, care nu este o
Alexandria [i a Sfântului Mucenic Alexandru. simpl\ `ncetare a cuvintelor, ci o pauz\ care d\ sens
cuvintelor, care al\tur\ atitudinile de ac]iunile noas-
Mâine, Biserica face pomenirea Sfântului Ierarh Iacob tre, care leag\ cuvintele de fapte [i descoper\ cuvân-
din Nisibe [i a Sfin]ilor Mucenici Ermil [i Stratonic. a tul din fapt\. (Ciprian OLINICI, Radio Trinitas)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Irineu Protcenco -
pictorul cel pios
N\scut `n apropierea ora-
[ului Harkov din Ucraina, `n
anul 1888, a primit la botez
numele de Ivan. De mic a fost
atras de pictur\, pentru care
a urmat {coala de Arte din Ki-
ev, devenind apoi unul dintre
cei mai aprecia]i pictori biseri-
ce[ti din Ucraina. ~n vremea
Primului R\zboi Mondial a
luptat `n armata ]arist\, unde
[i-a pierdut un ochi. Dup\ de-
clan[area revolu]iei bol[evice,
pentru c\ era de origine no-
biliar\, s-a refugiat la Chi[i-
n\u singur, deoarece cei trei
copii ai s\i muriser\ de tifos,
iar so]ia `l p\r\sise. R\mas
f\r\ nici un sprijin material, a
pictat portretele mai multor
personalit\]i ale vremii, deve-
nind cunoscut pentru lucr\ri-
le sale. ~n iunie 1940 s-a refu-
giat din nou, peste Prut, fiind
ajutat la Bucure[ti de egume-
nul Schitului Darvari. P\rin-
tele Cleopa a fost cel care, cu
sprijinul unor oficiali din Mi-
nisterul Cultelor, i-a procurat
actele necesare [i l-a adus la
Sih\stria pentru a picta bise-
rica ref\cut\ a m\n\stirii.
A[a au fost aduse la Sih\stria
o serie de picturi care au `m-
podobit catapeteasma biseri-
cii, Protcenco pictând singur
timp de [ase ani (1947-1953).
La rug\mintea p\rintelui
Cleopa [i dup\ ce s-a rugat
mult la Maica Domnului,
Protcenco a pictat cele dou\
icoane cunoscute [i aflate `n
paraclisul Sih\striei: „Tângu-
irea Maicii Domnului“ [i „Ecce
homo“. Dup\ cum m\rturisea
p\rintele Paisie Olaru, Maica
Domnului i s-a ar\tat `n vis [i
i-a mul]umit pentru felul `n
care a pictat-o. Bolnav sever
de pl\mâni [i de inim\, [i sim-
]indu-[i aproape sfâr[itul,
Ivan Protcenco a cerut `n luna
august a anului 1953 s\ fie
c\lug\rit [i tuns „`n schima
cea mare“ cu numele de Iri-
neu, eveniment ce a avut loc
chiar lâng\ icoana Preacura-
tei pictate de el. A trecut la
cele ve[nice a treia zi dup\ c\-
lug\rie, la data de 23 august
1953. A fost `nmormântat `n
cimitirul m\n\stirii, `n spate-
le mormântului stare]ului
Ioanichie Moroi. (Adrian Ni-
colae PETCU)

RETROSPECTIV|
Boboteaza `n Biserica noastr\
S\pt\m=na trecut\,
Biserica noastr\ a
s\rb\torit Botezul
Domnului. Astfel,
continuând bucuria
prilejuit\ de marele
praznic al Na[terii
Domnului, credincio[ii
ortodoc[i s-au gr\bit
spre biserici [i
m\n\stiri din toat\ ]ara,
pentru a lua la casele
lor Agheazma mare, ce
d\ vindecare sufletului
[i trupului tuturor celor
care se roag\ cu
credin]\ tare [i n\dejde
nem\surat\.
Pe 6 ianuarie, la Catedra-
la patriarhal\ din Bucure[ti,
slujba Sfintei Liturghii [i a
Sfin]irii mari a apei a fost
s\vâr[it\ de Preafericitul
P\rinte Patriarh Daniel, `n-
conjurat de un ales sobor de
preo]i [i diaconi. Mii de cre-
dincio[i au urcat `n acea zi
Colina Patriarhiei. ~n cadrul
Sfintei Liturghii, ~ntâist\t\-
torul Bisericii noastre a ex-
plicat `n]elesurile duhovni-
ce[ti ale Evangheliei ce a
fost rânduit\ de Biseric\ s\
fie citit\ cu prilejul acestui
mare praznic, ar\tând c\
din aceasta reiese c\ Botezul
Domnului lumineaz\, funda-
menteaz\ [i este temelia bo-
tezului nostru cre[tin.
Dup\ citirea Rug\ciunii
amvonului `n cadrul Sfintei
Liturghii, Patriarhul nos-
tru, `nconjurat de `ntreg so-
borul slujitorilor, a mers `n
procesiune `n pia]eta din fa-
]a Catedralei, cântând tro-
parele specifice praznicului
Botezului Domnului [i Mân-
tuitorului nostru Iisus Hris-
tos. Aici a avut loc s\vâr[i-
rea Sfin]irii celei mari a a-
pei, iar la final Patriarhul
României a eviden]iat c\ ru-
g\ciunile slujbei Sfin]irii ce-
lei mari a apei arat\ c\ prin
sfântul botez ni se d\ruie[te
na[terea cea nou\, `nfierea
`n har [i libertatea de a fi cu
Dumnezeu pururea.
Boboteaza la Ia[i,
Craiova, Gala]i [i Br\ila
Cu prilejul s\rb\torii Bo-
tezului Domnului, slujba
Sfintei Liturghii de la Cate-
drala mitropolitan\ din Ia[i
a fost s\vâr[it\ de ~nalt
Preasfin]itul Teofan, Mitro-
politul Moldovei [i Bucovi-
nei, `nconjurat de un sobor
de preo]i [i diaconi. Peste
1.500 de credincio[i s-au ru-
gat mai `ntâi `n cadrul Sfin-
Mar]i, 12 ianuarie 2010
tei Liturghii din Catedrala
mitropolitan\. Dup\ rug\-
ciunea amvonului, `n sune-
tul cânt\rilor specifice, so-
borul a ie[it `n procesiune `n
fa]a catedralei, unde s-a ofi-
ciat slujba Aghezmei mari.
Praznicul Botezului Dom-
nului Hristos a fost `ntâm-
pinat la Catedrala mitropo-
litan\ „Sfântul Mare Muce-
nic Dimitrie“ din Craiova de
sute de credincio[i care au
participat la slujba Sfintei
Liturghii, oficiat\ de ~nalt
Preasfin]itul Irineu, Mitro-
politul Olteniei, [i de un nu-
meros sobor de preo]i [i dia-
coni. Dup\ s\vâr[irea Sfin-
tei Liturghii, Mitropolitul
Olteniei `mpreun\ cu cei-
lal]i slujitori au ie[it `n fa]a
Catedralei unde, pe un po-
dium special amenajat, au
oficiat slujba de sfin]ire ma-
re a apei.
Praznicul `mp\r\tesc al
Botezului Domnului nostru
Iisus Hristos a fost realizat
la Dun\rea de Jos prin s\-
vâr[irea Sfintei Liturghii ar-
hiere[ti `n Catedrala „Na[te-
rea Domnului“ din Br\ila de
c\tre IPS Arhiepiscop Casi-
an, `mpreun\ cu un sobor de
preo]i [i diaconi. Dup\ sluj-
b\, mul]imea de credincio[i
a pornit `n procesiune de pe
esplanada catedralei c\tre
faleza Dun\rii, unde a avut
loc sfin]irea Apei celei mari.
S\rb\toarea a continuat
la Gala]i, pe faleza Dun\rii,
`n fa]a bisericii voievodale
Precista, unde IPS Casian,
Arhiepiscopul Dun\rii de
Jos, al\turi de un sobor de
preo]i [i diaconi, a s\vâr[it
slujba de binecuvântare a A-
ghezmei mari. Autorit\]ile
locale au preg\tit, cu ocazia
acestui eveniment, lansarea
Pânzarului Moldovenesc
„{tefan cel Mare“, de pe
puntea c\ruia ~nalt Preas-
fin]ia Sa a aruncat tradi]io-
nala cruce pentru a fi recu-
perat\ de tinerii credincio[i.
R=mnicu V=lcea,
Drobeta-Turnu Severin
[i Giurgiu
La Catedrala arhiepisco-
pal\ din Râmnicu Vâlcea,
slujba Sfintei Liturghii a fost
s\vâr[it\ de Preasfin]itul E-
milian Lovi[teanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei Râm-
nicului, `nconjurat de un so-
bor de preo]i [i diaconi sluji-
tori ai catedralei.
Dup\ Sf=nta Liturghie, ar-
hiereul, `mpreun\ cu soborul
Catedralei, a s\vâr[it slujba
de sfin]ire a Aghezmei mari
pe o scen\ special amenajat\
pe platoul din fa]a Catedralei
arhiepiscopale.
~n ziua pr\znuirii Botezu-
lui Domnului, la Drobeta-
Turnu Severin, dup\ Sfânta
Liturghie, ierarhul, preo]ii [i
credincio[ii au mers `n proce-
siune de la toate bisericile
din municipiu spre portul du-
n\rean, pentru slujba sfin]i-
rii Aghezmei mari, potrivit
site-ului Episcopiei Severinu-
lui [i Strehaiei.
~n drumul lor, toate grupu-
rile de credincio[i s-au `ntâl-
nit cu grupul care a pornit de
la Catedrala episcopal\, al\-
turi de PS Nicodim, Episco-
pul Severinului [i Strehaiei.
~n port, `ntr-un loc special a-
menajat, slujba sfin]irii A-
ghezmei celei mari a fost s\-
vâr[it\ de Episcopul Nico-
dim, care a binecuvântat [i a-
pele Dun\rii. Dup\ Sf=nta
Liturghie arhiereasc\, mul]i-
mea de credicio[i, `mpreun\
cu PS Ambrozie al Giurgiu-
lui, a pornit `n procesiune din
fa]a Catedralei episcopale c\-
tre portul dun\rean Giurgiu,
unde, `ntr-un loc special ame-
najat, s-a s\vâr[it slujba de
sfin]ire a Aghezmei mari. La
final, potrivit tradi]iei, epis-
copul a aruncat sfânta cruce
`n apa fluviului Dun\rea, iar
unul dintre tinerii cre[tini
prezen]i a ridicat-o din ap\,
Actualitatea religioas\ 3
primind `n dar o icoan\ a
Mântuitorului.
Tulcea, Caransebe[
[i Stockholm
La bisericile parohiale din
municipiul Tulcea, `ncepând
cu primele ore ale dimine]ii
de 6 ianuarie s-a oficiat Sfân-
ta Liturghie, apoi slujba A-
ghezmei celei mari, dup\ ca-
re grupurile formate la bise-
ricile centrale din ora[ au
pornit c\tre Catedrala epis-
copal\ „Sfântul Nicolae“, de
unde, la ora 12:30, o procesiu-
ne major\ format\ aici a a-
juns la ora 13:00 la nava Re-
publica sta]ionat\ pe faleza
Dun\rii, unde s-a oficiat sluj-
ba Aghezmei celei mari. Pro-
cesiunea a fost condus\ de E-
piscopul Visarion.
~n Episcopia Caransebe[u-
lui, la praznicul Botezului
Domnului, Preasfin]itul Epis-
cop Lucian a s\vâr[it Sfânta
Liturghie arhiereasc\ [i Sfin-
]irea mare a apei `n ora[ul
Moldova Nou\, `nconjurat de
un sobor de preo]i [i diaconi.
De praznicul Botezului
Domnului, s-a organizat o
procesiune `n apropierea bi-
sericii parohiei ortodoxe ro-
mâne „Adormirea Maicii
Domnului“ din Stockholm, la
marginea lacurilor care au ie-
[ire la Marea Baltic\, unde s-
a s\vâr[it slujba de sfin]ire a
apei [i au fost binecuvânta]i
credincio[ii cu Agheazm\ ma-
re. La final, potrivit tradi]iei
ortodoxe, PS Macarie a arun-
cat sfânta cruce `n ap\, aceas-
ta fiind ridicat\ de unul dintre
cei doi enoria[i din comunitate
care au intrat `n ap\ pentru a
`mplini acest gest liturgic, pri-
mind fiecare din partea epis-
copului câte o icoan\.
De praznicul Botezului
Domnului, `n toate parohiile
din Episcopia Ortodox\ Româ-
n\ din Ungaria a fost s\vâr[i-
t\ rânduiala Sfin]irii mari a a-
pei, dup\ Sfânta Liturghie. a
PE SCURT
Chiriarhul Aradului,
`n rug\ciune
cu [i pentru copii
~n Duminica de dup\ Botezul
Domnului, pe 10 ianuarie, IPS Ti-
motei, Arhiepiscopul Aradului, a
oficiat Sfânta Liturghie `n para-
clisul cu hramul „Sfântul Ierarh
Nicolae“ situat la demisolul cate-
dralei ar\dene, acolo unde au fost
prezen]i aproximativ 100 de copii,
`nso]i]i de p\rin]ii lor, informeaz\
Basilica. ~nalt Preasfin]ia Sa a
dorit astfel s\ fie al\turi de cei
mai mici dintre credincio[ii cate-
dralei ar\dene care, `ncepând de
la s\rb\toarea Sfântului Nicolae
a anului trecut, au propriul l\ca[
de rug\ciune [i de `mp\rt\[ire cu
Hristos prin cuvânt [i prin Sfânta
~mp\rt\[anie, informeaz\ Arhie-
piscopia Aradului. Momentul ales
a fost unul deosebit, fiind `n vre-
mea praznicului Botezului Dom-
nului [i, totodat\, `n Duminica
~nceputului propov\duirii Mântu-
itorului, motiv pentru care chiri-
arhul le-a adresat copiilor [i tine-
rilor prezen]i câteva cuvinte de
`ndemn la ascultarea [i `mpli-
nirea cuvântului lui Dumnezeu,
dup\ modelul lui Hristos ~nsu[i,
de a `ncepe Noul An mai aproape
de Dumnezeu [i de a fi cumin]i,
rugându-L pe Tat\l Ceresc s\ le
ajute `n tot ceea ce vor s\vâr[i
acas\, la [coal\ [i `n biseric\.
Misiune chiriarhal\
`n parohiile din
Protopopiatul Oravi]a
~n Duminica de dup\ Botezul
Domnului, Preasfin]itul Lucian,
Episcopul Caransebe[ului, s-a
aflat `n mijlocul credincio[ilor din
parohia R\c\jdia, Protopopiatul
Oravi]a. Chiriarhul a s\vâr[it
slujba de resfin]ire a bisericii
parohiale cu hramul „Adormirea
Maicii Domnului“, care a suferit
ample lucr\ri de renovare [i `n-
frumuse]are `n exterior, apoi
Sfânta Liturghie arhiereasc\, al\-
turi de un numeros sobor de pre-
o]i [i diaconi, informeaz\ Biroul
de Pres\ al Episcopiei Caransebe-
[ului. La Sf=nta Liturghie au par-
ticipat numero[i credincio[i, tineri
`mbr\ca]i `n costume na]ionale,
dar [i Fanfara comunit\]ii româ-
ne[ti din Debrecen, Serbia. Comu-
nitatea ortodox\ român\ din De-
brecen este `nfr\]it\ cu parohia
R\c\jdia, drept urmare oamenii
au dorit a fi p\rta[i la bucuria
fra]ilor lor din ]ar\, prin partici-
parea la acest eveniment istoric
pentru comuna R\c\jdia. La mo-
mentul cuvenit, ierarhul a ]inut
un cuvânt de `nv\]\tur\, dup\
care i-a fost decernat titlu de ce-
t\]ean de onoare al comunei R\-
c\jdia de c\tre prim\ria comunei.
La final, to]i credincio[ii prezen]i
au primit anafor\ [i binecuvânta-
rea ierarhului, dup\ care au par-
ticipat la agapa dragostei fr\]e[ti,
oferit\ de parohie cu prilejul aces-
tui fericit eve-niment. ~n dup\
amiaza aceleia[i zile, Episcopul
Caransebe[ului a poposit `n mi-
jlocul credincio[ilor din parohia
Vr\niu], din Protopopiatul Ora-
vi]a. Localitatea Vr\niu] este ate-
stat\ documentar `n anul 1690 [i
este situat\ `n sud-vestul jude-
]ului Cara[-Severin, `n apropierea
grani]ei cu Serbia. Ierarhul a ofi-
ciat slujba Vecerniei, `n biserica
parohial\ cu hramul „Na[terea
Maicii Domnului“, al\turi de un
sobor de preo]i [i diaconi. Dup\
slujb\, Episcopul Lucian a purtat
discu]ii cu credincio[ii [i a vizitat
casa parohial\. a
 CM
YK

4 Monumente Mar]i, 12 ianuarie 2010

Casa Melik, cea mai veche locuin]\ a Capitalei

Mul]i bucure[teni trec zilnic pe lâng\ ea. Cei mai
mul]i `nainteaz\ absen]i, preocupa]i doar de
gândurile lor. Al]ii o privesc `n treac\t, atra[i de
impetuozitatea sa. Casa Melik de pe strada
Sp\tarului, nr. 22, din cartierul armenesc, este cea
mai veche cl\dire civil\ din Bucure[ti. ~n mod
fericit, dat fiind anul construc]iei - 1760, [i-a
p\strat forma original\. Casa cu nume exotic -
Melik - este ast\zi sediul Muzeului „Theodor
Pallady“, un loc cu adev\rat valoros, pe care prea
pu]ini au curiozitatea s\-l descopere.

de Raluca BRODNER
~nc\ de la intrare, casa pri-
me[te pe oricine, binevoitoare,
sub o bolt\ de ramuri desfrunzi-
te, la fel ca [i gr\dina adormit\,
din care `[i mai p\streaz\ ver-
ticalitatea doar arbu[tii deco-
rativi. Ceea ce `i d\ un aer au-
tohton, inspirat de stilul româ-
nesc, sunt cerdacul, odat\ des-
chis, acum protejat cu sticl\, [i
acoperi[ul cu strea[in\ lat\. Ar-
hitectura casei, interiorul s\u
cu obiecte de art\, adev\rate
piese de colec]ie, mobilierul rafi-
nat [i tablourile valoroase, toate
vorbesc de la sine. Prezen]a ghi-
dului nici nu mai este necesar\,
dac\ [tii s\ prive[ti `n lini[te.
S\ ascul]i pulsul interior al ca-
sei, ast\zi, muzeu.
Casa cu pove[ti
Numele celei mai b\trâne lo-
cuin]e a Bucure[tiului se trage
de la arhitectul Iacob Melik, a-
CM
YK utorul lucr\rii L’Orient devant
L’Occident, cel care i-a acordat
o aten]ie deosebit\ cât timp a
fost proprietar. Arhitectul Me-
lik este doar unul dintre perso-
najele influente, multe dintre e-
le figuri istorice, care [i-au g\-
sit ad\post `n casa din vechiul
cartier al armenilor. De pild\,
`n perioada pa[optist\, aici [i-
au g\sit sc\parea cei mai de
seam\ reprezentan]i ai revolu-
]iei, precum Ion Heliade R\du-
lescu, Ion Br\tianu, C. A. Roset-
ti. Este [tiut c\ `n acea perioa-
d\ Bucure[tiul subteran era
mult mai bine organizat decât
cel de suprafa]\, fapt pentru ca-
re, `nc\ de atunci, exista con-
vingerea c\ pivni]ele Casei Me-
lik [erpuiesc pe sub p\mânt pe
distan]e de kilometri `ntregi.
Revenind la proprietarul
Melik, documentele vremurilor
arat\ c\ `n 1948 acesta pleac\
`n exil. Se `ntoarce abia dup\
nou\ ani. Hot\r\[te s\-[i recu-
pereze casa, pe care o repar\, [i
`n care se mut\ `mpreun\ cu
Theodor Pallady,
Autoportret
so]ia sa, Ana. Cei doi so]i vor lo-
cui aici pân\ la sfâr[itul zilelor.
Dup\ moartea acestora, din lip-
s\ de mo[tenitori direc]i, casa
devine azil pentru femeile ar-
mene s\race.
Salvarea
A fost zadarnic\ interven]ia
unui nepot de frate, Eugen
Melik, care, de[i ob]ine propri-
etatea pe o perioad\ scurt\ de
timp, o pierde `n favoarea co-
munit\]ii armene, ce o trans-
form\ `n azil (perioada 1921-
1947). Timp de 20 de ani, fa-
milii de chiria[i, unii mai ne-
glijen]i [i mai dezinteresa]i de-
cât al]ii, [i-au g\sit ad\post
temporar sub acoperi[ul b\-
trânei case, fapt care a dus la
deteriorarea locuin]ei.
Ca urmare a interven]iei din
1960 a so]ilor Serafina [i
Gheorghe R\ut, care doneaz\
colec]ia Theodor Pallady, Casa
Melik este salvat\. Odat\ rea-
bilitat\ [i p\str\toare a dou\
colec]ii de art\ impresionante -
cea a pictorului român [i cea a
so]ilor R\ut -, locuin]a din stra-
da Sp\tarului nr. 22 este tot
mai vizitat\.
Un simbol
Ast\zi, doar acei vizitatori
care au r\bdare [i caut\ cu tot
dinadinsul locurile frumoase a-
le capitalei, cu adev\rat im-
pregnate de istorie, art\ [i pasi-
une, p\[esc pragul Casei Melik.
Sunt pu]ini ace[ti vizitatori,
dar buni, mai ales dac\ avem `n
vedere prezen]a `n acest spa]iu
cu totul deosebit a copiilor. Din
dorin]a de a dezvolta imagina-
]ia [i creativitatea celor mai
mici dintre vizitatori, precum [i
de a-i familiariza cu mediul
muzeal, s\pt\mânal se organi-
zeaz\ {coala de sâmb\t\, un
program `n cadrul c\ruia se
predau cursuri de ini]iere `n ar-
tele plastice pentru pre[colari [i
elevii din ciclul primar.
Pentru cei interesa]i, muzeul
se afl\ `n apropiere de Biserica
Armeneasc\ [i poate fi vizitat din
mai pân\ `n septembrie `ntre o-
rele 11 [i 19, iar din octombrie
pân\ `n aprilie `ntre orele 10 [i
18. Pre]ul unui bilet este de cinci
lei. Casa Melik este `nchis\ pu-
blicului `n zilele de luni [i mar]i.
Muzeul
„Theodor Pallady“
Dup\ o perioad\ de jum\ta-
te de an, timp `n care au avut
Un spa]iu impregnat de istorie, art\ [i pasiune
Casa Melik, ast\zi Muzeul „Theodor Pallady“
loc lucr\ri de reamenajare [i de
restaurare a operelor de art\,
Muzeul „Theodor Pallady“ este
din nou deschis publicului. Cei
interesa]i pot vizita periodic, `n
serii tematice, colec]ia so]ilor
Serafina [i Gheorghe R\ut, ca-
re con]ine câteva pânze semna-
te de Theodor Pallady, precum
[i peste 800 de desene [i gra-
vuri ale marelui pictor român,
reprezentative pentru perioada
lui parizian\. Colec]ionarul
Gheorghe R\ut, director al fili-
alei B\ncii Marmorosch Blank
din Paris, a fost prietenul [i ad-
miratorul lui Theodor Pallady.
R\ut a p\strat desenele [i pic-
turile artistului din atelierul lo-
cuin]ei `n care acesta l-a g\zdu-
it la Paris, pe care le-a donat
statului român la sfâr[itul ani-
lor ‘60, `mpreun\ cu propria co-
lec]ie de art\. Colec]ia so]ilor
R\ut mai cuprinde pictur\ eu-
ropean\ din secolele al XVI-lea
- al XIX-lea (francez\ - Lubin
Baugin, Edmond Aman Jean,
Carolus Duran, olandez\ - Jan
van de Capelle, englez\, spani-
ol\, româneasc\), sculptur\ an-
tic\ greco-roman\, egiptean\,
indian\, dar [i sculptur\ renas-
centist\ italian\ [i francez\,
textile, piese de mobilier, cera-
mic\ oriental\ [i alte obiecte de
art\ decorativ\. Conform spe-
ciali[tilor, colec]ia atât de di-
vers\ este o mostr\ sugestiv\ a
colec]ionismului românesc [i e-
uropean de la sfâr[itul secolu-
lui al XIX-lea [i `nceputul seco-
lului al XX-lea.
Un Maestru emerit
al artei
Micu]ul Theodor se na[te `n
aprilie 1871, la Ia[i, `n familia
lui Ioan [i a Mariei Pallady.
Copil\ria [i-o petrece la mo[ia
de la Perieni (Tutova), dar [i
la Ia[i, pân\ când este nevoit
s\ mearg\ la Bucure[ti pentru
a urma cursurile liceului
„Sfântul Gheorghe“. Dup\ ce
studiaz\ ingineria la Politeh-
nica din Dresda (1887-1889),
pleac\ `n Fran]a, unde se `n-
scrie la Académie des Beaux-
Arts. ~n acela[i timp, lucreaz\
`n atelierul lui Jean Arman.
~n 1892, intr\ `n atelierul lui
Gustave Moreau, unde va avea
colegi pe Henri Matisse, care `i
va deveni mai târziu bun prie-
ten, pe Georges Rouault [i pe
Albert Marquet. Urmeaz\ cur-
surile de la clasa lui Puvis de
Chavannes.
~n 1904, se `ntoarce `n ]ar\
[i expune la Ateneul Român [i
la Saloanele Oficiale. Deschide
mai multe expozi]ii personale
la Paris, pân\ `n anul 1940.
De asemenea, expune la Bie-
nala din Vene]ia `n anii 1924,
1940 [i 1942.
Influen]at de propriile reflec-
]ii asupra picturii medievale ro-
mâne[ti [i de pictura lui Cézan-
ne, Pallady pune un accent pre-
dilect `n pictura sa pe natura
moart\. Cât prive[te peisajele
sale din perioada parizian\,
pictorul alege locurile din veci-
n\tatea Senei.
Ca o `ncununare a activit\]ii
sale, la momentul anivers\rii a
peste opt decenii de existen]\,
`n 1956, artistul prime[te titlul
de Maestru emerit al artei, iar
`n cinstea evenimentului este
organizat\ o expozi]ie retros-
pectiv\ „Theodor Pallady“. a

CM
YK

Aloca]ie de 350 de lei pentru nou-n
n\scu]i, `n locul trusoului
Mamele ar putea primi o alo-
ca]ie `n locul trusoului, `n valoa-
re 350 de lei, pentru fiecare nou-
n\scut, inclusiv pentru cei n\s-
cu]i mor]i sau deceda]i ulterior
na[terii, potrivit unui proiect de
ordonan]\ de urgen]\ publicat
pe pagina de internet a Ministe-
rului Muncii.
Legea care prevede acordarea
de trusouri pentru nou-n\scu]i a
fost instituit\ `n decembrie 2006
Un sfert dintre fermieri, sanc]iona]i
pentru nerespectarea condi]iilor agricole
a ~n perioada iernii, terenul arabil trebuie s\ fie acoperit cu culturi de toamn\ [i/sau s\ r\mân\
nelucrat dup\ recoltare pe cel pu]in 20% din suprafa]a arabil\ total\ a fermei
a Sanc]iunile primite de c\tre fermieri au fost de 1% din totalul sumei de plat\
pentru 1.981 de fermieri, 3% pentru 47 de fermieri, 2 fermieri fiind sanc]iona]i cu 5% a
Un num\r de 3.156 de fer-
mieri, reprezentând 26% din
totalul celor controla]i pentru
respectarea Bunelor Condi]ii
Agricole [i de Mediu (GAEC),
au fost depista]i cu nereguli,
potrivit unui comunicat al
Agen]iei de Pl\]i [i Interven]ie
pentru Agricultur\ (APIA).
~n perioada iernii, terenul a-
rabil trebuie s\ fie acoperit cu
culturi de toamn\ [i/sau s\ r\-
mân\ nelucrat dup\ recoltare
pe cel pu]in 20% din suprafa]a
arabil\ total\ a fermei.
~n cazul neconformit\]ilor
cauzate de neglijen]\, reduce-
rea sumei de plat\ se face `n
baza unui coeficient ce variaz\
de la 1 la 5 procente din suma
total\ la care este `ndrept\]it
fermierul, pentru fiecare con-
di]ie nerespectat\.
Sanc]iunile primite de c\-
tre fermieri au fost de 1% din
totalul sumei de plat\ pentru
1.981 de fermieri, 3% pentru
47 de fermieri, 2 fermieri fi-
ind sanc]iona]i cu 5%.
~n cadrul Campaniei SAPS
2008, controlul la fa]a locului
s-a desf\[urat pe un e[antion
de 12.081 de fermieri. E[anti-
onul a fost stabilit pe criteriul
zonelor de risc, conform regu-
lamentelor comunitare.
10.137 de fermieri au
fost depista]i cu nereguli
Fermierii care au depus ce-
reri de plat\ pentru schemele
de sprijin financiar pe suprafa-
]\ sunt obliga]i s\ respecte Bu-
nele Condi]ii Agricole [i de Me-
diu (GAEC).
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROMÂNII SUNT PESI-
MI{TI ~N PRIVIN}A {OMAJU-
LUI: Vest-europenii, `n special
francezii, sunt printre cei mai
pesimi[ti cet\]eni `n leg\tur\ cu
evolu]ia [omajului [i a economi-
ei, potrivit unui sondaj. ~n timp
ce 51% dintre persoanele intervi-
evate se a[teapt\ la cre[terea [o-
majului (fa]\ de 25% care prezic
o sc\dere, 20% stabilitate [i 4%
nu au exprimat nici o opinie),
propor]ia cre[te la 68% `n Euro-
pa de Vest [i la 82% `n Fran]a.
Cet\]enii germani (69%) [i brita-
nici (65%) se situeaz\ `n media
Mar]i, 12 ianuarie 2010
[i prevede c\ to]i copiii nou-n\s-
cu]i beneficiaz\ de produse con-
stând `n haine, lenjerie [i produ-
se pentru `ngrijire, `n valoare de
150 de lei.
Având `n vedere c\ sunt regle-
mentate dou\ presta]ii sociale
care sunt destinate aceluia[i
scop, respectiv sprijinirea familii-
lor `n care se nasc copii, [i ]inând
cont de faptul c\ se realizeaz\
cheltuieli administrative duble
Controalele GAEC 2 se de-
ruleaz\ `n cazul lucr\rilor so-
lului pe terenul arabil cu pan-
ta mai mare de 12%, cultivat
cu plante pr\[itoare. ~n urma
controalelor din cadrul GAEC
2, 2.037 de fermieri (57,67%)
din totalul celor controla]i au
fost depista]i cu nereguli,
sanc]iunile primite fiind de 1%
din totalul sumei de plat\ pen-
tru 1.464 de fermieri, 3% pen-
tru 5 fermieri, un fermier fiind
sanc]ionat 5%.
Situa]ia general\ rezultat\
`n urma controlului la fa]a lo-
cului derulat `n Campania SAPS
european\. Num\rul celor care
se a[teapt\ la o cre[tere a [oma-
jului este mai mic `n ]\rile din
America Latin\ (36%), din Ori-
entul Mijlociu (39%) [i din cen-
trul [i estul Europei (41%).
a PRODUC|TORII CER
AMÂNAREA APLIC|RII CO-
DULUI DE BUNE PRACTICI:
Termenele de plat\ a produselor
sunt prea mici [i pot duce la sc\-
derea comenzilor, spun produc\-
torii. De exemplu, pentru produ-
sele proaspete, plata se face `n
termen de 12 zile, iar pentru cele
congelate, `n maximum 20. Co-
CM
YK
pentru asigurarea celor dou\
presta]ii, se impune modificarea
actelor normative men]ionate [i
instituirea unei singure aloca]ii
destinate na[terii copilului, se
mai arat\ `n proiect.
Aloca]ia prev\zut\ se acord\
o singur\ dat\ pentru fiecare co-
pil n\scut, dac\ cererea este de-
pus\ `n termen de maximum 12
luni de la na[terea copilului. De
asemenea, aloca]ia se poate acor-
2008 arat\ c\, din totalul de
fermieri verifica]i, 10.137 au
fost depista]i cu nereguli. Din-
tre ace[tia au fost sanc]iona]i
cu o reducere de 1% un num\r
de 3.309 fermieri, de 3% un nu-
m\r de 62 de fermieri, `n timp
ce pentru 10 fermieri suma to-
tal\ a fost redus\ cu 5%.
~n func]ie de amploarea,
gravitatea, persisten]a [i re-
petarea neconformit\]ilor
constatate, la suma total\ r\-
mas\ de plat\ se aplic\ redu-
ceri. Aplicarea sanc]iunii pen-
tru nerespectarea GAEC se
face la suma de plat\ calcula-
dul elimin\ [i diminueaz\ unele
taxe de raft, dar scurteaz\ ter-
menele de plat\ pentru produse-
le vândute `n hipermarketuri.
a DISPONIBILIZ|RI LA
RAFO ONE{TI: Peste 800 de an-
gaja]i ai Rafo One[ti [i-ar putea
pierde slujbele din cauza situa]i-
ei juridice incerte a societ\]ii, se
arat\ `ntr-un comunicat al sindi-
catului societ\]ii, Rafinorul
One[ti. De[i Rafo [i-a `ndeplinit
obliga]iile contractuale, judec\-
torul sindic nu a judecat toate li-
tigiile `n cauz\, astfel `ncât pla-
nul de reorganizare al companiei
CM
YK
da reprezentantului legal al co-
pilului atunci când mama nu es-
te `n situa]ia de a beneficia de
acest drept. Proiectul mai preve-
de ca valoarea aloca]iei s\ fie in-
dexat\ prin hot\râre a guvernu-
lui. Potrivit actului normativ, au
dreptul la aloca]ie pentru na[te-
rea copilului atât cet\]enii ro-
mâni, cât [i cet\]enii str\ini sau
apatrizi cu domiciliul sau, dup\
caz, re[edin]a `n România. a
t\ f\r\ sanc]iuni, dac\ fermi-
erul nu mai are alte sanc]iuni
cauzate de nerespectarea cri-
teriilor de eligibilitate.
Pentru nerespectarea in-
ten]ionat\, coeficientul este
de 20% din totalul sumei, da-
c\ fermierului nu i-au fost
calculate alte sanc]iuni. To-
tu[i, APIA poate s\ decid\
cre[terea procentului de pe-
nalizare pân\ la 100% din su-
ma total\ acolo unde este ca-
zul, pe baza evalu\rii din ra-
portul de control, potrivit re-
gulamentelor Comisiei Euro-
pene. a
nu poate fi `nchis. Fa]\ de aceas-
t\ procedur\ de amânare a fina-
liz\rii procesului Rafo, investito-
rul, administratorul [i salaria]ii
nu au c\i de atac [i nu se pot
ap\ra, pe de o parte, iar situa]ia
a condus la retragerea b\ncilor
din discu]iile cu Rafo privind
contractarea unor `mprumuturi
[i la sistarea discu]iilor cu mari
grupuri de afaceri interesate di-
rect `n continuarea [i dezvolta-
rea proiectului Rafo. a
Pagin\ realizat\ de
Silviu DASC|LU
Economic 5
PE SCURT
F\r\ concediu f\r\
plat\ `n 2010
Bugetarii nu vor mai intra `n con-
cediu f\r\ plat\ `n 2010, a de-
clarat ministrul Economiei,
Adriean Videanu. „Solu]ia de
anul trecut a fost una conjunc-
tural\, propus\ de Ministerul
Finan]elor pentru a reduce chel-
tuielile salariale `n sectorul buge-
tar. Datorit\ `nghe]\rii salariilor
`n sectorul bugetar nu mai este
nevoie de o astfel de m\sur\ `n
acest an“, a spus Videnau. ~n
ceea ce prive[te restructurarea
sectorului, ministrul Economiei a
subliniat c\ este un proces efi-
cace, deoarece to]i avem obliga]ia
s\ restructur\m cheltuielile pu-
blice. „Dau exemplu ministerul
meu. Din 900 de oameni vor r\-
mâne 750. Sunt departamente,
direc]ii care se suprapun `n com-
peten]e [i nu are nici un sens s\
le ]inem“, a mai ad\ugat
Videanu. ~n ultimele dou\ luni
ale anului 2009, bugetarii au fost
nevoi]i s\ r\mân\ 10 zile `n con-
cediu f\r\ plat\, ceea ce a dus la
economii de 1,3 miliarde de lei.
Dacia a vândut de
dou\ ori mai mult
`n Germania decât
`n România
Dacia a reu[it s\ vând\ de dou\
ori mai multe ma[ini `n Ger-
mania decât `n România, anul
trecut. Explica]ia este simpl\: `n
cadrul Programului „Rabla“ din
Germania, prima de casare a fost
de 2.500 de euro, iar la noi, de
doar 900 de euro. Este pentru
prima dat\ când produc\torul
român livreaz\ mai multe ma[ini
pe pia]a extern\ decât pe cea au-
tohton\. ~n 2009, Dacia a vândut
`n România aproape 45.000 de
ma[ini, iar `n Germania 85.000.
Ma[ina autohton\ s-a vândut
bine [i `n Fran]a. 61.000 de uni-
t\]i au ie[it pe poarta uzinei de
la Mioveni [i au luat drumul
Fran]ei. Tot `n 2009, `n Italia s-
au vândut aproximativ 21.000 de
ma[ini, marca Dacia. Construc-
torul român a produs `n 2009
circa 300.000 de automobile.
Programul „Rabla“
are 228 milioane
de lei `n 2010
Suma alocat\ pentru Programul
„Rabla“ din 2010 este de 228 mili-
oane de lei, iar Administra]ia
Fondului de Mediu (AFM) va or-
ganiza `n perioada 15-28 ianuarie
sesiunea de validare a produc\to-
rilor din acest program de stimu-
lare a `nnoirii parcului auto,
potrivit datelor Administra]iei.
Astfel, num\rul de ma[ini care ar
trebui scoase din uz `n acest an
este de 60.000. „Dup\ aprobarea
bugetului na]ional [i a bugetului
fondului de mediu, sper c\ la 15
ianuarie va fi demarat progra-
mul. ~n prezent sunt 228 mili-
oane de lei, dar suma poate fi
m\rit\ dac\ va exista cerere“, a
spus Borbely. Un tichet valoric
este de 3.800 de lei, iar o persoa-
n\ fizic\ poate da cel mult trei
tichete pentru cump\rarea unei
ma[ini noi. a
Cursul valutar
12.01.2010
Dolar SUA 2,8489
Euro 4,1383
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
La ce sunt bune
alimentele bogate
`n magneziu
Angelica D., jud. Mehedin]i:
„A[ dori s\ [tiu dac\ `n trata-
mentul constipa]iilor cronice
este recomandat\ dieta pe
baz\ de iaurt.“
Prof. Constantin Milic\: ~n
cazul constipa]iei cronice, un
regim de cru]are prevede,
`ntr-adev\r, [i consumul de
iaurt (pentru restabilirea
echilibrului florei intestinale,
dereglat prin gastroenterite [i
tratamente cu antibiotice),
dar [i de lapte b\tut, smân-
tân\, kefir, zer, g\lbenu[ de
ou, f\inoase cu lapte, cereale
integrale, pâine neagr\ sau
graham (200-250 g pe zi) cu
unt [i miere, t\râ]e de grâu,
orez [i ov\z cu lapte, boabe
`ncol]ite de grâu [i secar\,
zeam\ de varz\ murat\, mar-
garin\, fri[c\ proasp\t\, ulei
de porumb sau de floare-
soarelui, marmelad\, dul-
cea]\, `nghe]at\, vin ro[u, cit-
ronade. ~n general, sunt reco-
mandate alimente bogate `n
magneziu (pe[te slab - fiert
sau rasol, crustacee, nuci,
semin]e, fasole uscat\) [i se
renun]\ la alimentele rafi-
nate, procesate industrial [i
bogate `n gr\simi. Pentru
cre[terea activit\]ii digestive
se recomand\ un amestec din
morcov ras (5 linguri),
semin]e de floarea-soarelui
decojite (o lingur\), t\râ]e de
grâu (o lingur\), semin]e
`nmuiate de in (o linguri]\),
ceap\ tocat\ (1/2 lingur\) [i
ulei de m\sline (dou\ linguri);
cantitatea se consum\ inte-
gral diminea]a, cu 30 minute
`nainte de micul dejun. La
sugarii constipa]i se va da, o
dat\ pe zi, o fiertur\ de ov\z,
preparat\ dintr-o linguri]\
f\in\ de ov\z, fiart\ `n 150
ml ap\. Alte re]ete: miere po-
liflor\ (o lingur\) [i 4 prune
uscate se macereaz\ peste
noapte `ntr-un pahar cu ap\
rece, iar `n diminea]a
urm\toare se bea zeama [i se
m\nânc\ prunele; miere po-
liflor\ (1-2 linguri]e) se
dilueaz\ cu ceai de busuioc,
cimbru [i sun\toare (`n p\r]i
egale), din care se ia o lin-
guri]\ la o can\ de ap\ [i se
consum\ la 60 minute dup\
mesele principale; miere po-
liflor\ (100 g pe zi), care se
toarn\ `n suc de mere sau de
frasin [i se bea dup\ masa de
sear\; miere de albine (1-2
linguri) se fierbe 3 minute cu
un vârf de cu]it de aloe
(frunze uscate) `n 250 ml ap\
[i se iau 3 linguri pe zi,
`nainte de mese; polen (4 lin-
guri]e pe zi), din care 2 lin-
guri]e diminea]a, timp de 3
zile consecutiv, cu reluare la
intervale de 3 luni. Dintre
fructe sunt indicate, `n primul
rând, prunele proaspete, us-
cate sau `n compoturi (câte
10-20 buc\]i). Bune ac]iuni au
curele zilnice cu 300-500 g
fructe proaspete sau sucuri
naturale de caise uscate, pier-
sici, cire[e albe, vi[ine, dude,
agri[e, fragi, mure, c\p[uni
(câte un kilogram timp de 7-
10 zile), m\sline (fructe [i u-
lei), curmale, stafide, banane,
smochine fierte `n lapte. a
„Mâncare pentru zei“
O cunoscut\ emisiune de televiziune era intitulat\
„M\nânc deci exist“. Exist\, `ns\, [i o vorb\ mai
veche, mai profund\, care spune „e[ti ceea ce
m\nânci“. Evident, dac\ m\nânci castrave]i nu te
vei transforma `n castravete. Probabil c\ zicala
men]ionat\ se refer\ la faptul c\ un consum exage-
rat al anumitor mânc\ruri poate provoca afec]iuni,
cum ar fi bolile de inim\, diabetul, hipertensiunea
arterial\, cariile dentare sau cancerul de stomac.
de prof. univ. dr. Ostin
MUNGIU
~n perioada adolescen]ei,
m\ confruntam cu prezen]a
inestetic\ a unor co[uri pe fa-
]\ (acnee), care ap\reau când
`mi doream mai pu]in. Mi se
spunea deseori: „nu mai mân-
ca ciocolat\, pentru c\ ea `]i
provoac\ acneea“.
Ore a[a s\ fie?
Ciocolata a `nceput s\ fie
consumat\ `nc\ de acum 2.500
de ani, `n America Central\.
Acest fapt a fost dovedit prin
urmele de ciocolat\ existent\
pe mai multe vase de ceramic\
g\site `n acea regiune. Invada-
t\ de spanioli `n secolul al XV-
lea, America Central\ [i-a dez-
v\luit [i existen]a ciocolatei,
care era consumat\ aproape la
fiecare mas\, de obicei ameste-
cat\ cu orez sau cu miere.
Exist\ documente istorice
care atest\ c\ Hernado Cortez,
cuceritorul spaniol al Mexi-
cului, a adus `n Spania, pentru
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PREMIER| NA}IONAL|
~N PNEUMOLOGIE, LA INSTI-
TUTUL „MARIUS NASTA“: Me-
dicii de la Institutul de Pneumo-
logie „Marius Nasta“ din Bucu-
re[ti au efectuat, la sf=r[itul s\p-
t\m=nii trecute, o interven]ie chi-
rurgical\, `n premier\ `n Româ-
nia, care a constat `n `ntreruperea
leg\turii dintre pl\mân [i c\ile
respiratorii la un tân\r de 19 ani,
prin folosirea unei metode noi. In-
terven]ia a fost realizat\ de o e-
chip\ de medici, coordonat\ de
medicul Cristian Paleru. Pacien-
tul suspus interven]iei a fost in-
ternat cu o infec]ie pulmonar\ ca-
re i-a afectat pl\mânul stâng, de
aici decurg=nd o serie de compli-
ca]ii. Acesta a fost tratat, timp de
prima oar\, `n 1519, trei cufere
cu boabe de cacao. Din acestea
s-a fabricat ciocolata de b\ut [i
timp de aproape o sut\ de ani
spaniolii au reu[it s\ p\streze
secretul fabric\rii acesteia.
Ulterior, ciocolata a ap\rut `n
Italia [i apoi `n celelalte ]\ri din
Europa apusean\.
~ntre timp,
ciocolata a de-
venit un pro-
dus apreciat
nu numai de
c\tre copii, ci
chiar [i de c\-
tre explora-
torii de la
cei doi poli,
deoarece este
foarte bogat\
`n calorii. Ma-
joritatea oa-
menilor o fo-
losesc pen-
tru gustul ei
deosebit, dar
[i pentru sen-
za]ia pl\cut\
pe care o
provoac\.
Ciocolata co-
n]ine teobro-
min\ (substan]\
`nrudit\ cu cafeina) [i
feniletilamin\, care ac]io-
neaz\ direct asupra centrului
pl\cerii din creier.
dou\ s\pt\mâni, de medicii insti-
tutului, care au decis s\ `ndep\r-
teze pl\mânul stâng distrus, prin-
tr-o procedur\ inovatoare. Tradi-
]ional, interven]ia se efectueaz\
printre dou\ coaste laterale, `nde-
p\rtându-se mai `ntâi leg\tura
dintre pl\mân [i cord, iar apoi cea
dintre pl\mân [i c\ile respira-
torii. Prin noua metod\, au fost
inversate etapele opera]iei pentru
a se evita infectarea `ntregului or-
ganism. Interven]ia chirurgical\
a durat 45 de minute [i a fost efec-
tuat\ sub anestezie general\. „A-
ceast\ interven]ie, realizat\ `n in-
stitutul nostru de dr. Cristian Pa-
leru, este atât o premier\ na]io-
nal\, cât [i una dintre premierele
mondiale. Din informa]iile mele,
exist\ [ase cazuri `n toat\ lumea,
dintre care unul `n România. A-
ceast\ opera]ie sus]ine eforturile
noastre de a promova o chirurgie
toracic\ de nivel european“, a de-
clarat Ioan Cordo[, [eful sec]iei de
Chirurgie Toracic\ din cadrul
Institutului de Pneumologie „Ma-
rius Nasta“ din Bucure[ti.
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Mar]i, 12 ianuarie 2010
Care este, `ns\, adev\rul le-
gat de credin]a c\ ciocolata
provoac\ acnee? Acneea se
produce ca urmare a bloc\rii
canalelor de evacuare a glan-
delor care produc gr\simea e-
xistent\ pe piele (glandele se-
bacee). Aceste glande „`nfun-
date“ sunt invadate de bacte-
rii, care, `nmul]indu-se, produc
o infec]ie cu inflama]ie [i apa-
ri]ia unor chisturi.
Deoarece atât ciocolata, cât
[i sebumul (produsul glande-
lor sebacee) sunt foarte bogate
`n gr\simi, oamenii au presu-
pus c\, dac\ m\nânci foarte
mult\ ciocolat\, corpul va `n-
cerca s\ elimine gr\simile din
ciocolat\ prin intermediul
glandelor sebacee.
~ntre anii 1960-1980, derma-
tologii au `ncercat s\ g\seasc\
dovezi privind aceast\ leg\tur\
`ntre consumul de cio-
colat\ [i apari]ia
acneei.
a CUM AGRAVEAZ| LUMI- nervul optic, pentru c\ la oamenii
NA MIGRENELE: Cercet\torii complet nev\z\tori nervul optic
de la Beth Israel Deaconess Cen-
ter, afiliat la {coala de Medicin\
de la Harvard, au studiat efectul
luminii asupra nev\z\torilor,
pun=nd `n eviden]\ rolul pe care-l
joac\ un grup de celule ale
retinei, `ncerc=nd s\ explice de ce
lumina agraveaz\ migrenele.
Oamenii de [tiin]\ au comparat
dou\ grupuri: unul din care au
f\cut parte [ase persoane, com-
plet nev\z\toare, ce nu puteau
percepe nici imagini, nici lumin\,
[i un al doilea grup, de 14 per-
soane, `n care au intrat bolnavi
recunoscu]i de sistemul de s\-
n\tate cu afec]iuni degenerative
ale retinei, care puteau percepe
lumina, dar nu [i imagini. „Paci-
en]ii din primul grup nu sim]eau
o agravare a durerilor când erau
expu[i la lumin\, `n timp ce la cei
din al doilea durerile se intensifi-
cau, mai ales la lumina albastr\
sau gri. Acest lucru sugereaz\ c\
mecanismul fotofobiei implic\
Studiile efectuate cu izotopi ra-
dioactivi prezen]i `n ciocolat\
au demonstrat, f\r\ putin]\ de
t\gad\, c\ nici un pic din
gr\simile din ciocolat\ nu au
ajuns `n sebum.
Un alt studiu, efectuat pe
b\rba]i [i pe adolescen]i `m-
p\r]i]i `n loturi (un lot tratat
cu ciocolat\ [i cel\lalt lot cu un
produs asem\n\tor, dar lipsit
de ciocolat\), nu a relevat nici
o deosebire `ntre cele dou\
grupuri, ceea ce demonstreaz\
c\ ciocolata nu provoac\ apa-
ri]ia acneei. Drept urmare, pu-
te]i consuma cu pl\cere acest
produs dulce, dorit [i ispititor,
produs cu ajutorul boabelor
din arborele de cacao. Evident,
trebuie respectate contraindi-
ca]iile legate de vârst\ [i de
anumite afec]iuni.
Pentru informarea dum-
neavoastr\, arborele de cacao
se nume[te Theobroma, care
se traduce „mâncare
pentru zei“.
* PROF. UNIV. DR. OSTIN MUNGIU
ESTE PRE[EDINTELE ASOCIA}IEI DE
ALGEZIOLOGIE DIN ROM+NIA
nu transport\ semnalele lumi-
noase la creier“, a declarat unul
dintre cercet\tori. R\spunz\toa-
re de aceast\ reac]ie ar fi celulele
retinei, care au fotoreceptori con-
]inând melanopsin\, un declan[a-
tor biologic al somnului [i al st\-
rii de veghe. Ipoteza a fost testat\
pe cobai. Folosind coloran]i injec-
ta]i `n ochii roz\toarelor, cercet\-
torii au putut urm\ri drumul de
la celulele cu melanopsin\ pân\
la creier, trecând prin nervul op-
tic. Au ajuns astfel la un grup de
neuroni activa]i `n timpul mi-
grenelor. Electrozi introdu[i `n
creierul cobailor au ar\tat c\ lu-
mina declan[a activitate electric\
`n ace[ti neuroni, care r\mâneau
activa]i chiar dup\ suprimarea
sursei de lumin\. „Aceasta ex-
plic\ de ce oamenii spun c\ du-
rerile de cap se intensific\ dup\
expunerea la lumin\ [i c\ ele trec
la 20-30 de minute dup\ ce se
stinge lumina“, arat\ cercet\-
torii. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Mar]i, 12 ianuarie 2010 Pagina agricultorului 7
Fermierii cer dob=nzi de maximum 6% la creditele agricole
Ministrul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale a avut o
`nt=lnire cu reprezentan]ii produc\torilor agricoli, `n
cadrul c\reia i-a anun]at c\ va lua m\suri pentru o mai
bun\ transparen]\ `n derularea PNDR. Ministrul Mihail
Dumitru a sus]inut c\ a prenotificat Comisia
European\ `n leg\tur\ cu dou\ ajutoare de stat pentru
sectorul cresc\torilor de p\s\ri [i porcine.
De cealalt\ parte, patronatele au anun]at c\ vor
continuarea derul\rii creditelor, `ns\ cu dob=nzi
cuprinse `ntre 2 [i maximum 6 procente. „Creditul
agricol ar trebui s\ continue. Trebuie s\ avem b\nci
pentru agricultur\ care au o dobând\ `ntre 2 [i 6%.
Guvernul trebuie s\ `n]eleag\ c\ avem nevoie de
credite competente pentru produc]ie“, a afirmat
Viorel Matei, pre[edintele Federa]iei Na]ionale a
Produc\torilor Agricoli din România (FNPAR).

Ministrul Agriculturii [i Dez- n\starea animalelor [i sus]ine-

volt\rii Rurale, Mihail Dumitru,
s-a `ntâlnit la finele s\pt\m=nii
trecute cu reprezentan]ii sindi-
catelor, patronatelor [i asocia]ii-
lor din agricultur\, zootehnie [i
industrie alimentar\, cu scopul
de a demara dialogul cu parte-
nerii sociali, astfel `ncât priori-
t\]ile mandatului ministrului
Agriculturii s\ fie ierarhizate `n
func]ie de cele ale fiec\rui sector
`n parte.
Printre problemele ridicate
de reprezentan]ii fermierilor se
reg\sesc: plata restan]elor din
anul 2009 [i finan]area credite-
lor de produc]ie.
De asemenea, ministrul Agri-
culturii a prezentat calendarul
pl\]ilor, potrivit c\ruia plata
e[alonat\ a restan]elor urmeaz\
s\ fie finalizat\ pân\ la sfâr[itul
lunii februarie, [i i-a asigurat pe
reprezentan]ii patronatelor c\
urm\re[te dezvoltarea unor fa-
cilit\]i de `ncurajare a credit\rii
printr-o rela]ie consolidat\ cu
sectorul financiar-bancar, astfel
`ncât fermierii s\ poat\ ob]ine
mai u[or credite de produc]ie [i
de investi]ii.
Prenotificare
la CE pentru dou\
ajutoare de stat
Mihail Dumitru a sus]inut c\
a pre-notificat la Comisia Eu-
ropean\ (CE) dou\ ajutoare de
stat ce ar putea `nlocui formula
subven]iei de stat, respectiv bu-
Fermierii amenin]\ deja cu proteste
Sindicali[tii din agricultur\
ar putea recurge la proteste da-
c\ bugetul Ministerului Agri-
culturii nu va fi majorat la 4%
din PIB, potrivit Federa]iei A-
grostar.
„Federa]ia Agrostar va anali-
za s\pt\mâna viitoare (n.r.,
s\pt\m=na aceasta) agenda de
proteste sindicale, pentru a `n-
cerca s\ majoreze bugetul Mi-
nisterului Agriculturii la 4% din
PIB. F\r\ un astfel buget de 4%
din PIB, agricultura României
va disp\rea `n acest an de cri-
z\“, a declarat pre[edintele Fe-
dera]iei Sindicale Agrostar, {te-
fan Nicolae, dup\ o prim\ `ntâl-
nire cu noul ministru al Agri-
culturii.
„~n primul r=nd, cerem pre-
lungirea cu cel pu]in un an a
rea patrimoniului genetic. „Am
realizat un inventar al tuturor
posibilit\]ilor de acordare a aju-
torului de stat. Avem un draft ce
urmeaz\ s\ fie prezentat la
Bruxelles, `n care se reg\sesc
dou\ forme de ajutor de stat
pentru porcine [i p\s\ri, respec-
tiv bun\starea animalelor [i sus-
]inerea patrimoniului genetic“, a
afirmat Dumitru.
Potrivit ministrului Agricul-
turii, `n prezent se analizeaz\
punerea `n aplicare a altor dou\
tipuri de ajutoare, respectiv unul
de minimis [i altul de urgen]\.
Ministrul Agriculturii [i-a
luat angajamentul `n fa]a fer-
mierilor c\ se vor debirocratiza
[i simplifica procedurile pentru
depunerea proiectelor pentru
Programul Na]ional de Dezvol-
tare Rural\.
„De asemenea, m-am angajat
`n fa]a lor c\ vom debirocratiza
[i vom simplifica procedurile ca-
re se pare c\ sunt greoaie [i difi-
cile pentru majoritatea aplican-
]ilor. Ei urmeaz\ s\ trimit\ o lis-
t\ a problematicii pe fiecare sec-
tor, noi constituim grupurile de
lucru [i `ncepem dialogul de s\p-
t\mâna viitoare (n.r. - s\pt\m=-
na aceasta)“, a declarat ministrul,
la finalul discu]iilor cu reprezen-
ta]ii sindicatelor [i patronatelor
din industria alimentar\.
Totodat\, [eful de la Agricul-
tur\ a precizat c\ pe site-ul
MADR va fi publicat un pro-
gram cu sesiunile de depunere
a proiectelor pentru PNDR, ca-
ajutoarelor de stat, care nu mai
pot fi acordate din acest an,
printr-o derogare de la Comisia
European\, a[a cum s-a `nt=m-
plat [i `n cazul altor state. ~n
acest timp, pot avea loc dezba-
teri privind noile forme de aju-
tor, care s\ le `nlocuiasc\ pe
cele care urmez\ s\ fie e-
liminate. De asemenea, cerem
garantarea 100% a cofinan]\rii
proiectelor depuse de fermieri
`n cadrul Programului Na-
]ional de Dezvoltare Rural\
(PNDR) [i alocarea a 4% din
PIB pentru agricultur\“, a de-
clarat pre[edintele Agrostar,
Niculae {tefan.
~n replic\, ministrul Agricul-
turii a sus]inut c\ nu este posi-
bil\ o derogare de la Comisia
European\ pentru prelungirea
Potrivit ministrului Agriculturii, `n cel mai scurt timp va avea loc
[i o `ntâlnire cu sectorul financiar-bancar din România,
pentru a conveni asupra unor posibilit\]i de dezvoltare a unor
produse specifice sectorului agricol [i economiei rurale
re va fi util fermierilor, astfel
`ncât ace[tia s\-[i poat\ preg\ti
din timp proiectele.
Fermierii vor credite
cu dob=nzi avantajoase
Acordarea creditului agricol
ar trebui s\ continue, iar pen-
tru asta este nevoie de b\nci
pentru agricultur\ care s\ prac-
tice dobânzi de maximum 6%,
potrivit lui Viorel Matei, pre[e-
dintele Federa]iei Na]ionale a
Produc\torilor Agricoli din Ro-
mânia (FNPAR).
„Creditul agricol ar trebui s\
continue. Trebuie s\ avem
b\nci pentru agricultur\ care
au o dobând\ `ntre 2 [i 6%. Tre-
buie ca Guvernul s\ `n]eleag\
c\ avem nevoie de credite com-
petente pentru produc]ie“, a
afirmat Matei.
Acesta a ad\ugat c\ este ne-
voie de o Lege a creditelor ban-
care. „Poate fi notificat\ la Bru-
xelles o lege privind creditul
agricol. Pe sistemul actual de
creditare, cu dobânzi `ntre 15 [i
20%, nu putem accesa nici pro-
cu cel pu]in un an a ajutoarelor
de stat, a[a cum solicit\ repre-
zentan]ii Federa]iei sindicale
Agrostar. „Nu este posibil\ o de-
iecte [i nici nu putem face pro-
grame“, a precizat pre[edintele
FNPAR.
La rândul s\u, vicepre[edin-
tele Ligii Asocia]iilor Produc\-
torilor Agricoli din România
(LAPAR), Nicolae Sitaru, pre-
zent la discu]iile de la Ministe-
rul Agriculturii, a spus c\ Ro-
mânia trebuie s\ g\seasc\ so-
lu]ii pentru hr\nirea propriilor
cet\]eni, de[i exist\ informa]ii
conform c\rora agricultura ro-
mâneasc\ ar putea face acest
lucru pentru milioane de oa-
meni din Europa.
„Mul]i spun c\ România are
capacitatea s\ hr\neasc\ multe
milioane de locuitori ai Europei,
chiar pân\ la 80 milioane, dar
eu spun c\ este mai important
ca România s\ g\seasc\ solu]ii
pentru a hr\ni proprii cet\]eni“,
a punctat Sitaru.
Reprezentantul LAPAR a
men]ionat, totodat\, c\ neacor-
darea pe viitor a subven]iilor de
la stat nu ar trebui s\ ne fac\ s\
fim „catastrofici, mai ales `ntr-un
an de criz\“, [i c\ la `ntâlnirea
cu ministrul Mihail Dumitru s-a
rogare. Ne vom concentra asu-
pra `nlocuirii formelor de sub-
ven]ii. Va trebui s\ discut\m cu
partenerii sociali [i alte priori-
t\]i de dezvoltare pe care s\ le
negociem cu Comisia Europea-
n\“, a sus]inut Mihail Dumitru.
adus `n discu]ie [i posibilitatea
reducerii accizei la motorin\ pâ-
n\ la valoarea de 21 de euro/to-
n\, a[a cum este convenit cu
Uniunea European\.
Punctul de vedere al lui Si-
taru a fost completat de [eful
FNPAR, care a atras aten]ia c\
„ne place când ni se dau drep-
turi, dar nu ne convine atunci
când vine vorba despre obliga-
]ii“. Viorel Matei a ad\ugat c\,
`n privin]a creditului agricol,
este foarte important s\ se ga-
ranteze cu produc]ia.
„Lucr\m pe un program pri-
vind creditul agricol. Din punc-
tul meu de vedere, un astfel de
credit trebuie garantat cu pro-
duc]ia, pentru a disp\rea eco-
nomia subteran\“, a mai afir-
mat pre[edintele FNPAR.
Subven]ii eliminate [i
buget nesatisf\c\tor
De la 1 ianuarie 2010, au
fost eliminate subven]iile din
bugetul na]ional acordate `n ul-
timii trei ani, respectiv spriji-
nul pentru calitatea laptelui,
cel acordat cresc\torilor de
porci [i de p\s\ri, subven]ia la
motorin\, dar [i cea alocat\
pentru apa de iriga]ii.
De asemenea, a fost elimina-
t\, de la 1 ianuarie, [i subven]ia
de 30% acordat\ pentru credite-
le agricole, dar [i ajutorul pen-
tru culturile specifice, precum
soia, tutun, orez sau sfecl\.
~n 2009, au fost acordate din
bugetul na]ional subven]ii c\-
tre fermieri de 1,67 miliarde de
lei `n zootehnie [i de 3,89 mili-
arde de lei pentru produc]ia ve-
getal\.
Comisiile parlamentare de
buget-finan]e au aprobat, sâm-
b\t\, suplimentarea bugetului
Ministerului Agriculturii cu 2,1
miliarde de lei, de la suma de
9,3 miliarde de lei propus\ ini-
]ial. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Documentar Mar]i, 12 ianuarie 2010

Ce nu se [tie despre aditivii din alimente

periculoase din acest punct de
Societatea de consum ap\rut\ dup\ 1989 a adus vedere sunt tomatele sau cas-
cu sine importuri masive de alimente, unele trave]ii.
Din fericire, rom=nii sunt
necunoscute rom=nilor. Odat\ cu acestea s-a `nc\ ecologici, din ra]iuni eco-
declan[at [i o adev\rat\ psihoz\ despre nomice, nu to]i agricultorii
permi]=ndu-[i s\ investeasc\
pericolul E-urilor, al aditivilor alimentari [i al sume mari pe `ngr\[\mintele
altor componente din produsele alimentare, f\r\ chimice.
a se cunoa[te `ns\ rolul acestora [i, mai ales,
Aditivi [i `n f\ina de gr=u
f\r\ ca oamenii s\ aib\ o minim\ educa]ie
F\ina care se produce din
alimentar\. Speciali[tii `n produse anumite tipuri de gr=u nu are
agroalimentare [i nutri]ioni[tii consider\ c\ este cantitatea necesar\ de gluten
aproape imposibil ca alimenta]ia modern\ s\ nu [i nu poate produce un aluat
de calitate, acest lucru impu-
presupun\ utilizarea aditivilor, `ns\ trebuie avut\ n=nd adaosul de substan]e ca-
`n vedere o educa]ie a popula]iei privind rolul re s\ suplimenteze lipsa glu-
tenului. Aceasta este ra]iunea
acestora [i efectele abuzului `n cazul anumitor care a determinat produc\to-
alimente care con]in aditivi `n exces. rii de p=ine s\ utilizeze `n pro-
cesul de fabrica]ie [i unele
substan]e ajut\toare. „Gr=ne-
utilizare a substan]elor, con- le din Rom=nia sunt atacate
sumul `n exces risc=nd s\ pro- de o insect\ care `n]eap\ bo-
de Otilia voace intoxica]ii. Sarea, spre
B|LINI{TEANU bul `n perioada de formare [i
exemplu, ingerat\ `n exces, extrage o parte din lapte, dar
Folosirea aditivilor `n ali- duce la `mboln\viri de inim\. las\ o cantitate foarte mare
menta]ie este reglementat\ `n Speciali[tii consider\, `ns\, de enzime proteolitice. Din a-
Rom=nia prin Ordinul Minis- c\ aditivii au un rol bine deter- ceast\ cauz\, f\ina are un
terului S\n\t\]ii [i Familiei minat `n procesul de fabrica]ie gluten degradabil, este o f\i-
nr. 438/2002. Principiul fun- a alimentelor [i c\ organismul n\ f\r\ putere [i nu produce
damental care a stat la baza uman variaz\ at=t de mult, `n- aluaturi bune“, ne-a mai ex-
c=t reac]ia sa la diferite sub- plicat prof. Beceanu.
elabor\rii normelor cuprinse
stan]e toxice este aproape im- Af=n\torii [i aditivii din
`n acest ordin este acela al previzibil\. De asemenea, une-
respect\rii dozei, dep\[irea a- p=ine nu sunt d\un\tori s\-
le substan]e toxice, cum este n\t\]ii dac\ sunt respectate
cesteia transform=ndu-i `n benzoatul de sodiu, se elimin\
cumplite otr\vuri. „Totul este dozele, `n schimb, reprocesa-
mai u[or [i altele, cele cumula- rea p=inii, o practic\ ilegal\,
o problem\ de doz\. Orice pro- tive, se elimin\ foarte greu. E- prin care p=inea veche este re-
dus natural sau de sintez\ xist\, de asemenea, produse Prof. dr. Dumitru Beceanu introdus\ `n malaxoare, are e-
poate fi la doz\ maxim\ otr\- toxice `n mod natural. Este ca- fecte nocive pentru organis-
vitor, la doz\ mai mic\ poate care ambalajul [i aspectul ex- t\ c\ excesul `n consumarea
zul aflatoxinelor, ni[te micoto- terior al produselor sunt esen- unor produse este, de fapt, cel mul uman.
fi un medicament sau `n doz\ xine otr\vitoare, produse de
CM foarte mic\ poate fi un stimu- ]iale [i de cele mai multe ori care afecteaz\.
YK mucegaiuri (dezvoltate din ele sunt „ajutate“ de aceste Botulismul, boala
lent. De exemplu, stricnina, `n pricina umidit\]ii excesive).
doz\ foarte mic\, poate fi un „~n agricultura ecologic\ substan]e numite aditivi s\ {i legumele de ser\ pot conservelor de cas\
principiu care stimuleaz\ po- ,nivelul de micotoxine este atrag\ privirile cump\r\tori- con]ine substan]e toxice
fa de m=ncare“, a declarat lor. „{unca roz con]ine azotat Botulismul este o boal\ ca-
mult mai ridicat, din cauza uzat\ de o toxin\ produs\ de
prof. univ. dr. Dumitru Becea- faptului c\ microorganismele de potasiu. Dac\ nu ar con]ine Conform speciali[tilor, cele
acest element n-ar mai fi la fel mai nocive produse sunt cele bacteria Clostridium botuli-
nu, specialist `n Tehnologia nu mai sunt comb\tute cu num, care poate duce la para-
produselor agroalimentare ve- substan]e chimice. Astfel, eli- de cump\rat\, n-ar mai avea perisabile [i `n special cele din
carne (crenvur[ti, parizer), lizie, la pierderea senza]iilor
getale la Universitatea de {ti- min\m un r\u, dar d\m fr=u aspect comercial. ~ns\, se pu- sau a func]iei mu[chilor, `n
in]e Agricole [i Medicin\ Ve- liber altuia“, a explicat prof. ne problema, c=t\ [unc\ m=n- din cauza cantit\]ilor mari de
ap\ pe care le con]in, care fa- cazul `n care nu este tratat\.
terinar\ (USAMV) Ia[i. Beceanu. c\m noi `n mod curent?“, a Toxina se instaleaz\ `n corp
Un alt principiu de re]inut Nu trebuie uitat nici faptul mai explicat prof. dr. Dumitru vorizeaz\ dezvoltarea bacteri-
ilor sau a mucegaiurilor. Asta prin intermediul alimentelor
este reprezentat de modul de c\ tr\im `ntr-o societate `n Beceanu, preciz=nd `nc\ o da- puse la p\strat necorespunz\-
nu `nseamn\ c\ aceste produ-
se nu trebuie consumate. Ele tor, alimente care con]in toxi-
na, sau prin p\trunderea bac-
pot fi folosite `n alimenta]ie, teriilor `n organism prin r\ni
dar numai dac\ termenul de deschise. Este [i cazul c\rnii
valabilitate nu este dep\[it [i de porc conservat\ necores-
dac\ produsul nu face parte punz\tor `n cas\. „Oamenii de
din alimenta]ia zilnic\. la ]ar\ toarn\ untur\ topit\
{i legumele con]in substan- peste carnea de porc [i o p\s-
]e toxice, care provin din `n- treaz\. Acesta poate fi un me-
gr\[\mintele chimice cu care diu propice dezvolt\rii bacte-
au fost stimulate plantele din riei care provoac\ botulismul.
ser\ sau din cauza luminozi- De asemenea, conservele din
t\]ii sc\zute. Nu toate pot fi, comer] cu capacul umflat
`ns\, apreciate ca fiind pericu- (bombate) ar putea con]ine o
loase pentru s\n\tate, ci nu- asemenea bacterie“, a explicat
mai `n anumite condi]ii. Spre specialistul `n tehnologia pro-
exemplu, salata verde care nu duselor agroalimentare. Bac-
mai este proasp\t\ prezint\ teria vinovat\ de apari]ia bo-
un grad mare de toxicitate tulismului devine inactiv\ la
(con]ine depozite de azota]i [i 120 de grade Celsius, de aceea
azoti]i). La fel [i salata pro- toate conservele trebuie steri-
dus\ `n ser\ `n timpul iernii, lizate termic.
c=nd luminozitatea este sc\- Cele mai stabile conserve
zut\. Excesul de azota]i [i sunt cele vegetale acide (pasta
azoti]i se depune `n general `n de tomate, castrave]ii `n o]et,
frunze [i tulpini, cele mai toxi- salate de toamn\). Cele mai
ce legume fiind salata verde periculoase sunt cele de pe[te
(atunci c=nd nu mai este sau de carne care con]in aer, a-
proasp\t\), ceapa verde [i r\- dic\ cele care nu au fost steri-
d\cinile de sfecl\. Mai pu]in lizate cum trebuie. Acest lucru

CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 12 ianuarie 2010 9

poate fi u[or verificat prin cl\-
tinarea conservei; dac\, `n in-
terior, con]inutul nu este com-
pact, atunci ea nu este bun\.
Speciali[tii sus]in c\ indus-
tria conservelor din Rom=nia
nu `nregistreaz\ probleme,
iar cazurile de botulism au a-
p\rut extrem de rar.
B\uturile carbogazoase
au cei mai mul]i aditivi
B\uturile r\coritoare car-
bogazoase sunt bogate `n adi-
tivi (zaharuri, coloran]i de
sintez\, substan]e aromati-
zante) d\un\tori s\n\t\]ii,
`ns\ ele au efecte asupra orga-
nismului uman doar dac\
sunt consumate `n mod frec-
vent [i `n cantit\]i mari. ~n
SUA a fost interzis\ v=nzarea
`n [coli a acestor b\uturi, de-
oarece con]inutul ridicat `n
glucide [i zaharuri a dus la
cre[terea num\rului de per-
soane obeze.
„Tartrazina din b\uturile
carbogazoase este un aditiv
periculos pentru s\n\tate, `n-
s\ este un colorant admis de
legisla]ia `n vigoare. Unele
b\uturi, cum ar fi Fanta, con-
]in un colorant natural numit
caroten, care nu are efecte to-
xice asupra organismului.
Produsele cu caroten pot fi
consumate zilnic, f\r\ s\ p\-
]im nimic, pe c=nd cele cu tar-
trazin\, consumate constant,
duc la afec]iuni ale ficatului.
De fapt, consumul excesiv [i
unilateral (adic\ doar al unui
anumit produs) duce la afec-
tarea s\n\t\]ii. Un pahar b\-
ut la o distan]\ mare `n timp
nu poate fi, `ns\, periculos“, a
mai spus prof. Beceanu.
Spre deosebire de b\uturile
carbogazoase, sucurile natu-
rale sunt mai s\n\toase. „E-
xist\ trei categorii de produse
de acest gen: b\uturile din
fructe, care con]in o cantitate
redus\ de fruct (5% pulp\),
nectarurile, fabricate din piu-
re de fructe, zah\r [i ap\, [i
sucurile naturale, care sunt
mai groase [i con]in pulp\ de
fruct `n propor]ie de p=n\ la
40%. Unele dintre ele con]in
conservan]i sub forma acidu-
lui ascorbic (vitamina C), iar
altele sunt ambalate aseptic“,
ne-a mai explicat expertul `n
produse agroalimentare.
A[adar, atunci c=nd va fi s\
alegem `ntre dou\ tipuri de
b\uturi r\coritoare, sucurile
naturale reprezint\, cu certi-
tudine, alegerea cea mai po-
trivit\, deoarece acestea pre-
zint\ mai multe calit\]i bene-
fice organismului, chiar dac\
pre]ul este mai ridicat.
Vinurile dulci ascund
mari „defecte“
{i vinurile comercializate
la peturi din plastic, unele a-
v=nd un gust exagerat de dul-
ce, au, `n opinia speciali[tilor,
c=teva probleme majore. „Dio-
xidul de sulf ajut\ la `ndulci-
rea vinului [i la limpezirea lui.
Vinurile dulci p\c\lesc con-
sumatorul [i, consumate `n ex-
ces, devin nocive. Cele mai
s\n\toase sunt vinurile seci.
La fel cum o e[arf\ de m\tase
pe care pui acid sulfuric arde,
acela[i lucru se `nt=mpl\ [i `n
cazul ficatului omului, c=nd
acesta consum\ `n mod con-
stant dioxid de sulf“, a mai ex-
plicat prof. Beceanu.
Produsele fast-food,
rezervoare de
radicali liberi
Radicalii liberi sunt produ[i
`n organism, `n urma consu-
mului de alimente foarte grase
[i foarte pr\jite, din substan-
]ele organice reactive. Ace[tia
sunt extrem de d\un\tori, pu-
t=nd genera cancere, `mb\tr=-
nirea [i moartea programat\ a
celulelor. Alimentele care fac
parte din categoria gust\rilor
de tip fast-food, cum sunt car-
tofii pr\ji]i, gogo[ile, chip-
surile, alunele pr\jite `n ulei
sau arahidele, pot con]ine a-
flatoxine, substan]e care re-
prezint\ un mediu propice
dezvolt\rii radicalilor liberi.
~n plus, consumate `n mod
frecvent, acestea provoac\ [i
constipa]ia, o alt\ afec]iune
frecvent\, cu efecte pericu-
loase asupra s\n\t\]ii. a

Totul depinde de doz\

Problema aditivilor alimentari, at=t
de blama]i [i at=t de „la mod\“ `n ultima
perioad\, constituie, `nc\, un subiect ac-
tiv de dezbatere `n r=ndul opiniei publi-
ce. Este un r\zboi economic, `n care inte-
resul marilor produc\tori primeaz\, `n
spatele fiec\rui scandal declan[at pe te-
ma aditivilor ascunz=ndu-se, de fapt, un
anumit grup de produc\tori. Celebre
sunt deja procesele produc\torilor de unt
intentate celor care produceau margari-
n\, la `nceputul secolului trecut.
Starea de s\n\tate a consumatorilor
]ine, `ns\, de o minim\ educa]ie alimen-
tar\. Excesul de b\uturi carbogazoase
sau de de orice alte produse [i consumul
acestora zilnic duc, inevitabil, la degra-
darea intern\ a organismului. Totul ]ine
de doz\ [i de ritmul de consum, dar mai
ales de reac]ia particular\ a fiec\rei per-
soane la efectele aditivilor alimentari.
Ce spun, `ns\, nutri]ioni[tii despre a-
ceste E-uri din alimente [i eventualele
lor efecte adverse? „Toate E-urile din ali-
mente sunt cuprinse `n ghiduri de s\n\-
tate, deci sunt verificate. Deci nu-[i per-
mite nimeni s\ introduc\ `n alimente o
substan]\ care n-ar fi `n ghiduri. E-urile
acestea sunt, p=n\ la urm\, o prescurta-
re a tot felul de conservan]i [i stabiliza-
tori care se foloseau [i `nainte. Sigur c\
sunt, din p\cate, pe un singur produs
foarte multe. Dar toate lucrurile au un
pre]. Nimeni nu poate s\ spun\ acum c\
poate m=nca un produs 100% natural.
Pentru c\ un produs natural ar `nsemna
s\-l produci la tine `n curte, `n condi]ii
absolut verificate, [i s\-l consumi `n ace-
la[i moment. Dar societatea are nevoie
de alimente care s\ fie consumate [i `n
extrasezon, care, deci trebuie conservate.
Omenirea s-a confruntat secole de-a r=n-
dul cu foametea, cu denutri]ia. {i s-a lup-
tat `mpotriva acesteia. {i cu c=t s-a reu[it
p\strarea unui aliment timp de mai mul-
te luni, a fost un c=[tig. Nu putem s\ nu
pl\tim acest tribut societ\]ii `n care tr\-
im. Dar r\m=n la aceea[i idee: o alimen-
ta]ie monoton\ cre[te num\rul de ace-
lea[i E-uri `n alimenta]ie, ceea ce s-ar pu-
tea, p=n\ la urm\, s\ fie d\un\tor. A[a-
dar, dac\ noi am m=nca foarte variat,
cantitatea de conservan]i, coloran]i [i
amelioratori ar fi mic\“, a precizat prof.
univ. dr. Mariana Graur, pre[edinta So-
ciet\]ii de Nutri]ie din Rom=nia.
Speciali[tii `n boli de metabolism [i CM
YK
nutri]ie consider\ c\ `n alimenta]ia tra-
di]ional\ a rom=nilor nu exist\ gre[eli
majore, `ns\ marea problem\ este graba:
graba cu care m=nc\m, graba `n care pre-
g\tim o mas\, f\r\ a ]ine cont de nevoile
organismului [i de principalele elemente
care trebuie s\ fac\ parte obligatoriu din
alimenta]ie. „Dac\ noi am respecta tra-
di]ia, am fi cu siguran]\ mai s\n\to[i. De
exemplu, oul ]\r\nesc, `nainte, se f\cea
pe ap\ [i era foarte dietetic. Deci nu cred
c\ din tradi]ie facem lucrurile mai nes\-
n\toase, ci din grab\. Poporul, dac\ n-ar
fi avut o alimenta]ie s\n\toas\, n-ar fi
putut supravie]ui. Eu cred c\ dintot-
deauna s-a m=ncat s\n\tos la rom=ni, Prof. univ. dr. Mariana Graur,
dovad\ : n-au existat anumite boli. ~n pre[edinta Societ\]ii de Nutri]ie din Rom=nia
zonele subcarpatice `nalte, spre exemplu,
nu au existat, ca `n alte zone montane ale p=n\ la 17.00, dar copilul nu st\ p=n\ la existe obezitate [i la copil [i pot confir-
Europei, gu[a]i sau malnutri]i. Pentru c\ acea or\ la [coal\. {coala nu garanteaz\ ma faptul c\ am `nceput s\ avem diabet
se m=nca br=nz\ cu p=ine, o alimenta]ie c\ `n intervalul regulamentar copilul st\ de tip II [i la copil, care este diabetul co-
foarte corect\, care cuprindea [i calciu, [i la ore [i nici nu este preocupat\ de ce m\- pilului obez. Nu mult, 2% au raportat
proteine, tot ce trebuie. Dac\ [i ast\zi s- n=nc\ acest copil. Nu este o opinie [i o medicii pediatri, dar suficient ca s\ fie
ar cump\ra lapte, p=ine, fructe, ou\, lu- cultur\ `n sensul \sta. Nici p\rin]ii nu se `ngrijor\tor. Este [i o lips\ de mi[care.
crurile ar sta foarte bine“, a mai explicat unesc, nici statul nu face nimic. Probabil Trebuie, totu[i, s\ existe o mai mare
prof. univ. Mariana Graur. c\ vom ajunge [i noi ca `n str\in\tate, s\ implicare. Nu exist\ ore de nutri]ie `n
Ce recomand\ri ar face specialistul `n ne p\zim copiii la [coal\. Va trebui s\ [coli. Copiii ar trebui s\ `nve]e la [coal\
nutri]ie p\rin]ilor, care gre[esc adesea `n [tim ce v=nd chio[curile din [coal\, cu ce [i poate c\ ei [i-ar trage apoi p\rin]ii de
alimenta]ia copiilor? „P\rin]ii sunt, din se hr\ne[te copilul, dac\ programul ace- m=nu]\ [i le-ar spune c\ ar trebui s\
p\cate, foarte ocupa]i. ~n str\in\tate, co- la, „Cornul [i laptele“ , merge bine. m\n=nce s\n\tos. ~n plus, cuno[tin]ele
pilul se duce la [coal\ diminea]a [i p\rin- Copiii no[tri nu mai cresc cu lapte, nu despre nutri]ie ar veni dinspre un for
tele `l ia seara la 6.00. M\n=nc\ la [coa- mai cresc cu br=nz\, nu mai m\n=nc\ verificat, [i nu dintr-o pres\ care, de
l\, este p\zit la [coal\ [i exist\ [i o preo- fructe suficiente, nu se mai prepar\ legu- multe ori, chiar bine inten]ionat\, poa-
cupare `n ultima vreme, `n toate ]\rile e- me suficiente acas\, nu se fac salate sufi- te s\ gre[easc\. De exemplu, `n materie
uropene, pentru ce se `nt=mpl\ cu ace[ti ciente. Pentru c\ lumea nu mai are timp“, de obezitate sunt tot felul de reviste ca-
copii din punctul de vedere alimentar. De arat\ prof. univ. dr. Mariana Graur. re au re]ete-minune de sl\bit. Absolut
exemplu, Anglia a f\cut o `ntreag\ revo- C=t prive[te problema obezit\]ii, ca- orice re]et\-minune sl\be[te, dar ni-
lu]ie `n acest sens, pentru c\ a dat bani re a devenit un fenomen `ngrijor\tor [i meni nu le spune cititorilor c\ obezita-
mai mul]i ca s\ se m\n=nce mai bine `n `n Rom=nia, prof. univ. dr. Mariana tea este o boal\ cronic\, c\ de fapt acea
[coli [i a interzis ca `n chio[curile din Graur crede c\ „a `nceput s\ creasc\ in- diet\ trebuie ]inut\ toat\ via]a [i c\ de-
[coal\ s\ se v=nd\ altceva dec=t fructe [i ciden]a [i la noi. Nu exist\ o situa]ie la geaba sl\be[ti cinci kg, dac\ le pui re-
ap\. Legea a intrat `n vigoare `n Anglia nivel de ]ar\, sper\m ca anul acesta s\ pede `napoi [i e[ti mai bolnav dup\
din septembrie 2006 [i este foarte apreci- o avem. Un studiu pe grupuri de v=rst\ aceea. Ar trebui o educa]ie prin care s\
at\. Din p\cate, `n Rom=nia p\rin]ii lu- diferite relev\ c\ ar fi cam 53% supra- `n]eleag\ omul c\ nu exist\ minuni `n
creaz\ `n stil occidental, de diminea]a pondere, ceea ce este mult. A `nceput s\ medicin\, nici `n materie de obezitate“.

CM
YK
10 Opinii Mar]i, 12 ianuarie 2010

~N}ELESURI NEB|NUITE

Sub semnul Crucii s\ o du[m\nim. Dac\ totul ne este du[-

de Dumitru Horia IONESCU
Tradi]ional, `nceputul de an este
asociat cu o dorin]a fireasc\ de `nnoire.
Fiecare dintre noi `[i propune s\ fac\
totul mai bine. Cel mai adesea, aceste
promisiuni ale primelor ore din ianua-
rie sunt uitate `n doar câteva zile, chiar
`nainte de `ncheierea primei luni a
anului. Cel mai adesea… Dar dac\
acum, de aceast\ dat\, ar fi altfel? Da-
c\ acum ne-ar reu[i mai mult, dac\ `n-
ceputul de an ar fi cu adev\rat altceva
decât o promisiune respectat\ `n parte,
`n cel mai fericit caz?
„Ferici]i cei cura]i cu inima, c\ aceia
vor vedea pe Dumnezeu“, se spune la
Matei 5, 8. ~nceputul este posibil `n
inimi. S\ fim cura]i cu inima, chiar da-
c\ ne este greu, fiindc\ am uitat cum
s-ar putea ea deschide pentru a ne
apropia unii de ceilal]i. Ca atunci, `n
vremea de demult, când ne iubeam [i
ne respectam, când recuno[team `n
aproapele nostru chipul lui Dumnezeu
s\dit `n om. Dac\ vor râde ceilal]i de
noi, când m\rturisim c\ vrem s\ tr\im
cu inima curat\? Dac\ vom pierde po-
zi]ia social\ la care am râvnit atâta [i
pentru care am f\cut sacrificii c\lcân-
du-ne, cum se zice, pe inim\? Dac\ cei-
lal]i nu ne vor mai privi nici cu team\
[i nici cu respectul cuvenit?
Tr\im un paradox permanent. {tim
de dragostea pe care Dumnezeu ne-o
poart\, dar ac]ion\m ca [i cum nu am fi
auzit niciodat\ c\ exist\. Mai mult, da-
c\ cineva ar veni din alt\ parte, de
exemplu, un extraterestru, [i ne-ar ve-
dea cum ne purt\m, ar putea crede c\
am fost arunca]i `ntr-un mediu du[m\-
nos, potrivnic, `mpotriva c\ruia lupt\m
cu vitejie pentru a-l distruge. Extrate-
restrul nu ar crede niciodat\ c\ distru-
gem lumea pe care Dumnezeu ne-a d\-
ruit-o, dar pe care am ajuns s\ o urâm [i
m\nos, nu ne mai r\mâne decât s\ vrem
s\ ne ascundem de Dumnezeu, s\-L
scoatem din inimi, s\ zicem c\ nici nu
exist\. A[a, putem s\ distrugem totul [i
s\ ne am\gim c\ avem sufletul `mp\cat.
Iar\[i s-au adunat mii [i mii de politi-
cieni `ntr-o conferin]\ pentru salvarea
mediului. Cum [i-au riscat to]i, eroic,
via]a, decolând [i aterizând de zeci de ori
pe aeroportul plin de z\pad\ [i ghea]\
de la Copenhaga, pentru a salva plane-
ta! Cum s-au cheltuit alte mii [i mii de
tone de benzin\ pentru toate aceste avi-
oane ce zburau din toate col]urile lumii
c\tre nordul `nghe]at al Europei! Chiar
nu s-a gândit nimeni c\ pentru a econo-
misi resurse [i a se polua mai pu]in ae-
rul, ar fi trebuit s\ se zboare c\tre Dane-
marca vara, [i nu `n miezul lui decem-
brie? {i a[a toat\ osteneala a fost degea-
ba, nu a ie[it nimic. Ce p\cat c\ toat\ lu- fiare vechi. Protec]ia mediului nu va fi lor ce a adus cre[tinismul lumii? Se poa-
mea s-a ascuns `n spatele a tot felul de niciodat\ efectiv\ dac\ este v\zut\ doar te uita c\ primii cre[tini au fost aceia ca-
cifre, cel mai adesea sume imense. Astfel, ca simpl\ afacere sau ca un transfer de re au schimbat mentalitatea societ\]ii
s-a uitat c\ se vorbea despre lumea cre- bani, f\r\ nici o leg\tur\ cu credin]a `n antice greco-romane, care considera
at\ de Dumnezeu, din iubire absolut\ [i Dumnezeu. Teologul brazilian Leonardo sclavia - chiar [i a copiilor - normal\, cu
ca semn al iubirii absolute. C\ aceast\ Boff crede c\ ie[irea din actuala criz\ toate implica]iile morale ale acesteia?
lume ne-a fost dat\ nou\ `n p\strare [i, ecologic\ se poate realiza doar prin re- Teologul german Gotthart Fuchs scria
cel mai important, c\ a fost un timp memorarea duhovniceasc\ a actului cre- c\: „prin Cruce ne vedem confrunta]i cu
când eram con[tien]i de acest lucru [i ne a]iei lumii de c\tre Dumnezeu, `n]eles ca propria violen]\. Suntem chema]i s\ ne
purtam ca atare. ~mi amintesc, copil fi- norm\ etic\ a `ntregii omeniri. Astfel se schimb\m [i s\ ne manifest\m grija
ind, cum vorbeau oamenii despre p\du- poate formula o eco-teologie plin\ de pentru ceilal]i. S\ ne iubim du[manii, s\
rea care st\tea deasupra satului, ca o sens, acceptat\ unanim `n diferitele reli- iert\m [i s\ ajut\m. Revolu]ia cultural\
blan\ verde pe cocoa[a muntelui ce p\- gii. Desigur c\ viziunea lui Leonardo cre[tin\ are urm\ri ie[ite din comun, pâ-
rea un leu uria[, tol\nit pe labe [i care Boff nu este utopic\, ea fiind important\ n\ ast\zi“. ~n loc de a se interzice Sfânta
ne p\zea pe noi, cei `n vale. Când am nu numai ecologic, ci [i ca punct de ple- Cruce, s-ar putea formula pozitiv simbo-
ajuns iar\[i `n sat, trecuser\ zeci de ani, care concret pentru un dialog efectiv `n- lul etern al acesteia. Sub semnul Crucii
blana disp\ruse cu totul. Nici cocoa[a le- tre religii. Dar cum poate eco-teologia s\ [i `n respectul tuturor religiilor, s-ar pu-
ului nu mai era verde, ci br\zdat\ de fie un punct comun de plecare când o tea g\si u[or punctul comun care s\ ne
zeci de [an]uri negre, dup\ cum apa ru- parte a lumii se `nc\p\]âneaz\ mai de- salveze, pe noi, oamenii, care dorim s\
pea p\mântul gola[, la fiecare ploaie. parte s\-L scoat\ pe Dumnezeu din inimi? ne respect\m unii pe al]ii [i care respec-
Pentru cei b\trâni, p\durea era ca o bine- Un tribunal cere ca Sfânta Cruce s\ fie t\m lumea lui Dumnezeu.
cuvântare, pentru cei de acum - doar ni[- interzis\ `n [coli, [i, probabil, apoi, `n Aceasta ar fi cea mai prielnic\
te lemne. Nici nu a meritat s\ munce[ti via]a `ntregii societ\]i. ~ncercarea de a schimbare la `nceput de an. O schimba-
atât cu t\iatul, c\ banii au ajuns oricum prezenta copiilor Sfânta Cruce ca pe ce- re real\ [i care trebuie, de aceast\ da-
numai pentru o motoret\ veche care se va negativ, ce trebuie interzis, este para- t\, s\ ne reu[easc\. S\ ne punem via]a
stric\ tot timpul, chiar bun\ de dat la doxal\ `n sine. De ce s\ ascundem copii- sub semnul Crucii ! a

IDEEA CRE{TIN|

Persoan\ [i cuvânt
de Viorel I. COMAN
Se poveste[te despre Frede-
ric cel Mare al Prusiei c\, ispi-
tit de gândul unei recuper\ri
experimentale a „limbii origi-
nare“, s-a hot\rât s\ creasc\
doi nou-n\scu]i `n condi]ii
princiare, izolându-i de orice
contact cu sfera rostirii ome-
ne[ti. Cei doi copii erau, a[a-
dar, perfect `ngriji]i, dar ni-
meni nu le adresa cuvântul [i
nu vorbea `n spa]iul dimpreju-
rul lor. Regele spera c\, `m-
boldi]i de o `nn\scut\ nevoie
de comunicare [i lipsi]i de ori-
ce model lingvistic exterior,
cei doi subiec]i vor ajunge s\
dialogheze `n limba originar\
a umanit\]ii. Dup\ un num\r
redus de ani, cei doi copii au
murit, `n ciuda unei s\n\t\]i
corporale irepro[abile. Astfel
`ncepe Andrei Ple[u una din-
tre cele mai cunoscute c\r]i
ale sale, Limba p\s\rilor, [i
continu\ afirmând: „Frederic
cel Mare nu a aflat limba ori-
ginar\, dar, cu pre]ul pl\tit de
cei doi copii, a descoperit c\
limbajul [i cuvântul nu consti-
tuie o anex\ a condi]iei uma-
ne, o pies\ auxiliar\ `n econo-
mia ei biologic\ [i social\; lim-
bajul e o realitate de rang su-
perior, e nutritiv [i vital. A
vorbi `nseamn\ a te vitamini-
za atât pe tine, cât [i pe inter-
locutor“.
Raportul existent `ntre per-
soan\ [i cuvânt trebuie anali-
zat ]inând cont de dou\ aspec-
te majore: pe de o parte, cu-
vântul trebuie v\zut ca media-
tor `n cadrul unei rela]ii de co-
muniune interpersonal\, iar
pe de alt\ parte, cuvântul nu
este o realitate separat\ de
persoana uman\, ci o realitate
care exprim\ `ns\[i persoana.
Rela]ia de comuniune este
un act de `mp\rt\[ire, de cu-
minecare a unor pesoane, iar
acest act presupune cunoa[te-
re. Comuniunea este cunoa[-
tere, iar cunoa[terea este co-
muniune. ~n cadrul acestui di-
namism comunional, cuvântul
este factorul sau mijlocul ad-
juvant [i decisiv. Prin cuvânt,
persoana uman\ este intim
rela]ionat\ cu ceilal]i, c\ci
prin acesta omul `[i descoper\
bucuriile, `mplinirile, e[ecuri-
le [i triste]ile. Exprimate `n
cuvinte, aceste st\ri umane
sunt `mp\rt\[ite celuilalt, de-
vin realit\]i care `l cuprind [i
pe el interior, devin oarecum
propriile lui st\ri. Despre
acest aspect mediator al cu-
vântului `n cadrul rela]iei de
comuniune, p\rintele St\ni-
loae precizeaz\ c\ „mijlocul
spiritual principal prin care
omul se comunic\ altora [i al-
]ii se comunic\ lui ca izvoare
complementare de sensuri de
sim]iri, mijlocul de `mbog\]ire
[i de `nt\rire reciproc\ este
cuvântul, prin care oamenii
`[i `nt\resc umanitatea comu-
n\“. Cuvântul are, `n primul
rând, o func]ie dialogic\ care
subsumeaz\ [i func]ia sau as-
pectul lui de semnificare. Di-
mensiunea participativ\ a cu-
vântului este dominanta, dar
ea nu exclude func]ia de sem-
nificare. Sciziunea celor dou\
func]ii aduce cu sine consecin-
]e nepl\cute la nivelul persoa-
nei umane. Limitând cuvân-
tul numai la o func]ie de con-
ven]ie, de cod impersonal, pi-
c\m `n capcana postmodern\
a teoriilor deconstructiviste,
al c\ror p\rinte este Jacques
Derrida. Acestor filosofii mo-
derne ale limbajului, teologia
r\spunde nu relativizând cu-
vântul, ci restaurându-l `n di-
mensiunea lui corect\ de „ve-
hicul al comuniunii, punte `n-
tre persoane ca subiecte“ (pr.
Dumitru St\niloae).
Func]ia revelatoare pe care
o are cuvântul este afirmat\
nu numai de teologi, ci chiar
de unii filosofi care critic\ op-
tica reduc]ionist\ ce creditea-
z\ rostul cuvântului doar `n
sfera instrumentalului: „Esen-
]a limbajului nu const\ numai
`n a fi doar un simplu instru-
ment de informa]ii [...], ci mai
degraba este acel eveniment
care dispune de posibilitatea
suprem\ a existen]ei umane“
(Martin Heidegger). O foarte
bun\ analiz\ a statutului cu-
vântului `n filosofia lui Hei-
degger este f\cut\ de Silviu
Eugen Rogobete `n lucrarea O
ontologie a iubirii. Subiect [i
Realitate Personal\ suprem\
`n gândirea p\rintelui Dumi-
tru St\niloae. Conform aces-
tuia, St\niloae [i Heidegger
stabilesc un caracter ontologic
al limbajului, c\ci `n cuvânt
este exprimat\ persoana. Es-
te necesar `ns\ de men]ionat
c\, de[i cuvântul este persoa-
na sau exprim\ persoana,
prin cuvânt nu epuiz\m per-
soana. Cuvântul unei persoa-
ne `mp\rt\[e[te ceva din res-
pectiva persoan\, dar nu o
consum\ [i nu o surprinde `n
totalitate. Persoana este o re-
alitate apofatic\ care nu este
cuprins\ `n mod total, nici `n
cuvântul s\u despre sine [i,
cu atât mai pu]in, `n cuvântul
altora despre ea, de[i acel cu-
vânt red\ ceva din aceasta.
Aceast\ subliniere este im-
portant\ mai ales `n zona gno-
seologiei. Idiomul originar pe
care `l c\uta regele era exact
persoana originar\. a

CM
YK
 Mar]i, 12 ianuarie 2010
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
„S\ compar\m p\catul cel mare cu o piatr\
mare, iar p\catul cel mic cu firele de nisip“
Cum s\ socotim p\catul mic care este
repetat des?
Un asemenea p\cat este apropiat de cel de
moarte. S\ compar\m p\catul cel mare cu o
piatr\ mare, iar p\catul cel mic cu firele de ni-
sip. O cantitate mare de nisip poate fi uneori
mai grea dec=t piatra. De exemplu, minciuna
nu este un p\cat de moarte. Totu[i, dac\ este
repetat des, `l lipse[te pe om de harul lui
Dumnezeu.
Agenda cre[tinului 11
ISTORIA
Ce s\ fac ca s\ m\ `nt\resc mai mult `n
CRE{TINISMULUI
credin]\? (MCDXII)
Ascult\ cuv=ntul lui Dumnezeu, predicile [i
`nv\]\turile, mergi mai des la biseric\, cite[te
cuv=ntul lui Dumnezeu, pe Sfin]ii P\rin]i, cau-
t\-i [i `ntreab\-i pe cei pricepu]i `n cele duhov-
nice[ti, discut\ [i intr\ `n leg\tur\ cu cei cre-
dincio[i, `mbog\]i]i `n credin]\, rog\-te [i strig\
c\tre Dumnezeu s\-]i dea credin]\ [i vie]uie[te
`n ea, spovede[te-te [i `mp\rt\[e[te-te mai des
cu Sfintele Taine. Credin]a se p\streaz\ prin
`ndep\rtarea de discu]iile [i leg\turile cu oame-
nii r\i [i desfr=na]i. (1.000 de `ntreb\ri [i r\s-
punsuri despre via]a duhovniceasc\)

BIBLIA - VERSET CU VERSET

O Bun\ Vestire a Vechiului Testament

MICUL CATEHISM
Sfin]irea apei la Boboteaz\ se f\cea, la
`nceput, pentru botezul catehumenilor
Sf. Ap. Pavel l-a `ncredin]at
pe ucenicul s\u Timotei „c\ orice
f\ptur\ a lui Dumnezeu este bu-
n\ [i nimic nu este de lep\dat,
dac\ se ia cu mul]umire; c\ci se
sfin]e[te prin cuvântul lui Dum-
nezeu [i prin rug\ciune“. Deci
prin rug\ciune [i prin lucrarea
lui Dumnezeu se poate sfin]i `n-
treaga crea]ie. Sf. Nicolae Caba-
sila ar\ta c\ M=ntuitorul a l\sat
sfin]ilor apostoli [i puterea de a
sfin]i natura, de a o scoate de
sub st\p=nirea celui r\u, de a o
aduce din nou sub lucrarea ha-
rului dumnezeiesc, spre slava lui
Dumnezeu [i spre folosul omu-
lui. Deci suntem `ndrept\]i]i s\
afirm\m c\ slujba Aghezmei ce-
lei mari nu este o inven]ie a Bi-
sericii [i nu a ap\rut recent.
La `nceput, sfin]irea apei de la
Boboteaz\ era f\cut\ pentru bo-
tezul catehumenilor, care avea loc
`n ajunul s\rb\torii. Taina Bote-
zului era administrat\ persoane-
lor la scurt timp dup\ na[tere, iar
de-a lungul timpului s-a redus
num\rul adul]ilor care urmau a fi
boteza]i, adic\ al catehumenilor.
Facerea 18, 10: „Zis-a
Unul: «Iat\, la anul
pe vremea asta am
s\ vin iar pe la tine
[i Sarra, femeia ta,
va avea un fiu».
Iar Sarra a auzit
din u[a cortului,
de la spatele lui.“
Unul dintre cei trei Oas-
pe]i ai patriarhului Avraam
actualizeaz\, pentru ultima
dat\, f\g\duin]a divin\ con-
form c\reia Sarra va da na[-
tere unui prunc. „Iat\, la a-
nul pe vremea asta am s\ vin
ISTORII CU T+LC
Cum putem s\ ne mântuim?
~ntrebat-au surorile pe fericita Singlitichia: „Cum putem
s\ ne mântuim?“. {i ea, oftând din adâncuri [i v\rsând mul-
te lacrimi, a r\spuns: „Copii! Noi to]i [tim cum s\ ne mântu-
im! Dar din pricina neglijen]ei ne pierdem mântuirea. Mai
`ntâi de toate [i mai mult decât toate, trebuie s\ p\str\m
ceea ce a spus Domnul: iube[te pe Domnul Dumnezeul t\u
din tot sufletul t\u [i pe aproapele t\u ca pe tine `nsu]i; iat\
unde este mântuirea: `ntr-o `ndoit\ iubire“. (Matericul , Edi -
tura Anastasia, 1995)
Dup\ desfiin]area catehumenatu-
lui, s-a p\strat sfin]irea apei, ea
c\p\t=nd o alt\ semnifica]ie. Po-
trivit arhiepiscopului Simeon al
Tesalonicului, `n ziua Bobotezei
are loc nu doar re`nnoirea
Botezului Domnului, ci [i a haru-
lui botezului primit de fiecare
dintre noi..
R=nduiala slujbei Aghezmei
mari este atribuit\ Sf. Sofronie,
patriarh al Ierusalimului († 638),
localitate `n care s-a p\strat cu
sfin]enie amintirea momentului
Botezului Domnului `n apele Ior-
danului, prin m=na Sf. Prooroc
Ioan. Prin botezul `n Iordan, M=n-
tuitorul nu a sfin]it doar apa a-
cestui r=u, ci chiar firea apelor de
pretutindeni, f\c=ndu-le un ele-
ment de purificare [i de sfin]ire, lu-
cru pe care Biserica `l `nva]\ prin
troparul din r=nduiala slujbei:
„Ast\zi firea apelor se sfin]e[te...“.
De asemenea, r=nduiala aces-
tei slujbe ne arat\ efectele apei
sfin]ite. Din cererile ecteniei
mari afl\m c\, pentru cei care o
primesc av=nd credin]\, Agheaz-
ma mare este „t\m\duitoare su-
iar pe la tine [i Sarra, femeia ta,
va avea un fiu“, `i spune pa-
triarhului, la fel cum Sfântul
Apostol Pavel, `n Epistola sa c\-
tre Romani, avea s\ scrie c\ „al
f\g\duin]ei este cuvântul acesta:
«(La anul) pe vremea aceasta voi
veni [i Sarra va avea un fiu»“. Pe-
rioada de un an, men]ionat\ `n
ambele cazuri, a fost considerat\
de unii ca fiind, de fapt, perioada
normal\ de sarcin\ de nou\ luni.
{i `ntr-un caz [i `n altul, `n acea
vreme, Sarra avea s\ dea na[tere
unui fiu pe care `l va numi Isaac.
Fragmentul marcheaz\ echiva-
lentul biblic vechitestamentar al
Bunei Vestiri `n care Preasf=nta
Fecioar\ Maria va fi `n[tiin]at\
de `ngerul Gavriil c\ va lua `n
pântece [i va na[te fiu (Luca 1,
fletelor [i trupurilor, [i izgonitoa-
re a toat\ puterea cea potrivni-
c\“, „cur\]itoare spre via]a ve[ni-
c\“, „dar de sfin]enie [i cur\]ire
de p\cate, spre t\m\duirea su-
fletului [i a trupului, spre tot fo-
losul de trebuin]\“. Rug\ciunea
de sfin]ire adresat\ Sfintei Tre-
imi ne descoper\ c\ apa sfin]it\
este „izvor de nestric\ciune, dar
de sfin]enie, dezlegare de p\cate,
vindecare de boli, diavolilor piei-
re, `ndep\rtarea puterilor potriv-
nice, plin\ de putere `ngereas-
c\“. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
TEZAUR PATRISTIC
„A[adar, `ntreaga fire `n]e-
leg\toare este `mpreun\-sluji-
toare cu noi [i dup\ chipul Zi-
ditorului, chiar dac\ sunt mai
cinstite decât noi, ca fiind `n a-
far\ de trupuri [i mai aproape
de firea cea cu totul netrupeas-
c\ [i necreat\. Mai bine zis, pe
unii dintre ei, care [i-au p\zit
treapta lor [i tind spre ceea ce
au fost f\cu]i, chiar dac\ sunt
slujitori ca [i noi, `i cinstim [i
sunt cu mult mai cinsti]i decât
noi prin treapta lor. Iar al]ii,
nep\zindu-[i treapta lor [i r\z-
31). Exist\ numeroase similitu-
dini `ntre cele dou\ evenimente,
`ns\, din punctul de vedere al
compozi]iei textelor, se remarc\
fragmentul din versetul 14 al
acestui capitol: „Este oare ceva cu
neputin]\ la Dumnezeu?“, care se
repet\ prin cuvintele arhanghelu-
lui `n Sf=nta Evanghelie dup\
Luca: „C\ la Dumnezeu nimic nu
este cu neputin]\“ (Luca 1, 37).
Bun\voin]a de care are parte
so]ia patriarhului Avraam, care,
la v=rsta de o sut\ de ani, `n ciu-
da st=rpiciunii sale, va dob=ndi
un fiu, l-a f\cut pe Sf=ntul Ioan
Gur\ de Aur s\ exclame: „Iat\
roadele iubirii de str\ini, iat\ pla-
ta r=vnei celei mari, iat\ r\spl\ti-
rile ostenelilor Sarrei!“.
Faptul c\ so]ia patriarhului,
dup\ cum afl\m `n finalul verse-
tului, st\tea `n u[a cortului, la
spatele lui Avraam, corespundea
obiceiului acelor vremuri. Oprite
de a se amesteca `n mod liber cu
b\rba]ii, inclusiv oaspe]ii, [i `n-
deosebi dac\ erau str\ini, femei-
le se g\seau de obicei aproape de
u[a cortului, f\r\ a fi v\zute. Cu
toate acestea, ele auzeau de obi-
cei tot ce vorbesc vizitatorii [i `i
observ\ `ndeaproape, cum este [i
cazul Sarrei care „a auzit din u[a
cortului, de la spatele lui (Avra-
am)“ f\g\duin]a divin\. (Lucian
APOPEI)
vr\tindu-se, [i nesocotind ]inta
pentru care au fost f\cu]i, de-
p\rtându-se cât mai mult de
cei ce sunt aproape de Dum-
nezeu, au c\zut [i din cinste. {i
fiindc\ `ncearc\ s\ ne atrag\ [i
pe noi la c\dere, nu numai c\
sunt netrebnici [i necinsti]i, ci
[i vr\jma[i lui Dumnezeu, iar
neamul nostru omenesc prici-
nuitor de `ntin\ciune, r\zboin-
du-ne cât se poate de mult.“
(Sf. Grigorie Palama, Despre
cuno[tin]a natural\, cap. 27, `n
Fil. rom., vol. VII, pp. 435, 436)
Leg\turile Bisericii
Ortodoxe Române
cu Biserica
Ortodox\ Rus\ `ntre
1821-1918 (I)
~n perioada 1821-1918, leg\-
turile biserice[ti româno-ru-
se s-au consolidat prin bur-
sierii români care au stu-
diat `n academiile [i semi-
nariile teologice ruse[ti.
Pentru a preg\ti viitorii
profesori ai celor patru se-
minarii din }ara Româ-
neasc\, mitropolitul Neofit
al Ungrovlahiei a trimis la
Seminarul teologic din Chi-
[in\u, `n anul 1845, „[apte
tineri feciori de preo]i ro-
mâni“. Dup\ ce au `nv\]at
doi ani `n Seminarul din
Chi[in\u, `nsu[indu-[i lim-
ba rus\, trei [i-au continuat
studiile la Seminarul din
Moscova, iar patru la cel
din Petersburg. Ulterior,
Dimitrie Pârâianu a ob]inut
titlul de „candidat `n teolo-
gie“ la Academia din Kiev,
Ioan Gherm\nescu [i Petru
Romanescu au terminat
cursurile Academiei din Pe-
tersburg, iar al]i doi au ur-
mat numai doi ani de stu-
dii, la aceea[i academie; to]i
cinci au ajuns profesori la
seminariile din }ara Româ-
neasc\. Tinerii din Moldova
care au plecat `n Rusia au
fost recruta]i dintre cei mai
buni absolven]i ai Academi-
ei Mih\ilene din Ia[i sau ai
Seminarului de la Socola.
~nc\ din 1821, mitropolitul
Veniamin Costachi `ntre]i-
nea la Academia duhovni-
ceasc\ din Kiev pe ierodia-
conul Ierotei. ~n 1839, ace-
la[i mitropolit a trimis la
Kiev pe Vasile Popescu-
Scriban, absolvent al Acade-
miei Mih\ilene, fost, pân\
atunci, profesor la [coala de
la Trei Ierarhi. A studiat a-
colo cu cei mai de seam\ te-
ologi kieveni ai vremii, le-
gând prietenii cu mul]i teo-
logi (`ntre al]ii, a fost coleg
cu viitorul mitropolit Maca-
rie Bulgakov al Moscovei).
~n timpul studiilor, a strâns
mult material documentar
[i bibliografic din arhivele [i
bibliotecile ruse[ti, pe baza
c\ruia a `ntocmit mai târziu
o Istorie a Bisericii româ-
ne[ti. A fost tuns `n mona-
hism `n Lavra Pecerska de
mitropolitul Kievului, Fila-
ret Amfiteatrov, cu numele
Filaret. ~n 1842, a fost pro-
movat „magistru `n teologie
[i litere“, fiind primul ro-
mân c\ruia i s-a oferit acest
titlu. (pr. Cezar }|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Eminescu, celebrat
la Madrid
Institutul Cultural Român (ICR)
de la Madrid va s\rb\tori, joi, 14
ianuarie, `mplinirea a 160 de ani
de la na[terea poetului na]ional,
prin spectacolul de poezie [i
muzic\ „Eminescu... interpretat“,
g\zduit de Biblioteca Istoric\
„Marqués de Valdecilla“ a
Universit\]ii Complutense din
Madrid. Tinerii actori români din
Spania Ioana Albu, Laura
G\zdaru, Ioana Epure,
Alexandru Tasse [i Alexandru
Dic\ vor realiza lecturi dramati-
zate `n limba spaniol\ din
„Scrisoarea a III-a“ [i
„Luceaf\rul“, poeme traduse de
Valeriu Georgiade. Membrii
grupului spaniol „Arin Dodó“ vor
interpreta `ntr-o manier\ muzi-
cal\ inedit\ versuri eminesciene,
scenografia fiind realizat\ de
artistul român Bogdan Ater. Nu
`n ultimul rând, Héctor Martínez
Sanz, poet, romancier [i eseist
spaniol, autor al unor inedite [i
valoroase texte despre Mihai
Eminescu, va prezenta o perspec-
tiv\ interpretativ\ a operei emi-
nesciene, conform Agerpres.
Premier\ mondial\
la Teatrul din Sibiu
Comedia „Three O’Clock“ va fi ju-
cat\ `n premier\ mondial\, pe 13
ianuarie, pe scena Teatrului
„Radu Stanca“ din Sibiu, sec]ia
german\, dup\ un text al român-
cei stabilite `n Germania, Ana-
Maria Bamberger, `n regia
Lianei Ceterchi, a anun]at
Constantin Chiriac, directorul
teatrului. Catalogat ca „o come-
die serioas\“, „Three O’Clock“ se
va juca mai `nt=i la Sibiu, apoi,
`n martie, la München
(Germania). „~ncerc\m s\ d\m
mai mult\ aten]ie sec]iei ger-
mane `n acest an. Noi trebuie s\
respect\m aceast\ tradi]ie a
Sibiului, care a avut primul
teatru german din România.
~ncerc\m s\ facem un teatru
nou, un teatru viu“, a spus
Constantin Chiriac. Unul dintre
cele mai interesante spectacole
din acest an `n limba german\
este „Anatomia unei crime -
PRAH“ de doi autori contempo-
rani maghiari, Csaba Miko [i
Gyorgy Spiro, `n regia lui
Brigitte Drotloff, care va fi
prezentat la Pecs - Capital\
Cultural\ European\ `n 2010,
conform Agerpres.
Recital cameral oferit
de „Musica Viva“,
la Sala Radio
Grupul „Musica Viva“, format
din pianista Andreea Butnaru,
violonistul Mircea Vasilescu [i vi-
oloncelistul Florin Mitrea, va
sus]ine vineri, de la ora 19:00, un
recital cameral `n studioul de
concerte „Mihail Jora“ din
Bucure[ti. Programul va
cuprinde „Trio `n sol major nr.
39, op. 15/25“ de Joseph Haydn,
„Trio `n si bemol op. 11“ de
Ludwig van Beethoven [i „Trio
nr. 1 `n re minor op. 49“ de Felix
Mendelssohn Bartholdy.
Proiectul „Musica Viva“ a `nceput
`n anul 2004, odat\ cu recitalul
dedicat `n `ntregime lui George
Enescu, sus]inut `n Germania de
doi arti[ti români, absolven]i ai
Universit\]ii de Arte din Berlin -
pianista Andreea Butnaru [i vio-
lonistul R\zvan Hamza.
Conceptul de muzic\ vie porne[te
de la exprimarea tradi]ional\ a
muzicii culte [i se va extinde la
spectacole sincretice. a
CM
YK
Mar]i, 12 ianuarie 2010
„Copilul-m
minune“ al muzicii clasice Pentru activitatea deosebit\ `n
domeniul artei interpret\rii pia-
nistice [i al compozi]iei i-au fost
[i contemporane, la Sala Radio decernate Trofeul Casei de pro-
duc]ie Rollywood pentru muzic\,
Premiul de excelen]\ al Uniunii
Primul concert al anului 2010 La reu[ita evenimentului `[i Matei Bucur Mih\escu este e- Interpre]ilor, Coregrafilor [i Criti-
al Orchestrelor Na]ionale Radio, dau concursul Orchestra de Ca- lev `n clasa a IX-a la Liceul de
cilor Muzicali [i Titlul de „mic am-
sus]inut de tân\rul Matei Bucur mer\ Radio, dirijat\ de Radu muzic\ „George Enescu“ din Bu- basador“ al culturii române[ti `n
Mih\escu, `n dubl\ ipostaz\ de Post\varu [i Corul Radio, preg\- cure[ti - sec]ia pian. Ca pianist
lume oferit de Ministerul Afaceri-
pianist [i compozitor, va avea loc tit de dirijorul Dan Mihai Goia. abordeaz\ lucr\ri cu stiluri vari- lor Externe. Laureat al unor nu-
m=ine, la Sala Radio. Programul N\scut la 30 ianuarie 1995, ate [i cu grad ridicat de dificultate
meroase concursuri de interpre-
concertului cuprinde integral pianistul [i compozitorul de mu- din crea]iile compozitorilor clasici, tare na]ionale [i interna]ionale, a
compozi]ii de Matei Bucur zic\ clasic\ Matei Bucur Mih\es- moderni [i contemporani. ~n cali- primit o burs\ la Viena, a urmat
Mih\escu [i `i are ca soli[ti, a- cu este considerat, la 15 ani, „co- tate de compozitor are peste 40 de cursuri de m\iestrie artistic\ cu
l\turi de compozitor (pian), pe in- pilul-minune al muzicii clasice crea]ii pentru pian, orchestr\, cor ilu[trii muzicieni din Austria, Ger-
strumenti[tii Ioana Cristina Goi- române[ti contemporane“, fiind [i diverse formule instrumentale mania, Japonia, Israel, având la
cea (vioar\), Teodora Iliescu (fla- deja recunoscut ca un fenomen - care au fost interpretate pe scene activ numeroase propuneri pentru
ut), Florian Radu (trombon), {te- un talent muzical complex, de ex- de prim\ m\rime de peste 50 de a-[i des\vâr[i studiile la presti-
fan Cazacu (violoncel) [i Silviu cep]ie, atât `n arta interpreta- arti[ti de prestigiu sub bagheta gioase universit\]i de muzic\ din
Albei (trompet\). tiv\, cât [i `n cea a compozi]iei. unor mari mae[tri dirijori. str\in\tate, conform Agerpres. a
Cinematografia româneasc\ `n presa interna]ional\
urma s\ schimbe regulile jocu- tru a-[i evoca tinere]ea, acea
De la decernarea „Palme d’Or“, `n 2007, filmului lui, chiar dac\ a fost nevoie s\ perioad\ `n care era interzis s\
se a[tepte circa 15 ani pentru a exprimi cea mai ne`nsemnat\
„4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile“ al lui Cristian Mungiu, asista la apari]ia unor noi ta- opinie. Rezultatul: apari]ia
cinematografia româneasc\ a ap\rut drept una lente ast\zi. unui cinema „underground“, cu
dintre cele mai dinamice [i mai originale. Site-ul To]i ace[ti regizori au mai buget redus [i având o singur\
multe puncte `n comun: sunt grij\: autenticitatea.
allocine.com face un tur de orizont al acesteia sub n\scu]i `n aceea[i perioad\, au Dac\ ultimii 15 ani ai re-
gimului lui Nicolae Ceau[escu
titlul „Epoca de aur a cinematografiei rom=ne[ti“. urmat acelea[i studii [i au lu-
crat la mari produc]ii europe- au fost cei mai r\i din istoria
Publica]ia „San Francisco Chronicle“ analizeaz\ ne. Aceasta pentru c\ Româ- României, propaganda oficia-
filmul lui Corneliu Porumboiu, „Poli]ist, adjectiv“, `n nia este [i loca]ia unor mari l\ i-a numit „Epoca de aur“.
turn\ri de filme, atr\gând „Amintiri din Epoca de Aur“,
articolul „Cinematografia rom=neasc\ `n tranzi]ie“. studiouri din lumea `ntreag\, ultimul film produs de Cris-
inclusiv Hollywoodul, datorit\ tian Mungiu, este adaptarea
costului sc\zut al for]ei de pentru ecran a celor mai cu-
Povestea cinematografiei jelor de dinainte de r\zboi. Ci-
române[ti nu `ncepe `n 1989, nematografia s-a dezvoltat munc\, arat\ site-ul dedicat noscute legende urbane care
arat\ site-ul de cinema, dup\ instalarea comunismu- produc]iilor de cinema. Cris- circulau `n anii ’80.
http://www.allocine.fr/arti- lui `n 1947, permi]ând afirma- tian Mungiu a fost asistent de
cle/dossiers/cinema/dossier- rea unei noi genera]ii de ci- regie al lui Radu Mih\ileanu „Poli]ist, adjectiv“
18591248/. Rom=nia a cunos- nea[ti, printre care Victor Iliu `n filmul „Trenul vie]ii“, iar
„l-ar face s\ se `nfioare
cut o bogat\ perioad\ cine- [i Liviu Ciulei. Radu Jude, asistent de regie la
matografic\. Primele filme au Absen]a libert\]ii, lipsa cru- „Amen“ al lui Costa Gavras. pe George Orwell `nsu[i“
fost proiectate `n 1896, iar un cial\ de mijloace [i propaganda De[i ar fi putut s\-[i conti- Sub titlul „Cinematografia
prim film a fost produs `n au `mpiedicat ace[ti arti[ti s\ nue cariera `n Europa sau româneasc\ `n tranzi]ie“, pu-
1912, de[i ast\zi nu mai e- se exprime cu adev\rat. Pr\- SUA, ace[ti regizori au preferat blica]ia „San Francisco Chro-
xist\ m\rturii ale lungmetra- bu[irea regimului dictatorial s\ r\mân\ `n ]ara natal\ pen- nicle“ analizeaz\ filmul „Poli-
]ist, adjectiv“ al lui Corneliu
Porumboiu, `n care un poli]ist
sub acoperire se lupt\ cu con-
[tiin]a sa `n timp ce urm\re[te
un adolescent [i i s-a ordonat
s\-l aresteze pentru un delict
minor cu droguri.
Crescendoul dramei survine
atunci când [eful dictatorial al
poli]istului scoate un dic]ionar
[i ]ine un discurs despre limba-
jul [i datoria poli]istului
omenos, fapt care l-ar face s\
se `nfioare pe George Orwell
`nsu[i, subliniaz\ publica]ia.
Paleta `n culori cenu[ii a celui
de-al doilea lungmetraj al lui
Porumboiu [i focalizarea pe
luptele [i umorul negru ale
vie]ii de zi cu zi sunt sem-
n\tura noii cinematografii din
Cristian Mungiu [i Corneliu Porumboiu, România, relev\ publica]ia,
exponen]i ai noului val cinematografic rom=nesc preluat\ de Agerpres. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SISTEME DE AVERTIZA- trie Cantemir“, urmând apoi s\ lucr\rile, inclusiv la amfiteatrul blica Moldova), Gheorghe R\du-
RE SEISMICE ~N {COLILE DIN beneficieze de acest sistem [i nou realizat `n cadrul proiectului can (Vâlcea), Vasile Morar (Mara-
de renovare, conform Agerpres.
{coala Central\, Colegiul Na]io- mure[), Adrian Dinu Rachieru [i
BUCURE{TI: {colile vechi, con- nal „Mihai Viteazu“ [i Liceul a PREMIILE „EMINESCU“ Ana Caia (Timi[), Paula Roma-
siderate monumente istorice [i
„George Enescu“. „Este un sistem DE LA DROBETA: Juriul edi]iei nescu [i Dan Ioan Predoiu (Bucu-
`nscrise `n Programul de reabili- care avertizeaz\ cu 40-60 de se- re[ti), Mihailo Vasielievici (Timoc,
a XIX-a a Festivalului interna]io-
tare al B\ncii Europene de Inves- cunde personalul administrativ Serbia) [i Gheorghe Florescu,
nal de poezie „Mihai Eminescu“,
ti]ii, derulat de Prim\ria Capita- din [coli de apari]ia unui cutre- care are loc pe 14-16 ianuarie la Nicolae Jinga, Constantin Juan,
lei, vor beneficia de sisteme de a- mur mai mare de 5,5 grade, pen- Drobeta-Turnu Severin, Or[ova [i M\d\lina Olteanu, Dan Robescu
vertizare a cutremurelor. Prima- tru a se putea lua `n timp util B\ile Herculane, a nominalizat [i Ela B\lescu (Mehedin]i), pentru
rul general, Sorin Oprescu, a a- m\suri antipanic\. Vorbim de- scriitorii c\rora li se vor decerna c\r]ile ap\rute `n anul 2009. Pre-
nun]at, ieri, cu ocazia unei vizite spre cl\diri vechi `n care accesul premiile „Eminescu“. Pre[edintele miile vor consta `n bani, diplome [i
la patru unit\]i de `nv\]\mânt pe etaj se face pe o singur\ scar\ juriului, academicianul Mihai medalii, conform Agerpres. a
aflate `n lucr\ri de repara]ii `n [i atunci trebuie evitat\ panica“, Cimpoi, a spus c\ premiile vor fi
cadrul programului european, c\ a explicat Oprescu. Edilul a cerut acordate scriitorilor: Denisa Mara
pentru `nceput un avertizor a firmei constructoare s\ lumineze B\laj (B\ile Herculane), Ghe- Pagin\ realizat\
fost deja instalat la Liceul „Dimi- cl\direa [i s\ finalizeze la termen orghe B\lici [i Iulian Filip (Repu- de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 12 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/
0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatri-
arhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber Mar]i, 12 ianuarie 2010

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

APEL UMANITAR ANUN} Patriarhia Român\ scoate urm\toarele

Andreea Mihaela Pandelescu, `n
vârst\ de 1 an [i 5 luni, a fost diag- Parohia „Sf. Vi-
posturi la concurs, `n vederea angaj\rii:
nosticat\ pe 13 octombrie 2009 cu a) Un post de INGINER Responsabilit\]i - conform fi[ei postului.
leucemie limfoblastic\ acut\. neri“ - Pajura din
Bucure[ti va des- CONSTRUCTOR care trebuie b) Un post de ARHITECT care tre-
Pentru a `nvinge aceast\ boal\ s\ `ndeplineasc\ urm\toarele buie s\ `ndeplineasc\ urm\toarele
crunt\, Andreea are nevoie de un chide `n curând
tratament `n str\in\tate, pentru Cabinetul de medi- Condi]ii: Condi]ii:
un transplant de m\duv\. Suma cin\ de familie. ~n - absolvent studii superioare `n do- - absolvent studii superioare `n arhi-
necesar\ pentru aceast\ interven- acest sens, anga- meniul construc]iilor; tectur\;
]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi- jeaz\ asistent me-
nanciare ale p\rin]ilor. - experien]\ de minimum 7 ani `n - s\ fie membru OAR; O catedral\
dical generalist. execu]ia lucr\rilor de construc]ii (struc- - experien]\ de minimum 10 ani `n
Cei care doresc s\ o ajute pe mi-
cu]a Andreea Mihaela Pandelescu
Cerin]e: autori- turi) [i a managementului `n con- activitatea de proiectare; pentru Capital\!
pot dona bani `n contul deschis pe za]ie de liber\ struc]ii; - posesor permis de conducere auto. Conturile deschise la BCR -
numele mamei: Mancila Ani[oara, practic\ [i asigu- - abilit\]i de coordonare, planificare Responsabilit\]i - conform fi[ei postului. filiala sector 4 Bucure[ti -
tel: 0730.043.527 rare de malpraxis; [i organizare; Persoanele interesate sunt rugate pentru sus]inerea construirii
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont cuno[tin]e de ope- - experien]a `n proiectare structuri s\ trimit\ CV la fax: 021 406 71 80 sau CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
Cod: RZBR ROBU rare calculator. constituie un avantaj; e-m
mail: mcbpatriarhia@yahoo.com, pâ-
RO30RZBR0000060011797090 Telefon de con- LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
- disponibilitate pentru program n\ la data de 19.01.2010. Persoanele
Adresa: str. Unirii, bl. H3, par- tact: 021 6683310; prelungit; selectate vor fi contactate `n vederea USD: RO26RNCB0075004895030110
ter, BUZ|U 0721 355072. EURO:RO96RNCB0075004895030111
- posesor permis de conducere auto. sus]inerii unui interviu.

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Mar]i, 12 ianuarie 2010 Farmacia verde 15

Plantele care calmeaz\ crizele biliare
ce, [i anume: sosul tomat din ro-
Vezica biliar\, numit\ colecist, este un component [ii [i bulion, sosul alb din albu[
de ou [i lapte rece, sosul de zar-
important al aparatului digestiv, cu o capacitate zavaturi `n\bu[ite, sosul caramel
foarte mic\ (30-50 ml), dar cu un mare rol din zah\r ars folosit la mânc\-
ruri din fructe uscate (prune), so-
fiziologic `n tranzitul sucului biliar (bil\, fiere). teuri de morcov, gri[ [i orez cu
Afectarea vezicii biliare poate duce la boli grave, lapte, precum [i sosul de fructe
(mere, vi[ine, cire[e, caise).
cu consecin]e asupra modului de func]ionare ~n alimenta]ia curent\ este
a `ntregului organism. Pentru tratarea lor indicat\ o suplimentare de fructe
proaspete (mere, vi[ine, c\p[uni,
sunt utilizate speciile de plante care au zmeur\), luate `n cure de 7-10 zi-
le consecutiv sau sucuri din fruc-
proprietatea de a diminua ritmul de formare te (mere, l\mâi).
[i depunere a calculilor (pietre, nisip) Dintre legume este bine s\ nu
lipseasc\ p\trunjelul proasp\t,
sau de a contribui la dizolvarea [i eliminarea lor. consumat diminea]a pe stomacul
gol [i la fiecare mas\. De aseme-
reci [i febr\. Urina devine `nchis\ nea, sunt eficiente tomatele servi-
la culoare, ca urmare a devers\rii te `n salate sau sucuri, ridichile
de prof. univ. dr. unor pigmen]i [i s\ruri biliare. ~n negre [i semin]ele de pepene ver-
Constantin MILIC| paralel, persist\ un prurit genera- de pisate (1-2 linguri pe zi).
lizat, cu mânc\rimi pe tot corpul. La mas\ se serve[te pâine
~ntr-un organism s\n\tos, fie- pr\jit\, m\m\lig\, orez, budinci
rea este de culoare galben\, alca- [i papana[i.
lin\ [i neiritabil\, cu o consisten- Ce recomand\ Rostopasca stimuleaz\ [i m\re[te secre]ia biliar\,
]\ fluid\ sau u[or vâscoas\. ~n in- fitoterapia dizolv\ pietrele formate [i cur\]\ canalele biliare Evita]i gr\simile, alcoolul
tervalul dintre mese, fierea se
acumuleaz\ `n vezic\, `ntrucât ~n faza acut\ a durerilor, tra- - Menta (Mentha piperita), ca- nerale a organismului [i evitarea [i mesele abundente,
sfincterul Oddi este `nchis, iar tamentul va `ncepe cu plante anti- re con]ine: flavonozide (hesperi- evolu]iei bolii spre cronicizare.
musculatura vezicii este relaxat\. spastice [i calmante. Dup\ ce du- din\), polifenoli, taninuri, subs- ~n zilele cu crize dureroase, bol- mai ales seara
~ntr-un organism bolnav, cu un rerile au `ncetat, se recomand\ tan]e amare, vitamine (A, C, D, navul nu are poft\ de mâncare. ~n Sunt interzise carnea gras\
`nalt grad de intoxicare, fierea de- tratamentul cu plante care au PP), s\ruri minerale; aceast\ perioad\ se recomand\ o (de porc, oaie, ra]\, gâsc\, pielea
vine verde-`nchis, aproape neagr\, propriet\]i coleretice, colagoge [i - Urzica-vie (Urtica dioca), ca- cur\ cu sucuri naturale de legume de pas\re, vânat, raci, pe[te ocea-
[i are ac]iune acid\ [i coroziv\ hepatoprotectoare, la nevoie chiar re con]ine carotenoizi, flavonozi- (morcov, ]elin\, sfecl\ ro[ie), su-
nic), gr\simile animale (untur\,
asupra ]esuturilor. ~n aceast\ sta- dezinfectante. de, glicozide, sitosteroli, saponi- curi nefermentate din fructe (me-
re, prune, struguri, portocale, l\- sl\nin\), pastram\, mezeluri,
re nu se mai scurge spre duoden, ~n consumul intern sunt efici- ne, acizi organici, vitamine (K, B, afum\turi, conserve, creier, ri-
se blocheaz\ pe canale [i provoac\ ente plantele de anghinare, p\- E, A, C) [i s\ruri minerale. mâi, c\p[uni, fragi, agri[e, afine),
consumate imediat dup\ prepara- nichi, icre, sardele, drob de miel,
inflamarea ficatului, a vezicii bili- p\die [i sun\toare, luate separat Când calculii s-au redus `n vo- supe de oase, brânzeturi grase [i
are [i arsuri `n intestine. sau `n amestec, care au ac]iuni lum la circa 3-5 mm `n diametru, re, precum [i ceaiuri medicinale
favorabile [i asupra steatozei he- `ndulcite cu miere de albine. s\rate, condimente iu]i (piper, bo-
Colecistul prezint\ boli la fel se adaug\ `n re]et\ herb\ de turi- ia, mu[tar, hrean, ardei ro[u), ex-
de agravante [i de dureroase ca [i patice. Dup\ `ncetarea crizelor bilia-
]\-mare [i se continu\ tratamen- re, se introduc `n alimenta]ie ces de sare, cafea, cacao, ciocolat\,
ficatul, cuprinzând o gam\ foarte La acestea se adaug\ :
tul `nc\ 1-2 luni, pân\ la elimina- produse lactate (lapte dulce, ia- `nghe]ate, b\uturi alcoolice tari [i
larg\ de afec]iuni, `n primul rând - Rostopasca (Chelidonium ma-
litiaza biliar\ [i apoi colecistita, jus), care con]ine alcaloizi, tani- rea total\ a pietrelor [i a nisipului. urt, brânz\ proasp\t\ de vaci, unele b\uturi r\coritoare (coca-
angiocolita [i dischinezia biliar\. nuri, saponine, saponozide, muci- ca[ dulce, urd\, telemea des\ra- cola, pepsi-cola).
Litiaza biliar\, cu denumirea lagii, elemente ce au drept ac]iuni Preparate t\, smântân\). Sunt u[or supor- Fructele [i legumele vor fi bi-
de la cuvântul grecesc lithos - pia- m\rirea secre]iei biliare, dizolva- tate supele de zarzavat (cu car- ne sp\late, iar mâinile vor fi per-
tr\, este o afec]iune evolutiv\ ca- rea pietrelor biliare [i cur\]irea pentru uz extern tofi, morcov, varz\, p\trunjel), manent curate, prin sp\lare cu
re const\ din depunerea, zilnic\, canalelor biliare `n dischinezia bi- supele cu zdren]e de ou [i f\in\, ap\ [i s\pun, ]inând seama c\,
~n tratamentele externe sunt pe mâinile nesp\late, circul\ `n-
a circa 500 ml fiere, bogat\ `n co- liar\; recomandate comprese [i cata- legume verzi fierte, salate de le-
lesterol, bilirubin\ (pigmen]i - Coada-[oricelului (Achillea gume (lactuca, spanac, p\trunjel, tre 10.000 [i 100 milioane de mi-
plasme puse pe zona epigastric\ crobi pe cm2. Este [tiut c\ ¾ din
cristalini) [i s\ruri biliare (carbo- millefolium), care con]ine: flavo- ardei gras, tomate, varz\), carne
cu terci de t\t\neas\ [i coada- de pe[te slab (p\str\v, [tiuc\, infec]iile hepatice se transmit
na]i [i fosfa]i de calciu). Prin pre- noizi (cosmosin\, luteolin\), glico-
cipitarea cristalelor de colesterol alcaloizi (achilein\, moscatin\), calului sau cu frunze de varz\. lin, lipan, [al\u, cod), rasol de vi- prin mâini murdare.
se formeaz\ calculi mari, iar prin saponine hemolizante, ulei eteric; ~nainte de aplicarea cataplasmei, t\ slab\ sau de pas\re f\r\ piele, Necesarul de hran\ zilnic\ va
precipitarea bilirubinatului de - Alb\strelele (Centaurea cya- se unge zona cu ulei sau unguent omlet\ din albu[. fi `mp\r]it `n 5-6 mese, la ore re-
calciu se formeaz\ calculi mici, nus), care con]in glicozide, sub- de g\lbenele. Se recomand\ gospodinelor gulate, evitându-se mesele abun-
inclusiv nisip. stan]e amare [i antociani alba[tri; ca, `n locul pr\jelilor [i a rânta- dente, mai ales cele servite sea-
Boala se manifest\ prin dureri - Mu[e]elul (Matricaria chamo- Regimul alimentar [urilor, s\ prepare sosuri dieteti- ra, `nainte de culcare. a
violente, mai ales noaptea, dând milla), care con]ine flavonoizi, ta-
colic\ biliar\, `nso]it\ de crampe, ninuri, mucilagii, uleiuri eterice, Are un rol foarte important, Pagin\ realizat\ de Otilia B|LINI{TEANU
v\rs\turi bilioase, transpira]ii vitamine (B, C) [i s\ruri minerale; asigurând cre[terea rezisten]ei ge-

Pelerinaj de Pa[ti `n }ara Sf=nt\ [i a Pe[terii „Sf. Ilie Tezviteanul“. Coborâm la

Marea Moart\ - Qumran (locul unde s-au g\-
sit celebrele manuscrise de la Marea Moart\,
880 de euro/pers. pt. un grup de 30-3

SERVICII INCLUSE ~N PRE}:

39 pers.

- 01-07 aprilie 2010 -
ZIUA I - Joi: ~ntâlnire pe aeroportul Henri teaz\ intrarea). Ora 15:00 - `ntâlnire la Poarta
Coand\ (Otopeni) la ora 07:30, decolare ora Jaffa, deplasare pe Muntele Sion pentru vizita-
10:20. Zbor EL AL, cursa LY 574 - sosire pe Ae- rea Bisericii „Adormirii Maicii Domnului“, Foi-
roportul Ben Gurion `n jurul orei 12:55. De- [orului „Cina cea de Tain\“ [i Mormântului
plasare la Ierusalim - Poarta Jaffa - Sf. Mor- Proorocului David. Deplasare la Zidul Plânge-
mânt. Cazare [i cin\ `n Bethleem - hotel 4*. rii. Cazare [i cin\ `n Bethleem sau Ierusalim.
23:30 - Participare la Sf. Liturghie la Biserica
ZIUA II - Vineri: Mic dejun. Muntele M\s- româneasc\ din Ierusalim sau la Sf. Mormânt.
linilor, unde vom vizita: Biserica ~n\l]\rii;
M\n\stirea „Pater Noster“ (Tat\l nostru), ZIUA IV - Duminic\: Mic dejun. Bethleem
M\n\stirea „Domnius Flevit“ (Domnul a - vom vizita: Biserica „Na[terii Domnului Ii-
plâns), Gr\dina Ghetsimani [i Biserica Na]iu- sus Hristos“, Biserica catolic\ „Sf. Ecaterina“,
nilor. Mormântul Maicii Domnului [i Grota Grota Laptelui. Continuarea drumului `n de-
Tr\d\rii. Intr\m `n Cetatea Ierusalimului pe [ert, cu microbuze pentru vizitarea M\n\sti-
Poarta Sfântul {tefan [i vom vizita casa `n ca- rilor „Sf. Teodosie“ [i „Sf. Sava“. Deplasare la
re a locuit Sf. Fecioar\ Maria `n Cetatea An- Ein Karem - patria Sf. Ioan Botez\torul, vizi-
tonia. Parcurgem Via Dolorosa (Calea Crucii), tarea Bisericii ridicate pe locul Na[terii Sf.
cu cele 14 opriri ale lui Iisus, ajungând la Bi- Ioan Botez\torul [i a Fântânii Sf. Fecioare Ma-
serica Sfintei ~nvieri (cu Golgota, Piatra Un- ria. Cin\ [i cazare `n Bethleem sau Ierusalim.
gerii, Sfântul Mormânt, locul unde s-a aflat
Sfânta Cruce). Cin\ [i cazare `n Bethleem sau ZIUA V - Luni: Mic dejun. Deplasare spre
Ierusalim - hotel 4*. Ierihon, trecând pe lâng\ Hanul Bunului Sa-
maritean. Intrare `n Ierihon, cel mai vechi
ZIUA III - Sâmb\t\: Ora 03:00 - deplasare ora[ din lume, vizitarea A[ez\mântului româ-
cu autocarul (ora se va stabili `mpreun\ cu ghi- nesc [i „Dudului lui Zacheu“. Privire c\tre
dul, `n func]ie de ultimele informa]ii) la una M\n\stirea Carantania, construit\ pe Mun-
dintre por]ile Cet\]ii Sfinte, pentru a `ncerca tele Ispitirii. Deplasare cu microbuze c\tre
intrarea `n Cetate [i apropierea de Sf. Mor- Hozeva, pentru vizitarea M\n\stirii „Sf.
mânt, unde vine Lumina Sfânt\ (nu se garan- Gheorghe“ (moa[tele Sf. Ioan Iacob Românul)
unde se afl\ Centrul Ahava, pentru cei ce do-
resc s\ cumpere cosmetice). Urc\m pe Valea
Iordanului pân\ la Yardenit - locul amenajat
al Botezului Domnului. Cin\ [i cazare `n Ti-
berias - Hotel Golan 4*.
ZIUA VI - Mar]i: Mic dejun. Vizit\ `n satul
Cana, unde se viziteaz\ Biserica Minunii
transform\rii apei `n vin. Nazareth (vizitarea
Bisericii ortodoxe „Sf. Gavriil“ [i a Bisericii
catolice „Buna Vestire“). Deplasare la Caper-
naum, ora[ denumit [i „Cetatea Domnului“ -
vizitarea ruinelor ora[ului, locul unde a predi-
cat Mântuitorul [i casa soacrei Sf. Petru, Tab-
gha - biserica ce aminte[te de hr\nirea a
5.000 de oameni cu 5 pâini [i 2 pe[ti, Muntele
Fericirilor. Op]ional, `n func]ie de timp, plim-
bare cu o copie a B\rcii lui Iisus pe apele M\-
rii Galileei. Cazare [i cin\ Tiberias.
ZIUA VII - Miercuri: Mic dejun. Muntele
Tabor - vizitarea Bisericii Ortodoxe „Schimba-
rea la Fa]\“. Haifa, vom vizita Biserica Stella
Maris (Pe[tera „Sf. Prooroc Ilie“), Gr\dinile
persane terasate ale Templului Bahai (privire
din punctul de panoram\). Deplasare la Aero-
portul Ben Gurion, decolare 19:35 - cursa LY
571, aterizare Otopeni - ora 22:25.
PRE}: 865 de euro/pers.
pentru un grup de 40-4
45 pers.
- bilet de avion curs\ Bucure[ti-Tel Aviv-
Bucure[ti; taxele de aeroport;
- 6 nop]i cazare hoteluri 3* superior - 4* (cla-
sificare local\), `n regim de demipensiune (bufet);
- transport autocar aer condi]ionat;
- deplasarea c\tre Hozeva, deplasare la
M\n\stirea „Sf. Teodosie“ [i „M\n\stirea Sf.
Sava“, deplasare taxi pe Muntele Tabor;
- intr\rile la obiectivele men]ionate `n pro-
gram; asigurare de s\n\tate;
- ghid vorbitor de limb\ român\ [i preot
`nso]itor.
NU SUNT INCLUSE ~N PRE}:
- tips pentru ghid [i [ofer (30 de euro), care
se pl\te[te reprezentantului agen]iei
ACTE NECESARE: PA{APORT
VALABIL MINIMUM 6 LUNI DE LA DATA
~NTOARCERII ~N }AR|
~n func]ie de programul festivit\]ilor [i de
m\surile de securitate, programul poate fi
modificat, ca ordine de desf\[urare sau se pot
`nlocui unele obiective sau hoteluri.
Informa]ii suplimentare la:
Bdul. Coposu nr. 1D, sector 3, Tel:
021.310.99.21, 021.337.48.13, 0788.728.542,
pelerinaje_antim@yahoo.com, Calea Victoriei
nr. 45, sector 1, Tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46, 0788.728.544,
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK
 CM
YK

16 Revista presei interna]ionale Mar]i, 12 ianuarie 2010

Stânca [i Leul
Antonio Paolucci a relatat `n edi]ia din 14
decembrie a publica]iei „Osservatore romano“
evenimentul prezent\rii operei „Sfântul Petru [i
Sfântul Marcu. Art\ [i iconografie“, a Letiziei
Caselli, directorul muzeelor din Vatican. La
evenimentul din 13 noiembrie 2009, `n sala
sinodal\ a Vaticanului, Letizia Caselli, directorul
muzeelor din Vatican, a rostit un cuvânt festiv `n
care a subliniat c\ Sfântul Marcu [i Sfântul Petru
au fost cu adev\rat `mpreun\ `n aghiografie [i `n
iconografie, `n legend\ [i `n istorie, pe un mal [i
pe cel\lalt al M\rii Adriatice.

Autorul articolului arat\ Hagiografia

c\ Letizia Caselli `n cuvân-
tul s\u a dezvoltat ra]iunile
acestei proximit\]i. „Trebuie
s\ preciz\m c\ Petru [i Mar-
cu au avut `n istorie destine
cu totul diferite. Primul, pro-
fund credincios, al doilea, a-
proape exclusiv politic. Sfân-
tul Petru este pentru to]i ca-
put Ecclesiae, primul Pap\,
cel care justific\, `n ecume-
nismul catolic, succesiunea
apostolic\. Sfântul Marcu,
dimpotriv\, a devenit chiar
[i iconografia
evanghelistului, bine
definite [i consolidate
De asemenea, din cuprin-
sul articolului care sinteti-
zeaz\ cuvântul Letiziei Casel-
li reiese c\ „`ntre sfâr[itul pri-
mului [i `nceputul celui de-al
doilea mileniu, hagiografia [i
iconografia evanghelistului
sunt de acum bine definite [i
consolidate, cel pu]in `n aria CM

de la `nceput emblema unui adriatic\. Una [i cealalt\ sunt YK

stat. ~n timpul celor zece se- rezultatul contamin\rii a do-

cole ale istoriei sale, Repu-
blica oligarhic\ vene]ian\ s-
a identificat cu numele evan-
ghelistului. A spune Sfântul
Marcu `n acea perioad\ `n-
semna a spune Vene]ia. Leul
`naripat cu o carte [i o sabie
se afla `n centrul pie]ei prin-
cipale din fiecare ora[ al Re-
gatului de P\mânt, de la
Split la Verona [i de la Corfu
la Crema. Sfântul Marcu a-
p\rea pe antetul cancelariei
ducale, pe sechin [i pe duca-
tul de aur, monede de refe-
rin]\ `n porturile Meditera-
nei, de la Constantinopol la
Barcelona, de la Parma la
Tunis. „Cum [i de ce leul, `n
viziunea pe care a avut-o
Ioan la Patmos, a devenit
emblema Republicii Vene]ia
[i cum, codificat `n care ico-
nografii, motivat de care ra-
]iuni, s-a stabilit leg\tura,
`n acela[i timp religioas\ [i
politic\, cu Sfântul Petru, a
c\rui hegemonie se `ntindea
pe cel\lalt mal al Adriaticii,
din Dalma]ia pân\ `n Bos-
nia?“ Acesta este subiectul
c\r]ii care a mobilizat, sub
coordonarea Letiziei Caselli,
mari speciali[ti, subliniaz\
autorii articolului. Ace[tia
sunt iconografi, precum
Giorgio Fedalto [i Fabrizio
Crivello, istorici ai Bisericii,
precum Antonio Niero, is-
torici ai artei, arheologi, spe-
ciali[ti `n miniaturi [i `n ar-
te aplicate, precum Sergio
Tavano, Nikola Jaksiae, En-
nio Concina, Francesca Flo-
res d’Arcais, Ettore Merkel
[i al]ii. Obiectivul comun al
tuturor este de a cotribui, re-
curgând fiecare la propria
specialitate, pentru a clarifi-
ca aspectele derutante din
historia marciana.
u\ tradi]ii mai mult sau mai
pu]in legendare, care `nchid
totu[i `n ele câteva fragmente
de istorie. Exist\ linia narati-
v\ greco-oriental\ [i linia lati-
no-occidental\. Conform celei
dintâi, Marcu a fondat Biseri-
ca din Alexandria, a devenit e-
piscopul acesteia, a fost marti-
rizat `n timpul lui Nero, `n a-
nul 68, [i `nmormântat `n ora-
[ul egiptean Boucoli. Dup\ le-
genda latin\, Marcu a avut un
destin roman [i vene]ian, `na-
inte de toate. El a sosit la Ro-
ma `mpreun\ cu Petru `n 42,
a fost `ns\rcinat s\ evangheli-
zeze Aquileia [i regiunea din
jurul acesteia, a murit la Ale-
xandria, dar r\m\[i]ele sale
lume[ti au fost aduse `n Vene-
]ia de c\tre vene]ieni `n 828.
De atunci, Marcu a devenit
semnul identitar al unui ora[
[i al unui stat. Este protecto-
rul Vene]iei, `nlocuindu-l pe
grecul Theodor, este titularul
basilicii care `i poart\ numele,
este emblema republicii. Exis-
t\ totu[i un element comun `n
cele dou\ hagiografii. Marcu a
fost ucenicul lui Petru, evan-
ghelia sa a fost „dictat\“ sau
„aprobat\“ de Fiul Domnului.
Diferen]a este subtil\, dar im-
portant\. Pe o inscrip]ie `n fil-
de[ care poate fi datat\ `ntre
secolele al VI-lea [i al VII-lea,
conservat\ `n Muzeul Victoria
[i Albert de la Londra, `l ve-
dem pe Sfântul Petru `n ipos-
taza unui maestru a[ezat pe
scaun, dictând Evanghelia lui
Marcu, care scrie umil, cu ca-
pul plecat“. De asemenea, se
arat\ c\ câteva secole mai
târziu, `n mozaicurile din ca-
pela Zen a Sfântului Marcu -
suntem la mijlocul secolului al
XIII-lea iar iconografia Sfân-
tului este stabilit\ cu des\-
vâr[ire - scena se schimb\. ~l
vedem pe evanghelist scriind
cartea singur [i `nmânându-i-
o apoi spre aprobare lui Petru,
care `l binecuvânteaz\.
Cel mai vechi portret
al Sfântului Marcu
se afl\ pe o mic\ pictur\
pe lemn din Fayoum
(sec. al VI-lea)
~n acela[i articol se arat\
de asemenea c\ `n reelabora-
rea „politic\“ pe care au f\-
cut-o vene]ienii operei Via]a
Sfântului Marcu, evanghelis-
tul a crescut `n rang [i `n
prestigiu. Nu mai este copist,
ci autor. Cât despre prezen]a
lui Petru al\turi de Marcu, a-
ceasta este pre]ioas\ pentru
vene]ieni [i trebuie subliniat\
[i pus\ `n valoare orice ar fi.
„Cel mai vechi portret al
Sfântului Marcu se afl\ pe o
mic\ pictur\ pe lemn din Fa-
youm (sec. al VI-lea), conser-
vat\ `n Biblioteca Na]ional\ a
Fran]ei. Este un b\rbat ro-
bust, cu barb\, cu tâmple
`nalte, care ne prive[te fron-
tal, cu ni[te ochi negri. Cea
CM
YK
mai veche imagine a lui Petru
o cunoa[tem deja. Aceasta se
reg\se[te pe celebrul basore-
lief `n piatr\ din Aquilia, ca-
re, la sfâr[itul secolului al IV-
lea, `l reprezint\ fa]\ `n fa]\
cu Sfântul Pavel. Petru este
stânca pe care este cl\dit\ Bi-
serica de la Roma. De aceea
popula]iile din Iliria, conver-
tite la cre[tinismul occiden-
tal, l-au ales sfântul lor pro-
tector. ~ns\ coasta oriental\ a
Adriaticii - Dalma]ia, teritori-
ile croate [i bosniace - intr\
deja `n orbita Vene]iei. Acest
fapt explic\ de ce, de la Rab la
Trogir, `i g\sim pe Petru [i pe
Marcu uni]i `n iconografie“.
Importan]a vie]ii
contemplative
~n accea[i edi]ie a publica-
]iei sus-amintite g\sim [i un
material dedicat importan]ei
vie]ii contemplative. M\n\s-
tirile de maici sunt prezente
pe toate continentele lumii.
Conform celor mai recente es-
tim\ri furnizate de Congre-
Traducerea [i adaptarea de Georgiana B+RA
ga]ia pentru institutele de
via]\ consacrat\ [i societ\]ile
de via]\ apostolic\, exist\
2635 de m\n\stiri `n Europa,
802 `n America Latin\, 301
`n Asia, 279 `n America de
Nord, 140 `n Africa, 21 `n O-
ceania. Numai Italia num\r\
545 de m\n\stiri. Prezen]a
m\n\stirilor se adapteaz\
din ce `n ce mai mult noilor
situa]ii [i constat\m, de apro-
ximativ 20 de ani, o reg\sire
a voca]iei `n m\n\stirile de
maici. ~n Fran]a, pe 15 oc-
tombrie 2008, episcopul de
Bayonn, Lescar [i Oloron,
Marc Aillet, a r\spuns pozi-
tiv cererii maicii stare]e de la
Alençon, de a crea, cu aproba-
rea Vaticanului, o comunita-
te de maici carmelite la nord-
est de Bearn. Este o comuni-
tate tân\r\ [i energic\, alc\-
tuit\ din zece c\lug\ri]e, ca-
re s-au instalat `n aceast\
parte a diocezei, la Simacour-
be. Maicile noii m\n\stiri au
ca activitate fabricarea [i
brodarea de ve[minte [i orna-
mente liturgice. a

~n aten]ia
abona]ilor
Mar]i, 12 ianuarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 8 (1510) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Nr. 8 (283) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
Ce nu se [tie despre
aditivii din alimente
Societatea de consum ap\rut\ dup\ 1989 a
adus cu sine importuri masive de alimente,
unele necunoscute rom=nilor. Odat\ cu
acestea s-a declan[at [i o adev\rat\ psihoz\
despre pericolul E-urilor, al aditivilor
alimentari [i al altor componente din
produsele alimentare, f\r\ a se cunoa[te `ns\
rolul acestora [i, mai ales, f\r\ ca oamenii s\
aib\ o minim\ educa]ie alimentar\.
Speciali[tii `n produse agroalimentare [i
nutri]ioni[tii consider\ c\ este aproape
imposibil ca alimenta]ia modern\ s\ nu
presupun\ utilizarea aditivilor, `ns\ trebuie
avut\ `n vedere o educa]ie a popula]iei
CM
privind rolul acestora [i efectele abuzului `n
YK
cazul anumitor alimente care con]in aditivi `n
exces. Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI
M\n\stirea Vodoca, a c\rei bi-
seric\ central\ este `nchinat\
Sf=ntului Leontie, este situat\ la
ie[irea din localitatea Vodoca, la o
distan]\ de doar patru kilometri
nord-vest de Strumica, Macedonia.
Este men]ionat\ pentru prima da-
t\ `ntr-un act al `mp\ratului bizan-
tin Vasile al II-lea, `n anul 1018. a
Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
EVENIMENT
Sinaxa
preo]ilor din
Protopopiatul
One[ti
PAGINA 16
Leul se apreciaz\ spectaculos
Referin]a publicat\, ieri,
de BNR a coborât cu 2,96
bani fa]\ de [edin]a prece-
dent\, la 4,1383 lei/euro, re-
prezentând cota]ia minim\ a
ultimelor opt luni, pe fondul
sentimentului pozitiv din re-
giune, determinat de depreci-
erea dolarului. O referin]\
inferioar\ celei de ieri a fost
anun]at\ de BNR la 8 mai [i
a fost de 4,1380 lei/euro.
Pentru dolarul american,
banca central\ a anun]at o
paritate cu 6,54 bani mai re-
Cod portocaliu de inunda]ii pe
râurile Bega Veche, Timi[ [i Bârzava
Hidrologii au instituit Cod
portocaliu de inunda]ii pe râ-
ul Bega Veche, `n jude]ul Ti-
mi[, [i l-au prelungit pe cursu-
rile inferioare ale râurilor Ti-
mi[ [i Bârzava, avertizarea
fiind valabil\ pân\ ast\zi, la
ora 16:00.
CM
YK
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
MONUMENTE
Casa Melik,
cea mai veche
locuin]\
a Capitalei
PAGINA 4
dus\, de la 2,9143 lei/dolar la
2,8489 lei/dolar.
Aprecierea leului a `nce-
put `nc\ din primele minute
ale [edin]ei interbancare,
euro fiind cotat cu circa un
ban mai jos fa]\ de vineri, la
4,1520-4,1550 lei, evolu]ia
fiind `n linie cu cea a valute-
lor din regiune, care se `nt\-
resc dup\ ce dolarul a conti-
nuat s\ piard\ teren, ca ur-
mare a informa]iilor negati-
ve privind pia]a muncii din
SUA. a
De asemenea, Institutul
Na]ional de Hidrologie [i Gos-
pod\rirea Apelor a prelungit
Codul galben de inunda]ii, tot
pân\ ast\zi, la ora 16:00, pe
cursul inferior al Crasnei (ju-
de]ul Satu Mare), pe cursurile
inferioare ale Cri[ului Negru
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
[i Cri[ului Alb (jude]ul Arad),
pe cursul mijlociu al Bârzavei
[i pe cursurile inferioare ale
râurilor Bega Veche [i Bega
(`n jude]ul Timi[).
Potrivit aten]ion\rii tran-
smise de hidrologi, pe aceste
râuri se vor produce cre[teri
de debite [i niveluri cu de-
p\[iri ale cotelor de aten]ie
[i de inunda]ie. a
1 LEU exemplarul
FARMACIA VERDE
Plantele
care
calmeaz\
crizele biliare
PAGINA 15
basilica.ro
RELIGIOS
BOBOTEAZA ~N BISERICA
NOASTR|: S\pt\m=na trecu-
t\, Biserica noastr\ a s\rb\-
torit Botezul Domnului. Ast-
fel, credincio[ii ortodoc[i s-au
gr\bit spre biserici [i m\n\s-
tiri din toat\ ]ara, pentru a
lua la casele lor Agheazma
mare, ce d\ vindecare sufle-
tului [i trupului tuturor celor
care se roag\ cu credin]\ ta-
re [i n\dejde nem\surat\.
Pagina 3
S|N|TATE
„MÂNCARE PENTRU ZEI“: O
cunoscut\ emisiune de tele-
viziune era intitulat\ „M\-
CM
YK
nânc deci exist“. Exist\, `n-
s\, [i o vorb\ mai veche, mai
profund\, care spune „e[ti
ceea ce m\nânci“.
Pagina 6
PAGINA AGRICULTORULUI
FERMIERII CER DOB+NZI DE
MAXIMUM 6% LA CREDITELE
AGRICOLE: Ministrul Agricul-
turii [i Dezvolt\rii Rurale a
avut o `nt=lnire cu reprezen-
tan]ii produc\torilor agricoli,
`n cadrul c\reia i-a anun]at
c\ va lua m\suri pentru o
mai bun\ transparen]\ `n
derularea PNDR.
Pagina 7
CULTUR|
CINEMATOGRAFIA ROMÂ-
NEASC| ~N PRESA INTERNA-
}IONAL|: De la decernarea
„Palme d’Or“, `n 2007, filmu-
lui „4, 3, 2“ al lui Cristian
Mungiu, cinematografia ro-
mâneasc\ a ap\rut drept
una dintre cele mai dinamice
[i mai originale.
Pagina 12
 CM
YK

Mar]i, 12 ianuarie 2010 Revista presei interna]ionale 13

Stânca [i Leul
Antonio Paolucci a relatat `n edi]ia din 14
decembrie a publica]iei „Osservatore romano“
evenimentul prezent\rii operei „Sfântul Petru [i
Sfântul Marcu. Art\ [i iconografie“, a Letiziei
Caselli, directorul muzeelor din Vatican. La
evenimentul din 13 noiembrie 2009, `n sala
sinodal\ a Vaticanului, Letizia Caselli, directorul
muzeelor din Vatican, a rostit un cuvânt festiv `n
care a subliniat c\ Sfântul Marcu [i Sfântul Petru
au fost cu adev\rat `mpreun\ `n aghiografie [i `n
iconografie, `n legend\ [i `n istorie, pe un mal [i
pe cel\lalt al M\rii Adriatice.

Autorul articolului arat\ Hagiografia

c\ Letizia Caselli `n cuvân-
tul s\u a dezvoltat ra]iunile
acestei proximit\]i. „Trebuie
s\ preciz\m c\ Petru [i Mar-
cu au avut `n istorie destine
cu totul diferite. Primul, pro-
fund credincios, al doilea, a-
proape exclusiv politic. Sfân-
tul Petru este pentru to]i ca-
put Ecclesiae, primul Pap\,
cel care justific\, `n ecume-
nismul catolic, succesiunea
apostolic\. Sfântul Marcu,
dimpotriv\, a devenit chiar
[i iconografia
evanghelistului, bine
definite [i consolidate
De asemenea, din cuprin-
sul articolului care sinteti-
zeaz\ cuvântul Letiziei Casel-
li reiese c\ „`ntre sfâr[itul pri-
mului [i `nceputul celui de-al
doilea mileniu, hagiografia [i
iconografia evanghelistului
sunt de acum bine definite [i
consolidate, cel pu]in `n aria CM

de la `nceput emblema unui adriatic\. Una [i cealalt\ sunt YK

stat. ~n timpul celor zece se- rezultatul contamin\rii a do-

cole ale istoriei sale, Repu-
blica oligarhic\ vene]ian\ s-
a identificat cu numele evan-
ghelistului. A spune Sfântul
Marcu `n acea perioad\ `n-
semna a spune Vene]ia. Leul
`naripat cu o carte [i o sabie
se afla `n centrul pie]ei prin-
cipale din fiecare ora[ al Re-
gatului de P\mânt, de la
Split la Verona [i de la Corfu
la Crema. Sfântul Marcu a-
p\rea pe antetul cancelariei
ducale, pe sechin [i pe duca-
tul de aur, monede de refe-
rin]\ `n porturile Meditera-
nei, de la Constantinopol la
Barcelona, de la Parma la
Tunis. „Cum [i de ce leul, `n
viziunea pe care a avut-o
Ioan la Patmos, a devenit
emblema Republicii Vene]ia
[i cum, codificat `n care ico-
nografii, motivat de care ra-
]iuni, s-a stabilit leg\tura,
`n acela[i timp religioas\ [i
politic\, cu Sfântul Petru, a
c\rui hegemonie se `ntindea
pe cel\lalt mal al Adriaticii,
din Dalma]ia pân\ `n Bos-
nia?“ Acesta este subiectul
c\r]ii care a mobilizat, sub
coordonarea Letiziei Caselli,
mari speciali[ti, subliniaz\
autorii articolului. Ace[tia
sunt iconografi, precum
Giorgio Fedalto [i Fabrizio
Crivello, istorici ai Bisericii,
precum Antonio Niero, is-
torici ai artei, arheologi, spe-
ciali[ti `n miniaturi [i `n ar-
te aplicate, precum Sergio
Tavano, Nikola Jaksiae, En-
nio Concina, Francesca Flo-
res d’Arcais, Ettore Merkel
[i al]ii. Obiectivul comun al
tuturor este de a cotribui, re-
curgând fiecare la propria
specialitate, pentru a clarifi-
ca aspectele derutante din
historia marciana.
u\ tradi]ii mai mult sau mai
pu]in legendare, care `nchid
totu[i `n ele câteva fragmente
de istorie. Exist\ linia narati-
v\ greco-oriental\ [i linia lati-
no-occidental\. Conform celei
dintâi, Marcu a fondat Biseri-
ca din Alexandria, a devenit e-
piscopul acesteia, a fost marti-
rizat `n timpul lui Nero, `n a-
nul 68, [i `nmormântat `n ora-
[ul egiptean Boucoli. Dup\ le-
genda latin\, Marcu a avut un
destin roman [i vene]ian, `na-
inte de toate. El a sosit la Ro-
ma `mpreun\ cu Petru `n 42,
a fost `ns\rcinat s\ evangheli-
zeze Aquileia [i regiunea din
jurul acesteia, a murit la Ale-
xandria, dar r\m\[i]ele sale
lume[ti au fost aduse `n Vene-
]ia de c\tre vene]ieni `n 828.
De atunci, Marcu a devenit
semnul identitar al unui ora[
[i al unui stat. Este protecto-
rul Vene]iei, `nlocuindu-l pe
grecul Theodor, este titularul
basilicii care `i poart\ numele,
este emblema republicii. Exis-
t\ totu[i un element comun `n
cele dou\ hagiografii. Marcu a
fost ucenicul lui Petru, evan-
ghelia sa a fost „dictat\“ sau
„aprobat\“ de Fiul Domnului.
Diferen]a este subtil\, dar im-
portant\. Pe o inscrip]ie `n fil-
de[ care poate fi datat\ `ntre
secolele al VI-lea [i al VII-lea,
conservat\ `n Muzeul Victoria
[i Albert de la Londra, `l ve-
dem pe Sfântul Petru `n ipos-
taza unui maestru a[ezat pe
scaun, dictând Evanghelia lui
Marcu, care scrie umil, cu ca-
pul plecat“. De asemenea, se
arat\ c\ câteva secole mai
târziu, `n mozaicurile din ca-
pela Zen a Sfântului Marcu -
suntem la mijlocul secolului al
XIII-lea iar iconografia Sfân-
tului este stabilit\ cu des\-
vâr[ire - scena se schimb\. ~l
vedem pe evanghelist scriind
cartea singur [i `nmânându-i-
o apoi spre aprobare lui Petru,
care `l binecuvânteaz\.
Cel mai vechi portret
al Sfântului Marcu
se afl\ pe o mic\ pictur\
pe lemn din Fayoum
(sec. al VI-lea)
~n acela[i articol se arat\
de asemenea c\ `n reelabora-
rea „politic\“ pe care au f\-
cut-o vene]ienii operei Via]a
Sfântului Marcu, evanghelis-
tul a crescut `n rang [i `n
prestigiu. Nu mai este copist,
ci autor. Cât despre prezen]a
lui Petru al\turi de Marcu, a-
ceasta este pre]ioas\ pentru
vene]ieni [i trebuie subliniat\
[i pus\ `n valoare orice ar fi.
„Cel mai vechi portret al
Sfântului Marcu se afl\ pe o
mic\ pictur\ pe lemn din Fa-
youm (sec. al VI-lea), conser-
vat\ `n Biblioteca Na]ional\ a
Fran]ei. Este un b\rbat ro-
bust, cu barb\, cu tâmple
`nalte, care ne prive[te fron-
tal, cu ni[te ochi negri. Cea
CM
YK
mai veche imagine a lui Petru
o cunoa[tem deja. Aceasta se
reg\se[te pe celebrul basore-
lief `n piatr\ din Aquilia, ca-
re, la sfâr[itul secolului al IV-
lea, `l reprezint\ fa]\ `n fa]\
cu Sfântul Pavel. Petru este
stânca pe care este cl\dit\ Bi-
serica de la Roma. De aceea
popula]iile din Iliria, conver-
tite la cre[tinismul occiden-
tal, l-au ales sfântul lor pro-
tector. ~ns\ coasta oriental\ a
Adriaticii - Dalma]ia, teritori-
ile croate [i bosniace - intr\
deja `n orbita Vene]iei. Acest
fapt explic\ de ce, de la Rab la
Trogir, `i g\sim pe Petru [i pe
Marcu uni]i `n iconografie“.
Importan]a vie]ii
contemplative
~n accea[i edi]ie a publica-
]iei sus-amintite g\sim [i un
material dedicat importan]ei
vie]ii contemplative. M\n\s-
tirile de maici sunt prezente
pe toate continentele lumii.
Conform celor mai recente es-
tim\ri furnizate de Congre-
Traducerea [i adaptarea de Georgiana B+RA
ga]ia pentru institutele de
via]\ consacrat\ [i societ\]ile
de via]\ apostolic\, exist\
2635 de m\n\stiri `n Europa,
802 `n America Latin\, 301
`n Asia, 279 `n America de
Nord, 140 `n Africa, 21 `n O-
ceania. Numai Italia num\r\
545 de m\n\stiri. Prezen]a
m\n\stirilor se adapteaz\
din ce `n ce mai mult noilor
situa]ii [i constat\m, de apro-
ximativ 20 de ani, o reg\sire
a voca]iei `n m\n\stirile de
maici. ~n Fran]a, pe 15 oc-
tombrie 2008, episcopul de
Bayonn, Lescar [i Oloron,
Marc Aillet, a r\spuns pozi-
tiv cererii maicii stare]e de la
Alençon, de a crea, cu aproba-
rea Vaticanului, o comunita-
te de maici carmelite la nord-
est de Bearn. Este o comuni-
tate tân\r\ [i energic\, alc\-
tuit\ din zece c\lug\ri]e, ca-
re s-au instalat `n aceast\
parte a diocezei, la Simacour-
be. Maicile noii m\n\stiri au
ca activitate fabricarea [i
brodarea de ve[minte [i orna-
mente liturgice. a
14 Actualitate Mar]i, 12 ianuarie 2010

PE SCURT Voronin se preg\te[te de anticipate `n R. Moldova trebui s\ se produc\ `n a doua

Coreea de Nord cere
un tratat de pace
Coreea de Nord a solicitat `nceperea
unor discu]ii, `n vederea unui tratat
de pace care s\ `nlocuiasc\
armisti]iul ce a pus cap\t r\zboiului
Coreei (1950-1953) [i a propus, toto-
dat\, o reluare condi]ionat\ a ne-
gocierilor vizând denuclearizarea sa,
potrivit presei oficiale a regimului de
la Phenian. R\zboiul Coreei s-a
`ncheiat printr-un armisti]iu, dar f\r\
un tratat de pace, l\sând peninsula
coreean\, din punct de vedere tehnic,
`nc\ `n stare de r\zboi. Pentru
semnarea unui tratat de pace `ntre
cele dou\ Corei ar fi nevoie, `n afar\
de semn\tura Statelor Unite, [i de
cea a Chinei, o alt\ parte implicat\ `n
conflictul coreean. Cu ocazia Anului
Nou, regimul de la Phenian a cerut
`ncheierea rela]iilor ostile cu Statele
Unite. Acest apel a fost publicat `ntr-
un editorial comun al mai multor
ziare importante nord-coreene.
Noul pre[edinte
croat, specialist
`n criminalistic\
Candidatul Partidului Socialist la pre-
[edin]ia Croa]iei, Ivo Iosipovici, a ob]i-
nut 60,29% din voturile exprimate, `n
timp ce contracandidatul s\u, prima-
rul populist al Zagrebului, Milan Ban-
dici, a ob]inut doar 39,71% din voturi
exprimate duminic\ de aleg\tori. N\s-
cut la Zagreb, Ivo Iosipovici este profe-
sor universitar de Drept, specialist `n
criminalistic\ [i compozitor de muzic\
clasic\. ~n calitate de profesor de Drept,
a predat `n Statele Unite [i Germania,
iar 1994 a `nfiin]at Institutul croat de
Drept. Iosipovici [i-a axat campania
electoral\ pe apeluri la lupta `m-
potriva corup]iei [i a crimei organizate
[i a promis accelerarea ader\rii ]\rii
sale la Uniunea European\.
Al 13-lea salariu,
`n „stil american“
Mari b\nci americane, repuse pe linia
de plutire de stat, se preg\tesc s\
verse bonusuri excep]ionale angaja]ilor
lor, se arat\ `ntr-o analiz\ publicat\
de cotidianul „New York Times“ pe
site-ul s\u. Sezonul bonusurilor ban-
care, „ritual anual al banului-rege“,
`ncepe `n aceast\ s\pt\mân\ [i se
pare c\ el va fi „unul dintre cele mai
controversate, constatate vreodat\ `n
domeniu, scrie ziarul. „~n pofida
apelurilor la re]inere lansate de
Washington [i a irit\rii opiniei publice,
b\ncile [i-au reg\sit aerul prosper,
preg\tindu-se s\ verse bonusuri care
vor rivaliza cu cele din anii fa[ti de di-
nainte de criz\“, adaug\ articolul.
„Spre exemplu, banca de afaceri
Goldman Sachs ar urma s\ verse, `n
medie, 595 mii de dolari fiec\rui
salariat pentru anul 2009, unul din-
tre cei mai rentabili din istoria sa de
141 de ani. La JPMorgan Chase, an-
gaja]ii B\ncii de investi]ii se
preg\tesc s\ primeasc\, `n medie,
câte 463 de mii de dolari“, potrivit
„New York Times“. a
Liderul Partidului Comuni[-
tilor din Republica Moldova
(PCRM), Vladimir Voronin, `n-
cepe preg\tirea forma]iunii pen-
tru alegerile anticipate, a
anun]at deputatul comunist
Mark Tkaciuk. Totodat\, repre-
zentantul Partidului Comunist
a ]inut s\ infirme zvonurile po-
Dezbateri asupra rasismului [i intoleran]ei
din Italia, dup\ cazul Rosarno
a „Am vrut bra]e de munc\, au venit oameni“, scrie editorialistul cotidianului „Corriere della Sera“,
Gian Antonio Stella, citându-l pe scriitorul elve]ian Max Frisch, care, `n urm\ cu trei decenii,
`ncerca s\ explice ostilitatea cona]ionalilor s\i fa]\ de italienii care invadaser\ pia]a muncii a
Dezbaterile [i controversele
pe teme precum imigra]ia, ra-
sismul [i intoleran]a, provo-
cate de incidentele violente din
ora[ul Rosarno, care au fost
urmate de evacuarea din zon\
a peste o mie de imigran]i ex-
tracomunitari africani, au in-
trat `n aten]ia principalelor
ziare italiene.
„Am vrut bra]e de munc\,
au venit oameni“, scrie editori-
alistul cotidianului „Corriere
della Sera“, Gian Antonio Stel-
la, citându-l pe scriitorul elve-
]ian Max Frisch, care, `n urm\
cu trei decenii, `ncerca s\ ex-
plice ostilitatea cona]ionalilor
s\i fa]\ de italienii care inva-
daser\ pia]a muncii.
Despre conceptul de „tole-
ran]\ zero“ fa]\ de imigra]ia i-
legal\ a vorbit, `n ultimele zile,
„Am vrut bra]e de munc\, au venit oameni“, este mesajul subliniat
trivit c\rora Voronin ar avea
grave probleme de s\n\tate.
Jurnaltv.md precizeaz\ c\
Vladimir Voronin are progra-
mate pentru s\pt\mâna aceasta
mai multe `ntâlniri organizatori-
ce pe linie de partid [i c\, `n ciu-
da estim\rilor pesimiste din son-
dajele de opinie, fostul pre[edin-
ministrul de Interne Roberto
Maroni. Cotidianul „La Re-
pubblica“ citeaz\ declara]ia f\-
cut\ de Maroni, dup\ eva-
cuarea imigran]ilor extraco-
munitari din Rosarno: „Dac\
va reie[i c\ str\inii se afl\ ile-
gal `n Italia, vor fi expulza]i“.
Papa Benedict al XVI-lea
vorbe[te, `n schimb, despre to-
leran]\. „Imigrantul este o fi-
in]\ uman\, diferit prin cul-
tur\ [i tradi]ii, dar trebuie res-
pectat, [i violen]a nu este un
mod de rezolvare a dificult\]i-
lor“, a spus Papa, citat de
„Corriere della Sera“.
Conform ultimului bilan] al
confrunt\rilor de la Rosarno,
`ntocmit de autorit\]i, 67 de
persoane au fost r\nite, dintre
care 31 de extracomunitari,
majoritatea africani ajun[i ile-
de cotidianul „Corriere della Sera“
te este convins de faptul c\ Par-
tidul Comuni[tilor poate reveni
la putere `n Republica Moldova.
Parlamentul moldovean nu a
reu[it s\ aleag\ un nou pre[e-
dinte al ]\rii, astfel c\ potrivit
legisla]iei el urmeaz\ s\ fie di-
zolvat [i s\ fie organizate noi
alegeri anticipate, lucru care ar
gal `n Peninsul\, 19 poli]i[ti [i
17 localnici. Protestele au iz-
bucnit dup\ ce dou\ persoane
de origine african\ au fost
r\nite de indivizi neidenti-
fica]i.
„The Guardian“: Italia
face afaceri pe seama
imigran]ilor africani
Rasismul [i xenofobia s-au
intensificat `n Italia, inclusiv `n
discursul politicienilor, `n ul-
timii doi ani fiind `nregistrate
peste 300 de cazuri de violen]e
`mpotriva persoanelor de etnie
rom\, a africanilor [i a cet\]e-
nilor români, relateaz\ „The
Guardian“ `n edi]ia online.
Organiza]iile nonguverna-
mentale [i Vaticanul au con-
damnat climatul excesiv de ra-
jum\tate a acestui an.
Pe de alt\ parte, pre[edin-
tele interimar al Republicii
Moldova, Mihai Ghimpu, a de-
clarat `ntr-un interviu acordat
Agerpres c\ anticipatele vor pu-
tea fi evitate prin modificarea
Constitu]iei, inclusiv `n ceea ce
prive[te procedura de alegere a
pre[edintelui ]\rii. a
sism alimentat de politicieni i-
responsabili. Partidul Demo-
crat, aflat `n opozi]ie, a reu[it
numai s\ fac\ tardiv anumite
critici timide `n acest sens, no-
teaz\ „The Guardian“. Pre[e-
dintele Camerei Inferioare a
Parlamentului, neofascistul
Gianfranco Fini, a p\rut a fi
mai progresist `n momentul `n
care a fost redus\ perioada de
a[teptare `n vederea ob]inerii
cet\]eniei. ~n vreme ce Fini `n-
cearc\ s\ reprezinte o alterna-
tiv\, o dreapt\ democratic\,
ministrul de Interne, Roberto
Maroni (Liga Nordului), a de-
marat `n mai 2009 o politic\ de
„deportare“ prin interceptarea
`n apele interna]ionale a am-
barca]iunilor cu imigran]i afri-
cani ce `ncercau s\ ajung\ `n
Sicilia [i trimiterea acestora
`napoi `n Libia, de[i practica `n-
calc\ Conven]ia de la Geneva
din 1951 privind statutul refu-
gia]ilor.
Potrivit „The Guardian“,
Italia se folose[te de de-
portarea imigran]ilor pentru a
ob]ine oportunit\]i de afaceri.
~n 2008, premierul italian
Silvio Berlusconi a semnat un
acord pentru desp\gubirea
„colonial\“ a lui Muammar
Kadhafi. Acordul prevedea in-
vesti]ii `n valoare de cinci mi-
liarde de euro `n infrastruc-
tur\ [i locuin]e [i o cre[tere a
volumului de petrol libian des-
tinat pie]ei italiene.
Ipocrizia Guvernului italian
nu se opre[te aici, subliniaz\
„The Guardian“. Pre[edintele
statului Eritreea, Isaias Afe-
werki, considerat de ONU unul
dintre cei mai brutali dictatori
din lume, este, `n opinia pre-
mierului italian, un bun par-
tener de afaceri. ~n fosta colo-
nie italian\, investi]iile italiene
sunt alimentate de compania
Italcantieri, ce are leg\turi cu
familia Berlusconi. a
Pagin\ realizat\
de Bogdan CRON}

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Mar]i, 12 ianuarie 2010 Farmacia verde 15

Plantele care calmeaz\ crizele biliare
ce, [i anume: sosul tomat din ro-
Vezica biliar\, numit\ colecist, este un component [ii [i bulion, sosul alb din albu[
de ou [i lapte rece, sosul de zar-
important al aparatului digestiv, cu o capacitate zavaturi `n\bu[ite, sosul caramel
foarte mic\ (30-50 ml), dar cu un mare rol din zah\r ars folosit la mânc\-
ruri din fructe uscate (prune), so-
fiziologic `n tranzitul sucului biliar (bil\, fiere). teuri de morcov, gri[ [i orez cu
Afectarea vezicii biliare poate duce la boli grave, lapte, precum [i sosul de fructe
(mere, vi[ine, cire[e, caise).
cu consecin]e asupra modului de func]ionare ~n alimenta]ia curent\ este
a `ntregului organism. Pentru tratarea lor indicat\ o suplimentare de fructe
proaspete (mere, vi[ine, c\p[uni,
sunt utilizate speciile de plante care au zmeur\), luate `n cure de 7-10 zi-
le consecutiv sau sucuri din fruc-
proprietatea de a diminua ritmul de formare te (mere, l\mâi).
[i depunere a calculilor (pietre, nisip) Dintre legume este bine s\ nu
lipseasc\ p\trunjelul proasp\t,
sau de a contribui la dizolvarea [i eliminarea lor. consumat diminea]a pe stomacul
gol [i la fiecare mas\. De aseme-
reci [i febr\. Urina devine `nchis\ nea, sunt eficiente tomatele servi-
la culoare, ca urmare a devers\rii te `n salate sau sucuri, ridichile
de prof. univ. dr. unor pigmen]i [i s\ruri biliare. ~n negre [i semin]ele de pepene ver-
Constantin MILIC| paralel, persist\ un prurit genera- de pisate (1-2 linguri pe zi).
lizat, cu mânc\rimi pe tot corpul. La mas\ se serve[te pâine
~ntr-un organism s\n\tos, fie- pr\jit\, m\m\lig\, orez, budinci
rea este de culoare galben\, alca- [i papana[i.
lin\ [i neiritabil\, cu o consisten- Ce recomand\ Rostopasca stimuleaz\ [i m\re[te secre]ia biliar\,
]\ fluid\ sau u[or vâscoas\. ~n in- fitoterapia dizolv\ pietrele formate [i cur\]\ canalele biliare Evita]i gr\simile, alcoolul
tervalul dintre mese, fierea se
acumuleaz\ `n vezic\, `ntrucât ~n faza acut\ a durerilor, tra- - Menta (Mentha piperita), ca- nerale a organismului [i evitarea [i mesele abundente,
sfincterul Oddi este `nchis, iar tamentul va `ncepe cu plante anti- re con]ine: flavonozide (hesperi- evolu]iei bolii spre cronicizare.
musculatura vezicii este relaxat\. spastice [i calmante. Dup\ ce du- din\), polifenoli, taninuri, subs- ~n zilele cu crize dureroase, bol- mai ales seara
~ntr-un organism bolnav, cu un rerile au `ncetat, se recomand\ tan]e amare, vitamine (A, C, D, navul nu are poft\ de mâncare. ~n Sunt interzise carnea gras\
`nalt grad de intoxicare, fierea de- tratamentul cu plante care au PP), s\ruri minerale; aceast\ perioad\ se recomand\ o (de porc, oaie, ra]\, gâsc\, pielea
vine verde-`nchis, aproape neagr\, propriet\]i coleretice, colagoge [i - Urzica-vie (Urtica dioca), ca- cur\ cu sucuri naturale de legume de pas\re, vânat, raci, pe[te ocea-
[i are ac]iune acid\ [i coroziv\ hepatoprotectoare, la nevoie chiar re con]ine carotenoizi, flavonozi- (morcov, ]elin\, sfecl\ ro[ie), su-
nic), gr\simile animale (untur\,
asupra ]esuturilor. ~n aceast\ sta- dezinfectante. de, glicozide, sitosteroli, saponi- curi nefermentate din fructe (me-
re, prune, struguri, portocale, l\- sl\nin\), pastram\, mezeluri,
re nu se mai scurge spre duoden, ~n consumul intern sunt efici- ne, acizi organici, vitamine (K, B, afum\turi, conserve, creier, ri-
se blocheaz\ pe canale [i provoac\ ente plantele de anghinare, p\- E, A, C) [i s\ruri minerale. mâi, c\p[uni, fragi, agri[e, afine),
consumate imediat dup\ prepara- nichi, icre, sardele, drob de miel,
inflamarea ficatului, a vezicii bili- p\die [i sun\toare, luate separat Când calculii s-au redus `n vo- supe de oase, brânzeturi grase [i
are [i arsuri `n intestine. sau `n amestec, care au ac]iuni lum la circa 3-5 mm `n diametru, re, precum [i ceaiuri medicinale
favorabile [i asupra steatozei he- `ndulcite cu miere de albine. s\rate, condimente iu]i (piper, bo-
Colecistul prezint\ boli la fel se adaug\ `n re]et\ herb\ de turi- ia, mu[tar, hrean, ardei ro[u), ex-
de agravante [i de dureroase ca [i patice. Dup\ `ncetarea crizelor bilia-
]\-mare [i se continu\ tratamen- re, se introduc `n alimenta]ie ces de sare, cafea, cacao, ciocolat\,
ficatul, cuprinzând o gam\ foarte La acestea se adaug\ :
tul `nc\ 1-2 luni, pân\ la elimina- produse lactate (lapte dulce, ia- `nghe]ate, b\uturi alcoolice tari [i
larg\ de afec]iuni, `n primul rând - Rostopasca (Chelidonium ma-
litiaza biliar\ [i apoi colecistita, jus), care con]ine alcaloizi, tani- rea total\ a pietrelor [i a nisipului. urt, brânz\ proasp\t\ de vaci, unele b\uturi r\coritoare (coca-
angiocolita [i dischinezia biliar\. nuri, saponine, saponozide, muci- ca[ dulce, urd\, telemea des\ra- cola, pepsi-cola).
Litiaza biliar\, cu denumirea lagii, elemente ce au drept ac]iuni Preparate t\, smântân\). Sunt u[or supor- Fructele [i legumele vor fi bi-
de la cuvântul grecesc lithos - pia- m\rirea secre]iei biliare, dizolva- tate supele de zarzavat (cu car- ne sp\late, iar mâinile vor fi per-
tr\, este o afec]iune evolutiv\ ca- rea pietrelor biliare [i cur\]irea pentru uz extern tofi, morcov, varz\, p\trunjel), manent curate, prin sp\lare cu
re const\ din depunerea, zilnic\, canalelor biliare `n dischinezia bi- supele cu zdren]e de ou [i f\in\, ap\ [i s\pun, ]inând seama c\,
~n tratamentele externe sunt pe mâinile nesp\late, circul\ `n-
a circa 500 ml fiere, bogat\ `n co- liar\; recomandate comprese [i cata- legume verzi fierte, salate de le-
lesterol, bilirubin\ (pigmen]i - Coada-[oricelului (Achillea gume (lactuca, spanac, p\trunjel, tre 10.000 [i 100 milioane de mi-
plasme puse pe zona epigastric\ crobi pe cm2. Este [tiut c\ ¾ din
cristalini) [i s\ruri biliare (carbo- millefolium), care con]ine: flavo- ardei gras, tomate, varz\), carne
cu terci de t\t\neas\ [i coada- de pe[te slab (p\str\v, [tiuc\, infec]iile hepatice se transmit
na]i [i fosfa]i de calciu). Prin pre- noizi (cosmosin\, luteolin\), glico-
cipitarea cristalelor de colesterol alcaloizi (achilein\, moscatin\), calului sau cu frunze de varz\. lin, lipan, [al\u, cod), rasol de vi- prin mâini murdare.
se formeaz\ calculi mari, iar prin saponine hemolizante, ulei eteric; ~nainte de aplicarea cataplasmei, t\ slab\ sau de pas\re f\r\ piele, Necesarul de hran\ zilnic\ va
precipitarea bilirubinatului de - Alb\strelele (Centaurea cya- se unge zona cu ulei sau unguent omlet\ din albu[. fi `mp\r]it `n 5-6 mese, la ore re-
calciu se formeaz\ calculi mici, nus), care con]in glicozide, sub- de g\lbenele. Se recomand\ gospodinelor gulate, evitându-se mesele abun-
inclusiv nisip. stan]e amare [i antociani alba[tri; ca, `n locul pr\jelilor [i a rânta- dente, mai ales cele servite sea-
Boala se manifest\ prin dureri - Mu[e]elul (Matricaria chamo- Regimul alimentar [urilor, s\ prepare sosuri dieteti- ra, `nainte de culcare. a
violente, mai ales noaptea, dând milla), care con]ine flavonoizi, ta-
colic\ biliar\, `nso]it\ de crampe, ninuri, mucilagii, uleiuri eterice, Are un rol foarte important, Pagin\ realizat\ de Otilia B|LINI{TEANU
v\rs\turi bilioase, transpira]ii vitamine (B, C) [i s\ruri minerale; asigurând cre[terea rezisten]ei ge-

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majoritatea spe- „ Spirometrii;
cialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ chirurgie), cu
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, imunologie, mi- internare de zi.
crobiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii; „ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de prevenire
„ Colposcopii (cu videocolposcop); a cancerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

CM
YK
16
PE SCURT
Angaja]ii Centrului
Eparhial Ia[i,
binecuvânta]i
de IPS Teofan
~nalt Preasfin]itul P\rinte
Teofan, Arhiepiscopul Ia[ilor [i
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, a binecuvântat ieri
cu Agheazm\ mare spa]iile din
cadrul Centrului Eparhial Ia[i,
dup\ ce la Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i a avut loc, pe 5
ianuarie [i pe 6 ianuarie 2010,
sfin]irea Aghezmei mari.
„Ieri, to]i colaboratorii de la
Centrul Eparhial au revenit din
concediu, iar ~nalt Preasfin]itul
P\rinte Teofan a dorit s\ stro-
peasc\ cu Agheazm\ mare toa-
te birourile, cl\dirile adminis-
trative, Biblioteca Ecumenic\
„Dumitru St\niloae“, sediul pos-
tului Radio TRINITAS Ia[i. Bu-
curia celor care lucreaz\ la Cen-
trul Eparhial a fost mare, pen-
tru c\ ~nalt Preasfin]itul P\rin-
te Teofan a venit `n fiecare bi-
rou, `n parte, pentru a binecu-
vânta locul de munc\ al fiec\-
ruia [i pentru a da câte un mic
sfat“, a declarat arhim. Dosoftei
{cheul, mare eclesiarh al Cate-
dralei mitropolitane din Ia[i.
Reamintim faptul c\, pe 5 ia-
nuarie, slujitorii de la Catedra-
la mitropolitan\ au stropit cu
Agheazm\ mare, a[a cum este
tradi]ia, spa]iile din cadrul
Centrului Eparhial Ia[i. (C.C.)
Sfântul antimis,
la patru biserici din
Protopopiatul Ia[i 1
~nalt Preasfin]itul Teofan,
Mitropolitul Moldovei [i Buco-
vinei, `nso]it de pr. Constantin
Andrei, protoiereu al Protopo-
piatului Ia[i 1, [i de protos.
Hrisostom R\d\[anu, consilier
`n Sectorul ~nv\]\mânt [i acti-
vit\]i cu tineretul al Arhiepis-
copiei Ia[ilor, a vizitat dumi-
nic\, 10 ianuarie 2010, patru
biserici din Protopopiatul Ia[i 1,
pentru a le oferi sfântul an-
timis. ~nalt Preasfin]itul Teofan
a fost `ntâmpinat de sute de
credincio[i, care i-au oferit
Arhip\storului Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei buchete
de flori. Primul sfânt l\ca[ `n
care a poposit IPS Teofan a fost
Biserica „Sf. ~mp. Constantin [i
Elena“ de pe colina ie[ean\
Galata. ~n cuvântul de bun
venit pe care l-a adresat
Mitropolitului Teofan, pr. paroh
Gheorghe Manole a punctat
câteva date cu privire la isto-
ricul construirii Bisericii „Sf.
~mp. Constantin [i Elena“,
amintind de perioada `n care
„enoria[ii `n vârst\ au depus
un efort atunci când au postit [i
s-au rugat pentru g\sirea unui
teren pe care s\ se ridice un
nou sfânt l\ca[ de cult pentru
credincio[ii din Galata“. De
asemenea, pr. paroh a ]inut s\
men]ioneze c\ prin efortul cre-
dincio[ilor „s-a construit
funda]ia bisericii, f\r\ a fi ne-
voie de serviciile unei societ\]i
de construc]ii care ar fi dublat
valoarea devizului“. ~nalt Prea-
sfin]itul P\rinte Teofan a vorbit
`n cuvântul s\u despre impor-
tan]a sfântului antimis [i a
Sfintei Liturghii `n via]a cre-
dincio[ilor, iar la final a citit o
rug\ciune de dezlegare.
Conform programului, IPS
Teofan a mai vizitat bisericile
din parohiile Valea Adânc\,
Horpaz [i Ciurbe[ti. (C.C.)
Edi]ia de Moldova
Mar]i, 12 ianuarie 2010, Nr. 8 (283), Anul II
Sinaxa preo]ilor din Protopopiatul One[ti
La Catedrala
„Pogorârea Sfântului
Duh“ din One[ti a avut
loc ieri, 11 ianuarie
2010, Sinaxa anual\ a
preo]ilor din
Protopopiatul One[ti.
~ntrunirea a fost
precedat\ de slujba
Sfintei Liturghii, `n
cadrul c\reia s-au
`mp\rt\[it 101 preo]i.
de Constantin CIOFU
Cu binecuvântarea ~nalt
Preasfin]itului P\rinte Efti-
mie, Arhiepiscopul Romanului
[i Bac\ului, [i a PS Ioachim
B\c\uanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Romanului [i
Bac\ului, preo]ii din Protopo-
piatul One[ti au participat ieri
la tradi]ionala sinax\ anual\.
Diminea]\ a avut loc slujba
“ MAICA SILUANA V| R|SPUNDE
Sunt o mam\ `ngrijorat\ pentru copiii ei
Drag\ M\icu]\,
Sunt o mam\ `ngrijorat\ pen-
tru copiii ei: 18, 14 [i 6 ani. Pe cei
mari nu-i intereseaz\ Biserica.
Eu [i so]ul meu `i oblig\m s\
mearg\ la Biseric\. Deseori spun
c\ nu vin. M\ simt vinovat\ c\
n-am f\cut destul când trebuia.
M\ rog la Dumnezeu s\-i lu-
mineze [i s\ aib\ grij\ de ei, [i le
vorbesc despre credin]\, despre
Dumnezeu [i despre Fecioara
Maria, [i ei parc\ se plictisesc.
V\ rog, dac\ pute]i, s\ `mi mai
da]i sfaturi cum s\ le mai atrag
aten]ia [i gândul spre Sfânta Bi-
ne [i so]ul meu.
„
seric\ [i, totodat\, [i pentru mi-
Doamne ajut\,
Victoria
Sfintei Liturghii, oficiat\ de
un sobor de preo]i condus de
pr. Constantin Alupei, protoie-
reu al Protopopiatului One[ti,
la demisolul Catedralei „Pogo-
rârea Sfântului Duh“ din O-
ne[ti. Pe lâng\ cei 101 preo]i
care s-au `mp\rt\[it `n cadrul
Sfintei Liturghii, au mai fost
prezen]i peste 600 de one[teni.
„Au fost to]i preo]ii Protopo-
piatului One[ti. Parohiile pro-
toieriei noastre se `ntind pe o
distan]\ de 150 de kilometri.
Pentru preo]ii no[tri, aceast\
distan]\ nu a fost nici mic\,
nici mare, ci a fost aproape de
sfântul potir, de sfânta mas\,
de sfântul jertfelnic. A fost o
comuniune fr\]easc\. Ne-am
str\duit ca aceast\ comuniune
s\ fie aproape de ceea ce ne-a
sf\tuit Mântuitorul nostru
Iisus Hristos: «S\ ne iubim
unii pe al]ii». Cred c\ aceast\
iubire hristologic\ poate fi `n-
]eleas\ mai ales dac\ ne adu-
n\m `n jurul sfântului potir.
Lucrul acesta s-a petrecut la
One[ti, `ntr-o atmosfer\ de-
osebit\“, a declarat pr. Con-
stantin Alupei, protoiereu al
Protopopiatului One[ti.
Victoria mea drag\,
Rug\ciune [i r\bdare! Asigu-
ra]i-i pe copii c\ le ve]i respecta
libertatea când vor deveni cu ade-
v\rat responsabili pe via]a lor.
~ncerca]i s\-i `nv\]a]i responsabi-
litatea folosindu-v\ de lucruri
mici. De exemplu, spune]i c\ un
anume lucru sau gest este r\u
pentru c\ aduce suferin]\ [i c\
a]i dori s\ nu sufere mai mult de-
cât e necesar. C\ ai dori s\ gân-
deasc\ mai `nainte de a face ceva,
pentru a con[tientiza c\, oricare
ar fi consecin]ele, noi le vom tr\i.
Apoi, s\ le l\sa]i libertatea. Dac\
vor face acel ceva [i vor suferi,
nu-i certa]i, nu le ar\ta]i c\ ce
dreptate a]i avut, ci ruga]i-i s\ `n-
ve]e din asta pentru viitor. ~n lu-
Credincio[ii au r\mas
impresiona]i de
comuniunea preo]ilor
O parte dintre preo]i au slu-
jit `n sfântul altar, iar ceilal]i
p\rin]i, reuni]i `n Corala „Ie-
rotheos“ a Protopopiatului
One[ti, condus\ de pr. Adrian
}opa, au oferit r\spunsurile li-
turgice la stran\. Atât preo]ii
slujitori, cât [i cei de la stran\
au fost `mbr\ca]i cu toate ve[-
mintele, potrivit rânduielii
Sfintei Liturghii. „Momentul
cel mai important a fost când
ne-a venit rândul s\ ne apro-
piem de Trupul [i Sângele
Mântuitorului Iisus Hristos. A
trebuit s\ plec\m de la altar,
preluând Trupul Mântuitoru-
lui Iisus, pentru a ne `nl\n]ui
`n `ntreaga catedral\, dup\
care am trecut prin mijlocul
credincio[ilor, care au r\mas
impresiona]i de comuniunea
preo]ilor. ~i `ndemn pe to]i cre-
dincio[ii s\ se bucure de o ast-
fel de participare, cum spune
Sf. Ap. Pavel: «Bucura]i-v\ cu
cei ce se bucur\». Ne-am rugat
atât pentru cei care au fost `n
crurile mari `ns\, e nevoie s\ le
spune]i cu fermitate c\ dumnea-
voastr\ r\spunde]i `n fa]a lui
Dumnezeu de via]a lor, cât `i
ave]i `n grij\, [i c\ nu le pute]i da
libertatea de a alege, decât atunci
când vor deveni independen]i.
~ncerca]i s\ valorifica]i orice
suferin]\ pe care o au pentru a-i
`nv\]a responsabilitatea.
Ruga]i-v\ mult, `n tain\, [i
ave]i r\bdare.
Exemplul personal `i va ajuta
mult.
Ave]i `ncredere `n Domnul.
El lucreaz\ cu fiecare suflet
pentru care se roag\ cineva [i cu
atât mai mult pentru rug\ciu-
nile p\rin]ilor. Ruga]i-v\ [i bi-
necuvânta]i!
catedral\, pentru cei care din
binecuvântate pricini nu s-au
`nvrednicit a fi prezen]i [i pen-
tru tot sufletul cel nec\jit [i `n-
tristat care are trebuin]\ de
mila [i de ajutorul lui Dumne-
zeu“, a mai ad\ugat pr. proto-
pop Constantin Alupei.
La finalul Sfintei Liturghii,
p\rintele protopop a transmis
tuturor participan]ilor la sluj-
b\ mesajul de binecuvântare
al Preasfin]itului P\rinte Ioa-
CM
YK
chim B\c\uanul, care din bine-
cuvântate pricini nu a putut fi
prezent la Sinaxa preo]ilor din
Protopopiatul One[ti. „Mul]u-
mim tuturor preo]ilor prezen]i
`n propor]ie de 100%. Mul]u-
mim Preasfin]itului Ioachim
B\c\uanul, care a transmis de
pe patul spitalului arhiere[ti
binecuvântari, dar [i credin-
cio[ilor care au binevoit s\ fie
`mpreun\ cu noi ast\zi. Este o
binecuvântare atât pentru noi,
preo]ii, cât [i pentru binecre-
dincio[ii no[tri“, a spus pr.
protopop Constantin Alupei.
La final, preo]ii [i-au `mp\rt\-
[it unii altora din gândurile pe
care le au pentru anul 2010. a
Maica Siluana VLAD,
coordonatoarea Centrului
de Formare [i Consiliere
„Sfin]ii Arhangheli Mihail
[i Gavriil“ din Ia[i
Cu dragoste [i `ncredere,
M. Siluana

Miercuri, 13 ianuarie 2010
Nr. 9 (1511) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
BIOGRAFII LUMINOASE
„S\ spunem pu]inele
noastre cuvinte pentru
c\ mâine sufletul `[i
`nal]\ pânzele“
Cimitirul baronului Bellu,
locul `n care ne dorm elitele
I se spune muzeu `n aer liber, „pagin\
de istorie a României“: un adev\rat
loc de pelerinaj pentru cei mai mul]i
admiratori ai arti[tilor, interpre]ilor de
muzic\, scriitorilor, poe]ilor, pictorilor,
CM
YK
POZA ZILEI
M\n\stirea Saon, din localita-
tea Niculi]el, jude]ul Tulcea, a fost
`nfiin]at\ `n 1846 ca paraclis me-
toc de c\lug\rii pleca]i de la M\-
n\stirea Celic-Dere. Din anul
1881, prin str\mutarea la Saon a
celorlal]i c\lug\ri de la Celicul de
Jos, Schitul Saon devine de sine
st\t\tor. ~n acela[i an, c\lug\rii
au ridicat din chirpici [i lemn o bi-
seric\ cu hramul „~n\l]area Dom-
nului“ [i dou\ corpuri de chilii. a
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Tiraj auditat BRAT (Biroul
Rom=n de Auditare a Tirajelor)
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
PAGINA VERDE ECONOMIC
Eliminarea
Mersul cu forfetarului nu
trenul, din este posibil\
nou la mod\ deocamdat\
PAGINA 16 PAGINA 7 PAGINA 5
sculptorilor [i muzicienilor pleca]i `n donat Administra]iei `n 1853 de c\tre basilica.ro
lumea de dincolo. Pe scurt, Cimitirul baronul Barbu Bellu - `n care, din
Bellu. Monumente [i capele, 1858, tot vin elitele române[ti RELIGIOS
personalit\]i, pove[ti de via]\. Un loc s\-[i doarm\ somnul de veci. SF+NTA MUCENI}| TATIANA,
CINSTIT| LA CRAIOVA: Cre-
cu o suprafa]\ de cca 22 de hectare - Citi]i `n paginile 8-9 dincio[ii craioveni [i-au `n-
dreptat pa[ii c\tre Catedrala
mitropolitan\ din t=rgul B\-
niei, pentru a o cinsti pe
Sf=nta Muceni]\ Tatiana.
Pagina 3
BISERICA ~N LUME
ATAC ASUPRA CRE{TINILOR
COP}I: Un comando a atacat
o biseric\ copt\ din Cairo,
s\pt\m=na trecut\, ucigând
[apte persoane [i r\nind trei,
anun]\ directionstoorthodo-
xy.org. CM
YK
Pagina 4
S|N|TATE
SIMPTOME {I DIAGNOSTIC ~N
COLECISTITA ACUT|: Colecis-
tita acut\ este o afec]iune a
veziculei biliare, caracteri-
Aprecierea leului reflect\ „o reducere zat\ din punct de vedere
morfopatologic prin inflama-
a pesimismului `n privin]a Rom=niei“ ]ia pere]ilor acesteia [i, din
punct de vedere clinic, prin-
Cursul de referin]\ anun- nisterul de Finan]e s-au `n- tr-un sindrom dureros ab-
]at ieri de BNR, de 4,1355 tors `n pia]\, `ntrucât mai dominal, `nso]it de febr\ [i
lei/euro, mai redus cu 0,28 multe emisiuni de titluri au modific\ri locale.
bani fa]\ de cel de luni, a ajuns la scaden]\. Pagina 6
atins un nou nivel minim al {i prognozele de curs de
ultimelor opt luni. Un curs schimb ale b\ncilor cunosc o CULTUR|
inferior celui de ieri a fost la r\sturnare spectaculoas\.
7 mai, de 4,1281 lei/euro. Potrivit acestora, euro nu va „~N 160 DE ANI, S-A ACUMU-
Potrivit dealerilor, `mbu- mai trece anul acesta de 4,30 LAT UN PATRIMONIU IMAGIS-
n\t\]irea sentimentului in- lei, a[a cum se anticipa pân\ TIC EXCEP}IONAL“: Asocia]ia
vestitorilor fa]\ de economia s\pt\mâna trecut\, ci dim- Arti[tilor Fotografi din Ro-
româneasc\ [i cump\r\rile potriv\, cursul va cobor` sub la cote exagerate `n privin]a mânia (AAFR) organizeaz\
de lei din ultima perioad\ au pragul de 4 lei/euro. „Nu este României“, comenteaz\ Cla- prima edi]ie a Festivalului
dus la cre[terea lichidit\]ii vorba at=t de optimism, cât udiu Cercel, vicepre[edinte „Luna fotografiei din Româ-
pe pie]ele financiare al BRD- nia“. 11 ianuarie este ziua de
din pia]\. Totodat\, banii mai degrab\ de o reducere a na[tere a celui mai reprezen-
bloca]i `n conturile de la Mi- pesimismului care ajunsese SocGen. a tativ pictor-fotograf din Ro-
mânia, primul fotoreporter
de r\zboi din lume, Carol
Peste 130.000 de firme au disp\rut `n 2009 Popp de Szathmáry.
Peste 133.000 de firme [i-au suspendat ac- `nregistrat 133.362, reprezentând o cre[tere Pagina 15
tivitatea anul trecut, de 11 ori mai multe fa]\ de 1009,59%.
de 2008, potrivit datelor Oficiului Na]ional al Num\rul dizolv\rilor a crescut de aproape
Registrului Comer]ului (ONRC). 5 ori, la 18.766, iar cel al radierilor cu 247%,
Comparativ cu anul 2008, când s-a `nregis- la 43.615.
trat un num\r de 12.019 suspend\ri de acti- La sfâr[itul anului erau active `n România
vitate la nivelul `ntregii ]\ri, anul trecut s-au circa un milion de firme. a
CM
YK
2 Calendarul zilei Miercuri, 13 ianuarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

Iertarea, stare de gra]ie ~mp\r\]ia cerurilor nu se cucere[te prin

[i gest de smerenie
„Iisus le-a zis: Ave]i credin]\
`n Dumnezeu. Adev\rat zic vou\
c\ oricine va zice acestui munte:
Ridic\-te [i te arunc\ `n mare, [i
nu se va `ndoi `n inima lui, ci va
crede c\ ceea ce spune se va face,
fi-va lui orice va zice. De aceea v\
zic vou\: Toate câte cere]i, rugân-
du-v\, s\ crede]i c\ le-a]i primit
[i le ve]i avea. Iar când sta]i de v\
ruga]i, ierta]i orice ave]i `mpotri-
va cuiva, ca [i Tat\l vostru Cel
din ceruri s\ v\ ierte vou\ gre[e-
lile voastre. C\ de nu ierta]i voi,
nici Tat\l vostru Cel din ceruri
nu v\ va ierta vou\ gre[elile
voastre.“ (Marcu 11, 22-26)
***
Uneori tr\im cu impresia c\
trebuie s\ ierte doar Dumnezeu.
El, Tat\l ceresc [i deci P\rinte iu-
bitor, poate [i trebuie s\ ne ierte.
~ns\, Evanghelia
de ast\zi ne ofer\
o alt\ perspectiv\.
Cuvintele Domnu-
lui nostru Iisus
Hristos ne pun `n
situa]ia de a face
noi primul pas pe
acest drum al `n-
]elegerii [i al ier-
t\rii. S\ nu `n-
dr\znim s\ ne
gândim la ierta-
rea lui Dumne-
zeu dac\ noi nu
avem puterea de
a ierta. {tim c\ e greu, uneori ne
este aproape imposibil s\ ne de-
p\[im. {i totu[i! Dac\ nu avem
puterea s\ iert\m celor ce ne gre-
[esc, nu facem altceva decât s\
ducem aceast\ povar\ toat\ via-
]a. Nu vom ierta un an, doi, zece,
cincizeci. Dar vom tr\i atât? De
asemenea, suntem tenta]i s\ `m-
br\c\m gestul iert\rii `n formule
de genul: „Te iert, dar nu te uit“
sau „dac\ Dumnezeu te iart\, te
iert [i eu“. Dar acestea tr\deaz\
o iertare `njum\t\]it\, de con-
junctur\. Mântuitorul ne spune
c\ iertarea s\ fie din tot sufletul
[i „de [apte zeci de ori câte [ap-
te“! Iertarea este o stare de gra]ie
[i un gest de smerenie. Românul
spune: „A gre[i este omene[te, a
ierta este dumnezeie[te“. „Iart\
[i vei fi iertat! Iube[te [i vei fi iu-
bit!“ (pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
pledoarii rafinate, ci prin f\ptuiri jertfelnice
„Oare izvorul arunc\ din aceea[i vân\, [i apa
dulce [i pe cea amar\? Nu cumva poate smochi-
nul, fra]ilor, s\ fac\ m\sline, sau vi]a de vie s\
fac\ smochine? Tot a[a, izvorul s\rat nu poate s\
dea ap\ dulce. Cine este, `ntre voi, `n]elept [i pri-
ceput? S\ arate, din buna-i purtare, faptele lui,
`n blânde]ea `n]elepciunii. Iar dac\ ave]i râvnire
amar\ [i zavistie, `n inimile voastre, nu v\ l\u-
da]i, nici nu min]i]i `mpotriva adev\rului. ~n]e-
lepciunea aceasta nu vine de sus, ci este p\mân-
teasc\, trupeasc\, demonic\. Deci, unde este piz-
m\ [i zavistie, acolo este neorânduial\ [i orice lu-
cru r\u. Iar `n]elepciunea cea de sus `ntâi este
curat\, apoi pa[nic\, `ng\duitoare, ascult\toare,
plin\ de mil\ [i de roade bune, ne`ndoielnic\ [i
nef\]arnic\. {i roada drept\]ii se seam\n\ `ntru
pace de cei ce lucreaz\ pacea.“ (Iacov 3, 11-18)
***
Precum `n vremea scrierii c\r]ilor noutesta- justifice lenea sa [i care s\ cucereasc\ inima st\-
mentare, [i ast\zi se pune de multe ori gre[it pânului (Matei 25, 24-25). Sluga s-a socotit pe si-
semnul egalit\]ii `ntre `n]elepciune [i viclenie, ne un me[ter al cuvântului, dar inteligen]a sa vi-
superioritatea „`n]eleptului“ constând `n capaci- clean\ se love[te de cunoa[terea deplin\ a Dom-
tatea sa de a primi f\r\ a oferi, de a câ[tiga f\r\ nului, Care intr\ `n adâncurile gândirii umane.
a se osteni [i de a sta la suprafa]\ chiar dac\ scu- Domnul, nu numai c\ nu este impresionat de re-
fund\ pe al]ii. Nu contest\ nimeni c\ viclenia re- plica inteligent\, dar este [i sup\rat de purtarea
clam\ o inteligen]\ speculativ\ [i o iste]ime no- viclean\ [i lene[\ (Matei 25, 26). ~nv\]\m din a-
vatoare, dar a fi de[tept nu `nseamn\ a fi [i `n]e- cest cuvânt evanghelic c\ `mp\r\]ia cerurilor nu
lept. Omul viclean chiar se laud\ cu reu[itele sa- se cucere[te prin pledoarii rafinate, ci prin f\ptu-
le, numindu-le abilit\]i diplomatice [i agerimi ale iri jertfelnice. Acela[i adev\r ni-l `nf\]i[eaz\ [i
min]ii, chiar dac\ `n ele se ascunde r\utatea [i fragmentul apostolic de ast\zi, `n care Sfântul Ia-
din ele transpare inumanitatea. Observ\m din cov ne spune c\ inteligen]a viclean\ este „p\mân-
relat\rile Sfintei Scripturi c\ acest fel de iscusin- teasc\, trupeasc\ [i demonic\“, adic\ poate fi folo-
]\ a min]ii, chiar dac\ are trecere pe p\mânt, `n sit\ doar pe p\mânt, ajut\ doar trupul [i prin ea `l
fa]a lui Dumnezeu este descoperit\ ca fiind drum slujim pe cel r\u. Apostolul Iacov caut\ `n]elepciu-
c\tre `ntuneric (cf. Matei 25, 30). Astfel, `n Pilda nea unei persoane `n buna purtare [i `n blânde]ea
talan]ilor, una dintre slugi a refuzat s\ munceas- gândirii, iar rodul acestei `n]elepciuni este pacea,
c\ pentru a `nmul]i darul [i, `ngropând talantul, adic\ puterea de a `n]elege [i ajuta pe cel de lâng\
s-a gândit vreme `ndelungat\ la o replic\ care s\ tine. (Ciprian OLINICI, Radio Trinitas)

SF+NTUL ZILEI C+NT|RILE ORTODOXIEI

Sfin]ii Mucenici Ermil
[i Stratonic
Ace[ti sfin]i au tr\it `n ]inutul Iliricu-
lui [i al Dun\rii de Mijloc, pe vremea
persecu]iilor `mpotriva cre[tinilor de-
clan[ate de `mp\ratul Licinius (250-
325). Printre cei pârâ]i c\ sunt cre[tini a
fost [i Diaconul Ermil, care a fost dus `n
fa]a `mp\ratului. ~ntrebat de ce nu slu-
je[te zeilor, Ermil a r\spuns c\ sluje[te
Dumnezeului nev\zut. ~mp\ratul a po-
runcit s\ fie b\tut [i `ntemni]at. Temni-
cerul `ncredin]at cu paza lui Ermil, Stra-
tonic, s-a `nduio[at, c\ci `n ascuns [i el e-
ra cre[tin. Când Ermil a fost dus a treia
oar\ la judecat\, `mp\ratul a poruncit s\
fie chinuit [i apoi ucis. Pentru c\ Strato-
nic i-a `ngrijit r\nile lui Ermil, `mp\ratul
a dispus ca [i acesta s\ fie ucis. Cei doi au
primit moartea muceniceasc\, `n ziua de
13 ianuarie 303, la circa trei kilometri de
ora[ul Singidunum (Belgradul de azi).
Tot ast\zi, Biserica face pomenirea
Cuviosului Iacob din Nisibe (Mesopota-
mia); a Sfântului Mucenic Atanasie; a
Sfin]ilor Mucenici Pahomie [i Papirin, [i
a Cuviosului Maxim Cavsocalivitul.
Mâine, Biserica face pomenirea Sfin]i-
lor Cuvio[i P\rin]i uci[i `n Sinai [i Rait. a
Sfin]ii Mucenici Ermil
[i Stratonic, fra]i de cruce
prin mucenicie
„F\cându-te slug\ a Cuvântului muce-
nice Ermile, din alegerea dumnezeiescu-
lui Duh, [i cu amestecarea sângelui vop-
sind ve[mântul preo]iei, cu adev\rat mai
sfin]it\ ai f\cut-o [i mai luminoas\. {i a-
cum te-ai mutat la loca[urile `mp\r\te[ti
cele `n]eleg\toare, f\cându-te rug\tor
fierbinte pentru to]i cei ce te cinstesc.“
(Minei pe Ianuarie, Tipografia C\r]ilor
Biserice[ti, Bucure[ti, 1893, p. 221)
***
Sfin]ii Mucenici Ermil [i Stratonic cu a-
dev\rat s-au f\cut fra]i de cruce prin muce-
nicie, pentru c\ primul fiind diacon [i sufe-
rind chinurile cele amare pentru Domnul
Hristos, Stratonic a sim]it prin Duhul
Sfânt, D\t\torul de via]\, durerea priete-
nului s\u, [i plângând pentru el, s-a v\dit
`n fa]a tiranilor. Iar troparul de fa]\ arat\
cum Sfântul Mucenic Ermil a unit `n dor
dumnezeiesc preo]ia prin harul Duhului
Sfânt [i mucenicia de bun\voie pentru
Dumnezeu, vopsindu-[i stiharul cel lumi-
nos al sufletului s\u cu sângele lui `mp\r\-
tesc, ca unul care a `mp\r\]it peste patimi,
peste via]\ [i peste moarte. Iar preo]ia sa
slujitoare s-a ar\tat lucr\toare peste vea-
curi prin suferin]\, ar\tând taina cea adân-
c\ a alegerii Duhului Sfânt, care izvor\[te
jertf\ [i pecetluie[te cu sânge pe cei ce-[i `n-
chin\ `ntreaga lor via]\ lui Dumnezeu.
C\ci [i patriarhul Avraam, primind porun-
c\ s\ ucid\ [i s\ aduc\ jertf\ pe fiul s\u,
ascult\tor de cuvânt, plângând [i sânge-
rându-i inima, a jertfit pe fiul s\u `n inima
sa, [i n-a mai trebuit s\-i jertfeasc\ trupul,
ar\tându-se proorocie a jertfei nesângeroa-
se de pe altare a Mântuitorului Hristos. (pr.
asist. dr. Ioan Valentin ISTRATI)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Duhovnicii Ortodoxiei
române[ti din sec.
al XX-lea: p\rintele
Dometie athonitul
Era ardelean din Tili[ca Sibiu-
lui, n\scut la 8 iunie 1909. ~n
1922, pe când avea numai 13 ani,
`mpreun\ cu un alt tân\r, Dumi-
tru Trihenea s-a dus la muntele
Athos, a[ezându-se la mai vechea
chilie ardeleneasc\ a Sf. Ipatie,
care atârna de M\n\stirea Vato-
pedu. Rugile fierbin]i ale tr\itori-
lor compatrio]i l-au convins s\ r\-
mân\ `n mijlocul lor, astfel `ncât
tân\rul Dumitru a primit rasa
monahal\ cu numele de Dometie.
~n 1937 a fost hirotonit preot, fi-
ind apoi numit superior al chiliei
Sf. Ipatie. ~n 1963, preacuviosul
Dometie l-a primit pe primul pa-
triarh român care venea `n mun-
tele Athos, Justinian Marina, ca-
re a fost pl\cut impresionat de
via]a monahiceasc\ a românilor
din Gr\dina Maicii Domnului.
Cunoscut `n Sf. Munte pentru
via]a sa exemplar\, `n 1965 a fost
ales stare] al M\n\stirii Zogra-
fou, pe care a condus-o timp de a-
proape 10 ani, fiind primul ro-
mân la conducerea unui a[ez\-
mânt athonit. ~ns\, presiunile po-
litice au determinat p\r\sirea
m\n\stirii athonite [i retragerea
la chilia sa.
Al\turi de al]i tr\itori români,
p\rintele Dometie a fost flac\ra
spiritualit\]ii române[ti `n Mun-
tele Athos. De multe ori, el le spu-
nea ucenicilor s\ caute „cu scum-
p\tate [i evlavie trecutul luminos
al `nainta[ilor no[tri, Vie]ile Sfin-
]ilor [i cuvintele de `nv\]\tur\ a-
le p\rin]ilor, vetrele m\n\stirilor
[i schiturilor noastre [i este de a-
juns. Nu avem decât o singur\ ca-
le de urmat: s\ mergem pe urme-
le lui Hristos [i s\ tr\im Evan-
ghelia lui Hristos! S\ mângâiem
poporul lui Dumnezeu [i s\ fim Arhimandritul Dometie Trihenea,
tuturor f\clie aprins\ `n sfe[nic. stare] al M\n\stirii Zografou
Altfel nu ne putem mântui nici pe
noi, nici pe al]ii. Prin tine vine pieirea!“. La 3 noiembrie 1985 p\- chemat de Domnul. (Adrian
mântuirea, Israele, [i prin tine, rintele Dometie athonitul a fost Nicolae PETCU)
 Miercuri, 13 ianuarie 2010 Actualitatea religioas\ 3
Preo]ii de spitale [i cimitire s-a
au `nt=lnit `n conferin]\ comun\ PE SCURT
Preo]ii de caritate din spitalele [i cimitirele t\ o lucrare extraordinar\, pentru c\ atât parte, de[ert\ciunea acestei lumi, care este i-
de stat din Bucure[ti s-au `nt=lnit luni, 11 ia- preotul, cât [i medicul `ngrijesc partea trupu- nevitabil\, [i moartea, sfâr[itul misiunii noas- „Reprezent\ri ale
nuarie, `n conferin]\ comun\ pentru a treia lui [i partea sufletului. Le-am transmis tre pe p\mânt. Dar, bine`n]eles, s\ aib\ [i a- Sfintei Treimi `n
oar\. Aceasta a avut loc pe tema „Trupul ome- binecuvântarea Preafericitului, am `n]eles ceast\ predic\ a faptei [i a cuvântului, mai a-
nesc supus suferin]ei [i mor]ii spre ~nviere“, la p\surile lor, am `n]eles greut\]ile prin care les c\tre cei bolnavi, c\tre pacien]i, c\rora tre- tradi]ia iconografic\
Institutul de Medicin\ Legal\ „Mina Mino- trec [i vom `ncerca s\ `i ajut\m“. Tema con- buie s\ le insufle n\dejdea, mai `ntâi `n vinde- r\s\ritean\ [i
vici“, fiind prezidat\ de p\rintele Ioan Iorda- ferin]ei comune a preo]ilor de caritate din spi- carea sufleteasc\ [i apoi `n cea trupeasc\, [i
che, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Bu- tale [i cimitire prive[te ambele categorii de bine`n]eles n\dejdea `nvierii tuturor oameni- apusean\“
cure[tilor. Potrivit Agen]iei BASILICA, p\- preo]i, iar dup\ cum a spus, `ntr-un interviu lor spre judecata cea de ob[te. Preotul de cimi- Cu binecuvântarea IPS Mitro-
rintele a declarat la Radio TRINITAS c\ a fost acordat postului de radio Trinitas, pr. Horia tir are un rol esen]ial `n cuvântul pe care tre- polit Nicolae Corneanu, `n ca-
impresionat de puterea de d\ruire pe care o au Prioteasa, coordonatorul preo]ilor de spitale buie s\-l rosteasc\ pentru familiile `ndoliate, drul manifest\rilor dedicate A-
preo]ii `n a sta la c\p\tâiul celui bolnav, a veg- din Arhiepiscopia Bucure[tilor, „pentru cei din cuv\nt care insufl\ aceast\ n\dejde spre `nvi- nului omagial al Crezului Or-
hea cu rug\ciunea: „Am fost pl\cut surprins la spitale, e foarte important ca preotul de cari- ere“. Urm\toarea `ntrunire se va desf\[ura pe todox, proclamat de Sfântul Si-
unele spitale când am aflat c\ atunci când are tate s\ `n]eleag\ c\ trupul este supus suferin- 8 februarie, la Centrul Complex de Servicii So- nod al Bisericii Ortodoxe Ro-
loc vizita medicului este chemat [i preotul. Ia- ]ei [i mor]ii [i prin aceasta s\ `nve]e, pe de-o ciale „Sfânta Ecaterina“. a mâne, Mitropolia Banatului, `n
colaborare cu Universitatea de
Vest, Facultatea de Litere, Is-
Sf=nta Muceni]\ Tatiana, cinstit\ la Craiova torie [i Teologie [i Catedra de
teologie organizeaz\ m=ine, 14
ianuarie 2010, ora 16:30, confe-
a Credincio[ii craioveni [i-au `ndreptat pa[ii c\tre Catedrala mitropolitan\ din t=rgul B\niei, pentru rin]a cu tema „Reprezent\ri ale
a o cinsti pe Sf=nta Muceni]\ Tatiana a ~n cadrul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Olteniei a vorbit Sfintei Treimi `n tradi]ia icono-
grafic\ r\s\ritean\ [i apusea-
despre valoarea deosebit\ a martiriului Sfintei Muceni]e Tatiana `n iconomia Bisericii noastre a n\“, sus]inut\ de preotul profe-
sor dr. Philipp Harnoncourt de
La Catedrala mitropolitan\ pe care L-a iubit atât de mult, la Facultatea de Teologie a U-
„Sfântul Mare Mucenic Dimi- cum, de altfel, arat\ [i tropa- niversit\]ii din Graz, Austria.
trie, Izvorâtorul de Mir“ din rul: «Mielu[eaua Ta, Iisuse, Conferin]a va fi `nso]it\ de pro-
Craiova, hramul Sfintei Mu- Tatiana, strig\ cu mare glas: iec]ii cu imagini [i va avea loc
`n amfiteatrul 2 al universit\-
ceni]e Tatiana a fost `nfrumu- pe Tine, Mirele meu, Te iu- ]ii, de la etajul I, informeaz\
se]at de câteva zeci de credin- besc [i pe Tine c\utându-Te site-ul Mitropoliei Banatului.
cio[i care au venit pentru a m\ chinuiesc, m\ r\stignesc
participa la slujba Vecerniei [i pentru Tine ca s\ `mp\r\]esc
a Acatistului [i la procesiunea `ntru Tine [i mor pentru Tine Noul patriarh al
cu racla `n care se afl\ moa[- ca s\ `nviez `ntru Tine, pri- Bisericii Ortodoxe
tele Sfântului Nifon, ale Sfin- me[te-m\ ca pe o jertf\ f\r\ Sârbe va fi ales
]ilor Serghie [i Vah [i capul prihan\»“.
Sfintei Muceni]e Tatiana,totul pe 22 ianuarie
fiind organizat `n seara zilei Moa[tele Sfintei Noul patriarh al Bisericii Or-
de luni, 11 ianuarie a.c. S\r- todoxe Sârbe va fi ales pe 22
b\toarea a continuat ieri, 12 Tatiana, la Craiova, ianuarie. Candida]i la aceast\
ianuarie, prin oficierea Sfintei dup\ 1950 demnitate bisericeasc\ vor fi
Liturghii de c\tre IPS Irineu, primii trei episcopi care au ob-
Arhiepiscopul Craiovei [i Mi- Moa[tele sfintei au ajuns ]inut cele mai multe voturi de
tropolitul Olteniei. ~n cuvân- pentru prima dat\ `n ]ara la membrii Colegiului electoral
tul de `nv\]\tur\, Mitropoli- noastr\ `n anul 1204, atunci [i care s\ aib\ minimum cinci
tul Olteniei a vorbit despre când renumita familie a As\- ani de arhierie `ntr-un scaun
valoarea deosebit\ a marti- ne[tilor `i aduce capul la Târ- titular, informeaz\ TRINITAS
novo [i apoi la Bucov\], lân- TV, citat\ de BASILICA. Po-
riului Sfintei Muceni]e Tatia- trivit articolului 50 din Sta-
na `n iconomia Bisericii noas- g\ Craiova. ~n anul 1393, ca-
pul sfintei este dus de la Ro- tutul de organizare [i func-
tre: „Sfânta Tatiana este im- ]ionare al Bisericii Ortodoxe a
portant\ pentru catedrala ma la Niceea, [i apoi la bise- Serbiei, plicurile cu numele
noastr\, pentru c\ aici se afl\ rica „Sfin]ii Apostoli“ din candida]ilor vor fi puse `n
capul ei, sfintele sale moa[te Constantinopol. Evanghelie, iar noul patriarh
care fac t\m\duiri pentru ru- Dup\ ce Constantinopolul va fi ales prin mijlocirea
g\ciunile ei [i pentru credin]a cade sub turci (1453), `n timpul Sfântului Duh. Un c\lug\r de-
noastr\. ~ntotdeauna sfin]ii domniei lui Neagoe Basarab, semnat de Sfântul Sinod va
sunt gata spre ajutorul nos- boierii Craiove[ti aduc capul scoate, dintre cele trei, plicul
tru, `ntrucât ei s-au f\cut a- Sfintei Muceni]e Tatiana, `m- care con]ine numele noului pa-
preun\ cu moa[tele Sfântului triarh. Biserica Ortodox\ a
propia]ii [i prietenii Mântui- Serbiei a adoptat aceast\ pro-
torului. Sunt prieteni, pentru Grigorie Decapolitul, la M\n\s- cedur\ `n 1960, pentru a evita
c\ L-au iubit cu adev\rat, L- tirea Bistri]a, `n jude]ul Vâlcea. interven]iile politice. Patriar-
au iubit `ntru totul, au dat Dup\ reorganizarea Mitro- hul Pavle, trecut la cele ve[nice
toat\ via]a lor [i tot ce aveau poliei Olteniei (1950-1955), ca- `n luna noiembrie a anului tre-
ei ca s\-L urmeze pe Hristos. aduc\ `naintea lui Dumnezeu: avea odihn\, lua]i jugul Meu pul sfintei a fost depus mai `n- cut, a fost primul ales astfel.
Ei [i-au ales partea cea bun\, jertja propriei vie]i, a propriu- c\ este bun [i sarcina Mea es- tâi la Episcopia Râmnicului [i
care nu se va lua nicicând de lui sânge. ~n acest lucru ne `n- te u[oar\!» Prin urmare, Sfân- apoi la Catedrala mitropolita- 37 de misionari
la ei, pentru c\ mucenicia este deamn\ Mântuitorul când ne ta Muceni]\ Tatiana a primit n\ „Sfântul Dimitrie“ din Cra-
cu adev\rat cea mai sfânt\ spune: «Veni]i la Mine, to]i cei toate acestea de la Mântuito- iova, unde se g\se[te [i ast\zi. cre[tini uci[i `n 2009
jertf\ pe care omul poate s\ o osteni]i [i `mpov\ra]i, [i ve]i rul Hristos, Mirele Cel ve[nic, diac. Ioni]\ APOSTOLACHE)
(d 37 de preo]i, credincio[i [i mi-
sionari - aproape dublu fa]\ de
anul 2008 [i record `n ultimii
VIA}A PAROHIILOR zece ani - au fost uci[i `n `n-
treaga lume, a declarat pe
{coala parohial\ pentru copiii rom=ni din Zürich site-ul s\u Agen]ia de infor-
ma]ii a Vaticanului, Fides, in-
formeaz\ reintregirea.ro. Po-
Din septembrie 2007, la parohia ortodox\ tainele istoriei [i geografiei, ale culturii [i lae“ `n anul 2002. De la `nceput s-a dezvoltat trivit unui raport `ntocmit de
rom=n\ „Sfântul Nicolae“ din Zürich func]io- credin]ei t\râmului de unde le vin mo[ii [i cadrul unei vie]i liturgice intense, punându-se Fides, 30 de preo]i, doi credin-
neaz\ o [coal\ parohial\. Aceasta s-a `nfiin- str\mo[ii, s\ primeasc\ cuvântul Sfintei [i bazele unei activit\]i catehetice regulate. cio[i, doi seminari[ti [i trei vo-
]at prin deosebita grij\ a preotului paroh Ro- Evanghelii [i al Sfin]ilor P\rin]i ai Bisericii Potrivit site-ului parohiei, românii din Zü- luntari au „murit `n mod vio-
mic\-Nicolae Enoiu [i a enoria[ilor, preocu- Ortodoxe Române. rich [i `mprejurimi, prin ini]iativa unui grup lent“, `n 2009. ~n ceea ce pri-
pa]i atât de p\strarea [i transmiterea culturii restrâns, s-au adresat ~naltpreasfin]itului Io- ve[te distribu]ia geografic\ a
române[ti, c=t [i de tr\irea `n credin]a cre[ti- Cum s-a `nfiin]at parohia sif, Mitropolitul Europei Occidentale [i Meri- crimelor, raportul Fides intitu-
n\ ortodox\ a tinerei genera]ii, informeaz\ dionale, rugându-l s\ aprobe [i s\ binecuv=n- lat „Lista agen]ilor pastorali, a
site-ul parohiei rom=ne[ti din Zurich. Elve]ia, ca, de altfel, multe alte ]\ri ale Eu- teze `nfiin]area unei parohii [i `n acest ora[ preo]ilor, credincio[ilor [i laici-
Programul [colii este orientat s\ ajute co- ropei Occidentale, a fost [i este o a doua patrie elve]ian. Aceast\ ac]iune a fost dintru `nce- lor uci[i `n cursul anului
piii s\ st\pâneasc\ elementele limbii române pentru mul]i români ajun[i pe aceste melea- put c\l\uzit\ [i sprijinit\ de preotul paroh E- 2009“, a `nregistrat 23 de vic-
[i s\ pre]uiasc\ valoarea acesteia `n contex- guri, din diferite ra]iuni, pentru o scurt\ sau noiu, care studia la Fribourg, iar r\spunsul time `n America Latin\ [i de
tul bilingv sau multilingual al migra]iei euro- mai lung\ perioad\. Ata[amentul acestor con- prompt [i favorabil al IPS Mitropolit Iosif i-a Nord, 11 `n Africa, dou\ `n A-
pene, s\ socializeze cu copii de vârste apropi- fra]i la valorile spirituale [i culturale româ- determinat pe ini]iatori s\ contacteze `ntr-un sia [i una `n Europa. ~n ulti-
ate, prin jocuri, conversa]ii, cântec [i dans, ne[ti s-a manifestat [i `n aceast\ situa]ie, ceea scurt timp cât mai mul]i români din aceast\ mul deceniu, 261 „de agen]i
activit\]i artistice cu prilejul s\rb\torilor re- ce a determinat `nfiin]area parohiei ortodoxe zon\ [i s\ organizeze s\vâr[irea primei sluj- pastorali“ au fost uci[i `n `n-
ligioase, desen, me[terit, s\ p\trund\ de mici române din Zürich cu hramul „Sfântul Nico- be. (Ioan BU{AG|) treaga lume, printre care 190
de preo]i [i patru episcopi. a

4 Biserica `n lume
PE SCURT
O nou\ biseric\ pentru
ortodoc[ii din Japonia
Luni a avut loc sfin]irea unei noi
biserici ortodoxe din Japonia, re-
lateaz\ radiovm.com. Slujba a
fost oficiat\ de Mitropolitul Da-
niil de Tokio (Patriarhia Mosco-
vei) [i s-a bucurat de participa-
rea a peste 300 de credincio[i.
Ortodoxia a ajuns `n Japonia `n
secolul al XIX-lea, prin preotul
Ivan Dimitrievici Kasatkin. El a
fost trimis la Hakodate [i Hok-
kaido ca preot pentru capela
consulatului rus.
L\ca[ de cult pentru
cre[tinii thailandezi
Asianews.it anun]\ c\ o nou\ bi-
seric\ ortodox\ va fi construit\ `n
Pattaya, Thailanda. Ea va de-
servi 15.000 de ru[i care cump\r\
terenuri `n Thailanda [i 300.000-
500.000 de turi[ti ru[i care ajung
acolo an de an. Se fac planuri [i
pentru construirea unei alte bis-
erici, `n Phuket. Biserica are hra-
mul „Tuturor Sfin]ilor“ [i se afl\
`ntr-una dintre cele mai vizitate
loca]ii din lume. 95% din cei 62
milioane de thailandezi sunt bu-
di[ti, 4% musulmani [i 1% cre[-
tini de toate confesiunile.
Colocviu dedicat
lui Olivier Clément
Organizat de revista ortodox\
Contact [i „Fr\]ia Ortodox\“ din
Europa Occidental\, un colocviu
dedicat teologului Olivier Clément
se va desf\[ura, sâmb\t\, 16
ianuarie, la Paris, informeaz\
orthodoxie.com. Evenimentul
are loc la un an de la trecerea la
Domnului a renumitului teolog
francez [i se bucur\ de partici-
CM
YK parea a mai multor clerici, pro-
fesori de teologie [i esei[ti de va-
loare din Fran]a, Grecia, Rusia,
Italia [i România.
„P\mântul Sfânt
nu este de vânzare“
~n Bethleem, festivit\]ile de Cr\-
ciun au fost tulburate de grupuri
cre[tine care protestau fa]\ de
faptul c\ Patriarhul Teofilos al
III-lea a vândut terenuri `n West
Bank unor organiza]ii israeliene,
relateaz\ silobreaker.com. Peste
100 de manifestan]i strigau, `na-
inte de slujba din Ajunul Cr\ciu-
nului, c\ „P\mântul Sfânt nu
este de vânzare“. Consiliul Insti-
tu]iilor [i Organiza]iilor arab-or-
todoxe din Palestina a spus c\
actualul patriarh, la fel ca prede-
cesorul s\u, a continuat s\ con-
cesioneze investitorilor evrei te-
renuri `n West Bank [i `n Ieru-
salimul de Est. Zona a fost ocu-
pat\ de Israel `n timpul r\zboiu-
lui israeliano-arab din 1967 [i es-
te locul dorit de palestinieni pen-
tru fondarea statului lor. Gru-
purile cre[tine au adus `n discu]ie
un teren anume, situat `n zona
Betleemului, lâng\ colonia israe-
lian\ de la Har Homa, dar au
spus c\ totul se face dup\ un [a-
blon de afaceri `ncheiate `n ace-
la[i mod [i de fostul patriarh al
Ierusalimului. Predecesorul lui
Teofilos a fost Irineu, demis `n
2005, din cauza implic\rii sale `n
cedarea mult contestat\ de tere-
nuri ale Bisericii din Ierusalimul
Vechi unor investitori evrei. a
Pagin\ realizat\
de pr. Mihai GOJGAR
CM
YK
Miercuri, 13 ianuarie 2010
Ankara, deschis\ `n privin]a {colii teologice de la Halki
~ntr-o declara]ie pentru cotidianul „Taraf“, nor opinii divergente `n aceast\ privin]\, Di- aib\ dreptul s\-[i formeze clerici [i s\ ofere e-
pre[edintele Direc]iei pentru afaceri religioase rec]ia cultelor este datoare s\ priveasc\ pro- duca]ia religioas\ pe care o dore[te: „Asta `n-
din Turcia, Murat Bardacoglu, [i vicepre[edin- blema din punctul de vedere al libert\]ilor re- seamn\ libertate de credin]\“. Bardacoglu a
tele aceluia[i organism, Mehmed Giormez, s- ligioase“, informeaz\ amen.gr. La rândul s\u, mai spus c\ to]i cre[tinii din Turcia se bucur\
au pronun]at `n favoarea redeschiderii {colii vicepre[edintele Giormez a spus c\ nu este co- de drepturi egale cu ceilal]i cet\]eni. „~n cazul
teologice de la Halki, spunând c\ „este inaccep- rect s\ se abordeze acest subiect din punctul de `n care o comunitate cre[tin\ dore[te s\ con-
tabil ca o minoritate religioas\ s\ `ntâmpine vedere politic, al rela]iilor interna]ionale sau al struiasc\ o biseric\, trebuie s\ ajut\m, iar `n
dificult\]i `n formarea clerului s\u [i `n educa- reciprocit\]ii. Astfel, dac\ subiectul este discu- privin]a {colii de la Halki trebuie s\ discut\m
]ia religioas\ pe care vrea s\ o ofere copiilor tat prin prisma valorilor universale ale Isla- [i s\ ajungem la o concluzie `n spiritul libert\-
s\i“ [i ad\ugând c\ „indiferent de existen]a u- mului, este corect ca o minoritate religioas\ s\ ]ii religioase“, a precizat Murat Bardacoglu. a
Atac asupra cre[tinilor cop]i
a Un comando a atacat o biseric\ copt\ din Cairo, s\pt\m=na trecut\,
ucigând [apte persoane [i r\nind trei, anun]\ directionstoorthodoxy.org a
Incidentul s-a petrecut du-
p\ Sfânta Liturghie de Cr\-
ciun [i a fost o r\zbunare pen-
tru actul de agresiune se-
xual\ s\vâr[it de un cre[tin
asupra unei fete de 12 ani, `n
luna noiembrie a anului tre-
cut. Atacatorii au deschis fo-
cul asupra unui grup de cre-
dincio[i din biserica „Sf. Ioan“
din Nag Hamadi, provincia
Qena, 90 km de Luxor. Surse
din cadrul Ministerului de In-
terne au afirmat c\ atacul a
fost un r\spuns la cazul din
noiembrie, când un tân\r
cre[tin a fost acuzat c\ a vio-
lat o feti]\ de 12 ani. Martori
oculari au afirmat c\ un grup
de trei b\rba]i `narma]i dintr-
o ma[in\ a deschis focul `m-
potriva credincio[ilor. Princi-
palul atacator a fost identifi-
cat de mai mul]i martori, au
anun]at oficialit\]ile. Atacul
a r\nit [i doi musulmani, care
erau `n vecin\tatea cl\dirii `n
momentul atacului. Episcopul
Kirillos al Episcopiei Nag Ha-
madi a declarat presei c\ [ase
credincio[i [i un paznic au
fost uci[i [i s-a declarat pro-
fund `ngrijorat de violen]ele [ilor s\ stea mai mult pe aca- [ii mei au fost, de asemenea, a- n\, dup\ ce avusese loc violul.
din Ajunul Cr\ciunul coptic, s\ pentru a fi `n siguran]\. ~n menin]a]i pe strad\“, a mai „M\ a[teptam s\ se `ntâmple
care au urmat viol\rii feti]ei Egipt, comunitatea copt\ este declarat episcopul, precizând ceva `n ziua de Cr\ciun“, a a-
musulmane `n vârst\ de 12 de aproximativ 10% din popu- c\, din cauza acestor amenin- firmat episcopul, ad\ugând c\
ani, din luna noiembrie. El la]ia majoritar musulman\. ]\ri, terminase slujba de Cr\- poli]ia `l sf\tuise s\ r\mân\ a-
p\r\sise biserica cu câteva Episcopul Anba Kirillos pri- ciun cu o or\ mai devreme de- cas\, pentru evitarea altor vio-
minute `nainte de atac. ~n ul- mise mai multe mesaje `n care cât ar fi trebuit. Episcopul Ki- len]e. „Totul este legat de re-
timele s\pt\mâni, se primise- era amenin]at [i se pare c\ el rillos a ad\ugat c\ musulma- ligie. Este un r\zboi religios,
r\ mesaje de amenin]are din era adev\rata ]int\ a atacului. nii din Nag Hamadi [i din sa- ei `ncearc\ s\ anihileze cre[-
partea musulmanilor, de ge- Kirillos a primit un SMS cu tele `nvecinate organizaser\ tinii din Egipt“, a mai preci-
nul „nu v\ vom l\sa s\ petre- textul: „Este rândul vostru“. revolte cinci zile `n luna no- zat episcopul, care consider\
ce]i s\rb\torile“. Poli]ia le-a „Nu am f\cut nimic `n urma iembrie [i incendiaser\ propri- c\ atacatorii sunt „musul-
cerut lui Kirillos [i credincio- primirii acestui mesaj. Enoria- et\]i ale cre[tinilor `n acea zo- mani radicali“. a
~nceputul mandatului pentru noul secretar general al CMB
Rev. dr. Olav Fykse Tveit (foto), noul se- cadrul Bisericii Norvegiei, post ocupat timp
cretar general al Consiliului Mondial al Bi- de [apte ani (2002-2009).
sericilor (CMB), [i-a `nceput mandatul cu o ~nainte de a fi ales secretar general al
rug\ciune, informeaz\ oikoumene.org. „Ne CMB, Tveit a fost membru al Comisiei plena-
afl\m aici ca s\ facem ca totul s\ `nceap\ re „Credin]\ [i Ordine“ [i copre[edinte al Fo-
`n numele lui Iisus: noul an [i noul deceniu rumului ecumenic israeliano-palestinian. ~n
pentru lume [i pentru mi[carea ecumenic\ ]ara sa, a fost membru al Comitetului direc-
[i, de asemenea, noua etap\ din vie]ile tor [i al Comitetului executiv al Consiliului
noastre - personal\ [i comunitar\“, a spus Cre[tin din Norvegia, moderator al grupului
Tveit `ntr-o predic\ la Centrul Ecumenic de contact dintre Biserica Norvegiei, Con-
de la Geneva, luni, 11 ianuarie, `n mo- siliul islamic din Norvegia [i Congrega]ia iu-
mentul prelu\rii mandatului. La serviciul daic\. A fost, de asemenea, membru `n co-
religios au asistat membri ai comitetului mitetul de `ncredere al Norwegian Church
de conducere al Consiliului [i reprezen- Aid. Alte `ns\rcin\ri au fost de secretar al
tan]ii altor organiza]ii biserice[ti care `[i Comisiei doctrinare a Bisericii Norvegiei
au sediul `n Centrul Ecumenic. Rev. Dr. (1999-2000) [i secretar al Comisiei pentru re-
Tveit a mai spus c\ trebuie „s\ ne reamin- la]ia Biseric\-Stat (2001-2002). Tveit este
tim unii altora cât de multe am primit `n pastor al Bisericii Norvegiei [i a slujit ca pre-
numele lui Iisus, mai ales când am `nfrun- ot `n parohia Haram (Dioceza Møre, 1988-
tat r\ul, nedreptatea, neajunsurile [i p\- 1991), dar a fost [i preot capelan `n timpul
catele noastre“. serviciului militar (1987-1988).
Rev. Dr. Olav Fykse Tveit a fost ales se- ~n 2002, Tveit a ob]inut titlul de doctor `n
cretar general al CMB `n august 2009, pe teologie la {coala Norvegian\ de Teologie din
când era secretar general al Consiului pen- Oslo, cu o tez\ pe tema „Responsabilitatea re-
tru Rela]ii Ecumenice [i Interna]ionale din ciproc\, parte a atitudinii ecumenice“. a
CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 13 ianuarie 2010 Economic 5

CAS pe drepturile de autor, doar pentru
cei care nu au c\r]i de munc\
„Introducerea CAS pe drepturile de autor
[i conven]ii este o discu]ie pe rol la Guvern,
nu este `nc\ o decizie luat\, dar eu o sus]in“,
a declarat ministrul Muncii, Mihai {eitan.
Acesta a explicat c\ este vorba despre
persoanele care sunt pl\tite exclusiv prin
drepturi de autor [i conven]ii civile [i nu au
contracte de munc\.
„Nu se refer\ lucrurile acestea la drepturi-
le de autor ale scriitorilor [i arti[tilor, ci la
persoanele active care nu au alt venit - acesta
este venitul lor - [i nu au, din motivul lipsei
acestei asigur\ri, o pensie peste câ]iva ani,
cum n-au acum, când unele ziare se `nchid, PE SCURT
ajutor de [omaj, pentru c\ nu au pl\tit acest
ajutor de [omaj“, a precizat {eitan. România va `mprumuta
~n ceea ce prive[te sumele care vor fi colecta- un miliard de euro
te la buget prin aplicarea acestei m\suri, {eitan
a precizat c\ se va face o analiz\, `ns\ problema de pe pia]a extern\
nu este câ]i bani se vor strânge la buget, ci câ]i
bani vor lua cei care sunt pl\ti]i prin drepturi Emisia de eurobonduri pe care
de autor [i conven]ii când vor ie[i la pensie. a Ministerul Finan]elor Publice
(MFP) o va lansa pe pia]a extern\
de capital va fi sub un miliard de

Eliminarea forfetarului euro, a declarat ministrul

Finan]elor Publice, Sebastian
Vl\descu. El a precizat c\ emisia
de eurobonduri va fi lansat\ cât
mai repede, dup\ terminarea misi-

nu este posibil\ deocamdat\ unii de evaluare a FMI [i `n

a Eliminarea impozitului minim nu este posibil\ `n acest moment, dar va fi f\cut\
`n acest an, a declarat ministrul Finan]elor Publice, Sebastian Vl\descu
a El a precizat, la dezbaterile `n plenul Parlamentului asupra proiectului de buget pe 2010,
c\ nu sunt de acceptat m\suri care presupun diminuarea veniturilor bugetare,
iar eliminarea impozitului minim ar `nsemna o diminuare a veniturilor bugetare a
Potrivit oficialului MFP,
impozitul minim va fi elimi-
nat [i va fi aplicat un impozit
forfetar doar `n anumite do-
menii, dup\ ce MFP va face
calcula]iile necesare.
De asemenea, premierul
Emil Boc a declarat c\ `n acest
moment se lucreaz\, la MFP,
la regândirea impozitului mi-
nim [i transformarea acestuia
`n impozit forfetar.
Comisiile parlamentare de
buget-finan]e au adoptat o se-
rie de amendamente la proiec-
tul bugetului de stat, care vi-
zeaz\ diminu\ri de venituri
bugetare, cum ar fi eliminarea
impozitului minim, aplicarea
unei cote reduse de TVA, de
5%, la construc]ia de locuin]e.
Pe 23 decembrie, premierul
Emil Boc explica, `n Parla-
ment, c\ impozitul minim tre-
buie regândit `n 2010.
Impozitul minim este rapor-
tat la cifra de afaceri a firme-
lor, `n timp ce impozitul for-
fetar se raporteaz\ la activi-
tatea firmelor (spre exemplu `n
cazul restaurantelor se poate
calcula `n func]ie de num\rul
de mese). De la 1 mai 2009,
firmele pl\tesc un impozit mi-
nim anual cuprins `ntre 2.200
de lei (circa 500 de euro), dac\
au venituri totale anuale mai
mici de 52.000 de lei, [i 43.000
de lei (circa 10.000 de euro),
dac\ au venituri de peste 129
milioane de lei.
Firmele care au venituri
totale anuale cuprinse `ntre
52.001 [i 215.000 de lei pl\-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROM+NIA VA ~NREGIS-
TRA SC|DERE ECONOMIC|:
România va `nregistra `n conti-
nuare sc\dere economic\ `n pri-
mele dou\ trimestre din 2010,
dar va recupera `n ultimele dou\
trimestre [i va `ncheia anul pe
plus, a declarat luni, la Palatul
Parlamentului, premierul Emil
Boc. „Sper\m s\ ajungem la o
cre[tere economic\ de 1,3% la
sfâr[itul anului“, a spus prim-
ministrul, care a apreciat c\ ni-
velul cre[terii economice poate
dep\[i a[tept\rile `n func]ie de
evolu]ia economiei globale. Potri-
vit Institutului Na]ional de Sta-
tistic\ (INS), produsul intern
brut estimat pentru trimestrul
tesc un impozit minim anual
de 4.300 de lei (circa 1.000 de
euro), iar cele cu venituri `n-
tre 215.001 [i 430.000 lei, un
impozit minim anual de 6.500
de lei (circa 1.500 de euro).
Pentru tran[a de venituri
anuale de 430.001-4,3 milioa-
ne de lei, impozitul minim es-
te de 8.600 de lei (circa 2.000
de euro), pentru venituri anu-
ale `ntre 4,3 milioane [i 21,5
milioane de lei impozitul mi-
nim se cifreaz\ la 11.000 de
lei (2.500 de euro), pentru ve-
nituri anuale `ntre 21,5 mili-
oane [i 129 milioane de lei im-
pozitul minim este de 22.000
de lei (5.000 de euro).
al III-lea din 2009 a fost, `n ter-
meni reali, mai mic cu 0,6% fa]\
de trimestrul al II-lea din 2009
(serie ajustat\ sezonier). Spe-
ran]e de mai bine sunt abia pen-
tru a doua partea a anului, c=nd
se estimeaz\ o cre[tere minim\.
a UNGARIA AR PUTEA
ADOPTA MONEDA EURO ~N
URM|TORII PATRU ANI: Un-
garia ar putea adopta moneda
euro `n urm\torii patru ani, dac\
noul guvern, format dup\ alege-
rile din aprilie 2010, va men]ine
politicile fiscale severe ale actua-
lului cabinet, a declarat premie-
rul maghiar Gordon Bajnai. „Da-
c\ Ungaria p\streaz\ aceast\ ca-
le, dac\ poate p\stra un deficit
Societ\]ile comerciale care
`nregistreaz\ profit pot pl\ti
`n continuare un impozit de
16%, dar nu mai mic decât li-
mita minim\ pentru interva-
lul de venituri anuale `n care
se `ncadreaz\.
Pentru calculul impozitu-
lui minim sunt luate `n consi-
derare veniturile totale, ob]i-
nute din orice surs\, `nregis-
trate la data de 31 decembrie
a anului precedent, din care
se scad veniturile din varia]ia
stocurilor, veniturile din pro-
duc]ia de imobiliz\ri corpora-
le [i necorporale, veniturile
din exploatare, reprezentând
cota-parte a subven]iilor gu-
bugetar sc\zut, atunci ar putea fi
prima din regiune - `ntre ]\rile
care nu au adoptat deja moneda
euro, Polonia, Cehia [i Ungaria -
care va adopta euro“, a afirmat
Bajnai, `ntr-un interviu acordat
postului public de televiziune
„m1“. El a ad\ugat c\ dac\ Un-
garia „va r\mâne pe aceast\ cale,
va putea adopta euro `n urm\to-
rii patru ani“.
a {OMAJ DE 9,1% ~N
BULGARIA: Rata [omajului `n
Bulgaria a crescut, `n decembrie
2009, la 9,1%, comparativ cu
8,7% `n luna precedent\, din cau-
za recesiunii prelungite, conform
datelor Ministerului Muncii,
transmite Reuters. ~n decembrie
vernamentale [i a altor resur-
se pentru finan]area investi]i-
ilor etc. Din analizele efectua-
te de Ministerul Finan]elor
Publice (MFP), rezult\ c\, la
nivelul anului 2007, dintre cei
617.525 de contribuabili per-
soane juridice, 2.000 asigurau
peste 85% dintre veniturile
publice.
Num\rul societ\]ilor care
au declarat pierderi la nivelul
anului 2007 a fost de 242.106
(39,2% din num\rul total al
societ\]ilor `nregistrate), `n
condi]iile `n care cifra de afa-
ceri a acestor `ntreprinderi se
ridic\ la nivelul de 134 mili-
arde de lei. a
2008, rata [omajului `n Bulgaria
a fost de 6,3%. Luna trecut\,
338.000 de bulgari au intrat `n
[omaj, `n cre[tere cu 17.242 fa]\
de noiembrie. Rata [omajului `n
Bulgaria va ajunge, anul acesta,
la 11,4%, a estimat recent minis-
trul bulgar al Muncii, Totyu Mla-
denov, `n timp ce sindicatele pre-
v\d un [omaj de 15-16% din cau-
za adâncirii recesiunii. Executi-
vul bulgar a anun]at c\ recesiu-
nea a `ncetinit, iar `n a doua ju-
m\tate a anului economia Bulga-
riei se va redresa. a
Pagin\ realizat\ de
Silviu DASC|LU
func]ie de condi]iile de pia]\ la
acel moment. Potrivit oficialului
MFP, dobânda la instrumentele
derivate CDS (credit default
swap), care arat\ riscul de ]ar\,
este pe un trend de sc\dere, favo-
rabil României, `n ultima perioa-
d\, pe m\sur\ ce situa]ia politic\
s-a stabilizat. Emisiunea de euro-
bonduri a fost preg\tit\ de MFP
pentru luna octombrie 2009, dar,
`n condi]iile crizei politice, a fost
amânat\ pentru 2010.
Românii pierd 72
de ore pe an pentru a
pl\ti taxe [i impozite
Un raport al B\ncii Mondiale
arat\ c\, `n fiecare an, românii au
de pl\tit 113 taxe, dublu fa]\ de
sârbi sau de 56 de ori mai mult
fa]\ de suedezi. {i, pentru a le
pl\ti pe toate, trebuie s\ pierdem
72 de ore pe an. Cum conturile
statului sunt goale, guvernan]ii
s-au gândit c\ singura modalitate
de a mai aduna ceva bani la buget
este s\ l\rgeasc\ baza de impozi-
tare. ~n proiectul de Lege a pensi-
ilor se prevede ca [i cei care au
contract de drepturi de autor s\
contribuie la asigur\rile sociale.
Dup\ taxa pe viciu, Ministerul
S\n\t\]ii propune taxa pe fast-
food, care ar urma s\ aduc\ la
buget un miliard de euro, spun au-
torit\]ile. Boga]ii au intrat [i ei `n
vizorul ale[ilor, pentru c\ minis-
trul Finan]elor ia `n calcul apli-
carea unui impozit pe averi. Nici
de impozitul minim nu sc\p\m `n
totalitate, pentru c\ autorit\]ile
vor s\-l men]in\, `ns\ sub alt\
form\, la restaurante sau hoteluri.
CFR Marf\ va
disponibiliza 6.300 de
angaja]i de la 1 martie
CFR Marf\ a depus la
Inspectoratul Teritorial al Muncii
solicitarea de disponibilizare a
circa 6.380 de angaja]i ai com-
paniei, urmând ca, din martie,
disponibiliz\rile s\ fie efective, a
declarat Mihai Fr\sinoi, direc-
torul general al CFR Marf\. „Am
depus la ITM notificarea cu planul
de disponibilizare, care prevede
ca, undeva, `n jurul datei de opt
februarie, s\ fie dat preavizul, iar
de la 1 martie concedierile s\ fie
efective“, a precizat Fr\sinoi.
Sindicatele au anun]at c\ vor con-
testa licita]ia, dar marea prob-
lem\ este c\ `n contractul colectiv
de munc\ nu sunt prev\zute pl\]i
compensatorii pentru disponibi-
liza]i, iar dac\ Executivul nu
aloc\ sume pentru aceste pl\]i,
atunci angaja]ii vor fi disponibi-
liza]i f\r\ a primi nici un ban. a
Cursul valutar
13.01.2010
Dolar SUA 2,8511
Euro 4,1355

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Pe[tele, un aliment
„anticolesterol“
Ana Maria I., Ploie[ti: „La ul-
timele analize mi-aau ie[it
valori mare ale colesterolu-
lui. Ce alimenta]ie trebuie
respectat\ pentru a sc\dea
nivelul colesterolului din
s=nge?“
Prof. Constantin Milic\: ~n
primul rând, o bun\ ali-
menta]ie „anticolesterol“ im-
pune o aten]ie deosebit\ `n
consumul judicios al gr\si-
milor. Prin aceasta nu se va
`n]elege o interzicere total\ a
gr\similor. ~n ra]ia zilnic\,
gr\simile trebuie s\ repre-
zinte aproximativ 15-20% din
totalul caloriilor necesare or-
ganismului. Din acestea, can-
titatea de gr\simi saturate
nu va dep\[i 10%. Alimentele
cu gr\simi saturate care vor
fi consumate cu restric]ie
sunt, cu mici excep]ii, din
surse animale: sl\nin\,
[unc\, untur\, organe (ficat,
creier, rinichi), carne gras\
(de porc, vit\, vânat, ra]\,
gâsc\), mezeluri grase, sala-
muri, crenvur[ti, parizer,
hamburgeri, creve]i, sardele,
crustacee. Colesterolul din
sânge cre[te [i la consumul
excesiv de fri[c\, brânzeturi
grase, unt, ca[caval,
maioneze, g\lbenu[ de ou,
pl\cinte cu carne, pr\jituri,
ciocolate, produse de patiserie
cu zah\r rafinat, `nghe]ate,
b\uturi `ndulcite cu zah\r,
alcooluri tari. Unele dintre
aceste preparate con]in can-
tit\]i ridicate de colesterol:
caviar - 440 mg%, ficat gras -
380 mg%, omlet\ - 350 mg%,
unt - 250 mg%, pate din ficat
de porc - 200 mg%, maioneze
- 165 mg%, ceea ce impune
reducerea sau chiar supri-
marea lor din consumul ali-
mentar. Alimentele cu
gr\simi nesaturate [i cele
s\race `n colesterol sunt:
fructele proaspete (mere,
pere, portocale, l\mâi,
grepfruturi, banane, caise,
piersice, coac\ze, afine,
zmeur\), fructe uscate (alune,
nuci, migdale, smochine),
legume crude (zarzavaturi),
carne slab\ (pui, curcan,
vi]el, pe[te) preparat\ prin
fierbere, supe de pui cu fidea,
lapte degresat cu max. 1,5%
gr\sime, iaurt, ca[, urd\,
brânz\ dietetic\ de vaci,
uleiuri vegetale (de floarea-
soarelui, porumb, soia, rapi]\
[i, mai ales, de m\sline, bogat
`n acizi gra[i
mononesatura]i). Sunt indi-
cate [i pastele f\inoase, ce-
reale (pâine integral\ [i de
secar\, chifle, gri[, fulgi de
ov\z, grâu germinat, orez
nedecorticat). La alimente se
poate ad\uga o]et de mere cu
miere de albine, condimente
neiu]i, o ceap\ crud\ [i 2-3
c\]ei de usturoi (boga]i `n
alicin\ cu rol `n sc\derea co-
lesterolului din sânge [i a
tensiunii arteriale). Efecte de
reducere a gr\similor
d\un\toare pot fi ob]inute [i
prin consumul de pe[te, care
scade vâscozitatea sângelui [i
tensiunea arterial\ [i cre[te
nivelul colesterolului HDL
(bun). Aceste efecte se pot re-
aliza cu acizi gra[i Omega-6
[i mai ales cu acizi gra[i
Omega-3 (din pe[te gras [i
semin]e de dovleac). a
Simptome [i diagnostic `n colecistita acut\
Colecistita acut\ este o afec]iune a veziculei biliare,
caracterizat\ din punct de vedere morfopatologic prin
inflama]ia pere]ilor acesteia [i, din punct de vedere
clinic, printr-un sindrom dureros abdominal, `nso]it
de febr\ [i modific\ri locale.
Boala apare mai frecvent la femeile `ntre 40 [i 60 de
ani, dar este `nt=lnit\ [i la b\rba]i, raportul fiind de 3/1.
de dr. Violeta CRISTEA
~n apari]ia acestei afec]iuni
intervin urm\torii factori fa-
vorizan]i: blocarea eliminarii
bilei din vezicul\ `n canalul
coledoc, ceea ce determin\ sta-
za biliar\ [i hiperconcentrarea
acesteia, distensia mecanic\ [i
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a DOPAMINA DIN CREIER
NE INFLUEN}EAZ| DECIZIILE:
Potrivit unui studiu realizat de
cercet\torii britanici, citat de BBC,
nivelul de dopamin\ din creier in-
fluen]eaz\ capacitatea de a lua de-
cizii, având un impact direct
asupra vie]ii de zi cu zi. Dopamina
este o substan]\ secretat\ de cre-
ier, care are un rol important `n
determinarea dispozi]iei. Experi-
mentul, realizat de cercet\torii
britanici, a testat supozi]ia potrivit
c\reia alternarea nivelului de do-
pamin\ din creier afecteaz\ proce-
sul analitic de luare a deciziilor.
Astfel, celor 61 de participan]i la
studiu li s-au propus 80 de des-
tina]ii de vacan]\, de la Grecia la
Thailanda, [i li s-a cerut s\ le a-
corde un punctaj al atractivit\]ii pe
o scal\ de la unu la [ase. Prima
dat\ subiec]ilor li s-a dat zah\r [i li
s-a cerut s\ se imagineze `n res-
pectivele destina]ii. A doua oar\,
acestora li s-a administrat un
medicament L-Dopa, folosit `n ge-
neral `n tratamentul persoanelor cu
ischemia peretelui colecistului
prin comprimarea vaselor de
s=nge care-l hr\nesc, cu apari-
]ia infec]iei secundare.
Manifest\rile clinice ale co-
lecistitei acute sunt dominate
de durerea abdominal\ `nso]it\
de grea]\, v\rs\turi, frisoane,
febr\ mare (39-40 de grade Cel-
sius) [i stare de r\u general.
maladia Parkinson, pentru a cre[te
concentra]ia de dopamin\ din cre-
ier. S-a constatat c\ aceia care au
avut un nivel ridicat al substan]ei
au avut a[tept\ri mai mari când au
acordat puncte destina]iilor de va-
can]\ [i au ales `n consecin]\.
Coordonatorul studiului, Tali
Sharot, de la Universitatea UCL, a
concluzionat c\ dopamina are un
rol important `n procesul de luare a
deciziilor importante, fie c\ este
vorba de a alege un job sau a `nte-
meia o familie. „Când lu\m `n con-
siderare mai multe op]iuni pentru
a lua decizii de via]\, dopamina are
un rol important, pentru c\ sem-
nalizeaz\ pl\cerile asociate cu anu-
mite evenimente posibile `n viitor.
~n func]ie de aceste semnale noi
facem anumite alegeri“, a mai pre-
cizat Tali Sharot.
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Miercuri, 13 ianuarie 2010
Durerea, de[i ini]ial este lo-
calizat\ `n epigastru (capul
pieptului), pe m\sur\ ce cre[te
`n intensitate, se localizeaz\ `n
hipocondrul drept, iar iradierea
este diferit\ `n func]ie de
afec]iunea asociat\:
- pe fond litiazic (determi-
nat\ de calculi biliari) aproxi-
mativ 5% iradiaz\ `n um\rul
drept;
- asociat\ cu pancreatita,
durerea iradiaz\ „`n bar\“, la
nivelul ombilicului pe suprafa-
]a `ntregului abdomen;
- c=nd se produce perfora]ia
veziculei biliare, durerea din
partea dreapt\ scade `n inten-
sitate, senza]ia generaliz=n-
du-se `n tot abdomenul din ca-
uza peritonitei biliare.
C=nd ]esuturile din jur sunt
prinse [i ele `n procesul infla-
a S-AU DESCOPERIT GE-
NELE RESPONSABILE DE RIT-
MUL CARDIAC: Trei studii rea-
lizate de cercet\tori de la deCODE
Genetics din Reykjavik, Islanda,
Imperial College din Londra [i
Helmholtz Zentrum din Munchen
au dus la descoperirea a peste 12
gene care contribuie la modularea
ritmului cardiac, descoperire ce
poate duce la ob]inerea unor me-
dicamente pentru inim\ mai „in-
teligente“, informeaz\ AFP.
Aceste gene r\spunz\toare de rit-
mul cardiac au fost identificate
dup\ compararea codurilor ADN a
zeci de mii de persoane de descen-
den]\ european\ [i indian\.
Genele descoperite controleaz\
impulsurile electrice care contrac-
t\ [i relaxeaz\ mu[chiul cardiac.
Semnalele electrice c\tre miocard
mator, se formeaz\ un bloc
subhepatic care poate fi palpat
`n 40% dintre cazuri, cu sensi-
bilitate crescut\. ~n aceste
situa]ii, bolnavul este palid, li-
vid, acoperit de transpira]ii
reci. Mi[c\rile respiratorii
sunt scurte [i sacadate, deoa-
rece un inspir profund deter-
min\ durere prin cobor=rea
diafragmului.
Internarea `n spital este o-
bligatorie, at=t pentru stabili-
rea diagnosticului exact, c=t [i
pentru urm\rirea evolu]iei bo-
lii [i a aplic\rii tratamentului
medico-chirurgical adecvat.
Datele clinice oferite de e-
xaminarea pacientului, rezul-
tatele analizelor de laborator
(cre[terea leucocitelor care
arat\ infec]ia, cre[terea biliru-
binei, a amilazelor), `mpreun\
cu ecografia abdominal\, per-
mit stabilirea diagnosticului.
Ecografia are, `n prezent,
cea mai mare aplicabilitate la
ace[ti bolnavi, deoarece este o
metod\ neinvaziv\, u[or de
suportat chiar [i de bolnavii cu
stare general\ grav\. Aceasta
permite depistarea calculilor
cu diametru mai mare de 3
mm [i vizualizeaz\ modific\ri-
le de form\, de volum [i de po-
zi]ie a veziculei biliare.
Diagnosticul diferen]ial joac\
un rol important, deoarece
colecistita acut\ poate fi confun-
dat\ cu urm\toarele afec]iuni:
pancreatita acut\, apendicita
acut\ subhepatic\, ulcerul gas-
troduodenal perforat, abcesul
hepatic, colica renal\ febril\, in-
farctul miocardic acut.
Tratamentul este at=t medi-
cal, c=t [i chirurgical. Cel me-
dical are ca obiective: calmarea
durerii, `ndep\rtarea spasmu-
lui c\ilor biliare, sc\derea se-
cre]iei gastrice [i prevenirea
infec]iei secundare.
Alegerea momentului ope-
rator difer\ de la caz la caz, `n
raport cu v=rsta, starea gene-
ral\ a bolnavului, modific\rile
locale [i generale.
* DR. VIOLETA CRISTEA ESTE
MEDIC SPECIALIST MEDICIN| DE LABORATOR
sunt transmise prin intermediul
unor proteine specializate din
celulele ]esutului muscular denu-
mite „canale ionice“. Conform re-
zultatelor studiilor, oamenii cu
diferite variante ale acestor gene
pot `ntâmpina un risc mai ridicat
sau mai sc\zut de afec]iuni car-
diace ce ]in de ritmul b\t\ilor in-
imii. Bolile cardiace sunt r\spun-
z\toare de aproape 7 milioane de
decese anual, jum\tate dintre a-
cestea având drept cauz\ schim-
b\ri bru[te de ritm cardiac. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com

M\suri ecologice drastice `n ora[ele din Germania
La `nceputul acestui an, `n
capitala Germaniei, Berlin, [i `n
Hanovra au intrat `n vigoare ce-
le mai aspre m\suri ecologice
din Germania, `n ceea ce prive[-
te traficul urban. Astfel, doar
autoturismele care `ndeplinesc
cel pu]in normele de poluare 4
mai au acces `n centrul celor do-
u\ ora[e.
Autoturismele care nu `nde-
plinesc cel pu]in normele de po-
luare 4 nu mai au acces `n cen-
trul Berlinului, `nc\ de la 1 ianu-
arie, acelea[i m\suri ecologice fi-
ind luate [i de autorit\]ile din
Hanovra, pentru „zona verde“,
potrivit „Deutsche Welle“.
Marile ora[e germane au ame-
najat `nc\ de la `nceputul anului
2008 zone cu protec]ie de mediu,
`n care circula]ia auto este per-
mis\ doar pe baza unor plachete
aplicate pe parbrizul ma[inilor,
care definesc gradul de poluare
al acestora.
Miercuri, 13 ianuarie 2010
~n aceast\ categorie se `nscriu
automobilele pe benzin\ cu cata-
lizator normat, cele pe gaz, cu-
rent electric, biocombustibil sau
cele Diesel din grupa Euro 4. Res-
tul ma[inilor Diesel, normate Eu-
ro 2 sau Euro 3, primesc placheta
ro[ie, respectiv galben\. Autotu-
rismele pe benzin\ f\r\ cataliza-
tor normat [i Diesel Euro 1 nu be-
Pagina verde 7
neficiaz\ de placheta ecologic\ [i
nu au acces `n zonele cu protec]ie
de mediu.
Berlinul [i Hanovra se afl\ de-
ja cu un pas `nainte, interzic=nd
de la 1 ianuarie 2010 accesul au-
tomobilelor f\r\ pl\cu]a verde, `n
zona ecologic\. Tot de la 1 ianua-
rie, `n Bremen [i Frankfurt pe
Main circula]ia ma[inilor cu mo-
tor Diesel, care au primit placheta
ro[ie, este `nterzis\ `n centrul ora-
[elor, explic\ „DW“.
Conform Ministerului Fede-
ral al Mediului, aceast\ delimi-
tare a zonelor ecologice a fost un
real success, numai `n anul
2008, poluarea Diesel fiind redu-
s\ cu aproape 25% `n Berlin, iar
emisiile de microparticule s-au
diminuat cu 14%.
De la `nceputul acestui an a
intrat `n vigoare [i legisla]ia euro-
pean\, care stabile[te limita emi-
siilor de dioxid de azot (NO2) `n
statele membre. a
PE SCURT
Procesele
concesionarilor Deltei
vor merge la
Ministerul Mediului
Ministerul Mediului ar putea
prelua dosarele privind proce-
sele deschise de diferite firme
pentru respectarea contractelor
de concesiune `ncheiate `n urm\
cu peste zece ani pentru exploa-
tarea resurselor piscicole din
Delta Dun\rii. Guvernatorul
Rezerva]iei Biosferei Delta
Dun\rii, Grigore Baboianu, a
declarat, pentru Agerpres, c\ la
finele anului trecut institu]ia pe
care o conduce a preluat
dosarele cu contractele de conce-
siune `ncheiate de Administra]ia
Rezerva]iei cu diferite firme pri-
vate. „Sunt circa trei asemenea
dosare cu procese pe care le-am
preluat la finele anului trecut de
la Agen]ia Na]ional\ pentru

Mersul cu trenul, din nou la mod\ Pescuit [i Acvacultur\ (ANPA),

odat\ cu resursa piscicol\ din
Delt\, [i am solicitat deja
Ministerului Mediului ca, fiind
Tot mai mul]i oameni c\l\toresc cu trenul, care concedent, s\ preia aceste pro-
cese, fiindc\ una este s\ se pre-
este de trei p=n\ la zece ori mai pu]in poluant zinte ministerul `n instan]\, iar
dec=t avionul sau autoturismele, potrivit CNN. alta este s\ mergem noi la Bu-
cure[ti pentru a pleda“, a afir-
Aproximativ 80% din liniile ferate ale Europei mat guvernatorul Rezerva]iei,
sunt electrificate [i pot trece la alimentarea Grigore Baboianu. ~n 2009, re-
sursa piscicol\ din Delta Dun\-
cu energie regenerabil\, lucru deja posibil rii, care a fost gestionat\
`n Suedia. Statele europene, prin operatorii `ncepând din 2006 de ANPA, a
revenit Administra]iei Rezer-
na]ionali de transport feroviar, recurg la ac]iuni va]iei, care urmeaz\ acum s\
de promovare a c\l\toriilor cu trenul ca fiind mult emit\ [i permisele de pescuit
comercial pentru Delta Dun\rii.
mai ecologice [i aproape la fel de rapide, La `nceputul lui 2006, ANPA a
pe distan]e scurte, ca [i c\l\toriile aeriene. decis rezilierea contractelor de
concesiune `ncheiate cu 19 so-
ciet\]i private de c\tre Adminis-
Operatorii din mai multe mijloacele de transport ase- tra]ia Rezerva]iei pentru 24 de
]\ri au `nceput s\ dezvolte m\n\toare din Europa [i Ja- zone de pescuit din Delt\, unele
firme atacând `n instan]\ de-
oferte [i rute noi ca urmare a ponia. cizia autorit\]ilor na]ionale, `n
num\rului tot mai mare de Tot chinezii au inaugurat timp ce altele au fost de acord
solicit\ri `n ceea ce prive[te cea mai mare gar\ din Asia - cu hot\rârea agen]iei. Captura
c\l\toriile cu trenul. Intere- Beijing South, cl\direa fiind total\ de pe[te comunicat\ `n
sul este cu at=t mai crescut, construit\ din peste 60.000 de „Tr\iesc [i muncesc `n Eu- line ar\t=ndu-li-se c=t\ ener- 2003 autorit\]ilor dup\ primul
cu c=t acest mijloc de trans- tone de o]el [i 490.000 de metri ropa [i am v\zut c\ exist\ o gie s-ar risipi, precum [i canti- an de concesiune a fost de
port este de p=n\ la zece ori cubi de beton, fiind dotat\ cu promovare mai intens\ pentru tatea de emisii de carbon re- 1.781.938 kg, fa]\ de cota alo-
mai pu]in poluant dec=t avio- 3.246 de panouri solare. utilizarea transportului fero- zultat\ `n urma transportului cat\ de 3.028.984 kg, aceasta fi-
nul, potrivit „CNN“. Interesul pentru acest tip viar ca o alternativ\ mai pu]in cu avionul sau cu automobilul. ind captura cea mai mic\ rapor-
Re]eaua de [tiri american\ de transport va cre[te [i mai poluant\“, a declarat Melanie Din 1990 p=n\ `n 2005, c\- tat\ Administra]iei Rezerva]iei
acord\ un spa]iu amplu inte- mult dac\ se ]ine seama de Francis, reprezentant al ile ferate europene [i-au redus ca urmare a nivelurilor mici de
resului anumitor guverne ale faptul c\, potrivit estim\rilor, GreenPeace International. ap\ din anul precedent.
lumii pentru extinderea re]e- emisiile de dioxid de carbon cu
p=n\ `n 2020, pasagerii vor 21%. Mai mult, trenurile mo-
lelor de cale ferat\ [i adapta- A `nceput „Marea
rea lor la alimentarea cu ener-
putea c\l\tori mai repede cu Statele europene derne c=nt\resc mai pu]in [i
gie regenerabil\. De exemplu, trenul dec=t cu avionul pe ju- promoveaz\ au o aerodinamic\ mai bun\, Debarasare“ din 2010
m\tate dintre cele mai aglo- iar aproximativ 80% din linii-
CNN sus]ine c\ guvernul chi-
merate rute aeriene europene. transportul feroviar Ministerul Mediului [i P\durilor
nez a f\cut cele mai ambi]ioa- le ferate ale Europei sunt elec- [i autorit\]ile locale au derulat,
se investi]ii `n special `n re]ea- Compania canadian\ Bom- ~n Fran]a, de exemplu, trificate. Ca urmare a acestui sâmb\t\, prima etap\ a cam-
ua de cale ferat\ rapid\, amin- bardier este dat\ exemplu SNCF, operatorul feroviar de
c=nd se vorbe[te despre profi- aspect, ele pot trece, f\r\ pro- paniei „Marea Debarasare“ din
tindu-se aici inaugurarea, `n stat, desf\[oar\ o campanie bleme, la energia regenerabi- 2010. „Programul «Marea
decembrie 2009, a unei linii fe- tul transporturilor feroviare `n de promovare sub numele de Debarasare» continu\ [i `n acest
dauna celui aerian. Astfel, `n „Eco Mobility“, campanie ce l\ atunci c=nd va fi disponibi-
rate rapide `ntre ora[ele Wu- an. A devenit deja o obi[nuin]\
han [i Guangzhou, care reduce timp ce divizia sa aerian\ se include [i folosirea panourilor l\ `n re]ea.
~n Suedia, acest lucru se pentru prima s\pt\mân\ a
c\l\toria de la zece la trei ore. lupt\ s\ supravie]uiasc\, cea solare ca semne publicitare. {i fiec\rei luni“, au declarat orga-
Trenul, eficient din punct de feroviar\, Bombardier Trans- operatorul na]ional german `nt=mpl\ deja, operatorul na- nizatorii pentru NewsIn. Anul
vedere energetic, atinge o vite- portation, [i-a m\rit veniturile Deutsche Bahn promoveaz\ ]ional SJ cump\r\ doar ener- trecut, prin campania „Marea
z\ medie de 350 de kilometri p=n\ la 2,5 miliarde de dolari transportul mai pu]in poluant, gie regenerabil\ de la centra- Debarasare“, românii au re-
pe or\, fiind mai rapid dec=t `n octombrie 2009. celor care `[i fac rezervare on- le hidrologice [i eoliene. a nun]at la 1.440 de tone de
de[euri de echipamente electrice
[i electronice (DEEE), `n cadrul
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a a zece etape de „Marea
Debarasare“, `n condi]iile `n ca-
a CANALELE ORA{ULUI AMSTER- canale a `nghe]at pentru prima dat\ `n ulti- registrat `n ciuda crizei financiare care a de- re, `n 2009, campania a `nceput
DAM AU ~NGHE}AT: Iarna grea care a lovit mii 10 ani. vastat economiile mondiale `n 2009, afirmau, `n luna martie. România trebuie
multe regiuni din Europa le-a adus unora [i a PRODUC}IA EOLIAN| ~N ITALIA, `ntr-o declara]ie oficial\, membrii asocia]ii- s\ colecteze anual 4 kg de
bucurii, `n Amsterdam, locuitorii av=nd parte LA NIVEL RECORD ~N 2009: Capacitatea lor produc\torilor de energie eolian\. Pro- DEEE pe locuitor, obliga]ie pe
de o mare surpriz\ `n momentul `n care cana- de energie eolian\ instalat\ a Italiei a cres- duc]ia energiei eoliene a atins un record de care o au [i celelalte state mem-
lele ora[ului olandez au `nghe]at. Transfor- cut cu peste 30% anul trecut, la 4.850 de circa 6,7 terawa]i/or\ sau 2,1% din consumul bre ale Uniunii Europene. a
mate `n adev\rate patinoare, canalele din megawa]i, anun]\ Reuters. Totalul energiei intern, `n Italia, `n 2009. La capitolul pro-
Amsterdam au fost pline de amatori de spor- eoliene instalate `n 2009 `n Italia a fost de duc]iei de energie eolian\, Italia este a treia Pagin\ realizat\
turi de iarn\, scrie RTv. Celebrul sistem de 1.114 megawa]i. Aceast\ prosperitate s-a `n- din Europa [i a [asea din lume. a de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Reportaj Miercuri, 13 ianuarie 2010

Cimitirul baronului Bellu,

locul `n care ne dorm elitele
I se spune muzeu `n aer liber, „pagin\ de istorie a
României“: un adev\rat loc de pelerinaj pentru cei
mai mul]i admiratori ai arti[tilor, interpre]ilor de
muzic\, scriitorilor, poe]ilor, pictorilor, sculptorilor
[i muzicienilor pleca]i `n lumea de dincolo. Pe
scurt, Cimitirul Bellu. Monumente [i capele,
personalit\]i, pove[ti de via]\. Un loc cu o suprafa]\
de cca 22 de hectare - donat Administra]iei `n 1853
de c\tre baronul Barbu Bellu - `n care, din 1858, tot
vin elitele române[ti s\-[i doarm\ somnul de veci.

„Nu v\ sup\ra]i,
de Raluca BRODNER domnu’, [ti]i unde este
La Bellu ortodox - cimitirul Dan Sp\taru?“
{erban Vod\, dup\ cum era scris
pe poarta de la intrare - am ni-
merit ghidat\ de doi b\trâni, so]
[i so]ie, care-[i f\ceau plimbarea
de dup\-amiaz\. B\trânul genti-
lom s-a oferit s\ m\ conduc\. N-
am schi]at nici un gest imediat.
Eram imobilizat\ la gândul c\ a-
mabilitatea domnului avea s\-mi
pun\ r\bdarea la grea `ncercare,
iar timpul, [i-a[a m\surat, s\-mi
scape, f\r\ s\ fi `ndeplinit ceea
ce-mi propusesem. Nu de alta,
dar omul se mi[ca tare greoi, cu
pa[i m\run]i, de parc\ ar fi ]inut
mor]i[ s\-i numere pe to]i. Mi-a
venit `n ajutor so]ia sa, care, la a-
uzul cuvântului „cimitir“, s-a
crispat [i, cu buzele ]uguiate, i-a
CM tras bra]ul so]ului, strunindu-l
YK
spre direc]ia opus\: „Noi nu a-
vem drum acolo, drag\! Noi o lu-
\m spre parc!“ Zis [i f\cut. F\r\
alte explica]ii, ne-am urat cele
mai bune gânduri [i ne-am v\zut
fiecare de drum.
Mausoleul familiei Cantacuzino
Am p\[it cu grij\ dincolo de
poarta imens\ de fier a cimitiru-
lui, cu ochii fic[i la un câine ne-
gru, f\cut covrig, `ntr-un col].
Inofensiv. Din spatele unor gea-
muri termopan, o femeie se `ntre-
]inea cu un domn, poten]ial cli-
ent. Din gesturile lor am `n]eles
c\ b\rbatul era interesat s\ cum-
pere unul dintre sicriele sprijini-
te, `n pozi]ie vertical\, de pere]ii
`nc\perii.
Am `naintat la vederea omu-
lui de la paz\, f\r\ s\ mai a[tept
finalul scenei din spatele geamu-
lui, [i am cerut un „ghid“ care s\
`mi arate cimitirul.
A[a l-am cunoscut pe Brându-
[\, angajat de [ase luni la Bellu,
ca agent de paz\. Nu p\rea s\ ai-
b\ mai mult de 30 de ani. Mic de
`n\l]ime [i slab, `ns\ foarte ener-
gic, lui Brându[\ i se potrivea de
minune numele pe care-l purta.
Cuno[tea toate monumentele [i
mormintele, pe rudele r\posa]i-
lor, prietenii, cuno[tin]ele sau
admiratorii acestora. „Nu pot zi-
ce c\ am un artist preferat. To]i
`mi sunt dragi [i pe to]i `i stimez
la fel. P\cat mare c\ s-au dus!
Oameni ca ei ar trebui s\ tr\iasc\
`n veci, c\ n-au f\cut decât bine.
N-avem ce face, aici venim cu
to]ii“, spune Brându[\, `n timp ce
se plimb\ printre cruci. „Nu v\
sup\ra]i, domnu’, [ti]i unde este
Dan Sp\taru?“, `ntreab\ o femeie.
„Pe aleea arti[tilor trebuie s\
fie maestrul“, r\spunde Brându[\.
„Am fost, am c\utat, nu l-am
g\sit“, completeaz\ a doua feme-
ie, `ntrerupt\ brusc de cealalt\,
care nu poate s\ nu exclame la
vederea mormântului Mariei T\-
Morm=ntul lui Mihail Sadoveanu
nase: „M\rioara, s\raca, uite ce
mormânt frumos are!“ {i-i aprin-
de la cap lumin\.
Flori ve[tede sau proaspete,
cruci vechi, monumente `ngrijite,
altele c\zute-n uitare, candele a-
prinse `n felinare, arbori `nal]i,
cu crengile `ngreunate de ciori,
mâzg\, petece de z\pad\ murda-
r\ ici-acolo, toate `ntregeau un
tablou trist. C\lcam pe urmele
lui Brându[\, `n noroiul moale [i
alunecos, gândind cu cât\ nep\-
sare p\[im noi, cei vii, acest p\-
mânt `n care [i-au g\sit odihna
atâtea personalit\]i - de la scrii-
tori, poe]i, arti[ti, pictori, sculp-
tori, interpre]i de muzic\, oa-
meni de [tiin]\, politicieni. Mul]i
dintre cei de la suprafa]\ nici nu
[tiu cu cât respect [i venera]ie ar
trebui tratat acest loc, despre ca-
re ne aducem aminte doar atunci
când devine ]inta profanatorilor
sau când au loc funeraliile vreu-
nei personalit\]i de prim\ linie a
culturii noaste.
Legea mor]ilor
Acest cimitir nu ar fi existat
niciodat\, dac\ `n 1831 nu ap\-
rea „Legiuirea pentru `nmor-
mânt\ri afar\ din ora[“, prin ca-
re se hot\ra desfiin]area vechilor
cimitire de pe lâng\ bisericile
centrale. Trebuie [tiut c\, pân\
la jum\tatea secolului al XIX-
lea, bucure[tenii `[i `ngropau
mor]ii `n jurul bisericilor.
~n 1850, o comisie a Sfatului
Or\[enesc punea `n discu]ie cre-
area altor cimitire `n afara ora[u-
lui. Unul dintre ele era cel de pe
uli]a {erban-Vod\. Locul era o
gr\din\ imens\ care apar]inea
baronului Barbu Bellu (1825-
1900), ministru al cultelor [i jus-
ti]iei, gr\din\ `nvecinat\ cu un
teren al M\n\stirii V\c\re[ti, cu
trei mori de vânt. Baronul Bellu
a donat terenul Sfatului Or\[e-
nesc, iar c\lug\rii de la V\c\-
re[ti i-au urmat exemplul.
La 26 noiembrie 1852, Sfatul
Or\[enesc hot\ra `nceperea lu-
cr\rilor pentru amenajarea cimi-
tirului. ~n ianuarie 1853, se `ntoc-
meau deja planurile pentru con-
struc]ia unei capele pe locul ve-
chii biserici a lui Bellu cel B\trân
(1799-1853) de c\tre arhitectul A-
lexandru Orescu. Pictorului Lec-
ca i-a revenit sarcina de a zugr\vi
interiorul capelei, `nzestrat\ mai
apoi cu obiecte de cult.
Cimitirul avea s\ func]ioneze
legal abia `n septembrie 1858,
dup\ trei ani de lucr\ri de ame-
najare a terenului. Ca urmare a
legii din 1831, familiile boiere[ti
`nst\rite [i-au mutat osemintele
str\mo[e[ti `n Cimitirul Bellu.
Sunt men]ionate familiile Canta-
cuzino-Rifoveanu (1863), Scarlat
Rosetti (1865), familia V\c\rescu
care aduce oseminte din sec. al
XVI-lea, Florescu, Ghica, Ralet,

CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 13 ianuarie 2010 9

Morm=ntul Iuliei Hasdeu, potrivit speciali[tilor, nu are pereche `n lume

Filitti, Zefcari, Câmpineanu, Mi-
h\ilescu, Barbu Sl\tineanu care
au adus oseminte de la biserica
Sf. Ioan cel Mare, de la M\n\sti-
rea S\rindar [i de la alte biserici
bucure[tene. ~n prezent, suprafa-
]a Cimitirului Bellu este de cca
22 de hectare.
~n 1859, guvernul interzicea
cu des\vâr[ire `nmormânt\rile
`n capital\. ~n Monitorul }\rii
Române[ti, din aprilie 1860, se a-
nun]a amenajarea [i altor cimiti-
re `n afara barierelor pentru co-
munit\]ile israelite, catolice, e-
vanghelice, protestante, calvinis-
te, armene[ti, musulmane, un ci-
mitir pentru de]inu]i, un cimitir
al s\racilor etc. S-au mai deschis
cimitire particulare. Dintr-un ra-
port semnat de un anume doctor
Felix, pe la sfâr[itul anului 1877,
ora[ul avea 17 cimitire.
~n 1862, Cimitirul Bellu intra
~n 1890, capela cimitirului ru-
inându-se, Emil Packe Protopo-
pescu, primarul de atunci al Bu-
cure[tiului, a pus piatra de teme-
lie la noua capel\. Construc]ia a
fost cl\dit\ `n stilul catedralei
din Carlsbad, fiind zugr\vit\, pe
rând, de pictorii Mihail Popp, Di-
mitrie Belisarie [i Artur Verona,
catapeteasma `n lemn fiind opera
sculptorului englez Dima.
Printre personalit\]ile `nhu-
mate la Cimitirul Bellu amintim
doar câteva: savan]ii Nicolae Ior-
ga, Bogdan Petriceicu Hasdeu,
Nicolae Paulescu [i Constantin
Istrate, Mihai Eminescu, Ion Lu-
ca Caragiale, Theodor Aman,
George Bacovia, Ion Barbu, Aris-
tide Buhoiu, Nicolae B\l]\]eanu,
Anda C\lug\reanu, Eusebiu Ca-
milar, Aristide Caradja, Toma
Caragiu, Jules Cazaban, Henri
Coand\, N. D. Cocea, Corneliu
Anghel Demetriescu, Aristide
Demetriade, Ovid Densusianu,
Gheorghe Dinic\, Ion Dol\nescu,
Eugen Filotti, Emil G`rleanu, Di-
mitrie Gusti, Spiru Haret, Nae
Ionescu, Iorgu Iordan, {tefan Oc-
tavian Iosif, Petre Ispirescu, Pa-
nait Istrati, Nicolae Labi[, Ion
Minulescu, Lia Manoliu, Alexan-
dru Macedonski, Hortensia Pa-
padat-Bengescu, Theodor Palla-
dy, Gic\ Petrescu, Amza Pellea,
Camil Petrescu, Cezar Petrescu,
Dem R\dulescu, C. A. Rosetti,
Nichita St\nescu, Marin Preda,
Maria T\nase, Tudor Vornicu,
Ionel Teodoreanu, Traian Vuia,
Aurel Vlaicu.
Un mormânt-poem,
unicat `n lume
Dispari]ia Iuliei Hasdeu
Morm=ntul lui Mihai Eminescu
Ultimul drum al lui Eminescu
Corpul ne`nsufle]it al poetului a fost depus la biserica „Sfântul
Gheorghe Nou“, din Capital\. Catafalcul era `nconjurat de flori,
cea mai mare coroan\, depus\ la picioare, fiind din partea presei.
Mai erau coroane din partea Academiei Române, a ziarelor „Fân-
tâna Blanduziei“, „Na]ional“, „Constitu]ionalul“, [i a Societ\]ilor
„Tinerimea român\“, „Unirea“ (studen]ii universitari).
La ora 17:00 sosesc domnii M. Kog\lniceanu (pre[edintele A-
cademiei Române), Titu Maiorescu, Teodor Rosetti [i pre[edinte-
le Consiliului de Mini[tri, Lasc\r Catargiu. ~n asisten]\ recu-
noa[tem pe N. Mândrea, H. [i G. Cerchez, {tefan Mih\ilescu, Al.
Lahovari, Bianu, Frâncu, Doamnele Laurian, Maiorescu etc.
Serviciul funebru este sus]inut de corul condus de dl. B\rc\-
nescu. Din amvonul bisericii vorbe[te domnul Grigore Ventura,
redactor la „Adev\rul“, care spune: „Acel care zace aici, `naintea
noastr\, n-a fost al nim\nui, ci al tuturor românilor. Nici noi,
CM

(1869-1888) a provocat o grea su- conservatorii, nici jurnali[tii, nici liberalii n-au dreptul de a-l re- YK

sub autoritatea municipalit\]ii Coposu, George Co[buc, Gheor-
capitalei. ghe Cozorici, Hariclea Darclee,
Morm=ntul lui Ion Luca Caragiale
ferin]\ tat\lui acesteia, marele
c\rturar Bogdan Petriceicu Has-
deu, urma[ al domnitorului Pe-
triceicu Vod\. Durerea a fost cu
atât mai mare cu cât tân\ra de
doar 18 ani era singura urma[\ a
lui Hasdeu, poet\ românc\ de
limb\ francez\, care la 16 ani `[i
d\dea examenele de bacalaureat
`n litere la Sorbona. ~n aceea[i
perioad\ studia muzica [i pictu-
ra. Avea un talent minunat la de-
sen [i un glas superb de mezzoso-
pran\ dramatic\. De asemenea,
a scris satire, medita]ii, comedii
[i drame, postum editându-se
trei volume cu titlul „Bourgeons
d’Avril“ (1889-1890).
~n memoria fiicei sale, Hasdeu
a comandat un adev\rat templu,
sculptat de Ion Georgescu [i
Storck, lucrat `n marmur\ [i mo-
zaic de fra]ii Axerie, fier\ria de
A.O. Czipser, vitraliul (azi disp\-
rut) de Ziegler [i Schmidt, iar
piesele de bronz sunt ale lui Ph.
Shwieckert.
Potrivit profesorului Ionescu
Gion (autorul monumentalei Is-
torii a Bucure[tiului), `n februa-
rie 1891, când lucr\rile erau a-
proape terminate, construc]ia -
un monolit de Albe[ti `nalt de 3m
- avea pe frontispiciu inscrip]ia
„Mai [ezi pu]in“. ~ndemnul gra-
vat `n piatr\ se mai p\streaz\ [i
ast\zi, sub care se afl\ un tron,
str\juit de dou\ coloane. ~n par-
tea de sus, ceasornicul de bronz,
prins `n granit, care a stat la ora
unu [i jum\tate, ora mor]ii Iuliei.
~n partea inferioar\ a tronului
sunt aranjate mai multe c\r]i: E-
vanghelia, c\r]ile vechiului Ori-
vendica pe Eminescu ca fiind numai al lor. ~n adev\r, el a fost zi-
arist, a fost chiar dintre cei de frunte. Dar laurii nepieritori nu i-
a cules ca soldat al condeiului, ci ca poet... Privind la opera care
a f\urit-o `ntr-o via]\ de 39 de ani, oricine poate s\-[i `nchipuias-
c\ ce ar fi devenit Eminescu dac\ Pronia cereasc\ i-ar fi h\r\zit
zile mai lungi, dac\ ar fi putut s\ ajung\ la vârsta `n care avân-
tul tinere]ii [i talentul se completeaz\ prin maturitatea ideilor [i
experien]a lumii...“
Cortegiul a pornit la 17:00 de la Biserica „Sf. Gheorghe - Nou“,
sicriul poetului fiind a[ezat pe un car simplu, tot `n negru, tras
de doi cai. Ultimul drum a cuprins traseul: str. Sf. Gheorghe, str.
Col]ei, b-dul Academiei, Universitate (unde a vorbit D.A.Lauri-
an), Calea Victoriei, str. Carol, Calea Rahovei, Cimitirul Bellu. O
mul]ime imens\, `n special studen]i [i elevi a urmat cortegiul. La
intrarea `n cimitir, patru elevi ai {colii Normale de institutori au
dus pe umeri sicriul pân\ la mormânt. ~n fa]a gropii a vorbit doc-
torul Neagoe, prietenul cel mai intim al poetului, care plângând
`n hohote, a impresionat adânc asisten]a. Sicriul a fost coborât `n
groap\, s-a aruncat p\mântul [i totul a fost `necat `n ramuri de
flori [i crengi de tei `nflorit, depuse de asisten]\. (Ziarul „Steaua
Dobrogei“, nr. 7, anul III - 21 iunie 1889)
ent, Platon, Hugo, Dante, Milton, rute). ~n aceea[i firid\, un al
Petrarca, Goethe, Schiller, Sha- doilea altar cu trei busturi din
kespeare, Spinoza, Kant [i con- teracot\ : Iisus Hristos, cu Sha-
deiul [i c\limara Iuliei. kespeare `n dreapta [i la stânga
Interiorul cavoului, cu acope- Hugo, iar `n spate era o frumoa-
ri[ul din sticl\ albastr\ (atunci) s\ oglind\ de Murano.
,este „tapetat“ cu marmur\ de Pe altarul cel mare (profa-
Carrara [i este construit dup\ nat), sub care se aflau r\m\[i]e-
modelul din vechime al temple- le p\mânte[ti ale Iuliei, erau
lor spiritiste egiptene ale cultu- candele. Deasupra lui, plafonul
lui lui Isis [i Osiris. ~n dreapta era de fapt o carte de marmur\
este a[ezat\ masa de lucru a po- deschis\, `n care st\tea scris cu
etei. Pe pere]ii laterali se aflau aur `n opt p\trate albastre nu-
portrete de familie ale Iuliei [i ale mele lui Dumnezeu `n greac\,
lui Bogdan - tat\l (1838-1907), Iu- latin\, arab\, ebraic\, chinez\,
lia - mama (1840-1902), Tadeu - cuneiforme, devangari.
str\bunul (1769-1835), Nicolae - Potrivit speciali[tilor, acest
unchiul (1840-1860), Alexandru mormânt nu are pereche `n lume.
- bunicul (1781-1874), Valeria - Din p\cate, acest mormânt-po-
str\bunica (1790-1860), Elisa - em, dup\ cum bine a fost numit,
bunica (1824-1848) [i Boleslas - a fost de nenum\rate ori profa-
mo[ul (1812-1886) (toate disp\- nat, jefuit. a

CM
YK
10 Opinii
LUMEA CUV+NTULUI
Nevinova]i
de Stelian
DUMISTR|CEL
Adjectivul nevinova]i, pe
lâng\ substantivul prunci, cu
sensul originar, ne `ntâmpin\
`n descrierea faptei cumplite
s\vâr[ite de `mp\ratul Irod,
`nsp\imântat fiind de `n[tiin-
]area c\ s-a n\scut viitorul
~mp\rat al Iudeilor: uciderea
a 14.000 de prunci din Betle-
em [i din hotarele lui: „Ce a
f\cut tic\losul Irod? Nepu-
tând… nici pe Hristos s\-L u-
cid\, pentru c\ nu-L afla, a
v\rsat mânia sa asupra nevi-
nova]ilor prunci“. Este vorba
de sensul cel mai vechi al cu-
vântului respectiv, „f\r\ p\-
cat, curat“, prezent din prime-
le texte religioase române[ti.
Acest sens mai apare [i ast\zi
atunci când adjectivul carac-
terizeaz\ fiin]e curate la su-
flet, drepte: „simpla [i nevino-
vata tinerime“ (Heliade), sau
„un copil blând [i nevinovat ca
o fat\ mare“ (Alecsandri).
~n texte din mass-media,
ne-a atras aten]ia o anumit\
extensie, neadecvat\, pri-
vind utilizarea acestui adjec-
tiv. Prezent\m câteva exem-
ple: „~n toate cazurile, ]inta
(unor ho]i) erau bijuteriile
mai valoroase care le f\ceau
cu ochiul de la gâtul unor fe-
mei nevinovate“; sau: despre
un pilot de helicopter s-a
scris (`n august 2005) c\ a
salvat, de pe acoperi[urile u-
nor case inundate, „zeci de
oameni nevinova]i“. Evident,
`n aceste cazuri, nici nu se
IDEEA CRE{TIN|
Din]ii Berenicei [i ra]ionalitatea crea]iei
de Monica PATRICHE
„Iar despre Berenice eu cre-
deam cu tot dinadinsul c\ to]i
din]ii ei exprimau idei.“ A-
ceast\ fraz\ apar]ine narato-
rului din povestirea Berenice,
scris\ de Edgar Allan Poe. E-
gaeus - acesta este numele
personajului principal al po-
vestirii, fiind, totodat\, [i na-
ratorul ei - `[i petrecuse copi-
l\ria `ntre c\r]i, avea „studii
de c\lug\r“ [i, „tr\ind o via]\
l\untric\ a inimii“, era „dedat
trup [i suflet celor mai adânci
[i mig\loase medita]ii“. Scrii-
torii lui prefera]i erau Ferici-
tul Augustin [i Tertulian. Re-
cunoa[te c\ a fost absorbit
s\pt\mâni de-a rândul de fra-
za paradoxal\ a lui Tertulian:
„Fiul Domnului a murit; e de
crezut acest lucru pentru c\-i
lipsit de sens; [i a `nviat dup\
ce a fost pus `n mormânt; fap-
tul este ne`ndoielnic fiindc\-i
cu neputin]\“.
pune, `n niciun fel, problema
absen]ei (sau prezen]ei) vre-
unei vinov\]ii [i, deci, a pre-
zen]ei cur\]eniei suflete[ti:
despre femeile respective se
putea spune c\ au fost, de e-
xemplu, neprevenite sau ne-
atente, iar oamenii refugia]i
pe acoperi[ul caselor erau `n
mare pericol, neajutora]i, ce-
ea ce `nseamn\ cu totul alt-
ceva. De fapt, ne afl\m `n ace-
ea[i situa]ie ca atunci când a-
numi]i semeni sunt categori-
si]i drept „criminali“, deoare-
ce „chinuie [i omoar\ anima-
le nevinovate“.
Exagerarea caracteriz\rii
`n discu]ie provine din rela-
O asemenea fiin]\ `nclina-
t\ spre lectur\ [i medita]ie [i-a
oprit privirile asupra Bereni-
cei - o tân\r\ cu care crescuse
`n castelul p\rintesc. Berenice
era, pentru Egaeus, obiect de
medita]ie: „Nu ceva vrednic
de admira]ie, ci numai de a-
dâncire prin analiz\; nu ceva
ce trebuie iubit, ci simplu pri-
lej [i obiect al unor medita]ii
pe cât de ne`n]elese, pe atât
de f\r\ rost“.
O boal\ ciudat\ a tinerei `l
face pe Egaeus s\-i priveasc\
cu aten]ie fruntea, p\rul,
tâmplele, ochii. Zâmbetul i s-a
p\rut „plin de ciudate `n]ele-
suri“, dar, mai mult decât toa-
te, imaginea din]ilor ei nu-l
mai p\r\sea. Din]ii erau cu-
ra]i: „Nici o pat\ cât de mic\
pe suprafa]a lor, pe smal]ul
lor nici o umbr\ [i nici o cres-
t\tur\ pe marginea lor“. Erau
„lungi, sub]iri [i nespus de
albi“ [i ajunseser\ s\ fie `n-
s\[i via]a gândului tân\rului:
„Meditam asupra alc\tuirii
t\ri asupra unor fapte repro-
babile din situa]ii de conflict
armat, de tipul „For]ele multi-
na]ionale din Afganistan, acu-
zate c\ omoar\ civili nevino-
va]i“, sau „Mor]i nevinova]i `n
masacrul din 23 decembrie,
comemora]i dup\ 20 de ani“.
{i `n aceste cazuri, adjectivul
se refer\ tot la persoane `n le-
g\tur\ cu care nu exist\ vreo
prezum]ie de vinov\]ie, ci ca-
re, pur [i simplu, au fost ucise
din… „gre[eal\“, numite, eu-
femistic, dar cu destul cinism,
[i „victime colaterale“!
C\ci vinovat `nseamn\
„care are o vin\, care a comis
o gre[eal\ sau o fapt\ repro-
babil\“; „care se abate de la
lege sau de la bunele mora-
vuri“, iar, pentru a caracteri-
za opusul acestor situa]ii, ne-
vinovat este cel asupra c\ru-
ia a planat b\nuiala c\ ar fi
lor. M\ gândeam la alterarea
`ntâmplat\ `n natura lor. M\
`nfieram `nchipuindu-mi c\ au
putin]a de a sim]i [i suferi [i
c\ mai au, chiar [i f\r\ gur\, o
putere de expresie moral\“.
Putem trage câteva conclu-
zii din acest text. ~n primul
rând, este evident\ foamea
dup\ sens a tân\rului studi-
os, foame pe care [i-o potolea
prin lectur\ [i medita]ie. A-
poi, felul lipsit de patim\ `n
care prive[te chipul unei fe-
mei, al c\rei zâmbet i se pare
„plin de ciudate `n]elesuri“, ai
c\rei din]i au o putere de ex-
presie moral\. ~n]elesul supe-
rior al lumii, care merit\ a-
ten]ia [i efortul sus]inut prin
medita]ie, ]ine deci de expre-
sia moral\. La limita dintre
via]\ [i moarte, moralitatea
este singura care asigur\ ac-
cesul la `n]elegerea ra]ionali-
t\]ii crea]iei. Citatele din
gânditorii cre[tini sugereaz\
faptul c\ autorul abordeaz\
logosul `n sens cre[tin.
CM
YK
Miercuri, 13 ianuarie 2010
fost vinovat, dar, `n urma
cercet\rilor, a fost absolvit
de aceasta.
A[adar, `n discursul public,
inclusiv `n limbajul publicis-
tic, se exagereaz\ evident,
dramatizându-se, când se in-
voc\ nevinov\]ia `n situa]ii
`n care prezen]a sau exclude-
rea acestui statut nici nu es-
te de luat `n considera]ie:
„Incon[tien]a unor [oferi a u-
cis cinci oameni nevinova]i,
duminic\ pe DN 1, `n jude]ul
Sibiu“ (victimele se aflau `n-
tr-un microbuz!); „oameni ne-
vinova]i tâlh\ri]i [i depose-
da]i de mafia de case“; „Copii
nevinova]i f\r\ aloca]ii“; „36
de ie[eni nevinova]i tr\iesc i-
zola]i de restul lumii, mai
r\u decât pu[c\ria[ii“ (este
vorba de tineri infecta]i cu
HIV, care se afl\ `n Centrul
de Plasament „Gulliver“) etc.
Felul `n care se apropie de
realitate, felul `n care `n]elege
ra]ionalitatea lumii, mi se pa-
re `ns\ departe de abordarea
patristic\, care are `n vedere
descoperirea existen]ei lui
Dumnezeu din f\ptura creat\
sau revela]ia natural\.
Ra]iunile lucrurilor repre-
zint\ o cale care, urmat\ „cu o
minte netulburat\ [i cu o cu-
getare liber\ de `mp\timirea
de cele v\zute, duce pe om la
F\c\torul [i Cauza tuturor“
(Cuviosul Nichita Stithatul).
Contemplând ra]iunile duhov-
nice[ti ale lucrurilor, omul nu-L
poate cunoa[te pe Dumnezeu,
nu poate atinge fiin]a lui tai-
nic\: „F\ptura v\zut\ ne aju-
t\ s\ `n]elegem c\ este un F\-
c\tor, dar nu [i cum este F\-
c\torul“, spune Sfântul Ma-
xim M\rturisitorul, explicând
apoi scopul ra]ionalit\]ii lu-
mii: „Pentru aceste trei pricini
a sem\nat Dumnezeu `n firea
v\zut\ ra]iuni duhovnice[ti [i
moduri de purtare cuviincioa-
Automatismul respectiv se
explic\ prin tendin]a spre
senza]ional a limbajului pu-
blicistic: cuvântul discutat a-
trage aten]ia, agraveaz\ cum-
va situa]ia. C\ci, nu putem
nicidecum s\ ne gândim la un
alt sens al cuvântului nevino-
vat: „naiv, credul“, ba, chiar,
`n registru familiar, „prostu]“.
~ntrucât, desigur, nu aceasta
pare a fi inten]ia când, `n tex-
tele citate, se face referirea la
femei jefuite, la oameni refu-
gia]i pe acoperi[uri, la copii
r\ma[i f\r\ aloca]ii sau la
bolnavi care tr\iesc izola]i de
restul lumii (persoane ce ne
trezesc comp\timirea, dar ale
c\ror virtu]i sunt, totu[i, `n si-
tua]ia dat\, `n afara vreunei
aprecieri).
* STELIAN DUMISTR|CEL ESTE LINGVIST,
PROFESOR UNIVERSITAR LA DEPARTAMENTUL DE
JURNALISTIC| DE LA UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ IA[
s\: ca s\ vesteasc\ pe Zidito-
rul f\pturilor, ca omul pov\]u-
it de rânduielile [i de modurile
firii s\ afle u[or calea drept\]ii
care duce spre El [i ca nici
unul dintre necredincio[i s\
nu aib\ ca scuz\ ne[tiin]a“.
Revenind la povestirea lui
Edgar Allan Poe, ceea ce cred
eu c\ `i lipse[te este iubirea.
Nic\ieri nu se are `n vedere
iubirea. Berenice era v\zut\
ca abstrac]ia unei fiin]e p\-
mânte[ti, din carne [i oase, [i
„nu ceva ce trebuie iubit“.
Drumul spiritual nu are ca
]int\ iubirea. De[i departe de
modul nostru ortodox de a ve-
dea lucrurile, povestirea mi se
pare totu[i interesant\ prin
problemele pe care le ridic\ [i
prin preten]ia ei de a avea ac-
ces la o lume spiritual\, chiar
dac\ „a ideilor“. C\utarea u-
nei expresii morale `i confer\
o superioritate demn\ de aten-
]ia noastr\.
* MONICA PATRICHE ESTE DOCTOR `N MATEMATIC|
 Miercuri, 13 ianuarie 2010
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
„Rug\ciunea gr\bit\ nu are rod duhovnicesc“
Ce s\ fac s\ nu m\ mai gr\besc la
rug\ciune?
De ce asculta]i de vr\jma[? El este cel care
v\ m=n\: „Repede, repede...!“. Rug\ciunea
gr\bit\ nu are rod duhovnicesc. Deci lua]i-v\
canon voi `n[iv\ s\ nu v\ sili]i, ci s\ v\ ruga]i
`n a[a fel `nc=t buzele voastre s\ nu pronun]e
nici un cuv=nt pe care s\ nu-l priceap\ mintea
voastr\ [i s\ nu-l tr\iesc\ inima voastr\. Tre-
buie s\ v\ arunca]i `n aceast\ lupt\ cu hot\-
r=re sold\]easc\, [i c=nd vr\jma[ul v\ [opte[-
te „S\ faci asta sau aceea“, voi s\-i r\spunde]i:
„{tiu ce voi face. N-am nevoie de tine. Pleac\
de aici!“ Sufletul se hr\ne[te doar cu rug\ciu-
ne, `ns\ rug\ciunea voastr\ este superficial\,
nu fiin]ial\; de aceea, sufletul vostru r\m=ne
nesatisf\cut, fl\m=nd.
~n timp ce te rogi, ostene[te-te s\ ]ii mintea
[i aten]ia ta `n inim\, deci `n nici un alt loc.
Faptul c\ mintea, `n urma pu]inului timp al
BIBLIA - VERSET CU VERSET
rug\ciunii, pleac\ din inim\, pierde aminti-
rea lui Dumnezeu [i ia seama la cele din jur,
adic\ r\t\ce[te [i l=nceze[te, subcon[tient\
fa]\ de rug\ciune. Sufletul nu pre]uie[te `n
Agenda cre[tinului 11
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXIII)
fond valoarea rug\ciunii [i n-o simte ca pe o
nevoie, ci ca pe o datorie. Deci se sile[te s\ sca-
pe de aceasta c=t mai repede, f\c=nd-o la repe-
zeal\. S\ te rogi cu fric\ de Dumnezeu, fix=ndu-
]i aten]ia la sensurile cuvintelor. Rug\ciunea
lui Iisus [i celelalte rug\ciuni scurte nasc `n ini-
m\ sentimente dumnezeie[ti pe care le re]ine a-
ten]ia, ele oprindu-se la amintirea Domnului.
Oricum, s\-]i aminte[ti c\ pentru des\v=r-
[ire [i m=ntuire nu este suficient\ doar rug\-
ciunea, ci, `n paralel, [i cultivarea virtu]ilor.
Cu c=t `naint\m `n via]a duhovniceasc\, adi-
c\ cu c=t ni se mic[oreaz\ patimile [i ni se `n-
mul]esc virtu]ile, cu at=t progres\m [i `n ru-
g\ciune. Virtu]ile de baz\ sunt: frica de Dum-
nezeu, nevinov\]ia, smerenia, poc\in]a, r\b-
darea, iubirea. C=nd acestea apar, urmeaz\ Leg\turile Bisericii
toate celelalte [i, `mpreun\ cu ele, rug\ciu-
nea. (Sf=ntul Teofan Z\vor=tul, C\l\uzire c\ - Ortodoxe Române
tre via]a duhovniceasc\ ) cu Biserica
Ortodox\ Rus\ `ntre
1821-1918 (II)
~n perioada 1821-1918 leg\-

Avraam este `nt=iul care prime[te, turile biserice[ti româno-ru-

se s-au consolidat prin bur-
sierii români care au studi-

`n Sf=nta Scriptur\, numele de „b\tr=n“

Facerea 18, 11:
„Avraam [i Sarra
`ns\ erau b\tr=ni,
`nainta]i `n v=rst\,
[i Sarra nu mai era `n
stare s\ z\misleasc\.“
Autorul biblic precizeaz\ `nc\
o dat\ c\ Avraam [i Sarra erau
`nainta]i `n v=rst\, numindu-i b\-
tr=ni, subliniind astfel minunea
ce avea s\ i se petreac\ Sarrei
prin na[terea unui copil, c\reia,
pe lâng\ faptul c\ a fost `ntotdea-
una stearp\, i se mai adaug\ [i
neputin]ele b\trâne]ii. Parafra-
z=nd cele spuse `n versetul de mai
sus [i referindu-se la so]ia patri-
arhului, Sf=ntul Ioan Gur\ de A-
ur a scris c\ „secase f=nt=na, orbi-
se ochiul, `nsu[i atelierul era pie-
trificat“, ar\t=nd c\ Dumnezeu,
Creatorul cerului [i al p\m=ntu-
lui, binecuv=nt=ndu-i pe Avraam
[i Sarra cu un copil, „d\ via]\ u-
nui p=ntece mort [i-l face `n stare
s\ nasc\“.
Timp de 25 de ani, Sarra auzi-
se repetându-se c\ va na[te, `ns\
TEZAUR PATRISTIC
„C\ci [i `ngerii, de[i sunt
mai presus de noi dup\ vred-
nicie, slujesc voilor Aceluia
pentru noi, fiind trimi[i pen-
tru cei ce vor avea s\ mo[te-
neasc\ mântuirea (Evr. 1,
14); mai bine zis nu to]i, ci
dintre aceia numai cei mai
buni [i care [i-au p\zit treap-
ta lor. C\ci [i aceia au de la
Dumnezeu minte, cuvânt [i
duh, toate trei concrescute.
De aceea sunt datori s\ as-
culte atât de Mintea creatoa-
re, cât [i de Cuvântul [i Du-
hul, ca [i noi. Fiindc\, de[i ne
`ntrec pe noi `n multe privin-
]e, dar `n unele sunt `n urma
noastr\, cum am zis [i vom
zice, `ntrucât suntem dup\
chipul Ziditorului. ~n aceste
privin]e noi am fost f\cu]i
mai mult ca ei dup\ chipul
lui Dumnezeu.“ (Sf. Grigorie
Palama, Despre cuno[tin]a
natural\ , cap. 43, `n Fil.
rom., vol. VII, pp. 448, 449)
pentru ea zilele fuseser\ prelun-
gite `ntr-at=t `nc=t na[terea unui
prunc, acum la v=rsta de o sut\
de ani, devenise o situa]ie dincolo
de puterea de `n]elegere omeneas-
c\. Credin]a ei `ns\ nu sc\zuse [i,
a[a cum observ\ cu claritate
Sf=ntul Apostol Pavel, so]ul Avra-
am „nu s-a uitat la trupul s\u a-
mor]it - c\ci era aproape de o sut\
de ani - [i nici la amor]irea pânte-
celui Sarrei; {i nu s-a `ndoit, prin
necredin]\, de f\g\duin]a lui
Dumnezeu, ci s-a `nt\rit `n cre-
din]\, dând slav\ lui Dumnezeu“
(Romani 4, 19-20). Poate [i din a-
ceast\ cauz\, mul]i Sfin]i P\rin]i
ai Bisericii au comentat cuv=ntul
„b\tr=n“, care-i desemneaz\ pe
cei doi, socotindu-l echivalent al
`n]elepciunii. „Termenul «b\tr=n»
sau «senior» nu se refer\ numai la
cei `nainta]i `n v=rst\, ci se d\
mai ales pentru aprecierea matu-
rit\]ii de judecat\ [i de seriozitate
a vie]ii“, a scris Origen, care a re-
marcat c\ Avraam este primul
dintre cei enumera]i p=n\ acum
`n Scriptur\ care este numit „b\-
tr=n“: „{i dac\ cineva trebuie s\
se numeasc\ «b\tr=n» sau «seni-
or», `n virtutea mul]imii de ani,
cui altcuiva i s-ar fi potrivit mai
bine dec=t mai `nt=i lui Adam,
apoi lui Matusalem sau lui Noe,
despre care se [tie c\ au tr\it, `n
aceast\ lume, cu mult mai mul]i
Despre `ndreptarea
unui frate
Fericita Melania povestea c\
un frate, care voia s\ se lepede
de lume, era `mpiedicat de pro-
pria lui mam\, dar el nu [i-a p\-
r\sit dorin]a [i nu `nceta s\-i fa-
c\ sup\rare, zicând: „Vreau s\-
mi mântuiesc sufletul“. Nepu-
tând s\-l `mpiedice, `n ciuda tu-
turor st\ruin]elor, mama i-a
dat, `n sfâr[it, voie; dar `ndep\r-
tându-se de la ea [i f\cându-se
monah, el `ncepu s\-[i tr\iasc\
via]a cu negrij\. S-a `ntâmplat
c\ mama i-a murit; peste un an
s-a `mboln\vit [i el de o boal\
grea, a[a `ncât medicii s-au te-
mut pentru via]a lui. Atunci a a-
vut o vedenie, a fost r\pit de ju-
ani dec=t oricare al]ii? Or, c=nd a-
vem `n vedere ce se spune `n
Scriptur\, vedem c\ nici unuia
din ace[tia nu i se d\ numele de
«b\tr=n» sau «mo[neag». Avraam
este `nt=iul care prime[te, `n
Sf=nta Scriptur\, acest nume, cu
toate c\ a tr\it mai pu]in“. C=t
despre Sarra, Sf=ntul Ioan Gur\
de Aur remarc\ virtu]ile femeii [i
o d\ ca model pentru toate femei-
le: „~n toate mergea pe urmele
b\rbatului ei. Pe Sara s-o imite
ISTORII CU T+LC
decat\ [i [i-a v\zut mama prin-
tre cei osândi]i; observându-l, ea
i-a spus cu mult\ mirare: „Fiul
meu, ce-i asta? Unde sunt, dar,
cuvintele tale pe care le spuneai,
c\ vrei s\-]i mântuie[ti sufle-
tul?“. Ru[inat de cele auzite, el
st\tea nec\jit, ne[tiind ce s\
r\spund\. Deodat\, s-a auzit un
glas care spunea: „Lua]i-l de a-
ici, Eu v-am trimis dup\ un alt
monah cu acela[i nume, care
vie]uie[te `n cutare m\n\stire“.
Cu aceasta s-a terminat vede-
nia, [i fratele, venindu-[i `n fire,
a povestit celor ce erau de fa]\
tot ce i s-a `ntâmplat. Ca o `ncre-
din]are de adev\rul celor gr\ite,
l-a rugat pe un frate s\ se duc\
la m\n\stirea despre care auzi-
se [i s\ vad\ dac\ a r\posat acel
femeile! Iat\ c\ nimic nu i-a tul-
burat sufletul: nici frumuse]ea
chipului, nici nerodirea p=ntece-
lui, nici timpul `ndelungat, nici
multa avu]ie, `n mutatul din loc `n
loc, nici c\l\toriile, nici repetatele
[i necontenitele `ncerc\ri! Nimic
n-a tulburat-o, ci a r\mas nez-
druncinat\. De asta a [i primit o
r\splat\ vrednic\ de r\bdare! A
putut na[te la ad=nci b\tr=ne]i
dintr-un p=ntece amor]it, dintr-un
p=ntece mort“. (Lucian APOPEI)
frate care purta acela[i nume ca
[i el. Cel trimis a g\sit `ntocmai,
c\ci acel monah r\posase. Bol-
navul, `ndreptându-se [i `nt\-
rindu-se, s-a `nchis `ntr-o chilie
[i [edea `n lini[te, `ngrijindu-se
numai de mântuirea sufletului
s\u, c\indu-se [i plângând c\
mai `nainte a tr\it `n ne`ngriji-
re. Ajunsese la atâta zdrobire,
`ncât mul]i `l rugau s\ se cru]e
pu]in, temându-se s\ nu i se `n-
tâmple vreun r\u de atâta
plâns peste m\sur\, dar el n-a
vrut s\ se mângâie, spunând:
„Dac\ eu n-am putut suferi do-
jana mamei mele, cum voi pu-
tea suferi `n ziua Judec\]ii ru-
[inea `naintea lui Hristos [i a
sfin]ilor `ngeri?“. (Matericul , E -
ditura Anastasia, 1995)
at `n academiile [i seminar-
iile teologice ruse[ti. ~nc\
din 1821, mitropolitul Veni-
amin Costachi `ntre]inea la
Academia duhovniceasc\
din Kiev pe ierodiaconul Ie-
rotei. ~n 1839, acela[i mitro-
polit a trimis la Kiev pe Va-
sile Popescu-Scriban, c\ru-
ia, `ntors `n ]ar\, i s-a `n-
credin]at postul de rector al
Seminarului de la Socola,
pentru aproape 20 de ani.
~n aceast\ calitate, Filaret
Scriban a recomandat al]i
tineri care [i-au completat
studiile teologice `n Rusia.
Cel mai de seam\ dintre ei
a fost Melchisedec {tef\nes-
cu, al doilea român care a
ob]inut titlul de „magistru
`n teologie [i litere“ la Aca-
demia duhovniceasc\ din
Kiev, `n 1851. Colegul s\u,
Hristofor Scriban (devenit
mai târziu arhimandritul
Teoctist), a ob]inut tot a-
tunci titlul de „candidat `n
teologie“ (a ajuns profesor [i
director de seminar). La Pe-
tersburg a trimis pe Ioan
Mandinescu [i pe August
Scriban, care au f\cut acolo
studii juridice, dobândind
titlul de „candidat `n legi“.
La Academia din Kiev au
mai studiat Ghenadie En\-
ceanu, viitorul episcop de
Râmnic, [i Silvestru B\l\-
nescu, viitorul episcop de
Hu[i, amândoi ob]inând ti-
tlul de „candidat `n teolo-
gie“. Cel mai de seam\ teo-
log român care a studiat `n
Rusia la sfâr[itul secolului
al XIX-lea a fost Nicodim
Munteanu, viitorul episcop,
mitropolit [i patriarh, tri-
mis de mitropolitul Iosif
Naniescu al Moldovei. Dup\
ce a ob]inut titlul de magis-
tru `n teologie la Academia
duhovniceasc\ din Kiev,
timp de aproape o jum\tate
de veac a tradus `n româ-
ne[te zeci de lucr\ri teologi-
ce ruse[ti. Episcopul Mel-
chisedec prev\zuse `n testa-
mentul s\u s\ se acorde o
burs\ anual\ de câte 1.000
de lei unuia dintre cei mai
buni absolven]i de seminar
care s\ studieze la Acade-
mia din Kiev. Din funda]ia
lui s-au `mp\r]it apoi burse
pân\ `n preajma Primului
R\zboi Mondial. (pr. Cezar
}|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Eminescu [i Vieru,
omagia]i la Chi[in\u
Chi[in\ul se preg\te[te pentru
a-l omagia pe Mihai Eminescu,
cu ocazia `mplinirii a 160 de
ani de la na[terea sa, toate in-
stitu]iile de cultur\, bibliotecile
[i `n special Centrul Academic
„Mihai Eminescu“ din capitala
Moldovei de peste Prut ur-
mând s\ organizeze `n aceste
zile manifest\ri menite s\ rea-
duc\ `n aten]ia publicului larg
destinul [i opera marelui poet.
Bibliotecile din Chi[in\u vor
g\zdui multiple conferin]e, ex-
pozi]ii [i dezbateri publice
privind via]a [i activitatea lui
Mihai Eminescu. Centrul
Academic „Mihai Eminescu“ [i
Casa Limbii Române vor orga-
niza asemenea evenimente cu
preponderen]\. Nu vor lipsi
tradi]ionalele depuneri de flori
la bustul poetului de pe Aleea
Clasicilor din Gr\dina public\
{tefan cel Mare [i din scuarul
S\lii cu org\, urmate de
recitaluri de poezie [i muzic\
pe versurile lui Mihai
Eminescu. ~n aceast\ perioad\,
Chi[in\ul se preg\te[te [i de
omagierea lui Grigore Vieru,
decedat la 18 ianuarie 2009 `n
urma unui accident rutier [i
care ar fi `mplinit la 14 febru-
arie 75 de ani. Autorit\]ile mu-
nicipale au anun]at deja c\
anul 2010 va fi „Anul Grigore
Vieru“. Un monument al poetu-
lui urmeaz\ s\ fie amplasat pe
Aleea Clasicilor din Chi[in\u,
conform Agerpres.
Lucr\ri de Brâncu[i,
`n Galeria Tate din
Liverpool
O sculptur\ [i trei fotografii de
Constantin Brâncu[i vor fi in-
cluse `n expozi]ia
„Modernitatea african\:
c\l\torii `n Atlanticul Negru“,
la Galeria Tate din Liverpool
`ntre 29 ianuarie [i 25 aprilie.
Brâncu[i este prezent `n ex-
pozi]ie cu sculptura `n lemn
„Cap de copil“ (1919-1923), din
Colec]ia Tate, [i fotografiile
„Negresa blond\“ (1926),
„Vedere din atelier“ (dup\
1930) [i „Portretul lui Nancy
Cunard“ (1925 - 1927), de la
Centrul Pompidou din Paris.
Inspirat\ de cartea lui Paul
Gilroy „Atlanticul Negru:
modernitate [i dualitate“
(1993), expozi]ia analizeaz\
impactul culturilor negre din
aria Atlanticului asupra artei
de la `nceputul secolului al
XX-lea pân\ ast\zi. Expozi]ia
mai include lucr\ri de Romare
Bearden, Edward Burra,
Renee Cox, Aaron Douglas,
Walker Evans, David
Hammons, Isaac Julien,
Wilfredo Lam, Jacob
Lawrence, Norman Lewis,
Glenn Ligon, Ronald Moody,
Wangechi Mutu, Uche Okeke,
Keith Piper, Tracey Rose [i
Kara Walker. Institutul
Cultural Român din Londra a
organizat, `n 2009, expozi]ia
„Brâncu[i fotograf“, cu 30 de
tiraje moderne dup\ fotografii
originale realizate de artist,
din colec]ia Muzeului Na]ional
de Art\ al României, iar `n
prim\vara acestui an, va orga-
niza lansarea c\r]ii
„Constantin Brâncu[i“ de
Sanda Miller, publicat\ la
prestigioasa editura britanic\
Reaktion Books. a
CM
YK
Miercuri, 13 ianuarie 2010
Expozi]ii la Muzeul Cotroceni dru Ghildu[, ca [i lucr\ri ale arti[tilor mai ti-
neri: Petru Radu Buba, Liliana Marilena Cr\-
ciun, Irina Raluca Ionescu, Valentina Stoica.
Muzeul Na]ional Cotroceni anun]\ prelun-
girea, pân\ la data de 31 ianuarie, a expozi-
meuri textile, forme artistice decorative din
por]elan, sticl\ [i metal - plasticieni care provin
La expozi]ia de sculptur\ „Por]i cere[ti“,
semnat\ Pavel Bucur, figureaz\ lucr\ri de
]iilor aflate pe simez\, respectiv „Salonul Na- din cadrul filialelor Uniunii Arti[tilor Plastici sculptur\, grafic\ [i tapiserie, principalul scop
]ional de Art\ Decorativ\“ [i „Por]i cere[ti“, din Bucure[ti, Cluj, Ia[i, Oradea, Buz\u, Deva, urm\rit de organizatori fiind acela de a ilustra
semnat\ Pavel Bucur, deschise `n 2009. Târgu Mure[, Râmnicu Vâlcea, Timi[oara, opera unuia dintre cei mai cunoscu]i sculptori
„Salonul Na]ional de Art\ Decorativ\“, Bra[ov, Baia Mare. Expozan]ii sunt arti[ti con- monumentali[ti din România. De-a lungul `n-
edi]ia a X-a, manifestare intrat\ `n tradi]ia sacra]i, precum Traian {tefan Boicescu, Lu- tregii cariere artistice, Pavel Bucur a partici-
Muzeului Na]ional Cotroceni, `nc\ de la cian Butucariu, Cela Neam]u, Ioan Nem]oi, pat la peste 90 de expozi]ii na]ionale [i 60 in-
`nfiin]area sa, reune[te 91 de arti[ti plastici din Karoly-Zold Gyongyi, Gheorghe Gogescu, Ni- terna]ionale [i a realizat 39 de expozi]ii per-
domeniul artelor decorative - tapiserie, impri- colae Zimbroianu, Zoe Vida-Porumb, Alexan- sonale. a
Blog pentru siguran]a copiilor [i
adolescen]ilor care utilizeaz\ internetul pot fi g\site „10 reguli pentru Safer Internet Network `n
Organiza]ia Salva]i Copiii a lansat blogul o navigare sigur\ [i pl\cuta cadrul programului Safer
pe internet!“, printre care a- Internet Plus al Comisiei
Sigur.info, adresat copiilor [i adolescen]ilor, care par: „Stabile[te `mpreun\ cu Europene.
le ofer\ posibilitatea acestora s\-[i creeze propriul p\rin]ii t\i regulile de folosire Ziua Siguran]ei pe Internet
con]inut on-line prin care s\-[i exprime p\rerile [i a calculatorului [i a interne- are ca scop promovarea uti-
tului“; „Nu da nici unei per- liz\rii `ntr-un mod mai sigur
viziunea referitor la diferite aspecte ale vie]ii soane `nt=lnite pe internet in- [i responsabil a tehnologiei
virtuale, propuse ca teme de discu]ie de c\tre forma]ii personale despre tine on-line [i a telefoanelor mo-
sau familia ta“; „Posteaz\ cu bile, mai ales de c\tre copii [i
echipa Sigur.info. Site-ul promoveaz\ o utilizare a mare grija fotografii cu tine adolescen]i, precum [i con[ti-
internetului [i a noilor tehnologii on-line de c\tre sau cu familia ta!“; „Nu tot
entizarea [i educarea acestora
copii `n condi]ii de mai mare siguran]\. ceea ce cite[ti sau vezi pe in- asupra pericolelor navig\rii
ternet este adev\rat“ etc. nesupravegheate pe internet.
Safer Internet Day 2010 va
Noul proiect „Sigur.info“ gram, precum [i ale speciali[- „Ziua Siguran]ei pe avea loc pe data 9 februarie [i
vine ca o completare a porta- tilor `n IT [i `n mediul on- va fi s\rb\torit\ `n aproxima-
lului [i forumului „Sigur.info“, line“, a spus George Roman, Internet“ `n 65 de ]\ri tiv 65 de ]\ri din `ntreaga
portal care promoveaz\ uti- director de programe al Tot prin Sigur.info este lume. Tema acestei edi]ii este:
lizarea internetului [i a noilor organiza]iei Salva]i Copiii promovat\ [i „Safer Internet „Think B4 U post!“ [i se va con-
tehnologii on-line de c\tre co- România, conform Agerpres.
Day - Ziua Siguran]ei pe In- centra pe modul `n care copiii
pii `n condi]ii de mai mare si- Pe site, sunt oferite sfaturi ternet“, un eveniment de an- [i tinerii gestioneaz\ imaginile
guran]\. Lansarea oficial\ a de utilizare a internetului `n vergur\ european\ care are on-line [i, prin urmare, modul
blogului a avut loc prin dema- condi]ii de siguran]\, pentru loc `n fiecare an `n luna feb- `n care avem de a face cu via]a
rarea concursului „Navighea- copii, p\rin]i [i profesori. La ruarie, sub egida re]elei euro- privat\ `n mediile digitale,
z\ `n siguran]\ pe blogul Si- capitolul sfaturi pentru copii pene „INSAFE“ - European conform sigur.info. a
gur. info“, la adresa http://
blog.sigur.info.
Copiii [i tinerii cu vârste
`ntre 10 [i 21 de ani sunt in-
vita]i s\ participe cu materi-
ale scrise [i multimedia `n ca-
re s\ prezinte cele mai intere-
sante experien]e tr\ite pe in-
ternet. Concursul se desf\[oa-
r\ pe o perioad\ de trei luni
(11 ianuarie-11 aprilie 2010),
pe dou\ categorii de vârst\:
10-15 ani, respectiv 16-21 ani.
„Prin lansarea blogului Si-
gur.info ne-am dorit crearea
unei platforme interactive,
care s\ ofere posibilitatea co-
munic\rii directe [i informale
cu copiii [i adolescen]ii dornici
s\-[i exprime p\rerea [i s\-[i
povesteasc\ experien]ele `n
cadrul activit\]ilor programu-
lui. Pe lâng\ intr\rile `n con-
curs, pe blog vor mai fi postate
[i articole ale echipei Sigur.in-
fo, ale partenerilor din pro-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CONFERIN}| „DESPRE mare c\ ar prefera s\ apar]in\, nematografice române[ti [i lati- fer\ nou\ filme de lung metraj,
RU{INEA DE A FI ROM+N“, LA prin na[tere, altei ]\ri“. Expune- no-americane, se desf\[oar\, `n produc]ii de calitate ale cinema-
rea `[i propune s\ r\spund\ unei perioada 13 ianuarie-10 martie, tografiei române[ti [i latino-
TNB: Criticul literar Dan C. Mi- `ntreb\ri actuale: „Mai este justifi- la Zal\u. Proiec]iile celor nou\ americane care cresc `n valoare [i
h\ilescu va sus]ine duminic\, 17 cat ([i coagulant socialmente) câ[tig\ premii la festivaluri de
ianuarie, la Sala Atelier a Tea- filme din cadrul festivalului vor
na]ionalismul `n epoca globaliz\- avea loc, `n fiecare miercuri, la prestigiu `n `ntreaga lume.
trului Na]ional din Bucure[ti rii?“. Dan C. Mih\ilescu, critic [i Prima edi]ie a Cineforum, care a
(TNB), conferin]a cu tema „Despre Casa de Cultur\ a Sindicatelor,
istoric literar, cercet\tor [tiin]ific intrarea fiind liber\. Evenimen- avut loc `n luna mai a anului tre-
ru[inea de a fi român“, conform la Institutul „George C\linescu“ cut, s-a bucurat de succes, `nre-
Agerpres. Conferin]a are ca motto tul este organizat de Consiliul
(1980-2003), a publicat 15 c\r]i de- Jude]ean al Elevilor S\laj, cu gistrând s\li pline, circa 2.000 de
o fraz\ dintr-un articol publicat de spre literatura român\, a tradus, spectatori vizionând cele patru
Mircea Eliade `n revista „Vre- sprijinul TenarisSilcotub, Festi-
`ntre altele, integral dramaturgia valului de Film Transilvania filme. ~n cadrul festivalului va a-
mea“, pe 18 septembrie 1933: „Nu vea loc [i o ac]iune a colectare de
lui Eugène Ionesco, a de]inut ru- (TIFF), Consiliului Jude]ean S\-
cred c\ se afl\ ]ar\ european\ `n c\r]i pentru copiii de la Comple-
brici literare la diferite publica]ii laj, Prim\riei Zal\u [i al Casei de
care s\ existe atâ]ia intelectuali xul de Servicii Sociale din Cehu
c\rora s\ le fie ru[ine de neamul de specialitate. Cultur\ a Sindicatelor Zal\u.
a FESTIVAL DE FILM LA Silvaniei, conform Agerpres. a
lor, s\-i caute cu atâta frenezie de- Potrivit lui Martino Roghi, res-
fectele, s\-[i bat\ joc de trecutul ZAL|U: Cineforum 2010, un fes- ponsabil Dezvoltare Social\ Te-
Pagin\ realizat\
lui [i s\ m\rturiseasc\ `n gura tival de film reunind produc]ii ci- narisSilcotub, Cineforum 2010 o- de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 13 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/
0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatri-
arhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber Miercuri, 13 ianuarie 2010

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

APEL UMANITAR ANUN} Patriarhia Român\ scoate urm\toarele

Andreea Mihaela Pandelescu, `n
vârst\ de 1 an [i 5 luni, a fost diag- Parohia „Sf. Vi-
posturi la concurs, `n vederea angaj\rii:
nosticat\ pe 13 octombrie 2009 cu a) Un post de INGINER Responsabilit\]i - conform fi[ei postului.
leucemie limfoblastic\ acut\. neri“ - Pajura din
Bucure[ti va des- CONSTRUCTOR care trebuie b) Un post de ARHITECT care tre-
Pentru a `nvinge aceast\ boal\ s\ `ndeplineasc\ urm\toarele buie s\ `ndeplineasc\ urm\toarele
crunt\, Andreea are nevoie de un chide `n curând
tratament `n str\in\tate, pentru Cabinetul de medi- Condi]ii: Condi]ii:
un transplant de m\duv\. Suma cin\ de familie. ~n - absolvent studii superioare `n do- - absolvent studii superioare `n arhi-
necesar\ pentru aceast\ interven- acest sens, anga- meniul construc]iilor; tectur\;
]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi- jeaz\ asistent me-
nanciare ale p\rin]ilor. - experien]\ de minimum 7 ani `n - s\ fie membru OAR; O catedral\
dical generalist. execu]ia lucr\rilor de construc]ii (struc- - experien]\ de minimum 10 ani `n
Cei care doresc s\ o ajute pe mi-
cu]a Andreea Mihaela Pandelescu
Cerin]e: autori- turi) [i a managementului `n con- activitatea de proiectare; pentru Capital\!
pot dona bani `n contul deschis pe za]ie de liber\ struc]ii; - posesor permis de conducere auto. Conturile deschise la BCR -
numele mamei: Mancila Ani[oara, practic\ [i asigu- - abilit\]i de coordonare, planificare Responsabilit\]i - conform fi[ei postului. filiala sector 4 Bucure[ti -
tel: 0730.043.527 rare de malpraxis; [i organizare; Persoanele interesate sunt rugate pentru sus]inerea construirii
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont cuno[tin]e de ope- - experien]a `n proiectare structuri s\ trimit\ CV la fax: 021 406 71 80 sau CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
Cod: RZBR ROBU rare calculator. constituie un avantaj; e-m
mail: mcbpatriarhia@yahoo.com, pâ-
RO30RZBR0000060011797090 Telefon de con- LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
- disponibilitate pentru program n\ la data de 19.01.2010. Persoanele
Adresa: str. Unirii, bl. H3, par- tact: 021 6683310; prelungit; selectate vor fi contactate `n vederea USD: RO26RNCB0075004895030110
ter, BUZ|U 0721 355072. EURO:RO96RNCB0075004895030111
- posesor permis de conducere auto. sus]inerii unui interviu.

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Miercuri, 13 ianuarie 2010 Eveniment cultural 15

„~n 160 de ani, s-a acumulat un patrimoniu imagistic excep]ional“
acea perioad\ teritoriilor Austro-Un-
Asocia]ia Arti[tilor Fotografi din România (AAFR) gariei), `n loc s\ se orienteze spre Bu-
dapesta (a[a cum era tendin]a `n acea
organizeaz\ prima edi]ie a Festivalului „Luna perioad\), a preferat capitala Români-
ei, unde s-a mutat `n anul 1844 [i un-
fotografiei din România“, manifestare ce are loc `n de a deschis primul atelier de fotogra-
Bucure[ti [i `n mai multe ora[e din ]ar\. AAFR [i fie. Aici a prelucrat fotografiile reali-
zate `n cei 50 de ani de activitate [i a
Ministerul Culturii sus]in promovarea unei hot\râri de servit cu demnitate patru domnitori,
devenind pictorul [i fotograful Cur]ii
guvern prin care 11 ianuarie s\ devin\ `n mod oficial Regale a României.
Ziua Na]ional\ a Fotografiei. 11 ianuarie este ziua de Tot el a fost primul fotograf al Ro-
mâniei care a realizat fotografii artis-
na[tere a celui mai reprezentativ pictor-fotograf tice cu ocazia c\l\toriilor efectuate `n
din România, primul fotoreporter de r\zboi din lume, mai multe ]\ri ale lumii, printre alte-
le [i `n China, iar cu acordul ]arului
Carol Popp de Szathmáry. De[i Rom=nia are unul Rusiei a ajuns [i `n Siberia.
Carol Popp de Szathmáry a fost,
dintre primii zece fotografi din Europa, de asemenea, [i primul fotoreporter
`n ]ar\ nu exist\ p=n\ `n acest moment un muzeu al de r\zboi din lume care, `n r\zboiul
din Crimea, a realizat fotografii de
fotografiei, `n ciuda materialului bogat existent. pe teatrul de ac]iuni militare din am-
bele tabere, cea rus\ [i cea turc\,
La fel ca predecesorul s\u, Theodor Paleologu, sus]ine AAFR. ~n anul 1855 a primit,
actualul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, `n câteva luni, patru medalii: de la
regina Victoria a Angliei, `mp\ratul
sus]ine ideea deschiderii unei astfel de institu]ii. Austriei (Medalia pentru Art\ [i
Cultur\), Napoleon al III-lea al
Fran]ei [i regele Spaniei, toate pen-
„Ne-am propus ca «Luna Fotogra- deschis\ expozi]ia „Ia[ul din inim\“, tru albumele de fotografie realizate
fiei din România» s\ o organiz\m an la Arad „Peisaje [i lumin\“ [i „}inu- [i pentru activitatea sa fotografic\.
de an, legat\ fiind de aniversarea Zi- tul H\lmagiului“, la T=rgu Mure[ va La Expozi]ia Universal\ de la Paris
lei Artei Fotografice din România, 11 avea loc Salonul de iarn\ ale fotogra- din acela[i an, a primit Medalia de
ianuarie, ziua de na[tere a celui mai fiilor `n premier\, la Râmnicu Vâlcea Aur a Expozi]iei, tot pentru fotografie.
reprezentativ pictor-fotograf din Ro- Salonul Arti[tilor Fotografi Vâlceni,
mânia, primul fotoreporter de r\zboi la Marghita va avea loc expozi]ia
din lume, Carol Popp de Szathmáry“, anual\ a fotografilor [i Expozi]ia anu- Alexandru Ioan Cuza
a spus {tefan Toth, pre[edintele al\ de art\ fotografic\.
AAFR, ini]iatorul acestui eveniment. Printre expozi]iile personale pot [i R\zboiul de
Festivalul este patronat de Ministe-
rul Culturii, Cultelor [i Patrimoniului
fi amintite cele de la Cinema „Patri-
a“ din Bucure[ti - expozi]ia persona-
Independen]\
Carol Popp de Szathmáry l-a fotografiat pe regele
[i de Institutul Cultural Român din l\ Gabriel Boholt, „Români `n ]ara T=n\rul Carol Popp de Szathmáry
Budapesta [i cuprinde o serie de ma- lor“; la Ateneul T\t\ra[i din Ia[i - Carol I `n timpul R\zboiului de Independen]\. realizeaz\ la `nceputul carierei sale
nifest\ri expozi]ionale, printre care expozi]ia personal\ a autoarei Ale- Imaginile domnitorului Alexandru Ioan Cuza sunt mai multe acuarele cu peisaje din
unele de excep]ie, care vor fi vernisate csandra Dr\goi; la Galeriile de Art\ realizate tot de acest pictor-fotograf Dolj, Arge[ [i Neam], fiind un `mp\ti-
atât `n Capital\, cât [i `n cele mai im- ale Cercului Militar din Craiova - mit c\l\tor. ~n timpul c\l\toriilor sa-
portante centre fotografice din Româ- expozi]ia personal\ a artistului foto- acestei arte [i voi fi al\turi de dum- Idea privind `nfiin]area unui mu- le face numeroase portrete ale ]\rani-
nia, cum sunt: Arad, Boto[ani, Craio- graf Mihai Moiceanu „Povestiri din neavoastr\ ori de câte ori voi avea zeu al fotografiei `n Rom=nia a fost lor din diverse regiuni, dar reprezint\
va, Ia[i, Odorheiul Secuiesc, Oradea, Himalaia“; o alt\ expozi]ie va fi a ar- posibilitatea“, a spus Kelemen Hu- promovat\ [i de fostul ministru al [i scene menite s\ scoat\ `n eviden]\
Marghita, Ploie[ti, Râmnicu-Vâlcea, tistului fotograf Ozolin Du[a, „Delta nor. Culturii, Theodor Paleologu. „A[ obiceiurile [i tradi]iile specifice.
Slatina [i Târgu-Mure[, dar [i `n Un- Dun\rii“, la Galeriile de art\ Ministrul le-a lansat arti[tilor fo- semnala faptul c\ România nu are Szathmáry este considerat, al\turi de
garia, la Budapesta, sub patronajul „{tefan Luchian“ din Boto[ani; la tografi prezen]i la vernisaj o invita]ie un muzeu al fotografiei“, a spus a- Asachi, printre pu]inii arti[tii ai epo-
Institutului Cultural Român. Centrul de Informare Turistic\ Ia[i - la dialog pe tema `nfiin]\rii unui mu- cesta, men]ionând, `n septembrie cii care `n]eleg importan]a tezaurului
Al\turi de zecile de expozi]ii perso- expozi]ia Iuliei Pa[canu, Centrul zeu de profil `n cursul urm\torilor 2009, c\ „o prioritate“ a mandatului popular pentru identitatea româ-
nale, de grup [i de fotoclub, `n „Luna Cultural al Republicii Ungaria din ani, men]ionând c\ acesta ar trebui s\u ministerial este `nfiin]area unei neasc\.
fotografiei“ sunt deschise mai multe Bucure[ti va g\zdui expozi]ia artis- s\ fie un demers comun al institu]iei astfel de institu]ii. „Sper ca `n tim- Dup\ 1840, Szathmáry devine
Saloane Na]ionale de Art\ Fotografi- tului fotograf or\dean {tefan Tóth, pe care o conduce [i al organiza]iilor pul mandatului meu s\ pot realiza pictor la curtea domnitorului A-
c\, precum „Fotograful Anului“, „Cu- „Moartea unui Cimitir“. profesioniste din domeniu. acest deziderat. Avem arhive foarte lexandru Dimitrie Ghica. ~n 1848 or-
pa Fotocluburilor“ [i „Salonul Seniori- „~n peste 160 de ani de fotografie importante `n acest domeniu“, mai ganizeaz\ o expozi]ie cu lucr\rile
lor“, toate organizate `n premier\ na- profesionist\, `n România s-a acu- spunea ministrul, care nu [i-a v\zut
]ional\. Un muzeu al fotografiei mulat o experien]\ notabil\ [i un pa- `ns\ visul realizat.
sale, ceea ce era o premier\ pentru
Bucure[ti.
Asocia]ia Arti[tilor Fotografi din `n Rom=nia trimoniu imagistic excep]ional. Aces- ~n 1853 Szathmáry fotografiaz\
România, `mpreun\ cu Asocia]ia Eu- ta este doar unul dintre argumentele
ro Foto Art din Oradea, va organiza Kelemen Hunor, ministrul Cultu- care justific\ identificarea unor solu- Carol Popp de numero[i ofi]eri din armatele care au
participat la R\zboiul Crimeii, iar
`n perioada 15-22 ianuarie, `n cadrul
S\pt\mânii culturii române (15 ia-
rii, care a participat luni, la vernisa-
jul expozi]iei „Fotograful Anului“, a
]ii `n vederea `nfiin]\rii unui Muzeu
al Fotografiei `n România“, a spus
Szathmáry, printre mai târziu, la `nceputul lui 1854
nuarie) [i a celei maghiare (22 ianua- primii fotografi de r\zboi merge pe front, la malul Dun\rii,
spus c\ va promova o hot\râre de gu- ministrul Culturii. Kelemen Hunor a
rie), a IV-a edi]ie a Salonului interna- lâng\ cet\]ile Olteni]a [i Silistra.
vern prin care 11 ianuarie s\ devin\ spus c\ ziua de 11 ianuarie trebuie
]ional al arti[tilor fotografi români [i `n mod oficial Ziua Na]ional\ a Foto- s\ devin\ s\rb\toarea fotografiei `n ~n urma cercet\rilor facute [i cu De la Carol Popp de Szathmáry
maghiari de pretutindeni. Va fi ver- grafiei, conform Mediafax. Vernisa- România. „Sunt convins c\, `n acest ajutorul oferit de Biblioteca Central\ avem azi fotografii [i portrete pictate
nisat simultan la Oradea (Galeria jul expozi]iei „Fotograful Anului“ a an, vom reu[i s\ promov\m o hot\- Universitar\ din Cluj, Comitetul Di- ale lui Alexandru Ioan Cuza [i ulte-
Euro Foto Art), Budapesta (Institu- deschis Festivalul „Luna Fotografi- râre de guvern prin care 11 ianuarie, rector al AAFR a ajuns la concluzia c\ rior ale lui Carol I. Fotografiaz\ [i
tul Cultural Român), Bucure[ti (Cen- ei“ la Camera de Comer] [i Industrie ziua de na[tere a lui Carol Popp de ziua de na[tere a fotografului [i bine- realizeaz\ schi]e cu locurile [i oa-
trul Cultural al Republicii Ungare) [i a României din Capital\. Expozi]ia, Szathmáry, unul dintre primii foto- cunoscutului pictor Carol Popp de menii din Bucure[ti precum biserici,
Cluj-Napoca (Biblioteca Central\ desf\[urat\ sub `naltul patronaj al grafi ai României, s\ devin\ `n mod Szathmáry, 11 ianuarie 1812, ar fi cea tarafuri de l\utari, boieri.
Universitar\). Ministerului Culturii, Cultelor [i Pa- oficial Ziua Na]ional\ a Fotografiei“, mai potrivit\ alegere ca „Zi a Fotogra- Alte lucr\ri ale sale ilustreaz\
Printre expozi]iile din luna ianu- trimoniului Na]ional, prezint\ 100 a spus ministrul Culturii, prezen- fiei din România“, conform AAFR. R\zboiul de Independen]\, `ncoro-
arie se afl\ cele de la Salonul Na]io- de fotografii a 48 de autori nominali- tând [i via]a [i opera lui Szathmáry, Ilustrul fotograf Carol Popp de Szath- narea primului rege al României,
nal „Eva“, la Galeria Artis din Slati- za]i `n diferite categorii ale concursu- unul dintre primii fotoreporteri de máry, n\scut la Cluj (apar]inând `n Carol I. a
na - Olt, cele de la Craiova, edi]ia ju- lui omonim. „Prezen]a mea la acest r\zboi ai lumii, care a tr\it [i a lu-
biliar\ a Salonului Arti[tilor Foto- eveniment al artei fotografice nu va crat `n Bucure[ti timp de o jum\tate Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
grafi din Zona Olteniei; la Ia[i va fi fi o excep]ie. Sunt un mare iubitor al de secol.

Pelerinaj la Constantinopol [i Niceea SERVICII INCLUSE:

Cu prilejul Anului omagial al Crezului Or-
todox [i al Autocefaliei BOR, v\ propunem un
pelerinaj la Constantinopol (Istanbul) [i
Niceea (Iznik), pentru a descoperi locurile un-
de s-a stabilit Crezul Ortodox.
PLEC|RI: 17-2 21 februarie, 10-114 martie,
7-1
11 aprilie (Izvorul T\m\duirii), 5-9 9 mai,
16-220 iunie, 7-1
11 iulie, 18-2
22 august,
1-5
5 septembrie, 6-110 septembrie
ZIUA I - miercuri: Plecare din Bucure[ti cu
autocarul, la ora 19:00, din Dealul Mitropoliei,
pe traseul Bucure[ti-G Giurgiu-R
Ruse-V Veliko
Tarnovo-KKapitan Andreevo-K Kapikule-EEdirne-
Istanbul (750 km - se circul\ noaptea).
ZIUA II - joi: Sosire la Istanbul [i cazare.
Turul ora[ului bizantin Constantinopol, vizi-
tarea Patriarhiei Ecumenice, Biserica Vlaher-
ne, M\n\stirea Chora, M\n\stirea Izvorul
T\m\duirii, ~nchisoarea Yedikule, zidurile
vechiului ora[ Constantinopol, Biserica „Sf.
Paraschevi“ (ctitoria lui Constantin Brânco-
veanu). Cazare `n Istanbul - hotel 3*.
ZIUA III - vineri: Mic dejun. Plecare din
Istanbul c\tre Niceea (Iznik), locul unde, `n
anul 325, s-a ]inut Sinodul Ecumenic la care
a fost adoptat Crezul Ortodox. Sinodul I Ecu-
menic s-a deschis oficial la Niceea `n 20 mai
325 [i a durat pân\ la 25 august, acela[i an.
La [edin]a deschiderii oficiale [i la cea de `n-
chidere a asistat `nsu[i `mp\ratul Constan-
tin cel Mare. {edin]ele oficiale ale Sinodului
s-au ]inut `n sala de recep]ie a palatului im-
perial din Niceea, sub pre[edin]ia episcopilor
Eustatiu al Antiohiei (324-330) [i Alexandru
al Alexandriei (313-328). Retur la Istanbul.
Cazare.
ZIUA IV - sâmb\t\: Mic dejun. Vizitarea
Catedralei „Sf. Sofia“, construit\ de `mp\ratul
Iustinian `n anul 537, Moscheea Albastr\,
Topkapi - fostul palat al sultanilor [i actualul
Muzeu Na]ional al Turciei, care ad\poste[te
exponate unice: mâna dreapt\ a Sf. Ioan Bo-
tez\torul, sabia lui {tefan cel Mare, sabia lui
David, toiagul lui Moise. Cazare `n Istanbul.
ZIUA V - duminic\: Mic dejun. Plecare
spre ]ar\. Trecere prin Epivata (locul de na[-
tere al Sf. Parascheva) [i Edirne, unde se vizi-
teaz\ Moscheea Selimye. Sosire `n func]ie de
formalit\]ile vamale.
TARIF: 160 de euro/persoan\
(grup minim de 40 pers.)
+20 de euro/pers. pentru grup de 30 pers.
- transport cu autocar modern cu AC;
- 3 nop]i cazare hotel 3*, cu mic dejun;
- `nso]itor de grup (limba român\) pe toat\
durata pelerinajului.
PRE}UL NU INCLUDE:
- taxe intr\ri obiective;
- asigurarea medical\;
- tax\ de viz\ (15 euro/pers. se achit\ indi-
vidual, la intrarea `n Turcia);
- excursiile op]ionale.
Acte necesare: pa[aport valabil minimum
6 luni de la data `ntoarcerii `n ]ar\
Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“,
Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel:
021.310.99.21, 021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1;
Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK
 CM
YK

16 Biografii luminoase Miercuri, 13 ianuarie 2010

„S\ spunem pu]inele noastre cuvinte

pentru c\ mâine sufletul `[i `nal]\ pânzele“
Via]a unui om, oricât de simpl\ ar p\rea la prima
vedere, cunoa[te sentimente [i turnuri complexe.
Nu este nevoie s\ apari `n lumina reflectoarelor
pentru a-]i dezvolta o lume interioar\ deosebit\.
Conteaz\ foarte mult s\ [tii ce te `mbog\]e[te [i
cum `]i po]i spori cre[terea spiritual\, restul sunt
doar vorbe. Giorgos Seferis (1900-1971) a f\cut
dovada unui om cu multe daruri suflete[ti. De[i a
activat o mare parte a vie]ii `n cadrul Corpului
diplomatic al Greciei, nu [i-a p\r\sit prima [i poate
unica dragoste creatoare: poezia. Urmând linia
trasat\ de predecesorii s\i, Kavafis, Sikelianos,
Palamas, poetul a reprezentat `ncununarea lor,
ob]inând Premiul Nobel pentru Literatur\ `n 1963.

Ciprul. Aici a petrecut aproa-

de Adrian AGACHI
Giorgos Seferis (pe numele
s\u adev\rat Georgios Seferi-
adis) s-a n\scut pe 13 martie
1900, `n localitatea Urla, afla-
t\ `n apropiere de ora[ul tur-
cesc Izmir. Tat\l s\u era un
om destul de bogat, care a ac-
tivat mai `ntâi ca avocat, iar
apoi ca profesor la Universita-
tea din Atena. Tainele poeziei
l-au `ncercat [i pe acesta, l\-
sându-i fiului s\u aceea[i pa-
siune pentru toat\ via]a. Du-
p\ studiile liceale `ncheiate `n
Atena, Giorgos a plecat s\
studieze Dreptul la Sorbona,
unde va r\mâne pentru o pe-
rioad\ de [apte ani, `ntre
1918 [i 1925. ~ncepând cu
1922, ora[ul s\u natal este re-
ocupat de turci, dup\ o perioa-
d\ de doi ani de domina]ie
greac\, iar familia Seferiadis
este nevoit\ s\ plece `n exil.
~[i va mai vizita locurile nata-
le abia `n 1950, tema plec\rii
for]ate fiind subliniat\ de mul-
te dintre poemele sale. Perso-
najul literar care l-a fermecat
`n aceast\ perioad\ este Odi-
seu, cunoscut pentru lungul
drum pe care l-a parcurs pen-
tru a se re`ntoarce `n patrie.
Diplomatul grec
Seferis a desf\[urat o acti-
vitate diplomatic\ intens\ [i
incitant\. ~ncepând cu 1931 [i
pân\ aproape de moartea sa,
poetul a urmat exemplul altor
mari scriitori implica]i paralel
`ntr-o astfel de meserie, cum
ar fi Paul Claudel sau Pablo
Neruda. Anglia, Albania, I-
rak, Turcia, Siria, Liban au
fost doar câteva dintre desti-
na]iile diplomatice ale lui
Giorgos Seferis. ~n 1941, foar-
te aproape de momentul inva-
d\rii Greciei de armatele ger-
mane, s-a c\s\torit cu Maria
Zannou. De departe cea mai
semnificativ\ misiune diplo-
matic\ a lui Seferis a fost ap\-
rarea integrit\]ii Ciprului. ~n
1953, dup\ [apte ani lipsi]i de
crea]ie poetic\, Giorgos Sefe-
ris s-a trezit la via]\ vizitând
pe [apte ani, reu[ind c\ `[i `m-
bog\]easc\ crea]ia liric\ [i,
totodat\, s\ ofere insulei o
protec]ie politic\ des\vâr[it\.
Premiul Nobel
pentru un om nobil
~n 1963, Seferis a primit
Premiul Nobel pentru Litera-
tur\. A avut câteva declara]ii
surprinz\toare: „Cred c\ Aca-
demia Suedez\, alegând un
poet grec pentru Premiul No-
bel, a vrut s\-[i manifeste so-
lidaritatea cu Grecia spiritua-
l\ vie. ~n]eleg, prin aceasta,
Grecia pentru care atâtea ge-
nera]ii au luptat ca s\ p\stre-
ze tot ce, plecând de la lunga
ei tradi]ie, s-a putut p\stra `n
via]\. Mai cred c\ Academia
Suedez\ a vrut s\ arate c\ o-
menirea de ast\zi are, de ase-
menea, nevoie de poezia, de
poporul [i de spiritul grec. As-
ta, ca grec. Ca individ po]i fa-
ce fa]\ anun]ului, cu sânge re-
ce, dar când `l concepi ca grec
este minunat“ (Cele mai fru-
moase poezii, Editura Tinere-
tului, 1965, p. 6). Totodat\, Se-
feris a adus `n discu]ie legen-
da sfinxului [i a lui Oedip. Se
[tie c\ aceast\ f\ptur\ legen-
dar\ (sfinxul) a tronat odat\
la por]ile Tebei, punând oa-
menilor o singur\ `ntrebare [i
ucigându-i pe to]i cei pe care `i
putea prinde pentru c\ nu
r\spundeau corect. L-a ches-
tionat [i pe Oedip. ~ntrebarea
era urm\toarea: ce f\ptur\
merge mai `ntâi `n patru pi-
cioare, apoi `n dou\, iar `n ce-
le din urm\ `n trei? Oedip a
r\spuns: omul, deoarece dup\
na[tere se târ\[te, de-a bu[i-
lea, apoi este biped, iar la b\-
trâne]e, pe lâng\ cele dou\ pi-
cioare se adaug\ [i al treilea:
toiagul de sus]inere. Sfinxul,
v\zând c\ i s-a r\spuns co-
rect, a cr\pat de ciud\. Seferis
a interpretat legenda mitolo-
gic\ astfel: omul este r\spun-
sul corect al multor probleme.
De aceea, se impune un dis-
cern\mânt al faptelor [i al
vorbelor, pentru a nu se ajun-
ge la crearea de situa]ii [i ne-
cazuri greu rezolvabile. Dis-
cursul s\u a impresionat, la
fel de mult cum va impresiona
[i luarea de atitudine `mpotri-
va dictaturii instaurate `ntre
anii 1967 [i 1974 `n Grecia.
Mii de oameni `l vor conduce
pe ultimul drum pe 20 sep-
tembrie 1971, mul]umindu-i
astfel pentru sacrificiul s\u [i
dragostea de neam.
Poeziile surghiunului
Am precizat anterior cât l-a
m\cinat pe Seferis dep\rta-
rea de ]inuturile natale [i cum
a g\sit `n Odiseu o mângâiere.
Acest Odiseu sau Ulise, perso-
najul operei Odiseea scris\ de
Homer, se `ntoarce acas\ du-
p\ un lung drum, de zece ani,
petrecu]i `n mijlocul ispitelor
de tot felul. Cu toate c\ se pu-
tea opri de nenum\rate ori pe
cale (cântecul ame]itor al sire-
nelor, care am\geau astfel co-
r\bierii pentru a-i `neca, sau
dragostea frumoasei Circe au
fost doar c=teva dintre ispite),
Odiseu r\mâne fidel familiei
sale [i `[i continu\ mersul, a-
jungând `n cele din urm\ aca-
s\. ~n poezia Pe un stih str\-
in, Seferis vorbe[te despre mi-
nunata c\l\torie [i felul `n ca-
re aceasta s-a dovedit inspira-
toare. „Fericit cine a c\l\torit
ca Odiseus./ Fericit dac\ `n
ceas de plecare sim]ea puter-
nica/ arm\tur\ a unei iubiri,
`n tot trupul,/ ca venele-n care
vuie[te sângele./ Iubire cu ne-
sfâr[it ritm, invincibil\/ ca
muzica [i etern\/ fiindc\ s-a
n\scut când ne-am n\scut [i,
de murim,/ nici noi nu mai
[tim c\ ea moare [i nici lu-
mea/ nu mai [tie. Pe Domnul
~l rog s\ pot spune, `ntr-o cli-
p\/ de rar\ fericire, care e-a-
ceast\/ dragoste./ Stau uneori
`mpresurat de str\in\tate/ [i
aud glasul ei `ndep\rtat ca un
clocot/ al m\rii unit cu furtu-
na./ {i mi se arat\ `n fa]\ iar
[i iar/ n\luca lui Odiseus cu o-
chii `nro[i]i/ de sarea talazuri-
lor/ [i de vastul dor de-a vedea
din nou fumul/ ce iese din c\l-
dura casei lui/ [i câinele `mb\-
trânit de a[teptare `n fa]a por-
]ii./ M\re] e Odiseus murmu-
rând `n barba-i/ albit\/ cuvin-
te ale limbii noastre/ a[a cum
se vorbeau acum trei mii de
ani./ ~ntinde o palm\ b\t\to-
rit\ de funii/ [i cârm\, cu pie-
lea t\b\cit\ de vânturi/ usca-
te,/ de ar[i]e [i z\pezi (Cele
mai frumoase poezii, p. 65-
66). Exilul presupune o t\rie
de caracter pentru a putea fi
suportat f\r\ a c\dea `n dez-
n\dejde. ~nchisoarea pe p\-
mânt natal este preferat\ `n
acest caz libert\]ii `n str\in\-
tate, deoarece discut\m de un
om foarte legat de ]ara sa. N\-
dejdea apare atunci când g\-
se[ti, dac\ nu `n realitate,
m\car `n istorie, o persoan\
care a putut trece peste aceas-
t\ `ncercare. „~mi spune, Odi-
seus, chinul pe care-l sim]i/
când velele sunt toate umflate
de amintiri/ [i când sufletul
devine singura cârm\,/ când
singur r\mâi p\r\sit `n noap-
te/ ca paiul la treieri[;/ ce a-
m\r\ciune sim]i v\zându-]i
tovar\[ii,/ stihiilor prad\, se-
m\na]i ici [i colo,/ unul câte u-
nul;/ ce mult curaj prinzi
CM
YK
stând de vorb\ cu mor]ii,/ când
nu-]i mai ajung viii/ câ]i au r\-
mas./ El vorbe[te... eu v\d `nc\
`n mâinile lui/ care [tiau s\ `n-
cerce dac\-i bine cioplit\/ la
prov\ gorgona,/ le v\d d\ruin-
du-mi o mare lini[tit\/ [i albas-
tr\,/ `n inima iernii“ (p. 68).
„Un b\trân
pe malul fluviului“
~n poezia cu acest titlu, Se-
feris face o descriere interioa-
r\ a vie]ii, v\zut\ prin ochii u-
nui b\trân. Descrierile per-
soanelor `n vârst\ pot fi consi-
derate demodate, dar sunt pli-
ne de realism [i experien]\.
Pân\ la urm\, stilul nu este
de ajuns `n via]\, dac\ nu este
dublat de originalitate [i crea-
tivitate autentice. Iat\ un tes-
tament potrivit: „Nu vreau
altceva decât s\ pot vorbi sim-
plu,/ s\ mi se acorde aceast\
gra]ie. Cântecul ni l-am `nc\r-
cat de atâtea muzici/ c\ `nce-
tul cu `ncetul se scufund\/ [i
arta ne-am `mpodobit-o `ntr-
atât/ c\ fa]a `i e roas\ de zor-
zoane,/ [i trebuie s\ spunem
pu]inele noastre cuvinte/ pen-
tru c\ mâine sufletul `[i `nal]\
pânzele./ Dac\ suferin]a este
omeneasc\, nu suntem oa-
meni/ doar pentru a suferi,/ de
aceea-n aceste zile cuget ast-
fel/ la marele fluviu,/ acest
sens care `nainteaz\ printre
plante [i/ ierburi,/ animale
p\scând [i ad\pându-se oa-
meni care seam\n\ [i secer\,
[i printre marile morminte [i
micile l\ca[uri/ale mor]ilor“
(Cele mai frumoase poezii, p.
152-153). a

CM
YK

~n aten]ia
abona]ilor
Miercuri, 13 ianuarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 9 (1511) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Nr. 9 (284) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
VIA}A PAROHIILOR
Sf=ntul Mare Mucenic
Dimitrie sprijin\
activitatea pastoral\
din parohia Budeni
Cimitirul baronului Bellu,
locul `n care ne dorm elitele
I se spune muzeu `n aer liber, „pagin\
de istorie a României“: un adev\rat
loc de pelerinaj pentru cei mai mul]i
admiratori ai arti[tilor, interpre]ilor de
muzic\, scriitorilor, poe]ilor, pictorilor,
CM
YK
POZA ZILEI
M\n\stirea Saon, din localita-
tea Niculi]el, jude]ul Tulcea, a fost
`nfiin]at\ `n 1846 ca paraclis me-
toc de c\lug\rii pleca]i de la M\-
n\stirea Celic-Dere. Din anul
1881, prin str\mutarea la Saon a
celorlal]i c\lug\ri de la Celicul de
Jos, Schitul Saon devine de sine
st\t\tor. ~n acela[i an, c\lug\rii
au ridicat din chirpici [i lemn o bi-
seric\ cu hramul „~n\l]area Dom-
nului“ [i dou\ corpuri de chilii. a
CM
YK
Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
PAGINA VERDE ECONOMIC
Eliminarea
Mersul cu forfetarului nu
trenul, din este posibil\
nou la mod\ deocamdat\
PAGINA 16 PAGINA 7 PAGINA 5
sculptorilor [i muzicienilor pleca]i `n donat Administra]iei `n 1853 de c\tre basilica.ro
lumea de dincolo. Pe scurt, Cimitirul baronul Barbu Bellu - `n care, din
Bellu. Monumente [i capele, 1858, tot vin elitele române[ti RELIGIOS
personalit\]i, pove[ti de via]\. Un loc s\-[i doarm\ somnul de veci. SF+NTA MUCENI}| TATIANA,
CINSTIT| LA CRAIOVA: Cre-
cu o suprafa]\ de cca 22 de hectare - Citi]i `n paginile 8-9 dincio[ii craioveni [i-au `n-
dreptat pa[ii c\tre Catedrala
mitropolitan\ din t=rgul B\-
niei, pentru a o cinsti pe
Sf=nta Muceni]\ Tatiana.
Pagina 3
BISERICA ~N LUME
ATAC ASUPRA CRE{TINILOR
COP}I: Un comando a atacat
o biseric\ copt\ din Cairo,
s\pt\m=na trecut\, ucigând
[apte persoane [i r\nind trei,
anun]\ directionstoorthodo-
xy.org. CM
YK
Pagina 4
S|N|TATE
SIMPTOME {I DIAGNOSTIC ~N
COLECISTITA ACUT|: Colecis-
tita acut\ este o afec]iune a
veziculei biliare, caracteri-
Aprecierea leului reflect\ „o reducere zat\ din punct de vedere
morfopatologic prin inflama-
a pesimismului `n privin]a Rom=niei“ ]ia pere]ilor acesteia [i, din
punct de vedere clinic, prin-
Cursul de referin]\ anun- nisterul de Finan]e s-au `n- tr-un sindrom dureros ab-
]at ieri de BNR, de 4,1355 tors `n pia]\, `ntrucât mai dominal, `nso]it de febr\ [i
lei/euro, mai redus cu 0,28 multe emisiuni de titluri au modific\ri locale.
bani fa]\ de cel de luni, a ajuns la scaden]\. Pagina 6
atins un nou nivel minim al {i prognozele de curs de
ultimelor opt luni. Un curs schimb ale b\ncilor cunosc o CULTUR|
inferior celui de ieri a fost la r\sturnare spectaculoas\.
7 mai, de 4,1281 lei/euro. Potrivit acestora, euro nu va „~N 160 DE ANI, S-A ACUMU-
Potrivit dealerilor, `mbu- mai trece anul acesta de 4,30 LAT UN PATRIMONIU IMAGIS-
n\t\]irea sentimentului in- lei, a[a cum se anticipa pân\ TIC EXCEP}IONAL“: Asocia]ia
vestitorilor fa]\ de economia s\pt\mâna trecut\, ci dim- Arti[tilor Fotografi din Ro-
româneasc\ [i cump\r\rile potriv\, cursul va cobor` sub la cote exagerate `n privin]a mânia (AAFR) organizeaz\
de lei din ultima perioad\ au pragul de 4 lei/euro. „Nu este României“, comenteaz\ Cla- prima edi]ie a Festivalului
dus la cre[terea lichidit\]ii vorba at=t de optimism, cât udiu Cercel, vicepre[edinte „Luna fotografiei din Româ-
pe pie]ele financiare al BRD- nia“. 11 ianuarie este ziua de
din pia]\. Totodat\, banii mai degrab\ de o reducere a na[tere a celui mai reprezen-
bloca]i `n conturile de la Mi- pesimismului care ajunsese SocGen. a tativ pictor-fotograf din Ro-
mânia, primul fotoreporter
de r\zboi din lume, Carol
Peste 130.000 de firme au disp\rut `n 2009 Popp de Szathmáry.
Peste 133.000 de firme [i-au suspendat ac- `nregistrat 133.362, reprezentând o cre[tere Pagina 15
tivitatea anul trecut, de 11 ori mai multe fa]\ de 1009,59%.
de 2008, potrivit datelor Oficiului Na]ional al Num\rul dizolv\rilor a crescut de aproape
Registrului Comer]ului (ONRC). 5 ori, la 18.766, iar cel al radierilor cu 247%,
Comparativ cu anul 2008, când s-a `nregis- la 43.615.
trat un num\r de 12.019 suspend\ri de acti- La sfâr[itul anului erau active `n România
vitate la nivelul `ntregii ]\ri, anul trecut s-au circa un milion de firme. a
 CM
YK

Miercuri, 13 ianuarie 2010 Biografii luminoase 13

„S\ spunem pu]inele noastre cuvinte

pentru c\ mâine sufletul `[i `nal]\ pânzele“
Via]a unui om, oricât de simpl\ ar p\rea la prima
vedere, cunoa[te sentimente [i turnuri complexe.
Nu este nevoie s\ apari `n lumina reflectoarelor
pentru a-]i dezvolta o lume interioar\ deosebit\.
Conteaz\ foarte mult s\ [tii ce te `mbog\]e[te [i
cum `]i po]i spori cre[terea spiritual\, restul sunt
doar vorbe. Giorgos Seferis (1900-1971) a f\cut
dovada unui om cu multe daruri suflete[ti. De[i a
activat o mare parte a vie]ii `n cadrul Corpului
diplomatic al Greciei, nu [i-a p\r\sit prima [i poate
unica dragoste creatoare: poezia. Urmând linia
trasat\ de predecesorii s\i, Kavafis, Sikelianos,
Palamas, poetul a reprezentat `ncununarea lor,
ob]inând Premiul Nobel pentru Literatur\ `n 1963.

Ciprul. Aici a petrecut aproa-

de Adrian AGACHI
Giorgos Seferis (pe numele
s\u adev\rat Georgios Seferi-
adis) s-a n\scut pe 13 martie
1900, `n localitatea Urla, afla-
t\ `n apropiere de ora[ul tur-
cesc Izmir. Tat\l s\u era un
om destul de bogat, care a ac-
tivat mai `ntâi ca avocat, iar
apoi ca profesor la Universita-
tea din Atena. Tainele poeziei
l-au `ncercat [i pe acesta, l\-
sându-i fiului s\u aceea[i pa-
siune pentru toat\ via]a. Du-
p\ studiile liceale `ncheiate `n
Atena, Giorgos a plecat s\
studieze Dreptul la Sorbona,
unde va r\mâne pentru o pe-
rioad\ de [apte ani, `ntre
1918 [i 1925. ~ncepând cu
1922, ora[ul s\u natal este re-
ocupat de turci, dup\ o perioa-
d\ de doi ani de domina]ie
greac\, iar familia Seferiadis
este nevoit\ s\ plece `n exil.
~[i va mai vizita locurile nata-
le abia `n 1950, tema plec\rii
for]ate fiind subliniat\ de mul-
te dintre poemele sale. Perso-
najul literar care l-a fermecat
`n aceast\ perioad\ este Odi-
seu, cunoscut pentru lungul
drum pe care l-a parcurs pen-
tru a se re`ntoarce `n patrie.
Diplomatul grec
Seferis a desf\[urat o acti-
vitate diplomatic\ intens\ [i
incitant\. ~ncepând cu 1931 [i
pân\ aproape de moartea sa,
poetul a urmat exemplul altor
mari scriitori implica]i paralel
`ntr-o astfel de meserie, cum
ar fi Paul Claudel sau Pablo
Neruda. Anglia, Albania, I-
rak, Turcia, Siria, Liban au
fost doar câteva dintre desti-
na]iile diplomatice ale lui
Giorgos Seferis. ~n 1941, foar-
te aproape de momentul inva-
d\rii Greciei de armatele ger-
mane, s-a c\s\torit cu Maria
Zannou. De departe cea mai
semnificativ\ misiune diplo-
matic\ a lui Seferis a fost ap\-
rarea integrit\]ii Ciprului. ~n
1953, dup\ [apte ani lipsi]i de
crea]ie poetic\, Giorgos Sefe-
ris s-a trezit la via]\ vizitând
pe [apte ani, reu[ind c\ `[i `m-
bog\]easc\ crea]ia liric\ [i,
totodat\, s\ ofere insulei o
protec]ie politic\ des\vâr[it\.
Premiul Nobel
pentru un om nobil
~n 1963, Seferis a primit
Premiul Nobel pentru Litera-
tur\. A avut câteva declara]ii
surprinz\toare: „Cred c\ Aca-
demia Suedez\, alegând un
poet grec pentru Premiul No-
bel, a vrut s\-[i manifeste so-
lidaritatea cu Grecia spiritua-
l\ vie. ~n]eleg, prin aceasta,
Grecia pentru care atâtea ge-
nera]ii au luptat ca s\ p\stre-
ze tot ce, plecând de la lunga
ei tradi]ie, s-a putut p\stra `n
via]\. Mai cred c\ Academia
Suedez\ a vrut s\ arate c\ o-
menirea de ast\zi are, de ase-
menea, nevoie de poezia, de
poporul [i de spiritul grec. As-
ta, ca grec. Ca individ po]i fa-
ce fa]\ anun]ului, cu sânge re-
ce, dar când `l concepi ca grec
este minunat“ (Cele mai fru-
moase poezii, Editura Tinere-
tului, 1965, p. 6). Totodat\, Se-
feris a adus `n discu]ie legen-
da sfinxului [i a lui Oedip. Se
[tie c\ aceast\ f\ptur\ legen-
dar\ (sfinxul) a tronat odat\
la por]ile Tebei, punând oa-
menilor o singur\ `ntrebare [i
ucigându-i pe to]i cei pe care `i
putea prinde pentru c\ nu
r\spundeau corect. L-a ches-
tionat [i pe Oedip. ~ntrebarea
era urm\toarea: ce f\ptur\
merge mai `ntâi `n patru pi-
cioare, apoi `n dou\, iar `n ce-
le din urm\ `n trei? Oedip a
r\spuns: omul, deoarece dup\
na[tere se târ\[te, de-a bu[i-
lea, apoi este biped, iar la b\-
trâne]e, pe lâng\ cele dou\ pi-
cioare se adaug\ [i al treilea:
toiagul de sus]inere. Sfinxul,
v\zând c\ i s-a r\spuns co-
rect, a cr\pat de ciud\. Seferis
a interpretat legenda mitolo-
gic\ astfel: omul este r\spun-
sul corect al multor probleme.
De aceea, se impune un dis-
cern\mânt al faptelor [i al
vorbelor, pentru a nu se ajun-
ge la crearea de situa]ii [i ne-
cazuri greu rezolvabile. Dis-
cursul s\u a impresionat, la
fel de mult cum va impresiona
[i luarea de atitudine `mpotri-
va dictaturii instaurate `ntre
anii 1967 [i 1974 `n Grecia.
Mii de oameni `l vor conduce
pe ultimul drum pe 20 sep-
tembrie 1971, mul]umindu-i
astfel pentru sacrificiul s\u [i
dragostea de neam.
Poeziile surghiunului
Am precizat anterior cât l-a
m\cinat pe Seferis dep\rta-
rea de ]inuturile natale [i cum
a g\sit `n Odiseu o mângâiere.
Acest Odiseu sau Ulise, perso-
najul operei Odiseea scris\ de
Homer, se `ntoarce acas\ du-
p\ un lung drum, de zece ani,
petrecu]i `n mijlocul ispitelor
de tot felul. Cu toate c\ se pu-
tea opri de nenum\rate ori pe
cale (cântecul ame]itor al sire-
nelor, care am\geau astfel co-
r\bierii pentru a-i `neca, sau
dragostea frumoasei Circe au
fost doar c=teva dintre ispite),
Odiseu r\mâne fidel familiei
sale [i `[i continu\ mersul, a-
jungând `n cele din urm\ aca-
s\. ~n poezia Pe un stih str\-
in, Seferis vorbe[te despre mi-
nunata c\l\torie [i felul `n ca-
re aceasta s-a dovedit inspira-
toare. „Fericit cine a c\l\torit
ca Odiseus./ Fericit dac\ `n
ceas de plecare sim]ea puter-
nica/ arm\tur\ a unei iubiri,
`n tot trupul,/ ca venele-n care
vuie[te sângele./ Iubire cu ne-
sfâr[it ritm, invincibil\/ ca
muzica [i etern\/ fiindc\ s-a
n\scut când ne-am n\scut [i,
de murim,/ nici noi nu mai
[tim c\ ea moare [i nici lu-
mea/ nu mai [tie. Pe Domnul
~l rog s\ pot spune, `ntr-o cli-
p\/ de rar\ fericire, care e-a-
ceast\/ dragoste./ Stau uneori
`mpresurat de str\in\tate/ [i
aud glasul ei `ndep\rtat ca un
clocot/ al m\rii unit cu furtu-
na./ {i mi se arat\ `n fa]\ iar
[i iar/ n\luca lui Odiseus cu o-
chii `nro[i]i/ de sarea talazuri-
lor/ [i de vastul dor de-a vedea
din nou fumul/ ce iese din c\l-
dura casei lui/ [i câinele `mb\-
trânit de a[teptare `n fa]a por-
]ii./ M\re] e Odiseus murmu-
rând `n barba-i/ albit\/ cuvin-
te ale limbii noastre/ a[a cum
se vorbeau acum trei mii de
ani./ ~ntinde o palm\ b\t\to-
rit\ de funii/ [i cârm\, cu pie-
lea t\b\cit\ de vânturi/ usca-
te,/ de ar[i]e [i z\pezi (Cele
mai frumoase poezii, p. 65-
66). Exilul presupune o t\rie
de caracter pentru a putea fi
suportat f\r\ a c\dea `n dez-
n\dejde. ~nchisoarea pe p\-
mânt natal este preferat\ `n
acest caz libert\]ii `n str\in\-
tate, deoarece discut\m de un
om foarte legat de ]ara sa. N\-
dejdea apare atunci când g\-
se[ti, dac\ nu `n realitate,
m\car `n istorie, o persoan\
care a putut trece peste aceas-
t\ `ncercare. „~mi spune, Odi-
seus, chinul pe care-l sim]i/
când velele sunt toate umflate
de amintiri/ [i când sufletul
devine singura cârm\,/ când
singur r\mâi p\r\sit `n noap-
te/ ca paiul la treieri[;/ ce a-
m\r\ciune sim]i v\zându-]i
tovar\[ii,/ stihiilor prad\, se-
m\na]i ici [i colo,/ unul câte u-
nul;/ ce mult curaj prinzi
CM
YK
stând de vorb\ cu mor]ii,/ când
nu-]i mai ajung viii/ câ]i au r\-
mas./ El vorbe[te... eu v\d `nc\
`n mâinile lui/ care [tiau s\ `n-
cerce dac\-i bine cioplit\/ la
prov\ gorgona,/ le v\d d\ruin-
du-mi o mare lini[tit\/ [i albas-
tr\,/ `n inima iernii“ (p. 68).
„Un b\trân
pe malul fluviului“
~n poezia cu acest titlu, Se-
feris face o descriere interioa-
r\ a vie]ii, v\zut\ prin ochii u-
nui b\trân. Descrierile per-
soanelor `n vârst\ pot fi consi-
derate demodate, dar sunt pli-
ne de realism [i experien]\.
Pân\ la urm\, stilul nu este
de ajuns `n via]\, dac\ nu este
dublat de originalitate [i crea-
tivitate autentice. Iat\ un tes-
tament potrivit: „Nu vreau
altceva decât s\ pot vorbi sim-
plu,/ s\ mi se acorde aceast\
gra]ie. Cântecul ni l-am `nc\r-
cat de atâtea muzici/ c\ `nce-
tul cu `ncetul se scufund\/ [i
arta ne-am `mpodobit-o `ntr-
atât/ c\ fa]a `i e roas\ de zor-
zoane,/ [i trebuie s\ spunem
pu]inele noastre cuvinte/ pen-
tru c\ mâine sufletul `[i `nal]\
pânzele./ Dac\ suferin]a este
omeneasc\, nu suntem oa-
meni/ doar pentru a suferi,/ de
aceea-n aceste zile cuget ast-
fel/ la marele fluviu,/ acest
sens care `nainteaz\ printre
plante [i/ ierburi,/ animale
p\scând [i ad\pându-se oa-
meni care seam\n\ [i secer\,
[i printre marile morminte [i
micile l\ca[uri/ale mor]ilor“
(Cele mai frumoase poezii, p.
152-153). a

CM
YK
14 Actualitate
PE SCURT
Negocieri maraton pentru
unificarea Ciprului
Conduc\torii ciprio]i grec [i turc au
lansat, luni, o serie de „negocieri mara-
ton“, pentru a ajunge `n acest an la un
acord pentru reunificarea insulei, di-
vizat\ de 35 de ani, informeaz\ AFP.
Pre[edintele Ciprului, Demetris
Christofias, [i liderul Republicii turce a
Ciprului de Nord (RTCN, recunoscut\
doar de Ankara), Mehmet Ali Talat, s-
au angajat s\ se re`ntâlneasc\ de [ase
ori aceast\ lun\, pentru a face ca pro-
cesul de unificare a Ciprului s\ progre-
seze. ~n cadrul noilor convorbiri,
Christofias [i Talat caut\ s\-[i apropie
pozi]iile cu privire la guvernare, parta-
jul puterii, economie [i problemele
legate de UE. Convorbirile au loc `n
re[edin]a oficial\ a [efului misiunii
ONU `n Cipru, Taye-Brook Zerihoun,
situat\ `n zona-tampon care desparte
insula `ntre Nordul, ocupat de armata
turc\, [i Sudul, membru al UE.
SUA vor sanc]ionarea
conducerii iraniene
Administra]ia Obama a ajuns la con-
cluzia c\ cel mai bun mod de a pune
presiune asupra Iranului este de a
impune sanc]iuni care s\ vizeze elita
aflat\ la conducerea ]\rii, a declarat
secretarul american de stat, Hillary
Clinton, relateaz\ AP. „Este evident
c\ `n Iran exist\ un grup relativ mic
de deciden]i. Ace[tia au atât leg\turi
politice, cât [i comerciale [i, dac\
putem crea un curs al sanc]iunilor
`ndreptat `mpotriva celor care iau de
fapt deciziile, credem c\ aceasta este
o cale mai `n]eleapt\ de a impune
sanc]iuni“, a spus Hillary Clinton. Cu
toate c\ [efa diploma]iei americane
nu a f\cut o referire anume `n
leg\tur\ cu persoanele din Iran care
ar putea fi vizate de noile sanc]iuni
interna]ionale, anali[tii cita]i de AP
spun c\ m\surile s-ar putea `ndrepta
`mpotriva Gardienilor Revolu]iei, un
grup de elit\ separat de armata ira-
nian\, care se ocup\ de protejarea
revolu]iei islamice care i-a adus pe
clerici la putere `n 1979.
Seulul respinge
propunerea de pace a
Phenianului
Coreea de Sud [i Statele Unite au
respins propunerea Coreei de Nord de
a ini]ia, `n cel mai scurt timp, negocieri
de pace, pentru a pune cap\t `n mod
oficial R\zboiului din Coreea de la
`nceputul anilor ’50, relateaz\ AP.
Ministrul Ap\r\rii sud-coreean, Kim
Tae-Young, a declarat, ieri, c\ ne-
gocierile privind un tratat de pace pot
avea loc numai dup\ reluarea negocie-
rilor `n dosarul nuclear [i dup\ ce Phe-
nianul face pa[i `n direc]ia dezarm\rii
programelor sale nucleare. Purt\torul
de cuvânt al Departamentului ameri-
can de Stat, P. J. Crowley, a respins,
de asemenea, apelul Coreei de Nord,
spunând c\ Phenianul trebuie s\
revin\ `n primul rând la negocierile pe
problema armelor nucleare, „[i atunci
putem `ncepe s\ parcurgem lista
chestiunilor pe care le avem“. a
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
Miercuri, 13 ianuarie 2010
Imigra]ia clandestin\, o problem\ dubla popula]ia, f\r\ a mai vorbi de ceea ce
s-a petrecut pe subcontinentul indian, fi-
liere de trafic [i de imigra]ie clandestine
f\r\ precedent pentru Europa care se deplaseaz\ `n func]ie de m\surile
pe care le lu\m“, a spus Pierre Lellouche.
Europa se afl\ `n fa]a unei probleme „Ceea ce s-a `ntâmplat (`n Italia - n.r.) este Potrivit oficialului francez, dac\ `-
f\r\ precedent `n materie de imigra]ie clan- de nejustificat [i ar merita imediat cele mai nainte „exista o presiune migra]ionist\
destin\, a estimat secretarul de stat fran- puternice sanc]iuni, pentru c\ nu aceasta foarte mare asupra Spaniei, fenomenul s-a
cez pentru afaceri europene, Pierre Lellou- este imaginea pe care dorim s\ o proiect\m deplasat, via Libia, asupra Italiei [i
che, care a condamnat, totodat\, cu fermi- `n leg\tur\ cu Europa“, a ad\ugat oficialul asupra Maltei“. Pierre Lellouche a pledat,
tate, recentele violen]e la adresa imigran- francez, referindu-se la violen]ele de la totodat\, pentru o „politic\ integrat\ `n
]ilor din Italia - informeaz\ AFP. „Europa sfâr[itul s\pt\mânii trecute, care i-au vizat materie de imigra]ie“, apreciind c\ este
se confrunt\ cu mi[c\ri de popula]ie f\r\ pe imigran]i de origine african\ din ora[ul necesar ca ]\rile membre ale Uniunii
precedent `n istoria sa“, a declarat oficialul italian Rosarno. „Avem `n fa]a noastr\ un Europene s\ aib\ „aceea[i politic\ a drep-
francez pentru postul de radio Europe 1. continent african care este pe cale de a-[i tului de azil“. a
Numeroase guverne europene `ncearc\
s\ stimuleze alimenta]ia s\n\toas\
a Datele prezentate de Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii arat\ c\ num\rul
persoanelor obeze s-a triplat, `ncep=nd din anii ’80, `n numeroase ]\ri europene,
iar rata `n rândul copiilor este `n continu\ cre[tere a Studiile mai arat\ c\
cele mai mari probleme cu obezitatea `n Europa le au germanii, grecii [i britanicii a
Numeroase guverne din ]\- asemenea, reclamele la ali-
rile membre ale Uniunii Euro- mente, `n mare parte la dulciuri,
pene, inclusiv cel din România, nu ar trebui difuzate `n timpul
`ncearc\ s\ combat\ fenomenul emisiunilor pentru copii“, a afir-
obezit\]ii prin introducerea u- mat Kuenast.
nor legi care s\ `i determine pe {i autorit\]ile din Danemar-
cet\]eni s\ adopte o alimenta]ie ca inten]ioneaz\ s\ foloseasc\
mai s\n\toas\, comenteaz\ co-
politica fiscal\ ca o modalitate
tidianul german „Der Spiegel“. de a diminua consumul de dul-
Potrivit „Der Spiegel“, Guver- ciuri al popula]iei. Astfel, o
nul spaniol vrea s\ impun\ res- nou\ tax\ pentru ciocolat\,
tric]ii `n ceea ce prive[te gr\- `nghe]at\ [i alte dulciuri se va
simile nesaturate, Danemarca ad\uga celei deja existente pen-
va impozita `n curând dulciurile, tru sucuri carbogazoase [i va
iar `n România, Ministerul genera circa 1,5 miliarde de co- Germanii, grecii [i britanicii conduc
S\n\t\]ii inten]ioneaz\ s\ in- roane daneze (aproximativ 200
troduc\ o tax\ pentru mânc\ru- `n „topul“ european al obezit\]ii
de milioane de euro) pe an la
rile nes\n\toase, numit\ „taxa buget, potrivit unui studiu rea- limenta]ie, propunând restau- dar nu pot s-o retrag\“, a decla-
pe fast-food“. lizat de Confedera]ia danez\ a rantelor [i industria[ilor s\ re- rat dr. Thomas Farley, medic
De asemenea, `n Germania, industriei alimentare. duc\ `n mod voluntar cantit\]i- general al municipalit\]ii New
anumi]i oficiali din Berlin vor ca le acestui condiment `n meniuri Yorkului.
Guvernul s\ ia m\suri `mpotriva [i `n produsele alimentare, in- Datele prezentate de Organi-
obezit\]ii. ~ntr-un interviu acor- La New York, formeaz\ AFP. Astfel, prim\ria za]ia Mondial\ a S\n\t\]ii
dat, luni, publica]iei „Rheinische prim\ria duce o a propus reducerea cu 25% a arat\ c\ num\rul persoanelor
Post“, pre[edintele Partidului cantit\]ii de sare folosite `n obeze s-a triplat, `ncep=nd din
Ecologist, Renate Kuenast, a de- campanie `mpotriva prepararea meniurilor timp de anii ’80, `n numeroase ]\ri eu-
clarat c\ vrea s\ interzic\ pu- excesului de sare cinci ani, ceea ce ar trebui s\ ropene, iar rata `n rândul copi-
blicitatea pentru dulciuri desti- aib\ ca efect o sc\dere cu 20% a ilor este `n continu\ cre[tere.
nate copiilor. „Campaniile agre- Municipalitatea New Yorku- consumului de sare [i evitarea a Studiile arat\ de mai mul]i ani
sive de publicitate, ce au ca pub- lui a dezv\luit, luni, o ini]iativ\ mii de decese premature. „Con- c\ cele mai mari probleme cu
lic-]int\ copiii de 12 ani [i chiar prin care urm\re[te dimin- sumatorii pot `ntotdeauna s\ obezitatea `n Europa le au ger-
mai mici, ar trebui interzise. De uarea consumului de sare `n a- adauge sare `n alimentele lor, manii, grecii [i britanicii. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a NOUL PRE{EDINTE AL CSM, stan]\ alegerea Floric\i Bejinaru la condu- Comisiei de Ap\rare din Camera Depu-
CONTESTAT DE ASOCIA}IA MAGIS- cerea acestei institu]ii. Uniunea Na]ional\ ta]ilor, Costic\ Canacheu, a precizat c\
a Judec\torilor consider\ c\ Florica Bejina- proiectul de lege are ca obiect de regle-
TRA}ILOR: Judec\toarea Florica Bejinaru ru, „al c\rei trecut este pus sub semnul co- mentare deschiderea a trei noi puncte de
a fost aleas\, luni dup\-amiaz\, pre[edin- labora]ionismului cu Securitatea“, nu are trecere a frontierei [i reglementarea re-
tele Consiliului Superior al Magistraturii. moralmente dreptul s\ conduc\ Consiliul gimului de [edere a cet\]enilor celor dou\
Potrivit Agen]iei Mediafax, Florica Bejina- Superior al Magistraturii [i cere demisia state `n zona de frontier\. Raportul pentru
ru a fost implicat\ `ntr-un scandal r\sun\- membrilor CSM, ca o obliga]ie moral\ fa]\ acest proiect de lege privind Tratatul de
tor `n mai 2006, c=nd CNSAS a stabilit c\ de magistra]i. ratificare a acordului dintre Guvernul
actualul magistrat a colaborat cu Securita-
tea. Florica Bejinaru a contestat ulterior a DEPUTA}II APROB| DESCHIDE- României [i Guvernul Republicii Moldova
referitor la traficul de frontier\, `ncheiat la
verdictul de poli]ie politic\, acesta fiind REA A TREI NOI PUNCTE DE FRON- Bucure[ti la 13 noiembrie 2009, a fost
anulat `n toamna aceluia[i an. Decizia CN- TIER| CU R. MOLDOVA: Tratatul de ra- adoptat s\pt\mâna trecut\ de Comisia de
SAS a fost contestat\ vehement de minis- tificare a acordului dintre Guvernul Româ- Ap\rare. a
trul Justi]iei de la acea vreme, Monica Ma- niei [i Guvernul Republicii Moldova
covei, iar Asocia]ia Magistra]ilor din Rom=- privind traficul de frontier\ a fost adoptat, Pagin\ realizat\ de
nia a anun]at, imediat dup\ alegerea nou- luni seara, cu unanimitate de voturi, de
lui pre[edinte al CSM, c\ va contesta `n in- plenul Camerei Deputa]ilor. Pre[edintele Bogdan CRON}
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Miercuri, 13 ianuarie 2010 Eveniment cultural 15

„~n 160 de ani, s-a acumulat un patrimoniu imagistic excep]ional“
acea perioad\ teritoriilor Austro-Un-
Asocia]ia Arti[tilor Fotografi din România (AAFR) gariei), `n loc s\ se orienteze spre Bu-
dapesta (a[a cum era tendin]a `n acea
organizeaz\ prima edi]ie a Festivalului „Luna perioad\), a preferat capitala Români-
ei, unde s-a mutat `n anul 1844 [i un-
fotografiei din România“, manifestare ce are loc `n de a deschis primul atelier de fotogra-
Bucure[ti [i `n mai multe ora[e din ]ar\. AAFR [i fie. Aici a prelucrat fotografiile reali-
zate `n cei 50 de ani de activitate [i a
Ministerul Culturii sus]in promovarea unei hot\râri de servit cu demnitate patru domnitori,
devenind pictorul [i fotograful Cur]ii
guvern prin care 11 ianuarie s\ devin\ `n mod oficial Regale a României.
Ziua Na]ional\ a Fotografiei. 11 ianuarie este ziua de Tot el a fost primul fotograf al Ro-
mâniei care a realizat fotografii artis-
na[tere a celui mai reprezentativ pictor-fotograf tice cu ocazia c\l\toriilor efectuate `n
din România, primul fotoreporter de r\zboi din lume, mai multe ]\ri ale lumii, printre alte-
le [i `n China, iar cu acordul ]arului
Carol Popp de Szathmáry. De[i Rom=nia are unul Rusiei a ajuns [i `n Siberia.
Carol Popp de Szathmáry a fost,
dintre primii zece fotografi din Europa, de asemenea, [i primul fotoreporter
`n ]ar\ nu exist\ p=n\ `n acest moment un muzeu al de r\zboi din lume care, `n r\zboiul
din Crimea, a realizat fotografii de
fotografiei, `n ciuda materialului bogat existent. pe teatrul de ac]iuni militare din am-
bele tabere, cea rus\ [i cea turc\,
La fel ca predecesorul s\u, Theodor Paleologu, sus]ine AAFR. ~n anul 1855 a primit,
actualul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, `n câteva luni, patru medalii: de la
regina Victoria a Angliei, `mp\ratul
sus]ine ideea deschiderii unei astfel de institu]ii. Austriei (Medalia pentru Art\ [i
Cultur\), Napoleon al III-lea al
Fran]ei [i regele Spaniei, toate pen-
„Ne-am propus ca «Luna Fotogra- deschis\ expozi]ia „Ia[ul din inim\“, tru albumele de fotografie realizate
fiei din România» s\ o organiz\m an la Arad „Peisaje [i lumin\“ [i „}inu- [i pentru activitatea sa fotografic\.
de an, legat\ fiind de aniversarea Zi- tul H\lmagiului“, la T=rgu Mure[ va La Expozi]ia Universal\ de la Paris
lei Artei Fotografice din România, 11 avea loc Salonul de iarn\ ale fotogra- din acela[i an, a primit Medalia de
ianuarie, ziua de na[tere a celui mai fiilor `n premier\, la Râmnicu Vâlcea Aur a Expozi]iei, tot pentru fotografie.
reprezentativ pictor-fotograf din Ro- Salonul Arti[tilor Fotografi Vâlceni,
mânia, primul fotoreporter de r\zboi la Marghita va avea loc expozi]ia
din lume, Carol Popp de Szathmáry“, anual\ a fotografilor [i Expozi]ia anu- Alexandru Ioan Cuza
a spus {tefan Toth, pre[edintele al\ de art\ fotografic\.
AAFR, ini]iatorul acestui eveniment. Printre expozi]iile personale pot [i R\zboiul de
Festivalul este patronat de Ministe-
rul Culturii, Cultelor [i Patrimoniului
fi amintite cele de la Cinema „Patri-
a“ din Bucure[ti - expozi]ia persona-
Independen]\
Carol Popp de Szathmáry l-a fotografiat pe regele
[i de Institutul Cultural Român din l\ Gabriel Boholt, „Români `n ]ara T=n\rul Carol Popp de Szathmáry
Budapesta [i cuprinde o serie de ma- lor“; la Ateneul T\t\ra[i din Ia[i - Carol I `n timpul R\zboiului de Independen]\. realizeaz\ la `nceputul carierei sale
nifest\ri expozi]ionale, printre care expozi]ia personal\ a autoarei Ale- Imaginile domnitorului Alexandru Ioan Cuza sunt mai multe acuarele cu peisaje din
unele de excep]ie, care vor fi vernisate csandra Dr\goi; la Galeriile de Art\ realizate tot de acest pictor-fotograf Dolj, Arge[ [i Neam], fiind un `mp\ti-
atât `n Capital\, cât [i `n cele mai im- ale Cercului Militar din Craiova - mit c\l\tor. ~n timpul c\l\toriilor sa-
portante centre fotografice din Româ- expozi]ia personal\ a artistului foto- acestei arte [i voi fi al\turi de dum- Idea privind `nfiin]area unui mu- le face numeroase portrete ale ]\rani-
nia, cum sunt: Arad, Boto[ani, Craio- graf Mihai Moiceanu „Povestiri din neavoastr\ ori de câte ori voi avea zeu al fotografiei `n Rom=nia a fost lor din diverse regiuni, dar reprezint\
va, Ia[i, Odorheiul Secuiesc, Oradea, Himalaia“; o alt\ expozi]ie va fi a ar- posibilitatea“, a spus Kelemen Hu- promovat\ [i de fostul ministru al [i scene menite s\ scoat\ `n eviden]\
Marghita, Ploie[ti, Râmnicu-Vâlcea, tistului fotograf Ozolin Du[a, „Delta nor. Culturii, Theodor Paleologu. „A[ obiceiurile [i tradi]iile specifice.
Slatina [i Târgu-Mure[, dar [i `n Un- Dun\rii“, la Galeriile de art\ Ministrul le-a lansat arti[tilor fo- semnala faptul c\ România nu are Szathmáry este considerat, al\turi de
garia, la Budapesta, sub patronajul „{tefan Luchian“ din Boto[ani; la tografi prezen]i la vernisaj o invita]ie un muzeu al fotografiei“, a spus a- Asachi, printre pu]inii arti[tii ai epo-
Institutului Cultural Român. Centrul de Informare Turistic\ Ia[i - la dialog pe tema `nfiin]\rii unui mu- cesta, men]ionând, `n septembrie cii care `n]eleg importan]a tezaurului
Al\turi de zecile de expozi]ii perso- expozi]ia Iuliei Pa[canu, Centrul zeu de profil `n cursul urm\torilor 2009, c\ „o prioritate“ a mandatului popular pentru identitatea româ-
nale, de grup [i de fotoclub, `n „Luna Cultural al Republicii Ungaria din ani, men]ionând c\ acesta ar trebui s\u ministerial este `nfiin]area unei neasc\.
fotografiei“ sunt deschise mai multe Bucure[ti va g\zdui expozi]ia artis- s\ fie un demers comun al institu]iei astfel de institu]ii. „Sper ca `n tim- Dup\ 1840, Szathmáry devine
Saloane Na]ionale de Art\ Fotografi- tului fotograf or\dean {tefan Tóth, pe care o conduce [i al organiza]iilor pul mandatului meu s\ pot realiza pictor la curtea domnitorului A-
c\, precum „Fotograful Anului“, „Cu- „Moartea unui Cimitir“. profesioniste din domeniu. acest deziderat. Avem arhive foarte lexandru Dimitrie Ghica. ~n 1848 or-
pa Fotocluburilor“ [i „Salonul Seniori- „~n peste 160 de ani de fotografie importante `n acest domeniu“, mai ganizeaz\ o expozi]ie cu lucr\rile
lor“, toate organizate `n premier\ na- profesionist\, `n România s-a acu- spunea ministrul, care nu [i-a v\zut
]ional\. Un muzeu al fotografiei mulat o experien]\ notabil\ [i un pa- `ns\ visul realizat.
sale, ceea ce era o premier\ pentru
Bucure[ti.
Asocia]ia Arti[tilor Fotografi din `n Rom=nia trimoniu imagistic excep]ional. Aces- ~n 1853 Szathmáry fotografiaz\
România, `mpreun\ cu Asocia]ia Eu- ta este doar unul dintre argumentele
ro Foto Art din Oradea, va organiza Kelemen Hunor, ministrul Cultu- care justific\ identificarea unor solu- Carol Popp de numero[i ofi]eri din armatele care au
participat la R\zboiul Crimeii, iar
`n perioada 15-22 ianuarie, `n cadrul
S\pt\mânii culturii române (15 ia-
rii, care a participat luni, la vernisa-
jul expozi]iei „Fotograful Anului“, a
]ii `n vederea `nfiin]\rii unui Muzeu
al Fotografiei `n România“, a spus
Szathmáry, printre mai târziu, la `nceputul lui 1854
nuarie) [i a celei maghiare (22 ianua- primii fotografi de r\zboi merge pe front, la malul Dun\rii,
spus c\ va promova o hot\râre de gu- ministrul Culturii. Kelemen Hunor a
rie), a IV-a edi]ie a Salonului interna- lâng\ cet\]ile Olteni]a [i Silistra.
vern prin care 11 ianuarie s\ devin\ spus c\ ziua de 11 ianuarie trebuie
]ional al arti[tilor fotografi români [i `n mod oficial Ziua Na]ional\ a Foto- s\ devin\ s\rb\toarea fotografiei `n ~n urma cercet\rilor facute [i cu De la Carol Popp de Szathmáry
maghiari de pretutindeni. Va fi ver- grafiei, conform Mediafax. Vernisa- România. „Sunt convins c\, `n acest ajutorul oferit de Biblioteca Central\ avem azi fotografii [i portrete pictate
nisat simultan la Oradea (Galeria jul expozi]iei „Fotograful Anului“ a an, vom reu[i s\ promov\m o hot\- Universitar\ din Cluj, Comitetul Di- ale lui Alexandru Ioan Cuza [i ulte-
Euro Foto Art), Budapesta (Institu- deschis Festivalul „Luna Fotografi- râre de guvern prin care 11 ianuarie, rector al AAFR a ajuns la concluzia c\ rior ale lui Carol I. Fotografiaz\ [i
tul Cultural Român), Bucure[ti (Cen- ei“ la Camera de Comer] [i Industrie ziua de na[tere a lui Carol Popp de ziua de na[tere a fotografului [i bine- realizeaz\ schi]e cu locurile [i oa-
trul Cultural al Republicii Ungare) [i a României din Capital\. Expozi]ia, Szathmáry, unul dintre primii foto- cunoscutului pictor Carol Popp de menii din Bucure[ti precum biserici,
Cluj-Napoca (Biblioteca Central\ desf\[urat\ sub `naltul patronaj al grafi ai României, s\ devin\ `n mod Szathmáry, 11 ianuarie 1812, ar fi cea tarafuri de l\utari, boieri.
Universitar\). Ministerului Culturii, Cultelor [i Pa- oficial Ziua Na]ional\ a Fotografiei“, mai potrivit\ alegere ca „Zi a Fotogra- Alte lucr\ri ale sale ilustreaz\
Printre expozi]iile din luna ianu- trimoniului Na]ional, prezint\ 100 a spus ministrul Culturii, prezen- fiei din România“, conform AAFR. R\zboiul de Independen]\, `ncoro-
arie se afl\ cele de la Salonul Na]io- de fotografii a 48 de autori nominali- tând [i via]a [i opera lui Szathmáry, Ilustrul fotograf Carol Popp de Szath- narea primului rege al României,
nal „Eva“, la Galeria Artis din Slati- za]i `n diferite categorii ale concursu- unul dintre primii fotoreporteri de máry, n\scut la Cluj (apar]inând `n Carol I. a
na - Olt, cele de la Craiova, edi]ia ju- lui omonim. „Prezen]a mea la acest r\zboi ai lumii, care a tr\it [i a lu-
biliar\ a Salonului Arti[tilor Foto- eveniment al artei fotografice nu va crat `n Bucure[ti timp de o jum\tate Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
grafi din Zona Olteniei; la Ia[i va fi fi o excep]ie. Sunt un mare iubitor al de secol.

Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei

ofer\: „ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ chirurgie), cu in-
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, imunologie, microbi- ternare de zi.
ologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii; „ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de prevenire a can-
„ Colposcopii (cu videocolposcop); cerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

CM
YK
16
PE SCURT
Prima [edin]\ din
2010 a preo]ilor din
Protopopiatul Ia[i 2
~n prima parte a `ntrunirii
preo]ilor din Protopopiatul Ia[i
2, care a avut loc ieri, 12 ianu-
arie 2010, s-a discutat despre
activit\]ile protopopiatului pe
parcursul anului 2009, care au
fost sprijinite `n primul rând de
c\tre preo]i. A urmat prezen-
tarea Ordinului circular pentru
convocarea adun\rilor parohi-
ale, electorale, `n vederea orga-
niz\rii alegerilor pentru orga-
nismele deliberative [i executi-
ve `n parohiile Arhiepiscopiei
Ia[ilor pe perioada 2010-2014.
„S-a discutat felul `n care s-a
implementat ordinul cu privire
la preotul II, preotul III [i preo-
tul pensionar. Un alt punct de
pe ordinea de zi a fost orga-
nizarea cercurilor pastorale.
~ncepând cu anul acesta, cer-
curile pastorale, la recoman-
darea ~nalt Preasfin]itului
P\rinte Teofan, Arhiepiscopul
Ia[ilor [i Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, vor purta denu-
mirea unui sfânt. ~n `ncheiere,
au fost transmise ur\ri din
partea ierarhului nostru, cu
prilejul `nceputului noului an
calendaristic“, a spus pr. Vilie
Doro[inc\, protoiereu al
Protopopiatului Ia[i 2. (C.C.)
„S-a ridicat un
«pod de suflet» `ntre
Moldova [i Ardeal
prin aceste `ntâlniri“
Ca o `ncununare a s\rb\torilor
cre[tine de iarn\, duminic\, 10
ianuarie 2010, la Biserica „Iz-
vorul T\m\duirii“ [i „Sf. Ier.
Teodosie de la Brazi“ din D\r-
m\ne[ti, Protopopiatul Moi-
ne[ti, a avut loc, cu binecuvân-
tarea PS Ioachim B\c\uanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
Romanului [i Bac\ului, un con-
cert de colinde sus]inut de
corul „Belcanto“ al Grupului
{colar „Samuil Micu“ din paro-
hia S\rma[u, jud. Mure[, diri-
jat de pr. Daniel Camar\.
Tinerii au fost `nso]i]i de pri-
mar [i de directorul [colii din
S\rma[u. Acest cor minunat,
alc\tuit din 35 de elevi de
liceu, fiin]eaz\ din anul 2005.
Leg\turile dintre parohiile
noastre au deja o tradi]ie de
câ]iva ani, perioad\ `n care s-a
f\cut schimb de vizite `ntre
cre[tinii din cele dou\ parohii,
pentru a ne cunoa[te mai bine
tradi]iile [i modul de via]\
cre[tin\ [i, bine`n]eles, de a ne
`nt\ri `n credin]\. „S-a ridicat
un «pod de suflet» `ntre Moldo-
va [i Ardeal prin aceste `ntâl-
niri“, remarca p\rintele paroh
Bucur Ilie, de la S\rma[u. Feli-
citându-i [i mul]umindu-le pen-
tru efortul depus, am remarcat
marea bucurie pe care ace[ti
tineri au g\sit-o `n rug\ciunea
exprimat\ prin cântare, care
sensibilizeaz\ `n mod deosebit
inima, bucurie pe care ne-au
`mp\rt\[it-o [i nou\. Pentru a
marca momentul, am d\ruit
bisericii din S\rma[u o icoan\
cu Maica Domnului. Mul]umim
lui Dumnezeu [i Maicii Lui c\
ne-au dat posibilitatea s\
tr\im acest eveniment `n toat\
dimensiunea lui cultural-reli-
gioas\, care marcheaz\ o pa-
gin\ important\ din istoria
celor dou\ parohii. (pr. Iustin
ALIXANDRESCU)
Edi]ia de Moldova
Miercuri, 13 ianuarie 2010, Nr. 9 (284), Anul II
VIA}A PAROHIILOR
Sf=ntul Mare Mucenic Dimitrie sprijin\
activitatea pastoral\ din parohia Budeni
~n ultimii 15 ani, enoria[ii
din parohia Budeni au
avut de suferit din cauza
`ntreruperii activit\]ii
fabricilor unde lucrau.
Unii au luat calea
str\in\t\]ii, al]ii au r\mas
`n satul `n care au crescut
[i au copil\rit. Cu toate
acestea, atât cei pleca]i
din ]ar\, cât [i cei care au
r\mas sunt al\turi de
Sfânta Biseric\.
de Constantin CIOFU
Biserica „Sf. M. Mc. Dimitrie“
din parohia Budeni, Protopopia-
tul F\lticeni, a fost ridicat\ `n
anul 1914 din c\r\mid\ [i pia-
tr\. Arhitectura este `n plan tre-
flat, cu un turn. Pictura bisericii
are influen]\ renascentist\.
Sfântul l\ca[ a fost restaurat [i
resfin]it ultima dat\ `n anul
1989, `n timpul p\storirii ca pa-
roh a p\rintelui Eugen Ungurea-
nu. Ansamblul parohial mai cu-
prinde o cas\ de pr\znuire [i un
turn-clopotni]\, separat de bise-
ric\. ~n prezent, se construie[te o
cas\ mortuar\ `n cimitirul paro-
hiei. „Am sim]it mereu ajutorul
Sfântului M. Mc. Dimitrie, prin
r\spunsul la rug\ciuni. Am v\-
zut multe transform\ri `n rândul
oamenilor, de 15 ani, de când
p\storesc aceast\ parohie. Am
avut cazuri de enoria[i care s-au
vindecat de patimi `ntr-un mod
MEDITA}IA ZILEI
Taina m\rturisirii [i a iert\rii
de Laura SP+NU
Vechea tradi]ie a spiritualit\]ii
ortodoxe ne arat\ c\ nimeni nu
poate fi propriul s\u pov\]uitor
duhovnicesc, nici chiar cel mai
mare P\rinte al pustiei. Mântui-
rea este drum lung [i urcu[ abrupt,
`n care `ncrederea exclusiv\ `n
for]ele proprii conduce la e[ec to-
tal `n plan spiritual. Sfântul Eva-
grie Ponticul aseam\n\ aceast\
mândrie de a ne `ncrede doar `n
noi `n[ine cu o scar\ putred\, pe
care, de se va urca cineva, se va
pr\bu[i. Iat\ de ce supravegherea
atent\ [i permanent\ din partea
unui duhovnic `mbun\t\]it se do-
vede[te absolut necesar\ `n lupta
cu patimile.
Sunt numeroase exemplele
din Pateric [i Filocalie care ne
arat\ c\ taina mântuirii const\
`n mult sfat [i mult\ rug\ciune.
Cunoscând lucr\rile celui r\u [i
u[urin]a cu care ne putem `n[ela
`n aceast\ lupt\ duhovniceasc\,
`n care r\ul ia forma binelui [i
diavolul se preface `n `nger de lu-
min\, Mântuitorul, dup\ ce a
vorbit apostolilor [i nou\, tuturor,
cuvintele vie]ii ve[nice, S-a rugat
`nainte de patima Sa pentru ei [i
pentru cei care le vor urma s\ fie
p\zi]i de cel viclean. ~ntâmpinân-
Biserica „Sf=ntul Mare Mucenic Dimitrie“
din parohia Budeni
surprinz\tor, [i asta numai dato-
rit\ mijlocirii Sfântului M. Mc.
Dimitrie. Sf. Dimitrie ne ajut\
r\spunzând rug\ciunilor pe care
le facem“, a spus pr. paroh Cezar-
Gorun Nesvadba.
~n parohia Budeni se intensifi-
c\, de-a lungul anului, activitatea
de catehizare atât a credincio[ilor
care vin la biseric\, cât [i a celor-
lal]i enoria[i. De asemenea, pr.
Cezar-Gorun Nesvadba pred\ la
[coala din sat Religia. „Odat\,
când veneam cu autobuzul spre
cas\, m-am `ntâlnit cu doi fo[ti
elevi care mi-au adresat `ntreb\ri
legate de `nv\]\tura de credin]\ a
Bisericii noastre, dar [i a altor
confesiuni. Discu]ia s-a prelungit
mult dup\ ce am cobor=t. Locuiesc
`n parohia `ncredin]at\ mie spre
du-ne pân\ la sfâr[itul veacurilor
cu vestea cea bun\ a biruin]ei
p\catului [i mor]ii prin asculta-
rea [i iubirea pân\ la jertfa su-
prem\ a lui Hristos, Biserica se
apleac\ prin Taina Spovedaniei
asupra fiec\rui om care caut\
Via]a. ~ncredin]area voin]ei
noastre sl\bite de p\cat voin]ei
sfin]itoare [i mântuitoare a lui
Dumnezeu nu se realizeaz\ doar
printr-un angajament general
pentru o nou\ via]\ `n Hristos, ci
mai ales prin m\rturisirea nepu-
tin]elor suflete[ti `n lupta cu
obi[nuin]a p\catului, a sl\biciu-
nilor care ne-au condus la multe-
le p\cate care s-au dezvoltat de
pe urma lor. P\cate care sunt
gre[eli fa]\ de noi `n[ine [i fa]\
de ceilal]i, un mod de a ac]iona
care ne apropie de limita nimicu-
lui [i nu poate duce la nimic bun,
decât la suferin]\, p\rere de r\u
[i `ncercarea de a repara ceea ce
uneori cu greu se mai poate repa-
ra. Pilda fiului risipitor ne ofer\
paradigma ridic\rii din mizeria
`n care patimile arunc\ pe om, a
risipirii [i reg\sirii `n iubirea Ta-
t\lui, care nu este doar drept, ci
[i milostiv. Puterea de iertare ne-
sfâr[it\ [i a[teptarea permanen-
t\ ca cel r\t\cit s\ se `ntoarc\ la
Sine nu vine s\ contrazic\ drep-
tatea lui Dumnezeu, ci trebuie
p\storire, `n mijlocul credincio[i-
lor. M-am implicat `n discu]ii cu
persoane care au fost vizate de ac-
tivitatea de prozelitism a unor
culte neoprotestante. Dup\ l\mu-
rirea lor, unele au evitat contactul
cu neoprotestan]ii, altele s-au `n-
tors, f\c=ndu-li-se primirea la Or-
todoxie dup\ rânduiala Bisericii
noastre“, a mai ad\ugat pr. paroh
Cezar-Gorun Nesvadba.
„~ncerc s\ men]in
un contact permanent
cu cei pleca]i
`n str\in\tate“
Parohia Budeni se afl\ `ntr-o
zon\ s\rac\, foarte mul]i enori-
`n]eleas\ `n sensul c\ El nu ia ni-
m\nui, niciodat\, [ansa de a se
redresa, ci, dimpotriv\, vine `n
`ntâmpinarea acesteia, dând
timp de mântuire dup\ dorin]a [i
puterea fiec\ruia de a opune re-
zisten]\ r\ului, de a `nainta `n
cunoa[terea [i iubirea lui Dum-
nezeu.
A[a cum remarc\ pr. prof. Du-
mitru St\niloae, Spovedania este
Taina readucerii penitentului `n
comuniunea cu Hristos [i cu Bise-
rica, preg\tindu-l pentru comuni-
unea lui cu Trupul lui Hristos, es-
te Taina care-l salveaz\ pe om
dintr-o lume `nsingurat\ [i indife-
rent\ [i-l deschide comuniunii iu-
birii prin harul dumnezeiesc. Pen-
tru a destr\ma `ns\ for]a p\catu-
lui aflat\ `n sl\biciunile peniten-
tului, devenite ca o a doua fire, e
nevoie ca aceast\ stare de scurt\
durat\ din timpul m\rturisirii s\
se concretizeze `n fapte [i atitu-
dini contrare acelor sl\biciuni,
pentru a sl\bi obi[nuin]a lor [i a
crea `n fire alte obi[nuin]e.
P\catul ne transform\ `n fiin]e
f\r\ trecut [i f\r\ viitor, c\ci un
trecut la care ne `ntoarcem spre a-l
regreta este timp pierdut pentru
totdeauna, iar un viitor f\r\ n\dej-
dea `n iubirea lui Dumnezeu este
lipsit de perspectiva ve[niciei,
oprindu-se la marginea mormân-
tului: „~ntr-adev\r, n\dejdea celui
nelegiuit este ca praful pe care-l
a[i fiind pleca]i `n str\in\tate.
De aceea, ac]iunile social-filan-
tropice nu pot lua amploare a[a
cum [i-ar dori p\storul de la Bu-
deni. Cu toate acestea, atunci
când o familie `ntâmpin\ dificul-
t\]i, este ajutat\ de c\tre enoria-
[ii din parohie. „Au fost situa]ii
cu persoane care s-au accidentat.
Astfel, prin intermediul bisericii,
s-a f\cut apel la credincio[i pen-
tru colect\ `n sat. Tot cu sprijinul
oamenilor din parohie s-a schim-
bat acoperi[ul unei familii c\reia
i-a luat foc casa. Este dificil s\
`ntreprindem foarte des ac]iuni
social-filantropice, pentru c\ ma-
joritatea oamenilor sunt pensio-
nari. Mai mult am avea noi nevo-
ie de asisten]\ decât s\ oferim“, a
explicat pr. paroh, care a mai
continuat s\ spun\ câteva cuvin-
te despre problema tinerilor ple-
ca]i `n str\in\tate. „Problema
migra]iei m\ dep\[e[te. Cre[tinii
care pleac\ la munc\ `n str\in\-
tate fac acest lucru `n primul
rând dintr-un considerent econo-
mic. Ceea ce fac eu este s\ ]in le-
g\tura cu ei prin intermediul in-
ternetului. Atunci când se `ntorc
`n ]ar\, m\ `ntâlnesc cu ei [i le
ofer diferite materiale editate de
Arhiepiscopia Sucevei [i R\d\u-
]ilor. ~ncerc s\ men]in un contact
permanent cu cei pleca]i `n str\i-
n\tate, personal sau prin inter-
mediul rudelor. Cei care lucreaz\
`n zone unde sunt biserici ortodo-
xe merg [i se roag\ `n aceste sfin-
te l\ca[uri. ~n Spania, de exem- CM
YK
plu, avem cre[tini care, de[i se
afl\ la o distan]\ de peste 100 de
kilometri de cea mai apropiat\
biseric\, `ncearc\ s\ ajung\ cât
mai des la sfintele slujbe“, a con-
chis pr. paroh Cezar-Gorun Nes-
vadba. a
spulber\ vântul, este ca pâcla sub-
]ire pe care o `mpr\[tie vijelia, ca
fumul pe care `l sufl\ o adiere [i ca
amintirea unui oaspete de o singu-
r\ zi care se destram\“ (~n]el. lui
Solomon 5, 14).
Sfin]ii P\rin]i ne `ndeamn\ s\
nu gre[im nici `n lucrurile mici,
nici `n cele mari, deoarece p\ca-
tul, sub orice form\, este o ne-
dreptate prin care ne gre[im no-
u\ `n[ine, `mpiedicându-ne s\ de-
venim ceea ce am fost chema]i a
fi, dar este [i o nedreptate `mpo-
triva celorlal]i, sem\nând confu-
zie, dezordine [i vr\jm\[ie, du-
când la o alterare a rela]iilor din-
tre oameni, la o inversare a valo-
rilor, batjocorind virtutea [i ne-
cinstind adev\rul: „Dreptul piere
[i nimeni nu ia aminte: se duc oa-
menii cinsti]i [i nim\nui nu-i pa-
s\ c\ din pricina r\ut\]ii a pierit
cel drept (Isaia 57, 1-2). „Dreptul
care moare osânde[te pe nelegiu-
i]ii care tr\iesc“ (~n]el. lui Solo-
mon), exemplul cel mai gr\itor `n
acest sens fiind Mântuitorul
Hristos - El, Cel Drept Care a mu-
rit pentru noi, cei p\c\to[i, osân-
dind p\catul - [i sfin]ii S\i muce-
nici, adev\rate altare de jertf\,
de care lumea nu era vrednic\,
care s-au `mpotrivit p\catului
pân\ la moarte [i au pecetluit
m\rturisirea credin]ei [i a n\dej-
dii lor cu sângele martiriului. a
 CM
YK

Joi, 14 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 10 (1512) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

THEOLOGICA EDUCA}IE ECONOMIC

Vulturul O singur\ [coal\ Salariul minim pe
[i tinere]ea. `n fiecare comun\, economie ar putea
Despre propunerea r\mâne la 600 de lei
Psalmul 102, 5 Ministerului Educa]iei cel pu]in pân\ `n iulie
PAGINA 16 PAGINA 12 PAGINA 5

Asocia]ia care str=nge

copiii din canale basilica.ro
Suferin]\. S\r\cie. Mizerie. Chiria[i ai
AGENDA CRE{TINULUI
canalelor. Cer[etori - copii f\r\ nici un dram
„~N FAMILIE, P|RIN}II }IN
de educa]ie. B\trâni uita]i cu zilele `n LOCUL PREO}ILOR“: Dup\
locuin]ele lor `ntunecate [i `mb\trânite de cum preo]ii sunt chema]i s\
`nve]e [i s\ aplice legea lui
timp. Aceasta este fa]a ascuns\ a Dumnezeu, tot a[a p\rin]ii
Bucure[tiului anului 2010, dar [i a sunt `ndatora]i s\ sfin]easc\
României. Ce facem noi pentru ei? Ne via]a copiilor lor, s\ conlu-
creze cu Duhul Sf=nt la zidi-
mul]umim cu o moned\ aruncat\ unei mâini rea lor sufleteasc\ `n frica [i
`ntinse [i agasante, ori cu o lingur\ de dragostea de Dumnezeu.
mâncare `mp\r]it\ din panihida Pagina 11
binecuvântat\ de preot. ~n rest, `i OPINII
apostrof\m, uneori ajungând la ur\, nu O SOLU}IE ECONOMIC| PEN-
neap\rat rasial\, dar social\. Nu acela[i TRU TEOLOGIE: Reflec]ia mea
are ca ]int\ identificarea
lucru `l fac cei de la Asocia]ia „Sfântul rolului fundamental al econo- CM
Stelian“. De aproape dou\ decenii, la miei `ntr-o societate. Pentru YK

c\ de aici ar trebui s\ por-

CM
YK
POZA ZILEI
M\n\stirea cu hramul „Sfin]ii
Arhangheli Mihail [i Gavriil“ - Arno-
ta, comuna Coste[ti, jude]ul V=lcea,
este considerat\ unul dintre cele
mai reprezentative monumente is-
torice [i de art\ religioas\ din ]ar\.
Ctitorit\ de Matei Basarab `n 1633-
1634, pe temelia unei biserici mai
vechi, este situat\ la 37 de kilometri
de ora[ul R=mnicu V=lcea. a
Noi centre catehetice `n Arhiepiscopia Bucure[tilor
Peste 20 de centre cate-
hetice se vor `nfiin]a, `n cu-
rând, `n protopopiatele din
cuprinsul Arhiepiscopiei
Bucure[tilor. Din aceste lo-
ca]ii va putea fi coordonat\
activitatea responsabililor
cu implementarea proiectu-
lui na]ional catehetic „Hris-
tos `mp\rt\[it copiilor“, pe
grupe a câte 15-20 de paro-
hii. Hot\rârea a fost luat\
pe 12 ianuarie 2010, `n [e-
din]a Permanen]ei Consi-
liului Eparhial al Arhiepis-
copiei, la propunerea Prea-
fericitului P\rinte Patriarh
Daniel. Managerul proiec-
tului „Hristos `mp\rt\[it
copiilor“, p\rintele inspec-
tor patriarhal Constantin
Naclad, a oferit detalii la
Radio TRINITAS: „Preo]ii
vor fi coordona]i de centrul
respectiv, `n care preotul,
care se va angaja [i va `nce-
pe efectiv cursul de catehe-
„Sfântu’“ - cum `i spun ei - se simt ca acas\
peste 1.600 de copii, p\rin]i [i b\trâni -
oropsi]i ai sor]ii. Citi]i `n paginile 8-9
z\ cu copii, va oferi un mo-
del [i va putea s\ mearg\
mai departe, pentru c\ aces-
te centre vor fi utilate cu tot
ceea ce trebuie pentru o ca-
tehez\ modern\ ast\zi: lap-
top, proiector etc. Deja p\-
rin]ii protopopi au spus c\
exist\ [i parohii care au in-
frastructur\, au s\li de `n-
tâlniri, au chiar dot\ri, sau
protopopiatele. ~n ]ar\ sunt
deja câteva eparhii care au
ales formula aceasta [i `n
care proiectul s-a dezvoltat
foarte mult pe aceast\
structur\ de centre care s\
coaguleze entuziasmul [i in-
teresul preo]ilor, pentru c\
este nevoie de un model“. a
neasc\ de fapt construc]ia
oric\rei solu]ii la actuala sau
viitoarele crize. (Lauren]iu
GHEORGHE)
Pagina 10
ACTUALITATE
CUTREMUR DEVASTATOR ~N
HAITI: Un cutremur cu mag-
nitudinea de 7 grade s-a pro-
dus mar]i seara `n Haiti. Se-
ismul a fost urmat de 25 de
replici foarte violente, prima
dintre ele survenind la [apte
minute dup\ cutremur, cu o
magnitudine de 5,9 grade.
Pagina 4
S|N|TATE
TRATAMENTUL ASTMULUI
BRON{IC LA GRAVID|: Cel
mai important lucru de re]i-
nut `n tratamentul astmului
bron[ic la gravid\ este nece-
sitatea prevenirii apari]iei
simptomatologiei [i trata-
mentul precoce, `n cazul `n
care simptomele au ap\rut.
Pagina 6

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei
EVANGHELIA ZILEI
Domnul Iisus Hristos
ofer\ certitudini
„{i au intrat iar\[i `n Ierusalim.
{i pe când se plimba Iisus prin
templu, au venit la El arhiereii,
c\rturarii [i b\trânii. {i I-au zis:
«Cu ce putere faci acestea? Sau ci-
ne ]i-a dat ]ie puterea aceasta, ca
s\ le faci?». Iar Iisus le-a zis: «V\
voi `ntreba [i Eu un cuvânt: r\s-
punde]i-Mi [i v\ voi spune [i Eu cu
ce putere fac acestea: Botezul lui
Ioan din cer a fost, sau de la oa-
meni? R\spunde]i-Mi!». {i ei vor-
beau `ntre ei, zicând: «De vom zice:
Din cer, va zice: Pentru ce, dar, n-
a]i crezut `n el? Iar de vom zice: De
la oameni - se temeau de mul]ime,
c\ci to]i `l socoteau c\ Ioan era `n-
tr-adev\r prooroc». {i r\spunzând,
au zis lui Iisus: «Nu [tim». {i Iisus
le-a zis: «Nici Eu nu v\ spun vou\
cu ce putere fac acestea».“ (Marcu
11, 27-33)
***
P\rin]ii din vechime spuneau:
„Cine vrea s\ se mântuiasc\, cu
`ntrebarea s\ c\l\toreasc\“. Exis-
t\ o nelini[te a celui doritor de cu-
noa[tere [i de aici pleac\ `ntreb\-
rile [i mai ales dorin]a de a g\si
r\spunsuri care s\-]i aduc\ un
plus de [tiin]\ [i de `n]elepciune.
Nu a[a au stat lucrurile [i cu fari-
seii din Evanghelia de ast\zi. Ei
au venit `n fa]a Domnului Iisus
Hristos cu gândul ascuns de a-L
prinde `n cuvânt. Ei nu `ntrebau
din curiozitate, din acea curiozita-
te specific\ omului care dore[te
s\ se `mplineasc\, s\ se lumine-
Arhiepiscopul
Teofil Ionescu
Era buzoian de origine, n\s-
cut `n 1894. A urmat {coala de
cânt\re]i din Buz\u, apoi Semi-
narul „Nifon“ [i Facultatea de
Teologie din Bucure[ti. Ulterior
a ob]inut doctoratul `n Teologie
la Paris, cu o tez\ despre mitro-
politul Petru Movil\. ~n 1915 a
fost tuns `n monahism `n lavra
Tismanei [i a fost hirotonit iero-
monah. Din 1918 a `ndeplinit
mai multe responsabilit\]i `n
administra]ia bisericeasc\: di-
ze. Ei puneau `ntreb\ri me[te[u-
gite, viclene, pline de venin, insi-
nuante. Doreau ca eventualele a-
firma]ii ale Mântuitorului s\ poa-
t\ fi folosite, mai târziu, ca [i ca-
pete de acuzare. Uitau un lucru:
`n fata lor se afla Cel ce este izvo-
rul `n]elepciunii. ~n loc s\ r\spun-
d\, Mântuitorul `i pune pe farisei
s\ g\seasc\ un r\spuns f\r\ echi-
voc `n leg\tur\ cu activitatea
Sfântului Ioan Botez\torul. Era
evident c\ Ioan Botez\torul era
trimisul lui Dumnezeu, dar fari-
seii au evitat s\ r\spund\ direct.
A fost o sc\pare ieftin\ [i viclea-
n\. Domnul Hristos nu i-a l\sat
`n bezn\, ci le-a ar\tat c\ lumina
nu are nici un amestec cu `ntune-
ricul. Iisus Hristos este Lumina
lumii [i mereu aduce r\spunsuri
[i certitudini. Un om necredincios
mereu va avea `ntreb\ri la care
nu va g\si r\spuns, dar un fiu al
lui Dumnezeu va avea mereu pu-
ternice convingeri. (pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
SF+NTUL ZILEI
a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a
rector al {colii de cânt\re]i din
Bucure[ti, a fost `ntemeietorul [i
sufletul Asocia]iei misionare
„Patriarhul Miron“, arhimandrit
[i superior al bisericii române
din Paris (1939-1945). ~n paro-
hia parizian\ a `ntreprins o rod-
nic\ activitate misionar\ `n mij-
locul coloniei române[ti, fiind
considerat un vrednic p\rinte
spiritual. Dup\ al Doilea R\zboi
Mondial a refuzat s\ se `ntoarc\
`n ]ara de acum subjugat\ de
ciuma comunist\, r\mânând `n
exil. A fost mâna dreapt\ a mi-
tropolitului Visarion Puiu, a-
S\ conjug\m existen]a noastr\
cu prezen]a real\ a lui Dumnezeu
„Veni]i acum cei care zice]i:
Ast\zi sau mâine vom merge `n
cutare cetate, vom sta acolo un
an [i vom face nego] [i vom câ[-
tiga, voi, care nu [ti]i ce se va
`ntâmpla mâine, c\ ce este via-
]a voastr\? Abur sunte]i, care
se arat\ o clip\, apoi piere. ~n
loc ca voi s\ zice]i: Dac\ Dom-
nul voie[te, vom tr\i [i vom face
aceasta sau aceea. Veni]i acum,
voi boga]ilor, plânge]i [i v\ tân-
gui]i de necazurile care vor s\
vin\ asupra voastr\. Bog\]ia
voastr\ a putrezit [i hainele
voastre le-au mâncat moliile. A-
urul vostru [i argintul au rugi-
nit [i rugina lor va fi m\rturie
asupra voastr\ [i ca focul va
mistui trupurile voastre; a]i
strâns comori `n vremea din ur-
m\. Dar, iat\, plata lucr\torilor
care au secerat ]arinile voastre,
pe care voi a]i oprit-o, strig\; [i
strig\tele secer\torilor au in-
trat `n urechile Domnului Sa-
vaot. V-a]i desf\tat pe p\mânt
[i v-a]i dezmierdat; hr\nit-a]i i-
nimile voastre `n ziua `njunghi-
erii. Osândit-a]i, omorât-a]i pe
cel drept; el nu vi se `mpotrive[-
te. Drept aceea, fi]i `ndelung-
r\bd\tori, fra]ilor, pân\ la ve-
nirea Domnului. Iat\, plugarul
a[teapt\ roada cea scump\ a
p\mântului, `ndelung r\bdând,
pân\ ce prime[te ploaia timpu-
rie [i târzie. Fi]i, dar, [i voi `n-
delung-r\bd\tori, `nt\ri]i ini-
mile voastre, c\ci venirea Dom-
Sfin]ii Cuvio[i P\rin]i uci[i `n
Sinai (odovania praznicului
Botezului Domnului)
Ace[ti Cuvio[i P\rin]i, printre
care se num\ra [i Nil, fost prefect
`n Constantinopol, care a scris
multe c\r]i, au tr\it `n secolele IV-
V [i au fost uci[i de barbarii din A-
rabia [i Etiopia, care au n\v\lit `n
m\n\stire `n dou\ rânduri. Au fost
uci[i 38 de P\rin]i; doar doi au sc\-
pat, Sava [i Isaia.
Tot ast\zi, Biserica face pomeni-
rea a 33 de P\rin]i uci[i `n Rait; a
Sfântului Cuvios Teodul, fiul lui Nil
cel ~n]elept; a Sfântului Cuvios {te-
fan, ctitorul M\n\stirii Hinolacul; a
Sfântului Cuvios Sava, arhiepisco-
pul Serbiei [i ctitorul M\n\stirii Hi-
landar, [i a Sfintei Muceni]e Agni.
Mâine, Biserica face pomenirea
Sfin]ilor Cuvio[i Pavel Tebeul [i
Ioan Coliba[ul. a
tunci când a fost trimis `n Cana-
da s\ organizeze spiritual [i ca-
nonic comunit\]ile române[ti.
La 26 decembrie 1954 a fost hi-
rotonit episcop la Versailles, ca
vicar al Eparhiei românilor din
str\in\tate, condus\ de Visari-
on Puiu, dar care nu atârna ca-
nonic de Patriarhia din Bucu-
re[ti. ~n 1972 este reprimit `n co-
muniunea Bisericii Ortodoxe
Române, „cu toate drepturile“,
pentru ca doi ani mai târziu s\
fie ridicat la treapta de arhiepis-
cop. La 9 mai 1975 a decedat la
Paris. (Adrian Nicolae PETCU)
Joi, 14 ianuarie 2010
APOSTOLUL ZILEI
nului s-a apropiat. Nu v\ plân-
ge]i, fra]ilor, unul `mpotriva ce-
luilalt, ca s\ nu fi]i judeca]i; ia-
t\ judec\torul st\ `naintea u[i-
lor. Lua]i, fra]ilor, pild\ de su-
ferin]\ [i de `ndelung\ r\bdare
pe proorocii care au gr\it `n nu-
mele Domnului.“ (Iacov 4, 13-
15; 5, 1-10)
***
Pu]ini dintre noi, `n ceas de
sear\, adormim f\r\ a ne fi pro-
gramat ceva pentru a doua zi,
iar acest gest este unul firesc.
Organizarea unei agende zilni-
ce arat\ o fire echilibrat\ [i o
persoan\ disciplinat\. Sfântul
C+NT|RILE ORTODOXIEI
Botezul este unirea
creaturii cu necreatul
„~ntorsu-s-a oarecând râ-
ul Iordanului prin cojocul lui
Elisei, `n\l]ându-se Ilie. {i s-
au desp\r]it apele `ntr-o par-
te [i `ntr-alta, [i i s-au f\cut
lui cale uscat\, ceea ce era u-
d\, spre chipul Botezului cu
adev\rat, prin carele noi,
curgerea vie]ii celei trec\toa-
re, o trecem. Hristos S-a ar\-
tat la Iordan s\ sfin]easc\ a-
pele“ (Minei pe Ianuarie, Ti-
pografia C\r]ilor Biserice[ti,
Bucure[ti, 1893, p. 113.)
***
Apa, fiind creat\ de
Dumnezeu dup\ o ra]iune a-
parte, este icoana smereniei,
luând chipul oric\rui vas `n
care este pus\ [i icoana st\-
Iacov nu `ndeamn\ la dezordi-
ne, ci ne deschide ochii pentru a
privi dincolo de planuri [i de
timpul rânduit de noi `mplinirii
lor. Planificarea ]ine de modul
nostru de a ne organiza via]a,
de a ne desf\[ura existen]a,
structurându-ne orele unei zile
pentru a fi eficien]i [i folositori.
Lipsa de organizare duce la risi-
pirea timpului [i la pierderea
vremii, la irosirea zilei, dar tr\-
deaz\ dezorganizarea din sufle-
tul respectivei persoane. Apos-
tolul vrea s\ schimbe modul de
gândire a destinatarilor episto-
lei, ad\ugând program\rii u-
mane prezen]a voitoare a lui
Dumnezeu: „Dac\ Dumnezeu
voie[te, vom tr\i [i vom face a-
ceasta“ (Iacov 4, 15). S\vâr[irea
unui lucru este condi]ionat\ de
primirea de la Dumnezeu a da-
rului vie]ii [i `n ziua de mâine,
iar apoi de `ng\duin]a sau bine-
cuvântarea lui Dumnezeu spre
`mplinirea propunerii umane.
Ziua de mâine nu ne apar]ine,
pentru c\ o mul]ime de factori,
pe care nu `i putem controla,
pot influen]a derularea fie [i a
unui singur minut. Din acest
motiv, Sfânta Scriptur\ ne re-
comand\ s\ conjug\m existen-
]a noastr\ cu prezen]a real\ a
lui Dumnezeu, s\ `nso]im ziua
de ast\zi cu gândul la ve[nicia
ce se afl\ `n continuarea timpu-
lui prezent. (Ciprian OLINICI,
Radio Trinitas)
ruin]ei prin str\pungerea
pietrei [i prin r\bdare, [i
hr\nitoare a toate câte sunt.
Iar Taina Botezului Domnu-
lui este aceasta: El, prin in-
trarea `n apele Iordanului, a
sfin]it apele [i le-a f\cut ve-
hicul al harului ceresc, prin
care curgerea Apei celei ve[-
nice, adic\ a Duhului Sfânt,
se d\ruie[te celor ce-[i afl\
curgerea `n aceast\ via]\
trec\toare. C\ci Botezul es-
te unirea creaturii cu necre-
atul, prin apa care devine,
prin invocare plin\ de Du-
hul Sfânt, creatoare de via]\
[i hr\nitoare de har. Iar pe
cei care sunt `nv\lui]i de ea
`n numele Sfintei Treimi `i
cuprinde ve[nic `n bra]ele
lui Dumnezeu, Cel ce `nfia-
z\ prin ap\ [i prin Duhul
Sfânt tot neamul omenesc.
(pr. asist. dr. Ioan Valentin
ISTRATI)
Episcopul Teofil
Ionescu la ie[irea din
biserica de la Paris
 Joi, 14 ianuarie 2010 Actualitatea religioas\ 3
Adunarea Eparhial\ a Episcopiei Sloboziei [i C\l\ra[ilor PE SCURT
Ast\zi vor avea loc [edin]ele Adun\rii e- `nv\]\mânt [i Sectorul mass-media, Secto- pentru studiere a rapoartelor de activitate, Proiectul „Alege
parhiale [i ale Consiliului eparhial `n E- rul social-misionar, potrivit BASILICA. La a contului de execu]ie bugetar\ al Episco-
piscopia Sloboziei [i C\l\ra[ilor. La ora ora 9:30 se va s\vâr[i un Te Deum la Ca- piei Sloboziei [i C\l\ra[ilor pe anul 2009, [coala“, derulat `n
8:30, se va `ntruni Consiliul eparhial pen- tedrala „~n\l]area Domnului“ din Slobozia, precum [i a planului financiar pentru anul Patriarhia Român\
tru a se face valid\rile ultimelor numiri [i dup\ aceea, la ora 10:00, deschizându-se 2010. Dup\ examinarea referatelor [i lu\-
transfer\ri de personal bisericesc, `nain- [edin]a de lucru a Adun\rii eparhiale de rile de cuvânt, vor fi supuse la vot referate- Biserica Ortodox\ Român\ deru-
tându-se spre aprobare Adun\rii eparhiale c\tre Preasfin]itul Vincen]iu, pre[edintele le comisiilor. Aceste [edin]e sunt ultimele leaz\ `nc\ din luna septembrie a a-
rapoartele de activitate ale sectoarelor acesteia. Va urma cuvântul de deschidere din actualul mandat al celor dou\ organe nului trecut un proiect prin care se
Centrului eparhial: Sectorul administra- al chiriarhului locului, `ntrunirea Comisiei de conducere ale eparhiei, `n acest an a- dore[te diminuarea abandonului
tiv-bisericesc, Sectorul economic-gospod\- organizatorice [i de validare, ca apoi [edin- vând loc alegerile pentru mandatul 2010- [colar. Prima sesiune de formare a
resc [i Sectorul de audit, Sectorul cultur\- ]a s\ continue cu repartizarea la comisii 2014. a preo]ilor implica]i `n implementa-
rea proiectului „Alege [coala“ va a-
vea loc la `nceputul lunii februarie,

Sedin]\ de lucru cu protopopii din la Bucure[ti, informeaz\ TRINI-

TAS TV, citat de BASILICA. Bene-
ficiarii cursurilor de formare sunt
1.206 preo]i din cuprinsul Mitropo-

Arhiepiscopia Buz\ului [i Vrancei liei Munteniei [i Dobrogei [i Mitro-

poliei Moldovei [i Bucovinei. Nu
mai pu]in de 35.000 de copii de
vârst\ [colar\, afla]i sub riscul a-
a P\rin]ii protoierei ai Arhiepiscopiei Buz\ului [i Vrancei s-au `ntrunit luni, 11 ianuarie, bandonului [colar, vor fi ajuta]i
prin acest proiect. Proiectul „Alege
`n [edin]\ de lucru sub pre[edin]ia ~nalt Preasfin]itului Epifanie [coala“ este derulat de Patriarhia
Român\ `n parteneriat cu organi-
a ~n Arhiepiscopia Ia[ilor s-a ]inut prima `ntrunire a preo]ilor Protopopiatului Ia[i 2 a za]ia World Vision România.
~n cadrul `ntâlnirii, desf\-
[urat\ la Centrul eparhial Procesiune cu moa[te
din Buz\u (foto), IPS Epifa- la Schitul Darvari
nie a atras aten]ia asupra ro-
lului pe care `l are protoiereul Biserica Ortodox\ pr\znuie[te as-
`n coordonarea parohiilor din t\zi, 14 ianuarie, pe Cuvio[ii P\-
subordine: „Preacucerniciile rin]i uci[i `n Sinai [i Rait. P\rticele
Voastre, care sunte]i pe teren din moa[tele lor se afl\ [i la Schi-
delega]ii no[tri, alerga]i din- tul Darvari din Capital\. Aici a a-
vut loc asear\ o procesiune cu a-
tr-o parte `n alta, dintr-o pa- ceste sfinte moa[te, dup\ care au
rohie `n alta, pentru ca lucru- fost a[ezate `n biseric\ unde vor
rile s\ fie bine rânduite. Tre- r\mâne pân\ dup\ Sfânta Litur-
buie s\ ne intensific\m acti- ghie din ziua de 14 ianuarie, infor-
vitatea `n parohii, cercetân- meaz\ Radio TRINITAS, citat de
du-le `nc\ de la `nceputul a- BASILICA. Ace[ti cuvio[i au fost
nului, verificându-le [i mai a- martiriza]i de vlemizi, oameni de
les dând preacucernicilor p\- neam barbar, `n secolul al VI-lea.
rin]i `ndrum\rile necesare“, Din cei 38 de p\rin]i ai M\n\stirii
dup\ cum informeaz\ Agen- „Sfânta Ecaterina“ din Sinai, doar
doi au r\mas `n via]\, [i anume
]ia BASILICA. Sava [i Isaia. Ace[tia au povestit [i
Dup\ ce s-au analizat re- celorlal]i mucenicia [i botezul sân-
zultatele ob]inute `n anul gelui prin care au trecut fra]ii lor.
2009, au fost abordate [i o
serie de probleme ce ]in de
bunul mers al activit\]ii pa- Tetraevangheliarul
rohiale, atât `n sectoarele vii [i pentru al]i slujitori ai Activitatea anului 2009 a punct de pe ordinea de zi a de la muzeul din
administrativ-gospod\resc [i sfintelor altare. Nu `n ulti- fost evaluat\ [i de preo]ii din fost organizarea cercurilor Craiova va fi restaurat
pastoral-misionar, cât [i `n mul rând, s-a atras aten]ia Protopopiatul Ia[i 2, mar]i, pastorale. ~ncepând cu anul
plan cultural [i social-filan- asupra necesit\]ii men]inerii 12 ianuarie 2010. S-a pre- acesta, cercurile pastorale, Tetraevangheliarul vechi de peste
tropic. „S-a recomandat ca disciplinei `n rândul clerului zentat [i Ordinul circular la recomandarea ~nalt Prea- opt sute de ani ad\postit de Muze-
preo]ii s\ se preocupe de `n- pentru a preveni eventualele pentru convocarea adun\ri- sfin]itului P\rinte Teofan, ul Olteniei din Craiova va intra, `n
tocmirea c\r]ilor funciare abateri“, a rezumat pr. pro- lor parohiale, electorale, `n Arhiepiscopul Ia[ilor [i Mi- curând, `ntr-un proces de restaura-
topop de Buz\u {tefan Vi- vederea organiz\rii alegeri- tropolitul Moldovei [i Buco- re. Conducerea muzeului a aflat,
pentru a se consolida actul recent, despre valoarea c\r]ii, dup\
de proprietate asupra tere- [an, pentru Radio TRINI- lor pentru organismele deli- vinei, vor purta denumirea ce aceasta s-a aflat mult timp ne-
nurilor de]inute de parohii. TAS, citat de BASILICA. La berative [i executive `n paro- unui sfânt. ~n `ncheiere, au [tiut\ `n arhivele institu]iei. Tetra-
~n plan social s-a cerut ca [edin]\ au participat [i preo- hiile Arhiepiscopiei Ia[ilor fost transmise ur\ri din par- evangheliarul are trei sute de pa-
preo]ii s\ raporteze activit\- ]ii consilieri ai arhipiscopiei, pe perioada 2010-2014. „S-a tea ierarhului nostru, cu pri- gini [i a fost scris `ntre anii 1100 [i
]ile filantropice desf\[urate inspectorul eparhial, precum discutat felul `n care s-a im- lejul `nceputului noului an 1300, informeaz\ Episcopia R=m-
`n cadrul parohiilor pentru [i revizorul contabil ce func- plementat ordinul cu privire calendaristic“, a declarat pr. nicului. Speciali[tii spun c\ manu-
ca acestea s\ fie eviden]iate, ]ioneaz\ `n cadrul Centrului la preotul II, preotul III [i Vilie Doro[inc\, protoiereu scrisul a fost adus de la Constanti-
din dorin]a de a fi exemple eparhial din Buz\u. preotul pensionar. Un alt al Protopopiatului Ia[i 2. a nopol la M\n\stirea Tismana de
Sfântul Nicodim, care, `n 1405, a
f\cut o traducere a Tetraevangheli-
DIASPORA ROM+NEASC| arului `n limba slavon\. ~n 1970,
manuscrisul a fost expus [i publicat
`ntr-un catalog al Muzeului Na]io-
a O NOU| PAROHIE ORTODOX| RO- ~nalt Preasfin]itului Daniel, Arhiepiscop de brie 2008, momentul `nfiin]\rii Misiunii ro-
nal al României, `ns\ pân\ de cu-
MÂN| ~N SCO}IA: Parohia cu hramul Tokyo [i Mitropolit al `ntregii Japonii. „La m=ne ortodoxe la Nagoya.
sfin]irea noii biserici [i a casei parohiale au P\rintele a subliniat c\, `n Nagoya, rela- rând nimeni nu b\nuia cât de im-
Sfin]ilor P\rin]i Ioachim [i Ana va fi inaugu- portant este acest volum. Alte dou\
participat cei doi ierarhi japonezi, IPS Da- ]ia duhovniceasc\ dintre parohia japonez\ [i
rat\ pe 15 ianuarie de ~nalt Preasfin]itul Io- cea rom=n\ are valen]e duhovnice[ti deose- exemplare ale Tetraevangheliarului
sif, Mitropolitul ortodox român al Europei niel [i PS Serafim de Sendai, un sobor de
bite datorit\ armonioasei conlucr\ri pasto- se g\sesc la Oxford, `n biblioteca
Occidentale [i Meridionale, potrivit Radio preo]i japonezi, precum [i 300 de credin- universit\]ii, [i la Berlin. a
cio[i japonezi, ru[i [i de diferite na]ionali- ral-administrative. a
TRINITAS, citat de BASILICA. Nou`nfiin]a-
ta parohie va r\spunde necesit\]ilor spiritu- t\]i, printre care [i rom=ni. Dup\ mesajele
de felicitare [i `ncurajare ale celor doi ie-
ale ale românilor afla]i `n nordul Sco]iei [i
va fi p\storit\ de p\rintele Gabriel Hlade.
rarhi, parohul noii biserici, preotul George Concurs de admitere
Yuichi Matsushima, a adus calde cuvinte `n Corul Symbol al Patriarhiei
a EVENIMENTE DUHOVNICE{TI ~N de recuno[tin]\, mul]umind tuturor celor
NAGOYA: Duminic\, 10 ianuarie 2010, pre- prezen]i, c=t [i credincio[ilor care au contri- Corul „Symbol“ al Patriarhiei Române, `ntors recent din turneul e-
otul Cristian Gheorghiu, parohul bisericii or- buit financiar `n ultimii 30 de ani la `mpli- fectuat `n Belgia, organizeaz\ concurs de admitere sâmb\t\, 16 ianu -
todoxe rom=ne „~nvierea Domnului“ din Na- nirea acestui proiect istoric“, ne-a declarat arie 2010, `ntre orele 12:30 [i 14:00, `n Amfiteatrul „I. G. Coman“ al
goya-Osaka, [i preotul Alexandru Nicodim pr. Cristian Gheorghiu. Dup\ Sf=nta Litur- Facult\]ii de Teologie Ortodox\. Se primesc fete `ntre 11 [i 18 ani [i
din Ito - Japonia au oficiat la Nagoya Sf=nta ghie a urmat agapa la care au fost invita]i
Liturghie [i slujba Aghezmei celei mari. to]i cei prezen]i. Cu aceast\ ocazie, `n nu-
b\ie]i `ntre 10 [i 12 ani, dup\ urm\toarele criterii: auz muzical [i
Luni, 11 ianuarie 2010, cei doi preo]i au mele credincio[ilor rom=ni ortodoc[i, p\rin- sim] ritmic foarte bune; memorie muzical\ deosebit\; voce frumoas\;
participat la sfin]irea noii biserici ortodoxe tele Cristian Gheorghiu cu recuno[tin]\ a deprinderi elementare de solfegiu. ~nscrierea la concurs se organizea-
japoneze din Nagoya cu hramul „Botezul mul]umit IPS Mitropolit Daniel al `ntregii z\ pe loc, contra unei taxe de 5 lei.
Domnului“, din jurisdic]ia Bisericii Autono- Japonii, pentru m\rinimia duhovniceasc\
me a Japoniei care se afl\ sub omoforul [i ajutorul binecuv=ntat primit din septem- Informa]ii suplimentare la telefon 0721 568 727.

4 Actualitate
PE SCURT
Ghimpu: „Limba
moldoveneasc\ va
deveni limba român\“
~n noua Constitu]ie a Republicii
Moldova, limba oficial\ nu va fi
cea moldoveneasc\, ci limba
român\, sus]ine pre[edintele in-
terimar al Republicii, Mihai
Ghimpu. „Trebuie s\ punem
punct problemei limbii vorbite.
Nu pot promova o politic\
veche, stalinist\ [i mincinoas\.
Am venit `n lupta politic\ nu
pentru func]ii, ci pentru adev\-
rul istoric. Noi vorbim limba
român\“, a declarat pre[edin-
tele Mihai Ghimpu. Cel mai
probabil, `n acest an, cet\]enii
moldoveni vor fi chema]i la ur-
ne, s\ se pronun]e asupra pro-
iectului de reform\ a Constitu-
]iei statului. Motivul principal
pentru care oficialii de la Chi[i-
n\u doresc reformarea actului
fundamental este evitarea unor
noi alegeri anticipate, `n condi-
]iile imposibilit\]ii alegerii unui
pre[edinte de c\tre Parlament,
din cauza opozi]iei ferme a dep-
uta]ilor din Partidul Comuni[-
tilor. Noul act va prevede faptul
c\ pre[edintele ]\rii va fi ales `n
mod direct de c\tre cet\]eni, [i
nu prin vot parlamentar, cum
este `n prezent.
Au `nceput audierile `n
dosarul Holodomorului
Curtea de Apel din Kiev a
`nceput, mar]i, audierile `n
dosarul Holodomorului din
1932-1933, dosarul fiind trans-
mis Cur]ii de c\tre Serviciul
ucrainean de Securitate (SBU)
la sfâr[itul lunii decembrie
2009, informeaz\ agen]ia
CM
YK
Rosbalt. Serviciul de Securitate
al Ucrainei, care a deschis o an-
chet\ `n cazul genocidului comis
`mpotriva poporului ucrainean,
a indicat anterior c\ peste 10
milioane de oameni din 18
regiuni ucrainene au fost vic-
time ale Marii Foamete din
1932-1933, cunoscut\ [i sub nu-
mele de Holodomor. Cercet\torii
sunt de acord c\ foametea a fost
cauzat\ mai degrab\ de politica
guvernului sovietic decât de
cauze naturale, iar Holodomo-
rul, denumit [i „genocidul
ucrainean“, este recunoscut ofi-
cial de mai multe state.
Canada ar putea
reintroduce vizele
pentru maghiari
Autorit\]ile de la Otawa au `n
vedere reintroducerea regimului
de vize pentru cet\]enii
maghiari, pentru a st\vili
afluxul crescând de solicitan]i de
azil, a informat, mar]i, agen]ia
ungar\ de pres\ MTI. Autori-
t\]ile canadiene au ridicat oblig-
ativitatea vizelor pentru ma-
ghiari `n prim\vara anului 2008,
iar de atunci a crescut spectacu-
los num\rul cererilor de azil,
mai ales cele referitoare la per-
soane provenite din rândul
romilor. Publica]ia „Canadian
HR Reporter“ este de p\rere c\
reintroducerea vizelor pentru
maghiari ar putea provoca o
nemul]umire [i mai mare din
partea Uniunii Europene, care s-
a pronun]at deja `mpotriva intro-
ducerii vizelor pentru cehi, im-
pus\ de Ottawa vara trecut\. a
CM
YK
Joi, 14 ianuarie 2010
Libert\]ile civile, `n regres `n 2009 de libertate“. Potrivit raportului, num\rul de-
mocra]iilor electorale, 116, este cel mai redus
Libert\]ile civile s-au diminuat `n lume `n reform\ [i este `nso]it de o cre[tere a represiu- din 1995 [i pân\ `n prezent. Cele zece entit\]i
2009, pentru al patrulea an consecutiv, apreci- nii asupra disiden]ilor [i a jurnali[tilor“, notea- politice cel mai slab notate `n 2009 sunt Myan-
az\ ONG-ul american Freedom House, `n ra- z\ `n raport Arch Puddington, director pentru mar, Guineea Ecuatorial\, Eritreea, Libia, Co-
portul s\u anual dat publicit\]ii mar]i, rela- cercetare al Freedom House. Freedom House reea de Nord, Somalia, Sudan, Tibet (conside-
teaz\ AFP. Circa 40 de ]\ri din Africa, Ameri- apreciaz\ `n raport c\ 89 de ]\ri sunt „libere“, rat\ entitate separat\ de China de c\tre Fre-
ca Latin\, Orientul Mijlociu [i din fosta Uniu- respectiv 46% din popula]ia mondial\. Alte 58 edom House), Turkmenistan [i Uzbekistan.
ne Sovietic\ au `nregistrat un recul al dreptu- de state, reprezentând 20% din popula]ia pla- Metoda Freedom House const\ `n „examina-
rilor politice [i al libert\]ilor civile, afirm\ or- netei, sunt catalogate ca fiind „par]ial libere“. rea posibilit\]ii indivizilor de a-[i exercita
ganiza]ia. „Declinul este mondial [i afecteaz\ De asemenea, nu mai pu]in de 47 de state - drepturile civile [i politice `n 194 de ]\ri [i 14
state puternice pe plan economic [i militar, nu 34% din locuitorii planetei, dintre care jum\- teritorii“. Raportul este publicat anual, `nce-
ocole[te nici ]\ri care au dat anterior semne de tate `n Chin a - sunt catalogate ca fiind „lipsite p=nd din 1972. a
Potrivit unui jurnalist al pos-
Cutremur devastator `n Haiti tului de televiziune Haitipal,
Palatul Na]ional, Ministerul
a Un cutremur puternic, cu magnitudinea de 7 grade, s-a produs mar]i Finan]elor, Ministerul Lucr\-
rilor Publice, Ministerul Co-
seara `n Haiti, cea mai s\rac\ ]ar\ de pe continentul american, munica]iilor [i Culturii, Pala-
`n largul capitalei Port-au-Prince, anun]\ Institutul american tul Justi]iei, {coala Normal\
Superioar\ s-au pr\bu[it. Jur-
de Geofizic\ (USGS) a Seismul a fost urmat de 25 de replici nalistul a afirmat, de aseme-
foarte violente, prima dintre ele survenind la [apte minute nea, c\ [i cl\dirile Parlamen-
dup\ cutremur, cu o magnitudine de 5,9 grade a Capitala a fost tului, precum [i catedrala din
ora[ s-au pr\bu[it.
paralizat\ de valurile seismice, liniile de comunica]ii au c\zut,
iar autorit\]ile nu pot aprecia, deocamdat\, amploarea dezastrului a Numero[i angaja]i
ai misiunii ONU sunt
Potrivit USGS, epicentrul minute, seismografele au de- publica Dominican\, Cuba [i
seismului produs `n noaptea tectat o a doua replic\, de 5,5 Bahamas, a fost ulterior ridi- da]i disp\ru]i
de mar]i spre miercuri a fost grade. Centrul american de cat\.
localizat la aproximativ 15 ki- Avertizare Tsunami din zona Numero[i angaja]i ai Orga-
lometri `n largul capitalei Pacific a anun]at ini]ial c\ exis- Sediul Pre[edin]iei niza]iei Na]iunilor Unite sunt
Port-au-Prince, la o adâncime t\ riscul form\rii unui tsuna- da]i disp\ru]i `n Haiti, dup\
de zece kilometri. Seismul a mi local, care „poate afecta zo-
din Haiti s-a pr\bu[it violentul seism care a distrus
fost urmat de 25 de replici nele de coast\ situate pe o ra- Palatul Na]ional, unde se sediul misiunii, a informat un
foarte violente, prima dintre z\ de 100 de kilometri de epi- afl\ Pre[edin]ia din Haiti, pre- oficial al organiza]iei. „Deo-
ele survenind la [apte minute centrul seismului“, `n Marea cum [i numeroase alte cl\diri camdat\, numero[i angaja]i
dup\ cutremur, cu o magnitu- Caraibelor. Alerta de tsuna- publice s-au pr\bu[it `n urma sunt, `n continuare, da]i dis-
dine de 5,9 grade. Dup\ 12 mi, valabil\ pentru Haiti, Re- seismului din Port-au-Prince. p\ru]i“, a declarat directorul
misiunilor de men]inere a p\-
cii din cadrul ONU, Alain Le-
roy, `ntr-un comunicat. Oficia-
lul a precizat c\ nu dispune de
„nici un bilan] uman“ `n acest
stadiu, deoarece contactele cu
misiunea ONU `n teren au fost
grav afectate, re]elele de co-
municare din Haiti fiind dis-
truse de seism.
Poli]i[tii români afla]i
`n misiunea ONU
nu au fost afecta]i
de cutremur
Poli]i[tii români afla]i `n
misiunea ONU de men]inere
a p\cii `n Haiti (MINUSTAH)
nu au fost afecta]i de cutre-
mur. Potrivit Serviciului Co-
municare al Ministerului Ad-
ministra]iei [i Internelor,
MAI este reprezentat `n Haiti
printr-un contingent alc\tuit
din 21 de ofi]eri de poli]ie, ca-
„~n acest moment, sunt foarte `ngrijorat pentru poporul haitian re desf\[oar\ activit\]i de
[i pentru `ntreg personalul ONU care este mobilizat acolo“, men]inere a p\cii, sub egida
a declarat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon ONU, din anul 2006. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a VL|DESCU VREA S| la Ministerul Finan]elor Publice. comunicare cu cet\]eanul“, a afir- er\ au fost interna]i din cauza
CREEZE O NOU| IMAGINE A ~n mod cert, mizez pe faptul c\ mat oficialul MFP. complica]iilor suferite, fa]\ de
MINISTERULUI FINAN}ELOR: Andrei Gheorghe [i Dan Bittman a BISTRI}A-N|S|UD: NU- numai 31 `n s\pt\mâna prece-
ne vor ajuta s\ cre\m o nou\ ima- M|R DUBLU DE INTERN|RI dent\. Nu s-a `nregistrat `ns\
Ministrul Finan]elor Publice, Se- gine a ministerului, care e v\zut nici un deces. Cei mai mul]i paci-
bastian Vl\descu, vrea s\ schim- DIN CAUZA BOLILOR RESPI-
ca o fort\rea]\ populat\ cu oa- en]i care au trecut pragul
be imaginea ministerului [i l-a co- meni care nu sunt cei mai buni“, a RATORII: Num\rul bistri]enilor cabinetelor medicale s\pt\mâna
optat `n echipa de consilieri pe declarat ministrul Finan]elor. Se- care au ajuns pe patul de spital trecut\ au fost diagnostica]i cu
Dan Bittman, solistul forma]iei din cauza bolilor respiratorii s-a
bastian Vl\descu a precizat c\ nu infec]ii respiratorii acute. Cei
Holograf, dup\ ce, anterior, l-a mai are `n vedere [i alte nume dublat `n numai o s\pt\mân\, mai expu[i la aceste boli s-au
numit coordonator al departa- inciden]a cea mai mare a inter-
pentru posturi de consilieri, `ntru- dovedit a fi copiii, fiind `nregis-
mentului de comunicare din mi- cât „nu mai este loc, iar posturile n\rilor fiind `n rândul celor diag- trate 453 de cazuri la grupa de
nister pe fostul realizator de radio celor doi sunt temporare, nu pe nostica]i cu grip\ sezonier\, po- vârst\ 5-14 ani, 356 de cazuri la
Andrei Gheorghe. „L-am luat pe termene lungi“. „Ei trebuie s\ tra- trivit datelor comunicate ieri de pacien]ii cu vârsta `ntre 15 [i 29
Dan Bittman pentru a avea feed- duc\ chestiile tehnice `ntr-un mod Autoritatea de S\n\tate Public\ ani, [i 304 cazuri la copiii pân\
backul ac]iunilor noastre. ~l reco- mai perceptibil pentru cet\]eni. Bistri]a-N\s\ud. ~n s\pt\mâna `n patru ani. a
mand\ notorietatea, poate fi `n- Este o expertiz\ care nu a mai 4-10 ianuarie, 69 de bistri]eni ca-
tr-un contact nemijlocit cu oame- fost utilizat\ `n zona guverna- re sufereau de infec]ii respirato-
Pagin\ realizat\
nii, poate afla ce cred [i ce vor de mental\, pentru a rupe bariera de rii, pneumonie sau grip\ sezoni-
de Bogdan CRON}
CM
YK

Kraft poate prelua Cadbury doar dac\
renun]\ la activitatea din Rom=nia [i Polonia
Kraft Foods Inc, al doilea grup
alimentar mondial, a ob]inut
aprobarea Comisiei Europene
pentru achizi]ionarea companiei
britanice Cadbury, cu condi]ia re-
nun]\rii la activit\]ile Cadbury
din România [i Polonia, se arat\
`ntr-un articol ap\rut `n ziarul
american „Chicago Tribune“.
Salariul minim pe economie ar putea
r\mâne la 600 de lei cel pu]in pân\ `n iulie
a Salariul minim pe economie ar putea r\mâne `n 2010 la nivelul de anul trecut, de 600 de lei,
valoare avut\ `n vedere [i la construc]ia bugetului de stat ce se afl\ `n Parlament, au declarat
mar]i, pentru NewsIn, surse guvernamentale, care nu exclud `ns\ o eventual\ majorare `n iulie a
Situa]ia salariilor rom=ni-
lor `n 2010 este, deocamdat\,
incert\, `ns\, cel mai proba-
bil, acesta va r\m=ne la va-
loarea celui de anul trecut, res-
pectiv 600 de lei salariul mi-
nim.
„Executivul nu are `n vede-
re adoptarea unei hot\râri de
guvern pentru cre[terea sala-
riului minim pe economie la
705 lei, `ncepând cu 1 ianuarie
2010, `ntrucât sindicatele [i
patronatele nu s-au pus de
acord asupra nivelului la care
ar fi putut cre[te venitul mi-
nim din economie“, au precizat
reprezentan]ii guvernului.
„Este probabil, totu[i, ca o
nou\ discu]ie `ntre partenerii
sociali pentru majorarea sa-
lariului minim s\ aib\ loc `n
luna iulie, `ns\, oricum, nu
cred c\ salariul minim va fi
modificat, `n condi]iile `n care
valoarea de 600 de lei a fost
luat\ `n calcul ca referin]\ la
construc]ia bugetului de stat
pe anul 2010“, au completat
ace[tia.
~n aceste condi]ii, salariul
minim legal al angaja]ilor din
mediul privat ar urma s\ fie
diferit de cel al salaria]ilor de
la stat, care au asigurat, potri-
vit Legii unitare a salariz\rii,
un salariu minim de 705 lei de
la `nceputul acestui an.
„~n cazul `n care salariul
minim pe economie va fi ma-
jorat la 705 lei `n luna iulie,
`n urma negocierilor dintre
sindicate [i patronate, guver-
nul va fi nevoit s\ cuprind\
toate modific\rile aduse de
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TAROM VREA S| CON-
CUREZE CFR PE RUTELE IN-
TERNE: Compania Tarom ofer\,
pân\ pe data de 15 februarie
2010, tarife speciale atât pentru
toate destina]iile interne, cât [i
pentru cursele c\tre Salzburg
(Austria), informeaz\ un comu-
nicat al Ministerului Transpor-
turilor [i Infrastructurii (MTI).
Astfel, pre]ul unei c\l\torii dus-
`ntors (cu toate taxele incluse)
porne[te de la 34 de euro (pe ruta
Bucure[ti-Bac\u-Bucure[ti) [i
ajunge pân\ la 53 de euro (Bucu-
re[ti-Cluj-Bucure[ti). Tarifele
speciale sunt valabile [i `n cazul
curselor c\tre Baia Mare, Ia[i,
Oradea, Satu Mare, Sibiu, Su-
ceava, Timi[oara [i Târgu Mu-
Joi, 14 ianuarie 2010
„Având `n vedere remediile
oferite, sunt mul]umit\ c\ pro-
pusa preluare nu va afecta nefa-
vorabil concuren]a `n Europa, iar
consumatorii nu vor fi afecta]i“,
a declarat comisarul european
pentru Concuren]\, Neelie Kroes.
„Suntem mul]umi]i de decizia
Comisiei Europene“, a afirmat
schimbarea plafonului minim
de salarizare al angaja]ilor
din România `n viitoarea rec-
tificare bugetar\, ce va avea
loc `n a doua parte a anului“,
au explicat sursele citate.
E[u\ri `n
negocierile dintre
patronate [i sindicate
Negocierile pentru cre[te-
rea salariului minim pe eco-
nomie purtate `ntre sindicate
[i patronate la sfâr[itul anu-
lui trecut au e[uat, dup\ ce
reprezentan]ii patronatelor
re[. Ofertele sunt valabile la
achizi]ionarea de pe website-ul
companiei aeriene.
a TAXELE NOTARIALE
PENTRU TRANZAC}IILE IMO-
BILIARE AU SC|ZUT CU 30-
40% {I VOR MAI SC|DEA:
Grila pentru acest an dup\ care
notarii calculeaz\ taxele [i impo-
zitele minime pentru tranzac]iile
cu apartamente `n Bucure[ti a
fost stabilit\ la valori mai mici cu
30-40%, ajustarea fiind urmarea
sc\derii pie]ei imobiliare `n 2009.
Astfel, `n zona 0 din Capital\
pre]urile stabilite de notari pen-
tru acest an pentru un aparta-
ment cu dou\ camere pornesc de
la 40.833 de euro pe Calea 13
Septembrie sau Calea Mo[ilor [i
CM
YK
Michael Mitchell, purt\tor de cu-
vânt al Kraft.
Mar]i, Kraft [i-a `mbun\t\]it
oferta de 10,2 miliarde de lire
sterline (16,4 miliarde de dolari)
lansat\ pentru pentru preluarea
grupului britanic Cadbury, ur-
mând s\ majoreze componenta de
numerar a ofertei gra]ie fonduri-
au refuzat s\ acepte o majora-
re la 705 lei, motivând c\
aceast\ cre[tere ar avea ca
efect falimentarea a 70% din-
tre firmele care activeaz\ `n
sectorul privat.
„Patronatele din industrie
ar accepta o cre[tere a salariu-
lui minim la 650 de lei, care,
potrivit calculelor noastre, ar
duce la m\rirea cheltuielilor
cu salariile cu 4%, ceea ce se
traduce printr-o majorare a
cheltuielilor firmelor cu 235
milioane de lei. ~n schimb, un
salariu minim de 705 lei ar
avea ca efect intrarea `n fali-
ment a 70% dintre firmele care
ajung la 116.667 de euro pe Bule-
vardul Unirii. Fa]\ de grila din
2009, nivelurile sunt cu 30% mai
reduse, potrivit ghidului valorilor
orientative ale propriet\]ilor imo-
biliare pentru 2010. Speciali[tii
`n domeniu sus]in c\ taxele vor
sc\dea [i mai mult pe fondul blo-
cajului imobiliar, plus c\ tarifele
erau, de cele mai multe ori, ne-
conforme cu realitatea, notarii
cresc=nd artificial pre]urile.
a ZILELE ACESTEA SE
AFL| CINE VA PLECA DE LA
CFR: Companiile CFR C\l\tori
[i CFR SA vor trimite, zilele ur-
m\toare, notific\rile pentru re-
structurarea a 2.000, respectiv
600 de salaria]i, a declarat pre[e-
dintele Federa]iei Na]ionale a
CM
YK
lor rezultate de pe urma vânz\rii
diviziei de pizza din America de
Nord c\tre rivalul elve]ian Nestle.
Oferta actual\, respins\ de Cad-
bury, este compus\ dintr-un mix
de numerar [i ac]iuni, 300 de pen-
ce [i 0,2589 ac]iuni Kraft, evalu-
ând Cadbury la aproximativ 740
de pence pe ac]iune sau pu]in pes-
te 11 miliarde de euro. ~n Româ-
nia, Cadbury de]ine branduri pre-
cum „Rom“, „Kandia“, „M\gura“,
„Laura“, „Silvana“ [i „Sugus“. a
activeaz\ `n mediul privat, `n
condi]iile `n care acestea `nre-
gistreaz\ `n prezent pierderi [i
vor fi obligate s\-[i sporeasc\
cheltuielile cu 6-7%“, declara,
`n septembrie, pre[edintele
UGIR 1903, Cezar Cor=ci.
Mar]i, Corâci a precizat,
pentru NewsIn, c\ o majorare
a salariului minim `n sectorul
privat la 705 lei „ar fi declan-
[at falimentul `n lan] al mul-
tor firme care activeaz\ `n in-
dustria textil\, alimentar\ [i
`n cea chimic\, ceea ce ar fi
avut ca efect imediat disponi-
bilizarea a cel pu]in 120.000
de angaja]i“. a
Mecanicilor de Locomotiv\, Iuli-
an M\ntescu. „Zilele urm\toare
vor primi notific\rile de disponi-
bilizare [i sindicatele de la CFR
C\l\tori [i CFR SA“, a declarat
M\ntescu. Acesta a precizat c\
este vorba despre 2.000 de anga-
ja]i de la CFR C\l\tori, `ns\ ci-
fra ar putea cre[te, respectiv 600
de angaja]i de la CFR SA, admi-
nistratorul infrastructurii ferovi-
are din România. CFR Marf\ a
depus deja la Inspectoratul Teri-
torial de Munc\ solicitarea de
disponibilizare a circa 6.380 de
angaja]i ai companiei, urmând
ca, din martie, disponibiliz\rile
s\ fie efective. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU
Economic 5
PE SCURT
Peste 655.000 de
datornici la b\nci
au `ntârziat pl\]ile
Rom=nii `i pl\tesc tot mai greu
ratele la b\nci. Restan]ele de
peste 30 de zile ale persoanelor
fizice la b\nci totalizau 2,7 mili-
arde de lei (629 milioane de euro),
la 30 noiembrie 2009, `n cre[tere
cu 5,83% fa]\ de luna octombrie,
iar num\rul datornicilor cu
`ntârzieri la plat\ ajunsese la
655.907 persoane, potrivit datelor
publicate de Banca Na]ional\. ~n
noiembrie 2009, restan]ele cres-
cuser\ cu 148,61 milioane de lei,
de la aproape 2,55 miliarde de lei
`n octombrie. Cele mai mari
restan]e erau `nregistrate la cre-
ditele `n moned\ na]ional\, 1,701
miliarde de lei. Volumul restan-
]elor la credite `n euro ajunsese,
la 30 noiembrie, la 860,6 milioane
de lei (denominat), `n cre[tere de
3,8 ori `n primele 11 luni ale anu-
lui trecut, `n timp ce restan]ele la
credite `n dolari (denominat) se
situau la 10,56 milioane de lei,
cre[tere de 4,3 ori fa]\ de 31 de-
cembrie 2008.
Serbia va `ncepe
construc]ia unui drum
care face parte din
Coridorul XI european,
Timi[oara-Bari
Serbia va `ncepe, `n luna martie,
construc]ia unui traseu rutier [i
feroviar care va lega Belgradul de
coasta sudic\ a M\rii Adriatice,
tranzitând Muntenegru, parte a
Coridorului XI european care va
conecta România [i Italia tranz-
itând [i Serbia, potrivit ministru-
lui sârb al Infrastructurii. Guver-
nul sârb sper\ ca Uniunea Euro-
pean\ s\ includ\ noul drum `n
Coridorul XI [i s\ acorde Serbiei
finan]are pentru construc]ia ru-
tei, proiect de importan]\ major\
pentru rezolvarea problemelor de
trafic din Serbia, a declarat min-
istrul Infrastructurii, Milutin
Mrkonjic, pentru televiziunea
RTS, preluat\ de portalul Bal-
kans.com. Coridorul XI ar trebui
s\ conecteze România de Italia
pornind de la Timi[oara [i tranz-
itând Serbia.
BM a acordat Croa]iei
un credit pentru
a face fa]\ crizei
Banca Mondial\ (BM) a acordat
Croa]iei un `mprumut de 200 de
milioane de euro, destinat sus]i-
nerii eforturilor autorit\]ilor de la
Zagreb `n lupta cu criza economi-
c\ global\, transmite AFP. Insti-
tu]ia de credit interna]ional\ a
acordat Croa]iei, `n august 2009,
un `mprumut de 100 de milioane
de euro pentru sprijinirea expor-
tatorilor. Economia croat\ a sc\-
zut cu 5,7% `n al treilea trimestru
al anului trecut, comparativ cu
aceea[i perioad\ din 2008, dup\
ce `n primul semestru s-a diminu-
at cu 6,5%. Num\rul [omerilor a
urcat cu 21% `n 2009, iar anali[tii
consider\ c\ situa]ia de pe pia]a
muncii s-ar putea `nr\ut\]i `n
primele trei luni din 2010. ~n
noiembrie 2009, rata [omajului
dep\[ea 16%. a
Cursul valutar
14.01.2010
Dolar SUA 2,8388
Euro 4,1215
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Scor]i[oara,
`nlocuitorul dulcelui
la diabetici
Sandu G., Tecuci: „Sunt dia-
betic de trei ani de zile [i
`ncerc s\ men]in glicemia `n
limite normale. Cineva mi-a a
spus c\ ar fi bine s\ folosesc
`n alimenta]ie mai mult\
scor]i[oar\. Ajut\ la ceva?“
Prof. Constantin Milic\: Con-
sumul de scor]i[oar\ `n caz de
diabet zaharat poate duce la
cre[tere de 20 de ori a capaci-
t\]ii insulinei de a metaboliza
glucoza la nivelul celulelor
adipoase (se ia sub form\ de
pulbere, zilnic câte un vârf de
linguri]\ sau se introduce `n-
tr-un pahar cu suc de fructe
ne`ndulcit). Scor]i[oara satis-
face pofta de dulce, fiind util\
la persoanele cu glicemie ridi-
cat\ (se ron]\ie `n gur\ buc\]i
sf\râmate de scoar]\). Dar
pentru c\ tot vorbim despre
efectele terapeutice ale scor-
]i[oarei, trebuie s\ [ti]i c\
aceasta are [i rolul de a `mpie-
dica dezvoltarea bacteriilor
din stomac [i de a stimula pof-
ta de mâncare. ~n caz de indi-
gestii [i crampe dureroase se
recomand\ uleiul eteric, picu-
rat pe un cub de zah\r sau o
b\utur\ cu `nsu[iri stimula-
toare, care con]ine câteva pi-
c\turi de tinctur\ din scor]i-
[oar\ (preparat\ prin macera-
rea a 20 g praf `n 100 ml al-
cool 400 timp de 10 zile). ~n
plus, `n bolile respiratorii vin-
dec\ tusea, gripa [i r\gu[eala
[i combate germenii, care
provoac\ infec]iile tractului
respirator (se recomand\ in-
fuzia de scor]i[oar\ [i cui[oa-
re, preparat\ din câte o lingu-
ri]\ din fiecare, la 250 ml ap\
clocotit\ [i infuzat\ timp de
15 minute). La bolnavii de
grip\ asigur\ un somn lini[tit
[i alin\ durerile de cap prin
masarea tâmplelor cu ulei.
Scor]i[oara alung\ oboseala
fizic\ [i intelectual\ [i st\rile
de stres nervos, calmeaz\ du-
rerile reumatismale, artrozice
[i nevralgiile, având efecte re-
laxante dup\ masajul cu ulei,
combate unele afec]iuni geni-
tale (dismenoree, metroragii)
ap\rute la eforturi fizice sau
`n timpul sarcinii, ameliorea-
z\ durerile de din]i [i m\sele
prin tampon\ri locale cu tinc-
tur\ de scor]i[oar\ (eventual
diluat\) [i contribuie la vinde-
carea r\nilor. Persoanele care
sufer\ de ulcer gastro-intes-
tinal `n faz\ acut\, precum [i
femeile gravide vor evita con-
sumul de scor]i[oar\, mai ales
`n doze mari care produc in-
somnii [i depresii psihice. Ca
forme de utilizare, `n afara de
infuzie [i pulbere m\cinat\ se
mai prepar\: lapte de scor]i-
[oar\ pisat\ [i amestecat\ cu
pudr\ de nuc[oar\, ghimbir [i
cui[oare (`n p\r]i egale), care
se pun `ntr-un pahar cu lapte
fierbinte; ulei de scor]i[oar\ din
3-4 batoane pisate `ntr-un mo-
jar, care se macereaz\ `n 100
ml ulei comestibil (de floarea-
soarelui sau m\sline) timp de
10 zile; lichior din dou\ batoa-
ne de scor]i[oar\, 15 cui[oare,
o linguri]\ nuc[oar\ [i câteva
frunze de ment\, care se ma-
cereaz\ `n cherry timp de 10
zile [i se consum\ `nainte de
mese contra bolilor respirato-
rii (tuse, grip\, r\gu[eal\). a
Joi, 14 ianuarie 2010
Tratamentul astmului bron[ic la gravid\
Cel mai important lucru de re]inut `n tratamentul
astmului bron[ic la gravid\ este necesitatea
prevenirii apari]iei simptomatologiei [i tratamentul
precoce, `n cazul `n care simptomele au ap\rut.
Modalitatea de conducere a tratamentului
astmului la femeia `ns\rcinat\ este identic cu cel al
femeii care nu este `ns\rcinat\. Ca to]i bolnavii
astmatici, gravida trebuie s\ beneficieze
de tratament [i urm\rire pentru a controla
inflama]ia la nivelul c\ilor aeriene, pentru
a preveni [i controla episoadele acute de astm.
tat\ salvarea. Dup\ s\pt\-
de dr. C\t\lina mâna 32 de sarcin\, se va fo-
losi ecografia pentru a moni-
PANAINTE
toriza cre[terea fetal\ `n cazul
Urm\rirea evolu]iei astmu- `n care astmul bron[ic nu este
lui bron[ic la o gravid\ trebuie bine controlat sau sunt pre-
s\ includ\, pe tot timpul sar- zente simptome moderate ori
cinii, monitorizarea cu aten]ie severe. Explor\rile ecografice
a func]iei pulmonare, pentru a prin care se examineaz\ f\tul
fi siguri c\ f\tul prime[te sufi- dup\ o criz\ de astm pot fur-
cient oxigen. ~n timpul sarci-
niza date suplimentare, care
nii, severitatea bolii se poate s\ ajute medicul specialist `n
modifica la aproximativ dou\
modificarea conduitei terapeu-
treimi din gravide, de aceea tice, dac\ este necesar.
este indicat ca supravegherea Pentru a se administra cât
func]iei respiratorii s\ fie rea- mai pu]ine medicamente, este
lizat\ de c\tre un medic spe- indicat s\ se evite expunerea
cialist, care s\ monitorizeze
simptomele [i func]ia pulmo- la factorii declan[atori ai cri-
nar\. Medicul specialist va fo- zelor (fumul de ]igar\ sau pra-
losi fie spirometrul (dispozitiv ful). Este important\ protec]ia
prin care se m\soar\ volumele gravidei `mpotriva gripei, de
pulmonare), fie peak-flow-me- aceea se indic\ vaccinarea an-
trul (dispozitiv care m\soar\ tigripal\ `naintea sezonului
friguros (octombrie - jum\-
debitele respiratorii `n inspir
[i `n expir), pentru a evalua tatea lunii noiembrie), indife-
rent de vârsta sarcinii.
func]ionarea pl\mânilor.
De asemenea, urm\rirea e- Se [tie c\ administrarea
volu]iei bolii trebuie s\ in- medicamentelor este, de obi-
clud\ [i `nregistrarea mi[c\ri- cei, interzis\ `n sarcin\, dar `n
lor f\tului, pentru a depista cazul astmului bron[ic riscul
din timp dac\ activitatea feta- de afectare a f\tului este mult mentul pe cale inhalatorie ~ngrijirea sarcinii la o fe-
l\ se reduce. Dup\ s\pt\mâna mai mare, dac\ astmul nu prezint\ cele mai mici riscuri meie diagnosticat\ cu astm
este controlat. Majoritatea pentru mam\ [i f\t. Medi- bron[ic implic\ o strâns\ co-
28 de sarcin\ se recomand\
monitorizarea zilnic\ a mi[c\- medicamentelor care se indic\ camentele cu efect bronhodi- laborare `ntre mai mul]i me-
rilor fetale. ~n cazul `n care, `n `n tratamentul astmului bron- latator de scurt\ durat\, cum dici speciali[ti, care trebuie s\
timpul unui episod acut, mi[- [ic nu sunt d\un\toare pentru ar fi Salbutamol, Ventolin®, se consulte `n privin]a decizi-
c\rile fetale se reduc `n inten- f\t, deoarece se administreaz\ Berotec®, sunt permise a fi ilor de tratament.
sitate, gravida trebuie s\ se pe cale inhalatorie, `n cea mai administrate pe cale inhalato-
prezinte de urgen]\ la medicul mic\ doz\ care permite con- rie ca medica]ie de criz\ `n * DR. C|T|LINA PANAINTE, MEDIC REZIDENT
FARMACOLOGIE CLINIC|, MEMBR\ AMFOR (ASOCIA}IA
specialist sau trebuie solici- trolul evolu]iei bolii. Trata- sarcin\. MEDICILOR [I FARMACI[TILOR ORTODOC[I ROMÂNI)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a LUMINA ALBASTR| PRE- le dentare au deja acest tip de sur- patru ore pe zi `n fa]a micului care le urm\re[te petrece o peri-
VINE CARIA DENTAR|: Cercet\- s\ luminoas\ pentru solidificarea ecran tr\iesc mai pu]in decât cei oad\ foarte mare de timp a[ezat,
torii de la Spitalul Universitar [i r\[inilor la obtura]iile dentare. care se uit\ la TV pentru o pe- având mu[chii imobiliza]i [i
de la Universitatea din Geneva au Prin urmare, n-ar avea nevoie s\ rioad\ mai mic\ de timp. „~n ra- `mpiedicându-[i corpul s\ asimi-
anun]at c\ pun la punct o nou\ achizi]ioneze aparate noi“, a de- port cu persoanele care se uit\ la leze corect zah\rul [i gr\simile.
tehnic\ de fotodezinfec]ie, infor- clarat un membru al echipei de televizor mai pu]in de dou\ ore pe Studiul a fost realizat pe durata a
meaz\ cotidianul elve]ian „Le cercet\tori. Prin acest procedeu, s- zi, cei care stau `n fa]a micului [ase ani, fiind luate `n calcul obi-
Temps“. Ace[tia sper\ s\ `mbun\- ar putea trata infec]iile pulpei den- ecran mai mult de patru ore zil- ceiurile a circa 8.800 de austra-
t\]easc\ tehnicile de dezinfec]ie tare, unde se afl\ ]esuturile vii ale nic se confrunt\ cu 46% mai mul- lieni. Australienii aloc\, `n me-
tradi]ionale ale din]ilor. Tehnolo- din]ilor. Alt avantaj al fotodezin- te riscuri de a muri ca urmare a die, circa trei ore pe zi vizion\rii
gia luminoas\ ar putea folosi la fec]iei este c\ nu exist\ nici o cale unor patologii diverse“, a declarat de emisiuni TV. a
eliminarea unor bacterii implicate de rezisten]\ bacterian\ care s\ David Dunstan, cercet\tor la In-
`n diferite patologii dentare, cum necesite utilizarea antibioticelor. stitutul pentru diabet [i maladii
sunt cele vinovate de formarea ca- R\mâne s\ se dezvolte un aparat cardiace din Melbourne. Astfel,
riilor. Fotodezinfec]ia se bazeaz\ potrivit, adic\ o fibr\ optic\ care persoanele respective „se con-
pe o reac]ie chimic\ care are loc frunt\ cu riscuri cu 80% mai mari
s\ permit\ direc]ionarea luminii
când un compus fotosensibil este albastre spre r\d\cina dentar\. de a suferi de boli cardiovascula-
re“, a spus unul dintre autorii
expus unei surse luminoase cu o a PRIVITUL PREA MULT studiului, publicat `n jurnalul A-
lungime de und\ adecvat\. Reac- LA TELEVIZOR SCURTEAZ|
]ia genereaz\ un flux de radicali merican Heart Association. Cer-
liberi capabili s\ distrug\ fizic ce- DURATA VIE}II: Un studiu aus- cet\torii au precizat c\ nu pro-
lulele bacteriene. Procedeul se folo- tralian citat de AFP arat\ c\ per- gramele `n sine sunt nocive pen-
se[te deja, mai ales `n Canada, cu soanele care petrec mai mult de tru s\n\tate, ci faptul c\ acela
un laser ro[u ca surs\ de fotoacti-
vare. Echipa de la Geneva a reu[it Pagin\ realizat\
s\ identifice anumi]i fotosensibili- Scrie]i-ne pe adresa:
zatori extra[i din plante, care pot fi „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
activa]i cu ajutorul unei surse lu-
minoase albastre. „Toate cabinete- otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Joi, 14 ianuarie 2010 Pagina consumatorului 7
Comer]ul cu plata on-lline, `n cre[tere PE SCURT
a Comer]ul electronic cu plata on-line prin card bancar
a crescut `n 2009 cu 75% fa]\ de 2008, ajungând la valoarea de Desp\gubiri
92,8 milioane de euro, conform datelor furnizate de RomCard a pentru pasagerii
Num\rul de tranzac]ii `nregistrate `n ~n 2009, valoarea medie a unei tranzac]ii a
autobuzelor anulate
2009 a fost de 1,246 milioane, de dou\ ori mai fost de 79 de euro, similar cu cea `nregistrat\ C\l\torii care apeleaz\ la trans-
mare decât `n 2008. ~n sistemul ePayment au `n 2007, dar `n u[oar\ sc\dere fa]\ de 2008, portul cu autobuzul sau auto-
fost procesate peste 1,108 milioane de tran- când valoarea medie a fost de 85 de euro. carul beneficiaz\ de noi drepturi
zac]ii, la un volum de 88 de milioane de euro. Produsele comercializate on-line p\strea- oriunde `n Uniunea European\.
„Comer]ul electronic a fost un domeniu z\ tendin]a `nregistrat\ `n ultimii doi ani. Astfel, dac\ serviciul de transport
mai pu]in afectat de criz\ [i continu\ s\ r\- Astfel, sectorul telecom a avut o pondere de cu autocarul a fost anulat sau a
45% din num\rul tranzac]iilor procesate fost `ntârziat cu peste dou\ ore,
mân\ o industrie cu poten]ial de cre[tere [i `n prin ePayment, urmat de turism cu 38%, ser- transportatorul trebuie s\ ofere
anul urm\tor. Situa]ia economic\ nefavora- vicii cu 10% [i eTail cu 7%. ~n ceea ce prive[te posibilitatea de a alege `ntre con-
bil\ a determinat companiile s\ aleag\ solu- evolu]ia comer]ului electronic `n 2010, ePay- tinuarea c\l\toriei, redirec]ionare
]ii mai eficiente, cu rezultate u[or de m\surat ment estimeaz\ c\ pia]a de tranzac]ii on-line sau rambursarea pre]ului biletu-
[i care presupun costuri mai reduse, astfel cu cardul va cre[te cu 30%, opinie sus]inut\ [i lui. Mai mult, va oferi o gustare
`ncât multe dintre ele s-au `ndreptat c\tre de reprezentan]ii RomCard, care apreciaz\ c\, sau asisten]\ pentru g\sirea u-
on-line“, a declarat Carmen Sebe, CEO (Chief la finalul anului, se poate atinge o valoare nui loc de cazare. Regulamentul
Executive Officer) al GECAD ePayment. de 120-130 milioane de euro. a propus, care mai are nevoie doar
de aprobarea deputa]ilor europeni,
abordeaz\, de asemenea, chestiu-
Peste 200.000 de rom=ni au schimbat nea accesibilit\]ii. Nu se poate
refuza transportul persoanelor cu
handicap [i al celor cu mobilitate
operatorul de telefonie f\r\ `nlocuirea num\rului redus\, inclusiv al persoanelor `n
vârst\, cu excep]ia cazurilor jus-
tificate de motive legate de sigu-
com - 26, Datek Telecom [i Tel- de]ul Cluj - 5.245 de port\ri,
ran]\ sau atunci când acest lucru
Potrivit Autorit\]ii Na]ionale pentru Administrare cor Communications câte 21, Prahova - 4.108 [i Timi[ - 3.259.
este imposibil din punct de
Digicom Systems [i Prime Te-
[i Reglementare `n Comunica]ii (ANCOM), acest lecom câte 17, World Telecom
vedere fizic. ~n cazul `n care per-
Cum se realizeaz\ soana trebuie `nso]it\, `nso]itorul
num\r reprezint\ sub 0,1% din totalul clien]ilor Network - 11, Iristel [i Necc
portabilitatea trebuie s\ beneficieze de trans-
Telecom Romania câte 10, Air port gratuit. ~n acela[i regulament
companiilor de profil. ~n segmentul telefoniei fixe Bites - 6, Canal S - 5, Cosmote sunt prev\zute plafoane minime
Persoanele care doresc s\ se
s-au portat pu]in peste 68.400 de numere. - 3 [i A&G Communication - 2. mute la un alt operator de tele- pentru desp\gubirile `n caz de
Fa]\ de ultima raportare, v\t\mare sau de deces al pasa-
Cei mai mul]i dintre utilizatorii de telefonie mobil\ UPC a reu[it s\ atrag\ cei mai
fonie mobil\, dar s\ `[i p\streze
gerilor, norme similare aplic=n-
num\rul, trebuie, `n primul
au ales s\-[i schimbe operatorul `n favoarea mul]i clien]i - 6.746 de noi nu- rând, s\ anun]e `n scris compa- du-se `n cazul pierderii sau al de-
mere portate, comparativ cu terior\rii bagajului. Statele mem-
Cosmote, urmat de Vodafone [i Orange. Orange - 3.007 noi clien]i,
nia la care renun]\. Re]eaua `n bre pot decide `ns\ neaplicarea
care se mut\ utilizatorul va su-
Clien]ii `[i pot schimba re]eaua la cerere, `ns\, RCS&RDS - 2.692, Romtelecom porta toate cheltuielile cu porta-
dispozi]iilor propunerii `n cazul
- 2.570 sau Vodafone - 1.498. serviciilor urbane sau regionale.
`n momentul portabilit\]ii, pierd toate facilit\]ile Doi noi furnizori au efectuat
rea, iar termenul de finalizare a
procesului de portare trebuie s\
pe care le aveau la vechiul operator, primele port\ri `n propriile re- fie de maximum 10 zile. Aparate casnice
]ele - Intersat [i Digicom Sys-
respectiv minute incluse, SMS-uri etc. tems. „Finalul de an 2009 a
Un mesaj vocal `i va anun]a transformate `n
pe apelan]i c\ num\rul format
adus luna cu cele mai multe
a fost mutat `n alt\ re]ea. Se
obiecte „inteligente“
Un num\r de 201.104 de [i numai 25% erau utilizatori port\ri de telefonie fix\ de la
lansare. Astfel, `n decembrie poate porta orice num\r de te- Un inginer electronist german,
utilizatori de telefonie mobil\ de cartele prepl\tite“, se mai lefon, dar numai `ntr-o re]ea de care a participat la crearea for-
[i fix\ au trecut, pân\ la finele spune `n comunicat. 2009 au fost portate cele mai
acela[i tip: num\rul mobil spre matului MP3 [i a primelor
anului 2009, la alt operator, f\- Cele 68.460 de numere de multe numere de telefonie fix\ playere pentru acest format,
- 7.094. ~n ceea ce prive[te tele- o alt\ re]ea de telefonie mobil\,
r\ schimbarea num\rului de telefonie fix\ au fost portate `n num\rul fix c\tre o alt\ re]ea dore[te s\ transforme o serie de
telefon, reprezentând sub 0,1% re]elele a 27 de furnizori de
fonia mobil\, `n luna decem- aparate electronice de uz casnic
brie 2009 s-au portat peste de telefonie fix\.
din totalul clien]ilor companii- servicii de telefonie fix\, res- Cu toate acestea, `nainte de `n obiecte „inteligente“, infor-
lor de profil, cei mai mul]i ale- 10.500 de numere, cele mai meaz\ AFP. Karlheinz Bran-
pectiv UPC - 29.328, RCS&R- multe port\ri fiind `nregistrate a beneficia de portabilitatea
gând Cosmote România, urmat DS - 12.651, Vodafone - 10.345, denburg, profesor la Universita-
`n luna iunie 2009, când peste numerelor, adic\ schimbarea tea Ilmenau din Germania, lu-
de Vodafone [i Orange. Orange - 7.664, Romtelecom - operatorului cu posibilitatea de
„Dup\ 14 luni de la data lan- 13.400 de utilizatori de servicii creaz\ la proiectul denumit
5.755, Dial Telecom - 810, New de telefonie mobil\ [i-au p\strare a num\rului de tele- „Perfect Stream“, care las\ in-
s\rii portabilit\]ii `n România Com Telecomunica]ii - 574, schimbat operatorul p\strân- fon, consumatorul trebuie s\ ternetul s\ preia controlul asu-
(octombrie 2008 - n.r.), au fost
portate `n total 201.104 numere GTS Telecom - 460, Digital Ca- du-[i num\rul de telefon“, se [tie c\ `[i pierde toate facilit\- pra celor mai simple gadgeturi [i
de telefonie, 66%, respectiv ble System - 188, Euroweb - mai arat\ `n comunicat. ]ile de care a beneficiat la ve- aparate electrocasnice, precum
154, Ines Group - 134, Telemo- Cele mai multe numere de chiul operator, respectiv minu- televizoarele sau radiourile [i
132.644 dintre acestea fiind nu- combinele muzicale. Ideea din
mere de telefonie mobil\, `n bil - 82, Cobalt IT - 69, Intersat telefonie fix\ au fost portate `n te gratuite `n re]ea, numere fa-
- 49, Media Sat - 48, Atlas Tele- Bucure[ti - 19.189, urmat de ju- vorite, mesaje scrise etc. a spatele proiectului „Perfect
timp ce `n segmentul telefoniei Stream“ este de a ob]ine con]inut
fixe s-au portat 68.460 de nume- video [i audio `n format digital,
re“, se arat\ `ntr-un comunicat de pe internet, conform preferin-
al Autorit\]ii Na]ionale pentru ]elor individuale, astfel ca atunci
Administrare [i Reglementare când deschizi televizorul sau
`n Comunica]ii (ANCOM). aparatul de radio s\ fii sigur c\
~n domeniul telefoniei mobi- vei putea urm\ri doar emisiuni,
le, ordinea operatorilor `n func- filme sau muzic\ din genul
]ie de num\rul de port\ri c\tre preferat. Programele vor fi indi-
propria re]ea se men]ine ace- vidualizate, `n conformitate cu
ea[i fa]\ de raportarea anteri- preferin]ele utilizatorilor, fie c\
oar\ (21 octombrie 2009), res- este vorba de telespectatori, as-
pectiv Cosmote - 47.283, Voda- cult\tori de radio sau utilizatori
fone - 44.279, Orange - 38.763, de telefoane mobile multimedia,
sisteme de navigare prin satelit
RCS&RDS - 1.699 [i Telemobil sau console de jocuri. Acest gen
- 620. de serviciu este deja folosit `n
De la ultima raportare, cele Germania, iar Karlheinz Bran-
mai multe numere au fost por- denburg `ncearc\ s\ cucereasc\
tate `n re]eaua Orange - 10.609, `n prezent [i pia]a american\.
urmat\ de Cosmote - 9.259, Vo- Sistemul Perfect Stream func]io-
dafone - 6.626, RCS&RDS -320 neaz\ pe orice fel de aparat capa-
[i Telemobil - 85. „Datele statis- bil s\ se conecteze la internet - de
tice arat\ c\ se porteaz\ mai la orice tip de telefon mobil mul-
frecvent utilizatorii de telefonie timedia, pân\ la radiouri care
mobil\ pe baz\ de abonament func]ioneaz\ on-line sau televi-
decât utilizatorii de cartele pre- zoare cu o conectivitate la inter-
pl\tite. Astfel, din num\rul to- net primar\. a
tal de utilizatori de telefonie
mobil\ care s-au portat, 75% Pagin\ realizat\
erau utilizatori cu abonament de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Reportaj Joi, 14 ianuarie 2010

Asocia]ia care str=nge copiii din canale

Suferin]\. S\r\cie. Mizerie. Chiria[i ai canalelor.
Cer[etori - copii f\r\ nici un dram de educa]ie. B\trâni
uita]i cu zilele `n locuin]ele lor `ntunecate [i `mb\trânite
de timp. Aceasta este fa]a ascuns\ a Bucure[tiului
anului 2010, dar [i a României. Ce facem noi pentru ei?
Ne mul]umim cu o moned\ aruncat\ unei mâini `ntinse
[i agasante, ori cu o lingur\ de mâncare `mp\r]it\ din
panihida binecuvântat\ de preot. ~n rest, `i apostrof\m,
uneori ajungând la ur\, nu neap\rat rasial\, dar social\.
Nu acela[i lucru `l fac cei de la Asocia]ia „Sfântul
Stelian“. De aproape dou\ decenii, la „Sfântu’“ - cum `i
spun ei - se simt ca acas\ peste 1.600 de copii, p\rin]i
[i b\trâni - oropsi]i ai sor]ii.

„Sfântul Stelian“ are dou\

de diac. George
ANICULOAIE
I-a adunat Irina Dr\goi, in-
giner chimist `n comunism,
dar care [i-a descoperit voca-
]ia `n democra]ie. „Tu nu e[ti
f\cut\ pentru proiectare chi-
mic\, ci pentru oameni“, i-a
spus p\rintele Constantin Ga-
leriu, a c\rui poz\ este nelip-
sit\ din cl\dirile asocia]iei.
Cu sprijinul p\rintelui, care
acum „se roag\ pentru noi, de
acolo, de sus“, a ie[it `n stra-
d\, `n canale, `n mizerie, ofe-
rindu-le o mas\ fierbinte.
„Prin munca cu copiii din Pia-
]a Unirii, Pia]a Matache, Pia-
]a Roman\, ne-am cules oa-
menii pentru care, `n 1993,
am `nfiin]at Asocia]ia Sfântul
Stelian“. De ce Sfântul Steli-
an? „Pentru c\ este ocrotitorul
CM copiilor, iar asocia]ia, prin ce-
YK
le 12 programe sociale, se a-
dreseaz\ `n mod special copii-
lor“, mai spune Irina Dr\goi.
„Sunt to]i ai no[tri“
Ast\zi, nu mai merge `n ca-
nale, ci vin copiii la ea. A ridi-
cat [i o cl\dire pentru ei, la
trei sta]ii de tramvai 32, din
Pia]a Unirii. La prânz servesc
masa, `n dou\ serii, 120 de co-
pii. Iar `nainte [i dup\ mas\,
sala de mese se transform\ `n
sal\ de medita]ie. Asocia]ia
programe educa]ionale. Pro-
gramul Educa]ional 1 se adre-
seaz\ copiilor care, sus]inu]i
de asocia]ie, merg la [coal\.
Acestora li se serve[te prân-
zul, iar `n func]ie de orar, di-
minea]a ori dup\ mas\ `[i fac
temele aici. Programul Educa-
]ional 2 include dou\ zile pe
s\pt\mân\, când copii din
strad\, `ntre 4 [i 10 ani, f\r\
carte, care au intrat deja la
cer[it, `nva]\ „cultura genera-
l\ de baz\, adic\ s\ `[i [tear-
g\ nasul, s\ se spele pe mâini
[i pe fa]\, s\ spun\ rug\ciu-
nea «Tat\l nostru», s\ m\-
nânce, s\ se `mbrace. Nu [tiu
nici zilele s\pt\mânii, lunile,
culorile, `n schimb sunt a[i la
aritmetic\. Li se trage de la o-
bi[nuin]a cu care socotesc ba-
nii câ[tiga]i `n fiecare zi. Unii
sunt chiar iste]i, plin de haz,
se poate scoate ceva din ei“,
spune Irina Dr\goi, care `i `n-
scrie la [coal\ pe cei reabili-
ta]i, cu toate c\ au nou\ sau
zece ani. La acestea se adaug\
[i programul cultural-artistic
extra[colar: se picteaz\ chiar
[i icoane pe sticl\, sâmb\ta [i
duminica. Operele de art\
sunt cartea lor de vizit\. Mul-
te fonduri au venit datorit\
micilor arti[ti. ~n fiecare an,
Asocia]ia «Sfântul Stelian» or-
ganizeaz\ expozi]ii cu vânza-
re pentru `mbun\t\]irea tra-
iului copiilor. Din banii ace[-
tia merg [i `n tabere.
„Nu mai primim copii ai
str\zii proaspe]i, ci avem grij\
doar de ai no[tri“, mai spune
directoarea asocia]iei, asalta-
t\ `n fiecare zi de noi cereri. A-
bia se descurc\ cu cei pe care
`i are `n grij\. Pe lâng\ ace[ti
copii, men]ine leg\tura [i cu
fo[tii copii ai str\zii. Le ofer\
pachete speciale o dat\ la do-
u\ luni, dar [i de Cr\ciun, de
Pa[ti [i de Ziua Copilului (pen-
tru copiii lor). ~n plus, celor ca-
re au intrat `n pu[c\rie le tri-
mite pachete pe toat\ durata
deten]iei. „Unul dintre ei mi-a
spus: «S\ vorbe[ti cu iubita
mea, Iri, s\ nu m\ lase, pen-
tru c\ eu m\ `ntorc peste doi
ani!». Sau `mi dau s\ le trimit
scrisori [i multe alte chestii de
suflet, pe care trebuie s\ le
facem, pentru c\ pân\ la ur-
m\ sunt ai no[tri“. Cei care a-
cum sunt c\s\tori]i `[i aduc
copiii tot aici, „au o grij\ per-
fect\ ca p\rin]i, nu vor s\
treac\ prin chinurile lor.
Chiar `mi dau lacrimile când `i
v\d“, se emo]ioneaz\ „mama“
celor f\r\ c\p\tâi, care a an-
gajat [i un avocat, special pen-
tru beneficiarii asocia]iei.
„Nu vreau s\ `i
trimit la cimitir“
Familiile numeroase [i s\-
race `[i pot `nscrie `n progra-
mele educa]ionale doar doi co-
pii, „s\ fie s\mân]\ bun\, ca
peste doi ani s\ vin\ al]ii de a-
colo, mai mici“, spune Irina
Dr\goi, c\reia i se plâng apoi
mamele: „Mi-a]i luat copii, `i
duce]i la medic, nici nu mi-i
lua]i pe to]i, nu pot s\-i trimit
nici la cer[it, [i când vin acas\
nu le mai convine unde locu-
iesc“. Nemaisuportând mize-
ria, „se schimb\, `nva]\ ceva,
au alt\ ]inut\, privire, voca-
bular, nu mai m\nânc\ cu
mâna, se spal\“, d\ verdictul
doamna Irina. Ceilal]i mem-
bri ai familiei primesc [i ei ali-
mente, s\pt\mânal, unii
chiar [i mâncare g\tit\, pre-
parat\ bine`n]eles tot `n can-
tina asocia]iei.
Un alt proiect interesant se
desf\[oar\ `n localitatea Grea-
ca, `n jude]ul Giurgiu. Aici, aso-
cia]ia a construit trei case, `n
care locuiesc trei familii socia-
le. Un cuplu c\s\torit de asis-
ten]i sociali, pe lâng\ copiii lor,
a primit `n grij\ al]i [ase, din-
tre cei abandona]i `n spitale sau
`n case de copii, cu vârste `ntre
doi [i 12 ani, care vor locui aici
pân\ la 18 ani. Zilnic vin la ei
un educator [i un psiholog.
Mâncarea o primesc s\pt\mâ-
nal, fiecare familie hot\rând
singur\ ce serve[te la mas\.
Nu doar copiii sunt ajuta]i
la „Sfântul Stelian“, ci [i b\-
trânii, aproximativ 200. Sub-
ven]ie de la stat primesc doar
pentru 30, `n jur de 25 de lei
pe lun\ de persoan\, `n condi-
]iile `n care nici unul nu are
pensie mai mare de 450 lei,
dar nu au renun]at. „Trebuie
s\-i men]in pe ace[ti 200, c\
altfel `i trimit la cimitir, ni-
meni nu `i mai ajut\. Nu [tiu
de unde o s\ scot bani, dar ne
ajut\ Dumnezeu“. Le ofer\ lu-
nar un pachet `n valoare de
500 lei, cu tot ce `nseamn\ ali-
mente de baz\, un alt pachet
con]ine detergen]i [i alte con-
sumabile necesare igienei.
B\trânilor c\rora le este greu
s\ `[i prepare hrana zilnic\,

De la cantina asocia]iei se hr\nesc `n fiecare lun\ 1.600 de suflete

CM
YK
 CM
YK

Joi, 14 ianuarie 2010 9

Icoane realizate de copiii de la Asocia]ia „Sf. Stelian“

fiind extrem de s\raci, li se o- pentru HIV. Acum sper\ s\ liate, de dou\ ori pe lun\, unde Irina Dr\goi a primit binecuvântarea p\rintelui
fer\ mâncare g\tit\, la can- câ[tige un proiect european `[i spun toate necazurile, spe- Galeriu de a se dedica copiilor str\zii
tin\ ori la domiciliu. pentru asisten]a medical\. rând s\ g\seasc\ o rezolvare.

„M\ cost\ `ngrozitor de

mult medicamentele“
Asisten]a medical\ o pri-
mesc tot `n cadrul Asocia]iei
„Sfântul Stelian“, gratuit, pen-
tru c\ nu au asigurare de s\n\-
tate. Un medic st\ la cabinet,
iar cel\lat merge din când `n
când pe teren, la gura canalu-
lui sau la c\p\tâiul b\trânului,
pentru a-i `ngriji. Analizele me-
dicale se fac `n laboratorul aso-
cia]iei, iar de problemele den-
tare se ocup\ un stomatolog.
„M\ cost\ `ngrozitor de mult
medicamentele“. La trei luni
trebuie s\ le fac\ analize [i
Pentru a se integra `n socie-
tate, copiii str\zii trebuie s\
`nve]e o meserie. Aici au posi-
bilitatea s\ deprind\ coafatul,
tunsul [i croitoria. Pe lâng\
meserie se obi[nuiesc [i cu re-
gulile polite]ii - „s\ fie cura]i,
s\ [tie s\ vorbeasc\ cu clien-
]ii“. Al]ii, predispu[i spre par-
tea real\, se obi[nuiesc, `n ca-
binetul de informatic\ din Gri-
vi]a, cu tainele calculatorului
[i cu munca de birou. „Ei fac [i
consiliere pe lucruri simple, a-
fl\ ce drepturi au, ce trebuie s\
le ofere statul, ce obligativit\]i
au, cum s\ reu[easc\ la inter-
viul de angajare“, sper\ Irina
Dr\goi. {i mamele sunt consi-
Unele dintre ele uit\ de griji
implicându-se `n problemele a-
socia]iei. S-a `ntâmplat ca une-
le dintre ele s\ cear\ pedagogi-
lor de aici s\ le `nve]e s\ scrie,
devenind mai silitoare decât
propriii copii.
Asocia]ia „Sfântul Stelian“
are 48 de angaja]i. Fondurile
sunt foarte limitate. Totul se
datoreaz\ leg\turii cu fondu-
rile din str\in\tate, sponsori-
lor binevoitori. De la statul ro-
mân prime[te pu]in, pân\ la
2% din cheltuieli. A câ[tigat [i
câteva proiecte prin fonduri e-
uropene, „dar sunt o pic\tur\,
fa]\ de câ]i bani am nevoie“,
mai spune Irina Dr\goi. a
Cum a `nceput?
„Eram un grup de 20 de
oameni, ini]ial am fost pa-
tru, dar ne-am adunat [i
,când am ajuns la 25, am
`nfiin]at asocia]ia. Am `nce-
put cu desene pe asfalt, cu
copiii ale[i de pe strad\.
Am vrut s\ `i bag `n [coal\,
dar nu i-au primit. Mi-au
dat doar dou\ ore sâmb\ta
[i duminica dup\-amiaz\,
`ntr-o [coal\ din Drumul
Taberei. A[a, `ncetul cu `n-
cetul, ne-am format clase
cu program extra[colar.
Masa se d\dea `n canal, du-
p\ care, `ntre 1993 [i 1996,
la stadionul Voin]a, din Pi-
„Armata salv\rii“, cum ne
ziceam noi, era format\ din
intelectuali: trei doctori,
cinci ingineri, câ]iva profe-
sori, dar [i câ]iva [omeri. {i
totu[i, la statutul lor, s\ te
bagi `n canal... a fost ceva i-
nedit. Nou\ ne-a pl\cut, iar
copiii ne-au iubit cu adev\-
rat. Ne-a mobilizat bucuria
de a g\si – [i foarte greu `n-
tâlne[ti – `mbun\t\]iri `n a-
titudinea acestor copii. Adi-
c\, de la re]inerea pe care au
avut-o la `nceput, când r\s-
pundeau cu „da“ [i „nu“, sau
deloc, fiind suspicio[i, pentru
CM
c\ nici ei, dar nici noi nu YK

pera, unde veneau 300 de prea [tiam ce o s\ facem cu

copii ai str\zii, de ziceai c\
vin hunii [i t\tarii. G\team
dou\ feluri de mâncare, `n-
tr-o buc\t\rie de r\zboi, cu
un horn de patru metri [i
dou\ cuve enorme, de inox.
Una cu sup\ [i una cu felul
al doilea. Focul trebuia s\
`l facem la ora 5 diminea]a,
ca s\ poat\ fi gata mânca-
rea la 12:00, c\, dac\ nu, e-
ra nenorocire mare. Avem
a[a de multe amintiri, `ncât
am putea face un film...
ei, am ajuns s\ ne spun\ tot.
Trebuie s\ `]i dea Dumnezeu
puterea de a intra `n sufletul
lor, c\, dac\ ai intrat, nu mai
ie[i. Astfel, pornind de la ne-
voile lor, am demarat toate
aceste programe. Ne-am dat
seama c\ dac\ doar avem
grij\ de copiii str\zii nu o s\
le rezolv\m toate probleme-
le, ci trebuie s\ ne implic\m
`n via]a [i educa]ia lor. Spe-
r\m ca prin aceste programe
s\ reu[im cât de cât“.

Reabilitarea copiilor str\zii

Imagini cu copiii Sfântului Stelian sunt prezente `n biroul directoarei asocia]iei
Bani strân[i
prin televoting
Cantina Asocia]iei „Sfântul Stelian“ a fost
ridicat\ `n 1995, dintr-o construc]ie foarte
veche. Nimeni nu credea c\ se mai poate face
ceva din acea cl\dire, devenit\ cu timpul o
groap\ „neoficial\“ de gunoi. Dup\ ce a luat
terenul cu chirie, a demarat lucr\rile. ~i
mul]ume[te lui Dumnezeu c\ l-a avut ca in-
giner constructor pe Gheorghe N\dejde, [i el
un om cu dragoste fa]\ de copii. „Dup\ ce am
semnat contractul, `[i aminte[te Irina Dr\-
goi, domnul inginer mi-a cerut 30% din su-
m\. {i i-am spus: «Nu am absolut nici un
ban». Am crezut c\ moare lâng\ mine. Sem-
nase. L-am rugat s\ pun\ de la el, c\ peste o
lun\ `i dau.“
A fost ridicat\ cu banii strân[i printr-un
televoting, la TVR. „Am mers la Sala Radio
s\ mi-o `nchirieze pe gratis. Le-am adunat
pe Corina Chiriac, Angela Similea, Mira-
bela Dauer, dar [i pe Ion Caramitru [i al]ii,
le-am povestit de «Sfântu’» [i au primit s\
fac\ totul pe gratis. Cu sus]inerea Janei
Gheorghiu, am reu[it s\ transmitem la
TVR. Am câ[tigat 50 de milioane de lei la
vremea aceea, aproape jum\tate din suma
necesar\ construc]iei. Iar primii care au
dat bani pentru construc]ie au fost chiar
domnul [i doamna N\dejde. De atunci am
r\mas prieteni [i, oricând le cer ajutorul,
vin [i m\ sus]in.“
„Problema lor nu se rezolv\ decât dac\ se face program
guvernamental, cu bani aloca]i special lor, prin care s\ li se
ridice locuin]e, ni[te apartamente protejate, `n care s\ poa-
t\ intra câte doi, trei, sau dup\ modelul c\minelor. Adic\
s\ fie rup]i de via]a din canal, dar nu `nsingura]i de ceilal]i.
Dac\ au un acoperi[, un du[, o baie unde s\ se spele dimi-
nea]a [i s\ se `mbrace cu ceva curat, atunci pot s\ pretind
[i s\ garantez pentru ei c\ pot avea un serviciu. Dar unii
dintre ei nu au nici m\car un closet, nimic.
Ei nu lucreaz\ decât la negru, nu pot avea carte de mun-
c\, deoarece necesit\ un domiciliu [i un buletin. Nu `]i face
nimeni un buletin, dac\ nu ai cas\. Am f\cut tot felul de
combina]ii [i aranjamente pentru câ]iva dintre ei. Pl\tim
noi chirie la câte un b\trân, copilul st\ acolo [i `i ajut\, bi-
ne`n]eles c\ nu `i fur\, pentru c\ am `ncredere `n ei, ci doar
a[a cap\t\ o locuin]\, dar nu cu muta]ie sau buletin. Dup\
7 ani de stat `n canal nu se mai pot integra. Uneori, noi nu
ne putem integra nici având mam\, tat\ [i apartament.
Dar unul care mai are [i [tampila pe frunte: ho], criminal
etc. Noi `i sus]inem atât cât se poate, s\ `[i ob]in\ un servi-
ciu, s\ câ[tige bani, s\ se integreze.“

CM
YK
10 Opinii
LUMINA DIN INIMI
Lacrimi de m\rgean
de arhim. Timotei
AIOANEI
„Lacrimi de m\rgean - cu-
vinte
}i-am pres\rat duios `n cale:
«Ale Tale dintru ale Tale»
}ie }i-aducem, P\rinte.“
Afl\m uneori pe cale, pre-
s\rate pe lespezi de piatr\
sau pe nisip, lacrimi de m\r-
gean p\strate de la p\mân-
teni care privesc spre Cer [i
ale c\ror tr\iri sunt mai pre-
sus de cuvinte. Astfel de oa-
meni p\[esc cu grij\ prin via-
]\, ascultând [oaptele dum-
nezeie[ti [i cuvinte care nu
se pot gr\i. Dac\ se a[az\ la
masa de scris, lucreaz\ sub
aripa `ngerului [i scot la i-
veal\, prin cuvinte alese,
frumuse]i ale sufletului. Lu-
minate de sensibilit\]i inte-
rioare, profunde, cuvintele se
adreseaz\ Cuvântului: „Ale
Tale dintru ale Tale“. Dac\
nu toate, m\car câteva ver-
suri sunt inspirate.
Tradi]ia versific\rii [i da-
rul poeziei au r\d\cini adânci
`n istoria Bisericii Ortodoxe
Române. ~ntâiul versificator
odr\slit din p\mânt românesc
a fost marele [i Sfântul Mitro-
polit Dosoftei, urmat de al]i
slujitori ai sfântului altar, pâ-
n\ `n vremurile noastre. Din
aceast\ stirpe de condeieri fa-
PERSPECTIVE IMEDIATE
O solu]ie economic\ pentru teologie
de Lauren]iu GHEORGHE
~n plin\ criz\ economic\,
poate c\ este oportun s\ ne
gândim la rolul economiei `n
via]a noastr\ de zi cu zi. Rolul
economiei nu are neap\rat de-a
face cu banii, cum imediat ar
putea spune cineva, deci re-
flec]ia noastr\ nu va fi despre
lipsa banilor sau a implica]ii-
lor bugetului de stat asupra
vie]ii noastre curente, de[i a-
ceasta pare a fi problema nu-
m\rul unu `n dezbaterile zilei.
Reflec]ia mea are ca ]int\ i-
dentificarea rolului fundamen-
tal al economiei `ntr-o societate.
Pentru c\ de aici ar trebui s\
porneasc\, de fapt, construc]ia
oric\rei solu]ii la actuala sau
viitoarele crize. Cel mai simplu
r\spuns `n zilele noastre la
`ntrebarea care este rolul e-
conomiei ar fi producerea bu-
n\st\rii. Dar de ce vor oamenii
s\ produc\ bun\stare, de ce
consider\m bun\starea ca fiind
o stare dezirabil\? Aici r\spun-
sul nu mai poate fi economic,
pentru c\ economia este o [ti-
in]\ care descrie cum putem a-
tinge anumite scopuri [i se ab-
]ine `n a stabili la fel de [tiin]i-
fic care sunt acele scopuri pe
ce parte [i smeritul ieromo-
nah Ignatie Grecu, vie]uitor
`n ob[tea Sfântului Ierarh Ca-
linic de la Cernica.
„Ca s\ descopere
floarea, ineditul,
a `nnotat noiane de
cuvinte, tot c\utând
prin vremuri, `nainte...“
~n lini[tea m\n\stirii, du-
p\ s\vâr[irea slujbelor [i a
canonului, ieromonahul Ig-
natie, `n preumbl\rile pe
malurile lacului, mediteaz\
la nemurire ascultând privi-
ghetorile, inspirând mireas-
ma teiului `nflorit care re-
vars\-n lume str\lucire. Sub
ramurile `nc\rcate cu flori
pline de mireasm\, cei „bol-
navi de dor [i de iubire, pri-
vind la el, s-au vindecat [i
floarea lui au s\rutat, um-
plându-se de nemurire“.
A privit atent la salcâmul
[i teiul `nflorit, a ascultat pâ-
n\ la o straj\ de noapte cân-
tul privighetorii [i cântarea
ei l-a fermecat. S-a a[ezat
atunci la lumina lunii [i a
stelelor [i a mai scris un
rând, [i altele, alc\tuind ast-
fel o nou\ poezie.
„La stre[ini s-au a[ezat
rândunelele cl\dindu-[i cuib,
salcâmii plini sunt de ninsoa-
re, trandafirii au `nflorit pe
alei, fluturii vin `n stol [i mi-
reasma se strânge ca `ntr-un
care ar trebui s\ le ating\. Sco-
pul producerii bun\st\rii, de[i
fundamental pentru economie,
nu este stabilit printr-o analiz\
economic\, ci este dat din afara
disciplinei, de o decizie a unor
oameni.
Nu este esen]ial cine sunt
ace[ti oameni, un grup de spe-
ciali[ti, marea mas\ a popula-
]iei, ni[te vizionari, dar este
esen]ial de deslu[it care sunt
argumentele pentru care pro-
duc]ia bun\st\rii ar fi scopul
ultim al eforturilor noastre de
a gestiona resursele.
O analiz\ istoric\ a acestui
proces de stabilire a scopului e-
forturilor noastre `n societate
va revela c\ societ\]ile umane
au avut, de-a lungul timpului,
mai multe feluri de scopuri.
Mergând de la a supravie]ui,
pân\ la a da slav\ lui Dum-
nezeu. Motiva]iile pentru atin-
gerea acestor scopuri au fost di-
ferite, [i ele, la rândul lor, une-
le ]ineau de condi]iile fizice ale
existen]ei, altele de revela]ia
transcendent\ a unui sens pe
care omul `l are [i pe care tre-
buie s\ `l `mplineasc\. Unde,
pe aceast\ scar\, st\ produce-
rea bun\st\rii, mai aproape de
condi]iile fizice sau de condi]iile
spirituale?
ulcior.“ Pe toate acestea le-a
observat ieromonahul Igna-
tie [i le-a a[ezat `n pagin\.
S-a adunat de multe ori m\-
nunchi de poezii, iar mona-
hul le-a publicat pentru a d\-
rui [i altora frumuse]ea cu-
vintelor [i bucuria citirii lor.
~n ostrovul cuviosului stare]
Timotei s-a p\strat aminti-
rea unui [irag de nume c\lu-
g\re[ti care au v\rsat când-
va, `n trecerea lor prin lume,
lacrimi de bucurie [i lacrimi
de poc\in]\. Ascunse prive-
li[tilor obi[nuite, lacrimile
s-au strâns `ntr-un potir de
argint sau o cup\, dup\ cum
gl\suie[te alc\tuirea Apoca-
lipsei, [i au fost duse de c\tre
`ngeri spre `n\l]imile ceru-
lui. Poate monahii [i oamenii
au uitat via]a lor aleas\, dar
neuitate-s de Dumnezeu,
Atoate[tiutorul. Cu gândul la
aceste lacrimi de demult, ur-
ma[ul `ntru slujire al mona-
hilor cernicani a aprins lumi-
n\ [i a pus-o `n sfe[nic, ca s\
lumineze tuturor. Lumina
care vine de la Lumina Lu-
mii, de la candela nestins\ a
sfântului altar sau de la cea
lic\rind\ din chilie se `m-
pr\[tie, prin rug\ciune, me-
saj [i prin versuri, altora.
C\tre aceast\ Lumin\ izvo-
rât\ din mormânt [i de pe
masa sfântului altar vor c\u-
ta mereu oamenii, cu gândul
de a-[i ostoi dorul dup\ ve[-
nicie.
Aparent, bun\starea ]ine de
latura strict material\ a exis-
ten]ei noastre, deci scopul pro-
ducerii ei nu are cum s\ se ba-
zeze pe o anumit\ atitudine
spiritual\ fa]\ de existen]\.
Bun\starea se refer\ la exis-
ten]a din bel[ug a mijloacele
materiale, [i nu la felul `n care
ele sunt folosite. Problema este
de ce am vrea ca toat\ lumea s\
aib\ din bel[ug de toate, deoa-
rece, strict fizic vorbind, acest
lucru nu este necesar supravie-
]uirii. Putem supravie]ui cu
mult mai pu]in decât ceea ce ne
ofer\ ast\zi economia bun\st\-
rii. Unii ar spune c\ este o ten-
din]\ natural\ a omului s\ acu-
muleze cât mai mult, dar nece-
sare supravie]uirii materiale
r\mân tot atâtea lucruri, `n
prezent, câte erau acum 3.000
de ani. A acumula mai mult
decât necesitatea strict\ a
supravie]uirii reprezint\ deci o
decizie pe care o lu\m, ca ori-
care alt\ decizie, ca expresie a
libert\]ii noastre de a alege.
Dar, dac\ noi alegem bun\-
starea, `nseamn\ c\ resorturile
alegerii noastre nu mai ]in ex-
clusiv de necesit\]i fizice, ci de
felul `n care consider\m c\ via-
]a noastr\ are un sens. Bun\s-
CM
YK
Joi, 14 ianuarie 2010
Aceast\ bucurie o afl\m [i-n
versurile p\rintelui Ignatie
Grecu.
Când l-am `ntâlnit `ntâia
dat\, `n M\n\stirea Cernica,
m-am bucurat s\ aflu un mo-
nah care n-a f\cut pact cu or-
goliul, cu seme]iile care r\s-
toarn\ evlavia [i omenia. Ne-
cunoscut de cei mul]i [i pu]in
apreciat pentru darurile pe
care le-a primit de la Dumne-
zeu, [ade ascuns `ntr-o chilie
smerit\ [i pre]uie[te cu folos
vremea lucr\rilor sfinte.
Zgârcit la vorb\ [i preocupat
de cele duhovnice[ti, p\rintele
Ignatie Grecu a `mbr\cat hai-
na monahal\ dintr-o chemare
interioar\ profund\. Sunt oa-
meni care au aceast\ voca]ie
[i-i dedic\ `ntreaga via]\. ~n
1984, când a p\[it dincolo de
por]ile Cernic\i, m\n\stirea
avea o ob[te renumit\, cu
mul]i b\trâni care veneau din
alte vremuri [i care au l\sat
`n sufletul novicelui lumina [i
c\ldura evlaviei fa]\ de cele
sfinte. A `nv\]at de la to]i [i
din toate, s-a aplecat asupra
florilor când purtau pe petale
roua dimine]ilor; [i-a privit
chipul `n oglinda apelor, a
p\strat `n suflet imaginea r\-
s\ritului [i apusului la margi-
nea preafrumosului lac ce `n-
conjoar\ m\n\stirea. A `ntre-
bat privighetorile [i a primit
r\spuns din t\cerile nop]ilor.
A f\cut ucenicie lung\, cum
[ade bine nevoitorilor din tag-
tarea devine, astfel, o stare i-
deal\, o ]int\ `ndrept\]it\ care,
atins\, d\ sens omului. O ase-
menea atitudine nu mai apar]-
ine [tiin]elor economice sau
domeniului strict material, ci
este o atitudine teologic\ care
prive[te scopul ultim al existen-
]ei umane.
Pentru a m\ ancora `n reali-
tatea istoric\, unul dintre mo-
tivele pentru care `n secolul al
XIX-lea economia a c\p\tat o a-
semenea importan]\ [i a deve-
nit [tiin]a dominant\ pân\ a-
cum este c\ p\rea s\ propun\ o
solu]ie la problema mizeriei `n
care se zb\teau s\racii din
acele vremuri, mizerie care era
considerat\ principalul vinovat
pentru starea de dec\dere
moral\ `n care se aflau p\turile
cele mai s\race din noile so-
ciet\]i industrializate. Filosofii
[i unii teologi, `n special din
]\rile anglo-saxone, credeau c\
eliminând s\r\cia vor `mbun\-
t\]i condi]ia uman\, ac]ionând
asupra sursei r\ului, s\r\cia.
Se credea c\ bun\starea mate-
rial\ va aduce [i pacea social\,
urmat\ de progresul moral [i
spiritual. Chiar [i filosofii pro-
gresi[ti atei credeau, [i `nc\
mai cred, c\ eliminarea dispa-
rit\]ilor economice [i educa]io-
nale va `mbun\t\]i moralitatea
societ\]ii. Realitatea ne arat\
m\, [i a primit tunderea `nge-
rescului chip dup\ opt ani de
[coal\ a smereniei. P\streaz\,
`mpreun\ cu al]i monahi, tai-
nele acestei m\n\stiri, bucu-
riile [i r\zboiul nev\zut care-i,
de altfel, `ntâlnit pretutin-
deni. Am `ncercat, `n cele câ-
teva `ntâlniri, s\ mai aflu ce-
va despre monahi cernicani
uita]i, despre istoriile locului
[i „misterele“ ostrovului. Nu,
interlocutorul meu nu era dis-
pus spre dialog. M-am gândit
apoi [i i-am dat dreptate. Pen-
tru ce s\-[i risipeasc\ cuvinte-
le sale care, oricum, cele mai
multe se pierd, f\r\ folos!
A hot\rât p\rintele Ignatie
s\ le adune `n Sipetul de tain\,
cum [i-a intitulat una dintre
c\r]ile publicate `n anul 2004.
~n spatele Lacrimilor de
m\rgean, cartea de rondeluri
a p\rintelui Ignatie Grecu,
se ascund multe tr\iri, bucu-
rii, `ntreb\ri, nelini[ti. Mo-
nahul care a p\[it `ntr-al 58-lea
an al vie]ii are deja câteva
c\r]i tip\rite, a cules sufici-
ente referin]e critice `n pu-
blica]ii culturale importante,
dar mai ales [i-a `mplinit vi-
sul de a prinde, de undeva,
de sus, [oapte divine [i a le
a[terne pe hârtie.
~nclin s\ cred c\ masa de
lucru din chilia cernican\ e
str\juit\ de `ngeri buni, che-
ma]i `n rug\ciuni [i lumina]i
mereu de candela nestins\
aprins\ cu drag [i men]inut\
cu untdelemn curat de smeri-
tul ieromonah Ignatie Grecu
Cernicanul.
* ARHIM. TIMOTEI AIOANEI ESTE EXARH CULTURAL
AL ARHIEPISCOPIEI BUCURE{TILOR
{I ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE
`ns\ c\ prosperitatea nu numai
c\ nu a `mbun\t\]it mora-
litatea [i a facilitat progresul
spiritual. Ci, din contra, a faci-
litat imoralitatea [i r\cirea c\-
ut\rii spirituale, pentru sim-
plul motiv c\ a ancorat `n ma-
terial majoritatea aspira]iilor
oamenilor.
De aceea, se cuvine s\ ree-
valu\m rolul bun\st\rii `n
via]a noastr\ [i s\ refacem
succesiunea corect\ a lucruri-
lor - progresul spiritual aduce
bun\starea, [i nu invers. Mai
precis, pentru cre[tinul orto-
dox, respectarea poruncilor lui
Dumnezeu aduce binecuvân-
tarea Sa sub forma inclusiv a
prosperit\]ii [i bun\st\rii ma-
teriale. Solu]ia crizei actuale,
ca a oric\ror altor crize, nu es-
te, deci, strict dependent\ de
ingeniozitatea unor solu]ii
tehnice ale economi[tilor, ci ]i-
ne de rezolvarea unei crize
spirituale a dep\rt\rii omului
de Dumnezeu [i a nesocotirii
poruncilor Sale. De aceea, ]in-
ta vie]ii cre[tinului [i implicit
a „economiei sale“ nu este
prosperitatea sau bun\starea,
ci Dumnezeu, de la Care vine
toat\ darea cea bun\ [i tot da-
rul cel des\vâr[it.
* LAUREN}IU GHEORGHE ESTE ASISTENT UNIVERSITAR LA
CATEDRA DE FILOSOFIE MORAL| {I FILOSOFIE POLITIC|,
UNIVERSITATEA BUCURE{TI
 Joi, 14 ianuarie 2010
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
„~n familie, p\rin]ii ]in locul preo]ilor“
Pot cre[tinii s\ fac\ m=ncare pentru ei,
s\ dea hran\ la vite, s\ `ngrijeasc\ de
bolnavi `n ziua duminicii?
Cinstirea duminicii nu este impietat\ prin
s\v=r[irea anumitor munci, ca, de exemplu,
cur\]itul sumar al casei, fiertul bucatelor,
hr\nirea [i ad\parea dobitoacelor etc. Sunt a-
poi activit\]i care nu pot fi `ntrerupte `n zi de
duminic\, `n uzine, trenuri etc.
De ce de multe ori copiii c=nd sunt
mici ascult\ [i `i cinstesc pe p\rin]i,
iar c=nd se fac mari se `mpotrivesc [i
devin r\i, necredincio[i, spre `ntrista-
rea p\rin]ilor lor?
Din cauza mediului viciat `n care au ajuns [i
a influne]elor rele, care i-au `ntors din calea `n-
f\ptuirii binelui, inclusiv a cinstirii p\rin]ilor.
~ndeosebi ispitele, venite de la diavol, `nf\]i[ea-
z\ `n locul binelui adev\rat un bine `n[el\tor [i
pierz\tor de suflet. Ispitele, care sunt `ndemn la
BIBLIA - VERSET CU VERSET
p\cat, trezesc pofta pl\cerilor `n[el\toare, r\s-
toarn\ ordinea moral\ fireasc\, deci `nde-
p\rteaz\ de la ascultarea fa]\ de p\rin]i [i de la
credin]\, care e fr=n\ a dezordinii morale. ~nde-
Agenda cre[tinului 11
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXIV)
osebi, exist\ o v=rst\, c=nd cei ne-
forma]i `nc\ nu pot s\ vad\ punctul
luminos, nici at=t pe cel negru al
distrac]iilor, din cauza puternicei
lor receptivit\]i la aceste impresii.
Care este cea mai `nalt\
[coal\ de formare a copi-
ilor `n duh cre[tin?
Este [coala pildei p\rin]ilor `n
familie [i a p\storilor suflete[ti `n
biseric\, dar [i `n conduita de
toate zilele. ~n familie, p\rin]ii ]in
locul preo]ilor. Dup\ cum preo]ii
sunt chema]i s\ `nve]e [i s\ aplice legea
lui Dumnezeu, tot a[a p\rin]ii sunt `ndatora]i Leg\turile Bisericii
s\ sfin]easc\ via]a copiilor lor, s\ conlucreze cu Ortodoxe Române
Duhul Sf=nt la zidirea lor sufleteasc\ `n frica [i cu Biserica Ortodox\
dragostea de Dumnezeu. (arhim. Ioanichie B\-
lan, Convorbiri duhovnice[ti) Rus\ `ntre
1821-1918 (III)
~n perioada 1821-1918 le-
g\turile biserice[ti româ-

Cum s\ r=zi, crez=nd c\ no-ruse s-au consolidat

„e prea frumos ca s\ fie adev\rat“
Facerea 18, 12: „{i a
r=s Sarra `n sine
[i [i-a zis: «S\ mai am
eu oare aceast\
m=ng=iere acum,
c=nd am `mb\tr=nit
[i c=nd e b\tr=n
[i st\p=nul meu?».“
Sarra are aceea[i reac]ie ca [i
so]ul ei, Avraam, care, `n frag-
mentul din cartea Facerii 17, 17,
„a c\zut cu fa]a la p\m=nt [i a
r=s, zic=nd `n sine: «E cu putin]\
oare s\ mai aib\ fiu cel de o sut\
de ani? {i Sarra cea de nou\zeci
de ani e cu putin]\ oare s\ mai
nasc\?»“. Atunci vorbeam despre
r=sul patriarhului, ca bucurie, `n-
MICUL CATEHISM
Cea mai veche m\rturie despre
doial\ ori `ndr\zneal\. Acum,
gestul Sarrei, care „a r=s `n sine“,
d\ expresie cugetului „e prea fru-
mos ca s\ fie adev\rat“. Sfântul
Vasile cel Mare, c\ut=nd s\ elimi-
ne `ndoiala Sarrei, afirm\ c\ „es-
te un lucru obi[nuit Scripturii de
a numi râs adesea bucuria sufle-
tului [i dispozi]ia senin\ pe care o
provoac\ lucrurile bune“.
Din punctul de vedere al com-
pozi]iei textuale, `ntr-o not\ a
Bibliei sau Sfintei Scripturi, Edi-
]ie jubiliar\ a Sf=ntului Sinod,
versiune diortosit\ dup\ Septua-
ginta, afl\m c\ este creat, „`n e-
braic\, un joc de cuvinte `ntre nu-
mele lui Yi]chaq (Isaac) [i verbul
yi]chaq = a râde“.
Dincolo de `n]eleasa neputin]\
a Sarrei de a pricepe posibilitatea
dob=ndirii unui fiu la o v=rst\ a-
prin bursierii români care
au studiat `n academiile [i
seminariile teologice ru-
se[ti. Datorit\ acestor
tineri care [i-au f\cut
studiile teologice `n Rusia,
t=t de `naintat\ - „S\ mai am eu a crescut [i num\rul lucr\-
oare aceast\ m=ng=iere acum, rilor teologice ruse[ti tra-
c=nd am `mb\tr=nit...“ -, trebuie duse `n române[te. ~ntre
eviden]iat\ respectuoasa ei su- traducerile din prima ju-
punere fa]\ de Avraam, una vred- m\tate a secolului predo-
nic\ de l\udat. Chiar [i când vor- min\ lucr\rile moraliza-
bea cu sine, ea se referea la el ca toare [i catehismele, f\cute
la „st\p=nul meu“, sau, dup\ alte de câ]iva c\lug\ri cunosc\-
traduceri, „Domnul meu“. Pentru tori ai limbii ruse. S-a ti-
acest fapt, Scriptura Noului Tes- p\rit, `n mai multe edi]ii,
tament o prezint\ ca pe un exem-
cartea pastoral-omiletic\
„Datoriile preo]ilor“, a ie-
plu de virtute a so]iei cre[tine: rarhilor Gheorghe Konins-
„C\ a[a se `mpodobeau, odinioa- chi [i Partenie Sopcovschi
r\, [i sfintele femei, care n\d\j- (Buda 1817, Ia[i 1838,
duiau `n Dumnezeu, supunându- Bucure[ti 1852 [.a.). Iero-
se b\rba]ilor lor, precum Sarra monahul Chiriac de la
asculta de Avraam [i-l numea pe m\n\stirile Neam]-Secu a
el domn, ale c\rei fiice sunte]i, tradus „Oglinda omului
dac\ face]i ce e bine [i nu v\ te- dinl\untru“ (Neam], 1833),
me]i de nimic“ (I Petru 3, 5-6). o carte „Pra[tia“ a lui
(Lucian APOPEI) Ioanichie Galeatovschi [i
una despre lipoveni a Sfân-
tului Dimitrie al Rosto-
vului (Neam], 1837). Iero-
monahul Anania Melega a
apei pentru botez, dar `n cartea a
VIII-a a Constitu]iilor Apostolice
g\sim cea mai veche m\rturie de-
tradus o carte cu „Sfaturi
suflete[ti“, un „Proschi-

sfin]irea apei o g\sim `n secolul al II-llea
~n Biserica Ortodox\ se oficia-
z\ o serie de slujbe, numite ierur-
gii, care con]in rug\ciuni de bine-
cuv=ntare [i sfin]ire a omului `n
diferite momente [i `mprejur\ri
ale vie]ii, precum [i binecuv=nta-
rea [i sfin]irea naturii `nconjur\-
toare, a diferitelor obiecte sau lu-
cruri de folos omului.
Rug\ciuni pentru binecuv=nta-
rea [i sfin]irea apei (Agheazma), a
untdelemnului [i a fructelor g\-
sim `n cele mai vechi r=nduieli bi-
serice[ti, cuprinse `n A[ez\minte-
le Sfin]ilor Apostoli din secolele
III-IV, precum [i `n cele mai vechi
c\r]i de slujb\, ca Molitfelnicul e-
piscopului Serapion de Thmuis
din Egipt (secolul al lV-lea).
Unele ierurgii sunt pentru
sfin]irea lucrurilor, iar altele pen-
tru sfin]irea persoanelor. Cea mai
des s\v=r[it\ ierurgie este sfin]i-
rea apei (Agheazma), apa fiind lu-
crul cel mai de trebuin]\ [i mai
des folosit `n via]a de toate zilele.
Cea mai veche m\rturie despre
sfin]irea apei o g\sim `n secolul al
II-lea la scriitorul cre[tin Tertuli-
an, care, `n tratatul despre Botez, a
notat c\ „toate apele... primesc
prin invocarea lui Dumnezeu `nsu-
[irea de a fi materie tainei... Sf=n-
tul Duh vine din `n\l]imea cerului
[i se poart\ deasupra apelor sfin-
]indu-le [i astfel sfin]ite apele se
p\trund de putere sfin]itoare“.
Tertulian face referire la sfin]irea
TEZAUR PATRISTIC
„…numai puterile heruvi-
milor sunt luminate, `n chip
nemijlocit, ca unele ce stau
lâng\ izvorul dumnezeiesc,
primind, cum a zis cineva, ve-
derile dumnezeie[ti prin `n\l-
]area lor mai presus de toa-
te“. (Cuviosul Nichita Stitha-
tul, Cele 300 de capete despre
f\ptuire, despre fire [i despre
cuno[tin]\, suta a treia, cap.
26, `n Fil. rom., vol.VI, p. 278)
spre sfin]irea apei, deosebit de cea
care se face `n cadrul Tainei Sf. Bo-
tez. ~n acest loc se precizeaz\ c\
sfin]irea apei s\ se fac\ odat\ cu
sfin]irea untdelemnului (uleiului)
pentru bolnavi. Agheazma se d\-
dea de b\ut, iar cu untdelemn se
ungea trupul celui bolnav. ~n rug\-
ciunea de sfin]ire se cerea de la
Dumnezeu ca „s\ sfin]easc\ ele-
mentele acestea prin Hristos [i s\ le
dea putere, s\ le redea s\n\tatea,
s\ `ndep\rteze boala, s\ fug\ demo-
nii [i s\ se strice tot sfatul r\u“.
Cuv=ntul „agheazm\“ `nseam-
n\ sfin]ire [i denume[te at=t apa
sfin]it\, c=t [i slujba pentru sfin]i-
rea ei. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
ISTORII CU T+LC
Ce s\ fac
cu p\catele mele?
O monahie a venit la prea-
cuvioasa Pelaghia [i i-a zis:
„Ce s\ fac cu p\catele mele?“.
Preacuvioasa a zis: „Cel ce do-
re[te s\ se izb\veasc\ de p\ca-
te, sor\, cu lini[tea, cu t\cerea
[i cu plânsul se izb\ve[te de e-
le“. (Matericul, Editura Anas-
tasia, 1995)
nitar al Muntelui Athos“,
`ntocmit de un fost profe-
sor al Academiei din Pe-
tersburg, c\lug\rit la A-
thos, „Medita]ie asupra o-
mului c\zut“ [i alte câteva
bro[uri. ~n a doua jum\-
tate a secolului, fo[tii bur-
sieri de la Academia teo-
logic\ din Kiev `ncep s\
traduc\ manuale pentru
seminariile teologice de la
noi. Astfel, Filaret Scriban
a tradus [i `ngrijit „Istoria
sfânt\“, „Morala“, „Ermi-
neutica“, „Istoria biseri-
ceasc\“; Melchisedec {te-
f\nescu, pe atunci profesor
la seminariile de la Socola
[i Hu[i, a tradus [i `ngrijit
„Liturgica“ lui Ioan
Scvor]ev, „Dogmatica“
dup\ Antonie al Kievului,
„Introducerea `n Teologie“
[i „Pastorala“; Teoctist
Scriban a tradus „Omile-
tica“ lui Iacob Amfiteatrov;
Ioan Gherm\nescu, o „Isto-
rie bisericeasc\“ (2 vol.);
Ghenadie En\ceanu,
„Patristica“ lui Filaret al
Cernigovului, iar Nicolae
Filip, „Liturgica“ lui Petru
Lebedev.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ Joi, 14 ianuarie 2010

PE SCURT Sesiune dedicat\ lui Mihai Eminescu la Academia Rom=n\

O carte despre
România interbelic\
lansat\ la
Casa Titulescu
„Istoria civiliza]iei române[ti“, o
carte care aduce `n aten]ia con-
temporanilor o perioad\ unic\
din istoria na]ional\, interbelicul,
apar]inând profesorului Ioan
Scurtu, a fost prezentat\, mar]i,
la Casa Titulescu. „O lucrare
unic\ `n peisajul literaturii is-
torice actuale, prin bog\]ia in-
forma]iilor, bibliografie [i modul
de a scrie istoria“, dup\ cum o
caracteriza profesorul Ioan Opri[,
cartea istoricului Ioan Scurtu
prezint\, `n cele aproape 400 de
pagini, aspecte referitoare la con-
textul istoric de dup\ Marea
Unire din 1918, activit\]ile eco-
nomice [i intelectuale, veniturile
[i cheltuielile, via]a de cuplu,
locuin]a, hrana, `mbr\c\mintea,
igiena [i s\n\tatea, [coala [i bi-
serica, politicul, timpul liber.
Printre izvoarele lucr\rii se
num\r\ documente de arhiv\ -
fondurile Pre[edin]iei Consiliului
de Mini[tri, Casei Regale, MAE
[i personale, volume de docu-
mente publicate `n principal `n
anuarele statistice, presa vremii,
`nsemn\ri zilnice, memorii etc.,
conform Agerpres.
Scurtmetraje
române[ti,
competitoare
la Berlinale
Scurtmetrajele „Derby“ [i
„Colivia“, semnate de doi tineri
regizori români, Paul Negoescu
[i, respectiv, Adrian Sitaru, sunt
`nscrise `n programul Berlinale
Shorts al Festivalului
Interna]ional de Film de la
Berlin, eveniment care se va
desf\[ura `n perioada 11-21 fe-
bruarie. Scurtmetrajele au fost
alese dintr-un total de 2.600 de
filme `nscrise, 25 de produc]ii ci-
nematografice, din 15 ]\ri, con-
curând anul acesta pentru Ursul
de Aur, o nominalizare la
Premiile Academiei Europene de
Film din 2010 [i un grant DAAD.
Juriul programului Berlinale
Shorts este format din
produc\torul Zita Carvalhosa,
redactorul-[ef al revistei „Spex,
Max Dax“, [i regizorul polonez
Xawery Zulawksi, iar ceremonia
de decernare a premiilor va avea
loc pe 16 februarie. Festivalul
Interna]ional de Film de la
Berlin se afl\, anul acesta, la cea
de-a 60-a edi]ie, conform
Agerpres.
O sesiune dedicat\ lui Mihai Eminescu cu Pop, membru corespondent al Academiei Ro- Liga Cultural\ pentru Unitatea Românilor de
prilejul `mplinirii a 160 de ani de la na[terea mâne, prof. Victor Cr\ciun, pre[edintele Ligii Pretutindeni [i Muzeul Na]ional al Literaturii
poetului, manifestare organizat\ de Sec]ia de Culturale pentru Unitatea Românilor de Pre- Române, organizeaz\ dezbaterea cu tema
Filologie [i Literatur\ a Academiei Române, `n tutindeni, acad. Mihai Cimpoi, pre[edintele U- „Este Eminescu poet na]ional?“ la care sunt in-
colaborare cu Funda]ia Na]ional\ pentru {ti- niunii Scriitorilor din Moldova, Adam Puslojic, vita]i acad. Eugen Simion, acad. Mihai Cimpoi,
in]\ [i Art\, Liga Cultural\ pentru Unitatea membru de onoare al Academiei Române. Daniel Cristea-Enache, Valentin Co[eriu;
Românilor de Pretutindeni, se va desf\[ura, La finalul manifest\rii, conduse de acad. Nicolae Georgescu, Gisele Vanhese (Italia),
azi, `n Aula Academiei Române. Ionel Haiduc, pre[edintele Academiei Româ- Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al
Despre actualitatea poetului na]ional vor ne, vor fi prezentate volumele „Avatarii ale Academiei Române [i monseniorul Ioan Robu,
conferen]ia acad. Eugen Simion, prof. Gisele manuscriselor Eminescu“ [i „Albumul Emi- membru de onoare al Academiei Române
Vanhese - Italia, acad. Viorel Barbu, acad. nescu“, tip\rite la Editura „Semne“. Va fi vernisat\ o expozi]ie de manuscrise
Marius Sala, monseniorul Ioan Robu, membru ~n aceea[i zi, la Muzeul Na]ional al Lite- [i documente din arhiva MNLR [i prezentat
de onoare al Academiei Române, acad. Solo- raturii Române (MNLR), Academia Român\ - documentarul „Eminescu, Veronica, Crean-
mon Marcus, Dan H\ulic\, membru corespon- Sec]ia de Filologie-Literatur\, `n colaborare cu g\“, realizat `n 1914 de Casa de Filme
dent al Academiei Române, prof. Ioan Aurel Funda]ia Na]ional\ pentru {tiin]\ [i Art\, „Pathé“. a
O singur\ [coal\ `n fiecare comun\,
propunerea Ministerului Educa]iei
Personalitatea juridic\ ar putea s\ se acorde doar
unei singure [coli de pe raza unei comune, iar
clasele paralele care au efective sub limita legal\
ar putea fi reorganizate, sunt dou\ m\suri propuse
de Ministerul Educa]iei pentru a reduce num\rul
de angaja]i din sistemul de `nv\]\m=nt. La
Ministerul Educa]iei au avut loc discu]ii cu
inspectorii [colari, precum [i cu sindicatele din
`nv\]\m=nt, privind aplicarea m\surii OUG
nr. 114/2009 referitoare la reducerea cu 15.000 a
num\rului de angaja]i din sistemul de `nv\]\m=nt. ]\mântul cu frecven]\ redus\. grad I [i care au câte 25 de ani
Efectuarea orelor de cultur\ de vechime [i la propunerea
Ministrul Educa]iei, Cerce- nici s\ scad\ f\r\ a asigura general\ la `nv\]\mântul privind m\rirea normelor di-
t\rii, Tineretului [i Sportului, calitatea sistemului educa]io- voca]ional s-ar putea face `n dactice pentru directori [i di-
Daniel Funeriu, a precizat, `n nal, atunci când acesta scade“, comun, iar separarea s-ar rectori adjunc]i. Ministerul nu
urma `ntâlnirii cu sindicatele a spus ministrul Daniel Petru putea face doar la disciplinele a lucrat `n ni[te cifre exacte“,
din `nv\]\mânt, c\ m\surile Funeriu. Potrivit acestuia, de specialitate. a spus Constantin Ciosu, con-
luate de minister privind re- OUG 114/2009 prive[te efici- form Agerpres. Secretarul ge-
M\surile propuse ar neral al FSLI, Liviu Pop, a
ducerea personalului din pre- entizarea cheltuirii banului
universitar vor avea `n vedere public prin alocarea banilor implica modific\rile sus]inut c\ m\surile propuse
asigurarea actului educa]ional „per capita“ de elevi. de Ministerul Educa]iei im-
pentru copii. Ministrul a de- O alt\ m\sur\ pentru re-
legislative plic\ modific\rile legislative.
clarat c\, pân\ cel târziu ducerea num\rului de an- Secretarul general al Fede- Pre[edintele Federa]iei „Spiru
m=ine, va propune sindicali[- gaja]i din `nv\]\m=nt se re- ra]iei Educa]iei Na]ionale Haret“, Gheorghe Isvoranu,
tilor m\surile privind reduce- fer\ la orele de sport la casele (FEN), Constantin Ciosu, con- crede c\ propunerea MECTS
rea personalului din `nv\]\- I-IV, care ar putea fi predate de renun]are la materii op-
sider\ c\ discu]ia de mar]i cu
mântul preuniversitar, ur- de `nv\]\tori sau institutori reprezentan]ii Ministerului E- ]ionale [i de „cuplarea claselor
nu `nseamn\ solu]ii prin care
mând ca acestea s\ fie discu- f\r\ a afecta norma didactic\, duca]iei, Cercet\rii, Tineretu-
tate cu ace[tia. „Sistemul e- iar planurile cadru `n vigoare lui [i Sportului (MECTS) a s\ se `mbun\t\]easc\ siste-
duca]ional trebuie s\ evolueze ar putea fi `ncadrate `n nu- fost una „informal\“ [i afirm\ mul educa]ional“. Gheorghe
`n parametri optimi, este m\rul minim de ore, potrivit c\ discu]iile privind reducerea Isvoranu consider\ c\ se pot
nevoie de optimizarea cheltu- unor m\suri propuse de Mi- num\rului personalului din face comas\ri de clase acolo
ielilor. Dac\ vrem reform\ `n nister sindicali[tilor din edu- `nv\]\mântul preuniversitar unde elevii se pot deplasa [i
sistemul educa]ional, aceasta ca]ie, conform Agerpres. Orele trebuie s\ se finalizeze cât unde p\rin]ii doresc acest lu-
cru. Isvoranu a mai spus c\
trebuie s\ includ\ [i un sistem de laborator tehnologic ar mai repede `ntrucât `n prim\-
previzibil [i sustenabil de fi- putea s\ fie f\cute cu toat\ var\ `ncepe mi[carea de per- exist\ multe posturi blocate
nan]are. Sistemul de educa]ie clasa, iar num\rul de clase la sonal. „Se pare c\ MECTS a `n ceea ce prive[te partea de
nu poate r\mâne acela[i, când `nv\]\mântul seral ar putea fi renun]at la propunerile de personal auxiliar, conform
aparatul de stat se m\re[te, [i reduse prin comasare la `nv\- m\rire a normei didactice cu Agerpres. a

Produse tradi]ionale a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a

maramure[ene
la M}R
Asocia]ia Produc\torilor de
Produse Tradi]ionale [i
Ecologice Maramure[, `n colabo-
rare cu Muzeul }\ranului
Român (M}R), organizeaz\ `n
zilele de 16 [i 17 ianuarie 2010,
`ntre orele 9:30-17:00, Târgul de
produse tradi]ionale [i ecologice
specifice zonei Maramure[. „De
la tanti Reghina iei straie popu-
lare, dar nu po]i ignora nici
m\[tile lui nea Vasile. {i de se
spune c\ iarna a trecut, nu te-
ncrede [i cerceteaz\ [i cergile
Mariei [i Iuliei. Asta dac\ ai
r\bdare [i mirosul de afinat\,
pl\cinte [i toate bun\t\]ile
p\mântului din carne, lapte [i
legume nu-]i schimb\
priorit\]ile“, conform M}R. a
a CONCURS LITERAR LA probele de lucrare `n acuarel\, line [i s-a adresat studen]ilor din nia, conform Agerpres. Cei peste
IPOTE{TI: Memorialul Ipote[ti - crea]ie literar\ proprie, recitare toat\ ]ara. ~n urma selec]iei rea- 1.200 de liceeni concureaz\ cu
Centrul Na]ional de Studii „Mi-
hai Eminescu“, `n parteneriat cu
{coala cu clasele I-VIII „Mihai E-
minescu“ din Ipote[ti, organizea-
z\, azi, `ncepând cu ora 12:00,
concursul literar cu titlul „Dor de
Eminescu“. „Concursul face parte
din cadrul proiectului educa]io-
nal derulat de {coala din Ipote[ti
`n parteneriat cu Memorialul I-
pote[ti, care are ca scop dez-
voltarea dragostei pentru lite-
ratur\ român\ clasic\ [i contem-
poran\, cunoa[terea vie]ii [i ope-
rei poetului Mihai Eminescu“, a
spus Geanina Zaharescu de la
Memorialul Ipote[ti. Elevii par-
ticipan]i vor prezenta via]a [i
opera poetului [i vor lua parte la
de versuri din crea]ia emines-
cian\. ~ntrecerea, organizat\ cu
prilejul `mplinirii a 160 de ani de
la na[terea lui Eminescu, se va
desf\[ura `n Amfiteatrul „Lau-
ren]iu Ulici“ din cadrul Biblio-
tecii Na]ionale de Poezie, con-
form Agerpres.
a „ROM+NIA, E{TI FRU-
MOAS|!“ ~N OCHII TINERI-
LOR: Un num\r de 100 de fo-
tografii, care particip\ la concur-
sul „România, e[ti frumoas\!“, o
competi]ie prin care este prezen-
tat\ ]ara v\zut\ prin ochii tine-
rilor, au fost expuse `n Pasajul
Universit\]ii [i pot fi admirate
p=n\ pe 29 ianuarie. Concursul
de fotografie s-a desf\[urat on-
CM
YK
lizate de juriu, 100 de tineri vor
primi burse private `n valoare to-
tal\ de 200.000 lei. La concurs au
fost `nscri[i peste 7.200 de stu-
den]i cu 17.700 de lucr\ri. Juriul
a fost format din Alexandru Aba-
giu (make-up artist), Marius B\-
r\gan (fotograf), Mihaela Gl\van
(fashion designer), Florin Noje
(hair stylist), Carol C\pi]\ (pro-
fesor universitar) [i Richard Ma-
talon (din partea L’Oreal Româ-
nia), conform Agerpres.
a PESTE 1.200 DE LICE-
ENI ~NSCRI{I LA LICART: Un
num\r de 1.271 de liceeni din
toat\ ]ara s-au `nscris la Festi-
valul LicArt, cel mai mare con-
curs deschis liceenilor din Româ-
peste 5.500 de crea]ii la sec]iu-
nile poezie [i fotografie (categori-
ile alb-negru, portret [i diverse).
~nscrierile vor continua pân\ la
sfâr[itul lui martie atât la sec-
]iunea poezie [i fotografie, online,
cât [i la sec]iunea teatru. LicArt,
cel mai mare concurs na]ional de-
schis liceenilor, români, a ajuns
la a noua edi]ie. Orice licean din
România se poate `nscrie on-line,
la adresa www.licart.ro, la sec-
]iunile poezie [i fotografie (cu cele
trei categorii ale sale: alb-negru,
portret [i diverse), cât [i la sec-
]iunea teatru. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
 CM
YK

Joi, 14 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/
0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatri-
arhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber Joi, 14 ianuarie 2010

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

APEL UMANITAR ANUN} Patriarhia Român\ scoate urm\toarele

Andreea Mihaela Pandelescu, `n
vârst\ de 1 an [i 5 luni, a fost diag- Parohia „Sf. Vi-
posturi la concurs, `n vederea angaj\rii:
nosticat\ pe 13 octombrie 2009 cu a) Un post de INGINER Responsabilit\]i - conform fi[ei postului.
leucemie limfoblastic\ acut\. neri“ - Pajura din
Bucure[ti va des- CONSTRUCTOR care trebuie b) Un post de ARHITECT care tre-
Pentru a `nvinge aceast\ boal\ s\ `ndeplineasc\ urm\toarele buie s\ `ndeplineasc\ urm\toarele
crunt\, Andreea are nevoie de un chide `n curând
tratament `n str\in\tate, pentru Cabinetul de medi- Condi]ii: Condi]ii:
un transplant de m\duv\. Suma cin\ de familie. ~n - absolvent studii superioare `n do- - absolvent studii superioare `n arhi-
necesar\ pentru aceast\ interven- acest sens, anga- meniul construc]iilor; tectur\;
]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi- jeaz\ asistent me-
nanciare ale p\rin]ilor. - experien]\ de minimum 7 ani `n - s\ fie membru OAR; O catedral\
dical generalist. execu]ia lucr\rilor de construc]ii (struc- - experien]\ de minimum 10 ani `n
Cei care doresc s\ o ajute pe mi-
cu]a Andreea Mihaela Pandelescu
Cerin]e: autori- turi) [i a managementului `n con- activitatea de proiectare; pentru Capital\!
pot dona bani `n contul deschis pe za]ie de liber\ struc]ii; - posesor permis de conducere auto. Conturile deschise la BCR -
numele mamei: Mancila Ani[oara, practic\ [i asigu- - abilit\]i de coordonare, planificare Responsabilit\]i - conform fi[ei postului. filiala sector 4 Bucure[ti -
tel: 0730.043.527 rare de malpraxis; [i organizare; Persoanele interesate sunt rugate pentru sus]inerea construirii
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont cuno[tin]e de ope- - experien]a `n proiectare structuri s\ trimit\ CV la fax: 021 406 71 80 sau CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
Cod: RZBR ROBU rare calculator. constituie un avantaj; e-m
mail: mcbpatriarhia@yahoo.com, pâ-
RO30RZBR0000060011797090 Telefon de con- LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
- disponibilitate pentru program n\ la data de 19.01.2010. Persoanele
Adresa: str. Unirii, bl. H3, par- tact: 021 6683310; prelungit; selectate vor fi contactate `n vederea USD: RO26RNCB0075004895030110
ter, BUZ|U 0721 355072. EURO:RO96RNCB0075004895030111
- posesor permis de conducere auto. sus]inerii unui interviu.

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Joi, 14 ianuarie 2010 Analiz\ 15

Noi solu]ii posibile pentru evitarea insolven]ei
Concordatul preventiv [i mandatul ad-hoc dau o [an-
s\ atât debitorilor, cât [i creditorilor de a nu se mai
ajunge la insolven]\, oferindu-le `ntreprinz\torilor po-
sibilitatea de a convinge statul, creditorii [i salaria]ii
s\ fie solidari cu managerul `n eforturile acestuia pen-
tru salvarea `ntreprinderii, a spus juristul Gheorghe
Piperea, autorul proiectului de lege pe tema mandatu-
lui ad-hoc [i a concordatului preventiv. Concordatul
preventiv presupune un termen mai lung de solu]io-
nare a datoriilor [i o `n]elegere amiabil\ cu creditorii.

Num\rul tot mai mare de con- fel de document cu creditorii se

flicte de plat\ `ntre firme a de-
terminat Legislativul Rom=niei
s\ ini]ieze un proiect legislativ
care s\ vin\ `n sprijinul acestora,
scopul final fiind acela de a se
evita insolven]a. ~n doar primele
[ase luni ale anului trecut, au
fost c=teva sute de mii de fali-
mente, plus c=teva sute de mii de
suspend\ri de activitate, cele
mai multe dintre ele activ=nd `n
domeniul comer]ului. De aceea,
membrii Legislativului rom=nesc
au ini]iat un proiect de lege ce a
intrat `n vigoare `ncep=nd de
ieri, respectiv concordatul pre-
ventiv [i mandatul ad-hoc.
Acesta este un contract `nche-
iat `ntre un `ntreprinz\tor [i cre-
ditorii s\i, prin care `ntreprinz\to-
rul propune un plan de redresare
a afacerii sale, iar creditorii accep-
t\ s\ sprijine eforturile debitoru-
lui de a dep\[i dificult\]ile financi-
are `n care se afl\ `ntreprinderea.
Pentru `ncheierea unui contract
de concordat este necesar acordul
unei majorit\]i reprezentând cre-
ditorii care de]in dou\ treimi din
masa credal\. Adic\, dac\ firma
are datorii la mai multe alte firme,
este nevoie ca cei care de]in dou\
treimi din totalul datoriilor s\ fie
de acord cu aceast\ propunere.
Mandatul ad-hoc este a doua
institu]ie reglementat\ de lege [i
este o procedur\ confiden]ial\
prin care instan]a desemneaz\ un
mandatar ad-hoc, care negociaz\
cu creditorii `n vederea realiz\rii
unei `n]elegeri cu unul sau mai
mul]i dintre ace[tia, pentru a de-
p\[i starea de dificultate financia-
r\ `n care se afl\ `ntreprinderea.
Noua lege p\streaz\ toate a-
vantajele insolven]ei, f\r\ a avea
[i dezavantajele acesteia. Printre
avantajele de care beneficiaz\ `n-
treprinz\torii care `ncheie un ast-
num\r\ faptul c\ nu se ajunge la
situa]ia de insolven]\, deci nici la
efectele sociale [i juridice ale aces-
teia, contractul intr\ `n vigoare la
cererea debitorului, fiind o expre-
sie a voin]ei acestuia, [i nu a voin-
]ei creditorilor, iar procedurile sunt
confiden]iale. ~n cazul unui con-
tract de concordat, nu se mai ajun-
ge la executarea silit\, valoarea
datoriilor este `nghe]at\, iar con-
tractele aflate `n curs nu `[i `nce-
teaz\ cursul. Pe de alt\ parte,
debitorul are [i avantajul c\ nu
pierde controlul afacerii sale,
precum [i c\ beneficiaz\ de spri-
jinul unui specialist practician `n
insolven]\, care `l ajut\ s\ `[i
restructureze afacerea.
„Legea este actual\, având `n precizat Gheorghe Piperea - 98% competent s\ solu]ioneze cererile bui s\ `ntocmeasc\ tabelul credi-
vedere c\ mul]i [efi de `ntreprin- dintre dosarele de insolven]\ referitoare la procedura concor- torilor participan]i la procedura
dere se lupt\ s\ evite insolven]a sunt de faliment, [i numai 2% datului preventiv, prin judec\- concordatului preventiv, s\ me-
[i s\ `[i lini[teasc\ creditorii, s\ sunt de reorganizare, `n timp ce torul sindic. Judec\torul sindic va dieze orice disput\ `ntre debitor
`[i determine furnizorii s\ con- `n Germania 65% dintre dosare putea s\ numeasc\, la cererea [i creditori ori `ntre creditori, `n
tinue livr\rile [i s\ `[i conving\ sunt de reorganizare a firmelor.“ oric\ruia dintre creditori, un con- raporturile dintre ace[tia, s\
salaria]ii s\ lucreze `n contin- Succesul aplic\rii legii va de- ciliator `n cazul `n care acesta nu analizeze programul de re-
uare, pentru a salva firma [i, im- pinde foarte mult de mentali- poate fi desemnat de comun acord dresare, s\ urm\reasc\ `ndepli-
plicit, locurile lor de munc\“, au tatea firmelor [i de reac]ia b\n- de c\tre debitor [i creditori sau `n nirea obliga]iilor asumate de
subliniat autorii legii. cilor, de[i acestea din urm\ sunt cazul `n care creditorii nu se `n- c\tre debitor prin concordatul
~n Uniunea European\, majo- avantajate de concordatul pre- ]eleg asupra persoanei concili- preventiv [i s\ informeze comite-
ritatea statelor membre au o pro- ventiv, pentru c\ executarea atorului. tul creditorilor `n cel mai scurt
cedur\ de salvgardare a `ntre- silit\ este problematic\, dat fiind Potrivit legii, conciliatorul es- timp asupra ne`ndeplinirii sau
prinderilor, singurele ]\ri euro- c\ valoarea garan]iilor imobil- te persoana fizic\ sau juridic\ ce `ndeplinirii necorespunz\toare
pene `n care nu sunt `n vigoare iare recuperate poate sc\dea [i la va concilia problemele dintre cele de c\tre debitor a obliga]iilor
legi [i proceduri similare celei a 30% din valoarea ini]ial\. dou\ p\r]i [i este propus provizo- sale.
concordatului preventiv [i man- Legea concordatulului preven- riu de debitor, putând fi desem- Poate recurge la procedura de
datului ad-hoc fiind Germania, tiv [i a mandatului ad-hoc a in- nat drept definitiv sau, dup\ caz, concordat preventiv orice de-
Bulgaria [i Ungaria. trat de ieri `n vigoare, oamenii de `nlocuit de c\tre adunarea credi- bitor, afar\ de cei `mpotriva c\-
afaceri putând recurge la preved- torilor participan]i la procedura rora s-a pronun]at o hot\r=re ire-
Principalul scop este erile acesteia f\r\ a a[tepta concordatului preventiv, dintre vocabil\ de condamnare pentru
reducerea insolven]elor apari]ia unor norme de aplicare. practicienii `n insolven]\, `n con- infrac]iuni economice, cei `mpo-
di]iile legii. triva c\rora s-a deschis proce-
Unul dintre efectele previzi- Conciliatorul ~n toate cazurile, desemnarea dura insolven]ei cu 5 ani `nainte
bile ale intr\rii `n vigoare a legii conciliatorului definitiv va fi con- de oferta de concordat sau cei
concordatului preventiv [i man- va supraveghea firmat\ de judec\torul sindic. care au mai beneficiat `n ultimii
datului ad-hoc va fi reducerea so- concordatul preventiv Conciliatorul este cel care va tre- trei ani de aceea[i m\sur\. a
licit\rilor de insolven]\ volun-
tar\, al c\ror num\r s-a ridicat Tribunalul `n jurisdic]ia c\ruia Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
la 4.500 `n 2009. „~n România - a se afl\ sediul debitorului este

Pelerinaj `n }ara Sf=nt\ Ziua V: Mic dejun. Muntele Tabor pentru

- 18-24 februarie, 02-08 iunie,
01-07 iulie, 13-19 august -
Ziua I: Întâlnire pe aeroportul Henri Ghetsimani [i Biserica Na]iunilor. Mormân-
Coand\ - Otopeni la ora 07:30. Zbor EL AL - tul Maicii Domnului [i Grota Tr\d\rii. In-
sosire pe Aeroportul Ben Gurion, în jurul orei trare în Cetatea Ierusalimului pe Poarta
14:00. Plec\m spre Ein Karem, unde se vizi- „Sfântul {tefan“ [i vizitarea casei în care a lo-
teaz\ Biserica „Na[terii Sf. Ioan Botez\torul“ cuit Sf. Fecioar\ Maria în Cetatea Antonia.
[i Izvorul Sf. Fecioare Maria. Cazare [i cin\ `n Parcurgem Via Dolorosa (Calea Crucii), cu ce-
Bethleem. le 14 opriri ale lui Iisus, ajungând la Biserica
„Sfintei Învieri“ (cu Golgota, Piatra Ungerii,
Ziua II: Mic dejun. Bethleem - vom vizita: Sfântul Mormânt, locul unde s-a aflat Sfânta
Biserica „Na[terii Domnului Iisus Hristos“, Cruce). În func]ie de timp, vizit\ la A[ez\-
Biserica catolic\ „Sf. Ecaterina“, Grota Lap- mântul Românesc de la Ierusalim. Cin\ [i ca-
telui. Vizitarea M\n\stirilor „Sf. Teodosie“ zare în Ierusalim.
[i „Sf. Sava“. Deplasare spre Ierusalim -
Muntele Sion - vom vizita: Foi[orul „Cina cea Ziua IV: Mic dejun. Ierihon - A[ez\mântul
de Tain\“; Mormântul Proorocului David [i românesc [i „Dudul lui Zacheu“. Privire c\tre
Biserica „Adormirii Maicii Domnului“. M\n\stirea Carantania, construit\ pe Mun-
Deplasare la Zidul Plângerii. Cin\ [i cazare tele Ispitirii. Deplasare în microbuze c\tre
în Bethleem. Hozeva (moa[tele Sf. Ioan Iacob Românul),
Qumran (locul unde s-au g\sit celebrele ma-
Ziua III: Mic dejun. Muntele M\slinilor, nuscrise de la Marea Moart\, unde se afl\
unde vom vizita: Biserica În\l]\rii; M\n\sti- Centrul Ahava, pentru cei care doresc s\
rea „Pater Noster“ (Tat\l nostru), M\n\stirea cumpere cosmetice) [i la ]\rmul M\rii Moar-
„Domnius Flevit“ (Domnul a plâns), Gr\dina te. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
a vizita Biserica Ortodox\ „Schimbarea la Fa-
]\“. Ajungem apoi la Cana Galileei, unde se
viziteaz\ Biserica Minunii transform\rii apei
în vin. Nazareth (vizitarea Bisericii ortodoxe
„Sf. Gavriil“, a Bisericii catolice „Buna Vesti-
re“). Cin\ [i cazare în Tiberias.
Ziua VI: Mic dejun. Vizitarea ruinelor ora-
[ului Capernaum, Tabgha - biserica ce amin-
te[te de hr\nirea a 5.000 de oameni cu 5 pâini
[i 2 pe[ti, Biserica „Sf. Petru“ (repunerea Sf.
Petru în rândul Apostolilor), Muntele Ferici-
rilor, Râul Iordan. Op]ional, în func]ie de
timp, plimbare cu o copie a B\rcii lui Iisus pe
apele M\rii Galileei. Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua VI: Mic dejun. Haifa, vom vizita Bise-
rica Stella Maris (Pe[tera Sf. Prooroc Ilie),
Gr\dinile persane terasate ale Templului Ba-
hai (privire din punctul de panoram\). Ceza-
rea - oprire la Apeduct. Deplasare la Lod
(mormântul [i moa[tele Sf. Gheorghe). Deco-
lare ora 17:10 - curs\ EL AL.
PRE}: 740 de euro/pers.
pentru un grup de 40-445 de persoane
760 de euro/pers. pentru
un grup de 35-440 de persoane
SERVICII INCLUSE ÎN PRE}:
- bilet de avion curs\ Bucure[ti-Tel Aviv-
Bucure[ti; taxele de aeroport;
- 6 nop]i de cazare la hoteluri 3* superior -
4* (clasificare local\) în regim de demipensiune;
- transport cu autocar cu aer condi]ionat;
- deplasarea c\tre Hozeva, M\n\stirea
„Sf. Teodosie“ [i M\n\stirea „Sf. Sava“;
- intr\rile la obiectivele men]ionate în pro-
gram; asigurare de s\n\tate;
- ghid vorbitor de limb\ român\ [i preot
înso]itor.
NU SUNT INCLUSE ÎN PRE}:
- tips pentru ghid [i [ofer (35 de euro), care
se pl\te[te reprezentantului agen]iei.
Acte necesare: pa[aport valabil minimum
6 luni de la data întoarcerii în ]ar\
În func]ie de m\surile de securitate, progra-
mul poate fi modificat, ca ordine de desf\[urare
sau se pot înlocui unele obiective sau hoteluri.
Informa]ii suplimentare la:
Bdul Coposu nr. 1D, sector 3, Tel:
021.310.99.21, 021.337.48.13, 0788.728.542,
pelerinaje_antim@yahoo.com, Calea Victoriei
nr. 45, sector 1, Tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46, 0788.728.544,
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK
 CM
YK

16 Theologica Joi, 14 ianuarie 2010

Vulturul [i tinere]ea. Despre Psalmul 102, 5

Psalmul 102 face parte din Hexapsalm sau grupul de
[ase psalmi, care sub influen]\ egiptean\ a fost
integrat `n tipicul Utreniei. Este un psalm de laud\,
deschizând, de altfel, `n forma actual\ a Psaltirii, un
mic [ir de imnuri (Psalmii 102-106). Cât prive[te
timpul compunerii, prezen]a aramaismelor, precum [i
citarea clar\ din Isaia 40, 6-8 `n versetele 15-17 indic\
`n mod concludent o dat\ postexilic\ (finalul sec. al VI-
lea `.Hr., poate chiar mai târziu).
Dar versetul 5 ne treze[te `ntreb\ri datorit\ unei
remarci foarte ciudate: „~nnoi-se-vor ca ale vulturului
tinere]ile tale“. Psalmul vorbe[te de o seam\ de
binefaceri divine, printre care s-ar num\ra [i aceasta.
Dar ce `nseamn\ exact? {i, mai ales, de ce tinere]ile
re`nnoite se aseam\n\ cu cele ale vulturului?

de lect. dr. Alexandru
MIH|IL|
Cea mai tentant\ apropiere
ar fi de mitul unei p\s\ri de-
spre care anticii credeau c\ `[i
re`nnoie[te realmente tinere]i-
le: pas\rea Phoenix. Mul]i cu-
noa[tem forma rotund\ a le-
gendei, dar ar merita pu]in s\
urm\rim evolu]ia, cu atât mai
mult cu cât comentatori de
prim rang ai Psalmilor (Her-
mann Gunkel, Die Psalmen,
Vanderhoeck und Ruprecht,
Göttingen, 61986, p. 445; Mit-
chell Dahood, Psalms III. 101-
150, Garden City, Doubleday,
1970, AB 17A, p. 27) consider\
c\ `n v. 5 s-ar face o referire
tocmai la aceast\ pas\re.
Ce este pas\rea
Phoenix?
Originea p\s\rii Phoenix
este Egiptul. ~nc\ din Textele
piramidelor (nr. 600) `n jur de
2500 `.Hr., ea este integrat\
`n mitologia lui Atum-Ra din
Heliopolis. Numit\ „benu“
(bnw) [i identificat\ probabil
cu egreta, ea pre`nchipuie
soarele care r\sare pe movila
primordial\ sub form\ de pi-
ramid\. Fiind un simbol divin
solar, ea ajunge s\ `nso]easc\
[i sufletele celor mor]i `n calea
lor de re`ntoarcere din lumea
umbrelor c\tre soare, rol evo-
cat `n Cartea Mor]ilor.
Din Egipt ea este preluat\
de c\tre greci, fiind prima da-
t\ atestat\ `ntr-un fragment
p\strat din Hesiod. {i p\rin-
tele istoriei, Herodot, o men-
]ioneaz\, recunoscând `ns\
(Istorii 2, 73) c\ el `nsu[i n-a
v\zut cu propriii ochi nici u-
na, ci doar imagini. O descrie
ca fiind de m\rimea unui vul-
tur, cu penajul predominant
ro[u, dar [i auriu. Se observ\
aici foarte bine simbolismul
solar. Herodot r\mâne `ns\
circumspect asupra relat\rii
preo]ilor egipteni despre fap-
tul c\ o dat\ la cinci sute de
ani, când p\rintele ei a murit,
pas\rea Phoenix vine din Ara-
bia `n templul egiptean din
Heliopolis. Conform acestei
legende, pas\rea `[i constru-
ie[te un ou din mir [i alte aro-
mate, c\ruia apoi `i gole[te
con]inutul, `nlocuindu-l cu
trupul p\rintelui s\u mort, pe
care `l transport\ `n zbor spre
Egipt.
Mitul p\s\rii Phoenix p\-
trunde apoi adânc `n mentali-
tatea colectiv\ greco-roman\.
~n sec. I d.Hr., Pliniu cel B\-
trân o descrie `n Istoria natu-
ral\ (10, 2), `nceputul c\r]ii a
X-a fiind dedicat p\s\rilor.
Gâtul are de jur `mprejur cu-
loarea aurie, penajul corpului
este purpuriu, iar coada al-
bastr\. El adaug\ [i faptul c\
pe cap are o creast\ de pene, o
adev\rat\ coroan\ pentru a-
ceast\ pas\re minunat\. Pe-
rioada de rena[tere a p\s\rii
este de 540 de ani, corespun-
zând Marelui An, deci `nsem-
nând un ciclu cosmic. Pliniu
precizeaz\ c\ atunci când pa-
s\rea `mb\trâne[te `[i con-
struie[te ea `ns\[i (deci nu ur-
ma[ul, ca la Herodot) un cuib
din aromate [i se a[az\ `n el
pân\ moare, dar din trupul
mort se na[te un vierme, c\-
ruia `i cresc apoi pene [i care
se dezvolt\ `ntr-o nou\ pas\-
re. Noul phoenix `[i va duce
r\m\[i]ele p\rintelui, cu tot
cu cuib, `n Egipt.
Preluarea motivului `n
iudaism [i cre[tinism
Acest mit devine unul din-
tre simbolurile p\gâne ale re-
`nvierii, iar Biserica primar\
l-a folosit. Astfel, Sf. Clement
Romanul, `n Ep. I c\tre Corin-
teni, 25 spune: „S\ vedem
semnul minunat care se pe-
trece `n ]inuturile din R\s\-
rit, adic\ `n acelea din Arabia.
Este acolo o pas\re, care se
nume[te fenix; aceast\ pas\re
este una singur\ [i tr\ie[te
cam cinci sute de ani; când se
apropie de moarte `[i face un
cuib din t\mâie, smirn\ [i din
alte aromate; când se `mpli-
ne[te timpul, intr\ `n cuib [i
moare. Din trupul putrezit se
na[te un vierme; acesta se
hr\ne[te din carnea animalu-
lui mort [i-i cresc penele [i a-
ripile; apoi când ajunge puter-
nic ia cuibul acela `n care sunt
oasele premerg\torului s\u [i,
purtându-le pe acestea, zboa-
r\ din Arabia pân\ `n Egipt,
`n ora[ul numit Heliopolis. {i
ziua, n\miaza mare, `n v\zul
tuturora, zboar\ la altarul
soarelui [i pune cuibul cu oa-
sele acolo [i apoi se `ntoarce
`napoi. Preo]ii cerceteaz\ cro-
nicile [i g\sesc c\ pas\rea a
venit la plinirea a cinci sute
de ani“ (Scrierile P\rin]ilor A-
postolici, trad. D. Fecioru,
EIBMBOR, Bucure[ti, 1979,
PSB 1, p. 60).
~n paralel, [i `n tradi]ia iu-
daic\, pas\rea Phoenix a avut
un rol deosebit. Dup\ Genesis
Rabba 19, 5 [i Targumul babi-
lonian, tratatul Sanhedrin
108b, Dumnezeu i-a acordat
nemurirea p\s\rii Phoenix
pentru c\ doar ea nu a gustat
din pomul oprit.
Imaginea p\s\rii Phoenix
pare a fi folosit\ chiar [i `n
Vechiul Testament. ~n Iov 29,
18, Iov `[i exprim\ n\dejdea
`n `nviere: „Voi adormi `n cui-
bul meu [i ca pas\rea Phoenix
voi `nmul]i zilele mele“ (Biblia
sinodal\). Referirea r\mâne
`ns\ controversat\, `n condi]i-
ile `n care textul ebraic pome-
ne[te de „cuib“ (de[i poate fi
`n]eles [i `n sens mai extins de
„c\min“, cas\, al\turi de fa-
milie), dar termenul tradus de
Sinodal\ prin „pas\rea Phoe-
nix“ este hol, un cuvânt care
`nseamn\ de obicei „nisip“. De
asemenea, prezen]a acestui
termen cu semnifica]ia „phoe-
nix“, de[i a fost sus]inut\ de
savantul William F. Albright
`ntr-un text canaanit din Uga-
rit, este improbabil\.
Septuaginta traduce pasa-
jul din Iov diferit: „Vârsta
mea se va `mb\trâni ca trun-
chiul finicului, voi tr\i vreme
`ndelungat\“. Se observ\ `ntr-
adev\r folosirea termenului
phoinix, dar cu sensul de „pal-
mier“, nu de pas\re, interpre-
tare preluat\ [i de Vulgata
(palma). De altfel, tocmai am-
bivalen]a cuvântului phoinix,
care `nseamn\ `n sens propriu
„fenician“, este ceea ce a cau-
zat confuzie. Am observat c\
patria p\s\rii Phoenix este si-
tuat\ `n Arabia, asimilat\ la
modul general cu r\s\ritul,
deci inclusiv cu Fenicia.
Un alt text, Psalmul 91, 12:
„Dreptul ca finicul (phoinix)
va `nflori“, este de exemplu `n-
]eles, din cauza acestei confu-
zii, de c\tre Tertulian ca refe-
rindu-se la pas\rea Phoenix:
„Adic\ va `nflori sau va re`n-
via, din moarte, din mormânt
[…] Domnul a spus c\ suntem
mai de pre] decât multe vr\bii.
Nu ar `nsemna prea mult, de
nu am fi chiar mai de pre]
chiar decât pas\rea Phoenix“
(Despre `nviere, cap. 13).
Vulturul, pas\rea
Phoenix a Scripturii
Oricum, interpretarea ex-
presiei „`nnoi-se-vor ca ale
vulturului tinere]ile tale“ re-
feritor la pas\rea Phoenix r\-
mâne foarte tentant\. Totu[i,
chiar [i vulturul era asociat cu
vigoarea [i tinere]ea. ~n Isaia
40, 31, rodul n\dejdii `n Dum-
nezeu const\ tocmai `n `ntine-
rirea asem\n\toare vulturu-
lui: „Dar cei ce n\d\jduiesc
`ntru Domnul vor `nnoi pute-
rea lor, le vor cre[te aripi ca a-
le vulturului; vor alerga [i nu-
[i vor slei puterea, vor merge
[i nu se vor obosi“.
~nsu[i Iahve este asem\nat
cu un vultur, iar poporul este
comparat cu puii acestuia:
„~ntocmai ca vulturul care `n-
deamn\ la zbor puii s\i [i se
rote[te pe deasupra lor, `ntin-
zându-[i aripile, a luat pe Is-
rael [i l-a dus pe penele Sale“
(Deuteronom 32, 11). Psalmii
invoc\ adesea „acoper\mân-
tul aripilor“ lui Dumnezeu, de
exemplu `n Psalmul 16, 8; 60,
CM
YK
4; 62, 8. F\pturile cere[ti au
aripi, a[a cum citim `n descri-
erea heruvimilor care `mpodo-
beau capacul chivotului (Ie[i-
re 25, 20) sau a serafimilor cu
câte [ase aripi, care st\teau
`naintea tronului dumneze-
iesc (Isaia 6, 2-3). De altfel, `n-
tr-una din viziunile profetului
Zaharia, cele dou\ femei care
ridic\ efa f\r\delegii sunt
descrise cu aripi ca de barz\
(Zaharia 5, 9).
Cred `ns\ c\ poate exista [i
o interpretare mai concret\ a
versetului. Vulturii tineri n\-
pârlesc, `nlocuindu-[i penajul,
[i `n general, `n antichitate,
n\pârlirea era v\zut\ ca un
simbol al `ntineririi. S\ ne
gândim doar la [arpe [i la
simbolismul lui bivalent: pe
de o parte, [iret, malefic, veni-
nos, dar pe de alt\ parte, gar-
dian al Pomului vie]ii. Lui
Ghilgame[ tocmai un [arpe i-a
furat Iarba nemuririi, iar [ar-
pele devine un simbol al t\-
m\duirii [i al leacurilor far-
maceutice (simbol p\strat pâ-
n\ `n zilele noastre), pentru
c\, schimbându-[i pielea, era
v\zut ca cel ce se poate men]i-
ne ve[nic tân\r [i s\n\tos.
Poate c\ vulturul devine [i
prin acesta un simbol al tinere-
]ii puternice. De altfel, Gunkel
face trimitere [i la un pasaj din
Teren]iu (piesa Heautontimo-
rumenos 3, 2, 21), `n care unul
dintre personaje `i replic\ ce-
luilalt: „~ntr-adev\r, ai v\zut
vârsta `naintat\ a unui vultur,
dup\ cum spune [i proverbul“.
Dreptul se aseam\n\, de
altfel, unei p\s\ri care `[i ia
zborul aflându-se mereu `n
pronia divin\: „De voi lua ari-
pile mele de diminea]\ [i de
m\ voi a[eza la marginile m\-
rii, [i acolo mâna Ta m\ va po-
v\]ui [i m\ va ]ine dreapta
Ta“ (Psalmul 138, 9-10). a

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Joi, 14 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 10 (1512) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 10 (285) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
ACTUALITATE EDUCA}IE ECONOMIC
„Hristos `mp\rt\[it O singur\ [coal\ Salariul minim pe
copiilor“ din `n fiecare comun\, economie ar putea
parohia Tudor propunerea r\mâne la 600 de lei
Vladimirescu Ministerului Educa]iei cel pu]in pân\ `n iulie
PAGINA 16 PAGINA 12 PAGINA 5

Asocia]ia care str=nge

copiii din canale basilica.ro
Suferin]\. S\r\cie. Mizerie. Chiria[i ai
AGENDA CRE{TINULUI
canalelor. Cer[etori - copii f\r\ nici un dram
„~N FAMILIE, P|RIN}II }IN
de educa]ie. B\trâni uita]i cu zilele `n LOCUL PREO}ILOR“: Dup\
locuin]ele lor `ntunecate [i `mb\trânite de cum preo]ii sunt chema]i s\
`nve]e [i s\ aplice legea lui
timp. Aceasta este fa]a ascuns\ a Dumnezeu, tot a[a p\rin]ii
Bucure[tiului anului 2010, dar [i a sunt `ndatora]i s\ sfin]easc\
României. Ce facem noi pentru ei? Ne via]a copiilor lor, s\ conlu-
creze cu Duhul Sf=nt la zidi-
mul]umim cu o moned\ aruncat\ unei mâini rea lor sufleteasc\ `n frica [i
`ntinse [i agasante, ori cu o lingur\ de dragostea de Dumnezeu.
mâncare `mp\r]it\ din panihida Pagina 11
binecuvântat\ de preot. ~n rest, `i OPINII
apostrof\m, uneori ajungând la ur\, nu O SOLU}IE ECONOMIC| PEN-
neap\rat rasial\, dar social\. Nu acela[i TRU TEOLOGIE: Reflec]ia mea
are ca ]int\ identificarea
lucru `l fac cei de la Asocia]ia „Sfântul rolului fundamental al econo- CM
Stelian“. De aproape dou\ decenii, la miei `ntr-o societate. Pentru YK

c\ de aici ar trebui s\ por-

CM
YK
POZA ZILEI
M\n\stirea cu hramul „Sfin]ii
Arhangheli Mihail [i Gavriil“ - Arno-
ta, comuna Coste[ti, jude]ul V=lcea,
este considerat\ unul dintre cele
mai reprezentative monumente is-
torice [i de art\ religioas\ din ]ar\.
Ctitorit\ de Matei Basarab `n 1633-
1634, pe temelia unei biserici mai
vechi, este situat\ la 37 de kilometri
de ora[ul R=mnicu V=lcea. a
Noi centre catehetice `n Arhiepiscopia Bucure[tilor
Peste 20 de centre cate-
hetice se vor `nfiin]a, `n cu-
rând, `n protopopiatele din
cuprinsul Arhiepiscopiei
Bucure[tilor. Din aceste lo-
ca]ii va putea fi coordonat\
activitatea responsabililor
cu implementarea proiectu-
lui na]ional catehetic „Hris-
tos `mp\rt\[it copiilor“, pe
grupe a câte 15-20 de paro-
hii. Hot\rârea a fost luat\
pe 12 ianuarie 2010, `n [e-
din]a Permanen]ei Consi-
liului Eparhial al Arhiepis-
copiei, la propunerea Prea-
fericitului P\rinte Patriarh
Daniel. Managerul proiec-
tului „Hristos `mp\rt\[it
copiilor“, p\rintele inspec-
tor patriarhal Constantin
Naclad, a oferit detalii la
Radio TRINITAS: „Preo]ii
vor fi coordona]i de centrul
respectiv, `n care preotul,
care se va angaja [i va `nce-
pe efectiv cursul de catehe-
„Sfântu’“ - cum `i spun ei - se simt ca acas\
peste 1.600 de copii, p\rin]i [i b\trâni -
oropsi]i ai sor]ii. Citi]i `n paginile 8-9
z\ cu copii, va oferi un mo-
del [i va putea s\ mearg\
mai departe, pentru c\ aces-
te centre vor fi utilate cu tot
ceea ce trebuie pentru o ca-
tehez\ modern\ ast\zi: lap-
top, proiector etc. Deja p\-
rin]ii protopopi au spus c\
exist\ [i parohii care au in-
frastructur\, au s\li de `n-
tâlniri, au chiar dot\ri, sau
protopopiatele. ~n ]ar\ sunt
deja câteva eparhii care au
ales formula aceasta [i `n
care proiectul s-a dezvoltat
foarte mult pe aceast\
structur\ de centre care s\
coaguleze entuziasmul [i in-
teresul preo]ilor, pentru c\
este nevoie de un model“. a
neasc\ de fapt construc]ia
oric\rei solu]ii la actuala sau
viitoarele crize. (Lauren]iu
GHEORGHE)
Pagina 10
ACTUALITATE
CUTREMUR DEVASTATOR ~N
HAITI: Un cutremur cu mag-
nitudinea de 7 grade s-a pro-
dus mar]i seara `n Haiti. Se-
ismul a fost urmat de 25 de
replici foarte violente, prima
dintre ele survenind la [apte
minute dup\ cutremur, cu o
magnitudine de 5,9 grade.
Pagina 4
S|N|TATE
TRATAMENTUL ASTMULUI
BRON{IC LA GRAVID|: Cel
mai important lucru de re]i-
nut `n tratamentul astmului
bron[ic la gravid\ este nece-
sitatea prevenirii apari]iei
simptomatologiei [i trata-
mentul precoce, `n cazul `n
care simptomele au ap\rut.
Pagina 6
 CM
YK

Joi, 14 ianuarie 2010 Theologica 13

Vulturul [i tinere]ea. Despre Psalmul 102, 5
Psalmul 102 face parte din Hexapsalm sau grupul de
[ase psalmi, care sub influen]\ egiptean\ a fost
integrat `n tipicul Utreniei. Este un psalm de laud\,
deschizând, de altfel, `n forma actual\ a Psaltirii, un
mic [ir de imnuri (Psalmii 102-106). Cât prive[te
timpul compunerii, prezen]a aramaismelor, precum [i
citarea clar\ din Isaia 40, 6-8 `n versetele 15-17 indic\
`n mod concludent o dat\ postexilic\ (finalul sec. al VI-
lea `.Hr., poate chiar mai târziu).
Dar versetul 5 ne treze[te `ntreb\ri datorit\ unei
remarci foarte ciudate: „~nnoi-se-vor ca ale vulturului
tinere]ile tale“. Psalmul vorbe[te de o seam\ de
binefaceri divine, printre care s-ar num\ra [i aceasta.
Dar ce `nseamn\ exact? {i, mai ales, de ce tinere]ile
re`nnoite se aseam\n\ cu cele ale vulturului?

de lect. dr. Alexandru
MIH|IL|
Cea mai tentant\ apropiere
ar fi de mitul unei p\s\ri de-
spre care anticii credeau c\ `[i
re`nnoie[te realmente tinere]i-
le: pas\rea Phoenix. Mul]i cu-
noa[tem forma rotund\ a le-
gendei, dar ar merita pu]in s\
urm\rim evolu]ia, cu atât mai
mult cu cât comentatori de
prim rang ai Psalmilor (Her-
mann Gunkel, Die Psalmen,
Vanderhoeck und Ruprecht,
Göttingen, 61986, p. 445; Mit-
chell Dahood, Psalms III. 101-
150, Garden City, Doubleday,
1970, AB 17A, p. 27) consider\
c\ `n v. 5 s-ar face o referire
tocmai la aceast\ pas\re.
Ce este pas\rea
Phoenix?
Originea p\s\rii Phoenix
este Egiptul. ~nc\ din Textele
piramidelor (nr. 600) `n jur de
2500 `.Hr., ea este integrat\
`n mitologia lui Atum-Ra din
Heliopolis. Numit\ „benu“
(bnw) [i identificat\ probabil
cu egreta, ea pre`nchipuie
soarele care r\sare pe movila
primordial\ sub form\ de pi-
ramid\. Fiind un simbol divin
solar, ea ajunge s\ `nso]easc\
[i sufletele celor mor]i `n calea
lor de re`ntoarcere din lumea
umbrelor c\tre soare, rol evo-
cat `n Cartea Mor]ilor.
Din Egipt ea este preluat\
de c\tre greci, fiind prima da-
t\ atestat\ `ntr-un fragment
p\strat din Hesiod. {i p\rin-
tele istoriei, Herodot, o men-
]ioneaz\, recunoscând `ns\
(Istorii 2, 73) c\ el `nsu[i n-a
v\zut cu propriii ochi nici u-
na, ci doar imagini. O descrie
ca fiind de m\rimea unui vul-
tur, cu penajul predominant
ro[u, dar [i auriu. Se observ\
aici foarte bine simbolismul
solar. Herodot r\mâne `ns\
circumspect asupra relat\rii
preo]ilor egipteni despre fap-
tul c\ o dat\ la cinci sute de
ani, când p\rintele ei a murit,
pas\rea Phoenix vine din Ara-
bia `n templul egiptean din
Heliopolis. Conform acestei
legende, pas\rea `[i constru-
ie[te un ou din mir [i alte aro-
mate, c\ruia apoi `i gole[te
con]inutul, `nlocuindu-l cu
trupul p\rintelui s\u mort, pe
care `l transport\ `n zbor spre
Egipt.
Mitul p\s\rii Phoenix p\-
trunde apoi adânc `n mentali-
tatea colectiv\ greco-roman\.
~n sec. I d.Hr., Pliniu cel B\-
trân o descrie `n Istoria natu-
ral\ (10, 2), `nceputul c\r]ii a
X-a fiind dedicat p\s\rilor.
Gâtul are de jur `mprejur cu-
loarea aurie, penajul corpului
este purpuriu, iar coada al-
bastr\. El adaug\ [i faptul c\
pe cap are o creast\ de pene, o
adev\rat\ coroan\ pentru a-
ceast\ pas\re minunat\. Pe-
rioada de rena[tere a p\s\rii
este de 540 de ani, corespun-
zând Marelui An, deci `nsem-
nând un ciclu cosmic. Pliniu
precizeaz\ c\ atunci când pa-
s\rea `mb\trâne[te `[i con-
struie[te ea `ns\[i (deci nu ur-
ma[ul, ca la Herodot) un cuib
din aromate [i se a[az\ `n el
pân\ moare, dar din trupul
mort se na[te un vierme, c\-
ruia `i cresc apoi pene [i care
se dezvolt\ `ntr-o nou\ pas\-
re. Noul phoenix `[i va duce
r\m\[i]ele p\rintelui, cu tot
cu cuib, `n Egipt.
Preluarea motivului `n
iudaism [i cre[tinism
Acest mit devine unul din-
tre simbolurile p\gâne ale re-
`nvierii, iar Biserica primar\
l-a folosit. Astfel, Sf. Clement
Romanul, `n Ep. I c\tre Corin-
teni, 25 spune: „S\ vedem
semnul minunat care se pe-
trece `n ]inuturile din R\s\-
rit, adic\ `n acelea din Arabia.
Este acolo o pas\re, care se
nume[te fenix; aceast\ pas\re
este una singur\ [i tr\ie[te
cam cinci sute de ani; când se
apropie de moarte `[i face un
cuib din t\mâie, smirn\ [i din
alte aromate; când se `mpli-
ne[te timpul, intr\ `n cuib [i
moare. Din trupul putrezit se
na[te un vierme; acesta se
hr\ne[te din carnea animalu-
lui mort [i-i cresc penele [i a-
ripile; apoi când ajunge puter-
nic ia cuibul acela `n care sunt
oasele premerg\torului s\u [i,
purtându-le pe acestea, zboa-
r\ din Arabia pân\ `n Egipt,
`n ora[ul numit Heliopolis. {i
ziua, n\miaza mare, `n v\zul
tuturora, zboar\ la altarul
soarelui [i pune cuibul cu oa-
sele acolo [i apoi se `ntoarce
`napoi. Preo]ii cerceteaz\ cro-
nicile [i g\sesc c\ pas\rea a
venit la plinirea a cinci sute
de ani“ (Scrierile P\rin]ilor A-
postolici, trad. D. Fecioru,
EIBMBOR, Bucure[ti, 1979,
PSB 1, p. 60).
~n paralel, [i `n tradi]ia iu-
daic\, pas\rea Phoenix a avut
un rol deosebit. Dup\ Genesis
Rabba 19, 5 [i Targumul babi-
lonian, tratatul Sanhedrin
108b, Dumnezeu i-a acordat
nemurirea p\s\rii Phoenix
pentru c\ doar ea nu a gustat
din pomul oprit.
Imaginea p\s\rii Phoenix
pare a fi folosit\ chiar [i `n
Vechiul Testament. ~n Iov 29,
18, Iov `[i exprim\ n\dejdea
`n `nviere: „Voi adormi `n cui-
bul meu [i ca pas\rea Phoenix
voi `nmul]i zilele mele“ (Biblia
sinodal\). Referirea r\mâne
`ns\ controversat\, `n condi]i-
ile `n care textul ebraic pome-
ne[te de „cuib“ (de[i poate fi
`n]eles [i `n sens mai extins de
„c\min“, cas\, al\turi de fa-
milie), dar termenul tradus de
Sinodal\ prin „pas\rea Phoe-
nix“ este hol, un cuvânt care
`nseamn\ de obicei „nisip“. De
asemenea, prezen]a acestui
termen cu semnifica]ia „phoe-
nix“, de[i a fost sus]inut\ de
savantul William F. Albright
`ntr-un text canaanit din Uga-
rit, este improbabil\.
Septuaginta traduce pasa-
jul din Iov diferit: „Vârsta
mea se va `mb\trâni ca trun-
chiul finicului, voi tr\i vreme
`ndelungat\“. Se observ\ `ntr-
adev\r folosirea termenului
phoinix, dar cu sensul de „pal-
mier“, nu de pas\re, interpre-
tare preluat\ [i de Vulgata
(palma). De altfel, tocmai am-
bivalen]a cuvântului phoinix,
care `nseamn\ `n sens propriu
„fenician“, este ceea ce a cau-
zat confuzie. Am observat c\
patria p\s\rii Phoenix este si-
tuat\ `n Arabia, asimilat\ la
modul general cu r\s\ritul,
deci inclusiv cu Fenicia.
Un alt text, Psalmul 91, 12:
„Dreptul ca finicul (phoinix)
va `nflori“, este de exemplu `n-
]eles, din cauza acestei confu-
zii, de c\tre Tertulian ca refe-
rindu-se la pas\rea Phoenix:
„Adic\ va `nflori sau va re`n-
via, din moarte, din mormânt
[…] Domnul a spus c\ suntem
mai de pre] decât multe vr\bii.
Nu ar `nsemna prea mult, de
nu am fi chiar mai de pre]
chiar decât pas\rea Phoenix“
(Despre `nviere, cap. 13).
Vulturul, pas\rea
Phoenix a Scripturii
Oricum, interpretarea ex-
presiei „`nnoi-se-vor ca ale
vulturului tinere]ile tale“ re-
feritor la pas\rea Phoenix r\-
mâne foarte tentant\. Totu[i,
chiar [i vulturul era asociat cu
vigoarea [i tinere]ea. ~n Isaia
40, 31, rodul n\dejdii `n Dum-
nezeu const\ tocmai `n `ntine-
rirea asem\n\toare vulturu-
lui: „Dar cei ce n\d\jduiesc
`ntru Domnul vor `nnoi pute-
rea lor, le vor cre[te aripi ca a-
le vulturului; vor alerga [i nu-
[i vor slei puterea, vor merge
[i nu se vor obosi“.
~nsu[i Iahve este asem\nat
cu un vultur, iar poporul este
comparat cu puii acestuia:
„~ntocmai ca vulturul care `n-
deamn\ la zbor puii s\i [i se
rote[te pe deasupra lor, `ntin-
zându-[i aripile, a luat pe Is-
rael [i l-a dus pe penele Sale“
(Deuteronom 32, 11). Psalmii
invoc\ adesea „acoper\mân-
tul aripilor“ lui Dumnezeu, de
exemplu `n Psalmul 16, 8; 60,
CM
YK
4; 62, 8. F\pturile cere[ti au
aripi, a[a cum citim `n descri-
erea heruvimilor care `mpodo-
beau capacul chivotului (Ie[i-
re 25, 20) sau a serafimilor cu
câte [ase aripi, care st\teau
`naintea tronului dumneze-
iesc (Isaia 6, 2-3). De altfel, `n-
tr-una din viziunile profetului
Zaharia, cele dou\ femei care
ridic\ efa f\r\delegii sunt
descrise cu aripi ca de barz\
(Zaharia 5, 9).
Cred `ns\ c\ poate exista [i
o interpretare mai concret\ a
versetului. Vulturii tineri n\-
pârlesc, `nlocuindu-[i penajul,
[i `n general, `n antichitate,
n\pârlirea era v\zut\ ca un
simbol al `ntineririi. S\ ne
gândim doar la [arpe [i la
simbolismul lui bivalent: pe
de o parte, [iret, malefic, veni-
nos, dar pe de alt\ parte, gar-
dian al Pomului vie]ii. Lui
Ghilgame[ tocmai un [arpe i-a
furat Iarba nemuririi, iar [ar-
pele devine un simbol al t\-
m\duirii [i al leacurilor far-
maceutice (simbol p\strat pâ-
n\ `n zilele noastre), pentru
c\, schimbându-[i pielea, era
v\zut ca cel ce se poate men]i-
ne ve[nic tân\r [i s\n\tos.
Poate c\ vulturul devine [i
prin acesta un simbol al tinere-
]ii puternice. De altfel, Gunkel
face trimitere [i la un pasaj din
Teren]iu (piesa Heautontimo-
rumenos 3, 2, 21), `n care unul
dintre personaje `i replic\ ce-
luilalt: „~ntr-adev\r, ai v\zut
vârsta `naintat\ a unui vultur,
dup\ cum spune [i proverbul“.
Dreptul se aseam\n\, de
altfel, unei p\s\ri care `[i ia
zborul aflându-se mereu `n
pronia divin\: „De voi lua ari-
pile mele de diminea]\ [i de
m\ voi a[eza la marginile m\-
rii, [i acolo mâna Ta m\ va po-
v\]ui [i m\ va ]ine dreapta
Ta“ (Psalmul 138, 9-10). a

CM
YK
14 Actualitate
PE SCURT
Popula]ia României
a sc\zut
~n luna noiembrie, popula]ia României
a sc\zut cu 4.624 de persoane, compa-
rativ cu luna precedent\, din cauza
sporului natural negativ, potrivit INS.
~n luna noiembrie, s-au n\scut 17.306
copii (9,8 n\scu]i-vii la 1.000 de
locuitori), cu 2.736 mai pu]ini decât `n
luna octombrie. Num\rul persoanelor
care au decedat `n luna noiembrie a
fost de 21.930 (12,4 deceda]i la 1.000 de
locuitori) cu 143 deceda]i mai mul]i
decât `n luna octombrie. Excedentul
num\rului deceda]ilor fa]\ de num\rul
n\scu]ilor-vii - spor natural negativ - a
determinat sc\derea num\rului pop-
ula]iei `n luna noiembrie cu 4.624 de
persoane. Num\rul copiilor cu vârsta
sub un an care au decedat `n luna
noiembrie a fost de 190, `n sc\dere fa]\
de luna octombrie (201 copii sub 1 an,
deceda]i).
Cursul va ajunge
la 4,84 lei/euro dac\
România nu respect\
acordul cu FMI
Cursul valutar va cobor`, `n 30 de zile,
sub patru lei pe euro, dar va urca la
4,84 lei pe euro `n 12 luni, dac\
România nu va realiza reformele
cerute de FMI [i banca central\ nu va
interveni pe pia]a valutar\, consider\
Christian Blaabjerg, Chief Equity
Strategist al Saxo Bank. „Scenariul de
baz\ arat\ c\ rata de schimb va cobor`
`ntr-o lun\ la 3,96 lei pe euro, pentru
ca apoi s\ avanseze la 4,1 lei pe euro `n
trei luni [i la 4,84 lei pe euro `n 12 luni.
Acest scenariu are o probabilitate de a
se realiza de peste 50%, depinzând
foarte mult de ac]iunile politicienilor“,
a declarat Blaabjerg la Bucure[ti, unde
a prezentat concluziile raportului
„Outlook 2010“, cercetare [i analiz\
macroeconomic\ realizat\ anual de
c\tre anali[tii b\ncii.
Românii din str\in\tate
au trimis mai pu]ini bani
acas\, dar mai des
Românii trimit mai pu]ini bani `n ]ar\,
dar mai des, sus]ine Alexandru
B\dulescu, reprezentant Western
Union. Suma medie trimis\ de
românii din str\in\tate `n ]ar\ este
cuprins\ `ntre 200 [i 300 de euro la
fiecare transfer. „Banii vin `n principal
din UE, Spania, Italia, Fran]a,
Germania, dar [i din alte economii
puternice“, spune oficialul Western
Union. Principalele ]\ri spre care sunt
trimi[i bani din România sunt acelea[i
care apar `n topul remiterilor, respec-
tiv Italia, Germania sau Fran]a. ~n ul-
tima perioad\ `ns\ au `nceput s\
creasc\ [i sumele trimise c\tre ]\rile
vecine - Moldova, Ucraina, Serbia, dar
[i spre unele state asiatice, precum
China, Filipine sau Vietnam. a
Cursul valutar
15.01.2010
Dolar SUA 2.8454
Euro 4.1286
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
Vineri, 15 ianuarie 2010
Dezastru cu mii de mor]i `n urma tor. Cel mai urgent lucru pe care
`l pute]i face este s\ trimite]i
bani, chiar dac\ este vorba de un
cutremurului de 7 grade din Haiti dolar sau doi“, a afirmat Clinton.
Banca Mondial\ a anun]at c\ va
debloca 100 de milioane de dolari
a „Parlamentul s-a pr\bu[it. Sediul Administra]iei fiscale din fondurile de urgen]\, pentru
s-a pr\bu[it. Unele [coli [i spitale s-au pr\bu[it (...) sunt pline de a sprijini restabilirea [i recon-
struc]ia ]\rii.
cadavre“, a spus pre[edintele haitian, Rene Preval, `n prima declara]ie Printre numeroasele ]\ri ca-
public\ f\cut\ de la producerea seismului a Comunitatea re au r\spuns apelului umani-
tar lansat de autorit\]ile din
interna]ional\ s-a mobilizat s\ trimit\ ajutoare `n zona afectat\ a Haiti se num\r\ SUA, Fran]a,
Rusia, Israel sau Italia, care au
Pre[edintele haitian, Rene Port-au-Prince, [eful statului re, de ajutor. Avem nevoie de in-
Preval, a declarat c\ seismul ca- haitian a calificat scenele la care gineri“, a spus Elisabeth Preval, anun]at c\ vor trimite fonduri,
re a lovit, mar]i, ]ara sa a ucis a fost martor drept „inimagina- so]ia pre[edintelui haitian. alimente, medicamente [i echi-
mii de persoane [i a f\cut apel la bile“. „Parlamentul s-a pr\bu[it. Trimisul special al Na]iunilor pe de exper]i care s\ ajute la g\-
ajutor c\tre comunitatea inter- Sediul Administra]iei fiscale s-a Unite pentru Haiti, Bill Clinton, sirea r\ni]ilor [i la reconstruc]ia
na]ional\. „Va trebui s\ evalu- pr\bu[it. Unele [coli [i spitale s- a lansat un apel la contribu]ii fi- zonelor afectate. De asemenea,
\m amploarea acestei tragedii“, au pr\bu[it (...) sunt pline de ca- nanciare, pentru a veni `n aju- Indonezia, ]ar\ lovit\ frecvent
a spus pre[edintele `n prima de- davre“, a continuat el. „Pe str\zi- torul victimelor violentului de catastrofe naturale, va trimi-
clara]ie public\ f\cut\ de la pro- le capitalei m\ `mpiedicam de seism. „~n urm\toarea s\pt\mâ- te o echip\ format\ din 75 de
ducerea seismului. Aflându-se trupuri ne`nsufle]ite. Enorm de n\ sau zece zile avem nevoie de persoane pentru opera]iuni de
salvare [i `ngrijire medical\ `n
`mpreun\ cu so]ia `n ora[ul cel mul]i oameni sunt `ngropa]i sub ap\, de hran\, de locuri de mun-
mai afectat al ]\rii, capitala resturi. Avem nevoie de sus]ine- c\ [i echipamente de prim aju- Haiti. a
Discu]ii `ntre sindicate [i Ministerul Muncii pe tema
disponibiliz\rii din domeniul protec]iei sociale
a Sindicatele din domeniul Protec]iei Copilului au discutat cu reprezentan]ii Ministerului Muncii
despre eventualele disponibiliz\ri, ace[tia anun]=nd c\ este nevoie de o profesionalizare
a domeniului, `ns\ num\rul celor care vor pleca din domeniu s\ fie c=t mai mic
a Membrii sindicatului au anun]at c\ vor recurge la proteste dac\ se ajunge la disponibiliz\ri a
Sindicatele din domeniul urmând s\ fie cât mai mic acestora sunt foarte mari“, a Protec]ia Copilului - FNS
Protec]iei Copilului au avut sau chiar zero“, a declarat se- ad\ugat Gabriel Chifu. „PRO.ASIST“ - afiliat\ la
zilele trecute discu]ii cu repre- cretarul general al Federa]iei Confedera]ia Na]ional\ Sin-
zentan]ii Ministerului Muncii Publisind, Gabriel Chifu. Disponibiliz\ri dup\ dical\ „Cartel ALFA“ - pro-
Familiei [i Protec]iei Sociale Publisind consider\ c\ dia- testeaz\ fa]\ de decizia Gu-
(MMFPS) pe tema posibilelor logul social [i nu grevele re-
adoptarea noilor vernului de a disponibiliza
disponibiliz\ri ce s-au anun- prezint\ mijlocul pentru a g\- standarde de cost circa 3.000 de angaja]i din u-
]at `n domeniu. si cele mai viabile solu]ii, `n pe- Executivul a adoptat re- nit\]ile de asisten]\ social\,
„Referitor la disponibili- rioada urm\toare, `n condi]ii- a declarat pre[edintele Fede-
cent standardele de cost pen-
z\ri, s-a pus accentul, `n pri- le `n care salariile lucr\torilor tru serviciile sociale destina- ra]iei, Radu Li]\.
mul rând, pe profesionaliza- din sectorul protec]iei copilu- te protec]iei [i pentru servici- „Am aflat cu stupoare din
rea `n propor]ie de 80% a per- lui trebuie, totu[i, majorate. ile de promovare a drepturi- declara]iile ministrului Mun-
sonalului angajat `n Di- „Consider\m c\ salariile lor copilului, protec]iei spe- cii despre inten]ia ca aproxi-
rec]iile Generale de Asisten- colegilor din acest sector tre- mativ 3.000 de angaja]i s\ fie
]\ Social\ [i Protec]ia Copi- buie revizuite `n sens pozitiv,
ciale a persoanelor cu handi-
disponibiliza]i din unit\]ile
cap [i protec]iei persoanelor
lului (DGASPC), num\rul de urgen]\, deoarece munca vârstnice [i a decis disponibi- de asisten]\ social\ `n urma
persoanelor disponibilizate prestat\ [i responsabilitatea lizarea a 3.000 de angaja]i aplic\rii standardelor de cost
din sistem din cei 32.000 care `n sistem, prin care se va re-
aliza o reducere de 37% fa]\
activeaz\ la ora actual\.
~n ceea ce prive[te persona- de aloc\rile bugetare din
lul care deserve[te institu]iile 2009, respectiv o economie de
cu activitate social\, ministrul peste 350 milioane de lei“,
Mihai {eitan a declarat c\ ac- precizeaz\ Li]\.
Sindicali[tii consider\ c\
tul normativ stabile[te foarte
clar num\rul de persoane care aceast\ decizie a fost luat\
lucreaz\ `n domeniul prote- f\r\ o analiz\ temeinic\ a e-
c]iei drepturilor copilului, pro- fectelor cu privire la sis-
tec]iei speciale a persoanelor temul de asisten]\ social\ [i
protec]ia copilului, „fiind o
cu handicap [i protec]iei per-
soanelor vârstnice. ~n con- dovad\ de neprofesionalism,
secin]\, din num\rul actual de lips\ de strategie manage-
32.000 de persoane 3.000 vor fi rial\ privind m\surile anti-
disponibilizate. criz\, precum [i de necu-
noa[tere a rolului deosebit
Proteste dac\ vor fi pentru societate al acestui
sistem“. a
anun]ate
disponibiliz\rile Pagin\ realizat\
de Bogdan CRON}
Federa]ia Na]ional\ Sindi-
cal\ din Asisten]\ Social\ [i [i Silviu DASC|LU
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE
DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden-
]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Joi, 14 ianuarie 2010
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\,
folosim metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psi-
hologie [i {tiin]e sociale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei
afecta]i de alcool [i alte droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea
fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în
[coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde
suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii
familiei afectate de consumul de alcool al cuiva. O catedral\
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i
Speran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din pentru Capital\!
cadrul Prim\riei Ia[i. Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un consilier în
pentru sus]inerea construirii
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Con- CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
fiden]ialitatea este regula de aur a Centrului nostru.
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: USD: RO26RNCB0075004895030110
centrulsfnicolae@yahoo.com EURO:RO96RNCB0075004895030111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Joi, 14 ianuarie 2010 Analiz\ 15

Noi solu]ii posibile pentru evitarea insolven]ei
Concordatul preventiv [i mandatul ad-hoc dau o [an-
s\ atât debitorilor, cât [i creditorilor de a nu se mai
ajunge la insolven]\, oferindu-le `ntreprinz\torilor po-
sibilitatea de a convinge statul, creditorii [i salaria]ii
s\ fie solidari cu managerul `n eforturile acestuia pen-
tru salvarea `ntreprinderii, a spus juristul Gheorghe
Piperea, autorul proiectului de lege pe tema mandatu-
lui ad-hoc [i a concordatului preventiv. Concordatul
preventiv presupune un termen mai lung de solu]io-
nare a datoriilor [i o `n]elegere amiabil\ cu creditorii.

Num\rul tot mai mare de con- fel de document cu creditorii se

flicte de plat\ `ntre firme a de-
terminat Legislativul Rom=niei
s\ ini]ieze un proiect legislativ
care s\ vin\ `n sprijinul acestora,
scopul final fiind acela de a se
evita insolven]a. ~n doar primele
[ase luni ale anului trecut, au
fost c=teva sute de mii de fali-
mente, plus c=teva sute de mii de
suspend\ri de activitate, cele
mai multe dintre ele activ=nd `n
domeniul comer]ului. De aceea,
membrii Legislativului rom=nesc
au ini]iat un proiect de lege ce a
intrat `n vigoare `ncep=nd de
ieri, respectiv concordatul pre-
ventiv [i mandatul ad-hoc.
Acesta este un contract `nche-
iat `ntre un `ntreprinz\tor [i cre-
ditorii s\i, prin care `ntreprinz\to-
rul propune un plan de redresare
a afacerii sale, iar creditorii accep-
t\ s\ sprijine eforturile debitoru-
lui de a dep\[i dificult\]ile financi-
are `n care se afl\ `ntreprinderea.
Pentru `ncheierea unui contract
de concordat este necesar acordul
unei majorit\]i reprezentând cre-
ditorii care de]in dou\ treimi din
masa credal\. Adic\, dac\ firma
are datorii la mai multe alte firme,
este nevoie ca cei care de]in dou\
treimi din totalul datoriilor s\ fie
de acord cu aceast\ propunere.
Mandatul ad-hoc este a doua
institu]ie reglementat\ de lege [i
este o procedur\ confiden]ial\
prin care instan]a desemneaz\ un
mandatar ad-hoc, care negociaz\
cu creditorii `n vederea realiz\rii
unei `n]elegeri cu unul sau mai
mul]i dintre ace[tia, pentru a de-
p\[i starea de dificultate financia-
r\ `n care se afl\ `ntreprinderea.
Noua lege p\streaz\ toate a-
vantajele insolven]ei, f\r\ a avea
[i dezavantajele acesteia. Printre
avantajele de care beneficiaz\ `n-
treprinz\torii care `ncheie un ast-
num\r\ faptul c\ nu se ajunge la
situa]ia de insolven]\, deci nici la
efectele sociale [i juridice ale aces-
teia, contractul intr\ `n vigoare la
cererea debitorului, fiind o expre-
sie a voin]ei acestuia, [i nu a voin-
]ei creditorilor, iar procedurile sunt
confiden]iale. ~n cazul unui con-
tract de concordat, nu se mai ajun-
ge la executarea silit\, valoarea
datoriilor este `nghe]at\, iar con-
tractele aflate `n curs nu `[i `nce-
teaz\ cursul. Pe de alt\ parte,
debitorul are [i avantajul c\ nu
pierde controlul afacerii sale,
precum [i c\ beneficiaz\ de spri-
jinul unui specialist practician `n
insolven]\, care `l ajut\ s\ `[i
restructureze afacerea.
„Legea este actual\, având `n precizat Gheorghe Piperea - 98% competent s\ solu]ioneze cererile bui s\ `ntocmeasc\ tabelul credi-
vedere c\ mul]i [efi de `ntreprin- dintre dosarele de insolven]\ referitoare la procedura concor- torilor participan]i la procedura
dere se lupt\ s\ evite insolven]a sunt de faliment, [i numai 2% datului preventiv, prin judec\- concordatului preventiv, s\ me-
[i s\ `[i lini[teasc\ creditorii, s\ sunt de reorganizare, `n timp ce torul sindic. Judec\torul sindic va dieze orice disput\ `ntre debitor
`[i determine furnizorii s\ con- `n Germania 65% dintre dosare putea s\ numeasc\, la cererea [i creditori ori `ntre creditori, `n
tinue livr\rile [i s\ `[i conving\ sunt de reorganizare a firmelor.“ oric\ruia dintre creditori, un con- raporturile dintre ace[tia, s\
salaria]ii s\ lucreze `n contin- Succesul aplic\rii legii va de- ciliator `n cazul `n care acesta nu analizeze programul de re-
uare, pentru a salva firma [i, im- pinde foarte mult de mentali- poate fi desemnat de comun acord dresare, s\ urm\reasc\ `ndepli-
plicit, locurile lor de munc\“, au tatea firmelor [i de reac]ia b\n- de c\tre debitor [i creditori sau `n nirea obliga]iilor asumate de
subliniat autorii legii. cilor, de[i acestea din urm\ sunt cazul `n care creditorii nu se `n- c\tre debitor prin concordatul
~n Uniunea European\, majo- avantajate de concordatul pre- ]eleg asupra persoanei concili- preventiv [i s\ informeze comite-
ritatea statelor membre au o pro- ventiv, pentru c\ executarea atorului. tul creditorilor `n cel mai scurt
cedur\ de salvgardare a `ntre- silit\ este problematic\, dat fiind Potrivit legii, conciliatorul es- timp asupra ne`ndeplinirii sau
prinderilor, singurele ]\ri euro- c\ valoarea garan]iilor imobil- te persoana fizic\ sau juridic\ ce `ndeplinirii necorespunz\toare
pene `n care nu sunt `n vigoare iare recuperate poate sc\dea [i la va concilia problemele dintre cele de c\tre debitor a obliga]iilor
legi [i proceduri similare celei a 30% din valoarea ini]ial\. dou\ p\r]i [i este propus provizo- sale.
concordatului preventiv [i man- Legea concordatulului preven- riu de debitor, putând fi desem- Poate recurge la procedura de
datului ad-hoc fiind Germania, tiv [i a mandatului ad-hoc a in- nat drept definitiv sau, dup\ caz, concordat preventiv orice de-
Bulgaria [i Ungaria. trat de ieri `n vigoare, oamenii de `nlocuit de c\tre adunarea credi- bitor, afar\ de cei `mpotriva c\-
afaceri putând recurge la preved- torilor participan]i la procedura rora s-a pronun]at o hot\r=re ire-
Principalul scop este erile acesteia f\r\ a a[tepta concordatului preventiv, dintre vocabil\ de condamnare pentru
reducerea insolven]elor apari]ia unor norme de aplicare. practicienii `n insolven]\, `n con- infrac]iuni economice, cei `mpo-
di]iile legii. triva c\rora s-a deschis proce-
Unul dintre efectele previzi- Conciliatorul ~n toate cazurile, desemnarea dura insolven]ei cu 5 ani `nainte
bile ale intr\rii `n vigoare a legii conciliatorului definitiv va fi con- de oferta de concordat sau cei
concordatului preventiv [i man- va supraveghea firmat\ de judec\torul sindic. care au mai beneficiat `n ultimii
datului ad-hoc va fi reducerea so- concordatul preventiv Conciliatorul este cel care va tre- trei ani de aceea[i m\sur\. a
licit\rilor de insolven]\ volun-
tar\, al c\ror num\r s-a ridicat Tribunalul `n jurisdic]ia c\ruia Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
la 4.500 `n 2009. „~n România - a se afl\ sediul debitorului este

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\ chirurgie), cu in-
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, imunologie, microbi- ternare de zi.
ologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii; „ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de prevenire a can-
„ Colposcopii (cu videocolposcop); cerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

CM
YK
16
PE SCURT
„Zilele Mihai Eminescu“
la Vorona
~n perioada 14-15 ianuarie, `n
jude]ul Boto[ani se vor desf\[ura
„Zilele Mihai Eminescu“.
Manifest\rile, dedicate `mplinirii
a 160 de ani de la na[terea mare-
lui poet român, vor `ncepe `n co-
muna Vorona din jude]ul
Boto[ani, `ntrucât mama lui
Mihai Eminescu, Raluca Jura[cu,
s-a n\scut `n satul Jolde[ti, din
comuna Vorona. Ast\zi, la ora
13:00, la Grupul {colar „{tefan
cel Mare [i Sfânt“ din Vorona vor
fi depuse coroane [i jerbe de flori
la bustul lui Mihai Eminescu, iar
elevii vor recita poezii ale poetu-
lui. La ora 14:00 va fi vizitat\ ex-
pozi]ia de tablouri „Dor de
Eminescu“, a prof. Ioan Livadaru,
de la Centrul pentru copii [i tineri
al parohiei „Sf. ~mp. Constantin [i
Elena“ - Vorona Centru, urmând
ca, ulterior, s\ aib\ loc [ez\toarea
„Vreme trece, vreme vine“. „La
[ez\toarea literar\ vor participa
scriitori, tineri din Vorona, copiii
de la Grupul {colar Vorona [i
grupurile folclorice din Vorona.
La final, invita]ii vor merge `n
pelerinaj la M\n\stirea Sih\stria
Voronei, pentru a se `nchina la
moa[tele Sfântului Onufrie de la
Vorona“, a declarat pr. paroh
Cristian {tefan, organizatorul
manifest\rilor. (C.C.)
~ntrunirea preo]ilor
din Protopopiatul
Piatra Neam]
La sediul Protopopiatului Piatra
Neam] a avut loc ieri, 13 ianuarie
2010, [edin]a lunar\ cu preo]ii, `n
cadrul c\reia s-a discutat despre
Ordinul circular pentru convocarea
adun\rilor parohiale, electorale, `n
vederea organiz\rii alegerilor pen-
tru organismele deliberative [i exe-
cutive `n parohiile Arhiepiscopiei
Ia[ilor pe perioada 2010-2014. Pr.
Ionu] Ursan, de la parohia Mas-
tac\n, a prezentat tema „Despre
mântuirea mea“, `n cadrul c\reia a
vorbit despre puterea credin]ei
lucr\toare. Sus]inerea temei a fost
urmat\ de discu]ii. ~n partea a
doua a `ntrunirii s-a f\cut o
analiz\ [i o evaluare de ansamblu
a activit\]ilor desf\[urate `n paro-
hii `n anul 2009. „Am f\cut apel
pentru o implicare mai accentuat\
`n planul activit\]ii catehetice, pen-
tru a intensifica latura `nv\]\turii
de credin]\ `n contextul Anului
omagial consacrat Simbolului de
Credin]\“, a declarat pr. Dumitru
Ailinc\i, protoiereu al Protopopia-
tului Piatra Neam]. (C.C.)
Mas\ cald\ pentru
20 de copii b\c\uani
La Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe“
din Bac\u s-a redeschis, dup\
s\rb\torile de iarn\, Cantina
„Samarineanul milostiv“. Aici, cu
binecuvântarea PS Ioachim
B\c\uanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Romanului [i
Bac\ului, m\n=nc\, la prânz, 20
de elevi de la [colile aflate `n
vecin\tatea acestei biserici.
Cantina „Samarineanul milostiv“
func]ioneaz\ de 10 ani, fiind coor-
donat\ de pr. paroh Vasile Radu.
„De luni pân\ vineri, copiii vin [i
iau masa de prânz, sus]inut\ din
fondurile parohiei «Sf. M. Mc.
Gheorghe» din Bac\u, având spri-
jinul enoria[ilor“, a declarat pr.
Constantin Gherasim, consilier `n
probleme de tineret [i mass-media
al Arhiepiscopiei Romanului [i
Bac\ului. (C.C.)
Edi]ia de Moldova
joi, 14 ianuarie 2010, Nr. 10 (285), Anul II
„Hristos `mp\rt\[it copiilor“
din parohia Tudor Vladimirescu
Copiii din parohia Tudor Vladimirescu
particip\ `n fiecare s\pt\mân\ la Programul
catehetic „Hristos `mp\rt\[it copiilor“.
~n prezent, cei 40 de beneficiari se adun\
`n Biserica „Sf. Voievozi“, urmând ca,
dup\ terminarea lucr\rilor la casa social\
a parohiei, activitatea catehetic\
s\ se desf\[oare `n noua cl\dire.
de Constantin CIOFU
Programul catehetic „Hris-
tos `mp\rt\[it copiilor“ din
parohia Tudor Vladimirescu,
Protopopiatul S\veni, a `nce-
put dup\ s\rb\toarea ~nvie-
rii Domnului de anul trecut [i
a continuat pân\ `n var\. Pe
perioada vacan]ei, `ntâlnirile
s\pt\mânale cu tinerii [i co-
piii din parohie nu au mai
avut loc, `ntrucât mul]i dintre
ei au plecat `n vacan]\ la bu-
nici. ~n toamna anului trecut,
programul a fost reluat, iar
de atunci se desf\[oar\ `n fie-
care joi. Dup\ cum ne-a rela-
tat pr. paroh Ionu] Miorc\-
neanu, cei 40 de beneficiari ai
programului (20 la grupa I [i
20 la grupa a II-a) sunt inte-
resa]i de activitatea cateheti-
c\. „~ntâlnirile noastre s-au
desf\[urat conform progra-
mului, dup\ ghidul catehetic,
iar copiii au fost prezen]i me-
reu `n num\r mare `n sfânta
biseric\. Au fost stimula]i
IDEEA CRE{TIN|
Cu `ndelung\ r\bdare [i `nv\]atur\...
de Drago[ D+SC|
~n anul 2004, principalii can-
dida]i pentru biroul de la Casa
Alb\ au fost George W. Bush [i
John Kerry. Primul - protestant,
al doilea, catolic. Kerry sprijinea
legalizarea avortului [i a c\s\to-
riilor homosexuale `n toate sta-
tele americane [i era un sus]in\-
tor al eutanasiei [i al cercet\rii
embrionare. Urmarea? Bush a
atras voturile majorit\]ii ameri-
canilor catolici [i chiar ale celor
ortodoc[i (dup\ cum m\rturi-
seau [i articolele din orthodoxy
today.org). Dar nu fluxul op]iu-
nilor de vot vrem s\-l remar-
c\m, ci pozi]ia Bisericii Catolice
fa]\ de programul electoral anti-
cre[tin al lui John Kerry: `n ur-
ma unui sinod ]inut `n iunie
2004, episcopii catolici ameri-
cani au hot\rât c\ preo]ii aveau
voie s\ refuze ~mp\rt\[ania poli-
ticienilor americani care sus]i-
neau p\reri contrare canoanelor
Bisericii, ba mai mult, s\ se pro-
nun]e pentru excomunicarea lor.
Trebuie s\ specific\m: pozi]ia
intransigent\ a Bisericii Catoli-
ce nu a determinat modificarea
programului electoral al lui Ker-
ry; mai mult, este posibil ca
at=t de c\r]ile care au venit
de la Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei, c=t [i de o excursie
care va avea loc `n prim\vara
acestui an. Ca parte a lec]iei
catehetice, b\ie]ilor li s-a per-
mis s\ intre `n sfântul altar,
pentru a avea un contact mai
apropiat cu obiectele de cult
care se g\sesc aici“, a explicat
pr. paroh Ionu] Miorc\neanu.
spectrul excomunic\rii s\-l fi `n-
dep\rtat [i mai mult pe John
Kerry [i pe sus]in\torii s\i de
principiile morale cre[tine. Nici
Tony Blair, convertit la catoli-
cism `n 2007, nu a militat `mpo-
triva avortului, c\s\toriilor per-
soanelor de acela[i sex [i nici
pentru oprirea cercet\rii embri-
onare, pe care le sus]inuse [i
promovase `n timpul dublului
s\u mandat de premier al Marii
Britanii.
Pe de alt\ parte, Biserica Or-
todox\ a `ncercat mereu s\ folo-
seasc\ mustrarea cu blânde]e [i
`ndemnul la `n]elepciune drept
mijloace de `ndreptare a celor
care s-au `ndep\rtat, prin cu-
vânt sau fapt\, de calea Adev\-
rului [i a Vie]ii (In 14, 6). Biseri-
ca r\mâne loial\ statului, dar
porunca lui Dumnezeu de a-[i
`mplini `n orice situa]ie [i `n ori-
ce `mprejurare misiunea mântu-
itoare este deasupra acestei loia-
lit\]i (Fundamentele concep]iei
sociale a Bisericii Ortodoxe Ru-
se). Vladimir Soloviov vorbea
despre necesitatea unei mentali-
t\]i care „s\ nu `nlocuiasc\ ade-
v\rul viu [i de-via]\-f\c\tor
printr-un dogmatism mort [i de-
moarte-aduc\tor [i pentru care
cre[tinismul este o sarcin\ de
via]\“ (Declinul viziunii medie-
„P\rin]ii sunt `ncânta]i
c\ micu]ii pot afla
at=tea lucruri
despre Dumnezeu“
~n parohia Miron Costin se
construie[te `n prezent o cas\
praznical\ care va fi folosit\
[i pentru `ntâlnirile din ca-
drul Programului „Hristos
`mp\rt\[it copiilor“. Ulterior,
se va achizi]iona un videopro-
iector pentru vizionarea fil-
melor religioase. „Am `nceput
s\ strâng anumite filme [i do-
cumentare despre m\n\stiri,
care vor fi vizionate de copii
o dat\ la dou\ s\pt\mâni.
P\rin]ii sunt `ncânta]i c\ mi-
cu]ii pot afla at=tea lucruri
despre Dumnezeu [i despre
Casa Lui. Sunt bucuro[i pen-
tru c\, o dat\ pe s\pt\mân\,
copiii reu[esc s\ vin\ la bise-
ric\, `n afara slujbelor din
vale despre lume). Ortodoxia es-
te c\l\uzit\ de Duhul `n]elep-
ciunii [i al blânde]ii, care `mpie-
dic\ pietrificarea cugetului dog-
matic, cangrenarea lui prin folo-
sirea revan[ard\ a canoanelor [i
anatemelor. Pericolul cel mare `l
reprezint\, pe de o parte, priva-
rea de Taina Poc\in]ei a celui ce
a gre[it [i, pe de alt\ parte, dez-
binarea Bisericii din interior.
Biserica nu face diploma]ie, fi-
indc\ nu este nici ambasad\, [i
nici vreun minister politic. Ver-
bele care c\l\uzesc pa[ii Ortodo-
xiei `n societatea civil\ sunt:
„Propov\duie[te cuvântul, st\-
ruie[te cu timp [i f\r\ de timp,
mustr\, ceart\, `ndeamn\, cu
toat\ `ndelunga-r\bdare [i `nv\-
]\tura“ (II Tim. 4, 2). Dar toate
trebuie f\cute „cu `ndelunga-
r\bdare [i `nv\]\tura“, nu cu iu-
]ime [i lips\ de `n]elegere.
Biserica Ortodox\ Român\ s-a
confruntat [i `n anul 2009 cu nu-
meroase provoc\ri: atacuri asu-
pra principiilor morale [i bioeti-
ce cre[tine, atitudini duplicitare
ale unor persoane marcante din
via]a public\, diverse piedici pu-
se `n calea `ndeplinirii progra-
mului de activit\]i social-filan-
tropice al numeroaselor asocia]ii
caritative patronate de Patriar-
hia român\. De fiecare dat\,
duminici [i s\rb\tori“, a mai
ad\ugat pr. paroh.
La `nceputul anului 2009,
au fost demarate lucr\rile de
renovare a exteriorului Bise-
ricii „Sf. Voievozi“, care au
debutat cu `nlocuirea acope-
ri[ului. Sfântul l\ca[ este din
grinzi de stejar masiv, de a-
ceea, la exterior a `nceput
placarea pe orizontal\ cu
lambriu, lucrare care va fi
terminat\ anul acesta. Con-
struc]ia casei sociale a `nce-
put `n anul 2008, când s-au
ob]inut mai `ntâi avizele ne-
cesare ridic\rii acesteia. „Am
reu[it s\ turn\m temelia. Un
fiu al satului nostru ne-a aju-
tat cu material lemnos pen-
tru acoperi[ul casei sociale.
De asemenea, anul acesta
vom renova gardul ce `mpre-
jmuie[te biserica noastr\“, a
mai spus, `n `ncheiere, pr.
Miorc\neanu. a
CM
YK
problema ivit\ nu a fost trecut\
cu vederea, iar Biserica [i-a f\-
cut auzit\ vocea. M\rturie stau
comunicatele Biroului de Pres\
al Patriarhiei, din care amintim:
Sfântul Sinod solicit\ alternati-
v\ la pa[apoartele biometrice
(26 februarie), Biserica ap\r\
constant familia cre[tin\ (22
mai, prin care se condamn\
homosexualitatea), Biserica
ap\r\ demnitatea [i s\n\tatea
persoanei umane (23 septem-
brie, cu referire la pericolul lega-
liz\rii prostitu]iei [i al dezincri-
min\rii consumului de droguri
u[oare), Bisericile `mpotriva tra-
ficului de persoane (8 octom-
brie), Grij\ pentru popor, nu in-
teres pentru partide (2 noiem-
brie, cu referire la atitudinea ne-
cuviincioas\ [i duplicitar\ a
unor politicieni), O justi]ie injus-
t\ fa]\ de identitatea majorit\]ii
(20 noiembrie, cu referire la de-
cizia CEDO de eliminare a cruci-
fixelor din [colile publice italie-
ne).
Ortodoxia a luat mereu amin-
te la cuvântul apostolesc: „Fie `n-
cep\torii, fie st\pânii, toate s-au
f\cut prin El [i pentru El... [i
toate prin El sunt a[ezate“ (Col.
1, 16-17), spunându-le st\pâni-
torilor zilei: „Cu Hristos porun-
ce[ti, cu Hristos guvernezi, de la
El ai primit sabia“ (Sfântul Gri-
gorie Teologul). a
 CM
YK

Vineri, 15 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 11 (1513) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

FILOCALIA ROMÂNIA ~N UE CULTUR|

Audierile comisarilor România va
Cuvântul ascetic desemna]i continu\ contribui la ELI
al Sfântului Maxim ast\zi cu rom=nul cu 280 milioane
M\rturisitorul Dacian Ciolo[ de euro `n 6 ani
PAGINA 16 PAGINA 7 PAGINA 12

Cre[tinismul
`n opera lui
basilica.ro
Mihai Eminescu RELIGIOS
ORE DE CATEHEZ| LA PARO-
160 de ani se `mplinesc ast\zi de la na[terea lui Mihai HIA „SFÂNTUL NICOLAE“ DIN
Eminescu. Poet nepereche, prozator, eseist, gazetar, OFFENBACH: La parohia orto-
dox\ „Sfântul Nicolae“ din
economist, cronicar. De numele lui se leag\ primul Offenbach s-a ini]iat un pro-
gram de catehizare a copii-
dic]ionar de economie politic\ din ]ar\, ba chiar [i ideea lor, prin str\dania p\rintelui
construirii Catedralei Mântuirii Neamului. Marele merit al paroh {tefan Anghel [i a cre-
dincio[ilor din cadrul acestei
poetului este c\, prin prestigiul s\u, a readus cre[tinismul comunit\]i.
`n aten]ia elitelor române[ti, destul de indiferente la Pagina 3

credin]\ [i profund anticlericale. Din acest motiv, Eminescu CALENDARUL ZILEI

a f\cut un mare bine Bisericii, care a reintrat astfel `n
aten]ia factorilor de decizie din statul român, ce o l\sase de
izbeli[te de decenii.
Ast\zi de la ora 9:00, la morm=ntul poetului din Cimitirul
CM
YK
„{erban Vod\“ (Bellu) din Capital\ va fi oficiat\ slujba
parastasului. Citi]i `n paginile 4-5 [i 8-9
POZA ZILEI Leul a crescut la 4,1286 ca
urmare a cererii ridicate de euro
Referin]a BNR a crescut
foarte u[or ieri, cu 0,71
bani, la 4,1286 lei/euro, du-
p\ patru [edin]e consecuti-
ve de apreciere a monedei
na]ionale, iar, potrivit dea-
lerilor, cre[terea u[oar\ a
cursului de schimb a fost
determinat\ de cererea ri-
dicat\ de euro din partea
clien]ilor comerciali. Leul s-a
depreciat [i `n raport cu do-
Mihai Eminescu, omagiat la „Tinerimea Rom=n\“
Centrul Na]ional de Art\
Biserica Grecescu din Drobeta-
Turnu Severin este ctitorit\ `n
„Tinerimea Român\“ din
Bucure[ti g\zduie[te, as-
1868 de familia de boieri Ioan [i
Ioana Grecescu, care au ridicat [i t\zi, evenimentul „Vis de po-
spitalul din apropiere, cunoscut sub et“, o sear\ omagial\ dedica-
acela[i nume. Valoarea [i frumuse- t\ poetului Mihai Eminescu,
]ea acestui sf=nt l\ca[ sunt date [i de la a c\rui na[tere se `m-
de pictura interioar\ realizat\ de plinesc 160 de ani. Eveni-
pictorul Gheorghe Tattarescu. a mentul cuprinde un specta-
col pe versuri [i proz\ de Mi-
larul, paritatea urcând cu
0,66 bani, la 2,8454 lei, du-
p\ ce miercuri moneda a-
merican\ a fost cotat\ la
2,8388 lei.
„De[i unele b\nci str\ine
vând euro, cererea de valut\
din partea clien]ilor comer-
ciali locali a readus leul pe
depreciere. Volumele sunt
mai mari decât `n [edin]ele
hai Eminescu, dup\ un sce-
nariu de Eugenia Vasiloaie,
`n regia lui Axel Moustache,
cu participarea Corului Pre-
ludiu [i a dirijorului Voicu
En\chescu. Seara omagial\
mai cuprinde o introducere
`n publicistica eminescian\,
sus]inut\ de profesorul uni-
versitar Alexandru Leor-
anterioare“, a afirmat un
dealer, conform Mediafax. a
dean, iar actorul Paul D\-
r\[teanu va oferi publicului
momente de transpunere
scenic\ din publicistica lui
Mihai Eminescu. Expozi]ia
„Vis de poet“ deschis\ cu a-
ceast\ ocazie cuprinde lu-
cr\ri inspirate din crea]ia
eminescian\ ale unor tineri
arti[ti români. a
CRE{TINII, VREDNICI LUCR|-
TORI {I BUNI CHIVERNISITORI
AI VIEI LUI DUMNEZEU: Frag-
mentul evanghelic de ast\zi
a fost numit „al lucr\torilor CM
YK
nevrednici“, deoarece com-
portamentul lucr\torilor din
vie a fost unul condamnabil.
Pagina 2
AGENDA CRE{TINULUI
CUM S|-L ~NV|}|M PE COPIL
FRICA DE DUMNEZEU? S\-l
deprindem pe copil s\ se `n-
chine p=n\ la p\m=nt `nain-
tea Sfintei Cruci [i a sfinte-
lor icoane [i s\ le s\rute; s\-l
ducem des la biseric\; s\ dea
pomelnice, milostenie, s\ la-
se b\nu]i `n cutia s\racilor;
s\ se `mp\rt\[easc\ des cu
Sfintele Taine.
Pagina 11
S|N|TATE
MANIFEST|RI CUTANATE PRO-
VOCATE DE AGEN}II FIZICI {I
TERMICI LA COPIL: ~n rubrica
de ast\zi vom descrie, pe
scurt, principalele forme de
manifestare a unor afec]iuni
ale pielii copilului, provocate
prin ac]iunea unor factori fi-
zici (obiecte aspre, dure) sau
termici (c\ldur\, frig).
Pagina 6

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Vineri, 15 ianuarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

Cre[tinii, vrednici lucr\tori [i buni
chivernisitori ai viei lui Dumnezeu
„{i Iisus a `nceput s\ le vorbeasc\
`n pilde: «Un om a s\dit o vie, a `m-
prejmuit-o cu gard, a s\pat `n ea
teasc, a cl\dit turn [i a dat-o lucr\to-
rilor, iar el s-a dus departe. {i la vre-
me, a trimis la lucr\tori o slug\, ca
s\ ia de la ei din roadele viei. Dar ei,
punând mâna pe ea, au b\tut-o [i i-
au dat drumul f\r\ nimic. {i a trimis
la ei, iar\[i, alt\ slug\, dar [i pe ace-
ea, lovind-o cu pietre, i-au spart ca-
pul [i au oc\rât-o. {i a trimis alta.
Dar [i pe aceea au ucis-o; [i pe multe
altele: pe unele b\tându-le, iar pe al-
tele ucigându-le. Mai avea [i un fiu
iubit al s\u [i `n cele din urm\ l-a
trimis la lucr\tori, zicând: Se vor ru-
[ina de fiul meu. Dar acei lucr\tori
au zis `ntre ei: Acesta este mo[tenito-
rul; veni]i s\-l omorâm [i mo[tenirea
va fi a noastr\. {i prinzându-l l-au o-
morât [i l-au aruncat afar\ din
vie. Ce va face acum st\pânul viei?
Va veni [i va pierde pe lucr\tori, iar
via o va da altora. Oare nici Scriptu-
ra aceasta n-a]i citit-o: Piatra pe care
au nesocotit-o ziditorii, aceasta a a-
juns s\ fie `n capul unghiului? De la
Domnul s-a f\cut aceasta [i este lu-
cru minunat `n ochii no[tri». {i c\u-
tau s\-L prind\, dar se temeau de
popor. C\ci `n]eleseser\ c\ `mpotri-
va lor zisese pilda aceasta. {i l\sân-
du-L, s-au dus.“ (Marcu 12, 1-12)
***
Fragmentul evanghelic de ast\zi
a fost numit „al lucr\torilor nevred-
nici“, deoarece comportamentul lu-
cr\torilor din vie a fost unul condam-
nabil. Lucr\torii au avut un gând di-
abolic, [i anume acela de a deveni
st\pâni peste ceva ce nu era al lor.
Este o mare deosebire `ntre a fi pro-
prietar [i a avea doar `n folosin]\.
Din celelalte parabole rostite de
Domnul Iisus Hristos `n]elegem c\
via este lumea `ntreag\. Omul este
pus lucr\tor `n aceast\ vie doar vre-
melnic, pentru un anume timp. ~n
func]ie de cum se achit\ de responsa-
bilit\]i va primi r\splata. Numai c\
lucr\torii nevrednici aminti]i ast\zi
au dorit s\ ajung\ st\pâni prin vicle-
nie, violen]\, crim\ [i minciuni.
Mântuitorul i-a `ntrebat pe cei din
jurul S\u: „Ce va face acum st\pânul
viei?“. Evident, pe cei r\i `i va pierde,
iar via o va da `n grij\ altor lucr\-
tori, care vor da roadele la bun\ vre-
me. Vorbim ast\zi despre vie, lucr\-
tori, roade [i r\splat\. Toate ne pri-
vesc pe noi. Noi suntem lucr\torii
din vie, noi am fost ale[i s\ aducem
roadele [i tot noi vom primi [i r\spla-
ta. Din rodul viei se aduce pe sfânta
mas\ vinul ce va deveni Sfântul Sân-
ge al Mântuitorului. Deci lucr\torii
viei sunt liturghisitori, poart\ pe
mâinile lor jertfa hristic\. S\ ne
str\duim s\ fim vrednici lucr\tori [i
buni chivernisitori ai viei lui Dum-
nezeu. {i mai ales s\ ne `ngrijim de
roadele cele bune! (pr. Dumitru P|-
DURARU, Radio Trinitas)
Primim [i sim]im puterea [i bucuriile ce sunt ad\postite
`n Biseric\ prin atitudini comunionale [i nu individuale
„Deci, lep\dând toat\ r\utatea
[i tot vicle[ugul [i f\]\rniciile [i
pizmele [i toate clevetirile, ca ni[te
prunci de curând n\scu]i, s\ dori]i
laptele cel duhovnicesc [i nepref\-
cut, ca prin el s\ cre[te]i spre mân-
tuire, de vreme ce a]i gustat [i a]i
v\zut c\ bun este Domnul. Apropi-
a]i-v\ de El, piatra cea vie, de oa-
meni `ntr-adev\r neluat\ `n sea-
m\, dar la Dumnezeu aleas\ [i de
pre]; [i voi `n[iv\, ca pietre vii, zidi-
]i-v\ drept cas\ duhovniceasc\,
preo]ie sfânt\, ca s\ aduce]i jertfe
duhovnice[ti, bine-pl\cute lui
Dumnezeu, prin Iisus Hristos; pen-
tru c\ scris este `n Scriptur\: «Iat\,
pun `n Sion Piatra din capul un-
ghiului, aleas\, de mare pre], [i cel
ce va crede `n ea nu se va ru[ina».
Pentru voi, deci, care crede]i, (Pia-
tra) este cinstea; iar pentru cei ce
nu cred, piatra pe care n-au b\gat-
o `n seam\ ziditorii, aceasta a a-
juns s\ fie `n capul unghiului, [i
piatr\ de poticnire [i stânc\ de
sminteal\, de care se poticnesc, fi-
indc\ n-au dat ascultare cuvântu-
lui, spre care au [i fost pu[i. Iar voi
sunte]i semin]ie aleas\, preo]ie `m-
p\r\teasc\, neam sfânt, popor ago-
nisit de Dumnezeu, ca s\ vesti]i `n
lume bun\t\]ile Celui ce v-a che-
mat din `ntuneric, la lumina Sa cea
minunat\, voi care odinioar\ nu e-
ra]i popor, iar acum sunte]i poporul
lui Dumnezeu; voi care odinioar\
n-avea]i parte de mil\, iar acum
sunte]i milui]i.“ (I Petru 2, 1-110)
***
Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel,
folosind Scriptura Vechiului Testa-
ment, compar\ importan]a „pietrei
din capul unghiului“ cu prezen]a
Mântuitorului Hristos `n zidirile
lumii. Piatra „aleas\ [i de mare
pre]“ avea sarcina de a fixa unghiul
cl\dirii, unghi dup\ care arhitectul
a[eza urm\toarele pietre, constru-
ind zidurile [i a[ezând arcadele. De
asemenea, pietrele sunt raportate
la piatra din capul unghiului, sunt
[lefuite [i a[ezate `n func]ie de a-
ceast\ piatr\, considerat\ perfec-
t\. Apostolul Petru privind aceast\
practic\ arhitectural\ prezint\ Bi-
serica Mântuitorului ca pe o zidire
duhovniceasc\, `n care fiecare cre-
dincios devine piatr\ ce se rapor-
teaz\ la Hristos, care Se jertfe[te
pentru a intra `n armonie cu cele-
lalte elemente ale construc]iei. ~n
Casa-Biseric\ devenim semin]ie a-
leas\ [i popor agonisit de Dum-
nezeu, adic\ r\scump\rat [i prote-
jat de Jertfa Mântuitorului Hris-
tos. ~n aceast\ construc]ie zidit\ de
Hristos pe jertfa Sa, avându-L pe
El ca temelie [i reper, noi primim o
identitate, nu mai suntem un sim-
plu popor, ci deve-
nim, dup\ cuvântul
Apostolului Petru,
popor al lui Dum-
nezeu, cu o identi-
tate nou\ [i cu o fi-
nalitate `n ve[nicie.
Apartenen]a la un
popor implic\ res-
ponsabilit\]i multi-
ple, o na]ionalitate
afirmat\ [i o fideli-
tate constant\, iar
pân\ la urm\ o
dragoste jertfelnic\
fa]\ de ]ar\. Cre-
dinciosul, zidit `n
casa Bisericii, pia-
tr\ aleas\ [i a[eza-
t\ `n construc]ia ce are ca temelie
jertfa Domnului, iar ca acoperi[ ve-
ghea Lui permanent\, are datoria
s\ afirme `n lume `nso]irea Dum-
nezeului cel Bun [i valorile perene
primite. Primim [i sim]im puterea
[i bucuriile ce sunt ad\postite `n
Biseric\ atunci când ne comport\m
ca parte din popor, adic\ prin ati-
tudini comunionale [i nu individu-
ale, când `n]elegem c\ bun\tatea
lui Dumnezeu o vedem atunci când
suntem `n solidaritate cu semenii.
Observ\m c\ Sfântul Petru nu a-
nuleaz\ libertatea noastr\, nu sun-
tem simple elemente luate de al]ii
[i a[ezate `n aceast\ construc]ie, ci
el folose[te cuvântul „zidi]i-v\“, a-
dic\ suntem chema]i ca prin voin]a
personal\ s\ devenim parte din
construc]ia duhovniceasc\. Eclesio-
logia cre[tin\ ne ajut\ ca `n liber-
tate s\ `n]elegem cât de lega]i sun-
tem unii de al]ii, cât de mult depin-
dem unii de ceilal]i [i to]i de Dum-
nezeu. (Ciprian OLINICI, Radio
Trinitas)

SF+NTUL ZILEI C+NT|RILE ORTODOXIEI

Sfântul Cuvios
Pavel Tebeul
Originar din Egipt,
din Teba de Jos, Cuvio-
sul Pavel a tr\it `n seco-
lul al III-lea. ~n timpul
unei persecu]ii `mpotri-
va cre[tinilor, aflând in-
ten]ia cumnatului s\u
de a-l pâr` dreg\torului
c\ este cre[tin, Pavel a
fugit `n mun]i. Aici [i-a
descoperit dragostea
pentru monahism [i a in-
trat `ntr-o pe[ter\, unde
[i-a petrecut restul vie]ii
(tradi]ia spune c\ a tr\it
130 de ani). Auzind de
via]a lui `mbun\t\]it\,
Sfântul Cuvios Antonie cel
Mare l-a c\utat [i s-a mi-
rat de locul anevoios `n ca-
re tr\ia Cuviosul Pavel.
Tot ast\zi, Biserica fa-
ce pomenirea Sfântului
Cuvios Ioan cel s\rac pen-
tru Hristos, care s-a mai
numit [i Coliba[ul; a Sfân-
tului Mucenic Pansofie [i
a [ase Sfin]i P\rin]i din
pustiu.
Mâine, Biserica ser -
beaz\ `nchinarea cinstitu-
lui lan] al Sfântului
Apostol Petru. a
Sf=ntul Cuvios Ioan Coliba[ul
„Vie]uirea cea str\in\ [i `nceperea
cea str\in\ ai ales, fiind r\nit de dra-
gostea lui Hristos, a C\rui s\r\cie nes-
pus\ ai iubit. {i `naintea por]ilor p\-
rin]ilor t\i, ca unul f\r\ de cas\ te-ai
chinuit, fiind `nghesuit [i scârbit p\-
rinte. Drept aceea, umplându-te de da-
ruri, mo[tene[ti avu]ia cea nerisipit\
`n ceruri“ (Minei pe Ianuarie, Tipogra-
fia C\r]ilor Biserice[ti, Bucure[ti,
1893, p. 238)
***
Sfântul Cuvios Ioan Coliba[ul se nu-
me[te astfel, deoarece de tân\r, fugind
la m\n\stirea akimi]ilor (neadormi]i),
s-a biruit de dorul de p\rin]ii s\i, dar
primind sfat duhovnicesc de la stare]ul
s\u, a locuit `ntr-o colib\, `n strai s\r\-
c\cios la por]ile p\rin]ilor s\i boga]i,
ne[tiut de nimeni. {i doar `naintea
mor]ii sale, s-a ar\tat mamei sale, prin
Evanghelia de aur pe care o avea de la
p\rin]i. {i prin aceasta s-a ar\tat o E-
vanghelie vie [i preacurat\, pe care
Dumnezeu a scris prin Duhul Sfânt iu-
birea [i lumina cea ve[nic\ a Treimii.
Iar iubirea cea fireasc\ de p\rin]i Ioan
cel minunat a preschimbat-o `n iubirea
cea sfânt\ de P\rintele ceresc, N\sc\-
torul `n har al tuturor cre[tinilor. {i
doar cu privirea, `n s\r\cie [i nevoin]\,
`n foame [i frig, s-a `nvrednicit s\ guste
din bucuria prezen]ei p\rin]ilor lui.
(pr. asist. dr. Ioan Valentin ISTRATI)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Biserica Cu]itul de o funda]ie de pia-
tr\ sus]inut\ de
Argint din Bucure[ti patru contra-
for]i, folosindu-
Pe locul unui metoc mai se c\r\mida apa-
vechi al Mitropoliei de pe la rent\ [i respec-
1766 [i care fusese de mai mul- tându-se `ntoc-
te ori consolidat\, ref\cut\ [i mai stilul moldo-
pictat\, pe la 1906, `n dealul Fi- venesc consa-
laretului se construia o biseric\ crat. ~n partea
care se dorea o replic\ dup\ cea superioar\, nao-
domneasc\ dedicat\ Sf. Nicolae sul este dominat
la Ia[i de c\tre domnul {tefan de o turl\ zvelt\,
cel Mare [i Sfânt. Gestul se lega iar sub acoperi-
`n marele proiect de amenajare [ul de ]igl\ sunt
[i ridicare a Parcului Carol, trei rânduri de Expozi]ia jubiliar\ de la 1906 cu
care trebuia s\ constituie o ex- firide `n care Biserica Cu]itul de Argint, `n fundal
pozi]ie jubiliar\, la cei 40 de ani sunt reprezenta]i
de domnie a primului rege al profe]i [i sfin]i. Interiorul a fost tescu Nou“, pentru a o deosebi Biserica Cu]itul
României, Carol I. Noua bi- pictat `ntre 1908-1910 de c\tre de cea care atârnase ca filie, pa- cruce mare de piatr\ din timpul
seric\ era ridicat\ `n plan tri- Costin Petrescu. Biserica, cu rohia „B\rb\tescu Vechi“ din a- domnitorului Antonie Vod\ din de Argint, ilustrat\
conc, dup\ proiectele arhitec- hramul „Schimbarea la Fa]\“, propiere. Tot `n 1906, `n partea Pope[ti (1677). (Adrian Nicolae de la `nceputul
tului român Ghika-Bude[ti, pe mai poart\ numele de „B\rb\- de sud a bisericii a fost adus\ o PETCU) secolului al XX-lea
 Vineri, 15 ianuarie 2010
Rug\ciune [i ac]iune pentru unitatea cre[tin\
Bisericile cre[tine din `ntreaga lume orga-
nizeaz\ `n a treia s\pt\mân\ a lunii ianuarie
a fiec\rui an (18 - 25 ianuarie) seri de rug\-
ciune pentru unitatea cre[tin\. Anul acesta,
2010, tema S\pt\mânii de Rug\ciune pentru
Unitatea Cre[tin\ este inspirat\ de cuvântul
Mântuitorului Iisus Hristos, „Voi sunte]i
martorii acestora“ (Luca 24, 48), informeaz\
Biroul de pres\ al Patriarhiei Rom=ne. ~n
conformitate cu Hot\rârea Sfântului Sinod
nr. 6745/29 octombrie 2008 [i `n urma consul-
t\rilor cu responsabilii pentru dialog local ai
Bisericilor cre[tine din Bucure[ti `n vederea
definitiv\rii programului S\pt\mânii de Ru-
g\ciune pentru Unitatea Cre[tin\ (18-25 ia-
nuarie 2010), s-a convenit asupra cadrului
general de desf\[urare a acestei manifest\ri
ecumenice, devenit\ tradi]ional\, dup\
urm\torul program:
- luni, 18 ianuarie, la Catedrala romano-
catolic\ „Sfântul Iosif“ (str. General Berthe-
lot, 19), orele 17.00;
DIASPORA ROM+NEASC|
- mar]i, 19 ianuarie, la Biserica armean\
(bd. Carol I, 43), orele 17.00;
- miercuri, 20 ianuarie, la Biserica luthe-
ran\ (str. Lutheran\, 2), orele 17.00;
- joi, 21 ianuarie, la Biserica reformat\
(Biserica Calvineum, str. Lutheran\, 13 bis),
orele 17.00;
- vineri, 22 ianuarie, la Biserica lutheran\
de limb\ maghiar\ (str. Badea Câr]an, 10),
orele 17.00;
Actualitatea religioas\ 3
- sâmb\t\, 23 ianuarie, la Biserica greco-
catolic\ (str. Sirenelor, 39), orele 17.00;
- duminic\, 24 ianuarie, fiecare Biseric\
va face rug\ciuni pentru unitatea cre[tin\ `n
cursul slujbelor duminicale obi[nuite;
- luni, 25 ianuarie, la Catedrala patriar-
hal\ (Dealul Mitropoliei), orele 16.00.
Potrivit hot\rârii sinodale men]ionate, la
Catedrala patriarhal\ [i `n alte biserici orto-
doxe din ]ar\ [i str\in\tate, reprezentan]ii
celorlalte culte cre[tine vor asista la slujba
ortodox\ (Vecernia), f\r\ implicare liturgi-
c\. Dup\ slujba ortodox\, reprezentan]ii ofi-
ciali ai celorlalte Biserici cre[tine vor putea
prezenta m\rturii asupra convie]uirii pa[ni-
ce [i a cooper\rii ecumenice locale sau regio-
nale ast\zi. ~n ceea ce prive[te prezen]a la
rug\ciunea ecumenic\ organizat\ de cele-
lalte Biserici cre[tine, clericii ortodoc[ii ro-
mâni vor asista la rug\ciunea acestora, f\r\
implicare liturgic\, iar dup\ rug\ciune vor
putea rosti un cuvânt pe aceea[i tem\. a
PE SCURT
„Hristos `mp\rt\[it
copiilor“ la parohia
Vorona
Copiii din parohia Tudor Vla-
dimirescu particip\ `n fiecare
s\pt\mân\ la programul cate-
hetic „Hristos `mp\rt\[it copi-
ilor“. ~n prezent, cei 40 de be-
neficiari se adun\ `n Biserica
„Sf. Voievozi“, urmând ca, du-
p\ terminarea lucr\rilor la ca-
sa social\ a parohiei, activita-
tea catehetic\ s\ se desf\[oare
`n noua cl\dire. Programul ca-
tehetic „Hristos `mp\rt\[it co-
piilor“ din parohia Tudor Vla-
dimirescu, Protopopiatul S\-
veni, a `nceput dup\ s\rb\toa-
rea ~nvierii Domnului de anul
trecut [i a continuat pân\ `n
var\. Pe perioada vacan]ei, `n-
tâlnirile s\pt\mânale cu tine-
rii [i copiii din parohie nu au
mai avut loc, `ntrucât mul]i
dintre ei au plecat `n vacan]\,
la bunici. ~n toamna anului

Ore de catehez\ la parohia trecut, programul a fost reluat,

iar de atunci se desf\[oar\ `n
fiecare joi. Dup\ cum ne-a
spus pr. paroh Ionu] Miorc\-

„Sfântul Nicolae“ din Offenbach

neanu, cei 40 de beneficiari ai
programului (20 la grupa I [i
20 la grupa a II-a) sunt intere-
sa]i de activitatea catehetic\.
„~ntâlnirile noastre s-au desf\-
La parohia ortodox\ Backstr. 16, destinat\ [urat conform programului,
dup\ ghidul catehetic, iar co-
„Sfântul Nicolae“ din special pentru a sluji drept piii au fost prezen]i mereu `n
Offenbach, din cadrul l\ca[ de cult. ~n cadrul num\r mare `n sfânta biseric\.
acestei comunit\]i, pe lâng\ Au fost stimula]i atât de c\r]i-
Mitropoliei Ortodoxe le care au venit de la Mitropo-
Române a Germaniei, activit\]ile liturgice lia Moldovei [i Bucovinei, cât [i
obi[nuite [i orele de de o excursie care va avea loc
Europei Centrale [i de Nord, `n prim\vara acestui an. Ca
s-a ini]iat un program de catehez\, au loc tabere parte a lec]iei catehetice, b\ie-
cre[tine [i diverse activit\]i ]ilor li s-a permis s\ intre `n
catehizare a copiilor, prin sfântul altar, pentru a avea un
str\dania p\rintelui paroh social-filantropice. contact mai apropiat cu obiec-
tele de cult care se g\sesc aici“,
{tefan Anghel [i a a explicat pr. paroh Ionu]
Scopul programului catehetic
credincio[ilor din cadrul este educarea comportamentului Miorc\neanu. ~n parohia
moral prin cunoa[terea `nv\]\tu- Tudor Vladimirescu se con-
acestei comunit\]i. Din rii de credin]\ cre[tin\ [i deprin- struie[te `n prezent o cas\
noiembrie 2002, cu derea practic\rii rug\ciunii [i a praznical\ care va fi folosit\ [i
rânduielilor [i tradi]iilor specifi- pentru `ntâlnirile din cadrul
sus]inerea românilor din ce Bisericii Ortodoxe Române. mare este adaptat la nivelul de site-ul parohiei române[ti din programului „Hristos
zona Offenbach-Frankfurt- La acest program particip\ cuno[tin]e al fiec\rui partici- Offenbach. `mp\rt\[it copiilor“. Ulterior
orice doritor, indiferent de vârs- pant [i este bazat pe cuno[tin]e La fiecare lec]ie se folosesc se va achizi]iona un video-
Main, s-a cump\rat o t\, limb\ vorbit\ sau credin]\, biblice, liturgice [i lecturi din materiale ilustrative [i se `nva]\ proiector pentru vizionarea
cl\dire `n Offenbach, pe iar materialul didactic de infor- texte duhovnice[ti, informeaz\ rug\ciuni sau poezii, accentuân- filmelor religioase. a
du-se partea aplicativ\.
Printre participan]ii la pro-
Activit\]i culturale migran]i români, cu binecuvântarea Patriarhiei
Române, iar din noiembrie 2002, cu sus]inerea
gramul de catehizare se num\r\
chiar [i foarte mul]i p\rin]i, care
Concurs de
Parohia „Sfântul Nicolae“ din Offenbach s-a românilor din zona Offenbach-Frankfurt-Main, s-
a cump\rat o cl\dire `n Offenbach, pe Backstr.
se folosesc de [ansa pe care nu au admitere `n Corul
`nfiin]at `n anul 1974, la dorin]a unui grup de e- avut-o `n perioada copil\riei, [i
16, destinat\ special pentru a sluji drept l\ca[ de cei care dobâdesc mai multe cu- Symbol al
cult, unde se oficiaz\ Sfânta Liturghie, Vecernia, no[tiin]e devin chiar „`nv\]\tori“
Utrenia, Sfintele Taine [i ierurgii precum Sfântul `n cadrul orelor de catehez\. ~n Patriarhiei
Botez, Cununia, Sfântul Maslu. fiecare an, cei prezen]i la acest
~n continuare au loc lucr\ri de amenajare [i Corul „Symbol“ al Pa-
program organizeaz\ tabere de
decorare, prin voia [i ajutorul Domnului urmând scurt\ durat\, unde se aprofun- triarhiei Române, `ntors
s\ fie realizat\ [i pictura bisericii. deaz\ cuno[tiin]ele prin aplica]ii recent din turneul efectu-
Parohia „Sfântul Nicolae“ se implic\ [i `ntr-o practice. Participan]ii `nva]\ `n- at `n Belgia, organizeaz\
serie de seri culturale române[ti, standuri româ- deletnicirea vopsitului ou\lor de concurs de admitere sâm-
ne[ti, pelerinaje [i c\l\torii de studii, precum [i Pa[ti, `nva]\ colinde [i au loc de b\t\, 16 ianuarie 2010,
alte activit\]i culturale [i sociale, potrivit site-u- asemenea [i diverse ac]iuni soci- `ntre orele 12:30 [i 14:00,
lui parohiei române[ti din Offenbach. al-filantropice. (Ioan BU{AG|) `n Amfiteatrul „I. G. Co-
man“ al Facult\]ii de Teo-
Lucr\rile Consiliului [i Adun\rii Eparhiale la Arad [i Oradea logie Ortodox\ . Se pri-
mesc fete `ntre 11 [i 18
a ~n zilele de 15 [i 16 ianuarie a.c., la re- narea eparhial\ va analiza `ntreaga acti- M=ine, de la ora 9:00, `n prezen]a PS Sofro- ani [i b\ie]i `ntre 10 [i 12
[edin]a eparhial\ a Arhiepiscopiei Aradului vitate a eparhiei, proiectele de hot\râri ale nie, Episcopul Oradiei, se va s\vâr[i, `n Para- ani, dup\ urm\toarele
se vor desf\[ura lucr\rile Consiliului epar- sec]iilor Consiliului eparhial [i va stabili clisul episcopal „Sfin]ii Ierarhi Ilie Iorest [i Sa- criterii: auz muzical [i
hial [i ale Adun\rii eparhiale, organisme liniile directoare pentru activitatea eparhi- va Brancovici, mitropoli]ii Transilvaniei“, de la sim] ritmic foarte bune;
care sunt convocate de c\tre chiriarh `n [e- al\ pe viitor. Re[edin]a chiriarhal\, Sfânta Liturghie, urma- memorie muzical\ deose-
din]\ ordinar\, informeaz\ Arhiepiscopia t\ de slujba de Te Deum `nd\tinat\. Apoi vor bit\; voce frumoas\; de-
Aradului. Consiliul eparhial va prezenta [i a M=ine, 16 ianuarie 2010, de la ora 11:00, `ncepe lucr\rile Adun\rii eparhiale, prezidat\ prinderi elementare de
analiza rapoartele generale de activitate pe la Centrul eparhial al Episcopiei Oradiei, va a- de c\tre Preasfin]itul P\rinte Sofronie, ce are
anul 2009 ale Sectoarelor administrativ-bi- vea loc [edin]a Adun\rii eparhiale a Episcopiei pe ordinea de zi prezentarea d\rii de seam\ a solfegiu. ~nscrierea la con-
sericesc, cultural-educa]ional, social-filan- Ortodoxe Române a Oradiei, `n sesiune ordina- activit\]ii pastorale a clerului [i a vie]ii religi- curs se organizeaz\ pe loc,
tropic [i economic, via]a monahal\, alte pro- r\. ~ntâlnirea este precedat\ de [edin]a Consi- oase a credincio[ilor din eparhie din anul 2009 contra unei taxe de 5 lei.
bleme ale vie]ii biserice[ti din eparhie [i va liului eparhial al Episcopiei Oradiei, care a a- [i aprobarea proiectelor de hot\râri `naintate
ini]ia proiecte de hot\râri pe care le va vut loc ieri, 14 ianuarie 2010, informeaz\ Biro- de c\tre onoratul Consiliu eparhial, pentru o Informa]ii suplimenta-
supune aprob\rii Adun\rii eparhiale. Adu- ul de pres\ al Episcopiei Oradiei. bun\ desf\[urare a activit\]ilor eparhiei. a re la telefon 0721 568 727.

4 Reportaj
„Când auzeam c\ se recit\ Eminescu,
fiecare cuvânt mi se `ncrusta `n inim\“
La fiecare 15 ianuarie, p\rintele Florin
{erb\nescu merge la mormântul lui
Mihai Eminescu sau particip\ la
evenimentele organizate `n cinstea
marelui nostru poet. De fiecare dat\
când se roag\ pentru sufletul lui
Eminescu, la slujba parastasului,
spune c\ `l `ncearc\ o convingere
puternic\ a s\vâr[irii unui „ritual al
de Raluca BRODNER
„Când spun Eminescu, nu pot
s\ nu-mi aduc aminte de cuvinte-
le lui Tudor Arghezi („Cuvânt
`nainte“): «A vorbi de poet este ca
[i cum ai striga `ntr-o pe[ter\
vast\. Nu poate s\ ajung\ vorba
pân\ la el, f\r\ s\-i supere t\ce-
rea. Numai graiul coardelor ar
putea s\ povesteasc\ pe harp\ [i
s\ legene, din dep\rtare, delicata
lui singuratec\ slav\. […] ~ntr-
un fel, Eminescu e sfântul prea-
curat al ghiersului românesc […]
Pentru pietatea noastr\ dep\[i-
t\, dimensiunile lui trec peste
noi, sus [i peste v\zduhuri. Fiind
foarte român, Eminescu e uni-
versal»“, spune preotul Florin
{erb\nescu, consilier patriarhal
`n cadrul Sectorului Patrimoniu
cultural al Patriarhiei Române.
„Eminescu duce
CM limba spre o form\
YK
de expresivitate
care devine reper“
P\rintele recunoa[te c\ a
prins drag de Eminescu [i de ver-
sul s\u `nc\ de pe vremea când e-
ra elev. Mai târziu, la vârsta ma-
turit\]ii, personalitatea [i opera
poetului au ajuns s\-l impresione-
ze atât de tare, `ncât aveau s\-l
marcheze definitiv [i s\ nu-l p\-
r\seasc\ niciodat\.
„Le datorez profesorilor mei de
limba român\ din [coal\ apropie-
rea mea de Eminescu. Este locul
potrivit pentru a-l aminti aici pe
cel care mi-a fost profesor la [coa-
la general\, domnul profesor Po-
povici, care era moldovean, din
p\r]ile lui Eminescu, [i avea un
har deosebit de a ne face s\ ascul-
t\m cuvântul. La liceu, a fost
Vladimir Dogaru. Este foarte evo-
cator cum preda acest dasc\l. Ni-
ciodat\ de la catedr\. ~ntotdeau-
na `n mijlocul nostru;; `[i aducea
scaunul de la catedr\ [i-l plimba
printre b\nci. Parc\ `l v\d [i a-
cum, un om `nalt, impozant, cu
ni[te plete pe spate, un chip de
b\trân frumos. Un om curajos,
care-[i pierduse un picior pe fron-
tul de r\s\rit, `n al Doilea R\zboi
Mondial. Când `ncepea s\ vor-
beasc\ despre Eminescu, `nainte
de a spune orice altceva, b\tea cu
degetul `n mas\ [i pe urm\ ridica
mâna, ca [i cum ar fi mânuit un
diapazon de la care `[i lua tonul.
Urma imediat un moment exta-
tic, de o lini[te profund\, dup\ ca-
re profesorul `ncepea s\ zic\:
«Dintre sute de catarge / Care la-
s\ malurile, / Câte oare le vor
sparge / Vânturile, valurile?…»
Recita cu o frumuse]e aparte,
con[tiin]ei de noi `n[ine, pentru c\ nu
trebuie s\ l\s\m s\ moar\ ceea ce e
cu adev\rat important [i adev\rat -
valorile acestui neam“. Acesta este,
de fapt, mesajul pe care p\rintele
{erb\nescu vrea s\-l transmit\, la
care adaug\ experien]a personal\
legat\ de opera „sfântului preacurat al
ghiersului românesc“.
pentru ca acele cuvinte s\ ne p\-
trund\ cu toat\ valoarea [i fru-
muse]ea lor. Când auzeam c\ se
recit\ Eminescu, fiecare cuvânt
mi se `ncrusta `n inim\“, preci-
zeaz\ p\rintele {erb\nescu.
~n continuare, preotul Florin
{erb\nescu m\rturise[te c\ `nc\
din timpul [colii, cu mintea [i su-
fletul de atunci, `l percepea pe
marele nostru poet ca pe o „tran-
scenden]\, care str\bate dincolo
de persoana lui, ca om. Mai mult,
din perspectiva istoricului, `l v\d
`n continuitatea unui efort al a-
cestui popor de a da limbii româ-
ne nivelul s\u maxim de expresi-
vitate. Eminescu duce limba spre
o form\ de expresivitate care de-
vine reper“.
Cum sunt privite
valorile ast\zi.
Contribu]ia Bisericii
`n men]inerea lor
~ntr-o alt\ ordine de idei, p\s-
trând registrul, coordonatorul
Sectorului Patrimoniu cultural
al Patriarhiei Române continu\
s\ puncteze câteva aspecte refe-
ritoare la felul `n care contempo-
raneitatea prive[te valorile cul-
turii noastre [i contribu]ia Bise-
ricii `n men]inerea acestora, ca
zestre identitar\ a acestui neam.
„Poate nu mul]i au avut parte
de un Dogaru, atât de apropiat
de elevii s\i, c\rora Eminescu s\
le r\mân\ pentru totdeauna `n
suflet. Lipsa unui asemenea das-
c\l nu poate fi o scuz\ pentru u-
CM
YK
nii opinen]i, unii dintre ei inte-
lectuali cu notorietate, care `ncli-
n\ mai degrab\ spre nerecunoa[-
terea acestor valori care ne apar-
]in [i ne reprezint\, fie c\ este
vorba de Eminescu, Brâncu[i, E-
nescu sau {tefan cel Mare. Exis-
t\ `n istoria [i cultura poporului
valori `n adev\ratul sens al cu-
vântului care trebuie p\strate ca
atare, cu foarte mult\ grij\, pen-
tru c\ ele dau consisten]a aparte-
nen]ei noastre la acest neam, ca-
re a avut, are [i va avea ceva de
spus `n contextul actual al con-
struc]iei europene, pe care nu o ve-
dem `n sensul unei globaliz\ri, ca-
re s\ [tearg\ urmele noastre iden-
titare, ci o vedem ca pe o comu-
niune de elemente proprii fiec\rui
neam, ca un buchet de valori“.
P\rintele {erb\nescu este de
acord cu o libertate de exprimare
a opiniilor, dar aceasta nu trebu-
ie duc\ la generalizarea unui cu-
rent de opinii viciat, care poate
s\ fie transpus [i `n sistemul or-
ganizat de instruc]ie pentru ge-
nera]iile care vor veni. ~n accep]i-
unea sa, trebuie evitat cu orice
pre] pericolul de a deveni o mas\
inform\, incapabil\ s\-[i mai re-
cunoasc\ trecutul. Tocmai de a-
ceea, spune preotul Florin {erb\-
nescu, trebuie s\ ne unim `ntr-
un efort comun pentru a p\stra
religia `n [coli, pentru ca istoria
s\ fie `nv\]at\ din manuale a-
decvate, iar copiii s\ aib\ parte
de o cultur\ general\, expresie
pur\ a ceea ce a creat mai valo-
ros poporul acesta.
„Este vorba, `n ultima instan-
]\, [i de o responsabilitate a
CM
YK
Vineri, 15 ianuarie 2010
P\rintele Florin {erb\nescu, consilier
patriarhal `n cadrul Sectorului
Patrimoniu cultural al Patriarhiei Rom=ne
noastr\. Preotul trebuie s\ fie
purt\tor de mesaj, al tradi]iei Bi-
sericii. Este [tiut c\ Biserica or-
todox\, cre[tinismul românesc,
`n general, au mers mân\ `n mâ-
n\ cu acest popor, de când s-a
n\scut el ca neam, de 2000 de
ani, [i c\ valorile spirituale au
fost intim asimilate `n con[tiin]a
acestui popor, pentru c\, a[a cum
spunea Nicolae Iorga, «noi sun-
tem români fiindc\ suntem cre[-
tini [i cre[tini fiindc\ suntem ro-
mâni». Nu trebuie s\ omitem aici
contribu]ia important\ a Biseri-
cii, care a sus]inut `ntotdeauna
atât valorile spirituale, cât [i pe
acelea de ordin cultural. Mult\
vreme, cultura [i-a g\sit loc pri-
elnic de dezvoltare `n Biseric\. {i
ea continu\ aceast\ tradi]ie `n
zilele noastre. Grija noastr\ ma-
re este ca sufletul acestui popor
s\ nu se piard\, s\ d\inuiasc\ [i
s\ poarte cu sine zestrea identi-
tar\, la a c\rei `mbog\]ire gene-
ra]ii de-a rândul au contribuit [i
contribuie.
„Mai am un singur dor“
pentru „Un p\mânt
numit România“
Revenind la ceea ce reprezin-
t\ Eminescu, din punctul de ve-
dere al experien]ei personale,
pentru omul Florin {erb\nescu,
iubitor [i p\str\tor al valorilor a-
utentice române[ti, acesta recu-
noa[te `n Eminescu o punte de le-
g\tur\ cu al]i poe]i [i scriitori a-
tin[i de aripa harului:
„Apropiindu-m\ de Eminescu,
am `nv\]at s\-l `n]eleg mai târ-
ziu pe Nichita St\nescu, prea pu-
]in studiat la [coal\ `n acea vre-
me;; el era `n plin\ activitate cre-
atoare atunci. O `ntâmplare sur-
venit\ mai târziu, `n armat\, la
[coala de ofi]eri de rezerv\, cu pri-
lejul unui eveniment artistic, mi l-
a dezv\luit. N-am putut uita pâ-
n\ `n ziua de ast\zi un poem de-
al s\u, citit `n biblioteca unit\]ii –
«Un p\mânt numit România»,
care poate fi o paralel\ la «Mai am
un singur dor» al lui Eminescu, `n
ceea ce prive[te starea de comuni-
une a poetului na]ional cu p\-
mântul poporului, sentiment care
se ridic\ la nivel cosmic.
„De dou\ mii de ani acest p\-
mânt / din trupurile noastre face
parte. […]
Un nod e-n via]\. Restul /
frânghiei spânzur\ `n jos. / O mie
de str\mo[i atârn\-aici / de fieca-
re suflet. […]
Str\bunii dorm, / apele curg,
luna r\sare / [i apune. / P\mânt
de carne e[ti, / p\mânt de carne...
/ Pentru un om, o, cât\ lume! / P\-
mânt atârnând `napoi cu mor]ii
t\i, / tu care-mi `ncepi direct din
spinare, / p\mânt de carne de mii
de ori / s\rat\ sub [ei de sare. […]
Am s\ te-ngra[ la rândul meu /
cu mine, / l\sându-]i doar schele-
tul alb / s\-]i fie verighet\-n jurul
râurilor, / p\mânt de carne, / p\-
mântule de p\mânt.“ („Un p\-
mânt numit România“, Nichita
St\nescu)
„Cum n-oi mai fi pribeag / De-
atunci `nainte, / M-or troieni cu
drag / Aduceri aminte. Luceferi,
ce r\sar / Din umbra de cetini, /
Fiindu-mi prieteni, / O s\-mi
zâmbeasc\ iar. Va geme de pa-
temi / Al m\rii aspru cânt... / Ci
eu voi fi p\mânt / ~n singur\tate-
mi“. („Mai am un singur dor“, Mi-
hai Eminescu) a

„Eminescu dorea o catedral\
a mântuirii neamului“
Poet nepereche, prozator, eseist,
gazetar, economist, cronicar. Iat\
doar câteva dintre atributele care ar
putea caracteriza monumentala
personalitate a lui Mihai Eminescu.
De numele lui se leag\ primul
dic]ionar de economie politic\ din
]ar\, ba chiar [i ideea construirii
Catedralei Mântuirii Neamului.
Despre dragostea sa pentru
de diac. Ioni]\
APOSTOLACHE
Domnule academician,
cum a]i putea descrie im-
plicarea lui Eminescu `n
via]a Bisericii din perioa-
da `n care tr\it?
Am fost pl\cut surprins s\
constat c\ Eminescu dorea o ca-
tedral\ a mântuirii neamului.
Ace[ti termeni `i folose[te Emi-
nescu `nc\ din 1881, atunci
când la Bucure[ti era o dez-
batere `ntre cercurile austro-
ungare [i maghiare pentru re-
`nfiin]area unei mitropolii cato-
lice la Bucure[ti, având `n vede-
re religia regelui nostru, religia
catolic\. Ei bine, primul din Ro-
mânia care a luat atitudine `m-
potriva acestei pledoarii ne-
drepte a fost Mihai Eminescu.
El a fost acela care s-a contra-
pus acestui demers, publicând
`n ziarul „Timpul“ [i câte trei
articole pe zi prin care ar\ta
parlamentarilor c\ nu este nor-
mal ca `ntr-o ]ar\ ortodox\ s\
se creeze o catedral\ catolic\.
Asta a atras dup\ sine aresta-
rea [i „`mboln\virea“ lui din
1883. El a demonstrat atunci c\
cel care urma s\ fie numit `n
scaunul acestei mitropolii, con-
tele Peoli, era de fapt spion, iar
faptul c\ Vaticanul l-a retras
pe acest monsenior a ar\tat c\
argumentarea sa era `ntru to-
tul justificat\. De asemenea, E-
minescu a spus c\ regele Carol
I trebuia s\ aleag\ `ntre a fi de
partea religiei supu[ilor s\i sau
de partea religiei familiei sale.
Ei bine, spre onoarea sa, regele
Carol nu a aprobat `nfiin]area
acestei catedrale. ~n aceast\ si-
tua]ie, Eminescu a venit cu ide-
ea `nfiin]\rii unei catedrale a
mântuirii neamului. Aceast\ i-
dee era mai veche, fiind expri-
mat\ `n ziarul „Timpul“, `ns\
nu cu ace[ti termeni. Se pare c\
el, aflându-se `n redac]ia ziaru-
lui, a v\zut doroban]ii care se
`ntorceau de pe câmpul de lup-
t\ din Bulgaria, unde s-a pur-
tat R\zboiul de Neatârnare, u-
nii f\r\ un picior, al]ii zdren]u-
i]i, [i atunci a afirmat c\ pentru
ace[ti nenoroci]i, dar [i pentru
cei care au c\zut pe câmpul de
lupt\, avem datoria, noi to]i, s\
ridic\m o catedral\ a mântuirii
neamului, pentru a `nlocui a-
ceste jertfe de vie]i omene[ti. A-
Vineri, 15 ianuarie 2010
Biseric\, despre preocup\rile sale
gazet\re[ti, uneori cu reverbera]ii
religioase, sau despre latura sa
pragmatic\ ne-a vorbit prof. acad.
dr. Tudor Nedelcea, cercet\tor
[tiin]ific la Institutul de Cercet\ri
Socioumane „C.S. Nicolescu
Plop[or“ (Craiova) - Academia
Român\ [i pasionat de opera
eminescian\.
cestea erau scrise `ntr-un arti-
col, dar termenul propriu-zis a
ap\rut abia `n 1881.
Lucru interesant este c\, la
aceste propuneri, Eminescu ve-
nea [i cu solu]ii practice. Era
un pragmatic... ce nu s-a v\zut!
Ei bine, pentru catedrala mân-
tuirii neamului, Eminescu a
spus c\ fondurile trebuie luate
de la Loteria Na]ional\ [i de-
monstra cu cifre statistice (este
[tiut faptul c\ a fost pentru o
scurt\ perioad\ profesor de sta-
tistic\ la universitate) c\ se
poate lua o sum\ oarecare pen-
tru `mplinirea acestui vis care,
din p\cate, nu s-a putut `nc\
concretiza. M\re]ul proiect a
fost dezvoltat de patriarhul Mi-
ron Cristea, de patriarhul Teoc-
tist [i, ast\zi, de Preafericitul
Patriarh Daniel. Acest text de-
spre catedrala mântuirii nea-
mului l-am g\sit cu totul `n-
tâmpl\tor.
Al\turi de ideea aceasta a
catedralei mântuirii, Eminescu
a mai sus]inut c\ Biserica noas-
tr\ str\mo[easc\ este o Bise-
ric\ na]ional\, lucru pe care l-a
[i demonstrat. Sunt foarte mul-
te idei `n ceea ce prive[te opinia
lui despre Biseric\ [i despre
Mântuitorul Hristos, are chiar
un articol superb publicat `n
ziarul „Timpul“ la data de 12 a-
prilie 1881, `n care vorbe[te de-
spre via]a Mântuitorul [i de-
spre ~nvierea Sa, amintind tot-
odat\ c\ singura modalitate de
guvernare care ar putea fi `n
stare s\ aduc\ roade bune este
cea cre[tin\.
„Eminescu este
creatorul sociologiei
pozitivist-europene“
Ce ne pute]i spune despre
partea operei sale care es-
te mai pu]in accesibil\ [i
cunoscut\ cititorului de
rând?
Noi l-am perceput `n manua-
lele [colare, [i chiar eu la facul-
tate, ca filolog, doar ca mare po-
et, oarecum [i prozator, drama-
turg, dar ceea ce mi se pare fun-
damental este publicistica lui,
este gazet\ria lui, care nu era o
simpl\ gazet\rie, cum se face
`n zilele noastre, ci era o adev\-
rat\ enciclopedie, `n care el a-
duna cuno[tin]e din toate do-
meniile de activitate: din socio-
logie, din statistic\, din econo-
CM
YK
mie, din istorie, din arheologie,
religie etc. Marele sociolog Ilie
B\descu demonstreaz\ c\
Eminesu este creatorul sociolo-
giei pozitivist-europene [i ideile
sunt preluate [i `n domeniul e-
conomiei. Faptul c\ are foarte
multe studii de economie `n `n-
drept\]e[te s\ fie studiat [i la
istoria doctrinelor economice.
El nu s-a considerat niciodat\
poet. Atunci când Titu Maiores-
cu i-a tip\rit, pe când el era `n
spital, un prim volum de poezie,
`n decembrie 1883, [i a ap\rut
`n ianuarie 1884, Eminescu nu
a fost de acord cu acest volum a-
firmând c\ acestea nu sunt poe-
zii, sunt versuri [i nu sunt `nc\
bine organizate. V\ da]i seama
cât de preten]ios era!
~n timpul R\zboiului de Ne-
atârnare, `n 1877, Eminescu nu
a scris nici o poezie. Nimeni nu
a constatat treaba asta, eu `ns\
am observat [i mi-am pus `ntre-
barea: de ce? Am g\sit r\spun-
sul atunci când am cercetat cro-
nica pe care a f\cut-o unei piese
de teatru care avea ca tem\
R\zboiul de Neatârnare, unde
`l critic\ foarte dur pe regizor,
`n ciuda inten]iilor sale bune, a-
firmând c\ nu po]i s\ te joci cu
suferin]a unui neam. Prin ur-
mare, el nu a scris nici o poezie
pentru c\ neamul despre care
vorbea `n aceea cronic\ era pe
atunci `n mare cump\n\, iar
]ara nu st\tea de poezele. ~n a-
ceast\ perioad\, el preg\tea
pentru tipar un curs de econo-
mie politic\. Este [i autorul pri-
mului dic]ionar de economie po-
litic\, iar articolele sale erau a-
tât de dure, `ncât oamenilor po-
litici le era pur [i simplu fric\
de el. Mergea de multe ori chiar
`n parlament [i acolo le spunea
parlamentarilor adev\rul `n fa-
]\. ~nsu[i Titu Maiorescu, men-
torul lui `ntr-un fel, a fost ata-
cat tangen]ial de Eminescu,
pentru faptul c\ fusese avocat
`ntr-un proces al fra]ilor evrei
Mih\ilescu–Var[avski care con-
cesionaser\ C\ile ferate româ-
ne `n timpul R\zboiului de In-
dependen]\ `n favoarea lor. El
mergea pe ideea c\ avocatul
poate s\ apere [i un criminal.
Ei bine, Eminescu a afirmat c\
avocatul trebuie s\ aib\ mai `n-
tâi de toate o moralitate. ~n fe-
lul acesta l-a atins [i pe Titu
Maiorescu, dar numai `n calita-
te de avocat.
CM
YK
Academician Tudor Nedelcea
Eminescu [i presa
bisericeasc\
Care a fost dimensiunea
religioas\ a gazet\riei
eminesciene?
Eminescu este, categoric, un
promotor al presei biserice[ti,
dar nu se limita la via]a biseri-
ceasc\. Aducea `n sprijinul
acesteia argumente din toate
domeniile de activitate. Era o
adev\rat\ enciclopedie `n care
se `mbinau toate pentru a se
ajunge la atingerea sopului re-
spectiv. Atunci când a demon-
strat drepturile Mitropoliei
Bucovinei asupra p\durilor [i a
altor teritorii, el a venit cu ar-
gumente [i cu informa]ii luate
din statistici, din arhivele [i din
comentariile str\inilor. Era `n
permanent la zi cu tot ce se pub-
lica `n Europa, mai ales despre
România.
„El a fost cel care
a dat defini]ia
economiei politice“
Care ar fi sintagma prin
care l-a
a]i putea caracteri-
za cel mai bine, din per-
spectiva dumneavoastr\,
pe Mihai Eminescu?
Cred c\ „Eminescu - sal-
varea noastr\“, pentru c\, dac\
s-ar studia [i s-ar aplica ideile
lui, poate ar fi alt\ lume. {i, tot
legat de `ntrebarea aceasta, a[
vrea s\ amintesc despre vizita
unui ambasador al Braziliei la
Bucure[ti, un mare filosof [i om
de cultur\. A ajuns [i la noi, la
Craiova, unde a primit titlul de
doctor honoris causa. ~n discur-
sul s\u a spus: „Vreau s\ mul-
]umesc României [i `n special
domnului Eminescu, datorit\
Interviu 5
c\ruia Brazilia a avut cea mai
mare dezvoltare economic\ din
lume“. ~n anii ’70, `ntr-adev\r,
ritmul de dezvoltare economic\
a Braziliei a uimit lumea. Am-
basadorul a [i justificat afirma-
]ia sa, afirmând c\ economi[tii
lor au cunoscut opera lui Mihai
Manoilescu care valorificase
pragmatismul economic al lui
Eminescu. Brazilienii l-au pri-
mit pe Eminescu prin Manoi-
lescu [i iat\-l recunoscut oficial
de ambasadorul Braziliei, care
a fost pân\ acum trei-patru ani
la Bucure[ti. El a fost cel care a
dat defini]ia economiei politice.
Cum crede]i c\ recepteaz\
genera]iile de ast\zi opera
lui Eminescu?
Ast\zi lectura clasic\ este
concurat\ de internet, dar, f\r\
doar [i poate, se va `ntoarce la
forma ei ini]ial\ [i bine`n]eles la
Eminescu. El se redescoper\ `n
orice epoc\. ~n perioada interbe-
lic\, de exemplu, a fost folosit [i
de comuni[ti, [i de legionari, par-
]ial `ns\, pentru c\ nu era nici de
dreapta, nici de stânga. Chiar
dac\ este pus de c\tre unii pro-
fesori universitari pe aceea[i
linie cu al]i scriitori [i poe]i,
dup\ mine obi[nui]i [i chiar me-
diocri, valoarea lui va cre[te `n
timp. Nici nu are nevoie s\ fie
l\udat sau idolatrizat excesiv,
trebuie doar s\ i se citeasc\ o-
pera `n `ntregime, `n special pu-
blicistica. A fost un consens ge-
neral `nc\ de la moartea lui. La
mormântul lui, un ziarist care i-
a f\cut mult r\u cât a fost `n
via]\ a dat indica]ia: „Doar poe-
tul s\ fie studiat“. Ei bine,
aceast\ indica]ie a durat de la 15
iunie 1889, de la moartea lui,
pân\ `n 1980, atunci când a
ap\rut primul volum din publi-
cistica eminescian\. a
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Amestecurile din
plante au efecte
bune `n cazul
alergiilor
Rozalia G., 34 de ani, Br\ila:
„C=t de eficiente sunt trata-
mentele naturiste `n comba-
terea alergiilor?“
Prof. Constantin Milic\:
Tratamentele naturiste sunt
deosebit de eficiente, mai ales
`n cazul când imunoterapia nu
are efecte satisf\c\toare. Se
urm\re[te remedierea sau
atenuarea reac]iilor alergice
cauzate de unii agen]i fizico-
chimici alergizan]i sau de u-
nele alimente sau medica-
mente administrate `n exces.
~n uz intern se recomand\: in-
fuzia de trei-fra]i-p\ta]i (o lin-
guri]\ herba uscat\ la 200 ml
ap\ clocotit\), dup\ 5 minute
de infuzare se beau 2-3 c\ni
pe zi, cu rezultate bune `n
alergiile manifestate prin ur-
ticarie. Se poate folosi [i o in-
fuzie concentrat\ (4 linguri
herba la 250 ml ap\ fiart\),
din care se ia câte o linguri]\
la intervale de 3 ore; infuzie
de urzic\ vie (3 linguri]e
frunze uscate la 500 ml ap\
clocotit\), se acoper\ vasul 5
minute, se strecoar\ [i se
beau 3-4 ceaiuri calde pe zi;
infuzie din coada-[oricelului (o
lingur\ flori uscate la 250 ml
ap\ fiart\), se infuzeaz\ `n
vas acoperit timp de 10
minute [i se beau dou\ c\ni
pe zi; infuzie de turi]\ mare
(dintr-o lingur\ herba la 250
ml ap\ clocotit\; dup\ in-
fuzare se beau 2-3 c\ni pe zi
`n alergiile cu prurit); infuzie
de drobi]\ (dintr-o lingur\
flori [i frunze uscate la 250 ml
ap\ fiart\, se infuzeaz\ 10
minute [i se beau dou\ ceaiuri
pe zi, cu 30 minute `nainte de
mese); decoct de iarb\ mare
(din 3 linguri r\d\cini uscate
[i m\cinate la o can\ cu ap\
clocotit\, se infuzeaz\ acoperit
15 minute, se strecoar\ [i se
iau 3-4 linguri pe zi `n alergii
cu erup]ii ale pielii `nso]ite de
mânc\rimi). Se pot folosi cu
succes [i ceaiuri cu amestec de
plante, dup\ ce, `n prealabil,
s-a testat reac]ia individual\
la fiecare specie: infuzie din
amestec de trei-fra]i-p\ta]i (50
g), talpa gâ[tei (20 g), r\d\cini
de brusture (15 g), flori de
coada-[oricelului (10 g) [i flori
de lavand\ (5 g), din amestec
se ia o lingur\ la 250 ml ap\
clocotit\, se infuzeaz\ acoperit
10-15 minute, se strecoar\ [i
se beau 2-3 ceaiuri pe zi, timp
de o lun\; infuzie din amestec,
`n p\r]i egale, cu rozmarin,
busuioc, cimbru, anason [i
verbin\, se ia o linguri]\ din
amestec la 200 ml ap\ clo-
cotit\, se infuzeaz\ 15 minute
[i se beau câte dou\ ceaiuri pe
zi; decoct din amestec cu trei-
fra]i-p\ta]i (30 g), herba de
p\p\die (20 g), r\d\cini de
p\p\die (20 g), r\d\cini de ci-
coare (20 g) [i flori de soc (10
g), se ia o lingur\ din amestec
la 250 ml ap\ fiart\; dup\ in-
fuzare 15 minute se beau 2-3
ceaiuri calde pe zi pân\ la dis-
pari]ia simptomelor de alergie.
~n func]ie de natura reac]iilor
alergice se mai folosesc ceaiuri
cu hamei, valerian\, m\ce[e,
mesteac\n, ment\, isop,
s\punari]\, salvie, mu[e]el [i
muguri de coac\z-negru. a
Manifest\ri cutanate provocate
de agen]ii fizici [i termici la copil
~n rubrica de ast\zi vom descrie, pe scurt, principa-
lele forme de manifestare a unor afec]iuni ale pielii
copilului, provocate prin ac]iunea unor factori fizici
(obiecte aspre, dure) sau termici (c\ldur\, frig).
de dr. Doina DUMITRIU
Dermatita func]ional\ li-
chenoid\ (de „tobogan“) a co-
piilor se caracterizeaz\ prin a-
pari]ia unor papule alb-roz pe
pielea genunchilor [i coatelor,
dar [i pe dosul m=inilor. Apare
numai la copiii mici, din cauza
fric]iunilor repetate pe covoa-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a VARIANTA UNEI GENE,
SCUT DE PROTEC}IE CONTRA
BOLII ALZHEIMER: Potrivit
cercet\torilor americani, persoa-
nele purt\toare ale unei variante
a unei gene asociat\ cu longevi-
tatea [i, `n general, cu o stare
bun\ de s\n\tate sunt mai pu]in
expuse maladiei Alzheimer. Ast-
fel, la persoanele purt\toare a
dou\ copii a unei anumite vari-
ante de gen\ CETP (protein\ de
transfer a colesterolului eterifi-
cat) capacitatea de memorare
scade mai lent decât la cele care
au diferite variante ale genei.
„{tim de mult\ vreme c\ factorii
genetici au o mare importan]\ `n
maladia Alzheimer. ~n schimb,
noi am c\utat genele care prote-
jeaz\ `mpotriva maladiei Alzhei-
mer [i genele care pot favoriza o
`mb\trânire s\n\toas\ a creieru-
lui“, a declarat Richard Lipton,
de la Facultatea de Medicin\ „Al-
bert Einstein“ de la Universitatea
Yeshiva din New York, al c\rui
studiu a fost publicat `n revista
„Journal of the American Medical
re, materiale aspre, nisip, to-
bogane.
Dermatita de tobogan nu
necesit\ tratament. Suprima-
rea traumatismelor duce la
[tergerea leziunilor `n dou\-
trei s\pt\m=ni, l\s=nd `n ur-
m\ pete u[or decolorate.
Eritemul pernio este frec-
vent la copii, caracteriz=ndu-se
prin prezen]a unor pl\ci u[or
tumefiate, de culoare roz-vio-
Association“. Cercet\torii au stu-
diat o variant\ a CETP care este
deja asociat\ cu o longevitate de
excep]ie [i o bun\ stare de s\n\-
tate cardiovascular\. Cercet\to-
rii americani au analizat ADN-ul
a peste 500 de persoane care nu
erau atinse de demen]\ `n mo-
mentul demar\rii studiului. „Am
constatat la persoanele purt\toa-
re a variantei «longevitate» a
CETP o diminuare cu 70% a
riscului de `mboln\vire cu Alzhei-
mer“, a precizat Lipton. Potrivit
estim\rilor, `n toat\ lumea exist\
26 de milioane de persoane bolna-
ve de Alzheimer, cea mai r\spân-
dit\ form\ a demen]ei senile
a O MUTA}IE GENETIC|,
ASOCIAT| CU O FORM|
AGRESIV| DE CANCER AL
PROSTATEI: O muta]ie genetic\
asociat\ cu o form\ agresiv\ de
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Vineri, 15 ianuarie 2010
lacee, pe dosul m=inilor, pe do-
sul articula]iilor falangelor de-
getelor m=inilor, pe dosul de-
getelor picioarelor, c\lc=ie, dar
[i pe nas, pavilionul urechii, ge-
nunchi, `ncheietura pumnului.
Aceste pl\ci au limite difuze,
pielea este neted\, `ntins\,
rece, pruriginoase sau se `nso-
]esc de senza]ie de arsur\, iar
la c\ldur\ devin dureroase.
Totodat\, se produce o jen\
func]ional\, limit=nd mi[c\rile
degetelor. Evolu]ia leziunilor
este de 2-3 s\pt\m=ni, dup\
care dispar, l\s=nd `n urm\ o
u[oar\ descuama]ie.
Afec]iunea are un caracter
recidivant, sezonier, leziunile
ap\r=nd c\tre sf=r[itul toam-
cancer de prostat\, mai pu]in
`ntâlnit\, a fost descoperit\ de
cercet\torii americani de la Uni-
versitatea Wake Forest din statul
Carolina de Nord, al c\ror studiu
a fost publicat `n „Proceedings of
the National Academy of Scien-
ces“. Potrivit cercet\torilor ame-
ricani, aceast\ descoperire de-
schide calea pentru punerea la
punct a unor tratamente eficiente
`n momentul detect\rii precoce a
tumorilor. „De[i acest marker ge-
netic nu are pentru moment de-
cât o utilitate clinic\ limitat\, noi
consider\m c\ el are poten]ialul
de a fi folosit `ntr-o bun\ zi `n
combina]ie cu alte variabile cli-
nice [i genetice pentru a identi-
fica acele persoane atinse de for-
ma agresiv\ a cancerului de pro-
stat\, `ntr-un stadiu `n care boala
este `nc\ vindecabil\“, a ad\ugat
nei [i persist=nd pe tot parcur-
sul sezonului rece. Recidivele
apar c=]iva ani la r=nd, pentru
a disp\rea apoi definitiv.
Leziunile apar ca o reac]ie
anormal\ la frig, mai ales la
frigul umed, f\r\ a putea fi
puse `n leg\tur\ cu factori
predispozan]i cer]i.
Ca tratament profilactic, se
recomand\ `nc\l]\minte lar-
g\, `mbr\c\minte c\lduroas\,
iar ca tratament local se folo-
sesc ultraviolete [i infraro[ii,
dar [i unguente cu ac]iune de-
congestiv\ [i antipruriginoas\.
Acrocianoza reprezint\ o tul-
burare circulatorie, manifes-
t=ndu-se printr-o colora]ie al-
bastru-violet `nchis, cianotic\ [i
persistent\ a extremit\]ilor, fi-
ind mai accentuat\ `n timpul
sezonului rece, dar poate per-
sista [i vara. Acrocianoza are,
uneori, un caracter familial [i s-
a constatat c\ schizofrenicii
prezint\ frecvent aceast\ afec-
]iune. Din p\cate, tratament
specific nu exist\, `ns\ se reco-
mand\ `nc\l]\minte [i `mbr\-
c\minte c\lduroas\.
Urticaria la frig este o
afec]iune relativ frecvent\, ce
apare `n copil\rie, manifes-
t=ndu-se obi[nuit `n timpul
perioadelor reci ale anului,
dup\ expunerea mai mult sau
mai pu]in prelungit\ la frig [i
se manifest\ sub form\ de
papule urticariene. Leziunile
dispar `ntr-o jum\tate de or\
p=n\ la o or\.
Se pot `nt=lni [i reac]ii ur-
ticariene focale, care se produc
dup\ contactul mucoasei bu-
cale cu b\uturi reci, `nghe]at\.
Tratamentul const\ `n admi-
nistrarea de antihistaminice.
Urticaria la c\ldur\ apare
la c=teva minute p=n\ la dup\
o or\-dou\ dup\ o baie cald\.
* DR. DOINA DUMITRIU ESTE MEDIC
PRIMAR MEDICIN| DE FAMILIE
Jianfeng Xu, profesor de epidemi-
ologie [i de biologie a cancerului
la Universitatea Wake Forest din
SUA, principalul autor al studiu-
lui. Cercet\torii au identificat,
astfel, o muta]ie genetic\ numit\
„rs4054823“, asociat\ cu 25% din
totalul cazurilor de cancer agre-
siv de prostat\. Ei au analizat
datele genetice provenind de la
4.849 de b\rba]i suferind de a-
ceast\ form\ agresiv\ de cancer
[i de la 12.205 de pacien]i sufe-
rind de forma de cancer cu dez-
voltare lent\. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Vineri, 15 ianuarie 2010 Rom=nia `n UE 7
Oli Rehn propune „un `nalt reprezentant economic“ pentru UE PE SCURT
a Revenirea economic\ a Europei depinde de o coordonare fiscal\ mai bun\ Bulgaria, `ntre primele
[i o reprezentare mai unit\ la forumurile economice globale, le-a spus Olli Rehn, zece destina]ii
viitorul comisar european pentru Afaceri economice [i monetare, membrilor Parlamentului turistice pe 2010
European, `n cadrul audierilor `n comisia de specialitate a Bulgaria se num\r\ printre cele
Comisarul desemnat pentru ]ionat c\ va prezenta [i o reco- rea economic\, de Boardul Eu- Parlamentarii s-au declarat `n- mai bune 10 destina]ii turistice
Afaceri economice [i monetare, mandare pentru func]ia de re- ropean de Risc Sistemic (ESRB) s\ nemul]umi]i de „lipsa de verti- pe care ziarul britanic „The
Olli Rehn, a sus]inut, `n cadrul prezentant unic `n urm\toarele [i de cele trei Autorit\]i Euro- calitate“ a lui Rehn `n administra- Scotsman“ le recomand\ pentru
audierilor, necesitatea adopt\rii luni. pene de Supraveghere (ESA) rea portofoliului extinderii, te- anul 2010. }ara ocup\ locul pa-
noilor norme de supraveghere fi- Ideea func]iei de „`nalt repre- c=t mai cur=nd, pentru a putea m=ndu-se c\ acesta nu va avea tru dup\ Japonia (Kyoto), Maroc
nanciar\ ale UE [i crearea func- zentant pentru probleme econo- voin]a de a for]a statele membre [i Africa de Sud. ~n acest top,
deveni opera]ionale `nainte de
]iei de reprezentant unic pentru mice“ a ap\rut de mai mult s\ `[i corecteze problemele fiscale. Bulgaria este urmat\ de Turcia
participarea la forumuri econo- timp, `ns\ Fran]a [i Germania toamna lui 2010. „Avem un gol ~ntrebat dac\ economiile afla- (Istanbul), Nepal, El Salvador,
mice interna]ionale, precum G20. se opun vehement, comenteaz\ `n supravegherea riscului siste- te sub pragul stabilit, precum Nicaragua, Surinam [i Islanda.
„Ar trebui s\ avem `n Europa o Euractiv.ro. mic [i trebuie s\ umplem acest Grecia, al c\rei deficit a fost de „Bulgaria se num\r\ printre
reprezentare unic\ `n materie de Comisarul a `ndemnat parla- gol“, a declarat Rehn `n fa]a co- 12,7% `n 2009, vor fi date afar\ cele mai bine p\zite secrete ale
guvernan]\ economic\ mondia- mentarii s\ aprobe propunerile misiei parlamentare pe proble- din Uniune, Rehn a declarat: „`n Europei, din cauza celor patru
l\“, a sus]inut Rehn, care a men- Comisiei legate de supraveghe- me economice [i monetare. mod sigur, nu.“ a decenii de comunism [i a celor
cinci secole de st\pânire
otoman\ `naintea lor“, scrie
Audierile comisarilor desemna]i continu\ ziarul. Num\rul mare al in-
vesti]iilor str\ine a dus la un
boom imobiliar care, pe lâng\
ast\zi cu rom=nul Dacian Ciolo[ faptul c\ a provocat temeri
privind distrugerea unor zone
s\lbatice, a stat la baza cre[terii
num\rului turi[tilor str\ini care
Audierile comisarilor desemna]i `n comisiile de viziteaz\ ]ara. Cu mun]ii s\i
specialitate ale Parlamentului European continu\ salbatici din vest [i litoralul
f\r\ sfâr[it din est, Bulgaria
p=n\ pe data de 19 ianuarie, urm=nd ca, pe 26 este o destina]ie [i de iarn\, [i
ianuarie, deputa]ii europeni s\ se pronun]e, prin de var\. Practicarea sporturilor
de iarn\ este mai ieftin\ decât
vot, asupra Comisiei `n ansamblu. Ast\zi, de la 9, `n Alpi, iar sta]iunile de pe
ora Bruxelles-ului, va fi audiat Dacian Ciolo[, litoral ofer\ unele dintre cele
mai bune plaje `n Europa, mai
comisarul desemnat pentru Agricultur\ [i scrie „The Scotsman“. Publica]ia
subliniaz\ `ns\ c\ Sofia „nu este
dezvoltare rural\. De profesie inginer agronom, cel mai curat [i mai bine organi-
Dacian Ciolo[ a lucrat `ntre 2002-2003 la Comisia zat ora[ european“.
European\, iar `n perioada octombrie 2007-
UE acuz\ Grecia
decembrie 2008 a fost ministru al Agriculturii.
de falsificarea
Audierile sunt publice [i mandat de cinci ani [i r\spund
datelor statistice
dureaz\ trei ore, comisarii `n fa]a Parlamentului Euro- Un raport publicat de Comisia
r\spunz=nd `ntreb\rilor adre- pean. Legisla]ia UE prevede European\ condamn\ Grecia
sate de comisiile parlamentare posibilitatea ca Parlamentul pentru falsificarea datelor sta-
competente pentru domeniile European s\ poat\ solicita de- tistice privind finan]ele sale
de activitate pentru care ace[- miterea colectiv\ din func]ie a publice, noteaz\ „EUObserver“.
Redactat la solicitarea
tia au fost desemna]i. membrilor Comisiei. mini[trilor de Finan]e din
Deputa]ii europeni vor eva- statele membre ale UE, docu-
lua competen]a, angajamentul Ciolo[, luat la `ntreb\ri pl\]ilor directe. ~n r\spunsul Nedelceva. „Bulgaria [i Româ- mentul vorbe[te despre „infor-
european, independen]a [i pri- s\u la cele cinci `ntreb\ri nia au probleme asem\n\toa- marea eronat\ deliberat\, `n
orit\]ile politice ale candida]i-
de europarlamentari standard c\tre fiecare comi- re `n ceea ce prive[te absorbi- leg\tur\ cu statistici, de c\tre
lor, potrivit procedurilor. De ase- Ast\zi va fi audiat [i rom=- sar, domnul Ciolo[ afirm\ c\ rea fondurilor europene pen- autorit\]ile grece[ti `n anul
menea, Parlamentul European nul Dacian Ciolo[, care a pri- aceste pl\]i trebuie p\strate [i tru agricultur\ [i, f\r\ nici o 2009“. Potrivit sursei citate,
`[i va exprima opinia cu privire mit `ns\ aprecieri pozitive din eu a[ dori s\ [tiu mai multe `ndoial\, am putea s\ ne Guvernul socialist de la Atena a
la atribuirea portofoliilor [i la partea europarlamentarilor. detalii pe aceast\ tem\. Cea unim eforturile“, crede Maria revizuit `n cre[tere `n octombrie
programul politic. de a treia `ntrebare a mea ar Nedelceva. previziunile privind deficitul
„Biografia lui pare impresio- bugetar, de la 3,7% la 12,5% din
La 26 ianuarie, `n cadrul nant\ pentru func]ia de comi- fi dac\ va exista o posibilitate Propusul pentru Agricultu- PIB, o schimbare considerabil\
unei [edin]e plenare, Parla- sar pentru Agricultur\, pen- ca m\surile legate de pl\]ile r\, va fi, cu siguran]\, `ntre- care a dus la modific\ri sub-
mentul European va decide, cu tru care este desemnat. ~n ca- pe suprafa]\ s\ treac\ de la fi- bat [i despre destina]ia fon- stan]iale ale indicatorilor
majoritate de voturi, dac\ litatea mea de membr\ a Co- nan]are `n cadrul pilonului II durilor europene oferite Bu- privind creditarea [i a atras
aprob\ sau nu numirea noii misiei de Agricultur\ [i Dez- (dezvoltare rural\) spre finan- cure[tilor `n perioada `n care reac]ii ferme din partea altor
Comisii `n ansamblu. ~n urma voltare Rural\ a Parlamentu- ]area `n cadrul pilonului I a de]inut mandatul de minis- state membre. „Revizuiri de
acestui vot, noua Comisie poa- lui European, am multe `ntre- (pl\]i directe) ale Politicii tru de resort, scrie presa eu- aceast\ amplitudine `n nivelul
te fi numit\ oficial de c\tre [e- b\ri c\tre domnul Ciolo[. ~n Agricole Comunitare“, a de- ropean\. deficitului guvernamental din
fii de stat [i de guvern ai UE. primul rând, a[ dori s\ [tiu clarat, pentru Agerpres, euro- De profesie inginer agro- trecut sunt extrem de rare `n
Comisarii europeni au un cum vede noul comisar soarta parlamentara bulgar\ Maria nom, Dacian Ciolo[ a lucrat alte state membre ale UE, `ns\
`n perioada 2002-2003 la Co- au avut loc de câteva ori `n
misia European\, Delega]ia Grecia“, se men]ioneaz\ `n ra-
trului Ap\r\rii, Nikolai Mla- port. ~ntr-un paragraf al docu-
Comisarul desemnat din partea denov, al directorului Insti-
CE `n România, ca Task Ma-
nager Agricultur\ [i Dezvol-
mentului, Comisia vorbe[te de-
tutului European la Sofia, spre „slaba cooperare [i lipsa de
Bulgariei, criticat dur la audieri Iuliana Nikolova, [i al euro-
tare Rural\, SAPARD. ~nce-
pând din ianuarie 2005, ac-
responsabilit\]i clare dintre
câteva institu]ii [i servicii din
Numirea bulg\roaicei misar european, potrivit pre- deputatului GERB Andrei tiveaz\ `n cadrul Ministeru- Grecia, absen]a de instruc]iuni
Rumiana Jeleva `n func]ia mierului ]\rii, Boiko Borisov. Kovacev. lui Agriculturii, P\durilor [i [i documenta]ie scrise, ceea ce
de comisar european a deve- Cu toate acestea, el crede c\ Politiciana conservatoare Dezvolt\rii Rurale, mai `ntâi las\ calitatea statisticilor fiscale
nit problematic\, aceasta fi- Rumiana Jeleva va fi apro- de la Sofia a fost nominali- pe postul de consilier al Mi- s\ devin\ subiect al presiunilor
ind criticat\ dur la audierile bat\ [i va ocupa postul de co- zat\ pentru portofoliul Coo- nistrului, reprezentant `n Co- politice [i al ciclurilor electo-
`n Parlamentul European. misar european pentru Coo- per\rii interna]ionale [i aju- mitetul Special Agricol la rale“. La r=ndul s\u, pre[edin-
Candidatului din partea perare interna]ional\, ajutor torului umanitar. Dac\ par- Consiliul European (ianuarie tele permanent al UE, Herman
Bulgariei i s-a repro[at c\ umanitar [i reac]ii la situa]ii lamentarii europeni nu vor 2005-mai 2007), apoi subsec- Van Rompuy, a sus]inut c\
nu a dat informa]ii complete de criz\. dori s\ voteze numirea „Grecia trebuie s\ `nceap\ f\r\
retar de stat pentru Afaceri `nt=rziere consolidarea fiscal\
`n leg\tur\ cu activit\]ile Corespondentul postului doamnei Jeleva, atunci ei Europene (mai-octombrie
private [i interesele sale fi- hot\rât\, iar deficitul trebuie
na]ional de radio bulgar la trebuie s\ resping\ `ntreaga 2007). ~n perioada 11 octom- adus sub nivelul de 3% pân\ la
nanciare, `ns\ Jeleva res- Bruxelles, Diana Cepi[eva, Comisie. Votul de `nvestitu- brie 2007-22 decembrie 2008, finalul lui 2012“. a
pinge aceste acuza]ii. afirm\ `ns\ c\ printre par- r\ al noului Executiv Comu- Ciolo[ a fost ministru al A-
Bulgaria a anun]at c\ are lamentarii europeni se vehi- nitar este prev\zut pentru griculturii `n Guvernul T\ri-
[i un plan „B“ pentru un co- Pagin\ realizat\
culeaz\ deja numele minis- 26 ianuarie. ceanu II. a de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Documentar Vineri, 15 ianuarie 2010

Cre[tinismul `n opera lui Mihai Eminescu

Complexele noastre identitare, din nefericire atât de
profunde [i persistente, au deformat [i deformeaz\
`n continuare gestionarea corect\ a memoriei
culturale române[ti. Luptând din greu, asemeni
altor na]iuni mai pu]in favorizate de soart\, pentru
a-[i ocupa locul politic [i cultural `n Europa
modern\, na]iunea român\ a tins, instinctiv, s\ se
aglutineze ideologic `n jurul unor modele de
referin]\, care au devenit veritabile „icoane ale
românit\]ii“. Fenomenul acesta este cunoscut `n
cultura european\ drept „cultura cu lider“, fiind
caracteristic tuturor culturilor emergente. Pentru
români, icoana absolut\ a culturii române a fost,
timp de decenii, Mihai Eminescu.
]elese persoana [i opera lui, ace[-
tia l-au concediat pur [i simplu
de dr. George ENACHE pe Eminescu din cultura româ-
~n momentul apari]iei lui E- n\, considerându-l inactual.
minescu `n cultura român\, ceea
ce se produsese `nainte de el p\- Nedreapta uitare
rea foarte „sub]ire“, iar `n prime- contemporan\
le decenii dup\ moartea creato-
rului „Luceaf\rului“, cople[itoa- De la piedestalul zeilor la ui-
rea prezen]\ a operei sale a f\cut tare. Iat\ un destin pe care Emi-
s\ par\ c\ nu pot r\s\ri decât e- nescu nu-l merita câtu[i de pu]in.
pigoni ai s\i. Din acest motiv, Detractorii s\i radicali au crezut
Mihai Eminescu devine pentru c\ au mântuit astfel cultura ro-
mul]i dintre oamenii de cultur\ mân\, `ns\ s-au `n[elat amarnic.
români `ns\[i `ntruchiparea cul- Obsesia liderului `n cultura ro-
turii noastre. Mai mult, ameste- mân\ a r\mas intact\. Pentru o
cul culturii cu diverse ideologii [i perioad\, Caragiale a fost opus
cu politica a condus `n cele din lui Eminescu, ca fiind cel care a
urm\ ca Mihai Eminescu s\ se `nf\]i[at pe „adev\ratul“ român,
transforme, din cel mai impor- spre deosebire de poetul de la I-
tant reprezentant al culturii ro- pote[ti, care a creionat un român
mâne, `n `ns\[i chintesen]a na- „utopic“. Mai apoi, alte chipuri s-
]iunii, crinul (dup\ expresia lui au succedat, din ce `n ce mai efe-
George C\linescu) care a adunat mer, pe tronul culturii române,
CM
YK
`n el cele mai tari parfumuri ale fiecare suferind `ns\ la un mo-
spiritului na]ional. ment dat „asasinarea“ de care a
avut parte Eminescu. Din ce `n
ce mai des asist\m, `n diverse ra-
Mitul Eminescu muri ale culturii române, la apa-
Ridicat pe un piedestal deasu- ri]ia unor „profe]i“ care sunt re-
pede uita]i, dep\[i]i. Sunt, de manifesta `n Europa [i `n ]ara nu a construit un sistem ideolo- prin excelen]\, poetul a fost un
pra muritorilor de rând, lui Mi- noastr\, ca un r\spuns la un li- gic complet structurat, multe din cre[tin practicant, chiar un isi-
hai Eminescu i s-a construit trep- fapt, cele mai comode abord\ri
posibile: admira]ia lipsit\ de ori- beralism considerat uniformiza- ideile sale r\mânând la un sta- hast. Biografia sa `ns\ nu confir-
tat o biografie mitificat\, care tor [i alienant. Nimeni nu a criti- diu incipient de exprimare. ~ns\ m\ un asemenea model existen]i-
trebuia s\ exprime destinul [i ce critic\, pe de-o parte, [i igno-
rarea cauzat\ de ne`n]elegerea cat cu mai mult\ sagacitate laten]ele discursului eminescian al, iar opera literar\ cu greu poa-
tr\irile „românului exemplar“, schimb\rile rapide, adesea haoti- au `nceput a fi valorificate de te constitui un argument pentru
iar opera sa a fost supus\ unor e- celuilalt, pe de alt\ parte.
Eminescu nu poate fi uitat, iar ce [i f\r\ fundament, f\r\ orga- noile genera]ii de intelectuali a demonstra credin]a cuiva. ~n a-
xegeze din ce `n ce mai fantaste, nicitate, pe care le cuno[tea Ro- români sub cele mai variate as- cest sens st\ m\rturie chiar bio-
prin care se `ncerca s\ se demon- f\r\ el nu se poate scrie despre
cultura român\, m\car luând `n mânia secolului al XIX-lea, decât pecte, unele interpret\ri fiind grafia celui care a pus primul la
streze c\ toate elementele cultu- Eminescu. De aceea, un liberal foarte departe de inten]iile mare- modul serios chestiunea cre[ti-
rii române, indiferent din ce do- considerare faptul c\ a dominat-o
atâta vreme, mai abitir decât ori- precum {tefan Zeletin `i acord\ lui poet, transformat `n c\l\uz\ nismului lui Eminescu, anume
meniu, se reg\sesc integral `n o- poetului locul de frunte `n galeria a culturii române. ~n foarte mul- Nichifor Crainic, poet care s-a in-
pera eminescian\, care devenea ce alt autor. Opera sa trebuie ci-
tit\ `n afara ochelarilor de cal, „reac]ionarilor“ români: „Spiritul te cazuri, era vorba de opinii a- spirat masiv din tradi]iile spiri-
astfel biblia na]iunii române. reprezentativ care a des\vâr[it par]inând autorilor respectivi [i tualit\]ii cre[tine, `ns\ a c\rui e-
Aceste tendin]e, p\strate la ni- deschis, de c\tre fiecare nou\ ge-
nera]ie. Iar Eminescu s-a dovedit la noi ideea na]ionalist\ este po- atribuite lui Eminescu pentru a xisten]\ cotidian\ nu a fost chiar
vel de tentativ\ [i `n limitele bu- etul Mihai Eminescu. Membru al avea un plus de influen]\. Se un model de virtute.
nului sim] `n perioada interbeli- c\ place, chiar [i azi opera sa, ca a
tuturor creatorilor de geniu, dove- Junimii, dar b\tând c\ile sale poate vedea acest lucru din viziu- Mai modest, Crainic `[i propu-
c\, au c\p\tat accente grote[ti `n proprii pe al\turi de dogmele nea s\ demonstreze c\ Eminescu
dindu-se mereu actual\ `n diverse nile perfect contradictorii care s-
anii comunismului na]ional al lui magi[trilor, el prezint\ na]iona- este un poet de inspira]ie cre[ti-
aspecte ale ei. ~ns\ Eminescu nu au construit pornindu-se de la a-
Nicolae Ceau[escu. Profitând de lismul cu toate multiplele sale n\, `ns\ o evaluare cantitativ\ a
faptul c\ efigia poetului a crescut mai poate fi „Unicul“, „românul celea[i texte.
absolut“, pe de-o parte pentru c\ tr\s\turi: istoric, romantic, pesi- operei eminesciene nu-l ajuta câ-
enorm `n con[tiin]a românilor `n mist, sentimental, iubitor de tu[i de pu]in, deoarece ponderea
anii stalinismului, când orice va- a[a ceva nu poate exista, iar pe de Eminescu, poet cre[tin?
alt\ parte, deoarece cultura ro- neam, religios, streinofob. Toate poeziilor [i textelor literare cu
loare cultural\ na]ional\ era ne- aceste tr\s\turi alc\tuiesc, dup\ tent\ cre[tin\ `n opusul emines-
mân\ modern\, de dou\ secole, a Un exemplu `n acest sens este
gat\, propagandi[tii ceau[i[ti s-au cum lesne se poate vedea, un tot cian este infim\. Atunci, Crainic
cunoscut un continuu proces de leg\tura care se `ncearc\ a fi f\-
folosit de Eminescu pentru a-l diversificare, de apari]ie a noi [i sufletesc: starea sufleteasc\ de a g\sit o solu]ie interpretativ\
asocia cultului liderului salvator jale pentru trecutul na]ional cu- cut\ `ntre Eminescu [i cre[ti- care a fost adoptat\ ulterior [i de
noi creatori de excep]ie, fapt care nism. Pe de-o parte, avem lucra-
al na]iunii române din ghearele face catalogarea culturii române rat, distrus pentru totdeauna de Edgar Papu, care, `n linii genera-
„negrei str\in\t\]i“. noii st\pânitori. ~ndeosebi, ceea rea lui I.M. Ra[cu, Eminescu [i le, afirm\ c\ temele romantice
drept „cultur\ cu lider“ s\ nu mai catolicismul (Bucure[ti, 1935), `n
A vorbi despre Eminescu `n a- fie actual\. ce iese la iveal\ `n noua form\ a sunt un „adstrat“ al crea]iei emi-
nii ’80 ai secolului trecut `nsem- reac]iunii e ura `mpotriva str\i- care se vorbe[te de leg\turile nesciene, un tribut adus modei li-
na s\ emi]i o litanie plin\ de ste- nilor: a aventurierilor politici, ca- profunde ale poetului cu credin]a terare a timpului, dar esen]a poe-
reotipuri, prin care spiritul atât Eminescu, un romantic re dup\ Junimea au creat noul catolic\. Pe de alt\ parte, unii nu ticii eminesciene este de fapt un
de viu [i proasp\t al poetului era [i un conservator regim politic, apar de ast\ dat\ se `ndoiesc de ortodoxia lui Emi- „duh“ cre[tin, care poate ie[i la i-
de fapt ucis. Dup\ revolu]ie, E- ca ni[te elemente de origine str\- nescu. Cine are dreptate `n a- veal\ printr-o filtrare atent\ a
minescu a mai fost ucis o dat\, de Eminescu s-a definit pe sine, in\, care n-au priceput geniul ceast\ disput\? crea]iei poetului.
o parte din cei care erau dispera]i din punctul de vedere al crea]iei neamului nostru [i de aceea i-au R\spunsul a fost c\utat `n o- Este un punct de vedere [i o
s\ scape de [abloanele culturii literare, drept un romantic, `n distrus vechile a[ez\minte, i-au pera literar\ [i `n publicistica e- interpretare care poate fi luat\
din „epoca de aur“. F\r\ s\ `n]e- timp ce ideile sale politice [i vizi- nesocotit vechile datini“. minescian\. Pentru cei care pun `n seam\ [i care are `nc\ adep]i.
leag\ c\ nu Eminescu, ci regimul unea cultural\ de ansamblu au Eminescu devenea astfel a- semnul echivalen]ei `ntre ortodo- Pentru un istoric al culturii, un
comunist este vinovat de felul fost integrate marelui curent postolul reg\sirii de sine a româ- xie [i cultura român\ [i care `l asemenea gen de analiz\ nu este
grotesc `n care s-a ajuns s\ fie `n- conservator-reac]ionar care se nilor, pe toate planurile, `ns\ el consider\ pe Eminescu reperul `ns\ foarte relevant, el `ncercând

CM
YK

Vineri, 15 ianuarie 2010
`n primul rând s\ urmeze struc-
tura „natural\“ a operei. Spre a
observa ponderea [i locul ocupat
de cre[tinism `n gândirea lui E-
minescu, istoricul va recurge `n
primul rând la publicistica emi-
nescian\.
Religie vs identitate
na]ional\
Articolele dedicate de Emines-
cu chestiunilor religioase nu sunt
multe, aceste texte fiind domina-
te de chestiunea rela]iilor dintre
religie [i puterea politic\ [i a ra-
porturilor dintre religie [i identi-
tatea na]ional\. Poetul constat\
c\ românii au identificat religia
cu na]ionalitatea, religie `n]elea-
s\ ca „lege a neamului româ-
nesc“: „Popor ce veacuri de-a rân-
dul a luptat pentru lege, românii
au identificat religia cu na]iona-
litatea [i-i socotesc str\ini pe to]i
cei ce nu sunt de legea neamului
românesc, str\ini [i chiar mai
pu]in cura]i, mai prejos de noi“.
De aceea, greco-catolicii care,
dincolo de faptul c\ au recunos-
cut autoritatea papei, au p\strat
vechea lege, „de[i buni catolici,
cei mai mul]i dintre preo]ii ro-
mâni uni]i sunt `nc\ [i mai buni
români“. Aceast\ religie este un
dat, care nu poate fi schimbat du-
p\ cum bate vântul, Eminescu
respingând astfel diversele forme
de convertire. De asemenea, rela-
]ia dintre politic [i religie este ce-
va cât se poate de firesc, fiecare
stat promovându-[i propriile in-
terese `n domeniul religios. Ast-
fel, Imperiul Habsburgic, apoi A-
ustro–Ungar, s-a folosit intens de
catolicism pentru a-[i promova
interesele `n zona Europei de
Est. Nu altfel face Imperiul Rus
cu ortodoxia. România, la rândul
ei, trebuie s\-[i duc\ propria po-
litic\ religioas\, care s\ ]in\ sea-
ma de interesele na]iunii.
Dou\ polemici sunt demne de
men]ionat `n acest sens. Una pri-
ve[te chestiunea num\rului ma-
re de icoane provenite din Rusia,
ceea ce pentru unii era o expresie
a unei tendin]e de expansiune
ruseasc\. Eminescu arat\ c\ si-
tua]ia se datoreaz\ numai ine-
xisten]ei unei industrii româ-
ne[ti de icoane , c\ nu are nimic
politic aceast\ stare, c\ pericolul
rus este real, dar „cauzele care ar
putea sl\bi siguran]a statului
sunt de cu totul alt\ natur\: sunt
economice [i sociale. Dac\ vom
continua, ca `n trecut, a nu reali-
za nici o reform\ pentru ridica-
rea claselor muncitoare, dac\
prin m\suri `n]elepte nu vom `m-
bun\t\]i starea ]\ranului, ci-l
vom l\sa s\ vegeteze `n mizeria
actual\, dac\ nu se va introduce
o echitate mai mare `n rela]iunile
lui de munc\, se poate `ntâmpla
ca efecte exterioare s\ aib\ oare-
care influen]\ asupra celor ne-
mul]umi]i. Dar printr-o stare eco-
nomic\ [i de cultur\ mai dezvol-
tat\ [i având bunul trai necesar,
desigur c\ `ncerc\ri exterioare de
a-i ademeni prin icoane [i por-
trete n-ar avea nici un succes“.
Latini de neam,
ortodoc[i de credin]\
A doua polemic\ este genera-
t\ de inten]ia cre\rii unei mitro-
polii romano-catolice la Bucu-
re[ti. Eminescu se ridic\ `mpotri-
va acestui lucru, deoarece consi-
der\ c\ a fost o decizie lipsit\ de
tact, `ntr-o situa]ie politic\ com-
plicat\. Poetul invoc\ rivalitatea
dintre Hohenzollerni [i Habs-
burgi [i fenomenul „Kultur-
kampf“ din Germania drept ca-
dru pentru `nfiin]area acestei
mitropolii, care are un dublu
scop: r\spândirea catolicismului
`n România [i Balcani, de care s\
profite Imperiul Austro-Ungar, [i
punerea `ntr-o situa]ie delicat\ a
lui Carol I de Hohenzollern, de
confesiune romano-catolic\ (`n
virtutea faptului c\ provenea din
sudul Germaniei, catolic, Hohen-
zollernii prusaci fiind protes-
tan]i). Acest articol arat\ `n sub-
text [i ce `n]elege Eminescu prin
toleran]\ [i care sunt limitele ei.
Pentru el, faptul c\ regele Carol
[i urma[ul Ferdinand sunt cato-
lici nu este un impediment, deoa-
rece ei au men]inut acest lucru `n
spa]iul privat [i au respectat rân-
duielile ]\rii. Dar un gest de pro-
zelitism, care s\ `ncerce s\
schimbe realit\]ile religioase din
România, trebuie comb\tut cu
toat\ vigoarea. Tot aici, Emines-
cu critic\ preten]iile Ungariei ca-
re se prezint\ drept un interme-
diar `ntre Orient [i Occident.
Pentru poet, acest rol nu `l pot a-
vea decât românii: „Noi, poporul
latin de confesiune ortodox\,
suntem `n realitate elementul
menit a `ncheia lan]ul dintre A-
pus [i R\s\rit; aceasta o sim]im
noi `n[ine, se simte `n mare parte
CM
YK
de opinia public\ european\, a-
ceasta o voim [i, dac\ dinastia va
`mp\rt\[i direc]ia de mi[care a
poporului românesc, o vom [i fa-
ce. Oricât de adânci ar fi dezbi-
n\rile ce s-au produs `n timpul
din urm\ `n ]ara noastr\, când e
vorba de legea p\rin]ilor no[tri,
care ne leag\ de Orient, [i de as-
pira]iunile noastre, care ne leag\
de Occident [i pe cari sper\m a le
vedea `ntrupate `n dinastie, vr\j-
ma[ii, oricare ar fi, ei, ne vor g\si
uni]i [i tot atât de tari `n hot\râ-
rile noastre ca [i `n trecut“.
Biserica [i istoria
neamului
România trebuie, prin ur-
mare, s\-[i cultive identitatea
ortodox\, din valoarea politic\ a
religiei izvorând [i utilitatea in-
stitu]iei ecleziastice. Biserica tre-
buie sprijinit\, m\car din aceste
considerente, dac\ nu din motive
mai `nalte. Articolul „Liber-cuge-
t\tor, libera-cugetare“ este o oca-
zie pentru poet de a ar\ta valoa-
rea moral\ a religiei [i de a da o
nou\ lovitur\ eternilor inamici
liberali. Eminescu vede un au-
CM
YK
tentic „liber-cuget\tor“ `n „cel ca-
re are opinii teoretice, bun\oar\
`n domeniul cosmogoniei, de alt\
natur\ decât cele prezentate `n
Biblie, dar acestea nu au nici o
leg\tur\ cu convingerile [i ade-
v\rurile morale, cum este `n ca-
zul religiei. Prin urmare, nu se
poate vorbi de o religie a liber-cu-
get\torilor, fapt care este o con-
tradic]ie. Religia are un rost mo-
ral care se p\streaz\ intact,
chiar dac\ unele concep]ii de or-
din teoretic ale sale sunt puse
sub semnul `ntreb\rii. Prin ur-
mare, „nu cugetarea liber\, ci ab-
soluta lips\ de cugetare“ poate
justifica opunerea „toleran]ei
noastre recunoscute, intoleran]ei
greoaie [i ignorante a unor instin-
cte de neorânduial\ [i de barba-
rie spiritual\ [i moral\. […] Noi,
puindu-ne pe terenul de drept [i
istoric, ne vom exprima p\rerea
de bine c\ ni s-a dat ocazia de-a
constata din nou cu cine avem a
face. Biserica r\s\ritean\ e de
optsprezece sute de ani p\str\-
toarea elementului latin de lâng\
Dun\re […] Cine-o combate pe ea
[i ritualele ei poate fi cosmopolit,
socialist, nihilist, republican uni-
9
versal [i orice i-o veni `n minte,
dar numai român nu e“.
De la Zamolxe la Iisus
Prin urmare, al\turi de afir-
marea hot\rât\ a rolului identi-
tar al Bisericii Ortodoxe `n isto-
ria românilor este prezent\ [i
credin]a `n valoarea moral\ a re-
ligiei. Eminescu a pre]uit religia,
având lecturi solide, al\turi de
cre[tinism, din filosofia oriental\
[i mitologia nordic\, elemente pe
care le-a topit `n crea]ia sa poeti-
c\. Spiritul s\u `nclinat spre ide-
alizarea trecutului `l f\cea s\
priveasc\ cu oarecare dispre] re-
alit\]ile religioase contempora-
ne, fiind destul de critic la adresa
clerului din vremea sa, fapt care
se reflect\ `n unele din prozele
sale literare.
Ceea ce se poate observa `ns\
clar `n opera literar\ a lui Emi-
nescu este frecven]a cu care a-
pare tema b\trânului `n]elept,
p\str\tor al unei spiritualit\]i
`nalte, cu iz arhaic. Mai impor-
tant este faptul c\ aceast\ tem\
apare adesea `n contextul lu\rii
`n discu]ie a problemei religiei
str\mo[ilor no[tri daci. Zeii da-
cici sau `n]eleptul tr\itor `n gro-
tele mun]ilor devin personaje
centrale ale unei c\ut\ri a r\-
d\cinilor spirituale arhaice ale
poporului român, fenomen care,
[i sub influen]a lui Eminescu,
va cunoa[te o excep]ional\ vog\
`n perioada interbelic\. Dintre
toate crea]iile care iau `n discu-
]ie aspecte legate de „chestiu-
nea dacic\“, cea mai interesan-
t\ [i controversat\ este poezia
Rug\ciunea unui dac, `n care
modul `n care se adreseaz\ er-
oul divinit\]ii aminte[te izbitor
de credin]a cre[tin\. Nu [tim
care au fost inten]iile lui Emi-
nescu, `ns\, pentru cei de mai
târziu, a fost limpede c\ poetul
sugera spiritul monoteist [i afi-
nit\]ile cu cre[tinismul pe care
le-ar fi avut religia dacilor, idee
care a f\cut epoc\ de la Pârvan CM
pân\ ast\zi.
YK
~n concluzie, `n opera lui Mi-
hai Eminescu, cre[tinismul nu a-
pare niciodat\ `n chip autonom,
ci ca parte a unei problematici
considerate mai larg\, anume i-
dentitatea na]ional\ româneasc\
[i valorile tradi]ionale ale na]iu-
nii. F\când parte din setul de va-
lori na]ionale, cre[tinismul tre-
buie p\strat [i valorizat. Cum,
nu se precizeaz\ foarte limpede,
Eminescu r\mânând, din aceas-
t\ perspectiv\, la un nivel destul
de ridicat de generalitate.
~n acela[i timp, chestiunea
cre[tinismului, de[i doar tangent
atins\, nu este deloc secundar\
`n viziunea eminescian\. Marele
merit al poetului este c\, prin
prestigiul s\u, a readus cre[tinis-
mul `n aten]ia elitelor române[ti,
destul de indiferente la credin]\
[i profund anticlericale. Din a-
cest motiv, Eminescu a f\cut un
mare bine Bisericii, care a rein-
trat astfel `n aten]ia factorilor de
decizie din statul român ce o l\-
sase de izbeli[te de decenii.
~n sfâr[it, sugestiile sale, de[i
`n mare m\sur\ latente, au fost
valorificate de genera]iile urm\-
toare de intelectuali, care au f\-
cut saltul de la na]ionalismul et-
nic la o concep]ie cultural\ `n ca-
re spiritualitatea cre[tin\ urma
s\ joace un rol major. Acest lucru
dovede[te `nc\ o dat\ c\ fiecare
genera]ie reinterpreteaz\ creator
pe `nainta[i, iar Eminescu, chiar
dac\ nu a fost interesat cu priori-
tate de cre[tinism, a generat,
prin laten]ele operei sale, un for-
midabil curent spiritual `n dece-
niile care au urmat. a
10 Opinii
CRONICA DETALIILOR
Semnul mediocrit\]ii
de Sorin LAVRIC
A]i observat c\ plictiseala a
devenit etalonul lumii `n care
tr\im? De pild\, ce poate fi
mai descalificant pentru o
carte decât s\ spui despre ea
c\ e plicticoas\? La fel, cel
mai trist lucru pe care o feme-
ie `l poate spune despre un
b\rbat este c\ o plictise[te.
Un film e prost dac\, `nc\rcat
fiind de timpi mor]i, are o des-
f\[urare prea `nceat\ ca s\ nu
plictiseasc\ spectatorii. Iar
EXERCI}II ~N FA}A LIBERT|}II
Cum `l vedem pe Eminescu ast\zi
Ioana Bidilic\
VASILACHE
Despre Eminescu s-au scris
tomuri `ntregi, deopotriv\ cu-
vinte de laude [i de discredita-
re. Statutul literar al lui Emi-
nescu a `ncetat s\ mai fie dis-
putat. Influen]a asupra gene-
ra]iilor ce i-au urmat este de
net\g\duit atât `n cazul celor
care i-au recunoscut valoarea,
dar [i `n cazul celor care i-au
contestat-o, `ntrucât scrierile
sale au constituit, [i pentru u-
nii [i pentru ceilal]i, fulgere
dup\ care vin tunete r\sun\-
toare. Este, cu siguran]\, cel
mai cunoscut scriitor de c\tre
persoane din toate categoriile
sociale [i cel mai bine repre-
zentat `n manualele de limba
[i literatura român\. Greu de
crezut c\ ar putea lipsi din bi-
blioteca vreunui român un vo-
lum cu poeziile sale. Zilele
na[terii [i a mor]ii sunt cele-
brate an de an de c\tre lite-
ra]i, profesori [i elevi `n [coli,
[i nu numai, numele s\u fiind
`nconjurat, de c\tre mul]i din-
tre ace[tia, cu cinste.
Exist\ ceva `ns\ ce face din
acest scriitor un personaj con-
troversat. Dup\ un secol `n
care poetul, contemplativul
Eminescu a fost ridicat la ran-
gul de Luceaf\r al liricii ro-
mâne[ti, imaginea sa fiind `n-
tr-atât de eterizat\, `ncât a
`ncetat s\ mai apar\ ca o per-
soan\ real\, `n carne [i oase,
s-a sim]it, probabil, nevoia uma-
niz\rii acestuia, punându-se
la dispozi]ia publicului larg
imaginea unui Eminescu ac-
tiv(ist), conectat la evenimen-
tele din vremea sa, prin edita-
rea coresponden]ei [i publicis-
ticii sale.
Cu toate acestea, grani]a
dintre umanizare [i ceea ce,
ulterior, s-a numit „demitiza-
rea“ sa a fost foarte fin\. For-
]a angajat\ `n `ncercarea de a-l
demitiza pe Eminescu a vizat,
cu prec\dere, ideile promova-
exemplele pot continua mult\
vreme. Plictiseala a devenit
principala categorie estetic\ a
modernit\]ii. Cu ea m\sur\m
frumuse]ea fiin]elor care ne
`nconjoar\, dar [i serbezia lor.
Farmecul unui om `l judec\m
dup\ u[urin]a cu care ne a-
jut\ s\ sc\p\m de plictiseal\,
cum [i valoarea unei piese de
teatru o judec\m dup\ verva
cu care actorii [tiu s\ ne ]in\
treaz\ aten]ia. ~n caz contrar,
senza]ia de monotonie fad\ [i
previzibil\ ne d\ de `n]eles c\
avem de-a face cu ceva cenu-
te `n articolele sale, la fel de
prost primite acum, ca [i la
momentul `n care au fost scri-
se. Tot aceast\ viziune a f\cut
ca o parte semnificativ\ a ope-
rei sale (neliterare) s\ cad\
sub inciden]a cenzurii comu-
niste [i s\ r\mân\ ascuns\ ci-
titorilor. ~ntr-un anumit fel,
aceast\ marginalizare a poe-
tului din cauza concep]iilor
sale politice a continuat post-
mortem, indiferent de regimul
politic.
Indiferent de natura [i cu-
loarea discursului politic [i
publicistic al lui Eminescu, vi-
rulen]a atacurilor `mpotriva
sa d\ de gândit. Pe de o parte,
ea denot\ faptul c\ ideile sale
sunt considerate, `n continua-
re, „periculoase“, idei `n jurul
c\rora nu este dezirabil\ ade-
ziunea social\. Pe de alt\ par-
te, Eminescu pare s\ exercite
`nc\ autoritate, din moment
ce se crede c\, discreditându-l,
se va zgudui un `ntreg bloc ide-
atic de la temeliile sale.
O regul\ a analizei [i criti-
cii oric\rei opere spune c\
acest demers nu trebuie s\ ]i-
n\ cont de via]a personal\ [i
moralitatea autorului ei. Pre-
supozi]ia este c\ nu suntem
`ndrept\]i]i s\ descalific\m
produsul artistic, de[i creato-
rul pare s\ nu fi propov\duit
`n via]a sa privat\ cele mai
demne idei sau s\ fi luat cele
mai corecte decizii. Existen]a
cenzurii (oficializate sau nu,
spontane sau comandate) `n
toate societ\]ile sau grup\rile
artistice demonstreaz\, cu
toate acestea, contrariul: ideo-
logia unui autor este `ntotdea-
una avut\ `n vedere `n mo-
mentul public\rii. Acesta este
unul dintre motivele pentru
care, `n perioada comunist\,
lui Eminescu i s-a construit
imaginea de geniu, f\r\ doar
[i poate, `ns\ izolat de realita-
tea epocii sale - un poet f\r\
seam\n, `n principal al natu-
rii [i al dragostei, un poet pro-
fund, a c\rui viziune social\ [i
politic\ era decontextualizat\
[iu [i de[ert. ~ntr-un fel, plicti-
seala a ajuns s\ fie mai rea
decât boala, decât necazurile
sau decât corvezile inerente
vie]ii acesteia. Ele, cel pu]in,
te irit\ sau te enerveaz\. Plic-
tiseala nici atât.
{i atunci, nu po]i s\ nu te
`ntrebi de ce se `ntâmpl\ a[a?
R\spunsul direct [i sincer es-
te: fiindc\ suntem mediocri.
Fiindc\ ni s-a urât cu binele,
[i asta deoarece binele e `ntot-
deauna tern, previzibil [i ba-
nal. De lucrul acesta `]i dai
seama f\când o constatare
[i recontextualizat\ pentru a
se sincroniza cu cea oficial\.
Interesul actual subit pentru
dosarul medical al lui Emi-
nescu pune `n lumin\ punctul
de vedere din care sunt trata-
te, uneori, opera [i personali-
tatea poetului.
CM
YK
Vineri, 15 ianuarie 2010
simpl\: suferinzii [i fanaticii
nu se plictisesc niciodat\. Pri-
mii, fiindc\ au o durere care le
absoarbe aten]ia [i le mobili-
zeaz\ energia; ceilalal]i, fiind-
c\ au o cauz\ spre care `[i a-
]intesc mereu ochii. ~n ambele
cazuri, aten]ia le este vie, con-
centrat\ [i aprig\. Mereu
sunt preocupa]i de ceva: unii
de suferin]a de care vor s\
scape, al]ii de scopul pe care
vor s\-l ating\. Concluzia?
Plictiseala este consecin]a u-
nui deficit de aten]ie sau ur-
marea unei c\deri sentimen-
Demitizarea lui Eminescu
pare s\ fac\ parte dintr-o mi[-
care mai larg\, iconoclast\, a
valorilor române[ti. Or, dac\
este s\ vorbim de „brandul
cultural românesc“, pe cine
altcineva putem avea `n vede-
re decât pe Eminescu, al\turi
tale. Un om plictisit e apatic,
blazat [i distrat. Nu se poate
concentra prea mult asupra
nici unui lucru, deoarece ni-
mic nu-i mai poate stârni curi-
ozitatea. A atins acel prag de
tocire a sensibilit\]ii, dincolo
de care via]a nu-i mai poate o-
feri surprize.
Chiar acesta e stadiul `n ca-
re am ajuns cu to]ii. Ne plicti-
sim de moarte, deoarece am epu-
izat mijloacele prin care pu-
team pân\ acum s\ ne dobân-
dim satisfac]ia. Suntem uza]i
[i obosi]i `n putin]a de a ne mai
sim]i atra[i de ceva. Pe scurt,
suntem abrutiza]i printr-un
exces de stimulare [i, tocmai
de aceea, ne plictisim. Reme-
diul? Tr\irea unei suferin]e
sau asumarea unui ideal. a
de unii domnitori medievali,
Grigorescu, Brâncu[i, Enescu
etc.? Aceasta, f\r\ a pica `n
extrema vener\rii nefondate.
Ideea nu este s\ devenim hiper-
protectivi cu personalit\]ile
române[ti, ascunzându-le de-
fecte, absolvindu-i de respon-
sabilitatea pentru unele deci-
zii discutabile sau ignorând
rolul pe care l-a avut contac-
tul acestora cu spa]iul cultu-
ral occidental. Dar, cel pu]in
de dragul adev\rului, este bine
ca, `nainte de a ne oferi singuri
s\ lovim primii cu toporul la
baza copacului, s\ ne asigur\m
c\ el chiar este uscat.
~ntre lucrurile care nu se
spun despre Eminescu este
acela c\ `n biblioteca sa se
g\seau c\r]i ca: „Paza celor
cinci sim]uri“ a Sfântului Ni-
codim Aghioritul, tradus\ de
p\rin]ii din [coala de la
Neam]. Sau c\ a fost g\sit un
manuscris al „Luceaf\rului“
care avea ca motto: „La `nce-
put a fost Cuvântul“. Destul
de pu]in cunoscut\ este lirica
sa cre[tin\, ea fiind inclus\
`n ultimele volume ale opere-
lor sale complete, ca [i cum
ar reprezenta o alt\ bizarerie
a sa. De fapt, Eminescu era
cre[tin, iar crezul s\u p\rea
s\ fie acesta: „A Se sacrifica
pe Sine pentru semenii S\i,
nu din mândrie, nu din senti-
ment de datorie civic\, ci din
iubire, a r\mas de atunci [de
la R\stignire] cea mai `nalt\
form\ a existen]ei umane,
acel sâmbure de adev\r care
dizolv\ adânca dizarmonie [i
asprimea luptei pentru exis-
ten]\ ce bântuie natura `n-
treag\. (...) Omul trebuie s\
aib\ `naintea lui un om ca
tip de perfec]iune, dup\ care
s\-[i modeleze caracterul [i
faptele“ (M. Eminescu, Ope-
re, vol. XII, ed. Academiei
RSR, 1985, p. 135). Cunos-
când aceste lucruri despre
credin]a sa, poate n-ar trebui
s\ ne mai mire elanul cu care
`nc\ este atacat. a

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
Cum s\-ll `nv\]\m pe copil frica de Dumnezeu?
S\-l deprindem pe copil s\ se
`nchine p=n\ la p\m=nt `naintea
Sfintei Cruci [i a sfintelor icoane [i
s\ le s\rute; s\-l ducem des la bi-
seric\; cu m=na lui s\ pun\ lum=-
n\ri `naintea icoanelor, s\ dea po-
melnice, milostenie, s\ lase b\nu]i
`n cutia s\racilor; s\ se `mp\rt\-
[easc\ des cu Sfintele Taine; s\-i
d\m Agheazm\ [i anafur\ pe ne-
m=ncate; s\-l `nv\]\m rug\ciuni;
s\-l ducem s\-l binecuvinteze preo-
tul; s\-l deprindem cu c=ntarea [i
BIBLIA - VERSET CU VERSET
„Iat\ c\ Dumnezeu S-a descoperit pe Sine!“
MICUL CATEHISM
De c=te feluri este Agheazma
P\catul primilor oameni nu a
avut consecin]e negative doar a-
supra protop\rin]ilor, ci asupra
`ntregii crea]ii v\zute, c\ci a stri-
cat armonia firii `nconjur\toare,
a tulburat pacea vie]uitoarelor,
peste care Dumnezeu `l pusese pe
om st\p=n.
Cre[tinii zic c\ „omul sfin]e[te
locul“, ar\t=nd prin aceste cuvin-
te c\ omul poate avea o influen]\
pozitiv\ asupra naturii prin fap-
tele sale. Dar, pentru a se sfin]i [i
pentru a sfin]i firea `nconjur\toa-
re, cre[tinii cheam\ `n ajutor [i
harul Sf=ntului Duh, f\r\ de care
nu se poate realiza sfin]irea. Una
dintre slujbele prin care omul ce-
re ajutorul lui Dumnezeu pentru
a sfin]i natura este Agheazma.
Agheazma (apa sfin]it\) e de
dou\ feluri: mare [i mic\. Sfin]i-
rea cea mic\ a apei se poate s\-
v=r[i ori de c=te ori solicit\ cre-
dincio[ii, iar slujba de sfin]irea
cea mare a apei (Agheazma mare)
se oficiaz\ doar o dat\ pe an, `n
ziua c=nd pr\znuim Botezul
Domnului `n Iordan. Despre a-
ceasta din urm\ se spune c\ este
Agheazm\ mare, deoarece apa la
Boboteaz\ are o putere deosebit\.
Slujba se s\v=r[e[te `n ziua c=nd
Domnul Hristos a sfin]it apele,
TEZAUR PATRISTIC
„~n veacul viitor `ngerii [i
sfin]ii vor spori `n ad\ugirea
harurilor [i niciodat\ nu vor
sfâr[i sau nu vor sl\bi `n do-
rirea bun\t\]ilor. C\ci `n
veacul de acolo nu va fi sl\bi-
re sau mic[orare a virtu]ii `n
favoarea p\catului“. (Sf. Gri-
gorie Sinaitul, Capete la
acrostih, cap. 54, `n Fil. rom.,
vol. VII, p. 112)
Vineri, 15 ianuarie 2010
citirea acas\; `n prezen]a copilului
s\ purt\m discu]ii duhovnice[ti de-
spre Dumnezeu [i m=ntuirea sufle-
tului; s\-l deprindem s\-[i `mpart\
dulciurile, chiar [i bucata lui de
p=ine cu fra]ii, surorile [i cu alte
persoane.
Cum este mai bine s\-ii pe-
depsim pe copii?
Nu trebuie s\-i supunem pe
copii nici mustr\rilor, nici pe-
depselor, m=niindu-ne [i rostind
cuvinte ur=te, pentru ca prin a-
Facerea 18, 13: „Atunci
a zis Domnul c\tre
Avraam: «Pentru ce
a r=s Sarra `n sine [i
a zis: „Oare cu adev\rat
voi na[te, b\tr=n\
cum sunt?“».“
Dac\ mai exista vreun semn
de t\gad\ pentru Avraam [i Sar-
ra c\ Dumnezeu intrase `n casa
lor, acum orice dubiu `n acest
sens dispare. V\lul anonimatului
a fost acum complet `nl\turat, iar
vorbitorul S-a descoperit `n mod
clar ca fiind Domnul. „Iat\ c\
Dumnezeu S-a descoperit pe Si-
prin botezul S\u `n apa Iordanu-
lui, iar sfin]irea apei are loc prin-
tr-o dubl\ epiclez\. Acest moment
special de sfin]ire (dubla epiclez\)
are loc `n cadrul unei frumoase
rug\ciuni, adresat\ Sfintei Tre-
imi („Treime mai presus de fi-
re...“). ~n cadrul acestui moment,
preotul slujitor roste[te de trei ori
cuvintele de invocare a Sf=ntului
Duh pentru sfin]irea apei („Tu ~n-
su]i, dar, Iubitorului de oameni
~mp\rate, vino [i acum prin pogo-
r=rea Sf=ntului T\u Duh, [i sfin-
]e[te apa aceasta“) [i binecuv=n-
teaz\ de fiecare dat\ apa cu m=-
na, afund=nd-o cruci[ `n vasele cu
ap\. Urmeaz\ o nou\ formul\ de
invocare a Sf=ntului Duh („~nsu]i
[i acum, St\p=ne, sfin]e[te apa a-
ceasta, cu Duhul T\u cel Sf=nt“),
pe care preotul o roste[te tot de
Calea mântuirii
Fericita Teodora a `ntrebat
pe Marele Antonie: „Spune-mi,
p\rinte, cum m\ pot mântui eu,
o femeie?“. B\trânul i-a r\s-
puns: „Singur Dumnezeu [tie
cum trebuie s\ se mântuiasc\
fiecare. De altfel, `]i spun ]ie, c\
nu numai femeile ci [i b\rba]ii,
de nu se vor lini[ti din partea tu-
turor poftelor lume[ti, [i nu se
vor nevoi spre t\cere, nu pot
pl\cea lui Dumnezeu [i nici s\
se mântuiasc\. Du-te dar, dac\
vrei s\ m\ ascul]i [i [ezi `n chi-
lia ta, adun\-]i mintea, adu-]i a-
minte de ziua mor]ii, prive[te-]i
mort\ciunea trupului de atunci,
prime[te osteneala, dispre]uie[-
te de[ert\ciunea lumeasc\, st\-
ruie `n post, `n priveghere [i `n
rug\ciune, ca s\ po]i `ntâmpina
pe Hristos cu tot felul de fapte
ceste metode s\ nu-i facem s\
cread\ c\ ei `ndur\ pedepse nu-
mai pentru c\ p\rin]ii lor se afl\
`ntr-o stare de nelini[te.
Cum s\-ii `nv\]\m pe copii
cele duhovnice[ti?
Pe copii trebuie s\-i `nv\]\m
Evanghelia cu bl=nde]e sub for-
ma povestirilor [i astfel s\ se-
m\n\m `n inimile lor Cuv=ntul
lui Dumnezeu. (O mie de `ntre -
b\ri [i r\spunsuri despre via]a
duhovniceasc\ )
ne!“, exclam\ Sf=ntul Ioan Gur\
de Aur, referindu-se la fragmen-
tul biblic de mai sus. Dumnezeu a
descoperit g=ndurile Sarrei, care
adineaori a r=s `n sine auzind c\
`n starea ei de sterpiciune [i la
v=rsta ei va na[te un prunc. A-
ceast\ situa]ie pare identic\ cu
fragmentul biblic noutestamentar
ce descrie vindecarea sl\b\nogului
din Capernaum (Matei 9, 1-8) [i `n
care afl\m c\ M=ntuitorul Iisus
Hristos, [tiind gândurile celor din
preajm\ care cugetau cele rele `n
inimile lor, le v\de[te acestora
dumnezeirea. Aceia „s-au `nsp\i-
mântat apoi [i au sl\vit pe Dum-
nezeu“, la fel cum va proceda [i
trei ori, binecuv=nt=nd de fiecare
dat\ apa, cu m=na cruci[.
Rug\ciunea pentru sfin]irea a-
pei are un profund con]inut teolo-
gic, iar unii liturgi[ti au asem\nat
aceast\ rug\ciune cu marea rug\-
ISTORII CU T+LC
bune. }ine minte iar\[i [i de a-
runcarea `n iad [i cuget\ la
soarta pe care o au acolo suflete-
le! ~n ce fel de via]\ amar\ [i
f\r\ de r\spuns, `n ce suspinuri
grozave, `n ce fel de osteneal\ [i
de fric\, `n ce a[teptare f\r\ de
nici o bucurie! }ine minte [i cu-
get\ la `nfrico[ata [i cumplita
judecat\ [i poart\ `n gândul t\u
relele p\timiri care a[teapt\ pe
cei p\c\to[i - ru[inea dinaintea
lui Dumnezeu, a `ngerilor [i a
tuturor oamenilor, acele chinuri
- focul cel ve[nic, viermele nea-
dormit, `ntunericul de deasupra
tuturor, tartarul, scrâ[nirea din-
]ilor, `nfrico[\rile [i chinurile.
Cuget\ [i la bun\t\]ile puse de o
parte pentru cei drep]i, `ndr\z-
neala fa]\ de Dumnezeu, convie-
]uirea cu `ngerii, arhanghelii, cu
st\pâniile [i cu to]i sfin]ii, `mp\-
r\]ia cu darurile ei, pacea ne-
Agenda cre[tinului 11
Sara, dup\ cum vom vedea `n
versetele urm\toare.
Este interesant faptul c\, de[i
aceast\ descoperire divin\ a fost
inten]ionat\ mai mult `n folosul
Sarrei, decât al lui Avraam, deoa-
rece el deja [tia [i credea, Domnul
nu S-a adresat Sarrei direct, pân\
ce nu i-a vorbit ea mai `ntâi (ver-
setul 15). „Abia deacum ea `[i d\-
duse seama c\ Cei Trei nu sunt
oameni obi[nui]i, ci prezen]e divi-
ne“, dup\ cum este subliniat `ntr-
o not\ a Bibliei sau Sfintei Scrip-
turi, Edi]ie jubiliar\ a Sf=ntului
Sinod, versiune diortosit\ dup\
Septuaginta. Este respectat\ `n
acest mod libertatea Sarrei, c\re-
ia puterea [i `n]elepciunea ei tre-
buiau s\ aspire c\tre Dumnezeu
conform doar propriei voin]e [i
for]e. (Lucian APOPEI)
ciune a Sfintei Jertfe din slujba
Sfintei Liturghii, `n cadrul c\reia
are loc sfin]irea cinstitelor daruri
de p=ine [i vin, care sunt transfor-
mate `n Trupul [i S=ngele Domnu-
lui. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
gr\it\ [i des\vâr[ita odihn\. {i
despre una [i despre alta poart\
o aducere-aminte `n inima ta [i
pentru soarta p\c\to[ilor suspi-
n\, plângi, fii cu inima `ndure-
rat\, fiindu-]i fric\ pentru sufle-
tul t\u, pentru ca nu cumva [i
tu `ns\]i s\ te numeri printre ei.
Pentru fericirea drep]ilor bucu-
r\-te [i te vesele[te, `n felul a-
cesta, `nc\lze[te râvna de cele
bune [i dorin]a de a sc\pa de ce-
le rele. Caut\ s\ nu ui]i nicioda-
t\ de toate acestea. Ori de [ezi
`n chilie, ori de stai `n biseric\,
ori de te duci undeva dup\ o ma-
re trebuin]\, s\ ai `ntotdeauna
`n inima ta aducerea-aminte de
toate acestea [i nu-]i abate min-
tea de la ele pentru ca, m\car `n
chipul acesta, s\ scapi de gân-
durile cele necurate [i v\t\m\-
toare“. (Matericul , Editura
Anastasia, 1995)
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXV)
Leg\turile Bisericii
Ortodoxe Române cu
Biserica Ortodox\
Rus\ `ntre
1821-1918 (IV)
~n perioada 1821-1918 leg\-
turile biserice[ti româno-ru-
se s-au consolidat prin bur-
sierii români care au studi-
at `n academiile [i semina-
riile teologice ruse[ti. Dato-
rit\ acestor tineri care [i-au
f\cut studiile teologice `n
Rusia, a crescut [i num\rul
lucr\rilor teologice ruse[ti
traduse `n române[te. ~n ul-
timele dou\ decenii ale se-
colului al XIX-lea s-au tra-
dus câteva tratate ale mari-
lor teologi ru[i: „Introduce-
rea `n teologia ortodox\“
(Bucure[ti, 1885) [i „Teolo-
gia dogmatic\ ortodox\“ ale
mitropolitului Macarie Bul-
gakov al Moscovei (2 vol.,
Bucure[ti, 1886-1887),
amândou\ traduse de Ghe-
rasim Timu[ (din limba
francez\), „Dreptul biseri-
cesc“ al lui I. S. Berdnicov,
tradus de Silvestru B\l\-
nescu (Bucure[ti, 1892),
„Dogmatica“ lui Silvestru de
Canev, tradus\ tot de Sil-
vestru B\l\nescu, ajutat de
al]i fo[ti bursieri `n Rusia (5
vol., Bucure[ti, 1896-1906),
[i „Apologetica“ lui N. P.
Rojdestvenschi, tradus\ de
Constantin Nazarie (2 vol.,
Boto[ani-F\lticeni, 1897). S-
au tradus, din limbile rus\
[i francez\ câteva din lucr\-
rile lui Alexandru Scarlat
Sturza (1791-1854), care a
tr\it `n Rusia: „Epistolii sau
scrisori despre datoriile
sfin]itei dreg\torii preo]e[ti“
(2 vol., Ia[i, 1843) [i „~nv\-
]\turi religioase, morale [i
istorice“ (Ia[i, 1844), amân-
dou\ de Filaret Scriban,
„Duplul paralel sau Biserica
`n fa]a papit\]ii [i a refor-
mei veacului XVI“ (Ia[i,
1851), de Neofit Scriban. Fi-
laret Scriban a mai tradus,
dup\ o versiune rus\, „M\r-
turisirea Ortodox\“ a lui
Petru Movil\ (Neam], 1844
[i 1864, Ia[i, 1874), primele
edi]ii `n Moldova. Au fost
traduse `n ruse[te [i câteva
opere teologice române[ti:
„Compendiul de Drept cano-
nic“ al lui Andrei {aguna,
tradus dup\ versiunea ger-
man\ [i tip\rit la Peters-
burg `n 1872, „Papismul [i
starea actual\ a Bisericii
Ortodoxe din România“, a
lui Melchisedec, tradus\ de
protopopul basarabean Ni-
colae La[cov (La[cu) [i tip\-
rit\ la Kiev `n 1884 [.a. (pr.
Cezar }|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
„Via]a Româneasc\“,
o revist\ care
„a dep\[it secolul“
Redactori, colaboratori [i pri-
eteni ai revistei „Via]a
Româneasc\“, fondat\ `n 1906
de C. Stere [i G. Ibr\ileanu, au
evocat, miercuri, istoria publi-
ca]iei, `n dezbaterea cu titlul
„Identitatea unei reviste care a
dep\[it secolul“, care a avut loc
la Muzeul Na]ional al
Literaturii Române (MNLR).
Manifestarea [i-a propus s\
eviden]ieze rolul [i locul publi-
ca]iei `n cultura rom=neasc\.
Editat\ `n prezent de Uniunea
Scriitorilor din România [i
Redac]ia Publica]iilor pentru
Str\in\tate, având un profil
literar [i [tiin]ific, revista a
ap\rut din martie 1906 pân\
`n august 1916 [i din septem-
brie 1920 pân\ `n septembrie
1940, ini]ial la Ia[i [i apoi, din
1930, la Bucure[ti. Din grupul
de scriitori ai revistei au f\cut
parte: Calistrat Hoga[, Mihail
Sadoveanu, George
Top`rceanu, Alexandru A.
Philippide, Ionel Teodoreanu,
Alexandru O. Teodoreanu,
Paul Zarifopol, Jean Bart.
Printre colaboratori au fost Ion
Luca Caragiale, Barbu
{tef\nescu Delavrancea,
Nicolae Gane, Alexandru
Vlahu]\, George Co[buc,
{tefan Octavian Iosif, Tudor
Arghezi, Ion Barbu etc.
Suprimat\ `n 1940, „Via]a
româneasc\“ a reap\rut din
noiembrie 1944 pân\ `n iulie
1946 sub conducerea lui Mihai
Ralea [i apoi, din iulie 1948, ca
revist\ lunar\ de literatur\ a
„Societ\]ii Scriitorilor din
România“, iar din martie 1949
- a Uniunii Scriitorilor, con-
form Agerpres.
„170 de ani
de pres\ br\ilean\“,
`n expozi]ie
O expozi]ie documentar\ cu ti-
tlul „170 de ani de pres\
br\ilean\“ deschis\ la
Biblioteca Jude]ean\ „Panait
Istrati“ din Br\ila, cu sprijinul
Serviciului Jude]ean al
Arhivelor Na]ionale. La des-
chiderea care a avut loc ieri, a
fost organizat un simpozion, `n
care s-a dezb\tut rolul pe care
l-a ocupat presa `n istoria
Br\ilei. O alt\ discu]ie a pornit
de la primul „Dic]ionar al pre-
sei br\ilene“, realizat de [eful
sec]iei „Colec]ii Speciale“ a
Bibliotecii Jude]ene, Ion Volcu.
Volumul prezint\, `n ordine al-
fabetic\, ziare, gazete, reviste,
buletine, seriale, foi volante,
calendare, almanahuri [i anu-
are. „Lucrarea ofer\ celor in-
teresa]i, tinerilor studio[i
`ndeosebi, o privire de ansam-
blu asupra presei de interes lo-
cal de la `nceputuri, din 1839,
pân\ `n zilele noastre.
Descrierea fiec\rui titlu se
bazeaz\, `n majoritatea
cazurilor, pe consultarea di-
rect\ [i integral\ a tuturor
colec]iilor accesibile `n ]ar\.
Sunt aduse `n lumin\ noi ti-
tluri din perioada 1870-1940“,
a spus Ion Volcu, conform
Agerpres. Lucrarea, care
reprezint\ prima prezentare
integral\, `n limba român\, a
presei br\ilene, a fost realizat\
`n [apte ani, cu sprijinul
Bibliotecii Academiei Române,
Sec]ia Periodice. a
CM
YK
Vineri, 15 ianuarie 2010
ARACIS: Majorarea finan]\rii, necesar\ Totodat\, agen]ia de asigura-
re a calit\]ii recomand\ cre[te-
rea finan]\rii publice a `nv\]\-
pentru cre[terea calit\]ii `n educa]ie mântului superior cu ajutorul
educa]iei [i inova]iilor. Potrivit
Universit\]ile române[ti se unor politici publice stimulative, plicarea consecvent\ a politicilor ARACIS, analiza va fi repetat\
confrunt\ cu un deficit de calitate inclusiv financiare, de cre[tere a de dezvoltare a unei culturi a ca- anual (2009-2011) [i va fi apro-
a rezultatelor lor academice, a calit\]ii serviciilor universitare, lit\]ii [i pentru asigurarea rigu- fundat\ sub forma unui Barome-
pred\rii [i `nv\]\rii universitare, [i chiar dac\ `n cele mai multe roas\ [i `mbun\t\]irea continu\ tru al calit\]ii, `n cadrul unui
atunci când sunt comparate cu universit\]i func]ioneaz\ comisii a calit\]ii, risc\m s\ avem [i `n proiect cofinan]at din Fondul So-
universit\]ile performante din universitare de asigurare a cali- viitor prea multe universit\]i tot cial European [i de c\tre Guver-
Europa, potrivit unei analize lan- t\]ii, efectele benefice ale acesto- mai pu]in performante, diplome nul României. Reprezentan]ii
sate de Agen]ia Român\ de Asi- ra asupra rezultatelor `n `nv\]a- tot mai multe, dar asociate `n ARACIS sus]in c\ raportul final
gurare a Calit\]ii `n ~nv\]\mân- re ale studen]ilor `nc\ nu s-au prea multe cazuri cu insuficiente din 2011 inten]ioneaz\ s\ releve
tul Superior (ARACIS). generalizat `n toate universit\- competen]e individuale de tip atât dinamica st\rii calit\]ii aca-
„De[i dispunem de o Lege a ]ile [i mai ales `n toate progra- profesional [i, `n final, s\ ne con- demice, cât [i s\ formuleze pro-
asigur\rii calit\]ii `n educa]ie mele de studii. Dac\ nu introdu- frunt\m cu o lips\ cronic\ de puneri de strategii de `mbun\t\-
(2006) [i de o Metodologie specifi- cem corec]ii mari [i rapide, `n sis- competitivitate european\“, sus- ]ire a calit\]ii la nivel de sistem
c\ ARACIS, `n ciuda instituirii tem [i `n universit\]i, pentru a- ]ine ARACIS, conform Agerpres. [i `n contexte institu]ionale. a
cetarea româneasc\, iar locul
România va contribui la ELI cu proiectului este la M\gurele,
care, sper eu, va deveni un
centru de excelen]\ al cercet\-
280 milioane de euro `n 6 ani Ministrul Educa]iei, Cerce-
rii“, a spus Funeriu. Potrivit
acestuia, faptul c\ reuniunea
de lucru unde se va semna Me-
morandumul `ntre cele trei
Ministrul Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i t\rii, Tineretului [i Sportului,
]\ri are loc la Bucure[ti repre-
Sportului, Daniel Petru Funeriu, a participat, ieri, Daniel Funeriu, consider\ c\
proiectul european Extreme zint\ „un semnal foarte puter-
nic“. Totodat\, [i prezen]a
la reuniunea Comitetului de Coordonare (Steering Light Infrastructure (ELI), ca-
re va fi dezvoltat `n România, directorului [tiin]ific al proiec-
Comitee - SC) a proiectului european Extreme tului, un japonez, la Bucure[ti,
reprezint\ o investi]ie `n vii-
Light Infrastructure (ELI), care se desf\[oar\ la tor [i o mare oportunitate pen- reprezint\ „`nc\ un semnal
tru ca ]ara noastr\ „s\ ]in\ important“. „Ca om de [tiin]\,
Bucure[ti. România este, pentru prima oar\, `mi face mare pl\cere s\ m\
rangul `n lumea [tiin]ei mon-
gazda unei `ntâlniri a proiectului Extreme Light diale“. Potrivit ministrului, `n `ntâlnesc cu colegii [i, ca re-
prezentant al Guvernului, s\
Infrastructure, cu participare interna]ional\. jurul marilor infrastructuri de
dau un semnal puternic de im-
cercetare europene, fiecare
Consiliul de Competitivitate de la Bruxelles, care a euro investit `n infrastructur\ plicare a noastr\ `n acest pro-
avut loc pe 3 decembrie 2009, format din mini[trii va aduce dup\ sine al]i 3 euro iect“, a mai spus ministrul.
beneficiu de dezvoltare regio- El i-a asigurat pe partici-
Cercet\rii din cele 27 de state membre ale Uniunii nal\. Ministrul a precizat c\ pan]ii la `ntâlnirea de la sediul
Europene, a luat not\ de Declara]ia Comun\ a Ministerului Educa]iei de `n-
România va contribui la pro- tregul suport financiar, dar [i
iect cu 280 milioane de euro
Cehiei, Ungariei [i României, referitoare la managerial, pentru ca acest
pe o perioad\ de 6 ani, bani proiect s\ devin\ realitate. Ro-
propunerea acestor ]\ri de construire a atra[i din fonduri structurale.
mânia va dezvolta cel mai pu-
infrastructurii paneuropene de cercetare ELI. „Suntem singura ]ar\ din ternic laser din istorie `nce-
blocul est-comunist unde se va pând cu 2010, `n colaborare cu
dezvolta un asemenea proiect. Cehia [i Ungaria. Infrastructu-
Cehia, Ungaria, România, fie- ra româneasc\ aferent\ proiec-
care din aceste ]\ri va construi tului ELI se va construi la M\-
un pilon al marelui proiect de gurele [i vor lucra la ea 300 de
infrastructur\ european\ de cercet\tori români. Cehia va
lumin\ extrem\. Dup\ ce a- contribui cu 260 milioane de
ceste proiecte `[i vor aduce euro, iar Ungaria, cu 180 mili-
fructul, ceea ce se estimeaz\ oane de euro. Cu ajutorul in-
`n viitorii 6-7 ani, se va alege
frastructurii de laser, se va
un nou loc geografic unde se putea recompune materia, pu-
va construi, beneficiind de ex- nând elementele componente
perien]a acumulat\ de cele `n noi structuri atomice, [i se
trei infrastructuri, marea infra- vor crea particule [i diferite
structur\ de laser european\“, radia]ii. Totodat\, laserul ar
a explicat Funeriu. putea elimina de[eurile ra-
~n opinia sa, proiectul ELI dioactive [i ar putea ajuta la
se afl\ la frontiera [tiin]ei [i distrugerea celulelor cance-
este cel mai mare realizat `n roase. Puterea laserului va fi
România. „E un proiect `n ju- de peste 10.000 de ori mai ma-
rul c\ruia se va reconstrui cer- re decât cele actuale. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a VIDEOCONFERIN}E PEN- oferta educa]ional\ la cerin]ele Marea Britanie, ce se desf\[oar\ 200 de copii din 20-30 de ]\ri“ a
TRU STUDEN}I PE PORTALUL pie]ei de munc\. Utilizarea celor `n lunile iulie [i august, timp de spus Alionte.
E-LEARNING: Studen]ii români mai noi tehnologii reprezint\ un dou\ s\pt\mâni, au `nceput, a a PRODUC}II CINEMATO-
diferen]iator important, luat `n anun]at directoarea centrului de GRAFICE LA MEDIATECA
pot beneficia de cursuri „`n imagi- `nv\]are a limbii engleze, Adria-
calcul de mul]i tineri `n momentul CCF: Mediateca Centrului Cul-
ni“, videoconferin]e, anima]ii, si- `nscrierii la universitate“, a decla- na Alionte, conform Agerpres.
mul\ri prin intermediul portalului Pentru acest an, locurile unde tural Francez din Ia[i propune `n
rat responsabilul tehnic al proiec- 2010 publicului larg produc]ii ci-
universitar de eLearning, realizat tului, `n cadrul SIVECO România, vor putea merge nu doar cursan-
de SIVECO România `n cadrul ]ii Shakespeare School, ci [i alte nematografice franceze (sau co-
C\t\lin {tefan. De acest tip de produc]ii) originale [i de actuali-
proiectului PAELIS. Portalul de portal pot beneficia [i alte centre persoane care doresc s\ `[i per-
eLearning permite realizarea de fec]ioneze limba englez\ „la ea tate. Proiec]iile vor avea loc `n sa-
universitare din ]ar\ sau din str\- la „B. Fondane“ a CCF, iar intra-
sesiuni interactive cu ajutorul faci- acas\“ sunt ora[ele Londra, Ox-
in\tate, sistemul oferind suport rea va fi liber\. Filmele care vor
lit\]ilor multimedia [i/sau al celor ford, Cambridge, Canterbury,
pentru activit\]ile educa]ionale de fi proiectate `n cadrul Programului
de tip videoconferin]\, iar `n ca- Miami. Exist\ opt destina]ii -
predare/`nv\]are, colaborare, de „Ciné découverte“, alese dintre
drul cursurilor digitale se pot inte- [apte `n Marea Britanie [i una `n
gra majoritatea tipurilor de resur- management al cuno[tin]elor [i nout\]ile Mediatecii CCF, vor
cursurilor [i management al acti- SUA. „~n decursul lunilor iulie [i
se educa]ionale cunoscute: docu- august, elevii merg `nso]i]i de un r\spunde tuturor gusturilor [i ce-
mente Microsoft Office, filme, ima- vit\]ilor administrative, conform rerilor, fiind destinate publicului
Agerpres. profesor al centrului nostru. Pro-
gini, anima]ii, simul\ri [i alte ma- gramul de acolo const\ `n cursuri adult, cât [i celui tân\r [i foarte
teriale interactive. „Prin interme- a CURSURI DE ENGLEZ| de englez\ [i activit\]i recreati- tân\r. a
diul portalului de eLearning reali- ~N SUA {I ANGLIA: ~nscrierile ve, sportive, excursii. Totul se va
zat `n proiectul PAELIS, institu]i- la cursurile de var\ organizate de desf\[ura `ntr-un mediu interna- Pagin\ realizat\
ile de `nv\]\mânt `[i pot adapta Shakespeare School `n SUA [i `n ]ional, `n care se `ntâlnesc circa de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Vineri, 15 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/
0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatri-
arhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
APEL UMANITAR
Andreea Mihaela Pandelescu, `n
vârst\ de 1 an [i 5 luni, a fost diag-
nosticat\ pe 13 octombrie 2009 cu
leucemie limfoblastic\ acut\.
Pentru a `nvinge aceast\ boal\
crunt\, Andreea are nevoie de un
tratament `n str\in\tate, pentru
un transplant de m\duv\. Suma
necesar\ pentru aceast\ interven-
]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi-
nanciare ale p\rin]ilor.
Cei care doresc s\ o ajute pe mi-
cu]a Andreea Mihaela Pandelescu
pot dona bani `n contul deschis pe
numele mamei: Mancila Ani[oara,
tel: 0730.043.527
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont
Cod: RZBR ROBU
RO30RZBR0000060011797090
Adresa: str. Unirii, bl. H3, par-
ter, BUZ|U
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
Vineri, 15 ianuarie 2010
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
(Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
`nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
PATRIARHIA ROM+N|
ANUN}
Agen]ia de pelerinaj BASILICA
Parohia „Sf. Vi-
neri“ - Pajura din TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
la urm\toarele pelerinaje:
Bucure[ti va des-
chide `n curând
Cabinetul de medi- 1. Pelerinaj `n Israel 2. Pelerinaj Egipt -
cin\ de familie. ~n O catedral\
Perioada 19-25 februarie 2010; 7 zile - 6 nop]i Egiptul Cre[tin
acest sens, anga- Cazare `n regim demipensiune la hotel 4* pentru Capital\!
jeaz\ asistent me- Se viziteaz\: Nazareth, Ierusalem, Ierihon, Perioada 20 februarie-3 martie 2010; 12 zile - 11
dical generalist. Hozeva, Bethleem
Pre]: 730 de euro cu toate taxele incluse, mai
nop]i Patriarhia Rom=n\
Cazare cu mic dejun la hoteluri 3* [i 4*.
Cerin]e: autori- pu]in asigurarea medical\. Se viziteaz\: Cairo, Alexandria, Sinai, Administra]ia Patriarhal\
CADOU un DVD: „ISRAELUL - P|M+NTUL Sf. Ecaterina, Hurghada.
za]ie de liber\ M+NTUIRII“ Pre]: 1.010 euro/pax cu toate taxele incluse.
Cod Fiscal: RO4430779
practic\ [i asigu- Conturile deschise la BCR -
rare de malpraxis; SERVICII INCLUSE: transport cu avionul Bucu- SERVICII INCLUSE: bilet avion Bucure[ti- filiala sector 4 Bucure[ti -
cuno[tin]e de ope- re[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, compania EL AL; 6 nop]i ca- Cairo, Cairo-Bucure[ti; transport autocar cu aer pentru sus]inerea construirii
zare la hotelurile men]ionate sau similare; mas\ `n condi]ionat `n Egipt; 11 nop]i cazare hotel 4* (5 n. CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
rare calculator. regim demipensiune (mic dejun [i cin\); `ntâmpinare Cairo; 1 n. Alexandria, 3 n. Hurghada; 1 n. El
Telefon de con- [i transfer aeroport-hotel-aeroport; transport local cu Sokhna; 1 n. Sf. Ecaterina - 3*), 10 cine, 11 mic de- LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
autocar de lux cu aer condi]ionat, conform programu- junuri; preot `nso]itor; ghid local; intr\rile la obiec- USD: RO26RNCB0075004895030110
tact: 021 6683310; lui; taxe de aeroport; ghid local vorbitor de limba ro- tivele prev\zute `n program; asigurare medical\;
0721 355072. mân\ la obiectivele din Israel; preot `nso]itor. viza pentru Egipt. EURO:RO96RNCB0075004895030111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Vineri, 15 ianuarie 2010 Din presa european\ 15

„Imigran]ii [i salariile lor ridicole sunt
indispensabili fragilei economii a portocalelor“
a ~ntr-un material publicat, mar]i, de cotidianul italian „La Stampa“, sub titlul: „Noii sclavi, ultimul bastion `mpotriva mafiei“,
jurnalistul Barbara Spinelli face o radiografie a revoltei imigran]ilor de origine african\ din localitatea italian\ Rosarno a „Revolta
sezonierilor africani din câmpia de la Gioia Tauro, regiunea Calabria, ridic\ `nc\ o dat\ perdeaua asupra condi]iilor de via]\ [i de
munc\ ale imigran]ilor din Italia. Obliga]i s\ p\r\seasc\ ora[ul, ace[ti clandestini sunt acum - la Rosarno, ca [i `n alte locuri - singurii
care se ridic\ `mpotriva mafiilor active `n mai multe regiuni“, este de p\rere editorialistul cotidianului italian a
Viitorul `n care suntem deja `n- lele, subliniaz\ Barbara Spinelli. considera]i ca fiind oameni, este
cepe `n câmpia de la Gioia Tauro: la Este o am\gire. Italia are, de ani imposibil ca, la fel ca `n „Fructele
Rosarno, `n provincia Reggio Cala- de zile, o reputa]ie sumbr\, care `i Mâniei“, de John Steinbeck, s\ nu
bria, unde o veritabil\ gheril\ urba- sperie pe imigran]i. Culmea impu- izbucneasc\ o revolt\, mai devre-
n\ a avut loc `ntre 7 [i 10 ianuarie. dorii este atins\ atunci când mini[- me sau mai târziu, atrage aten]ia
Aici se acumuleaz\ problemele ma- trii no[tri citeaz\ revoltele imi- editorialistul italian.
jore ale civiliza]iei noastre: popula]ii gran]ilor `n Spania sau Fran]a, ca
`ntregi fug de s\r\cie [i de r\zboi; [i cum gre[elile altora le-ar putea
temerile care polueaz\ vie]ile imi- `nnobila pe ale noastre. Ca [i cum
„Problema pe care
gran]ilor [i reziden]ilor; vân\torile nu ar exista, `n Italia, acest necaz trebuie s\ o rezolv\m
de oameni `mpotriva celor „diferi]i“ suplimentar care este mafia. Re-
[i o mafie globalizat\ -descrie tablo- voltele din ultimele zile sunt, de
nu este cea a
ul care a generat acest conflict jur- fapt, consecin]a [i revelatorul e[e- identit\]ii italiene, ci
nalistul Barbara Spinelli. Se adau-
g\ la acest lucru imposibilitatea de
cului Statului. Revoltele de ast\zi
au `n spate o lung\ istorie. Imi-
a identit\]ii umane“
a opri migra]ia, `ntrucât de mult gran]ii care, la Rosarno, au r\s- Odat\ cu amplificarea catastro-
timp nu mai sunt italieni, sau cet\- puns cu o furie distructiv\ sunt „Noi suntem cei care au chemat ace[ti africani s\ vin\ felor climatice, exodurile vor deveni
]eni din ]\rile bogate care s\ accepte aceia[i care, `n decembrie 2008, se s\ culeag\ portocale, [tiind c\ nimeni altcineva nu ar enorme, este de p\rere Barbara
s\ fac\, pentru acela[i salariu, mun- r\zvr\tiser\ `mpotriva Ndranghe- Spinelli. Crizele mari trebuie s\ fie
ca pe care vin s\ o fac\ africanii. {i, face-o la acela[i pre] [i pentru atâtea ore pe zi“ -
tei. Patru dintre ei fuseser\ r\ni]i, Barbara Spinelli, editorialist „La Stampa“ `nfruntate cu ambi]ii mari, fonda-
`n sfâr[it, ipocrizia celor care cred c\ iar africanii au f\cut atunci ceva ce toare de noi solidarit\]i. A gândi in-
r\spunsul ar putea fi g\sit `ntr-o Motivele furiei umanitar\ `n câmpia de la Gioia tegrare pe scar\ larg\ `nseamn\
italienii nu mai fac de ani de zile:
identitate monocultural\ care ar Tauro. Este greu s\ descrii altfel ast\zi a preg\ti viitorul. Unii spun
trebui restaurat\. La Rosarno, ne- au ie[it `n strad\ pentru a cere
Statului mai mult\ justi]ie, mai Acum pu]in mai mult de un an, ace[ti africani care tr\iesc `n cl\- c\, renun]ând din ce `n ce mai mult
grii lupt\ `mpotriva patrulelor pri- africanii din Castel Volturno s-au diri industriale abandonate, `n ju- la r\d\cinile noastre [i tr\ind `n-
vate organizate de locuitori, infil- mult\ legalitate. Ei au contribuit
revoltat, dup\ ce un grup de mem- rul unor focuri [i, mai ales, `n jurul conjura]i de oameni care nu sunt ca
tra]i de Ndrangheta (mafia calabre- cu mult curaj la anchetele judec\- unor mun]i de gunoaie, `n ad\pos-
torilor, rupând „omertà“ (codul t\- bri ai Camorra, mafia napolitan\, noi [i ne condamn\ la metisaj, ne
z\) [i `narma]i cu pu[ti. uciseser\ [ase dintre ei cu sânge turi de carton sau `n corturi, lipsi]i
cerii) [i asumându-[i riscuri mari. pierdem identitatea. {i asta este o
de instala]ii sanitare. Peisaje care minciun\. ~n realitate, ne-am
Chiar lipsi]i de permis de [edere [i rece. Ce s-a `ntâmplat apoi este un
amintesc Gaza, sau mahalalele din
Imigran]ii africani risc=nd expulzarea, ei [i-au denun- dezastru previzibil [i, pentru a-l Pakistan. Este o minciun\ de a schimbat deja: nu pentru c\ metisa-
]at agresorii pe fa]\. Este, deci, `n]elege, este suficient s\ prive[ti jul este deja o realitate, ci pentru c\
au rupt „omertà“ adev\rat, a[a cum scrie [i autorul condi]iile de trai ale acestor afri-
pretinde c\ aceast\ obscenitate
identitatea noastr\ nu mai este cea
este rezultatul unei toleran]e exce-
Pentru Ministerul de Interne, c\r]ii „Gomorra“, Roberto Saviano, cani, denun]ate de c\tre organiza- sive fa]\ de imigran]ii ilegali. Noi curioas\, primitoare, care era a-
revoltele nu sunt asociate mafiei, c\ africanii vor salva Rosarno [i, ]iile umanitare. Reportajele reali- suntem cei care au chemat ace[ti tunci când noi emigram masiv [i
ci migra]iei ilegale pe care vrea s\ probabil, [i Italia, se arat\ `n edi- zate de organiza]ia Medici F\r\ africani s\ vin\ s\ culeag\ porto- eram confrunta]i cu violen]a. Iden-
o elimine, rezolvând astfel toate re- torialul publicat `n „La Stampa“. Frontiere vorbesc despre o criz\ cale, [tiind c\ nimeni altcineva nu titatea pe care am pierdut-o nu o
ar face-o la acela[i pre] [i pentru vom reg\si decât dac\ nu o tr\d\m
atâtea ore pe zi (25 de euro pentru inventându-ne o identitate fals\;
~n urma africanilor, apar rom=nii [i bulgarii o zi de 16-18 de ore, dintre care 5 numai dac\ descoperim c\ proble-
ma pe care trebuie s\ o rezolv\m nu
Muncitorii temporari africani nici nu au p\r\sit r\zboiului declan[at de c\tre Ndrangheta, imigran]ii merg `n buzunarele coordonatori-
lor mafio]i [i [oferilor de autobuz). este cea a identit\]ii italiene, ci a i-
bine regiunea, c\ o alt\ comunitate de muncitori em- [i salariile lor ridicole sunt indispensabile fragilei
igran]i a prins r\d\cini: cea a românilor [i a bulgar- economii a portocalelor. O economie ale c\rei profituri Dup\ ce am tolerat toate acestea, dentit\]ii umane, este concluzia e-
ilor care nu au nevoie de permise de sejur [i pentru scad `n fiecare an `n asemenea stadiu, `ncât mul]i [i am turnat `n regiune milioane ditorialului publicat de jurnalista i-
care angajatorii italieni nu risc\ o amend\ pentru agricultori prefer\ s\ nu mai organizeze culesul [i se de euro care au c\zut `n buzunare- talian\ Barbara Spinelli `n cotidia-
munca la negru, sau protejarea imigra]iei clandes- mul]umesc cu subven]iile acordate de Uniunea le mafio]ilor sau politicienilor co- nul „La Stampa“. a
tine, noteaz\ cotidianul „La Stampa“. „Se `ncadreaz\ European\ (de la 800 la 1.200 de euro pe hectar) [i cu rup]i, nu ar mai trebui s\ ne pre-
mai bine [i a `nceput deja schimbul“, m\rturise[te economisirea salariului pe care l-ar fi pl\tit imi- tindem indigna]i. Turbulen]ele din Pagin\ realizat\
ziarului un patron agricol din regiune. „~n ciuda gran]ilor africani“, scrie „La Stampa“. ultimele zile nu sunt surprinz\toa-
re: dac\ ace[ti africani nu sunt de Bogdan CRON}

Pelerinaj Siria - Liban

Ziua 8: 23 martie: Mic dejun. ~ntoarcere `n ATEN}IE!!!!! Persoanele care
Liban. Vizitarea celor dou\ cet\]i biblice Tyrr [i au `n pa[aport [tampil\ de ISRAEL:
Sidon, Eshmoun Temple, Khan El Efranj, Cana NU PRIMESC VIZA DE INTRARE
Al Jaleel, Maghdousheh. Cin\ [i cazare Beirut. ~N SIRIA. SE RECOMAND|
 06 - 14 martie 2010  Ziua 9: 14 martie: Trezire foarte devreme.
SCHIMBAREA PA{APORTULUI

Ziua 1: 06 martie: ~ntâlnire la Aeroportul
„Henri Coand\“ (Otopeni) - plec\ri interna]iona-
le, ora 21:30. Decolare ora 23:30. Sosire ora
04:05. Deplasare la hotel. Cazare Beirut - hotel
4*.
Ziua 2: 07 martie: Mic dejun. Zi `ntreag\
dedicat\ vizit\rii ora[ului Beirut, supranu-
mit „Perla Orientului“. Se viziteaz\ Pigeon
Rock, Muzeul Na]ional [i centrul vechi. ~n ju-
rul Beirutului se viziteaz\ Deir Al Kamar,
Beiteddine, Castelul lui Moise, Râul Barouk.
Cin\ [i cazare Beirut.
Ziua 3: 08 martie: Mic dejun. Deplasare
spre Tripoli. Trecerea grani]ei `n Siria.
Scurt\ oprire la Krak De Chevaliers (Castelul
Cavalerilor), cel mai bine p\strat castel cru-
ciat din Evul Mediu (sec. XII). Oprire la
Castelul lui Saladin de lâng\ portul Lattakia.
Cin\ [i cazare Lattakia - hotel 4*.
Ziua 4: 09 martie: Mic dejun. Plecare spre
Aleppo (353 km), ora[ vechi `nconjurat de zi-
duri medievale. Trecere prin Ugarit, unde a
fost inventat primul alfabet din lume, `n jurul
anului 12.000 `.Hr. Oprire la M\n\stirea „Sf.
Simeon“ (Qala'at Samean), ridicat\ `n sec. al
V-lea `n jurul stâlpului unde a stat Sf. Sime-
on Stâlpnicul. Vizitarea Catedralei ortodoxe
„Sf. Ilie“. Cin\ [i cazare Aleppo - hotel 4*.
Ziua 5: 10 martie: Mic dejun. Aleppo - vizi-
tarea Citadelei, una dintre cele mai impresio-
nante fortifica]ii din lumea arab\. Deplasare
c\tre Palmyra, ora[ul legendarei regine Zeno-
bia, descendenta Cleopatrei, ridicat la rang
de colonie roman\ pe vremea `mp\ratului
Caracalla. Vizitarea unor obiective din Pal-
myra: Templul lui Bel, Tetrapylonul [i Via
Regia. Cin\ [i cazare Palmyra - hotel 4*.
Ziua 6: 11 martie: Mic dejun. Continu\m
vizitarea obiectivelor din Palmyra: Templul
Baal Shamin [i Teatrul Antic. Deplasare la
Ma’aloula (singurul loc unde se mai vorbe[te
aramaica, limba vorbit\ pe timpul Mântuito-
rului) - vizitarea M\n\stirii „Sf. Serghie“ [i a
M\n\stirii „Sf. Tecla“. Vizitarea zonei Syda-
naya - m\n\stirea `nchinat\ Maicii Domnu-
lui (construit\ de `mp\ratul bizantin Iustini-
an), unde se afl\ o icoan\ f\c\toare de mi-
nuni a Maicii Domnului a Sf. Apostol Luca.
Cin\ [i cazare Damasc - hotel 4*.
Ziua 7: 12 martie: Mic dejun. Zi de vizitare
a ora[ului Damasc - Catedrala Patriarhiei
Antiohiei, Palatul Azem, Mosheea Umayyad
(ad\poste[te capul Sf. Ioan Botez\torul), Bi-
serica „Sf. Pavel“ [i Casa lui Anania, Strada
Dreapt\, unde Sf. Ap. Pavel a avut revela]ia
divin\, Bazarul Al Hamidieh (cu o vechime de
300 de ani, prima strad\ comercial\ complet
acoperit\ din lume). Cazare [i cin\ Damasc.
Transfer c\tre Aeroportul din Beirut (ora
02:00). Decolare ora 04:50, sosire pe Otopeni
la ora 07:20.
TARIF: 1025 de euro/pers. loc `n
dubl\ pentru grup de minimum 30 pers.
Pentru grup `ntre 20-29, pre]ul se ma-
joreaz\ cu 60 de euro/pers.
Suplimentul de single: 190 de euro.
PRE}UL INCLUDE:
- transport avion Bucure[ti-Beirut-Bucu-
re[ti, taxe de aeroport;
- transport cu autocarul cu aer condi]ionat;
- taxe de viz\ pentru Liban [i Siria [i taxe
de frontier\;
- taxe de intrare la obiectivele prev\zute
`n program;
- cazare 8 nop]i `n hotel categoria 4* (cla-
sificare local\) cu demipensiune;
- ghid vorbitor de limba englez\;
- preot `nso]itor [i `nso]itor de grup (translator).
PRE}UL NU INCLUDE:
- bac[i[uri obligatorii pentru ghid, [oferi,
personal hotel: 30 de euro/pers. (se achit\ la
aeroport reprezentantului agen]iei).
Documentele necesare c\l\toriei: pa[aport
valabil cel pu]in 6 luni de la data `ntoarcerii.
Termen limit\ de `nscriere: cu 2 s\pt\-
mâni `nainte de data plec\rii, când se depun
tabele pentru ob]inerea vizelor.
- Programul se poate modifica `n func]ie de
anumite situa]ii speciale, p\strându-se carac-
terul deplas\rii.
- Agen]ia nu r\spunde `n cazul refuzului
autorit\]ilor de la punctele de frontier\ de a
primi turistul pe teritoriul propriu sau de a-i
permite s\ par\seasc\ teritoriul propriu. Tu-
ristul `[i asum\ riscurile de a-i fi refuzat\ in-
trarea `n ]\rile vizitate.
- Compania aerian\/orarul de zbor se pot
modifica.
- Categoria hotelurilor [i a mijloacelor de
transport este cea atribuit\ de autorit\]ile locale.
- Contravaloarea taxelor (de aeroport, viz\,
etc.) pot suferi modific\ri p=n\ la data plec\rii.
- ~n cazul neacord\rii vizei de intrare `n Si-
ria, taxa de viz\ NU ESTE RAMBURSABIL|.
- A[ezarea `n autocar se face `n ordinea a-
chit\rii avansului.
Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“, Bdul
Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com; Calea Victoriei
nr. 45, sector 1; Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788/728.544; patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK
 CM
YK

16 Filocalia Vineri, 15 ianuarie 2010

Cu
uvân
ntul ascettic al Sfântului
Maxim M\rturisitorul
Sfântul Maxim M\rturisitorul este un
teolog de o adâncime rar `ntâlnit\. ~n
lumea ortodox\ este privit drept unul
dintre cei mai `n]elep]i [i echilibra]i Sfin]i
P\rin]i. ~mbinând mo[tenirea
scripturistic\ [i patristic\ bogat\ cu
multiplele sale cuno[tin]e filosofice,
Sfântul Maxim a oferit prin Duhul Sfânt o
oper\ destul de cuprinz\toare, plin\ de
tâlcuiri surprinz\toare, spre exemplu
r\spunsurile trimise egumenului
Talasie Libianul (Quaestiones ad
Thalasium - vol. III al Filocaliei) sau cele
din Ambigua [i Mistagogia.

erau interzise. Dup\ moartea s\ se ocupe ne`ncetat numai

de Adrian AGACHI
Singur `mpotriva tuturor
N\scut `n anul 580 `n Con-
stantinopol `ntr-o familie no-
bil\, Sfântul Maxim M\rturi-
sitorul a studiat `nc\ de mic
mai multe discipline. Bog\]ia
[i renumele familiei sale l-au
ajutat s\ devin\ un tân\r
cult, preg\tit s\ intre `n apa-
ratul birocratic imperial, lu-
cru care s-a [i petrecut `n 610,
atunci când devine secretar al
`mp\ratului Heraclius. Cu
sa, `n 638 `mp\ratul Hera-
clius a publicat o hot\râre
prin care erau interzise orice
discu]ii dar care stipula c\ `n
Hristos exist\ o singur\ voin-
]\. Sfântul Maxim M\rturisi-
torul a preluat stindardul
luptei duhovnice[ti [i, `nce-
pând cu anul 638, a dus o lun-
g\ lupt\ `mpotriva ereziei mo-
notelite. Cel mai important
act reu[it este condamnarea
monotelismului `mpreun\ cu
papa Martin `ntr-un sinod ]i-
nut la Lateran `n 649. Din p\-
cate, `n 648 fusese dat un de-
cret al `mp\ratului Constan-
de Dumnezeu. „Este cu nepu-
tin]\ ca mintea s\ se ocupe
cu des\vâr[ire numai de
Dumnezeu, dac\ nu va do-
bândi aceste trei virtu]i: iu-
birea, `nfrânarea [i rug\ciu-
nea. C\ci iubirea `mblânze[-
te iu]imea; `nfrânarea ve[te-
je[te pofta; iar rug\ciunea
desface mintea de toate `n]e-
lesurile [i o `nf\]i[eaz\ goal\
lui Dumnezeu. A[adar, aces-
te trei virtu]i `mbr\]i[eaz\
toate virtu]ile, [i f\r\ de ele
mintea nu se poate ocupa de
Dumnezeu, slobozit\ de toa-
te celelalte“ (p. 32).
CM
YK

toate acestea, a decis c\ nu tin II Pogonatul (641-668), ca-

merit\ s\ p\streze o carier\
de succes `n locul unei vie]i
duhovnice[ti mai avansate. A
intrat `n monahism `n m\n\s-
tirea Chrysopolis, apoi [i-a `n-
ceput pelerinajele `n lumea
`ntreag\. ~n 632, spre exem-
plu, `l g\sim tocmai `n Africa
`mpreun\ cu viitorul patriarh
al Ierusalimului, Sofronie. Mi-
siunea principal\ a Sfântului
Maxim M\rturisitorul s-a
desf\[urat nu doar prin boga-
ta crea]ie teologic\ ci [i prin a-
p\rarea dreptei credin]e `m-
potriva monotelismului. Mo-
notelismul afirma c\ `n Iisus
Hristos nu a existat decât o
singur\ voin]\ [i o singur\ lu-
crare: cea dumnezeiasc\.
Practic, monoteli[tii nu recu-
no[teau existen]a unei voin]e
[i lucr\ri umane `n Mântuito-
rul Hristos. Aceast\ erezie nu
s-a n\scut din cauza vreunei
cuget\ri atente [i r\uvoitoare.
Ea a fost la `nceput un simplu
compromis considerat necesar
pentru ca Imperiul Bizantin
s\ `[i poat\ recupera o parte
din teritoriile desprinse din
cauza Sinodului IV Ecumenic
de la Calcedon. Se [tie c\, `n
451, Egiptul, Siria [i Palesti-
na s-au desprins de Imperiul
Bizantin pentru c\ au refuzat
recunoa[terea hot\rârilor fi-
nale `mpotriva monofizitis-
mului luate de Sinodul de la
Calcedon. Astfel, patriarhul
Sergius al Constantinopolului
a decis `mpreun\ cu `mp\ra-
tul Heraclius c\ poate fi `n-
cheiat un pact cu popula]iile
monofizite dac\ se ajunge la
un acord privitor la o singur\
lucrare `n Hristos. Sfântul So-
fronie al Ierusalimului s-a ri-
dicat `mpotriva acestei erezii,
dar nu a fost ascultat [i a ob]i-
nut doar un decret prin care
discu]iile `n aceast\ privin]\
re interzisese `nc\ o dat\ orice
discu]ii `n aceast\ privin]\.
Sfântul Maxim [i papa Martin
au fost aresta]i [i trimi[i `n e-
xil. Papa Martin a decedat `n
urma tratamentului dur apli-
cat de temnicerii s\i necru]\-
tori. Sfântul Maxim a mai rezi-
stat mult timp. Dup\ exilul pe-
trecut `n 655, este adus din nou
la Constantinopol `n 662, unde
este condamnat `nc\ o dat\ [i i
se taie limba [i mâna dreapt\.
Va muri la scurt timp `n cursul
aceluia[i an, pe 13 august.
Cuvânt ascetic
Opera Sfântului Maxim
M\rturisitorul de care ne
vom ocupa ast\zi este Cu-
vântul ascetic, publicat `n ca-
drul volumului II din Filoca-
lie (p. 23-49). P\rintele St\-
niloae caracteriza aceast\ o-
per\ drept „o pledoarie scur-
t\ [i simpl\, scris\ ca pentru
ni[te `ncep\tori. Felul sim-
plu `n care e scris\ nici nu ne
las\ s\ b\nuim m\car pe a-
dâncul gânditor [i sistemati-
zator din scrierile de mai târ-
ziu“ (Filocalia, vol. II, Editu-
ra Humanitas, 2005, p.10).
Cu toate c\ p\rintele St\ni-
loae nu o prezint\ drept o
scriere demn\ de a fi apreci-
at\, exist\ `n con]inutul ei
câteva idei esen]iale pe care
le vom prezenta `n cele ce ur-
meaz\. Astfel, Cuvântul as-
cetic este structurat aseme-
nea unui dialog `ntre un b\-
trân [i ucenicul s\u. Ceea ce
vom sublinia `n continuare
sunt virtu]ile esen]iale care
ne ajut\ s\ ajungem la cu-
noa[terea lui Dumnezeu a[a
cum sunt prezentate pe scurt
`n aceast\ scriere. Sfântul
Maxim identific\ trei virtu]i
esen]iale care ajut\ mintea
„Cum `mblânze[te
iubirea iu]imea?“
„Fiindc\ are puterea s\ se
milostiveasc\ [i s\ fac\ bine
aproapelui, [i s\ fie cu `nde-
lung\ r\bdare fa]\ de el, [i s\
`ndure cele ce `i vin de la el,
cum am spus adeseori. Avân-
du-le, prin urmare, iubirea pe
acestea, `mblânze[te iu]imea
celui ce a dobândit-o“ (p.32).
Iubirea construie[te prin ur-
mare o rela]ie cu aproapele,
pe care iu]imea (mânia) are
darul `n dese rânduri s\ o
strice. Milostenia [i `ndelunga
r\bdare se nasc de aici, virtu]i
foarte importante, care sunt
con]inute `n iubire. Sfântul
Maxim M\rturisitorul d\ [i o
defini]ie semnificativ\ a `nde-
lungii r\bd\ri: „A sta neclintit
`n `mprejur\ri aspre [i a r\b-
da relele; a a[tepta sfâr[itul
`ncerc\rii [i a nu da drumul
iu]imii la `ntâmplare; a nu
vorbi cuvânt ne`n]elept, nici a
gândi ceva din cele ce nu se
cuvin unui `nchin\tor al lui
Dumnezeu“ (p. 32).
„Cum ve[teje[te
`nfrânarea pofta?“
„~ntrucât te face s\ te re]ii
de la toate care nu `mplinesc o
trebuin]\, ci aduc o pl\cere, [i
te `ndeamn\ s\ nu te `mp\r-
t\[e[ti de nimic, decât de cele
trebuincioase vie]ii, nici s\ ur-
m\re[ti cele dulci, ci cele de
folos, [i s\ m\sori cu trebuin-
]\ mânc\rile [i b\uturile; de
asemenea, `ntrucât te `n-
deamn\ s\ nu la[i trupului
must de prisos, ci s\ `ntre]ii
numai via]a trupului [i s\-l
p\ze[ti netulburat de porni-
rea spre `mpreunare“ (p.33).
~nfrânarea creeaz\ o barier\
`mpotriva pl\cerii [i aduce un
echilibru benefic `n privin]a
trupului [i a sufletului. Atâta
vreme cât mâncarea [i b\utu-
ra sunt consumate nu pentru
pl\cere, ci pentru trebuin]\,
cu discern\mânt, suntem p\-
zi]i de desfrânare. De aseme-
nea, sufletul cap\t\ o t\rie
deosebit\ `n privin]a rezisten-
]ei `mpotriva pl\cerii.
„Cum se desface mintea
de toate `n]elesurile?“
„~n]elesurile sunt `n]ele-
suri ale lucrurilor. Iar dintre
lucruri, unele cad sub sim-
]uri, iar unele sunt inteligibi-
le. Ocupându-se, a[adar,
mintea cu ele, poart\ `n sine
`n]elesurile lor. Harul rug\-
ciunii, `ns\, une[te mintea
cu Dumnezeu. Iar unind-o cu
Dumnezeu, o desface de toa-
te `n]elesurile. Atunci min-
tea, `ntre]inându-se cu Dum-
nezeu dezbr\cat\ de toate, a-
junge s\ ia form\ dumneze-
iasc\. Ajungând astfel, cere
cele cuvenite [i nu gre[e[te
niciodat\ `n ceea ce cere“ (p.
34). Nu trebuie s\ confun-
d\m `n]elesurile cu toate
gândurile care ne vin `n min-
te. Atunci când vorbe[te des-
pre `n]elesuri, Sfântul Ma-
xim M\rturisitorul are `n ve-
dere [i ra]iunile lor. Trebuie
remarcat c\ a doua treapt\ a
des\vâr[irii este contempla-
rea ra]iunilor lucrurilor, iar
cea de-a treia este des\vâr[i-
rea. ~n momentul `n care ha-
rul se pogoar\ asupra noas-
tr\, orice nevoin]\ `nceteaz\,
inclusiv rug\ciunea, dup\
cum confirm\ [i Sfântul Se-
rafim de Sarov. Nu ne putem
gândi atunci când harul vine
asupra noastr\, cel mult ne
putem mira de lucrul deose-
bit care ni se petrece. Dialo-
gul cu Dumnezeu nu se mai
petrece la distan]\, ci direct,
[i atunci omul prime[te darul
discern\mântului cererilor.
~nva]\ pentru ce se cade s\
se roage. Un lucru fundame-
ntal, pe care `l dorim tuturor
celor care se afl\ pe drumul
rug\ciunii [i care `nc\ mai
consider\ c\ o ma[in\ sau o
promovare reprezint\ o cere-
re adecvat\ `n rug\ciune. De-
abia când ajungem la o cerere
de mântuire universal\ `nv\-
]\m pentru ce este cu adev\-
rat necesar s\ te rogi... a

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Vineri, 15 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 11 (1513) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 11 (286) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT ROMÂNIA ~N UE CULTUR|
Poetul Mihai Audierile comisarilor România va
Eminescu, omagiat desemna]i continu\ contribui la ELI
`n aceste zile la ast\zi cu rom=nul cu 280 milioane
Vorona [i Boto[ani Dacian Ciolo[ de euro `n 6 ani
PAGINA 16 PAGINA 7 PAGINA 12

Cre[tinismul
`n opera lui
basilica.ro
Mihai Eminescu RELIGIOS
ORE DE CATEHEZ| LA PARO-
160 de ani se `mplinesc ast\zi de la na[terea lui Mihai HIA „SFÂNTUL NICOLAE“ DIN
Eminescu. Poet nepereche, prozator, eseist, gazetar, OFFENBACH: La parohia orto-
dox\ „Sfântul Nicolae“ din
economist, cronicar. De numele lui se leag\ primul Offenbach s-a ini]iat un pro-
gram de catehizare a copii-
dic]ionar de economie politic\ din ]ar\, ba chiar [i ideea lor, prin str\dania p\rintelui
construirii Catedralei Mântuirii Neamului. Marele merit al paroh {tefan Anghel [i a cre-
dincio[ilor din cadrul acestei
poetului este c\, prin prestigiul s\u, a readus cre[tinismul comunit\]i.
`n aten]ia elitelor române[ti, destul de indiferente la Pagina 3

credin]\ [i profund anticlericale. Din acest motiv, Eminescu CALENDARUL ZILEI

a f\cut un mare bine Bisericii, care a reintrat astfel `n
aten]ia factorilor de decizie din statul român, ce o l\sase de
izbeli[te de decenii.
Ast\zi de la ora 9:00, la morm=ntul poetului din Cimitirul
CM
YK
„{erban Vod\“ (Bellu) din Capital\ va fi oficiat\ slujba
parastasului. Citi]i `n paginile 4-5 [i 8-9
POZA ZILEI Leul a crescut la 4,1286 ca
urmare a cererii ridicate de euro
Referin]a BNR a crescut
foarte u[or ieri, cu 0,71
bani, la 4,1286 lei/euro, du-
p\ patru [edin]e consecuti-
ve de apreciere a monedei
na]ionale, iar, potrivit dea-
lerilor, cre[terea u[oar\ a
cursului de schimb a fost
determinat\ de cererea ri-
dicat\ de euro din partea
clien]ilor comerciali. Leul s-a
depreciat [i `n raport cu do-
Mihai Eminescu, omagiat la „Tinerimea Rom=n\“
Centrul Na]ional de Art\
Biserica Grecescu din Drobeta-
Turnu Severin este ctitorit\ `n
„Tinerimea Român\“ din
Bucure[ti g\zduie[te, as-
1868 de familia de boieri Ioan [i
Ioana Grecescu, care au ridicat [i t\zi, evenimentul „Vis de po-
spitalul din apropiere, cunoscut sub et“, o sear\ omagial\ dedica-
acela[i nume. Valoarea [i frumuse- t\ poetului Mihai Eminescu,
]ea acestui sf=nt l\ca[ sunt date [i de la a c\rui na[tere se `m-
de pictura interioar\ realizat\ de plinesc 160 de ani. Eveni-
pictorul Gheorghe Tattarescu. a mentul cuprinde un specta-
col pe versuri [i proz\ de Mi-
larul, paritatea urcând cu
0,66 bani, la 2,8454 lei, du-
p\ ce miercuri moneda a-
merican\ a fost cotat\ la
2,8388 lei.
„De[i unele b\nci str\ine
vând euro, cererea de valut\
din partea clien]ilor comer-
ciali locali a readus leul pe
depreciere. Volumele sunt
mai mari decât `n [edin]ele
hai Eminescu, dup\ un sce-
nariu de Eugenia Vasiloaie,
`n regia lui Axel Moustache,
cu participarea Corului Pre-
ludiu [i a dirijorului Voicu
En\chescu. Seara omagial\
mai cuprinde o introducere
`n publicistica eminescian\,
sus]inut\ de profesorul uni-
versitar Alexandru Leor-
anterioare“, a afirmat un
dealer, conform Mediafax. a
dean, iar actorul Paul D\-
r\[teanu va oferi publicului
momente de transpunere
scenic\ din publicistica lui
Mihai Eminescu. Expozi]ia
„Vis de poet“ deschis\ cu a-
ceast\ ocazie cuprinde lu-
cr\ri inspirate din crea]ia
eminescian\ ale unor tineri
arti[ti români. a
CRE{TINII, VREDNICI LUCR|-
TORI {I BUNI CHIVERNISITORI
AI VIEI LUI DUMNEZEU: Frag-
mentul evanghelic de ast\zi
a fost numit „al lucr\torilor CM
YK
nevrednici“, deoarece com-
portamentul lucr\torilor din
vie a fost unul condamnabil.
Pagina 2
AGENDA CRE{TINULUI
CUM S|-L ~NV|}|M PE COPIL
FRICA DE DUMNEZEU? S\-l
deprindem pe copil s\ se `n-
chine p=n\ la p\m=nt `nain-
tea Sfintei Cruci [i a sfinte-
lor icoane [i s\ le s\rute; s\-l
ducem des la biseric\; s\ dea
pomelnice, milostenie, s\ la-
se b\nu]i `n cutia s\racilor;
s\ se `mp\rt\[easc\ des cu
Sfintele Taine.
Pagina 11
S|N|TATE
MANIFEST|RI CUTANATE PRO-
VOCATE DE AGEN}II FIZICI {I
TERMICI LA COPIL: ~n rubrica
de ast\zi vom descrie, pe
scurt, principalele forme de
manifestare a unor afec]iuni
ale pielii copilului, provocate
prin ac]iunea unor factori fi-
zici (obiecte aspre, dure) sau
termici (c\ldur\, frig).
Pagina 6
 CM
YK

Vineri, 15 ianuarie 2010 Filocalia 13

Cu
uvân
ntul ascettic al Sfântului
Maxim M\rturisitorul
Sfântul Maxim M\rturisitorul este un
teolog de o adâncime rar `ntâlnit\. ~n
lumea ortodox\ este privit drept unul
dintre cei mai `n]elep]i [i echilibra]i Sfin]i
P\rin]i. ~mbinând mo[tenirea
scripturistic\ [i patristic\ bogat\ cu
multiplele sale cuno[tin]e filosofice,
Sfântul Maxim a oferit prin Duhul Sfânt o
oper\ destul de cuprinz\toare, plin\ de
tâlcuiri surprinz\toare, spre exemplu
r\spunsurile trimise egumenului
Talasie Libianul (Quaestiones ad
Thalasium - vol. III al Filocaliei) sau cele
din Ambigua [i Mistagogia.

erau interzise. Dup\ moartea s\ se ocupe ne`ncetat numai

de Adrian AGACHI
Singur `mpotriva tuturor
N\scut `n anul 580 `n Con-
stantinopol `ntr-o familie no-
bil\, Sfântul Maxim M\rturi-
sitorul a studiat `nc\ de mic
mai multe discipline. Bog\]ia
[i renumele familiei sale l-au
ajutat s\ devin\ un tân\r
cult, preg\tit s\ intre `n apa-
ratul birocratic imperial, lu-
cru care s-a [i petrecut `n 610,
atunci când devine secretar al
`mp\ratului Heraclius. Cu
sa, `n 638 `mp\ratul Hera-
clius a publicat o hot\râre
prin care erau interzise orice
discu]ii dar care stipula c\ `n
Hristos exist\ o singur\ voin-
]\. Sfântul Maxim M\rturisi-
torul a preluat stindardul
luptei duhovnice[ti [i, `nce-
pând cu anul 638, a dus o lun-
g\ lupt\ `mpotriva ereziei mo-
notelite. Cel mai important
act reu[it este condamnarea
monotelismului `mpreun\ cu
papa Martin `ntr-un sinod ]i-
nut la Lateran `n 649. Din p\-
cate, `n 648 fusese dat un de-
cret al `mp\ratului Constan-
de Dumnezeu. „Este cu nepu-
tin]\ ca mintea s\ se ocupe
cu des\vâr[ire numai de
Dumnezeu, dac\ nu va do-
bândi aceste trei virtu]i: iu-
birea, `nfrânarea [i rug\ciu-
nea. C\ci iubirea `mblânze[-
te iu]imea; `nfrânarea ve[te-
je[te pofta; iar rug\ciunea
desface mintea de toate `n]e-
lesurile [i o `nf\]i[eaz\ goal\
lui Dumnezeu. A[adar, aces-
te trei virtu]i `mbr\]i[eaz\
toate virtu]ile, [i f\r\ de ele
mintea nu se poate ocupa de
Dumnezeu, slobozit\ de toa-
te celelalte“ (p. 32).
CM
YK

toate acestea, a decis c\ nu tin II Pogonatul (641-668), ca-

merit\ s\ p\streze o carier\
de succes `n locul unei vie]i
duhovnice[ti mai avansate. A
intrat `n monahism `n m\n\s-
tirea Chrysopolis, apoi [i-a `n-
ceput pelerinajele `n lumea
`ntreag\. ~n 632, spre exem-
plu, `l g\sim tocmai `n Africa
`mpreun\ cu viitorul patriarh
al Ierusalimului, Sofronie. Mi-
siunea principal\ a Sfântului
Maxim M\rturisitorul s-a
desf\[urat nu doar prin boga-
ta crea]ie teologic\ ci [i prin a-
p\rarea dreptei credin]e `m-
potriva monotelismului. Mo-
notelismul afirma c\ `n Iisus
Hristos nu a existat decât o
singur\ voin]\ [i o singur\ lu-
crare: cea dumnezeiasc\.
Practic, monoteli[tii nu recu-
no[teau existen]a unei voin]e
[i lucr\ri umane `n Mântuito-
rul Hristos. Aceast\ erezie nu
s-a n\scut din cauza vreunei
cuget\ri atente [i r\uvoitoare.
Ea a fost la `nceput un simplu
compromis considerat necesar
pentru ca Imperiul Bizantin
s\ `[i poat\ recupera o parte
din teritoriile desprinse din
cauza Sinodului IV Ecumenic
de la Calcedon. Se [tie c\, `n
451, Egiptul, Siria [i Palesti-
na s-au desprins de Imperiul
Bizantin pentru c\ au refuzat
recunoa[terea hot\rârilor fi-
nale `mpotriva monofizitis-
mului luate de Sinodul de la
Calcedon. Astfel, patriarhul
Sergius al Constantinopolului
a decis `mpreun\ cu `mp\ra-
tul Heraclius c\ poate fi `n-
cheiat un pact cu popula]iile
monofizite dac\ se ajunge la
un acord privitor la o singur\
lucrare `n Hristos. Sfântul So-
fronie al Ierusalimului s-a ri-
dicat `mpotriva acestei erezii,
dar nu a fost ascultat [i a ob]i-
nut doar un decret prin care
discu]iile `n aceast\ privin]\
re interzisese `nc\ o dat\ orice
discu]ii `n aceast\ privin]\.
Sfântul Maxim [i papa Martin
au fost aresta]i [i trimi[i `n e-
xil. Papa Martin a decedat `n
urma tratamentului dur apli-
cat de temnicerii s\i necru]\-
tori. Sfântul Maxim a mai rezi-
stat mult timp. Dup\ exilul pe-
trecut `n 655, este adus din nou
la Constantinopol `n 662, unde
este condamnat `nc\ o dat\ [i i
se taie limba [i mâna dreapt\.
Va muri la scurt timp `n cursul
aceluia[i an, pe 13 august.
Cuvânt ascetic
Opera Sfântului Maxim
M\rturisitorul de care ne
vom ocupa ast\zi este Cu-
vântul ascetic, publicat `n ca-
drul volumului II din Filoca-
lie (p. 23-49). P\rintele St\-
niloae caracteriza aceast\ o-
per\ drept „o pledoarie scur-
t\ [i simpl\, scris\ ca pentru
ni[te `ncep\tori. Felul sim-
plu `n care e scris\ nici nu ne
las\ s\ b\nuim m\car pe a-
dâncul gânditor [i sistemati-
zator din scrierile de mai târ-
ziu“ (Filocalia, vol. II, Editu-
ra Humanitas, 2005, p.10).
Cu toate c\ p\rintele St\ni-
loae nu o prezint\ drept o
scriere demn\ de a fi apreci-
at\, exist\ `n con]inutul ei
câteva idei esen]iale pe care
le vom prezenta `n cele ce ur-
meaz\. Astfel, Cuvântul as-
cetic este structurat aseme-
nea unui dialog `ntre un b\-
trân [i ucenicul s\u. Ceea ce
vom sublinia `n continuare
sunt virtu]ile esen]iale care
ne ajut\ s\ ajungem la cu-
noa[terea lui Dumnezeu a[a
cum sunt prezentate pe scurt
`n aceast\ scriere. Sfântul
Maxim identific\ trei virtu]i
esen]iale care ajut\ mintea
„Cum `mblânze[te
iubirea iu]imea?“
„Fiindc\ are puterea s\ se
milostiveasc\ [i s\ fac\ bine
aproapelui, [i s\ fie cu `nde-
lung\ r\bdare fa]\ de el, [i s\
`ndure cele ce `i vin de la el,
cum am spus adeseori. Avân-
du-le, prin urmare, iubirea pe
acestea, `mblânze[te iu]imea
celui ce a dobândit-o“ (p.32).
Iubirea construie[te prin ur-
mare o rela]ie cu aproapele,
pe care iu]imea (mânia) are
darul `n dese rânduri s\ o
strice. Milostenia [i `ndelunga
r\bdare se nasc de aici, virtu]i
foarte importante, care sunt
con]inute `n iubire. Sfântul
Maxim M\rturisitorul d\ [i o
defini]ie semnificativ\ a `nde-
lungii r\bd\ri: „A sta neclintit
`n `mprejur\ri aspre [i a r\b-
da relele; a a[tepta sfâr[itul
`ncerc\rii [i a nu da drumul
iu]imii la `ntâmplare; a nu
vorbi cuvânt ne`n]elept, nici a
gândi ceva din cele ce nu se
cuvin unui `nchin\tor al lui
Dumnezeu“ (p. 32).
„Cum ve[teje[te
`nfrânarea pofta?“
„~ntrucât te face s\ te re]ii
de la toate care nu `mplinesc o
trebuin]\, ci aduc o pl\cere, [i
te `ndeamn\ s\ nu te `mp\r-
t\[e[ti de nimic, decât de cele
trebuincioase vie]ii, nici s\ ur-
m\re[ti cele dulci, ci cele de
folos, [i s\ m\sori cu trebuin-
]\ mânc\rile [i b\uturile; de
asemenea, `ntrucât te `n-
deamn\ s\ nu la[i trupului
must de prisos, ci s\ `ntre]ii
numai via]a trupului [i s\-l
p\ze[ti netulburat de porni-
rea spre `mpreunare“ (p.33).
~nfrânarea creeaz\ o barier\
`mpotriva pl\cerii [i aduce un
echilibru benefic `n privin]a
trupului [i a sufletului. Atâta
vreme cât mâncarea [i b\utu-
ra sunt consumate nu pentru
pl\cere, ci pentru trebuin]\,
cu discern\mânt, suntem p\-
zi]i de desfrânare. De aseme-
nea, sufletul cap\t\ o t\rie
deosebit\ `n privin]a rezisten-
]ei `mpotriva pl\cerii.
„Cum se desface mintea
de toate `n]elesurile?“
„~n]elesurile sunt `n]ele-
suri ale lucrurilor. Iar dintre
lucruri, unele cad sub sim-
]uri, iar unele sunt inteligibi-
le. Ocupându-se, a[adar,
mintea cu ele, poart\ `n sine
`n]elesurile lor. Harul rug\-
ciunii, `ns\, une[te mintea
cu Dumnezeu. Iar unind-o cu
Dumnezeu, o desface de toa-
te `n]elesurile. Atunci min-
tea, `ntre]inându-se cu Dum-
nezeu dezbr\cat\ de toate, a-
junge s\ ia form\ dumneze-
iasc\. Ajungând astfel, cere
cele cuvenite [i nu gre[e[te
niciodat\ `n ceea ce cere“ (p.
34). Nu trebuie s\ confun-
d\m `n]elesurile cu toate
gândurile care ne vin `n min-
te. Atunci când vorbe[te des-
pre `n]elesuri, Sfântul Ma-
xim M\rturisitorul are `n ve-
dere [i ra]iunile lor. Trebuie
remarcat c\ a doua treapt\ a
des\vâr[irii este contempla-
rea ra]iunilor lucrurilor, iar
cea de-a treia este des\vâr[i-
rea. ~n momentul `n care ha-
rul se pogoar\ asupra noas-
tr\, orice nevoin]\ `nceteaz\,
inclusiv rug\ciunea, dup\
cum confirm\ [i Sfântul Se-
rafim de Sarov. Nu ne putem
gândi atunci când harul vine
asupra noastr\, cel mult ne
putem mira de lucrul deose-
bit care ni se petrece. Dialo-
gul cu Dumnezeu nu se mai
petrece la distan]\, ci direct,
[i atunci omul prime[te darul
discern\mântului cererilor.
~nva]\ pentru ce se cade s\
se roage. Un lucru fundame-
ntal, pe care `l dorim tuturor
celor care se afl\ pe drumul
rug\ciunii [i care `nc\ mai
consider\ c\ o ma[in\ sau o
promovare reprezint\ o cere-
re adecvat\ `n rug\ciune. De-
abia când ajungem la o cerere
de mântuire universal\ `nv\-
]\m pentru ce este cu adev\-
rat necesar s\ te rogi... a

CM
YK
 CM
YK

Vineri, 15 ianuarie 2010 Din presa european\ 15

„Imigran]ii [i salariile lor ridicole sunt
indispensabili fragilei economii a portocalelor“
a ~ntr-un material publicat, mar]i, de cotidianul italian „La Stampa“, sub titlul: „Noii sclavi, ultimul bastion `mpotriva mafiei“,
jurnalistul Barbara Spinelli face o radiografie a revoltei imigran]ilor de origine african\ din localitatea italian\ Rosarno a „Revolta
sezonierilor africani din câmpia de la Gioia Tauro, regiunea Calabria, ridic\ `nc\ o dat\ perdeaua asupra condi]iilor de via]\ [i de
munc\ ale imigran]ilor din Italia. Obliga]i s\ p\r\seasc\ ora[ul, ace[ti clandestini sunt acum - la Rosarno, ca [i `n alte locuri - singurii
care se ridic\ `mpotriva mafiilor active `n mai multe regiuni“, este de p\rere editorialistul cotidianului italian a
Viitorul `n care suntem deja `n- lele, subliniaz\ Barbara Spinelli. considera]i ca fiind oameni, este
cepe `n câmpia de la Gioia Tauro: la Este o am\gire. Italia are, de ani imposibil ca, la fel ca `n „Fructele
Rosarno, `n provincia Reggio Cala- de zile, o reputa]ie sumbr\, care `i Mâniei“, de John Steinbeck, s\ nu
bria, unde o veritabil\ gheril\ urba- sperie pe imigran]i. Culmea impu- izbucneasc\ o revolt\, mai devre-
n\ a avut loc `ntre 7 [i 10 ianuarie. dorii este atins\ atunci când mini[- me sau mai târziu, atrage aten]ia
Aici se acumuleaz\ problemele ma- trii no[tri citeaz\ revoltele imi- editorialistul italian.
jore ale civiliza]iei noastre: popula]ii gran]ilor `n Spania sau Fran]a, ca
`ntregi fug de s\r\cie [i de r\zboi; [i cum gre[elile altora le-ar putea
temerile care polueaz\ vie]ile imi- `nnobila pe ale noastre. Ca [i cum
„Problema pe care
gran]ilor [i reziden]ilor; vân\torile nu ar exista, `n Italia, acest necaz trebuie s\ o rezolv\m
de oameni `mpotriva celor „diferi]i“ suplimentar care este mafia. Re-
[i o mafie globalizat\ -descrie tablo- voltele din ultimele zile sunt, de
nu este cea a
ul care a generat acest conflict jur- fapt, consecin]a [i revelatorul e[e- identit\]ii italiene, ci
nalistul Barbara Spinelli. Se adau-
g\ la acest lucru imposibilitatea de
cului Statului. Revoltele de ast\zi
au `n spate o lung\ istorie. Imi-
a identit\]ii umane“
a opri migra]ia, `ntrucât de mult gran]ii care, la Rosarno, au r\s- Odat\ cu amplificarea catastro-
timp nu mai sunt italieni, sau cet\- puns cu o furie distructiv\ sunt „Noi suntem cei care au chemat ace[ti africani s\ vin\ felor climatice, exodurile vor deveni
]eni din ]\rile bogate care s\ accepte aceia[i care, `n decembrie 2008, se s\ culeag\ portocale, [tiind c\ nimeni altcineva nu ar enorme, este de p\rere Barbara
s\ fac\, pentru acela[i salariu, mun- r\zvr\tiser\ `mpotriva Ndranghe- Spinelli. Crizele mari trebuie s\ fie
ca pe care vin s\ o fac\ africanii. {i, face-o la acela[i pre] [i pentru atâtea ore pe zi“ -
tei. Patru dintre ei fuseser\ r\ni]i, Barbara Spinelli, editorialist „La Stampa“ `nfruntate cu ambi]ii mari, fonda-
`n sfâr[it, ipocrizia celor care cred c\ iar africanii au f\cut atunci ceva ce toare de noi solidarit\]i. A gândi in-
r\spunsul ar putea fi g\sit `ntr-o Motivele furiei umanitar\ `n câmpia de la Gioia tegrare pe scar\ larg\ `nseamn\
italienii nu mai fac de ani de zile:
identitate monocultural\ care ar Tauro. Este greu s\ descrii altfel ast\zi a preg\ti viitorul. Unii spun
trebui restaurat\. La Rosarno, ne- au ie[it `n strad\ pentru a cere
Statului mai mult\ justi]ie, mai Acum pu]in mai mult de un an, ace[ti africani care tr\iesc `n cl\- c\, renun]ând din ce `n ce mai mult
grii lupt\ `mpotriva patrulelor pri- africanii din Castel Volturno s-au diri industriale abandonate, `n ju- la r\d\cinile noastre [i tr\ind `n-
vate organizate de locuitori, infil- mult\ legalitate. Ei au contribuit
revoltat, dup\ ce un grup de mem- rul unor focuri [i, mai ales, `n jurul conjura]i de oameni care nu sunt ca
tra]i de Ndrangheta (mafia calabre- cu mult curaj la anchetele judec\- unor mun]i de gunoaie, `n ad\pos-
torilor, rupând „omertà“ (codul t\- bri ai Camorra, mafia napolitan\, noi [i ne condamn\ la metisaj, ne
z\) [i `narma]i cu pu[ti. uciseser\ [ase dintre ei cu sânge turi de carton sau `n corturi, lipsi]i
cerii) [i asumându-[i riscuri mari. pierdem identitatea. {i asta este o
de instala]ii sanitare. Peisaje care minciun\. ~n realitate, ne-am
Chiar lipsi]i de permis de [edere [i rece. Ce s-a `ntâmplat apoi este un
amintesc Gaza, sau mahalalele din
Imigran]ii africani risc=nd expulzarea, ei [i-au denun- dezastru previzibil [i, pentru a-l Pakistan. Este o minciun\ de a schimbat deja: nu pentru c\ metisa-
]at agresorii pe fa]\. Este, deci, `n]elege, este suficient s\ prive[ti jul este deja o realitate, ci pentru c\
au rupt „omertà“ adev\rat, a[a cum scrie [i autorul condi]iile de trai ale acestor afri-
pretinde c\ aceast\ obscenitate
identitatea noastr\ nu mai este cea
este rezultatul unei toleran]e exce-
Pentru Ministerul de Interne, c\r]ii „Gomorra“, Roberto Saviano, cani, denun]ate de c\tre organiza- sive fa]\ de imigran]ii ilegali. Noi curioas\, primitoare, care era a-
revoltele nu sunt asociate mafiei, c\ africanii vor salva Rosarno [i, ]iile umanitare. Reportajele reali- suntem cei care au chemat ace[ti tunci când noi emigram masiv [i
ci migra]iei ilegale pe care vrea s\ probabil, [i Italia, se arat\ `n edi- zate de organiza]ia Medici F\r\ africani s\ vin\ s\ culeag\ porto- eram confrunta]i cu violen]a. Iden-
o elimine, rezolvând astfel toate re- torialul publicat `n „La Stampa“. Frontiere vorbesc despre o criz\ cale, [tiind c\ nimeni altcineva nu titatea pe care am pierdut-o nu o
ar face-o la acela[i pre] [i pentru vom reg\si decât dac\ nu o tr\d\m
atâtea ore pe zi (25 de euro pentru inventându-ne o identitate fals\;
~n urma africanilor, apar rom=nii [i bulgarii o zi de 16-18 de ore, dintre care 5 numai dac\ descoperim c\ proble-
ma pe care trebuie s\ o rezolv\m nu
Muncitorii temporari africani nici nu au p\r\sit r\zboiului declan[at de c\tre Ndrangheta, imigran]ii merg `n buzunarele coordonatori-
lor mafio]i [i [oferilor de autobuz). este cea a identit\]ii italiene, ci a i-
bine regiunea, c\ o alt\ comunitate de muncitori em- [i salariile lor ridicole sunt indispensabile fragilei
igran]i a prins r\d\cini: cea a românilor [i a bulgar- economii a portocalelor. O economie ale c\rei profituri Dup\ ce am tolerat toate acestea, dentit\]ii umane, este concluzia e-
ilor care nu au nevoie de permise de sejur [i pentru scad `n fiecare an `n asemenea stadiu, `ncât mul]i [i am turnat `n regiune milioane ditorialului publicat de jurnalista i-
care angajatorii italieni nu risc\ o amend\ pentru agricultori prefer\ s\ nu mai organizeze culesul [i se de euro care au c\zut `n buzunare- talian\ Barbara Spinelli `n cotidia-
munca la negru, sau protejarea imigra]iei clandes- mul]umesc cu subven]iile acordate de Uniunea le mafio]ilor sau politicienilor co- nul „La Stampa“. a
tine, noteaz\ cotidianul „La Stampa“. „Se `ncadreaz\ European\ (de la 800 la 1.200 de euro pe hectar) [i cu rup]i, nu ar mai trebui s\ ne pre-
mai bine [i a `nceput deja schimbul“, m\rturise[te economisirea salariului pe care l-ar fi pl\tit imi- tindem indigna]i. Turbulen]ele din Pagin\ realizat\
ziarului un patron agricol din regiune. „~n ciuda gran]ilor africani“, scrie „La Stampa“. ultimele zile nu sunt surprinz\toa-
re: dac\ ace[ti africani nu sunt de Bogdan CRON}

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majoritatea
specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, imunolo- chirurgie), cu internare de zi.
gie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii;
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de pre-
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); venire a cancerului de s=n;
„ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

CM
YK
16
PE SCURT
Simpozion la Sadova,
dedicat episcopului
Irineu Cr\ciuna[
La Biserica „Sf. Nicolae“ din
Sadova, Protopopiatul C=mpu-
lung Moldovenesc, va avea loc du-
minic\, 17 ianuarie 2010,
Simpozionul „Episcopul Irineu
Cr\ciuna[ Suceveanul (1928-
1973) - personalitate a vie]ii
str\mo[e[ti“. Programul mani-
fest\rii va `ncepe cu o slujb\ de
parastas pentru vrednicul de
pomenire episcop Irineu
Cr\ciuna[, la 37 de ani de c=nd a
trecut la cele ve[nice. „Episcopul
Irineu Cr\ciuna[ s-a n\scut `n
Sadova [i, de aceea, ne-am g=ndit
s\ marc\m ziua de 17 ianuarie,
`ntruc=t a fost o personalitate a
locurilor, dar [i pentru faptul c\ a
fost, pentru scurt\ vreme, epis-
cop-vicar al Mitropoliei Moldovei
[i Sucevei. La simpozion vor par-
ticipa fo[ti colaboratori [i preo]i
care l-au cunoscut pe episcopul
Irineu Cr\ciuna[. Sper\m ca
discu]iile `n care se vor antrena
pe cei prezen]i s\ reliefeze lucruri
pe care episcopul Irineu Cr\ciu-
na[ le-a eviden]iat `n scurta sa
via]\ p\m=nteasc\“, a declarat
pr. Simion M=ndril\, de la paro-
hia „Sf. Nicolae“, Sadova. (C.C.)
Expozi]ie de icoane
[i obiecte de cult
la Bac\u
Complexul Muzeal „Iulian Anto-
nescu“ din Bac\u g\zduie[te, `n
aceste zile, expozi]ia „De la idolul
p\g=n la icoana cre[tin\“, organi-
zat\ `n parteneriat cu Muzeul de
Istorie din Roman. Expozi]ia face
o incursiune `n spiritualitatea
omenirii, plec=nd de la celebrele
figurine [i reprezent\ri din pe-
rioada neolitic\ [i ajung=nd p=n\
`n timpurile noastre. Toate aces-
tea ]in cont de spiritualitatea me-
reu prezent\ `n via]a [i `n con[ti-
in]a omului. „Expozi]ia dovede[te,
prin m\rturii p\strate de-a lun-
gul a mii de ani, c\ omul este o
fiin]\ spiritual\, o fiin]\ religioa-
s\ mereu dornic\ [i aflat\ `n
c\utarea unei rela]ii personale cu
divinitatea. O contribu]ie la
aceast\ expozi]ie o are pr. Florin
}uscanu, protoiereu al Protopo-
piatului Roman. Din colec]ia sa
particular\ sunt prezentate
icoane, c\r]i de cult vechi [i
obiecte liturgice din sec. XIX-XX“,
a declarat pr. Constantin
Gherasim, consilier `n probleme
de tineret [i mass-media al
Arhiepiscopiei Romanului [i
Bac\ului. (C.C.)
CUV+NTUL T+N|RULUI
„Muzica religioas\ ne ajut\ s\ ne rug\m mai frumos“
de Teodor CASIAN
Muzica sacr\ a fost `nchinat\,
cu mii de ani `n urm\, idolilor,
atunci c=nd li se aducea jertf\.
Acest lucru l-a sup\rat pe Dum-
nezeu, Cel care a r=nduit s\-L
trimit\ `n lume pe ~nsu[i Fiul
S\u, M=ntuitorul Iisus Hristos.
Pentru mine, muzica religioas\ e
ca un p\rinte al celorlalte genuri
de muzic\. Dup\ venirea lui Me-
sia `n lume, primele imnuri au
fost `nchinate lui Dumnezeu.
Edi]ia de Moldova
Vineri, 15 ianuarie 2010, Nr. 11 (286), Anul II
Conferin]e preo]e[ti `n trei protopopiate din Arhiepiscopia Ia[ilor
Preo]ii din Protopopiatul Pa[-
cani s-au reunit ieri, 14 ianuarie
2010, `n [edin]\ lunar\. Tema „A-
postolatul preo]esc `n contextul
societ\]ii de ast\zi“ a fost sus]i-
nut\ de pr. Pavel Postolachi, pro-
toiereu al Protopopiatului Pa[-
cani. „S-a prezentat dimensiunea
sacr\ a apostolatului, pornind de
la cuv=ntul M=ntuitorului Iisus
Hristos, Care a spus: «Merg=nd
`nv\]a]i toate neamurile». S-a a-
vut `n vedere modelul apostolic [i
cel patristic. ~n privin]a dimensi-
unii sociale a apostolatului preo-
Poetul Mihai Eminescu, omagiat
`n aceste zile la Vorona [i Boto[ani
~n parohia Vorona Centru din Protopopiatul
Boto[ani au debutat ieri manifest\rile
dedicate `mplinirii a 160 de ani de la
na[terea poetului Mihai Eminescu.
de Constantin CIOFU
Programul a continuat cu vi-
zitarea expozi]iei de tablouri
„Dor de Eminescu“, de la Cen-
trul pentru copii [i tineri al pa-
rohiei „Sf. ~mp. Constantin [i
Elena“ - Vorona Centru. ~n de-
butul acestui moment, primarul
comunei Vorona, Aurel {tefan,
[i-a exprimat bucuria de a des-
chide manifest\rile prilejuite de
„Zilele Mihai Eminescu“, la Vo-
rona. Primarul {tefan a reco-
mandat celor prezen]i s\ se g=n-
deasc\ mai des la Mihai Emi-
nescu, „pentru a reveni la valori-
le noastre autentice [i pentru a
nu ne pierde `n neantul globali-
z\rii“. La manifest\ri au partici-
pat profesori, poe]i din munici-
piul Boto[ani, din Basarabia,
dar [i elevii Grupului {colar din
Vorona. „~n mijlocul nostru s-a
aflat dl Leo Butnaru, poet, critic
[i istoric literar de la Chi[in\u,
dl George Vulturescu, poet [i
membru al Uniunii Scriitorilor
din Rom=nia, venit din }ara Oa-
[ului, iar din Vorona au fost pre-
zen]i dl Vlad Scutelnicu, dl Flo-
rentin Florescu [i al]i poe]i. Fie-
care dintre invita]i a recitat c=te
o poezie a poetului Mihai Emi-
nescu“, a declarat pr. paroh
Cristian {tefan. Participan]ii la
manifest\rile organizate de pa-
rohia Vorona Centru au asistat,
`n continuare, la [ez\toarea lite-
rar\ „Vreme trece, vreme vine“,
sus]inut\ de grupuri corale, de
dans [i teatru din Vorona: Gru-
C=nd te exprimi prin muzic\, ~l
sim]i mai aproape pe Dumnezeu,
iar rug\ciunea este mult mai pri-
mit\ `naintea Lui. De[i, la [coal\,
studiez `n mod special vioara,
deci muzica clasic\, particip du-
minica la slujba Sfintei Liturghii,
al\turi de fratele [i p\rin]ii mei,
la Biserica Toma Cozma din Ia[i.
Ascult=nd slujba, `ncerc s\ `nv\]
r\spunsurile liturgice al\turi de
cei c=]iva membri ai corului din
cafasul bisericii. De multe ori, `n
timpul Sfintei Liturghii, st=nd `n
]esc de ast\zi, s-a discutat despre
vizitele pe care le fac preo]ii la
casele credincio[ilor. S-a avut `n
vedere ca, prin activitatea preo-
]easc\, s\ revigor\m via]a spiritu-
al\ a enoria[ilor no[tri“, a afirmat
pr. protopop Pavel Postolachi,
care a mai ad\ugat faptul c\, `n
cadrul `ntrunirii, s-au abordat [i
diferite probleme administrative.
La sediul Protopopiatului Tg.
Neam] a avut loc, ieri, conferin]a
lunar\ cu preo]ii, `n cadrul c\re-
ia pr. Andrei George Stan, de la
parohia Zvorone[ti, a prezentat
La bustul lui Mihai Eminescu de la Grupul
{colar „{tefan cel Mare [i Sf=nt“ - Vorona
au fost depuse coroane [i jerbe de flori,
iar elevii au recitat poezii ale poetului.
pul de recitatori „Hyperion“, Co-
rala „Raluca Iura[cu“ a Societ\-
]ii Culturale „Raluca Iura[cu“
din Vorona, Grupul folcloric b\r-
b\tesc „Arca[ii“ [i Grupul folclo-
ric de copii „Ciob\na[ul“, de la
C\minul Cultural Vorona. A ur-
mat oficierea unei slujbe de po-
menire pentru poetul Mihai E-
minescu [i pentru p\rin]ii lui,
Raluca Iura[cu [i Gheorghe
Eminovici. Dup\ `ncheierea
acestei [ez\tori literare, invita]ii
au mers `n pelerinaj la M\n\sti-
rea Sih\stria Voronei, unde s-au
`nchinat la moa[tele Sf=ntului
Onufrie de la Vorona.
Recital de poezie `n Centrul pentru copii [i tineri al parohiei
„Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Elena“ - Vorona Centru
cafasul vechii ctitorii a banului
boier Toma Cozma, am avut sen-
timentul c\ rug\ciunea mea a
fost ascultat\ de c\tre Dumne-
zeu [i c\ m\ va ajuta `n zilele ce
vor urma, de-a lungul vie]ii mele.
Povestindu-v\, `n continuare, de
Corul Bisericii „Toma Cozma“,
vreau s\ v\ spun c\ acest grup
este `ndr\git de to]i credincio[ii
care particip\ la slujb\, de pr.
paroh Mihai M\rgineanu [i de
pr. Iustinian Ioan R\duc. Fiind
un mic `nv\]\cel `n ale muzicii
tema „Familia cre[tin\ ast\zi.
Probleme [i metode de pastora-
]ie“. „S-a amintit de durerile care
apas\ via]a de familie [i care o
abat de la menirea ei sf=nt\, pro-
bleme cum ar fi divor]ul, `nc\lca-
rea jur\m=ntului de credin]\
dintre so] [i so]ie sau avortul. S-a
ar\tat c\ `nv\]\tura cre[tin\ a
luat fiin]\ de la leag\nul unui co-
pil [i de la s=nul unei mame, Fiul
lui Dumnezeu S-a `ntrupat [i a
luat chip de prunc“, a declarat pr.
Ioan Dogariu, protoiereu al Pro-
topopiatului Tg. Neam].
Manifest\ri culturale
la Ipote[ti [i la Muzeul
„Mihai Eminescu“
din Boto[ani
~n Amfiteatrul „Memorialul
Ipote[ti“ din localitatea Ipote[ti a
avut loc ieri o prezentare de c=n-
tece [i poezie eminescian\ a elevi-
lor de la {coala „Mihai Eminescu“
- Ipote[ti. Ast\zi, la Biserica Us-
penia din Boto[ani se va oficia o
slujb\ de parastas pentru poetul
Mihai Eminescu [i familia sa. Vor
urma manifest\rile din cadrul
„Zilele Eminescu“, de la Memori-
culte (clasice), pe care o `ndr\-
gesc mai ales prin educa]ia pri-
mit\ de la p\rin]ii mei `n biseri-
ca de la poalele Copoului, m\ `n-
t=lnesc cu darul primit de la
Dumnezeu parc\ mai sim]itor
c=nd, din cafasul bisericii, se aud
c=nt\rile Sfintei Liturghii, parc\
ale altei lumi. Dac\ afar\ este
frumos sau ur=t, dac\ ninge sau
plou\, dac\-i soare sau mohor=t,
la Liturghie noi sim]im aceea[i
bucurie. Muzica religioas\ ne
ajut\ s\ ne rug\m mai frumos
Tot ieri, preo]ii din Protopopi-
atul Ceahl\u s-au `ntrunit `n [e-
din]\. Pr. Nicolae Cojocaru, de la
parohia Borca, a sus]inut tema
„Dor de Eminescu“. „S-a mai dis-
cutat despre intabularea terenu-
rilor de la parohii. O parte dintre
parohii au procesele pe rol, iar al-
t\ parte trebuie s\ primeasc\
sentin]a definitiv\. Patru dintre
parohiile noastre au f\cut intabu-
larea, finaliz=nd astfel ac]iunea
de constatare a propriet\]ii“, a spus
pr. Mihai Damian, protoiereu al
Protopopiatului Ceahl\u. (C.C.)
alul Ipote[ti - Centrul Na]ional de
Studii „Mihai Eminescu“. La ora
11:30, la Biblioteca Na]ional\ de
Poezie „Mihai Eminescu“ va avea
loc deschiderea Zilelor „Mihai
Eminescu“, ce va fi urmat\ de
lansarea antologiei „Poe]i laure-
a]i ai Premiului Na]ional de poe-
zie Opera Prima“. Tot ast\zi, vor
fi decernate medaliile jubiliare
„160 de ani de la na[terea poetu-
lui Mihai Eminescu“ [i albumul
omagial „Mihai Eminescu“. ~n ca-
drul Muzeului „Mihai Eminescu“
din Boto[ani, va avea loc vernisa-
jul expozi]iei „Dona]ia Doina Glo-
ria Folescu“ [i vernisarea expozi-
]iei etnografice „La gura sobei“,
realizat\ `n colaborare cu Grupul
{colar „{tefan cel Mare [i Sf=nt“
din Vorona. Ast\zi va fi inaugu-
rat\ [i Sala „Timpul“ a Muzeului
„Mihai Eminescu“, urm=nd ca
manifest\rile s\ se `ncheie cu un
CM
YK
concert pe versuri eminesciene. a
at=t timp c=t `n Biseric\ este li-
ni[te [i bun\cuviin]\. Nu [tiu da-
c\ voi c=nta `ntr-un cor de biseri-
c\, dar [tiu c\ am s\ ascult cu
mare drag aceste c=nt\ri, oriun-
de `mi va purta pa[ii Bunul
Dumnezeu. M-a[ bucura dac\ `n
bisericile noastre s-ar c=nta pe o
voce, dou\, trei sau patru, `n pri-
mul r=nd frumos, curat [i cu bun
sim], astfel `nc=t c=ntarea s\ fie
pl\cut\ [i bine primit\ `n fa]a lui
Dumnezeu. Astfel, toate cele ce
se `nt=mpl\ `n sf=ntul altar se
simt mai bine [i parc\ le vedem
[i le sim]im mai aproape.
* TEODOR CASIAN ESTE ELEV LACOLEGIUL NA}IONAL DE
ART| „OCTAV B|NCIL|“ DIN IA[I
 CM
YK

S=mb\t\, 16 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 12 (1514) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

DOCUMENTAR AMVON REPORTAJ

PATRISTIC
„Biografia Fiului Sfântul Antonie cel Mare,
lui Dumnezeu“, Omul, de 163 de ani ocrotitorul
`n con[tiin]a s\la[ al lui Bisericii Domne[ti
lui Eminescu Dumnezeu de la Curtea Veche
PAGINILE 14-15 PAGINA 16 PAGINA 4

Slujirea aproapelui [i
egalitatea cre[tin\ `n Biseric\
Ajutorarea semenilor a fost, dintotdeauna, o basilica.ro
prioritate a Bisericii. Legat\ inseparabil de
sentimentul milei, societatea cre[tin\ dezvolta o
RELIGIOS
nou\ dimensiune, uneori diametral opus\ fa]\ de
LA LACU S|RAT SE DISCUT|
raporturile interumane `ntâlnite `n lumea p\gân\. ELABORAREA DIC}IONARULUI
De la `nceput, cre[tinismul a venit `n sprijinul DE MUZIC| BISERICEASC|: La
ini]iativa Preafericitului P\-
celor slabi, mai `ntâi prin Mântuitorul Iisus rinte Patriarh Daniel, Sfântul
Hristos, Care-i ridic\ pe to]i oamenii, f\r\ Sinod a aprobat alc\tuirea a-
cestui important instrument
deosebire, la demnitatea `nfierii `n Tat\l, iar mai de lucru pentru Biseric\, spe-
apoi prin `ntreaga Biseric\, inspirând multe idei ciali[ti [i pentru institu]iile de
`nv\]\mânt teologic.
`nalte [i ac]iuni generoase puse `n slujba
Pagina 3
omului. Sfântul Vasile cel Mare a reu[it s\
impun\ prin activit\]ile sale de caritate, AGENDA CRE{TINULUI
concretizate `n Vasiliade sau `n ob[tile monahale AGHEAZMA MARE NU POATE
~NLOCUI SF+NTA ~MP|RT|{A-
de pe malul râului Iris, egalitatea social\ `ntr-o NIE! Celor care sunt opri]i de
manier\ cre[tin\. ~n omiliile [i cuvânt\rile sale, la Sf=nta ~mp\rt\[anie preo-
]ii le dau Agheazm\ mare, a- CM
marele capadocian face s\ r\sune `n urechea poi anafur\. Agheazma mare
YK

CM
societ\]ii timpului s\u ecoul adev\ratelor valori nu poate `nlocui Sf=nta ~m-
YK
morale, care dep\[esc cu mult logica lumii p\rt\[anie, pentru c\ nu are
aceea[i valoare `n sfin]irea
acesteia. Citi]i `n paginile 8-9 sufletelor.
Pagina 11

Mihai Eminescu, cinstit la 160 de ani de la na[tere
Ieri, 15 ianuarie, s-au `mplinit 160
de ani de la na[terea marelui poet Mi-
hai Eminescu. La mormântul acestuia
din Cimitirul Bellu, Preasfin]itul Var-
sanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor, a oficiat
un parastas. La slujb\ au participat
peste 100 de persoane.
Slujba de pomenire a adunat iubitori
de poezie eminescian\, oameni simpli,
elevi, dar [i reprezentan]i ai Academiei
Române, ai Ligii culturale a Românilor
de Pretutindeni [i ai Uniunii Scriitori-
lor din Republica Moldova. La final, au
fost rostite mai multe cuvinte `n memo-
ria marelui poet.
Cuvântul de deschidere l-a avut aca-
demicianul Marius Sala, care a adus o-
magiul Academiei Române pentru „ma-
rele disp\rut, membru post-mortem al A-
cademiei, marele fiu al poporului român,
Mihai Eminescu. Ne bucur\m c\ Biseri-
ca Ortodox\ Român\ ne-a ajutat `n a-
ceast\ `ntreprindere de a marca aceast\
mare s\rb\toare a poporului român“.
ACTUALITATE
UN PRIM BILAN} AL CUTRE-
MURULUI DIN HAITI: ~ntre 40
A urmat apoi lansarea albumului a- [i 50 mii de persoane [i-au
niversar „160 de ani de la na[terea poe- pierdut via]a [i aproximativ
3 milioane au fost afectate
tului Mihai Eminescu“ [i a unei meda- de seismul care a lovit Haiti.
lii. Albumul a fost lansat de Liga cultu- Cele 27 de state ale Uniunii
ral\ a Românilor de Pretutindeni [i de Europene se vor reuni luni,
Federa]ia Na]ional\ a Revolu]ionarilor pentru a examina modalit\-
din România. Albumul [i medalia au ]ile de ajutor pentru victime-
fost oferite Preasfin]itului Varsanufie le cutremurului.
Prahoveanul de c\tre pre[edintele fun- Pagina 5
da]iei, prof. dr. Victor Cr\ciun. „Marele
poet este, totdeauna, pomenit de Biseri- S|N|TATE
ca noastr\. Primul patriarh al Români- CUM PREVENIM COMPLICA}II-
ei, Miron Cristea, este cel care a f\cut LE DIABETULUI GESTA}IONAL:
prima tez\ de doctorat despre poetul Dac\ pe parcursul sarcinii fe-
Mihai Eminescu [i cel care l-a numit meia diagnosticat\ cu diabet
respect\ indica]iile medicilor
«Luceaf\rul poeziei române[ti». Mihai speciali[ti [i controleaz\ per-
Eminescu nu numai c\ a considerat Bi- manent nivelul glicemiei, ris-
serica Ortodox\ na]ional\, ci a numit-o curile scad considerabil.
[i mama poporului român. El este [i Pagina 6
promotorul ideii construirii unei cate-
drale a mântuirii neamului pentru ero-
ii din R\zboiul de Independen]\“, a ex-
plicat PS Varsanufie Prahoveanul, `n
fa]a celor peste 100 de persoane aduna-
te la mormântul marelui poet. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei S=mb\t\, 16 ianuarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

Abecedarul vie]uirii `n Hristos Prin rug\ciune, omul

Iisus a zis: „«Lua]i aminte la voi `n-
[iv\. De-]i va gre[i fratele t\u, dojene[-
te-l [i dac\ se va poc\i, iart\-l. {i chiar
dac\ `]i va gre[i de [apte ori `ntr-o zi [i
de [apte ori se va `ntoarce c\tre tine,
zicând: M\ c\iesc, iart\-l». {i au zis a-
postolii c\tre Domnul: «Spore[te-ne
credin]a». Iar Domnul a zis: «De a]i a-
vea credin]\ cât un gr\unte de mu[tar,
a]i zice acestui sicomor: Dezr\d\cinea-
z\-te [i te s\de[te `n mare, [i v\ va as-
culta. Cine dintre voi, având o slug\ la
arat sau la p\scut turme, `i va zice
când se `ntoarce din ]arin\: Vino `nda-
t\ [i [ezi la mas\? Oare, nu-i va zice:
Preg\te[te-mi ca s\ cinez [i, `ncingân-
du-te, sluje[te-mi, pân\ ce voi mânca [i
voi bea [i dup\ aceea vei mânca [i vei
bea [i tu? Va mul]umi, oare, slugii c\ a
f\cut cele poruncite? Cred c\ nu. A[a [i
voi, când ve]i face toate cele poruncite
vou\, s\ zice]i: Suntem slugi netrebni-
ce, pentru c\ am f\cut ceea ce eram da-
tori s\ facem».“ (Luca 17, 3-10)
***
Din cuvintele Evangheliei de ast\zi
descoperim leg\tura strâns\ ce exist\
`ntre credin]\, rug\ciune, iertare [i
smerenie. Ucenicii L-au rugat pe Dom-
nul Iisus Hristos s\ le sporeasc\ cre-
din]a. Au venit cu aceast\ rug\minte
deoarece se vedeau neputincio[i `n a
`ndeplini porunca Mântuitorului, ace-
ea de a fi iert\tori cu cei ce le gre[eau.
F\ceau leg\tura, poate involuntar, `n-
tre puterea de a ierta pe care ]i-o d\
credin]a `n Dumnezeu [i smerenia ce
izvor\[te din rug\ciune. De fapt, Dom-
nul Hristos le arat\ ucenicilor, dar [i
nou\ deopotriv\, o scar\ duhovniceas-
c\. Prima treapt\ este credin]a. Din
credin]\ se na[te rug\ciunea; rug\ciu-
nea se c\le[te prin iertare; iertarea ro-
de[te prin smerenie. {tiind acestea, `n-
]elegem de ce sfin]ii, de[i aveau o via]\
sfânt\ [i pl\cut\ lui Dumnezeu, consi-
derau c\ nu au f\cut altceva decât dato-
ria de cre[tini [i de fii ai lui Dumnezeu.
Se smereau! Bine ar fi s\ `nv\]\m [i noi
acest abecedar al vie]uirii `n Hristos.
Din rug\ciune izvor\[te iertarea; din
iertare se pl\m\de[te smerenia; iar
prin smerenie dobândim raiul! (pr. Du-
mitru P|DURARU, Radio Trinitas)
construie[te mediul
rodirii mul]umirii
„Lua]i seama s\ nu r\spl\teasc\ cineva
cuiva r\ul cu r\u, ci totdeauna s\ urma]i cele
bune unul fa]\ de altul [i fa]\ de to]i. Bucura-
]i-v\ pururea. Ruga]i-v\ ne`ncetat. Da]i mul-
]umire pentru toate, c\ci aceasta este voia lui
Dumnezeu, `ntru Hristos Iisus, pentru voi.
Duhul s\ nu-l stinge]i. Proorociile s\ nu le
dispre]ui]i. Toate s\ le `ncerca]i; ]ine]i ce este
bine; feri]i-v\ de orice `nf\]i[are a r\ului. ~n-
su[i Dumnezeul p\cii s\ v\ sfin]easc\ pe voi
des\vâr[it, [i `ntreg duhul vostru, [i sufletul,
[i trupul s\ se p\zeasc\, f\r\ de prihan\, `n-
tru venirea Domnului nostru Iisus Hristos.“ (I
Tesaloniceni 5, 15-23)
***
Sfântul Apostol Pavel dezv\luie destinata-
rilor epistolei sale câteva atitudini ce ]in de fi-
rescul vie]ii cre[tine: r\spl\tirea r\ului cu
bine, rug\ciunea, bucuria, mul]umirea [i feri-
rea de r\u. Citind aceste rânduri ne `ntre-
b\m: cum poate o persoan\ s\ se roage ne`n-
cetat? De-a lungul timpului s-au dat diverse
defini]ii rug\ciunii, iar din toate medita]iile
P\rin]ilor Bisericii vedem c\ a te ruga `n-
seamn\ a nu fi singur, a fi `n dialog cu Dum-
nezeu [i `nso]it de El. Aici g\sim sensul pro-
fund al cuvântului Sfântului Pavel, care nu
recomanda ceea ce nu experimenta, nu `nv\]a
din auzire, ci din tr\ire. Iar el, Apostolul, a
c\l\torit, a vorbit, a confec]ionat corturi, a
dormit [i chiar `ntr-un moment al activit\]ii
sale s-a sup\rat (Fapte 15, 37-39). Aceste mo-
mente din via]a uman\ `ndreptat\ c\tre ve[-
nicie [i `nso]it\ de dumnezeire a Sfântului
Pavel ar fi `ntrerupt rug\ciunea lui ne`nceta-
t\. Atunci când iube[ti pe cineva, chiar depar-
te de el, `i sim]i prezen]a, construie[ti un dia-
log cu persoana respectiv\, care dep\[e[te
grani]ele temporale [i spa]iale, `ncepi s\ gân-
de[ti al\turi de acea persoan\ [i `n func]ie de
ea. A[adar, rug\ciunea ne`ncetat\, ca stare
de dialog [i comuniune, este via]a uman\ des-
f\[urat\ al\turi de Dumnezeu [i `n comuniu-
ne cu El. Doar `n aceast\ stare sim]im bucu-
ria de a tr\i [i voia de a mul]umi, aceste dou\
atitudini fiind rodiri [i manifest\ri ale vie]ii
devenite rug\ciune. Atunci când prime[ti un
dar te bucuri [i mul]ume[ti, de aceea omul ca-
re se bucur\ [i mul]ume[te pentru toate ara-
t\ faptul c\ `n]elege via]a ca dar al lui Dum-
nezeu [i prime[te toate cu gândul la D\ru-
itorul cel Bun. Recuno[tin]a a fost definit\ ca
„o floare rar\“, adic\ o frumuse]e ascuns\ ca-
re tr\ie[te doar `n anumite locuri [i care are
nevoie de un anumit mediu pentru a fi culti-
vat\. Prin rug\ciune, omul construie[te me-
diul rodirii mul]umirii, pentru c\ a mul]umi
`nseamn\ s\ `]i aduci aminte, iar `n clipele de
rug\ciune ne aducem aminte de Dumnezeu [i
pomenim pe cei care ne-au `nso]it [i ne `nso]esc
`n via]\. (Ciprian OLINICI, Radio Trinitas)

SF+NTUL ZILEI C+NT|RILE ORTODOXIEI

Ast\zi: ~nchinarea cinstitului lan]
al Sfântului Apostol Petru
~n anul 42, regele Irod Agripa a poruncit ca
Sfântul Apostol Petru s\ fie legat `n lan]uri [i
`ntemni]at, dup\ cum citim `n Faptele Apostoli-
lor (12, 1-11). Un `nger l-a dezlegat pe Sfântul
Petru [i l-a scos din temni]\. Lan]ul cu care a
fost legat Sfântul Apostol Petru a fost p\strat
de credincio[ii din Ierusalim, iar patriarhul Iu-
venalie l-a dat Evdochiei, so]ia `mp\ratului Te-
odosie cel Tân\r. ~mp\r\teasa l-a dus la Con-
stantinopol `n anul 437 sau 439. Apoi Evdochia
a trimis lan]ul la Roma, la fiica ei Eudoxia, so]ia
lui Valentinian, `mp\ra-
tul Occidentului, care a
zidit o biseric\ `nchinat\
Sfântului Petru [i `n care
a depus lan]ul. Tot aici
au fost aduse [i lan]urile
cu care a fost b\tut Sfân-
tul Apostol Petru pe vre-
mea `mp\ratului Nero.
Tot ast\zi, Biserica fa-
ce pomenirea Sfin]ilor
Mucenici [i fra]i: Pevsip,
Elasip [i Mesip, [i a buni-
cii lor, Neonila; a Sfântului Mucenic Danact, ci- Religia iubirii ve[nice tale [i altul te va `ncinge, [i te va
te]ul, [i a Sfântului Sfin]it Mucenic Damaschin. duce acolo unde nu-]i este voia. {i
este dezlegare de aceasta a zis-o ar\tând cu ce fel
M=ine: † ) Sfântul leg\tura p\catului de moarte va sl\vi Petru pe
Dumnezeu“ (Ioan 21, 18-19). {i
Cuvios Antonie cel Mare „~n[el\ciunea ai legat, pentru fiind legat pentru Domnul, a ar\-
Domnul fiind legat [i `n temni]\ tat pe de o parte nimicnicia [i ne-
Originar din Egipt, Cuviosul Antonie a tr\it `nchis, Apostole. Pentru aceasta temeinicia opreli[tilor, hotarelor
`n secolul al III-lea [i `nceputul secolului al IV- te cinstim pe tine cu dragoste, [i [i leg\turilor p\mânte[ti, care
lea. Dup\ ce a `nv\]at credin]a cre[tin\ de la cu credin]\ s\rut\m lan]ul t\u, leag\ trupul, eliberând sufletul
p\rin]ii [i bunicii s\i, a fost atras de mona- din carele luând s\n\tate trupu- de iluzia st\pânirii [i a controlu-
hism, s-a c\lug\rit [i a ajuns primul `ndru- lui [i sufletului mântuire, dup\ lui. Iar de cealalt\ parte, Petru,
m\tor al vie]ii de ob[te. A tr\it 105 ani. Via]a datorie te l\ud\m pe tine, de prin leg\turile sale, prin lan]ul
lui a fost scris\ Dumnezeu v\z\torule, vorbito- s\u, arat\ c\ a legat `n[el\ciu-
de Atanasie cel rule cu cei f\r\ de trupuri“ (Mi- nea cea veche cu puterea lui
Mare, episcopul nei pe Ianuarie, Tipografia C\r- Hristos, Cel ce l-a `nvrednicit s\
Alexandriei. ]ilor Biserice[ti, Bucure[ti, 1893, aduc\ popoarele la Dumnezeu.
p. 250) C\ci religia iubirii ve[nice este
Tot `n aceast\ dezlegare de leg\tura p\catului
zi, Biserica face *** [i de adorarea materiei [i de st\-
pomenirea Sfân - pânirea `ntunericului, dar este [i
tului Cuvios An- Sfântul Apostol Petru, v=r- legare a celui viclean [i afundare
tonie cel Nou din hovnicul Apostolilor, a primit de a sa `n focul cel ve[nic [i limitare
Veria, f\c\torul la Domnul Hristos proorocia c\ a puterilor lui prin Sfintele Taine
de minuni; a evla- va fi `ncins [i `nchis pentru El: ale Bisericii, care cur\]esc, `nno-
viosului `mp\rat „Adev\r spun ]ie, Petre, când e- iesc [i ne fac prezen]i cu Hristos,
Teodosie cel Mare rai tân\r te `ncingeai singur [i Cel ce ne iube[te pân\ dincolo de
[i a Sfântului Cu- umblai unde voiai. Dar când vei veacuri. (pr. asist. dr. Ioan
vios Ahila. a `mb\trâni, `]i vei `ntinde mâinile Valentin ISTRATI)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Boris R\duleanu,
slujitorul lupt\tor
Era basarabean din Izbe[tii
Orheiului, n\scut `n 1905, `n fa-
milia preotului Grigore Babcen-
co. A urmat [coala primar\ la
M\n\stirea Curchi, Seminarul
teologic din Chi[in\u [i facult\-
]ile de Teologie [i de Litere [i Fi-
losofie din Cern\u]i, pe care le-a
absolvit `n anul 1930. Ca bursier
al Eparhiei Hotinului a urmat
cursuri de specializare la Sorbo-
na [i la Oxford. ~n 1932 a fost hi-
rotonit preot pe seama parohiei
R\dule[ti, jud. Soroca. ~ntre
1935-1944 a slujit la parohia
„Sf. Nicolae“ din ora[ul B\l]i,
pân\ `n iunie 1940, când s-a re-
fugiat la Craiova [i a slujit la Bi-
serica Hagi-Emu[i. ~ntre 1943-
1944 a fost confesor militar. Pâ-
n\ `n 1936 a fost colaborator la
revistele „Misionarul“ [i „Biseri-
ca Ortodox\ Român\“, apoi la
„Biserica basarabean\“, unde a
avut un ciclu de articole numit
„Din problemele necredin]ei con-
temporane“. ~ntre 1936-1937, `n
calitate de proprietar, a redactat
revista „Credin]a noastr\“. ~n
publicistica lui R\duleanu se re-
marc\ pozi]ia anticomunist\ [i
`mpotriva indiferentismului re-
ligios. ~ntre 1944-1947 a fost
preot la catedrala din Lugoj [i
profesor de Religie la Liceul „Iu-
lia Ha[deu“ din localitate, apoi
din 1947 a slujit la parohia Chi-
tila I. ~n 1958, a fost transferat
la parohia Slobozia Moar\. La
14 martie 1960, p\rintele R\du-
leanu a fost arestat de Securita-
te [i trimis `n justi]ie `ntr-un lot
format cu Xenia M\m\lig\ [i co-
pii lui, Galina [i Mihai R\dulea-
nu. A fost condamnat la 15 ani
temni]\ grea, pentru „activitate
intens\ contra clasei muncitoa-
re“, de fapt activitatea publicisti-
c\ anticomunist\ din perioada
1936-1944. La 29 iulie 1964 a fost
eliberat. Ulterior, a slujit la paro-
hia Ro[iori, jud. Ialomi]a. A dece-
dat la 19 decembrie 1990, `n Bu-
cure[ti. (Adrian Nicolae PETCU)
 S=mb\t\, 16 ianuarie 2010 Actualitatea religioas\ 3

La Lacu S\rat se discut\ elaborarea PE SCURT

Mihai Eminescu,

Dic]ionarului de muzic\ bisericeasc\ omagiat `n ]ar\

a ~n perioada 15-16 ianuarie, la Centrul social filantropic „Sfântul Pantelimon“ din Lacu S\rat -
Br\ila (foto), are loc `ntrunirea colectivului de elaborare a Dic]ionarului de muzic\ bisericeasc\ a
La ini]iativa Preafericitului P\rinte Pa-
triarh Daniel, Sfântul Sinod a aprobat alc\-
tuirea acestui important instrument de lu-
cru pentru Biseric\, speciali[ti [i institu]ii
de `nv\]\mânt teologic. ~n acest sens, `n ca-
drul Comisiei teolgice, liturgice [i didactice a
Sfântului Sinod, a fost convocat\ Subcomi-
sia pentru muzic\ psaltic\ [i liniar\, din ca-
re fac parte ierarhi, preo]i [i profesori de la
catedrele de muzic\ [i liturgic\ de la facul-
t\]ile de teologie, precum [i de la unele semi-
nare teologice din ]ar\.
Din cadrul Subcomisiei de muzic\ psaltic\
[i liniar\, la lucr\ri particip\ IPS Arhiepiscop
Casian al Dun\rii de Jos, pre[edinte, IPS Ar-
hiepiscop Teodosie al Tomisului [i PS Ioachim
B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
Romanului [i Bac\ului, membri. Alc\tuirea
Dic]ionarului de muzic\ bisericeasc\ a fost
`ncredin]at\ unui colectiv de autori coordonat
de pr. prof. univ. dr. Nicu Moldoveanu, pr.
prof. univ. dr. Nicolae D. Necula [i arhid. prof.
univ. dr. Sebastian Barbu-Bucur, care vor co-
opta pe to]i cei care au elaborat lucr\ri [i au
studiat `n acest domeniu, respectiv pe to]i pro-
fesorii de muzic\ bisericeasc\ din ]ar\. Secre-
tar al acestor lucr\ri a fost ales pr. lect. dr. Za-
haria Matei, de la Facultatea de Teologie Orto-
dox\ „Patriarhul Justinian“ din Bucure[ti.
Dic]ionarul `[i propune
s\ eviden]ieze rolul muzicii
biserice[ti de-a lungul timpurilor
IPS Casian, gazda evenimentului [i pre[e-
dintele comisiei, a vorbit despre utilitatea a-
cestei lucr\ri [tiin]ifice pentru Biserica Orto-
dox\ Român\: „Acest dic]ionar `[i propune s\
scoat\ `n eviden]\ rolul muzicii biserice[ti de-
a lungul timpurilor, `n cre[tinism `n general [i
mai ales `n Biserica Ortodox\ Român\. De a-
ceea, se vor eviden]ia, mai `ntâi, [colile de mu-
zic\ bisericeasc\, protopsal]ii [i profesorii ca-
re au `ntocmit lucr\ri de muzic\ bisericeasc\,
DREPT LA REPLIC|
apoi vor fi familiariza]i, prin acest dic]ionar,
doritorii de a cunoa[te mai mult despre ter-
minologia bizantin\ [i terminologia specific\,
tehnic\, muzical\ [i, nu `n ultimul rând, vor fi
evaluate principalele m\rturii [i documente
manuscrise de muzic\ bisericeasc\, parte din
patrimoniul spiritual, cultural [i bisericesc. A-
cest dic]ionar va sta la dispozi]ia profesorilor
de teologie, a preo]ilor, a studen]ilor [i, nu `n
ultimul rând, a celor ce doresc s\ se `mbog\-
]easc\ spiritual prin aceast\ cereasc\ scar\
care urc\ sufletele la Dumnezeu [i ~l coboar\
pe Dumnezeu `n noi, muzica.“
Pr. prof. univ. dr. Nicu Moldoveanu, unul
dintre autorii coordonatori ai dic]ionarului, a
vorbit despre rolul comisiei `ntrunite: „Ne-am
adunat, cu binecuvântarea Preafericitului Da-
niel [i cu amabilitatea ~nalt Preasfin]itului
Casian, la frumoasa sta]iune de la Lacu S\-
rat, mai mul]i profesori de specialitate de la
facult\]ile de teologie [i de la seminarele teo-
logice, ca s\ discut\m ceea ce a propus Sfân-
tul Sinod: elaborarea unui dic]ionar de muzi-
c\ bisericeasc\ româneasc\, fiindc\ nu exist\
decât lexicoane, unele enciclopedii care sunt
`n desf\[urare [i `n curs de tip\rire, dar un
dic]ionar de muzic\ bisericeasc\ nu exist\. {i
atunci ne-am adunat s\ discut\m materialul,
s\ discut\m sistemul, tehnica, adunarea ma-
terialului, repartizarea lui, urmând s\ ne `n-
tâlnim la 1 martie ca s\ vedem rezultatele“.
(Alexandru BRICIU)
a ~n Amfiteatrul „Memoria-
lul Ipote[ti“ din localitatea I-
pote[ti a avut loc pe 14 ianu-
arie o prezentare de cântece
[i poezie eminescian\ a ele-
vilor de la {coala „Mihai E-
minescu“ - Ipote[ti. Ieri, la
Biserica Uspenia din Boto-
[ani, unde a fost botezat po-
etul, s-a oficiat o slujb\ de
parastas pentru Mihai Emi-
nescu [i familia sa. Au ur-
mat manifest\rile din cadrul
„Zilele Eminescu“, de la Me-
morialul Ipote[ti - Centrul
Na]ional de Studii „Mihai E-
minescu“. La ora 11:30, la
Biblioteca Na]ional\ de Poe-
zie „Mihai Eminescu“ a avut
loc deschiderea Zilelor „Mi-
hai Eminescu“, urmat\ de
lansarea antologiei „Poe]i la-
urea]i ai Premiului na]ional
de poezie Opera Prima“. Tot
ieri au fost decernate meda-
liile jubiliare „160 de ani de
la na[terea poetului Mihai
Eminescu“ [i albumul oma-
gial „Mihai Eminescu“. ~n
cadrul Muzeului „Mihai E-
minescu“ din Boto[ani, au a-
vut loc vernisajul expozi]iei
„Dona]ia Doina Gloria Foles-
cu“ [i vernisarea expozi]iei
etnografice „La gura sobei“,
realizat\ `n colaborare cu
Grupul {colar „{tefan cel
Mare [i Sfânt“ din Vorona.
Tot ieri a fost inaugurat\
Sala „Timpul“ a Muzeului
„Mihai Eminescu“.
a La Seminarul Teologic Li-
ceal „Sfântul Nicolae“ din
Râmnicu Vâlcea s-a desf\[u-
rat colocviul-dezbatere „Mi-
hai Eminescu – expresia in-
tegaral\ a sufletului româ-
nesc“. Manifestarea cultura-
l\, organizat\ de Seminarul
Teologic `n parteneriat cu
Arhiepiscopia Râmnicului,
I.S.J. Vâlcea [i Casa Corpu-
lui Didactic Vâlcea, s-a des-
f\[urat sub forma unui ce-

Biserica nu opune spiritualul [i socialul

~n leg\tur\ cu opiniile ex-
primate `n articolul intitulat
„Roumanie: donnez-nous notre
église quotidienne!“ (România:
d\-ne nou\ biserica cea de toa-
te zilele!), publicat `n „Le
Courrier des Balkans“ din ziua
de 13 ianuarie 2010, facem ur-
m\toarele preciz\ri:
Dup\ anul 1990, `n Româ-
nia, la ini]iativa comunit\]ilor
de credincio[i, au fost construi-
te noi biserici ortodoxe `n car-
tierele marilor ora[e sau `n sa-
te [i comune, acolo unde, `n
timpul regimului comunist,
de[i erau necesare, autorit\]i-
le au interzis construirea lor.
Mai mult, s-a constatat faptul
c\, `n contextul unei societ\]i
din ce `n ce mai secularizate [i
individualiste, prezen]a noilor
biserici, mai ales `n cartierele
din marile ora[e, are un efect
social benefic.
~n general, pe lâng\ biseri-
cile nou-construite (ca [i pe
lâng\ cele deja existente) s-au
construit deja mai multe a[e-
z\minte sociale (cantine socia-
le, cabinete medicale, centre
de zi, farmacii, locuin]e prote-
jate etc.) cu scopul ajutor\rii
celor afla]i `n dificultate sau a
familiilor afectate de [omaj, de
cre[terea ratei divor]urilor, vi-
olen]a domestic\, alcoolism,
migra]ie etc. ~n acest sens,
men]ion\m faptul c\ numai pe
lâng\ parohiile din Bucure[ti
func]ioneaz\ 11 cantine socia-
le, nou\ cabinete medicale,
trei c\mine pentru persoanele
vârstnice, dou\ gr\dini]e, [ap-
te locuin]e protejate etc.
Astfel, se poate constata c\
ridicarea de noi biserici [i a[e-
z\minte sociale de c\tre Bise-
rica Ortodox\ Român\ nu se
face `n opozi]ie sau `n competi-
]ie cu activitatea medical\ [i e-
duca]ional\ din România, ci `n
completare sau colaborare cu
autorit\]ile de stat centrale [i
locale. ~n acest sens, activita-
tea pastoral-misionar\ [i soci-
al-educa]ional\ a unei parohii
contribuie la s\n\tatea spiri-
tual\ [i la realizarea coeziunii
sociale a oamenilor confrunta]i
cu singur\tatea, incertitudi-
nea [i disperarea din cauza s\-
r\ciei [i a altor fenomene din
societatea româneasc\ de azi.
Dup\ anul 1990, Biserica
Ortodox\ Român\ a `nfiin]at
numeroase institu]ii de asis-
ten]\ medical\, inclusiv un
spital (Providen]a – Ia[i), ur-
mând ca `n viitor s\ constru-
iasc\ [i alte unit\]i medicale
`n parteneriat cu Ministerul
S\n\t\]ii Publice [i autorit\]i-
le locale. ~n acela[i timp, epar-
hiile Bisericii Ortodoxe Româ-
ne au `nceput s\ organizeze
gr\dini]e [i, `n colaborare cu
inspectoratele [colare, deru-
leaz\ la nivel local o serie de
programe educa]ionale (de e-
xemplu, centre de tip after-
school pe lâng\ parohii) ai c\-
ror principali beneficiari sunt,
`n primul rând, elevii din co-
munitate. Pe de alt\ parte, Pa-
triarhia Român\, prin progra-
mul intitulat Alege [coala!,
desf\[urat la nivel na]ional
prin eparhiile Bisericii Ortodo-
xe Române, contribuie la pre-
venirea fenomenului abando-
nului [colar, a[a cum, prin nu-
meroasele programe sociale
derulate `n `ntreaga ]ar\, con-
tribuie la integrarea [i coeziu-
nea social\, precum [i la pro-
movarea solidarit\]ii sociale.
Dar izvorul activit\]ii sociale a
Bisericii se afl\ `n via]a litur-
gic\ [i spiritual\ cre[tin\, a-
dic\ din Liturghie izvor\[te fi-
lantropia.
~n acest context, potrivit Le-
gii cultelor nr. 489/2006, Sta-
tul sus]ine activitatea cultelor
recunoscute, datorit\ rolului
lor social important, pe care,
`ns\, unii observatori [i ana-
li[ti români sau str\ini cu ati-
tudine anticlerical\ nu pot s\-l
aprecieze obiectiv [i integral.
Prin urmare, consider\m c\
este tenden]ioas\ punerea `n
contrast a Bisericii cu {coala [i
cu Spitalul, a[a cum procedea-
z\ cei care, `n numele unor ide-
ologii umaniste generatoare de
vid spiritual, se simt deranja]i
de prezen]a activ\ [i influen]a
spiritual\ a Bisericii `n socie-
tatea româneasc\ de ast\zi.
~n concluzie, trebuie preci-
zat [i faptul c\, pentru con-
struirea de noi l\ca[uri de
cult, fondurile necesare provin
`n propor]ie de 80% de la co-
munit\]ile de credincio[i (be-
neficiarii) [i diferi]i sponsori, [i
numai `n propor]ie de 15-20%
de la bugetele de stat sau cele
Biroul de Pres\ al Pa-
locale. (B
triarhiei Române)
naclu literar-artistic `n care
elevii seminarului au sus]i-
nut referate despre univer-
salitatea poetului, un meda-
lion liric eminescian `n ro-
mân\ [i englez\, un recital
vocal [i instrumental. ~n
deschidere, pr. prof. dr. Ni-
colae Proteasa [i prof. Came-
lia Reicher au prezentat pe
larg importan]a acestei ma-
nifest\ri culturale. ~n `nche-
iere, pr. cons. Constantin
Cârstea a transmis cuvântul
IPS P\rinte Gherasim, Arhi-
episcopul Râmnicului. {i la
Seminarul Teologic din Ca-
ransebe[, `n cadrul unei lec]ii
deschise, s-a discutat despre
„Omul Mihai Eminescu“.
a ~n parohia Vorona-centru
din Protopopiatul Boto[ani,
s-au desf\[urat, pe 14 ianu-
arie, manifest\rile dedicate
`mplinirii a 160 de ani de la
na[terea poetului Mihai E-
minescu. La bustul lui Mihai
Eminescu de la Grupul {co-
lar „{tefan cel Mare [i
Sfânt“ - Vorona au fost de-
puse coroane [i jerbe de
flori, iar elevii din localitate
au recitat poezii ale poetu-
lui. Programul a continuat
cu vizitarea expozi]iei de ta-
blouri „Dor de Eminescu“, de
la Centrul pentru copii [i ti-
neri al parohiei „Sf. ~mp.
Constantin [i Elena“ - Voro-
na Centru. a

4 Reportaj
Sfântul Antonie cel Mare, de 163 de ani
ocrotitorul Bisericii Domne[ti de la Curtea Veche
Din anul 1847, ziua de 17
ianuarie este una de mare
bucurie duhovniceasc\
pentru bucure[tenii care
iubesc Biserica
Domneasc\ de la Curtea
Veche, deoarece este
ziua de pr\znuire a
„p\rintelui monahilor“ -
Sfântul Antonie cel Mare,
cel de-al doilea ocrotitor
al celei mai vechi biserici
din Bucure[ti.
Dac\ parcurgem istoria
zbuciumat\ de 550 de ani a
Bucure[tilor, vom afla c\ `n a-
nul 1847, la 23 martie, a avut
loc unul dintre cele mai mari
incendii din istoria sa. ~n a-
cest incendiu a fost distrus\ [i
biserica „Sfântul Anton“ –
Pu[c\rie, care apar]inea `n-
chisorii din imediata apropie-
re a Hanului lui Manuc. Oda-
t\ cu dispari]ia acestei bise-
rici, hramul ei `nchinat Sfân-
tului Antonie cel Mare a fost
preluat de Biserica Domneas-
c\ de la Curtea Veche, ca al
doilea hram, dup\ cel al Bu-
nei Vestiri, dat de ctitor, voie-
vodul Mircea Ciobanul, `n a-
nul ctitoririi sfântului loca[,
1559. Una dintre icoanele `n-
CM
YK
chinate Sfântului Antonie cel
Mare salvate din incendiul
care a distrus biserica „Sfân-
tul Anton“ – Pu[c\rie a fost a-
[ezat\ la loc de cinste lâng\
cea a hramului istoric al Bu-
nei Vestiri a Bisericii Dom-
ne[ti de la Curtea Veche.
Cea mai important\
zi din an pentru
acest sfânt l\ca[
~n timp, evlavia credincio[i-
lor pentru aceast\ icoan\ a
Unele dintre obiectele din muzeul parohiei dateaz\ de la sfâr[itul secolului
al XVII-lea, din timpul Sfântului domnitor martir Constantin Brâncoveanu, iar altele
au fost donate de domnitorul Nicolae Mavrocordat la jum\tatea secolului al XVIII-lea
crescut datorit\ rug\ciunilor
`mplinite de Bunul Dumnezeu
prin mijlocirea Sfântului An-
tonie cel Mare [i minunilor
s\vâr[ite `n urma credin]ei
smerite a dreptm\ritorilor
cre[tini, care au venit [i s-au
`nchinat `naintea ei cerând a-
jutor marelui avv\ egiptean.
Astfel, ast\zi, dup\ 163 de ani
de ocrotire a Sfântului Anto-
nie cel Mare, la Biserica Dom-
neasc\ de la Curtea Veche zi-
ua de pr\znuire de la 17 ianu-
arie a devenit cea mai impor-
tant\ zi din an pentru acest
sfânt l\ca[, iar icoana sfântu-
lui este cea mai cinstit\ dintre
toate icoanele `nchinate „P\-
rintelui monahilor“- Sfântul
Antonie cel Mare - `n ortodo-
xia româneasc\.
Biserica Domneasc\ de la
Curtea Veche, care se afl\ `n
al 450-lea an de existen]\, se
g\se[te, `ncepând de ast\zi,
`n zile de s\rb\toare, acum
când `[i serbeaz\ ocrotitorul,
pe Sfântul Antonie cel Mare.
Anul trecut, când a participat
la s\rb\toarea Sfântului An-
tonie cel Mare, la aceast\ bi-
seric\, Preafericitul P\rinte
Daniel, Patriarhul României,
a spus `n cuvântul s\u de `n-
v\]\tur\: „Biserica Domneas-
c\ de la Curtea Veche `n cei
450 de ani de existen]\ are
450 de ani de rug\ciune, de
sfin]ire a vie]ii credincio[ilor
prin sfintele rug\ciuni, prin
sfintele taine, [i 450 de ani de
m\rturisire a h\rniciei [i d\r-
niciei credincio[ilor no[tri,
pentru c\ aceast\ biseric\,
de-a lungul timpului, a trecut
prin multe `ncerc\ri, prin res-
taur\ri [i `nnoiri“.
Ample lucr\ri de
restaurare exterioar\
a Bisericii Domne[ti
Pentru a nu uita nicioda-
t\ cei „450 de ani de m\rturi-
sire a h\rniciei [i d\rniciei vo-
CM
YK
ievozilor [i credincio[ilor“ fa]\
de Biserica „Sfântul Anton“ –
Curtea Veche, cu binecu-
vântare [i purtarea de grij\ a
Preafericitului P\rinte Patri-
arh Daniel, preo]ii [i credin-
cio[ii de la Curtea Veche au
organizat un muzeu parohial
care va fi sfin]it [i inaugurat
mâine dup\ Sfânta Liturghie,
de hram. Acest muzeu ad\-
poste[te o valoroas\ anaforni-
]\ donat\ Bisericii Domne[ti
de Sfântul Voievod Constan-
tin Brâncoveanu, o icoan\ cu
ar\tarea Sfintei Treimi la
Stejarul lui Mamvri din cata-
peteasma de la 1715 a domni-
torului {tefan Cantacuzino
(aceasta fiind singura pies\
care se mai p\streaz\ din ca-
tapeteasm\), dou\ ripide de
argint d\ruite `n 1800 de
domnitorul Alexandru Con-
stantin Moruzi, o tav\ rotun-
CM
YK
S=mb\t\, 16 ianuarie 2010
Sfin]irea muzeului parohiei
Biserica Domneasc\ de la Curtea Veche `[i serbeaz\
mâine, 17 ianuarie, hramul – Sfântul Cuvios Antonie cel
Mare. S\rb\toarea `ncepe de ast\zi, la ora 11:00, cu slujba
Acatistului Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, urmat de o
procesiune cu icoana f\c\toare de minuni a sfântului. Tot
ast\zi, `ncepând cu ora 17:00, se va oficia Vecernia unit\ cu
Litia. Mâine, dup\ Slujba Sfintei Liturghii, Preafericitul
P\rinte Patriarh Daniel va sfin]i muzeul parohiei, care
con]ine obiecte de cult inedite din tezaurul celei mai vechi
biserici din Capital\.
d\ de argint pentru anafur\ domnitori precum Mihai Vi-
donat\ de domnitorul Con- teazul, Matei Basarab, {er-
stantin Ipsilanti [i alte obiecte ban Cantacuzino, Sfântul
[i c\r]i care ne arat\ istoria Constantin Brâncoveanu, se
de 450 de ani a acestei Biseri- p\streaz\, pe lâng\ Biserica
ci. Acest muzeu este [i un o- Domneasc\ [i `n muzeul paro-
magiu pentru domnitorii [i hiei, o parte din arcada por]ii
credincio[ii care s-au str\duit care f\cea leg\tura `ntre Cur-
s\ p\streze acest sfânt l\ca[ tea Domneasc\ [i biserica des-
timp de 450 de ani, fiind as- coperit\ la momentul amena-
t\zi cea mai veche cl\dire din j\rii muzeului p\strat `n zidul
Bucure[ti [i singura cl\dire cl\dirii care-l ad\poste[te. ~n
intact\ din ceea ce a fost Cur- mod sigur, cei de ast\zi, care
tea Domneasc\ a }\rii Româ- calc\ pe aceste locuri pline de
ne[ti din secolul al XVI–lea istorie de la Biserica Domneas-
pân\ `n secolul al XVIII–lea. c\ de la Curtea Veche, tr\iesc [i
Pentru a p\stra [i a transmite simt fiorul c\ sunt pe locurile
mai departe urma[ilor ceea ce de `nchinare ale marilor voie-
am primit de la `nainta[i, re- vozi munteni [i pot vedea ce s-a
ferindu-ne aici la Biserica mai p\strat din darurile pe ca-
„Sfântul Anton“ - Curtea Ve- re le-au f\cut ace[tia celei mai
che, care de 450 ani str\juie[- vechi biserici din Bucure[ti.
te centrul capitalei României, Acum, când `l s\rb\torim ca
anul acesta, `n luna ianuarie, ocrotitor pentru a 163-a oar\ la
au `nceput ample lucr\ri de Curtea Veche pe Sfântul Anto-
restaurare exterioar\ a Bise- nie cel Mare trebuie s\ o facem
ricii Domne[ti a voievodului a[a cum se cuvine, prin rug\-
Mircea Ciobanul. Aceste lu- ciune [i mul]umire pentru bi-
cr\ri se realizeaz\ cu binecu- nefacerile rev\rsate de bunul
vântarea [i purtarea de grij\ Dumnezeu prin mijlocirea
a Preafericitului P\rinte Pa- Sfântului Antonie asupra tutu-
triarh Daniel, care, pentru a ror celor ce i-au cerut ajutorul
marca importan]a istoric\ [i [i s\ spunem: „Bucur\-te, P\-
duhovniceasc\ a Bisericii rinte Antonie, de Dumnezeu
Sfântul Antonie cel Mare - cuget\torule!“. (ppreot Ciprian
Curtea Veche, i-a acordat la APETREI, consilier patriarhal
`nceputul anului 2008 statu- - Agen]ia de [tiri BASILICA [i
tul de paraclis patriarhal. Pe preot slujitor la Biserica „Sfân-
aceste locuri pe care au c\lcat tul Anton“ - Curtea Veche)

Parlamentarii au respins cre[terea
valorii punctului de pensie
Proiectul Legii bugetului de
stat pentru anul 2010 a fost a-
doptat, joi, de Parlament, cu 192
de voturi „pentru“ [i 138 de vo-
turi „`mpotriv\“. Potrivit votului
dat de parlamentari, bugetul de
stat pentru anul 2010 se sta-
Un prim bilan] al cutremurului din Haiti
vorbe[te de 50 mii de victime
a ~ntre 40 [i 50 mii de persoane [i-au pierdut via]a [i aproximativ 3 milioane au fost afectate
de seismul care a lovit, mar]i, Haiti, se arat\ `ntr-un prim bilan] f\cut public de autorit\]i
a Mini[trii responsabili cu ajutorul pentru dezvoltare din cele 27 de state
ale Uniunii Europene se vor reuni luni, pentru a examina modalit\]ile de ajutor pentru
victimele cutremurului, a anun]at [efa diploma]iei europene, Catherine Ashton a
~ntre 40 [i 50 mii de per-
soane [i-au pierdut via]a [i
aproximativ 3 milioane au
fost afectate de seismul care
a lovit, mar]i, Haiti, a de-
clarat Panama Xavier Cas-
tellanos, director pentru A-
merici `n cadrul Federa]iei
Interna]ionale de Cruce Ro-
[ie. „Cifrele cele mai impor-
tante sunt cele pe care le-a
men]ionat Guvernul din Ha-
iti, care vorbe[te de 40 pân\
la 50 mii de mor]i“, a decla-
rat pentru AFP Xavier Cas-
tellanos. Potrivit reprezen-
tantului Federa]iei Interna-
]ionale de Cruce Ro[ie, „mag-
nitudinea foarte mare a seis-
mului, de 7 grade pe scara
Richter, indic\ faptul c\ ar
putea exista un num\r im-
portant de mor]i [i c\ cifra
indicat\ de Guvernul haitian
nu este departe de adev\r“.
Mai mult, Organiza]ia
Na]iunilor Unite a anun]at
c\ aproximativ 300.000 de
persoane [i-au pierdut lo-
cuin]ele `n capitala haitian\,
informeaz\ AFP.
Reuniune de urgen]\
a UE, pentru stabilirea
ajutorului care
va fi acordat
Mini[trii responsabili cu
ajutorul pentru dezvoltare
din cele 27 de state ale Uniu-
nii Europene se vor reuni
luni, pentru a examina moda-
lit\]ile de ajutor pentru vic-
timele cutremurului, a anun-
]at [efa diploma]iei europene,
Catherine Ashton, transmite
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a BONIFICA}IE PENTRU ielile cu dobânzile la aceste `m-
FIRMELE CARE PL|TESC prumuturi vor fi mai mici. Mi-
nisterul Finan]elor inten]io-
ANTICIPAT IMPOZITELE: Fir- neaz\ s\ republice Codul Fiscal
mele care pl\tesc anticipat im-
pozitele vor beneficia de bonifi-
ca]ie, iar penalit\]ile de `ntârzi-
ere la plata impozitului de c\tre
popula]ie vor fi reduse de la
0,1%, la 0,05% pe zi. Bonificarea
contribuabililor care pl\tesc im-
pozitele anticipat nu are impact
bugetar negativ, deoarece cos-
turile cu executarea silit\ sunt
mai mari, statul nu mai are
„goluri, de trezorerie [i se `m-
prumut\ mai pu]in, iar cheltu-
S=mb\t\, 16 ianuarie 2010
bile[te la venituri `n sum\ de
66.654,3 milioane de lei, iar la
cheltuieli `n sum\ de 101.678,4
milioane de lei, cu un deficit de
35.024,1 milioane de lei.
Dup\ ce au adoptat bugetul
de stat, parlamentarii au trecut
Opera]iunile de salvare s-au intensificat ieri,
iar supravie]uitorii, `ntre care numero[i copii, au fost sco[i
de sub d\râm\turi, la trei zile de la producerea cutremurului
AFP. „I-am cerut ministrului
spaniol al dezvolt\rii (a c\rui
]ar\ asigur\ pre[edin]ia se-
mestrial\ a Uniunii - n.r.) s\
convoace pentru luni o reuni-
une a omologilor s\i din U-
niunea European\, pentru a
avansa `n ce prive[te ajutorul
pentru Haiti“, a declarat ~nal-
tul Reprezentant al UE pen-
[i Codul de procedur\ fiscal\,
existând posibilitatea ca unele
amendamente la Legea bugetu-
lui pe 2010, respinse `n Parla-
ment, s\ fie incluse“, a declarat
joi, la Palatul Parlamentului,
ministrul Finan]elor, Sebastian
Vl\descu.
a TRANSPORTUL BUCU-
RE{TEAN, SPRIJINIT DE
FRANKFURT: Transportul pu-
blic bucure[tean va fi sprijinit `n
CM
YK
la dezbaterea proiectului Legii
bugetul asigur\rilor sociale de
stat pentru anul 2010.
Dezbaterile pe marginea bu-
getului asigur\rilor sociale de
stat au fost marcate de discu]ii
aprinse `n ceea ce prive[te arti-
tru afaceri externe [i politic\
de securitate. Reuniunea va
avea drept scop coordonarea
eforturilor diferitelor state [i
intensificarea lor, inclusiv pe
termen mediu [i lung, a pre-
cizat oficialul european. „~ntr-
o prim\ faz\, este vorba de-
spre furnizarea de medica-
mente, ap\ potabil\, alimen-
special `n ceea ce prive[te
atragerea de fonduri europene,
de autorit\]ile locale [i de resort
din Frankfurt pe Main. Aceasta
a fost principala asigurare pri-
mit\ de primarul general al Bu-
cure[tiului, Sorin Oprescu, de la
ministrul Economiei, Transpor-
turilor [i Dezvolt\rii Regionale
`n landul Hessen, Dieter Posch,
`n urma unei `nt=lniri care a
avut loc miercuri. Oficialul ger-
man a remarcat faptul c\ pro-
blemele Bucure[tiului `n acest
domeniu pot fi comparabile cu
cele din Frankfurt. „Cred c\ o
CM
YK
colul 16, referitor la valoarea
punctului de pensie. Ale[ii au
respins cu 186 de voturi „`m-
potriv\“ [i 149 de voturi „pen-
tru“, cre[terea valorii punctului
de pensie la 826,2 lei.
Cele dou\ legi urmeaz\ s\
fie promulgate, prin decret pre-
ziden]ial, de pre[edintele Tra-
ian B\sescu [i s\ fie publicate
`n „Monitorul Oficial“ al Româ-
niei. a
te [i corturi, exper]i `n ajutor
umanitari ai UE fiind deja la
fa]a locului“, a men]ionat Ca-
therine Ashton. Miercuri, U-
niunea European\ a deblocat
un prim ajutor umanitar de
urgen]\, `n valoare de 3 mili-
oane de euro, care vor ajunge
`n Haiti prin Comitetul Inter-
na]ional al Crucii Ro[ii. a
multitudine de probleme de cir-
cula]ie sunt destul de asem\n\-
toare celor din Frankfurt pentru
o metropol\ ca Bucure[tiul“, a
spus ministrul german, ad\u-
gând c\ bucure[tenii trebuie [i
ei s\ `n]eleag\, la fel ca [i al]i
cet\]eni europeni, c\ folosirea
mijloacelor de transport este
mai ecologic\, dar [i mult mai
sigur\ decât cea a ma[inilor per-
sonale. a
Pagin\ realizat\ de
Silviu DASC|LU [i
Bogdan CRON}
Actualitate 5
PE SCURT
Micro`ntreprinderile vor
pl\ti impozit de 16% pe
profit sau impozit forfetar
Micro`ntreprinderile vor fi impozitate din
acest an la fel ca orice firm\, prin aplicarea
cotei de 16% pe profit sau a impozitului
minim, f\r\ a mai putea opta pentru im-
pozitul de 3% pe venit. „De la 1 ianuarie a
disp\rut regimul de taxare diferen]iat pen-
tru micro`ntreprinderi, adic\ impozitarea
cu 3% a veniturilor, [i este introdus impo-
zitul de 16% pe profit sau impozitul
minim“, a declarat Agen]iei Mediafax mi-
nistrul Finan]elor, Sebastian Vl\descu.
Parlamentul a respins, la dezbaterea
proiectului de lege privind bugetul din
acest an, un amendament al deputatului
Daniel Chi]oiu de prelungire a op]iunii.
Scumpiri `n lan]
`n Republica Moldova
Tarifele la gaz, energia electric\ [i termic\
pentru consumatorii din Republica Moldo-
va au fost majorate `ncep=nd de joi, conti-
nuând astfel scumpirile `n lan] anun]ate de
autorit\]ile de la Chi[in\u pentru acest an.
Tariful la gaz pentru consumatori a fost
majorat cu 15 procente, energia electric\ s-
a scumpit cu circa 20%, energia termic\ cu
29%, `n timp ce carburan]ii s-au scumpit cu
circa 7%. De asemenea, taxa rutier\ a fost
majorat\ cu aproape o treime [i s-au
scumpit asigur\rile obligatorii de r\spun-
dere civil\, precum [i o serie de alte taxe [i
accize. Guvernul premierului Vlad Filat
promite s\ asigure o „disciplin\“ a pre]u-
rilor, `n special a bunurilor de larg consum,
acuzând c\ acestea sunt prea mari din
cauza intermediarilor [i monopoli[tilor.
Guvernul britanic [i-a
cerut scuze de la
victimele talidomidei
Guvernul britanic [i-a cerut, joi, scuze `n
Parlament de la victimele talidomidei, me-
dicament administrat `n anii ’50 ai secolu-
lui trecut pentru a diminua gre]urile provo-
cate de sarcin\, dar care provoac\ mal-
forma]ii la f\t, transmite agen]ia Efe. ~ntr-
o declara]ie f\cut\ `n Camera Comunelor,
ministrul adjunct al S\n\t\]ii, Mike
O’Brien, a afirmat c\ guvernul dore[te s\-[i
exprime „cele mai sincere regrete“ fa]\ de
to]i cei care au suferit efectele devastatoare
ale medicamentului (Thalidomide), pus `n
vânzare `n 1956 [i interzis `n 1961, dup\
descoperirea problemelor pe care le cauza.
~n acela[i timp, O’Brien a confirmat faptul
c\ guvernul britanic va aloca 20 milioane
de lire (22,4 milioane de euro) c\tre
Thalidomide Trust, o organiza]ie care ajut\
466 de victime. Conceput `mpotriva st\rilor
de vom\, pentru femeile gravide, talido-
mida a fost vândut `n peste 40 de ]\ri pân\
la retragerea sa din farmacii `n 1961.
Aproximativ 10 mii de copii din `ntreaga
lume s-au n\scut f\r\ bra]e sau f\r\ pi-
cioare, sau cu membrele atrofiate, dup\ ce
mamele lor au luat acest medicament pe
perioada sarcinii.
Rusia d\ und\ verde
reformei CEDO
Moscova va da und\ verde reformei Cur]ii
Europene pentru Drepturile Omului
(CEDO), pe care o blocheaz\ de ani de zile,
`n contextul `n care Rusia este regulat
sanc]ionat\ de instan]a de la Strasbourg, a
anun]at joi pre[edintele Dumei, Camera
Inferioar\ a Parlamentului federal rus,
Boris Gr`zlov. Rusia este singurul dintre
cele 47 de state membre ale Consiliului
Europei care nu a ratificat acest protocol,
blocând astfel intrarea `n vigoare a unei re-
forme menite s\ simplifice [i s\ accelereze
procedurile de examinare a cazurilor la
Strasbourg. Pre[edintele rus Dmitri
Medvedev, care a f\cut din modernizarea
sistemului judiciar rus o prioritate a man-
datului s\u, a cerut, `n decembrie,
Parlamentului, s\ reexamineze problema
ratific\rii Protocolului. a
Cursul valutar
16.01.2010
Dolar SUA 2,8609
Euro 4,1167
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Antibioticele
trebuie prescrise
`n func]ie de tipul
faringoamigdalitei
Stela D., Re[i]a: „Este reco-
mandat tratamentul cu an-
tibiotice `n cazul
faringoamigdalitei?“
Dr. Simona Strugariu, medic
specialist ORL: Acest tip de
infec]ie `mbrac\ mai multe
aspecte: forma acut\, forma
recurent\ [i portajul faringian
de streptococ beta hemolitic
grup A. ~n forma acut\, debu-
tul este brusc, cu febr\ mare
(peste 39 grade), durere de
g=t permanent\, accentuat\
la `nghi]it, stare general\
modificat\, uneori cu gre]uri
[i v\rs\turi, dureri abdomi-
nale, inflamarea ganglionilor
de la nivelul g=tului, care se
m\resc [i sunt durero[i.
Lipsesc tusea, secre]ia nazal\
sau r\gu[eala, dar poate
ap\rea uneori o erup]ie. ~n
acest caz, tratamentul const\
`n m\suri generale: repaus la
pat `n perioada febril\,
m\suri igieno-dietetice, cu ali-
menta]ie u[oar\, bazat\ pe a-
limente semisolide, aplicarea
de comprese calde `n jurul
g=tului, o bun\ hidratare cu
lichide calde (nu fierbin]i) [i
evitarea contactului cu per-
soane s\n\toase, `ntruc=t
boala este contagioas\.
Tratamentul medicamentos
se face cu penicilin\, adminis-
trat\ pe gur\ sau injectabil,
timp de 10 zile obligatoriu,
pentru a preveni
complica]iile. ~n mod obi[nuit,
dup\ 2-3 zile de penicilin\,
febra dispare [i starea ge-
neral\ se `mbun\t\]e[te. Mai
sunt indicate antitermice,
analgezice. Dac\, `ns\,
suferi]i de forma recurent\ a
bolii (cel pu]in trei infec]ii cu
exudat faringian pozitiv `ntr-
un interval de 6 luni), rein-
fec]ia se produce de la un
membru al familiei, fiind
necesar\ investigarea bacteri-
ologic\ (exudat faringian) a
membrilor familiei [i eradi-
carea infec]iei la purt\torul
de streptococ cu unul din
urm\toarele antibiotice: clin-
damicin\, cefuroxim\ sau
amoxicilin\. ~n cazul portaju-
lui faringian de streptococ b
hemolitic grup A, acesta are o
frecven]\ de 20-40% `n se-
zonul rece, `nsemn=nd
prezen]a streptococului `n g=t,
dar absen]a simptomelor.
Riscul apari]iei unor com-
plica]ii este minim sau ab-
sent. ~n cazul apari]iei unor
simptome de
faringoamigdalit\ acut\
(febr\, dureri `n g=t) se in-
dic\, totu[i, tratament cu an-
tibiotic, deoarece nu se poate
diferen]ia faringita acut\
streptococic\ de cea viral\,
aparut\ la un purt\tor de
streptococ. De re]inut: pacien-
tul r\m=ne contagios `nc\ 24
de ore de la `nceperea trata-
mentului cu antibiotic; trata-
mentul antibiotic trebuie con-
tinuat timp de 10 zile [i `n
condi]iile `n care simptomele
au disp\rut, pentru a preveni
apari]ia reumatismului arti-
cular acut; dup\ 48 de ore de
tratament simptomatologia se
amelioreaz\; solicita]i un exa-
men medical, dac\ nu se
`nregistreaz\ ameliorare
dup\ trei zile de tratament. a
Sâmb\t\, 16 ianuarie 2010
Cum prevenim complica]iile diabetului gesta]ional
insulin\. Pe parcursul trata- Al\ptarea la sân este reco-
Pentru o femeie `ns\rcinat\, diagnosticul de diabet mentului cu insulin\ este nece- mandat\ pentru majoritatea
sar ca gravida s\ aib\ perma- nou-n\scu]ilor, incluzându-i [i
gesta]ional nu `nseamn\ [i apari]ia obligatorie a
nent la dispozi]ie ceva dulce, pe cei proveni]i din mame care
complica]iilor. Dac\ pe parcursul sarcinii femeia pentru a preveni simptomele au avut diabet gesta]ional.
diagnosticat\ cu diabet respect\ indica]iile hipoglicemiei, simptome care Riscul copilului al\ptat la sân
pot ap\rea `n cursul realiz\rii de a dezvolta ulterior diabet
medicilor speciali[ti [i controleaz\ permanent diverselor activit\]i fizice. zaharat tip II este mai mic,
nivelul glicemiei, riscurile scad considerabil. Insulina se administreaz\ sub- dac\ greutatea corporal\ a a-
cutanat, cu penul sau seringa, cestuia este men]inut\ `n li-
constând din minimum patru `n cel pu]in patru administr\ri mite normale.
glicemii/zi. pe zi sau se poate administra Diabetul gesta]ional se re-
de Dana Elena M~NDRU De foarte multe ori, pentru o sub form\ de perfuzie subcu- mite, de obicei, dup\ na[tere.
Primul pas `l reprezint\ „]i- bun\ evolu]ie a diabetului tanat\ continu\, cu ajutorul O femeie care a fost diagnosti-
nerea sub control a bolii“. Ast- gesta]ional sunt suficiente di- unui dispozitiv special numit cat\ cu diabet gesta]ional
eta [i activitatea fizic\ regula- pomp\ de insulin\. prezint\ riscul de a dezvolta
fel, dac\ o femeie `ns\rcinat\,
diagnosticat\ cu diabet gesta- t\. ~n cazul `n care dieta adec- Controlul zilnic strict al diabet gesta]ional la sarcinile
nivelului glicemiei [i controlul
]ional, respect\ programul de vat\ [i exerci]iile fizice asigur\ urm\toare sau de a dezvolta,
supraveghere [i control (adic\ valori ale glicemiei `n limite periodic la ginecolog fac ca dup\ mai mul]i ani, diabet za-
respect\ indica]iile medicilor normale, terapia cu insulin\ [ansele unei mame cu diabet harat de tip II.
speciali[ti), are [anse mari de a nu este necesar\. ~n cazul `n gesta]ional de a avea un copil
na[te un copil s\n\tos. Din p\- care acest lucru nu se poate s\n\tos s\ fie egale cu cele ale * DANA ELENA M~NDRU, MEDIC REZIDENT,
ESTE MEMBR| AMFOR (ASOCIA}IA MEDICILOR [I
cate, atât mama, cât [i copilul ob]ine, se impune tratament cu unei mame f\r\ diabet. FARMACI[TILOR ORTODOC[I ROMÂNI)
vor prezenta un risc crescut,
pentru tot restul vie]ii, pentru
apari]ia diabetului de tip II.
F\r\ un program atent de
supraveghere [i control, dia-
betul gesta]ional poate afecta
f\tul. Diabetul gesta]ional ne-
controlat sau netratat poate fi
responsabil de cre[terea riscu-
lui de moarte intrauterin\, de
cre[terea mortalit\]ii `n tim-
pul na[terii, cre[terea riscului
de apari]ie a malforma]iilor
congenitale, na[terea unui co-
pil cu greutate mare la na[tere
(copil macrosom sau peste
4.000 g), probleme respiratorii
la na[tere, crize de hipogli-
cemie la nou-n\scut imediat
dup\ na[tere (aceste crize pot
determina apari]ia de convul-
sii), icter neonatal prelungit.
Cercet\rile au demonstrat
beneficiile activit\]ii fizice mo-
derate, realizat\ regulat, pe
parcursul sarcinii, prin cre[te-
rea utiliz\rii insulinei [i men-
]inerea glicemiei `n limitele
valorilor normale. Prin control
glicemic foarte bun `n timpul
sarcinii se `n]eleg glicemii de
70-90 mg/dl, `naintea meselor
principale, [i de 80-140 mg/dl,
la dou\ ore dup\ mesele prin-
cipale. Acestea pot fi ob]inute
printr-un autocontrol glicemic
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
structuri `n care adresabilitatea presei. ~n situa]ia `n care adresa- cet\tori spanioli a identificat o
este sc\zut\. Am cerut manage- bilitatea este crescut\ `ntr-o anu- gen\ responsabil\ de probleme
rilor s\ analizeze gradul de ocu- mit\ specialitate, pentru o perioa- de mi[care la [oareci, fapt care
pare a paturilor [i situa]ia din fie- d\ determinat\, pacien]ii pot fi in- deschide por]ile c\tre noi terapii
care unitate [i le-am dat posibili- terna]i `n sec]iile/compartimentele pentru tratarea bolilor neurode-
tatea ca, `n func]ie de necesit\]i, cu profil medical sau chirurgical, generative. Studiul oamenilor de
cu utilizare sc\zut\, `n func]ie de
s\ poat\ modifica structura unit\- [tiin]\ de la Universitatea din
]ii sanitare sau, pentru o perioad\ patologie [i recomandarea medi- Barcelona [i de la Institutul de
cului epidemiolog. Dac\ situa]iile
determinat\, s\ interneze pacien- Investigare Biomedical\ din Bel-
]ii unei sec]ii supraaglomerate `n de supraaglomerare a unor sec- lvitge (Catalonia, estul Spaniei)
]ii/compartimente reprezint\ o
alte sec]ii libere, astfel `ncât s\ e- arat\ c\ o muta]ie a genei identi-
vit\m disfunc]ionalit\]ile“, a de- situa]ie permanent\, este necesar ficate, asociat\ cu activitatea u-
ca structura organizatoric\ s\ fie
clarat Cseke Attila, ministrul S\- nei proteine-gigant numite HER-
n\t\]ii. Managerii [i directorii modificat\ prin reducerea nu- C1, provoac\, la [oareci, degene-
a SPITALELE, REORGANI- medicali vor fi responsabili pentru m\rului de paturi la sec]iile neuti- rarea progresiv\ a neuronilor
ZATE ~N FUNC}IE DE NUM|- lizate corespunz\tor [i cre[terea
utilizarea eficient\ a paturilor din cerebelului, responsabili de con-
acestora la cele cu adresabilitate
RUL DE PATURI: Potrivit unei unit\]ile sanitare, astfel `ncât s\ crescut\, relev\ sursa citat\. trolarea activit\]ii motorii [i de
dispozi]ii a Ministerului S\n\t\]ii fie evitat disconfortul pacien]ilor, echilibru. Alter\rile produse `n
(MS), spitalele `[i vor putea modi- posibilele disfunc]ionalit\]i gene- a SOLU}II NOI PENTRU cerebel provoac\ un sindrom
fica structura organizatoric\ `n rate `n special de condi]iile epide- REALIZAREA UNOR TERAPII complex, ataxia, care se caracte-
func]ie de gradul de ocupare a pa- miologice necorespunz\toare, pre- CONTRA BOLILOR NEURODE- rizeaz\ prin lipsa de coordonare a
turilor. „Este nevoie de mai mult\ cizeaz\ un comunicat transmis GENERATIVE: O echip\ de cer- mi[c\rilor corpului. a
flexibilitate. Spitalele, unit\]ile
sanitare `n general, trebuie s\
r\spund\ nevoilor pacien]ilor. Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
Avem unele sec]ii [i comparti- „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
mente supraaglomerate, unde pa- sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com
cien]ii stau câte doi `n pat [i alte
 Sâmb\t\, 16 ianuarie 2010
Lege unic\ pentru protejarea
drepturilor de autor `n UE
Comisia European\ va analiza redactarea
unui proiect de lege referitor la `nfiin]area
unui sistem paneuropean de protejare a drep-
turilor de autor, mai ieftin [i mai eficient,
transmite Reuters.
Michel Barnier , nominalizat pentru
postul de comisar al Pie]ei interne, a decla-
rat, miercuri, la audierile din Parlamentul
European, c\ sunt necesare [i sanc]iuni
mai eficiente `n vederea combaterii contra-
facerilor.
„Actualul sistem de `nregistrare a
patentelor este costisitor [i complicat.
Vreau s\ ajungem la un acord, prin mobili-
zarea tehnologiilor disponibile, analiza
unui posibil proiect de lege `n domeniul
lingvistic, precum [i prin progrese `n do-
meniul jurisdic]iei“, a ar\tat Barnier.
Rom=nia `n UE 7
Autorit\]ile europene au, de mai multe
decenii, obiectivul unui sistem unic de `nre-
gistrare [i protejare a patentelor, dar au
PE SCURT
existat dezacorduri referitoare la limbile [i
structura juridic\ care s\ fie folosite.
Un astfel de acord nu va mai permite
Peste 245 de
televiziuni au fost
lansate `n Europa,
companiilor s\ `[i apere patentele `n justi]ia
mai multor ]\ri membre, proces costisitor `n 2009
care `mpiedic\ firmele mai mici s\ dezvolte
noi produse. Potrivit unui studiu al European
Una dintre solu]iile propuse `n vederea Audiovisual Observatory, realizat
reducerii costurilor este folosirea sistemului cu ajutorul bazei de date Mavise, a
de traducere automatizat\ a anumitor docu- Comisiei Europene, peste 245 de
televiziuni noi au fost lansate `n
mente privind patentele. a Europa `n 2009. Ca urmare a aces-
tui fapt, s-a ajuns la un total de

Produse alimentare rom=ne[ti, la 7.200 de posturi TV europene care

difuzau programe la sfâr[itul anului
trecut. Cele mai multe dintre
canalele nou lansate sunt de sport
(38 de posturi), urmate de televiziu-

cel mai mare t=rg de profil din Europa nile pentru copii (17). Acestora li se
adaug\ noile posturi publice de tele-
viziune prin re]ele digitale terestre,
precum Ramasjang [i DR K `n
~n capitala Germaniei a fost inaugurat\ joi cea de Danemarca, dar [i peste 150 de
canale tematice prin cablu, satelit [i
a 75-a edi]ie a Expozi]iei interna]ionale pentru IPTV, precum Investigation
Discovery, dar [i alte multe televi-
industrie alimentar\, agricultur\ [i horticultur\ - ziuni locale, precum Weo `n Fran]a
„S\pt\mâna Verde Interna]ional\“ (Internationale [i Dresden Eins `n Germania.
Grüne Woche Berlin), unde aproximativ 1.600 de
Evenimente comune
expozan]i din 56 de ]\ri `[i prezint\, p=n\ pe 24 `n cadrul proiectului
ianuarie, specialit\]ile culinare. Rom=nia este „Capital\ cultural\
prezent\ cu produse specifice, `ntre care miere european\ 2010“
[i produse apicole, vinuri, fructe, tincturi Pecs (Ungaria), Istanbul (Turcia) [i
de plante, brânzeturi, conserve de legume [i Essen (Germania), cele trei ora[e
care `mpart titlul de Capital\
fructe, produse de panifica]ie [i magiun. Cultural\ European\ `n acest an,
Delega]ia ]\rii noastre este condus\ de ministrul au `n vedere organizarea mai mul-
tor evenimente comune, relateaz\
de resort, Mihail Dumitru, care particip\ ast\zi la agen]ia MTI, citând un oficial din
cadrul Pecs2010 Management
`ntâlnirea interna]ional\ a mini[trilor Agriculturii, Centre de la Budapesta. „Leg\turile
la discu]ia plenar\ privind „Agricultura [i culturale excelente dintre Ungaria
[i Germania pot fi fructificate“, a de-
schimb\ri climatice“ [i la summitul mini[trilor clarat Tamas Szekely, directorul
cultural al centrului de manage-
Agriculturii 2010, pe acela[i subiect. ment. Un proiect de cooperare care
a fost organizat deja cu Essen va fi
Essen-Pecs Wind Music, bazat pe
~n capitala german\ are loc, nia, potrivit publica]iei ger- derat cel mai mare eveni- „Este o ocazie deosebit\ leg\turile existente `ntre orchestra
pentru a 75-a oar\ consecutiv, mane „Deutsche Welle“. ment de specialitate `n dome- pentru a m\ `ntâlni [i a avea de sufl\tori de la {coala de arte de
cel mai mare t=rg interna]io- }ara partener\ `n acest an niul alimentar [i agricol din primul contact cu mini[trii la Pecs [i Schoenebecker Jugend-
nal pentru industria alimenta- este Ungaria, care `[i va pre- Europa. Agriculturii din Uniunea Eu- Blasorchester `ncepând din 2007.
r\, agricultur\ [i horticultur\ zenta nu numai renumitele Anul trecut, România a ropean\, cât [i din alte state, Ora[ul Pecs va fi reprezentat `n
produse alimentare, la 38 de dar [i pentru stabilirea unor Istanbul la un festival de teatru de
din Europa. „S\pt\m=na Ver- fost prezent\ cu 12 firme `n amatori [i la cel de-al 13-lea
de“, un paradis al gurmanzi- standuri, ci [i atrac]iile turis- pavilionul na]ional organizat rela]ii [i contacte cu partenerii Festival Interna]ional de P\pu[i.
lor, ofer\ vizitatorilor, p=n\ pe tice [i tradi]iile. la „S\pt\mâna Verde“, al\- externi“, a declarat, pentru Tineri arti[ti unguri `[i vor prezenta
data de 24 ianuarie, produse România particip\ cu un turi de un restaurant `n care Agerpres, ministrul Agricultu- lucr\rile la un festival stradal de
alimentare [i specialit\]i culi- pavilion na]ional la Expozi]ia s-au g\tit produse tradi]iona- rii [i Dezvolt\rii Rurale, Miha- trei zile la Istanbul, `n iunie.
interna]ional\ pentru indus- le române[ti. il Dumitru. Arhitec]i [i studen]i la dezvoltarea
nare din peste 50 de ]\ri. La urbanistic\ din cele trei ]\ri vor co-
cele 1.600 de standuri amena- trie alimentar\, agricultur\ [i Acesta a precizat c\ ziua
opera `ntr-un proiect numit Ora[ul
horticultur\ „S\pt\mâna Ver- de ast\zi este dedicat\ Ro-
jate pot fi degustate [i, ulteri-
de“. ~n cadrul expozi]iei a fost
Mihail Dumitru, primul mâniei. „Evenimentul de la
temporar, a ad\ugat responsabilul
or, achizi]ionate br=nzeturi ungar.
rezervat\ o suprafa]\ de 165 contact cu mini[trii Berlin va g\zdui [i un semi-
tradi]ionale, specialit\]i de pa-
nifica]ie sau produse din car-
de metri p\tra]i, `n care 12 fir- Agriculturii din UE nar de prezentare a oportuni-
Jeleva r\mâne, cel
me române[ti de profil vor ex- t\]ilor de afaceri `n domeniul
ne, p=n\ la fructe de mare, pune `n aceast\ perioad\ o ga- Delega]ia ]\rii noastre es- agroalimentar pentru parte- pu]in pân\ luni, `n
condimente, dulciuri, vinuri [i te condus\ de ministrul de nerii germani, deschis `ns\
ceaiuri.
m\ diversificat\ de produse
resort, Mihail Dumitru, care
echipa lui Barroso
agroalimentare, respectiv mie- tuturor celor interesa]i de a
Pe l=ng\ diversitatea pro- re [i produse apicole, vinuri, particip\ ast\zi la `ntâlnirea investi `n sectorul agroali- Prim-ministrul bulgar Boiko
duselor alimentare, vizitato- palinc\, fructe, tincturi de interna]ional\ a mini[trilor mentar românesc“, a men]io- Borisov a declarat, joi, c\ men]ine
rii au la dispozi]ie o hal\ `n- Agriculturii, la discu]ia ple- cel pu]in pân\ luni candidatura con-
plante, brânzeturi, conserve nat Dumitru. troversat\ a lui Rumiana Jeleva la
treag\ de plante [i flori, o ex- de legume [i fructe, produse de nar\ privind „Agricultura [i Aproximativ 400.000 de vi- postul de comisar european pentru
pozi]ie de animale de cas\, panifica]ie [i magiun. schimb\ri climatice“ [i la zitatori sunt a[tepta]i de soci- Ajutor umanitar, `n contextul `n
pia]a de produse bio [i specta- }ara noastr\ se afl\ la a summitul mini[trilor Agri- etatea de târguri [i expozi]ii care anali[tii [i presa bulgar\ `i re-
cole care prezint\ via]a de zi opta participare consecutiv\ culturii 2010, pe acela[i su- Messe Berlin la acest\ edi]ie comand\ s\ o retrag\, transmite
cu zi `n fermele din Germa- la „S\pt\mâna Verde“, consi- biect. a târgului. a AFP. „Vom a[tepta decizia comisiei
juridice a PE de luni, asupra unui
eventual conflict de interese `n jurul
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a lui Jeleva“, a declarat el pentru pos-
turile bulgare de televiziune.
Borisov a afirmat c\ „nu s-a `n[elat“
a UE CAUT| SOLU}II PENTRU DI- ficarea surselor [i s\ dezvolte o infrastructur\ ilegal pre]urile la dulciuri, cafea [i alimente desemnând-o pe Jeleva, subliniind
VERSIFICAREA SURSELOR DE ENERGIE: interconectat\ `ntre ]\ri. UE s-a angajat ca pentru animale de companie. „Ancheta impli- c\ avusese de ales `ntre mai mul]i
p=n\ `n luna iunie s\ definitiveze planurile c\ 15 companii, `ns\ ac]iunea ar putea fi ex- candida]i. {eful Guvernului conser-
Planul de ac]iune pentru energie pe intervalul vator a acuzat opozi]ia socialist\ [i
pentru construirea unor astfel de conexiuni, tins\“, a anun]at autoritatea antitrust. Unele
2010-2014, lupta `mpotriva schimb\rilor cli- dintre aceste companii au acceptat s\ colabo- liberal\ c\ s-a aflat la originea
matice [i securitatea rezervelor de energie, care s\ `mbun\t\]easc\ managementul ener-
giei regenerabile. reze cu organismul de control, au declarat scandalului din jurul lui Jeleva. ~n
al\turi de Planul strategic european pentru pentru Reuters surse apropiate situa]iei. Me- presa bulgar\, r\spunsurile lui
tehnologiile energetice, au fost principalele te- a RETAILERUL METRO, ANCHETAT tro, care comercializeaz\ o gam\ variat\ de Jeleva `n timpul audierii au fost
me de discu]ie la summitul informal pentru DE AUTORITATEA GERMAN| ANTITRUST: bunuri, de la articole electrice la alimente, a criticate [i considerate „incompe-
energie al UE, de la acest sf=r[it de s\pt\m=- Autoritatea german\ de control `n domeniul indicat c\ birourile sale au fost perchezi]iona- tente“ [i „prea generale“. a
n\, desf\[urat la Sevilla, Spania. Pre[edin]ia concuren]ei ancheteaz\ mai mul]i retaileri lo- te. Grupul german avea anul trecut 2.127 de
spaniol\ a UE `[i propune s\ `mbun\t\]easc\ cali [i produc\tori de bunuri de larg consum, magazine la nivel mondial, dintre care 48 `n Pagin\ realizat\
securitatea rezervelor de energie prin diversi- printre care [i Metro, suspecta]i c\ au fixat România. a de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Documentar S=mb\t\, 16 ianuarie 2010

Slujirea aproapelui [i
egalitatea cre[tin\ `n Biseric\
Ajutorarea semenilor a fost, dintotdeauna, o prioritate
a Bisericii. Legat\ inseparabil de sentimentul milei,
societatea cre[tin\ dezvolta o nou\ dimensiune,
uneori diametral opus\ fa]\ de raporturile interumane
`ntâlnite `n lumea p\gân\. De la `nceput, cre[tinismul a
venit `n sprijinul celor slabi, mai `ntâi prin Mântuitorul
Iisus Hristos, Care-i ridic\ pe to]i oamenii, f\r\
deosebire, la demnitatea `nfierii `n Tat\l, iar mai apoi
prin `ntreaga Biseric\, inspirând multe idei `nalte [i
ac]iuni generoase puse `n slujba omului. Sfântul
Vasile cel Mare a reu[it s\ impun\ prin activit\]ile sale
de caritate, concretizate `n Vasiliade sau `n ob[tile
monahale de pe malul râului Iris, egalitatea social\
`ntr-o manier\ cre[tin\. ~n omiliile [i cuvânt\rile sale,
marele capadocian face s\ r\sune `n urechea
societ\]ii timpului s\u ecoul adev\ratelor valori
morale, care dep\[esc cu mult logica lumii acesteia.

~ncerc\rile de a g\si un echi- Aproapele, `ntre

libru `ntre oamenii de diferite
condi]ii sociale nu au lipsit `n
lumea veche, ele fiind dezb\tu-
te `n am\nunt de filosofii [i de
morali[tii acelor timpuri care
au c\utat s\ g\seasc\ o aplica-
re practic\. Cu toate acestea,
„Antichitatea p\gân\, a c\rei
cultur\ ne-a l\sat unele lucruri
admirabile, n-a putut s\ se ri-
dice, `n general, `n moral\, de-
cât pân\ la nivelul unor maxi-
CM
me frumoase, ale stoicilor de e-
YK
xemplu, [i al unor fapte gene-
roase sau virtu]i individuale,
care constituiau `ns\ excep]ii.
Societatea nu s-a v\zut nicio-
dat\ [i nic\ieri cuprins\ [i mi[-
cat\ de idei mari, de sentimen-
te sublime ca acelea care carac-
terizau via]a uimitoare a cre[ti-
nilor, de ne`n]eleas\ iubire“
(Teodor M. Popescu, Caritatea
cre[tin\ `n biserica veche, `n
revista B.O.R., an. LXIII, nr. 1-
3, ianuarie-martie 1945, p. 21).
La Ia[i, domnitorul Constantin Cehan Racovi]\ a `ntemeiat `n 1757
Spitalul „Sfântul Spiridon“, pe l=ng\ m\n\stirea cu acela[i nume
utopie [i adev\r
Lumea p\gân\ nu a reu[it
s\ rup\ barierele sociale care
`i dep\rtau pe oameni unii de
al]ii: „A cunoscut [i ea iubirea,
dar nu pe cea dumnezeiasc\.
Cre[tinii [i-au schimbat [i [i-
au `nnoit via]a lor moral\ nu-
mai prin aceasta, prin iubirea
lor evanghelic\, iubirea de a-
proapele, iar aproapele pentru
ei era tot omul, chiar du[ma-
nul. Abia cre[tinismul a ex-
tins, prin iubire, sfera no]iunii
de om la to]i oamenii, el a des-
coperit pe aproapele `n para-
bola Sem\n\torului care face
mil\ cu str\inul [i cu du[ma-
nul s\u“ (diac. prof. Teodov V.
Dam[a, Iubirea [i mila cre[ti-
n\, `n revista Mitropolia Ba-
natului, an. XXX, nr. 7-9/1980,
iulie-septembrie, p. 441).
Aproapele era socotit `n lu-
mea veche omul de acela[i
neam, de aceea[i credin]\ sau
cu acela[i statut social. Pen-
tru evrei, cei de alt neam erau
odio[i, pentru greci str\inii e-
rau barbari, pentru romani,
peregrinul era omul lipsit de
cet\]enie [i de drepturi civile,
care nu putea lua parte la via-
]a Romei. Cu toate c\ ajunse-
ser\ `n stare s\ vad\ `n fiecare
individ pe om, filosofii stoici,
nu-l puteau percepe pe fiecare
om ca aproape. Iubirea [i mila
erau simple utopii, iar tr\irea
lor era considerat\ o sl\biciu-
ne. Omul construit de filosofia
stoic\ nu trebuia s\ fie mi[cat
de nici un sentiment, de nici o
dorin]\, de nici un afect, el tre-
buia s\ fie apatic. Nep\sarea
era idealul filosofic [i orice im-
plicare se rezuma doar la sim-
plul act caritabil.
Condi]ia sclavului
`n societatea roman\
a primelor veacuri
~n societatea roman\ veche
(epoca clasic\ [i postclasic\),
statutul existen]ial al sclavi-
lor era strâns legat de voin]a
st\pânilor lor. Deoarece era
privat de personalitate juridi-
c\ (posibilitatea de a exercita
drepturi [i obliga]ii `n socie-
tate), sclavul devenea `n con-
cep]ia statului roman un sim-
plu lucru (res). El f\cea parte
din patrimoniul st\pânului,
care `l putea vinde sau dona
dup\ propria voin]\. Putea fi
pedepsit sub orice form\ [i
chiar ucis, `n virtutea dreptu-
rilor pe care patronul le putea
exercita asupra bunurilor sa-
le. Deoarece c\s\toria sclavi-
lor era inexistent\ juridic, re-
la]iile dintre ei se rezumau
doar la simple leg\turi de
fapt, care nu puteau exista f\-
r\ consim]\mântul st\pânu-
lui. ~n perioada republicii,
drepturile sclavilor cap\t\ o
nou\ dimensiune, de data a-
ceasta mult mai uman\, do-
bândind dreptul de a fi liberi
sau chiar de a deveni cet\]eni
romani, dac\ st\pânul lor
consfin]ea lucrul acesta.
Se poate spune c\, prin
sclavie, Biserica primelor se-
cole mo[tenise de la societatea
p\gân\ poate cea mai degra-
dant\ form\ de exploatare a
omului. Lupta `mpotriva aces-
tui fenomen a devenit una din
principalele dezbateri ale lite-
raturii patristice din primele
veacuri cre[tine. P\rin]ii ca-
padocieni, `n frunte cu Sfân-
tul Vasile cel Mare, dar [i
Sfântul Ioan Gur\ de Aur au
pornit `ntr-o lupt\ acerb\ de
schimbare a vechilor mentali-
t\]i care m\cinau [i denatu-
rau de sute de ani rela]iile in-
terpersonale. Bazându-se pe
cuvântul Scripturii, mai ales
pe textul de la Galateni III, 28
- „Nu mai exist\ iudeu, nici e-
lin, nu mai este nici rob, nici
slobod, nu mai este parte b\r-
b\teasc\ [i parte femeiasc\,
pentru c\ voi to]i sunte]i una
`n Hristos“ - , Sfin]ii P\rin]i
predic\ la unison egalitatea
oamenilor. De[i nu au putut
cere abolirea complet\ a scla-
viei, lucru imposibil de reali-
zat `ntr-o societate sclavagis-
t\, P\rin]ii Bisericii au reu[it
s\ schimbe raporturile dintre
st\pâni [i sclavi, conferindu-
le acestora din urm\ o situa]ie
mult mai bun\.
Ora[ul iubirii
[i al milei cre[tine
~n timp ce unii `[i petre-
ceau via]a `n moravuri u[oare,
`n petreceri zgomotoase [i `n
lux, cei s\raci tr\iau calvarul
dramei lor, plin de lipsuri [i
boal\, neavând de multe ori
unde s\-[i plece capul. Pentru
a-[i asigura minimul existen-
]ei zilnice, mul]i dintre ei erau
nevoi]i s\-[i vând\ copiii ca
sclavi, sau s\ se arunce `n
mâinile nemiloase ale c\m\-
tarilor. ~n tot acest timp, ave-
rile celor boga]i sporeau prin
cam\t\, prin dobânzi mari,
prin comer]ul cu sclavi, prin
pr\zi de r\zboi [i prin alte
mijloace pline de necinste. ~m-
potriva tuturor acestor ne-
drept\]i se ridic\ Sfântul Va-
sile cel Mare, contrapunând
ra]iunilor sociale ale timpului
s\u mila [i iubirea cre[tin\ fa-
]\ de aproapele.
Dup\ alegerea sa `n scau-
nul de episcop al Bisericii din

CM
YK

S=mb\t\, 16 ianuarie 2010
Cezareea Capadociei, Sfântul
Vasile a adus `n slujba credin-
cio[ilor s\i toat\ agoniseala
pe care o dobândise `n [colile
unde se preg\tise, dar [i din
tumultul tr\irii sale interioa-
re. El reu[e[te s\ redea prin
cuvânt\rile [i omiliile sale
demnitatea omului pe care
timpul [i societatea `l f\cuse-
r\ sclav. Fie el robit de patima
argintului sau subjugat de
lan]urile s\r\ciei, omul din
teologia marelui capadocian
este c\l\uzit, prin dojan\ sau
vorb\ bun\, c\tre Mântuito-
rul Hristos. Pentru a mo-dela
societatea timpului, Sfântul
Vasile fie `nfiereaz\ prin cu-
vânt patimile existente (de e-
xemplu, omiliile Despre l\co-
mie, C\tre cei boga]i, Contra
luxului, ~mpotriva c\m\tarilor
etc.), fie mângâie prin `ndem-
nuri p\rinte[ti sufletele `ntris-
tate ale celor nec\ji]i (omiliile
Ia aminte la tine `nsu]i, Despre
mul]umire, Despre credin]\,
Despre smerenie etc.).
Vindecarea acestor r\ni ne-
cesita o concretizare a cuvân-
tul `n fapt\. Pentru aceasta,
Sfântul Vasile a organizat `n
apropierea Cezareei numeroa-
se institu]ii de binefacere soci-
al\: aziluri de b\tr=ni, osp\-
t\rii, case de reeducare, spita-
le [i chiar [coli de preg\tire
profesional\. Toate a[ez\min-
tele ridicate au primit denu-
mirea „Vasiliade“, fiind locuri-
le `n care oamenii, indiferent
de crez sau de condi]ia lor so-
cial\, erau trata]i la fel. Acest
complex filantropic a devenit
treptat un adev\rat ora[ al iu-
birii [i al milei cre[tine.
Bog\]ia [i reaua ei
`ntrebuin]are
Una dintre bolile grave ale
societ\]ii la care face deseori
referire Sfântul Vasile este bo-
g\]ia. ~n omilia adresat\ celor
boga]i, ierarhul capadocian
condamn\ reaua ei `ntrebuin-
]are: „Ce vei r\spunde Judec\-
torului, tu care-]i `mbraci pe-
re]ii caselor, dar nu `mbraci pe
om, tu care `mpodobe[ti caii,
dar treci cu vederea pe fratele
`mbr\cat `n zdren]e, tu care
la[i grâul de putreze[te, dar
nu hr\ne[ti fl\mândul, tu ca-
re `ngropi aurul, dar dispre]u-
ie[ti pe cel sugrumat de s\-
r\cie?“ (Sfântul Vasile cel Ma-
re, Omilii [i cuvânt\ri, Omilia
a VII-a, C\tre boga]i, traduce-
re din limba greac\ veche [i
note de pr. prof. Dumitru Fe-
cioru, E.I.B.M.B.O.R., Bucu-
re[ti, 2004, p. 112).
~n strâns\ leg\tur\ cu bo-
g\]ia st\ patima l\comiei. ~n
acest sens, Sfântul Vasile cel
Mare arat\ c\ omul nu este
decât un administrator al bu-
nurilor pe care le prime[te de
la Dumnezeu: „Tu e[ti r\pitor
`nsu[indu-]i cele ce ai primit
spre administrare? Sau cel ca-
re dezbrac\ pe cel `mbr\cat
nu se nume[te borfa[, iar cel
care nu `mbrac\ pe cel gol de[i
poate s\ fac\ asta, este vred-
nic oare de alt nume? Dac\ se
nume[te ho] cel care ia haina
cuiva, ce nume s\ dea celui
care, putând s\ `mbrace pe
fratele s\u gol, de[i poate s\
Sfântul Ierarh Vasile cel Mare a organizat
`n apropierea Cezareei numeroase
institu]ii de binefacere social\: aziluri
de b\tr=ni, case de reeducare, spitale
[i chiar [coli de preg\tire profesional\ Munca unit\ cu
fac\ aceasta, n-a f\cut-o? Pâi-
nea pe care o ]ii tu este a celui
fl\mând, haina pe care o ]ii `n
dulap este a celui gol, `nc\l]\-
mintea care putreze[te la tine
este a celui descul], argintul
pe care-l ]ii `ngropat este al
celui s\rac“ (Omilia a VI-a la
cuvintele Evangheliei dup\
Luca: „Strica-voi jinti]ele mele
[i mai mari le voi zidi“ [i de-
spre l\comie, p. 103). La toate
aceste `ntreb\ri, marele sf=nt
capadocian ofer\ urm\toarea
solu]ie: „Dac\ fiecare ar lua
numai cât are nevoie, iar plu-
sul l-ar l\sa celui lipsit, n-ar
mai fi nici bogat, nici s\rac.
N-ai ie[it gol din pântece? {i
nu te vei `ntoarce gol `n p\-
mânt? De unde sunt deci cele
ce le ai acum? De vei zice c\
de la soart\, e[ti f\r\ Dum-
nezeu, recunoscând pe Cel ce
te-a creat [i nerecunosc\tor
Celui ce ]i-a dat, iar de spui c\
sunt de la Dumnezeu, spune
motivul pentru care le-ai pri-
mit. Nu cumva este oare ne-
drept Dumnezeu ne`mp\r]in-
du-ne egal cele necesare traiu-
lui? Pentru ce e[ti tu bogat,
iar cel\lalt s\rac?“ (Ibidem).
Bog\]ia, un mijloc
de a face milostenie
Utilitatea bog\]iei are la
Sfântul Vasile un singur sens:
acela de a-i ajuta pe cei s\raci.
Acest fapt constituie chiar su-
biectul ac]iunilor sale sociale.
M\sura milosteniei se leag\
la sfântul ierarh de dou\ con-
di]ii foarte importante: pe de o
parte, de nevoile celui s\rac,
iar pe de alta, de dorin]a celui
bogat de a ajuta. Sfântul Vasi-
le nu precizeaz\ cu cât anume
trebuie s\ aju]i. Totu[i, `n an-
umite `mprejur\ri, sfântul
CM
YK
pare a sugera [i o norm\ pre-
cis\ `n aceast\ privin]\: „Tu
e[ti s\rac! Un altul este mai
s\rac decât tine. Tu ai pâine
pentru zece zile, el nu are
decât pentru o zi. F\ parte `n
chip darnic din prisosul t\u
celui ce nu are nimic. Nu sac-
rifica salvarea tuturor in-
teresului t\u personal“ (Omi-
lia a VIII-a, rostit\ `n timp de
foamete [i secet\, p.130). A-
sisten]a social\ la Sfântul Va-
sile cel Mare trece dincolo de
prisosul bunurilor personale.
Ea este valabil\ [i `n perioada
de lips\ [i strâmtorare, [i `n
perioada de bog\]ie [i prospe-
riate. Pentru ca milostenia s\
fie bine primit\ `naintea lui
Dumnezeu, Sfântul Vasile a-
rat\ c\ aceasta trebuie s\ se
`nso]easc\ cu rug\ciunea [i
compasiunea pentru cel lipsit.
Ca s\ exemplifice acest princi-
piu [i s\-l fac\ mai evident, ie-
rarhul capadocian aduce e-
xemplu cazul v\duvei din Sa-
repta Sidonului, care din ulti-
mele sale resurse de hran\ l-a
hr\nit pe proorocul Ilie.
Milostenia trebuie f\cut\
„dup\ nevoia fiec\ruia“
Felul `n care trebuie f\cut\
milostenia este stabilit de
Sfântul Apostol Pavel: „Fieca-
re s\ dea cum socote[te cu ini-
ma sa, nu cu p\rere de r\u
sau de sil\, c\ci Dumnezeu iu-
be[te pe cel ce d\ cu voie bu-
n\“ (II Corinteni, 9, 7). Iubi-
rea cre[tin\ este cea care ne o-
blig\ s\ avem grij\ de cei lip-
si]i. Cu toate acestea, mila
trebuie s\ se fac\ cu pruden]\
[i cu inteligen]\, altfel ea ris-
c\, `n cele mai multe `mpreju-
r\ri, s\ favorizeze lenea [i cer-
[etoria organizat\, profesio-
CM
YK
nist\. Ea nu se cuvine unui
muncitor integru care `[i poa-
te câ[tiga pâinea prin munca
mâinilor sale. Acesta nu tre-
buie s\ cer[easc\. Este nece-
sar ca milostenia s\ fie `nso]i-
t\ de discern\mânt, ea trebu-
ie f\cut\ „dup\ nevoia fiec\-
ruia“- a[a cum spune Sfântul
Vasile cel Mare.
Despre [iretlicurile celor
care caut\ s\ fac\ din cer[eto-
rie o modalitate de câ[tig u[or,
Sf=ntul spune: „Astfel, celor
care compun melodii din ace-
lea plâng\toare pentru `n[ela-
rea femeilor [i care fac din in-
firmit\]ile trupului lor [i din
bubele de pe ei o cauz\ de co-
mer], rev\rsarea aceasta a bi-
nefacerilor slujirii noastre nu
le poate fi de nici un folos, `n-
trucât preocuparea lucr\rilor
celor bune care li s-ar face de-
vine o cauz\ `n plus pentru
r\utate. L\tratul unora ca a-
ce[tia nu poate fi domolit, de-
cât numai cu câte o dona]ie
mic\ [i ar\tându-ne `n acela[i
timp fa]\ de ei toat\ simpatia
[i iubirea de semeni `ntru a-i
`nv\]a s\ suporte durerea lor
cu r\bdare“ (Sfântul Vasile cel
Mare, Tâlcuiri la Psalmi, Tra-
ducere [i note de pr. Dumitru
Fecioru, Ed, Sofia, Bucure[ti,
2004, Omilie la Psalmul 14).
rug\ciunea - izvor de
virtu]i [i ferire de patimi
A[ez\mintele monahale `n-
temeiate de Sfântul Vasile pe
malul râului Iris au constituit
un exemplu concludent pentru
rezolvarea problemelor cu care
se confrunta societatea acelor
timpuri. El le-a donat acestora
o mare parte din bunurile sale
personale, iar alt\ parte a di-
rec]ionat-o c\tre s\racii din
Capadocia [i c\tre Vasiliade.
Pagini realizate de Ioni]\ APOSTOLACHE
9
Prin Regulile Monahale, Sfân-
tul Vasile ofer\ posterit\]ii un
exemplu de egalitate social\
unde trebuin]ele materiale de
`ntre]inere a trupului sunt re-
duse la limit\: „Adev\ratul
rost al `ntrebuin]\rii bucatelor
este sus]inerea animalului din
noi, iar `n ceea ce prive[te `m-
br\c\mintea, hainele s\ fie
simple [i ieftine pentru a `mplini
rostul trebuin]ei: acoperirea go-
liciunii [i ferirea de intemperii“
(Sfântul Vasile cel Mare, Reguli-
le Mari - regula 19).
Grija pentru p\stori]ii s\i
l-a determinat, `n timpul foa-
metei din anul 368, s\ bat\ la
toate por]ile boga]ilor din Ce-
zareea pentru a-i hr\ni. De[i
a propov\duit cu `nfl\c\rare
`mpotriva bog\]iei, Sfântul
Vasile a sus]inut dintotdeau-
na munca, considerându-o ca
un adev\rat izvor de virtu]i [i
mijloc de stingere a poftelor
celor rele. Sfântul Vasile a re-
comandat mai ales celor tineri
rug\ciunea unit\ cu munca,
el fiind un exemplu gr\itor
pentru ace[tia. ~mpreun\ cu
prietenul s\u Grigorie de Na-
zianz, Sfântul Vasile trudea
de diminea]a pân\ seara pe
malul râului Iris, t\ind lem-
ne, c\rând materiale pentru
diguri, s\dind pomi, pentru a
nu fi r\ni]i de s\ge]ile patimi-
lor. Aceast\ experien]\ le-o va
`mp\rt\[i [i credincio[ilor s\i,
recomandându-le munca pen-
tru completarea [i des\vâr[i-
rea rug\ciunii: „Rug\ciunea
se face `n tot timpul lucrului,
mul]umind Celui ce ne-a dat
puterea mâinilor pentru lucru CM
[i `n]elepciunea min]ii pentru YK
dobândirea [tiin]ei“ (Idem,
Regulile Mari, nr. 42). a
10 Opinii
EUROPA CRE{TIN|
Ce apreciaz\ Mihai Eminescu `n cre[tinism (I)
de pr. Cornel CADAR
S-au `mplinit 160 de ani
de la na[terea lui Mihai Emi-
nescu. Ieri, 15 ianuarie, a
fost omagiat `n toat\ ]ara.
S-au citit poezii, s-a vorbit
de poetul Eminescu, de pro-
zatorul Eminescu, de jurna-
listul Eminescu. Talentul [i
aportul incontestabil `n lite-
ratura român\, fiind cel mai
important scriitor romantic,
au fost din nou scoase `n evi-
den]\.
„Luceaf\rul poeziei româ-
ne[ti“ s-a n\scut la 15 ianua-
rie 1850, la Ipote[ti, [i a `nce-
tat din via]\ la 15 iunie 1889.
A activat `n societatea litera-
r\ Junimea [i a lucrat ca re-
dactor la „Timpul“. Primul po-
em l-a publicat la vârsta de 16
ani, iar la 19 ani a plecat s\
studieze la Viena. Manuscri-
sele sunt numeroase, cele 46
de volume dovedindu-i calita-
RETINA V|ZDUHULUI
Când „prim\vara este aproape“ sau despre agape
de Elena DULGHERU
Aud cronicari plângându-se
de inutilitatea vorbirii despre
filmele pe care nu le vede ni-
meni; aud cinefili scâncind du-
p\ filmele despre care a[tern
rânduri pe hârtie, inaccesibile
lor. Asta, `ntr-o epoc\ `n care
semioticienii relativizeaz\ me-
diile de propagare a informa]i-
ei, iar metatextul a devenit un
concept uzual. S\ fie atât de
frustrant\ lipsa contactului di-
rect cu produsul cultural?
{i totu[i, `n virtutea daru-
lui {eherezadei (pe care o iu-
besc mai mult ca pe dubitati-
vul Hamlet) [i pentru a `n-
frânge t\cerea rafturilor de
arhiv\, voi continua, de dra-
gul memoriei [i al legendei ur-
bane, s\ povestesc.
Unul dintre filmele cele
mai memorabile din Festiva-
lul de la Cottbus 2009 [i, cu si-
guran]\, pelicula adresat\ cel
mai direct spectatorului cre[-
tin, excelând totodat\ prin
str\lucirea artistic\ [i univer-
salitatea mesajului, se nume[-
te „PPrim\vara este aproape“
Skoro vesna“, Rusia, 2009).
(„S
}in s\ o imortalizez m\car
prin câteva paragrafe, pentru
a evoca un microunivers ine-
dit, plin de vivacitate duhov-
niceasc\ din Rusia de azi, res-
pondent ca nici un altul la
problemele vremii, dar de care
nu avem [tiin]\ ori afl\m, din
perspective alogene, doar in-
forma]ii distorsionate.
Filmul produs [i regizat de
Vera Storojeva (impus\ inter-
na]ional prin „C\l\torie cu a-
nimale domestice“/ „Pute[est-
vie s doma[nimi jivotnymi“, ce
tea de creator al unei opere ce
str\bate timpul.
Eminescu a fost un c\ut\-
tor, unul care [i-a pus `ntre-
b\ri [i a c\utat r\spunsuri…
Câteva poezii („R\sai asupra
mea, lumin\ lin\“, „Rug\-
mu-ne `ndur\rilor, luceaf\ru-
lui m\rilor“, „Dumnezeu [i
om“, „~nvierea“, „Colindele“) [i
câteva articole publicate `n
„Timpul“ ne pot ajuta s\ ve-
dem ce anume apreciaz\ Poe-
tul `n cre[tinism.
Mai `ntâi, a avut o idee
`nalt\ despre Sfintele Scrip-
turi. ~n biblioteca lui, al\turi
de operele sfin]ilor p\rin]i:
Vasile cel Mare, Grigorie Teo-
logul, Efrem Sirul, Augustin,
Ioan Damaschin, se g\sea [i
Sfânta Scriptur\. ~n manu-
scrisele sale exist\ o traduce-
re `n limba român\ veche a
`nceputului prologului din
Evanghelia dup\ Sfântul Ioan.
El consider\ c\ Evanghe-
lia, „aceast\ simpl\ [i popu-
lar\ biografie a blândului Na-
a cumulat mai toate premiile
importante la Cottbus `n 2007
[i un premiu NIKA) are, `n ge-
neza sa, o dubl\ structur\: do-
cumentaristic\ [i fic]ional\.
Buna conlucrare a celor dou\
este cheia succesului s\u.
Filmul investigheaz\ spa-
]iul alambicat al rena[terii
spirituale din provincia rus\,
spa]iul noilor a[ez\minte de
cult, `nfiin]ate ad-hoc [i ani-
mate de oameni a c\ror rela]ie
cu lumea [i cu trecutul nu este
`nc\ bine a[ezat\. Regia ex-
trage de aici `n mod magistral
spectacolul de moravuri, spri-
jinite pe a[ez\ri inegale (asu-
mate, oscilante, fariseice) `n
credin]\, spectacol exploatat
`n cheie comic-melodramatic\
[i tensionat de verticala recti-
tudinii duhovnice[ti, `n]elese
[i asumate treptat de eroi [i
amenin]ate `n fiece clip\ de
„ispitele din afar\“. Suspan-
sul se na[te din a[teptarea op-
]iunii morale a personajelor, a
r\spunsului lor la provoc\ri
duhovnice[ti pe cât de inedite,
pe atât de ancorate `n realul
haotic al lumii noastre. Acest
spectacol uman este centrat `n
jurul unei pove[ti de iubire,
r\sfrânte `n mai multe pove[ti,
pendulând subtil [i emo]ionant
`ntre eros [i agape, a c\ror so-
lu]ionare - demonstreaz\ regi-
zoarea cu o virtuozitate rar `n-
tâlnit\ - este condus\ de inte-
grarea treptat\ a omului `n or-
dinea dumnezeiasc\.
Filmul urm\re[te via]a
unei ob[ti animate de o tân\-
r\ monahie (Xenia Kutepova),
care a strâns `n jurul s\u un
grup de oropsi]i ai sor]ii (oa-
meni f\r\ c\p\tâi, atra[i nu
atât de flac\ra credin]ei, cât
zarinean“, este aceea care l-a
„ridicat atâta pe om“. ~ntr-un
articol din publicat `n ziarul
„Timpul“, noteaz\: „Iat\, do-
u\ mii de ani, aproape, de
când biografia Fiului lui
Dumnezeu e cartea dup\ care
se cre[te omenirea“. {i preci-
zeaz\: „Ea a ridicat popoare
din `ntuneric..., le-a constituit
pe principiul iubirii aproape-
lui“. ~n acela[i articol, deplân-
ge cum, „`n clasele mai `nalte,
solu]iuni filosofice a proble-
mei existen]ei iau locul solu]i-
unii pe care o d\ Biblia“.
~n Evanghelii se g\sesc
„cuvintele de miere“, din care
preo]ii `nva]\ poporul. ~ntr-o
noapte de Pa[ti, a[a cum reie-
se din poezia, „~nvierea“, fiind
`n biseric\, urm\rit de „spiri-
tul rece al mor]ii“, Poetul con-
templ\ [i ascult\: „Un singur
glas `ngân\ cuvintele de mie-
re,/ ~nchise `n tartajul str\ve-
chii Evanghelii“. {i apoi, con-
templ\ cum: „C’un muc `n
mâini mo[neagul cu barba de
de garan]ia unui acoperi[), cu
ajutorul c\rora construie[te o
m\n\stire - astfel de cazuri
sunt destul de frecvente `n
Rusia de azi. Galeria de perso-
naje face to]i banii: un l\ptar
mistic, mereu senin [i situat
deasupra problemelor, ce ex-
trage din aer r\spunsul evan-
ghelic la chestiunile dificile,
`nso]it de un motan vegetari-
an, ambii cu p\rul ro[u ca fo-
cul; un „teolog“ cu Mineiul `n
bra]e, din care cite[te dup\ ti-
CM
YK
S=mb\t\, 16 ianuarie 2010
z\pad\/ Din c\r]i cu file unse
norodul `l `nva]\/ C\ moartea
e `n lupt\ cu ve[nica via]\,/
C\ de trei zile’nvinge, cumplit
muncindu-[i prada“.
Eminescu are admira]ie
pentru Fecioara Maria. Ei i se
dest\inuie, ei i se roag\. Pen-
tru el, Fecioara este „cr\iasa“
lumii, „regin\ peste `ngeri“,
„luceaf\rul m\rilor“, „Maica
Sfânt\“, „pururi fecioar\“, `n-
durarea, cea care are puterea
s\ ne `nal]e „din valul ce ne
bântuie“, mila care risipe[te
dezn\dejdea, cea care poate
veni „`n noaptea gândurilor“,
care poate s\ „asculte a noastre
plângeri“. Poetul `nal]\ rug\-
ciunea c\tre ea: „Cr\ias\ ale-
gându-te,/ ~ngenunchem ru-
gându-te/ ~nal]\, ne mântuie/
Din valul ce ne bântuie;/ Fii
scut de `nt\rire/ {i zid de mân-
tuire,/ Privirea-]i adorat\/ Asu-
pr\-ne coboar\/ O, maic\ prea
curat\/ {i pururea fecioar\,/
Marie!“ (Rug\ciune). Versurile
„Privirea-]i adorat\/ Asupr\-ne
pic, minat `ns\ de vicii scan-
daloase; câ]iva vagabonzi pe
post de zidari, dornici de vot-
c\, libertate [i salam, „c\ doar
o via]\ are omul“. Maica Eka-
terina trebuie s\ dea dovad\
de mult\ fermitate [i curaj
pentru a struni aceast\ adu-
n\tur\ ce are, uneori, de fur-
c\ [i cu mili]ia. Reazemul ei
de n\dejde e Olga, o fat\ orfa-
n\, de o inocen]\ dezarmant\
[i o generozitate la fel, trecut\
pe la colegiul sanitar, c\reia `i
coboar\“ amintesc de imaginile
Maicii Domnului din iconogra-
fia bizantin\, unde Preacurata
`[i pleac\ privirile pline de du-
io[ie asupra celui care prive[te
icoana.
Maria L-a n\scut pe Acela
Care poate da adev\rata liber-
tate. ~n anul 1870, un comitet
care `l avea secretar pe Emi-
nescu chema la praznicul M\-
n\stirii Putna. „~n ziua de 15
august a.c. românii `n genere
serbeaz\ ziua Sântei Marii,
vergin\, cast\ [i totu[i mama
care din sânul ei a n\scut pe
reprezentantul libert\]ii, pe
martirul omenirii l\n]uite, pe
Crist“, scria Eminescu `n Apel.
„Fra]ilor, am proiectat a serba
cu to]ii ziua acelei sânte care-a
conceput `n sânul ei vergin tot
ce lumea a visat mai mare, tot
ce abnega]iunea a legiut mai
nobil, tot ce pune pe om al\-
turi cu omul: libertatea!“
* PR. CORNEL CADAR ESTE CONSILIER CULTURAL AL
EPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE DE IA{I
place s\ imite ciripitul p\s\ri-
lor când nu g\se[te bolnavi de
`ngrijit, aspirant\ convins\ la
haina monahal\.
Lini[tea ob[tii e perturbat\
de apari]ia unui ins turbulent
cu aspect de afacerist, Pavel,
lipsit de reflexe cucernice, pe
deasupra amnezic, recuperat
dintr-un accident de ma[in\
de Olga. Pavel e interesat de
frumoasa [i taciturna M\icu-
]\ (pe care o nume[te cu ape-
lativul din lume) [i mituie[te
cu bani de b\ut adun\tura de
„metocani“, dar monahia `n-
cearc\ cu tot dinadinsul s\ `l
evite. Misterul ce planeaz\
asupra ei `ncepe s\ se dez-
ghioace, dând la iveal\ o ve-
che ran\: moartea unui copil,
tragedie ce a `mpins-o [i spre
ruptura cu tat\l acestuia. ~n
timp ce Pavel lupt\ (asiduu,
dar f\r\ succes) s\-[i scoat\
fosta so]ie din „ghearele m\-
n\stirii“, Olga `i obloje[te
acestuia traumele cerebrale de
dup\ accident, Pavel promi-
]ându-i fetei s-o scoat\ `n lume
[i s\-i fac\ un rost. Inocenta
idil\ prime[te binecuvântarea
M\icu]ei, dar Olga opteaz\ `n
final pentru rostul ei unic la
c\p\tâiul celor f\r\ speran]\:
[i mereu se g\se[te vreunul!
Nici un fel de pedanterie
sau bigotism al „recursului la
canon“ `n urm\rirea luptei
duhovnice[ti a eroilor, a c\ror
aderen]\ la real este sus]inu-
t\ de un joc actoricesc de mare
fine]e [i for]\, radiind c\ldur\,
empatie, umor - m\rci defini-
torii ale {colii ruse [i, de ce nu,
ale modului de a fi ortodox.
Deplasarea la Festival a
fost sus]inut\ financiar de In-
stitutul Cultural Român. a

BIBLIA - VERSET CU VERSET
Cine vorbe[te despre neputin]\
vorbe[te de fapt despre `ndoial\
Facerea 18, 14: „Este
oare ceva cu neputin]\
la Dumnezeu? La anul
pe vremea aceasta
am s\ vin pe la tine [i
Sarra va avea un fiu!“
„Este oare cu neputin]\ ceva la
Dumnezeu? Nu fac [i desfac Eu
totul? Nu am putere peste via]\ [i
moarte? Oare cuv=ntul este nepu-
tincios la Dumnezeu? Nu ]i-am
f\g\duit eu asta? Poate, oare, s\
nu se `mplineasc\ cuv=ntul
Meu?“. Iat\, doar o parte din reto-
rica Sf=ntului Ioan Gur\ de Aur
privitoare la fragmentul biblic de
mai sus, unul clasic pentru a de-
monstra Atotputernicia lui Dum-
nezeu. Structura argument\rii a-
totputerniciei divine nu las\ loc
de nici o `ndoial\ aici, la fel ca `n
episodul noutestamentar petrecut
`n Capernaum, motiv pentru care
cele dou\ pasaje sunt des utilizate
`n diverse comentarii teologice.
Dumnezeu le spune p\rin]ilor
Avraam [i Sarra c\ vor dob=ndi
un fiu [i, pentru a vedea c\ nimic
nu este cu neputin]\ la Dum-
nezeu, „la anul pe vremea aceasta
am s\ vin pe la tine [i Sarra va a-
vea un fiu!“. Situa]ia e similar\
cu cea `n care M=ntuitorul Iisus
Hristos i-a iertat p\catele sl\b\-
MICUL CATEHISM
Agheazma mare nu poate `nlocui Sf=nta ~mp\rt\[anie!
Botezul Domnului este una
dintre cele mai populare s\r-
b\tori at=t la rom=ni, c=t [i la
celelalte popoare ortodoxe.
Prin acest praznic `mp\r\tesc
ne amintim de momentul ar\-
t\rii Domnului la Iordan, c=nd
a fost botezat de Sf=ntul Proo-
roc Ioan. Aceast\ s\rb\toare
mai este numit\ Epifanie sau
Teofanie, adic\ Ar\tarea Dom-
nului, deoarece `n aceast\ zi
Domnul Hristos, prin botezul
`n Iordan, S-a descoperit lumii
ca Mesia. Sf. Ioan Gur\ de Aur
ne arat\ care a fost motivul bo-
tezului Domnul Hristos `n Ior-
dan: „M\rturia lui Ioan ar fi
fost pus\ la `ndoial\ [i i-ar fi
fost greu s\ mearg\ la casa fie-
c\ruia cu Hristos de m=n\, s\
se apropie de u[\, s\-i cheme
afar\ [i s\ le spun\, ar\t=ndu-
L pe Hristos: Acesta este Fiul
lui Dumnezeu. La fel de `ndo-
ielnic\ ar fi fost m\rturia lui
dac\ L-ar fi luat [i L-ar fi dus
`n sinagog\ s\-L arate. Dar
TEZAUR PATRISTIC
„Sfintele cete ale fiin]elor
cere[ti, modelându-se pe ele
`nsele `n chip inteligibil (spi-
ritual) spre imitarea lui
Dumnezeu [i dorind s\-[i mo-
deleze chipul lor cuget\tor
spre asem\narea cu obâr[ia
dumnezeiasc\, se `mp\rt\-
[esc cu drept cuvânt de o mai
bogat\ comuniune dumneze-
iasc\“. (Sf. Grigorie Palama,
Cuvânt pentru cei ce se lini[-
tesc cu evlavie, cap. 61, `n Fil.
rom., vol. VII, p. 345)
S=mb\t\, 16 ianuarie 2010
nogului din Capernaum, [i, ca s\
alunge g=ndurile viclene din min-
]ile celor prezen]i [i pentru a [ti
„c\ putere are Fiul Omului pe p\-
m=nt“, a zis sl\b\nogului: „Scoa-
l\-te, ia-]i patul [i mergi la casa
ta“. Astfel, posibilitatea `nfirip\-
rii oric\rei urme de `ndoial\ `n
mintea oamenilor dispare odat\
cu `mplinirea miraculosului.
„C=nd M\ voi `ntoarce pe vremea
c=nd popoare `ntregi, din fieca-
re ora[, erau rev\rsate la Ior-
dan [i st\teau pe malurile r=-
ului, a venit [i Iisus s\ Se bote-
ze [i s\ primeasc\ `nt\rire [i a-
deverire de sus prin glasul Ta-
t\lui [i prin pogor=rea Duhului
`n chip de porumbel, atunci
m\rturia lui Ioan despre El nu
a mai putut fi pus\ la `ndoial\“.
Cele mai vechi m\rturii de-
spre existen]a acestei s\rb\-
tori le avem din secolul al III-
lea. Referiri g\sim la Clement
Alexandrinul, Sf. Grigorie Ta-
umaturgul i se atribuie o pre-
dic\ la aceast\ s\rb\toare, iar
`n cartea Constitu]iile Aposto-
lice o g\sim trecut\ printre
primele s\rb\tori cre[tine, a-
l\turi de Na[terea [i de ~nvie-
rea Domnului. La fel de vechi
sunt ajunarea din ziua prece-
ISTORII CU T+LC
Osteneala
pentru fapte bune
O monahie lucra `n ziua
pomenirii unui mucenic, v\-
zând-o alt\ sor\, i-a zis: „Se
poate s\ lucrezi acuma?“. Ea
i-a r\spuns: „Acum robul lui
Dumnezeu s-a topit `n chi-
nuri [i suferin]e, oare nu se
cuvine [i eu s\ m\ ostenesc
pu]in pentru Dumnezeu pen-
tru ca, având cu ce s\ m\
hr\nesc, s\ nu-i `ngreuiez pe
al]ii sau, dând ceva celor ce
nu au, s\ u[urez necazul
lor?“. (Matericul, Editura A-
nastasia, 1995)
asta, `i spune Dumnezeu, atunci
va cunoa[te Sarra, prin fapte, c\
nici b\tr=ne]ea nu a fost o piedic\
[i nici st=rpiciunea! Cuv=ntul
Meu nu va fi c\lcat, iar na[terea o
va `n\l]a puterea cuvintelor Me-
le“, scrie Sf=ntul Ioan Gur\ de
Aur. P=n\-ntr-acolo `ns\, p=n\ la
`mplinirea miraculosului, Biseri-
ca, prin m\rturisitorii ei, ne `n-
deamn\ permanent a accepta
dent\ (5 ianuarie), c=t [i obice-
iul ca preo]ii s\ mearg\ `n Aju-
nul Bobotezei pentru a stropi
casele credincio[ilor cu A-
gheazm\ mare. Aceast\ ap\
sfin]it\ se p\streaz\ `n vase
curate, la loc de cinste, iar cre-
dincio[ii gust\ din ea pe ne-
m=ncate, de la Boboteaz\ [i
p=n\ la odovania praznicului,
adic\ p=n\ la 13 ianuarie in-
Agenda cre[tinului 11
prin credin]\ cele f\g\duite - la
fel cum a f\cut patriarhul Avra-
am despre care, Sf=ntul Apostol
Pavel, spune c\ „nu s-a uitat la
trupul s\u amor]it, c\ci era a-
proape de o sut\ de ani, [i nici la
amor]irea pântecelui Sarrei; {i
nu s-a `ndoit, prin necredin]\, de
f\g\duin]a lui Dumnezeu, ci s-a
`nt\rit `n credin]\, dând slav\ lui
Dumnezeu“ (Romani 4, 19-20):
„S\ primim cu mult\ recuno[tin-
]\ cuvintele Scripturii; s\ nu de-
p\[im m\sura noastr\, nici s\ is-
codim cele mai presus de noi, a[a
cum au p\]it du[manii adev\ru-
lui, care, voind s\ cerceteze totul
cu propriile lor g=nduri, nu s-au
g=ndit c\ este cu neputin]\ omu-
lui s\ cunoasc\ des\v=r[it crea]ia
lui Dumnezeu…“. A[adar, nepu-
tin]a `n]elegerii omului a unor a-
dev\ruri aflate dincolo de posibi-
lit\]ile sale este str=ns legat\ de
`ndoial\. De aceea, cine vorbe[te
despre neputin]\ vorbe[te de
fapt despre `ndoial\. Iar dac\ ne
`ntreb\m uimi]i, la fel ca uce-
nicii Domnului `n situa]ii care
nou\ ne par extreme, s\ ne adu-
cem aminte de cuvintele M=ntui-
torului Iisus Hristos: „La oameni
aceasta e cu neputin]\, la Dum-
nezeu `ns\ toate sunt cu putin-
]\“ (Matei 19, 26). ( L u c i a n
APOPEI)
clusiv. Celor care sunt opri]i
de la Sf. ~mp\rt\[anie preo]ii
le d\ Agheazm\ mare apoi a-
nafur\. Agheazma mare nu
poate `nlocui Sf. ~mp\rt\[anie,
pentru c\ nu are aceea[i valoa-
re `n sfin]irea sufletelor.
Cu Agheazma mare se stro-
pesc casele, cur]ile, gr\dinile, o-
goarele, livezile, pentru a le feri
de rele. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXVI)
Leg\turile Bisericii
Ortodoxe Române
cu Biserica Ortodox\
Rus\ `ntre
1821-1918 (V)
~n perioada 1821-1918 nu-
mero[i teologi ru[i `ncep s\
fie interesa]i de diverse pro-
bleme legate de istoria po-
porului român [i a Bisericii
noastre Ortodoxe. Dintre a-
ce[tia s-au remarcat c\rtu-
rarul Porfirie Uspenski
(1804-1885), autorul unei
opere monumentale, `n 10
volume, intitulat\ „R\s\ri-
tul cre[tin“; profesorul Ev-
ghenie Golubinski de la A-
cademia duhovniceasc\ din
Moscova, care a scris o „Is-
torie a Bisericilor Ortodoxe
bulgar\, sârb\ [i român\“
(Moscova, 1879; partea refe-
ritoare la istoria Bisericii
Ortodoxe Române s-a tra-
dus [i tip\rit la Ia[i); Arse-
nic Stadni]ki (1862-1936),
originar din jurul Hotinului,
profesor la Seminarul din
Chi[in\u, mai târziu arhie-
piscop al Novgorodului, care
a publicat mai multe lucr\ri
referitoare la istoria Biseri-
cii române[ti [i a `ntreprins
o c\l\torie de studii `n Ro-
mânia `n anul 1890. La a-
ce[tia se adaug\ numero[i
al]i c\rturari mireni care au
vizitat România pentru a
face cercet\ri [tiin]ifice. U-
nul dintre ei era marele sla-
vist I. A. Ia]imirski, care a
publicat diverse studii asu-
pra vechilor manuscrise din
m\n\stirile de pe teritoriul
]\rii noastre. Mai mul]i ie-
rarhi români, `n mod deose-
bit fo[tii studen]i ai Acade-
miei din Kiev, Filaret Scri-
ban [i Melchisedec {tef\-
nescu, au purtat corespon-
den]\ cu ierarhi [i c\rturari
ru[i, mai ales `n probleme
de istorie [i teologie. Mel-
chisedec {tef\nescu a fost
trimis `ntr-o misiune diplo-
matic\ la Petersburg, `n a-
nul 1868, pentru a consoli-
da leg\turile cu Rusia. ~n
anul 1885 a f\cut o nou\
c\l\torie `n Rusia, `mpreu-
n\ cu fratele s\u, arhiereul
Valerian Râmniceanul, fiind
primi]i peste tot cu onoruri
deosebite. Filaret Scriban a
purtat o bogat\ corespon-
den]\ cu Alexandru Sturza,
pe care l-a rugat s\ accepte
s\ fac\ parte din Epitropia
Seminarului de la Socola [i
din opera c\ruia a f\cut
traduceri `n române[te.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ S=mb\t\, 16 ianuarie 2010

PE SCURT Eugen Simion: „Rom=nii l-a

Colec]ia Brukenthal
a avut un succes
„imens“ la Paris
Expozi]ia de capodopere din
colec]ia Muzeului Brukenthal
din Sibiu, care a fost deschis\
timp de patru luni la Muzeul
Jacquemart-André din Paris, a
fost vizitat\ de aproximativ
200.000 de persoane, conform
Mediafax. ~ntre 11 septembrie
2009-11 ianuarie 2010, muzeul
a g\zduit 50 de capodopere ale
colec]iei muzeului sibian,
cuprinzând opere flamande [i
nu numai, ale mae[trilor din
au ales
pe Eminescu drept poet na]ional“
Românii l-au ales pe Emines-
cu drept poet na]ional“, a afir-
mat, joi, la Muzeul Na]ional al
Literaturii Române (MNLR),
acad. Eugen Simion, pre[edin-
tele Funda]iei Na]ionale pentru
{tiin]\ [i Art\ (FNSA). „De ce?
Din motivul pentru care ger-
manii l-au ales pe Goethe, spani-
olii pe Cervantes, iar portughezii
pe Camoes“, a spus Simion, con-
form Agerpres. Simion consider\
c\, de[i Arghezi este „un poet
uria[“ [i „`nc\ nu am `n]eles cât
de mare este Nichita St\nescu“,
„românii l-au ales pe Eminescu,
i-au mitizat iubirile, pentru c\ `n
spatele mitului nu este o impos-
tur\, ci un mare poet“. Pentru
Simion, publicarea manuscrise-
lor eminesciene de c\tre Acade-
mia Român\ este „un succes al
lumii române[ti“. Acad. Eugen
Simion a apreciat c\ volumul „A-
vatarii ale manuscriselor Emi-
nescu“, ap\rut la Editura Sem-
ne, `ncheie un proiect `nceput de
Constantin Noica.
Monseniorul Ioan Robu, mem-
bru de onoare al Academiei Ro-
mâne, a spus c\ papa Ioan Paul
al II-lea i-a spus „trei cuvinte:
România-Bucure[ti-Eminescu“,
cu ocazia primei audien]e la Vati-
can. „Eminescu ne reprezint\ [i
ne putem mândri cu acest lucru“,
a mai spus monseniorul Robu,
conform Agerpres.
Criticul literar Daniel Cristea-
Enache consider\ c\ Eminescu es-
te poet na]ional pentru c\ are o ex-
celen]\ la nivel na]ional, poporul
român recunoa[te `n fiin]a lui mo-
delul configurat de Eminescu [i
pentru c\ a reinventat limba ro-
mân\. „~n poezia lui Eminescu
avem o limb\ atemporal\ [i pe ca-
re trecerea unui secol nu o afectea-
z\ deloc“, a spus Cristea-Enache.
Pentru el, autorul „Luceaf\rului“
„conciliaz\ perfect componenta
na]ional\ cu aceea european\“, fi-
ind „un spirit universal, tocmai c\
este unul na]ional“. Manifestarea
a fost `ntregit\ prin deschiderea
unei expozi]ii de manuscrise [i do-
cumente din arhiva MNLR [i pre-
zentarea documentarului „Emi-
nescu, Veronica, Creang\“, reali-
zat `n 1914 de Casa de Filme „Pa-
thé“, conform Agerpres. a

Cele mai bune filme rom=ne[ti din

secolele XV-XVII, precum Van
Eyck, Bruegel, Jordaens,
Memling. Directorul Muzeului
Brukenthal, Sabin Luca, a spus

2009 vor fi premiate la Gala Gopo

c\ succesul a fost „imens“.
„Expozi]ia de la Paris este, pen-
tru mine cel pu]in, uimitoare ca
impact. Am primit rapoartele fi-
nale de public [i succesul a fost
imens. ~n 11 (ianuarie - n.r.) s-a
`nchis expozi]ia [i este `n curs
de returnare c\tre Sibiu.
Totalul celor care au vizitat di-
rect aceast\ expozi]ie `n cadrul
muzeului francez este de apro-
ximativ 200.000 de persoane“, a
declarat Sabin Luca. Potrivit
acestuia, media a fost de 1.750
de vizitatori pe zi. Sabin Luca a
anun]at [i c\ peste 366.000 de
persoane au vizitat colec]iile
muzeului la sediul din Sibiu.
„Cel mai vizitat obiectiv al
muzeului a fost Palatul
Brukenthal cu colec]iile sale,
urmat de Muzeul de Istorie
Natural\, Muzeul de Istorie,
Muzeul de Istorie a Farmaciei,
Muzeul de Vân\toare, Galeriile
de Art\ Contemporan\ [i Sala
cu fresc\“ a spus Sabin Luca.
A ap\rut albumul
„Manuscrise
bizantine `n colec]ii
bucure[tene“
Albumul „Manuscrise bizantine
`n colec]ii bucure[tene“ a ap\rut
la Editura Institutului Cultural
Român (ICR), fiind rodul unei
cercet\ri de circa doi ani `ntre-
prinse de o echip\ de cercet\tori
români [i italieni, a spus redac-
torul-[ef al editurii, Mariana
Marcu Avanu, conform
Mediafax. Albumul bilingv inti-
tulat „Manuscrise bizantine `n
colec]ii bucure[tene/ Byzantine
Manuscripts in Bucharest’s
Collections“ con]ine texte sem-
nate de cei cinci cercet\tori
Fabrizio Lollini, Paolo Odorico,
Ovidiu Olar, Ileana St\nculescu
[i C\t\lina Velculescu [i fo-
tografii ale manuscriselor, `n
peste 250 de pagini. Prefa]a este
semnat\ de Bogdan T\taru-
Cazaban, consilier de stat `n
probleme de cultur\ [i culte al
Administra]iei Preziden]iale.
Manuscrisele provin din
Biblioteca Academiei, de la
Muzeul Na]ional de Art\ al
României, Patriarhia Român\ [i
de la Muzeul Na]ional de Istorie
a României. „Nu este un simplu
album, este un album-docu-
ment. ~n texte se vorbe[te de-
spre ce a `nsemnat cultura
bizantin\ [i impactul ei `n cul-
tura român\“, a spus Mariana
Marcu Avanu. ~n prefa]\,
Cazaban apreciaz\ volumul
drept „o carte construit\ spre a
reflecta specificul recept\rii cul-
turii bizantine `n }\rile Româ-
ne, printr-o investiga]ie com-
parat\ [i interdisciplinar\“. a
Evenimentul dedicat `n `ntregime filmului autohton
organizat anual `n România, Gala Premiilor Gopo, a
r\spl\tit `n ultimii ani performan]ele tuturor catego-
riilor de profesioni[ti din industria filmului, regizori,
actori, scenari[ti, operatori, montori, scenografi, com-
pozitori, designeri de costume [i machiaj. Cea de-a
patra edi]ie a Galei Premiilor Gopo - premiile indus-
triei de film din România - va avea loc pe 22 martie.
Din juriul Galei Premiilor Go- ale Premiilor Gopo, cu excep]ia
po care va decide nominaliz\rile Premiului pentru Cel mai bun
la categoriile competitive fac par- film european, este alc\tuit `n
te, printre al]ii, [i criticul de film 2010 din: Dana B\canu (exploa-
Viorica Bucur, regizorul Radu tant, Noul Cinematograf al Regi-
Muntean sau actri]a Irina Pe- zorului Român), Viorica Bucur
trescu. Produc\torii de film din (critic de film), Cristian Comeag\
România pot s\ `[i `nscrie pro- (produc\tor), Mihai Fulger (critic
duc]iile de scurt [i lung metraj de film), Radu Muntean (regizor),
fic]iune [i documentar, produc]ii Cristian Niculescu (scenograf) [i
române[ti sau coproduc]ii cu par- Irina Petrescu (actri]\).
ticipare financiar\ majoritar ro- Juriul care va decide nomina- Premiile Gopo sunt premii ale cinematografiei
mâneasc\, lansate `n 2009, pân\ liz\rile la categoria Cel mai bun române[ti oferite de Asocia]ia pentru
pe 18 ianuarie. film european este alc\tuit din Promovarea Filmului Românesc. Anual, sunt
Eligibile pentru a fi jurizate [i cinci critici români recunoscu]i: recompensate cele mai importante realiz\ri
nominalizate la cea de-a patra Dana Duma, Cristi Luca, Alin cinematografice na]ionale din cursul anului precedent.
edi]ie a Galei Premiilor Gopo Ludu Dumbrav\, Andrei Rus [i Numele festivalului vine de la Ion Popescu-Gopo,
sunt lungmetrajele de fic]iune, Gloria Sauciuc.
care a câ[tigat trofeul „Palme d’Or“ `n 1957
produc]ii române[ti sau copro- Dup\ anun]area nominaliz\-
duc]ii cu participare majoritar rilor, peste 400 de profesioni[ti bun film [i Cel mai bun scenariu), le tuturor categoriilor de profesio-
româneasc\, care au avut premi- activi din toate domeniile indus- [i „Boogie“, lungmetrajul lui Ra- ni[ti din industria filmului, regi-
era [i au rulat pe marile ecrane triei de film române[ti vor fi in- du Muntean, care a adunat patru zori, actori, scenari[ti, operatori,
din ]ar\ timp de cel pu]in [apte vita]i s\ voteze pentru desemna- trofee (inclusiv pentru Cel mai montori, scenografi, compozitori,
zile consecutiv, precum [i filmele rea câ[tig\torilor trofeelor din bun regizor [i Cea mai bun\ ac- designeri de costume [i machiaj.
documentare [i scurtmetrajele de acest an, pân\ cel târziu pe 21 tri]\ `ntr-un rol principal - Ana- Gala Premiilor Gopo este or-
fic]iune prezentate pe ecrane, TV martie, ora 0:00. maria Marinca). ganizat\ de Asocia]ia pentru Pro-
sau `n circuitul festivalier (na]io- ~n 2009, marii câ[tig\tori ai Cel mai important eveniment movarea Filmului Românesc
nal [i interna]ional), `n cursul Galei au fost filmul „Restul e t\- dedicat `n `ntregime filmului au- (APFR), cu sprijinul Babel Com-
anului 2009. cere“, produc]ie regizat\ de Nae tohton organizat anual `n Româ- munications [i al Centrului Na]i-
Juriul care va decide nomina- Caranfil, câ[tig\torul a nou\ sta- nia, Gala Premiilor Gopo, a r\s- onal al Cinematografiei (CNC),
liz\rile la categoriile competitive tuete (inclusiv pentru Cel mai pl\tit `n ultimii ani performan]e- conform Agerpres. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SIMULARE PENTRU O ianuarie 2010 s\ se finalizeze co- ruarie, cu prilejul „Zilei Siguran- peti]ia se adreseaz\ grupelor de
PROB| LA BACALAUREAT: Se- rectarea lucr\rilor, centralizarea ]ei pe Internet 2010“, eveniment copii [i adolescen]i cu vârste cu-
cretarul de stat pentru `nv\]\- rezultatelor [i transmiterea lor la de anvergura european\ desf\[u- prinse `ntre 6-9 ani, 10-13 ani,
mânt preuniversitar `n cadrul Mi- CNEE. Elevii care vor participa la rat anual sub egida re]elei euro- 14-19 ani, fiind deschis\ [colilor,
nisterului Educa]iei, Cercet\rii, simulare vor avea la dispozi]ie pene „INSAFE“ - European Safer cluburilor de tineret, cluburilor
Tineretului [i Sportului (MECTS), maximum 90 de minute pentru Internet Network, `n cadrul pro- de instruire-training etc. Copiii [i
Oana Badea, [i reprezentan]ii `ndeplinirea cerin]elor probei de gramului Safer Internet Plus al tinerii pot participa cu proiecte
evaluare [i vor avea de rezolvat Comisiei Europene. La nivel na-
Consiliului Na]ional pentru Eva- multimedia `n care vor ilustra
aproximativ 15-20 de itemi care ]ional, Consor]iul Sigur.info va
luare [i Examinare au organizat, vizeaz\ competen]e privind con- pa[ii cre\rii unei identit\]i `n
joi, o sesiune de instruire cu in- organiza competi]ia cu tema
cepte de baz\ al sistemului de cal- spa]iul virtual [i consecin]ele di-
spectorii [colari generali sau ge- „Cum te v\d ceilal]i pe internet? vulg\rii datelor personale asupra
cul, utilizarea computerului [i or- Gânde[te `nainte s\ postezi“,
neral-adjunc]i, pre[edin]i ai comi- ganizarea fi[ierelor, sisteme de rela]iilor lor sociale [i imaginii
siilor jude]ene de bacalaureat, având ca scop principal con[tien-
operare, procesoare de texte, pro- din via]a real\. Participan]ii vor
respectiv ai municipiului Bucu- tizarea de c\tre copii [i tineri,
cesoare de calcul tabelar, prezen- dar [i de c\tre p\rin]i, a conse- lucra individual sau `n echipe [i
re[ti, [i cu informaticienii inspec- t\ri, baze de date, mijloace mo- vor fi coordona]i de c\tre un
toratelor [colare jude]ene, pentru cin]elor asociate post\rii datelor
derne de comunicare, re]eaua in- personale pe internet. Obiectivul adult: p\rinte, `nv\]\tor sau pro-
preg\tirea simul\rii probei de ternet.
evaluare a competen]elor digitale. principal este con[tientizarea [i fesor. Data limit\ pân\ la care se
Simularea probei de evaluare a a CONCURSURI PENTRU responsabilizarea privind identi- pot transmite proiectele este 26
competen]elor digitale se va des- „ZIUA SIGURAN}EI PE INTER- tatea creat\ `n mediul on-line [i ianuarie 2010. a
f\[ura `n 1.473 de unit\]i de `nv\- NET“: Dou\ concursuri, unul la siguran]a folosirii tehnologiei co-
]\mânt liceal, din toat\ ]ara, `n 20 nivel na]ional [i unul la nivel eu- munica]iei [i informa]iei (inter- Pagin\ realizat\
ianuarie 2010, urmând ca `n 25 ropean, se vor organiza pe 9 feb- netul [i telefonia mobil\). Com- de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 16 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str.
Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Documentar S=mb\t\, 16 ianuarie 2010

„Biografia Fiului lui Dumnezeu“,

`n con[tiin]a lui Eminescu
Aceste numiri sacre: „Biografia Fiului lui
Dumnezeu“, „Blândul Nazarinean
r\stignit“ `i apar]in poetului. Odat\ cu
frumuse]ea expresiei, ele sunt m\rturii
de fond cuprinse `n articolul „{i iar\[i bat
la poart\“, publicat `n ziarul „Timpul“ din
12 aprilie 1881, `n ajunul Sfintelor Pa[ti.
~n eseul nostru dorim s\ punem `n
lumin\ mai ales ideile esen]iale din acest
articol pascal, care dezv\luie, pe de o
parte, adânca `n]elegere a Evangheliei la
care a ajuns poetul nostru na]ional la
vârsta maturit\]ii lui creatoare [i, pe de
alt\ parte, originalitatea lui genial\,
afirmat\ de aceast\ dat\ din unghiul
spiritualit\]ii cre[tin-ortodoxe.

Mesajul cardinal pe care E-
minescu ni-l adreseaz\ aici e
cuprins `n aceast\ vizionar\
formul\: „Iat\, 2000 de ani, a-
proape, de când biografia Fiului
lui Dumnezeu e cartea dup\ ca-
re se cre[te omenirea“. {i preci-
zeaz\: „Ea a ridicat popoare din
`ntuneric..., le-a constituit pe
principiul iubirii aproapelui“.
~ntr-o Europ\ care de la Rena[-
tere se `ndep\rtase de actul
central al istoriei – ~ntruparea
Fiului lui Dumnezeu – [i orien-
tase con[tiin]ele c\tre modele
din antichitate, Eminescu res-
taureaz\ sensul istoriei, auten-
tic [i profund, `n Evanghelie, `n
Hristos. El observ\ adânc: „~n-
v\]\turile lui Buddha, via]a lui
Socrat [i principiile Stoicilor,
c\rarea spre virtute a chinezu-
lui La-O-Tse, de[i asem\n\toa-
re cu `nv\]\mintele cre[tinis-
mului, n-au avut atâta influen-
]\, n-au ridicat pe om ca Evan-
ghelia, aceast\ simpl\ [i popu-
lar\ biografie a Blândului Na-
zarinean, a c\rui inim\ a fost
str\puns\ de cele mai mari du-
reri morale [i fizice, [i nu pen-
tru El, ci pentru binele [i mân-
tuirea altora“. ~n c\ut\rile pro-
prii, prin studiile de la Viena [i
Berlin, `nso]ite ne`ncetat de lec-
tura personal\, cu spiritul lui,
„al c\rui foc nu-l puteau stinge
toate apele m\rii“, el evoc\ `n
articolul s\u gândirea unor
mari personalit\]i care au c\l\-
uzit lumea Antichit\]ii. Pentru
a-i tâlcui pu]in gândirea, ne `n-
g\duim a observa: Eminescu `n-
]elegea c\, de[i Buddha era un
demolator de idoli, negarea lu-
mii [i a istoriei nu oferea o solu-
]ie autentic mântuitoare pentru
lume. – „C\rarea spre virtute a
lui La-O-Tse“ era doar „o mora-
l\ a neinterven]iei, o mistic\
destinat\ `n]elep]ilor retra[i din
lume“. „Un stoic, precizeaz\ el,
ar fi suferit chinurile lui Hristos
,dar le-ar fi suferit cu mândrie
[i dispre] de semenii lui. {i So-
crat – adaug\ – a b\ut paharul
de venin, dar l-a b\ut cu nep\-
sarea caracteristic\ virtu]ii civi-
ce a antichit\]ii“.
„Cea mai `nalt\ form\
a existen]ei umane“
~n compara]ie cu o asemenea
viziune a spiritualit\]ii antice i
se reveleaz\ lui Eminescu icoana
lui Hristos `n unicitatea ei mân-
tuitoare. {i, cu ascu]i[ul spiritu-
lui s\u, merge spre adâncul Tai-
nei Crucii: „Nu nep\sare, nu dis-
pre]: suferin]a [i am\r\ciunea
`ntreag\ a mor]ii au p\truns ini-
ma Mielului sim]itor, [i `n mo-
mentele supreme a `ncol]it – s-a
revelat – iubirea `n inima Lui [i
{i-a `ncheiat via]a p\mânteasc\
cerând de la Tat\l S\u din Ce-
ruri iertarea prigonitorilor“. ~n a-
cest act al iert\rii mântuitoare i
se reveleaz\ deodat\ Dumnezei-
rea `n Hristos [i unicitatea ope-
rei, a Crucii Lui `n lume, `n isto-
rie. Inspirat tocmai din contem-
plarea Jertfei de pe Cruce, Emi-
nescu `i exprim\ adev\ratul sens
cu o for]\ uimitoare, definind:
„Astfel, a Se sacrifica pe Sine
pentru semenii S\i nu din mân-
drie, nu din sentiment de datorie
civic\, ci din iubire, a r\mas de
atunci cea mai `nalt\ form\ a e-
xisten]ei umane“. Taina Crucii
lui Hristos ni se reveleaz\ aici
din ultima adâncime - a exista `n
adev\r `nseamn\ a exista `n iu-
bire: „Dumnezeu este iubire“
(Ioan 4, 8). Iisus Hristos, Dum-
nezeu [i Om, arat\ lumii iubirea
drept lege a existen]ei, descope-
rind-o viu ca iubire divin\ `ntru-
pat\ suprem `n experien]a tra-
gic-sublim\ a Golgotei.
Iar acest act revelator se `n-
scrie nu doar `ntr-un plan etic-fi-
losofic: „E u[oar\ credin]a c\
prin precepte teoretice de mora-
l\, prin [tiin]\, oarecum, omul se
face mai bun“, observ\ Emines-
cu. El gânde[te fundamental, din
planul ontologic al fiin]ei lumii
bolnave. Cuvintele care urmeaz\
ating esen]a: „Iubirea este acel
sâmbure de adev\r care dizolv\
adânca dizarmonie [i asprimea
luptei pentru existen]\ ce bân-
tuie natura `nreag\“. S-ar putea
spune c\ un poet al iubrii nu
putea gândi [i vorbi decât a[a.
Numai c\ aici iubirea, principiu
al existen]ei [i vie]ii, foreaz\ `n-
tr-un sol mult mai adânc [i, ca o
solu]ie universal\, r\spunde la
marile `ntreb\ri [i teme existen-
]iale, filosofice, sociale, economi-
ce ale epocii. S\ proclami iubirea
drept principiu absolut de vinde-
care `ntr-o lume `n care, pe acea
vreme, Darwin propov\duia, `n
biologic, „selec]ia natural\ [i lup-
ta pentru existen]\“, Marx, `n so-
cial [i economic, „ura [i lupta de
clas\“, pe care Eminescu o evo-
case `n „~mp\rat [i Proletar“, iar
ceva mai târziu, Nietzsche pro-
clama drept model „supraomul“
realizat prin violen]\, voluptate
[i for]\ – reprezenta un act de
mare curaj. Aici se dezv\luie `n-
tr-adev\r viziunea lui unic\, ge-
nial\, [i pozi]ia, repet, curajul de
a afirma iubirea, `ntr-o lume care
se manifesta radical altfel. Gla-
sul lui, `ns\, purcede din Duhul
Adev\rului etern.
Marea deosebire
`ntre vechiul stat p\gân
[i statul cre[tin
Dup\ aceast\ extraordinar\
sintez\ de gândire `n care poetul
cuget\ ca un adânc teolog orto-
dox – pentru c\, `n Apus, Jertfa
Crucii era v\zut\ doar ca o „sa-
tisfac]ie“ oferit\ de Fiu P\rinte-
lui ceresc pentru ofensa f\cut\
de p\catul omului, sau ca o „is-
p\[ire“ –, el trece [i la aspectele
practice, pedagogice, ale vie]ii, pe
care le `ntemeiaz\ biografia
Mântuitorului. „E u[oar\ credin-
]a, spune el, c\ prin precepte teo-
retice de moral\, prin [tiin]\, oa-
recum, omul se poate face mai
bun: omul trebuie s\ aib\ `nain-
tea lui un om ca tip de perfec]iu-
ne dup\ care s\-[i manifeste ca-
racterul [i faptele...“. „Or, cre[te-
rea lumii nou\ se datore[te pro-
totipului omului moral, Iisus
Hristos“. – Evocând spiritul epo-
cii, el mai arat\: „Chiar dac\ filo-
sofeme materialiste“ se situeaz\
„contra p\r]ii dogmatice a Bibli-
ei… caracterele se cresc sub in-
fluen]a biografiei lui Hristos“. Iar
„misiunea [coalelor“, f\r\ a omi-
te „cultura min]ii“, e totodat\
„cre[terea caracterului“. De aici
„importan]a biografiei lui Hristos
pentru inimile unei omeniri ve[-
nic ren\scânde… Pentru a fi
buni, pentru a se respecta unii pe
al]ii [i a-[i veni unul altuia `n a-
jutor, oamenii… au nevoie de re-
ligie“. Se `n]elege, numai bun\ta-
tea na[te bun\tate.
De la aceast\ modelare a in-
sului, a persoanei, Eminescu tre-
ce la sfera mai larg\ a societ\]ii,
a statului. ~n acela[i orizont sa-
cru el observ\, judicios, „marea
deosebire `ntre vechiul stat p\-
gân [i statul cre[tin“. De o `nsem-
n\tate capital\ este aici unghiul
critic din care el prive[te „statul
p\gân… ca product al naturii su-
pus acelora[i legi… aceluia[i
complex de lupte pentru existen-
]\ individual\ [i colectiv\ ca [i
natura“, natur\ prih\nit\ pro-
priu-zis de p\cat, `ntrucât ea `n-
s\[i, prin obâr[ia ei, a fost bun\
ca oper\ a lui Dumnezeu.
Eminescu sesiza, `n concep]ia
de „stat ca product al naturii“, le-
g\tura cu concep]ia darwinist\ a
epocii, lupta pentru existen]\ [i
selec]ia natural\, transpus\ de
Marx `n plan social `n lupta din-
tre clase, datorat\ „exploat\rii
de c\tre cel puternic a celui
slab“. Sociali[tii utopici, comuni[-
tii, au v\zut, precum se [tie, re-
zolvarea problemei prin lupt\
fratricid\. Tocmai acest mod de a
privi devenirea istoriei a dus la
cel mai inuman [i sângeros secol,
al XX-lea, cu r\zboaie mondiale
[i lag\re de asasinat `n mas\.
Faptul r\scump\r\tor,
mântuitor al lui Hristos
Eminescu avea [i el `n vedere
cercetarea [tiin]ific\ a naturii,
care poate contribui la `mbun\-
t\]irea st\rii materiale. Dar, `n
viziunea lui, edificarea societ\]ii
[i a statului nu se putea face ple-
când de la „natur\“, ci de la re-
sortul temeiului ei divino-uman,
cre[tin. „Menirea monarhiei cre[-
tine, afirma el, e a modela aspri-
mea legilor inerente statului,
prin ap\rarea celui slab de ex-
ploatarea celui puternic“. Mai
profund `nc\, el observ\ aceast\
compensa]ie: „Celor puternici,
oamenilor politici, li se cere sau o
mare inteligen]\, sau un mare
caracter, care s\ compenseze
munca societ\]ii – munca celor
mul]i care-i sus]ine“. {i precizea-
z\: „Acesta ar fi idealul monarhi-
ei cre[tine [i ar fi misiunea Bise-
ricii, de a r\spândi acest senti-
ment [i-n clasele de jos, [i-n cele
de sus“. Viziunea lui apare ca o
simfonie `n care „clasele superi-
oare au datoria s\ strâng\ cât
mai mult\ cultur\ pentru a u[u-
ra munca celor de jos“, pentru a
realiza, se `n]elege, `mpreun\,
„binele moral [i material“. Prin
asemenea judec\]i de valoare, so-
lu]ii politice, el se manifest\ `n
pozi]ia unui spirit vizionar extra-
ordinar, cel pu]in tot atât de ge-
nial [i singular ca [i `n opera poe-
tic\, la care dac\ to]i oamenii po-
litici români ar fi luat aminte, s-
ar fi evitat, cel pu]in la noi, trage-
diile acestui secol.
Dar s\ nu se piard\ o clip\
din vedere c\ aceast\ viziune, a-
utentic salvatoare, la Eminescu
are drept fundament armonia `n-
tre „religie“ [i „[tiin]ele naturii“.
{i tocmai separarea ostil\ a aces-
tor dou\ domenii [i valori ale
condi]iei umane a produs sufe-
rin]e inimaginabile `n istorie. E-
minescu a v\zut `n ultim\ adân-
cime faptul r\scump\r\tor,
mântuitor al lui Hristos. El a v\-
zut `n „suferin]ele de moarte ale

www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU,
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON},
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR,
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU,
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
Constantin MATEI, Andreea TOMA
Corectura : Alina Narcisa BOSAC,
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
Departament distribu]ie:
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
DOBROGEA [i OLTENIA)
Departament economic:
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i)
Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Pia]a Presei Libere 1)
IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX

dasc\lului [i modelului nostru Ii-
sus Hristos… sâmburul ve[nicu-
lui adev\r sem\nat `n lume de
Nazarineanul r\stignit“. A `n]e-
les [i faptul c\ acte asem\n\toa-
re jertfei lui Hristos se cer „…`n
momente excep]ionale, de la eroi
[i martiri“, dar fiecare compen-
sând sacrificiul, aportul lor, prin
munc\. Numai a[a, ne `ncredin-
]eaz\ el, „Domnul va petrece `n
mijlocul nostru, precum adeseori
cu bucurie a petrecut `n mijlocul
puternicilor [i religio[ilor no[tri
str\buni“.
Când `mp\rt\[ea prin scris a-
cest haric mesaj, con[tiin]a lui E-
minescu era plin\, desigur, de
prezen]a „religio[ilor str\buni“ –
domnitori, ierarhi, simpli credin-
cio[i. Cred c\ ar trebui s\ se st\-
ruie mai mult asupra gândirii po-
etului de pân\ `n 1874, când `[i
`ncheie oarecum informarea de
prin opiniile, curentele [i [colile
lumii; [i din perioada de dup\ a-
cest an, când, `n ]ar\, ca bibliote-
car, revizor [colar [i ziarist, spiri-
tul lui petrece acum `n etosul ro-
mânesc [i ortodox. Când „peste
mii de valuri… ]\rmuri `nflorite,
cu palate [i cet\]i… frun]i pline
de gânduri caut\ `n lume [i `n
vreme adev\r...“ [i s-au agonisit
de-a valma, [i parc\ toate „i-au
`nnegrit catapeteasma lumii `n
adânc“, `n sufletul lui se redes-
chide „gr\dina“, raiul copil\riei
cu paji[tile [i izvoarele natale, cu
mân\stirile [i chipurile de maici
[i c\lug\ri. Iar memoria sacr\, o-
riginar\, se adap\ de aceast\ da-
t\ din cronicile [i cuvintele Sfin-
]ilor P\rin]i; P\rin]i mai pu]in
r\ni]i de memoria istoric\ [i bol-
nav\ a lumii.
Lectura sfânt\
a lui Eminescu
Cercet\tori aten]i – prof. aca-
demicieni Alex. Elian [i V. Cân-
dea – s-au ocupat de biblioteca
lui Eminescu, sesizând bog\]ia
izvoarelor teologice, mai ales pa-
tristice. De altfel, când citim o
list\ de c\r]i [i manuscrise pe ca-
re Eminescu, `n calitatea lui de
bibliotecar, o comunica la 6 mar-
tie 1875 ministrului Instruc]iei [i
Cultelor, T. Maiorescu, pentru a-
i aproba costul achizi]iei, g\sim
aici nume [i opere ale Sfin]ilor
P\rin]i, ca: Omiliile lui Macarie
Egipteanul, Vasile cel Mare [i
Grigore Teologul, Ioan Damas-
chin: Descoperire cu amanuntul
a pravoslavnicei credinte, Efrem
Sirul, Ilie Miniat, Nicodim A-
ghioritul: Carte sf\tuitoare pen-
tru pazirea celor cinci sim]uri,
precum [i Kyriacodromionul -
Cuvinte morale pentru fiecare
duminic\, Datoriile preo]ilor `n
popor, Minunile Maicii Domnu-
lui, Fericitul Augustin: Kekro-
grafion (Cuget\ri, Singuratece
cuvinte; Pentru privirea lui Hris-
tos; Pentru zdrobirea inimei).
Toate acestea alc\tuiau acum
lectura lui sfânt\. Ele ilustreaza
apartenen]a profund\ a lui Emi-
nescu la tradi]ia spiritual\ au-
tohton\ de sorginte bizantin\,
str\b\tut\ de o necontenit\ aspi-
ra]ie c\tre absolutul divin.
Iat\ [i alte manuscrise care
au apar]inut lui Eminescu, fiind
utilizate de Moses Gaster c\ruia
poetul le-a cedat pentru Chresto-
matia Român\ (1891, p. 194): Te-
traevanghelul lui Coresi - 1561
(unul din cele mai vechi manu-
scrise de]inute de Eminescu), A-
gapie Criteanul: „Amartolon soti-
rie“, adec\ Mântuirea p\c\to[i-
lor (edi]ie din 1692), Via]a [i mi-
nunile preacuviosului p\rintelui
nostru Sf. Vasile cel Nou (cu eco-
uri `n Povestea Magului c\l\tor
S=mb\t\, 16 ianuarie 2010
`n stele), Vie]ile Sfin]ilor tip\rite
de Dosoftei `n 1682 [i Mineele lui
Chesarie [i Filaret - texte imno-
poetice de o extraordinar\ lumi-
nozitate [i frumuse]e poetic\. Re-
g\sim `n limba veche [i-n]eleap-
t\ a acestor texte str\vechi acel
miracol de savoare [i expresivita-
te a limbajului poetic eminesci-
an, cu r\d\cini `n graiul neao[
pentru care metafora este modul
firesc de fiin]are. Toate aceste
scrieri respir\ parfumul tainic [i
pios al altui timp, nostalgia incon-
fundabil\ a a unui spa]iu mitic o-
riginar - „rai de tain\“, t\râm al
unei dumnezeiri ce r\mâne obiec-
tul unui „dor nem\rginit“, patrie
celest\ etern râvnit\ cu o „sete de
nestins“ („Tu treci prin lume str\-
in [i efemer / Cu sufletu-n lumin\
[i gândurile-n cer“).
Familiariz\rii cu aceast\ lim-
b\ „ca un fagure de miere“ a scri-
erilor liturgice române[ti, p\trun-
se de „un farmec sfânt [i ne-n]e-
les“ (de urechea profan\), de o
dulce [i inefabil\ vraj\, i se dato-
reaz\ particularit\]ile arhaizan-
te ale stilului eminescian. Canoa-
nele [i troparele, icoasele [i con-
dacele, stihirele [i celelalte forme
ale imnopoeziei compuse de im-
nografi bizantini din secolele al
V-lea - al IX- lea, precum Roman
Melodul, George Pisidul, Andrei
Criteanul, Teofan din Niceea
etc., - capodopere de compozi]ie
poetic\ [i melodic\ cuprinse `n
Minee - au constituit inframode-
lul ritmic, prozodic [i retoric al
poeziei eminesciene. Asimilarea
profund\ a acestor sublime poe-
me liturgice explic\ incompara-
bila muzicalitate a caden]elor e-
minesciene, magia luminoas\ a
cuvintelor, cu sonorit\]i de in-
canta]ie. ~n aceste cânturi sacre,
transmise aproape neschimbate,
unele de peste 1500 ani (Lumin\
Lin\ dateaz\ din veacul al IV-
lea), `[i are modelul acea „pneu-
matizare“ a limbajului poetic e-
minescian, str\b\tut de o lumin\
ca de o aur\ ce transfigureaz\ fi-
ecare vers, str\lucind `n propria
splendoare asemenea unui cris-
tal incendiat de o raz\: „Profete
al luminei! ~n noaptea-]i te salut
/ {i v\rs geniu de aur `n corpul
t\u de lut / Cu raza zilei albe eu
geniul ]i-l aprind…“
Strig\tul credin]ei
`n Dumnezeul Cel viu
Dar, pe cât ne este `ng\duit s\
str\batem `n adâncul de tain\ al
sufletului s\u, ni se ive[te `ntre-
barea: a r\mas oare Eminescu
doar cu ochii la Cruce, la Cel r\s-
tignit? Era `n con[tiin]a lui gân-
dul c\ moartea e totu[i cuvântul
cel din urm\? Din unele jocuri de
idei [i cuvinte, prin unele poezii,
a[a s-ar p\rea, dar numai la su-
prafa]a existen]ei, nu `n adânc.
De aici, din ultima adâncime,
dimpotriv\, strig\tul sufletului
lui e strig\tul credin]ei `n Dum-
nezeul cel viu, [i-n via]\.
Un [oc, cu totul particular, i-
nedit, `l provoac\ poezia „Mortua
est“. ~nceput\ ca o medita]ie `nc\
din octombrie 1866, e trimis\
spre publicare din Viena la Con-
vorbiri literare `n februarie 1871.
Geneza ei cu fiecare strof\ [i vers
e ca un foc continuu, cu „trozni-
turi de incendiu“, cum tâlcuie[te
G. C\linescu. Dar finalul, asupra
c\ruia nu [tim s\ se fi st\ruit
prin vreo exegez\ pân\ acum, es-
te de-a dreptul uluitor:
„La ce?… Oare totul nu e ne-
bunie?
Au moartea ta, `nger, de ce fu
s\ fie?
Au e sens `n lume?… Tu chip
zâmbitor
Tr\it-ai anume ca astfel s\
mori?
Dar, mai ales:
De e sens `ntr-asta, e’ntors [i
ateu
Pe palida-]i frunte nu-i scris
Dumnezeu.“
Poate unii vor fi fost ispiti]i s\
trag\ de aici concluzia c\ Emi-
nescu are momente de sl\bire a
credin]ei [i accese de ateism. Ni-
mic mai infam la adresa lui decât
o asemenea p\rere de[art\. Dim-
potriv\, nu cred s\ se fi exprimat
`n literatura universal\ o sentin-
]\ genial\ asemenea acesteia.
„De e sens `ntr-asta“ – `n
moarte – „e-ntors [i [e] ateu“,
deci moartea e atee! {i, „Pe pali-
da-]i frunte nu-i scris Dumnezeu“
– adic\, de o limpezime fulger\-
toare: Dumnezeu nu este semna-
tarul mor]ii.
Uimitor, de unde ]â[nea `n ge-
niul lui o asemenea viziune; nu
din filosofiile lumii, ci numai din
Sfânta Scriptur\. C\ci, de unde
chiar la unii teologi moartea apa-
re fireasc\ – de n-am pomeni de-
cât pe un mare teolog al veacului,
K. Rahner (1904-1984) –, dumne-
zeiasca Scriptur\ vorbe[te ne`n-
doios: „Dumnezeu n-a f\cut
moartea [i nu se bucur\ de piei-
rea celor vii. El a zidit toate lu-
crurile spre via]\“ (~n]elepciunea
lui Solomon 1, 13-14). {i numai
prin neascultarea poruncii dum-
nezeie[ti, prin gustarea „din po-
mul cuno[tin]ei binelui [i r\ului“
i s-a atras aten]ia lui Adam c\
„va muri“ (Fac. 2, 17). Atunci, re-
al, „moartea este plata p\catu-
lui“ (Rom. 6, 23). Iar P\rintele
ceresc a trimis pe Fiul S\u `n lu-
me tocmai „ca s\ surpe prin
moartea Sa pe cel ce are st\pâni-
rea mor]ii, adic\ pe diavolul“
(Evr. 2, 14). Moartea nu e de la
Dumnezeu; moartea e atee, ope-
r\ diabolic\, distrus\ de Hristos.
Uimitor cum `n acest duh revelat
al Sfintei Scripturi cuget\ Emi-
nescu `nc\ din prima tinere]e [i
tot `n duh ortodox va urm\ri `n-
frigurat, [i totu[i scânteind, tai-
na Crucii [i a mormântului din
care va ie[i biruitor Hristos.
~ntr-o noapte de ~nviere, a[a
cum reiese din poezia cu acela[i
nume, „~nvierea“, petrecând prin
„zidurile `nnegrite“ ale bisericii,
urm\rit de „spiritul rece al mor-
]ii“, el contempl\ [i ascult\:
„Un singur glas `ngân\ cuvin-
tele de miere,
~nchise `n tartrajul str\vechii
Evanghelii.“
{i apoi contempl\ cum
„Cu’n muc `n mâni mo[neagul
cu barba de z\pad\
Din c\r]i cu file unse norodul
`l `nva]\
C\ moartea e `n lupt\ cu ve[-
nica via]\,
C\ de trei zile’nvinge, cumplit
muncindu-[i prada“.
Sufletul particip\ viu [i aude
`nc\: „O muzic\ adânc\ [i plin\
de blânde]e“, care „P\trunde tân-
guioas\ puternicele bol]i“; iar
gândul `i fream\t\ nelini[tit,
murmurând „Pieirea, Doamne
Sfinte, c\zu `n orice col], / C\ci a
c\zut, – unde? `n `nsu[i Isvorul
de vie]e“. Dar „pieirea“ – altfel
spus, moartea –, c\zând `n „Isvo-
rul de vie]e“, nu va fi `nghi]it\ de
via]\, ca [i `ntunericul de lumi-
n\? El tr\ie[te aceast\ minune
`n noaptea pascal\:
„Dou\sprece ceasuri r\sun\…
Miez de noapte…
De-odat\’n negre ziduri lumi-
na d\ n\val\...“
„Un clocot lung de glasuri vui
de bucurie,
Colo’n altar se uit\ [i preo]i [i
popor,
Cum din mormânt r\sare
Christos mângâietor,
Iar inimile toate s-unesc `n
armonie.
Cânt\ri de laude’n\l]\m
Noi }ie Unuia,
15
Primindu-L cu psalmi [i cu ra-
muri,
Pleca]i-v\ neamuri
Cântând Aleluia!
Christos a `nviat din mor]i,
Cu cetele sfinte.
{i, `ntr-adev\r, `n duhul a-
dâncii ortodoxii, teologhise[te:
Cu moartea pre moarte c\l-
când-o,
Lumina ducând-o
Celor din morminte!
A cerut s\ fie
`nmorm=ntat la umbra
unei m\n\stiri
Gândirea uman\ dintotdeauna
a trebuit s\ r\spund\ la dou\ te-
me fundamentale: a iubirii `ncu-
nunate cu sacrificiul, [i a vie]ii `n
lupta biruitoare asupra mor]ii.
Noi l-am interogat `n eseul nostru
pe Eminescu asupra acestor teme
[i i-am primit r\spunsul. Suntem
`ndrept\]i]i s\ spunem prin r\s-
punsul lui c\ el nu este numai „po-
etul nostru na]ional“, ci c\, `ntr-a-
dev\r, prin gândirea lui [i teologi-
c\, atât de profund\, corespunde
`ntru totul titlului acordat: „Omul
deplin al culturii române[ti“. Iar
`n viitoarele sinteze ale gândirii [i
filosofiei cre[tine, chiar ale teologi-
ei noastre, va trebui s\ se ]in\ sea-
ma [i de el ca de un adânc gândi-
tor cre[tin-ortodox.
De altfel, `n cinstirea pe care
trebuie s\ i-o acord\m, nu trebu-
ie uitat niciodat\ c\ el a v\zut `n
Biserica Ortodox\ Român\ „Mai-
ca spiritual\ a neamului româ-
nesc, care a n\scut unitatea lim-
bii [i unitatea etnic\ a poporu-
lui“. A [i tr\it ca un fiu drept-cre-
dincios, devotat ei.
~n noiembrie 1886, Eminescu
se retrage la M\n\stirea Neam].
Acolo s-a spovedit [i s-a `mp\rt\-
[it, iar duhovnicul a `nregistrat
`n cartea lui de slujb\ o dorin]\ [i
rug\mintea poetului, ca un tes-
tament, anume: s\ fie `ngropat
pe malul m\rii, la umbra unei
m\n\stiri, de unde s\ aud\ chiar
[i dincolo, pe cel\lalt ]\rm al e-
xisten]ei, „Lumin\ lin\“.
Poet al iubirii a fost, [i al lu-
minii.
Un alt final, mai cuvenit decât
acesta legat de lumin\, nu g\-
sim. „Era prin martie, 1889, de-
scrie Vlahu]\. M-am dus `ntr-o zi
s\-l v\d pe Eminescu la ospiciul
din strada Plantelor, unde era de
curând internat. M-a cunoscut [i
i-a p\rut bine când m-a v\zut…
M-a `ntrebat de prieteni, c\in-
du-i, vorbind de ei cu mil\… A-
dusei vorba de poezii. Atunci, cu
o bucurie de creator, scoase din
buzunarul paltonului un petec de
hârtie [i, a[ezându-se pe scaun,
`ncepu s\ citeasc\… Un [ir lung
de strofe de o sonoritate [i un
efect ritmic fermec\toare. Fieca-
re vers p\rea rupt dintr-o poezie
frumoas\. Mi-aduc aminte c\ do-
u\ vorbe – foc [i aur – reveneau
mereu. N-am putut re]ine decât
aceste patru versuri:
Atâta foc, atâta aur
{i-atâtea lucruri sfinte
Peste `ntunericul vie]ii
Ai rev\rsat, P\rinte!
A sfâr[it apoi, l\sând, t\cut,
privirea `n p\mânt… Dup\ câte-
va minute de t\cere, `[i `mpre-
un\ mâinile [i, ridicându-[i ochii
`n sus, oft\ din adânc [i repet\
rar, cu un glas nespus de sfâ[ie-
tor: «Of, Doamne, Doamne!»“.
E de crezut c\ [i `n acel mo-
ment, al marii treceri, va fi invo-
cat: „Doamne, Doamne!“. (pr.
Constantin Galeriu, articol pu-
blicat `n Revista Ortodoxia, anul
XLVII, 1 - 2 ianuarie 1995)
 CM
YK

16 Amvon patristic S=mb\t\, 16 ianuarie 2010

Omul, s\la[ al lui Dumnezeu

Rela]ia cu Dumnezeu reprezint\ `n teologia
ortodox\ drumul c\tre `ndumnezeire. Fiecare
demers f\cut `n aceast\ direc]ie devine un act de
asumare vie a `ntregii experien]e relatate de
tradi]ia patristic\. Capacitatea omului de a deveni
purt\tor de har [i s\la[ al lui Dumnezeu se
descoper\ de o manier\ integral\ `n faptul c\ omul
`[i activeaz\ [i `[i dezvolt\ aceast\ capacitate `n
`ntrep\trundere continu\ cu lucrarea lui
Dumnezeu. Via]a cre[tin\ nu este r\mânere `n
postura de „imitator al lui Hristos, ci este
experien]a vie a vie]ii «`ntru Hristos, c\tre Tat\l,
prin Duhul Sfânt». Cre[tinul care `[i asum\ tradi]ia
patristic\ trece de la stadiul unui simplu receptor
al cuvântului Evangheliei la starea `n care
integreaz\ [i dezvolt\ creator rela]ia cu
Dumnezeu. Este trecerea de la moarte la via]\: de
la imitare exterioar\ a unor modele mai mult sau
mai pu]in `n]elese, la via]a care integreaz\ [i
continu\, `n libertate, toat\ experien]a patristic\
care se centreaz\ pe capacitatea [i realitatea
`mp\rt\[irii reale de harul necreat al lui Dumnezeu.
CM
YK

reprezent\rile mentale pen-

de pr. drd. Roger
CORESCIUC
Panayotis Nellas vorbe[te
`ntr-una dintre c\r]ile sale de-
spre „umanismul teocentric“
[i despre faptul c\ Hristos es-
te „`mplinirea [i realizarea u-
manului“. Omul se `mpline[-
te, se realizeaz\ integral toc-
mai prin aceast\ lucrare a ha-
rului `n el. Sfântul Grigorie
Sinaitul aminte[te adesea c\
omul trebuie s\ tind\ spre
starea „vie]ii `ngere[ti“, `n ca-
re „puterea Duhului Sfânt `n
lucrare cu Cuvântul face din
trupul [i sufletul omenesc i-
magine a Frumuse]ii dumne-
zeie[ti“. Aceast\ Frumuse]e
`ntru lumin\ este prezen]a
harului `n lumea creat\, pre-
zen]\ care dinamizeaz\ [i pro-
voac\ r\spunsul omului.
Acest r\spuns nu poate `n-
s\ s\ fie rupt de primirea
smerit\ a c\l\uzirii dumneze-
ie[ti. ~n acest sens, Sfântul
Grigorie Palama ne spune:
„Fiindc\ a spune ceva despre
Dumnezeu [i a te `ntâlni cu
Dumnezeu nu e acela[i lucru.
C\ci primul lucru are nevoie
de cuvânt [i de [tiin]\, care
pot fi dobândite [i de `n]elep]ii
acestui veac, chiar dac\ nu
sunt cu des\vâr[ire cura]i cu
via]a [i cu sufletul. Iar faptul
de a ajunge `mpreun\ cu
Dumnezeu face parte din cele
cu neputin]\, dac\ nu am a-
juns, prin cur\]ire, `n afara
noastr\ sau mai bine spus
mai presus de noi `n[ine, ridi-
cându-ne desaupra gânduri-
lor, a ra]ionamentelor, câ[ti-
gând astfel necunoa[terea cea
mai presus de cunoa[tere. Isi-
hia, oprirea min]ii [i a lumii,
uitarea celor de jos, ini]ierea
`n cele de sus, dezbr\carea de
tru ce e superior sunt adev\-
rata practic\, adev\rata
treapt\ a contempl\rii sau ve-
derii lui Dumnezeu. Prin ea se
`ndumnezeie[te omul, pentru
c\ prin ea ne dezleg\m de cele
de jos [i ne aplec\m spre
Dumnezeu, [i a[a, st\ruind zi
[i noapte `n rug\ciuni [i cereri
ca `ntr-un foi[or atingem cum-
va acea neapropiat\ si fericit\
fire“ (Omilia 53).
Adaug la acest fragment
din Omiliile Sfântului Grigo-
rie Palama un alt text care e-
mite un semnal de alarm\ `n
fa]a pericolului pe care `l re-
prezint\ r\mânerea `n demer-
sul experien]ei lui Dumnezeu
`ntr-un umanism antropocen-
tric, [i nu `ntr-un umanism
hristocentric: „Ceea ce se cau- rile fondatoare [i traseele verti- Dac\, pe de o parte, rela]ia aici ~l avem pe Dumnezeu cu
t\ acum `n religie nu este atât ginoase“. (Anca Manolescu) cu Dumnezeu reprezint\ `n noi, vom dobândi `ntru El bu-
orizontul metafizic, care, din- Iat\ c\ teologia ne propune teologia ortodox\ drumul c\- n\t\]ile atât cele prezente,
colo de toate treptele lumii [i tocmai acest adev\r ultim : tre `ndumnezeire, iar pe de cât [i cele viitoare. S\ nu ui-
mai adânc decât etajele indi- experien]a vie a vie]ii „`ntru alt\ parte, „cerurile noastre t\m `ns\ c\ nu e de nici un
viduale ale persoanei, deschi- Hristos, c\tre Tat\l, prin Du- nu ne mai dep\[esc, nu ne folos, fra]ilor, dac\ spune ci-
de cunoa[terea uman\ spre hul Sfânt“. Sfântul Grigorie mai `nstr\ineaz\ de indivi- neva c\ are o credin]\ dum-
absolut. Nu adev\rul ultim, Palama spune: „S\ l\s\m p\- dualul din noi; ele au devenit nezeiasc\, dar nu are fapte
inaccesibil facult\]ilor ome- mântul, fiindc\ nu mai sun- doar consolatoare, solu]ii i- corespunz\toare credin]ei.
ne[ti si totodat\ participabil, tem p\mânte[ti din p\mânt, maginare de existen]\ tere- C\ci cine va crede oare c\ cel
este ast\zi vizat `n religie. Nu ca primul om, Adam, ci ca al str\ fericit\“ (Anca Manoles- alipit de fapte rele [i ]intuit
actualizarea `n omul particu- Doilea Om, Domnul, din cer. cu), cred c\ rena[terea pa- la p\mânt de cele p\mân-
lar, concret, a dimensiunii lui Sus la El s\ avem inimile ! S\ tristic\ (a[a zis neopatristi- te[ti poate avea o gândire cu
transcendente este ast\zi sco- privim aceast\ mare priveli[- c\) din ultimul veac ofer\ adev\rat dumnezeiasc\, ma-
pul adeziunii religioase. Când te: firea noastr\ `nve[nicit\ r\spunsul autentic c\ut\rii re [i `nalt\?“ (Sfântul Grigo-
accentul nu cade pe litera- de focul imaterial al Dumne- uneori alienate a omului con- rie Palama, Omilia 18). Ast-
lism, ca la fundamentali[ti, ea zeirii. {i dezbr\când hainele temporan. Lipsa de senti- fel putem `n]elege afirma]ia
se leag\ de confortul spiritual, de piele, pe care le-am `mbr\- mentalism sau de pietism din de la inceputul articolului:
de sentimente frumoase, ca [i cat de la c\dere, s\ st\m `n teologia patristic\ ofer\ ba- cre[tinul care `[i asum\ tra-
de lucruri mai nobile: frater- p\mântul sfânt, ar\tându-ne zele unei experien]e vertica- di]ia patristic\ trece de la
nitate, ajutorarea celor `n ne- fiecare p\mântul inimii sfânt le, sincere, cur\]itoare, des- stadiul unui simplu receptor
voie [i combaterea nedrept\]i- prin virtute [i `nclinarea ne- p\timitoare, purtat\ `n asce- al cuvântului Evangheliei la
lor sociale, respectul pentru clintit\ spre Dumnezeu; ca a- za liber\ [i `n isihasm (cu tot starea `n care integreaz\ [i
fiin]a uman\, explicare a lu- tunci când Dumnezeu vine `n mai prezenta sa form\ urba- dezvolt\ creator rela]ia cu
mii [i a istoriei pornind de la foc s\ avem `ndr\znire [i, aler- n\). Con[tiin]a clar\ a posibi- Dumnezeu. Este trecerea de
principii `nalte, tematizarea gând, s\ ne lumin\m [i, lumi- lit\]ii unui dialog fiin]ial [i la moarte la via]\: de la imi-
acordului `ntre ra]iune [i cre- na]i fiind, s\ ne `nve[nicim personal cu Dumnezeu este tare exterioar\ a unor modele
din]\. Dar, oricât de nobile, a- spre slava Lui, a Luminii Celei baza [i cheia redescoperirii a- mai mult sau mai pu]in `n]e-
ceste preocup\ri nu scot reli- mai de sus, a str\lucirii `n Trei dev\ratuluii umanism cen- lese, la via]a care integreaz\
gia din sistemul antropocen- Sori [i care alc\tuie[te la maxi- trat pe experien]a harului lui [i continu\, `n libertate, toat\
tric, nu `i mai exalt\ paradoxu- mum o singur\ St\pânire“. Dumnezeu: „Dar dac\ `nc\ de experien]a patristic\. a

CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
S=mb\t\, 16 ianuarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 12 (1514) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
Nr. 12 (287) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
ACTUALITATE
„Istoria acestei
zidiri m\rturise[te
puterea creatoare
a rug\ciunii“
PAGINA 16
Slujirea aproapelui [i
egalitatea cre[tin\ `n Biseric\
Ajutorarea semenilor a fost, dintotdeauna, o
prioritate a Bisericii. Legat\ inseparabil de
sentimentul milei, societatea cre[tin\ dezvolta o
nou\ dimensiune, uneori diametral opus\ fa]\ de
raporturile interumane `ntâlnite `n lumea p\gân\.
De la `nceput, cre[tinismul a venit `n sprijinul
celor slabi, mai `ntâi prin Mântuitorul Iisus
Hristos, Care-i ridic\ pe to]i oamenii, f\r\
deosebire, la demnitatea `nfierii `n Tat\l, iar mai
apoi prin `ntreaga Biseric\, inspirând multe idei
`nalte [i ac]iuni generoase puse `n slujba
omului. Sfântul Vasile cel Mare a reu[it s\
impun\ prin activit\]ile sale de caritate,
concretizate `n Vasiliade sau `n ob[tile monahale
de pe malul râului Iris, egalitatea social\ `ntr-o
manier\ cre[tin\. ~n omiliile [i cuvânt\rile sale,
marele capadocian face s\ r\sune `n urechea
CM
societ\]ii timpului s\u ecoul adev\ratelor valori
YK
morale, care dep\[esc cu mult logica lumii
acesteia. Citi]i `n paginile 8-9
Mihai Eminescu, cinstit la 160 de ani de la na[tere
Ieri, 15 ianuarie, s-au `mplinit 160
de ani de la na[terea marelui poet Mi-
hai Eminescu. La mormântul acestuia
din Cimitirul Bellu, Preasfin]itul Var-
sanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor, a oficiat
un parastas. La slujb\ au participat
peste 100 de persoane.
Slujba de pomenire a adunat iubitori
de poezie eminescian\, oameni simpli,
elevi, dar [i reprezentan]i ai Academiei
Române, ai Ligii culturale a Românilor
de Pretutindeni [i ai Uniunii Scriitori-
lor din Republica Moldova. La final, au
fost rostite mai multe cuvinte `n memo-
ria marelui poet.
Cuvântul de deschidere l-a avut aca-
demicianul Marius Sala, care a adus o-
magiul Academiei Române pentru „ma-
rele disp\rut, membru post-mortem al A-
cademiei, marele fiu al poporului român,
Mihai Eminescu. Ne bucur\m c\ Biseri-
ca Ortodox\ Român\ ne-a ajutat `n a-
ceast\ `ntreprindere de a marca aceast\
mare s\rb\toare a poporului român“.
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
DOCUMENTAR REPORTAJ
„Biografia Fiului Sfântul Antonie cel Mare,
lui Dumnezeu“, de 163 de ani ocrotitorul
`n con[tiin]a Bisericii Domne[ti
lui Eminescu de la Curtea Veche
PAGINILE 14-15 PAGINA 4
basilica.ro
RELIGIOS
LA LACU S|RAT SE DISCUT|
ELABORAREA DIC}IONARULUI
DE MUZIC| BISERICEASC|: La
ini]iativa Preafericitului P\-
rinte Patriarh Daniel, Sfântul
Sinod a aprobat alc\tuirea a-
cestui important instrument
de lucru pentru Biseric\, spe-
ciali[ti [i pentru institu]iile de
`nv\]\mânt teologic.
Pagina 3
AGENDA CRE{TINULUI
AGHEAZMA MARE NU POATE
~NLOCUI SF+NTA ~MP|RT|{A-
NIE! Celor care sunt opri]i de
la Sf=nta ~mp\rt\[anie preo-
]ii le dau Agheazm\ mare, a- CM
poi anafur\. Agheazma mare
YK
nu poate `nlocui Sf=nta ~m-
p\rt\[anie, pentru c\ nu are
aceea[i valoare `n sfin]irea
sufletelor.
Pagina 11
ACTUALITATE
UN PRIM BILAN} AL CUTRE-
MURULUI DIN HAITI: ~ntre 40
A urmat apoi lansarea albumului a- [i 50 mii de persoane [i-au
niversar „160 de ani de la na[terea poe- pierdut via]a [i aproximativ
3 milioane au fost afectate
tului Mihai Eminescu“ [i a unei meda- de seismul care a lovit Haiti.
lii. Albumul a fost lansat de Liga cultu- Cele 27 de state ale Uniunii
ral\ a Românilor de Pretutindeni [i de Europene se vor reuni luni,
Federa]ia Na]ional\ a Revolu]ionarilor pentru a examina modalit\-
din România. Albumul [i medalia au ]ile de ajutor pentru victime-
fost oferite Preasfin]itului Varsanufie le cutremurului.
Prahoveanul de c\tre pre[edintele fun- Pagina 5
da]iei, prof. dr. Victor Cr\ciun. „Marele
poet este, totdeauna, pomenit de Biseri- S|N|TATE
ca noastr\. Primul patriarh al Români- CUM PREVENIM COMPLICA}II-
ei, Miron Cristea, este cel care a f\cut LE DIABETULUI GESTA}IONAL:
prima tez\ de doctorat despre poetul Dac\ pe parcursul sarcinii fe-
Mihai Eminescu [i cel care l-a numit meia diagnosticat\ cu diabet
respect\ indica]iile medicilor
«Luceaf\rul poeziei române[ti». Mihai speciali[ti [i controleaz\ per-
Eminescu nu numai c\ a considerat Bi- manent nivelul glicemiei, ris-
serica Ortodox\ na]ional\, ci a numit-o curile scad considerabil.
[i mama poporului român. El este [i Pagina 6
promotorul ideii construirii unei cate-
drale a mântuirii neamului pentru ero-
ii din R\zboiul de Independen]\“, a ex-
plicat PS Varsanufie Prahoveanul, `n
fa]a celor peste 100 de persoane aduna-
te la mormântul marelui poet. a
 CM
YK

S=mb\t\, 16 ianuarie 2010 Amvon patristic 13

Omul, s\la[ al lui Dumnezeu

Rela]ia cu Dumnezeu reprezint\ `n teologia
ortodox\ drumul c\tre `ndumnezeire. Fiecare
demers f\cut `n aceast\ direc]ie devine un act de
asumare vie a `ntregii experien]e relatate de
tradi]ia patristic\. Capacitatea omului de a deveni
purt\tor de har [i s\la[ al lui Dumnezeu se
descoper\ de o manier\ integral\ `n faptul c\ omul
`[i activeaz\ [i `[i dezvolt\ aceast\ capacitate `n
`ntrep\trundere continu\ cu lucrarea lui
Dumnezeu. Via]a cre[tin\ nu este r\mânere `n
postura de „imitator al lui Hristos, ci este
experien]a vie a vie]ii «`ntru Hristos, c\tre Tat\l,
prin Duhul Sfânt». Cre[tinul care `[i asum\ tradi]ia
patristic\ trece de la stadiul unui simplu receptor
al cuvântului Evangheliei la starea `n care
integreaz\ [i dezvolt\ creator rela]ia cu
Dumnezeu. Este trecerea de la moarte la via]\: de
la imitare exterioar\ a unor modele mai mult sau
mai pu]in `n]elese, la via]a care integreaz\ [i
continu\, `n libertate, toat\ experien]a patristic\
care se centreaz\ pe capacitatea [i realitatea
`mp\rt\[irii reale de harul necreat al lui Dumnezeu.
CM
YK

reprezent\rile mentale pen-

de pr. drd. Roger
CORESCIUC
Panayotis Nellas vorbe[te
`ntr-una dintre c\r]ile sale de-
spre „umanismul teocentric“
[i despre faptul c\ Hristos es-
te „`mplinirea [i realizarea u-
manului“. Omul se `mpline[-
te, se realizeaz\ integral toc-
mai prin aceast\ lucrare a ha-
rului `n el. Sfântul Grigorie
Sinaitul aminte[te adesea c\
omul trebuie s\ tind\ spre
starea „vie]ii `ngere[ti“, `n ca-
re „puterea Duhului Sfânt `n
lucrare cu Cuvântul face din
trupul [i sufletul omenesc i-
magine a Frumuse]ii dumne-
zeie[ti“. Aceast\ Frumuse]e
`ntru lumin\ este prezen]a
harului `n lumea creat\, pre-
zen]\ care dinamizeaz\ [i pro-
voac\ r\spunsul omului.
Acest r\spuns nu poate `n-
s\ s\ fie rupt de primirea
smerit\ a c\l\uzirii dumneze-
ie[ti. ~n acest sens, Sfântul
Grigorie Palama ne spune:
„Fiindc\ a spune ceva despre
Dumnezeu [i a te `ntâlni cu
Dumnezeu nu e acela[i lucru.
C\ci primul lucru are nevoie
de cuvânt [i de [tiin]\, care
pot fi dobândite [i de `n]elep]ii
acestui veac, chiar dac\ nu
sunt cu des\vâr[ire cura]i cu
via]a [i cu sufletul. Iar faptul
de a ajunge `mpreun\ cu
Dumnezeu face parte din cele
cu neputin]\, dac\ nu am a-
juns, prin cur\]ire, `n afara
noastr\ sau mai bine spus
mai presus de noi `n[ine, ridi-
cându-ne desaupra gânduri-
lor, a ra]ionamentelor, câ[ti-
gând astfel necunoa[terea cea
mai presus de cunoa[tere. Isi-
hia, oprirea min]ii [i a lumii,
uitarea celor de jos, ini]ierea
`n cele de sus, dezbr\carea de
tru ce e superior sunt adev\-
rata practic\, adev\rata
treapt\ a contempl\rii sau ve-
derii lui Dumnezeu. Prin ea se
`ndumnezeie[te omul, pentru
c\ prin ea ne dezleg\m de cele
de jos [i ne aplec\m spre
Dumnezeu, [i a[a, st\ruind zi
[i noapte `n rug\ciuni [i cereri
ca `ntr-un foi[or atingem cum-
va acea neapropiat\ si fericit\
fire“ (Omilia 53).
Adaug la acest fragment
din Omiliile Sfântului Grigo-
rie Palama un alt text care e-
mite un semnal de alarm\ `n
fa]a pericolului pe care `l re-
prezint\ r\mânerea `n demer-
sul experien]ei lui Dumnezeu
`ntr-un umanism antropocen-
tric, [i nu `ntr-un umanism
hristocentric: „Ceea ce se cau- rile fondatoare [i traseele verti- Dac\, pe de o parte, rela]ia aici ~l avem pe Dumnezeu cu
t\ acum `n religie nu este atât ginoase“. (Anca Manolescu) cu Dumnezeu reprezint\ `n noi, vom dobândi `ntru El bu-
orizontul metafizic, care, din- Iat\ c\ teologia ne propune teologia ortodox\ drumul c\- n\t\]ile atât cele prezente,
colo de toate treptele lumii [i tocmai acest adev\r ultim : tre `ndumnezeire, iar pe de cât [i cele viitoare. S\ nu ui-
mai adânc decât etajele indi- experien]a vie a vie]ii „`ntru alt\ parte, „cerurile noastre t\m `ns\ c\ nu e de nici un
viduale ale persoanei, deschi- Hristos, c\tre Tat\l, prin Du- nu ne mai dep\[esc, nu ne folos, fra]ilor, dac\ spune ci-
de cunoa[terea uman\ spre hul Sfânt“. Sfântul Grigorie mai `nstr\ineaz\ de indivi- neva c\ are o credin]\ dum-
absolut. Nu adev\rul ultim, Palama spune: „S\ l\s\m p\- dualul din noi; ele au devenit nezeiasc\, dar nu are fapte
inaccesibil facult\]ilor ome- mântul, fiindc\ nu mai sun- doar consolatoare, solu]ii i- corespunz\toare credin]ei.
ne[ti si totodat\ participabil, tem p\mânte[ti din p\mânt, maginare de existen]\ tere- C\ci cine va crede oare c\ cel
este ast\zi vizat `n religie. Nu ca primul om, Adam, ci ca al str\ fericit\“ (Anca Manoles- alipit de fapte rele [i ]intuit
actualizarea `n omul particu- Doilea Om, Domnul, din cer. cu), cred c\ rena[terea pa- la p\mânt de cele p\mân-
lar, concret, a dimensiunii lui Sus la El s\ avem inimile ! S\ tristic\ (a[a zis neopatristi- te[ti poate avea o gândire cu
transcendente este ast\zi sco- privim aceast\ mare priveli[- c\) din ultimul veac ofer\ adev\rat dumnezeiasc\, ma-
pul adeziunii religioase. Când te: firea noastr\ `nve[nicit\ r\spunsul autentic c\ut\rii re [i `nalt\?“ (Sfântul Grigo-
accentul nu cade pe litera- de focul imaterial al Dumne- uneori alienate a omului con- rie Palama, Omilia 18). Ast-
lism, ca la fundamentali[ti, ea zeirii. {i dezbr\când hainele temporan. Lipsa de senti- fel putem `n]elege afirma]ia
se leag\ de confortul spiritual, de piele, pe care le-am `mbr\- mentalism sau de pietism din de la inceputul articolului:
de sentimente frumoase, ca [i cat de la c\dere, s\ st\m `n teologia patristic\ ofer\ ba- cre[tinul care `[i asum\ tra-
de lucruri mai nobile: frater- p\mântul sfânt, ar\tându-ne zele unei experien]e vertica- di]ia patristic\ trece de la
nitate, ajutorarea celor `n ne- fiecare p\mântul inimii sfânt le, sincere, cur\]itoare, des- stadiul unui simplu receptor
voie [i combaterea nedrept\]i- prin virtute [i `nclinarea ne- p\timitoare, purtat\ `n asce- al cuvântului Evangheliei la
lor sociale, respectul pentru clintit\ spre Dumnezeu; ca a- za liber\ [i `n isihasm (cu tot starea `n care integreaz\ [i
fiin]a uman\, explicare a lu- tunci când Dumnezeu vine `n mai prezenta sa form\ urba- dezvolt\ creator rela]ia cu
mii [i a istoriei pornind de la foc s\ avem `ndr\znire [i, aler- n\). Con[tiin]a clar\ a posibi- Dumnezeu. Este trecerea de
principii `nalte, tematizarea gând, s\ ne lumin\m [i, lumi- lit\]ii unui dialog fiin]ial [i la moarte la via]\: de la imi-
acordului `ntre ra]iune [i cre- na]i fiind, s\ ne `nve[nicim personal cu Dumnezeu este tare exterioar\ a unor modele
din]\. Dar, oricât de nobile, a- spre slava Lui, a Luminii Celei baza [i cheia redescoperirii a- mai mult sau mai pu]in `n]e-
ceste preocup\ri nu scot reli- mai de sus, a str\lucirii `n Trei dev\ratuluii umanism cen- lese, la via]a care integreaz\
gia din sistemul antropocen- Sori [i care alc\tuie[te la maxi- trat pe experien]a harului lui [i continu\, `n libertate, toat\
tric, nu `i mai exalt\ paradoxu- mum o singur\ St\pânire“. Dumnezeu: „Dar dac\ `nc\ de experien]a patristic\. a

CM
YK
16
PE SCURT
Manifest\ri
dedicate poetului
Mihai Eminescu
la Ia[i [i Boto[ani
Asocia]ia Studen]ilor
Cre[tini Ortodoc[i Rom=ni
(ASCOR) - filiala Ia[i a or-
ganizat joi, 14 ianuarie
2010, conferin]a cu tema
„Mihai Eminescu - pa[i spre
eternitate“. Manifestarea a
avut loc `n Aula Magna
„Mihai Eminescu“ a
Universit\]ii „Al. I. Cuza“,
iar dintre invita]i au f\cut
parte prof. dr. Alexandrina
Cernov, membru de onoare
al Academiei Rom=ne, [i
prof. dr. Ilie Luceac, de la
Colegiul Pedagogic al
Universit\]ii Na]ionale
„Iurie Fedkovici“ din
Cern\u]i. La final a avut loc
un moment artistic sus]inut
de Corul „Mira“ al Bisericii
„Sf. Nicolae“ - Domnesc,
dirijat de Petronela D=r]u,
care a interpretat diverse
c=ntece cu versuri din
crea]ia eminescian\.
Zilele „Mihai Eminescu“ `n
municipiul Boto[ani au
debutat ieri, 15 ianuarie
2010, la ora 10:00, cu
depuneri de jerbe de flori la
statuia lui Mihai Eminescu
din fa]a teatrului, urmate
de o slujb\ de parastas pen-
tru marele poet, la Biserica
Uspenia. Programul mani-
fest\rilor a continuat la
Biblioteca Jude]ean\ „Mihai
Eminescu“ Boto[ani, la
Memorialul Ipote[ti -
Centrul Na]ional de Studii
„Mihai Eminescu“, `n Sala
de Marmur\ a Teatrului
„Mihai Eminescu“ Boto[ani
[i `n Sala de spectacole a
Teatrului „Mihai Eminescu“
Boto[ani, unde a avut loc
Gala de decernare a
Premiului Na]ional de
Poezie „Mihai Eminescu“
Opera Prima, edi]ia a XII-a,
pe anul 2009.
La Casa de Cultur\ a mu-
nicipiului Ia[i „Mihai Ursa-
chi“ a avut loc ieri o mas\
rotund\ cu titlul „Recepta-
rea operei eminesciene `n
[coal\“. „Aceste manifest\ri
sunt importante pentru noi,
cei care am citit via]a lui
Mihai Eminescu. Marele
poet a fost un om educat `n
spiritul religios. Mai mult
de at=t, sunt scrieri care
dovedesc faptul c\ familia
lui Mihai Eminescu a
sus]inut financiar biserica
din Ipote[ti, unde participat
la sfintele slujbe. De aseme-
nea, Eminescu a avut o
leg\tur\ puternic\ cu
m\n\stirile din jude]ul
Boto[ani, iar poeziile sale
au un accent religios. La
M\n\stirea Neam] se
g\se[te o scriere care dove-
de[te faptul c\ poetul s-a
spovedit [i `mp\rt\[it.
Consider c\ este important
s\ propov\duim aplecarea
religioas\ pe care a avut-o
Mihai Eminescu“, a declarat
pr. Valentin Tincu, parohul
de la Ipote[ti, Protopopiatul
Boto[ani. (C.C.)
Edi]ia de Moldova
S=mb\t\, 16 ianuarie 2010, Nr. 12 (287), Anul II
„Istoria acestei zidiri m\rturise[te
puterea creatoare a rug\ciunii“
Biserica Ortodox\ `l pr\znuie[te `n ziua de 17 ianuarie pe
Sf=ntul Cuvios Antonie cel Mare. Mai multe l\ca[uri de cult
din Arhiepiscopia Ia[ilor se afl\, `nc\ din aceast\ sear\, `n
s\rb\toare. ~n municipiul Ia[i, va fi m=ine hram `n parohia
„Sf. Cuv. Antonie cel Mare“, p\storit\ de pr. Ionel Roat\,
vicar administrativ al Arhiepiscopiei Ia[ilor.
de Constantin CIOFU
Paraclisul „Sf. Antonie cel Ma-
re“ din Ia[i, ce apar]ine de Pro-
topopiatul Ia[i 2, `[i cinste[te m=i-
ne ocrotitorul. Programul liturgic
va `ncepe ast\zi, cu slujba Vecer-
niei unit\ cu Litia, la care vor par-
ticipa numero[i preo]i de la paro-
hiile din Ia[i. M=ine, slujba Sfintei
Liturghii va fi s\v=r[it\ de PS
Calinic Boto[\neanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei Ia[ilor, `n-
conjurat de un sobor de preo]i [i
diaconi. Potrivit unei tradi]ii, la
slujba din ajunul s\rb\torii Para-
clisului „Sf. Cuv. Antonie cel Ma-
re“ particip\ preo]ii de mir, iar `n
ziua de hram slujesc `n special p\-
rin]ii de la m\n\stirile din Ia[i.
Construc]ia Paraclisului „Sf.
Cuv. Antonie cel Mare“ a `nceput
`n anul 2003, cu sprijinul enoria-
[ilor parohiei „Sf. Voievozi“ - Fru-
moasa, care s-a desfiin]at la 1 feb-
ruarie 2002, pentru a se re`nfiin]a
M\n\stirea Frumoasa. Piatra de
temelie a Paraclisului „Sf. Anto-
nie cel Mare“ a fost pus\ la 26 au-
gust 2003, iar la 28 septembrie,
acela[i an, a fost s\v=r[it\ prima
Liturghie. Anul acesta va avea loc
t=rnosirea sf=ntului l\ca[ [i sfin-
]irea terenului pentru viitoarea
biseric\. „Ceea ce avem noi acum
nu este biseric\, ci paraclis. La
[edin]a care a avut loc `nainte de
demararea lucr\rilor, s-a discutat
[i s-a hot\r=t s\ facem un com-
ORA DE RELIGIE
~ngera[ul cu pistrui
de pr. Nicolae Cojocariu
„Dac\ vrei s\ vezi raiul pe
p\m=nt, prive[te `n ochii unui
copil...“ (F. M. Dostoievski)
- Bine, copii! V-a]i preg\tit bi-
ne pentru ast\zi. Andreea, Vasile
[i Ionela, v-a]i `nnobilat catalogul
cu c=te un 10. Acum, v\ rog, cine
vrea s\ prezinte colegilor tema
pentru acas\ - „Lumea `ngerilor
v\zut\ de copii“?
O p\dure de m=ini ridicate [i
ner\bd\toare confirmau c\ tema
trezise interesul clasei.
- Atunci, s\-l ascult\m pe…
Mih\i]\!
Din banca a patra, de l=ng\
geam, se ridic\, u[or timorat, un
pu[ti `nalt [i de[irat, blondu] [i cu
ochii alba[tri str\lucitori, ce jucau
`ntr-o lumin\ ciudat\. Fa]a ro[ie ca
focul accentua prezen]a pistruilor
obraznici, pres\ra]i pe pome]ii
obrajilor [i pe n\sucul aruncat `n
v=nt.
Era nou venit `n clas\, dintr-o
familie numeroas\, de prin p\r]ile
Bucovinei, iar numele de familie -
Cepeliuc - suna curios pentru co-
legii din Vechiul Regat.
- {ti]i, p\rinte, `ncepu el, iar
emo]ia cuvintelor `i sugruma gla-
plex bisericesc care s\ cuprind\
un paraclis, o bibliotec\ cu c=teva
s\li pentru activit\]ile copiilor [i
ale tinerilor [i biserica propriu-
zis\. Deocamdat\, am reu[it s\
ridic\m paraclisul. ~nchinat Sf=n-
tului Antonie cel Mare, paraclisul
este construit din lemn [i a fost
tencuit `ntr-un an [i jum\tate“,
ne-a spus prof. Rodica Gr\di-
nariu, membr\ a grupului de
ini]iativ\ [i de sprijin al parohiei
„Sf. Cuv. Antonie cel Mare“.
Paraclisul a luat fiin]\
mai `nt=i `n sufletele
credincio[ilor
Paraclisul `nchinat Sf=ntului
Antonie cel Mare a fost ridicat
mai `nt=i `n sufletele credincio[i-
lor. P\rintele vicar administrativ
Ionel Roat\ i-a `ndemnat mereu
pe enoria[i s\ se roage [i s\
citeasc\ din Psaltire. Prof. Rodica
Gr\dinariu ne-a povestit, `n con-
Sf=ntul Antonie cel Mare,
cinstit `n alte cinci
biserici din Moldova
Tot m=ine `[i serbeaz\ cel de-
al doilea hram Biserica „Adormi-
rea Maicii Domnului“ - Vulpe, din
Ia[i, construit\ de breasla bl\-
narilor, din ini]iativa [i `n timpul
lui Gavriil Vulpe, de unde [i
sul, dumneavoastr\ ne-a]i spus
s\ compunem ceva din minunata
lume a `ngerilor. Dar eu am fost
acolo. ~n vis. E visul meu! Iat\-l:
„Deodat\, se f\cea c\ fugeam
din lumea asta, a oamenilor mari,
acolo, `n lumea `ngerilor. M\ a[e-
zasem cuminte-cumin]el, `mpreu-
n\ cu ceilal]i fr\]iori ai mei, pe c=-
te o stea [i, fascinat, priveam to-
tul `n jur. Acolo, `n lumea visului
meu, nu era loc pentru suferin]\,
pentru minciun\, boal\ sau lacri-
m\. Acolo, sus, `n cer, cu `ngerii
a[eza]i pe c=te o stea `n rug\ciune
cosmic\, pacea [i lini[tea `nt=lni-
rii cu Dumnezeu erau ca jos, `n ce-
rul cobor=t pe p\m=nt, `n Biserica
lui Hristos, la Sf=nta Liturghie.
~n lumea visului meu nu `nc\-
peau dec=t dragostea, libertatea,
bucuria, adev\rul. Adev\rul!
M=ntuitorul Iisus Hristos ne-a
spus - am `nv\]at tot la o or\ de
Religie - c\ Adev\rul ne face li-
beri. Or, acolo, eu eram liber. {i,
curios, oameni mari nu prea erau
`n visul meu; doar `ngeri [i stele.
Nu era loc acolo pentru lumea p\-
rin]ilor mei de p=n\ mai ieri, de
dedublare, unde ceva `nv\]am `n
intimitatea c\minului [i altceva
spuneam atunci c=nd ie[eam `n
lume. Disp\ruse din visul meu [i
privirea trist\ [i goal\ a bunicului
- profesor de istorie - care nu-n-
Paraclisul „Sf=ntul Cuvios
Antonie cel Mare“, Ia[i
tinuare, de ce s-a ales ca ocrotitor
al paraclisului Sf=ntul Cuvios
Antonie cel Mare. „~n cei doi ani
care au trecut de la adunarea pa-
rohial\ p=n\ la s\parea funda]iei
actualului paraclis, p\rintele
paroh Ionel Roat\ ne-a preg\tit
duhovnice[te pentru aceast\ con-
struc]ie. Sfin]ia Sa spunea c\ nu
putem zidi biserica exterioar\
dac\ nu cl\dim mai `nt=i biserica
din sufletele noastre. Am `n]eles
fiecare, prin propriile experien]e,
c\ istoria de 9 ani a acestei zidiri
m\rturise[te puterea creatoare a
rug\ciunii. ~n anul 2002, dup\
aproape un an `n care am `ncercat
s\ ob]inem aprob\ri [i s\ unim
dou\ comisii, cea de la Centrul
Eparhial Ia[i [i cea de la Prim\ria
numele. Sf=ntul l\ca[ din lemn a
ars la 1832 [i a fost reconstruit
din zid de un v\taf al timpului,
Antonie Cob\lcescu.
S\rb\toare va fi m=ine la Bi-
serica „Sf. Cuv. Parascheva“ - Mi-
tocul Maicilor din Ia[i, care `[i cin-
ste[te al doilea ocrotitor, dar [i `n
parohia „Sf. Antonie cel Mare“ din
Boto[ani [i la Schitul Icoana al
]elegea cum toat\ munca lui, `n
care crezuse la `nceput din con-
vingere, dar apoi din constr=nge-
re - comunismul -, n-a fost dec=t o
iluzie. Mare [i trec\toare ca via]a
lui. Se f\cea, `n visul meu, c\
aveam un calculator nou-nou]. Ca
acela v\zut pe la TV.
Era, apoi, prima dat\ c=nd n-o
mai auzeam pe mama `ntreb=ndu-l
[optit pe tata: «B\rbate, ce punem
azi `n farfurie copiilor?». Se f\cea
c\ Andreea, colega mea de banc\,
nu mai avea `n ghiozdan, ca gusta-
re pentru pr=nz, merele acelea
m\runte [i multe, multe, probabil
dintr-o gr\din\ a Vr\jitoarei, de
nu se mai terminau niciodat\. ~n
locul lor era, sur=z\tor, pache]elul
acela argintiu, str\lucitor, din cele
de la magazinul din col], la care
am v\zut-o pe Andreea tr\g=nd
mereu cu coada ochiului.
Se f\cea c\, a[a mic cum sunt,
m\ b\team, de la egal la egal, cu
cei „mari, mari“, dar tot oameni! -
din Est [i Vest. {i-apoi, savur=n-
du-mi victoria, c=ntam Oda bucu-
riei, fericit, pe sub stele. Nu v\ vi-
ne s\ crede]i? Dar [oricelul Jerry
nu f\cea ce voia cu ditamai mota-
nul Tom? Am v\zut eu la desene
animate. {i cei de la desene ani-
mate nu mint niciodat\!
Tare mi-a p\rut r\u c\ vecinul
meu R\zvan nu a fost cu mine `n
vis. De c=nd mama lui, tanti M\ri-
oara, e plecat\ `n Italia, la munc\,
Municipiului Ia[i, pentru a m\su-
ra terenul [i a-l delimita, `n ziua
`n care s-au anun]at cele dou\
comisii c\ vin ne-am uitat `n cal-
endar [i era 17 ianuarie, ziua `n
care este pr\znuit Sf=ntul Anto-
nie cel Mare. Ulterior, PF Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ro-
m=ne, pe atunci Mitropolit al
Moldovei [i Bucovinei, a sugerat
ca al doilea hram s\ fie Na[terea
Sf=ntului Ioan Botez\torul.
Ne-am dat seama c\ Sf=ntul
Cuvios Antonie cel Mare a dorit, fi-
ind `ntemeietorul vie]ii monahale,
s\ reintroduc\ Biserica Frumoasa
`n circuitul m\n\stiresc, iar, pe de
alt\ parte, a vrut s\ ne ajute la
ridicarea noii biserici“, a amintit
prof. Rodica Gr\dinariu. a
M\n\stirii Neam]. La Biserica
„Sf=nta ~nviere“ din Suceava, care
`l are ca al doilea ocrotitor pe Sf.
CM
Cuv. Antonie cel Mare, programul YK
liturgic va `ncepe `n aceast\ sear\,
cu slujba Vecerniei unit\ cu Litia,
[i va continua m=ine diminea]\ cu
slujba Sfintei Liturghii, s\v=r[it\
de IPS Pimen, Arhiepiscopul Suce-
vei [i R\d\u]ilor.
a devenit trist. Nici de joac\ nu are
timp. Toat\ gospod\ria a r\mas
pe capul lui [i al bunicii Ioana...
Acolo, sus, am fost fericit cu `n-
gerii, pe sub stele. {i multe a[ mai
fi visat eu, de nu m-ar fi trezit ta-
ta, spun=ndu-mi c\-i timpul s\
m\ preg\tesc pentru [coal\. Dar
nu la [coala `ngerilor...
V-a pl\cut visul meu? A, vre]i
s\ [ti]i de ce totu[i am visat `n gri,
`n alb-negru, lumea oamenilor
mari? Ei, mi-a[ fi colorat eu visul
ca s\ v\ plac\, dar [ti]i c=t mai cos-
t\ o cutie de culori? V\ spun tot eu:
dou\ p=ini pentru mama, o sticl\
de vin pentru bunicul, c=teva ]ig\ri
pentru tata sau un caie]el pentru
surioara mea. Adic\ exact c=t s\
nu mai pot visa. Adic\, exact at=t
c=t cost\ realitatea de jos, `n alb-
negru, a oamenilor mari...“
Se opri brusc, `ncurcat, cu ochii
umezi]i, pironi]i `n p\m=nt. {i,
pentru o clip\, furat de visul lui
Mih\i]\, am avut impresia c\,
l=ng\ mine, `n ochii aceia `n care
se `ntrez\rea raiul, `n chipul ace-
la `mbujorat [i plin de pistrui al
unui pu[ti din clasa a V-a, care re-
fuza s\-[i piard\ copil\ria, se as-
cundea un `ngera[ c\zut de pe ci-
ne [tie ce stea...
Un `ngera[ cu pistrui. Sau,
poate, nu era doar o impresie.
Voi ce crede]i?
PAROHIA
PR. NICOLAE COJOCARIU,
„SFIN}II APOSTOLI“ - BORCA, NEAM}
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Interesul rânduielii 17 ianuarie 2010
Nr. 2 (219) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Relat\rile [i campaniile de
pres\, topurile de `ncredere [i 1,50 LEI exemplarul
aprecierile mai mult sau mai 5 LEI abonamentul
pu]in avizate ale unora [i ale lunar - cu taxele po[tale incluse
altora se topesc subit `nain-
tea realit\]ii prezen]ei divine www.ziarullumina.ro
[i `naintea privirii cinstite a info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
credinciosului, de[i Bobotea-
za vine cu ger. Oricât de mult
s-ar `ncerca jonglarea cu [i

schimbarea opiniei publice
fa]\ de ceea ce `nseamn\ [i
reprezint\ Biserica `n ritmul
societ\]ii `n]elese holistic, ori-
cât s-ar str\dui unii s\ o co-
boare sau s\ o reduc\ `n ex-
plica]ii semidocte, onestitatea
credincio[ilor, adic\ a Trupu-
lui eclezial, nu poate fi p\c\-
lit\ [i nici u[or catalogat\.
(diac. Cosmin PRICOP)
PAGINA 3
basilica.ro
M\n\stirea
PAGINILE 10-11
V\c\re[ti pe
r\bojul istoriei
Sfin]ii Atanasie [i Chiril, ap\r\torii
adev\rului despre Hristos
„Cu mâna Ta cea necuprins\ [i cu puterea cea
negr\it\, Biserica Ta acum o ai f\cut Cer, ~ndurate,
ar\tând cu adev\rat pe ace[ti doi mari [i cuvio[i
lumin\tori str\luci]i, care au luminat lumea, pe
prea`n]eleptul Atanasie `mpreun\ cu
preadumnezeiescul Chiril. Deci, cu rug\ciunile lor
gonind noaptea eresurilor, risipe[te toat\ negura
vr\jma[ilor, Mântuitorule.“ Ne`ntrecu]i teologi [i
ne`nfrica]i ap\r\tori ai dreptei credin]e, Sfin]ii Ierarhi
Atanasie [i Chiril au luptat `mpotriva a dou\ dintre
cele mai mari erezii ce au zguduit Biserica `n
PAGINILE 12-13
Frumuse]ea crea]iei
deschide [tiin]a spre
orizontul teologiei
veacurile al IV-lea [i al V-lea: arianismul [i
nestorianismul. Contribu]ia lor fundamental\ este
confirmat\ de faptul c\ nu se poate ast\zi aborda
teologia trinitar\ f\când abstrac]ie de `nv\]\tura
Sfântului Atanasie [i nici hristologia f\r\ a ne
raporta nemijlocit la scrierile Sfântului Chiril. „Dac\
cineva nu m\rturise[te c\ Cuvântul lui Dumnezeu a
p\timit cu trupul [i a fost r\stignit cu trupul [i a
gustat moartea cu trupul [i S-a f\cut `ntâiul n\scut
din mor]i, `ntrucât ca Dumnezeu este via]\ [i
de-via]\-f\c\tor, s\ fie anatema!“ PAGINILE 8-9

Bun\tatea lui Iisus

vindec\ r\utatea
sufletului p\tima[
PAGINILE 4-5

P\rintele monahilor
PAGINA 7

Cre[tinii din Egipt,

„cet\]eni“ de
rangul al doilea?
PAGINA 3

S\ nu fi]i nep\s\tori fa]\ de via]a voastr\ [i mântuirea voastr\, s\ nu l\sa]i ca

acest timp trec\tor [i scurt s\ v\ r\peasc\ ve[nicia, care nu are sfâr[it, nici ca acest trup „
„
de carne s\ v\ `ndep\rteze de ~mp\r\]ia Luminilor, care este nem\rginit\ [i de nespus
`n cuvinte, nici ca acest loc trec\tor unde st\m s\ v\ lipseasc\ de locuirea `n apropiere
de petrecerea `ngerilor.

Sfântul Antonie cel Mare

CM
YK
2 Cuv=nt de `n]elepciune Duminic\, 17 ianuarie 2010

„S\ v\ dea Domnul o inim\ treaz\ [i duhul discern\mântului“

Scrisoarea a V-a
a
a C\tre monahi, fiii s\i, `ndemnându-i s\ imite
pe sfin]i [i s\ se asemuiasc\ lucr\rilor lor a
Antonie scrie fiilor s\i
mult-iubi]i `n Domnul [i le
adreseaz\ salutul s\u.
Fiii mei, sfin]i israeli]i du-
p\ firea cea duhovniceasc\,
nu este folositor s\ v\ chem
dup\ numele voastre tru-
pe[ti, care trec odat\ cu tru-
pul, ci eu v\ numesc adev\-
ra]i fii ai lui Israel. {ti]i bine
c\ dragostea mea c\tre voi
este duhovniceasc\ [i nu tru-
peasc\, de aceea nu obosesc
s\ rog pe Domnul pentru voi,
ca voi s\ recunoa[te]i harul
care v-a fost d\ruit.
C\ci Dumnezeu ]ine pe
fiecare `n trezvie prin prile-
jurile harului s\u. Nu v\
opri]i a[adar, fiii mei, nu `n-
ceta]i s\ striga]i c\tre Dom-
nul zi [i noapte pentru a sili
bun\tatea lui Dumnezeu s\
v\ d\ruiasc\ ajutorul ceresc
[i s\ v\ fac\ s\ cunoa[te]i ce-
ea ce trebuie s\ `mplini]i.
Sf=ntul Antonie cel Mare
„Dac\ face]i binele,
De[i Sfântul Antonie ne-a transmis via]a monastic\ ca voi dobândi]i odihn\
o mo[tenire binecuvântat\, care a `mbog\]it Biserica tuturor sfin]ilor
[i drep]ilor“
de-a lungul tuturor secolelor, ceea ce r\mâne din
mo[tenirea sa literar\ este, din contra, foarte restrâns. C\ci noi, fiii mei iubi]i,
locuim `ntr-adev\r o cas\ de
Tot ceea ce lumea cunoa[te ast\zi din `nv\]\turile
tâlhari [i suntem `nl\n]ui]i
Sfântului Antonie se limiteaz\ la via]a Sfântului, câteva de leg\turile mor]ii care ne ia
apoftegme `n Pateric [i scrisorile adresate de Sfântul cu sine pe to]i. {i de acum
`nainte nu da]i somn ochilor
Antonie diverselor comunit\]i monastice, care se vo[tri [i nu l\sa]i pleoapele
bucurau de paternitatea sa spiritual\, precum cea de la voastre s\ a]ipeasc\ ca s\ nu
Fayyoum, Pispir sau Nitria, `n sudul Alexandriei, pute]i oferi sufletele voastre
jertf\ Domnului `n toat\ cu-
condus\ de Sfântul Ammona, prietenul Sfântului r\]ia [i ca voi s\ nu v\ `n-
Antonie. Din aceste 20 de scrisori, numai primele vrednici]i a-L vedea. C\ci, f\-
r\ cur\]ie, cum zice Aposto-
[apte au drept autor pe Sfântul Antonie. Mai jos, am lul, nimeni nu poate vedea pe
ales câteva fragmente din coresponden]a Sfântului Domnul.
De asemenea s\ [ti]i iubi-
Antonie, gr\itoare pentru spiritul monahal care ]ii mei c\, dac\ face]i binele,
domnea `n Egiptul cre[tin al secolului al IV-lea. voi dobândi]i odihn\ tuturor
sfin]ilor [i drep]ilor, c\ci ei nu
se bucur\ `nc\ de odihna de-
plin\ atunci când noi nu am
ajuns la des\vâr[ire. F\când
binele, voi aduce]i o mare bu-
curie cetelor de `ngeri [i v\
preg\]i]i vou\ `n[iv\ o mare
bucurie; [i mie, s\rmanului
care locuiesc aceast\ cas\ de
noroi, voi aduce]i veselie du-
hului meu.
C\ci [tiu c\ to]i sfin]ii [i
drep]ii sunt `ndurera]i atunci
când ne v\d sl\bind `n lupta
noastr\, c\ ei aduc ofranda
lacrimilor [i suspinelor lor
Creatorului [i c\ Domnul nos-
tru, datorit\ suspinelor sfin-
]ilor, se ridic\ asupra duhuri-
lor celor rele [i `ndep\rteaz\
de la noi lucr\rile lor cele rele.
Dar dac\ sfin]ii v\d c\ noi ne
`ndrept\m [i c\ prop\[im `n
virtute, ei se bucur\ mult [i
nu `nceteaz\ s\ `nal]e pentru
noi numeroase rug\ciuni, cu
bucurie [i veselie `naintea
Creatorului. Atunci Domnul
nostru se bucur\ de faptele
noastre bune ca [i de m\rturi-
ile [i rug\ciunile sfin]ilor [i El
ne acord\ o mul]ime de da-
ruri. ~ntr-adev\r, Domnul
nostru sprijin\ `n permanen-
]\ creatura sa când ea `mpli-
ne[te poruncile Lui.
De aceea s\ plângem `na-
intea bun\t\]ii Domnului [i
s\ spunem cu psalmul: „Ce
vom r\spl\ti Domnului pen-
tru binele ce l-a f\cut nou\?“.
S\ zicem [i cuvântul lui Da-
vid din psalm: „Ce folos ai de
sângele meu, dac\ eu m\ co-
bor `n stric\ciune?“ Ps. 29, 9.
V\ doresc ca voi s\ `n]ele-
ge]i ceea ce eu v\ voi spune
[i v\ voi ar\ta.
~ntr-adev\r, iubi]ii mei
fii, oricine nu ur\[te din tot
sufletul ceea ce propriu firii
p\mânte[ti, stric\cioase, cu
toate lucr\rile ei [i nu ridic\
mintea sa spre `n\l]imi
c\tre P\rintele nostru al tu-
turor, acela nu poate fi mân-
tuit. Dar de cel care va face
ceea ce eu tocmai v-am spus,
Domnul nostru va avea mil\
de el pentru str\duin]a lui [i
`i va d\rui focul nev\zut [i
duhovnicesc care va arde
toate patimile sale [i va cu-
r\]a mintea sa. Atunci, Du-
hul Domnului nostru Iisus
Hristos va locui `n el [i va fi
cu el, pentru ca el s\ poat\
s\ se `nchine Tat\lui `n Duh
[i `n adev\r. Dar dac\ noi
vom r\mâne prieteni cu a-
ceast\ fire p\mânteasc\,
vom fi du[manii lui Dum-
nezeu, ai `ngerilor [i ai tutu-
ror sfin]ilor.
„Nu fi]i nep\s\tori
fa]\ de via]a [i
mântuirea voastr\“
{i eu v\ cer `n numele
Domnului nostru Iisus Hris-
tos s\ nu fi]i nep\s\tori fa]\
de via]a voastr\ [i mântui-
rea voastr\, s\ nu l\sa]i ca
acest timp trec\tor [i scurt
s\ v\ r\peasc\ ve[nicia, ca-
re nu are sfâr[it, nici ca a-
cest trup de carne s\ v\ `n-
dep\rteze de ~mp\r\]ia Lu-
minilor, care este nem\rgi-
nit\ [i de nespus `n cuvinte,
nici ca acest loc trec\tor un-
de st\m s\ v\ lipseasc\ de
locuirea `n apropiere de pe-
trecerea `ngerilor.
A[a, iubi]ii mei fii, sufletul
meu este uimit [i duhul meu
sl\be[te, c\ci, de[i noi am
primit libertatea alegerii
pentru a `ndeplini lucr\rile
sfin]ilor, suntem `mb\ta]i de
rele, precum cei care sunt a-
me]i]i prin patima b\uturii.
Nu am vrut s\ ridic\m gân-
durile noastre pentru a primi
slava cereasc\, nu am imitat
faptele s\vâr[ite de to]i sfin-
]ii, nu am urmat calea lor
pentru a mo[teni `mpreun\
cu ei binele ve[nic.

datorit\ seduc]iei patimilor mii voastre ca voi s\ vede]i s\ ne cert\m pentru a face s\
Scrisoarea a VI-a
a din partea vr\jma[ului, cel
r\u, tat\l minciunii.
marea r\utate a demonilor [i
nemum\ratele vicle[uguri pe
care le `ndreapt\ `n fiecare zi
prevaleze cuvântul nostru
propriu [i s\ p\rem demni de
respect. Demonii ne propun
a Monahilor care locuiesc `n Fayyoum, pentru spre noi. S\ v\ dea Domnul o alte lucr\ri care dep\[e[c ca-
Iadul [i cursele
a-i face s\ cunoasc\ atacurile demonilor inim\ treaz\ [i duhul discer- pacit\]ile noastre [i ne detur-
cele nenum\rate n\mântului (dreptei socotin- neaz\ de la cele care ne-ar fi
[i ajutorul Sfintelor Puteri; `ndemnând ale diavolului ]e) ca s\ v\ pute]i oferi pe voi folositoare. Ei ne fac s\ râdem
la deprinderea r\bd\rii [i la `ndeplinirea `n[iv\ lui Dumnezeu, ca jertf\ când trebuie s\ plângem [i s\
Doresc ca voi s\ [ti]i infi- vie [i sfânt\ [i s\ v\ p\zi]i tot ne `ntrist\m când trebuie s\
scopului pentru care au plecat din lume a nitele [iretlicuri ale demoni- timpul de gelozia demonilor [i ne bucur\m, [i `n tot timpul ei
lor [i formele lor nenum\ra- de sfaturile lor rele, de surde- ]intesc la a ne deturna de la
Noi [tim `ntr-adev\r cum luat `nf\]i[area s\racului, te. Cum au v\zut ei c\ noi le lor uneltiri [i de r\utatea calea cea dreapt\, pentru a ne
aceast\ fire primordial\ (o- datorit\ firii noastre muri- am devenit con[tien]i de r\ul lor ascuns\, de duhurile sedu- supune tiraniei lor. Eu nu am
mul) a c\zut de la `n\l]imea toare, El a gustat moartea. din noi [i de tic\lo[ia noastr\ c\toare [i de gândurile de hu- s\ explic, una câte una, toate
sa `n adâncul ru[inii [i al s\- Pe toate acestea le-a suferit [i c\ noi ne str\duim s\ sc\- l\ [i de tot ceea ce ei arunc\ r\ut\]ile pe care ei ni le pro-
r\ciei [i cum Dumnezeu `n pentru noi [i prin moartea p\m de faptele cele rele pe spre noi `n tot timpul: necre- voac\, afar\ doar dac\ inimile
milostivirea Sa a cercetat-o Sa noi am fost mântui]i. care ei le s\vâr[eau `n noi [i, dincio[ie, orbirea inimii, tul- noastre se umplu de lucruri a-
prin Lege, prin mijlocirea lui Deci, noi trebuie s\ ducem `n plus, c\ noi nu plec\m u- bur\ri subtile pe care ei ni le sem\n\toare, acestea vor de-
Moise [i a celorlal]i prooroci, lupta cea bun\ ca s\ se bucu- rechea la sfaturile cele rele aduc `n fiecare zi cu triste]ea veni hrana noastr\, atunci r\-
apoi, `n cele din urm\ prin re pentru noi to]i sfin]ii care pe care ei ni le sugereaz\, ei inimii, mânie [i clevetire. Ei ul va cre[te [i se va `nr\d\ci-
singurul S\u Fiu care este se roag\ pentru noi `n mo- se puser\ a ne lua `n râs. Fi- arunc\ toate acestea `n inima na `n noi [i ne va pa[te o ma-
Marele nostru Mijlocitor [i a- mentul odihnei noastre. A- indc\ ei [tiu bine c\ darul noastr\ pentru ca noi s\ ne a- re osând\.
dev\ratul nostru Doctor (T\- tunci se vor bucura `n acela[i primit la `nceput, pe care F\- cuz\m unii pe al]ii [i ca fieca- De aceea nu trebuie s\ obo-
m\duitor) capabil s\ vindece timp [i sem\n\torul [i sece- c\torul lor l-a f\cut, s-a re s\ se `ndrept\]easc\ pe si- sim `n a ruga bun\tatea P\-
r\nile noastre. El {i-a asu- r\torul. (…) schimbat pentru ei `n moarte ne, pentru ca noi s\ judec\m rintelui ceresc pentru ca aju-
mat trupul nostru [i S-a dat De aceea, v\ cer, fiii mei [i c\ ei au fost definitiv `nde- pe ceilal]i [i s\ ne aducem in- torul S\u s\ vin\ [i s\ ne spri-
pe Sine pentru noi [i pentru preaiubi]i, de a v\ adânci `n p\rta]i de la El [i c\ au pri- jurii unii altora, pentru ca noi jine `n toate ac]iunile noastre.
p\catele noastre. acestea [i de a observa icono- mit iadul ca mo[tenire din s\ pronun]\m cuvinte de (Traducere de Augustin P|U-
Datorit\ ne[tiin]ei noas- mia F\c\torului nostru: cum cauza neaten]iei lor [i marii blânde]e când inima noastr\ NOIU din „Saint Antoine, as-
tre, El a primit chipul (`nf\]i- El ne-a cercetat prin Vestea lor r\ut\]i. este plin\ de r\utate, pentru cète selon l’Evangile, suivi de
[area) ne[tiin]ei, datorit\ cea Bun\ cunoscut\ `n mod De aceea, fiii mei preaiu- ca noi s\ condamn\m pe al]ii Les vingt lettres de Saint An-
sl\biciunii noastre, El a pur- deschis [i descoperit\ duhu- bi]i, nu `ncetez de a m\ ruga pe baza unor simple aparen]e, toine selon la tradition arabe“ ,
tat sl\biciunea noastr\, da- lui; c\ci de[i `nzestra]i cu ra- pentru voi, noapte [i zi, ca `n timp ce tâlharul/cel r\u es- Père Matta-E El-M
Mask`ne; in-
torit\ s\r\ciei noastre, El a ]iune, am devenit ira]ionali, Domnul s\ deschid\ ochii ini- te `n noi `n[ine, pentru ca noi tertitlurile apar]in redac]iei)
 Duminic\, 17 ianuarie 2010
LUMINA DIN CUV+NT
„Dac\ suntem st\pâni]i de dragoste
e semn c\ Dumnezeu este `n noi“
A-i vedea pe to]i oamenii ca cu aceea[i dragoste. Dac\ sun-
unul `nseamn\ a nu-i socoti pe tem st\pâni]i de dragoste e
unii buni, [i pe al]ii r\i, a nu-l semn c\ Dumnezeu este `n
vedea pe nici unul ca r\u, a-i noi. Iar dac\ suntem a[a, nu
vedea pe to]i ca buni, a-i privi ne mai schimb\m de la o zi la
RELIGIE {I FENOMEN
Cre[tinii din Egipt,
„cet\]eni“ de
rangul al doilea?
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Cre[tinismul egiptean se identifi-
c\, `n cele din urm\, cu istoria Biseri-
cii cre[tine. De altfel, o veche tradi]ie
cre[tin\ `i atribuie Sfântului Evan-
ghelist Marcu `ntemeierea unei pri-
me comunit\]i cre[tine `n Alexandria.
Pe la sfâr[itul secolului al II-lea, iz-
voarele consemneaz\ deja o Biseric\
prosper\ a Egiptului, sub conducerea
patriarhului Alexandriei, unde fiin]a
o important\ [coal\ teologic\. ~n spa-
]iul antic târziu, Biserica cre[tin\
egiptean\ juca un rol foarte impor-
tant, având mul]i c\lug\ri [i m\n\s-
tiri. Istoria cre[tinismului egiptean a
fost marcat\ ulterior de dou\ impor-
tante aspecte. ~n primul rând, din ra-
]iuni dogmatice, `n secolele V-VI, o
mare parte a Bisericii cre[tine egipte-
ne s-a desp\r]it de Biserica-mam\. A
f\cut-o pentru c\ nu [i-a `nsu[it hot\-
rârile Sinodului Ecumenic de la Cal-
cedon (451) privind persoana divino-
uman\ a lui Iisus Hristos. A[a se
face c\, pân\ ast\zi, exist\ `n istoria
Bisericii cre[tine dou\ patriarhate
ale Alexandriei: unul greco-ortodox,
cu relativ pu]ini credincio[i, `n mare
parte vorbitori de limb\ greac\, [i
unul copt-ortodox, care `nsumeaz\
mai bine de 90% dintre cre[tinii care
tr\iesc ast\zi `n Egipt. Conform ve-
chii tradi]ii a Bisericii din Egipt,
liderii Bisericii sunt apela]i nu doar
cu titlul de „patriarh“, ci [i cu acela
de „pap\“.
Cre[tinismul egiptean
marginalizat,
fundamentalismul islamic
câ[tig\ `n simpatie
~n ultima jum\tate a veacului tre-
cut, radicalizarea unor grup\ri isla-
mice a condus la agresiuni tot mai
frecvente `mpotriva cre[tinilor. ~n
anul 1947 au fost incendiate primele
biserici copte din Cairo [i Alexandria,
pentru ca prin anii ’70 asemenea
agresiuni s\ creasc\ `n intensitate.
Tulbur\rile s-au concentrat `n special
`n ora[ele Asyut [i Minya, `n care
cre[tinii au o pondere destul de mare
la nivelul popula]iei. Dar [i la nivelul
ora[ului Cairo au fost produse aten-
tate `mpotriva bisericilor cre[tine. De
pild\, vechea biseric\ al-Damschiriy-
ya din partea veche a ora[ului a fost
complet distrus\ `n anul 1979.
Dup\ anii ’80, `n perioada pre[e-
dintelui Hosni Mubarak, s-au consta-
tat anumite modific\ri `n politica fa]\
de religie, dar nu esen]iale. Ca [i pân\
atunci, grup\rile fundamentaliste
câ[tig\ `n simpatie, `n vreme ce statul
`ncurajeaz\ o islamizare moderat\,
reac]ionând la fel de moderat atunci
când se produc agresiuni. Num\rul
emisiunilor religioase islamice a cres-
cut atât la televiziune, cât [i la radio;
alta, ci `n toate zilele fiin]a
noastr\ e plin\ de dragoste
sau de Dumnezeu. Atunci sun-
tem liberi, c\ci nu ne mai st\-
pânesc patimile. (P\rintele
pe de alt\ parte, `n manualele [colare
de stat, cre[tinismul egiptean apare
abordat doar marginal, ca ceva ]inând
de o epoc\ trecut\ a istoriei culturii
egiptene (vezi W. Reiss, Ägypten und
Palästina. Die Darstellung des Chris-
tentums in Schulbüchern islamisch
geprägter Länder, hg. von K. Hock
und J. Lähnemann, Teil I, Hamburg,
2005, `n special pp. 188, 273, 305).
~n anul 1985, pentru a atenua ra-
dicalizarea islamic\, ministerul care
administra funda]iile religioase a
preluat controlul asupra moscheilor.
De asemenea, au fost impuse diferite
restric]ii pentru a `mpiedica oarecum
accesul musulmanilor fundamenta-
li[ti spre sectorul public; de[i erau
`nc\lcate drepturi elementare ale
oric\rei societ\]i democratice, facul-
t\]ilor din universit\]i li s-a retras
dreptul de a-[i alege singure decanii,
iar primarii localit\]ilor nu mai erau,
din acelea[i motive, ale[i, ci pur [i
simplu numi]i.
A[a cum se `ntâmpl\ [i `n alte
]\ri ale Orientului Apropiat, `n
Egiptul de azi e greu de precizat nu-
m\rul exact `n ceea ce prive[te mi-
norit\]ile religioase. ~n primul rând,
pentru c\ nu exist\ statistici oficia-
le; apoi, pentru c\, `n func]ie de pro-
centul lor ca parte a popula]iei, cre[-
tinii cop]i ar putea revendica o pre-
zen]\ corespunz\toare `n via]a pu-
blic\. Oricum, num\rul cop]ilor
egipteni de azi nu poate fi de 20%,
a[a cum sus]in anumi]i cre[tini din
diaspora egiptean\, ci, probabil, un-
deva, `ntre 7 [i 10% (ibidem, p. 196).
Construc]ia [i renovarea
bisericilor, doar
cu acordul pre[edintelui
~n ultimul deceniu, politicienii
egipteni au l\sat s\ se `ntrevad\ linia
promov\rii imaginii unui stat islamic,
bazat `ns\ pe ideea unei na]iuni egip-
tene c\reia `i apar]in inclusiv egipte-
nii cre[tini. A[a se explic\ faptul c\,
`n anul 2003, ziua de 7 ianuarie, când
s-a s\rb\torit Cr\ciunul ortodox, a
fost decretat\ s\rb\toare na]ional\.
~n plus, fiul pre[edintelui Hosni Mu-
barak a participat la slujba Sfintei Li-
turghii de la catedrala copt\ din Cai-
ro, iar `n anul 2006, pentru prima oa-
r\ dup\ mult\ vreme, un copt, un ge-
neral de poli]ie, a fost numit guverna-
tor al provinciei Qena a Egiptului Su-
perior. De câ]iva ani `ncoace, progra-
mele de televiziune transmit, cu prile-
jul marilor s\rb\tori cre[tine, inclusiv
Sfânta Liturghie. De asemenea, ma-
nualele din [colile egiptene subliniaz\
[i ele unitatea „na]iunii egiptene“,
afirmând c\ musulmanii [i cop]ii au
„acela[i sânge“ [i se constituie `ntr-o
„singur\ familie“ (ibidem, p. 181).
O mare discriminare `n rela]ia
dintre musulmani [i cre[tini apare,
`ntre altele, `n cazul schimb\rii reli-
giei. Din 1980 `ncoace, ca [i `n alte
]\ri islamice, s-a impus legea islami-
c\ (sharya), potrivit c\reia, exerci-
Dumitru St\niloae - Nota 243
la r\spunsul 137, Filocalia XI)
P\rintele Dumitru
St\niloae (1903-1993)
Pr. Nicolae Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor la Facultatea
de Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“ din Ia[i
]iul libert\]ii religioase presupune
doar dreptul de a te converti la is-
lam, iar nu [i pe acela de a abandona
islamul pentru a te converti la o alt\
religie. Cu totul asimetric este [i
dreptul islamic la c\s\torie: dac\
unui musulman `i este permis\ c\-
s\toria cu o cre[tin\, acela[i lucru
nu este valabil [i invers. ~n cazul de-
cesului so]ului, so]ia nu poate emite
preten]ii de mo[tenire [i nici dreptul
de a-[i educa [i `ngriji proprii copii.
Copiii trebuie s\ r\mân\ `n familia
so]ului, pentru a li se asigura o edu-
ca]ie musulman\.
Un alt punct nevralgic `l repre-
zint\ reglement\rile privind con-
struc]ia [i renovarea bisericilor (ibi-
dem, p. 287, 306 sq.). ~n aceast\ pri-
vin]\, `n Egiptul de azi, `nc\ mai
func]ioneaz\ o lege din perioada os-
manilor [i, potrivit acesteia, nu doar
construirea unei noi biserici, repara-
rea sau renovarea ei, ci chiar orice
schimbare arhitectural\ trebuie a-
probate personal de pre[edintele E-
giptului. {i, `nainte ca cererea re-
spectiv\ s\ ajung\ la pre[edinte,
trebuie parcurse mai multe etape bi-
rocratice, `ntre care [i o verificare la
fa]a locului din partea autorit\]ilor
privind eventuale contesta]ii din
partea localnicilor musulmani.
Dincolo de agresiunile care sunt
prezente pân\ azi `mpotriva cre[tini-
lor, `n Egipt nu se poate vorbi de o
„persecu]ie“ pl\nuit\ la un nivel
foarte `nalt `mpotriva cre[tinilor.
Orice situa]ie trebuie evaluat\ la ni-
vel local, `n func]ie de circumstan]e.
Incidentele de odinioar\ de la Asyut
[i Minya, din partea de mijloc a Egip-
tului, nu pot fi luate ca puncte de re-
ferin]\ `n rela]ia dintre musulmani
[i cre[tinii din Egipt.
Problema fundamental\ pentru
Egiptul de azi, dincolo de orice, r\mâ-
ne legat\ de felul `n care statul `n]ele-
ge s\ se configureze pe mai departe ca
un stat islamic. Cre[tinii tr\iesc sen-
timentul c\ aplicarea dreptului isla-
mic `i discrimineaz\, `n vreme ce
musulmanii fundamentali[ti au per-
cep]ia c\ legea islamic\ (sharya) nu
este `ndeajuns aplicat\. Un mare
semn de `ntrebare `n istoria de fa]\
r\mâne pe mai departe, dac\ [i `n ce
m\sur\ Egiptul face din cre[tinii s\i
cet\]eni de rangul al doilea. a
Opinii 3
EDITORIAL
Interesul rânduielii
de diac. Cosmin PRICOP
Contrar poate tuturor a[tept\rilor preconcepu-
te sau induse [i `mpotriva cursului, considerat de
unii „firesc“, lucrurilor din ultima perioad\ cu pri-
vire `n special la sentimentul religios [i la rapor-
tarea omului la sacralitate, s\rb\toarea Botezului
Domnului, pr\znuit\ de Biserica Ortodox\ la 6 ia-
nuarie au ar\tat rânduiala dumnezeiasc\ mai
presus de micimile intereselor momentane. ~n ul-
tima vreme, unii, mul]i, nu doar c\ [i-au exprimat
p\rerea nefondat [i neargumentat atât vizavi de
Biseric\-institu]ie, cât mai ales cu privire la Bise-
ric\-tain\, Biseric\-rânduial\ a lui Dumnezeu,
asem\nându-se unor [colari pripi]i `n r\spunsuri
cu gândul mai mult la pauza izb\vitoare. Pare-se
c\ iner]ia dorin]ei de a fi `n trend cu ultimile g\-
selni]e referitoare la `n]elegerea „modern\“ a unei
societ\]i civilizate sub sloganul Carpe diem antre-
neaz\ `nc\ pe cei ancora]i insuficient `n argu-
ment, adic\ `n adev\r.
Imaginile difuzate `n aceast\ zi de mass-media
din diferite col]uri ale ]\rii, de[i surprinse [i meni-
te ini]ial s\ contribuie la o mai bun\ ilustrare [i
construc]ie a senza]ionalului pe o normalitate, ca-
re `n ultima perioad\ ni se pare din ce `n ce mai ie-
[it\ din comun, au revelat, independent de intere-
sul celor care le captaser\ [i apoi le oferiser\ cos-
metizate strident publicului, dorin]a nefardat\ a
omului credincios [i, totodat\, nevoia lui sincer\
de a se apropia de Dumnezeu, nu unul existent
doar `n min]ile unora, nici unul care s\ alimenteze
interesele noastre momentane [i nici altul reg\sit
`n cine [tie ce sfere ale absolutului. Ci de Unul Care
~[i revars\ real [i constant darurile Sale peste `n-
treaga natur\, `n centrul c\reia se afl\ omul. Unul
Care ne sfin]e[te de aproape [i Care niciodat\ nu
d\ gre[. Unul Atotputernic, dar [i Atoateiubitor.
Relat\rile [i campaniile de pres\, topurile de
`ncredere [i aprecierile mai mult sau mai pu]in
avizate ale unora [i ale altora se topesc subit `na-
intea realit\]ii prezen]ei divine [i `naintea privirii
cinstite a credinciosului, de[i Boboteaza vine cu
ger. Oricât de mult s-ar `ncerca jonglarea cu [i
schimbarea opiniei publice fa]\ de ceea ce `nseam-
n\ [i reprezint\ Biserica `n ritmul societ\]ii `n]e-
lese holistic, oricât s-ar str\dui unii s\ o coboare
sau s\ o reduc\ `n explica]ii semidocte, onestita-
tea credincio[ilor, adic\ a Trupului eclezial, nu
poate fi p\c\lit\ [i nici u[or catalogat\. Organis-
mul viu eclezial, credincio[ii, indiferent de studii,
situa]ia material\ sau starea social\, disting tai-
nic sau, mai bine zis, percep cu un al [aselea sim]
(acela al `n]elegerii [i vederii prezen]ei lui Dumne-
zeu) adev\rul. Ei descoper\ rânduiala divin\ a[e-
zat\ `n crea]ie ({i a binecuvântat Dumnezeu ziua
a [aptea [i a sfin]it-o, pentru c\ `ntr-`nsa S-a odih-
nit de toate lucrurile Sale, pe care le-a f\cut [i le-a
pus `n rânduial\. Fac. 2, 3), o respect\ [i o m\r-
turisesc. Nu neap\rat sau nu `n principal rân-
duiala v\zut\, de[i respectarea ei confirm\ exis-
ten]a unui reflex fidel al ordinii din\untru, al or-
dinii de nedescris, ci `n primul rând p\trunderea
rânduielii sau ordinii lui Dumnezeu cu lumea, ca
o comuniune, dar [i cu noi - fiin]e comunionale.
Este ceva care `i ]ine pe credincio[i aproape de
Biseric\ - fie Ea institu]ie, l\ca[ de zid sau tain\ -,
ceva aparent inexplicabil, ceva care nu se supu-
ne nici aprecierilor sociologice, nici chiar defini-
]iilor de manual teologic. Dovada? Prezen]a cre-
dincio[ilor `n num\r mare la Biseric\, lâng\
Dumnezeu, `n momentele principale din ciclici-
tatea liturgic\, impregnat\ profund [i reg\sit\
`n cotidianul tradi]ional.
La Boboteaz\, fiecare cre[tin a fost interesat
s\ se apropie. Nu de camerele de filmat pentru
pseudocelebritate de câteva secunde, ci de Iorda-
nul adus, prin rug\ciunile preo]ilor, `n vasele cu
ap\ ale fiec\ruia, de Dumnezeu Care Se boteaz\
`naintea noastr\. Apropiindu-ne to]i de Iordan,
ne apropiem unii de al]ii, c\ci, de fapt, Hristos
din ap\ este Cel ce ne apropie. ~n rânduial\. a
4 Evanghelia de duminic\ Duminic\, 17 ianuarie 2010

Bun\tatea lui Iisus vindec\

r\utatea sufletului p\tima[
Evanghelia Duminicii a XXXII-a dup\ Rusalii
(a lui Zaheu)
Luca 19, 1-1
10

~n vremea aceea trecea Iisus prin Ierihon [i iat\ un

om bogat cu numele Zaheu, care era mai mare
peste vame[i, c\uta s\ vad\ cine este Iisus; dar nu
putea de mul]ime, pentru c\ era mic de statur\.
Atunci, alergând `nainte, s-a suit `ntr-un dud, ca
s\-L vad\, c\ci pe acolo avea s\ treac\. Dar când a
sosit la locul acela, Iisus, privind `n sus, l-a v\zut
[i a zis c\tre el: Zaheu, gr\be[te-te [i d\-te jos,
c\ci ast\zi trebuie s\ r\mân `n casa ta. {i el,
gr\bindu-se, s-a coborât [i L-a primit cu bucurie.
Când au v\zut aceasta, to]i cârteau [i ziceau: a
intrat s\ g\zduiasc\ la un p\c\tos. Dar Zaheu,
stând `n fa]a Domnului, I-a spus: iat\ jum\tate din
averea mea, Doamne, o dau s\racilor [i, dac\ am
nedrept\]it pe cineva cu ceva, `ntorc `mp\trit. Iar
Iisus a gr\it c\tre el: ast\zi s-a f\cut mântuire
casei acesteia, pentru c\ [i el este fiul lui Avraam.
Fiindc\ Fiul Omului a venit s\ caute [i s\
mântuiasc\ pe cel pierdut.
diat pentru bog\]ia pe care o
adunase. El se `mbog\]ise
† DANIEL, repede, dar `n mod necinstit
Patriarhul Bisericii sau nedrept.
Ortodoxe Române La un moment dat, `ns\,
`n via]a vame[ului Zaheu s-
~n Sfânta Evanghelie care a trezit un dor de schim-
se cite[te la Liturghia din bare. El [i-a dat seama c\
Duminica a XXXII-a dup\ nu era atât de fericit pe cât
Rusalii vedem cum schimba- spera s\ fie când luase ho-
rea modului de a fi al unui t\rârea de a aduna multe
bogat poate s\-i aduc\ mân- averi, indiferent de mijloace.
tuirea, atunci când din lacom Bog\]iile adunate de el nu-l
devine milostiv, ar\tând po- mul]umeau suflete[te. Sim-
c\in]\ [i fapte de poc\in]\. ]ea c\ omul este mai mult
decât materie, c\ pacea, bu-
Pacea, bucuria curia [i fericirea nu vin nu-
mai din acumulare de bu-
[i fericirea nu se nuri materiale `n jurul omu- ANA MARIA GRADINACIUC

dobândesc doar prin lui, ci, mai ales, prin

acumulare de
bunuri materiale
Zaheu vame[ul este sin-
gurul bogat, dintre cei pre-
zenta]i de Sfântul Evanghe-
list Luca, care se mântuie[-
te, chiar dac\ `nainte de `n-
tâlnirea cu Mântuitorul Ii-
sus Hristos era preocupat
doar de `mbog\]ire, asu-
prind mul]i oameni [i r\-
pind avutul lor.
~n vremea Mântuitorului,
vame[ii, adic\ acei oameni
desemna]i de regimul roman
de ocupa]ie s\ adune taxele
pentru Imperiu, erau `n ge-
neral dornici de `mbog\]ire,
colectând cu l\comie de la
popula]ie mai multe biruri
decât se cuvenea ori decât
permitea legea.
Unul dintre ace[tia, Za-
heu, mai marele vame[ilor
din Ierihon [i `mprejurimi,
era un om urât de popor
pentru l\comia lui [i invi-
sporirea bun\t\]ii spirituale
din interiorul omului, din
sufletul s\u.
Astfel, `n sufletul lacom [i
nedrept al lui Zaheu va-
me[ul apare o dorin]\ de
schimbare. De aceea, el, un
om bogat, dar mic de statu-
r\, se urc\ `ntr-un dud, pen-
tru a reu[i s\-L vad\ pe
Iisus din Nazaret Cel ce
schimbase vie]ile atâtor oa-
meni. De[i fapta lui Zaheu
ar p\rea, mai degrab\, in-
spirat\ de curiozitate, to-
tu[i, `n adâncul s\u, acesta
sim]ea [i credea c\ Mântui-
torul Iisus Hristos poate s\-
l elibereze de patima l\-
comiei de averi [i s\-i d\ru-
iasc\ o nou\ cale vie]ii sale,
calea mântuirii. Dovada c\
Zaheu era mânat de o c\u-
tare sincer\ [i de o tainic\
dorin]\ de schimbare a vie-
]ii, const\ tocmai `n faptul
c\ Mântuitorul Hristos, Cu-
nosc\torul sufletelor oame-
nilor, din mare mul]ime de
P\rintele Patriarh Daniel: „Zaheu, lacomul [i zgârcitul, devine milostiv,
deoarece a c\utat [i a `ntâlnit milostivirea nesfâr[it\ a lui Dumnezeu. Omul
r\u a devenit om bun, pentru c\ s-a `ntâlnit cu bun\tatea lui Dumnezeu.
Omul nemilos a devenit om milostiv fa]\ de s\raci, pentru c\ s-a `ntâlnit cu
Dumnezeu Preamilostivul“
oameni, l-a chemat numai Hristos ofer\ `ntotdeauna o spre Zaheu, Mântuitorul Ii-
pe el pe nume [i i-a spus c\ nou\ [ans\ celor care ~l sus Hristos nu a v\zut `n el
dore[te s\ fie primit `n casa caut\ [i le r\spunde aces- doar un om mic de statur\ [i
lui. tora `ntr-un mod foarte ade- un curios urcat `ntr-un co-
sea nou, surprinz\tor [i pac, ci [i un suflet `n c\utare
Mântuitorul Iisus nea[teptat. A[a s-a `ntâm- [i dornic de schimbare spiri-
plat cu Zaheu, mai marele tual\. De aceea, Iisus i-a
Hristos nu judec\ pe vame[ilor, un om bogat, la- spus: „Zaheu, gr\be[te-te [i
nimeni `n mod pripit, com [i mândru, un om ne- d\-te jos, c\ci ast\zi trebuie
drept [i asupritor al seme- s\ r\mân `n casa ta“. O in-
dup\ aparen]e, nilor s\i. vita]ie nea[teptat\ adresat\
cum face opinia Trecând prin Ierihon, unui vame[, spre mirarea
public\ superficial\ Mântuitorul Hristos este tuturor celor care-l cuno[-
atent la mul]imea care `i teau pe Zaheu ca fiind un
Drumul pe care `l des- iese `n cale, `i vede nu nu- om r\u [i lacom. A[adar,
chide Iisus este calea mân- mai pe cei de aproape sau pe Mântuitorul Hristos ex-
tuirii. Cine-L caut\ [i-L cei din fa]a Lui, ci [i pe cei prim\ `n v\zul [i auzul tu-
`ntâlne[te pe El simte cum de departe sau de pe mar- turor dorin]a Sa de-a intra
Dumnezeu `i schimb\ via]a. ginea drumului. Privind `n casa cuiva care n-ar fi
 Duminic\, 17 ianuarie 2010
`ndr\znit niciodat\ s\-I a-
dreseze o astfel de invita]ie.
Prin urmare, Evanghelia
ne spune c\ aceast\ atitu-
dine a lui Iisus a provocat
imediat mirare [i murmur
`n mul]ime. Cum am spune
ast\zi, opinia public\ a re-
ac]ionat negativ la gestul
nea[teptat al Mântuitorului
Iisus Hristos. Poate c\ to]i
cei care cuno[teau faptele
rele ale vame[ului Zaheu
erau `ndrept\]i]i s\ se mire
c\ Iisus „a intrat s\ g\zdu-
iasc\ la un p\c\tos“. Totu[i,
Mântuitorul Iisus Hristos
nu judec\ pe oameni ca [i
opinia public\, pentru c\ El
a venit `n lume s\-i ajute pe
oameni `nainte de a-i jude-
ca, a venit s\-i vindece de
patimi [i s\-i ridice din p\-
cate, dup\ cum spune El
~nsu[i: „n-am venit s\ judec
lumea, ci ca s\ mântuiesc
lumea“ (cf. Ioan 12, 47).
Bun\tatea lui Hristos a
p\truns dincolo de
r\utatea lui Zaheu
Evanghelia ne arat\, `n
continuare, cum [i-a `nnoit
sufletul Zaheu vame[ul, du-
p\ ce Mântuitorul Hristos a
intrat `n casa lui. Vedem c\
acest vame[ lacom devine
darnic, se schimb\ radical,
dar nu pentru c\ a fost mus-
trat cu asprime, ci pentru c\
a fost onorat cu o cinste ne-
a[teptat\. Prezen]a lui Iisus
`n casa sa l-a cople[it. De ce?
Pentru c\ i s-a acordat o o-
noare sau o pre]uire pe care
[tia c\ nu o merit\. Hristos
l-a cinstit pe un p\c\tos ca-
re nu merita cinstire din
partea oamenilor, `ntrucât
era necinstit `n rela]iile cu
ei. Totu[i, milostivirea [i co-
ple[itoarea bun\tate a lui
Hristos a p\truns atât de
puternic dincolo de `ntuneri-
cul [i r\utatea p\catului l\-
comiei care st\pânea sufle-
tul acestui vame[, `ncât a
r\scolit `n el dramul de bu-
n\tate care-i mai r\m\sese
[i a reaprins `n el c\rbunele
omeniei, acoperit de cenu[a
[i zgura p\catului. Când a-
cest aproape stins c\rbune
al bun\t\]ii a fost aprins de
focul iubirii milostive [i sal-
vatoare a lui Hristos, din el
a ]â[nit lumina unei vie]i noi
pentru Zaheu: „iat\ jum\ta-
te din averea mea, Doamne,
o dau s\racilor [i, dac\ am
nedrept\]it pe cineva cu
ceva, `ntorc `mp\trit“. T\-
ciunele aproape stins din
cauza l\comiei a devenit
`ndat\ tor]\ `nfl\c\rat\ de
d\rnicie!
Vedem aici marea `n]e-
lepciune a Mântuitorului Ii-
sus Hristos sau dumnezeias-
ca Lui bun\tate de Mare Du-
hovnic, singurul duhovnic
des\vâr[it, Care vindec\ [i e-
libereaz\ sufletele p\c\to-
[ilor, recupereaz\ pe cel pier-
dut, elibereaz\ pe cel `mp\-
timit [i ridic\ pe cel c\zut.
Zaheu, lacomul [i zgârci-
tul, devine milostiv, deoare-
ce a c\utat [i a `ntâlnit mi-
lostivirea nesfâr[it\ a lui
Dumnezeu. Omul r\u a de-
venit om bun, pentru c\ s-a
`ntâlnit cu bun\tatea lui
Dumnezeu. Omul nemilos a
5
devenit om milostiv fa]\ de
s\raci, pentru c\ s-a `ntâl-
nit cu Dumnezeu Preami-
lostivul.
V\zând aceast\ schimba-
re `n via]a lui Zaheu, Mân-
tuitorul Hristos a cuprins `n
aceast\ stare nou\ de via]\
[i familia acestuia, ar\tând
astfel cum o familie poate fi
p\rta[\ la binecuvântarea
lui Dumnezeu d\ruit\ unui
membru al acesteia.
„Iar Iisus a gr\it c\tre el:
ast\zi s-a f\cut mântuire ca-
sei acesteia, pentru c\ [i el
(Zaheu) este fiul lui Avraam.“
De ce a mai ad\ugat, oare,
Mântuitorul [i cuvintele:
„pentru c\ [i el este fiul lui
Avraam“? Nu era suficient s\
spun\: „Ast\zi s-a f\cut mân-
tuire casei acesteia“?
Aceste cuvinte ale Mân-
tuitorului ne descoper\ ex-
plica]ia autoinvit\rii Sale `n
casa lui Zaheu. A fi numit
fiul lui Avraam `nseamn\ a
avea credin]\. A[adar, `n ciu-
da p\c\to[eniei sale, când
Zaheu s-a c\]\rat `n dud (si-
comor), el a urcat acolo a-
vând credin]a c\ Iisus `l poa-
te binecuvânta [i `i poate
schimba via]a. Aceast\ cre-
din]\, pe care numai Dumne-
zeu-Omul a putut-o citi `n
adâncul sufletului lui Zaheu,
ca fiind o deschidere a aces-
tuia pentru o rela]ie nou\,
sfânt\, a lui cu Dumnezeu, a
atras aten]ia Mântuitorului
Hristos. A[adar, `ntrucât
mai `ntâi harul lui Iisus
Hristos a atins tainic sufletul
lui Zaheu, a dorit Hristos s\
intre [i `n casa lui Zaheu,
pentru a `mplini [i proclama
mântuirea [i vindecarea su-
fletului acestuia.
Bun\tatea milostiv\ a P\rintele Patriarh Daniel: „Din episodul `ntâlnirii Mântuitorului Hristos
lui Dumnezeu elibereaz\ cu vame[ul Zaheu `nv\]\m [i noi c\ putem s\ ne schimb\m via]a `n bine
din proprie ini]iativ\, nu a[teptând s\ fim pedepsi]i, nici certa]i cu boal\,
pe oameni de l\comie cu suferin]\ ori cu mustr\ri, ci cugetând la multa bun\tate a lui Dumnezeu
[i la dorin]a Lui de a intra `n casa sufletului nostru“
~n Evanghelia din „Dumi-
nica lui Zaheu“ vedem c\
schimb\ via]a `n bine [i Iisus Mântuitorul ne cât al]ii, primesc multe da-
Dumnezeu schimb\ inimile dobânde[te un suflet bun. ruri de la Dumnezeu. De[i
oamenilor, nu atât prin pe- Din episodul `ntâlnirii caut\ necontenit pe sunt r\i, totu[i le merge bi-
depse, boal\, necazuri ori
mustr\ri, cât mai ales prin-
Mântuitorului Hristos cu fiecare dintre noi, ca [i ne, iar unii se `ntreab\: cum
vame[ul Zaheu `nv\]\m [i de le merge bine acestor oa-
tr-o cople[itoare bun\tate noi c\ putem s\ ne schim- noi s\-L c\ut\m pe El, meni atât de r\i sau de la-
care se arat\ oamenilor p\- b\m via]a `n bine din pro- Izvorul vie]ii fericite
c\to[i, adesea, `n mod nea[- comi?
prie ini]iativ\, nu a[tep- R\spunsul poate fi c\
teptat [i nemeritat. ~ns\, tând s\ fim pedepsi]i, nici Evanghelia acestei du-
milostivirea [i bun\tatea lui minici este plin\ de `nv\]\- Mântuitorul Iisus Hristos
certa]i cu boal\, cu suferin]\ a[teapt\ ca bun\tatea, milos-
Dumnezeu se arat\ foarte a- ori cu mustr\ri, ci cugetând turi duhovnice[ti, iar con-
desea peste cei mai mari p\- cluzia ei, exprimat\ prin tivirea [i d\rnicia Lui s\-i de-
la multa bun\tate a lui termine `ntr-o zi pe cei mai
c\to[i, nu doar pentru con- Dumnezeu [i la dorin]a Lui cuvintele Mântuitorului:
vertirea acestora, ci [i ca un „Fiul Omului a venit s\ ca- p\c\to[i s\-[i schimbe via]a,
de a intra `n casa sufletului s\ se converteasc\, nu din ca-
`ndemn pentru to]i oamenii, nostru. Cum [i când ne ute [i s\ mântuiasc\ pe cel
care trebuie s\ devin\ cât pierdut“ este un motiv de n\- uza fricii sau a temii de pe-
putem noi schimba `n bine? deaps\, ci datorit\ bun\t\]ii
mai buni, mai milostivi, s\ ~n foarte multe chipuri [i `n dejde [i `ncurajare pentru
caute asem\narea cu Dum- noi to]i. lui Dumnezeu, Care iube[te
orice moment. De pild\,
nezeu Multmilostivul. Orice om care r\mâne `n pe orice om [i dore[te ca ni-
când vedem un om mai cre-
Pe de alt\ parte, poc\in]a p\cat este un om pierdut, meni s\ nu piar\, ci s\ se
dincios decât noi, s\ nu-l in-
care se arat\ prin schim- vidiem, ci s\ ne hot\râm s\ dac\ nu se poc\ie[te. Poc\- mântuiasc\, adic\ s\ vin\ la
barea spiritual\ a lui Zaheu avem [i noi credin]\ mai in]a, `ns\, `nseamn\ o El, `n mod liber, cu dorin]a de
vame[ul nu este o poc\in]\ puternic\; când vedem un schimbare a vie]ii, o trecere mântuire, de via]\ ve[nic\
care se manifest\ doar ca re- om mai harnic [i mai darnic de pe calea pierz\rii pe dru- fericit\, `n iubirea Preasfin-
gret pentru relele s\vâr[ite, decât noi, s\ ne hot\râm s\ mul mântuirii, de la fapte tei Treimi.
ci [i o schimbare `n bine a fim [i noi mai harnici [i mai rele la fapte bune. S\-L rug\m pe Hristos
modului de a gândi, de a darnici; când vedem c\ un Evanghelia acestei du- Domnul s\ ne ajute s\ ne
sim]i [i de a f\ptui. Nici om are o via]\ mai curat\ minici ne arat\ cum conver- schimb\m [i noi via]a nu nu-
Hristos Domnul nu l-a mus- decât noi, c\ tr\ie[te `n tirea unui om p\c\tos s-a mai când trecem prin neca-
trat pe Zaheu, nici Zaheu nu sfin]enie, s\ ne hot\râm s\ produs pentru c\ i s-a ar\- zuri, ci [i când primim da-
a mai rostit cuvinte de po- ne cur\]im [i noi via]a de tat acestuia o bun\tate [i o ruri [i binecuvânt\ri neme-
c\in]\ sau cerere de iertare, p\cate. F\când a[a, auzim onoare nemeritate. Ea ne ritate de la Dumnezeu. S\
ci, cople[it de iubirea milos- [i noi cum r\sun\ tainic `n ajut\ s\ `n]elegem c\ multa devenim buni [i s\ s\vâr[im
tiv\ a lui Iisus, p\c\tosul a sufletele noastre cuvintele blânde]e [i multa bun\tate fapte bune ca roade ale bu-
trecut direct la faptele poc\- lui Hristos Domnul: „Ast\zi a lui Dumnezeu sunt un `n- n\t\]ii Lui lucr\toare `n noi,
in]ei [i ale `ndrept\rii, adic\ s-a f\cut mântuire casei demn tainic la poc\in]\, la spre slava Preasfintei Tre-
la faptele bune pe care le acesteia, pentru c\ [i acesta schimbare `n bine. Mul]i oa- imi [i spre a noastr\ mântu-
s\vâr[e[te cineva când `[i este fiul credin]ei“! meni, de[i mai p\c\to[i de- ire! Amin. a
6 Ora de Religie
Premisele Anului omagial al Crezului,
la nivelul orei de Religie [i al catehezei
Este [tiut deja, Sfântul
Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române a
declarat 2010 „Anul
omagial al Crezului
Ortodox [i al Autocefaliei
române[ti“ `n Patriarhia
Român\. Despre felul `n
care aceast\ aniversare
se va reflecta la nivelul
orei de Religie, al
catehezei, la nivelul
programului na]ional
„Hristos `mp\rt\[it
copiilor“, am `ncercat s\
afl\m de la coordonatorii
birourilor de catehizare
ale Patriarhiei Române [i
Arhiepiscopiei
Bucure[tilor, p\rintele
inspector Constantin
Naclad [i p\rintele
inspector
Adrian Ni]\.
de Raluca BRODNER
Crezul sau Simbolul de
Credin]\ prezint\ `nv\]\-
tura sintetizat\ a Bisericii,
pe care orice cre[tin trebu-
ie s\ o cunoasc\, s\ o pri-
measc\ [i s\ o m\rturi-
seasc\. Rolul Crezului `n e-
duca]ia religioas\ a copii-
lor este esen]ial. Trebuie a-
mintit c\ primele lec]ii de
catehez\ au avut ca tem\
explicarea Crezului, mai e-
xact a Botezului. Drept ur-
mare, `ntreaga institu]ie
catehetic\ a bisericii este
legat\ de Crez.
„Dac\ un om este
l\murit, este mai `nt\rit
`n credin]\“
Printre proiectele propu-
se pentru anul 2010 de Bi-
roul de Catehizare Parohia-
l\ al Patriarhiei Române,
referitor la programul
„Hristos `mp\rt\[it copii-
lor“, se are `n vedere organi-
zarea unui concurs de reto-
ric\ cu tema „Crezul orto-
dox“, `n perioada Postului
Mare, concurs adresat gru-
pelor de catehez\ [i cen-
trelor catehetice `nfiin]ate
`n toat\ ]ara. Cele mai bune
lucr\ri (eseuri de maximum
o pagin\) vor fi sus]inute la
Patriarhie, `n cadrul unui
eveniment, [i vor fi premi-
ate cu diplome [i c\r]i.
„~n mod indirect, la serile
de catehez\, temele pe care
le discut\m abordeaz\ pro-
blemele din Crez. ~ntreb\ri-
le [i subiectele pe care le
propun `n dezbaterile noas-
P\rintele Adrian Ni]\, inspector pentru
catehez\, Sectorul ~nv\]\mânt [i activit\]i
cu tineretul, Arhiepiscopia Bucure[tilor
tre sunt fire[ti, sunt ni[te e-
xerci]ii de gândire fa]\ de
tot ce au asimilat ace[ti co-
pii pân\ acum, la care mul]i
nu au primit r\spunsuri.
De aceea profesorul de Reli-
gie are un rol capital, acela
de a nu-l conduce `n mod
exclusiv `n spa]iul religios,
ci, totodat\, s\ conlucreze
cu copilul, s\-l l\mureasc\,
s\-i ofere r\spunsurile de
care are nevoie. Dac\ un
om este l\murit, este mai
`nt\rit `n credin]\“, este de
p\rere preotul Adrian Ni]\,
inspector pentru catehez\,
Sectorul `nv\]\mânt [i acti-
vit\]i cu tineretul, din ca-
drul Arhiepiscopiei Bucu-
re[tilor.
„Simbolul de Credin]\
este actul de identitate
al cre[tinului“
Mai departe, preotul
Constantin Naclad, inspec-
tor pentru cateheza parohi-
al\ `n cadrul Sectorului te-
ologic-educa]ional al Patri-
arhiei Române, ne-a decla-
rat c\ se dore[te stabilirea
tematicii legate de expli-
carea Crezului `n cele [ase
s\pt\mâni ale Postului
Mare, pentru toate grupele
de catehez\ [i centrele ca-
tehetice `nfiin]ate `n ]ar\.
„La clasele mari ar fi in-
teresant s\ se abordeze te-
me referitoare la Judecat\,
la ~ntruparea Fiului, la
Mântuire. Avem de-a face
aici cu un nivel de `n]elege-
re mult mai matur. Simbo-
lul de Credin]\ este actul
de identitate al cre[tinului,
iar pentru un adolescent
`nseamn\ foarte multe
semne de `ntrebare. Aici se
vorbe[te despre moarte,
despre Judecat\, despre o
na[tere supranatural\, de-
spre rela]ia Dumnezeu Ta-
t\l [i Dumnezeu Fiul. A-
ceste `ntreb\ri ar trebui a-
dresate preotului duhovnic
[i mul]i dintre ei o fac dac\
au curajul [i deprinderea
de la [coal\ s\ caute r\s-
punsuri. Preotul are de lu-
crat mai pu]in cu un om ca-
re a f\cut Religie `n [coal\,
iar profesorul de Religie es-
te cel care preg\te[te copi-
lul, pentru ca mai apoi s\
fie preluat de preot `n bise-
ric\“, consider\ p\rintele
Adrian Ni]\.
Propuneri
Proiectul „Hristos `m-
p\rt\[it copiilor“ merge
mai departe, iar anul aces-
ta se dore[te organizarea
celei de-a treia edi]ii a con-
gresului na]ional cu acela[i
nume „cu lansare de carte -
Ghidul catehetic pentru 6
ani -, cu participarea in-
spectorilor eparhiali pen-
tru catehez\ parohial\ din
]ar\, a profesorilor de cate-
hetic\ de nivel universitar
[i a reprezentan]ilor pen-
tru educa]ia religioas\ din
Ministerului Educa]iei [i
Cercet\rii“, a mai ad\ugat
p\rintele inspector Naclad.
Duminic\, 17 ianuarie 2010
P\rintele Constantin Naclad, inspector
pentru catehez\ parohial\ `n cadrul Sectorului
Teologic-educa]ional al Patriarhiei Române
Cât prive[te proiectul
„Alege [coala!“, `n prima
parte a desf\[ur\rii activi-
t\]ilor, propunerile Birou-
lui de Catehizare Parohia-
l\ al Patriarhiei Române
vizeaz\ ca, `n perioada ta-
berelor de var\, aproxima-
tiv 1500 copii s\ participe
la un concurs de crea]ie de
pictur\ religioas\ intitulat
„Crezul `n mintea [i inima
copiilor“. O alt\ ini]iativ\
care se dore[te a fi pus\ `n
aplicare are `n vedere tip\-
rirea unei bro[uri cu Cre-
zul ortodox, cu un con]inut
intuitiv, adaptat vârstei
[colare, care se va distribui
tuturor copiilor (11.000 de
elevi) participan]i la grupe-
le de catehez\ din proiectul
„Alege [coala!“.
„Fiecare trebuie s\-[i fa-
c\ datoria `n segmentul pe
care `l are. {coala s\ dea
copilului dimensiunea mo-
ral\, familia trebuie s\-l
`nt\reasc\ [i s\-l obi[nu-
iasc\ cu spa]iul bisericii,
iar biserica - s\ `l l\mu-
reasc\ cât de minunat\ es-
te via]a tr\it\ cu Hristos“,
a mai spus inspectorul
pentru catehez\, reprezen-
tant al Sectorului `nv\]\-
mânt [i activit\]i cu tine-
retul, din cadrul Arhiepis-
copiei Bucure[tilor.
Proiect pentru
cateheza adul]ilor
„Sfânta Liturghie este o
re`nnoire a Crezului `n
mintea [i `n inima
noastr\, pe care `l tr\im
de fiecare dat\ când `l ros-
tim, dar `n mod special la
Taina spovedaniei omul
con[tientizeaz\ articolele
din Crez [i le abordeaz\
`mpreun\ cu preotul [i `n-
cearc\ s\-[i l\mureasc\
problemele“, completeaz\
p\rintele Adrian Ni]\.
~n acest sens, Biroul de
catehizare parohial\ al Pa-
triarhiei Române vine cu
propunerea lans\rii unui
proiect pentru cateheza a-
dul]ilor, „Calea!“, dezvoltat
`n prezent `n dou\ spa]ii
ortodoxe, unul occidental [i
unul r\s\ritean.
„La Institutul de Studii
Cre[tin-ortodoxe de la
Cambridge (IOCS) s-a
dezvoltat un curs de cate-
hez\ pentru adul]i, numit
„CALEA!“ cu sprijinul IPS
Mitropolit Kallistos Ware
[i sub `ndrumarea prof.
dr. David Frost, curs des-
tinat familiei ortodoxe [i
`nsu[irii `nv\]\turilor de
credin]\ `ntr-un mod a-
tractiv, punându-se ac-
cent pe comunitate [i co-
muniune `n Hristos. Ace-
ea[i ini]iativ\ a fost dez-
voltat\ `n Moscova, Ru-
sia, `n Institutul „Sf. Fila-
ret“ [i s-a concretizat `n
mi[carea numit\ „Fr\]ia“.
Proiectul pe care dorim
s\-l ini]iem are o structu-
r\ asem\n\toare celor do-
u\ in]iative de mai sus [i
se adreseaz\ mediului pa-
rohial“, a subliniat p\rin-
tele Constantin Naclad. a
 Duminic\, 17 ianuarie 2010
P\rintele monahilor
Sfântul Antonie cel Mare este unul
dintre cei mai populari asce]i ai
istoriei cre[tinismului [i este socotit
`ncep\torul vie]ii monahale. Este
pr\znuit `n Biserica Ortodox\ la 17
ianuarie. Via]a Sfântului Antonie cel
Mare este relatat\ pe larg de marele
arhiepiscop al Alexandriei Egiptului,
de pr. Ciprian APETREI
Sfântul Antonie s-a n\scut `n
satul Coma din Egiptul de Mij-
loc, `n jurul anului 251, dintr-o
familie de cre[tini boga]i. ~n se-
colul al treilea, Egiptul era o pro-
vincie a Imperiului Roman, re[e-
din]a guvernatorilor romani
aflându-se la Alexandria, al doi-
lea ora[ ca m\rime `n imperiu,
dup\ capitala Roma. Cre[tinis-
mul era `nfloritor `n Egipt, cu
toate c\ p\gânismul, fie el ele-
nistic sau egiptean, era majori-
tar. Cre[tinismul p\trunsese `n
ora[e [i mai ales `n metropola
Egiptului, Alexandria.
17 ani `ntr-o colib\ [i
`ntr-un morm=nt p\r\sit
~n acest context neprielnic
cre[tinismului se formeaz\
Sfântul Antonie cel Mare, care
`nva]\ `n familie credin]a cre[ti-
n\ [i are `n prim-plan `ntâlnirea
cu Dumnezeu `n sfânta biseric\
cre[tin\ din localitatea sa nata-
l\. La vârsta de 18 ani `[i pierde
p\rin]ii, iar la [ase luni dup\
trecerea acestora la Domnul, au-
zind `n biseric\ cuvântul Mân-
tuitorului nostru Iisus Hristos
din Evanghelia dup\ Matei, ca-
pitolul 19, versetul 21, „de vo-
ie[ti s\ fii des\vâr[it, mergi, vin-
de avu]iile tale, [i, venind, ur-
meaz\ Mie“, Sfântul Antonie
`mparte toat\ averea sa s\raci-
lor [i vecinilor s\i, l\sând o mic\
parte pentru sora lui, pe care o
`ncredin]eaz\ unei comunit\]i
de fecioare, [i se retrage `ntr-o
via]\ pustniceasc\. Dup\ un
timp de ascez\, `mparte s\raci-
lor [i partea din avere l\sat\ su-
rorii sale, `n dorin]a de a rupe
orice leg\tur\ cu lumea [i a se
dedica integral urm\rii lui Hris-
tos prin rug\ciune [i ascez\. Pâ-
n\ la vârsta de 35 de ani `[i pe-
trece via]a ascetic\ `ntr-o colib\
la marginea satului natal [i apoi
`ntr-un mormânt p\r\sit. La
vârsta de 35 de ani se a[az\ `n-
tr-o cetate p\r\sit\, situat\ pe
malul drept al Nilului, la locul
numit Ispir, unde r\mâne timp
de 20 de ani.
~n ]ara noastr\, Sf=ntul Antonie este cinstit `n mod
special de bucure[teni la cea mai veche biseric\ a
Capitalei noastre - 450 de ani -, de la Curtea Veche
Sfântul Atanasie (298-373). Acesta,
`ntr-o carte r\mas\ clasic\ `n ceea ce
prive[te biografia monahal\, intitulat\
„Via]a lui Antonie“, scris\ `ntre anii
357 [i 359, `n calitatea sa de ucenic al
marelui avv\ egiptean, ne prezint\
via]a excep]ional\ de 105 ani a
Sfântului Antonie cel Mare.
~n anul 306 devine p\rintele
spiritual al mai multor monahi
din vestitele oaze monahale din
de[ertul Egiptului de la Nitria
[i Schitia. Patru ani mai târziu
merge `n Alexandria, unde `i
`nt\re[te pe cre[tinii prigoni]i
`n timpul marii persecu]ii a lui
Maximian.
~n 44 de ani,
nu a plecat dec=t de
dou\ ori din m\n\stire
~n anul 312 porne[te `n ini-
ma de[ertului, `n partea de r\-
s\rit a Egiptului, ajungând du-
p\ trei zile [i trei nop]i la Mun-
tele Kolzim, nu departe de ma-
lul M\rii Ro[ii. Aici fondeaz\
m\n\stirea care-i poart\ nu-
mele pân\ ast\zi.
Din anul 312 pân\ `n anul
356 nu p\r\se[te acest loc de-
cât `n dou\ rânduri, o dat\
pentru a-[i vizita ucenicii [i a
doua oar\ face o c\l\torie la
Alexandria, pentru a-l sus]ine
pe Sfântul Atanasie cel Mare,
`n lupta sa cu erezia arian\. Cu
acest prilej, Sfântul Antonie
arat\ c\ el nu `i sus]ine pe ari-
eni, a[a cum `ncercaser\ ace[-
tia s\ induc\ `n eroare popu-
la]ia din Alexandria [i din
Egipt, ci c\ el ap\r\ Ortodoxia,
promovat\ atunci de Sfântul
Atanasie cel Mare.
Dup\ acest moment se `n-
toarce la via]a sa de ascez\ [i
rug\ciune de la Muntele Kol-
zim. Aici vin foarte mul]i oa-
meni pe care `i vindec\ `n nu-
mele Domnului [i Mântuitoru-
lui nostru Iisus Hristos, `ns\
spunându-le foarte clar c\ nu
el, Antonie, face aceste minuni,
ci Mântuitorul Iisus Hristos, [i
de aceea to]i trebuie s\ se roage
Lui, [i, astfel, prin credin]a [i
rug\ciunea lor, vor fi izb\vi]i
de Domnul.
Mare v\z\tor cu duhul
Sfântul Antonie cel Mare ofe-
r\ sfaturi, prin intermediul mai
multor scrisori, `mp\ratului
Constantin cel Mare [i fiilor a-
cestuia, Constans [i Constan]iu.
Vie]ile sfin]ilor 7
De[i pe atunci nu existau mijloa-
ce rapide de comunicare, mesa-
jul extraordinar al vie]ii sale spi-
rituale s-a r\spândit atât de de-
parte, `ncât din `ntregul Orient
cre[tin au `nceput s\ vin\ oa-
meni spre el, pentru a primi sfat
[i `nt\rire spiritual\. Astfel, re-
g\sim c\lug\ri, pelerini, preo]i,
episcopi [i mul]i oameni sufer-
inzi [i nevoia[i. Cu toat\ dragos-
tea lui fa]\ de singur\tate [i t\-
cere, Sfântul Antonie nu [i-a ne-
glijat datoria pe care o are fieca-
re cre[tin de a folosi [i spre bine-
le altora darurile rev\rsate de
Dumnezeu `n sufletul s\u. Expe-
rien]a vie]ii ascetice a Sfântului
Antonie cel Mare a devenit me-
toda de via]\ monahal\ a c\lu-
g\rilor din Egipt, axat\ pe auste-
ritate, sacrificiu [i singur\tate.
Sfântul Antonie cel Mare a
fost [i un mare v\z\tor cu du-
hul. Lucrul acesta `l afl\m din
via]a sa, când, de pe Muntele
Kolzim, aflându-se `n rug\ciu-
ne, a v\zut sfâr[itul plin de lu-
min\ al vie]ii prietenului s\u
Amun, care `[i ducea via]a mo-
nahal\ la o distan]\ de 13 zile
de mers fa]\ de locul unde se
afla Sfântul Antonie.
Din scrierea Sfântului Atana-
sie cel Mare despre via]a Sfântu- La icoana f\c\toare de minuni a Sfântului Antonie
cel Mare, care se afl\, din 1847, `n biserica
lui Antonie afl\m c\ acesta s-a
mutat la Domnul la vârsta de de la Curtea Veche din Bucure[ti, credincio[ii
105 ani, `n anul 356, [i c\, cunos- au mare evlavie, datorit\ `mplinirii cererilor lor, prin
cându-[i mai dinainte sfâr[itul, a mijlocirea Sfântului la Bunul Dumnezeu
poruncit celor doi ucenici s\ nu
spun\ nim\nui locul `n care a Biserica alexandrin\ s\ cre[ti- sfin]i `n Biserica Copt\ [i ast\zi,
fost `ngropat. Ace[tia au p\strat neze `ntr-un an de zile. ceea ce arat\ c\, [i dup\ aproape
taina tot restul vie]ii. Prin via]a sa excep]ional\, 17 secole de la mutarea sa la cele
Sfântul Antonie a transformat ve[nice, cona]ionalii s\i `l res-
Egiptul dintr-o ]ar\ p\gân\ `n- pect\ ca pe un mare tr\itor al
A transformat Egiptul tr-o ]ar\ cre[tin\ [i un leag\n al urm\rii lui Hristos, Care este
dintr-o ]ar\ p\gân\ monahismului. Marele Vasile, Calea, Adev\rul [i Via]a.
arhiepiscopul Cezareei Capado- Pentru noi, cre[tinii ortodoc[i
`ntr-un leag\n al ciei, va vizita pe ucenicii Sfântu- de ast\zi, Sfântul Antonie cel
monahismului lui Antonie cel Mare din Egipt, Mare este „P\rintele p\rin]ilor
`n dorin]a sa de des\vâr[ire mo- duhovnice[ti“ nu numai prin
Sfântul Atanasie cel Mare ne nahal\, iar `n urma acestei vizi- via]a [i prin minunile sale, ci
spune c\, prin cuvântul s\u, te va organiza monahismul, `n mai ales prin cuvintele care ne-au
Sfântul Antonie reu[ea `ntr-o forma pe care o avem [i ast\zi. r\mas de la el.
singur\ zi s\ cre[tineze, dintre Sfântul Antonie cel Mare [i
p\gânii Alexandriei, cât reu[ea Sfântul Mina sunt cei mai iubi]i
* CIPRIAN APETREI, CONSILIER PATRIARHAL, DIRECTORUL
AGEN}IEI DE {TIRI BASILICA
„Bucur\-te, P\rinte Antonie,
de Dumnezeu cuget\torule!“
~n Troparul Sfântului Antonie cel Mare se p\t menirea sa de ascet, urm\tor al Sfântu-
spune: „Asem\nându-te obiceiurilor râvnito- lui Ioan Botez\torul, [i astfel s-a ajuns ca
rului Ilie [i urmând Botez\torului pe drepte noi, cei de ast\zi, s\ `l cinstim ca pe un P\-
c\r\ri, P\rinte Antonie, te-ai f\cut locuitor rinte al p\rin]ilor duhovnice[ti.
pustiului [i ai `nt\rit lumea cu rug\ciunile ta- ~n Acatistul Sfântului Antonie cel Mare,
le. Pentru aceasta, roag\-te lui Hristos Dum- `n primul condac, spunem urm\toarele:
nezeu s\ mântuiasc\ sufletele noastre“. Din „Fugind de `ntunericul cel negru al Egip-
Troparul s\u vedem c\ Sfântul Antonie este tului, ai c\utat p\mântul cel de via]a d\-
urm\tor al râvnei ascetice a Sfântului Proo- t\tor al pustiului. Prin `nfrânare [i nevo-
roc Ilie [i a Sfântului Ioan Botez\torul [i, `n in]\ ve[tejind s\lt\rile trupului, preal\u-
acela[i timp, `nt\ritor duhovnicesc al lumii date, te-ai f\cut pilda monahilor, de Dum-
prin rug\ciunile sale c\tre Domnul [i Dum- nezeu cuget\torule, celor ce cânt\: Bucu-
nezeul nostru Iisus Hristos. r\-te, P\rinte Antonie, de Dumnezeu cu-
~n condacul Cuviosului Antonie cel Mare get\torule!“. Din acest condac afl\m c\ E-
spunem: „Lep\dând tulbur\rile lume[ti, giptul se afla sub `ntunericul credin]ei p\-
via]a sih\streasc\ o ai dus pân\ la cap\t, gâne `n epoca Sfântului Antonie cel Mare
Botez\torului urmând `ndeaproape, Prea- [i c\, datorit\ lui, p\mântul care era con-
cuvioase. Deci, `mpreun\ cu dânsul te cin- siderat `n `ntuneric, adic\ de[ertul, a de-
stim, P\rinte al p\rin]ilor, Antonie“. De aici venit, pentru Egipt [i lume, p\mânt de
vedem c\ Sfântul Antonie a lep\dat tulbu- via]\ d\t\tor, adic\ de mântuire `n Dom-
r\rile efemere ale lumii [i a dus pân\ la ca- nul [i Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
 CM
YK

8 Documentar Duminic\, 17 ianuarie 2010

Sfin]ii Atanasie [i Chiril, ap\r\torii

adev\rului despre Hristos tal diferit\ de „Na[terea dup\
La data de 18 ianuarie, Sinaxarele ortodoxe fire“ ve[nic\ a Fiului din Ta-
t\l, care presupune identita-
consemneaz\ pomenirea „celor dintre Sfin]i tea firii N\sc\torului cu Cel
P\rin]ilor no[tri Atanasie [i Chiril, patriarhii n\scut. Fiul lui Dumnezeu es-
te necreat, ve[nic [i deofiin]\
Alexandriei“. Adic\ pr\znuirea comun\ a celor cu Tat\l [i S-a f\cut om pen-
tru ca omul s\ se poat\ `ndum-
mai de seam\ ierarhi ai Bisericii Alexandriei [i, nezei.
totodat\, a unora dintre cei mai mari P\rin]i [i Dup\ ce un nou Sinod ari-
an (Antiohia, 339) l-a depus,
Dasc\li ai Bisericii Universale. Vrednicia [i m\re]ia Atanasie s-a refugiat la Ro-
lor sunt inspirat eviden]iate [i `n slujba s\rb\torii: ma, iar `n locul s\u a fost in-
stalat un intrus capadocian,
„Cu mâna Ta cea necuprins\ [i cu puterea cea pe nume Grigorie. Aici a reu-
negr\it\, Biserica Ta acum o ai f\cut Cer, ~ndurate, [it s\ fac\ cunoscut\ Ortodo-
xia niceean\ [i l-a convins pe
ar\tând cu adev\rat pe ace[ti doi mari [i cuvio[i papa Iuliu I s\ convoace un
Sinod (341) care a condamnat
lumin\tori str\luci]i, care au luminat lumea, pe arianismul [i care l-a absolvit
prea`n]eleptul Atanasie `mpreun\ cu prea- pe Atanasie de acuzele invo-
cate de du[manii s\i, pentru
dumnezeiescul Chiril. Deci, cu rug\ciunile lor ca doi ani mai târziu Sinodul
gonind noaptea eresurilor, risipe[te toat\ negura de la Sardica s\-l repun\ `n
treapta episcopal\. La presiu-
vr\jma[ilor, Mântuitorule“ (Canonul Utreniei). nile fratelui s\u Constans
(`mp\ratul Apusului), `mp\-
ratul Constan]iu (337-361),
zugr\vit ca „diacon, f\r\ de fiul marelui Constantin, i-a
barb\, [ezând [i scriind `nce- permis `n 345 Sfântului s\ se
de {tefan IONESCU- putul Simbolului Credin]ei“. re`ntoarc\ la Alexandria, un-
BERECHET Preot `n Alexandria, Arie de acesta a fost primit trium-
`ncepuse `nc\ din 318 s\-[i fal, ca m\rturisitor [i ap\r\-
Ne`ntrecu]i teologi [i ne`n- r\spândeasc\ `n public ideile tor al Ortodoxiei.
frica]i ap\r\tori ai dreptei sale eretice, `nv\]ând c\ Fiul ~ns\ acela[i Constan]iu,
credin]e, ei au luptat `mpotri- a fost creat din voin]a Tat\- sus]in\tor fervent al arianis-
va a dou\ dintre cele mai ma- lui, mai `nainte de `ntemeie- mului, a convocat mai târziu
ri erezii ce au zguduit Biseri- rea lumii, dar nu din ve[nicie, dou\ Sinoade (Arles, 353, [i
ca `n veacurile al IV-lea [i al fiind de fapt un fiu adoptiv al Milano, 355), care au respins
V-lea: arianismul [i nestoria- Tat\lui (deci str\in de fiin]a Ortodoxia niceean\ [i l-au
nismul. Contribu]ia lor fun- dumnezeiasc\), cea mai `nal- condamnat din nou pe Sfân-
damental\ este confirmat\ de t\ creatur\ prin care Dumne- tul Atanasie, care a fost exilat
faptul c\ nu se poate ast\zi zeu a creat toate f\pturile. al\turi de papa Liberiu [i b\-
aborda teologia trinitar\ f\- Erezia sa, tributar\ `n foarte trânul episcop Osiu de Cordo-
când abstrac]ie de `nv\]\tura mare m\sur\ concep]iilor fi- ba. {i-a petrecut cei [ase ani
Sfântului Atanasie [i nici losofice ale vremii, a determi- de exil (356-362) ascuns prin-
hristologia f\r\ a ne raporta nat reac]ia prompt\ a episco- Sfântul Atanasie cel Mare, fresc\, altarul bisericii tre monahii egipteni din Te-
nemijlocit la scrierile Sfântu- pului s\u Alexandru, care a regelui, M\n\stirea Studenica, Serbia, 1313-1314 baida [i Nitria, care au avut
lui Chiril. convocat un Sinod al episcopi- de suferit datorit\ refuzului
lor din Egipt, Libia [i Penta- ma limpede dumnezeirea Fiu- nea[teptate `n 336) i-au atras de a-l preda autorit\]ilor pe
„Diacon, f\r\ de barb\, pole, ce l-a condamnat pe Arie lui, precizându-se c\ El este numero[i du[mani. Meletienii Atanasie. ~ntre timp, arienii
[i doctrina sa trinitar\. Dup\ deofiin]\ cu Tat\l. Celor [ap- [i arienii, grupa]i sub condu- instalaser\ pe scaunul s\u pe
[ezând [i scriind ce a p\r\sit Egiptul, poposind te articole de credin]\ de la cerea episcopului Eusebiu de un alt capadocian, Gheorghe,
`nceputul Simbolului `n Cezareea Palestinei [i `n Niceea li s-au ad\ugat `n 381 Nicomidia, au inventat nume- care, dup\ ce fusese izgonit
Nicomidia, ereziarhul s-a re- alte cinci articole, elaborate la roase capete de acuzare `mpo- de credincio[i, s-a re`ntors [i a
Credin]ei“ `ntors `n Alexandria, agitând Constantinopol de c\tre Sino- triva Sfântului, pe care le-au sfâr[it ucis de mâinile p\gâ-
puternic spiritele. dul al II-lea Ecumenic, for- prezentat `mp\ratului, reu- nilor `n 361.
Marele Atanasie s-a n\scut ~ngrijorat de amploarea pe mând `mpreun\ Simbolul de [ind s\-l conving\ s\ convoa-
`n Alexandria, `n 295 sau 296, care o lua disputa, `mp\ratul ce ne`ntârziat un Sinod care
Credin]\ sau Crezul, folosit „Un Dumnezeu cinstim
[i a primit o temeinic\ educa- Constantin cel Mare (306- s\ analizeze cazul ne`nfrica-
pân\ ast\zi `n Biserica Orto-
]ie clasic\ [i teologic\. La 24 337) a convocat cel dintâi Si- dox\. tului ierarh alexandrin. Reu- `n Treime [i trei fe]e
de ani a fost hirotonit diacon nod Ecumenic, care [i-a des-
de c\tre arhiepiscopul cet\]ii, f\[urat lucr\rile la Niceea,
ni]i `n 335 `ntr-un Sinod ini]i- `ntru o unime“
al la Cezareea Palestinei,
Alexandru, `ncredin]ându-i-se `ntre 20 mai [i 25 august 325, Ap\r\torul Crezului apoi la Tyr, acuzatorii l-au de- ~n ciuda pericolelor ce-l `n-
totodat\ [i func]ia de secretar cu participarea a 318 ierarhi, de la Niceea pus din treapt\ [i l-au deter- conjurau, Sfântul Atanasie a
al acestuia. ~n aceast\ calita- prezida]i de Eustatie al Anti- minat pe `mp\rat s\-l exileze reu[it s\ compun\ acum cele
te [i-a `nso]it episcopul la lu- ohiei [i Alexandru al Con- Dup\ moartea lui Alexan- la Treveri, `n Germania. Dar mai multe din scrierile sale
cr\rile Sinodului I Ecumenic stantinopolului. Sinodul, sub dru, `n 328, Sfântul Atanasie acesta nu a dispus numirea consacrate ap\r\rii Crezului
de la Niceea din 325, care a influen]a decisiv\ a diaconu- i-a urmat pe scaunul arhie- altui arhiepiscop pe scaunul de la Niceea. Dintre acestea,
condamnat erezia lui Arie. lui Atanasie, a condamnat ca- piscopal. Atitudinea sa in- Alexandriei [i nici nu l-a `m- amintim doar Despre cele s\-
Iconografia ortodox\ surprin- tegoric erezia arian\ [i a for- transigent\ `mpotriva arieni- piedicat pe Atanasie s\ comu- vâr[ite de arieni, o lucrare a-
de acest moment `n scena in- mulat un simbol de credin]\, lor, opozi]ia sa ferm\ fa]\ de nice cu p\stori]ii s\i. dresat\ monahilor de pretu-
titulat\ Sinodul ~ntâi Ecume- cunoscut sub numele de Sim- ini]iativa reprimirii lui Arie Redobândindu-[i scaunul tindeni, `n care autorul con-
nic, `n care Atanasie apare bolul niceean, `n care se afir- `n Biseric\ (care va muri pe dup\ moartea lui Constantin damn\ `n termeni duri politi-
cel Mare (337), Sfântul a reu- ca imperial\ pro-arian\ a lui
[it s\ `ntruneasc\ `n 338 un Constan]iu. Tot acum dezvol-
„Lumin\ din lumin\ [i putere Sinod al episcopilor din Egipt,
Libia [i Pentapole, care a re-
t\ pentru `ntâia oar\ liniile
fundamentale ale pnevmato-
cunoscut hot\rârile Sinodului logiei ortodoxe (`nv\]\tura
[i chip adev\rat al fiin]ei Tat\lui“ I Ecumenic [i a condamnat
ferm ac]iunile arienilor. {i tot
despre Sfântul Duh), `n trei
epistole adresate episcopului
Dar noi ne ]inem cu `ndr\zneal\ de dreap- p\rt\[ire au pe Cuvântul prin Duhul, având acum se pare c\ a finalizat ce- Serapion de Thmuis, [i com-
ta credin]\, pe temeiul dumnezeie[tilor Scrip- harul acesta de la Tat\l. C\ci e pecetea ipos- le Trei cuvânt\ri `mpotriva pune celebra Via]\ a Sfântu-
turi, punând-o ca un sfe[nic `n candelabru [i tasului Tat\lui (Evr 1, 3) [i lumin\ din lumi- arienilor, `n care expune [i lui Antonie cel Mare, oferind
zicând: Acesta este Fiul adev\rat al Tat\lui, n\ [i putere [i chip adev\rat al fiin]ei Tat\lui. combate doctrina lui Arie, cititorilor s\i, monahi sau la-
prin fire, propriu fiin]ei Lui, ~n]elepciunea C\ci aceasta a spus-o ~nsu[i Domnul: „Cel ce ap\rând defini]ia dogmatic\ ici, un model des\vâr[it de
unic n\scut\ [i Cuvântul adev\rat [i unic al M\ vede pe Mine a v\zut pe Tat\l“ (In 12, 9). de la Niceea [i fundamentând vie]uire duhovniceasc\.
lui Dumnezeu. Nu este creatur\ [i f\ptur\, ci {i a existat pururea [i nu a fost niciodat\ teologia trinitar\, `ntr-o ma- Sfântul a revenit la Ale-
N\scutul propriu al fiin]ei Lui. De aceea e când nu a fost. C\ci Tat\l fiind ve[nic, ve[nic nier\ devenit\ normativ\ `n xandria `n 362, gra]ie ordinu-
Dumnezeu adev\rat de o fiin]\ cu Tat\l ade- este [i Cuvântul [i ~n]elepciunea Lui. (Sfân- Biserica Ortodox\. El arat\ lui emis de `mp\ratul Iulian
v\rat. Iar ceilal]i c\rora le-a spus: „Eu am zis: tul Atanasie cel Mare, Trei cuvinte `mpotri- c\ crearea lumii, `n timp, prin Apostatul (361-363), ce preve-
dumnezei sunte]i“ (Ps 81, 6) numai prin `m- va arienilor 1, 9) voin]a lui Dumnezeu este to- dea rechemarea tuturor epis-

CM
YK
 CM
YK

Duminic\, 17 ianuarie 2010 9

copilor exila]i de Constan]iu. ne `n mân\: „Un Dumnezeu
~ns\, tentativele sale de atra- cinstim `n Treime [i trei fe]e
gere la Ortodoxie a semiarie- (persoane) `ntru o unime, nici
nilor (care se ar\tau reticen]i chipurile amestecând, nici fi-
fa]\ de folosirea termenului in]a desp\r]ind“.
deofiin]\), ce au condus la „Si-
nodul p\cii“ sau „al m\rturi- „Pecetea P\rin]ilor“
sitorilor“ (Alexandria, 362),
nu au fost agreate de `mp\ra- Supranumit de c\tre Anas-
tul apostat care dorea dezbi- tasie Sinaitul „Pecetea P\rin-
narea Bisericii. Declarându-l ]ilor“, Sfântul Chiril s-a n\s-
pe Atanasie „distrug\tor al cut la Alexandria `n jurul
p\cii [i du[man al zeilor“, anului 370, fiind nepotul de
acesta l-a expulzat din cetate, sor\ al patriarhului cet\]ii,
`n octombrie acela[i an, do- Teofil. Dup\ ce a primit o
rind chiar asasinarea sa. Cu frumoas\ educa]ie `n cadrul
ajutorul proniei divine, Sfân- {colii catehetice de aici, el a
tul a sc\pat `ns\ de urm\rito- petrecut o perioad\ de vie]ui-
rii trimi[i de `mp\rat, refugi- re ascetic\ `ntr-una din comu-
indu-se `n comunit\]ile mona- nit\]ile monahale din Egipt
hale din Tebaida. (conform m\rturiei Sfântului
De[i cel de-al IV-lea exil al Isidor Pelusiotul). Hirotonit
Marelui Atanasie s-a `ncheiat diacon [i apoi preot de c\tre
repede, odat\ cu moartea ne- Teofil, Chiril [i-a `nso]it un-
a[teptat\ a lui Iulian, `n 363, chiul la Sinodul de la Stejar
[i urcarea pe tron a lui Jovian din 403, care a hot\rât `n mod
(363-364), el a p\storit pentru nedrept depunerea din scaun
scurt timp, c\ci `mp\ratul a Sfântului Ioan Gur\ de Aur.
Valens (364-378), simpati- Dar, 14 ani mai târziu, `n
zant declarat al arienilor [i 417, el va reintroduce, `n dip-
crunt persecutor al ortodoc[i- ticele Bisericii Alexandriei,
lor, l-a condamnat `n 365 la numele Sfântului Ioan.
cel de-al V-lea exil. Urm\rit Pe 17 octombrie 412, Sfân- Sfântul Chiril al Alexandriei (detaliu), fresc\, altarul bisericii regelui,
noaptea de un grup de solda]i tul Chiril `i succeda `n scaun
care au `nconjurat biserica `n patriarhului Teofil, eviden]i- M\n\stirea Studenica, Serbia, 1313-1314
care slujea, Sfântul s-a as- indu-se la `nceputul p\storirii Sinod ]inut la Roma `n august nit episcopii Andrei de Samo- pe Sfântul Chiril [i pe episco-
cuns timp de patru luni `n ve- sale printr-o politic\ intransi- 430, erezia nestorian\. ~n oc- sata [i Teodoret de Cyr, care pul Memnon. Pe 15 octombrie,
cin\tatea Alexandriei. Te- gent\ la adresa ereticilor no- tombrie acela[i an, Sinodul au comb\tut cele 12 anatema- `ns\, cei doi au fost elibera]i,
mându-se `ns\ de o iminent\ va]ieni (care respingeau poc\- din Alexandria `i va cere im- tisme, Sfântul Chiril r\spun- iar `mp\ratul a confirmat ho-
revolt\ a ortodoc[ilor din ma- in]a celor ce s\vâr[eau p\cate perios lui Nestorie s\ lepede zând obiec]iilor fiec\ruia prin t\rârile dogmatice [i canoa-
rea metropol\, Valens l-a gra- de moarte dup\ Botez). ideile sale eretice [i s\ accep- câte o apologie. ~n plus, el a nele Sinodului al III-lea Ecu-
]iat pe Atanasie, care [i-a reo- F\r\ `ndoial\, meritul con- te doctrina hristologic\ a adresat `mp\ratului Teodosie menic. Pe 31 octombrie, Sfân-
cupat scaunul la 1 februarie siderabil care l-a impus pe Sfântului Chiril, trimi]ându-i al II-lea o m\rturisire de cre- tul Chiril s-a `ntors `n Ale-
366, definitiv de data aceasta, Sfântul Chiril `n con[tiin]a Epistola sinodal\ ce avea din]\ intitulat\ Despre cre- xandria, fiind primit ca un
pân\ la trecerea sa la cele Bisericii a fost lupta sa neobo- anexate cele 12 anatematis- din]a adev\rat\ `n Domnul erou al credin]ei, ca un „al
ve[nice, pe 2 mai 373. sit\ `mpotriva ereziei lui Nes- me compuse de patriarhul nostru Iisus Hristos, precum doilea Atanasie“. Dup\ `nde-
Stâlp neclintit al Ortodoxi- torie. Antiohian de origine, alexandrin. [i lucrarea C\tre regine, `n lungi dezbateri [i taton\ri, `n
ei niceene, pentru ap\rarea odat\ ajuns patriarh de Con- Hristologia Sfântului Chi- dou\ c\r]i, adresate surorilor aprilie 433 s-a ajuns la o re-
c\reia a r\bdat 16 ani de exil, stantinopol `n aprilie 428, a ril, devenit\ doctrin\ oficial\ `mp\ratului, Arcadia [i Ma- concilere `ntre Sfântul Chiril
Sfântul Atanasie cel Mare es- `nceput s\ `nve]e, sub influ- a Bisericii Ortodoxe, pornind ria, respectiv Pulheria. al Alexandriei [i Ioan al Anti-
te pr\znuit de Biserica Orto- en]a dasc\lului s\u, Teodor de la proclamarea evangheli- Sinodul al III-lea Ecumenic ohiei, ambii semnând un Sim-
dox\ atât la data de 18 ianua- de Mopsuestia, c\ `n Iisus c\: „Cuvântul S-a f\cut trup“ [i-a deschis lucr\rile pe 22 iu- bol de Unire `n care se recu-
rie, cât [i pe 2 mai (Aducerea Hristos ar fi, de fapt, dou\ (Ioan 1, 14), accentua faptul nie 431, sub pre[edin]ia Sfân- no[tea calitatea Fecioarei Ma-
moa[telor sale `n Constanti- persoane, una dumnezeiasc\ c\ `n Iisus Hristos exist\ o tului Chiril, hot\rând `nc\ ria de N\sc\toare de Dumne-
nopol). ~n iconografie, el este [i una omeneasc\ - Dumne- din prima [edin]\ depunerea zeu [i condamnarea lui Nesto-
singur\ Persoan\, cea a Cu-
redat `n ve[minte episcopale, zeu-Cuvântul S-a s\l\[luit [i condamnarea lui Nestorie. rie, simbol care va sta, prin
dar `n loc de sacos (ve[mânt vântului lui Dumnezeu, Care
prin har `n omul Iisus, Care {i-a asumat firea omeneasc\, Sosit cu oarecare `ntârziere `n sinteza dintre hristologia ale-
specific arhiereilor ast\zi) singur a p\timit, a murit [i a Efes, patriarhul Ioan al Anti- xandrin\ [i cea antiohian\, la
poart\ felon „polistavrion“ n\scându-Se `n mod minunat
`nviat - [i, ca urmare, Fecioa- la „plinirea vremii“ din Fe- ohiei, sus]in\tor al lui Nesto- baza defini]iei dogmatice de
(ve[mânt ornat cu numeroase rei Maria nu i s-ar cuveni ti- rie, a ]inut cu episcopii s\i un la Calcedon (451).
cruci, folosit ast\zi de c\tre cioara Maria, care este `n
tlul de Theotokos (N\sc\toa- contra-sinod, pe 27 iunie, `n Sfântul Chiril a trecut la
preo]i, dar comun celor dou\ sens propriu N\sc\toare de
re de Dumnezeu), ci, cel mult, care i-a depus [i condamnat cele ve[nice pe 27 iunie 444,
trepte clericale `n sec. IV-V) [i acela de Hristotokos (N\sc\- Dumnezeu. Cuvântul S-a unit
pe Sfântul Chiril [i pe Mem- fiind pr\znuit de Biserica Or-
având capul descoperit. Con- toare de Hristos). Omiliile pa- dup\ ipostas cu un trup `nsu-
non al Efesului. Pe 22 iulie, todox\ atât la data de 18 ia-
form indica]iilor con]inute `n triarhului Nestorie au deter- fle]it, care a devenit al S\u P\rin]ii Sinodului, c\rora li
propriu prin iconomie [i prin nuarie, `mpreun\ cu Sfântul
Erminia picturii bizantine a minat interven]ia hot\rât\ a se ad\ugaser\ `ntre timp le-
lui Dionisie din Furna, Sfân- care a s\vâr[it mântuirea Atanasie cel Mare, cât [i se-
Sfântului Chiril, care le-a ga]ii papali, au aprobat hot\- parat, la data de 9 iunie.
tul trebuie zugr\vit ca un „om condamnat `n Omilia pascal\ noastr\. rârea dogmatic\ ce confirma
de mijloc la vârst\, cam sp\- ~n iconografie, el este redat
din februarie 429, precum [i titlul de N\sc\toare de Dum- `n acelea[i ve[minte episcopa-
tos [i la stat cam gârbov; vesel `ntr-o epistol\ mai extins\, „Al doilea Atanasie“ nezeu atribuit Fecioarei Ma- le ca [i Sfântul Atanasie, dar
la fa]\, frumos la fire, la cap adresat\ cu ocazia Pa[tilor, `n ria [i, implicit, cele 12 anate-
ple[uv, cu nasul plecat, la acela[i an, monahilor egip- Temându-se de apari]ia matisme ale Sfântului Chiril. purtând pe cap un acoperâ-
f\lci gr\suliu, cu barba lung\ teni. El `i va adresa ereziar- unei schisme de propor]ii `n Nemul]umit de dezbinarea mânt (mitr\) `mpodobit cu
[i cam l\ti[oar\ [i t\iat\ pu- hului `nsu[i dou\ epistole, ul- biseric\, `n noiembrie 430 `m- existent\ `ntre tab\ra antio- cruci. Iat\ cum apare el de-
]intel la gur\, nu prea c\runt, tima fiind cunoscut\ sub nu- p\ratul Teodosie al II-lea a hienilor [i cea a Sfântului scris `n Erminia picturii bi-
nici de tot alb, ci cam plavo[“. mele de Epistola dogmatic\. convocat un Sinod Ecumenic Chiril, `mp\ratul Teodosie a zantine a lui Dionisie din
Semnificativ este [i unul din- Mai mult chiar, Sfântul va re- (al III-lea) la Efes, pentru pri- dizolvat Sinodul, l-a `nl\turat Furna: „A fost pu]intel neted
tre textele ce pot fi `nscrise pe u[i s\-l determine pe papa m\vara anului 431. ~n ap\- din scaun pe Nestorie [i i-a la fa]\ [i la frunte, cu sprân-
rotulusul pe care Sfântul `l ]i- Celestin s\ condamne, `ntr-un rarea lui Nestorie au interve- `ntemni]at pentru scurt timp cenele groase, mari [i rotun-
de, cu nasul plecat [i gros la
n\ri, lat la obraz [i buzele
„Dac\ cineva nu m\rturise[te c\ Cuvântul lui Dumnezeu- mai groase; cu barba deas\ [i
lung\, cam ple[uvatic la frun-
te, cu p\rul rar, cam galben,
Tat\l S-a unit cu trupul dup\ ipostas (…), s\ fie anatema!“ amestecând c\runte]e“. De
Dac\ cineva nu m\rturise[te c\ cât „Cuvântul trup S-a f\cut“ (In 1, 14) Tat\l, ci zice c\ este al altuia oarecare regul\, textul `nscris pe rotu-
Emanuil este cu adev\rat Dumnezeu, [i „S-a `mp\rt\[it `ntru toate asemenea afar\ de El, `mpreunat cu El dup\ dem- lusul pe care-l poart\ `n mâ-
iar Sfânta Fecioar\ pentru aceasta nou\ sângelui [i trupului (Evr. 2, 14) -, nitate, adic\ ca [i unul care a avut nu- n\ este extras din dumneze-
N\sc\toare de Dumnezeu, c\ci a n\s- s\ fie anatema! (…) mai locuirea divin\ [i nu e mai vârtos iasca Liturghie: „Mai ales
cut trupe[te pe Cuvântul lui Dumnezeu Dac\ `ndr\zne[te cineva s\ zic\ cum de-via]\-f\c\tor, precum am zis, fiindc\ pentru Preasfânta, Preacura-
Cel `ntrupat, s\ fie anatema! c\ omul cel luat trebuie `mpreun\ ado- S-a f\cut propriu al Cuvântului, Care pe ta, Preabinecuvântata, M\ri-
Dac\ cineva nu m\rturise[te c\ Cu- rat cu Dumnezeu-Cuvântul [i `mpreu- toate le poate `nsufle]i, s\ fie anatema! ta St\pâna noastr\ de Dum-
vântul lui Dumnezeu-Tat\l S-a unit cu n\-m\rit [i `mpreun\-numit Dumne- Dac\ cineva nu m\rturise[te c\ Cu- nezeu N\sc\toarea [i pururea
trupul dup\ ipostas [i c\ Hristos este zeu, ca un altul, [i nu cinste[te mai vâr- vântul lui Dumnezeu a p\timit cu tru- Fecioara Maria“. El mai apa-
numai unul cu propriul S\u trup, Ace- tos cu o singur\ `nchinare pe Emanuil pul [i a fost r\stignit cu trupul [i a gus- re zugr\vit [i `n scena Sino-
la[i, adic\ Dumnezeu [i om deodat\, s\ [i nu-I `nal]\ o singur\ doxologie, deoa- tat moartea cu trupul [i S-a f\cut `ntâ- dul al treilea Ecumenic, `n
fie anatema! (…) rece „Cuvântul trup S-a f\cut“ (In 1, iul n\scut din mor]i, `ntrucât ca Dum- ve[minte arhiere[ti, [ezând `n
Dac\ `ndr\zne[te cineva s\ zic\ cum 14), s\ fie anatema! (…) nezeu este via]\ [i de-via]\-f\c\tor, s\ dreapta `mp\ratului Teodosie
c\ Hristos este om purt\tor de Dumne- Dac\ cineva nu m\rturise[te c\ tru- fie anatema! (din Sfântul Chiril al Ale- al II-lea, simetric fa]\ de pa-
zeu [i nu mai vârtos c\ este Dumnezeu pul Domnului este f\c\tor de via]\ [i xandriei, Cele 12 anatematisme `mpo- triarhul Juvenalie al Ierusali-
adev\rat, ca Fiu unic [i natural - `ntru- propriu al Cuvântului lui Dumnezeu- triva lui Nestorie) mului. a

CM
YK
10 Memoria Bisericii `n imagini Duminic\, 17 ianuarie 2010

M\n\stirea V\c\re[ti pe r\bojul istoriei

Considerat\ des\vâr[irea artei brâncovene[ti,
M\n\stirea V\c\re[ti din Bucure[ti era, pân\ `n
decembrie 1986, cel mai important martor al
istoriei moderne atât de zbuciumate a poporului
român. Aceast\ falnic\ ctitorie fusese un gând
mai vechi al domnitorului Constantin
Brâncoveanu, `ns\ martirizarea lui la
Constantinopol nu i-a dat r\gazul pentru a-l pune
`n aplicare. Ideea a fost preluat\ de urma[ul s\u
la tron, Nicolae Mavrocordat, un domn venit `n
]ar\ [i considerat ulterior primul fanariot pe
tronul }\rii Române[ti. ~n 1715, acesta `ncepea
ridicarea a ceea ce avea s\ devin\ cea mai mare
[i important\ m\n\stire din sud-estul Europei.
mijloc, `n form\ de cruce,
de Adrian Nicolae cu patru turle. Pe lâng\ a-
cesta a ridicat o re[edin]\
PETCU domneasc\, st\re]ie [i ane-
Locul ales a fost coama xele necesare. Construc]ia
„dealului V\c\re[ti“, cum a fost finalizat\ `n 1722, Interiorul bisericii M\n\stirii V\c\re[ti
era cunoscut de bucure[- dar a fost sfin]it\ cu hra-
teni, fiind de fapt un pro- mul „Sfânta Treime“ la 24 a stilului brâncovenesc din
montoriu al corni[ei tera- septembrie 1724. Dup\ `n- }ara Româneasc\“. Interi-
sei inferioare a Dâmbovi]ei zestrarea cu propriet\]i fun- orul era pictat `n fresc\ pe
(ast\zi, Calea V\c\re[ti ciare, privilegii domne[ti [i o suprafa]\ de 2500 metri
391-393), care domina ca- obiecte de cult de mare pre], p\tra]i. Se pare c\ tot a-
pitala `n partea de sud-est `n 1721, ctitorul a `nchinat cest [antier viza un amplu
[i a c\rei toponimie nu este noua M\n\stire V\c\re[ti complex format din spa]iu
clar\ nici pân\ `n prezent. Bisericii Sfântului Mor- monahal [i un centru de
Se pare c\ numele ar veni mânt de la Ierusalim. cultur\ [i `nv\]\mânt, ca-
fie de la cei prip\[i]i `n a- re s\ fie girate `ndeaproa-
ceast\ zon\, care se ocu- pe de domn, din re[edin]a
Perioada de str\lucire domneasc\ aflat\ `n ace-
pau cu cre[terea vitelor, fie
de la birul v\c\ritului, o- L\ca[ul de cult, cu o lun- ea[i incint\.
bi[nuit `n aceea vreme, fie gime de 42 m [i cu 17 m l\- ~n 1730, ctitorul a trecut
de la faptul c\ aceast\ zo- ]ime, era considerat o „cl\- la cele ve[nice, fiind `nhu-
n\ apar]inuse boierilor V\- dire grandioas\, `nsumând mat chiar `n biserica pe ca-
c\re[ti. ~ncepând cu 1715, o seam\ de elemente arhi- re o construise. Opera cti-
domnitorul Nicolae Mavro- tectonice brâncovene[ti [i toriceasc\ a fost continua- Intrarea `n paraclisul M\n\stirii V\c\re[ti
cordat a ridicat o m\n\sti- influen]e ale barocului t\ `ns\ de fiul s\u, Con- dar mai ales o bibliotec\, tratament adecvat celor de
re, cu incint\ [i bi-seric\ `n muntean“ [i „o `ncununare stantin Mavrocordat, care f\r\ egal `n sud-estul Eu- vi]\ boiereasc\, dup\
pân\ `n 1736 a ridicat pe ropei, cu multe volume, u- 1848, revolu]ionari pa[op-
partea de est a bisericii un ti[ti precum Nicolae B\l-
nele rare, [i care s-a risipit
frumos paraclis, iar `n par- cescu, fra]ii Golescu, Br\ti-
tea de vest a incintei a ad\- spre sfâr[itul secolului al
XIX-lea. enii, Ion H. R\dulescu, C.
ugat o monumental\ curte.
~n tot acest complex edili- A. Rosetti sau Ion Ghica e-
tar religios, construit pe o Transformarea rau ]inu]i `nchi[i `n `nc\pe-
suprafa]\ de 18.000 metri rile atât de spa]ioase de la
`n `nchisoare M\n\stirea V\c\re[ti. A
p\tra]i, func]ionau o tipar-
ni]\, de sub ale c\rei teas- Perioada de glorie a M\- fost precedentul creat pen-
curi au fost scoase c\r]i de n\stirii V\c\re[ti a apus
mare valoare cultural\, o spre mijlocul secolului al
[coal\ de limba elen\, de XIX-lea. Din lips\ de spa-
prestigiu la vremea aceea, ]iu necesar [i pentru un

Interior - biserica
Biserica M\n\stirii V\c\re[ti Decembrie 1986: ruinele M\n\stirii V\c\re[ti
la `nceputul secolului al XX-lea bisericii M\n\stirii V\c\re[ti (detaliu coloane)
 Duminic\, 17 ianuarie 2010
De]inu]i `n biserica M\n\stirii V\c\re[ti
tru ca `n 1864, la seculari-
zarea provocat\ de domni-
torul Alexandru I. Cuza,
M\n\stirea V\c\re[ti s\
cunoasc\ efectele neferici-
te ale acesteia. Fiind consi-
derat\ o m\n\stire `nchi-
nat\ [i care trebuia scoas\
de sub acest regim, domnul
a transformat-o `n `nchi-
soare. Din acel moment,
complexul V\c\re[ti a in-
trat `ntr-un proces de de-
gradare continu\. De nu-
mele acestei `nchisori sunt
lega]i: Liviu Rebreanu, Tu-
dor Arghezi, Ioan Slavici,
acuzat de colaborare cu i-
namicul `n timpul ocupa]i-
ei germane (1916-1918), C.
Z. Codreanu, care ar fi fost
inspirat de o icoan\ a Ar-
hanghelului Mihail pentru
a `nfiin]a Mi[carea legiona-
r\, episcopul greco-catolic
Vasile Aftenie [.a. De[i a-
vea regim de `nchisoare,
biserica totu[i a func]ionat.
Acest lucru s-a `ntâmplat
pân\ `n 1948, când ultimul
slujitor al V\c\re[tilor, p\-
rintele Dumitru Argint
(slujea din 17 iulie 1947),
era arestat, anchetat [i de-
ferit justi]iei pentru propa-
gare de tip\rituri interzise.
De asemenea, Siguran]a
comunist\ `l acuza pe p\-
rintele Argint c\ facilitea-
z\ coresponden]a `ntre de-
]inu]ii pe care `i primea la
slujb\ [i spovedanie [i fa-
milii. Preotul a fost con-
damnat de „justi]ia popula-
r\“, iar biserica M\n\stirii
V\c\re[ti a fost `nchis\
pentru totdeauna.
Perioada comunist\
M\n\stirea a avut acest
regim pân\ la dezafectarea
spa]iului de deten]ie `n a-
nul 1973, deschizându-se
astfel posibilitatea pentru
restaurarea `ntregului
complex arhitectural. ~n
perioada 1974-1977, un co-
lectiv de speciali[ti condus
de arhitectul Liana Bilciu-
rescu a restaurat partea
estic\ a incintei cu biseri-
ca, cutremurul din 1977 a-
fectând-o nesemnificativ.
Totu[i, dup\ seism, Comi-
sia Monumentelor Istorice
a fost desfiin]at\, iar [anti-
erul de restaurare de la
V\c\re[ti a fost oprit.
Istoria M\n\stirii V\c\-
re[ti avea s\ se stopeze `n
mod brutal, dup\ vizitarea
de c\tre Nicolae Ceau[es-
cu, la 2 decembrie 1984, a
zonei din apropierea Dâm-
bovi]ei vizat\ pentru siste-
matizare. Cu aceast\ oca-
zie, el a hot\rât ca pe locul
m\n\stirii s\ fie amplasat
un mare palat al justi]iei
care s\ g\zduiasc\ Minis-
terul Justi]iei, Procuratura
general\, Tribunalul [i al-
te instan]e. Ulterior, s-a
vehiculat ideea ca `n locul
celor prev\zute de acest
proiect s\ fie ridicat un
complex sportiv [i pentru
congrese. Se pare c\ ura
lui Ceau[escu pentru acest
monument se datora de-
ten]iei pe care o suferise a-
ici `n anul 1940. Fa]\ de a-
ceasta, ziari[ti, oameni de
Biserica M\n\stirii V\c\re[ti, `n demolare
Locul `n care a fost m\n\stirea
cultur\, personalit\]i ale
vremii, prin memorii la
conducerea de partid [i de
stat, unele chiar la Europa
liber\, au cerut salvarea a-
cestui monument de la de-
molare. Ceau[escu nu s-a
l\sat `nduplecat.
Era probabil [i un r\s-
puns la refuzul patriarhu-
lui Iustin de a p\r\si Dea-
lul Patriarhiei, unde Ceau-
[escu dorea construirea u-
nui monument al „Victoriei
Socialismului“ [i a muzeu-
lui socialismului. Aceasta
dup\ ce, la sugestia unor
apropia]i, aprobase planul
de mutare a Patriarhiei la
M\n\stirea V\c\re[ti, `n
jurul c\reia urma s\ se re-
11
Biserica M\n\stirii V\c\re[ti `n 1917
marmur\ a unuia dintre
ctitorii m\n\stirii, domni-
torul Constantin Mavro-
cordat; for]area lac\telor
[i a drugilor de fier care
`nchideau paraclisul, pre-
cum [i a u[ii altarului Bi-
sericii mari“. Dup\ acest
moment, ni[te rromi pri-
p\[i]i `n aceast\ zon\, g\-
sind u[ile descuiate la `n-
c\perile monumentului,
au sustras diferite obiecte
de cult [i de art\, unele fi-
ind apoi recuperate.
Ultimele zile din istoria
M\n\stirii V\c\re[ti au
fost `ntre 11-15 decembrie
1986, atunci când buldo-
zerele dirijate de marele
arhitect Ceau[escu demo-
abiliteze spa]ii pentru in- lau „cea mai izbutit\ bise-
stitutul teologic de grad u- ric\ din lumea ortodox\“,
niversitar [i un departa- dup\ cum era considerat\
ment pentru rela]iile cu ]\- de marele arhitect G.
rile ortodoxe. Cantacuzino. Dup\ 1990,
[antierul de ridicare a
Ultimele zile ale complexului sportiv a fost
stopat, locul ajungând `n
M\n\stirii V\c\re[ti
p\r\sire. Pân\ de curând
~ns\ pân\ la demolarea au existat ini]iative ca, `n
efectiv\ a m\n\stirii a locul unde odinioar\ prin
mai durat doi ani. ~n acest rug\ciuni se aducea slav\
timp, se pare c\ monu- lui Dumnezeu, s\ se ridice
mentul a suferit o serie de un mall. a
stric\ciuni.
Potrivit istori-
cului Panait I.
Panaite, `n
vremea aceea
directorul Mu-
zeului de Isto-
rie [i Art\ al
municipiului
Bucure[ti, `n
martie 1985,
din cauza fil-
m\rilor f\cute
de regizorul
Sergiu Nicola-
escu pentru
filmul „Noi,
cei din linia
`ntâi“, `n in-
cinta m\n\sti-
rii s-au folosit
arunc\toare
de fl\c\ri, pe-
tarde [i s-a pe-
rindat o mas\
de osta[i cu
vehicule grele,
tunuri [i tan-
curi, astfel
producându-se
„fracturarea
crucii din Intrarea `n ~nchisoarea V\c\re[ti
 CM
YK

12 Religie [i [tiin]\ Duminic\, 17 ianuarie 2010

Frumuse]ea crea]iei deschide

[tiin]a spre orizontul teologiei
Coborârea `n abisurile materiei,
scrutarea universului tot mai departe,
c\tre marginile lui, dar [i ordinea [i
armoniile ce `nso]esc via]a fiec\rui
organism viu din mediul `nconjur\tor,
toate dezv\luie leg\turi profunde `ntre
cele dou\ teritorii vaste ale lumii,
Pe de alt\ parte, [i spiritul
creator al omului se potrive[-
te cu lumea `nconjur\toare,
pentru c\ natura se dovede[te
tot mai mult c\ este „gata
preg\tit\“ pentru el, ca un
vast atelier de crea]ie `n care
sunt a[ezate puteri [i struc-
turi pe care omul le poate `n-
]elege [i folosi pentru plastici-
zarea inten]iilor lui creatoare.
~n aspectele cele mai intime
ale realit\]ii, `n imensitatea
universului, dar [i `n cele a-
flate la `ndemâna sim]urilor
lui, omul descoper\ tot mai
mult frumuse]ea lumii, `n for-
ma diverselor simetrii, care
sunt `n acela[i timp [i indicii-
le care leag\ strâns micro- [i
macrocosmosul.
~ns\ frumuse]ea [i unita-
tea lumii, scoase la iveal\ de
[tiin]\, cer un sens mai `nalt,
care s\ cuprind\ [i pe om, [i
via]a lui `n lume, [i frumuse-
]ea virtu]ilor pe care el le poa-
te cultiva.
Leg\turi ascunse `ntre
micro- [i macrocosmos
~n ultimul secol, o serie `n-
treag\ de descoperiri din mi-
cro [i macrocosmos au ar\tat
c\ cele dou\ teritorii ale reali-
t\]ii au numeroase leg\turi.
Propriet\]ile ce caracterizea-
z\ structurile cele mai intime
ale lumii fizice corespund al-
tora, care ]in de dimensiunile
ei cele mai mari. Gravita]ia,
care se `ntinde pân\ la margi-
nile Universului, strânge ma-
teria [i gazul din galaxii `n
a[tri, iar for]a tare, care nu
dep\[e[te niciodat\ marginile
unui nucleu, face stelele s\
str\luceasc\, sintetizând noi
„materiale“, pentru diversita-
tea chimic\ a lumii. Atomii
sunt a[eza]i `n edificii mole-
culare de o alt\ interac]iune,
cea electromagnetic\, for-
mând structurile lumii fizice,
formele, culorile [i texturile
care dau diversitate naturii
`nconjur\toare [i care asigur\
„suportul“ vie]ii. ~n fine, `n
ambientul terestru, organis-
mele vii dovedesc o compatibi-
litate extraordinar\ cu acest
mediu dinamic [i extrem de
complex de factori fizici.
Unitatea lumii se
dezv\luie deodat\
cu frumuse]ea [i
ra]ionalitatea ei
Din perspectiv\ teologic\,
este semnificativ c\ ampren-
ta unit\]ii lumii fizice se des-
coper\ deodat\ cu diversele
micro- [i macrocosmos. Pe de o parte,
limbajul matematic folosit `n teoriile ce
descriu micro- [i macrocosmosul arat\
c\ teoriile [tiin]ifice ce descriu aceste
dou\ t\râmuri ale lumii converg [i
traseaz\ conturul unui tablou unic, care
le cuprinde tot mai bine pe amândou\.
simetrii ascunse `n lucruri, `n
legi [i `n constituien]ii ele-
mentari ai materiei. Aceasta
`nseamn\ c\ semnele unit\]ii
lumii fizice sunt `mpletite as-
cuns `n frumoasa ei alc\tuire,
prin structura diverselor pu-
teri [i propriet\]i ce sunt puse
`mpreun\. Mai mult chiar,
frumuse]ea lumii este atât de
strâns legat\ de ra]ionalita-
tea [i unitatea ei, `ncât cerce-
t\torii [i-au croit pur [i sim-
plu ipotezele de lucru dup\
principii de-a dreptul esteti-
ce! Strategia lor de a g\si des-
crieri cât mai cuprinz\toare
pentru lumea fizic\ a fost a-
leas\ plecând de la premisa
c\ rezultatele trebuie s\ fie
caracterizate de frumuse]e.
Iar alegerea lor a dat roade.
Fiecare teorie fizic\ posed\,
`n felul ei, un anumit fel de
frumuse]e, crescând tot mai
mult convingerea oamenilor
de [tiin]\ c\ exist\ o „sime-
trie final\“, o „simplitate fina-
l\“ a tuturor legilor funda-
mentale dup\ care se compor-
t\ universul1. Ei bine, este
semnificativ faptul c\, `n mod
aproape inevitabil, „conceptele
care au triumfat“ au fost toc-
mai acelea care s-au remarcat
prin „farmecul lor estetic“2.
Mergând mai departe pe a-
cest drum, principiile de si-
metrie a c\ror cuprindere a
fost dovedit\ deja `n mai
multe rânduri pot deveni, po-
trivit lui Steven Weinberg,
chiar mai mult decât atât - „o
anticipare, o premoni]ie a
frumuse]ii teoriei finale“. ~n
orice caz, spune el, o teorie fi-
nal\ nu ar fi acceptat\ dac\
nu ar fi frumoas\3. Din acest
punct de vedere, cunoa[terea
lumii `nconjur\toare ar pu-
tea fi privit\ ca o explorare
neobosit\ `n c\utarea frumu-
se]ii ultime, a semnului uni-
t\]ii lumii fizice, str\dania
cuprinderii ei `ntr-o teorie ca-
re s\ o exprime `ntru totul. ~n
acest fel, istoria [tiin]ei pare
s\ fie istoria c\ut\rii unor
„concepte atotcuprinz\toare,
unificatoare“.
Frumuse]ea - criteriu
de evaluare a viitoarelor
teorii [tiin]ifice
Dup\ multitudinea de si-
metrii descoperite `n crea]ie,
frumuse]ea este pe cale s\ de-
vin\ un criteriu esen]ial `n ju-
decarea viitoarelor teorii fizi-
ce despre Univers. Mai mult
decât atât, este important de
subliniat c\, pentru unii cer-
cet\tori angaja]i `n teoriile de
unificare, pare tot mai evi-
dent c\ principiile de simetrie
nu sunt simple consecin]e ale
legilor cunoscute `n fizic\, ci
chiar temeiurile lor!
Pe de o parte, situa]ia a-
ceasta nou\ sugereaz\ c\ fe-
lul de a `n]elege lumea [i for-
mul\rile obi[nuite cu privire
la teoriile ce descriu fenome-
nele ei ar putea s\ se schim-
be. Perspectiva dinspre care
omul de [tiin]\ prive[te acum
s-ar putea r\sturna. De e-
xemplu, nu ar trebui s\ ne
mai `ntreb\m cum se face c\
`n Universul nostru masa i-
ner]ial\ este echivalent\ cu
masa gravific\, tot a[a cum
nu ar mai avea rost s\ ne `n-
treb\m cum se face c\ cineva
dintr-un lift f\r\ hublouri a-
flat `n spa]iu nu poate s\ dis-
ting\ `ntre o mi[care accele-
rat\ `n sus [i exercitarea unei
atrac]ii gravita]ionale `n jos4.
Poate mai corect este s\ spu-
nem c\ „gravita]ia exist\
(n.a.) pentru ca (n. n.) toate
sistemele posibile de referin]\
s\ se afle pe picior de egalita-
te - sau, altfel spus, a[a `ncât
principiul de echivalen]\ s\
fie valabil. La fel, for]ele ne-
gravita]ionale exist\ (n.a.)
pentru ca (n.n.) natura s\ res-
pecte simetriile de etalonare
asociate lor“5.
~n c\utarea unit\]ii,
[tiin]a se deschide
spre ontologie, spre
metafizic\ [i religie
Pe de alt\ parte `ns\, este
important de subliniat c\
prin toate aceste deschideri
`ntreb\rile [tiin]elor fizicii se
extind nea[teptat de mult.
Mai `ntâi, investigând miezul
lucrurilor, cercetând constitu-
en]ii care alc\tuiesc lumea, fi-
zica a preluat, `ntr-un fel, o
parte din preocup\rile ontolo-
giei6. Având `ns\ `n aten]ie [i
aspecte mai generale, precum
caracteristicile spa]iu-timpu-
lui, natura vidului, principiul
incertitudinii sau rela]ia din-
tre fenomenele lumii fizice [i
matematica min]ii, fizica for-
muleaz\ teorii cu implica]ii [i
mai extinse, situate `n câm-
pul metafizicii7. ~n fine, dac\
se dovede[te c\ principiile de
simetrie sunt temeiurile legi-
lor cunoscute `n fizic\, atunci
aceste principii ar putea re-
prezenta un nivel chiar mai
fundamental decât particule-
le [i câmpurile de interac]i-
uni. ~ntr-o astfel de abordare,
fizica ar ajunge s\ scruteze
un t\râm mult mai `ndep\r-
tat decât cele pomenite deja.
Cap\tul expedi]iei [tiin]ifice
Frumuse]ea lumii st\ ascuns\ p=n\ [i `n cele
mai m\runte aspecte ale ei (`n fotografie, cristale
de ghea]\ a[a cum sunt ele `n fulgii de z\pad\)
prin lume ar putea s\ nu mai
fie locul de unde se poate ve-
dea ce anume a determinat ca
lumea s\ fie a[a cum este, [i
cum anume a ajuns ea s\ fie
a[a (chestiuni vizate acum de
teoriile de unificare). ~n a-
ceast\ nou\ situa]ie, [tiin]a
ar putea s\ aib\ `n aten]ie
r\spunsuri mult mai dificile,
dar [i mai cuprinz\toare, care
ar putea l\muri de ce natura
respect\ principiile de sime-
trie asociate interac]iunilor
pe care le [tim8. {tiin]a ar vi-
za, `n acest fel, ceea ce este
„dedesubtul“ fenomenelor,
mai adânc [i mai cuprinz\tor
decât reu[esc s\ surprind\ le-
gile actuale, ceva ce este as-
cuns „`n spatele“ puterilor ca-
re mi[c\ lumea, anume ceea
ce le a[eaz\ pe acelea `n felul
cunoscut. Este vorba de „sub-
stratul“ ultim al realit\]ii, de
principiile cele mai generale
care guverneaz\ lumea fizic\,
chestiuni situate deopotriv\
la marginea [i dincolo de pu-
terile de cuprindere ale ra]iu-
nii omene[ti, aspecte ce nu a-
par]in doar metafizicii, ci care
sunt strâns legate de religie.
Frumuse]ea lumii create
cere un sens mai `nalt
Chiar dac\ de]ineau mult
mai pu]ine date de ordin fizic
despre Univers, [i filosofii
greci au surprins, `ntr-un
mod remarcabil pentru vre-
mea lor, ordinea [i frumuse-
]ea cosmosului. Este semnifi-
cativ aici faptul c\ Platon sin-
tetizeaz\ concep]iile preso-
craticilor `n teoria sa despre
cosmos, `n]elegându-l ca pe
un „vie]uitor `nsufle]it [i inte-
ligent“9. V\zut `n acest fel, U-
niversul este, `ntr-un fel, re-
velator pentru via]\, pentru
c\ `ntregul cosmic este `n]eles
ca subiect viu. Cu alte cuvin-
te, reflec]ia filosofic\ clasic\
nu a g\sit o solu]ie mai potri-
vit\ pentru cuprinderea fru-
muse]ii [i ordinii cosmosului,
decât aceea de a le pune pe a-
cestea `n leg\tur\ cu via]a.
~n zilele noastre, modelul
cosmologic computa]ional, de-
spre care am mai f\cut men]i-
uni `n rubricile noastre, ela-
borat `n baza unui volum de
date [i descoperiri incomen-
surabil mai mare, prezint\ U-
niversul `n forma unui com-
puter gigantic, care procesea-
z\ informa]ii. Peste timp, a[a-
dar, chiar dac\ nu este consi-
derat viu, universul p\strea-
z\ totu[i caracteristicile unui
„organism“ inteligent. Ce
vrem s\ spunem cu aceste
men]iuni? C\ ordinea [i legi-
t\]ile Universului, frumuse-
]ea remarcabil\ a teoriilor ca-
re `l descriu, coeren]a fenome-
nelor fizice care se petrec `n el
solicit\ cumva o explica]ie din
partea oric\rui privitor, cer
un `n]eles simbolic, o evalua-
re hermeneutic\ care s\ cu-
prind\ toate aceste aspecte
`ntr-un singur contur.
Omul - coroana
frumuse]ilor crea]iei
Din perspectiv\ cre[tin\
`ns\, frumuse]ea lumii create
const\, `n ultim\ instan]\, `n
manifestarea spiritului prin
materie10. De aceea, privind
duhovnice[te, se poate spune

CM
YK

Duminic\, 17 ianuarie 2010
Frumuse]ea lumii cere un sens mai `nalt, `n care s\ fie cuprins [i omul
c\ abia omul poate fi numit
coroana crea]iei. ~ntre toate
f\pturile, el este cel care `n]e-
lege lumea, el se poate `n]ele-
ge [i pe sine, ca fiin]\ distinc-
t\ de lumea lucrurilor, [i tot
el este cel care reflect\, `n
m\sura cea mai mare, frumu-
se]ea Creatorului, pentru c\ a
fost creat dup\ chipul Lui [i
`n vederea asem\n\rii cu El.
De aceea, scrie P\rintele Du-
mitru St\niloae, cea mai ma-
re frumuse]e este „iradierea
spiritului viu prin trupul viu,
iar aceasta are loc când tru-
pul omului nu mai e st\pânit
de materialitate, [i `nsu[irile
spirituale ale lui se fac str\-
vezii, `ntr-un mod ne`mpie-
decat prin ea“11.
Dar frumuse]ea lumii crea-
te e legat\ de f\ptura uman\
[i pentru faptul c\ omul este
singura fiin]\ capabil\ s\ `n-
]eleag\ simetriile [i armoniile
lumii. Numai el poate s\ sesi-
zeze frumuse]ea [i s\ simt\
purtarea de girj\ a lui Dum-
nezeu ce iradiaz\ din frumu-
se]ea [i `n]eleapta alc\tuire a
lumii. Mai mult decât atât,
frumuse]ea crea]iei nu chea-
m\ pe om doar la cercetarea
temeiurilor ei, la descrierea
legit\]ilor ce determin\ for-
mele ei. Omul poate s\ sesize-
ze mai mult, c\ frumuse]ea
crea]iei se cere `mplinit\, prin
iubirea lui fa]\ de al]ii [i fa]\
de Dumnezeu. Frumuse]ea
lumii create se cere „`nmul]i-
t\“ `n rela]ie cu `ntreaga cre-
a]ie, cu semenii [i cu Dum-
nezeu. „Logosul alc\tuirii de-
s\vâr[ite a lumii, frumuse]ea
ca adev\r al fiin]elor, scrie te-
ologul Yannaras, nu sunt e-
puizate, din punctul de vede-
re al cunoa[terii, `ntr-o deter-
minare „semantic\“ (numeri-
c\ [i cantitativ\) de c\tre lo-
gosul uman, ci se `ntâlne[te
cu logosul uman `n cadrul u-
nui dialog (dia-logos) perso-
nal, `n cadrul unui fapt al re-
la]iei personale“12.
Pagini realizate de diac. Sorin MIHALACHE -
Centrul de Studii Interdisciplinare `n Religie [i {tiin]\,
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“, Ia[i
Frumuse]ea crea]iei
`ndeamn\ oamenii
la comuniune
Este adev\rat c\ prin cer-
cetarea [tiin]ific\ frumuse]ea
lumii, diversitatea planurilor
ei [i convergen]a lor ies cum-
va la iveal\, `ntr-un mod mai
evident. Teologic `ns\, efortu-
rile de unificare consumate `n
câmpul [tiin]elor sunt menite
s\ orienteze reflec]ia spre via-
]a `n comuniune a oamenilor
[i a lor cu Dumnezeu. Abia
punerea tuturor celor existen-
te `n leg\tur\ cu Dumnezeu
Care le-a f\cut leag\ cu sens
lucrurile create, aduce pe oa-
meni `n comuniune [i `mpli-
ne[te vie]ile lor. Prin cur\]i-
rea de patimi [i prin via]a du-
hovniceasc\, unitatea lumii
devine tot mai clar\, dincolo
de planurile lumii, dincolo de
fragmentarea realit\]ii, `n
Hristos. Din perspectiv\ teo-
logic\, „unitatea final\ (...)
cuprinde `n ea talan]ii spori]i
cu care oamenii au fost `nzes-
tra]i la crea]ie [i trimi[i ca lu-
cr\tori `n vie (lume). Ei au
crescut `n cunoa[terea [i `n
bun\tatea data lor ca aspira-
]ie [i `n parte ca virtualitate la
`nceput, lucrând `mpreun\ `n
lume. Ei au f\cut loc `n ei [i `n
lume bog\]iilor de bun\tate [i
de frumuse]e ale lui Dum-
nezeu, conform puterii lor de a
le primi [i de a le reflecta, ac-
tualiz=nd totodat\ poten]ele
s\dite `n ei [i `n lume“13.
Unitatea lumii
se cere `mplinit\ prin
solidaritatea oamenilor
Din perspectiv\ ortodox\,
a[adar, omul reprezint\, prin
excelen]\, frumuse]ea lumii,
[i el este cel chemat s\ reflec-
te cel mai mult frumuse]ea
Creatorului. Biserica arat\ pe
sfin]i ca fiind m\rturisitorii
CM
YK
vii ai frumuse]ii lui Dum-
nezeu, care iradiaz\ `n lume
frumuse]ea bun\t\]ii Lui a-
r\tat\ `n purtarea Lui de gri-
j\ pentru om. Sfin]ii `nfrumu-
se]eaz\ lumea [i ar\t\ c\ ea
poate spori `n frumuse]e prin
frumuse]ea netrec\toare a o-
mului `nduhovnicit, prin ha-
rul lui Dumnezeu Care lu-
creaz\ `n el [i `n lume, `n mod
interior. „Eu sunt vi]a, voi
sunte]i ml\di]ele. Cel ce r\-
mâne `ntru Mine [i Eu `n el,
acela aduce road\ mult\, c\ci
f\r\ Mine nu pute]i face ni-
mic“ (Ioan 15, 5). Prin aceas-
ta, frumuse]ea lumii este le-
gat\ de virtu]ile omului, de
frumuse]ea lui sufleteasc\.
Cur\]irea vie]ii omului se im-
prim\ `n `ntrega crea]ie. Ha-
rul lui Dumnezeu p\trunde [i
sfin]e[te materia lumii prin
sufletul omului care sfin]e[te
trupul, [i prin via]a omului `n
lume. Atât de strâns\ este le-
g\tura dintre om [i lume, atât
de adânc p\trunde sfin]enia
lui `n ea, `ncât pân\ [i moar-
tea sfin]ilor, desp\r]irea sufle-
CM
YK
telor lor de trupurile lor, se do-
vede[te a fi un proces de sfin-
]ire a lumii, `n care trupurile
lor `nduhovnicite p\trund chi-
mia lumii [i o sfin]esc pe ea14.
Iubirea dintre oameni
[i unitatea tuturor
`n Dumnezeu
~n utlim\ instan]\, unirea
tuturor celor create [i a oame-
nilor `ntreolalt\ este posibil\
tocmai pentru c\ `n vederea
ei au fost f\cute toate, `nc\ de
la `nceput. ~ntreaga lume a
fost creat\ ca s\ devin\ Bise-
rica lui Dumnezeu, `n care o-
mul s\ fie preotul Lui, `ncât,
prin unirea omului cu Dum-
nezeu, toate cele din lume s\
fie adunate `n el [i unite cu
El. Unitatea `ntregii crea]ii,
comuniunea tuturor oameni-
lor, cunoa[terea lumii [i ros-
tul vie]ii se pot `mplini doar
prin comuniunea de iubire a
omului cu Dumnezeu. Hristos
este „Calea, Adev\rul [i Via-
]a“ (Ioan 14, 6), „prin Care [i
pentru Care au fost f\cu-
te toate“ (Evrei, 2, 10). „Pen-
tru c\ `ntru El au fost f\cute
toate, cele din ceruri [i cele de
pe p\mânt, cele v\zute, [i ce-
le nev\zute (...) Toate s-au f\-
cut prin El [i pentru El“. (Co-
loseni, 1, 16), „...pentru noi,
este un singur Dumnezeu,
Tat\l, din Care sunt toate, [i
noi `ntru El; [i un singur
Domn, Iisus Hristos, prin Ca-
re sunt toate, [i noi prin El“
(Corinteni, 8, 6).
P\rintele St\niloae remar-
c\ faptul c\ abia atunci când
unitatea lumii e pus\ `n leg\-
tur\ cu un Subiect superior,
care o creeaz\ [i o sus]ine, ca-
re nu numai le vorbe[te spiri-
tual persoanelor, ci le-a [i cre-
at [i le sus]ine ca atare `n uni-
tatea `ntre ele [i `n unitatea
lumii prin lucrarea Lui, fru-
muse]ea ei se `mpline[te, via-
]a [i lumea cap\t\ sens. „~n
Cuvântul personal suprem `[i
au, ca `ntr-un izvor, originea
universul ra]ional `ntreg [i
toate `ntregurile ra]ionale ne-
confundate, care fac parte din
unitatea lui. (...) ~nsu[i Cu-
vântul, prin Care s-a creat [i
se men]ine universul, ca ace-
la[i `ntreg armonios, sus]ine,
`n p\r]ile lui, mi[carea unita-
r\ [i multipl\ prin lucrarea
Lui, care se manifest\ `n ne-
num\rate lucr\ri. {i tot El
Planurile crea]iei se unesc `n Biseric\
[i frumuse]ea ei se `mpline[te prin slujirea omului
13
sus]ine [i o mi[care de cu-
noa[tere [i de organizare a
for]elor universului, cores-
punz\toare lor. O sus]ine a-
ceasta nu numai fiind Cuvânt
sau Ra]iune creatoare supre-
m\, ci [i ca Fiu al Tat\lui, ca-
re vrea s\ adune tot mai mult
`n sim]irea Sa filial\ fa]\ de
Tat\l `ntreaga crea]iune, le-
gând lumea prin persoanele
con[tiente de Dumnezeu [i
prin iubire. Ra]ionalitatea ei
unitar\ face posibil\ iubirea
`ntre oameni [i d\ unit\]ii tu-
turor cu Dumnezeu [i `ntre ei
bucuria iubiri“15. De aceea, se
poate spune c\ ]elul cosmolo-
giei, adic\ cel al teoriei natu-
rale, este unificarea „tuturor
`n toate“, formând un singur
tot al vie]ii dumnezeie[ti; ceea
ce `nseamn\ c\ teoria natura-
l\ se `mpline[te `n teologie, `n
vederea nemijlocit\ [i `n expe-
rierea logosului nezidit al Lu-
cr\rilor dumnezeie[ti“16. a
Note:
1
Abdus Salam, „Conceptul de si-
metrie [i teoria fundamental\ a mate-
riei“, în {tiin]a, bun al întregii omeniri,
Editura Politic\, Bucure[ti, 1985, p. 123.
2
Ibidem.
3
Steven Winberg, Visul unei teo-
rii finale, Editura Humanitas, Bucu-
re[ti, 2008, p. 147.
4
Pentru mai multe detalii, Brian
Greene, Universul elegant. Supercorzi,
dimensiuni ascunse [i c\utarea teoriei
ultime, Editura Humanitas, Bucure[ti,
2008, p. 392 sqq. Ideea este men]iona-
t\ [i de Steven Weinberg:„Simetria
între diferitele sisteme de referin]\
impune existen]a gravita]iei“ Cf. op.
cit., p. 129.
5
Brian Greene, op. cit., p. 392.
Cf. Michael Heller, „Essential
6
Tension: Mathematics-Physics-Philo-
sophy“, în rev. Foundation of Science
2 (1997), p. 44-46.
7
Hyung S. Choi, „Science of the
Unseen“, în vol. Spiritual Informati-
on. 100 perspectives on science and
religion, ed. Charles L. Harper Juni-
or, Templeton Fundation Press,
2005, p. 157.
8
Brian Greene, op. cit., p. 392.
9
Christos Yannaras, Persoan\ [i
eros, Editura Anastasia, Bucure[ti,
2000, p. 91.
10
Pr. Dumitru St\niloae, Teologie
Dogmatic\ Ortodox\, Editura Institu-
tului Biblic [i de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, Bucure[ti, 1996,
vol. I, p. 293.
11
Ibidem.
12
Christos Yannaras, op. cit., p. 97
13
Pr. D. St\niloae, Introducere în
Sf. Maxim M\rturisitorul, Ambigua,
Editura Institutului Biblic [i de Misiu-
ne al Bisericii Ortodoxe Române, Bucu-
re[ti, 2006, p. 58.
14
Cf. Panayotis Nellas, Omul -
animal îndumnezeit, Editura Deisis,
Sibiu, 1999.
15
Cf. Chipul nemuritor al lui
Dumnezeu, Editura Mitropoliei Olte-
niei, Craiova, 1987, pp. 254-255
16
Christos Yannaras, op. cit., pp.
111-112.
14 Por]ia de s\n\tate Duminic\, 17 ianuarie 2010

Remedii naturiste care ]in pancreatita `n fr=u

de prof. univ. dr.
Constantin MILIC|
Cancerul pancreatic este o
afec]iune destul de frecvent\,
`n continu\ extindere (4,2% din
mortalitatea produs\ prin can-
cere), dep\[ind rata cancerului
stomacal. Boala apare mai
frecvent `ntre vârstele de 50-70
de ani, cu o u[oar\ preponde-
ren]\ la b\rba]i. ~n ]\rile dez-
voltate este mai des `ntâlnit\,
mai ales la persoanele cu dia-
bet zaharat sau cu pancreatit\
cronic\ veche de peste 10 ani.
De aceea, persoanele care sufe-
r\ de pancreatit\ este bine s\
se trateze la timp, pentru a evi-
ta declan[area unui eventual
cancer pancreatic
S-a constatat c\, la persoa-
nele cu rude diagnosticate cu
pancreatit\ cronic\, riscul de a
face cancer pancreatic este de
50 de ori mai mare. De aseme-
nea, frecven]a maxim\ a aces-
tei boli se `nregistreaz\ `n r=n-
dul persoanelor care lucreaz\
`n industria [i manipularea
pesticidelor, `n prelucrarea pe-
trolului [i `n fabricarea alu-
miniului. Dintre factorii de-
clan[atori ai bolii, efecte majore
au fumatul, alcoolul [i dieta de-
zechilibrat\, `n care predomin\
gr\simile (cu con]inut ridicat
`n acid linoleic), pr\jelile [i afu-
m\turile, `n detrimentul fruc-
telor [i legumelor proaspete.
Diagnosticarea cancerului
pancreatic se poate stabili prin
analiza sângelui, c=nd apare o
stare de anemie grav\, leucocite
crescute, VSH [i fibrinogen ma-
re. ~n plus, se recurge la ecogra-
Decoctul din lichen de piatr\ are efecte bune
`n stimularea secre]iei pancreatice
fie abdominal\, tomografie com-
puterizat\ cu substan]e de con-
trast [i la RMN, completate prin
biopsie. Dac\ nodulul canceros
se formeaz\ pe capul pancreasu-
lui, va ap\rea repede icterul
mecanic, prin comprimarea c\ii
biliare principale. Dac\ apare pe
corpul sau coada pancreasului,
simptomele sunt mai lente [i se
manifest\ prin dureri `n stânga
abdomenului, sub coaste, pân\
`n omoplatul stâng, adesea con-
fundate cu durerile de splin\.
Recomand\ri
fitoterapeutice
pentru uz intern
~n pancreatit\, medicina na-
turist\ recomand\ urm\toa-
rele tratamente:
- decoct din lichen de piatr\,
preparat cu o linguri]\ herba la
250 ml ap\, care se fierbe cinci
minute; dup\ r\cire la 400C se
adaug\ un vârf de cu]it de bi-
carbonat de sodiu [i se beau trei
c\ni pe zi, cu 30 de minute `na-
inte de mesele principale, a-
vând efecte foarte bune `n sti-
mularea secre]iilor pancreatice;
- infuzie din anason: 10
grame semin]e pisate la 250 ml
ap\ clocotit\; se infuzeaz\ aco-
perit 15-20 minute [i se bea o
can\ pe zi, frac]ionat\ `n trei
reprize, `nainte de mese;
- infuzie din sânziene: dou\
linguri]e herba uscat\ [i m\-
run]it\ se infuzeaz\ 15 minute
`n 250 ml ap\ clocotit\, se stre-
coar\ [i se beau dou\-trei c\ni
pe zi;
- macerat la rece de obligea-
n\, dintr-o linguri]\ r\d\cin\
uscat\ [i m\run]it\ ]inut\ timp
de 8-12 ore `n 250 ml ap\ rece;
`n ziua urm\toare se `nc\lze[te
u[or, se strecoar\ [i se bea câte
o `nghi]itur\ `nainte [i dup\
fiecare mas\ principal\ (`n to-
tal [ase `nghi]ituri pe zi);
- tinctur\ din lichen de pi-
atr\ (20 g herba uscat\ la 100
ml alcool 700); se macereaz\ 10
zile, se strecoar\ [i se iau câte
15-25 pic\turi `nainte de mese;
- tinctur\ de p\p\die (20 g
r\d\cini uscate [i m\run]ite la
100 g alcool 700); se macereaz\
timp de 14 zile la soare sau a-
proape de o surs\ u[oar\ de c\l-
dur\ [i se iau câte 15-20 pic\-
turi de 2-3 ori pe zi;
- ulei eteric de anason, din ca-
re se iau câte 8-12 pic\turi pe zi,
frac]ionate `n 2-3 reprize;
- tij\ de p\p\die (6-10 tije
proaspete) se consum\ zilnic
`ntr-o cur\ de prim\var\, al\-
turi de o salat\ din frunze
proaspete de p\p\die.
Amestecurile de plante reco-
mandate sunt arnic\, gen]ian\,
ment\, nalb\ de gr\din\, p\p\-
die, pelin, pufuli]\, sânziene, si-
minoc, traista-ciobanului, urzic\
vie [i valerian\.
Re]eta autorului: anason
(semin]e), lichen de piatr\, sân-
ziene, p\p\die, pufuli]\ (herba),
mu[e]el (flori), obligean\ [i va-
lerian\ (r\d\cini). Din acest
amestec se iau dou\ linguri]e la
250 ml ap\ clocotit\, se infuzea-
z\ acoperit 10 minute, se stre-
coar\ [i se beau trei ceaiuri `n-
dulcite pe zi.
~n uz extern, pe suprafa]a ab-
domenului, `n zona pancreasu-
lui, se unge pielea cu unguent
de g\lbenele [i apoi se pune o
cataplasm\ cu herba zdrobit\
de coada-racului.
Dieta trebuie s\
stimuleze secre]ia
pancreatic\
~n terapeutica bolilor pan-
creasului, alimenta]ia are un
rol esen]ial. ~ntrucât bolnavii
sunt expu[i la diferite deregl\ri
metabolice, este necesar\ sta-
bilirea unei diete adecvate, o-
bligatoriu hipercaloric\ pentru
a preveni sc\derea energiei [i a
masei corporale.
Tratamentul dietetic va de-
buta printr-un repaus digestiv
total pe o durat\ de 24 ore. ~n
urm\toarele 2-3 zile se inter-
zice orice alimenta]ie pe cale
bucal\, care ar putea accentua
durerile. Pentru echilibrarea
necesarului de lichide din or-
ganism se va recurge la un re-
gim hidric cu solu]ii nutritive,
`n care se introduce glucoz\ [i
aminoacizi, administrate prin
perfuzii, `n cateterul venos cen-
tral. Dup\ 4-5 zile se poate
trece la o diet\ oral\ semi-
lichid\ (300-400 ml pe zi), for-
mat\ din ceaiuri medicinale [i
sucuri nes\rate din tomate, cu
adaos de vitamine liposolubile
Constantin I. Milic\ este
profesor universitar la Univer-
sitatea de {tiin]e Agricole [i
Medicin\ Veterinar\ (UAMV)
din Ia[i. Este specializat `n
fitoterapie [i trateaz\, anual,
sute de persoane din toate col-
]urile ]\rii, prescriind pentru
orice boal\ preparate comple-
xe din plante pe care, cel mai
adesea, le ignor\m. A salvat
oameni c\rora nu li se mai d\-
deau [anse de supravie]uire,
preparatele fiind realizate `n
laborator, dup\ metode [tiin]i-
fice [i dup\ atenta analiz\ a
fiec\rei afec]iuni `n parte.
(A, D [i K) [i vitamine din gru- zi, u[or de digerat, pentru a nu
pul B (B12). Dup\ ce au trecut suprasolicita func]iile pancrea-
7-10 zile de la declan[area cri- sului bolnav. Pe cât posibil, hra-
zei, se adaug\ `n alimenta]ie na s\ nu fie prelucrat\ termic [i
lapte degresat [i lapte prins, se mestec\ foarte bine pentru a
rasol de pui sau vi]el, ulei pre- stimula saliva]ia.
sat la rece (`n salate), unt, mie-
re de albine, pu]in\ pâine, le-
gume bine fierte, sucuri de Regimul de via]\ [i
fructe [i compoturi (din cire[e, m\suri de preven]ie
l\mâi, portocale).
Urmeaz\ un regim dietetic Imediat dup\ declan[area
hiperproteic [i hiperglucidic, `n crizelor, pacientul va fi inter-
func]ie de toleran]a specific\ a nat, obligatoriu, `n spital, unde
organismului, cu excluderea ca-
vor fi aspirate secre]iile acide
tegoric\ a b\uturilor alcoolice [i ale stomacului cu ajutorul unei
a medicamentelor tari. Aceast\
sonde, introdus\ prin esofag.
diet\ de cru]are a pancreasului ~n continuare se impune repa-
are rol de stimulare a secre]iei
us la pat, `ntr-o `nc\pere izola-
pancreatice, cu condi]ia ad\ug\-
t\. Din cauza pericolelor de a-
rii de enzime (triferment, pro-
gravare rapid\ a bolii, va fi ne-
cain\) [i substan]e antispastice, cesar\ o `ngrijire intensiv\ [i la
antibiotice, colagoge [i sedative,
timp, pentru a m\ri [ansele de
care vor contribui la normaliza-
supravie]uire.
rea mi[c\rilor abdominale. Tre-
Durerile violente vor fi ate-
buie s\ se [tie c\ pancreasul nu nuate cu pungi de ghea]\ pe
suport\ o alimenta]ie excesiv\
epigastru [i prin intermediul u-
cu mânc\ruri g\tite cu gr\sime, nor analgezice [i, la nevoie, prin
carne ro[ie, vânat, produse za- anestezie peridural\. ~n fiecare
haroase rafinate, sucuri sinteti- sear\ se recomand\ s\ se fac\ o
ce, ciocolat\, cafea [i, mai ales, baie ascendent\ de [ezut [i pe
alcooluri. partea superioar\ a abdomenu-
lui. Urmeaz\ o compres\ rece
Fructele verzi dreneaz\ cu alcool [i o compres\ cu plan-
te, timp de o or\ [i iar\[i o baie
lichidul pancreatic ascendent\ rece, timp de câteva
minute.
Pancreasul va fi dezintoxicat ~n cursul zilei, bolnavul va
printr-un consum sistematic de face frecvente respira]ii com-
legume proaspete, care au ca- plete, pentru a stimula func]iile
pacitatea de a stimula func]iile pancreasului [i irigarea sangvi-
pancreatice (spanac, urzici ti- n\ normal\. ~nainte de fiecare
nere, tomate, vinete, ridichi, mas\ principal\ se vor lua câte
varz\, conopid\, praz, castra- dou\ tablete de Redigest, iar
ve]i, fasole verde). dup\ mese bolnavul va sta cul-
Sunt eficiente [i fructele (ci- cat [i i se va aplica parafin\
re[e, piersici, caise, mere, pru- cald\ pe epigastru.
ne, gutui, afine, coac\ze negre
[i ro[ii, l\mâi, portocale, man-
darine, banane, c\tin\ alb\, a- Tratamentul
lune, nuci), consumate proas-
pete sau `n sucuri naturale, b\- balneoclimateric
ute diminea]a pe stomacul gol, Este eficient consumul zilnic,
`n cure de câte opt zile. Mai bu- `nainte de mese, a apelor mine-
ne sunt fructele verzi, crude, rale provenite de la sta]iunile
consumate ca atare sau `n dife- Sl\nic-Moldova, C\lim\ne[ti, C\-
rite preparate culinare, având ciulata [i Sângeorz. a
rol important `n drenarea lichi-
dului pancreatic.
~n toate afec]iunile pancrea- Pagin\ realizat\ de
tice, ra]ia alimentar\ va fi frac-
Otilia B|LINI{TEANU
]ionat\ zilnic `n 5-6 mese mici de

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al
B|LINI{TEANU, Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, BOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 -
Bogdan CRON}, Silviu DASC|LU, {tefan secretariat; 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224,
M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU, 0232/244.302; fax: 0232/406.225;
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Cristina STURZU, e-m
mail: info@ziarullumina.ro,
Dan TEODORESCU, pr. Cezar }|B+RN|
www.ziarullumina.ro CONSILIER PATRIARHAL: ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr.
Cosmin OLINICI SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: 19318
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul
DIRECTOR Foto : „NONY“ redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin
Florin ZAMFIRESCU Tehnoredactare: Lucian APOPEI, factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Constantin MATEI, Andreea TOMA urm\toare. Abonamentele pentru Muntenia, Dobrogea [i
REDACTOR-{EF Corectura : Alina Narcisa BOSAC, Oltenia se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\
diac. Cosmin PRICOP de contact Ioan GRIGORE) sau prin factorii po[tali p=n\ pe
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI Departament distribu]ie:
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
De asemenea, s\pt\m=nalul
„LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\ `n
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA)
(ACTUALITATE SOCIAL|): al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Tip\rit la BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Cristina LECA ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X Consilier juridic : Ana MANEA IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 Duminic\, 17 ianuarie 2010 Amintirile unei pagini de ziar 15
~n 1940, „`n re]eaua «Societ\]ii de telefoane»
erau 102.288 posturi `n toat\ ]ara“ 1924 ziarul „Adev\rul“. „Tele-
Rom=nia interbelic\ se „conecta“ la re]eaua grafia f\r\ fir este cel mai per-
fec]ionat mijloc de a `nlesni
de comunica]ii din Europa, deschiz=nd transmiterea [tirilor cu prom-
noi linii telefonice, `n ]ar\. Chiar dac\ la `nceput ptitudine, independent de dis-
tan]\ [i de reaua voin]\ a
nu era o prioritate, autorit\]ile au observat c=te ]\rilor intermediare. Ca mijloc
beneficii pot ap\rea prin conectarea direct\ la nou [i mereu `n perfec]ionare,
toat\ lumea [i-a asigurat spe-
lumea din afar\ sau chiar `n interiorul ]\rii. ciali[ti necesari [i administra-
tori versa]i `n problema trans-
~n afara avantajelor economice, nu erau miterii [tirilor“.
neglijate nici beneficiile de imagine pe care Presa scria frecvent despre
lipsa posibilit\]ilor de a co-
statul le putea ob]ine printr-o bun\ comunicare munica cu ]\rile europene,
cu cet\]enii. Rom=nii au deprins rapid atr\g=nd aten]ia asupra izo-
l\rii la care se supunea ]ara,
noua pasiune, cea a vorbitului la telefon. a[a cum reie[ea dintr-un arti-
col din „Adev\rul“ din 9 iulie
1924, „Cum se izoleaz\ ]ara“.
Acum, cu greu ne-am putea la tarifele taxate `n func]ie de Atunci c=nd interesul de
imagina via]a f\r\ mijloacele distan]\ la cele care aveau ca stat le dicta, m\surile erau lu-
moderne de comunicare. Tele- unitate de m\sur\ durata con- ate `n timp record. Cu ocazia
fonul, televizorul, internetul vorbirii. „Confort [i civiliza]ie serb\rilor Unirii, din 1928, au
sunt modurile de a ne conecta prin telefon“ din „Universul“, fost instalate mai multe pos-
la lume, iar lipsa acestora ne-ar de pe 10 februarie 1940, arat\ turi telegrafice [i telefonice
pune `n dificultate. La fel se c\ „`n toate col]urile ]\rii, `n pentru ca presa s\ poat\
`nt=mpla [i `n perioada inter- toate ora[ele mai `nsemnate, transmite modul cum se
belic\, `n anii ’30-’40, c=nd „toa- se redic\ azi impun\toarele desf\[urau manifest\rile. ~n
t\ lumea vorbea la telefon“, iar cl\diri ale «Soc. anonime ro-
articolul „Primirea `n capital\
o supraaglomerare a re]elelor m=ne de telefoane».
(...) }ara nu mai este izo- a rom=nilor americani“ din 9
producea mari probleme.
~n ziarul „Universul“ din 9 lat\ [i rolul ei `n cadrul vie]ii mai 1928, din ziarul „Ultima
februarie 1940, `n articolul universale se accentuiaz\ din Or\“, se arat\ c\ „Pentru pre-
„Telefonul `n via]a social\ zi `n zi [i aceasta desigur `n `nt=mpinarea accidentelor ce
rom=neasc\. Cu pa[i repezi pe bun\ parte datorit\ mijloace- s’ar putea `nt=mpla cu ocazia
calea progresului“ se arat\ c\ lor u[oare de comunica]ie (...) aglomer\rii din Alba Iulia [i
M\r\[e[ti, s’au instalat pos- „Vom vorbi cu Paris, construire a acestor linii, cari
„Stadiul de civiliza]ie a unei Tariful interurban admis azi trebuie s\ fie de un singur tip
]\ri se cunoa[te [i dup\ nu- `n ]ar\ este `ntocmit pe baz\ turi noui telefonice `n leg\tu- Londra, Berlin“
r\ cu diversele institu]ii, pen- [i din materiale corespunz=nd
m\rul posturilor telefonice `n de distan]a `n linie dreapt\ caetului de sarcini elaborat de
raport cu num\rul popula]iei. `ntre cele dou\ localit\]i `ntre tru a se putea comunica ime- }\rile europene au v\zut
diat. Pentru satisfacerea ne- necesitatea cre\rii unor re]ele comitetul consultativ. Dup\
Nu se poate numi civilizat\ o care are loc convorbirea. Pen- ultimele date ale tehnicii mo-
]ar\ `n care mijloacele de civi- tru o mai clar\ reprezentare voilor de telegraf [i telefon cu europene [i mondiale, pentru
ocazia marilor serb\ri din Al- c\ [tirile [i comunicarea nu pu- derne. Azi se vorbe[te de foarte
liza]ie sunt insuficiente [i pri- d\m exemplul unei convorbiri bune condi]iuni pe o raz\ de
mitive. (...) }ara noastr\ se Predeal - Bucure[ti (90 km.) ba Iulia, direc]iunea general\ teau fi oprite la grani]e. Pentru
a luat urm\toarele m\suri: configurarea acestor re]ele au 5833 km, aceast\ distan]\
poate m=ndri azi c\ a atins un care se taxeaz\ 20 lei, pe c=nd
o convorbire Predeal - Timi[, Vor fi instalate 15 posturi avut loc mai multe congrese. reprezent=nd ultimul cuv=nt
punct `nsemnat pe scara civi-
liza]iei [i aceasta datorit\, `n la distan]a de numai 12 km. telefonice la barierele ora[u- „Telegrafia cu fir la mari dis- al [tiin]ei. Experien]e cu suces
bun\ parte, telefonului. La este taxat\ 40 lei. Noul tarif lui. Vor fi instalate 2 aparate tan]e. Vom vorbi cu Paris, s-au f\cut [i pe distan]e mai
sf=r[itul anului trecut num\- va evita anomaliile s\v=r[ite Hugues la oficiul po[tal [i un Londra, Berlin etc.“ din „Ade- mari. Astfel, `n 1921 s’a vorbit
rul posturilor telefonice conec- de vechiul tarif bazat pe con- aparat telegrafic Hugues la v\rul“, de pe 25 decembrie dela insula Sf=nta Catalina
tate la re]eaua «Societ\]ii de vorbirile `n linie dreapt\ (...) Poli]ie. Vor fi construite 2 cir- 1924, scrie despre o conferin]\ (Oceanul Pacific) prin San
telefoane» era de 102.288 `n va introduce taxarea pe uni- cuite telefonice [i dou\ fire interna]ional\ a telegrafi[tilor Francisco, cu New York, dis-
toat\ ]ara. Men]ion\m c\ `n t\]i de 1 minut `n locul tax\- telegrafice care vor lega direct care a avut loc pentru a rezolva tan]\ de 9000 km egal\ cu
cursul anului 1939 s’au c=[ti- rii accentuale bazat\ pe pe- Alba Iulia cu Bucure[ti (...) La problema comunica]iilor la Londra - Peking (...) ~n aceste
gat 9.123 posturi. (...) Cele rioade, de trei minute, greu M\r\[e[ti cu ocazia s\rb\to- mari distan]e. „Conferin]a a condi]iuni dela Bucure[ti se
mai multe posturi noui au fost de calculat `n cazul `n care nu rilor va fi instalat un aparat hot\r=t instituirea unui comi- poate vorbi cu orice capital\
`n urm\toarele ora[e: Bucu- se complecteaz\ o perioad\ `n Hugues care va avea leg\tur\ tet consultativ interna]ional care s\ nu fie situat\ dincolo
re[ti 5.730, Bra[ov 427, Cluj `ntregime“. direct\ cu Bucure[tii“. care s\ elaboreze condi]iile de de aceast\ raz\“. a
219, Constan]a 219, Ia[i 201“.
1924: „De ce n’avem
„}ara nu mai este telegrafie f\r\ fir?“ 1940: „Peste tot, prin biurouri, magazine
izolat\ [i rolul ei `n
cadrul vie]ii universale
Comunicarea prin telefon [i
prin telegraf nu a fost `m-
[i case, auzeai sun=nd telefonul“
Un mod de via]\ modern dictat de noile aglomerarea num\rului de convorbiri `n
se accentuiaz\“ br\]i[at\ chiar de la `nceput descoperiri [tiin]ifice, care erau accesibile preajma s\rb\torilor. Era natural ca
de autorit\]ile rom=ne, iar `n tuturor, schimba [i modul de comportament. s\rb\torile Cr\ciunului [i Anului Nou s\
Spre sf=r[itul anilor ’40 Ro- pres\, cea care avea at=t de Oamenii calmi care `[i pierdeau cu greu
m=nia era parte a re]elei eu- mare nevoie de mijloace de co- prilejuiasc\ o seam\ de comenzi, de in-
cump\tul deveneau gr\bi]i [i ner\bd\tori. vita]ii, felicit\ri, `ncheieri urgente de afa-
ropene de telefonie. Acest fapt municare rapid\, erau deseori „Telefonul `n evolu]ia Bucure[tului. Un
se putea vedea [i din actu- critici sau semnale: „De ce ceri etc., toate efectuate cu ajutorul tele-
factor primordial `n evolu]ia economic\. fonului, care anul acesta a fost at=t de
alizarea modului de tarifare a n’avem telegrafie f\r\ fir?“ se Telefonul st\p=nul spa]iului“ este un articol
convorbirilor care a trecut de `ntreba `n edi]ia de pe 17 iulie aglomerat `nc=t tonul venea cu `nt=rziere.
din 11 februarie 1940 din „Universul“ `n Tot Bucure[tiul telefona. Peste tot, prin bi-
care se arat\ c\ bucure[tenii erau obi[nui]i urouri, magazine [i case, auzeai sun=nd
s\ vorbeasc\ la telefon, iar lipsa acestui mij- telefonul (...) Un alt motiv foarte precis
loc de comunicare putea duce la excese tem- c\ruia i se datore[te `nt=rzierea tonului,
peramentale, fiind necesar\ educarea este ocuparea p=n\ la limit\ a centralei au-
voin]ei: „~mprejur\rile actuale impun tu-
tomate din Bucure[ti (...) Bucure[tiul a
turor o atitudine de r\bdare [i hot\r=re.
C=nd scriem aceste r=nduri ne g=ndim mai ajuns acum la nivelul marilor ora[e str\ine,
ales la acele persoane gr\bite, care cu re- din punctul de vedere al num\rului de pos-
ceptorul la ureche a[teapt\ s\ vie tonul, [i turi telefonice la 100 de locuitori“.
ner\bd\toare bat `n furca aparatului, ma- Convorbirile telefonice urmau s\ fie limi-
nifest=ndu-[i indignarea `n nenum\rate tate: „re]eaua Bucure[ti este `n momentul
feluri! (...) A privi cu calm evenimentele, a de fa]\ `ntr’o situa]ie care necesit\ schim-
ne face educa]ia voin]ii, iat\ o [coal\ bun\ barea tarifului, la unul nelimitat, la unul pe
pe care evenimentele de azi ne-o cer. convorbiri. Toate re]elele comparabile cu
Trebuie s\ examin\m situa]iile, s\ Bucure[tiul au un asemenea tarif echitabil.
`n]elegem faptele [i apoi s\ judec\m. Ora[ele mari germane, franceze [i iataliene
~nt=rzierea tonului la telefon, observat\ la au adoptat sistemul tarifului pe convorbiri
sf=r[itul anului trecut, [i chiar `n oarecare care va fi introdus [i la Bucure[ti“.
m\sur\ [i `n prezent, este datorit\ desigur
unor cauze de for]\ major\. Mai `nt=i, Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
 CM
YK

16 Pagina copiilor Duminic\, 17 ianuarie 2010

Din istoria juc\riilor

To]i copiii se joac\, dar pu]ini se `ntreab\:
Când or fi ap\rut juc\riile? ~ntotdeauna juc\riile
au fost la fel? Copiii nu se prea gândesc
la aceste lucruri. De aceea, v\ propun o excursie
`n lumea minunat\ a juc\riilor. Care sunt tare
vechi [i iubite [i de p\rin]i, [i de copii!

Copiii `ncep s\ se joace pe la Indusului s-au descoperit c\-

un an [i jum\tate; atunci deo- rucioare, juc\rii de suflat `n
sebesc joaca de alte activit\]i. form\ de p\s\ri, maimu]e [i
Au nevoie s\ se joace, ca s\ juc\rii care alunecau pe un
creasc\ s\n\to[i. Prin joac\, lan]. O tabl\ de joc sumeria-
`[i modeleaz\ o lume proprie, n\ (aprox. 2.600 `.Hr.) a fost
aflat\ `ntre lumea real\ [i cea g\sit\ `n Ur. ~n frescele egip-
imaginar\, modelat\ dup\ ne- tene apar oameni jucându-se.
voile lor suflete[ti. Acolo scap\ ~n Grecia sunt vase pictate cu
de constrângerile lumii reale Ahile [i Ajax, jucând un fel de
pân\ cresc mari. Folosind ju- table. ~n Egiptul antic, copiii
c\riile, copiii descoper\ lumea aveau p\pu[i cu mâini mobi-
le, din piatr\, lut ars sau
`n care tr\iesc [i regulile ei,
lemn. Dar, `n vremuri str\ve-
propriul corp, cauzele [i efecte- chi, nu numai copiii se jucau, mier, trestie de bambus, hâr- au timp de jocuri. Copiii nu pot oamenii mari se jucau, `n zile-
le unor ac]iuni, preg\tindu-se ci [i oamenii mari! tie… munci al\turi de p\rin]ii lor [i le de s\rb\toare, pe paji[tile
s\ tr\iasc\ `ntre oameni. Primele juc\rii au fost f\- sunt l\sa]i s\ se joace… de la marginea satului. Cu
~n ]\rile protestante, to]i mingea…
cute din ce au avut la `ndemâ- Despre copiii trebuiau s\ munceasc\, chiar ~n Ardeal, la sfâr[itul seco-
Ce spun arheologii n\: piatr\, lemn, lut, frunze,
din Occident [i copiii, ca s\ se mântuiasc\, lului al XIX-lea, b\ie]ii f\ceau
nuiele, pânz\, lân\, [tiule]i de
S-au g\sit juc\rii `n temple porumb, os, pene, plut\, cea- [i jocul a fost interzis. Abia mingi din p\r de vac\ sau de
~n Occident, pân\ la sfâr[i- spre sfâr[itul secolului al cal. }es\lau animalele vara,
[i ora[e str\vechi. Pe valea r\, filde[, rafie, frunze de pal- tul secolului al XVI-lea, copil\- XIX-lea a fost interzis\ mun- când n\pârleau, sp\lau bine
ria era considerat\ o vârst\ a ca copiilor `n fabrici, iar copiii p\rul cu ap\ [i `l f\ceau ghe-
ne`mplinirii. Ea dura de la au primit dreptul de a se juca. motoc. Odat\ uscat, mingea
Juc\rii [i juc\rii na[tere pân\ la trei ani, când Pe m\sur\ ce copiii au de- era gata! Al]ii `[i f\ceau minge
a La anumite triburi, juc\riile aveau o valoare simbo- copilul `nv\]a s\ mearg\ [i s\ venit importan]i `n ochii celor din cârpe vechi, `nf\[urate [i
lic\. Când copilul trecea la o alt\ etap\ a vie]ii, i se d\ru- se hr\neasc\. Dup\ aceast\ mari, au devenit importante strânse bine, s\ nu se desfac\.
iau juc\rii. B\ie]ii primeau o sabie din lemn, o suli]\ [i un vârst\, era considerat un adult [i juc\riile lor. Au ap\rut, cu Se jucau mult, [i p\rin]ii, [i
scut de bambus, ca viitori r\zboinici, `n timp ce fetele pri- ne`mplinit [i p\rin]ii se str\- timpul, ateliere me[te[ug\- copiii, cu ar[icele, oasele de la
meau surcele de foc, un evantai de frunze pentru a]â]at fo- duiau s\-l fac\ s\ creasc\ re- re[ti unde se fabricau manual `ncheietura piciorului din
cul [i o p\pu[\, care s\ le aminteasc\ c\ rostul lor este s\ pede. Mai aveau atunci copiii p\pu[i din lemn, ghips, por]e- spate de la oaie sau capr\. E
devin\ mame [i bune gospodine. timp de joac\? Da, c\ci [i adul- lan sau din cear\, cu p\r im- un joc mo[tenit de la romani…
a Feti]ele japoneze primesc p\pu[i de S\rb\toarea Fete- ]ii se jucau foarte mult! Aceas- plantat cu migal\, cu haine [i Mul]i copii ridicau toamna
lor (3 martie), dar nu pentru joac\! Ele sunt a[ezate ca la ta d\una productivit\]ii mun- accesorii din m\tase [i piele pe maidane zmeie, luându-se
curtea imperial\ a Japoniei. Dou\, puse pe raftul cel mai de cii [i unii au `ncercat s\ inter- natural\. Dar erau numai apoi la `ntrecere. Care era
sus, `ntruchipeaz\ `mp\ratul [i `mp\r\teasa. Urmeaz\ mi- zic\ jocurile. Abia `ncepând cu pentru cei boga]i… mai `ndemânatic dobora zme-
ni[trii [i cânt\re]ii, doamnele de onoare, cu ceainice de ju- secolul al XVII-lea, când se De atunci, lucrurile s-au iele celorlal]i copii.
c\rie [i pr\jituri minuscule din aluat. Ordinea nu poate fi dezvolt\ me[te[ugurile [i apoi schimbat sim]itor. Pentru c\ Prim\vara, copiii `[i f\ceau
schimbat\, iar p\pu[ile trebuie s\ fie mereu pereche. industria, oamenii `ncep s\ joaca este important\ pentru juc\rii vii din bondari! ~i prin-
munceasc\ din greu [i nu mai educa]ia copiilor, adul]ii le deau cu ajutorul unor be]i[oa-
d\ruiesc tot felul de juc\rii, re cu vârful acoperit de clei de
fabricate din plastic: p\pu[i, copac. Apoi `i legau cu o a]\
O poveste despre Domnul Iisus jocuri de construc]ie, ma[inu-
]e, animale de plu[, sold\]ei [i
figurine, avioane [i vapora[e,
lung\ [i le d\deau drumul.
Bondarii se ridicau `n zbor, iar
copiii alergau dup\ ei, ]inând
Despre copil\ria Domnului Hristos Sfân- s-a l\sat prins [i p\s\rile au c\p\tat o str\- puzzle… bine de a]\, s\ nu le scape…
ta Scriptur\ nu spune nimic. Dar oamenii lucire vr\jit\. Iuda a `ncercat s\-[i vopseas- Cu ce se mai jucau b\ie]ii?
[i-au imaginat o mul]ime de pove[ti, pentru c\ [i el p\s\rile, dar nu a reu[it. Dar la noi? Cu cercul, cu fluiere din salcie
c\ le-a fost drag s\ [i-L `nchipuie pe Domnul - A[teapt\, Iuda, i-a zis Domnul, vin s\-]i sau cu viori din coceni de po-
nostru copil nevinovat, jucându-Se… S\ v\ vopsesc Eu p\s\rile. Dac\ o v\ `ntreba]i p\rin]ii rumb, cu cai din lemn, dar [i
spun [i eu o poveste. - Nu vreau, a r\spuns Iuda mânios, sunt [i bunicii cum se jucau, ve]i pu[coace din lemn de soc, cu
Se zice c\ odat\, pe când avea numai destul de frumoase [i a[a. descoperi juc\rii stra[nice! gloan]e din ghemotoace de câ-
cinci ani, Iisus st\tea pe pragul casei [i Se Plin de mânie, Iuda `[i zdrobi p\s\rile. Copiii se jucau, ca [i voi, mai nep\, cu titireze f\cute din fuse
juca. Un olar ~i d\ruise lut [i Iisus f\cea din Apoi vru s\ le striveasc\ [i pe ale Domnului. tot timpul. Dar, pân\ la sfâr- vechi [i câte [i mai câte… Iar
el cuci: un cocolo[ de lut `n loc de picioare, s\ - Iuda, ce faci, nu [tii c\ sunt vii [i pot [itul secolului al XIX-lea, [i fetele, cu p\pu[i de cârp\… a
se poat\ sprijini, coad\ [i aripi scurte. Dar cânta?
Domnului I Se p\reau unul mai frumos de- Iuda nu se opri. Atunci Domnul b\tu din
cât altul.
Nu departe de El se juca [i Iuda, dar cucii
palme [i strig\:
- Zbura]i, p\s\relelor!
Povestea unei p\pu[i speciale
s\i erau tare urâ]i. Ultimele trei p\s\rele zburar\. Iuda `n- S\ v\ spun povestea unei
Spre sear\, razele soarelui s-au oglindit `n cepu s\ plâng\ [i s\ se zvârcoleasc\ de du- feti]e [i a p\pu[ii ei. Johnny
b\ltoacele de pe strad\ `n toate culorile curcu- rere. Gruelle lucra `n anul 1915
beului. Domnul Iisus {i-a b\gat mâna `n Maica Domnului se duse [i, luându-l `n ca ilustrator la revista ame-
ap\, c\ci ~i venise `n gând s\-{i vopseasc\ bra]e, `l mângâie… (dup\ Selma Langerlöf, rican\ „Indianapolis Star“.
p\s\rile `n culorile curcubeului. Curcubeul Legende despre Iisus, Universalia, 1990) Feti]a lui, Marcella, s-a
`mboln\vit `n acel an de tu-
berculoz\ [i a stat mult
timp `n spital. Atunci, tat\l
Hai la joac\! ei i-a f\cut o p\pu[\ din
cârp\, pe care a numit-o
1. G\se[te: p\pu[a din Raggedy Ann, dup\ ni[te
Japonia; p\pu[a african\; benzi desenate. ~n 1917, fe-
p\pu[a suedez\ din paie ti]a a murit. Tat\l ei a pub-
`mpletite; Matrio[ka ru- licat povestea feti]ei, `mpre-
seasc\; p\pu[a mexican\ un\ cu fotografia p\pu[ii.
din [tiule]i de porumb! Succesul a fost atât de ma-
2. Dou\ p\pu[i poart\ re, `ncât o firm\ a cump\rat
acela[i obiect. drepturile de produc]ie [i a
3. G\se[te dou\ detalii fabricat-o `n serie mare.
nepotrivite. P\pu[a este [i ast\zi foarte
4. Unde a fost ascuns\ iubit\ de copii… P\pu[i Raggedy Ann
cea mai mic\ Matrio[ka?
5. S-a pierdut un ac de
cusut! G\se[te-l! Pagin\ realizat\ de Ana PASCU
 CM
YK

Luni, 18 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 13 (1515) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

ROMÂNIA ~N UE ACTUALITATEA RELIGIOAS| PATRISTICA

„Rom=nul Ciolo[ Elaborarea primului „Mângâierile“

a redat speran]a Dic]ionar de muzic\ poetice ale
agricultorilor“ bisericeasc\ din ]ar\ lui Boethius
PAGINA 15 PAGINA 4 PAGINA 16

„~n aceast\ perioad\ de vârf

al modernit\]ii, avem tot
mai mult\ nevoie de religie“ basilica.ro
„O resacralizare a vie]ii publice a familiei, `n genere a
vie]ii publice, este acum `n expansiune, f\r\ nici un fel RELIGIOS
de discu]ie. Sunt mai multe forme de realizare a HRAMUL CELEI MAI VECHI
resacraliz\rii publice. Una este, de exemplu, BISERICI DIN BUCURE{TI:
Ieri, 17 ianuarie, Biserica
resacralizarea vie]ii private sau aprofundarea sacraliz\rii Domneasc\ de la Curtea
vie]ii private, care se realizeaz\ concomitent cu op]iunea Veche din Bucure[ti [i-a
individual\“. „Celor prin[i `n cele mundane, Biserica, s\rb\torit ocrotitorul spi-
ritual - Sfântul Cuvios
religia, credin]a le ofer\ posibilit\]i de realizare. Acestea Antonie cel Mare. Sfânta
sunt transform\ri fundamentale `n lumea spiritual\. S\ Liturghie a fost oficiat\ de
Preasfin]itul Varlaam Plo-
lu\m Biserica noastr\ Ortodox\: are canal de televiziune, ie[teanul, Episcop-Vicar
are radio, are ziare [i, dac\ m\ duc la biseric\, pot s\ iau Patriarhal, delegat al
programul de televiziune care ofer\ posibilit\]i de Preafericitului P\rinte
Patriarh Daniel.
petrecere a timpului liber, ca s\ m\ `ndep\rtez de unele Pagina 3
emisiuni care `mi atac\ moralitatea“. Interviu cu
profesorul Laz\r Vl\sceanu, [eful Catedrei de Sociologie OPINII CM
YK

din cadrul Universit\]ii Bucure[ti, fost director adjunct al
CM
YK
Centrului European UNESCO pentru ~nv\]\mântul
Superior (UNESCO - CEPES). Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI
Biserica rotund\ din Le]cani,
jude]ul Ia[i, este socotit\ a fi unic\
`n ]ara noastr\ [i printre pu]inele
din lume. A fost construit\ de boie-
rul Constantin Bal[. Din punct de
vedere arhitectonic, se `ncadreaz\
`n stilul neoclasic, ap\rut la sfâr[i-
tul veacului al XVIII-lea, iar speci-
ali[tii sus]in c\ aceasta este con-
struit\ dup\ planul bisericii de la
Sfântul Mormânt. a
„Voi sunte]i martorii acestora“
Bisericile cre[tine din `ntreaga lume or-
ganizeaz\, `n perioada 18-25 ianuarie, seri
de rug\ciune pentru unitatea cre[tin\. Anul
acesta, 2010, tema S\pt\mânii de Rug\ciu-
ne pentru unitatea cre[tin\ este inspirat\
de cuvântul Mântuitorului Iisus Hristos:
„Voi sunte]i martorii acestora“ (Luca 24,
48), informeaz\ Biroul de Pres\ al Patriar-
hiei Rom=ne.
Potrivit Hot\r=rii Sfântului Sinod nr.
6745/29 octombrie 2008, la Catedrala patri-
arhal\ [i `n alte biserici ortodoxe din ]ar\ [i
str\in\tate, reprezentan]ii celorlalte culte
cre[tine vor asista la slujba ortodox\ (Vecer-
nia), f\r\ implicare liturgic\. Dup\ slujba
ortodox\, reprezentan]ii oficiali ai celorlalte
Biserici cre[tine vor putea prezenta m\rtu-
rii asupra convie]uirii pa[nice [i cooper\rii
ecumenice locale sau regionale ast\zi.
~n ceea ce prive[te prezen]a la rug\ciu-
nea ecumenic\ organizat\ de celelalte Bise-
rici cre[tine, clericii ortodoc[i români vor
asista la rug\ciunea acestora, f\r\ implica-
re liturgic\, iar, dup\ rug\ciune, vor putea
rosti un cuvânt pe aceea[i tem\. La Bucu-
re[ti, ast\zi, rug\ciunea are loc la Catedra-
PUTEREA DE A-I VEDEA PE
CEILAL}I: ~n duminica de
ieri, a XXXII-a dup\ Ru-
salii, transformarea inte-
rioar\ ne este exemplifi-
cat\ printr-un personaj
foarte cunoscut al Sfintei
Scripturi, Zaheu, eroul
fragmentului citit `n
aceast\ zi (Luca 19, 1-10).
Zaheu era un vame[, ba
chiar mai-marele vame[i-
lor. Ce `nsemna aceasta?
Pagina 10
EDUCA}IE
REDUCERI DE POSTURI ~N
EDUCA}IE, DE LA 1 SEP-
TEMBRIE: Ministrul Edu-
ca]iei, Daniel Funeriu, a
convocat, pentru miercuri,
la Romano-Catolic\ „Sfântul Iosif“ (str. Ge- 20 ianuarie, Comisia de
neral Berthelot, 19), `ncep=nd cu ora 17:00. Dialog Social, pentru a
~n mesajul transmis cu ocazia S\pt\mâ- discuta pe marginea Ordo-
nii de Rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor nan]ei nr. 114/2009, refe-
- 2010, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=- ritoare la reducerea postu-
ne, PF P\rinte Daniel, precizeaz\ c\ tema rilor din sistemul de
de anul acesta - „Voi sunte]i martorii acesto- `nv\]\m=nt.
ra“ (Luca 24, 46-48) - invit\ Bisericile cre[- Pagina 12
tine s\ binevesteasc\ iubirea lui Dumnezeu
pentru oameni [i s\-i cheme la mântuire ca
`nceput de via]\ nou\, sfânt\, `n comuniune
cu Dumnezeu [i cu semenii.
Pagina 3

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Luni, 18 ianuarie 2010

EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ZILEI

„Da]i Cezarului cele ale Cezarului, iar Iubirea nu este o anulare

lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu“
„{i au trimis la Iisus pe unii din fari-
sei [i din irodiani, ca s\-L prind\ `n cu-
vânt. Iar ei, venind, I-au zis: «~nv\]\toru-
le, [tim c\ spui adev\rul [i nu-}i pas\
de nimeni, fiindc\ nu cau]i la fa]a oa-
menilor, ci cu adev\rat `nve]i calea
lui Dumnezeu. Se cuvine a da daj-
die Cezarului sau nu? S\ d\m sau
s\ nu d\m?». El `ns\, cunoscând
f\]\rnicia lor, le-a zis: «Pentru ce
M\ ispiti]i? Aduce]i-Mi un dinar
ca s\-l v\d». {i I-au adus. {i i-a
`ntrebat Iisus: «Al cui e chipul aces-
ta `n inscrip]ia de pe el?». Iar ei I-au
zis: «Ale Cezarului». Iar Iisus a zis:
«Da]i Cezarului cele ale Cezarului, iar
lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu». {i
se mirau de El.“ (Marcu 12, 13-17)
***
La `nceputul Evangheliei de ast\zi
vedem c\ Sfântul Evanghelist Marcu fa-
ce precizarea c\ fariseii [i irodianii au
fost trimi[i s\-L prind\ pe Domnul nos-
tru Iisus Hristos `n cuvânt, adic\ s\-L
fac\ s\ spun\ ceva care, mai târziu, L-
ar fi putut incrimina. Numai c\ Domnul
Hristos, cunoscând inimile oamenilor, a
v\zut viclenia lor. Dac\ L-am avea a-
cum pe Mântuitorul `n fa]a noastr\ [i El
ne-ar `ntreba ce-i d\m lui Dumnezeu [i
ce-i d\m Cezarului, oare ce i-am r\s-
punde? Uneori suntem atât de prin[i cu
povara cezarilor lumii acesteia, `ncât ui-
t\m de Dumnezeu. S\ facem un experi-
ment simplu: ~ntreba]i-v\ cât din cele
[apte
zile ale
s\pt\mânii
oferim lui Dumnezeu? Câte minute din
cele 24 de ore ale zilei d\ruim lui Dum-
nezeu? 2, 3, 5, 10! Pentru unii e foarte
mult chiar [i atât. Obosesc sau se plicti-
sesc. Am ajuns s\ fim robii unei false
sau aparen]e libert\]i. Nu-L mai c\u-
t\m pe Dumnezeu `n sufletul nostru, ci
sper\m s\-L g\sim pe raftul unui su-
permarket. Nu mai avem timp de rug\-
ciune, din cauza „cezarului“ unei emisi-
uni tv care ne-a `nrobit. Mul]i, versa]i [i
nes\]io[i, sunt cezarii ce doresc subju-
garea noastr\. Noi `ns\ s\ p\str\m `n
orice clip\, `n mintea noastr\, cuvintele
Domnului Hristos: „Lua]i jugul Meu c\
este bun [i sarcina Mea este u[oar\!“. (pr.
Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas)
a min]ii, ci o `nnobilare a ei
„Asemenea [i voi, femeilor, supune]i-v\
b\rba]ilor vo[tri, a[a `ncât, chiar dac\ sunt u-
nii care nu se pleac\ cuvântului, s\ fie câ[ti-
ga]i, f\r\ propov\duire, prin purtarea femei-
lor lor, v\zând de aproape via]a voastr\ curat\
[i plin\ de sfial\. Podoaba voastr\ s\ nu fie
cea din afar\: `mpletirea p\rului, podoabele de
aur [i `mbr\carea hainelor scumpe, ci s\ fie o-
mul cel tainic al inimii, `ntru nestric\cioasa
podoab\ a duhului blând [i lini[tit, care este
de mare pre] `naintea lui Dumnezeu. C\ a[a se
`mpodobeau, odinioar\, [i sfintele femei, care
n\d\jduiau `n Dumnezeu, supunându-se b\r-
ba]ilor lor, precum Sarra asculta de Avraam
[i-l numea pe el domn, ale c\rei fiice sunte]i,
dac\ face]i ce e bine [i nu v\ teme]i de nimic.
Voi, b\rba]ilor, de asemenea, tr\i]i `n]elep]e[-
te cu femeile voastre, ca fiind f\pturi mai sla- Mântuitorului nu poate `n]elege deplin iubi-
rea pe care este dator s\ o d\ruiasc\ so]iei sa-
be, [i face]i-le parte de cinste, ca unora care,
`mpreun\ cu voi, sunt mo[tenitoare ale haru- le. So]ia care nu `n]elege ascultarea Bisericii
lui vie]ii, a[a `ncât rug\ciunile voastre s\ nu fa]\ de Hristos Domnul nu poate tr\i leg\tu-
fie `mpiedicate. ~n sfâr[it, fi]i to]i `ntr-un gând, ra de `n]elegere al\turi de so]ul ei. ~n rându-
iala ortodox\ a Tainei Cununiei, so]ii pri-
`mpreun\-p\timitori, iubitori de fra]i, milos-
tivi, smeri]i. Nu r\spl\ti]i r\ul cu r\u sau oca- mesc, asemenea `mp\ratului, cununi pe ca-
pul lor, pentru a ar\ta c\ via]a so]ului se con-
ra cu ocar\, ci, dimpotriv\, binecuvânta]i, c\ci
spre aceasta a]i fost chema]i, ca s\ mo[teni]i sum\ pentru so]ie [i via]a so]iei este `nchina-
binecuvântarea.“ (I Petru 3, 1-9) t\ so]ului, via]a nu le mai apar]ine, ci fiecare
o d\ruie[te celuilalt. Doar `n Taina C\s\tori-
ei po]i tr\i deplin starea de jertf\, bucuria de
*** a d\rui via]a ta celuilalt, puterea de renun]a
la tine pentru a pune `n lumin\ pe cel de lân-
Acest fragment apostolic vorbe[te despre g\ tine. Doar `n taina familiei po]i tr\i [i ro-
dragostea prezent\ `n Taina C\s\toriei. Da- dul dragostei, d\ruind iubire p\rinteasc\ [i
toriile so]ilor sunt descrise de Sfântul Petru primind iubirea copiilor. ~n rela]iile dintre
]inând seama de structura sufleteasc\ a fe- so]i, Apostolul Petru mai adaug\ [i `n]elep-
meii, respectiv b\rbatului. Este greu s\ des- ciunea. Este mare lucru s\ te por]i `n]elept
crii `n cuvinte taina iubirii din Taina C\s\to- nu impulsiv, s\-]i gânde[ti reac]iile. Iubirea
riei, din acest motiv, un alt apostol, Sfântul cere `n]elepciune, nu este o anulare a min]ii,
Pavel, nu a descris taina, ci a asem\nat-o cu ci o `nnobilare a ei. F\r\ `n]elepciune, iubirea
iubirea lui Hristos d\ruit\ Bisericii Sale. So- se poate perverti, compromi]ându-se `n pa-
]ul care nu simte iubirea [i jertfa sfânt\ a timi. (Ciprian OLINICI, Radio Trinitas)

SF+NTUL ZILEI C+NT|RILE ORTODOXIEI

†) Sfin]ii Atanasie [i Chiril,
arhiepiscopii Alexandriei
Sfântul Atanasie a tr\it `n secolul al IV-
lea [i a luat parte la Sinodul I Ecumenic de la
Niceea (325), unde l-a contrazis pe ereticul
Arie, aducând dovezi din Sfânta Scriptur\.
Dup\ moartea episcopului Alexandru a ajuns
arhiepiscop al Alexandriei, dar a fost alungat
de `mp\ratul Constantin, fiind prigonit timp
de 42 de ani. La b\trâne]e [i-a rec\p\tat sca-
unul arhiepiscopiei din Alexandria. Sfântul
Chiril a tr\it `n secolul al V-lea, fiind nepotul
[i urma[ul `n scaun al lui Teofil, arhiepisco-
pul Alexandriei. Sfântul Chiril a fost ap\-
r\tor al credin]ei la Sinodul al III-lea Ecume-
nic din Efes (431), unde a `nfruntat pe ereti-
cul Nestorie.
Tot ast\zi, Biserica face pomenirea Sfintei
Muceni]e Xenia [i a Sfântului Cuvios Mar-
cian din Cipru.
Mâine, Biserica face pomenirea Sfântului
Cuvios Macarie Egipteanul. a
Sf=ntul Ierarh Atanasie,
gr\itor de Dumnezeu
„Goniri ai r\bdat [i nevoi ai
suferit, de Dumnezeu gr\itorule
cuvioase Atanasie, pân\ ce ai
gonit `n[el\ciunea lui Arie cel
f\r\ de Dumnezeu, [i turma ta
de p\gân\tatea lui o ai mântuit,
de o fiin]\ a fi cu Tat\l, Fiul [i cu
Duhul, `nv\]ând cu dreapt\ cre-
din]\, lucr\torule de sfin]enie,
preafericite“ (Minei pe Ianuarie,
Tipografia C\r]ilor Biserice[ti,
Bucure[ti, 1893, p. 282.)
***
Sfântul Ierarh Atanasie cel
Mare a fost ierarh al Alexan-
driei [i teolog preaales al Sfintei
Treimi [i ap\r\tor al dogmelor
celor mântuitoare. C\ci a luptat
toat\ via]a sa cu demonii [i cu
oamenii slujitori ai lor, care
voiau s\ distrug\ credin]a cea
mântuitoare `n dumnezeirea cea
adev\rat\ a lui Hristos [i s\ `n-
toarc\ lumea la `ntunericul p\-
gân\t\]ii, acolo unde ra]iunea,
singur\ [i oarb\ [i f\r\ de har,
n\scoce[te dumnezei mincino[i
[i ador\ creaturile stric\cioase
`n locul Creatorului. C\ci aria-
nismul era o aporie ra]ionalist\
care nega deofiin]imea Fiului cu
Tat\l. {i cu toate c\ n-au izbutit
s\ strice credin]a cea mântui-
toare, duhurile [i oamenii `ntu-
nericului au prigonit pe b\rba-
tul virtu]ilor [i toat\ via]a sa a
fost o via]\ de durere [i de exil,
`n care necontenit a ar\tat lu-
crarea [i prezen]a lui Dumnezeu
`n el. Pentru aceasta a fost nu-
mit gr\itor de Dumnezeu, c\ci
prin el gr\ia ~nsu[i Cuvântul cel
de dinainte de veacuri care a de-
venit Om pentru mântuirea oa-
menilor. (pr. asist. dr. Ioan Va-
lentin ISTRATI)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Seminarul Teologic
„Veniamin“ din Ia[i
A fost ridicat `n 1804 la ini]iativa
vrednicului mitropolit Veniamin Costa-
chi al Moldovei. Printr-un hrisov dom-
nesc semnat de Alexandru Constantin
Moruzzi, c\lug\rii de la M\n\stirea Aga-
pia erau muta]i la Socola, de lâng\ Ia[i,
unde urma s\ se amenajeze „o [coal\ de
dasc\li moldovene[ti care s\ fie pentru
`nv\]\tura feciorilor de preo]i, diaconi,
care la vremea lor numai dintru ace[tia
s\ se hirotoneasc\ preo]i [i toate venitu-
rile acestei m\n\stiri s\ fie pentru plata
dasc\lilor [i altor trebuincioase ale [co-
lii“. Cu aceste privilegii, [i altele date de
domnie, se `nfiin]a cea mai important\
[coal\ de preg\tire a slujitorilor altarului
din Moldova. Pentru cl\dirile necesare,
tot prin dispozi]ie domneasc\, to]i slujito-
rii moldavi trebuiau s\ contribuie cu o ta-
x\. Aflat sub directa obl\duire a Mitropo-
liei, seminarul [i-a `nceput activitatea cu
60 de elevi, to]i copii de clerici. De-a lun-
gul istoriei, seminarul a cunoscut mai 1903, Seminarul „Veniamin“
multe reforme: la 1812 programa era re- de la Ia[i
f\cut\, `n 1820 s-a f\cut o reorganizare a
corpului didactic, din care f\cea parte
profesori din Transilvania, iar `n 1851
Seminarul de la Socola ajungea [coala Seminarul de la Socola,
pentru „clirosul cel `nalt“, adic\ de grad sf=r[itul secolului al XIX-lea
superior. ~n 1859 a trecut sub obl\duirea
Ministerului Cultelor, iar `n 1885 a fost `n 1948. La reforma `nv\]\mântului din
mutat `n localuri `nchiriate din Ia[i. ~n 1948, ini]iat\ de regimul comunist, Semi-
1893, Seminarul „Veniamin“ a fost mutat narul „Veniamin“ din Ia[i a fost desfiin-
`n casele ref\cute ale fostului domnitor ]at, fiind re`nfiin]at dup\ 1990. (Adrian Capela Seminarului
Mihail Sturdza, unde a func]ionat pân\ Nicolae PETCU) „Veniamin“ de la Ia[i

Patriarhul
Rom=niei
a vizitat
M\n\stirea
Jerc\l\i
Ieri, `n duminica a
XXXII-a dup\ Rusalii, PF
P\rinte Patriarh Daniel a
participat la Sfânta Litur-
ghie oficiat\ la M\n\stirea
Jerc\l\i, din jude]ul Praho-
va. Preafericirea Sa a rostit
un cuvânt de `nv\]\tur\ `n
care a explicat sensul du-
hovnicesc al `ntâlnirii din-
tre Zaheu vame[ul [i Mân-
tuitorul Iisus Hristos, de-
spre care s-a citit `n Sfânta
Evanghelie. De asemenea, a
vorbit despre Sfântul Cuvi-
os Antonie cel Mare, `nte-
meietorul vie]ii monahale,
care l-a inspirat [i pe Sfân-
tul Vasile cel Mare `n orga-
nizarea monahismului, pe
care Patriarhul nostru l-a
numit „p\rintele tuturor
m\n\stirilor ortodoxe“. De-
talii, `n urm\torul num\r al
„Ziarului Lumina“. (G. A.)
Luni, 18 ianuarie 2010 Actualitatea religioas\ 3
Rug\ciune pentru unitatea cre[tin\
[i ac]iune de solidaritate uman\
a Mesajul Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române, adresat cu ocazia S\pt\mânii
de Rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor - 2010 a
Iubi]i fra]i [i surori `n Domnul,
Tema propus\ pentru S\pt\-
mâna de Rugaciune din anul
2010: „Voi sunte]i martorii aces-
tora“ (Luca 24,46-48), este deopo-
triv\ misionar\ [i aniversar\, fi-
ind legat\ de `mplinirea a o sut\
de ani de la Conferin]a Mondial\
a Misiunilor, care a avut loc la E-
dinburgh, Sco]ia, `n anul 1910.
Aceast\ tem\ invit\ Bisericile
cre[tine s\ binevesteasc\ iubirea
lui Dumnezeu pentru oameni [i
s\-i cheme la mântuire ca `nce-
put de via]\ nou\, sfânt\, `n co-
muniune cu Dumnezeu [i cu se-
menii. Ca [i `n anul 1910, acum
Bisericile cre[tine au misiunea
de a chema oamenii la poc\in]\
[i reconciliere, la comuniune [i
conlucrare, pentru a m\rturisi
`mpreun\ iubirea lui Hristos fa]\
de to]i oamenii.
M\rturisirea Crucii [i a ~nvi-
erii lui Hristos, Fiul lui Dum-
nezeu, Cel ce S-a f\cut Om pen-
tru ca oamenii s\ participe la
PE SCURT
Rug\ciuni `n
penitenciare
via]a [i fericirea ve[nic\ divin\,
este [i va fi misiunea principal\
a Bisericii, dup\ cum ne `nva]\
Sfantul Apostol [i Evangelist
Ioan: „A[a a iubit Dumnezeu lu-
mea, `ncât a dat pe Unul N\scut
Fiul S\u ca oricine crede `n El
s\ nu piar\, ci s\ aib\ via]\ ve[-
nic\“ (cf. Ioan 3,16).
Anul 2010 este propus de Con-
ferin]a Bisericilor Europene s\ fie
an de ac]iune comun\ `n fa]a feno-
menului migra]iei for]ei de mun-
c\, cauzat\ de o s\r\cie material\
tot mai evident\. ~n zilele noastre,
din cauza noilor condi]ii social-eco-
nomice [i mai ales a adâncirii
diferen]elor dintre boga]i [i s\raci,
asist\m la un exil autoimpus al
celor care nu au un loc de munc\,
fenomen dramatic pentru foarte
multe dintre familiile semenilor
no[tri, `n special pentru copii.
Bisericile trebuie s\ ajute cât mai
multe dintre familiile afectate de
migra]ie, oferindu-le asisten]\ spi-
ritual\, pastoral\ [i social-carita-
bil\, atât celor din România, cât [i
celor din diaspor\.
Totodat\, trebuie s\ fim a-
ten]i [i respectuo[i, buni [i prie-
teno[i cu str\inii care sper\ s\
g\seasc\ `n România ospitalitate
[i condi]ii de via]\ mai bune de-
cât cele din propria ]ar\ de ori-
gine. ~n aceast\ privin]\, putem
`nv\]a mult, atât din tradi]ia
noastr\ româneasc\ multisecu-
lar\, cât [i din experien]a mai re-
cent\ a altor Biserici [i popoare.
A[adar, suntem chema]i ca, pe
lâng\ rug\ciunea pentru unitatea
cre[tin\, s\ cultiv\m [i solidarita-
tea uman\ cu cei afecta]i de feno-
menul migra]iei ast\zi, astfel `n-
cât s\ ar\t\m c\ Evanghelia iubi-
rii lui Hristos este lumina vie]ii
noastre `n Biseric\ [i `n societate.
A[a s\ ne ajute Dumnezeu!
† DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
a Pomenirea minunii „`nchi-
n\rii“ cinstitului lan] al Sf=n-
tului Apostol Petru a ocazionat
`n ziua de 16 ianuarie a aces-
tui an numeroase manifest\ri
liturgice, catehetice [i filantro-
pice. Acestea i-au vizat `n mod
special pe cei afla]i `n deten]ie
din cadrul celor trei peniten-
ciare care se afl\ pe teritoriul
Arhiepiscopiei Dun\rii de Jos,
din municipiile Gala]i [i Br\i-
la, `mpreun\ cu Centrul pen-
tru minori [i tineri de la Tichi-
le[ti, informeaz\ Arhiepiscopia
Dun\rii de Jos. ~n acest sens,
la ini]iativa [i cu binecuvanta-
rea IPS Casian, Sectorul soci-
al- misionar al eparhiei, `n co-
laborare cu conducerea peni-
tenciarelor respective, a orga-
nizat, cu ocazia acestei s\rb\-
tori, programe pastoral-mision-
are [i social-filantropice, care
s-au desf\[urat simultan `n ca-
pelele penitenciarelor men]io-
nate. La unitatea de maxim\
siguran]\ din Gala]i, progra-
mul condus de preotul delega-
tul eparhial, pc pr. protoiereu
Eugen Buruian\, a debutat cu
citirea vie]ii [i a acatistului
Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pa-

Hramul celei mai vechi biserici din Bucure[ti
Ieri, 17 ianuarie, Biserica
Domneasc\ de la Curtea
Veche din Bucure[ti [i-a
s\rb\torit ocrotitorul
spiritual - Sfântul Cuvios
Antonie cel Mare. Sfânta
Liturghie a fost oficiat\ de
Preasfin]itul Varlaam
Ploie[teanul, Episcop-Vicar
Patriarhal, delegat al
Preafericitului P\rinte
Patriarh Daniel.
Preasfin]ia Sa a explicat du-
bla semnifica]ie spiritual\ a zilei
de ieri: «S\rb\toarea de ast\zi
ne pune la inim\ dou\ icoane ale
poc\in]ei: icoana lui Zaheu, nu
numai mai-marele vame[ilor, ci
[i mai-marele tuturor p\c\to[i-
lor, care s-a poc\it [i s-a `nvred-
nicit de aceast\ mare binecuvân-
tare a intr\rii Fiului lui Dum-
nezeu `n via]a lui, [i icoana Sfân-
tului Antonie cel Mare, care a
tr\it o via]\ `ntreag\ `n cele mai
`nalte ra]iuni, pentru a p\stra `n
casa sufletului s\u vizita pe care
a primi- t-o atunci când s-a con-
vertit [i s-a hot\rât s\ se duc\ `n
pustiu pentru Dumnezeu. S\ dea
Hramul parohiei
ortodoxe române
din Lucca - Italia
Ieri, 17 ianuarie 2010, pa-
rohia ortodox\ „Sf. Antonie
cel Mare“ din Lucca (Italia)
[i-a s\rb\torit hramul, potri-
vit Biroului de pres\ al Epis-
copiei Ortodoxe Român\ a I-
taliei. Cu acest prilej, a fost
prezent PS Siluan al Episco-
piei Ortodoxe Române a Ita-
liei, care a oficiat Sfânta Li-
turghie, `ncepând cu orele
10:30. Dup\-amiaz\, corul
„Anton Pann“ din Bucure[ti
a sus]inut un concert de mu-
zic\ psaltic\.
vel, continuând cu lecturarea
biblic\ a momentului `n care s-
a s\vâr[it minunea „`nchin\-
rii“ cinstitului lan] al Sfântului
Apostol Petru. Manifest\ri ase-
m\n\toare s-au desf\[urat [i
la penitenciarul din Br\ila, de-
legat fiind consilierul Sectoru-
lui social-misionar al Arhiepis-
copiei, pr. Ionel Rotaru. De]i-
nu]ii prezen]i la manifest\ri
au primit din partea parohiilor
implicate `n acest program da-
ruri, constând `n iconi]e, c\r]i
de rug\ciune [i pachete de ali-
mente. ~n cadrul unit\]ii de
deten]ie pentru minori Tichi-
le[ti, ziua pomenirii acestei mi-
nuni a debutat cu oficierea `n
capel\ a Sfintei [i dumnezeie[-
tii Liturghii, delegat al arhie-
piscopiei fiind pr. protoiereu
Gheorghe Marinescu. Preo]ii [i
credincio[ii din parohiile Tichi-
le[ti, Chiscani [i }ib\ne[ti,
prezen]i la aceast\ manifesta-
re, au oferit pachete cu cele de
trebuin]\ persoanelor private
Bunul Dumnezeu ca [i noi s\ dincio[ilor. El a mai vorbit [i de- rite de domnitori bisericii [i va fi de libertate.
tr\im, ca Zaheu [i ca Sfântul An- spre lucr\rile de restaurare ce se sfin]it [i inaugurat pe 2 februa-
tonie cel Mare, bucuria tr\irii lui realizeaz\ cu binecuvântarea [i rie, de s\rb\toarea ~ntâmpin\rii a S=mb\t\, 16 ianuarie, la Pe-
Hristos [i bucuria permanentei purtarea de grij\ a P\rintelui Domnului. nitenciarul de Maxim\ Sigu-
vie]uiri cu El `n lumea aceasta [i Patriarh Daniel, care, pentru a De asemenea, Biserica Dom- ran]\ din Tulcea a fost oficiat\
`n `mp\r\]ia cerurilor!». marca importan]a istoric\ [i du- neasc\ a s\rb\torit ieri `mplini- Sfânta Liturghie arhiereasc\
~n cadrul Sfintei Liturghii, Ci- hovniceasc\ a Bisericii „Sfântul rea a 450 de existen]\ [i 163 de `n biserica cu hramul „Sfin]ii
prian Bâra, redactor la Ziarul Antonie cel Mare“ - Curtea Ve- ani sub ocrotirea Sfântului Cu- Apostoli Petru [i Pavel“. La
Lumina, a fost hirotonit diacon che, i-a acordat la `nceputul anu- vios Antonie cel Mare. Credin- slujb\ au participat aproxima-
pe seama parohiei „Na[terea lui 2008 statutul de paraclis pa- cio[i din toate p\r]ile capitalei, tiv 100 de persoane private de
Maicii Domnului“, Protoieria I triarhal. ~n aceste lucr\ri s-au dar [i din afara Bucure[tiului, au libertate – b\rba]i [i femei –
Capital\. implicat preo]ii [i credincio[ii de venit pentru a participa la s\rb\- care sunt `ncarcerate aici, in-
La sfâr[itul slujbei, p\rintele la Curtea Veche care au organi- toare [i pentru a se `nchina la i- formeaz\ Episcopia Tulcii.
paroh Gheorghe Zaharia a mul- zat un muzeu parohial, primul de coana f\c\toare de minuni a R\spunsurile liturgice au fost
]umit pentru participare PS Var- acest gen din capital\. Acesta Sfântului Antonie cel Mare. date de un cor de de]inu]i. La
laam Ploie[teanul [i tuturor cre- p\streaz\ mai multe daruri ofe- (Gheorghe-C Cristian POPA) sfâr[itul Sfintei Liturghii, PS
Episcop Visarion a rostit un
cuvânt de `nv\]\tur\ eviden]i-
S\rb\toarea parohiei Dup\ s\vâr[irea Sfintei Liturghii, au avut loc ind `nsemn\tatea acestei zile
sfin]irea [i inaugurarea Centrului de zi pentru copii `n care Biserica cinste[te lan-
„Sf=ntul Antonie cel Mare“ din Gala]i [i a Cantinei parohiale. Acest a[ez\mânt, aflat tot ]urile pe care Sfântul Apostol
Duminic\, 17 ianuarie, credincio[ii parohiei sub ocrotirea Sfântului Antonie, este destinat co- Petru le-a purtat pentru Evan-
„Sf. Cuvios Antonie cel Mare“ din Gala]i au avut piilor defavoriza]i din cadrul parohiei. Lucr\rile de ghelia Mântuitorului nostru Ii-
bucuria de a-l primi `n mijlocul lor pe IPS Casian, construc]ie au `nceput `n anul 2005 [i pân\ `n anul sus Hristos, precum [i zelul
Arhiepiscopul Dun\rii de Jos, care a s\vâr[it 2008 s-au desf\[urat având finan]area parohiei misionar al apostolilor care au
Sfânta Liturghie, `nconjurat de un sobor de preo]i (180.000 lei), la care s-au ad\ugat, din anul 2009, trecut cu to]ii prin temni]e [i
[i diaconi, informeaz\ Biroul de pres\ al Arhiepis- fonduri de la Ministerul Muncii, Solidarit\]ii [i Ega- lan]uri pentru c\ propov\du-
copiei Dun\rii de Jos. Hramul parohiei din acest lit\]ii [anselor, prin Direc]ia de Munc\ - Gala]i (HG. iau noua `nv\]\tur\ a p\cii [i
an a debutat `n ajun cu o vizit\ pastoral-misiona- 1273/2008), `n valoare de 522.000 lei. Valoarea to- a dragostei. Un emo]ionant cu-
r\ [i filantropic\ a preotului paroh Vasile Poale- tal\ a construc]iei se ridic\, astfel, la 546.000 lei. vânt de mul]umire a fost rostit
lungi [i a membrilor Comitetului parohial la Peni- ~nainte de tradi]ionala agap\, la care s-au `m- la final de unul dintre de]inu]i,
tenciarul Gala]i, prilej cu care au fost oferite de]i- p\r]it 800 de pachete de alimente, a fost s\vâr[it\ apoi to]i participan]ii la Sfânta
nu]ilor daruri constând `n c\r]i de rug\ciune [i i- [i o slujb\ de pomenire pentru vrednicul de pomeni- Liturghie au fost mirui]i, prim-
coni]e, precum [i pachete cu produse de igien\. re mitropolit Antonie Pl\m\deal\ al Ardealului. ind c=te o carte de rug\ciuni [i
alte daruri. a

4 Actualitatea religioas\
Elaborarea primului Dic]ionar
de muzic\ bisericeasc\ din ]ar\
~n perioada 15-16 ianuarie 2009, la Centrul social
filantropic „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon“ din Lacu
S\rat - Br\ila au avut loc lucr\rile Subcomisiei de muzic\
psaltic\ [i liniar\ a Sfântului Sinod, pentru alc\tuirea
primului Dic]ionar de muzic\ bisericeasc\ din ]ara
noastr\. La eveniment au participat ierarhi membri ai
Sfântului Sinod, preo]i [i profesori de specialitate de la
facult\]ile de teologie [i de la unele seminare teologice
din ]ar\, precum [i renumi]i cercet\tori [i speciali[ti `n
domeniu. Dic]ionarul va ap\rea `n toamna acestui an.
de Alexandru BRICIU
La 25 februarie 2009 s-a con-
stituit Subcomisia de muzic\
psaltic\ [i liniar\, afiliat\ Comi-
siei teologice, liturgice [i didacti-
ce a Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române. La ini]iativa
Preafericitului P\rinte Patriarh
Daniel, Permanen]a Consiliului
Na]ional Bisericesc din 24 sep-
tembrie 2009 a propus ca aceast\
subcomisie s\ alc\tuiasc\ un
Dic]ionar de muzic\ bisericeasc\.
~n acest sens, ierarhii `ntruni]i `n
Sfântul Sinod din 29 octombrie
2009 au hot\rât structura aces-
tei lucr\ri, precum [i colectivul
de autori coordonatori.
~n Permanen]a Consiliului
Na]ional Bisericesc s-a argumen-
tat „importan]a alc\tuirii Dic]io-
narului de muzic\ bisericeasc\,
pe de o parte, pentru eviden]ie-
CM rea rela]iei dintre muzic\ [i tex-
YK
tul liturgic, dintre rug\ciune [i
muzic\, dintre spa]iul [i timpul
sacru, ca fome de exprimare teo-
logic\, iar pe de alt\ parte, pen-
tru trezirea interesului teologilor
[i muzicologilor fa]\ de cerceta-
rea istoric\ [i [tiin]ific\ a muzicii
biserice[ti de expresie româneas-
c\, etap\ pe calea readucerii `n
practicarea cânt\rii biserice[ti a
tradi]iei muzicale ortodoxe, `n
toat\ bog\]ia, autenticitatea [i
frumuse]ea ei“.
Colectivul de
coordonare a elabor\rii
Dic]ionarului de muzic\
bisericeasc\
~n acest sens, alc\tuirea Dic-
]ionarului de muzic\ bisericeas-
c\ a fost `ncredin]at\ unui colec-
tiv de autori coordonat de pr.
prof. univ. dr. Nicu Moldoveanu,
pr. prof. univ. dr. Nicolae D. Ne-
cula [i arhid. prof. univ. dr. Se-
bastian Barbu-Bucur. Ace[tia vor
coopta pe to]i cei care au elaborat
lucr\ri [i au studiat `n acest do-
meniu, respectiv pe to]i profeso-
rii de muzic\ bisericeasc\ din ]a-
r\, dar [i al]i speciali[ti. Secretar
al acestor lucr\ri a fost ales pr.
lect. dr. Zaharia Matei, de la Fa-
cultatea de Teologie Ortodox\
„Patriarhul Justinian“ din Bucu-
re[ti. ~ntreaga activitate a colec-
tivului de autori urmeaz\ a fi co-
ordonat\ de Subcomisia de muzi-
c\ psaltic\ [i liniar\ a Sfântului
Sinod, alc\tuit\ din: IPS Casian,
Arhiepiscopul Dun\rii de Jos,
pre[edinte, [i IPS Teodosie, Arhi-
episcopul Tomisului, PS Sebasti-
an, Episcopul Slatinei [i Romana-
]ilor, [i PS Ioachim B\c\uanul, E-
piscop-vicar al Arhiepiscopiei Ro-
manului [i Bac\ului, ca membri.
La Centrul social filantropic
„Sfântul Pantelimon“ din Lacu
S\rat – Br\ila, `n prezen]a a trei
ierarhi ai Sfântului Sinod, IPS
Casian, gazda evenimentului,
IPS Teodosie [i PS Ioachim B\-
c\uanul, colectivul de coordonare
pentru elaborarea Dic]ionarului
de muzic\ bisericeasc\ a fost al-
c\tuit din: pr. prof. univ. dr. Nicu
Moldoveanu [i pr. prof. univ. dr.
Nicolae D. Necula, autori coordo-
natori ai lucr\rii, pr. prof. univ.
dr. Vasile Gr\jdian, pr. lect. u-
niv. dr. Victor Frangulea, pr.
lect. univ. Dr. Stelian Iona[cu,
pr. lect. univ. dr. Zaharia Matei,
secretarul lucr\rilor, pr. lect. u-
niv. dr. Alex\ndrel Barnea, pr.
lect. univ. dr. Gheorghe Neac[u,
pr. lect. univ. drd. Valeriu Ro-
man, conf. univ. dr. Mircea Re-
mus Buta, pr. conf. dr. Bogdan
Moise, pr. conf. dr. Ion Is\roiu,
CM
YK
prof. Dr. Dan Eugen Dr\goi, diac.
prof. Ionu] Amariei, Costin Moi-
sil, Vasile Vasile, pr. dr. Eugen
Dr\goi, pr. prof. dr. Lucian Pe-
troaia, Pavel Lungu, pr. Ion Ga-
vril\ [i diac. prof. R\zvan {tefan.
Cuprinsul lucr\rii
~n cadrul dezbaterilor s-a dis-
cutat structura Dic]ionarului de
muzic\ bisericeasc\, `n conformi-
tate cu recomand\rile Sfântului
Sinod, lucrarea urmând a cuprin-
de periodizarea istoriei muzicii
biserice[ti, manuscrisele [i tip\-
riturile de muzic\ bisericeasc\,
precum [i termenii liturgici [i
muzicali ce vor fi explica]i, perso-
nalit\]ile consacrate [i [colile de
tradi]ie `n care acestea s-au for-
mat. Principalele teme au fost
`mp\r]ite `ntre cercet\torii de-
semna]i, iar materialele vor fi
centralizate de pr. secretar Zaha-
ria Matei, urmând ca, `n cursul
lunii martie, colectivul de coordo-
nare s\ prezinte primul proiect
al lucr\rii. Dic]ionarul urmeaz\
s\ vad\ lumina tiparului `n anul
`n curs [i se dore[te a fi un com-
pendiu ce `nsumeaz\ lucr\ri
semnate de diferi]i autori de-a
CM
YK
Luni, 18 ianuarie 2010
lungul timpului, monografii, lexi-
coane muzicale, teze de doctorat,
studii de istorie, estetic\ [i anali-
z\ muzical\, edi]ii de documente,
transcrieri, articole, bibliografii
[i alte lucr\ri de specialitate.
Prin muzic\,
„toat\ suflarea
s\ laude pe Domnul!“
Dup\ `ncheierea lucr\rilor,
IPS Casian ne-a vorbit despre ro-
lul muzicii `n lucrarea misionar\
a Bisericii: „~ntrunirea profesori-
lor de muzic\ de la principalele
facult\]i de teologie [i seminare
din ]ar\, la convocarea Preaferi-
citului P\rinte Patriarh Daniel,
pentru `ntocmirea Dic]ionarului
de muzic\ bizantin\ româneas-
c\, a fost, mai `ntâi de toate, o a-
ducere la `ndeplinire a unui pro-
iect sinodal ini]iat de Preaferici-
rea Sa [i aprobat de Sfântul Si-
nod. Acesta se vrea a fi `mplinit
`n anul 2010, `nchinat Crezului
ortodox, adic\ m\rturisirii de
credin]\, Autocefaliei Bisericii
noastre [i ridic\rii ei la demni-
tatea de Patriarhie. ~n aceast\
important\ [i semnificativ\ lu-
crare misionar\, muzica este li-
antul care apropie `nv\]\tura de
credin]\, dogmele credin]ei, cum
spunea Sf. Vasile cel Mare, «nu
atât de ra]iune, cât de sim]irea [i
de inima omului». ~n al doilea
rând, muzica bisericeasc\ nu es-
te o anex\ oarecare a cultului, ci
este chiar sufletul lui, este respi-
ra]ia lui c\tre Dumnezeu, este o
scar\, ca aceea a portativului, e
un portativ: `n locul notelor sunt
gândurile [i sentimentele care
urc\ la Dumnezeu, ca Dumnezeu
s\ coboare harul [i binecuvânta-
rea Lui `n noi. Pe orizontala vie-
]ii, muzica este cea care adun\
credincio[ii [i `i constituie `ntr-o
familie. ~n Biserica noastr\ ne
bucur\m de o ini]iativ\ mai ve-
che a patriarhului Justinian, [i
anume, `mplinirea afirma]iei teo-
logice a psalmistului: «Toat\ su-
flarea s\ laude pe Domnul!».“
Despre desf\[urarea lucr\ri-
lor colectivului de coordonare
pentru elaborarea Dic]ionarului
de muzic\ bisericeasc\, ~nalt
Preasfin]ia Sa a ad\ugat: „Ob-
serv\m aici cum profesorii de te-
ologie, atât cei din }ara Româ-
neasc\ [i Moldova, care au avut
[ansa unei continuit\]i bizantine
`n cântarea bisericeasc\ româ-
neasc\ de-a lungul secolelor, cât
mai ales cei din Transilvania [i
Banat, manifest\ o preocupare
special\ pentru uniformizarea
cânt\rii biserice[ti pe muzica
noastr\ tradi]ional\ `n [colile te-
ologice [i `n parohii. Deci este un
pas `nainte, de la muzica liturgi-
c\ uniformizat\, `ndr\znim s\
credem c\ p\[im pe treapta reve-
nirii la muzica tradi]ional\ a po-
porului nostru, a Bisericii. Profe-
sorii au fost receptivi la scopul
`ntâlnirii acesteia, realizarea u-
nui Dic]ionar de muzic\ biseri-
ceasc\. Acest dic]ionar respect\
toate dimensiunile ar\tate de
Sfântul Sinod: cronologic\, isto-
ric\ [i institu]ional\ ([coli de mu-
zic\ [i personalit\]i). ~n ceea ce
prive[te aspectul cultural, re-
marc\m prezen]a mul]imii docu-
mentelor muzicale, manuscrise
care sunt adev\rate opere de pa-
trimoniu `n ]ar\ [i `n str\in\-
tate. Nu `n ultimul rând, termi-
nologia, atât cea specific liturgi-
c\ [i muzical\, cât [i cea tehnic\,
de execu]ie muzical\, `[i va g\si
locul `n acest compendiu de mu-
zic\, lucrare care va familiariza,
va ajuta pe cât mai mul]i s\ `n]e-
leag\ rolul liturgic [i misionar al
muzicii, dar [i rolul cultural al ei
[i rolul spiritual pentru `ntreaga
suflare cre[tineasc\, [i nu nu-
mai. De aceea, revenim la nevoia
de a ne exprima [i mai bine, atât
`n cadrul slujbelor biserice[ti,
cât [i `n cadrul manifest\rilor
spiritual-culturale, revenim la
tradi]ia noastr\ s\n\toas\, a
muzicii bizantine izvodite din te-
zaurul Bisericii universale orto-
doxe bizantine, dar nuan]at\ po-
trivit sensibilit\]ilor sufletului
românesc“. a

„Eminescu privea toate lucrurile din
perspectiva unui om care nu moare niciodat\“
Academia Român\ - Sec]ia de filologie-
literatur\, `n colaborare cu Funda]ia
Na]ional\ pentru {tiin]\ [i Art\, Liga
Cultural\ pentru Unitatea Românilor de
pretutindeni [i Muzeul Na]ional al
Literaturii Române, a organizat vineri,
15 ianuarie 2010, sesiunea dedicat\ lui
Mihai Eminescu, cu prilejul `mplinirii a
160 de ani de la na[terea poetului. La
dezbaterea condus\ de pre[edintele
Academiei Române, Ionel Haiduc, au
Este o ispit\ deloc simpl\ `n
formularea a[a de atr\g\toare
a discu]iei noastre de ast\zi:
„Ce `nseamn\ pentru noi, azi,
Eminescu?“ Un efort de a cir-
cumstan]ia percep]ia lui Emi-
nescu, de a o reduce la un con-
cret spa]ial, temporal, un apel
la drepturile subiectivit\]ii f\-
r\ solemnitate convenit\ astfel
`ncât s\ ne putem `ntreba fieca-
re dintre noi dac\ ne-am f\cut
datoria fa]\ de Eminescu, dac\
l-am citit, dac\ `l cunoa[tem
destul. Aceasta este o `ncercare
de a birui `ntr-o grav\ chestiu-
ne cultural\, pentru c\ destinul
lui Eminescu este destinul care
ne define[te cel mai mult fiin]a
na]ional\, nu doar fiin]a cultu-
ral\, de a `ncerca s\ r\spun-
dem acestei problematici. Iat\
un mod cordial care s\ nu ex-
clud\ prospe]imea unei confe-
siuni subiective. Fiecare din noi
[i-a adus aminte de lucruri care
l-au modificat, l-au format de-a
lungul anilor `n care era pre-
zent mereu Eminescu. Fiecare
s-a silit s\ spun\ cum i-a pl\-
cut, de ce i-a pl\cut. Lucrurile
trebuie a[ezate pe un teren de
obligatorie obiectivitate. Nu `n
sensul unei formaliz\ri a apro-
pierii, ci `n sensul care s\ dep\-
[easc\ ideea c\ un poet este
mare prin suma statistic\ a a-
deren]elor la crea]ia sa. Un po-
et poate s\ nu fi fost deloc citit,
sau s\-[i a[tepte cititorii, cum
spunea Stendhal, pentru mai
târziu, peste un secol, [i aceas-
ta nu [tirbe[te cu nimic impor-
tan]a crea]iei sale.
Eminescu, o lume pe
care nu o po]i ignora
Dincolo de o sociologie a lec-
turii, este important s\ vedem
c\ Eminescu dep\[e[te chiar
perspectiva hedonistic\ a lui
`mi place, nu `mi place, de ce
`mi place. Pentru c\ el este o lu-
me. Nu po]i s\ spui despre o
planet\ c\ `]i place. Eminescu
are o crea]ie de o asemenea coe-
ren]\, de asemenea anvergur\,
cu asemenea amplitudine cos-
mic\ `n elanul de cuprindere
care pune laolalt\ versan]i dis-
tinc]i [i aparent opu[i, [tiin]\ [i
art\, `ncât po]i r\mâne uimit
de intui]iile sale din domenii va-
riate. Eminescu i-a spus la `n-
ceputul izbucnirii bolii sale lui
Kremnitz ceva care `l ar\ta fa-
miliar cu sanscrita. Iar Krem-
nitz `l `ntreab\: „Dar de când
CM
YK
Luni, 18 ianuarie 2010
participat mai mul]i academicieni:
Eugen Simion, Viorel Barbu, Marius
Sala, Solomon Marcus, precum [i
membri coresponden]i ai Academiei
Române - Dan H\ulic\, Ioan Aurel Pop -
[i membri onorifici, monseniorul Ioan
Robu, Adam Puslojic. Iat\ câteva
fragmente din alocu]iunile celor care
au conferen]iat, r\spunzând la
`ntrebarea: „Ce `nseamn\ pentru
dumneavoastr\ azi Mihai Eminescu?“.
[tii dumneata sanscrita?“ la ca- vorbim f\r\ complexe de pro-
re Eminescu r\spunde: „Am [ti- vincialism sp\sit de modestie
ut-o dintotdeauna.“ Exist\ un când e vorba de unul dintre ma-
dintotdeauna al geniului care rii poe]i ai Europei, de ultimul
se manifest\ dincolo de orgolii mare romantic al Europei. E-
individuale `n asemenea `ntâl- xist\ o `ntâlnire `ntre crea]ia la
niri, `n asemenea inciden]e `n- zenit [i supremul sacrificiu care
tre un mare creator [i a[tept\- este semnul voca]iilor uria[e.
rile din jurul s\u. Saint-Beuve, Niciodat\ nu trebuie s\ citim
care f\cea o critic\ acuzat\ de detaliile unei biografii `ntr-un
anecdotism, de prea mult\ bio- spirit de pozitivism plat. E un
grafie, are, tot sub o formulare rând de epitete care spun mult
fulgurant\, o zicere extraordi- tocmai pentru c\ nu vor s\ fie
nar\: „Geniul este un rege care conven]ionale. ~ntr-o poezie de
`[i creeaz\ poporul“. Asta vrea tinere]e despre Bucovina, Emi-
s\ spun\ c\, dincolo de legitimi- nescu vorbe[te despre mersul
tatea r\d\cinilor, de ceea ce e- tainic [i repede. Oricât ne-am
xist\ `n amonte, nu putem discu- apropia de riguros de o crea]ie
ta despre for]a geniului decât da- de complexitatea celei a lui E-
c\ `l proiect\m `n aval, `n per- minescu, trebuie s\ p\str\m o
spectiva unei succesiuni istorice dubl\ dimensiune: o promptitu-
`n care cresc `nvolburat afluen]ii dine care este cea a idea]iei, a
gândirii, ai crea]iei sale. Astfel spiritului, a cugetului care ]in-
trebuie s\ ne a[ez\m [i fa]\ de te[te drept, de sus, [i `n acela[i
Eminescu. Ce importan]\ au mi- timp o dimensiune de tain\,
cile neobr\z\ri pe care le con- misterul inerent al marii crea-
stat\m [i care ne indigneaz\? ]ii. O mare crea]ie care implic\
Este un mers obiectiv al geniului o deschidere c\tre timp f\r\ de
care ne cuprinde. limit\. Slavici, care era un spi-
rit foarte onest, are o `nsemna-
re despre Eminescu: „Privea
~n apropierea toate lucrurile din perspectiva
de geniu sim]im unui om care nu moare nicioda-
t\“. Nu credea Eminescu naiv c\
perspectiva salutar\ a nu va muri niciodat\, nu e vorba
identific\rii profunde aici de perspectiva insului, ci de
imanen]a istoriei care `l define[-
Când st\m cu fa]a la Emines- te pe el fa]\ de marile `ndatoriri
cu, trebuie s\ ne scoatem din d-
[i de voca]ia unui popor. (Dan
etermin\rile strict explicative,
H\ulic\, membru corespondent
cronologice, pentru a ne a[eza `n al Academiei Române)
acest totdeauna care ne dep\-
[e[te ca in[i, dar care devine o
entelechie major\ a culturii [i a Poetul nepereche, al\turi
fiin]\rii unui popor. Dincolo de de Novalis, Leopardi
pl\cere exist\ `n apropierea de
asemenea genii o perspectiv\ cu [i Edgar Allan Poe
adev\rat salutar\, aceea a iden- „L-am citit pe Poet cu ochela-
tific\rii profunde. Cel mai bine o rii forma]iei mele de matemati-
exprima Baudelaire, `ntr-o scri- cian [i de semiotician [i, prin a-
soare c\tre Wagner, care era su- cest fapt, m\ consider un privi-
pus unor atacuri imunde cu oca- legiat. ~n condi]iile `n care exe-
zia spectacolelor de la Paris, geza eminescian\ lua propor]ii,
„Tanhausser“ [i „Lohengrin“. exista pericolul ca lectura aces-
Baudelaire `i scrie [i `ncearc\ s\ tei exegeze s\ ia locul lecturii o-
defineasc\ fascina]ia pe care i-a perei ca atare a lui Eminescu.
provocat-o aceast\ crea]ie: „Am Tr\im `ntr-o societate `n care
sim]it c\ aceast\ muzic\ este a comunic\rii despre lume i se
mea“. Nu printr-un efect de abu- substituie tot mai insistent co-
ziv\ posesiune, ci printr-un e- municarea despre comunicare.
fect de simpatie profund\ care M-am ferit de acest risc, am re-
este semnul unei eficacit\]i ge- venit mereu asupra textelor e-
niale. Sfâr[itul acestei scrisori minesciene, noi lecturi au adus
este extraordinar: „~nc\ odat\ `n prim-plan noi poezii. Astfel,
v\ mul]umesc c\ m-a]i chemat am identificat `n poemul pos-
c\tre m\re]ie [i c\tre mine `n- tum «Icoan\ [i privaz» o adev\-
sumi“. Asta face un creator de a- rat\ art\ poetic\ eminescian\,
semenea anvergur\. `n care iconicul se cere `nlocuit
Sunt `ntâlniri la zenitul ge- de transfigurarea pe care nu-
niului care ne dau dreptul s\ mai arta nonfigurativ\ o poate
CM
YK
Membru corespondent
al Academiei Rom=ne, Dan H\ulic\
aduce. Am sim]it nevoia s\ a-
duc `n prim-plan `nlocuirea iti-
nerarului clasic «de la lume la
literatur\» cu cel invers, «de la
literatur\ la lume», a[a cum es-
te el exprimat `n «Melancolie»:
«{i când gândesc la via]a-mi,
`mi pare c\ ea cur\/ ~ncet repo-
vestit\ de o str\in\ gur\». S\
m\ fac bine `n]eles: Eminescu
nu este pentru mine un univers
alternativ, ci unul adiacent ce-
luia pe care mi-l dezv\luie [ti-
in]a, matematica `n primul
rând. Eminescu este, cronologic,
al patrulea vârf `ntr-un patru-
later `n care primele trei sunt
ocupate de Novalis, Leopardi [i
Edgar Allan Poe, acesta din ur-
m\ murind cu un an `nainte de
na[terea autorului Luceaf\rului.
Ce au ei comun? Se `nscriu `n
aceea[i paradigm\ cultural\: ca-
pacitatea de a f\uri o poezie ma-
jor\, credin]a `n unitatea cu-
noa[terii, dorin]a de a dobândi o
cultur\ total\, ca izvor esen]ial
al universului lor poetic (`n ciuda
vie]ii lor scurte; niciunul nu a
tr\it mai mult de 40 de ani), in-
teresul deosebit pentru [tiin]\,
pentru matematic\ `n special.
Studii vaste sunt dedicate inte-
resului pentru matematic\ al lui
Novalis, al lui Leopardi, al lui
Poe. Aceast\ viziune `[i pune pu-
ternic amprenta pe crea]ia lor
poetic\. Filia]ia Eminescu-Leo-
pardi-Novalis nu se reduce la
motivul comun al florii albastre,
mereu invocat, ci are o baza mult
mai puternic\.
Din „Eminescu. Opere I. Po-
ezii“ p. 4, afl\m c\ poetul nu
ob]ine nota de trecere la mate-
matic\ (la profesorul Johann
Hayduk), dar ulterior a dat vi-
na pe modul gre[it de predare.
~n manuscrisul 2258, ff 351 si
251 v, face o reflec]ie despre
matematici care ar trebui s\ fie
vizibil\ pe pere]ii tuturor [coli-
Pagin\ realizat\ de Augustin P|UNOIU
Cultur\ 5
lor din România, deoarece actu-
alitatea ei este incontestabil\:
„Ele sunt un joc cu cele mai
simple legi ale judec\]ii ome-
ne[ti, numai acele legi nu tre-
buie puse `n joc goale [i f\r\ un
cuprins…“
Eminescu, poet
al unor uimitoare
viziuni cosmogonice
Ne vom opri acum aten]ia a-
supra operei coordonate de re-
gretatul Dumitru Irimia: «Dic-
]ionarul limbajului poetic emi-
nescian. Concordan]ele poezii-
lor antume». O oper\ grandioa-
s\, `nconjurat\ `ns\ de t\cere.
Pentru prima oar\, avem posi-
bilitatea de a pune `n leg\tur\
efectiv aspectele textuale locale
cu cele globale, `n antumele e-
minesciene. Cultura româneas-
c\, exegeza eminescian\ `nc\
nu par a fi preg\tite s\ valorifi-
ce un atare dic]ionar, dup\ cum
`nc\ nu par a fi preg\tite s\ va-
lorifice nici atât de importante-
le manuscrise eminesciene, `n
sf=r[it publicate. Ne gândim,
prin contrast, la impactul ex-
traordinar pe care «Caietele»
lui Paul Valery l-au avut `n cul-
tura francez\. Iat\, deci, c\ `i
suntem `nc\ mult datori lui E-
minescu...
Oricum, exegeza eminescia-
n\ a `nceput s\ beneficieze de
achizi]iile [tiin]ei actuale. Noile
viziuni cosmogonice, principiul
holografic, matematica infini-
tului, principiul cosmologic an-
tropic, geometria fractal\, pro-
gresele `n `n]elegerea vizualu-
lui [i a temporalit\]ii furnizea-
z\ multe idei care `mbog\]esc
exegeza literar\. Vom fi oare
capabili sa ne `nscriem `n mo-
delul cultural pe care Eminescu
l-a preconizat? (Solomon Mar-
cus, academician) a
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Vinul tonic de
urzic\ vie trateaz\
anemia la adul]i
Andrei T., Satu Mare: „A[
dori s\ citesc `n pagina dum-
neavoastr\ de s\n\tate
c=teva re]ete naturiste contra
anemiei ale domnului profe-
sor Constantin Milic\, dac\
se poate. V\ mul]umesc.“
Prof. Constantin Milic\:
Unele dintre cele mai efi-
ciente re]ete sunt cele cu pre-
lucr\ri din alcool, vin sau
miere de albine:
- tinctur\ cu r\d\cini de an-
gelic\, din care se iau câte 10
pic\turi cu 30 minute `nainte
de masa de prânz;
- vin tonic din 6 linguri flori
de salcâm sau de roini]\ la un
litru vin ro[u fierbinte, care se
macereaz\ 1-2 zile, se stre-
coar\ [i se bea câte un
p\h\rel (50 ml) `nainte de
cele 3 mese principale;
- vin tonic din 300 g urzic\ vie
pus\ `ntr-o sticl\ cu 500 ml
vin ro[u; dup\ o macerare de
24 ore, se strecoar\ [i se bea
câte un p\h\rel diminea]a, pe
nemâncate [i seara `nainte de
culcare. Observa]ii: vinurile
tonice se dau numai la adul]ii
anemici;
- tinctur\ din amestec, `n
p\r]i egale, cu frunze de
urzic\, pelin, tuia [i curpen de
p\dure, herba de coada-calu-
lui, r\d\cini de roib\ [i flori
de [ofran; se iau 50 g amestec
`n 500 ml alcool 400, se ma-
cereaz\ 4 zile, se strecoar\ [i
se beau câte 30-40 pic\turi,
de 3-4 ori pe zi, cu 20-30
minute `nainte de mesele
principale, `ntr-o cur\ de o
lun\ pe trimestru;
- tinctur\ din amestec cu
frunze de urzic\ vie (30 g),
frunze de coac\z negru (20 g),
herba de cimbru de cultur\
(20 g), herba de rostopasc\ [i
turi]\ mare (câte 10 g) [i flori
de g\lbenele (10 g). Se iau 50
g amestec, care se macereaz\
3 zile `n 250 ml alcool 400, se
strecoar\ [i se iau câte 3 lin-
guri]e pe zi `n ceai antianemic
de roini]\ sau urzici, `ndulcit
cu miere de albine;
- mielit\ dintr-un kg suc de
c\tin\ alb\ `ntr-un kg de
miere de albine poliflor\, la
care se adaug\ 40 ml tinctur\
de propolis [i 100 mg gr\un-
cioare de polen. Se p\streaz\
la rece, `n sticle bine `nchise
[i se consum\, zilnic, câte 3
linguri la copiii peste 10 ani, 3
linguri]e la copiii de 2-10 ani
[i câte 30 pic\turi la bebelu[i.
~n perioadele de efort intelec-
tual prelungit (elevi,
studen]i), la persoanele `n
convalescen]\ [i la b\trâni
sau la cei cu efort fizic maxim
(sportivi), doza cre[te la 5 lin-
guri pe zi;
- miere de albine, `nchis\ la
culoare (100-150 g pe zi) dizol-
vat\ `n lapte cald [i reparti-
zat\ `n 3 reprize, `ntr-o cur\
de 20-40 zile, cu mare efi-
cien]\ datorit\ con]inutului
ridicat `n minerale (mangan,
fier, cupru);
- miere de albine (o linguri]\)
`ntr-un pahar cu lapte cald, `n
care se bate un g\lbenu[ de
ou, realizând o b\utur\ foarte
pl\cut\ [i eficient\ `n anemii
la copii [i adolescen]i. a
Cauze [i simptome ale paraliziilor laringelui
Prin paralizii laringiene se `n]eleg tulbur\rile
motorii ale coardelor vocale, produse prin sl\birea
mu[chilor coardelor vocale sau prin afectarea
nervilor care comand\ mi[carea coardelor vocale.
de dr. Simona
STRUGARIU
~n paraliziile laringiene pe-
riferice sunt implica]i factori
traumatici, compresivi, toxici
sau infec]io[i:
- traumatisme operatorii (`n
chirurgia tiroidei, traheei sau
esofagului cervical), acciden-
tale sau obstetricale. Sunt sec-
]iona]i sau altera]i, astfel, la
diverse nivele, nervii respon-
sabili de mi[c\rile coardelor
vocale;
- compresiuni la nivelul re-
giunii g=tului: cancere tiroidi-
ene, tiroidite, cancerul esofa-
gului cervical sau al traheei
cervicale, m\rirea ganglioni-
lor `n diverse forme de cancer.
Toate aceste afec]iuni alterea-
z\ nervii laringelui prin efec-
tul de compresiune pe care-l
exercit\ asupra lor, `n diverse
por]iuni ale acestora.
- factori toxici: nevrita in-
fec]ioas\, viral\, difteric\ sau
nevrita toxic\. ~n acest caz,
filetele nervoase sunt afectate
prin inflama]ia lor.
Atingerea coardelor vocale
poate fi asociat\ altor mani-
fest\ri neurologice, `n cadrul
paraliziilor altor nervi cranieni
sau a simpaticului cervical (`n
tumori endocraniene sau de
baz\ de craniu, `n traumatis-
me craniene, accidente vascu-
lare cerebrale sau meningit\).
Paraliziile unilaterale re-
prezint\ 90% dintre paralizi-
ile laringelui. ~n faza acut\ se
manifest\ cu r\gu[eala, care
se amelioreaz\ `ntr-o faz\ se-
cundar\. Cel afectat nu pre-
zint\ dificultate la respirat
(dispnee) dec=t `n cursul efor-
turilor fizice. Examenul coar-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a STRESUL STIMULEAZ|
CANCERUL: Un studiu recent
desf\[urat `n Statele Unite ale A-
mericii [i `n China arat\ c\ stre-
sul emo]ional, ca [i cel de natur\
fizic\ ar putea s\ stimuleze cre[-
terea celulelor canceroase. Cerce-
t\torii b\nuiau de mult timp c\
stresul este implicat `n dezvolta-
rea cancerului, `ns\ nu aveau nici
o dovad\ de ordin biologic. Noul
studiu a relevat faptul c\ genele
mutante, despre care se [tie c\
declan[eaz\ cancerul, pot fi acti-
vate de c\tre stres. Stresul de-
clan[eaz\ inflama]ii, care, `n u-
delor vocale de c\tre medicul
ORL-ist stabile[te diagnos-
ticul, prin eviden]ierea unei
mi[c\ri anormale a unei coar-
de vocale.
Aten]ie! ~n toate paraliziile
laringiene, partea st=ng\ este
mai afectat\, pentru c\ ner-
vul corespunz\tor are un tra-
seu mai lung dec=t pe partea
dreapt\.
Forme ale
paraliziei bilaterale
- paralizia coardelor vocale
`n pozi]ie intermediar\, mani-
festat\ prin sc\p\ri de ali-
nele cazuri, determin\ anumite
celule s\ se transforme `n celule
canceroase. Oamenii de [tiin]\
[i-au concentrat eforturile asupra
a dou\ gene mutante despre care
se [tie c\ sunt implicate `n de-
clan[area cancerului la oameni.
Una dintre ele, numit\ RAS, este
implicat\ `n aproximativ 30% din
totalul cazurilor de cancer. Cealal-
t\ gen\, una tumoral\ represiv\,
permite dezvoltarea cancerului
atunci când structura ei prezint\
anumite defecte. Nici una dintre
cele dou\ gene nu poate s\ de-
clan[eze cancerul de una singur\.
a TEST OFTALMOLOGIC
PENTRU DETECTAREA BOLII
ALZHEIMER: Un test oftalmolo-
gic dezvoltat de cercet\torii brita-
nici ar putea diagnostica maladia
Alzheimer cu circa 20 de ani `na-
inte de apari]ia primelor simpto-
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Luni, 18 ianuarie 2010
mente `n trahee `n cursul de-
gluti]iei, o parte din alimente
lu=nd, astfel, drumul c\ilor
respiratorii inferioare `n tim-
pul `nghi]irii acestora. Ca ur-
mare, apare tusea `n timpul
alimenta]iei. Vocea este r\gu-
[it\, dar nu sunt tulbur\ri de
respira]ie;
- paralizia coardelor vocale
`n pozi]ie median\ sau u[or
paramedian\, c=nd apare o
tulburare important\ a res-
pira]iei (dispnee sever\);
- paralizia coardelor vocale
`n pozi]ie paramedian\, `nso]i-
t\ de dificult\]i de respira]ie,
vocea fiind clar\.
Diagnosticul bolii se bazea-
z\ pe simptomele amintite, pe
un examen ORL complet, in-
clusiv al nervilor cranieni, pe
examen sangvin [i punc]ie
sternal\, pe examene radiolo-
gice [i endoscopice ale laringe-
me. Testul, care este simplu ca
procedur\ [i nu implic\ costuri
mari, ar putea deveni parte din
examenul de rutin\ oftalmologic,
peste circa trei ani. Speciali[tii `n
maladia Alzheimer consider\ c\
ar putea revolu]iona tratamentul
bolii, dac\ ar `ncepe administra-
rea de medicamente `nc\ din fa-
zele incipiente. Tehnica este tes-
tat\ `n prezent la University Col-
lege din Londra. „Aceste descope-
riri au poten]ialul de a transfor-
ma felul `n care diagnostic\m
maladia Alzheimer, ajutându-ne
s\ dezvolt\m noi forme de trata-
ment“, a declarat Rebecca Wood,
de la Alzheimer’s Trust. ~n pre-
zent, diagnosticarea se face cu a-
jutorul testelor de memorie [i al
analizelor cerebrale. Noile teste
permit, `ns\, un diagnostic rapid,
u[or [i ieftin cu ajutorul unor sub-
stan]e sub form\ de pic\turi, care
lui, traheei, esofagului [i me-
diastinului, pe examenul func-
]iei tiroidiene [i pe examene
func]ionale ale coardelor vo-
cale.
Tratamentul se va adresa,
`n principal, cauzei de produ-
cere a paraliziei laringiene,
dac\ este posibil. ~n paraliziile
bilaterale, prioritatea este asi-
gurarea unui spa]iu respirator
convenabil, acest lucru reali-
z=ndu-se prin traheostomie
(realizarea unei comunic\ri
directe a traheei cu exteriorul
printr-o canul\). Dac\ dup\
10-12 luni nu se recupereaz\
spontan, se intervine chirurgi-
cal, pentru a l\rgi spa]iul din-
tre cele dou\ coarde vocale la
un nivel care s\ asigure o res-
pira]ie convenabil\ [i o voce
satisf\c\toare.
* DR. SIMONA STRUGARIU ESTE MEDIC SPECIALIST ORL
marcheaz\ celulele afectate de
Alzheimer din ochi. Metoda ex-
ploateaz\ faptul c\ celulele sensi-
bile din spatele ochiului au o le-
g\tur\ direct\ cu creierul. Cu a-
jutorul pic\turilor, cercet\torii
britanici au ar\tat pentru prima
dat\ c\ volumul de celule distru-
se din retina ochiului corespunde
num\rului de celule moarte din
creier. Cercetarea a mai ar\tat c\
celulele `ncep s\ moar\ cu 10-20
de ani `nainte ca simptomele ma-
ladiei Alzheimer s\ devin\ vizibi-
le. „Este foarte posibil ca, `n vii-
tor, o vizit\ la un oftalmolog s\
fie mai mult decât un control al
vederii, ci o monitorizare a s\n\-
t\]ii creierului“, a spus Francesca
Cordeiro, profesor cercet\tor.
Tehnica ar putea fi folosit\ [i
pentru diagnosticarea altor mala-
dii degenerative, ca glaucomul
sau Parkinson. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com

„}\rile s\race trebuie s\ aib\ acces la
brevetele din domeniul tehnicilor climatice“
a Doi cercet\tori olandezi sus]in, `n paginile ziarului olandez „NRC Handelsbald“, optimizarea
accesului ]\rilor `n curs de dezvoltare [i s\race la tehnologii, prin liberarea brevetelor
`n domeniul tehnicilor climatice a Menno van der Veen - Bram de Jonge apreciaz\ c\ fondurile care vor fi
alocate ]\rilor s\race pentru a lupta eficient `mpotriva `nc\lzirii globale - 100 miliarde de dolari -
ar trebui `nso]ite de un transfer de tehnologie, `n caz contrar exist=nd posibilitatea ca aceste propuneri
s\ reprezinte, `n fapt, o form\ deghizat\ de sprijin al propriilor noastre industrii a
~n loc de a da bani ]\rilor `n
curs de dezvoltare pentru lup-
ta `mpotriva `nc\lzirii globa-
le, ar fi mai bine s\ le facili-
t\m accesul la tehnologii.
Aceasta este pozi]ia ap\rat\
de doi cercet\tori olandezi, re-
latat\, `n paginile sale, de
cotidianul „NRC Handelsbald“.
Este p\cat c\ nu s-a ajuns
la un acord la conferin]a de la
Copenhaga asupra `nc\lzirii
climatice, `ns\ este, de aseme-
nea, regretabil faptul c\ nu
s-a ajuns la nici un acord asu-
pra transferului de tehnologii:
liberarea brevetelor `n dome-
niul tehnicilor climatice pen-
tru ]\rile s\race, care apar]in,
`n principal, Statelor Unite
ale Americii, Japoniei [i Ger-
maniei.
Ar fi mai bine ca tehnicile
bune `n materie de energie so-
lar\, eolian\, de stocare a
CO2-ului [i de biocombustibili
(genera]ia a doua) s\ nu poat\
fi brevetate [i s\ fie liberate,
deoarece ar profita, `n cele din
urm\, lumea `ntreag\. Pe de
alt\ parte, ]\rile `n curs de
dezvoltare sufer\ de dezavan-
tajele schimb\rilor climatice
f\r\ s\ beneficieze de avanta-
jele unei economii dezvoltate.
}\rile industrializate refuz\
transferul de tehnologie, fapt
ce a condus, `n timpul preg\ti-
rilor pentru conferin]a de la
Copenhaga, la planul de ac]iu-
ne zis „de la Bali“, [i la un grup
de lucru care a f\cut propuneri
pentru constrângerea ]\rilor la
transferul de tehnologie. Dar
UE [i Statele Unite s-au ar\tat
cam reticente `n a ajuta India
[i China s\-[i ia avântul.
„Schimbarea climatic\, provocarea genera]iei noastre“
Comisarul desemnat pentru
Schimb\ri climatice, Connie He-
degaard, a fost audiat\ s\pt\m=-
na trecut\ `n Parlamentul Euro-
pean. Schimb\rile climatice re-
prezint\ provocarea genera]iei
noastre, a apreciat comisarul eu-
ropean desemnat pentru Schim-
Luni, 18 ianuarie 2010
Bicicletele, tot mai utilizate `n marile ora[e
Pe fondul dezvolt\rii proiecte-
lor ecologice [i al cre[terii pre]ului
combustibililor, utilizarea bicicle-
telor cap\t\ din ce `n ce mai mul-
t\ importan]\ `n marile ora[e,
constituind o parte important\
din schema de transport urban.
Potrivit site-ului AskMen.com,
Amsterdam (Olanda) este cel mai
prietenos ora[ cu bicicli[tii.
Aproape 40% din trasee sunt
parcurse cu bicicleta, sunt dispo-
nibile pentru `nchiriere biciclete
publice, iar planurile pentru con-
struirea unui uria[ parc de bici-
clete la gara principal\ a ora[u-
lui sunt `n desf\[urare. Pe locul
al doilea `n top s-a situat Copen-
Suma de 100 de miliarde de
dolari care va fi alocat\ celor
mai s\race ]\ri, din 2020,
pentru a lupta `mpotriva con-
secin]elor schimb\rilor clima-
tice, trebuie deci s\ fie exami-
nat\ cu o oarecare suspiciune,
continu\ ziarul olandez. Dac\
nu sunt `nso]ite de un trans-
fer de tehnologie, aceste pro-
puneri reprezint\, de fapt o
form\ deghizat\ de sprijin al
propriilor noastre industrii.
}\rile `n curs de dezvoltare
vor primi bani ca s\ cumpere
tehnologia din ]\rile industri-
alizate.
O obiec]ie la transferul de
tehnologie ar fi câ[tigul prea
redus de pe urma cercet\rii
b\ri climatice. „Nu va fi u[or s\
combatem schimb\rile climatice,
nu va fi ieftin, vom avea probleme
cu ]intele, dar, cu c=t ezit\m s\
lu\m deciziile, cu at=t va fi mai
scump, iar schimb\rile din via]a
noastr\ [i a copiilor vor fi mai
grave. Nu exist\ o rezolvare rapi-
haga (Danemarca), unde 32%
dintre reziden]i circul\ regulat
cu bicicleta. Totodat\, pot fi `n-
chiriate gratuit biciclete publice,
contra unei garan]ii.
De[i programele guvernamen-
tale pro-ciclism nu sunt a[a de
dezvoltate ca `n Europa sau
SUA, Bogota (Columbia), ocu-
pant al locului al treilea, are un
avantaj demografic care `l trans-
form\ `ntr-un ora[ prietenos cu
bicicli[tii - doar 13% dintre locui-
tori au ma[ini personale, de ace-
ea bicicletele sunt o necesitate. O
dat\ pe s\pt\mân\, pe majorita-
tea str\zilor intr\ `n vigoare res-
tric]iile de circula]ie pentru auto-
costisitoare. Dar, oare, actualul
sistem conduce `ntr-adev\r la
cercetare `n modul cel mai efi-
cient posibil? Se poate observa
c\ `ntreprinderile au uneori
mai mult interes s\-[i lase cu-
no[tin]ele cele mai recente ne-
exploatate atunci când o inven-
]ie anterioar\ (de calitate infe-
rioar\) nu a fost `nc\ rentabili-
zat\.
Un fond climatic, care nu ar
da bani ]\rilor `n curs de dez-
voltare pentru cump\rarea de
turbine eoliene [i celule solare,
dar care ar v\rsa `ntreprinde-
rilor din `ntreaga lume un bo-
nus legat de influen]a tehnolo-
giei lor `n lupta `mpotriva
schimb\rilor climatice, ar fi o
d\, dar, dac\ vom folosi inova]ia,
putem s\ o facem. Regiunea care
va rezolva asta `n urm\torii 5 ani
va avea [i cele mai multe benefi-
cii“, a spus Connie Hedegaard.
~n ceea ce prive[te viitoarele
discu]ii ale ONU, care vor avea loc
`n Mexic, Connie Hedegaard a
Pagina verde 7
vehicule, accesul fiind permis
doar bicicli[tilor. Curitiba (Brazi-
lia), care ocup\ locul al patrulea
`n acest top, promoveaz\ ciclis-
mul de peste 40 de ani, ora[ul
având o infrastructur\ dezvolta-
t\ pentru biciclete.
Montreal este, de asemenea,
primul ora[ din America de Nord
care a implementat programul
Bixi - bicicleta-taxi.
Topul zece al ora[elor priete-
noase cu bicicli[tii realizat de
site-ul AskMen.com este comple-
tat, `n ordine, de Portland (Ore-
gon, SUA), Basel (Elve]ia), Bar-
celona (Spania), Beijing (China)
[i Trondheim (Norvegia). a
solu]ie demn\ de a fi luat\ `n
considerare. Valoarea acestui
bonus ar putea fi propor]ional\
impactului pozitiv al tehnologi-
ei asupra climatului. Ceea ce
caracterizeaz\ aceast\ solu]ie
este c\ ea cuprinde stimulente
pentru abordarea problemei
climatice la nivel global, permi-
]ând, `n acela[i timp, câ[tiguri-
le din cercetare.
Na]iunile suverane tind s\
se gândeasc\ `n primul rând la
ele `nsele, iar companiile cau-
t\, `nainte de orice, s\ ob]in\
profituri. Acestea sunt conside-
ra]ii importante. Dar, de cea-
lalt\ parte, exist\ un interes
major, acela al luptei `mpotriva
schimb\rilor climatice. a
precizat c\ cea mai realist\ pozi-
]ie a UE este de reducere a emisi-
ilor cu 20%, cu posibilitatea atin-
gerii unei ]inte de 30%, cu condi-
]ia ca [i alte ]\ri s\ ia m\suri. He-
degaard a sus]inut c\ unul dintre
obiectivele sale este colaborarea
str=ns\ cu celelalte comisii, astfel
`nc=t s\ impun\ problema mediu-
lui pe lista priorit\]ilor. a
PE SCURT
1,7 miliarde de lei
pentru mediu, `n 2010
Bugetul Ministerului Mediului [i
P\durilor pe anul 2010 a fost a-
doptat de plenul reunit al Parla-
mentului, cu 193 de voturi „pen-
tru“, 116 „`mpotriv\“ [i o ab]ine-
re. Ministerul are prev\zut un
buget de aproape 1,7 miliarde de
lei, mai mult cu 15,57% fa]\ de
execu]ia preliminat\ pe 2009.
Plenul a admis [i cele [apte
amendamente care fuseser\
agreate de comisiile de buget-fi-
nan]e ale Legislativului. Unul
dintre amendamentele admise
prevede suplimentarea fonduri-
lor pentru cercetarea `n protec]ia
mediului cu 5 milioane de lei,
`ns\ banii provin prin redistri-
buirea altor indicatori din buge-
tul MMP. De asemenea, aproape
166 de milioane de lei au fost
aloca]i pentru agricultur\, silvi-
cultur\, piscicultur\ [i vân\toa-
re, `n cadrul bugetului MMP,
banii provenind prin redis-
tribuirea sumelor de la indica-
torul protec]iei mediului.
Soarta acordului
de la Copenhaga
se hot\r\[te
luna aceasta
S\pt\m=nile ce vor urma sunt
cruciale pentru soarta acordului
semnat de liderii mondiali la fi-
nalul summitului pentru clim\
de la Copenhaga din decembrie,
a declarat Todd Stern, emisarul
special american pentru clim\,
citat de „The Guardian“. Oficia-
lul american a mai declarat c\,
pe durata acestui an, detaliile
acordului semnat la Copenhaga
trebuie puse la punct. Primul
test va avea loc pe 31 ianuarie,
atunci c=nd na]iunile industria-
lizate [i cele mai importante ]\ri
`n curs de dezvoltare trebuie s\
`[i anun]e angajamentele de re-
ducere a emisiilor de gaze cu
efect de ser\. Stern a explicat c\
Administra]ia Obama va lucra
cu alte ]\ri pentru a pune bazele
unui fond climatic de 100 mili-
arde de dolari, destinat sprijinirii
]\rilor `n curs de dezvoltare. El a
mai amintit c\ acordul r\m=ne
cea mai bun\ cale c\tre un
tratat interna]ional.
~nc\lzirea global\ ar
putea lua „o pauz\“
Temperaturile extrem de joase
cu care s-a confruntat Europa [i
`ntreaga emisfer\ nordic\ `n ul-
timele s\pt\mâni ar putea re-
prezenta `nceputul unei „pauze“
a `nc\lzirii globale, cred unii oa-
meni de [tiin]\, scrie RTV.
Lumea s-ar putea `ndrepta c\tre
o perioad\ mai r\coroas\, [i nu
c\tre una mai fierbinte, drept
rezultat al schimb\rilor ciclice `n
curen]ii oceanici din urm\torii
20-30 de ani. Cercetarea condus\
de profesorul Mojib Latif, unul
dintre realizatorii cei mai cunos-
cu]i de modele climatice, pune la
`ndoial\ p\rerea c\ temperaturi-
le globale vor cre[te rapid `n anii
ce urmeaz\. Profesorul Latife, de
la Institutul Leibniz, Universi-
tatea Kiel din Germania, ce face
parte [i din Grupul Interguverna-
mental asupra Schimb\rilor Cli-
matice al ONU, crede `ns\ c\ vra-
ja rece va fi doar o `ntrerupere
temporar\ a `nc\lzirii globale. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR

8 Interviu
„~n aceast\ perioad\ de vârf al modernit\]ii,
avem tot mai mult\ nevoie de religie“
a „O resacralizare a vie]ii publice a familiei, `n genere a vie]ii publice, este acum `n expansiune, f\r\ nici un fel de discu]ie.
Sunt mai multe forme de realizare a resacraliz\rii publice. Una este, de exemplu, resacralizarea vie]ii private sau
aprofundarea sacraliz\rii vie]ii private, care se realizeaz\ concomitent cu op]iunea individual\“ a „Celor prin[i `n cele
mundane, Biserica, religia, credin]a le ofer\ posibilit\]i de realizare. Acestea sunt transform\ri fundamentale `n lumea
spiritual\. S\ lu\m Biserica noastr\ Ortodox\: are canal de televiziune, are radio, are ziare [i, dac\ m\ duc la biseric\, pot
s\ iau programul de televiziune care ofer\ posibilit\]i de petrecere a timpului liber, ca s\ m\ `ndep\rtez de unele emisiuni
care `mi atac\ moralitatea“ a Interviu cu profesorul Laz\r Vl\sceanu, [eful Catedrei de Sociologie din cadrul Universit\]ii
Bucure[ti, fost director adjunct al Centrului European UNESCO pentru ~nv\]\mântul Superior (UNESCO - CEPES) a
Domnule profesor, cum de-
fini]i modernitatea din
punctul de vedere al socio-
logului, având `n vedere c\
suntem oricum defaza]i `n
raport cu Occidentul, defa-
zaj accentuat [i de perioada
comunist\? Care sunt pro-
blemele [i tendin]ele care
se manifest\ azi `n leg\tu-
r\ cu modernitatea, ca sta-
re, ca idee general\?
Tema modernit\]ii nu e de-
loc nou\. Dateaz\ `nc\ din e-
poca medieval\. Cunoa[te]i
Cearta dintre antici [i mo-
derni, când, de fapt, termenul
„modern“, de-abia ap\rut `n
limbajul intelectual, avea mai
degrab\ sensuri derogatorii,
oricum interogative. Modernii
erau cei care nu respectau cre-
din]ele statornicite, cei care e-
rau inovatori de avangard\,
care, `ntr-un fel, se ab\teau
de la ceea ce era considerat
norma de baz\, norma funda-
mental\, la care trebuia s\ ne
raport\m cu venera]ie.
~ncercând s\ ne referim la
condi]ia omului dintr-oo
CM
YK perioad\ mai apropiat\
nou\, secolul al XX-llea a
fost marcat [i de o stare de
alienare. Nu numai ar-
ti[tii sau filosofii – aici l-
am lua ca reper pe Sartre
–, dar cei din politic\ vor-
beau de alienare, [i `n
felul cum era organizat\
munca. La mijlocul sec. al
XX-llea au fost create
filosofii pe starea alien\-
rii... Despre ce e vorba?
Despre o desp\r]ire de ce-
va fundamental istoriei o-
mului? S-a a `ntâmplat ceva
`n raportarea omului la
religios atunci?
Te despar]i de ceea ce era
`nainte [i semnalizezi trece-
rea `ntr-o nou\ ipostaz\. ~n
toat\ epoca modernit\]ii, mo-
dernizarea a fost asociat\, `n
mod fundamental, cu secula-
rizarea. Desacralizarea a fost
considerat\ una dintre marile
op]iuni ale modernit\]ii. Te
modernizai, ziceau primii mo-
derni, desp\r]indu-te de uma-
nismul religios. ~n felul aces-
ta, ra]ionalitatea [tiin]ific\ a
ajuns s\ fie opus\, `n numele
seculariz\rii, umanismului
religios. Am putea s\ spunem
c\, ast\zi, reu[im s\ identifi-
c\m dou\ direc]ii clare `n mo-
dernitatea noastr\ recent\.
Avem, pe de o parte, tradi]ia
seculariz\rii, a ra]ionaliz\rii,
cel mai adesea [tiin]ifice. Se
consider\ c\, pe m\sur\ ce
`naint\m `n modernitate, ne-
am desp\r]it de religie, din
ra]iuni dintre cele mai cunos-
cute: cunoa[terea religioas\
este opus\ cunoa[terii [tiin]i-
Profesorul Laz\r Vl\sceanu, [eful Catedrei de Sociologie
din cadrul Universit\]ii Bucure[ti, fost director adjunct al Centrului
European UNESCO pentru ~nv\]\mântul Superior (UNESCO - CEPES)
fice, democra]ia, `n genere,
spiritul politic `n spa]iul pu-
blic n-ar putea s\ fie realizat
mai bine decât `n m\sura `n
care se separ\, se distan]eaz\
de religie. ~nceputurile celei-
lalte abord\ri iau forma unor
expresii contrapuse expresiei
nietzscheene c\ „Dumnezeu e
mort“, `n genul urm\tor:
„Dumnezeu s-a `ntors“, „Dum-
nezeu e din nou cu noi“. Cre-
din]a devine global\ [i, dac\
`n spa]iul public este loc pen-
tru secularizare, m\car `n
spa]iul privat desp\r]irea de
sensul spiritual al vie]ii nu te
face decât s\ te lase [i mai `n-
singurat, `ntr-o lume din ce `n
ce mai fr\mântat\ de incerti-
tudini [i de solicit\ri ra]ionale
care au ajuns a fi tot mai opri-
mante. Aceste dou\ orient\ri
intelectuale au fost, vreme `n-
delungat\, complet desp\r]i-
te, chiar opuse.
Crede]i c\ cea de-aa doua
tendin]\ - care a fost, ia-
t\, semnalat\ - este `n
cre[tere?
Judec\]ile foarte generale,
atotcuprinz\toare, sunt ade-
sea judec\]i rele, pentru c\ a-
jung s\ universalizeze atunci
când nu e cazul. Eu cred c\,
ast\zi, religia r\spunde cel
mai bine unor cerin]e indivi-
duale [i sociale esen]iale, f\r\
a putea fi `nlocuit\ de orice
altceva. ~n primul rând, este
CM
YK
vorba de faptul ca religia r\s-
punde nevoii de apartenen]\
comunitar\. Eu am nevoie s\
m\ identific cu o comunitate,
cât mai apropiat\ mie, `n con-
di]iile `n care valurile globali-
z\rii sunt din ce `n ce mai pu-
ternice. Poate c\ globalizarea
`mi ofer\ aripi pentru a explo-
ra un cosmos f\r\ limite. Dar,
odat\ cu explorarea acestor o-
rizonturi f\r\ limite, exist\
riscul ca eu sa r\mân suspen-
dat `n zbor, s\ r\mân f\r\ r\-
d\cini. {i care fiin]\ vie poate
cre[te dincolo de r\d\cinile
sale? Comunitatea, care este
[i religios organizat\, `mi ofe-
r\ r\d\cini. Ast\zi, tocmai
datorit\ globaliz\rii, seculari-
zarea este `n retragere. Mo-
dernitatea noastr\ recent\ nu
se mai identific\ cu seculari-
zarea, ci, din contr\, cu sacra-
lizarea, mai ales `n spa]iul
privat. Dac\ nu cumva [i `n
spa]iul public, cel pu]in `n a-
numite zone. ~n al doilea
rând, este vorba de nevoia de
identitate. Noi ne c\ut\m [i
ne construim treptat, ne in-
vent\m [i reinvent\m `n per-
manen]\ biografiile personale
[i vrem s\ ne reafirm\m nu
numai prin ceea ce avem co-
mun cu ceilal]i, ci [i prin ceea
ce ne este specific, ireductibil.
Iar aceast\ c\utare de identi-
tate, c\utare a sensului iden-
titar personal, este legat\, in-
CM
YK
Luni, 18 ianuarie 2010
discutabil, [i de religie, de cre-
din]\. Apoi, cred c\ este nevo-
ie de un sens al certitudinilor.
~n perioadele de avânt ale mo-
dernit\]ii, [tiin]a se considera
de]in\toarea certitudinilor.
Demonstra]iile more geome-
trico [i produsele tehnologice
dezvoltate ar fi dus, chipurile,
la certitudini, care erau ade-
v\rurile demonstrate [i ori-
cum demonstrabile [tiin]ific.
Dar am constatat c\ ceea ce
trecea drept certitudine `ntr-o
perioad\ era incertitudinea
perioadei urm\toare. {i, ori-
cum, [tiin]a nu d\ seam\ nu-
mai de certitudini, ci, mai de-
grab\, dezv\luie noi mistere.
{i aceste mistere ne creeaz\
noi incertitudini. ~n aceast\
lume, `n care se multiplic\ in-
certitudinile, c\utarea certi-
tudinilor este mult mai bine
facilitat\ de religie. Pentru
c\, `n credin]\, g\se[ti acele
resurse spirituale, care s\ te
ancoreze `n lumea vie]ii per-
sonale [i `n lumea vie]ii din
jur, `n modul cel mai puternic.
~n sfâr[it, a[ vorbi despre un
sens al protec]iei sociale pe ca-
re ]i-l d\ religia. ~ntr-o lume
`n care e[ti l\sat singur `n ra-
porturile cu lumea – obser-
v\m c\ mai toate institu]iile
publice, create `n epocile de
`nceput si de consacrare ale
expansiunii modernit\]ii, se
dezagreg\ – ai nevoie de di-
ferite forme de protec]ie socia-
l\. {i multe biserici dezvolt\
sisteme aparte de protec]ie so-
cial\. Ca s\ nu mai spun c\
sensul certitudinii sau sensul
comunitar sunt cele care con-
tribuie la aceast\ protec]ie so-
cial\. A[adar, `n aceast\ peri-
oad\ recent\, de fapt, de vârf
al modernit\]ii, nu ne desp\r-
]im de religie, ci avem din ce
`n ce mai mult\ nevoie de ea.
„Aceast\ individualizare
a credin]ei devine din ce
`n ce mai proeminent\“
~n spa]iul acesta privat, al
familiei, un spa]iu dezb\-
tut [i r\st\lm\cit de mo-
dernitate, ce se va `ntâm-
pla? Familia a fost „reno-
vat\“, s-a ar spune, gândin-
du-n ne la analizele sociolo-
gilor. ~n modernitate, s-a a
ajuns la a[a-zzisa democra-
tizare a genurilor, la egali-
t\]i sau suprapuneri ale
celor dou\ sexe – femini-
nul [i masculinul. Dimen-
siunea religioas\ a famili-
ei pare a fi de ordinul tre-
cutului, `n timp ce via]a de
familie este normat\ de
religios. ~n România, ma-
rile momente ale familiei –
c\s\toria, botezul etc. – au
r\mas `n form\ tradi]io-
nal\. Dar se `ntâmpl\ s\
se vorbeasc\ tot mai des
de familie `n termeni [tiin-
]ifici, sociologici...
Familia nuclear\ – format\
din mam\, tat\ [i copii –, care
este ast\zi `nc\ dominant\,
este un produs al modernit\-
]ii, al industrialismului. ~ns\
nu este niciun fel de dubiu c\,
ast\zi, familia este asediat\
puternic mai ales de pia]a eco-
nomic\ a locurilor de munc\.
Femeia a p\truns pe pia]a for-
]ei de munc\, [i tot secolul al
XX-lea st\ m\rturie `n acest
sens. ~n toat\ epoca indus-
trial\, doar b\rbatul era cel
care lucra `n `ntreprindere.
De atunci, am constatat cum
femeia a p\truns `ncet, dar si-
gur, `n toate domeniile de
munc\. Foarte pu]ine domenii
ale diviziunii muncii au mai
r\mas a fi dominate de b\r-
ba]i. P\trunderea femeii pe
pia]a muncii [i jocul necru]\-
tor al pie]ei muncii cheam\ u-
neori pe b\rba]ii din cuplul
casnic `ntr-o direc]ie, iar pe fe-
mei, `ntr-o alt\ direc]ie. De-
penden]a economic\ a femeii
de b\rbat s-a dimi-nuat la
maximum. Dac\ ne referim la
dependen]a casnic\ sau la cea
emo]ional\, `ns\, cred c\ b\r-
ba]ii ar avea pro-bleme serioa-

Luni, 18 ianuarie 2010
se `n aceast\ privin]\. Este
clar c\ noi, acum, ne afl\m `n-
tr-o perioad\ `n care b\rba]ii
[i femeile trebuie s\ `nve]e s\
convie]uiasc\ `ntr-un nou re-
gim de via]\. Regimul patriar-
hal, vechi, acolo unde n-a mu-
rit, nu mai are [anse multe s\
su-pravie]uiasc\. Iar pozi]iile
dominante ale b\rba]ilor sunt
asediate nu neap\rat de fe-
mei, ci de pia]\, de tehnologie,
de diviziunea muncii, de tot
ceea ce ]ine de modul nostru
de a fi `n lume, ast\zi.
Ce ne pute]i spune despre
resacralizarea spa]iului
public? Pân\ unde ajunge
religiosul aici? Ce se `n-
tâmpl\, `n lume [i apoi la
noi, unde avem de recupe-
rat pierderile provocate de
comunism?
Noi am fost pu[i sub presi-
une, din cauza regimului co-
munist, care urma doctrina
marxist\ a elimin\rii religiei,
a vie]ii spirituale din spa]iul
privat [i din spa]iul public.
Noi am fost, o perioad\ lung\
de timp, sub spectrul desacra-
liz\rii vie]ii de familie. Ast\zi,
`ns\, nu [tiu dac\ mai putem
g\si o familie `ntemeiat\ civil
care s\ nu se fi c\s\torit [i re-
ligios. O resacralizare a vie]ii
publice a familiei, `n genere a
vie]ii publice, este acum `n ex-
pansiune, f\r\ niciun fel de
discu]ie. Sunt mai multe for-
me de realizare a resacraliz\-
rii publice. A[a cum nu exist\
o resacralizare care s-ar `n-
tâmpla `ntr-un loc [i de acolo
s-ar r\spândi peste tot, tot
astfel cred c\ e mai nimerit s\
vorbim despre o resacralizare
a vie]ii publice [i private, care
se realizeaz\ `n forme de o di-
versitate caleidoscopic\, `n di-
ferite regiuni ale lumii indivi-
duale [i sociale. Unei astfel de
op]iuni i se opun `ns\ altele,
pe care nu ezit a le numi ex-
pansioniste. De altfel, avem [i
putem identifica forme foarte
interesante, pe care le putem
g\si `n diferite regiuni ale lu-
mii, inclusiv la noi. Una este,
de exemplu, resacralizarea
vie]ii private sau aprofunda-
rea sacraliz\rii vie]ii private,
care se realizeaz\ concomi-
tent cu op]iunea individual\.
{i ea nu se afl\ sub spectrul
unei impuneri a unei instan]e
superioare, oricare ar fi aceas-
ta, laic\ sau religioas\. Este o
op]iune individual\, ce se aso-
ciaz\ cu ceea ce spuneam mai
`nainte: construc]ia identita-
r\, distan]area de incertitu-
dini [i altele de acest gen. A-
ceast\ individualizare a cre-
din]ei devine din ce `n ce mai
proeminent\. Apoi se `ntâm-
pl\ ceva si mai interesant, `n-
trucât Biserica `ns\[i se mo-
dernizeaz\. Biserica r\spun-
de cererii individuale, presiu-
nii de individualizare, `n for-
me specifice, actuale, `n pas
cu vremea.
„Religia are o contribu]ie
fundamental\ la
dezvoltarea economic\“
Ce se `ntâmpl\, totu[i, `n
zona economiei, unde prin-
cipiile liberalismului par,
dup\ aceast\ criz\, c\ nu
mai ofer\ cheia evolu]iei?
Ast\zi, religia este conside-
rat\ ca av=nd o contribu]ie
fundamental\ la dezvoltarea
economic\, iar dac\ nu o are,
trebuie s\ fac\ ceva pentru a
contribui la dezvoltarea eco-
nomic\. Religia, mai degrab\,
nu mai cultiv\ spiritul auster,
puritan [i deta[at, ci tinde s\
cultive succesul, apreciaz\
succesul [i te `ndeamn\ la
succes. Ascunderea `n chilie,
sigur, este modul suprem de
comunicare cu Dumnezeu.
Dar, `n acela[i timp, exist\ [i
un mod al celor prin[i `n cele
mundane, Biserica, religia,
credin]a le ofer\ posibilit\]i
de realizare. Acestea sunt
transform\ri fundamentale `n
lumea spiritual\. S\ lu\m Bi-
serica noastr\ Ortodox\: are
canal de televiziune, are radio,
are ziare, [i, dac\ m\ duc la bi-
seric\, pot s\ iau programul de
televiziune, care, sub credin]a
spiritual\ oferit\, ofer\ posi-
bilit\]i de petrecere a timpului
liber, ca s\ m\ `ndep\rtez de u-
nele emisiuni care `mi atac\
moralitatea.
~n ansamblu, `ncotro se
`ndreapt\ România acum?
A]i men]ionat la `nceputul
conversa]iei acea des invocat\
r\mânere `n urm\ a spa]iului
românesc [i a civiliza]iei ce
i-ar corespunde. Este vorba de
faimosul complex al desincro-
niz\rii. Toat\ cultura noastr\
este dominat\ de acest spirit.
Toat\ cultura noastr\, `nc\
din ultimul p\trar al sec. al
XIX-lea, este pus\ fie sub
semnul r\mânerii `n urm\, al
expresiei maioresciene a „for-
melor f\r\ fond“, fie sub sem-
nul `mprumuturilor din afar\,
pentru a genera acel fond
schimbat ce ar corespunde no-
ilor forme `mprumutate, pen-
tru a deveni sincroni, cum zi-
cea E. Lovinescu. Dac\ a[ vor-
bi despre faptul c\ asist\m la
o resacralizare a spa]iului
nostru pu-blic [i privat, ar `n-
semna c\ suntem `n avangar-
d\ sau c\ suntem sincroni, ia-
CM
YK
t\, cu americanii. Dac\ a[ e-
voca starea economiei [i a sa-
lariilor sau starea civiliza]iei
urbane, `mi ve]i spune ca sun-
tem „defaza]i“, rama[i `n ur-
m\. Pove[tile de acest gen
sunt la `ndemna oricui se cre-
de a fi „vizionar“ [i sunt de-
grab\ evocate de „sincroni[tii
progresi[ti“ sau de „reali[tii
pesimi[ti“. M\ despart f\r\
regrete [i de unii, [i de al]ii. ~n
genere, cred c\ trebuie s\ nu
mai gândim despre noi `n ter-
menii acestui gen clasic [i
desuet de compara]ie cu al]ii,
pe baza asum]iei c\ noi, chi-
purile, am fi mai `napoia]i de-
cât al]ii sau mai „protocronici“
deliberat nerecunoscu]i. S\
l\s\m deoparte acest manihe-
ism al compar\rii, `n care noi
suntem mai jos, iar al]ii, pe o
treapt\ mai sus! Dac\ orice
specificitate nu este prins\
decât intr-o situa]ie istoric\
de r\mânere `n urm\, noi nu
vom r\mâne decât `ntr-o stare
de alergare, `n urma unora
care sunt „lumin\torii“. Tre-
buie s\ `nv\]\m s\ ne cunoa[-
tem mai bine pe noi `n[ine [i
s\ ne afirm\m prin ceea ce
suntem, f\r\ s\ intr\m `n
compara]ii, care, de cele mai
multe ori, sunt simple preju-
dec\]i, prea pu]in sau deloc
fundamentate.
„Nimic nu este mai
de pre] ast\zi decât s\
investim `n educa]ie“
A]i lucrat la Centrul Euro-
pean al ~nv\]\mântului Su-
perior de pe lâng\ UNES-
CO (UNESCO-C CEPES). Ce
s-a
a `ntâmplat `n `nv\]\-
mântul superior de la noi,
`n ultimele dou\ decenii?
Da]i-mi voie s\ `ncep cu o
premis\, dac\ nu o admitem
to]i, vom pierde to]i. Dac\ e-
xist\ ceva care s\ contribuie
la prosperitatea, la accelera-
rea dezvolt\rii noastre sociale
sau personale, atunci aceea
este educa]ia. Totu[i, nu tre-
CM
YK
buie s\ ajungem `n situa]ia de
a substitui educa]ia cu diplo-
ma, ci trebuie s\ vedem, ori-
cât de important\ ar fi diplo-
ma, ce certific\ ea, care sunt
calit\]ile, priceperile, capaci-
t\]ile noastre de a rezolva a-
numite tipuri de probleme
personale, comunitare, ale ce-
lor din jurul nostru, poate
chiar na]ionale, acum [i euro-
pene. Suntem `n Uniunea Eu-
ropean\ [i trebuie s\ gândim
`n termenii Uniunii Europe-
ne, c\reia `i apar]inem. Din a-
cest punct de vedere, cred c\
nimic nu este mai de pre] as-
t\zi decât s\ investim `n edu-
ca]ie. Când spun „a investi“,
nu m\ refer numai la bani.
M\ refer la faptul c\ fiecare
trebuie s\ investim eforturi
pentru a ne educa [i chiar `n
permanen]\ trebuie s\ facem
asta. Probabil c\ statul trebu-
ie s\ investeasc\ mai mult `n
educa]ie, dar [i noi, fiecare,
trebuie s\ investim `n educa-
]ie, nu `n diplome. Diplomele
pot fi cump\rate, dar, f\r\ `n-
doial\, nu vor `nlocui nicioda-
t\ capacit\]ile de care avem
nevoie pentru a proba c\ sun-
tem capabili s\ ne apreciem
lucid, realist propriile cuno[-
tin]e, ca s\ putem s\ judec\m
problemele cu dificultatea lor
[i s\ punem `mpreun\ capaci-
t\]ile cu problemele, ca s\ le
rezolv\m. Nimeni nu ne ofer\
solu]ii la problemele noastre,
decât cu riscul de a ne da solu-
]ii care nu se potrivesc. Din a-
cest punct de vedere, cred c\
viciul cel mai mai mare este
c\ pre]uim educa]ia numai
prin diplome, nu pentru va-
loarea ei intrinsec\. Avem ne-
voie nu numai de cunoa[tere,
ci [i de capacit\]i de rezolvare
a problemelor. Avem nevoie
nu numai de cultur\ genera-
l\, ci [i de cultur\ de speciali-
tate, pe domeniile `n care ne
angaj\m `n via]\ sau `n mun-
c\, `ntr-o perioad\ sau alta a
Interviu realizat de Larisa [i Constantin IFTIME
9
vie]ii noastre. Dac\ nu inves-
tim `n educa]ie, nu doar ca o
investi]ie economic\, ci [i spi-
ritual, cognitiv, nu vom avea
succes. {i cine mai pre]uie[te
ast\zi pierz\torul? Luând ca
referin]\ o asemenea premi-
s\, nu-i greu de observat c\ la
noi s-a ajuns `n situa]ia ciuda-
t\ de a vedea cum mul]i au a-
juns sa pre]uiasc\ atât de
mult diploma c\ nici nu se
mai `ntreab\ ce vor face cu ea.
Investesc `n cump\rarea de
diplome, [i nu `n formarea [i
asimilarea de competen]e.
Drept consecin]\, multe uni- CM
YK
versit\]i ale noastre s-au
transformat `n simple „vânz\-
toare de diplome“ [i mul]i
vânz\tori de la mall-uri sunt
de]in\tori de diplome inutile.
Avem mult prea multe uni-
versit\]i [i numai vreo zece
dintre ele sunt realmente
competitive european. Drept
urmare, ne afl\m `n faza de re-
construc]ie a spa]iului univer-
sitar. Dac\ nu o facem repede
[i `n]elept, risc\m s\ pierdem
enorm: inteligen]e individuale,
inova]ii tehnice [i cognitive,
prosperitatea comparabil\ eu-
ropean. Nu suntem singurii `n
aceast\ stare. Fran]a a hot\-
rât deja s\ investeasc\ `n ur-
m\torii ani circa 35 miliarde
euro `n `nv\]\mântul superior
[i `n cercetare, iar Marea Bri-
tanie este gata s\ ini]ieze un
program similar. Cei mai a-
proape de noi fac ceva similar.
Noi când `ncepem? Iat\ o `n-
trebare, dac\ nu r\spundem a-
cum, mâine va fi prea târziu,
pentru c\ al]ii se gr\besc [i ne
coboar\ `ntr-un decalaj greu
recuperabil. Modernitatea es-
te, cum [tim, un spirit al vre-
mii de acum, un gen de saecu-
lum de care nu te po]i desp\r]i
decât riscând. Iar universi-
tatea este pe cât de venerabil\
ca vârst\ pe atât de modern\
`n spirit. {i se vrea a fi urgent
[i continuu modernizat\. a
10 Opinii Luni, 18 ianuarie 2010

LA R|SCRUCE DE SENSURI

Puterea de a-ii vedea pe ceilal]i

de pr. Mihai GOJGAR
~n duminica dinaintea `nceputului
Triodului, perioada poc\in]ei prin exce-
len]\ din cursul anului bisericesc, avem
senza]ia c\ se continu\ relatarea evan-
ghelic\ din urm\ cu o s\pt\mân\,
atunci când, `n finalul pericopei, Mântu-
itorul Hristos `i invit\ pe to]i la schim-
barea cugetelor [i vie]uirii, pentru a se
preg\ti cum se cuvine de venirea `mp\-
r\]iei harului: „Poc\i]i-v\, c\ci s-a apro-
piat `mp\r\]ia cerurilor“ (Matei 4, 17).
~n duminica de ieri, a XXXII-a dup\ Ru-
salii, transformarea interioar\ ne este
exemplificat\ printr-un personaj foarte
cunoscut al Sfintei Scripturi, Zaheu,
eroul fragmentului citit `n aceast\ zi
(Luca 19, 1-10).
Zaheu era un vame[, ba chiar, mai-
marele vame[ilor. Ce `nsemna aceasta?
Bog\]ie acumulat\ pe c\i necinstite,
tr\dare a neamului s\u, `n[elare a cona-
]ionalilor, colectare de taxe mai mari de-
cât era cazul pentru binele cotropitoru-
lui roman, dar, mai ales, luxul personal.
Era un personaj odios. To]i vame[ii erau
tic\lo[i, paginile Sfintei Evanghelii o
certific\: Mântuitorul [i Sfântul Ioan
Botez\torul condamn\ ferm practicile [i
abuzurile acestor colectori de taxe. Dar,
s\ ne concentr\m pe evenimentul `ntâl-
nirii lui Zaheu cu Hristos Domnul.
Aglomera]ie, oameni ner\bd\tori s\
ajung\ `n proximitatea lui Iisus, fiecare
doritor s\ aud\ un cuvânt bun sau, mai
degrab\, s\ i se `mplineasc\ o cerin]\, o
dolean]\, mul]i `mbulzindu-L, g\l\gie
specific oriental\. Zaheu, „mic de statu-
r\“, curios? Mai mult de atât?, se urc\
`ntr-un dud [i a[teapt\ ca Mântuitorul
s\ treac\ pe acolo. El face un efort ciu-
dat pentru un om bogat, un om cu nume
`n ora[, chiar dac\ un renume prost.
Probabil c\ `l a[tepta ner\bd\tor s\ `l
vad\ pe Cel despre Care toat\ lumea
vorbea, Profetul, Vindec\torul, ~nv\]\-
torul. Nu cumva `ns\ era o c\utare de
alt gen? Zaheu voia mai mult decât s\
vad\ cum arat\ Iisus, undeva, `n sufle-
tul s\u, se a[tepta la un declic, spera s\
se `ntâmple ceva care s\ `l priveasc\
personal, a[a cum se scrie [i `n Psalmi,
„adânc pe adânc cheam\“ (Ps. 41, 9). {i
n\dejdea lui s-a transformat `n realita-
te. Hristos, Cel `mbulzit de mul]imi, `n-
ghesuit de cerin]ele egoiste ale lumii,
grijuliu cu fiecare, are timp s\ arunce o
privire `n ochii lui Zaheu, s\ `l surprin-
d\ pe acesta total. „Zahee, coboar\-te
degrab\, c\ci ast\zi `n casa ta trebuie
s\ r\mân“ (v. 5).
V\ imagina]i uimirea vame[ului, bu-
curia ne]\rmurit\ a acestuia. Zaheu vi-
sa la a[a ceva, dar nu avea nici un motiv
s\ cread\ c\ Fiul lui Dumnezeu ar fi in-
trat `n casa lui, a unuia care jefuia prac-
tic pe semenii s\i. Nici m\car nu ar fi
`ndr\znit s\ se adreseze unui Om Sfânt.
Este marea lec]ie pe care ne-o ofer\
Domnul: El nu se uit\ la patimile noas-
tre, ci mai `ntâi la dispozi]ia noastr\ de
a ne schimba. Nu la nevrednicie, ci la
posibilitatea `n\l]\rii spirituale. Iisus a
luat gestul urc\rii lui Zaheu `n dud ca o
dorin]\ de a-[i `n\l]a [i sufletul c\tre
Dumnezeu. {i S-a dus `n casa lui [i i-a
spus: „Ast\zi s-a f\cut mântuire casei
acesteia, c\ci [i acesta este fiu al lui
Avraam. C\ci Fiul Omului a venit s\
caute [i s\ mântuiasc\ pe cel pierdut“
(v. 9-10).
Cu ce r\mânem dup\ aceast\ perico-
p\? Cu necesitatea schimb\rii inimilor
noastre. Cu speran]a c\ Dumnezeu nu
ne judec\ la fel de aspru ca semenii, El
fiind singurul Care [tie „inima tuturor
fiilor oamenilor“ (III Regi 8, 39). C\
Hristos remarc\ mereu partea noastr\
bun\, f\r\ s\ mai pomeneasc\ ceva de
p\catele noastre. C\ Dumnezeu reac]io-
neaz\ iubitor la cel mai mic gest de
apropiere venit din partea noastr\. Za-
heu este modelul celui care este sur-
prins c\ Cineva `l `n]elege, `l accept\
a[a cum este, dar `l [i ajut\ s\ se schim-
be. {i, atunci când avem convingerea c\
nu suntem singuri `n lep\darea patimi-
lor noastre, fie c\ este vorba de vicii, fie ~ns\, este esen]ial s\ ne vad\ cineva. `n dud, la col] de strad\ sau trei etaje
c\ este vorba de egoismul n\scut [i cres- {i cum to]i obi[nuim s\ ne juc\m „de-a mai jos de apartamentul nostru.
cut `n singur\tate, putem avea explozia v-a]i ascunselea“ cu cei de lâng\ noi, s\
aceea de bucurie, cum a avut-o vame[ul ne str\duim s\ vedem frumuse]ea oa- * PR. MIHAI GOJGAR ESTE DOCTORAND ~N OMILETIC|
LAFACULTATEA DE TEOLOGIE „JUSTINIAN PATRIARHUL“
celebru din aceast\ duminic\. menilor de lâng\ noi, fie c\ sunt ascun[i DIN BUCURE{TI, REDACTOR TRINITASTV

IDEEA CRE{TIN|
Depersonalizarea ideologiilor umaniste
masa amorf\“, remarca p\rin-
tele Dumitru St\niloae.
de Viorel I. COMAN Gre[eala fundamental\ a
Persoana uman\ este o exis- acestor sisteme idelogice are do-
u\ aspecte: pe de o parte, nera-
ten]\ apofatic\ [i care nicioda- portarea persoanei umane la
t\ nu poate fi surprins\ `n com-
Dumnezeu, iar pe de alt\ parte,
plexitatea ei. Cre[tinismul se ca o consecin]\ a celei dintâi,
poate pronun]a corect asupra
ignorarea calit\]ii unice [i de
omului pentru c\ nu are pre- ne`nlocuit a omului [i dezvolta-
ten]ia definirii lui, ci doar ac-
rea lui `n comuniunea autenti-
centueaz\ unicitatea [i irepeta- c\. „Deficitul de transcenden]\
bilitatea lui, desigur, eviden]i- `n via]a persoanei umane aduce
cu sine un deficit de umanita-
ind modul ecleziastic de exis-
te“, spunea Preafericitul P\rin-
ten]\ al s\u, unde se face dis-
tinc]ie `ntre aspectul personal te Daniel `n cuvântul de la `n-
tronizarea ca Patriarh al Bise-
[i comunitar, dar nu separa]ie.
Separarea dintre planul perso- ricii Ortodoxe Române. Acest
lucru l-a demonstrat din plin
nal [i planul comunitar, la nive-
lul societ\]ii, duce fie la capita- Pite[tiul, Aiudul, Siberia…
Omul ideologiilor nu este
lismul individualist, fie la soci-
omul concret, cu nevoile, dorin-
alismul care abordeaz\ umani- ]ele, idealurile lui, ci omul su-
tatea la nivel global. „~n vre- primat `n con[tiin]a colectiv\. E
mea noastr\, am considerat c\ transformat `n parte indistinct\
ceea ce-l intereseaz\ pe om e din gloata cosmic\ `n care oame-
taina persoanei [i a comuniunii nii se aseam\n\ prin ceea ce to]i
dintre persoane, `n opozi]ie cu vor s\ se deosebeasc\. Aceasta
ideologiile individualiste [i filo- este experien]a dizolvant\ a ma-
sofiile care-l percep pe om ca o sific\rii ce acrediteaz\ [i ideea
furibund\ a atotsuficien]ei omu-
lui. Persoana pe care o propun
ideologiile este un om obosit [i
plictisit de sine `nsu[i.
„~nl\turarea omului concret
`n numele umanit\]ii sau, `n
general, `n numele umanismu-
lui - spunea profesorul G. Man-
tzaridis - este inuman [i anti-
cre[tin.“ ~n felul acesta, precum
scrie Berdiaev analizând gândi-
rea lui Dostoievski, „pentru
m\re]ia supraomului, pentru
fericirea omenirii `n viitorul `n-
dep\rtat, pentru revolu]ia
mondial\, pentru nem\rginita
libertate a individului sau ne-
m\rginita egalitate a tuturor,
se permite a fi ucis omul sau
grupul de oameni, a fi pre-
schimbat\ fiecare fiin]\ uman\
`n simplu instrument pus `n sluj-
ba unui mare ideal sau scop `nalt.
Toate devin premise pentru
nem\rginita libertate a supra-
omului (individualismul ex-
trem) sau pentru nem\rginita
egalitate a omenirii (colectivism
extrem). Samavolnicia ome-
neasc\ `[i `nsu[e[te ea dreptul
de-a aprecia ea `ns\[i valoarea
vie]ii umane [i s\ dispun\ de ea
cum voie[te“. Ideologia capita-
list\ prefer\ planul individua-
lului, iar rela]iile interumane
sunt caracterizate de concuren-
]\, profit personal [i câ[tig pro-
priu. Interesul pentru cel\lalt
este inexistent, `ncât cea mai
bun\ caracterizare a acestei
st\ri este dat\ de expresia „ni-
meni lâng\ nimeni, nimeni cu
nimeni, nici m\car cineva pen-
tru sine“.
P\rintele Iustin Popovici,
marele teolog sârb, caracteri-
zând omul podus de umanism,
declara: „Pustiit este omul
umanist, `nfrico[\tor de pustiit,
fiindc\ din el a fost alungat\
con[tiin]a [i sim]irea nemuririi
lui personale. Iar, f\r\ aceasta,
poate fi omul om deplin? O, m\r-
ginit e omul european, cumplit
de m\rginit [i de pigmeizat, [i
de mic[orat… ~mb\trânit, atro-
fiat, m\rginit la materie, dege-
nerat, omul umanismului a
avut dreptate atunci când a
m\rturisit, prin gura `n]elep]i-
lor, c\ se trage din maimu]\.
Ajuns asemenea animalelor `n
ceea ce prive[te obâr[ia, de ce
s\ nu ajung\ [i `n ceea ce pri-
ve[te morala? Nimic mai potri-
vit pentru omul umanist ca dic-
tonul: Homo homini lupus est!
Ideologiile umaniste au
schimbat taina teologic\ a per-
soanei umane cu constatarea
matematic\. Persoana e perce-
put\ ca un simplu num\r al\-
turi de nenum\rate altele, ori-
când posibil de `nlocuit. ~n cre[-
tinism, comunitatea nu distru-
ge persoana. Biserica nu „per-
sonalizeaz\“ legile sau institu-
]iile, nici nu preface persoanele
`n mecanisme, ci urm\re[te pu-
nerea `n valoare a persoanelor
`n cadrul legilor [i al institu]ii-
lor societ\]ii [i dincolo de ele.
Problemele se rezolv\ plecând
de la persoanele concrete. ~n
cre[tinism nu exist\ tensiune
`ntre persoan\ [i comunitate.
Criza institu]iei sau comunit\-
]ii se elimin\ prin suprimarea
crizei persoanelor concrete care
stau la baza institu]iei respec-
tive. Omul concret r\mâne o
valoare `n sine prin `ns\[i dem-
nitatea d\ruit\ lui de Dum-
nezeu. a

CM
YK

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
„Lui Dumnezeu ~i putem face pe plac
prin purtarea bl=nd\“
Prin ce ~i putem face pe
plac lui Dumnezeu?
Lui Dumnezeu ~i putem face
pe plac prin purtarea bl=nd\ fa]\
de oameni, m=ng=ierea celui su-
p\rat, ocrotirea celui asuprit, `n-
toarcerea ochilor de la lucrurile
rele, rezisten]a fa]\ de g=ndurile
rele [i silirea la rug\ciune.
Ce `nseamn\ s\ fii bl=nd?
A fi bl=nd `nseamn\ a `ndura
`n ner\utatea inimii nedrept\]ile,
batjocurile [i celelalte [i a ne ruga
pentru vr\jma[ii no[tri.
Putem ajunge `n `mp\r\-
]ia lui Dumnezeu f\r\ s\
avem vr\ma[i?
F\r\ s\ aib\ vr\jma[i nimeni
nu poate ajunge `n `mp\r\]ia
cerurilor. Trebuie s\ le mul]umim
celor ce ne oc\r\sc [i ne ponegresc
f\r\ s\ fim vinova]i, c\ci ei sunt
binef\c\torii no[tri: ei, prin fap-
tul c\ ne ponegresc, ne ajut\ s\
dob=ndim cununi de la Domnul.
Cu ce g=nd s\ `ndur\m
ocara?
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Despre t\gad\, nu ca lips\ a lui
Dumnezeu, ci ca lipsire de Dumnezeu
Facerea 18, 15: „Iar
Sarra a t\g\duit,
zic=nd: «N-am r=s»,
c\ci se `nsp\im=ntase.
Acela `ns\ i-a zis:
«Ba, ai r=s!».“
Iat\ c\ Sarra, d=ndu-[i seama
c\ Cei Trei nu sunt oameni obi[-
nui]i, s-a `nsp\im=ntat. Frica de
ofensa Oaspe]ilor, v\z=nd c\ sim-
]\mintele ei tainice au fost desco-
perite, a dus-o la t\g\duire. Nea[-
teptata con[tien]\ a descoperirii a
dus-o `ntr-un moment de confu-
zie. Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur
scrie c\ so]ul ei, Avraam, con-
[tient fiind c\ g=ndul Sarrei, care
a r=s `n sine, nu putea fi ascuns
ISTORII CU T+LC
Despre lupta
cu gândurile
Fericita Teodora a `ntre-
bat pe fericita Sara: „Ce s\
fac? M\ lupt\ o mul]ime de
gânduri“. Sfânta a r\spuns:
„Nu te lupta cu toate, ci nu-
mai cu unul, c\ci toate gân-
durile au deasupra lor un sin-
gur gând care e capul lor;
lupt\-te `mpotriva acestui
cap [i toate celelalte se vor
smeri, iar lupta cu capul gân-
durilor o alc\tuiesc: lini[tea,
postul, culcarea pe jos, setea,
vegherea, biruirea somnului,
lacrimile din inim\, mul]i-
mea metaniilor, lovirea `n
piept, smerenia. Iat\ lupta [i
armele pe care trebuie s\ le
`ntrebuin]ezi `mpotriva c\pe-
teniei gândurilor. Cu acestea
vei birui gândurile, cu darul
lui Hristos; altfel nu se poa-
te“. (Matericul , Editura
Anastasia, 1995)
Luni, 18 ianuarie 2010
C=nd e[ti oc\r=t, aminte[te-]i
cum a fost oc\r=t M=ntuitorul [i
chinuit chiar p=n\ la moarte [i,
pironit pe cruce, El a spus: „P\-
rinte, iart\-le lor c\ nu [tiu ce
fac!“
Cum trebuie s\ priveasc\
cre[tinul fumatul?
Fumatul `i este insuflat
cre[tinului de duhul r\ut\]ii de
sub cer; prin tutun vr\jma[ul se
str\duie[te s\ dea afar\ harul lui
Dumnezeu, care s\l\[luie[te `n
noi, cre[tinii, prin Sfintele Taine.
Fumatul este o fapt\ rea, `n plus
nu folose[te la nimic. Cre[tinul
cel bun trebuie s\ o alunge, s\ o
dispre]uiasc\, s\ o urasc\.
Cum s\ reducem puterea
p\catului?
Puterea p\catului o reducem
prin c\in]a deas\ cu inima zdro-
bit\ `naintea p\rintelui duhov-
nic; `n timpul poc\in]ei [i al
spovedaniei duhurile rele sunt
lovite de puterea cereasc\. (1.000
de `ntreb\ri [i r\spunsuri despre
via]a duhovniceasc\)
de Dumnezeu, o va pov\]ui [i `n-
t\ri mai departe `n credin]\ prin
confirmarea f\g\duin]ei divine [i
`mp\rt\[irea ei `n c\minul lor:
„S\ nu socote[ti c\ dac\ ai g=ndit
aceste lucruri `n inima ta [i dac\
ai r=s pe t\inuite, po]i s\ te as-
cunzi de puterea Celui Ce-a venit
la noi (...). Mari bun\t\]i vor urma
pentru noi ast\zi; pricin\ pentru
toate acestea fiindu-ne iubirea
noastr\ de str\ini“, a scris Sf=ntul
Ioan Gur\ de Aur. Cu o atitudine
fireasc\, simpl\ [i deschis\, ase-
m\n\toare aceleia cu care s-a a-
dresat primului vinovat din Eden,
Dumnezeu a m\rturisit `n mod
solemn [i f\r\ echivoc dezmin]irea
ei ca fiind fals\: „Ba, ai r=s!“.
T\cerea care a urmat, c\ci „apoi S-
au sculat Oamenii aceia de acolo [i
S-au `ndreptat spre Sodoma [i Go-
mora...“ (versetul 16), este o dova-
d\ conving\toare, `n timp ce even-
tuala concepere a lui Isaac implic\
poc\in]\ [i iertare.
~n dese r=nduri se `nt=mpl\ ca
t\gada s\ asalteze credin]a oame-
TEZAUR PATRISTIC
„Firea `n]eleg\toare [i ra-
]ional\ a `ngerilor are [i ea
minte, cuvânt din minte [i
dragostea min]ii fa]\ de cu-
vânt. Dragostea aceasta fiind
de asemenea din minte [i
aflându-se pururea `mpreun\
cu cuvântul [i cu mintea s-ar
putea numi [i ea duh, ca una
ce `nso]e[te prin fire cuvân-
tul. Dar acest duh nu este de
via]\ f\c\tor. C\ci `ngerul nu
a primit de la Dumnezeu tru-
pul din p\mânt unit cu sine,
ca s\ primeasc\ pentru el [i o
putere de via]\ f\c\toare [i
sus]in\toare“. (Sf. Grigorie
Palama, Despre cuno[tin]a
natural\ , cap. 38, `n Fil.
rom., vol. VII, p. 443)
nilor. A t\g\dui `nseamn\ a con-
testa o afirma]ie, a nu recunoa[te
ceva, a nega sau a dezmin]i un
fapt. ~n aceast\ stare abisal\ cad,
uneori, oamenii care nu mai sunt
`n stare s\-L vad\ pe Dumnezeu.
~n „Psalmul“ poetului Tudor Ar-
ghezi, g\sim al\turate cele dou\
condi]ii: „credin]a“ [i „t\gada“.
Dorind s\ `n\l]e un imn religios
divinit\]ii, poetul rom=n `[i ex-
prim\ sentimentele sale de sme-
renie [i laud\ pentru m\re]ia [i
atotputernicia lui Dumnezeu, re-
cunosc=nd `ns\ neputin]a omului
de a-L percepe clar pe Dumnezeu,
pe care, deseori, ~l vede „ca-n o-
glindirea unui drum de ap\“. De
aceea, pentru oameni, El pare
„c=nd a fi“, „c=nd c\ nu mai este“,
nu `ns\ din lipsa Lui, ci din lip-
sirea de El pe care noi uneori ne-
o `nsu[im. Faptul c\ Sarra a t\-
g\duit, zic=nd c\ „n-a r=s“, nu `n-
seamn\ c\ ea nu a f\cut acest lu-
cru. „Ba, ai r=s!“, prime[te ea r\s-
Agenda cre[tinului 11
punsul. Deci, Dumnezeu era acolo
[i auzea g=ndurile Sarrei. La fel,
dac\ Sarra a r=s `n sine, `ntre-
b=ndu-se: „Oare cu adev\rat voi
na[te, b\tr=n\ cum sunt?“, asta
nu `nseamn\ nicidecum c\ Dum-
nezeu nu poate s\ dea via]\ unui
p=ntece mort [i s\-l determine s\
nasc\. ~ns\, ca [i `n luciul apei
poetului Arghezi, o imagine apare
[i dispare nu pentru c\ n-ar e-
xista, ci pentru c\ oglinda este
imperfect\, b\tut\ de vânt. Iar
apele sufletului sunt cele mai tul-
buri, cele mai pu]in netede. Din
aceast\ cauz\, pentru a alunga
orice poten]ial\ `ndoial\ din i-
nimile b\tr=nilor Avraam [i
Sarra, Dumnezeu, `n versetul
precedent, i-a `ntrebat: „Este oare
ceva cu neputin]\ la Dumnezeu?“.
Iar pentru a-i `ncredin]a de acest
lucru, c\ f\g\duin]a f\cut\ lor cu
mult timp `n urm\ - „«Prive[te la
cer [i num\r\ stelele, de le po]i
num\ra!» {i a ad\ugat: «At=t de
mul]i vor fi urma[ii t\i!»“ - are s\
se petreac\ cur=nd, le spune: „La
anul pe vremea aceasta am s\ vin
pe la tine [i Sarra va avea un fiu!“
(versetul 14). (Lucian APOPEI)
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXVII)
Leg\turile Bisericii
Ortodoxe Române
cu Biserica
Ortodox\ Rus\ `ntre
1821-1918 (VI)
~n perioada 1821-1918, nu-
mero[i teologi ru[i au `nce-
put s\ fie interesa]i de di-
verse probleme legate de is-
toria poporului român [i a
Bisericii noastre Ortodoxe.
~n prima jum\tate a secolu-
lui al XIX-lea, la M\n\sti-
rea Neam]-Secu, dar [i la
altele, au tr\it numero[i
c\lug\ri ru[i [i ucraineni,
mai ales ucenici ai stare]u-
lui Paisie Velicicovschi.
Rânduielile acestuia au p\-
truns `n numeroase m\n\s-
tiri ruse[ti `n secolul al
XIX-lea [i datorit\ c\lug\-
rilor români care c\l\toreau
la Kiev sau `n alte centre
biserice[ti din Rusia. La
rândul lor, pelerinii ru[i `n
drum spre Muntele Athos [i
}ara Sfânt\ se opreau [i `n
]\rile române. De exemplu,
un ieromonah Partenie,
care a trecut pe la noi prin
anii 1837-1847, [i-a publicat
la Moscova `nsemn\rile de
c\l\torie din Rusia, Moldo-
va, Turcia [i }ara Sfânt\.
Leg\turile Bisericii Ortodo-
xe din ]\rile române cu Bi-
serica Ortodox\ Rus\ s-au
`nt\rit [i prin intermediul
muzicii biserice[ti. ~n anul
1832, arhimandritul rus Vi-
sarion, numit [i „popa Ru-
su“, a `nfiin]at la Bucure[ti
„corul cânt\re]ilor [tabului
o[tirii“, f\cându-se prima
`ncercare de a introduce
muzica armonic\ `n biseri-
cile române[ti `n locul psal-
tichiei bizantine. Tot el a
reorganizat acest cor `n
1846 cu numele „A[ez\mân-
tul corpului cânt\re]ilor bi-
sericii domne[ti de la
Curtea Veche“. Muzica
coral\ rus\ a p\truns `n
bisericile din ]\rile române
[i prin marele compozitor [i
dirijor Gavriil Musicescu
(1847-1903), care a f\cut
studii muzicale la
Petersburg, trimis de mitro-
politul Melchisedec {tef\-
nescu, pe când era episcop
la Ismail. ~n toamna anului
1917, când s-a restabilit
Patriarhia Ortodox\ Rus\ [i
a fost ales patriarhul Tihon,
`n cadrul unui sinod ]inut la
Moscova, Biserica Ortodox\
Român\ a fost reprezentat\
prin episcopul Nicodim
Munteanu de la Hu[i [i
preotul Ioan }incoca din
Ia[i. (pr. Cezar }|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
UNESCO a deschis
o bibliotec\
la Bucure[ti
Comisia Na]ional\ a României
pentru UNESCO (CNR UN-
ESCO) a deschis o bibliotec\ -
Centrul de Documentare [i
Informare UNESCO (CDI UN-
ESCO) -, unde to]i cei interesa]i
pot consulta publica]ii UNESCO,
materiale despre programele or-
ganiza]iei sau diferite statistici,
conform Mediafax. Centrul
cuprinde materiale despre pro-
gramele derulate de UNESCO,
statistici, rapoartele organiza]iei
[i reviste tip\rite sub egida
UNESCO, majoritatea acestor
lucr\ri provenind de la sediul
central UNESCO de la Paris,
potrivit Cristinei Butescu, res-
ponsabil pe comunicare. Orice
persoan\ fizic\ sau juridic\ va
avea acces la CDI, deocamdat\
doar pentru a consulta materi-
alele la fa]a locului, la sediul din
Bucure[ti. Deschiderea acestui
centru face parte dintr-un pro-
gram de informare care a ajuns
`n 2010 la cea de-a cincea edi]ie.
Comisia Na]ional\ a României
pentru UNESCO a fost creat\
`n 1956, anul ader\rii României
la Organiza]ia Na]iunilor Unite
pentru Educa]ie, {tiin]\ [i Cul-
tur\. ~n acest moment, comisia
are cinci subcomisii - Educa]ie,
{tiin]\-Cercetare, Cultur\,
Comunicare [i Programe [i ac-
tivit\]i interdisciplinare.
Premiul na]ional
de poezie „Mihai
Eminescu“ a ajuns
la Dorin Tudoran
Scriitorul american de origine
român\ Dorin Tudoran a
primit, s\pt\m=na trecut\,
Premiul na]ional de poezie
„Mihai Eminescu“ - Opera
Omnia - edi]ia a 19-a, acordat
de Consiliul Local [i Prim\ria
Municipiului Boto[ani.
Tudoran a fost declarat
câ[tig\tor de un juriu condus
de pre[edintele Uniunii
Scriitorilor, Nicolae Manolescu,
iar premiul i-a fost `nmânat,
vineri seara, `n cadrul unei
gale special organizate la
Boto[ani, cu prilejul `mplinirii
a 160 de ani de la na[terea po-
etului Mihai Eminescu. „Pen-
tru mine este de dou\ ori ono-
rant. O dat\, gândindu-m\ la
cei care care l-au luat `nainte,
scriitori fundamentali ai litera-
turii române de azi [i de
mâine. A doua oar\, gândindu-
m\ la lista celor nominaliza]i.
Acest premiu putea s\ mearg\
cu aceea[i dreptate c\tre ori-
care dintre cei nominaliza]i“, a
spus Dorin Tudoran, conform
Agerpres. Câ[tig\torul, care a
intrat `n posesia unui premiu
de 2.000 de euro [i a titlului de
Cet\]ean de onoare al municip-
iului Boto[ani, s-a n\scut la
Timi[oara `n anul 1945 [i a ab-
solvit Facultatea de Limba [i
Literatura Român\ a
Universit\]ii Bucure[ti. ~n
1985 a p\r\sit România, emi-
grând `n Statele Unite ale
Americii, unde s-a [i stabilit.
Prima sa carte de poezie, „Mic
tratat de glorie“, a fost publi-
cat\ `n anul 1973. Al\turi de
Dorin Tudoran, pentru marele
premiu au mai fost nominali-
za]i poe]ii Vasile Vlad, Nicolae
Prelipceanu, Dinu Fl\mând [i
Ion Mircea. a
Un colec]ionar b\c\uan are peste 1.200
de medalii cu chipul lui Eminescu
Mai bine 1.200 de medalii
având chipul lui Mihai Emines-
cu, `ncrustat la vârste diferite, `n
sute de ipostaze, `n valoroase sti-
liz\ri artistice, `ntre care [i un
unicat creat de marele sculptor
român Ion Irimescu, medalii din
metale pre]ioase, lucrate `n toat\
Europa, dar [i medalii realizate,
`n timp, de [coli, universit\]i din
Reduceri de posturi `n Educa]ie, de la 1 septembrie
Ministrul Educa]iei, Daniel Funeriu, a convocat, pen-
tru miercuri, 20 ianuarie, Comisia de Dialog Social,
pentru a discuta pe marginea Ordonan]ei nr. 114/2009,
referitoare la reducerea posturilor din sistemul de
`nv\]\m=nt. La Comisia de Dialog Social, sindicatele
vor fi informate c\, din analizele `ntreprinse la nivelul
Ministerului Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Spor-
tului (MECTS), s-a constatat c\ este posibil\ aplicarea
ordonan]ei `ncepând cu data de 1 septembrie 2010.
Pe ordinea de zi a reuniunii se
afl\ instruc]iuni pentru funda-
mentarea cifrei de [colarizare [i
stabilirea re]elei unit\]ilor de `n-
v\]\mânt preuniversitar de stat
pentru anul [colar 2010-2011
(proiect), proiectul ordinului mi-
nistrului Educa]iei cu privire la
aprobarea planurilor-cadru de
`nv\]\mânt pentru clasa a X-a
liceu, filiera tehnologic\, `nv\]\-
mânt de zi [i `nv\]\mânt seral,
proiectul de metodologie de orga-
nizare [i desf\[urare a stagiilor
de preg\tire practic\ pentru do-
bândirea calific\rii profesionale
de nivel 2.
Ministrul Funeriu a anali-
zat, s\pt\m=na trecut\, m\su-
rile propuse de inspectoratele
[colare pentru aplicarea ordo-
nan]ei. Purt\torul de cuvânt al
ministerului, Melania Vergu, a
men]ionat c\ la Comisia de Di-
alog Social sindicatele vor fi in-
formate c\, din analizele `ntre-
prinse la nivelul MECTS, s-a
constatat c\ este posibil\ apli-
carea ordonan]ei `ncepând cu
data de 1 septembrie 2010.
„Ca urmare a analizei situa]i-
ilor transmise de c\tre inspecto-
ratele [colare pân\ la data de 14
ianuarie 2010, reiese o multitu-
dine de m\suri ce pot fi luate la
nivel local pentru a eficientiza
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PROIECTELE DE CER-
CETARE, EVALUATE DE EX-
PER}I INTERNA}IONALI: Mi-
nistrul Educa]iei, Cercet\rii, Ti-
neretului [i Sportului (MECTS),
Daniel Petru Funeriu, s-a `ntâl-
nit cu pre[edintele Autorit\]ii
Na]ionale pentru Autoritate {ti-
in]ific\ (ANCS), Adrian Curaj, [i
cu al]i reprezentan]i ai mediilor
[tiin]ifice. Au fost analizate [i
dezb\tute recomand\rile concre-
te ale organismelor invitate, refe-
ritoare la perspectiva derul\rii
programelor CDI `n anul 2010
(stabilirea modalit\]ilor de finan-
]are pentru proiectele aflate `n
derulare, lansarea noilor compe-
ti]ii la programe, lansarea proce-
sului de evaluare intermediar\),
conform MECTS. „Exist\ o im-
portant\ risip\ de fonduri prin
programele de cercetare, cunos-
CM
YK
]ar\ [i de peste hotare, de bise-
rici, unit\]i militare, institu]ii
culturale, prefecturi, prim\rii,
tot acest inedit [i unic „arsenal“
cultural se afl\ expus, pe pano-
plii, nu `ntr-un muzeu cunoscut,
ci doar `ntr-un apartament mo-
dest din Bac\u, conform Ager-
pres. Cea mai mare [i valoroas\
colec]ie din lume de medalii co-
cheltuirea banului public [i, `n
acela[i timp, pentru ca actul de
`nv\]are s\ nu scad\ `n calitate.
~ntrucât fiecare jude] are parti-
cularit\]ile sale [i nu se poate
vorbi despre o m\sur\ ce s-ar
putea aplica la nivel na]ional,
conducerea ministerului a infor-
mat inspectoratele [colare jude-
]ene c\ agreeaz\ doar m\surile
ce nu produc perturb\ri [i nu
scad calitatea actului educa]io-
nal“, precizeaz\ Vergu. Potrivit
acesteia, decizia privind cifra de
[colarizare se va lua la nivelul
inspectoratelor [colare, `n func-
]ie de specificul fiec\rui jude].
Decizia privind cifra de [colarizare pentru anul [colar 2010-
2011 se va lua la nivelul inspectoratelor [colare, `n func]ie
de specificul fiec\rui jude], anun]\ reprezentan]ii MECTS
cut\ pân\ la nivelul factorilor de
decizie, pentru c\ `n multe cazuri
s-au finan]at proiecte necompeti-
tive pe plan interna]ional. Pen-
tru a se evita, pe viitor, astfel de
lucruri, trebuie regândit modul
`n care se fac evalu\rile prin care
se acord\ proiecte. Este necesar\
implicarea masiv\ a evaluatori-
lor interna]ionali [i, `n cazul `n
care nu exist\ resurse, trebuie
f\cut\ o filtrare prealabil\ a pro-
iectelor prin impunerea unor in-
dicativi cantitativi minimali cu
relevan]\ interna]ional\ pentru
activitatea anterioar\ a directo-
rilor de proiecte. De asemenea,
este necesar\ debirocratizarea
urgent\ a sistemului de adminis-
trare a proiectelor, o mai mare
transparen]\ a aloc\rii banilor
publici pentru cercetare“, a spus
ministrul Educa]iei, Daniel Fu-
CM
YK
Luni, 18 ianuarie 2010
memorative dedicate „poetului
nepereche“ este rodul fascina]iei
arz\toare pentru via]a [i opera
uneia dintre cele mai mari perso-
nalit\]i ale neamului românesc
etalate de un cvasi-anonim, dar
exemplar colec]ionar b\c\uan,
Relu Stoian Zanfir.
Este „o colec]ie unic\ ce poate
face cunoscut\ [i valorifica vizu-
„M\surile pe care MECTS le
consider\ aplicabile nu necesi-
t\ schimb\ri legislative. Minis-
terul Educa]iei atrage aten]ia
inspectorilor generali [colari c\
au `ntreaga responsabilitate fa-
]\ de deciziile pe care le iau `n
reorganizarea [i eficientizarea
re]elei [colare [i c\ MECTS nu
va accepta nici o m\sur\ care
nu respect\ legea sau poate
avea drept consecin]\ pertur-
b\ri ale procesului educativ de
la standardele de calitate stabi-
lite de lege“, se mai arat\ `n co-
municatul de pres\ al MECTS.
~nv\]\torii vor preda
Educa]ie fizic\
Dintre propunerile celor 42 de
inspectorate [colare jude]ene,
MECTS a re]inut urm\toarele
tipuri de m\suri: o singur\ uni-
tate de `nv\]\mânt cu personali-
tate juridic\ la nivel de comun\;
comasarea claselor paralele cu
efective sub media prev\zut\ de
lege, f\r\ a se dep\[i num\rul
maxim de elevi la clas\, prev\-
zut de legisla]ia `n vigoare; pre-
neriu, conform unui comunicat al
MECTS.
a CONCURS INTERNA}IO-
NAL PENTRU STUDEN}I: Stu-
den]ii români, cu rezultate exce-
lente, la drept, [tiin]e politice, re-
la]ii interna]ionale, comunicare
sau alte discipline `nrudite pot
participa la Balkan Case Chal-
lenge 2010, organizat de World
University Service Austria. Bal-
kan Case Challenge (BCC) are
drept scop crearea de oportunit\]i
[i perspective noi pentru studen]ii
cu rezultate excelente din Albania,
Austria, Bosnia-Her]egovina, Bul-
garia, Croa]ia, Kosovo, Macedo-
nia, Moldova, Muntenegru, Româ-
nia, Serbia, Slovenia [i Ungaria,
prin consolidarea leg\turilor din-
tre `nv\]\mântul superior [i ocu-
parea for]ei de munc\ [i prin fur-
nizarea de oportunit\]i concrete
al, chiar pe mapamond, `ntr-o
manier\ deosebit de accesibil\
publicului, genialitatea lui Emi-
nescu“ a spus Vilic\ Munteanu,
directorul filialei b\c\uane a Arhi-
velor Statului, cel care [i-a pro-
pus s\ scoat\ la lumin\, printr-o
reprezentativ\ expozi]ie, „aceast\
comoar\ cultural\“.
Complexul Muzeal „Iulian An-
tonescu“ Bac\u „s-ar mândri s\ o
aib\ `n posesie pentru a o valori-
fica public“, a spus Silvia Iaco-
bescu, directoarea institu]iei,
conform Agerpres. a
darea disciplinei Educa]ie fizic\
la `nv\]\mântul primar de c\tre
`nv\]\tori, f\r\ a afecta normele
didactice ale titularilor profesori
de Educa]ie fizic\; reorganizarea
centrelor bugetare; `ncadrarea
pe num\rul minim de ore prev\-
zut de planurile-cadru `n vigoa-
re; efectuarea orelor de laborator
tehnologic cu clas\ `ntreag\; `n
unit\]ile de `nv\]\mânt voca]io-
nal [i liceele tehnologice `n care
exist\ clase paralele de elevi
având specializ\ri/calific\ri dife-
rite, cu efective sub medie - efec-
tuarea orelor de cultur\ genera-
l\ cu clas\ `ntreag\ [i separat
numai a orelor de specialitate;
reducerea num\rului claselor de
`nv\]\mânt seral [i compensa-
rea prin cre[terea num\rului de
clase cu frecven]\ redus\, pen-
tru clasele de `nceput de ciclu.
Printre m\surile propuse se
mai afl\ [i majorarea efectivelor
minime de pre[colari/elevi, care
permit dobândirea personalit\]ii
juridice a unit\]ilor de `nv\]\-
mânt; organizarea claselor I, V [i
IX din unit\]ile de `nv\]\mânt
din mediul urban la limita maxi-
m\ prev\zut\ de Legea `nv\]\-
mântului nr. 84/1995, republica-
t\, cu modific\rile [i complet\ri-
le ulterioare, reducerea num\ru-
lui de clase, urmare a sc\derii
num\rului de elevi; desfiin]\ri
de clase cu predare `n regim si-
multan, ]inând cont de mijloace-
le de transport [i de infrastructu-
r\ existente; reducerea num\ru-
lui claselor de `nv\]\mânt postli-
ceal finan]ate de la buget, prin
compensare cu clase cu tax\;
stabilirea obliga]iei de catedr\ la
6 ore/s\pt\mân\ pentru direc-
tori [i directori adjunc]i `n fostele
8 jude]e-pilot; reorganizarea ser-
viciilor de secretariat [i tehnico-
administrativ [i externalizarea
serviciilor de paz\. a
de locuri de munc\. ~n plus, Bal-
kan Case Challenge contribuie la
cre[terea gradului de con[tientiza-
re cu privire la poten]ialul Europei
de Sud-Est/Balcanilor, ca parte in-
tegrant\ a unei Europe unite, con-
form Agerpres. Prima etap\ a con-
cursului va avea loc `ntre 24-25
aprilie, `n Bucure[ti. Concursul in-
terna]ional de studii de caz va
avea loc `ntre 6-11 iulie, la Viena.
Balkan Case Challenge faciliteaz\
recrutarea pe parcursul ambelor
concursuri, studen]ii având posibi-
litatea de a se prezenta poten]iali-
lor angajatori, iar reprezentan]ii
companiilor interna]ionale - de a
recruta personal din regiune. Data
limit\ pentru `nscriere este 1 mar-
tie 2010. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
 CM
YK

Luni, 18 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str.
Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
APEL UMANITAR
Andreea Mihaela Pandelescu, `n
vârst\ de 1 an [i 5 luni, a fost diag-
nosticat\ pe 13 octombrie 2009 cu
leucemie limfoblastic\ acut\.
Pentru a `nvinge aceast\ boal\
crunt\, Andreea are nevoie de un
tratament `n str\in\tate, pentru
un transplant de m\duv\. Suma
necesar\ pentru aceast\ interven-
]ie dep\[e[te mult posibilit\]ile fi-
nanciare ale p\rin]ilor.
Cei care doresc s\ o ajute pe mi-
cu]a Andreea Mihaela Pandelescu
pot dona bani `n contul deschis pe
numele mamei: Mancila Ani[oara,
tel: 0730.043.527
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont
Cod: RZBR ROBU
RO30RZBR0000060011797090
Adresa: str. Unirii, bl. H3, par-
ter, BUZ|U
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
Luni, 18 ianuarie 2010
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
(Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
`nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
PATRIARHIA ROM+N|
ANUN}
Agen]ia de pelerinaj BASILICA
Parohia „Sf. Vi-
neri“ - Pajura din TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
la urm\toarele pelerinaje:
Bucure[ti va des-
chide `n curând
Cabinetul de medi- 1. Pelerinaj `n Israel 2. Pelerinaj Egipt -
cin\ de familie. ~n O catedral\
Perioada 19-25 februarie 2010; 7 zile - 6 nop]i Egiptul Cre[tin
acest sens, anga- Cazare `n regim demipensiune la hotel 4* pentru Capital\!
jeaz\ asistent me- Se viziteaz\: Nazareth, Ierusalem, Ierihon, Perioada 20 februarie-3 martie 2010; 12 zile - 11
dical generalist. Hozeva, Bethleem
Pre]: 730 de euro cu toate taxele incluse, mai
nop]i Patriarhia Rom=n\
Cazare cu mic dejun la hoteluri 3* [i 4*.
Cerin]e: autori- pu]in asigurarea medical\. Se viziteaz\: Cairo, Alexandria, Sinai, Administra]ia Patriarhal\
CADOU un DVD: „ISRAELUL - P|M+NTUL Sf. Ecaterina, Hurghada.
za]ie de liber\ M+NTUIRII“ Pre]: 1.010 euro/pax cu toate taxele incluse.
Cod Fiscal: RO4430779
practic\ [i asigu- Conturile deschise la BCR -
rare de malpraxis; SERVICII INCLUSE: transport cu avionul Bucu- SERVICII INCLUSE: bilet avion Bucure[ti- filiala sector 4 Bucure[ti -
cuno[tin]e de ope- re[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, compania EL AL; 6 nop]i ca- Cairo, Cairo-Bucure[ti; transport autocar cu aer pentru sus]inerea construirii
zare la hotelurile men]ionate sau similare; mas\ `n condi]ionat `n Egipt; 11 nop]i cazare hotel 4* (5 n. CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
rare calculator. regim demipensiune (mic dejun [i cin\); `ntâmpinare Cairo; 1 n. Alexandria, 3 n. Hurghada; 1 n. El
Telefon de con- [i transfer aeroport-hotel-aeroport; transport local cu Sokhna; 1 n. Sf. Ecaterina - 3*), 10 cine, 11 mic de- LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
autocar de lux cu aer condi]ionat, conform programu- junuri; preot `nso]itor; ghid local; intr\rile la obiec- USD: RO26RNCB0075004895030110
tact: 021 6683310; lui; taxe de aeroport; ghid local vorbitor de limba ro- tivele prev\zute `n program; asigurare medical\;
0721 355072. mân\ la obiectivele din Israel; preot `nso]itor. viza pentru Egipt. EURO:RO96RNCB0075004895030111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Luni, 18 ianuarie 2010 Rom=nia `n UE 15

„Rom=nul Ciolo[ a redat speran]a agricultorilor“
Dacian Ciolo[ a triumfat, vineri, la audierile din cadrul
comisiei de specialitate a Parlamentului European -
AGRI, presa european\ subliniind competen]a
comisarului desemnat pentru Agricultur\ [i dezvoltare
rural\. „El poate reconcilia Bruxellesul [i agricultorii“,
a titrat publica]ia „Ouest-France“, care a subliniat c\
Ciolo[ reprezint\ „o schimbare de ton ce a redat
speran]a reprezentan]ilor mediilor agricole prezente
`n hemiciclu“. Aprecieri pozitive a primit viitorul
comisar [i din partea presei spaniole [i engleze, de[i
aceasta din urm\ punea sub semnul `ntreb\rii
oportunitatea numirii unui rom=n la c=rma unui
portofoliu at=t de important cum este Agricultura.
Revistele de specialitate sunt `nc=ntate c\ fermierii
vor avea un aliat `n persoana comisarului pe
Agricultur\. „A fost foarte, foarte bun“, a apreciat [i
pre[edintele AGRI, Paolo de Castro. Europarlamentarii membri ai comisiei AGRI l-au aplaudat minute `n [ir,
la finalul audierilor, pe Dacian Ciolo[
Dacian Ciolo[ a primit aviz fa- ropene, care l-a v\zut pe rom=nul lamentul European va avea pu- trebui s\ `[i dovedeasc\ adev\ra- comisarul desemnat pentru agri-
vorabil `n unanimitate la audieri- Dacian Ciolo[ drept solu]ia pentru teri extinse sub Tratatul de la ta independen]\ fa]\ de influen]a cultur\ [i dezvoltare rural\. Cio-
le de la Parlamentul European, reformarea acestui sector. Lisabona [i c\ vrea mai mul]i lui Nicolas Sarkozy“. lo[ a men]ionat [i faptul c\ princi-
r\spunsurile la `ntreb\rile spi- „El poate reconcilia Bruxellesul bani pentru agricultur\. „Audie- Singura care [i-a manifestat pala prioritate a mandatului s\u
noase fiind foarte bine primite de [i agricultorii“, a titrat publica]ia rea s-a `ncheiat printr-o repriz\ pân\ `n prezent `ngrijorarea fa]\ va fi definirea perspectivelor Po-
membrii comisiei AGRI. „A r\s- „Ouest-France“, care a subliniat prelungit\ de aplauze din partea de proiectele comisarului român liticii Agricole Comune dup\ 2013
puns `ntreb\rilor cu competen]\, c\ Dacian Ciolo[ reprezint\ „o eurodeputa]ilor“, a mai subliniat desemnat a fost Asocia]ia fermie- [i a subliniat necesitatea unei re-
a ar\tat c\ [tie PAC, c\ poate ad- schimbare de ton ce a redat spe- cotidianul britanic. rilor irlandezi, care sus]ine c\ forme a acestei politici.
ministra dificilul compromis `ntre ran]a reprezentan]ilor mediilor Ciolo[ a primit aprecieri [i `n schimb\rile `n modul de distribui- „Sunt un reformator. PAC tre-
diferitele p\r]i. A fost foarte foar- agricole prezente `n hemiciclu“. publica]iile europene de speciali- re a fondurilor Politicii Agricole buie reformat\“, a spus acesta,
te bun, chiar [i c=nd a vorbit de- „Ouest-France“ mai re]ine c\ tate. De exemplu, `n „Farmers Comune vor fi de tipul „jefuie[te-l care a ad\ugat c\ „reforma nu
spre chestiuni dificile, cum sunt viitorul comisar european pentru Weekly“, autorul articolului s-a pe Peter ca s\ `l pl\te[ti pe Paul“, `nseamn\ reducerea sprijinului
produsele modificate genetic. A agricultur\, „foarte tehnic, foarte declarat impresionat „atât de ceea relateaz\ „Irish Independent“. financiar, dar adaptarea la noi
dat r\spunsul corect. {i eu a[ fi ce a spus el, cât [i de modul `n care Pre[edintele IFA, John Bryan, a provoc\ri“.
bun“, nu a abandonat ideea re- criticat propunerea de schimbare
spus acela[i lucru“, a declarat a spus-o“, subliniind c\ presta]ia ~ntrebat care sunt cele trei
form\rii PAC. „Este nevoie de o a sistemului de plat\ a fermierilor
Paolo de Castro, pre[edintele co- rom=nului a fost `n total contrast m\suri ce trebuie puse `n aplicare
reform\, sectorul agricol s-a prin reducerea sistemului de plat\ pentru a `mbun\t\]i competitivi-
misiei de specialitate. schimbat mult“, a spus Ciolo[ `n cu presta]ia predecesoarei sale,
Acesta a ad\ugat c\ expe- Mariann Fischer Boel, `n aceea[i unic\ pe ferm\ [i cre[terea pl\- tatea `n urm\torii trei ani, comi-
audierile din AGRI, insistând pe ]ilor pentru ]\rile est-europene, sarul desemnat a precizat: in-
rien]a lui Ciolo[ va c=nt\ri foarte provoc\rile climatice [i de mediu. etap\, `n urm\ cu cinci ani.
mult `n administrarea acestui conchide publica]ia irlandez\. vesti]ii `n programe care vor fa-
„O veste bun\ vine de la Bru- cilita adaptarea fermierilor la
portofoliu, `ntruc=t „agricultura
este un domeniu greu, nu-l po]i
xelles [i d\ extrem de multe spe- Ciolo[, reformatorul Ce a spus noile provoc\ri, echilibrarea uti-
ran]e pentru agricultura din liz\rii pl\]ilor directe [i mai multe
studia `n c=teva s\pt\m=ni. Sunt
mai mult de 10 milioane de fer-
Leon“, a scris sâmb\t\ „La Cro- De asemenea, publica]ia de viitorul comisar oportunit\]i pentru fermierii eu-
nica de Leon“, referindu-se la de- specialitate „Farmers Guardian“ ropeni pe pia]a mondial\.
mieri `n Europa, mai mult de 30 clara]iile lui Dacian Ciolo[ privind subliniaz\ c\ „politica agricol\ co- european la audieri Fermierii europeni au primit
de milioane de oameni lucreaz\ `n „garantarea unei PAC mai dem- mun\ pare s\ intre pe mâna unui
agricultur\ [i diferen]a `ntre Fin- Timp de trei ore, Dacian Ciolo[ foarte bine interesul rom=nului
ne, [i dup\ 2013“. reformator“, comisarul român de- a primit numeroase `ntreb\ri la pentru asigurarea unui venit
landa [i Cipru e foarte mare, iar La rândul s\u, canalul de semnat Dacian Ciolo[. Aceasta `l
Dacian [tie asta. Bine`n]eles c\ care a r\spuns prompt, pun=nd minim atunci c=nd exist\ fluc-
televiziune „Euronews“ aminte[- citeaz\, de asemenea, pe purt\to- accent pe reformarea Politicii A- tua]ii puternice ale pre]urilor.
oamenii sunt suspicio[i, pentru c\ te de declara]ia lui Ciolo[ din rul de cuvânt al conservatorilor pe
Rom=nia e o ]ar\ membr\ nou\, gricole Comune [i pe necesit\]ile „Pl\]ile directe ar trebui s\ asigu-
timpul audierilor potrivit c\reia probleme de agricultur\, europar- fermierilor [i consumatorilor. „A- re un nivel minim al veniturilor
dar `l vom sus]ine pe Ciolo[“, a
UE ar trebui, dac\ este posibil, lamentarul britanic Richard Ash- gricultorii europeni vor stabilitate fermierilor europeni, iar reforma
spus eurodeputatul italian.
s\-[i sporeasc\ sprijinul pentru worth, care a afirmat c\ `i va oferi [i predictibilitate, consumatorii Politicii Agricole Comune ar tre-
agricultori. sprijinul s\u candidatului rom=n vor alimente sigure [i s\n\toase, bui s\ reechilibreze modul `n care
Ova]ii [i din partea Numindu-l „expert“ `n dome- „Am primit asigur\ri prin fap- contribuabilii vor asigur\ri c\ ajutoarele sunt distribuite `ntre
presei str\ine niul s\u, cotidianul britanic „Fi- tul c\ el se descrie pe sine drept banii lor sunt cheltui]i eficient [i regiuni, fermieri [i statele mem-
nancial Times“ a subliniat c\ Da- un reformator [i a promis s\ ape- transparent“, a spus, vineri, bre“, a conchis Dacian Ciolo[. a
Aplauzele [i felicit\rile de la fi- cian Ciolo[ i-a mul]umit pe eu- re bugetul agriculturii `n compe-
nalul audierilor s-au transferat cu rodeputa]i spunându-le ceea ce ti]ia cu altele“, a precizat Ash- Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
succes [i `n comentariile presei eu- voiau s\ aud\ [i anume c\ Par- worth, ad\ugând c\ „totu[i, el va

Pelerinaj `n }ara Sf=nt\ Ziua V: Mic dejun. Muntele Tabor pentru

- 18-24 februarie, 02-08 iunie,
01-07 iulie, 13-19 august -
Ziua I: Întâlnire pe aeroportul Henri Ghetsimani [i Biserica Na]iunilor. Mormân-
Coand\ - Otopeni la ora 07:30. Zbor EL AL - tul Maicii Domnului [i Grota Tr\d\rii. In-
sosire pe Aeroportul Ben Gurion, în jurul orei trare în Cetatea Ierusalimului pe Poarta
14:00. Plec\m spre Ein Karem, unde se vizi- „Sfântul {tefan“ [i vizitarea casei în care a lo-
teaz\ Biserica „Na[terii Sf. Ioan Botez\torul“ cuit Sf. Fecioar\ Maria în Cetatea Antonia.
[i Izvorul Sf. Fecioare Maria. Cazare [i cin\ `n Parcurgem Via Dolorosa (Calea Crucii), cu ce-
Bethleem. le 14 opriri ale lui Iisus, ajungând la Biserica
„Sfintei Învieri“ (cu Golgota, Piatra Ungerii,
Ziua II: Mic dejun. Bethleem - vom vizita: Sfântul Mormânt, locul unde s-a aflat Sfânta
Biserica „Na[terii Domnului Iisus Hristos“, Cruce). În func]ie de timp, vizit\ la A[ez\-
Biserica catolic\ „Sf. Ecaterina“, Grota Lap- mântul Românesc de la Ierusalim. Cin\ [i ca-
telui. Vizitarea M\n\stirilor „Sf. Teodosie“ zare în Ierusalim.
[i „Sf. Sava“. Deplasare spre Ierusalim -
Muntele Sion - vom vizita: Foi[orul „Cina cea Ziua IV: Mic dejun. Ierihon - A[ez\mântul
de Tain\“; Mormântul Proorocului David [i românesc [i „Dudul lui Zacheu“. Privire c\tre
Biserica „Adormirii Maicii Domnului“. M\n\stirea Carantania, construit\ pe Mun-
Deplasare la Zidul Plângerii. Cin\ [i cazare tele Ispitirii. Deplasare în microbuze c\tre
în Bethleem. Hozeva (moa[tele Sf. Ioan Iacob Românul),
Qumran (locul unde s-au g\sit celebrele ma-
Ziua III: Mic dejun. Muntele M\slinilor, nuscrise de la Marea Moart\, unde se afl\
unde vom vizita: Biserica În\l]\rii; M\n\sti- Centrul Ahava, pentru cei care doresc s\
rea „Pater Noster“ (Tat\l nostru), M\n\stirea cumpere cosmetice) [i la ]\rmul M\rii Moar-
„Domnius Flevit“ (Domnul a plâns), Gr\dina te. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
a vizita Biserica Ortodox\ „Schimbarea la Fa-
]\“. Ajungem apoi la Cana Galileei, unde se
viziteaz\ Biserica Minunii transform\rii apei
în vin. Nazareth (vizitarea Bisericii ortodoxe
„Sf. Gavriil“, a Bisericii catolice „Buna Vesti-
re“). Cin\ [i cazare în Tiberias.
Ziua VI: Mic dejun. Vizitarea ruinelor ora-
[ului Capernaum, Tabgha - biserica ce amin-
te[te de hr\nirea a 5.000 de oameni cu 5 pâini
[i 2 pe[ti, Biserica „Sf. Petru“ (repunerea Sf.
Petru în rândul Apostolilor), Muntele Ferici-
rilor, Râul Iordan. Op]ional, în func]ie de
timp, plimbare cu o copie a B\rcii lui Iisus pe
apele M\rii Galileei. Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua VI: Mic dejun. Haifa, vom vizita Bise-
rica Stella Maris (Pe[tera Sf. Prooroc Ilie),
Gr\dinile persane terasate ale Templului Ba-
hai (privire din punctul de panoram\). Ceza-
rea - oprire la Apeduct. Deplasare la Lod
(mormântul [i moa[tele Sf. Gheorghe). Deco-
lare ora 17:10 - curs\ EL AL.
PRE}: 740 de euro/pers.
pentru un grup de 40-445 de persoane
760 de euro/pers. pentru
un grup de 35-440 de persoane
SERVICII INCLUSE ÎN PRE}:
- bilet de avion curs\ Bucure[ti-Tel Aviv-
Bucure[ti; taxele de aeroport;
- 6 nop]i de cazare la hoteluri 3* superior -
4* (clasificare local\) în regim de demipensiune;
- transport cu autocar cu aer condi]ionat;
- deplasarea c\tre Hozeva, M\n\stirea
„Sf. Teodosie“ [i M\n\stirea „Sf. Sava“;
- intr\rile la obiectivele men]ionate în pro-
gram; asigurare de s\n\tate;
- ghid vorbitor de limb\ român\ [i preot
înso]itor.
NU SUNT INCLUSE ÎN PRE}:
- tips pentru ghid [i [ofer (35 de euro), care
se pl\te[te reprezentantului agen]iei.
Acte necesare: pa[aport valabil minimum
6 luni de la data întoarcerii în ]ar\
În func]ie de m\surile de securitate, progra-
mul poate fi modificat, ca ordine de desf\[urare
sau se pot înlocui unele obiective sau hoteluri.
Informa]ii suplimentare la:
Bdul Coposu nr. 1D, sector 3, Tel:
021.310.99.21, 021.337.48.13, 0788.728.542,
pelerinaje_antim@yahoo.com, Calea Victoriei
nr. 45, sector 1, Tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46, 0788.728.544,
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK
 CM
YK

16 Patristica Luni, 18 ianuarie 2010

„Mângâierile“ poetice ale lui Boethius

Boethius a fost considerat de
teologia apusean\ cel dintâi dintre
scolastici. Teologia r\s\ritean\ l-a
privit `ntotdeauna drept o minte
luminat\, capabil\ de sinteze
precise. Opera lui Boethius,
asemenea celei a Sfântului Maxim
M\rturisitorul sau a lui Dionisie
Areopagitul, a reprezentat o punte
`ntre R\s\rit [i Apus. Comentariile
asupra acestor scrieri au fost enorm
de multe. Teologia cuprins\ `n ele
era de o adâncime greu de explicat
prin prisma unui singur comentator.
~n mod paradoxal, cea mai citit\
scriere a lui Boethius a r\mas
„Mângâierile filosofiei“, o oper\
original\ `n care ideile cre[tine sunt
`mpletite cu multe citate din scrierile
filosofilor antici.

alt nobil, pe nume Albinus. ce-o zdrobesc! / Acesta era li-

de Adrian AGACHI
Noua controvers\ arian\
Anicius Manlius Torquatus
Severinus Boethius s-a n\scut
la Roma, `n jurul anului 480
d.Hr. Provenea dintr-o familie
ai c\rei membri se num\ra-
ser\ deseori printre consulii [i
prefec]ii marii cet\]i. Studiile
le-a f\cut la Atena, unde a
tradus [i a comentat multe o-
pere cre[tine [i p\gâne `n
limba latin\. Boethius cuno[-
tea atât greaca, cât [i latina,
aproape perfect. Familiariza-
L-a acuzat pe acesta de com-
plot `mpotriva regelui Teodo-
ric, afirmând c\ `ncheiase `n
secret o alian]\ cu `mp\ratul
Iustin I. Boethius se ridic\
`mpotriva falselor acuza]ii ale
lui Cyprianus, dar este acuzat
[i el de implicare `n acest com-
plot. Doi nobili ostrogo]i care
fuseser\ exclu[i din adminis-
tra]ie de Boethius pe motiv de
corup]ie se ridic\ `mpotriva
lui [i aduc dou\ scrisori false,
menite s\-l condamne defini-
tiv. Teodoric le crede pove[tile
[i `l `nchide pe Boethius. Du-
p\ o `ntemni]are de [ase luni,
acesta este executat pe 24 oc-
ber, sub cer deschis odat\. / O-
bi[nuit ca drumuri pe firma-
ment s\ bat\ / Privea tranda-
firie a soarelui lumin\, / Ur-
ma `n mersu-i luna, cea rece [i
senin\, / Ori stelele-obosite de
drum, r\t\citoare, / Ce se `n-
torc pe acelea[i c\i, ve[nic c\-
l\toare, / Pe acestea dup\ nu-
m\r cuprinse le avea / {i cu
m\sura min]ii pe toate st\pâ-
nea. / Din care pricini vântul
cu mersu-i vuitor / Târ\[te a-
pa m\rii `n val frem\t\tor, /
Statornic universul ce spirit `l
conduce, / ~n ape Hesperide,
când la apus se duce / Lucea-
CM
f\rul, cum iar\[i se-nal]\-n YK

rea cu operele scrise `n limba
greac\ i-a l\rgit orizontul de
gândire, f\cându-l s\ se gân-
deasc\ atent la diferen]ele
dintre terminologia teologic\
latin\ [i cea greac\. Boethius
a fost genial `n aceast\ privin-
]\, remarcându-se prin stilul
precis [i discern\mântul pro-
fund `n scrierea sa, Articolele
teologice. Dup\ `ntoarcerea la
Roma a ocupat cea mai impor-
tant\ func]ie `n statul condus
de ostrogotul Teodoric. C\s\-
torit fiind cu fiica lui Quintus
Symmachus, Rusticiana, Boe-
thius a avut posibilitatea unei
cariere rapide. Socrul s\u era
un apropiat al lui Teodoric,
iar Boethius s-a remarcat ra-
pid prin cultura [i manierele
sale alese. De[i Teodoric era
arian, acest lucru nu a consti-
tuit un impediment pentru ac-
ceptarea tân\rului Boethius.
Timp de mai mult de 20 de
ani, a fost un sfetnic apropiat
al regelui ostrogot, fiind im-
plicat `n deciziile majore ale
acestuia. ~ncepând cu anul
510 este consul, iar din 522, a-
ceast\ func]ie este ocupat\ de
fiii s\i. Din nefericire, contro-
versa arian\ pune cap\t vie]ii
sale glorioase. ~mp\ratul Ius-
tin I decide s\ interzic\ defi-
nitiv arianismul `n R\s\rit,
iar Boethius scrie la un mo-
ment dat câteva capitole `m-
potriva ereziei. Teodoric nu
este deranjat de acest lucru
pân\ când propriii oameni de
baz\ din R\s\rit sunt demi[i
din func]ii tocmai pentru c\ e-
rau arieni.
Tr\darea este calea
optim\ de oprimare
a unui om cinstit
Cyprianus, un om bogat [i
influent, dorea averea unui
tombrie 524 la Pavia. Va fi re-
abilitat, iar familiei sale `i vor
fi `napoiate averile `n 526, o-
dat\ cu venirea la tron a fiicei
lui Teodoric, Amalasunta.
„Mângâierile filosofiei“
din `nchisoare
~n cele [ase luni petrecute
`n `nchisoarea de la Pavia, u-
tilizând doar propria memo-
rie, Boethius a scris „Mângâ-
ierile filosofiei“. P\rerile mo-
derne sunt `mp\r]ite `n pri-
vin]a locului compunerii a-
cestei lucr\rii. ~n timp ce Ed-
mund Reiss este convins c\
scrierea este doar alegoric\
[i nu a fost notat\ atunci
(vezi „The Fall of Boethius
and the Fiction of the Conso-
latio Philosophiae“ `n „The
Classical Journal“, Vol. 77,
No. 1 (Oct. - Nov., 1981), pp.
37-47), Danuta Shanzer sus-
]ine clar ipoteza obi[nuit\ `n
aceast\ privin]\, criticând i-
deile nesustenabile ale lui
Reiss („The Death of Boe-
thius and the Consolation of
Philosophy“, `n: Hermes, Vol.
112, No. 3 (3rd Qtr., 1984),
pp. 352-366). Opera lui Boe-
thius con]ine [i 39 de poeme,
asupra c\rora ne vom `ndrep-
ta aten]ia `n cele de urmeaz\.
Un al doilea Iov
Boethius [i-a plâns nemân-
gâiat necazurile `n `nchisoare.
De[i f\cuse bine tuturor celor
din jur, cei invidio[i reu[iser\
s\ clatine `ncredea regelui Te-
odoric `n el. De aceea, unul
dintre poeme este atât de plin
de lacrimi: „~n fundul de genu-
ne, `n care e c\zut\, / Vai cum
se stinge mintea; lumina-i e
pierdut\ / {i se afund\-n ne-
guri, când suflul p\mântesc /
~i cre[te f\r\ num\r nelini[ti
r\s\rit, / Sau cine prim\verii
timp blând i-a `ntocmit, / Ca
s\ `mpodobeasc\ p\mântul
tot cu flori, / Cine-a f\cut ca
toamna, `n anii roditori, / S\
curg\ mustul dulce din stru-
gurii cei grei - / Deprins s\ a-
dânceasc\ asemenea idei, /
G\sea la fiecare problem\ l\-
murire. / Acuma zace. Mintea
`i este `n ne[tire / ~mpresurat
`i este de lan]uri grele gâtul
(Mângâierile filosofiei, `n:
PSB vol.72, pp.64-65). {tiind
c\ i se apropie ceasul mor]ii,
Boethius recheam\ perioada
`n care, liber fiind, se desf\ta
cu dezlegarea celor mai capti-
vante probleme ale [tiin]elor
[i teologiei. F\r\ `ndoial\ c\
tr\darea i se p\rea cea mai
dezgust\toare cale de a p\r\-
si aceast\ via]\. ~n[elat de cei
apropia]i, u[or dezn\d\jduit,
gândindu-se f\r\ `ndoial\ [i
la viitorul propriei familii, Bo-
ethius gust\ din paharul a-
mar al triste]ii. Poemele sale
au fost privite drept model de
mul]i scriitori, iar stilul a fost
l\udat de cercet\torii mo-
derni (vezi Amy Blumenthal,
„New Muses: Poetry in Boe-
thius’s Consolatio“ ,`n: Pacific
Coast Philology, Vol. 21, No.
1/2 (Nov., 1986), pp. 25-29).
Cu toate acestea, mai presus
de toate, poemele sale reflect\
propria sa stare spiritual\.
Sinceritatea lor [i faptul c\ e-
voc\ fapte reale sunt cele mai
importante calit\]i.
De vrei adev\rul...
Unde trebuie s\ c\ut\m A-
dev\rul? ~n exterior sau `n in-
terior? Filosofii lipsi]i de
Dumnezeu au c\utat mereu
adev\rul `n materialism, `n
concepte-„cheie“ sau, mai r\u,
`n pl\ceri lipsite de limite. A-
dev\rul, `ns\, este `n interio-
rul nostru, de vreme ce sun-
tem cre[tini [i am fost bote-
za]i. ~nc\ de la Botez, Hristos
se s\l\[luie[te `n c\mara a-
dânc\ a inimii noastre, pe ca-
re nu o mai p\r\se[te nicioda-
t\. „De vrei adev\rul cu-adân-
c\ gândire / {i f\r\ s-aluneci
pe drumuri gre[ite, / Spre ti-
ne-]i `ndreapt\ atent\ privire,
/ ~n suflet `]i strânge puteri `n-
doite. / Acolo `nva]\-n comori-
le tale / S\ afli ce cau]i pe cale
str\in\. / Când sufletul norul
erorilor sale / Alung\, ca Pho-
ebus `nal]\ lumin\. / C\ci nu
este mintea de tot `ntinat\ /
De trup cu-ntuneric `mp\ien-
jenit. / R\mâne-adev\rul, pe
care-l arat\ / {tiin]a, gr\unte-
n\untru s\dit. / De ce gân-
de[ti bine când e[ti `ntrebat? /
E-n tine-adev\rul, exist\ `n
minte. / C\ci cum spune Pla-
ton, de e-adev\rat / Orice-n-
v\]\tur\ e-aducere aminte“
(Mângâierile filosofiei, `n:
PSB vol. 72, p. 124).
Valoarea literar\ a
Mângâierilor filosofiei
Opera lui Boethius nu a
fost privit\ doar din punctul
de vedere teologic [i filosofic,
ci [i literar. ~ntr-un studiu
destul de pertinent, Thomas
Curley III a comentat aspecte-
le pozitive [i influen]a lui Boe-
thius asupra altor autori
(„The Consolation of Philoso-
phy as a Work of Literature“,
`n: The American Journal of
Philology, Vol. 108, No. 2
(Summer, 1987), pp. 343-367).
~n esen]\, descoperim destul
de rar un teolog men]ionat
printre numele grele ale isto-
riei literaturii. F\r\ `ndoial\,
faima lui Boethius a fost in-
fluen]at\ major de Dante. A-
cesta l-a apreciat enorm pe te-
ologul latin, chiar `mpru-
mutând unele dintre temele
acestuia `n scrierile sale. De
asemenea, Geoffrey Chaucer
s-a inspirat din poemele lui
Boethius `n opera sa poetic\.
De aceea putem privi cu mi-
rare persoanele care spun c\
teologia nu a avut niciodat\
valen]e literare. Poate ar tre-
bui s\ `nceap\ o nou\ lectur\
cu Boethius. a
Surse:
PSB, vol. 72, EIBMBOR, 1992.
Thomas Curley III, The Consola-
tion of Philosophy as a Work of
Literature in: The American Journal
of Philology, Vol. 108, No. 2 (Sum-
mer, 1987), pp. 343-367.
Amy Blumenthal, „New Muses:
Poetry in Boethius“s „Consolatio“
in: Pacific Coast Philology, Vol. 21,
No. 1/2 (Nov., 1986).
Edmund Reiss, „The Fall of Boe-
thius and the Fiction of the „Conso-
latio Philosophiae“ in: The Classi-
cal Journal, Vol. 77, No. 1 (Oct. -
Nov., 1981), pp. 37-47).
Danuta Shanzer, „The Death of
Boethius and the „Consolation of
Philosophy“ in: Hermes, Vol. 112,
No. 3 (3rd Qtr., 1984), pp. 352-366.

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Luni, 18 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 13 (1515) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 13 (288) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT ROMÂNIA ~N UE ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Sfin]ii Atanasie Elaborarea primului
„Rom=nul Ciolo[
[i Chiril, serba]i
a redat speran]a Dic]ionar de muzic\
ast\zi `n dou\
biserici ie[ene agricultorilor“ bisericeasc\ din ]ar\
PAGINA 16 PAGINA 15 PAGINA 4

„~n aceast\ perioad\ de vârf

al modernit\]ii, avem tot
mai mult\ nevoie de religie“ basilica.ro
„O resacralizare a vie]ii publice a familiei, `n genere a
vie]ii publice, este acum `n expansiune, f\r\ nici un fel RELIGIOS
de discu]ie. Sunt mai multe forme de realizare a HRAMUL CELEI MAI VECHI
resacraliz\rii publice. Una este, de exemplu, BISERICI DIN BUCURE{TI:
Ieri, 17 ianuarie, Biserica
resacralizarea vie]ii private sau aprofundarea sacraliz\rii Domneasc\ de la Curtea
vie]ii private, care se realizeaz\ concomitent cu op]iunea Veche din Bucure[ti [i-a
individual\“. „Celor prin[i `n cele mundane, Biserica, s\rb\torit ocrotitorul spi-
ritual - Sfântul Cuvios
religia, credin]a le ofer\ posibilit\]i de realizare. Acestea Antonie cel Mare. Sfânta
sunt transform\ri fundamentale `n lumea spiritual\. S\ Liturghie a fost oficiat\ de
Preasfin]itul Varlaam Plo-
lu\m Biserica noastr\ Ortodox\: are canal de televiziune, ie[teanul, Episcop-Vicar
are radio, are ziare [i, dac\ m\ duc la biseric\, pot s\ iau Patriarhal, delegat al
programul de televiziune care ofer\ posibilit\]i de Preafericitului P\rinte
Patriarh Daniel.
petrecere a timpului liber, ca s\ m\ `ndep\rtez de unele Pagina 3
emisiuni care `mi atac\ moralitatea“. Interviu cu
profesorul Laz\r Vl\sceanu, [eful Catedrei de Sociologie OPINII CM
YK

din cadrul Universit\]ii Bucure[ti, fost director adjunct al
CM
YK
Centrului European UNESCO pentru ~nv\]\mântul
Superior (UNESCO - CEPES). Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI
Biserica rotund\ din Le]cani,
jude]ul Ia[i, este socotit\ a fi unic\
`n ]ara noastr\ [i printre pu]inele
din lume. A fost construit\ de boie-
rul Constantin Bal[. Din punct de
vedere arhitectonic, se `ncadreaz\
`n stilul neoclasic, ap\rut la sfâr[i-
tul veacului al XVIII-lea, iar speci-
ali[tii sus]in c\ aceasta este con-
struit\ dup\ planul bisericii de la
Sfântul Mormânt. a
PUTEREA DE A-I VEDEA PE
CEILAL}I: ~n duminica de
ieri, a XXXII-a dup\ Ru-
salii, transformarea inte-
rioar\ ne este exemplifi-
cat\ printr-un personaj
foarte cunoscut al Sfintei
„Voi sunte]i martorii acestora“ Scripturi, Zaheu, eroul
fragmentului citit `n
Bisericile cre[tine din `ntreaga lume or-
aceast\ zi (Luca 19, 1-10).
Zaheu era un vame[, ba
ganizeaz\, `n perioada 18-25 ianuarie, seri
chiar mai-marele vame[i-
de rug\ciune pentru unitatea cre[tin\. Anul lor. Ce `nsemna aceasta?
acesta, 2010, tema S\pt\mânii de Rug\ciu-
ne pentru unitatea cre[tin\ este inspirat\ Pagina 10
de cuvântul Mântuitorului Iisus Hristos:
„Voi sunte]i martorii acestora“ (Luca 24, EDUCA}IE
48), informeaz\ Biroul de Pres\ al Patriar- REDUCERI DE POSTURI ~N
hiei Rom=ne. EDUCA}IE, DE LA 1 SEP-
Potrivit Hot\r=rii Sfântului Sinod nr. TEMBRIE: Ministrul Edu-
6745/29 octombrie 2008, la Catedrala patri- ca]iei, Daniel Funeriu, a
arhal\ [i `n alte biserici ortodoxe din ]ar\ [i convocat, pentru miercuri,
str\in\tate, reprezentan]ii celorlalte culte la Romano-Catolic\ „Sfântul Iosif“ (str. Ge- 20 ianuarie, Comisia de
cre[tine vor asista la slujba ortodox\ (Vecer- neral Berthelot, 19), `ncep=nd cu ora 17:00. Dialog Social, pentru a
nia), f\r\ implicare liturgic\. Dup\ slujba ~n mesajul transmis cu ocazia S\pt\mâ- discuta pe marginea Ordo-
ortodox\, reprezentan]ii oficiali ai celorlalte nii de Rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor nan]ei nr. 114/2009, refe-
Biserici cre[tine vor putea prezenta m\rtu- - 2010, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=- ritoare la reducerea postu-
rii asupra convie]uirii pa[nice [i cooper\rii ne, PF P\rinte Daniel, precizeaz\ c\ tema rilor din sistemul de
ecumenice locale sau regionale ast\zi. de anul acesta - „Voi sunte]i martorii acesto- `nv\]\m=nt.
~n ceea ce prive[te prezen]a la rug\ciu- ra“ (Luca 24, 46-48) - invit\ Bisericile cre[- Pagina 12
nea ecumenic\ organizat\ de celelalte Bise- tine s\ binevesteasc\ iubirea lui Dumnezeu
rici cre[tine, clericii ortodoc[i români vor pentru oameni [i s\-i cheme la mântuire ca
asista la rug\ciunea acestora, f\r\ implica- `nceput de via]\ nou\, sfânt\, `n comuniune
re liturgic\, iar, dup\ rug\ciune, vor putea cu Dumnezeu [i cu semenii.
rosti un cuvânt pe aceea[i tem\. La Bucu-
re[ti, ast\zi, rug\ciunea are loc la Catedra- Pagina 3
 CM
YK

Luni, 18 ianuarie 2010 Patristica 13

„Mângâierile“ poetice ale lui Boethius
Boethius a fost considerat de
teologia apusean\ cel dintâi dintre
scolastici. Teologia r\s\ritean\ l-a
privit `ntotdeauna drept o minte
luminat\, capabil\ de sinteze
precise. Opera lui Boethius,
asemenea celei a Sfântului Maxim
M\rturisitorul sau a lui Dionisie
Areopagitul, a reprezentat o punte
`ntre R\s\rit [i Apus. Comentariile
asupra acestor scrieri au fost enorm
de multe. Teologia cuprins\ `n ele
era de o adâncime greu de explicat
prin prisma unui singur comentator.
~n mod paradoxal, cea mai citit\
scriere a lui Boethius a r\mas
„Mângâierile filosofiei“, o oper\
original\ `n care ideile cre[tine sunt
`mpletite cu multe citate din scrierile
filosofilor antici.

alt nobil, pe nume Albinus. ce-o zdrobesc! / Acesta era li-

de Adrian AGACHI
Noua controvers\ arian\
Anicius Manlius Torquatus
Severinus Boethius s-a n\scut
la Roma, `n jurul anului 480
d.Hr. Provenea dintr-o familie
ai c\rei membri se num\ra-
ser\ deseori printre consulii [i
prefec]ii marii cet\]i. Studiile
le-a f\cut la Atena, unde a
tradus [i a comentat multe o-
pere cre[tine [i p\gâne `n
limba latin\. Boethius cuno[-
tea atât greaca, cât [i latina,
aproape perfect. Familiariza-
L-a acuzat pe acesta de com-
plot `mpotriva regelui Teodo-
ric, afirmând c\ `ncheiase `n
secret o alian]\ cu `mp\ratul
Iustin I. Boethius se ridic\
`mpotriva falselor acuza]ii ale
lui Cyprianus, dar este acuzat
[i el de implicare `n acest com-
plot. Doi nobili ostrogo]i care
fuseser\ exclu[i din adminis-
tra]ie de Boethius pe motiv de
corup]ie se ridic\ `mpotriva
lui [i aduc dou\ scrisori false,
menite s\-l condamne defini-
tiv. Teodoric le crede pove[tile
[i `l `nchide pe Boethius. Du-
p\ o `ntemni]are de [ase luni,
acesta este executat pe 24 oc-
ber, sub cer deschis odat\. / O-
bi[nuit ca drumuri pe firma-
ment s\ bat\ / Privea tranda-
firie a soarelui lumin\, / Ur-
ma `n mersu-i luna, cea rece [i
senin\, / Ori stelele-obosite de
drum, r\t\citoare, / Ce se `n-
torc pe acelea[i c\i, ve[nic c\-
l\toare, / Pe acestea dup\ nu-
m\r cuprinse le avea / {i cu
m\sura min]ii pe toate st\pâ-
nea. / Din care pricini vântul
cu mersu-i vuitor / Târ\[te a-
pa m\rii `n val frem\t\tor, /
Statornic universul ce spirit `l
conduce, / ~n ape Hesperide,
când la apus se duce / Lucea-
CM
f\rul, cum iar\[i se-nal]\-n YK

rea cu operele scrise `n limba
greac\ i-a l\rgit orizontul de
gândire, f\cându-l s\ se gân-
deasc\ atent la diferen]ele
dintre terminologia teologic\
latin\ [i cea greac\. Boethius
a fost genial `n aceast\ privin-
]\, remarcându-se prin stilul
precis [i discern\mântul pro-
fund `n scrierea sa, Articolele
teologice. Dup\ `ntoarcerea la
Roma a ocupat cea mai impor-
tant\ func]ie `n statul condus
de ostrogotul Teodoric. C\s\-
torit fiind cu fiica lui Quintus
Symmachus, Rusticiana, Boe-
thius a avut posibilitatea unei
cariere rapide. Socrul s\u era
un apropiat al lui Teodoric,
iar Boethius s-a remarcat ra-
pid prin cultura [i manierele
sale alese. De[i Teodoric era
arian, acest lucru nu a consti-
tuit un impediment pentru ac-
ceptarea tân\rului Boethius.
Timp de mai mult de 20 de
ani, a fost un sfetnic apropiat
al regelui ostrogot, fiind im-
plicat `n deciziile majore ale
acestuia. ~ncepând cu anul
510 este consul, iar din 522, a-
ceast\ func]ie este ocupat\ de
fiii s\i. Din nefericire, contro-
versa arian\ pune cap\t vie]ii
sale glorioase. ~mp\ratul Ius-
tin I decide s\ interzic\ defi-
nitiv arianismul `n R\s\rit,
iar Boethius scrie la un mo-
ment dat câteva capitole `m-
potriva ereziei. Teodoric nu
este deranjat de acest lucru
pân\ când propriii oameni de
baz\ din R\s\rit sunt demi[i
din func]ii tocmai pentru c\ e-
rau arieni.
Tr\darea este calea
optim\ de oprimare
a unui om cinstit
Cyprianus, un om bogat [i
influent, dorea averea unui
tombrie 524 la Pavia. Va fi re-
abilitat, iar familiei sale `i vor
fi `napoiate averile `n 526, o-
dat\ cu venirea la tron a fiicei
lui Teodoric, Amalasunta.
„Mângâierile filosofiei“
din `nchisoare
~n cele [ase luni petrecute
`n `nchisoarea de la Pavia, u-
tilizând doar propria memo-
rie, Boethius a scris „Mângâ-
ierile filosofiei“. P\rerile mo-
derne sunt `mp\r]ite `n pri-
vin]a locului compunerii a-
cestei lucr\rii. ~n timp ce Ed-
mund Reiss este convins c\
scrierea este doar alegoric\
[i nu a fost notat\ atunci
(vezi „The Fall of Boethius
and the Fiction of the Conso-
latio Philosophiae“ `n „The
Classical Journal“, Vol. 77,
No. 1 (Oct. - Nov., 1981), pp.
37-47), Danuta Shanzer sus-
]ine clar ipoteza obi[nuit\ `n
aceast\ privin]\, criticând i-
deile nesustenabile ale lui
Reiss („The Death of Boe-
thius and the Consolation of
Philosophy“, `n: Hermes, Vol.
112, No. 3 (3rd Qtr., 1984),
pp. 352-366). Opera lui Boe-
thius con]ine [i 39 de poeme,
asupra c\rora ne vom `ndrep-
ta aten]ia `n cele de urmeaz\.
Un al doilea Iov
Boethius [i-a plâns nemân-
gâiat necazurile `n `nchisoare.
De[i f\cuse bine tuturor celor
din jur, cei invidio[i reu[iser\
s\ clatine `ncredea regelui Te-
odoric `n el. De aceea, unul
dintre poeme este atât de plin
de lacrimi: „~n fundul de genu-
ne, `n care e c\zut\, / Vai cum
se stinge mintea; lumina-i e
pierdut\ / {i se afund\-n ne-
guri, când suflul p\mântesc /
~i cre[te f\r\ num\r nelini[ti
r\s\rit, / Sau cine prim\verii
timp blând i-a `ntocmit, / Ca
s\ `mpodobeasc\ p\mântul
tot cu flori, / Cine-a f\cut ca
toamna, `n anii roditori, / S\
curg\ mustul dulce din stru-
gurii cei grei - / Deprins s\ a-
dânceasc\ asemenea idei, /
G\sea la fiecare problem\ l\-
murire. / Acuma zace. Mintea
`i este `n ne[tire / ~mpresurat
`i este de lan]uri grele gâtul
(Mângâierile filosofiei, `n:
PSB vol.72, pp.64-65). {tiind
c\ i se apropie ceasul mor]ii,
Boethius recheam\ perioada
`n care, liber fiind, se desf\ta
cu dezlegarea celor mai capti-
vante probleme ale [tiin]elor
[i teologiei. F\r\ `ndoial\ c\
tr\darea i se p\rea cea mai
dezgust\toare cale de a p\r\-
si aceast\ via]\. ~n[elat de cei
apropia]i, u[or dezn\d\jduit,
gândindu-se f\r\ `ndoial\ [i
la viitorul propriei familii, Bo-
ethius gust\ din paharul a-
mar al triste]ii. Poemele sale
au fost privite drept model de
mul]i scriitori, iar stilul a fost
l\udat de cercet\torii mo-
derni (vezi Amy Blumenthal,
„New Muses: Poetry in Boe-
thius’s Consolatio“ ,`n: Pacific
Coast Philology, Vol. 21, No.
1/2 (Nov., 1986), pp. 25-29).
Cu toate acestea, mai presus
de toate, poemele sale reflect\
propria sa stare spiritual\.
Sinceritatea lor [i faptul c\ e-
voc\ fapte reale sunt cele mai
importante calit\]i.
De vrei adev\rul...
Unde trebuie s\ c\ut\m A-
dev\rul? ~n exterior sau `n in-
terior? Filosofii lipsi]i de
Dumnezeu au c\utat mereu
adev\rul `n materialism, `n
concepte-„cheie“ sau, mai r\u,
`n pl\ceri lipsite de limite. A-
dev\rul, `ns\, este `n interio-
rul nostru, de vreme ce sun-
tem cre[tini [i am fost bote-
za]i. ~nc\ de la Botez, Hristos
se s\l\[luie[te `n c\mara a-
dânc\ a inimii noastre, pe ca-
re nu o mai p\r\se[te nicioda-
t\. „De vrei adev\rul cu-adân-
c\ gândire / {i f\r\ s-aluneci
pe drumuri gre[ite, / Spre ti-
ne-]i `ndreapt\ atent\ privire,
/ ~n suflet `]i strânge puteri `n-
doite. / Acolo `nva]\-n comori-
le tale / S\ afli ce cau]i pe cale
str\in\. / Când sufletul norul
erorilor sale / Alung\, ca Pho-
ebus `nal]\ lumin\. / C\ci nu
este mintea de tot `ntinat\ /
De trup cu-ntuneric `mp\ien-
jenit. / R\mâne-adev\rul, pe
care-l arat\ / {tiin]a, gr\unte-
n\untru s\dit. / De ce gân-
de[ti bine când e[ti `ntrebat? /
E-n tine-adev\rul, exist\ `n
minte. / C\ci cum spune Pla-
ton, de e-adev\rat / Orice-n-
v\]\tur\ e-aducere aminte“
(Mângâierile filosofiei, `n:
PSB vol. 72, p. 124).
Valoarea literar\ a
Mângâierilor filosofiei
Opera lui Boethius nu a
fost privit\ doar din punctul
de vedere teologic [i filosofic,
ci [i literar. ~ntr-un studiu
destul de pertinent, Thomas
Curley III a comentat aspecte-
le pozitive [i influen]a lui Boe-
thius asupra altor autori
(„The Consolation of Philoso-
phy as a Work of Literature“,
`n: The American Journal of
Philology, Vol. 108, No. 2
(Summer, 1987), pp. 343-367).
~n esen]\, descoperim destul
de rar un teolog men]ionat
printre numele grele ale isto-
riei literaturii. F\r\ `ndoial\,
faima lui Boethius a fost in-
fluen]at\ major de Dante. A-
cesta l-a apreciat enorm pe te-
ologul latin, chiar `mpru-
mutând unele dintre temele
acestuia `n scrierile sale. De
asemenea, Geoffrey Chaucer
s-a inspirat din poemele lui
Boethius `n opera sa poetic\.
De aceea putem privi cu mi-
rare persoanele care spun c\
teologia nu a avut niciodat\
valen]e literare. Poate ar tre-
bui s\ `nceap\ o nou\ lectur\
cu Boethius. a
Surse:
PSB, vol. 72, EIBMBOR, 1992.
Thomas Curley III, The Consola-
tion of Philosophy as a Work of
Literature in: The American Journal
of Philology, Vol. 108, No. 2 (Sum-
mer, 1987), pp. 343-367.
Amy Blumenthal, „New Muses:
Poetry in Boethius“s „Consolatio“
in: Pacific Coast Philology, Vol. 21,
No. 1/2 (Nov., 1986).
Edmund Reiss, „The Fall of Boe-
thius and the Fiction of the „Conso-
latio Philosophiae“ in: The Classi-
cal Journal, Vol. 77, No. 1 (Oct. -
Nov., 1981), pp. 37-47).
Danuta Shanzer, „The Death of
Boethius and the „Consolation of
Philosophy“ in: Hermes, Vol. 112,
No. 3 (3rd Qtr., 1984), pp. 352-366.

CM
YK
14 Actualitate
PE SCURT
România a avut `n
decembrie a doua rat\
a infla]iei din UE
Pentru a doua lun\ consecutiv,
Ungaria a avut `n luna decembrie
2009 cea mai mare rat\ anual\ a in-
fla]iei din Uniunea European\, (5,4
procente), urmat\ `ndeaproape de
România (4,7 procente), `n condi]iile `n
care `n zona euro rata anual\ a
infla]iei a crescut semnificativ pân\ la
0,9 procente `n decembrie (de la 0,5
procente `n luna noiembrie), iar `n
Uniunea European\ rata anual\ a in-
fla]iei a crescut la 1,4 procente (de la
1,0 procent `n luna noiembrie), con-
form unei estim\ri revizuite publicat\,
vineri, de Oficiul European de
Statistic\ (Eurostat). ~n luna decem-
brie 2009, cele mai sc\zute rate anuale
ale infla]iei s-au `nregistrat `n Irlanda
(minus 2,6 procente), Estonia (minus
1,9 procente) [i Letonia (minus 1,4 pro-
cente). La polul opus, se situeaz\
Ungaria cu o cre[tere a pre]urilor de
5,4 procente, România (4,7 procente) [i
Polonia (3,8 procente).
„~n perioade de criz\
nu se cresc impozitele“
Adrian Vasilescu, consilier al guverna-
torului BNR, a apreciat c\ pentru
România nu este oportun\ `n acest
moment o interven]ie `n zona taxelor [i
impozitelor, pentru a se `ncerca
atragerea de sume la buget. „~n vreme
de criz\ nu reduci impozite, nu ridici
impozite, au spus-o min]i mai lumi-
nate“, a subliniat Vasilescu, care a ci-
tat clasici ai teoriei economice. Vorbind
despre restructurare, Adrian Vasilescu
a spus c\ restructurarea `n România
este un proces complex, care merge de
la „restructurarea bugetului, a balan]ei
de pl\]i externe [i pân\ la restruc-
turarea `ntregii economii.
2009, anul ma[inilor
ieftine `n Europa
Dacia [i alte m\rci ieftine au avut un
an bun `n Europa, reu[ind cre[teri im-
portante, de aproape 30%, ale `nma-
tricul\rilor de autoturisme noi, `n timp
ce gigan]ii automobilului de lux, BMW,
Mercedes [i Lexus, au marcat sc\deri
care dep\[esc puternic contrac]ia pie-
]ei. Fenomenul de rearanjare a m\rci-
lor preferate a fost determinat `n 2009
de numero[i factori, de la criza finan-
ciar\ care a blocat creditul la recesiu-
nea care a determinat guvernele ]\ri-
lor europene s\ deruleze programe
generoase de re`nnoire a parcului auto,
subven]ionând din bani publici achizi-
]iile de ma[ini noi. Dintre m\rcile co-
mercializate `n Europa (UE, Elve]ia,
Norvegia [i Islanda), Dacia a `nregis-
trat cea mai bun\ cre[tere a num\ru-
lui de `nmatricul\ri de autoturisme
noi. Cifra a urcat pentru constructorul
român cu 29,2%, la 237.912 unit\]i. a
Cursul valutar
18.01.2010
Dolar SUA 2.8609
Euro 4.1167
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
Luni, 18 ianuarie 2010
Impozitul forfetar `l va `nlocui pe tatea firmelor din România care au ar\tat
c\ `ntre 2005 [i 2007 din totalul de 617.000
de firme `nregistrate 242.000 au declarat c\
cel minim din semestrul al doilea nu au avut profit, ci pierderi.
~n ceea ce prive[te num\rul firmelor care
Impozitul minim va fi `nlocuit cu impo- mare, precum saloane de frumuse]e, res- [i-au suspendat activitatea `n acest an,
zitul forfetar `ncepând cu semestrul al taurante, unde nu se elibereaz\ bonuri, reprezentantul ANAF a precizat c\ mare
doilea [i se va aplica pentru serviciile unde unde nu exist\ case de marcat“, a spus parte dintre acestea nu au avut activitate
se `nregistreaz\ evaziune fiscal\, precum vicepre[edintele Agen]iei Na]ionale de Ad- de la momentul `nfiin]\rii [i pân\ la
restaurante sau saloane de `nfrumuse]are, ministrare Fiscal\ (ANAF), `ntr-o con- `nchidere.
a declarat, vineri, Mihai Gogancea-V\- ferin]\ de pres\ organizat\ de Ministerul Potrivit datelor Oficiului Na]ional al
t\[oiu, vicepre[edinte ANAF. Economiei, Comer]ului [i Mediului de Registrului Comer]ului, anul trecut peste
„Se inten]ioneaz\ ca `n semestrul doi s\ Afaceri. 133.000 de firme [i-au suspendat activi-
transform\m impozitul minim `n impozit El a amintit c\ introducerea impozitului tatea, de peste 11 ori mai multe decât `n
forfetar `n zona unde este evaziune fiscal\ minim a avut la baz\ datele privind activi- 2008. a
Cutremurul din Haiti, cel mai mare dezastru
cu care s-a confruntat vreodat\ ONU
a Cutremurul din Haiti este cel mai mare dezastru cu care s-a confruntat vreodat\ ONU
`n istoria sa, deoarece a distrus structurile locale, a anun]at Biroul de coordonare
a afacerilor umanitare a „Este un dezastru istoric. Nu ne-am confruntat
niciodat\ cu un asemenea dezastru `n istoria ONU. Nu seam\n\ cu nici un alt seism“,
a declarat purt\toarea de cuvânt al OCHA, Elisabeth Byrs, la Geneva a
Organiza]ia Na]iunilor U- unei reuniuni cu principalii
nite (ONU) a confirmat, sâm- s\i colaboratori [i o delega]ie
b\t\, decesul [efului misiu- a poli]i[tilor chinezi `n Ho-
nii de pace a Na]iunilor Uni- telul Christopher, sediul MI-
te `n Haiti (MINUSTAH), NUSTAH din Port-au-Prin-
Hedi Annabi, a adjunctului ce. Hotelul s-a pr\bu[it a-
s\u brazilian [i a [efului ca- proape `n totalitate, iar circa
nadian al poli]i[tilor din ca- 100 de persoane sunt `n con-
drul ONU, to]i trei mor]i `n tinuare date disp\rute. Aces-
urma cutremurului de mar]i, te trei decese ridic\ la 40 nu-
de la Port-au-Prince.
m\rul mor]ilor confirma]i `n
„Sunt profund `ntristat c\ rândul personalului ONU. A-
trebuie s\ confirm moartea proximativ 330 de angaja]i ai
tragic\ a reprezentantului organiza]iei sunt `n contin-
meu special `n Haiti, Hedi uare da]i disp\ru]i, aceasta
Annabi“, scrie secretarul ge-
fiind cea mai mare tragedie
neral al ONU, Ban Ki-moon, pe care a cunoscut-o ONU.
`ntr-un comunicat publicat la Autorit\]ile haitiene es-
sediul organiza]iei de la New timeaz\ la 50 mii de mor]i bi-
York. „De na]ionalitate tuni- lan]ul puternicului seism.
sian\, Hedi Annabi a fost un
adev\rat cet\]ean al lumii.
Na]iunile Unite reprezentau O nou\ replic\ ora[, a anun]at Institutul a- vocând panic\ printre locu-
merican de geologie USGS. itori.
via]a sa (...) [i era un ap\r\- a cutremurului a Hipocentrul cutremurului a
tor `nfocat al misiunii sale [i zguduit capitala
al personalului s\u. Adjunc- fost localizat la zece kilometri 25 mii de corpuri
tul s\u, Carlos da Costa, [i Port-au-Prince, capitala adâncime, iar epicentrul la ne`nsufle]ite au fost
[eful poli]i[tilor ONU, Doug devastat\ a statului Haiti, a circa 25 de kilometri distan]\
de capital\, potrivit unui co-
`nhumate
Coates, (...) au murit de fost zguduit\ sâmb\t\ dimi-
municat al institutului.
asemenea“, a precizat secre- nea]\ de un cutremur cu Peste 25 mii de cadavre
tarul general al ONU. Atunci magnitudinea de 4,5 grade, o Peste 30 de replici au zgu- ale victimelor seismului au
când s-a produs cutremurul, replic\ a seismului care a dis- duit Port-au-Prince de la cu- fost recuperate [i `nhumate,
Hedi Annabi era `n timpul trus, mar]i, mare parte din tremurul produs mar]i, pro- a declarat premierul haitian
Jean-Mac Bellerive. „Dou\-
zeci de mii de cadavre au fost
Campanie de sprijinire dispozi]ia popula]iei a serviciului de resta-
bilire a leg\turilor de familie, cu rudele
strânse oficial de stat, f\r\ a
num\ra corpurile ne`nsufle-
a victimelor seismului aflate `n Haiti, prin mesaje de Crucea Ro[ie.
Crucea Ro[ie Interna]ional\ a lansat un
]ite strânse de MINUSTAH
(Misiunea de stabilizare a
din Haiti lansat\ de Apel Interna]ional de Urgen]\. Pentru
dona]ii online [i serviciul de restabilire a
ONU `n Haiti), de organiza]ii
neguvernamentale [i de vo-
Crucea Ro[ie Rom=n\ leg\turilor de familie, se poate accesa site-ul
www.crucearosie.ro. Conturile speciale, `n
luntari, respectiv 5 sau 6
mii“, a declarat premierul. a
Crucea Ro[ie Român\ lanseaz\ campa- care pot fi depuse contribu]iile `n bani, sunt
nia „Ajutor pentru Haiti“, care const\ `n deschise la BRD, Sucursala Pia]a Roman\, Pagin\ realizat\ de
colectarea de fonduri online [i direct, `n con- `n lei - RO02BRDE410SV61136934100 [i `n Bogdan CRON} [i
turile deschise special, dar [i `n punerea la euro - RO35BRDE410SV27880794100. Silviu DASC|LU
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Luni, 18 ianuarie 2010 Rom=nia `n UE 15

„Rom=nul Ciolo[ a redat speran]a agricultorilor“
Dacian Ciolo[ a triumfat, vineri, la audierile din cadrul
comisiei de specialitate a Parlamentului European -
AGRI, presa european\ subliniind competen]a
comisarului desemnat pentru Agricultur\ [i dezvoltare
rural\. „El poate reconcilia Bruxellesul [i agricultorii“,
a titrat publica]ia „Ouest-France“, care a subliniat c\
Ciolo[ reprezint\ „o schimbare de ton ce a redat
speran]a reprezentan]ilor mediilor agricole prezente
`n hemiciclu“. Aprecieri pozitive a primit viitorul
comisar [i din partea presei spaniole [i engleze, de[i
aceasta din urm\ punea sub semnul `ntreb\rii
oportunitatea numirii unui rom=n la c=rma unui
portofoliu at=t de important cum este Agricultura.
Revistele de specialitate sunt `nc=ntate c\ fermierii
vor avea un aliat `n persoana comisarului pe
Agricultur\. „A fost foarte, foarte bun“, a apreciat [i
pre[edintele AGRI, Paolo de Castro. Europarlamentarii membri ai comisiei AGRI l-au aplaudat minute `n [ir,
la finalul audierilor, pe Dacian Ciolo[
Dacian Ciolo[ a primit aviz fa- ropene, care l-a v\zut pe rom=nul lamentul European va avea pu- trebui s\ `[i dovedeasc\ adev\ra- comisarul desemnat pentru agri-
vorabil `n unanimitate la audieri- Dacian Ciolo[ drept solu]ia pentru teri extinse sub Tratatul de la ta independen]\ fa]\ de influen]a cultur\ [i dezvoltare rural\. Cio-
le de la Parlamentul European, reformarea acestui sector. Lisabona [i c\ vrea mai mul]i lui Nicolas Sarkozy“. lo[ a men]ionat [i faptul c\ princi-
r\spunsurile la `ntreb\rile spi- „El poate reconcilia Bruxellesul bani pentru agricultur\. „Audie- Singura care [i-a manifestat pala prioritate a mandatului s\u
noase fiind foarte bine primite de [i agricultorii“, a titrat publica]ia rea s-a `ncheiat printr-o repriz\ pân\ `n prezent `ngrijorarea fa]\ va fi definirea perspectivelor Po-
membrii comisiei AGRI. „A r\s- „Ouest-France“, care a subliniat prelungit\ de aplauze din partea de proiectele comisarului român liticii Agricole Comune dup\ 2013
puns `ntreb\rilor cu competen]\, c\ Dacian Ciolo[ reprezint\ „o eurodeputa]ilor“, a mai subliniat desemnat a fost Asocia]ia fermie- [i a subliniat necesitatea unei re-
a ar\tat c\ [tie PAC, c\ poate ad- schimbare de ton ce a redat spe- cotidianul britanic. rilor irlandezi, care sus]ine c\ forme a acestei politici.
ministra dificilul compromis `ntre ran]a reprezentan]ilor mediilor Ciolo[ a primit aprecieri [i `n schimb\rile `n modul de distribui- „Sunt un reformator. PAC tre-
diferitele p\r]i. A fost foarte foar- agricole prezente `n hemiciclu“. publica]iile europene de speciali- re a fondurilor Politicii Agricole buie reformat\“, a spus acesta,
te bun, chiar [i c=nd a vorbit de- „Ouest-France“ mai re]ine c\ tate. De exemplu, `n „Farmers Comune vor fi de tipul „jefuie[te-l care a ad\ugat c\ „reforma nu
spre chestiuni dificile, cum sunt viitorul comisar european pentru Weekly“, autorul articolului s-a pe Peter ca s\ `l pl\te[ti pe Paul“, `nseamn\ reducerea sprijinului
produsele modificate genetic. A agricultur\, „foarte tehnic, foarte declarat impresionat „atât de ceea relateaz\ „Irish Independent“. financiar, dar adaptarea la noi
dat r\spunsul corect. {i eu a[ fi ce a spus el, cât [i de modul `n care Pre[edintele IFA, John Bryan, a provoc\ri“.
bun“, nu a abandonat ideea re- criticat propunerea de schimbare
spus acela[i lucru“, a declarat a spus-o“, subliniind c\ presta]ia ~ntrebat care sunt cele trei
form\rii PAC. „Este nevoie de o a sistemului de plat\ a fermierilor
Paolo de Castro, pre[edintele co- rom=nului a fost `n total contrast m\suri ce trebuie puse `n aplicare
reform\, sectorul agricol s-a prin reducerea sistemului de plat\ pentru a `mbun\t\]i competitivi-
misiei de specialitate. schimbat mult“, a spus Ciolo[ `n cu presta]ia predecesoarei sale,
Acesta a ad\ugat c\ expe- Mariann Fischer Boel, `n aceea[i unic\ pe ferm\ [i cre[terea pl\- tatea `n urm\torii trei ani, comi-
audierile din AGRI, insistând pe ]ilor pentru ]\rile est-europene, sarul desemnat a precizat: in-
rien]a lui Ciolo[ va c=nt\ri foarte provoc\rile climatice [i de mediu. etap\, `n urm\ cu cinci ani.
mult `n administrarea acestui conchide publica]ia irlandez\. vesti]ii `n programe care vor fa-
„O veste bun\ vine de la Bru- cilita adaptarea fermierilor la
portofoliu, `ntruc=t „agricultura
este un domeniu greu, nu-l po]i
xelles [i d\ extrem de multe spe- Ciolo[, reformatorul Ce a spus noile provoc\ri, echilibrarea uti-
ran]e pentru agricultura din liz\rii pl\]ilor directe [i mai multe
studia `n c=teva s\pt\m=ni. Sunt
mai mult de 10 milioane de fer-
Leon“, a scris sâmb\t\ „La Cro- De asemenea, publica]ia de viitorul comisar oportunit\]i pentru fermierii eu-
nica de Leon“, referindu-se la de- specialitate „Farmers Guardian“ ropeni pe pia]a mondial\.
mieri `n Europa, mai mult de 30 clara]iile lui Dacian Ciolo[ privind subliniaz\ c\ „politica agricol\ co- european la audieri Fermierii europeni au primit
de milioane de oameni lucreaz\ `n „garantarea unei PAC mai dem- mun\ pare s\ intre pe mâna unui
agricultur\ [i diferen]a `ntre Fin- Timp de trei ore, Dacian Ciolo[ foarte bine interesul rom=nului
ne, [i dup\ 2013“. reformator“, comisarul român de- a primit numeroase `ntreb\ri la pentru asigurarea unui venit
landa [i Cipru e foarte mare, iar La rândul s\u, canalul de semnat Dacian Ciolo[. Aceasta `l
Dacian [tie asta. Bine`n]eles c\ care a r\spuns prompt, pun=nd minim atunci c=nd exist\ fluc-
televiziune „Euronews“ aminte[- citeaz\, de asemenea, pe purt\to- accent pe reformarea Politicii A- tua]ii puternice ale pre]urilor.
oamenii sunt suspicio[i, pentru c\ te de declara]ia lui Ciolo[ din rul de cuvânt al conservatorilor pe
Rom=nia e o ]ar\ membr\ nou\, gricole Comune [i pe necesit\]ile „Pl\]ile directe ar trebui s\ asigu-
timpul audierilor potrivit c\reia probleme de agricultur\, europar- fermierilor [i consumatorilor. „A- re un nivel minim al veniturilor
dar `l vom sus]ine pe Ciolo[“, a
UE ar trebui, dac\ este posibil, lamentarul britanic Richard Ash- gricultorii europeni vor stabilitate fermierilor europeni, iar reforma
spus eurodeputatul italian.
s\-[i sporeasc\ sprijinul pentru worth, care a afirmat c\ `i va oferi [i predictibilitate, consumatorii Politicii Agricole Comune ar tre-
agricultori. sprijinul s\u candidatului rom=n vor alimente sigure [i s\n\toase, bui s\ reechilibreze modul `n care
Ova]ii [i din partea Numindu-l „expert“ `n dome- „Am primit asigur\ri prin fap- contribuabilii vor asigur\ri c\ ajutoarele sunt distribuite `ntre
presei str\ine niul s\u, cotidianul britanic „Fi- tul c\ el se descrie pe sine drept banii lor sunt cheltui]i eficient [i regiuni, fermieri [i statele mem-
nancial Times“ a subliniat c\ Da- un reformator [i a promis s\ ape- transparent“, a spus, vineri, bre“, a conchis Dacian Ciolo[. a
Aplauzele [i felicit\rile de la fi- cian Ciolo[ i-a mul]umit pe eu- re bugetul agriculturii `n compe-
nalul audierilor s-au transferat cu rodeputa]i spunându-le ceea ce ti]ia cu altele“, a precizat Ash- Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
succes [i `n comentariile presei eu- voiau s\ aud\ [i anume c\ Par- worth, ad\ugând c\ „totu[i, el va

Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei

ofer\: „ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majoritatea „ Spirometrii;
specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, imunolo- chirurgie), cu internare de zi.
gie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii; „ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de pre-
„ Colposcopii (cu videocolposcop); venire a cancerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

CM
YK
16
Sfin]ii Atanasie [i Chiril,
serba]i ast\zi `n dou\ biserici ie[ene
Credincio[ii din Ia[i sunt
a[tepta]i ast\zi s\
participe la slujba Sfintei
Liturghii, cu prilejul
serb\rii hramului, la
M\n\stirea Copou-
Podgorii, singura a[ezare
monahal\ din Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei
ocrotit\ de „Sf. Atanasie [i
Chiril“. S\rb\toare va fi
ast\zi [i la Biserica „Sf.
Atanasie [i Chiril“ din
incinta Spitalului Clinic de
Pneumoftiziologie din Ia[i.
de Constantin CIOFU
M\n\stirea „Sfin]ii Atana-
sie [i Chiril“ - Podgorii din
Gr\dina Botanic\ va `mbr\ca
ast\zi, 18 ianuarie 2010, stra-
ie de s\rb\toare. Programul
liturgic dedicat cinstirii Sfin]i-
lor Atanasie [i Chiril, arhie-
piscopii Alexandriei, a `nceput
asear\ cu slujba Privegherii [i
va continua ast\zi cu Ceasuri-
le, slujba Acatistului [i Sfânta
Liturghie, la care vor partici-
pa, ca `n fiecare an, sute de
credincio[i. Biserica M\n\sti-
rii Copou-Podgorii a fost reac-
tivat\ ca a[ez\mânt monahal
de c\lug\ri]e `n anul 2001, de
c\tre PF Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române, pe
atunci Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, sf=ntul l\ca[ pri-
mind [i al doilea hram, „Du-
minica mironosi]elor“. Ascul-
t\rile monahale ale comunit\-
]ii se `mpletesc cu nevoile du-
hovnice[ti ale credincio[ilor
care frecventeaz\ acest minu-
CUV+NTUL IERARHULUI
Tinerii, `n comuniune cu Dumnezeu
† PIMEN,
Arhiepiscopul Sucevei [i
R\d\u]ilor
Se pare c\ `n decursul isto-
riei poporului nostru nu s-au
`nregistrat atâtea fr\mânt\ri
[i muta]ii sociale, culturale,
economice [i, nu `n ultimul
rând, spirituale, câte vedem
ast\zi.
Asist\m la o `nstr\inare
crescând\ fa]\ de principiile
[i `nv\]\turile moralei cre[ti-
ne; `n acela[i timp, num\rul
tinerilor preg\ti]i, `n [colile
din perioada anterioar\ eve-
nimentelor din decembrie
1989, pentru a purta steagul
„biruitor“ al socialismului
spre viitorul luminos al comu-
nismului ateu p\[esc `n nu-
m\r tot mai mare pragul sfin-
Edi]ia de Moldova
Luni, 18 ianuarie 2010, Nr. 13 (288), Anul II
Biserica „Sfin]ii Atanasie
[i Chiril“ a M\n\stirii
Copou-Podgorii
nat loc. Astfel, al\turi de sluj-
bele biserice[ti care se oficia-
z\ zilnic, `n cadrul m\n\stirii
func]ioneaz\ [i ateliere de cro-
itorie, broderie [i pictur\.
Foarte mul]i credincio[i, cei
mai mul]i intelectuali, mai
ales din lumea universitar\,
merg `n zilele de s\rb\toare
c\tre aceast\ biseric\ [i la ci-
mitirul dimprejurul ei, unde
se odihnesc mul]i oameni de
seam\ ai Ia[ului.
Biserica „Sfin]ii Atanasie [i
Chiril“ a fost ridicat\ de voie-
vodul Vasile Lupu `n 1638, `n
codrii seculari ai Copoului.
Legenda spune c\, `n timpul
unei invazii a t\tarilor `n Ia[i,
doamna Teodosia, so]ia voie-
vodului, a fugit `ngrozit\ `n
p\dure, ascunzându-se `ntr-o
scorbur\ de copac. Dup\ ce fu-
telor biserici [i poart\ perma-
nent pe piepturile lor semnul
jertfei [i al biruin]ei, Sfânta
Cruce. Cred c\ tinerii, cei
atra[i de tenta]iile libert\]ii
nes\n\toase, de libertinaj, nu
dup\ mult timp se vor `ntoar-
ce la calea principiilor mora-
lei cre[tine, milenare de dou\
ori, singurele care au c\l\uzit
toate genera]iile neamului
nostru românesc, genera]iile
`ntregului continent euro-
pean, primind pecetea cre[ti-
n\ pe cultura, arta [i gândi-
rea Europei; se vor `ntoarce
la tr\irea vie]ii `n duhul
omeniei, al cinstei, al dra-
gostei de munc\, luând amin-
te la cuvintele Sfântului A-
postol Pavel: „Toate `mi sunt
`ng\duite, dar nu toate `mi
folosesc. Toate `mi sunt `ng\-
duite, dar nu toate zidesc“ (I
Cor. 10, 23).
ria t\tarilor a trecut, domni-
torul [i-a c\utat `n toate p\r-
]ile so]ia, mergând pe culmile
dealurilor pân\ ce auzi, `n va-
le, l\tratul câinelui s\u de vâ-
n\toare. De bucurie c\ [i-a
g\sit so]ia s\n\toas\, Vasile
Lupu porunci t\ierea copacu-
lui [i, drept mul]umire lui
Dumnezeu, a ridicat biserica.
M\n\stirea Podgorii-Co-
pou a devenit biseric\ de pa-
rohie, `n 1864, dup\ seculari-
zarea averilor m\n\stire[ti.
Chiar dac\ nu are pictur\ ve-
che pe zid, aceasta pierzân-
du-se `n urma repara]iilor re-
petate, s-a p\strat totu[i cata-
peteasma, care dateaz\ din
sec. al XVIII-lea. La sfâr[itul
veacului al XX-lea, sfântul l\-
ca[ a necesitat ample lucr\ri
de restaurare, fiind pictat `n
Tinerii no[tri, ie[i]i de pe
b\ncile [colilor [i universit\]i-
lor, intr\, vrând-nevrând, `n
vâltoarea problemelor societ\-
]ii din care fac parte, mai ales
`n vâltoarea fr\mânt\rilor po-
litice, chiar ca spectatori, nu
neap\rat ca participan]i activi.
~n aceast\ vâltoare, se `n-
treab\, fire[te, pe ce cale s\
apuce, cum s\ priveasc\ sau
s\ judece cele din jurul lor
f\r\ a-[i tulbura pacea sufle-
teasc\ sau a-[i rata o carier\,
un drum, o activitate folosi-
toare atât pentru ei `n[i[i,
cât [i pentru poporul din care
fac parte, ca `n acest fel s\
`ndeplineasc\ cuvintele ace-
luia[i Sfânt Apostol Pavel:
„Nimeni s\ nu caute ale sale,
ci fiecare pe ale aproapelui“
(I Cor. 10, 24).
Ambele `ndrum\ri ale
Sfântului Apostol Pavel, cita-
`ntregime de arti[tii Vasile [i
Violeta Carp.
„Biserica Doamnelor“,
paraclis al Spitalului
de Pneumoftiziologie
Hram va fi ast\zi [i la Bise-
rica „Sfin]ii Atanasie [i Chiril“
din Ia[i. La acest sf=nt l\ca[,
care func]ioneaz\ ca paraclis
al Spitalului Clinic de Pneumo-
ftiziologie din Ia[i, `[i desf\-
[oar\ activitatea misionar\
de caritate pr. Dumitru P\du-
raru, care este [i redactor `n
cadrul Departamentului Teo-
logic al postului Radio TRINI-
TAS. Asear\, aici a avut loc
slujba Vecerniei unit\ cu Li-
tia, oficiat\ de un sobor de
preo]i `n prezen]a a numero[i
te mai sus, asigur\ celui c\l\-
uzit de ele integritatea mora-
l\ [i unitatea sufleteasc\, co-
muniunea cu semenii f\r\ de
care via]a omului ar fi un pus-
tiu sfâ[ietor, un iad. Chinurile
iadului, spun Sfin]ii P\rin]i ai
Bisericii, una [i nedesp\r]it\,
constau `n faptul c\ oamenii
afla]i `n iad stau spate `n spa-
te [i nu pot s\ se priveasc\ `n
fa]\, adic\ nu simt duhul co-
muniunii suflete[ti, de[i, fizic,
stau foarte apropia]i.
Duhul comuniunii sufle-
te[ti este izvorul adev\ratei
bucurii pentru orice om, pen-
tru c\ numai atunci când ne
privim fa]\ `n fa]\ ne putem
cunoa[te [i iubi mai bine [i
mai curat; tocmai aceast\ iu-
bire curat\, `n duhul adev\ru-
lui `nv\]\turii moralei cre[ti-
ne, ne p\streaz\ `n comuniu-
nea sufleteasc\ nu numai cu
oamenii, ci [i cu Dumnezeu,
Care vrea „ca to]i s\ fim una“
credincio[i. La final a avut loc
o agap\ fr\]easc\. Programul
liturgic va continua ast\zi cu
slujba Utreniei [i cea a Sfintei
Liturghii, `n cadrul c\reia se
vor citi rug\ciuni de mul]umi-
re pentru binefacerile primite.
De asemenea, `n cadrul sluj-
bei de Parastas vor fi pomeni]i
ctitorii acestui sfânt l\ca[,
precum [i fo[tii angaja]i ai
spitalului, care au trecut la
Domnul. S\rb\toarea va con-
tinua cu Ziua pneumologului
ie[ean, manifestare `n cadrul
c\reia vor fi premia]i fo[tii an-
gaja]i ai spitalului, care au ie-
[it la pensie.
Biserica „Sfin]ii Atanasie [i
Chiril“ a fost construit\ `n peri-
oada 1672-1674 [i este ampla-
sat\ `n centrul vechi al ora[u-
lui. Nu se [tie cu precizie nu-
mele ctitorului. Unii vehiculea-
z\ numele doamnei Margarita,
so]ia domnitorului Simion
Movil\, iar al]ii vorbesc despre
un ierarh cu numele Atanasie
Patelaros, care era administra-
tor al bunurilor m\n\stire[ti
grece[ti din Moldova. Biserica
a fost distrus\ de un incendiu
`n secolul al XIX-lea, apoi a fost
afectat\ de bombardamentele
din cel de-al Doilea R\zboi
Mondial [i de cutremurele care
s-au succedat la sfâr[itul sec-
olului al XIX-lea [i `nceputul
secolului al XX-lea. Ini]ial,
sfântul l\ca[ a fost pictat, `n
prezent `ns\ nu se p\streaz\
nimic din pictur\. Edificiul
este construit `n form\ de
nav\, `n stilul clasic moldove-
nesc. Deasupra pronaosului se
afl\ turnul-clopotni]\. ~n opini- CM
a unor istorici, biserica are una
YK
dintre cele mai frumoase cata-
petesme din Moldova. Timp de
aproape 50 de ani a fost `nchi-
s\, iar starea de degradare s-a
accentuat. ~n anul 1997 a fost
redeschis\ [i dat\ `n folosin]a
doamnelor din asocia]ia filan-
tropic\ Societatea Ortodox\ a
Femeilor Române (SOFR) din
Ia[i, condus\ de c\tre inginer
Margareta Vlad. Din acest mo-
tiv, ea se mai nume[te [i „Bi-
serica Doamnelor“. a
IPS Pimen,
Arhiepiscopul Sucevei
[i R\d\u]ilor
(Ioan 17, 21), un suflet, un cu-
get, o sim]ire. a
 CM
YK

Mar]i, 19 ianuarie 2010 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 14 (1516) Anul VI - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

DOCUMENTAR ACTUALITATEA FARMACIA VERDE

RELIGIOAS|
Tradi]ie [i legend\ „Casa Sfântului Tratamentele naturiste,
pe malurile Antonie“, pentru cea mai bun\ metod\ de
Dun\rii, la Calafat copiii din Gala]i combatere a nevrozelor
PAGINA 8 PAGINA 16 PAGINA 15

Nicolae Iorga. „Profetul na]ional“

despre Biseric\ [i neam
Nicolae Iorga s-a n\scut la 17 ianuarie 1871,
la Boto[ani, `n familia avocatului Nicu Iorga.
basilica.ro
Dup\ cum se [tie, via]a i-a fost curmat\ `n
chip tragic la 27 decembrie 1940, trupul s\u RELIGIOS
„MÂNTUITORUL RECUPEREA-
ne`nsufle]it fiind g\sit `n p\durea Strejnic Z| OAMENI PE CARE AL}II ~I
din jude]ul Prahova. Astfel, nebunia anilor CONSIDER| PIERDU}I“: Mân-
tuitorul Iisus Hristos, Care
’40 a f\cut ca una dintre cele mai mari vede [i cunoa[te `ntreaga
personalit\]i ale culturii române s\ nu-[i via]\ a fiec\rui om, a v\zut
`n mul]ime nu numai pe cei
poat\ afla un sfâr[it cre[tinesc. din fa]a lui, ci [i pe cei de pe
marginea drumului. A[a a
Azi `nv\]\m la [coal\ c\ Iorga a fost cel mai privit spre Zaheu, pe care l-a
mare istoric al nostru, dar `n acela[i timp a chemat pe nume, de[i nu l-a
`ntâlnit niciodat\.
fost [i dramaturg, poet, critic literar, Pagina 3
documentarist, enciclopedist, memorialist,
PAGINA AGRICULTORULUI
parlamentar, ministru, prim-ministru,
INVESTITORII STR|INI, A-
profesor universitar [i academician. Opera TRA{I DE AGRICULTURA RO- CM
YK

lui Iorga cuprinde 1.003 volume, 12.755 de M+NEASC|: La sf=r[itul

CM s\pt\m=nii trecute a avut
YK
articole [i 4.963 de recenzii. loc, la Berlin, summitul pri-
vind agricultura [i schim-
Citi]i `n pagina 9 b\rile climatice, la care au
participat mini[trii Agricul-
turii din statele UE. Oficia-
POZA ZILEI
Un euro a fost lii au c\zut de acord asupra
unui text prin intermediul
cotat la 4,1008 lei c\ruia solicit\ ca agricultu-
ra s\ fie considerat\ „parte
Cursul de referin]\ anun]at ieri de Banca a solu]iei `mpotriva schim-
Na]ional\ a României (BNR) a sc\zut cu b\rilor climatice“.
1,59 bani, la 4,1008 lei/euro, [i a atins astfel Pagina 7
un nou nivel minim al ultimelor 12 luni, o
paritate mai redus\ fiind publicat\ de ban- EDUCA}IE
ca central\ la 7 ianuarie 2009, conform Me- COMPETEN}ELE DIGITALE, O
diafax. PROB| NOU| LA BACALAU-
La 7 ianuarie 2009, BNR a afi[at un curs ~n prima [edin]\ din aceast\ s\pt\mân\, REAT: Elevii din 1.473 de u-
de referin]\ de 4,0720 lei/euro. Astfel, leul a leul s-a apreciat [i `n raport cu dolarul ameri- nit\]i de `nv\]\mânt liceal,
`nregistrat ieri a doua [edin]\ consecutiv\ de can, rata de referin]\ coborând cu 0,96 bani, la dintre care 111 din Bucu-
apreciere `n raport cu euro, cursul coborând 2,8513 lei/dolar, dup\ ce vineri banca central\ re[ti, particip\, m=ine, la si-
cu 2,78 bani, de la 4,1286 lei/euro. a anun]at un curs de 4,8609 lei/dolar. a mularea probei de evaluare
a competen]elor digitale de
la bacalaureat, certificatul
Tulpina sicomorului (dudului)
Salva]i Copiii Rom=nia str=nge nate pentru ajutorarea copii-
lor victime din Haiti [i familii-
de competen]e fiind foarte
important pentru angajarea
`n care s-a urcat Zaheu vame[ul
pentru a-L vedea pe Hristos se p\s-
fonduri pentru victimele din Haiti lor lor, prin intermediul Sal- absolven]ilor pe pia]a mun-
Salva]i Copiii România se miliilor afectate de tragedie va]i Copiii SUA. cii din Uniunea European\.
treaz\ `n ora[ul Ierihon. La noi `n Pân\ `n prezent, ]\rile
]ar\ este denumit dud, deoarece si- al\tur\ ac]iunilor de strânge- prin dona]ii on-line pe site-ul Pagina 12
comorul se aseam\n\ cu dudul ro- re de fonduri demarate la ni- www.salvaticopiii.ro sau prin membre Salva]i Copiii din
mânesc. Ierihonul este considerat vel global de Alian]a Salva]i transfer bancar `n contul toat\ lumea au strâns 1,5
unul dintre cele mai vechi ora[e din Copiii [i face un apel c\tre pu- RO15RNCB00710114347900 milioane de dolari, dar nece-
lume, situat la o distan]\ de apro- blicul larg [i c\tre autorit\]i 05, deschis la Banca BCR - sarul pentru cele trei milioa-
ximativ 40 km de Ierusalim. a de a contribui la acordarea Sucursala Plevnei. Toate fon- ne de persoane afectate este
primului ajutor copiilor [i fa- durile strânse vor fi direc]io- estimat la 20 milioane. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Mar]i, 19 ianuarie 2010

APOSTOLUL ZILEI EVANGHELIA ZILEI

~n fa]a jertfei, por]ile r\ut\]ii Mântuitorul Iisus Hristos

[i `ntunericului se d\râm\
„Cel ce voie[te s\ iubeasc\ via-
]a [i s\ vad\ zile bune s\-[i opreas-
c\ limba de la r\u [i buzele sale s\
nu gr\iasc\ vicle[ug; s\ se fereas-
c\ de r\u [i s\ fac\ bine; s\ caute
pacea [i s-o urmeze; c\ci ochii
Domnului sunt peste cei drep]i [i
urechile Lui spre rug\ciunile lor,
iar fa]a Domnului este `mpotriva
celor ce fac rele. {i cine v\ va face
vou\ r\u, dac\ sunte]i plini de
râvn\ pentru bine? Dar de ve]i [i
p\timi pentru dreptate, ferici]i
ve]i fi. Iar de frica lor s\ nu v\
teme]i, nici s\ v\ tulbura]i. Ci pe
Domnul, pe Hristos, s\-L sfin]i]i `n
inimile voastre [i s\ fi]i gata tot-
deauna s\ r\spunde]i oricui v\ ce-
re socoteal\ despre n\dejdea voas-
tr\, dar cu blânde]e [i cu fric\, a-
vând cuget curat, ca, tocmai `n ce-
ea ce sunte]i cleveti]i, s\ ias\ de
ru[ine cei ce gr\iesc de r\u purta-
rea voastr\ cea bun\ `ntru Hris-
tos. C\ci e mai bine, dac\ a[a este
voia lui Dumnezeu, s\ p\timi]i f\-
când cele bune, decât f\când cele
rele. Pentru c\ [i Hristos a suferit
odat\ moartea pentru p\catele
noastre, El cel drept pentru cei ne-
drep]i, ca s\ ne aduc\ pe noi la
Dumnezeu, omorât fiind cu trupul,
dar viu f\cut cu duhul, cu care S-a
coborât [i a propov\duit [i duhuri-
lor ]inute `n `nchisoare, care fuse-
ser\ neascult\toare alt\dat\, când
`ndelunga-r\bdare a lui Dumne-
zeu a[tepta, `n zilele lui Noe, [i se
preg\tea corabia `n care pu]ine su-
flete, adic\ opt, s-au mântuit prin
ap\. Iar aceast\ mântuire prin a-
p\ `nchipuia botezul, care v\ mân-
tuie[te ast\zi [i pe voi, nu ca [ter-
gere a necur\]iei trupului, ci ca
deschiderea cugetului bun c\tre
Dumnezeu, prin `nvierea lui Iisus
Hristos, Care, dup\ ce S-a suit la
cer, este de-a dreapta lui Dumne-
zeu, [i se supun Lui `ngerii [i st\pâ-
niile [i puterile.“ (I Petru 3, 10-22)
***
Icoana ortodox\ a ~nvierii Dom-
nului ~l `nf\]i[eaz\ pe Mântuitorul
Hristos cu trupul `nconjurat de
mandorl\, intrând `n profunzimile
p\mântului, c\lcând `n picioare
por]ile iadului [i ridicându-l pe A-
dam din `ntuneric. Tradi]ia icono-
grafic\ bizantin\ a praznicului ~n-
vierii ~l prezint\ de cele mai multe
ori pe Hristos Domnul ]inând `n
mâna stâng\ un sul, simbol al pro-
pov\duirii. Din fragmentul aposto-
lic de ast\zi, `n care Sfântul Petru
spune c\ Hristos „S-a coborât [i a
propov\duit duhurilor ]inute `n `n-
chisoare“, s-a inspirat iconograful
s\rb\torii, iar `n lumina acestui
cuvânt `n]elegem teologia profund
scripturistic\ zugr\vit\ `n icoana
~nvierii. ~nv\]\m de aici c\ Hris-
tos nu a scos pe nimeni din `ntune-
ric cu for]a, pentru c\ propov\dui-
rea Lui ne duce cu gândul la liber-
tatea noastr\, a celor care auzind
chemarea o putem urma sau o pu-
tem ignora. Dumnezeu nu mântu-
ie[te pe nimeni `n mod mecanic, `n
virtutea unei amnistii generale, ci
El propune [i a[teapt\ r\spunsul
nostru. Chiar [i `n iadul lipsit de
lumin\ [i plin de r\utate, Dumne-
zeu este Cel care respect\ liberta-
tea persoanei umane. Sfântul Chi-
ril al Alexandriei spune c\ prin po-
gorârea Mântuitorului Hristos la
cei din `ntuneric se vede faptul c\
iubirea Sa de oameni [i predica Sa
nu este p\rtinitoare, ci se adresea-
z\ `ntregii firi umane, atât celor
dinainte de `ntruparea Lui, cât [i
celor de dup\ ~n\l]area Sa. Sfân-
tul Maxim M\rturisitorul spune
c\ L-au urmat pe Hristos doar cei
care I-au crezut cuvântul, iudeii
care au tr\it `n n\dejdea unui
Mântuitor [i cei din alte neamuri
care au f\cut binele [i au cultivat
iubirea. L-au recunoscut pe Hris-
tos coborât `n iad doar cei care au
acumulat `n via]\ lumin\ [i bun\-
tate, pentru c\ doar omul bun `l
cunoa[te [i recunoa[te pe Dumne-
zeul cel Bun, doar omul ce are lu-
min\ `n privire poate privi Lumi-
na lumii. Hristos Domnul a par-
curs toate etapele vie]ii umane, so-
lidarizând cu omul `n na[tere, `n
suferin]\, `n moarte [i `n via]a de
dup\ moarte, pentru a aduce lu-
min\ [i bucurie acolo unde nu mai
era speran]\. Sufletul Lui nu va
r\mâne `n iad pentru a ar\ta c\
dup\ Jertfa [i ~nvierea Lui nici un
suflet uman nu mai trebuie s\
mearg\ c\tre iad. Dar mai `nv\-
]\m c\ Mântuitorul sf\râm\ por]i-
le iadului imediat dup\ Jertfa de
pe Cruce pentru a ne ar\ta c\ `n
fa]a jertfei por]ile r\ut\]ii [i `ntu-
nericului se d\râm\. (Ciprian
OLINICI, Radio Trinitas)
aduce lumin\ lumii
„{i au venit la Iisus saducheii ca-
re zic c\ nu este `nviere [i-L `ntre-
bau zicând: «~nv\]\torule, Moise
ne-a l\sat scris, c\ de va muri frate-
le cuiva [i va l\sa femeia f\r\ copil,
s\ ia fratele s\u pe femeia lui [i s\
ridice urma[ fratelui. {i erau [apte
fra]i. {i cel dintâi [i-a luat femeie,
dar, murind, n-a l\sat urma[. {i a
luat-o pe ea al doilea, [i a murit, ne-
l\sând urma[. Tot
a[a [i al treilea. {i
au luat-o to]i [apte
[i n-au l\sat urma[.
~n urma tuturor a
murit [i femeia. La
`nviere, când vor
`nvia, a c\ruia din-
tre ei va fi femeia?
C\ci to]i [apte au a-
vut-o de so]ie». {i
le-a zis Iisus: «Oare
nu pentru aceasta
r\t\ci]i, ne[tiind
Scripturile, nici pu-
terea lui Dumne-
zeu? C\ci, când vor
`nvia din mor]i, nici
nu se mai `nsoar\,
nici nu se mai m\rit\, ci sunt ca
`ngerii din ceruri. Iar despre mor]i
c\ vor `nvia, n-a]i citit, oare, `n
cartea lui Moise, când i-a vorbit
Dumnezeu din rug, zicând: Eu sunt
Dumnezeul lui Avraam [i Dum-
nezeul lui Isaac [i Dumnezeul lui
Iacov? Dumnezeu nu este Dumne-
zeul celor mor]i, ci a celor vii. Mult
r\t\ci]i».“ (Marcu 12, 18-27)
***
Dac\ `n Evanghelia de ieri irodi-
anii [i fariseii au dorit s\-L pun\ `n
dificultate pe Domnul nostru Iisus
Hristos, ast\zi au venit `n fa]a Lui
saducheii. Ace[tia nu credeau `n `n-
viere [i nedumerirea lor era `n leg\-
tur\ cu acest lucru. ~ntrebarea a fost
astfel structurat\ `ncât nu se putea
admite decât un singur r\spuns.
Doar aparent era a[a. Saducheii tr\-
iau cu iluzia unui ra]ionament per-
fect. Asemenea celor de atunci, [i `n
jurul nostru g\sim mul]i saduchei.
~ntâlnim fra]i de-ai no[tri care nu
cred `n `nvierea lui Iisus Hristos [i
`n general `n `nvie-
re. Nici Sfin]ii A-
postoli nu au crezut
c\ Mântuitorul a
`nviat, c\ s-a ar\tat
Mariei Magdalena,
c\ a `nso]it pe Luca
[i Cleopa `n drum
spre Emaus. Cei din
preajma Mântuito-
rului au tr\it o dezi-
luzie, care s-a schim-
bat când au auzit cu-
vintele Domnului
Hristos: „Pace vo-
u\!“. Saducheii erau
diferi]i de ucenicii
Mântuitorului. Pri-
mii tr\iau o nelini[-
te ce pleca din `ndoiala c\ este posi-
bil\ `nvierea, iar ceilal]i nutreau
speran]e de izb\vire, `ns\ acestea
s-au risipit sub crucea de pe Golgota.
Apostolii erau dezarma]i [i descu-
raja]i. Saducheii erau `ncrez\tori [i
intransigen]i. Pe unii `i `ncredin]ea-
z\, pe ceilal]i `i smere[te. ~n final,
Mântuitorul le aduce lumin\ [i uno-
ra [i altora. Saducheilor le luminea-
z\ min]ile, ar\tându-le c\ `mp\r\]ia
lui Dumnezeu se conduce dup\ alte
principii. Tot Mântuitorul a oferit
lumina `nvierii ucenicilor S\i. ~nvie-
rea lui Hristos ne face asemenea `n-
gerilor. (pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)

SF+NTUL ZILEI C+NT|RILE ORTODOXIEI

Sfântul Cuvios
Macarie Egipteanul
Din fraged\ copil\rie, Maca-
rie (sec. IV) a iubit via]a pustni-
ceasc\ [i s-a f\cut monah. A do-
bândit atâta r\bdare `n ostene-
lile lui, `ncât a primit de la
Dumnezeu puterea s\ goneasc\
duhurile necurate, darul `n]ele-
gerii [i darul facerii de minuni.
Dup\ rug\mintea `ndelungat\
a arhiereului de atunci, a primit
preo]ia, dup\ care Macarie s-a
dedat la nevoin]e mai grele: a
f\cut o hrub\ sub p\mânt, iar
la cap\tul ei a s\pat cu mâinile
o pe[ter\. Când veneau mul]i
oameni s\-l cerceteze, el intra
`n hrub\ [i se ascundea `n
pe[ter\. Cuviosul Macarie a
murit la vârsta de 90 de ani.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfântului Cuvios Ma-
carie Alexandrinul; a Sfintei
Muceni]e Eufrasia; a aducerii
moa[telor Sfântului Grigorie
Teologul `n Biserica „Sfin]ii A-
postoli“; a minunii din Niceea,
când Sfântul Vasile cel Mare a
deschis prin rug\ciune u[ile
bisericii [i a dat-o ortodoc[ilor; a
Sfântului Cuvios Meletie Valisi-
otul M\rturisitorul; a Sfântului
Marcu Eugenicul din Efes [i a
Sfântului Cuvios Arsenie, arhi-
episcopul Cherchirei.
Mâine, Biserica face pome-
nirea † Sfântului Cuvios Efti-
mie cel Mare. a
Sfin]ii raiului ]in postul
cel ve[nic al lumii [i se
hr\nesc doar cu Hristos
„Dorind de fericirea cea mai pre-
sus de gând, dumnezeiescule, `nfrâ-
narea o ai socotit desf\tare, s\r\cia
bog\]ie, neaverea avere adev\rat\ [i
cump\tarea cinste de bun\ m\rire.
Pentru aceasta ai [i aflat dorirea cea
dup\ gândul t\u, s\l\[luindu-te `n
loca[urile sfin]ilor, preafericite.“ (Mi-
nei pe Ianuarie, Tipografia C\r]ilor
Biserice[ti, Bucure[ti, 1893, p. 303.)
***
Sfântul Cuvios Macarie Egiptea-
nul, ale c\rui moa[te `nmiresmate de
har se afl\ la M\n\stirea Wadi el
Natroun din Egipt, a `n]eles cu min-
tea puterea de lumin\ a `mp\r\]iei
lui Dumnezeu [i vremelnicia celei de
aici. Pentru aceasta [i-a `nt\rit sufle-
tul `n rug\ciune [i post, care i-au
deschis ochii suflete[ti, devenind
v\z\tor de Dumnezeu [i prooroc al
Celui Prea`nalt. Prin acestea a so-
cotit `nfrânarea pustniceasc\ [i pos-
tul ca ni[te desf\t\ri alese ale raiu-
lui, s\r\cia lucie ca o bog\]ie netre-
c\toare de cele ve[nice [i cump\ta-
rea ca o slav\ netrec\toare. C\ci
sfin]ii raiului ]in postul cel ve[nic al
lumii [i se hr\nesc doar cu Hristos -
Euharistia cea ve[nic\, [i nimic
având `n aceast\ lume, se `nvredni-
cesc de Hristos - Bog\]ia cea nemuri-
toare, iar smerenia lor adânc\ devi-
ne slav\ a lui Dumnezeu `n ei. C\ci
raiul este nu numai locul sufletelor
iubitoare de Dumnezeu, ci [i starea
cea adev\rat\ a sufletelor sfin]ilor
`nc\ tr\itori pe p\mânt. (pr. asist.
dr. Ioan Valentin ISTRATI)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Biserica „Sf=ntul Nicolae“
din {cheii Bra[ovului
O m\rturie istoric\ important\ a
p\str\rii dreptei credin]e [i a limbii ro-
mâne[ti este biserica din {cheii Bra[o-
vului. Aceast\ oaz\ de spiritualitate
ortodox\ [i româneasc\ `[i are originile
`nc\ din sec. al XIII-lea, `ntr-un sat
compact românesc de lâng\ Bra[ov.
Românii de aici erau amenin]a]i pe la
1399 de papa Bonifaciu al IX-lea s\
treac\ la credin]a latineasc\, `ns\ au
refuzat-o, r\mânând `n dreapta cre-
din]\ [i `n afara cet\]ii Bra[ovului.
Treptat, acestora li s-au ad\ugat ro-
mânii `mpin[i de cuceritorii otomani
care `[i f\ceau tot mai mult prezen]a `n
sudul Dun\rii. Ace[ti români au deve-
nit negustorii bra[oveni care f\ceau co-
mer] cu cei de aceea[i credin]\ [i limb\
de dincolo de Carpa]i. Considera]i am-
basadori ai domnilor munteni [i mol-
doveni, pe la 1495, ace[tia erau ajuta]i
s\-[i ridice o prim\ biseric\ de zid. Mai
târziu, voievodul Neagoe Basarab cel
pios le-a ridicat sfântul altar [i clopot-
ni]a, apoi, pe la 1538 Petru Cercel le-a
`mpodobit l\ca[ul cu picturi alese. La
1598, Mihai Viteazul le-a construit
pridvorul, iar la 1751 ]arina Elisabeta
a II-a a trimis daruri scumpe [i alese.
Cu acela[i sprijin de peste mun]i, `n
1735, apoi `n 1752 s-au ad\ugat dou\
paraclise, unul din partea de nord, iar
altul `n cel de sud. ~n perioada interbe-
lic\, biserica a fost ref\cut\, iar pic-
tura a fost executat\ sub coordonarea
lui Costin Petrescu.
Lâng\ l\ca[ul de rug\ciune din
{chei, românii au avut l\ca[ul de `nv\-
]\tur\, unde diaconul Coresi [i-a desf\-
[urat activitatea de tip\rire [i r\spân-
dire a limbii române. Astfel, leg\turile
dintre românii de pe cei doi versan]i ai
Carpa]ilor s-au v\zut [i atunci când cei
din Ardeal erau amenin]a]i cu unia]ia.
Cei din {cheii Bra[ovului au fost
m\rturisitorii Ortodoxiei, r\mânând `n
crezul care pe la 1399 se auzise pân\ la
Roma. (Adrian Nicolae PETCU)
 Mar]i, 19 ianuarie 2010
Comunicat de pres\
Atac CNSAS `mpotriva Bisericii
- criz\ de identitate [i pierdere a credibilit\]ii -
Patriarhia Român\ `[i manifest\ indigna-
rea [i dezaprobarea fa]\ de implicarea v\dit\
a Consiliului Na]ional pentru Studierea Ar-
hivelor Securit\]ii (CNSAS) `n campania de
denigrare a clericilor ortodoc[i prin scurgerea
de informa]ii `ndoielnice c\tre unii „merce-
nari mediatici“ [i alte persoane interesate s\
umileasc\ [i s\ lovesc\ `n slujitorii Bisericii
`nainte de pronun]area instan]ei de judecat\
civil\. Aceast\ situa]ie grav\ este `n flagran-
OUG
t\ contradic]ie cu legisla]ia `n vigoare (O
nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar
[i deconspirarea Securit\]ii aprobat\ prin
Legea 293/2008), precum [i cu deontologia
func]ionarului public.
CNSAS continu\ s\ se dovedeasc\ incapa-
bil s\ evalueze `n mod obiectiv atitudinea cle-
ricilor ortodoc[i fa]\ de regimul comunist.
Func]ionari publici ai CNSAS, sub protec-
]ia anonimatului, `ncalc\ flagrant deontolo-
gia func]ionarului public [i `[i permit `n con-
tinuare s\ fac\ aprecieri iresponsabile [i ten-
den]ioase `n pres\ privind slujitorii Bisericii.
Reamintim faptul c\ `n timpul dictaturii co-
muniste Biserica a fost singura institu]ie care
nu s-a identificat cu ideologia ateist\ de stat, ce-
ea ce a determinat din partea regimului ateu fo-
losirea - prin intermediul fostei securit\]i - a u-
nor mijloace de presiune inimaginabile. F\r\ a
]ine cont de acel context extrem de ostil `n care
Actualitatea religioas\ 3
Biserica a supravie]uit [i de umilirea [i [antajul
la care au fost supu[i clericii ortodoc[i `n timpul
dictaturii comuniste, cei ce practic\ azi a[a-nu-
mita deconspirare a clericilor colaboratori ai se-
curit\]ii, folosind verdicte de pres\ pripite, o-
pereaz\, de fapt, asasinate morale la comand\,
considerând c\ astfel nu dau seam\ nim\nui.
Dat fiind faptul c\ aceast\ manier\ ten-
den]ioas\ de lucru a CNSAS privind slujitorii
cultelor religioase `i vizeaz\ doar pe clericii
ortodoc[i, ne `ndrept\]e[te s\ consider\m c\
aceast\ ac]iune a lor [i a celor pe care-i slu-
jesc se `ncadreaz\ `ntr-o campanie de discre-
ditare a Bisericii Ortodoxe Române, condus\
de cei deranja]i de marea credibilitate a aces-
teia `n via]a poporului român, profund religi-
os [i ap\r\tor al valorilor cre[tine `n fa]a ata-
curilor curentelor secularizante. Oricum, cre-
dibilitatea Bisericii nu va sc\dea, ci mai de-
grab\ CNSAS va pierde din credibilitate [i `[i
va adânci criza de identitate juridic\ [i etic\.
(Biroul de Pres\ al Patriarhiei Române)
PE SCURT
Sprijin pentru
men]inerea
crucifixelor
`n [colile publice
din Italia
Episcopia Ortodox\ Român\ a
Italiei sprijin\ reac]iile statu-
lui [i ale cet\]enilor italieni `n
favoarea men]inerii crucifi-xu-
rilor `n [colile publice. Episco-
pia men]ioneaz\, `ntr-un co-
municat, c\ prin aceast\ atitu-
dine se al\tur\, `mpreun\ cu
Patriarhia Român\, tuturor a-
celor demersuri care amintesc
faptul c\ prezen]a `n spa]iul
public a unor simboluri fonda-
toare pentru civiliza]ia euro-

„Mântuitorul recupereaz\ oameni pean\ - precum crucea - este u-

til\ [i necesar\, informeaz\
Radio TRINITAS. Episcopia
Ortodox\ Roman\ a Italiei a
luat not\ cu `ngrijorare de

pe care al]ii `i consider\ pierdu]i“ sentin]a CEDO prin care se so-

Mântuitorul Iisus Hristos,
Care vede [i cunoa[te
`ntreaga via]\ a fiec\rui
om, a v\zut `n mul]ime nu
numai pe cei din fa]a lui,
ci [i pe cei de pe
marginea drumului. A[a a
privit spre Zaheu, pe care
l-a chemat pe nume, de[i
nu `l `nt=lnise niciodat\. {i
pe Sfântul Cuvios Antonie
cel Mare l-a chemat
Mântuitorul, acesta
devenind `ntemeietorul
vie]ii pustnice[ti, a ar\tat
PF P\rinte Patriarh,
duminic\, 17 ianuarie, `n
cuv=ntul ]inut la
M\n\stirea Jerc\l\i.
Explicând `n]elesul Evan-
gheliei Dumincii a 32-a dup\
Rusalii, a lui Zaheu Vame[ul,
Patriarhul Rom=niei a men-
]ionat c\ Zaheu, din om bogat
[i lacom dup\ averi, devine un
om milostiv [i darnic. Sfântul
Evanghelist Luca, care pre-
zint\ patru boga]i diferi]i, nu-
mai despre vame[ul Zaheu
spune c\ s-a mântuit - „pen-
tru c\ `[i schimb\ modul s\u
O catedral\
pentru Capital\!
Patriarhia Rom=n\
Administra]ia Patriarhal\
Cod Fiscal: RO4430779
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111
de a fi, se converte[te, se poc\-
ie[te [i devine, din lacom [i
zgârcit, milostiv [i darnic“, ex-
plic\ P\rintele Patriarh.
Mântuitorul `l cunoa[te pe
nume [i-l cheam\ la El „pe cel
care-L c\uta pe Hristos. La
prima vedere se d\ impresia
c\ Zaheu era un om curios,
dar Mântuitorul vede `n copac
nu doar un om mic de statur\
[i curios, ci cite[te `n inima a-
cestuia o c\utare duhovni-
ceasc\“. Zaheu auzise c\ Iisus
a schimbat via]a multor oa-
meni [i avea [i el, `n sufletul
s\u, o dorin]\ de schimbare.
Aceast\ c\utare este v\zut\
de Hristos Domnul, cunosc\-
torul inimilor oamenilor. Za-
heu [tia c\ Hristos este un
vindec\tor nu numai de r\ni
v\zute ale trupului, ci [i de
r\ni ascunse ale sufletului,
r\nile p\catului, a mai ar\tat
Patriarhul nostru.
Cunoscând dorin]a de lumi-
nare a vame[ului, Mântuito-
rul Iisus Hristos l-a chemat la
El pe cel ce era `n copac, ca
`mpreun\ s\ mearg\ `n casa
lui Zaheu. „Mai `ntâi, harul
lui Hristos a atins sufletul lui
Zaheu, [i apoi Mântuitorul s-a
autoinvitat `n casa lui Zaheu.
Aparenta curiozitate era o do-
rin]\ de convertire, de schim-
bare“. „Evanghelia mai spune
c\ nu a primit binecuvântare
doar Zaheu, ci [i toat\ casa
lui. Ceea ce `nseamn\ c\ une-
ori o familie `ntreag\ prime[-
te binecuvântare dac\ cel pu-
]in unul dintre membrii fami-
liei se apropie de Dumnezeu.
Prin unul se d\ binecuvântare
la mai mul]i. De la c\rbunele
`nc\ aprins din sufletul lui Za-
heu, bun\tatea lui Hritos
scoate de sub cenu[a [i zgura
p\catului l\comiei t\ciunele
care mai arde, [i-L sufl\ bu-
n\tatea lui Hritos prin harul
Duhului Sfânt, luminându-i
via]a [i transformând-o `ntr-o
flac\r\ de bun\tate [i de d\r-
nicie. Mântuitorul recuperea-
z\ oameni pe care al]ii `i con-
sider\ pierdu]i“, a spus P\rin-
tele Patriarh, care a conti-
nuat: „Cunoa[tem foarte ade-
sea mai mult p\catele oame-
nilor decât virtu]ile lor. {i `i
judec\m, foarte adesea, rapid
dup\ patimile lor, dar Dum-
nezeu are gândire diferit\ de
a noastr\, vede dincolo de p\-
cat [i o scânteie de lumin\ a
credin]ei“.
~ntemeietorul vie]ii
pustnice[ti
Despre Sfântul Antonie cel
Mare, cinstit `n fiecare an la 17
ianuarie, Patriarhul României
a spus c\ l-a schimbat tot
Mântuitorul Iisus Hristos. Du-
p\ ce a vândut averile mo[te-
nite, s-a retras din lume. A dus
o via]\ de rug\ciune, nevoin]\
[i post, s-a luptat cu patimile,
cu gândurile, cu duhurile rele
care erau sup\rate de multa
lui rug\ciune [i postire. Retras
`n pustiul Egiptului, a `nteme-
iat pe muntele Kolzim o m\-
n\stire care pân\ ast\zi este
cunoscut\ ca „M\n\stirea
Sfântului Antonie cel Mare“.
„A devenit un P\rinte al `ntre-
gului Egipt, un sf\tuitor, a
vindecat bolnavi, a dat sfaturi
`mp\ra]ilor prin scrisori sau
prin trimi[i ai lor. Era pre]uit
de toat\ lumea pentru `n]elep-
ciunea lui [i pentru puterea lui
de a vindeca pe oamenii bol-
navi. Atât de mare era Sfântul
Antonie `n via]a sa duhovni-
ceasc\ `ncât a fost v\z\tor cu
duhul“, a spus P\rintele Patri-
arh. „Sfântul Cuvios Antonie
cel Mare este considerat `nte-
meietorul vie]ii pustnice[ti, es-
te p\rintele tuturor m\n\stiri-
lor ortodoxe. Din monahismul
lui s-a inspirat Sfântul Vasile
cel Mare. Este foarte popular
pentru `ntreaga lume cre[tin\,
fiind un sfânt ajut\tor atunci
când suntem bolnavi, dezn\-
d\jdui]i, dezorienta]i“. (diac.
George ANICULOAIE)
licit\ eliminarea crucifixului
din s\lile de clas\ ale [colilor
publice italiene, se arat\ `n co-
municatul publicat, recent, pe
site-ul eparhiei. Familiarizarea
cu aceste simboluri [i cunoa[te-
rea sensului lor de c\tre elevi
fac parte din nivelul de baz\ al
educa]iei, f\r\ de care deprin-
derea valorilor civice elementa-
re nu ar fi posibil\, se mai ara-
t\ `n comunicat. ~n numele ce-
lor peste 100.000 de elevi orto-
doc[i români care `nva]\ `n [co-
lile italiene [i al sutelor de mii
de credincio[i care frecventeaz\
cele 116 parohii si cinci m\n\s-
tiri, Episcopia Ortodox\ Roma-
n\ a Italiei `[i declar\ sus]ine-
rea pentru toate demersurile
autorit\]ilor civile [i religioase
destinate s\ men]in\ simbolu-
rile cre[tine `n [colile publice
italiene. ~n acest sens, este am-
intit c\ Episcopia Ortodox\ Ro-
mân\ a Italiei a demarat dou\
proiecte pastorale, unul dedicat
celor mai tineri membri ai co-
munit\]ii noastre,iar cel\lalt,
tuturor credincio[ilor.
Apel la ajutor
[i rug\ciune
pentru victimele
cutremurului din Haiti
Arhiepiscopia Ortodox\ Româ-
n\ din cele dou\ Americi, cu
sediul la Chicago, transmite un
apel la ajutor [i rug\ciune pen-
tru cei afecta]i de cutremurul
devastator de mar]i, 12 ianua-
rie, din Haiti, informeaz\ Basi-
lica. ~ntr-un mesaj citit pe 17
ianuarie `n toate parohiile Ar-
hiepiscopiei române[ti din A-
merica, IPS Arhiepiscop Nico-
lae `ndeamn\ la rug\ciune [i
pentru supravie]uitorii cutre-
murului din Haiti, pentru cei
f\r\ ad\post, pentru r\ni]i,
bolnavi, pentru ca ace[tia s\-[i
pun\ `ncrederea `n purtarea de
grij\ a lui Dumnezeu. ~n acest
sens, `naltul ierarh român a a-
nun]at organizarea unor colecte
speciale `n fiecare parohie din
cadrul eparhiei [i a amintit ac-
]iunea similar\ ini]iat\ de Or-
ganiza]ia de Caritate Cre[tin\
Ortodox\ Interna]ional\, `n nu-
mele ortodoc[ilor din Statele
Unite ale Americii. „Este dato-
ria noastr\ de cre[tini s\ `mpli-
nim porunca Domnului [i s\ a-
vem grij\ de cei care sunt fl\-
mânzi, `nseta]i, goi, bolnavi sau
str\ini“, a men]ionat ~nalt
Preasfin]itul Arhiepiscop Nico-
lae, `ntr-un interviu acordat
postului de radio TRINITAS. a

4 Actualitate
PE SCURT
UE vrea s\ acorde
un ajutor substan]ial
pentru Haiti
}\rile Uniunii Europene dis-
cut\ despre un ajutor finan-
ciar de peste 100 milioane de
euro pentru reconstruc]ia `n
Haiti, ]ar\ grav afectat\ de
seismul care a f\cut mai
multe zeci de mii de victime,
a indicat o surs\ diplomatic\
pentru AFP. „Valoarea total\
ar putea fi chiar de peste 200
milioane de euro, dar aceasta
va depinde de ultimele ar-
bitr\ri“, a afirmat sursa ci-
tat\ de AFP. Acest pachet fi-
nanciar va fi distinct de aju-
torul umanitar de urgen]\
destinat victimelor cutremu-
rului, ]\rile UE deblocând
deja `n acest domeniu, pân\
acum, `ntre 20 [i 30 milioane
de euro. Ajutorul de recon-
struc]ie este destinat efor-
turilor de baz\, pe termen
scurt [i mediu. Banii vor fi
sco[i din bugetul UE, prin
prelevarea unor sume nechel-
tuite [i reorientarea spre
Haiti a unor programe de aju-
tor europene destinate ini]ial
altor ]\ri.
ONU trebuie
s\ precizeze
rolul SUA `n Haiti
ONU va trebui s\ precizeze
rolul SUA `n Haiti, unde aces-
tea [i-au asumat de facto co-
ordonarea ajutoarelor [i con-
troleaz\ aeroportul din capi-
tala Port-au-Prince, a apre-
ciat secretarul de stat francez
pentru Cooperare, Alain
Joyandet, `naintea reuniunii
Consiliului de Securitate de la
CM
YK New York, transmite AFP.
„Este vorba despre a ajuta
Haiti, nu de a ocupa Haiti“, a
declarat Alain Joyandet, pen-
tru postul de radio Europe 1.
Secretarul de stat francez a
confirmat c\ a trebuit s\ in-
tervin\ personal, sâmb\t\, pe
lâng\ americani, la Port-au-
Prince, pentru a ob]ine auto-
riza]ia de aterizare pentru un
avion francez cu ajutoare. La
fa]a locului, Alain Joyandet
men]ionase c\ a `naintat un
protest oficial Statelor Unite,
`ns\, la Paris, Ministerul de
Externe a dat asigur\ri c\, pe
teren, cooperarea franco-ame-
rican\ se desf\[oar\ „`n cel
mai bun mod posibil“.
Seism de 6,3 grade
`n largul coastelor
argentiniene
Un seism cu magnitudinea de
6,3 grade a fost `nregistrat
duminic\ `n largul coastelor
argentiniene, a anun]at
Institutul american de geolo-
gie USGS, informeaz\ AFP [i
Reuters. Epicentrul seismu-
lui, survenit la ora local\ 8:00
(12:00 GMT), a fost localizat
`n strâmtoarea Drake, dar nu
a fost lansat\ o alert\ de
tsunami, a precizat institutul.
Intensitatea seismului a fost
calculat\ pe a[a-numita scar\
a „magnitudinii momentului“,
care m\soar\ energia dega-
jat\ de un cutremur de p\-
mânt. Pe aceast\ scar\ des-
chis\, un seism care atinge o
magnitudine de cel pu]in 6
grade este considerat ca fiind
puternic. a
CM
YK
Mar]i, 19 ianuarie 2010
Pre[edintele Obama, decep]ionat dup\ un an de mandat
Pre[edintele american, Barack Obama, a re- fac o m\rturisire: sunt momente `n care nu ]\m de aceast\ credin]\. {i `mpreun\ vom de-
cunoscut duminic\, la aproape un an de la `n- sunt atât de calm. So]ia mea o [tie bine. Sunt p\[i provoc\rile acestei noi epoci“, a declarat el
vestirea sa `n func]ie, c\ uneori are `ndoieli [i momente `n care progresele mi se par prea len- `n fa]a credincio[ilor. Sosirea la putere a lui Ba-
c\ este dezam\git de lentoarea progreselor rea- te. Sunt momente `n care cuvintele spuse de- rack Obama la 20 ianuarie 2009 a suscitat spe-
lizate `n mandatul s\u, relateaz\ AFP. „Oame- spre mine r\nesc. (...) Sunt momente `n care ran]e imense. „~ns\, dup\ numai un an, noul li-
nii m\ `ntreab\ uneori de ce am un aer atât de pare c\ toate aceste eforturi sunt inutile“, a der de la Casa Alb\ se confrunt\ cu numeroase
calm“, a declarat Obama `n fa]a mai multor su- spus liderul de la Casa Alb\. „Schimbarea este dificult\]i, printre care un deficit enorm, noi te-
te de credincio[i afla]i `ntr-o biseric\ baptist\ atât de dureros de lent\ [i trebuie s\ fac fa]\ meri privind producerea unor atentate [i am-
din Washington, `n care a vorbit `n trecut [i ce- propriilor `ndoieli“, a ad\ugat Obama. Pre[e- plificarea conflictului din Afganistan. ~n aceste
lebrul militant pentru drepturile popula]iei de dintele american a ad\ugat c\ doar credin]a sa condi]ii, cota sa de popularitate a sc\zut sub
culoare Martin Luther King. „{i trebuie s\ v\ i-a permis s\-[i p\streze calmul. „S\ ne ag\- 50%“, noteaz\ AFP. a
Pre[edintele Ucrainei va fi ales
`n al doilea tur al alegerilor
a Dup\ ce primul tur al alegerilor preziden]iale din Ucraina a fost câ[tigat de Viktor Ianukovici,
considerat drept un protejat al Kremlinului, oficialii UE se tem acum de instabilitate `n aceast\
]ar\, scria, ieri, „EUObserver“, `ntr-un material dedicat alegerilor de duminic\ din Ucraina
a „Primul tur pare s\ fi fost `n regul\, `ns\ multe lucruri interesante vor `ncepe s\ se `ntâmple
`nainte de cel de-al doilea tur [i dup\“, a declarat un diplomat european a
Potrivit rezultatelor oficiale par]iale,
Viktor Ianukovici a ob]inut, `n urma scru-
tinului de duminic\, 38,63% din voturi, el
urmând a o `nfrunta `n cel de-al doilea tur
pe Iulia Timo[enko, care a fost votat\ de
24,72% dintre aleg\tori. „Rezultatul repre-
zint\ o r\sturnare simbolic\ a Revolu]iei
Portocalii din 2004, când actualul pre[e-
dinte, Viktor Iu[cenko, [i Iulia Timo[enko
l-au `nl\turat pe Ianukovici `n urma unor
ample proteste de strad\, punând fosta re-
public\ sovietic\ pe un curs pro NATO [i
UE“, noteaz\ „EUObserver“.
Al doilea tur
se anun]\ foarte str=ns
Opozantul pro-rus Viktor Ianukovici o
va re`ntâlni pe vechea sa rival\, Iulia Ti-
mo[enko, pe 7 februarie, pentru un al doi-
lea tur de scrutin preziden]ial care se
anun]\ strâns `n Ucraina, dup\ elimina-
rea, duminic\, a pre[edintelui `n func]ie [i
erou al Revolu]iei Portocalii, Viktor Iu[-
cenko. Candidatul pro-rus Viktor Ianuko-
Opozantul pro-rus Viktor Ianukovici o va re`ntâlni
pe vechea sa rival\, Iulia Timo[enko, pe 7 februarie, pentru un
vici a ob]inut f\r\ surprize cel mai bun
scor, dar al doilea tur nu pare deloc jucat al doilea tur de scrutin preziden]ial, care se anun]\ strâns
dinainte. Prim-ministrul Iulia Timo[enko, opus premierului Iulia Timo[enko, ve- NATO [i a promis ameliorarea rela]iilor
creditat\ cu aproximativ 24% din voturi [i chea sa aliat\ portocalie, [i tensiunile cu cu Rusia, `ns\ `n campania electoral\
cunoscut\ pentru combativitatea sa, nu se Moscova. pentru postul de pre[edinte a sus]inut [i
afl\ decât la o distan]\ relativ redus\ fa]\ aderarea Ucrainei la Uniunea Europea-
de concurentul s\u. ~n ultimele luni, com- n\. „~n ceea ce prive[te Uniunea Euro-
patrio]ii pre[edintelui `n func]ie, Viktor
80% din importurile de pean\, ea consider\ Ucraina mai degrab\
gaze ale UE din Rusia
Iu[cenko, eliminat din primul tur cu nu- o zon\-tampon cu Rusia. Bruxellesul este
mai 6% din voturi, nu [i-au ascuns profun- tranziteaz\ teritoriul ucrainean `ns\ perfect con[tient de faptul c\ insta-
da decep]ie pe care au sim]it-o la sfâr[itul bilitatea politic\ din aceast\ ]ar\ i-ar pe-
mandatului s\u, mai ales `n materie de ~n cei cinci ani de opozi]ie, Ianukovici, riclita aprovizionarea cu gaze ruse[ti, `n
lupt\ contra corup]iei. Potrivit presei considerat drept un protejat al Kremlinu- condi]iile `n care 80% din importurile UE
ucrainene, aleg\torii au dezaprobat, de lui, a reu[it s\ se reinventeze. El este, `n din Rusia tranziteaz\ teritoriul ucrai-
asemenea, crizele politice repetate care l-au continuare, `mpotriva ader\rii ]\rii la nean“, noteaz\ „EUObserver“. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SPITALELE VOR TRECE tru acest an [i pentru acest man- mai putem a[tepta“, a men]ionat lui pentru a stinge fl\c\rile [i a
~N SUBORDINEA AUTORIT|}I- dat sunt dou\-trei. Trebuie s\ fa- Cseke. Ministrul S\n\t\]ii s-a `mpiedica extingerea incendiului
cem descentralizarea, s\ d\m aflat, duminic\, la Satu Mare, un- la casele vecine. Martorii spun c\
LOR LOCALE P+N| LA 1 IULIE: competen]e autorit\]ilor locale“, a de a avut `ntâlniri cu medicii [i focul a izbucnit `n urma unei ex-
Ministrul S\n\t\]ii, Cseke Attila, spus ministrul. Oficialul guverna- conducerea Direc]iei de S\n\tate plozii, `n garajul uneia dintre lo-
a declarat, duminic\, `ntr-o confe- mental a ad\ugat c\ nu toate spi- Public\, a Casei Jude]ene de Asi- cuin]e. Fl\c\rile s-au extins cu
rin]\ de pres\ sus]inut\ la Satu talele vor fi transferate `n subordi- gur\ri de S\n\tate [i a spitalelor repeziciune [i au cuprins patru
Mare, c\ spitalele vor trece `n sub- nea autorit\]ilor locale, acest lucru din jude], vizitând, totodat\, trei case. Pentru stingerea focului,
ordinea autorit\]ilor locale pân\ urmând s\ fie stabilit `n urma dis- spitale din municipiul Satu Mare. pompierii au intervenit cu nou\
cel târziu la 1 iulie 2010, sublini- cu]iilor cu autorit\]ile. Ministrul
ind c\ una dintre priorit\]ile sale a PATRU CASE MISTUITE autospeciale cu ap\ [i spum\.
S\n\t\]ii a men]ionat c\ procesul Trei ambulan]e au sosit la locul
pentru acest an este descentraliza- de descentralizare va fi finalizat DE FL|C|RI ~N SECTORUL 2 incendiului pentru a acorda `n-
rea sistemului sanitar. „Probleme- pân\ la 1 iulie 2010. „Pân\ la 1 iu- AL CAPITALEI: Patru case au grijiri medicale celor dou\ per-
le sistemului sunt pe dou\ paliere: lie va avea loc trecerea spitalelor fost mistuite de fl\c\ri, iar un soane r\nite. ~n cursul zilei de
pe partea financiar\, s\ g\sim re- `n subordinea autorit\]ilor locale. b\rbat [i copilul acestuia au sufe- ieri a fost efectuat\ o anchet\,
surse complementare [i s\ eficien- Termenul ini]ial era 1 ianuarie rit arsuri `n urma unui puternic pentru a se stabili cauzele exacte
tiz\m folosirea banilor publici, iar 2010. Voi propune Guvernului s\ incendiu care a izbucnit, ieri-di- ale producerii incendiului. a
pe de alt\ parte exist\ [i problema discute prelungirea termenului `n minea]\, `n sectorul 2 al Capita-
resurselor de organizare [i de ma- [edin]a viitoare. Nu vreau s\ co- lei. Mai multe autospeciale ale Pagin\ realizat\
nagement. Priorit\]ile mele pen- mentez de ce nu s-a f\cut, dar nu pompierilor au sosit la fa]a locu-
de Bogdan CRON}
CM
YK

Num\rul pl\titorilor de CAS va cre[te cu
300.000 `n urma aplic\rii Legii unitare a pensiilor
Ministerul Muncii sus]ine c\
„principiul obligativit\]ii [i prin-
cipiul contributivit\]ii la siste-
mul unitar de pensii publice va
asigura ca toate persoanele care
ob]in venituri profesionale s\
pl\teasc\ contribu]ii la bugetul
asigur\rilor sociale de stat“.
„Taxa fast-food va avea efecte
economice [i sociale negative“
a Federa]ia Patronal\ Român\ din Industria Alimentar\, Romalimenta, respinge ini]iativa
Ministerului S\n\t\]ii de introducere a noii taxe pe alimente (,,taxa pe fast-food“) [i consider\ c\
aceasta va avea efecte economice [i sociale negative a ~n prezent, industria alimentar\ sus]ine
peste 20% din locurile de munc\ din România, deoarece fiecare loc de munc\ din aceast\
industrie genereaz\ `n medie alte 5-6 locuri de munc\ indirecte, sus]ine Romalimenta a
„Propunerea legislativ\ a
Ministrului S\n\t\]ii este `n
detrimentul popula]iei [i va
avea efecte economice [i sociale
negative. Consider\m c\ intro-
ducerea unei astfel de taxe es-
te, de fapt, o modalitate de a
genera venituri la bugetul de
stat, [i nu o m\sur\ pentru `m-
bun\t\]irea st\rii de s\n\tate
a popula]iei. Ra]ionamentul ca-
re se afl\ la baza propunerii
acestei taxe este unul eronat.
Este complet gre[it [i nejustifi-
cat s\ indici un produs alimen-
tar sau categorii de produse ca
fiind cauza obezit\]ii sau a al-
tor probleme de s\n\tate“, a
declarat pre[edintele Romali-
menta, Sorin Minea.
~n opinia federa]iei patro-
nale, `n mijlocul celei mai gra-
ve crize economice din ultimii
ani, autorit\]ile de la Bucu-
re[ti propun m\suri care con-
duc la cre[terea infla]iei [i la
adâncirea st\rii de s\r\cie `n
care tr\iesc românii.
Romalimenta subliniaz\ c\
toate alimentele procesate, cu
excep]ia apei, fructelor [i le-
gumelor proaspete, intr\ sub
inciden]a acestei legi, conform
textului de lege propus de Mi-
nisterul S\n\t\]ii. Taxarea
produselor alimentare este o
ini]iativ\ ale c\rei consecin]e
vor avea un impact negativ
asupra popula]iei, ducând la o
cre[tere exploziv\ a pre]uri-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MAREA BRITANIE A IE-
{IT DIN RECESIUNE ~N TRI-
MESTRUL PATRU: Ministrul
britanic de Finan]e, Alistair Dar-
ling, s-a declarat, vineri, `ncrez\-
tor c\ economia Marii Britanii a
ie[it din recesiune `n trimestrul
al patrulea [i c\ acest fapt va fi
confirmat de statisticile oficiale.
Anterior, Darling anticipa c\ eco-
nomia britanic\ va reveni la cre[-
tere la sfâr[itul lui 2009 sau `nce-
putul lui 2010, dup\ [ase trimes-
tre consecutive de recesiune.
Fran]a [i Germania au ie[it din
recesiune `n trimestrul al treilea
din 2009. Anali[tii anticipeaz\ c\
datele preliminare pentru tri-
mestrul al patrulea, care vor fi
publicate la 26 ianuarie, vor indi-
Mar]i, 19 ianuarie 2010
„Persoanele men]ionate mai
sus fac parte din categoria libe-
rilor profesioni[ti, a manageri-
lor, a membrilor asocia]iilor fa-
miliale etc. De[i `n prezent exis-
t\ circa 400.000 de persoane cu
venituri din profesii liberale, ca-
re pl\tesc impozite la bugetul
lor, ceea ce va genera cu sigu-
ran]\ tensiuni sociale.
„Din punct de vedere econo-
mic, introducerea taxei va de-
termina cre[terea pre]urilor
produselor alimentare. Cu
atât mai mult, `n contextul
crizei economice, aceste cre[-
teri de pre]uri vor fi suportate
`n mod direct de c\tre popu-
la]ie [i vor afecta cu prec\dere
persoanele care au venituri
medii [i mici, `n special cate-
goriile sociale defavorizate,
precum pensionarii.
Introducerea taxei va
duce la concedieri
Introducerea acestei taxe
va avea un impact negativ
asupra vânz\rilor, iar produ-
c\torii vor fi nevoi]i s\ reduc\
produc]ia sau chiar s\ `nchid\
o parte din unit\]ile de pro-
duc]ie. Inevitabil, acest lucru
va duce la concedieri. Aceasta
nu `nseamn\ c\ va sc\dea
semnificativ [i consumul, de-
oarece nu se vor modifica obi-
ceiurile alimentare ale consu-
matorilor, ci doar sursele de
provenien]\ ale produselor,
care nu vor mai fi achizi]iona-
te de pe pia]a autohton\“, se
spune `n comunicat.
~n prezent, industria ali-
mentar\ sus]ine peste 20%
din locurile de munc\ din Ro-
mânia, deoarece fiecare loc de
ca ie[irea economiei britanice din
recesiune, cu un avans u[or, iar
Darling a confirmat acest fapt `n-
tr-un interviu acordat publica]iei
„Daily Record“.
a DISCU}IILE BM CU AU-
TORIT|}ILE ROMÂNE VOR VI-
ZA REFORMA DIN SECTORUL
PUBLIC: O misiune a B\ncii
Mondiale se va afla la Bucure[ti `n
perioada 20-27 ianuarie, având ca
principale puncte de discu]ie cu
autorit\]ile române reforma din
sectorul public, asisten]a social\ [i
sectorul financiar. „~ntre 20-27 ia-
nuarie 2010, o misiune a B\ncii
Mondiale, condus\ de doamna
Swati Ghosh, va vizita România,
`mpreun\ cu echipele Fondului
Monetar Interna]ional [i Comisiei
CM
YK
de stat (date de la Agen]ia Na]i-
onal\ de Administrare Fiscal\),
doar 100.000 de persoane pl\-
tesc, conform legii, contribu]ii
pentru pensii“, se arat\ `n docu-
ment.
Ministrul Muncii, Mihai {ei-
tan, declara joi pentru NewsIn c\
munc\ din aceast\ industrie
genereaz\ `n medie alte 5-6
locuri de munc\ indirecte,
sus]ine Romalimenta.
„Consider\m c\ orice ini]ia-
tiv\ legislativ\ trebuie elabo-
rat\ `n urma unor discu]ii cu
to]i factorii implica]i. Nu este
cazul acum, ministrul S\n\t\-
]ii, Attila Cseke, alegând s\ ig-
nore una dintre cele mai im-
portante ramuri ale economiei
române[ti. Solicitarea noastr\
de a avea o discu]ie direct\ nu
a primit absolut nici un r\s-
puns, de[i ministerul sus]ine
Europene, pentru a discuta pro-
gresele `nregistrate `n programul
de reform\ sus]inut de Banca
Mondial\, prin al doilea `mpru-
mut pentru politici de dezvoltare“,
se arat\ `ntr-un comunicat al
B\ncii Mondiale. Ei se vor concen-
tra `n discu]iile cu autorit\]ile ro-
mâne asupra reformei din sectorul
public, incluzând implementarea
legii salariz\rii unitare [i a siste-
mului de pensii, asisten]a social\,
precum [i reformele din sectorul
financiar.
a PARC EOLIAN DE 100
MILIOANE DE EURO ~N BUL-
GARIA: Eolica Bulgaria EAD va
construi un parc eolian cu o capa-
citate de 60 de megawa]i, ampla-
sat `n Suvorovo, `n nord-estul
CM
YK
persoanele care sunt pl\tite ex-
clusiv prin drepturi de autor sau
prin conven]ii civile, precum ar-
ti[tii, sportivii sau jurnali[tii, vor
trebui s\ pl\teasc\ contribu]ii
sociale pentru echivalentul a cel
pu]in dou\ salarii minime pe eco-
nomie. a
c\ se consult\ cu cei implica]i.
Este o prob\ a lipsei de tran-
sparen]\ ce caracterizeaz\ dia-
logul social, iar `n spatele unor
inten]ii pompoase, dar lipsite
de orice baz\ [tiin]ific\, proiec-
tul de lege este un simplu, `ns\
oneros bir pe mâncarea româ-
nilor“, a ad\ugat Sorin Minea.
Ministerul S\n\t\]ii inten-
]ioneaz\ s\ introduc\ o tax\
pe produsele tip fast-food, pe
modelul taxei pe viciu, banii
urmând a fi destina]i progra-
melor de s\n\tate [i de inves-
ti]ii. a
Bulgariei. Proiectul presupune o
investi]ie total\ de 103 milioane
de euro [i va fi realizat de Grupo
Impresarial Enhol. Suma necesa-
r\ va fi asigurat\ prin `mprumu-
turi de la Banca European\ pen-
tru Reconstruc]ie [i Dezvoltare
(BSTDB), precum [i de la b\nci
comerciale. Parcul eolian ar pu-
tea deveni opera]ional la finalul
anului 2010 [i va permite Bulga-
riei reducerea dependen]ei de
c\rbune. „Energia verde este un
factor principal pentru dezvolta-
rea economic\ a regiunii din zo-
na M\rii Neagre“, a declarat vice-
pre[edintele BSTDB, Andrey
Kondakov. a
Pagin\ realizat\ de
Silviu DASC|LU
Economic 5
PE SCURT
Contractele de munc\
vor fi `nregistrate
cu o zi `nainte de
`nceperea activit\]ii
Guvernul a decis, la solicitarea
Comisiei Europene, s\ modifice
legisla]ia muncii, pentru com-
baterea evaziunii, prin introduc-
erea unor reguli care s\ impun\
firmelor s\ `nregistreze con-
tractele de munc\ mai rapid, cu
o zi `nainte de `nceperea ac-
tivit\]ii, nu `n 20 zile de la an-
gajare, ca `n prezent. Firmele
sunt obligate sa includ\ `n reg-
istrul general de eviden]\ a
salaria]ilor elementele de iden-
tificare a salariatului cel târziu
`n ziua anterioar\ `nceperii ac-
tivit\]ii acestuia, s\ anun]e `nc-
etarea contractului individual
de munc\ chiar la data `ncet\rii
rela]iilor de serviciu [i s\ trans-
mit\ registrul `n format elec-
tronic la Inspectoratul
Teritorial de Munc\ cel târziu
`n ziua lucr\toare anterioar\
`nceperii activit\]ii de c\tre
primul salariat [i, ulterior, de
c\tre fiecare nou salariat, au
declarat surse oficiale.
Statul va pl\ti
cel pu]in 700
milioane de lei
pentru disponibiliza]i
Cele 100.000 de disponibiliz\ri
din sistemul bugetar ar putea
costa statul român mai mult
decât p\strarea func]ionarilor
publici pe posturi. Sindicatele au
`nceput deja negocieri la sânge.
{omaj, pl\]i compensatorii, veni-
turi lunare garantate pe o pe-
rioad\ de doi ani, altfel, protes-
tele vor fi reluate. Aproape 700
milioane de lei (162 milioane de
euro) este nota de plata pe care
Guvernul ar trebui s\ o achite
doar `n cazul celor 15.000 de
disponibiliza]i din Educa]ie. Iar
suma nu include [i pl\]ile com-
pensatorii sau venituri garan-
tate la nivelul salariului mediu
net pe economie pentru cel pu]in
doi ani, dup\ cum au cerut sindi-
catele. Deocamdat\, fondul total
de [omaj pentru anul 2010
prevede cheltuieli de 2,94 mili-
arde de lei, adic\ peste 700 mili-
oane de euro.
Firmele de turism
vor protesta `mpotriva
impozitului forfetar
Asocia]ia Na]ional\ a Agen]iilor
de Turism protesteaz\
`mpotriva declar\rii agen]iilor
de turism drept firme cu ac-
tivit\]i greu urm\ribile fiscal [i
aplic\rii impozitului forfetar, a
declarat pre[edintele ANAT,
Corina Martin. ANAT pre-
cizeaz\ c\ tour-operatorii [i
agen]iile de turism sunt, de
fapt, intermediari `ntre clien]i
(turi[ti) [i furnizorii de servicii,
respectiv hoteluri [i transporta-
tori. „Prin specificul activit\]ii
agen]iilor de turism, fiecare
client pleac\ `ntotdeauna din
agen]ie cu contract, factur\,
chitan]\ [i voucher“, a explicat
Corina Martin. a
Cursul valutar
19.01.2010
Dolar SUA 2,8513
4,1008
Euro
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Sucul de p\tlagin\
[i lucern\
vindec\ bron[itele
Daniel C., Foc[ani: „Ce remedii
recomand\ fitoterapia pentru
bolnavii de bron[it\?“
Prof. Constantin Milic\:
Tratamentele fitoterapeutice
asigur\ revenirea bolii [i
evitarea complica]iilor prin
cre[terea rezisten]ei organismu-
lui, inclusiv anihilarea efectelor
produse de factorii declan[atori.
Se folosesc multe specii de
plante, luate separat sau `n
combina]ii echilibrate, `n func]ie
de con]inutul `n principii active:
- flori de lumân\ric\, soc, tei,
nalb\, ciubo]ica cucului,
mu[e]el;
- frunze de pl\mân\ric\, p\tla-
gin\, podbal, tuia, urzic\,
sovârv, salvie, tarhon, roini]\;
- fructe de fenicul, anason,
chimion, asm\]ui, in;
- muguri de brad, pin, molid,
plop negru;
- r\d\cini de lemn dulce, nalb\
mare, valerian\, iarb\ mare,
hrean, s\punari]\;
- herba de coada calului, trei-
fra]i-p\ta]i, talpa gâ[tei, cimbru
de cultur\, cimbri[or, ungura[,
isop, ventrilic\.
Prepararea ceaiurilor se face
sub form\ de infuzii, decocturi
sau macerate, din care se con-
sum\ câte 2-3 c\ni pe zi sau
frac]ionate `n mai multe
reprize, câte 1-2 linguri la inter-
vale de 2-3 ore.
Bune rezultate dau unele tinc-
turi, siropuri [i sucuri.
Tincturile `n alcool 400 cu talpa
gâ[tei, tuia, podbal, obligean\,
rostopasc\ [i roua cerului (`n
p\r]i egale) se folosesc câte 20-
40 pic\turi, de 2-3 ori pe zi,
`ntre mese, timp de dou\ luni
pe trimestru. Siropul din
muguri de pin sau de brad se
prepar\ din 100 g muguri
zdrobi]i, care se macereaz\ 12
ore `n 100 ml alcool 70 grade;
apoi se toarn\ 500 ml ap\ clo-
cotit\, iar dup\ 6 ore se stre-
coar\ [i se adaug\ 650 g zah\r
care se dizolv\ la cald. Dup\
completare cu ap\ pân\ la un
litru se folose[te de c\tre bol-
navii adul]i câte 3 linguri pe zi,
`ntre mese, iar la copii câte 3
linguri]e pe zi.
~n traheobron[itele acute sau
cronice se utilizeaz\ siropul de
isop (3-5 linguri]e pe zi), p\tla-
gin\ sau balsam de tolu, cu rol
de stimulare a expectora]iei,
dezinfectant al c\ilor respira-
torii [i antiseptic la nivelul
musculaturii netede bron[ice.
Sucul din frunze de p\tlagin\ [i
lucern\ (câte 50 ml din fiecare)
se ob]ine la storc\tor [i se
amestec\ cu o linguri]\ miere
de albine [i dou\ linguri]e o]et
de mere. ~ntreaga cantitate se
consum\ imediat dup\
preparare, procedeul repetându-
se de 4 ori pe zi, la intervale de
4 ore. Dup\ 6 s\pt\mâni se
constat\ ameliorarea sigur\ sau
chiar vindecarea bron[itei.
Bune rezultate dau [i uleiurile
eterice de brad, pin, molid,
ienup\r, lavand\ ment\, eu-
calipt [i isop din amestecul de
uleiuri se pun 4-6 ml `n 100 ml
de alcool de 90 de grade, din
care se ia o linguri]\ la un litru
de ap\ fierbinte pentru
inhala]ie, seara, `nainte de cul-
care, timp de 8-10 zile consecu-
tiv, având puternice efecte anti-
septice [i antiinflamatoare. a
Crampele - de la teorie la terapie
Mi s-a `ntâmplat de multe ori ca
pacien]i sau simple cuno[tin]e s\ mi se
plâng\ de crampe abdominale sau
musculare. Cred c\ mul]i dintre
dumneavoastr\, dup\ ce a]i depus vreo
de prof. univ. dr.
Ostin MUNGIU
Cuvântul cramp\ define[-
te, de fapt, `n termeni popu-
lari, o durere vie, de obicei cu
instalare brusc\, intermiten-
t\, determinat\ de o contrac-
]ie muscular\ tonic\, cel mai
frecvent localizat\ la nivelul
organelor din abdomen. Exis-
t\ `ns\ [i o alt\ variant\,
prin care se `n]elege o con-
trac]ie muscular\ dureroas\,
involuntar\, tonic\ a unui
mu[chi sau a unui grup de
mu[chi scheletici.
Iat\ câteva dintre explica-
]iile apari]iei acestor dureri:
- efortul fizic ar determina
sângele s\ se concentreze `n
bra]e [i `n picioare, `ncât ar
r\mâne o cantitate mai mic\
pentru organele interne, `n
special pentru mu[chiul dia-
fragmei, care este implicat `n
procesul respirator. Lipsa de
sânge ar provoca aceste du-
reri `n zona stomacului, la fel
cum lipsa de sânge la nivelul
inimii provoac\ durerile de
angin\ pectoral\. De[i pare o
teorie interesant\, unii ex-
per]i nu `i acord\ credit;
- o dovad\ a faptului c\ nu
lipsa de sânge din mu[chiul
diafragmei determin\ cram-
pele este aceea c\ po]i avea
crampe [i atunci când te im-
plici `n activit\]i care nu pre-
supun o respira]ie foarte in-
tens\, de exemplu motociclis-
mul sau c\l\ria. Acest fapt ne
conduce spre cea de-a doua
teorie privind cauzele cram-
pelor [i anume stresul meca-
nic la care sunt supuse liga-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a GR|SIMILE SATURATE
FAVORIZEAZ| DEPRESIA LA
FEMEI: Potrivit unui studiu re-
alizat de cercet\torii australi-
eni, alimentele bogate `n gr\-
simi saturate [i `n zaharuri fa-
vorizeaz\ apari]ia depresiei la
femei, provocând st\ri emo]io-
nale fluctuante. Cercet\torii de
la Universitatea din Melbourne
au ar\tat c\ fluctua]iile emo]io-
nale sunt mai frecvente `n cazul
femeilor care consum\ alimente
ce con]in un nivel mare de gr\-
simi [i zah\r. „Nu exist\ o diet\
magic\, dar un regim alimentar
format majoritar din legume,
fructe, carne slab\ [i produse cu
mai pu]ine gr\simi [i p\strarea
Mar]i, 19 ianuarie 2010
cramp\ profesional\, care a-
activitate fizic\ intens\, a]i sim]it pare la scris, caracterizat\
probabil, la un moment dat, ni[te prin contractura func]ional\
a mu[chilor ce particip\ `n
„crampe“ la nivelul abdomenului. De-a mod obi[nuit la manevra res-
lungul timpului s-au `ncercat mai multe pectiv\. Spre deosebire de
crampele descrise anterior,
explica]ii pentru apari]ia acestor dureri.
ea este de origin\ psihogen\
[i, ca atare, se trateaz\ cu
mentele organelor interne. magneziu [i consumul de ba- medicamente din grupa mio-
Organele din cavitatea abdo-
nane. relaxantelor centrale [i an-
minal\ sunt ]inute la locul lor Un tip particular de cram- xioliticelor.
cu ajutorul mai multor liga-
p\ este a[a-numita „crampa
mente. Mi[carea continu\ a scriitorului“. Este de fapt o
* PROF. UNIV. DR. OSTIN MUNGIU ESTE PRE[EDINTELE
ASOCIA}IEI DE ALGEZIOLOGIE DIN ROM+NIA
organelor abdominale deter-
min\ `ntinderi ale acestor li-
gamente, care, dac\ trec de un
anumit prag, produc durere.
Aceast\ teorie ar putea expli-
ca de ce crampele apar mai
des atunci când se depune e-
fort dup\ o mas\ copioas\;
- un specialist australian,
Darren Morten, consider\ c\
iritarea peritoneului parietal
ar fi, de fapt, cauza apari]iei
crampelor abdominale. Peri-
toneul parietal este o mem-
bran\ care se `ntinde pe toa-
t\ cavitatea abdominal\, in-
clusiv pe mu[chiul diafrag-
mei. Mi[c\rile produse `n
timpul `notului pot irita a-
ceast\ membran\. {i stoma-
cul poate fi cauza acestei iri-
ta]ii, atunci când este prea
plin sau când, `n timpul di-
gestiei, absoarbe apa [i deshi-
drateaz\, astfel, peritoneul.
Interesant este faptul c\, din
cauza apropierii unor tipuri
de celule nervoase din m\du-
va spin\rii, ale c\ror prelun-
giri provin din peritoneu, du-
rerea poate iradia [i `n um\r.
Ce se poate face `n privin]a
crampelor? Se recomand\
evitarea efortului, cel pu]in
dou\ ore, dup\ o mas\ copi-
oas\ [i consumul de b\uturi
slab `ndulcite (6%). Pentru
crampele membrelor se reco-
mand\ masarea u[oar\ a
mu[chiului contractat, dure-
ros. Pentru prevenirea aces-
tui tip de contracturi se reco-
mand\ preparate con]inând
dulciurilor [i a hranei procesate st\ri emo]ionale fluctuante s\ precum CA125, poate estima cu
pentru meniul ocazional ajut\ la apar\ la femeile care m\nânc\ mult\ precizie riscul apari]iei de
p\strarea unei condi]ii psihice multe legume, fructe, carne de vi- cancere ovariene la femeile pre
echilibrate [i a unei st\ri gene- t\, miel, pe[te [i alimente pe baz\ sau postmenopauz\, care au
rale bune“, a explicat dr. Felice de grâu sunt cu 30% mai mici. nodulul `n zona pelvian\. Con-
Jacka. Concluziile studiului se a TEST NOU PENTRU DE- form Agen]iei Interna]ionale
bazeaz\ pe 10 ani de observa]ie pentru Cercet\ri Oncologice,
PISTAREA CANCERULUI OVA- doar 46% dintre femeile cu can-
a influen]ei regimului alimentar RIAN: Un nou instrument de di-
asupra a 1.046 de femei. Dintre cer ovarian supravie]uiesc la 5
agnoz\, care poate determina ani dup\ fixarea diagnosticului.
acestea, 925 nu sufereau de os- riscul ca un nodul pelvian s\ se
cila]ii emo]ionale, `n timp ce 121 Dac\ boala este `ns\ depistat\
transforme `ntr-o tumor\ ma- mult mai devreme, rata de su-
aveau simptome de depresie [i lign\, este disponibil `n Europa,
anxietate. Monitorizarea mese-
pravie]uire ar putea urca la
informeaz\ PRNewswire. Acest 94%. Noul test `i va ajuta pe me-
lor pentru a determina cum ar nou test, denumit ARCHITECT dici s\ determine [i care este cea
putea influen]a st\rile de spirit HE4, a fost conceput de labora-
mai bun\ metod\ de tratament
a dus la descoperirea c\ femeile toarele americane Abbott, din pentru cazurile depistate. Can-
care urmeaz\ un regim alimen- Illinois [i const\ `ntr-un simplu cerul ovarian se afl\ pe locul
tar „vestic“, care include pâine examen de sânge ce va putea de- cinci `n clasamentul mortalit\]ii
alb\, pizza, hamburgeri, cartofi psita din timp cazurile de cancer din cauze oncologice la femei. A-
pr\ji]i, b\uturi din lapte cu a- ovarian epitelial, cea mai peri- proximativ o femeie din 72 se `m-
rome, prezint\ cu 50% mai mul- culoas\ form\ de cancer ovari- boln\ve[te de cancer ovarian, iar
te riscuri de a dezvolta forme de an. Oameni de [tiin]\ au demon- cele aflate `n perioada de post-
depresie. ~n contrast, riscurile strat c\ acest nou sistem de di- menopauz\ `ntâmpin\ cel mai
ca simptomele de anxietate [i agnoz\, combinat cu alte teste, ridicat risc de `mboln\vire. a
Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
sau pe adresa de e-mail: otilia_balinisteanu@ya- B|LINI{TEANU
hoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com

Investitorii str\ini, atra[i de agricultura rom=neasc\
a La sf=r[itul s\pt\m=nii trecute a avut loc, la Berlin, summitul privind agricultura [i schimb\rile climatice, la care
au participat mini[trii Agriculturii din statele UE a Oficialii au c\zut de acord asupra unui text prin intermediul
c\ruia solicit\ ca agricultura s\ fie considerat\ „parte a solu]iei `mpotriva schimb\rilor climatice“
a ~n cadrul Expozi]iei Interna]ionale pentru Industrie Alimentar\, Agricultur\ [i Horticultur\ „S\pt\m=na Verde“
de la Berlin, au fost organizate diverse manifest\ri, la un seminar pe teme agricole reprezentantul Germaniei
apreciind c\ Rom=nia „r\m=ne atractiv\ pentru investitorii rom=ni, `ntruc=t are un poten]ial agricol“ a Ministrul rom=n
de resort i-a `ndemnat pe cei prezen]i s\ priveasc\ atent oportunit\]ile de afaceri din sectorul agricol rom=nesc a
Mini[trii Agriculturii prezen]i,
la sf=r[itul s\pt\m=nii trecute,
la summitul de la Berlin, privind
agricultura [i schimb\rile clima-
tice, vor `ncerca s\ promoveze o
declara]ie comun\ prin care
agricultura s\ fie considerat\ un
subiect important `n viitoarele
discu]ii la nivel politic, care vor
avea loc pe aceast\ tem\.
„~n urm\toarele discu]ii pri-
vind agricultura [i schimb\rile
climatice, dup\ summitul asu-
pra mediului de la Copenhaga,
se dore[te ca agricultura s\ fie
considerat\ nu doar ca o parte a
problemei schimb\rilor climati-
ce, ci [i ca o parte a solu]iei“, a
declarat ministrul rom=n al
Agriculturii, Mihail Dumitru,
prezent la summitul mini[trilor
Agriculturii de la Berlin, organi-
zat `n cadrul Expozi]iei „S\pt\-
mâna Verde“.
Oficialul român a precizat c\
fermierii vor avea cel mai mult
de suferit dac\ nu se vor g\si
mijloace comune pentru comba-
terea efectelor climatice asupra
agriculturii.
„~n cadrul clubului european
ac]ion\m `mpreun\ pentru pro-
movarea m\surilor comune la
nivel european pentru contraca-
rea efectelor schimb\rilor clima-
Sarmale [i m\m\ligu]\
rom=neasc\, pentru
vizitatorii de la
„S\pt\m=na Verde“
De Ziua Rom=niei, la Expo-
zi]ia Interna]ional\ pentru In-
dustrie Alimentar\, Agricultu-
r\ [i Horticultur\ „S\pt\m=na
Verde“ de la Berlin, vizitatorii
au fost `nt=mpina]i cu sarmale
[i mititei.
~ntre alte bun\t\]i tradi]io-
nale române[ti servite, s-au
mai num\rat jum\rile, toba,
sl\ninu]a ardelenesc\ [i m\-
m\ligu]a, preparate din carne
de porc nem]esc, `ntruc=t Ro-
mânia are interdic]ie la expor-
tul c\rnii de porc `n UE.
Nu au lipsit vinurile bune
de Murfatlar sau de la Cramele
Reca[ [i ]uica de prun\ de Ma-
Mar]i, 19 ianuarie 2010
tice. Noi aplic\m toate m\surile
care se adopt\ la nivel european,
dar avem [i m\suri na]ionale,
cum ar fi Programul „Rabla pen-
tru tractoare“, pentru care `n-
cerc\m s\ limit\m emisiile de
gaze poluante [i care au o contri-
bu]ie la efectul de ser\. Aceasta
este o ini]iativ\ româneasc\ ca-
re ar putea fi preluat\ [i de al]i
parteneri europeni“, a precizat
ministrul Agriculturii.
Unul dintre cele mai impor-
tante puncte ale proiectului de-
clara]iei comune se refer\ la fap-
tul c\ produc\torii agricoli sunt
lovi]i `n mod deosebit de urm\ri-
le negative ale schimb\rilor cli-
matice, acestea provocând mari
pierderi recoltelor [i amenin]ând
totodat\ existen]a a milioane de
oameni. Acest fapt ar putea peri-
clita realizarea scopului mile-
niului de a reduce la jum\tate,
pân\ `n 2015, popula]ia mondia-
l\ care sufer\ de foame.
De asemenea, produc]ia du-
rabil\ de alimente pentru asigu-
rarea securit\]ii alimentare
mondiale r\mâne sarcina princi-
pal\ a agriculturii, `n condi]iile
`n care, conform evalu\rilor
ONU, popula]ia lumii va cre[te
pân\ `n 2050 la 9 miliarde de oa-
meni. Din acest motiv, trebuie
„Avem resurse
agricole importante,
peste 14 milioane
de hectare de teren
agricol. Sunt
oportunit\]i
deosebite de
investi]ii `n
România“, a spus
Mihail Dumitru,
ministrul
Agriculturii, `n
cadrul unui seminar
desf\[urat la
„S\pt\m=na Verde“
ramure[. Dac\ standul Româ-
niei nu a mai fost la fel de ani-
mat ca `n anii trecu]i de cânte-
ce, [i de dansatori populari, [i
de me[te[ugari, s\rm\lu]ele cu
smântân\ i-au dat gata pe vizi-
tatorii germani, cu prec\dere,
care au stat [i de trei ori la
rând s\ `[i umple farfuriile cu
bun\t\]i române[ti, scrie
„Agerpres“.
Ziua României a fost antre-
nat\ [i de cântecul de bucium
oferit de elve]ienii cu care Ro-
mânia `mparte aceea[i hal\ la
„S\pt\m=na Verde“. La invita-
]ia elve]ienilor, buciumul a fost
testat [i de ministrul rom=n al
Agriculturii.
România este prezent\ `n
pavilionul na]ional cu 12 firme,
care `ncearc\ timp de 10 zile s\
promoveze brânza, mierea, p\-
linca [i magiunul româneasc
pe pia]a interna]ional\.
Pagina agricultorului 7
ca oferta disponibil\ de alimente
s\ creasc\ cu cel pu]in 70%.
„Rom=nia, ]ar\ cu poten]ial
agricol nevalorificat“
România r\mâne o ]ar\ a-
tractiv\ pentru investitori dato-
rit\ poten]ialul agricol nevalori-
ficat, potrivit secretarului de
stat din Ministerul Federal Ger-
man al Alimenta]iei, Agricultu-
rii [i Protec]iei Consumatorilor,
Gert Lindemann.
„F\r\ România, Uniunea Eu-
ropean\ nu ar fi complet\, dar
ar fi foarte bine pentru UE dac\
poten]ialul mare al României
din agricultur\ ar putea fi valo-
rificat“, a spus Lindemann.
Acesta a precizat c\ Germa-
nia s-a angajat cu proiecte [i
consultan]\ `n România pentru
c\ este o ]ar\ prioritar\, din a-
nul 2000 derulând 13 proiecte de
twinning `n administra]ia agra-
r\ [i veterinar\.
~n cadrul seminarului desf\-
[urat la „S\pt\m=na Verde“ de
la Berlin, ministrul român al
Agriculturii, Mihail Dumitru, a
prezentat situa]ia agriculturii
din România, `n special avanta-
jele [i facilit\]ile oferite poten]i-
alilor investitori.
„Vreau s\ v\ conving c\ sunt
oportunit\]i deosebite de inves-
ti]ii `n România, de[i `n sectorul
pe care l-am preluat sunt `nc\ De asemenea, `n opinia aces- de[i nu este pus `n valoare. Ro-
multe de f\cut. Avem resurse tuia, România se confrunt\ cu o mânia ofer\ 5% din fructele de
agricole importante, peste 14 fragmentare excesiv\ a exploa- pe pia]a UE, are mai mult de
milioane de hectare de teren ta]iilor agricole. 30% din popula]ie `n agricultu-
agricol, dar facem eforturi pen- r\, dar [i cei mai mul]i fermieri.
tru contracararea efectelor cli- „30% din popula]ie Dintr-un total de 13,7 milioane
matice, pentru modernizarea de fermieri la nivelul UE, 3,9
sistemului de iriga]ii [i de `mbu- lucreaz\ `n agricultur\. milioane sunt din România“, a
n\t\]iri funciare, unde avem ne- Rom=nia import\ 70% din spus Lindner.
voie de investi]ii“, a spus Dumi- necesarul de consum“ Acesta a ad\ugat c\, de[i ofi-
tru. cialii români afirm\ c\ România
Acesta a precizat c\, `n ciuda Potrivit directorului executiv ar putea hr\ni peste 80 de mili-
poten]ialului agricol de]inut, Ro- al Comitetului de Est al Econo- oane de oameni, import\ la ora
mânia se confrunt\ [i cu un ma- miei Germane, Rainer Lindner, actual\ mai mult de 70% din ne-
re deficit de produse agroali- sectorul agricol aduce `n ]\rile cesarul intern de consum.
mentare, importând produse ca- din zona central [i est-europea- „Este important s\ se `nfiin-
re ar putea fi ob]inute `n ]ar\. n\ un aport important la PIB, ]eze asocia]ii ale produc\torilor
„Trebuie s\ `ncerc\m s\ facem o numai `n România acesta fiind, agricoli [i pie]e regionale care s\
restructurare a sectorului, deoa- `n 2008, de 6,5%, respectiv 9 mi- le asigure pia]a de desfacere a
rece avem resursele [i cuno[tin- liarde de euro. fructelor [i legumelor, nu pe
]ele necesare, poate doar mai pu- „Sectorul agricol din România marginea drumului“, a mai ad\-
]in capital“, a spus Dumitru. este unul deosebit de important, ugat reprezentantul german. a
Agrostar solicit\ joi, pichetarea Ministerului de pre[edintele asocia]iei a afir-
Finan]e“, a declarat, pentru mat c\ România este unic\ `n
TVA de 3% la p=ine,
Agerpres, pre[edintele Asocia]i- lume impunând o tax\ de auto-
lapte [i legume-fructe ei Bio-România, Marian Cio- strad\ [i de [osea pentru trac-
ceanu, prezent la „S\pt\mâna torul care ar\ p\mântul.
Asocia]ia Bio-România [i Fe- Verde“ de la Berlin. Potrivit sursei citate, `n ]\ri-
dera]ia Agrostar vor solicita Acesta a precizat c\ m\sura le vestice, motorina pentru a-
Ministerului Finan]elor Publice de reducere a TVA va fi solicita- gricultur\ se coloreaz\, iar po-
reducerea TVA la trei alimente t\ doar pân\ la finele anului li]ia, când verific\ documente-
de baz\ [i eliminarea taxelor de 2012, ulterior fiind cerut\ o ana-
le, face aceast\ verificare [i la
drum din motorina folosit\ `n liz\ a efectelor acestui demers.
agricultur\. „Avem la ora actu- filtrul de motorin\.
~n opinia sa, o parte din im-
al\ dou\ obiective majore pe portatorii care aduc produse „Amenda nu este mare, dar
se confisc\ mijlocul de trans-
care le vom solicita Ministeru- alimentare de pe pia]a extern\
lui de Finan]e. Este vorba de nu pl\tesc TVA, dar acel pro- port. Dac\ s-ar aplica [i `n Ro-
mânia, cu siguran]\ ar fi descu-
reducerea TVA la 3% pentru cent de 19% este reg\sit `n pre-
pâine, lapte [i legume-fructe [i ]ul alimentelor pl\tite de con- rajant pentru cei care vor s\
eliminarea taxelor de drum din sumatorul român. cumpere motorin\ mai ieftin\“,
motorina folosit\ `n agricultu- ~n ceea ce prive[te cea de-a a mai spus Cioceanu.
r\. Aceste dou\ m\suri nu sunt doua m\sur\, respectiv elimi-
negociabile [i, `mpreun\ cu Fe- narea taxelor de drum din mo- Pagin\ realizat\
dera]ia Agrostar, vom demara, torina folosit\ `n agricultur\, de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Documentar Mar]i, 19 ianuarie 2010

Tradi]ie [i legend\ pe malurile Dun\rii, la Calafat

Situat `n extremitatea
sud-vestic\ a Olteniei,
Calafatul, ora[ul rozelor, al
castanilor [i al stejarilor
seculari, str\juie[te de
secole malurile b\trânului
Danubius. Pavat cu vechi
tradi]ii, ora[ul tr\ie[te o
realitate desprins\ parc\
din amintirile vechilor
vremuri de glorie care dau
vizitatorului posibilitatea
unei `mpletiri continue a
trecutului cu prezentul.
Printre frânturi de istorie
legendar\, b\trânul or\[el
dun\rean se g\se[te ast\zi
`ntre tradi]ie [i `nnoire,
vechile cl\diri [i obiecte de
patrimoniu `ncadrând
frumoasele alei [i parcuri
de curând proiectate. Cele
trei biserici ale ora[ului
depun o continu\ m\rturie Tradi]ia ora[ului Calafat este strâns le- struit\ `ntre anii 1730 [i 1740, sub forma vici. Forma actual\ a frumoasei biserici a
`n sprijinul vechilor valori gat\ de via]a celor trei biserici `n jurul c\- unui bordei, din cauza st\pânirii otomane. fost definitivat\ `n anul 1910 prin str\da-
rora a pulsat dintotdeauna via]a spiritua- ~n anul 1830, a fost ridicat\ din p\mânt, nia vrednicului preot Petru Calafeteanu
spirituale existente de ani l\ a urbei. Biserica „Sfântul Nicolae“, sau la sfin]irea ei particip=nd, al\turi de dom- care a luptat ca „ora[ul Independen]ei“ s\
pe aceste locuri. Biserica Independen]ei, a[a cum a fost nu- nul }\rii Române[ti, Alexandru Ghica, [i aib\ o catedral\ demn\ de rolul pe care `l
mit\ dup\ r\zboiul din 1877, a fost con- vestitul principe al sârbilor, Milo[ Obreno- avusese `n istoria ]\rii.

de diac. Ioni]\ ean\ de Europa Central\, Priceperea sa i-a adus clien]i tat `n cucerirea Vidinului, fo- r\mâne cu siguran]\ R\zbo-
APOSTOLACHE fapt care a permis [i dezvolta- din `ndep\rtatul Bizan] [i losind de asemenea Calafatul iul de independen]\ din 1877,
Spa]iul geografic `n care se rea unei puternice a[ez\ri chiar din vestita Genov\. Lo- ca punct de tranzit. moment care a marcat pentru
plaseaz\ ast\zi ora[ul Cala- dacice. calnicii vorbesc [i ast\zi de- Campania revolu]ionar\ din totdeauna mica a[ezare de pe
fat, precum [i satele `nvecina- spre iscusin]a str\mo[ului lor 1821 a g\sit sprijin temeinic malurile Dun\rii. ~n prezent,
te (Basarabi, Golen]i [i Ciu- Locul de smolire [i cred c\ locul `n care se afla printre masele de ]\rani din zo- `n Calafat exist\ [apte monu-
legendarul atelier ar coincide n\, care s-au ridicat sub stea- mente `nchinate Independen-
CM
YK
percenii Vechi), se `ncadreaz\ a vaselor cu actualul debarcader. gul lui Tudor, pentru a `nl\tu- ]ei: dou\ dintre ele omagiaz\
`ntr-un vechi [i valoros com-
plex cultural, cunoscut de ar- Punctul forte al acestei zo- Prima atestare documenta- ra jugul turcesc [i corvoada bo- pe cel dintâi osta[ c\zut la da-
heologi [i istorici sub numele ne a fost dintotdeauna comer- r\ a ora[ului dateaz\ din anul iereasc\. ~n a-mintirea acelor torie, Constantin Popescu, iar
„ cultura Basarabi“, monedele ]ul, iar leg\turile pe care lo- 1424 [i este legat\ de dania pe vremuri, localnicii p\streaz\ [i celelalte cinci au fost ridicate
romane [i bizantine descope- calnicii le-au dezvoltat de-a care domnitorul muntean Dan ast\zi monumentul ridicat `n pe locul bateriilor de artilerie
rite aici fiind elocvente `n a- lungul timpului cu ora[ele ge- al II-lea o f\cea m\n\stirii cinstea lui „neica“ Tudor. care au sprijinit frontul de le
cest sens. A[a se explic\ des- noveze [i chiar cu Bizan]ul au Tismana. El `nchina vama de Momentul 1848 a constitu- Vidin.
coperirea celui mai mare teza- contribuit din plin la consoli- la Calafat, balta de la Bistre] it, de asemenea, un reper im- ~n fruntea listei principale-
ur de drahme grece[ti b\tute darea unei `nfloritoare civili- [i satul Valea Cumanilor m\- portant pentru istoria urbei lor obiective turistice se afl\
`n anticele cet\]i Dyrrha- za]ii, cu un parcurs ascendent n\stirii, `nt\rind totodat\ [i Calafatului. Pe tot parcursul Palatul Marincu, ast\zi Mu-
chium [i Apolonia, situate `n pe scara timpului. vechile danii pe care le f\cuse- revolu]iei, Nicolae Ple[oianu zeul de Art\ Marincu. ~n
`ndep\rtata Iliria (actuala Al- Pozi]ia istoric\ vizavi de o- r\ `nainta[ii s\i, domnitorii [i-a recrutat oameni de `ncre- 2003, a fost inclus pe lista Mo-
banie). ~n urma sp\turilor ar- riginea [i dezvoltarea ora[u- Radu I [i Dan I. Printr-un alt dere din p\r]ile locului, trimi- numentelor Istorice [i de Pa-
heologice executate `n prim\- lui Calafat este `ndreptat\ `n hrisov, semnat de domnitorul ]ându-i „s\ spioneze `n secret trimoniu Na]ional.
vara anului 1868 `n comuna dou\ direc]ii: prima sus]ine muntean Radu cel Mare la 30 toate momentele turcilor“ de La Muzeul din Calafat, vi-
Basarabi-Dolj, au fost scoase entitatea sa de influen]\ ge- aprilie 1502, c\lug\rii de la la Vidin. Datele ob]inute au zitatorii pot admira lucr\ri de
la lumin\ 368 de monede da- novez\, iar cea de-a doua es- Tismana aveau dreptul de a fost deosebit de pre]ioase [i au o inestimabil\ valoare: de la
tând de la sfâr[itul seco-lului te orientat\ c\tre o origine primi d\rile care erau perce- asigurat temporar bunul mers picturi executate de Grigores-
al II-lea - `nceputul sec.I `.Hr., bizantin\. pute ca vam\ pentru vasele ce al revolu]iei. cu [i Paladi pân\ la exponate-
din care 343 se p\streaz\ `n Exist\ o tradi]ie local\ care ancorau `n portul din Calafat. Din rândul calafetenilor le pictorilor [i arti[tilor mai
prezent `n patrimoniul Muze- afirm\ c\ localitatea a avut la pa[opti[ti s-a eviden]iat Cos- noi care g\sesc aici o adev\ra-
ului de Art\ din Craio- va. origine o micu]\ a[ezare pes- Confrunt\rile armate tache Zaman „care a ]inut sa- t\ ramp\ de lansare.
Tezaurul de la Basarabi es- c\reasc\. Potrivit unei le-gen- tele `n revolu]ie timp de dou\ Alt\ pies\ de reizsten]\ a
te o dovad\ `n plus c\, `nc\ de, `n secolul al XI-lea Odat\ cu instalarea armiei s\pt\mâni dup\ c\derea gu- patrimoniului acestui ora[ este
din Antichitate, ora[ul Cala- (1040–1042), un oarecare Mi- otomane la sud de Dun\re, vernului“. Cu toate c\ au avut vechea fântân\ de pe malul Du-
fat era situat pe unul dintre hail Calafat a `nfiin]at `n a- Calafatul a devenit un loc ne- de suportat consecin]e grele n\rii, c\reia to]i localnicii `i
cele mai importante drumuri ceast\ zon\ un adev\rat ate- sigur, desele incursiuni ale dup\ `n\bu[irea revolu]iei, spun Baba Lupa. De[i nu este
care lega lumea medite-rane- lier de smolire a cor\biilor. turcilor cuib\ri]i la Vidin adu- calafatenii nu au renun]at la impresionant\ ca form\, ve-
c=nd teroarea [i panica pen- lupta pentru emencipare, chea fântân\ este locul `n care
tru locuitorii cet\]ii [i pentru mult a[teptatul rezultat con- legendele populare se `mpletesc
Prima [coal\ s\teasc\ cei din satele `nvecinate. ~n
1394, sultanul Baiazid [i-a
cretizându-se `n septembrie
1855, atunci când domnitorul
cu teoriile mitologice. B\trânii
urbei povestesc c\, `n urm\ cu
din }ara Româneasc\ trecut ienicerii pe la Calafat
pentru a cuceri `ntreaga }ar\
Barbu {tirbei a semnat hriso-
vul prin care s-a stabilit ofici-
aproape 200 de ani, `n timpul u-
nei ierni aprige, o tân\r\ fe-
~nc\ din primele decenii ale secolului al XIX-lea, la Ca- Româneasc\. La Rovine, furia al statutul de independen]\ al cioar\ a venit aici pentru a lua
lafat a fost pus\ temelia primei [coli s\te[ti din }ara Ro- sa s-a izbit `ns\ de d\ruirea acestei a[ez\ri, pân\ atunci ap\ [i a fost atacat\ de un lup.
mâneasc\. Cu ajutorul comunit\]ii s-a reu[it costruirea o[tirii conduse de Mircea cel mo[ie a bisericii „Sfântul Ilie“ O b\trân\ care era prin apropi-
mai multor corpuri `n apropierea bisericii «Sfântul Nicolae» B\trân. ~n 1462, Vlad }epe[ a din Craiova. ere a auzit chem\rile fetei [i i-a
pentru a servi drept s\li de curs. Ca material didactic s-au trecut pe la Calafat pentru a s\rit imediat `n ajutor, sacrifi-
folosit c\r]ile de cult, iar scrisul era `nv\]at cu ajutorul pe- lua prin surprindere garni- Zestrea cultural\ cându-[i via]a. De atunci fân-
nei de gâsc\. Cursurile `ncepeau de diminea]\ [i terminau zoanele turce[ti aflate la sud tâna de pe malul Dun\rii s-a
`n jurul prânzului, timpul fiind m\surat de profesor „dup\ de Dun\re, iar `n ianuarie Cel mai important eveni- numit Baba Lupa, baba mân-
umbra unui par care era `nfipt `n curte“. 1595 boierii olteni s-au avân- ment din istoria Calafatului cat\ de lup. a

CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 19 ianuarie 2010 Chipuri [i fapte din via]a BOR 9

Nicolae Iorga. „Profetul na]ional“

despre Biseric\ [i neam
Nicolae Iorga s-a n\scut la 17 ianuarie critic literar, documentarist,
1871, la Boto[ani, `n familia avocatului enciclopedist, memorialist,
Nicu Iorga. Dup\ cum se [tie, via]a i-a parlamentar, ministru, prim-ministru,
fost curmat\ `n chip tragic la 27 profesor universitar [i academician.
decembrie 1940, trupul s\u ne`nsufle]it R\mânem uimi]i de acest lucru,
fiind g\sit `n p\durea Strejnic din `ntrebându-ne când a avut timp s\ le
jude]ul Prahova. Astfel, nebunia anilor fac\ pe toate.
’40 a f\cut ca una dintre cele mai mari Mirarea cre[te [i mai mult când ni se
personalit\]i ale culturii române s\ spune c\ opera lui Iorga cuprinde
nu-[i poat\ afla un sfâr[it cre[tinesc. 1.003 volume, 12.755 de articole [i
Azi `nv\]\m la [coal\ c\ Iorga a fost 4.963 de recenzii. Cople[i]i de aceast\
cel mai mare istoric al nostru, dar `n oper\ gigantic\, parc\ ne e team\ s\
acela[i timp a fost [i dramaturg, poet, ne apuc\m s\ citim din ea.
nei culturi na]ionale române[ti. Legea româneasc\
de dr. George ENACHE Pentru marele istoric, fiecare e-
lement cultural era gândit spre Mai departe exist\ un pasaj
Admira]ia respectuoas\ fa]\ a sluji ca parte a edific\rii su- revelator despre cum vedea Ior-
de un om cu totul excep]ional [i fletului na]ional, iar acest lucru ga religia [i raportul ei cu popo-
ignorarea, la fel de „respectuoa- era valabil [i `n privin]a valori- rul român: „Religia noastr\ es-
s\“, a operei sale, iat\ o combi- lor credin]ei. Din acest motiv, te o religie de preo]i simpli, este
na]ie care nu este tocmai profi- `n opera lui Iorga nu vom g\si o religie de s\teni, forma-
tabil\ pentru românii de azi. Biserica [i valorile credin]ei de- t\ `n `mprejur\rile acelea sme-
De[i greoaie `n multe pasaje, cât `n strâns\ leg\tur\ cu ideea rite ale trecutului nostru. Ea s-
nefinisat\ pe alocuri, opera lui de neam [i cu valorile culturale a n\scut, ca [i civiliza]ia noas-
Nicolae Iorga este de o extraor- ale acestuia. tr\, ca [i forma politic\, s-a
dinar\ bog\]ie ideatic\, `ntoar- n\scut din acea via]\ adânc\ a
cerea la ea oferind cercet\toru- bietelor mul]imi române[ti. Am
lui de azi aflat `n impas noi des-
Elementele culturii fost lega]i de Bizan], pentru c\
chideri ale orizontului cercet\- române[ti se cerea `ndeplinirea unei for-
rii. Acest lucru este valabil [i `n me. O parte dintre noi au fost
domeniul istoriei biserice[ti, ~ntr-un articol din 1924, inti- lega]i pe urm\ de Roma, fiindc\
domeniu `n care Iorga a scris tulat „Elementele culturii ro- [i leg\tura de Roma era, `ntr-o
lucr\ri de prim\ importan]\. mâne[ti. Originea [i caracterul anumit\ contingen]\ de `m-
Cel pu]in monumentala Istorie lor“, Iorga ar\ta de unde crede prejur\ri, `ndeplinirea unei for- ricii `n via]a românilor, opera de rug\ciuni [i cultur\ ori art\
a Bisericii Române[ti r\mâne [i el c\ provine cultura româneas- me. Dar când ziceau ]\ranii lui Iorga este de neegalat. El se bisericeasc\ `n ad\posturi pen- CM

azi, la peste o sut\ de ani de la c\ - „din sufletul rasei adaptate no[tri „legea româneasc\“, ei `ndep\rteaz\ categoric de opi- tru lep\d\turile [i naufragia]ii
YK

prima edi]ie, un punct de porni-
re obligatoriu pentru to]i cei in-
teresa]i de cercetarea trecutu-
lui bisericesc al românilor.
Sensul unei c\r]i
Istoria Bisericii Române[ti a
fost tip\rit\ pentru prima dat\
`n 1908, `ntr-un moment `n ca-
re `n sfâr[it autorit\]ile statu-
lui român con[tientizau c\
transformarea Bisericii `ntr-un
simplu departament al statului
`ns\rcinat cu administrarea
treburilor religioase nu a folosit
nim\nui, iar unii politicieni
responsabili con[tientizau [i `n-
cercau s\ `ndrepte r\ul f\cut.
A doua edi]ie a lucr\rii a a-
p\rut `n 1928, `n contextul fi-
naliz\rii reorganiz\rii vie]ii bi-
serice[ti din România Mare, o-
cazie pentru Iorga de a face u-
nele ad\ugiri prin care sugera
dezam\girea fa]\ de faptul c\
nici de data aceasta politicienii
nu au manifestat `n]elegerea
necesar\ fa]\ de nevoile Bise-
ricii. Din acest motiv, Istoria
Bisericii Române[ti reprezint\,
dincolo de o cercetare [tiin]ifi-
c\, [i un demers de suflet, reali-
zat de cineva care, de[i lipsit de
fior mistic, a `n]eles, `n urma
investiga]iei istorice, ce rol im-
portant a jucat Biserica `n via]a
poporului român.
Om al timpului s\u, Nicolae
Iorga s-a num\rat printre frun-
ta[ii luptei pentru unitate na-
]ional\ [i pentru dezvoltarea u-
la mediu [i format\ printr-o
dezvoltare istoric\ de dou\ mii
de ani“. „Dar, continu\ Iorga,
`n aceast\ ras\, `n forma ei ma-
terial\ [i `n caracterul ei moral,
care sunt elementele ce se pot
recunoa[te? {i ce aduce fiecare
din ele pentru crearea acestei
culturi, de o permanen]\ ve[nic
gata de a se `navu]i? Poporul
nostru vine [i el dintr-un ames-
tec, dar nu dintr-unul care p\s-
treaz\ confuzia celor dintâi
contacte, ci din unul care libe-
reaz\ din ciocnire spiritul nou“.
Românii sunt urma[ii traco-ili-
rilor, ce aveau „ca `nsu[ire de
c\petenie pe aceea a unui nebi-
ruit entuziasm, a unui fana-
tism f\c\tor de minuni, a unei
nezguduite credin]e fa]\ de ide-
ea primit\, de leg\tura ce s-a
statornicit odat\“, dar [i ai ace-
lor „p\stori, plugari italici“, ca-
re au adus cu ei „ascultarea in-
stinctiv\, chibzuiala spontanee,
f\r\ autoritate exterioar\, f\r\
impunere str\in\“.
Din aceast\ perspectiv\,
Iorga a respins, `ntr-un dis-
curs ]inut `n Camer\ cu ocazia
dezbaterii Legii cultelor, afir-
ma]ia unor lideri ai Bisericii
Greco-Catolice c\ poporul ro-
mân se trage numai de la Ro-
ma: „N-am fost robii Bizan]u-
lui. Nu `n]elegem a fi, printr-o
parte a poporului nostru, robii
unei Rome care st\ pe locul
str\mo[ilor no[tri, dar care nu
reprezint\ `ntreaga tradi]iune
a acestor str\mo[i“.
`n]elegeau un mare adev\r. Da,
exist\ o lege româneasc\. O le-
ge româneasc\ `mp\r]it\ `n do-
u\ `n ceea ce prive[te pe epis-
copi; o lege româneasc\, una
singur\, `n adâncul con[tiin]ei
]\ranilor no[tri“.
A[adar, pentru Iorga exista
o „lege româneasc\“ (religie),
parte intrinsec\ a fenomenului
creator al rasei, la care se ad\-
ugau formele suprastructurale
ale influen]ei Bizan]ului sau
Romei, dezirabile prin efectele
lor benefice asupra poporului
român de-a lungul istoriei. Din
acest motiv, alegerea titlului
„Istoria Bisericii Române[ti“ nu
era `ntâmpl\toare. Via]a biseri-
ceasc\ româneasc\ este pre-
zentat\ `n integralitatea sa, `n
chip unitar, chiar [i dup\ ce ro-
mânii din Ardeal au fost `mp\r-
]i]i din punctul de vedere confe-
sional `n dou\, la `nceputul se-
colului al XVIII-lea. Din per-
spectiv\ teologic\, acest punct
de vedere este greu de acceptat,
`ns\ Iorga era mai interesat s\
p\streze unitatea neamului, s\
evite conflictele dintre cele do-
u\ biserici române[ti [i s\ afir-
me, `n concordan]\ cu spiritul
epocii, necesitatea unei inde-
penden]e totale [i reale a Ro-
mâniei fa]\ de tip orice subor-
donare din afar\.
Biserica [i cultura
Din punctul de vedere al re-
lev\rii rolului cultural al Bise-
niile celor care credeau c\ nu-
mai de la unirea unei p\r]i a ro-
mânilor ortodoc[i cu Roma a e-
xistat cultur\ `n Biseric\. Cu
argumente covâr[itoare, Iorga
arat\ c\ de la `nceputurile ei
ortodoxia româneasc\ a jucat
un rol cultural (`n sensul larg al
no]iunii) de prim rang `n via]a
na]ional\, iar acest rol s-a men-
]inut pân\ când spiritul mo-
dern i-a f\cut pe politicienii ro-
mâni s\ `ncerce tragerea Bise-
ricii pe linie moart\.
Programatic, Iorga `[i propu-
ne s\ `nf\]i[eze „priveli[tea u-
nei vie]i organizate, aproape
milenare, `n cursul c\reia Mi-
tropoli]ii, Episcopii, Egumenii [i
de atâte ori [i smeri]ii c\lug\ri
ori umilii preo]i de mir au dat
poporului, ei singuri aproape,
toat\ `nv\]\tura, au `nzestrat
neamul cu o limb\ literar\, cu o
literatur\ sfânt\, cu o art\ `n
leg\tur\ cu gustul [i nevoile lui,
au sprijinit statul f\r\ s\ se la-
se a fi `nghi]i]i de dânsul, au c\-
l\uzit neamul pe drumurile p\-
mântului f\r\ a-[i desface ochii
de la cer [i au ridicat mai sus
toate ramurile gospod\riei ro-
mâne[ti – dând istoriei noastre
c\rturari, caligrafi, sculptori `n
lemn, argintari, oameni de stat,
osta[i, mucenici [i sfin]i“.
~n schimb, iat\ cum se refer\
istoricul la reformele biserice[ti
din perioada regulamentar\:
„Lui Pavel Kiseleff `i revine `n-
doielnicul merit de a fi voit s\
prefac\ `ntâia oar\ m\n\stirile
societ\]ii... Regulamentul Orga-
nic poart\ pecetea anticlericalis-
mului francez [i a st\pânirii Bi-
sericii de Stat, ca `n Rusia. Via]a
canonic\ deosebit\ pe care o du-
sese pân\ atunci Biserica româ-
neasc\ e `nl\turat\ f\r\ cru]are
[i f\r\ pietate, f\r\ sim] istoric
[i f\r\ `n]elegere a drepturilor ce
deriv\ din prescrip]ii cu caracter
nestr\mutat [i dintr-o practic\
de atâtea veacuri“.
Misiunea preo]ilor
Diversele „reforme“ moderne
au condus la sl\birea Bisericii,
iar pe slujitorii ei, `n mizerie.
Prin scrierile sale, Iorga `[i pro-
punea s\ aminteasc\ preo]ilor
din vremea lui de trecutul glorios
al Bisericii [i s\-i `ndemne s\ re-
ia cu [i mai mare for]\ „marea
misiune cultural\, social\ [i na-
]ional\“. Biserica trebuia s\ re-
devin\ o [coal\ a caracterelor,
deoarece caracterele puternice [i
morale sunt, `n opinia lui Iorga,
temelia unei societ\]i. Cu prilejul
discu]iilor din parlament legate
de adoptarea Legii de organizare
a Bisericii Ortodoxe Române
(1925), Iorga ]ine un discurs ful-
minant, `n care spune, printre al-
tele: „Nimeni nu venereaz\ mai
adânc amintirea lui {aguna ca
mine. […] Ai uitat un lucru, dom-
nule coleg (Petre Gârboviceanu):
c\ toate punctele Statutului
[Organic] r\mâneau nimic, dac\
nu era omul“. Este o `nv\]\tur\
care nu trebuie uitat\. a

CM
YK
10 Opinii Mar]i, 19 ianuarie 2010

IDEEA CRE{TIN|

Adam [i Eva nu s-au `ntâlnit niciodat\?!

de Monica PATRICHE
Câteva vorbe memorabile ale lui
Petre }u]ea despre Biblie: „Exist\ o
carte a unui savant american care `n-
cearc\ s\ motiveze [tiin]ific Biblia.
Asta este o prostie. Biblia are nevoie
de [tiin]\ cum am eu nevoie de Securi-
tate“. Sau: „Mie mi-a trebuit o via]\ ca
s\ m\ conving c\ `n afar\ de Biblie nu
e nici un adev\r“.
Când scria, Petre }u]ea avea grij\
s\ nu realizeze o `mpietate. De ce, oa-
re, `n general, oamenii de [tiin]\ nu
procedeaz\ la fel? Oare cum de nu li se
pare absurd\ cercet\torilor teza re-
cent formulat\ privind o a[a-zis\ „`n-
târziere“ a lui Adam? Reproduc `ntru
totul textul uimitor: „Marea surpriz\
a fost data estimat\ pentru cel mai
vechi str\mo[ comun. Acest b\rbat, de
la care au mo[tenit cromozomul Y to]i
b\rba]ii din prezent, a tr\it acum
59.000 de ani. Cu 80.000 de ani decât
data estimat\ pentru Eva! Oare, Adam
[i Eva nu s-au `ntâlnit niciodat\?“.
Cartea `n care se g\sesc aceste in-
forma]ii a fost publicat\ la noi de Edi-
tura CD Press [i se nume[te Omul. O
aventur\ genetic\. Autorul ei, Spen-
cer Wells, a ob]inut titlul de doctor `n
genetic\ la Universitatea Harvard,
cercet\rile sale ulterioare având ca te-
m\ genetica popula]iilor. Studiind
ADN-ul, Spencer Wells inten]iona s\
refac\ leg\tura oamenilor cu trecutul.
El simte ca o pierdere ruperea leg\tu-
rilor cu tradi]ia din societatea laic\,
occidental\. Speran]a lui este aceasta:
„Ca [tiin]a occidental\ s\ fie cea care
s\ dezvolte metodele de a redescoperi
aceste leg\turi“.
Anul 1977 a adus Premiul Nobel
pentru Biologie cercet\torilor Walter
Gilbert [i Fred Sanger, care au elaborat
metode de ob]inere rapid\ a secven]e-
lor de ADN. Aceste metode au generat
apoi o revolu]ie `n biologie. Modul de
`n]elegere al acestei [tiin]e a fost
schimbat radical de studiul ADN-ului.
Un grup de cercet\tori de la Berke-
ley a f\cut studii genetice cu scopul de
a deduce un str\mo[ comun [i pentru
a estima plasarea `n timp, de a afla câ-
te ceva despre originea omului. ~n
acest scop, ne informeaz\ Spencer
Wells, au fost adunate probe de pla-
cent\ uman\ (o surs\ bogat\ de ADN
mitocondrial) de la popula]ii din Euro-
pa, America, Africa. Primul articol,
publicat `n 1987, avea urm\toarea te-
z\ care concluziona: „Toate aceste
ADN-uri mitocondriale provin
de la o singur\ femeie, despre
care se crede c\ a tr\it a-
cum circa 200.000 de ani,
probabil `n Africa“. Zia-
rele au preluat desco-
perirea senza]ional\
[i au identificat-o pe
aceast\ str\moa[\
cu Eva.
Spencer Wells
a mers mai de-
parte cu cercet\-
rile, c\utând-o
nu numai pe
Eva, ci [i gr\di-
na Edenului. {i
a g\sit c\ gr\-
dina Edenului
a fost `n Africa,
acest continent
fiind considerat
originea omului
modern, fapt in-
dicat de „mul]i-
mea mare de poli-
morfisme de pe cro-
mozomul Y“. Numai
c\, surpriz\: Adam [i
Eva nu s-au `ntâlnit...
Adam ar fi tr\i acum
60.000 de ani `n estul
[i/sau sudul Africii, iar Eva Ce
ar fi tr\it acum circa 200.000 putem
de ani! De altfel, Eva nici nu ar fi spune a-
avut nevoie de Adam, cel pu]in eu tunci despre
a[a `n]eleg din mottoul capitolului preten]iile c\r-
„Perechea Evei“: „Femeia f\r\ b\rbat ]ii Omul. O aven-
e ca pe[tele f\r\ biciclet\“ (citatul tur\ genetic\, de Spen-
apar]ine Gloriei Steinem). tre }u]ea: cer Wells, care pune analiza
Cartea abund\ `n mottouri de acest „F\r\ Dumnezeu, genelor umane la temelia cunoa[te-
tip. Semnificativ este mottoul de `nce- omul r\mâne un biet animal ra]ional rii? Nu [tiu cum de se poate sus]ine
put, preluat de autor din Via]a lui Ga- [i vorbitor, care vine de nic\ieri [i cu orice pre] corectitudinea demersu-
lilei, de Barlott Brecht: „}elul [[tiin]ei] merge spre nic\ieri. {i el r\mâne a[a lui [tiin]ific, atunci când se ajunge la
este de a pune stavile `n calea unei in- chiar dac\ este laureat al Premiului concluzii cu totul lipsite de bun sim],
finit\]i de erori, [i nu de a deschide Nobel sau m\tur\tor. Când, unde [i ca aceea c\ Adam [i Eva au existat,
larg por]ile `n]elepciunii infinite“. Ne `n ce scop a ap\rut el `n calitatea as- dar Eva l-a precedat pe Adam cu câ-
`ntoarcem atunci la limitele [tiin]ei [i ta de om? Dac\ se `ntreab\ singur, [i teva zeci de mii de ani. Mi se pare ui-
la capacitatea ei de a elimina eroarea, nu e un zeu `n col]ul casei care s\-i mitoare nu numai teza `n sine, ci mai
eroarea fiind [i ea greu de definit. reveleze data `nceputului, `nseamn\ ales posibilitatea de a ne mul]umi cu
Cum poate genetica sluji antropo- c\ omul r\mâne un biet animal ra]i- con]inutul ei.
logia f\r\ Dumnezeu? {i ce este omul onal care vine de nic\ieri [i merge
f\r\ Dumnezeu? Ne r\spunde tot Pe- spre nic\ieri“. * MONICA PATRICHE ESTE DOCTOR `N MATEMATIC|

DESPRE LUME, CU SIMPLITATE

Românul scurt [i l\crimos
de Gabriel
ANDRONACHE
S\ ne mai mir\m de ce te-
lenovelele nasc la noi pasiuni
neb\nuite? ~ntr-o telenovel\
totul este uniform, scos din a-
ceea[i matri]\ a banalului. E
un produs compact, unitar [i
servit publicului ca un ceai de
tei `nainte de culcare. Secven-
]ele „dramatice“ sunt fin pro-
por]ionate, nefiind nici mai
lungi, nici mai scurte decât
cele `n care via]a e roz. Ni-
meni nu pierde, nimeni nu
câ[tig\, totul se `nvârte `n ju-
rul cozii, nu se pun puncte pe
„i“, nu se dau verdicte defini-
tive. Iat\ de ce „modelul sud-
american“ a prins cel mai bi-
ne `n solul mioritic. Pentru c\
[i la ei, ca [i la noi, se ascunde
gunoiul sub covor, se nasc
proiecte grandioase seara,
dar sunt topite repede `n a-
miaza torid\ de a doua zi, o-
rarul de lucru `ncepe cu o ca-
fea la care se bârfe[te exaspe-
rant, batista l\cr\moas\ ne
este mai la `ndemân\ decât
ambi]ia, iar s\r\cia cap\t\
farmec dac\ este acoperit\ cu
petale trandafirii de „amor“.
Pe de alt\ parte, suntem
speciali[ti `n scurtmetraje.
Nu suntem `n stare s\ croim
pove[ti credibile de anvergu-
r\. Ne plictisim s\ imagin\m
scenarii fluviu. Prefer\m
bancurile scurte [i seci. Nici
m\car minciuna nu e lon-
geviv\ la noi. F\r\ s\ vrem,
ne d\ de gol adev\rul. De a-
ceea, nici nu `ndr\znim s\
gândim mai departe de ulti-
mul cadru al unui film de
scurt metraj. Dou\zeci de mi-
nute ne sunt suficiente pen-
tru a ne etala balcanismul.
Suntem performerii zgârceni-
ei `n a ne manifesta tr\irile.
Miori]a are câteva zeci de
rânduri, Mahabharata are
câteva mii. Suntem poporul
lui „doi timpi [i trei mi[c\ri“,
„hai s\ te fac una mic\“ sau
„las\, bre, c\ merge [i a[a“.
Suntem cei care primim go-
luri `n ultimul minut de joc.
Dac\ `ntr-o p\dure `ntâlnim
o c\rare, o vom face imediat
pe cea de-a doua, la doi pa[i
de prima, doar pentru c\ ni
se pare c\ astfel mai scurt\m
un pic drumul. Prefer\m be-
rea „la botul calului“, decât
„socializarea“ simandicoas\ a
unui vin tihnit, b\ut `ntr-un
restaurant. Ne ard t\lpile [i
palmele dac\ sunt mai mult
de trei persoane la coada din
fa]a noastr\.
Cât timp ne va fi la `nde-
mân\ s\ spunem pove[ti `n
doi peri, vom fi a[ii scurtme-
trajelor. Ne vom perfec]iona
`n a[a hal, `ncât vom spune to-
tul `ntr-o singur\ secven]\:
orice asem\nare cu persoane
sau fapte reale a fost [i va fi
mereu posibil\ `n România.
Sfâr[it. a

CM
YK

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
„Paguba pe care o sufer\ cineva este
considerat\ ca o milostenie la Dumnezeu“
C=nd omul cade `n p\cate
de moarte, se `ndep\rtea-
z\ de la el harul Sf=ntului
Botez?
Darul Sf=ntului Duh, care se
trimite la Sf=ntul Botez prin lu-
crarea lui Dumnezeu cea atotsfin-
]itoare, lucreaz\ `n om dup\ m\-
BIBLIA - VERSET CU VERSET
~nso]irea oaspe]ilor la plecare,
un obicei ce reflect\ cinste [i respect
Facerea 18, 16: „Apoi
S-au sculat Oamenii
aceia de acolo [i S-au
`ndreptat spre Sodoma
[i Gomora [i s-a dus
[i Avraam cu Ei,
ca s\-I petreac\.“
L\s=nd `n casa lui Avraam [i a
Sarrei sentimente dintre cele mai
nobile, bucurie, pentru c\ avea s\
li se nasc\ lor, `n chip minunat,
un fiu, speran]\ pentru m=ntui-
rea sufletelor lor [i credin]\, pen-
tru c\ Dumnezeu Cel Atotpu-
ternic le-a p\[it pragul casei lor,
cei Trei Oaspe]i pornesc spre
ISTORII CU T+LC
Despre `nfrânare
O monahie a `ntrebat-o pe
Fericita Teodora: „Ce s\ fac,
doamna mea? M\ nec\je[te
limba [i nu o pot re]ine când
m\ aflu `n mijlocul oameni-
lor“. Preacuvioasa i-a r\s-
puns: „Dac\ nu-]i po]i `nfrâna
limba, fugi `ntr-un loc singu-
ratic [i - petrecând `n lini[te -
p\ze[te-]i mintea `n frica lui
Dumnezeu [i `n t\cere slavo-
slove[te pe Domnul t\u. F\-
când astfel, `]i vei `nfrâna nu
numai limba, ci [i toate pati-
mile [i, cu darul lui Dumne-
zeu, te vei mântui“. (Materi-
cul, Editura Anastasia, 1995)
Mar]i, 19 ianuarie 2010
sura credin]ei lui, fiindc\ el este
f\g\duit de Dumnezeu celor ce
vor crede (Isaia 44, 3; 59, 11; Ie-
zechiel 36, 27). Darul Sf=ntului
Duh se d\ omului care se roag\,
crede `n el [i se poc\ie[te de
p\catele sale (Luca 11, 13; Fapte
Sodoma [i Gomora. ~nso]irea lor la
plecare f\cea parte din codul ospi-
talit\]ii orientale. „Dup\ g\zdu-
irea aceea `mbel[ugat\, care este
judecat\ nu dup\ calitatea [i
mul]imea m=nc\rurilor, ci dup\
inima cea larg\ a lui Avraam, care
i-a v\dit bogatul s\u suflet, Dum-
nezeu i-a dat `ndat\ [i r\splata
g\zduirii. {i dup\ ce Avraam a
aflat cine era trec\torul care tr\-
sese pe la el [i c=t e de mare pute-
rea Lui, Scriptura ne spune c\, a-
tunci c=nd aceia s-au `ndreptat de
acolo spre Sodoma, patriarhul i-a
urmat, merg=nd `mpreun\ cu ei.
Uit\-te la iubirea de oameni a
St\p=nului, de c=t pogor\m=nt se
folose[te, vr=nd s\-l cinsteasc\ [i
pe drept, dar `n acela[i timp s\
descopere [i virtutea ascuns\ `n
sufletul lui“, a scris Sf=ntul Ioan
Gur\ de Aur. ~nso]irea oaspe]ilor
pe o anumit\ distan]\ la plecare
este un obicei foarte apreciat, el fi-
ind reg\sit [i `n perioada biblic\
noutestamentar\, [i mai apoi, p=-
n\ `n zilele noastre, `n unele zone.
Astfel, `n ]\rile orientale, `nc\ se
mai obi[nuie[te ca la plecare oas-
pe]ii s\ fie `nso]i]i `n drumul lor,
distan]a ar\tând gradul de res-
pect [i cinste pe care gazda do-
re[te s\ `l arate. O veche tradi]ie
spune c\ Avraam a mers pân\ la
Cafar-Baruha, un loc muntos, a-
proximativ 7 sau 8 km de drum
est-nord-est de Hebron, de unde
se putea vedea Marea Moart\.
Dac\ Sodoma [i cet\]ile surori
ale ei au fost `n valea care formea-
z\ acum partea de sud a M\rii
Moarte, atunci acestea erau la
8, 15; 2, 38). ~ns\ darul Preasf=n-
tului Duh se `ndep\rteaz\ de om
din cauza p\catelor sale grele.
Dar dac\ omul `[i cunoa[te greu-
tatea p\catelor sale [i se va `n-
toarce din toat\ inima cu credin]\
tare spre Dumnezeu, atunci - prin
energia lui Dumnezeu cea atot-
sfin]itoare - iar\[i va dob=ndi de
la El harul Preasf=ntului Duh pe
care l-a pierdut prin p\cat. Iar de
va r\m=ne cre[tinul `n p\cate
grele [i nu se va `ntoarce prin
poc\in]\ [i fapte bune c\tre Prea
Bunul Dumnezeu, unul ca acela
r\m=ne `n os=nd\ [i `ntuneric
fa]\ de harul lui Dumnezeu. C\ci
Dumnezeu nu m=ntuie[te cu sila
pe om, c\ El nu este sp\rg\tor de
u[i (Apoc. 3, 20).
Ce s\ fac\ cei ce au pagube
`n casele lor?
Cea mai folositoare rug\ciune
pentru cei ce au fost p\gubi]i sau
jefui]i este Acatistul Sf=ntului
Mare Mucenic Mina, cu o zi de
post. Paguba pe care o sufer\ ci-
neva este considerat\ ca o milos-
tenie la Dumnezeu, ea nu este
trecut\ cu vederea. ~n Biserica
Ortodox\, cel mai grabnic ajutor
pentru pagube [i furturi este
Sf=ntul Mare Mucenic Mina. De
aceea, `n asemenea cazuri, `i ci-
tim cu post [i evlavie acatistul.
Mul]i dintre cei ce fac aceasta cu
vreo 40 km de Hebron, ceea ce
`nseamn\ o c\l\torie de aproape
o zi. Având `n vedere c\ oaspe]ii
lui Avraam sosiser\ la amiaz\, [i
f\r\ `ndoial\ c\ au petrecut mai
multe ceasuri la el, plecarea lor
probabil c\ a avut loc târziu,
dup\-amiaz\.
Acest verset separ\ compozi-
]ional imaginea de la stejarul
Mamvri, un loc al binecuv=nt\rii
Agenda cre[tinului 11
credin]\ afl\ lucrurile disp\rute
[i pe cei ce le-au r\pit.
Cum putem dob=ndi mai
u[or pacea inimii [i a sufle-
tului?
Spune Sf. Isaac Sirul: „~mpa-
c\-te, omule, cu sine-]i, [i ai `mp\-
cat cerul cu p\m=ntul!“. Sunt pa-
tru principii sau c\i de a ne `m-
p\ca cu noi, adic\ de a dob=ndi
pacea inimii [i a sufletului, [i a-
nume: s\ te mul]ume[ti `n via]\
cu foarte pu]ine dintre cele nece-
sare vie]ii; s\ alegi locul cel mai
de jos [i s\ fii sub ascultare; si-
le[te-te s\ faci mai mult voia al-
tuia dec=t a ta; roag\-te lui Dum-
nezeu s\ se fac\ `ntotdeauna voia
Sa `ntru tine. De vom face aces-
tea, vom avea pace `n suflet [i ma-
re n\dejde de m=ntuire.
S\ ne ostenim s\ nu ne pier-
dem pacea inimii, c\ dac\ se tul-
bur\ inima omului, se tulbur\
toate puterile suflete[ti din om.
C=nd avem pe Hristos `n inima
noastr\, am `mp\cat cerul cu p\-
m=ntul, c\ci Hristos este „Dom-
nul p\cii“. S\ cuget\m la cuvin-
tele Sf=ntului Martir Papia, care,
fiind aruncat `n foc, pentru c\ nu
voia s\ se lepede de credin]a `n
Hristos, zicea: „Mai tare arde ini-
ma mea pentru Hristos, dec=t ar-
de focul acesta trupul meu“. (ar-
him. Ioanichie B\lan, Convorbiri
duhovnice[ti, II)
divine prin prezen]a Persoanelor
Sfintei Treimi, o prim\ expresie a
bucuriei `mp\r\]iei lui Dumne-
zeu comparat\ cu un osp\] la care
au participat, al\turi de Domnul
`ntreit `n persoane, Avraam [i
Sarra, de tabloul Sodomei [i Go-
morei, prezentat `n partea a doua
a acestui capitol -, dar [i `n cel ur-
m\tor -, care exprim\ cea mai ori-
bil\ ilustrare imaginabil\ a unor
cet\]i corupte [i decadente, de nu-
mele c\rora, mai apoi, posterita-
tea se va folosi pentru a reda limi-
ta inferioar\ din punct de vedere
moral la care omul poate ajunge
prin p\cat. (Lucian APOPEI)
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCDXVIII)
Leg\turile Bisericii
Ortodoxe Române
cu Biserica
Ortodox\ Bulgar\
`ntre 1821-1918 (I)
Pentru poporul bulgar, seco-
lul al XIX-lea a reprezentat
epoca rena[terii [i a inde-
penden]ei dup\ cinci secole
de domina]ie otoman\. ~n
aceast\ lupt\ pentru dezvol-
tarea cultural\ [i emancipa-
rea politic\, bulgarii au be-
neficiat de un sprijin fr\]esc
din partea românilor. Leg\-
turile dintre cele dou\ Bise-
rici Ortodoxe, Român\ [i
Bulgar\, au fost strânse [i
la `nceputul secolului al
XIX-lea. Astfel, `n 1806 a
ap\rut la Râmnic prima
carte `n limba bulgar\,
„Nedelnicul“ sau „Chi-
riacodromionul“ episcopului
Sofronie de Vreata, care a
tr\it vreo zece ani `n Bucu-
re[ti. ~n m\n\stirile româ-
ne[ti, `n special la Neam],
au vie]uit mul]i c\lug\ri
bulgari. Mai târziu a tr\it `n
}ara Româneasc\ arhiman-
dritul bulgar Policarp, ca
egumen la m\n\stirile
`nchinate Muntelui Sinai
(M\rgineni, „Sfânta Ecate-
rina“ din Bucure[ti, „Ador-
mirea“ din Râmnicu S\rat),
apoi ca arhiereu titular de
Patara, la Gala]i [i la Bu-
z\u. Viitorul mitropolit de
Ohrida, apoi de Plovdiv, Na-
tanail, originar din Mace-
donia (fost coleg la Acade-
mia din Kiev cu Melchisedec
{ef\nescu), a fost mai mul]i
ani egumen la Dobrov\].
C\lug\rul Neofit de la Rila,
care avea studii la Bucu-
re[ti, a deschis prima [coal\
primar\ din Bulgaria, la
Gabrovo `n 1835, [i a condus
primul gimnaziu bulg\resc
`n acela[i ora[. Primul abe-
cedar bulgar, alc\tuit de
doctorul Pet\r Beron, a fost
editat la Bra[ov, `n anul
1824, cu ajutorul negusto-
rilor bulgari din acest ora[.
~n anul urm\tor, Vasile
Nenovici a tip\rit o „Istorie
biblic\“, iar `n 1826 o nou\
edi]ie a Bucvarului, tot la
Bra[ov. ~n anul 1842, tipo-
graful Zaharia Carcalechi
din Buda a tip\rit acolo un
nou abecedar `n limba bul-
gar\, ajuns la 15 edi]ii. Pa-
ralel cu aceste manuale di-
dactice, s-au tip\rit câteva
c\r]i de slujb\ pentru bul-
gari la Bucure[ti. Astfel, `n
1825 a ap\rut un „Ceaslov“
slavon, reeditat `n 1828. Tot
aici, `n 1828, a v\zut lumina
tiparului „Tetraevanghelul“
`n limba bulgar\.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ Mar]i, 19 ianuarie 2010

PE SCURT „Culture Matters“, o expozi]ie a monumentelor UNESCO

Filmul „Videograme
dintr-o Revolu]ie“,
dezb\tut la ICR
Documentarul „Videograme
dintr-o Revolu]ie“, realizat de
Andrei Ujic\ [i Harun Farocki,
va fi proiectat pe 25 ianuarie la
Institutul Cultural Român (ICR)
din Bucure[ti, unde va avea loc [i
o dezbatere cu Andrei Ujic\, Emil
Hurezeanu [i Horia Roman Pata-
pievici, arat\ ICR. „Videograme
dintr-o Revolu]ie“ (Germania,
1992, 107 minute) a fost selec]io-
nat de Cinemateca austriac\ din
Forumul Cultural Austriac organizeaz\,
`n colaborare cu Biblioteca Central\ Univer-
sitar\ din Bucure[ti [i Biblioteca Na]ional\ a
României, expozi]ia de fotografie „Culture
Matters“, care prezint\ monumentele din
sud-estul Europei incluse de UNESCO `n
patrimoniul cultural universal. Expozi]ia
este deschis\ `ntre 18 [i 28 ianuarie, la Ga-
leria Galateca.
Pe 38 de panouri de mari dimensiuni se
pot vedea situri istorice [i monumente me-
dievale din Albania, Bosnia-Her]egovina,
Competen]ele digitale, o
Croa]ia, fosta republic\ iugoslav\ Macedo-
nia, Muntenegru, Serbia [i Kosovo.
Imaginile provin de la arti[ti n\scu]i [i
crescu]i `n regiunile respective [i care tr\iesc
[i `n prezent acolo.
Unul dintre monumentele prezentate, po-
dul din Mostar, a fost restaurat [i inaugurat cu
fast, dup\ ce fusese complet distrus `n timpul
r\zboiului de la sfâr[itul secolului al XX-lea.
~n expozi]ie este reprezentat [i ora[ul medieval
Dubrovnik, distrus `n cea mai mare parte `n
timpul acestui r\zboi [i care a fost ref\cut.
Alte situri sunt `ns\ l\sate `n continuare `n
paragin\ [i amenin]ate cu distrugerea.
„Culture Matters“ reprezint\ o ini]iativ\
austriac\ pentru sprijinirea integr\rii eu-
ropene a tuturor ]\rilor din sud-estul Euro-
pei, prin intensificarea cooper\rii culturale,
precum [i prin eforturile de a pozi]iona mai
bine culturile acestei regiuni la harta spiri-
tual\ a Europei. Este, de asemenea, o `ncer-
care de a `nt\ri con[tientizarea bogatului a-
port pe care `l are sud-estul Europei la mo[-
tenirea cultural\ european\. a
Evaluarea privind compe-
ten]ele digitale va avea loc `n
perioada 19-29 aprilie [i va fi
una dintre evalu\rile orale

prob\ nou\ la bacalaureat derulate pe parcursul clasei a

Viena, `n 2004, `n programul „Die
Utopie Film“, `n lista The Best
100 in Film History (cele mai bu-
ne 100 de filme din istoria cine-
matografiei). Documentarul re-
prezint\ o analiz\ tulbur\toare a
rolului televiziunii `n timpul Re-
volu]iei române din 1989. Produ-
c\torii de film Harun Farocki [i
Andrei Ujic\ au concentrat 125
de ore de transmisiuni video, `n
aceast\ reconstituire cronologic\
a Revolu]iei.
„Amintiri din Epoca
de Aur“, proiectat cu
subtitrare `n englez\ [i
francez\, `n Capital\
Filmul colectiv „Amintiri din
Epoca de Aur“, produs de Cris-
tian Mungiu, va rula cu subtitra-
re `n limbile englez\ [i francez\,
la Studioul „Horia Bernea“ de la
Muzeul }\ranului Român, re-
spectiv la Cinema „Elvira Popes-
cu“, din Bucure[ti, informeaz\ ca-
sa de produc]ie Mobra. Proiec]iile
sunt dedicate bucure[tenilor care
nu vorbesc limba român\.
Proiec]iile cu subtitrare `n limba
englez\ au loc la Sala „Horia
Bernea“ de la Muzeul }\ranului
Român, iar cele `n limba
francez\, la Cinema „Elvira
Popescu“ de la Institutul Cultural
Francez. Programul se va derula
`n perioada 22 ianuarie-4 febru-
arie. „Amintiri din Epoca de Aur“
a fost cel mai vizionat film româ-
nesc al anului trecut. Produc]ia
„Amintiri din Epoca de Aur“ a
fost lansat\ `n România `n dou\
p\r]i, `n septembrie, respectiv, oc-
tombrie 2009.
Au `nceput `nscrierile
pentru TIFF
~nscrierile pentru Festivalul In-
terna]ional de Film Transilvania
(TIFF), ce se va desf\[ura `ntre
28 mai [i 6 iunie, la Cluj-Napoca,
au `nceput, informeaz\ organiza-
torii. Data limit\ de trimitere a
DVD-urilor pentru competi]ia
TIFF este 15 februarie 2010, iar
data limit\ pentru trimiterea
DVD-urilor pentru Zilele
Filmului Românesc este 15 mar-
tie. Pentru competi]ia TIFF sunt
eligibile filmele române[ti de
lungmetraj care nu au mai fost
prezentate `n România, realizate
de regizori afla]i la prima sau la
a doua oper\, proiectate `n copie
35 mm, cu subtitrare `n limba
englez\. ~n cazul `n care vor fi
selec]ionate, peliculele vor fi di-
fuzate `n maximum trei proiec]ii
pe perioada festivalului. Filmele
din competi]ia TIFF concureaz\
pentru Trofeul Transilvania
(10.000 de euro), premiul pentru
cea mai bun\ regie (3.000 de
euro), premiul special al juriului,
premiul pentru cea mai bun\
imagine [i premiul pentru cea
mai bun\ interpretare. a
XII-a, `n vederea sus]inerii e-
xamenului de bacalaureat.
Examenul de bacalaureat
soare de calcul tabelar, pre- `ncepe `n 15-17 februarie cu e-
Elevii din 1.473 de unit\]i de `nv\]\mânt liceal, zent\ri, baze de date, mijloace valuarea competen]elor ling-
moderne de comunicare, re-
dintre care 111 din Bucure[ti, particip\, m=ine, la vistice de comunicare oral\ `n
]eaua internet. limba român\ - proba A [i va
simularea probei de evaluare a competen]elor continua `n 17-19 februarie cu
digitale de la bacalaureat, certificatul de Proba competen]elor evaluarea competen]elor ling-
competen]e fiind foarte important pentru digitale, echivalat\ cu vistice de comunicare oral\ `n
limba matern\ - proba B, `n
angajarea absolven]ilor pe pia]a muncii din certificate `n domeniu 19-29 aprilie cu evaluarea
Uniunea European\. Candida]ii care au certificat Candida]ii care au certifi- competen]elor digitale - proba
D [i `n 31 mai-4 iunie cu eva-
`n domeniu pot fi scuti]i de acest test. cat `n domeniu pot fi scuti]i de
luarea competen]elor ling-
acest test. Se recunosc [i se
echivaleaz\ cu proba de eva- vistice `ntr-o limb\ modern\ -
Secretarul de stat `n Minis- lucr\rilor, centralizarea rezul- luare a competen]elor digitale proba C. Probele scrise `ncep
terul Educa]iei, Oana Badea, tatelor [i transmiterea lor la `n 28 iunie cu Limba si lite-
- proba D din cadrul exame- ratura român\ - proba E-a) [i
a spus c\ simularea va `ncepe Centrul Na]ional de Examina- nului de bacalaureat, rezul-
re [i Evaluare (CNEE). continu\ `n 29 iunie cu Limba
m=ine, la ora 13:00, fiind un tatele ob]inute la examenele
test atât pentru Ministerul Elevii care vor participa la [i literatura matern\ - proba
ECDL, finalizate cu certifica- E-b), `n 30 iunie cu proba
Educa]iei, dar [i pentru e- simulare vor avea la dispozi]ie
maximum 90 de minute pen- tul ECDL Start sau cu certifi- obligatorie a profilului - proba
valuatori [i candida]i, con- catul ECDL Complet.
form Mediafax. „Ministerul tru rezolvarea cerin]elor pro- E-c), `n 2 iulie cu proba la
bei de evaluare, ei trebuind s\ Pe diploma de bacalaureat alegere a profilului [i spe-
Educa]iei verific\ procedura
de evaluare f\r\ s\ reduc\ rezolve aproximativ 15-20 de va fi men]ionat nivelul de com- cializ\rii - proba E-d). ~n 4
standardele de calitate `n do- itemi care vizeaz\ competen]e peten]\ digital\, respectiv „uti- iulie se vor afi[a rezultatele
meniu. De asemenea, elevii se `n mai multe domenii, respec- lizator de nivel mediu“, pentru (pân\ la ora 16:00) [i se vor
vor familiariza cu acest nou tiv concepte de baz\ privind candida]ii care au ob]inut cer- depune contesta]iile (orele
sistemul de calcul, utilizarea tificatul ECDL Start, [i „uti- 16:00-20:00). ~n 6-7 iulie se
tip de evaluare, premier\ `n
`nv\]\mântul românesc la e- computerului [i organizarea lizator experimentat“, pentru vor solu]iona contesta]iile, iar
candida]ii care au ob]inut cer- `n 8 iulie vor fi afi[ate rezulta-
xamenul de bacalaureat. Tot- fi[ierelor, sisteme de operare,
odat\, este important ca eva- procesoare de texte, proce- tificatul ECDL Complet. tele finale. a
luatorii s\ `n]eleag\ faptul c\
acest certificat de competen]e
este foarte important pentru
angajarea absolven]ilor pe
pia]a muncii din `ntreaga U-
niune European\. De aceea,
candidatul trebuie notat co-
rect, adic\ la nivelul preg\ti-
rii reale. Nu mai merge ca la
probele orale ale bacalaureat-
ului unde mai to]i candida]ii
luau note foarte mari, iar la
scris mul]i picau“, a ar\tat se-
cretarul de stat.
Simularea probei de evalu-
are a competen]elor digitale se
va desf\[ura, m=ine, `n 1.473
de unit\]i de `nv\]\mânt liceal,
din toat\ ]ara, iar `n 25 ianu-
arie se va finaliza corectarea
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a 20 DE ANI LA FACULTATEA DE JUR- ganiza]iei „Le Réseau THÉOPHRASTE des É- un program na]ional al USR cu scopul de a
NALISM BUCURE{TI: Azi, la Universitatea coles Francophones de Journalisme“. Aceast\ cre[te gradul de autonomie `n rândul orga-
Bucure[ti, la sediul Facult\]ii de Jurnalism [i `ntâlnire face parte dintr-o serie de eveni- niza]iilor studen]e[ti din toat\ ]ara. USR `[i
mente demarate `n noiembrie 2009 prin Con- propune s\ mai inaugureze pân\ la sfâr[itul
{tiin]ele Comunic\rii (FJSC) se s\rb\tore[te
`mplinirea oficial\ a 20 de ani de la `nfiin]area ferin]a interna]ional\ „Industrii `n schimbare lui 2010 `nc\ patru centre de acest fel la Ia[i,
Modele ale/Modele pentru Jurnalism [i Co- Cluj, Arad [i Bra[ov, a declarat ieri pre[edin-
primei facult\]i din domeniul [tiin]ele comuni-
c\rii din România dup\ 1989 - Facultatea de municare. tele USR, Andrei Botez. La CSOSR se vor or-
Jurnalism [i {tiin]ele Comunic\rii, Universi- a CENTRU SUPORT PENTRU ORGA- ganiza, `ntr-o sal\ modular\, utilat\ cu
NIZA}IILE STUDEN}E{TI: Uniunea Stu- aparatur\ de ultim\ or\, cursuri, [edin]e, con-
tatea din Bucure[ti. Cu aceast\ ocazie, va fi
ferin]e, traininguri, `ntâlniri etc. Centrul va fi
`nmânat facult\]ii Ordinul „Meritul Cultural“, den]ilor din Rom=nia (USR), `n colaborare cu
ca o „maternitate“ pentru organiza]iile stu-
acordat de c\tre pre[edintele României, Tra- Casa de Cultur\ a Studen]ilor Bucure[ti
ian B\sescu, `n semn de apreciere pentru con- (CCSB), a inaugurat, ieri, Centrul Suport den]e[ti [i `n el vor lucra studen]i voluntari de
tribu]ia adus\ de FJSC la dezvoltarea `nv\]\- pentru Organiza]iile Studen]e[ti din România luni [i pân\ vineri, iar când va fi nevoie [i
mântului de jurnalism [i comunicare, a spus (CSOSR), primul de acest fel din România. sâmb\ta [i duminica, a spus Botez. a
asistent univ. drd. Mihaela Paun de la FJSC. Potrivit liderului USR, Andrei Botez, centrul
De asemenea, va fi prezentat\ acreditarea in- SOS România, deschis la Casa de Cultur\ a Pagin\ realizat\
terna]ional\ ob]inut\ de FJSC din partea or- Studen]ilor din Bucure[ti, este o parte dintr- de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 19 ianuarie 2010 Publicitate 13

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

execut\: basilica.ro 24 din 24 ore
™ obiecte de cult bisericesc din metal prin ™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\
modele solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\ de
`mp\rt\[it\ tuturor!
comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti,
str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/
0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatri-
arhiei@yahoo.com

ARHIEPISCOPIA BUCURE{TILOR
V\ ofer\ prin Depozitul de Aprovizionare [i Desfa-
cere Colportaj
„Lumini de S\rb\tori“ obiecte religioase la pre-
]uri mici [i cali-
tate ridicat\:
T\mâie cali-
tate superioar\,
obiecte din cris-
tal, cruce pen-
tru binecuvânt-
are, brelocuri,
c\rbune pentru c\delni-
]\, sfinte chivote, epitafe,
steaguri, reverende, rase,
cruci pectorale, engol-
pioane, lumân\ri, sfe[-
nice, cristelni]e, strane,
c\r]i de cult etc.
Produsele se pot a-
chizi]iona prin:
Depozitul de Colportaj LUMINI DE S|RB|TORI
din str. Intrarea Miron Cristea nr. 1, Tel: 0733102056
[i de la magazinele Sfintei Arhiepiscopii din:
 str.11 Iunie - Magazinul de obiecte [i c\r]i
biserice[ti ODOARE SFINTE, Tel: 0743731551
 B-ul I. C. Br\tianu nr. 12 - Magazinul de
obiecte [i ve[minte biserice[ti POTIRUL DE AUR,
Tel: 0733102056
 Dealul Mitropoliei, Pangarul Catedralei patriarhale
BUCURIA PELERINULUI, Tel: 0748830891
NU UITA}I !!! --- PRE}URI MICI,
CALITATE RIDICAT|!

CM
YK
14 Timp liber Mar]i, 19 ianuarie 2010

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

APEL UMANITAR PATRIARHIA ROM+N|

ANUN}
Andreea Mihaela Pandelescu, `n vârst\ de 1 Agen]ia de pelerinaj BASILICA
an [i 5 luni, a fost diagnosticat\ pe 13 octombrie Se `mpline[te un TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
2009 cu leucemie limfoblastic\ acut\. an de când a trecut la la urm\toarele pelerinaje:
Pentru a `nvinge aceast\ boal\ crunt\, Andre- cele ve[nice prof. Mi-
ea are nevoie de un tratament `n str\in\tate, hai R\dulescu de la 1. Pelerinaj `n Israel 2. Pelerinaj Egipt -
pentru un transplant de m\duv\. Suma necesar\ Facultatea de Teolo- Perioada 19-25 februarie 2010; 7 zile - 6 nop]i Egiptul cre[tin
pentru aceast\ interven]ie dep\[e[te mult posibi- gie Ortodox\ „Justi- Cazare `n regim demipensiune la hotel 4*
Se viziteaz\: Nazareth, Ierusalem, Ierihon, Perioada 20 februarie-3 martie 2010; 12 zile - 11
lit\]ile financiare ale p\rin]ilor. nian Patriarhul“. Hozeva, Bethleem nop]i
Pre]: 730 de euro cu toate taxele incluse, mai Cazare cu mic dejun la hoteluri 3* [i 4*.
Cei care doresc s\ o ajute pe micu]a Andreea
Slujba de pomenire pu]in asigurarea medical\. Se viziteaz\: Cairo, Alexandria, Sinai,
Mihaela Pandelescu pot dona bani `n contul de- CADOU un DVD: „ISRAELUL - P|M+NTUL Sf. Ecaterina, Hurghada.
schis pe numele mamei: Mancila Ani[oara, tel: se va oficia ast\zi, M+NTUIRII“ Pre]: 1.010 euro/pax cu toate taxele incluse.

0730.043.527 19.01.2010, ora 7:45, SERVICII INCLUSE: transport cu avionul Bucu- SERVICII INCLUSE: bilet avion Bucure[ti-
re[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, compania EL AL; 6 nop]i ca- Cairo, Cairo-Bucure[ti; transport autocar cu aer
Banca Raiffeisen - Agen]ia Orizont la Biserica „Sfânta E- zare la hotelurile men]ionate sau similare; mas\ `n condi]ionat `n Egipt; 11 nop]i cazare hotel 4* (5 n.
Cod: RZBR ROBU caterina“, str. Sfânta regim demipensiune (mic dejun [i cin\); `ntâmpinare
[i transfer aeroport-hotel-aeroport; transport local cu
Cairo; 1 n. Alexandria, 3 n. Hurghada; 1 n. El
Sokhna; 1 n. Sf. Ecaterina - 3*), 10 cine, 11 mic de-
RO30RZBR0000060011797090 Ecaterina, nr. 5, sec- autocar de lux cu aer condi]ionat, conform programu- junuri; preot `nso]itor; ghid local; intr\rile la obiec-
lui; taxe de aeroport; ghid local vorbitor de limba ro- tivele prev\zute `n program; asigurare medical\;
Adresa: str. Unirii, bl. H3, parter, BUZ|U tor 4, Bucure[ti. mân\ la obiectivele din Israel; preot `nso]itor. viza pentru Egipt.

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
diac. Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Mar]i, 19 ianuarie 2010 Farmacia verde 15

Tratamentele naturiste, cea mai bun\ metod\ de combatere a nevrozelor
Sub aspect clinic, nevroza reprezint\ o epuizare,
par]ial\, a reac]iilor sistemului nervos central [i
periferic, `n special a scoar]ei cerebrale,
atunci când este supus\ unor eforturi mari [i
complexe, fizice [i mai ales intelectuale. ~n majoritatea
nevrozelor s-au ob]inut rezultate bune prin tratamente
pe baz\ de plante medicinale, asociate
cu o diet\ echilibrat\ [i supliment\ri de vitamine
(A, B, C, D) [i de s\ruri minerale (Mg, Si, Co, Li).
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Nevrozele sunt afec]iuni rever-
sibile [i nu altereaz\ facult\]ile in-
telectuale [i personalitatea bolna-
vului, `ntrucât acesta r\mâne con-
[tient, dar nu se poate controla.
~n func]ie de natura tulbur\rilor
func]ionale, nevrozele prezint\ pa-
tru forme distincte de manifestare:
astenic\, obsesivo-fobic\, isteric\ [i
mixt\.
Nevroza astenic\ (neurastenia)
este provocat\ `n urma unor efor-
turi mari, care duc la oboseal\ ac-
centuat\, fizic\ sau intelectual\.
Se manifest\ prin astenie, ame]ea-
l\, vertij, dureri de cap, stare de
epuizare, nesiguran]\ la mers, ex-
cita]ie emotiv\, stare de plâns ne-
re]inut, ner\bdare, sl\birea vede-
rii, lipsa de concentrare [i de ener-
gie, aten]ie deficitar\, priviri `n
gol, insomnie sau somn superficial
[i neodihnitor, cu vise chinuitoare.
La trezire, bolnavul va fi mai obo-
sit decât la culcare.
Nevroza obsesivo-fobic\ (psihas-
tenia) se caracterizeaz\ prin apari-
]ia de obsesii [i fobii pe un fond de
anxietate, cu nelini[te permanent\,
nesiguran]\, dubii, melancolie [i
idei fixe, obsedante, asupra unor
boli imaginare (cancer, paralizie,
epilepsie, persecu]ii). Cea mai frec-
vent\ este frica nejustificat\ de ori-
ce (animale, oameni, obiecte col]u-
roase sau `n mi[care, lumin\ puter-
nic\ sau `ntuneric). Bolnavul se
manifest\ prin nelini[te, spaim\,
pierderea memoriei, a aten]iei [i a
voin]ei de munc\, sc\derea randa-
mentului `n orice activitate, tremu-
r\turi dese, crampe abdominale,
r\ciri ale extremit\]ilor, ame]eli [i
senza]ia de oprire a inimii.
Nevroza isteric\ (isteria) se ma-
nifest\ prin excita]ii temporare, cu
intensit\]i exagerate `n mod subiec-
tiv de c\tre bolnav, care ajunge pâ-
n\ la convulsii. Are drept cauze ac]i-
unile unor factori psihogeni (certuri,
conflicte, discu]ii contradictorii, b\-
t\i). Criza dureaz\ câteva minute
sau câteva ore, dup\ care bolnavul
(bolnava) `[i aminte[te numai o par-
te din evenimentele petrecute.
La persoane cu nervii sl\bi]i,
boala poate evolua spre paraplegie,
hemiplegie, tulbur\ri grave de
sensibilitate [i chiar mu]enie sau
surditate.
Nevroza mixt\ se caracterizea-
z\ prin tulbur\ri motorii ca: ticuri
la fa]\ [i mâini, crampe musculare,
cârcei, bâlbâial\.
Ce tratamente
recomand\ fitoterapia
- infuzie cu un amestec de plan-
te, format din fructe de p\ducel (o
parte), flori de tei cu bractee (o par-
te), conuri de hamei (o parte), herb\
de talpa-gâ[tei (1,5 p\r]i) [i r\d\-
cini de valerian\ (1,5 p\r]i). Din
acest amestec se ia o lingur\ la 250
ml ap\ clocotit\, se infuzeaz\ 10-15
minute, se strecoar\, se `ndulce[te
dup\ gust [i se beau 1-2 c\ni pe zi,
având propriet\]i sedative [i anti-
spasmodice, cu utiliz\ri `n st\ri de
excita]ii nervoase, `n lini[tirea ner-
vilor [i reglarea ritmului cardiac.
La acest amestec de plante se pot
ad\uga, dup\ caz, capsule de mac [i
herba de sovârf, din care se beau câ-
te dou\ ceaiuri pe zi, având ac]iune
sedativ\ [i u[or hipnotic\, cu rol `n
combaterea tulbur\rilor nervoase
`nso]ite de insomnii rebele;
- tinctur\ `n alcool 400 cu herb\
de talpa-gâ[tei, flori [i frunze de
p\ducel, flori de lavand\, r\d\cini
de valerian\ [i conuri de hamei (`n
p\r]i egale), din care se iau 50 g
amestec la 500 ml alcool; dup\ ma-
cerare timp de 7 zile se consum\
câte 1-2 linguri]e, de 2-3 ori pe zi,
cu 20 de minute `nainte de mese, pe
o perioad\ de o lun\ pe trimestru;
- tinctur\ `n alcool 400 cu r\d\-
cini de angelic\, r\d\cini de ghin]u-
r\, rizomi de obligean\, herb\ de
talpa-gâ[tei [i fructe de coriandru
(`n p\r]i egale), care se consum\ ca
anterior.
~n tratarea nevrozelor ap\rute
`n urma suprasolicit\rilor sistemu-
lui nervos, pe lâng\ speciile medici-
nale men]ionate, utilizate separat
sau `n amestec, sunt eficiente [i alte
plante administrate sub form\ de
infuzii: busuioc, mu[e]el, sulfin\, la-
vand\, m\ghiran, obligean\, sun\-
toare, roini]\, rozmarin, ment\, sal-
vie, soc, trifoi[te de balt\, vâsc [i
scoar]\ de salcie.
La toate aceste ceaiuri este
indicat s\ se adauge câte o lingur\
de bitter suedez.
B\i, masaje [i
cataplasme, pentru
tratamentele externe
~n uz extern sunt mult folosite
b\ile calde, cu diferite plante:
- baie general\ cu un amestec
din flori de tei, r\d\cini de valeria-
n\, herb\ de sulfin\ (câte 20 g), `n apa din cad\ `nc\lzit\ la 37- vedite a avea efecte terapeutice:
puse `ntr-o pung\ de tifon, care se 380C. Baia dureaz\ 20-30 de minu- lapte cu fulgi de ov\z sau cu grâu
`mbib\ cu ap\ rece, apoi se fierbe 5
te, `ntr-o cur\ de 15-20 de zile care germinat, iaurt, salat\, spanac,
minute, iar decoctul se toarn\ `n se repet\ dup\ 1-3 luni, având ac- p\trunjel, usturoi, ceap\ tocat\ cu
cad\ [i se fac 18-21 de b\i, la inter- ]iune sedativ\, antiinflamatoare [i miere, dovleac, caise, mere, pere,
vale de dou\ zile, având efecte bu- antinevralgic\; gutui. Sunt interzise: mânc\ruri
ne `n st\ri de anxietate, nelini[te - b\i cu amestec de cimbri[or grele, carne [i gr\simi animale, al-
motorie [i palpita]ii; (200 g), stroh de fân (500 g), coada- cool, tutun, cafea, cacao.
- baie general\ cald\ (32-340C) [oricelului (200 g), priboi (200 g), Mesele zilnice vor fi mai dese [i
cu infuzie din flori de lavand\ [i tei care se fierb 10 minute `n 15-20 de reduse `n volum, iar seara se va
(câte 200 g la 3 litri de ap\); litri de ap\ [i se toarn\ `n cad\ evita o mas\ copioas\, bogat\ `n
- baie general\ cu extract de la- pentru a face câte dou\ b\i pe s\p- alimente prea greu de digerat, lua-
vand\ (20 g flori la un litru de ap\
t\mân\; t\ chiar `nainte de culcare.
clocotit\), care se toarn\ `n cada de - b\i de mâini [i de picioare cu
baie cu ap\ cald\ la 370C, unde se
esen]\ de p\ducel (flori), m\ce[ (pe-
st\ timp de 20 de minute; se fac 15- tale [i boboci), ment\ (herb\, salvie Regimul de via]\
20 de b\i `n 2-3 serii pe an, având
(frunze); Regimul de via]\ impune, mai
efecte sedative [i deodorizante. ~n
- masaje cu tinctur\ de roini]\, `ntâi, o activitate ordonat\, cu res-
locul extractului se poate folosi ule- sânziene, valerian\ [i m\ghiran
iul de lavand\ diluat cu cantit\]i pectarea orelor de munc\, odihn\
sau cu ulei eteric de ment\, feni-
egale de alcool 700, din care se toar- [i somn. ~n plus, se vor elimina ca-
cul, coada-[oricelului [i roini]\;
n\ 3-4 g `n cada de baie; uzele care au declan[at [i `ntre]i-
- cataplasm\ pe ceaf\, frunte [i
- baie general\ cu extract din ace nut boala, respectiv st\rile de su-
coloan\ cu terci de traista-ciobanu- rescitare nervoas\, [ocuri legate de
de pin (150 g la o cad\ de ap\ la lui, ment\, hrean ras [i semin]e de
370C); baia dureaz\ 15-20 de minute inactivitatea profesional\ ([omaj),
mu[tar. ne`n]elegeri cu vecinii [i colegii de
[i se repet\ 15-20 de zile consecutiv,
`n 2-3 cure pe an, cu efecte `n nevro- serviciu, necazuri familiale, stres
z\ cardiac\ cu palpita]ii, sufoc\ri [i Regimul alimentar permanentizat, surmenaj fizic,
st\ri depresive, munc\ intelectua-
dureri precardiace. ~n locul extrac- va cuprinde obligatoriu l\ pân\ seara târziu, dormitul `n-
tului se poate folosi un amestec de
uleiuri eterice de conifere (brad, pin, iaurt, p\trunjel [i tr-o `nc\pere supra`nc\lzit\, cu pi-
jama prea groas\, aer viciat, lumi-
molid) `n alcool 700; se toarn\ câte usturoi n\ [i zgomote. Se va renun]a la
10 ml la o cad\ [i se face zilnic o ba-
ie, `nainte de culcare, `ntr-o cur\ de Regimul alimentar recomand\, consumul de barbiturice, care pot
20 de [edin]e; `n general, o cur\ de dezintoxicare cauza nevroze cronice. a
- baie general\ cu scoar]\ de cu crudit\]i [i sucuri naturale, care
salcie (200-300 g, m\cinat\, care con]in alimente bogate `n vitamine Pagin\ realizat\ de
se fierbe 30 de minute `ntr-un litru [i oligoelemente. Urmeaz\ o peri- Otilia B|LINI{TEANU
de ap\); se strecoar\ [i se adaug\ oad\ cu un consum de alimente do-

Pelerinaj de Pa[ti `n }ara Sf=nt\ [i a Pe[terii „Sf. Ilie Tezviteanul“. Coborâm la

Marea Moart\ - Qumran (locul unde s-au g\-
sit celebrele manuscrise de la Marea Moart\,
880 de euro/pers. pt. un grup de 30-3

SERVICII INCLUSE ~N PRE}:

39 pers.

- 01-07 aprilie 2010 -
ZIUA I - Joi: ~ntâlnire pe aeroportul Henri teaz\ intrarea). Ora 15:00 - `ntâlnire la Poarta
Coand\ (Otopeni) la ora 07:30, decolare ora Jaffa, deplasare pe Muntele Sion pentru vizita-
10:20. Zbor EL AL, cursa LY 574 - sosire pe Ae- rea Bisericii „Adormirii Maicii Domnului“, Foi-
roportul Ben Gurion `n jurul orei 12:55. De- [orului „Cina cea de Tain\“ [i Mormântului
plasare la Ierusalim - Poarta Jaffa - Sf. Mor- Proorocului David. Deplasare la Zidul Plânge-
mânt. Cazare [i cin\ `n Bethleem - hotel 4*. rii. Cazare [i cin\ `n Bethleem sau Ierusalim.
23:30 - Participare la Sf. Liturghie la Biserica
ZIUA II - Vineri: Mic dejun. Muntele M\s- româneasc\ din Ierusalim sau la Sf. Mormânt.
linilor, unde vom vizita: Biserica ~n\l]\rii;
M\n\stirea „Pater Noster“ (Tat\l nostru), ZIUA IV - Duminic\: Mic dejun. Bethleem
M\n\stirea „Domnius Flevit“ (Domnul a - vom vizita: Biserica „Na[terii Domnului Ii-
plâns), Gr\dina Ghetsimani [i Biserica Na]iu- sus Hristos“, Biserica catolic\ „Sf. Ecaterina“,
nilor. Mormântul Maicii Domnului [i Grota Grota Laptelui. Continuarea drumului `n de-
Tr\d\rii. Intr\m `n Cetatea Ierusalimului pe [ert, cu microbuze pentru vizitarea M\n\sti-
Poarta Sfântul {tefan [i vom vizita casa `n ca- rilor „Sf. Teodosie“ [i „Sf. Sava“. Deplasare la
re a locuit Sf. Fecioar\ Maria `n Cetatea An- Ein Karem - patria Sf. Ioan Botez\torul, vizi-
tonia. Parcurgem Via Dolorosa (Calea Crucii), tarea Bisericii ridicate pe locul Na[terii Sf.
cu cele 14 opriri ale lui Iisus, ajungând la Bi- Ioan Botez\torul [i a Fântânii Sf. Fecioare Ma-
serica Sfintei ~nvieri (cu Golgota, Piatra Un- ria. Cin\ [i cazare `n Bethleem sau Ierusalim.
gerii, Sfântul Mormânt, locul unde s-a aflat
Sfânta Cruce). Cin\ [i cazare `n Bethleem sau ZIUA V - Luni: Mic dejun. Deplasare spre
Ierusalim - hotel 4*. Ierihon, trecând pe lâng\ Hanul Bunului Sa-
maritean. Intrare `n Ierihon, cel mai vechi
ZIUA III - Sâmb\t\: Ora 03:00 - deplasare ora[ din lume, vizitarea A[ez\mântului româ-
cu autocarul (ora se va stabili `mpreun\ cu ghi- nesc [i „Dudului lui Zacheu“. Privire c\tre
dul, `n func]ie de ultimele informa]ii) la una M\n\stirea Carantania, construit\ pe Mun-
dintre por]ile Cet\]ii Sfinte, pentru a `ncerca tele Ispitirii. Deplasare cu microbuze c\tre
intrarea `n Cetate [i apropierea de Sf. Mor- Hozeva, pentru vizitarea M\n\stirii „Sf.
mânt, unde vine Lumina Sfânt\ (nu se garan- Gheorghe“ (moa[tele Sf. Ioan Iacob Românul)
unde se afl\ Centrul Ahava, pentru cei ce do-
resc s\ cumpere cosmetice). Urc\m pe Valea
Iordanului pân\ la Yardenit - locul amenajat
al Botezului Domnului. Cin\ [i cazare `n Ti-
berias - Hotel Golan 4*.
ZIUA VI - Mar]i: Mic dejun. Vizit\ `n satul
Cana, unde se viziteaz\ Biserica Minunii
transform\rii apei `n vin. Nazareth (vizitarea
Bisericii ortodoxe „Sf. Gavriil“ [i a Bisericii
catolice „Buna Vestire“). Deplasare la Caper-
naum, ora[ denumit [i „Cetatea Domnului“ -
vizitarea ruinelor ora[ului, locul unde a predi-
cat Mântuitorul [i casa soacrei Sf. Petru, Tab-
gha - biserica ce aminte[te de hr\nirea a
5.000 de oameni cu 5 pâini [i 2 pe[ti, Muntele
Fericirilor. Op]ional, `n func]ie de timp, plim-
bare cu o copie a B\rcii lui Iisus pe apele M\-
rii Galileei. Cazare [i cin\ Tiberias.
ZIUA VII - Miercuri: Mic dejun. Muntele
Tabor - vizitarea Bisericii Ortodoxe „Schimba-
rea la Fa]\“. Haifa, vom vizita Biserica Stella
Maris (Pe[tera „Sf. Prooroc Ilie“), Gr\dinile
persane terasate ale Templului Bahai (privire
din punctul de panoram\). Deplasare la Aero-
portul Ben Gurion, decolare 19:35 - cursa LY
571, aterizare Otopeni - ora 22:25.
PRE}: 865 de euro/pers.
pentru un grup de 40-4
45 pers.
- bilet de avion curs\ Bucure[ti-Tel Aviv-
Bucure[ti; taxele de aeroport;
- 6 nop]i cazare hoteluri 3* superior - 4* (cla-
sificare local\), `n regim de demipensiune (bufet);
- transport autocar aer condi]ionat;
- deplasarea c\tre Hozeva, deplasare la
M\n\stirea „Sf. Teodosie“ [i „M\n\stirea Sf.
Sava“, deplasare taxi pe Muntele Tabor;
- intr\rile la obiectivele men]ionate `n pro-
gram; asigurare de s\n\tate;
- ghid vorbitor de limb\ român\ [i preot
`nso]itor.
NU SUNT INCLUSE ~N PRE}:
- tips pentru ghid [i [ofer (30 de euro), care
se pl\te[te reprezentantului agen]iei
ACTE NECESARE: PA{APORT
VALABIL MINIMUM 6 LUNI DE LA DATA
~NTOARCERII ~N }AR|
~n func]ie de programul festivit\]ilor [i de
m\surile de securitate, programul poate fi
modificat, ca ordine de desf\[urare sau se pot
`nlocui unele obiective sau hoteluri.
Informa]ii suplimentare la:
Bdul. Coposu nr. 1D, sector 3, Tel:
021.310.99.21, 021.337.48.13, 0788.728.542,
pelerinaje_antim@yahoo.com, Calea Victoriei
nr. 45, sector 1, Tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46, 0788.728.544,
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

CM
YK
 CM
YK

16 Actualitatea religioas\ Mar]i, 19 ianuarie 2010

„Casa Sfântului Antonie“, pentru copiii din Gala]i

~n data de 17 ianuarie, parohia „Sf. Cuvios Antonie cel
Mare“ din Gala]i [i-a serbat hramul. La acest moment
de s\rb\toare a participat [i chiriarhul Dun\rii de Jos,
~nalt Preasfin]itul Arhiepiscop Casian, care a s\vâr[it
Sfânta Liturghie al\turi de un sobor de preo]i [i diaconi
[i a adresat un cuvânt duhovnicesc credincio[ilor.
Tot cu acest prilej, au fost binecuvântate [i inaugurate
noul Centru de zi pentru copiii defavoriza]i, precum
[i cantina parohial\.

Situat\ `n cartierul g\l\- mastic\ a acestei biserici [i

]ean Micro 21, parohia „Sfân-
tul Antonie cel Mare“ a reu[it
ca, `n numai [apte ani de la
`nfiin]are (1 septembrie 2003),
s\ ridice o frumoas\ capel\
`mpodobit\ cu pictur\, sfin]i-
t\ la 16 ianuarie 2008, s\ ridi-
ce o cas\ de pr\znuire [i s\ a-
menajeze un pangar, s\ pun\
temelia bisericii parohiale, iar
anul acesta s\ inagureze un
centru de zi pentru copiii de-
favoriza]i [i o cantin\. Toate
acestea s-au datorat preotului
paroh Vasile Poalelungi, aju-
tat de inimo[ii [i harnicii cre-
dincio[i ai parohiei.
S\rb\torirea „Zilei
mul]umim lui Dumnezeu pen-
tru `mplinirea unui an de
când a fost sfin]it\. Ast\zi ne
bucur\m de `nv\]\turile [i
darurile Sfântului Antonie cel
Mare, care a tr\it `n veacul al
patrulea cre[tin, veac care a
d\ruit pe cei mai mari Sfin]i
P\rin]i ai Bisericii.
Exemplul vie]ii Sfântului
Antonie este minunat [i extra-
ordinar. El a vie]uit ca pustnic,
nu departe de satul s\u natal,
iar mai apoi, pentru a se cur\]i La slujb\ au asistat [i circa voastr\ ca jertf\ binepl\cut\, finan]area parohiei (180.000
de p\cat, a tr\it mul]i ani `n- 30 de copii beneficiari ai noului s\ v\ d\ruiasc\ s\n\tate [i lei), la care s-au ad\ugat fon-
tr-un mormânt. Mergând apoi centru de zi, care au cântat la pace [i s\ v\ bucura]i mereu duri de la Ministerul Muncii
pentru a se nevoi sih\stre[te `n unison r\spunsurile liturgice. de frumuse]ea bisericii!“ prin Direc]ia de munc\ Gala]i
pustia Egiptului, a ajuns s\ fie Conform regulamentelor [i (HG. 1273/ 2008), `n valoare
atât de `mbun\t\]it, `ncât via- reglement\rilor Sfântului Si- de 522.000 lei. Valoarea tota-
]a lui a fost o «[coal\ a vie]ii `n Alegerea noului
nod al Bisericii Ortodoxe Ro- l\ a construc]iei se ridic\, ast- CM

onomastice“ a parohiei Hristos»! consiliu parohial mâne, adunarea parohial\ a fel, la suma de 546.000 lei.
YK

S\rb\toarea hramului pa-
rohiei din acest an a debutat
sâmb\t\, 16 ianuarie a.c., la
praznicul ~nchin\rii cinstitu-
lui lan] al Sfântului Apostol
Petru [i `n preziua pomenirii
Sfântului Antonie, cu o vizi-
t\ pastoral-misionar\ [i fi-
lantropic\ la Penitenciarul
Gala]i, prilej cu care au fost
oferite de]inu]ilor daruri con-
stând `n c\r]i de rug\ciune [i
iconi]e, precum [i pachete cu
produse de igien\..
Duminic\, 17 ianuarie, cre-
dincio[ii parohiei au avut bu-
curia de a primi `n mijlocul lor
pe IPS Casian, Arhiepiscopul
Dun\rii de Jos, care a s\vâr-
[it Sfânta Liturghie, `nconju-
rat de un sobor de preo]i [i di-
aconi. ~ndemnând la tr\irea
vie]ii dup\ modelul Sfântului
Cuvios Antonie cel Mare,
~nalt Preasfin]ia Sa a adresat
credincio[ilor un cuvânt de fo-
los: „Ast\zi cinstim Ziua ono-
Sunt oameni care vorbesc
frumos despre Hristos [i sunt
sfin]i care tr\iesc dup\ cum a
tr\it Hristos. Iar via]a Mân-
tuitorului Iisus Hristos este
`nv\]\tura cea mai `nalt\, es-
te medicamentul des\vâr[it al
vindec\rii de toate p\catele
noastre [i este izvorul de cu-
noa[tere, de bucurie [i de iubi-
re `n Dumnezeu.
De aceea, `n jurul Sfântului
Antonie s-au strâns cu timpul
mul]i ucenici, care au venit s\
se adape ca la un izvor de la
bun\tatea, de la `n]elepciu-
nea, de la sfin]enia [i de la
vrednicia Sfântului Antonie.
Pentru sfin]enia vie]ii sale
[i pentru `nv\]\tura sa lumi-
noas\ pe care a transmis-o u-
cenicilor s\i [i Bisericii, Sfân-
tul Antonie este numit «Patri-
arhul c\lug\rilor» sau «Patri-
arhul vie]ii monahale» [i a pri-
mit [i supranumele «cel Mare»,
ca [i Sfântul Vasile [i al]i sfin]i
deosebi]i ai Bisericii“.
Dup\ s\vâr[irea Sfintei
Taine, a urmat alegerea [i
constituirea noului consiliu al
parohiei „Sf. Antonie cel Ma-
re“ din Gala]i. Cu acest prilej,
ierarhul Dun\rii de Jos a
]inut s\ felicite pe membrii a-
cestui for bisericesc de pân\
acum, spunând: „Este o minu-
nat\ [i sfânt\ lucrare a lui
Dumnezeu ca la ziua hramu-
lui s\ se fac\ [i alegerea nou-
lui consiliu parohial. De ace-
ea, bucurându-m\, v\ felicit
din toat\ inima pentru nenu-
m\ratele activit\]i [i lucr\ri
pe care le-a]i oferit de-a lun-
gul celor patru ani de slujire a
lui Dumnezeu `n propria fa-
milie, la locul de munc\, `n so-
cietate, dar mai ales ajutând
sfânta biseric\ [i `ntreaga pa-
rohie ca s\ ajute pe cei care au
nevoie de ajutor.
V\ mul]umim tuturor [i ru-
g\m pe Dumnezeu s\ pri-
measc\ lucrarea dumnea-
ales [i votat pe cei 12 membri
care s\-i reprezinte [i s\ lu-
creze, al\turi de preotul pa-
roh, `n consiliul parohial.
Inaugurarea Centrului
de zi pentru copii
Dup\ s\vâr[irea Sfintei Li-
turghii, `n prezen]a copiilor, a
autorit\]ilor locale [i a credin-
cio[ilor, au avut loc sfin]irea [i
inaugurarea Centrului de zi
pentru copii [i a Cantinei pa-
rohiale, aflate `n imediata ve-
cin\tate a bisericii.
A[ez\mântul pentru copii,
aflat tot sub ocrotirea Sfântu-
lui Antonie, este destinat mi-
cu]ilor defavoriza]i din cadrul
parohiei. Construc]ia a fost
`nceput\ `n anul 2005, având
Mul]umind lui Dumnezeu
[i Sfântului Antonie cel Mare
pentru aceast\ cas\ oferit\ co-
piilor afla]i `n situa]ii familia-
le cu risc social, ierarhul Du-
n\rii de Jos a apreciat frumoa-
sa colaborare dintre parohie,
Sectorul social eparhial, Cen-
trul social al Prim\riei Gala]i
[i Direc]ia jude]ean\ pentru
munc\, precum [i efortul tutu-
ror binef\c\torilor care s-au
implicat `n aceast\ lucrare.
La final, copiii beneficiari ai
centrului au luat masa de
prânz, fiind servi]i de `nsu[i
chiriarhul Dun\rii de Jos, care,
mai apoi, a binecuvântat [i tra-
di]ional\ agap\, la care s-au
`mp\r]it 800 de pachete de ali-
mente pentru pelerinii veni]i la
hram. (A Adrian PORTASE)

CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Mar]i, 19 ianuarie 2010
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 14 (1516) Anul VI - SERIE NA}IONAL|
Nr. 14 (289) Anul II - EDI}IE DE MOLDOVA
Manifest\ri
spiritual-culturale de
s\rb\toarea Sfin]ilor
Atanasie [i Chiril
Nicolae Iorga. „Profetul na]ional“
despre Biseric\ [i neam
Nicolae Iorga s-a n\scut la 17 ianuarie 1871,
la Boto[ani, `n familia avocatului Nicu Iorga.
Dup\ cum se [tie, via]a i-a fost curmat\ `n
chip tragic la 27 decembrie 1940, trupul s\u
ne`nsufle]it fiind g\sit `n p\durea Strejnic
din jude]ul Prahova. Astfel, nebunia anilor
’40 a f\cut ca una dintre cele mai mari
personalit\]i ale culturii române s\ nu-[i
poat\ afla un sfâr[it cre[tinesc.
Azi `nv\]\m la [coal\ c\ Iorga a fost cel mai
mare istoric al nostru, dar `n acela[i timp a
fost [i dramaturg, poet, critic literar,
documentarist, enciclopedist, memorialist,
parlamentar, ministru, prim-ministru,
profesor universitar [i academician. Opera
lui Iorga cuprinde 1.003 volume, 12.755 de
CM
YK
articole [i 4.963 de recenzii.
Citi]i `n pagina 9
POZA ZILEI
Tulpina sicomorului (dudului)
`n care s-a urcat Zaheu vame[ul
pentru a-L vedea pe Hristos se p\s-
treaz\ `n ora[ul Ierihon. La noi `n
]ar\ este denumit dud, deoarece si-
comorul se aseam\n\ cu dudul ro-
mânesc. Ierihonul este considerat
unul dintre cele mai vechi ora[e din
lume, situat la o distan]\ de apro-
ximativ 40 km de Ierusalim. a
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
EVENIMENT DOCUMENTAR FARMACIA VERDE
Tradi]ie [i Tratamentele naturiste,
legend\ pe cea mai bun\ metod\
malurile Dun\rii, de combatere a
la Calafat nevrozelor
PAGINA 16 PAGINA 8 PAGINA 15
basilica.ro
RELIGIOS
„MÂNTUITORUL RECUPEREA-
Z| OAMENI PE CARE AL}II ~I
CONSIDER| PIERDU}I“: Mân-
tuitorul Iisus Hristos, Care
vede [i cunoa[te `ntreaga
via]\ a fiec\rui om, a v\zut
`n mul]ime nu numai pe cei
din fa]a lui, ci [i pe cei de pe
marginea drumului. A[a a
privit spre Zaheu, pe care l-a
chemat pe nume, de[i nu l-a
`ntâlnit niciodat\.
Pagina 3
PAGINA AGRICULTORULUI
INVESTITORII STR|INI, A-
TRA{I DE AGRICULTURA RO- CM
YK
M+NEASC|: La sf=r[itul
s\pt\m=nii trecute a avut
loc, la Berlin, summitul pri-
vind agricultura [i schim-
b\rile climatice, la care au
participat mini[trii Agricul-
turii din statele UE. Oficia-
Un euro a fost lii au c\zut de acord asupra
unui text prin intermediul
cotat la 4,1008 lei c\ruia solicit\ ca agricultu-
ra s\ fie considerat\ „parte
Cursul de referin]\ anun]at ieri de Banca a solu]iei `mpotriva schim-
Na]ional\ a României (BNR) a sc\zut cu b\rilor climatice“.
1,59 bani, la 4,1008 lei/euro, [i a atins astfel Pagina 7
un nou nivel minim al ultimelor 12 luni, o
paritate mai redus\ fiind publicat\ de ban- EDUCA}IE
ca central\ la 7 ianuarie 2009, conform Me- COMPETEN}ELE DIGITALE, O
diafax. PROB| NOU| LA BACALAU-
La 7 ianuarie 2009, BNR a afi[at un curs ~n prima [edin]\ din aceast\ s\pt\mân\, REAT: Elevii din 1.473 de u-
de referin]\ de 4,0720 lei/euro. Astfel, leul a leul s-a apreciat [i `n raport cu dolarul ameri- nit\]i de `nv\]\mânt liceal,
`nregistrat ieri a doua [edin]\ consecutiv\ de can, rata de referin]\ coborând cu 0,96 bani, la dintre care 111 din Bucu-
apreciere `n raport cu euro, cursul coborând 2,8513 lei/dolar, dup\ ce vineri banca central\ re[ti, particip\, m=ine, la si-
cu 2,78 bani, de la 4,1286 lei/euro. a anun]at un curs de 4,8609 lei/dolar. a mularea probei de evaluare
a competen]elor digitale de
la bacalaureat, certificatul
Salva]i Copiii Rom=nia str=nge nate pentru ajutorarea copii-
lor victime din Haiti [i familii-
de competen]e fiind foarte
important pentru angajarea
fonduri pentru victimele din Haiti lor lor, prin intermediul Sal- absolven]ilor pe pia]a mun-
Salva]i Copiii România se miliilor afectate de tragedie va]i Copiii SUA. cii din Uniunea European\.
Pân\ `n prezent, ]\rile
al\tur\ ac]iunilor de strânge- prin dona]ii on-line pe site-ul Pagina 12
re de fonduri demarate la ni- www.salvaticopiii.ro sau prin membre Salva]i Copiii din
vel global de Alian]a Salva]i transfer bancar `n contul toat\ lumea au strâns 1,5
Copiii [i face un apel c\tre pu- RO15RNCB00710114347900 milioane de dolari, dar nece-
blicul larg [i c\tre autorit\]i 05, deschis la Banca BCR - sarul pentru cele trei milioa-
de a contribui la acordarea Sucursala Plevnei. Toate fon- ne de persoane afectate este
primului ajutor copiilor [i fa- durile strânse vor fi direc]io- estimat la 20 milioane. a
 CM
YK

Mar]i, 19 ianuarie 2010 Actualitatea religioas\ 13

„Casa Sfântului Antonie“, pentru copiii din Gala]i
~n data de 17 ianuarie, parohia „Sf. Cuvios Antonie cel
Mare“ din Gala]i [i-a serbat hramul. La acest moment
de s\rb\toare a participat [i chiriarhul Dun\rii de Jos,
~nalt Preasfin]itul Arhiepiscop Casian, care
a s\vâr[it Sfânta Liturghie al\turi de un sobor de
preo]i [i diaconi [i a adresat un cuvânt duhovnicesc
credincio[ilor. Tot cu acest prilej, au fost
binecuvântate [i inaugurate noul Centru de zi pentru
copiii defavoriza]i, precum [i cantina parohial\.

Situat\ `n cartierul g\l\- mastic\ a acestei biserici [i

]ean Micro 21, parohia „Sfân-
tul Antonie cel Mare“ a reu[it
ca, `n numai [apte ani de la
`nfiin]are (1 septembrie 2003),
s\ ridice o frumoas\ capel\
`mpodobit\ cu pictur\, sfin]i-
t\ la 16 ianuarie 2008, s\ ridi-
ce o cas\ de pr\znuire [i s\ a-
menajeze un pangar, s\ pun\
temelia bisericii parohiale, iar
anul acesta s\ inagureze un
centru de zi pentru copiii de-
favoriza]i [i o cantin\. Toate
acestea s-au datorat preotului
paroh Vasile Poalelungi, aju-
tat de inimo[ii [i harnicii cre-
dincio[i ai parohiei.
S\rb\torirea „Zilei
mul]umim lui Dumnezeu pen-
tru `mplinirea unui an de
când a fost sfin]it\. Ast\zi ne
bucur\m de `nv\]\turile [i
darurile Sfântului Antonie cel
Mare, care a tr\it `n veacul al
patrulea cre[tin, veac care a
d\ruit pe cei mai mari Sfin]i
P\rin]i ai Bisericii.
Exemplul vie]ii Sfântului
Antonie este minunat [i extra-
ordinar. El a vie]uit ca pustnic,
nu departe de satul s\u natal,
iar mai apoi, pentru a se cur\]i La slujb\ au asistat [i circa voastr\ ca jertf\ binepl\cut\, finan]area parohiei (180.000
de p\cat, a tr\it mul]i ani `n- 30 de copii beneficiari ai noului s\ v\ d\ruiasc\ s\n\tate [i lei), la care s-au ad\ugat fon-
tr-un mormânt. Mergând apoi centru de zi, care au cântat la pace [i s\ v\ bucura]i mereu duri de la Ministerul Muncii
pentru a se nevoi sih\stre[te `n unison r\spunsurile liturgice. de frumuse]ea bisericii!“ prin Direc]ia de munc\ Gala]i
pustia Egiptului, a ajuns s\ fie Conform regulamentelor [i (HG. 1273/ 2008), `n valoare
atât de `mbun\t\]it, `ncât via- reglement\rilor Sfântului Si- de 522.000 lei. Valoarea tota-
]a lui a fost o «[coal\ a vie]ii `n Alegerea noului
nod al Bisericii Ortodoxe Ro- l\ a construc]iei se ridic\, ast- CM

onomastice“ a parohiei Hristos»! consiliu parohial mâne, adunarea parohial\ a fel, la suma de 546.000 lei.
YK

S\rb\toarea hramului pa-
rohiei din acest an a debutat
sâmb\t\, 16 ianuarie a.c., la
praznicul ~nchin\rii cinstitu-
lui lan] al Sfântului Apostol
Petru [i `n preziua pomenirii
Sfântului Antonie, cu o vizi-
t\ pastoral-misionar\ [i fi-
lantropic\ la Penitenciarul
Gala]i, prilej cu care au fost
oferite de]inu]ilor daruri con-
stând `n c\r]i de rug\ciune [i
iconi]e, precum [i pachete cu
produse de igien\..
Duminic\, 17 ianuarie, cre-
dincio[ii parohiei au avut bu-
curia de a primi `n mijlocul lor
pe IPS Casian, Arhiepiscopul
Dun\rii de Jos, care a s\vâr-
[it Sfânta Liturghie, `nconju-
rat de un sobor de preo]i [i di-
aconi. ~ndemnând la tr\irea
vie]ii dup\ modelul Sfântului
Cuvios Antonie cel Mare,
~nalt Preasfin]ia Sa a adresat
credincio[ilor un cuvânt de fo-
los: „Ast\zi cinstim Ziua ono-
Sunt oameni care vorbesc
frumos despre Hristos [i sunt
sfin]i care tr\iesc dup\ cum a
tr\it Hristos. Iar via]a Mân-
tuitorului Iisus Hristos este
`nv\]\tura cea mai `nalt\, es-
te medicamentul des\vâr[it al
vindec\rii de toate p\catele
noastre [i este izvorul de cu-
noa[tere, de bucurie [i de iubi-
re `n Dumnezeu.
De aceea, `n jurul Sfântului
Antonie s-au strâns cu timpul
mul]i ucenici, care au venit s\
se adape ca la un izvor de la
bun\tatea, de la `n]elepciu-
nea, de la sfin]enia [i de la
vrednicia Sfântului Antonie.
Pentru sfin]enia vie]ii sale
[i pentru `nv\]\tura sa lumi-
noas\ pe care a transmis-o u-
cenicilor s\i [i Bisericii, Sfân-
tul Antonie este numit «Patri-
arhul c\lug\rilor» sau «Patri-
arhul vie]ii monahale» [i a pri-
mit [i supranumele «cel Mare»,
ca [i Sfântul Vasile [i al]i sfin]i
deosebi]i ai Bisericii“.
Dup\ s\vâr[irea Sfintei
Taine, a urmat alegerea [i
constituirea noului consiliu al
parohiei „Sf. Antonie cel Ma-
re“ din Gala]i. Cu acest prilej,
ierarhul Dun\rii de Jos a
]inut s\ felicite pe membrii a-
cestui for bisericesc de pân\
acum, spunând: „Este o minu-
nat\ [i sfânt\ lucrare a lui
Dumnezeu ca la ziua hramu-
lui s\ se fac\ [i alegerea nou-
lui consiliu parohial. De ace-
ea, bucurându-m\, v\ felicit
din toat\ inima pentru nenu-
m\ratele activit\]i [i lucr\ri
pe care le-a]i oferit de-a lun-
gul celor patru ani de slujire a
lui Dumnezeu `n propria fa-
milie, la locul de munc\, `n so-
cietate, dar mai ales ajutând
sfânta biseric\ [i `ntreaga pa-
rohie ca s\ ajute pe cei care au
nevoie de ajutor.
V\ mul]umim tuturor [i ru-
g\m pe Dumnezeu s\ pri-
measc\ lucrarea dumnea-
ales [i votat pe cei 12 membri
care s\-i reprezinte [i s\ lu-
creze, al\turi de preotul pa-
roh, `n consiliul parohial.
Inaugurarea Centrului
de zi pentru copii
Dup\ s\vâr[irea Sfintei Li-
turghii, `n prezen]a copiilor, a
autorit\]ilor locale [i a credin-
cio[ilor, au avut loc sfin]irea [i
inaugurarea Centrului de zi
pentru copii [i a Cantinei pa-
rohiale, aflate `n imediata ve-
cin\tate a bisericii.
A[ez\mântul pentru copii,
aflat tot sub ocrotirea Sfântu-
lui Antonie, este destinat mi-
cu]ilor defavoriza]i din cadrul
parohiei. Construc]ia a fost
`nceput\ `n anul 2005, având
Mul]umind lui Dumnezeu
[i Sfântului Antonie cel Mare
pentru aceast\ cas\ oferit\ co-
piilor afla]i `n situa]ii familia-
le cu risc social, ierarhul Du-
n\rii de Jos a apreciat frumoa-
sa colaborare dintre parohie,
Sectorul social eparhial, Cen-
trul social al Prim\riei Gala]i
[i Direc]ia jude]ean\ pentru
munc\, precum [i efortul tutu-
ror binef\c\torilor care s-au
implicat `n aceast\ lucrare.
La final, copiii beneficiari ai
centrului au luat masa de
prânz, fiind servi]i de `nsu[i
chiriarhul Dun\rii de Jos, care,
mai apoi, a binecuvântat [i tra-
di]ional\ agap\, la care s-au
`mp\r]it 800 de pachete de ali-
mente pentru pelerinii veni]i la
hram. (Adrian PORTASE)

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE
DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden-
]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea religioas\
18.30 Evanghelia [i via]\
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Atlas biblic (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
~nv\]\torii no[tri (r)
04.35 File de istorie (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00.
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI
DIRECTOR
DEPARTAMENT TEOLOGIC:
diac. Cosmin PRICOP
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA al
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
Mar]i, 19 ianuarie 2010
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\
(r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 {coala rug\ciunii
12.30 Week-end magazin
14.05 Ortodoxia
pe `n]elesul tuturor
14.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia [i
Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile de
duminic\
19.05 Pagini de folclor
românesc
19.30 Istoria Bisericii
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Civiliza]ia muzicii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerine `n locurile
sfinte
22.00 Iubi-Te-voi, Domne!
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.25 Pelerini `n
locurile sfinte (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitate religioas\ (r)
02.30 Cantate Domino
04.00 Dialogurile de
duminic\ (r)
04.25 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
05.00 Cuv=nt de folos
duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\,
folosim metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psi-
hologie [i {tiin]e sociale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei
afecta]i de alcool [i alte droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea
fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în
[coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde
suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii
familiei afectate de consumul de alcool al cuiva. O catedral\
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i
Speran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din pentru Capital\!
cadrul Prim\riei Ia[i. Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
La num\rul de tel. 0332.456.013 v\ a[teapt\ un consilier în
pentru sus]inerea construirii
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Con- CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
fiden]ialitatea este regula de aur a Centrului nostru.
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: USD: RO26RNCB0075004895030110
centrulsfnicolae@yahoo.com EURO:RO96RNCB0075004895030111
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).
 CM
YK

Mar]i, 19 ianuarie 2010 Farmacia verde 15

Tratamentele naturiste, cea mai bun\ metod\ de combatere a nevrozelor
- tinctur\ `n alcool 400 cu r\d\-
Sub aspect clinic, nevroza reprezint\ o epuizare, cini de angelic\, r\d\cini de ghin]u-
r\, rizomi de obligean\, herb\ de
par]ial\, a reac]iilor sistemului nervos central [i talpa-gâ[tei [i fructe de coriandru
periferic, `n special a scoar]ei cerebrale, (`n p\r]i egale), care se consum\ ca
anterior.
atunci când este supus\ unor eforturi mari [i ~n tratarea nevrozelor ap\rute
`n urma suprasolicit\rilor sistemu-
complexe, fizice [i mai ales intelectuale. ~n majoritatea lui nervos, pe lâng\ speciile medici-
nevrozelor s-au ob]inut rezultate bune prin tratamente nale men]ionate, utilizate separat
sau `n amestec, sunt eficiente [i alte
pe baz\ de plante medicinale, asociate plante administrate sub form\ de
cu o diet\ echilibrat\ [i supliment\ri de vitamine infuzii: busuioc, mu[e]el, sulfin\, la-
vand\, m\ghiran, obligean\, sun\-
(A, B, C, D) [i de s\ruri minerale (Mg, Si, Co, Li). toare, roini]\, rozmarin, ment\, sal-
vie, soc, trifoi[te de balt\, vâsc [i
scoar]\ de salcie.
n\ la convulsii. Are drept cauze ac]i- La toate aceste ceaiuri este
unile unor factori psihogeni (certuri, indicat s\ se adauge câte o lingur\
de prof. univ. dr. conflicte, discu]ii contradictorii, b\- de bitter suedez.
Constantin I. MILIC| t\i). Criza dureaz\ câteva minute
sau câteva ore, dup\ care bolnavul
Nevrozele sunt afec]iuni rever- (bolnava) `[i aminte[te numai o par- B\i, masaje [i
sibile [i nu altereaz\ facult\]ile in- te din evenimentele petrecute.
telectuale [i personalitatea bolna- La persoane cu nervii sl\bi]i,
cataplasme, pentru
vului, `ntrucât acesta r\mâne con- boala poate evolua spre paraplegie, tratamentele externe
[tient, dar nu se poate controla. hemiplegie, tulbur\ri grave de
~n func]ie de natura tulbur\rilor sensibilitate [i chiar mu]enie sau ~n uz extern sunt mult folosite
func]ionale, nevrozele prezint\ pa- surditate. b\ile calde, cu diferite plante:
tru forme distincte de manifestare: Nevroza mixt\ se caracterizea- - baie general\ cu un amestec
astenic\, obsesivo-fobic\, isteric\ [i z\ prin tulbur\ri motorii ca: ticuri din flori de tei, r\d\cini de valeria-
mixt\. la fa]\ [i mâini, crampe musculare, n\, herb\ de sulfin\ (câte 20 g), `n apa din cad\ `nc\lzit\ la 37- vedite a avea efecte terapeutice:
Nevroza astenic\ (neurastenia) puse `ntr-o pung\ de tifon, care se 380C. Baia dureaz\ 20-30 de minu- lapte cu fulgi de ov\z sau cu grâu
cârcei, bâlbâial\. `mbib\ cu ap\ rece, apoi se fierbe 5
este provocat\ `n urma unor efor- te, `ntr-o cur\ de 15-20 de zile care germinat, iaurt, salat\, spanac,
turi mari, care duc la oboseal\ ac- minute, iar decoctul se toarn\ `n se repet\ dup\ 1-3 luni, având ac- p\trunjel, usturoi, ceap\ tocat\ cu
centuat\, fizic\ sau intelectual\. Ce tratamente cad\ [i se fac 18-21 de b\i, la inter- ]iune sedativ\, antiinflamatoare [i miere, dovleac, caise, mere, pere,
Se manifest\ prin astenie, ame]ea- vale de dou\ zile, având efecte bu- antinevralgic\; gutui. Sunt interzise: mânc\ruri
l\, vertij, dureri de cap, stare de
recomand\ fitoterapia ne `n st\ri de anxietate, nelini[te - b\i cu amestec de cimbri[or grele, carne [i gr\simi animale, al-
epuizare, nesiguran]\ la mers, ex- - infuzie cu un amestec de plan- motorie [i palpita]ii; (200 g), stroh de fân (500 g), coada- cool, tutun, cafea, cacao.
cita]ie emotiv\, stare de plâns ne- te, format din fructe de p\ducel (o - baie general\ cald\ (32-340C) [oricelului (200 g), priboi (200 g), Mesele zilnice vor fi mai dese [i
re]inut, ner\bdare, sl\birea vede- parte), flori de tei cu bractee (o par- cu infuzie din flori de lavand\ [i tei care se fierb 10 minute `n 15-20 de reduse `n volum, iar seara se va
rii, lipsa de concentrare [i de ener- (câte 200 g la 3 litri de ap\); litri de ap\ [i se toarn\ `n cad\ evita o mas\ copioas\, bogat\ `n
te), conuri de hamei (o parte), herb\
gie, aten]ie deficitar\, priviri `n - baie general\ cu extract de la- pentru a face câte dou\ b\i pe s\p- alimente prea greu de digerat, lua-
de talpa-gâ[tei (1,5 p\r]i) [i r\d\- vand\ (20 g