CM
YK
Vineri,
1 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 124 (725) Anul III
Prietenii bisericii
PAGINA 16
din Chintinici
La Piatra Neam],
protopopiatul este un
vast [antier bisericesc
a Protopopiatul Piatra Neam] `mpline[te, `n 2007, 160 ani de existen]\ a {i la Piatra Neam]
Prim\ria, Consiliul Jude]ean, societ\]ile comerciale [i alte institu]ii sprijin\ construc]ia l\ca[elor de cult a Din 1993,
90 de parohii au fost sau sunt `nc\ [antiere de construc]ii ori de repara]ii, fiind sus]inute financiar cu bani
proveni]i, `n cea mai mare parte, din darul credincio[ilor, dup\ cum ne-a spus pr. protopop Dumitru Ailinc\i a PAGINA 9
CM
YK
POZA ZILEI Abuz al autorit\]ilor din Neam] fa]\ de
p\durile din vatra M\n\stirii Neam]
M\n\stirile Neam],
V\ratec [i Agapia, prin
hot\r=ri judec\tore[ti de-
finitive, irevocabile [i ex-
ecutorii, au ob]inut recon-
stituirea dreptului de pro-
prietate pentru urm\toa-
rele suprafe]e de p\dure:
M\n\stirea Neam] - tor hot\r=ri judec\tore[ti,
4478,74 hectare; M\n\sti-
rea V\ratec - 570 hectare;
M\n\stirea Agapia - 540
hectare. Prin aceste hot\-
r=ri, instan]ele au obligat
practic Direc]ia Silvic\
Neam], Comisia jude]ean\
Pre[edintele Rusiei, Vladimir Putin, a
de fond funciar Neam] [i
Comisiile locale de fond
declarat ieri c\ nu Rusia este cea care a
ini]iat noua curs\ a `narm\rilor, ]in=nd
funciar din V=n\tori [i A-
gapia s\ pun\ `n posesie
s\ precizeze, totodat\, c\ „ac]iunile aces- aceste m\n\stiri cu supra-
teia nu au ca ]el inducerea fricii“. „O nou\
baz\ american\ `n Rom=nia, o alta `n
Bulgaria, amplasarea interceptoarelor de
rachete `n Polonia, a unui radar antira- Se scumpesc iar biletele de tren
chet\ `n Cehia. Noi nu putem sta `n ex-
pectativ\“, a subliniat Putin. Zilele tre-
cute, Rusia a testat o rachet\ balistic\ in-
Tarifele la biletele de
tren se vor scumpi, `ncep=nd
tercontinental\ nou\, capabil\ s\ str\- de ast\zi, cu 7,67%, potrivit
pung\ orice scut antirachet\. a unui Ordin al ministrului
Transporturilor, publicat `n
fe]ele de p\dure care fac o-
biectul retroced\rii [i s\
elibereze titlurile de pro-
prietate respective.
Unit\]ile de cult men-
]ionate mai sus au `ncercat
pe cale amiabil\ s\ ob]in\
punerea `n aplicare a aces-
dar numeroasele adrese
c\tre Prefectura Neam] [i
Direc]ia Silvic\ Neam] s-
au lovit de refuzul condu-
c\torilor acestor institu]ii:
prefectul Toader Mocanu,
subprefectul Vasile {en-
drea, respectiv directorul
Direc]iei Silvicie, Ovidiu
M\rcu]eanu.
Mai mult, M\n\stirea
Neam] a fost dat\ `n jude-
Monitorul Oficial din 29
mai. Spre exemplu, pentru o
c\l\torie Bucure[ti - Arad,
Bucure[ti - Oradea sau Bu-
cure[ti - Baia Mare, biletul
CM
YK
PAGINA 8
cat\ de Direc]ia Silvic\
Neam] [i a ob]inut, pe
calea ordonan]ei prezi-
den]iale, accesul utilajelor
`n p\durile pe care m\-
n\stirea le-a ob]inut prin
hot\r=re judec\toreasc\
irevocabil\ [i executorie.
Pentru a stopa abuzul de a
exploata p\durile ob]inute
prin hot\r=rile judec\to-
re[ti men]ionate mai sus,
Sectorul juridic al Ar-
hiepiscopiei Ia[ilor a intro-
dus `n instan]\ o contes-
ta]ie la executare, ob]i-
n=nd suspendarea provi-
zorie a accesului Direc]iei
Silvice Neam] `n p\durile
`n litigiu.
va costa 63,10 lei, la clasa I,
[i 40,60 lei, la clasa II, la
personal, 98,90 lei clasa I [i
65,50 lei clasa II, la acce-
lerat, 118,30 lei clasa I [i
91,40 lei clasa II, la rapid [i
125,70 lei clasa I [i 98,00 lei
clasa II intercity. Facilit\]ile
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Consilierii locali
au m\rit taxa
de c\s\torie
1 iunie la Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei
PAGINA 4
CM
YK
Rom=nia va investi
30 de miliarde de euro
`n sectorul energetic
PAGINA 6
Pe 31 mai 2007, printr-
o ac]iune `n for]\, conduc- T\riceanu nu
erea Direc]iei Silvice
Neam], ajutat\ de Prefec-
tura Neam] (prin subpre-
demisioneaz\ [i evit\
fectul Vasile {endrea), a
`ncercat, totu[i, s\ p\-
noi contre cu B\sescu
trund\ `n aceste p\duri, PAGINA 7
fiind `nso]it\ de apro-
ximativ o sut\ de p\du-
rari, jandarmi, poli]i[ti [i
angaja]i ai unei societ\]i
private de paz\, to]i veni]i
din Piatra Neam]. Prin
aceast\ ac]iune se dorea
continuarea exploat\rii de
c\tre Direc]ia Silvic\
Neam] a zonelor de p\-
dure c=[tigate `n instan]\
de M\n\stirea Neam] (cu
hot\r=ri care urmeaz\ a fi
puse `n executare silit\
prin executor judec\to-
Insola]ia, pericolul
resc). lunilor de var\
Continuare `n pagina 3 PAGINA 13
de c\l\torie acordate de Meteo
CFR C\l\tori p=n\ `n acest
moment se aplic\ `n conti-
nuare [i dup\ majorare.
Ultima majorare a tarifelor
~nnorat Z
la biletele CFR a avut loc la maxima 28 °C
data de 1 martie, c=nd majo- minima 16 °C
rarea s-a cifrat la 9%. a sursa: www.intellicast.com
2 Vineri, 1 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCLXXVII)
Mitropolitul Grigorie
al Ungrovlahiei
(1760-1787) (I)
Din anul 1762, Rusia a fost
condus\ de ]arina Ecaterina
a II-a, care dorea s\
cucereasc\ Constantinopolul
[i s\ pun\ aici `mp\rat pe
nepotul ei, Constantin.
Pentru a-[i atinge scopul, ea
a trimis peste tot delega]i, de
obicei c\lug\ri. Misiunea lor
era de a str\bate ]\rile su-
puse turcilor, c\rora, pe
lâng\ icoane, le duceau
scrisori „de tain\“, prin care
se f\g\duiau zile mai bune
sub cârmuirea cre[tin\ a
`mp\r\tesei. ~n toamna anu-
lui 1768, a izbucnit un nou
r\zboi `ntre ru[i [i turci, care
a fost `nceputul unei pe-
rioade de necontenite r\z-
boaie, care au durat pân\ `n
1829, timp `n care }\rile Ro-
mâne au avut de suferit.
Potrivit istoricilor „dac\ prin
aceste r\zboaie am pierdut o
mare parte din rodul muncii,
prin arderea satelor, nimi-
cirea unor schituri [i m\n\s-
tiri, `n schimb, `ns\, am
dobândit un [ir de privilegii
pe care ru[ii le smulser\ tur-
cilor, preg\tindu-se astfel,
prin starea noastr\ din ce `n
ce mai desf\cut\ de `mp\r\-
]ia turceasc\, putin]a de re-
de[teptare la o via]\ nou\,
care, peste un veac, ne va a-
duce [i independen]a ]\rii
prin r\zboiul purtat `mpreu-
n\ cu armatele ruse[ti“. Iar
„`n ce prive[te Biserica româ-
neasc\, am avut prilejul s\
ne apropiem [i s\ cunoa[tem
mai `ndeaproape pravoslav-
nica `mp\r\]ie prin statorni-
cirea unor leg\turi mai
strânse decât `nainte [i cu
urm\ri mult mai folositoare“.
~n acest context, `n anul
1760, dup\ moartea mitro-
politului Filaret, pentru
scaunul arhieresc al Mitropo-
liei Ungrovlahiei a fost ales
Grigorie, care fusese mai
`ntâi egumen la M\n\stirea
Col]ea, apoi exarh al Mitro-
poliei. ~n anul 1748, Grigorie
a fost hirotonit ca mitropolit
de Mira Lichiei, astfel c\
alegerea sa din 1760 poate fi
considerat\ mai degrab\ un
transfer. Prin „sim]\mântul
lui de dreptate, prin evlavia
[i cur\]enia vie]ii“ noul mi-
tropolit al Ungrovlahiei s-a
impus domnilor care se
schimbau destul de des. Un
istoric austriac l-a caracteri-
zat astfel: „Mitropolitul ac-
tual este un ne`nv\]at, foarte
b\trân, `ns\ un foarte cinstit
mitropolit [i se nume[te
Grigorie“. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre mântuirea
sufletului
Au `ntrebat-o surorile pe fe-
ricita Singlitichia: „Cum pu-
tem s\ ne mântuim?“ {i ea,
oftând din adâncuri [i v\r-
sând multe lacrimi, a r\s-
puns: „Copii! Noi to]i [tim
cum s\ ne mântuim! Dar din
pricina neglijen]ei ne pierdem
mântuirea. Mai `ntâi de toate
[i mai mult decât toate, tre-
buie s\ p\str\m ceea ce a
spus Domnul: iube[te pe Dom-
nul Dumnezeul t\u din tot su-
fletul t\u [i pe aproapele t\u
ca pe tine `nsu]i; iat\ unde
este mântuirea: `ntr-o `ndoit\
iubire. (Patericul atonit)
EVANGHELIA ZILEI
Principiile vie]ii cre[tine autentice
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
Biserica accept\ divor]ul?
A[ vrea s\ [tiu dac\
Biserica Ortodox\ ac-
cept\ divor]ul [i ce le
recomand\ celor afla]i
`n situa]ia de a di-
vor]a.
Biserica Ortodox\ nu ac-
cept\ divor]ul, ci ia act, cu
regret, de e[ecul familiei.
Nu exist\ nici un fel de sluj-
b\ care s\ anuleze Taina
Cununiei. Atunci c=nd o in-
stan]\ de judecat\ decide
anularea contractului social
prin care s-a `ntemeiat o fa-
milie, lucrurile sunt foarte
simple: cuplul respectiv `[i
`mparte pe din dou\ capi-
talul acumulat `n anii de
vie]uire comun\ [i totul se
`ncheie aici. ~n acest fel de
atitudine, se pune accent pe
libertatea persoanelor im-
plicate [i pe onestitatea de
a recunoa[te c\ dragostea
lor s-a stins, a[a `nc=t nu
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Mucenic
Justin Martirul [i
Filosoful (har]i)
Sfântul Justin s-a n\s-
cut `n jurul anului 114, `n
Sichem (Samaria). A tr\it
pe vremea `mp\ra]ilor An-
tonin Piul (138-161) [i
Marcus Aurelius (161-
180) [i a fost supranumit
„Filosoful“ pentru c\, din
copil\rie, s-a dedicat stu-
diului filosofiei. ~n jurul
vârstei de 30 de ani, Jus-
tin a primit botezul cre[tin
[i apoi a deschis o [coal\
de filosofie cre[tin\. ~n
155, a adresat `mp\ratu-
lui Antonin o Apologie, `n
care ap\ra credin]a cre[-
CALENDARUL ZILEI
mai exist\ nici un motiv
pentru a sta `mpreun\. Bi-
serica are, `ns\, un cu totul
alt fel de a g=ndi. Taina Cu-
nuniei nu este nici un con-
tract, nici doar un jur\-
m=nt, ci este o unire `ntre
dou\ persoane. B\rbatul [i
femeia care se cunun\ de-
vin o singur\ entitate `na-
intea lui Dumnezeu. Din a-
ceast\ cauz\ [i responsabi-
litatea pentru m=ntuire re-
vine ambilor, nu fiec\ruia
`n parte pentru el `nsu[i.
Deci Biserica nu poate dez-
lega aceast\ unitate din do-
u\ motive: 1) pentru c\ nu
este o simpl\ leg\tur\ con-
tractual\, ci este o con-
topire real\ a celor dou\ su-
flete, [i 2) pentru c\ uni-
tatea aceasta nu o fac oa-
menii, ci Dumnezeu. Iar ce-
ea ce a unit Dumnezeu, o-
tin\, iar `n anul 161, a
trimis `mp\ratului Aure-
lius o a doua Apologie. Da-
torit\ intrigii filosofului
Crescent, Sfântul Justin a
fost omorât.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfin]ilor Muce-
nici Iust, Iustin, Hariton,
Harita fecioara, Evelpist,
Ierax, Peon [i Valerian; a
Sfântului Mucenic Firm [i
a Sfântului Mucenic Tes-
pesie.
Mâine, Biserica face po-
menirea † (cruce neagr\)
Sfântului Mare Mucenic
Ioan cel Nou de la Suceava.
~n ziua de 1 iunie,
istoria consemneaz\:
Ziua Interna]ional\ a
Ocrotirii Copilului
a 1475 - Prima ates-
tare documentar\ a Craio-
vei, `ntr-un hrisov al dom-
nitorului Laiot\ Basarab;
a 1829 - A ap\rut (pâ-
n\ la 24.XI/6.XII.1858), la
Ia[i, „Albina Româneasca“
- prima gazet\ `n limba
român\ din Moldova, di-
rector, Gheorghe Asachi;
„Iisus a zis: «A]i auzit ce
s-a zis celor de demult: „S\
nu juri strâmb, ci s\ ]ii
`naintea Domnului jur\-
mintele tale“. Eu `ns\ v\
spun vou\: S\ nu v\ jura]i
nicidecum nici pe cer, fi-
indc\ este tronul lui Dum-
nezeu, nici pe p\mânt, fi-
indc\ este a[ternut al pi-
cioarelor Lui, nici pe Ieru-
salim, fiindc\ este cetate a
marelui ~mp\rat, nici pe
capul t\u s\ nu te juri, fi-
indc\ nu po]i s\ faci un fir
de p\r alb sau negru, ci cu-
vântul vostru s\ fie: Ceea
ce este da, da; [i ceea ce
este nu, nu; iar ce e mai
mult decât acestea, de la
cel r\u este. A]i auzit c\ s-
a zis: „Ochi pentru ochi [i
dinte pentru dinte“. Eu
`ns\ v\ spun vou\: Nu v\
`mpotrivi]i celui r\u; iar
mul nu are nici voie, nici
puterea s\ desfac\.
Dar de ce, atunci,
Biserica face [i a doua
Cununie [i chiar a
treia?
Pentru c\ Biserica are
`ng\duin]\ fa]\ de sl\bici-
unea fiin]ei umane. Prima
c\s\torie este binecuv=nta-
t\ de Dumnezeu `n mod de-
plin. Dar dac\ familia aceea
se destram\ din diferite
cauze, Biserica le recoman-
d\ celor doi fie s\ tr\iasc\
`n castitate p=n\ la finalul
vie]ii (varianta cea mai
potrivit\), fie s\ se rec\s\-
toreasc\ (varianta cea mai
`nt=lnit\). ~n nici un caz Bi-
serica nu este de acord ca
cei doi s\ aib\ o via]\ liber-
tin\, av=nd drept pretext
c\s\toria e[uat\. De ase-
menea, Biserica accept\ c\
un om poate gre[i de dou\
ori consecutiv atunci c=nd
`[i alege partenerul de via-
]\. Dar dac\ ajunge [i la cel
de-al treilea divor], persoa-
a 1878 - ~ncepe Congre-
sul Interna]ional de la Ber-
lin (pân\ la 1/13.VII.1878),
convocat `n vederea re-
vizuirii Tratatului de la
San Stefano. Se recunoa[te
independen]a României.
a 1926 - S-a n\scut
Marylin Monroe (Norma
Jean Baker), actri]\ [i
cânt\rea]\ american\ (m.
5 august 1962);
a 1946 - A murit mare-
[alul Ion Antonescu, prim-
ministru al României, con-
duc\tor al statului român
`n perioada 1940 - 1944; a
fost executat `n incinta
`nchisorii Jilava (n. 1882);
a 1956 - S-a n\scut
scriitorul român Mircea
C\rt\rescu, reprezentant
al „genera]iei ’80“, teoreti-
cian al postmodernismu-
lui românesc;
a 1980 - Postul de televi-
ziune Cable News Network
(CNN) `[i `ncepe emisia;
a 1996 - România devi-
ne membr\ a Ini]iativei
Central Europene (ICE) -
la Conferin]a de la Viena;
a 2005 - ~n Olanda, `n
cadrul unui referendum la
nivel na]ional, proiectul
Constitu]iei Europene es-
te respins. a
cui te love[te peste obrazul
drept, `ntoarce-i [i pe
cel\lalt. Celui ce voie[te s\
se judece cu tine [i s\-]i ia
haina, las\-i [i c\ma[a. Iar
de te va sili cineva s\
mergi o mil\, mergi cu el
dou\.“ (Matei 5, 33-41)
***
Biserica a rânduit [i as-
t\zi un fragment din Pre-
dica de pe munte a Dom-
nului Hristos. Mântuitorul
`nv\]a mul]imile ce este
bine, ce este `n\l]\tor [i
care sunt principiile de
via]\ cre[tin\ autentic\ pe
care orice urma[ al S\u
trebuie s\ le respecte [i s\
le `mplineasc\. Observ\m
la unii fra]i c\ vorbesc de-
spre Dumnezeu, despre
Domnul Iisus Hristos, de-
spre Maica Domnului sau
despre sfin]i ca despre
ceva banal. Astfel, po]i
auzi de multe ori numele
lui Dumnezeu luat `n
na respectiv\ este sf\tuit\
s\ nu se mai c\s\toreasc\,
ci s\-[i tr\iasc\ via]a `n
castitate [i poc\in]\. Al
treilea divor] este dovada
faptului c\ respectiva per-
soan\, indiferent dac\ este
b\rbat sau femeie, nu
`n]elege care sunt principi-
ile fundamentale ale func-
]ion\rii familiei cre[tine.
Din acest motiv, Biserica
49 de ani de la alegerea lui
de Gaulle la c=rma Fran]ei
Charles André Joseph
Marie de Gaulle [i-a `n-
ceput cariera militar\
`ntr-un regiment de
infanterie, sub comanda
celui care va deveni mai
t=rziu du[manul s\u prin-
cipal, mare[alul Pétain. A
ajuns destul de repede la
gradul de c\pitan, iar `n
timpul Primului R\zboi
Mondial s-a distins `n
c=teva lupte, fiind luat
prizonier de germani.
Dup\ intrarea `n r\z-
boi a Fran]ei `mpotriva
Germaniei naziste, `n
1940, de Gaulle a redac-
tat un memoriu foarte
critic la adresa strategiei
Marelui stat-major, pe ca-
re l-a trimis la 80 de per-
sonalit\]i politice [i mil-
itare franceze. ~n urma
acestui gest, o divizie de
cuirasate `n curs de for-
mare i-a fost `ncredin]at\
c\pitanului. De Gaulle a
condus o contra-ofensiv\
str\lucit\ `n mai 1940, `n
Alsacia, demonstr=ndu-[i,
`n acest fel, teoriile. Oda-
t\ cu alegerea mare[alu-
lui Pétain ca premier, de
derâdere, sau se fac re-
marci batjocoritoare la a-
dresa Sa, ori se fac glume
pe seama Lui. Atunci când
iei numele lui Dumnezeu
`n de[ert cobori mai jos de-
cât demonii. Ei [tiu despre
puterea lui Dumnezeu [i
nu ar `ndr\zni s\ fac\ haz
pe seama Creatorului.
Este interesant de obser-
vat c\ demonii nu `njur\
a[a cum fac mul]i dintre
semenii no[tri. Trebuie s\
fii con[tient c\ `n via]a ta
sunt lucruri care au aura
ve[niciei [i a sfin]eniei.
Dumnezeu este izvorul
sfin]eniei, via]a Domnului
Hristos a fost sfânt\,
Biserica Sa este sfânt\. De
ce râzi [i faci glume proas-
te despre sfin]enia lui
Dumnezeu? Dac\ ai ajuns
pân\ aici, mai bine ai râde
de tine [i ai ocazia s\ râzi
toat\ via]a! (Rubric\ rea-
lizat\ de pr. Dumitru P|-
DURARU, Radio Trinitas)
nu s\v=r[e[te Cununia
dec=t de maximum trei ori
pentru o persoan\. {i mai
trebuie s\ [tii c\ a doua [i a
treia Cununie nu sunt con-
siderate Sfinte Tane, ci
rug\ciuni de binecuv=n-
tare. Taina Cununiei poate
fi tr\it\ de o persoan\ doar
o singur\ dat\ `n via]\.
(Rubric\ realizat\ de Petru
AVRAM)
Gaulle s-a refugiat la
Londra, unde a c=[tigat
sprijinul aliatului Fran-
]ei, primul-ministru Win-
ston Churchill. Reu[ind
`n cele din urm\ s\ for-
meze `n coloniile franceze
o mi[care puternic\ de
rezisten]\ fa]\ de puterea
de la Paris, de Gaulle a
unificat trupele de care
dispunea, iar la cinci zile
dup\ debarcarea alia]ilor
`n Normandia, el a real-
izat o debarcare reu[it\ la
Corseulles. Ziua eliber\rii
Fran]ei din m=inile ger-
manilor a fost 26 august
1944, ziua `n care de
Gaulle a intrat triumf\tor
`n Paris. Dup\ o perioad\
cu intense lupte inte-
rioare, pe 1 iunie 1958,
Adunarea Na]ional\ l-a
numit pe de Gaulle pre-
mier, iar `n toamna a-
celuia[i an, francezii au
votat, prin referendum, o
nou\ Constitu]ie, prin ca-
re era `ntemeiat\ cea dea
cincea Republic\. Charles
de Gaulle, artizanul a-
cesteia, devenea primul ei
pre[edinte. (F.H.)

COMUNICAT DE PRES|
Abuz al autorit\]ilor din Neam] fa]\ de Imposibila bucurie
p\durile din vatra M\n\stirii Neam]
Continuare
din pagina 1
Av=nd `n vedere c\
M\n\stirea Neam] ob]i-
nuse suspeendareea hoot\-
r=rii prin caree see peermi-
tea Direec]ieei Silvicce
Neeam] acccesul `n accestte
p\duri, ob[tea M\n\stirii
Neam], `n frunte cu sta-
re]ul arhim. Benedict Sa-
uciuc [i cu pr. Constantin
Grigore, consilier juridic
al Arhiepiscopiei Ia[ilor,
a blocat accesul utilajelor
printr-o procesiune reli-
gioas\. Ac]iunea celor
care au dorit s\ intre cu
for]a `n p\durile M\n\s-
tirii Neam] este, a[adar,
un abuz, cu at=t mai mult
cu c=t instan]a a restituit
acestei m\n\stiri nu nu-
mai p\durile, ci [i dru-
murile forestiere [i can-
toanele. Este regretabil
c\ `ncercarea autorit\]i-
lor publice ale statului
(Prefectur\ [i Direc]ie
Silvic\) de a for]a p\trun-
derea cu utilaje de ex-
ploatere forestier\ `n p\-
durile M\n\stirii Neam]
s-a soldat chiar cu lovi-
rea, de c\tre o ma[in\, a
unui monah.
EUROPA CRE{TIN|
Codex Bandini - descrierea Ia[ului de la jum\tatea sec. al XVII-lea
de pr. Cornel CADAR
„Ia[iul este a[ezat pe
dou\ coline foarte `ntinse
`ntre care se afl\ o vale; are
cincisprezece mii de case;
bisericile sunt, cu totul, 60.
M\n\stirile din târg [i `m-
prejurimi sunt unsprezece.
O nou\ m\n\stire a fost ri-
dicat\ acum [ase ani de ac-
tualul principe, Vasile, din
pietre t\iate cu ornamente
[i `nflorituri, `mpodobit\ cu
marmur\ neagr\; e `nconju-
rat\ de un zid ca de cetate,
cu un turn mare, p\trat,
`n\l]at la intrare, `n care se
afl\ un orologiu [i dou\ clo-
pote foarte mari. «Princi-
pele» a construit chiar [i
[coli `n m\n\stire“.
Citatul de mai sus repre-
zint\ o parte din descrierea
Ia[ului [i a Bisericii „Trei
Ierarhi“ de la jum\tatea sec.
al XVII-lea din Codex. Vizi-
tarea general\ a tuturor Bi-
sericilor Catolice de rit ro-
man din Provincia Moldova
1646-1648, edi]ie bilingv\,
introducere, text latin sta-
bilit, traducere, glosar de
prof. univ. dr. Traian Diaco-
nescu. Cartea a ap\rut la
Editura „Presa Bun\“.
Este vorba de textul re-
dactat `n urma vizitei arhi-
episcopului Marco Bandini
`n toate parohiile catolice
din Moldova `ntre 19 oc-
tombrie 1646 [i 20 ianuarie
1647. Un volum de 480 de
pagini la care au colaborat
mai mul]i cercet\tori: pr.
prof. dr. Anton Despinescu:
preliminarii istorice, prof.
a Bucuria subtil\ produs\ de anun]ul
c=[tig\rii Palme d'Or a fost, cred, sim]it\ de
Prezent la aceast\ ac-
]iune, subprefectul Vasile
{endrea, `n loc s\ mijlo-
ceasc\ un dialog `ntre ce-
le dou\ p\r]i, a tensionat
[i mai mult situa]ia sus-
]in=nd pozi]ia Direc]iei
Silvice. De altfel, Prefec-
tura Jude]ului Neam]
este cea care a refuzat s\
emit\ titlul de propri-
etate asupra p\durilor,
`nc\lc=nd prin abuz au-
torittattea luccrului judeecatt,
a unei hot\r=ri judec\to-
re[ti irevocabile [i execu-
torie, cu c=t mai mult cu
c=t Prefectura a fost par-
te `n prooces cu m\n\s-
tirea [i a pierdut, fiind
obligat\ s\ emit\ titlurile
de proprietate. ~ntr-un
t=rziu, v\z=nd c\ ob[tea
nu cedeaz\ de pe pozi]ia
sa, subprefectul {endrea
a dat dispozi]ie for]elor de
ordine s\ se retrag\ din
vatra M\n\stirii Neam].
Ca urmare a acestor
fapte, Mitropolia Moldo-
vei [i Bucovinei a `nain-
tat la Parchetul de pe
l=ng\ ~nalta Curte de
Casa]ie [i Justi]ie Bucu-
re[ti [i la Parchetul de pe
l=ng\ Tribunalul Neam]
o pl=ngere penal\ `ndrep-
tat\ `mpotriva prefectu-
lui Toader Mocanu, a
univ. dr. Mircea Ciubotaru:
note [i comentarii, conf.
univ. dr. Cristina Halichias:
revizuirea traducerii, asist.
dr. Dorina T\rn\uceanu:
aparatul critic la textul latin
[i indice de nume.
Marcu Bandini, numit
arhiepiscop de Marcianopoli
[i administrator apostolic al
Diecezei de Bac\u la 16 no-
iembrie 1643, sose[te la Ia[i
la 21 octombrie 1644. Petre-
ce mai mul]i ani `n Moldova
[i `ndeosebi la Bac\u. Ne-
putând s\-[i `mplineasc\
misiunea imediat, `ncepe vi-
zita pastoral\ a parohiilor la
19 octombrie 1646 [i o `n-
cheie la 20 ianuarie 1647, la
Ia[i.
Raportul s\u asupra
acestei vizite formeaz\ re-
numitul „Codex“ (Visitatio
generalis omnium ecclesia-
rum catholicarum romani
ritus in Provincia Molda-
viae), fiind destinat s\ fie
trimis la Roma, la papa Ino-
cen]iu al X-lea [i la Congre-
ga]ia De Propaganda Fide.
Raportul se afl\, `ncepând
cu sfâr[itul secolului al
XIX-lea, `n posesia Acade-
miei Române `n dou\ manu-
scrise. Primul este manu-
scrisului 80 (cu semn\tura
olograf\ a lui Bandini), da-
teaz\ din secolul al XVII-lea,
fiind donat de diplomatul
Constantin Esarcu. Al doilea,
manuscrisul 154, este o copie
a manuscrisului 80, datând
din secolul al XVIII-lea, achi-
zi]ionat `n a doua jum\tate a
secolului al XX-lea.
~n raportul pe care `l ter-
min\ de redactat la Bac\u,
la 2 martie 1648, Bandini
OPINII & COMENTARII
subprefectului Vasile
{endrea [i a directorului
Direc]iei Silvice, Ovidiu
M\rcu]eanu, respectiv
`mpotriva membrilor Co-
misiei jude]ene de fond
funciar [i `mpotriva pri-
marului comunei Agapia,
pl=ngere prin care solici-
t\ obligarea acestor per-
soane la a pune `n apli-
care hoot\r=rilee judeec\tto-
ree[tti ireevoocabilee [i execu-
torii, `n caz contrar ur-
m=nd sanc]ionarea lor
conform art. 271 din Co-
dul Penal. ~n acela[i timp
vom cere [i daune comi-
natorii de 10.000 RON
pentru fiecare zi `n care
se `nt=rzie predarea p\-
durilor c\tre m\n\stiri.
Trebuie s\ mai rea-
mintim c\, anterior, con-
ducerea Direc]iei Silvice
Neam] a promis c\, `n
momentul `n care Biseri-
ca va fi pus\ `n posesie,
va restitui profitul ob]i-
nut `n urma acestor ex-
ploat\ri, dup\ cum pre-
vede Legea 1/2000, modi-
ficat\ [i completat\ cu
Legea 247/2005. Aceste
promisiuni sunt `ns\ lip-
sitte dee creedibilittatte, `n-
truc=t nici p=n\ ast\zi
Biserica nu a primit su-
ma de aproximativ 3,5
descrie constat\rile f\cute
`n cele 40 de localit\]i pe ca-
re le viziteaz\. Spre final re-
d\ lista localit\]ilor vizitate,
cu familiile existente `n fie-
care dintre ele, preo]ii [i
dasc\lii: 1.020 de familii
(mai exact 1.051), zece pre-
o]i [i treisprezece dasc\li. E-
rau atunci `n Moldova 5.937
de catolici.
Codexul constituie un do-
cument important pentru is-
toria Bisericii. Al\turi de
pre]ioase informa]ii privind
Moldova acelei vremi, sunt
descrise obiceiuri de nunt\
[i de `nmormântare, obiceiu-
ri de la curtea domnului Va-
sile Lupu, via]a religioas\,
biserici ortodoxe [i armene[ti,
m\n\stiri, [coli, legende care
circulau pe atunci, modul de
via]\ al oamenilor simpli [i al
boierilor, `mbr\c\minte, dru-
muri, ocupa]ii etc.
Dup\ o prim\ publicare a
Codexului `n 1895 de c\tre
V. A. Urechia `n Analele Aca-
demiei Române, acesta a in-
trat imediat [i `n aten]ia isto-
riografiei, bucurându-se de
studii speciale din partea is-
toricilor Andrei Veress [i
Nicolae Iorga.
~n „Not\ asupra edi]iei“
al volumului publicat la
„Presa Bun\“ este notat:
„Manuscrisul 80 a fost
transliterat par]ial, tradus
selectiv [i parafrazat, pen-
tru prima dat\ `n cultura
român\, de V. A. Urechia,
membru al Academiei Ro-
mâne, cu titlul Codex Ban-
dinus. Memoriu asupra scri-
erii lui Bandinus, de la
1646, urmat de text [i `n-
so]it de acte [i documente,
miliarde de lei vechi pe
care Direc]ia Silvic\
Neam] trebuia s\ o dea `n
2003, ca urmare a faptu-
lui c\ instan]ele de jude-
cat\ au obligat Direc]ia
Silvic\ [i Prefectura Neam]
s\ reconstituie dreptul de
proprietate al unit\]ilor
de cult asupra a 5.126
hectare de p\dure `n va-
tra M\n\stirii Neam].
Dup\ cum este bine-
cunoscut, Mitropolia Mol-
dovei [i Bucovinei desf\-
[oar\ multiple activit\]i
pastorale, culturale, so-
cial-caritative [i medical-
filantropice `n slujba cre-
dincio[ilor foarte s\raci,
din cea mai s\rac\ zon\ a
Uniunii Europene. ~n
condi]iile `n care aceste
activit\]i solicit\ cheltu-
ieli financiare foarte mari
din partea noastr\, prelu-
area unor p\duri neefi-
ciente, exploatate deja de
Direc]ia Silvic\, ar fi o poo -
var\ [i nu un ajjuttor pe
care Statul este obligat
prin Constitu]ie s\-l acor-
de cultelor religioase. (pr.
Constantin Grigore, con-
silier juridic al Arhiepis-
copiei Ia[ilor, pr. Cons-
tantin Sturzu, consilier
„Biserica [i Societatea“)
Bucure[ti, Litografia Carol
Göbl, 1895. Aceast\ edi]ie
are merite de pionierat, cu
virtu]i [i sc\deri inerente.
(...) Cultura român\, dup\
peste trei secole [i jum\tate
de la redactarea acestui
Codex, are nevoie de o edi]ie
academic\ nou\. Public\m,
acum, textul latin din ma-
nuscrisul 80, notat `n apara-
tul critic cu majuscula A,
cola]ionat cu manuscrisul
154, notat cu majuscula B,
`nso]it de traducere inte-
gral\, precedat de studii in-
troductive [i urmat de note
strict necesare pentru `n]e-
legerea textului, `nso]it de
facsimile dup\ manuscrisele
80 [i 154, precum [i de ilus-
tra]ii dup\ monumentele
reprezentative ale cultului
catolic din Moldova“.
* Pr. Cornel Cadar este con-
silier cultural al Episcopiei
Romano-C Catolice de Ia[i
Vineri, 1 iunie 2007 3
EDITORIAL
foarte mul]i rom=ni ca un succes personal a
de diac. Nicolae DIMA
Nu am avut cum s\ v\d filmul lui Cristian Mungiu,
care a c=[tigat marele premiu al Festivalului de la
Cannes, dar abia a[tept. {i nu pentru motivul c\ a[ fi
un mare admirator al filmului rom=nesc contemporan
(ceea ce nu sunt `nc\), ci pentru c\ sunt extrem de cu-
rios s\ v\d cum arat\ pelicula care a reu[it s\ `nving\
produc]iile unor regizori la care deja lumea se `nchin\
ca unor zei vii. Mai este, desigur, [i tema filmului - un
avort tr\it de o t=n\r\ student\, `n anii de glorie ai co-
munismului rom=nesc - referitor la care m\ intere-
seaz\ tipul de abordare. E un film cu tent\ politic\, ce
bate spre condamnarea opresiunii stupide [i oribile din
timpul dictaturii? E o dram\ personal\ a femeii care se
vede confruntat\ cu o sarcin\ pentru care nu este
preg\tit\ din nici un punct de vedere? E un imn `nchi-
nat prieteniei [i rezisten]ei prin solidaritate de nivel
personal? Sau este toate acestea la un loc? Vom vedea,
desigur, atunci c=nd filmul va fi distribuit `n cine-
matografe, vom putea s\-l critic\m sau s\-l aplaud\m
pe Mungiu, din prisma principiului conform c\ruia,
vorba lui Dan C. Mih\ilescu, `n art\ conteaz\ enorm
esteticul, dar [i valoarea de moralizare (`n sens peda-
gogic) a operei, indiferent care ar fi mijlocul de expri-
mare folosit de autorul ei.
~ns\, `n afar\ de performan]a deosebit\ a regizoru-
lui rom=n, sunt de remarcat dou\ lucruri importante
pe care premiul acesta le-a provocat: primul este fiorul
de `nc=ntare surprins\ care a str\b\tut mass-media la
auzul ve[tii. Al doilea este `ncr=ncenarea unor jur-
nali[ti de a m=nji acest succes cu tradi]ionalul noroi
aruncat din v=rful buzelor, pe ecranul televizorului,
sau din v=rful peni]ei, pe paginile ziarelor. Referitor la
prima reac]ie pe care am v\zut-o `n seara de duminic\
`n emisiunile de [tiri, iar apoi `n ziarele de luni [i mar]i,
a fost, evident, c\ toat\ lumea s-a bucurat enorm.
Vorba lui Cristi Mungiu este antologic\: „Sunt fericit
c\ Rom=nia mai este cunoscut\ pozitiv `n lume [i cu alt
prilej dec=t un meci de fotbal!“. C\ rom=nii sunt foarte
pu]in interesa]i de cinematograf [i mai ales de filmele
realizate de rom=ni, o dovede[te num\rul derizoriu al
spectatorilor care au urm\rit marile succese ale ulti-
milor ani. „Moartea Domnului L\z\rescu“, de exemplu,
abia a avut 40.000 de spectatori `n Rom=nia, ceea ce
este foarte, foarte pu]in `n compara]ie cu succesul in-
terna]ional de sal\ [i mai ales de critic\ al acestui film.
Deci nu se poate spune `n nici un caz c\ apetitul pen-
tru cinematografie de `nalt\ ]inut\ al publicului rom=n
ar fi putut crea o stare de a[teptare `ncordat\ referitor
la rezultatele juriz\rii de la Cannes. Dar bucuria sub-
til\ produs\ de anun]ul c=[tig\rii Palme d'Or a fost,
cred, sim]it\ de foarte mul]i rom=ni ca un succes per-
sonal. Probabil c\ am avut cu to]ii sentimentul tr\it de
cei c=]iva moldoveni baricada]i `n Cetatea Neam]ului,
care au ]inut piept oastei asediatoare a lui Sobieski -
unde s-a v\zut c\ nu cantitatea [i num\rul conteaz\, ci
`nd=rjirea, curajul, nebunia bine motivat\. At=t de im-
portant\ este aceast\ competi]ie, `nc=t ideea de a fi fost
c=[tigat\ tocmai de un rom=n ni s-a p\rut incredibil\,
de unde [i o anumit\ derut\. De neegalat a fost [i r\-
m=ne satisfac]ia teribil\ c\ am putut cuceri, dintr-un
avanpost artistic, admira]ia lumii, podiumul cele-
brit\]ii, locul privilegiat din fa]a bli]urilor bezmetice.
Cea de-a doua reac]ie pe care am v\zut-o/citit-o a
fost cea a dezgrop\rii semin]ei de scandal. Nimic nu
poate face mai mult zgomot mediatic acum, `n clipa
aceasta festiv\, dec=t a pretinde c\ ideea filmului pre-
miat este plagiat\, nu? Unii ziari[ti au preluat in-
forma]ia din zbor [i au tr=ntit-o haiduce[te pe pagina
ziarului, cu reflexul celui care-[i spune, satisf\cut `n
propriu-i orgoliu: ]i-am f\cut-o [i de data asta! Nu con-
teaz\ c\ informa]ia trebuie `nt=i verificat\, iar abia
apoi publicat\. Important este scandalul, fie el ob]inut
chiar prin astfel de metode. Televiziunea, pe de alt\
parte (vorbesc doar de una din televiziunile de [tiri de
la noi), a atacat cum a crezut de cuviin]\: `n loc s\
aduc\ la masa rotund\ din studio oameni care s\ vor-
beasc\ despre succesul filmului ca oper\ de art\, mo-
deratorul a crezut de cuviin]\ s\ vorbeasc\, la doar 24
de ore de la anun]area c=[tig\torului de la Cannes, de-
spre acuza]iile grave legate de finan]\rile de stat din
filmul rom=nesc. Nu spun c\ o astfel de discu]ie nu tre-
buia provocat\, dar spun c\, atunci c=nd avem succese,
ar trebui s\ vorbim despre partea frumoas\ a lu-
crurilor. M\car atunci.
~n acest context, nu m\ mir\ rezultatele unui studiu
statistic de acum c=teva s\pt\m=ni, care spunea c\
rom=nii sunt cei mai stresa]i oameni din Europa,
`ntruc=t peste 80% din vizitele la medic sunt motivate
de efecte directe sau indirecte ale stresului: c=nd
mereu `]i pui pe chip o grimas\ rece [i cau]i `n orice lu-
cru pricin\ de g=lceav\, nu faci dec=t s\-]i transformi
via]a `n iad. a
4 Vineri, 1 iunie 2007
PE SCURT
1 iunie la Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei
„Cre[tem `mpreun\ - copil\ria nu
are na]ionalitate“, sub acest
generic, Societatea Ortodox\ a
Femeilor Române din Ia[i orga-
nizeaz\ azi, `mpreun\ cu
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei,
ample manifest\ri dedicate zilei de
1 iunie ce vor debuta, `ncepând cu
orele 14.00, `n Sala de festivit\]i
,,Dr. Iustin Moisescu“ a Centrului
Eparhial Ia[i.
~n program sunt cuprinse
recitaluri de poezie, dansuri popu-
lare sus]inute de forma]ii
române[ti, ale comunit\]ilor rome
[i ale ru[ilor lipoveni, scenete,
piese de teatru, cântece de voie
bun\ [i multe, multe alte surprize.
Cu acest prilej, to]i „micii arti[ti“
[i institu]iile pe care le reprezint\
vor primi câte o diplom\ de parti-
cipare. De asemenea, vor primi
câte un dar cu produse de la
Editura Trinitas, fructe, rechizite,
dulciuri [i sucuri.
~n final, participan]ii la mani-
festarea de ast\zi vor avea parte
de o mas\ festiv\, cu produse din
patiseria Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei (Gr. R.).
Pomenirea rromilor
deporta]i `n Transnistria
Cu binecuv=ntarea Prea
Fericitului P\rinte Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Rom=ne, la M\n\stirea Radu
Vod\ din Bucure[ti, are loc ast\zi,
1 iunie, o slujb\ de pomenire a
rromilor deporta]i acum 65 de ani
`n Transnistria, informeaz\ Biroul
de pres\ al Patriarhiei Rom=ne.
Sf=nta Liturghie [i slujba de
pomenire vor fi oficiate de PS
Varsanufie Prahoveanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei
Bucure[tilor. Momentul comemo-
rativ este organizat de Patriarhia
Rom=n\, Centrul de resurse pen-
tru comunit\]ile tradi]ionale,
seminomade [i asocia]iile rrome
„Aven Amentza“, Asocia]ia „Ghi
Romano“ [i Centrul Rromilor
„Amare Rromentza“. Cu aceast\
ocazie, va fi lansat\ o carte `n
limba romanes, editat\ de
Arhiepiscopia Bucure[tilor.
Manifest\ri culturale
la Biserica „Toma
Cozma“ din Ia[i
Duminic\, 3 iunie 2007, `ncep=nd
cu ora 17.00, la Biserica „Sf. Toma
Cozma“ din Ia[i, va avea loc o
sear\ folcloric\, sus]inut\ de or-
chestra „Hora“ de la Palatul
Copiilor din Ia[i, condus\ de profe-
sorul C\t\lin Pop, [i de ansamblul
de dansuri populare „Rapsodia“ a
Colegiului Na]ional de Art\ „Octav
B\ncil\“ din Ia[i, coordonat de
maestrul coregraf {tefan Neagu.
Evenimentul care marchez\
aniversarea a 200 de ani de exis-
ten]\ a bisericii este la a doua
edi]ie [i va avea loc `n parcul paro-
hiei care a fost amenajat de
cur=nd. (V.O.)
O nou\ etap\ `n implementarea
proiectului „Hristos `mp\rt\[it copiilor“
a 24 de preo]i din Protopopiatul Ia[i 1 au participat ieri la un atelier de lucru
a Programul a cuprins o catehez\ demonstrativ\, ]inut\ unor elevi de clasa a III-a
a Apoi au urmat discu]ii legate de reu[ita lec]iei, prezent\ri [i propuneri a
Ieri, 31 mai, la sediul
Funda]iei „Solidaritate
[i Speran]\“ din Ia[i, a
avut loc un atelier de lu-
cru din cadrul progra-
mului „Hristos `mp\r-
t\[it copiilor“ la care au
participat 24 de preo]i
din Protopopiatul Ia[i 1.
Cu o zi `nainte, repre-
zentan]i ai cercurilor
pastorale din protopopi-
atul amintit au fost in-
forma]i despre progra-
mul [i desf\[urarea lu-
cr\rilor atelierului de
lucru.
Prezentarea progra-
mului „Hristos `mp\r-
t\[it copiilor“ pentru
preo]ii Protopopiatului
Ia[i 1 s-a f\cut la do-
rin]a p\rintelui proto-
pop Constantin Andrei,
care a desemnat pe p\-
rintele Pavel Radu, pa-
roh la Gl\v\ne[ti, ca
reprezentant al proto-
popiatului la aceast\ `n-
t=lnire. „Dorim ca prin
aceast\ prezentare s\
determin\m preo]ii din
protopopiatul nostru s\
implementeze `n paro-
hii acest program foarte
eficient. Avem `n plan [i
crearea unui portal al
protopopiatului, care s\
ne asigure o comunicare
[i o colaborare mai bu-
n\“, ne-a declarat p\-
rintele Pavel Radu.
Model de catehez\
La `nceputul lucr\ri-
lor, p\rintele Iulian
Grigora[, preot paroh `n
satul Mihail Kog\lni-
ceanu din comuna }ib\-
ne[ti, a ]inut o catehez\
elevilor din clasa a III-a
B de la Colegiul Na]io-
nal de Art\ „Octav B\n-
cil\“ din Ia[i. Cei 21 de
elevi, `nso]i]i de profe-
soara de religie, doam-
na Lili Milatinovici, au
fost foarte receptivi la
ceea ce li s-a spus. ~n ca-
drul catehezei, p\rinte-
le Grigora[ a prezentat
copiilor istoria lui Noe [i
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
anual, care s\ cuprind\
strategia de implemen-
tare, bugetul anual,
destinatarii [i locul de
desf\[urare a cateheze-
lor. „Aceste ghiduri pe
care noi le-am tradus [i
editat sunt de mare fo-
los catehe]ilor, pentru
c\ `n ele se g\sesc toate
informa]iile necesare
organiz\rii acestor lec-
]ii, metodele folosite `n
cateheze, modele de pro-
iecte [i multe alte lu-
cruri legate de aceste
activit\]i. Este absolut
necesar ca preo]ii de la
parohii s\ organizeze
aceste cateheze, prin
care s\ apropie copiii de
Biseric\ [i s\ `i formeze
ca buni cre[tini“, a spus
p\rintele Naclad.
Diplome
cea a potopului. Ur- sub `ndrumarea p\rin- preo]ilor din cadrul Pro- de participare
m=nd modelul catehetic telui Constantin Na- topopiatului Ia[i 1.
To]i preo]ii care au
propus prin proiectul clad, coordonatorul pro- participat la lucr\rile a-
„Hristos `mp\rt\[it co- gramului „Hristos `m- Implementarea telierului vor primi c=te
piilor“, cateheza demon- p\rt\[it copiilor“ `n Ro- o diplom\ de participa-
strativ\ a fost foarte in- m=nia, despre reu[ita programului re, prin care vor putea
teractiv\. Nu au lipsit lec]iei sus]inute. Pe l=n- `n parohii s\ confirme instruirea
jocurile didactice legate g\ micile observa]ii, lor `n cadrul programu-
de tema lec]iei, precum majoritatea preo]ilor au Atelierul de lucru s-a lui „Hristos `mp\rt\[it
[i temele pentru lucrul apreciat pozitiv modul `ncheiat cu expunerea copiilor“. De asemenea,
independent. `n care p\rintele Grigo- p\rintelui Constantin s-a propus ca cele mai
„A fost foarte frumos. ra[ a sus]inut cateheza. Naclad referitoare la bune proiecte, care vor
Lec]ia a fost foarte bine „A fost o lec]ie reu[it\ [i modalitatea prin care a- fi `ntocmite la parohii
organizat\, iar copiii au care ne-a ajutat foarte cest program poate a- pentru a implementa a-
fost foarte `nc=nta]i. Ei mult s\ ne facem o ima- junge `n parohii. Astfel, cest program, s\ fie r\s-
au mai f\cut lec]ia a- gine asupra modului `n p\rintele a prezentat pl\tite prin acoperirea
ceasta `n clasa a II-a, care trebuie s\ cate- principalele etape `n e- cheltuielilor aferente.
dar acum a fost altceva. hiz\m copiii din parohi- laborarea unui proiect ({tefan M|RCULE})
Ar trebui ca fiecare pro- ile noastre. Cred c\ este
fesor de religie s\ cola- important s\ `nv\]\m
boreze cu preo]ii din din ceea ce a ar\tat p\-
parohiile din care fac
rintele Grigora[ ast\zi“,
parte [colile `n care lu- a spus p\rintele Con-
creaz\“, ne-a declarat stantin Ipatov, preot mi-
doamna profesoar\ Lili sionar la C\minul de
Milatinovici. B\tr=ni „Sf=nta Cuvioa-
s\ Parascheva“, `ntr-una
P\rintele Iulian dininterven]iilesale.
Reu[ita catehezei,
Grigora[, formator precum [i calit\]ile de
al preo]ilor din
care a dat dovad\ p\-
Protopopiatul Ia[i 1 rintele Iulian Grigora[,
dar [i experien]a sa `n
Preo]ii care au asistat `nv\]\m=nt au determi-
la cateheza demonstra- nat propunerea sa `n
tiv\ au discutat apoi, func]ia de formator al
Experien]a didactic\ parohie. Sper c\ [i la
ajut\ la catehizare „Peste tot se simte
nevoia de
nivel de protopopiat
va fi o mobilizare, pen-
P\rintele Iulian Grigora[ a fost
catehizare“ tru ca preo]ii s\ cu-
22 de ani `nv\]\tor la {coala „Mihai noasc\ toate detaliile
Busuioc“ din Pa[cani. Din 2004 este
Coordonatorul pro- acestui proiect. Chiar
preot `n satul Mihail Kog\lniceanu. iectului „Hristos `m- dac\ nu vor participa
„Am dorit s\ `mp\rt\[esc preo]ilor p\rt\[it copiilor“ `n personal, cred c\ mul-
prezen]i din experien]a mea de la Rom=nia, p\rintele Con- ]i preo]i vor delega pe
catedr\, prin aceast\ catehez\, pen- stantin Naclad, ne-a profesorii de religie
tru ca ei s\ vad\ c\ se pot face vorbit despre modul `n din parohiile lor. Am
multe lucruri atunci c=nd vrei cu care a fost receptat la fost `n multe zone ale
adev\rat [i e[ti preg\tit pentru Ia[i acest proiect de
]\rii pentru a prezen-
acestea. Am avut emo]ii, am avut catehizare. „Cred [i ta proiectul nostru [i
momente de nostalgie, dar cred c\
sper c\ o mare parte am constatat c\ se
am reu[it s\ ofer copiilor informa]ii din cei care au luat simte peste tot nevoia
clare, s\ `i apropii de mine [i s\ ofer parte ast\zi la prezen- de catehizare“, ne-a
preo]ilor o imagine a preotului cate- tarea proiectului nos- declarat p\rintele Na-
het“, ne-a spus p\rintele Grigora[. tru `l vor aplica [i `n clad.
 ACTUALITATE Vineri, 1 iunie 2007 5
~n c\utarea de solu]ii comunitare pentru
protec]ia femeii `ns\rcinate [i a copilului
Campania „Salva]i
copiii nen\scu]i“,
demarat\ la 20 mai a.c.,
de c\tre World Vision,
`mpreun\ cu
Protopopiatul Ia[i 1,
Centrul InfoAdolescent
din cadrul Funda]iei
„Solidaritate [i Spe-
ran]\“, Biserica „Na[-
terea Domnului“ a
Spitalului Clinic „Cuza
Vod\“, Asocia]ia de
caritate „Primul Pas“ [i
Asocia]ia Studen]ilor
Cre[tini Ortodoc[i din
România - filiala Ia[i, a
continuat ieri, 31 mai,
prin organizarea, `n
Sala Galben\ a
Prefecturii Ia[i, a mesei
rotunde cu tema „Ziua
copilului nen\scut:
realit\]i [i
perspective“. de-alungul vie]ii, [i 40 participarea la Sf. Litur- la Ia[i, care vine `n com- - corpul C7 al Materni- crearea unui mecanism
de avorturi. Cea mai ghie, nespovedirea [i pletarea celor anteri- t\]ii „Cuza Vod\“ (unde eficient [i coerent de pro-
Pornind de la impor- mare parte dintre cele ne`mp\rt\[irea etc.) oare: conferin]a din 21 se efectueaz\ avorturi) - tec]ie a femeii `ns\r-
tan]a pe care familia [i care fac avorturi la ce- Iat\ doar câteva dintre mai de la Universitatea str. Cuza Vod\ - str. Ar- cinate [i a copilului. Dar
copiii - n\scu]i [i nen\s- rere pierzându-[i fertili- efectele secundare ale „Al. I. Cuza“ cu tema „A- mean\ - str. C. Negruzzi despre aceasta [i despre
cu]i - o au pentru socie- tatea chiar de la prima op]iunii pentru `ntreru- becedar de supravie]uire - Biserica „Sf. Sava“. alternativele la `ntreru-
tatea româneasc\, de la interven]ie. perea sarcinii, pentru a- cre[tin\“, la care au luat A[adar, activit\]i [i perile de sarcin\, `ntr-un
necesitatea `ncuraj\rii ~ngrijor\tor este [i vortul ce las\ o ran\ a- parte 250 de studen]i in- manifest\ri emo]ionan-
faptul c\, de la an la an, dânc\ `n sufletul femeii. teresa]i de via]a de fa- te, cu impact educativ, num\r viitor al publi-
natalit\]ii prin politici
sociale [i prin programe este din ce `n ce mai milie; `ntâlnirea din 22 de pionierat, `ntr-un o- ca]iei noastre, c=nd ne
ale societ\]ii civile, im- mic\ v=rsta celor care mai dintre scriitorul Da- ra[ [i `ntr-o ]ar\ frun- vom referi mai pe larg la
1.400.000 de obiectivele [i realiz\rile
portantul eveniment, solicit\ `ntreruperi de nion Vasile [i cei peste ta[\ la avorturi, care `[i
ini]iat `n cinstea Zilei sarcin\, ajung=nd p=n\ avorturi `n 17 ani 200 de elevi de la Gru- propun, deopotriv\, s\ Campaniei „Salva]i co-
Interna]ionale a Copilu- la 12-13 ani. Evident, toat\ lumea pul {colar „I. C. {tef\- g\seasc\ solu]iile comu- piii nen\scu]i“. (Grigore
lui, al cincilea de acest se `ntreab\ ce e de f\cut nescu“ pe teme ale vie]ii nitare necesare pentru RADOSLAVESCU)
gen din ultimele 10 zile, Avortul nu `ntr-o asemenea sita]ie adolescentine; dialogul
a reunit, `n cadrul dez- care a dus la mic[orarea despre avort din aceea[i
baterilor, reprezentan]i
poate fi o solu]ie zi, de la Grupul {colar
popula]iei României cu
ai Parlamentului, in- Cum era de a[teptat, 1.400.000 de locuitori „Nicolina“, dintre
stitu]iilor publice locale pe parcursul dezbateri- din 1990 `ncoace? reprezentan]ii Asocia]iei
[i ai organiza]iilor non- lor, s-a luat `n discu]ie R\spunsurile sunt „Primul Pas“ [i elevi; ac-
guvernamentale din do- cauza invocat\ `n multe multiple. De la organi- tivit\]ile de educa]ie
meniile protec]iei ma- situa]ii de avorturi: lip- zarea unor asemenea premarital\ desf\[urate
mei [i copilului, s\n\t\- sa posibilit\]ilor materi- dezbateri cu to]i factorii de Centrul InfoAdoles-
]ii, `nv\]\mântului, sec- ale pentru cre[terea u- implica]i `n protec]ia co- cent, `n cadrul Grupului
torului economic, drep- nui copil. Totu[i, partici- pilului, educa]ia `n [coa- {colar „Ion Holban“,
turilor omului, preo]i, pan]ii au ajuns la con- l\, implicarea Bisericii `ntre 21-25 mai. Aces-
asisten]i sociali [i ma- cluzia unanim\ c\ avor- [i a [colii, pân\ la infor- tora li se vor ad\uga
ternali, ziari[ti etc. tul nu poate fi o solu]ie. marea [i sensibilizarea alte câteva manifest\ri,
Ini]iativa organizato- {i aceasta datorit\ con- femeii [i con[tientizarea organizate `n premier\,
rilor este cu atât mai
l\udabil\ cu cât Româ-
nia, `n general, [i jude-
secin]elor ce ar putea fi
clasificate `n trei cate-
gorii: fizice (hemoragii,
b\rbatului despre dra-
maticile schimb\ri ce le
pot aduce `n via]a lor
la Ia[i, pân\ pe 10 iunie.

Ast\zi are loc, la Ia[i,

MOBILIER
]ul Ia[i, `n special, se
afl\ `ntr-o pozi]ie deloc
infec]ii acute [i cronice, `ntreruperile de sarcin\. Mar[ul Vie]ii BISERICESC SCULPTAT
perforarea uterului [i a ~n România nu se or- ~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la comand\,
favorabil\ `n ceea ce pri- altor organe, sterilitate, ganizeaz\ `nc\ sufi- Punctul culminant al mobilier bisericesc sculptat (catapetesme, strane, troi]e
ve[te rata mare a avor- avort spontan, sarcin\ ciente dezbateri pe a- Campaniei „Salva]i copii etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
turilor. Statisticile pre- extrauterin\, cancer de ceast\ tem\. Tinerii, nen\scu]i“ va fi atins Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia
zentate `n cadrul dezba- sân etc), emo]ionale dar [i p\rin]ii adolescen- azi, `ntre orele 17-19, (www.golia.ro), str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i,
telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
terilor arat\ c\, `n ul- (sentimente de vinov\- telor [i adolescen]ilor, când va avea loc Mar[ul
timii 17 ani, s-a consta- ]ie, depresie, anxietate, nu sunt informa]i de- Vie]ii, un mar[ al t\cerii
tat o sc\dere continu\ a plâns frecvent, tulbur\ri spre dreptul de `ntreru- [i rug\ciunii, `n semn de
natalit\]ii, ]ara noastr\ ale somnului, respect [i pere a sarcinii sau de- comemorare a copiilor a-
ocupând - la capitolul stim\ de sine sc\zute, spre dreptul de a alege, vorta]i `n România [i `n
avorturi - primul loc `n probleme rela]ionale, nu se fac cunoscute pro- jude]ul Ia[i. Mar[ul se
Europa, iar jude]ul Ia[i team\ de o viitoare sar- cedurile din ]\rile occi- va desf\[ura pe traseul:
primul loc `n România, cin\ etc) [i spirituale dentale destul de rigu- esplanada Bisericii
cu o rat\ de 75% de (ruperea rela]iei cu du- roase `n domeniu. De „Sfântul Nicolae Dom-
`ntreruperi de sarcin\ hovnicul [i cu Biserica, aceea, se cuvine a fi con- nesc“ - Bd. {tefan cel
din totalul sarcinilor. izolarea familiei de co- semnat\, la loc de cin- Mare [i Sfânt - Espla-
Exist\ femei care fac, munitatea cre[tin\, ne- ste, `ntâlnirea de ieri de nada Teatrului Na]ional
6 Vineri, 1 iunie 2007
PE SCURT
Sindicatele sunt
nemul]umite de
`nchiderea Arpechim
Decizia autorit\]ilor de mediu
de a suspenda temporar activi-
tatea la rafin\ria Arpechim Pi-
te[ti nemul]ume[te sindicatele
din petro-chimie. Mai multe
confedera]ii sindicale cer
Guvernului s\ g\seasc\ o cale
ca proprietarii rafin\riei - com-
pania Petrom OMV - s\ fac\ in-
vesti]iile necesare pentru a re-
specta Legea protec]iei mediului
[i s\ `[i continue totu[i activi-
tatea. De aceea[i opinie pare a
fi [i ministrul Economiei,
Varujan Vosganian, care a de-
clarat c\ statul [i Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor
Statului - ac]ionar minoritar la
Petrom - vor ca rafin\ria s\ lu-
creze `n continuare. Liderul de
sindicat de la Petrom, Liviu
Luca, spune c\, ]inând cont de
ac]iunile pe care le are la
Petrom, statul [i-a `nchis propria
afacere.
Guvernul va construi
din octombrie
28 de spitale noi
Guvernul a aprobat `nceperea
lucr\rilor de construc]ie, din
luna octombrie, a 20 de de spi-
tale jude]ene de urgen]\ [i 8
spitale regionale universitare,
la acestea ad\ugându-se reabi-
litarea altor 15 din martie
2008.„Pân\ la 31 mai vor fi fi-
nalizate toate proiectele de fez-
abilitate, iar lucr\rile de con-
struc]ie vor demara `n luna oc-
tombrie“, a precizat premierul
T\riceanu, f\când referire la
construc]ia celor 28 de spitale
noi. Procedura de licita]ie pen-
tru atribuirea contractului de
proiectare [i construc]ie se va fi-
naliza pân\ la sfâr[itul lunii au-
gust, iar contractele cu agen]ii
economici desemna]i câ[tig\tori
vor putea fi `ncheiate pân\ la
finele lunii septembrie.
Lucr\rile de construc]ie vor de-
mara `n luna octombrie, acestea
urmând s\ fie finalizate `n 18
luni. ~n [edin]a de miercuri a
Guvernului s-a stabilit [i pro-
gramul de reabilitare a 15 spi-
tale de urgen]\ jude]ene. Astfel,
pe 1 iunie va fi publicat anun]ul
de participare pentru efectuarea
studiilor de fezabilitate, iar
pân\ la 24 iulie vor fi organi-
zate [i derulate procedurile de
licita]ie deschis\ pentru
atribuirea contractelor de
proiectare [i construc]ie.
Alegerile anticipate
ar putea afecta
agricultura
Teama de a nu fi `nl\turat de la
guvernare `l face pe premierul
T\riceanu s\ explice tuturor
care ar fi urm\rile unor alegeri
anticipate. Alegerile anticipate
ar putea `ntârzia atragerea fon-
durilor europene, a declarat
premierul C\lin Popescu-
T\riceanu. Potrivit [efului
Guvernului, institu]iile statului
nu-[i permit s\ amâne absor]ia
banilor europeni. Declara]ia a
fost f\cut\ la aniversarea a 80
de ani de la `nfiin]area
Academiei de {tiin]e Agricole [i
Silvice „Gheorghe Ionescu
{i[e[ti“. „Orice blocaj la nivelul
institu]iilor statului determinat
de dorin]a unor oameni politici
de a-[i impune propria agend\,
inclusiv organizarea de alegeri
anticipate, se va reflecta asupra
noastr\, a tuturor. Câ[tigul
politic de moment al unor oa-
meni politici este un pre] mult
prea mare pe care-l vor pl\ti
to]i românii“, a declarat C\lin
Popescu-T\riceanu. „Mi se pare
mai important decât oricând s\
ne unim energiile, nu se le
dezbin\m, s\ construim, nu s\
d\râm\m“, a conchis primul-
ministru. a
Fondurile pentru modernizarea planta]iilor
de vie vor fi absorbite `n totalitate
Fondurile europene alo-
cate pentru modernizarea
planta]iilor de vi]\-de-vie,
`n campania 2006-2007,
aproximativ 8,3 milioane
de euro, vor fi absorbite
aproape `n totalitate, a
men]ionat directorul ge-
neral al Oficiului Na]ional
al Viei [i Vinului (ONVV),
Mihai Patic. „Pân\ la 28
mai au fost depuse, pentru
campania 2006-2007, 41 de
proiecte de modernizare a
planta]iilor de vi]\-de-vie [i
Rom=nia va investi 30 de miliarde
de euro `n sectorul energetic
a Statul a suspendat privatizarea din energie pân\ la aprobarea strategiei energetice,
programat\ pentru luna iunie a ~n ceea ce prive[te complexurile energetice din Oltenia,
oficialul MEF a spus c\ I[alni]a-Craiova are nevoie de investi]ii de mediu de
200 de milioane de euro [i de investi]ii `n modernizare de 370 de milioane de euro a
România va investi, pâ-
n\ `n 2020, `n `ntreg secto-
rul energetic, inclusiv pen-
tru producerea de biocarbu-
ran]i, aproximativ 30 de mi-
liarde de euro, a declarat,
ministrul Economiei [i
Finan]elor, Varujan Vosga-
nian. „Energia este cea mai
puternic\ arm\, carte, pe
care poate s\ o joace Româ-
nia `n interiorul Uniunii
Europene“, a punctat minis-
trul. El a ad\ugat c\ aceas-
t\ sum\ de 30 de miliarde
de euro include doar resur-
se bugetare. Ulterior, mi-
nistrul a revenit asupra de-
clara]iei sale, spunând c\
doar 20-30% din aceast\
sum\ reprezint\ investi]ii
alocate de companiile de stat
sau provenite de la buget.
Vosganian a mai spus c\
statul a suspendat privati-
zarea din energie pân\ la
aprobarea strategiei ener-
getice, programat\ pentru
luna iunie. „Au existat mai
multe solicit\ri `n acest
sens din partea sindicatelor
[i partidelor, care ne-au ce-
rut s\ nu mai privatiz\m
pân\ la apari]ia strategiei.
Am f\cut pa[i foarte mici `n
privatizare [i doar `n cazul
unor termocentrale ca Br\-
ila sau Doice[ti. Nici nu se
pot numi pa[i. Au fost doar
ni[te taton\ri, ca s\ d\m
un semnal investitorilor“, a
explicat acesta. Oficialul
Ministerului Economiei [i
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a EXCURSIE DIN MA-
REA BRITANIE ~N GRECIA
CU TAXIUL: O b\tr=n\ de
89 de ani, din Marea Brita-
nie, a preferat s\ mearg\ cu
taxiul timp de trei zile, p=n\
`n Grecia dec=t s\ c\l\to-
reasc\ cu avionul. Kathleen
Searles a visat `ntotdeauna
s\ viziteze Mieza, locul unde
Alexandru cel Mare a mers
la [coal\. B\tr=na a str=ns
banii necesari excursiei, dar,
pentru c\ ur\[te s\ a[tepte
`n aeroporturi s-a g=ndit s\
mearg\ cu un taxi. {i-a con-
vins o alt\ prieten\, `n v=r-
st\ de 73 de ani, s\ o `nso-
]easc\ [i `mpreun\ au pornit
`n aventura vie]ii lor. Cele
dou\ au `nchiriat un mi-
crobuz, foarte confortabil [i
au `mp\r]it cheltuielile, care
s-au ridicat la 5.000 de lire
sterline. De[i la Mieza nu a
petrecut dec=t patru ore,
Kathleen Searles a declarat
la `ntoarcere c\ a fost o c\l\-
torie foarte reu[it\. „~nto-
ECONOMIC
reconversia soiurilor, pe o
suprafa]\ de 1.165 hectare,
aceste proiecte absorbind
8,067 milioane euro“, a pre-
cizat Patic. Viticultorii care
vor s\ acceseze fondurile
comunitare pentru campa-
nia 2006-2007 trebuiau s\
depun\ proiectele de mo-
dernizare [i reconversie a
planta]iilor de vi]\-de-vie
pân\ la 30 aprilie 2007, iar
pentru campania 2007-2008
termenul este 30 iunie 2007.
Sprijinul financiar alocat
Finan]elor (MEF) a mai a-
r\tat c\ România va investi
`n sectorul de gaze pentru
descoperirea de noi rezerve,
cre[terea capacit\]ii de `n-
magazinare [i reabilitarea
[i dezvoltarea re]elelor de
transport [i distribu]ie.
„Pentru cre[terea capacit\-
]ii de `nmagazinare, sumele
care trebuie alocate se ridi-
c\ la 500 de milioane de eu-
ro, f\r\ a lua `n calcul pro-
iectul cu Gazprom de cons-
truc]ie a unor depozite `n
Moldova sau contribu]ia
României la viitorul gazo-
duct Nabucco, ce va fi la ni-
velul a câteva miliarde de
euro“, a punctat Vosganian.
Potrivit acestuia, `n sec-
torul petrolier pentru ex-
plorare [i produc]ie, doar
Petrom va investi 1,5 mi-
liarde de euro `n urm\torii
ani. ~n ceea ce prive[te com-
plexurile energetice din
Oltenia, ministrul a spus c\
I[alni]a-Craiova are nevoie
de investi]ii de mediu de
200 de milioane de euro [i
de investi]ii `n modernizare
de 370 de milioane de euro.
Investi]ii pentru
respectarea
condi]iilor de mediu
Complexul Rovinari va
necesita pentru respectarea
condi]iilor de mediu aloca-
rea a 325 de milioane de eu-
deauna am fost pasionat\ de
Alexandru cel Mare. Am mai
fost `n Grecia, dar nu am v\-
zut Mieza [i m-am g=ndit c\
ar fi cazul s\ m\ duc acum.
De[i am stat pu]in, am fost
foarte `nc=ntat\, iar c\l\to-
ria a fost extraordinar\“. La
`ntoarcere, cele dou\ bunicu-
]e au vizitat Belgradul [i
Munchenul, astfel c\ vacan-
]a s-a dovedit mult mai reu-
[it\ dec=t dac\ ar fi luat un
avion.
a UN ROBOT DE PAZ|
~N RECREA}II: Un colegiu
din Seul `l va primi `n cu-
rând pe „Ofro“, un robot-pion
care va avea sarcina de a
supraveghea curtea institu-
]iei `n timpul recrea]iilor, in-
formeaz\ AFP. Echipat cu o
camer\ [i cu un microfon, ro-
botul `i poate contacta pe
membrii echipei pedagogice
pentru a-i avertiza despre
orice situa]ie suspect\. Un
scenariu posibil este ca Ofro
sa poat\ avertiza respons-
de UE pentru 2007-2008 se
ridic\ la 20 de milioane de
euro. „La ora actual\, s-au
primit pentru campania
2007/2008 un num\r de 20
de proiecte, care acoper\ o
suprafa]\ de 312,17 ha, `n
valoare de 1,171 milioane
euro“, a precizat Patic. Un
proiect este declarat eligibil
dac\ parcela de vi]\-de-vie
are o suprafa]\ cuprins\
`ntre 0,30 de hectare [i 150
de hectare, iar materialul
s\ditor utilizat este admis
ro [i alte 380 de milioane de
euro pentru modernizare.
Turceni are nevoie, la rân-
dul s\u, de investi]ii `n pro-
tec]ia mediului de 200 de
milioane de euro [i de 560
de milioane de euro pentru
modernizare. „Cele trei
complexuri necesit\ in-
vesti]ii totale de circa dou\
miliarde de euro“, a mai
subliniat oficialul MEF.
Potrivit acestuia, `n sec-
torul de energie electric\,
construc]ia unit\]ilor trei [i
patru de la Cernavod\
necesit\ o finan]are de 2,4
miliarde de euro, iar pentru
producerea de energie din
abilii când observ\ c\ cineva
`ncearc\ s\ seduc\ un elev, a
precizat directorul compani-
ei DU Robo, Kang Jung-won,
facând aluzie la posibilele
cazuri de pedofilie. Astfel
poate fi emis un avertis-
ment, robotul indicând gar-
dienilor locul exact unde tre-
buie s\ intervin\. De ase-
menea, Kang a declarat c\,
dup\ faza de testare, robotul
va fi comercializat la un pre]
de o sut\ de mii de dolari.
a O BANC| {I ALTE
15 CL|DIRI AU FOST E-
VACUATE DIN CAUZA U-
NEI INVITA}II: Alarm\ la o
banc\ din Statele Unite ale
Americii, dup\ ce un fax care
sem\na cu o amenin]are cu
bomb\ a fost transmis con-
ducerii. Directorul institu]iei
a chemat imediat poli]ia, iar
banca [i cl\dirile din jur au
fost evacuate. Totul s-a dove-
dit a fi o alert\ fals\, iar fa-
xul cu pricina era de fapt o
de legisla]ia `n vigoare pen-
tru `nfiin]\ri de planta]ii
viticole. Fondurile vor fi
alocate prin Fondul
European pentru Garanta-
re Agricol\ (FEGA) [i se vor
acorda fermierilor sub
forma pl\]ilor directe prin
APIA, `n func]ie de ordinea
depunerii dosarelor. Be-
neficiarii care au finalizat
lucr\rile din dosar au prio-
ritate `n raport cu cei care
solicit\ banii `n avans. ~n
prezent, `n România supra-
fa]a total\ cultivat\ cu vi-
]\-de-vie nobil\ [i hibrid\ es-
te de 177.085 ha, mult mai
mic\ decât suprafa]a ne-
gociat\ cu UE, de 240.000
surse regenerabile este
nevoie de alte 1,8 miliarde
de euro. „Firmele de dis-
tribu]ie electricitate vor
aloca, `n acest an, circa 600
de milioane de euro pentru
reducerea avariilor [i pân\
`n 2012 trebuie s\ preg\-
teasc\ un program investi-
]ional de 2,5 - 3 miliarde de
euro“, a mai ar\tat Vosga-
nian. Acesta a ad\ugat c\
dac\ România va reu[i s\
aib\ `n func]ie, `n 2015, pa-
tru reactoare nucleare, com-
plexurile energetice [i s\
majoreze capacitatea hidro,
]ara noastr\ va putea s\
produc\ mai mult\ electri-
invita]ie la o `ntalnire a b\n-
cilor. Ernesto Anguilla, pur-
t\torul de cuv=nt al b\ncii, a
declarat c\ directorul insti-
tu]iei s-a speriat c=nd a v\-
zut c\ pe fax este desenat un
chibrit care aprinde fitilul u-
nei bombe. Nici textul pro-
mo]ional: „A `nceput num\-
r\toarea“, nu p\rea foarte li-
ni[titor, iar sosirea unui pa-
chet aparent suspect, `n ace-
la[i timp, l-a facut pe ma-
nager s\ cread\ c\ ar fi
vorba despre o amenin]are
cu bomb\. Din fericire nu a
fost vorba despre a[a ceva.
Toat\ povestea a fost cauza-
t\ de o defec]iune a faxului,
care nu a tip\rit dec=t par-
]ial textul, astfel c\ mesajul
`n loc s\ fie unul promo]ional
a devenit unul amenin]\tor.
Oamenii legii au scotocit
`ns\ `ntreaga banc\ f\r\ a
g\si ceva care s\ semene cu
un dispozitiv exploziv. C=t
despre coletul suspect, aces-
ta con]inea documente. a
ha. „Poten]ialul viticol al
României este la nivelul
Fran]ei, dar din p\cate nu
este valorificat suficient.
Probabil c\ fondurile UE ne
vor ajuta s\ ajungem s\
cre[tem suprafa]a cultivat\
cu vii nobile [i s\ elimin\m
soiurile cultivate cu cei [ase
hibrizi interzi[i. ~n condi]ii-
le `n care anul trecut au
fost `nfiin]ate 1.100 ha cu
vi]\-de-vie, iar pentru acest
an estim\m o suprafa]\ de
aproape trei ori mai mare,
cred c\ ne vom apropia de
cel pu]in 200.000 ha culti-
vate cu vi]\-de-vie“, a pre-
cizat directorul general al
ONVV. a
citate cu 70-80% decât `n
prezent [i s\ exporte de trei
ori mai mult.
Ministrul a reamintit c\
strategia energetic\ a Ro-
mâniei se va finaliza `n iu-
nie, urmând s\ fie prezen-
tat\ spre aprobare Guver-
nului.
Implicarea
sectorului privat
Toate strategiile pe care
Ministerul Economiei [i Fi-
nan]elor le are pentru dez-
voltarea viitoare a sectoru-
lui energetic au `n vedere
implicarea sectorului pri-
vat, a declarat Varujan
Vosganian. „F\r\ implica-
rea sectorului privat, dome-
niul energetic nu poate fi
dezvoltat [i adaptat cerin]e-
lor europene“, a punctat
ministrul. Acesta a anun]at
c\ exist\ investi]ii pe care
ministerul dore[te s\ le
fac\ [i care nu se pot reali-
za f\r\ implicarea sectoru-
lui privat, cum se `ntâmpl\
`n cazul reactoarelor trei [i
patru de la Cernavod\, prin
construc]ia c\rora capaci-
tatea actual\ de produc]ie a
Nuclearelectrica se va m\ri
de patru ori, iar participa-
]ia pentru cele dou\ noi re-
actoare va fi `n majoritate
privat\. Ministrul a vorbit
[i despre investi]iile private
pe care le dore[te `n cazul
complexurilor energetice,
care se afl\ `ntr-o perioad\
de tranzi]ie. „F\r\ o inves-
ti]ie cuprins\ `ntre unu [i
dou\ miliarde de euro com-
plexurile energetice se vor
`nchide pân\ `n 2010, iar
cea mai potrivit\ rezolvare
pentru aceast\ situa]ie este
privatizarea“, a spus Vos-
ganian. Investi]ii din dome-
niul privat se vor realiza [i
`n ceea ce prive[te energiile
regenerabile (energie hidro,
eolian\ sau biomas\), a-
vând `n vedere poten]ialul
României legat de acest
sector. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 1 iunie
Vremea se va men]ine `n
general instabil\. Cerul va
prezenta `nnor\ri accentu-
ate `n majoritatea regiunilor
[i vor fi averse `nso]ite de
desc\rc\ri electrice pe arii
relativ extinse `ndeosebi `n
nord, vest [i centru. Izolat,
mai ales la munte, canti-
t\]ile de ap\ vor depa[i 20 ...
25 de l/mp. Vor fi condi]ii de
grindin\. V=ntul va avea in-
tensific\ri de scurt\ durat\
`n timpul ploilor. Tempera-
turile maxime vor fi cuprin-
se `ntre 18 [i 28 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 01.06.2007
Dolar SUA 2,4386
Euro 3,2751

Cel mai nou medicament antifumat a ajuns `n România
~n România a fost lan-
sat primul medicament an-
tifumat, destinat persoa-
nelor care doresc s\ se lase
de fumat, terapia dând re-
zultate `n 44% dintre ca-
zuri, a declarat conf. dr.
Florin Mih\l]an, de la In-
stitutul Na]ional de Pneu-
mologie „Marius Nasta“
Bucure[ti. Descoperit [i
dezvoltat de compania
Pfaizer, medicamentul
„Champx“ este un trata-
ment nou [i unic care a fost
conceput special pentru cei
care au decis s\ renun]e la
fumat. ~ntrucât cei mai
mul]i fum\tori continu\ s\
fumeze din cauza depen-
den]ei de nicotin\, medica-
mentul ac]ioneaz\ prin
diminuarea dorin]ei de a
fuma [i prin ameliorarea
simptomelor generate de
lipsa nicotinei din orga-
nism. Mai mult, dac\ o
persoan\ fumeaz\ o ]igar\
`n perioada tratamentului,
medicamentul scade satis-
fac]ia dat\ de fumat.
ACTUALITATE
Terapia poate fi admin-
istrat\ tuturor persoanelor
peste 18 ani care fumeaz\
iar medicamentul este dis-
ponibil [i `n farmaciile din
România, eliberându-se pe
baz\ de prescrip]ie medi-
cal\, la recomandarea me-
dicilor de familie sau a spe-
ciali[tilor. Schema de tra-
tament dureaz\ 12 s\pt\-
mâni, doza zilnic\ este de
dou\ pastile pe zi [i trata-
mentul pentru o lun\ cost\
aproximativ 70 de lei.
Potrivit medicului Mi-
h\l]an, nu sunt efecte ad-
verse [i singurul disconfort
este grea]a. Totu[i, `n tim-
pul tratamentului, pacien-
]ii trebuie s\ fie supra-
veghea]i [i monitoriza]i de
o comisie de speciali[ti, pe
lâng\ pneumolog ei având
nevoie de consilierea unui
psiholog [i de implicarea
medicului de familie.
~n România, peste 30%
din popula]ia activ\, res-
pectiv 44% dintre b\rba]i
[i 17,5% dintre femei fu-
meaz\. Fumatul ucide pes-
te 33.000 de români `n fie-
care an, 70% dintre ace[tia
având `ntre 35 [i 69 de ani.
Principalele cauze de deces
la fum\torii din România
sunt bolile cardiovasculare
- 50%, cancerul - 40% [i bo-
lile respiratorii. Fiecare
dintre cei care mor prema-
tur `n România din cauza
bolilor asociate fumatului
ar mai fi avut de tr\it, `n
medie, 21 de ani. a
Vineri, 1 iunie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Declara]ii senza]ionale
`n cazul Litvinenko
Omul de afaceri rus Andrei
Lugovoi, acuzat `n Marea Britanie
de asasinarea fostului agent al
FSB /(Serviciul rus de Informa]ii)
Aleksandr Litvinenko, a declarat
ieri c\ otr\virea acestuia din urm\
nu ar fi putut avea loc „f\r\ con-
trolul“ Serviciilor Speciale brita-
nice. „Rolul principal `n aceast\ is-
torie sumbr\ a fost jucat de Ser-
viciile britanice [i de agen]ii lor,
omul de afaceri Boris Berezovski [i
Litvinenko“, a ad\ugat el. Lugovoi
pretinde c\ Litvinenko a fost sf\tuit
de Berezovski s\ transmit\ britani-

Adrian
N\stase, trimis
`n judecat\ `n
cazul „Tamara“
Fostul premier Adrian
N\stase [i Ioan Melinescu,
fostul pre[edinte al Oficiu-
lui Na]ional pentru Preve-
nirea [i Combaterea Sp\l\-
rii Banilor (ONPCSB), au
fost trimi[i `n judecat\ de
c\tre procurorii anticorup-
]ie, `n leg\tur\ cu depune-
rea unei sume de bani de
c\tre Tamara Cernasov `n
contul nepoatei sale, Dana
N\stase. Potrivit unui co-
municat transmis ieri, de
Direc]ia Na]ional\ Anti-
corup]ie, Adrian N\stase
este acuzat de dare de
mit\, iar Ioan Melinescu de
sustragere sau distrugere
de `nscrisuri, luare de mit\
[i divulgare de informa]ii.
Potrivit DNA, `n cursul lu-
nii noiembrie 2000, Meli-
nescu l-a contactat pe dep-
utatul N\stase Adrian, c\-
ruia i-a comunicat c\, `n
cadrul institu]iei `n care `[i
desf\[ura activitatea, se
afl\ `n lucru, cu propunere
de informare a Parchetului
de pe lâng\ ~nalta Curte de
Casa]ie [i Justi]ie, o lu-
crare având ca obiect de-
punerea `n numerar a unei
sume de 400.000 de dolari,
`ntr-un cont deschis la Cre-
ditanstalt Austria – actual-
mente HVB Bank – având
ca titular pe so]ia sa, Dana
N\stase. Cu aceast\ ocazi-
e, Melinescu i-a promis lui
N\stase c\ va bloca lucra-
rea pân\ dup\ alegerile
din decembrie 2000, suge-
rând c\ acest dosar trebuie
s\ dispar\. ~n consecin]\,
Melinescu i-a promis lui
N\stase c\-i va face „ca-
dou“ dosarul respectiv, opi-
nând, totodat\, c\ pre[e-
dinte de atunci al ONPCSB,
Adrian Cucu, ar trebui
schimbat din func]ie, lucru
care a [i fost decis de N\s-
tase `n prima [edin]\ de
Guvern dup\ numirea sa
ca premier. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a SECUII DIN UCM
CER INSISTENT AUTO-
DETERMINAREA: Pre[e-
dintele Uniunii Civice Ma-
ghiare (UCM) - Scaunul
Sfântu Gheorghe, Gazda
Zoltan, a declarat, ieri, c\,
dup\ ce autorit\]ile nu au
sprijinit nici m\car „mini-
mul“ solicitat, respectiv
autonomia teritorial\ a }i-
nutului Secuiesc, UCM `[i
va schimba politica „mode-
rat\“ [i va solicita o auto-
determinare mult mai lar-
T\riceanu nu demisioneaz\
cilor documente ale Consiliului
Securit\]ii Rusiei, devenind, de
asemenea, agent al MI-6 (Serviciile
Secrete britanice). Lugovoi, o fost\
gard\ de corp `ntr-o unitate KGB,
[i evit\ noi contre cu B\sescu ast\zi `n fruntea unei societ\]i de
securitate din Moscova, a afirmat,
de asemenea, c\ Serviciile brita-
nice au `ncercat s\-l recruteze [i pe
el pentru a aduna documente com-
a Premierul nu e interesat de cererile lui Traian B\sescu [i anun]\ c\ r\m=ne `n promi]\toare `n leg\tur\ cu
func]ie a C\lin Popescu-T\riceanu spune c\ este preocupat de absorb]ia banilor pre[edintele Vladimir Putin [i fa-
milia sa.
europeni [i nu de crize politice a Guvernul anun]\ o reducere a CAS cu 6% a
De[i a fost vizat `n mod
Ucraina este `nc\
direct de discursul de departe de
miercuri, ]inut `n fa]a
Parlamentului de pre[ed-
lini[tea politic\
intele Traian B\sescu, Parlamentul ucrainean a votat,
premierul T\riceanu nu miercuri, `mpotriva demiterii lui
r\spunde atacurilor ve- Sviatoslav Pi[kun din func]ia de
nite dinspre Cotroceni. procuror general al Ucrainei [i a
Primul-ministru nu are de blocat decizia de numire a adjunc-
g=nd s\-[i p\r\seasc\ pos- tului acestuia `n postul r\mas va-
cant, lucru care love[te direct `n
tul [i invoc\ argumente
economice pentru conti- interesele pre[edintelui Viktor
Iu[cenko. Cu toate acestea, [eful
nuarea guvern\rii sale. statului a declarat, ieri, c\ va ex-
tinde cu o zi termenul limit\ acor-
F\r\ lupte dat Parlamentului de la Kiev pen-
tru amendarea legisla]iei elec-
cu B\sescu torale `n perspectiva alegerilor an-
ticipate din septembrie. Potrivit
C\lin Popescu-T\ri- site-ului Pre[edin]iei ucrainene,
ceanu nu comenteaz\ Iu[cenko a emis un decret prin
declara]iile f\cute mier- care acord\ Parlamentului `nc\ o
curi `n Parlament de [eful zi pentru a aproba noile m\suri, la
statului. „Am spus c\ nu câteva ore dup\ ce dezbaterile pre-
comentez pentru c\ nu lungite din Legislativ s-au `ncheiat
vreau s\ creez iar conflic- printr-o serie de schimburi de
replici virulente.
te [i tensiuni la nivel in- este capabil\, dup\ 17 litic. T\riceanu a ]inut s\
stitu]ional. A fost un dis- Argumentul ani, s\ dep\[easc\ men- men]ioneze importan]a
curs politic [i cred c\ fondurilor europene talitatea de a gestiona tot introducerii cotei unice de Bulgaria, `n topul
r\spunsurile politice nu
vor `ntârzia s\ apar\ din Pus `n dificultate de ul-
timpul crize. Din aceste impozitare, de 16%, el a-
v=nd doar regretul c\ suc-
turismului european
motive, T\riceanu a ]inut
partea diferi]ilor politi- timele evolu]ii de pe scena un discurs `n fa]a presei cesul introducerii ei nu a Bulgaria a intrat `n topul primelor
cieni“, a declarat ieri pre- politic\, primul-ministru bazat pe idea c\ Execu- fost exploatat suficient din trei destina]ii de vacan]\ ale eu-
mierul, care s-a mul]umit aduce drept argumente tivul s\u este preocupat punct de vedere politic. ropenilor, al\turi de Grecia [i
doar s\-[i apere pozi]ia. pentru men]inerea guver- s\ construiasc\ [i nu s\ Cu aceast\ ocazie, pri- Tunisia, a anun]at postul de tele-
„Democra]ii [i liberal- nului s\u, banii care vor dezbine, a[a cum se `n- mul-ministru a anun]at viziune na]ional. Pentru aceast\
democra]ii spun c\ sunt veni `n urma integr\rii c\, `ntre 2004-2006, ca ur- var\, agen]iile de turism a[teapt\
t=mpl\ cu al]i politicieni. o cre[tere cu 12% a num\rului de
de acord s\ mearg\ la europene. „Alegerile an- mare a introducerii cotei
alegeri anticipate. Nici ticipate ar `ntârzia ab- turi[ti str\ini `n Bulgaria, 60%
unice, veniturile la buget
reprezentan]ii UDMR nu sorb]ia fondurilor europe- T\riceanu: „Am au crescut cu 40%, iar e-
dintre ace[tia provenind din ]\rile
Uniunii Europene. ~n ultimii 4 ani,
sunt `mpotriv\, dar con- ne `ntrucât administra]ia conomia gri a sc\zut sub-
sider\ c\ România nu are trebuie s\ lucreze intens decuplat economia stan]ial. ~n consecin]\, el
Bulgaria a devenit o destina]ie tu-
ristic\ tot mai popular\ datorit\
nevoie, momentan, de or- pentru demararea acestui de politic“ a promis c\ Executivul va hotelurilor luxoase [i a ofertei tu-
ganizarea unui astfel de proces [i nu s\ se gân- men]ine `n continuare ac- ristice neconven]ionale. Cu toate
scrutin. PSD a anun]at c\ deasc\ la schimbarea put- ~ntr-o zi plin\ de tuala politic\ de relaxare acestea, exist\ riscul pierderii
va negocia `n urm\toarea erii“, a declarat, ieri, pri- anivers\ri [i inaugur\ri, fiscal\. turi[tilor str\ini din cauza
perioad\ cu liderii par- mul-ministru C\lin Po- premierul a participat, Totodat\, [eful Executi- lucr\rilor de construc]ie executate
tidelor parlamentare pen- pescu-T\riceanu, dup\ ieri, [i la lansarea Stra- vului a anun]at c\ Minis- haotic pe `ntreg litoralul M\rii
tru deblocarea crizei poli- `ncheierea ceremoniei pri- tegiei Agen]iei Na]ionale terul Economiei [i Fi- Negre, `n lipsa unei legisla]ii cores-
tice [i va lua o decizie `n lejuite de `mplinirea a 80 de Administrare Fiscal\ nan]elor [i Ministerul punz\toare, avertizeaz\ exper]ii.
consecin]\“, a afirmat T\- de ani de la `nfiin]area A- (ANAF) pentru perioada Muncii au ajuns la o so-
riceanu, care a [i confir-
mat iminen]a unei `nt=l-
cademiei de {tiin]e Agri-
cole.
2007-2011, anun]=nd c\
actualul Guvern a reu[it
lu]ie `n ceea ce prive[te re-
ducerea CAS, urmând ca
Nem]ii au prins
niri cu conducerea social- ~n plus, premierul a s\ decupleze economia de aceast\ reducere s\ fie f\- gustul emigr\rii
democra]ilor. apreciat c\ România nu influen]a factorului po- cut\ `n propor]ie de 6%. a
Num\rul germanilor care emi-
greaz\ a atins o cifr\ record `n
anul 2006, `nregistrându-se
155.000 de plec\ri, respectiv o
cre[tere de 7%, sau cu 11.000 de
g\. Potrivit lui Gazda, [i buie s\ recunoa[tem c\ `n SAM S-A ~NCHEIAT: Pro- Totodat\, ap\r\torii lui persoane mai mult decât `n 2005,
statutul de baz\ al ONU lupta noastr\ pentru ob]i- cesul `n care Omar Hays- Hayssam au solicitat ca, `n indic\ un raport recent al Oficiului
prevede c\ „orice popor are nerea autonomiei teritori- sam este acuzat de acte de cazul `n care instan]a `l va Federal de Statistic\ publicat `n
dreptul la autoguvernare“. ale UCM a dus o politic\ Wiesbaden, `n vestul Germaniei.
terorism, `n leg\tur\ cu g\si vinovat pe clientul
„Atragem aten]ia asupra prea moderat\. Ar fi tre- lor, acesta s\ pl\teasc\ ce- Potrivit raportului, majoritatea
buit s\ cerem mai mult r\pirea a trei jurnali[ti ro- emigran]ilor sunt originari din ves-
faptului c\ hotarele dese- lor trei jurnali[ti daune
pentru ca politica româ- mâni `n Irak, s-a `ncheiat, tul ]\rii [i din Berlin. Ei se in-
nate `n mod artificial `n morale doar pentru cinci
urma Tratatului de la Tri- neasc\, ca o rezolvare de ieri, Curtea de Apel Bucu- staleaz\ `n Elve]ia, unde formeaz\
compromis, s\ fi acordat re[ti urmând s\ se pro- zile de r\pire, adic\ pân\ cea mai important\ comunitate de
anon au fost, `n trecutul a- str\ini, `n Statele Unite ale
propiat, modificate, f\când m\car minimul, respectiv nun]e `n acest dosar. Avo- `n momentul `n care aces-
autonomia teritorial\“, a ta a fost arestat. Americii [i `n Austria, `n principal
dreptate, doar poporul ma- cata omului de afaceri a din motive profesionale. ~n schimb,
ghiar nu [i-a g\sit nici pâ- subliniat liderul local al cerut achitarea sau schim- Fiecare dintre jurnali[ti sc\derea fluxului de imigran]i,
n\ `n prezent dreptatea, UCM. barea `ncadr\rii juridice, a cerut pagube de câte `nceput\ `n 2001, continu\. Num\-
pentru care vom porni o a PROCESUL DE TE- din acte de terorism `n lip- dou\ milioane de euro de rul imigran]ilor sosi]i `n Germania,
lupt\ cât mai decis\. Tre- RORISM AL LUI HAYS- sire ilegal\ de libertate. la Hayssam [i Munaf. a `n 2006, a fost `n sc\dere cu 4%,
ajungând la 558.000. a

8 Vineri, 1 iunie 2007
Consilierii locali au m\rit taxa de c\s\torie
a Ale[ii locali au decis, miercuri seara, ca ie[enii s\ pl\teasc\, `n 2008, impozite locale pe imobile [i ma[ini mai mari cu 5%,
iar taxele de acces la diferite institu]ii ale Prim\riei, precum Baia Comunal\, s\ fie cu p=n\ la 20% mai mari a De anul viitor,
proprietarii de teren intravilan cu anexe gospod\re[ti vor pl\ti taxe cu aproximativ 33 de lei mai mari, iar pentru 1.000 de metri
p\tra]i `n zona A a ora[ului impozitul va fi de 701 lei, fa]\ de 668 de lei, `n 2007 a Pentru 2008, taxa pentru oficierea c\s\toriei
s=mb\ta a crescut de la 69 la 74 de lei, iar taxa pentru oficierea c\s\toriei duminica a devenit 194 de lei, fa]\ de 185,
c=t este `n prezent a ~n general, [edin]a de miercuri s-a remarcat prin glumi]e politice aruncate `ntre PD [i PSD a
La [edin]a Consiliului
Local Municipal Ia[i de
miercuri s-a stabilit ca
taxele [i impozitele locale
s\ fie majorate cu valoa-
rea infla]iei. Aceast\ cre[-
tere este de 5% fa]\ de
nivelul taxelor de anul
trecut.
Directorul economic al
Prim\riei, Victorel Lupu,
afirm\ c\ taxele [i impozi-
tele vor fi majorate doar
cu indicele de infla]ie. „Es-
te nevoie ca anual s\ le ma-
jor\m pentru c\ bugetul
local, de fapt, se constituie
din veniturile acestea,
care provin din impozite.
Anul acesta, taxele locale
vor cre[te cu aproximativ
5%“, a declarat acesta.
O propunere interesan-
t\ a venit din partea con-
silierului democrat Tibe-
riu Br\ilean. Acesta a de-
clarat c\ municipalitatea
ar putea renun]a la aceas-
t\ majorare de 5% a ta-
xelor locale. „Municipali-
tatea poate renun]a la a-
ceast\ majorare. Noi nu
putem folosi nici banii pe
CM care `i avem. Propun s\
YK
scutim popula]ia de aceas-
t\ cre[tere, ba chiar am
putea renun]a total la ta-
xe. Suma necheltuit\ de
c\tre Prim\rie este ace-
ea[i cu suma `ncasat\ de
la popula]ie. Atunci de ce
s-o mai `ncas\m?“, a afir-
mat, miercuri, consilierul
Tiberiu Br\ilean.
Cum se calculeaz\
impozitul pe o cl\dire
Impozitul pe locuin]e
este calculat `n func]ie de
mai mul]i coeficien]i, a-
ce[tia find diferi]i de la un
proprietar de cas\ la altul,
chiar dac\ este vorba de
aceea[i suprafa]\ locuibil\
[i sunt vecini.
Pentru calcularea im-
pozitului, se ]ine cont de
vechimea construc]iei, ma-
terialele folosite, utilit\]i,
num\rul de locuin]e de]i-
nute, zona `n care este
amplasat\ casa precum [i
num\rul de nivele locui-
bile.
~n cazul persoanelor fi-
zice, impozitul pe cl\diri
se calculeaz\ prin apli-
carea cotei de impozitare
de 0,1% la valoarea impo-
zabil\ a cl\dirii. Valoarea
impozabil\ (`n lei) se de-
termin\ prin `nmul]irea
suprafe]ei construite des-
f\[urate a cl\dirii (mp) cu
valoarea impozabil\ cores-
punz\toare (lei/mp) titlu-
lui IX din Legea 571/2003
actualizat\. Valoarea im-
pozabil\ se ajusteaz\ func-
]ie de rangul localit\]ii [i
zona `n care este ampla-
sat\ cl\direa, prin `nmul-
]irea valorii determinate
cu coeficien]ii de corec]ie
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
urm\tori: 2,50 pentru zo-
na A; 2,40 pentru zona B;
2,30 pentru zona C [i 2,20
pentru zona D. Suprafa]a
construit\ desf\[urat\ se
determin\ prin `nsumarea
suprafe]elor sec]iunilor tu-
turor nivelurilor cl\dirii,
inclusiv ale balcoanelor,
logiilor sau ale celor situ-
ate la subsol, except=nd
suprafa]a podurilor, care
nu sunt utilizate ca locu-
in]\, [i suprafa]a sc\rilor
[i teraselor neacoperite. ~n
cazul unui apartament
amplasat `ntr-un bloc cu
mai mult de 3 niveluri [i 8
apartamente, coeficientul
se reduce cu 0,10.
Valoarea impozabil\ a
cl\dirii se reduce func]ie
de anul termin\rii, cu 20%
pentru cl\direa care are o
vechime de peste 50 de ani
la data de 1 ianuarie a a-
nului fiscal de referin]\ [i
cu 10% pentru o vechime
cuprins\ `ntre 30 [i 50 de
ani, inclusiv, la data de 1
ianuarie a anului fiscal de
referin]\.
~n cazul cl\dirii utiliza-
te ca locuin]\, a c\rei su-
prafa]\ dep\[e[te 150 mp,
valoarea impozabil\ a a-
cesteia se majoreaz\ cu c=-
te 5% pentru fiecare 50 mp
sau frac]iune din ace[tia.
~n cazul cl\dirii la care
au fost executate lucr\ri
de reconstruire, consoli-
dare, modernizare, modifi-
care sau extindere, din
punct de vedere fiscal,
anul termin\rii se conside-
r\ cel `n care au fost final-
izate aceste ultime lucr\ri.
Impozite duble
pentru cei ce de]in
cinci locuin]e
Dac\ o persoan\ fizic\
are `n proprietate dou\
sau mai multe cl\diri uti-
lizate ca locuin]\, care nu
CM
YK
ACTUALITATE
Consilierii locali au decis majorarea taxelor
[i a impozitelor locale cu 5 procente, `n 2008
sunt `nchiriate unei alte care contribuabilul de]ine
persoane, impozitul pe cl\- `n proprietate mai multe
diri se majoreaz\ astfel: cl\diri amplasate pe raza
15% pentru prima cl\dire, municipiului Ia[i, suma de
`n afara celei de domiciliu; 50 de lei se refer\ la im-
50% pentru cea de-a doua pozitul pe cl\diri cumulat.
cl\dire, `n afara celei de la De anul viitor, persoa-
adresa de domiciliu; 75% nele care de]in teren in-
pentru cea de-a treia cl\- travilan cu anexe gospo-
dire, `n afara celei de la d\re[ti vor pl\ti cu apro-
adresa de domiciliu [i cu ximativ 33 de lei mai mult
100% pentru cea de-a pa- la mia de metri p\tra]i.
tra cl\dire [i urm\toarele, Astfel, `n 2008, pentru
`n afara celei de la adresa 1.000 de metri p\tra]i `n
de domiciliu. zona A a ora[ului, suma
Impozitul pe cl\diri se pl\tit\ va fi de 701 lei,
pl\te[te anual, `n dou\ fa]\ de 668 de lei, `n 2007.
rate egale, p=n\ la datele ~n zona B, 538 de lei, fa]\
de 31 martie [i 30 septem- de 512 lei. Cei care au
brie, inclusiv. teren `n zona C, vor pl\ti
Pentru plata cu anti- 374 de lei, fa]\ de 356 de
cipa]ie a impozitului pe cl\- lei, iar `n zona D, 175 lde
diri datorat pentru `ntregul ei, fa]\ de 167 de lei.
an de c\tre contribuabili, Pentru un apartament
p=n\ la data de 31 martie a cu o camer\, ie[enii vor
anului respectiv, se acord\ pl\ti cu 3 lei mai mult fa]\
o bonifica]ie de 5%. de anul 2007. Pentru un
Impozitul anual pe cl\- apartament cu dou\ ca-
diri, de p=n\ la 50 de lei mere, taxa cre[te cu 4 lei,
inclusiv, se pl\te[te inte- iar pentru un apartament
gral p=n\ la primul ter- cu trei camere, ie[enii vor
men de plat\. ~n cazul `n pl\ti aproape 8 lei mai
Consilierul Tiberiu Br\ilean a oferit cadou
mai t=n\rului s\u coleg, C\t\lin Ivan,
o ma[inu]\ cu anten\, s\ nu se r\t\ceasc\
`n campaniile sale prin jude]
CM
YK
mult fa]\ de anul trecut.
Posesorii de automobile
vor pl\ti taxe mai mari cu
2 pân\ la 6 lei, `n func]ie
de capacitatea cilindric\ a
motorului.
Majorarea taxelor de
stare civil\
Tot `n [edin]a de mier-
curi, consilierii locali au
decis ca, `ncep=nd cu anul
2008, ie[enii s\ scoat\ mai
mul]i bani din buzunare [i
pentru serviciile St\rii Ci-
vile. Astfel, taxa pentru
oficierea c\s\toriei s=m-
b\ta a crescut de la 69 de
lei la 74, iar taxa pentru
oficierea c\s\toriei du-
minica a devenit 194 de lei
fa]\ de 185, c=t este `n
prezent. ~n schimb, taxa
pentru procesarea dosa-
relor, altele dec=t cele de
c\s\torie, na[tere sau de-
ces, va fi, `n 2008, la fel ca
[i `n prezent, respectiv 9
lei. De asemenea, taxele
pentru utilizarea tempo-
rar\ a locurilor publice `n
pie]e, t=rguri, oboare sau
talcioc r\m=n la acela[i
nivel ca [i `n 2007.
Taxe mai mari pentru
transportatori
Consilierii au fost de
acord [i cu majorarea ta-
xelor pl\tite de transporta-
torii `n regim de transport
`n comun c=t [i de taxime-
tri[ti. Astfel, autorizarea
taxiurilor va costa 250 de
lei pe an, fa]\ de 238, `n
cazul operatorilor, iar `n
cazul persoanelor fizice,
taxa va fi de 101 lei, fa]\ de
96, c=t este acum.
Pentru eliberarea de
duplicate dup\ autoriza-
]iile de func]ionare, taxi-
metri[tii vor trebui s\
scoat\ din buzunare 63 de
lei, fa]\ de 60 de lei, c=t
este `n prezent. Dac\ taxe-
le de intrare la [trandul
municipal vor r\m=ne la
fel, cele de la Plaja Nicoli-
na vor fi majorate cu p=n\
la 40%, respectiv de la 3 .
la 4 lei. Celelalte servicii
r\m=n la acela[i pre].
Taxele de la Baia Public\
vor cre[te cu 20%.
{edin]\ pres\rat\
de glume politice
~n general, [edin]a de
miercuri s-a remarcat prin
glumi]e politice aruncate
`ntre PD [i PSD. De la `n-
ceput, s-a remarcat, ca de
obicei, consilierul democ-
rat Tiberiu Br\ilean care
a f\cut mai multe „glumi-
]e“ pe seama altor politi-
cieni. Prefera]ii s\i au fost
`n aceast\ [edin]\ social-
democratul C\t\lin Ivan
[i liberalii Cristian Adom-
ni]ei [i Tudor Chiuariu.
~n afara proiectelor a-
flate pe ordinea de zi, Ti-
beriu Br\ilean a propus
plenului ca, pe lâng\ regi-
zorul Cristian Mungiu, s\
fie declarat „Cet\]ean de
Onoare“ al Ia[ului [i ex-
ministrul de Externe ie-
[ean, Mihai-R\zvan Un-
CM
gureanu, pentru `ntreaga YK
sa activitate `n aceast\
`nalt\ func]ie. „A[ mai
vrea s\ se ofere trofeul
«Zmeura de Aur» [i pentru
cei doi a[a-zi[i mini[tri de
la Justi]ie [i ~nv\]\mânt
(Tudor Chiuariu [i, res-
pectiv, Cristian Adomni]ei
- n.r.)“, a propus Br\ilean,
dup\ care a ]inut mor]i[
s\-i ofere „copilului teribil
al PSD-ului“, C\t\-lin
Ivan, de Ziua Copilului,
un cadou constând `ntr-o
ma[inu]\ de juc\rie cu an-
ten\, care „s\-l ajute pe
tân\rul consilier `n cam-
paniiile din jude]“!
~n aceea[i [edin]\, s-a
aprobat trecerea stadionu-
lui din Copou `n adminis-
trarea Direc]iei de Admi-
nistrare a Patrimoniului
Public [i Privat a Prim\-
riei, p=n\ acum, de sta-
dion ocup=ndu-se Direc]ia
de Servicii Publice Muni-
cipale. a

La Piatra Neam], protopopiatul este un vast [antier bisericesc
S\pt\mâna trecut\ am poposit, pentru scurt\
vreme, `n municipiul re[edin]\ de jude] Piatra
Neam]. Aici, `mpreun\ cu p\rintele protopop
Dumitru Ailinc\i, am aflat c=te ceva despre
activit\]ile Protopopiatului Piatra Neam].
de Grigore
RADOSLAVESCU
R\sfoind paginile de isto-
rie, cultur\ [i spiritualitate
ale a[ez\rilor noastre vom
constata c\ nici o alt\ locali-
tate de pe teritoriul nostru
str\bun nu a fascinat [i nu
fascineaz\ `ntr-atât de mult
pe cât o face „urbea Piatra“,
ca centru de referin]\ al ]i-
nutului Neam]. Printre fac-
torii ce au determinat [i de-
termin\ o asemenea chema-
re o românului c\tre o vatr\
de spiritualitate identificat\
de `nv\]a]ii timpului cu an-
tica Petrodava, situat\ `n
drumul marilor exoduri et-
no-culturale din aceast\ par-
te a Europei R\s\ritene, un
loc aparte `l ocup\ starea de
religiozitate, cultul cre[tin-
ortodox devenit realitate pe-
ren\ [i condi]ie existen]ial\
a celor 120.000 de locuitori,
câ]i tr\iesc azi la Piatra
Neam].
160 ani de existen]\
a Protopopiatului
Piatra Neam]
De la bun `nceput, am a-
vut pl\cuta surpriz\ s\ a-
fl\m, de la p\rintele Dumi-
tru Ailinc\i, c\ Protopopiatul
Piatra Neam] `mpline[te, `n
2007, 160 ani de existen]\,
fapt ce `i confer\ un loc apar-
te `n organizarea local\ a Bi-
sericii Ortodoxe Române. Un
studiu monografic pe aceast\
tem\ este `n curs de elabo-
rare [i de editare, pentru a fi
pus la dispozi]ia organelor lo-
cale, dar [i a parohiilor [i cre-
dincio[ilor nem]eni.
„Protopopiatul nostru -
ne-a declarat, `nc\ de la `nce-
putul document\rii noastre,
p\rintele protopop - are o bo-
gat\ [i frumoas\ tradi]ie `n
ceea ce prive[te colaborarea
pe plan local cu autorit\]ile
civile [i laice, `n aproape
toate domeniile de activitate
care privesc interesele [i
via]a parohiilor, a comu-
nit\]ilor locale. De altfel,
`ntorcându-ne pu]in `n tre-
cut, g\sim m\rturii ale fap-
tului c\, `ncepând din 1797,
când Piatra `nceta a mai fi
«târg domnesc», conducerea
ora[ului se exercita de
«epitropia» Bisericii «Sf.
Ioan» [i de frunta[ii locali,
constitui]i `ntr-o «eforie». Pe-
cetea târgului se afla la epi-
tropie, iar actele necesare lo-
cuitorilor, la eforie. Sistemul
acesta cu «Epitropia» de târg
- ca institu]ie cu func]ionari,
care `nlocuia vechea admin-
istra]ie-, ulterior cu «Eforia» -
ca institu]ie de utilitate pub-
lic\, format\ din «efori»,
adic\ epitropi, ce conducea
treburile ora[ului - a d\inuit
pân\ dup\ Unirea Principa-
telor, când a luat fiin]\ Pri-
m\ria comunal\. Iat\, deci,
`n istoria comunit\]ii noas-
tre locale, ce rol important
avea epitropul, ca adminis-
trator al bisericii, dar [i ca
membru `n consiliul ce ad-
ministra ora[ul.“
Solu]ii pentru
problemele ce ]in
de existen]a
Bisericii în societate
Desigur, ast\zi lucrurile
s-au schimbat radical `n
bimilenarul ora[ de la
poalele Pietricic\i [i `n lo-
calit\]ile jude]ului. Pe de o
parte - am aflat de la domnul
Vlad Marcoci, pre[edintele
Consiliului Jude]ean -, `n
fa]a autorit\]ilor locale stau
solicit\rile complexe ridicate
de Protoierie [i de parohii,
pentru repartizarea, atât `n
ora[, cât [i `n comune, a
terenurilor `n vederea con-
CM
YK
VIA}A BISERICII
struirii de noi biserici, aju-
torarea cu fonduri pentru
repara]ii [i renov\ri, mai
ales a celor declarate monu-
mente istorice, redobândirea
unor propriet\]i avute ante-
rior, eliber\ri de autoriza]ii
de tot felul, sprijinirea paro-
hiilor `n ac]iunile caritabile
pe care le desf\[oar\ `n
cartiere, la [coli, la c\mine
de b\trâni, `ntr-un cuvânt,
solu]ionarea tuturor pro-
blemelor ce ]in de existen]a
Bisericii `n societate. Pe de
alt\ parte, afl\m de la
p\rintele protopop, pe lâng\
faptul c\ azi parohiile duc o
lips\ acut\ de finan]are, pe
fondul s\r\cirii popula]iei,
mai trebuie s\ fac\ fa]\ [i
unor confrunt\ri [i provoc\ri
ce atenteaz\ la sl\birea `n-
crederii oamenilor `n Biseri-
c\. Dac\ mai ad\ug\m [i in-
constan]a, ca s\ nu spunem
indiferentismul, unora fa]\
de dificult\]ile cotidiene ale
parohiilor, avem tabloul
complet al complicatei con-
vie]uiri de ast\zi dintre bi-
sericile de parohie [i struc-
turile laice locale.
Prim\ria, societ\]ile
comerciale [i alte
institu]ii sprijin\
construc]ia
l\ca[elor de cult
Capela „Sf. Spiridon“, din
incinta Spitalului Clinic ju-
În 12 ani, s-au
finalizat 12 biserici
Cum altfel `]i po]i da mai
bine seama de eforturile
Protoieriei - ca unitate bi-
sericeasc\ administrativ\-
pentru a asigura, `n comu-
nit\]ile biserice[ti ale cre-
dincio[ilor ortodoc[i, clerici
[i mireni, vie]uirea `n con-
formitate cu `nv\]\turile
Bisericii Ortodoxe Române
decât confruntând proiec-
tele de pe mesele de lucru
cu realitatea de pe teren?
Str\b\tând ora[ul, de la un
cap\t la altul, avem ima-
ginea unei urbe cu doar 16
biserici la cei 120.000 de
locuitori. E mult, e pu]in?
CM
YK
de]ean, unde sluje[te p\rin-
tele misionar Constantin Po-
pescu, este un prim exemplu
de fr\]ietate cre[tineasc\.
De[i nu are enorie, p\rintele
Popescu a reu[it s\ ridice o
frumoas\ biseric\ `n curtea
spitalului, pentru ca medicii,
asisten]ii [i pacien]ii s\ aib\
parte de l\ca[ul lor de rug\-
ciune. O demonstra]ie ase-
m\n\toare a f\cut-o [i preo-
tul Gheorghe Popârda, care
a pornit construc]ia bisericii
cu hramul „Sf. Teodora de la
Sihla“, din cartierul D\rm\-
ne[ti, `n plin\ criz\ finan-
ciar\. Nu mai punem la so-
coteal\ c\ biserica urma s\
se ridice `ntr-o zon\ s\rac\.
{i `n acest caz, la solicitarea
Protoieriei, Prim\ria, so-
ciet\]ile comerciale, institu-
]iile ora[ului au sprijinit con-
struc]ia l\ca[ului de cult. {i
exemplele continu\ cu ceea
ce `ntâlnim `n prezent pe
vastul [antier bisericesc al o-
ra[ului: Biserica „Sf. Cuvi-
oas\ Parascheva“, `n\l]at\
de p\rintele Drago[ Muntea-
nu; Biserica monument isto-
ric „Sf. Apostoli Petru [i Pa-
vel“ din Bâtca Doamnei, cti-
torit\ de comunitatea local\
sub p\storirea preotului Ale-
cu Amarinei; Biserica „Bu-
navestire“, din cartierul S\-
rata, unde preot paroh este
p\rintele Constantin Cap[a;
Biserica „Sf. Ilie Tesvitea-
nul“ din cartierul Speran]a,
la care Prim\ria, prin fostul
primar, dl. Rotaru, s-a impli-
cat foarte mult. De altfel, la
S\ compar\m situa]ia cu
anul 1947, când, la o po-
pula]ie de 17.000 de credin-
cio[i, existau 8 biserici. Este,
deci, nevoie `n continuare de
multe biserici `n ora[ [i `n
jude], chiar dac\ acum
Protopopiatul are `n struc-
tura sa cu 58 mai multe bi-
serici decât `n 1995 (62
atunci), adic\ 120. ~ntr-un
decurs de numai 12 ani, s-
au finalizat 12 biserici, iar
alte 20 sunt `n faze avansate
de construc]ie. La capitolul
repara]ii, 25 debiserici [i 32
de case sociale [i case paro-
hiale beneficiaz\ de fonduri
pentru consolidarea struc-
turilor de rezisten]\, refac-
erea picturii, `mbun\t\]irea
Vineri, 1 iunie 2007 9
P\rintele protopop Dumitru Ailinc\i: „Protopopiatul
nostru are o bogat\ [i frumoas\ tradi]ie `n ceea ce
prive[te colaborarea pe plan local cu autorit\]ile civile [i
laice, `n aproape toate domeniile de activitate care
privesc interesele [i via]a parohiilor, a comunit\]ilor
locale. De altfel, `ntorcându-ne pu]in `n trecut, g\sim
m\rturii ale faptului c\, `ncepând din 1797, când Piatra
`nceta a mai fi «târg domnesc», conducerea ora[ului se
exercita de «epitropia» Bisericii «Sf. Ioan» [i de frunta[ii
locali, constitui]i `ntr-o «eforie». Pecetea târgului se afla
la epitropie, iar actele necesare locuitorilor, la eforie“
capitolul colabor\rii fruc- gin]i de [antier“; respectarea
tuoase cu autorit\]ile locale disciplinei `n construc]ii [i a
pentru construirea de noi prevederilor legale privind
l\ca[uri de cult, se cuvin a fi protec]ia mediului; anga-
men]ionate numele unora jarea execut\rii lucr\rilor de
dintre reprezentan]ii acesto- c\tre firme [i meseria[i au-
ra, precum domnii Apostol, toriza]i, care s\ pun\ cali-
S\l\gean, T\râ]\ [.a., care, tatea mai presus de orice. Or
`n mandatele lor, au r\spuns aceste lucruri, protopopul [i
pozitiv la cererile Protopopi- ajutoarele sale nu le pot face
atului de a sprijini cu materi- numai din birou, numai din
ale de construc]ie, repartiza- discu]ii la [edin]e [i `ntâl-
rea de terenuri, asigurarea de nirile de la sediu - sediu ca-
utilit\]i publice (racord\ri de
re, `n acest moment, nu core-
gaze, conect\ri electrice, aduc- spunde ca m\rime, dotare
]iuni de ap\ etc.) construc]ia tehnic\, spa]ii de lucru pen-
celor 58 de noi biserici. tru coordonarea [i `ndruma-
rea a 120 de parohii având
Un nou sediu tot atâtea biserici [i tot atâ-
]ia preo]i. De aceea, se sper\
pentru Protopopiatul c\ promisiunea pre[edinte-
Piatra Neam] lui Consiliul Jude]ean pri-
vind punerea la dispozi]ia
Cititorul se va `ntreba, Protoieriei a unui teren de
1.000 mp `n zona central\ se
probabil, cu ce sprijin\, `n
mod direct, Protopopiatul ac- va `ndeplini `n totalitate [i
c\, `n vastul [antier biseri-
tivitatea de construc]ie [i de
cesc din Piatra Neam], vor
repara]ie ale l\ca[urilor,
dac\ aceastea cad `n sarcina `ncepe cât de curând lucr\-
parohiilor? ~nso]indu-l pe rile la noul sediu al Protopo-
p\rintele Ailinc\i pe teren, piatului, atât de necesar
ne-am convins c\ Protoieria pentru `nf\ptuirea generoa-
se implic\ activ nu numai `n selor programe sociale pre-
rela]iile cu autorit\]ile lo- v\zute pentru parohii, cât [i
cale, dar [i `n activit\]i teh- a parteneriatelor Protopopi-
nico-administrative [i orga- atului cu structurile admi-
nizatorice decisive pentru nistra]iei locale. Dar despre
ridicarea l\ca[urilor de cult, ac]iunile de asisten]\ soci-
cum ar fi: verificarea st\rii al\, activitatea misionar-
„la zi“ a bisericilor, caselor pastoral\ [i proiectele co-
sociale [i a celor parohiale; mune cu institu]iile locale pe
`ndeplinirea de c\tre preo]i a linia educ\rii celor mai ti-
sarcinilor de `ndrumare [i neri dintre cre[tini vom vor-
supraveghere a lucr\rilor bi `ntr-un num\r viitor al
zilnice din ipostaza de „diri- publica]iei noastre. a
design-ului exterior [i exe-
cutarea amenaj\rilor de
mediu. Concluzia: 90 de
parohii au fost sau sunt `nc\
[antiere de construc]ii ori de
repara]ii. Financiar, acest
lucru `nseamn\ peste 30 de
miliarde de lei cheltui]i din
1993 [i pân\ `n prezent,
bani proveni]i, `n cea mai
mare parte, din darul cre-
dincio[ilor la Sfântul Altar.
P\rintele protopop
Dumitru Ailinc\i a fost
ghidul nostru pe c=teva
dintre [antierele din
parohiile pe care le
coordoneaz\ institu]ia `n
fruntea c\reia se afl\
10 Vineri, 1 iunie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Ministerul Educa]iei se disculp\ pentru cializ\rile acestei Univer-

~n Vrancea, seceta
a provocat pagube
de 20 de milioane de lei
Pagubele provocate de secet\ `n
agricultura vrâncean\ se ridic\ la
aproximativ 20 de milioane de lei.
Conform unei statistici a Direc]iei
Agricole [i pentru Dezvoltare Ru-
ral\ (DADR) Vrancea, pierderile
provocate agricultorilor variaz\
`ntre 35% [i 80%, la culturile de
toamn\, [i 30%-60%, `n cazul ce-
lor de prim\var\. „~n urma verifi-
c\rilor efectuate `n teren de c\tre
speciali[ti, s-a constatat c\ peste
34 de mii de hectare de culturi
agricole sunt afectate, iar valoarea
estimat\ a pierderilor se cifreaz\
la aproximativ 20 de milioane de
lei“, sus]ine directorul DADR
Vrancea, Costic\ Nea]\.
Speciali[tii spun c\ jude]ul se con-
`nt=rzierea repartiz\rii locurilor la admitere
Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului
(MECT) apreciaz\ c\ `n-
târzierea repartiz\rii prin
ordin de ministru a cifrei
de [colarizare nu afectea-
z\ procesul de admitere la
studii `n anul universitar
2007-2008, dup\ cum a
declarat purt\torul de cu-
vânt al ministerului, Ani-
[oara {tef\nescu. Ea a
spus c\ procesul de adop-
tare a hot\rârii de reparti-
zare a cifrei de [colarizare
a depins [i de al]i factori,
nu numai de minister.
„Ministerul a respectat
elementele de tehnic\ le-
gislativ\ supunând dez-
baterii publice avizarea
din partea celorlalte mi-
nistere a acestei hot\-
râri“, a afirmat purt\to-
rul de cuvânt MECT. A-
ni[oara {tef\nescu a
spus c\ direc]iile speciali-
zate al MECT lucreaz\ la
elaborarea unui r\spuns
pe care-l vor emite `n ter-
men de 30 de zile asupra
acuza]iilor f\cute de Uni-
versitatea „Al. I. Cuza“
din Ia[i.
Universitatea „Al. I.
Cuza“ din Ia[i a anun]at
c\ va ac]iona `n judecat\
MECT pe care-l acuz\ c\
nu a respectat termenul
legal pân\ la care insti-
tu]iile de `nv\]\mânt su-
perior urmau s\ anun]e
cifrele de [colarizare pen-
tru anul [colar 2007-2008
[i c\ a redus drastic nu-
m\rul de locuri acordate
universit\]ii pentru ad-
miterea din aceast\ var\
f\r\ a avea un motiv `n-
temeiat.
S\pt\mâna trecut\,
MECT a dispus reducerea
cu 10% a num\rului de
locuri de la Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza“
care vor fi finan]ate de la
bugetul de stat pentru ad-
miterea `n anul universi-
tar urm\tor. Astfel, pen-
tru viitorul an [colar, uni-
versitatea ie[ean\ va dis-
pune de doar 3.003 de
locuri pentru studii uni-
versitare de licen]\ (cu
352 de locuri mai pu]in
decât `n anul precedent),
`n condi]iile `n care spe-
sit\]i, dup\ cum sus]ine
conducerea Universit\]ii,
sunt foarte c\utate de
studen]i.
Potrivit unui comuni-
cat al Universit\]ii „Al. I.
Cuza“ din Ia[i, este de re-
marcat faptul c\ num\rul
de locuri acordate de mi-
nister acestei universit\]i
finan]ate de la bugetul de
stat este cu mult mai mic
decât cel alocat altor in-
stitu]ii de `nv\]\mânt su-
perior din ]ar\ cum ar fi
Universitatea Politehnic\
din Bucure[ti, care a pri-
mit 4.750 de locuri, Uni-
versitatea din Bucure[ti -
4.093 [i Universitatea
„Babe[-Bolyai“. (O.R.)

frunt\ cu o secet\ puternic\, „ce
afecteaz\ culturile de toamn\, e-
xistând pericolul ca produc]ia din
acest an s\ fie compromis\“. (B.C.)
Mii de suceveni
r\m=n f\r\ ap\ cald\
pe timpul verii
Peste opt mii de suceveni, din ca-
drul mai multor asocia]ii de pro-
prietari din municipiul Suceava,
vor r\mâne `n aceast\ var\ f\r\
ap\ cald\ la robinete, a declarat
directorul de marketing al SC
Termica SA, Doina Oic\. M\sura
sist\rii furniz\rii apei calde pe o
perioad\ de trei luni, `ncepând de
ast\zi, s-a impus pentru a dema-
ra un program de modernizare a
trei puncte termice din municipiu,
ce va costa aproximativ 3,7 mili-
oane de lei. Autorit\]ile sus]in c\,
dup\ repunerea `n func]iune a
punctelor termice modernizate,
locuitorii din zonele afectate vor
avea ap\ cald\ non-stop, iar fac-
turile ar putea fi mai mici, datori-
t\ reducerii pierderilor din re]ele-
le de distribu]ie, vechi de zeci de
ani. (B.C.)
Moldovenii refuz\
locurile de munc\
oferite de bistri]eni
Fo[tii angaja]i ai fabricilor de sti-
cl\ din F\lticeni, jude]ul Suceava,
[i Dorohoi, jude]ul Boto[ani, au
refuzat oferta de munc\ venit\ de
la o `ntreprindere de profil din
Bistri]a, `n ciuda condi]iilor de
munc\ oferite, a declarat directo-
rul Agen]iei Jude]ene pentru Ocu-
parea For]ei de Munc\ Bistri]a-
N\s\ud, Ioan Boti[. {eful AJOFM
spune c\ firma din Bistri]a avea
nevoie de 20 de speciali[ti [i era
dispus\ s\ ofere, pe lâng\ salarii,
cazare [i mas\ pentru cei care ar
fi venit din alte jude]e ale ]\rii,
pentru a se angaja `n domeniul `n
care au muncit anterior. Cu toate
acestea, nimeni nu a dat curs o-
fertei, chiar dac\ la F\lticeni [i
Dorohoi au func]ionat dou\ fabrici
de sticl\ ce au dat faliment `n ur-
m\ cu trei ani, dup\ `ncerc\ri ne-
reu[ite de privatizare. 95% din
produsele firmei bistri]ene este
vândut\ pe pia]a extern\, `n ]\ri
precum Germania, Fran]a, Cana-
da sau Japonia. (B.C.)
Campanii de vaccinare
`n zonele inundate
Autorit\]ile sanitare sucevene au
declan[at o campanie de suprave-
ghere epidemiologic\ a popula]iei
din teritoriile afectate de inunda]i-
ile din ultimele zile, a declarat di-
rectorul interimar al Autorit\]ii de
S\n\tate Public\ (ASP) Suceava,
Silvia Nicolae. Este vorba despre
cartierul Plutoni]a, din ora[ul Fra-
sin, M\n\stirea Humor, Poiana
Micului [i localitatea Buc[oaia. Sil-
via Nicolae a precizat c\ 13 copii
din cartierul Plutoni]a vor fi vac-
cina]i contra hepatitei de tip A, iar
`n cazul a 34 de adul]i va fi admi-
nistrat vaccinul antitetanos. La
M\n\stirea Humor, Poiana Micu-
lui [i Buc[oaia au fost afectate zeci
de gospod\rii [i fântâni. (B.C.)
Criz\ de locuri `n
de spa]ii, `n ultimul timp, o
parte dintre localurile `n care se Cursuri de limba
aflau gr\dini]e au fost retroce-
date. Una dintre acestea, rom=n\ pentru
gr\dini]ele din Ia[i Gr\dini]a Mo]oc cu program
s\pt\m=nal din Ia[i, a fost
retrocedat\, iar chiria pe care ar
elevii pleca]i
a P\rin]ii `[i pot `nscrie copiii `n grupa mic\ la fi trebuit s\ o pl\teasc\ lunar a
fost fixat\ la 10.000 lei lunar, o
`n str\in\tate
gr\dini]ele de stat `ncepând de ast\zi, 1 iunie, pân\ cheltuial\ pe care Prim\ria nu Un proiect privind introducerea
[i-o permite. cursurilor op]ionale de limb\, cul-
pe 15 iunie, potrivit calendarului stabilit de ISJ a propus Prim\riei, `n ur- tur\ [i civiliza]ie român\ `n [colile
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului m\ cu aproximativ o lun\, cons- publice italiene[ti, pentru copiii
truirea unei alte gr\dini]e la români care studiaz\ `n Italia, a fost
(MECT) a Re`nscrierea pre[colarilor `ntr-o grup\ {coala nr. 32 „Tudor Arghezi“, prezentat, ieri, de ministrul Educa-
]iei, Cristian Adomni]ei, `n cadrul
superioar\ s-a `ncheiat pe 31 mai a Criteriile dup\ care se afl\ la ie[irea din Ia[i, `n
apropierea comunei Miroslava. unei `ntâlniri cu ambasadorul Italiei
la Bucure[ti, Daniele Mancini.
care se vor face `nscrierile copiilor sunt apropierea „De mult timp sus]in faptul c\
Ambasadorul italian [i-a declarat
gr\dini]ei de domiciliu [i de serviciul p\rin]ilor [i trebuie f\cute investi]ii `n gr\- tot sprijinul pentru proiectul Minis-
dini]e“, spunea la acea dat\ Ca- terului Educa]iei, Cercet\rii [i Tine-
existen]a fra]ilor sau surorilor `n gr\dini]\ a melia Gavril\, inspector general retului (MECT), ]inând cont c\ ro-
al ISJ, care a ad\ugat c\ {coala mânii reprezint\ cea mai mare co-
Conform centraliz\rilor f\cu- lucr\rile de consolidare `ncepu-
„Tudor Arghezi“ are un teren munitate str\in\ din Italia, iar cele
te de inspectorii pentru `nv\]\- te la Gr\dini]a cu program pre- destul de mare care ar permite dou\ state au o colaborare foarte
m=nt preprimar din cadrul Ins-
lungit «Sf. Sava»“. Concluzio- ridicarea unei noi construc]ii. bun\ `n domeniul educa]iei. Copiii
pectoratului {colar Jude]ean n=nd, `n jude]ul Ia[i, este posibil De asemenea, o dat\ cu cre[- români reziden]i `n Italia ar putea
Ia[i (ISJ), la nivelul jude]ului ca, `n anul [colar 2007-2008, cel face aceste cursuri cu profesori din
terea num\rului de copii [i a
Ia[i, pentru anul [colar urm\tor pu]in 800 de copii pre[colari s\ rândul comunit\]ii române[ti din
vor fi disponibile aproximativ grupelor de la grd\dini]e, ISJ a
nu aib\ loc la gr\dini]\. solicitat la `nceputul acestui an Italia, dup\ cum a declarat ministrul
2.500 de locuri `n gr\dini]e ca Cristian Adomni]ei.
Num\rul `n cre[tere al copi- suplimentarea cu 37 de posturi
urmare a `nscrierii `n clasa I a Un alt subiect abordat a fost posi-
pre[colarilor din grupa preg\ti- ilor pre[colari nu mai corespun- pentru 34 de grupe, la gr\di-
toare, conform celor precizate de de cu capacitatea gr\dini]elor ni]ele din Ia[i, H\rl\u, Gropni-
bilitatea deschiderii mai multor lec-
torate italiene `n ]ara noastr\ [i ro-
inspector Cristina Dasc\lu, pur- existente care au grupe cu ]a, Sire]el, Belce[ti, Vl\deni, mâne[ti `n Italia. ~n momentul de fa-
num\r mare de copii, fa]\ de c=t Criste[ti, Ciurea, Costuleni, Mi-
t\tor de cuv=nt al ISJ.
„P=n\ `n prezent au fost de- prevede legea. De asemenea, `n roslove[ti, Aroneanu, Mirce[ti,
]\, exist\ cinci lectorate române[ti `n
Italia [i [ase lectorate italiene `n Ro-
puse peste 3.300 de solicit\ri de condi]iile unei lipse accentuate etc. (Oana R.) mânia.
`nscrieri `n gr\dini]ele din jude- De asemenea, `n cadrul unei alte
]ul Ia[i“, conform celor transmise `ntâlniri a ministrului Adomni]ei cu
de Cristina Dasc\lu, care a ad\- ministrul Educa]iei [i {tiin]ei din
Spania, Mercedes Cabrera Calvo-So-
ugat c\ „solicit\rile sunt echili-
brate pe mediu urban - rural. Ce- telo, s-a hot\rât ca din anul [colar vi-
le mai solicitate sunt gr\dini]ele itor, copiii români care studiaz\ `n
cu program prelungit, poate da- [colile publice din Spania s\ benefi-
torit\ faptului c\ p\rin]ii sunt cieze de cursuri de limb\, civiliza]ie
interesa]i de construirea unei [i cultur\ român\.
„Vreau ca m\car de anul viitor,
familii `n paralel cu dezvoltarea dac\ nu se poate anul acesta, copiii
carierei. La gr\dini]ele cu pro- cet\]enilor români, cei mai mul]i a-
gram normal nu vor fi probleme fla]i la munc\ `n Spania, s\ poat\
pentru satisfacerea tuturor so- beneficia de educa]ie `n limba româ-
licit\rilor. Pentru gr\dini]ele cu n\. Concret, m\ refer la cursuri op-
program prelungit, Prim\ria - pro- ]ionale de limb\, cultur\ [i civiliza]ie
prietara spa]iilor [colare - a ex-
român\. Este datoria noastr\ s\
primat deja inten]ia de a deschi- facem acest lucru realizabil cât mai
de noi localuri de gradini]\, de a repede cu putin]\“, declara `n urm\
extinde unele gr\dini]e existen- cu dou\ s\pt\mâni ministrul. Proiec-
te precum Gr\dini]a cu program tul include dou\ ore pe s\pt\mân\
prelungit nr. 1 [i de a finaliza pentru elevii claselor I-XII. (O.R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PREMIUL NA}IONAL [tiin]elor umaniste care, ra Universit\]ii Bucure[ti, tur\ din municipiul Suceava. tea de miercuri spre joi, a-
„NICOLAE IORGA“, DE prin lucr\rile [i activitatea 2006. (M.F.) Directorul CCIA Suceava, tunci c=nd minorul a reu[it
3.000 DE LEI: Prim\ria
desf\[urat\, s-a dedicat stu- a T+RG DE CONS- Ovidiu Don]u, a declarat c\ s\ intre, prin efrac]ie, for]=nd
dierii personalit\]ii [i operei edi]ia de anul acesta a t=rgu- portierele sau sp\rg=nd gea-
municipiului Boto[ani va o- marelui istoric de origine bo-
TRUC}II LA SUCEAVA: A- lui „Bucovina Construct“ are murile acestora, `n trei auto-
feri, `n acest an, 3.000 de lei proximativ 60 de firme din o suprafa]\ expozi]ional\ mai turisme din Piatra Neam].
to[\nean\. Pentru desemna- [apte jude]e particip\, timp
pentru c=[tig\torul Premiu- rea laureatului celei de-a V-a mare cu aproape 43%, fa]\ de Proprietarul uneia dintre
lui Na]ional „Nicolae Iorga“ de cinci zile, la cea de a X-a 2006. (M.F.) ma[ini l-a prins `n flagrant [i
edi]ie juriul a luat `n consi- edi]ie a T=rgului Expozi]io-
acordat, pentru al cincilea an derare cinci noi apari]ii edi- nal „Bucovina Construct“,
a ADOLESCENT DIN a chemat poli]i[tii, care, du-
consecutiv, unui cercet\tor p\ cercet\ri, au constatat
istoric care a avut o contri-
toriale. Este vorba de „Nico- organizat de Camera de Co- NEAM} CU 32 DE FUR- num\rul mare de spargeri
bu]ie major\ la eviden]ierea lae Iorga 1871-1940, studii“, mer], Industrie [i Agricultu- TURI DIN AUTOTURISME: pe care `l are la activ t=n\-
operei marelui istoric. Pre- coordonator C. Bu[e, volum r\ (CCIA) [i Prim\ria Sucea- Un minor `n v=rst\ de 17 ani rul. Judec\torii au decis c\
miul, care a fost stabilit `n omagial, editat de Clubul Is- va. Edi]ia de anul acesta are din comuna {tefan cel Mare acesta prezint\ pericol pu-
[edin]a de ieri a Consiliului toricilor, Editura Universi- o gam\ mult mai vast\ de a fost arestat preventiv, ieri, blic [i au hot\r=t arestarea
Local al municipiului Boto- t\]ii Bucure[ti, 2006, „Nico- materiale de construc]ii, fa]\ de magistra]ii Judec\toriei preventiv\ pe o perioad\ de
[ani, va fi acordat `n cadrul lae Iorga, 1871-1940, studii de anul precedent. Manifes- Piatra Neam] pentru co- 19 zile. Dac\ va fi g\sit vino-
„Zilelor Nicolae Iorga“ orga- [i documente“, vol. II, partea tarea expozi]ional\ se desf\- miterea a nu mai pu]in de 32 vat pentru furt calificat, mi-
nizate la Boto[ani pe 5 [i 6 a 2-a , coordonator C. Bu[e [i [oar\ `n perioada 30 mai - 3 de furturi din autoturisme. norul poate primi o pedeap-
iunie. Distinc]ia se acord\ u- Constantin Gaucan, editat iunie, locul ales fiind foaierul Ultima fapt\ dovedit\ de s\ privativ\ de libertate de
nui cercet\tor din domeniul de Clubul Istoricilor, Editu- [i esplanada Casei de Cul- poli]i[ti s-a petrecut `n noap- p=n\ la 12 ani. (M.F.)
 ACTUALITATE Vineri, 1 iunie 2007 11
Aeroportul ie[ean va opera curse directe spre Grecia [i Turcia PE SCURT
a „De la `nceputul lunii iunie, vom avea trei curse s\pt\m=nale c\tre Salonic (Grecia - n. r.) [i Bedrum sau Autorit\]ile amendeaz\
Antalya (Turcia - n. r.). Pasagerii cump\r\ un pachet turistic `n care, pe l=ng\ celelalte servicii, este inclus [i taximetri[tii pentru
transportul cu avionul“, a precizat directorul Aeroportului Ia[i, Mitic\ Rebegea a Totodat\, conducerea orice neregul\
Aeroportului ie[ean inten]ioneaz\ s\ introduc\, pe durata sezonului estival, o curs\ direct\ Ia[i - Constan]a a ~n cursul nop]ii trecute, poli]i[tii
~n aceast\ var\, ie[enii gea. Astfel, potrivit pro- mai importante noduri lor curse Ia[i-Constan]a [i introducem cursa spre au oprit pentru control 56 de ta-
ar putea ajunge cu avionul gramului preliminar pre- aeronautice din Europa. retur. „Dorim s\ deschi- Constan]a“, a explicat di- ximetri[ti. Dintre to]i ace[tia, 26
nu aveau actele `n regul\, iar pa-
direct `n Grecia sau zentat de conducerea Ae- „~n ceea ce prive[te cursele dem curse Ia[i - Con- rectorul Aeroportului din tru [oferi vor trebui s\ pl\teasc\
Turcia. „De la `nceputul roportului, `n fiecare spre Grecia [i Turcia, stan]a, care s\ fac\ even- Ia[i. ~n acest moment, de c=te 351 RON pentru c\ nu aveau
lunii iunie, vom avea trei s\pt\m=n\, de joi p=n\ pasagerii cump\r\ un pa- tual leg\tura cu Atena [i pe Aeroportul ie[ean se atestat profesional. Seria de con-
curse s\pt\m=nale c\tre s=mb\t\, vor decola aero- chet turistic `n care, pe cu Istambul, deoarece ru- poate ajunge la Bucure[ti troale a taximetri[tilor este tot
Salonic (Grecia - n. r.) [i nave spre cele trei desti- l=ng\ celelalte servicii, tele spre Grecia [i Turcia [i Timisoara, costul unui mai intens\ `n ultima perioad\,
Bedrum sau Antalya (Tur- na]ii, `n jurul orelor 10.00- este inclus [i transportul merg foarte bine. Astfel, bilet fiind cuprins, `n ace[tia fiind amenda]i fie pentru
c\ nu au toate actele `n regul\,
cia - n. r.). Cursele sunt tip 12.00. Singura loca]ie din cu avionul“, a adaugat chiar dac\ segmentul Ia[i func]ie de destina]ie [i de fie pentru c\ au pasager pe scau-
charter vor fi efectuate cu Uniunea European\ `n Mitic\ Rebegea. Totodat\, - Constan]a nu va fi foarte gradul de confort, `ntre 39 nul din fa]\, ori, mai nou, dac\ lu-
un avion Boeing 737. Vor care ie[enii pot ajunge cu o conducerea Aeroportului a profitabil, costurile pot fi [i 160 de euro, `n timp ce creaz\ mai mult de opt ore pe ma-
fi `n jur de 130 de locuri“, a curs\ direct\, este, la ora anun]at c\ inten]ioneaz\ acoperite din cealalt\ un zbor dus-`ntors spre [in\. Pentru aceast\ ultim\ situa-
precizat directorul Aero- actual\, capitala Austriei, ca, `n perioada estival\, s\ parte a cursei. Sper ca, din Viena ajunge la 329 de ]ie, taximetri[tii au g\sit solu]ia
portului Ia[i, Mitic\ Rebe- Viena, unul dintre cele pun\ la dispozi]ia ie[eni- vara aceasta, s\ reu[im s\ euro. (B.C.) [i, dup\ opt ore de munc\, „scot Z-
ul“, adic\, scot situa]ia de pe apa-
ratul de taxat [i acesta `ncepe s\
Nivelul educa]iei
de baz\ a
Un sf=r[it de s\pt\m=n\ plin `nregistreze de la zero. (S.D.)

Informare despre
tinerilor rom=ni
scade continuu
de concursuri pentru copii colectarea selectiv\
a de[eurilor
a Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i organizeaz\ mai multe concursuri `n aceast\ perioad\ Reprezentan]ii SC Salubris SA,
`n colaborare cu reprezentan]ii
Nivelul educa]iei de baz\ a
tinerilor din România este `n a Printre acestea, se remarc\ „Olimpici pentru o zi“, organizat de Asocia]ia Profesorilor Poli]iei Comunitare din Ia[i au
avut ieri, la Ateneul T\t\ra[i, o
sc\dere continu\, relev\ un de Matematic\ „Florica T. C=mpan“, de Societatea Rom=n\ de {tiin]e Matematice, [edin]\ cu reprezentan]ii
studiu dat publicit\]ii, ieri, de
reprezentan]ii Junior Achieve- filiala Ia[i, [i ISJ, conform celor precizate de Nicu Miron, inspector de matematic\ a asocia]iilor de proprietari din
acest cartier cu privire la cen-
ment România. {tefania Popp, M=ine, 2 iunie, va a- trele de colectare selectiv\ [i
director de programe, a pre- `ndatoririle asocia]iilor `n acest
cizat c\ potrivit studiului, foar- vea loc, la Grupul {colar sens. Reprezentan]ii Salubris au
te mul]i dintre tineri nu [tiu s\ Agricol „Vasile Adama- explicat celor prezen]i c\ pe vi-
scrie corect `n limba român\ [i chi“ concursul de mate- itor, toate de[eurile vor trebui
nu au no]iuni elementare de matic\ „Olimpici pentru colectate selectiv [i nu `n acela]i
matematic\. Potrivit {tefaniei o zi“, dedicat copiilor din loc, cum se face `nc\ `n prezent.
Popp, problema este a cadrelor mediul rural care s-au Aceasta este de fapt unul dintre
calificat la faza jude]ea- pa[ii ce trebuie urma]i p=n\ `n
didactice, care sunt mai slab momentul `n care toate de[eurile
preg\tite `n ultimul timp. „La n\ dup\ rezultatele ob]i- vor fi selectate `n tomberoane
finalul unora dintre programele nute la faza local\ a o- diferite, pentru ca unele dintre
pe care le desf\[ur\m `n [coli [i limpiadei de matemati- ele s\ fie reciclate, iar restul in-
universit\]i, cei implica]i tre- c\, dup\ cum a men]io- cinerate. (S.D.)
buie s\ scrie câte un eseu. Ob- nat inspector Cristina
serv\m c\ mul]i dintre partici- Dasc\lu, purt\tor de cu-
pan]i scriu cu foarte multe gre- v=nt al ISJ. Concursul a- Accesul limitat `n
[eli [i, mai mult, arat\ c\ sunt
plini de aspira]ii f\r\ funda-
re ca scop sus]inerea ele- curtea Prim\riei
vilor cu rezultatele bune
mente, bazate pe conjunctur\ - din mediul rural care nu ~ncep=nd de ieri, accesul ma[inilor
care nu este o component\ a `n curtea din spate a Prim\riei a
reu[esc s\ se califice la fost limitat, `n interior av=nd ac-
economiei de pia]\. Pe lâng\
celelalte programe pe care le olimpiada na]ional\ de ces doar ma[inile municipalit\]ii [i
derul\m, am introdus un curs matematic\, unde nu- cele ale angaja]ilor. De[i reprezen-
de tehnici de comunicare [i u- m\rul de locuri este li- tan]ii municipalit\]ii s-au g=ndit
mitat. ISJ consider\ c\ la acest proiect de c=teva luni, abia
nul de matematici pentru afa- ieri a fost montat\ bariera prin ca-
ceri“, a declarat {tefania Popp. ace[ti copii trebuie
promova]i [i sus]inu]i, re este restric]ionat accesul. Afar\
Din 2006 [i pân\ acum, Juni- de bariera din spatele Palatului
or Achievement România, orga- av=nd `n vedere c\ acce- Roznovanu, tot pentru a limita ac-
nism care se adreseaz\ `n spe- sul copiilor din mediul Tot m=ine are loc con- Dasc\lu. Premierea va a- loc concursul jude]ean de cesul ma[inilor, vor fi montate o
cial tinerilor proveni]i din clasa rural la olimpiadele cursul interjude]ean de vea loc duminic\, `nce- [ah pentru copii, care se serie de popici rabatabili. Potrivit
de mijloc, a derulat `n institu]ii na]ionale este aproape matematic\ „Florica T. p=nd cu ora 9.00, la Lice- va desf\[ura la Palatul reprezentan]ilor Prim\riei, popici-
[colare din `ntreaga ]ar\ progra- imposibil. La acest con- C\mpan“, la care vor ul de Informatic\. „Este Copiilor din strada le vor fi montate `n perioada ur-
me pentru `nv\]area economiei curs vor fi prezen]i 325 participa peste 150 de de remarcat faptul c\ m\toare, astfel `nc=t `n fa]a Pala-
S\ulescu, `ncep=nd cu tului Roznovanu s\ aib\ voie doar
de pia]\, `n care au fost implica]i de copii, c=te patru copii elevi din clasele IV-VIII participarea jude]elor es-
250.000 de elevi [i studen]i. Com- ora 10.00. De asemenea, ma[inile primarului [i a viceprima-
de la fiecare din cele 80 din 12 jude]e printre ca- te benevol\, iar dac\ la `ncep=nd cu ora 10.00, rilor, precum [i ma[inile care fac
parativ cu alte ]\ri europene `n de [coli din mediul rural, re Ia[i, Baia Mare, Cra- `nceput veneau copii parte din delega]iile oficiale. (S.D.)
care Junior Achievement are ac- va debuta concursul ju-
dup\ cum a men]ionat iova, Tulcea. Elevii vor fi doar din jude]ele `nveci- de]ean de tenis de mas\,
]iuni similare, România st\ foar- Nicu Miron, inspector de caza]i la Liceul de Infor- nate, valoarea [i credibi-
te bine la num\rul de progra- matematic\ al ISJ. Pre- matic\ [i la Seminarul litatea concursului a f\- care se va desf\[ura la Poli]i[tii de frontier\
me. Pe de alt\ parte, partici- clubul sportiv.
pan]ii la programe din ]ara mierea c=[tig\torilor va Teologic, iar concursul e- cut ca num\rul de par-
Duminic\, 3 iunie,
contrabandi[ti
avea loc duminic\, 3 levilor se va desfã[ura la ticipan]i s\ creasc\ de la
noastr\ `[i deschid mai pu]ine
mai, `n Aula Universi- {coala nr. 22, concomi- an la an“, dup\ cum a `ncep=nd cu ora 9.00, are r\m=n `n arest
afaceri pe cont propriu decât
tinerii din alte state europene [i t\]ii de {tiin]e Agrono- tent cu o sesiune de refe- ar\tat inspector Cristina loc festivalul jude]ean de Magistra]ii Tribunalului Boto[ani
manifest\ un interes deosebit mice [i Medicin\ Veteri- rate [tiin]ifice pentru Dasc\lu. teatru de p\pu[i la Pa- au decis, ieri dup\-amiaz\, pre-
pentru preg\tirea teroretic\ [i nar\ „Ion Ionescu de la profesori, conform celor Tot `n acest week-end, latul Copiilor din strada lungirea cu 30 de zile a mandate-
nu pentru cea practic\. (O.R.) Brad“. precizate de Cristina m=ine, 2 iunie, va avea Prim\verii. (O.R.) lor de arestare pentru cei [ase
poli]i[ti de frontier\ boto[\neni
aresta]i pe 3 mai pentru contra-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a band\ de ]ig\ri la grani]a cu Re-
publica Moldova. Al\turi de cei
a ACCIDENT CU R|- evaluare OMF, ORL [i `n cli- atins\. „Splina era m\rit\, fost lovit de fulger, pe c=mp. Lunguleac, r\ma[i f\r\ p\- [ase agen]i de la Sectorul Poli]iei
de Frontier\ de la St=nca, procu-
nica de chirurgie. Din ferici- iar tumora avea dimensiu- „Pacientul este `n stare de [oc rin]i `n urm\ cu o lun\ de zi-
NI}I ~N ZONA METRO: re, aceasta suferise doar c=- nea de 2,5 cm. Am avut ma- [i nu se poate mi[ca. I s-au le. „Num\rul de cont este rorii au cerut prelungirea man-
Ambulan]a SMURD a inter- teva leziuni superficiale `n rele noroc de a putea inter- acordat `ngrijiri medicale `n deja disponibil [i, timp de un datelor [i `n cazul altor cinci per-
venit ieri `n cazul a dou\ zona fe]ei“, a declarat dr. Di- veni laparoscopic“, a decla- urgen]e [i urmeaz\ s\ fie su- an de zile, lunar, to]i anga- soane arestate `n acela[i dosar.
persoane cu multiple leziuni, ana Cimpoe[u, medic coordo- rat prof. univ. dr. Eugen pus unor interven]ii chirur- ja]ii no[tri vor depune `n La `nceputul lunii mai a acestui
provocate `n urma unui acci- nator UPU-SMURD. (O.B.) T=rcoveanu, [eful Clinicii I gicale, deoarece prezint\ ar- cont o sum\ total\ de 13 an, procurorii Biroului Teritorial
dent rutier `n zona Metro. Boto[ani DIICOT, au descoperit o
Coliziunea s-a produs `ntre a INTERVEN}IE DIFI- Chirurgie [i autorul inter- suri la nivelul cefei [i al m=i- milioane de lei, astfel `nc=t grupare infrac]ional\ organizat\
ven]iei. Acesta a mai pre- nilor“, a declarat dr. Tudor cei doi b\ie]i s\ se poat\
un microbuz de persoane, CIL| LA CLINICA I CHI- cizat c\ starea de s\n\tate a Ciuhodaru, purt\torul de baza pe un sprijin material“,
transna]ional, de 30 de persoane,
specializat\ `n traficul ilicit cu
care se deplasa spre Piatra RURGIE: Medicii din Clini- pacientului este acum bun\, cuv=nt al spitalului. (O.B.) a declarat dr. C\lin Scrip- ]ig\ri de provenien]\ ucrainean\
Neam] [i o Dacia Logan. ca I Chirurgie a Spitalului iar prognosticul vital este fa- a AJUTOR FINANCIAR caru, noul manager al Spita- [i moldoveneasc\ prin Punctul de
„Medicii no[tri au acordat „Sf. Spiridon“ au intervenit vorabil. (O.B.) lului Socola. Reamintim c\ Trecere a Frontierei St=nca. }i-
PENTRU B|IE}II DOC-
ajutor medical unei b\tr=ne
de 70 de ani, cu fracturi la
ieri chirurgical `n cazul unui a ~N STARE GRAV|, TORULUI LUNGULEAC:
dr. Florin Lunguleac, fostul g\rile erau introduse ilegal `n ]a-
b\rbat de 55 de ani, care su- manager al Spitalului Socola r\, cu sprijinul celor [ase agen]i
ambele antebra]e, care a fost ferea de o tumor\ pe glanda DUP| CE A FOST LOVIT Conducerea Spitalului Clinic [i so]ia sa, Anca, angajat\ a de poli]ie din cadrul Sectorului
transportat\ apoi `n Sec]ia suprarenal\. Interven]ia a DE FULGER: Un b\rbat de de Psihiatrie Socola a pus la Bibliotecii Centrale Uni- Poli]iei de Frontier\ St=nca, iar
de Ortopedie a Spitalului de fost extrem de dificil\, deoa- 50 de ani din Cogeasca a fost dispozi]ia tuturor salaria]i- versitare din Ia[i [i-au pier- ulterior erau distribuite [i comer-
Urgen]e. De asemenea, o al- rece tumora se afla `n spate- transportat ieri `n stare lor un num\r de cont `n care dut via]a `ntr-un teribil ac- cializate pe raza mai multor
t\ femeie, `n v=rst\ de 39 de le splinei [i `n timpului actu- grav\ la Spitalul Clinic de s\ poat\ face dona]ii pentru cident de circula]ie pe 1 jude]e, cu prec\dere `n Boto[ani,
ani a ajuns `n UPU pentru lui chirurgical ar fi putut fi Urgen]e din Ia[i, dup\ ce a cei doi copii ai familiei mai. (O.B.) Suceava, Ia[i, Bac\u [i municip-
iul Bucure[ti. (M.F.)
12 Vineri, 1 iunie 2007 SPORT

PE SCURT Mironescu a l\sat Poli Ia[i pentru Dinamo

Argentina [i Italia Dup\ retrogradarea `n
liga secund\, handbali[tii
deschid turneul de Politehnicii Ia[i `ncep s\
plece unul c=te unul de la
rugby „IRB Nations Politehnica. Liviu Miro-
Cup“ de la Bucure[ti nescu este primul hand-
balist care p\r\se[te echi-
Turneul IRB Nations Cup de la pa din Copou, cu destina-
Bucure[ti va avea urm\torul ]ia Dinamo Bucure[ti,
program competi]ional: - Etapa I
(5 iunie): Argentina (A) - Italia club unde va c=[tiga a-
(A) (ora 15.00), Georgia – Nami- proximativ 1.000 de euro
bia (17.00), Emerging Spring- lunar, adic\ de patru ori
boks (Africa de Sud A) – Rom=- mai mult dec=t la Ia[i.
nia (19.00); - Etapa a II-a (10 iu- „Am avut mai multe ofer-
nie): Argentina (A) - Namibia
te s\ plec, imediat dup\
finalul campionatului, u-
na dintre acestea fiind de
la T=rgovi[te. De altfel,
am fost aproape s\ sem-
nez pentru aceast\ forma-
]ie, `ns\ `n urm\ cu c=te-
va zile a venit oferta de la
Dinamo [i chiar nu aveam
cum s\ o refuz. Voi c=[tiga
de cel pu]in 4 ori mai mult
dec=t la Ia[i, voi lua [i o
prim\ de instalare [i voi
avea ocazia s\ evoluez la o
echip\ mare, cu posibili-
t\]i de afirmare“, a de-
clarat Liviu Mironescu.
~n condi]iile `n care se
desparte de cei mai buni
juc\tori, antrenorul Cos-
tel Schender (foto) devine
sceptic `n privin]a [anse-
lor de a reveni `n elit\, `n
sezonul urm\tor. „A ple-
cat Mironescu [i, din p\-
cate, vor pleca [i al]ii. ~mi
vine foarte greu s\ m\
despart de ei `n astfel de
situa]ii, dar chiar nu pu-
tem s\-i ]inem la Ia[i. Am
`ncercat toate solu]iile p=-
n\ acum, dar nu mai pu-
tem ]ine juc\torii doar pe
baz\ de promisiuni. Ori-
cum, m\ bucur pentru b\-
ie]i c\ merg la echipe de
top, unde vor c=[tiga mai
bine [i vor avea satisfac]ii
profesionale mult mai
mari“, a precizat antreno-
rul echipei ie[ene de hand-
bal, Costel Schender. a

Mai mult\ lini[te pentru antrenorii ie[eni

(15.00), Emerging Springboks
(Africa de Sud A) - Georgia
(17.00), Italia (A) – Rom=nia
(19.00); - Etapa a III-a (16 iu-
nie): Italia (A) - Georgia (15.00),
Namibia – Rom=nia (17.00),
Emerging Springboks (Africa de
Sud A) - Argentina (A) (19.00).
De remarcat c\ din na]ionala
Rom=niei face parte [i juc\torul
Alexandru Tudori, cel care a fost
la Ia[i c\pitanul selec]ionatei
„15-le Pre[edintelui“, `n recenta
disput\ contra galezilor de la
Crawshay’s Welsh RFC. (D.T.)
Crosul Genera]iilor va
avea loc `n Bucure[ti
Dup\ Crosul Olimpic de la Ia[i,
amatorii de mi[care în aer liber,
de la 7 la 70 de ani, sunt a[tep-
ta]i s\ participe sâmb\t\ la Cro-
sul Genera]iilor din Bucure[ti,
întrecere dotat\ cu premii sub-
stan]iale, care se va desf\[ura în
zona Stadionului Na]ional „Lia
Manoliu“. Crosul Genera]iilor,
aflat la cea de-a doua edi]ie, este
organizat de Prim\ria Sectoru-
lui 2. Organizatorii vor scoate la
b\taie aproximativ 40 de premii
pentru primii cinci clasa]i la fie-
care categorie de vârst\, respec-
tiv: televizoare, biciclete, telefoa-
ne mobile, DVD-uri, radio CD-
uri, ventilatoare [i multe alte
surprize. Concursul va începe la
ora 11.00 [i se va desf\[ura pe
[apte categorii de vârsta: 7-10
ani, 11-14 ani, 15-25 ani, 26-35
ani, 36-50 ani, 51-65 ani, peste
65 de ani. Alergarea va urma
traseul Sala de atletism a
Stadionului Na]ional „Lia
Manoliu“ -strada Maior Coravu -
Parcul „Lia Manoliu“. (D.T.)
Amariei a revenit la
echipa na]ional\ de
handbal
Carmen Amariei, interul st=nga
care a c=[tigat cu Slagelse Liga
Campionilor `n acest sezon, a
revenit la echipa feminin\ de
handbal a Rom=niei [i s-a antre-
nat al\turi de vicecampioanele
mondiale, la R=mnicu V=lcea,
pentru prima oar\ dup\ 2 ani.
Carmen Amariei a jucat ultima
oar\ pentru Rom=nia `n dubla
cu Cehia, pe 12 [i 18 iunie 2005,
cont=nd pentru barajul de califi-
care la CM 2005. ~n urma unor
ne`n]elegeri cu antrenorul
Gheorghe Tadici, Amariei a re-
nun]at la na]ional\ [i a trimis o
scrisoare federa]iei prin care `[i
anun]a decizia de a nu mai
r\spunde la convoc\ri. Amariei
a revenit la sentimente mai
bune [i a transmis un e-mail
c\tre federa]ie prin care anun]a
c\ `[i retrage cele spuse `n urm\
cu 2 ani. Directorul tehnic
Remus Dr\g\nescu i-a r\spuns
juc\toarei c\ este binevenit\,
dar ultimul cuv=nt de spus `l
are antrenorul Gheorghe Tadici
[i ea trebuie s\ respecte [i tre-
buie s\ se supune cerin]elor
antrenorului principal [i colec-
tivului tehnic, cu scopul de a se
ob]ine performan]a dorit\. „Cei
doi s-au `nt=lnit [i s-au `n]eles [i
Carmen Amariei a `nceput
preg\tirile pentru jocul cu
Suedia. Lucrurile au devenit
foarte simple [i este `n avantajul
tuturor“, a declarat Remus
Dr\g\nescu. a
a Funda]ia pentru Sportul Ie[ean va aloca bani pentru transferurile de juc\tori a
de Narcis POHOA}|
Dup\ ce antrenorii Io-
nu] Popa (fotbal) [i Costel
Schender (handbal) s-au
pl=ns c\ nu au bani s\ a-
duc\ juc\tori `n aceast\
pauz\ competi]ional\, con-
silierii locali au modificat
statutul FSI, permi]=nd
astfel cluburilor s\ poat\
`ncasa bani [i pentru
transferuri. Decizia a fost
luat\ miercuri sear\, `n
cadrul unei [edin]e la care
au participat membrii
Funda]iei pentru Sportul
Ie[ean. Astfel, tehnicienii
pot `nainta o list\ condu-
cerii FSI cu juc\torii do-
ri]i, dar [i cu sumele de
bani necesare transferu-
rilor, iar funda]ia va aloca
banii. „Prima de instalare
ne permite s\ ajut\m
clubul cu acte `n regul\,
noi venind `n completarea
celorlalte fonduri de care
Ie[eanul Sebastian Ciobanu
va lupta cu un campion mondial
Promotorul Eduard Iri-
mia (foto) a anun]at c\ gala
de Local Kombat ce va avea
loc la Ia[i pe data de 15 iu-
nie va avea dou\ meciuri
de prim\ m\rime `n pro-
gram. „Main-eventul“ va fi
disputa dintre Ciprian So-
ra [i cehul Peter Vondra-
cek, adic\ [ansa unei re-
van[e pentru rom=nul nos-
tru, dar mai avem un meci
la fel de „tare“, poate chiar
mai important, av=nd `n
vedere c\ `n ring va urca
un ie[ean. Sebastian Cio-
banu de la Clubul Scorpi-
ons va lupta cu francezul
Samir „the Rage“ Dourid,
campion mondial `n stilul
„Muaz Thai“ la categoria
76,400 kg. Practic, aceast\
disput\ `ntrece ca impor-
tan]\ `nt=lnirea dintre So-
ra [i Vondracek, dat fiind
faptul c\ Ciobanu este ie-
[ean, a declarat promotorul
Eduard Irimia.
Auzind de adversarul
s\u, Sebastian Ciobanu a
declarat c\ este preg\tit s\
fac\ fa]\ unui campion
mondial. „Am luptat `n ur-
m\ cu o lun\, `n Elve]ia, cu
cu un campion european [i
l-am deposedat de centur\.
Am avut `mpotriva mea nu
doar publicul, ci [i arbitra-
jul. Acum voi urca `n ring
la mine acas\, am fanii de
partea mea, vin dup\ un
succes foarte important `n
cariera mea [i sunt preg\-
tit s\ fac un nou meci ma-
dispune gruparea spor-
tiv\. Astfel, finan]\m di-
rect cheltuielile necesare
pentru juc\tor. Se face
statul de plat\, vezi c=t
cost\ cantonamentul [i a-
tunci [tii c=t pl\te[ti. Pe
viitor, investitorii priva]i
vor putea s\ cumpere ju-
c\tori, s\-i sus]in\ [i s\-i
v=nd\ mai departe, iar `n
acest fel investitorii nu
vor mai dori s\ finan]\m
noi echipa“, a declarat pri-
marul Gheorghe Nichita.
C=t despre v=nzarea
Politehnicii, primarul mu-
nicipiului Ia[i a anun]at
c\ nu are deocamdat\ nici
o ofert\ clar\ de achizi]io-
nare a pachetului majori-
tar de ac]iuni, de[i `n ul-
tima perioad\ s-a vorbit
despre mai mul]i poten]i-
ali investitori. „L-am c\-
utat de exemplu [i la tele-
fon pe domnul Deleanu
(directorul SC Cotnari SA
- n.r.), de[i nu [tiu dac\
re, s\ ridic publicul `n pi-
cioare“, a precizat ie[eanul
Sebastian Ciobanu.
Promotorul Irimia a sta-
bilit ast\zi [i adversarul lui
Ionu] Atodiresei, dup\ ce,
cu o zi `nainte, `n conferin-
]a de pres\ sus]inut\ la
Ia[i, anun]ase c\ lupt\to-
rul nu are acceptul medicu-
lui s\ urce `n ring. „Ionu]
Atodiresei va lupta la Ia[i
cu turcul Abdusamed
Deliaglou, sportiv stabilit
`n Belgia de mai mul]i ani.
~ntr-o gal\ desf\[urat\ la
R=mnicu V=lcea cei doi s-
au mai `nt=lnit, iar
lupt\torul nostru a c=[tigat
la puncte, foarte greu.
Atodiresei va avea o misi-
une dificil\, pentru c\ vine
dup\ o `nfr=ngere [i tre-
buie s\ se reabiliteze `n
fa]a publicului. Mai mult,
turcul `[i dore[te revan[a“,
a punctat Irimia.
Gala Local Kombat 25
va avea loc la Ia[i pe 15 iu-
nie, la Sala Sporturilor, bi-
letele cost=nd 30 de lei `n
tribune [i 100 de lei la sec-
torul VIP.
Aceasta este a treia gal\
organizat\ de promotorul
ploie[tean Eduard Irimia
la Ia[i `n ultimii doi ani.
Programul galei Local
Kombat de la Ia[i:
1. Ciprian Sora (Rom=-
nia) – Peter Vondracek (Ce-
hia)
era obliga]ia mea s\-l ca-
ut, dar se pare c\ li s-a f\-
cut prea mult\ imagine
f\r\ s\ pl\teasc\ nimic.
Mi-a cerut s\ fac audit la
club, i-am dat voie, dar
dup\ aceasta nu a mai ve-
nit nimeni cu vreo ofert\
concret\. ~n ceea ce-l pri-
ve[te pe domnul Zapodea-
nu, am stat `mpreun\ la
ultimul meci de la Ia[i.
Mi-a zis ceva? Nu! Investi-
torul belgian a plecat, mai
era [i un italian, dar am
`n]eles c\ era urm\rit de
Poli]ie [i a f\cut chiar [i
pu[c\rie“, a mai afirmat
primarul Gheorghe Nichi-
ta. De altfel, p=n\ la sf=r-
[itul acestei s\pt\m=ni va
fi programat\ o nou\ [e-
din]\ a Comisiei de priva-
tizare a Politehnicii, care
va analiza eventualele o-
ferte pentru v=nzarea pa-
chetului majoritar al for-
ma]iei din Copou. a
2. C\t\lin Moro[anu (Ia[i
–Rom=nia) – Iuri Podgai-
ski (Belarus)
3. Sebastian Ciobanu
(Ia[i – Rom=nia) – Samir
Dourid (Fran]a)
4. Ionu] Atodiresei (Ro-
m=nia) – Abdusamed De-
liaglou (Turcia)
5. Nicu Dasc\lu (Rom=-
nia) – Alexandru Nedelcu
(Rom=nia)
6. Florin Vintil\ (Portu-
galia) – Andrei Buda (Ro-
m=nia). (Narcis P.)
Juc\torii vor putea fi transfera]i
mult mai u[or `n viitor la Poli Ia[i, cu banii
aloca]i de la Funda]ia Sportului Ie[ean
Pepe Todera[c
revine `n na]ionala
Rom=niei de rugby
Na]ionala de rugby a Rom=niei mai are doar
c=teva zile p=n\ la debutul `n IRB Nations Cup
2007 de la Bucure[ti, prima disput\ `mpotriva
sud-africanilor fiind programat\ pe 5 iunie. S-au
adunat deja `n Capital\ cei 26 de „stejari“
chema]i pentru a `ncepe preg\tirea `nainte de
turneul amintit.
Se anun]\ zile fierbin]i pentru juc\torii
rom=ni, pline de antrenamente [i meciuri. Cu
Africa de Sud (A) - pe 5 iunie, cu Italia (A) - pe
10 iunie [i cu Namibia - pe 16 iunie, iat\ care
sunt, `n ordine, adversarii Rom=niei. ~n afara zi-
lelor de meciuri vor fi antrenamente zilnice pe
stadionul Arcul de Triumf din Bucure[ti, cel
care va g\zdui [i `ntreaga competi]ie. Echipa
noastr\ va fi cantonat\ la Hotel Parc pe toata
durata turneului. Lotul Rom=niei are `ns\ [i
indisponibilit\]i de ultima or\, cele ale lui Silviu
Florea, Ovidiu Toni]a [i Costic\ Mersoiu. Al]i
absen]i importan]i sunt Petru B\lan [i Romeo
Gontineac, r\ma[i pentru meciuri la echipele de
club `n Fran]a. ~n schimb, revine `n na]ional\
ie[eanul Petri[or „Pepe“ Todera[c, dup\ o pe-
rioad\ de accidentare.
Lista celor 26 de juc\tori rom=ni selec]iona]i
pentru IRB Nations Cup 2007 se prezint\ astfel:
- Pilieri: Popescu, B\lan, Paulic\, Todera[c;
- Taloneri: Mavrodin, Tincu;
- Linia a doua: Socol, Petre, Petrichei;
- Linia a treia: Corodeanu, Ursache, Burcea,
Ra]iu, Tudori;
- Mijloca[i la gr\mad\: Calafeteanu, S=rbu;
- Mijloca[i la deschidere: Tofan, Dimofte;
- Centri: Dasc\lu, Gal, Vlad;
- Aripi: Fercu, Teodorescu, Brezoianu;
- Funda[i: Dumitra[, Vlaicu.
Staff-ul na]ionalei este alc\tuit din: Robert
Antonin (manager general), Daniel Santamans
[i George Sava (antrenori).
Primul antrenament al echipei noastre va fi
ast\zi, pe 1 iunie, de la ora 10.00. (N.P.)

Insola]ia, pericolul lunilor de var\
Nu numai gerul [i frigul fac victime,
ci [i canicula, prezent\ `n lunile de var\.
~nc\lzirea excesiv\ a corpului [i
deshidratarea implicit\ se pot produce u[or la
copii sau la v=rstnici, cu urm\ri foarte grave.
de dr. Vlad-D
Dorin
BEJAN
De exemplu, ]in=nd co-
pilul la amiaz\ `n c\rucior
sau purt=ndu-l `n bra]e
sau `n spate prea dezbr\-
cat, f\r\ p\l\riu]\ pe cap,
`n circa 30-40 de minute
poate s\ devin\ prea agi-
tat sau, dimpotriv\, prea
somnolent, ceea ce pentru
p\rin]i trece ca un lucru
normal. Dar acest fenomen
poate s\ se manifeste [i la
copiii mai mari sau chiar
la v=rstnici, care sunt des-
hidrata]i [i pot le[ina `n
c\ldur\.
Germenii infec]io[i, tot mai rezisten]i la antibiotice
Evolu]ia proceselor infec]i-
oase `n ultimii 50 de ani a de-
monstrat c\ to]i germenii
[i-au modificat `n timp sensi-
bilitatea la diferite antibio-
tice, unii dintre ace[tia de-
venind mult mai rezisten]i, a
declarat prof. dr. Adrian Stre-
inu Cercel, de la Institutul de
Boli Infec]ioase „Matei Bal[“.
Motivele dezvolt\rii aces-
tor rezisten]e fa]\ de antibio-
ticele `n uz ar fi reprezentate
de utilizarea inadecvat\ a a-
cestora (administrarea la pa-
cien]i la care nu se cuno[tea [i
{i oamenii robu[ti pot fi
r\pu[i de c\ldur\, dac\
sunt surprin[i pe c=mp, la
lucru sau pe drum nepro-
teja]i cu haine corespunz\-
toare.
P\l\ria [i umbrela de
soare au constituit `ntr-o
anumit\ perioad\ istoric\
o mod\, dar [i o grj\ mai
mare pentru s\n\tate.
A purta la lucru sau la
drum haine albe, lejere,
basma, bonet\ sau p\l\rie
care s\ protejeze capul
constituie o necesitate.
Persoanele `n v=rst\, cele
care sufer\ de afec]iuni
cardiovasculare, boli de
pl\m=ni, diabet, dar [i co-
nici nu se estima agentul etio-
logic), administrarea `n doze
suboptimale (mai mici dec=t
cele prev\zute `n prospecte),
posibilitatea procur\rii de an-
tibiotice direct din farmaciile
cu circuit deschis, f\r\ pre-
scrip]ie medical\.
~n momentul de fa]\ se des-
criu trei tipuri de procese in-
fec]ioase: infec]ii comunitare -
care apar `n afara spitalului;
infec]ii asociate `ngrijirilor de
s\n\tate - care apar `n afara
spitalului; infec]ii nozocomiale
- infec]ii intraspitalice[ti.
POR}IA DE S|N|TATE
piii mici trebuie s\ circule
numai la ore matinale sau
dup\ apusul soarelui, evi-
t=nd c\ldura excesiv\ din
timpul amiezii.
Este indicat consumul
zilnic al unei cantit\]i de
lichide de minimum 3 litri.
~n acela[i timp, nu trebuie
consumate b\uturi alcoo-
lice, alimente s\rate, m=n-
care grea.
Copiii nu trebuie l\sa]i
s\ se joace `n soare mult
timp [i f\r\ a le acoperi ca-
pul. Joaca `i sustrage [i ei
nu se mai g=ndesc la riscu-
rile ce pot ap\rea din ca-
uza soarelui.
Primele semne care ar
trebui s\ v\ dea de g=ndit
`n leg\tur\ cu producerea
unei insola]ii sunt urm\-
toarele:
- pielea este de un ro[u
intens:
- inima bate repede [i
slab;
- tensiunea este fie prea
sc\zut\, fie prea ridicat\;
- respira]ia este superfi-
cial\;
- bolnavul se pl=nge de
dureri mari de cap, care
pulseaz\;
- apar gre]urile, v\rs\-
turile sau, pur [i simplu,
bolnavul nu mai r\spunde
la comenzi, fiind le[inat.
Cum acord\m
primul ajutor
Prima m\sur\ care se
impune `n astfel de cazuri
este a[ezarea bolnavului la
Diferen]a `ntre aceste ti-
puri de infec]ii const\ `n felul
de agent infec]ios care le pro-
voac\, a explicat prof. dr.
Streinu Cercel.
„~ntrebarea fireasc\ este
cum putem diferen]ia cele trei
tipuri de infec]ii - comunitare,
asociate `ngrijirilor de s\n\-
tate [i nozocomiale. R\spun-
sul este dat `n urma evalu\rii
unui scor care trebuie s\ cla-
rifice trei probleme: contactul
cu sectorul sanitar; utilizarea
de antibiotice `n anteceden-
tele recente; profilul imuno-
Dr. Vlad-Dorin
Bejan, medic
primar reumatolog
umbr\, `ntins, [i fric]iona-
rea m=inilor [i picioarelor
cu ap\. Pe cap se pune o
compres\ rece, care trebu-
ie schimbat\ din c=nd `n
c=nd. I se dau lichide, se
protejeaz\ de zgomot, tre-
pida]ii sau `ntreb\ri [i sfa-
turi inutile.
Ulterior, bolnavul tre-
buie transportat c\tre cea
mai apropiat\ unitate de
primire a urgen]elor sau
c\tre un medic de familie.
M\surile de precau]ie
sunt cele mai simple [i mai
sigure `n a nu avea o inso-
la]ie [i mai ales a nu r\-
m=ne cu o sensibilitate la
soare sau c\ldur\ o lung\
perioad\ de timp. A[adar,
re]ine]i aceste recoman-
d\ri [i sf\tui]i [i pe al]ii. a
logic al pacientului“, a expli-
cat profesorul Streinu Cercel.
La fiecare `ntrebare exist\
dou\ sau trei variante de r\s-
puns, iar rezultatul acestui
scor d\ r\spunsul clar la tipul
de proces infec]ios ce poate fi
luat `n calcul.
Aplicarea acestui scor pe
scar\ larg\ ar preveni, cu si-
guran]\, apari]ia de noi rezis-
ten]e la nivelul germenilor u-
zuali [i ar face mai u[or de `n-
]eles [i de abordat antibiotico-
terapia, a conchis profesorul
Streinu Cercel. a
Vineri, 1 iunie 2007 13
SFATUL ZILEI
Sucurile de legume -
utile `n caren]ele
de vitamine
Legumele reprezint\ o alegere alimentar\ s\n\-
toas\ datorit\ efectelor protectoare `mpotriva bo-
lilor. ~ns\, sucurile proasp\t stoarse din legume
crude constituie o adev\rat\ „bomb\“ de s\n\tate
pentru organism, deoarece aprovizioneaz\ fiecare
celul\ [i ]esut din corp cu elementele nutri]ionale
necesare.
Bine`n]eles, organismul `[i poate lua substan]ele
nutritive [i din consumul de legume proaspete `n
stare crud\, `ns\ sucurile sunt mult mai u[or [i mai
rapid digerate [i asimilate. Caren]ele de vitamine [i
minerale pot fi mult mai rapid „rezolvate“ con-
sum=nd `ns\ sucuri proaspete din legume.
Iat\ ce legume sau combina]ii de legume pute]i uti-
liza `n tratamentul sau `n combaterea anumitor boli:
- acidoz\: morcov, sfecl\, castravete [i spanac;
- acnee: morcov, salat\ verde [i spanac;
- alergii: morcov, salat\ verde [i spanac;
- amigdalit\: morcov, spanac, sfecl\ [i castravete;
- anemie: sfecl\, ]elin\ [i morcov;
- apendicit\: morcov, sfecl\ [i spanac;
- artrit\: castravete, sfecl\, ]elin\, morcov [i
m\cri[ de balt\;
- astm: morcov, ridichi [i ]elin\;
- boli cardiovasculare: morcov, sfecl\, castravete
[i spanac;
- boli oculare: ro[ie, morcov, ]elin\, p\trunjel [i
spanac;
- bron[it\: ro[ie, morcov, ceap\ [i spanac;
- constipa]ie: morcov, sfecl\, spanac [i m\cri[ de
balt\;
- colit\: morcov, sfecl\, castravete [i spanac;
- diabet: morcov, ]elin\, salat\ verde [i spanac;
- dispepsie/indigestie: morcov, sfecl\, castravete
[i spanac;
- eczem\: morcov, spanac, castravete [i sfecl\;
- epilepsie: morcov, ]elin\ [i spanac;
- grip\: morcov, ceap\ [i spanac;
- gut\: ro[ie, castravete, sfecl\, morcov, ]elin\ [i
spanac;
- hemoroizi: morcov, spanac, gulie [i m\cri[ de
balt\;
- hipertensiune: morcov, spanac, sfecl\ [i cas-
travete;
- icter: morcov, ]elin\, spanac, sfecl\ [i cas-
travete;
- insomnie: salat\ verde, morcov [i ]elin\;
- migren\: morcov, salat\ verde [i spanac;
- obezitate: ro[ie, sfecl\, varz\, salat\ verde,
spanac [i morcov;
- oboseal\: morcov, spanac, sfecl\ [i castravete;
- probleme cu sinusurile: ro[ie, morcov, ceap\ [i
spanac;
- r\ceal\: morcov, ]elin\, ceap\ [i spanac.
(sursa: www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, mic\ chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii;
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
„ Colposcopii (cu videocolposcop); t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
„ Electrocardiograme (EKG); c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 1 iunie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 A
Actualitatea Actualitatea Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 7 8 9 1 8 5 5
4 2 3 1 5 6 7 8 9
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

6 8 7 4 2 9 5 3 1 10 11 2 10 12
5 9 1 3 7 8 6 2 4
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 3 6 5 9 8 4 2 1 7 Aritmogriful este un gen enigmistic
de la 1 la 9. Jocul a fost 9 1 2 7 6 5 3 4 8 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 10 11 12 3 4 5 6
lansat [i pe Internet [i s-a 7 4 8 2 1 3 9 6 5 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 8 7 4 6 9 2 1 5 3 totdeauna aceea[i cifr\.
tele Unite, Noua Zeeland\
[i Croa]ia, iar `n Marea
2 3 9 5 4 1 8 7 6 Careurile sunt `ntocmite
de dl. Valentin PAS|RE
13 5 4 7 6
1 5 6 8 3 7 4 9 2
Britanie este deja consi-
derat un fenomen. Com-
D E I
pleta]i careul de 81 de
p\tr\]ele cu cifre cuprinse
6 9 5
R P N
9 6 4 5 14 5 3
Rezolvarea careului din

`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t 2 7 3 6

P A I E F
num\rul de ieri

nici o cifr\ s\ nu apar\ de

dou\ ori pe acela[i r=nd 9 3 8 2 7 6 D O G C F E P 14 5 11 6 5 4 9
sau pe aceea[i coloan\. 4 9 5 2 V R O L A R R
Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici, 2 4 A E U S E B IE B
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 6 7 2 8 R N T Z I C O B
s\ con]in\ cifrele de la 1 6 5 7 1 3 2 A C E A L I T Pornind de la numele Sf. Mc. (†167) ..., `n Calendarul Ortodox, de ast\zi,
la 9, la fel, o singur\ 1 iunie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus
dat\. (Solu]ia 3 5 6 4 I T [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de luni)
n u m \ r u l d e luni ) 4 2 7

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 11:00 Dincolo de albastrul cerului 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 09:00 Gitanas
07:30 TeleMatinal 07:30 Spellbinder: O lume nou\ (r) Cu: Cristina Cioran, Dan 09:10 Omul care aduce cartea 11:15 Inocen]\ furat\
09:55 Integrame dup\ integrare (r) 08:00 Micu]a Zorro 12:00 Jurnal cultural Capatos 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 13:30 Prizoniera
10:10 Surprize, surprize... (r) 08:50 Lec]ia de s\n\tate 12:30 360 de grade - 09:00 ~n gura presei (r) 10:15 Vis de glorie (r) 14:30 Iubire ca `n filme (r, dram\,
12:45 Arhiva de serviciu 09:20 Jurnalul Euronews Reportajul Geo (r) 10:00 Concurs interactiv (dram\, Cu: Tatum O’Neal, Cu: Adela Popescu, Dan
12:50 Integrame dup\ integrare 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela Christopher Plummer, Bordeianu, Carmen
09:35 O lume nou\ (r) 13:00 La por]ile ceriului (r) T\nase, C\t\lina Musta]\)
13:00 Vorba lui Jim Anderson, Molly Culver) Anthony Hopkins, Nanette
10:10 Tonomatul DP2 13:30 ~napoi la argument (r) 15:20 Re]eta de Acas\
13:30 Desene animate: Disney 12:00 Vocea inimii (r) Newman)
12:00 Replay 14:30 Planeta [tiin]\: P\m=ntul 12:15 Emmerdale - Afaceri de 15:30 R\zbunarea Victoriei
14:00 Jurnalul TVR Cu: Ioan Isaiu, Maria
12:30 Poirot 15:05 Muzica - Opere complete Dinulescu, Toma D\nil\ familie (dram\, Cu: 17:30 Pove[tiri adev\rate
15:30 Tribuna partidelor
13:30 ABC... de ce? 16:00 Zile care au zguduit lumea 13:00 Observator Elisabeth Estensen) Vremea de Acas\
16:00 Parlamentul Rom=niei
14:00 Teleshopping 17:00 Cinemaniacii 14:00 Special de 1 iunie 13:00 {tirile PRO TV 18:30 Betty cea ur=t\
17:00 Jurnalul TVR
14:30 Tenis. Circuitul interna]ional 17:30 Zodiac (r) 16:00 Observator 13:30 Z=mbi]i, v\ rog 19:30 Tequila cu suflet de femeie
17:15 Interes general
de tenis al Rom=niei 18:55 Jurnal cultural Cu: Simona Gherghe 14:00 Mica roman]\ 20:30 Fii copilul meu!
18:00 Dis-de-sear\. Divertisment
15:00 ~mpreun\ `n Europa! 19:00 Minorit\]i 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (comedie, Cu: Laurence (comedie, Cu: Rene
19:00 Jurnalul TVR Ashton, Brody Hutzler,
16:00 Jurnalul TVR 19:30 Tema de vineri: Cu: C. Andrei Olivier, Arthur Hill)
20:15 Agenda - Sibiu, 2007 Julia Duffy, Cris Judd)
16:20 Descoper\ rom=nii Noi [i animalele 19:00 Observator 16:00 T=n\r [i nelini[tit
20:20 Minutul 0 S\tul\ de rela]iile e[uate,
16:30 Autostrada TVR 20:30 Bean Cu: Janne Cooper Rylee vrea s\ se r\zbune pe
20:50 Stele de cinci stele 22:30 Jurnal cultural
(comedie, Cu: Rowan 17:00 {tirile PRO TV b\rba]i. Planul ei este simplu.
21:50 CSI - Crime [i investiga]ii 18:00 Jurnal regional 22:45 12 am\nunte din via]a unor Pentru `nceput, stabile[te o
Atkinson, Burt Reynolds, 17:45 R\zboiul de acas\
(thriller, Cu: William L. 18:35 Poirot personaje (r) `nt=lnire cu un b\rbat c\s\to-
Peterson) Peter MacNicol, Harris 18:15 Doi b\rba]i [i jum\tate rit. Apoi `l `mbat\, `l face s\
19:30 Ray Mears - lec]ia de 23:00 Arm\sarul s\lbatic (comedie, Cu: Charlie
22:45 Jurnalul TVR supravie]uire Yulin, Pamela Reed) cread\ c\ au avut o aventur\
The Silver Brumby ~n toamna anului 1997, un Sheen, Jon Cryer) de o noapte foarte fierbinte [i
23:20 Manderlay 20:00 D’ale lu’ Mitic\ peste nou\ luni apare cu o
(dram\, Cu: Caroline bog\ta[ doneaza galeriei 18:50 {tirile PRO TV
(dram\, Cu: Danny Glover, Cu: Mitic\ Popescu Grierson, din California, suma mic\ surpriz\.... un copil. To-
Goodall, Russell Crowe, 20:30 R\scump\rarea tul pentru a primi lunar pen-
Bryce Dallas Howard, Wil- de 50 de milioane de dolari,
21:45 Fotbal. Fran]a- Rom=nia. Amiel Daemion) (thriller, Cu: Mel Gibson, sie alimentar\ [i, `n schimb, a-
lem Dafoe, Lauren Bacall) pentru achizitionarea celui
i strica acestuia reputa]ia.
Plecat\ din Dogville, cu tat\l Preliminarii la C.E. 2009- Filmul reprezint\ ecranizarea mai vestit tablou al Americii, Rene Russo, Brawley
ei [i armata acestuia de r\u- tineret. unui roman de Elyne Mitchell. „Mama“, al lui Whistler. Ad- Nolte, Gary Sinise, Delroy 22:30 Clona
f\c\tori, Grace sper\ s\ g\- 23:45 F\r\ limite Se spune c\, `n singur\tatea [i ministratorii galeriei propun Lindo, Lili Taylor) 00:30 Prizoniera (r)
seasc\ o lume mai bun\. A- m\re]ia Alpilor Austrieci, tr\ia muzeului de art\ din Anglia 23:00 Mesaje secrete 01:30 Pove[tiri adev\rate (r)
jun[i `n Alabama, ei sunt opri]i 00:15 Escrocii un arm\sar s\lbatic nease- s\ `l trimit\ pe cel mai respec-
din drum de o negres\. Iar 01:15 El [i ea (r) tat critic al lor pentru a dezve- (ac]iune, Cu: Nicolas Cage, 02:30 Muzica de Acas\ a
muit ca frumuse]e, inteligen]\
Grace decide s\ r\m=n\ la Man- (poli]ist, Cu: Vittoria [i curaj. Foarte mul]i ani la li pictura. ~ns\ britanicii `l vor Christian Slater, Adam
derlay, un loc `n care oamenii r=nd, oamenii au tot `ncercat trimite pe cel mai detestat [i Beach, Roger Willie)
tr\iesc ca pe vremea sclaviei. Belvedere, Rodolfo
s\ `l prind\...
incapabil angajat al lor, Bean. ~n timpul celui de-al doilea Legend\:
01:45 Stele de cinci stele (r) Corsato, Enrico Mutti) 22:30 De tot r=sul r\zboi mondial, japonezii au
02:55 Escrocii (r) 00:35 Art@.ro (r) reu[it constant s\ descifreze [tiri
02:35 Jurnalul TVR (r) 23:30 BASEketball
03:40 Un fel de America (r) 03:50 Tonomatul DP2 (r) 01:30 Teatru (r) transmisiile militare codate film artistic
(comedie, Cu: Trey Parker, ale Aliatilor, `mpiedic=nd ast-
(comedie) a 05:30 Mesager a 03:45 Jurnal cultural (r) a Matt Stone, Dian Bachar) a fel ac]iunile acestora. a
 TIMP LIBER Vineri, 1 iunie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT Din ciclul Descoperind spiritualitatea apusean\

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

1 - 9 noiembrie 2007

OBIECTIVE:
9 zile/8 nop]i
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT (Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter-
minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân-
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\,
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai,
Foto: „NONY“ Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din
Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Departament economic: Ionela MIH|IL| Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
Consilier juridic: Ana MANEA bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-
e-m
mail: info@zziarullumina.ro cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
ISSN 1841-141X cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa din program; autocar modern, cu aer condi-
Cotoranu). ]ionat, conform programului; asigurare me-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; taxa israelian\ de trecere prin vama
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au-
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep-
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu-
nere al actelor: 28 septembrie 2007.
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Bizan] [i Rena[tere `n Italia
25 iunie - 5 iulie (11 zile, 10 nop]i)
Pre]: 450 euro ^ 218 lei
Viena - Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Palatul Imperial, Pri-
m\ria, Parlamentul
Vene]ia - Pia]a San Marco, Bazilica „San Marco“, Palatul Dogilor,
Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Vene]iei
Floren]a - Domul cu Cupola, Palazzo Vecchio, Galeriile de Arta, Palazzo
Pitti, Ponte Vecchio, Biserica „Santa-Croce“: mormintele lui Galileo Galilei,
Michelangelo, Rossini
Pisa - Domul din Pisa, Pia]a Rosacrucienilor
Roma - S. S. Cosma e Damiano, Forum Romanum, Fori Imperiali,
Columna lui Traian, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptisterium), S.
Giovanni in Laterano, S. Croce in Gerusalemme, Trastevere (S. Maria in
Trastevere, S. Crisogono, S. Cecilia); Isola Tiberina (S. Bartolomeo); Ghetto;
Capitol; S. Pudenziana; S. M. Maggiore; S. Prassede; S. Martino ai Monti;
S. Pietro in Vincoli; Piramide; S. Paolo fuori le mura; Catacombele
(Domitilla, S. Callisto [i S. Sebastiano); S. Sebastiano, Via Appia Antica,
Fontanella Trevi, (dac\ timpul permite, op]ional: Pza. del Quirinale, S.
Andrea al Quirinale, S. Carlo alle Quattro Fontane, S. S. XII Apostoli),
Vizit\ la Vatican, Pia]a San Pietro, Domul „Sf. Petru“ (Pieta [i Capela „Sf.
Petru“, op]ional Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului),
Muzeele Vaticanului, Camposanto Teuton, Pza. del Popolo, Treptele span-
iole, S. Silvestro (Campanile), Montecitorio, S. Agostino Panthéon, Pza.
Navona, S. Agnese in Agone, S. M. Dell'Anima
Abbazia S. Nilo - in Grottaferrata, Castel Gandolfo
Terni - vizit\ la parohia ortodox\ ,,Sf. Parascheva“
Assissi - Basilica „Sf. Francisc“
Ferrara (Castel Estense, Catedrala)
Ravenna - Basilica „San Vitale“, Domul, Battisterio Neoniano,
Mormântul lui Dante
Padova - `nchinare `n Catedrala „Sf. Iustina“ la moa[tele Sf. Apostol [i
Evanghelist Luca
Budapesta - Castelul [i Catedrala din Buda
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,
scaune rabatabile, instala]ie audio-video); 10 nop]i cazare `n
hoteluri de 2* [i 3*, cu mic dejun; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;
mesele care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli perso-
nale; asigurarea medical\ - obligatorie.

DECESE
Pr. paroh la Biserica „Sf. ~mp\ra]i
Constantin [i Elena“ din Galata -
Ia[i anun]\ cu profund\ durere
trecerea la cele ve[nice a unuia
dintre copiii Centrului de Plasament
Galata, D\dace Elena, `n v=rst\ de
17 ani. Slujba de `nmorm=ntare [i
masa de pomenire sponsorizat\ de
parohia „Sf. ~mp. Constantin [i
Elena“, firma de pompe funebre
„Daniel [i Anca“, SC „AJC -
Anamaria“ SRL [i familia
Gheorghi]\ Ioan [i Elena, patronii
Supermarketului „Gemi“ - Galata,
va avea loc azi, 1 iunie, ora 11.00, la
Biserica parohial\ `n construc]ie
„Sf. ~mp. Constantin [i Elena“ -
Galata din str. M\n\stirii nr. 35, Ia[i.
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Seminar de jurnalism edi]ia a V-a -
„Mass-media & Campania electoral\“
Seminar de jurnalism „Mass-media & Cam-
pania electoral\“ la Sala Studio TVR Ia[i, Centrul
Cultural Francez [i Sala Senat a Universit\]ii „Al.
I. Cuza“
Ast\zi, 1 iunie
Sala Studio TVR Ia[i, orele 9.30- 13.30: Mas\ ro-
tund\ - „Strategii de comunicare ale candida]ilor cu
presa“. Moderator: Daniel CONDURACHE, profe-
sor, coordonator Departamentul de Jurnalism [i {ti-
in]ele Comunic\rii, Universitatea „Al. I. Cuza“, Ia[i.
Intervenien]i: Adriana S|FTOIU, fost consilier [i
purt\tor de cuvânt al administra]iei preziden]iale,
scriitoare; George POEDE, profesor la Departa-
mentul de {tiin]e Politice, Universitatea „Al. I.
Cuza“, Ia[i; Cristian-Tudor POPESCU, pre[edintele
Clubului Rom=n de Pres\, directorul cotidianului
„G=ndul“; Fernando MALVERDE, redactor [ef ad-
junct, France 3 Île-de-France, Fran]a; C\t\lin STRI-
BLEA, jurnalist BBC; orele 14.30 - 17.30: Mas\ ro-
tund\ - „Sondajele de opinie `n perioada electoral\“.
Moderator: Jean-François PERES, redactor [ef ma-
gazinul francofon „Regard“. Intervenien]i: Klaus-
Peter SCHOPPNER, director executiv „TNS Emnid
political and social research“, Germania; Cristian-
Tudor POPESCU, Gheorghe TEODORESCU, profe-
sor Departamentul de sociologie Universitatea „Al. I.
Cuza“, Ia[i, pre[edinte INSOMAR; Emil HURE-
ZEANU, director editorial cotidianul „Rom=nia li-
ber\“; ora 18.00: Lansarea c\r]ii „Vocile puterii. De
vorb\ cu purt\torii de cuvânt“ de Adriana S|F-
TOIU, la Sala Senat a Universit\]ii „Al. I. Cuza“.
M=ine, 2 iunie
Centrul Cultural Francez, orele 9.00-11.00:
Ateliere: „Noile mijloace de comunicare `n mas\ -
Blogurile `n campania electoral\“, Iulian COM|-
NESCU, ziarist hotnews.ro; Reportajul `n campa-
nia electoral\, Liviu IOLU, ziarist „Evenimentul
Zilei“; Sanda NICOLA, ziarist TVR; Radioul `n
campania electoral\, Luca NICULESCU, redactor
[ef Radio France Internationale, Bucure[ti; orele
11.00-13.00: Atelier: „Presa scris\ `n campania
electoral\“, Emil HUREZEANU & C.T.
POPESCU.
„CRE{TEM ~MPREUN| -
copil\ria nu are na]ionalitate“.
Ast\zi, 1 iunie, ora 14.00, Societatea Ortodox\
a Femeilor Rom=ne - Ia[i organizeaz\, `n colabo-
rare cu Mitropolia Moldovei [i Bucovinei, `n Sala
„Dr. Iustin Moisescu“, o manifestare dedicat\ zilei
de 1 iunie, intitulat\ „CRE{TEM ~MPREUN| -
copil\ria nu are na]ionalitate“. a

NATIONAL DISCOVERY Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ c\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:

GEOGRAPHIC CHANNEL
06:00 {erpi de temut
07:00 Fiara din noi
06:00 Top Ten. Cele mai bune
pu[ti de lupt\
VAR| ROMAN|
08:00 ~n p=ntec. Animale 07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
08:00 Jafuri imposibile Ziua I - 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum,
09:00 Lupt=nd pentru S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in
09:00 Automobile americane re-
ruta Cluj - Oradea;
supravie]uire Fonte (Baptisterium), S. Giovanni in Laterano, SS.
condi]ionate
Ziua a II-a a - 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea
10:00 Evanghelia dup\ Iuda obiectivelor din Viena (Catedrala „Sf. {tefan“, Quattro Coronati, S. Clemente S. Croce in
11:00 Leonardo. Omul din umbra 10:00 V=n\torii de mituri Gerusalemme;
Centrul Istoric, Palatul imperial, Prim\ria,
ve[m=ntului 11:00 Ma[ini pe alese Parlamentul) - seara; Ziua a X-aa - 05.08.2007: Vizitare Budapesta -
12:00 Experimente tr\snite 12:00 Top Ten. Cele mai bune Ziua a III-a
a - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena - Castelul Buda [i Catedrala; deplasare spre
12:30 Momente uimitoare pu[ti de lupt\ Venezia (Piazza San Marco, Biserica San Marco, Rom=nia;
13:00 Gara din Berlin 13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ Ziua a XI-a a - 06.08.2007: Deplasare pe ruta
14:00 Lupt=nd pentru 14:00 Jafuri imposibile. Marele furt prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara); Oradea - Ia[i.
supravie]uire al unei opere de art\ Ziua a IV-aa - 30.07.2007- Ziua a IX-a a - 04.08.2007
15:00 Evanghelia dup\ Iuda 15:00 Cum se fabric\? (program de tab\r\): Se pot vizita urm\toarele Servicii incluse: transport autocar 2* (aer
16:00 Leonardo. Omul din umbra 16:00 Curse obiective religioase [i turistice: condi]ionat, scaune rabatabile, instala]ie audio-
ve[m=ntului 17:00 S-a n\scut un MG - Vatican, Pia]a San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea se va
[i Capela „Sf. Petru“, Mormântul Sf. Petru [i urcare face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer
17:00 C=ini cu meserii 17:30 S-a n\scut un elicopter
`n Cupola Domului), Castelul San Angelo, Pza. del condi]ionat); tab\ra dispune de piscine, jacuzzi [i
18:00 V=n\torii din ad=ncuri. 18:00 Motociclete americane este la 30 minute de centrul Romei; `n pre] este in-
Vasul Ecaterinei cea Mare 19:00 V=n\torii de mituri. Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, clus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\
19:00 Planeta la control. Decompresie exploziv\ pentru 7 euro, iar prânzul se poate lua `n ora[;
Nucleul P\m=ntului Panthéonul, Sf. Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf.
20:00 Cum se fabric\?
Agnese din Agone, Gianicolo (Sf. Onufrie, Fontana `nso]itor de grup - preot.
20:00 12 periculo[i. Africa 21:00 Cele mai ciudate pove[ti cu
Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din
21:00 Megastructuri. Sears Tower OZN-uri din lume. Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele
Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina
22:00 Real? Exorcism Extratereptrii au invadat turistice; mesele care nu sunt incluse `n program;
(Sf. Bartolomeo), Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. alte cheltuieli personale.
23:00 Enigmele Bibliei. Ora[e Sco]ia?
Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf. Prassede, S.
pierdute 22:00 Casa b=ntuit\ din Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S.
00:00 ~n p=ntec. Sarcin\ multipl\ Connecticut Paolo fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Pre]: 295 euro ^ 190 lei
01:00 Real? Exorcism 00:00 Maniaci ai [tiin]ei Calistru [i Sf. Sebastian), Via Appia Antica, Muzeul
02:00 Enigmele Bibliei 03:00 Ma[ini pe alese Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (eventual, 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
03:00 Megastructuri 04:00 Curse Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
04:00 Real? Exorcism 05:00 Garajul global - Bubuituri alle Quattro Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottafer- mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
05:00 Enigmele Bibliei a din Bangladesh a rata, Castel Gandolfo, Forumul Imperial, Columna
 CM
YK

16 Vineri, 1 iunie 2007 REPORTAJ

Prietenii bisericii din Chintinici

a Copiii [i tinerii din Chintinici, Protopopiatul Roznov, au un rol `nsemnat `n via]a parohiei a Datorit\ apropierii lor de sf=nta
biseric\, la nivelul parohiei s-au format dou\ grupe de tineri care, prin rota]ie, suplinesc munca unui paraclisier a Tot ei
sunt cei care, la sf=r[itul slujbelor, fac ordine [i cur\]enie `n biseric\ a ~n fiecare an, tinerii se implic\ `n organizarea hramului
a Toate acestea, copiii le fac benevol a Tot copiii dau, `n fiecare duminic\ [i s\rb\toare, r\spunsurile la Sf=nta Liturghie a
Copiii [i tinerii din ajunul s\rb\torii Na[terii
Chintinici, Protopopiatul Domnului la toate gos-
Roznov, au un rol `nsem- pod\riile credincio[ilor cu
nat `n via]a parohiei. Por- colinda. Ei sunt `nso]i]i
nind de la principiul c\ de preotul satului [i de
buna cre[tere spiritual\ a Mo[ Cr\ciun.
copiilor de azi `nseamn\ Pornind de la aceast\
garan]ia unui viitor s\- activitate, din anul 2005,
n\tos al Bisericii de m=i- tinerii care c=nt\ cel mai
ne, p\rintele paroh Iulian bine, formeaz\ Ansam-
Vasile a c\utat s\ [i-i fa- blul coral „Buna Vestire“.
c\ prieteni pe micii eno- Cu ei s-a `nregistrat un
ria[i ai parohiei [i apoi CD de colinde. ~n prezent,
s\-i fac\ prietenii Biseri- se lucreaz\ la un nou CD,
cii. Este evident faptul c\ pe care, cu sprijinul arti[-
multe [i mari sunt trans- tilor profesioni[ti Florin
form\rile lumii de azi, Blaj [i George Maciuc,
care pot bulversa buna parohia sper\ s\-l defini-
cre[tere a unui copil. A- tiveze anul acesta. „~nce-
proape c\ nici nu mai es- p=nd cu anul acesta, ne-
te cazul s\ amintim aici Cu mare drag, copiii particip\ `n mod frecvent la activit\]ile administrative [i de [antier ale bisericii. am propus s\ premiem [i
internetul, televizorul, C=t timp petrec la biseric\, ei decid. De regul\, copiii vin aici `n vacan]\, pentru a da o m=n\ de ajutor s\ sus]inem cei mai sili-
revistele [i ziarele cu con- tori elevi ai parohiei
]inut dubios, consumul de Aniversarea - prilej copii sunt `mbr\ca]i cu organizarea hramului bi- Premii pentru noastre. Exist\ c=]iva ti-
CM CM
YK
droguri, discoteca, unele stihare la fiecare Litur- sericii, at=t la slujbe, c=t YK

influen]e vestimentare
etc. Din p\cate, acestea
sunt ast\zi forme de pe-
trecere a timpului liber a-
lese de mul]i tineri. P\-
rintele Iulian Vasile spu-
ne c\ toate acestea sunt
realit\]i ce trebuie trata-
te cu maxim\ seriozitate
de c\tre cei care au un rol
important `n educa]ia
copiilor: p\rin]ii, preotul
duhovnic [i `nv\]\torul
sau profesorul. „~n cali-
tate de formator [i mode-
lator al con[tiin]ei uma-
ne, preotul trebuie s\ cu-
noasc\ foarte bine aceas-
t\ dinamic\ a factorilor
de risc ce `mpiedic\ buna
cre[tere a copilului, s\
ofere sprijin [i ajutor `n
procesul de formare edu-
ca]ional\ [i s\ caute s\ o-
fere, `n spa]iul comuni-
t\]ii, noi modalit\]i de
petrecere a timpului liber
pentru tineri. Atunci
c=nd cineva a primit o e-
duca]ie cre[tin\, foarte
greu `i va fi s\ rup\ leg\-
tura cu Dumnezeu“, este
de p\rere p\rintele Iuli-
an Vasile, de la Chin-
tinici.
de bucurie colectiv\
A[a au ajuns copiii din
Chintinci s\ umple `n
fiecare duminic\ biserica
satului. Nu numai c\ par-
ticip\ la slujbe, dar chiar
le `mpodobesc prin ging\-
[ia [i sinceritatea lor. Da-
torit\ apropierii lor de
sf=nta biseric\, la nivelul
parohiei s-au format do-
u\ grupe de tineri care,
prin rota]ie, suplinesc
munca unui paraclisier.
Nelipsi]i de la biseric\
sunt copiii: Alexandru,
Petru [i Pavel Todira[cu,
Alexandru Galu, Bogdan
Munteanu, Cristian Tele-
uc\, Florin P=ntea, Da-
niel Ababei, Daniel Ilie,
Andrei Socea, Petru Te-
leuc\, Alexandru Tudor,
Drago[ Munteanu, Emi-
lian Pavel [i Toader Aile-
nei. „La slujbe, fiecare
are o `ndatorire: taie ana-
fora, face c\delni]a, bate
toaca, trage clopotele, a-
prinde candelele [i ve-
gheaz\ lum=n\rile din
sfe[nice, sorteaz\ pomel-
nice, cite[te psalmii la U-
trenie. Tot prin rota]ie, 4
ghie“, continu\ preotul
paroh.
{i tot ei, copiii, sunt cei
care, `mpreun\ cu fiica
dasc\lului, Ioana T\n\-
sache, la sf=r[itul slujbe-
lor fac ordine [i cur\]enie
`n biseric\. Pentru aceas-
ta, p\rintele le ofer\ tot
timpul c=te o recompen-
s\. Apoi, la slujbele de po-
menire a mor]ilor, dasc\-
lul face pachete pentru
to]i copiii, dar [i pentru
nevoia[i.
De asemenea, `n fieca-
re an, tinerii se implic\ `n
Tipografia Albina
a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
angajeaz\
un muncitor
pentru imprimarea de ziare
(program de noapte).
Experien]a ca muncitor offset sau
montajist constituie un avantaj.
Rela]ii la telefon 0722/800.895
[i la preg\tirea meselor
pentru credincio[ii parti-
cipan]i. Toate acestea,
copiii le fac benevol. Ni-
meni nu le-a impus asta
niciodat\. „Atmosfera de
dragoste [i prietenie `ntre
copiii [i tinerii care `n-
dr\gesc biserica e lucrul
care ne arat\ c\ nu ne
jertfim `n zadar. S\rb\-
torirea zilei de na[tere
sau a onomasticii unuia
dintre ei devine prilej de
bucurie pentru tot colec-
tivul“, mai spune cu mul-
]umire p\rintele.
cei mai silitori neri cu poten]ial deosebit,
care studiaz\ la [coli [i
copii din parohie licee foarte bune, av=nd
rezultate deosebite. Sigur
C=]iva dintre copii, `m-
c\ exist\ multe forme de
preun\ cu Ioana T\n\sa-
che - care are o voce deo- a-i atrage spre biseric\,
de a le oferi o alternativ\
sebit\ -, cu Samuel, Ana,
Ionu] [i Andrei Todira[cu, pl\cut\ de a-[i petrece
Emanuela Petrea, Cipri- timpul liber. Sunt con-
an Chiriac, Andrei Galu, vins c\ fiecare parohie, `n
str=n[i `n jurul dasc\lu- func]ie de specificul ei so-
lui, formeaz\ un cor al cial [i pastoral-misionar,
parohiei care cunoa[te poate s\ investeasc\ `n
foarte bine slujbele bise- for]a, energia [i cur\]enia
rice[ti, d=nd r\spunsurile sufleteasc\ a copiilor [i
stran\. tinerilor un adev\rat cap-
Acestor tineri li s-au a- ital al lumii de m=ine“, a
d\ugat al]i elevi din paro- `ncheiat p\rintele Iulian
hie, care - `mbr\ca]i `n Vasile cuvintele frumoase
costume populare, cu i- despre copii. (Narcisa
coana Na[terii - merg `n BALABAN)
Activitatea parohiei
nu `nseamn\ doar
slujbe la biseric\
Cu ocazia zilelor ora-
[ului Roznov, pe 31 iu-
lie 2005, parohia Chin-
tinici, `n colaborare cu
parohia Roznov 1, p\s- P\rintele Iulian Vasile,
torit\ de pr. protopop `mpreun\ cu echipa
Vasile }oc, [i parohia de la Chintinici
Negule[ti, p\storit\ de
pr. Lucian Moc\na[u, a gioase. La sf=r[it, to]i
organizat o manifestare participan]ii au primit
cultural-artistic\ [i cadouri din partea pre-
sportiv\. ~n cadrul a- otului paroh [i a spon-
cesteia, Ansamblul fol- sorilor (diplome, icoa-
loric „Miori]a“, `mpreu- ne, c\r]i [i dulciuri).
n\ cu tinerii `mbr\ca]i Evenimentele s-au `n-
`n costume populare, a cheiat cu un turneu de
sus]inut un concert fol- fotbal la care au par-
cloric care a adus foarte ticipat tineri din cele
mult entuziasm `n r=n- trei parohii care s-au
dul spectatorilor. Apro- luptat pentru c=[tiga-
ximativ 30 elevi au sus- rea cupei Bistri]a. Fie-
]inut, apoi, un concurs care parohie a preg\tit
de poezie [i muzic\ re- echipamentul propriei
ligioas\, iar elevii cla- forma]ii, iar parohia
selor V-VIII s-au `ntre- Chintinici a asigurat
cut `n cadrul unui con- buna desf\[urare a
curs de cuno[tin]e reli- competi]iei.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK

S=mb\t\,
2 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 125 (726) Anul III
Copil\ria nu are
PAGINA 16
na]ionalitate
La Buhalni]a, tradi]ia hramului
e aceea[i de jum\tate de mileniu
a ~n ultima zi a lunii mai a acestui an, credincio[ii din Buhalni]a, jude]ul Neam], s-au adunat la biseric\ pentru a
cinsti cel de-al doilea hram al parohiei a Un sobor de 16 preo]i a s\v=r[it slujba, Acatistul Sf=ntului Ioan cel Nou de
la Suceava [i Sf=nta Liturghie a La sf=r[itul Liturghiei, parohia l-a avut ca oaspete pe ~nalt Prea Sfin]itul Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei a Serbarea hramului `n prima joi de dup\ Pogor=rea Duhului Sf=nt se explic\
prin faptul c\ la 1415, `n prima joi de dup\ Duminica Mare, `n drumul lor spre Suceava, moa[tele Sf=ntului Ioan cel
Nou, pomenit ast\zi de Biserica noastr\, au poposit `n biserica M\n\stirii Buhalni]a, de atunci a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Cu pre]uri mari,
litoralul a[teapt\ turi[ti
Tarifele de cazare `n
hotelurile de pe litoralul
rom=nesc s-au majorat,
ieri, cu 20%, fa]\ de luna
trecut\, un loc de cazare
`ntr-un hotel de dou\ stele
cost=nd, `n medie, 100 de
lei, iar unul `ntr-o struc-
tur\ turistic\ clasificat\
la 3 stele - 170 de lei. ~n
hotelurile de lux, de 4 [i 5
stele, tariful de cazare
`ncepe de la 300 de lei de
persoan\ pe noapte. Ur-
m\toarea cre[tere de tar-
ife va avea loc la 1 iulie.
Monstrul din Loch Ness a ap\rut din
nou, iar de aceast\ dat\ exist\ chiar [i
imagini ale presupusei creaturi filmate
de un cameraman amator, informeaz\
Associated Press. „Nu mi-a venit s\ cred
Aloca]ia pentru copii va fi mai mare din 2008
Aloca]ia de stat pentru
c=nd am v\zut aceast\ creatur\ de cu-
loare neagr\, lung\ de aproape 14 me- copii ar putea fi majorat\
tri, ce se mi[ca cu repeziciune prin ap\“,
a declarat Gordon Holmes, un laborant
`n v=rst\ de 55 de ani din Shipley,
p=n\ la 10 euro pe lun\,
p=n\ la sf=r[itul lui 2008,
Yorkshire, care a reu[it s\ `nregistreze
iar presta]iile sociale ar pu-
tea fi acordate printr-un sis-
aceste imagini s=mb\t\ cu o camer\. a
tem unificat de plat\, aces-
CM
YK
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Planul na]ional de dezvoltare
rural\ va aduce Rom=nia
PAGINA 5
agricol\, `n 6 ani, `n Europa
Arpechim ar putea fi
`nchis de tot
PAGINA 6
CM
YK
Mo]iunea
anti-T\riceanu se
am=n\ cu scandal
PAGINA 7
200 de copii
din mediul rural
s-au distrat ieri `n Ia[i
de Ziua Copilului
PAGINA 10
Hotelierii din Mamaia
a[teapt\ `n week-end un
num\r mare de turi[ti
care ar putea ocupa peste
80% din capacitatea de
cazare a sta]iunii.
„Cu ajutorul programu-
lui «O s\pt\m=n\ la ma-
re», dar [i a vremii bune,
vom avea un grad de ocu-
pare mai mare al hotelu-
rilor din Mamaia [i `n cur-
sul s\pt\m=nii“, a decla-
rat Andrei Trandafir, vice-
Copiii au schimbat
pre[edintele Asocia]iei Pa-
tronale Mamaia. a
fa]a „posomor=t\“
a Prefecturii
PAGINA 11
tea fiind c=teva din priorit\- meniul protec]iei drepturi- tem unitar, `n acest sens
Meteo
]ile ministrului Muncii, Paul lor copilului [i a ar\tat c\ urm=nd s\ fie `nfiin]at\
P\curaru, se arat\ `ntr-un
comunicat al ministerului.
inten]ioneaz\ s\ continue re-
forma `nceput\ `n domeniu.
Agen]ia Na]ional\ pentru
Presta]ii Sociale, institu]ie Soare Y
Paul P\curaru a anun- Potrivit ministrului, pres- prin care se vor acorda toa- maxima 28 °C
]at, de Ziua Copilului, prio- ta]iile sociale de la Guvern te presta]iile sociale de ca- minima 16 °C
rit\]ile ministerului `n do- vor fi acordate printr-un sis- re beneficiaz\ o familie. a sursa: www.intellicast.com
CM
YK
2 S=mb\t\, 2 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCLXXVIII)
Mitropolitul Grigorie
al Ungrovlahiei
(1760-1787) (II)
~n anul 1760, dup\ moartea
mitropolitului Filaret, pe
scaunul arhieresc al
Mitropoliei Ungrovlahiei a
fost ales Grigorie, care fusese
mai `ntâi egumen la
M\n\stirea Col]ea, apoi
exarh al Mitropoliei. Un con-
temporan `l descrie astfel:
„Fericitul mitropolit
Grigorie, care `ntru `n]elepci-
une `ncercat, `n petrecere cu-
vios, `n via]\ l\udat [i de to]i
iubit, `n vremi grele cârma
]\rii a purtat, `n solie ca de-
putat al ]\rii cu cinste [i
bun\ isprav\ a umblat“.
Mitropolitul Grigorie a avut
un rol de seam\ `n politica
vremii, `ntrucât `n anul 1770
a f\cut parte din solia }\rii
Române[ti care a mers la
Petersburg pentru a depune
omagiu de credin]\
`mp\r\tesei Ecaterina a II-a,
care `n ianuarie 1769 d\duse
un manifest adresat „tuturor
noroadelor slavone[ti de
legea pravoslavnic\, ce se
afla sub st\pânirea
turceasc\“ prin care vestea
dezrobirea de sub jugul
otoman [i cerea s\ fie ajutate
o[tile ruse[ti eliberatoare. ~n
urma acestui manifest, `n
rândul boierimii [i al clerului
`nalt s-a produs un curent
filorus. Dup\ intrarea o[tilor
ruse[ti `n Ia[i, s-a cerut un
jur\mânt de credin]\, care a
fost depus la Mitropolie;
jur\minte asem\n\toare au
avut loc `n fiecare sat [i ora[.
Atât `n Moldova, cât [i `n
Muntenia s-au alc\tuit câte
o solie format\ din clerici [i
boieri, care a mers la
Petersburg s\ exprime
`mp\r\tesei omagiul de
credin]\ [i s\ formuleze
cererile fiec\rei ]\ri. Din so-
lia muntean\ f\cea parte [i
mitropolitul Grigorie.
Soliile au fost primite de
`mp\r\teas\, care a declarat
c\ amândou\ „cneziile,
moldoveneasc\ [i munte-
neasc\, `ntru toate s\ fie
dup\ a lor judec\]i [i rân-
duieli“. Mitropolitul Grigorie
a rostit o „ora]ie“, l\udând
milostivirea ]arinei [i a ru-
gat-o „cu lacrimi fierbin]i, cu
tânguirea [i cu toat\
umilin]a“ s\ „nu dep\rteze
mila sa de la ace[ti noi
supu[i“ [i s\ nu-i p\r\seasc\
„sub mâini str\ine, ci de-
apururea s\-i aib\ sub aco-
peremântul `mp\r\]iei sale“.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre gândurile
necuviincioase
Odat\ au venit la fericita
Teodora [apte surori [i au
`ntrebat-o despre gân-
durile cele necuviincioase
[i spurcate. Fericita a
l\crimat [i a zis: „N-auzi]i
oare ce zice Domnul:
«Vou\ `ns\ [i perii capului
to]i sunt num\ra]i?».
P\rul sunt gândurile, iar
capul, mintea. Orice gând
`nso]it de o `mpreun\-
`ndulcire [i `nvoire cade
sub judecat\ [i Dumnezeu
socote[te pofta de femeie
drept desfrânare, mânia
drept ucidere, ura drept
crim\ c\ci zice: «Tot cel ce
se mânie pe fratele s\u `n
EVANGHELIA ZILEI
Des\vâr[irea,
adev\rata fa]\ a cre[tinului
Iisus a spus: „Celui ca-
re cere de la tine, d\-i; [i
de la cel ce voie[te s\ se
`mprumute de la tine, nu
`ntoarce fa]a ta. A]i auzit
c\ s-a zis: «S\ iube[ti pe
aproapele t\u [i s\ ur\[ti
pe vr\jma[ul t\u». Iar
Eu zic vou\: Iubi]i pe
vr\jma[ii vo[tri, binecu-
vânta]i pe cei ce v\ bles-
tem\, face]i bine celor ce
v\ ur\sc [i ruga]i-v\
pentru cei ce v\ vat\m\
[i v\ prigonesc, ca s\ fi]i
fiii Tat\lui vostru Celui
din ceruri, c\ El face s\
r\sar\ soarele [i peste
cei r\i [i peste cei buni [i
trimite ploaie peste cei
drep]i [i peste cei ne-
drep]i. C\ci dac\ iubi]i
pe cei ce v\ iubesc, ce
r\splat\ ve]i avea? Au
nu fac [i vame[ii acela[i
lucru? {i dac\ `mbr\]i-
[a]i numai pe fra]ii vo[-
tri, ce face]i mai mult?
Au nu fac [i neamurile
acela[i lucru? Fi]i, dar,
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sâmb\t\: † Sfântul
Mare Mucenic Ioan
cel Nou de la Suceava
Sfântul Ioan s-a n\scut
`n Trapezunt, `n jurul a-
nului 1300, [i a fost negus-
tor. ~ntr-o c\l\torie spre
Cetatea Alb\ a discutat `n
contradictoriu pe teme re-
ligioase cu catolicul Reiz.
Ajun[i la destina]ie, Reiz a
spus conduc\torului t\tar
al cet\]ii c\ Ioan vrea s\
treac\ la religia t\tarilor.
Ioan a m\rturisit c\ totul
era o minciun\ [i, dup\
mai multe chinuri, a fost
ucis. Mul]imea minunilor
care se s\vâr[eau la moa[-
tele Sfântului Ioan l-au
determinat pe Alexandru
cel Bun, domnitorul Mol-
dovei, s\ aduc\ moa[tele
sfântului, `n 1402, [i s\ le
depun\ `n Catedrala mi-
tropolitan\ din Suceava,
ast\zi biserica Mir\u]i.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Ni-
chifor M\rturisitorul, pa-
de[ert este supus
judec\]ii» [i «Cel ce ur\[te
pe fratele s\u este uciga[
de oameni». De asemenea,
marele Pavel zice: «Va de-
scoperi Domnul sfaturile
inimii [i va da pe fa]\ cele
ascunse ale `ntunericului»
[i `nc\: «Cel ce va osândi [i
cu gândul, va r\spunde `n
ziua Judec\]ii». A[adar s\
nu zice]i c\ gândurile nu
ne vat\m\, c\ numai
unirea cu ele este judecat\
ca [i fapta.“ Auzind aces-
tea, monahiile s-au mirat
[i au prosl\vit pe Dumne-
zeu, Care i-a d\ruit Feri-
citei Teodora un asemenea
har [i o astfel de judecat\
[i, ar\tându-i recuno[tin-
]\, s-au dus cu un mare fo-
los sufletesc. (Matericul)
CALENDARUL ZILEI
voi des\vâr[i]i, precum
Tat\l vostru Cel ceresc
des\vâr[it este.“ (Matei
5, 42-48)
***
Domnul Iisus Hristos
ne cheam\ la des\vâr[i-
re. „Fi]i, dar, voi des\-
vâr[i]i, precum Tat\l vos-
tru Cel ceresc des\vâr[it
este!“. Des\vâr[irea se
dobânde[te `n timp, prin
eforturi constante. Nu
po]i spune c\ ai fost de-
s\vâr[it `ntr-o anumit\
zi sau `ntr-un anumit in-
terval de timp. Des\vâr-
[irea este centrul vie]ii
cre[tinului. El nu mai
tr\ie[te dup\ legile `n-
guste [i materiale ale a-
cestei lumi, ci dup\ legile
lui Dumnezeu. Nu este
de ajuns s\ nu faci r\ul,
ci trebuie s\ te str\du-
ie[ti s\ nu mai ai aceast\
pornire `n inima ta. Când
se refer\ la des\vâr[ire,
triarhul Constantinopo-
lului; a Sfântului Cuvios
Mucenic Erasm [i a Sfân-
tului Mucenic Dimitrie,
care a m\rturisit `n Fila-
delfia.
Duminic\: Sfântul
Mucenic Luchilian,
`mpreun\ cu so]ia sa
[i cei patru copii ai
lor: Ipatie, Pavel, Dio-
nisie, Claudie (l\satul
secului pentru Postul
Sfin]ilor Apostoli
Petru [i Pavel)
Sfântul Luchilian a tr\-
it `n secolul al III-lea, `n
timpul `mp\ratului Aure-
lian, a fost preot p\gân [i
a locuit aproape de Nico-
midia. Pentru c\ s-a con-
vertit la credin]a cre[tin\
a fost supus la grele chi-
nuri. Prigonitorii i-au ucis
so]ia [i copii, [i apoi pe el.
Tot `n aceast\ zi, Bise-
rica face pomenirea Cuvi-
osului Atanasie, f\c\torul
de minuni; a Cuvioasei
Ieria; a Sfintei Muceni]e
Paula; a Cuviosului Papos
[i a Sfintei Clotilda, regi-
na francilor.
Sfântul Mare
Mucenic Ioan cel
Nou de la Suceava
Domnul Hristos fixeaz\
câteva jaloane. Trebuie
s\ respec]i poruncile, s\
nu faci r\u, s\ nu juri
strâmb, s\ fii sincer [i
onest, s\ nu fii r\zbun\-
tor, s\ fii demn, s\ iu-
be[ti [i s\ te rogi pentru
semeni. Poate vei spune
c\ sunt cam multe [i pre-
ten]ioase lucrurile de ca-
re trebuie s\ ]ii seama.
Numai cu faptele tale nu
vei reu[i, dar cu n\dejde
`n Dumnezeu [i cu mult\
rug\ciune po]i ajunge la
des\vâr[ire, care este a-
dev\rata fa]\ a cre[tinu-
lui `n c\utarea ve[niciei.
Sf=ntul Ioan cel Nou
de la Suceava, pr\znuit
ast\zi, av=nd credin]\ pu-
ternic\ `n Domnul Hris-
tos, nu a cedat `n fa]a
persecu]iilor [i a amenin-
]\rilor. A fost supus la
multe chinuri [i umilin]e,
dar credin]a sa `n Hristos
a fost de nezdruncinat.
De la ducerea sfintelor
~n ziua de 2 iunie,
istoria consemneaz\:
a Ziua na]ional\ a Ita-
liei; aniversarea datei re-
ferendumului prin care s-a
proclamat republica - 1946;
a 1247 – Prin „Diploma
Ioani]ilor“, regele Bela al
IV-lea al Ungariei acorda
lui Rembald, preceptorul
Ordinului Cavalerilor Ioa-
ni]i, Banatul de Severin.
Cu acest prilej, documen-
tul semnaleaz\, la sud de
Carpa]i, existen]a unor
forma]iuni politice româ-
ne[ti conduse de voievozii
Litovoi [i Seneslau [i de
cnejii Ioan [i Farca[;
a 1816 – S-a n\scut
Constantin A. Rosetti, om
politic liberal, frunta[ al
Revolu]iei române de la
1848, promotor al ziaristi-
cii române[ti moderne,
scriitor, director al Tea-
trului Na]ional din Bucu-
re[ti (1859-1860), membru
fondator al Societ\]ii Aca-
demice Române (m. 1885);
a 1821 – S-a n\scut o-
mul politic Ion C. Br\tia-
nu; ministru [i prim-mi-
nistru al României; lider
al grup\rii liberale ra-
dicale, a pus bazele Par-
tidului Na]ional Liberal
(1875), pe care l-a condus
pân\ la sfâr[itul vie]ii;
Sfântul Mucenic
Luchilian
Scara virtu]ilor (fresc\), M\n\stirea Sucevi]a
sale moa[te `n cetatea
Sucevei, Sf=ntul Ioan cel
Nou, din iubire pentru
Dumnezeu [i oameni, o-
fer\ fiec\ruia sprijin,
m=ng=iere [i ajutor.
Mul]i `ngenuncheaz\ la
racla cu moa[tele sf=ntu-
lui. La c=te lacrimi, sus-
pine sau rug\ciuni [op-
tite nu a fost martor
membru de onoare al
Academiei Române (m.
4.V.1891);
a 1840 – S-a n\scut
Thomas Hardy, scriitor
englez („Tess d’Urber-
ville“) (m. 11 ian. 1928);
a 1880 – Guvernul SUA
recunoa[te independen]a
de stat a României;
a 1882 – A decedat
Giuseppe Garibaldi, revo-
lu]ionar italian (n. 1807);
a 1882 – S-a n\scut
Mare[alul Ion Antonescu
(d. 1 iun. 1946), conduc\-
tor al statului român `n
perioada 1940 – 1944;
a 1945 – Poetul Radu
Gyr roste[te memorabilul
„Ultim cuvânt“ `n fa]a Tri-
bunalului Poporului. ~n el
111 ani de la brevetarea radioului
Guglielmo Marconi es-
te cel pe care istoria teh-
nicii `l nume[te „p\rin-
tele“ radioului. A primit
primul patent de inven-
]ie la 2 iunie 1896. Po-
vestea `ncepe, `ns\, `n
1894, c=nd Marconi a ci-
tit despre experimentele
efectuate de Heinrich
Hertz cu c=]iva ani `na-
inte. Experimentele res-
pective demonstraser\
cu claritate existen]a u-
nor unde electromagne-
tice invizibile, care se
propag\ prin aer cu vi-
teza luminii. Marconi
s-a g=ndit imediat la po-
sibilitatea folosirii aces-
tor unde pentru trans-
miterea de semnale pe
distan]e mari, f\r\ fire.
S-ar fi descoperit astfel
noi c\i de comunica]ie,
ceea ce n-ar fi fost posi-
bil `n cazul telegrafului.
~n 1895, dup\ un an de
munc\, Marconi a reu[it
s\ produc\ un dispozitiv
func]ional. ~n anul ur-
m\tor, la 2 iunie, el a f\-
cut o demonstra]ie `n An-
Sf=ntul Ioan! Tuturor
le-a oferit din dragostea
sa. De aceea, `n aceast\
zi a[a ne rug\m: „Sfinte
Ioan cel Nou de la Sucea-
va, roag\-te Bunului
Dumnezeu, pentru su-
fletele noastre! (Rubric\
realizat\ de pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Tri-
nitas)
arat\, printre altele, [i in-
consisten]a acuza]iilor de
antisemitism aduse Mi[c\-
rii Legionare, el `nsu[i fi-
ind fondatorul teatrului
Evreiesc de Stat;
a 1952 – ~ncepe guver-
narea lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej;
a 1953 – Ceremonia de
`ncoronare a Reginei Eli-
sabeta a II-a a Regatului
Unit al Marii Britanii [i a
Irlandei de Nord (la West-
minster);
a 1964 – A `ncetat din
via]\ Dimitrie Caracostea,
critic [i istoric literar, fol-
clorist („Poezia tradi]iona-
l\ român\“) (n. 1879). a
glia [i a primit primul
s\u brevet de inven]ie.
Cur=nd, Marconi a `nfi-
in]at o companie, iar pri-
mele „marconigrame“ au
fost trimise `n 1898. Un
an mai t=rziu, el a fost `n
m\sur\ s\ transmit\
mesaje f\r\ fir spre Ca-
nalul M=necii. De[i cel
mai important brevet l-a
ob]inut `n 1900, Marconi
a continuat s\ aduc\
multe `mbun\t\]iri in-
ven]iei sale. ~n 1901, el a
reu[it s\ transmit\ un
mesaj radio peste Atlan-
tic, din Anglia p=n\ `n
Newfoundland. Impor-
tan]a noii inven]ii a fost
ilustrat\ `ntr-un mod
spectaculos `n 1909,
c=nd vasul S. S. Repu-
blic, avariat `n urma u-
nei ciocniri pe mare, s-a
scufundat. Mesajele ra-
dio au permis trimiterea
ajutoarelor [i salvarea
majorit\]ii pasagerilor.
~n anul 1910, Guglielmo
Marconi a primit Pre-
miul Nobel pentru in-
ven]ia sa. (F.H.)

EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Un abator neobi[nuit
de Carmelia LEONTE
Am ajuns la concluzia c\
omul este `n faliment, dup\
2000 de ani de cre[tinism.
Mai exact, institu]ia uman\,
cu tot ce `nseamn\ ea, este `n
deriv\ [i individul alienat so-
cial nu mai poate fi sus]inut
prin nimic. Un om care `n-
cearc\ s\ `[i p\streze calit\-
]ile umane este total descu-
rajat. Pentru a ilustra aceas-
t\ b\nuial\ sumbr\, nu tre-
buie s\ caut prea departe. E
suficient s\ am `n vedere ce
se `ntâmpl\ `n blocul unde
locuiesc. De pild\, oamenii
nu se salut\. Suntem vecini
de vreo 17 ani [i trecem unii
pe lâng\ al]ii f\r\ s\ ne spu-
nem „bun\ ziua“. Sunt gru-
puri mici, coagulate `n jurul
unei activit\]i comune, cum
ar fi: grupul celor care se `n-
tâlnesc `ntr-un garaj, la o be-
re; grupul m\micilor care ies
afar\ cu copiii; grupul b\trâ-
nilor care discut\ despre
cum se tr\ia pe vremuri. Dar
aceste grupuri sunt relativ
ermetice: nu ai ce c\uta acolo
decât dac\ `mp\rt\[e[ti ace-
lea[i preocup\ri. ~n rest, lo-
catarii blocului nu se cunosc
[i, dac\ suni la u[a lor cu o
problem\, nu deschid. Fieca-
re tr\ie[te `nchis `ntre cei
patru pere]i ai apartamentu-
lui proprietate personal\.
M-am obi[nuit cu aceast\
stare de fapt atât de mult, `n-
cât nu a[ fi comentat-o `n
LUMEA CUV+NTULUI
Gol pu[c\
de Stelian
DUMISTR|CEL
Mai nou, ne-a atras aten-
]ia prezen]a enun]ului de
mai sus, ce nu are nevoie de
explicarea sensului, ca titlu
(`n traducere) al unei piese
de teatru, considerat\ „o co-
medie savuroas\“, despre
planul disperat a [ase b\r-
ba]i de a face rost de bani
printr-un spectacol de strip-
tease; a[adar, respectivii se
angajeaz\ s\ apar\ com-
plet goi (enun]ul din limba
român\ traduce originalul
englezesc The Full Monty).
Expresia apare `n discur-
sul public pentru a numi a-
tât goliciunea trupului (ia-
t\ titlul unui articol: „G. V.
pozat gol pu[c\“ – era vorba
de un important politician
fotografiat ca atare la plaj\,
`ntr-o companie… neconve-
nabil\), cât [i, `n plan figu-
rat, „demascarea“ (când se
considera, de exemplu, c\
un alt politician, p\r\sit de
consilieri, ar fi „r\mas sin-
gur cuc [i gol pu[c\“).
Dac\ semnifica]ia enun-
]ului este transparent\ (de[i
uneori cele dou\ cuvinte
sunt dublate de o precizare:
„adic\ a[a cum l-a f\cut m\-
sa“), `ntrebarea ce se ive[te
este urm\toarea: de ce goli-
ciunea a fost raportat\ la fe-
lul cum se prezint\… pu[ca?
~n limba român\, ideea `n
discu]ie este exprimat\, mai
ziar, dac\ nu ar fi ap\rut
ceva nou, ceva ce nici m\car
nu poate fi numit agravare a
situa]iei, ci numai un fel de
pecetluire a ei, un act prin
care am ajuns s\ cred c\ ni-
mic bun nu se mai poate `n-
tâmpla. Dar mai `ntâi tre-
buie s\ adaug c\ mai exist\
un grup, la fel de ermetic. ~n
plus, indezirabil: cel al oame-
nilor f\r\ ad\post. Ace[tia se
strâng `n jurul containerului
de gunoi unde caut\ hran\.
Este interesant s\ `i observi,
pentru c\ sunt diverse tipolo-
gii umane [i printre ei. ~n gen-
eral egoi[ti [i r\zbun\tori, se
poart\ frumos cu animalele.
Pot `nchega prietenii, dar
sunt `n stare s\ se sfâ[ie pen-
tru o bucat\ de pâine. S-ar
p\rea c\ exist\ un cod al
onoarei printre boschetari [i
nimeni nu are voie s\ `l `n-
calce f\r\ s\ fie pedepsit. Se
`mpart pe zone de „influen-
]\“. ~n puncte strategice, e-
xist\ un [ef care pânde[te di-
verse situa]ii profitabile: s\r-
b\tori când se d\ de poman\,
locatari mai milo[i, containe-
re mai pline. Interesant este
c\ boschetarii nu se plâng.
Caut\ `n gunoaie t\cu]i [i re-
semna]i. Dincolo de compor-
tamentul lor uneori s\lbatic,
st\ ascuns un trecut, o iubi-
re, un suflet. Se mai r\t\cesc
[i „intelectuali“. Unul dintre
ei are astfel de preocup\ri,
pentru c\ am observat nu o
dat\ cum caut\ ziare vechi,
le cur\]\, le neteze[te [i apoi
`ntâi, cu referire la boabe,
plante [i vie]uitoare [i, `n
sfâr[it, la diferite obiecte.
Goliciunea este reprezen-
tat\, de exemplu, de aspec-
tul bobului de mei (dup\ ce
a fost scos din carapacea
vegetal\ ce-l `nconjoar\),
napul (`ntre plantele r\d\-
cinoase, fa]\ de ]elin\, sfe-
cl\ sau p\trunjel, ale c\ror
r\d\cini principale sunt `n-
conjurate de mai multe fire),
sau [arpele (dup\ ce [i-a
lep\dat pielea!). Dintre di-
ferite obiecte, au atras a-
ten]ia cele din mediul fami-
liar al vorbitorilor, de obicei
lucioase; se spune gol f\c\-
le], gol toac\ sau gol scrip-
c\! Dar cineva poate fi [i gol
ca degetul…
{i, iat\, `n aceast\ boga-
t\ serie s-a ivit [i compara-
]ia cu pu[ca (sau cu pisto-
lul). Va fi atras aten]ia fap-
tul c\, fa]\ de o arm\ obi[-
nuit\ mai veche, sabia, care
se ]inea `n teac\, aceasta
mai nou\ nu era ad\posti-
t\, nu avea un… acoper\-
mânt [i reprezenta o ame-
nin]are imediat\, ca atunci
când se spunea c\ du[ma-
nul a venit asupra cuiva cu
sabia goal\.
Dar referirea la noile
arme, dup\ ce a descris fi-
gurat s\r\cia, lipsa (ca la
Rebreanu: „S\ nu zici c\-mi
hr\ne[ti tu fata ori c\ ]i-am
dat-o goal\ pu[c\“; Ion), a
c\p\tat, cu timpul, aspect
derizoriu, glume]; compara-
]ia prescurtat\ a vizat si-
tua]ia nepl\cut\ `n care se
afl\ cineva; ca la Caragiale,
de exemplu, `n al c\rui text
se mizeaz\ [i pe jocul de cu-
OPINII & COMENTARII
se pune pe citit. Nu conteaz\
c\ [tirile sunt dep\[ite de
mult! „Intelectualul“ nostru
`[i alimenteaz\ astfel o nece-
sitate: aceea de a citi.
Dar acum vreau s\ vor-
besc despre boschetarul som-
noros. Mai `ndr\zne] din fire
sau poate mai `ncrez\tor `n
lumea civilizat\, el avea obi-
ceiul s\ vin\ noaptea, uneori
[i ziua, `n scara blocului [i s\
se culce pe ciment, undeva, la
etajul II. Se considera astfel
mai ap\rat decât `n strad\:
nu b\tea vântul [i nu-l
g\seau cine [tie ce r\uf\c\-
tori. Dar tihna lui a durat pu-
]in. O dat\, `ntorcându-m\
de la serviciu, am auzit ]ipete
[i bufnituri. Am `n]eles c\ un
vecin `l scotea afar\ pe bos-
chetar. M-am uitat la fa]a lo-
catarului care putea s\ doar-
m\ oricând `n patul lui [i nu
mi-a venit s\ cred c\ e un
chip uman pentru c\ nu ex-
prima nimic omenesc, ci nu-
mai `nver[unare [i ur\, ur-
mate de satisfac]ia unei vic-
torii jalnice: intrusul fusese
eliminat. Se vede `ns\ c\
noaptea oaspetele nedorit se
`ntorcea. ~ntr-una din nop]ile
trecute, foarte târziu, am au-
zit zgomote surde, ca [i cum
un trup uman ar fi fost arun-
cat pe sc\ri `n jos. Bufniturile
erau din ce `n ce mai pu-
ternice. Apoi, totul s-a lini[tit.
Pentru c\ nu am auzit strig\-
te de durere, am putut
adormi cu iluzia c\ nu a fost
un trup uman rostogolit cu
vinte: „Vine dumnealui gol
pu[c\ [i bea pân\ se face
tun“ (Justi]ie).
A[adar, descrierea s\r\-
ciei nu este lipsit\ de ispita
sarcasmului, cum se pre-
zint\ lucrurile [i `n cazul
când obiectul compara]iei `l
constituie ambele arme (i-
ni]ial, pistolul se purta `n
brâu), iar goliciunea este
exprimat\ prin antifraz\:
„…`mi r\m\sese punga pli-
n\ de `ntunerec [i l\zile pli-
ne de vânt, casa `mbr\cat\
pu[c\ [i eu `mbr\cat pistol“
(`ntr-o formulare a scri-
itorului ardelean I. Ghera-
sim Gorjan, din traducerea
c\r]ii populuare intitulate
brutalitate, ci ni[te saci cu
cartofi sau f\in\. Diminea]a,
când am ie[it din cas\, am
v\zut, cu stupoare, sc\rile
pline de sânge. B\ltea sân-
gele peste tot. Am plecat la
serviciu oripilat\. Nu m-am
gândit nici o clip\ s\ m\ duc
la poli]ie, pentru c\ [tiu deja
cum se gânde[te acolo. Mi s-
ar fi spus c\, atât timp cât nu
exist\ victim\, sângele acela
este doar o iluzie optic\, un
element de recuzit\ preferat
de locatarii blocului meu, cu
gusturi excentrice. La `ntoar-
cere, am constatat c\ femeia
de serviciu m\turase `n bloc,
dar f\r\ s\ spele sângele. A
doua zi diminea]\, când am
ie[it iar s\ m\ `ndrept spre
serviciu, m-a `ntâmpinat ace-
la[i decor tragic. La `ntoarce-
re, nu era nimic schimbat. Ce
puteam face? Am luat ni[te
ap\ cu detergent [i am sp\-
lat chiar eu petele de sânge
`nchegat. Treceau vecinii, f\-
r\ s\ spun\ „bun\ ziua“, evi-
dent, [i se uitau mira]i la mi-
ne. Unuia care totu[i m-a sa-
lutat, m-am sim]it datoare s\
`i explic pornirea mea: „Ce-i
aici, abator?!“, i-am spus. A
morm\it ceva [i a trecut mai
departe. Numai o doamn\
`ntre dou\ vârste, care locu-
ie[te la etajul VI, s-a oprit,
mi-a luat cârpa din mân\ [i a
continuat ea s\ spele, cât mai
r\m\sese. Nu v\ pot spune
ce mult m-a impresionat ges-
tul ei! A vorbit frumos cu
mine [i m-a ajutat. Eu m-am
uitat cu drag la ea, gândin-
du-m\ c\, totu[i, sunt urme
de umanism [i aici, `n blocul
unde locuiesc. Era `ntr-o
sâmb\t\. Sâmb\ta dinaintea
Rusaliilor. a
Halima sau povestiri mi-
tologhice[ti ar\be[ti, pline
de b\g\ri de seam\ [i de
`nt`mpl\ri foarte frumoase
[i de mirare...).
~n sfâr[it, tenta]ia glu-
mei nu lipse[te nici când
adjectivul de care ne ocu-
p\m este pe locul al doilea,
ca `n zic\toarea „De pu[ca
goal\ se tem doi“; este vor-
ba de pu[ca ne`nc\rcat\, de
care se teme, fire[te, cel ce
se simte amenin]at, dar [i
cel care [tie c\ arma nu-i
folose[te la nimic!
* Stelian Dumistr\cel
este lingvist, profesor universitar la
Departamentul de Jurnalistic\ de
la Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
S=mb\t\, 2 iunie 2007 3
IDEEA CRE{TIN|
Alecsandri `n
perspectiv\
arhetipal\ (IV)
de Emil BALTAG
~ntr-o leg\tur\ strâns\ cu proba cobo-
rârii `n infern este [i starea de veghe, adi-
c\ tot o prob\ ini]iatic\ [i `nc\ una din
cele mai grele. Nu a reu[it s\ treac\ peste
ea Ghilgame[, plecat `n c\utarea nemuri-
rii, [i nu au reu[it s\ treac\ peste ea uce-
nicii lui Iisus `n gr\dina Ghetsimani.
Cel care coboar\ `n infern trebuie s\
vegheze, adic\ s\-[i p\streze con[tiin]a
mereu treaz\, pentru a nu pierde [ansa
`ntoarcerii la lumin\, la via]\, [ansa na[-
terii din nou. Aeneas, care vrea s\ coboa-
re `n infern pentru a-[i `ntâlni tat\l, afl\
de la Sibila pe care o consult\ c\ nu va
putea ie[i de acolo, adic\ nu-[i va putea
p\stra con[tiin]a treaz\ decât dac\ `[i va
procura, `n prealabil, creanga de aur.
~n acele pasteluri ale lui Alecsandri a
c\ror tem\ general\ este natura `n a-
notimpul iernii, descris\ mai ales pe timp
de noapte, omul nu se vede niciodat\ dor-
mind. Nici nu se putea s\ fie altfel, pen-
tru c\ iarna, cum chiar poetul o spune,
sunt „nop]ile vegherii“.
Putem, `ns\, observa de asemenea c\
`n aceste pesteluri, omul, pentru a-i fi ve-
ghea mai u[oar\, `[i ia ca `nso]itori lu-
mina l\mpii [i focul presonificat, entit\]i
care amintesc de creanga de aur [i care
`ntre]in speran]a [i credin]a `n revenirea
anotimpului cald, `n revenirea la via]\ a
lumii vegetale, `ntr-o adev\rat\ rena[te-
re pentru omul `nsu[i.
Ace[ti pl\cu]i `nso]itori apar chiar `n
primele versuri ale celei dintâi poezii din
volumul „Pasteluri“: „Perdelele-s l\sate [i
lampele aprinse;/ ~n sob\ arde focul to-
var\[ mângâios“(„Serile la Mirce[ti“).
~ntr-o alt\ poezie, tot de la primele ver-
suri, poetul se prezint\ astfel: „A[ezat la
gura sobei noaptea pe când viscole[te,/
Privesc focul, scump tovar\[, care vesel
pâlpâie[te“ („La gura sobei“). Iar poezia
„Sfâr[it de toamn\“ se termin\ cu ima-
ginea omului care „trist, cade pe gânduri
[i s-apropie de foc“.
Când e vorba de poet, veghea e mai
u[oar\, pentru c\ cel `nzestrat cu har are
cu sine o veritabil\ „creang\ de aur“.
Aceasta e putera fanteziei prin care fi-
gureaz\ de pe acum o alt\ lume, mai lu-
minoas\ la care aspir\ [i spre care sper\
s\ r\zbat\ curând. Aceast\ lume a fan-
teziei sale, cu care poetul, a[ezat de obicei
la gura sobei, se opune stihiilor
dezl\n]uite afar\, apare aproape ca un
laitmotiv `n poeziile lui Alecsandri.
Tot `n pastelul care st\ `n fruntea volu-
mului, adic\ `n „Serile la Mirce[ti“, `n
timp ce afar\ plou\, ninge [i viscole[te,
poetul, retras `n pacea camerei sale, a[-
teapt\ „din cer s\ vie /O zân\ dr\g\la[\
cu glasul aurit“. ~ntr-un alt pastel, poetul,
a[ezat la gura sobei, prin flac\ra albastr\
a vreascurilor de alun, vede „trecând `n
zbor fantastic a pove[tilor minuni“. ~n
poezia „~n miezul iernii“, `n timp ce iarna
vine de la munte, aducând cu sine zile de
urgie, poetul, sub lumin\ de lamp\,
viseaz\ la „dulcea prim\var\“: „Vine de
la munte iarna la câmpie/ Aducând `n
poale zile de urgie./ Vie!/ Eu sub lamp\
fac/ Visuri dup\ plac,/ {i luându-mi oaspe
dulcea prim\var\/ Râdem de stihia care
plânge-afar\“.
{i, `ntr-adev\r, speran]a pe care pu-
terea fanteziei o `ntre]ine, nu e zadarnic\.
~ntr-o alt\ serie de pasteluri, eul liric va
avea de traversat una din cel mai impor-
tante situa]ii existen]iale pe care le `ntâl-
nim `n lumea miturilor. Este ie[irea din
infern sau revenirea la via]\, triumful
etern al vie]ii asupra mor]ii. a
4 S=mb\t\, 2 iunie 2007
PE SCURT
Radio Trinitas se aude
[i la M\r\[e[ti [i Tecuci
~ncep=nd de miercuri, 23 mai,
Radio Trinitas al Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei se poate re-
cep]iona [i `n ora[ele Tecuci [i
M\r\[e[ti, precum [i pe [oseaua E
85, `ntre Adjud [i R=mnicu S\rat,
unde nu se auzea p=n\ acum.
„S\pt\m=na trecut\ a fost schim-
bat sistemul de antene de pe
dealul Trestiana de la B=rlad, iar
prin schimbarea celor 4 antene
care permiteau recep]ionarea
Radio Trinitas numai `n B=rlad [i
`n `mprejurimi, acum programele
postului nostru de radio pot fi as-
cultate [i de locuitorii ora[elor
Tecuci [i M\r\[e[ti. Ba mai mult,
pe {oseaua E 85, `ntre Adjud [i
R=mnicu S\rat se aude acum
foarte bine pe frecven]a de 93,7
Mhz“, ne-a declarat pr. Ciprian
Apetrei, directorul Radio Trinitas.
Olimpicii la religie din
Bac\u vor fi premia]i la
Biserica „Sf. Gheorghe“
Cei mai buni elevi de la Olimpiada
de religie, desf\[urat\ la nivelul
jude]ului Bac\u, vor fi r\spl\ti]i
cu premii [i diplome `n cadrul unei
manifest\ri ce va avea loc ast\zi,
2 iunie, orele 9.00, la Biserica
„Sf=ntul Gheorghe“ din Bac\u. Nu
mai pu]in de 67 de copii de clasele
V-VII, de la diferite [coli din me-
diul rural [i urban, vor primi di-
plome, c\r]i, [i alte premii supriz\,
pentru dragostea, pasiunea [i in-
teresul ar\tate fa]\ de disciplina
religie. „~i felicit\m pe to]i cei care
au participat la Olimpiada de re-
ligie, profesori [i elevi, pentru tot
ceea ce au reu[it. Ne-am g=ndit ca
ceremonia de decernare a di-
plomelor [i premiilor s\ aib\ loc la
Biserica «Sf. Gheorghe», deoarece
este unul dintre principalii spon-
sori ai actualei edi]ii a Olimpiadei
la Religie. Mul]umim, de aseme-
nea, preo]ilor protopopi Constantin
Tomozei [i Vasile Radu, [i preotu-
lui Constantin Busuioc, de la Bi-
serica «Sf. Nicolae», care s-au im-
plicat `n mod deosebit `n buna
desf\[urare a acestui eveniment“,
a declarat preotul Constantin
Leonte, inspector de Religie, `n
cadrul Inspectoratului {colar
Jude]ean Bac\u. (C.G.)
Se cere ajutor
pentru un copil afectat
de paralizie cerebral\
O mam\ cuprins\ de suferin]\,
Irene Magda Ciripan, din
Boto[ani, s-a adresat
Departamentului de Asisten]\ So-
cial\ din cadrul Protopopiatului
Boto[ani pentru a solicita ajutor
pentru salvarea fiului s\u, Eduard
Constantin, atins de o grav\ ma-
ladie. Eduard `n vârst\ de 8 ani [i
4 luni, sufer\ de paralizie cere-
bral\. ~n urma afec]iunii c\p\tate
la na[tere, copilul nu poate vedea
[i nu poate merge. {i-a p\strat,
`ns\, intacte func]iile intelectuale.
De curând, s-a ivit speran]a unei
opera]ii, urmat\ de o perioad\ de
spitalizare la o clinic\ din China,
având costuri ce se ridic\ la
18.000 de dolari. Astfel, mama,
care a fost profesoar\ de religie, se
adreseaz\ credincio[ilor, solicitând
ajutor pentru a strânge suma
necesar\ efectu\rii opera]iei `n
urma c\reia sper\ s\-[i vad\
copilul vindecat. La sediul
Protopopiatului Boto[ani au fost
depuse documente care argu-
menteaz\ cererea. Pân\ când
mama `[i va deschide un cont spe-
cial, dona]iile `n sprijinul lui
Eduard Constantin se pot face la
sediul Protopopiatului din strada
Marchian nr. 8, Boto[ani. a
VIA}A PAROHIILOR
Proiect educa]ional la parohia „Sf. Ioan cel Nou“ din Ia[i
Parohia „Sf. Ioan cel Nou“
- Nicori]\, din Ia[i, `[i
s\rb\tore[te ast\zi hramul.
Cu acest prilej, `n cadrul
parohiei se desf\[oar\ mai
multe activit\]i spirituale,
dar [i sociale. Asear\, un so-
bor de preo]i, condus de pr.
Vilie Doro[inc\, protoiereu
al Protopopiatului Ia[i 2, din
care face parte [i aceast\
parohie, a oficiat slujba
Vecerniei, iar ast\zi vor
avea loc Sf=nta Liturghie [i
pomenirea mor]ilor, dup\
care, va urma agapa cre[ti-
„Puritatea copiilor trebuie s\ devin\
un reper al `ntregii societ\]i române[ti“
Cu prilejul Zilei
Interna]ionale a
Copilului, ieri, 1
iunie, Prea
Fericitul P\rinte
Patriarh Teoctist a
adresat un mesaj
tuturor copiilor [i
p\rin]ilor, din care
v\ prezent\m
c=teva fragmente:
~n lumina s\rb\torii
Pogorârii Sfântului
Duh, o nou\ bucurie vi-
ne s\ ne `nc\lzeasc\ i-
nimile, Ziua Interna]io-
nal\ a Copilului, simbol
al rena[terii permanen-
te a omenirii prin copii.
Un asemenea moment
de referin]\, consacrat
`n aceste zile copiilor de
pretutindeni, s-a `ncet\-
]enit `n toat\ lumea, nu
atât printr-o hot\râre a
Organiza]iei Na]iunilor
Unite, cât mai ales prin
sentimentele pe care
orice om le nutre[te
pentru copii, pentru cei
care reprezint\ darul
cel mai de pre] al unei
familii, al unui popor, al
omenirii `ntregi.
~n aceast\ atmosfer\
de bucurie [i pace, s\
nu-i uit\m pe cei care
sunt lipsi]i de dragoste
p\rinteasc\, d\ruindu-le
prietenia [i sprijinul
nostru `n numele iubi-
rii Mântuitorului nostru
Iisus Hristos fa]\ de to]i
copiii lumii: „L\sa]i co-
piii [i nu-i opri]i s\ vin\
la Mine, c\ a unora ca
ace[tia este ~mp\r\]ia
Cerurilor“ (Matei 19,
14). Iat\ de ce inocen]a
Hramuri `n Duminica Tuturor Sfin]ilor
M=ine, 3 iunie a.c., de la
ora 9.30, Prea Fericitul
P\rinte Patriarh Teoctist
oficiaz\ Sfânta Liturghie la
M\n\stirea Antim din Bu-
cure[ti, cu ocazia hramului
acestui a[ez\mânt mona-
hal, „Duminica Tuturor
Sfin]ilor“. Cu acest prilej,
urmând testamentului cti-
torului m\n\stirii, Sf. An-
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
n\. ~nainte, `ns\, un grup de
20 de copii de la Gr\dini]a
cu program prelungit nr. 6,
din vecin\tatea bisericii `n
s\rb\toare, condu[i de edu-
catoarele Teodorina Alexan-
dru [i Angela Vi]elaru, vor
sus]ine un program artistic.
De altfel, parohia Nicori-
]\ se afl\ `n parteneriat cu
Gr\dini]a nr. 6. Dup\ cum
ne-a spus p\rintele paroh
Ioan Leonte, acest proiect
presupune un program prin
care copiii sunt du[i de edu-
catori [i p\rin]i la biseric\,
specific\ vârstei copil\-
riei este condi]ia credin-
]ei curate [i a primirii `n
inimile noastre a ~mp\-
r\]iei lui Dumnezeu `n-
c\ din lumea aceasta.
Astfel, puritatea copii-
lor trebuie s\ devin\ un
reper al `ntregii socie-
t\]i române[ti, pentru
c\ doar ea ne `ndep\r-
teaz\ de r\zboiul cel
dintre noi [i de stihiile
care tulbur\ aceast\
lume pentru p\catele
noastre.
Iar voi, dragi copii,
cinsti]i-v\ p\rin]ii [i e-
ducatorii prin ascultare
[i sârguin]\ `n `nsu[irea
`nv\]\turilor [i sfaturi-
lor bune primite la gr\-
dini]\, [coal\ [i biseri-
c\, precum [i de la to]i
cei ce v\ doresc binele,
dup\ `ndemnul poruncii
a V-a din Decalog:
„Cinste[te pe tat\l t\u
[i pe mama ta, ca s\-]i
fie bine [i s\ tr\ie[ti ani
mul]i pe p\mânt“!
Mul]umi]i lui Dum-
nezeu pentru darurile
s\dite `n suflet [i c\u-
ta]i s\ spori]i talantul
primit! Dumnezeu s\ v\
binecuvânteze [i s\ v\
d\ruiasc\ s\n\tate,
spre bucuria voastr\ [i
a noastr\. La mul]i ani,
dragi copii [i p\rin]i! a
„Bucuriile copil\riei“
Mitropolia Moldovei [i Buco-
vinei, prin Sectorul de Asisten]\
Social\ „Diaconia“ [i parohia
„Sf. Sava“, a organizat ieri pro-
gramul: „Bucuriile copil\riei“.
Detalii despre aceasta ac]iune a
oferit, prin intermediul Radio
Trinitas, pr. Sebastian Teacu,
inspector pe probleme de Asis-
ten]\ Social\ `n cadrul Mitro-
poliei Moldovei [i Bucovinei:
„Biroul de Asisten]\ Social\ al
Mitropoliei Moldovei [i Buco-
vinei a c\utat s\ aduc\ bucurii
tim Ivireanul, vor fi oferite
alimente la peste 2.000 de
persoane din familii s\race.
M=ine, va fi hramk de a-
semeneak [i la Biserica Ba-
nu din Ia[i, precum [i la bis-
erica de la Penitenciarul de
maxim\ siguran]\ Boto[ani.
Capela de la penitenciar
`[i s\rb\tore[te primul hram
dup\ terminarea lucr\rilor
iar parohia le ofer\ asisten]\ r\u; `nv\]area de rug\ciuni corect [i civilizat, un model
religioas\, cateheze [i [i practici religioase; partici- bun de urmat“, spune dna
diferite daruri. Potrivit pro- parea la diverse slujbe `n Alexandru.
iectului semnat de dna Te- s\rb\tori religioase impor- ~n Arhiepiscopia Ia[ilor,
odorina Alexandru, prin co- tante; `nt=lniri cu preotul ast\zi `[i serbeaz\ hramul [i
laborarea cu Biserica Nico- Ioan Leonte, care le-a parohia {ipote, din Proto-
ri]\ din Ia[i, pe parcursul a- prezentat `nt=mpl\ri [i fapte popiatul H=rl\u. Dar cea
nului [colar 2006-2007, s-au ale sfin]ilor, pilde; expozi]ie mai mare s\rb\toare din
desf\[urat diverse ac]iuni de desene pe teme religioase Mitropolia Moldovei [i Buco-
ca: familiarizarea copiilor cu etc. „Parteneriatul dintre vinei, este ast\zi la M\-
specificul l\ca[ului sf=nt; biseric\ [i gr\dini]\, n\stirea „Sf. Ioan cel Nou“
cunoa[terea de c\tre copii a rela]ionarea cu comunitatea, de la Suceava, acolo unde se
semnifica]iei s\rb\torilor re- are un rol foarte important afl\ moa[tele Sf=ntului Ioan
ligioase; `nsu[irea moralei `n des\v=r[irea actului e- cel Nou, pe care Biserica
cre[tine, copiii fiind `nv\]a]i duca]ional, ofer\ copiilor noastr\ `l pomene[te `n
s\ discearn\ `ntre bine [i baza unui comportament fiecare an, la 2 iunie. a
„Cei mai frumo[i copii sunt cei
care sunt boteza]i `n Duhul Sf=nt“
a Mesajul IPS P\rinte Mitropolit Daniel, adresat
cu prilejul Zilei Interna]ionale a Copilului a
Ast\zi, serb\m Ziua prin iubirea Duhului Sf=nt. profesorii [i profesoarele,
Copilului, dar cei mai Felicit\m pe to]i cei care pe to]i cei care contribuie
frumo[i copii sunt cei care nasc [i cresc copiii `n cre- prin `mpreun\-lucrare cu
sunt boteza]i `n Duhul din]\, pe to]i cei care `i Duhul Sf=nt ca noi s\ fim
Sf=nt, care devin chipul formeaz\, [i rug\m pe un popor cre[tin, un popor
M=ntuitorului Prunc, care Duhul Sf=nt s\ iubitor de Hristos [i cinsti-
se `ndreapt\ spre iubirea binecuv=nteze pe to]i edu- tor de Biseric\.
lui Dumnezeu-Tat\l [i spre catorii [i educatoarele, La mul]i ani, dragi
iubirea lui Dumnezeu-Fiul `nv\]\torii [i `nv\]\toarele, copii!
pe chipurile copiilor de la
Centrul de Zi „Sf. Marina“, din
S\rb\toarea Copiilor
cadrul Funda]iei „Solidaritate [i la R\chiteni
Speran]\“, [i pe chipurile copi-
ilor de la Gradini]a „Buna Copii romano-catolici din mai multe
Vestire“ a Mitropoliei Moldovei parohii ale Moldovei, de pe teritoriul
[i Bucovinei. S-au organizat un Diecezei de Ia[i, vor participa ast\zi, 2
concurs de desen clasic de pic- iunie 2007, la S\rb\toarea Copiilor la
nivel diecezan organizat\ la R\chiteni,
tur\, concursuri de desen pe as-
falt `n curtea Institutului So- jude]ul Ia[i. S\rb\toare va `ncepe cu
cial-Caritativ „Diaconia“, s-au Sf=nta Liturghie pe care Prea Sfin]itul
Petru Gherghel, Episcopul Diecezei
oferit cadouri, au fost premii, au
fost oferite meniuri speciale Romano-Catolice de Ia[i, o va oficia
`ncep=nd cu ora 11.00. Apoi va adresa
copiilor care au participat la
aceste ac]iuni, iar copiii au un mesaj tuturor copiilor. La Liturghie
vor fi prezen]i [i numero[i preo]i.
c=ntat [i au spus poezii“.
[i lambriu. Sfântul Altar a
fost complet renovat [i prin
lor aflate `n custodia peni-
tenciarului. M=ine `[i ser-
darul unor vrednici cre[tini beaz\ harmul [i parohiile
majore de extindere, pic- Bazga, C\ue[ti, din Proto-
tur\ [i amenajare. ~ntr-o au fost achizi]ionate, noi,
toate obiectele liturgice popiatul Ia[i 2; Scobin]i,
perioad\ relativ scurt\k Sticl\ria - Protopopiatul
dar extrem de intens\, necesare sfintelor slujbe.
De asemenea, a luat fiin]\ o H=rl\u; Neculcea - Proto-
capela de aici a fost extins\ popiatul Darabani; Sc\ri-
cu un nou [i spa]ios nou\ bibliotec\ de carte re-
ligioas\, Biblioteca „Du- cica [i B=rnabu - Protopo-
pronaos, cu clopotni]\ [i piatul T=rgu Neam] [i
cafas. S-a realizat pictura mitru St\niloae“ care va
deservi nevoia de literatur\ Grin]ie[u Mare - Protopo-
nou\ [i s-a reparat cea ve- piatul Ceahl\u. a
che. Toat\ capela a fost `m- duhovniceasc\ a persoane-
br\cat\ `n parchet de stejar
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN

Planul na]ional de dezvoltare rural\ va
aduce Rom=nia agricol\, `n 6 ani, `n Europa
de ing. Constantin
CHIRIL|
Noul program ini]iat
de Ministerul Agricultu-
rii P\durilor [i Dezvolt\-
rii Rurale se adreseaz\
tuturor locuitorilor din
mediul rural. Acesta nu
face diferen]ieri `ntre mi-
cii [i marii produc\tori,
`ntre cei care au fermele
`n anumite zone sau dac\
sunt din mediul rural sau
cel urban. Conform Regu-
lamentului Consiliului
1698/2005, România se
afl\ `n faza de elaborare a
dou\ documente-cheie `n
domeniul dezvolt\rii ru-
rale pentru perioada
2007-2013 [i anume Pla-
nul Na]ional Strategic
(PNS), care identific\ pri-
orit\]ile [i direc]iile de ac-
]iune `n domeniul dezvol-
t\rii rurale, Planul Na]io-
nal de Dezvoltare Rural\
(PNDR), care pune `n
practic\ strategia [i pri-
orit\]ile propuse.
Priorit\]ile Planului
Na]ional de
Dezvoltare Rural\
(PNDR)
PNDR presupune mai
multe direc]ii de dezvol-
tare a agriculturii, fiecare
dintre aceste axe fiind de-
numite „axe prioritare“.
Axa prioritar\ 1 - Mo-
dernizarea exploata]iilor
agricole, a unit\]ilor de
procesare [i `mbun\t\]i-
rea cuno[tin]elor fermie-
rilor `n domeniul agricol
[i silvic;
Axa prioritar\ 2 – Gos-
pod\rirea terenurilor a-
gricole [i forestiere pen-
tru un mediu s\n\tos;
Axa prioritar\ 3 – Di-
versificarea activit\]ilor
economice prin dezvolta-
rea serviciilor pentru `m-
bun\t\]irea calit\]ii vie-
]ii `n mediul rural;
Axa prioritar\ 4 – Cre-
area de parteneriate pu-
blic-private prin interme-
diul axei Leader, pe baze
pilot, pentru perioada
2007-2009, [i extinderea
la nivel na]ional, pentru
perioada 2010-2013. Prin
implementarea Progra-
mului de Dezvoltare Ru-
ral\, printr-o abordare de
jos `n sus, asigur\ partic-
iparea popula]iei rurale
la actul decizional.
Ce finan]eaz\
Uniunea European\
a Axa prioritar\ 1 vi-
zeaz\ cre[terea competi-
tivit\]ii sectorului agricol
[i silvic [i prin interme-
diul acesteia pot fi finan-
]ate o serie de investi]ii `n
exploata]iile agricole [i
silvice, sprijinirea exploa-
ta]iilor de semi-subzis-
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
România va beneficia de circa 8 miliarde de euro, contribu]ie UE,
repartiza]i pe domenii, dup\ cum urmeaz\:
0,0%
30,0%
25,0%
ten]\, modernizarea uni-
t\]ilor de procesare a pro-
duselor agricole [i silvice.
De asemenea, este finan-
]at\ `nfiin]area grupuri-
lor de produc\tori [i dez-
voltarea infrastructurii a-
gricole. Tot prin interme-
diul Axei 1 de dezvoltare
se ofer\ suport pentru
stabilirea tinerilor `n me-
diul rural, pensionarea
timpurie, precum [i for-
mare [i consultan]\.
a Axa 2 de dezvoltare,
`mbun\t\]irea mediului
[i a peisajului
Prin intermediul celei
de-a doua axe de dezvol-
tare se vor finan]a inves-
ti]iile nonproductive `n
domeniul agricol [i silvic,
pentru promovarea unui
management durabil [i e-
cologic al terenurilor a-
gricole [i forestiere. Ast-
fel, sunt acordate pl\]i
compensatorii pentru zo-
nele cu handicap natural,
sau zonele defavorizate,
pentru agro-mediu, adic\
pentru metode de produc-
]ie agricol\ ce sunt com-
patibile cu protec]ia [i `m-
bun\t\]irea condi]iilor de
mediu. De asemenea,
sunt acordate pl\]i [i pen-
tru prima `mp\durire a
terenurilor agricole sau
neagricole, precum [i
pl\]i pentru silvo-mediu,
programul Natura 2000
pe teren agricol [i silvic [i
pentru bun\starea ani-
malelor. ~n general, a-
ceast\ ax\ de dezvoltare
se adreseaz\ mediului `n-
conjur\tor [i nu neap\rat
direct omului, sau pro-
duc\torului agricol.
a Axa 3 de dezvoltare,
calitatea mediului rural
[i diversificarea economi-
ei rurale
Prin intermediul aces-
tei axe de dezvoltare sunt
acordate pl\]i pentru sti-
mularea laturii economi-
ce, ca ]\ranii rom=ni s\
nu mai produc\ doar pen-
tru subzisten]\, ci pentru
`ntreaga pia]\. Uniunea
European\ stimuleaz\ o
pia]\ pe care s\ existe
competi]ie [i diversitate
de produse, `ntruc=t, ast-
fel are de c=[tigat consu-
matorul.
Axa trei se refer\ toc-
mai la transformarea a-
griculturii `ntr-o afacere.
Astfel, sunt acordate pl\]i
pentru crearea [i dezvol-
ROM+NIA ~N UE
Axa 1 - Cresterea competitivitatii
sectorului agricol si silvic
45,0%
Axa 2 - Imbunatatirea mediului si a
zonelor rurale
Axa 3 - Calitatea vietii in zonele rurale
si diversificarea economiei rurale
Axa 4 - LEADER(cate 2,5% din fiecare
axa)
tarea micro`ntreprinde-
rilor, precum [i pentru `n-
curajarea agroturismu-
lui. Tot prin intermediul
acestei direc]ii de dezvol-
tare, se urm\re[te `mbu-
n\t\]irea calit\]ii vie]ii
`n zonele rurale, prin cre-
area de servicii special
pentru mediul rural, cum
ar fi comer]ul, recreerea,
transportul, etc. De ase-
menea, [i pentru renova-
rea satelor, fiind vizate `n
special infrastructura [i
cl\dirile. O alt\ compo-
nent\ a acestei direc]ii de
dezvoltare este conserva-
rea mo[tenirii rurale,
m\surile de perfec]ionare
[i informare pentru agen-
]ii economici [i dob=ndi-
rea de animare pentru
elaborarea [i implemen-
tarea strategiilor de dez-
voltare rural\.
a Axa 4 de dezvoltare
sau programul Leader
Programul Leader pre-
supune strategii de dez-
voltare local\ pe baz\ de
zon\, ce vizeaz\ teritorii
rurale. El presupune par-
teneriate locale public-
privat, precum [i aborda-
rea de la baz\ la v=rf, cu
puterea de decizie a gru-
purilor locale pentru ela-
borarea [i implementarea
strategiilor de dezvoltare
local\ [i proiectarea [i
implementarea multisec-
torial\ a strategiei [i in-
terac]iunea dintre agen]ii
[i proiecte din diferite
sectoare economice loca-
le. Alt\ latur\ a progra-
mului este implementa-
rea abord\rii proiectelor
inovatoare [i implemen-
tarea proiectelor de coo-
perare. Tot programul Lea-
der se ocup\ [i de crearea
de parteneriate locale.
Grupurile locale de ac-
]iune (GAL) reprezint\ o
abordare de dezvoltare lo-
cal\ `n parteneriat. Aces-
tea trebuie s\ propun\ o
strategie de dezvoltare lo-
cal\ [i s\ fie responsabil\
de implementare. Din
componen]a grupurilor
locale de ac]iune fac parte
parteneri din sectorul so-
cio-economic local, pre-
cum [i agricultori [i re-
prezentan]i ai societ\]ii
civile.
Euromituri
~nc\ `nainte de adera-
rea la Uniunea Europea-
n\, [i chiar [i acum, oa-
menii au f\cut tot felul de
specula]ii cu privire la o
serie de norme comunita-
re, pe care le-au transfor-
mat `n euromituri. A[a
au ap\rut mituri precum
c\ porcul poate fi t\iat
doar dup\ ce a fost anes-
teziat sau c\ nu va mai fi
permis s\ ]ii animale `n
curte. Multe sunt doar
specula]ii, f\r\ un temei
concret. ~n cele ce urmea-
z\, vom prezenta c=teva
din euromiturile care cir-
cul\ `n Rom=nia.
1. Fermele de subzis-
ten]\ vor disp\rea dup\
aderarea RO la UE- FALS
Realitate este, `ns\, al-
ta. Politica Agricol\ Co-
S=mb\t\, 2 iunie 2007
mun\ (politica agricol\ ce
se aplic\ `n toate statele
membre) nu este destina-
t\ gospod\riilor de sub-
zisten]\ (care produc pen-
tru consumul propriu), ci
fermelor care produc pen-
tru pia]\. Politica Agrico-
l\ Comun\ acord\ sub-
ven]ii pentru ca fermele
de semi-subzisten]\ (con-
sum propriu ^ vânzare)
s\ devin\ viabile.
2. Uniunea European\
va transforma milioane
de agricultori `n [omeri -
FALS
~n Politica Agricol\ Co-
mun\ nu exist\ limit\ri
ale num\rului de persoa-
ne care pot munci `n do-
meniul agricol. Sc\derea
continu\ a num\rului de
oameni angaja]i `n agri-
cultur\ `n Europa a fost
cauzat\ de nevoia de ren-
tabilizare a sectorului; `n
plus, aceast\ reducere
depinde strict de strategi-
ile [i obiectivele avute `n
vedere de fiecare stat
membru UE.
3. Aderarea la UE va
face s\ dispar\ zaib\rul
[i c\p[unica – FALS.
~n negocieri, s-a ob]i-
nut recunoa[terea `ntre-
gii suprafe]e de vie. Uniu-
nea European\ interzice
doar anumite tipuri de vii
hibride. România a ob]i-
nut `n negocieri ca numai
30.000 ha s\ fie `nlocuite.
~nlocuirea se va face
pân\ la sfâr[itul anului
2015. Viile hibride plan-
tate pe suprafe]e mai
mici de 0.1 ha nu trebuie
`nlocuite, dac\ produc]ia
va fi destinat\ pentru
consumul familial [i nu
pentru comercializare.
4. UE ne spune când [i
cum ne putem t\ia copa-
cii din curte - FALS
Fiecare proprietar poa-
te decide dac\ [i cum `[i
taie un copac `n curtea
proprie. Excep]ie fac mo-
numentele naturii. Pen-
tru domeniul public, de-
cid autorit\]ile locale sau
centrale.
5
Ing. Constantin
Chiril\ este directorul
Oficiului Jude]ean de
Consultan]\
Agricol\ din Ia[i
5. ~n Uniunea Euro-
pean\, animalele au cer-
cei [i pa[apoarte, la fel ca
oamenii - FALS
Crotalierea este o me-
tod\ de identificare [i ur-
m\rire a st\rii de s\n\-
tate [i a traseului anima-
lului pentru siguran]a a-
limentar\ a consumatori-
lor. Identificarea electro-
nic\ se realizeaz\ doar
pentru cai, dar probabil
UE va extinde aceast\
modalitate de identificare
[i la alte animale. F\r\ a-
cestea, agricultorii ro-
m=ni nu vor putea primi
subven]ii de la Uniunea
European\. Pa[apoartele
sunt necesare pentru ca-
baline [i pentru export.
6. Nu ne vom putea
vinde produsele tradi]io-
nale rom=ne[ti pe pia]a
UE - FALS
~n negocieri, Rom=nia a
ob]inut recunoa[terea [i
protec]ia denumirilor de
origine [i geografice pen-
tru mai multe tipuri de
b\uturi (palinc\, ]uic\, ho-
rinc\, turt), pentru iaurt,
ca[, cascaval, magiun, c=r-
na]i, pl\cint\, covrigi, etc.
S-a ob]inut derogare de
la normele sanitar- ve-
terinare pentru produce-
rea prin mijloace tradi]io-
nale pentru aproape 60
de tipuri de br=nz\ [i pro-
duse lactate de vac\, oa-
ie, capr\ [i bivoli]\, pro-
duse prin tehnologii tra-
di]ionale. Alte m\rci ro-
m=ne[ti mai pot fi `nre-
gistrate p=n\ la data a-
der\rii.
7. Vom `nchide toate
abatoarele [i fabricile de
lapte - FALS
~n Uniunea European\
se acord\ aten]ie deosebi-
t\ siguran]ei alimentare,
pentru protec]ia consu-
matorilor. Pentru aba-
toare [i fabrici de lapte,
Rom=nia a ob]inut pe-
rioade de tranzi]ie de 3
ani (perioada de preg\ti-
re pentru `ndeplinirea
standardelor) pentru mai
multe unit\]i de t\iere [i
procesare a c\rnii ro[ii, a
c\rnii de pas\re, a cen-
trelor de colectare [i a ce-
lor de standardizare a
laptelui [i a calit\]ii lap-
telui crud ob]inut. De la
data ader\rii, toate uni-
t\]ile vor trebui s\ res-
pecte, condi]iile de igien\
cerute de UE, tocmai pen-
tru a proteja consuma-
torii. a
6 S=mb\t\, 2 iunie 2007
PE SCURT
Rom=nia va folosi
gaze naturale din
Azerbaidjan
România [i Italia ar putea
cump\ra gaze naturale din
Azerbaidjan, prin intermediul
companiei franceze Gaz de
France. Potrivit agen]iei azere
de pres\ APA, un oficial italian
a declarat c\ Gaz de France
de]ine infrastructura necesar\
pentru ca gazul azer s\ poat\ fi
vândut `n cele dou\ ]\ri eu-
ropene. O delega]ie condus\ de
directorul general al Gaz De
France, Alain Azouaou, a discu-
tat, s\pt\mâna aceasta, cu ofi-
cialii ministerului Industriei [i
Energiei din Azerbaidjan.
Compania francez\ inten]ioneaz\
s\ implementeze trei tipuri de
proiecte `n Azerbaijan, respectiv
explorarea z\c\mintelor de
gaze, extrac]ia a 500 de mi-
liarde de metri cubi de gaze `n
proiectul Azeri-Guneshli-
Chirag, precum [i reconstruc]ia
depozitelor subterane [i con-
trolul sistemului de distribu]ie a
gazelor. ~n România, Gaz de
France este prezent\ pe pia]a
româneasc\ prin intermediul
firmelor Distrigaz Sud, Depo-
mure[ Târgu Mure[, Vital Gaz
[i Gena Rom Gestiune Energeti-
c\. ~n luna februarie 2007, gru-
pul a preluat un pachet de ac-
]iuni reprezentând 65% din ca-
pitalul social al Amgaz Media[.
Angaja]ii din turism
ar putea beneficia
de [omaj dup\
[ase luni de munc\
Ministerul pentru ~ntreprinderi
Mici [i Mijlocii, Comer], Turism
[i Profesii Liberale, a emis un
proiect de Ordonan]\ pentru ca
lucr\torii din turism s\ benefi-
cieze de [omaj dup\ [ase luni de
munc\. Secretarul de stat `n
MIMMCTPL, Lucia Morariu, a
declarat ieri, `n cadrul unei
vizite efectuate pe Litoral, c\ mi-
nisterul a emis un proiect de or-
donan]\ prin care lucr\torii din
industria turismului s\ bene-
ficieze de [omaj dup\ [ase luni
de munc\. „Astfel, `ntr-un inter-
val de un an, dup\ ce lucreaz\
[ase luni, cei din cadrul acestei
industrii vor beneficia de [omaj
pe o perioad\ de [ase luni“, a ex-
plicat Lucia Morariu. ~n ceea ce
prive[te situa]ia `n care se afl\
`n prezent litoralul românesc, o-
ficialul MIMMCTPL a men]ionat
c\ „acesta se prezint\ mult mai
bine fa]\ de anul trecut“. De ase-
menea, a precizat c\, `n 2-3 zile,
autorit\]ile locale s-au angajat
s\ amplaseze pe plaj\ punctele
de prim ajutor [i cele de salva-
mar. Cât prive[te disponibili-
tatea hotelurilor de a oferi ser-
vicii all inclusive, Lucia Morariu
a spus c\ foarte pu]ine dintre
acestea ofer\ astfel de serviciu.
Noile membre UE risc\
„supra`nc\lzirea“
economiei
Banca Mondial\ avertizeaz\ c\
ritmul de cre[tere economic\ `n-
registrat `n 2006 `n noile state
membre ale Uniunii Europene
este posibil s\ `ncetineasc\, ex-
cep]ie f\când Polonia, Slovacia [i
Bulgaria. Potrivit ultimului Ra-
port Economic Periodic EU8+2,
publicat joi de Banca Mondial\,
cre[terea economic\ a cunoscut
un ritm sus]inut, `n 2006, `n ]\ri
precum Estonia, Letonia, Polo-
nia, Slovacia, Slovenia [i Româ-
nia. Banca Mondial\ avertizeaz\,
`ns\, c\ `n unele ]\ri, dinamica
cererii interne duce la supra`n-
c\lzirea economiei, iar ratele ac-
tuale de cre[tere ar putea fi ne-
sustenabile. Autorii raportului
subliniaz\ c\ deficitele de cont
curent au continuat s\ creasc\,
atingând nivele foarte `nalte `n
]\rile cele mai vulnerabile. a
APIA a `nregistrat peste 85% din cererile de sprijin `n agricultur\
Peste 85% din cererile
de sprijin pentru pl\]ile
directe pe suprafa]\ au
fost `nregistrate `n baza
de date a APIA, a declarat
Nicolae Sterghiu, di-
rectorul general al Agen-
]iei de Pl\]i [i Interven]ie
pentru Agricultur\ (A-
PIA). „~n baza de date au
fost introduse 1,050 mil-
ioane cereri, din totalul de
1,230 milioane de cereri
depuse pentru o suprafa]\
de 9,68 milioane ha pen-
tru care se poate primi
sprijinul de la Uniunea
Arpechim ar putea fi `nchis de tot
a ~n continuare, situa]ia de la Arpechim na[te controverse
a Activitatea Arpechim Pite[ti ar putea fi `nchis\ definitiv, la sfâr[itul anului,
dac\ investi]iile pentru `ndeplinirea condi]iilor de mediu nu se vor finaliza
`n [ase luni, a anun]at, joi, Ministerul Mediului a
Oficialii Ministerului
Mediului s-au `ntâlnit joi
cu reprezentan]i ai com-
paniei Petrom. Cele dou\
p\r]i nu au g\sit o solu]ie
pentru continuarea ac-
tivit\]ii de petrochimie la
rafin\ria Arpechim, astfel
`ncât s\ fie asigurat\ ma-
teria prim\ pentru combi-
natul Oltchim. Pre[edin-
tele AVAS, Teodor Atana-
siu, a precizat c\ investi-
]iile care ar trebui reali-
zate de compania Petrom
la rafin\ria Arpechim nu
au o valoare foarte mare,
iar activitatea de petro-
chimie nu va fi `ntrerup-
t\. La rândul s\u, minis-
trul Economiei [i Finan]e-
lor, Varujan Vosganian, a
declarat c\ Arpechim nu
va opri produc]ia [i va li-
vra atât combustibili, cât
[i materia prim\ necesar\
pentru Oltchim.
~nchiderea Arpechim
scumpe[te [i
autostr\zile
~nchiderea rafin\riei
Arpechim va scumpi au-
tostr\zile din România.
Rafin\ria din Arge[ pro-
duce mai mult de jum\-
tate din bitumul folosit la
noi, iar o criz\ la Arpe-
chim ar permite construc-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROM+NIA SE AFL|
~N IMPOSIBILITATE DE A
PRIMI DE{EURILE ITA-
LIENILOR: Ministrul Me-
diului, Attila Korodi, le-a spus
reprezentan]ilor Ministeru-
lui Mediului din Italia c\ Ro-
mânia se afl\ `n imposibili-
tate tehnic\ de a depozita [i
trata de[euri din alte state,
pentru c\ nu are infrastruc-
tura necesar\ nici pentru a
face fa]\ nevoilor proprii.
„România se confrunt\ deja
cu problema de[eurilor din
]ar\, care cresc anual“, a
spus `ntr-o conferin]\ de pre-
s\, ministrul Mediului [i
Dezvolt\rii Durabile, Attila
Korodi. Reprezentan]ii Mi-
nisterului român al Mediului
s-au `ntâlnit, joi, cu un grup
de exper]i din cadrul Minis-
terului italian al Mediului [i
cu ambasadorul italian la Bu-
cure[ti, Daniele Mancini, a-
ce[tia dorind s\ afle dac\ es-
te posibil\ stocarea [i trata-
rea unei cantit\]i de de[euri
ECONOMIC
European\“, a precizat
Sterghiu. Potrivit direc-
torului general al APIA,
controlul `n teren pentru
verificarea declara]iilor
fermierilor va demara la 1
iulie, iar analiza de risc se
va realiza pe un procent
de 6% - stabilit aleatoriu -
din cererile `nregistrate `n
baza de date. „Verificarea
declara]iilor fermierilor `n
teren se va finaliza la
sfâr[itul lunii septembrie“,
a spus Sterghiu. La ora ac-
tual\, fermierii mai pot
depune cereri pentru
torilor de autostr\zi sau
drumuri na]ionale s\ m\-
reasc\ pre]ul asfaltului.
Vorbim despre afaceri de
miliarde de euro. La câte-
va ore de la anun]ata `n-
chidere a rafin\riei Arpe-
chim, primarul de la Pi-
te[ti a fost primul care [i-a
dat seama c\ f\r\ rafi-
n\rie tot programul s\u
de asfaltare r\mâne, prac-
tic, `n aer. Din cele
500.000 de tone de bitum
`ntinse anul trecut pe [o-
menajere, pe fondul unei cri-
ze ecologice din sudul Italiei.
a MAI MULTE GOSPO-
D|RII DIN JUDE}UL
CONSTAN}A, AFECTATE
DE O PLOAIE TOREN}I-
AL|: O ploaie toren]ial\ a
indundat, joi sear\, mai mul-
te gospod\rii din satele co-
munei const\n]ene Dobro-
mir [i a blocat, pentru câteva
ore, drumul dintre cele dou\
a[ez\ri. {uvoaiele formate
au inundat 16 gospod\rii [i
patru case, iar drumul care
leag\ satele Dobromir Deal
[i Dobromir Vale a devenit
impracticabil pentru mai bi-
ne de patru ore, trecerea din-
tr-o localitate `n alta fiind
imposibil\, a declarat Vasile
Moldovanu, directorul Regiei
Autonome Jude]ene de Dru-
muri [i Poduri Constan]a.
Acesta a ad\ugat c\ apele au
adus aluviuni, stratul de mâl
depus ajungând pân\ la ju-
m\tate de metru. Pentru de-
blocarea drumului au lucrat
mai multe echipe ale regiei.
pl\]ile directe pe supra-
fa]\ la centrele locale
APIA, dar `ncepând cu 1
iunie vor pl\ti penalit\]i
de 1% pentru fiecare zi de
`ntârziere din fondurile
care urmeaz\ s\ le pri-
measc\ de la UE. Terme-
nul ini]ial de depunere era
15 mai, dar România a
ob]inut de la UE o prelun-
gire cu `nc\ dou\ s\pt\-
mâni f\r\ penalit\]i.
Suma acordat\ fermie-
rilor `n acest an din fon-
durile UE va fi de aproxi-
mativ 50 de euro pe hec-
selele din România, Arpe-
chim a livrat aproape
300.000. Restul, a venit
pu]in de la Vega lui Dinu
Patriciu, pu]in de la
Petrotel Lukoil [i o canti-
tate mai mare din import.
Bitumul de afar\ este
adus de trei mari firme, `n
spatele c\rora se afl\ ni[te
off-shore-uri, dar cu
adev\rat important este
faptul c\ bitumul de im-
port cost\ cu 15% mai
mult decât cel de la Arpe-
a PIB, CRE{TERE DE
6%: Produsul intern brut
(PIB) al României a crescut,
`n primul trimestru al aces-
tui an, cu 6% `n termeni re-
ali, fa]\ de acela[i interval
din anul trecut, pân\ la
68,498 miliarde de lei (20,26
miliarde de euro) pre]uri
curente, potrivit estim\rilor
publicate ieri de Institutul
Na]ional de Statistic\ (INS).
Cre[terea economic\ s-a
temperat `n primul tri-
mestru al acestui an fa]\ de
primele trei luni ale anului
trecut, pentru care INS a
calculat o cre[tere a PIB cu
6,9% fa]\ de trimestrul I din
2005, pân\ la 61,03 miliarde
de lei. PIB-ul Români-
ei estimat pentru anul 2006
a fost de 342,4 miliarde de lei
(97,2 miliarde de euro) `n
cre[tere, `n termeni reali, cu
7,7% fa]\ de anul anterior.
Detalii privind evolu]ia pro-
dusului intern brut pe total
[i pe principalele elemente
componente vor fi prezentate
`n Buletinul statistic lunar
tar, aceasta fiind comple-
tat\ cu aproximativ 30 de
euro pe hectar din bugetul
na]ional, prin Pl\]ile Na-
]ionale Directe Comple-
mentare (PNDC). Fondu-
rile alocate pentru 2007
de UE se ridic\ la 560 de
milioane de euro. Potrivit
directorului general al
APIA, banii vor fi vira]i
fermierilor `ntr-un cont
bancar, cea mai mare
parte a acestora anun]ând
deja num\rul contului pe
cererile de sprijin depuse
la APIA. Ministrul Agri-
chim. Reprezentan]ii de la
Compania Na]ional\ de
Autostr\zi au reac]ionat
[i ei imediat. Nu de alta,
dar `n România este u[or
s\ câ[tigi o licita]ie ofe-
rind cel mai mic pre]. Du-
p\ aceea, ceri recalcula-
rea, motivând tocmai
scumpirea bitumului.
A[adar, cel mai afectat de
`nchiderea Arpechim nu
este nici Petrom, nici
Oltchim, ci de departe,
românul contribuabil,
nr. 4, care va fi difuzat de
INS `n cadrul unei conferin]e
de pres\, care va avea loc
vineri, 8 iunie, la sediul in-
stitu]iei.
a UE ALOC| 100 DE
MILIOANE DE EURO PEN-
TRU S|N|TATE: Pre[edin-
tele Comisiei Europene, José
Manuel Barroso, a anun]at
c\ UE va aloca 100 de mili-
oane de euro pentru Fondul
mondial de Lupt\ contra
HIV-SIDA, Tuberculozei [i
Malariei. De asemenea, a-
ceast\ sum\ va fi completa-
t\ cu 300 de milioane de euro
`n urm\torii trei ani. Astfel,
pân\ `n 2010, Uniunea Eu-
ropean\ `[i ia angajamentul
s\ aloce 400 de milioane de
euro acestui instrument fi-
nanciar, care joac\ un rol
important `n lupta contra
HIV-SIDA, Tuberculozei [i
Malariei. Creat `n ianuarie
2002, Fondul a contribuit
deja la finan]area a peste
400 de programe `n 136 de
]\ri, `n special `n Africa. a
culturii [i Dezvolt\rii Ru-
rale, Decebal Traian Re-
me[, a afirmat recent c\
banii c\tre fermierii ro-
mâni vor fi acorda]i `ntre
1 - 22 decembrie, din sur-
se bugetare, iar UE va
pl\ti suma respectiv\ `n
mai 2008. Acesta a mai
spus c\, `n ceea prive[te
absorb]ia fondurilor euro-
pene `n domeniul agricultu-
rii, situa]ia este `nc\ dra-
matic\, pericolul cel mai
mare constând `n controa-
lele `n teren [i la centrele
locale ale APIA. a
care va pl\ti câteva sute
de milioane de euro `n
plus numai la o simpl\ re-
calculare a contractelor de
asfaltare. Pe de alt\ parte,
o criz\ de bitum nici nu
poate avea loc `ntr-o ]ar\
membr\ a Uniunii Euro-
pene, c\ci materialul va
veni imediat din import.
Dar o criz\ de bitum poate
fi cu succes simulat\,
când pe pia]\ sunt doar
câ]iva furnizori. Este ne-
voie doar de câteva sin-
cope `n aprovizionare [i de
o ridicare rapid\ [i tem-
porar\ a pre]urilor [i, `n
nici o lun\, contractele de
asfaltare ar fi modificate.
Urm\rile unui gest simplu
[i foarte legal de oprire a
unei rafin\rii poate avea,
astfel, efecte imense asu-
pra bugetului de stat, asu-
pra economiei [i buzunaru-
lui muritorilor de rând. {i
poate deloc `ntâmpl\tor,
premierul T\riceanu a nu-
mit, miercuri, un nou
pre[edinte la Agen]ia pen-
tru Protec]ia Mediului.
Rafin\ria Arpechim a
r\mas f\r\ autoriza]ie de
mediu pentru urm\toare-
le 6 luni [i trebuie s\-[i
opreasc\ activitatea. Agen-
]ia pentru Protec]ia Me-
diului Arge[ spune c\ Pe-
trom nu a f\cut investi]ii-
le promise pentru protec-
]ia mediului. Compania
petrolier\ consider\ ne-
justificat\ retragerea au-
toriza]iei [i a anun]at c\
va ataca `n instan]\ a-
ceast\ m\sur\. Petrom
sus]ine c\ `nchiderea Ar-
pechim va atrage cre[teri
de pre]uri la carburan]i,
dar concuren]a dezminte
acest scenariu: Rompe-
trol, Lukoil [i MOL au a-
nun]at c\ au capacitatea
de a livra cantitatea de
combustibili pe care pia]a
româneasc\ o cere. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 2 iunie
Cerul va prezenta `nno-
r\ri `n vestul [i nord-vestul
]\rii, iar dup\-amiaz\ la
deal [i la munte, unde local
vor fi averse [i desc\rc\ri
electrice. ~n restul teritoriu-
lui cerul va fi variabil, iar
astfel de fenomene se vor
semnala doar cu totul izolat.
V=ntul va sufla slab p=n\ la
moderat, cu unele inten-
sific\ri `n timpul ploilor.
Temperaturile maxime vor
fi cuprinse `n general `ntre
20 [i 30 de grade.
Duminic\, 3 iunie
Temperaturi `ntre 15 [i
30 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 02.06.2007
Dolar SUA 2,4312
Euro 3,2705

Secuii radicali cer o Transilvanie independent\
~ntr-un comunicat dat
publicit\]ii ieri de filiala
din Gheorghieni a Uniunii
Civice Maghiare (UCM) a-
menin]\ c\, `n cazul `n care
autorit\]ile de la Bucure[ti
nu vor satisface cerin]ele
privind autonomia a[a-zi-
sului }inut Secuiesc, va ce-
re „un }inut Secuiesc auto-
nom `ntr-o Transilvanie in-
dependent\“. {i la Sfântu
Gheorghe, liderul local al
UCM, Gazda Zoltan, ple-
deaz\ pentru radicalizarea
ac]iunilor ce au ca scop ob-
]inerea autonomiei }inutu-
lui Secuiesc. Gazda Zoltan
va propune conducerii
UCM s\ lupte pentru o „au-
todeterminare mai larg\ a
secuimii“ [i anume s\ nu
mai cear\ autonomie, ci in-
dependen]a }inutului Se-
cuiesc. Argumentul lideru-
lui UCM a fost c\ „a[a e `n
România, trebuie s\ ceri
mult ca s\ ob]ii pu]in“.
Toate aceste declara]ii
sunt catalogate drept „pros-
ACTUALITATE
tii“ de pre[edintele UCM,
Szasz Jeno, care a declarat
ieri c\ este vorba de opinii
personale, ne`mp\rt\[ite
de conducerea central\ a
organiza]iei. El a precizat
c\ UCM consider\ c\ sin-
gura cale prin care se poate
ob]ine autonomia terito-
rial\ este cea a dialogului
[i a „diploma]iei cu cra-
vat\“, [i nu cea a metodelor
radicale. Szasz a reamintit
c\ maghiarii din Bazinul
Carpatic, fie c\ este vorba
de cei din Slovacia, Serbia
sau România, „au ales calea
dialogului [i nu cea a r\z-
boiului, cum au f\cut sta-
tele din fosta Iugoslavie“.
Liderul UCM a reamin-
tit c\ organiza]ia pe care o
conduce lupt\, `n principal,
pentru pluralismul politic
`n rândul comunit\]ii
maghiare. UCM se vrea un
partid politic autentic, care
s\ ajute la modernizarea
României, dar sprijin\ [i
demersurile privind ob]ine-
S=mb\t\, 2 iunie 2007
rea autonomiei pe c\i lega-
le, `ntreprinse de Consiliul
Na]ional Secuiesc [i Con-
siliul Na]ional al Maghia-
rilor din Transilvania. a
7
LUMEA PE SCURT
Libanul lupt\
din nou cu
extremismul islamic
Violente confrunt\ri opuneau
ieri diminea]\ for]ele armate
libaneze militan]ilor extremi[ti
Fatah al-Islam, replia]i `n tab\ra
de refugia]i palestinieni Nahr al-
Bared, `n nordul Libanului,
`ncercuit\ de 13 zile de trupe
libaneze, au anun]at surse ale
poli]iei locale. Ini]ial, armata a
replicat la tirurile de arme au-
tomate, lansate de militan]i is-
lami[ti asupra pozi]iilor sale
din perimetrul Nahr al-Bared.

Mo]iunea anti-T\riceanu se am=n\ cu scandal Ulterior, schimburile de focuri

a Democra]ii nu reu[esc s\ str=ng\ semn\turile necesare unei mo]iuni de cenzur\
a La presiunile PNL [i PSD, c=]iva senatori [i-au retras sprijinul pentru ac]iunea PD
a Geoan\ crede c\ democra]ii nici nu vor cu adev\rat c\derea Guvernului a
Tentativele repetate ale
Partidului Democrat de a
introduce o mo]iune de
cenzur\ `mpotriva Cabi-
netului T\riceanu sunt
]inute `n [ah de rezisten]a
PNL [i PSD. Totul a culmi-
nat cu un imens scandal
legat de validitatea sem-
n\turilor [i cu acuza]ii de
fraud\.
Uite semn\tura,
nu e semn\tura
PD a depus, ieri, la
Parlament, mo]iunea de
cenzur\ „Guvernul T\ri-
ceanu trebuie s\ plece“, `n-
s\, conform liderului de-
puta]ilor democra]i, Cris-
tian R\dulescu, pre[e-
dintele Camerei Deputa-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a CODRU} {ERE{,
AUDIAT ~N DOSARUL
TURCENI: Fostul ministru
al Economiei, Codru]
{ere[, a fost audiat ieri
diminea]\ la DNA, timp de
o or\. El a dat o declara]ie
`ntr-un dosar legat de cum-
p\rarea de energie ieftin\
de la Complexul Turceni.
Fostul ministru al Econo-
miei, Codru] {ere[, a fost
audiat `n leg\tur\ cu plân-
gerea depus\ anul trecut,
prin care l-a acuzat de
trafic de influen]\ pe depu-
tatul PD Ioan Oltean, sus-
]ilor, Bogdan Olteanu, a
refuzat s\ primeasc\ do-
cumentul. Conform lui R\-
dulescu, senatorul PNL
Mihai Lupoi ar fi trimis la
Camera Deputa]ilor o
cerere prin care anun]a c\
`[i retrage semn\tura de
pe mo]iune. Cererea lui
Lupoi nu a ajuns, `ns\, [i
la Senat, unde mo]iunea a
fost primit\, sus]ine lide-
rul deputa]ilor PD. La Ca-
mer\, `ns\, ca urmare a re-
tragerii semn\turii lui Lu-
poi, mo]iunea nu mai
`ntrune[te cele 116 semn\-
turi necesare depunerii.
„~n acest caz, pre[edin-
tele Camerei Deputa]ilor,
Bogdan Olteanu, va re-
turna mo]iunea, `mpreun\
cu lista pentru comple-
tarea acestei liste, dar mo-
]inând c\ ar fi intervenit
pentru ca o firm\ privat\
s\ cumpere energie elec-
tric\ ieftin\. {ere[ a `nre-
gistrat, `n 27 noiembrie
2006, la DNA, o plângere
penal\ `n care l-a acuzat
pe deputatul PD Ioan Ol-
tean de trafic de influen]\,
afirmând c\ acesta ar fi in-
sistat pe lâng\ el ca minis-
tru al Economiei, `n favoa-
rea unei societ\]i private
pentru achizi]ionarea de
energie electric\ la pre]
mic. {ere[ a depus plân-
gerea dup\ ce declarase
]iunea este depus\ regu-
lamentar [i `nregistrat\ la
Senat“, a sus]inut liderul
deputa]ilor PD. El a de-
clarat c\ PD va mai
„procura `nc\ o semn\tu-
r\, cel pu]in“, pân\ la [e-
din]a de luni a Birourilor
Permanente, când se va
decide asupra cazului mo-
]iunii respinse de Camer\,
dar acceptat\ de Senat.
~ncurc\turile
unui fost peremist
Toate aceste necazuri
ale democra]ilor au pornit
de la o semn\tur\ pe care
au ob]inut-o cu mare gre-
utate de la senatorul li-
beral Mihai Lupoi. Parla-
mentarul, recent ajuns la
deja `n mai multe rânduri
c\ deputatul PD Ioan Ol-
tean i-ar f\cut o vizit\ la
minister [i i-ar cerut s\ in-
tervin\ pentru favorizarea
firmei Beny Alex, un inter-
mediar `n afaceri cu elec-
tricitate.
a PROCESUL HIDRO-
ELECTRICA A FOST SUS-
PENDAT: Procesul Hidroe-
lectrica, `n care sunt jude-
ca]i membri din conduce-
rea institu]iei pentru pre-
judicierea companiei cu 1,8
milioane de euro, a fost
suspendat. Dosarul a fost
PNL din partidul lui
Corneliu Vadim Tudor, de-
clarase `nc\ de joi sear\ c\
a purtat o discu]ie de prin-
cipiu cu liderul grupului
PNL din Camera superi-
oar\, Puiu Ha[otti, privind
retragerea semn\turii sale
de pe mo]iunea de cenzur\
a PD, ad\ugând c\ acest
demers se poate finaliza
doar dup\ ce va avea o
`ntrevedere fa]\ `n fa]\ cu
conducerea liberalilor.
Lupoi nu a dorit s\ co-
menteze ra]iunile care au
stat la baza deciziei de a
semna mo]iunea PD, pre-
cizând doar c\ nu vrea
r\ul PNL. Ieri diminea]\,
el a anun]at oficial c\ nu
mai este un sprijinitor al
mo]iunii, la fel cum a f\cut
[i senatorul independent
Neculai Apostol, l\s=nd,
astfel, pe democra]i `n
jenanta situa]ie de a fi
ironiza]i de liberali.
Olteanu: „Boc
a `ncercat s\
ascund\ o fraud\“
Profit=nd de `ncurc\tu-
ra democra]ilor, pre[edin-
tele Camerei Deputa]ilor,
liberalul Bogdan Olteanu,
a declarat, ieri, c\ liderul
PD Emil Boc face „zarv\“
pentru a ascunde „frauda“
pe care a `ncercat s\ o
comit\, al\turi de PLD,
prin falsificarea num\ru-
lui de semn\turi necesar
mo]iunii de cenzur\. Ol-
teanu i-a [i amenin]at pe
reprezentan]ii celor dou\
partide c\ vor r\spunde
penal pentru faptele lor. ~n
ceea ce prive[te declara]iile
lui Emil Boc, cu privire la
presiunile pe care le fac lib-
eralii asupra parlamenta-
rilor care au semnat mo-
]iunea de cenzur\, pre-
trimis la Curtea Constitu-
]ional\, dup\ ce magistra-
]ii Tribunalului Bucure[ti
au admis o excep]ie de ne-
constitu]ionalitate ridicat\
de ap\r\torii celor 11 in-
culpa]i. Avoca]ii sus]in c\
societatea Hidroelectrica a
fost constituit\ parte civil\
[i v\t\mat\ `n proces f\r\
s\ `[i dea acordul asupra
acestui lucru. La jum\ta-
tea anului trecut, procuro-
rii DNA au trimis `n jude-
cat\ 11 persoane, atât din
interiorul societ\]ii, cât [i
parteneri de afaceri, pen-
[edintele Camerei Deputa-
]ilor le-a catalogat ca fiind
„mincinoase“.
Geoan\ b\nuie[te
malversa]iuni ale PD
De[i anun]a cu ceva
timp `n urm\ c\ va pro-
pune chiar el o mo]iune de
cenzur\ contra Guvernului
T\riceanu, PSD ap\r\
acum Guvernul PNL-UD-
MR. „Mo]iunea de cenzur\
a Partidului Democrat este
inutil\, pentru c\ aceast\
mo]iune, care se refer\
strict la referendumul din
19 mai, nu are cum s\
treac\ `n Parlament“, a de-
clarat, ieri, liderul social-
democra]ilor, Mircea Geoa-
n\, la finalul unei [edin]e
cu vicepre[edin]ii forma-
]iunii.
Geoan\ a ar\tat c\ nu
vrea s\ fie ironic, dar con-
sider\ c\ mo]iunea PD nu
are decât un singur scop,
„acela de a perpetua pre-
zen]a Guvernului T\ricea-
nu pân\ `n sesiunea parla-
mentar\ viitoare, [tiindu-
se c\ exist\ doar o mo]iune
pe sesiunea parlamen-
tar\“. „Deci, dac\ se trage
un cartu[ `n gol, cum va fi
cazul la aceasta, `nseamn\
c\ de fapt PD dore[te pre-
lungirea mandatului lui
T\riceanu, ceea ce nu cred
c\ este cazul“, a spus
Mircea Geoan\. ~n plus,
pre[edintele PSD a pre-
cizat c\ opinia general\ la
nivelul conducerii acestei
foma]iuni politice este c\,
`n acest moment, obliga]ia
de a da un r\spuns politic
la actuala situa]ie revine
pre[edintelui Traian B\-
sescu [i premierului C\lin
Popescu-T\riceanu. a
tru abuz `n serviciu `n for-
m\ calificat\. Printre ace[-
tia, se afl\ [i fostul director
al Hidroelectrica, Traian
Oprea, acuzat c\ ar fi apro-
bat cump\rarea de apara-
tur\ electric\ de joas\ ten-
siune contraf\cut\, la pre-
]uri supraevaluate [i ne-
respectând Legea achizi-
]iilor publice. O alt\ parte
a dosarului Hidroelectrica
se afl\ `nc\ pe masa
procurorilor [i `l vizeaz\ [i
pe fostul ministru al Eco-
nomiei, Codru] {ere[. a
s-au intensificat, cele dou\ p\r]i
folosind artileria. La 20 mai a.c.,
armata a `ncercuit tab\r\ de
refugia]i palestinieni Nahr al-
Bared (90 km nord de Beirut),
unde se repliaser\ militan]i is-
lami[ti, membri ai Fatah al-
Islam. Cel pu]in 35 de militari [i
33 de rebeli [i-au pierdut via]a `n
acele violen]e, conform unui bi-
lan] stabilit de presa str\in\.
Fatah al-Islam refuz\ s\ `i pre-
dea pe militan]ii care au ucis, la
20 mai, 27 de militari afla]i pe
pozi]ii `n apropierea taberei de
refugia]i, iar Guvernul [i armata
din Liban insist\ asupra acestui
lucru. Mii de palestinieni au
p\r\sit tab\ra de refugia]i ca ur-
mare a armisti]iului `ncheiat la
22 mai, `ns\ `ntre 3.000 [i 8.000
de persoane continu\ s\ fie blo-
cate `n Nahr al-Bared, conform
Agen]iei ONU pentru Ajutorarea
Refugia]ilor Palestinieni.
Rusia respinge
independen]a
pentru Kosovo
Rusia a respins un nou proiect
de rezolu]ie ONU, care sprijin\
planul de acordare a autonomiei
c\tre provincia sârb\ Kosovo.
Moscova, un aliat tradi]ional al
Serbiei, a sugerat c\ ar putea
bloca, prin veto, rezolu]ia respec-
tiv\. Etnicii albanezi, majoritari
`n Kosovo, cred, `ns\, c\ nu are
nici un rost s\ se mai amâne re-
zolvarea acestei chestiuni. De
altfel, ultimul proiect de
rezolu]ie, `naintat de Marea
Britanie, face pu]ine concesii
Rusiei. Dac\ `ntr-o formul\ ante-
rioar\ se vorbea despre „asuma-
rea“ planului trimisului interna-
]ional Marti Ahtisaari, privind
acordarea unei autonomii
supravegheate provinciei Kosovo,
de data aceasta, se spune doar
c\ ONU va acorda „sprijin“ aces-
tui plan. Rusia respinge, `ns\,
toate planurile occidentalilor,
reprezentan]ii s\i cer=nd mai
multe negocieri, pentru a se
vedea dac\ etnicii albanezi [i
Serbia nu vor ajunge, `n cele din
urm\, la un compromis.
Americanii vor o
[edere lung\ `n Irak
Statele Unite prev\d o prezen]\
militar\ pe termen lung `n Irak,
gra]ie unui aranjament similar
celui care exist\ cu Coreea de
Sud, a declarat, joi, ministrul
american al Ap\r\rii, Robert
Gates. Oficialul american a mai
spus ziari[tilor c\ o evaluare a
strategiei americane `n Irak este
prev\zut\ pentru luna septem-
brie. Pre[edintele George W.
Bush a f\cut aluzie la o schim-
bare de strategie `n Irak, vorbind
de un plan B-H, care ar include
recomand\rile unei comisii co-
prezidate de fostul secretar de
stat, James Baker, [i de fostul
parlamentar Lee Hamilton.
Comisia Baker-Hamilton a pro-
pus o reducere gradual\ a for-
]elor americane, l\sând `n Irak
un mic contigent pentru a pro-
teja frontierele Irakului [i pentru
a combate Al-Qaida. ~n Irak ex-
ist\, `n prezent, circa 150.000 de
militari americani, `ns\ conform
promisiunilor f\cute, num\rul
lor va ajunge la 160.000. a
 CM
YK

8 S=mb\t\, 2 iunie 2007 REPORTAJ

La Buhalni]a, tradi]ia hramului

Parohia Buhalni]a din Protopopiatul Ceahl\u num\r\
220 de familii. P=lcurile de case, `n arhitectura c\rora
abund\ lemnul, un lucru firesc, de altfel, `n zon\ de
munte, acoper\ terasa mai `nalt\ a Bistri]ei [i coastele
din jur. ~n mijlocul acestora, `n vecin\tatea p=r=ului
care curge lin [i limpede, se `nal]\, zvelt\, biserica
parohiei. Unica turl\, ce se `ntrece cu v=rfurile
mun]ilor din jur, le `nt\re[te credincio[ilor [i mai mult
convingerea c\ Hristos vegheaz\ `n mijlocul oilor
Sale. ~nc\ de la primele ore ale dimine]ii, clopotele
bisericii `mpr\[tie glas `n toat\ valea satului.
Credincio[ii se adun\, cu mic cu mare, la hram. To]i
cei care ajung la biseric\ se duc mai `nt=i `n cimitir [i
aprind lum=n\ri pentru cei r\posa]i. ~n ]inuta multora
dintre ei se g\sesc [i ast\zi elemente din costumul
popular. Copiii au venit de la [coal\ `mbr\ca]i tot `n
haine tradi]ionale, gata s\-l `nt=mpine pe IPS
Mitropolit Daniel, a[teptat, ast\zi, `n parohie.
Este, de altfel, principala s\rb\toare a satului.

cate [i cel mai gustos vin

de Narcisa BALABAN
~n mijlocul s\pt\m=nii,
toat\ lumea e ocupat\ cu
treburile gospod\re[ti. A-
cum c\ Dumnezeu binecu-
vinteaz\ p\m=ntul cu
ploaie, oamenii, `n special
cei de la ]ar\, caut\ s\ se
afle `n mijlocul culturilor
lor pentru a le oferi cele
mai bune condi]ii de cre[-
tere. De aceea, n-ai spune
CM
YK c\ `ntr-o zi de joi, zi de lu-
cru, ar fi loc de s\rb\toare.
~ns\ credincio[ii din Bu-
halni]a, comuna Hangu,
jude]ul Neam], nu ]in cont
de aceste norme `mp\m=n-
tenite `ntre oamenii de la
]ar\. La ei, tradi]ia e mai
puternic\. De c=nd s-au
n\scut pe aceste locuri,
[tiu de la p\rin]ii sau buni-
cii lor c\, `n fiecare an, `n
prima joi de dup\ s\rb\-
toarea „Pogor=rea Duhului
Sf=nt“ - sau Duminica Ma-
re, `n limbajul popular -,
to]i sunt prezen]i, cu mic
cu mare, la biseric\, pen-
tru a serba hramul parohi-
ei. Aduc cele mai alese bu-
Prima ber\rie din
]inutul Neam]ului a
apar]inut M\n\stirii
Buhalni]a
Biserica fostei M\n\stiri
Buhalni]a, cu hramul Intra-
rea `n Biseric\ a Maicii
Domnului, a fost ctitorit\ `n
anul 1629, de voievodul Mi-
ron Barnovschi pe locul unei
biserici de m\n\stire din
lemn. Dup\ cum ne-a spus
p\rintele Cristian D\sc\les-
cu, paroh la Buhalni]a, Mi-
ron Barnovschi a construit
biserica din zid `n semn se
evlavie pentru c\lug\rii din
Sih\stria Buhalni]ei, m\-
n\stire atestat\ din timpul
Sf=ntului Voievod {tefan cel
Mare. ~n acela[i an, Miron
Barnovschi a d\ruit m\n\s-
tirii [i o ber\rie, aceasta fi-
ind prima ber\rie din ]inutul
Neam]ului. Dup\ 1630, Mi-
ron Barnovschi, Vasile Lupu
[i al]i voievozi ai ]\rii, au `n-
zestrat m\n\stirea cu `ntin-
se mo[ii, mori [i hele[teie.
Astfel, ctitoria lui Miron
Barnovschi [i-a sporit necon-
tenit avutul, devenind un ri-
val de temut pentru boierii
Cantacuzini, st\pâni ai mo-
pentru cei adormi]i, `[i pun
cele mai frumoase haine -
unii dintre ei vin, `nc\, `n
costume populare - [i se
`ndreapt\ `n grupuri c\tre
sf=nta biseric\, acolo unde,
`n fiecare an, preotul paroh
organizeaz\ o s\rb\toare
de care ei sunt m=ndri.
O tradi]ie de peste
cinci secole
Aceast\ tradi]ie se ex-
plic\ prin faptul c\ `n
1415, `n prima joi de dup\
Duminica Mare, `n drumul
lor spre Suceava, moa[tele
Sf=ntului Ioan cel Nou au
poposit [i `n biserica M\-
n\stirii Buhalni]a de a-
tunci. ~n semn de recuno[-
tin]\ pentru binecuv=nta-
rea pe care o primiser\,
credincio[ii [i slujitorii m\-
n\stirii au hot\r=t ca al
doilea hram al bisericii s\
fie pr\znuit `ntodeauna
joi, dup\ Duminica Mare.
Zenovia Irimia, care [tie de
la str\mo[ii ei, ne spune c\
„au vrut s\ mute hramul
chiar `n Duminica Pogor=-
[iei Hangu. Disensiunile con-
tinue dintre c\lug\rii de la
Buhalni]a [i Cantacuzini au
provocat un lung [ir de pro-
cese, `ncepând din anul 1653
[i pân\ la jum\tatea secolu-
lui al XIX-lea.
~n anul 1715, `n timp ce
patriarhul Chir Samuil din
Alexandria se afla `n Moldo-
va, voievodul Nicolae Mavro-
cordat a `nchinat Patriarhiei
rii Duhului Sf=nt, dar a ve-
nit un potop a[a de mare“,
`nc=t au `n]eles c\ acesta
este semn divin [i au l\sat
tradi]ia s\-[i urmeze cur-
sul. „Ast\zi e lume mult\,
e bucurie, e ziua satului
nostru. Apoi, cum s\ nu te
sim]i bine c=nd se sluje[te
`n sobor! E emo]ie pentru
noi s\ vedem a[a mul]i
preo]i slujind. {i vin oa-
meni din multe sate. Am
avut [i din sate aproape de
Piatra Neam] (de la Bu-
halni]a la Piatra Neam]
sunt 45 de kilometri n. r.).
Vin, `n primul r=nd, dato-
rit\ p\rintelui nostru, pe
Alexandriei, M\n\stirea Bu-
halni]a cu tot venitul ei. De
la aceast\ dat\, a `nceput o
grea perioad\ `n existen]a
ob[tii monahale de aici.
Dup\ secularizarea ave-
rilor m\n\stire[ti, din timpul
lui Alexandru Ioan Cuza, m\-
n\stirea a fost transformat\
`n biseric\ parohial\. ~n
1865, `n unele chilii a `nceput
s\ func]ioneze o [coal\ prima-
CM
YK
care `l iubim foarte mult. ca azi. Amu s-a modernizat
Hramul parohiei
P\rintele Cristian (n. r. - pr. lumea, s-a construit [i cas\
Cristian Vasile D\sc\lescu) adun\ credincio[i parohial\ [i cas\ de pr\z-
organizeaz\ un hram a[a din toate locurile nuire… Hramul este o s\r-
de frumos [i pentru asta `i b\toare frumoas\. E [i sin-
mul]umim“, continu\ mul- Ast\zi, oamenii sunt gura zi de peste an c=nd
]umit\ femeia de 60 de ani m=ndri de hramul lor, pen- slujesc mai mul]i preo]i,
din Buhalni]a. {i primul tru c\, la Buhalni]a, se a- iar pentru noi e o mare
hram al parohiei, „Intrarea dun\, `n mijlocul s\pt\m=- frumuse]e. {i vin oameni
`n Biseric\ a Maicii Dom- nii, sute de credincio[i [i din mai multe sate apropi-
nului“ este deosebit, `ns\ preo]i din toate localit\]ile ate. Chiar [i cei care au
acesta, din joia de dup\ de pe Valea Muntelui [i fost str\muta]i la C\-
Rusalii, este cu at=t mai Valea Bistri]ei, dar [i al]i ciule[ti vin la Buhalni]a,
frumos cu c=t se serbeaz\ prieteni deosebi]i ai paro- unde s-au n\scut, pentru a
`n timpul verii, iar preo]ii, hiei, din ora[e ca Ia[i, Pia- cinsti hramul“, ne spune
nefiind solicita]i la parohi- tra Neam], Bicaz etc. Un cu emo]ie tanti Elena, de
ilor lor - pentru c\ e zi de mare accent se pune pe 55 de ani, din Buhalni]a.
lucru -, pot veni s\ formeze tr\irea duhovniceasc\ pe Anul acesta, au slujit, la
un sobor mai mare. care o poate inspira un ast- cel de-al doilea hram al
fel de eveniment. „C=nd m- parohiei Buhalni]a, 16 pre-
am n\scut, satul nu era o]i, iar spre final, cu to]ii
r\, unde copiii se familiarizau
cu alfabetul latin. Dup\ 1900, aici, ne-am str\mutat din s-au bucurat, al\turi de
[coala s-a mutat `ntr-un nou cauza lacului de acumu- mul]imea credincio[ilor, de
local, vechile construc]ii din lare, `ns\ obiceiul acesta binecuv=ntarea arhiereas-
incinta m\n\stirii aflându-se era [i atunci [i continu\ [i c\ primit\ de la arhip\sto-
`ntr-un avansat stadiu de de- ast\zi. Chiar dac\ au avut rul locului, ~nalt Prea
gradare. ~n 1958, când a greut\]i, oamenii n-au ui- Sfin]itul Daniel, Mitropoli-
`nceput str\mutarea masiv\ tat tradi]ia. C=nd am des- tul Moldovei [i Bucovinei.
a satelor din zona lacului de chis ochii, nu era chiar a[a De 55 de ani, de c=nd s-a
acumulare al hidrocentralei
de la Bicaz-Stejaru, biserica
fostei M\n\stiri Buhalni]a a
fost demolat\ cu grij\ [i re-
constituit\ pe un loc mai
`nalt, unde se afl\ [i ast\zi.
Pe fundul lacului au r\mas
atunci diferite r\m\[i]e de la
biseric\. „Lacul de acumulare
seac\ `n fiecare var\. ~n felul
acesta, `n anul 1997, un pes-
car a g\sit `n nisip un potir
din aur [i argint, pe care apoi
l-a adus la biseric\. Noi l-am
cur\]at [i l-am reintrodus `n
cult, pentru c\ este un vas de
o mare valoare artistic\, is-
toric\ [i spiritual\“, a ad\u-
gat p\rintele D\sc\lescu.
L\ca[ul de cult „Intrarea
`n Biseric\ a Maicii Domnu-
lui“ este `nconjurat de un zid
din piatr\ de râu [i consti-
tuie o foarte reu[it\ exempli-
ficare a stilului moldovenesc
aplicat `n condi]iile specifice
primelor decenii din secolu-
lui al XVII-lea.

CM
YK

e aceea[i de jum\tate de mileniu
Binecuv=ntare arhiereasc\ dup\ 55 de ani
Dup\ Sf=nta Liturghie, p\-
rintele Mihai Damian, proto-
pop de Ceahl\u, le-a vorbit
credincio[ilor despre `nsem-
n\tatea acestei zile. Apoi, to]i
cei prezen]i, `mpreun\ cu
soborul de preo]i [i cu micu]ii
de la [coala din sat, `mbr\ca]i
`n costume na]ionale, cu flori
`n m=ini, p=ine [i sare, s-au
a[ezat la r=nd pentru a-l
`nt=mpina pe IPS Mitropolit
Daniel. Tinerii din corul Semi-
narului Teologic „Veniamin
Costachi“ de la M\n\stirea
Neam], cei care au dat [i r\s-
punsurile la Sf=nta Liturghie,
au intonat `n tot acest timp
c=nt\rile specifice primirii
unui ierarh. ~n tot acest timp,
clopotele bisericii anun]au [i
pentru satele din jur eveni-
mentul pe care-l tr\ia comuni-
tatea din Buhalni]a.
Pentru `nceput, IPS Daniel
al Moldovei [i Bucovinei a
mul]umit pentru primirea de-
osebit\, dup\ care a citit o ru-
g\ciune de dezlegare de p\ca-
te, specific\ slujbei din zi de
hram. Dup\ aceasta, a rostit
un cuv=nt de `nv\]\tur\ de-
spre darurile Duhului Sf=nt
rev\rsate asupra noastr\: „Ne
afl\m `n mijlocul s\pt\m=nii
care leag\ s\rb\toarea Pogo-
r=rii Duhului Sf=nt sau Rusa-
liile de s\pt\m=na `n care
`ncepe Postul Sfin]ilor Apos-
resfin]it biserica, recons-
truit\ `n urma str\mut\rii
din zona lacului de acumu-
lare, se pare c\ n-a mai po-
posit vreun ierarh pe aici.
16 preo]i care slujesc `n parohiile de pe
cuprinsul Protopopiatului Ceahl\u [i nu numai
au oficiat ieri Sf=nta Liturghie la Buhalni]a
IPS Mitropolit Daniel a citit rug\ciunea
de dezlegare de p\cate, specific\ slujbei din zi de hram
toli Petru [i Pavel. Acest post,
care anul acesta ]ine mai bine
de trei s\pt\m=ni, a fost r=n-
duit de Biseric\, `ntruc=t Sf.
Ap. Petru [i Pavel, care re-
prezint\ de fapt pe to]i apos-
tolii, au fost postitori, rug\tori
[i `n acela[i timp m\rturisitori
ai lui Hristos. ~n aceast\ pe-
rioad\, `n care noi vedem cum
lucreaz\ Duhul Sf=nt `n Bise-
ric\, se situeaz\ acest al doi-
lea hram al parohiei Buhal-
ni]a, c=nd, de obicei, se face [i
pomenirea Sf=ntului Ioan cel
Nou de la Suceava. Deci, este
bine ca deodat\ cu acest hram
s\ ne g=ndim la lucrarea
Duhului Sf=nt `n Biseric\ [i `n
via]a noastr\ [i la pilda Sf. Ap.
Petru [i Pavel ca m\rturisitori
ai lui Hristos, ca promotori ai
dreptei credin]e [i ca p\stori
de suflete. Cei doi sfin]i apos-
toli au fost plini de r=vn\,
plini de dragoste fa]\ de
Hristos [i fa]\ de Biserica Sa,
pentru c\ au purtat pe Duhul
Sf=nt `n ei“.
„Noi suntem puternici
numai c=nd suntem
uni]i cu Dumnezeu“
IPS Mitropolit Daniel a
continuat spun=nd: „~n primul
r=nd, Duhul Sf=nt locuie[te `n
{i tocmai de aceea, pentru
cei mai mul]i dintre ]\ranii
sinceri [i iubitori de ve[-
nicia satului, acest eveni-
ment s-a dovedit a fi unul
REPORTAJ
oamenii care p\streaz\ dreap-
ta credin]\. De aceea, Duhul
Sf=nt este numit Duhul ade-
v\rului. ~i ajut\ pe apostoli [i
pe sfin]i, mai ales pe Sfin]ii
P\rin]i la Sinoadele Ecume-
nice ca `n fa]a r\t\cirilor, `n
fa]a ereziilor, `n fa]a confuziei
s\ m\rturiseasc\ adev\rul cu-
rat. Biserica Ortodox\ `ncepe
rug\ciunile sale cu invocarea
Duhului Sf=nt. De aceea, mai
`nt=i trebuie s\ m\rturisim
dreapta credin]\. Un alt semn
al prezen]ei Duhului Sf=nt `n
om este atunci c=nd omul `[i
recunoa[te p\catele sale, gre-
[elile sale. Duhul Sf=nt locu-
ie[te `n omul smerit [i sincer,
`n omul care iube[te pe Dum-
nezeu [i pe semeni, `n omul
care `[i recunoa[te gre[elile [i
cere ajutor de la Dumnezeu ca
s\ se ridice. G=ndurile bune
vin de la Duhul Sf=nt, iar cele
rele de la duhurile necurate.
Astfel, `n inima omului este `n
permanen]\ o lupt\ nev\zut\.
Ispitele sunt ca ni[te exa-
mene. Nu examenul te face s\
fii slab, ci te arat\ cum e[ti.
Dac\ nu e[ti preg\tit, ai c\zut
la examen. A[a este [i `n via]a
duhovniceasc\. Dac\ nu ne
preg\tim cu rug\ciune [i post,
atunci c\dem c=nd suntem
ispiti]i. Noi suntem puternici
numai c=nd suntem uni]i cu
aproape f\r\ echivalent `n
via]a lor.
„Eu sunt bolnav\, am
82 de ani, dar `n timpul
slujbei nu m-a mai durut
nimic. Mai ales c\ acum a
sosit [i Mitropolitul, P\-
CM
YK
S=mb\t\, 2 iunie 2007 9
De la primele ore ale dimine]ii, credincioasele
au venit cu bucate [i vin pentru ca s\ fie
sfin]ite, apoi oferite de sufletele celor adormi]i
Dumnezeu. Cum ne desp\r]im
de Dumnezeu, cum sl\bim `n
lupta noastr\ duhovniceasc\“.
P\rintele paroh Cristian
Vasile D\sc\lescu a mul]umit
IPS Mitropolit Daniel pentru
c\ a poposit la parohia Buhal-
ni]a. „Este un moment de-
osebit pentru aceast\ parohie.
La 55 de ani de la resfin]irea
bisericii, ast\zi ne-am plecat
genunchii [i am primit arhie-
reasc\ binecuv=ntare [i rug\-
ciunea de dezlegare pe care
ne-a]i citit-o tuturor, preo]i [i
credincio[i, precum [i ziditorul
cuv=nt de `nv\]\tur\ pe care La sf=r[itul Sfintei Liturghii,
l-a]i rostit. Vreau s\ mul]u-
mesc `n numele credincio[ilor,
credincio[ii [i preo]ii l-au `nt=mpinat
pe IPS Daniel al Moldovei [i Bucovinei
pentru c\, din ini]iativa ~nalt
Prea Sfin]iei Voastre, putem
asculta `n fiecare zi Sf=nta
Liturghie, prin postul de radio
Trinitas. Mul]umim pentru
emisiunile pe care le ofer\ a-
cest post de radio, precum [i
pentru articolele din ziarul
«Lumina». V\ mul]umim ~nalt
Prea Sfin]ia Voastr\ pentru
dragostea pe care o ar\ta]i
fa]\ de preo]ii [i credincio[iii
din Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei“.
La sf=r[it, IPS Daniel a
oferit iconi]e tuturor credincio-
[ilor, copii [i adul]i, prezen]i la
hramul bisericii din satul
Buhalni]a.
rintele Daniel“, ne spune
m\tu[a Emilia Baciu, care
s-a `ntors acas\ cu sufle-
tul plin de sentimente `-
n\l]\toare pe care le-a
tr\it la s\rb\toarea de a- IPS Mitropolit Daniel a fost primit
nul acesta. a cu p=ine [i sare, dup\ tradi]ia rom=nilor
~n zi de hram, sunt pomeni]i cu mare cinste cei trecu]i la cele ve[nice
CM
YK
10 S=mb\t\, 2 iunie 2007
REGIONAL
Cod galben `n jude]ul
Suceava, din cauza
ploilor toren]iale
O ploaie toren]ial\ a inundat, joi
dup\-amiaz\, subsolurile a
dou\zeci de locuin]e din mu-
nicipiul Vatra Dornei, a infor-
mat Inspectoratul pentru
Situa]ii de Urgen]\ Suceava.
Ploile abundente din ultimele
dou\ zile au dus la rev\rsarea
mai multor pâraie, care au afec-
tat un drum jude]ean, `ntre lo-
calit\]ile M\n\stirea Humoru-
lui [i Poiana Micului, fiind inun-
date concomitent mai multe gos-
pod\rii [i terenuri agricole din
zon\. Prefectul de Suceava,
Orest Onofrei, a declarat c\ ru-
perile de nori au afectat 107
gospod\rii [i 35 de fântâni din
localit\]ile Frasin, Buc[oaia,
Moldovi]a [i M\n\stirea
Humorului. ~n aceste localit\]i,
cantitatea de precipita]ii a
dep\[it 50 de litri pe metrul
p\trat, pe o perioad\ de timp
mai mare de 30 de minute. ~n
aceste condi]ii, mai multe pâraie
au ie[it din matc\, apa
antrenând `n drumul s\u mate-
rial lemnos, aluviuni [i pietri[.
~n prezent, `n aceste zone, au-
torit\]ile fac evalu\ri ale
pagubelor, din primele estim\ri
numai la drumuri jude]ene aces-
tea ridicându-se la aproximativ
1,5 milioane de lei. Potrivit ISU
Suceava, se men]ine avertizarea
cod galben pentru zona delimi-
tat\ de localit\]ile Gura
Humorului, Solca, Arbore,
Sucevi]a, R\d\u]i, Moldovi]a,
Sadova [i Frasin. Situa]ia hidro-
logic\ indic\ faptul c\ debitele
principalelor râuri din jude]
arat\ cre[teri ale cotelor `n
urm\toarea perioad\, din cauza
precipita]iilor. (B.C.)
Pe[ti mor]i
din cauza c\ldurii
Pe râul {omuzul Mare, `n aval
de localitatea F\lticeni au ap\-
rut pe[ti mor]i, cel mai probabil
din cauza c\ldurii, a declarat
[eful G\rzii de Mediu Suceava,
Constantin Harasim. Potrivit ofi-
cialului sucevean, mortalit\]ile
piscicole nu sunt cauzate de vreo
surs\ de poluare, ci de reducerea
considerabil\ a oxigenului din
ap\. El a spus c\ s-a ajuns la a-
ceast\ concluzie dup\ ce, `n ur-
ma verific\rilor f\cute la Sta]ia
de epurare F\lticeni, s-a stabilit
c\ nu exist\ premisele unei
polu\ri industriale. La rândul
s\u, prefectul de Suceava, Orest
Onofrei, a declarat c\ a solicitat
atât Companiei Na]ionale Apele
Române, cât [i societ\]ii Piscico-
la, ce administreaz\ iazurile din
acea zon\, s\ suplimenteze can-
tit\]ile de ap\ ce se deverseaz\
`n râul {omuzul Mare, pentru a
cre[te debitul apei [i a se realiza
o oxigenare a acesteia. (B.C.)
De Ziua Copilului,
elevii buzoieni s-au
jucat cu poli]i[tii
Peste 200 de copii din munici-
piul Buz\u au participat, ieri, la
competi]ii sportive coordonate
de poli]i[tii de proximitate [i cei
de la Poli]ia Rutier\. Opt [coli
din municipiu au r\spuns pro-
voc\rii lansate de poli]i[ti [i
s-au `ntrecut la un concurs de
minifotbal. Tot de Ziua Inter-
na]ional\ a Copilului, `n Parcul
Tineretului, din Buz\u, peste 50
de elevi ai {colii nr. 11 au par-
ticipat la un concurs de bad-
minton. ~n desf\[urarea acestor
manifest\ri, poli]i[tii au insistat
ca participan]ii s\ respecte re-
gulile jocului [i s\ dea dovad\
de fair-play. Totodat\, poli]i[tii
le-au explicat copiilor cum s\
procedeze pentru a nu c\dea
prad\ celor certa]i cu legea sau
[i, mai ales, s\ nu provoace r\u
altor copii, mai vulnerabili
decât ei. (B.C.)
Violen]a `n [coli, un fenomen `n aten]ia
Guvernului [i a pre[edintelui Rom=niei
Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului
(MECT) [i Ministerul In-
ternelor [i Reformei Admi-
nistrative (MIRA) vor fina-
liza, s\pt\mâna viitoare,
un pachet de m\suri con-
crete pentru combaterea
violen]ei `n [coli, una dintre
acestea fiind instalarea de
camere video de suprave-
ghere, a declarat, ieri, mi-
nistrul Educa]iei, Cristian
Adomni]ei. El a spus c\ MI-
RA va veni cu o analiz\ cla-
r\ privind [colile `n care e-
200 de copii din mediul rural s-aau
distrat ieri `n Ia[i de Ziua Copilului
a Aproape 200 de copii din satele [i comunele `ndep\rtate de ora[ul Ia[i s-au trezit ieri diminea]\ devreme
pentru a pleca `n excursie a Pentru unii dintre ei a fost prima excursie f\cut\ `n municipiul de re[edin]\ a
jude]ului, pentru al]ii a fost o revedere a Ia[ului, de data aceasta av=nd ocazia s\ viziteze locuri noi a
Diminea]\, chiar la ora
9.00, microbuzele care i-
au transportat pe copii au
ajuns la primul obiectiv al
vizitei, Bojdeuca lui Ion
Creang\ din }ic\u. Aici
erau a[tepta]i de echipa
de coordonare a proiectu-
lui „Pa[i de copil `n ora[ul
marilor zidiri“, inspectori
ai Inspectoratului {colar
Jude]ean Ia[i (ISJ), [i de
Camelia Gavril\, inspec-
tor general al ISJ.
„Am ini]iat acest pro-
iect care se adreseaz\ mai
ales copiilor afla]i `n co-
mune [i sate aflate la
marginea jude]ului. Pen-
tru ace[ti copii, majori-
tatea proveni]i din familii
cu venituri mici, ora[ul
Ia[i este un loc frumos [i
`ndep\rtat, la care nu pot
dec=t s\ viseze“, a men]io-
nat Camelia Gavril\, care
a remarcat bucuria copi-
ilor, precum [i aten]ia pe
care ace[tia au acordat-o
evenimentului prin faptul
c\ fiecare dintre excur-
sioni[ti, mai ales fetele,
[i-au scos din dulap cele
mai frumoase h\inu]e.
~nainte de a-[i `ncepe
periplul prin muzeele din
Ia[i, elevii au primit din
partea ISJ pungu]e cu re-
viste, ap\ mineral\ [i in-
signe: „V\ rog s\ v\ prin-
de]i aceste insigne pe care
scrie «Elev de nota zece, 1
iunie», pentru c\ acesta
este semnul vostru dis-
tinctiv. Voi sunte]i elevi
de nota zece [i pentru re-
zultatele voastre bune la
`nv\]\tur\ sunte]i apre-
{coal\ de var\ interna]ional\ pe tema drepturilor copilului
Universitatea „Al. I. Cu-
za“ din Ia[i organizeaz\ o
[coal\ interna]ional\ `n do-
meniul drepturilor copilu-
lui, `n cadrul c\reia vor
conferen]ia importan]i ex-
per]i `n drepturile copiilor
din Europa, conform celor
precizate de prorectorul di-
dactic Constantin S\l\v\s-
tru. {coala de var\ este or-
ganizat\ `n perioada 16-28
iulie, `n colaborare cu uni-
versit\]i partenere din Ber-
lin, Madrid, Edinburgh [i
ACTUALITATE
xist\ deja o istorie a violen-
]elor, pentru a putea vedea
[i ce m\suri se impun.
„Vor fi licee care vor a-
vea `n continuare camere
de supraveghere [i altele `n
care vom introduce camere-
le. S-a demonstrat statistic
c\ `n [colile `n care s-au in-
trodus camere a sc\zut cu
30% num\rul de copii agre-
sa]i [i cu 23% num\rul de
fapte de violen]\“, a ad\u-
gat Adomni]ei. O alt\ m\-
sur\ de prevenire a violen-
]ei este mic[orarea num\-
cia]i“, a mai men]ionat
Camelia Gavril\.
{efa ISJ a precizat c\
prin proiectul „Pa[i de
copil `n ora[ul marilor
zidiri“, elevii au posi-
bilitatea s\ viziteze
c=teva muzee im-
portante din Ia[i
precum Bojdeuca
„Ion Creang\“,
Muzeul de {tiin]e
ale Naturii, Pala-
tul Culturii, M\-
n\stirea „Trei Ie-
rarhi“, Universita-
tea „Al. I. Cuza“ - Sa-
la Pa[ilor Pierdu]i,
Parcul Copou - Teiul lui
Eminescu, dar [i „Kids
Land“ de la Iulius Mall.
La excursie au participat
dou\ sute de elevi din
clasele III-VII cu rezul-
tate [colare deosebite,
proveni]i din familii cu
posibilit\]i materiale re-
duse din comunele Dag=-
]a, Sire]el, T\t\ru[i, Fo-
curi, Gropni]a, Sine[ti,
Lungani, Mo[na, R\duc\-
neni, {ipote, Plugari, De-
leni.
La Bojdeuc\, elevii au
fost foarte `nc=nta]i, fiiind
interesa]i de c\m\ru]a `n
care Ion Creang\ `[i scria
pove[tile. „Mi-a pl\cut
foarte mult m\su]a pe care
scria pove[ti [i lampa care
`i lumina scrisul“, a spus
Iulia de la {coala Dag=]a.
Al]i copii s-au ar\tat foarte
amuza]i de faptul c\ „Ion
Creang\ `[i numea pisicile
dup\ numele prietenilor,
Titu, dup\ Titu Maiorescu,
Mi[u dup\ Mihai Emines-
Cluj, [i este cofinan]at\ de
Comisia European\.
Studen]ii participan]i la
program vor aborda pro-
blema cet\]eniei europene
a copiilor, din perspectiva
dreptului la informare [i
participare a copiilor. Par-
ticipan]ii vor investiga noi
strategii educa]ionale [i
metode de `ncurajare a abi-
lit\]ilor copiilor, pentru o
cet\]enie european\ activ\.
Dup\ ce vor participa la
conferin]e [i tutoriale, stu-
den]ii vor realiza proiectul
rului de copii repartiza]i
unui consilier, de la 800 -
câ]i sunt `n prezent, la 400.
{i premierul a anun]at
programul de combatere a
violen]ei intitulat „Exma-
tricularea violen]ei din
[coli“. {eful Executivului
[i-a exprimat `ngrijorarea
fa]\ de un nou act de vi-
olen]\ `ntâmplat `ntr-o
[coal\, unde un p\rinte
nemul]umit de nota copilu-
lui s\u a agresat un profe-
sor. Premierul T\riceanu a
men]ionat `n acest context
cu, iar o pisic\ era numit\
Veronica“, a povestit mu-
zeograful de la Bojdeuc\,
ceea ce a provocat un r=set
general. De altfel, copii au
avut ocazia s\ se joace cu
c=teva pisici devenite din-
tr-o dat\ vedete [i care
„sunt urma[ele celor 30 de
pisici ale lui Creang\“, du-
p\ cum a men]ionat mu-
zeograful.
Distrac]ie la
Iulius Mall
Dup\ vizita de la Boj-
deuc\, grupurile de copii
au fost `ndrumate spre
mai multe loca]ii: „A[tept
de la voi ca dup\ ce v\
`ntoarce]i din excursie s\
`mi trimite]i scrisori `n
unei campanii web pentru
promovarea drepturilor co-
piilor [i tinerilor [i vor par-
ticipa la un workshop de-
spre metode de cercetare `n
care sunt implica]i copii.
Programul se adreseaz\
studen]ilor de la studii pos-
tuniversitare precum [i
studen]ilor de facultate cu
rezultate excep]ionale. Pen-
tru a beneficia de gratui-
tate sau un tarif redus, stu-
den]ii trebuie s\ fie de la
una din universit\]ile par-
tenere: Universitatea „Al. I.
cazul elevului care s-a sinu-
cis `n urma unei rela]ii cu o
profesoar\.
De asemenea, pre[edin-
tele Rom=niei atrage aten-
]ia asupra violen]ei din
[coli [i asupra abandonului.
„Violen]a `n [coli este un
fenomen care devine tot
mai pregnant. {i v\ pot
spune c\ am v\zut mult
mai multe decât se poate
vedea la televizor. Sunt si-
te-uri pe care realit\]i din
[colile noastre sunt prezen-
tate. Am avut ocazia s\ v\d
[i momente de profund\ vi-
olen]\, nu din partea profe-
sorului c\tre elev, ci din
partea elevului c\tre profe-
sor. Or, asemenea fenome-
ne nu pot fi acceptate“, a
care s\ povesti]i sau s\
desena]i ce anume v-a
pl\cut, impresionat mai
mult `n excursia din Ia[i“,
a spus Camelia Gavril\,
[efa ISJ.
Elevii au fost `mp\r]i]i
`n [apte grupe care au fost
`nso]ite de c=te dou\ cadre
didactice. La fiecare obiec-
tiv copiii au fost a[tepta]i
de profesori speciali[ti care
le-au povestit despre im-
portan]a locurilor vizitate.
La sf=r[itul programu-
lui, cei 200 de elevi au fost
a[tepta]i la complexul Iu-
lius Mall pentru pr=nz [i
pentru a se juca `n zona
„Kids Land“. Dac\ unii
dintre copii mai vizitaser\
`nainte Ia[ul, nici unul nu
mai fusese `nainte la par-
cul de joac\ de la Iulius
Cuza“ din Ia[i, Universita-
tea Liber\ din Berlin, Uni-
versitatea „Babe[-Bolyai“,
Universitatea Complutense
Madrid, Universitatea E-
dinburgh. Ace[tia vor bene-
ficia de 12 locuri gratuite [i
8 locuri cu finan]are de 20
de euro, `n care sunt incluse
[i masa [i cazarea. Pentru
restul participan]ilor, taxa
se va ridica la 40 de euro.
Candida]ii vor fi selecta]i
pe baza unei fi[e de `nscri-
ere [i a unui interviu de 10
minute, referitor la pro-
precizat [eful statului. El a
ad\ugat c\ exist\ [i scene
de violen]\ „inacceptabile“
`ntre copii.
Traian B\sescu [i-a ex-
primat convingerea c\ ge-
nera]iile care vin „sunt
mult mai valoroase“, pen-
tru c\ „s-au educat `ntr-un
alt sistem“, dar [i mai „su-
puse riscurilor“. Pre[edin-
tele a subliniat c\ va r\-
mâne `ntotdeauna intere-
sat de evolu]ia genera]iei
tinere [i i-a asigurat pe
copii de tot sprijinul s\u,
dar a ad\ugat c\ „evolu]ia
s\n\toas\ a unei genera]ii
este inclusiv o problem\
care ]ine de modul cum se
va scrie istoria viitoare a
României“. (Oana R.)
Mall. Aici au fost fascina]i
de ma[inu]e, de „piscina“
cu mingiu]e, [i, cel mai
mult, de salteaua pe care
puteau s\ri. „Am mai fost
prin Ia[i, cu mama la cum-
p\r\turi, dar aici nu am
mai fost niciodat\“, a spus
o feti]\ de la [coala Mo[na.
„Programul va continua,
dorim ca aceast\ excursie
s\ aib\ loc de trei ori pe an,
o dat\ `n luna octombrie, la
S\rb\toarea Ia[ului c=nd
aceasta poate avea [i o
semnifica]ie spiritual\, cu
ocazia s\rb\torii Sf. Cuv.
Parascheva, o dat\ `n luna
martie, cu ocazia s\rb\-
torii m\r]i[orului, [i o dat\
pe 1 iunie, c=nd e ziua copi-
ilor“, a men]ionat [efa ISJ,
Camelia Gavril\. (Oana
RUSU)
movarea dreptului copiilor
la informa]ie. Pentru `nche-
ierea cursului, studen]ii vor
primi 4 credite ECTS.
Organizatorul principal
al [colii de var\ este Doina
Balahur din cadrul Depar-
tamentului de Sociologie [i
Asisten]\ Social\ al Fa-
cult\]ii de Filosofie. Pro-
gramul este organizat `n
cadrul Re]elei Europene a
Masterelor `n Drepturile
Copiilor, re]ea din care face
parte [i Universitatea „Al.
I. Cuza“ din Ia[i. (O.R.)

De ieri, cazierul judiciar se elibereaz\ pe loc
~ncepând cu 1 iunie, ie-
[enii care nu au antece-
dente penale pot ob]ine
certificatul de cazier judi-
ciar pe loc. Acest lucru
este valabil pentru 13 ju-
de]e din ]ar\ (Arge[, A-
rad, Bac\u, Buz\u, Bihor,
Cluj, Cara[ Severin, Gorj,
Ia[i, Prahova, Satu Mare,
Timi[ [i Tulcea), urmând
ca, `n perioada urm\toa-
re, [i celelalte jude]e s\ o-
pera]ionalizeze aceast\ a-
plica]ie. Programul de eli-
berare a certificatului de
cazier judiciar pe loc se a-
Copiii au schimbat fa]a „posomor=t\“ a Prefecturii
a De Ziua Copilului, conducerea Prefecturii ie[ene a ]inut s\ respecte tradi]ia pe care au adoptat-o
[i alte institu]ii `n ultimii ani, numind, `n mod simbolic, `n func]iile de prefect [i subprefec]i, trei copii
proveni]i de la Liceul „Mihai Eminescu“ [i de la {coala „Titu Maiorescu“ din Ia[i a Toat\ procedura
de `nvestire `n func]ie a celor trei copii a respectat tiparul oficial, astfel c\ micu]ii au depus, pentru `nceput,
jur\m=ntul `n fa]a oficialit\]ilor prezente, dup\ care li s-au adus la cuno[tin]\ atribu]iile prefectului [i ale
subprefec]ilor `n cadrul institu]iei a „Este cea mai frumoas\ zi din via]a mea“, a spus emo]ionat prefectul
pentru o zi al Ia[ului, Andrei Grasu, elev `n clasa a V-a la {coala „Titu Maiorescu“ a
de Bogdan CRON}
Prefectul Nicu[or P\-
duraru [i cei doi subpre-
fec]i ai jude]ului Ia[i, Va-
sile E]cu [i Marius Bodea,
au renun]at, ieri, la tre-
burile administrative, l\-
s=ndu-[i atribu]iile cu ca-
re au fost `nvesti]i de Gu-
vern pe m=na unor aju-
toare mult mai tinere.
Astfel, de Ziua Copilului,
conducerea Prefecturii ie-
[ene a ]inut s\ respecte
tradi]ia pe care au adop-
tat-o [i alte institu]ii `n
ultimii ani, numind, `n
mod simbolic, `n func]iile
de prefect [i subprefec]i,
trei copii proveni]i de la
Liceul „Mihai Eminescu“
[i de la {coala „Titu Maio-
rescu“, din Ia[i. Prefectul,
elev `n clasa a V-a la „Titu
Maioresc“, se nume[te
Andrei Grasu, iar cei doi
subprefec]i, elevi `n clasa
a VII-a la Liceul „Mihai
Eminescu“, sunt Ioana
Lionte [i Titus Andrian.
Toat\ procedura de `n-
vestire `n func]ie a celor
trei copii a respectat tipa-
rul oficial, astfel c\ micu-
]ii au depus, pentru `nce-
put, jur\m=ntul, `n fa]a o-
ficialit\]ilor prezente, du-
p\ care li s-au adus la cu-
no[tin]\ atribu]iile pre-
fectului [i ale subprefec-
]ilor `n cadrul institu]iei.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SPECTACOL PEN-
TRU MICII PACIEN}I DE
LA „SF. MARIA“: Ieri, un
grup de copii de la Gr\dini-
]ele nr. 4, nr. 12 [i nr. 24 din
Ia[i [i de la {coala „Al. I.
Cuza“ [i {coala Podu Iloaiei
au sus]inut un spectacol ar-
tistic pentru micii bolnavi in-
terna]i `n sec]iile Spitalului
Clinic de Copii „Sf. Maria“.
Manifestarea, care a marcat
Ziua Copilului, a fost organi-
zat\ de conducerea spitalu-
lui `n colaborare cu Inspecto-
ratul Jude]ean Ia[i [i Cen-
trul Logopedic Ia[i. Dup\
spectacol, micu]ii interna]i
au primit `n dar juc\rii [i
dulciuri din partea direc]iu-
nii spitalului. „Am vrut s\
d\ruim micilor no[tri paci-
dreseaz\ persoanelor care
au achitat taxa de urgen-
]\, nu au antecedente pe-
nale [i sunt n\scute sau
domiciliaz\ pe raza jude-
]ului unde depun cererea.
Pentru persoanele n\scu-
te `n alte jude]e [i pentru
cele cu antecedente pena-
le, certificatul de cazier
judiciar va fi eliberat `n
termen de 3 zile lucr\toa-
re, `n regim de urgen]\.
Persoanele n\scute [i do-
miciliate `n municipiul
Bucure[ti vor beneficia de
aceast\ facilitate `nce-
„Este cea mai frumoa-
s\ zi din via]a mea“, a
spus emo]ionat prefectul
pentru o zi al Ia[ului, An-
drei Grasu. La fel de im-
presiona]i au fost [i sub-
prefec]ii, care nu au ezi-
tat s\ `[i exprime bucuria
c\ au fost ale[i „`nal]i
func]ionari publici“, chiar
dac\ doar pentru o sin-
gur\ zi.
Dup\ ce au aflat ce res-
ponsabilit\]i au, cei trei
copii, `nso]i]i de prefect [i
subprefec]i, au mers la
en]i un motiv `n plus de a
z=mbi [i sper\m c\ am reu-
[it. Cadourile oferite copiilor
au fost achizi]ionate din re-
surse proprii, dar [i cu aju-
torul unei sponsoriz\ri din
partea FEG“, a declarat dr.
C\t\lina Ionescu, purt\torul
de cuv=nt al spitalului. (O.B.)
a CAZARE PE VAR| ~N
C|MINELE UNIVERSIT|-
}II: Studen]ii Universit\]ii
„Al. I. Cuza“ din Ia[i vor pu-
tea r\m=ne `n c\min peste
var\, conform celor precizate
de prorectorul Constantin
S\l\v\stru. Pentru ace[tia,
Universitatea va pune la dis-
pozi]ie c\minul C7, `n care
un loc va fi taxat cu tariful
de 6 lei pe zi, pentru cei a
ACTUALITATE
pând cu anul 2008. Prin
acest program, Poli]ia Ro-
mân\ vine `n sprijinul ce-
t\]enilor care solicit\ eli-
berarea certificatului de
cazier judiciar, prin redu-
cerea deplas\rilor la se-
diul Poli]iei, dar [i prin
reducerea timpului de a[-
teptare.
Reamintim c\, `mbu-
n\t\]irea calit\]ii servici-
ilor oferite publicului de
c\tre Inspectoratul Gene-
ral al Poli]iei Române s-a
`nceput `nc\ din anul
2006, când pe site-ul Ins-
s\rb\toarea organizat\
de Inspectoratul de Jan-
darmi Jude]ean cu ocazia
Zilei Copilului, unde au
beneficiat de un trata-
ment preferen]ial, av=nd
`n vedere „`naltele func]ii“
cu care au fost `nvesti]i.
Astfel, micile oficiali-
t\]i au avut prilejul s\ ad-
mire de aproape arma-
mentul jandarmilor [i s\
se conving\, la fa]a locu-
lui, de capacitatea de in-
terven]ie `n situa]ii de cri-
z\ a lupt\torilor pe care
c\ror [edere este motivat\
de diverse [coli de var\, con-
ferin]e sau alte activit\]i di-
dactice. Pentru persoane din
afara Universit\]ii, precum
candida]ii la admitere [i p\-
rin]ii lor, pre]ul unui loc `n
c\min se va ridica la 34 de
lei pe zi. Tot pe perioada ve-
rii, `n c\minele Universit\]ii
vor putea fi caza]i [i studen]i
de la alte universit\]i, contra
unui tarif de 17 lei pe zi.
Pentru studen]ii Universit\-
]ii „Al. I. Cuza“ care doresc
s\ r\m=n\ caza]i pe timpul
verii din motive care nu ]in
de activitatea didactic\, tari-
ful este de 12 lei pe zi.
Cadrelor didactice [i
salaria]ilor care r\m=n peste
var\ sau care doresc s\ `[i
p\streze lucrurile din c\min
pectoratelor de Poli]ie Ju-
de]ene a fost creat\ posi-
bilitatea transmiterii ce-
rerilor on-line.
Certificatul de cazier
judiciar este valabil 6 luni
de la data eliber\rii [i nu-
mai `n scopul pentru care
a fost eliberat. Pentru a
ob]ine certificatul de cazi-
er judiciar sunt necesare
urm\toarele acte: actul
de identitate (buletin de
identitate/carte de identi-
tate ori carte de identitate
provizorie); timbrul fiscal,
`n valoare de 10.000 lei (1
i-au avut, pentru o zi, `n
subordine.
Turul a continuat cu o
oprire la T=rgul micilor o-
lari, eveniment organizat
pe strada L\pu[neanu, de
unde cei trei copii au ple-
cat `nc\rca]i cu cadouri.
Nici de la Prefectur\ mi-
cu]ii nu au plecat cu m=-
na goal\, ci cu buzunarele
pline de dulciuri [i cado-
uri oferite de la prefect [i
subprefec]i.
{i pentru ca totul s\ se
termine c=t mai frumos,
`ntr-o camer\ `ncuiat\ [i si-
gilat\ le va fi perceput\ o
tax\ de 6 lei pe zi. (O.R.)
a 17 STUDEN}I ERAS-
MUS VOR ~NV|}A ROMÂ-
NE{TE LA UNIVERSITA-
TEA „CUZA“: Studen]i din
Spania, Germania, Fran]a,
Italia [i Portugalia vor `nv\-
]a limba rom=n\ la Universi-
tatea „Al. I. Cuza“ din Ia[i,
`n cardul cursurilor intensi-
ve de limb\ Erasmus. Dup\
`ncheierea cursului, cei 17
studen]i `[i vor continua stu-
diile la o universitate româ-
neasc\, `n cadrul burselor
Socrates Erasmus, conform
celor precizate de prorec-
torul didactic Constantin
S\l\v\stru. Universitatea
S=mb\t\, 2 iunie 2007
RON); chitan]\ `n valoare
de 50.000 lei (5 RON), `n
cazul `n care se dore[te e-
liberarea documentului `n
regim de urgen]\ (3 zile).
~n conformitate cu preve-
derile Ordonan]ei Guver-
nului României nr. 29 din
14.07.2005, `ncepând cu
data de 28.07.2005, taxa
ce trebuie achitat\ `n ve-
derea ob]inerii certifica-
tului de cazier judiciar `n
regim de urgen]\, de c\-
tre persoanele domiciliate
`n municipiul Bucure[ti,
se pl\te[te numai la uni-
t\]ile Trezoreriei Statului
de pe raza de domiciliu a
solicitantului. (S.D.)
cei trei elevi au fost con-
du[i `napoi la [coal\ cu
ma[inile prefectului, res-
pectiv ale subprefec]ilor,
pentru a se putea l\uda
colegilor. „A fost o zi fru-
moas\, pentru c\ ace[ti
copii au avut ocazia s\
schimbe fa]a «posomor=-
t\» a administra]iei ac-
tuale, cu una mult mai
inocent\, mai optimist\ [i
mai pu]in interesat\“, a
declarat purt\torul de cu-
v=nt al Prefecturii, Ema-
noil Arhip. a
„Al. I. Cuza“ din Ia[i orga-
nizeaz\, `n cursul lunii au-
gust, cursuri intensive de
limba român\ pentru bur-
sieri Socrates-Erasmus, pen-
tru nivel de `ncep\tor [i
avansat. Cei mai mul]i soli-
citan]i pentru cursurile in-
tensive de limb\ Erasmus
sunt din Spania - cu 8 partic-
ipan]i, urmeaz\ studen]ii
germani - 3 participa]i, [i
studen]i din Fran]a, Italia [i
Portugalia - c=te 2. Ca bene-
ficiari ai burselor Socrates -
Erasmus pentru semestrul I
al anului universitar viitor,
studen]ii vor merge s\ stu-
dieze la diverse universit\]i
din ]ar\. Cursurile vor dura
p=n\ la data de 31 august
2007. (O.R.)
11
PE SCURT
Demnitarii [i func]ionarii
publici trebuie s\-[i
declare averile
Demnitarii [i func]ionarii publici
sunt obliga]i s\ `[i depun\ de-
clara]iile de avere, informeaz\ un
comunicat remis de Ministerul
Justi]iei. Conform modific\rilor
aduse Legii Agen]iei Na]ionale de
Integritate, institu]ie ce are rolul
de a controla averile demnitarilor,
s-a stabilit ca ziua de 15 iunie s\
fie termenul final pentru
depunerea declara]iilor de avere
pentru anul fiscal anterior, `n
cazul demnitarilor [i func]iona-
rilor publici. „M\sur\ a fost intro-
dus\ pentru a se asigura core-
larea acestei obliga]ii cu aceea de
depunere a declara]iilor de venit
`n materie fiscal\“, se arat\ `n co-
municatul Ministerului Justi]iei.
Potrivit ultimelor reglement\ri
legale, printre demnitarii [i
func]ionarii publici care au
obliga]ia s\ depun\ declara]ii de
avere se reg\sesc: pre[edintele
statului, deputa]ii [i senatorii,
ale[ii locali, membrii Guvernului,
judec\torii, procurorii, membrii
Consiliului Comisiei de
Supraveghere a Sistemului de
Pensii Private, membrii consiliilor
de administra]ie [i ai comitetelor
directoare ale Societ\]ii Române
de Radiodifuziune [i ai Societ\]ii
Române de Televiziune, directorul
Serviciului Român de Informa]ii,
directorul Serviciului de
Informa]ii Externe, personalul
diplomatic [i consular. De aseme-
nea, printre demnitarii [i
func]ionarii, care vor fi monito-
riza]i de Agen]ia Na]ional\ de
Integritate, se reg\sesc per-
soanele cu func]ii de conducere [i
de control, pecum [i func]ionarii
publici care `[i desf\[oar\ activi-
tatea `n cadrul autorit\]ilor pu-
blice centrale ori locale sau per-
soanele cu func]ii de conducere [i
de control din cadrul unit\]ilor
sistemului de `nv\]\mânt de stat
[i din sistemul de s\n\tate pub-
lic\. (B.C.)
Inspectorii
Comisariatului de Mediu
[i-au programat `nt=lniri
lunare cu ie[enii
~n acest an, ziua de 5 iunie, de-
clarat\ Ziua Mondial\ a
Mediului, va marca [i `nceputul
unei ac]iuni desf\[urate de Garda
Na]ional\ de Mediu, `mpreun\ cu
Poli]ia Municipiului Ia[i. Astfel,
reprezentan]ii celor dou\ institu]ii
vor avea `nt=lniri lunare cu
cet\]enii Ia[ului, `n vederea
prelu\rii problemelor de mediu cu
care se confrunt\ [i, mai ales, a
rezolv\rii acestora cu prioritate.
Potrivit reprezentan]ilor
Comisariatului de Mediu
Jude]ean Ia[i, prima `nt=lnire de
acest fel a fost programat\ pentru
data de 20 iunie. Totodat\, de
Ziua Mondial\ a Mediului,
Comisariatul Jude]ean de Mediu
va desf\[ura, `mpreun\ cu tinerii
[i organiza]iile neguvernamentale
de profil, o serie de ac]iuni, at=t
pe raza municipiului, c=t [i `n
mediul rural. Manifestarile dedi-
cate acestui eveniment vor consta
`n ac]iuni de salubrizare a
Rezerva]iei geologice [i paleonto-
logice „Repedea“. Cu aceast\
ocazie va fi organizat\ [i o ex-
pozi]ie de fotografii tematice cu
aspecte din Rezerva]ia Repedea.
Ac]iunea face parte dintr-un
proiect mai amplu, intitulat
„Natur\, Turism, Ecologie“, menit
s\ promoveze `n r=ndul copiilor [i
tinerilor o atitudine pozitiv\ fa]\
de mediul `nconjur\tor [i respect
fa]\ de natur\. Tot cu acest prilej
va fi organizat [i un concurs de
desene tematice, desf\[urat la
{coala din comuna }ib\ne[ti, la
care vor participa copii din clasele
I - IV [i V - VIII. Concursul va fi
jurizat de reprezentan]i ai
Comisariatului de Mediu
Jude]ean Ia[i [i ai Palatului
Copiilor. (B.C.)
12 S=mb\t\, 2 iunie 2007
PE SCURT
Derby `n penultima
rund\ a sezonului
regulat la popice
~n cadrul Diviziei Na]ionale de
popice, etapa cu nr. 13, penul-
tima a sezonului regulat, pro-
grameaz\ ast\zi, pe 2 iunie,
marele derby dintre Inter
Petrila [i CFR Olimpia ACB
Ia[i, cele dou\ combatante fiind
pe podiumul campionatului. ~n
tur, la Ia[i, ceferi[tii s-au impus
la limit\, cu 5-3 la victorii di-
recte `n fa]a minerilor, vedetele
echipei moldave fiind Costic\
Ciurdea [i Remus Antimirescu,
cei care, `n Cupa NBC, pe post
de „mercenari“, au dob=ndit tro-
feul pus `n joc, `n Ungaria, toc-
mai cu Inter Petrila. Acum `ns\
Costic\ Ciurdea este `n conva-
lescen]\ dup\ o accidentare la
m=n\ [i nu va putea juca
s=mb\t\, iar un alt absent de
marc\ al partidei de la Petrila
ar putea fi George Cov\sal\,
care este accidentat la un picior.
~n aceste condi]ii, lotul de opt
juc\tori care va fi deplasat `n
Valea Jiului va fi alc\tuit din
Dumitru Penciuc, Mihai Gabriel
Benghiac, Florin Opinc\,
Dumitru Penciuc jr, Ioan
D\sc\lescu, Remus Antimirescu,
Iulian Gabriel Cucu [i Marius
Manea. Un alt meci important
al rundei va fi cel dintre
Rulmentul Bra[ov [i ICMRS
Gala]i, dintre cele dou\ echipe
aleg=ndu-se cea de-a patra par-
ticipant\ la finalul, de la Ia[i,
din intervalul 14-17 iunie, acolo
unde, un meci din semifinale va
fi mai mult ca sigur cel dintre...
Inter Petrila [i CFR Olimpia
ACB Ia[i! (D.T.)
Carmen Amariei
va lupta `mpotriva
Suediei
Antrenorii Gheorghe Tadici [i
Dumitru Mu[i au stabilit compo-
nen]a lotului de 16 juc\toare,
care au pleacat ieri în Suedia
pentru prima man[\ a barajului
de calificare la Campionatul
Mondial din 2007. Printre cele
16 juc\toare se num\r\ [i in-
terul Carmen Amariei, care a
revenit la na]ional\ dup\ o ab-
sen]\ de doi ani, dup\ ce s-a cer-
tat la un moment dat cu selec-
]ionerul Tadici. Joi au avut loc
la Rm. Vâlcea ultimele antrena-
mente ale na]ionalei feminine de
handbal, care a plecat deja spre
Suedia pentru meciul tur pro-
gramat m=ine în mica localitate
suedez\ Uddevalla, de la ora
16.30. Dintre cele 19 juc\toare
prezente la preg\tiri, Tadici a
renun]at la Raluca Ivan, Neagu
[i Pu[ca[u. Iat\ lotul de 16
juc\toarte care a pleacat spre
Suedia, dintre care 14 vor fi în-
scrise pe foaia de joc: Lumini]a
Hu]upan-Dinu, Talida Tolnai,
Tereza Pâslaru - Ramona Maier,
Roxana Gheorghe, Adriana Ne-
chita, Aurelia Br\deanu, Ionela
Gâlc\, Oana Manea, Stelu]a
Luca, Valentina Ardean-Elisei,
Simona Gogârl\, Adina Meiro[u,
Valeria Be[e, Narcisa Lecu[anu
[i Carmen Amariei. (D.T.)
Fotbalul cu Slovenia,
voleiul cu Slovacia
Echipa masculin\ de volei a
Rom=niei `nt=lne[te, ast\zi [i
m=ine, forma]ia Slovaciei, `n de-
plasare, `n Liga European\
2007, Grupa C. Elevii lui
Gheorghe Cre]u au pierdut
s\pt\m=na trecut\, la Ploie[ti,
`n fa]a Turciei (0-3 [i 2-3), iar
acum vor juca la Poprad, cu
Slovacia, ast\zi de la ora 19.00
(ora Rom=niei) [i m=ine, de la
ora 18.00. ~n primele sale meci-
uri, Slovacia a dispus de Letonia
de dou\ ori cu acela[i scor, 3-1,
[i ocup\ locul doi `n clasament,
cu un punctaveraj inferiori
Turciei. a
Meci crucial pentru tricolori `n Slovenia
Echipa na]ional\ a Ro-
m=niei `nt=lne[te, `n a-
ceast\ sear\, la Cejle, se-
lec]ionata Sloveniei, `ntr-
un meci foarte important
pentru calificarea la tur-
neul final al Campionatu-
lui European din 2008.
Partida va `ncepe la ora
21.45 a Rom=niei [i va fi
transmis\ `n direct de
TVR 1. Miercuri, la Timi-
[oara, elevii lui Victor Pi-
]urc\ joac\ din nou `mpo-
triva slovenilor, `n cazul
ob]inerii a 6 puncte `n a-
ceast\ „dubl\“ Mutu [i
compania sporindu-[i con-
siderabil [ansele de a mer-
ge la turneul final al lui
EURO 2008. Selec]ionerul
Rom=niei a declarat c\
ideal ar fi ca elevii s\i s\
Juc\tori tineri, ieftini [i buni
a Asta `[i doresc pre[edintele executiv
al Politehnicii Ia[i, Sorin Boca, [i antrenorul Ionu] Popa
pentru aceast\ campanie de transferuri a
de Narcis POHOA}|
Antrenorul Politehnicii
Ia[i, Ionu] Popa, a decla-
rat c\ `n aceast\ vacan]\
nu vrea s\ mai aud\ de
fotbal, inten]ion=nd s\ de-
dice cele dou\ s\pt\m=ni
familiei.
„~mi ajunge c\ stau de-
parte de familie un an `n-
treg, acum vreau s\ m\
relaxez [i eu. Nu vreau s\
mai aud de fotbal. I-am
Succese la nivel na]ional
pentru tenismenii de la CFR Ia[i
Sub conducerea antreno-
rului Vergil Aghion, tinerii
tenismeni de la CFR Ia[i
au ob]inut recent succese
meritate la diferite turnee
din ]ar\ pentru copii [i ju-
niori. La categoria de v=rs-
t\ 12 ani fete, Alexandra
Zm\u (CFR Ia[i) a disputat
finalele turneelor de la Ba-
c\u [i Piatra Neam], unde
a pierdut `n fa]a talentatei
Laura Enea (TC Star Pia-
tra Neam]), cucerind totu[i
un meritat loc 2 pe podium
la ambele competi]ii. Ast-
fel, la Bac\u, `n cadrul Cu-
pei CSM, ie[eanca Zm\u a
pierdut finala cu 1-6, 1-6 `n
fa]a nem]encei Enea, iar la
Cupa Köber din Piatra
Neam], Zm\u a fost `nvin-
s\ cu 4-6, 3-6 de c\tre E-
nea, dup\ 3 ore de joc. Tot
SPORT
ob]in\ maximul de puncte,
dar c\ s-ar mul]umi [i cu
patru, cu condi]ia ca bul-
garii s\ aib\ pa[i gre[i]i `n
confrunt\rile cu
Belarusul.
Delega]ia va pleca m=i-
ne din Cejle, la ora 12.00,
cu destina]ia Timi[oara,
acolo unde miercuri va
avea loc cel de-al doilea
meci dintre cele dou\ ]\ri,
pe arena „Dan P\ltini[a-
nu“, de la ora 21.00.
Ast\zi, pe l=ng\ meciul
Slovacia - Rom=nia, de la
Celje, cont=nd pentru gru-
pa G a preliminariilor Eu-
ro-2008 la fotbal (ora
21.45, ora Bucure[tiului),
se disput\ alte 20 de par-
tide `n aceea[i competi]ie.
Iat\ programul complet:
dat pre[edintelui Sorin
Boca o list\ cu posturile
deficitare, s\ aduc\ juc\-
tori. I-am spus c\ vreau
doi funda[i, doi mijloca[i
[i dou\ v=rfuri. Dac\ poa-
te aduce [ase, e foarte bi-
ne. Nu se poate [ase, s\ a-
duc\ 3 sau 4. Eu nu m\
mai zbat pentru aducerea
de juc\tori“, a declarat Io-
nu] Popa.
Tehnicianul a punctat
c\ nu mai vrea s\ aib\
prea mul]i juc\tori de pes-
te 30 de ani `n lot. „Dac\
la aceste dou\ competi]ii,
la categoria 12 ani b\ie]i,
Andrei Popa (care dore[te
s\ se transfere de la Ange-
ro Ia[i la CFR Ia[i) a ajuns
p=n\ `n semifinalele turne-
ului, ob]in=nd urm\toarele
rezultate: 0-6, 0-6 cu Baciu
(TC Star Piatra Neam], nr.
4 `n Rom=nia) - la Bac\u [i
0-6, 3-6 cu acela[i Baciu –
la Piatra Neam].
Apoi, la Cupa TC Con
din Slobozia, Alexandra
Zm\u a ajuns p=n\ `n sfer-
turile de final\, unde a fost
`nvins\ de Oana Pescaru
(Bucure[ti), cu 2-6, 1-2 (a-
bandon pe motive medica-
le). Andrei Popa a ajuns p=-
n\ `n optimi, unde a pier-
dut `n fa]a const\n]eanului
Sab\u cu scorul de 6-2, 4-6,
6-7 (10/12), dup\ un meci
Grupa A: Kazahstan -
Armenia (Almaty), Azer-
baidjan - Polonia (Baku),
Finlanda - Serbia (Helsin-
ki), Belgia - Portugalia
(Bruxelles).
Grupa B: Lituania -
Georgia (Kaunas), Fran]a
- Ucraina (Saint-Denis),
Iles Féroé - Italia (Thos-
havn).
Grupa C: Bosnia - Tur-
cia (Sarajevo), Norvegia -
Malta (Oslo), Grecia - Un-
garia (Heraklion).
Grupa D: }ara Galilor
Cehia (Cardiff), Germania
- San Marino (Nurenberg).
Grupa E: Rusia - An-
dorra (Sankt Petersburg),
Macedonia - Israel (Sko-
pje), Estonia - Croa]ia (Tal-
lin).
aduc acum juc\tori, vreau
s\ fie tineri, nu mai aduc
b\tr=ni. S\ `mi dea cineva
gratis acum un juc\tor de
30 de ani [i nu-l iau. {i a[a
am mul]i `n lot ce dep\[esc
30 de ani“, a ad\ugat Popa.
Acesta este `ngrijorat
de faptul c\ celelalte echi-
pe din Liga 1 s-au `nt\rit
deja, mai mult, unele a-
nun]=nd bugete de c=teva
milioane de euro. „Am au-
zit c\ Vasluiul va avea un
buget de 5 milioane de eu-
ro pentru sezonul urm\-
tor. Urziceniul se `nt\re[-
te, UTA la fel, „U“ Cluj nu
st\ degeaba, numai noi nu
aducem nimic“.
Referitor la situa]ia lui
Iosif Kalai de la Jiul, Io-
nu] Popa i-a r\spuns lui
Ioan Sdrobi[, care anun]a-
se c\ transferul juc\toru-
lui la Poli a c\zut. „Eu nu
am treab\ cu Sdrobi[,
poate el s\ spun\ ce vrea.
Pre[edintele Sorin
Boca sper\ s\
reu[easc\ aducerea
unor juc\tori tineri [i
valoro[i `n Copou,
f\r\ a cheltui sume
mari de bani
maraton. Tenismenii cefe-
ri[ti ie[eni vor evolua pe vi-
itor la turneul de la Alba
Iulia, `n perioada 7-11 iu-
nie, Alexandra Zm\u fiind
nr. 16 `n ]ar\, la categoria
sa de v=rst\.
~n final, s\ men]ion\m
c\ noua baza sportiv\ Co-
reco din cartierul ie[ean
P\curari, acolo unde mana-
gerul Ion Ursu a amenajat
7 terenuri de tenis ultra-
moderne, va g\zdui `n in-
tervalul 9-14 iunie un pu-
ternic turneu pentru copii
[i juniori [i tot la respectiva
loca]ie va avea loc mai mult
ca sigur [i turneul ie[ean
din cadrul circuitului }iri-
ac Trophy, baza de tenis
Angero fiind `n prezent
dezafectat\. (Dan. T.)
Grupa F: Islanda -
Liechtenstein (Reykjavik),
Danemarca - Suedia (Co-
penhaga), Letonia - Spa-
nia (Riga).
Politehnica Ia[i,
al\turi de copii,
de 1 iunie
Fotbal Club Politehnica
Ia[i, Inspectoratul jude-
]ean de jandarmi [i Asocia-
]ia „Salva]i Copiii“ au orga-
nizat, ieri diminea]\, `n
pia]a Palatului Culturii
din Ia[i, manifestarea cul-
tural\ „Copil\rie `n sigu-
ran]\“, la aceast\ ac]iune
particip=nd peste 1.000 de
copii de la 26 de [coli din
jude]ul Ia[i.
Cu acest prilej, copiii au
desf\[urat exerci]ii demon-
strative, programe artis-
tice, au recitat poezii [i au
c=ntat, dar cel mai atractiv
moment a fost m=nuirea
armelor aduse de c\tre
jandarmi, pistoalele mitra-
lier\ calibru 762 mm.
Din partea clubului ie-
[ean au fost prezen]i vice-
Eu cu juc\torul am trea-
b\, `l vreau pe Kalai“.
Boca `l lini[te[te
pe Popa
~n ceea ce prive[te
transferurile, [eful execu-
tivului lui Poli Ia[i, Sorin
Boca, a precizat c\ se afl\
`n discu]ii avansate cu
mai mul]i juc\tori, lini[-
tindu-l astfel pe antreno-
rul Ionu] Popa, care s-a
pl=ns de faptul c\ aproape
toate echipele din Liga 1
se `nt\resc, iar Ia[iul st\
Vali B\doi
a semnat
cu Steaua
Fotbalistul Valen-
tin Emanoil B\doi,
fost juc\tor la Rapid
Bucure[ti, a semnat,
miercuri, un contract
cu Steaua Bucure[ti
Suporterii
echipei
na]ionale
a[teapt\
un nou
meci
mare
de la
Adrian
Mutu
Grupa G: Belarus -
Bulgaria (Minsk), Slove-
nia - Rom=nia (Cejle), Al-
bania – Luxemburg (Tira-
na). a
pre[edintele Vasile Simio-
na[, dar [i o grup\ de copii
antrenat\ de Gelu Pave-
liuc, ace[tia, `mpreun\ cu
reprezentan]ii departamen-
tului marketing, `mp\r]ind
copiilor 300 de mingi de
plaj\ cu sigla Politehnicii,
1.500 de baloane, precum
[i alte 1.000 de materiale
promo]ionale.
„Este prima ac]iune de
acest gen la care partici-
p\m [i noi [i ne dorim s\ o
permanentiz\m. A fost o
manifestare menit\ s\ a-
propie copiii de clubul nos-
tru [i consider c\ a fost o
reu[it\ din toate punctele
de vedere. Copiii au fost
foarte mul]umi]i de faptul
c\ au stat de vorb\ cu re-
prezentan]ii clubului, au
plecat acas\ cu mingi, ba-
loane [i postere cu favori]ii
lor de la echipa mare“, a
declarat directorul de mar-
keting al Politehnicii Ia[i,
Dumitru Doroftei. (N.P.)
degeaba. „Vom aduce juc\-
tori cu ce bani avem. S\ nu
v\ a[tepta]i la sume de
sute de mii de euro date pe
un juc\tor, pentru c\ nu
dispunem de bani foarte
mul]i. Vom trata aceast\
campanie de transfer\ri ca
[i p=n\ acum. Vom `ncerca
s\ aducem juc\tori c=t mai
ieftini, dar buni, `n special
tineri. Aceasta a fost poli-
tica noastr\ [i `n sezoanele
trecute [i a dat roade, `n
sensul c\ ne-am atins
obiectivul de r\m=nere `n
Liga 1 de fiecare dat\“, a
punctat Sorin Boca. a
pe durata a trei ani.
Eric Bicfalvi, compo-
nent al echipei na]io-
nale de juniori ‘88 a
devenit [i el, tot mier-
curi, juc\torul echipei
din Ghencea, el sem-
n=nd o `n]elegere va-
labil\ pe cinci ani.
„Visam s\ joc `n tri-
coul Stelei c=nd m\
uitam la televizor la
meciurile ro[-alba[tri-
lor din cupele europe-
ne, dar nu credeam c\
acest vis se va `nde-
plini a[a repede. Este
un moment special
pentru mine [i nu-mi
r\m=ne dec=t s\ de-
monstrez ca merit s\
fiu la Steaua [i cei ca-
re au avut `ncredere
`n mine nu s-au `n[e-
lat“ a declarat Eric
Bicfalvi pentru site-ul
oficial al echipei din
cartierul Ghencea. a
 POR}IA DE S|N|TATE S=mb\t\, 2 iunie 2007 13
Alergiile la latex SFATUL ZILEI
Cum putem sc\pa
Latexul reprezint\ un ingredient comun
care se g\se[te `n multe produse de larg de sfor\it
consum, precum baloane, mingi, juc\rii, Studiile efectuate de speciali[ti ara-
produse de `nc\l]\minte. Latexul se t\ c\ aproximativ 45% dintre adul]i
sfor\ie ocazional [i 25% se confrunt\
g\se[te, de asemenea, [i `n multe produse `n fiecare sear\ cu acest fenomen. De
[i dispozitive medicale, precum m\[ti, regul\, sfor\itul este `nt=lnit la
b\rba]i [i persoanele supraponderale.
m\nu[i, seringi, catetere, halate, bandaje. Dr. Victor N. Bejan, ~nainte de a da buzna `n farmacie,
`ncerca]i s\ face]i c=teva schimb\ri `n
medic stomatolog stilul dumneavoastr\ de via]\ [i s\
st=nd `n reac]ii de tip apela]i la c=teva sfaturi practice:
alergic. nafilactic\, o reac]ie
de dr. Victor sistemic\ foarte pericu- - schimba]i pozi]ia din timpul som-
loas\, tradus\ prin c\- nului. Sfor\itul apare atunci c=nd
N. BEJAN Cauze [i simptome fluxul de aer inspirat prin gur\ sau
Aceste aspecte `i pri- rial. Chiar [i c=nd sunt derea tensiunii, dificul-
Spre deosebire de la- vesc `n particular pe a- `ndep\rtate aceste m\- tate `n respira]ie, une- nas `n pl\m=ni este perturbat `n tim-
texul sintetic, latexul Alergia la latex se pul somnului, din cauza `ngust\rii sau
cei indivizi care sunt nu[i, pudra din interi- ori chiar [i pierderea
natural este un derivat dezvolt\ dup\ expuneri expu[i `n mod constant cuno[tin]ei. O astfel de bloc\rii c\ilor aeriene la nivelul nasu-
orul lor se poate disipa
din seva arborelui de ca- repetate la produse ce la acest tip de produse. `n aer, venind astfel `n reac]ie implic\ `nc\ de lui, gurii sau g=tului. ~n prima faz\,
uciuc (Hevea brasilien- con]in aceast\ substan- ~n primul r=nd este vor- contact cu ochii, nasul la primele semne acor- sfor\itul apare `n cazul `n care dormi]i
sis). ]\. Atunci c=nd produ- ba despre angaja]ii din sau gura celor din jur. darea de `ngrijiri medi- pe spate, iar schimbarea pozi]iei pe o
~n timp ce mult\ lu- sele sau dispozitivele sistemul sanitar, dar [i Dup\ expunerea la cale de urgen]\. parte poate opri acest fenomen. De
me intr\ f\r\ probleme medicale vin `n contact de pacien]ii c\rora li se proteinele de latex, la M\surile de preveni- asemenea, o pern\ mai groas\ care s\
`n contact cu produse cu membrana mucoa- fac examin\ri, utiliz=n- muncitor, medic sau re a acestor reac]ii con- men]in\ capul mai ridicat `n timpul
con]in=nd latex, anu- selor, acestea pot ab- du-se produse derivate pacient pot ap\rea a- stau `n evitarea utiliz\- somnului poate fi o solu]ie ajut\toare.
mite persoane, cu o sus- sorbi proteinele de la- din acest tip de cauciuc. numite simptome mino- rii de c\tre persoanele Dac\ sfor\itul se `nr\ut\]e[te,
ceptibilitate pronun]a- tex. Sistemul imunitar Pudra utilizat\ la re, cum ar fi: senza]ii de sensibile a m\nu[ilor acesta intervine indiferent de pozi]ia
t\ la acest produs, pot al anumitor persoane m\nu[ile din latex poa- m=nc\rime, `nro[irea din latex pudrate, iar `n pe care o adopta]i `n timpul somnului.
dezvolta o hipersensibi- mai susceptibile produ- te absorbi proteinele de zonei ce a fost atins\ cu ultim\ instan]\ se va De aceea, este foarte important s\ v\
litate la proteinele deri- ce anticorpi ca reac]ie i- latex din m\nu[i, deter- latex, congestie nazal\. evita orice contact cu analiza]i pu]in stilul de via]\, astfel
vate din latexul natu- munologic\ la aceste min=nd cre[terea ex- Cazurile mai severe pot un produs ce con]ine a- `nc=t s\ v\ ajuta]i [i singur.
ral, consecin]ele con- proteine antigene. punerii la acest mate- determina o reac]ie a- ceast\ substan]\. a - pierderea kilogramelor `n plus li-
ni[te[te nop]ile celor care sfor\ie.
Persoanele supraponderale sunt
a NOUT|}I a NOUT|}I a NOUT|}I a NOUT|}I a NOUT|}I a NOUT|}I a mult mai expuse riscului de a sfor\i
dec=t cele cu o greutate corporal\ nor-
lui Israelian de Tehnologie. Robo- nea, dispozitivul face inutil\ fo- a FINLANDA, FUMATUL mal\. Dac\ ave]i probleme cu greu-
tul este un GPS medical, cel mai losirea razelor X. tatea [i cu sfor\itul, o sc\dere mo-
INTERZIS: Fumatul a devenit in-
mic robot chirurgical din lume, a SUCUL DE GRAPEFRUIT terzis `n toate locurile publice
derat\ `n greutate v\ poate ajuta s\
care le permite speciali[tilor s\ o- ROZ, CEL MAI S|N|TOS: Din- `nchise din Finlanda, unde o lege sc\pa]i de sfor\it.
pereze coloana, diminu=nd la mi- tre toate sucurile naturale prezen- care interzice tutunul `n baruri, - evita]i alcoolul [i somniferele! A-
nimum riscurile opera]iei clasice. te pe pia]\, cel de grapefruit roz restaurante [i discoteci a intrat `n cestea pot cauza sfor\itul, deoarece
Astfel, robotul este introdus `n este cel mai s\n\tos, `ntruc=t fur- vigoare ieri, relateaz\ AFP. perturb\ respira]ia. Dac\ a]i consumat
corpul pacientului [i are rolul de nizeaz\ cei mai mul]i nutrien]i pe Aceast\ m\sur\ destinat\ ofi- alcool [i vi s-a atras aten]ia c\ a]i sfo-
a dirija [i pozi]iona instrumentele calorie, conform unui nou studiu, cial s\-i protejeze pe cei 70.000 de r\it cam des asear\ ar fi bine s\ evita]i
chirurgicale f\r\ a afecta nervii preluat de agen]ia de pres\ ANI. angaja]i ai restaurantelor [i b\uturile alcoolice. Acela[i lucru se
din zona respectiv\. Precizia dis- Potrivit studiului, realizat de barurilor de efectele tabagismului poate `nt=mpla [i `n cazul `n care lua]i
pozitivului este de ordinul mi- cercet\tori de la Institutul pentru pasiv este privit\ favorabil aproa- somnifere.
cronilor. [tiin]a alimentelor [i agriculturii pe `n unanimitate `n aceast\ ]ar\
din cadrul Universit\]ii din Flori- care se m=ndre[te cu cea mai mi- - o inhala]ie `nainte de somn v\ poa-
Robotul navigheaz\ singur te ajuta! Congestia nazal\ este adesea
prin corpul pacientului, alc\tuie[- da, sucul din grapefruit roz nu c\ propor]ie de fum\tori (22%)
te o hart\ a zonei vizate [i identi- numai c\ are un con]inut bogat din Europa dup\ Suedia (18%). cauza sfor\itului. Pute]i lua de la far-
fic\ locul optim pentru plasarea de vitamina C, dar este [i mai s\- Circa 96% dintre finlandezi macie un inhalant din care se introduc
implantului. Dup\ examinarea n\tos dec=t cel de portocale, gra- sunt favorabili legii, un nivel de 2,5 ml `ntr-un litru de ap\ fierbinte [i
acestor date, chirurgii introduc pefruit alb, ananas, prune, stru- aprobare record `n Europa, po- se inhaleaz\ seara `nainte de culcare.
guri sau mere. trivit unui studiu Eurobarometru - `ncerca]i adezivul nazal. Adezivul
instrumentele chirurgicale prin publicat `n mai.
Sucul de grapefruit roz furni- nazal (asem\n\tor unui plasture) se
a OPERA}II DE MARE FI- bra]ul robotului. Statisticile me- zeaz\ cele mai multe vitamine, Irlanda a fost `ns\ prima ]ar\
dicale arat\ c\ se `nregistreaz\ lipe[te pe nas [i, printr-o ac]iune
NE}E, CU AJUTORUL GPS-U- probleme `n 50% din interven]iile
printre care potasiu, acid folic, din Europa care a interzis total
mecanic\, dilat\ n\rile. Acest sistem
thiamin\ [i magneziu. fumatul `n locurile publice, la 29
LUI: La un spital din Ierusalim a pe coloan\ `n zona lombar\ [i `n Autorii studiului au precizat martie 2004. Ea a fost urmat\ de u[ureaz\ respira]ia celor care sfor\ie,
fost testat `n premier\, `n cadrul 30% din opera]iile `n zona tora- c\ un pahar de 225 grame de suc Norvegia, care nu este membr\ a celor r\ci]i sau a persoanelor care
unei interven]ii chirurgicale de cic\. Folosirea robotului scade natural de grapefruit roz asigur\ UE, Italia, Malta, Suedia, Sco]ia, sufer\ de rinite alergice. (sursa:
mare fine]e, robotul SpineAssist, sub 10% num\rul problemelor `n necesarul zilnic de vitamina C al Letonia, Lituania, }ara Galilor, www.topsanatate.ro)
realizat de speciali[tii Institutu- astfel de interven]ii. De aseme- organismului. apoi Irlanda de Nord. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 S=mb\t\, 2 iunie 2007
s=mb\t\ la tv
TIMP LIBER

TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

08:10 Club Disney
09:00 Phil din viitor (comedie,
Cu: Ricky Ullman, Alyson
Michalka, Amy Bruckner)
09:30 Hai-hui prin Europa
10:00 Arca lui Noe
10:30 R\zboi `n [tiin]\
11:30 Cinemaniacii
12:00 Cartea european\
12:35 O vedet\ popular\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Departe, prin ]\ri str\ine...
(dram\, Cu: Claude Rich,
Valeria Cavalli)
16:10 Agenda TIFF 2007
16:20 Parfum de glorie:
Valeria Racila
16:50 Faimo[ii (r)
18:00 Teleenciclopedia
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Dribling, [ut, gol!
21:10 Minutul 0
21:40 Fotbal. Preliminarii Euro
2008: Slovenia - Rom=nia
23:40 Repriza a III-a
00:20 S\rutul
(dram\, Cu: Françoise
Surel, Terence Stamp,
Eliza Dushku, Billy Zane,
Illeana Douglas)
Cara, o t=n\r\ scriitoare, este
promovat\ editor de carte. ~n
biroul fostului editor, ea des-
coper\ manuscrisul unui roman
neterminat, dar cu o poveste
impresionant\. Intuind poten-
]ialul c\rtii, Cara porne[te `n
c\utarea autorului, impresio-
nat\ de asem\narea pove[tii
citite cu propria-i via]\... a
09:00 Arta supravie]uirii (r)
09:30 Natur\ [i aventur\ (r)
10:00 D’ale lu’ Mitic\ (r)
11:00 Liber pe contrasens
12:00 EURO case (r)
12:30 Lumea azi
13:00 Arena leilor
14:00 Miracole
15:00 Via sacra
16:00 Bazar (r)
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:35 Verdict: crim\!
19:25 Europa altfel
Cu: Adriana Muraru
19:40 Mistere [i mituri ale secolu-
lui al XX-lea
20:10 Replay
20:40 Jurnalul TVR
21:00 Fotbal. Preliminarii Euro
2008: Belarus - Bulgaria
23:00 21 grame
(dram\, Cu: Benicio Del
Toro, Naomi Watts, Sean
Penn, Charlotte
Gainsbourg, Eddie Marsan)
Paul Rivers este profesor de
matematic\, bolnav de inim\.
Cristina este femeia din lumea
bun\, dependent\ de droguri,
dornic\ s\-[i reg\seasc\ fa-
milia. Jack este infractorul
care caut\ m=ntuirea. Cei trei,
nu au, aparent, nimic `n co-
mun [i se `nt=lnesc atunci
c=nd Jack `l ucide din gre[eal\
pe so]ul Cristinei, iar Paul pri-
me[te inima celui ucis.
01:10 Liber pe contrasens (r)
02:05 Muzica la maximum (r) a
13:00 Dialoguri despre alt\dat\ (r)
13:30 Stele de la Hollywood
14:00 Ike (p. I)
(dram\, Cu: Robert Duvall,
Lee Remick, Dana An-
drews, Vernon Dobtcheff)
Filmul este inspirat din bi-
ografia lui Dwight D. Eisenho-
wer, comandantul for]elor ar-
mate americane din timpul ce-
lui de-al Doilea R\zboi Mon-
dial [i pre[edinte SUA `ntre
1953 [i 1961. Al\turi de as-
pira]iile politice [i victoriile
dob=ndite, filmul prezint\ [i o
perspectiv\ asupra vie]ii per-
sonale a lui Eisenhower [i a
rela]iei sale cu Kay
Summersby.
16:00 Cu ce v\ servim?
16:30 Lec]ia de privit
17:00 ~nconjurul lumii `n 80 de co-
mori
18:00 Jurnal de mod\
19:00 Best of... Oameni de
aproape (r)
19:30 Aventurile lui S. Holmes
20:30 V... de la vizual
21:00 Zeii modei
21:30 Sergio Leone
22:30 Jurnal cultural
22:45 Marile picturi ale lumii
23:00 Piscina
(dram\, Cu: Charlotte Ram-
pling, Ludivine Sagnier)
Sarah Morton, autoare britani-
c\ de succes, se retrage pentru
c=teva zile `n casa de vacan]\ a
editorului s\u, aflat\ `n
Luberon, Fran]a. O dat\
ajuns\ aici, lini[tea scriitoarei
este tulburat\ de Julie, fiica
editorului... a
07:00 Cavaleria a 7-a
(western, Cu: Randolph
Scott, Barbara Hale, Jay C.
Flippen, Frank Faylen)
08:30 ~n gura presei
09:30 Cas\ de piatr\
10:00 Roata de rezerv\
10:30 Comedia animalelor
11:15 Animax
12:00 Desene animate:; Pilo]ii
NASCAR; Prin]esa Sissi
13:00 Observator
13:15 Felicia
14:00 De tot r=sul (r)
15:00 Justi]iarii Vestului
16:00 Mama vitreg\
(dram\, Cu: Julia Roberts,
Susan Sarandon, Ed
Harris, Jena Malone)
Jackie [i Luke se hot\r\sc s\
divor]eze, `n ciuda faptului c\
au `mpreun\ doi copii. ~ns\ un
eveniment tragic din via]a lui
Jackie schimb\ radical rela]ia...
18:30 S\pt\m=na financiar\
19:00 Observator
20:30 Minciuni adev\rate
(ac]iune, Cu: Jamie Lee
Curtis, Arnold
Schwarzenegger, Tom
Arnold, Charlton Heston)
23:30 Casa de sticl\
(thriller, Cu: Leelee
Sobieski, Trevor Morgan,
Diane Lane)
01:30 Concurs interactiv
02:30 S\pt\m=na financiar\ (r)
03:00 Desene animate; Copiii de
la 402; Jason [i eroii ... a
07:00 Samurai Jack
07:30 C\l\toriile lui Sindbad
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Mica roman]\ (r)
(comedie, Cu: Laurence
Olivier, Arthur Hill, Sally
Kellerman, Diane Lane)
12:00 ProMotor
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Crimele din Midsomer:
Gr\dina mor]ii
(poli]ist, Cu: John Nettles,
Daniel Casey, Jane
Wymark)
15:15 Jumanji
(aventuri, Cu: Robin
Williams, Kirsten Dunst,
Bradley Pierce)
17:15 Xena, prin]esa r\zboinic\
18:15 Stilul Oana Cuzino
18:55 {tirile PRO TV
20:30 Eu [i fiul meu Luke
(dram\, Cu: Kristopher
Turner, Louise Fletcher,
Lindsay Ames, Matt Baram)
22:30 Vie]i la r\scruce
(thriller, Cu: Tia Carrere,
Dale Midkiff, Richard Burgi)
00:15 K1. World Grand Prix
02:00 Eu [i fiul meu Luke (r)
(dram\, Cu: Kristopher
Turner, Louise Fletcher)
03:30 Stilul Oana Cuzino (r)
04:00 ProMotor (r)
05:00 Crimele din Midsomer:
Gr\dina mor]ii (r)
(poli]ist) a
07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
09:00 Un medic `n familie
11:00 SOS, via]a mea! (romantic,
Cu: Natalia Oreiro,
Facundo Arana)
13:30 Prizoniera
14:30 Iubire ca `n filme (r, dram\,
Cu: Adela Popescu)
15:30 R\zbunarea Victoriei
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
Cu: Cabral
18:30 Betty cea ur=t\
20:30 O iubire de neuitat
A Walk to Remember
(dragoste, Cu: Mandy
Moore, Shane West,
Lauren German, Daryl
Hannah, Clayne Crawford)
Landon Carter [i prietenii lui
sunt cei mai cool b\ie]i dintr-un
liceu din Beaufort. Jamie
Sullivan e opusul lor - nimic
nu pare cool la ea. E fiica preo-
tului [i poart\ haine care-i as-
cund formele. C=nd o fars\ a
lui Landon [i a g\[tii sale se
termin\ c=t se poate de prost,
directorul `l obliga s\ joace `n
piesa [colii, activitate `n care e
[i Jamie implicat\.
22:30 Clona
00:30 Prizoniera (r) a
Legend\:
[tiri
film artistic

a UNDE MERG IE{ENII a

www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe internet!

VÂNZ|RI
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61 m.p., `n
Pa[cani, zona G\rii. Pre] 50.000 de euro. F\r\ agen]ii. Detalii la num\rul Seminar de jurnalism edi]ia
de telefon 0723.360.427. a V-a - „Mass-media &
Campania electoral\“
V=nd var vechi (past\) bun pentru pictur\. Rela]ii la numerele de telefon Seminar de jurnalism „Mass-
724.172, 0741.344.294. media & Campania electoral\“ la
Sala Studio TVR Ia[i, Centrul
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, Cultural Francez [i Sala Senat a
ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, Universit\]ii „Al. I. Cuza“
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni,
CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV, GALA}I, Ast\zi, 2 iunie
GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, Centrul Cultural Francez, orele
PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); ideal pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404. 9.00-11.00: Ateliere: „Noile mijloace
HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, de comunicare `n mas\ - Blogurile
COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - `n campania electoral\“, Iulian CO-
MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA- CUMP|R|RI M|NESCU, ziarist hotnews.ro;
„Reportajul `n campania elec-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 toral\“, Liviu IOLU, ziarist „Eveni-
MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} Cump\r cas\. Exclus agen]ii. Rela]ii la num\rul de telefon 0727.772.685. mentul Zilei“; Sanda NICOLA,
— 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz; ZAL|U — 93,1 MHz; ziarist TVR; „Radioul `n campania
ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; electoral\“, Luca NICULESCU,
TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI CONDOLEAN}E redactor [ef Radio France Inter-
— 99,8 MHz; HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI nationale, Bucure[ti; orele 11.00-
Colectivul {colii cu clasele I - VIII Cogeasca, este al\turi de 13.00: Atelier: „Presa scris\ `n cam-
— 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA pania electoral\“, Emil HUREZEA-
NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz. colega prof. Cornelia CHIRIL|, `n momentele de nem\rginit\ durere NU & C. T. POPESCU. a
sufleteasc\ pricinuit\ de decesul mamei sale. Dumnezeu s-o ierte!

Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Mioara IGNAT
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU, Adriana MUTU,
Narcis POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU,
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|, Silviu DASC|LU
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL,
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente:
Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\
`n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r valabil
`n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal
nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul
redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC
„CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact:
Larisa Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile
Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pen-
tru luna urm\toare.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\
(fost\ Uzinei), nr. 69

Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox, Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de
sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 2 iunie 2007 15
TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:30 Desene animate: Disney
09:20 La zoo
09:30 Phil din viitor (comedie,
Cu: Ricky Ullman, Alyson
Michalka, Amy Bruckner)
10:00 Numai cu acordul minorilor
11:00 Moda ieri [i azi
11:35 Via]a satului
13:00 S\pt\m=na politic\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Parteneri de weekend
14:50 Tezaur folcloric
16:10 Alo, tu alegi!
17:20 D\nutz SRL - supermarket
de divertisment
18:50 Extragerile Loto 6/49; Noroc
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Agenda - Sibiu, 2007
20:15 Bodyguard la fiul
pre[edintelui
(comedie, Cu: Sinbad,
Brock Pierce, Blake Boyd,
Lisa Eichhorn)
Bodyguard, lupt\tor de temut,
campion de box puternic, dar
[i amuzant, Sam `[i g\se[te
na[ul. El trebuie s\-l p\zeasc\
pe fiul pre[edintelui SUA. La
`nceput, ideea pare `nc=nt\-
toare. Sam `[i ia misiunea `n
serios, dar `n]elege cur=nd de
ce nimeni nu-[i dore[te
aceast\ slujb\: deoarece
odrasla este de nesuportat.
22:10 Repriza a III-a
23:20 O via]\-n a[teptare
(dragoste, Cu: Nathalie
Baye, Patrick Bruel) a
07:00 Miracole (r)
08:00 Fata din viitor
08:30 Zestrea rom=nilor
09:00 Ferma
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa
11:00 Motomagia
11:30 Autocritica
12:00 Remarcabilul secol XX
13:00 Aten]ie, se c=nt\!
14:00 Ray Mears - Lec]ia de
supravie]uire (r)
14:30 Poft\ bun\!
15:00 Dincolo de hart\
15:30 Atlas
16:00 Top 7.ro
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:35 V=n\torii de comori
19:30 Parfumul iubirii
20:25 Puterea absolut\
21:00 Ora de [tiri
22:10 Vi]elul de aur
23:10 Cracker
(dram\, Cu: Robbie
Coltrane, Anthony
Flanagan, John Evans)
01:10 Remarcabilul secol XX
02:05 21 grame (r)
(dram\, Cu: Benicio Del
Toro, Naomi Watts, Sean
Penn, Charlotte
Gainsbourg, Eddie Marsan)
04:10 Vi]elul de aur (r)
05:00 Uli]a spre Europa (r)
05:30 Mesager a
11:10 {coala de Duminic\
12:10 Paris, povestea Senei [i a
podurilor
13:00 Zodiac
13:30 Stele de la Hollywood
14:00 La por]ile ceriului
14:30 Timpuri grele
15:30 Music Flash
16:30 Art@.ro (r)
17:30 Despre doc...
19:00 Cinemaniacii (r)
19:30 Aventurile lui Sherlock
Holmes
20:25 Marile picturi ale lumii
21:00 Sibiu - Cultural
21:30 Secretul succesului meu
22:30 Jurnal cultural
22:45 Marile picturi ale lumii
23:00 Muzic\ pentru nun]i
[i `nmorm=nt\ri
(dram\, Cu: Lena
Endre, Rebecka Hemse,
Goran Bregovic)
Recent divor]at\ [i `n doliu
dup\ unicul ei copil, Sara
`nchiriaz\ subsolul superbei
sale vile lui Bogdan, un se-
duc\tor muzician s=rb, care se
instaleaz\ aici `mpreun\ cu in-
treaga sa orchestr\. Lucrurile
iau o turnur\ dramatic\ `n
seara `n care la u[a casei
apare Peter, fostul so] al Sarei.
00:40 Jurnal cultural (r)
00:55 Jurnal de mod\ (r) a
08:00 Hercule
09:00 O dorin]\ simpl\
(comedie, Cu: Robert
Pastorelli, Ruby Dee, Mara
Wilson, Francis Capra)
11:00 Animax
12:00 Desene animate; Pilo]ii
Nascar; Prin]esa Sissi
13:00 Observator
13:15 Misiunea casa
14:00 Duminica `n familie
Cu: Mihaela R\dulescu
18:40 7 zile
Cu: Alessandra Stoicescu
19:00 Observator
20:30 Baby Variet\]i
Cu: Edi Leanca, Pepe
22:30 Mahala Ray Band din
Clejani
23:30 Animat Planet (r)
00:00 Alegeri nepotrivite
(thriller, Cu: Nathan Fillion,
Daniel Baldwin,
Emmanuelle Vaugier)
Robert [i Molly se `mpac\ greu
cu ideea c\ fiica lor a murit
`ntr-un tragic accident de
ma[in\. ~ns\, pe l=ng\ aceast\
nenorocire care s-a ab\tut
asupra lor, cei doi se confrunt\
[i cu probleme financiare.
Pentru c\ sunt nevoi]i s\ `[i
v=nd\ casa pentru a face rost
de bani, Robert [i Molly se
mut\ `ntr-un or\[el de l=ng\
Reedsville, acolo unde tat\l lui
Robert are o cas\.
02:00 Divine
(muzical, Cu: Danielle
Darrieux) a
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Parte de carte
11:00 ProVest
12:00 Xena, prin]esa razboinic\ (r)
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Te vezi la {tirile PRO TV
14:00 Apropo TV
Cu: Andi Moisescu
15:00 Rebel `n California (dram\,
Cu: Peter Gallagher)
16:00 }icni]ii
(comedie, Cu: Mel Brooks,
Ezio Greggio, Julie Condra,
Gianfranco Barra)
18:00 Vedere de pe bloc
18:55 {tirile PRO TV
20:45 Praf [i pulbere
(ac]iune, Cu: The Rock,
Johnny Knoxville, Neal
McDonough)
Chris Vaughn, fost soldat, se
`ntoarce `n ora[ul natal, dup\
mul]i ani, pentru a `ncepe o
via]\ nou\. ~ns\ totul este
schimbat. Rivalul lui Chris din
liceu, Jay Hamilton, a preluat
controlul [i a transformat
ora[ul `ntr-o zon\ dominat\ de
s\r\cie, corup]ie [i violen]\.
Cum Chris nu poate accepta
situa]ia, se decide s\ ia
m\suri.
22:45 Angajatul lunii
(comedie, Cu: Matt Dillon,
Christina Applegate, Steve
Zahn, Dave Foley)
~n ziua `n care se a[tepta s\ fie
ales „angajatul lunii“, David,
manager de banc\, e concediat...
01:00 Apropo TV (r) a
07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
09:00 Un medic `n familie
11:00 Acas\ `n buc\t\rie
Cu: Simona Mih\escu
12:00 SOS, via]a mea!
(romantic, Cu: Natalia
Oreiro, Facundo Arana)
13:00 Special latino. Natalia
Oreiro - Turmalina
13:30 Prizoniera
14:30 Iubire ca `n filme (r, dram\,
Cu: Adela Popescu, Dan
Bordeianu, Carmen
T\nase, C\t\lina Musta]\)
15:30 R\zbunarea Victoriei
16:30 Daria, iubirea mea
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
Cu: Cabral
18:30 Betty cea ur=t\
20:30 Ra]iune [i sim]ire
Sense and Sensibility
(dragoste, Cu: Kate Wins-
let, Hugh Grant, Emma
Thompson, Alan Rickman)
Tat\l surorilor Dashwood
moare pe nea[teptate [i averea
sa intr\ `n posesia fiului din
prima c\s\torie. ~n aceste cir-
cumstan]e, v\duva [i fiicele ei
r\m=n f\r\ cas\ [i f\r\ bani
pentru a se `ntre]ine. ~n ciuda
situa]ei `n care au ajuns,
Elionor [i Marianne se `nc\p\-
]ineaz\ s\ caute romantismul
`ntr-o societate obsedat\ de
avere [i de statutul social.
23:30 Totul despre sex
00:15 SOS, via]a mea! (r)
(romantic) a

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“

S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Cultural Express
12.30 Credin]\ [i s\n\tate
13.05 Week-end magazin
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia
18.05 Mapamond cre[tin
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Pagini de folclor românesc
21.00 Evanghelie [i via]\
21.30 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
00.40 Armonii de veghe
01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r)
03.30 File de istorie(r)
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
Actualitatea:
Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\:
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
VAR| ROMAN|
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei Ziua I - 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) - Oradea;
07.00 Via]a Bisericii Ziua a II-aa - 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiec-
09.00 Sf. Liturghie
12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
tivelor din Viena (Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric,
12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor Palatul imperial, Prim\ria, Parlamentul) - seara;
13.05 Week-end magazin Ziua a III-aa - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena -
15.30 Faptele credin]ei Venezia (Piazza San Marco, Biserica San Marco, Palatul
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Dogilor, Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul
Domnului istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
18.15 Mapamond cre[tin
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Pagini de folclor românesc
Ziua a IV-aa - 30.07.2007- Ziua a IX-aa - 04.08.2007 (pro-
gram de tab\ \r\\: Se pot vizita urm\toarele obiective reli-
gioase [i turistice:
MOBILIER
21.00 Dialogurile TRINITAS
21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i
capela Sf. Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola
BISERICESC SCULPTAT
22.00 Civiliza]ia Muzicii Domului), Castelul San Angelo, Pza. del Popolo, Treptele
23.00 Rug\ciunea de sear\ ~n atelierele M\n\stirii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
spaniole, Sf. Silvestru (Campanile) Montecitorio Sf. GOLIA se execut\, la
23.30 Florilegiu muzical bizantin Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf. Eustachie, comand\, mobilier
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf. bisericesc sculptat
Miezonoptic\; Acatistul zilei Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. (catapetesme,
00.40 Armonii de veghe Maria din Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola strane, troi]e etc.)
01.30 Faptele credin]ei (r) Tiberina (Sf. Bartolomeo), Capitolul, Camposanto Teuton, `n lemn natur sau poleit
02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf. Prassede, S. Martino ai cu foi]\ de aur.
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo fuori le Comenzile se primesc la
mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), M\n\stirea Golia
Via Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella (www.golia.ro), str. Cuza Vod\
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, nr. 51, Ia[i, telefon
15.00, 16.00, 19.00, 20.00 Trevi (eventual, Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din 0232/216693, fax 0232/216694.
Actualitatea: 18.00 Quirinale S. Carlo alle Quattro Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din
18.00
Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul Imperial, Columna
Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum, S.
19.05
Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte
(Baptisterium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Co-
ronati, S. Clemente S. Croce in Gerusalemme;
Ziua a X-aa - 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul
Buda [i Catedrala; deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XII-aa - 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea - Ia[i;

Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,

scaune rabatabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu
mic dejun, (cazarea se va face `n Tab\ra de tineret, `n bun-
galowuri cu aer condi]ionat); tab\ra dispune de piscine,
jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei; `n pre] este in-
clus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru 7
euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup -
preot.

Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;

mesele care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli per-
sonale.

Pre]: 295 euro ^ 190 lei

Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de

telefon: 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CM
YK

16 S=mb\t\, 2 iunie 2007 FOTOREPORTAJ

Copil\ria nu are na]ionalitate

a Sub genericul „Cre[tem `mpreun\ - copil\ria nu are na]ionalitate“, ieri, `n Sala de festivit\]i „Dr. Iustin Moisescu“ a Centrului Eparhial Ia[i,
s-a desf\[urat un spectacol dedicat copiilor de c\tre copii a Organizatorii acestuia au fost Societatea Ortodox\ a Femeilor
din Rom=nia [i Mitropolia Moldovei [i Bucovinei a Al\turi de copiii de na]ionalitate român\, mul]i dintre micii arti[ti s-au dovedit autentici
reprezentan]i ai etniei rrome, ai ru[ilor lipoveni ori ai comunit\]ii evreilor din Ia[i a Spectacolul s-a desf\[urat cu binecuv=ntarea
IPS Mitropolit Daniel a Dedicate copiilor au fost [i ac]iunile desf\[urate sub numele de „Mar[ul vie]ii“, at=t `n Ia[i, c=t [i `n Bac\u a

Armonie pentru Ansamblul

binele societ\]ii
[i spre slava
lui Dumnezeu
Cuvântul de bun venit [i
rug\ciunea special\ de Ziua
Copilului au fost rostite de
p\rintele Constantin Stur-
zu, consilier al Sectorului
„Biserica [i Societatea“ al
Arhiepiscopiei Ia[ilor: „~n
primul r=nd doresc s\ v\
transmit binecuv=ntarea ~-
nalt Prea Sfin]itului P\rinte
Mitropolit Daniel al Moldo-
vei [i Bucovinei, asigur=n-
du-v\ de toat\ dragostea sa
p\rinteasc\ [i de toat\ pre-
]uirea pentru fiecare dintre
cei prezen]i ast\zi aici, copii
[i adul]i.
CM
YK
„Flori de m\r
domnesc“ din
Bohotin, `nfiin]at
`n urm\ cu doi
ani de p\rintele
{tefan Bercaru,
a evoluat `n
deschiderea
spectacolului de
ieri (Gr.R.)
A[a cum sugestiv `i spune Aceast\ `nt=lnire pe t\-
[i titulatura, «Cre[tem `m- r=m artistic a copiilor este o
preun\ - copil\ria nu are na- speran]\ pentru noi to]i c\
]ionalitate», aceast\ ac]iune, genera]iile viitoare, indife-
organizat\ cu ocazia Zilei rent de condi]ia lor social\,
Interna]ionale a Copilului, [i- de provenien]a etnic\ sau de
a propus [i, a[a cum se vede, confesiunea religioas\, vor
a reu[it, s\ adune la un loc convie]ui `n armonie, lucr=nd
copii de diferite na]ionalit\]i, pentru binele societ\]ii [i
de diferite tradi]ii culturale. spre slava lui Dumnezeu.“
CM
YK

„Deni rojdenia“ [i „Moskva“ - dansuri, pre-

cum [i cântecele: „{irec Cruc“, „Vacuzni]\“ ori
„Gde b`l Ivanu[ka“, amintind de Volga, ne-au
f\cut dovada de net\g\duit c\ la Târgu Fru-
mos Ansamblul „Kalinca“ al comunit\]ii ru[i-
lor lipoveni, coordonat de profesoarele Nata[a Dup\ dansurile ruse[ti, a ciale „Constantin P\unescu“, drea [i Carmen Ursache, au
Mihei [i Galina Isaeva, p\streaz\ nealterat\ fost din nou rândul dansu- constitui]i `ntr-un ansamblu `nc=ntat prin reu[ita horelor
tradi]ia mo[tenit\ din b\tr=ni. (Gr.R.) rilor române[ti s\ `ncânte [i un grup vocal, coordonate [i acurate]ea melodiilor in-
asisten]a. Copiii {colii spe- de profesoarele Maria Con- terpretate cu talent. (Gr.R.)

Comunitatea evreilor s-a remarcat
prin evolu]ia solistelor vocale Iulia Popa,
foarte bun\ interpret\ a cântecului
„Ierusalimul de aur“, [i Cristina {chio-
pu, al c\rei „ Ave Maria“ a emo]ionat
profund asisten]a. (Gr.R.)
Cum cei de la
„grupa mare“ nu Cum era [i de a[teptat, sala s-a trezit
puteau lipsi, `n apalauze la unison imediat ce pe scen\
grupul Gr\- intrat Ansamblul „Khetanes“ al {colii
dini]ei cu pro- „Al. I. Cuza“ din Podu Iloaiei, format din
gram prelungit copii ai familiilor Asocia]iei Rromilor
nr. 14 din Ia[i, Ursari [i `ndrumat de profesorul de
condus de educa- limba rromani Marinic\ Târ[u. {coala de
toarea Parschiva la care provin talenta]ii dansatori este
Olaru, a reamintit una inclus\ `n Programul PHARE, la
participan]ilor c\ care din 1.204 elevi, aproape 200 sunt
`n România `nc\ se rromi. Imnurile rromilor „Gelem, gelem“
mai danseaz\… (Mergând, mergând), „Andovurdom“ (~n
rock and roll. c\ru]\) [i „Dictanmamo“ (Vezi mam\ pe
(Gr.R.) nora ta) au adus ropote de aplauze
arti[tilor de etnie rrom\. (Gr.R.)

Mar[uri pentru ap\rarea vie]ii la Ia[i [i Bac\u

„Salva]i copiii
nen\scu]i“
~n continuarea ac]iunilor
dedicate copiilor, campania
„Salva]i copiii nen\scu]i“ s-a
concretizat ieri `ntr-un mar[ al
t\cerii, prin care s-a dorit con-
[tientizarea popula]iei munici-
De vârste diferite, grupul de copii de la piului Ia[i asupra gravit\]ii
Centrul de Primire Copiii Str\zii „Sf. Andrei“ de p\catului avortului [i asupra
pe lâng\ Asocia]ia „Familia Nostra“, coordonat
de Nicoleta Baciu, s-a prezentat la spectacol cu
consecin]elor acestuia. Zeci de
copii purt=nd pancarte cu
scenete de I. L. Caragiale. (Gr.R.) mesaje antiavort, p\rin]i, elevi
[i studen]i, care au `mp\r]it
pliante cu acelea[i mesaje,
al\turi de 13 preo]i, au mers `n
t\cere pe traseul: Biserica
„Sf=ntul Nicolae“-Domnesc -
Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt -
Teatrul Na]ional - corpul C7 al
Maternit\]ii „Cuza Vod\“ - str.
Cuza Vod\ - str. C. Negruzzi -
Biserica „Sf. Sava“.
Intitulat „Mar[ul t\cerii“ [i
av=nd ca principal mesaj „~n
memoria copiilor avorta]i“, mi[-
carea a dat un semnal de alar-
m\ `n privin]a num\rului mare
~n finalul spectacolu- ria Miron [i Elena Cioba-
lui au evoluat membrii nu, [i grupul de copii de de avorturi f\cute la Ia[i. „Ia[ul
Ansamblului folcloric la Centrul „Acoper\m=n- este ora[ul cu cele mai multe
„Mugura[ii“ de la {coala tul Maicii Domnului“ - avorturi din ]ar\, de aceea tre-
general\ nr. 14, coordo- Petru Vod\, condus de buie s\ ar\t\m c\ acest p\cat
nat de profesoarele Ma- m\icu]a Steliana. (Gr.R.) trebuie oprit. Pentru aceasta ne
vom ruga `mpreun\ [i vom face
Acatistul Bunei-Vestiri, `n trei
st\ri, `n fa]a Bisericii «Sf=ntul
Nicolae»- Domnesc, `n fa]a
Maternit\]ii «Cuza-Vod\» [i `n
Biserica «Sf. Sava», unde se va
`ncheia mar[ul nostru. Facem
acest lucru pentru ca Dumne-
zeu [i Maica Domnului s\ ne a-
jute `n ac]iunea noastr\“, a
spus `n cuv=ntul de deschidere
p\rintele D\nu] Damaschin,
preot paroh la Biserica „Na[te-
rea Domnului“ de la Spitalul
Clinic de Obstretic\ [i Gineco-
logie din Ia[i. ({.M.)
ASCOR-enii b\c\uani
au semnalat
gravitatea avortului
C=teva zeci de tineri b\c\-
uani, preo]i, studen]i [i elevi,
au luat parte la „Mar[ul pentru
ap\rarea vie]ii“, organizat de
ASCOR, filiala „Sf. Mc. Dimi-
trie“ din municipiul Bac\u.
Mar[ul a pornit din fa]a Bise-
ricii „Precista“, ctitorie a Sf=n-
tului Voievod {tefan cel Mare, importan]a [i valoarea vie]ii,
unde preo]ii [i tinerii au rostit dar [i gravitatea avortului.
`mpreun\ c=teva rug\ciuni. „Prin acest mar[ am dorit s\
Sub semnul c=ntecelor cre[tine sensibiliz\m credincio[ii b\c\-
ortodoxe, grupul a f\cut un tur uani despre pericolul avortu-
prin centrul ora[ului, oprindu- lui, mai ales c\ `n Bac\u, con-
se `n fa]a sediului Prim\riei [i form datelor statistice, `n 2006,
al Consiliului Jude]ean. Aici, num\rul avorturilor a fost egal
afi[=nd pancarte prin care mil- cu cel al na[terilor. Vom mai
itau `mpotriva avortului, continua astfel de manifest\ri
tinerii au continuat s\ c=nte [i [i `n viitor“, a declarat Ro[u
s\ ofere b\c\uanilor c\r]i [i Alexandru, pre[edintele AS-
bro[uri din care s\ `n]eleag\ COR Bac\u. (C.G.)

CM
YK
 CM
YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
Nu te culca pe o 3 iunie 2007
Nr. 22 (86) Anul III - SERIE NA}IONAL|
ureche, du[manul 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
vegheaz\! lunar - cu taxele po[tale incluse

Nu dorin]a de salvare a su-

fletelor anim\ pe liderii aces-
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
tor mi[c\ri s\ fac\ turnee prin
Europa de Est, ci un lucru
mult mai prozaic: un aderent

PAGINILE 14-15
`n plus `nseamn\ venituri `n
plus `n conturile sectei, f\c=nd
astfel ca afacerea s\ func]io- Sovietcultura [i Cum ne protej\m
PAGINA 11

neze din plin. Istoria recent\

ne-a dat c=teva avertismente
severe privind riscurile ader\-
optimismul leninist de canicul\
rii la asemenea aventuri pseu-
do-religioase.

PAGINA 3

„Templul Popoarelor“ -
manipulare [i sinucidere în mas\
a Fenomenul neoreligios a dat na[tere la mi[c\ri religioase [i secte dintre cele mai ciudate, cu lideri [i mai
ciuda]i [i cu practici cel pu]in bizare a Un astfel de caz a fost [i cel al Templului Popoarelor, prima mi[care ai
c\rei adep]i, la `ndemnul unui lider charismatic, cu evidente probleme psihice, au g\sit de cuviin]\ s\ p\r\seasc\
lumea aceasta printr-o sinucidere colectiv\ a Drama Templului Popoarelor nu consta atât în halucina]iile unui
bolnav mintal cu preten]ii de Mesia, cât în faptul c\ un astfel de personaj a reu[it s\ „`nrobeasc\“ spiritual [i s\
anuleze sim]ul critic al atâtor naivi care ani la rând au crezut tot ce debita Jim Jones a PAGINILE 8-9

Smerenia este
cel mai bun
instructor `n via]\
PAGINA 3
CM CM
YK YK

Turcescu: „Pentru
o pres\ liber\, avem
nevoie de jurnali[ti
foarte buni“
PAGINILE 6-7

Sfântul Ioan Gur\

de Aur, prezentul
[i problema
cunoa[terii
PAGINILE 12-13

Folosindu-ne cu dreapt\ judecat\ de în]elesurile lucrurilor, dobândim cump\tare, iubire [i

„
„ cuno[tin]\. Iar folosindu-ne f\r\ judecat\, c\dem în necump\tare, ur\ [i ne[tiin]\.
Sfântul Maxim M\rturisitorul

CM
YK
2 Duminic\, 3 iunie 2007

„Acas\“ ]ine de o integritate a ta, pe care, p\r\sind-o, via]a `]i poate p\rea
Opinii imposibil de tr\it. Acas\ `nseamn\ leg\turile tainice cu semenii [i cu o vecin\tate
care se las\ cunoscut\ [i cercetat\, [i care `n acela[i timp te d\ruie[te ]ie.
Acum nu mai sunt grani]e. Po]i pleca [i te po]i `ntoarce. Ai libertatea de a
merge oriunde `n Europa. Nu mai exist\ exil. Oriunde e casa, oriunde po]i sta,
po]i locui `ntr-un loc f\r\ s\ sim]i c\ ai trecut vreo grani]\.

RELIGIE {I FENOMEN
Un „decalog“ necre[tin
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Prin tot ceea ce face,
omul se plaseaz\, `n fapt,
totdeauna `ntre ceea ce
`nseamn\ moral [i imoral.
Faptele sale, indiferent
de natura lor, `[i produc
efectul, ele se cumuleaz\
[i configureaz\ con[tiin]a
acestuia: moral\, imoral\
sau chiar amoral\.
Prin crea]ie, omul a
dobândit darul [i „sim]ul“
binelui, ca o lucrare a
harului lui Dumnezeu `n
el. ~n acela[i timp, `ns\, a
primit libertatea, adic\
posibilitatea de a alege, de
a c\uta [i a se reg\si `n tot
ceea ce este bine, frumos
[i adev\r, identificându-se
cu acestea, sau `n a c\uta
[i „inventa“ reversul lor:
ceea ce este r\u, urât [i
minciun\. Oamenii buni
[i r\i, oamenii binelui [i
r\ului, au existat [i vor
exista totdeauna, prin
faptul c\ au darul lui
Dumnezeu al libert\]ii [i
op]iunii personale, in-
diferent de locul, timpul [i
profilul lor existen]ial.
Nici o religie, moral\ sau
filosofie n-a putut anihila
darul acesta al libert\]ii.
O arat\, cel mai limpede,
lumea `n care au tr\it cei
dinaintea noastr\, dar
mai ales `n cea `n care ne
reg\sim noi azi.
Dincolo de toate aces-
tea, `n istoria lor, oa-
menii, ca ni[te copiii, au
sim]it [i simt nevoia unor
repere, care nu pot veni
decât dinspre Dumnezeu,
Cel mai presus de noi,
pentru c\ orice „autore-
per“ este relativ. Prin reli-
gie, Dumnezeu nu ne ofer\
doar repere, ci [i norme,
principii de via]\. Este [i
motivul pentru care un
„decalog“ al valorilor mo-
rale nu poate fi exclusiv
biblic [i cre[tin, ci [i unul
necre[tin [i universal.
F\r\ a avea semnifica-
]ia unor „porunci“ `n ge-
nul decalogului vechi-tes-
tamentar [i cre[tin, cele
zece norme morale pe ca-
re le g\sim, `ntr-un fel
sau altul, `n cele trei mari
religii de provenien]\ in-
dian\ (hinduismul, budis-
mul [i jainismul) nu sunt
altceva decât echivalentul
unui decalog universal `n
aspira]ia continu\ a omu-
lui spre Dumnezeu.
Ceea ce se cere, `n pri-
mul rând, unui hindus,
budist sau jainist este
„non-violen]a“ (ahimsa),
adic\ s\ nu ucid\. Prin
urmare, conform acestui
principiu, orice fiin]\ vie
este inviolabil\; omul nu
are dreptul s\ agreseze `n
vreun fel nici o creatur\
plin\ de via]\, prin nici
un mijloc [i niciodat\. A-
ceast\ obliga]ie este su-
pralicitat\ de morala jai-
nist\, fiind `mpins\ pân\
la extrem. De pild\, un as-
cet jainist strecoar\ apa
printr-un filtru când o
bea, nu din motive de igi-
en\, ci ca s\ nu atenteze
cumva la via]a f\pturilor
minuscule care mi[un\
prin ea. De asemenea, a-
cela[i ascet poart\ o
masc\ pe figur\, pentru
ca nu cumva, inspirând
aer `n piept, s\ ucid\ vreo
insect\ din aer; tot la fel,
el acoper\ lampa ca s\
protejeze insectele de fla-
c\r\. Parcurgând un
drum public, un monah
jainist trebuie s\ fie foar-
te prudent, pentru a nu
C\lug\ri jaini[ti
v\t\ma vreo fiin]\ vie,
iar pe poteci trebuie s\
mearg\ m\turând p\-
mântul `n fa]a sa, astfel
`ncât piciorul s\u gol s\
nu ucid\ vreo fiin]\ vie.
Orice jainist nu are voie
s\ ucid\ sau s\ sacrifice
vreun animal viu. Atât
monahii, cât [i laicii nu
au voie s\ consume car-
ne. Respectând cu stricte-
]e principiul protej\rii
vie]ii `n ansamblul ei, jai-
ni[tii au fondat chiar spi-
tale [i azile, cum ar fi cele
de la Ahmedabad sau Del-
hi, pentru animale [i p\-
s\ri b\trâne sau r\nite;
r\scump\r\, prin bani,
animalele din abatoare
pentru a le salva via]a.
O alt\ nom\ moral\
presupune „a spune ade-
v\rul“ (satya), adic\ s\
nu min]i nicicum [i `n nici
o `mprejurare. Ea nu are
doar un sens negativ:
„trebuie s\ nu min]i“, ci [i
unul pozitiv: „trebuie s\
vorbe[ti numai de bine
despre aproapele t\u“.
Pentru a cultiva aceast\
atitudine, fiecare trebuie
s\ reflecteze asupra lui
`nsu[i: „Nu strâmb\tatea
altora, nu p\catele s\vâr-
[ite sau nes\vâr[ite de ei,
cu propriile lui fapte rele
[i propriile neajunsuri se
cuvine s\ le vad\ cel
`n]elept“ (Dhammapada,
50). Budismul, de pild\,
ca [i alte religii, remarc\
faptul c\ e foarte simplu
s\ observi gre[elile se-
menului, dar e foarte difi-
cil s\ le vezi pe cele
s\vâr[ite de tine `nsu]i:
„…Omul vântur\ gre[eli-
le vecinului s\u precum
pleava, dar gre[elile lui le
ascunde“ (ibidem, 252). A
nu min]i `nseamn\ a-]i
pune `n acord cuvântul,
gândul [i fapta. Cuvântul
[i gândul trebuie s\ core-
spund\ totdeauna cu
ceea ce a fost v\zut, auzit
sau dedus.
O alt\ prescrip]ie mo-
ral\ este aceea de „a nu
fura“ (asteya) [i are `n ve-
dere pe cei care `[i `nsu-
[esc `n mod ilegal bunuri
care apar]in altcuiva. Ab-
]inerea de la furt `nseam-
n\ anihilarea oric\rei do-
rin]e de a fura, anihilarea
tenta]iei dup\ bunurile
altuia, dar [i deplina ge-
nerozitate fa]\ de semen,
a[a cum se manifest\ ea,
de pild\, `n atitudinea
laicilor fa]\ de atât de nu-
mero[ii c\lug\ri cer[etori
ai Indiei de ieri [i de as-
t\zi.
„Abstinen]a sexual\“
(brahmacarya) e consem-
nat\ [i ea, la rândul ei, `n
Pr. Nicolae
acest „decalog“ necre[tin,
`nsemnând castitatea de- Achimescu,
profesor universitar
s\vâr[it\ pentru c\lug\ri
[i c\lug\ri]e, iar pentru de Istoria religiilor
laici evitarea divor]urilor
[i abuzurilor sexuale. ~n
duism, „s\ nu fii avar“ (a-
mistica hindus\, absti-
parigraha). Aceasta `n-
nen]a sexual\ nu `nseam-
seamn\ s\ nu-]i `nsu[e[ti
n\ doar privarea de acte niciodat\ nimic din ceea
sexuale, ci [i anihilarea ce nu-]i apar]ine [i este o
oric\rei forme de tenta]ie consecin]\ a `n]elegerii
carnal\. Instinctul nu
„p\catului“ ce const\ `n
trebuie s\ r\mân\ sub-
ata[amentul fa]\ de bu-
teran, difuz `n subcon[ti-
nuri [i a prejudiciului
ent, nici s\ fie „sublimat“, produs de acumularea,
ci pur [i simplu anihilat,
conservarea sau distruge-
„dezr\d\cinat“ din con[ti- rea bunurilor. ~n budism,
in]\ [i sim]uri. Pe de alt\ `n schimb, a cincea pre-
parte, nici una dintre re- scrip]ie interzice c\lug\-
ligiile Indiei nu descon- rilor [i laicilor consumul
sider\ familia `n general b\uturilor alcoolice.
[i femeia `n special. Ati- Ultimele cinci pre-
tudinea misogin\, a[a scrip]ii au un statut per-
cum apare ea `n canonul manent pentru c\lug\ri
budist [i jainist, nu `[i are [i c\lug\ri]e, iar pentru
originile `n `nv\]\tura lui laici unul relativ, `n sen-
Buddha sau Mahavira, ci sul c\ `i vizeaz\ doar `n
este produsul comunit\]ii perioadele cu lun\ plin\:
c\lug\rilor de mai târziu. s\ m\nânce doar o dat\
Pozi]ia lui Buddha, de pe zi, s\ nu ia parte la
pild\, fa]\ de femei este dansuri, muzic\ [i spec-
una generoas\: o femeie tacole, s\ nu foloseasc\
mai `n vârst\ trebuie coroni]e, parfumuri [i bi-
privit\ ca propria mam\, juterii, s\ nu doarm\ de-
cea care este mai mare cu cât pe p\mânt, s\ nu po-
câ]iva ani decât noi ca so- sede aur [i argint. Aceste
ra noastr\ mai mare, iar ultime cinci precepte nu
cea cu câ]iva ani mai tâ- se prezint\ ca ni[te „po-
n\r\ ca surioara noastr\ runci“, ci ca ni[te „aspecte
mai mic\. ale educa]iei“ (sikkha-
~n fine, a cincea pre- pada). Credincio[ii laici
scrip]ie major\ a „deca- accept\, de bun\voie, s\
logului“ prevede, `n hin- le respecte. a

IDEEA CRE{TIN| Urmeaz\ explica]iile, ar fi putut s\ refuze pa-

`n centrul c\rora este i- harul, nu a f\cut-o. Pute-

Exilul trupului [i exilul sufletului deea c\ toate sunt pove[ti

de Monica
PATRICHE
Pentru a vorbi despre
exil, trebuie s\ fii con[ti-
ent de ceea ce `nseamn\
patria pentru tine. „Aca-
s\“ ]ine de o integritate a
ta, pe care, p\r\sind-o,
via]a `]i poate p\rea im-
posibil de tr\it. Acas\ `n-
seamn\ leg\turile tainice
cu semenii [i cu o veci-
n\tate care se las\ cunos-
cut\ [i cercetat\, [i care
`n acela[i timp te d\ru-
ie[te ]ie.
Acum nu mai sunt
grani]e. Po]i pleca [i te
po]i `ntoarce. Ai liber-
tatea de a merge oriunde
`n Europa. Nu mai exist\
exil. Oriunde e casa, ori-
unde po]i sta, po]i locui
`ntr-un loc f\r\ s\ sim]i
c\ ai trecut vreo grani]\.
M\ gândesc la cel pu-
]in dou\ personalit\]i ca-
re au tr\it exilul, care s-au
confruntat [i au scris de-
spre el. M\ refer la poetul
Ovidiu [i la Sfântul Ioan
Gur\ de Aur. I-au des-
p\r]it câteva secole, dar
[i perspectiva cre[tin\ ca-
re pe Sfântul Ioan Gur\
de Aur l-a f\cut s\ abor-
deze alt fel suferin]a.
Mai este ast\zi plin\
de relevan]\ problema
suferin]ei datorate `n-
str\in\rii? Mai tr\ie[te
omul drama `nstr\in\rii
de acas\?
Poate mai mult ca ori-
când, omul e un `nstr\-
inat. ~n primul rând e
str\in de el `nsu[i, de pro-
pria umanitate. Tr\ie[te
cel mai adesea `ntr-o
lume a fantasmelor care
]in de a[a-zisa modernita-
te cultural\: artistic\, fi-
lozofic\, [tiin]ific\. ~n-
str\inat de propria sa re-
alitate, omul ar avea ne-
voie de o antropologie ca-
re s\-l redefineasc\ `n ra-
port cu adev\rata lui
cas\, cu adev\rata lui pa-
trie: sacralitatea. Anul a-
cesta este centenar Eli-
ade [i ar trebui readus `n
prin plan raportul omului
cu sacralitatea, omul exi-
lat din propria lui con-
di]ie de om.
Ce ar trebui s\ fac\ o-
mul con[tient de pierde-
rea a ceea ce are el esen-
]ial, care-l define[te [i ca-
re `n ultim\ instan]\ `i
asigur\ demnitatea de fi-
in]\ spiritual\?
Recitesc Ponticele [i
Tristele lui Ovidiu. Exilat
la Tomis, Ovidiu descrie
mohorâtul cer, starea u-
nei fiin]e prea pline de
lacrimi [i prea `ntunecoa-
s\ pentru a mai râvni
vreodat\ la anii glorio[i.
Sim]indu-[i potopul de
lacrimi, se sim]ea ca un
mort. La fel plângea [i so-
]ia lui, care ar fi suferit
mai pu]in dac\ [i-ar fi v\-
zut fiica ori so]ul ar[i pe
rug [i care ar fi vrut s\
moar\ [i ea. O `ntreag\
elegie dedic\ Ovidiu la-
crimilor [i suferin]ei so-
]iei. Ea r\mâne acas\ [i
el pleac\ singur, `ntr-o
dep\rtare de unde nu se
va `ntoarce nicicând. Sin-
gur\tatea [i disperarea
transpar `n fiecare vers,
`n fiecare elegie.
Con]iin]a exilului ar
trebui s\ provoace la-
crimi.
La câteva secole dup\
Ovidiu, conform sentin]ei
Sinodului de la „Stejar“,
Sfântul Ioan Gur\ de Aur
este depus din scaunul e-
piscopal [i `mp\ratul Ar-
cadius cedeaz\ `n fa]a
coali]iei episcopilor po-
trivnici [i `mp\r\tesei [i
semneaz\ ordinul de exil.
Sfântul Ioan este obligat
s\ `[i p\r\seasc\ locuin-
]a, l\sând acas\ nu o so-
]ie, ci o prieten\ credin-
cioas\ - diaconi]a Olim-
piada, c\reia `i scrie epis-
tole din exil. Perspectiva
dragostei [i a comuniunii
cre[tine diferen]iaz\ `n
primul rând aceste epis-
tole, majoritatea scrise la
Cucuz, `ntre anii 404-407.
„A[adar, nu c\dea,
rogu-te!“ `i scrie Sfântul
Ioan Gur\ de Aur Olim-
piadei `n epistola a VII-a.
Cât\ c\ldur\ `n aceste
simple cuvinte, cât\ for]\
inspir\ ele! Un prieten `i
ofer\ ca sprijin c\ldura
lui, dragostea lui. Urmea-
z\ [i argumente, desigur,
dar cel mai important ar-
gument este un cuvânt de
apropiere, un sfat pe care
Olimpiada `l a[tepta [i
care valora cel mai mult.
`n afar\ de p\cat. Toate
sunt vremelnice [i pieri-
toare [i nu vat\m\ cu
nimic sufletul care ve-
gheaz\. Cele trec\toare
curg ca apele unor râuri,
exilul face parte dintre
acestea.
Sfântul Ioan ridic\
ochii Olimpiadei spre
Domnul care a suferit El
`nsu[i mult. ~i aminte[te
r\stignirea Lui, `n timp
ce Baraba a fost cerut de
popor s\ fie eliberat; sur-
ghiunul [i fuga `mpreun\
cu familia `ntr-un p\-
mânt str\in, tragedie pe
care El a suportat-o de[i
putea s-o opreasc\. ~ntors
din ]ara barbar\ [i ajuns
la maturitate, s-a con-
fruntat cu invidia [i piz-
ma ucenicilor lui Ioan, cu
calomniile ivite dup\
`nceperea minunilor, cu
necredin]a fra]ilor. Mul]i
s-au poticnit `n vremea
r\stignirii, L-au `ncu-
nunat cu spini [i L-au
`mbr\cat `n mantie.
O mare t\cere `nva]\
sufletul din aceste `ntâm-
pl\ri rememorate de
Sfântul Ioan, o mare sme-
renie. Suferin]a are un
sens profund [i necesar,
de vreme ce Hristos, care
rea lui Dumnezeu se de-
s\vâr[e[te `n sl\biciune,
[i iat\, cât suntem de
slabi `n fa]a `ncerc\rilor
de tot felul! Mult\ mân-
gâiere aduce sufletului
aceast\ privire c\tre pa-
timile Domnului. {i `nva-
]\ sufletul s\ mul]umeas-
c\ pentru `ncerc\ri, `nva-
]\ s\ fie bucuros.
R\mâne `ns\ sfatul
Sfântului Ioan, c\ toate
sunt pove[ti `n afar\ de
p\cat, c\ p\catul aduce de
fapt `nstr\inarea [i exilul,
c\ suntem obliga]i s\ ne
reevalu\m semnifica]ia
cuvântului „acas\“ [i s\
nu golim de un con]inut
spiritual acest cuvânt.
Acas\ `nseamn\ ceva
foarte simplu: `nseamn\
zâmbetul prietenului `n
care z\rim lumina lui
Hristos, dac\ mai [tim a
z\ri, dac\ mai [tim a
vedea. ~nseamn\ a tr\i
`ntr-o apropiere pe care
credin]a o face luminoas\
[i a rosti `n propria ta
limb\ un cuvânt de iubire
sau o rug\ciune. Lipsa a-
cestora produce o `nstr\-
inare de care e bine s\ ne
temem [i s\ plângem, [i
s\ ne dorim s\ fim acas\
cu to]i cei care cred [i pe
care `i iubim. a
 Duminic\, 3 iunie 2007 3

Opinii ~n ultimele c=teva decenii, s-au petrecut c=teva drame colective, cu membrii unor secte ob-
scure, care au acceptat sinuciderea `n grup ca ultim\ solu]ie de a sc\pa de rigorile legii sau de
a se „elibera“ de aceast\ existen]\. Scormonindu-se dup\ aceea, s-a aflat c\ `n spatele acestor
secte se afla c=te un lider psihopat [i paranoic, lipsit de orice sentimente umane, care vedea `n
adep]ii s\i doar ni[te instrumente pentru a-[i men]ine ne[tirbit\ puterea de domina]ie.

LUMINA DIN CUV+NT

Smerenia este cel mai bun instructor `n via]\

O sfânt\ din Apus zicea
c\ a[a cum oamenii au
multe lucruri `nlesnitoare
`n casa lor [i cum la casele
mari, de[i sunt sc\ri, pe
care urc\ oamenii, din
treapt\ `n treapt\, totu[i
mai sunt [i alte posibilit\]i
ca s\ nu mai urce din
treapt\ `n treapt\ pân\ la
etajul al X-lea. De pild\,
sunt ni[te unelte cu care se
ridic\ omul aproape dintr-o
dat\: ascensoarele. {i a[
zice c\ a[a cum este ascen-
sorul, cum este liftul pen-
tru cei care merg repede `n
sus la o cas\, la o cl\dire,
a[a-i `n via]a sufleteasc\
smerenia. De unde [tim?
Ne-a spus Domnul Hristos
când a zis: „Cel ce se sme-
re[te se va `n\l]a“. {tim c\
Domnul Hristos S-a `n\l-
]at la cer de pe acela[i
munte `n care S-a smerit
mai tare. Cum S-a smerit
mai tare? ~n fa]a patimilor,
când a tremurat, când a in-
trat `ntr-un fel de zbucium,
[i a zis: „Doamne, de este
cu putin]\ s\ treac\ de la
Mine paharul acesta, s\
treac\, dar nu voia Mea s\
se fac\, ci voia Ta“. Asta-i
smerenia. Asta `nal]\.
Cred c\ nu este `ntâm-
pl\tor c\ Domnul Hristos
S-a `n\l]at de pe acela[i
munte, ci ca un fel de r\s-
pl\tire a coborârii `n sme-
renie. Dac\ ne-ar ajuta
Bunul Dumnezeu, [i s\ ne
ajute s\ ne rug\m cât mai
mult, s\ agonisim aceast\
cale a smereniei, s\ ne ur-
c\m dintr-o dat\, ca [i cu
un ascensor, la `n\l]imea
vie]ii duhovnice[ti pe care
dorim s\ o avem [i pe care
de multe ori vedem c\ n-o
avem.
Sfântul Isaac Sirul zice
c\ dac\ ai smerenie, nu te
gânde[ti cum s\ ajungi s\
ai smerenie, ci o ai ca pe un
lucru ce-l por]i `n tine [i se
desf\[oar\ `n via]a ta.
Pân\ când noi avem c\-
deri, pân\ când noi avem
`ntreb\ri, pân\ când noi
dorim s\ avem smerenie,
`nseamn\ c\ nu o avem `n-
c\ a[a cum trebuie.
Nu cred c\ poate cineva
s\ fie nep\s\tor fa]\ de
faptul c\, de pild\, atunci
când l-a `ntâlnit pe Dom-
nul Hristos la templul din
Ierusalim, Maica Domnu-
lui a zis: „Iat\, tat\l T\u [i
eu `ngrijora]i Te c\ut\m“
(Luca 2, 48). Cine? „Tat\l
T\u“. P\i, nici un tat\, c\
se [tie c\ Iosif n-a fost
tat\l Domnului Hristos. {i
totu[i, Maica Domnului a
zis: „Iat\, tat\l T\u [i eu
`ngrijora]i Te c\ut\m“. As-
ta face smerenia. A[a se
acoper\ omul cu smerenie.
Lucruri de felul acesta ar
trebui s\ ne preocupe [i pe
noi la spovedit: cât suntem
de delica]i, cât suntem de
binevoitori, cât suntem de
`ng\duitori, cât suntem de
`n]eleg\tori fa]\ de nepu-
tin]a omeneasc\, cât sun-
tem de `nv\luitori, cât sun-
tem de rev\rs\tori, dac\
privim pe omul de lâng\
noi ca cel care ~l reprezint\
pe Domnul Hristos, ca cel
cu care Domnul Hristos a-
re o leg\tur\, c\ `l ajut\m
pe cel de lâng\ noi slujin-
du-I [i Domnului Hristos.
Sunt ni[te lucruri care ar
trebui s\ ne preocupe mai
mult la spovedanie. {i a-
tunci poate c\ am avea ce-
va de spus. Pentru c\ alt-
fel, [i trebuie s\ recunoa[-
tem, cei care se spovedesc
des nu mai au ce spune c\
a jignit pe cineva, c\ a fost
nep\s\tor, c\ a bruscat [i
treburi din acestea, deja
sunt lucruri, s\ zicem a[a,
groase. Trebuie s\ ne mai
gândim [i la lucruri din
acestea de sub]irime su-
fleteasc\: dac\ `i cuprinzi
pe oameni `n rug\ciune,
dac\ `i cuprinzi pe oameni
`n sfera sufletului t\u, da-
c\ te raportezi [i la str\ini
ca la rudele dup\ trup, da-
c\ nu faci deosebire `ntre
unii [i al]ii, ni[te lucruri
care dac\ nu le faci, bine-
`n]eles c\ sunt insuficien-
]e, nu sunt p\cate. Arhimandritul Teofil
Sfântul Petru Damas- P\r\ian, M\n\stirea
chin spune c\ cu cât e o- Brâncoveanu, Sâmb\ta
mul mai aproape de Dum- de Sus - jude]ul Bra[ov
nezeu cu atât se smere[te
mai mult, pentru c\ `[i d\ te nefolositoare, c\ doar eu
seama de faptul c\ Dum- sunt st\pân peste carte.
nezeu l-a primit s\-i fie co- Tu crezi c\ o carte, un ro-
laborator `n lucrarea bine- man mai deocheat, de pil-
lui [i c\ cu cât face mai d\, `l cite[ti cu `ncrederea
mult bine cu atât trebuie c\ pe tine nu te clinte[te ce
s\ ne smerim mai tare. scrie acolo. {i dup\ aceea
Dac\ ai smerenia, a- nu-l mai po]i scoate din
tunci ea te `nva]\ ce ai de tine. Asta-i plata celui
f\cut [i cum s\ ocole[ti pa- mândru, p\catele se pl\-
timile [i nu e[ti ca acela tesc, mândria `]i aduce ne-
mândru, care cite[te o car- odihn\, nelini[te. a

EDUCA}IE {I INTEGRARE EDITORIAL

Blestemul „`nv\]\mântului paralel“ Nu te culca pe o ureche,

de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
Pentru cei care `nc\ mai
au dubii, `nv\]\mântul pa-
ralel se refer\ la „medita-
]iile“ f\cute de elevi cu pro-
fesori „particulari“ pentru a
trece unele examene sau a
lua o not\ mai bun\. Acesta
apare [i `nflore[te când sis-
temul de `nv\]\mânt este
`nchistat, retardat, modelat
dup\ principiile unei selec-
tivit\]i constrâng\toare, ce
ajunge s\ altereze tot ce se
`ntâmpl\ `n procesul educa-
tiv ca atare.
De fapt, cum stau lu-
crurile? Sistemul de `nv\]\-
mânt este atât de prost di-
mensionat (prin con]inutu-
rile predate, prin ]intele
avute `n vedere, prin practi-
cile evaluative), `ncât el nu
poate s\ r\spund\ proprii-
lor exigen]e `n virtutea c\-
ruia func]ioneaz\ [i pe care
le clameaz\. Elevul vine la
[coal\ [i „`nva]\“, dar nu tot,
`i mai r\mâne un „rest“ ce
trebuie deprins cu altcineva.
Exigen]ele la unele examene
sunt mari, peste puterea sis-
temului de a le activa direct,
`n [coal\, la nivelul abilit\-
]ilor [i competen]elor elevi-
lor. ~n plus, se tot inventea-
z\ „porti]e“ [i z\gazuri selec-
tive a[a, ca s\ ne afl\m `n
treab\, [i a demonstra celor
din „exterior“ cât de serioas\
este `nv\]\tura. Un sistem
de `nv\]\mânt care „secre-
teaz\“ a[a ceva se descalifi-
c\ prin el `nsu[i, demon-
strând, astfel, cât de „bun“ e,
care e altitudinea valorii lui.
Un elev care are nevoie de o
a doua „[coal\“, dup\ ce se
`ntoarce de la [coal\, acela
este un copil nenorocit. Iar
[coala respectiv\ nu-i deloc
[coal\.
Desigur, avem `n vedere
[i excep]iile, când unii elevi
cu posibilit\]i sau talente,
suport\ sau pretind astfel de
tratamente individualizate
`nafara [colii, `n familie, la
nivelul unor structuri edu-
ca]ionale paralele. Un viitor
pianist, matematician, spor-
tiv etc. ar avea nevoie de ce-
va sprijin de acest tip. Dar a
obliga pe cea mai mare parte
a elevilor, cel pu]in `n anu-
mite momente (trecerea de
la un ciclu [colar la altul), s\
suporte un astfel de calvar,
este una dintre cele mai
mari perversit\]i ale `nv\]\-
mântului românesc.
Cred c\ procesul de recru-
tare [i de selec]ie a elevilor
este unul defectuos, cl\dit
pe principiile unei merito-
cra]ii abstracte, pe capabili-
t\]i afi[ate care nu iau `n
calcul circumstan]e [i evo-
lu]ii posibile. Se lucreaz\ pe
mai departe, la nivelul facto-
rilor de decizie, dar [i al
mentalului unor profesori,
cu un model abstract de e-
lev, unul ideal, cel din ma-
nualul de psihologie [colar\,
când, de fapt, acesta este o
fiin]\ vie, dinamic\, ce nu
intr\ `ntotdeauna `n cli[eele
care ni se servesc.
~nv\]\mântul nostru a
dezvoltat un „cult“ al exame-
nului [i concursului din care
nu mai putem ie[i. Feti[iza-
rea examenului, transfor-
marea lui `n momentul
nodal al evolu]iei unei fiin]e
este o mare prostie. E ca [i
cum ai decreta c\ viitorul
unei persoane depinde de
starea [i agilitatea ei dintr-o
anumit\ zi, dintr-un anumit
ceas. Dar ceea ce a fost sau
urmeaz\ nu conteaz\?
Statuarea acestor exa-
mene „na]ionale“ genereaz\
o sumedenie de efecte per-
verse de o mare nocivitate:
re]ele de meditatori, o pia]\
a medita]iilor, tertipuri de
constrângere a elevilor [i
p\rin]ilor de a se deda la a[a
ceva, intrarea pe aren\ a
sistemului de pile [i inter-
ven]ii ulterioare. Cât e de
greu s\ p\trunzi pe „pia]a“
meditatorilor, cât e de dificil
s\ faci rost de un profesor
bine „cotat“, ce efort trebuie
s\ depui pentru a-l deter-
mina s\-]i vin\ acas\. Cei
mai „reputa]i“ meditatori fac
preg\tire cu doi-trei elevi si-
multan [i doar cei „`ncep\-
tori“ se mul]umesc cu unul.
Câte corvezi, cât\ cheltu-
ial\! Doar cei care au trecut
prin situa]ie [tiu despre ce
este vorba.
Din ceea ce cunosc, numai
la noi se na[te o astfel de
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al Departamentului
pentru Preg\tirea
Personalului Didactic,
Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i
„febr\“ a examenelor. Copii
b\tu]i toat\ ziua la cap, vâ-
n\toarea de profi dispu[i
s\-[i fac\ bine treaba, iden-
tificarea bro[urilor cu
variantele de subiecte [i re-
zolv\rile corespunz\toare,
certuri `n familie, stres cu
nemiluita etc. Al]ii, de prin
alte p\r]i, [tiu s\-[i rezolve
cu calm aceste lucruri. F\r\
mare g\l\gie, f\r\ irosiri de
energie. Aproape c\ nu se
simte cum se trece de la un
nivel la altul al [colii, f\r\
tensiuni [i zvârcoliri. Selec-
]ia se face `n timp, f\r\ con-
centr\ri, f\r\ campanii. Ele-
vul, pe baza unor fi[e sau de-
scriptori privind competen-
]ele atestate [i evolu]iile po-
sibile, este orientat, din
timp, pas cu pas, acolo unde
trebuie. Iar unele teste care
se dau, pentru ierarhiz\ri
sau departaj\ri, nu presu-
pun „industrii“ de preg\tire
suplimentar\ `n acest sens.
PS. Am scris acest articol
`n timp ce fiic\-mea face
preg\tire la român\, `n ca-
mera de-al\turi. Peste câte-
va s\pt\mâni, are examenul
de capacitate. A[adar, [i eu
am fost „prins“ `n mecanism.
V\ da]i seama ce simt [i `n
ce situa]ie m\ pun scriind a-
cest text?
du[manul vegheaz\!
de Florin ZAMFIRESCU
Deschide]i televizorul dup\ ora
zece noaptea. Nu se poate s\ nu da]i
de cel pu]in un film „tare“, cu un
schimb violent de focuri de arm\
sau cu o b\taie crunt\ `ntre doi pro-
tagoni[ti. Evident, e vorba despre
lupta dintre „bine“ [i „r\u“, din care
va ie[i `nving\tor, f\r\ discu]ie,
reprezentantul „binelui“. De cele
mai multe ori, temele filmelor de
ac]iune sunt cam acelea[i: un
cet\]ean se r\zbun\ pe ni[te indi-
vizi (trafican]i, bandi]i, criminali
psihopa]i) care i-au f\cut un r\u lui
sau unui membru al familiei sale.
Dup\ `ncheierea scenei r\fuielii,
r\m=ne un c=mp de cadavre perfo-
rate de gloan]e, arse de acizi, str\-
punse de bare ascu]ite de fier sau
c\zute de la mari `n\l]imi. Moartea
ajunge s\ devin\ un fapt banal, iar
cineva care ucide zeci de persoane,
chiar `n calitate de justi]iar, r\m=-
ne, dup\ terminarea filmului, `ntru-
chiparea eroului. Industria cinema-
tografului a devenit cea mai produc-
tiv\ uzin\ de omor=t oameni (chiar
dac\ numai `n mod fictiv), mai dev-
astatoare dec=t un r\zboi clasic.
Moartea a devenit un produs al
societ\]ii de consum. Ce ar mai fi
un film cu Silvester Stallone sau
Jean-Claude Van Damme f\r\ un
du[man cu g=tul rupt sau spulbe-
rat de explozia unei grenade anti-
tanc? Un spirit „liber“ ar spune c\
`n `ntreaga lume animal\ exist\
spiritul de competi]ie `n cadrul ace-
leia[i specii, cele mai puternice e-
xemplare av=nd cele mai mari
[anse de a-[i transmite genele, fa]\
de cei slabi, condamna]i la dispari-
]ie [i la ratarea unei posibile linii de
descenden]\. A[a o fi, `ns\, dac\
g=ndim `n aceast\ manier\, tindem
s\ ne `ndep\rt\m tot mai tare de
ceea ce `n]elegem prin „umanitate“.
{i atunci, cu ce mai r\m=nem?
Cu eroi pe celuloid, cu [mecheri `n
rol de „exemplare alfa“, cu parve-
ni]i ai vremurilor tulburi arog=n-
du-[i rolul de lideri [i conduc\tori
ai mul]imii? A[a ajungem pe o alt\
parcel\, unde vedem un alt tip de
[mecheri, care vin cu mesaje dintre
cele mai bizare. Unul din ace[tia,
numit Rael, pretinde c\ are de
transmis omenirii un mesaj din
partea unor fiin]e cobor=te pe P\-
m=nt din farfurii zbur\toare. Esen-
]a mesajului lui Rael vine `n con-
tradic]ie cu toate valorile umanit\-
]ii, predicate de marile religii uni-
versale. Potrivit raelienilor, ai voie
s\ faci orice, libertatea sexual\ este
absolut\, orice aspect al cunoa[terii
este permis omului, inclusiv utili-
zarea [tiin]ei pentru clonarea fiin-
]ei umane [i ob]inerea „nemuririi“.
Imagina]i-v\ c\ asemenea „mi[ca-
re“ are destui adep]i `n lume [i ac-
ces la resurse financiare nelimi-
tate, fiind capabil\ s\ utileze labo-
ratoare de `nalt\ tehnologie pentru
a afla re]eta clon\rii omului.
Dac\ tot vorbeam despre moarte
ca produs de consum `n societatea
contemporan\, nu trebuie s\ d\m
deoparte sectele „cre[tine“, care se
bazeaz\ doar pe un singur mesaj
din `ntreaga Biblie: c\ sf=r[itul lu-
mii nu este departe, c\ vine domnia
Antihristului [i apoi `mp\r\]ia lui
Dumnezeu. Frica de moarte `i face
pe mul]i oameni s\ devin\ adep]ii
unor asemenea secte, crez=nd c\
doar a[a vor supravie]ui cataclis-
mului final, c\ ei sunt „ale[ii“ ce
vor fi ridica]i la ceruri [i vor benefi-
cia de un tratament special din par-
tea „elohimilor“ [i „heruvimilor“.
Imagina]i-v\ c\ asemenea secte
sunt cu duiumul, c\ multe dintre
acestea se preg\tesc s\ ia cu asalt
zonele „neocupate“ `nc\, `n special
cele din Europa de Est. Nu dorin]a
de salvare a sufletelor anim\ pe
liderii acestor mi[c\ri s\ fac\
turnee prin Europa de Est, ci un lu-
cru mult mai prozaic: un aderent `n
plus `nseamn\ venituri `n plus `n
conturile sectei, f\c=nd astfel ca
afacerea s\ func]ioneze din plin.
Istoria recent\ ne-a dat c=teva
avertismente severe privind riscu-
rile ader\rii la asemenea aventuri
pseudo-religioase. ~n ultimele c=te-
va decenii, s-au petrecut c=teva
drame colective, cu membrii unor
secte obscure, care au acceptat sin-
uciderea `n grup ca ultim\ solu]ie
de a sc\pa de rigorile legii sau de a
se „elibera“ de aceast\ existen]\.
Scormonindu-se dup\ aceea, s-a
aflat c\ `n spatele acestor secte se
afla c=te un lider psihopat [i para-
noic, lipsit de orice sentimente
umane, care vedea `n adep]ii s\i
doar ni[te instrumente pentru a-[i
men]ine ne[tirbit\ puterea de do-
mina]ie. Aceste avertismente tre-
buie s\ ne ]in\ cu aten]ia treaz\.
Parafraz=nd o lozinc\ din comunis-
mului anilor ’50: „Nu te culca pe o
ureche, du[manul vegheaz\!“ {i
abia a[teapt\ s\ te m=ntuiasc\... a
4 Duminic\, 3 iunie 2007
Cuv=nt de
`n]elepciune
Prietenii de ieri,
sfin]ii de azi
Fiind oameni asemenea nou\,
sfin]ii se disting prin multa lor
iubire fa]\ de Dumnezeu [i fa]\ de
semeni, prin aceasta covâr[indu-ne
pe noi, ceilal]i.
P\rintele John Breck, preot sluji-
tor `n Biserica Ortodox\ din Ame-
rica, profesor de teologie [i unul
dintre cei mai ferven]i scriitori
cre[tini contemporani,
rememoreaz\ imaginea câtorva
persoane cu via]\ sfânt\ pe care
le-a `ntâlnit de-a lungul timpului [i
care i s-au `ntip\rit `n minte.
Calendarul liturgic or-
todox este plin de nume
ale unor oameni despre
care [tim prea pu]in sau
chiar nimic. Unele din a-
ceste nume au o istorie
compozit\. Sunt stereoti-
puri bazate pe `ntâmpl\ri
din via]a unor persoane
reale, de obicei m\rturisi-
tori sau martiri, a c\ror
istorie personal\ este
pierdut\ `n negura vre-
murilor, dar care s-a p\s-
trat pân\ la noi `n memo-
ria colectiv\ a Bisericii,
ca [i m\rturisitori cu-
rajo[i ai Credin]ei.
Mul]i al]ii, `ns\, [i `n
special persoane care au
tr\it mai recent, au pro-
filurile biografice foarte
clar delimitate. ~i [tim a-
proape la fel de bine cum
`i [tim pe str\mo[ii no[-
tri, prin intermediul cu-
vintelor lor sau al aminti-
rilor contemporanilor, ca-
re ne-au fost transmise ca
parte a mo[tenirii noas-
tre liturgice. Când facem
efortul de a-i „cunoa[te“
pe ace[ti oameni - de a ne
identifica oarecum `ntr-un
mod personal cu ei, cu
luptele [i victoriile lor
particulare - descoperim
c\ ace[tia nu mai sunt
simple personaje ale isto-
riei. Ei sunt o prezen]\
vie: persoane pe care le
sim]im aproape [i cu care
intr\m `n comuniune `n-
treolalt\ [i, `mpreun\, cu
Hristos. Ei dobândesc o
„fa]\“ distinct\, chiar o
personalitate. Iar când
viziunea noastr\ asupra
realit\]ii se extinde sufi-
cient de mult, atunci de-
venim con[tien]i c\ ei ne
`nso]esc `n mod constant
[i mijlocesc pentru noi.
A[a devin ei pentru noi
mai mult decât ni[te sim-
ple cuno[tin]e. ~n cele
mai bune cazuri, devin
prieteni nepre]ui]i.
Nemurirea Sfântului
Herman
~n fiecare an `n jurul
datei de 9 August, mul-
]imi de pelerini se adun\
`n Kodiak, Alaska, pen-
tru a celebra via]a [i slu-
jirea Sf. Herman, primul
sfânt canonizat al Alas-
k\i. Timp de 3 ani, `n mij-
locul anilor ’70, eu [i cu
familia mea am avut
privilegiul de a sluji la
Totodat\, el invit\ la reflec]ie pe
marginea felului `n care ne
raport\m la sfin]i: departe de a fi
ni[te supraoameni, ei au tr\it `n
epoci diferite, au vorbit limbi
diferite, au fost oameni care au
cunoscut [i bucuria, dar [i
suferin]ele. Pe toate le-au `nchinat
`ns\ lui Dumnezeu, p\[ind ei `n[i[i
[i `ndrumându-i [i pe ceilal]i spre
comuniunea vie [i ziditoare a
sfin]ilor de pretutindeni [i din
toate timpurile.
Kodiak, `n Seminarul „Sf.
Herman“. ~n fiecare joi
sear\, `mpreun\ cu stu-
den]i [i cu credincio[i din
parohie, st\team `n jurul
chivotului `n care se aflau
moa[tele Sf. Herman,
cântând `mpreun\ acatis-
tul sfântului. Mul]i din-
tre cei de fa]\, oameni din
parohie, `l cunoscuser\
pe Sfântul Herman
personal. Ei `i invocau
numele `n fiecare zi, se
`ncredin]au pe ei `n[i[i [i
familiile lor mijlocirii [i
ajutorului s\u [i vorbeau
despre sfânt unul altuia,
ca [i când el ar mai fi fost
`nc\ `n via]\ `n p\durea
deas\ din Spruce Island.
{i ast\zi fac ace[ti oa-
meni la fel, amintindu-[i
minunile vindec\toare pe
care sfântul le `mplinea,
gesturile sale bonome,
când oferea pr\jituri co-
piilor s\tenilor sau când
mângâia pe cei afla]i `n
necazuri. Moartea nicio-
dat\ nu `ntuneca aceast\
stea c\l\uzitoare a Bise-
ricii lui Hristos. Pe to]i ne
f\cea s\ privim pu]in mai
departe, pu]in mai pro-
fund, pentru a-l g\si pe el
mai viu [i mai prezent ca
oricând, `n eterna comu-
niune a sfin]ilor [i `n mij-
locul vie]ii fiec\ruia din-
tre noi.
Dup\ ce au fost captura]i [i evacua]i `n Rusia, [i-au petrecut urm\torii patru ani la munc\
silnic\ `n gulag. ~n acel timp, au adunat buc\]i de hârtie igienic\ [i f\râme de c\rbune, pentru a
scrie, atât cât `[i puteau aminti fiecare, din Noul Testament. Când aceste pre]ioase manuscrise
le-au fost g\site [i confiscate, `ncepeau din nou. Aceste lucruri le-au `ntre]inut echilibrul
interior [i le-a confirmat de fiecare dat\ c\ se aflau `n prezen]a real\ a lui Hristos [i a sfin]ilor.
Sfin]ii netrecu]i
`n calendare
Foarte mul]i al]i sfin]i,
canoniza]i recent, ne sunt
cunoscu]i `ntr-un mod pro-
fund personal, datorit\
biografiilor alc\tuite pe
baza amintirilor p\strate
de contemporani. Ne gân-
dim, spre exemplu, la
maica Elizabeta [i la cei
dimpreun\ cu ea, care
cântau imnuri din adân-
cul minei `n care au fost
arunca]i de comuni[ti [i
`n care aveau s\-[i g\-
seasc\ sfâr[itul. Sau la
maica Maria, „maica re-
bel\“ care [i-a petrecut
decenii `n slujba s\racilor
[i marginaliza]ilor din
Fran]a, apoi [i-a sacrifi-
cat efectiv via]a pentru
ni[te prietenii dintr-un
lag\r de concentrare na-
zist. Sau la p\rintele Ale-
xander Men, `nc\ necano-
nizat, ale c\rui str\lucite
scrieri pastorale [i teolo-
gice ne-au atins la fel de
mult ca [i moartea sa tra-
gic\ [i violent\, care a f\-
cut din el un martir al zi-
lelor noastre.
{i totu[i, nu pot s\ nu
cred c\ acea comuniune a
sfin]ilor este format\ din
mul]imi de oameni ale c\-
ror nume nu vor fi nicio-
dat\ trecute `n calenda-
rele noastre liturgice. Fi-
ecare dintre noi are a-
mintiri despre persoane
P\rintele
John Breck
trecute la cele ve[nice ca-
re ne influen]eaz\ [i ne
binecuvânteaz\ vie]ile `n
forme nenum\rate da-
torit\ credin]ei, `n]elepci-
unii [i dragostei lor. Per-
soane care sunt prezente
cu noi, nu doar `n aminti-
rile noastre, dar [i `n tr\-
irile noastre imediate [i
concrete.
Suferin]a alinat\
prin telefon
~mi amintesc `ndeosebi
un `ndr\git cuplu de elve-
]ieni care au fost ca ni[te
adev\ra]i bunici pentru
copiii no[tri cât timp am
tr\it `n str\in\tate. El
era pastor al Bisericii Re-
formate [i `[i dorea `n se-
cret s\ devin\ romano-
catolic. Dar Dumnezeu `l
a[ezase acolo unde era,
iar el se lupta cu putere
s\ r\mân\ credincios a-
celei chem\ri. ~n fiecare
diminea]\, so]ia sa se tre-
zea `n jurul orei [ase [i
petrecea o or\ citind din
Biblia cu pagini roase la
col]uri [i rugându-se pen-
tru to]i cei din orizontul
tr\irii sale spirituale. Cu
decenii `n urm\ `[i pier-
duse un pl\mân [i jum\-
tate din cauza tubercu-
lozei [i cu greu `[i ducea
zilele. A[a c\ `[i petrecea
cea mai mare parte a tim-
pului vorbind la telefon
cu prietenii [i `n special
cu cei afla]i `n suferin]\
trupeasc\ sau sufleteas-
c\. Acest cuplu, fiecare `n
felul s\u, binecuvânta
via]a noastr\ cu zâmbe-
tele lor binevoitoare [i cu
afec]iunea lor nem\rgini-
t\. Se rugau pentru noi
atunci, [i sunt sigur c\ o
fac [i acum, a[a cum mij-
locesc ne`ncetat pentru
to]i aceia pe care Dumne-
zeu i-a a[ezat `n calea lor
atât cât le-a fost dat s\
tr\iasc\ pe p\mânt.
~mp\rt\[ania
din tran[ee
~ndrum\torul meu de
doctorat din Germania
era un discipol al lui Ru-
dolf Bultmann [i un c\r-
turar des\vâr[it. ~n sala
de curs tot ce vorbea era
criticism-istoric pur, dar
când vizita o comunitate
quasi-monastic\ pe care o
cuno[team bine, vorbea
despre `ngeri. Ca [i tân\r
soldat `n armata germa-
n\ `n al Doilea R\zboi
Mondial, ([i membru al
Bisericii M\rturisitoare
anti-naziste), el s-a aflat
la un moment dat imobi-
lizat pe frontul rusesc,
`mpreun\ cu alte câteva
cuno[tin]e de-ale sale din
Facultatea de Teologie
din Heidelberg. ~mpreu-
n\ cu al]i solda]i, au fost
prin[i `n capcan\ `ntr-o
groap\, fiind siguri c\
trupele ruse[ti `i vor g\si
[i `i vor `mpu[ca pe loc.
~ntr-un gest pe care-l cre-
deau a fi ultimul din via-
]a lor, s-au `ntins spre
partea mai adânc\ a
tran[eului [i au scos de
acolo pu]in\ ap\ noroioa-
s\. Pe aceasta au ameste-
cat-o cu pu]ine firmituri
de pâine uscat\, pentru a
celebra `mpreun\ Euha-
ristia. ~n tradi]ia lor lute-
ran\ nu vorbeau prea
mult de „prezen]a real\“
a Trupului [i Sângelui
Domnului `n elementele
euharistice, dar de data
aceasta fiecare [tia c\ `n
acele elemente Hristos
era cu ei, cu nimic mai
pu]in decât o prezen]\ vie
[i mântuitoare. Dup\ ce
au fost captura]i [i evacu-
a]i `n Rusia, [i-au petre-
cut urm\torii patru ani la
munc\ silnic\ `n gulag.
~n acel timp, au adunat
buc\]i de hârtie igienic\
[i f\râme de c\rbune,
pentru a scrie, atât cât `[i
puteau aminti fiecare,
din Noul Testament.
Când aceste pre]ioase
manuscrise le-au fost g\-
site [i confiscate, `nce-
a LOGOS {I POESIE a
Chiar dac\...
Chiar daca vântu-a vrut `n zbor
`n turme s\ ne-mpart\,
dar tot o cale, tot un dor
[i tot un Duh ne poart\.
Chiar dac\ azi pe orice plai
sunt oi `mpr\[tiate,
dar tot un staul sus `n Rai
[i un P\stor au toate.
Chiar dac\ n-am p\strat m\car
un singur dulce nume,
dar tot o jertf\, tot un har
ne-a smuls pe to]i din lume.
Chiar dac\ azi oftam stingher
c\ ne-a-mp\r]it furtuna,
dar tot vom fi odat\-n cer.
{i-acolo vom fi una! a
peau din nou. Aceste lu-
cruri le-au `ntre]inut e-
chilibrul interior [i le-a
confirmat de fiecare dat\
c\ se aflau `n prezen]a re-
al\ a lui Hristos [i a sfin-
]ilor. {i acolo, `ndrum\to-
rul meu de doctorat [i-a
dat seama c\ a fost vizi-
tat de `ngeri.
Dumnezeu este cu noi
Biografiile sfin]ilor [i
ale altor oameni cu via]\
sfânt\ ne pot marca vie-
]ile `n mod direct [i pro-
fund. Ele ne ajut\ s\ ne
reamintim – s\ retr\im –
m\rturia sfin]ilor [i s\
experiment\m mijlocirea
lor pentru noi. Este sim-
plu s\ repet\m cuvintele
slujbelor `ntr-o manier\
mecanic\, rup]i de ceea
ce, de fapt, spunem. Dar
memoria vie a acestor oa-
meni, canoniza]i sau nu,
ne reconfirm\ faptul c\
noi nu suntem doar „co-
memora]i“ `n rug\ciunile
altora, ci c\ [i noi `n[ine,
`n rug\ciunile noastre,
chem\m pe Prea Sfânta
N\sc\toare de Dumne-
zeu, [i `mpreun\ cu ea,
`ntreaga comuniune a
sfin]ilor. Ca [i cre[tini or-
todoc[i, convingerea noas-
tr\ cea mai ferm\ [i cea
mai sigur\ experien]\ es-
te c\ „Dumnezeu este cu
noi“. La fel [i Maica Fe-
cioar\, la fel [i sfin]ii. (Rev.
John, Breck, With all the
saints, www.oca.org; tra-
ducerea [i adaptarea din
limba englez\ de Ionu]
BURSUC)
de Costache Ioanid
 Duminic\, 3 iunie 2007 5
La marea trecere a pragului dintre via]a p\mânteasc\ [i ve[nicie, dac\
Evanghelia vom fi rândui]i `n ceata drep]ilor, sufletele noastre, `nso]ite de sfin]ii `ngeri,
se vor bucura de „marea `ntâlnire“ `n ceruri cu Dumnezeul Treimic, Tat\l,
Fiul [i Sfântul Duh, cu Sfânta Fecioar\ Maria, cu to]i sfin]ii, cu p\rin]ii [i
de duminic\ str\mo[ii no[tri, cu to]i cei dragi care s-au s\vâr[it mai `nainte de noi.

Cet\]enii raiului
Evanghelia duminicii I dup\ Rusalii
(a Tuturor Sfin]ilor)
Matei 10, 32-3
35; 37-3
38; 19, 27-3
30
32. Oricine va m\rturisi pentru Mine `naintea oamenilor, m\rturisi-voi [i
Eu pentru el `naintea Tat\lui Meu, Care este `n ceruri.
33. Iar de cel ce se va lep\da de Mine `naintea oamenilor [i Eu M\ voi lep\da
de el `naintea Tat\lui Meu, Care este `n ceruri.
34. Nu socoti]i c\ am venit s\ aduc pace pe p\mânt; n-am venit s\ aduc pace,
ci sabie. (…)
35. C\ci am venit s\ despart pe fiu de tat\l s\u, pe fiic\ de mama sa, pe nor\
de soacra sa.
37. Cel ce iube[te pe tat\ ori pe mam\ mai mult decât pe Mine nu este vred-
nic de Mine; cel ce iube[te pe fiu ori pe fiic\ mai mult decât pe Mine nu este
vrednic de Mine.
38. {i cel ce nu-[i ia crucea [i nu-Mi urmeaz\ Mie nu este vrednic de Mine.
19,27. Atunci Petru, r\spunzând, I-a zis: Iat\ noi am l\sat toate [i }i-am ur-
mat }ie. Cu noi oare ce va fi?
28. Iar Iisus le-a zis: Adev\rat zic vou\ c\ voi cei ce Mi-a]i urmat Mie, la
`nnoirea lumii, când Fiul Omului va [edea pe tronul slavei Sale, ve]i [edea [i
voi pe dou\sprezece tronuri, judecând cele dou\sprezece semin]ii ale lui Israel.
29. {i oricine a l\sat case sau fra]i, sau surori, sau tat\, sau mam\, sau fe-
meie, sau copii, sau ]arine, pentru numele Meu, `nmul]it va lua `napoi [i va
mo[teni via]a ve[nic\.
30. {i mul]i dintâi vor fi pe urm\, [i cei de pe urm\ vor fi `ntâi.

t\“, cum frumos se expri- mun\ a tuturor sfin]ilor

de prof. univ. dr.
Vasile GORDON
La marea trecere a
pragului dintre via]a p\-
mânteasc\ [i ve[nicie, da-
c\ vom fi rândui]i `n cea-
ta drep]ilor, sufletele
noastre, `nso]ite de sfin]ii
`ngeri, se vor bucura de
marea `ntâlnire `n ceruri
cu Dumnezeul Treimic,
Tat\l, Fiul [i Sfântul
Duh, cu Sfânta Fecioar\
Maria, cu to]i sfin]ii, cu
p\rin]ii [i str\mo[ii no[-
tri, cu to]i cei dragi care
s-au s\vâr[it mai `nainte
de noi. Aceasta este, cre-
dem, cea mai mare feri-
cire a Raiului: s\ te `ntâl-
ne[ti [i s\ comunici, fa]\
c\tre fa]\, cu vie]uitorii
cerului, cunoscu]i sau ne-
cunoscu]i `nainte de a-i
trece pragul, pentru c\,
a[a cum ne `nva]\ Scrip-
tura [i P\rin]ii Bisericii,
dup\ moartea noastr\ cu
trupul noi nu `ncet\m s\
fim persoane, care v\d,
aud, vorbesc...
Ziua f\r\ asfin]it
Cum vor fi dincolo vor-
birea, auzul, vederea, es-
te un lucru necunoscut, a
c\rui cunoa[tere ne va fi
dat\ doar dup\ plecarea
de aici. C\ci zice Sf. Ap.
Pavel: „Acum vedem ca
prin oglind\, `n ghicitu-
r\, atunci, `ns\, fa]\ c\-
tre fa]\; acum cunosc `n
parte, dar atunci voi cu-
noa[te pe deplin“ (I Cor.
13, 12). Crezând, astfel,
`n aceast\ mare `ntâlni-
re, n\d\jduim s\-i vedem
pe to]i sfin]ii rândui]i de
Biseric\ `n calendarele
noastre [i pe care noi `i
pomenim cu toat\ cu-
viin]a: `ngeri, prooroci,
apostoli, mucenici, cu-
vio[i, ierarhi [.a., ade-
verindu-se `n fa]a ochilor
no[tri spusele psalmistu-
lui: „Minunat este Dum-
nezeu `ntru sfin]ii S\i!“
(Psalm 67, 36).
„Timp“ ca s\-i vedem [i
s\ vorbim cu ei va fi din
bel[ug: ve[nicia nu este
`n nici un fel supus\ vre-
unui ceasornic, nici ame-
nin]at\ de venirea serii,
c\ci „ziua“ ei este f\r\ de
sfâr[it, fiind „ne`nsera-
m\ c\r]ile noastre de
slujb\. Aceast\ „zi“ este
descris\ astfel de p\rin-
tele Dumitru St\niloae:
„Via]a viitoare va fi o du-
minic\ f\r\ de sfâr[it,
sau paradisul reg\sit [i
eshatologia inaugurat\,
clipa aurorii cu al ei mi-
nunat „deodat\“ [i lu-
mina f\r\ asfin]it a zilei
a opta `n care Dumnezeu
va fi totul `n toate...“ Cu
siguran]\, mare bucurie
vom tr\i când o vom `n-
tâlni pe Maica Domnului,
pe Sfântul Ioan Botez\-
torul, pe Sfin]ii Apostoli,
dimpreun\ cu to]i ceilal]i
sfin]i despre care citim a-
tâtea lucruri minunate `n
Sfânta Scriptur\ [i `n
Vie]ile Sfin]ilor. Bucuria
va fi sporit\, `ns\, de
`ntâlnirea cu sfin]i de
care n-am mai auzit, dar
a c\ror vedere va consti-
tui pentru noi o surpriz\
aparte! C\ci este pe `n]e-
lesul oricui c\ `n calendar
nu sunt cuprin[i to]i sfin-
]ii bine-pl\cu]i lui Dum-
nezeu, ci doar un num\r
limitat al lor.
Ei bine, la sfin]ii necu-
noscu]i s-au gândit P\-
rin]ii Bisericii când au fi-
xat `n calendar [i o dumi-
nic\ „a tuturor sfin]ilor“
`n duminica I dup\ Rusa-
lii. Este o s\rb\toare co-
ale c\ror nume [i urme
s-au pierdut, s-au uitat
sau au r\mas ne`nregis-
trate [i necunoscute.
„Cine nu-i cinste[te
pe sfin]i, s\ fie
anatema!“
Pomenirea sfin]ilor ne-
cunoscu]i `n aceast\ du-
minic\ nu exclude, fire[-
te, cinstirea celor cunos-
cu]i. De aceea, calendarul
nu zice „duminica tuturor
sfin]ilor necunoscu]i“, ci,
simplu, „a tuturor sfin]i-
lor“, pentru c\ ei nu pot fi
desp\r]i]i. To]i au vie]uit
pentru acela[i Hristos.
Cinstirea lor este mult [i
bine-pl\cut\ Domnului,
noi urmând `ndemnul
proorocului David-Psal-
mistul: „L\uda]i pe Dom-
nul `ntru sfin]ii Lui!“
(Psalm 150, 1). M\rturi-
sim, `n consecin]\, cu
durere sfâ[ietoare, c\
mare gre[eal\ s\vâr[esc
acei cre[tini care nu cin-
stesc pe sfin]i pe motiv c\
prin pomenirea lor s-ar
mic[ora `nchinarea adus\
lui Dumnezeu... Nici vor-
b\ de a[a ceva! Dumnezeu
nu este singur, izolat. El
este un Dumnezeu al co-
muniunii [i dragostei, de-a
pururi `nconjurat de `ngeri
[i sfin]i. De aceea, psal-
mistul ne `ndeamn\ s\-L
l\ud\m `ntru sfin]ii Lui...
{i pentru c\ P\rin]ii
Bisericii celei nedesp\r]i-
te parc\ au prev\zut r\-
t\cirile cu privire la cin-
stirea sfin]ilor, cunoscu]i
[i necunoscu]i, au redac-
tat un document bazat pe
`nv\]\tura Scripturii, `n-
c\ din anul 787, la Sino-
dul al VII-lea Ecumenic,
din care red\m urm\to-
rul fragment: „Noi p\zim
cuvintele Domnului, cu-
vintele apostole[ti [i
prooroce[ti, prin care am
`nv\]at s\ cinstim [i s\
pream\rim, mai `ntâi pe
cea cu adev\rat N\sc\-
toare de Dumnezeu, pe
sfintele puteri `ngere[ti,
pe apostoli, pe prooroci,
pe martirii cei m\ri]i, pe
Sfin]ii P\rin]i purt\tori
de Dumnezeu [i pe to]i
b\rba]ii cei sfin]i [i s\
cerem mijlocirea lor... Ci-
ne nu m\rturise[te c\ to]i
sfin]ii cei care au pl\cut
lui Dumnezeu, atât cei di-
nainte de lege, cât [i cei
de sub har, sunt vrednici
de cinste dup\ trup [i
dup\ suflet, ori nu fac
rug\ciuni c\tre sfin]i, s\
fie anatema!“ (Cuvântul
„anatema“, amintim, `n-
seamn\ „lep\dat, bleste-
mat“).
Florile din gr\dina
Domnului
Ne `ng\duim o `ntre-
bare acum: cunosc con-
testatarii sfin]ilor aceas-
t\ hot\râre a Bisericii
celei una, care nu era nu-
mit\ atunci nici orto-
dox\, nici catolic\, nici
protestant\, ci, simplu,
Biserica, mam\ a tutu-
ror, inclusiv a „biserici-
lor“ rupte din ea ast\zi?
S\ ne str\duim s\ tr\-
im `n con[tiin]a c\, atunci
când vom p\r\si acest
p\mânt, ne vom `ntâlni
la judecat\ nu numai cu
Dumnezeu, ci [i cu sfin]ii,
c\ci El va ]ine seam\ de
m\rturiile lor atunci
când va „cânt\ri“ faptele
noastre. Sf. Ap. Pavel o
spune explicit: „Nu [ti]i
c\ sfin]ii vor judeca lu-
mea?“ (I Cor. 6, 2). Iar
dac\ `n timpul vie]ii i-am
cinstit [i le-am imitat
virtu]ile, ne vom `nvred-
nici s\ fim [i noi `n ceata
lor, ferici]i s\-i cunoa[-
tem pe fiecare `n parte,
s\ vorbim cu ei, s\ ne mi-
nun\m de vederea chipu-
lui lor de cereasc\ fru-
muse]e...
Pentru `mplinirea a-
cestei dorin]e, felul nos-
tru de a ne duce via]a tre-
buie s\ se asemene cu a
lor. C\ci spre sfin]enie
suntem chema]i de Mân-
tuitorul Iisus Hristos:
„Fi]i des\vâr[i]i, precum
[i Tat\l vostru Cel ceresc
des\vâr[it este!“ (Matei
5, 48). Spre imitarea
virtu]ilor ne `ndeamn\
Sfin]ii Apostoli: „Fi]i mie
urm\tor, precum [i eu
sunt lui Hristos“ (II Cor.
11, 1) [i urma[ii Apostoli-
lor, Sfin]ii P\rin]i: „Dac\-i
iubim pe sfin]i, s\-i imi-
t\m... ~n gr\dina Domnu-
lui nu sunt numai tran-
dafirii martirilor, ci [i cri-
nii fecioarelor, iedera so-
]ilor, violetele v\duvelor“,
zice, de exemplu, Feri-
citul Augustin. {i aceast\
imitare creeaz\ obi[nu-
in]e evlavioase, `n vorb\,
gândire, fapte, manifes-
t\ri. Iar obi[nuin]a nu ne
va fi doar ca o „a doua na-
tur\“, cum adesea se spu-
ne, cu oarecare omeneas-
c\ dreptate, ci ne va mo-
dela propria natur\, zidi-
t\ de Dumnezeu.
Prietenii de dincolo
Sfin]enia nu este ceva
ad\ugat artificial peste
ceea ce este omul, ci este
`mplinirea umanului,
cum atât de inspirat a
scris Nichifor Crainic. Iar
`n clipa mor]ii, spune p\-
rintele Seraphim Rose
(1934-1982), sufletul nos-
tru „se afl\ pe sine `n mij-
locul altor spirite, bune [i
rele. Iar el `nclin\ spre
cele cu care a dobândit
mai mult\ asem\nare `n
duh, iar dac\ `nc\ din
trup a fost sub influen]a
vreunora dintre ele, apoi
cu acelea va [i r\mâne la
ie[irea din trup...“. Cât de
pre]ios este, iubi]i fra]i,
acest avertisment!
A[adar, ne apar]ine a-
legerea persoanelor cu
care vrem s\ ne asem\-
n\m [i s\ ne `ntâlnim la
trecerea pragului: cu cele
luminate, sfin]ii, sau,
Doamne p\ze[te, cu cele
`ntunecate, diavolii! O
dat\ cu aceasta, s\ ne `n-
treb\m: voim s\ ne reve-
dem p\rin]ii, str\mo[ii
sau s\ nu-i mai revedem
vreodat\? R\spunsul se
afl\ `n libertatea noastr\
de alegere! a
6 Duminic\, 3 iunie 2007

Interviu

Turcescu: „Pentru o pres\ liber\, avem nevoie

Una dintre problemele esen]iale ale mass- N\scut `n anul 1975, la Pite[ti, absolvent al {colii
Superioare de Jurnalistic\, licen]iat al Facult\]ii de
mediei actuale este aceea a disocierii `ntre Jurnalism [i {tiin]ele Comunic\rii din cadrul
breasla jurnalistic\ [i cea patronal\. Aceast\ Universit\]ii din Bucure[ti, Robert Turcescu [i-a
chestiune a fost intens discutat\ [i mediati- `nceput cariera `n mass-media la 18 ani. Activitatea i-a
fost r\spl\tit\ cu numeroase distinc]ii, printre care:
zat\ `n ultimul timp, mai ales `n contextul `n Premiile Clubului Român de Pres\ pentru talk-show
care tensiunile dintre clasa politic\ [i presa radio [i pentru anchet\ (2006); Premiul „Alexandra
Indries“ pentru „Contribu]ia jurnalistic\ la democrati-
din România au devenit tot mai acute. At=t zarea României“ (2004), acordat de Societatea
timp cât patronii de trusturi media sunt im- Timi[oara; Premiul Asocia]iei Profesioni[tilor de
plica]i `n afaceri controversate, scepticismul Televiziune pentru talk-show (2004); Premiul CNA pen-
tru cel mai bun talk-show radio (2002) [i Premiul
planeaz\ [i asupra corectitudinii [i nep\rtini- Clubului Român de Pres\ pentru reportaj radio (2001).
rii demersului jurnalistic al celor care ar tre- Pre[edinte al Societ\]ii Jurnali[tilor Profesioni[ti din
bui s\ fie „câinii de paz\ ai democra]iei“. Da- România, Turcescu este realizator al emisiunii de ra-
dio „România `n direct“ la Europa FM [i emisiunii tele-
c\ patronul trustului media dicteaz\ o anumi- vizate „100%“ la Realitatea TV, fiind [i proprietarul
t\ politic\ editorial\, `n scopul rezolv\rii pro- firmei de produc]ie de televiziune RT Media
Communication. Timp de aproape un an, pân\ `n
priilor interese, atunci nu mai putem vorbi 2005, a fost redactor-[ef la ziarul „Cotidianul“. ~n
despre libertatea de expresie, ci de manipu- prezent, la acela[i ziar este director editorial, sem-
larea opiniei publice. Oportunismul, lipsa nând rubrica „~ntrebarea lui Turcescu“. Semn\tura `i
poate fi `ntâlnit\ [i `n revista cultural\ „Dilema Veche“.
de coloan\ vertebral\ a celor pe care ~n ceea ce prive[te crezul jurnalistic, Turcescu afirm\:
Cristian Tudor Popescu i-a numit generic „Pentru mine, libertatea se confund\ cu puterea de a
rosti `ntreb\ri [i cu satisfac]ia de a ob]ine r\spunsuri,
„mercenari“ devin metode infailibile de iar jurnalistica este singura meserie `n care m\ simt
controlare [i manipulare a maselor. ~n cu adev\rat liber. Da]i-mi un pix [i o foaie de hârtie pe
aceast\ situa]ie, unicul perdant este care s\ pot desena semne de `ntrebare [i sunt gata
oricând s\ o iau de la cap\t !“
cet\]eanul simplu, victima unor diversiuni
crase. Conflictele de interese se rezolv\ nui post de radio sau narele lui, a[a c\, `n m\- realizat produce, au- bil s\ apar\ „specia“
prin mascare [i denaturare public\, prin TV, trebuie s\ produc\ sura `n care reu[e[ti s\- tomat, bani? jurnalistului liber?
intermediul formatorilor de opinie. profit pentru a rezista ]i men]ii standardele de Nu, categoric, nu. Aici S-ar putea. Dar asta
pe pia]\. ~n jurnalistic\ calitate jurnalistic\ [i s\ este o chestiune discuta- nu e o specie de jurnalist
Prezent la Ia[i, `n luna mai, la o dezbatere se aplic\ regula c\ nive- fii foarte bun `n acest bil\. Cele mai multe e- care s\ se bat\ cu pum-
organizat\ de Asocia]ia Studen]ilor Jurnali[ti lul de profesionalism domeniu, po]i clama cu misiuni TV sau radio, nul `n piept c\ este liber.
este singurul care `]i gi- `ndrept\]ire [i o marj\ cele mai vizionate de c\- |sta nu este jurnalist
(ASJ) din Ia[i, Robert Turcescu a vorbit des- reaz\ libertatea de ex- foarte mare de libertate tre un public cultivat, liber care `[i clameaz\
pre libertatea presei din România, despre primare, a[a c\ un jur- editorial\. Un jurnalist nu sunt neap\rat emisi- independen]a editorial\.
faptul c\ nu exist\ `nc\ un cadru legal sau o nalist nu poate pretinde prost cotat, din punct de uni vandabile pentru a- N-are nici o leg\tur\, de
libertate editorial\, de- vedere editorial, este un gen]iile de publicitate. nici o culoare cu liber-
cutum\ care fie s\ oblige, fie s\ `ndemne ca cât `n m\sura `n care jurnalist care va „benefi- Emisiuni foarte bune de tatea presei faptul c\ u-
`ntre ac]ionarii unei forme media [i conduce- este un jurnalist profe- cia“ de foarte pu]in\ li- radio sau televiziune, nul afirm\ c\ `n con-
sionist. Asta este condi- bertate editorial\. realizate foarte bine din tractul lui de munc\
rea editorial\ s\ se `ncheie un contract care ]ia esen]ial\ `n virtutea punct de vedere profe- sunt clauze de libertate
s\ le asigure ziari[tilor libertate de exprimare. c\reia jurnalistul profe- „Institu]ia de pres\ sional, jurnalistic, deon- editorial\. Acestea sunt
sionist nu poate avea tologic, au o audien]\ prostii. Jurnalistul se
constrângeri din partea este ca o institu]ie `nsp\imânt\tor de mic\ define[te liber printr-o
Putem vorbi de o tr\im `ntr-o societate `n patronatului, pentru c\ de f\cut cuie `n compara]ie cu emisiu- chestiune foarte simpl\,
pres\ liber\ `n Ro- care capitalul este ex- patronatul, `n cazul `n nile `n care nu [tiu cine a[a cum am mai zis:
mânia? trem de important, `n sau pantofi“ se ceart\ cu nu [tiu care, doar dac\ e un jurnalist
care se descotorose[te de
Nu, nu putem vorbi condi]iile `n care o afa- el, se descotorose[te prac- sau nu [tiu care vinde- profesionist. Punct. Da-
despre o pres\ liber\ `n cere, cum este editarea A[adar, un produs
tic de o surs\ foarte editorial foarte bine c\tor a f\cut nu [tiu ce c\ e un jurnalist profe-
România, atâta timp cât unui ziar, scoaterea u- profitabil\ pentru buzu- masaje miraculoase. Din sionist, dac\ a dobândit
aceast\ perspectiv\, in- tehnicile de care are ne-
stitu]ia de pres\ este ca voie pentru a se defini ca
Mai mult\ transparen]\ `n finan]area media 84%, direct sau prin fir-
mele sale, de Dan Voi-
o institu]ie de f\cut cuie
sau pantofi. Trebuie s\
atare, nici nu mai are
nevoie s\ vorbeasc\ des-
~n leg\tur\ cu in- cietate Deschis\ (FSD) prietari principali ai culescu, pre[edintele produc\ profit, pentru pre independen]a edito-
teresul pre[edinte- la Budapesta, cu ceva PRO TV, respectiv Pri- Partidului Conserva- c\ altfel se `nchide, rial\. Asta e condi]ia o-
lui B\sescu privind timp `n urm\, atr\gea ma TV. Antena 1 este tor. Exemplele pot con- f\când emisiuni intere- bligatorie a libert\]ii:
transparen]a finan- aten]ia asupra unor de]inut\ `n propor]ie de tinua. sante `n principal pen- profesionalismul.
]\rii `n media ro-
probleme de care sufe- tru cei care vin s\ Niciodat\ sau foarte
mâneasc\, ce atitu- cumpere publicitate de rar va veni la el cineva
dine a adoptat Clu- r\ televiziunile din `n-
treaga Europ\. Sec]iu- la respectiva `ntre- ca s\ discute despre pro-
bul Român de Pre- prindere de pres\. De dusul lui editorial din
s\? nea dedicat\ României
con]ine un capitol im- aceea, foarte multe pro- aceast\ perspectiv\, a
Cristian Tudor Popes- duse jurnalistice medio- libert\]ii presei. Patro-
cu declara c\, din po- portant, legat strict de
cre, dar care produc ra- nul va fi foarte bucuros
zi]ia sa de pre[edinte al finan]area televiziuni- ting foarte mare [i, prin c\ `l are [i va fi foarte
Clubului Român de Pre- lor comerciale. Trans- urmare, sunt ]inute `n atent s\ `l ]in\ `n ograda
s\, considera c\ trebuie paren]a acestor infor- grila de programe. Prin sa, pentru c\ dac\ el
g\sit\ modalitatea le- ma]ii a crescut pe m\- prisma asta, despre ce dispare de acolo, va pier-
gal\ [i corect\ prin sur\ ce investitorii str\- fel de libertate a presei de foarte mul]i bani. E
care s\ se realizeze o ini au avut o mai mare vorbim? Eu, ca jurnalist, simplu. {i `n general, un
transparentizare a sur- libertate de mi[care pot s\ fac o emisiune ziarist profesionist nu
selor de finan]are. E- printr-o reglementare despre ce `nseamn\ vo- face compromisuri pen-
xist\ cazuri `n care ac- CNA din 2002, care a tul uninominal. Pot s\ tru c\ [tie c\ e suficient
]ionarii care figureaz\ eliminat restric]iile asu- fac, dar [tii ce audien]\ de bun `ncât, dac\ cine-
la Registrul Comer]u- pra propriet\]ii str\ine o s\ am? Groaznic de va vrea s\ `l dea afar\
lui nu sunt proprietarii `n media româneasc\. mic\, 0.5–0.7, adic\ mai dintr-o institu]ie de pre-
reali. Exist\ interese iden- pu]in de 100.000 de tele- s\, `l mai a[teapt\ la u-
~n ceea prive[te inter- tificate, dar [i unele `n- spectatori. ~n vreme ce o [\ `nc\ doi-trei, gata s\
ven]ia pre[edintelui, le- c\ neidentificate pe pia- emisiune `n care se vor- `i ofere un alt post de
gat\ de lipsa de trans- ]a media din România, be[te despre cearta unor munc\.
paren]\ a finan]\rii `n dup\ cum este men]io- „dive“ face 4-5 puncte de
media româneasc\, a- nat `n raport. Pe de o {i unde duce acest
audien]\. lucru?
cesta apare concomi- parte, grupuri str\ine
tent cu o `ngrijorare `n [i-au consolidat pozi]ia Dup\ o lung\ peri- La dobândirea unei
oad\ de tranzi]ie a libert\]i extraordinar de
plan european exact pe `n pia]\, cum este cazul societ\]ii, este posi-
acela[i subiect. Un ra- Central European Me- mari `n ceea ce prive[te
port dat publicit\]ii de dia Enterprises (CME) [i
Funda]ia pentru o So- SBS Broadcasting, pro- Interviu realizat de Adriana MUTU
 Duminic\, 3 iunie 2007
de jurnali[ti foarte buni“
realizarea unor emisiuni
sau scrierea unor arti-
cole. Nu e greu. A[a c\,
din punctul meu de
vedere, despre discu]iile
legate de libertatea pre-
sei, dac\ ne raport\m la
un astfel de context, toa-
te sunt inutile. Cu cât
vom avea mai mul]i jur-
nali[ti profesioni[ti `n
România, cu atât vom a-
vea mai mul]i jurnali[ti
de calibru, dup\ care pa-
tronilor s\ le par\ nu
r\u [i s\-i doar\ buzu-
narele dac\ i-ar pierde
din redac]ie. Cu cât vom
avea mai mul]i jurna-
li[ti de acest tip, cu atât
vom avea o pres\ mai li-
ber\. Ecua]ia este foarte
simpl\.
Prostitu]ia `n care se
zbate, `n momentul ac-
tual, o mare parte din
presa din România este
generat\, `n primul
rând, de calitatea extra-
ordinar de slab\ a celor
care comit actul jurnal-
istic. Acesta e compro-
misul pe care sunt obli-
ga]i s\-l fac\ unii dintre
cei ce alc\tuiesc redac]i-
ile, pentru c\ se tem
pentru ziua de mâine,
pentru c\ se tem c\ ple-
când din bra]ele unui
mogul, nu se va mai re-
pezi nici un mogul s\-i
ofere un loc de munc\.
„Un talk-show poate
face oricine, dar
poate suna a [uet\“
A]i `ntâlnit jurnali[ti
tineri care au dat bir
cu fugi]ii când tre-
buia s\ demonstreze
cât [tiu?
Da. Am `ntâlnit indi-
vizi care intrau la mine
`n birou cu capul plecat
„Unde s\ m\ duc?“
Face]i un portret
succint al unui mo-
gul de pres\
Povestea asta cu mo-
gulul de pres\ a ap\rut
de la Traian B\sescu.
Pentru mine, când pre-
[edintele vorbe[te des-
pre asta, mi se pare un
personaj care `ncearc\
s\ câ[tige un capital de
public. D\ bine la un
moment dat, pentru c\
reprezint\, s\ spunem,
obsesii cotidiene ale ce-
t\]eanului tr\itor pe a-
ceste meleaguri. Mogu-
lul de pres\ despre care
se vorbe[te este, de
fapt, un patron de pre-
s\ din România. Dar s\
m\ ierte Dumnezeu: \[-
tia sunt, da]i-mi al]ii, o-
feri]i-mi varianta eva-
d\rii de lâng\ mogulii
de pres\ [i a[ez\rii `n-
tr-un trust de pres\ ca-
re s\ nu fie condus de
un mogul!
Unde s\ m\ duc? La
mogulul Voiculescu ori
la Sârbu sau Patriciu
sau la mogulii din con-
siliul de administra]ie
de la TVR, care s\-mi
dicteze politica edito-
rial\? Dac\ este s\
[i spuneau „Vai, domnu’
Turcescu, m-am convins,
e o mafie `n pres\…!“ De
ce domnule?“. „Dac\ nu
ai decolteu sau pile pe la
nu [tiu cine, nu ai loc
`ntr-o redac]ie.“ {i i-am
spus „Ok, e[ti bun, ara-
t\-mi ce [tii, arat\-mi
ceva ce ai scris!“ Ups…
aici e problema. Nu avea
ce s\-mi arate.
P\i atunci cum vrei s\
te angajeze cineva dac\
tu nu ai scris nici m\car
o [tire, ca s\ nu mai vor-
besc de un reportaj. E-
xerci]iul scrisului trebuie
s\ fie zilnic ca s\ devii
un bun jurnalist, s\ `n]e-
legi rigoarea unei astfel
de activit\]i, s\ te obi[-
nuie[ti s\ scrii cuvintele
`n ritmul `n care merge
secundarul la ceas.
Jurnalismul nu are
nici o treab\ cu talentul.
Totul ]ine de antrena-
ment. Jurnalismul este
o profesie matematic\,
are tehnici de scris, de
`n]elegere, de rostire a
`ntreb\rilor, de redacta-
re a unei [tiri.
Eu n-a[ fi avut curajul
s\ fac un talk-show de
televiziune, dac\ n-a[ fi
avut `n spate zece ani de
jurnalistic\. Zece ani ca-
re `nseamn\ surse, do-
cumente adunate [i o
privire `n background-ul
evenimentelor. Un talk-
show `l poate face orici-
ne care, de ieri, a `nce-
put s\ citeasc\ ziarele
mai atent. Dar e o [uet\
când nu [tii ce se ascun-
de `n spatele unui eveni-
ment.
S\ `n]eleg c\ nega]i
talentul, dac\ totul
`n jurnalism ]ine de
un anumit automa-
tism pe care `l do-
mergem pe defini]ia lui
B\sescu, mogulii ar fi
oameni extrem de in-
fluen]i, care cump\r\
trusturile [i le folosesc
`n b\t\lia politic\,
vrând s\ [ubrezeasc\
acea parte care `i `m-
piedic\ s\-[i ob]in\ fa-
vorurile economice de
care au nevoie de la oa-
Dac\ este s\ mergem pe defini]ia lui B\sescu, mogulii ar fi oameni extrem de influen]i,
care cump\r\ trusturile [i le folosesc `n b\t\lia politic\, vrând s\ [ubrezeasc\ acea parte
care `i `mpiedic\ s\-[i ob]in\ favorurile economice de care au nevoie de la oamenii politici
pe care-i controleaz\. Dar s\ v\ mai spun un lucru, ca s\ elimin\m orice fel de dubiu.
Publicul este singurul `n m\sur\ s\ judece, la un moment dat, presta]ia unui jurnalist.
bânde[ti cu timpul,
cu experien]a?
Nu-l neg cu des\vâr[i-
re, s\ nu fiu `n]eles gre-
[it, talentul trebuie s\
existe, dar un jurnalist
bun nu se define[te doar
prin ecua]ia simpl\: om
care are talent de a scrie
bine. Profesiunea asta a-
re mult mai multe rami-
fica]ii care ]in de cunoa[-
terea unor tehnici de lu-
cru, `n mult mai mare
m\sur\ decât de harul
divin la a scrie texte bu-
ne. La acest lucru m\ re-
feream. Talentul, dac\
exist\, pe lâng\ deprin-
derea acestor tehnici
`ntr-o m\sur\ mai mare
de la bunul Dumnezeu, e
cu atât mai bun pentru
definirea unui individ ca
reper profesional `n me-
seria de jurnalist.
„Nu te oblig\
nimeni s\ stai
lâng\ un mogul“
S-a
a vorbit `n ultimul
timp despre lipsa de
transparen]\ a fi-
nan]\rii `n media
româneasc\, fapt ca-
re ridic\ problema
influen]ei [i puterii
celor pe care pre[e-
dintele Traian B\-
sescu i-a
a numit „mo-
guli de pres\“. Care
este rela]ia dintre
dumneavostr\ [i pa-
tronul dumneavoas-
tr\?
Sorin Ovidiu Vântu
este ac]ionar majoritar
al sta]iei cu care eu am
contract de prest\ri ser-
vicii prin firma mea de
produc]ie de televiziune.
Prin urmare, am
`ncheiat un contract `n-
tre Media Communica-
menii politici pe care-i
controleaz\. Dar s\ v\
mai spun un lucru, ca
s\ elimin\m orice fel de
dubiu. Publicul este sin-
gurul `n m\sur\ s\
judece, la un moment
dat, presta]ia unui jur-
nalist. Când Turcescu o
s\ fie perceput ca omul
lui Vântu sau care r\s-
punde comenzilor pe
care, la un moment le-ar
fi primit, putem discuta
7
Presa, câine
de paz\ sau
arm\ de [antaj?
Presa este, sau ar
trebui s\ fie, mai mult
decât un câine de paz\,
acel instrument prin
care societatea româ-
neasc\ s\ fie radiogra-
fiat\ cu maxim\ aten-
]ie. Cu alte cuvinte, o
lup\ uria[\ prin care
imaginea societ\]ii s\
se r\sfrâng\. Eu n\-
d\jduiesc c\ România
va deveni o ]ar\ `n care
câinele de paz\ se va
numi justi]ie [i care ar
putea s\ d\râme toate
armele de [antaj, inclu-
siv cele venind dinspre
zona presei, `n m\sura
`n care ele exist\.
tion [i Realitatea Media. credibilitate. Interesul sumi. Nu te duci, dac\
M\ aflu `n rela]ii de dia- meu, la 32 de ani, e s\-mi nu vrei [i nu te intere-
log `n momentul `n care sporesc acest capital [i seaz\, nu te oblig\ ni-
este vorba despre sta]ia nu s\-l fac ]\nd\ri, ros- meni s\ stai lâng\ un
de televiziune, de progra- tind cuvinte de genul „mogul“. Po]i s\ te la[i
„s\ tr\i]i!“ `n fa]a unui
mul emisiunii „100%“. de pres\, po]i s\ mergi
om cu care am un con-
S\ `n]eleg c\ Sorin la televiziunea public\,
Ovidiu Vântu se im-
tract semnat pentru re-
alizarea unei emisiuni dac\ ]i se pare c\ e mai
plic\ direct `n poli-
de televiziune. Aici in- liber\, de[i asta e o go-
tica editorial\ a
trustului Realitatea- tervine o chestiune pe goa[\ pe care eu n-o `n-
Media? care trebuie s\ ]i-o a- ghit. a
Dac\ tu-]i `nchipui c\
eu sunt genul de om ca-
re s\ stea `n pozi]ie de
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
drep]i `n fa]a unui pa- v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
tron media, te `n[eli. As-
ta nu o rostesc cu emfa-
z\, [i nici `ncercând s\
Din ciclul „Descoperind
par mai mult decât sunt, spiritualitatea apusean\“:
dar, dup\ cum am mai
afirmat, credibilitatea e
singurul capital al unui
jurnalist, iar faptul c\
BIZAN} {I RENA{TERE
ar merge pe direc]ia im-
pus\ de patron, i-ar [tir- ~N ITALIA
bi din acest capital de
25 iunie - 5 iulie (11 zile, 10 nop]i)
Pre]: 450 euro ^ 218 lei
punctual despre respec-
tivele chestiuni. Pân\
atunci, eu a[ `ndemna Viena - Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Palatul
Imperial, Prim\ria, Parlamentul
la ceva mai mult\ Vene]ia - Pia]a San Marco, Bazilica „San Marco“, Palatul
analiz\, nu neap\rat la Dogilor, Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul is-
toric al Vene]iei
o atent\ observare a Floren]a - Domul cu Cupola, Palazzo Vecchio, Galeriile de
spa]iului media. S\ se Arta, Palazzo Pitti, Ponte Vecchio, Biserica „Santa-Croce“:
mormintele lui Galileo Galilei, Michelangelo, Rossini
analizeze presta]ia Pisa - Domul din Pisa, Pia]a Rosacrucienilor
noastr\ ca jurnali[ti [i Roma - S. S. Cosma e Damiano, Forum Romanum, Fori
nu `n func]ie de patro- Imperiali, Columna lui Traian, Scala Santa, S. Giovanni in
nul pe care-l are, la un Fonte (Baptisterium), S. Giovanni in Laterano, S. Croce in
Gerusalemme, Trastevere (S. Maria in Trastevere, S.
moment dat, un trust Crisogono, S. Cecilia); Isola Tiberina (S. Bartolomeo); Ghetto;
Capitol; S. Pudenziana; S. M. Maggiore; S. Prassede; S.
de pres\.
Martino ai Monti; S. Pietro in Vincoli; Piramide; S. Paolo fuori
le mura; Catacombele (Domitilla, S. Callisto [i S. Sebastiano);
S. Sebastiano, Via Appia Antica, Fontanella Trevi, (dac\ tim-
pul permite, op]ional: Pza. del Quirinale, S. Andrea al
Quirinale, S. Carlo alle Quattro Fontane, S. S. XII Apostoli),
Vizit\ la Vatican, Pia]a San Pietro, Domul „Sf. Petru“ (Pieta [i
Capela „Sf. Petru“, op]ional Mormântul Sf. Petru [i urcare `n
Cupola Domului), Muzeele Vaticanului, Camposanto Teuton,
Pza. del Popolo, Treptele spaniole, S. Silvestro (Campanile),
Montecitorio, S. Agostino Panthéon, Pza. Navona, S. Agnese in
Agone, S. M. Dell'Anima
Abbbazia S. Nilo - in Grottaferrata, Castel Gandolfo
Terni - vizit\ la parohia ortodox\ ,,Sf. Parascheva“
Assissi - Basilica „Sf. Francisc“
Ferrara (Castel Estense, Catedrala)
Ravenna - Basilica „San Vitale“, Domul, Battisterio
Neoniano, Mormântul lui Dante
Padova - `nchinare `n Catedrala „Sf. Iustina“ la moa[tele Sf.
Apostol [i Evanghelist Luca
Budap pesta - Castelul [i Catedrala din Buda
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,
scaune rabatabile, instala]ie audio-video); 10 nop]i cazare `n
hoteluri de 2* [i 3*, cu mic dejun; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;
mesele care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli perso-
nale; asigurarea medical\ - obligatorie.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

Duminic\, 3 iunie 2007
maculate concep]ii [i se
mai re`ncarnase `n Moise
[i Lenin; alteori se vede
pe sine ca o manifestare a
puterii lui Hristos, care
va reforma lumea [i va
crea un paradis terestru
aici pe P\mânt, iar [irul
elucubra]iilor debitate de
aceast\ minte bolnav\ ar
putea continua.
Dar `[i sus]ine atât de
bine abera]iile, `ncât mul-
]i `l [i cred [i `l urmeaz\
necondi]ionat, oriunde
le-o cere. Printr-o serie de
tehnici de condi]ionare,
de subjugare a voin]ei [i
de manipulare, Jones de-
vine st\pânul absolut al
adep]ilor s\i, care chiar `l
adulau ca pe un adev\rat
Mesia. Dintre acestea,
cea mai eficient\ era cre-
area dependen]ei de mi[-
care. ~n numele unui „so-
cialism apostolic“ inven-
tat de Jones, `i donau toa-
te bunurile lor, renun]au
la locurile de munc\ pen-
tru a se consacra exclusiv
misiunii sau cedau pân\
la 40% din salariu Tem-
plului. Dincolo de `mbo-
g\]irea mi[c\rii, depose-
darea membrilor de bu-
nuri [i bani era o manier\
perfid\ de a-i lega [i mai
mult de Templul Popoa-
CM
YK
relor. O fost\ adept\
chiar declara: „Templul a
pus mâna, pân\ la urm\,
pe tot ce aveam. De aceea
ne era atât de greu s\-l
p\r\sim. Nu aveam nici
unde s\ ne ducem, nici
din ce s\ tr\im.“
„Purific\rile“
P\rintelui dezolat
O alt\ metod\ de a-i
lega [i mai mult de per-
soana sa [i de Templul
Popoarelor era controlul
celor mai intime aspecte
ale vie]ii adep]ilor s\i, in-
clusiv via]a de familie.
Con[tient de rolul pe care
`l poate avea sexualita-
tea, Jones a `nfiin]at `n
interiorul Templului un
birou de c\s\torii care re-
glementa fiecare mi[care
(`ncepând de la dreptul
tinerilor de a se ]ine de
mân\). Pe unii `i obliga
s\ divor]eze, iar pe al]ii
s\ se c\s\toreasc\ cu fe-
mei r\mase `ns\rcinate
cu el. ~n ceea ce prive[te
familiile, p\rin]ii erau
`ndemna]i s\ se mute `n
locuin]e comune [i s\-[i
lase copiii s\ fie crescu]i
laolalt\, `n alte cl\diri ale
Templului. Astfel, se
ajungea la distrugerea le-
g\turilor personale [i era
`nt\rit\ pozi]ia lui Jones
de unic\ figur\ major\ `n
via]a oric\rui credincios.
De altfel, el se erijase `n
singurul obiect legitim al
dorin]elor sexuale. Iar a
`ntre]ine rela]ii sexuale
cu Jones `nsemna un act
de foarte mare `ncredere.
~nsemna intrarea `n cer-
cul s\u de apropia]i [i o
„consacrare“ pentru a
ocupa diferite func]ii ad-
ministrative. Se ob]inea
astfel un fel de mandat
din partea lui Jones. Du-
p\ cum va declara ulteri-
or, când deja avea un ade-
v\rat harem mixt, rela-
]iile sexuale nu erau pen-
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{, SATU-
MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz; ZAL|U — 93,1 MHz;
ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG — 100,2 MHz;
TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Drama Templului Popoarelor nu este dat\ de halucina]iile unui bolnav mintal cu preten]ii de
Mesia, ci de faptul c\ un astfel de personaj a `ncercat [i a reu[it, prin orice mijloace, de la
[arlatanie vulgar\ la fine mecanisme de condi]ionare psihologic\, s\ „`nrobeasc\“ spiritual [i s\
anuleze sim]ul critic al atâtor naivi care ani la rând au crezut ceea ce debita acesta, i s-au supus
cu docilitate, [i-au p\r\sit familiile [i l-au urmat pân\ `n jungla sud-american\, au r\bdat
umilin]e inimaginabile din partea sa [i chiar [i-au dat via]a `n numele unei cauze `nchipuite.
tru propria sa pl\cere; el
chiar nu era de acord cu
acestea, `ns\ trebuia s\
`ntre]in\ asemenea rela-
]ii cu diferite femei sau
b\rba]i de la conducerea
Templului „pentru a le
purifica trupurile [i su-
fletele“. {i mai totdeau-
na, cele care aveau nevoie
de purific\ri frecvente
erau tinerele care ar\tau
cel mai bine. Dup\ cum
declara o fost\ membr\,
Jones trimitea la per-
soana vizat\ o secretar\
care `i spunea: „P\rintele
este dezolat c\ trebuie s\
recurg\ la a[a ceva, dar,
te rog, fii amabil\...“.
Diavolul cu ochii
alba[tri
Ciudat este c\, de[i ad-
monest\rile fizice [i b\t\-
ile comandate de Jones e-
rau la ordinea zilei `n
Templul Popoarelor, to-
tu[i credincio[ii nu p\r\-
seau mi[carea. Aplicate
ini]ial copiilor neascult\-
tori, au degenerat atât de
mult, `ncât au `nceput s\
fie aplicate [i adul]ilor,
indiferent de sex sau
vârst\, uneori fiind atât
de crâncene `ncât victi-
mele `[i pierdeau con[ti-
in]a. ~n general, constau
fie `n aplicarea de lovituri
cu o scândur\ de lemn, fie
prin organizarea unor
meciuri de box `n care vi-
novatul trebuia s\ se
bat\ cu unul sau mai
mul]i adversari mult mai
puternici decât el, meci `n
care, `ntotdeauna, el era
cel snopit `n b\taie. Pen-
tru copiii neascult\tori se
apela la „diavolul cu ochii
alba[tri“, care era un
aparat pentru `mboldirea
vitelor sau un defibrilator
cardiac cu care li se apli-
cau [ocuri electrice. Atât
adul]ii, cât [i copiii, dup\
`ncheierea corec]iei pe
care o suportaser\, trebu-
iau s\ rosteasc\ tare, `n
fa]a lui Jones: „~]i mul]u-
mesc, P\rinte!“.
Teroarea din
Jonestown
~n 1962, Jim Jones `n-
cepe s\ devin\ obsedat de
ideea c\ lumea va sfâr[i
`n urma unei hecatombe
nucleare, acesta `ncepe
s\ caute un loc `n care el
[i adep]ii s\i vor putea
supravie]ui dezastrului,
pentru ca apoi s\ poat\
repopula lumea [i in-
staura o societate per-
fect\. ~n c\utarea unui
astfel de loc, `n decursul
câtorva ani, Jones s-a
mutat `mpreun\ cu ma-
joritatea adep]ilor s\i din
Indianapolis `n Redwood
Valley (California), dup\
care `n San Francisco [i,
`n final, `n America de
Sud, `n Guyana. Aici,
Templul Popoarelor a `n-
chiriat o parcel\ de 5.500
de hectare `n mijlocul
junglei, `ntr-o zon\ izo-
lat\, unde a `nceput con-
struirea unui nou ora[,
numit megalomanic Ora-
[ul lui Jones (engl. Jones-
town), [i care urma s\
devin\ un adev\rat pa-
radis p\mântesc.
CM
YK
18 noiembrie 1978
~ngrijorate de condi-
]iile [i tratamentele la
care se zvonea c\ erau
supu[i cei din Jones-
town, rudele acestora au
`nceput s\ fac\ presiuni
asupra politicienilor
pentru `nceperea unei
investiga]ii. Singurul ca-
re a r\spuns solicit\rii a
fost senatorul Leo Ryan,
care, la data de 15 no-
iembrie 1978, `nso]it de
câ]iva consilieri perso-
nali, rude ale adep]ilor
lui Jones [i reprezen-
tan]i ai presei, a sosit `n
Guyana, `n delega]ie ofi-
cial\ din partea Congre-
sului Statelor Unite. La
17 noiembrie, ace[tia
sunt primi]i, dup\ `nde-
lungate insisten]e, `n Jo-
nestown. Dar, dup\ cer-
emonia fastuoas\ de
bun-venit, un bile]el i-a
fost strecurat unui re-
porter: „V\ rug\m, aju-
ta]i-ne s\ ie[im din Jo-
nestown“.
Cea mai mare
sinucidere din
toate timpurile
~n final, se strâng 16
persoane care doresc s\
plece `mpreun\ c\ Leo
Ryan [i s\ se `ntoarc\ `n
SUA. Speriat c\ exis-
ten]a Jonestown-ului -
paradisul terestru la ca-
re visase ani la rând - ar
putea s\ fie periclitat\ o
dat\ cu `ntoarcerea se-
natorului [i a aposta]ilor
`n SUA, Jones d\ ordin
s\ fie opri]i. Când se
preg\tea `mbarcarea `n
avion, oameni `narma]i
deschid focul asupra ce-
Pân\ `n 1977, deja se
mutaser\ acolo peste
1.000 de membri ai Tem-
plului. Dar, departe de a-i
duce `ntr-un paradis, a[a
cum fuseser\ am\gi]i,
Jones i-a dus `ntr-un loc
„care ar fi f\cut de ru[ine
pân\ [i GULAG-ul sovi-
etic“ (Dipak K. Gupta).
Organizat dup\ modelul
unui stat dictatorial, Jo-
nes era conduc\torul su-
prem. El lua toate decizii-
le, el hot\ra pedepsele,
devenite din ce `n ce mai
violente, el hot\ra cine
poate p\r\si tab\ra [i
cine nu.
~n Jonestown nimeni
nu sc\pa de pedeaps\,
pentru cea mai mica in-
frac]iune real\, imagina-
r\ sau inventat\. Copiii
primeau [ocuri electrice
pentru urinatul `n pat,
erau obliga]i s\-[i poarte
pantalonii pe cap sau
for]a]i s\ m\nânce ardei
iu]i. Adul]ii, `n schimb,
erau „f\cu]i de ru[ine `n
public“, erau ra[i pe cap,
obliga]i s\ poarte un
joben galben ca simbol al
infamiei [i li se interzicea
ca timp de câteva zile s\
vorbeasc\. Acestea erau
sanc]iunile pentru gre[e-
lile banale. Pentru cei ca-
re erau suspecta]i c\ ar fi
complotat `mpotriva Tem-
plului sau a bun\st\rii
acestuia se recurgea la o
CM
YK
9
Leo J. Ryan,
senatorul american
ucis `n Guyana
de oamenii
lui Jim Jones
lor ce urmau s\ p\r\-
seasc\ tab\ra. Bilan]ul
este de cinci persoane u-
cise, printre care senato-
rul, trei reporteri [i o
fost\ membr\ a Templu-
lui Popoarelor. ~ns\ a-
dev\ratul m\cel de-abia
`ncepe. Jim Jones, con-
[tient c\ nu mai este ca- fla `ntr-o cas\ a Templu- Ast\zi, din Templul
le de `ntoarcere, `[i ]ine lui Popoarelor din Geor- Popoarelor a r\mas
ultima predic\, `n care `i
`ndeamn\ pe to]i cei
getown, capitala Guya- doar slujba comemora-
nei, [i-a omorât cei trei tiv\ din Evergreen Ce-
care `l iubesc s\ prefere copii, dup\ care s-a sinu- metery din Oakland,
moartea, decât s\ cad\
cis. ~n final, Jim Jones [i California, s\vâr[it\ `n
`n mâinile du[manilor CM
asistenta medical\ care fiecare an pe data de 18 YK
demonici. ~n acest timp,
to]i locatarii acestui iad a administrat cianura noiembrie, `n memoria a
260 de copii din Jones-
cu preten]ii de paradis au murit `mpu[ca]i. Au
se aliniau cumin]i `n fost cru]a]i numai cei doi town `nmormânta]i aco-
avoca]i, pentru a povesti lo, triste]ea c\ un astfel
fa]a unui cazan `n care li
se preg\tea coctailul fa- cele `ntâmplate, c\rora de eveniment nu a fost
tal de Kool-Aid (o b\utu- li se adaug\ al]i 85 de ultimul, fiind reiterat [i
r\ r\coritoare energi- membri, care, `ntâmpl\- de alte mi[c\ri - Ramu-
zant\) [i cianur\. Copiii tor, nu au fost `n Jones- ra Davidienilor (1993),
foarte mici au fost in- town. ~n ziua de 18 no- Ordinul Templului So-
jecta]i cu cianur\, cei iembrie 1978, 922 de lar (1994) [i Heaven’s
mai mari au fost for]a]i persoane, dintre care Gate (1997), dar [i spe-
de p\rin]i s\ bea din a- 280 erau copii, au murit ran]a c\ naivi care cad
mestecul uciga[, dup\ `n cea mai mare sinuci- `n capcana unor astfel
care au b\ut [i adul]ii. O dere colectiv\ din toate de personaje malefice
alt\ membr\, care se a- timpurile. nu vor mai sfâr[i la fel.
alt\ form\ de pedeaps\: [i cianur\ pentru a-[i imaginabile din partea sa
`ncarcerarea timp de o primi por]ia de otrav\. [i chiar [i-au dat via]a `n
s\pt\mân\ `ntr-o cu[c\ Drama Templului Po- numele unei cauze
de 1m/1m/3m. Pentru co- poarelor nu este dat\ de `nchipuite. Iar „oferta“
pii fusese inventat „Picio- halucina]iile unui bolnav neoreligioas\ abund\ `n
rul uria[“. Copilul consi- mintal cu preten]ii de astfel de mesia [i prooroci
derat neascult\tor era le- Mesia, ci de faptul c\ un „care vin `n haine de oi,
gat cu o frânghie [i cobo- iar pe din\untru sunt
astfel de personaj a `ncer-
rât `ntr-o fântân\. ~n `n- cat [i a reu[it, prin orice lupi r\pitori“ (Mt. 7, 15).
tunericul de acolo erau ~n acest context, se pune
mijloace, de la [arlatanie
deja câ]iva membri care `l vulgar\ la fine mecanis- legitim `ntrebarea: cât de
b\gau cu capul sub ap\. s\n\toas\ este acest me-
me de condi]ionare psiho-
canism al cererii [i ofertei
logic\, s\ „`nrobeasc\“
~ntreb\ri dup\ `n plan religios, f\r\ nici
spiritual [i s\ anuleze un mecanism de control,
un epilog tragic sim]ul critic al atâtor când tot felul de indivizi
naivi care ani la rând au dispun dup\ bunul plac
Dar [i aici, de[i tr\iau crezut ceea ce debita a- de via]a unor semeni ai
`n condi]ii mizere, subnu- cesta, i s-au supus cu do- lor?
tri]i, b\tu]i, obliga]i s\ se cilitate, [i-au p\r\sit fa-
supun\ unui program miliile [i l-au urmat pân\ * Iulian Damian este cadrul
draconic de munc\, care didactic la Facultatea de
`n jungla sud-american\, Teologie Ortodox\ „Dumitru
`ncepea diminea]a la ora au r\bdat umilin]e in- St\niloae“ din Ia[i
[apte [i se `ncheia seara
la [ase, dup\ care, pân\
la trei noaptea urmau
[edin]ele de `ndoctrinare
ale lui Jones, adep]ii s\i
au continuat s\ `i r\mâ-
n\ loiali celui care, `n ne-
bunia sa, se autodeclara
un „mântuitor“, `ndurând
umilin]e [i torturi de
nedescris. Iar aceast\
fascina]ie o va men]ine
asupra adep]ilor pân\ `n
cea din urm\ clip\ a vie]ii
lor, când, `n ultimul s\u
discurs, le va cere tuturor
celor afla]i `n Jonestown
s\ treac\ prin fa]a caza-
nului `n care era preg\tit
coctailul letal de Kool-Aid
Radio TRINITAS
10 Duminic\, 3 iunie 2007

„La ora actual\, suntem câteva milioane de români `n acest\ parte a Europei [i ne punem problema

Reportaj cum tr\im noi aici, cum manifest\m unitatea noastr\ de neam [i credin]\. S\ `i avem pe ace[ti eroi ca
exemple de unitate, ca modele de jertfelnicie. Pe ei i-a unit gândul de a sluji patria, de a sluji poporul,
ace[ti eroi au `n]eles chemarea de a pre]ui mai mult interesul comun, interesul ob[tii decât interesul
personal, `ncât pân\ [i via]a lor [i-au pre]uit-o mai pu]in decât chemarea lor. S\ nu uit\m de un
Constantin Brâncoveanu, care dup\ ani de domnie, cu atâtea realiz\ri minunate `n }ara Româneasc\, [i-a
dat via]a `mpreun\ cu fiii s\i pentru Biserica lor, pentru identitatea lor ortodox\.“

Eroii români au fost comemora]i `n Alsacia

a Anul acesta se `mplinesc 90 de ani de la moartea celor 678 de solda]i `nmorm=nta]i `n cimitirul rom=nesc
din satul Soultzmatt-ul din estul Fran]ei a An de an, Biserica Ortodox\ Român\ din Occident organizeaz\, `n duminica
de dup\ ~n\l]area Domnului, un pelerinaj la mormintele osta[ilor români a Peste 200 de români veni]i din Germania,
Fran]a [i Elve]ia au fost prezen]i, anul acesta, `n duminica de dup\ s\rb\toarea ~n\l]\rii Domnului, la ceremonie a
„Au `n]eles chemarea
de Ciprian OLINICI de a pre]ui mai mult
~n estul Fran]ei, `n re- interesul ob[tii decât
giunea Alsacia, respir\ un interesul personal“
petec de p\mânt româ-
nesc, `ns\ nu unul oare-
care, ci un p\mânt plin de
istorie, un p\mânt ce `]i
inspir\ respect [i te `n-
deamn\ spre aducere am-
inte, un p\mânt ce p\s-
treaz\ exemple de d\ruire
[i jertfelnicie. Aici se afl\
un cimitir militar româ-
nesc. Cei 678 de solda]i
`nmorm=nta]i aici vorbesc
parc\ prin crucea jertfei
de la c\p\tâiul lor, dar [i
prin fo[netul copacilor fal-
nici din p\durea ce `ncon-
joar\ cimitirul.
Ace[ti solda]i se num\-
r\ printre cei 2.344 de mi-
litari români lua]i prizo-
nieri `n lag\rele germane
din Fran]a, `n timpul Pri-
mului R\zboi Mondial. An
de an, Biserica Ortodox\
Român\ din Occident or-
ganizeaz\, `n duminica de
dup\ ~n\l]area Domnului,
un pelerinaj la mormin-
tele osta[ilor români. De
organizarea acestui e-
veniment se ocup\ `ndea-
proape parohia ortodox\
român\ „Sfântul Ioan Bo-
tez\torul“ din Strasbourg
al c\rei paroh este p\rin-
tele Vasile Iorgulescu. Sat
francez cu 2.000 de lo-
cuitori, Soultzmatt-ul s-a
format `ntr-un loc sacru,
unde, ini]ial, românii din
exil se `ntâlneau o dat\ pe
an, din dorin]a de a-[i
p\stra patria `n suflet [i
de a cinsti eroii trecutului.
Pân\ `n preajma celui de-
al Doilea R\zboi Mondial,
Ambasada român\ din
Paris `mpreun\ cu Bi-
serica Ortodox\ Român\,
a organizat pelerinaje de
aducere aminte [i de cin-
stire a memoriei eroilor
`ngropa]i acolo, departe de
]ara lor. A urmat apoi o
perioad\ de uitare a
eroilor de aici, pân\ când,
la ini]iativa unor rom=ni
din Paris [i cu sprijinul
Bisericii Ortodoxe Româ-
ne, cu 18 ani `n urm\, s-a
reluat tradi]ia acestor e-
mo]ionante evenimente.
Anul acesta se `mpli-
nesc 90 de ani de la moar-
tea acestor osta[i, motiv
pentru care acest\ zi a
fost marcat\ `ntr-un mod
special. Peste 200 de ro-
mâni veni]i din Germania,
Fran]a [i Elve]ia au fost
prezen]i anul acesta, `n
duminica de dup\ s\r-
b\toarea ~n\l]\rii Dom-
nului, la ceremonia de cin-
stire a eroilor rom=ni din
cimitirul de la Soultzmatt.
Slujba Sfintei Liturghii a
fost oficiat\ `n fa]a crucii
comemorative din cimitir
de c\tre IPS Serafim, Mi-
tropolitul Mitropoliei Or-
todoxe Române a Germa-
niei, Europei Centrale [i
de Nord, [i IPS Iosif, Mi-
tropolitul Mitropoliei Or-
todoxe Române a Europei
Occidentale [i Meridio-
nale, `nconjura]i de un so-
bor de peste 10 preo]i [i di-
aconi. La finalul Sfintei
Liturghii, IPS Serafim a
rostit un cuvânt de
`nv\]\tur\ `n care a evocat
importan]a momentului:
„De mul]i ani, exist\ `n
acest cimitir din Soultz-
matt un pelerinaj al cre-
dincio[ilor români din
Fran]a, Germania [i El-
ve]ia, pelerinaj prin care
ei cinstesc memoria a-
cestor eroi români care s-
au jertfit pentru demnita-
tea neamului nostru. As-
t\zi, cu deosebire ne bucu-
r\m s\ fim `n acest cimitir
renovat cu sprijinul au-
torit\]ilor române prin
grija p\rintelui Vasile Ior-
gulescu, parohul de la
Strasbourg“. Referindu-se
la pericopa evanghelic\
care s-a citit `n cadrul
Sfintei Liturghii, ~nalt
Prea Sfin]ia Sa a spus c\
„dac\ noi am urma `ndem-
nul Mântuitorului la uni-
tate, s\ [ti]i c\ lucrurile `n
lume s-ar schimba [i s-ar
schimba `n primul rând `n
via]a noastr\ personal\,
pentru c\ atunci când o-
mul este con[tient de fap-
tul c\ este o persoan\ [i c\
r\mâne persoan\ numai
`n rela]ie cu ceilal]i, el `n-
cepe s\ caute unitatea. La
ora actual\, suntem câte-
va milioane de români `n
aceast\ parte a Europei [i
ne punem problema cum
tr\im noi aici, cum mani-
fest\m unitatea noastr\
de neam [i credin]\. S\ `i
avem pe ace[ti eroi ca e-
xemple de unitate, ca mo-
dele de jertfelnicie. Pe ei i-
a unit gândul de a sluji
patria, de a sluji poporul,
ace[ti eroi au `n]eles che-
marea de a pre]ui mai
mult interesul comun, in-
teresul ob[tii decât intere-
sul personal, `ncât pân\ [i
via]a lor [i-au pre]uit-o
mai pu]in decât chemarea
lor. S\ nu uit\m de un
Constantin Brâncoveanu,
care dup\ ani de domnie,
cu atâtea realiz\ri minu-
nate `n }ara Româneasc\,
[i-a dat via]a `mpreun\ cu
fiii s\i pentru Biserica lor,
pentru identitatea lor orto-
dox\“.
Cel mai mare cimitir
de r\zboi românesc
din Fran]a
Dup\ slujba de paras-
tas oficiat\ spre pomeni-
rea eroilor rom=ni, au ur-
mat câteva cuvinte ce au
fost rostite de oficialit\]i
române [i franceze. Din
partea locuitorilor comu-
nei Soultzmatt a adresat
un cuvânt de bun-venit vi-
ceprimarul Soultzmatt-
ului, dl Jean-Paul Dirin-
ger, afirmând c\ „Soultz-
matt este legat strâns de
România prin istorie [i cu
acest titlu noi comemo-
r\m acum amintirea sol-
da]ilor români mor]i de-
parte de ]ara lor, `n tim-
pul Primului R\zboi Mon-
dial. Aici este cel mai ma-
re cimitir de r\zboi româ-
nesc din Fran]a [i reune[-
te 678 de solda]i români,
eroi ai Primului mare
R\zboi Mondial, care du-
p\ ce au fost f\cu]i pri-
zonieri `n Transilvania `n
timpul campaniei din
1916-1917, au murit `n
condi]ii grele, `n urma nu-
meroaselor priva]iuni im-
puse de ocupant [i `n
pofida sus]inerii aduse de
locuitorii comunei Soultz-
matt. ~n acest scop, consil-
iul comunei, `n urma
[edin]ei din 30 august
1919, a f\cut `n dar Româ-
niei p\mântul acesta, iar
`n aprilie 1922, era inau-
gurat acest cimitir de c\-
tre Mejestatea Sa Regele
Ferdinant I al României.“
Domnul Marcel Ale-
xandru, Consul general al
României la Strasbourg a
adresat, din partea Minis-
terului Afecerilor Externe,
un cuvânt de omagiere a
jerfelniciei [i exemplului
solda]ilor români: „Acum
90 de ani, 2.400 de tineri
au murit nu pe front,
ap\rând ]ara, ci au murit
acolo unde trebuiau s\ fie
respecta]i [i ap\ra]i. Mul]i
dintre ei au r\mas ne-
cunoscu]i, dar ei r\mân `n
cel mai durabil sanctuar,
sufleul nostru. Sunt eroii
no[tri [i avem datoria s\
nu `i uit\m“.
Jertfa eroilor
st\ la baza unit\]ii
europene
Din partea Ministeru-
lui Ap\r\rii Na]ionale a
fost prezent la acest eveni-
ment dl. Corneliu Dobri-
]oiu, secretar de stat `n
cadrul aceluia[i minister.
~n cuvântul s\u a evocat
valoarea [i puterea jertfei
eroilor no[tri: „Reprezen-
tan]ii armatei se pleac\ cu
pioas\ luare aminte `n
aceste momente de come-
morare a eroilor no[tri ce
se odihnesc aici. Speran]a
noastr\ este c\ pe jertfa
milioanelor de oameni ce
au murit `n Primul R\zboi
Mondial se construie[te
unitatea european\ care
d\ speran]\ [i demnitate
popoarelor noastre“.
La sfâr[itul alocu]iu-
nilor oficiale au fost into-
nate imnurile na]ionale
român [i francez [i a fost
depuse din partea oficiali-
t\]ilor coroane de flori la
baza crucii ce str\juie[te
cimitirul. Un dispozitiv de
militari din cadrul Regi-
mentului 30 Gard\ [i Pro-
tocol a prezentat onorurile
militare. Aceast\ zi de
pelerinaj [i, `n acela[i timp,
de aducere aminte, s-a ter-
minat cu o agap\ orga-
nizat\ de to]i cei veni]i, ea
constituindu-se `ntr-un
moment de reg\sire a spi-
ritului românesc [i cre[-
tin. a
 Duminic\, 3 iunie 2007 11
Dincolo de procesul comuniz\rii, servit de lacheii locali [i desf\[urat `n prezen]a
Pagina [i cu ajutorul nemijlocit al Armatei Ro[ii [i a trimi[ilor Moscovei, s-a produs, `n
paralel, un alt tragic proces de dimensiuni istorice, [i anume, procesul sovietiz\rii.
Dac\ `n Cehoslovacia sau `n Germania r\s\ritean\ acest proces a continuat practic
de istorie pân\ la sfâr[itul comunismului cu unele hiatusuri, `n cazul României, procesul a
intrat `n declin la sfâr[itul anilor ’50 [i la `nceputul deceniului urm\tor.

Sovietcultura [i optimismul leninist

Timp de mai bine de jum\tate de secol, gardianul necontestat al acestui lag\r a fost
România a cunoscut tirania comunist\ sub Uniunea Sovietic\, ]ar\ care [i-a adjudecat o
toate `nf\]i[\rile ei, fiind `nchis\ al\turi de dat\ cu o bun\ parte a continentului
alte ]\ri central [i est europene `n ceea ce - european [i a lumii, implicit, [i statutul de
cu mult\ candoare, dar [i cu cinism - a fost superputere, exercitat `n paralel cu Statele
numit „lag\rul socialist“. St\pânul [i Unite ale Americii.
pierderea unui r\zboi ropei poate fi privit, din n\m aici c\ acest proces
conven]ional le-ar fi ge- perspectiva celor care s-a desf\[urat pe perioa-
de prof. univ. dr. l-au tr\it, ca o tragic\ `n-
nerat: mizerie economic\, de de timp diferite `n
C\t\lin TURLIUC
fr\mânt\ri sociale, dezin- trerupere a unei evolu]ii ]\rile devenite satelit al
Consecin]ele acestui tegrare, ascensiunea u- normale `n lumea civi- Uniunii Sovietice. Astfel,
eveniment istoric, care a nui na]ionalism revan- lizat\ a continentului. dac\ `n Cehoslovacia sau
marcat profund cea de-a [ard, `n fine, tot ceea ce `n Germania r\s\ritean\
doua jum\tate a secolului `ncape `n sintagma „sfâr- Virajul na]ional- acest proces a continuat
trecut, au fost dramatice [itul unei lumi“.
comunist practic pân\ la sfâr[itul
pentru toate ]\rile capti- Toate aceste realit\]i comunismului cu unele
care au `nso]it „tranzi]ia“ Dincolo de procesul co- hiatusuri, `n cazul Ro-
ve - incluse `n Imperiul
se g\sesc pe lunga not\ mâniei, procesul a intrat
Ro[u - care s-au v\zut muniz\rii, servit de la-
brusc separate de lumea de plat\ pe care astfel de cheii locali [i desf\[urat `n declin la sfâr[itul ani-
liber\. Atunci când „r\z- ]\ri trebuie s\ o pl\teas- `n prezen]a [i cu ajutorul lor ’50 [i la `nceputul de-
c\ pentru racordarea lor, nemijlocit al Armatei Ro- ceniului urm\tor. Prac-
boiul rece“ a fost practic
din nou, la lumea liber\ [ii [i a trimi[ilor Mosco- tic, o dat\ cu venirea la
`ncheiat, ]\rile cu regi-
de care, f\r\ voia lor, au vei, s-a produs, `n paralel, putere a lui Nicolae Cea-
muri foste comuniste din
fost rupte dup\ cel de-al un alt tragic proces de di- u[escu a fost instaurat
Europa [i aflate mult
Doilea R\zboi Mondial. na]ional-comunismul, ca-
timp `n orbita Moscovei mensiuni istorice, [i anu-
Instaurarea comunismu- re a `nlocuit [i ultimele
au tr\it - [i unele tr\iesc me, procesul sovietiz\rii.
r\m\[i]e l\sate de sovie-
`nc\ - consecin]ele pe care lui `n centrul [i estul Eu- Este necesar s\ men]io-
tizare. F\r\ a face aici
stricte delimit\ri termi-
nologice [i conceptuale,
de altfel extrem de nece-
sare, doresc s\ precizez
c\ folosesc termenul so-
vietizare ca sinonim al
rusific\rii `n perioada co-
munismului, concedând
latura strict politic\ a
acestui proces sferei de
cuprindere a termenului
comunizare.
Cum st\m
cu cercetarea
subiectului
Dup\ 1989 a ap\rut o
bogat\ istoriografie dedi-
cat\ vie]ii politice [i
schimb\rilor la nivelul a-
cesteia din perioada co-
munist\ a României. Pei-
sajul a fost completat de
numeroase lucr\ri memo-
rialistice, de articole [i
studii. Mai mult, de[i
par]ial, accesul cercet\to-
rilor la sursele primare
cu referire la aceast\ pe-
rioad\ s-a concretizat [i
`n câteva culegeri de do-
cumente extrem de utile.
Se poate deci aprecia c\
aspectele legate de istoria
politic\ sunt `n general
bine cunoscute. Cu certi-
tudine, nu va trece mult
timp pân\ când va ap\-
rea o lucrare de sintez\
de mari dimensiuni dedi-
cat\ istoriei României din
1948 [i pân\ `n 1989, lu-
crare a c\rei lips\ o sim-
]im `nc\. Cu toate aces-
tea, sunt `nc\ unele as-
pecte ale comunismului
`n România care au fost
mai pu]in investigate. M\
refer aici la istoria unor
domenii ale culturii cu
mare impact `n rândul
publicului larg a[a cum
sunt teatrul sau cinema-
tografia, de exemplu. De
La 14 aprilie 1952, Comisia pentru cursurile populare de limb\ rus\ asemenea, cred c\ [i e-
s-a `ntrunit `n strada Bati[tei, `n Bucure[ti. Generalul maior duca]ia public\, [coala [i
Nicolae Ceau[escu (foto), care reprezenta Ministerul `nv\]\mântul sunt dome-
For]elor Armate, a criticat pasivitatea organiza]iilor de mas\ care nu nii care merit\ o mai ma-
s-au implicat `ndeajuns pentru organizarea cursurilor de limb\ rus\ re aten]ie a cercet\torilor
preocupa]i de istoria re-
cent\.
~n cele ce urmeaz\ m\
voi opri tocmai asupra a-
cestor domenii, cu dorin]a
de a descifra modalit\]ile
`n care s-a produs feno-
menul sovietiz\rii [i ma-
niera `n care el s-a mani-
festat `n câmpul cultural.
Baza documentar\ a
interven]iei mele cuprin-
de, al\turi de literatura
de specialitate dedicat\
problematicii, [i
documente de arhiv\ in-
terne, surse arhivistice
p\strate `n colec]iile de la
Open Society Archives,
pân\ acum inedite.
Nemul]umirile
generalului
Nicolae Ceau[escu
Un element de for]\ al
sovietiz\rii `n domeniul
cultural a fost introdu-
cerea pe scar\ larg\ a
limbii ruse `n societatea
româneasc\. Astfel, un
document din 1952 cu
referire la aceast\ pro-
blem\ men]iona: „La 14
aprilie 1952, Comisia
pentru cursurile populare
de limb\ rus\ s-a `ntru-
nit `n strada Bati[tei, `n
Bucure[ti. Au fost pre-
zen]i foarte mul]i delega]i
ai ARLUS. Generalul ma-
ior Nicolae Ceau[escu re-
prezenta Ministerul For-
]elor Armate [i al\turi de
el s-a aflat Iosif Bogdan,
ambii criticând pasivita-
tea organiza]iilor de ma-
s\ care nu s-au implicat
`ndeajuns pentru organi-
zarea cursurilor de limb\
rus\. Bogdan a ar\tat c\,
dup\ luni `ntregi de efor-
turi, planul care prevedea
organizarea de 10.000 de
lec]ii de rus\ pe trimes-
tru nu a fost `ndeplinit,
doar 6.000 dintre ele fiind
`n mod teoretic organiza-
te. Colaborarea consiliilor
locale rurale a fost nesa-
tisf\c\toare. Au fost tip\-
rite `n van 275.000 de e-
xemplare de lucr\ri me-
todice privind `nv\]area
limbii ruse. Acest manual
se afl\ pe lista obligatorie
de achizi]ie [i lectur\ `n
fabrici, hoteluri, case de
cultur\, dar, de fapt, el
nu este solicitat. Bogdan
a ar\tat c\ Ministerul
Educa]iei a ob]inut rezul-
tate foarte slabe [i `n ceea
ce prive[te cursurile de
limb\ rus\ organizate `n
URSS pentru profesorii
români.
~n ciuda acestui aspect,
Uniunea Sovietic\ a de-
clarat c\ este gata s\ ac-
cepte orice num\r de pro-
fesori din România care
s-ar `nscrie la astfel de
cursuri, Bogdan prezen-
tând [i o not\ a Ambasa-
dei Sovietice `n acest
sens. Generalul maior
Ceau[escu a declarat c\
Ministerul For]elor Ar-
mate dore[te organiza-
rea de cursuri de limb\
rus\ la nivelul fiec\rui
batalion“.
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
„Trebuie s\
dezvolt\m la elevi
un mod de gândire
comunist“
Mas-media comunist\
era [i ea un factor impor-
tant `n propagarea `nv\-
]\rii limbii ruse, criticând
vehement pe cei care ne-
glijau acest aspect sau pe
cei care nu-i acordau cu-
venita importan]\. Revis-
ta Cum vorbim - spre e-
xemplu - critica vehe-
ment pe Iorgu Iordan,
Alexandru Rosetti [i
Alexandru Graur c\ nu
au „asimilat“ lucr\rile lui
Stalin asupra lingvisticii.
Gazeta `nv\]\mântului,
organul Ministerului E-
duca]iei, publica un lung
articol sub semn\tura lui
A. A. Gortzevski `n care
se preciza: „Limba rus\ a
devenit acum un mijloc
puternic de educa]ie poli-
tic\ comunist\ a maselor
muncitoare `n spiritul
marxism-leninismului [i
al `ncrederii `n victorie, a
optimismului stalinist.
Este imposibil de con-
ceput acum un savant
sau inginer de valoare
care s\ nu cunoasc\ rusa.
Cu toate acestea, doar
trei ore pe s\pt\mân\ au
fost alocate rusei `n pla-
nul de `nv\]\mânt pe a-
nul [colar 1950/1951 ceea
ce este o situa]ie anorma-
l\“. Mai mult – se subli-
nia `n articol – metoda de
`nv\]are se baza pe cea a
profesoarei K. Z. Sirina
care exprimase erezia c\
cele mai bune [i mai ra-
]ionale metode sunt cele
ale lui West [i Palmer,
metode de `nv\]are a lim-
bii engleze [i c\ profesorii
[i metodi[tii ru[i, dup\
revolu]ia din 1917, au
`mprumutat de la ameri-
cani [i englezi metodele
lor de predare a limbilor
str\ine ca [i cum limba
rus\ ar fi o limb\ str\in\
oarecare [i nu o limb\
care ocup\ un loc special
`n lume. Concluzia arti-
colului era tran[ant\: „La
fiecare lec]ie de limba
rus\ cuvintele tovar\[u-
lui Stalin privind leg\tu-
ra dintre limb\ [i gândire
trebuie avute `n minte. ~n
timp ce dezvolt\m elevi-
lor capacitatea de a se ex-
prima `n limba rus\ tre-
buie s\ le dezvolt\m de-
opotriv\ [i un mod de
gândire comunist“. a
12 Duminic\, 3 iunie 2007

Religie
[i [tiin]\
Sfântul Ioan Gur\ de Aur,
prezentul [i problema cunoa[terii
Anul acesta se `mplinesc 1600 de ani de la
trecerea din aceast\ via]\ a unuia dintre cei
mai mari ierarhi pe care i-a dat Biserica lui
Hristos. Sf. Ioan Gur\ de Aur este cu
siguran]\ una dintre cele mai mari
personalit\]i nu doar din spa]iul cre[tin\t\]ii,
ci [i din cel al culturii europene [i universale.
Predicator, teolog [i apologet, p\stor [i
`nv\]\tor, Sf. Ioan Gur\ de Aur a r\mas `n
memoria Bisericii prin pilda vie]ii sale [i prin
mul]imea cople[itoare de gânduri adânci, de
cuvinte `n\l]\toare, de scrieri pline de
`nfl\c\rare, patos misionar [i de via]\.
Posteritatea a p\strat de la Sf. Ioan Gur\ de
Aur o oper\ imens\, foarte bogat\ `n
con]inut, care ast\zi `[i dovede[te
actualitatea1. ~n lucrarea intitulat\ „Despre
incomprehensibilitatea lui Dumnezeu“, Sf.
Ioan Gur\ de Aur abordeaz\ problema
cunoa[terii lui Dumnezeu. Prezentul
demonstreaz\ c\, dincolo de cuceririle
[tiin]ifice bine cunoscute, problema
cunoa[terii lui Dumnezeu [i a lumii create e
departe de a fi mai simpl\ decât `n epoca
Sfântului Ioan Gur\ de Aur.

Sf. Ioan Gur\ de Aur dac\ nu cumva exist\ ce-

este convins c\ oamenii
nu pot cunoa[te natura
divin\. Dorind s\ argu-
menteze aceast\ credin-
]\, Sf. Ioan Gur\ de Aur
arat\ faptul c\ noi, oame-
nii, nici lucrurile experi-
en]ei noastre directe nu le
putem cunoa[te deplin.
Dac\ noi nu putem cu-
noa[te nici m\car obiec-
tele [i fenomenele naturii
aflate la dispozi]ia sim-
]urilor, cu cât mai greu ne
va fi s\ ne apropiem de
natura divin\?
„Lumea s\ fie
satisf\cut\ de m\sura
cunoa[terii dat\
nou\“
Oamenii, spune Sf.
Ioan Gur\ de Aur, sunt
pulbere [i cenu[\ (Fac.
18, 27), carne [i sânge
(Mat. 16, 17), iarb\ [i
floare a câmpului (Is. 40,
6), umbr\ (I Cron., 29,
15), fum (Ps. 101, 4) [i
de[ert\ciune (Ps. 38, 5),
Sf=ntul Ioan
Gur\ de Aur
va mai slab [i mai lipsit
de valoare decât aceste
lucruri cu care este ase-
muit 2 . Acest fapt este o
realitate chiar [i `n pri-
vin]a celor ale[i. Patriar-
hul Avraam, care vorbea
cu Dumnezeu, spune de-
spre sine „Iar eu sunt pul-
bere [i cenu[\“. Cu toate
acestea, observ\ Sf. Ioan
Gur\ de Aur, libertatea
pe care acesta o avea de
a-i vorbi lui Dumnezeu
nu i-a stârnit orgoliul, ba
dimpotriv\, de]inerea a-
cestei libert\]i `l determi-
n\ s\ p\streze m\sura 3.
Aceast\ imposibilitate
a omului de a-L cunoa[te
pe Dumnezeu pare mai
mult decât fireasc\, a-
vând `n vedere radicala
deosebire `n ordine onto-
logic\ `ntre Dumnezeu [i
om. Sf. Ioan Gur\ de Aur
men]ioneaz\ acest fapt:
Lutul [i olarul sunt din
aceia[i substan]\, dup\
Iov. „Nu iau `n seam\ pe
cei ce locuiesc `n case de
lut, din acela[i lut din ca-
re noi `n[ine ne tragem o-
bâr[ia (Iov. 4, 19). Dac\
omul se arat\ superior [i
mai frumos decât lutul,
diferen]a nu provine din-
tr-o deosebire de natur\,
ci din `n]elepciunea me[-
te[ugarului, fiindc\ alt-
minteri nu te deosebe[ti
cu nimic fa]\ de lut. (…)
Pe când `ntre lut [i olar
nu este nici o deosebire,
`ntre Dumnezeu [i om de-
osebirea de substan]\ es-
te atât de mare, `ncât nici
un cuvânt nu o poate cu-
prinde spre a-i socoti m\-
sura“ 4.
{i atunci, se `ntreab\
Sf. Ioan Gur\ de Aur, folo-
sind cuvintele Sf. Apostol
Dincolo de limitele
planetei noastre,
cunoa[terea
noastr\ este abia
la `nceput
Pavel: „Cine i-a stat `m- te fi epuizat\, circuscris\ tea. Desigur, lumea ne Idealul cunoa[terii
potriva voin]ei lui Dumne- unor defini]ii. Misterul este la `ndemâna sim]uri-
zeu? Iar dac\ nimeni nu-i abstracte
lui este f\r\ margini [i lor, [i prin aceea, o parte
st\ `mpotriv\, «omule, tu
nu poate fi p\truns `n din ceea ce este ea ni se este iluzoriu
cine e[ti care r\spunzi `m-
mod deplin. ~n fine, [i `n dezv\luie. La fel, via]a
potriva lui Dumnezeu?»“
modul cel mai adânc, descoper\ o parte din noi Faptul c\ lumea creat\
(Rom. 9, 18-20). Dumnezeu este mai pre- `n[ine, prin comuniunea nu este accesibil\ `n ulti-
Chiar [i cei mai `na- sus de orice cunoa[tere, [i raporturile pe care le a- mul ei suport se reg\se[te
inta]i spre piscul mista- fiind apofatic prin exce- vem cu semenii no[tri, `n mod spectaculos `n
gogiei nu au putut deslu[i len]\, `n limita ultim\ a deci `ntr-o anumit\ m\-
tainele lucr\rii lui Dum- datele [tiin]ei contempo-
`n]elesului pe care `l sur\ [i ea ne este fami-
nezeu, cu atât mai pu]in poate avea acest termen. liar\ [i `ntrucâtva u[or de rane. Desigur, Sf. Ioan
natura Lui. Sf. Pavel este De[i toate cele trei re- descris. Evident, cel mai Gur\ de Aur nu a avut
citat de Sf. Ioan Gur\ de alit\]i sunt apofatice, e- `nalt grad de apofatism acces la datele de ordin
Aur: „Fra]ilor, eu nu so- xist\ o semnificativ\ dife- este cel ce caracterizeaz\ [tiin]ific sau experimen-
cotesc despre mine c\ am ren]\ de grad `ntre aces- pe Dumnezeu. tal cunoscute ast\zi, `ns\
ajuns s\ `n]eleg“ (Fil. 3,
13). „Exist\ un glas mai
r\spicat decât acesta, se Cerul cu imensitatea lui aminte[te
`ntreab\ Sf. Ioan? Acest omului `n permanen]\ c\ exist\
glas d\ strigare mai limite pe care nu le poate dep\[i
r\sun\tor decât
trâmbi]a, `nv\]ând lumea
`ntreag\ s\ se mul]u-
measc\ [i s\ fie satis-
f\cut\ de m\sura cunoa[-
terii dat\ nou\, [i s\ nu
se cread\ c\ acum `n]e-
lege totul“.
Trei grani]e
~ntreg planul argu-
menta]iei Sfântului Ioan
Gur\ de Aur face referire
la trei tipuri de experien-
]e limit\. Lumea creat\,
cu fenomenele, obiectele
[i viet\]ile ei, este o reali-
tate care nu poate fi cu-
noscut\ deplin. ~n al doi-
lea rând, omul este o fi-
in]\ apofatic\, ce nu poa-
 Duminic\, 3 iunie 2007
compara]ia cu situa]ia ac-
tual\ este `nc\ posibil\.
Spre exemplu, splen-
doarea cerului este evi-
dent\, nu `ns\ [i sub-
stan]a lui. Sf. Ioan scria:
„Vezi acest cer, scrie Sf.
Ioan Gur\ de Aur? {tim
c\ poart\ chipul unei
bol]i, dar chiar [i acest lu-
cru nu `l `nv\]\m pornind
de la ra]ionamentele
noastre, ci din dumneze-
iasca Scriptur\. Mai [tim
[i c\ `nconjoar\ `ntreg
P\mântul, fiindc\ am
auzit acest lucru tot a-
colo. ~n schimb, ne este
necunoscut care este sub-
stan]a cerului. Dac\ se
g\se[te vreunul care [i-ar
sus]ine cu vehemen]\ ide-
ile [i ar fi gata de ceart\,
s\ spun\ care este esen]a
cerului; este cumva ghea-
]\ solidificat\? este cum-
va nor comasat? Este un
aer mai dens? Nimeni nu
ar fi `n stare s\ afirme cu
precizie“.
Desigur, [tiin]a a r\s-
puns la o parte din necu-
noscutele ce privesc ma-
teria ce se afl\ `n spa]iu,
`ns\ r\mân multe necu-
noscute cu privire la na-
tura ultim\ a spa]iului, la
structura lui intim\.
Potrivit datelor actuale
[tiin]ei, accesul omului la
realitatea fizic\ - a[a cum
este ea, este imposibil.
Ceea ce este accesibil ob-
serva]iei [i experien]ei nu
este natura `n sine, ci
natura expus\ metodei
noastre de investiga]ie.
~mp\r]irea conven]ional\
a lumii `n subiect [i obiect
`n lume interioar\ [i lu-
me exterioar\ nu mai
este valabil\5. Omul nu
poate avea acces decât la
modul cum apare reali-
tatea fizic\ `n rela]ie cu
el. Este efectiv imposibil
s\ fie decuplat\ cunoa[te-
rea de cel care caut\ cu-
noa[terea. Idealul unei
cunoa[teri abstracte, obi-
ective, este mai degrab\
iluzoriu 6.
Pe de alt\ parte, la
nivel cuantic, spa]iul (ce
se interpune `ntre obser-
vator [i obiect) limiteaz\
accesul la informa]iile
despre obiect. Gravita]ia
cuantic\ cu bucle [i teoria
stringurilor afirm\ c\ re-
alitatea fizic\ nu este ac-
cesibil\ `n totalitate. Obi-
ectul destinat cunoa[terii
[i observatorul sunt se-
para]i prin distan]\, cu-
noa[terea este limitat\
de spa]iul `nsu[i, care se
interpune. Obiectele sunt
„ascunse“ `n spatele unor
lentile de spa]iu care li-
miteaz\ accesul la infor-
ma]ia despre ele.
Realitatea nu se
poate descrie complet
Mai mult chiar, [i dac\
se renun]\ la cunoa[terea
obiectiv\ [i este vizat\
doar lumea, a[a cum a-
pare ea `n rela]ie cu cel ce
o cunoa[te, cunoa[terea
[tiin]ific\ a naturii r\-
mâne principial limitat\.
Descrierea complet\ a re-
alit\]ii ca o stare de fapt
este imposibil\. Atâta
timp cât faptele sunt gân-
dite ([i nu experimentate)
ca fenomene posibile, re-
prezent\rile date de teorii
Pagini realizate de diac. Sorin MIHALACHE,
Centrul pentru Studii Interdisciplinare „Religie [i
{tiin]\“, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ Ia[i
le explic\ perfect. Re-
prezent\rile e[ueaz\, `n-
s\, când se ajunge la rea-
litatea faptelor. La nivel
cuantic, realitatea nu
poate fi identificat\ pur [i
simplu cu o stare de fapt
complet\, c\reia s\ i se
asocieze o descriere com-
plet\. Din aceast\ per-
spectiv\, nu exist\ obiec-
te `n sens strict, ci doar
procese, caracterizate
permanent de o dinamic\
indeterminabil\, pe care
cunoa[terea le influen]ea-
z\ direct [i `n parte inde-
terminabil. Realitatea es-
te o sum\ de fapte mi-
croscopice despre care se
poate spune ceva la care
se adaug\ fapte despre
care nu se poate spune
nimic.
De fapt, reprezent\rile
[tiin]ifice ale realit\]ii (a-
[a cum apare ea `n rela]ie
cu cel ce o cunoa[te) au
valabilitate limitat\. O
parte semnificativ\ a re-
alit\]ii fizice, care scap\
sim]urilor, poate fi cunos-
cut\ cu ajutorul modele-
lor teoretice. ~n aceast\
privin]\ s-a remarcat fap-
tul c\ exist\ o compatibi-
litate extraordinar\ `ntre
construc]iile logico-for-
male ale min]ii umane [i
lumea fizic\. Totu[i, rea-
litatea fizic\ [i teoria [ti-
in]ific\ ce o reprezint\ nu
coincid. Exist\ neconcor-
dan]e la ambele capete;
anumite por]iuni din re-
alitatea fizic\ nu-[i g\-
sesc nici un corespondent
`n teorie, iar p\r]i [i
rezultate ale teoriilor nu
se reg\sesc `n realitate.
Din acest punct de
vedere, nu tot ceea ce este
ra]ional (formal) este [i
adev\rat (`n sens
[tiin]ific) – `ntrucât nu
corespunde realit\]ii.
Teoria [i realitatea
nu se suprapun
Cât prive[te por]iunile
unde realitatea fizic\ [i
teoria se suprapun, `n a-
cest caz se poate spune c\
reprezentarea difer\ ine-
vitabil de faptul pe care
ea `l descrie. ~ntre fapt [i
reprezentare se interpun
etape interpretative care
trebuie s\ traduc\ fapte-
le reale `n elemente teo-
retice cu care va opera te-
oria [i invers. Drumul ce
trece de la fapt la teorie
prin etapele de abstracti-
zare/interpretare, m\re[-
te distan]a dintre expe-
rien]a direct\ a lumii [i
forma teoretic\ ce se na[-
te `n mintea noastr\ o da-
t\ cu `n]elegerea ei ra-
]ional\.
{tiin]a contemporan\ dovede[te faptul c\ accesul la informa]ii despre starea
prezent\ a Universului este limitat. Informa]iile provenite din zonele Universului
observabil nu sunt din prezent, ci din trecut. Prezentul poate fi cunoscut doar cu
`ntârziere, numai atunci când a devenit deja istorie. Chiar dac\ s-ar considera doar
por]iunea observabil\ din Univers, nivelul prezent al cunoa[terii [tiin]ifice este extrem
de mic. Materia luminoas\ nu reprezint\ decât 5% din `ntreaga materie din Univers.
Doar trei corpuri artificiale de investiga]ie
au trecut dincolo de Sistemul Solar
~n general, cunoa[te-
rea logic\ este principial
limitat\, a[a cum sunt [i
ra]ionamentele care se
construiesc prin inter-
mediul ei. Nu exist\ nici
o cale logic valabil\ de a
ajunge la principiile pri-
me, fie pe baza intui]iei,
fie pe baza induc]iei. O lo-
gic\ care s\ creasc\ prin
propriul con]inut (adic\ o
logic\ a induc]iei) nu e-
xist\. Logica deductiv\
permite s\ c\ut\m [i s\
g\sim doar acele afirma-
]ii care sunt cuprinse (im-
plicit) `n premise. ~n ul-
tim\ instan]\, orice ra]io-
nament este o tautologie,
concluzia necon]inând ni-
ciodat\ mai multe fapte
sau informa]ii decât pre-
misele de la care se plea-
c\ pentru a ajunge la ea.
{i teoria numerelor are
limitele ei de computabi-
litate [i de precizie `n e-
laborarea fundamentelor.
Exist\ numere care nu
pot fi calculate cu precizie
absolut\. Sunt numerele
ira]ionale (care nu pot fi
scrise ca frac]ii de nu-
mere `ntregi. ? („pi“) este
un astfel de exemplu.)
Mai mult chiar, la o
analiz\ mai atent\, unii
matematicieni au con-
statat c\, privite din inte-
riorul teoriei numerelor,
nici numerele naturale de
felul lui 2 sau 3, [i nici
m\car expresia de
„num\r“ nu sunt `n]elese
`n fundamentele lor 7.
Cele mai `ndep\rtate vehicule spa]iale trimise de om
`n spa]iul cosmic nu au dep\[it grani]a unei zone de
200 de miliarde de ori mai mic\ dec=t galaxia noastr\
Cunoa[terea este
relativ\ [i incomplet\
Sf. Ioan Gur\ de Aur
invoc\, de asemenea, cu-
vintele Sf. Apostol Pavel,
potrivit c\rora noi, oa-
menii, „cunoa[tem `n par-
te“. Aceasta nu `nseam-
n\, `n `n]elegerea Sf. Ioan
Gur\ de Aur, cunoa[terea
unei p\r]i, ci a unei p\r]i
dintr-o anume parte. Ei
bine, cât de mic\ este
aceast\ parte a unei
p\r]i, se `ntreab\ Sf. Ioan
Gur\ de Aur? „Nu a suta
parte, ci a mia parte...“
Cum argumenteaz\ a-
ceast\ afirma]ie? Sf. A-
postol Pavel scrie: „Când
eram prunc, vorbeam ca
un prunc, sim]eam ca un
prunc, judecam ca un
prunc, dar când m-am
f\cut b\rbat, am p\r\sit
cele ale pruncului. (I Cor.
13, 11).“ Sf. Ioan Gur\ de
Aur arat\ c\, nu `ntâm-
pl\tor, Sf. Pavel folose[te
pruncul [i nu copilul, toc-
mai pentru a sublinia dis-
tan]a foarte mare dintre
cunoa[terea „`n parte“, pe
care o putem avea `n lu-
me, [i cea des\vâr[it\, pe
care o vom avea `n ~mp\-
r\]ia lui Dumnezeu. Un
copila[ sau prunc vede,
aude [i exprim\ multe,
`ns\ nu vede, nu aude,
nici nu exprim\ limpede
vreun lucru. El gânde[te,
`ns\ nu `n chip logic.
„Asemenea [i eu [tiu
multe, spune Sf. Ioan Gu-
r\ de Aur, [tiu c\ Dum-
nezeu este peste tot [i c\
este `n `ntregime peste
tot, dar nu [tiu cum; c\
este f\r\ de `nceput [i
nev\zut, dar nu [tiu cum.
C\ci ra]iunea refuz\ s\
priceap\, cum se poate ca
ceva s\ fie o substan]\
(ousia) f\r\ s\ aib\ fiin]\
nici de la sine, nici de la
altul. {tiu c\ l-a n\scut
pe Fiul, dar nu cunosc
cum. {tiu c\ Duhul este
de la El, dar cum este de
la El nu cunosc“.
~n ultimul secol, foarte
multe rezultate arat\
faptul c\ [tiin]ele, nu mai
pot fi considerate drept
depozitar al tuturor
adev\rurilor ultime din
aceast\ lume. Potrivit
datelor contemporane, se
pot eviden]ia câteva li-
mite de precizie [i
predic]ie `n investiga]ia
[tiin]ific\ a lumii fizice.
95% r\mâne `nc\
necunoscut
Datele astrofizicii [i
cosmologiei contempo-
rane confirm\ la 1.600 de
ani distan]\ (!), afirma]ii-
le Sf. Ioan Gur\ de Aur:
potrivit cosmologiei [i as-
trofizicii, datele [tiin]elor
fizicii contemporane fac
referire la cel mult 5%
din Univers, restul repre-
zentând forme de materie
[i energie `ntunecat\,
complet necunoscut\ [i `-
nafara posibilit\]ilor de
investiga]ie direct\.
Practic, [tiin]a contem-
poran\ dovede[te faptul
c\ accesul la informa]ii
despre starea prezent\ a
Universului este limitat.
Informa]iile provenite din
zonele Universului obser-
vabil nu sunt din prezent,
ci din trecut. Prezentul
poate fi cunoscut doar cu
`ntârziere, numai atunci
când a devenit deja isto-
rie. Chiar dac\ s-ar con-
sidera doar por]iunea ob-
servabil\ din Univers, ni-
velul prezent al cunoa[te-
rii [tiin]ifice este extrem
de mic. Materia luminoa-
s\, nu reprezint\ decât
5% din `ntreaga materie
din Univers. Dac\ legile
care o guverneaz\ sunt
destul de bine cunoscute,
cele legate de materia
13
`ntunecat\ [i energia `n-
tunecat\, care au `mpre-
un\ aproape 95% din `n-
treaga energie existent\
`n Univers, sunt necunos-
cute. Acest fapt sugerea-
z\ cât de pu]in se cunoa[-
te din fizica proceselor [i
fenomenelor universului
observabil.
Originea Universului
este inaccesibil\
[tiin]ific
~n general, cunoa[te-
rea Universului, prezint\
limite care nu pot fi `n
nici un fel dep\[ite. Acce-
sul la informa]ii despre
istoria Universului [i des-
pre cum arat\ regiunile
foarte `ndep\rtate ale lui
este limitat. Sunt accesi-
bile doar informa]iile care
provin din regiunile de
unde lumina a ajuns s\
fie receptat\ la nivelul te-
restru. Zonele `ndep\rta-
te, dinspre care lumina
nu a sosit sau dinspre ca-
re nu va sosi informa]ie
`n form\ radiativ\, sunt
(ca [i) inexistente. A-
ceasta face imposibil r\s-
punsul legat de originea
sau de structura global\
a `ntregului Univers. Ori-
ginea este oricum inacce-
sibil\. Teoriile [tiin]ifice
se pot `ntoarce `n trecut
pân\ la o limit\ ce nu
poate fi dep\[it\ nicicum:
timpul Plank. Sub aceas-
t\ frac]iune de timp, teo-
ria nu mai poate prezice
nimic.
Pe bun\ dreptate, `n
raport cu aceast\ cunoa[-
tere limitat\ cu referire
la lumea `n care tr\im,
cunoa[terea naturii di-
vine este infinit inaccesi-
bil\. Devine tot mai clar
faptul c\ fenomenele [i
obiectele lumii, pe care
noi oamenii le avem la
dispozi]ia sim]urilor `n
via]a aceasta, nu pot fi
cunoscute deplin. Cu atât
mai mult, comuniunea
noastr\ cu Cel ce a f\cut
lumea [i toate aceste
taine cere d\ruire [i efort
din partea noastr\ pen-
tru a urca spre `n]ele-
surile duhovnice[ti s\dite
`n ea. a
Note:
1
Sf. Ioan Gur\ de Aur,
Despre necunoa[terea lui
Dumnezeu, traducere Wal-
ther Alexander Prager, Edi-
tura Herald, Bucure[ti, 2004,
Cuvânt `nainte, pag. 10;
2
Ibidem, pag. 43;
3
4
Ibidem, pag. 44;
Ibidem, pag. 51;
5
Extras din Physique et
Philosophie, La Science
moderne en revolution, tra-
dus din englez\ de d-ra Ja-
cqueline Hadamard. Publi-
cat de editura Albin Michel,
`n 1961, `n colec]ia „Les sa-
vants et le monde“, condus\
de dl. Andres George. Edi]ia
original\ a ap\rut sub ti-
tlul: Physics and Philoso-
phy, Harper and Brothers,
New York, apud. H. Cuny,
opag. cit., pag. 101 [i 116;
6
James T Cushing, Con-
cepte Filosofice `n Fizic\,
Editura Tehnic\ Bucure[ti,
2000, pag. 386;
7
Gotlob Frege, Funda-
mentele aritmeticii. O cer-
cetare logico-matematic\ a-
supra conceptului de nu-
m\r, traducere de Sorin Vie-
ru, Editura Humanitas, Bu-
cure[ti, 2000, pag. 258, nota
279;
8
John D. Barrow, Despre
Imposibilitate. Limitele [ti-
in]ei [i [tiin]a limitelor, tra-
ducere din limba englez\ de
Mihai Popescu, Editura
Tehnic\, Bucure[ti, 1999,
pag. 163;
14 Duminic\, 3 iunie 2007

Por]ia
de s\n\tate
Cum ne protej\m de canicul\ Ansamblul acestor tra- Razele solare atac\ u-
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
Zilele c\lduroase de var\, c=nd temperaturile tamente reface gradul de nele celule care pot gen- din Ia[i. Este specializat
zilnice dep\[esc 35-400 C la umbr\ [i 60-700 C la hidratare a epidermei, era cancerul pielii, o `n fitoterapie [i trateaz\
vindec\ arsurile de su- afec]iune cu frecven]\ anual sute de persoane
soare constituie, adesea, factori agresivi foarte prafa]\ [i evit\ `mb\tr=- crescut\ `n mod alar- din toate col]urile ]\rii,
importan]i, care deregleaz\ `ntregul echilibru al nirea pielii provocat\ de mant. prescriind pentru orice
razele ultraviolete. La ar- Sarea de mare este boal\ preparate comple-
organismului, declan[=nd, la multe persoane, suri mai profunde [i de xe din plante pe care cel
foarte eficient\, `ntruc=t mai adesea le ignor\m.
st\ri de stres, astenie fizic\ [i nervoas\, durat\ se unge zona afec- ajut\ la rehidratarea pie- A salvat oameni c\rora
tat\, de dou\ ori pe zi, cu
migrene, mole[eal\, insomnii, surmenaj miere de albine, aprecia-
lii. Se recomand\ mai ales nu li se mai d\deau [an-
la femei care au o trans- se de supravie]uire, pre-
fizic [i intelectual, le[in, deshidratare, t\ ca un remediu deosebit pira]ie mai abundent\ paratele fiind realizate
oboseal\ general\ [i arsuri care favorizeaz\ de eficace. De asemenea, `n laborator, dup\ meto-
se pot aplica diferite cata- dup\ expunere la temper-
aturi ridicate. Este indicat de [tiin]ifice [i dup\
dezvoltarea diferitelor tipuri de bacterii. plasme cu felii de cartof atenta analiz\ a fiec\rei
sau morcovi r\zui]i, stro- s\ se consume peste 2 litri afec]iuni `n parte.
pi]i cu ulei de m\sline sau de ap\ pe zi deoarece, con-
Mierea de albine, frunze strivite de varz\. comitent cu transpira]ia,
de prof. univ. dr. panaceul arsurilor ~n primele zile dup\ se elimin\ [i o parte din Temperaturile Simptomele migrene-
toxinele rezultate prin lor sunt de 3 ori mai frec-
Constantin I. MILIC| de piele insola]ie se recomand\ ca prea ridicate pot vente la femei, chiar de la
alimenta]ia s\ se bazeze arderea gr\similor.
~ntruc=t lunile toride Tratamentul arsurilor pe supe de zarzavat [i su- C=t prive[te efectul declan[a migrene o etate precoce, probabil
datorit\ unei predispozi-
de var\ corespund, `n ma- solare se face cu diferite curi din legume [i fructe. benefic al b\ilor de soare Migrenele sunt crize de ]ii mai mari datorate u-
joritate, cu perioadele de preparate din plante, ca- se poate sublinia c\ o ex- scurt\ sau lung\ durat\ nui dezechilibru hormo-
concedii [i vacan]e, multe re prezint\ ac]iuni anti- Expune]i-v\ punere moderat\ poate care apar la persoanele nal, mai accentuat la pu-
persoane abuzeaz\ prin inflamatoare, antiseptice, vindeca unele boli de pie- mai sensibile [i mai pu]in bertate, `n timpul ciclului
expunerea la razele fier- treptat la soare le: alergii, eczeme, alope- adaptate condi]iilor natu- sau dup\ instalarea me-
cicatrizante, emoliente [i
bin]i ale soarelui [i adop- calmante. La persoanele care lu- cie, limfoame cutanate [i rale cu temperaturi ridi- nopauzei. ~n unele cazuri,
t\ un regim diferit de via- Dup\ o umectare cu al- reducerea psoriazisului. cate [i insola]ii puternice. migrena poate evolua
creaz\ tot anul `n spa]ii
]\ [i de alimenta]ie com- Lumina solar\ d\ o bu- Frecven]a migrenelor es- spre parez\ trec\toare,
cool 700 (de 1-2 ori pe zi) `nchise [i cu `mbr\c\min-
parativ cu restul anului, te mai mare la femei, in- de scurt\ durat\, ap\ru-
se aplic\ sp\l\turi locale te permanent\ trebuie s\ n\ dispozi]ie psihic\ prin
ceea ce poate contribui la diferent de v=rst\, care t\ la un membru superior
accentuarea unor st\ri de cu ceai de mu[e]el, g\lbe- se fac\ b\i de soare pro- activarea secre]iei de me-
simt, uneori, dureri vio- sau inferior. Cel mai ade-
suferin]\. nele, sun\toare, coada-[o- gresive pentru a permite latonin\, un hormon care lente localizate pe o ju-
producerea, treptat\, a regleaz\ ritmul biologic [i sea, starea de paralizie
Insola]ia este o afec]iu- ricelului, soc, t\t\neas\. m\tate a capului, adesea dispare dar, uneori, poate
ne acut\, cauzat\ de ex- Se mai pun comprese cu melaninei cu rol protec- asigur\ o stare emo]iona- cu pulsa]ii (zv=cnituri) merge p=n\ la hemipare-
punerea prelungit\ la soa- ulei eteric de salvie, mu- tor. Nerespectarea aces- l\ pozitiv\. La copiii cu spre frunte [i t=mple. A- z\, cu afectarea unei ju-
re, mai ales la orele pu- [e]el, lavand\, in, sun\- tor indica]ii poate m\ri simptome evidente de ra- ceste dureri ale migrene- m\t\]i a corpului.
ternic `nsorite ale amie- toare sau unguente din riscul apari]iei unor der- hitism [i la femeile cu de- lor nu pot fi confundate Cauzele declan[\rii mi-
zii. Apar, adesea, deshi- g\lbenele, propolis, mu- matoze fotoagravante, clan[are de osteoporoz\ [i cu cefaleea, care se simte grenelor sunt multiple.
drat\ri rapide ale pielii [i guri de plop, mu[e]el. cum ar fi lupus erimatos, artroze (mai ales coxar- pe tot capul. Concomitent Pe o stare general\ de
arsuri locale pe epider- Se vor bea ceaiuri de acnee estival\, extinde- troze [i gonartroze), raze- apar tulbur\ri digestive nervozitate, cauzat\ de
m\, mai `nt=i pe umeri [i ment\ (r\coritoare), de tei rea unor aluni]e [i de- le solare de var\ activea- cu gre]uri, v\rs\turi cu factori externi excitan]i
nas, urmate de febr\, a- (calmante) [i de m\ce[e clan[area unor infec]ii de z\ sinteza vitaminei D ca- con]inut biliar, diaree. De (temperaturi prea mari,
me]eli, frisoane, dureri de (revigorante). piele. re fixeaz\ calciul `n oase. asemenea, apar tulbur\ri lumin\ `n exces, supraso-
cap, congestia fe]ei, pal- senzoriale, cum ar fi du- licitare, zgomote, stres
pita]ii, tahicardie, grea]\, rerile `n globul ocular, zilnic), se instaleaz\ o
vom\ [i, `n cazuri grave, dereglarea vederii, l\cri- schimbare a modului de
pierderea cuno[tin]ei. mare, inflamarea pleoa- via]\, insomnii cronice [i
Arsurile solare sunt, `n pelor, tulbur\ri auditive, acute, [ocuri psihice, e-
general, superficiale, la de vorbire, de gust, de mi- mo]ii [i oboseal\ p=n\ la
nivelul tegumentelor, cu ros sau de echilibru. astenie. Sunt posibile [i
intensit\]i `n dou\ trepte: Starea general\ a bol- tulbur\ri vasculare la ni-
gradul I cu ro[ea]\, edem navului devine proast\, vel cerebral, mai ales la
[i usturimi (ce dispar du- cu o culoare specific\ a persoane cu artroze cervi-
p\ 2-3 zile) [i gradul II cu pielii [i se manifest\ `n cale sau sinuzite, precum
dou\ direc]ii; fie prin ap- [i tulbur\ri endocrine.
formarea de b\[ici (flicte- Cel mai adesea, boala
atie, anxietate (fric\), o-
ne), pline cu serozitate, boseal\, somnolen]\ [i este declan[at\ `n urma
care se sparg sau se re- absen]\ fa]\ de probleme- unei alimenta]ii necon-
sorb `n timp. le celor din jur, fie printr- trolate, cu `nc\rc\tur\ de
o excitare exagerat\ p=n\ alimente greu asimilabile
la stare de isterie, `nso]i- (gr\simi animale, c\r-
t\ de furnic\turi, `n]ep\- nuri, multe ou\, ca[caval,
turi, amor]eli, `n]epeniri ciocolat\), care afecteaz\
Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\ ale membrelor sau c=rcei persoanele cu digestie le-
`n diferite p\r]i ale corpu- ne[\, cu afec]iuni hepato-
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a lui. biliare sau cu constipa]ie
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei
23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00, 05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
17.00, 19.00, 20.00, 21.00 14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
Actualitatea: 18.00 15.00, 16.00, 19.00,
Actualitatea: 18.00 20.00
Actualitatea Actualitatea Actualitatea: 18.00
cre[tin\ cre[tin\ Actualitatea
interna]ional\: 19.05 interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05
 Duminic\, 3 iunie 2007
cronic\. Nu mai pu]in im-
portant este excesul de
tutun, cafea, vin ro[u sau
alcooluri tari, consumate
la petreceri care au loc `n
`nc\peri insuficient aeri-
site.
Remedii
contra migrenei
~n terapia cu plante
medicinale [i aromatice,
pe primul loc se situeaz\
uleiul de lavand\, care se
dilueaz\ (4 pic\turi `n
150 ml ap\) sau tinctur\
alcoolic\ de lavand\ cu
Evita]i mesele
copioase `nainte de
a urca pe munte
Alte persoane resimt r\-
ul de munte, la altitudini
mari, frecvent peste 2.000
de metri, din cauza ra-
refierii aerului oxigenat. ~n
func]ie de toleran]a individ-
ual\ fa]\ de aceste condi]ii
ecologice, reac]iile c\l\to-
rilor pe munte pot fi acute,
subacute sau cronice
R\ul acut se manifest\
prin ame]eli, dureri de cap,
oboseal\, somnolen]\, fri-
soane, respira]ie dificil\.
Ulterior, apar tulbur\ri de
vedere [i de auz, palpita]ii,
`nro[irea fe]ei [i insomnii.
R\ul subacut apare la per-
soane neaclimatizate cu al-
titudini mari [i cu afec]iuni
cardiace la care apar simp-
tome mai severe [i mai per-
sistente. R\ul cronic se ma-
nifest\ prin somnolen]\,
cianoz\ [i depresie psihic\
la persoane care trebuie s\
r\m=n\ timp `ndelungat la
altitudini mari (meteoro-
logi, geologi).
~n ajunul ascensiunii pe
munte se recomand\ repa-
us, evitarea meselor copioa-
se, a fumatului [i a b\utu-
rilor alcoolice. ~n timpul ur-
c\rii vor fi evitate eforturile
fizice prea mari, iar ascen-
siunile vor fi graduate, `n
trepte zilnice de 300-400 m
altitudine, pentru acomo-
darea organismului cu dife-
ren]ele de `n\l]ime.
Este bine ca persoanele
`n v=rst\ [i cardiacii s\ evi-
te deplas\rile de curs\ lun-
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Nicolae HULPOI
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
O expunere moderat\ la soare este benefic\. Lumina solar\ d\ o bun\ dispozi]ie psihic\ prin activarea
secre]iei de melatonin\, un hormon care regleaz\ ritmul biologic [i asigur\ o stare emo]ional\ pozitiv\.
La copiii cu rahitism [i la femeile cu osteoporoz\ [i artroze, razele solare de var\ activeaz\ sinteza
vitaminei D, care fixeaz\ calciul `n oase. ~ns\ expunerea `n exces la soare declan[eaz\, la multe
persoane, deshidrat\ri rapide ale pielii [i arsuri locale pe epiderm\, urmate de febr\, ame]eli, frisoane,
care se face gargar\, se
ung t=mplele [i fruntea
sau se beau c=te 10-20 pi-
c\turi de 2-3 ori pe zi, `n-
tre mese.
Acelea[i ac]iuni vor a-
vea masajele locale, timp
de 5-10 minute, pe frunte,
t=mple, ceaf\ [i t\lpi, cu
un amestec de uleiuri ete-
rice din brad, pin, ment\
[i fenicul, pe substrat de
glicerin\ [i alcool. Aceste
uleiuri eterice vor putea
fi mirosite profund [i re-
petat de c\tre bolnav,
prin `mbibarea unui tam-
pon de vat\ ce se ]ine `n
jurul nasului.
~n consumul intern, e-
fecte sedative au infuziile
din flori de tei, mu[e]el,
lavand\, soc, iasomie,
frunze de ment\, Gingko
biloba, roini]\ [i rozma-
rin, luate separat sau `n
amestec, cu adaus de bit-
ter suedez, herba de su-
n\toare, sov=rv [i patla-
gin\, fructe de ienup\r,
anason [i chimion [i co-
nuri de hamei. ~n timpul
crizelor cu ame]eli [i tul-
bur\ri de echilibru se va
lua tinctur\ de p\ducel,
valerian\ [i talpa g=[tei
(c=te 15-20 pic\turi de 3
ori pe zi).
Tratamentul extern re-
comand\ comprese reci
pe frunte [i t=mple cu in-
fuzii sau tincturi de Ging-
ko biloba, ment\, melis\,
g\ [i s\ poarte, `n mod obli-
gatoriu, capul acoperit.
La apari]ia unor simpto-
me grave, persoana va fi
deplasat\ la altitudini mai
cobor=te, fie `ntr-un vehicul
fie pe targ\, eventual cu ad-
ministrare de oxigen.
~n c\l\toriile pe mare pot
s\ apar\ gre]uri, v\rs\turi
puternice [i prelungite care
dispar dup\ 2-3 zile. Per-
soanele cu r\u de mare vor
consuma mult ceai de m\-
ghiran [i vor fi fric]ionate,
pe frunte [i ceaf\, cu o]et
sau ulei eteric de ment\.
Fric]iona]i-v\ corpul
cu ceai de cimbri[or,
ment\ sau nuc
pentru alungarea
insectelor
~n]ep\turile de insecte
sunt inerente `n plimb\rile
f\cute `n aer liber, `ntr-o lo-
calitate rural\, `n apropie-
rea unui lac sau curs de a-
p\, inclusiv `n Delta Dun\-
rii. Aici, apare pericolul ata-
cului unor insecte (]=n]ari,
albine, viespi), care provoa-
c\ m=nc\rimi s=c=itoare de
piele, locale sau generaliza-
te, inflama]ii, uneori cu
complica]ii grave, p=n\ la
starea de le[in, `n cazul per-
soanelor care prezint\ re-
ac]ii de alergie la veninul
inoculat de insecte.
Terapia naturist\ reco-
mand\ sp\larea cu ap\ re-
ce [i s\pun [i aplicarea de
tampon\ri sau comprese
reci cu ceaiuri, o]eturi, tinc-
dureri de cap, palpita]ii, tahicardie, grea]\, vom\ [i, `n cazuri grave, pierderea cuno[tin]ei.
b\i de m=ini [i picioare cu
infuzii de lavand\, men-
t\, roini]\, p\trunjel, p\-
ducel, mu[e]el [i inhala]ii
cu aburi din o]et de mere
amestecat cu infuzie de
busuioc. Aceste tratamen-
te vor fi urmate de un
somn prelungit, `ntr-o ca-
mer\ `ntunecoas\, bine
aerisit\ [i cu temperatu-
r\ moderat\.
~n func]ie de sezon, se
vor consuma cantit\]i
mai mari de cire[e, vi[ine,
caise, piersici, varz\, m\-
rar, miere de albine (c=te
o lingur\ la fiecare ma-
s\). Se vor evita din ali-
menta]ie carnea de porc,
gr\simi animale, v=nat,
crustacee, ou\, condimen-
te, ciocolat\ [i b\uturi al-
coolice.
~n timpul migrenelor,
pacientul `[i va impune o
disciplin\ controlat\ a
vie]ii materiale [i spiri-
tuale [i `[i va men]ine o
g=ndire pozitiv\.
Lipotimiile,
frecvente la v=rstnici
Dup\ expunere `nde-
lungat\ la soare, unele
persoane, `ndeosebi v=rst-
nice, pot manifesta cazuri
grave de `mboln\viri, res-
pectiv lipotimii [i sincope.
Lipotimiile sunt le[i-
nuri u[oare, cu o stare
prelungit\ de letargie,
turi sau uleiuri eterice de
pelin, cimbru, combri[or,
busuioc, mu[cat\, lavand\,
ment\, nuc, roini]\, salvie,
patlagin\, rozmarin [i ustu-
roi. Pe zonele afectate sunt
eficiente cataplasme cu
frunze proaspete [i zdrobite
din acelea[i specii de plante
sau cu bitter suedez. Toate
acestea au efecte deconges-
tive, antiseptice, vulnerare
[i de calmare a durerilor.
Dup\ `n]ep\turile de al-
bine [i viespi, durerile sunt
acute, apar umfl\turi mari
[i ro[ea]\ local\ ce persist\
minimum 24 de ore.
Victima prezint\ v\rs\turi,
puls accelerat, tulbur\ri res-
piratorii, tremur\turi, co-
m\, uneori cu evolu]ii p=n\
la deces, `n cazul `n]ep\-
turilor multiple.
Evita]i insomnia
Insomnia este o tulbura-
re a somnului care const\
fie din imposibilitatea de a-
dormire timp de c=teva ore
dup\ urcarea `n pat, fie din
trezirea brusc\ dup\ o scur-
t\ [i insuficient\ perioad\
de somn, cu men]inere `n
stare de veghe timp de 1-3
ore. ~n aceast\ situa]ie, or-
ganismul nu se poate reface
complet, iar starea de obo-
seal\ se amplific\ de la o zi
la alta, devenind greu de
suportat. Se [tie c\ un a-
dult are nevoie de 6-8 ore
de somn pe zi, iar copiii [i
v=rstnicii de 8-10 ore.
Cauzele insomniei sunt
foarte variate, de natur\ or-
ganic\, psihic\ sau de com-
portament. O durere `n corp,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Adriana MUTU,
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: NONY
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
f\r\ pierderea total\ a
func]iilor vitale. ~n situ-
a]ii limit\ apar sincopele,
care constau din `nc-
etarea brusc\ a activit\]ii
inimii [i a respira]iei.
Pacientul este extrem de
palid, f\r\ reflexe [i
reac]ii la nici un stimul.
Dup\ c=teva minute, per-
soana `[i poate reveni la
func]iile vitale normale
dac\ se ac]ioneaz\ cu un
prim ajutor `n resta-
bilirea respira]iei [i a
func]iilor cardiovasculare
(se face respira]ie gur\ la
gur\, se apas\ u[or pe
inim\, se strope[te corpul
cu ap\ proasp\t\ [i i se
d\ s\ miroase uleiuri e-
inclusiv dureri de din]i, u-
nele boli cardiovasculare,
hipertensiune arterial\, a-
teroscleroz\ cerebral\ sau
tumori pe creier, astm
bron[ic, bron[ite cronice,
tuse `n timpul nop]ii, em-
fizem pulmonar, crize gas-
tro-ulceroase, intoxica]ii
medicamentoase.
~n perioada de menopa-
uz\, femeile au dificult\]i
`n privin]a somnului, deoa-
rece hormonii sexuali au rol
important `n procesul de
calcifiere a oaselor, `n asi-
gurarea activit\]ii metabo-
lice [i `n prevenirea fragili-
t\]ii oaselor, a nervozit\]ii
[i a insomniei.
La unele persoane, in-
somnia este provocat\ de
st\ri tensionate, g=nduri
privind nerealiz\ri `n acti-
vitate (serviciu, [coal\), ne-
vroze, fric\, spaime, anxie-
tate, depresii, manii schim-
barea locului de dormit. La
acestea se mai adaug\ con-
sumul exagerat de m=ncare
la o mas\ copioas\ de sea-
r\, cu gr\simi animale,
[unc\, c\rnuri fripte, meze-
luri, afum\turi, conserve,
br=nzeturi fermentate, mu-
r\turi, maioneze, ou\, sare,
c=teva ce[ti de cafea, alcoo-
luri tari, b\uturi cu coca-
cola [i tranchilizante.
M=nca]i legume verzi
`nainte de culcare
Regimul alimentar reco-
mand\ ca seara, cu 1-2 ore
`nainte de culcare, s\ se con-
sume multe legume verzi
(salat\, varz\, tomate, p\-
terice de lavand\
ment\).
Nu fuma]i
`n timpul c\l\toriilor
de vacan]\
~n timpul unei depla-
s\ri cu autobuzul, auto-
mobilul, avionul, vaporul,
unele persoane acuz\ gre-
]uri, v\rs\turi, transpira-
]ii reci, paloare [i hiper-
saliva]ie. Pentru a evita
aceste reac]ii, cu 1-2 zile
`nainte de plecare `n c\-
l\torie lung\, se vor bea
ceaiuri de cimbri[or sau
de valerian\ (c=te 3 c\ni
pe zi), iar cu 2-3 ore `na-
inte de pornire se va lua o
trunjel, m\rar), supe de fa-
sole, lactate, suc proasp\t
din tuberculi de cartof, do-
vleac [i fructe (caise, pier-
sici, struguri, mere) cu efec-
te sedative.
Culcarea va fi la aceea[i
or\ `n fiecare zi (de exem-
plu ora 22 sau 23), `ntruc=t
culcatul la ore t=rzii, dup\
miezul nop]ii, provoac\ o
insomnie prelungit\, iar di-
minea]a va urma o trezire
greoaie [i obositoare. Se vor
asigura condi]iile unui
somn profund [i odihnitor,
`ntr-o `nc\pere bine aerisi-
t\, pe pat moale, cu pern\,
plapum\ sau p\turi confor-
tabile, `mbr\c\minte lejer\
din fibre naturale. Patul va
fi orientat cu capul spre
nord sau est pentru a asi-
gura o armonie `ntre curen-
]ii care str\bat P\m=ntul [i
curen]ii de for]\ vital\ din
corpul uman. Ideal\ este
pozi]ia pe partea dreapt\ la
culcare [i pozi]ia pe partea
st=ng\ la trezire, fiind ex-
clus\ pozi]ia de somn pe
spate.
~nainte de culcare este
benefic\ o plimbare de 30-
60 minute `n aer curat, vi-
zionarea unui film bun sau
audi]ia unei casete cu mu-
zic\ lent\. Urmeaz\ o can\
cu lapte fierbinte `n care se
pun 2 linguri]e miere de al-
bine, un biscuit [i cereale.
Se mai utilizeaz\ 3 linguri
de o]et de mere `n ap\ cu
pu]in\ miere.
~n timpul nop]ii se vor e-
vita zgomotele, c\ldura ex-
cesiv\, frigul, lumina inten-
s\ [i lipsa de aer `n `nc\pe-
re.
Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
fig
gureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
nii `n curs pentru luna urm\toare.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
15
[i mic\ gustare cu alimente
solide [i u[or digerabile.
~n autobuz sau auto-
turism, persoanele sensi-
bile nu vor ocupa locurile
din spatele ma[inii, unde
exist\ [i miros de ben-
zin\. Plecarea va avea loc
diminea]a, dup\ un somn
de cel pu]in 7 ore. Pe drum
se interzic b\uturile alcoo-
lice, medicamentele tran-
chilizante [i, mai ales, fu-
matul, care reduce oxige-
narea creierului, `nce]o-
[eaz\ vederea, produce
oboseal\ [i diminueaz\
reflexele. Conduc\torul
vehiculului va lua m\suri
speciale pentru a evita
oboseala, st\rile de exci-
ta]ie, excesul de vitez\
sau adormitul la volan. a
Masajele cu ulei
eteric de salvie [i
mu[e]el alung\
co[marurile
Tratamentul naturist be-
neficiaz\ de efectul multor
specii de plante medicinale,
verificate de-a lungul tim-
pului ca: flori de tei, lavan-
d\, herba de roini]\, sulfin\,
ment\, sov=rv, talpa g=[tei,
capsule de mac, fructe de
p\ducel, fenicul, m\ghiran
[i coji de mere, r\d\cini de
valerian\ [i conuri de ha-
mei. Cu aceste plante, luate
separat sau `n amestec, se
prepar\ tincturi sau ceaiuri,
`ndulcite u[or cu miere, ca-
re se beau calde, cu 30 mi-
nute `nainte de culcare. ~n
unele seri se va face o baie
cald\ (360C) tot cu plante
sedative (lavand\, mu[e]el,
tei, roini]\, ment\, cim-
bri[or, rozmarin, ace de pin).
Aceste b\i pot fi generale
sau numai la picioare [i
m=ini. ~n cada de baie se
toarn\ 9 pic\turi de ulei ete-
ric pentru adul]i [i numai 3
pic\turi pentru copii.
Dac\ insomnia este ca-
uzat\ de depresii psihice,
se folose[te ulei de Berga-
mote, iar `n cazul co[ma-
rurilor nocturne, se fac ma-
saje la t=mple cu ulei eteric
de salvie [i mu[e]el.
Printr-o educare a som-
nului, `ndep\rt=nd toate
g=ndurile negre [i teama
unor evenimente nedorite,
insomnia va putea fi `nlo-
cuit\ cu un somn lini[tit [i
reconfortant.

16
Pagina
copiilor
„S\ râd pe s\turate [i
s\ nu-m
mi pese de nimic“
Dragi copii, tocmai a trecut ziua de 1
iunie, c=nd milioane de copii din toat\
lumea s-au bucurat primind daruri [i
ur\ri de ziua lor. Aceasta este Ziua
Mondial\ a Ocrotirii Copilului. La 1
iunie, copiii au fost felicita]i `n biserici,
la gr\dini]e, la [col\, `n cadrul unor
spectacole speciale. Se cuvine,
a[adar, s\ [ti]i [i voi, cum c=nd [i de
ce s-a n\scut aceast\ zi. Apoi, ve]i
g\si c=teva poezii despre copil\rie,
dar [i c=te ceva despre un personaj
de desene animate, c=ndva foarte
popular `n r=ndul copiilor.
CM
YK
Mickey Mouse reprezenta fericirea
[i pl\cerea de a tr\i
Mickey Mouse este unul
dintre cele mai `ndr\gite per-
sonaje create de regizorul [i
desenatorul american Walt
Disney. Debutând `n anul
1928 cu filmul de anima]ie
„Steamboat Willie“, acest [ori-
cel `mbr\cat `n pantaloni ro[ii
a devenit unul dintre simbo-
lurile cinematografiei [i cul-
turii americane.
„Totul a `nceput cu un
[oarece“, obi[nuia s\ spun\
celebrul Walt Disney. De la
Mickey Mouse s-a cl\dit fasci-
nantul s\u imperiu al desenu-
lui animat, Disneyland. N\s-
cut `n epoca jazz-ului, [orice-
lul cu urechi mari [i plin de
via]\ a devenit, de-a lungul a-
nilor, imaginea culturii ameri-
cane de consum. Universit\]i
importante i-au studiat com-
portamentul [i personalitatea
[i au ajuns la concluzia c\ are
anumite tr\s\turi de caracter
`n jurul c\rora oamenilor le
place s\-[i construiasc\ pro-
pria viziune despre lume.
Disney a f\cut primele
schi]e ale lui Mickey `ntr-un
tren, dup\ ce pierduse drep-
turile de autor ale unui alt
personaj desenat de el, Os-
wald iepura[ul. Exist\ `ns\
voci care spun c\ prima schi]\
a BIBLIA COPIILOR a BIBLIA COPIILOR a BIBLIA COPIILOR a
C=nd a venit
Duhul Sf=nt
Iisus se `n\l]ase la cer. ~[i
terminase lucrarea pe p\-
m=nt. Ucenicii erau la Ierusa-
lim [i a[teptau ca Duhul
Sf=nt s\ vin\, ca s\-i ajute `n
`ndeplinirea lucr\rii minu-
nate. Se rugau `n fiecare zi
pentru aceasta.
Ucenicii a[teptaser\ zece zi-
le, dup\ care aceasta avu loc. E-
ra iar\[i o s\rb\toare la Ierusa-
lim, s\rb\toarea Rusaliilor. E-
rau foarte mul]i oameni `n ora[.
Veniser\ din toate p\r]ile [i
chiar din str\in\tate, ca s\ s\r-
b\toreasc\ la Ierusalim [i s\ a-
duc\ jertf\ la templu. Pe str\zi
era o mul]ime de oameni.
Dar deodat\, oamenii se o-
prir\ [i traser\ cu urechea,
c\ci auzeau ceva ciudat. Era ca
[i zgomotul unui v=nt care sufla
puternic [i totusi nu sufla nici
un v=nt. Zgomotul se auzea din-
tr-o cas\, aproape de templu.
„Ce este aceasta?“ stri-
gaser\ to]i. {i fugir\ repede
a lui Mickey a ie[it de sub mâ-
na lui Ub Iwerks, [eful echi-
pei de anima]ie, care ar fi
primit girul lui Disney.
La `nceput, capul,
corpul [i urechile
[oricelului erau de-
senate din cercuri.
Mai apoi, `nf\]i[area sa
a suferit schimb\ri im-
portante. {i personali-
tatea i s-a modificat `n
timp, personajul `m-
prumutând mult din
caracterul lui Dis-
ney: a devenit opti-
mist, voios, prie-
tenos [i simpatic.
Toat\ lumea `l
iubea. Copiii, pen-
tru c\ reu[ea s\ se
descurce `n orice si-
tua]ie, iar cei mari,
pentru c\ le oferea ce-
lor mici
adev\rate
lec]ii de
via]\.
Mickey
Mouse re-
prezenta feri-
cirea [i pl\cerea de
a tr\i.
Era `ntruchiparea visului a-
merican. Popularitatea lui a e-
clipsat-o iute pe a cea a altor e-
roi de desene animate. Nimic
`n jurul casei. V\zur\ ceva
ciudat. ~n cas\ erau ucenicii
care se adunaser\ pentru ru-
g\ciune. ~n jurul capului lor,
erau ca [i ni[te flac\ri de foc.
Dar, nu era foc, c\ci nu ardea.
{i ei erau to]i bucuro[i. Sco-
teau strig\te de bucurie. C\ci
Duhul Sf=nt, pe care `l pro-
misese Iisus, intrase `n inima
lor. Erau acolo [i oameni care
`ndr\zneau s\-[i bat\ joc. Ei
ziceau: „O, noi `n]elegem foar-
te bine ce este. Oamenii ace[-
tia au b\ut prea mult vin.
Sunt be]i, [i de aceea se poar-
t\ a[a de ciudat“.
Dar deodat\ se f\cu lini[te
`n cas\. C\ci unul dintre uce-
nici se ridicase `n picioare [i
`ncepu s\ vorbeasc\ mul]imii:
„Nu, noi nu suntem be]i. {ti]i
voi ce s-a `nt=mplat aici?
Iisus M=ntuitorul ni l-a
trimis pe Duhul Sf=nt. To]i `l
cunoa[te]i pe Domnul nostru
Iisus Hristos! V\ aduce]i a-
minte c\ a vindecat pe bol-
navi [i a f\cut multe alte mi-
nuni!? Tot voi v-a]i m=niat pe
CM
YK
nu era perceput f\r\ Mickey
Mouse. ~ntre 1929 [i 1932, pes-
te un milion de copii americani
s-au `nscris `n Clubul Mickey
Mouse. a
El [i a fost prins. Apoi a]i stri-
gat: «R\stigni]i-L! R\stigni]i-
L!». {i apoi Iisus a murit pe
cruce. Aceasta numai din vina
voastr\. Dar El n-a r\mas `n
morm=nt, c\ci este Fiul lui
Dumnezeu. Dumnezeu L-a
`nviat, noi to]i L-am v\zut.
Acum El este `n cer [i ni L-a
trimis pe Duhul Sf=nt“.
La acestea, oamenii se `n-
sp\im=ntar\. Iisus era Fiul lui
Dumnezeu! Vai, c=t de r\i au
fost ei atunci! {i c=t de sup\rat
trebuia s\ fie Dumnezeu pe ei!
Au `ntrebat atunci ce tre-
buie s\ fac\, iar Petru le-a
r\spuns: „Ruga]i-v\ la Dum-
nezeu ca sa v\ ierte. Iubi]i-L
pe Iisus! {i boteza]i-v\, ca
Dumnezeu s\ v\ ierte p\ca-
tele. {i atunci ve]i fi iar\[i ve-
seli [i ferici]i“. ~n anul acela
s\rb\toarea Rusaliilor fu
minunat\ la Ierusalim. Mul]i
oameni se duser\ la ucenici ca
s\ fie boteza]i. Aceia ~l iubeau
pe Hristos [i voiau s\ fie uce-
nicii Lui. Astfel, s-a n\scut Bi-
serica. (www.copilul.ro)
CM
YK
Duminic\, 3 iunie 2007
S\ zburd prin ploaie [i prin vânt/ Cu ochii sus la stele/
{i s\ miroas\ pe p\mânt/ A flori de mic[unele./
S\ suflu florile de p\p\die/ {i s\ pocnesc `n mâini zorele/
{i struguri cop]i [i mari din vie/ S\-i strâng `n co[uri de nuiele.
Vreau s\ fiu mereu copil
A[ vrea sa fiu mereu copil
S\ m\-nvârtesc f\r\ sfial\,
S\ v\d bujorii `n April
Trezindu-se din amor]eal\.
S-alerg descul]\ pe afar\
~n iarba umed\ covor,
S\ v\d bondarul gras cum zboar\
Legat de coada unui nor.
S\ simt parfumul florilor de tei
{i mâna mamei peste frunte,
S\rutul cald, iubirea ei,
Destinul `ncercând s\-nfrunte.
S\ fac din pre[uri colorate
C\su]\ fratelui cel mic,
S\ râd cât pot, pe s\turate
{i s\ nu-mi pese de nimic.
S\ sar cât vreau peste b\ltoace
{i zmeul s\ `l trag de sfori,
Pisica s-o aud cum toarce
Cunun\ s\ `mi fac din flori.
S\ v\d bunica `mpletind
Pentru nepoate [aluri,
S-aud copiii chiuind
Cu piatra-n ap\ s\ fac valuri.
S\ stau pe prisp\ cu bunicu'
{i cu musta]a s\ m-alinte
{i-n mâini s\-l v\d ]inând ibricu’
S\-mi toarne laptele fierbinte.
S\ zburd prin ploaie [i prin vânt
Cu ochii sus la stele
{i s\ miroas\ pe p\mânt
A flori de mic[unele.
S\ suflu florile de p\p\die
{i s\ pocnesc `n mâini zorele
{i struguri cop]i [i mari din vie
S\-i strâng `n co[uri de nuiele.
S\ plâng o biat\ vr\biu]\
C\zut\ prizonier\-n cas\,
Copil\ria este perioada cea mai
fericit\ [i lipsit\ de griji din via]a omu-
lui. ~ns\, de multe ori, copiii sunt mem-
brii cei mai lipsi]i de drepturi ai so-
ciet\]ii, deoarece ei depind `n `ntregime
de adul]i. Pentru a se atrage aten]ia
general\ asupra acestei probleme, la 1
iunie 1950, s-a serbat prima Zi
Mondial\ a Ocrotirii Copilului.
Federa]ia Democratic\ Interna]io-
nal\ a adoptat o decizie `n acest sens,
iar Organiza]ia Na]iunilor Unite a spri-
jinit aceast\ ini]iativ\. „Copiii sunt
con[tiin]a omenirii [i ea are obliga]ia s\
asigure copilul cu tot ce are mai bun“, se
precizeaz\ `n unul din cele zece prin-
cipii ale Declara]iei Drepturilor Copilu-
lui, adoptat\ de Adunarea General\ a
ONU `n anul 1959.
De aceea, dragi copii, `ncerca]i s\ v\
bucura]i `n orice minut de acest dar pe
care `l ave]i. Veselia [i ging\[ia. Iat\
c=teva poezii care vorbesc despre fru-
muse]ea acestei v=rste.
S\-nham dul\i la s\niu]\
{i s\ nu simt iarna geroas\.
CM
YK
S\ nu m\ fac vreodat\ mare
{i s\ m\ v\d feti]\ `n oglind\,
S\ simt copil\ria ca o floare
{i `mp\carea-ncet s\ m\ cuprind\.
Leag\n pentru toat\ copil\ria
Pune-]i, copile, capul pe pern\,
Te-asteapt\ vise, prunc adormit,
~n vise via]a este etern\,
Cu ceruri blânde [i f\r\ sfâr[it.
Ce [tii tu-n lume câte se-ntâmpl\,
Nici nu e bine s\ le [tii,
Lumea-ngenunche la a ta tâmpl\,
{i, lâng\ tine suflet, cor de copii.
Ast\zi, copile, eu `]i dau pâine,
Tu pâinea asta o mu[ti firesc,
Ce-]i dau eu ast\zi tu-mi vei da mâine,
Eu, leg\nându-te, `mb\trânesc.
Trupul t\u fraged ca un mesteac\n
S\ se `ndoaie gale[ `n somn,
Ca s\ cre[ti mare, plâng [i te leg\n,
Copile dulce, prea tinere domn.
Capu-l pe pern\ pune-l, copile,
Totul e bine, ai t\i sunt vii
{i mai au via]\ [i mai au zile,
S\ crezi c\ pururea ei vor tr\i.
Pune-]i, copile, capul pe pern\,
Dormi [i viseaz\ bunul t\u vis,
C\-n vise via]a este etern\,
Visul e lumea ce eu ]i-am promis.
Pat de r\chit\ mirositoare,
Leag\n albastru [i-ncondeiat,
Pentru copilul care r\sare
{i-ai c\rui ochi ritmul lumii `l bat.
Mama te leagan\, vegheaz\ tata,
Somnul ]i-l apar\ ochi p\rinte[ti,
Dormi [i viseaz\ c\ lumea-i gata
{i te asteapt\ numai s\ cre[ti. a
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN

Luni,
4 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 126 (727) Anul III
De[i la munc\ `n
str\in\tate, au ridicat
PAGINA 16
acas\ 14 troi]e
Efectele t\m\duitoare
ale florilor de var\
a Au sosit minunatele zile de var\, când natura `[i `mbrac\ mantia multicolor\, etalând cele mai subtile nuan]e de culoare
[i de parfum a Pe cele mai multe dintre plante le `nv\luie o vraj\ care le face tot mai utile, atât prin rodul lor bogat,
cât [i prin efectele t\m\duitoare pentru s\n\tatea oamenilor a ~ncerc\m s\ facem o scurt\ plimbare printre aceste flori de
var\, c\utând atât frumuse]ea lor, cât [i efectele vindec\toare `n diferite `mboln\viri fizice sau psihice a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Facilit\]i pentru rom=nii care
se `ntorc acas\, dar cu acordul UE
~n aten]ia Guvernului
se afl\ stabilirea unor fa-
cilit\]i pentru muncitorii
rom=ni care se `ntorc `n
]ar\, a declarat, ieri, la
T=rgu Mure[, ministrul
Dezvolt\rii, Lucr\rilor Pu-
blice [i Locuin]elor, Laszlo
Borbely.
„Avem o not\ aprobat\
`n Guvern, dar `nc\ nu am
finalizat acele m\suri care
ar putea reprezenta unele
facilit\]i `n cazul `n care se
`ntorc. E foarte dificil, pen-
tru c\ trebuie s\ avem con-
Putin amenin]\ cu o „reechilibrare“ a for]elor ruse
Pre[edintele rus Vladi-
mir Putin a criticat din nou
Ultima atrac]ie la Paris: scufund\ri
la turnul Eiffel. Prim\ria din Paris a in- proiectul scutului ameri-
stalat un uria[ tanc de ap\ la baza tur- can antirachet\ `n Europa
nului Eiffel pentru a atrage amatorii de de Est, amenin]=nd cu o
scufund\ri [i a promova ac]iunile pri- „reechilibrare“ a for]elor
vind p\strarea resurselor oceanice. a ruse, ce „risc\ s\ relan-
seze cursa `narm\rilor“,
CM
YK
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Analize gratuite pentru
PAGINA 5
600.000 de ie[eni
TABLETA PREFECTULUI
Normalitatea
`n administra]ie
PAGINA 3
500 de
milioane de
lei cost\
electrificarea
`ntregii ]\ri
PAGINA 6
CM
YK
Andrei Ivan]oc
a fost eliberat dup\
15 ani de `nchisoare
PAGINA 7
Tab\r\ de
me[te[uguri populare
sult\ri [i cu Uniunea Euro- pentru copii, `n Copou
pean\. Sper ca cel pu]in s\
nu mai plece cei care sunt PAGINA 11
`n ]ar\ [i, eventual, s\ vin\
`napoi cei care sunt pleca]i
`n str\in\tate“, a ar\tat
Borbely.
Acesta a subliniat c\ `n
ramura construc]iilor este
nevoie de for]\ de munc\,
deoarece aici sunt pro-
blemele cele mai mari [i c\,
pentru stimularea munci-
torilor rom=ni s\ revin\ `n
]ar\, „trebuie s\ li se ofere
salarii mai mari“. a
EURO se apropie
PAGINA 12
`ntr-un interviu acordat ju- s\ fie publicat dec=t as- Statele Unite ale A-
rnalului italian „Corriere t\zi, dar embargoul a fost mericii doresc s\ instaleze Meteo
Z
della Sera“. „par]ial“ `nc\lcat s=mb\- 10 rachete de interceptare
Interviul ce a fost acor- t\, de c\tre magazinul `n Polonia [i un radar ul- ~nnorat
dat de Vladimir Putin ce- german „Der Spiegel“ [i traperformant `n Repu-
lor opt jurnali[ti, repre- astfel explic\ „Il Corriere“ blica Ceh\, `n cadrul pro- maxima 28 °C
zent=nd fiecare c=te o ]ar\ de ce a decis s\-l publice iectului lor de scut antira- minima 16 °C
din grupul G8, nu trebuia integral ieri. chet\. a sursa: www.intellicast.com
CM
YK
2 Luni, 4 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCLXXIX)
Mitropolitul Grigorie
al Ungrovlahiei
(1760-1787) (III)
~n anul 1760, dup\ moartea
mitropolitului Filaret, pe
scaunul arhieresc al Mitropo-
liei Ungrovlahiei a fost ales
Grigorie, care fusese egumen
la M\n\stirea Col]ea, apoi
exarh al Mitropoliei. Mitropo-
litul Grigorie a avut un rol de
seam\ `n politica vremii, `n-
trucât `n anul 1770 a f\cut
parte din solia }\rii Româ-
ne[ti care a mers la Peters-
burg pentru a depune omagiu
de credin]\ `mp\r\tesei Ecate-
rina a II-a. ~ns\ `n vremea `n
care mitropolitul se afla `n Ru-
sia, `n octombrie 1769, turcii
au ocupat Bucure[tiul [i au
pus domn pe Manole Roset, iar
`n locul lui Grigorie, pe Grigo-
rie Socoteanu, fostul episcop
de Râmnic. Dar, `n 1771, ru[ii
au recucerit Bucure[tiul, iar
domnul [i mitropolitul pu[i de
turci au plecat de bun\voie.
Astfel, mitropolitul Grigorie
[i-a reluat scaunul, p\storind
pân\ `n anul 1787, bucurân-
du-se de respect la domnii care
s-au perindat pe scaunul
Ungrovlahiei. ~n anul 1772,
mitropolitul Grigorie a
`ndeplinit o nou\ misiune
diplomatic\, fiind trimis `n
fruntea unei delega]ii la
Foc[ani pentru a mijloci pen-
tru munteni pe lâng\ contele
Orlof, reprezentantul Rusiei,
care purta tratative cu turcii.
Un eveniment important pen-
tru istoria Bisericii din }\rile
Române s-a petrecut `n 1774,
când mitropolitul Grigorie a
primit, de la generalul rus
Petru Saltâcov, moa[tele
Sf=ntului Dimitrie cel Nou
(Basarabov), pe care le-a a[e-
zat `n Catedrala mitropolitan\
din Bucure[ti. ~n octombrie
1776, prin mijlocirea domnito-
rului Alexandru Ipsilanti
(1774-1782), patriarhul Sofro-
nie al Constantinopolului a
acordat mitropolitului Grigorie
[i urma[ilor s\i `n scaunul ar-
hieresc al Ungrovlahiei titlul
de „loc]iitor al scaunului din
Cezareea Capadociei“, ceea ce
a `nsemnat o recunoa[tere a
Bisericii Ortodoxe din }\rile
Române. Mitropolitul Grigorie
a continuat leg\turile [i cu ce-
lelalte Patriarhii ortodoxe r\-
s\ritene, aflate sub st\pânire
otoman\. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Pilda avvei Isaia
Odat\, avva Isaia, `mpreun\
cu ucenicii s\i, a venit la aria
unui plugar cu o ramur\ de
finic `n mâini [i a spus: „Gos-
podarule, d\-mi grâul!“. Plu-
garul `i spuse: „Tu ai secerat,
avva?“. Avva `i r\spunse:
„Nu“. Plugarul `i zice: „Atunci
cum vrei s\ iei grâu dac\ n-ai
secerat?“. Avva a zis: „Oare
cel ce nu secer\ nu prime[te
r\splat\?“. Plugarul `i spune:
„Tu nu [tii ce spune Domnul:
«Vrednic este lucr\torul de
plata sa»? Iar tu, avva, f\r\
s\ te trude[ti, ceri r\splat\?“.
Dup\ aceasta, stare]ul s-a
`ndep\rtat. Ucenicii, v\zând
cele petrecute, au c\zut la
picioarele lui [i l-au rugat s\
le spun\ pentru ce a procedat
astfel cu ei. Stare]ul le-a spus:
„Fiilor, aceasta am f\cut-o
spre pild\ vou\, c\ cine nu lu-
creaz\ `n veacul acesta, acela
nu va primi r\splat\ `n
veacul viitor de la Dreptul
Judec\tor“. (Patericul atonit)
EVANGHELIA ZILEI
Sfin]ii, mijlocitori
`n fa]a lui Dumnezeu
Iisus a spus: „Deci, nu
duce]i grij\, spunând: Ce
vom mânca, ori ce vom bea,
ori cu ce ne vom `mbr\-
ca? C\ dup\ toate acestea
se str\duiesc neamurile;
[tie doar Tat\l vostru Cel
ceresc c\ ave]i nevoie de
ele. C\uta]i mai `ntâi `m-
p\r\]ia lui Dumnezeu [i
dreptatea Lui [i toate a-
cestea se vor ad\uga vo-
u\. Nu v\ `ngriji]i de ziua
de mâine, c\ci ziua de mâi-
ne se va `ngriji de ale sale.
Ajunge zilei r\utatea ei.
Sau cine este omul acela
`ntre voi care, de va cere
fiul s\u pâine, oare el `i va
da piatr\? Sau de-i va cere
pe[te, oare el `i va da [ar-
pe? Deci, dac\ voi, r\i fi-
ind, [ti]i s\ da]i daruri bu-
ne fiilor vo[tri, cu cât mai
mult Tat\l vostru Cel din
ceruri va da cele bune ce-
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
Pot m=nca de post `ntr-o zi de miercuri
sau vineri `n care se face dezlegare?
Am v\zut `n calendar,
`n dreptul zilelor de
miercuri [i vineri din-
tre ~nvierea Domnului
[i Pogor=rea Sf. Duh,
cuv=ntul har]i. Ce `n-
seamn\ el?
Cuv=ntul acesta `n-
seamn\ c\ `n ziua de post
`n dreptul c\reia este tre-
cut se face dezlegare la
carne, lapte [i ou\. Dezle-
garea aceasta se `nt=lne[-
te `n c=teva perioade din
timpul anului bisericesc:
miercuri [i vineri `n s\p-
t\m=na dinaintea marilor
posturi, `n S\pt\m=na Lu-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
† Sfin]ii Mucenici Zo-
tic, Atal, Camasie [i Fi-
lip de la Niculi]el (`nce-
putul Postului Sfin]ilor
Apostoli Petru [i Pavel)
Ace[ti sfin]i au p\timit
pentru credin]a `n Hristos `n
perioada 319-324 [i au fost
`nmormânta]i `ntr-o cript\ a
unei bazilici descoperite `n
1971 pe teritoriul comunei
Niculi]el din jude]ul Tulcea.
Moa[tele lor au fost depuse
`n biserica M\n\stirii Cuco[
din jud. Tulcea.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Mitro-
fan, primul patriarh al Cons-
tantinopolului; a Cuvioasei
Sofia; a Sfântului Mucenic
Ioan, egumenul M\n\stirii
Monagria; a Cuviosului A-
lonie [i a Sfintelor Maria [i
Marta, surorile lui Laz\r.
CALENDARUL ZILEI
lor care cer de la El?“ (Ma-
tei 6, 31-34; 7, 9-11)
***
Biserica a dedicat dumini-
ca de ieri „Tuturor Sfin]i-
lor“. Aceast\ expresie ara-
t\ c\ nu [tim num\rul sau
numele tuturor sfin]ilor,
lucru [tiut doar de Dum-
nezeu, `n atot[tiin]a Sa.
Poate sunt mii, sute de mii
sau milioane de sfin]i. Nu
num\rul conteaz\, ci ceea
ce a r\mas de la ei, adic\
exemplul lor de tr\ire, de
rug\ciune, de `nfrânare.
~n fragmentul evanghelic
de ast\zi vedem cum au
privit sfin]ii lumea: s-au
`ngrijit mai pu]in ce au
mâncat, ce au b\ut sau cu
ce s-au `mbr\cat. Dumne-
zeu, care este ocrotitorul
oamenilor, [tia mai bine
minat\, `n perioada dintre
Cr\ciun [i Boboteaz\ [i `n
diferite alte zile c=nd este
recomandat s\ nu avem
triste]ea sau atitudinea de
poc\in]\ specific\ zilelor
de post. De exemplu, a-
tunci c=nd o mare s\rb\-
toare cade miercuri sau vi-
neri, se scrie `n calendar
har]i `n dreptul acelei zile.
Este obligatoriu s\ m\-
n=nci `n acea zi de
frupt? Dac\ totu[i eu
nu m\ simt bine m=n-
c=nd carne `ntr-oo zi de
vineri, chiar dac\ este
Mâine, Biserica face po -
menirea Sfântului Mucenic
Dorotei, episcopul Tirului.
~n ziua de 4 iunie,
istoria consemneaz\:
a Ziua Interna]ional\ a
Copiilor - victime ale agre-
siunii (se marcheaz\ din
1983, ca urmare a hot\rârii
Adun\rii Generale a ONU,
din 19 august 1982, `n me-
moria copiilor omorâ]i `n
timpul invaziei israeliene
`n Liban, din 1982);
a 1876 – S-a `nfiin]at, la
Bucure[ti, „Societatea Na-
]ional\ de Cruce Ro[ie a Ro-
mâniei“;
a 1890 – S-a n\scut Nae
Ionescu (Nicolae C. Iones-
cu) filosof, logician, peda-
gog, jurnalist român. Este
cunoscut [i apreciat pentru
lucr\rile sale publicistice,
„Roza vânturilor“, [i filoso-
fice, „Logica“), (d. 15 martie
1940 );
a 1893 – S-a n\scut Ar-
mand C\linescu, om politic
]\r\nist, prim-ministru al
României (d. 1939);
a 1919 –Congresul ame-
rican aprob\ cel de-al 19-lea
amendament al Constitu-
]iei SUA, care garanteaz\
dreptul la vot al femeilor;
a 1920 – Se `ncheie Tra-
tatul de la Trianon `ntre
de ce aveau nevoie. Oare
trebuie privit\ sfin]enia
ast\zi ca o pies\ de muzeu
sau ca o tr\ire de mo-
ment? Sfin]enia nu prezin-
t\ extreme, ci normalita-
tea `nduhovnicit\. Sfin]ii
sunt credincio[i, cu respect
pentru Dumnezeu, pentru
semeni [i pentru propria
persoan\. Au ajuns sfin]i
pentru c\ `ntâi priveau la
Dumnezeu [i apoi la cei
din jur. Sfin]ii sunt mijloc-
itori `n fa]a lui Dumnezeu.
Deci s\ ne rug\m: „Sfin-
]ilor martiri, mucenici, cu-
vio[i [i m\rturisitori ruga-
]i-v\ pentru sufletele noas-
tre“. (Rubric\ realizat\ de
pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
Icoan\ pr\znicar\. Ea face parte din ansamblul unei tâmple, din friza icoanelor
cu s\rb\tori. Tema „Duminica Tuturor Sfin]ilor“ apare reprezentat\ din
sec. XVI. ~n pictura de icoane, cea mai veche icoan\ cu aceast\ tem\ este
datat\ la 1514, pictat\ de monahul Amfilofie, [i ilustreaz\ rug\ciunea adresat\ lui
Iisus Emanuel - simbol al promisiunii Mântuirii. Compozi]ia se desf\[oar\
[i aici pe 3 registre, rug\ciunea sfin]ilor fiind adresat\ de aceast\ dat\ lui Iisus
Pantocrator (nu Emanuel), accentul c\zând pe ideea Judec\]ii de Apoi.
Elemente stilistice, ca tipologia personajelor [i grafismul accentuat al picturii
realizat cu ha[uri aurii, `ncadreaz\ lucrarea `n „ambian]a Sucevei“ [i
ne permit `ncadrarea piesei c\tre sf=r[itul sec. al XVI-lea [i `nceputul celui urm\tor
trecut\ cu har]i `n ca-
lendar?
R=nduielile biserice[ti
sunt foarte bine motivate,
chiar dac\ tu nu vezi ime-
diat aceste motiva]ii. Din
aceast\ cauz\ este bine s\
respec]i ce scrie `n calen-
dar [i ceea ce-]i spune
preotul, f\r\ s\-]i spui c\
pentru tine nu func]ionea-
z\ bine regula bisericeas-
c\. Dac\ tu sim]i c\ este
mai bine s\ m\n=nci de
post `ntr-o zi de vineri cu
dezlegare, mai bine m\-
n=nci doar c=teva `nghi]i-
turi de m=ncare de frupt
Puterile Aliate [i Ungaria.
Recunoa[terea pe plan in-
terna]ional a unirii Transil-
vaniei, Banatului, Cri[anei
[i Maramure[ului cu Româ-
nia (a intrat `n vigoare la 26
iulie 1921);
a 1925 – A `ncetat din
via]\ Gheorghe Dima, com-
pozitor [i dirijor român (n.
1847);
a 1937 – Au fost folosite
pentru prima oar\ c\ru-
cioarele de supermarket, `n
Oklahoma City; inventatorul
lor a fost Sylvan Goldman;
a 1989 – ~n Polonia au
loc alegeri câ[tigate de cele-
brul sindicat „Solidarita-
tea“, condus de Lech Wale-
sa, singura mi[care munci-
toreasc\ independent\ `n-
tâlnit\ vreodat\ `ntr-un stat
comunist din estul conti-
nentului european; la 19
august 1989 s-a format pri-
mul Guvern necomunist;
a 1989 – Au avut loc tra-
gicele evenimente din Pia]a
Tienanmen; armata a inva-
dat pia]a [i a reprimat sân-
geros mi[carea de la Beijing
(Pekin). Tinerii aduna]i `n
Pia]a Tienanmen („Poarta
P\cii Cere[ti“) manifestase-
r\, `ncepând cu 22 aprilie
1989, pentru reforme demo-
cratice [i pentru ini]ierea u-
nui dialog cu Guvernul co-
munist;
(smerindu-te `n felul aces-
ta [i respect=nd regula bi-
sericeasc\), iar restul me-
niului s\-l faci cu alimente
de post. Oricum, este mult
mai r\u s\ m\n=nci de
frupt `n zi de post dec=t s\
m\n=nci de post `n zi cu
dezlegare.
Anul trecut, Cr\ciu-
nul a c\zut `n zi de vi-
neri. Eu am v\zut c\
`n calendar scria c\ se
poate m=nca orice, to-
tu[i am ]inut post `n a-
cea zi. M-a
am temut s\
m\n=nc de frupt vine-
rea...
Biserica nu se contrazi-
ce prin regulile pe care le
stabile[te. Dac\ scrie c\
este har]i, atunci po]i
m=nca lini[tit carne [i lac-
tate: nu poate fi vorba des-
pre un p\cat. Regula ge-
a 2003 – Ministrul Afa-
cerilor Externe a inaugurat
Consulatul General al Ro-
mâniei de la Barcelona;
111 ani de la
realizarea primei
ma[ini marca Ford
Pe 4 iunie 1896, ingine-
rul american Henry Ford
scotea din garaj, finali-
zat\, prima ma[in\ de
concep]ie proprie. S-a ar\-
tat pasionat de mecanic\
`nc\ de foarte t=n\r, p\r\-
sind la un moment dat
ferma tat\lui s\u pentru a
lucra `ntr-un atelier me-
canic din Detroit. Serviciul
acesta nu l-a prea mul]u-
mit, dar nici munca la
c=mp nu-i prea pl\cea, a[a
c\ s-a angajat la compania
Edison din Detroit ca
ma[inist [i inginer. Dup\
terminarea programului
de lucru, Ford se dedica
pasiunii sale, lucr=nd aca-
s\ la construirea unei ma-
[ini originale, pe care reu-
[e[te s\ o termine pe 4 iu-
nie 1896. Trei ani mai t=r-
ziu, `ncurajat de succesele
din garajul propriu, el a
demisionat de la compania
Edison, `nfiin]=nd Compa-
nia de Automobile Detroit.
neral\ a postului este sus-
pendat\ pentru acea zi.
Aten]ie! Faptul c\ ai pos-
tit `ntr-o zi de mare bu-
curie cre[tin\ cum este
Na[terea Domnului este
un p\cat - iar dac\ nu l-ai
m\rturisit duhovnicului
la spovedanie, atunci va
trebui s\-l spui cu prima
ocazie. Este o dovad\ de
m=ndrie s\ crezi c\ [tii tu
mai bine ce trebuie s\ faci,
contrazic=nd astfel r=ndu-
ielile biserice[ti. Comuni-
tatea celor care cred `n
Hristos se bucur\ `mpreu-
n\ [i se `ntristeaz\ `mpre-
un\. Dac\ te crezi special
din acest punct de vedere
[i faci ceea ce crezi tu c\
este bine, te expui riscului
de a ie[i din comuniunea
cu Biserica. (Rubric\ rea-
lizat\ de Petru AVRAM)
a 2004 – A fost inaugurat
„Water Park“, cel mai mare
parc acvatic din România (lân-
g\ Aeroportul Otopeni). a
Firma aceasta nu va „tr\i“
prea mult, pentru c\ di-
versele ne`n]elegeri dintre
asocia]i l-au determinat pe
Ford s\ caute al]i parte-
neri. Ace[tia au fost James
Couzens [i fra]ii Dodge,
iar `n 1903 ei au format
Compania Ford Motor.
Lui Henry Ford nu-i
pl\cea deloc s\ decid\ al]ii
pentru el [i nici m\car ca
deciziile s\ fie luate `n
grup, a[a c\ p=n\ `n 1907,
prin diferite metode spec-
ulative, el a reu[it s\ cum-
pere de la asocia]ii impor-
tan]i cea mai mare parte
dintre ac]iunile companiei.
Au urmat, `ntr-adev\r, ani
de glorie, `n care Ford a re-
u[it s\ se impun\ pe pia]a
automobilelor prin reduce-
rea costurilor de produc]ie,
prin eficientizarea liniilor
de asamblare [i prin produ-
cerea unui model nu foarte
scump [i standardizat. ~n
primul deceniu al secolului
trecut, Ford era cel mai pu-
ternic produc\tor de ma-
[ini din lume. Celebrul mo-
del T a fost v=ndut `n aproa-
pe 17 milioane de exem-
plare p=n\ `n 1928. (F.H.)

LUMEA PIERDUT|
Tata Noe [i potopul (2)
de Marcel LUTIC
~l l\sasem s\pt\mâna
trecuta pe tata Noe tare
nec\jit; sup\rarea lui prove-
nea de la boac\na pe care i-o
f\cuse Michidu]\ distrugân-
du-i mândre]ea de corabie pe
care o cl\dise cu atâta [i a-
tâta chin. Ucig\-l toaca ar fi
procedat astfel pentru „ca s\
nu poat\ sc\pa nimeni din-
tre f\pturile lui Dumnezeu
de potop“; uitase, probabil,
pân\ [i de el! Exist\ `ns\ [i
unele legende care acredi-
teaz\ ideea distrugerii cora-
biei chiar de Dumnezeu, mo-
tiva]ia gestului Creatorului
fiind urm\toarea: „Ca s\
`nsp\imânte pe Noe pentru
gre[elile cari le-a fost f\cut:
`nt\i c\ s-a `mb\tat [i al doi-
lea c\ a spus taina `nainte
de vreme nevestei lui“.
Aminteam, `n primul ma-
terial dedicat potopului, c\
Noe ar fi primul beneficiar al
vinului, darul acesta fiindu-i
f\cut de c\tre diavol; se spu-
ne c\ ori de câte ori ajungea
acas\ tata Noe, fl\mând [i
obosit, bea o ulcic\-dou\ de
vin; interesant e faptul c\ nu
s-a `mb\tat niciodat\ pân\
când dracul, hot\rât s\ afle
de la el ce tot me[tere[te `n
mijlocul p\durii, a scuipat `n
butoiul unde-[i ]inea Noe li-
coarea; dup\ acest episod,
vinul a devenit ceea ce este
[i ast\zi, licoare dumne-
zeiasc\ dac\ bei unul, dou\
sau, cel mult, trei pahare, [i
b\utur\ dr\ceasc\ dac\
dep\[e[ti sfânta m\sur\!
Ne `nchipuim ce tensiune
trebuie s\ fi existat pe capul
lui Noe dup\ ce [i-a v\zut
corabia ref\cut\; practic, ur-
ma s\-i fie transmis un
semn, pentru ca mai apoi
apele s\ n\p\deasc\ lumea
p\mântean\. ~ns\, de la o
vreme, Noe `[i cam luase
grija potopului; pân\ `ntr-o
zi, atunci lemnarul nostru fi-
ind la pr\[it pe ogor. Atunci,
el v\zu c\ „o dat\ s-au `nchis
(...) por]ile cerului, `ncepând
a se rev\rsa apele peste
toat\ fa]a p\mântului“; tata
Noe a crezut c\ e o ploaie
mai mare, `ns\ apa `ncepuse
deja a b\lti bine; lui Noe `i
cam chior\iau ma]ele de
foame, a[a c\ tot c\uta un
PRIMIM LA REDAC}IE
Un dar pe care Elena nu l-a mai primit
Dac\ mul]i dintre noi do-
rim a avea bucuria primirii [i
oferirii darurilor, cu to]ii do-
rim a cunoa[te ce dar anume
ar aduce cu adev\rat fericire
`n sufletele persoanelor pe ca-
re le iubim.
Astfel, putem afirma c\ pri-
mirea [i oferirea darurilor, pe
de o parte constituie o cale de
apropiere [i cunoa[tere `ntre
oameni, iar pe de alt\ parte
arat\ nivelul comuniunii [i iu-
birii dintre ei, `ntrucât, de
multe ori, pentru a oferi daruri
cuiva, trebuie s\ ne inform\m
`n privin]a dorin]elor [i nevo-
ilor persoanei respective, spre
a o surprinde `n mod pl\cut,
deschizându-ne astfel [i calea
lep\d\rii de noi `n[ine.
Exist\, `ns\, [i momente `n
via]\ când darurile nu pot
aduce cu adev\rat `n suflet
bucuria n\d\jduit\, datorit\
iubirii egoiste, a lipsei cunoa[-
terii dintre semeni [i a tendin-
]ei omului de a privi mai mult
la darul `n sine decât la
d\ruitor, ie[ind, astfel, `n evi-
den]\ lipsa de armonie ce e-
loc bun s\ m\nânce; ce loc
mai bun putea g\si pe o
asemenea vreme decât ...t\-
i[ul sapei; `n timp ce `mbuca
[i privea senin la apa ce nu
mai contenea, Noe a `mpi-
etrit, aducându-[i aminte de
vorbele Domnului: „Când vei
mânca de pe mas\ de fier s\
[tii c\ acesta e semnul pre-
vestitor al urgiei de ap\“! A
fugit repede acas\, a luat fa-
milia, câte o pereche de ani-
male [i p\s\ri, precum [i
plante din toate cele ale
p\mântului, [i la corabie! ~n
unele legende se aminte[te
c\ nevasta lui Noe, vr\jit\ de
Nichipercea, nu ar fi vrut s\
urce pe corabie pân\ când
b\rbatul ei nu s-a r\stit cu su-
dalma „sui, drace!“. Bine`n]e-
les, astfel a urcat pe corabie [i
Michidu]\, c\ doar nu era s\
moar\ `necat! ~n pu]ine leg-
ende se relateaz\ [i faptul c\
Noe [i-ar fi l\sat nevasta s\
se `nece, luând pe corabie „o
alt\ pereche de oameni (...)
pentru ca neamul omenesc s\
nu piar\“. Necazuri a avut
Noe al nostru [i cu unele ani-
male, boul [i iornorogul (ior-
morogul) nevroind deloc s\
p\[easc\ pe corabia salva-
toare. Ce o fi fost acest ciudat
animal numit iornorog? Dino-
zaur sau uria[, nu prea se
[tie, `ns\ se [tie c\ „s-a pier-
dut atunci de pe p\mânt vi-
etatea cea mai mare [i mai
puternic\“.
Se zice c\ a plouat `ntr-
una timp de 40 de zile [i de
nop]i; „nici mun]ii nu se ve-
deau cât negru sub unghie“,
apa trecând cu 15 co]i peste
cei mai `nal]i mun]i. Corabia
umbla ca o pan\ peste aceste
ape imense. Nu prea [tim ce
s-a petrecut pe corabie `n
acest timp al groazei. Memo-
ria omenirii nu a re]inut de-
cât un episod, anume acela
al `ncerc\rii Necuratului,
prin intermediul [oarecelui
(n\scut din balele st\pânu-
lui s\u), de a g\uri corabia.
Noroc cu Noe, care, `ntr-una
din „inspec]iile“ sale a z\rit
[oricelul ce tot rodea la lem-
nul vasului; imediat a arun-
cat o m\nu[\ sau o n\fram\,
din aceasta, zice legenda,
n\scându-se mâ]a, adic\
pisica! ~n alte legende, dia-
volul sfredele[te singur fun-
xist\ atât la nivelul rela]iilor
interumane cât [i la nivelul
rela]iei dintre sufletul [i tru-
pul omului.
~n mod remarcabil, acest
adev\r este descoperit `n
`nv\]\turile Sf. Maxim M\r-
turisitorul care spune c\: „Ni-
OPINII & COMENTARII
dul corabiei, salvarea venind
de la ...n\pârc\, aceasta b\-
gându-[i imediat coada `n
gaur\; de asta nu-i bine s\ o-
mori n\pârci, chiar dac\
mu[c\tura lor este adesea
fatal\; serviciul f\cut lui
Noe nu a fost dezinteresat,
n\pârca cerându-i câte un
om pe zi, se `n]elege dup\
terminarea potopului.
~n sfâr[it, la un moment
dat, cei de pe corabie v\d c\
ploile au `ncetat. Dar unde
s\ te duci, c\ci peste tot erau
numai [i numai ape. Noe tri-
mite pe rând mai multe vie-
t\]i, sarcina lor fiind aceea
de a vesti retragerea apelor.
Corbul [i barza nu-[i `nde-
plinesc misiunea din cauza
mânc\rii pe care o g\sesc,
revenind la corabie dup\ trei
zile [i fiind blestemate de
Noe. Interesant este c\
broasca trimis\ de Noe re-
vine dup\ o s\pt\mân\ cu
pu]in p\mânt `n unghiile de
la picioare; se zice c\ din
acest p\mânt, Dumnezeu [i
diavolul au zidit lumea a
doua oar\. Majoritatea le-
gendelor române[ti arat\ `n-
s\ c\ porumbelul sau hulu-
bul, trimis la trei s\pt\mâni
dup\ ce revenise corbul, s-a
`ntors repede cu o ramur\ de
salcie, brad sau m\slin `n
cioc, semn c\ „apele s-au
tras la matc\ [i p\mântul a
`nverzit“. Ne putem `nchipui
ce atmosfer\ a fost atunci pe
corabie, pu]inii oameni bu-
curându-se `mpreun\ cu vie-
t\]ile ce supravie]uiser\ po-
mic din cele de jos nu ne pot
s\tura, nici nu pot pune cap\t
dorin]elor nostre, ci ve[nic
r\mânem `nseta]i ca [i când
nu ni s-ar `mplini nici una din
dorin]ele care ne mistuie,
aceasta pentru c\ sufletul
omenesc, fiind `nsetat dup\
topului. Numai dracul unel-
tea, dup\ cum `i este obi-
ceiul; acum, intrase sub pie-
lea n\pârcii, aceasta venind
glon] la Noe pentru a-[i cere
r\splata; dac\ Noe ar fi ac-
ceptat, lumea ar fi pierit `n
câteva zile; norocul lumii c\
Noe s-a enervat atât de tare
`ncât a aruncat n\pârca `n
foc; Celui de Sus nu i-a pl\-
cut `ns\ fumul ce ie[ea, `m-
pr\[tiind cenu[a pe tot p\-
mântul; se zice c\ din aceas-
t\ cenu[\ au ie[it ...puricii;
adunând sângele pe care-l
sug ei, cu siguran]\ m\nân-
c\ un om `n fiecare zi!
Legendele ne sugereaz\
c\ ~nsu[i Dumnezeu S-ar fi
`ngrozit de propor]iile poto-
pului, hot\rând c\ nu va mai
pedepsi niciodat\ lumea prin
potop, ci cu alte cumpene. Ca
atare, i-a poruncit lui Noe s\
strice corabia, `ns\ feciorii
lui, de team\ c\ potopul se
va repeta, s-au `mpotrivit.
Dumnezeu i-a lini[tit, l\sând
pe lume ...curcubeul, acesta
fiind semnul ceresc care ne
arat\ c\ nu va mai exista
niciodat\ un alt potop.
Deoarece acest eveniment
catastrofal a l\sat urme a-
dânci `n memoria umanit\]ii,
vom st\rui asupra lui [i s\p-
t\mâna urm\toare. Pân\ a-
tunci, v\ las `n grija Celui de
Sus!
* Marcel Lutic este etnograf
la Muzeul Etnografic al Moldovei
din cadrul Complexului
Muzeal Na]ional „Moldova“ Ia[i
des\vâr[ire, dup\ apa cea
ve[nic\, nu poate fi s\turat de
aceast\ lume trec\toare“.
De aceea credem c\ Elena,
copilul Centrului de plasa-
ment din imediata vecin\tate
a bisericii nostre parohiale `n
construc]ie, „Sf. ~mp. Constan-
tin [i Elena“ - Galata din Ia[i,
copil care a purtat, asemenea
celorlal]i copii interna]i aici, o
cruce mai grea decât a celor
mai mul]i dintre noi, primind
`n dar Trupul [i Sângele Mân-
tuitorului nostru Iisus Hristos
`n pre-ziua ~nvierii Sale, a ple-
cat spre cer de Ziua Copilului,
pentru a primi din mâna
Tat\lui Ceresc darul cel mai
de pre] - Via]a Ve[nic\, [i pen-
tru a se `mp\rt\[i „mai cu a-
dev\rat `n ziua cea ne`nserat\
a ~mp\r\]iei Sale“, l\sând `n
urm\ darul preg\tit de noi.
Am putut primi `n dar ast-
fel, de la Elena, `nv\]\tura c\
trebuie s\ ne facem daruri
v\zute, m\rginite [i trec\toa-
re unul altuia, [i `mpreun\ lui
Dumnezeu, pentru a primi `n
schimb pe ~nsu[i D\ruitorul
suprem - Tat\l nostru Cel ce-
resc. (Pr. Manole GHEOR-
GHE, parohia „Sf. ~mp. Con-
stantin [i Elena“ - Galata din
Ia[i, str. M\n\stirii nr. 35)
Luni, 4 iunie 2007 3
TABLETA PREFECTULUI
Normalitatea `n
administra]ie
a Cred c\ România va ajunge s\ fie o ]ar\
european\ [i atunci când, `n afara
dezvolt\rii economice [i a unui nivel de
trai convenabil, administra]ia va fi mai
pu]in vizibil\ [i când va fi perceput\ prin
calitatea serviciilor a
de Nicu[or P|DURARU
Am mai scris [i alt\dat\ despre faptul c\ ad-
ministra]ia `n ]\rile europene mai avansate este
mai pu]in vizibil\ decât cea din ]ara noastr\. Am
f\cut referire la faptul c\ `n unele ]\ri, cet\]enii
nu au, cel pu]in aparent, aceea[i percep]ie fa]\ de
administra]ie, pentru ei p\rând doar ca fiind
asociat\ cu servicii publice oferite la modul sim-
plu [i firesc. Simplul fapt c\ administra]ia la noi
este perceput\ ca un factor de putere [i de for]\,
cu un aparat de lucru greoi [i poate c\ uneori
supradimensionat, ne arat\ c\ reforma `n acest
domeniu nu va fi altceva decât simplificarea
rela]iei cu cet\]enii, `ntr-o tendin]\ spre norma-
litate. Atunci când toate lucrurile func]ioneaz\
perfect, oamenii vor avea timp s\ `[i concentreze
aten]ia spre ceea ce poate `nsemna cultur\, re-
laxare, securitate [i lini[te. Orice, numai admi-
nistra]ie nu. Pentru fiecare dintre noi, pro-
blemele care ne sunt aproape ]in de s\n\tate, de
educa]ie [colar\, de cur\]enie [i de lini[te.
M-am gândit la toate acestea aducându-mi
aminte cu haz de celebra zi de joi, zi `n care, `n
perioada comunist\, se practica scoaterea din
produc]ie a muncitorilor, dar [i scoaterea din
birouri a [efilor. Ace[tia din urm\ fiind obliga]i,
`n acest fel, s\ simt\ realitatea cotidian\ a oa-
menilor simpli. La timpul respectiv, aceast\
m\sur\ a stârnit zâmbete sau alt gen de re-
marci. Cauzele, `ns\, ]ineau de un aspect corect,
[i anume distan]area administra]iei fa]\ de
adev\ratele realit\]i din jurul nostru. Evident
c\ acea m\sur\ era specific\ perioadei comu-
niste, [i anume prost gândit\ [i nerealist\.
~n ultimul timp, cel pu]in noi, cei care
reprezent\m Guvernul `n teritoriu, dorim s\
g\sim solu]ii `n a simplifica rela]ia cu cet\]enii.
Pentru a nu `i ]ine pe drumuri atunci când doresc
s\ pl\teasc\ ni[te banale taxe sau solicit\ diverse
acte sau documente, cum ar fi caziere, certificate
constatatoare, permise, pa[apoarte etc. ~n fapt, ar
trebui s\ ajungem, la un moment dat, s\ re-
aliz\m aceste servicii publice pe loc [i f\r\ a
„plimba“ cet\]enii la alte institu]ii pentru tot felul
de alte documente, chitan]e sau timbre fiscale. Se
poate. Pentru aceasta au `nceput deja s\ se im-
pun\ m\suri care s\ ne duc\ la acest deziderat.
Ca `n fiecare duminic\, am trecut prin pia]\,
p\strându-mi tabieturile [i pl\cerea de a fi
aproape de oameni. Pentru ei, grijile de ast\zi
nu sunt nici politice, nici administrative, adap-
tându-se felului nostru de a tr\i [i c\utând
solu]ii pentru a le fi mai bine. Mul]i dintre oa-
menii simpli nu cunosc persoanele care le con-
duc destinele. {i poate c\ e bine a[a! Se rezum\
la a asculta [i privi seara târziu diverse perso-
naje publice care, deseori, vorbesc de cu totul
altceva decât de problemele cet\]enilor [i nevoi-
le acestora. ~ntoarcerea c\tre cet\]eni este, de
fapt, o necesitate pentru o Românie modern\.
Englezii `i numesc pe func]ionarii publici „public
servants“, adic\ cei care au o singur\ misiune, [i
anume s\-i serveasc\ pe cei din jurul lor.
Reforma `n administra]ie `nseamn\, printre
altele, [i schimbarea mentalit\]ilor [i atitu-
dinilor. Uneori, un zâmbet, o vorb\ bun\ `n-
seamn\ mai mult decât ceea ce se ofer\ din spa-
tele unui ghi[eu [i dup\ ce ai stat suficient de
mult la o coad\.
Cred c\ România va ajunge s\ fie o ]ar\ euro-
pean\ [i atunci când, `n afara dezvolt\rii economi-
ce [i a unui nivel de trai convenabil, administra]ia
va fi mai pu]in vizibil\ [i când va fi perceput\ prin
calitatea serviciilor. Pân\ la acel moment, oa-
menii nu ne vor `n]elege ca fiind cei obliga]i s\ le
ofere, pe banii lor, lini[te [i normalitate.
* Nicu[or P\duraru, prefectul jude]ului Ia[i,
de profesie inginer, doctorand
4 Luni, 4 iunie 2007
PE SCURT
Concursul
„Sf. Parascheva“
s-a `ncheiat
Ieri, 3 iunie, la {coala General\
„Petru Rare[“ din H=rl\u s-a
desf\[urat concursul jude]ean
„Sf. Cuv. Parascheva, ocroti-
toarea copiilor“. Au participat la
concurs aproximativ 30 de elevi
din jude]ul Ia[i. „Acest concurs
este ini]iat de Inspectoratul {co-
lar Jude]ean Ia[i cu participarea
{colii «Petru Rare[» din H=rl\u
[i Protopopiatului H=rl\u.
Concursul a avut patru sec]iuni:
crea]ie literar\, crea]ie plastic\,
crea]ie liric\ [i cuno[tin]e reli-
gioase. Dup\ concurs au avut loc
c=teva pelerinaje, printre care [i
cel de la Biserica «Sf. Dumitru»,
ctitorie a domnitorului Petru
Rare[, [i cel de la Biserica «Sf.
Mare Mucenic Gheorghe», ctito-
rie [tefanian\. Premiile au fost
oferite de Institul Cultural-
Misionar Trinitas, cu binecuv=n-
tarea IPS Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei“, a de-
clarat pentru Radio Trintas pro-
topopul de H=rl\u, p\rintele
Nicolae Cr\ciun.
Simpozion eparhial
pentru tineret la Sibiu
Cu binecuv=ntarea IPS
Lauren]iu, Mitropolitul
Ardealului, `n aceste zile se
desf\[oar\, la Sibiu, edi]ia a III-a
a simpozionului eparhial pentru
tineret. Tema de anul acest este
„Rolul Bisericii `ntr-o Europ\
unit\“. Ieri, la Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Andrei
{aguna“ din Sibiu au avut loc
c=teva lucr\ri ale simpozionului
amintit. „La manifest\rile de ieri
au participat 140 de tineri din
Arhiepiscopia Sibiului, dar [i din
Episcopia Caransebe[ului.
Scopul acestui simpozion este
acela de a aduna la masa dia-
logului tineri `nso]i]i de forma-
torii lor pentru a dezbate
`mpreun\ aspecte legate de inte-
grarea Rom=niei `n Uniunea
European\, de prezen]a
Ortodoxiei `n spa]iul acesteia [i
de m\rturia comun\ pe care
Bisericile de toate confesiunile
trebuie s\ o depun\ `n fa]a
provoc\rilor pe care le ridic\
vie]uirea lor `ntr-un context nou,
cel european“, a declarat pentru
Radio Trinitas coordonatorul
Departamentului pentru Tineret
din cadrul Arhiepiscopiei
Sibiului, Cristian Alm\jan.
M\n\stirea Bucium din
Ia[i [i-a serbat hramul
Ieri, m\n\stirea Bucium din Ia[i
[i-a serbat hramul. M\n\stirea
de la cap\tul Ia[ilor a fost fon-
dat\ la 1853 de ieroschimonahii
Nifon [i Nectarie. ~n 1918 a de-
venit schit, iar `ntre anii 1960 -
1975 s-a transformat `n paraclis
mitropolitan. Mai t=rziu a
func]ionat sub denumirea de gos-
pod\rie anex\ a Centrului
Eparhial Ia[i. La propunerea
~nalt Prea Sfin]itului Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, `n anul 1993, Sf=ntul
Sinod al Bisericii Ortodoxe
Rom=ne a aprobat ridicarea schi-
tului Bucium la rang de
m\n\stire cu hramul „Tuturor
Sfin]ilor“. Vatra vechiului schit
s-a extins considerabil, `n cadrul
actual al m\n\stirii intr=nd
„Casa Roznovanu“, re[edin]a
mitropolitan\, un frumos parc
dendrologic [i principala ferm\
viticol\ a Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei.
Ieri a fost, de asemenea, hram [i
la m\n\stirile Alma[ [i Tarc\u
din jude]ul Neam]. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
„Via]a cre[tin\ `n Biseric\ este o dob=ndire de binecuv=nt\ri nenum\rate“
~nalt Prea Sfin]itul Da- postoli vor fi `n slav\ `m- dob=ndire de binecuv=n- puternic\ [i `nt\rire `n de p\cate. {i a[a sunt o
niel, Mitropolitul Moldovei preun\ cu El [i vor judeca t\ri nenum\rate, [tiute [i vreme de `ncercare. Darul mul]ime de daruri `n via]\
[i Bucovinei, a oficiat ieri, viii [i mor]ii. Dar M=ntu- ne[tiute, de daruri duhov- de a avea credin]\ puterni- noastr\ pe care ni le ofer\
3 iunie, slujba de resfin]ire itorul a vrut s\ arate c\ nu nice[ti care ne lumineaz\ c\, nu numai c=nd ne mer- credin]a `n Iisus Hristos,
a bisericii din localitatea se refer\ numai la apostoli, mintea - [i astfel `n]elegem ge bine, c=nd suntem s\n\- leg\tura vie cu El prin ru-
Dag=]a, Protopopiatul Ia[i ci [i la toate persoanele c\ noi nu suntem f\cu]i to[i, boga]i, frumo[i, cu g\ciune.
1. Dup\ aceasta, ~nalt care `n lumea aceasta au pentru morm=nt, ci pentru rang [i influen]\ `n socie- IPS Mitropolit Daniel a
Prea Sfin]ia Sa a oficiat crezut `n Hristos, au f\cut via]\ ve[nic\ -, care ne `n- tate, ci [i c=nd trecem prin vorbit apoi despre Sf=nta
slujba Sfintei Liturghii. ~n voia Lui [i s-au dezlipit de t\resc credin]a atunci c=nd suferin]\ [i chinuri, este un Biseric\, locul [i mediul cel
cuv=ntul rostit, IPS Mitro- lucrurile trec\toare pentru trecem prin greut\]i, ca s\ dar din «`nsutitul» despre mai propice m=ntuirii, iar
polit Daniel a eviden]iat a se lipi de cele netrec\toa- nu ajungem la dezn\dejde. care vorbe[te M=ntuitorul. la final a subliniat necesi-
c=teva aspecte care se de- re [i ve[nice. Adic\, El spu- O mul]ime de oameni care Tot un dar mare este pute- tatea men]inerii unei per-
sprind din pericopa evan- ne c\ cei care au l\sat au credin]\ pu]in\ sau sla- manente leg\turi cu Dum-
rea de a ne ruga lui Dum-
ghelic\ a zilei: „~n evan- toate «pentru mine [i pen- b\, c=nd trec prin necazuri nezeu prin rug\ciune [i
nezeu cu inim\ fierbinte.
ghelie se spune c\ Apos- tru Evanghelie» vor primi multe, fie `[i pierd min]ile, credin]\.
tolul Petru a zis Doamne, `nsutit [i vor dob=ndi via]\ Unii oameni ar vrea s\ se Tot ieri, `n prima dumi-
noi, care am l\sat toate fie se sinucid pentru c\ n-au roage, dar nu pot. Unii nici nic\ dup\ Rusalii, PS Ioa-
ve[nic\. Acest «`nsutit» se
pentru tine, ce vom primi? refer\ la bunurile ne- dob=ndit darul ajutorului nu [tiu, dar al]ii nici nu pot chim, Arhiereu-Vicar al E-
{i M=ntuitorul Iisus Hris- trec\toare [i nelimitate. Se lui Dumnezeu, `ntruc=t nu pentru c\ s-a r\cit inima piscopiei Romanului, a ofi-
tos spune c\ cei 12 ucenici refer\ la arvuna vie]ii ve[- l-au cerut suficient“. lor de multe ispite, cum zi- ciat slujba de resfin]ire a
apostoli vor judeca nea- nice `nc\ din lumea a- De asemenea, IPS Mi- ce Sf. Isac Sirul. Ei bine, Bisericii cu hramul „Sf. Ar-
murile, vor judeca toate ceasta ca iertare a p\cate- tropolit Daniel a vorbit cre- darul rug\ciunii, darul de hangheli Mihail [i Gavriil“
popoarele [i semin]iile lui lor, ca binecuv=ntare [i dincio[ilor prezen]i ieri la a sim]i bucuria Duhului din localitatea Valea Arini,
Israel la a doua venire a sfin]ire a vie]ii, la care se Dag=]a [i despre darurile pe Sf=nt `n via]a noastr\, este Protopopiatul Moine[ti. De
Sa, `n timpul Judec\]ii de adaug\ `ns\[i via]a ve[ni- care Domnul nostru Iisus unul din darurile care for- asemenea, Prea Sfin]ia Sa
Apoi. Cu alte cuvinte, c\. «~nsutitul» despre care Hristos le ofer\ celor ce-L meaz\ «`nsutitul». a oficiat ieri la Valea Arini
M=ntuitorul Iisus Hristos vorbe[te M=ntuitorul Iisus iubesc: „Cel care crede `n Un alt dar este bucuria [i o slujb\ de sfin]ire a unui
arat\ c\ cei mai apropia]i Hristos cuprinde o mul]i- Hristos [i se roag\ Lui [i de a ne sim]i vindeca]i [i a[ez\m=nt social-caritativ
de El `n lumea aceasta [i me de binecuv=nt\ri. Via]a sfin]ilor Lui, Dumnezeu `i ierta]i de Dumnezeu c=nd `nchinat Duminicii Tu-
cei mai zelo[i slujitori a- cre[tin\ `n Biseric\ este o d\ruie[te acestuia credin]\ am fost r\ni]i de patimi [i turor Sfin]ilor. a
Ast\zi `ncepe Postul Sfin]ilor Apostoli Pelerinaj al
credin]ei copiilor
a De ast\zi `ncepe unul dintre cele patru mari posturi din timpul anului
a Acest post poate dura de la o zi p=n\ la 28 de zile, `n func]ie
la Biserica
„Sf=ntul
de data Pa[telui a Este un post mai u[or, anul acesta ]in=nd 20 de zile a
Gheorghe“
de {tefan M|RCULE} din Bac\u
Postul `nchinat s\rb\torii O mul]ime de copii [i o
Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pavel sumedenie de c\r]i au
umplut Biserica „Sf=ntul
este la fel de vechi ca posturile Gheorghe“ din Bac\u, `n
marilor s\rb\tori din timpul a-
ziua de 2 iunie. Veni]i din
nului. El s-a generalizat `n seco- toate col]urile jude]ului, cu
lul al VI-lea, dar Constitu]iile A- p\rin]ii, bunicii sau cu
postolice (secolul al IV-lea) men- dasc\lii, elevi din clasele V-
VII au ]inut s\ fie prezen]i la
]ioneaz\ existen]a acestui post,
ceea ce ne duce cu g=ndul la fap- ceremonia de decernare a
diplomelor [i premiilor
tul c\ el exista din primele vea-
curi cre[tine. Postul S=npetru- oferite ca urmare a bunei
presta]ii avute la faza
lui, cum este cunoscut `n popor, jude]ean\ a olimpiadei de re-
nu are o durat\ fix\. L\satul se- ligie. Gazda evenimentului a
cului se face `n Duminica Tu- fost preotul inspector
turor Sfin]ilor, adic\ `n prima Constantin Leonte, slujitor
duminic\ dup\ Rusalii. Dar a- la acest sf=nt l\ca[, care,
ceast\ duminic\ nu are un ter- ajutat de profesorii de religie
men fix, o dat\ la care s\ fie s\r- [i c=]iva preo]i b\c\uani, a
b\torit\ `n fiecare an. Ea se s\r- reu[it s\ confere momentului
o ]inut\ cultural\ [i peda-
b\tore[te `n func]ie de data Pa[- gogic\ deosebit\. „Am numit
telui [i a Rusaliilor. De aceea, aceast\ olimpiad\ un con-
Postul Sfin]ilor Apostoli Petru [i curs de suflet [i un pelerinaj
Pavel poate dura de la o zi, a- al credin]ei copiilor care
tunci c=nd Pa[tele cade `n anul iubesc aceast\ disciplin\ [i
respectiv la 1 mai, sau poate du- sunt interesa]i de no]iunile
ra chiar [i 28 de zile. religioase. Ora de religie este
o or\ educativ\ prin exce-
len]\, dar `n acela[i timp [i o
Post `nchinat lec]ie de cultur\, pentru c\
tuturor Apostolilor elevii au acces la istoria Bi-
sericii, la catehismul Biseri-
De[i este str=ns legat de s\rb\- cii [i bine-n]eles la morala
toarea celor doi mari Apostoli, cre[tin\. M\ declar mul]umit
Petru [i Pavel, trecu]i la cele de rezultatele ob]inute de
profesorii de religie [i de
ve[nice `n aceea[i zi, pe 29 iunie, elevi, to]i contribuind la
Postul verii, cum mai este numit,
bunul mers al [colii `n care
nu este dedicat doar celor doi `[i desf\[oar\ activitatea“, a
Apostoli. Perioada de preg\tire telui, Postul Sfin]ilor Apostoli rent de ziua din s\pt\m=n\. A- afirmat preotul profesor
duhovniceasc\ din timpul este mai pu]in aspru. R=nduie- cela[i lucru este valabil [i pentru Constantin Leonte. ~n ceea
Postului Sfin]ilor Apostoli Petru lile [i ~nv\]\tura din Ceaslovul s\rb\toarea Na[terii Sf=ntului ce prive[te premiile, au fost
[i Pavel se face `n cinstea tuturor Mare ne arat\ cum trebuie s\ ]i- Ioan Botez\torul din 24 iunie. oferite aproape 70 de
Apostolilor. El a fost a[ezat `nain- diplome. Fiecare elevi, dis-
nem acest post. Astfel, `n zilele tins cu premiu ori men]iune,
tea s\rb\torii Sfin]ilor Petru [i de luni, miercuri [i vineri se m\- 20 de zile de post a plecat acas\ nu doar cu
Pavel, pentru semnifica]iile de- n=nc\ legume, g\tite f\r\ unt- diploma, ci [i cu dou\-trei
osebite ale zilei `n care cei doi Anul acesta, Postul Sfin]ilor c\r]i de credin]\ [i `nv\]\-
delemn, iar mar]i [i joi se poate
mari Apostoli au murit. Acest consuma untdelemn [i vin. S=m- Apostoli Petru [i Pavel ]ine 20 de tur\ cre[tin\, d\ruite gra]ie
post a fost r=nduit nu numai pen- zile. Fiind socotit `ntre cele pa- sponsorilor. Ini]iativa orga-
tru a aminti de ziua trist\ `n care b\ta [i duminica se poate m=nca niz\rii acestei manifest\ri
tru posturi mari ale Bisericii, `n
cei doi Apostoli au suferit martir- pe[te. Dac\ `n acest r\stimp ca- `ntr-un l\ca[ de rug\ciune a
care cre[tinii trebuie c\ se spo-
iul, dar [i pentru a ar\ta c\ de o s\rb\toare mai mare `n zi- vedeasc\ [i s\ se `mp\rt\[easc\, fost primit\ cu mult\
lele de miercuri [i vineri se d\ `nc=ntare [i bucurie de c\tre
Apostolii posteau `nainte de a Postul verii ofer\ posibilitatea de
dezlegare la untdelemn [i vin, cei mici. „E cel mai bine la
pleca la propov\duire. a ne apropia mai mult de cele biseric\, pentru c\ aici e
iar `n zilele de luni, mar]i [i joi duhovnice[ti. }inerea acestui locul lui Dumnezeu, `n care
Post mai pu]in aspru se dezleag\ la pe[te.C=nd s\r- post este prescris\ prin porunca ne rug\m. E mult mai bine
b\toarea respectiv\ este [i hra- a II-a a Bisericii, care ne `ndeam- fa]\ de o sal\ de la [coal\“, a
Spre deosebire de celelalte mul bisericii, `n parohia respec- n\ s\ ]inem cele patru mari pos- declarat Alexandru Chirica,
posturi, `n special de cel al Pa[- tiv\ se dezleag\ la pe[te indife- turi din timpul anului. a elev `n clasa a V-a la {coala
„Alecu Russo“. (C.G.)
 ACTUALITATE Luni, 4 iunie 2007 5
Analize gratuite pentru 600.000 de ie[eni
S=mb\t\, o comisie format\ din ministrul
S\n\t\]ii, Eugen Nicol\escu, directorul
general al CNAS, Vasile Ciurchea, directorul
executiv al CNAS, dr. Vasile Cepoi, precum [i
din reprezentan]i ai direc]iilor Programe de
s\n\tate [i Buget din Ministerul S\n\t\]ii, a
avut o `ntrunire, la nivelul Regiunii I de
Dezvoltare Nord-Est, cu reprezentan]i ai
autorit\]ilor sanitare, ai spitalelor [i ai
societ\]ilor medicilor de familie. Scopul
discu]iilor a fost modul de aplicare, cu
`ncepere de la 1 iulie, a Programului na]ional
de evaluare a st\rii de s\n\tate a popula]iei.
st\rii de s\n\tate [i `n
evitarea, pe c=t posibil, a
de Otilia deceselor premature“, a de-
B|LINI{TEANU clarat Eugen Nicol\escu.
Acesta a mai precizat c\
Cu un buget declarat de rezultatele programului vor
300 de milioane de euro, putea contura [i priorit\]ile
ambi]iosul program de e- de finan]are care se impun
valuare a st\rii de s\n\- `n sistemul sanitar.
tate a popula]iei, propus de
ministrul Nicol\escu `nc\ „Acorda]i cea mai mare aten]ie acestui program. ~n ultima decad\ a lunii iunie,
din toamna anului trecut,
Taloane nominale v\ rog s\ v\ programa]i `ncheierea contractelor. Vrem s\ mic[or\m toat\ birocra]ia,
va fi pus, `n sf=r[it, `n pentru to]i cet\]enii ca omul s\ fie c=t mai pu]in plimbat pe drumuri“, le-a spus ministrul reprezentan]ilor
practic\, `ncep=nd cu data medicilor de familie din jude]ele Ia[i, Vaslui, Boto[ani, Suceava, Neam] [i Bac\u
de 1 iulie. ~n perioada imediat ur-
Durata estimat\ a des- m\toare, to]i cet\]enii Ro- Foarte important de [ti- au obliga]ia de a face pro- asemenea, CJAS va `nche- La sf=r[itul `ntrunirii,
f\[ur\rii sale efective este m=niei vor primi prin po[- ut este faptul c\ `n progra- gram\rile pacien]ilor de pe ia contracte [i cu labora- ministrul Nicol\escu a f\-
de 15 luni, `n dou\ etape t\ o scrisoare cu descrierea mul de evaluare a st\rii de liste [i de a le afi[a la loc toarele de analize medi- cut apel la medicii de fa-
distincte. Astfel, `ntre 1 am\nun]it\ a pa[ilor pe s\n\tate sunt inclu[i at=t vizibil. cale, prin care vor fi decon- milie pentru `ncheierea c=t
care vor trebui s\ `i urme- cet\]enii care sunt asigu- De la consulta]ii [i ana- tate serviciile efectuate de mai rapid\ a contractelor
iulie 2007 [i 30 iunie 2008, ze [i dou\ taloane nomi-
se vor prezenta la medicii ra]i, c=t [i cei care nu sunt lize sunt exceptate persoa- acestea (respectiv inter- cu casele jude]ene. „Acor-
nale. Unul dintre aceste pl\titori de asigur\ri soci- nele care `n ultimele 30 de pretarea setului de analize da]i cea mai mare aten]ie
de familie to]i cet\]enii dou\ taloane va avea ins-
`nscri[i pe liste, fiecare `n ale de s\n\tate, ace[tia din zile au efectuat investiga]i- medicale recomandate de acestui program. ~n ultima
crip]ionat numele medicu- ile stabilite prin program. medicul de familie fiec\rui decad\ a lunii iunie, v\ rog
luna `n care este n\scut, lui de familie la care trebu- urm\ put=nd s\ se `nscrie
urm=nd ca `ntre 1 iulie pe lista unui medic de fa- De asemenea, bolnavii cro- cet\]ean). s\ v\ programa]i `ncheie-
ie s\ se prezinte persoana nici cunoscu]i [i dispensa- Fiecare cabinet de me- rea contractelor. Vrem s\
2008 [i 1 septembrie 2008 respectiv\, iar cel de-al milie pentru a beneficia de
s\ se recupereze acele per- prevederile programului. riza]i de medicul de familie dic de familie va fi dotat cu mic[or\m toat\ birocra]ia,
doilea, laboratorul unde i [i care au efectuat inves- laptop [i imprimant\ por- ca omul s\ fie c=t mai pu-
soane care nu s-au putut se vor face analizele. Pe ~n mod concret, progra-
mul prevede pentru fiecare tiga]ii `n ultimele 90 de tabil\, dar [i cu softuri de ]in plimbat pe drumuri“,
prezenta pentru consulta- verso, medicul de familie zile nu vor beneficia de
]ie [i analize `n decursul persoan\ o consulta]ie gra- specialitate, urm=nd ca le-a spus ministrul repre-
va scrie setul de analize in- prevederile programului. instructajul privind utili- zentan]ilor medicilor de
anului anterior. dicate [i va pune parafa. tuit\ la medicul s\u de
zarea calculatoarelor s\ fie familie din jude]ele Ia[i,
„Scopul acestui program Dac\ rezultatele analizelor familie [i de un set gratuit Vaslui, Boto[ani, Suceava,
Serviciile f\cut\ de CJAS [i ASP. To-
const\ `n cunoa[terea rea- vor determina suspiciona- de analize recomandate de tu[i, p=n\ la `ncheierea Neam] [i Bac\u.
l\ a ponderii bolilor cu im- rea unei boli, medicul de acesta. medicale vor fi licita]iei pentru aceste e- De la Ia[i, ministrul a
pact major `n r=ndul popu- familie va trimite pacien- P=n\ la sf=r[itul acestei chipamente, ini]iat\ deja plecat c\tre Gala]i, unde,
la]iei, `n `mbun\t\]irea tul la un medic specialist. luni, to]i medicii de familie decontate de CJAS `n jurul orei 16.00, a avut o
la nivel na]ional, medicii
Pentru buna derulare a de familie vor face rapor- `ntrunire cu reprezentan]i
programului `n teritoriu, t\rile la nivel de jude], cu ai autorit\]ilor sanitare, ai
fiecare medic de familie va ajutorul dischetelor. „~n a spitalelor [i cu medicii de
primi o scrisoare cu toat\ doua jum\tate a lunii au- familie din jude]ele Gala]i,
documenta]ia, prin inter- gust, este prev\zut\ efec- Br\ila, Vrancea, Buz\u,
mediul Casei Jude]ene a tuarea dot\rilor cu laptop- Tulcea [i Constan]a, pen-
Asigur\rilor de S\n\tate uri. P=n\ atunci, exist\ un tru a pune [i aici la punct
(CJAS), o dat\ cu contrac- soft, care se completeaz\ detaliile legate de aplica-
tarea programului. Con- pe calculator [i medicii vor rea programului. Seria `n-
tractele cu medicii de fa- proceda exact a[a cum fac t=lnirilor pe aceast\ tem\
milie vor fi `ncheiate `n acum raport\rile, cu aju- va continua [i s\pt\m=na
termen de 30 de zile de la torul dischetelor“, a pre- aceasta la Craiova, Timi-
publicarea normelor de cizat [eful ASP Ia[i, dr. [oara, Bucure[ti, Cluj [i
aplicare a programului. De Mihnea Hurmuzache. T=rgu Mure[. a

C=[tig lunar suplimentar de 2.400 de lei pentru fiecare medic de familie

Din categoria analizelor
medicale prev\zute `n pro-
gram fac parte glicemia,
ureea, creatinina, probele
hepatice, hemoleucogra-
ma, VSH, fibrinogenul, co-
lesterolul, trigliceridele.
„Sigur, aceste analize au
fost recomandate, `ns\
medicul de familie va fi cel
care va decide, `n urma
consultului, ce analize se
impun `n cazul fiec\rui pa-
cient“, a explicat directorul
ASP Ia[i.
Potrivit datelor ASP, `n
jude]ul Ia[i exist\ 424 de
medici de familie, iar
num\rul total al celor care
vor beneficia de prevede-
„Scopul acestui program const\ `n cunoa[terea real\ a ponderii bolilor cu rile programului ajunge la
impact major `n r=ndul popula]iei, `n `mbun\t\]irea st\rii de s\n\tate [i `n circa 600.000 de locuitori,
evitarea, pe c=t posibil, a deceselor premature“, a declarat Eugen Nicol\escu excep]ie f\c=nd categoriile
de persoane care nu sunt
cuprinse `n program. „Pen-
tru fiecare consulta]ie,
medicul de familie va fi
pl\tit suplimentar, prin
CJAS, cu c=te 13,4 lei.
Deci, lor le revine, la un
num\r aproximativ de
2.000 de pacien]i, un buget
de aproape 30.000 de lei pe
toat\ durata derul\rii pro-
gramului. Aproximativ
2.400 lei pe lun\“, a mai
spus dr. Hurmuzache.
Marea problem\ a auto-
rit\]ilor sanitare `n desf\-
[urarea acestui program
va fi interesul pe care `l
vor manifesta cet\]enii
pentru acest set de anali-
ze, cuantificat `n num\rul
celor care se vor prezenta
la medic pentru consulta-
]ie. „O mare parte a popu-
la]iei este interesat\ de
starea de s\n\tate. Evi-
dent c\ exist\ [i un num\r
de persoane care nu sunt
interesate, dar este posibil
ca printr-o mediatizare bu-
n\ a acestui program lu-
mea s\ fie interesat\. Da-
c\ pui un c=ntar pe stard\,
la un moment dat lumea
`ncepe s\ se c=nt\reasc\,
a[a, de curiozitate. Dac\
mai spui [i care este im-
portan]a acestui gest, deja
adresabilitatea va cre[te.
Sigur, e pu]in probabil ca
100% din popula]ie s\
participle la acest pro-
gram“, a declarat directo-
rul executiv al CNAS, dr.
Vasile Cepoi.
6 Luni, 4 iunie 2007
PE SCURT
Elevii [i studen]ii
pot lucra maxim
60 de zile `n vacan]e
Elevii [i studen]ii vor putea lucra
maximum 60 de zile `ntr-un an
pe perioada vacan]elor, `ncepând
din aceast\ var\. Anun]ul a fost
f\cut sâmb\t\, la Oradea, de sec-
retarul de stat `n Ministerul
Muncii, Familiei [i Egalit\]ii de
{anse, Derzsi Okos. „A ap\rut `n
prim\vara anului 2007, Legea
72, care d\ posibilitatea elevilor
[i studen]ilor s\ lucreze `n va-
can]\ 60 de zile. Aceast\ lege
`nc\ nu a avut norme metodolo-
gice. Este atractiv\, având `n
vedere c\ pentreu to]i cei care
angajeaz\ elevi cu v=rsta de la 16
ani, 50% din salariul minim se va
suporta din fondul de [omaj “, a
spus Okos. Oficialul a precizat c\
Legea nu a avut norme
metodologice [i ar putea s\ intre
`n [edin]a de Guvern s\pt\mâna
viitoare. Noul act normativ nu va
anula `ns\ prevederile referitoare
la regimul de munc\ al elevilor [i
studen]ilor. „Nu `nseamn\ c\ nu
mai este valabil Codul Muncii,
trebuie acordul p\rin]ilor la mi-
nori. Vor putea s\ lucreze `n dife-
rite munci, bine`n]eles, [ase ore,
nu mai mult, nu la locuri de mun-
c\ cu pericol deosebit sau locuri de
munc\ grele“, a explicat oficialul.
Petrom promite c\ va
rezolva problemele de
la Arpechim
Petrom promite c\, `n maxim 2
luni, va rezolva problemele de
mediu cu care se confrunt\.
Compania a convenit, `mpreun\
cu autorit\]ile de mediu, asupra
unui plan pe care s\ `l urmeze
pentru `nchiderea temporar\ a
Arpechim [i estimeaz\ c\ va
`ndeplini cerin]ele pentru
ob]inerea autoriza]iei pân\ la
sfâr[itul lunii iulie. Un prim pas
este elaborarea unui studiu pen-
tru conservarea instala]iilor
rafin\riei `n condi]ii de sigu-
ran]\, dup\ care urmeaz\ conser-
varea instala]iilor [i `nceperea
`nchiderii treptate. Rafin\ria
Arpechim a r\mas f\r\
autoriza]ie de mediu pentru
urm\toarele 6 luni [i a trebuit
s\-[i opreasc\ activitatea.
Agen]ia pentru Protec]ia
Mediului Arge[ spune c\ Petrom
nu a f\cut investi]iile promise
pentru protec]ia mediului.
Demersuri pentru
`mbun\t\]irea rela]iilor
rom=no-ruse
Ministrul Economiei [i Finan]e-
lor, Varujan Vosganian, a decla-
rat sâmb\t\, `n cadrul unei emi-
siuni televizate, ca va continua
demersurile pentru a repara rela-
]ia economic\ „crispat\“ a Româ-
niei cu Rusia, din punct de vede-
re economic. „Am `ncercat, de
când sunt ministru, s\ repar o si-
tua]ie crispat\ cu Rusia din punct
de vedere economic, care a fost
afectat\ de axa Bucure[ti - Lon-
dra - Washington. Practic, doresc
c\ diminuez deficitul comercial cu
Rusia prin cre[terea exporturilor
de capital românesc acolo“, a ex-
plicat Vosganian. Oficialul a spus
c\ va avea mai multe discu]ii cu
oficiali ru[i cu ocazia forumului,
convorbiri care se vor axa pe ca-
pacitatea de `nmagazinare a ga-
zelor naturale de c\tre România,
proiectul conductei Nabucco [i a
oleoductului Constan]a - Trieste.
Ministrul a spus c\ a convenit cu
ministrul Afacerilor Externe,
Adrian Cioroianu, asupra `nfiin-
]\rii, `n cadrul ambasadei Româ-
niei de la Moscova, a unui spa]iu
pentru promovarea firmelor ro-
mâne[ti `n Federa]ia Rus\. „Este
timpul ca s\ avem o diploma]ie
comercial\ român\, care s\ vize-
ze [i zone precum Rusia, China,
Marea Caspic\ sau Africa“, a ex-
plicat Varujan Vosganian. a
Dobrogea, Muntenia [i Moldova, cele mai afectate de secet\
Dobrogea, Muntenia,
Moldova [i sud-estul Olte-
niei sunt zonele cel mai
puternic afectate de sece-
t\, cu cele mai mari valori
ale deficitelor de umidi-
tate din sol la grâul de
toamn\ [i la porumb, au
declarat reprezentan]ii
Administra]iei Na]ionale
de Meteorologie (ANM).
„~n prezent, zonele cele
mai afectate de fenome-
nul de secet\ pedologic\
(`n sol - n.r.) cu diferite
grade de intensitate - mo-
500 de milioane de lei cost\
electrificarea `ntregii ]\ri
a Pentru 2007, suma necesar\ se ridic\ la 94,907 milioane de lei, din care 5,195
milioane de lei va fi asigurat\ din bugetele locale, 33,389 milioane de lei din bugetul
de stat [i 11,467 milioane de lei `mprumuturi, 33,389 granturi [i investi]ii ale
distribuitorilor [i 11,467 milioane de lei fonduri europene a La data de 15 mai 2006,
la nivelul `ntregii ]\ri, mai existau circa 67.738 gospod\rii neelectrificate
a Electrificarea tuturor localit\]ilor necesit\ `ns\ investi]ii cu costuri foarte mari
[i cu durat\ `ndelungat\ de recuperare a investi]iei a
Suma necesar\ pentru
alimentarea cu energie a
localit\]ilor neelectrifica-
te, `n perioada 2007-2009,
se ridic\ la 479,627 mili-
oane de lei [i va fi asigu-
rat\ din bugetele locale,
din bugetul de stat, prin
ministerele implicate, din
`mprumuturi, granturi [i
investi]ii ale operatorilor
de distribu]ie [i fonduri
europene, potrivit unei
Hot\râri de Guvern pu-
blicat\ `n „Monitorul Ofi-
cial“ din 9 mai 2007.
Pentru 2007, suma ne-
cesar\ se ridic\ la 94,907
milioane de lei, din care
5,195 milioane de lei va fi
asigurat\ din bugetele lo-
cale, 33,389 milioane de
lei din bugetul de stat [i
11,467 milioane de lei `m-
prumuturi, 33,389 gran-
turi [i investi]ii ale dis-
tribuitorilor [i 11,467 mi-
lioane de lei fonduri euro-
pene.
Suma necesar\ pentru
anii 2008-2009 este de
192,230 milioane de lei pe
an [i va fi asigurat\, `n
cea mai mare parte, din
bugetul de stat [i din
granturi [i investi]ii ale
distribuitorilor (câte
6,779 milioane de lei). O
finan]are de 12,934 mi-
lioane de lei va fi asigu-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PENSIONARII FOAR-
TE S|RACI AR PUTEA
PRIMI O ALOCA}IE LU-
NAR| DE 400 DE LEI:
Vârstnicii cu venituri mici
ar putea primi o aloca]ie de
pân\ la 400 de lei lunar, a
declarat sâmb\t\, `ntr-o
conferin]\ de pres\ sus]inu-
t\ la Gala]i, Paul P\curaru,
ministrul Muncii. „Inten]io-
n\m ca `n luna iunie s\ in-
troducem un proiect de lege
prin care s\ `mbun\t\]im
legisla]ia ce prive[te protec-
]ia drepturilor persoanelor
vârstnice, vechea Lege 17/
2000. Tema pe care `ncer-
c\m s\ o rezolv\m este in-
troducerea unei aloca]ii de
dependen]\ `n sum\ fix\
pentru toate persoanele care
ECONOMIC
derat\, puternic\ [i extre-
m\ - sunt zonele agricole
din sud-estul, sudul [i es-
tul ]\rii, rezerva de umi-
ditate având valori
sc\zute [i chiar deosebit
de sc\zute, atât `n cul-
turile de toamn\ - orz [i
grâu -, cât [i cele de pri-
m\var\ - porumb, floa-
rea-soarelui“, a declarat
[eful Laboratorului de A-
grometeorologie din ca-
drul Administra]iei Na-
]ionale de Meteorologie,
Elena Mateescu.
rat\ din bugetele locale,
22,934 milioane de lei din
`mprumuturi [i 22,934
milioane de lei din fon-
duri europene.
Potrivit Programului
„Electrificare 2007-2009“,
`n prezent, exist\ `n Ro-
mânia localit\]i izolate,
amplasate la distan]e mari
de centrele comunale [i
dispersate pe tot terito-
riul ]\rii, r\mase `n urm\
din punct de vedere eco-
nomic [i chiar al civiliza-
au venituri sub un anumit
plafon. Plafonul la care ne
raport\m este venitul unei
familii de pensionari care
este sub pensia medie pe
economie“, a spus P\curaru.
Din informa]iile prezentate
de ministrul Muncii, `n pre-
zent acest plafon este de 350
de lei.
a PERMISUL DE CON-
DUCERE, GATA ~N DOU|
ORE ~N 15 JUDE}E: Ser-
viciile publice comunitare
regim permise de conducere
[i `nmatriculare a vehicule-
lor din 15 jude]e elibereaz\,
`ncepând de vineri, permise-
le de conducere auto [i certi-
ficatele de `nmatriculare au-
to `n maximum dou\ ore.
Potrivit Ministerului Inter-
nelor [i Reformei Adminis-
De asemenea, aceasta
a explicat c\, din cauza
secetei, pe arealele din
Dobrogea, B\r\gan [i
Moldova, plantele prezin-
t\ o stare de vegeta]ie sla-
b\ [i sunt neuniform r\-
s\rite [i dezvoltate. Potri-
vit reprezentantului ANM,
`n baza datelor meteoro-
logice din data de 30 mai
2007, atât pentru cul-
turile de grâu de toamn\,
cât [i pentru cele de po-
rumb, cele mai mari va-
lori ale deficitelor de umi-
]iei, aceste localit\]i nefi-
ind electrificate (circa 30%
dintre acestea sunt c\-
tune cu 5-10 gospod\rii).
67 de mii de
gospod\rii nu au
`nc\ electricitate
Racordarea la re]eaua
electric\ de distribu]ie a
acestor localit\]i izolate
este o cerin]\ minimal\
pentru asigurarea unor
trative, permisele [i certifi-
catele de `nmatriculare sunt
emise `n dou\ ore `n jude]ele
Alba, Bihor, Bistri]a N\s\-
ud, Boto[ani, Br\ila, Bra[ov,
Buz\u, Cluj, Constan]a,
Dolj, Mehedin]i, Prahova,
Suceava, Teleorman, Timi[.
Aceast\ m\sur\ a fost luat\
`n conformitate cu prevede-
rile Memorandumului pen-
tru `mbun\t\]irea servicii-
lor publice, aprobat de Gu-
vern [i se va aplica `n toat\
]ara, o dat\ cu ocuparea
func]iilor vacante [i achi-
zi]ionarea echipamentelor in-
formatice necesare desf\[u-
r\rii acestui tip de activitate.
a BUGETUL DE STAT
REVINE PE PLUS, DUP|
PATRU LUNI: Bugetul ge-
neral consolidat a revenit pe
ditate din sol se `nregis-
treaz\ `n Dobrogea, cea
mai mare parte a Mun-
teniei [i Moldovei [i `n
zona sud-estic\ a Olte-
niei.
~n ceea ce prive[te sud-
vestul [i centrul ]\rii,
[eful Laboratorului de A-
grometeorologie din ca-
drul ANM a precizat c\
precipita]iile `nregistrate
`n aceste zone, `n perioa-
da 16-29 mai, au dus la o
`mbun\t\]ire a rezervei
de ap\ din sol pentru cul-
condi]ii de via]\ normale.
Având `n vedere `ncheie-
rea negocierilor de ade-
rare a României la Uniu-
nea European\ [i intrarea
`ntr-o nou\ etap\, se im-
pune respectarea angaja-
mentelor asumate de Ro-
mânia pentru asigurarea
dezvolt\rii economice [i
sociale a regiunilor izolate.
La data de 15 mai
2006, la nivelul `ntregii
]\ri, mai existau circa
67.738 gospod\rii neelec-
trificate, din care `n ca-
drul operatorilor de dis-
tribu]ie apar]inând Socie-
t\]ii Comerciale „Electri-
ca“ - SA - 41.706 gospod\-
rii (2.669 de gospod\rii
amplasate `n 82 de locali-
t\]i total neelectrificate,
20.215 de gospod\rii am-
plasate `n 890 de locali-
t\]i rurale par]ial electri-
ficate, 18.822 de gospod\-
rii amplasate `n 93 de lo-
calit\]i urbane care nece-
sit\ extinderi) [i `n cadrul
operatorilor de distribu]ie
privatiza]i - 26.032 gos-
pod\rii (658 de gospod\rii
amplasate `n 39 de locali-
t\]i total neelectrificate,
17.762 de gospod\rii am-
plasate `n 882 de locali-
t\]i rurale par]ial electri-
ficate, 7.612 de gospod\rii
amplasate `n 79 de locali-
excedent la finele lunii apri-
lie, `nregistrând un surplus
de 1,337 miliarde de lei, re-
prezentând 0,3% din PIB,
rezultat din venituri de
37,727 miliarde de lei [i
cheltuieli de 36,389 miliarde
de lei, potrivit datelor Minis-
terului Economiei [i Finan-
]elor. Pentru primele trei
luni a fost raportat un defi-
cit al bugetului general con-
solidat de 0,12% din PIB,
respectiv 449,8 milioane de
lei. Ministrul Economiei [i
Finan]elor, Varujan Vosga-
nian, a declarat `nc\ de la
sfâr[itul lunii aprilie c\ du-
p\ primele patru luni buge-
tul general consolidat a `nre-
gistrat un excedent estimat
la 0,3% din PIB, pe fondul
reducerii deficitului bugetu-
lui de stat. a
turile de prim\var\. Ast-
fel, potrivit Elenei Mate-
escu, gradul de aprovizio-
nare cu ap\ a solurilor
din aceste zone se situea-
z\ `n limite satisf\c\toa-
re pân\ la optime. „~n a-
ceste condi]ii, s-a produs o
revigorare a st\rii de ve-
geta]ie la culturile de po-
rumb [i floarea-soarelui
din aceste zone“, a mai
spus [eful Laboratorului
de Agrometeorologie din
cadrul ANM. a
t\]i urbane care necesit\
extinderi).
Costuri mari din
cauza distan]elor
Electrificarea tuturor
localit\]ilor necesit\ `ns\
investi]ii cu costuri foarte
mari [i cu durat\ `nde-
lungat\ de recuperare a
investi]iei. Costul unitar
rezultat din studiu, nece-
sar pentru racordarea la
re]eaua de distribu]ie a
unei locuin]e izolate, este
cuprins `ntre 10-240.000
de lei, `n func]ie de am-
plasament.
~n vederea implemen-
t\rii programului de elec-
trificare, s-a decis `nfiin-
]area unit\]ii de manage-
ment al programului, ce
are printre atribu]ii men-
]inerea leg\turii cu toate
autorit\]ile locale impli-
cate - autorit\]ile admi-
nistra]iei publice locale,
cu Ministerul Economiei
[i Finan]elor, Ministerul
Administra]iei [i Interne-
lor - `n vederea `ntocmirii
de programe de execu]ie a
re]elelor necesare pentru
electrificare sau extinde-
re, dup\ caz, [i a unor
programe de finan]are `n
func]ie de posibilit\]ile de
finan]are. a
Rezultatele
extragerii 6/49:
16 44 5 39 14 15
Report cat. I:
5.451.612,00 lei
C=[tig cat. a II-a:
15 x 14.797,24 lei
Rezultatele
extragerii Noroc:
1099226
Report cat. I:
108.266,04 lei
Report cat. a II-a:
226.959,59 lei
Vremea `n ]ar\:
Luni, 4 iunie
Cerul va prezenta `nno-
r\ri `n vestul [i nord-vestul
]\rii, iar dup\-amiaz\ la
deal [i la munte, unde local
vor fi averse [i desc\rc\ri
electrice. ~n restul teritoriu-
lui cerul va fi variabil, iar
astfel de fenomene se vor
semnala doar cu totul izo-
lat. V=ntul va sufla slab
p=n\ la moderat, cu unele
intensific\ri `n timpul
ploilor. Temperaturile ma-
xime vor fi cuprinse `n gen-
eral `ntre 20 [i 30 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 04.06.2007
Dolar SUA 2,4312
Euro 3,2705

Americanii au dejucat un masiv atentat la New York
Patru persoane au fost
inculpate pentru partici-
pare la un presupus com-
plot terorist care viza aero-
portul JFK de la New
York, a anun]at Departa-
mentul Justi]iei din Sta-
tele Unite. „Dac\ ar fi fost
pus `n aplicare, complotul
ar fi putut provoca pagube,
mor]i [i distrugeri incalcu-
labile. Planul nu a ajuns
niciodat\ la stadiul opera-
]ional [i publicul nu a fost
expus niciunui risc“, a sub-
liniat procurorul Roslynn
Anarhi[tii
provoac\
haos la
Rostock
Peste 300 de poli]i[ti
au fost r\ni]i, dintre
care 25 grav, [i 50 de
manifestan]i au fost
aresta]i, s=mb\t\ [i
duminic\, `n con-
frunt\rile violente
anti-G8 la Rostock
(nord-estul Germaniei),
a anun]at purt\torul
de cuv=nt al poli]iei,
Cordula Feichtinger.
Aceast\ defilare marca
deschiderea unei
s\pt\m=ni de ac]iuni
de protest contra sum-
mitului G8, care se
]ine, `ntre 6 [i 8 iunie,
`n sta]iunea balnear\
vecin\, Heiligendamm.
Violen]ele au izbucnit
la sf=r[itul defil\rii de
s=mb\t\.
Circa 2.000 de
anarhi[ti, majoritatea
purt=nd cagule [i
`mbr\ca]i `n negru,
care fac parte din orga-
niza]ia „Blocul negru“,
s-au plasat `n mijlocul
mul]imii pa[nice de
manifestan]i. Potrivit
martorilor oculari,
situa]ia a sc\pat de sub
control c=nd ace[ti
manifestan]i autonomi
au aruncat cu pietre
asupra unei ma[ini a
poli]iei, bloc=nd-o `ntr-o
zon\ periculoas\.
For]ele de ordine au
decis s\ trimit\ es-
cadroane speciale pen-
tru eliberarea colegilor,
ceea ce a provocat es-
caladarea violen]ei.
Ca urmare a
continu\rii violen]elor
[i `n cursul zilei de ieri,
autorit\]ile germane
au pus `n alert\
maxim\ cei 16.000 de
poli]i[ti afla]i la fa]a
locului, ceea ce
reprezint\ cea mai
mare desf\[urare de
for]e din aceast\ ]ar\,
dup\ cel de-al Doilea
R\zboi Mondial. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a PD NU VA NEGOCIA
MO}IUNEA CU PSD: Par-
tidul Democrat nu va avea
nici un fel de negocieri cu
PSD pentru sus]inerea
mo]iunii de cenzur\ pe
care o ini]iaz\ la adresa
Guvernului, a declarat,
s\mb\t\, pre[edintele PD
Emil Boc. „Dac\ PSD [i
PNL ini]iaz\ negocieri
pentru crearea unei majo-
rit\]i parlamentare care
s\ asigure stabilitate Gu-
Mauskopf. Potrivit autori-
t\]ilor, suspec]ii inten]io-
nau s\ instaleze explozibili
pentru a arunca `n aer
principalele rezervoare [i
conductele de kerosen ale
principalului aeroport de
la New York, dar complotul
nu a ajuns niciodat\ `n sta-
diul opera]ional.
Autorit\]ile americane
au mai dezv\luit presei c\
planul terorist a fost orga-
nizat de membrii unei re]e-
le interna]ionale de extre-
mi[ti musulmani din Sta-
Andrei Ivan]oc a fost eliberat
dup\ 15 ani de `nchisoare
a Chiar [i dup\ at=]ia ani de durere, Andrei Ivan]oc nu renun]\ la idealurile
sale a De[i libertatea `i pare `nc\ str\in\, patriotul rom=n `i salut\ pe to]i
confra]ii care au `ncercat s\ fac\ ceva pentru el a Ast\zi ar trebui s\ scape de calvar
[i Tudor Petrov-Popa, ultimul captiv al regimului stalinist de la Tiraspol a
Anii grei r\bda]i `n
temni]ele de la Tiraspol
nu par s\-l fi `nfr=nt pe
patriotul rom=n Andrei
Ivan]oc. Chinul din be-
ciurile transnistriene [i
dramatica sa eliberare nu
l-au zdruncinat `ns\ at=t
de tare pe acest om care
nu a renun]at la idealurile
sale, pentru care a suferit.
Mama bolnav\
[i limba rom=n\
Andrei Ivan]oc, eliberat
s=mb\t\ din `nchisorile
separati[tilor transnis-
trieni [i aflat, `n prezent,
la domiciliul s\u din Chi-
[in\u, se intereseaz\ care
este situa]ia limbii rom=-
ne `n Basarabia [i este
foarte nedumerit de ce nu
s-a f\cut nimic `n to]i a-
ce[ti 15 ani `n care el a
stat `nchis la Tiraspol.
Potrivit familiei, marea
dorin]\ a sa este s\
mearg\ c=t mai repede la
Opaci, `n raionul C\u[eni,
s\-[i vad\ mama, care
este bolnav\. El voia `nc\
de s=mb\t\ s\ fac\ acest
lucru, dar autorit\]ile i-au
stabilit un alt traseu, el fi-
ind adus la punctul de
control de la Tighina, de
unde a fost luat cu for]a de
autorit\]ile moldovene [i
transportat la Chi[in\u.
~n plus, ora[ul `i este total
necunoscut pentru c\, `n
momentul arest\rii sale,
locuia la Tiraspol, de unde
so]ia sa a plecat dup\ ce
so]ul ei a fost re]inut de
regimul separatist [i s-a
mutat la Chi[in\u.
vernului T\riceanu este
un act firesc [i a[teptat.
Transparentizarea rela]iei
dintre cele dou\ forma]i-
uni trebuie s\ se produc\,
aceasta fiind [i una din
ra]iunile pentru care Par-
tidul Democrat a ini]iat
mo]iunea de cenzur\“, a
spus Boc, `ntr-un comuni-
cat de pres\. Anun]ul lide-
rului democrat vine pe
fondul apropiatelor nego-
cieri dintre liberali [i so-
ACTUALITATE
tele Unite, Guyana [i Tri-
nidad-Tobago. Printre ei,
se afl\ un fost angajat al
aeroportului JFK, Russell
Defreitas, cet\]ean ameri-
can originar din Guyana,
care urmeaz\ s\ apar\ `n
curând `n fa]a unui tribu-
nal din Brooklyn. Al]i doi
suspec]i, Abdul Kadir, fost
parlamentar, originar din
Guyana, [i Kareem Ibra-
him, din Trinidad-Tobago,
sunt de]inu]i `n Trinidad.
Al patrulea inculpat, Ab-
del Nur, este [i el originar
Andrei Ivan]oc (`n medalion), eliberat s=mb\t\
din `nchisorile separati[tilor transnistrieni, se
afl\, `n prezent, la domiciliul s\u din Chi[in\u
Eliberare
cu [uturi `n cap
Rudele sale spun c\
Andrei Ivan]oc are corpul
plin de r\ni, dar, cu toate
acestea, se intereseaz\ de
tot [i totul este nou pentru
el, dup\ to]i ace[ti ani pe-
trecu]i `ntr-o celul\, chiar
[i c=ntecul p\s\rilor [i
zgomotul ma[inilor. El de-
clarase, imediat ce a putut
vorbi cu presa, c\ nu [tie,
`nc\, ce s\ fac\ acum c=nd
este liber, totul fiindu-i,
deocamdat\, confuz.
Eliberarea sa a fost una
dureroas\, acoli]ii lui Igor
Smirnov `ncerc=nd s\-l
umileasc\ [i de aceast\
dat\. A fost b\tut `nainte
de a p\r\si `nchisoarea, `n
prezen]a unor camera-
mani ru[i, pentru c\ dorea
s\-[i ia c=teva din lu-
crurile pe care le avea `n
celul\. A fost legat la
cial-democra]i, pe mar-
ginea unui eventual spri-
jin politic pentru actualul
Executiv.
a POLUAREA DIN RO-
MÂNIA PREOCUP| OCCI-
DENTUL: ~nainte de sum-
mitul G8 din Germania, pe
a c\rui agend\ se afl\ la
loc de cinste protec]ia me-
diului, agen]ia Associated
Press a realizat un repor-
taj despre poluarea din
România. Agen]ia de pres\
din Guyana, iar Statele U-
nite inten]ioneaz\ s\ cea-
r\ extr\darea tuturor a-
cestor str\ini.
~nr-o conversa]ie `nre-
gistrat\ `n timpul an-
chetei, Russell Defreitas
preconiza c\ atentatul va
provoca distrugerea total\ a
aeroportului [i va l\sa
foarte pu]ini supravie]uitori.
„Dac\ lovim acolo, toat\ ]ara
va fi `n doliu. Este ca [i cum
l-am ucide de dou\ ori pe
Kennedy“, spunea cu sa-
dism capul celulei teroriste.
m=ini [i la picioare [i adus
`ntr-un microbuz cu gea-
muri fumurii la Tighina.
Aici i s-a dat s\ semneze
un act `n care era declarat
persona non-grata `n
Transnistria, pe care nu a
dorit s\-l semneze, fugind
`nspre p\m=ntul de unde
era alungat [i unde este
mama sa. A fost prins de
agen]ii transnistrieni, din
nou b\tut cu picioarele,
dup\ care a fost b\gat cu
for]a `ntr-o ma[in\ a
autorit\]ilor moldovene [i
adus la Chi[in\u.
Mai trebuie
s\ scape un om
~n ciuda protestelor in-
terna]ionale, `n `nchisorile
transnistriene a mai r\-
mas Tudor Petrov-Popa,
ultimul membru al
Grupului Ila[cu, de]inut la
comenteaz\ c\ ]ara noas-
tr\ „se str\duie[te s\-[i
spele p\catele `n materie
de ecologie“, existând `nc\
o mare discrepan]\ `ntre
angajamentele asumate [i
realitate. ~n acest sens,
este dat ca exemplu ora[ul
Cop[a Mic\, despre care
numero[i ecologi[ti spun
c\ este unul dintre cele
mai poluate din Europa.
Aici, Uniunea European\
a pl\tit costul a patru sta-
Potrivit CNN, poli]ia ar fi
aflat despre acest complot
când un membru al grupu-
lui a `ncercat s\ recruteze
un informator, dar pentru
moment nu exist\ dovezi c\
grupul ar avea leg\turi cu
Al-Qaida. a
Tiraspol. ~n mod normal,
el ar trebui s\ fie eliberat,
ast\zi, 4 iunie, dup\ 15
ani de `nchisoare, la fel ca
[i Andrei Ivan]oc. R\m=ne
`ns\ de v\zut cum se vor
desf\[ura evenimentele
dup\ ce eliberarea lui I-
van]oc a sc\pat de sub
control, at=t autorit\]ilor
de la Tiraspol, c=t [i celor
de la Chi[in\u. ~n plus, co-
muni[tii moldoveni nu vor
s\ fac\ mult\ v=lv\ `n ju-
rul acestor eliber\ri care
ar putea deveni foarte in-
comode din punct de
vedere politic. De ase-
menea, nu este `nc\ clar
dac\ Andrei Ivan]oc [i Tu-
dor Petrov-Popa vor r\-
m=ne `n Republica Mol-
dova sau vor veni `n
Rom=nia, a[a cum a ales
s\ fac\ [i Ilie Ila[cu. a
]ii pentru supravegherea
calit\]ii aerului. Associa-
ted Press noteaz\ [i pro-
gresele `nregistrate pe
plan local de autorit\]i, ca-
re au reu[it s\ opreasc\
desp\duririle masive. Cu
toate acestea, exper]ii se
tem, `ns\, c\ vor mai trece
câteva decenii pân\ când
noile standarde `n materie
de ecologie vor avea un im-
pact asupra localit\]ilor
poluate. a
Luni, 4 iunie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Opozi]ia rus\ `l vrea pe
Kasianov pre[edinte
Fostul premier rus, Mihail
Kasianov, a fost nominalizat,
sâmb\t\, de opozi]ie drept candi-
datul acesteia la alegerile
preziden]iale din martie 2008, `n
care cet\]enii vor alege un succesor
pentru actualul [ef al statului,
Vladimir Putin. Kasianov, demis de
Putin `n 2004, dup\ patru ani la
conducerea Guvernului, apar]ine, `n
prezent, opozi]iei liberale divizate,
care acuz\ Kremlinul de sub-
minarea democra]iei. „Prosperitatea
poate fi ob]inut\ `n aceast\ ]ar\ nu-
mai prin libertate [i cu acest slogan
ne vom `ndrepta spre victorie“, a de-
clarat Kasianov `n timpul congresu-
lui Uniunii Populare Democrate,
dup\ nominalizarea sa drept candi-
dat. Deocamdat\, de partea
cealalt\, liderul de la Kremlin nu a
anun]at pe cine va sus]ine `n cam-
pania electoral\, l\sând astfel ca
suspansul s\ se men]in\ `n privin]a
eventualului s\u successor `n
func]ie.
Comuni[tii moldoveni,
favori]i la alegerile
locale
Aproximativ 2,5 milioane de
cet\]eni cu drept de vot din
Republica Moldova au fost chema]i,
ieri, la urne, `n cadrul alegerilor lo-
cale generale, considerate un impor-
tant test pentru forma]iunile
politice de la Chi[in\u, `naintea
alegerilor parlamentare din 2009.
Miza cea mare a acestor alegeri o
constituie Prim\ria capitalei, la
care aspir\ un num\r record de 18
candida]i. ~n curs\, comuni[tii au
lansat un candidat aproape ne-
cunoscut - Veaceslav Iordan, dar
care, potrivit sondajelor de opinie
(40%), are [anse de a câ[tiga
Prim\ria capitalei, mai ales c\
opozi]ia, `n continuare foarte di-
vizat\, nu a reu[it nici de aceast\
dat\ s\ desemneze un candidat co-
mun. La ultimele alegeri locale din
2003, rata de participare a fost de
58%, o prezen]\ estimat\ [i pentru
acest scrutin.
Guvernul bulgar lupt\
din greu cu corup]ia
Premierul bulgar, Serghei Stani[ev,
a anun]at sâmb\t\ c\ a acceptat
demisia a doi mini[tri, ca urmare a
unui scandal de corup]ie din
aceast\ ]ar\, cu mai pu]in de o lun\
`nainte de publicarea raportului
Comisiei Europene privind stadiul
reformelor din domeniul justi]iei.
„Ministrul Economiei [i Energiei,
Rumen Ovcearov, [i-a depus vineri
demisia [i am acceptat-o“, a de-
clarat Stani[ev, `n cadrul unei con-
ferin]e de pres\ sus]inute la Sofia.
Cu o zi `nainte, Parchetul General
anun]ase c\ va renun]a, din cauza
lipsei de probe, la deschiderea unei
ac]iuni judiciare `mpotriva mi-
nistrului Economiei, `n cazul unei
afaceri de deturnare de fonduri pu-
blice, abuz de putere [i tentativ\ de
influen]are a justi]iei.
Medicament
revolu]ionar `mpotriva
cancerului renal
Avastin, medicamentul revolu]ionar
care s-a dovedit deja eficace
`mpotriva cancerului de colon [i de
pl\mâni, `n stadiu avansat, a per-
mis [i dublarea speran]ei de via]\
pentru cei afecta]i de grave tumori
renale. Medicamentul este un anti-
cancerigen unic, care ac]ioneaz\
prin privarea tumorii de aportul de
sânge necesar pentru a se dezvolta
[i a se `mpr\[tia `n organism.
Testele clinice, care au fost efectu-
ate pe 649 de pacien]i din Statele
Unite, au ar\tat c\ subiec]ii trata]i
cu Avastin, pe lâng\ chimioterapia
standard, au mai tr\it `nc\ 10,2
luni dup\ stabilirea diagnosticului,
comparativ cu 5,4 luni cât au
supravie]uit cei care nu au benefi-
ciat de acest medicament. a
 CM
YK

8 Luni, 4 iunie 2007 POR}IA DE S|N|TATE

Efectele t\m\duitoare Constantin I. Milic\

este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)

ale florilor de var\ V\zute de la distan]\,

Au sosit minunatele zile de var\,
când natura `[i `mbrac\ mantia
multicolor\, etalând cele mai
subtile nuan]e de culoare [i de
parfum. Pe cele mai multe dintre
plante le `nv\luie o vraj\ care le
face tot mai utile, atât prin rodul lor
de prof. dr.
Constantin I. MILIC|
Sânzienele galbene, cu-
noscute [i sub denumirile
de dr\gaic\ sau floarea
Sfântului Ion, sunt plante
care `nfloresc `n preajma
zilei de 24 iunie, care s\r-
b\tore[te Na[terea Sfântu-
lui Ioan Botez\torul.
De-a lungul vremilor, a-
ceast\ plant\ a devenit un
simbol magic al verii, deoa-
rece perioada sa de `nflori-
re maxim\ corespunde cu
perioada de maxim\ str\-
lucire a soarelui, la solsti-
]iul de var\ (22 iunie).
Legendele spun c\ Sân-
zienele erau ni[te preotese
ale Soarelui sau fete foarte
CM frumoase, ascunse prin p\-
YK
duri `ntunecate, neumbla-
te de om. Aceste zâne bune
ie[eau din p\dure `n noap-
tea de 23-24 iunie [i um-
blau pe p\mânt. ~n cântece
[i dansuri, ele `mp\r]eau
rod holdelor, fecundau fe-
meile m\ritate [i ap\rau
sem\n\turile de grindin\.
~n dansul lor prin aer im-
primau parfumul florilor [i
d\deau leac plantelor pen-
bogat, cât [i prin efectele t\m\du-
itoare pentru s\n\tatea oamenilor.
~ncerc\m s\ facem o scurt\ plim-
bare printre aceste flori de var\,
c\utând atât frumuse]ea lor, cât [i
efectele vindec\toare `n diferite
`mboln\viri fizice sau psihice.
tru t\m\duirea bolilor [i
suferin]elor oamenilor.
Fiind cunoscute ca mari
iubitoare de dreptate, Sân-
zienele `i pedepseau pe cei
p\c\to[i, lovindu-i cu „lan-
]ul Sânzienelor“, care stâr-
nea din senin vijelii [i grin-
din\, dup\ care câmpurile
r\mâneau f\r\ rod. Feme-
ile p\c\toase, care nu ]in
s\rb\toarea din 24 iunie,
cele care spal\, cos sau
m\tur\, pot r\mâne cu gu-
ra pocit\ sau chiar mor `n
scurt timp. Pe b\rba]ii a-
fla]i `n p\cat `i a[teapt\
pedepse `ngrozitoare [i vor
muri de tr\snet [i foc.
~nainte de ziua de 24 iu-
nie, nici un copil nu avea
voie s\ culeag\ sânziene,
nici m\car `n joac\, deoa-
rece ar fi atras mânia zâ-
nelor, cu mari nenorociri a-
supra gospod\riei [i a fa-
miliei.
~n diminea]a de Sânzie-
ne, `nainte de r\s\ritul
soarelui, oamenii strân-
geau buchete de sânziene
pe care le `mpleteau `n co-
roni]e [i le aruncau pe aco-
peri[ul caselor. Dac\ aces-
te coroni]e r\mâneau pe a-
coperi[, se credea c\ oame-
nii din cas\ vor fi s\n\to[i
[i vor tr\i mul]i ani. ~n ace-
ea[i noapte, fetele puneau
buchete de sânziene sub
pern\ pentru a-[i visa ursi-
tul [i vremea m\riti[ului.
~n cursul zilei de Sânzi-
ene, florile legate `n coroni-
]e sub form\ de cruce erau
duse la biseric\, pentru a fi
sfin]ite. Pân\ seara, fetele
se sp\lau pe cap cu fiertu-
r\ de iarb\ mare, pentru a
fi pl\cute feciorilor.
Tot legat de Sânziene,
poporul a observat c\, din
aceast\ zi, cucul amu]e[te,
amintind `nceputul sezo-
nului de cosit [i de seceri[.
S=nziana, planta
binecuv=ntat\
de Dumnezeu
~n flora spontan\, plan-
tele de sânziene ocup\ su-
prafe]e mari `n Europa [i
Asia, de la câmpie pân\ `n
etajul montan, la altitudi-
nea de 2.500 de metri.
Cre[te pe coaste `nsorite,
paji[ti aride, fâne]e, po-
ieni, lanuri de grâu, mar-
gini de p\dure, drumuri [i
c\i ferate.
florile seam\n\ cu o ploaie
de stele, cele patru petale
fiind a[ezate `n semnul
Sfintei Cruci, ceea ce duce
la credin]a c\ aceast\
plant\ a fost binecuvân-
tat\ de Dumnezeu.
~n scopuri terapeutice,
se recolteaz\ vârfurile
`nflorite ale tulpinilor, `n
toat\ perioada `nfloririi,
din luna mai pân\ `n sep-
tembrie. Se usuc\ la
umbr\, `n straturi sub]iri,
cu un coeficient de uscare
de 4:1.
Aceast\ diversitate de
con]inut imprim\ plante-
lor multiple propriet\]i t\-
m\duitoare, de `nfrumuse-
]are [i chiar de imunizare
fa]\ de diferite boli, ceea ce
`i justific\ renumele de
plant\ magic\, plin\ de
mister.
Plante eficiente `n
foarte multe afec]iuni
Sânzienele galbene fac
parte din grupul plantelor
cu cele mai variate `ntre-
buin]\ri. ~nc\ din trecutul
medicinii tradi]ionale, au
r\mas diferite proceduri
de utilizare, cu varia]ii de
la o zon\ la alta. ~n Olte-
nia, planta era folosit\
contra herniei [i a fri-
gurilor, `n }ara F\g\ra[u-
lui, contra hepatitei [i a bo-
lilor nervoase, `n Moldova,
contra bolilor de piele [i a
celor venerice, `n Transil-
vania, de nord contra reu-
matismului.
Ast\zi, `n tratamentele
interne, produsele din sân-
ziene se dovedesc eficiente
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\ a-
tenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
`n foarte multe afec]iuni afec]iuni ale glandelor tiro-
maladive: ide [i ale coardelor vocale;
- contra cancerului lim-
- boli digestive (icter,
bii [i al laringelui;
calculoz\ biliar\, cur\]irea
ficatului [i a pancreasului - contra durerilor reu-
matismale [i artrozice;
de toxine, diaree, enterite,
enterocolite); - `n boli de metabolism
- `n bolile renale-geni- (obezitate, anemie).
Preparatele din plante
tale (calculoz\ renal\ cu e-
de sânziene, care se utili-
liminarea nisipului [i a de-
zeaz\ `n tratamente inter-
[eurilor toxice din rinichi [i ne sunt:
vezic\ urinar\, edeme re-
- infuzie din 1 linguri]\
nale, cistite, tulbur\ri de
plant\ uscat\ la 250 ml
menopauz\ [i afec]iuni ale ap\ clocotit\; se infuzeaz\
uterului); 2 minute acoperit [i se
- `n bolile sistemului ner-
beau 2-3 c\ni pe zi, cu ex-
vos (nevroze, epilepsie, is- cep]ia cancerului la limb\
terie, insomnie, vertij, st\ri
[i laringe la care se beau 4-
de oboseal\ [i epuizare); 6 c\ni pe zi;
- contra tumorilor gan-
- macerat din 4-66 linguri
glionare, noduli tiroidieni, rase de herba uscat\ [i
CM
YK

Macul ro[u, bun pentru bolile respiratorii clocotit\; se infuzeaz\ 10 mi-

Macul ro[u sau macul ie-
puresc este o plant\ de rar\
frumuse]e, care impresio-
neaz\ prin florile sale ro[ii.
Aceast\ specie ar fi origi-
nar\ din Bulgaria sau Tur-
cia, de unde s-a r\spândit `n
toat\ lumea. La noi cre[te
spontan pe terenuri `nsorite,
sem\n\turi, mai ales prin
culturi de cereale, miri[ti,
locuri necultivate, pe mar-
ginea drumurilor [i a c\ilor
ferate, de la câmpie pân\ la
altitudinea de 1.700 de
metri, formând adev\rate
covoare ro[ii.
Un punct de maxim\ a-
trac]ie este lanul de lâng\
biserica cimitirului „Pietrici-
ca“ din Piatra Neam], unde
se `ntinde un minunat covor
de maci `n suprafa]\ de
3.000 de metri p\tra]i, viz-
itat anual de mul]i oaspe]i
pentru a-[i ornamenta
locuin]a cu buchetele culese.
~nflorirea se desf\[oar\
`n lunile mai-iulie, `n func]ie
de evolu]ia condi]iilor clima-
tice ale zonelor naturale.
~n terapia medical\ se u-
tilizeaz\ petalele ro[ii, denu-
mite paparoame. Recoltarea
se face dup\ deschiderea
complet\ a florilor. Petalele
se usuc\ `n strat sub]ire, la
umbr\ sau semiumbr\, ob]i-
nând 1 kg petale uscate din
8-10 kg petale proaspete. Se
p\streaz\ la umbr\, `n vase
`nchise ermetic.
~n consumul intern, efec-
tele terapeutice sunt legate,
`n primul rând, de afec]iunile
aparatului respirator (bron-
[ite, astm bron[ic, laringite,
tuse, r\gu[eal\, r\ceal\,
st\ri gripale). Aceste efecte
se intensific\ dac\ se face un
amestec din petale de mac,
flori de nalb\, flori de tei,
frunze de patlagin\, herba
de ciubo]ica-cucului, herba
de cimbri[or.
Infuzia din petale
combate ridurile
Ac]iuni benefice ale ma-
cului se ob]in [i `n comba-
terea insomniilor la adul]i [i
copii, a st\rilor de nervozi-
tate, `n aritmiile func]ionale
[i `n crampele abdominale.
Petalele uscate sunt folo-
site pentru prepararea de in-
fuzii, pulberi pentru capsule,
tincturi [i siropuri.
Infuzia se ob]ine din 1-2
linguri]e petale uscate [i m\-
run]ite la 200-250 ml ap\
nute `n vas acoperit, se `n-
dulce[te dup\ gust [i se beau
1-2 ceaiuri c\ldu]e `n cursul
zilei. Aceast\ infuzie se con-
sum\ `n afec]iuni pectorale
[i `n tratamentul insomnii-
lor moderate (`nainte de cul-
care).
Pentru efecte calmante [i
emoliente la copii, se reco-
mand\ un amestec din
petale de mac ro[u (3 p\r]i),
talpa gâ[tei (4 p\r]i), fructe
de anason (2 p\r]i) [i herba
de rostopasc\ (o parte). Din
amestec se ia o linguri]\ la
200 ml ap\ clocotit\ [i se d\
la copii câte o lingur\ la in-
tervale de o or\.
Pentru combaterea obezi-
t\]ii se prefer\ un amestec
din mac ro[u (10 g), mu[e]el
(20 g), urzic\ moart\ (20 g),
passiflora (20 g). Se prepar\
infuzie dintr-o linguri]\ a-
mestec la 200 ml ap\ clocoti-
t\ din care se bea câte o can\
diminea]a [i seara, `nainte
de mese. Datorit\ con]inutu-
lui `n mucilagii, se combin\
cu apa [i se umfl\, dând
na[tere unui gel vâscos care
d\ senza]ia de sa]ietate [i re-
duce foamea.
~n uz extern, infuzia de
mac ro[u are efecte `mpotri-
va ridurilor, prin cur\]irea
tenului `n fiecare diminea]\
[i sear\. Tot infuzia este efi-
cient\ `n gargarisme (pentru
faringite [i angine), sp\l\-
turi (`n blefarite oculare) [i
cataplasme calde cu petale
op\rite (`n abcese dentare).

CM
YK
 CM
YK

POR}IA DE S|N|TATE Luni, 4 iunie 2007 9

Sulfina fluidizeaz\ s=ngele
Sulfina este o specie erbacee, a-
nual\ sau bienal\, r\spândit\ `n
Europa, Asia [i Africa prin locuri
uscate, aride, pietroase, de la câm-
pie pân\ la altitudinea de 1.500
metri. Se `ntâlne[te `n flora spon-
tan\ prin p\[uni [i fâne]e, locuri
pârloage, sem\n\turi, livezi, po-
ieni, tuf\ri[uri, marginea drumu-
rilor [i a c\ilor ferate.
~nflorirea `ncepe `n luna iunie [i
se continu\ pân\ `n septembrie.
Organele utilizate `n terapeutic\
sunt florile [i vârfurile de tulpini
`nflorite, lungi de circa 30 cm. Se a-
lege un timp frumos dup\ ce s-a ri-
dicat roua. Florile se transport\ `n
co[uri c\ptu[ite cu hârtie [i se usu-
c\ la umbr\ `n `nc\peri bine aerisi-
te, pe rame cu straturi sub]iri.
~n uz intern are efecte antisepti-
ce, expectorante, diuretice, anti-
spastice, antitusive, calmante ale
nervilor simpatici, antinevralgice,
somnifere, colagoge, stimulatoare
ale func]iei hepatice. Asupra apara-
tului cardiovascular are ac]iuni hi-
potensive, fluidizante a sângelui,
anticoagulante [i vasodilatatoare
periferic.
Eficient\ `n tratamentul
bolilor de piele
Este dificil de a sistematiza mul-
titudinea de afec]iuni maladive `n
care sulfina exercit\ efecte t\m\-
duitoare:
- `n boli ale aparatului respirator
(laringit\, traheit\, tuse, guturai,
grip\, bron[it\ cronic\, catar bron-
[ic, astm bron[ic, tuberculoz\ prin
combaterea bacilului Koch);
- `n afec]iuni renale [i genitale
(leucoree, metrite, amenoree, pieli-
t\, pielonefrite, cistite, menstre du-
reroase, bufeuri ale menopauzei,
dureri uterine, litiaz\ renal\, re-
ten]ie urinar\);
- `n afec]iuni cardiovasculare (a-
teroscleroz\, hipertensiune arteria-
l\, dilatarea vaselor periferice, cre[-
terea permeabilit\]ii vaselor, evita-
rea arteritei, flebitei [i trombozei,
riscuri de embolii, varice);
- `n afec]iunile aparatului diges-
tiv (tulbur\ri gastro-intestinale,
gastrite, colici abdominale, enterite,
dizenterie, hepatit\ cronic\, ciroz\
hepatic\, regenerarea celulelor he-
patice afectate de hepatite, calcu-
loz\ biliar\);
- `n sistemul nervos asigur\ regla-
rea func]ion\rii nervilor [i creierului
(insomnii, nervozitate, melancolie);
- combate durerile reumatisma-
le, artrozele [i guta.
Rezultat garantat
`n bolile de ochi
Pentru tratarea afec]iunilor in-
terne se preg\tesc urm\toarele
preparate:
- infuzie din 1-2 linguri]e flori us-
cate [i m\run]ite de sulfin\ la 200
ml ap\ clocotit\; se las\ s\ infuzeze
15-20 minute, `n vas acoperit, se
strecoar\, se `ndulce[te cu miere de
albine [i se beau 1-3 c\ni pe zi;
- tinctur\ dintr-o parte flori us-
cate [i 3 p\r]i alcool 700; se las\ la
macerat 8 zile, se strecoar\ [i se iau
câte 30-40 pic\turi, diluate `n pu]i-
n\ ap\ sau ceai, de 3 ori pe zi, de
preferat cu 15 minute `nainte de
mese;
- pulbere din flori uscate [i m\ci-
nate (1 linguri]\ pe stomacul gol,
seara la orele 19 [i 22) `n caz de in-
somnie u[oar\, precum [i la femeile
ajunse la menopauz\ cu bufeuri,
palpita]ii [i st\ri de nervozitate.
Eficien]\ clar\ se dovede[te `n:
- boli de ochi (conjunctivit\, ble-
farit\, umflarea pleoapelor, decon-
gestionarea mucoaselor oculare);
-afec]iuni bucale (abcese denta-
re, afte, gingivite, faringite);
-boli de piele (r\ni purulente, fu-
runcule, erizipel, umfl\turi).
Preparatele indicate pentru uz
extern sunt:
- infuzie simpl\ din 1 linguri]\
flori uscate `n 200 ml ap\ clocotit\
pentru sp\larea ochilor `n afec]iuni
oftalmice [i pentru gargarisme `n
afec]iuni bucale;
- infuzie concentrat\ din 2-3 lin-
guri]e flori uscate la 200 ml ap\ `n
clocot, folosit\ `n comprese pentru
alinarea durerilor reumatice [i gu-
toase, retragerea umfl\turilor [i
contuziilor, sp\larea r\nilor puru-
lente, a ulcera]iilor, hemoroizilor,
varice [i tromboflebite;
- tinctur\ folosit\ pentru com-
prese [i sp\l\turi pe r\ni;
- b\i cu sulfin\ din 100 g herba
uscat\ `n 2 litri ap\ clocotit\; se in-
fuzeaz\ 15-20 minute `n vas acope-
rit, se toarn\ `n cada de baie cu ap\
la 370C unde se st\ 15-20 minute
pentru tratarea bolilor de piele
(pl\gi, r\ni, furuncule);
- unguent din 20 g flori, 50 g cea-
r\ de albine, 50 g untur\ de porc ca-
re se `nc\lze[te la foc redus, se a-
mestec\ pentru omogenizare [i se
trece `n cutii din plastic, folosindu-se
`n ulcera]ii, furuncule, r\ni [i dureri
reumatice.
Tutun aromatizat
cu extract de sulfin\
Alte utiliz\ri :
- aromatizarea supelor [i a sala-
telor (cu frunze [i l\stari tineri cu
o]et), a brânzeturilor, ]ig\rilor anti-
astmatice [i a b\uturilor alcoolice
(vinuri, lichioruri) sau a b\uturilor
nealcoolice;
- fabricarea parfumurilor cu
compozi]ii fougere [i lavande `n ca-
re se asociaz\ cu extracte de labda-
num, linalool [i bois de rose.
- aromatizarea tutunului `n in-
dustrie datorit\ con]inutului ridicat
de cumarine;
- aromatizarea produselor cos-
metice cu tinctur\ de sulfin\ (o par-
te flori la 3 p\r]i alcool concentrat;
- `ndep\rtarea moliilor din dula-
puri [i parfumarea hainelor [i a
lenjeriei prin introducerea unor s\-
cule]i cu flori de sulfin\, eventual
asociate cu flori de lavand\.
Ca plant\ melifer\ de mare va-
loare furnizeaz\ albinelor culesuri
de nectar [i polen, asigurând o
produc]ie de 130-300 kg miere la
hectar.

m\run]it\ la 1 litru ap\; se
las\ la temperatura came-
rei timp de 8 ore, se stre-
coar\ [i se consum\ timp
de 2-4 ore, ca tratament `n
bolile tiroidiene, hipertiroi-
die, epilepsie [i boli nervoa-
se, `ntr-o cur\ de minim 3
luni;
- tinctur\ din pulbere de
herba uscat\ (20-linguri la
1 litru alcool 500); se las\ la
macerat 12-14 zile, cu ag-
itare zilnic\, se strecoar\
prin stoarcere, se trece `n
sticlu]e brune [i se beau
câte 1-2 linguri]e de 3-4 ori
pe zi, cu diluare `n ap\, a-
vând efecte bune contra
cistitei, uretritei, nefritei [i
a litiazei renale;
- pulbere din flori usca-
te, m\cinate fin [i cernute
din care se ia câte 1 lin-
guri]\ de 3 ori pe zi sau se
]ine sub limb\ timp de 10-
15 minute, la copiii sub 12
ani, doza fiind redus\ la
jum\tate;
- infuzie din amestec de
sânziene, urzic\ moart\ [i
splinu]\ (Solidago virgau-
rea) util\ `n afec]iunile re-
nale [i ale vezicii urinare,
`n insuficien]\ renal\ [i la
bolnavii c\rora li s-au ex-
tirpat un rinichi, con-
sumând câte 3-4 c\ni pe zi.
~nlocuitor de cafea din
r\d\cini de s=nziene
~n tratamente externe,
preparatele din sânziene
au eficacitate `n:
- afec]iuni cutanate (r\ni,
furuncule, pecingine, ulce-
ra]ii, erizipel, eczeme ze-
muinde, râie, acnee, psori-
azis [i alte erup]ii tegu-
mentare);
- boli dermatice cance-
roase (pl\gi maligne pe
piele, limb\ [i laringe);
- reumatism [i artroze.
Se prepar\:
- infuzie concentrat\ (2-
3 linguri]e herba uscat\ la
250 ml ap\ clocotit\) care
se folose[te sub form\ de
gargar\ `n afec]iunile glan-
dei tiroide [i ale corzilor
vocale;
- extract fluid (20 lin-
guri pulbere se acoper\ cu
alcool 750) [i se las\ la ma-
cerat 14 zile; se strecoar\
[i dup\ o u[oar\ evaporare
se ob]ine o past\ foarte
parfumat\, `nchis\ la cu-
loare;
- unguent din sânziene. t\]ii vizuale, fiind conside- flori de sânziene urmat\
Alte utiliz\ri: rat\ un adev\rat elixir ma- de un masaj cu unguent de
- colorant natural din gic, mai ales la persoane cu sânziene;
vârfuri florale pentru brân- deficien]e de vedere; - buchete [i cununi `n-
zeturile de Chester, c\rora - `nfrumuse]area pielii florite se pun la fereastr\
le dau coloarea galben\- la persoane cu ten uscat, [i pe acoperi[ul caselor
portocalie [i gustul carac- folosind baia general\ cu pentru a aduce noroc. a
teristic;
- surogat de cafea din
fructele [i r\d\cinile de
sânziene galbene, cu miros
[i gust de cafea, care pot
`nlocui cicoarea;
- `ncheg\tor al laptelui,
datorit\ enzimelor compo-
nente;
- roua de pe florile de
sânziene, se aplic\ pe
pleoape [i `n jurul ochilor
`n fiecare diminea]\, având
rol `n refacerea ochilor obo-
si]i, `ndep\rtarea cearc\-
nelor [i a ridurilor precum
[i la `mbun\t\]irea acui-

Trifoiul ro[u trateaz\ Efecte bune - macerat la rece din 5 lin-

bolile pl\m=nului
Trifoiul ro[u este o plant\
foarte frecvent\ `n toat\ Eu-
ropa, mai ales pe câmpiile ni-
sipoase. Cre[te `n mod spon-
tan `n p\[uni [i fâne]e, ra-
ri[ti de p\dure, ogoare [i lo-
curi ruderale, de la câmpie
pân\ `n etajul molidului de
la munte. Prefer\ terenurile
`nsorite, cu soluri umede [i
bine drenate, bogate `n subs-
tan]e minerale. ~n paralel,
este mult cultivat\ ca plant\
furajer\.
~nflorirea `ncepe `n luna
mai [i poate continua pân\
`n luna septembrie.
Florile se recolteaz\ ma-
nual [i se usuc\ la umbr\
pentru a evita decolorarea
petalelor.
Materialul uscat serve[te
la prepararea de infuzii, ex-
tracte, tincturi [i unguente.
Tratamentele cu prepara-
te din flori de trifoi ro[u se
aplic\ `n majoritatea bolilor
pulmonare, `n tuse convulsi-
v\ [i spastic\, astm bron[ic,
bron[ite, congestie pulmona-
r\ [i tuberculoz\. De aseme-
nea, combate cancerul (indi-
ferent de localizare), mai efi-
cient `n cancerul genital, rec-
tal, laringian [i leucemie.
`n combaterea
crampelor stomacului
Bune efecte se constat\ `n
tratamente pentru reuma-
tism, artroze, spondiloz\ an-
chilozant\, gut\ [i boli re-
nale – genitale (leucoree, dis-
menoree, irita]ii vaginale,
sifilis, tulbur\ri de menopa-
uz\ datorit\ efectului estro-
genic [i `n combaterea into-
xica]iilor cronice ale organis-
mului, contribuind la purifi-
carea sângelui. Are rol `n de-
congestionarea gâtului infla-
mat [i `n calmarea ulcera]ii-
lor bucale. Prin ac]iunea di-
uretic\ [i antiinflamatoare
particip\ la eliminarea to-
xinelor din corp, la stimula-
rea activit\]ii ficatului, a
vezicii biliare, a poftei de
mâncare [i `n combaterea
constipa]iei [i a crampelor
stomacale.
Pentru consumul intern,
preparatele eficiente din flori
de trifoi ro[u sunt:
- infuzie din 2 linguri]e
flori uscate la 200 ml ap\ clo-
cotit\; se infuzeaz\ acoperit
10 minute [i se beau câte 2-3
c\ni pe zi;
- pulbere din flori uscate
[i m\cinate din care se ia câ-
te o linguri]\, ]inut\ sublin-
gual, de 4 ori pe zi;
guri]e flori uscate la 1 litru
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
ap\, timp de 8 ore;
- tinctur\ din o parte flori
uscate la 10 p\r]i alcool 45%
din care se iau 2-3 linguri]e
pe zi contra digestiei lene[e,
tuse [i gut\;
- vin din 1 linguri]\ petale
proaspete sau ½ linguri]\
petale uscate care se op\resc
`n 2 litri ap\ clocotit\; se la-
s\ la infuzat, se adaug\ 1,5
kg zah\r, fructe t\iate `n fe-
lii (trei l\mâi, dou\ porto-
cale) [i 30 g drojdie `nmuiat\
[i uns\ pe o felie de pâine. Se
acoper\ cu capac [i se las\ la
macerat 5 zile, cu amesteca-
re de 2 ori pe zi. Se strecoa-
r\, se mai las\ la macerat `n-
c\ 15 zile [i se trece `n sticle
astupate cu dop de plut\.
Dup\ `nc\ o lun\, b\utura
se `nveche[te [i se poate
consuma.
Observa]ii: Se evit\ a se
da intern la femeile gravide
[i nu se administreaz\ si-
multan cu anticoagulante.
Pentru consum extern se
prepar\ infuzie din 3 lin-
guri]e flori la 250 ml ap\ clo-
cotit\; se toarn\ `n apa de
baie sau se pun comprese pe
afec]iunile cutanate [i `n caz
de gut\.
Fiind bogat `n proteine,
trifoiul ro[u este cultivat pe
suprafe]e mari [i folosit ca
furaj pentru animale sporind
cantitatea de lapte la vaci.

CM
YK
10 Luni, 4 iunie 2007
REGIONAL
Capel\ nou\
la penitenciarul
din Boto[ani
O capel\ a fost inaugurat\, s=m-
b\t\, `n Penitenciarul `n Regim de
Maxim\ Siguran]\ din Boto[ani.
Capela are hramul „Duminica Tutu-
ror Sfin]ilor“ [i va constitui un spa-
]iu de rug\ciune pentru cei peste o
mie de de]inu]i afla]i `n spatele
gratiilor la Boto[ani. Noul l\ca[ de
cult a fost realizat prin extinderea [i
modernizarea unei capele vechi,
care func]iona `n unitatea de
deten]ie. „Capela beneficiaz\ de un
spa]ios pronaos, cu clopotni]\ [i
cafas, pictura veche a fost ref\cut\
[i noi picturi au fost realizate `n
spa]iul c=[tigat prin extindere. ~n
interior, altarul a fost complet reno-
vat [i utilat cu toate cele necesare
desf\[ur\rii `n condi]ii optime a
slujbelor“, a declarat directorul exe-
cutiv adjunct al penitenciarului,
Cristina Livadariu. ~n interiorul
capelei a fost amenajat\ o bibliotec\
de carte religioas\, care poart\ nu-
mele preotului Dumitru St\niloae [i
care va satisface nevoia de lite-
ratur\ religioas\ a persoanelor pri-
vate de libertate. (B.C.)
C\min de b\tr=ni
`n fostul parc zoologic
din Roman
Administra]ia local\ a decis ridi-
carea unui nou c\min de b\tr=ni, `n
parteneriat cu Episcopia Romanului,
loca]ia aleas\ fiind pe terenul fostu-
lui parc zoologic. „Imobilul va avea
sal\ de petrecere a timpului liber,
iar v=rstnicii vor sta c=te doi `n
camer\ [i vor beneficia de asisten]\
medical\ [i psihologic\. Sper\m s\
`ncepem construc]ia anul acesta, iar
`n 2008 s\ o d\m `n folosin]\“, a de-
clarat primarul municipiului
Roman, Dan Ioan C\rpu[or. ~n mu-
nicipiul Roman mai exist\ un c\min
de b\tr=ni, cu o capacitate de 60 de
locuri, `ns\ lista de a[teptare
cuprinde zeci de v=rstnici. (B.C.)
Un c\l\tor a fost r\nit,
dup\ ce trenul
a fost lovit cu pietre
Un elev al Colegiului Tehnic „Henri
Coand\“ din Bac\u, `n v=rst\ de 16
ani, a fost r\nit grav, vineri dup\-
amiaz\, cu una din pietrele aruncate
de un grup de tineri `n trenul per-
sonal nr. 5443, `n zona de agrement
Gher\ie[ti, situat\ la 5 kilometri de
gara CFR Bac\u. Adolescentul, ce se
`ntorcea c\tre locuin]a sa din co-
muna Ite[ti, a fost lovit la cap, ime-
diat a fost transportat cu o ambu-
lan]\ la Spitalul Jude]ean Bac\u.
„Din cauza num\rului mare de copii
[i tineri afla]i `n parcul Gher\ie[ti cu
prilejul manifest\rilor de 1 iunie, a
fost dificil s\ identific\m imediat
grupul care a aruncat cu pietre `n re-
spectivul tren, dar, `n orele
urm\toare, `i vom depista pe cei ce
au comis infrac]iunea“, a precizat
[eful Poli]iei Transporturi Feroviare
Bac\u, c\pitanul Ion Schirliu. (B.C.)
~mpu[cat\ `n picior
de Ziua Copilului
O femeie de 68 ani din municipiul
Foc[ani a fost `mpu[cat\, vineri
dup\-amiaz\, `n gamba piciorului
drept, de c\tre persoane necunos-
cute, informeaz\ un comunicat de
pres\ al IPJ Vrancea. Conform do-
cumentului, femeia se afla la p\rin]ii
s\i [i, `n jurul orei 17, a auzit o poc-
nitur\, dup\ care a sim]it o durere
`n zona gambei. „Femeia s-a banda-
jat la picior [i, `n jurul orei 24, s-a
prezentat la Spitalul de Urgen]\
«Sf=ntul Pantelimon», unde a fost in-
ternat\“, se arat\ `n comunicatul
IPJ Vrancea. Comisarul Mariana
Apostol, purt\torul de cuv=nt al IPJ
Vrancea, sus]ine c\, deocamdat\, cel
care a tras nu a fost identificat de
poli]i[ti. „Credem c\ femeia a fost o
victim\ colateral\ [i urmeaz\ ca
plaga s\ fie studiat\ de un medic
legist“, sus]ine Apostol. (B.C.)
ACTUALITATE
Seminarul de jurnalism de la Ia[i a pus
`n discu]ie presa din campania electoral\
a La Ia[i, a avut loc, week-end-ul trecut, la Sala Studio TVR Ia[i, la
Centrul Cultural Francez [i la Universitatea „Al. I. Cuza“, Seminarul de
jurnalism edi]ia a V-a, cu tema „Mass-media [i campania electoral\“ a
Seminarul s-a desf\[u- la alegerile preziden]iale tiva sau negativ\ [i c\ `n
rat pe mai multe sec]iuni, din Fran]a, 2007: Ségolène general manipularea nu
ateliere [i mese rotunde Royal, Nicolas Sarkozy, poate fi evitat\. Despre
precum „Comunicarea po- François Bayrou [i Jean- pres\, Emil Hurezeanu
litic\ [i politica de comuni- consider\ c\ aceasta este
Marie Le Pen.
care“, „Cum sa mediatizezi Prezent la dezbaterile `ns\ doar un interpret me-
o campanie `n Rom=nia?“, din cadrul seminarului de canic al politicienilor `n
„Mediatizarea campaniilor jurnalism, Emil Hurezea- discu]ia lor cu electoratul,
electorale preziden]iale“, nu consider\ c\ Ia[ul `[i iar politicienii de azi `n-
„Strategii de comunicare p\streaz\ renumele de cearc\ s\ fie at=t populari,
ale candida]ilor cu presa“, ora[ cultural spre deose- c=t [i, `n mod implicit, pop- participat la trei campanii Traian B\sescu, ad\ug=nd
„ Sondajele de opinie `n pe- bire de Bucure[ti, care este uli[ti. Totu[i, Hurezeanu din cele pe care le-a avut c\ purtatorul de cuv=nt nu
rioada electoral\“. La Uni- clar capital\ administra- crede c\ mass-media trebu- Traian B\sescu, iar lucrul este doar un simplu tra-
versitatea „Al. I. Cuza“, ie s\ aib\ propriile ei crite- cu acesta a favorizat o cu- duc\tor de mesaje. Fostul
tiv\ unde totul se petrece
Sala Senatului, Adriana rii corective [i s\ contribuie noa[tere reciproc\, fapt consilier preziden]ial a
S\ftoiu [i-a lansat cartea cu repeziciune `n timp ce `ntr-o m\sur\ mai mare la care a dus la o mai bun\ spus c\ pe perioada cam-
„Vocile puterii. De vorb\ Ia[ul este un loc `n care promovarea valorilor. reprezentare a pre[edin- paniei electorale publicul a
cu purt\torii de cuv=nt“. timpul permite [i reflec]ia. Adriana S\ftoiu, fostul telui de c\tre purt\torul avut un acces deosebit la
La Centrul Cultural Fran- Hurezeanu este de p\rere consilier preziden]ial [i de cuv=nt. Adriana S\ftoiu informa]ii prin televiziu-
cez, principalul ini]iator [i c\ acest seminar de jurna- purt\tor de cuv=nt la Pa- a remarcat faptul c\ un nile de ni[\ care prezint\
organizator al evenimen- lism de la Ia[i este foarte latul Cotroceni, a partici- consulatant nu trebuie s\ mitingurile [i discursurile
tului, a avut loc proiec]ia interesant, iar discu]iile pat la Seminarul de jur- `l controleze pe candidat [i politicienilor. De aseme-
las\ o buna impresie par- nea, publicul a avut ocazia
filmului documentar „La nalism [i, a lansat, `n Sala s\ `l sprijine `n demersul
Prise de l’Elysée“, realizat ticipan]ilor. Senat a Universit\]ii „Al. s\u. De asemenea, Adria- s\ vad\ modul `n care se
de Serge Moati, un film ca- Emil Hurezeanu a mai I. Cuza“, cartea „Vocile pu- na Sf\toiu a remarcat fap- comport\ politicienii av=nt
re prezint\ culisele cam- ar\tat c\ exist\ diferite terii. De vorb\ cu purt\- tul c\ `n diferite ocazii a astfel mai multe date pen-
paniei electorale a celor tipuri de manipulare, pre- torii de cuv=nt“. Adriana `ncercat s\ tempereze me- tru a-i judeca pe ace[tia.
patru candida]i principali cum cea pozitiv\, construc- S\ftoiu a men]ionat c\ a sajul transmis de c\tre (Oana R.)
Rom=nii cred c\ priorit\]ile Guvernului
sunt fondurile UE [i s\n\tatea
a Aproximativ 60% dintre rom=ni consider\ c\ principalele dou\ priorit\]i ale Guvernului T\riceanu
ar trebui s\ fie utilizarea eficient\ a fondurilor UE [i `mbun\t\]irea calit\]ii serviciilor de s\n\tate,
relev\ un sondaj de opinie realizat de Biroul de Cercet\ri Sociale `n perioada 21-27 mai a
Potrivit rezultatelor sondaju- republica preziden]ial\, 26,3% -
lui, date publicit\]ii ieri, `n vi-
republica parlamentar\, 7,3% -
ziunea rom=nilor, printre pri- monarhia constitu]ional\. Pen-
orit\]ile Guvernului ar trebui s\ tru o alt\ form\ de guvern\-
mai figureze reducerea corup]iei m=nt opteaz\ 1,8% dintre cei
(26,8%), sprijinirea agriculturii chestiona]i, iar 7,3% nu [tiu.
(20,5%), promovarea identit\]ii
Rom=niei `n UE (18%), dez-
voltarea infrastructurii satelor
75% dintre rom=ni vor
[i a zonelor defavorizate (17,7%), vot uninominal
construc]ia de locuin]e pentru
tineri (11,4%), retragerea tru- Partidul Democrat ar ob]ine
pelor rom=ne[ti din Irak (9,8%), 45,3% voturi, dac\ ar fi organi-
`mbun\t\]irea calit\]ii `nv\]\- zate, peste o s\pt\m=n\, alegeri
m=ntului (9,9%), construc]ia de parlamentare anticipate, relev\
autostr\zi [i repararea dru- sondajul realizat de Biroul de
murilor publice (7,7%). Numai Cercet\ri Sociale (BCS).
Potrivit BCS, Partidului So-
3,8% dintre cei chestiona]i cred
c\ aplanarea conflictelor politice cial Democrat i-ar reveni 16,9%
din op]iunile de vot, Partidului
ar trebui s\ fie prioritate a
Guvernului. Na]ional Liberal - 11,6%, Par-
Cei mai bine v\zu]i mini[tri tidului Noua Genera]ie - 8,7%,
sunt Teodor Mele[canu (58,7%) Partidului Rom=nia Mare -
[i Adrian Cioroianu (40,1%). Mai 5,1%, Uniunii Democrate Ma-
mult de jum\tate dintre respon- ghiare din Rom=nia - 4,2%, Par-
den]i au o p\rere proast\ despre Pentru 15,1% dintre respon- c\ va fi mai proast\, 34,6% apre- tidului Liberal Democrat - 4,1%.
den]i, nici un politician nu poate ciaz\ c\ va r\m=ne la fel, `n vre- Sub dou\ procente ar ob]ine
Marko Bela (60%) Eugen Nicol\-
escu (57,8%), Decebal Traian contribui la reducerea corup]iei, me ce 18,2% consider\ c\ va fi Partidul Ini]iativa Na]ional\
iar 20,9% nu [tiu.
Reme[ (53,4%). ~n opinia a 21% mai bun\. (1,5%) [i Partidul Conservator
dintre responden]i, nici un Peste jum\tate dintre rom=ni Aproximativ 10% dintre cei (1,3%). Ponderea celor care nu se
ministru nu este bun, iar (51,8%) consider\ c\ pre[edin- chestiona]i nu au [tiut ce s\ r\s- vor prezenta la urne [i a ne-
aproape un sfert dintre ace[tia tele B\sescu nu a abuzat de po- pund\. hot\r=]ilor este de 23%.
nu [tiu care ar fi cel mai bun. zi]ia sa intervenind `n treburile 74,9% dintre cei chestiona]i
Parlamentului [i ale Guvernu- prefer\ alegerea parlamenta-
lui. 56,1% dintre cei chestiona]i Republica preziden]ial\, rilor prin vot uninominal, 13,8%
Politicienii [i lupta cred c\ [eful statului nu a `n- preferata rom=nilor opteaz\ pentru alegerea pe liste
`mpotriva corup]iei c\lcat Constitu]ia. 31,1% dintre
53% dintre cei intervieva]i
de partid, `n vreme ce doar 0,7%
intervieva]i apreciaz\ c\ Traian agreeaz\ un alt sistem. Nu au
B\sescu a abuzat de pozi]ia sa cred c\ lui Traian B\sescu cel
Pre[edintele Traian B\sescu [tiut s\ r\spund\ 10,5% dintre
este, pentru 34,7% dintre ro- intervenind `n treburile Parla- mai bine i se potrive[te func]ia intervieva]i. 41% dintre respon-
m=ni, politicianul care poate mentului [i ale Guvernului, iar de pre[edinte, 10% `l v\d premi- den]i cred c\ parlamentarii ale[i
contribui cel mai mult la reduce- 27,9% - c\ a `nc\lcat Constitu]ia. er, iar 27% apreciaz\ c\ nici prin vot uninominal nu vor `n-
rea corup]iei, conform unui son- Mai mult de jum\tate dintre una. Nu au [tiut s\ r\spund\ ceta s\ mai asculte de conduc-
daj realizat de Biroul de Cerce- responden]i (54,4%) cred c\, dup\ 10% dintre cei chestiona]i. erea partidului, 29% cred c\ da.
t\ri Sociale `n perioada 21-27 referendumul din 19 mai, rela]ia ~n opinia a 53% dintre cei in- 30% au declarat c\ nu [tiu.
mai. dintre pre[edintele Traian B\ses- tervieva]i, cel mai bine pentru Sondajul a fost efectuat pe un
cu [i premierul C\lin Popescu-T\- Rom=nia ar fi ca pre[edintele s\
Potrivit rezultatelor sondaju- e[antion de 1.293 persoane `n
lui, date publicit\]ii ieri, [eful riceanu va fi mai proast\, 28,7% fie o personalitate a vie]ii publi- v=rst\ de peste 18 ani, reprezen-
statului este urmat de Gigi consider\ c\ va r\m=ne la fel, iar ce, neimplicat\ politic, `n vreme tativ pentru popula]ia adult\ a
Becali (5,5%), Corneliu Vadim pentru 7,6% va fi mai bun\. ce 34% cred c\ ar trebui s\ re- Rom=niei, interviurile av=nd loc
Tudor (5%), Monica Macovei [i ~n ceea ce prive[te rela]ia din- prezinte un partid politic. `n 93 ora[e [i sate din 41 jude]e.
Mircea Geoan\ (2,6%), Theodor tre [eful statului [i Parlament, 41,3% dintre responden]i pre- Eroarea statistic\ este de
Stolojan (2,2%). 38% dintre cei intervieva]i cred fer\ ca form\ de guvern\m=nt ±2,9%. (M.F.)

Tab\r\ de me[te[uguri populare pentru copii, `n Copou
a Asocia]ia Me[terilor Populari din Moldova organizeaz\ o tab\r\ de crea]ie popular\ `n Parcul Copou,
pentru elevii din mai multe [coli ie[ene a Proiectul a fost ini]iat de Asocia]ia Me[terilor Populari din Moldova,
`n parteneriat cu Funda]ia pentru Dezvoltare Economic\ [i Integrare European\ (FEDEI), Societatea
Cultural\ „Ginta Latin\“, Liga Studen]ilor de la Facultatea de Automatiz\ri [i Calculatoare, Muzeul Etnografic
al Moldovei [i Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i [i este finan]at de Prim\ria Municipiului Ia[i a
Tab\ra de crea]ie popu-
lar\ „Micii me[teri din
Copou“ urm\re[te „trans-
miterea me[te[ugurilor
populare `n r=ndul tinerei
genera]ii, cu scopul preg\-
tirii acesteia `n preluarea
acestui tezaur de spi-
ritualitate, asigur=nd ast-
fel continuitatea [i p\s-
trarea tradi]iilor populare
rom=ne[ti, a transferului
`ntre genera]ii a valorilor
culturale tradi]ionale“, a
precizat Marcel Lutic,
pre[edintele Asocia]iei.
Tab\ra de crea]ie se va
desf\[ura `n perioada 8-
14 iunie, `n Parcul Copou.
Timp de o s\pt\m=n\, 10
me[teri populari consa-
cra]i vor ini]ia `n tainele
me[te[ugului popular 100
de elevi din clasele III-V
de la {coala nr. 23 „Titu
Maiorescu“, {coala Gene-
ral\ nr. 22 „B. P. Hasdeu“,
{coala nr.9 „Elena Cuza“,
{coala nr. 3 „Al. Vlahu]\“,
precum [i elevi de la {coa-
la Normal\ „Vasile Lupu“
[i Grupul {colar „Ioan
Holban“.
Elevii vor fi organiza]i
pe ateliere de lucru, c=te
zece copii pe fiecare ate-
lier, iar me[te[ugurile `n-
v\]ate vor fi ceramic\ de-
corativ\, ceramic\ utili-
tar\, `mpletituri din sfoa-
r\, p\pu[i de ceramic\,
m\[ti, podoabe, ou\ `n-
condeiate, `mpletituri din
nuiele, prelucrare lemn,
icoane, ]es\turi, iar copiii
vor lucra cu materiale [i
unelte specifice me[te[u-
gului pe care `l vor `nv\]a,
dup\ cum a precizat Sil-
via Cozm=nc\, vicepre[e-
dinta Asocia]iei Me[teri-
lor Populari din Moldova.
Astfel, „ini]ierea `n tai-
nele me[te[ugului ales se
va concretiza prin realiza-
rea, de c\tre copii, sub a-
tenta `ndrumare a me[te-
rilor populari, a unor o-
biecte care vor fi expuse `n
cadrul unei expozi]ii cu
v=nzare, organizat\ la `n-
cheierea taberei. De ase-
menea, cele mai reu[ite
lucr\ri ale copiilor vor fi
premiate de c\tre un juriu
de speciali[ti“, a men-
]ionat Silvia Cozm=nc\.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UN ROI DE ALBINE A
CREAT PANIC| LA TRECE-
REA-BAC GALA}I - TULCEA:
Un roi de albine [i-a p\r\sit,
ieri, stupul [i s-a instalat
l=ng\ un co[ de gunoi situat
chiar la trecerea-bac dintre
jude]ele Gala]i [i Tulcea, ame-
nin]=nd c\l\torii din zon\.
Sesizat\ de [oferii [i c\l\torii,
care doreau s\ treac\ Dun\-
rea, `ngrozi]i de apari]ia roiu-
lui de albine, administra]ia de
la trecerea-bac a anun]at Ins-
pectoratul pentru Situa]ii de
Urgen]\ Gala]i, care, la
r=ndul lui, a apelat, prin inter-
mediul veterinarilor, la un
apicultor. Apicultorul Gheor-
ghe Stancu a declarat c\ al-
binele au p\r\sit stupul din
cauz\ c\ nu mai aveau unde
s\-[i depun\ polenul. „O dat\
plecat\ matca, celelalte albine
O premier\
pentru Ia[i
De asemenea, Silvia
Cozm=nc\ a men]ionat c\
este o premier\ organiza-
rea unei astfel de tabere
de crea]ie la Ia[i, iar
inten]ia Asocia]iei este de
a o organiza `n fiecare an:
„La Bucure[ti are loc `n
fiecare an [i acolo sunt
mereu invitat\ `n calitate
de me[ter popular, care `i
ini]iaz\ pe copii `n astfel
de me[te[uguri. M-am
g=ndit c\ de ce s\ fie la
Bucure[ti [i la Ia[i s\ nu
fie“, astfel c\ me[terii
ie[eni sau moldoveni vor
veni [i la tab\ra de la Ia[i.
Silvia Cozm=nc\ a mai
men]ionat c\ Asocia]ia
Me[terilor Populari a rea-
lizat un chestionar `n [col-
ile din Ia[i, `n care au fost
testate cuno[tin]ele copii-
lor `n ceea ce prive[te me[-
te[ugurile populare, din
care a reie[it [i dorin]a
acestora de a deprinde
astfel de me[te[uguri.
„Mai degrab\ sunt
atra[i copiii din ora[
de me[te[ugurile
astea, dec=t cei de la
]ar\, nu [tim de ce“
~n s\pt\m=na `n care
va avea loc tab\ra [i care
va preceda T=rgul de Ce-
ramic\ „Cucuteni 5000“,
`n Parcul Copou vor putea
fi v\zu]i la lucru me[terii
populari care vor veni de
acas\ cu instrumentele
lor de lucru [i vor putea fi
astfel admira]i `n plin pro-
ces al crea]iei, nu doar de
copii, dar [i de to]i cei pa-
siona]i de me[te[ugurile
populare. „~n joac\, se pot
`nv\]a, de c\tre copii,
foarte multe lucruri“, a re-
marcat Marcel Lutic, care
a ad\ugat c\ me[terii vor
r\m=ne, dup\ finalizarea
taberei, [i la T=rgul de Ce-
ramic\.
De altfel, o exemplifi-
care a acestori me[te[u-
guri a [i fost realizat\ de
c\tre Asocia]ia Me[terilor
Populari din Moldova, ca-
au urmat-o [i au ajuns `n zona
trecerii bac. ~n aceste mo-
mente albinele devin dezorien-
tate [i agresive“, a spus Stan-
cu. B\rbatul a luat albinele [i
le-a pus pe o ram\, urm=nd a
le duce la o stupin\. „Acolo voi
vedea dac\ este o matc\. Dac\
nu, le pun o matc\ ca s\ le
hr\neasc\ [i s\ se poat\
`nmul]i“, a spus apicultorul.
Gheorghe Stancu mai spus c\
`n momentul `n care oamenii
observ\ un roi de albine aflat
`ntr-un spa]iu deschis, neame-
najat special pentru stupin\,
ar trebui s\ anun]e imediat un
specialist care s\ vin\ s\ ia
roiul. Apicultorii spun c\ `n
aceast\ perioad\ un astfel de
roi de albine poate costa [i
p=n\ la 1.500 de lei. (M.F.)
a CEZARIAN| CU APEN-
DICTOMIE LA SPITALUL DE
ACTUALITATE
„~n joac\, se pot `nv\]a, de c\tre copii, foarte multe lucruri“,
a remarcat Marcel Lutic, care a ad\ugat c\ me[terii vor r\m=ne,
dup\ finalizarea taberei, [i la T=rgul de Ceramic\ „Cucuteni 5000“
re a adus, s=mb\t\, pen- nat c\ str\inii sunt foarte
tru lansarea proiectului atra[i de arta popular\
tab\rei de crea]ie, mai rom=neasc\: „}es\turile
mul]i me[teri populari. noastre sunt `n vog\ `n
Astfel, Maria Zoi]anu, din Occident. Noi avem
satul Mihai Viteazu, co- comenzi foarte mari. Au
muna Ungheni, jude]ul venit de prin str\in\tate
Boto[ani, a venit `mpre- turi[ti care cump\rau
un\ cu o cons\teanc\, Au- covoarele p\strate pentru
rica Cojocaru, cu r\zboiul lada de zestre cu 500-600
de ]esut. de euro. Noi nu suntem de
Maria Zoi]anu, care a acord s\ d\m lucrurile din
mai participat la tabere lada cu zestre, dar at=t
de crea]ie popular\ orga- c=t putem, mai ]esem. Mai
nizate `n ]ar\, a remarcat sunt unii, rom=ni, care
atrac]ia foarte mare c\tre vin [i cump\r\ de la noi [i
aceste me[te[uguri mai apoi le v=nd `n str\i-
ales din partea copiilor n\tate“.
din mediul urban: „Sunt Cu toate acestea, dup\
foarte impresionat\ de c=t cum a remarcat Aurica
de mul]i copii las\ calcu- Cojocaru, prea pu]ine fete
latorul [i se intereseaz\ din sat mai sunt intere-
de aceste me[te[uguri“, sate de r\zboiul de ]esut,
astfel c\ artista popular\, `ns\ „e tare interesant,
care a fost [i cadru didac- mai degrab\ sunt atra[i
tic, crede c\ ar fi foarte copiii din ora[ de me[te[u-
util [i pl\cut pentru copii gurile astea, dec=t cei de
dac\ ar avea [i la [coal\ la ]ar\, nu [tim de ce.
ore op]ionale, `n care s\ Chiar ieri, c=t st\team
poat\ `nv\]a un me[te[ug aici, a venit o fat\ care nu
popular. De asemenea, [i-a dezlipit aproape ju-
Maria Zoi]anu a men]io- m\tate de or\ ochii de
URGEN}E: Chirurgii de la natorul UPU de la Spitalul de
Spitalul de Urgen]e „Sf. Ioan“, Urgen]e. (M.F.)
`mpreun\ cu o echip\ de ob- a ARS DE EXPLOZIA U-
stetricieni de la Maternitatea NEI STICLE DE BENZIN|:
„Cuza Vod\“, au adus pe lume Medicii de la Unitatea de Pri-
o feti]\, Ioana. Mama fusese mire Urgen]e a Spitalului „Sf.
diagnosticat\ cu apendicit\
Ioan“ din Ia[i au avut s=m-
acut\ [i avea nevoie imediat\ b\t\ cel mai sever ars din ul-
de o interven]ie chirurgical\. tima perioad\. Un t=n\r de 21
Pacienta avea o sarcin\ de 33
ani a ars `n urma exploziei ac-
de s\pt\m=ni, iar medicii au cidentale a unei sticle de ben-
decis s\ efectueze o cezarian\
zin\. Arsurile sunt pe a-
asociat\ cu apendictomia. Du- proximativ 99% din suprafa]a
p\ efectuarea opera]iei de ce-
corpului [i sunt de grade im-
zarian\, copilul a fost trans- portante. „Pacientul a ajuns
portat la Maternitatea „Cuza
investigat [i stabilizat `n mai
Vod\“, sec]ia prematuri. „Pen- pu]in de 8 minute `n sala de
tru c\ Spitalul de Urgen]\ es-
opera]ii cu suport volemic [i
te denumit [i «Sf=ntul Ioan» [i ventila]ie mecanic\ asigurate.
bebelu[ul s-a n\scut de Sf=n-
Echipa chirurgical\ a intrat
tul Ioan de la Suceava, imediat `n sala de opera]ii“,
p\rin]ii au decis ca feti]a s\ se ne-a spus dr. Tudor Ciuhoda-
numeasc\ Ioana“, ne-a spus ru. Dup\ interven]ia chirurgi-
dr. Tudor Ciuhodaru, coordo- cal\, pacientul a fost internat
Luni, 4 iunie 2007
r\zboi. Am pus-o s\ se
descal]e, pentru c\ altfel
nu po]i s\ ape[i pe pedale,
[i s\ `ncerce [i ea s\ vad\
cum e. A ]esut ceva“.
T=n\ra pasionat\ de
]esut a revenit a doua zi.
O cheam\ Ana Bor[, este
g\l\]eanc\ mutat\ la Ba-
ia Sprie, iar la Ia[i este
student\ la Facultatea de
Litere, unde studiaz\
franceza [i engleza. Ana
Bor[ a ad\ugat c\, al\turi
de pasiunea pentru lim-
bile str\ine, `n prezent
mai urmeaz\ cursuri de
asisten]\ social\ pentru
copii cu dizabilit\]i, dome-
niu pe care dore[te s\ `l
aprofundeze [i chiar s\ `l
practice `n viitor. Ana
Bor[ a spus c\ a fost foar-
te impresionat\ de modul
`n care se lucreaz\ la r\z-
boiul de ]esut, ad\ug\nd
c\ „am fost foarte bucu-
roas\ de faptul c\ am fost
invitat\ la var\ `n satul
Ungheni, unde doamnele
m\ vor `nv\]a arta ]esutu-
lui“. (Oana RUSU)
`n sec]ia anestezie [i terapie
intensiv\ a sec]iei de arsuri
din Ia[i. Medicii sus]in c\
prognosticul privind evolu]ia
t=n\rului r\m=ne extrem de
rezervat. (M.F.)
a ACCIDENT GRAV DE
TRAMVAI ~N CARTIERUL A-
LEXANDRU CEL BUN: O ie-
[eanc\ `n v=rsta de 37 de ani a
fost adus\ la UPU a Spitalului
de Urgen]e dup\ ce a fost acci-
dentat\ grav de un tramvai `n
zona Alexandru cel Bun. Pa-
cienta a fost diagnosticat\ cu
politraumatism, [oc trauma-
tic, traumatism cranio-cere-
bral, contuzie toraco-abdomi-
nal\, fractur\ de bazin. Dup\
stabilizare [i investiga]ii `n
UPU pacienta a fost internat\
la terapie intensiv\. Prognos-
ticul r\m=ne, deocamdat\, re-
zervat. (M.F.)
11
PE SCURT
Gr\dina Botanic\
propune abonamente
vizitatorilor fideli
Conducerea Universit\]ii „Al. I.
Cuza“, precum [i a Gr\dinii Bota-
nice „Anastasie F\tu“, a decis s\
ofere vizitatorilor fideli posibili-
tatea de a intra `n Gr\din\ ori-
c=nd doresc, f\r\ a mai avea grija
biletelor. Astfel, iubitorii de aer
curat [i de natur\ pot s\ intre `n
posesia unor abonamente lunare
care cost\ 30 de lei, conform celor
precizate de prorectorul didactic
al Universit\]ii „Al. I. Cuza“,
Constantin S\l\v\stru. Abona-
mentul se va elibera la Gr\dina
Botanic\, iar pe acesta va exista o
fotografie [i datele personale ale
solicitantului. De asemenea, pen-
sionarii vor avea posiblitatea de a
intra `n Gr\dina Botanic\ f\r\ s\
pl\teasc\. „Accesul pensioarilor se
va face pe baza cuponului de pen-
sie“, a precizat Constantin
S\l\v\stru. (O.R.)
Studen]ii de la „Cuza“
nu [tiu unde `[i vor
petrece vacan]a
Dup\ ce Ministerul Educa]iei Cer-
cet\rii [i Tineretului (MECT) a
`nt=rziat cu repartizarea locurilor
finan]ate de la buget pentru uni-
versit\]i, acum pare s\ fi uitat de
alte locuri, cele de tab\r\ pentru
studen]i. „Nu au ajuns locurile `n
tab\r\ pentru studen]i, probabil
c\ studen]ii vor putea depune ce-
reri pentru a beneficia de un ast-
fel de loc dup\ sesiunea de exa-
mene“, a precizat prorectorul di-
dactic de la Universitatea „Al. I.
Cuza“, Constantin S\l\v\stru.
„Agen]ia Na]ional\ pentru Tine-
ret, care este `n subordinea
MECT, trebuia s\ trimit\ aceste
locuri `nainte ca studen]ii s\ intre
`n vacan]\, `naintea sesiunii, [i
nu dup\ ce ei `ncheie anul univer-
sitar. Am `n]eles c\ motivul
`nt=rzierii survine din necesitatea
relu\rii procedurii de achizi]ie a
locurilor `n tabere. A[adar, din
cauza unor nemul]umiri interve-
nite, s-au f\cut alte licita]ii, care
au `nt=rziat [i distribuirea
locurilor pentru universit\]i“, a
ad\ugat Constantin S\l\v\stru,
prorectorul UAIC. Anul universi-
tar se va `ncheia pe 12 iunie, c=nd
se va finaliza [i sesiunea de exa-
mene. (O.R.)
Le[inuri `n r=ndul
donatorilor de s=nge
Temperaturile ridicate din ultima
perioad\ au provocat st\ri lipo-
timice [i hipoglicemice `n r=ndul
donatorilor de s=nge, `n special la
persoanele tinere care au trecut
pentru prima oar\ pragul
Centrului Jude]ean de Transfuzii
(CJT) Suceava, conducerea cen-
trului sf\tuind popula]ia s\ vin\
diminea]a la donare. Directorul
CJT Suceava, Maria Pilat, a spus
c\, `n cazul `n care unui donator i
se face r\u, procedura de
recoltare se `ntrerupe `n vederea
acord\rii primului ajutor, iar can-
titatea de s=nge deja donat\ se
consider\ rebut, deoarece o pung\
de s=nge, pentru a putea fi prelu-
crat\, trebuie s\ con]in\ 400 de
mililitri de s=nge, cu un plus - mi-
nus de 10%. Maria Pilat a spus
c\, din fericire, de[i luna trecut\
au fost mai multe cazuri `n care
canicula a provocat nepl\ceri
sucevenilor veni]i la donare, iar
manevrele au fost oprite,
cantit\]ile de rebuturi nu au fost
mari, deoarece alterarea st\rii de
s\n\tate a donatorilor s-a produs
spre finalul opera]iunii, c=nd deja
se colectaser\ 370 - 380 ml, iar
astfel punga de s=nge a putut fi
utilizat\. Luna trecut\, un num\r
de [ase sute de suceveni s-au
prezentat la CJT Suceava pentru
a dona s=nge, astfel `nc=t `n luna
mai nu au existat probleme cu
asigurarea stocurilor. (M.F.)
12 Luni, 4 iunie 2007 SPORT

(23). Atacantul Fiorenti-

PE SCURT
Pi]urc\: „Ne-am atins
doar jum\tate
de obiectiv“
Victor Pi]urc\, selec]ionerul na]io-
nalei de fotbal a Rom=niei, a de-
clarat c\ tricolorii [i-au atins ju-
m\tate din obiectiv, dup\ victoria
cu Slovenia, de s=mb\t\ seara, 2-
1, acela de a c=[tiga toate cele
[ase puncte. „A fost o victorie
muncit\, dup\ un meci dificil, cu
un adversar care a dat totul.
Ne-am atins jum\tate din obiectiv
[i sper c\ [i miercuri vom lua cele
trei puncte“, a spus Pi]urc\, el ne-
ar\t=ndu-se sup\rat pentru golul
`ncasat `n prelungiri: „Nu m-am
sup\rat c\ am primit gol, golave-
rajul nu conteaz\, punctele sunt
importante“. Selec]ionerul a mai
spus c\ la sloveni a intervenit o-
boseala, astfel n\sc=ndu-se golul
al doilea al echipei noastre. „Me-
ciul de miercuri este foarte greu [i
trebuie s\ trecem peste euforia
rezultatului. Azi, la unii juc\tori
s-a resim]it oboseala. Dorel Stoica
a avut probleme de c=rcei, a avut
foarte mult de alergat“. Pi]urc\ l-
a l\udat pe Nicoli]\, autorul golu-
lui secund al Rom=niei: „B\nel a
f\cut o partid\ excep]ional\,
merita s\ dea gol. Am avut drep-
tate s\-l bag `n locul lui Florentin
Petre, dar e posibil ca Petre s\
joace miercuri, la Timi[oara. Eu
gre[esc greu la selec]ii. M\ voi
g=ndi bine pentru meciul de mier-
curi, deoarece unii juc\tori impor-
tan]i au gre[it azi“.
Mutu crede c\ miercuri
va fi mai greu
dec=t `n Slovenia
Adrian Mutu a declarat dup\ me-
ciul de la Cejle c\ tricolorii au fost
motiva]i `n plus pentru acest joc
de faptul c\ `n urm\ cu [ase ani
Slovenia a eliminat Rom=nia de la
barajul de calificare pentru CM
2002. „Am fost motiva]i `n plus s\
ne lu\m revan[a `n fa]a Sloveniei,
dup\ meciurile din 2001. Suntem
bucuro[i de victorie [i nu conteaz\
scorul, tot trei puncte sunt. Am
ob]inut prima din cele dou\ victo-
rii pe care le dorim `n patru zile.
Ei au avut doar c=teva ocazii, iar
noi o mul]ime. Sper\m s\ c=[tig\m
[i miercuri, la Timi[oara, dar o s\
fie mai greu dec=t azi. Suntem o-
bosi]i, iar ei au v\zut cum juc\m
[i vor evolua altfel“, a spus Mutu.
Lobon] a[teapt\
un stadion arhiplin
la Timi[oara
Bogdan Lobon], portarul na]iona-
lei de fotbal a Rom=niei, a decla-
rat dup\ meciul c=[tigat cu scorul
de 2-1, la Celje, `n fa]a Sloveniei,
`n preliminariile EURO 2008, c\
s-au ob]inut trei puncte foarte im-
portante `n perspectiva calific\rii
la turneul final. „Am f\cut to]i un
meci foarte bun. Nu putem spune
c\ greul a trecut, mai sunt destule
meciuri de disputat [i vrem s\ ob-
]inem maximum. Mai e mult p=n\
la finalul preliminariilor, dar tre-
buie s\ ne calific\m“, a spus Lo-
bon]. Portarul lui Dinamo a mai
afirmat c\ de[i au lipsit c=]iva oa-
meni de baz\ la na]ional\, „cei ca-
re i-au `nlocuit s-au descurcat.“
Lobon] crede c\ „la Timi[oara o s\
fie stadionul arhiplin [i mul]i su-
porteri vor r\m=ne pe afar\“ [i a
]inut s\ mul]umeasc\ fanilor care
au fost `n num\r mare [i la Celje.
Gabriel Tama[, autorul golului
prin care Rom=nia a deschis sco-
rul, prima sa reu[it\ la na]ional\,
EURO se apropie nei este `n prim-plan [i `n
minutul 32, c=nd p\trun-
de `n careu, dar trage slab
B\nel
Nicoli]\
a marcat la
a Na]ionala de fotbal a Rom=niei a `nvins [i Handanovic re]ine.
forma]ia Sloveniei cu scorul de 2-1 (0-0), O mare [ans\ de gol au Cejle primul
slovenii, Sukalo relu=nd s\u gol
s=mb\t\ seara, `n deplasare, la Celje, cu capul dup\ un corner pentru
(33), o minge care a ocolit echipa
`n preliminariile EURO 2008 a Golurile de pu]in vinclul. La poar-
ta cealalt\, Ro[u e devan- na]ional\
au fost marcate de Gabriel Tama[ [i
sat de portar, la o lansare
B\nel Nicoli]\, ambii afla]i la primele `n ad=ncime (37), ca dou\
reu[ite pentru echipa na]ional\ a ~n urma minute mai t=rziu, la o
faz\ similar\, Codrea s\
acestui succes, tricolorii au urcat scape singur cu Handano-
vic, `l dribleaz\, dar trage
pe primul loc `n clasamentul grupei G a peste poarta goal\.
Echipa lui Victor Pi]ur- rii sunt primii care atac\ ~n final de repriz\, Ro-
m=nia mai are o ocazie,
c\ a ob]inut o victorie me- mai serios poarta, dar Ro-
ritat\, dup\ un joc pe ca- [u reia din prima pe l=n- dar lovitura de cap a lui
re l-a controlat `n marea g\ poart\ la centrarea lui Chivu trece pe l=ng\ vin-
majoritate a timpului. Ra] (8). Peste numai un clu (41).
Tricolorii au ratat mult, minut, gazdele au o lovi- Partea a doua `ncepe Selec]ionerul
dar au izbutit s\ concreti- tur\ liber\ de la circa 7 excelent pentru Rom=nia,
care reu[e[te deschiderea Victor Pi]urc\
zeze de dou\ ori [i au reu- de metri, pe care Ceh o
[it un succes foarte im- trimite `n careu, de unde scorului dup\ numai cinci este foarte
minute: mai `nt=i Mutu aproape
portant pentru calificarea Lavric reia periculos la
la turneul final din Elve- col]ul lung, `ns\ Lobon] e trage din afara careului, de o nou\
]ia [i Austria. la post (9). Sc\pat pentru iar portarul respinge, iar
apoi, la cornerul lui Nico- calificare
~n urma victoriei de la o clip\ din marcaj, Lavric
li]\, tot el reia cu capul, la un
Celje, Rom=nia urc\ pe trage din unghi, de la 6
primul loc `n Grupa G, la metri, dar balonul trece Koren respinge de pe li- turneu
nia por]ii, iar Handanovic final cu
egalitate de puncte cu peste poart\ (22). Ime-
nu mai poate face nimic la
Olanda, dar cu golaveraj diat, tricolorii replic\,
[utul n\prasnic sub bar\ na]ionala
mai bun. Mutu [ut=nd [i el peste al lui Tama[: 0-1 (50). Rom=niei
Dup\ c=teva prime mi- buturile Slovene, dup\ o Rom=nia are [ansa s\
nute de tatonare, tricolo- pas\ `napoi a lui Ro[u
`[i dubleze avantajul de pe
tabel\, dar Mutu, dup\ o
Slovenia - Rom=nia 1-2 (0-0) curs\ de 40 de metri, tra-
ge neinspirat [i Handano-
vic ap\r\ (56). Marica are
Au marcat: Dare Vrsic ‘90^3 – Gabriel Tama[
[i el o `ncercare (62), dar
‘50, B\nel Nicoli]\ ’69;
Cejle, „Arena Petrol“: 12.000 spectatori; [utul s\u din unghi oco-
le[te poarta.
Cartona[e galbene: Sukalo ‘18, Mavric ‘26, Cesar
Nicoli]\ speculeaz\ o
‘34, Mutu ‘38, Rakovic ‘40, Koren ‘43, Nicoli]\ ’80;
Cartona[e ro[ii: Cesar ‘79, D. Niculae ’79. gre[eal\ mare a lui Cesar
[i `l `nvinge pe Handano-
Au evoluat echipele: vic (69), m\rind diferen]a r\m=n `n atac [i Sukalo Meciul devine din ce `n
Slovennia: Handanovic - Ilic, Mavric, Cesar, Jokic - Ko- de pe tabel\: 0-2. A fost prinde un [ut bun, din fe- ce mai tensionat, iar Ce-
mac, Sukalo (‘83 Vrsic), Ceh, Koren (’52 Birsa) - Ra- primul gol la na]ional\ ricire pe l=ng\ poart\. sar [i D. Niculae sunt eli-
kovic (‘61 Novakovic), Lavric. Antrenor: Matjaz Kek. pentru Nicoli]\. Imediat Niculae [i Zicu mina]i pentru bruscare
Rom=n nia: Lobon] - Contra, Tama[, Chivu, Ra] - Ni- au [ansa unui nou gol reciproc\ (79). Finalul a-
Stoica b=lb=ie o minge,
coli]\, Codrea, Stoica (‘78 Mure[an), Ro[u (’63 Zicu) iar Lavric are o bun\ oca- pentru Rom=nia, dar nu duce golul de onoare al
- Marica (‘74 Niculae), Mutu. Antrenor: Victor Pi- zie, dar Lobon] respinge ne alegem dec=t cu un gazdelor, dup\ un corner,
]urc\. senza]ional (73). Slovenii corner (76). Dare Vrsic (90^3). a
Arbitru agresat la meciul Danemarca - Suedia
a Partida a fost `ntrerupt\ cu un minut `nainte de final, la scorul de 3-3, atunci c=nd
arbitrul a dictat penalty pentru oaspe]i a „Centralul“ a fost agresat de
un suporter danez, iar gazdele risc\ s\ piard\ meciul cu scorul de 0-3, la masa verde a
Meciul Danemarca - Sue- Herbert Fandel (foto), ame-
nin]at de un atac al supor-
UEFA. Presa danez\ anun-
]ase deja c\ Suedia a c=[ti-
oficiat [i la finala Ligii Cam-
pionilor. Fandel a fluierat i-
dia, din cadrul grupei F al
Euro-2008 la fotbal, s-a `n- terilor, oprind partida la gat cu 3-0 din cauza tulbu- mediat dup\ acest incident
scorul de 3-3. ~ntr-un comu- r\rilor. Scandalul a `nceput [i a ie[it de pe teren. Meciul a
trerupt cu un minut `nainte
nicat ap\rut imediat pe site- dup\ c\ danezul Christian fost dramatic [i p=n\ `n acel
de expirarea timpului regu-
ul Uniunii Europene de fot- Poulsen a fost eliminat minut, Suedia av=nd 3-0 `n
lamentar de joc, arbitrul bal a confirmat faptul c\ jo- chiar `nainte de `ncheierea minutul 26, cu golurile mar-
cul s-a oprit exact `nainte de meciului. Arbitrul Fandel a cate de Elmander (2) [i Pet-
Arbitrul Herbert Fandel finalul regulamentar, pre- dictat penalty pentru Sue- ter Hansson. Danemarca a
ciz=nd c\ rezultatul nu va fi dia, dar `nainte de a putea fi revenit, cu goluri marcate
a luat decizia de a omologat dec=t dup\ inves- executat\ lovitura de pe- p=n\ cu 15 minute `nainte
`ntrerupe meciul, tiga]ia comitetului discipli- deaps\ un suporter a intrat de minutul 90, prin Daniel
dup\ ce a fost agresat nar, la primirea raportului pe teren [i l-a lovit pe arbi- Agger, Jon Dahl Tomasson
de un suporter danez de arbitraj [i al delegatului trul german, acela[i care a [i Leon Andreasen. (N.P.)
Rezultatele meciurilor disputate s=mb\t\ `n cadrul preliminariilor Campionatului European de Fotbal, edi]ia 2008:
Grupa A Grupa C Grupa E
Belgia - Portugalia 1-33 (Fellaini ’55 – Nani ’44, Estonia - Croa]ia 0-1
1 (Silva ’32)
Grupa G
Bosnia-H Her]egovina - Turcia 3-2 2 (Muslimovic
Postiga ’64) ’27, Dzidic ’45, Custovic ’89 – Sukur ’13, Sario- Macedonia - Israel 1-22 (Stojkov ’13 – Yltzhaki Allbania - Luxeemburg 2-0
0
Finlanda - Serbia 0-2
2 (Jankovic ‘2, Jovanovic ’85) glu ’39) ’10, Colautti ’43) (Kapllani ‘28, Haxhi ‘57)
Kazahstan - Armenia 1-2 2 (Baltiyev ’86 penalty Rusia - Andorra 4-0 0 (Kerzhakov ‘8, ’16, ’49,
– Arzumanyan ’33, Hovsepyan ’38 penalty) Grecia - Ungaria 2-0 0 (Gekas ’16, Seitaridis ’39) Sychev ’74) Beelarus - Bullgaria 0-2
2
Azerbaidjan – Polonia 1-3 3 (Subasic ‘5 – Norvegia - Malta 4-0 0 (H?stad ’31, Helstad ’73,
Clasament grupa E (Berbatov ‘28, ‘47)
Smolarek ’63, Krzynowek ’66, ’90) Iversen ’79, Riise ’90) 1. Croa]ia 6 5 1 0 16-4 16p
Clasament grupa A C l a sa m e n t grupa C 2. Rusia 6 4 2 0 11-1 14p Sllovenia - Room=nia 1-2
2
1. Polonia 8 6 1 1 15-6 19p 1. Grecia 6 5 0 1 10-4 15p 3. Israel 7 4 2 1 15-7 14p (Vrsic ‘90^3 – Tama[ ’50, Nicoli]\ ’69)
2. Portugalia 7 4 2 1 15-5 14p 4. Anglia 6 3 2 1 9-2 11p
4. Serbia 7 4 2 1 10-4 14p
2. Turcia 6 5 0 1 10-4 15p
5. Macedonia 7 2 1 4 6-7 7p Clasament grupa G
3. Finlanda 7 3 2 2 7-5 11p
3. Bosnia 6 5 0 1 10-4 15p 6. Estonia 6 0 0 6 0-11 0p
1. Rom=nia 6 4 2 0 12-4
4 14p
4. Norvegia 6 5 0 1 10-4 15p
5. Belgia 7 2 1 4 5-8 7p 7. Andorra 6 0 0 6 1-26 0p
2. Olanda 6 4 2 0 8-2 14p
5. Ungaria 6 5 0 1 10-4 15p
6. Kazahstan 7 1 2 4 4-10 5p

a declarat: „Eram la locul potrivit, 7. Armenia 6 1 1 4 2-7 4p 6. Malta 6 5 0 1 10-4 15p Grupa F 3. Bulgaria 6 3 3 0 9-3 12p
8. Azerbaidjan 7 1 1 5 3-16 4p 7. Moldova 6 5 0 1 10-4 15p
Danemarca - Suedia 3-3 3 (Agger ’34, Tomasson 4. Belarus 6 2 1 3 9-13 7p
la primul gol. Am avut un meci ’62, Andreasen ’76 – Elmander ‘7, ’26, Hansson 5. Albania 6 1 3 2 5-6 6p
foarte dificil [i cred c\ vom avea Grupa B Grupa D ’23). Meci `ntrerupt `n minutul 89. 6. Slovenia 6 1 1 4 5-10 4p
emo]ii [i la Timi[oara. A fost mai Insulele Feroe - Italia 1-2
2 (Jacobsen ’77 – Inza- Germania - San Marino 6-00 (Kuranyi ’45, Jan- Islanda - Liechtenstein 1-11 (Gunnarsson ’26 – 7. Luxemburg 6 0 0 6 1-11 0p
ghi ’13, ’48) sen ’53, Frings ’56 penalty, Gomez ’63, ’65, Rohrer ’70)
greu ca `n Olanda, dup\ p\rerea Fran]a - Ucraina 2-0 0 (Ribery ’57, Anelka ’71) Fritz ’67) Letonia - Spania 0-22 (Zakresevskis ’45 autogol,
mea. Sunt fr=nt de oboseal\, ca [i Lituania - Georgia 1-0 0 (Mikoliunas ’77) }ara Galilor - Cehia 0-0 Hernandez ’62) Urm\toarele meciuri
toat\ echipa, am muncit enorm
ast\zi. Toate meciurile conteaz\“. 1. Fran]a
Clasament
6
grupa B
5 0 1 14-2 15p 1. Germania
C l a sa m e n t
6
grupa D
5 1 0 27-3 16p 1.
Clasament
Irlanda de Nord 6
grupa F
4 1 1 10-7 13p (miercuri, 6 iunie):
Tama[ i-a dedicat golul lui Bor- 2. Italia 6 4 1 1 11-6 13p 2. Cehia 7 4 2 1 15-4 14p 2. Suedia 6 4 1 1 12-7 13p

nescu, portarul de rezerv\ al na-

3.
4.
Ucrania
Sco]ia
6
6
4
4
0
0
2
2
8-6
11-6
12p
12p
3.
4.
Irlanda
Slovacia
7
6
4
3
1
0
2
3
12-8 13p
15-11 9p
3.
4.
Spania
Danemarca
6
5
4
2
0
2
2
1
11-6
10-5
12p
8p
Luxeemburg – Allbania
]ionalei, care a afirmat `nainte de 5. Lituania 6 2 1 3 4-5 7p 5. }ara Galilor 6 2 1 3 8-9 7p 5. Islanda 6 1 1 4 5-10 4p Bullgaria – Beelarus
meci c\ funda[ul echipei Celta Vi- 6. Georgia 7 2 0 5 13-13 6p 6. Cipru 6 1 1 4 9-16 4p 6. Liechtenstein 6 1 1 4 4-16 4p Room=nia – Sllovenia
7. Feroe 7 0 0 7 2-25 0p 7. San Marino 6 0 0 6 1-36 0p 7. Letonia 5 1 0 4 4-5 3p
go va `nscrie. a

Rom=nia, la un pas de Campionatul Mondial de handbal
~n prima man[\ a
„play-off“-ului Campio-
natului Mondial de hand-
bal feminin, turneu pro-
gramat `n Fran]a, `n in-
tervalul 2-16 decembrie
2007, ieri sear\, `n locali-
tatea Uddevalla, `n fa]a
a fix 1.244 de spectatori,
Suedia a `nt=lnit Ro-
m=nia, oaspetele fiind
conduse de pe banca teh-
nic\ de cuplul de antre-
nori Gheorghe Tadici -
Dumitru Mu[i. Cu o mic\
galerie favorabil\ `n tri-
bunele arenei, acolo un-
de, printre cei 40 de ro-
m=ni „g\l\gio[i“, s-a a-
flat [i o „bunic\“ de 77
ani, venit\ din jude]ul
Cluj tocmai `n Suedia,
selec]ionata noastr\ a
debutat fulminant `n joc
[i a condus cu 4-0 (min.
4), prin golurile marcate
de G=lc\ (2), Maier [i Ar-
dean-Elisei (foto), ultima
rat=nd, `ns\, `n min. 10
o aruncare de la 7 metri,
c=nd mingea a trecut
peste poarta gazdelor.
~ncurajate de acest in-
succes al adversarelor,
Suedia reduce p=n\ la 3-
4 (’13), dup\ care Rom=-
nia revine `n meci [i m\-
re[te diferen]a pe tabela
de marcaj la 9-3 (’22),
13-4 (’29) [i 14-5 (la pau-
z\). ~n repriza secund\,
Rom=nia se distan]eaz\
`n fa]a Suediei la 10 go-
luri - 18-8 (min. 38), 24-
14 (min. 59) [i 25-15 (min.
60) -, dar ultimul gol al
meciului este `nscris `n
ultima secund\ de gaz-
dele confrunt\rii, dintr-o
aruncare de la 7 metri, [i
tricolorele se impun `n fa-
]a scandinavelor cu nu-
mai... 25-116 (14-55), sufi-
cient `ns\ pentru a fi ca [i
calificate la turneul final.
~ntr-un meci arbitrat
de cuplul austriac Reisin-
ger - Kaschütz [i obser-
vat de islandezul Stein-
bach, na]ionala Rom=ni-
ei a prezentat urm\torul
lot de juc\toare: Lumini-
]a Hu]upan-Dinu, Tere-
za Pâslaru - Ramona Ma-
ier 7 goluri (2 din 7 m),
Carmen Amariei-Lungu,
Roxana Gheorghe 1, A-
driana Nechita 1, Aure-
lia Br\deanu 2, Ionela
Gâlc\ 3, Oana Manea,
Stelu]a Luca 2, Valenti-
na Ardean-Elisei 4, Adi-
na Meiro[u 4, Valeria
Be[e 1, Narcisa Lecu[a-
nu. De remarcat reveni-
SPORT
rea `n na]ionala Rom=-
niei, dup\ doi ani de ab-
sen]\, a interului Amari-
ei-Lungu, dup\ ce „r\z-
boiul“ dintre ea [i antre-
norul Tadici a fost „stins“
Luni, 4 iunie 2007
de c\tre Cristian Ga]u,
pre[edintele FR Hand-
bal, cu acordul ambelor
p\r]i. La finalul jocului
de la Uddevalla, antre-
norul Gheorghe Tadici a
declarat: „Avem acum o
echip\ cu o mentalitate
apropiat\ marii perfor-
man]e. Sper ca [i na]io-
nala masculin\ a Rom=-
niei s\ elimine Suedia
nu peste mult timp [i s\
ajung\ [i ea la turneul
final al Campionatului
European“. Partida retur
dintre Rom=nia [i Suedia
este programat\ la Rm.
V=lcea, pe 9 iunie. Alte
rezultate din prima man-
[\ din play-off au fost: O-
landa - Crooa]ia 24-2 27,
Spania - Turccia 33-2 25,
Pooloonia - Seerbia 27-223.
(Dan T.)
13
PE SCURT
Delta Tulcea
a promovat,
`ns\ doar pe h=rtie
Echipa de fotbal Delta Tulcea [i-a
asigurat promovarea `n prima
divizie, s=mb\t\, `n urma victo-
riei cu 6-0 ob]inut\ pe teren pro-
priu, `n fa]a forma]iei FC Sna-
gov, `n cadrul etapei a 33-a (pe-
nultima) din Liga a II-a. Gra]ie
acestui succes, fotbali[tii tulceni
au acumulat 61 de puncte [i sunt
liderii Seriei 1, cu o etap\ `nain-
te de finalul sezonului, av=nd un
avans de 2 puncte fa]\ de ocu-
panta locului secund, Gloria Bu-
z\u (59 pct), [i de cinci puncte
fa]\ Forex Bra[ov [i Petrolul Plo-
ie[ti (56 pct), forma]iile clasate
pe locurile 3 [i 4. Gloria Buz\u,
care s-a impus cu 2-1 `n partida
de la Gala]i, cu Dun\rea, mai a-
re nevoie de un singur punct pen-
tru a promova `n ultima etap\,
c=nd va `nt=lni pe teren propriu
forma]ia Cetate Suceava, aflat\
`n lupta pentru evitarea retro-
grad\rii. Delta Tulcea a promo-

Popicarii ie[eni pierd f\r\ vat `n Prima Lig\, dar se pare c\

pe prima scen\ va evolua `n
locul forma]iei tulcene Ceahl\ul
Piatra Neam], din cauza faptului

patru titulari, `n Valea Jiului c\ dobrogenii nu au licen]\.

Clasamentul Diviziei Na]ionale masculine de popice
1. CFR Cluj & IS C.Turzii 12 10 1 1 75-21
2. Inter Petrila 13 10 0 3 59-35
3. CFR Olimpia ACB Ia[i 13 8 1 4 65-339
4. Rulmentul Bra[ov 13 8 0 5 60-44
5. ICMRS Gala]i 13 7 0 6 48-56
6. Foresta HLV T\lmaciu 12 3 1 8 30-66
7. Electro Tg. Mure[ 12 2 0 11 30-74
8. Siderurgica Hunedoara 12 1 1 11 31- 73
Ionu] Popa spune c\ Steaua este
interesat\ de atacantul P\limaru
a Interna]ionalul ie[ean de tineret este [i pe lista
de achizi]ii a clubului UTA, ar\denii dorindu-l
cu insisten]\ [i pe golgheterul Ionu] B=lb\ a
Antrenorul Politehni- vreo doi-trei juc\tori pe
cii Ia[i, Ionu] Popa, a de- lista de achizi]ii a Stelei,
clarat c\ atacantul Cle- printre care [i P\lima-
ment P\limaru (foto) se ru“, a declarat Ionu] Po-
afl\ `n vizorul vicecam- pa. Tehnicianul a preci-
pioanei Steaua Bucu- zat c\ interna]ionalul de
re[ti. „Am informa]ii c\ tineret ie[ean este dorit
Steaua `l monitorizeaz\ [i de conducerea UTA,
pe P\limaru. De fapt, e forma]ia din Arad inten-
cunoscut de acum faptul ]ion=nd s\-l transfere [i
c\ echipa din Ghencea pe golgheterul Ionu]
`ncearc\ s\ aduc\ juc\- B=lb\.
tori tineri [i talenta]i. L- „Am discutat cu pre[e-
a luat deja pe Bicfalvi [i dintele lui UTA, Sandu
am `n]eles c\ mai sunt Ion, care mi-a spus c\ `i
de Dan
TEODORESCU
Penultima etap\ a se-
zonului regulat din ca-
drul Diviziei Na]ionale
de popice a programat
s=mb\t\ marele derby
dintre Inter Petrila [i
CFR Olimpia ACB Ia[i,
ambele echipe fiind pe
podiumul clasamentu-
lui. Din p\cate, `ns\, ie-
[enii s-au prezentat `n
Valea Jiului f\r\ patru
titulari, absent=nd Cos-
tic\ Ciurdea, George Co-
v\sal\, Iulian Gabriel
Cucu [i antrenorul-juc\-
tor Dumitru Penciuc.
Dac\ primii doi sunt ac-
cidenta]i, Cucu are pro-
bleme deosebite `n fami-
lie, so]ia sa fiind bolna-
v\, iar Penciuc senior nu
a putut s\ se `nvoiasc\
de la serviciu. ~n aceste
condi]ii, Inter Petrila,
de]in\toarea Cupei NBC
21 `n acest sezon, a c=[tigat
20 `n fa]a moldovenilor cu
17 scorul de 3.234 p.d. -
16 3.100 p.d. (6-2 la victorii
14 directe, dup\ ce ie[enii
7 Rom=niei din grupa G a prelimi-
au condus la un moment
4
dat cu 2-1), realizatorii
3
vrea la echip\ at=t pe
P\limaru, c=t [i pe Ionu]
B=lb\. Repet, B=lb\ va
pleca doar de la 750.000
de euro `n sus. Dac\ e
vreun club care achit\ a-
ceast\ sum\, Ionu] poa-
te pleca. Cu banii ob]i-
nu]i pe el ne-am putea
acoperi posturile defici-
tare“, a ad\ugat Popa.
Acesta a precizat c\ deo-
camdat\ nu are informa-
]ii de la pre[edintele So-
rin Boca privitoare la
punctelor celor dou\
combatante fiind urm\-
torii lansatori:
- Intter Peetrila:: Ion
Hordil\ - 562 p.d. (1
punct de echip\), Marius
Codarcea - 508 p.d. (0),
Ion B\lan - 481 p.d. (0),
Octavian Sava - 536 p.d.
(1), Marius Ghe]ea - 591
p.d. (1), Virgil Dorin -
556 p.d. (1);
- CFR Olimpia ACB
Ia[i:: Dumitru Penciuc jr -
506 p.d. (0), Remus Anti-
mirescu - 544 p.d. (1), Mi-
hai Gabriel Benghiac -
513 p.d. (1), Florin Opin-
c\ - 514 p.d. (0), Marius
Manea - 522 p.d. (0), Ioan
D\sc\lescu - 501 p.d. (0).
Celelalte rezultate ale
rundei, cu scorurile reu-
[ite la victorii directe
(principalul criteriu care
conteaz\ `n clasament),
au fost: Siderurgica Hu-
nedoara - Foresta HLV
T\lmaciu 2-6, Electro
Koracell Tg. Mure[ - CFR
Cluj & Industria S=rmei
C=mpia Turzii 1-7 [i Rul-
mentul Bra[ov - ICMRS
Gala]i 6-2.
~n etapa a 14-a, ulti-
ma a sezonului regulat,
s=mb\t\, 9 iunie, sunt
achizi]ii, dar sper\ s\ ai-
b\ la reunirea lotului cel
pu]in patru sau cinci ju-
c\tori noi, pentru a pu-
tea aborda preg\tirea de
var\ `n efectiv complet.
Referitor la lista ple-
c\rilor, Ionu] Popa nu a
dat nici un nume, dar a
punctat c\ juc\torii care
se vor desp\r]i de Poli
Ia[i `n aceast\ var\ se
cunosc deja. „Cei care nu
au jucat mai deloc pen-
tru Poli `n sezonul trecut
sau care au evoluat
foarte slab, probabil `[i
caut\ deja echipe. Nu
trebuie s\ le spunem noi
s\ plece, [tiu foarte bine
ce au de f\cut. Sunt
de[tep]i [i probabil se
a[teapt\ la o desp\r]i-
re“, a conchis antrenorul
lui Poli. (Narcis P.)
programate partidele:
Foresta HLV T\lmaciu -
CFR Olimpia ACB Ia[i,
Inter Petrila - Rulmen-
tul Bra[ov, ICMRS Ga-
la]i - Electro Koracell Tg.
Mure[ [i CFR Cluj & In-
dustria S=rmei C=mpia
Turzii - Siderurgica Hu-
nedoara. Ieri, `ntr-o par-
tid\ restant\, clujenii au
evoluat la T\lmaciu.
De men]ionat c\ `n ur-
ma rezultatelor de s=m-
b\t\, chiar dac\ a pier-
dut `n Valea Jiului, for-
ma]ia CFR Olimpia ACB
Ia[i este virtual califica-
t\ la turneul final „de
patru“ de pe teren pro-
priu, din intervalul 14-
17 iunie, acolo unde va fi
prezent\ [i elita Diviziei
Na]ionale feminine de
popice, `ntr-un „play-off“
separat de cel al b\ie]i-
lor. ~ntrecerile feminine
vor fi pe 14 [i 15 iunie,
iar b\ie]ii se vor con-
frunta pe arena CFR
Ia[i, din {oseaua Na]io-
nal\ nr. 7-9, `n zilele de
16 [i 17 iunie. ~n semifi-
nale, se vor `nt=lni locu-
rile 1 cu 4 [i 2 cu 3, ur-
m=nd a se disputa, a do-
ua zi, cele dou\ finale, pe-
ntru locurile 3-4 [i 1-2. a
Rezultate consemnate `n etapa a
33-a:
Seeria I: FC Delta Tulcea - FC
Snagov 6-0, CS Otopeni - Prefab
Modelu 2-1, Forex Bra[ov -
Dun\rea Giurgiu 3-0, FCM
Bac\u - CF Br\ila 3-0, FC
Boto[ani - Chimia Brazi 2-0,
Cetate Suceava - FC Bra[ov 2-1,
Dun\rea Gala]i - Gloria Buz\u
1-2, FC S\cele- Petrolul Ploie[ti
0-1, FCM C=mpina - Sportul
Studen]esc 3-0. Cllasameent: 1.
Delta Tulcea - 61 pct, 2. Gloria
Buz\u - 59 pct, 3. Forex Bra[ov -
56 pct, 4. Petrolul Ploie[ti - 56
pct, 5. CS Otopeni - 51 pct etc.
Seeria II: Building V=nju Mare -
Auxerre Lugoj 3-1, IS C=mpia
Turzii - FC Caracal 2-1, Corvinul
Hunedoara - FC Unirea Dej 4-0,
CSM R=mnicu V=lcea - Minerul
Lupeni 3-0, „U“ Cluj - Poli
Timi[oara II 4-1, FCM Re[ita -
FC Baia Mare 3-2, CFR
Timisoara - FC T=rgovi[te 0-2,
FC Bihor Oradea - Unirea Alba
Iulia 3-1, Gaz Metan Media[ -
Dacia Mioveni 5-3.
Cllasameent: 1. „U“ Cluj - 69 pct,
2. CSM Rm.V=lcea - 59 pct, 3. Da-
cia Mioveni - 57 pct, 4. Minerul
Lupeni - 52 pct etc. (N.P.)
Olanda a `nvins Coreea
de Sud, `ntr-un amical
disputat la Seul
S=mb\t\ s-au disputat mai mul-
te meciuri amicale interna]iona-
le, printre protagoniste num\-
r=ndu-se [i Olanda, adversara
nariilor lui EURO 2008. Batavii
au `nvins la Seul selec]ionata
Coreei de Sud cu scorul de 2-0,
ambele goluri ale forma]iei pre-
g\tite de Marco van Basten pur-
t=nd semn\tura lui Rafael van
der Vaart, `n minutele 32 (penal-
ty) [i 72. Meciurile amicale dis-
putate s=mb\t\ s-au `ncheiat cu
urm\toarele rezultate:
Meexicc - Iran 4-0
0 (Borgetti ’1,
Lozano ’27, Fonseca ’81,
Torrado ’84)
Australlia - Uruguay 1-2 2 (Ster-
jovski ‘6 – Forlan ’40, Recoba ’77)
Austria - Paraguay 0-0 0
Coosta Ricca - Chille 2-0
0 (Badilla
’28, Ruiz ’58)
Cooreeea dee Sud - Ollanda 0-2 2 (van
der Vaart ’32 penalty, ’72)
SUA - China 4-1 1 (Beasley ’12
penalty, Feilhaber ’32, Dempsey
’77, Onyewu ’81 – Yaokun ’18)
(Cichero ’22, Maldonado ’24 –
Rosario ’5, Gerba ’85)
Austria – Scco]ia 0-11
(O’Connor ’59)
Japoonia – Munteeneegru 2-0 0
(Nakazawa ’23, Takahara ’38)
Angllia – Brazillia 1-11 (Terry ’68 –
Diego ’90)
Ellve]ia – Argeentina 1-1 1 (Streller
’64 – Carlos Tevez ’50) (N.P.)
14 Luni, 4 iunie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00

Actualitatea Actualitatea Actualitatea 3 7

cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05

9 7 12 13 15 17
din num\rul de vineri

8 4 6 2 9 7 5 1 3
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului

2 7 5 3 6 1 4 8 9
Sudoku este un fel de re-
9 1 3 5 4 8 2 7 6 4 1 7 1 4 14 10 4
bus, dar numai cu cifre, 4 3 8 9 5 6 1 2 7 Aritmogriful este un gen enigmistic
de la 1 la 9. Jocul a fost 7 2 9 8 1 3 6 4 5 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc
lansat [i pe Internet [i s-a 5 6 1 4 7 2 9 3 8 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i 7 7 11 10 10 7 16 7
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 6 5 7 1 8 4 3 9 2 totdeauna aceea[i cifr\.
tele Unite, Noua Zeeland\ 1 9 2 7 3 5 8 6 4 1 2 3 4 5 6 7 8
[i Croa]ia, iar `n Marea
3 8 4 6 2 9 7 5 1
Careurile sunt `ntocmite
de dl. Valentin PAS|RE A B
Britanie este deja consi-
derat un fenomen. Com-
A 7 10 7 2 3 7 4 2
pleta]i careul de 81 de 8 1
p\tr\]ele cu cifre cuprinse
O D A J D I I
Rezolvarea careului din

`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t 3 5 2 3 4 3 2 12 12

num\rul de vineri

nici o cifr\ s\ nu apar\ de C R U C E

dou\ ori pe acela[i r=nd 9 5 4 8
sau pe aceea[i coloan\. 7 4 5 C R E S T I N 7 14
Grila este `mp\r]it\ `n
nou\ careuri mai mici, 1 5 H I T O N
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 3 1 8 A N T I M I S
s\ con]in\ cifrele de la 1 3 9 5 1 Pornind de la numele Sf. ..., `n Calendarul Ortodox, de ast\zi,
la 9, la fel, o singur\ M I R N I T A 4 iunie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus
dat\. (Solu]ia 7 8 3 [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n B (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 3 6

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 08:00 Micu]a Zorro 10:00 Timpuri grele (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Daria, iubirea mea (r)
07:30 TeleMatinal 08:50 Atlas (r) 11:00 Art@.ro (r) Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 08:00 Acas\ `n buc\t\rie (r)
Cu: Adriana Avram, 09:20 Jurnalul Euronews 12:00 Jurnal cultural 07:00 Diminea]a devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Gitanas
Cosmin }int\ 09:35 Poft\ bun\! (r) 12:30 Atlas (r) Cu: Cristina Cioran, Dan Cu: Janne Cooper 11:15 Inocen]\ furat\
10:00 S\n\tate pentru to]i! 10:10 Tonomatul DP2 13:00 Intrarea actorilor (r) Capatos 10:15 }icni]ii (r) 13:30 Prizoniera
10:30 Doctor Becker (comedie, 12:00 Replay. Legendele fotbalului 14:30 Ioan Paul al II-lea pelerin `n 09:00 ~n gura presei (r) (comedie, Cu: Mel Brooks, 15:20 Re]eta de Acas\
Cu: Ted Danson, Terry rom=nesc Ucraina Cu: Mircea Badea Ezio Greggio, Julie Condra, 15:30 R\zbunarea Victoriei
Farrell, Hattie Winston) 12:30 V=n\torii de comori (r) 15:05 Muzica - Opere complete 10:00 Concurs interactiv Gianfranco Barra) 17:30 Pove[tiri adev\rate
11:00 Ne vedem la TVR! 13:30 ABC... de ce? 16:00 Valul uciga[ 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela 12:15 Emmerdale - Afaceri de Vremea de Acas\
12:00 Teleenciclopedia (r) 14:00 Teleshopping 17:00 Garantat 100% (r) Anderson, Molly Culver, familie (dram\, Cu:
Elisabeth Estensen, Mark Cu: Ioana Maria Moldovan,
13:00 Vorba lui Jim 14:30 E-forum 19:00 Identit\]i Natalie Raitano) Drago[ St\nescu
15:00 ~mpreun\ `n Europa! 19:30 V... de la vizual (r) 12:00 Vocea inimii (r) Charnock, John Middleton)
13:30 Desene animate: 13:00 {tirile PRO TV 18:30 Betty cea ur=t\
C=inii milionari 16:00 Jurnalul TVR 20:00 I vitelloni Cu: Ioan Isaiu, Maria 19:30 Tequila cu suflet de femeie
16:20 Descoper\ rom=nii (dram\, Cu: Franco Dinulescu, Toma D\nil\ 13:45 Vedere de pe bloc (r)
14:00 Jurnalul TVR 20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
16:30 Autostrada TVR Interlenghi, Alberto Sordi, 13:00 Observator 15:00 Cu un pas `nainte (r)
15:00 Teleshopping 16:00 T=n\r [i nelini[tit (Cu: Janne Cu: Adela Popescu, Dan
18:00 Jurnal regional Franco Fabrizi) Cu: Simona Gherghe
15:30 Kronika (limba maghiar\) Povestea a cinci tineri care vi- Cooper, Doug Davidson) Bordeianu, Carmen
18:35 Poirot 13:45 Baby Variet\]i (r) Tanase, C\t\lina Musta]\)
17:00 Jurnalul TVR seaz\ mult, dar nu `ndraznesc, 17:00 {tirile PRO TV
19:30 La plimbare prin Europa intirziind sa se maturizeze. Ei 16:00 Observator 21:30 Zorro
17:15 Careu de doamne 20:00 EURO case 17:45 Om s\rac, om bogat (come-
locuiesc `ntr-un mic ora[ ital- Cu: Simona Gherghe 22:30 Pove[tiri de noapte
18:00 Dis-de-sear\ 20:30 Lumea de aproape ian de provincie, pe care, din die, Cu: Horia Brenciu)
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Cu: Cabral, Mircea Solcanu
19:00 Jurnalul TVR 21:00 Ora de [tiri comoditate [i din teama de ne- 18:50 {tirile PRO TV
cunoscut, ezit\ s\-l Cu: C. Andrei 23:00 Clona
20:20 Foc `ncruci[at 22:10 Pove[ti despre femei: Lucia 20:30 Paulie
p\r\seasc\. ~n final, unul din- 19:00 Observator 00:00 Prizoniera (r)
21:10 Faimo[ii (dram\, Cu: Sabrina Ferilli, tre ei, cel mai t=n\r, g\se[te (comedie, Cu: Gena
Cu: Cu Alessandra Rowlands, Tony Shalhoub, 01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
Cu: C\t\lin M\ru]\, Stefano Dionisi, Alexander curajul [i pleac\ la Roma.
Stoicescu, Lucian M`ndru]\ Hallie Kate Eisenberg)
Marius Moga Pschill, Lorenzo Alessandri, 21:50 Citeste cu mine! (r) Vremea de Acas\
20:30 Animat Planet Paulie este un papagal foarte
22:20 Reflector Elise Tielrooy) 22:00 360 de grade - Reportaj... 02:45 Iubire ca `n filme (r, dram\,
22:30 Jurnal cultural 21:00 Imperiul (a doua parte) simpatic [i foarte inteligent pe Cu: Adela Popescu, Dan
22:45 Jurnalul TVR ~n anii grei de dup\ cel de-al deasupra, care-[i poate spune
doilea r\zboi mondial, Lucia, 23:00 Muzic\ pentru nun]i (ac]iune, Cu: Santiago Bordeianu, Carmen
Cu: Malvina Cervenschi singur povestea [i asta pentru
ramas\ v\duv\, este nevoit\ Cabrera) c\ Marie, st\p=na lui, l-a T\nase, C\t\lina Musta]\)
23:15 Nocturne s\ accepte slujbe dintre cele [i `nmorm=nt\ri (r)
22:00 Vocea inimii `nvatat s\ vorbeasc\. In 03:45 Pove[tiri de noapte (r)
Cu: Radu Boruzescu mai umilitoare ca s\ poata (dram\, Cu: Lena Endre, schimbul acestui mare servi-
supravie]ui. Descoperirea c\ Rebecka Hemse, Goran Cu: Ioan Isaiu, Maria 04:15 Peregrina a
00:10 Raliul Greciei. Rezumat Dinulescu, Toma D\nil\ ciu, Paulie a vindecat-o pe mi-
so]ul ei a avut un copil cu alt\ Bregovic) cuta lui prietena de b=lb=ial\.
01:10 O via]\-n a[teptare (r) femeie vine ca un [oc dureros,
Recent divorta]\ [i `n doliu 23:00 Observator Totusi, p\rin]ii fetei `l v=nd...
dar `nt=lnirea cu rivala din
Cu: Nathalie Baye trecut `i aduce [i un dar nes- dup\ unicul ei copil, Sara 00:00 Vr\jitoarea 22:15 La bloc (comedie) Legend\:
02:55 Jurnalul TVR (r) perat: o prieten\ de n\dejde. `nchiriaza subsolul superbei 02:00 Concurs interactiv 23:00 La servici (comedie)
sale vile lui Bogdan, un se- [tiri
04:00 Departe, prin ]\ri str\ine... (r) 00:00 Replay (r) duc\tor muzician s=rb, care se 03:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (r) 23:30 {tirile PRO TV
(dram\, Cu: Valeria Cavalli) 00:30 Colec]ionarul de suflete instaleaza aici impreuna cu in- Cu: C. Andrei 00:15 Unde-i lege nu-i tocmeal\ film artistic
05:40 Careu de doamne (r) a 01:25 Cracker (r) a treaga sa orchestr\... a 05:00 Vivere a 01:15 Icstrim tivi a
 TIMP LIBER Luni, 4 iunie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT Din ciclul Descoperind spiritualitatea apusean\

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

1 - 9 noiembrie 2007

OBIECTIVE:
9 zile/8 nop]i
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT (Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter-
minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân-
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\,
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai,
Foto: „NONY“ Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din
Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Departament economic: Ionela MIH|IL| Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
Consilier juridic: Ana MANEA bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-
e-m
mail: info@zziarullumina.ro cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
ISSN 1841-141X cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa din program; autocar modern, cu aer condi-
Cotoranu). ]ionat, conform programului; asigurare me-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; taxa israelian\ de trecere prin vama
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au-
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep-
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu-
nere al actelor: 28 septembrie 2007.
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Bizan] [i Rena[tere `n Italia
25 iunie - 5 iulie (11 zile, 10 nop]i)
Pre]: 450 euro ^ 218 lei
Viena - Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Palatul Imperial, Pri-
m\ria, Parlamentul
Vene]ia - Pia]a San Marco, Bazilica „San Marco“, Palatul Dogilor,
Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Vene]iei
Floren]a - Domul cu Cupola, Palazzo Vecchio, Galeriile de Arta, Palazzo
Pitti, Ponte Vecchio, Biserica „Santa-Croce“: mormintele lui Galileo Galilei,
Michelangelo, Rossini
Pisa - Domul din Pisa, Pia]a Rosacrucienilor
Roma - S. S. Cosma e Damiano, Forum Romanum, Fori Imperiali,
Columna lui Traian, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptisterium), S.
Giovanni in Laterano, S. Croce in Gerusalemme, Trastevere (S. Maria in
Trastevere, S. Crisogono, S. Cecilia); Isola Tiberina (S. Bartolomeo); Ghetto;
Capitol; S. Pudenziana; S. M. Maggiore; S. Prassede; S. Martino ai Monti;
S. Pietro in Vincoli; Piramide; S. Paolo fuori le mura; Catacombele
(Domitilla, S. Callisto [i S. Sebastiano); S. Sebastiano, Via Appia Antica,
Fontanella Trevi, (dac\ timpul permite, op]ional: Pza. del Quirinale, S.
Andrea al Quirinale, S. Carlo alle Quattro Fontane, S. S. XII Apostoli),
Vizit\ la Vatican, Pia]a San Pietro, Domul „Sf. Petru“ (Pieta [i Capela „Sf.
Petru“, op]ional Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului),
Muzeele Vaticanului, Camposanto Teuton, Pza. del Popolo, Treptele span-
iole, S. Silvestro (Campanile), Montecitorio, S. Agostino Panthéon, Pza.
Navona, S. Agnese in Agone, S. M. Dell'Anima
Abbazia S. Nilo - in Grottaferrata, Castel Gandolfo
Terni - vizit\ la parohia ortodox\ ,,Sf. Parascheva“
Assissi - Basilica „Sf. Francisc“
Ferrara (Castel Estense, Catedrala)
Ravenna - Basilica „San Vitale“, Domul, Battisterio Neoniano,
Mormântul lui Dante
Padova - `nchinare `n Catedrala „Sf. Iustina“ la moa[tele Sf. Apostol [i
Evanghelist Luca
Budapesta - Castelul [i Catedrala din Buda
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,
scaune rabatabile, instala]ie audio-video); 10 nop]i cazare `n
hoteluri de 2* [i 3*, cu mic dejun; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;
mesele care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli perso-
nale; asigurarea medical\ - obligatorie.

VÂNZ|RI a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61
m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Pre] 50.000 de euro. F\r\ agen]ii. Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i Ora 13.30: Caravana de 11:00-12:30: Casa de Cul-
Detalii la num\rul de telefon 0723.360.427. Miercuri, 6 iunie, ora 18.30: Sala ma[ini, `nso]it\ de tineri `mbr\ca]i tur\ „Mihai Ursachi“: Nichita Da-
- Ateneul T\t\ra[i - „B\rbierul din `n costume de epoc\, `n acompania- nilov&Ghenadie Nicu (lectur\);
V=nd var vechi (past\) bun pentru pictur\. Rela]ii la numerele Sevilla“. Oper\ `n trei acte de G. mentul Fanfarei de la Chetri[, va 13:00-14:30, Sage Café: Fi-
de telefon 724.172, 0741.344.294. Rossini. Distribu]ia: Cosmin Mar- cobor` Copoul; lip Florian&Attila Bartis (lectur\);
covici (Contele Almaviva); George Ora 14.00: „B\taia cu flori“, 15:00-16:30, Colegiul Na-
Cojocariu (Don Bartolo); Mihaela la Casa de Cultur\ a Studen]ilor ]ional: Julia Schoch&Vojislav Ka-
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, Gr\jdeanu (Rosina), Gabriel (Grupul Statuar al Voievozilor); ranovic (lectur\);
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, Gheorghi]\ (Figaro) - debut, Ora 16.00: La Anticariatul 17:00-18:30, Sage Café: Iu-
ideal pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: Cristian Waks (Don Basilio), Elena de pe Strada L\pu[neanu, docu-
0744912404.
lian Ciocan&Ilma Rakusa (lec-
Ro[ca (Berta), C\t\lin Berea mentaristul Ion Mitican [i al]i iu- tur\);
(Fiorello, Comandantul), Daniel bitori ai Ia[ului vechi vor participa
Mateianu (Ambrosio, Notarul). Or- 20:00-24:00, Casa de Cultu-
CUMP|R|RI la o mas\ rotund\ cu tema „Da- r\ „Mihai Ursachi“: Sear\ de lec-
chestra, corul [i ansamblul de ba- tinile [i oboceiurile ie[ene `ntre
let, conducerea muzical\: Leonard tur\ cu to]i autorii.
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii Dumitriu. Regia artistic\: Anda uitare [i nep\sare“; Duminic\, 10 iunie 2007
la num\rul de telefon 0727.772.685. Rog seriozitate! Tabacaru Hogea, asistent Eduard Ora 19.00: Concert `n aer 11:00-12:30: Sala Senat a
Sveatchevici, scenografia Zoltan liber la Casa de Cultur\ a Stu- Universit\]ii „Al. I. Cuza“: New In-
Gerzanich. La clavecin: Adina Lu- den]ilor (Grup Statuar al Voievo- siders, New Outsiders (Dezbatere);
NATIONAL DISCOVERY pa[cu. Maestru de cor: Valeriu G=- zilor). Invita]i: Destin, Costela, 13:00-14:30: Casa de
GEOGRAPHIC CHANNEL dei, coregrafia: Gheorghe Stanciu. Kreativ, etc. Pe parcursul zilei de Cultur\ „Mihai Ursachi“: Tanya
Spectacol interpretat `n limba ita- 10 iunie, prin ora[ va circula tram-
lian\, titrat `n limba rom=n\. Malyarchuk&György Dragomán
06:00 Duel peste Guadalcanal 06:00 Ma[in\rii masive vaiul de epoc\ sau o calea[c\ tras\
07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi (lectur\);
07:00 Microsafari. Insecte de cai, `n care se va plimba „Regina
08:00 B\rba]ii `n alb 15:00-16:30: Arte Café:
08:30 Making of Florilor“, desemnat\ `n seara de 9
09:00 Automobile americane Dumitru Crudu&Vasile Gârne]
09:00 Animale cu tupeu iunie, `n Club Sunday’s, `n urma u-
10:00 Arme de r\zboi. Tancul
recondi]ionate
nui concurs. (lectur\);
11:00 Racheta de croazier\
10:00 V=n\torii de mituri 17:00-18:30: Sage Café:
11:00 Ma[ini pe alese Monika Rinck&Nicoleta Esinencu
12:00 Experimente tr\snite
12:00 Ma[in\rii masive (lectur\);
12:30 Momente uimitoare
13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi 11:00-12:30: Casa de Cul-
13:00 Megastructuri. Megavaporul 14:00 B\rba]ii `n alb
14:00 Animale cu tupeu tur\ „Mihai Ursachi“: Mircea Di-
15:00 Cum se fabric\?
15:00 Arme de r\zboi. Tancul nescu&Alek Popov (lectur\).
16:00 Curse
16:00 Racheta de croazier\ 17:00 {ofer de Grand Prix
17:00 Animale ca noi. Limbajul 18:00 Motociclete americane Festivalul Berii
18:00 V=n\torii din ad=ncuri. 19:00 V=n\torii de mituri. `n Cartierul Metalurgie
Flota pierdut\ Titanicul se scufund\
19:00 Planeta la control. 20:00 Cum se fabric\? „S\rb\toarea berii“ va dura 4
Stonehenge 21:00 Pove[tiri [ocante. zile, cu program diferit `n fiecare zi,
20:00 Jurnal de c=ine Cel mai `nalt om `ntre orele 10:00 - 23:00. ~n fiecare
21:00 Megastructuri. din lume sear\ din festival se vor urca pe
Aeroportul Kansai 22:00 Dr. G, medic legist. scen\, `ntre orele 19.00-23.00,
Ce pot s\ fac\ oamenii
22:00 ~nchisoare de maxim\ se- trupe de muzic\ pop-rock, dance,
curitate 23:00 Constructorii
de motociclete etno sau muzic\ popular\.
23:00 Penitenciar. Joi, 7 iunie: Dj Gratziano; Dj
00:00 Cum se fabric\
Bande `n r\zboi Rosario Inter Nullo;
diverse lucruri? Centrul Cultural German -
00:00 Clipe de co[mar 01:00 Tehnologie extrem\. Vineri, 8 iunie: Hycat, Shock,
01:00 ~nchisoare de maxim\ se- Marea excava]ie „B\taia cu flori“ la Festivalul Interna]ional de Andreea B\lan, Cassa Loco;
curitate din Boston Casa de Cultur\ a Municipiului Literatur\ European Borderlands S=mb\t\, 9 iunie: Romanitza,
02:00 Penitenciar 02:00 Curse
03:00 Megastructuri
Ia[i „Mihai Ursachi“ Sâmb\t\, 9 iunie Heaven, Bere Gratis;
03:00 Automobile americane
recondi]ionate Duminic\, 10 iunie, ora 12.00: 10:00-11:00: Casa de Duminic\, 10 iunie: Alexandru
04:00 Inchisoare de maxim\ se-
curitate 04:00 V=n\torii de mituri Deschiderea oficial\ a Festivalului Cultur\ „Mihai Ursachi“, deschi- Recolciuc, Angela Rusu, Impact,
05:00 Penitenciar a 05:00 Ma[ini pe alese a „B\taia cu flori“; derea oficial\; Hara. a
 CM
YK

16 Luni, 4 iunie 2007 VIA}A PAROHIILOR

De[i la munc\ `n str\in\tate, au ridicat acas\ 14 troi]e

a Parohia Vorniceni 1, Protopopiatul S\veni, este parohia cu cele mai multe troi]e a Au fost ridicate cu ajutorul enoria[ilor
pleca]i la munc\ `n str\in\tate, din dragoste pentru satul natal [i pentru Biseric\ a Pentru `ntâlnirea fiilor satului, p\rintele paroh
preg\te[te o nou\ troi]\, l=ng\ care s\ arboreze steagurile tuturor ]\rilor unde lucreaz\ credincio[i din Vorniceni a
Satul Vorniceni, jude]ul
Boto[ani, este unul dintre
cele mai vechi sate din
zon\. Este re[edin]\ de co-
mun\ [i este situat la 25
Km de Boto[ani [i la 18 Km
de S\veni. Cel dintâi l\ca[
de cult men]ionat `n satul
Vorniceni, Protopopiatul
S\veni, este Biserica „Sf.
M. Mc. Dimitrie“, din bârne
de lemn, care a fost
str\mutat\ din marginea
satului, `n anul 1821, `n
centru, unde se afl\ [i `n
prezent. Cu acela[i hram,
„Sf. M. Mc. Dimitrie“, s-a
construit `n perioada 1897-
1899, pe temelie de piatr\,
biserica din c\r\mid\. La
ridicarea ei, au contribuit
s\tenii [i st\pânii mo[iei,
Scarlat [i Elena Phere-
chide. De-a lungul timpu-
lui, `n aceast\ biseric\ au
slujit mul]i preo]i, izvoarele
consemnând [i câte 9 preo]i
(cinci preo]i angaja]i [i pa-
tru nu). ~n prezent, satul
CM
YK este `mp\r]it `n dou\ paro-
veni, Boto[ani sau Dorohoi),
satul te `ntâmpin\ cu o fru-
moas\ troi]\, ca s\-]i dai
seama din primul moment
c\ locuitorii sunt cre[tini
ortodoc[i [i c\ Sfânta Tre-
ime este cea care `i veghea-
z\, prin crucea Sa. De altfel,
la fiecare intersec]ie sau
acolo unde a fost loc potrivit,
s-a ridicat câte o troi]\, ast-
fel `ncât parohia Vorniceni 1
are, ast\zi, 14 astfel de
locuri de `nchinare. Acestea
au fost ridicate cu ajutorul
enoria[ilor pleca]i `n str\i-
n\tate, care le-au dorit con-
struite din dragoste pentru
satul natal [i pentru Bise-
ric\, dar [i pentru a contri-
bui la `nmul]irea dragostei
`ntre oameni, a[a cum ne `n-
va]\ M=ntuitorul Iisus
Hristos.
Credincio[ii
se `ntrec `n a
`nfrumuse]a biserica
rica. A[a se face c\ pictura
bisericii [i alte lucruri foarte
necesare bunei func]ion\ri a
parohiei s-au f\cut prin con-
tribu]ia familiilor Neculai [i
Domnica Pintilie, Vasile [i
Anca Istrate (din Italia), dar
[i a bunilor enoria[i de aca-
s\. ~n momentul de fa]\,
p\rintele Ciprian Ivanovici
se preg\te[te s\ ridice o no-
u\ cas\ parohial\. Aceasta
datorit\ faptului c\ actuala
cas\ parohial\, din al c\rei
spa]iu nu poate fi utilizat
dec=t jum\tate - din cauza
deterior\rii - ad\poste[te bi-
blioteca parohiei. Toate re-
vistele oficiale sunt ordo-
nate pe ani, astfel `ncât
orice informa]ie se ob]ine cu
mare u[urin]\. Pentru lec-
tur\ mai u[oar\, pr. Ivano-
vici a amenajat o mic\ bi-
bliotec\ `n casa social\, de
unde enoria[ii `l citesc pe
p\rintele Cleopa, p\rintele
Paisie Olaru sau scrierile al-
Din oricare parte intri `n parohia Vorniceni 1 (S\veni, Boto[ani sau Dorohoi),
tor p\rin]i care `nt\resc
credin]a credincio[ilor. satul te `ntâmpin\ cu o frumoas\ troi]\, ca s\-]i dai seama din primul moment CM
YK

hii: Vorniceni 1, având
paroh pe preotul Ciprian
Ivanovici, [i Vorniceni 2,
având ca paroh pe preotul
Ioan Constantin. Aceste
parohii sunt dintre cele
mai active din protopo-
popiat. Ast\zi, ne vom opri
asupra parohiei Vorniceni
1, p\storit\ de pr. Ciprian
Ivanovici, urmând ca `ntr-
un alt num\r al ziarului
nostru s\ vorbim [i despre
Vorniceni 2.
Parohia cu cele mai
multe troi]e
Din oricare parte intri `n
parohia Vorniceni 1 (S\-
P\rintele Ivanovici ne-a
invitat mai `ntâi la biserica
parohial\, care, pe lâng\
faptul c\ a fost reparat\, `n
1999 a fost `mpodobit\ cu
pictur\ `n tempera. Vorni-
ceni 1 este prima parohie
din zon\ `n care s-a ridicat
cas\ social\ (cas\ de pr\z-
nuire). Prin contribu]ia fam-
iliei Gheorghe [i Viorica
Jijie, `n 1995 s-a ridicat a-
ceast\ cas\ social\, unde
pot servi masa 120 de per-
soane. Dac\ la `nceput folo-
sirea casei era spontan\,
acum se fac planific\ri cu 5-
6 luni `nainte.
De altfel, credincio[ii de
aici se `ntrec `n a ajuta bise-
Doi consilieri
pentru sectorul
cultural al parohiei
Stând de vorb\ cu credin-
cio[ii mai `n vârst\ (majori-
tatea enoriasilor tineri erau
la muncile câmpului) am
aflat cât de `ndr\git este, `n
Vorniceni, Radio Trinitas.
De exemplu, m\tu[a Elena
Barbacaru ne-a spus c\ cea
mai mare mângâiere pentru
ea [i so]ul ei este Radio Tri-
nitas [i c\ cel mai mult `i
place s\-l asculte noaptea.
~ncepând de la ora 23 [i
pân\ la 2-3 noaptea, Trini-
tasul este via]a [i puterea ei.
Are `ns\ [i ea un „of“. Nu
este mul]umit\ c\ parte din
tineret las\ casa [i merge `n
str\in\tate pentru mai
mult. „Când m-am c\s\to-
rit, am f\cut nunta cu malai
(n. r. - f\in\ de porumb ames-
tecat\ cu f\in\ de grâu, do-
vleac fiert [i coapte la cuptor).
Copiii i-am crescut singur\,
c\ci so]ul a lucrat pe [antier,
dar credin]a `n Dumnezeu
c\ locuitorii sunt cre[tini ortodoc[i [i c\ Sfânta Treime este cea care `i vegheaz\
m-a ajutat [i pot spune c\
sunt mul]umit\ de felul `n
care mi-am tr\it via]a.
Acum, credin]a a mai sl\bit,
iar unii caut\ s\ umple
golul l\sat de lipsa lui
Dumnezeu cu cele materi-
ale. Nu este posibil (n. r. - of-
teaz\). Acum când po[ta[ul
`mi aduce pensia acas\, m\
rog lui Dumnezeu s\-mi dea
s\n\tate s\-L pot sluji dup\
putere“, spune ea. So]ul
m\tu[ii Elena, Gheorghe
Barbacaru, este consilier la
biseric\, iar d=nsa este tare
mul]umit\ c\ el iube[te
Biserica.
Parohia Vorniceni 1 este
organizat\ `ntr-un mod deo-
sebit. S-ar putea spune c\
organizarea este de tip e-
parhial. ~ntre alte sectoare
de activitate, sectorul cultu-
ral are doi consilieri. Dl pro-
fesor Gheorghe Epure (fost
director [i profesor de
român\ timp de 49 de ani)
este cel care se ocup\ cu
men]inerea tradi]iilor din co-
mun\. ~n colaborare cu ce-
l\lalt consilier cultural, dl
profesor Gheorghe Gher-
man (director de [coal\) `l
sprijin\ pe p\rintele Ci-
prian `n toate activit\]ile
culturale. Dl Epure spune
c\ `l bucur\ faptul c\ cei pe
care i-a `nv\]at `[i aduc a-
minte de satul natal [i de bi-
serica `n care au fost bo-
teza]i [i cununa]i, iar pentru
domnia sa - cât [i pentru
distinsa doamn\ Olga Epu-
re, so]ia sa - cea mai mare
satisfac]ie este respectul ce `l
au din partea fo[tilor elevi.
Când l-am `ntrebat pe dl pro-
fesor Gherman despre via]a
parohiei, a ]inut s\ precizeze
c\ dragostea pentru Biseric\
[i ata[amentul credincio[ilor
fa]\ de p\rintele Ciprian fac
„unele duminici sufocante de
prezen]a credincio[ilor din
toate genera]iile“.
Colaborare rodnic\
`ntre Prim\ria comunei
[i parohii
Am stat de vorb\ [i cu
primarul comunei Vorni-
ceni. De[i este foarte ocupat,
domnul primar Ovidiu
Corleciuc (profesor de isto-
rie-geografie) a vorbit cu
mare pl\cere despre biseri-
cile [i preo]ii din comun\ [i
a ar\tat c\ este o frumoas\
[i rodnic\ colaborare `ntre
Prim\rie [i parohii. Domnia
sa a spus: „Ru[ine de pri-
marul care nu respect\ Bi-
serica [i preo]ii! Dac\ res-
pect Biserica [i preo]ii, [i
credibilitatea mea cre[te `n
rândul s\tenilor. O hot\râ-
re dat\ de Prim\rie [i `nt\-
rit\ de preot cap\t\ o pute-
re mult mai mare“. A ]inut
s\ mai spun\ c\, `n colabo-
rare cu Biserica, dore[te s\
adune fiii satului la `mpli-
nirea a 580 de ani de ates-
tare documentar\ a a[ez\-
rii, dar [i `ntâlnirea cu pri-
ma promo]ie a Liceului Vor-
niceni, de acum 40 de ani,
din care face parte [i dom-
nia sa. Pentru `ntâlnirea fi-
ilor satului, p\rintele Ci-
prian preg\te[te o nou\ tro-
i]\, l=ng\ care s\ arboreze
steagurile tuturor ]\rilor
unde lucreaz\ credincio[i
din Vorniceni. (pr. Ioan MA-
NOLIU, corespondent zia-
rul „Lumina“, Protopopiatul
S\veni)

Biserica „Sf. M. Mc. Dimitrie“, Vorniceni, Boto[ani

Tipografia Albina
a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
angajeaz\
un muncitor
pentru imprimarea de ziare
(program de noapte).
Experien]a ca muncitor offset sau
montajist constituie un avantaj. Vorniceni 1 este prima parohie din zon\ `n care
Rela]ii la telefon 0722/800.895 s-a ridicat cas\ social\ (cas\ de pr\znuire),
`n 1995. Aici, pot servi masa 120 de persoane

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK

Mar]i,
5 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 127 (728) Anul III
Vene]ia, istorica
[i turistica
PAGINA 16
„Serenissim\“
Zeci de premii anuale
pentru seminari[tii teologi
din Arhiepiscopia Ia[ilor
a ~nalt Prea Sfin]itul Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, se `nt=lne[te ast\zi cu elevii seminari[ti din Arhiepiscopia
Ia[ilor care au ob]inut premii la olimpiadele [i concursurile na]ionale `n anul [colar 2006-2007 a Cei 27 de tineri care vor fi
felicita]i [i premia]i de IPS Mitropolit Daniel au ob]inut, `n aceast\ prim\var\, nu mai pu]in de 30 de premii a Mai mult,
mul]i dintre ei s-au calificat [i pentru alte concursuri, ale c\ror finale se vor desf\[ura de acum `nainte a Anul 2007
este unul dintre cei mai rodnici ani `n ceea ce prive[te premiile elevilor seminari[ti la olimpiadele [colare a Mul]i dintre
tinerii care au fost premia]i anul acesta sunt prezen]e obi[nuite la `ntrecerile na]ionale a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Topirea accelerat\ a ghe]arilor
va afecta 40% din popula]ia globului
Topirea ghe]arilor [i a
calotei glaciare ar putea
afecta p=n\ la 40% din po-
pula]ia mondial\ prin con-
secin]e cum sunt cre[terea
nivelului m\rii [i oceane-
lor, producerea de inunda-
]ii [i reducerea rezervelor
de ap\ potabil\ [i mena-
jer\, relev\ un raport al
ONU, citat ieri de AP.
Studiul, realizat de un
grup de 70 de oameni de
[tiin]\ [i dat publicit\]ii `n
ajunul marc\rii Zilei Mon-
Sute de chinezi s-au adunat ieri la
diale a Mediului, noteaz\,
Hong Kong (singurul loc din China unde
comemorarea revoltei este permis\) `n
memoria vitimelor masacrului din Pia]a O treime din pre[colari nu au acces la gr\dini]\
Tiananmen. ~n prim\vara anului 1989,
dup\ [apte s\pt\m=ni de demonstra]ii or- Aproximativ 29% dintre
ganizate de Mi[carea Studen]ilor pentru
Democra]ie, aceast\ mi[care anticomu-
nist\ incipient\ a fost anihilat\ s=ngeros,
copii nu au acces la educa]ie
pre[colar\ din cauza cos-
turilor ridicate pe care le
presupune aceasta, a lipsei
la 4 iunie. Revolta s-a soldat, se pare, cu
mii de mor]i. a spa]iilor pentru amena-
jarea de gr\dini]e [i a dis-
CM
YK
PAGINA 5
de asemenea, c\ mic[ora-
rea calotei glaciare risc\ s\
accelereze `nc\lzirea
global\, `ntruc=t blocurile
de ghea]\ contribuiau la
r\corirea planetei, reflec-
t=nd c\ldura `n spa]iu.
Autorii s\i afirm\ c\ `n-
c\lzirea global\ ar putea
determina cre[terea ni-
velului m\rii cu 20 p=n\ la
80 cm `n acest secol, ceea ce
ar putea provoca inunda]ii
`n zonele mai joase [i mi-
lioane de refugia]i.
Viteza cu care se tope[te
stratul de ghea]\ `n
tan]ei mari `ntre cas\ [i
institu]iile de `nv\]\m=nt,
potrivit reprezentan]ilor or-
ganiza]iei „Salva]i copiii“.
Totodat\, 70.000 de copii
sunt exploata]i prin munc\,
`n loc s\ mearg\ la [coal\,
CM
YK
Groenlanda s-a dublat `n
ultimii 2-3 ani [i peste tot
dintre ei 5.000 sunt din
Bucure[ti. „Recunoa[terea
dreptului la educa]ie tre-
buie s\ se reflecte `n con-
struirea unei [coli bune, `n
promovarea unui comporta-
ment nediscriminatoriu `n-
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Cucor\ni - poezie,
p=ine [i arom\
de pui fript
Universitatea
„Al. I. Cuza“ a intrat
`n clubul de elit\ al
universit\]ilor europene
PAGINA 10
CM
YK
PD a reu[it, `n sf=r[it,
`nregistrarea mo]iunii
anti-T\riceanu
PAGINA 7
„Economise[te,
recicleaz\, mergi pe jos“
PAGINA 11
Rom=nia va fi `mp\r]it\
`n zone „cu pest\“ [i
`n lume ghe]arii sunt `n
sc\dere. a „f\r\ pest\“ porcin\
PAGINA 6
Meteo
c\ de la cele mai mici v=r-
ste, astfel `nc=t to]i copiii s\
poat\ urma o form\ de `n-
v\]\m=nt“, a declarat pre-
~nnorat Z
[edintele executiv „Salva]i maxima 27 °C
copiii“ Rom=nia, Gabriela minima 17 °C
Alexandrescu. a sursa: www.intellicast.com
2 Mar]i, 5 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCLXXX)
Mitropolitul Grigorie
al Ungrovlahiei
(1760-1787) (IV)
Mitropolitul Grigorie a avut
nu doar un rol important `n
politica vremii, ci s-a `ngrijit
`n mod deosebit de slujitorii
sfintelor altare. Astfel, printr-
un act oficial din 31 iulie
1777, mitropolitul Grigorie l-a
`n[tiin]at pe domnul Alexan-
dru Ipsilanti c\ to]i bresla[ii
`[i `ndrum\ fiii s\ urmeze
meseria p\rin]ilor, `ns\ fiii de
preo]i nu se pot hirotoni decât
atunci când au locuri vacante
[i astfel ei sunt pu[i la biruri
la fel ca ceilal]i oameni, fiind
nevoi]i ca pân\ la hirotonie
s\ `mbr\]i[eze alte profesii.
Urmarea a fost c\ domnul a
stabilit ca to]i tinerii care do-
resc s\ devin\ preo]i „s\ fie
cerca]i `n [tiin]e [i numai du-
p\ ce se vor alege cei mai
vrednici, s\ fie [i ei pu[i la
bir, `ns\ mai mic ca la ceilal]i
oameni“. Mitropolitul Grigo-
rie l-a influen]at pe domnitor
s\ acorde o grij\ deosebit\
educa]iei. ~n aceast\ privin]\,
au fost `nfiin]ate [coli noi [i
au fost reorganizate cele
vechi. O grij\ deosebit\ s-a
acordat {colii „Sfântul Sava“,
care a fost organizat\ `n pa-
tru cicluri, fiecare câte trei
ani, cuprinzând `ntreg pro-
gramul de `nv\]\mânt, de la
cel elementar la cel superior.
{coala avea posibilitatea de a
`ntre]ine `n internatul [colii
60 de bursieri. Conducerea
[colii era `ncredin]at\ unei
Eforii, alc\tuit\ din mitro-
polit [i cei doi episcopi sufra-
gani, precum [i din marii
boieri. ~ntre]inerea [colii se
f\cea din venitul m\n\sti-
rilor ne`nchinate, la care se
adaug\ o tax\ de 3 lei pe care
o pl\tea fiecare preot. ~n
schimbul acestei taxe, parohi-
ile [i m\n\stirile erau scutite
de orice fel de obliga]ii fa]\ de
vistieria ]\rii. Mitropolitul
Grigorie era preocupat [i de
`nfiin]area unei [coli de
psaltichie la Bucure[ti, pen-
tru preg\tirea cânt\re]ilor de
stran\. Dintr-un hrisov din
1776, afl\m c\ domnitorul
Alexandru Ipsilanti a rânduit
un dasc\l la Mitropolie, care
s\ `nve]e pe cei ce doreau s\
intre `n cler. Prin acela[i hri-
sov au fost `nfiin]ate dou\
[coli elementare, la Craiova [i
Buz\u. (Rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Slujitorul cârtitor
Aproape de Karyes, sih\s-
treau doi monahi `ntr-o chilie.
O dat\ unul dintre ei s-a
`mboln\vit foarte tare [i cela-
lalt, din p\cate, se tânguia c\
trebuie s\-l slujeasc\. De
aceea, `l ruga mereu pe Sfân-
tul Pantelimon ori s\-l t\m\-
duiasc\ repede pe bolnav, ori
s\-l ia din via]a aceasta, ca s\
se slobozeasc\ de pu]in\ oste-
neal\ ce ar fi f\cut-o slujind
pe bolnav. ~ntr-o zi, `n timp
ce `l ruga din nou pe Sfântul
Pantelimon, i-a ap\rut sfân-
tul [i i-a spus: „De ce `mi ceri
aceasta? Nu vezi c\ e[ti gol
de virtu]i? Pentru `ngrijirea
fratelui t\u vei primi pu]in\
plat\ de la Dumnezeu.“
Cuvintele Sfântului
Pantelimon l-au cutremurat
pe fratele slujitor. De atunci
l-a slujit cu mult\ râvn\ pe
bolnav [i ruga pe Dumnezeu
s\ tr\iasc\ mul]i ani, ca s\-l
`ngrijeasc\ cât mai mult.
(Patericul atonit)
EVANGHELIA ZILEI
Despre grija cre[tinului pentru suflet
Iisus a spus: „Feri]i-v\
de proorocii mincino[i, ca-
re vin la voi `n haine de oi,
iar pe din\untru sunt lupi
r\pitori. Dup\ roadele lor
`i ve]i cunoa[te. Au doar\
culeg oamenii struguri din
spini sau smochine din
m\r\cini? A[a c\ orice
pom bun face roade bune,
iar pomul r\u face roade
rele. Nu poate pom bun s\
fac\ roade rele, nici pom
r\u s\ fac\ roade bune. Iar
orice pom care nu face roa-
d\ bun\ se taie [i se arun-
c\ `n foc. De aceea, dup\
roadele lor `i ve]i cunoa[-
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
Biserica este de acord ca doi tineri s\
locuiasc\ `mpreun\ `nainte de a se cununa?
Zilele trecute ai spus
c\ Biserica nu este de
acord cu divor]ul, pe
care `l consider\ un e-
[ec al familiei. Dar Bi-
serica nu are datoria
de a ierta [i de a `n]e-
lege? Biserica nu tre-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Sfin]it
Mucenic Dorotei,
episcopul Tirului
Sfântul Dorotei tr\it `n
secolul al IV-lea [i a fost
episcopul Bisericii din
cetatea Tir. ~n timpul
`mp\ratului Iulian
Apostatul (361-363), pen-
tru c\ a refuzat s\ aduc\
jertfe idolilor, episcopul
Dorotei a fost ucis.
Tot `n aceast\ zi, Bise-
rica face pomenirea Sfin]i-
lor Mucenici Marchian,
Nicandru, Iperehie, Apo-
lon, Leonid, Arie, Gheor-
ghe, Selneniad, Irineu [i
Pamvon; a Sfântului Mu-
cenic Hristofor; a Sfântu-
lui Mucenic Conon [i a
CALENDARUL ZILEI
te. Nu oricine ~mi zice:
Doamne, Doamne, va in-
tra `n `mp\r\]ia cerurilor,
ci cel ce face voia Tat\lui
Meu Celui din ceruri.“ (Ma-
tei 7, 15-21)
***
Domnul Iisus Hristos `i a-
seam\n\ pe profe]ii min-
cino[i cu lupii `mbr\ca]i `n
piei de oaie. Ace[tia mae[-
tri ai minciunii [i `n[el\-
ciunii se deghizeaz\ `n `n-
v\]\tori ai blânde]ii [i ai
adev\rului. Folosesc orice
mijloace pentru a induce
buie s\ `n]eleag\ fap-
tul c\ unele alegeri pe
care le faci `n via]\ se
pot dovedi gre[ite?
Biserica nu condamn\
pe nimeni. Am spus ieri c\
doar prima Cununie este
Sf=nt\ Tain\, adic\ uni-
Sfântului Mucenic Marcu
din Hios.
Mâine, Biserica face po-
menirea Cuviosului Visa-
rion.
~n ziua de 5 iunie,
istoria consemneaz\:
a „Ziua geografiei“ `n
România;
a Ziua Interna]ional\ a
Mediului ~nconjur\tor; in-
stituit\ printr-o Rezolu]ie
a Adun\rii Generale a
ONU din 15.XII.1972 [i
s\rb\torit\ sub auspiciile
Programului Na]iunilor U-
nite pentru Mediu (PNUE);
marcheaz\ aniversarea zi-
lei de deschidere a Confe-
rin]ei ONU pentru mediul
`nconjur\tor de la Stock-
holm din anul 1972;
a 1779 – S-a n\scut
Gheorghe Laz\r, c\rturar
iluminist, fondatorul `nv\-
]\mântului `n limba na]io-
nal\ `n }ara Româneasc\;
prin manualele pe care le-a
`ntocmit, a contribuit la
crearea terminologiei [tiin-
]ifice [i tehnice române[ti
(d. 17.IX.1823)
a 1865 – Apare, la Pes-
ta, revista „Familia“ (din
27.IV.1880, pân\ `n 1906,
`n eroare nu numai pe cei
naivi, ci uneori chiar [i pe
cei de bun\ credin]\. Sunt
asemenea lupilor care
sunt pu[i paznici la oi. Lu-
pul `[i schimb\ p\rul, dar
nu [i n\ravul. Roadele
acestor fal[i profe]i sunt
minciuna, `n[el\toria, per-
versitatea, [mecheria, pe
care le ambaleaz\ `n cu-
vinte frumoase. Hristos ne
aten]ioneaz\ c\ un pom
r\u nu poate face poame
bune. Un pom fructifer,
chiar [i altoit, dac\ nu es-
te `ngrijit cu aten]ie, `n
timp se s\lb\tice[te. Noi
rea aceea special\ pe care
Dumnezeu o s\v=r[e[te
`ntre un b\rbat [i o femeie
este unic\ `n via]a unui
om. ~ns\ Dumnezeu nu se
ocup\ cu pedepsirea oa-
menilor, ci cu `ndreptarea
lor. Evident, orice om poa-
te face o alegere gre[it\, `n
familia oricui se poate `n-
t=mpla ca unul dintre so]i
s\ se dovedeasc\ nedemn
de `ncrederea acordat\ de
c\tre cel\lalt – iar divor-
]ul este doar constatarea
unei rupturi deja eviden-
te. Deci viziunea cre[tin\
nu este aceea de a men]ine
artificial o familie care de-
ja este fracturat\, ci de a
asuma `nc\ de la `nceput,
de la formarea acelei fami-
lii, toate responsabilit\]ile
legate de ea. ~n egal\ m\-
sur\, Biserica nu poate a-
nula o unire pe care deja a
realizat-o. A[a cum c\lu-
la Oradea), fondat\ [i
condus\ de Iosif Vulcan
(`n aceast\ revist\ a
debutat Mihai Eminescu,
la 25.II.1866, cu poezia
„De-a[ avea...“)
a 1871 – S-a n\scut Ni-
colae Iorga, istoric [i savant
de talie mondial\, memori-
alist, gazetar, dramaturg;
a fost pre[edintele primu-
lui Parlament al României
`ntregite [i prim-ministru
`n perioada 1931-1932 (d.
27 nov. 1940, asasinat);
224 de ani de la
ridicarea primului
balon `n aer
Faptul c\ ast\zi putem
ajunge de la Bucure[ti la
Paris `n doar 2 ore se da-
toreaz\, `n uria[\ m\sur\,
celor care au fost mult\ vre-
me ]inta ironiilor contem-
poranilor lor. Printre ace[ti
`ndr\zne]i se num\r\ [i
fra]ii Montgolfier, cei care,
pe 5 iunie 1783, reu[eau s\
ridice `n v\zduh primul
obiect zbur\tor: un balon.
Montgolfierii erau o fa-
milie numeroas\. Dintre cei
9 copii ai familiei, unul era
oarecum deosebit: Joseph.
El a creat mecanisme care
`nlocuiau munca uman\ `n
suntem asemenea unui
pom pe care Mântuitorul a
altoit ve[nicia. Când lu-
cr\m faptele bune, apar
roadele bune [i gustoase,
iar când facem lucruri rele
culegem fructele mâniei,
ale necredin]ei [i mân-
driei. Sufletul t\u este
asemenea unei flori, care
trebuie `ngrijit\ cu mult\
aten]ie. Aceast\ floare va
`nflori o singur\ dat\, dar
va dura o ve[nicie. (Rubri-
c\ realizat\ de pr. Dumi-
tru P|DURARU, Radio
Trinitas)
g\rul, chiar dac\ a p\r\-
sit m\n\stirea, r\m=ne
monah p=n\ la sf=r[itul
vie]ii [i nu exist\ nici o
slujb\ care s\-l dezlege de
jur\m=ntul pe care l-a f\-
cut, tot astfel doi oameni
c\s\tori]i nu pot fi desp\r-
]i]i de c\tre Biseric\, chiar
dac\ ei sunt divor]a]i. Bi-
serica ia act de divor], f\r\
a fi de acord cu el.
Dar cum ar putea doi
tineri s\ [tie dac\
sunt potrivi]i unul
pentru cel\lalt? Bise-
rica ar fi de acord ca
cei doi s\ tr\iasc\ `m-
preun\ o anumit\ pe-
rioad\ `nainte de a se
c\s\tori?
Varianta asta este ex-
clus\. Cei doi tineri au o
mul]ime de posibilit\]i de
verificare a compatibilit\-
]ii lor `n cadrul unei vi-
itoare familii – iar rela]iile
a 1883 – S-a n\scut
John Maynard Keynes, e-
conomist englez, unul din-
tre fondatorii doctrinei e-
conomiei liberale (d. 1946);
a 1937 – Lucian Blaga
a rostit discursul de re-
cep]ie la Academia Româ-
n\ intitulat „Elogiul satu-
lui românesc“;
a 1973 – Ilie N\stase a
câ[tigat turneul de tenis
de la Rolland Garros;
a 2002 – La Institutul
de boli cardiovasculare
activit\]ile stereotipe, a in-
ventat o pomp\ pentru rar-
efiat aerul, diverse obiecte
[i ma[in\rii folosite `n via]a
cotidian\, dar cea mai mare
aten]ie a acordat-o domeni-
ului hidraulicii [i aeronau-
ticii, pentru care l-a cooptat
[i pe fratele s\u, Etienne.
Observ=nd cu aten]ie com-
portamentul norilor, Joseph
a ajuns la concluzia c\ ar
putea s\ produc\ [i el un
nor pe care s\-l elibereze,
controlat, `n atmosfer\. Zis
[i f\cut: a luat h=rtie din
fabric\, a f\cut un fel de an-
velop\ pe care a umplut-o
cu abur, iar apoi a con-
statat… e[ecul experimen-
tului s\u: evident, s\cule]ul
de h=rtie absorbise aburul,
dup\ care a c\zut pe p\-
intime premaritale [i locu-
itul `mpreun\ nu se nu-
m\r\ printre acestea. Vei
recunoa[te, dac\ vei ana-
liza fenomenul, c\ divor]u-
rile apar, `n propor]ie co-
v=r[itoare, `n cazul cuplu-
rilor care au avut `nainte
de c\s\torie rela]ii intime
[i care eventual chiar au
locuit `mpreun\. Deci in-
compatibilit\]ile nu se re-
zolv\ ([i, probabil, nici nu
ies la iveal\) `n cazul a[a-
zisei c\s\torii „de prob\“.
Unitatea familiei se ob]ine
nu atunci c=nd ]i se pare
c\ po]i „negocia“ cu parte-
nerul de via]\ micile con-
flicte din via]a cotidian\,
ci atunci c=nd `]i bazezi
via]a de zi cu zi pe princi-
piul jertfei personale `n
beneficiul so]ului sau a so-
]iei, iar mai t=rziu al copii-
lor. ~n familie este impor-
tant s\ nu fii egoist, s\ nu
fii preocupat de binele
t\u, ci s\ ai drept preocu-
pare principal\ binele ce-
lui de l=ng\ tine. ~ntr-o
astfel de familie, violen]a,
certurile, disputele nu vor
exista. (Rubric\ realizat\
de Petru AVRAM)
„Prof. Dr. C. C. Iliescu“
din Bucure[ti a fost efec-
tuat primul autotrans-
plant cardiac, intreven]ie
chirurgical\ constând `n
explantarea cordului paci-
entului, repararea [i redi-
mensionarea `n afara cor-
pului pacientului [i reim-
plantarea sa;
a 2004 – A murit Ro-
nald Reagan, om politic a-
merican republican, al 40-
lea pre[edinte al SUA (1981
-1989) (n.6.II.1911). a
m=nt. Joseph [i Etienne s-
au hot\r=t s\ continue,
pentru a ajunge s\ real-
izeze un balon care s\ poat\
transporta oameni [i
m\rfuri. Astfel, ei au creau
un „aerostat“, de fapt un
balon de 12 metri `n\l]ime,
pe care l-au numit „Sara-
phina“ [i a c\rui lansare a
fost programat\ pentru 5
iunie. ~n ziua anun]at\,
„Saraphina“ a fost eliberat\
[i [i-a luat zborul, sub pri-
virile fascinate ale oame-
nilor prezen]i la eveniment.
~n c=teva minute, balonul
devenise un mic punct pe
cer, `n\l]=ndu-se la peste
2000 de metri. Visul lor
prinsese via]\, iar b\t\lia
pentru cucerirea spa]iului
tocmai `ncepuse! (F.H.)

TABLETA DE OBSERVATOR
Vom tr\i oare `ntr-oo societate omni-iinternet?
de Grigore RA-
DOSLAVESCU
Trecuser\ ceva ani buni
de la Revolu]ie [i noi `nc\ nu
[tiam, `n România ]inut\ de-
parte de tehnologiile infor-
ma]iei, ce este [i pentru ce
este internetul. Azi, cum zi-
cea un personaj la por]ile po-
litichiei `ntr-o `mprejurare
ce s-a vrut istoric\, avem in-
ternet pe pâine. {tiin]ific,
s-ar spune c\ personajul (a-
cesta din urm\) `[i manifes-
t\ `n societate, din plin,
func]iile: informativ\, edu-
cativ\, persuasiv\, rela-
xant\. ~ntr-un timp fizic `n
care internetul bântuie [i
mi[c\ lumea, controlând-o
[i, mai grav, programând-o,
a nu fi ,,internaut“ constiuie
crim\ de lezmajestate. E[ti
suspectat [i ridiculizat toto-
dat\. {i cu greu mai g\se[ti
r\spunsul la o etichetare de
genul: „Pân\ [i copii de la
gr\dini]\ [tiu de internet“.
Practic vorbind, [colarii
nu [tiu bine cum e cu tabla
`nmul]irii, dar uit\ de sand-
vi[ `n fa]a PC-ului; oameni la
a treia vârst\ caut\ inter-
net-cafe-urile pentru a nav-
iga `n Cyberspace [i a di-
aloga cu nepo]ii contra a
15.000 lei/or\; adolescen]ii
golesc discotecile [i `[i petrec
nop]ile `n fa]a messenger-u-
lui; angaja]ii firmelor buge-
tare (dar [i private) dau `n
bulimie [i consum\ toner
cu... vagonul pentru a-[i afla
destinele zodiacale [i a ac-
cesa (cât e posibil, f\r\ card)
site-urile erotice...
De dincolo de ocean, dar [i
cu prilejul deplas\rii sale la
Bucure[ti, multimiliardarul
Bill Gates anun]\ c\ ne a[-
teapt\ raiul pe p\mânt, ra-
iul `n care vom putea s\ `n-
LUMINA}I-V| FA}A!
Literatur\ de... Hu[i
de Lucian VASILIU
De c=te ori se `nt=mpl\ s\
„descalece“ prieteni scriitori
din Maramure[ (Gheorghe
Bârlea, fost prefect; publicis-
tul-poet Gheorghe Pârja; po-
etul-director de bibliotec\
Echim Vancea [. a.), ace[tia
ne ofer\ `n dar un [ip cu li-
coare declar=nd, [ugub\]:
„Voi, moldavii, `l ave]i pe Ion
Creang\... Noi, maramure-
[enii, v\ aducem... literatur\
de... Creang\!“ (adic\, pre
limba noastr\ boem-artist\:
horinc\, p\linc\, ]uic\ tran-
silvan\).
Dinspre Hu[ul episcopal
ne sosesc nu numai mesaje
cu eticheta „Busuioac\ de
Bohotin“ sau „Zghihar\“
(pentru `nt\rirea spiritelor,
a solidarit\]ii `ntru bine), ci
primim [i literatur\ de alea-
s\ calitate.
C=nd spunem Hu[i, ne
g=ndim la un or\[el patri-
arhal, situat, pitoresc, `ntr-
un amfiteatru divin, m\r-
ginit de biserici [i podgorii,
animat de iubitori de carte,
de-ar fi s\-l pomenim pe
colegul biblioteconom Con-
stantin Donose sau pe p\rin-
tele Dobzeu.
~n registrul scriitorilor
consacra]i `n ultimele dece-
nii, `i afl\m consemna]i pe
Ion Alexandru Anghelu[
v\]\m, s\ dirij\m afaceri, s\
conducem aplica]ii, s\ pur-
t\m r\zboaie, s\ vedem
spectacole, s\ ar\t\m priete-
nilor afla]i la mii de kilo-
metri distan]\ pozele aduse
cu noi de prin concedii f\r\ a
p\r\si `nc\perea.
Ne`ndoielnic, asemenea
previziuni ne arunc\ direct
`n oceanul unei noi religii
planetare, `n care, `nc\ nu
[tim dac\ ne a[teapt\ anti-
socialul, clandestinitatea,
epidemiile [i, de ce nu, hao-
sul. Timpul va decide. Deo-
camdat\ ni se pare c\ inter-
netul este deosebit de util,
atâta timp cât, cu un singur
clic, o lume `ntreag\, un uni-
vers, ni se a[terne la picioa-
re. Avem accesul rapid [i e-
ficient la informa]ie. Bagajul
de cuno[tin]e (nu cel cultu-
ral) este sporit. F\r\ efort,
f\r\ bani, f\r\ gândire prea
mult\, f\r\ tr\ire afectiv\,
avem la dispozi]ie o uria[\
bibliotec\ de informa]ii a lu-
mii. ~n care, de la s\direa po-
milor la mecanica cuantic\,
de la re]etele de buc\t\rie la
turismul virtual, totul este
aranjat, pe vertical\ [i pe o-
rizontal\, `n depozite, `n ha-
le, `n geamantane, pe sec]i-
uni [i pe fi[iere. „Marele net“
devine c\l\uza noastr\, a
tuturor.
Asist\m, a[adar, deocam-
dat\ doar, la o admira]ie en-
tuziast\ fa]\ de internet, o
admira]ie ce seam\n\ per-
fect cu climatul de religiozi-
tate `n care num\rul prozeli-
]ilor cre[te `n progresie geo-
metric\. ~nseamn\ c\ inter-
netul ar putea fi un fenomen
religios, nu? Cum, de altfel,
previzioneaz\ Pierre Musso
(Télécomunication et philo-
sophie de réseaux. La posté-
rité paradoxale de Saint-Si-
mon, PUF, Paris, 1997), a-
tunci când imagineaz\ o ge-
(Dumnezeu s\-l odihneasc\
`n pace!) [i pe infatigabilul
Theodor Codreanu.
M-a `ntrebat mult\ lume
dac\ scriitorul, dasc\lul Th.
Codreanu are vreo leg\tur\
cu mai cunoscutul Corneliu
Zelea Codreanu. Le-am r\s-
puns c\ mai degrab\ numele
poate fi asociat cu al scri-
itorului Mihai Codreanu (a
c\rui cas\-muzeu, numit\ [i
„Vila Sonet“, situat\ peste
drum de consacrata „acade-
mie liber\“ de la „Bolta
Rece“, p\storit\ de vrednicul
berladnic Valeriu Mihai,
este confundat\ cu locuin]a
controversatului om politic
interbelic).
Theodor Codreanu, n\s-
cut `ntr-un sat situat pe axa
Vaslui-B=rlad, a finalizat
studiile superioare, `n filolo-
gie, la Ia[i. Actualmente este
un reputat profesor de limb\
[i literatur\ român\ la Hu[i.
A debutat la editura „Ju-
nimea“, `n anul 1981, cu un
roman, „Marele zid“. Au ur-
mat nenum\rate c\r]i dedi-
cate lui Eminescu, ap\rute
la edituri prestigioase (de la
„Cartea Româneasc\“ la
„Litera Interna]ional“ din
Chi[in\u). ~ntre ele, „Emi-
nescu - dialectica stilului“,
„Modelul ontologic emines-
cian“, „Dubla sacrificare a
lui Eminescu“, „Eminescu
martor al adev\rului“...
OPINII & COMENTARII
nealogie a internetului ce
`ncepe cu „filosofia re]elelor
lui Saint Simon“, celebrul in-
giner francez din secolul al
XIX-lea, fondator al unei „re-
ligii universale a comuni-
ca]iei“, al unui „nou cre[ti-
nism“; sau Armand Matte-
rart (Histoire de l'utopie pla-
nétaire. De la cité prophéti-
que a la societé globale. La
Découverte, Paris, 1999),
când vorbe[te despre dimen-
siunea religioas\ prezent\
la Marshall Mc Luhan, a-
dept al „satului planetar“ [i
unul dintre p\rin]ii spiritu-
ali ai internetului; sau Igna-
cio Ramonet (La tyrannie de
la communication, Galileé,
Paris, 1999), care `ntrevede
un posibil „mesianism medi-
atic“, ce include noile tehno-
logii ale informa]iei; sau
Mark Dery (Vitesse virtu-
elle. La cyberculture aujour-
d’hui, Abbeville, Paris,
1997), care aminte[te impor-
tan]a religiozit\]ii curentu-
lui „New Age“ `n cibercul-
tura american\.
Cu toate acestea tebuie s\
fie clar c\, `n sens propriu,
religiozitatea aceasta nu
este o religie, un cult `n care
avem de a face cu omagiul a-
dus unei divinit\]i [i cu an-
samblul de practici concreti-
zând acest omagiu, chiar
dac\, `n sens metaforic, cul-
tul este venerarea sau ata[a-
mentul puternic fa]\ de ceva
sau cineva. De aceea, Philli-
ppe Breton (Le culte de l’In-
ternet: une menace pour le
lien social?, La Découverte,
Paris, 2000) consider\ c\
noua religiozitate e doar `n
formare, e mai curând o ne-
buloas\ a c\rei caracteris-
tic\ principal\ este omogeni-
tatea. Chiar dac\ este o reli-
giozitate a difuzului, a `m-
pr\[tiatului, a noncentratu-
lui, viziunea este comun\,
Opera lui Theodor Co-
dreanu a explodat, impresio-
nant, dup\ 1989, `ntr-o cur-
sivitate de tip enciclopedic,
cuprinz\toare [i conving\-
toare, de la volumul „Basa-
rabia sau drumul sf=[ierii“
la „Duminica Mare a lui
Grigore Vieru“, de la „Com-
plexul Bacovia“ la „Eseu de-
spre Cezar Iv\nescu“.
Dup\ un recent [i fulmi-
nant studiu, care lanseaz\,
incisiv, un nou concept,
„Transmodernismul“ (Ia[i,
„Junimea“, 2005, colec]ia
„Ananta. Studii transdisci-
plinare“), Theodor Codreanu
ne `nc=nt\ cu fragmente
dintr-un nou edificiu spiri-
tual. Este vorba despre o
carte conceput\ `n mai mul-
te volume, care `nsumeaz\
`nsemn\rile scriitorului
`ncep=nd cu anul 1964 (pe
c=nd autorul avea 19 ani [i
`[i concepea atelierul cul-
tural `n chip de jurnal de
crea]ie), `ncheiat `n acest
prim op cu anul 1969.
Dou\ lucruri `[i cer re-
marcarea `n acest demers:
discursul frust al „cronicaru-
lui“ (jurnalul nu este deghi-
zat, machiat, rescris, ci `[i
asum\ tribula]iile timpului,
inclusiv din retrospectiv\,
perspectiv\ ideologic\) [i nu-
merotarea („ca un fir al
Ariadnei“, m\rturise[te c\-
l\torul ini]iatic), astfel `nc=t
paragrafele, de la cifra 1 la
cifra 3.288, se constituie `n
veritabile chei de lectur\ `n-
tr-o carte a aparentei discon-
tinuit\]i existen]iale, cultu-
rale, meteorologice.
viziunea este a unei lumi
ideale ca form\, comporta-
ment, informa]ie, mesaj [i
comunica]ie. O lume `n care
totul este pur\ comunicare.
O lume `n care resursele
afective se mobilizeaz\ pre-
cum cele puse `n slujba re-
ligiilor constituite, dând
na[tere, `n plan conceptual,
spiritualit\]ii celui de al trei-
lea mileniu [i, `n plan prag-
matic, „noului Ierusalim“, `n
care omul ar fi …mai bun,
pentru c\ s-a eliberat de con-
[tiin]a sa, aceasta contopin-
du-se `n con[tiin]a colectiv\,
unde se `ntâlne[te cu ma[in-
ile inteligente. Astfel, inter-
net ar fi „biserica“ celor care
venereaz\ informa]ia. Re]e-
lele, calculatoarele, ma[inile
implicate `n comunica]ie ar
deveni tot atâtea locuri fa-
vorite (cvasimonahale), a-
proape exclusive, unde s-ar
practica noul cult. „Trebuie
s\ comunic\m“ devine, ast-
fel, ordinul formal care defi-
ne[te spa]iul noilor rituri.
De unde vine acest cult?
De ce ne-am urcat la vola-
nul automobilului f\r\ s\
citim, mai `ntâi, despre mo-
torul [i mecanica acestuia?
De ce ne-am a[ezat `n fa]a
PC-ului f\r\ s\ [tim `ncotro
ne duce internetul?
Philippe Breton („Cultul
internetului - o amenin]are
pentru leg\tura social\“, E-
ditura CNI „Coresi“ SA,
2001) ne spune c\ este tim-
pul s\ intr\m `n bibliotec\ [i
s\ c\ut\m r\spunsul la `n-
treb\ri precum: Este imoral
cultul internetului? Este „a-
tacat“ umanismul? ~ncotro
criza valorilor? Se `nmul]esc
inegalit\]ile? Va continua
revolu]ia internet? Vom tr\i
oare `ntr-o societate omni-in-
ternet?
Este deja internetul o sta-
re de religiozitate? a
„Numere `n labirint“, ti-
p\rit\ la Editura „Opera
Magna“ (`ntreprindere a po-
etului, plasticianului, conci-
tadinului Vasilian Dobo[) ne
ofer\ `nc\ o sensibil\ [i pla-
uzibil\ radiografie, livresc\,
lucid\, fertil\ a unei pe-
rioade (cu bune, cu mai pu]in
bune) prin care am trecut
mul]i dintre noi, nepo]i ai `n-
v\]\torului Busuioc sau de-
gust\tori de „Busuioac\ de
Bohotin-Hu[i“...
* Lucian Vasiliu
este scriitor, coordonator
al revistei „Dacia literar\“
Mar]i, 5 iunie 2007 3
CUV+NT DIN AMVON
„Pe cei b\trâni
ca pe ni[te p\rin]i
s\-i cinsti]i!“
a ~n fa]a unui b\trân `]i mai vii `n fire
[i `ncepi s\ te a[ezi a
de PS CALINIC,
Episcopul Arge[ului [i Muscelului
Printre c\r]ile de aur ale limbii [i cuget\rii noas-
tre române[ti se num\r\ [i culegerea de pilde, pov\-
]uiri [i cuvinte adev\rate ale marelui vornic Ior-
dache Golescu, carte din care Eminescu a ales cu
mult entuziasm, dup\ cum m\rturisesc studiile de
specialitate.
Am deschis [i eu cartea tip\rit\ `n 1975 „Pov\-
]uiri pentru bun\-cuviin]\“, un extras din pildele
lui Iordache Golescu, un fel de cod al bunelor
maniere culturale [i de inim\, [i apropiindu-m\ de
capitolul B\trâne]e (b\trân), am g\sit ceea ce mi se
pare drept o mângâiere: „Pe cei b\trâni ca pe ni[te
p\rin]i s\-i cinste[ti!“.
Cei care au t\lm\cit pildele lui Iordache Golescu
au considerat, [i pe drept cuvânt, c\ aceste perle ale
`n]elepciunii le simt ca verbe, nu ca vorbe. Se aud
vocile `n dep\rtare ale gânditorilor lumii, se sta-
bilesc similitudini [i paralele `ncepând cu Marc
Aureliu [i Seneca pân\ la Montaigne.
O pace bun\ ]i se a[az\ pe inim\ când cite[ti
acest `ndemn cuminte de a cinsti pe cei b\trâni ca
pe ni[te p\rin]i!
~n spa]iul nostru românesc, mai demult [i acum,
cu excep]ii, buna-cuviin]\ se p\streaz\ ca o floare
rar\ (de pre], am vrut s\ zic!). Oricum, `n fa]a unui
b\trân `]i mai vii `n fire [i `ncepi s\ te a[ezi.
{i ca s\ nu ie[im din mireasma de cronic\, vom
ar\ta, mai departe, c\ devine aproape porunc\: „S\
cinste[ti pe cei b\trâni [i de sfat s\ le mul]ume[ti,
c\ asemenea la vreme [i tu s\ dobânde[ti“. Aceast\
pild\ ar avea un fel de corespondent chiar `n Biblie
gândindu-ne la porunca a V-a din Decalog: „Cin-
ste[te pe tat\l t\u [i pe mama ta, ca s\-]i fie ]ie bine
[i s\ tr\ie[ti ani mul]i pe p\mântul pe care Domnul
Dumnezeu ]i-l va da“ (Ie[ire 12, 20).
Parc\ mai mult decât cinstire, pe deasupra, deci,
se cuvine ca: „S\ te ru[inezi de c\runte]ele celui
b\trân, ca [i de tine mâine al]ii s\ se ru[ineze“, iar
ca s\ nu se uite: „b\trâne]ele s\ le cinste[ti, c\ [i tu
le a[tep]i“.
Deseori am v\zut cu cât drag se apropie pruncii
de bunici [i le ascult\ povestirile [i vorbele pline de
`n]elepciune. Iar tinerii mai cumin]i se apropie de
b\trâni pentru a `nv\]a un lucru care nu se g\se[te
pe orice drum [i anume: „b\trânul anevoie crede
(nu-l po]i duce cu pove[ti!), pentru c\ mai multe `n
lume a p\]it.“
Tot tinerii au `n]eles, c\ este bine s\ fim mereu
`n apropiere de cei `n vârst\ (c\ poate cuvântul
b\trân ar umbri bucuria!) [tiindu-se din proverbele
române[ti, c\ cine nu are un b\trân s\-[i cumpere!
De aceea s-a `n]eles, mai adesea s\ cumperi din
`n]elepciunea celor care au o vârst\: „`ntre b\trâni
s\ te amesteci, de cel mai `n]elept s\ te lipe[ti“.
Dar cine nu [tie din `n]elepciunea veacurilor c\:
„`n]elepciunea este podoaba b\trâne]ii?“ (Democrit,
Fragmente, 294).
Iar dac\ veni vorba de `n]elepciune, cred c\ acest
atribut i se potrive[te cel mai bine Patriarhului Te-
octist.
Am stat aproape trei ani de zile la Palatul Pa-
triarhal pe vremea deput\]iei `n Parlament. Atunci
am `n]eles mai bine cu ce probleme se confrunt\ un
patriarh [i cu ce lingur\ m\nânc\!
S\ m\ crede]i pe cuvânt, ca cel ce am v\zut, de
câte ori a plâns Patriarhul Teoctist!
S\ plângi `n Dealul Patriarhiei ar putea fi luat\
de unii drept metafor\, dar Dumnezeu [tie mai bine
decât noi to]i prin ce zbuciume trece mereu un
p\stor duhovnicesc din Biserica lui Hristos.
A[a a fost [i mai este `nc\! Acest Patriarh al Ob[tii
Ortodoxe române [i-a asumat responsabilitatea pas-
toral\ a Bisericii `n chipul cel mai serios posibil. N-a
glumit niciodat\ [i nici n-a amestecat lucrurile.
~l [tie Dumnezeu cel mai bine. {tie cum gânde[te
[i cum lucreaz\. {tie Dumnezeu, care-l ajut\ me-
reu, dup\ cum vedem to]i, [i cum `l `nt\re[te. Tot
Dumnezeu `i arat\ c\ gândul [i efortul pentru zidi-
rea Altarului cel mare al Patriarhiei, `ntr-o zi se va
`ntrupa, pentru c\ nu-i orgoliu patriarhal!
Dac\, La Rochefoucauld, `n „Reflec]ii sau
sentin]e [i maxime morale“, 423, spunea c\: „Pu]ini
oameni [tiu s\ fie b\trâni“, noi putem spune c\
Teoctist Patriarhul este unul din cei pu]ini, care [tie
s\ fie B\trânul Bisericii [i al Na]iunii! a
4 Mar]i, 5 iunie 2007
PE SCURT
Pr. prof. Gr. Diaconu,
cet\]ean de onoare
al satului Santa Mare
Duminic\, 3 iunie 2007, Consiliul
Local al comunei Santa Mare din
jude]ul Boto[ani a conferit titlul de
cet\]ean de onoare pr. prof.
Grigore Diaconu, directorul
Seminarului Teologic Liceal
Ortodox „Sf. Gheorghe“ din
Boto[ani. Evenimentul a avut loc
la biserica din localitatea Santa
Mare, dup\ oficierea Sfintei
Liturghii, `n prezen]a primarului
comunei, dl. Viorel Relinschi, [i a
domnului Ioan Timofte, secretar al
Prim\riei, al\turi de mai mul]i
consilieri locali, precum [i de
cadrele didactice de la [coala din
sat. Aceast\ distinc]ie a fost oferit\
pentru cei [apte ani de activitate ai
p\rintelui Diaconu `n parohia din
Santa Mare. ~n parohia din Santa
Mare, `n urm\ cu 38 de ani, p\rin-
tele profesor a slujit ca preot paroh
pentru prima dat\. Chiar dac\
dup\ [apte ani de activitate a fost
transferat la o parohie din
Boto[ani, `n decursul celor 38 de
ani de activitate pastoral\ [i ad-
ministrativ\, atât ca paroh, pro-
topop [i director de seminar, pr.
prof. Grigore Diaconu a sprijinit
activit\]ile culturale [i sociale care
s-au desf\[urat pe raza comunei
Santa Mare.
„Este mai mult dec=t o onoare pen-
tru mine s\ primesc aceast\ dis-
tinc]ie. M-am sim]it foarte
emo]ionat atunci c=nd am revenit
`n locul `n care cu mul]i ani `n
urm\ am `nv\]at s\ deslu[esc
tainele omului, s\ p\strez tradi]iile
satului [i unitatea credin]ei“, a
spus p\rintele Diaconu `n cuv=ntul
de mul]umire. (pr. prof. Daniel
DASC|LU)
Cateheze ortodoxe
la Munchen
~n Germania a fost ini]iat un pro-
gram de catehizare a copiilor
rom=ni. Copiii ortodoc[i rom=ni din
Munchen pot participa, `n fiecare
vineri, la catehezele ortodoxe ]i-
nute la Capela „Sf=ntul Siluan
Atonitul“, informeaz\ Romanian
Global News. Lec]iile de catehez\
vor avea loc de la ora 18.00,
urm=nd s\ se desf\[oare `n prima
jum\tate a slujbei Sf=ntului
Maslu, dup\ cum arat\ programul
Centrului bisericesc din Munchen,
aflat `n incinta capelei ortodoxe
rom=ne „Sf. Siluan Atonitul“.
Patru noi sfin]i
`n Biserica Catolic\
Duminic\, 3 iunie, la Vatican,
papa Benedict al XVI-lea a decre-
tat canonizarea a patru perso-
nalit\]i, de na]ionalit\]i diferite: o
fran]uzoaic\, un polonez, un olan-
dez [i un maltez, informeaz\
Rompres. Papa a canonizat-o pe
Marie-Eugenie Milleret, care a pus
bazele, `n 1838, unei congrega]ii
din care fac parte ast\zi 14 [coli
din Fran]a [i care este prezent\ `n
34 de ]\ri, av=nd `n r=ndurile sale
1.200 de adep]i. Preotul Georges
Preca (1880 - 1962) a fost procla-
mat primul sf=nt al Maltei. El a
fondat „Societatea doctrinei
cre[tine“ pentru promovarea misiu-
nii laicilor. Preotul Preca este
cunoscut de maltezi pentru c\ a
tradus `n limba lor numeroase
texte sfinte. Papa l-a canonizat, de
asemenea, pe polonezul Simon de
Lipnica (1439 - 1482), preot al or-
dinului franciscan „Fra]ii Minori“,
aduc=nd un omagiu `n limba
polonez\ „acestui cre[tin gata s\-[i
dedice via]a fra]ilor s\i“ [i „care nu
a ezitat s\-i ajute pe bolnavii de
cium\“. Proclam=ndu-l sf=nt pe
preotul olandez Charles de Saint-
Andew (1821 - 1893), papa a rea-
mintit c\ „poporul venea `n mas\
pentru a-i asculta sfaturile
`n]elepte“. a
VIA}A PAROHIILOR
Nou centru social la Biserica „Duminica Mare“ din Boto[ani
Biserica „Duminica Ma-
re“ din municipiul Boto-
[ani a fost construit\, `n a-
nul 1838, de membrii bres-
lei c\r\midarilor, care lo-
cuiau `n aceast\ parte a o-
ra[ului, la ini]iativa mitro-
politului Veniamin Costa-
chi. De-a lungul timpului,
biserica a fost reparat\ de
mai multe ori, cea mai
semnificativ\ fiind cea din
anul 1957, când a fost [i
resfin]it\. ~ntre anii 1997-
2005, dup\ ce `n prealabil
s-au f\cut repara]ii inte-
grale ale tencuielii, s-a re-
u[it, cu ajutorul credincio-
O nou\ cruce de dimensiuni mari
ocrote[te cre[tinii de la Rediu
a Crucea de pe dealul Ciov=rlic din comuna Rediu, Protopopiatul Roznov, jude]ul Neam], a fost construit\ la
ini]iativa autorit\]ilor locale a Aceast\ cruce va lumina noaptea `n zona satelor Rediu-Z\ne[ti-Podoleni-Co[i]a
a La slujba de sfin]ire au participat mai mul]i preo]i [i sute de credincio[i din parohiile din satele amintite a
Duminic\, 3 iunie
2007, `n comuna Rediu,
Protopopiatul Roznov, a
fost sfin]it\ o cruce care
a fost amplasat\ de cu-
r=nd pe dealul Ciov=rlic
din apropierea satului.
Urm=nd modelul de la
Ia[i, unde crucea de pe
dealul P\un vegheaz\
ora[ul [i `mprejurimile
lui, sau pe cele de la
T=rgu Ocna [i Carai-
man, reprezentan]ii Pri-
m\riei [i ai Consiliului
local din Rediu, prin gri-
ja deosebit\ a primaru-
lui Vasile Motfolea, au
dorit ca [i `n zona
Neam]ului s\ fie `n\l]a-
t\ o cruce care s\ ocro-
teasc\ oamenii de aici.
Unic\ `n zon\
Crucea de la Rediu
este singurul monu-
ment de acest gen din
Valea Bistri]ei. ~n tim-
pul nop]ii, crucea de la
Rediu este luminat\ [i
se poate vedea din sate-
le Z\ne[ti, Podoleni [i
Co[ti]a, dar [i de pe dru-
mul na]ional 15, Piatra
Neam]-Bac\u. „Este bi-
nevenit\ aceast\ cruce
`n\l]at\ aici, mai ales
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
[ilor, `mpodobirea interio-
rului cu o nou\ [i frumoa-
s\ hain\, cu o pictur\ `n
fresc\ realizat\ de pictorul
Gheorghe Bratiloveanu din
Suceava. „~n anul 2003, s-a
lucrat [i la exteriorul bi-
sericii schimbându-se ten-
cuielile vechi cu altele noi,
`n praf de marmur\. Anul
2005 a adus bisericii `ncu-
nunarea tuturor efor-
turilor depuse, prin slujba
resfin]irii, prin purtarea
de grij\ a IPS Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, al c\rui delegat
a fost PS Lauren]iu al Ca-
c\ este singura din zo-
n\. Faptul c\ este lumi-
nat\ [i se poate vedea [i
noaptea este foarte im-
portant pentru c\ astfel
contribuie [i la `nfru-
muse]area zonei. Este
a[ezat\ pe cel mai `nalt
deal din zon\. ~nalt\ de
10 metri, crucea a
primit ca hramuri «Du-
minca Tuturor Sfin]i-
lor» [i «Sf=ntul Vasile
cel Mare». Sper\m ca a-
ceast\ ini]iativ\ s\ con-
tinue `n zon\, pentru ca
aceste cruci ocrotitoare
s\ se `nmul]easc\ [i s\
fie adev\rate semne ale
credin]ei noastre“, ne-a
declarat protopopul de
Roznov, p\rintele Va-
sile }oc.
Semn al m\rturisirii
de credin]\
Duminic\, la slujba
de sfin]ire a crucii de pe
dealul Ciov=rlic din Re-
diu au participat mai
mul]i preo]i [i sute de
credincio[i din satele
din jur. „Existen]a unei
cruci ca cea de aici este
un semn al m\rturisirii
de credin]\. To]i cei care
ransebe[ului“ ne-a spus un program numit «P=ine le oferim pe 12 decembrie
p\rintele paroh Vasile pentru ziua de luni», prin sau a doua zi de Cr\ciun.
{tefan. care oferim hran\ celor Dorim s\ venim `n ajuto-
~n anul 2005, s-a `nce- nevoia[i, ca o materializa- rul celor nevoia[i nu doar
put construc]ia unui cen- re a rug\ciunii comune de cu hran\, ci [i cu haine“,
tru social la parohia „Du- duminic\. Valoarea aces- ne-a mai spus p\rintele
minica Mare“ din Boto- tui program dep\[e[te, p=- paroh. Am aflat de la p\-
[ani. „Am `nceput lucr\- n\ `n prezent, 800 de lei“, rintele Vasile {tefan c\
rile la acest centru social ne-a mai spus p\rintele marile s\rb\tori din tim-
al parohie [i suntem foarte Vasile {tefan.
aproape de finalizarea lui. Un alt program pe care pul anului sunt un prilej
pentru credincio[ii din pa-
Aici vom desf\[ura toate parohia „Duminica Mare“
activit\]ile social-filantro- din Boto[ani `l desf\[oar\ rohia amintit\ de a aduce
bucurii b\tr=nilor [i copi-
pice ale parohiei. Am cola- este cel prin care colectea-
borat p=n\ acum cu o can- z\, `n timpul anului, haine ilor nevoia[i, prin pachete
tin\ social\ de la parohia de la credincio[ii din paro- cu alimente, vizite la case-
«Sf. Ilie» din Boto[ani. Am hie. „Aceste haine pe care le acestora [i rug\ciuni
ini]iat din luna ianuarie le str=ngem pentru s\raci pentru ei. a
locuiesc `n zona unde
aceast\ cruce vegheaz\
zi [i noapte arat\ c\
sunt cre[tini adev\ra]i
[i m\rturisitori ai cre-
din]ei `n puterea Crucii
pe care a fost r\stignit
Hristos. Crucea este cea
care ne sfin]e[te [i care
ne `nsemneaz\ pe noi,
pentru c\ ne aduce ha-
rul lui Hristos. Puterea
Crucii este mare, de
aceea trebuie s\ ne `n-
semn\m cu semnul ei.
Aceast\ cruce va fi lu-
minat\ noaptea [i se va
vedea `n aceast\ zon\
pentru ca oamenii s\-[i
aduc\ aminte de Dum-
nezeu“, a spus p\rintele
Nicolae Diaconu, `n cu-
v=ntul s\u de `nv\]\-
tur\. La slujb\ au mai
participat p\rintele
Ioan Cehan, preot paroh
la Poloboc, p\rintele
Narcis Foc[\neanu de
la parohia Rediu, p\rin-
tele Ioan Feraru de la
parohia V\durele [i p\-
rintele {tefan Zaharia
de la parohia Con]e[ti-
Girov, din Protopopia-
tul Piatra-Neam]. (in-
forma]iile ne-aau fost o-
ferite de pr. {tefan ZA-
HARIA)
MOBILIER
~n\l]at\ pe un deal
din apropierea
satului, crucea de
la Rediu va ocroti
BISERICESC SCULPTAT
credincio[ii de
aici, iar pentru cei
care trec pe
drumul na]ional
15 va fi o nou\
atrac]ie turistic\
~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la comand\,
mobilier bisericesc sculptat (catapetesme, strane, troi]e
etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str.
Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.

Cucor\ni - poezie, p=ine [i arom\ de pui fript
Satul rom=nesc a scris istoria
acestui neam. Dac\ ve[nicia s-a
n\scut la sat, atunci istoria este
un capitol important al ve[niciei.
Pe vremea c=nd socialismul intra
cu buldozerele `n vatra satului ro-
m=nesc, c\lc=nd cu [enilele tot ce
de Florentin
FLORESCU
Satul Cucor\ni, din co-
muna Mihai Eminescu,
este una dintre acele a[e-
z\ri din mediul rural `n
care valorile spirituale a-
le satului rom=nesc s-au
p\strat cu responsabilita-
te. La aceasta au contri-
buit `n primul r=nd c\l\-
uzitorii satului - dasc\lii,
a c\ror importan]\ este
de net\g\duit. Iar respec-
tul s\tenilor pentru ei es-
te pe m\sur\.
Aflat la numai c=]iva
kilometri de municipiul
Boto[ani, satul Cucor\ni
a `mprumutat din civili-
za]ia urban\ doar at=t c=t
era necesar, locuitorii lui
continu=nd s\ se simt\
a[a cum s-au [tiut dintot-
deauna: truditori ai ogoa-
relor, f\c\tori de p=ine.
Ce [tiu boto[\nenii de-
spre Cucor\ni? Cum `i
pronun]i numele, majori-
tatea se g=ndesc la pui
frip]i [i simt `n organele
olfactive aroma respecti-
v\. Aceast\ ciudat\ sub-
stituire a identit\]ii pro-
vine desigur de la popa-
sul cu acela[i nume: „La
pui frip]i“. Pu]ini, foarte
pu]ini, asociaz\ numele
satului cu poezia [i rari
sunt cei care leag\ Cuco-
r\nii de Ipote[tii lui Emi-
nescu, aflat la numai trei
kilometri distan]\.
„Trebuie
ploaie mult\“
R\sp=ndit arbitrar pe
dealurile [i v\ile specifice
acestei zone a Moldovei,
cu str\zi `ntortocheate
care se `ntretaie c=nd nici
nu te a[tep]i, satul Cuco-
r\ni `nf\]i[eaz\ trec\to-
rului gospod\rii ]\r\ne[ti
decupate parc\ din albu-
mul Muzeului }\ranului
Rom=n.
Case obi[nuite, `n patru
ape, cu cerdac sau ve-
rand\, cu ogr\zi `nverzite
[i copaci `nflori]i. La prima,
vedere satul pare pustiu.
Ici-colo c=te un localnic
g=rbovit de munc\ se `n-
dreapt\ alene cu g\leata
`n m=n\ s\-[i adape ani-
malele.
Gheorghe Achih\ii, un
b\tr=n de vreo 70 de ani,
scoate ap\ din f=nt=n\ [i
se uit\ la cer. E senin, nu
sunt semne de ploaie [i
asta `l `ngrijoreaz\.
„Trebuie ploaie mult\.
A plouat un pic, dar nu-i
destul. Al]i se roag\ la
Dumnezeu s\ c=[tige la
loz. Ce faci cu averea da-
avea ]\ranul mai sf=nt, mai toate
]\rile Europei au protestat. Ast\zi,
satul rom=nesc [i-a rec\p\tat iden-
titatea, numai c\ e greu s\ mai
po]i reface tot ce s-a d\r=mat. E
u[or de f\cut dintr-un ou omlet\,
dar e mult mai greu viceversa.
ca nu-i p=ine? Mai bine
ne-am ruga cu to]ii s\ dea
ploaie, c\ asta-i cea mai
mare avere pe timp de se-
cet\“, zice el [i-[i vede `n
continuare de coarb\.
E greu s\-i explici unui
or\[ean dedat la hambur-
geri [i shaorme cum c\
p=inea este hrana de ba-
z\ a rom=nului. Iar dis-
tinsele personalit\]i cultu-
rale [i politice, c=nd trec
pragul comunei Mihai E-
minescu, nu sunt `nt=m-
pinate nici cu pizza [i nici
hot-dog, ci cu p=ine [i sa-
re. De[i, dac\ ar fi s\ res-
pecte indica]iile Ministe-
rului S\n\t\]ii, s-ar pu-
tea ca `n cur=nd s\ dispa-
r\ [i acest obicei. Sau s\
fie `nt=mpinate numai cu
p=ine, fiindc\ sarea d\u-
neaz\.
Cinci secole
de istorie scris\
Satul Cucor\ni este a-
testat `nc\ din str\vechi-
me. Din spusele institu-
torului Sergiu Manolache,
un asiduu cercet\tor al
trecutului acestor locuri,
am aflat c\ „printre cele
mai vechi vestigii desco-
perite pe teritoriul fostei
comune Cucor\ni pot fi a-
mintite unelte din piatr\,
silex [i os, precum [i vase
ceramice din epoca pietrei
[lefuite, adic\ neolitic“.
Documentar, `ns\, a[e-
zarea este datat\ la 3 a-
prilie 1550, printr-un „is-
pisoc“ semnat de voievo-
dul Ilie[, fiul lui Petru
Rare[ [i nepotul lui {te-
fan cel Mare. „Acest act
`nt\rea dreptul de propri-
etate asupra mo[iei Coco-
renii urma[ilor vornicului
Cupcici“, adaug\ Sergiu
Manolache.
Denumirea de Coco-
r\ni sau Cocoreni pare s\
provin\ de la Stolnicul
ACTUALITATE
Cucor, `nsc\unat de voie-
vodul Petru {chiopul.
De[i relativ restr=ns,
at=t ca suprafa]\ c=t [i ca
num\r de locuitori - vreo
mie de hectare [i 832 de
suflete - satul Cucor\ni
s-a dovedit, de-a lungul
timpului, un izvor nese-
cat de personalit\]i [i oa-
meni de valoare din toate
domeniile de activitate.
Unii s-au n\scut aici, al]ii
au fost atra[i de farmecul
satului [i i-au f\cut o
binemeritat\ reclam\,
al]ii s-au stabilit aici pen-
tru totdeauna. ~nsu[i ma-
rele Eminescu a fost foar-
te str=ns legat de acest
]inut [i, a[a cum spunea
[i profesorul Valentin Co-
[ereanu, directorul Memo-
rialului Ipote[ti, „`n poe-
zia eminescian\ se reg\-
sesc adesea imagini des-
prinse din satul Cuco-
r\ni“.
Fiii satului
Dar c=]i al]i oameni de
seam\ nu [i-au legat nu-
mele de satul Cucor\ni?
Doctorul-inginer Mihai
Goilav, chiar dac\ s-a
n\scut la Boto[ani, [i-a
petrecut copil\ria la Cu-
cor\ni, pe mo[ia tat\lui
s\u. Dintre lucr\rile sale
remarcabile amintim, cap-
tarea apei r=ului Siret `n
galerii, construc]ia b\ii
comunale din Boto[ani [i
m\rirea cl\dirii Prim\ri-
ei Boto[ani. La Bucure[ti
a construit o nou\ arip\ a
B\ncii Na]ionale.
Radu Miclescu a fost
unul dintre cei mai apre-
cia]i proprietari ai vremii
sale, mai ales pentru ac-
tele filantropice.
Poetul Mihai Ursachi
s-a n\scut la Strunga, `n
jude]ul Ia[i, dar copil\ria
[i-o petrecea la Ipote[ti `n
comuna Cucor\ni, locul
de ba[tin\ al mamei sale.
A fost primul laureat al
Din spusele institutorului Sergiu Manolache, un asiduu cercet\tor
al trecutului acestor locuri, am aflat c\ „printre cele mai
vechi vestigii descoperite pe teritoriul fostei comune Cucor\ni
pot fi amintite unelte din piatr\, silex [i os, precum
[i vase ceramice din epoca pietrei [lefuite, adic\ neolitic“
Premiului Na]ional de
Poezie „Mihai Eminescu“.
Dintre personalit\]ile
de ast\zi ale culturii, ar-
tei [tiin]ei, dar [i altor do-
menii de activitate rom=-
ne[ti care `ntr-un fel sau
altul au apar]inut acestui
p\m=nt din vecin\tatea
Ipote[tilor eminescieni,
nu-i putem trece cu vede-
rea pe academicianul Mi-
hai Cristea, profesorul
universitar Teodor Ha-
v=rneanu, medicul [i fos-
tul senator Gheorghe A-
vram, operatorul TV Ser-
giu Stejar, ziaristul Tra-
ian Apetrei, directorul
Teatrului „Mihai Emines-
cu“, profesorul universitar
Mihai Cre]u, profesorul
universitar doctor Radu
Andrei, profesorul Cons-
tatin Manolache, fost ins-
pector general la Inspec-
toratul de ~nv\]\m=nt,
comisarul [ef Dumitru
Zm\u, [eful Poli]iei Ruti-
„P\cat c\
tineretul a cam
p\r\sit satul,
copii sunt din ce
`n ce mai pu]ini.
Ast\zi avem
doar 50 de elevi
la [coal\ [i doar
trei cadre
didactice“,
spune, oarecum
`ngrijorat de
viitorul satului,
Sergiu
Manolache, care
este [i directorul
[colii
Mar]i, 5 iunie 2007
ere, [i mul]i al]ii. ~n mo-
nografia „De la Cucor\ni
la Eminescu“, instituto-
rul Sergiu Manolache a e-
numerat peste 40 de per-
sonalit\]i care au f\cut [i
fac cinste acestei mici a-
[ez\ri.
Sat educat
de familia Manolache
P\m=ntul Cucor\nilor
este un p\m=nt fertil. Nu
numai pentru agricultu-
r\, ocupa]ia de baz\ a lo-
cuitorilor, ci [i pentru spi-
ritualitate. Aici oamenii
sfin]esc locul, fiind ei `n-
[i[i ale[i pentru a cultiva
spiritul, a[a cum cultiv\
gr=ul [i popu[oiul.
O emblem\ a spiritua-
lit\]ii satului contempo-
ran o reprezint\ familia
institutorului Manolache.
Sergiu [i Cecilia Manola-
che sunt temelia [colii din
sat, eterna n\sc\toare de
oameni celebri.
„P\cat c\ tineretul a
cam p\r\sit satul, copii
sunt din ce `n ce mai pu-
]ini. Ast\zi avem doar 50
de elevi la [coal\ [i doar
trei cadre didactice“, spu-
ne, oarecum `ngrijorat de
viitorul satului, Sergiu
Manolache, care este [i
directorul [colii.
Faptul c\ num\rul ele-
vilor scade pe an ce trece
nu-i `mpiedic\ pe so]ii
Manolache s\-[i `ndepli-
neasc\ cu aceea[i pasiune
menirea de dasc\li [i for-
matori de genera]ii bine
preg\tite [i con[tiente de
soarta ce le a[teapt\.
5
La cei 57 de ani ai s\i,
Sergiu Manolache este
mai hot\r=t ca niciodat\
de menirea ce i-a fost h\-
r\zit\. Nu lucreaz\ doar
cu elevii. ~n timpul liber se
ocup\ de trecutul istoric al
Cucor\nilor, c\ruia i-a
`nchinat p=n\ acum dou\
monografii. {i tot `n tim-
pul liber adun\ obiecte de
art\ tradi]ional\, unelte
de lucru [i alte m\rturii
ale continuit\]ii. Pe toate
le-a ordonat frumos `ntr-
un muzeu al satului, unul
dintre cele mai importante
dovezi c\ via]a nu poate
trece nep\s\toare pe
l=ng\ cons\tenii s\i. Fiul
lor, Ciprian Manolache,
este un reputat profesor
de limba [i literatura ro-
m=n\ la Liceul Pedagogic
din Boto[ani [i un prodi-
gios scriitor. Cele trei vol-
ume de versuri ale sale au
f\cut s\ se vorbeasc\ de-
spre el ca un reprezentant
de frunte al tinerei gene-
ra]ii de poe]i rom=ni. ~m-
preun\, familia Manola-
che formeaz\ un triumvi-
rat intelectual ce se `nscrie
cu cinste `n pleiada de per-
sonalit\]i pe care le-a dat
satul Cucor\ni.
La Cucor\ni, poezia es-
te la tot pasul: `n bog\]ia
vegeta]iei [i frumuse]ea
reliefului, `n bonomia ]\-
ranului, `n aerul proas-
p\t [i mirosul de brazd\
proasp\t\. P\cat c\ or\-
[enii n-au r\bdare s\ va-
d\ toate acestea, oprin-
du-se mai de fiecare dat\
la popasul din marginea
ora[ului, ademeni]i doar
de aroma puiului fript. a
6 Mar]i, 5 iunie 2007
PE SCURT
2007 este compromis
`n privin]a absorb]iei
fondurilor structurale
Ministrul Dezvolt\rii, Lazslo
Borbely, a declarat c\ pro-
gramele opera]ionale regionale
vor fi demarate din a doua
jum\tate a anului, pentru care
exist\ deja 90 de proiecte `n va-
loare de 500 de milioane de
euro, `n special `n sectorul
lucr\rilor de infrastructur\.
Borbely consider\ c\ anul viitor
va fi „spectaculos“ `n ceea ce
prive[te absorb]ia fondurilor eu-
ropene, ad\ugând `ns\ c\ 2007
va fi compromis din perspectiva
absorb]iei fondurilor struc-
turale. „~n a doua jum\tate a
anului vor fi proceduri de apro-
bare a proiectelor, care dureaz\
60 de zile, licita]ii. Important
este s\ d\m Uniunii Europene
semnalul c\ România nu mai
]ine cont de disputele politice [i
economia func]ioneaz\. Noi,
politicienii, trebuie s\ ne
cert\m mai pu]in“, a afirmat
Borbely. Ministrul Dezvolt\rii,
Lucr\rilor Publice [i Locuin]ei a
declarat c\ ramura
construc]iilor a cunoscut o dez-
voltare de aproape trei ori mai
mare decât cre[terea economic\.
„Acest lucru `nseamn\ c\ merge
bine ceea ce se `ntâmpl\ `n con-
struc]ii“, a spus ministrul. El se
declar\ totu[i nemul]umit de
faptul c\ exist\ prea pu]ine
firme de consultan]\ [i
proiectare `n domeniul con-
struc]iilor, motiv pentru care
firmele existente se angajeaz\
la prea multe lucr\ri [i rezul-
tatele sunt mediocre.
Allianz-}iriac
a lansat fondul
de pensii private
Allianz-}iriac Pensii Private a
`nceput de ieri vânz\rile pentru
primul fond de pensii faculta-
tive (Pilonul III), AZT Moderato.
La fondurile de pensii faculta-
tive pot contribui to]i angaja]ii
sau persoanele care ob]in veni-
turi asimilate salariilor, con-
tribu]iile la un fond de pensii
facultative fiind deductibile din
impozitul pe venit `n limita a
200 de euro pe an. Societatea `[i
propune s\ ofere curând [i alte
fonduri de pensii facultative, `n
acest sens fiind deja depus\,
spre aprobare, la Comisia de
Supraveghere a Sistemului de
Pensii Private (CSSPP), docu-
menta]ia pentru al doilea fond
de pensii facultative, AZT
Vivace. Allianz-}iriac Pensii
Private `ncepe vânz\rile pentru
primul fond de pensii faculta-
tive cu un num\r de peste 2.200
de agen]i de marketing, deja
aviza]i de CSSPP.
Tehnologiile de mediu
trebuie s\ fie
accesibile popula]iei
Tehnologiile de mediu care pro-
duc energie trebuie s\ fie „cu-
rate“ [i s\ aib\ pre]uri accesi-
bile pentru popula]ie, a su-
bliniat ministrul Mediului [i
Dezvolt\rii Durabile, Attila
Korodi. Ministrul român a
sus]inut dou\ lu\ri de pozi]ie,
având ca subiect rolul
inova]iilor ecologice `ntr-o soci-
etate industrializat\ [i
modalit\]ile concrete de a face
fa]\ provoc\rilor pe care le im-
plic\ schimb\rile climatice sau
pierderea biodiversit\]ii [i a
resurselor naturale. Referitor la
obiectivele generale ale Uniunii
Europene `n urma Consiliului
European de prim\var\, acela
de a reduce emisiile de gaze cu
efect de ser\ cu 20% pân\ `n
2020 [i respectiv 30% la nivel
na]ional, ministrul Attila Korodi
a spus c\ importan]a activit\]ii
de cercetare devine vital\ pen-
tru fiecare ]ar\, pentru identifi-
carea unor solu]ii eficiente. a
Produc\torii de biodiesel renun]\ la rapi]\
Produc\torii de biodiesel
consider\ c\ rapi]a comer-
cializat\ cu 0,9 lei pentru
un kilogram, a[a cum au
anun]at produc\torii agri-
coli, nu mai reprezint\ o
materie prim\ rentabil\ [i
caut\ variante alternative
pentru produc]ia de bio-
diesel.
Produc\torii agricoli au
anun]at c\ au stabilit un
pre] de pornire de 0,9 lei
pentru vânzarea unui kilo-
gram de rapi]\, `n acest an.
„Cu siguran]\, la pre]ul de
Rom=nia va fi `mp\r]it\ `n zone
„cu pest\“ [i „f\r\ pest\“ porcin\
a Autorit\]ile doresc s\ `mpart\ Rom=nia `n mai multe zone, deoarece sunt zone `n ]ar\
unde nu mai evolueaz\ pesta porcin\, cum ar fi Transilvania [i Bucovina a Potrivit strategiei de
eradicare a pestei porcine clasice pe teritoriul României, exista dou\ tipuri de sisteme de cre[tere,
cel profesional [i cel non-profesional a Num\rul total de porci crescu]i `n gospod\rii este estimat
la circa 4 milioane de capete, `n jur de 1,5 milioane de porci fiind crescu]i `n ferme comerciale a
România va solicita Co-
misiei Europene regionali-
zarea zonelor libere de pes-
t\ porcin\ clasic\ numai
dup\ ultima misiune de e-
valuare a programului de
vaccinare din luna septem-
brie, a declarat pre[edintele
Autorit\]ii Na]ionale Sani-
tar-Veterinare [i pentru Si-
guran]a Alimentelor (ANS-
VSA), Radu Roati[. „Toate
solicit\rile de regionalizare
le vom face dup\ ultima e-
valuare din luna septem-
brie. Dorin]a noastr\ este
de a solicita aceast\ regio-
nalizare, deoarece sunt
zone `n România unde nu
mai evolueaz\ pesta por-
cin\, cum ar fi Transilvania
[i Bucovina“, a spus Roati[.
Acesta a precizat c\ Româ-
nia nu export\ carne [i pro-
duse din carne de porc din
cauza evolu]iei bolii pe teri-
toriul României, nu din
cauza vaccin\rii. „Pentru
un singur caz de pest\ por-
cin\ notificat la Bruxelles
nu mai putem face cel pu]in
comer] intracomunitar, or
la data lu\rii deciziei pen-
tru `nceperea vaccin\rii
aveam 760 de focare, fa]\
de 163 câte am `nregistrat
`n acest an, din care numai
13 sunt active la ora ac-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROM+NIA A{TEAP-
T| R|SPUNSUL UE CU
PRIVIRE LA TAXA AUTO:
Autorit\]ile române vor pri-
mi, `n acest\ s\pt\mân\,
r\spunsul Comisiei Europe-
ne privind propunerile de
modificare a taxei de prim\
`nmatriculare. Reprezentan-
]ii Ministerului Economiei [i
Finan]elor au trimis docu-
mentele spre avizare `n ur-
m\ cu o s\pt\mân\. Dac\
proiectul de modificare a
taxei de prim\ `nmatriculare
va fi acceptat, acesta va fi
trimis `n Parlament pentru
aprobare. Potrivit proiectu-
lui realizat de speciali[tii de
la Finan]e, pentru automo-
bilele noi se va pl\ti aceea[i
sum\ ca `n prezent, `n vreme
ce - pentru ma[inile mai
vechi de 15 ani - taxa va fi
redus\ cu pân\ la 75%. Toto-
dat\, forul european va sus-
penda procedura de notifi-
care [i trimitere `n judecat\
a ]\rii noastre pentru `nc\l-
ECONOMIC
0,9 lei pentru un kilogram,
rapi]a nu mai este de in-
teres pentru produc]ia de
biodisel. Din trei kilograme
de semin]e de rapi]\ se pro-
duce un kilogram de ulei de
rapi]\ [i vorbim deja de 2,7
lei pentru un kilogram de
ulei. Asta ar `nsemna c\ ar
trebui s\ vindem biodiese-
lul mai scump decât moto-
rina, ceea ce nu este posi-
bil“, a declarat directorul de
marketing Autoelite SRL,
Liviu Titus Pa[ca. Acesta a
precizat c\ dac\ produc\to-
tual\“, a subliniat pre[e-
dintele ANSVSA. ~n pre-
zent, `n România se vacci-
neaz\ `mpotriva pestei
porcine clasice atât `n gos-
pod\rii, cât [i `n exploa-
ta]iile profesionale. Autori-
tatea a avut o misiune de
evaluare a programului de
vaccinarea `mpotriva pes-
tei, la finele lunii mai, ra-
portul oficial urmând s\ fie
publicat `n „Jurnalul Ofi-
cial“ al Comisiei Europene
dup\ 30 de zile. ~n ceea ce
prive[te campania de `nre-
gistrare a sistemului de
carea legisla]iei europene `n
domeniul mediului.
a C+{TIGUL SALARI-
AL A CRESCUT ~N APRI-
LIE CU 1,7%: Câ[tigul
salarial mediu nominal brut
a crescut `n aprilie cu 1,7%,
fa]\ de luna precedent\, [i
s-a situat la 1.387 lei. Câ[-
tigul salarial mediu nominal
net s-a ridicat la 1.027 lei, `n
cre[tere cu 14 lei (1,4%) fa]\
de luna martie, potrivit date-
lor centralizate de Institutul
Na]ional de Statistic\. Valo-
rile cele mai mari ale câ[ti-
gului salarial mediu nominal
net s-au `nregistrat `n ac-
tivit\]ile de intermedieri fi-
nanciare (3.002 lei), iar cele
mai mici - `n industria de
prelucrare a lemnului [i a
produselor din lemn [i plut\,
cu excep]ia mobilei (573 de
lei). Indicele câ[tigului salar-
ial real pentru luna aprilie
2007, fa]\ de luna prece-
dent\, a fost de 100,9%. Fa]\
de luna octombrie 1990, in-
rii agricoli vor insista s\
vând\ cu 0,9 lei un kilo-
gram de rapi]\, produc\to-
rii se vor gândi la variante
alternative pentru realiza-
rea de biocombustibil.
„Pentru rentabilitate,
produc\torul de biodiesel
este interesat s\ cumpere
rapi]\ cu cel mult 0,6 lei
kilogramul. La un pre] mai
mare, probabil, se va apela
la import sau se vor folosi
alte materii prime, gen
floarea-soarelui“, a spus
Pa[ca.
cre[tere a porcilor `n Ro-
mânia, Roati[ a precizat c\
a demarat, `n colaborare cu
USAID, un program de in-
formare a fermierilor `n
teritoriu, ]inând cont de
faptul c\ termenul limit\
este 30 iunie. „O parte din
fermieri - cei care s-au ca-
nalizat pe aceast\ afacere -
au `n]eles c\ trebuie s\ se
`nregistreze, dar [i foarte
mul]i au renun]at“, a ad\-
ugat pre[edintele ANSVSA.
Schimbarea sistemului de
cre[tere a porcilor `n Româ-
nia ar putea contribui la
dicele câ[tigului salarial real
a fost de 108%, cu 0,9 puncte
procentuale mai mare fa]\
de cel `nregistrat `n luna
martie 2007. ~n cursul anu-
lui 2007, se `nregistreaz\
fluctua]ii ale câ[tigului
salarial determinate, `n
principal, de acordarea celui
de al 13-lea salariu [i a
primelor de s\rb\tori (de-
cembrie, aprilie/aprilie).
a CHINA {I INDIA
RESPING PROPUNERILE
UE PENTRU LIMITAREA
~NC|LZIRII GLOBALE:
Propunerea Uniunii Europe-
ne de a limita `nc\lzirea glo-
bal\ cu 2 grade Celsius peste
nivelul preindustrial nu are
o baz\ [tiin]ific\ [i trebuie
s\ fie studiat\ temeinic
`nainte de a se lua o decizie
`n acest sens, a afirmat Ma
Kai, directorul Comisiei Na-
]ionale Chineze pentru
Dezvoltare [i Reform\, or-
ganismul care dirijeaz\ po-
Administratorul socie-
t\]ii Argus SRL din Râm-
nicu Vâlcea, Dedy Obogea-
nu, a declarat, pentru
NewsIn, c\ `n acest an in-
ten]iona s\ utilizeze [i
rapi]a pentru producerea
de biodiesel, nu doar floa-
rea-soarelui ca `n prezent.
„Ne-am gândit s\ folosim [i
rapi]\, dar la acest pre]
cred c\ vom renun]a la
acest plan. Dac\ la un pre]
de 0,65 de lei pentru un
kilogram de rapi]\, un pro-
duc\tor vinde cu 2,8 lei un
kilogram de biodiesel, la 0,9
lei pe kilogram cum vor ei
s\ vând\, nu [tiu cine ar fi
eradicarea pestei porcine
pe teritoriul României.
Cresc\torii de porci
trebuie s\ se
decid\ cum `[i vor
cre[te patrupedele
Din acest motiv, cresc\-
torii de porci trebuie s\ se
decid\ asupra sistemului
de cre[tere pentru care op-
teaz\ [i s\ `[i `nregistreze
tipul de ferm\ la ANSVSA
pân\ la 30 iunie. De[i `nre-
gistrarea nu este obligato-
rie pentru exploata]iile
non-profesionale care cresc
porci pentru consumul pro-
priu, ]\ranii risc\ s\ nu
primeasc\ desp\gubiri `n
cazul `n care se confrunt\
cu pesta porcin\. Potrivit
strategiei de eradicare a
pestei porcine clasice pe
teritoriul României, exista
dou\ tipuri de sisteme de
cre[tere, cel profesional [i
cel non-profesional. Cresc\-
torii trebuie s\ se `ncadreze
`ntr-una dintre categoriile
de exploata]ii [i anume `n
cea non-profesional\ pen-
tru consum familial cu un
efectiv de pân\ la trei porci,
liticile `n domeniul schim-
b\rilor climaterice. Potrivit
lui Kai, citat de Reuters,
propunerea UE nu face `nc\
obiectul unei analize apro-
fundate la Beijing, iar r\s-
punsul Chinei la amenin-
]\rile schimb\rilor clima-
terice trebuie s\ confere pri-
oritate dezvolt\rii economice
a ]\rii [i eradic\rii s\r\ciei.
Aceste remarci vin cu doar
câteva zile `nainte de partic-
iparea pre[edintelui chinez
Hu Jintao la Summit-ul G8
de la Heiligendamm, pe
agenda c\ruia combaterea
`nc\lzirii globale va ocupa
un loc deosebit de important.
{i India s-a pronun]at recent
`mpotriva propunerilor UE
privind combaterea schim-
b\rilor de clim\. „Nimeni nu
poate s\ fixeze ni[te valori
artificiale [i s\ impun\ al-
tora s\ le respecte“, a decla-
rat ministrul indian de Ex-
terne, Pranab Mukherjee. a
interesat“, a explicat Obo-
geanu. Potrivit datelor fur-
nizate de Ministerul Agri-
culturii [i Dezvolt\rii Rura-
le (MADR) pân\ la 1 iunie
2007, doar patru societ\]i
care produc biocombustibil
au primit autoriza]ie de an-
trepozit fiscal, respectiv
Autoelite SRL, Blitz Trans-
port SRL, Ulerom SA [i Prio
Biocombustibil SRL. De
asemenea, Ministerul Eco-
nomiei [i Finan]elor a avizat
alte opt cereri primite de la
produc\torii de biocombus-
tibil, `n timp ce solicitarea
depus\ de Biolam SRL este
`n curs de avizare. a
destinat numai consumului
familial nu [i comercializ\-
rii, sau `n exploata]ie non-
profesional\-microferm\
comercial\, cu un efectiv de
pân\ la 20 de porci. Ace[tia
pot fi comercializa]i `n viu
pe pia]a local\ direct din
ferm\, dar este interzis\
vânzarea c\rnii [i a pro-
duselor din carne ob]inute
de la aceste animale. ~n sis-
temul de cre[tere profesio-
nal este inclus\ exploata]ia
comercial\ cu peste 20 de
porcine, dar care are `nde-
pline[te toate condi]iile de
biosecuritate, de]ine auto-
riza]ii sanitar-veterinare [i
cerin]ele minime tehnolo-
gice. Porcinele vii, carnea [i
produsele din carne din
aceste ferme pot fi comer-
cializate pe pia]a na]ional\.
~n România, exist\ la ora
actual\ un segment de 8%
dintre cresc\tori care cresc
`n medie 20 de porci, numai
pentru comercializare, dar
`n ferme neautorizate, care
nu `ndeplinesc cerin]ele
minime de cre[tere [i bu-
n\stare a animalelor impu-
se de UE. Num\rul total de
porci crescu]i `n gospod\rii
este estimat la circa patru
milioane capete, `n jur de
1,5 milioane de porci fiind
crescu]i `n ferme comerci-
ale. ~n România exist\ `n
jur de 1,2 milioane gos-
pod\rii `n care se cresc `n-
tre unu [i trei porci. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 5 iunie
Vremea va fi `n general
instabil\. Cerul va fi tempo-
rar noros [i vor fi averse,
desc\rc\ri electrice [i
condi]ii de grindin\, local la
deal [i la munte [i izolat `n
restul teritoriului. ~ndeosebi
`n zona montan\, cantit\]ile
de ap\ vor dep\[i izolat
20...25 l/mp. V=ntul va sufla
moderat cu unele inten-
sific\ri `n timpul ploilor.
Temperaturile maxime, `n
sc\dere u[oar\ fa]\ de ziua
precedent\: 22-300C. Tempe-
raturile minime: 9-190C.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 05.06.2007
Dolar SUA 2,4217
Euro 3,2605

Putin acuz\ „tentativele
NATO de a asedia Rusia“
Pre[edintele Rusiei, Vla-
dimir Putin, a declarat c\
Moscova ar putea `ndrepta
din nou rachetele sale ba-
listice c\tre ]inte din Euro-
pa dac\ Statele Unite vor
pune `n practic\ planul de
a construi sistemul de ap\-
rare antiaerian\ `n Europa
de Est. Putin a mai spus c\
aceasta ar putea redeschi-
de cursa `narm\rilor, dar
c\ Rusia nu va fi r\spun-
z\toare, `ntrucât Statele
Unite ar fi f\cut primul pas
`n acest sens. Aceste de-
clara]ii - f\cute `ntr-un in-
terviu acordat presei scrise
- vin cu doar câteva zile
`naintea reuniunii G8 care
`ncepe m=ine `n Germania
[i `n timpul c\reia Vla-
Grupul Ila[cu
s-a re`ntregit
`n libertate
Tudor Petrov Popa a fost
eliberat ieri din `nchi-
soarea transnistrian\ [i
adus la podul de la Du-
b\sari, de unde a plecat
imediat spre Chi[in\u.
Ambasadorul României
`n Republica Moldova,
Filip Teodorescu, care se
deplasa `ntr-o ma[in\
oficial\ spre a[a-numi-
tul punct de frontier\,
nu a reu[it s\ ajung\ la
timp pentru a-l `ntâm-
pina pe Tudor Petrov
Popa, din cauza unui in-
cident intervenit pe tra-
seu. Ma[ina ambasadei,
precum [i o alta `n care
se aflau ziari[ti, au fost
oprite la un post de con-
trol pe teritoriul Repu-
blicii Moldova, fiind re-
direc]ionate pe un drum
ocolitor, invocându-se
producerea unui presu-
pus accident rutier. ~n
cele din urm\, ma[ina
ambasadei române s-a
intersectat cu ma[ina
care-l transporta pe
Tudor Petrov Popa spre
Chi[in\u [i care a oprit
la `ntâlnirea cu ma[ina
oficial\ a ambasadei.
Ambasadorul Teodores-
cu l-a `mbr\]i[at pe Tu-
dor Petrov Popa, care
avea pe umeri un steag
tricolor, [i l-a asigurat
de tot sprijinul de care
are nevoie.
Astfel, dup\ eliberarea
lui Andrei Ivan]oc [i
Tudor Petrov Popa, ulti-
mii doi membri ai
grupului Ila[cu [i ul-
timii de]inu]i politici din
Europa, se pune cap\t
unui abuz flagrant [i sfi-
d\tor `mpotriva
drepturilor fundamen-
tale ale omului. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a DNA: „N|STASE {I
MELINESCU AU AVUT O
~N}ELEGERE DE TIP MA-
FIOT“: Rechizitoriul DNA
`n dosarul „M\tu[a Tama-
ra“, `n care au fost trimi[i `n
judecat\ ex-premierul Adri-
an N\stase [i fostul [ef al O-
ficiului de Prevenire [i Com-
batere a Sp\l\rii Banilor
(ONPCSB), arat\ c\ `ntre
cei doi a existat o `n]elege
„de tip mafiot, f\r\ solicit\ri
sau propuneri explicite, ci
tacit\“. Potrivit rechizitoru-
lui, nici una dintre cele dou\
p\r]i nu a f\cut „solicit\ri
sau propuneri explicite“, ci
dimir Putin `l va `ntâlni pe
George Bush.
„Dac\ facilit\]ile defen-
sive nucleare ale Statelor
Unite vor fi extinse c\tre
Europa, atunci Moscova va
trebui - la rândul s\u - s\
g\seasc\ noi ]inte pe conti-
nent“, a comentat agresiv
Putin. El a respins, `n a-
ceast\ privin]\, orice res-
ponsabilitate a ]\rii sale,
dând exclusiv vina pe Sta-
tele Unite. Liderul de la
Kremlin [i-a justificat pozi-
]ia prin faptul c\ Washing-
tonul ar fi stricat echilibrul
strategic de for]e [i Rusia a
trebuit s\ r\spund\ pentru
a se proteja fa]\ de ceea ce
consider\ a fi „tentativele
NATO de a asedia Rusia“.
PD a reu[it, `n sf=r[it, `nregistrarea
mo]iunii anti-T
T\riceanu
a Democra]ii au str=ns 119 semn\turi pentru o mo]iune de cenzur\
a Reu[ita democra]ilor a fost posibil\ prin tr\darea unui social-democrat
[i a unui conservator a Liberalii se cred, `ns\, tari pe pozi]ii a
Dup\ dou\ `ncerc\ri ne-
reu[ite de a ob]ine cele 116
semn\turi pentru introdu-
cerea unei mo]iuni de cenzu-
r\, chinurile democra]ilor
au luat sf=r[it ieri. PD a
convins `n ultimul moment
c=]iva parlamentari de la
minorit\]i, PSD [i PC, ame-
nin]=nd direct supravie]ui-
rea Executivului T\riceanu.
Goana dup\
semn\turi
Mo]iunea de cenzur\ a
PD a fost depus\, din nou,
ieri, la Parlament, cu 119
semn\turi de sus]inere, fa]\
de 116 necesare, Birourile
Permanente ale celor dou\
Camere urmând s\ se reu-
neasc\ pentru a discuta pe
aceast\ tem\, a anun]at pre-
[edintele Camerei Deputa-
]ilor, liberalul Bogdan Oltea-
nu. Bogdan Olteanu a preci-
zat c\ fa]\ de cele 115 sem-
n\turi ini]iale - r\mase du-
p\ retragerea lui Lupoi - s-a
mai restras [i independentul
Neculai Apostol. Mo]iunea
democra]ilor a fost `ns\ sus-
]inut\, `n plus, de trei de-
puta]i din grupul minorit\]i-
lor na]ionale - Oana Mano-
lescu, Liana Dumitrescu [i
{tefan Buciu]\ -, de deputa-
tul PC Constantin Tudor [i
de C\t\lin Buh\ianu (PSD).
Birourile Permanente re-
unite au decis ca mo]iunea
ini]iat\ de PD s\ fie citit\
joi, la ora 9.00, `n plenul re-
unit al Parlamentului, iar
au recurs la „sugestii subti-
le, dar cu mare for]\ de con-
vingere“. Urmarea acestei
`n]elegeri, serviciul pe care
Melinescu i l-a f\cut lui A-
drian N\stase a constat `n a
face disp\rut\ dosarul ON-
PCSB privind provenien]a
sumei de 400.000 de euro
v\rsat\ `ntr-un cont al Da-
nei N\stase. ~n schimbul
acestui serviciu, Melinescu
i-ar fi spus lui N\stase c\
„nu dore[te nimic pentru si-
ne“, dar c\ ar trebui schimbat
Cucu Adrian, pre[edintele
din acea vreme al Oficiului.
a EMIL CONSTANTI-
NESCU FACE POL DE
ACTUALITATE
Aceasta este doar ultima
dintr-o lung\ serie de afir-
ma]ii belicoase ale oficiali-
lor ru[i la adresa inten]iei
americanilor de a construi
un scut de ap\rare antira-
chet\ `n Europa de Est.
Statele Unite sus]in c\ me-
nirea acestuia ar fi s\ in-
tercepteze rachete din ]\ri
precum Iranul sau Coreea
de Nord, dar pre[edintele
Putin afirm\ c\, de vreme
ce Iranul nu are capacita-
tea de a lansa rachete cu o
astfel de raz\ de ac]iune, a-
tunci adev\ratul scop al ba-
zelor americane ar fi s\ a-
menin]e Rusia. Limbajul
belicos al pre[edintelui Pu-
tin este `ngrijor\tor pentru
diploma]ii occidentali, `n
condi]iile `n care se consta-
t\ de mai mult timp o ati-
tudine tot mai agresiv\ a
Kremlinului `n rela]iile sa-
le interna]ionale. a
dezbaterile pe marginea ei
s\ aib\ loc lunea viitoare.
Mo]iunea vrea
clarific\ri de
substan]\
Imediat dup\ ce a fost
convins c\ are semn\turile
pentru mo]iune, pre[edin-
tele PD, Emil Boc, a prezen-
tat motiva]iile ac]iunii sale.
„~n primul rând, premierul
T\riceanu nu mai are cre-
dibilitate. A sus]inut demite-
rea pre[edintelui, dar popo-
rul a infirmat `n propor]ie de
75%. Acum, T\riceanu tre-
buie s\-[i asume cu elegan]\
costul politic al referendu-
mului“, consider\ Boc.
~n al doilea rând, Boc
sus]ine c\ mo]iunea de cen-
zur\ va clarifica rela]iile
putere - opozi]ie, `n condi]ii-
le `n care, `n acest moment,
Guvernul este minoritar, cu
o sus]inere de 20%, iar opo-
zi]ia este majoritar\, cu 80%.
DREAPTA CU LIBERALII:
Pre[edintele Alian]ei Popu-
lare, Emil Constantinescu, a
avut o `ntrevedere, ieri, cu
liderul PNL, C\lin Popescu-
T\riceanu, pentru demara-
rea discu]iilor despre colabo-
rarea dintre PNL [i AP. E-
mil Constantinescu a vorbit
despre datoria [i nevoia cre-
\rii unui autentic pol de cen-
tru dreapta, precizând c\
scopul acestei colabor\ri es-
te de a aduce `ntr-o structu-
r\ politic\ viabil\ oameni de
calitate. „Nu este vorba de
speran]e, ci de o datorie - da-
toria de a oferi societ\]ii ro-
mâne[ti binele. Este mo-
Fostul ofi]er KGB, Putin,
se simte perfect doar `n preajma solda]ilor
El sper\ c\ vor fi scoase la
iveal\ „jocurile ascunse ale
marilor perdan]i, PSD [i
PNL“. ~n plus, democra]ii
mai acuz\ Guvernul T\ri-
ceanu II c\ ar fi cel mai slab
guvern de dup\ 1989. „~n
justi]ie, ne confrunt\m cu
clauza de salvgardare, `n s\-
n\tate, exist\ criza de medi-
camente, banii fiind gestio-
na]i prost, iar `n agricultur\,
ministrul nu poate face fa]\
secetei“, explic\ Emil Boc.
Ironii [i nervi
ale adversarilor
~n vreme ce democra]ii ju-
bileaz\ pe marginea jum\-
t\]ii lor de succes, Ludovic
Orban, vicepre[edintele PNL,
a declarat ironic, la finalul
discu]iilor din cadrul parti-
dului, c\ liberalii consider\
binevenit\ aceast\ mo]iune
de cenzur\. El este de p\re-
re c\ mo]iunea nu are nici o
[ans\ de succes la vot [i re-
prezint\ „un prilej foarte
mentul s\ se creeze un pol
de centru dreapta adev\rat,
cu oameni care au respectat
valorile unei astfel de ide-
ologii politice“, a afirmat li-
derul AP, Emil Constanti-
nescu. De acest construct
politic mai este interesat [i
PN}-CD, pre[edintele
Marian Milu] fiind convins c\
`n acest mod va fi contrabal-
ansat\ puterea Partidului
Democrat.
a VASILE DÂNCU ~L
CRITIC| DUR PE GEOA-
N|: Grupul de la Cluj de-
nun]\ conducerea central\ a
PSD. ~ntr-un interviu acor-
bun de a ar\ta rezultatele
programului de guvernare“.
~ntre timp, conservatorii
sunt furio[i pe colegul lor,
care i-a tr\dat `n favoarea
democra]ilor. Senatorul PC
Sabin Cuta[ a declarat, ieri,
c\ nu `n]elege care au fost
argumentele care l-au de-
terminat pe Constantin Tu-
dor s\ semneze pe lista de
sus]inere a mo]iunii de cen-
zur\ ini]iate de PD. Pe de
alt\ parte, deputatul social-
democrat C\t\lin Buh\ia-
nu, care a semnat [i el pe
lista de sus]inere a mo]iunii
de cenzur\, a declarat, ieri,
c\ va demisiona din PSD
pentru c\ nu se mai reg\-
se[te `n acest partid.
Astfel, democra]ii reu-
[esc din nou s\ preia ini]ia-
tiva politic\ `n Parlament,
for]=nd PSD s\ arate clar
dac\ `[i asum\ pe fa]\ o a-
l\turare de liberali, mi[care
ce ar putea pune `ntr-o po-
zi]ie incomod\ partidul lui
Geoan\. a
Mo]iunea
PD vrea
s\
`mping\
PSD
spre
oficializarea
rela]iei
cu PNL
dat cotidianului „România
Liber\“, vicepre[edintele
Vasile Dâncu vorbe[te de-
spre stoparea reformei `n
PSD [i concentrarea puterii
`n mâinile micului grup
creat `n jurul lui Mircea
Geoan\. „~n decembrie, am
avut un congres, `n care l-
am ales pe Mircea Geoan\.
Acest lucru ne-a f\cut s\ ne
oprim din reforma partidu-
lui, s\ ne oprim din `nnoire.
~n loc s\-i ascult\m pe Ion
Iliescu [i Viorel Hrebenciuc,
ar fi trebuit s\ accept\m
ceea ce spuneau liderii
tineri“, a mai spus acesta. a
Mar]i, 5 iunie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Comuni[tii pierd teren
`n Republica Moldova
Partidul Comuni[tilor a `nregis-
trat cel mai important recul, `n-
tr-un scrutin na]ional desf\[urat
`n Republica Moldova, dup\
1989. Centralizarea a peste 60%
din datele de la alegerea consili-
ilor raionale [i a consiliilor mu-
nicipale Chi[in\u [i B\l]i arat\
c\ Partidul Comuni[tilor a `nre-
gistrat 35,79% din sufragiile ex-
primate, o sc\dere cu 12% fa]\ de
2003. Pe locurile urm\toare se
situeaz\ Alian]a Moldova
Noastr\ cu 15,8% (fa]\ de 20%
acum 4 ani), Partidul Democrat
cu 10,08% (fa]\ de 7,6%),
Partidul Popular Cre[tin
Democrat cu 7,98% (fa]\ de 8,8%
`n 2003) [i Partidul Liberal cu
5,52%. La Chi[in\u, dup\
num\rarea a 91% din voturi, `n
frunte se afl\ actualul viceprimar
interimar, Veaceslav Iordan, cu
28,57% din voturi, urmat de can-
didatul Partidului Liberal, Dorin
Chirtoac\, cu 24,62%. Chirtoac\
a declarat c\ va merge pân\ la
cap\t [i c\ este convins c\ la
Chi[in\u se va produce schim-
barea care este a[teptat\ de 15
ani.
Libanul, aproape de
un nou r\zboi civil
Militan]ii islami[ti au atacat,
ieri, trupele libaneze care asigu-
rau securitatea unei alte tabere
de refugia]i din sudul ]\rii,
ucigând doi militari [i riscând s\
provoace o instabilitate intern\
pe termen lung. Confrunt\rile au
izbucnit, duminic\, la intrarea `n
tab\ra Ain al-Hilweh, [i au
reprezentat, probabil, o `ncercare
de a deschide un nou front `n
sudul ]\rii pentru a determina
reducerea presiunii la care sunt
suspu[i militan]ii islami[ti im-
plica]i `n ciocnirile de la Nahr al-
Bared din nordul ]\rii. Al\turi de
cei doi militari libanezi, au murit
[i un civil [i doi militan]i `n con-
frunt\rile izbucnite lâng\ tab\ra
de la Ain al-Hilweh, cea mai
mare din Liban, au declarat
surse din cadrul armatei [i ser-
viciilor de securitate. ~ntre timp,
for]ele guvernamentale mobi-
lizeaz\ trupe din ce `n ce mai nu-
meroase [i mai bine `narmate
pentru a st\vili extinderea unui
conflict care ar putea zdruncina
din nou fragila stabilitate a ]\rii.
Iranul `[i re`nnoie[te
amenin]\rile
Pre[edintele iranian Mahmoud
Ahmadinejad a declarat, la
sfâr[itul s\pt\mânii trecute, c\
libanezii [i palestinienii au
ap\sat „butonul num\r\torii in-
verse“ pentru Israel. „Cu ajutorul
lui Allah, butonul num\r\torii
inverse pentru distrugerea
regimului sionist a fost ap\sat de
c\tre copiii Libanului [i
Palestinei“, a declarat
Ahmadinejad `ntr-un discurs.
Liderul iranian, care a suscitat
nemul]umirea Occidentului `n
urm\ cu doi ani, când a declarat
c\ Israelul ar trebui „[ters de pe
hart\“, a f\cut ulterior dese
referiri la distrugerea statului
evreu de[i sus]ine c\ Iranul nu
reprezint\ o amenin]are. Pe de
alt\ parte, liderul spiritual aya-
tollahul Ali Khamenei a reafir-
mat, ieri, la Teheran, `n cadrul
ceremoniei de comemorare a 18
ani de la moartea fondatorului
Republicii Islamice, imamul
Khomeiny, ambi]ia Iranului de a
nu ceda `n fa]a nici unei
amenin]\ri atunci când este
vorba de problema ap\r\rii drep-
turilor sale `n domeniul nuclear.
Potrivit acestuia, lumea s-a con-
vins deja c\ Iranul nu va ceda `n
fa]a nici unei amenin]\ri atunci
când este vorba de a-[i ap\ra
drepturile. Khamenei i-a acuzat
pe du[manii ]\rii sale de a fi de-
clan[at un „r\zboi psihologic“ [i
de tentativa de a diviza na]iunea
iranian\. a

8 Mar]i, 5 iunie 2007
Zeci de premii anuale pentru seminari[tii
Ast\zi, 5 iunie, de la ora 11.30, `n
Sala „Dr. Iustin Moisescu“ din
incinta Centrului Eparhial Ia[i,
~nalt Prea Sfin]itul Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, se `nt=lne[te cu elevii
seminari[ti din Arhiepiscopia
Ia[ilor care au ob]inut premii la
olimpiadele [i concursurile
na]ionale. Cu acest prilej, ~nalt
Semnifica]ia concursurilor
[colare este una de natur\ in-
telectual\, de continu\ auto-
dep\[ire, dar, mai ales una
duhovniceasc\, de cultivare a
talentului [i a darurilor cu
care ne-a `nzestrat Dumne-
zeu. {i Sf=nta Scriptur\ folo-
se[te modelul competi]iei pen-
tru a vorbi despre maniera `n
care cre[tinul trebuie s\ se
preg\teasc\ pentru via]a ve[-
nic\: „Nu [ti]i voi c\ acei care
alearg\ `n stadion, to]i a-
learg\, dar numai unul ia pre-
miul? Alerga]i a[a, ca s\-l
lua]i. {i oricine se lupt\, se
`nfrâneaz\ de la toate. {i a-
ceia, ca s\ ia o cunun\ stric\-
cioas\, iar noi, nestric\cioas\.
Eu, deci, a[a alerg, nu ca la
`ntâmplare. A[a m\ lupt, nu
ca lovind `n aer“. (I Cor., 9: 24
- 26).
Anul acesta, `n perioada
aprilie - mai, a avut loc faza
na]ional\ a concursurilor [co-
lare. Astfel, `n S\pt\mâna
CM
Luminat\ (10 - 15 aprilie) s-au
YK desf\[urat: Olimpiada Na-
]ional\ de Religie, la Râmnicu
- V=lcea; Olimpiada Na]iona-
l\ de Limbi clasice, la Vaslui;
Olimpiada Na]ional\ de Arte
vizuale [i Istoria artei [i Con-
cursul „Icoana din sufletul co-
pilului“, la Cluj; Olimpiada
Na]ional\ de Limbi materne,
la Caransebe[. ~ntre 28 aprilie
- 1 mai, s-a desf\[urat, la Ia[i,
[i Concursul Na]ional Coral.
Laurea]i `n fiecare an
la nivel na]ional
Elevii seminari[ti din Ar-
hiepiscopia Ia[ilor care s-au
remarcat `n mod deosebit la
faza na]ional\ a concursurilor
[colare sunt un model [i un
exemplu pentru colegii lor.
Rezultatele lor dovedesc mun-
ca asidu\ [i perseverent\ pe
care au depus-o sub `ndru-
marea atent\ a profesorilor.
Astfel, `nc\ de c=nd au venit
la seminar, tinerii s-au re-
marcat `n mod deosebit, de-
venind laurea]i aproape `n
fiecare an ai olimpiadelor [co-
lare, la diferite discipline ca:
Limbi clasice, Dogmatic\, Is-
toria Bisericii Ortodoxe Ro-
m=ne, Religie, Muzic\, Limba
latin\, Limba rus\ matern\,
Arte vizuale [i Istoria artei
etc. Ei fac cinste Arhiepis-
copiei Ia[ilor cu zeci de premii
ob]inute p=n\ `n prezent.
Anul acesta, la olimpiadele
din perioada aprilie - mai, ti-
nerii de la Seminarul Teologic
„Sf. Vasile cel Mare“ din Ia[i
au ob]inut 10 premii. La aces-
tea se adaug\ [i premiile ob-
]inute de Corul „Basileus“, al
aceluia[i seminar, la Con-
cursul Na]ional Coral.
Toate seminariile din Ar-
hiepiscopia Ia[ilor s-au `nscris
anul acesta `n finalele olim-
piadelor na]ionale. Astfel,
Seminarul Teologic Liceal
Ortodox „Veniamin Costachi“
de la M\n\stirea Neam] a ob-
]inut 8 premii, iar Seminarul
„Sf. M. Mc. Gheorghe“ din Bo-
to[ani 6. De asemenea, men-
]ion\m [i Seminarul Teologic
Prea Sfin]ia Sa le va oferi
olimpicilor premii `n c\r]i. La
`nt=lnirea de ast\zi particip\ [i
directorii celor 6 seminarii din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Evenimentul
este organizat de Centrul
Eparhial Ia[i - Sectorul `nv\]\m=nt
teologic [i activit\]i cu
tineretul, sprijinit de Institutul
Cultural-Misionar Trinitas.
„Sf. ~mp. Constantin [i Elena“
din Piatra Neam], cu dou\
premii, dar [i Seminarul Teo-
logic „Sf. Ioan Iacob“, din Do-
rohoi, cu un premiu, precum [i
Seminarul de fete „Cuvioasa
Parascheva“, de la M\n\stirea
Agapia, cu 3 premii importan-
te. Anul 2007 este unul dintre
cei mai rodnici ani `n ceea ce
prive[te premiile elevilor sem-
inari[ti la olimpiadele [colare.
Pornind de la reu[itele lor `n
acest an, v\ prezent\m `n con-
tinuare, pe scurt, pe c=]iva
dinte tinerii care fac cinste
`nv\]\m=ntului seminarial
din Arhiepiscopia Ia[ilor.
Copii multipremia]i
Gheeorghee Iullian Hu]u este
elev `n clasa a XII-la la Semi-
narul Teologic Liceal Ortodox
„Veniamin Costachi“ de la
M\n\stirea Neam], iar anul
acesta a ob]inut premiul I la
disciplina „Istoria Bisericii
Ortodoxe Române“. Pasionat
de literatur\, istorie [i studii
biblice, a participat la diferite
conferin]e, seminarii [i sim-
pozioane. Aten]ia pe care a
acordat-o studiului muzicii
psaltice l-a recomandat ca un
bun cânt\re] parohiei „T\ie-
rea Capului Sfântului Ioan
Botez\torul“ din comuna Vâ-
n\tori, jude]ul Neam], unde
activeaz\ din 2005. Datorit\
acestei `nclina]ii deosebite,
Iulian a `nfiin]at un cor `n lo-
calitatea natal\, la parohia
„Sf. Teodor Tiron“ - comuna
Stulpicani, jude]ul Suceava.
Ioan Laureen]iu Duccu]\ a
ob]inut dou\ premii `n aceas-
t\ prim\var\ la olimpiad\,
respectiv premiul I la Limba
greac\ [i men]iune la Limba
latin\, sec]iuni din cadrul
Olimpiadei Na]ionale de
Limbi clasice. Este elev `n
clasa a IX-a la Seminarul Te-
ologic Liceal Ortodox „Sfântul
Gheorghe“ din Boto[ani. De-
dicat studiului limbilor clasi-
ce [i celor moderne, Ioan s-a
remarcat `nc\ din primul an
la seminar ca un elev bun, cu
rezultate pe m\sur\. ~i plac,
de asemenea, istoria [i geo-
grafia. Timpul liber [i-l pe-
trece tot printr-un exerci]iu al
min]ii, fiind pasionat de [ah.
Gabrieel Coonstantin Foorma-
giu este elev `n clasa a XI-a la
Seminarul Teologic Liceal Or-
todox „Sfântul Gheorghe“ din
Boto[ani. Comunic\ u[or cu
cei din jur, este pasionat de is-
torie, iar `n timpul liber pre-
CM
YK
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
fer\ s\ mearg\ `n excursii [i
s\ joace fotbal. Studiul lim-
bilor clasice, `n mod deosebit
cel al limbii grece[ti, a devenit
o pasiune pentru el. A[a se
face c\ anul acesta a ob]inut
premiul I la Olimpiada Na]io-
nal\ de Limbi clasice, sec]iu-
nea Limba greac\.
Allina Carmeen Tara[i este
elev\ `n clasa a XII-a la Semi-
narul Teologic Liceal Ortodox
„Sfântul Gheorghe“ din Boto-
[ani. Anul acesta a ob]inut
premiul I la Concursul „Icoa-
na din sufletul copilului“ [i
premiul al III-lea la Olimpia-
da Na]ional\ de Arte vizuale
[i Istoria artei. Are o pasiune
[i o `nclina]ie deosebit\ pen-
tru pictur\. ~i plac competi]i-
ile [i caut\ s\ se prezinte cât
mai preg\tit\ la acestea, ca
m\rturie st=nd premiile nu-
meroase pe care le-a ob]inut:
premiul al II-lea la Concursul
de Me[te[uguri [i Arte tradi]io-
nale - faza jude]ean\ (2005);
premiul I la Concursul „{tefan
Luchian“ - Boto[ani, (2005);
premiul al II-lea la Concursul
„Icoana din sufletul copilului“ -
Ia[i (2005); premiul al II-lea `n
cadrul Olimpiadei Na]ionale
de Arte vizuale [i Istoria artei -
Timi[oara (2006); premiul I la
Concursul de Me[te[uguri [i
Arte tradi]ionale - faza na]io-
nal\ (2006); premiul al II-lea la
Concursul „Icoana din sufletul
copilului“ - Sibiu (2006). ~n
egal\ m\sur\, `i plac lite-
ratura [i istoria. Este comu-
nicativ\ [i prefer\ s\-[i pe-
treac\ timpul liber al\turi de
ceilal]i, `n excursii.
Danieel Afudulloai a ob]inut,
`n 2007, premiul I la Olimpia-
da Na]ional\ de Arte vizuale [i
Istoria artei. Este elev `n clasa
a XIII-a la Seminarul Teologic
Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel
Mare“ din Ia[i. Atras de pic-
tura bisericeasc\, a c\utat s\-
[i cultive talentul, mani-
festând o perseveren]\ deo-
sebit\. A participat constant la
Olimpiada Na]ional\ de Arte
vizuale [i Istoria artei, ob]i-
nând de fiecare dat\ premii:
premiul al II-lea `n 2004, pre-
miul al II-lea `n 2005 [i premiul
I `n anul 2006. ~i place muzica,
iar `n viitor `[i dore[te s\
devin\ student la Facultatea
de Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i, la sec]ia Pa-
trimoniu, sau la Universitatea
de Arte „George Enescu“ - Ia[i.
CM
YK
Semnatari de
articole `n reviste
Vicctoor Andreei Poopa este
elev `n la Seminarul Teologic
Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel
Mare“ din Ia[i, `n clasa a IX-a.
A ob]inut anul acesta premiul
al II-lea la Olimpiada Na]io-
nal\ de Limbi clasice, Limba
greac\. Aflat la `nceput de
drum `n studiul teologiei la
seminar, a fost apropiat de
c\r]ile sfinte `nc\ din perioa-
da gimnaziului, având o expe-
rien]\ frumoas\ [i rezultate
deosebite la disciplina Religie:
premiul al III-lea la Olim-
piada Jude]ean\ de Religie -
clasa a VI-a; men]iune la O-
limpiada Jude]ean\ de Reli-
gie - clasele a V-a, a VII-a. ~i
face pl\cere s\ citeasc\ isto-
rie [i teologie, s\ asculte [i s\
cânte muzic\ bisericeasc\ [i
prezint\ un interes deosebit
pentru studiul limbilor cla-
sice. Pentru viitor, [i-a propus
s\ continue [i s\ aprofundeze
studiile teologice [i limbile
clasice.
Mihaill Ecchimoov a ob]inut,
`n 2007, premiul al II-lea la
Olimpiada de Limba rus\ ma-
tern\. Este elev `n clasa a
XII-a la Seminarul Teologic
Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel
Mare“ - Ia[i. Face parte din
Comunitatea Ru[ilor Lipoveni
[i frecventeaz\ Seminarul
Teologic Liceal Ortodox „Sf.
Vasile cel Mare“ din Ia[i `n
clasa special `nfiin]at\ pentru
ace[tia. Este interesat de stu-
diul limbilor str\ine [i muzi-
c\. Premiul de anul acesta,
ob]inut pentru buna cunoa[-
tere a limbii materne se ada-
ug\ celui de anul trecut, res-
pectiv premiul al II-lea la
Olimpiada de Limba rus\ ma-
tern\. Este interesat s\ des-
copere oameni [i locuri pe
calea pelerinajului. Aflat spre
sfâr[it de ciclu seminarial, `[i
propune continuarea [i apro-
fundarea studiilor teologice.
Ciprian Iullian Rusu este
elev `n clasa a XIII-a la Se-
minarul Teologic Liceal Orto-
dox „Veniamin Costachi“ -
M\n\stirea Neam]. Consec-
vent [i perseverent, adaug\
premiul a III-lea ob]inut anul
acesta la Olimpiada Na]iona-
l\ de Religie - sec]iunea Dog-
matic\ ortodox\ - la men]iu-
nea ob]inut\ anul trecut `n
cadrul aceleia[i competi]ii, tot
la sec]iunea Dogmatic\ orto-
dox\. Este pasionat de muzica
psaltic\ [i liniar\, partici-
pând `n cadrul forma]iei de
muzic\ psaltic\ „Imn“, diri-
jat\ de profesorul Pavel Lun-
CM
YK
gu, la `nregistrarea unui CD
audio. ~n perioada 2003 -
2006, a fost dirijor al coralei
mixte a Bisericii „Adormirea
Maicii Domnului“, din Târgu
Neam]. Este atras de lite-
ratur\ [i de sport.
Viooreel Flloareea este elev `n
clasa a XII-a la Seminarul Te-
ologic Liceal Ortodox „Sf. Ioan
Iacob“ din Dorohoi. Vine din
localitatea Pomârla, jude]ul
Boto[ani, [i a absolvit ciclul
gimnazial la Liceul Teoretic
„Anastasie Ba[ot\“ din comu-
na natal\. La Olimpiada Na-
]ional\ de Religie, sec]iunea
Istoria Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne (Râmnicu Vâlcea, 2007)
a ob]inut premiul al III-lea.
Ioan Andreei Vizitiu a ob]i-
nut, anul acesta, premiul al
III-lea la Olimpiada Na]io-
nal\ de Religie, sec]iunea Is-
toria Bisericii Ortodoxe Româ-
ne. Este elev `n clasa a XIII-a
la Seminarul Teologic Liceal
Ortodox „Veniamin Costachi“
- M\n\stirea Neam]. Este pa-
sionat de muzic\, literatur\ [i
sport. A publicat o serie de ar-
ticole `n limba englez\, `n
cadrul programului Globe.

teologi din Arhiepiscopia Ia[ilor
Este prezent [i `n paginile re-
vistei seminarului „~ntru lu-
mina lui Veniamin Costachi“,
cu articolul Chipul preotului
`n epistolele pauline [i `n
gândirea Sfântului Ioan Gur\
de Aur (2007).
Boogdan Pll\ccint\, la Olim-
piada de Limbi clasice de la
Vaslui - 2007, a ob]inut un
premiu special la limba grea-
c\. La acesta se adaug\ pre-
miile ob]inute `n anii anteri-
ori: men]iune special\ la O-
limpiada Na]ional\ de Limbi
clasice, Limba greac\ (2004);
premiul al III-lea la Olim-
piada Na]ional\ de Limbi cla-
sice, Limba greac\ (2006).
Este pasionat de teatru, `i
plac excursiile [i dansurile de
societate, prezint\ u[urin]\ `n
comunicare, `[i exerseaz\
mintea jucând [ah [i studiind
limbile clasice [i pe cele mo-
derne. Este elev `n clasa a
XIII-a la Seminarul Teologic
Liceal Ortodox „Sfântul
Gheorghe“ din Boto[ani.
Marele premiu la
Concursul „Icoana
din sufletul copilului“
a mers la Boto[ani
Tudoor Afanasoov este elev
`n clasa a IX-a la Seminarul
Teologic Liceal Ortodox „Sf.
Vasile cel Mare“ - Ia[i. A ob-
]inut anul acesta premiul al
III-lea la Olimpiada Na]iona-
l\ de Limba rus\ matern\. A-
cela[i premiu l-a ob]inut [i a-
nul trecut. ~n perioada 2005-
2007 a activat ca dasc\l la bi-
serica cu hramul „Sfântul
Ioan cel Nou“ a credincio[ilor
de rit vechi din satul Lipo-
veni, Suceava. Este membru
activ `n cadrul Asocia]iei Ti-
nerilor Ru[i Lipoveni din Ro-
mânia. ~ntre planurile sale,
pe primul loc se afl\ continu-
area [i aprofundarea studiilor
teologice.
Ana Maria Tara[i a ob]inut
anul acesta premiul al III-lea
la Olimpiada Na]ional\ de
Arte vizuale [i Istoria artei,
dar [i marele premiu ob]inut
la Concursul „Icoana din su-
fletul copilului“. Este elev\ `n
clasa a XI-a la Seminarul Te-
ologic Liceal Ortodox „Sfântul
Gheorghe“ din Boto[ani. Ana
Maria a devenit un laureat o-
bi[nuit al concursurilor [cola-
re, la care se situeaz\ mereu
pe podium. Amintim premiile
ob]inute: premiul al II-lea la
Concursul de me[te[uguri [i
arte tradi]ionale - faza jude-
]ean\ (2005, 2006); premiul I,
Concursul „Icoana din sufle-
tul copilului“, Sibiu - 2006.
Este pasionat\ de pictur\, li-
teratur\, istorie [i biologie.
Este comunicativ\ [i iubitoa-
re de excursii.
Costin Ciprian Apintiele-
sei este elev `n clasa a XII-a la
Seminarul Teologic Liceal Or-
todox „Veniamin Costachi“ -
M\n\stirea Neam]. A ob]inut
men]iune la Olimpiada Na]io-
nal\ de Religie, sec]iunea
Dogmatic\ ortodox\, Râmni-
cu Vâlcea - 2007. Are un spec-
tru larg de preocup\ri: muzi-
ca psaltic\, literatur\, mate-
matic\, dogmatic\. A fost
atras de slujirea Altarului `n-
c\ din perioada gimnaziului [i
`ntre 2001 - 2003 a fost para-
clisier la parohia din localita-
tea natal\ „Sf. Nicolae“ - Tg.
Frumos. ~ntre anii 2004 [i
2006 a fost paraclisier la se-
minar. Este prezent `n via]a
[colii [i printr-o serie de arti-
cole publicate `n revista „~n-
tru lumina lui Veniamin Cos-
tachi“: ~nv\]\tura lui Hristos
versus concep]iile epicuriste
(2006), Problema ecologic\ `n
`nv\]\tura cre[tin\ (2007).
Vallentin C=rllan este elev
`n clasa a XIII-a la Seminarul
Teologic Liceal Ortodox „Sf.
~mp\ra]i Constantin [i Elena“
din Piatra Neam]. A ob]inut
anul acesta men]iune la Olim-
piada Na]ional\ de Religie,
sec]iunea Dogmatic\ ortodo-
x\. Are o personalitate dina-
mic\, spirit de echip\ [i abili-
tate `n a rezolva conflicte.
Prezen]\ la toate
competi]iile [colare
Maria Cootfas este elev\ `n
clasa XI-a la Seminarul Teolo-
gic Liceal Ortodox „Cuvioasa
Parascheva“ de la M\n\stirea
Agapia. ~n 2007, la Olimpiada
Na]ional\ de Limbi clasice -
Limba latin\, a ob]inut pre-
miul al III-lea [i premiul spe-
cial pentru cea mai elegant\
retroversiune (traducere ro-
mân\ - latin\) din concurs.
De asemenea, anul acesta a
ob]inut [i locul al II-lea `n
competi]ia pentru calificarea
`n lotul na]ional al României,
care va participa la Certamen
Ovidianum Ponticum - locali-
tatea Arpino, Italia. Este pre-
zent\ la cel mai `nalt nivel al
competi]iilor [colare `nc\ din
anul I de seminar [i urm\-
re[te, conform motto-ului care
o c\l\uze[te „Semper altius“
(Mereu mai sus), s\ se auto-
perfec]ioneze, `n competi]ie cu
ceilal]i, dar mai ales cu ea
`ns\[i. Pe lâng\ premiile deja
amintite, a ob]inut men]iune
MEC la Olimpiada Na]ional\
de Limbi clasice - Limba lati-
n\ (2005); premiul I la Olim-
piada Na]ional\ de Limbi cla-
sice - Limba latin\ (2006);
men]iune MEC la faza na]io-
nal\ a Concursului Certamen
Ovidianum Ponticum. Este
pasionat\ de limba latin\, li-
teratur\, lectur\ [i muzic\,
dar nu neglijeaz\ nici gimnas-
tica, pentru s\n\tatea trupu-
CM
YK
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
lui, sprijin pentru o minte s\-
n\toas\.
Mireel G\llu[cc\ este elev `n
clasa a XII-a la Seminarul Te-
ologic Liceal Ortodox „Venia-
min Costachi“ - M\n\stirea
Neam]. A participat anul a-
cesta la Olimpiada Na]ional\
de Religie, sec]iunea Dogma-
tic\ ortodox\, unde a ob]inut
men]iune. Este atras de lite-
ratur\, iar `n gimnaziu a ob-
]inut la faza jude]ean\ a O-
limpiadei de Limba [i litera-
tura român\ (2003) men]iu-
ne. ~i plac muzica psaltic\ [i
liniar\, dup\ cum dovedesc [i
activit\]ile `n acest domeniu.
~n anul 2005 a `nfiin]at `n lo-
calitatea natal\, S\rata, co-
muna Solone], jude]ul Bac\u,
un cor pe care `l dirijeaz\ [i `n
prezent. De anul trecut este
cânt\re] la Parohia „Sf. Vasile
cel Mare“ - Boboie[ti, comuna
Pipirig, jude]ul Neam]. Este
preocupat, de asemenea, de
istorie, arheologie [i studii
biblice.
Peetru Pavv\ll a ob]inut anul
acesta men]iune la Olimpiada
Na]ional\ de Religie, sec]iu-
nea Dogmatic\ ortodox\. Este
elev `n clasa a XII-a la Semi-
narul Teologic Liceal Ortodox
„Sf. Vasile cel Mare“ - Ia[i. ~n
anul I (2003) a ob]inut premiul
I la Olimpiada Na]ional\ de
Limbi clasice, Limba greac\.
Este pasionat de muzic\ psal-
tic\, iar `ntre priorit\]ile sale
se num\r\ continuarea [i apro-
fundarea studiilor teologice.
Ioan Lucian Radu este elev
`n clasa a XIII-a la Seminarul
Teologic Liceal Ortodox „Ve-
niamin Costachi“ - M\n\sti-
rea Neam]. A ob]inut men]iu-
nea I la Olimpiada Na]ional\
de Religie, sec]iunea Istoria
Bisericii Ortodoxe Române
(Râmnicu Vâlcea 2007). Pasi-
unea pentru istorie [i seriozi-
tatea studiului acesteia i-au
fost r\spl\tite [i `n 2006, când
a ob]inut men]iune la Olimpi-
ada Na]ional\ de Religie, sec-
]iunea Istoria Bisericii Orto-
doxe Române. Are o bogat\
experien]\ [i `n ceea ce pri-
ve[te studiul limbilor clasice,
dup\ cum dovedesc [i par-
ticip\rile la concursurile [co-
lare de specialitate. A publi-
cat, de asemenea, `n revista
seminarului articolele: Tân\-
rul cre[tin `n Uniunea Euro-
pean\ (2006), Fericitul Au-
gustin (2006).
Andrei Gurzun este elev `n
clasa a IX-a la Seminarul
Teologic Liceal Ortodox „Sf.
Vasile cel Mare“ din Ia[i. De[i
CM
YK
`n primul an la seminar, An-
drei s-a remarcat drept un
elev ambi]ios, ob]inând anul
acesta men]iune la Olimpiada
Na]ional\ de Limbi clasice,
respectiv Limba greac\. A-
ceast\ tr\s\tur\ de caracter
s-a manifestat `nc\ din peri-
oada studiilor gimnaziale, `n
clasa a VII-a participând la O-
limpiada Jude]ean\ de Bio-
logie. Este pasionat de muzica
psaltic\ [i atras de slujbele
biserice[ti. ~n timpul liber
prefer\ s\ mearg\ la pescuit
[i s\ joace fotbal.
Sillviu Boozariu este elev `n
clasa a IX-a la Seminarul Teo-
logic Liceal Ortodox „Sf. Vasi-
le cel Mare“ - Ia[i. A ob]inut
anul acesta men]iune la O-
limpiada Na]ional\ de Limbi
clasice - Limba greac\. ~n
2006 a ob]inut Men]iune la
Olimpiada Na]ional\ de
Limbi clasice - Limba greac\.
A[a cum arat\ rezultatele de
la olimpiad\ este un elev
c\ruia `i place studiul, cu
`nclina]ie spre limbile clasice.
Este pasionat de muzica
psaltic\, iar `n timpul liber
prefer\ s\ cunoasc\ al\turi
de ceilal]i oameni [i locuri noi.
Aflat la un `nceput de drum
`[i propune continuarea [i
aprofundarea studiilor teolog-
ice [i studierea limbilor cla-
sice.
Elliseei Roonccea este `n clasa
a X-a la Seminarul Teologic
Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel
Mare“ - Ia[i. Anul acesta a ob-
]inut men]iune la Olimpiada
Na]ional\ de Limbi clasice,
iar anul trecut premiul al III-
lea. Dintre obiectele studiate
la [coal\ este atras `n mod
deosebit de Muzica psaltic\,
Dogmatic\, Liturgic\, Limba
latin\, Limba greac\. ~n tim-
pul liber `i place s\ fac\ sport.
Premii multiple
pentru Seminarul
Teologic din Ia[i
Gabrieel Fllorin Iosub este
elev `n clasa a XII-a, la Semi-
narul Teologic Liceal Ortodox
„Veniamin Costachi“ de la
M\n\stirea Neam]. A ob]inut
anul acesta o men]iune la
Olimpiada Na]ional\ de Arte
vizuale, Arhitectur\ [i Istoria
artei [i un premiu special la
Concursul „Icoana din sufle-
tul copilului“. Are o bogat\ ex-
perien]\ profesional\ [i a ob-
]inut numeroase premii: pre-
miul al III-lea la Concursul
„Icoana din sufletul copilului“
(Ia[i, 2005); premiul al II-lea
la Olimpiada Na]ional\ de
Arte vizuale, Arhitectur\ [i
Istoria artei (Ia[i, 2005); pre-
miul al II-lea la Concursul
„Icoana Fereastr\ c\tre cer“
(Piatra Neam], 2006); Pre-
miul I la Concursul „Icoana
din sufletul copilului“ (Timi-
Mar]i, 5 iunie 2007
[oara, 2006); premiul I la
Olimpiada Na]ional\ de Arte
vizuale, Arhitectur\ [i Istoria
artei (Timi[oara, 2006). Este
pasionat de pictur\, literatu-
r\, sport [i desen. A participat
la tabere interna]ionale, con-
ferin]e [i simpozioane, `n
Belgia (2007).
Ioan Andrei Anisia urmea-
z\ cursurile Seminarului Teo-
logic Liceal Ortodox „Venia-
min Costachi“ - M\n\stirea
Neam], fiind elev `n clasa a XI-a.
A ob]inut anul acesta o men]i-
une la Olimpiada Na]ional\ de
Arte vizuale, Arhitectur\ [i Is-
toria artei, desf\[urat\ la Cluj.
A participat, de asemenea, [i
la Concursul „Icoana din sufle-
tul copilului“. Este pasionat de
pictur\, literatur\, sport [i de-
sen. A realizat proiecte de
grafic\, design, picturi, desen
[i este colaborator la progra-
mul Globe, un proiect care-[i
propune dezvoltarea comuni-
t\]ii prin tehnologie, educa]ie
[i alte activit\]i promo]ionale.
Vivviana Luiza Ollo este
elev\ `n clasa a XII-a la Semi-
narul Teologic Liceal Ortodox
„Sf. Vasile cel Mare“ - Ia[i. A
ob]inut `n anul acesta men]iu-
ne la Olimpiada Na]ional\ de
Arte vizuale [i Istoria artei.
~n 2006 s-a remarcat la
aceea[i olimpiad\ na]ional\,
ob]inând tot men]iune. Este
interesat\ de art\ `n general,
pictura icoanelor [i desen, de-
sign. {i-a propus s\ studieze,
dup\ ce va absolvi seminarul,
artele la sec]ia Design vesti-
mentar [i icoana la sec]ia de
Patrimoniu a Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ din Ia[i.
Coosmin Allexandru Macco-
vei urmeaz\ cursurile Semi-
narului Teologic Liceal Orto-
dox „Sf. ~mp\ra]i Constantin
[i Elena“ din Piatra Neam], fi-
ind elev `n clasa a XII-a. A
ob]inut anul acesta premiul
special la Olimpiada Na]iona-
9
l\ de Limbi clasice, Limba la-
tin\, [i s-a calificat la etapa
na]ional\ a Concursului „Lu-
mea Romanic\“. Are o vast\
experien]\ a competi]iilor,
participând [i clasându-se
`ntre cei mai buni la olimpia-
dele [i concursurile [colare:
Concursul „Lumea Romani-
c\“, Concursul „Certamen
Ovidianum Ponticum“ [i Con-
cursul „Ad. Amicitian“ - 2006
(participare); premiul al III-
lea la Concursul „Lumea Ro-
manic\“ - edi]ia a XII-a, 2006,
faza jude]ean\; men]iune la
Concursul „Lumea Romanic\“
- edi]ia a XII-a (Gala]i, 2006),
faza na]ional\; locul al III-ea
la Olimpiada de Limbi clasice,
la concursul de Limba latin\,
faza jude]ean\, martie 2007.
Are o bun\ capacitate de co-
municare [i un spirit de
echip\ pe m\sur\. A publicat
mai multe articole `n revista
„Lumin\ lin\“ a seminarului,
din al c\rei colectiv de redac-
]ie face parte: IPS Laz\r Pu-
halo, sufletul, trupul [i moar-
tea (recenzie); P\trunderea
cre[tinismului pe teritoriul
patriei noastre `n contextul
ador\rii lui Zamolxe; Sfântul
Gheorghe de la Cernica; Re-
ligiile Greciei Antice; Sfânta
Lumin\ de la Ierusalim.
Gabrieel Pi[teea este elev `n
clasa a IX-a la Seminarul Teo-
logic Liceal Ortodox „Sf. Vasi-
le cel Mare“ - Ia[i. A ob]inut
anul acesta premiul special la
Olimpiada Na]ional\ de Lim-
bi clasice - Limba greac\. Este
pasionat de studiul limbilor
clasice. Fire sensibil\, `ndr\-
ge[te muzica [i pianul. ~n tim-
pul liber practic\ sportul. ~[i
propune s\ continue [i s\ a-
profundeze studiile teologice.
Pe lâng\ realiz\rile indi-
viduale trebuie remarcat\ [i
reu[ita colectiv\ a elevilor de
la Seminarul Teologic Liceal
Ortodox „Sf. Vasile cel Mare“
din Ia[i, av=nd `n vedere c\ la
Concursul Na]ional Coral,
Corul „Basileus“ a ob]inut
premiul special pentru pro-
movarea muzicii medievale
psaltice române[ti, iar diri-
jorul ansamblului, profesorul
Mihai Ursache a fost apreciat
cu premiul special pentru de-
but dirijoral [i premiul special
pentru promovarea artei diri-
jorale. De asemenea, Corul
„Basileus“ a ob]inut [i dou\
premii `n bani din partea u-
nui cotidian ie[ean [i a Prim\-
riei Municipiului Ia[i pentru
prezen]\ scenic\. (Material
realizat de diac. Bogdan
RACU, referent al Sectorului
~nv\]\m=nt teologic [i ac-
tivit\]i cu tineretul, din ca-
drul Arhiepiscopiei Ia[ilor,
adaptat pentru ziar de Nar-
cisa BALABAN)
10 Mar]i, 5 iunie 2007
REGIONAL
Tornad\ la Gala]i
O tornad\ s-a produs, duminic\
seara, `n apropierea combinatului
siderurgic Arcelor Mittal Gala]i.
Tornada a angrenat `n jurul ei un
nor de praf [i s-a `nvârtit aproape
zece minute deasupra haldei de
zgur\ a combinatului. Speciali[tii
Sta]iei de Meteorologie Gala]i
`ncearc\ s\ g\seasc\ o explica]ie
a apari]iei fenomenului inedit, `n
condi]iile `n care viteza vântului
a fost de doar doi kilometri pe se-
cund\, vitez\ considerat\ de spe-
ciali[ti prea mic\ pentru produ-
cerea unei tornade. De[i tornada
s-a produs `n apropierea haldei
de zgur\ a combinatului [i `n
imediata vecin\tate a localit\]ii
Movileni, nu au fost afectate nici
activitatea din zona industrial\ [i
nici gospod\riile oamenilor. Este
pentru prima dat\ când un astfel
de eveniment se `nregistreaz\ `n
jude]ul Gala]i, fenomenul fiind cu
atât mai ciudat cu cât nu a fost
`nso]it [i de precipita]ii. ~n urm\
cu doi ani, `n jude]ul Ialomi]a, `n
localitatea Movili]a, o tornad\ a
distrus acoperi[ul mai multor
case [i a f\cut pagube de câteva
miliarde de lei vechi. (B.C.)
Comisar de la Garda
Financiar\, trimis `n
judecat\ pentru mit\
Procurorii din cadrul Direc]iei
Na]ionale Anticorup]ie - Serviciul
Teritorial Gala]i - au dispus tri-
miterea `n judecat\ a unui
comisar de la Garda Financiar\ -
Sec]ia Br\ila, pentru s\vâr[irea a
dou\ infrac]iuni de luare de mit\.
Din probatoriul administrat a
rezultat c\ inculpatul, `n cali-
tatea pe care o de]inea, a pretins
unei persoane achizi]ionarea unui
autoturism marca Skoda Octavia
II, pe numele societ\]ii comer-
ciale la care respectiva persoan\
era director. Comisarul a pretins
ca autoturismul, `n valoare de
peste 31 de mii de euro, s\ fie
cump\rat prin societatea comer-
cial\ din Br\ila, deoarece, `n felul
acesta, nu exista obliga]ia
achit\rii TVA-ului aferent.
Totodat\, angajatul G\rzii
Financiare a pretins unei alte
persoane s\ `i monteze tâmpl\ria
din termopan la balconul
locuin]ei proprietate personal\.
~n ambele cazuri, inculpatul s-a
angajat c\ le va informa pe re-
spectivale persoane cu privire la
controalele economice ce urmau
s\ fie efectuate de Garda
Financiar\ [i c\, la eventuale
contraven]ii constatate, nu vor fi
sanc]iona]i sau, `n cel mai r\u
caz, li se vor aplica sanc]iuni la
limita minim\ prev\zut\ de lege.
Dosarul a fost `naintat spre jude-
care Tribunalului Br\ila. (B.C.)
Construc]iile, cel mai
amendat sector pentru
munca „la negru“
{eful Inspectoratului Teritorial de
Munc\ (ITM) Suceava, Mihai
Airinei, a declarat c\, `n special
`n sectorul contruc]iilor, exist\
`nc\ multe deficien]e privind in-
struirea lucr\torilor, luarea
m\surilor de securitate [i
`ncheierea contractelor de munc\.
Din acest motiv, inspectorii ITM
acord\ o aten]ie deosebit\, `n spe-
cial pe parcursul verii, acestui
sector. La ultimul control efec-
tuat, inspectorii de munc\
suceveni au verificat peste 40 de
firme de construc]ii din jude],
ocazie cu care au descoperit nou\
muncitori care lucrau f\r\ forme
legale. Cei mai mul]i lucr\tori la
negru - cinci - au fost g\si]i la
punctul de lucru din Suceava al
unei firme din jude]ul Bac\u, care
a fost sanc]ionat\ cu amend\ con-
traven]ional\ `n valoare de 7.500
de lei. ~n afar\ de munca f\r\
forme legale, cele mai multe
amenzi au fost aplicate pentru de-
ficien]e `n domeniul securit\]ii [i
s\n\t\]ii `n munc\. (B.C.)
Dou\ mii de asisten]i ie[eni risc\ s\ nu mai poat\ profesa
Potrivit statisticilor Or-
dinului Asisten]ilor Medi-
cali [i Moa[elor din Româ-
nia (OAMMR) Ia[i, pân\ în
momentul de fa]\ [i-au
reavizat autoriza]iile de
liber\ practic\ circa 60%
din cei aproximativ 6.000
de asisten]i medicali care
lucreaz\ în unit\]i sanitare
de stat sau private.
Asta `nseamn\ c\ `n jur
de 2.000 de asisten]i me-
dicali din jude] risc\ s\ nu-[i
Universitatea „Al. I. Cuza“
a intrat `n clubul de elit\
al universit\]ilor europene
a Universitatea „Al. I. Cuza“ din Ia[i a devenit membr\ a celei mai prestigioase
asocia]ii universitare din Europa – Grupul Coimbra, fiind singura universitate din
Rom=nia primit\ `ntr-un grup de elit\ al universit\]ilor europene a Din Grupul
Coimbra fac parte universit\]i precum Oxford, Cambridge (Marea Britanie), Poitiers
(Fran]a), Bologna (Italia), Jena (Germania), Graz (Austria) sau Barcelona (Spania) a
Universitatea „Al. I.
Cuza“ din Ia[i a fost ac-
ceptat\ `n Grupul
Coimbra, la cea mai re-
cent\ adunare anual\ a
grupului, care a avut
loc `ntre 30 mai [i 2 iu-
nie, `n Turku, Finlan-
da. Criteriile principale
de admitere sunt legate
de tradi]ia academic\,
calitatea, excelen]a `n
educa]ie [i cercetare.
Fondat `n anul 1985,
Grupul Coimbra este o
organiza]ie a universi-
t\]ilor europene de tra-
di]ie, dedicate cre\rii u-
nor leg\turi academice
[i culturale pentru pro-
movarea interna]ion-
aliz\rii, colabor\rii aca-
demice, a excelen]ei `n
educa]ie [i cercetare [i a
serviciilor aduse comu-
nit\]ii. De asemenea,
grupul `[i propune s\
influen]eze politicile eu-
ropene `n domeniul ed-
uca]iei [i s\ constituie
exemple de bun\ prac-
tic\, prin schimburi
academice `ntre mem-
bri. ~n Europa, Grupul
Coimbra a fost unul din
cei mai importan]i pro-
motori ai proiectelor
Tempus [i ai implemen-
t\rii sistemului de cre-
dite ECTS.
Primirea Universit\-
]ii „Al. I. Cuza“ al\turi
de unele dintre cele mai
prestigioase uni-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PREMII LA OLIM-
PIADA INTERNA}IONAL|
DE ROM+N|: ~n perioada
30 mai - 4 iunie a avut loc, la
Colegiul Na]ional „Ien\chi]\
V\c\rescu“, din Târgovi[te,
jude]ul Dâmbovi]a, etapa in-
terna]ional\ a Concursului
de Limba [i Literatura Ro-
mân\ „Mihai Eminescu“. La
aceast\ edi]ie a olimpiadei
au participat 84 de elevi din
13 ]\ri, conform datelor
transmise de inspector Cris-
tina Dasc\lu, purt\tor de
cuv=nt al Inspectoratului
{colar Jude]ean Ia[i (ISJ).
Jude]ul Ia[i a participat la
aceast\ olimpiad\ cu un pa-
tru elevi, fiecare dintre ace[-
tia ob]in=nd premii [i men-
ACTUALITATE
mai poat\ desf\[ura activi- n\, cursuri, manifest\ri [i practic\ [i certificatele de mai mare de [ase luni sunt
tatea `ncep=nd cu luna iulie. forme de educa]ie medica- participare la cursurile a- excepta]i de la obliga]ia de
„A r\mas doar luna iu- l\, inclusiv on-line. Asis- creditate de OAMMR. Un a ob]ine credite pentru a-
nie pân\ la expirarea datei ten]ii medicali care nu vor asistent medical care a lu- nul respectiv. Este cazul
limit\ pentru reavizarea avea reavizate, pân\ la 30 crat neîntrerupt în perioa- membrilor OAMMR, care
autoriza]iilor de liber\ iunie, autoriza]iile de libe- da 1 noiembrie 2003 - 1 no- au fost în concediu de îngri-
practic\. Au fost deja, pân\ r\ practic\ risc\ s\ nu mai jire a copilului, în concediu
acum, dou\ prelungiri de poat\ profesa“, a declarat iembrie 2006 trebuie s\ fi de maternitate, concediu
termen hot\râte de Consi- Liliana Iordache, pre[edin- ob]inut 110 credite EMC medical, precum [i cazul a-
liul Na]ional, iar a treia nu tele OAMMR. (50 pe anul 2004, 30 pe sisten]ilor medicali debu-
va mai exista. Pentru reali- Pentru a-[i reaviza ac- 2005 [i 30 pe 2006). tan]i în profesie. Dovada si-
zarea num\rului de credi- tele, asisten]ii medicali tre- Membrii OAMMR care tua]iilor men]ionate se face
te, noi punem la dispozi]ia buie s\ prezinte, în origi- nu au profesat într-un an prin adeverin]\ de la locul
colegilor, [i în aceast\ lu- nal, autoriza]iile de liber\ calendaristic pe o perioad\ de munc\. (O.B.)
Guvernul
a aprobat specializarea
de „energoterapeut“
Guvernul a aprobat nomenclatoarele
calific\rilor profesionale pentru care se
asigur\ preg\tirea `n `nv\]\mântul pre-
universitar, precum [i durata de [co-
larizare. Ministerul Educa]iei, Cercet\rii
[i Tineretului (MECT) a prev\zut `n actul
normativ introducerea unor calific\ri noi -
„energoterapeut“ sau „asistent medical de
radiologie“ - [i eliminarea altora - „meca-
nic exploat\ri miniere“ -, conform=ndu-se
astfel ofertei venite de pe pia]a muncii.
Conform hot\rârii guvernamentale,
nomenclatoarele sunt structurate pe pa-
tru niveluri de calificare profesional\.
Pentru primul nivel de calificare,
preg\tirea se asigur\ prin [coli de arte [i
meserii, clasele a IX-a [i a X-a, iar pe-
rioada de calificare este de doi ani.
~nv\]\mântul profesional are 16 profil-
uri cu 45 de calific\ri profesionale, iar
`nv\]\mântul voca]ional are prev\zut un
singur profil (teologic) [i o specializare.
Pentru nivelul doi de calificare,
preg\tirea se asigur\ printr-un an de
completare, respectiv clasa a XI-a, iar
perioada este de un an. ~n cadrul
`nv\]\mântului profesional sunt sta-
bilite 18 profiluri cu 131 de calific\ri, iar
`nv\]\mântul voca]ional are un profil
(teologic) [i o specializare.
Pentru al treilea nivel de calificare (tehni-
cian), preg\tirea se asigur\ `n cadrul
`nv\]\mântului liceal. Pentru [coala de
arte [i meserii, plus anul de completare,
este prev\zut\ o perioad\ de calificare de
doi ani (ciclul superior de liceu) [i sunt
stabilite trei profiluri [i 33 de specializ\ri.
Pentru educa]ia tehnologic\ [i cea voca-
]ional\, perioada de calificare este de pa-
tru ani (ciclul inferior [i ciclul superior de
liceu), [i con]ine trei profiluri cu 36 califi-
c\ri, respectiv 6 profiluri cu 34 de califi-
versit\]i din Europa re- educa]ionale [i de cerce- carea parteneriatelor
flect\ at=t calitatea ac- tare comune etc. Astfel, excelente deja existente c\ri. Pentru nivelul de calificare trei avan-
sat - tehnician specialist/ maistru - pre-
tivit\]ilor de educa]ie [i masteranzii Universi- cu multe universit\]i
cercetare, c=t [i rela]iile t\]ii „Al. I. Cuza“ pot membre ale grupului g\tirea se asigur\ `n cadrul `nv\]\mân-
tului postliceal [i al [colilor de mai[tri.
excelente de colaborare candida, de acum, la un (Poitiers, Universitatea
Preg\tirea asigurat\ prin [coala
cu diverse institu]ii de premiu de 5.000 de Catolic\ din Louvain, postliceal\ con]ine 16 domenii de spe-
`nv\]\m=nt superior euro, oferit de grup u- Groningen, Graz, Pa- cializare cu 112 calific\ri, iar preg\tirea
din cadrul asocia]iei. nui student Socrates- dova, Bristol, Geneva asigurat\ prin [colile de mai[tri este
Pentru cei aproxima- Eramus care argumen- etc.), ci mai ales afirma- oferit\ pentru 13 domenii [i 113 spe-
tiv 40.000 de studen]i, teaz\ conving\tor mo- rea Universit\]ii «Ale- cializ\ri. Denumirile specializ\rilor
cadrele didactice, cerce- dul `n care stagiul la o xandru Ioan Cuza» `n men]ionate `n actul normativ se aplic\
t\torii [i angaja]ii Uni- universitate partener\ acest prestigios parte- din anul [colar 2007-2008. Promo]iile
versit\]ii „Al. I. Cuza“ i-a fost de folos pentru neriat multiplu, ca pro- [colarizate pân\ `n 2007-2008 vor fina-
asocierea institu]iei la redactarea dizerta]iei. motor al excelen]ei `n liza studiile `n conformitate cu planurile
Grupul Coimbra va `n- „Faptul c\ Universi- educa]ie, cercetare [i de `nv\]\mânt aprobate anterior.
Durata perioadei de calificare profe-
semna, `n primul r=nd, tatea «Alexandru Ioan cooperare european\“, sional\ este stabilit\ prin planurile de
deschiderea unor opor- Cuza» a devenit mem- a declarat Henri Luchi- `nv\]\mânt aprobate de MECT.
tunit\]i importante de br\ a Grupului Coim- an, prorector rela]ii in- Nomenclatoarele reprezint\ o adaptare
cooperare prin mobili- bra va poten]a nu doar terna]ionale `n cadrul periodic\ a calific\rilor profesionale la
t\]i, ini]iative, proiecte dezvoltarea [i diversifi- universit\]ii. (Oana R.) nevoile pie]ei muncii. (O.R.)
]iuni. Astfel, Teodora Oprea, vii au participat la trei ieri, de Inspectoratul Jude- nit la domiciliu `n stare a-
din clasa a XI-a, de la Cole- probe, cea individual\ de ]ean de Poli]ie (IJP) Boto- vansat\ de ebrietate [i a
giul „E. Racovi]\“, a ob]inut scris, concursul de elaborare [ani. Ini]ial, b\rbatul a se- provocat un scandal, alun-
premiul II [i 2.800 de lei, `n echip\ a unui eseu [i tes- sizat poli]i[tii cu privire la gându-i din locuin]\. Spe-
Alexandra St\nescu [i tul oral de limb\ rom=n\. Pe faptul c\ propriii s\i copii - ria]i de comportamentul ta-
Ruxandra }ibu din clasa a parcursul perioadei de con- dou\ feti]e de 11 ani [i, res- t\lui lor, cei trei copii [i-au
VII-a, de la Colegiul pectiv, 15 ani, [i un b\ie]el f\cut bagajul [i au plecat la
curs, elevii au avut ocazia s\
„Costache Negruzzi“, au de 14 ani - au disp\rut, du- coliba `n care au fost g\si]i“,
participe [i la diverse specta-
primit men]iune [i c=te un cole de teatru, muzic\ [i minic\ sear\, de la domi- se arat\ `n comunicatul Po-
premiu `n valoare de 1.900 ciliu. Poli]i[tii au demarat, li]iei. B\rbatul a fost amen-
poezie. (O.R.)
de lei, la fel ca [i Anca `n scurt timp, cercet\ri [i c\- dat at=t pentru alungarea
Covaliu din clasa a X-a, de la a AMENDAT CU O MIE ut\ri `n zon\, pentru g\si- din locuin]a comun\ a copii-
Liceul „Vasile Alecsandri“. DE LEI, PENTRU C| {I-A rea minorilor, cei trei minori lor s\i, c=t [i pentru sesiza-
Olimpiada Interna]ional\ fiind descoperi]i, `n noaptea rea f\r\ drept a organelor de
ALUNGAT COPIII DE ACA-
de Limba [i Literatura Ro- de duminic\ spre luni, as- poli]ie. Totodat\, oamenii le-
m=na care a avut loc `n acest S|: Un b\rbat de 39 de ani, cun[i `ntr-o colib\ de la mar- gii au sesizat Direc]ia Gene-
an la T=rgovi[te se adresea- din satul Drislea - comuna ginea satului Drislea. ral\ de Asisten]\ Social\ [i
z\ at=t elevilor din Rom=nia Tru[e[ti, jude]ul Boto[ani, a „Din cercet\rile efectuate Protec]ia Copilului Boto[ani
c=t [i elevilor din alte state, fost amendat cu 1.000 de lei, cu privire la `mprejur\rile pentru a interveni `n acest
anul acesta particip=nd elevi dup\ ce [i-a alungat cei trei dispari]iei celor trei minori, caz, `n condi]iile `n care ma-
din Europa, Asia [i America copii minori de acas\, infor- a rezultat c\ duminic\, `n ju- ma micu]ilor este plecat\ la
de Nord. Timp de 5 zile, ele- meaz\ un comunicat remis, rul orei 19.00, tat\l lor a ve- munc\ `n str\in\tate. (B.C.)
 ACTUALITATE Mar]i, 5 iunie 2007 11
Peste 8.300 de elevi s-a
au `nscris la testele na]ionale licee teoretice, `ntre 7% -
8% din locuri sunt pentru PE SCURT
~nscrierea pentru sus- de a se `nscrie la o [coal\ la Grupul {colar „Ioan cuv=nt la ISJ. Dup\ afi[a- liceele voca]ionale precum
]inerea testelor na]ionale de arte [i meserii. Holban“, unde `nva]\ ele- rea rezultatelor s-au `nre- cele de arte sau sportive,
iar aproximativ 40% din-
O feti]\ de trei ani a
s-a finalizat, iar `n jude]ul Primul examen, la lim- vii cu probleme locomo- gistrat 26 de contesta]ii la c\zut `n prim\rie de
Ia[i sunt `nscri[i 8.384 de ba rom=n\, din cadrul tes- torii, [i un centru la englez\ [i una la francez\, tre locuri sunt pentru lice-
elevi de clasa a VIII-a din telor na]ioanle va fi pe 18 {coala nr. 41 Penitenciar. `n timp ce la limba ger- ele tehnologice. Astfel, la 5 metri `n\l]ime
aproximativ 9.000 de e- iunie, la matematic\ exa- ~ntre 25 [i 27 mai, ele- man\ [i la limba spaniol\ pentru liceu sunt 5.530 de
levi. ~n perioada 7-8 iunie, menul va fi pe 20 iunie, vii de clasa a VIII-a care nu s-a depus nici o con- locuri, pentru seral la cla- O feti]\ `n v=rst\ de trei ani a
sa a IX-a sunt 280 de lo- c\zut de la 5 metri `n\l]ime,
va avea loc o prim\ actu- iar la istorie sau geografie doresc s\ urmeze cursuri- testa]ie, dup\ cum a mai printr-un luminator de sticl\,
alizare a bazei de date examenul va fi pe 21 iu- le la un liceu voca]ional au men]ionat Cristina curi, iar pentru [colile de
chiar l=ng\ cabinetul primaru-
prin eliminarea elevilor nie. ~n jude]ul Ia[i, vor fi sus]inut probele de apti- Dasc\lu. Rezultatele la arte [i meserii sunt 4.060 lui de Ia[i, Gheorghe Nichita.
declara]i repeten]i, con- organizate 44 de centre de tudini. Pentru [colile cu contesta]ii vor fi afi[ate `n de locuri. ISJ a realizat [i Copilul a sc\pat cu via]\ [i –
form datelor transmise de examen, `n timp ce `nv\]\m=nt bilingv, s-au cursul zilei de azi. bro[urile pentru admite- spun medicii – are [anse s\ `[i
inspector Cristina Dasc\- lucr\rile vor fi corectate sus]inut probele elimina- Anul acesta, sunt peste rea `n clasa a IX-a `n care revin\. Feti]a, `nso]it\ de ma-
lu, purt\tor de cuv=nt al `n [apte centre de evalu- torii la limbi str\ine pe 1 9.000 de locuri la clasa a au fost trecute locurile re- ma sa, a[teptau s\ intre `n au-
Inspectoratului {colar are. Al\turi de centrele de [i 3 iunie. Au fost decla- IX-a repartizate de c\tre partizate pe licee [i [coli dien]\ la un birou aflat la eta-
de arte [i meserii, precum jul doi al prim\riei. La un mo-
Jude]ean Ia[i (ISJ). Elevii examen obi[nuite vor fi ra]i „admi[i“ to]i candida- Ministerul Educa]iei Cer- ment dat, copilul a sc\pat de
care vor avea corigen]e nu organizate [i trei centre ]ii care au luat media pro- cet\rii [i Tineretului [i codurile acestora, astfel sub supravegherea mamei [i a
vor mai putea sus]ine a- de examen speciale, unul belor peste 6, dup\ cum a (MECT) pentru jude]ul `nc=t elevii s\ le poat\ fo- p\[it pe luminatorul de pe po-
nul acesta testele na]io- la {coala de Nev\z\tori men]ionat inspector Cris- Ia[i. Aproximativ 45% losi la `nscrierea la admi- dea. „Este o enigm\ cum a pu-
nale, dar au posibilitatea de la T=rgul Frumos, unul tina Dasc\lu, purt\tor de dintre locuri sunt pentru tere. (Oana R.) tut ajunge copilul acolo. Lumi-
natorul este protejat de g\rdu]
metalic, cu bare apropiate. Ori
Teze cu
subiect unic „Economise[te, recicleaz\, mergi pe jos“ s-a strecurat printre bare, ori a
escaladat g\rdu]ul“, spune An-
drei Trofor, purt\torul de cu-
pentru elevii a Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, APM Ia[i, `n parteneriat cu Inspectoratul {colar Ia[i
v=nt al Prim\riei. Imediat ce a
ajuns pe sticla luminatorului,
absen]i la [i organiza]ii non-guvernamentale, organizeaz\ o serie de ac]iuni de educare a popula]iei, acesta a cedat, iar feti]a a c\zut
`n gol 5 metri. „A c\zut `n holul
prima testare asupra fenomenului `nc\lzirii globale a Dup\ o serie de concursuri pe teme ecologice, de dedesubt `ntr-o ploaie de cio-
buri [i, cu excep]ia covorului
Elevii claselor a
VII-a care au absen- la sediul APM va avea loc o mas\ rotund\ pe tema `nc\lzirii climatice, la care vor participa plu[at, nu exista nimic care s\-i
amortizeze c\derea. Era plin\
tat la prima tez\ cu reprezentan]i ai autorit\]ilor locale [i ai ONG-urilor care se ocup\ de problemele de mediu a de julituri [i v=n\t\i c`nd au
subiect unic vor sosit medicii, dar totu[i `n
sus]ine, s\pt\mâna teme ecologice destinat pre- via]\“, a ad\ugat Trofor. Feti]a
aceasta, tezele. a fost transportat\ de urgen]\
Conform calendaru-
[colarilor, unde echipajele a
de Silviu DASC|LU 9 gr\dini]e calificate `n faza la Spitalul de Neurochirurgie,
lui stabilit de unde se afl\ [i acum, sub
Ministerului „{i tu po]i opri `nc\lzirea final\ a concursului se vor supravegherea doctorilor. (S.D.)
Educa]iei, global\! Economise[te, reci- `ntrece, atât `n proba teore-
Cercet\rii [i cleaz\, mergi pe jos, plan- tic\, cât [i `n cea artistic\,
Tineretului teaz\ copaci!“ este deviza concuren]ii fiind r\spl\ti]i Un milion de euro
(MECT), ast\zi ele- sub care Agen]ia pentru Pro- la final cu dulciuri [i diplo- pentru modernizarea
vii trebuie s\ me. Cu `ncepere de la ora
sus]in\ teza la
tec]ia Mediului Ia[i (APM) [i
partenerii s\i s\rb\toresc 10, la {coala Popricani va Centrului Hecuba
matematic\, iar avea loc jurizarea concursu-
s\pt\mâna viitoare, anul acesta Ziua Mondial\ Municipalitatea ie[ean\, `mpre-
a Mediului. lui „Fii un artist al apei“, un\ cu reprezentan]i ai autori-
pe 12 iunie, teza la
limba [i literatura Startul ac]iunilor se d\ organizat de Societatea E- t\]ilor [i oamenilor de afaceri
la ora 9.00, cu {tafeta Eco- cologic\ Aquattera Ia[i [i din landul Bavaria, va investi
român\. Din cei 2,9 milioane de lei pentru a `n-
9.553 de elevi de logi[tilor „~mpreun\ pentru APM Ia[i.
fiin]a un centru modern de pro-
clasa a VII-a, au un mediu curat!“ organiza- tec]ie a femeilor [i copiilor afla]i
participat la teza de t\ pe traseul Stadionul E- „~nc\lzirea global\, `n dificultate. „~mpreun\ cu par-
matematic\ de pe 4 mil Alexandrescu - Bdul Co- tenerii no[tri din Germania,
mai, 9.027 elevi, 526 pou - Pia]a Unirii - Palatul o realitate“ vom moderniza Centrul He-
de elevi fiind ab- Culturii - Sala Sporturilor, cuba. Dup\ ce se va finaliza in-
sen]i, `n propor]ie la care particip\ câte 50 de „{irul manifest\rilor din vesti]ia, proiectul va viza atât
de aproape 5%. elevi din 5 licee ie[ene: „Gr. acest\ zi se va `ncheia la o- protec]ia mamelor aflate `n difi-
La teza de la limba ra 12.00, la sediul APM Ia[i cultate, dar [i a copiilor [i stu-
Moisil“, „G. Ibr\ileanu“, „D. te de c\tre prim\rii [i uni- „Prin aceste manifest\ri, den]ilor“, a declarat Ionel Cala-
[i literatura cu masa rotund\ cu tema
român\, au absen- Cantemir“, „M. Eminescu“ t\]ile de `nv\]\m=nt. dorim ca factorii de decizie, pod, directorul Direc]iei de A-
[i „Vasile Alecsandri“. „{ta- «~nc\lzirea global\ – o rea- sisten]\ Comunitar\ (DAC)
tat mai mul]i elevi, litate» la care sunt invita]i Toate aceste ac]iuni fac opinia public\ s\ acorde o
procentul de feta, al c\rei mesaj este parte dintr-un program mai mai mare aten]ie proble- Ia[i. Noutatea proiectului
acela de a preda, de a l\s\ s\ participe administra]ia const\ `n faptul c\ persoanele
prezen]\ la tez\ fi-
public\ local\, institu]ii pu- amplu, pe care APM Ia[i [i melor de mediu, s\ fie parte aflate `n dificultate vor avea
ind de 94%, 9.000 mo[tenire, de la o genera]ie partenerii s\i `l deruleaz\ activ\ a solu]iilor de rezol-
la alta, un mediu curat [i blice cu responsabilit\]i `n spa]ii de cazare [i le va fi asigu-
de elevi fiind `n perioada 1-7 iunie, `n vare a acestor probleme, re- rat\ [i hrana `ntr-o cantin\ ce
prezen]i, iar 544 fi- s\n\tos, va fi predat\, la fi- domeniul mediului, institu- vederea marc\rii Zilei Mon- spectiv s\ economiseasc\ e-
]ii de `nv\]\m=nt [i ONG- va fi amenajat\ `n perioada
ind absen]i. nal autorit\]ilor – Agen]iei diale a Mediului, program nergia, apa [i resursele `n urm\toare. De asemenea, va fi
Dup\ aceast\ se- pentru Protec]ia Mediului uri, [i unde vor fi aduse `n care include, pe lâng\ acti- general, s\ recicleze cât mai amenajat\ o sal\ de studiu
siune, a mai fost [i Comisariatului Ia[i al discu]ie aspectele `nc\lzirii vit\]ile de mai sus [i altele, mult de[eurile, s\ planteze pentru elevi [i studen]i. Lucr\-
stabilit\ o perioada G\rzii de Mediu -, cei `n globale, impactul schimb\- care s-au desf\[urat deja. cât mai mul]i copaci sau s\ rile de modernizare a Centrului
special\ de teze m\sur\ s\ vegheze la asi- rilor climatice `n Europa, Dintre acestea, amintim utilizeze mijloace de trans- Hecuba se ridic\ la 2,9 milioane
pentru elevii gurarea unui mediu curat, preocup\rile Rom=niei `n port mai eficiente [i mai pu- lei, echivalentul a aproape un
amâna]i, care va
simpozionul interna]ional milion de euro, iar fondurile vor
`mpreun\ cu to]i factorii domeniu“, a mai declarat „Educa]ia ecologic\ `n `nv\- ]in poluante. De asemenea,
avea loc `n luna au- fi asigurate de municipalitate,
implica]i“, a spus directorul directorul APM Ia[i. ]\mântul preuniversitar [i s\ cumpere produse prie- `n parteneriat cu colaboratorii
gust. Pe 21 august,
ar urma s\ aib\ loc APM Ia[i, D\nu] Pirchiu. Manifest\ri dedicate Zi- universitar din ]\rile euro- tenoase pentru mediu, cu din landul Bavaria. Proiectul
proba scris\ la La ora 9.30, la Sala de lei Mediului au loc [i `n mu- pene“, concursul de sperie- alte cuvinte s\ `ncerce s\ `[i este destinat mamelor abando-
matematic\, iar pe festivit\]i a Gr\dinii Bota- nicipiul Pa[cani, `n ora[ele tori de ciori din de[euri, se- schimbe comportamentul nate; `n acest sens a fost ame-
28 august, proba de nice, va `ncepe concursul Tg. Frumos [i Hârl\u, prin minarii pe tema schimb\- pentru a nu se schimba cli- najat\ o gr\dini]\ [i o croitorie,
limba [i literatura „Micul Ecologist“ - faza ju- ac]iuni de igienizare, con- rilor climatice sau expozi]ii ma!“, a `ncheiat directorul unde mamele `[i puteau câ[tiga
APM. a existen]a. (S.D.)
român\. (O.R.) de]ean\ a concursului pe cursuri tematice, organiza- tematice.

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a INSTITUT DE ONCO-
LOGIE F|R| STATUT JU-
RIDIC: Autoritatea de S\n\-
tate Public\ (ASP) Ia[i a
cerut Ministerului S\n\t\]ii
s\ acorde Clinicii de Oncolo-
gie din cadrul Spitalului „Sf.
Spiridon“ titulatura de provi-
zorie de Institut de Oncolo-
gie, p=n\ la darea `n func-
]iune a cl\dirii din curtea
Spitalului de Urgen]e, unde
va func]iona efectiv acest in-
stitut `n viitor. „Institutul de
Oncologie va func]iona f\r\
statut juridic la Spitalul «Sf.
Spiridon», p=n\ la momentul
`n care va putea fi inaugu-
rat\ cl\direa care `i este des-
tinat\. Motiva]ia acestei ce-
reri const\ `n mai buna fi-
nan]are pe care ar putea s\ o
primeasc\ oncologia ie[ean\
astfel“, a declarat dr. Mihnea
Hurmuzache, directorul ASP
Ia[i. De asemenea, ASP a
f\cut demersuri necesare
c\tre MS pentru `nfiin]area
unui dispensar TBC la H=r-
l\u, cu un medic angajat per-
manent, deoarece `n aceast\
zon\ se `nregistreaz\ cel mai
mare num\r de `mboln\viri
prin tuberculoz\ din jude]ul
Ia[i. (O.B.)
a IA{UL AR PUTEA
AVEA UN SPITAL MOBIL:
Ministerul S\n\t\]ii a cerut
Autorit\]ii de S\n\tate Pu-
blic\ Ia[i s\ `nainteze un re-
ferat de motivare `n cazul `n
care `n regiunea Moldovei se
impune achizi]ionarea unui
spital mobil, cu care s\ se
poat\ interveni `n situa]ii de
urgen]\. ASP a r\spuns po-
zitiv [i a f\cut deja demer-
surile necesare pentru pri-
mirea echipamentelor. „Achi-
zi]ia va avea loc la nivel na-
]ional, printr-un program pe
care-l deruleaz\ Direc]ia de
Logistic\ a Ministerului S\-
n\t\]ii. Este vorba despre un
spital modular, cu care s\
putem interveni `n situa]ii de
criz\ [i din punct de vedere
chirurgical, [i din punct de
vedere medical“, a declarat
dr. Mihnea Hurmuzache, di-
rectorul ASP Ia[i. (O.B.)
a MAMELE SUNT MAI
APROPIATE DE COPII DE-
C+T TA}II: Aproximativ 60%
dintre elevii români conside-
r\ c\ mamele lor se poart\
cu ei foarte bine, `n timp ce
numai 40% sus]in acela[i lu-
cru despre ta]i, se arat\ `n-
tr-un studiu realizat de „Rea-
der’s Digest“ [i de Federa]ia
Sindicatelor Libere din ~nv\-
]\mânt (FSLI). „Este de re-
marcat c\ foarte mul]i ado-
lescen]i au avut cuvinte de
laud\ la adresa p\rin]ilor,
ceea ce `nseamn\ c\ rela]iile
din cadrul familiei, `n Ro-
mânia, sunt strânse“, a de-
clarat, ieri, secretarul ge-
neral FSLI, Mariana Becic.
Totodat\, mare parte dintre
elevi sunt de p\rere c\ ma-
mele `i sus]in mai mult când
au necazuri decât ta]ii, 75%
dintre mame luând califica-
tivul „excelent“, `n timp ce
ta]ii au fost premia]i `n pro-
por]ie de 61%. „Elevii au r\s-
puns cu mult entuziasm [i
foarte sincer la chestionarul
`ntocmit cu ajutorul unor
speciali[ti britanici `n rela]ii
interfamiliale“, a declarat,
ieri, `ntr-o conferin]\ de pre-
s\, redactorul [ef al „Rea-
ders’s Digest“, Cristina Vero-
na. Sondajul intitulat „Cât
de buni p\rin]i sunte]i?“ a
fost realizat pe un e[antion
de 1.154 de elevi, din Bucu-
re[ti [i din jude]ele Ia[i, A-
rad, Harghita, Maramure[,
Cluj, Dolj, Neam] [i Cons-
tan]a. (O.R.)
Deficit de poli]i[ti
la Ia[i
Primarul Gheorghe Nichita s-a
plâns de lipsa num\rului de
poli]i[ti. Acesta sper\ ca de anul
viitor poli]i[tii comunitari s\
aib\ mai multe atribu]ii pentru
eficientizarea acestei institu]ii.
„Nu sunt efective suficiente. ~n
momentul de fa]\, suntem la o
treime fa]\ de ora[e precum
Cluj-Napoca, Bucure[ti sau
Ploie[ti. ~ncerc\m s\ ne facem
treaba cu câ]i oameni avem.
Poli]ia Comunitar\ nu are prea
multe atribu]ii. Sper\m c\ anul
viitor, o dat\ cu intrarea `n
vigoare a Legii Poli]iei Locale,
vom fi mai eficien]i“, a declarat
primarul Gheorghe Nichita.
De[i num\rul poli]i[tilor comu-
nitari este `n cre[tere, totu[i
[efii acestora se plâng de lipsa
resurselor umane. (S.D.)
12 Mar]i, 5 iunie 2007
PE SCURT
{efii Federa]iei de
Handbal v\d na]ionala
feminin\ `n finala
Mondialului
Gheorghe Tadici, antrenorul na]io-
nalei feminine de handbal, era un
om fericit dup\ victoria categoric\
a rom=ncelor la Uddevalla (25-16),
pe terenul Suediei, dup\ un joc
consistent, `n care fetele noastre
au men]inut permanent presiune
asupra gazdelor. „A fost poate o
victorie peste a[tept\rile noastre.
M\ bucur foarte mult, echipa a
muncit extraordinar de mult [i `n
preg\tire, dar `n principal `n acest
joc, at=t `n prima repriz\, c=t [i `n
a doua repriz\. Am avut o ap\rare
extraordinar\, ceea ce demons-
treaz\ calit\]ile moral-volitive ale
fetelor noastre. M\ bucur pentru
victorie [i sper c\ s\pt\m=na vi-
itoare, to]i iubitorii handbalului s\
fie al\turi de aceste fete extraor-
dinare, care pot s\ fac\ un rezul-
tat de excep]ie la CM 2007“.
Cristian Ga]u, pre[edintele FR de
Handbal: „A fost un joc bun al e-
chipei noastre [i lucru acesta `mi
d\ ap\ la moar\ s\ continui s\
cred c\ vom avea [anse mari s\
mergem la Campionatul Mondial
cu multe atuuri. Avem, `n primul
r=nd, o combina]ie de trei
genera]ii titrate, cu experien]\
acumulat\, cu o rela]ie interu-
man\ acumulat\ la nivel de
cluburi [i `ntreaga echip\ se afl\
`ntr-un proces de maturizare to-
tal\. Eu le a[tept `n final\, la
Paris“.
Rapidul vrea s\
recl\deasc\ o echip\
cu care s\ c=[tige titlul
Directorul general al clubului Ra-
pid Bucure[ti, Constantin Zotta, a
declarat c\ se dore[te recl\direa
unei echipe care s\ se bat\ la ti-
tlu. El spune c\ e de `n]eles sup\-
rarea unor suporteri rapidi[ti pen-
tru plecarea lui B\doi, dar ei „tre-
buie s\ [tie c\ Vali B\doi [i-a ex-
primat, `n mai multe r=nduri, do-
rin]a expres\ de a pleca“. „C=t de-
spre M\ld\r\[anu, juc\tor care a
f\cut multe pentru Rapid, `n jurul
lui [i al altor c=]iva juc\tori cu ex-
perien]\, noi vrem s\ recl\dim o
echip\ care s\ se bat\ la titlu“,
precizeaz\ Zotta. „Avem nevoie de
un fotbalist valoros, cum e M\ld\,
care s\ ajute la reconstruc]ia nou-
lui Rapid. A trecut printr-o perioa-
da grea, marcat\ de unele ne`m-
pliniri care nu l-au afectat numai
pe el. El are contract cu noi [i, din
punctul nostru de vedere, vrem s\
continuam colaborarea“. ~n alt\
ordine de idei, conducerea clubului
Rapid consider\ inoportune decla-
ra]iile f\cute de Adrian Ilie `n pri-
vin]a unor juc\tori ai Rapidului,
mai ales dup\ ce principalul fi-
nan]ator al Stelei l-a anun]at deja,
`n mod oficial, pe fostul interna]io-
nal drept viitorul manager general
al grup\rii din Ghencea.
Muntenegru, noul
„copil“ al FIFA
Statul Muntenegru a devenit re-
cent al 208-lea membru al Fede-
ra]iei Interna]ionale de Fotbal
(FIFA) cu ocazia Congresului foru-
lui interna]ional desf\[urat la
Zurich. Muntenegru fusese admis
deja `n Uniunea European\ de
Fotbal (UEFA) `n luna ianuarie.
„Suntem foarte recunosc\tori pen-
tru c\ f\ceam parte deja din fa-
milia fotbalului mondial“, a de-
clarat pre[edintele Federa]iei
muntenegrene de fotbal, fostul co-
ordonator de joc al echipelor
Steaua Ro[ie Belgrad [i AC Milan,
Dejan Savicevic. „Federa]ia din
Muntenegru s-a dezvoltat mult
gra]ie UEFA [i FIFA. A]i f\cut o
bun\ alegere“, a ad\ugat
Savicevic. Muntenegru a devenit
stat independent [i s-a separat de
Serbia pe 3 iunie 2006, `n urma
unui referendum organizat pe 21
mai 2006. a
SPORT
Ie[enii sper\ la un loc de Intertoto transferuri, vom aduce [i
noi patru sau cinci juc\-
tori. Nu st\m degeaba. ~n
Fostul mare juc\tor al lig\, ne-am reacomodat c\ [i Ia[ul are puterea s\
Politehnicii Ia[i, Vasile cu aerul primei divizii, se bat\ pentru un astfel fiecare am am `nt=mpinat
greut\]i `n aceast\ pri-
Simiona[ (foto), actual- acum putem `ncerca mult de obiectiv“, a declarat
mente vicepre[edinte al mai mult. ~n anii `n care Vasile Simiona[. vin]\, dar `n cele din ur-
grup\rii ie[ene, este de evoluam eu la Poli, de fie- Antrenorul care a pro- m\ am reu[it aproape de
p\rere c\ Poli poate prin- care dat\ se vorbea `n Co- movat echipa ie[ean\ pe fiecare dat\ s\ acoperim
de un loc de Cupa UEFA pou doar de evitarea re- prima scen\ `n urm\ cu posturile deficitare, chiar
Intertoto la finele sezonu- trograd\rii. Acum mi-a[ trei sezoane, dup\ nou\ dac\ nu `ntotdeauna cu
lui urm\tor. „Eu cred c\ dori s\ avem [i noi un o- ani `n care Poli a evoluat juc\torii pe care ni i-am
un obiectiv realist pentru biectiv mai clar [i mai `n- `n „B“, dar [i un an `n „C“, dorit. Vor pleca c=]iva ju-
echipa noastr\ `n sezonul dr\zne], cum ar fi un loc `i asigur\ pe fanii grup\- c\tori, dar vor veni `n
urm\tor ar trebui s\ fie de Intertoto [i cred c\ ne rii din Copou c\ `n aceas- schimb al]ii, astfel `nc=t
Ionu] Popa s\ aib\ la pre-
clasarea pe un loc care s\ este la `ndem=n\ s\ reali- t\ var\ vor fi adu[i juc\-
ne permit\ s\ evolu\m `n z\m acest lucru. Sigur, va tori care s\ fac\ fa]\ rigo- g\tire un lot c=t de c=t
Cupa UEFA Intertoto. Au fi foarte greu, pentru c\ rilor primei divizii. echilibrat valoric“, a punc-
trecut deja trei ani de sunt multe echipe cu as- „Chiar dac\ ne mi[c\m tat vicepre[edintele Poli-
c=nd suntem `n prima pira]ii europene, dar cred mai greu la capitolul tehnicii. (Narcis.P.)
Timi[oara fierbe
a La antrenamentul de duminic\
sear\ al tricolorilor au fost prezen]i
`n tribune 4.000 de timi[oreni a
Reprezentativa de fot- de la Celje, a declarat la
bal a Rom=niei a revenit sosirea `n ]ar\ c\ a[teap-
`n ]ar\, dup\ victoria cu t\ c=t mai mul]i suporteri Timi[orenii i-au
2-1 ob]inut\ `n fa]a selec- la meciul de m=ine. „Am primit cu mult\
]ionatei Sloveniei (2-1), ob]inut un rezultat bun `n
Slovenia [i sper\m s\ fie c\ldur\ pe tricolori,
s=mb\t\ la Celje, `n ca- asist=nd la [edin]a
drul preliminariilor Cam- la fel [i miercuri (n. r.
m=ine). A[tept\m ca su- de antrenament de
pionatului European edi- te (25 lei la peluze, 100 lei
]ia 2008 (Grupa G). Ae- porterii s\ vin\ `n num\r Titularii duminic\ sear\
la tribuna I [i II [i 200 lei
ronava care i-a transpor- c=t mai mare la stadion [i au fost menaja]i tului au r\mas pe teren
s\ ne sus]in\ pe toat\ du- la tribuna 0). Iritat de ce-
tat pe juc\tori a aterizat mai mult de o or\, dup\
rata partidei, a[a cum le `nt=mplate, Lupescu a La antrenament, juc\-
duminic\ dup\-amiaz\ la seriile de alerg\ri [i de
[tiu ei s\ o fac\“, a spus ie[it de pe gazon [i a ur- torii care au evoluat titu- stretching trec=nd la ex-
Timi[oara, unde elevii lui m\rit antrenamentul din
Contra. lari `n meciul de s=mb\t\
Victor Pi]urc\ vor dis- La antrenamentul de tunelul care duce spre au efectuat doar c=teva
pedierea de [uturi la
poart\ [i a[tept=nd `nche-
puta partida retur cu
Slovenia, m=ine, 6 iunie,
duminic\ sear\ au parti- vestiare. „Ne g=ndim s\ alerg\ri u[oare. Dup\ a- ierea film\rilor pentru a
cipat c=teva mii de timi[o- proximativ 30 de minute,
de la ora 21.00. De la reni, tricolorii fiind aplau-
subven]ion\m jum\tate
ace[tia au p\r\sit terenul
ajunge la vestiare. Cel
mai aplaudat „tricolor“ a
aeroport, Mutu [i co- din costurile biletelor
da]i la scen\ deschis\. Nu pentru a aduce lumea la [i au filmat un spot pu- fost B\nel Nicoli]\, fost
echipierii s\i s-au de- de aceea[i primire s-au blicitar `n tunelul de ac- component al echipei Poli
plasat direct la hotel, du- stadion! Nu avem ce face.
bucurat [i federalii ro- ces la vestiare, ceea ce a Timi[oara, iar c\pitanul
minic\ sear\ av=nd pro- m=ni, cel mai fluierat de L\s\m tribunele goale s\ st=rnit curiozitatea asis- Cristian Chivu a fost
gramat primul antrena- c\tre spectatori fiind di- ne facem de r=s c\ vrea ten]ei, zeci de suporteri `ncurajat de public, care i-
Ionu] Lupescu?“, a decla-
ment pe arena „Dan rectorul general al federa- adun=ndu-se `n cap\tul a scandat numele atunci
P\ltini[anu“. ]iei, Ionu] Lupescu, acu- rat Marian Iancu, patro- tunelului pentru a-i fo- c=nd a r\mas `n urma
Funda[ul Cosmin Con- zat c\ a fixat pre]uri a- nul echipei Poli Timi[oa- tografia pe „tricolori“. plutonului la o serie de
tra, unul dintre titularii proape prohibitive la bile- ra, duminic\ sear\. Ceilal]i componen]i ai lo- alerg\ri. a
Baschetul ie[ean nu are voie s\ dispar\! Hizo la
a Ne-a declarat Sorana Gavrilescu, c\pitanul echipei feminine CS Na]ional Ia[i,
forma]ie care este `n pragul desfiin]\rii din cauza condi]iilor financiare precare a Piatra Neam],
- Ce crezi, Sorana, ar putea
disp\rea baschetul feminin
echipe. Ar r\m=ne `n Prima Lig\
rugby-ul [i baschetul feminin.
sus]inea echipa masculin\ au fost
[i rezultate. C=nd se va g\si cineva
Dorinel
ie[ean?
- Sunt `ngrijorat\ de perspecti-
va echipei noastre, care poate fi
- Ar accepta juc\toarele de la
CS Na]ional s\ joace `n conti-
`ntr-adev\r interesat de perfor-
man]\ `n Ia[i, ar veni [i rezultatele. Munteanu
nuare pe bani pu]ini, numai
salvat\ doar de Funda]ia Sportu-
lui Ie[ean. Eu am, totu[i, speran]a
ca echipa s\ nu se desfiin-
]eze?
- Recent, Petre M\gurean [i-a
f\cut club de baschet pentru
a
la Vaslui
c\ nu vom „disp\rea“ din activita- copii. Crezi c\ Sorana Ga- ~n pauza competi]ional\, e-
- Eu una, sincer, spun da! M-am vrilescu, profesoar\ [i antre-
tea sportiv\ ie[eana. Cu toate c\ a- chipele din Prima Lig\ nu se
[a se zvone[te, c\ ne vom desfiin]a. `nscris pentru examenul de titu- noare, ar putea face o [coal\
larizare [i dac\ reu[esc a[ avea un `nt\resc doar la nivelul loturi-
de baschet pentru fete la Ia[i?
- Noi credem c\ Funda]ia venit asigurat de la [coal\, iar la lor de juc\tori, ci [i pe banca
Sportului Ie[ean va da totu[i baschet a[ veni tot din pl\cere! - M-am g=ndit [i la asta, m-am tehnic\, cel pu]in `n zona Mol-
bani [i pentru baschetul fe- Dar restul fetelor sunt sigur\ c\ implicat [i `n Divizia A, dar de una dovei. Dac\ la Gala]i [i Ia[i an-
minin de la CS Na]ional... nu ar mai accepta a[a ceva! singur\ nu reu[esc s\ fac mare lu- trenorii Petre Grigora[ [i Ionu]
- S\ sper\m. cru. Dac\ ar fi `ns\ s\ nu mai e- Popa par a fi b\tu]i `n cuie pe
- Ce crezi c\ trebuie f\cut xiste echipa CS Na]ional, de bas-
- Dar poate ar trebui [i voi s\ pentru ca baschetul ie[ean chet nu m\ despart. P=n\ la
posturile lor, la Piatra Neam]
masculin [i feminin s\ revi- [i Vaslui conducerile celor dou\
ave]i o forma]ie mai bun\, s\
nu mai ave]i necazuri cu re- n\ `n top? urm\, am s\ `ncep de la nivelul cel cluburi au decis s\-[i aduc\
trogradarea! V\ mai trebuie - E clar c\ toate pornesc de la mai de jos [i peste c=]iva ani poate tehnicieni noi pentru a realiza
voi reveni `n baschetul de elit\ ca
juc\toare, poate [i un antre- bani. Pe vremea c=nd Moldromul obiectivele pentru stagiunea
nor cu mai mult\ experien]\... antrenoare! urm\toare. Astfel, la Piatra
- S-a vorbit deja la Gala]i pen- - To]i fanii forma]iei CS Na- Neam] este a[teptat s\ so-
tru 3 junioare foarte bune, plus cu ]ional doresc ca echipa s\-[[i seasc\ Viorel Hizo, antrenorul
o juc\toare din Moscova. Iar cele continue activitatea `n prima lui FC Vaslui `n campionatul
trei moldovence din st=nga Prutu- lig\ [i `n campionatul viitor, trecut, `n locl acestuia, la
lui, Cazac, Suetina [i C\u[an, vor Vaslui urm=nd s\ vin\ fostul
deci ea s\ existe [i mai de-
s\ continue la Ia[i. parte. tehnician al forma]iilor CFR
- O afiliere la CS Politehnica - Ar fi perfect! Am pus suflet Cluj [i FC Arge[, Dorinel Mun-
Ia[i, nu ar fi benefic\ pentru din primul moment c=nd am ve- teanu. Hizo va semna cu Ceah-
baschetul feminin de la CS nit la baschet [i mi-a p\rut extrem l\ul un contract pe o perioad\
Na]ional? de trei ani, tehnicianul sibian
de r\u c=nd au retrogradat b\ie-
- Am `n]eles c\ domnul profe- ]ii. Dar s\ mai disp\rem [i noi ar fiind cel care a adus cele mai
sor Cosoi se va `nt=lni peste c=te- mari performan]e grup\rii de
va zile cu domnul director Leoni- fi prea mult... Sper, totu[i, s\ fie
bine p=n\ la urm\. {i pentru noi [i sub Pietricica. Altfel, finan]a-
da Antohi, tocmai pentru a discu- torul lui FC Vaslui, Adrian Po-
ta acest aspect. Ar fi bine ca CS pentru to]i iubitorii baschetului
ie[ean. {i peste c=]iva ani, poate rumboiu, a anun]at c\ a ajuns
Politehnica s\ accepte propunerea
noastr\. {i cum handbalul mascu- umplem din nou Sala Polivalent\ la o `n]elegere cu Dorinel Mun-
lin de la Poli nu mai este `n prima la meciurile de baschet, at=t noi teanu pentru preluarea b\ncii
lig\, noi i-am lua locul respectivei c=t [i b\ie]ii! (D.T.) tehnice a echipei sale. (N.P.)

Aten]ie la paracetamol!
a Paracetamolul este cel mai utilizat analgezic `n foarte multe ]\ri,
deoarece este un medicament eficace [i relativ sigur la dozele
terapeutice a C=nd `ns\ `n ficat ajung cantit\]i prea mari de
paracetamol, apare intoxica]ia hepatic\ a La pacien]ii care dezvolt\
insuficien]\ hepatic\ sever\, se face un tratament ce urm\re[te protec]ia
celulei hepatice [i, `n cazurile limit\, se indic\ transplant hepatic a
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
Paracetamolul este cel
mai utilizat analgezic `n
foarte multe ]\ri (de exem-
plu: USA [i Marea Britanie),
deoarece este un medica-
ment eficace [i relativ sigur
la dozele terapeutice. Dac\
`ns\ avem `n vedere faptul
c\ procentul de tentativ\ de
sinucidere prin autoadmi-
nistrare de paracetamol este
foarte mare (50% din in-
tern\rile `n clinicile de toxi-
cologie din Marea Britanie,
de exemplu) [i c\ unele din-
tre acestea se sf=r[esc cu in-
suficien]\ hepatic\ acut\,
atunci ne d\m seama c\
problema trebuie tratat\ cu
aten]ie sporit\. Aceasta cu
at=t mai mult, cu c=t respec-
tiva substan]\, sub diferitele
ei forme farmaceutice se
poate procura f\r\ pre-
scrip]ie medical\ [i la noi `n
]ar\.
Paracetamolul adminis-
trat sub form\ de tablete es-
te absorbit `n intestin. Apro-
a NOUT|}I a NOUT|}I a NOUT|}I a NOUT|}I a NOUT|}I a
a UN MEDICAMENT E-
FICIENT PENTRU 44% DIN
BOLNAVII CU CANCER LA
FICAT: Nexavar, un medica-
ment dezvoltat de compania
german\ Bayer, a permis pre-
lungirea vie]ii bolnavilor de
cancer avansat de ficat cu
circa 44%, ceea ce reprezint\
un progres terapeutic, potrivit
unui studiu publicat ieri `n
SUA, relateaz\ AFP.
„Este pentru prima dat\
c=nd avem un tratament sis-
temic eficient pentru cancerul
de ficat“, a declarat dr. Joseph
Llovet, director de cercetare `n
privin]a cancerului hepatic la
Facultatea de Medicin\ Mount
ximativ 85-90% din sub-
stan]\ este metabolizat\ la
nivelul ficatului, fiind trans-
format\, cu ajutorul unei en-
zime numite citocrom
P450, `n compu[i inactivi ce
se elimin\ prin urin\, dup\
ce se combin\ cu o molecul\
numit\ glutation, care are
rolul de a reduce toxicitatea.
C=nd `ns\ `n ficat ajung
cantit\]i prea mari de para-
cetamol, glutationul nu mai
poate fi oferit `n cantit\]ile
necesare [i atunci compu[ii
rezulta]i din desfacerea pa-
racetamolului se leag\ de
proteinele din celule hepati-
c\, pe care o intoxic\.
Ce se poate face `n caz de
intoxica]ie cu paracetamol?
R\spunsul la aceast\ `ntre-
bare este diferen]iat `n func-
]ie de intervalul `n care este
descoperit intoxicatul.
Astfel, dac\ este desco-
perit `n primele 15 ore de la
ingestie, se va administra
c\rbune activ care are rolul
de a absorbi medicamentul
aflat `nc\ `n stomac. Efectul
maxim se ob]ine `n cazul ad-
ministr\rii `n primele dou\
Sinai din New York [i princi-
pal autor al acestui studiu.
„Rezultatele acestui test
clinic arat\ o prelungire a vie]ii
care este important\ din punct
de vedere statistic [i clinic“, a
ad\ugat el, potrivit unui comu-
nicat publicat la cea de-a 43-a
conferin]\ anual\ a American
Society of Clinical Oncology
(ASCO) care se desf\[oar\ la
Chicago `ntre 1 [i 5 iunie.
Nexavar (Sorafenib), luat
sub form\ de comprimate, este
autorizat de pu]in timp `n Eu-
ropa [i SUA pentru tratarea
cancerului de rinichi [i face, de
asemenea, obiectul mai multor
studii pentru a-l evalua
asupra altor forme de cancer.
POR}IA DE S|N|TATE
ore de la ingestie. Pentru in-
toxica]ii care ajung mai
t=rziu `n spital, antidotul
pentru toxic este N-acetilcis-
tein\, care are rolul de a
furniza glutation. Substan]a
se poate administra pe di-
verse c\i, efectele secundare
ale acesteia fiind destul de
rare (aproximativ 5%).
De remarcat c\ toxicitatea
la nivelul ficatului pare mai
mare dac\ paracetamolul a
fost utilizat de c\tre alcoolicii
cronici sau dac\ s-au asociat
[i b\uturi alcoolice `n tenta-
tiva de suicid. Aceste studii
sunt `ns\ contestate de c\tre
al]i autori, care nu le-au
putut confirma.
Dac\ intoxicatul este des-
coperit dup\ 15 ore de la in-
gestie, exist\ perspectiva
unei toxicit\]i hepatice ma-
nifeste, iar N-acetilcisteina
este mai pu]in eficient\.
La pacien]ii care dezvolt\
insuficien]\ hepatic\ sever\,
se face un tratament ce ur-
m\re[te protec]ia celulei he-
patice (at=t c=t se mai poate)
[i `n cazurile limit\ se indic\
transplant hepatic (care, se
a MAMELE SINGURE
~{I ALIMENTEAZ| ~N EX-
CES COPIII: Potrivit unui
studiu publicat `n „Medical
Journal of Australia“, mamele
celibatare sau supraponderale
`[i alimenteaz\ excesiv copiii,
f\c=nd din ei ni[te mici obezi,
a relatat, duminic\, ziarul bel-
gian „Le Soir“.
Greutatea corporal\ a
mamei [i statutul s\u marital
au o influen]\ asupra deveni-
rii copiilor, se arat\ `n [tirea
agen]iei Belga. Conflictele fa-
miliale, elementele negative
ale vie]ii ori o depresie mater-
n\ influen]eaz\ tendin]a pon-
deral\ a micu]ilor. „Copiii u-
nei familii monoparentale tre-
Prof. univ. dr. Ostin C.
Mungiu, [eful Disciplinei
de Farmacologie-
Toxicologie-Algeziologie
din cadrul UMF Ia[i
[tie, este extrem de greu de
realizat `n condi]iile din ]ara
noastr\).
De aceea, mai utile sunt
m\surile de prevenire a[a
cum se practic\ `n alte ]\ri [i
anume:
- limitarea num\rului de
tablete `n ambalaj;
- eliberarea numai cu pre-
scrip]ie medical\;
- introducerea `n tablet\ a
unei substan]e care dup\ in-
gestia unui num\r mai mare
de tablete s\ provoace vom\;
- reducerea publicit\]ii
produsului `n media;
- aten]ionarea expres\ `n
prospectul produsului.
~n concluzie, paraceta-
molul, care este un analgezic
eficace `n dozele recoman-
date de medic, trebuie totu[i
atent monitorizat, din cauza
poten]ialului toxic demon-
strat. Evident [i `n acest caz
a preveni este mai bine dec=t
a trata. a
buie s\ lupte mai mult pentru
a-[i men]ine o greutate corpo-
ral\ normal\ [i s\n\toas\,
`ntr-un mediu `n care obezi-
tatea [i accesul restr=ns la o
alimenta]ie echilibrat\ sunt,
adesea, regul\“, a explicat Li-
sa Gibson, psiholog pentru co-
pii din ora[ul australian Perth.
„Asocierea dintre greutatea
copilului, indicele s\u de
mas\ corporal\ (IMC) [i struc-
tura familial\ confirm\ nece-
sitatea g\sirii unor instru-
mente de prevenire adresate
familiilor `n care p\rin]ii sunt
supraponderali [i `n special
familiilor monoparentale cu o
situa]ie financiar\ dificil\“, a
ad\ugat ea. a
Mar]i, 5 iunie 2007 13
SFATUL ZILEI
Aspartamul, bun sau
nociv organismului?
Corpul uman a fost proiectat s\ foloseasc\ rezerve-
le de zah\r din s=nge `n beneficiul s\u. ~ns\, pentru a
func]iona optim, corpul uman are nevoie de o anumit\
cantitate de zah\r, care variaz\ `ntre 0.70 [i 1.10 g/l.
Mul]i oameni nu [tiu dac\ s\ apeleze lini[ti]i la pro-
dusele light, care sunt dietetice, adic\ f\r\ zah\r, dar
cu `ndulcitori. La nivel mondial se duce o lupt\ `ntre
asocia]iile de prevenire a cancerului sau a diabetului,
care sus]in c\ `ndulcitorii artificiali d\uneaz\ orga-
nismului [i cele care sus]in tocmai contrariul.
Studii recente ale organiza]iilor importante din
domeniu demonstreaz\ c\ `ndulcitorii artificiali [i, `n
special, aspartamul nu au nici o leg\tur\ cu demen]a,
cancerul, tulbur\rile de comportament, pierderea
p\rului [i alte boli invocate pe c=teva site-uri.
~n urma cercet\rilor biochimice, clinice [i de com-
portament asupra subiec]ilor, a reie[it c\ o doz\ zil-
nic\ de 40 mg/kg de aspartam este sigur\. Un adult
`[i poate lua doza zilnic\ de aspartam din aproxima-
tiv 10 c\ni de b\utur\ `ndulcit\ artificial.
~n majoritatea ]\rilor vestice zah\rul asigur\
aproximativ 10% din totalul de calorii. Dac\ ar fi
`nlocuit de `ndulcitorii non-calorici, cum este as-
partamul, atunci obezitatea ar putea fi de dome-
niul trecutului.
Printre avantajele aspartamului [i ale `ndulcito-
rilor artificiali se num\r\:
- gust asem\n\tor cu al zah\rului;
- nu afecteaz\ din]ii [i nu produc carii;
- intensific\ aroma fructelor, folosite `n pr\jituri [i
`n b\uturi;
- sunt indica]i persoanelor cu diabet;
- pot fi folosi]i `n diete.
~n general, majoritatea dintre cele aproape 6.000
de produse care con]in aspartam sunt cunoscute pu-
blicului, mai ales c\ au pe ambalaj men]iunea: „No
sugar/ Nu con]ine zah\r“. ~ns\, exist\ [i c=teva pro-
duse care nu ne dau de b\nuit, cum ar fi:
- cerealele;
- mentosanele;
- iaurtul de b\ut;
- guma de mestecat;
- pudra de ceai rece;
- bomboanele tari;
- cacao instant;
- budinca la plic.
Aspartam versus zah\r:
- 1/2 cup\ de `nghe]at\ f\r\ zah\r con]ine cu 60 de
calorii mai pu]in decat 1/2 cup\ de `nghe]at\ cu zah\r;
- o felie de br=nz\ light are cu 100 de calorii, fa]\
de o felie de br=nz\ gras\;
- 227 de grame de iaurt light are cu 130 de calorii
mai pu]in dec=t aceea[i cantitate de iaurt normal cu
fructe;
- o can\ de aspartam are cu 774 mai pu]ine calorii
dec=t o can\ de acelea[i dimensiuni de zah\r;
- o sticl\ obi[nuit\ de suc dietetic con]ine cu p=n\ la
150 de calorii mai pu]in dec=t un suc obi[nuit. (sursa:
www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, mic\ chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii;
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
„ Colposcopii (cu videocolposcop); t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
„ Electrocardiograme (EKG); c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 5 iunie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00 9
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00

Actualitatea Actualitatea Actualitatea

cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 7 6 5 8 12 1 14
8 6 2 9 7 3 4 5 1
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a 3 5 8 9 6 13 5
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

4 3 5 2 1 6 9 8 7
1 7 9 5 4 8 3 6 2
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 7 4 3 8 5 1 6 2 9 Aritmogriful este un gen enigmistic 5 3 2 11 3 3 3
de la 1 la 9. Jocul a fost 2 8 1 7 6 9 5 4 3 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc
lansat [i pe Internet [i s-a 5 9 6 4 3 2 7 1 8 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
totdeauna aceea[i cifr\. 1 2 3 2 4 5 6
r\sp=ndit cu succes `n Sta-
tele Unite, Noua Zeeland\
6
9
2
1
8
4
3
6
9
2
5
7
1
8
7
3
4
5 Careurile sunt `ntocmite
A B
[i Croa]ia, iar `n Marea de dl. Valentin PAS|RE
3 5 7 1 8 4 2 9 6
Britanie este deja consi- 6 10 6 3 13 3 7
derat un fenomen. Com-
pleta]i careul de 81 de 3 9 8 T A
p\tr\]ele cu cifre cuprinse 8 6 9 5 4 5 6
9 5 8 4 1
Rezolvarea careului din

`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t G A S P D U

nici o cifr\ s\ nu apar\ de
num\rul de ieri

8 3 R M A M R C E R
dou\ ori pe acela[i r=nd
A A L E E A V A
4 10 4 5 4
sau pe aceea[i coloan\. 6 2 4
Grila este `mp\r]it\ `n A M I T R O F A N B
nou\ careuri mai mici, 3 1 9 6 6
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, A E A I T A R I
iar fiecare careu trebuie 1 9 7
T R T I S S
s\ con]in\ cifrele de la 1
la 9, la fel, o singur\
4 1 A C Pornind de la numele Sf. Sfin]it Mc. ... (sec IV), `n Calendarul Ortodox, de
ast\zi, 5 iunie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus
dat\. (Solu]ia 6 7 9 5 4 [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 1 4 7

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 08:50 Lec]ia de [tiin]\ 10:00 La por]ile ceriului (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Clona (r)
07:30 TeleMatinal 09:20 Jurnalul Euronews 11:00 Valul uciga[ (r) Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
10:00 Atom - m=ine este acum! 09:35 La plimbare prin Europa 12:00 Jurnal cultural 07:00 Diminea]a devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Gitanas
10:30 Doctor Becker (comedie, 10:10 Tonomatul DP2 12:30 360 de grade - Rep. Geo (r) Cu: Cristina Cioran, Daniel 10:15 Paulie (r) 11:15 Inocen]\ furat\
Cu: Ted Danson) 12:00 Replay. Legendele fotbalului 13:30 Art2@.ro (r) Capatos (comedie, Cu: Gena 13:30 Prizoniera
11:00 Ne vedem la TVR! rom=nesc 14:30 Ioan Paul al II-lea `n 09:00 ~n gura presei (r) Rowlands, Tony Shalhoub, 15:20 Re]eta de Acas\
12:00 Profesioni[tii (r) 12:30 Poirot (r) Armenia 10:00 Concurs interactiv Hallie Kate Eisenberg) 15:30 R\zbunarea Victoriei
13:00 Vorba lui Jim 13:30 ABC... de ce? 16:00 Aparatul de filmat - 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela 12:15 Emmerdale - Afaceri de 17:30 Pove[tiri adev\rate
13:30 Desene animate: Disney 14:00 Teleshopping Anderson, Molly Culver, familie (dram\, Cu: Vremea de Acas\
Martor al istoriei Natalie Raitano)
14:00 Jurnalul TVR 14:30 Tribuna partidelor... Elisabeth Estensen) Cu: Ioana Maria Moldovan,
17:00 Profesioni[tii 12:00 Vocea inimii (r)
15:00 Teleshopping 15:00 ~mpreuna `n Europa! 13:00 {tirile PRO TV Drago[ St\nescu
18:55 Jurnal cultural Cu: Ioan Isaiu, Maria
15:30 Oglinda retrovizoare 16:00 Jurnalul TVR 13:30 Z=mbi]i, v\ rog 18:30 Betty cea ur=t\
19:00 Identitati Dinulescu, Toma D\nil\ 14:00 Unde este compania a 7-a?
16:00 Kronika (limba maghiar\) 16:20 Descoper\ rom=nii 19:30 Tequila cu suflet de femeie
19:30 Best of... Oameni de 13:00 Observator (r\zboi, Cu: Jean Lefebvre,
17:00 Jurnalul TVR 16:30 Autostrada TVR 20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
aproape (r) Cu: Simona Gherghe Pierre Mondy)
17:15 Careu de doamne 18:00 Jurnal regional Cu: Adela Popescu, Dan
20:00 Se vorbe[te despre... 13:45 D.C. 16:00 T=n\r [i nelini[tit Bordeianu, Carmen
18:00 Dis-de-sear\. Divertisment 18:35 Poirot 21:00 Remix 15:00 Imperiul (a doua parte, r) Cu: Janne Cooper, Doug T\nase, C\t\lina Musta]\)
19:00 Jurnalul TVR 19:30 Scotland Yard 22:00 360 de grade - (ac]iune, Cu: Santiago Davidson, Melody Thomas 21:30 Zorro
20:20 ~ntre bine [i r\u 20:00 Omul `ntre soft [i moft Reportajul Geo Cabrera) Scott, Eric Braeden 22:30 Pove[tiri de noapte
Cu: Liviu Mihaiu 20:30 Arta supravietuirii 22:30 Jurnal 16:00 Observator 17:00 {tirile PRO TV
21:50 Anatomia lui Grey (dram\, Cu: Cabral, Mircea Solcanu
21:00 Ora de stiri 22:45 12 am\nunte din via]a unor Cu: Simona Gherghe 17:45 Om s\rac, om bogat 23:00 Clona
Cu: Ellen Pompeo) 22:10 C=ntecul umbrelor chineze[ti personaje (r) 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (comedie, Cu: Horia 00:00 Prizoniera (r)
22:45 Jurnalul TVR (dram\, Cu: Bud Spencer, Cu: Cristian Andrei Brenciu, {erban Ionescu,
23:00 I vitelloni (r) 01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
23:20 Nu te sup\ra, dar... Sally Ming Zeo Ni, Jun 19:00 Observator Cristina Deleanu)
00:20 Secrete de stat Ichikawa, Camillo Grassi) (dram\, Cu: Franco Vremea de Acas\
Interlenghi, Alberto Sordi, Cu: Sandra Stoicescu, 18:50 {tirile PRO TV 02:45 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Antonio ~n China sf=r[itului de secol Lucian Mindruta 20:30 Joc s=ngeros
Catania, Sergio Graziani, XVIII, o nobil\ r\zbun\ Franco Fabrizi, Riccardo (dram\, Cu: Adela
moartea so]ului ei, ucis `n Fellini) 20:30 Din dragoste (ac]iune, Cu: Ice-T, Rutger Popescu, Dan Bordeianu,
Francesco Guzzo) Hauer, Charles Dutton,
Mai, 1947. ~n Sicilia, cineva
urma unui complot la curtea Povestea a cinci tineri care vi- Cu: Mircea Radu Carmen T\nase, C\t\lina
deschide focul `n centrul
imperial\, devenind, cu aju- seaz\ mult, dar nu `ndr\znesc, 22:00 Vocea inimii Gary Busey, John C. Musta]\, {tefana Samfira)
torul unui b\tr=n „lup de `nt=rziind sa se maturizeze. Ei McGinley)
ora[ului, iar `n urma acestui mare“, cel mai de temut pirat Cu: Ioan Isaiu, Maria 03:45 Pove[tiri de noapte (r)
incident sunt omor=]i 11 oa- locuiesc `ntr-un mic ora[ ita- Dinulescu, Toma D\nil\ 22:15 La bloc (comedie)
meni. Banuit c\ ar fi vinovat
cu care s-a confruntat vreo- lian de provincie, pe care, din 04:15 Peregrina a
dat\ flot\ `mp\ratului. Privit\ comoditate [i din teama de ne- 23:00 Observator 23:00 La servici (comedie)
de cele `nt=mplate, Salvatore
Giuliano este condamnat de prin ochii unui t=n\r vis\tor, cunoscut, ezit\ s\-l Cu: Andreea Berecleanu, 23:30 {tirile PRO TV
catre autoritati [i trebuie s\-[i care asist\ la un spectacol de
teatru chinezesc, povestea se
p\r\seasc\. ~n final, unul din- Andrei Zaharescu 00:15 Min]i criminale Legend\:
`spa[easc\ pedeapsa. Dar unul tre ei, cel mai t=n\r, g\se[te 00:00 Senatorul Sterling 01:15 La bloc (r, comedie)
transform\ `ntr-o fascinant\
dintre avocatii ap\r\rii, reali-
reprezenta]ie de culori.
curajul [i pleac\ la Roma.
02:00 Concurs interactiv 01:40 Omul care aduce cartea [tiri
zind o ancheta pe cont pro- 00:45 Jurnal cultural (r) film artistic
priu, descoper\ adev\rul. 00:00 Replay (r) 03:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (r) 01:45 {tirile PRO TV
01:50 Arhiva de serviciu a 00:30 Colec]ionarul de suflete a 01:00 Despre documentar... (r) a Cu: Cristian Andrei a 02:45 Te vezi la {tirile PRO... a
 TIMP LIBER Mar]i, 5 iunie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT Din ciclul Descoperind spiritualitatea apusean\

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

1 - 9 noiembrie 2007

OBIECTIVE:
9 zile/8 nop]i
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT (Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter-
minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân-
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\,
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai,
Foto: „NONY“ Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din
Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Departament economic: Ionela MIH|IL| Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
Consilier juridic: Ana MANEA bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-
e-m
mail: info@zziarullumina.ro cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
ISSN 1841-141X cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa din program; autocar modern, cu aer condi-
Cotoranu). ]ionat, conform programului; asigurare me-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; taxa israelian\ de trecere prin vama
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au-
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep-
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu-
nere al actelor: 28 septembrie 2007.
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Bizan] [i Rena[tere `n Italia
25 iunie - 5 iulie (11 zile, 10 nop]i)
Pre]: 450 euro ^ 218 lei
Viena - Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Palatul Imperial, Pri-
m\ria, Parlamentul
Vene]ia - Pia]a San Marco, Bazilica „San Marco“, Palatul Dogilor,
Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Vene]iei
Floren]a - Domul cu Cupola, Palazzo Vecchio, Galeriile de Arta, Palazzo
Pitti, Ponte Vecchio, Biserica „Santa-Croce“: mormintele lui Galileo Galilei,
Michelangelo, Rossini
Pisa - Domul din Pisa, Pia]a Rosacrucienilor
Roma - S. S. Cosma e Damiano, Forum Romanum, Fori Imperiali,
Columna lui Traian, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptisterium), S.
Giovanni in Laterano, S. Croce in Gerusalemme, Trastevere (S. Maria in
Trastevere, S. Crisogono, S. Cecilia); Isola Tiberina (S. Bartolomeo); Ghetto;
Capitol; S. Pudenziana; S. M. Maggiore; S. Prassede; S. Martino ai Monti;
S. Pietro in Vincoli; Piramide; S. Paolo fuori le mura; Catacombele
(Domitilla, S. Callisto [i S. Sebastiano); S. Sebastiano, Via Appia Antica,
Fontanella Trevi, (dac\ timpul permite, op]ional: Pza. del Quirinale, S.
Andrea al Quirinale, S. Carlo alle Quattro Fontane, S. S. XII Apostoli),
Vizit\ la Vatican, Pia]a San Pietro, Domul „Sf. Petru“ (Pieta [i Capela „Sf.
Petru“, op]ional Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului),
Muzeele Vaticanului, Camposanto Teuton, Pza. del Popolo, Treptele span-
iole, S. Silvestro (Campanile), Montecitorio, S. Agostino Panthéon, Pza.
Navona, S. Agnese in Agone, S. M. Dell'Anima
Abbazia S. Nilo - `n Grottaferrata, Castel Gandolfo
Terni - vizit\ la parohia ortodox\ ,,Sf. Parascheva“
Assissi - Basilica „Sf. Francisc“
Ferrara (Castel Estense, Catedrala)
Ravenna - Basilica „San Vitale“, Domul, Battisterio Neoniano,
Mormântul lui Dante
Padova - `nchinare `n Catedrala „Sf. Iustina“ la moa[tele Sf. Apostol [i
Evanghelist Luca
Budapesta - Castelul [i Catedrala din Buda
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,
scaune rabatabile, instala]ie audio-video); 10 nop]i cazare `n
hoteluri de 2* [i 3*, cu mic dejun; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;
mesele care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli perso-
nale; asigurarea medical\ - obligatorie.

VÂNZ|RI a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61
m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Pre] 50.000 de euro. F\r\ agen]ii. Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i Ora 13.30: Caravana de 11:00-12:30: Casa de Cul-
Detalii la num\rul de telefon 0723.360.427. M=ine, 6 iunie, ora 18.30: Sala - ma[ini, `nso]it\ de tineri `mbr\ca]i tur\ „Mihai Ursachi“: Nichita Da-
Ateneul T\t\ra[i - „B\rbierul din `n costume de epoc\, `n acompania- nilov&Ghenadie Nicu (lectur\);
V=nd var vechi (past\) bun pentru pictur\. Rela]ii la numerele Sevilla“. Oper\ `n trei acte de G. mentul Fanfarei de la Chetri[, va 13:00-14:30, Sage Café: Fi-
de telefon 724.172, 0741.344.294. Rossini. Distribu]ia: Cosmin Mar- cobor` Copoul; lip Florian&Attila Bartis (lectur\);
covici (Contele Almaviva); George Ora 14.00: „B\taia cu flori“, 15:00-16:30, Colegiul Na-
Cojocariu (Don Bartolo); Mihaela la Casa de Cultur\ a Studen]ilor ]ional: Julia Schoch&Vojislav Ka-
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, Gr\jdeanu (Rosina), Gabriel (Grupul Statuar al Voievozilor); ranovic (lectur\);
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, Gheorghi]\ (Figaro) - debut, Cris- Ora 16.00: La Anticariatul 17:00-18:30, Sage Café: Iu-
ideal pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: tian Waks (Don Basilio), Elena de pe Strada L\pu[neanu, docu-
0744912404.
lian Ciocan&Ilma Rakusa (lec-
Ro[ca (Berta), C\t\lin Berea (Fio- mentaristul Ion Mitican [i al]i iu- tur\);
rello, Comandantul), Daniel Mate- bitori ai Ia[ului vechi vor participa
ianu (Ambrosio, Notarul). Orches- 20:00-24:00, Casa de Cultu-
CUMP|R|RI la o mas\ rotund\ cu tema „Da- r\ „Mihai Ursachi“: Sear\ de lec-
tra, corul [i ansamblul de balet, tinile [i oboceiurile ie[ene `ntre
conducerea muzical\: Leonard Du- tur\ cu to]i autorii.
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii mitriu. Regia artistic\: Anda Taba- uitare [i nep\sare“; Duminic\, 10 iunie 2007
la num\rul de telefon 0727.772.685. Rog seriozitate! caru Hogea, asistent Eduard Svea- Ora 19.00: Concert `n aer 11:00-12:30: Sala Senat a
tchevici, scenografia Zoltan Gerza- liber la Casa de Cultur\ a Stu- Universit\]ii „Al. I. Cuza“: New In-
nich. La clavecin: Adina Lupa[cu. den]ilor (Grup Statuar al Voievo- siders, New Outsiders (Dezbatere);
NATIONAL DISCOVERY Maestru de cor: Valeriu G=dei, co- zilor). Invita]i: Destin, Costela, 13:00-14:30: Casa de
GEOGRAPHIC CHANNEL regrafia: Gheorghe Stanciu. Spec- Kreativ, etc. Pe parcursul zilei de Cultur\ „Mihai Ursachi“: Tanya
tacol interpretat `n limba italian\, 10 iunie, prin ora[ va circula tram-
titrat `n limba rom=n\. Malyarchuk&György Dragomán
06:00 Clipe de co[mar 06:00 Tehnologie extrem\ vaiul de epoc\ sau o calea[c\ tras\
07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi (lectur\);
07:00 Planeta la control de cai, `n care se va plimba „Regina
08:00 Cum se fabric\ diverse lu- 15:00-16:30: Arte Café:
08:00 Jurnal de c=ine Florilor“, desemnat\ `n seara de 9
09:00 12 periculo[i. America de cruri? Dumitru Crudu&Vasile Gârne]
iunie, `n Club Sunday’s, `n urma u-
Nord 09:00 Automobile americane re- nui concurs. (lectur\);
10:00 Dezastre `n aer condi]ionate 17:00-18:30: Sage Café:
11:00 Clipe de co[mar 10:00 V=n\torii de mituri Monika Rinck&Nicoleta Esinencu
12:00 Experimente tr\snite 11:00 Ma[ini pe alese (lectur\);
12:30 Momente uimitoare 12:00 Tehnologie extrem\ 11:00-12:30: Casa de Cul-
13:00 Megastructuri 13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi tur\ „Mihai Ursachi“: Mircea Di-
14:00 12 periculo[i. America de 14:00 Cum se fabric\ diverse lu- nescu&Alek Popov (lectur\).
Nord cruri?
15:00 Dezastre `n aer. 15:00 Cum se fabric\?
C\dere liber\ 16:00 Curse Festivalul Berii
16:00 Clipe de co[mar. 17:00 Automobile americane re- `n Cartierul Metalurgie
Portavion `n fl\c\ri condi]ionate
17:00 Animale ca noi. Medicina „S\rb\toarea berii“ va dura 4
18:00 Motociclete americane
18:00 V=n\torii din ad=ncuri
19:00 V=n\torii de mituri. Poduri
zile, cu program diferit `n fiecare zi,
19:00 Planeta la control. `n caden]\ `ntre orele 10:00 - 23:00. ~n fiecare
Furia cerului sear\ din festival se vor urca pe
20:00 Cum se fabric\?
20:00 Dingo. Prieten sau scen\, `ntre orele 19.00-23.00,
du[man? 21:00 Pove[ti medicale uimitoare.
Vieti puse in balanta trupe de muzic\ pop-rock, dance,
21:00 Megastructuri. Cele mai in-
alte turnuri 22:00 Crime care au zguduit etno sau muzic\ popular\.
22:00 Dezastre `n aer. lumea Joi, 7 iunie: Dj Gratziano; Dj
~n lupt\ cu focul 23:00 ~n viteza a cincea Rosario Inter Nullo;
00:00 Cum se fabrica diverse lu-
Centrul Cultural German -
23:00 Clipe de co[mar. Pr\bu[it Vineri, 8 iunie: Hycat, Shock,
peste Washington cruri? „B\taia cu flori“ la Festivalul Interna]ional de Andreea B\lan, Cassa Loco;
00:00 Clipe de cosmar 01:00 Tehnologie extrem\ Casa de Cultur\ a Municipiului Literatur\ European Borderlands S=mb\t\, 9 iunie: Romanitza,
01:00 Dezastre `n aer 02:00 Curse
03:00 Automobile americane re-
Ia[i „Mihai Ursachi“ Sâmb\t\, 9 iunie Heaven, Bere Gratis;
02:00 Clipe de co[mar
condi]ionate Duminic\, 10 iunie, ora 12.00: 10:00-11:00: Casa de Duminic\, 10 iunie: Alexandru
03:00 Megastructuri
04:00 Dezastre `n aer 04:00 V=n\torii de mituri Deschiderea oficial\ a Festivalului Cultur\ „Mihai Ursachi“, deschi- Recolciuc, Angela Rusu, Impact,
05:00 Clipe de cosmar a 05:00 Ma[ini pe alese a „B\taia cu flori“; derea oficial\; Hara. a
 CM
YK

16 Mar]i, 5 iunie 2007 CALEA PELERINULUI

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe

Vene]ia, istorica [i turistica „Serenissim\“

Continu\m ast\zi peleri-
najul nostru spre eterna Ro- Canal Grande
m\, c\ut=nd s\ descoperim
vestigii ale spiritualit\]ii a-
pusene `n popasul pe care `l
facem la Vene]ia.
Vene]ia (`n italian\ Vene-
zia) este principalul ora[ al
regiunii Veneto [i al Italiei
nord-oorientale.
Pentru a-ii cunoa[te valo-
rile istorice, culturale [i reli-
gioase, azi v\ invit\m s\ c\-
l\tori]i cu noi prin vestitul
ora[ lagunar, `ntemeiat `n
secolul al V-llea.

Vene]ia are aproape arhitecturii [i al literaturii existe, puterea fiind cedat\

300.000 de locuitori [i este
capitala provinciei cu acela[i
nume. ~ntregul ora[ [i `ntrea-
ga lagun\ a fost declarat\, `n
1979, patrimoniu al umani-
t\]ii de c\tre UNESCO.
Din via]a falnicei
lagune
Nu sunt informa]ii certe
asupra originii ora[ului. Po-
trivit unor surse istorice, se
pare c\ Vene]ia s-ar fi n\s-
CM cut, `n secolul al V-lea, ca
YK
urmare a fluxului de refugi-
dezvoltat un puternic spirit
de independen]\, ceea ce a
dus la formarea unui ora[-
stat. {eful Guvernului era
dogele (din latin\ dux), teo-
retic ales pe via]\, dar `n
practic\ adesea constrâns
s\ renun]e la propriul man-
nu fie corup]i. Din acest mo-
tiv, nu pu]ini patricieni au [i
refuzat s\ fie dogi. ~n apoge-
ul puterii sale, Vene]ia con-
trola o mare parte din coas-
ta M\rii Adriatice, precum
[i multe insule, inclusiv Cre-
ta, fiind principala putere
acelei perioade. Iar cu }\-
rile Române a `ntre]inut ani
de-a rândul puternice leg\-
turi comerciale, politice [i
culturale.
Teritoriul Republicii Ve-
ne]ia cuprindea Veneto, Is-
tria, Dalma]ia, Cattaro [i o
parte din Lombardia. Dar
dup\ 1070 de ani de inde-
penden]\, la 12 mai 1797, o-
ra[ul este cucerit de Napole-
on Bonaparte. Dogele Ludo-
vico Manin este constrâns
de Napoleon s\ abdice [i es-
te dizolvat Consiliul Repu-
Austriei. Veneto, Istria, Dal-
ma]ia [i Cattaro au format
„Provincia Veneto“ a Impe-
riului Austro-Ungar. Un an
mai târziu, la 18 ianuarie
1798, austriecii intrau `n o-
ra[, iar din 1866 devenea
parte din Regatul Italiei.
,,Pe sc\ri de
marmur\, prin vechi
portaluri“
Azi, ora[ul Vene]ia este
`mp\r]it `n [ase cartiere:
riorul are form\ de cruce,
iar pictura este f\cut\ de
marii mae[tri ai Rena[terii
din [coala vene]ian\: Tizian,
Tintoretto, Veronese. Aici te
fascineaz\, totodat\, cei
4.000 de metri p\tra]i cu
reprezent\ri de scene biblice
de prim rang.
Un alt obiectiv turistic [i
istoric `nscris pe agenda CM
YK

dat. ~ntr-un singur mileniu, militar\ [i `ntre principalele blicii pentru a proclama Dorsoduro, Santa Croce, San noastr\ este semea]a Cam-
a]i care au venit aici `n ur- panila San Marco, `nalt\ de
ma amenin]\rii invaziei lon- Vene]ia a avut 120 de dogi. for]e comerciale din Orien- „Guvernul Provizoriu al Mu- Polo, San Marco, Cannare-
Unii au domnit 20 de ani, nicipalit\]ii Vene]ia“. La 16 gio [i Castello, cuprinzând 100 m, construit\ din mar-
gobarde din nordul Italiei. tul Apropiat. ~n secolul al
mai 1797, trupele franceze 118 insule, 354 poduri [i 177 mur\ alb\ de Carrara, com-
A[ezat\ la grani]a cultu- al]ii doar câteva luni. Un XVIII-lea, Vene]ia era prin- binat\ cu c\r\mid\ ro[ie
ral\ cu Imperiul Bizantin, sistem oligarhic sofisticat `i tre ora[ele cele mai rafinate ocupau ora[ul, iar la 17 oc- canale. Pia]a San Marco
semiemailat\. Cu ascenso-
sub a c\rui suzeranitate no- obliga s\ nu se `mbog\]eas- din Europa, cu o mare in- tombrie 1797, „Municipali- poate fi considerat\ „centrul
rul [i cu taxa de rigoare vom
minal\ s-a aflat, Vene]ia [i-a c\ pe durata func]iei [i s\ fluen]\ `n domeniul artelor, tatea Vene]ia“ `nceta s\ mai centrului“ ora[ului, una din- urca pân\ la balcoanele de
tre cele mai frumoase din sub acoperi[, de unde avem
lume. Aici se g\se[te Bazili- o vedere de ansamblu asu-
Bazilica San Marco Podul Rialto ca „San Marco“, monumen-
la apus pra ora[ului [i a `mprejuri-
la r\s\rit tul care `nchide `n el, ca `n- milor. Ochiul ne va fi desf\-
tr-o inim\ uman\, toat\ is- tat de priveli[tea insuli]ei [i
toria politic\, social\ [i reli- plajei Lido - spre r\s\rit; fa-
gioas\ a Republicii Vene]ia. brica de sticl\ [i de por]e-
Este o construc]ie `n stil lanuri fine Murano - spre
eclectic, care `mbin\ un a- nord; Catedrala „Santa Ma-
mestec de stiluri (bizantin, ria della Salute“ - spre sud;
gotic, islamic [i renascen- gara, care leag\ Vene]ia de
tist), cu cinci portaluri a- uscat printr-un mic Dun-
vând deasupra pictat\ câte querque - spre apus. Despre
o scen\ biblic\, precum ~n- gara central\ Vene]ia-Mes-
vierea, ~n\l]area lui Iisus tre [i calea ferat\ aferent\,
etc. Deasupra portalului care leag\ ora[ul lagunar de
principal se afl\ cei patru uscat, e de men]ionat c\ a
cai auri]i, provenind de la fost construit\ dup\ Primul
Constantinopol, ca prad\ de R\zboi Mondial [i c\ a fost
r\zboi luat\ de unul dintre considerat\ de marele nos-
dogii Vene]iei. Acoperi[ul tru istoric Nicolae Iorga un
z DESCOPERIND SPIRITUALITATEA APUSEAN|: z ROADE ALE CREDIN}EI ~N SF. MUNTE ATHOS Bazilicii are cinci cupole sacrilegiu ce a redus cu ju-
Bizan] [i Rena[tere `n Italia mari `n stil bizantin [i multe m\tate farmecul [i frumuse-
a 11 zile `n perioadele: 22 iulie - 1 august
turnule]e `n stil gotic. Inte- ]ea izol\rii Ven]iei. a
a 11 zile / 10 nop]i `n perioada: 25 iunie - 5 iulie 2 - 12 septembrie
11 - 21 noiembrie
a Pre]: 450 euro + 218 RON
a Pre]: 285 euro + 275 RON
Trasee [i obiective incluse `n Program:
Viena (Catedrala Sf. {tefan, Centrul Istoric, Palatul Imperial,
Prim\ria, Parlamentul; Vene]ia (Pia]a San Marco, Bazilica San Marco, Programul pelerinajului cuprinde:
Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul is- Vizitarea ora[ului Salonic (Thessaloniki), Biserica Sf. M. Mc. Dimitrie
toric al Vene]iei); Floren]a (Domul cu Cupola, Palazzo Vecchio, Galeriile cu moa[tele acestuia [i ale Sf. Anisia, Catedrala mitropolitan\ cu moa[-
de Arta, Palazzo Pitti, Ponte Vecchio, Biserica Santa-Croce: mormintele tele Sf. Grigorie Palama, Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE ATHOS
lui Galileo Galilei, Michelangelo, Rossini); Pisa (Domul din Pisa, Pia]a cu m\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xeropotamou, Kutlumusiu,
Rosacrucienilor); Roma: SS Cosma e Damiano, Forum Romanum, Fori Vatoped, Pantokrator, Stavronikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\,
Imperiali, Columna lui Traian, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte Schitul Prodromu; Nea Kallikratia.
(Baptisterium), S. Giovanni in Laterano, S. Croce `n Gerusalemme,
Trastevere (S. Maria in Trastevere, S. Crisogono, S. Cecilia); Isola
Tiberina (S. Bartolomeo); Ghetto; Capitol; S. Pudenziana; S.M. Maggiore; Servicii incluse `n pre]: transport cu microbuz; caz\ri la
S. Prassede; S. Martino ai Monti; S. Pietro in Vincoli; Piramide; S. Paolo Giurgiu, la hotel** în Grecia (cu mic dejun inclus) [i la m\n\stiri
fuori le mura; Catacombele (Domitilla, S. Callisto [i S. Sebastiano); S. în Sf. Munte Athos; înso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Sebastiano, Via Appia Antica, Fontanella Trevi, (dac\ timpul permite, Nu sunt incluse `n pre]: mesele de prânz [i de sear\; taxa de in-
op]ional: Pza. del Quirinale, S. Andrea al Quirinale, S. Carlo alle Quattro trare în Muntele Athos (25 euro); transportul în Muntele Athos (75
Fontane, SS. XII Apostoli), Vizit\ la Vatican, Pia]a San Pietro, Domul Sf.
Petru (Pieta [i Capela Sf. Petru, optional Mormântul Sf. Petru [i urcare euro); asigurarea medical\.
`n Cupola Domului), Muzeele Vaticanului, Camposanto Teuton, Pza. del
Popolo, Treptele spaniole, S. Silvestro (Campanile), Montecitorio, S.
Agostino Panthéon, Pza. Navona, S. Agnese in Agone, S.M. Dell’Anima
Abbazia S. Nilo in Grottaferrata, Castel Gandolfo; Terni (vizit\ la paro-
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
hia ortodox\ „Sf. Parascheva“); Assisi (Basilica Sf. Francisc); Ferrara
(Castel Estense, Catedrala); Ravenna (Basilica San Vitale, Domul,
Battisterio Neoniano, Mormântul lui Dante); Padova (`nchinare `n

Tipografia Albina
Catedrala Sf. Iustina la Moa[tele Sf. Apostol [i Evanghelist Luca);
Budapesta (Castelul [i Catedrala din Buda).

~n pre] sunt incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,

scaune rabatabile, instala]ie audio-video);cazare `n hoteluri de 2* a Mitropoliei
[i 3*, cu mic dejun; preot `nso]itor de grup. Moldovei [i Bucovinei
angajeaz\
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;
mesele neprev\zute `n program; asigurarea medical\ obligatorie.

Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefoanele: un muncitor

0232/276907; 0727/500543 sau la sediul Centrului de pentru imprimarea de ziare Biserica „Sf. Petru“, Vatican
Pelerinaj „Sf. Parascheva“, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16 (program de noapte).
(în curtea Catedralei mitropolitane), Fax: 0232/276867 Experien]a ca muncitor offset sau
website: http://www.centruldepelerinaj.ro, e-mail: montajist constituie un avantaj. Pagin\ realizat\ de Grigore RADOSLAVESCU;
centruldepelerinaj@yahoo.co.uk, office@centruldepelerinaj.ro Rela]ii la telefon 0722/800.895 foto: Eugen Mihai

CM
YK

Miercuri,
6 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 128 (729) Anul III
PAGINA 16
Pe vremuri, pe Copou,
la aer curat
a Vara, c=nd soarele `ncingea pietrele caldar=mului [i aerul `nv\p\iat `n\du[ea sufletele ie[enilor, dealul
Copoului era locul cu mare chemare, iar plimbarea pe l=ng\ viile umbrite de uria[i peri s=ntile[ti, printre paji[ti
[i gr\dini `nmiresmate de crini [i trandafiri pentru dulcea]\, aducea o ad=nc\ [i nespus\ `nc=ntare a De aceea,
la vremea c=nd varga ceasurilor solare din pere]ii caselor str\bunicilor ar\ta vremea toacei, tinerii t=rgului,
prin[i de „dorul de duc\“, urcau `n tr\suri, cale[ti, daradaice, baloane sau dro[te musc\le[ti, ie[eau din ogr\zi
[i intrau `n [uvoiul de ro]i ce curgea dinspre Curtea Domneasc\ [i p=n\ `n marginea Breazului a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI
O broasc\ pe pielea c\reia se afl\
semne ro[ii fluorescente, [ase specii de
pe[ti, 12 subspecii de g=ndaci de b\legar
[i o specie de furnici se num\r\ printre
cele 24 de specii endemice (specifice nu-
mai anumitor zone [i areale geografice)
nou descoperite de biologi pe platourile
din estul Surinamului. Aproximativ
80% din suprafa]a statului Surinam
este acoperit\ de p\duri tropicale, multe
`nc\ neexplorate de om. a
„Ace[ti tineri sunt
pentru noi o bucurie
[i o speran]\“
De la 1 iulie, ne putem
alege furnizorii de energie
Consumatorii casnici din
Rom=nia `[i vor putea alege
furnizorii de energie o dat\ cu
deschiderea complet\ a pie]ei
energiei la 1 iulie 2007, a de-
clarat, ieri, vicepre[edintele
Autorit\]ii Na]ionale de Regle-
mentare `n domeniul Energiei,
Nicolae Opri[, la un seminar pe
teme de energie.
„Deschiderea pie]ei ar trebui
s\ permit\ [i acces la surse de
energie ieftin\, dar care s-ar
putea dovedi c\ nu e chiar a[a
ieftin\, pentru c\ vor `ncepe s\
apar\ investi]ii masive `n sec-
tor“, a precizat Opri[.
Mungiu, premiat la Cotroceni
Pre[edintele Traian B\sescu l-a
felicitat, ieri, pe regizorul Cristian
Mungiu pentru c\ a avut puterea s\
treac\ peste birocra]ia de acas\ [i a
reu[it cu filmul s\u „Patru luni, trei
s\pt\m=ni [i dou\ zile“ s\ c=[tige
CM
YK
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Retrocedare
pe vechile
PAGINA 5
amplasamente
Osemintele
mitropolitului
Varlaam au fost
scoase din morm=nt
PAGINA 4
Geoan\ respinge
mo]iunea PD, dar ar
vrea s\ fie premier
PAGINA 7
CM
YK
Rom=nii trebuie
`nv\]a]i s\
respecte mediul
PAGINA 6
La teza de matematic\
pentru absen]i au lipsit
peste 300 de elevi
PAGINA 11
P
Pentru 2007, reprezentantul
ANRE a anun]at c\ vor r\m=ne
pre]urile reglementate la e-
nergie [i abia din 2008 vor fi de-
cise alte m\suri, iar consuma-
torii casnici cu un consum de
100 KWh lunar vor fi `n conti-
nuare proteja]i de reglementa-
tor pe termen lung.
De asemenea, inten]iile re-
glementatorului pentru 2008 -
pe partea de c\ldur\ - sunt de a
oferi un pachet pentru aju-
torarea persoanelor vulnera-
Antibiotice atac\
bile, astfel `nc=t c\ldura s\ nu pia]a medicamentelor
dep\[easc\ 15-20% din bugetul
acestora. a cardio
PAGINA 10
{eful statului l-a decorat, ieri, la
Palatul Cotroceni, pe regizorul Cris- Meteo
tian Mungiu cu Ordinul Na]ional
Z
Trofeul Palme d’Or al Festivalului
de la Cannes. „V\ felicit `n mod deo- „Steaua Rom=niei“ `n grad de Ca-
sebit c\ a]i avut puterea s\ trece]i valer [i a `nm=nat p\rin]ilor lui ~nnorat
Cristian Nemescu Ordinul Na]ional maxima 30 °C
peste birocra]ia care nu v-a recunos-
cut la dumneavoastr\ acas\“, a de- „Pentru Merit“ `n grad de Cavaler, minima 17 °C
clarat [eful statului. acordat post-mortem regizorului. a sursa: www.intellicast.com
CM
YK
2 Miercuri, 6 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCLXXXI)
~nfiin]area Patriarhiei
Ortodoxe din Rusia (I)
~n anul 1237, statul kievean
a fost `nfrânt de mongoli,
iar m\re]ia Kievului p\rea
dat\ uit\rii. ~n letopise]ele
vremii se consemneaz\, 9
ani mai târziu, c\ `n ]inutul
slavilor se v\d doar ruine
fumegânde [i cranii. Dup\
mai mul]i ani, via]a a rein-
trat `n normal, iar asupri-
torii s-au m\rginit doar la
strângerea tributului. ~n
secolul al XIV-lea, mitropo-
litul Petru (1308-1326) a
fost adus, de la Vladimir la
Moscova, de cneazul Ivan
Kalita (1325-1340). De
acum, urma[ii mitropolitu-
lui Petru au r\mas `n
Moscova, f\când din acest
ora[ centrul Ortodoxiei
ruse[ti. ~n anul 1461,
Biserica Ortodox\ din Rusia
avea dou\ mitropolii, una la
Moscova [i alta la Kiev.
Prima devenise autocefal\
`n 1448 pentru Rusia pro-
priu-zis\, a doua pentru
Ucraina, cuprins\ pe atunci
`n statul polon [i fiind de-
pendent\ de Patriarhia
Ecumenic\. ~n Mitropolia de
la Moscova, un loc de frunte
l-a avut via]a monahal\ re-
vigorat\ de Sfântul Serghie
de la Radonej. N\scut `n
]inutul Rostovului, Serghie
a copil\rit la Radonej, unde
p\rin]ii sfântului s-au mu-
tat mai apoi, `mpreun\ cu
cei trei copii ai lor. Fiind iu-
bitor de Dumnezeu, Serghie
s-a retras cu unul dintre
fra]ii s\i `n adâncul co-
drilor, pentru a se ruga `n
lini[te. A fost tuns `n mo-
nahism `n biserica con-
struit\ de el `n numele
Sfintei Treimi. Aici,
`n scurt timp
s-au strâns mul]i c\lug\ri.
Ucenicii lui au zidit m\n\-
stiri, r\spândind credin]a
ortodox\ `n poporul rus. ~n
timpul vie]ii Sfântului
Serghie s-au construit peste
50 de m\n\stiri, iar ucenicii
c\lug\rilor din aceste
m\n\stiri au mai construit
alte 40. Faima Sfântului
Serghie s-a r\spândit re-
pede `nc\ din timpul vie]ii
lui. Via]a monahal\ din
Rusia a fost continuat\ apoi
de Nil Sorski († 1508) [i de
Iosif Volo]ki († 1515).
Ace[tia aveau dou\ viziuni
diferite asupra monahismu-
lui: primul era pentru un
monahism interiorizat, con-
templativ [i de caracter
neoisihast, al doilea era
adeptul unui monahism mai
mult ascetic-practic.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
EVANGHELIA ZILEI
~mp\r\]ia lui Dumnezeu se dobânde[te
Iisus a spus: „Nu orici-
ne ~mi zice: Doamne,
Doamne! va intra `n `m-
p\r\]ia cerurilor, ci cel
ce face voia Tat\lui Meu
Celui din ceruri. Mul]i
~mi vor zice `n ziua ace-
ea: Doamne, Doamne, au
nu `n numele T\u am
proorocit [i nu `n numele
T\u am scos demoni [i
nu `n numele T\u min-
uni multe am f\cut? {i
atunci voi m\rturisi lor:
Niciodat\ nu v-am cu-
noscut pe voi. Dep\rta]i-
v\ de la Mine cei ce lu-
cra]i f\r\delegea.“ (Ma-
tei 7, 21-23)
***
Din fragmentul evan-
ghelic de ast\zi obser-
v\m ce deosebire mare
este `ntre ceea ce promi-
tem [i ceea ce facem. „Nu
oricine ~mi zice: Doamne,
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul Ilarion cel
Nou, egumenul
M\n\stirii Dalmat
Cuviosul Ilarion s-a
c\lug\rit la vârsta de 20
de ani, când a intrat `n
M\n\stirea Xirochipiu
din Constantinopol, apoi
s-a dus la M\n\stirea
Dalmat, unde s-a f\cut
schimnic. Dup\ scurt
timp a ajuns egumen al
m\n\stirii. ~n 813, Ilari-
on l-a mustrat pe `mp\-
ratul Leon Armeanul
pentru c\ nu cinstea i-
coanele. Pentru aceasta,
cuviosul a fost `ntemni-
]at. ~n 829, Cuviosul Ila-
rion a avut de p\timit [i
`n timpul `mp\ratului
Teofil, care a fost un du[-
man al cinstirii icoane-
lor. Dup\ moartea lui Te-
ofil, Ilarion a fost stare]
`nc\ 3 ani la M\n\stirea
Dalmat [i a murit la
vârsta de 70 de ani.
Tot ast\zi, Biserica fa-
ce pomenirea Cuviosului
Visarion; a Cuviosului
Atal, f\c\torul de mi-
nuni; a Sfântului Mu-
cenic Ghelasie; a Sfintei
Muceni]e Valeria; a Cu-
viosului Anuv [i a Cuvi-
osului Fotas.
CALENDARUL ZILEI
Doamne! va intra `n `m-
p\r\]ia cerurilor, ci cel
ce face voia Tat\lui Meu
Celui din ceruri“ este
`ndemnul Domnului nos-
tru Iisus Hristos. ~n ul-
timul timp, `n goana u-
nora de a face profit din
orice [i prin orice mijloa-
ce, s-a ajuns pân\ acolo
Mâine, Biserica face
pomenirea Sfântului
Sfin]it Mucenic Teodot.
~n ziua de 6 iunie,
istoria consemneaz\:
a Ziua Na]ional\ a
Suediei; la 6.VI.1523
Gustav Vasa a fost ales
rege al Suediei, eveni-
ment care a stat la baza
constituirii statului na-
]ional suedez; la 6.VI.
1809 a fost adoptat\ pri-
ma Constitu]ie a ]\rii;
din 6.VI. 1916 este s\r-
b\torit\ [i „Ziua drapelu-
lui“ suedez;
a 1599 - S-a n\scut
Diego Velázquez, pictor
spaniol (m. 1660);
a 1606 - S-a n\scut
Pierre Corneille, drama-
turg francez („Oedip“,
„Cidul“) (m. 2 oct. 1684);
a 1835 - S-a n\scut
{tefan Falcoianu, gene-
ral ([ef al Statului Major
`n R\zboiul de Indepen-
den]\/1877-1878), mate-
matician [i istoric; mem-
bru al Societ\]ii Acade-
mice Române, vicepre[e-
dinte al Academiei Ro-
mâne `n mai multe rân-
duri `ntre anii 1886 [i
1899 (m. 22.I.1905);
a 1844 - A fost `nfiin-
]at\ „Young Men's Chris-
tian Association“ (YM-
CA), la Londra;
a 1883 - A decedat Ci-
prian Porumbescu, com-
pozitor [i dirijor; a com-
pus muzic\ de operet\
(„Crai nou“), lucr\ri in-
strumentale („Balada
pentru vioar\ [i pian“) [i
corale („Trei culori“, „Pe-
al nostru steag“) (n.
1853);
a 1917 - S-a n\scut
Ion Ra]iu, membru mar-
cant al PN}CD, pre[e-
dinte al Uniunii Mondiale
a Românilor Liberi (1984-
2000), fondator al ziaru-
lui „Cotidianul“ (d. 2000);
ISTORII CU T+LC
Mama
te de cinstirea Maicii tuturor
Domnului sau care a-
mintesc de via]a mona- cre[tinilor
hal\. E[ti `ndemnat s\
Odat\, b\trânul Te-
fumezi ]ig\ri care au nu- ofilact de la Noul
mele unui sfânt cunoscut Schit, pe când era `n-
sau s\ cumperi tot felul cep\tor, fusese cu-
de obiecte, cu preten]ie prins de ni[te dureri
de icoane, `n care sfin]ii mari [i plângea ne-
apar ca [i cum ar fi mângâiat din pricina
staruri de cinema. Ace[ti lor. Atunci a auzit deo-
comercian]i nu propov\- dat\ din icoana Maicii
duiesc pe Dumnezeu [i Domnului o voce care
i-a spus: „De ce plân-
poruncile Sale, ci caut\ gi? De ce te temi? Oare
s\ speculeze buna noas- eu te voi p\r\si?“ (i-
tr\ credin]\ [i sensibili- coana aceasta a Maicii
tatea religioas\ a cre[ti- Domnului se afl\ a-
`ncât se folosesc `nsemne nilor. Iisus a rostit [i cum `n altarul bisericii
pentru ei: „Dep\rta]i-v\ mari de la Noul Schit)
sau reprezent\ri care ]in {i `ntr-adev\r, Mai-
de la Mine cei ce lucra]i
de via]a cre[tinului. Ast-
f\r\delegea“. ~mp\r\]ia ca Domnului nu l-a
fel e[ti `ndemnat s\ mer- p\r\sit niciodat\, ci ca
gi la terase sau restau- lui Dumnezeu se dobân-
o Mam\ bun\ `l ocro-
rante care se numesc de[te. Nici nu se vinde, tea mereu, a[a cum fa-
„Gr\dina raiului“ sau nici nu se cump\r\. (Ru- ce cu to]i monahii care
„Col] de rai“, po]i folosi bric\ realizat\ de pr. Du- vie]uiesc `n Gr\dina
detergen]i sau odorizan- mitru P|DURARU, Ra- ei. (Patericul atonit)
te care au denumiri lega- dio Trinitas)
a 1925 - A fost fon- Studioul Teritorial Cra- a 1961 - A `ncetat din
dat\ compania ameri- iova al Radiodifuziunii via]\ Carl Gustav Jung,
can\ produc\toare de au- Române; psiholog [i psihiatru el-
tomobile „Chrysler“; a 1960 - Bucure[ti - A- ve]ian, `ntemeietorul psi-
a 1930 - Restaura]ia tleta Iolanda Bala[ a sta- hologiei abisale; a elabo-
carlist\. Carol al II-lea bilit un nou record mon- rat teoria „incon[tientu-
s-a re`ntors `n ]ar\, tre- dial la s\ritura `n `n\l- lui colectiv“ („~n lumea
când grani]a ilegal, cu ]ime - 1,85 m; arhetipurilor“) (n. 26 iul.
pa[aport fals; a 1961 - Primul titlu
1875);
a 1932 - Alexandru de campion mondial al
Vaida-Voievod a fost ales lumii cucerit de un lup- a 1971 - A fost lansa-
pre[edinte al Consiliului t\tor român este ob]inut t\ nava „Soiuz-11“, pri-
de Mini[tri (6 iun.-10 de Valeriu Bularca la ma nav\ cosmic\ de
aug. 1932); Campionatul mondial de transport, `ntr-o misiune
a 1954 - Debuteaz\ lupte greco-romane de la ce a durat 23 de zile, 17
programele emise de Yokohama; ore [i 40 minute. a
132 de ani
de la na[terea
lui Thomas Mann
Autorul celebrului
roman „Muntele vr\jit“
s-a n\scut la 6 iunie
1875, la Lübeck, Ger-
mania. Tat\l s\u, care
apar]inea unei vechi fa-
milii de patricieni han-
seatici, era negustor de
gr=ne [i senator. Fra-
tele mai mare, Hein-
rich, era [i el scriitor.
Dup\ moartea timpurie
a tat\lui, `mpreun\ cu
mama [i cei patru fra]i
ai s\i, se va muta la
Munchen, unde [i-a f\-
cut studiile. ~n perioada
1895-1897, c\l\tore[te
`mpreun\ cu Heinrich,
`n Italia. O vreme a stat
stalarea hitlerismului, Thomas Mann a scris
la Roma, unde a `nce-
put s\ scrie romanul `n prim\vara lui 1933, opt romane, peste trei-
nazi[tii afla]i la putere zeci de povestiri, o dra-
„Casa Buddenbrook“, m\ epic\, numeroase
roman care `n anul declan[eaz\ o campanie
violent\ `mpotriva lui eseuri. Se mai p\strea-
1929 avea s\-i aduc\ z\ [i un amplu jurnal [i
Premiul Nobel pentru Mann, i se retrag titlu-
rile, i se confisc\ bunu- o bogat\ coresponden-
Literatur\. ]\. Filosoful Ion Iano[i
Mann a debutat, `n rile, fiind nevoit s\ p\-
spunea despre Mann c\
1898, cu volumul de nu- r\seasc\ Germania. S-a este scriitorul care „u-
stabilit `n Elve]ia, `ntre
vele „Micul domn Fried- ne[te senin\tatea cu
mann“. ~n anul 1919 a 1934 [i 1938, dup\ care
frenezia. Este un opti-
fost ales Doctor Honoris emigreaz\ cu familia `n mist cu dezn\dejdea `n
SUA, primind cet\]enie
Causa al Universit\]ii priviri,…un c\ut\tor al
din Bonn, iar `n 1926 american\. A murit la
`mp\c\rii, con[tient de
devine membru al Aca- 12 august 1955, la Zu- suferin]ele care pavea-
rich, `n urma unei arte-
demiei de literatur\ z\ drumul parcurs de u-
manitate“. (F.H.)
prusiene. O dat\ cu in- rioscleroze.

PORTRETE ~N LUMIN|
Un c\rturar [i o pioas\ doamn\
de arhim. Timotei AIOANEI
Familia Lovine[tilor a `nscris o pa-
gin\ frumoas\ `n istoria culturii noas-
tre. Dintre ei, Eugen Lovinescu, Anton
Holban, Horia Lovinescu, Vasile-Lala
Lovinescu, Monica Lovinescu, Alexan-
drina Lovinescu sunt nume care n-au
nevoie de prezentare.
Lega]i prin obâr[ie de ]inutul
F\lticenilor, reveneau aici adeseori [i
se bucurau de tihna unui târg lini[tit [i
a unui ]inut plin de frumuse]i [i taine,
a[ezat `ntre dealuri domoale [i livezi ce
par a fi nesfâr[ite.
Dintre to]i, familia Steliana [i Vasile
Lovinescu a hot\rât prin anii ’80 s\ se
stabileasc\ definitiv la F\lticeni, dup\
ce tr\iser\ 40 de ani la Bucure[ti, `ntr-
o demn\ s\r\cie, preocupa]i doar de
`mplinirea spiritual\.
Ei s-au c\s\torit `n 1945. Steliana-Vic-
toria P\unescu, n\scut\ `n 1902, i-a fost
lui Vasile Lovinescu, `n to]i anii petrecu]i
`mpreun\, o fidel\ „p\zitoare a pragului“
[i o constant\ „piatr\ de [lefuire“.
Vasile Lovinescu a fost preocupat de
des\vâr[ire din tinere]e. ~n 1935 a
f\cut un pelerinaj la Sfântul Munte A-
thos, c\utând pustnici [i binecuvânt\ri
isihaste. La Bucure[ti a avut leg\turi,
`nc\ din anii ’30, cu mul]i scriitori: Dan
Botta, Mircea Eliade [i mai ales Sandu
Tudor (monahul Daniil de mai târziu)
[i a purtat coresponden]\ cu oameni ai
spiritului din Europa.
Opera lui Vasile Lovinescu
~n anii care au urmat, Vasile
Lovinescu a scris mult [i, `n tain\, a
luptat pentru a se realiza spiritual.
Opera lui, vast\ [i plin\ de erudi]ie, a
ap\rut mai ales `n anii din urm\, fi-
indc\ atunci i-a sosit vremea: „Al pa-
trulea hagealâc“ (Cartea Românesc\,
1981), „La Dacia iperborea“ (Parma,
1984), „La Dacie hyperboréenne“ (Par-
dès, Puiseaux, 1987), „Creang\ [i
Creanga de Aur“ (Cartea Româneasc\,
1989), „Monarhul ascuns“ (Institutul
European Ia[i, 1992), „Interpretarea
esoteric\ a unor basme [i balade
române[ti“ (Cartea Româneasc\, 1992),
„Incanta]ia Sângelui“ (Institutul
European Ia[i, 1993), „Mitul Sfâ[iat“
(Institutul European Ia[i, 1993), „Jurnal
alchimic“ (Institutul European, Ia[i,
1994), „Steaua f\r\ nume“ (Editura
Rosmarin, Bucure[ti, 1994), „Scrisori
crepusculare“ (E-
ditura Rosmarin,
FOTO: WWW.LOVINESTII.RO
OPINII & COMENTARII
Bucure[ti 1995), „O icoan\ cre[tin\ pe
Columna Traian\“ (Cartea Româ-
neasc\, 1996), „~nsemn\ri ini]iatice“ (E-
ditura Rosmarin, Bucure[ti 1996).
De asemenea, `n multe periodice au
ap\rut fragmente din scrierile sale, ca
[i prezent\ri ale autorului [i operei.
So]ia, prieten adev\rat
[i critic exigent
Steliana Lovinescu a `nsemnat foarte
mult pentru so]ul ei. Ea a fost un pri-
eten adev\rat, dar [i un critic exigent.
Doamnei Steliana i se datoreaz\ trans-
formarea Casei Lovine[tilor `n muzeu.
Astfel, imobilul din strada Sucevei 91,
un mic palat de alt\dat\, a devenit Ga-
leria Oamenilor de seam\ din F\lticeni
(1972), familia Lovinescu p\strându-[i
doar un mic spa]iu pentru revenirile `n
urbea natal\ [i, mai târziu, pentru sta-
bilirea definitiv\ (1980).
~n anii de liceu [i `n cei de seminar
i-am vizitat de mai multe ori, fiind
chemat de doamna Steliana pentru a
]ine leg\tura cu maica Filofteia {en-
chea, o venerabil\ c\lug\ri]\ de la
Agapia, ucenic\ a stare]ei Agafia Vela-
se, prieten\ a multor oameni de cul-
tur\ lega]i suflete[te de m\n\stiri [i de
spiritualitatea ortodox\.
~n anii aceia, Vasile Lovinescu, octo-
genar, se preg\tea pentru plecarea Din-
colo. M-a `ntrebat `n câteva rânduri
dac\ `n m\n\stiri mai sunt monahi
tineri [i dac\ `n Mun]ii Neam]ului mai
tr\iesc c\lug\ri solitari (siha[trii). El
iubea lini[tea [i atunci, la F\lticeni, mai
avea prieteni doar c\r]ile [i plimb\rile
din vremea `nseratului. Vara c\uta [i
culegea flori de sânziene. ~n ziua `nmor-
mânt\rii lui, la biserica cimitirului
Gr\dini, unde o `nso]eam pe nobila
doamn\ Steliana, o femeie de la Baia a
ap\rut ca din senin cu un buchet de
sânziene, ne[tiind nimic de moartea lui.
A vrut s\-i fac\ o bucurie, [tiindu-l su-
ferind. Dar, la casa din strada Sucevei,
aflase c\ `n ziua respectiv\ scriitorul va
fi `ngropat. A ajuns la cimitir `n ultimul
moment, parc\ trimis\ tainic de cineva,
umplându-i inima de bucurie doamnei
Steliana. Mai târziu, doamna [i-a a-
mintit adeseori de acest episod, soco-
tindu-l un semn de sus.
Vasile Lovinescu
a r\mas ortodox
Din anii aceia când l-am `ntâlnit pe
Vasile Lovinescu mai p\strez câteva a-
mintiri. ~n primul rând cele legate de pre-
o]ii Leonida Gavrilescu [i Gheorghe Bal-
tag, parohi la „Adormirea“ din F\lticeni,
unde era arondat\ casa Lovine[tilor. A-
mândoi au avut discu]ii de tain\, ferite
de ochii celor mul]i, cu so]ii Lovinescu. A-
veau permanent `ntreb\ri, nelini[ti.
Vedeau altfel decât cei mul]i, erau ade-
seori critici (mai ales doamna). P\rintele
Baltag a slujit la `nmormântarea scriito-
rului (`n iulie 1984) ca [i la a fratelui s\u,
Horia, cu un an `nainte. M\rturiile aces-
tor doi preo]i care le-au fost apropia]i ar fi
mai mult decât pre]ioase acum.
O alt\ amintire este legat\ de M.
Vâlsan din Bucure[ti pe care l-am `ntâl-
nit de multe ori, `n anii ’80, la M\n\s-
tirea Sih\stria. El `i tot spunea p\rin-
telui Cleopa c\ Vasile Lovinescu a
r\mas ortodox, `n ciuda zvonurilor care
circulau atunci `n leg\tur\ cu o posibil\
trecere la islam a scriitorului. P\rintele
Cleopa, neclintit ap\r\tor al dreptei cre-
din]e, cuno[tea de mul]i ani familia Lovi-
nescu, din vremea st\re]iei sale la M\-
n\stirea Slatina, de pe valea pâr\ului
Suha, `n vecin\tatea F\lticenilor. Mai
târziu i-am spus [i eu p\rintelui Cleopa
de moartea scriitorului, de `nmormân-
tarea lui cu slujb\ ortodox\ [i mai ales
de rug\ciunile permanente ale doamnei
Steliana. Dintre prietenii de atunci ai
familiei Lovinescu pomenesc numele
doctori]ei Roxana Cristian care a parti-
cipat [i la `nmormântarea din iulie 1984,
cea care s-a ocupat de editarea unor lu-
cr\ri p\strate mul]i ani `n sertar (`mpre-
un\ cu un alt apropiat din Bucure[ti -
Florin Mih\escu), singurii care i-au fost
aproape lui Vasile Lovinescu, pân\ la ur-
m\. La `nmormântarea lui, cei doi bucu-
re[teni au dorit s\ treac\ neobserva]i, au
stat deoparte, ca la Evanghelie, privind
la cele ce se `ntâmplau.
Scriitorul Vasile-Lala Lovinescu po-
menea (ca [i doamna Steliana) adeseori
numele mitropolitului Antonie Pl\m\-
deal\ pe care-l cunoscuse la m\n\sti-
rile Râ[ca [i Slatina, `n tinere]ea sa.
~ntr-o anumit\ `mprejurare, dac\ ]in
bine minte la sfin]irea M\n\stirii
Râme] `n 1992, i-am spus mitropolitu-
lui despre ultimele zile ale filosofului [i
eseistului f\lticinean ca [i despre
doamna lui care mai tr\ia `nc\.
~n F\lticeni `i mai vizita uneori
doamna Virginia Stino, so]ia profesoru-
lui [i scriitorului Aurel-George Stino,
prezent\ printre pu]inii invita]i, ale[i cu
grij\, [i la masa de pomenire din re[e-
din]a lor de pe strada Sucevei, `n iulie
1984. La fel [i scriitorul Eugen Dimitriu,
pasionat alc\tuitor al unor istorii vechi
despre oamenii mari ai F\lticenilor.
„Chilia“ modest\
din palatul de alt\dat\
Dup\ aceea, pentru doamna Stelia-
na a `nceput o perioad\ de singur\tate
[i de priveghere. O vedeam `n fiecare
duminic\ la biseric\, desprins\ de cei
din jur [i tr\ind intens Liturghia. Din
pensia ei f\cea mult bine, iar lucrurile
[i c\r]ile ce-i prisosiser\ le `mp\r]ise de
mult. Nu se desp\r]ise `ns\ de rug\ciu-
ne, care-i r\m\sese, pe mai departe,
prieten\. Rareori, primea câte o scri-
soare [i mesaje la s\rb\tori, zâmbea [i
le punea deoparte, gândindu-se la efe-
meritatea celor din lume.
Dup\ ’90, au fost publicate multe
din lucr\rile so]ului ei. Banii primi]i de
la edituri i-a `mp\r]it `n `ntregime la
biserici `n construc]ie [i la m\n\stiri.
~n ultimii ani, o suferin]\ grea a imobi-
lizat-o pe doamna Steliana `n patul de
suferin]\. La moartea ei (11 noiembrie
1997) nu s-a mai g\sit `n locuin]a ei
decât o sum\ care `nsemna ceva mai
pu]in decât o pensie lunar\.
Foarte pu]ini [i-au mai adus aminte
de ea `n acest r\stimp petrecut `n „chi-
lia“ modest\ din palatul de alt\dat\.
Foarte pu]ini [i-au mai adus aminte de
ea `ntr-o zi de noiembrie la cimitirul
din Gr\dini - F\lticeni, când trupul ei a
coborât s\ se odihneasc\ `n p\mântul
din care a fost f\cut.
M-am gândit c\, dac\ la `nmormânta-
rea ei oamenii au fost pu]ini [i florile s\-
race, mul]i `ngeri au fost de fa]\ [i tainic
au dus-o c\tre ~mp\r\]ia lui Dumnezeu.
Acolo va primi r\splat\ pentru multa-i os-
teneal\, despre care noi [tim atât de pu]in.
* Arhim. Timotei Aioanei este
Exarh cultural al Arhiepiscopiei Ia[ilor
Miercuri, 6 iunie 2007 3
CORTINA DE STICL|
Copiii? O [ans\,
poate ultima
de Ioan HOLBAN
Politicienii [i sportivii cred, despre ei, c\ sunt mereu
primul subiect de pres\, `n fiecare zi; politicienii, mai
ales, pentru c\ sportivii sunt pe prima pagin\ `n timpul
campionatelor sau evenimentelor care angajeaz\ titluri
na]ionale, regionale, interna]ionale. ~n fapt, subiectele
de fond ale tuturor ziarelor, televiziunilor, radio-urilor,
agen]iilor de pres\ sunt copiii [i - pentru c\ e de sezon
- seceta (sau altfel: schimbarea global\ a climei). Lipsa
apei vine [i trece, deseori; copiii r\m=n, constant, o
tem\ pentru fiecare zi. Din p\cate [i/sau din fericire.
{tirile despre ei sunt [i bune [i rele; minunate [i catas-
trofice; rele de se sparie g=ndul - vorba cronicarului - [i
bune, c\ nu-]i vine s\ crezi. E aproape imposibil de
extras o constant\; procentul, conform statisticienilor,
ar fi cov=r[itor `n favoarea (dar, `n favoarea?) [tirilor
proaste; [i, `n fapt, nu e a[a, pentru noi to]i? Procentual,
cum se va vedea, [tirile rele le biruie pe cele bune; struc-
tural, ce e bine `n via]a copiilor e deasupra celor rele. O
monitorizare a mass-media, timp de zece zile, la
sf=r[itul lunii mai 2007 e, cred, instructiv\ din acest
punct de vedere: procentual dar [i structural (am notat
[tiri locale/ regionale/ centrale/ interna]ionale, din ziare,
televiziuni, radio, internet, f\r\ selec]ie, c=t se poate, „la
rece“, `ntr-o vreme a temperaturilor `nalte). Iat\.
{tiri rele:
- `n România se v=nd copii ([tire perpetu\, din
1990 `ncoace - n.n.);
- elevul din clasa a XII-a - sinucidere din dragoste
pentru profa de român\;
- copiii cool ai zilelor noastre: „Tendin]a prichin-
deilor de a-i copia pe cei mari exist\ de c=nd lumea.
Ast\zi, `ns\, se vede de la o po[t\, peste tot. Feti]e de
clasa a cincea [i a [asea poart\ decolteu. De[i nu-s
dezvoltate, `ncearc\ c=t mai mult s\-[i etaleze umerii
[i s\ aib\ burticile goale, s\ poarte pantaloni rula]i,
tricouri cum poart\ fetele mari, c=t mai transparente,
s\ fie c=t mai dezbr\cate efectiv“. E risc de orice,
spune Radu Stroe, profesor la o [coal\ privat\ din
Ilfov [i la o [coal\ privat\ din Bucure[ti;
- elev vasluian, `n com\ dup\ ce a fost b\tut de un
coleg de [coal\;
- pe 25 mai a fost aniversat\ Ziua Interna]ional\ a
Copiilor Disp\ru]i; din România, p=n\ la jum\tatea
lunii mai, au disp\rut 879 de minori, solicit=ndu-se
darea `n urm\rire general\ a acestora;
- a fost lansat „Centrul Român pentru Copii
Disp\ru]i [i Exploata]i Sexual“;
- tot mai mul]i copii [i adolescen]i `[i pun cap\t zilelor;
- o „bomb\ cu ceas“ cauzat\ de cre[terea constant\
a na[terilor premature amenin]\ toate sistemele de
s\n\tate public\ din lume, arat\ un raport al
Institutului de Medicin\ din SUA;
- mult timp `n fa]a televizorului - performan]e
sc\zute la [coal\;
- anual, 400.000 de copii devin supraponderali; dar
nu e nimic pierdut: pe 8 noiembrie, c=nd Comisia
European\ a decis s\ fie ziua interna]ional\ a s\n\t\]ii
alimentare, 400 de buc\tari vor vizita [coli din UE [i `i
vor invita pe copii la restaurantele lor: la concursul „Ce
`nseamn\ pentru tine pl\cerea de a m=nca bine?“;
- pornografia - „disciplin\“ op]ional\ a elevilor: din
ultimele sondaje f\cute printre tineri reiese c\, `n
medie, fetele `[i `ncep via]a sexual\ la 13,5 ani, iar
b\ie]ii, la 14 ani;
- tineri romantici jefui]i pe strad\;
- sute de dasc\li [i elevi pleac\ (destina]ia Europa
- n.n.) din [colile ie[ene;
- elev de zece ani, cercetat pentru lovirea unui
coleg de [coal\;
- sexul, s\r\cia [i c\s\toriile sunt motive pentru
care elevii abandoneaz\ [coala;
- [i copiii pot avea ulcer de stres;
- zece ani de reform\ (Raportul UNICEF Româ-
nia): „Copiii pe marginea pr\pastiei“;
- elev mort dup\ ce a fost b\tut `n clas\;
- doctori]\ acuzat\ c\ a t\iat penisul unui bebelu[;
- nu au bani s\-[i aduc\ acas\ fiul mort `n Italia;
- v=rsta minim\ de c\s\torie ar putea s\ scad\ la
16 ani;
- geam\nul cibernetic, o amintire vie a noastr\.
- viitorii infractori, studia]i [i elimina]i `nc\ din
fa[\;
- embrioni umani [i animali, mic[ti, permi[i `n
Marea Britanie;
- copiii cu nevoi speciale `nva]\ dup\ manuale
vechi;
- o adolescent\ de 15 ani a intrat `n com\ din cauza
drogurilor;
- un amendament CSM la Codul Familiei: Mama [i
copiii pot [i ei s\ t\g\duiasc\ paternitatea.
Acestea sunt numai o parte dintre [tirile proaste
despre copii `n numai zece zile; fac ele un cadru? Dau
un calificativ vremurilor? ~n articolul viitor c\ut\m
s\ vedem [i „reversul“, [tirile bune despre copii.
* Ioan Holban este scriitor [i critic literar ie[ean
4 Miercuri, 6 iunie 2007
PE SCURT
Osemintele
mitropolitului
Varlaam au fost
scoase din morm=nt
Osemintele mitropolitului
Varlaam al Moldovei au fost
scoase, ieri, din morm=ntul de
la M\n\stirea Secu, din jude]ul
Neam]. Pe 30 august 2007, la
M\n\stirea Secu, va avea loc
proclamarea oficial\ a ca-
noniz\rii mitropolitului
Varlaam al Moldovei.
„S\p\turile au `nceput luni
seara. Ele au fost suprave-
gheate de dna dr. Stela
Cheptea, ajutat\ de o echip\.
Ast\zi (n.r. ieri, 5 iunie) s-a
ajuns `n camera morm=ntului.
A[a cum spunea [i Nicolae
Iorga, morm=ntul a fost jefuit [i
a fost ref\cut `n mod succesiv.
Am g\sit cea mai mare parte a
osemintelor mitropolitului.
Oasele au fost cur\]ate [i apoi
a[ezate `ntr-unul din para-
clisele m\n\stirii, urm=nd ca `n
25 august s\ fie preg\tite pen-
tru a fi a[ezate definitiv `ntr-o
racl\ special\. Tot atunci se va
oficia [i ultimul parastas pen-
tru odihna sufletului mitropoli-
tului Varlaam, dup\ care va
avea loc, pe 30 august, procla-
marea solemn\ a canoniz\rii
sale, iar credincio[ii se vor
putea `nchina la Sf=ntul
Varlaam al Moldovei“, a de-
clarat pentru Radio Trinitas
arhim. Varlaam Merticariu,
vicar administrativ al
Arhiepiscopiei Ia[ilor.
~n timpul ac]iunii arheologice
au mai fost g\site [i c=teva
fragmente de ve[m=nt
arhieresc, de ]es\tur\ `n aur [i
argint. A fost g\sit\, de aseme-
nea, candela care i-a fost
a[ezat\ `n morm=nt [i un vas
de ceramic\. „Crucea de
c\lug\rie a mitropolitului a pu-
trezit, `ns\ forma ei a r\mas `n
negativ `ntr-o bucat\ compact\
de lut, care a fost recuperat\ ca
atare. Toate acestea vor fi
restaurate, conservate [i vor fi
a[ezate `ntr-un col] special din
muzeul m\n\stirii, `mpreun\
cu obiectele aflate `n
morm=ntul mitropolitului. De
asemenea, s-au g\sit fragmente
de fresc\ pe zid, ceea ce ne
poate sugera faptul c\ `nainte
de `nmorm=ntarea mitropolitu-
lui, aceast\ biseric\ ar fi putut
avea m\car par]ial pictur\ `n
exterior. Cercet\rile viitoare
vor infirma sau vor confirma
acest lucru“, a mai spus arhim.
Varlaam Merticaru.
Funda]ia „Solidaritate
[i Speran]\“ premiat\
la gala Societ\]ii Civile
Funda]ia „Solidaritate [i
Speran]\“ a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei a fost pre-
miat\ `n cadrul celei de a V-a
gale a Societ\]ii Civile, pentru
proiectul „Centrul de asisten]\
social\ [i `ngrijire la domiciliu
pentru v=rstnici“. Proiectul
`ncearc\ s\ r\spund\ dorin]ei
persoanei v=rstnice de a-[i
`mbun\t\]i starea de s\n\tate,
condi]iile [i calitatea vie]ii.
„Oferim [i servicii de socializare
sau de petrecere a timpului
liber pentru ace[ti b\tr=ni. Aici
a[ men]iona pelerinajele la
m\n\stirile importante din ]ara
noastr\ [i aniversarea zilelor de
na[tere la domiciliu“, a declarat
pentru Radio Trinitas Bogdan
Butuc, coordonator de programe
`n cadrul funda]iei.
La cea de-a V-a edi]ie a galei
Societ\]ii Civile au participat
118 proiecte, derulate de 92 de
organiza]ii nonguvernamentale
din `ntreaga ]ar\. Valoarea
acestora dep\[e[te 17 milioane
de euro. a
Perspective dogmatice ortodoxe asupra lumii contemporane
~n perioada 6-8 iunie, la
sediul Facult\]ii de Teolo-
gie Ortodox\ din Arad, din
cadrul Universit\]ii „Aurel
Vlaicu“ din aceea[i locali-
tate, se desf\[oar\ lucr\rile
unui colocviu de teologie
dogmatic\. La acest eveni-
ment sunt invita]i mai
mul]i profesori teologi din
]ar\ [i din str\in\tate, in-
formeaz\ universitatea ar\-
dean\, prin intermediul Bi-
roului de Pres\ al Patriar-
hiei Rom=ne.
~ntrunirea este pus\ sub
genericul „Teologia dogma-
tic\ ortodox\: accente [i
VIA}A PAROHIILOR
Tineri [i b\tr=ni, credincio[ii din
Suhar\u ridic\ o nou\ cas\ Domnului
a Parohia „Sf. Nicolae“ din Protopopiatul Darabani, jude]ul Boto[ani, este foarte activ\ a Dup\ ce a construit o cas\
parohial\, `n prezent, comunitatea se implic\ `n ridicarea unei noi biserici `n sat a Elevii particip\ la multe din
activit\]ile parohiei, iar b\tr=nii asista]i social de la fostul spital din localitate sunt ajuta]i de credincio[i a
de {tefan
M|RCULE}
Satul Suhar\u, din ju-
de]ul Boto[ani, este atestat
documentar din anul 1520.
Se presupune c\ mo[ia de
aici ar fi fost `nchinat\
Muntelui Athos. Acest lu-
cru reiese [i din faptul c\
un arhiereu grec, pe nume
Ananias Sevastias, a cti-
torit, `n 1793, actuala bis-
eric\. L\ca[ul de cult de la
Suhar\u este construit\
din lemn [i este un monu-
ment istoric luat `n evi-
den]\ de UNESCO. Biseri-
ca se afl\ `n stare bun\, fi-
ind bine conservat\, gra]ie
muncii de 50 de ani a ul-
timului preot paroh, p\-
rintele Aureliu Iordache.
Cas\ parohial\ nou\
De la 1 ianuarie 1999, `n
parohia „Sf. Nicolae“ din
satul Suhar\u, Protopo-
piatul Darabani, a fost nu-
mit preot paroh, p\rintele
Adrian Nazare. Prima ac-
tivitate major\ pe care a
ini]iat-o p\rintele `n paro-
hia primit\ a fost constru-
irea unei case parohiale.
„Dup\ ce am fost transferat
la aceast\ parohie, am con-
siderat c\ primul lucru
care trebuia f\cut aici era
casa parohial\. Am mobi-
lizat credincio[ii, am orga-
nizat lucr\rile, iar `n cinci
ani, casa parohial\ a fost
construit\. Nu a fost deloc
u[or, dar prin mult efort [i
cu ajutorul epitropului bis-
ericii, domnul Costache
Ursan, dar [i prin cel al
consilierilor parohiali, am
reu[it s\ facem aceast\
prim\ lucrare `n parohie“,
ne-a declarat p\rintele A-
drian Nazare.
Ridicarea unei
biserici noi, o
necesitate
~n anul 2002, `n parohia
de la Suhar\u s-au `nceput
lucr\rile la o nou\ biseric\.
~n acela[i an, PS Calinic
Boto[\neanul a sfin]it locul
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
perspective, `n cadrul misi-
unii Bisericii `n lumea con-
temporan\“. Manifestarea
se dore[te a fi o continuare
a Colocviului Na]ional de
Teologie Dogmatic\, desf\-
[urat pe 30-31 martie 2006,
la Arad. Deschiderea fes-
tiv\ a manifest\rilor va fi
f\cut\ de PS Timotei Se-
viciu, Episcop al Aradului,
al\turi de p\rintele Con-
stantin Rus, decanul Facul-
t\]ii de Teologie Ortodox\
din Arad, [i de rectorul U-
niversit\]ii „Aurel Vlaicu“
din localitate, dl Lizica Mi-
hu]. Dup\ aceasta, PS E-
[i a a[ezat piatra de
temelie. „O biseric\ nou\
`n sat era o necesitate,
chiar dac\ biserica actual\
este func]ional\. Am pornit
lucr\rile `n fiecare an f\r\
s\ avem banii strân[i,
luând materialele pe dato-
rie [i pân\ `ncepeam
lucr\rile `n anul urm\tor,
le achitam. Acest lucru s-a
putut `ntâmpla datorit\
`n]elegerii pe care am
g\sit-o la furnizorii de ma-
teriale. Cu toate lipsurile [i
greut\]ile, nu am l\sat nici
un an f\r\ s\ continu\m
lucr\rile. N\d\jduim ca `n
final s\ avem o biseric\
mare, frumoas\, cu ziduri
groase, trainic\“, ne-a mai
spus p\rintele paroh.
Ajutor din partea
elevilor din sat
Tot de la p\rintele A-
drian Nazare am aflat c\,
`n activit\]ile de pe [antie-
rul unde se construie[te no-
ua biseric\, a primit ajutor
din partea elevilor din
Suhar\u. At=t p\rintele,
c=t [i so]ia acestuia sunt
profesori la [coal\, ceea ce
explic\ ata[amentul elevi-
lor fa]\ de Biseric\. Mai
mult dec=t at\t, [coala din
sat este construit\ pe un
teren care a apar]inut bis-
ericii, teii din curtea [colii
`nsemn=nd locul unde era
odinioar\ vechea biseric\.
„Pe l=ng\ ajutorul consis-
tent primit de la primarul
comunei, dl Marcel Che-
laru, care colaboreaz\ de
multe ori cu noi, am primit
~n plin\ construc]ie, noua biseric\ de la
Suhar\u va putea g\zdui, la final, sutele de
credincio[i doritori s\ participe la slujbe
piscop Ignatie Midici, profe-
sor la Facultatea de Teo-
logie Ortodox\ din Belgrad,
va sus]ine o conferin]\ cu
tema „Implica]iile teologice
ale `nv\]\turii dogmatice a
`n]elesului faptelor `n lu-
mea contemporan\“.
Corul Facult\]ii de Teo-
logie Ortodox\ din Arad va
sus]ine, dup\ acest moment,
un mic concert de c=nt\ri
religioase, dup\ care vor fi
prezentate c=teva lucr\ri
[tiin]ifice, dintre care
men]ion\m: „Spre o cultur\
teologic\“, sus]inut\ de rev.
Emmanuel Clapsis, de la
ajutor [i din partea elevilor
de la clasele superioare din
[coala satului nostru. Ele-
vii au `n]eles foarte bine c\
trebuie s\ fac\ [i ei ceva
pentru sat [i pentru biser-
ica de aici, de aceea ei ne-
au ajutat la lucr\rile mai
u[oare. Cred c\ orele de re-
ligie au ajutat foarte mult
la aceasta“, ne-a declarat
p\rintele Nazare.
Activit\]i cu tinerii
din sat
Construirea bisericii noi
nu este singura activitate
de anvergur\ de la Suha-
r\u. ~n colaborare cu mai
multe cadre didactice de la
[coala din sat, p\rintele
{coala Teologic\ Greceasc\
„Sf=nta Cruce“ din Brook-
line, SUA, „Logosul divin `n
teologia contemporan\“,
sus]inut\ de pr. prof. acad.
Dumitru Popescu de la Fa-
cultatea de Teologie Orto-
dox\ Bucure[ti, „Eclesio-
logia euharistic\ - un motor
al misiunii `n lumea secolu-
lui al XX-lea“, sus]inut\ de
prof. dr. Michel Stavrou. ~n
a doua zi a manifest\rilor,
vor conferen]ia PS Irineu
Sl\tineanu, Arhiereu-Vicar
al Episcopiei R=mnicului,
pr. prof. Dimitrios Tselen-
gidis, de la Facultatea de
paroh angreneaz\ tinerii `n
multe activit\]i. „Consider
c\ trebuie s\ avem grij\ de
copii, pentru c\ ei sunt vi-
itorul parohiei. De aceea,
`ncerc s\ `i apropii c=t mai
mult de biseric\. La fiecare
slujb\ ofer mici daruri copi-
ilor care au stat de la
`nceput [i p=n\ la sf=r[it.
La sf=r[itul anului [colar,
am oferit un premiu special
celui mai bun elev din
[coal\ la disciplina religie.
De asemenea, toate s\lile
de clas\, dar [i cancelaria
[colii au c=te o icoan\ cu
Sf=ntul Nicolae, ocrotitorul
satului [i al tuturor copi-
ilor“, ne-a mai spus p\rin-
tele Nazare. Pentru c\ unii
copii au posibilit\]i materi-
ale reduse, parohia a ajutat
la cump\rarea rechizitelor
necesare desf\[ur\rii acti-
vit\]ii la gr\dini]\.
Grija pentru b\tr=ni
~n parohia de la Suha-
r\u se afl\ un spital con-
struit `n timpul Regelui
Carol I, `n care func]io-
neaz\ [i ast\zi o Unitate de
Asisten]\ Medico-Social\,
unde sunt 18 b\trâni, fe-
mei [i b\rba]i. Aici, v=rst-
nicii se bucur\ atât de
asisten]\ medical\ perma-
nent\, cât [i de alte servicii
care le fac b\trâne]ile mai
u[oare. „Fiind `n majoritate
Teologie Ortodox\ de la
Tessalonic, Grecia, pr. prof.
Petr Mikhailov, de la Uni-
versitatea Ortodox\ „Sf. Ti-
hon“ de la Moscova, precum
[i al]i mari profesori de la
universit\]i celebre din
lume. Ultima zi de lucru va
fi marcat\ de discu]iile pe
marginea celor prezentate
`n cadrul `nt=lnirilor, iar la
sf=r[it, pr. prof Ioan Tulcan
[i prof. Asaad Elias Kattan
vor `ntocmi un document fi-
nal. Colocviul se va `ncheia
cu pelerinajul participan]i-
lor la M\n\stirea Bodrog. a
ortodoc[i, aten]ia [i grija
noastr\ se `ndreapt\ [i
spre ei. Men]inem o perma-
nent\ leg\tur\ cu ei, `i
spovedim [i `i `mp\rt\[im,
le asigur\m calendarele
necesare, iconi]e, c\r]i de
rug\ciuni. Unii dintre ei
vin [i la biseric\, iar la ple-
care duc [i celorlal]i bine-
cuvântarea de la Sfânta
Liturghie [i anafor\ pentru
cei care a[teapt\ f\r\ s\
m\nânce pân\ la amiaz\“,
ne-a declarat p\rintele Na-
zare.
Pelerinaje anuale
Credincio[ii de la Suha-
r\u sunt foarte apropia]i de
biserica lor [i de preotul
paroh. Ace[tia ajut\ mereu
la `nfrumuse]area [i cur\-
]enia cur]ii bisericii [i a ci-
mitirului, iar `n fiecare an,
grupuri de credincio[i de
aici merg `n pelerinaje la
m\n\stiri din ]ar\. „Anul
trecut am mers la M\n\s-
tirea R=[ca [i a fost foarte
frumos. Credem c\ prin
aceste pelerinaje ne apro-
piem mai mult unii de al]ii
[i avem posibilitatea se ne
cunoa[tem mai bine. De a-
ceea, `n fiecare an vom or-
ganiza pelerinaje la m\n\s-
tiri celebre, pentru a ne `m-
p\rt\[i din bog\]iile spiri-
tuale ale acelor locuri“, ne-a
spus p\rintele Nazare. a
 SPECIAL Miercuri, 6 iunie 2007 5
Retrocedare pe vechile amplasamente
deesfiin]att prin efeectuareea
Public\m, `n cele ce urmeaz\, un material juridic unoor luccr\ri dee intterees
prin care Mitropolia Moldovei [i Bucovinei peersoonal, ci numai cu titlu
de excep]ie, „peenttru lu-
demonstreaz\ c\ refuzul autorit\]ilor din jude]ul cr\ri dee intterees na]ioonal“.
Neam] de a retroceda m\n\stirilor Neam], A[adar, aceast\ inter-
pretare constituie spiritul
V\ratec [i Agapia suprafe]ele de p\dure pe Legii nr. 247/2005, `ntru-
vechile amplasamente este un act ne`ntemeiat [i c=t, la restituire, Legea
nelegal. Prezentul comunicat a fost trimis c\tre: 247/2005 oblig\ autori-
t\]ile s\ respecte vechiul
Prefectura jude]ului Neam] (Comisia jude]ean\ amplasament chiar dac\
de fond funciar), Prim\ria V=n\tori (Comisia acesta este declarat arie
local\ de fond funciar), Prim\ria Agapia (Comisia natural\ protejat\, cum
este cazul nostru - Rezer-
local\ de fond funciar), Direc]ia silvic\ Piatra va]ia de zimbri Neam].
Neam] (ing. M\rcu]eanu Ovidius), Ocolul silvic Aceast\ obliga]ie este
prev\zut\ de artt. 2 (1) 2 [i
Tg. Neam] (ing. Humulescu Traian), Ocolul silvic 24 (1) 1, (1) 2 [i (1) 4 din Lee-
V\ratec (ing. Ioanichie Eugen), Parchetul de pe geea nr. 1/2000, moodificca-
l=ng\ Curtea de Apel Bac\u [i Parchetul de pe t\ [i compleetatt\ cu Leegeea
nr. 247/2005, care dispun:
l=ng\ Judec\toria Tg. Neam]. - 2 (1)2: „~n aplicarea
prevederilor prezentei
legi reconstituirea drep- rea prin structuri silvice Oferirea unui alt am- trooacctiveeaz\ (nu dispunee
Urmare refuzului Pre- completat prin Legea nr. autorizate“. plasament pe raza altor m\suri peenttru treecutt)“.
fecturii [i Direc]iei silvice 47/13.03.2007, dar aceas- tului de proprietate se fa-
ce pe vechile amplasa- - (1)4: „~n cazul `n care comisii locale de fond fun-
Neam] de a pune `n apli- t\ completare nu see reefee- pe vechiul amplasament ciar (Pipirig, Pietricani) 3. Mai ad\ug\m faptul
care Seenttin]eelee civile
e, iree- r\ la intterziccereea reetrooce- mente...“
- 24 (1)1: „Reconstitui- se afl\ p\duri `ncadrate `n este ileegal\, inadmisibil\ c\ Legea nr. 47/13.03.
voocabilee [i executtorii, nr. d\rii zooneeloor prootejatte. grupa I func]ional\, con- [i inacccepttabil\ [i nu ex- 2007 privind completarea
22 [i 23/9.01 1.2007 alee Ju- Red\m mai jos textul Le- rea dreptului de proprie-
tate asupra terenurilor fo- form prevederilor Legii nr. oneereeaz\ accestte auttoritt\]i art. 5 din Legea fondului
deec\ttorieei Tg. Neeam] [i gii nr. 47/13.03.2007, text 26/1996 - Codul silvic, cu dee r\spundeereea peenal\ funciar nr. 18/1991, ap\-
de a nu retroceda terenu- cu care a fost completat restiere, pentru diferen]a
dintre suprafa]a primit\ modific\rile [i complet\- preev\zutt\ dee artt. 271
1 Cood rut\ ulterior pronun]\rii
rile [i imobilele aferente art. 5 din Legea fondului rile ulterioare, fostul pro- Peenal. ~n acest sens, Par- hot\r=rilor judec\tore[ti,
pee veechiul amplasameentt, funciar nr. 18/1991: prin aplicarea legilor fon-
dului funciar [i cea avut\ prietar sau mo[tenitorii chetele de pe l=ng\ Curtea este opera unor grupuri
dup\ cum urmeaz\: „Teereenurilee pee caree suntt acestuia trebuie s\ res- de Apel Bac\u [i Judec\- de interese din jude]ul
- 4.478,74 ha p\dure `n amplasatte ree]eelee sttradalee `n proprietate, persoane-
pecte destina]ia acestora [i toria Tg. Neam] trebuie s\ Neam], care fac afaceri cu
vatra M\n\stirii Neam]; [i parccuri publicce, tereenu- lor fizice [i juridice sau,
s\ permit\ lucr\rile de in- `nceap\ urm\rirea penal\ lemn exploatat abuziv din
- 570 ha p\dure `n va- rilee peenttru reezeerva]iilee na- dup\ caz, mo[tenitorilor [i s\ trag\ la r\spundere vetrele m\n\stirilor Neam],
terven]ie necesare...“
tra M\n\stirii V\ratec; turalee [i parccuri na]ioonalee, acestora, se face pe ve- Cu textele de lege de persoanele publice de mai Agapia, V\ratec etc.
- 540 ha p\dure `n va- moonumeenttelee, ansamblu- chile amplasamente“. mai sus demonstr\m c\ sus, conform adreselor ~n concluzie, `n textele
tra M\n\stirii Agapia, rilee [i sitturilee arheeoloogicce - (1)2 „Terenurile din autorit\]ile publice din Parchetului de pe l=ng\ de lege despre care am
motivat de faptul c\ [i isttoricce, moonumeenttelee ariile naturale protejate, jude]ul Neam] (Prefectu- ~nalta Curte de Casa]ie [i vorbit mai sus see dispunee
Leegeea nr. 47/1
13.03.2007 ar natturii nu poot fi deezafeec- constituite [i declarate ra [i Direc]ia silvic\ Justi]ie Bucure[ti, nr. 10. obligattivittattea reetrooced\-
interzice retrocedarea ari- tatte din doomeeniul publicc astfel potrivit legii, ar- Neam]), din interese de 418/2007 [i nr. 10.570/ rii tereenuriloor fooreesttieeree
ilor protejate cu vegeta]ie deec=tt `n cazuri dee excep]iee, boretele constituite ca u- grup, rea credin]\ [i cu 2007. De altfel, dosarele pee veechilee amplasameentte,
forestier\, refuz consemnat peenttru luccr\ri dee intterees nit\]i - surs\ pentru pro- bun\ [tiin]\, `nccalcc\ pree - penale de mai sus sunt indifeereentt dacc\ accesttea
[i de ziarele „Monitorul de na]ioonal“. ducerea materialelor fo- veedeerilee leegalee cu priviree deja `n lucru la aceste au- suntt sau nu sittuatte `n
Neam]“ [i „Evenimentul Textul de lege de mai restiere de reproducere, la reetroocedareea tereenuri- torit\]i care, la r=ndul lor, arii prootejatte.
zilei“ din 5 iunie 2007, in- sus nu se refer\ la faptul plantajele, culturile de loor pee veechiul amplasa- le-au trimis, pentru efectu- Prezenta constituie
form\m mass-media [i au- c\ terenurile cu vegeta]ie plante - man\ pentru pro- meentt [i neesoocotescc auttori- area cercet\rilor penale r\spunsul nostru la o-
torit\]ile statului c\ a- forestier\ - zone protejate duc]ia de buta[i, `nscrise tattea dee luccru judeecatt a care se impun, la auto- ferta Prefecturii Neam],
ceast\ motiva]ie este ne`n- - nu pot fi retrocedate, `n catalogul na]ional al hoot\r=riloor judeec\ttoree[tti rit\]ile de poli]ie. mai ales a Direc]iei silvi-
temeiat\ [i nelegal\, dup\ conform legilor fondului materialelor de baz\, se ireevoocabilee [i executtorii, ce Piatra Neam], nr. 5508
cum vom explica mai jos: funciar, ci se refer\ la cu restituie fo[tilor proprie- pun=ndu-sse `n sittua]ia 2. ~n tot cazul, de[i tex- din 5.06.2007, prin care
totul altceva, la intterzicce- tari sau mo[tenitorilor a- jenantt\ dee a fi cerccetatte tul legii de mai sus nu see aceasta din urm\, prin
1. Este adev\rat c\ reea unoor luccr\ri `n doomee- cestora, cu obliga]ia de a peenal peenttru infracc]iuneea reefeer\ la intterziccereea ree- `nc\lcarea flagrant\ a
art. 5 din Legea fondului niul publicc al sttattului, le p\stra destina]ia [i de dee neeexecuttaree a hoot\r=- trooced\rii zooneeloor nattura- autorit\]ii de lucru jude-
funciar nr. 18/1991 a fost caree nu pooatte fi deezafeectatt, a le asigura administra- riloor judeec\ttoree[tti. lee prootejatte mai preciz\m cat a hot\r=rilor judec\-
[i faptul c\ la datta apari- tore[ti irevocabile [i exe-
]ieei Leegii nr. 47/1 13.03. cutorii, ofer\ alte ampla-
2007, Seenttin]eelee civilee, samente pe raza altor co-
ireevoocabilee [i executtorii, misii locale (Pipirig, Pie-
nr. 22 [i 23 / 9.01 1.2007 alee tricani), nesocotind sen-
Judeec\ttorieei Tg. Neeam] e- tin]ele judec\tore[ti ire-
rau proonun]atte deeja (9 ia- vocabile [i executorii care
nuariee 2007) [i prooducceau au dispus retrocedarea
deeja efeecte juridicce. vechilor amplasamente
- Legea nr. 47/13.03. de pe raza comunelor V=-
2007 privind completarea n\tori [i Agapia.
art. 5 din Legea fondului Red\m mai jos textul
funciar nr. 18/1991, a fost privind dispozi]iile in-
publicat\ `n M.O. nr. stan]ei de judecat\:
194/21.03.2007 [i a intrat „Oblig\ Direec]ia silvicc\
`n vigoare la 3 zile dup\ Neeam] s\ deelimittezee [i s\
publicare, adic\ la datta pun\ la dispoozi]ia Coomi-
dee 25 marttiee 2007, ultte- sieei comunalee V=n\ttori
rioor dattei proonun]\rii in- suprafa]a dee 4.478,74 ha
sttan]eeloor dee judeecatt\ (9 tereen cu veegeeta]iee foorees-
ianuariee 2007). tieer\ [i cl\dirilee afeereentte,
- Legea nr. 47/13.03. confoorm Listtei `nttocmitte
2007 privind completarea dee Occolul silvicc T=rgu
art. 5 din Legea fondului Neeam] peenttru M\n\stti-
funciar nr. 18/1991, ap\- reea Neeam] [i la dispoozi]ia
rut\ ulterior pronun]\rii Coomisieei comunalee Aga-
sentin]elor judec\tore[ti pia 570 ha peenttru M\-
nu produce consecin]e ju- n\sttireea V\rattec [i 540
ridice asupra Sentin]elor ha peenttru M\n\sttireea
civile, irevocabile [i exe- Agapia.“ (Semneaz\, din
cutorii, nr. 22 [i 23/ `ncredin]area ~nalt Prea
9.01.2007 ale Judec\to- Sfin]itului Mitropolit Da-
riei Tg. Neam], `ntruc=t niel, pr. jr. Constantin
orice jurist [tie un lucru Grigore, consilier juridic
elementar: „leegeea nu ree- al Arhiepiscopiei Ia[ilor)
6 Miercuri, 6 iunie 2007
PE SCURT
Criza locuin]elor
continu\ `nc\ 10 ani
Veste proast\ pentru cei care au
de gând s\-[i cumpere o
locuin]\ nou\ - pre]ul acestora
va cre[te, `n urm\torii doi ani,
cu aproape 20%. Asta nu
`nseamn\ `ns\ c\ un aparta-
ment vechi se va ieftini.
Informa]iile apar `n cel mai re-
cent studiu al companiei
Colliers Interna]ional. Anali[tii
previzioneaz\ c\, `n urm\torii
trei ani, se va face sim]it\ o
cre[tere continu\ a cererii de
locuin]e, care poate ajunge [i la
10.000 de unit\]i pe an. Pre]ul
locuin]elor construite `n ansam-
blurile reziden]iale noi din
Bucure[ti vor continua s\
creasc\, din acest motiv, cu 15-
20% anual `n urm\torii doi-trei
ani. ~n timp ce apartamentele
noi vor fi din ce `n ce mai
scumpe, fiind [i cele mai
c\utate, cele vechi `[i vor
men]ine pre]urile, se arat\ `n
raportul companiei Colliers
Interna]ional. O alt\ tendin]\ a
pie]ei imobiliare este legat\ de
cre[terea cererii pentru aparta-
mentele de lux, a caselor de va-
can]\ [i a complexurilor din
zona litoralului sau cea mon-
tan\. Dezvoltarea acestui seg-
ment se explic\ prin consoli-
darea clasei cu venituri ridicate
din România, spun anali[tii. ~n
ceea ce prive[te vânz\rile din
2006, cele mai c\utate au fost
garsonierele, datorit\ pre]ului
de achizi]ie mai sc\zut [i gra]ie
faptului c\ sunt mai u[or de
revândut. Pe locurile urm\toare
la vânz\ri s-au aflat
apartamentele de dou\ [i trei
camere, `n proiectele pentru
clasa medie.
Autostrada
Transilvania,
pus\ `n stand-by
Inspec]ia de Stat `n Construc]ii
a oprit lucr\rile la autostrada
Transilvania `n mai multe zone.
Potrivit speciali[tilor, planul
f\cut de proiectan]ii angaja]i de
Bechtel are mai multe lipsuri,
astfel `ncât un tronson de 2 kilo-
metri din autostrad\ va fi
ref\cut. Lucr\rile au fost oprite
`n trei puncte din tronsonul
Suplacu de Barc\u - Bor[, `n
jude]ul Bihor, din cauza unor
deficien]e de proiectare.
Inspectorii bihoreni reclam\
proiectarea proast\ care, spun
ei, ar fi adus economii firmei
Bechtel, dar ulterior ar fi cauzat
distrugerea `n scurt timp a unor
por]uni de autostrad\. Mai pre-
cis, sus]in inspectorii, planul
f\cut de proiectan]ii angaja]i de
Bechtel nu permite scurgerea
apelor pluviale. Por]iunea pe
care Inspec]ia de Stat `n Con-
struc]ii reclam\ neregulile are o
lungime de 2 km, dintre care
200 de metri reprezint\
por]iunea la care s-a lucrat deja
[i care va trebui remediat\ de
Bechtel. Potrivit unor fotografii
aflate `n posesia consultantului
francez care supravegheaz\
lucr\rile, sus]in jurnali[tii, defi-
cien]ele calitative la execu]ia a-
utostr\zii se refer\ la fisurarea
unor grinzi de beton, structuri
de armare din o]el-beton, care
stau `n ap\, sau alunec\rile de
teren pe aliniamentul viitoarei
autostr\zi. ~n replic\, reprezen-
tan]ii Bechtel sus]in c\ defi-
cien]ele se `ntâlnesc `ntr-un sin-
gur punct [i subliniaz\ faptul c\
proiectul a fost aprobat de
Consiliul Tehnic [i Economic al
Companiei de Autostr\zi.
Eventuala recuperare a valorii
lucr\rilor prost efectuate de
Bechtel dup\ predarea au-
tostr\zii, din garan]ia de bun\
execu]ie depus\ de construc-
torul american, va fi posibil\
doar par]ial. a
Constructorii de ma[ini, obliga]i s\ produc\ autoturisme nepoluante
Constructorii de ma-
[ini vor fi obliga]i prin
legisla]ia european\ ca
`n urm\torii ani s\ fa-
brice autoturisme cu emi-
sii de gaze sub 130 grame
pe kilometru, a declarat
ministrul Mediului [i Dez-
volt\rii Durabile, Attila
Korodi.
„~n aceast\ var\ se va
discuta aprobarea unei
directive europene prin
Rom=nii trebuie `nv\]a]i s\ respecte mediul
a Pre[edintele Traian B\sescu a apreciat c\ r\mânerea `n urm\ a României `n privin]a mediului
nu este cauzat\ numai de politicile anterior dezvoltate, ci [i de mentalitatea popula]iei a
Pre[edintele Traian B\-
sescu a recunoscut ieri c\
România este mult r\mas\
`n urm\ `n raport cu ]\rile
europene vechi membre ale
Uniunii Europene `n pri-
vin]a protec]iei mediului [i
a utiliz\rii resurselor natu-
rale `n mod ra]ional cu gân-
dul la genera]iile viitoare.
Prezent la Palatul Parla-
mentului la manifest\rile
prilejuite de Ziua Mondial\
a Mediului, [eful statului a
apreciat c\ r\mânerea `n
urm\ a României nu se da-
toreaz\ numai politicilor
anterior dezvoltate, politi-
cilor economice, ci [i menta-
lit\]ii la nivelul popula]iei.
„Avem nevoie de o `n]ele-
gere profund\ a responsa-
bilit\]ii genera]iei de ast\zi
fa]\ de mediu, pentru a
transfera genera]iilor vii-
toare o ]ar\ `n care s\ poa-
t\ tr\i decent. Cu siguran-
]\, `n abordarea probleme-
lor de mediu nu pot func]io-
na decât dou\ principii: u-
nul legat de prevenire, pre-
venirea deterior\rii mediu-
lui, prevenirea utiliz\rii ex-
cesive a resurselor, [i cel
de-al doilea principiu este
acela c\ cel ce polueaz\ pl\-
te[te. Sunt dou\ principii
care ar trebui s\ stea nu
numai `n aten]ia organis-
melor specializate de mediu
din România, dar ar trebui
s\ stea `n aten]ia oric\rei
institu]ii [i nu numai a in-
stitu]iilor statului. Aceste
dou\ principii trebuie s\
stea [i `n aten]ia societ\]ii,
`n general, a societ\]ii civi-
le `n special [i a fiec\ruia
dintre noi“, a spus B\sescu.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a NEM}II VOR S| IN-
VESTEASC| ~N SECTO-
RUL ENERGETIC ROM+-
NESC: Grupul german RWE
este interesat de privatiza-
rea a cel pu]in dou\ din cele
trei complexuri energetice
Turceni, Rovinari sau Craio-
va, precum [i de privatizarea
unit\]ilor de distribu]ie E-
lectrica Muntenia Nord, E-
lectrica Transilvania Nord,
precum [i Electrica Transil-
vania Sud, au anun]at luni
reprezentan]ii companiei `n
cadrul unei conferin]e de
pres\. Produc\torul de ener-
gie electric\ RWE Power,
parte a RWE Group, este in-
teresat, pe lâng\ cele trei
complexuri energetice, [i de
participarea `n construc]ia
reactoarelor trei [i patru de
la CNE Cernavod\. RWE este
cea mai mare companie de u-
tilit\]i din Germania, ocu-
pând primul loc `n sectorul
serviciilor de ap\ [i locul doi
la electricitate [i gaze, iar `n
Europa se situeaz\ pe locul
ECONOMIC
care constructorii de ma-
[ini s\ fabrice automobile
ale c\ror emisii de gaze
cu efect de ser\ s\ fie sub
pragul de 130 grame pe
kilometru“ , a precizat
Korodi.
Ministrul a argumentat
importan]a acestei m\suri
prin faptul c\ statisticele
arat\ c\ 21% din totalul
emisiilor de gaze cu efect
de ser\ provin de la ma-
P=n\ la 30 de
miliarde de euro
pentru proiecte
de mediu
~n ceea ce prive[te evolu-
]iile viitoare ale României,
dincolo de resursele finan-
ciare pe care bugetul de
stat le pune la dispozi]ie
pentru perioada 2007-2013,
din bugetul UE, România va
avea alocate pentru mediu
5,5 miliarde euro, a decla-
rat pre[edintele. El a men-
]ionat `ns\ c\, potrivit eva-
lu\rilor speciali[tilor no[-
tri, nevoile de finan]are `n
domeniul mediului, pân\ `n
anul 2030, se ridic\ la circa
27-30 de miliarde de euro.
Chiar [i a[a, priorit\]ile de
alocare a acestor sume tre-
buie s\ vizeze mai ales ape-
le uzate [i gunoaiele, care
trebuie s\ beneficieze de
tratament adecvat, pentru
a nu se transforma tot tim-
pul `ntr-un element de po-
luare continu\. Aceasta, cu
atât mai mult cu cât, a sub-
liniat pre[edintele, Bucu-
re[tiul `nc\ nu are o uzin\
de tratare a apelor uzate,
ceea ce face ca toat\ cana-
lizarea capitalei, care con-
centreaz\ 20% din indus-
tria României, s\ ajung\ `n
Dun\re. {eful statului a a-
mintit c\ `n 2003 fost lan-
sat\ o investi]ie pentru tra-
tarea apelor uzate din capi-
tal\ al c\rui prim modul ar
trebui finalizat `n urm\to-
rii doi ani, dar a insistat pe
nevoia schimb\rii radicale
a politicii actuale de pro-
tec]ie a mediului. Aceea[i
situa]ie grav\ prive[te [i
gropile de gunoaie din jurul
trei la electricitate [i locul
[ase la furnizarea de gaze
naturale. Raiffeisen Bank,
Banca Carpatica, BCR [i
Banc Post au depus, luni, o-
fertele `n cadrul licita]iei or-
ganizate de Ministerul Agri-
culturii, P\durilor [i Dezvol-
t\rii Rurale (MADR) pentru
selectarea b\ncii care va de-
rula fondurile europene pen-
tru agricultur\, a informat,
luni, MADR.
a PATRU B|NCI SE
BAT PENTRU DERULA-
REA FONDURILOR DIN A-
GRICULTUR|: „Potrivit pro-
cedurilor, `n maxim dou\
s\pt\mâni, comisia de evalu-
are a ofertelor urmeaz\ s\
stabileasc\ câ[tig\torul lici-
ta]iei“, se precizeaz\ `n co-
municatul remis de MADR.
Fondurile estimate a fi deru-
late `n anul 2007 de la Comi-
sia European\ sunt alocate
prin Fondul European de Ga-
rantare Agricol\ (FEGA) [i
Fondul European Agricol de
Dezvoltare Rural\ (FEADR).
[ini. ~n ceea ce prive[te
termenul de conformare la
viitoarea m\sur\ legisla-
tiv\, ministrul a precizat
c\ acesta va fi „`n urm\to-
rii ani dup\ 2010“.
România a sus]inut `n
cadrul `ntâlnirii Consiliu-
lui de Mediu al UE, la ca-
re delega]ia român\ a
participat, `n luna febru-
arie, pentru prima dat\ ca
membru deplin, angaja-
marilor ora[e, ca urmare a
incapacit\]ii administra]ii-
lor de a `n]elege efectele
distrugerii pur [i simplu a
mediului.
Problema gunoaielor
„Avem pânza de ap\ fre-
atic\ infestat\. De ce? Pen-
tru c\ gunoaiele se depozi-
teaz\ a[a cum se depozitea-
z\. De asemenea, este de
men]ionat c\ s-au declan-
[at investi]ii pentru ca gu-
noaiele, materialele care
pot fi reciclate s\ fie reci-
clate. {i totu[i, cât de târziu
`n raport cu Europa!“, a
spus Traian B\sescu. ~n
România au fost demarate
o serie de proiecte de reabi-
litare urban\, precum cel de
la Zlatna evaluat la peste
60 de milioane de euro, dar
marea problem\ continu\
s\ fie `n zona preg\tirii
proiectelor de mediu meni-
te s\ permit\ accesarea
fondurilor europene. ~n a-
ceast\ privin]\, una din so-
lu]ii ar fi ca Guvernul s\ fi-
nan]eze `ntocmirea proiec-
telor. „Sunt foarte multe co-
munit\]i care nu au resur-
MADR precizeaz\ c\ fon-
durile care urmeaz\ s\ fie
derulate `n acest an sunt de
559.751.000 de euro. Din a-
ce[ti bani europeni, suma de
440 de milioane de euro este
destinat\ pentru plata direc-
t\ de aproximativ 50 de euro
la hectar. Diferen]a de circa
119 milioane de euro repre-
zint\ suma estimat\ de Mi-
nisterul Agriculturii c\ ur-
meaz\ s\ fie cheltuit\ `n a-
cest an pentru dezvoltare ru-
ral\. Fondurile europene
destinate dezvolt\rii rurale
vor putea fi accesate dup\
aprobarea, de c\tre Comisia
European\, a Programului
Na]ional de Dezvoltare Ru-
ral\ (PNDR). Acest docu-
ment stabile[te politicile [i
ac]iunile de dezvoltare rura-
l\ pentru perioada 2007-
2013, `n domeniile agricol,
silvic [i dezvoltare rural\,
dar [i proiectele de investi]ii.
a PORSCHE NU MAI
PREIA VOLKSWAGEN: O-
ferta de preluare a grupului
mentul intern de reducere
cu 20% a emisiilor de gaze
cu efect de ser\, pân\ `n
2020.
Un alt obiectiv `n pri-
vin]a c\ruia delega]ia ro-
mân\ [i-a declarat acor-
dul a fost ]inta de zece
procente propus\ de Co-
misia European\ [i agrea-
t\ de majoritatea statelor
membre pentru utilizarea
biocombustibililor. ~n ace-
sa financiar\ necesar\ `n-
tocmirii proiectelor, iar al\-
turi de resursa financiar\
nu au cuno[tin]ele necesare
s\ `ntocmeasc\ proiectele.
Una din cheile succesului
programului pe finan]are
UE este sprijin de la Guvern
pentru `ntocmirea proiecte-
lor, sprijin de la firme pri-
vate, dar cu finan]are de la
Guvern pentru a se realiza
`n timp util proiectele de
mediu“, a spus Traian B\-
sescu. „A[ mai spune c\ a-
vem nevoie de acea con[ti-
in]\ civic\ elementar\, care
trebuie s\ fie `n fiecare co-
lectivitate [i `n fiecare din-
tre noi. Merge]i pe autostra-
da Bucure[ti - Pite[ti, ve]i
vedea sticle de plastic arun-
cate pe zona central\, se
arunc\ din ma[in\. Merge]i
`n p\durile din jurul Bucu-
re[tiului, `n spa]iile verzi
din jurul Bucure[tiului, du-
p\ weekend, ve]i g\si un
dezastru de gunoaie l\sate
chiar de noi, cei care mer-
gem s\ beneficiem de bucu-
ria de a fi câteva ore `n aer
liber. Avem nevoie de mai
mult\ educa]ie“, a continu-
at pre[edintele. a
Volkswagen de c\tre produ-
c\torul de automobile sport
Porsche a e[uat, deoarece a
dus la achizi]ionarea unui
num\r mic de ac]iuni, au a-
nun]at reprezentan]ii Pors-
che. Oferta Porsche a dus la
achizi]ionarea a doar 0,06%
din capitalul Volkswagen,
ceea ce face ca participa]ia
s\ ajung\ la 30,97%. ~n luna
martie, Porsche [i-a majorat
participa]ia la Volkswagen
la peste 30%, [i astfel con-
structorul de automobile
sport a fost obligat de legea
german\ s\ lanseze o ofert\
de preluare integral\ a gru-
pului VW. Conducerea Pors-
che a oferit 100,92 de euro
pentru fiecare ac]iune ordi-
nar\ a Volkswagen [i 66,54
euro pentru fiecare ac]iune
preferen]ial\, astfel, produ-
c\torul nu va mai fi obligat
s\ depun\ o nou\ ofert\ da-
c\ va dori s\ `[i majoreze din
nou participa]ia la grupul
Volkswagen. a
la[i timp, `ns\, reprezen-
tan]ii României vor pleda
pentru necesitatea elabo-
r\rii de standarde euro-
pene pentru amestecuri
de biocarburan]i cu carbu-
ran]i conven]ionali.
De asemenea, România
inten]ioneaz\ s\ propun\
corelarea obligativit\]ii u-
tiliz\rii biocombustibililor
cu strategiile de dezvol-
tare rural\. a
Rovinieta
pentru o zi
Ministerul Trans-
porturilor va introdu-
ce, `n perioada urm\-
toare, rovinieta pen-
tru o zi, decizia fiind
luat\ `n urma discu]i-
ilor pe care ministrul
Transporturilor, Lu-
dovic Orban, le-a avut
cu omologul s\u bul-
gar, s\pt\mâna tre-
cut\ la Sofia.
„Am discutat cu mi-
nistrul Transporturi-
lor din Bulgaria legat
de rovinieta pentru o
zi [i am decis s\ o in-
troducem [i pe dru-
murile din România.
Voi stabili dac\ facem
un proiect de lege sau
de ordonan]\ pentru
introducerea rovinie-
tei pentru o zi“, a de-
clarat, ieri, ministrul
Ludovic Orban. Mi-
nistrul a mai precizat
c\ rovinieta româ-
neasc\ va putea fi
cump\rat\ [i din Bul-
garia [i invers. „Intro-
ducerea rovinietei es-
te conform\ cu regu-
lile Uniunii Europene,
astfel `ncât putem fo-
losi principiul urgen-
]ei. Vom `ncerca s\
promov\m proiectul
`n termen foarte
scurt“, a precizat min-
istrul. ~n conformitate
cu Legea nr. 101/2007,
rovinieta se poate a-
chita atât de c\tre uti-
lizatorii români, cât [i
de utilizatorii str\ini
pe perioade de 7 zile,
30 zile, 6 luni [i 12
luni, fapt ce va duce la
cre[terea num\rului
de roviniete ce vor fi
eliberate `n perioada
urm\toare. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 6 iunie
Vremea va fi u[or in-
stabil\. Cerul va fi vari-
abil, cu `nnor\ri `n sud,
iar dup\-amiaz\ [i la
munte, unde local vor fi
averse [i desc\rc\ri elec-
trice. V=ntul va sufla `n
general moderat. Tempe-
raturile maxime vor fi
cuprinse `ntre 23 [i 31 de
grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 06.06.2007
Dolar SUA 2,4356
Euro 3,2723

ETA `[i reia campania de teroare `n Spania
Gruparea separatist\
basc\ ETA a anun]at c\
ast\zi va pune cap\t ar-
misti]iului cu guvernul
spaniol, pe care `l acuz\
c\ nu a respectat `n]elege-
rea din martie 2006. ~ntr-o
declara]ie publicat\ ieri `n
ziarul „Berria“, ETA a-
nun]a c\ din ziua urm\-
toare va relua lupta arma-
t\ `n `ncercarea de a ob]i-
ne independen]a }\rii Bas-
cilor. Gruparea terorist\
declar\ c\ nu exist\ con-
di]iile minime pentru con-
tinuarea negocierilor. ETA
a anun]at `ncetarea os-
tilit\]ilor `n martie 2006,
[i a sus]inut c\ a respectat
`n]elegerea, `n ciuda fap-
tului c\ `n decembrie anul
trecut a avut loc un atac
cu bomb\ la aeroportul
din Madrid, `n urma c\ru-
ia dou\ persoane au fost
ucise. Din acel moment,
Guvernul spaniol a `ntre-
rupt negocierile pentru
normalizarea situa]iei [i a
continuat s\ v=neze mem-
brii acestei mi[c\ri. Cores-
ponden]ii sunt de p\rere
c\ anun]ul ETA ar putea
`nsemna c\ de ast\zi e de
a[teptat s\ se produc\ noi
atentate ale grup\rii sep-
aratiste, care are la activ
800 de victime `n cei 40 de
ani de lupte pentru pentru
independen]a provinciei
ACTUALITATE
aflate la grani]a dintre
Spania [i Fran]a.
Reac]ion=nd la acest a-
nun], premierul spaniol,
Jose Luis Rodriguez Zapa-
tero, a declarat ieri c\
„ETA a `nceput din nou s\
se `n[ele“, [i a f\cut apel
la sprijinul for]elor politi-
ce. „Aceast\ decizie este
radical opus\ c\ii dorite de
societatea basc\ [i de soci-
etatea spaniol\. Aceast\
cale nu are decât un sin-
gur obiectiv, cel de renun-
]are definitiv\ la arme. O
astfel de cale nu poate fi
urmat\ [i parcurs\ decât
cu o renun]are complet\ la
violen]\“, a afirmat Zapa-
tero, precizând c\ „Guver-
Miercuri, 6 iunie 2007
Demonstra]ie de for]\
a militan]ilor basci din ETA
nul va adopta toate m\su- rit\]ii tuturor cet\]enilor,
rile pentru ap\rarea con- prin for]a legii [i a statului
vie]uirii, libert\]ii [i secu- de drept“. a
7
LUMEA PE SCURT
NATO [i Rusia se
critic\ tot mai dur
Amenin]area formulat\ recent
de Rusia c\ ar putea reorienta
rachetele sale `nspre unele
]inte din Europa continu\ s\
stârneasc\ reac]ii aprinse.
Purt\torul de cuvânt al NATO,
James Apadurai, a dezaprobat
declara]iile pre[edintelui Putin,
spunând c\ ele sunt „contrapro-
ductive [i deloc binevenite.“
Totu[i, purt\torul de cuvânt al
Kremlinului a `ncercat s\
atenueze tensiunile create de
declara]iile pre[edintelui Putin.
Dmitri Peskov, a declarat c\
pre[edintele Putin n-a f\cut
altceva decât s\ dea un
r\spuns „ipotetic“ la o `ntrebare
„ipotetic\“. ~ntre timp, pre[e-
dintele Rusiei, Vladimir Putin a
continuat s\ critice `n termeni

Geoan\ respinge mo]iunea PD, to]i actorii interesa]i“, a

men]ionat pre[edintele
PSD.
duri planul american. „Cum
`ncearc\ Statele Unite s\ ex-
plice aceast\ ini]iativ\? Spu-
nând c\ `ncearc\ s\ se prote-

dar ar vrea s\ fie premier Discu]ii de tain\ cu

a Mircea Geoan\ [i Traian B\sescu `ncearc\ s\ g\seasc\ formule favorabile
de guvernare a PSD are, `ns\, probleme cu grupul de la Cluj [i cu
indica]iile de la ambasadorul Americii la Bucure[ti a Pre[edintele B\sescu
cheam\ partidele la Cotroceni, `ncerc=nd dezbinarea liberalilor a
Apropiatul vot pentru
mo]iunea de cenzur\ a
democra]ilor agit\ [i mai
mult apele `n jurul PSD.
Av=nd cel mai mare nu-
m\r de parlamentari, so-
cial-democra]ii se g=ndesc
la variante de ac]iune
al\turi de PD sau PNL,
viz=nd chiar o revenire la
guvernare.
Geoan\ nu vrea
dec=t mo]iunea lui
Partidul Social Demo-
crat `[i men]ine punctul
de vedere privind nesus]i-
nerea mo]iunii de cenzur\
ini]iate de Partidul Demo-
crat, dar nu exclude posi-
bilitatea s\ introduc\ o
Geoan\ vrea s\-l dea jos singur
pe T\riceanu [i apoi s\-i ia locul
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a POLUL PNL-PN}CD-
AP ESTE GATA ~N 20 DE
ZILE: Pre[edintele PNL, pre-
mierul C\lin Popescu-T\ri-
ceanu, a declarat, ieri, la fi-
nalul `ntâlnirii cu reprezen-
tan]ii PN}CD, c\ s-a decis
colaborarea dintre PNL,
PN}CD [i AP printr-un do-
cument politic, care va fi `n-
tocmit [i semnat de liderii
celor trei forma]iuni `n cel
mult 20 de zile. „Demersurile
ini]iate, luni, au continuat
ast\zi cu PN}CD. Discu]iile
s-au rezumat la conturarea
valorilor [i ideilor de dreap-
mo]iune `n actuala sesiu-
ne parlamentar\, a decla-
rat, ieri, pre[edintele
PSD, Mircea Geoan\. El a
precizat c\ Biroul Perma-
nent Na]ional al partidu-
lui a mandatat departa-
mentele de specialitate s\
fac\ o analiz\ a actualei
guvern\ri, `n func]ie de
care se va lua o decizie a-
supra oportunit\]ii intro-
ducerii unei mo]iuni de
c\tre social-democra]i.
Lucrurile sunt, `ns\,
mult mai complicate dec=t
las\ s\ se `n]eleag\ Geoa-
n\. Surse din PSD vorbesc
de dispute dure `ntre spri-
jinitorii lui Geoan\ [i gru-
pul de la Cluj. Astfel, `n
vreme ce Viorel Hreben-
ciuc `[i sus]ine [eful `m-
ta. Am constatat c\, `n ul-
tima perioad\, se observ\ o
confiscare a acestor valori de
c\tre for]e care sunt de sor-
ginte comunist\ [i care au
un mesaj demagogic [i po-
pulist“, a declarat T\ricea-
nu. El a ad\ugat c\, atât
PNL, cât [i PN}CD, nu ac-
cept\ „principiul democra]iei
participative“ despre care a
afirmat c\ este specific\
unor ]\ri precum Cuba sau
Bolivia, unde deciziile se iau
`n „adun\ri publice prin pie-
]e“ sau prin „referendumuri“.
a MELE{CANU PRO-
PUNE MANEVRE MILITA-
B\sescu [i T\riceanu
jeze `mpotriva rachetelor ira-
niene. Iranul nu are `ns\ astfel
de rachete, rachete care s\ at-
ing\ distan]e cuprinse `ntre
Specula]iile pe margi-
5.000 [i 8.000 de kilometri. Ni
se spune c\ sistemul defensiv
nea ambi]iilor lui Geoan\ antirachet\ ar urma s\ ac]ione-
de a ajunge prim-ministru ze `mpotriva a ceva ce nu exist\.
se sprijin\ `ns\ pe infor- Nu crede]i c\ e amuzant? Ar fi
ma]iile surprinz\toare, nostim dac\ n-ar fi a[a trist“, a
spus pre[edintele Putin.
venite din surse neofi-
potriva mo]iunii democra- luni, la finalul [edin]ei ciale. Potrivit acestora, li- Disputa NATO-Rusia se va afla
]ilor, Ioan Rus [i Vasile Biroului Permanent Na- `ns\ [i pe agenda summitului
derul PSD s-ar fi `nt=lnit G8 din Germania, fiind de
D=ncu insist\ pentru `n- ]ional, pre[edintele PSD, luni sear\ cu Traian B\- a[teptat ca pre[edintele ameri-
l\turarea Guvernului T\- Mircea Geoan\. El a subli- sescu [i Emil Boc, discu- can George Bush s\ aduc\ noi
riceanu, amenin]=nd, `n niat, `ns\, c\ PSD `[i va ]iile având ca subiect for- critici fa]\ de politica Moscovei.
caz contrar, cu p\r\sirea clarifica o pozi]ie numai marea unei majorit\]i
partidului [i `nscrierea `n dup\ ce vor avea loc dis- parlamentare care s\ sus-
PD. ~n plus, la [edin]a de cu]ii cu to]i actorii politici. ]in\ un nou Cabinet, f\r\ OSCE n-a v\zut nici o
ieri a partidului [i-a f\cut ~ntrebat dac\ i s-a oferit T\riceanu, ap\r=nd astfel agresiune a lui Ivan]oc
apari]ia [i ambasadorul un post de premier, Mir- posibilitatea unui Guvern
cea Geoan\ a ar\tat c\ condus de Mircea Geoan\. Organiza]ia pentru Securitate
american Nicolas Tau- [i Cooperare `n Europa (OSCE)
bman, motivul ciudatei aceasta a fost o discu]ie de Tot din surse neoficiale
dezminte c\ Andrei Ivan]oc, ul-
sale prezen]e fiind ]inut actualitate `n urm\ cu doi a ap\rut [i [tirea c\ Mir- timul de]inut politic al regimu-
ani [i jum\tate, când PSD cea Geoan\ s-ar fi `nt=l- lui de la Tiraspol, ar fi fost
sub secret.
a câ[tigat alegerile, iar el nit, `n aceea[i sear\, cu agresat fizic de c\tre for]ele de
a `nvins la congresul PSD liderii liberalilor. ~n acest securitate transnistriene `n
PSD e tentat din 2005. „Acum, discu]ia caz, premierul T\riceanu timpul eliber\rii sale. {eful mi-
siunii OSCE la Chi[in\u, Louis
de putere face parte din specula]ii. ar fi refuzat s\ ia PSD ca O’Neill, a declarat c\ Ivan]oc a
Nu spun c\ nu ne intere- partener de guvernare, avut „o atitudine foarte agre-
Intrarea Partidului So- seaz\, dar nu putem intra `ncerc=nd s\ men]in\ ac-
siv\, generat\ probabil de un
cial Democrat la guverna- `ntr-o discu]ie atât de a- tuala stare de lucruri, fapt stres puternic, motivând astfel
re „`n nume propriu“ poa- vansat\ pân\ nu clarifi- care i-a nemul]umit pe so- recurgerea la for]\, care nu a
te fi o op]iune, a declarat c\m o discu]ie politic\ cu cial-democra]i. a `nsemnat `ns\ aplicarea de
lovituri“. Reprezentantul OSCE
sus]ine c\, `n momentul
B\sescu propune rului prim-ministru `i va reveni obli- eliber\rii sale, Andrei Ivan]oc
ga]ia de a negocia o majoritate parla- nu avea o destina]ie anume [i
un guvern PNL-PD-PLD mentar\ clar asumat\“, se spune `n co- era dezorientat. Aceste de-
clara]ii au fost f\cute dup\
Dup\ at=tea fr\m=nt\ri [i discu]ii municatul venit de la Cotroceni. eliberarea ultimului de]inut din
aprinse, pre[edintele Traian B\sescu a Traian B\sescu a subliniat c\ aceas- grupul Ila[cu, Tudor Petrov
anun]at ieri c\ dore[te o nou\ con- t\ solu]ie ar fi `n spiritului referendu- Popa. Pe de alt\ parte, `ntr-un
sultare cu partidele pentru vineri, mului de la 19 mai [i c\ ar clarifica comunicat datat 3 iunie al
rela]iile dintre putere [i opozi]ie, pân\ Comitetului Helsinki pentru
propun=nd ca tem\ de dezbatere sus]i- Drepturile Omului din
nerea unui executiv PNL-PD-PLD. la data urm\toarelor alegeri generale.
Republica Moldova se preciza
„Dup\ consult\rile cu partidele politi- Totu[i, a[a cum se a[teapt\ de mai c\ „`n prezen]a reprezentan]ilor
ce, din data de 28 mai a.c., am con- mult\ vreme, propunerile pre[edin- Ministerului de Interne,
statat c\ majoritatea acestora refuz\ telui ar putea avea rolul de a atrage pe Ministerului Reintegr\rii [i
solu]ia democratic\ garantat\ prin or- liberalii din jurul lui T\riceanu. V\- chiar a reprezentan]ilor
ganizarea de alegeri anticipate. ~n z=ndu-se amenin]a]i de iminen]a c\de- Misiunii permanente a OSCE
aceste condi]ii, v\ supun aten]iei pro- rii Guvernului, ace[tia ar putea ac- `n Moldova a fost b\tut [i
cepta oferta lui B\sescu de a ini]ia o umilit, f\r\ a purta vreo vin\“.
punerea de a identifica `mpreun\ un
premier care s\ prezinte Parlamentu- nou\ colaborare cu PD [i PLD, `n
lui o echip\ guvernamental\ axat\ pe schimbul debarc\rii lui T\riceanu din Gripa aviar\
reprezentan]i ai PNL-PD-PLD. Viito- fruntea Executivului [i a partidului.
love[te `n China
Un militar de 19 ani, infectat
cu virusul gripei aviare, a mu-
rit `n provincia Fujian, din sud-
estul Chinei. Tân\rul a fost in-
RE CU MOSCOVA: Minis- aceste baze. De unde inten]ia [edinte executiv al UDMR pe ternat `n spital pe 14 mai, la
trul Ap\r\rii, Teodor Mele[- de a propune manevre co- deputatul Kelemen Hunor `n
mune pe teritoriul nostru, cu locul lui Takács Csaba, care
cinci zile dup\ ce a prezentat
canu, a declarat agen]iei simptomele prezen]ei virusului
France Presse c\ România [i trupe ale ]\rii noastre [i-a anun]at mai demult de- H5N1. Potrivit Ministerului
Bulgaria vor propune Rusiei al\turi de ru[i [i de ameri- cizia de a se retrage. ~n ca- S\n\t\]ii de la Beijing, acesta
manevre militare pe terito- cani“, a afirmat ministrul. drul reuniunii va fi prezen- este primul caz uman de grip\
riul ]\rii noastre. Ministrul a UDMR FACE SCHIM- tat un raport al pre[edintelui aviar\, de la cel al unei adoles-
român al Ap\r\rii regret\ UDMR despre situa]ia politi- cente de 16 ani, care a murit pe
recentele amenin]\ri ale pre- B|RI ~N CONDUCERE: 27 martie. ~n total, 25 de per-
Marko Bela a dat asigur\ri c\ actual\ [i vor fi discutate
[edintelui Vladimir Putin, soane au contractat virusul
c\ s=mb\t\, cu prilejul unei concluziile rezultate `n urma H5N1, dintre care 16 [i-au pier-
care a afirmat c\ va re`n- referendumului din 19 mai.
drepta rachetele balistice reuniuni la nivel `nalt a dut via]a. De la reapari]ia sa `n
spre Europa. De aceea, el a UDMR, va avea loc o `nnoire Marko Bela a ad\ugat c\ re- decembrie 2003, `n Asia de sud-
a „segmentului de condu- uniunea va prilejui [i o est, gripa aviar\ a provocat 188
anun]at c\ Guvernul român
cere“ a acestei forma]iuni po- discu]ie asupra priorit\]ilor de decese, a anun]at Organiza-
[i cel bulgar vor avea „o
abordare comun\ fa]\ de litice. Pre[edintele UDMR a guvern\rii, `ntrucât UDMR ]ia Mondial\ a S\n\t\]ii. Cea
ru[i“. „Vom explica mai `n anun]at recent c\ `l va pro- este „un partid de guvern\- mai afectat\ ]ar\ este Indone-
detaliu Rusiei la ce vor servi pune pentru func]ia de pre- mânt“. a zia, unde au murit 78 de per-
soane. a
 CM
YK

8 Miercuri, 6 iunie 2007 IA{I, FILE DE POVESTE

Pe vremuri, pe Copou, la aer curat

Vara, c=nd soarele `ncingea pietrele
caldar=mului [i aerul `nv\p\iat `n\du[ea
sufletele ie[enilor, dealul Copoului era locul
cu mare chemare, iar plimbarea pe l=ng\ viile
umbrite de uria[i peri s=ntile[ti, printre paji[ti
[i gr\dini `nmiresmate de crini [i trandafiri
pentru dulcea]\, aducea o ad=nc\ [i nespus\
`nc=ntare. De aceea, la vremea c=nd varga Inginerul Ion Mitican
ceasurilor solare din pere]ii caselor este autor al
str\bunicilor ar\ta vremea toacei, tinerii numeroase c\r]i
t=rgului, prin[i de „dorul de duc\“, urcau `n despre Ia[ii vechi,
un pasionat al istoriei
tr\suri, cale[ti, daradaice, baloane sau dro[te acestor meleaguri
musc\le[ti, ie[eau din ogr\zi [i intrau `n
Mare, care se prelungea
[uvoiul de ro]i ce curgea dinspre Curtea f\r\ schimbare de nume
Domneasc\ [i p=n\ `n marginea Breazului. de la casele Cc. Elencu
Sturza (unde-i acum Casa
Studen]ilor) [i p=n\ la
le largi, „cloche“, erau `n- lor, cu m=na sprijinit\ serice[ti, m\icu]ele `n con- Primblarea [i observa]i- vechea Curte Domneasc\.
so]ite de vizitii `n fracuri alene pe bastona[ul ele- cedie, tinerii `ncep\tori ai ile ]in p=n\ c=nd `nnop- Foia de lume [i de tr\-
de Ion MITICAN de culori deschise, albas- gant [i ar\t=nd tr\surilor Academiei c=]i s\ mai teaz\, p=n\ c=nd tunul suri. Echipagii bogate cu
Despre plimb\rile ace- tre ca seninul cerului [i `n- care se `ncruci[eaz\ cel afl\, floarea patriei r\ma- colibelor milit\re[ti, nu- livrele sclipitoare, birje
lea petrecute `n dev\lm\- c\rcate de broderii din fir `nt=i pantalon al s\u, croit s\ de dou\zeci de ani tot mite lag\r, face bum-bum. mai frumoase dec=t ale
[ie [i bun\ cuviin]\ - p=n\ aurit, pe sub care se z\- de d. Ortgier, croitor de floare, loretele logof\tului Atunce, toate tr\surile, muscalilor bucure[teni de
spre cel de-al Doilea reau veste de m\tase v\r- Paris, p\l\ria vienez\ de A., a vornicului V., a pos- baloanele, butcele, carete- ast\zi, ofi]eri c\l\ri `n fru-
R\zboi Mondial - s-au gat\, albastr\ [i galben\, la Mecouli et Comp, ori de telnicului S. [i a comisului le, bri[cele, dro[cele, dara- moasele lor uniforme de
scris multe pagini. O [u- pantaloni p=n\ sub ge- la fra]ii Bogus a[a-zise D., clas\ de dame neap\- daicele `n dou\ [iruri in- l\nceri sau de husari al-
gubea]\ evocare a l\sat is- nunchi [i ciorapi albi. Pur- p\l\rii venite de la Paris, rat\ `ntr-un ora[ civilizat, tr\ `n ora[ [i, trec=nd pe ba[tri, cavalcade de ama-
toriei Alecu Russo, care a tau `nalte p\l\rii gibus dup\ anume comand\. clas\ care, slav\ libert\]ii Uli]a Mare, Alfa [i Omega zoane, lume mult\ [i bine
descris Ia[ii [i locuitorii negre, cu pamblici aurii, Copoul mai este arena `n de importa]ie, din zi `n zi a Ia[ilor, ca prin o lung\ `mbr\cat\ pe trotuare,
lui `n 1840: „Dar c=nd soa- p\r\site de st\p=nii pur- care cucoanele noastre se m\re[te, parte din Pa- arter\, se r\sp=ndesc `n c\ci pe evreii s\raci `i `n-
rele se apleac\ la orizont, t\tori ai cilindrului negru, mari [i mici, tinere [i b\- ris, parte [i din Colomeea, dreapta [i `n st=nga, in- t=lneai numai s=mb\ta,
c=nd un aer mai r\coros moderat, [i ai redingotelor tr=ne, ur=te ori frumoase, toate aceste st\ri a mult tr=nd `n uli]ele l\tura[e.“ merg=nd c=rduri, c=rduri,
urmeaz\ z\dufului zilei, europene, colorate albas- se `ntrec `n str\lucirea trept\luitei noastre so- („Tainile inimei“) cu c\ciulile lor de blan\ de
c=nd unii b\cani, nu at=t tru sau verde, sugrumate toaletelor. ~n sf=r[it e Tui- ciet\]i au obicei de a ie[i vulpe [i balabustele cu pe-
CM din filantropie, c=t pentru la talie cu nasturi din aur leriile, C=mpiile Elisee, p\- de la patru sau cinci cea- I se zicea ruci de m\tase dup\ d=n- CM
YK
ca s\-[i cru]e marfa scoas\ sau monturi cu pietre durea Bouloniei! Ce de-a suri dup\-amiaz\ `n lungi [ii. ~ntr-un cuv=nt, `ntre- YK

la vedere, stropesc pe di-
naintea u[ilor, atunci Ia[ii
`[i schimb\ g\teala. Zgo-
motele, glasurile se alin\
`ncet-`ncet, ori sunt acope-
rite de duruitul necontenit
[i nedeslu[it a dou\ [ira-
guri lungi de tr\suri, care
se salut\, se anin\ [i se
`ncurc\. Iese t=rgul la Co-
pou, ca s\ ia aer [i s-ascul-
te muzica“.
Copoul
era locul de `nt=lnire
al `ntregului Ia[i
Cale[tile, caretele, cu-
peurile bogate cu duduci [i
duducu]e `n rochii `nfoiate
cu umerii bufan]i [i poale-
pre]ioase.
Tr\surile acestea trase
de cai de ras\, unele scum-
pe c=t o mo[ie, ce urcau,
seara, pompoase, de-a lun-
gul Podului Verde (cum se
numea pe vremuri bule-
vardul Copoului) se plim-
bau pe aleile laterale plan-
tate din voin]a lui Grigore
Ghica sau pe iarba t\p[a-
nului, oprindu-se `n [ir
pentru taifasuri vesele [i
schimburi de cancanuri
delicioase.
Potrivit aceluia[i croni-
car, Alecu Russo, „Copoul
este teatrul unde t=n\rul
debuteaz\ `n lume senti-
mental, culcat `ntr-o ele-
gant\ calea[c\, cu obi[nu-
ita ]igar\ `n v=rful buze-
mai toalete proaspete, ce
de-a fe]e ginga[e, ce de-a
mai femei gra]ioase, ce de-a
cochete [i c=t\ caricatur\,
Doamne sfinte!“ („Ia[ii [i
locuitorii s\i `n 1840“).
Nu neglija subiectul
nici Mihail Kog\lniceanu,
`nf\]i[=nd [i el pitorescul
Copoului din vremea tine-
re]ii sale (1844-1849): „La
aceast\ frumoas\ prim-
blare, precum nu este `nc\
pe fa]a p\m=ntului `n mi-
nutul ce v-o descriu, `nalta
aristocra]ie a Moldovei,
boieri de ba[tin\ veche
sau nou\, voinicii no[tri
ofi]eri, damele noastre
cele mai elegante, cucona-
[ii instan]elor administra-
tive, giudec\tore[ti [i bi-
[iruri de carete de Viena,
moda 1849, de butce din
vremea lui Ipsilanti (dom-
nitorul C. Ipsilanti 1799-
1801), de dro[te lipove-
ne[ti, de daradaice, gabri-
olete (tr\suri pe dou\ ro]i)
de la R\d\u]i; trec pe Uli-
]a Mare, `nghi]ind nouri
de colb [i ajung=nd la ba-
riera ora[ului, arunc=nd o
ochire asupra obeliscului
Gr\dinii Publice, ies la
Copou. Unii, atuncea cei
mai pu]ini, s\ scoboar\,
c\lc=nd iarba roas\ de vi-
te [i ciolanele cailor mor]i
ai Po[tei; al]ii prefer\ a
petrece vremea `n tr\su-
r\, picior peste picior, l\-
s=nd alte dobitoace s\ fac\
mi[care pentru d=n[ii.
„Podul Verde“
Podit la `nceput cu loaz-
be de stejar c\tr\nite
(1825), adesea denivelat
din cauza putrezirii lem-
nului [i [oseluit apoi cu
bolovani de piatr\ (1842),
pe vremea domnitorului
Grigore Ghica (1852), fai-
mosul drum de plimbare
se pava cu granit, dar p\s-
tra numele pitoresc: Podul
Verde.
Potrivit lui Dimitrie Mo-
ruzi, fiul cneazului Cons-
tantin Moruzi, `n anii Uni-
rii, Copoul se afla `n cul-
mea sa de glorie: „Pe la
ceasurile cinci dup\-amia-
z\, Podul Verde, cum se
numea pe atuncea, era
fermec\tor. Verde prin co-
pacii gr\dinilor din fa]a
caselor frumoase, cl\dite
pe am=ndou\ laturile lui,
el era pavat din proasp\t
p=n\ la rohatc\, cu piatr\
cubic\, de altfel ca [i Uli]a
gul Ia[i se ducea la deal,
s\ se r\coreasc\. Doar ca-
lici s\ nu fi `nt=lnit, dar `i
g\seai pe ace[tia din bel-
[ug, pe la r\sp=ntii! C=n-
tau din instrumente [i
vindeau flori.
{i toat\ lumea aceasta
se `ntindea p=n\ la Lag\-
rul solda]ilor, unde c=nta
muzic\ pe t\p[an de iarb\
verde, din dosul Gr\dinei
lui Ghica Vod\,“ („Pribegi
`n ]ar\ str\in\“).
Plimbarea la Copou se
potrivea cu anotimpul
Schimbarea anotimpu-
rilor prilejuia momente
s\rb\tore[ti. Prima z\pa-
d\ pe Copou se `nt=mpina
cu mare veselie, `n con-
certe de clinchete pe toate
gamele, lan]urilor de zur-
g\l\i, nelipsi]i de la gru-
majii cailor fiec\rei s\nii
`n care zburau „zei]ele

CM
YK

Olimpului“, urmate [i de
celelalte cinuri. Pitite `n
ca]aveici [i bl\nuri c\ldu-
roase negre [i brum\rii, de
hermin\, ascunse sub bo-
gate c\ciuli]e din care se
z\reau doar c=]iva zulufi,
n\sucul pi[cat de ger [i o-
chii iscoditori, cercetau cu-
rioase [irul de echipaje e-
legante cu cai foco[i [i zur-
g\l\i cu sunete cristaline.
Prim\vara, nu era tr\-
sur\ `n care ocupanta s\
nu aib\ `n m=ini buchete
de br\ndu[e, viorele, topo-
ra[i ori l\cr\mioare oferi-
te cu d\rnicie de florarii
`n[ira]i pe marginea c\ii.
Prima zi de Pa[ti, dup\-
mas\, prilejuia [i ea o s\r-
b\torire deosebit\, `n care
tinerii puteau opri f\r\ je-
n\ tr\surile fetelor, `nm=-
n=ndu-le felicit\ri, zic=n-
du-le „Hristos a `nviat!“ [i
invit=ndu-le s\ ciocneasc\
ou\ ro[ii din panerele pur-
tate, s\rb\tore[te, pe bra].
Intr=nd `n vorb\, se is-
cau prietenii, z=nele - mul-
te fete de odinioar\ se nu-
meau chiar Z=na - av=nd
[i ele preg\tite co[ule]e cu
pasc\ [i cozonac, sticle cu
vin `ndulcit [i pahare, ca
la orice primire de musa-
firi, tr\surile devenind
mici salona[e de taifas [i
tratarisiri. Ziua luminoa-
s\ [i lini[tit\ se petrecea
`n tihn\, f\r\ muzic\ [i
larm\, numai cu vorbe
molcome, z=mbete discre-
te [i priviri furi[ate pe chi-
purile luminate de sfin]e-
nia Nop]ii de ~nviere.
Pe Copou, printre
duduci, se plimba [i
domnitorul Unirii
Prin anii 1859 - 1862,
pe l=ng\ c=rdul de ro]i
O asemenea „b\taie“ va avea loc duminic\
Auzind la o conferin]\
a subsemnatului despre
asemenea petreceri, un
grup de studen]i inimo[i
[i dornici s\ redea Ia[ilor
farmecul de odinioar\, s-
au adunat duminic\, 28
mai, anul trecut, `n Par-
cul Voievozilor de l=ng\
Palatul Copiilor, unde au
organizat o festivitate an-
imat\ de dou\ fanfare. Au
recitat versurile poetului
Mihai Eminescu, au de-
pus un buchet de tranda-
firi la picioarele sale [i la-
olalt\, apoi, participan]ii,
b\ie]i [i fete, au pornit
spre Gr\dina Copoului,
c=nt=nd [i arunc=ndu-[i
petale [i flori parfumate,
f\r\ sf=r[it, trecea, une-
ori, `n trap „un colonel de
husari alba[tri, `n mic\
]inut\, urmat de un alt
ofi]er cu eghilete de aghi-
otant [i chipiu alb, cu vi-
pu[ca vi[inie, iar pu]in
mai `n urm\ un sergent de
l\nceri, urmat de doi oa-
meni, tustrei `n mare ]i-
nut\“.
Era domnitorul Alexan-
dru Ioan Cuza, fostul colo-
nel, care p=n\ la mutarea
`n Bucure[ti, ie[ea [i el c\-
lare pe un tr\pa[ focos, la
plimbarea din Copou. Pre-
zen]a sa anima c=rdurile
de tr\suri, faetoane, ofi-
]eri [i tineri cavaleri[ti ce
zburau, la `ntrecere, dup\
c=te o duduc\ c\l\rea]\,
`n chip de amazoan\, cu
trena rochiei de c=]iva me-
tri, f=lf=ind prin v\zduh,
ca un steag [i `ndemnul:
„Prinde-m\! Dac\ reu[e[ti,
m\ po]i s\ruta!
La Copou era [i parada
permanent\ a modei, la
`ntocmai ca str\bunii de
pe la 1900.
Manifesta]ia fiind atr\-
g\toare, se reediteaz\ [i
anul acesta, organizat\ de
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
care participau toate du-
ducele [i duducu]ele, indi-
ferent de stare. A[a ca
Sm\r\ndi]a din piesa
„R\m\[agul“ lui Vasile
Alecsandri, care pretindea
so]ului s\-i cumpere nu-
maidec=t [alul negru adus
`n pr\v\lia lui Miculi din
Uli]a Mare (unde-i acum
Selectul)“, pentru „Plim-
barea la Copou“.
Ie[irea duminical\ la
Gr\dina Public\ sau m\-
car la Gr\dina Prim\riei
din strada L\pu[neanu,
reprezenta pl\cerea tutu-
ror t=rgove]ilor, adesea iro-
nizat\ de cronicarii timpu-
lui, precum Conradu de la
„Perdaful“ din iunie 1876 :
„E trist\, trist\ iarna
dar vara e o pl\cere /
S\ vezi cum Ia[ul nos-
tru devine turbulent!
Cum lumea dezgustat\
de chinuri [i durere
Consum\ cu nesa]iu
politic\ [i bere.
{i face din nimica un
nou eveniment!
Apoi s\ vezi cum sub
sear\ lume mult\
Hazlie, animat\, zbu-
r=nd `nspre Copou,
Se duce, soarbe aerul,
r\coare [i ascult\
Orchestre, fanfare, o vi-
oar\ [i-o melodist\
Ce c=nt\ [i suspin\ tot
ce la Iassy apare nou.
Pe Copou se petreceau
vesele «b\t\i cu flori»“
Feministele, sufletul
b\t\ii cu flori
Copoul fiind [i locul „ve-
derilor“ [i al primelor `n-
t=lniri, `n anumite dumi-
nici `nflorite, de mai sau
Asocia]ia studen]easc\ „Ti-
neri pentru Viitor“, Radio
Ia[i, Casa de Cultur\ a
Municipiului Ia[i „Mihai
Ursachi“, Asocia]ia Stu-
den]ilor Francofoni, Gru-
CM
YK
CM
Miercuri, 6 iunie 2007 9
t\, cumetrie, sup\rare, spun=nd nevestei, `nainte
iertare [i `mp\care“. de a ciocni halbele: „Las\,
Petrecerea se `ncheia cu c\ mai este panaram\ [i
o vesel\ „b\taie cu flori“, la anul!“ ~nc=ntat\, seara,
iunie, asocia]iile feministe `ntre fete [i b\ie]i, dup\ toat\ lumea privea vesel\
[i Prim\ria, organizau care „r\pitele“, „r\pitorii“, bogatul joc de artificii `-
chiar zile „de vedere“ ale p\rin]ii, c=t [i „martorii“ - n\l]at deasupra Copului.
tinerilor, poftindu-i la „o t=rgove]ii veni]i la specta- La asemenea evenimen-
b\taie cu flori“ sau la „r\- col [i decora]i cu cocarde - te, florarii `[i „m\ritau“
pirea fecioarelor“. ~ncolo- asaltau cofet\riile [i locan- marfa pentru tot anul; lo-
nate, sute de fete curajoa- tele str\zii L\pu[neanu. cantierii f\ceau mare ali[-
se, din ora[ [i chiar de prin Anume preg\tite, aveau veri[, de[i vindeau cu pre-
satele megie[e, defilau vo- muzici, ringuri de dans [i ]uri anume sc\zute, iar ti-
ioase din Pia]a Unirii p=- vagoane de bere ieftin\, nerii petreceau minunat,
n\ la gr\dina Copou ori de pentru s\rb\torirea celor `nc=nta]i de cuno[tin]e.
acolo la vale, `n c=ntecul „`ntorloca]i“ [i alungarea Primarul, foarte bucuros
fanfarelor, sub privirile triste]ii celor „nepricop- pentru ceasurile de veselie
si]i“, cum se socotea c=te un aduse urbei, pl\nuia alt\
fascinate ale cavalerilor.
~ngrijit `mbr\ca]i [i `n- tat\ r\mas f\r\ gineric\, isprav\ „[i mai [i“. a
[ira]i pe trotuare, cu bra-
]ele pline de flori, ace[tia
puteau s\ se apropie de
„aleasa c\zut\ cu tronc“,
s\ se recomande politicos,
s\-i ofere un buchet cu
flori, s\ o `nso]easc\, mer-
g=nd al\turi, s\-i propun\
o `nt=lnire [i dac\ era ac-
ceptat, chiar s-o „r\peas-
c\“ din coloan\. Fetele pu-
teau, de asemeni, s\ `ntin-
d\ o floare „prin]ului“ c\-
zut cu tronc, din mers. Ca
s\ fie [i haz, unii p\rin]i,
mai glume]i sau dispera]i
- nu se mai [tie - `[i urcau
odraslele `n carele pline de
covoare [i zestre. Al]ii scri-
au [i dota (zestrea) - `n nu-
m\r de covoare [i hectare -
pe o pancart\, mare, pus\
la vedere. (Strada L\pu[-
neanu)
Cu acest prilej, la S\r-
b\toarea Tinere]ii, maga-
zinele de ve[minte scoteau
la defilare orchestre [i tru-
pe de manechine, mirese,
miri [i nunta[i `mbr\ca]i
`n cele mai frumoase cos-
tume ale firmei, iar pr\v\-
liile de daruri umpleau
mesele cu pachete [i pa-
che]ele str\lucitoare, me-
nite pentru: „prietene, lo-
godnice, mirese, na[i, nun-
pul Studen]ilor Chimi[ti,
cu sprijinul Prim\riei. In-
vita]iile [i flutura[ii `m-
p\r]i]i prin t=rg anun]\
deschiderea duminic\, 10
iunie 2007, ora 12, la Casa
de Cultur\ din Gr\dina
Copou, urm=nd dup\-
masa, la ora 16, `n Galeri-
ile Anticariatului din L\-
pu[neanu, o discu]ie pe
tema „Tradi]iile ie[ene,
`ntre uitare [i nep\sare“.
Auzind despre acest e-
veniment, inedit pentru
mul]i contemporani, au-
torul a sim]it nevoia s\-i
dumereasc\, r\sfoind `m-
preun\ c=teva pagini din
istoria Ia[ilor de alt\-
dat\.
10 Miercuri, 6 iunie 2007
REGIONAL
Seceta impune
reducerea consumului
de ap\ [i `n Vrancea
Autorit\]ile locale din patru co-
mune vrâncene au decis
restric]ionarea furniz\rii de ap\
c\tre popula]ie, din cauza secetei
care a redus debitul de ap\ la
sursele de alimentare a sistemelor
centralizate, informeaz\ reprezen-
tan]ii Sistemului de Gospod\rire al
Apelor (SGA) Vrancea. Astfel, `n lo-
calit\]ile Borde[ti, Cârligele, Paltin
[i Vidra, apa este furnizat\, dup\
program, câteva ore pe zi. Pe lista
localit\]ilor cu restric]ii la
furnizarea apei se mai afl\ co-
munele Cote[ti [i Guge[ti. Aici, de[i
debitul de ap\ este la cote normale,
autorit\]ile locale au decis s\ res-
tric]ioneze furnizarea de ap\, din
cauza subdimension\rii conductei
de aduc]iune. ~n alte dou\
localit\]i, C`mpineanca [i
V`rte[coiu, autorit\]ile au decis s\
restric]ioneze furnizarea de ap\,
pentru a economisi energia elec-
tric\ folosit\ la instala]ii. (B.C.)
Lemnul prelucrat de
austrieci la R\d\u]i
ajunge pe pia]a
japonez\
Firma austriac\ „Schweighofer
Holzindustrie“ va deschide o fa-
bric\ de prelucrare a r\[inoaselor
la R\d\u]i, m\rind astfel investi]ia
ini]ial\, de 80 de milioane de euro,
la 105 milioane de euro, a declarat,
ieri, proprietarul firmei, Gerald
Schweighofer. Potrivit patronului
austriac, va mai fi construit `nc\
un modul pentru produc]ia de ele-
mente laminate, destinate pie]ei
japoneze, dar [i o central\ de co-
generare electro-termic\, ce va
folosi ca materie prim\ coaja co-
pacilor prelucra]i `n fabric\.
Produc]ia anual\ a fabricii este es-
timat\ la un milion de metri cubi.
Unitatea va crea peste 500 de
locuri de munc\, iar produc]ia va
`ncepe `n luna ianuarie 2008. (B.C.)
{i-a dat foc, pentru c\
nu a mai suportat
singur\tatea
Un b\trân din Gala]i a murit, ieri,
dup\ ce [i-a dat foc, pentru c\
suferea de o boal\ incurabil\ [i nu
mai suporta singur\tatea. B\tr=-
nul, `n v=rst\ de 72 de ani, lucra ca
om de curte la unul dintre propri-
etarii de terenuri din Gala]i. Vecinii
spun despre el c\ nu era o persoan\
comunicativ\ [i c\ `[i dorea s\ se
duc\ la o m\n\stire. Ieri, b\tr=nul
[i-a schimbat `ns\ brusc gândul, a
turnat pe el un lichid combustibil,
benzin\ sau petroxin, [i a aprins o
brichet\. Oamenii au solicitat aju-
tor prin apelul de urgen]\ 112, `ns\,
`n curtea `n care avusese loc trage-
dia nu se putea `ns\ intra, deoarece
cei doi câini lupi ai b\tr=nului, spe-
ria]i de cele `ntâmplate, erau gata
s\ sfâ[ie pe oricine ar fi deschis
poarta. Pentru a putea p\trunde `n
curte, au fost folosite gaze lacrimo-
gene. Poli]i[tii au demarat o an-
chet\ `n acest caz, pentru a stabili
cauzele care au dus la moartea
b\trânului. (B.C.)
Avalan[\ de cereri la
Suceava, pentru
subven]ii `n agricultur\
Agen]ia de Pl\]i pentru Interven]ii
`n Agricultur\ (APIA) Suceava a
primit nu mai pu]in de 58.300 de
cereri pentru subven]ii europene,
reprezentând 106% din num\rul to-
tal de 55 de mii de fermieri estimat
la nivelul jude]ului, a declarat di-
rectorul APIA Suceava, Constantin
Perju. Chiar dac\ autorit\]ile au
dispus prelungirea termenului final
de depunere a solicit\rilor, stabilit
ini]ial pentru 15 mai, cu dou\
s\pt\mâni, APIA Suceava va per-
cepe penaliz\ri pentru fiecare zi de
`ntârziere la depunere. Astfel, pân\
la 11 iunie, se vor aplica penaliz\ri
zilnice de 1% din valoarea
subven]iei cuvenite, urm=nd ca,
dup\ aceast\ dat\, s\ nu se mai
primeasc\ nici o solicitare. (B.C.)
Antibiotice atac\ pia]a medicamentelor cardio
a Compania a lansat produsul Bisotens la `nceputul lunii iunie a Acest produs completeaz\ gama
de produse cardiovasculare existente (Simcor - simvastatina, Lisinopril Antibiotice - lisinopril), urm=nd
ca p=n\ la finalul anului s\ introduc\ `n portofoliu alte 3 medicamente din aceea[i clas\ terapeutic\ a
Un nou medicament a
intrat anul acesta `n fa-
milia de peste 120 de
produse purt=nd marca
Antibiotice. Noul produs -
denumit Bisotens - este
un medicament cu o va-
loare terapeutic\ supe-
rioar\, destinat trat\rii
afec]iunilor cardiovascu-
lare, sus]in=nd astfel mis-
iunea companiei Antibio-
tice de a face medicamen-
tele valoroase mai accesi-
bile ca mijloc de `ngrijire
a s\n\t\]ii pentru paci-
en]i, medici [i farmaci[ti.
Administrat cu pres-
crip]ie medical\, Bisotens
trateaz\ hipertensiunea
arterial\, angina pectora-
l\, previne complica]iile
cardiace postinfarct mio-
cardic [i protejeaz\ paci-
en]ii cu diabet zaharat,
boli vasculare periferice [i
boli pulmonare cronice.
Noul medicament pen-
tru tratarea afec]iunilor
cardiovasculare va fi lan-
sat la `nceputul lunii iu-
nie, printr-un simpozion
[tiin]ific adresat specia-
li[tilor - medici de specia-
litate, medici de familie,
farmaci[ti [i reprezen-
tan]i ai autorit\]ilor me-
dical-farmaceutice din
Rom=nia.
Noul produs se al\tur\
altor medicamente din a-
ceea[i clas\ terapeutic\
prezent\ `n portofoliul
companiei Antibiotice
(dintre care cele mai im-
portante sunt Simcor,
lansat `n urm\ cu c=teva
luni, [i Lisinopril Antibio-
tice), complet=nd o clas\
terapeutic\ pe care con-
ducerea companiei dore[-
te s\ pun\ un accent de-
osebit `n urm\torii ani.
„Bisotens a fost intro-
dus `n portofoliul compa-
niei Antibiotice ca urmare
a fenomenului de cre[tere
a inciden]ei afec]iunilor
cardiovasculare `n r=ndul
popula]iei (categorie de
Instan]ele locale am=n\ o decizie de str\mutare
a dosarului „Petre Andrei“ la Bucure[ti
Reprezentan]ii Universi-
t\]ii „Petre Andrei“ (UPA)
din Ia[i acuz\ mai mul]i
procurori [i judec\tori din
Ia[i, angaja]i `n acela[i
timp [i la Universitatea
„Petre Andrei“, condus\
de Niculae Niculescu, de
p\rtinire `n procesele `n
care sunt implicate cele
dou\ tabere, cea de la
UPA din Ia[i (Tompea)
[i UPA Ia[i (Niculescu).
ACTUALITATE
P
Despre Antibiotice
Cu o jum\tate de secol de experien]\
`n industria farmaceutic\, compania
Antibiotice este produc\torul farma-
ceutic rom=n cu cea mai complex\
structur\ de fabrica]ie (9 fluxuri de fab-
rica]ie, certificate GMP), de]in=nd un
Centru modern de Evaluare a Me-
dicamentului.
Portofoliul de produse marca Anti-
biotice cuprinde peste 120 de medica-
mente de uz uman din 11 clase tera-
peutice, precum [i medicamente de uz
veterinar, substan]e active [i bioferti-
lizatori.
Antibiotice este recunoscut\ drept
principalul produc\tor de medicamente
antiinfec]ioase din Rom=nia, fiind `n
acela[i timp:
- lider pe pia]a intern\ `n produc]ia
de pulberi pentru solu]ii [i suspensii in-
jectabile;
- lider pe pia]a intern\ `n produc]ia
de unguente, geluri [i supozitoare;
- produc\torul unei game largi de
medicamente antituberculoase esen-
]iale;
- unicul produc\tor rom=n de subs-
tan]e active prin procese de biosintez\.
Compania export\ produse `n peste
40 de ]\ri ale lumii [i ocup\ locul al
doilea pe plan mondial `ntre produc\-
torii de Nistatina.
Mai multe informa]ii despre com-
panie pot fi accesate pe www.antibio-
tice.ro
afec]iuni ce reprezint\ calitate pe care le re- sistemul cardiovascular, mai pu]in abordate `n tre-
principala cauz\ de deces spect\ fiecare dintre flu- sistemul nervos central, cut. Avem aceast\ capaci-
din Rom=nia) [i, implicit, xurile de fabrica]ie de la antidiabetice [i altele. tate [i flexibilitate de a ne
a necesit\]ii de a oferi pa- Antibiotice“, a declarat „Celor care ne cunosc [i adapta cerin]elor pie]ei [i
cien]ilor din Rom=nia o Ioan Nani, director ge- recunosc prin medica- o vom face. Bisotens este
op]iune terapeutic\ valo- neral al Antibiotice. mentele antiinfec]ioase cel mai nou medicament
roas\ [i, `n acela[i timp,
Preciz\m c\, `n confor- (antibiotice) [i prin calita- care se subscrie acestei
accesibil\. Lu=nd `n con- mitate cu strategia de tea demonstrat\ a acesto- direc]ii strategice [i nu ne
siderare acest aspect, ne- dezvoltare elaborat\ p=- ra le spunem c\ produc\- vom opri aici. Dorim s\
am propus s\ dezvolt\m n\ `n 2010, produc\torul torul farmaceutic Antibio- transform\m `n realitate
considerabil portofoliul de
medicamente cardiovas-
Antibiotice inten]ioneaz\ tice `[i p\streaz\ `nc\ o mesajul pe care l-am lan-
s\ dezvolte [i s\ lanseze o pondere major\ a acesto- sat `nc\ de anul trecut:
culare cu `nc\ trei pro- serie de produse farma- ra `n portofoliu, dar [i fap- «Antibiotice `nseamn\ as-
duse p=n\ la sf=r[itul a- ceutice de top apar]in=nd tul c\ a ales s\ se lanseze t\zi mai mult dec=t an-
nului 2007 [i alte 5 `n ur- unor clase terapeutice din ca un juc\tor important tibiotice»“, a completat
m\torul an. Acest fapt ce `n ce mai importante - pe segmente terapeutice Ioan Nani. a
atrage dup\ sine [i deci-
zia de a investi sume im-
portante `n capacit\]i de
produc]ie moderne, cer-
tificate conform standar-
Despre BISOTENS® - tratamentul aritmiilor
atriale [i ventriculare (prin
efectul s\u antiaritmic).
delor interna]ionale de BISOTENS® (bisoprolol cient valorile tensiunii ar- BISOTENS® este un
fumarat) face parte din teriale sistolice [i diasto- produs care se elibereaz\
clasa betablocantelor [i lice, respect=nd ritmul cir- pe baz\ de prescrip]ie me-
este produs sub forma com- cadian); dical\.
primate filmate, `n dou\
variante de concentra]ie (5
mg [i 10 mg).
Indica]ii terapeutice:
- tratamentul anginei
pectorale, a ischemiei mio-
cardice silen]ioase (`ntru-
c=t scade num\rul, durata
[i intensitatea atacurilor
anginoase, `n special pe
cele matinale [i nocturne),
precum [i `n tratamentul
infarctului miocardic;
- tratamentul hiperten-
siunii arteriale (scade efi-
mit\ str\mutarea dosaru-
lui este fost\ judec\toare a
dalurilor dintre cele dou\
institu]ii, studen]ii de la
Cur]ii de Conturi, a c\rui Facult\]ile de Drept [i Eco-
[ef este finul lui Niculae
Niculescu, angajat p=n\ nu
nomie de la UPA Ia[i sunt
`ngrijora]i referitor la sta-
Reprezentan]ii UPA din De[i ~nalta Curte a stabilit demult la ONG-ul acestuia tutul lor [i de valoarea pe
Ia[i sunt nemul]umi]i din `n mod irevocabil str\mu-
din urm\. Mai avem `n vi- care o vor avea documen-
cauza unei hot\r=ri dat\ tarea dosarului la instan]a zor `nc\ [ase magistra]i tele emise dup\ terminarea
de o instan]\ local\ privind din capital\, `n mod ilegal, care sunt angaja]i la UPA studiilor. De asemenea, ei
am=narea str\mut\rii u- magistra]ii Tribunalului Ia[i, care sunt pl\ti]i cu au solicitat UPA din Ia[i
nui dosar de la Ia[i la Bu- Ia[i nu sunt convin[i c\ do- sume foarte mari [i care a- s\-i preia cu acte `n regul\.
cure[ti. „~nalta Curte a dis- sarul respectiv trebuie cum se bag\, f\r\ s\-[i dea „Au venit la noi [i ne
pus `n acest an, pe 11 mai, str\mutat, pun=nd sub sema ce fac, `n afacerile `ntreab\ dac\ putem s\ `i
str\mutarea dosarului prin semnul `ntreb\rii o hot\- necurate ale lui Niculescu“, prelu\m. {i-au dat seama
care Direc]ia General\ a r=re a unei instan]e superi- a spus Cristian Bocancea, c\ au rela]ii nu cu o in-
Finan]elor Publice Jude]e- oare“, a declarat Doru decanul Facult\]ii de {ti- stitu]ie de `nv\]\m=nt su-
ne solicit\ anularea codu- Tompea, pre[edintele UPA in]e Politice. perior, ci cu un ONG“, a
lui fiscal al Universit\]ii din Ia[i. „Judec\toarea ca- Reprezentan]ii UPA din precizat Doru Tompea.
«Petre Andrei» din Ia[i. re se g=nde[te dac\ s\ per- Ia[i spun c\ `n urma scan- (Oana R.)

Prima edi]ie a Forumului
Economic Nord-E Est
~n perioada 13-14 iunie, la
Centrul de Conferin]e „Provi-
den]a“ Ia[i se va desf\[ura pri-
ma edi]ie a Forumului Econo-
mic Nord-Est, cu tema „Opor-
tunit\]i de finan]are [i dez-
voltare durabil\ a afacerilor `n
Regiunea Nord-Est“. Ini]iatorii
evenimentului sunt Institu]ia
Prefectului Jude]ului Ia[i, Con-
siliul Jude]ean, Prim\ria Ia[i [i
Agen]ia pentru Dezvoltare Re-
gional\ Nord-Est. Evenimentul
va cuprinde o conferin]\ grupa-
t\ pe ateliere de lucru [i o expo-
zi]ie unde participan]ii au posi-
bilitatea s\ prezinte produsele
[i serviciile pe care le ofer\ posi-
bililor beneficiari, `n perspec-
Amenzi
[i dosare
penale pentru
taximetri[tii
ie[eni
Echipele mixte de con-
trol ale Poli]iei, Autorit\]ii
Rutiere Rom=ne (ARR),
Inspectoratului Teritorial
de Munc\ (ITM) [i Regis-
trului Auto Rom=n (RAR)
au verificat, luna trecut\,
sute de taximetri[ti din
Ia[i. ~n urma acestei ac]i-
uni, au fost aplicate sute de
amenzi. Astfel, potrivit ra-
portului prezentat ieri, la
Prefectur\, numai Poli]ia
Rutier\ a aplicat un nu-
m\r de 518 sanc]iuni, a re-
]inut 10 permise de condu-
cere, 5 certificate de `nma-
triculare [i a `ntocmit dosa-
re penale pe numele a trei
[oferi de taxi. De asemenea,
[i ITM a aplicat peste 50 de
sanc]iuni, iar ARR 20.
„Controalele efectuate
`n echipe mixte au fost efi-
ciente [i este necesar s\
ac]ion\m `n acest mod [i `n
perioada urm\toare“, a
precizat [eful Inspectoratu-
lui de Poli]ie Jude]ean,
Liviu Zanfirescu. „Controa-
lele vor continua [i `n pe-
rioada urm\toare, poate
mai drastic dec=t au fost
f\cute p=n\ `n prezent,
p=n\ ce fimele [i persoa-
nele fizice autorizate vor
respecta regulile impuse“,
a spus [i prefectul Nicu[or
P\duraru. Tot `n cadrul
`nt=lnirii de ieri, de la Pre-
fectur\, [eful Autorit\]ii
Rutiere Rom=ne, filiala
Ia[i, Pavel Hodea, a atras
aten]ia asupra faptului c\
Prim\ria „ar trebui s\
verifice mai atent taxime-
tri[tii, c=nd se prezint\
pentru `nnoirea autoriza-
]iei“. (B.C.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a {I-A REVENIT DUP| PA-
TRU ZILE DE COM|: O stu-
dent\ de 20 de ani din Ia[i, care
a `ncercat s\ se sinucid\ s=m-
b\t\, `nghi]ind 120 de pastile,
[i-a revenit ieri din starea de
com\ `n care intrase, dup\ pa-
tru zile de eforturi ale medi-
cilor. Pacienta a fost adus\ cu
ambulan]a, s=mb\t\, la
Spitalul Clinic de Urgen]e „Sf.
Ioan“, cu intoxica]ie polimedica-
mentoas\ voluntar\, `n com\
de gradul III. „Atunci i s-a ad-
ministrat suport pe ventilator, i
s-a f\cut lavaj gastric [i resus-
citare voilemic\ [i apoi a fost in-
ternat\ `n ATI cu pronostic re-
tiva unor parteneriate de afac-
eri sau pe proiecte europene.
Forumul Economic Nord-Est va
beneficia de prezen]e impor-
tante ca nivel decizional [i insti-
tu]ional precum: Ministerul E-
conomiei [i Finan]elor, Ministe-
rul Educa]iei, Cercet\rii [i Ti-
neretului, Ministerul Internelor
[i Reformei Administrative, Minis-
terul Transporturilor, Ambasada
Cehiei [i Ambasada Koreei `n
România, prefec]ii jude]elor Ba-
c\u, Boto[ani, Neam], Suceava
[i Vaslui. Parteneri acestui eve-
niment sunt Patronatul ~ntre-
prinderilor Mici [i Mijlocii
Nord-Est [i Asocia]ia Oamenilor
de Afaceri Ia[i. (B.C.)
La teza de matematic\ pentru
absen]i au lipsit peste 300 de elevi
a Comisia de organizare [i desf\[urare a tezelor cu subiect unic a extras ieri, 5 iunie,
varianta cu num\rul 10 pentru prima prob\ din sesiunea special\ a tezelor cu subiect unic
la clasa a VII-a, dup\ remedierea unei defec]iuni tehnice a Inspectorul de matematic\ din
cadrul ISJ Ia[i spune c\ elevii de nivel mediu nu au avut timp s\ rezolve subiectele a
Imediat dup\ efectua-
rea primei extrageri, din
jurul orei 6.00, a variantei
cu num\rul 9, reprezen-
tan]ii comisiei centrale au
sesizat c\ ISJ Mehedin]i
nu a reu[it s\ preia varian-
tele de subiecte din cauza
unei defec]iuni tehnice ca-
re a `mpiedicat conexiunea
la internet. De aceea, toat\
procedura a fost reluat\ `n
cel mai scurt timp, interval
`n care ISJ Mehedin]i a re-
mediat defec]iunea tehni-
c\, asigurându-se securi-
tatea subiectelor. Astfel, `n
jurul orei 6.30, a fost ex-
tras\ cea de-a doua vari-
ant\, cu num\rul 10. ~n in-
tervalul orar 6.30 - 8.00,
inspectoratele [colare jude-
]ene au preluat, decriptat
[i multiplicat varianta de
subiect.
Transferul de la inspec-
torate la [coli s-a realizat
`ntre orele 7.30 - 11.00, iar
multiplicarea materialelor
`n fiecare unitate [colar\
s-a derulat `ntre orele
11.00 [i 12.00. Proba a `n-
ceput la ora 12.00 [i a du-
rat 50 de minute.
La teza de matematic\
de ieri au fost a[tepta]i s\
participe aproximativ
9.000 de elevi care au ab-
sentat la prima sesiune,
dar a c\ror condi]ie nu im-
pune amânarea `ncheierii
situa]iei [colare. Ace[tia
vor sus]ine cealal\ tez\, la
limba [i literatura rom=-
n\, pe 12 iunie. A doua pe-
rioad\ special\ este `n lu-
zervat. Am colaborat cu colegii
de la «Parhon», unde i s-a f\cut
dializ\ [i ast\zi a dat semne
c\-[i revine“, a declarat dr.
Tudor Ciuhodaru, purt\torul
de cuv=nt al spitalului. (O.B.)
a FARMACIILE AU ~NCE-
PUT RAPORT|RILE ONLINE:
De la 1 iunie, farmaciile au `n-
ceput s\ fac\ raport\rile online
privind plafonul de medicamen-
te compensate [i gratuite exis-
tent `n fiecare zi. Raportarea se
face direct pe site-ul Casei Ju-
de]ene a Asigur\rilor de S\n\-
tate (CJAS), astfel `nc=t orice
asigurat poate s\ verifice ce far-
macii au `n stoc medicamentele
de care are nevoie. „Am dat dru-
ACTUALITATE
Evaluarea st\rii de s\n\tate
va avea multe inconveniente
Este concluzia la care
au ajuns reprezentan]ii
caselor jude]ene de asigu-
r\ri de s\n\tate din ]ar\,
reuni]i, s\pt\m=na tre-
cut\, la Sinaia, pentru
dezbaterea problemelor
care se vor ivi `n dema-
rarea programului na]io-
nal de evaluare a st\rii de
s\n\tate a popula]iei.
{eful CJAS Ia[i, dr. Iu-
lian {erban, se a[teapt\
chiar la v=nzarea cupoa-
nelor pe care sunt trecute
analizele ce urmeaz\ a fi
f\cute, dar [i la incorecti-
tudini din partea labora-
toarelor `n privin]a anali-
na august [i este destinat\
elevilor care au fost amâ-
na]i `n semestrul I.
~n jude]ul Ia[i, la prima
prob\ de sus]inere a tezei
cu subiect unic la mate-
matic\ au lipsit 545 de
elevi. Dintre ace[tia, [i-au
anun]at participarea, con-
form centraliz\rilor esti-
mative venite din [coli, 170
de elevi, precizeaz\ inspec-
tor Cristina Dasc\lu, pur-
t\tor de cuv=nt al Inspec-
toratului {colar Jude]ean
Ia[i (ISJ). Num\rul elevi-
lor prezen]i la proba de
matematic\ de ieri, rapor-
tat p=n\ la orele dup\- a-
miezii, era de 109 elevi.
mul acestui proiect de la 1 iunie
[i nu avem dec=t 6 sau 7 farma-
cii care nu fac raport\rile on-
line. Conform datelor de p=n\
acum, `n primele patru zile ale
lunii au fost eliberate 32.000 de
re]ete, `n special pentru bolna-
vii cronici“, a declarat dr. Iulian
{erban, pre[edintele CJAS.
(O.B.)
a COD ETIC PENTRU
PROFESORI: Ministerul Edu-
ca]iei, Cercet\rii [i Tineretului
(MECT) a hot\r=t c\ profesorii
trebuie s\ respecte un cod etic
atunci când `[i desf\[oar\ acti-
vitatea la catedr\. Astfel, repre-
zentan]ii ministerului sus]in c\
acest cod va intra `n vigoare `n
zelor. ~n plus, conform esti-
m\rilor Po[tei Rom=ne, `n
jur de 10-15% dintre asigu-
ra]i nu vor primi talon a-
cas\, ca urmare a schim-
b\rii adresei. „Nu avem
garan]ia c\ aceste cupoane
nu ar putea fi v=ndute sau
c\ rezultatele analizelor
vor fi `ntotdeauna corecte.
~n privin]a medicilor de fa-
milie, cei care nu vor par-
ticipa la program risc\ s\
se trezeasc\ cu contractul
reziliat, pentru c\ intr\ `n
obliga]iilor lor de serviciu“,
a precizat dr. {erban.
CJAS Ia[i va `ncheia con-
tracte cu medicii de familie
„Precizam c\ subiectele au
fost transmise `n toate [co-
lile care au avut elevi ab-
sen]i la prima tez\, indi-
ferent dac\ ei [i-au anun-
]at prezen]a sau nu. Nu s-a
produs nici un incident“, a
precizat Cristina Dasc\lu.
Referitor la subiectele
de la teza de matematic\,
inspectorul Constantin
Chiril\ din cadrul ISJ a
precizat c\ „subiectele au
fost elaborate `n concor-
dan]\ cu programa [colar\
[i au cuprins itemi din con-
]inuturile studiate de elevi
`n semestrul al II-lea pre-
cum numere ira]ionale – o-
pera]ii, compar\ri, aplica-
toamn\ [i va stipula foarte clar
rela]iile pe care un profesor tre-
buie s\ le aib\ cu elevii, dar [i
cu celelalte cadre didactice. Li-
liana Preoteasa, director `n ca-
drul MECT, a men]ionat c\
acest cod etic va fi preg\tit pen-
tru a fi trimis o dat\ cu Legea
`nv\]\mântului [i statutul per-
sonalului didactic pentru dez-
bateri `n Parlament. (O.R.)
a ACCIDENT GRAV LA
COZIA: O feti]\ de numai nou\
ani a murit ieri diminea]\ la
Cozia, `ntr-un tragic accident
rutier. {oferul camionului a
pierdut controlul volanului `n-
tr-o curb\, iar tirul s-a r\stur-
nat, accident=nd mortal feti]a
Miercuri, 6 iunie 2007
din jude] [i cu labora-
toarele de analize, pentru
decontarea serviciilor me-
dicale efectuate, `n pe-
rioada 15-30 iunie. ~n pre-
zent, 39 de laboratoare se
afl\ `n contract cu CJAS [i
424 medici de familie.
Potrivit estim\rilor
conducerii CJAS, la nive-
lul jude]ului Ia[i vor fi
cheltui]i circa 500 de mili-
arde de lei vechi pentru
implementarea [i desf\[u-
rarea programului de eva-
luare a st\rii de s\n\tate
a popula]iei. „~n primele
2-3 luni (iulie-septem-
brie), colectarea datelor se
va face manual, ulterior
cabinetele urm=nd s\ fie
dotate cu laptopuri [i soft-
uri speciale“, a mai spus
pre[edintele CJAS. (O.B.)
]ii ale no]iunilor `nv\]ate
`n contexte variate, rela]ii
metrice `n triunghiul drep-
tunghic - teorema lui Pi-
tagora, func]ii trigonome-
trice ale unui unghi ascu]it
al triunghiului dreptun-
ghic, rezolvarea ecua]iei
de gradul `nt=i“. Totu[i,
inspectorul de matematic\
din cadrul ISJ atrage aten-
]ia c\ elevii nu au avut
timp s\ rezolve subiectele:
„Men]ion\m faptul c\ pen-
tru elevii cu pregatire me-
die la matematic\ cele 50
de minute alocate pentru
rezolvarea celor 11 exerci]ii
[i probleme propuse nu
sunt suficiente“. (Oana R.)
care se `ndrepta spre [coal\, pe
marginea drumului. {oferul ti-
rului, basarabean de origine, a
fost transportat de urgen]\ cu
ambulan]a la Spitalul de Neu-
rochirurgie din Ia[i, pentru `n-
grijiri medicale. Ulterior, `n ur-
ma consultului de specialitate,
b\rbatul a fost dirijat c\tre Spi-
talul de Urgen]e „Sf. Ioan“. „Pa-
cientul a fost diagnosticat cu
fractur\ de humerus, trauma-
tism cranio-cerebral minor [i
contuzie toraco-abdominal\. A
fost stabilizat, iar starea sa este
acum bun\“, a declarat dr. Tu-
dor Ciuhodaru, purt\torul de
cuv=nt al spitalului. (O.B.)
11
PE SCURT
Parcul auto al RATP
se va m\ri cu 40 de
autobuze
RATP Ia[i a decis s\ mai
cumpere autobuze la mâna a
doua. Suma alocat\ pentru
cele 40 de autobuze care ur-
meaz\ a fi achizi]ionate este
de 700 de mii de euro, iar
plata se va face e[alonat pe
parcursul unui an de zile.
Autobuzele marca Renault [i
Saviem de la Societatea de
Transport din Paris vor
`ncepe s\ soseasc\ la Ia[i
`ncepând cu aceast\ lun\ `n
câte trei tran[e egale. „~nce-
pând cu aceast\ lun\ vor
`ncepe s\ soseasc\ la Ia[i 30
de autobuze la mâna a doua
de la unitatea de transport
din Paris. Suma alocat\ pen-
tru cele 30 de autobuze care
vor circula `n municipiu este
de aproximativ 700 de mii de
euro. Autobuzele sunt dotate
cu sisteme Euro 3 [i au trap\
joas\ pentru persoanele cu
handicap, iar plata se va
efectua e[alonat pe parcursul
a unui an de zile“, a declarat
Adrian Mihai, purt\torul de
cuvânt al RATP Ia[i. ~n plus,
[i SC Unistil SRL, singurul
operator privat care mai o-
pereaz\ pe traseele din mu-
nicipiu, va achizi]iona 10 au-
tobuze marca Mercedes fabri-
cate `n 2003 din Germania.
Pentru cele 10 autobuze, SC
Unistil SRL va cheltui suma
de 400 de mii de euro. Astfel,
ie[enii vor putea circula pân\
la sfâr[itul acestui an cu `nc\
40 de autobuze. (S.D.)
Amenzi pentru
ie[enii care nu `[i
sterilizeaz\ c=inii
~ncepând de s\pt\mâna vii-
toare, vor fi amenda]i propri-
etarii care au câini `n curte,
dar nu i-au adus la sterilizat.
~ncepând cu data de 29 mai
2007, angaja]ii SC Salubris
SA au demarat o ac]iune de
castrare a câinilor care nu
sunt de ras\ din cur]ile oa-
menilor. Ac]iunea are scopul
de a preveni `nmul]irea aces-
tor patrupede. Campania de
sterilizare a câinilor din gos-
pod\riile ie[enilor a `nceput
`n acest sezon cu zona S\r\-
rie [i va mai dura cel pu]in
dou\ s\pt\mâni. Pentru ste-
rilizarea câinilor, angaja]ii
firmei folosesc o clinic\ mo-
bil\. Ie[enii care nu merg cu
patrupedele din curte la ste-
rilizat vor fi sanc]iona]i cu
amend\ cuprins\ `ntre 5 [i
15.000.000 lei (500 - 1.500
RON). Pentru sterilizarea fie-
c\rui patruped, ie[enii trebuie
s\ scoat\ din buzunar 32 RON
pentru femele [i 23 RON pen-
tru masculi. S-a estimat c\ `n
prezent, `n municipiul Ia[i, `n
cur]ile oamenilor sunt peste
2.600 de câini, dintre care
1.670 masculi [i 930 femele,
iar alte 1.000 de c=ini sunt de
ras\. (S.D.)
Pubele pentru
ie[enii care
locuiesc la case
S\pt\m=na trecut\, angaja]ii
SC Salubris au `mp\r]it pu-
bele ie[enilor care locuiesc la
case. ~n total au fost distri-
buite 2.000 de pubele oame-
nilor din zonele Galata, Stru-
gurilor, Cicoarei, Arhitect Be-
rindei, Moara de V=nt, Br=n-
du[a, Avia]ie, Aurel Vlaicu,
Ciric [i F=nt=nilor. Ei au sem-
nat procese-verbale de pre-
dare-primire. „Luna viitoare
vom mai organiza o licita]ie
pentru achizi]ionarea a 2.000
de pubele, pe care le vom dis-
tribui [i `n alte zone cu case“,
a spus Ion Apostol, directorul
Salubris, a c\rui inten]ie este
ca, p=n\ la `nceputul anului
viitor, s\ fac\ tot posibilul ca
toate familiile care locuiesc la
cas\ s\ aib\ asemenea uni-
t\]i de colectare a de[eurilor
menajere. (S.D.)
12 Miercuri, 6 iunie 2007 SPORT

PE SCURT
Participare record la
Face]i „dubla“! Programul partidelor de ast\zi
din cadrul preliminariilor
Campionatului European
a Pentru a se men]ine cu prima [ans\ la de Fotbal edi]ia 2008:
Campionatele Na]ionale calificarea la EURO 2008, na]ionala Grupa A
juvenile de atletism Kazahstan – Azerbaidjan
Rom=niei trebuie s\ `nving\ `n aceast\ Armenia – Polonia
Un num\r record de 583 sportivi - Finlanda – Belgia
210 fete, 373 b\ie]i, din 106 sear\ Slovenia, la Timi[oara, la doar Clasam e nt grupa A

c=teva zile dup\ ce au c=[tigat la Cejle a

1. Polonia 8 6 1 1 15-6 19p
cluburi din ]ar\ - au participat la 2. Portugalia 7 4 2 1 15-5 14p
Campionatele Na]ionale de 4. Serbia 7 4 2 1 10-4 14p
atletism ale Cluburilor Sportive „Nu m\ entuziasmez atacantul Daniel Nicu- 3. Finlanda 7 3 2 2 7-5 11p
5. Belgia 7 2 1 4 5-8 7p
{colare [i Liceelor cu Program foarte tare dup\ aceast\ lae, suspendat dup\ eli- 6. Kazahstan 7 1 2 4 4-10 5p
Sportiv din ]ar\, desf\[urate `n victorie, pentru c\ nu minarea de la Cejle, `n 7. Armenia 6 1 1 4 2-7 4p
week-end-ul trecut pe stadionul 8. Azerbaidjan 7 1 1 5 3-16 4p

Iolanda Bala[-Söter din Capital\. am realizat dec=t jum\- rest tot lotul fiind valid. Grupa B
Printre cele mai bune rezultate tate din obiectiv. Voi fi R\m=ne de v\zut cum Insulele Feroe – Sco]ia
ale competi]iei a ob]inut [i mul]umit sut\ la sut\ va aborda selec]ionerul Lituania – Italia
ie[eanca de la LPS, Andreea dac\ batem [i miercuri, `nt=lnirea, acesta anun- Fran]a – Georgia
Ionescu, care a c=[tigat proba de la Timi[oara, [i reu[im ]=nd cel pu]in dou\ mo- Clasam e nt grupa B
1. Fran]a 6 5 0 1 14-2 15p
400 mg `n timpul de 58,15 sec. «dubla», adic\ ceea ce dific\ri `n primul uns- 2. Italia 6 4 1 1 11-6 13p
Sportivii clasa]i pe primul loc `n
fiecare prob\ sunt urm\torii: ne-am propus, [ase prezece. 3.
4.
Ucrania
Sco]ia
6 4 0
6 4 0
2 8-6
2 11-6
12p
12p

1.500 m - Cristina Vasiloiu (LPS puncte din [ase“, spu- Echipa probabil\ a 5. Lituania 6 2 1 3 4-5 7p
6. Georgia 7 2 0 5 13-13 6p
Craiova); 3.000 m - Vasiloiu nea la finalul partidei Rom=niei: Lobon] – Con- 7. Feroe 7 0 0 7 2-25 0p
Cristina; 10 km mar[ - Ana Maria de la Cejle selec]ionerul tra, Tama[, Chivu, Ra] Grupa C
Greceanu (LPS Constan]a); arun- Victor Pi]urc\. – Florentin Petre, Dorel Norvegia – Ungaria
carea ciocanului - Bianca Perie Dup\ acel 2-1 din Stoica, Codrea, Zicu – Bosnia-H
Her]egovina – Malta
(LPS Roman); 100 m - Claudiu Slovenia, tricolorii au Grecia – Moldova
Costache (Bucure[ti), 1.500 m - Mutu, Claudiu Nicu-
Lucian Che[che[ (CSS Media[), urcat pe primul loc `n lescu (Marica). 1. Grecia
Clasam e nt grupa C
6 5 0 1 10-4 15p
100 m - Andreea Ogrezeanu (CSS grupa G de calificare la 2. Turcia 6 5 0 1 10-4 15p

Alexandria), 400 m - Elena Lavric turneul final al lui Regrete t=rzii

3.
4.
Bosnia
Norvegia
6 5 0
6 5 0
1
1
10-4
10-4
15p
15p
(LPS Vaslui), 400 m [i 200 m - EURO 2008 [i `n cazul 5. Ungaria 6 5 0 1 10-4 15p
6. Malta 6 5 0 1 10-4 15p
Iulian Geambazu (CS{ Tulcea), `n care `nving ast\-sea- UEFA a anun]at c\ 7. Moldova 6 5 0 1 10-4 15p
suli]\ - Ramona Anghela[ (LPS r\ se men]in cu prima
Br\ila). Totodat\, la Bucure[ti va analiza pe 8 iunie in- dore[te s\-[i cear\ scu- Grupa D
[ans\ `n cursa pentru cidentele produse `n Dup\ ce a ratat Germania – Slovacia
s-au derulat [i Campionatele ze pentru gestul s\u,
Na]ionale de Grand Prix rezervat accederea la competi]ia cursul partidei de fotbal c=teva ocazii clare Clasam e nt grupa D
continental\ g\zduit\ care a afectat [ansele la Cejle, f\r\ s\ 1. Germania 6 5 1 0 27-3 16p
juniorilor I [i Campionatele Na- Danemarca - Suedia, din
]ionale de Prim\var\. Men]ion\m anul viitor de Austria [i de calificare ale Dane- 2. Cehia 7 4 2 1 15-4 14p
preliminariile EURO marcei la turneul final `nscrie, Adrian Mutu 3. Irlanda 7 4 1 2 12-8 13p
`n acest segment performan]ele lui Elve]ia. ~n acest mo- 2008, `ntrerupt `n mi- sper\ s\ puncteze
4. Slovacia 6 3 0 3 15-11 9p

Adrian Pop (CS Cri[ul Oradea,
71,69 m la ciocan) [i ale Loredanei
Vlaicu (CS{ Triumf Bucure[ti,
2:08,68 min la 800 m). (D.T.)
Olanda joac\ un amical
ment Rom=nia se afl\ al EURO 2008. 5.
6.
}ara Galilor
Cipru
6 2 1
6 1 1
3 8-9 7p
4 9-16 4p
nutul 89, dup\ ce un „Vreau s\-mi cer scu- decisiv `n `nt=lnirea 7. San Marino 6 0 0 6 1-36 0p
pe primul loc, cu 14 spectator a p\truns pe
ze tuturor danezilor, de la Timi[oara Grupa E
puncte, pe locul 2 se teren [i l-a agresat pe
situeaz\ Olanda, tot cu deoarece am stricat o Andorra – Israel
arbitrul german Her- sear\ fantastic\. Nu Croa]ia – Rusia
14 puncte, dar cu un bert Fandel. Forul con- iar dac\ `nvinge `[i asi- Estonia – Anglia
golaveraj mai slab, iar tinental a confirmat, pe
am dormit toat\ noap- gur\ calificarea `n pro- Cl a s a m e n t g r u pa E

`n Thailanda Bulgaria se afl\ pe po- tea `n celul\. S\ fac r\u por]ie de 90%. ~n grupa 1. Croa]ia 6 5 1 0 16-4 16p
site-ul s\u oficial, c\ a na]ionalei daneze era ul- B, favoritele Italia, Sco-
2. Rusia 6 4 2 0 11-1 14p
zi]ia a treia, la dou\ 3. Israel 7 4 2 1 15-7 14p
~n afara meciurilor oficiale din primit raportul arbitru- timul lucru pe care l-a[ ]ia [i Fran]a au meciuri
puncte `n spate. 4. Anglia 6 3 2 1 9-2 11p

cadrul preliminariilor lui EURO Practic, programul lui, precum [i pe cel al fi dorit. Sper ca `ntr-o zi facile la prima vedere,
5.
6.
Macedonia
Estonia
7 2 1
6 0 0
4
6
6-7
0-11
7p
0p
2008, ast\zi au loc [i c=teva par-
grupei G a ajuns la ju- observatorului `nt=lni- s\ am [ansa s\-mi cer `n timp ce, `n grupa C, 7. Andorra 6 0 0 6 1-26 0p
tide amicale, dar nici una `n rii [i a deschis o anche- Grupa F
Europa. Printre protagoniste se m\tate, iar Mutu [i scuze personal pentru Bosnia poate reintra `n
compania depind acum t\ `n leg\tur\ cu acest ceea ce i-am f\cut arbi- c\r]ile calific\rii `n ca- Suedia – Islanda
num\r\ [i adversara Rom=niei `n Letonia – Danemarca
preliminarii, Olanda, care va doar de cum gestionea- caz. Meciul Danemarca trului“, a declarat su- zul unui succes `n fa]a Lichtenstein – Spania
evolua `n compania na]ionalei z\ ei situa]ia favorabil\ - Suedia a fost `ntre- porterul, `n v=rst\ de Maltei, dup\ ce s=mb\- Clasam e nt grupa F
Thailandei, `n deplasare. din clasament. Dac\ rupt la scorul de 3-3, 29 de ani, ziarului da- t\ a `nvins Turcia. 1. Irlanda de Nord 6 4 1 1 10-7 13p
2. Suedia 6 4 1 1 12-7 13p
S=mb\t\, batavii au jucat la Seul, ob]in maximum de dup\ ce un fan danez, nez „Ekstra Bladet“. Croa]ia `nt=lne[te `n 3. Spania 6 4 0 2 11-6 12p
cu Coreea de Sud [i au `nvins cu `n stare de ebrietate, a 4. Danemarca 5 2 2 1 10-5 8p
scorul de 2-0, ambele goluri ale puncte `n partidele ce derby-ul grupei E na]io- 5. Islanda 6 1 1 4 5-10 4p
urmeaz\, la Timi[oara p\truns pe gazon [i l-a nala Rusiei, iar dac\
reprezentativei conduse de Marco
agresat pe arbitru, care Meciuri importante `nvinge se calific\, pen-
6.
7.
Liechtenstein
Letonia
6 1 1
5 1 0
4
4
4-16
4-5
4p
3p
van Basten fiind marcate de cu Slovenia [i `n de-
Rafael van der Vaart. Celelalte plasare cu Belarus, tri- se preg\tea s\-i arate pentru calificare tru al doilea urm=nd s\ Grupa G
meciuri amicale de ast\zi sunt: cartona[ul ro[u unui Rom=nia – Slovenia
Jamaica - Chile, Mexic -
colorii pot aborda deja `n celelalte grupe lupte Rusia [i Anglia. Bulgaria – Belarus
dintr-o postur\ fericit\ fotbalist danez [i s\ dic- ~n grupa F favoritele Luxemburg – Albania
Paraguay, Peru - Ecuador. (N.P.) teze, totodat\, o lovitu- Altfel, ast\zi au loc au [anse mari s\ se im-
meciurile cu Olanda [i Cl a s a m e n t g r u pa G

Bulgaria, din finalul r\ de la 11 m `n favoa- c=teva partide foarte pun\, iar `n grupa G, 1.
2.
Ro m =n i a
Olanda
6 4 2
6 4 2
0
0
1 2 -4
4 14p
8-2 14p
Un singur „intrus“ campaniei de calificare. rea Suediei. Suporterul importante `n economia Rom=nia trebuie s\ `n- 3.
4.
Bulgaria
Belarus
6 3 3
6 2 1
0
3
9-3 12p
9-13 7p

`n sferturi, Pentru meciul din respectiv, `n v=rst\ de clasamentelor din pre- ving\ Slovenia pentru a 5. Albania 6 1 3 2 5-6 6p
aceast\ sear\, Pi]urc\ 29 de ani, a declarat `n liminarii. Polonia joac\ se men]ine cu prima 6. Slovenia 6 1 1 4 5-10 4p

la Roland Garros nu-l are la dispozi]ie pe presa danez\ de luni c\ `n grupa A `n Armenia, [ans\ la calificare. a
7. Luxemburg 6 0 0 6 1-11 0p

Turneul de Mare {lem de la

Roland Garros a ajuns `n faza
sferturilor de final\, `ntre cei 16
sportivi califica]i la masculin [i
feminin unul singur nefiind cap de
serie. Este vorba de rusul Igor
Andreev, care va avea o misiune
dificil\ `n sferturi, unde-l va
`nt=lni pe favoritul nr. 6, s=rbul
Novak Djokovic. ~n rest, ceilal]i 15
tenismani care vor lupta pentru
accederea `n semifinale sunt capi
de serie. Iat\ cum se prezint\
tabloul sferturilor de final\ `n pro-
bele de simplu feminin [i masculin
din cadrul Interna]ionalelor de te-
nis ale Fran]ei:
Simpllu feeminin
Justine Henin (Belgia, nr. 1) -
Serena Williams (SUA, nr. 8)
Jelena Jankovic (Serbia, nr. 4) -
Nicole Vaidisova (Cehia, nr. 6)
Ana Ivanovic (Serbia, nr. 7) -
Svetlana Kuzne]kova (Rusia, nr. 3)
Ana Ceakvetadze (Rusia, nr. 9) -
Maria {arapova (Rusia, nr. 2)
Simpllu masccullin
Roger Federer (Elve]ia, nr. 1) -
Tommy Robredo (Spania, nr. 9)
Nikolai Davidenko (Rusia, nr. 4) -
Guillermo Canas (Argentina,
nr. 19)
Novak Djokovic (Serbia, nr. 6) -
Igor Andreev (Rusia)
Carlos Moya (Spania, nr. 23) -
Rafael Nadal (Spania, nr. 2). (N.P.)
Mai pu]ini bani din drepturile TV
a Poli Ia[i va `ncasa aproximativ 300.000 de dolari de la
LPF, din drepturile TV, mai pu]in fa]\ de anul trecut a
Pre[edintele Politehnicii Ia[i, de la Liga profesionist\ de Fot-
Sorin Boca (foto), a anun]at c\ bal, din drepturile de televizare,
gruparea din Copou va `ncasa
dup\ clasarea lui Poli pe locul
aproximativ 300.000 de dolari
13 `n edi]ia trecut\ de campi-
onat. Banii vor fi vira]i `n contul
clubului `n patru tran[e.
„Pentru clasarea noastr\ pe
locul 13 `n sezonul trecut, vom
`ncasa din drepturile de televi-
zare aproximativ 300 de mii de
dolari, adic\ aproximativ 150.000
lei. Din p\cate, rezultatele slabe
din finalul campionatului ne-au
tras `n jos [i am pierdut o impor-
tant\ sum\ de bani. Dac\ nu
pierdeam meciurile din final,
ne-am fi putut clasa mai sus `n
clasament [i am mai fi `ncasat
de la Lig\ aproximativ 60.000 de
dolari, bani foarte importan]i pen-
tru noi“, a declarat Sorin Boca.
~n ultimele 8 partide dispu-
tate `n anul 2006, juc\torii lui
Ionu] Popa au luat doar 5. (N.P.)
Din [ase au r\mas doar patru
~n perioada 6-8 iunie va avea [i ea s\ participe la turneul de
loc la T=rgovi[te turneul de ba- baraj, West Petrom Arad, a re-
raj pentru promovarea `n Divi- nun]at [i ea la privilegiul oferit
zia A Volkswagen la baschet de onor FR Baschet.
masculin. ~n urma celor dou\ ~n aceste condi]ii, turneul de
turnee semifinale de la T=rgo- baraj de la T=rgovi[te va avea
vi[te [i Craiova, au ob]inut pro- loc doar cu prezen]a a patru e-
movarea la turneul de baraj e- chipe (CS{ CSM Rm. V=lcea,
chipele Granitul Bucure[ti, BC BC CS{ T=rgovi[te, Energia
CS{ T=rgovi[te, Energia Rovi- Rovinari, Universitatea Craio-
nari [i Universitatea Craiova, va), primele dou\ clasate pu-
dar prima a renun]at dup\ ace- t=nd evolua `n Divizia A, `n se-
ea la competi]ie. De men]ionat zonul 2007-2008. (D.T.)
c\ forma]ia Granitul Bucure[ti
s-a calificat la turneul final `n
detrimentul echipei Poli Mille-
nium Center Ia[i, pe care a `n-
vins-o cu scorul de 71-70! Dup\
ce a renun]at la competi]ie,
Granitul Bucure[ti nu a fost `n-
locuit\ pentru turneul de baraj
de urm\toarea clasat\, Poli
Millenium Center Ia[i, a[a cum
era normal s\ se `nt=mple. {i
din patru au r\mas doar trei la
care se va mai ad\uga doar re-
trogradata CS{ CSM Rm. V=l-
cea, deoarece o alt\ retrograda-
t\ din prima lig\, care trebuia

Diareea acut\ la copil
Diareea acut\ reprezint\ malabsorb]ia
temporar\ a apei, electroli]ilor [i a unor
principii alimentare, `nso]it\ de o accelerare
a tranzitului intestinal, av=nd ca rezultat
m\rirea num\rului de scaune, reducerea
consisten]ei lor [i producerea de pierderi.
de dr. Doina
DUMITRIU
Diareea acut\ este u-
na dintre cele mai frec-
vente cauze de morbidi-
tate la copil.
~n func]ie de pierderi,
se vorbe[te de o form\ u-
[oar\ de boal\ (c=nd pier-
derile reprezint\ mai pu-
]in de 5% din greutatea
corporal\ dinaintea `m-
boln\virii), o form\ me-
die (c=nd pierderile sunt
cuprinse `ntre 5-10%) [i o
form\ grav\, numit\ [i
toxicoz\ (c=nd pierderile
dep\[esc 10%).
Primele semne care ar
trebui s\ ne `ngrijoreze
sunt: m\rirea progre-
siv\ a num\rului de sca-
une, reducerea consis-
ten]ei lor, modificarea
aspectului [i culorii (mu-
co-purulent\, sanghino-
lent\, verde).
Apari]ia diareei acute
depinde de v=rst\ (sur-
vine mai frecvent la sug-
ari), de sezon (mai frec-
vent vara), de starea de
nutri]ie a copilului (mai
frecvent\ la malnutri]i)
[i de condi]iile de alimen-
ta]ie [i `ngrijire.
Inciden]a crescut\ a
diareei acute `n perioada
de sugar se explic\ prin
particularit\]ile morfo-
func]ionale ale tubului
digestiv la aceast\ v=r-
st\, prin posibilit\]ile
foarte mari de infectare a
hranei sugarului alimen-
tat mixt sau artificial [i
prin inciden]a mare a in-
fec]iilor parenterale (din
afara tubului digestiv).
De ce apare boala
Diareele acute au fie
cauze determinante, fie
cauze favorizante. Cauze
determinante sunt in-
fec]iile tubului digestiv,
provocate de virusuri,
bacterii, parazi]i [i fungi,
dar [i infec]iile parente-
rale (otite medii [i oto-
mastoidite, bronhopneu-
monii acute, infec]ii uri-
nare, piodermite, boli in-
fecto-contagioase, septi-
cemii). Alte cauze deter-
minante sunt gre[elile a-
limentare. Acestea pot fi
cantitative (supra sau su-
balimenta]ia) [i calitative
(dilu]ii necorespunz\toa-
re de lapte, excese unila-
terale, alimente necores-
punz\toare v=rstei, fruc-
te cu caracter laxativ).
Tot cauze determinan-
te sunt [i antibioticele
(ampicilin\, tetracicli-
n\), dar [i alergiile la
proteinele laptelui de va-
c\ [i la albumina din al-
bu[ul de ou). O alt\ cau-
z\ determinant\ este [i
malnutri]ia.
POR}IA DE S|N|TATE
Cauzele favorizante
sunt reprezentate de ca-
ren]ele de `ngrijire (igie-
n\ individual\ [i de me-
diu deficitar\, c\ldur\
excesiv\, frig) [i de fac-
torii constitu]ionali (v=r-
st\ mic\, dismaturita-
tea, rahitismul).
Boala `mbrac\
forme diverse
Diareea acut\ neeti-
chetat\ etiologic sau dia-
reea infantil\ nespeci-
fic\ reprezint\ o form\
comun\ de diaree acut\,
at=t la sugar, c=t [i la co-
pilul mic.
Debutul bolii poate fi
lent sau brutal, put=nd fi
precedat de anorexie,
agita]ie sau doar de in-
dispozi]ie. Apar apoi v\r-
s\turile, durerile abdo-
minale spontane [i sca-
unele diareice `n num\r
de 4-5 pe zi, ajung=nd
chiar [i la 6-10 scaune pe
zi, emise `n jet, cu miros
acru. Starea general\ se
men]ine, totu[i, bun\.
Febra nu este obliga-
torie. Se poate constata o
ascensiune termic\ u-
[oar\, ca o consecin]\ a
deshidrat\rii (febr\ de
deshidratare), dar care
dispare o dat\ cu rehi-
dratarea. Dac\ febra
persist\ [i dup\ reali-
zarea hidrat\rii, atunci
are semnifica]ie de dia-
ree acut\ infec]ioas\.
Miercuri, 6 iunie 2007
SFATUL ZILEI
Cum select\m [i depozit\m fructele
Pentru c\ suntem mai a-
proape de sezonul de recoltare
a fructelor, trebuie s\ ne pre-
g\tim [i de depozitarea lor
pentru a le p\stra c=t mai
proaspete.
Selecta]i fructele care par
mult prea grele pentru dimen-
siunea lor. Cu c=t sunt mai
De dr. Doina grele, cu at=t sunt mai sucu-
lente. Apoi, verifica]i mirosul
Dumitriu, medic fructelor. De regul\, fructele
primar medicin\ ar trebui s\ aib\ un miros spe-
de familie cific atunci c=nd sunt coapte,
dar un miros prea insistent nu
~n func]ie de intensi- este un semn de prospe]ime.
Verifica]i-le [i textura. Un
tatea tulbur\rilor diges-
tive, apar grade variate kiwi care este prea moale la
atingere este mult prea copt.
de deshidratare, apreci-
Totu[i, un avocado, care la
ate clinic prin sc\dere atingere pare spongios, este
ponderal\.
ideal.
Simptomele clinice ale De asemenea, este indicat
deshidrat\rii sunt carac-
s\ cump\ra]i fructe uscate
teristice formei de deshi- f\r\ adaos de zah\r. Fructele
dratare: extracelular\ uscate sunt o surs\ bogat\ de
sau intracelular\. Des- fibre, dar `n acela[i timp sunt
hidratarea extracelular\ mai bogate `n calorii dec=t
se traduce prin globi ocu- fructele proaspete. Dac\ sunt
lari `nfunda]i `n orbite, `mpachetate, citi]i cu aten]ie
extremit\]i reci, urinat eticheta de pe fructe.
rar [i `n cantit\]i mici. Alege]i fructele `nghe]ate
f\r\ adaos de zah\r. Cele mai
Deshidratarea intracelu-
bune conserve de fructe sunt
lar\ se traduce clinic cele `n care acestea sunt con-
prin: sete vie, febr\, us- servate `n ap\ sau `n suc pro-
carea mucoaselor, agita- priu. Evita]i fructele men]i-
]ie, convulsii. nute `n sirop pe baz\ de
De obicei, apar semne zah\r, care este o surs\ de
mixte de deshidratare. calorii f\r\ nici un nutrient.
Este obligatoriu s\ se e- Foarte important este [i
fectueze trei coproculturi modul `n care sunt p\strate
imediat dup\ ce scaunele fructele.
Dac\ vre]i s\ se coac\ mai
au devenit diareice. Pri-
ma coprocultur\ se va fa- mult, p\stra]i-le la tempera-
tura camerei. Unele fructe pot
ce `naintea administr\rii
fi puse `n v=nzare `nainte de a
de antibiotice. a se coace, doar pentru a le pre-
lungi via]a. Acesta este cazul
bananelor, al nectarinelor, pe-
relor [i al fructelor kiwi. Fruc-
tele coapte sunt u[or moi la a-
tingere, au un miros caracte-
ristic [i o culoare uniform\.
Fructele coapte trebuie ]inu-
te `n frigider. Temperaturile
joase `ncetinesc procesul de
coacere, d=nd astfel un timp
mai lung de prezervare a fruc-
telor. Durata de via]\ la tem-
peraturi sc\zute depinde de
mul]i factori, cum ar fi c=t de
copt este fructul `n momentul
cump\r\rii sau tipul de fruct.
Portocalele, caisele [i cire[ele
se men]in la frigider `ntr-o sta-
re bun\ p=n\ la dou\ s\pt\-
13
m=ni. Altele, cum sunt c\p[u-
nele, strugurii sau piersicile
pot s\ se coac\ [i s\ se strice
`ntr-un timp mai scurt, `n chiar
mai pu]in de o s\pt\m=n\.
Arunca]i produsele care au
fost ]inute o perioad\ mai lun-
g\ de timp. Sc\pa]i de fructele
care miros ur=t, de cele care
au un aspect vestejit. ~n afara
faptului c\ numai apetisante
nu pot fi, astfel de fructe stri-
cate pot con]ine toxine d\un\-
toare organismului.
Dac\ dori]i s\ le p\stra]i
pentru o perioad\ mai lung\,
metoda cea mai recomandat\
este congelarea. Strugurii, cire-
[ele, fructele de p\dure [i pepe-
nele se comport\ destul de bine
la congelator. Pentru rezultate
mai bune, t\ia]i fructul `n
buc\]i mici. A[eza]i-le `ntr-o
cutie `ntr-un singur strat [i de-
pozita]i-o la congelator. O dat\
`nghe]ate, le pute]i muta [i `n
pungi speciale de congelator.
Preg\ti]i fructele proaspete
pentru servire cu jum\tate de
or\/o or\ `nainte de a le aduce
la mas\, pentru a le men]ine
gustul, textura [i mirosul.
Unele salate necesit\ un anu-
mit timp de p\strare la
frigider (`n jur de 30/60 de
minute), pentru ca diferitele
arome s\ se amestece.
Sp\la]i fructele sub jet pu-
ternic de ap\ rece `nainte de a
le t\ia `n buc\]ele. ~n mod gre-
[it, pepenele nu este sp\lat, de
obicei, put=ndu-se transmite
mul]i microbi c\tre miez de pe
lama cu]itului care a atins
coaja murdar\.
Nu v\ face]i o obi[nuin]\
din a `ndep\rta coaja fructe-
lor. Coaja fructelor poate s\
dea o anumit\ culoare pl\cut\
`n re]etele la care folosim res-
pectivele fructe. Pe deasupra,
coaja con]ine o serie de nutri-
en]i [i fibre.
De c=te ori v\ este foame,
alege]i un fruct ca o modalitate
rapid\ de a v\ potoli foamea.
Vara [i toamna este ideal s\
consuma]i fructe proaspete,
pentru con]inutul bogat `n nu-
trien]i. ~ns\, `n lunile `n care
nu se g\sesc at=t de multe
fructe proaspete de cump\rat,
o alternativ\ istea]\ sunt [i
fructele `n conserv\, p\strate
`n ap\ sau `n suc natural.
(sursa: www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 6 iunie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00 A
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 10 3 11 1 12 2 1 13
Actualitatea Actualitatea Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 6 8 13 9 2 14 9 4 3 13

2 3 11 15 3 16 3 4 1 9
3 1 2 7 4 5 9 6 8
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

7 9 5 6 8 2 4 3 1 1 6 13 4 9 15 3 13
4 8 6 9 1 3 7 5 2
Sudoku este un fel de re- 2 9 11 1 6 3 13 3
bus, dar numai cu cifre, 5 6 1 2 7 4 3 8 9 Aritmogriful este un gen enigmistic
de la 1 la 9. Jocul a fost 9 7 3 5 6 8 1 2 4 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 15 3 12 13 5 17 5 4 1 9
lansat [i pe Internet [i s-a 2 4 8 1 3 9 6 7 5 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 8 3 9 4 5 7 2 1 6 totdeauna aceea[i cifr\. 1 6 7 18 1 6 3 7 1 9 6 8
tele Unite, Noua Zeeland\ 6 2 7 8 9 1 5 4 3 Careurile sunt `ntocmite
[i Croa]ia, iar `n Marea 4 8 2 1 7 19 3 4 1 9
1 5 4 3 2 6 8 9 7 de dl. Valentin PAS|RE
Britanie este deja consi-
derat un fenomen. Com- 20 9 16 8 7 3 13 3
A
pleta]i careul de 81 de 9 2 3 4 9 11 1 2 1 6 13 8
p\tr\]ele cu cifre cuprinse C I E N V D F
5 1
Rezolvarea careului din

`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t

nici o cifr\ s\ nu apar\ de R E N A I U E 11 1 4 5 6 5 12 1 13 8
num\rul de ieri

dou\ ori pe acela[i r=nd 8 1

E R O H R R R 15 4 5 14 5 20 8 6 1 8
sau pe aceea[i coloan\. 3 7 2 A D O R O T E I B
Grila este `mp\r]it\ `n
14 1 4 9 1 6 13 3
nou\ careuri mai mici, 3 8 1 6 5 I S I R U R C
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 5 9 2 N I A E T E I B
s\ con]in\ cifrele de la 1 7 6 T S T E T Pornind de la numele Cuv. ... (sec IX, 3 cuvinte), `n Calendarul Ortodox, de
la 9, la fel, o singur\ ast\zi, 6 iunie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus
dat\. (Solu]ia 1 6 A I I [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 4 1 8 5

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 10:00 Remix (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Clona (r)
07:30 TeleMatinal 07:30 Spellbinder: O lume nou\ 11:00 Aparatul de filmat - Martor al Cu: Cristina Cioran, Daniel 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
10:00 Pe ce d\m banii? 08:00 Micu]a Zorro istoriei (r) Capatos 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Gitanas
10:30 Doctor Becker (comedie, 08:50 Lec]ia de [tiin]\ 12:00 Jurnal cultural 09:00 ~n gura presei (r) 10:15 Unde este compania 11:15 Inocen]\ furat\
Cu: Ted Danson) 09:20 Jurnalul Euronews 12:30 360 de grade - Rep. Geo (r) 10:00 Concurs interactiv a 7-a? (r) 13:30 Prizoniera
11:00 Ne vedem la TVR! 09:35 Scotland Yard (r) 13:00 Clio magazin (r) 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela (r\zboi, Cu: Jean Lefebvre, 14:30 Iubire ca `n filme (dram\,
12:00 Garantat 100% (r) 10:10 Tonomatul DP2 13:30 Se vorbe[te despre... (r) Anderson, Molly Culver, Pierre Mondy) Cu: Adela Popescu, Dan
12:50 Integrame dup\ integrare 12:00 Replay. Legendele fotbalului Talk-show polemic, pe teme de Natalie Raitano) 12:15 Emmerdale - Afaceri de Bordeianu, Carmen
13:00 Vorba lui Jim actualitate cultural\, care va 12:00 Vocea inimii (r) familie (dram\, Cu: T\nase, C\t\lina Musta]\)
rom=nesc pune `n dezbatere „disputa“
13:30 Club Disney 12:30 Poirot (r) s\pt\m=nii. Marius Chivu, 13:00 Observator Elisabeth Estensen, Mark 15:20 Re]eta de Acas\
14:00 Jurnalul TVR 13:30 ABC... de ce? moderatorul emisiunii, `i va 13:45 Misiunea casa (r) Charnock, John Middleton) 15:30 R\zbunarea Victoriei
15:00 Teleshopping 14:00 Teleshopping avea ca invita]i pe principalii
14:30 Din dragoste (r) 13:00 {tirile PRO TV 17:30 Pove[tiri adev\rate
actori care au generat disputa 13:30 Z=mbi]i, v\ rog Vremea de Acas\
15:30 Oameni ca noi 14:30 E-forum din ultimele 7 zile. F\r\ s\ fie 16:00 Observator
16:00 Bagaj pentru Europa 15:00 ~mpreun\ `n Europa! o `nt=lnire a `mp\c\rii, al\turi 14:00 Cruciada inocen]ei 18:30 Betty cea ur=t\
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
17:00 Jurnalul TVR 16:00 Jurnalul TVR de cele dou\ p\r]i implicate `n (dram\, Cu: Ian Tracey, 19:30 Tequila cu suflet de femeie
conflict, `n studio va fi prezent Cu: Cristian Andrei Gabrielle Rose, Tom
17:15 Careu de doamne 16:20 Descoper\ rom=nii 20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
[i un jurnalist cu notorietate `n 19:00 Observator Melissis) Cu: Adela Popescu, Dan
18:00 Dis-de-sear\. Divertisment 16:30 Autostrada TVR presa cultural\. Acesta va 20:30 Ziua judec\]ii
19:00 Jurnalul TVR avea la r=ndul s\u misiunea 16:00 T=n\r [i nelini[tit Bordeianu, Carmen
18:00 Jurnal regional de a clarifica telespectatorului, Cu: Dan Negru Cu: Janne Cooper T\nase, C\t\lina Musta]\)
Cu: Cosmin Prelipceanu 18:35 Poirot consumator al actului cultural, 22:00 Vocea inimii 17:00 {tirile PRO TV 21:30 Zorro
20:20 Minutul 0 19:30 S\ vorbim despre cinema intrigile care au stat la baza Cu: Ioan Isaiu, Maria 17:45 R\zboiul de acas\ 22:30 Pove[tiri de noapte
20:55 Fotbal. Preliminarii Euro 20:00 Bugetul meu conflictului...
Dinulescu, Toma D\nil\
2008: Rom=nia - Slovenia 14:30 Biserica San Giovanni `n 18:15 Doi b\rba]i [i jum\tate Cu: Cabral, Mircea Solcanu
20:30 Bazar 23:00 Observator (comedie, Cu: Charlie 23:00 Clona
23:00 Repriza a III-a Cu: R\zvan Marc Laterano (r)
15:05 Muzica - Opere complete 00:30 Inamici din dragoste Sheen, Jon Cryer, Angus T. 00:00 Prizoniera (r)
00:10 C=nd se sf=r[e[te 21:00 Ora de [tiri Jones, Marin Hinkle)
noaptea? (I) 16:00 C\l\torie dinspre centrul (dram\, Cu: Ron Silver, 01:00 Pove[tiri adev\rate (r)
22:10 Silkwood P\m=ntului Anjelica Huston, Lena Olin) 18:50 {tirile PRO TV 02:00 Iubire ca `n filme (r, dram\,
(thriller, Cu: Marcello
Mastroianni, Max von (dram\, Cu: Meryl Streep, 17:00 Nocturne De[i emigrat `n America, un 20:30 Fericire furat\ Cu: Adela Popescu, Dan
Sydow, Marie Laforêt) Kurt Russell, Cher, Craig T. supravie]uitor al genocidului (thriller, Cu: Megan Galla- Bordeianu, Carmen
Nelson, Diana Scarwid)
18:55 Jurnal cultural evreilor din Polonia nu-[i
La Torino, un preot moare ucis gher, Claudette Mink, Bar- T\nase, C\t\lina Musta]\)
Filmul este inspirat dintr-un 19:00 Identit\]i (r) poate g\si lini[tea. B\rbatul clay Hope, Liam Ranger)
de o explozie, dar nimeni nu
19:30 Scrisori francofone este „sf=[iat“ de trei femei. De 03:00 Pove[tiri de noapte (r)
[tie cu certitudine dac\ este caz real. America anilor ’70: 22:15 La bloc (comedie)
vorba despre accident sau cri- Karen Silkwood lucreaz\ `ntr-o 20:00 Cellini - O via]\ violent\ prima lui so]ie, Tamara, pe 03:45 Muzica de Acas\ a
uzin\ nuclear\ de prelucrare a care a crezut-o moart\ [i de 23:00 La servici (comedie)
m\. La scurt timp, un carabi- (p. a II-a)
nier este ucis `n ma[in\. ~na- plutoniului. ~n fiecare zi, tot care `l leag\ amintirile despre 23:30 {tirile PRO TV
inte de a muri, el scrie pe par- mai multi colegi de-ai ei sunt 22:00 360 de grade - Reportajul
Geo
copiii lor, extermina]i `n lag\r.
De Jadwiga, actuala so]ie, `l
00:15 C\l\torii `n necunoscut Legend\:
briz cuv=ntul „Topos“. Comisa- contamina]i. Oameni simpli, 01:15 La bloc (r, comedie)
rul Santamaria trebuie s\ fa- ace[tia nu con[tientizeaz\ c=t 22:30 Jurnal cultural leag\ recuno[tin]a c\ i-a sal- [tiri
c\ lumin\ `n aceste dou\ cazuri de mare este pericolul [i ce cal- vat via]a. Iar pe Masha, cea de 01:40 Omul care aduce cartea
dificile, aflate `n leg\tur\... var `i a[teapt\... 23:00 Spectacol de oper\ a treia, o dore[te. 01:45 {tirile PRO TV film artistic
02:00 Jurnalul TVR (r) a 00:30 Replay (r) a 01:35 Jurnal cultural (r) a 02:00 Concurs interactiv a 02:45 ProVest (r) a
 TIMP LIBER Miercuri, 6 iunie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT Din ciclul Descoperind spiritualitatea apusean\

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

1 - 9 noiembrie 2007

OBIECTIVE:
9 zile/8 nop]i
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT (Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter-
minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân-
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\,
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai,
Foto: „NONY“ Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din
Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Departament economic: Ionela MIH|IL| Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
Consilier juridic: Ana MANEA bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-
e-m
mail: info@zziarullumina.ro cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
ISSN 1841-141X cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa din program; autocar modern, cu aer condi-
Cotoranu). ]ionat, conform programului; asigurare me-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; taxa israelian\ de trecere prin vama
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au-
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep-
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu-
nere al actelor: 28 septembrie 2007.
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Bizan] [i Rena[tere `n Italia
25 iunie - 5 iulie (11 zile, 10 nop]i)
Pre]: 450 euro ^ 218 lei
Viena - Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Palatul Imperial, Pri-
m\ria, Parlamentul
Vene]ia - Pia]a San Marco, Bazilica „San Marco“, Palatul Dogilor,
Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Vene]iei
Floren]a - Domul cu Cupola, Palazzo Vecchio, Galeriile de Arta, Palazzo
Pitti, Ponte Vecchio, Biserica „Santa-Croce“: mormintele lui Galileo Galilei,
Michelangelo, Rossini
Pisa - Domul din Pisa, Pia]a Rosacrucienilor
Roma - S. S. Cosma e Damiano, Forum Romanum, Fori Imperiali,
Columna lui Traian, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptisterium), S.
Giovanni in Laterano, S. Croce in Gerusalemme, Trastevere (S. Maria in
Trastevere, S. Crisogono, S. Cecilia); Isola Tiberina (S. Bartolomeo); Ghetto;
Capitol; S. Pudenziana; S. M. Maggiore; S. Prassede; S. Martino ai Monti;
S. Pietro in Vincoli; Piramide; S. Paolo fuori le mura; Catacombele
(Domitilla, S. Callisto [i S. Sebastiano); S. Sebastiano, Via Appia Antica,
Fontanella Trevi, (dac\ timpul permite, op]ional: Pza. del Quirinale, S.
Andrea al Quirinale, S. Carlo alle Quattro Fontane, S. S. XII Apostoli),
Vizit\ la Vatican, Pia]a San Pietro, Domul „Sf. Petru“ (Pieta [i Capela „Sf.
Petru“, op]ional Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului),
Muzeele Vaticanului, Camposanto Teuton, Pza. del Popolo, Treptele span-
iole, S. Silvestro (Campanile), Montecitorio, S. Agostino Panthéon, Pza.
Navona, S. Agnese in Agone, S. M. Dell'Anima
Abbazia S. Nilo - `n Grottaferrata, Castel Gandolfo
Terni - vizit\ la parohia ortodox\ ,,Sf. Parascheva“
Assissi - Basilica „Sf. Francisc“
Ferrara (Castel Estense, Catedrala)
Ravenna - Basilica „San Vitale“, Domul, Battisterio Neoniano,
Mormântul lui Dante
Padova - `nchinare `n Catedrala „Sf. Iustina“ la moa[tele Sf. Apostol [i
Evanghelist Luca
Budapesta - Castelul [i Catedrala din Buda
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,
scaune rabatabile, instala]ie audio-video); 10 nop]i cazare `n
hoteluri de 2* [i 3*, cu mic dejun; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;
mesele care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli perso-
nale; asigurarea medical\ - obligatorie.

VÂNZ|RI a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61
m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Pre] 50.000 de euro. F\r\ agen]ii. Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i Ora 13.30: Caravana de 11:00-12:30: Casa de Cul-
Detalii la num\rul de telefon 0723.360.427.
Ast\zi, 6 iunie, ora 18.30: Sala - ma[ini, `nso]it\ de tineri `mbr\ca]i tur\ „Mihai Ursachi“: Nichita Da-
Ateneul T\t\ra[i - „B\rbierul din `n costume de epoc\, `n acompania- nilov&Ghenadie Nicu (lectur\);
V=nd var vechi (past\) bun pentru pictur\. Rela]ii la numerele Sevilla“. Oper\ `n trei acte de G. mentul Fanfarei de la Chetri[, va 13:00-14:30, Sage Café: Fi-
de telefon 724.172, 0741.344.294. Rossini. Distribu]ia: Cosmin Mar- cobor` Copoul; lip Florian&Attila Bartis (lectur\);
covici (Contele Almaviva); George Ora 14.00: „B\taia cu flori“, 15:00-16:30, Colegiul Na-
Cojocariu (Don Bartolo); Mihaela la Casa de Cultur\ a Studen]ilor ]ional: Julia Schoch&Vojislav Ka-
V=nd Opel Calibra. Pre]: 3.500E. Rela]ii la telefon 0742.550392. Gr\jdeanu (Rosina), Gabriel (Grupul Statuar al Voievozilor); ranovic (lectur\);
Gheorghi]\ (Figaro) - debut, Cris- Ora 16.00: La Anticariatul 17:00-18:30, Sage Café: Iu-
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, tian Waks (Don Basilio), Elena de pe Strada L\pu[neanu, docu- lian Ciocan&Ilma Rakusa (lec-
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, ideal Ro[ca (Berta), C\t\lin Berea (Fio- mentaristul Ion Mitican [i al]i iu-
pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404. tur\);
rello, Comandantul), Daniel Mate- bitori ai Ia[ului vechi vor participa
ianu (Ambrosio, Notarul). Orches- 20:00-24:00, Casa de Cultu-
la o mas\ rotund\ cu tema „Da-
CUMP|R|RI tra, corul [i ansamblul de balet, tinile [i oboceiurile ie[ene `ntre
r\ „Mihai Ursachi“: Sear\ de lec-
conducerea muzical\: Leonard Du- tur\ cu to]i autorii.
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii mitriu. Regia artistic\: Anda Taba- uitare [i nep\sare“; Duminic\, 10 iunie 2007
la num\rul de telefon 0727.772.685. Rog seriozitate! caru Hogea. Asistent Eduard Svea- Ora 19.00: Concert `n aer 11:00-12:30: Sala Senat a
tchevici. Scenografia Zoltan Gerza- liber la Casa de Cultur\ a Stu- Universit\]ii „Al. I. Cuza“: New In-
nich. La clavecin: Adina Lupa[cu. den]ilor (Grup Statuar al Voievo- siders, New Outsiders (Dezbatere);
NATIONAL DISCOVERY Maestru de cor: Valeriu G=dei. Co- zilor). Invita]i: Destin, Costela, 13:00-14:30: Casa de
GEOGRAPHIC CHANNEL regrafia: Gheorghe Stanciu. Spec- Kreativ, etc. Pe parcursul zilei de Cultur\ „Mihai Ursachi“: Tanya
tacol interpretat `n limba italian\, 10 iunie, prin ora[ va circula tram-
titrat `n limba rom=n\. Malyarchuk&György Dragomán
06:00 Clipe de co[mar 06:00 Inginerie la superlativ vaiul de epoc\ sau o calea[c\ tras\
(lectur\);
07:00 Planeta la control. 07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi de cai, `n care se va plimba „Regina
15:00-16:30: Arte Café:
Stonehenge 08:00 Maniaci ai [tiin]ei Florilor“, desemnat\ `n seara de 9
08:00 Dingo. Prieten sau Dumitru Crudu&Vasile Gârne]
09:00 Automobile americane re- iunie, `n Club Sunday’s, `n urma u-
du[man? condi]ionate nui concurs. (lectur\);
09:00 12 periculo[i. Australia 10:00 V=n\torii de mituri 17:00-18:30: Sage Café:
10:00 Megastructuri. 11:00 Ma[ini pe alese Monika Rinck&Nicoleta Esinencu
Superconducta 12:00 Inginerie la superlativ (lectur\);
11:00 Superplatforme petroliere 13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi 11:00-12:30: Casa de Cul-
12:00 Experimente tr\snite 14:00 Maniaci ai [tiin]ei tur\ „Mihai Ursachi“: Mircea Di-
12:30 Momente uimitoare 15:00 Cum se fabric\? nescu&Alek Popov (lectur\).
13:00 Megastructuri. 16:00 Curse
Superpetrolierul
14:00 12 periculo[i. Australia
17:00 Constructorii de motociclete Festivalul Berii
18:00 Motociclete americane
15:00 Megastructuri. `n Cartierul Metalurgie
19:00 V=n\torii de mituri.
Superconducta „S\rb\toarea berii“ va dura 4
~ngropat `n beton
16:00 ~n c\utarea avionului de
20:00 Cum se fabric\? zile, cu program diferit `n fiecare zi,
v=n\toare
21:00 Tehnici esen]iale de `ntre orele 10:00 - 23:00. ~n fiecare
17:00 Batalia dintre Hood
[i Bismarck supravie]uire. Sierra sear\ din festival se vor urca pe
Nevada scen\, `ntre orele 19.00-23.00,
19:00 Ziua Z.
Oameni [i ma[ini 22:00 Meserii murdare. trupe de muzic\ pop-rock, dance,
21:00 Martori ai victoriei Gunoier `n Chinatown etno sau muzic\ popular\.
22:00 Procesul lui Hermann 23:00 Jocurile video, pasiune [i M=ine, 7 iunie: Dj Gratziano; Dj
industrie. Mintea
Goering
Centrul Cultural German - Rosario Inter Nullo;
00:00 Cum se fabric\ diverse lu-
00:00 Clipe de co[mar. Vineri, 8 iunie: Hycat, Shock,
Masacru olimpic cruri? „B\taia cu flori“ la Festivalul Interna]ional de Andreea B\lan, Cassa Loco;
01:00 Tehnologie extrem\ Literatur\ European Borderlands
01:00 Megastructuri. Casa de Cultur\ a Municipiului S=mb\t\, 9 iunie: Romanitza,
Tunel sub Boston 02:00 Curse
03:00 Automobile americane re-
Ia[i „Mihai Ursachi“ Sâmb\t\, 9 iunie Heaven, Bere Gratis;
02:00 Gara din Berlin
condi]ionate Duminic\, 10 iunie, ora 12.00: 10:00-11:00: Casa de Duminic\, 10 iunie: Alexandru
03:00 Martori ai victoriei
04:00 Procesul lui Hermann 04:00 V=n\torii de mituri Deschiderea oficial\ a Festivalului Cultur\ „Mihai Ursachi“, deschi- Recolciuc, Angela Rusu, Impact,
Goering a 05:00 Ma[ini pe alese a „B\taia cu flori“; derea oficial\; Hara. a
 CM
YK

16 Miercuri, 6 iunie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

„Ace[ti tineri sunt pentru

noi o bucurie [i o speran]\“
a IPS P\rinte Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, s-a `nt=lnit ieri cu elevii seminariilor teologice ortodoxe din Arhiepiscopia Ia[ilor care au
ob]inut premii importante la olimpiadele [i concursurile na]ionale `n anul [colar 2006-2007 a „Este bucurie, `n primul r=nd, pentru o [coal\ teologic\
atunci c=nd elevii sau elevele devin premian]i sau premiante, dar este o bucurie [i pentru eparhie [i, `ntr-un sens mai larg, pentru Biserica noastr\“ a
~nalt Prea Sfin]itul Da- s\ mai descopere ceva, [i au concurat `mpreun\ cu
niel, Mitropolitul Moldo- anume faptul c\ [colile al]i tineri, sunt, pentru
vei [i Bucovinei, s-a `nt=l- noastre teologice sunt noi, o bucurie [i o spe-
nit ieri, 5 iunie, `n Sala performante, viabile, ran]\. Suntem bucuro[i
„Dr. Iustin Moisescu“, din care se `nscriu `n tradi]ia c\ a]i ajuns la aceste re-
incinta Centrului Eparhi- frumoas\ a seminariilor zultate [i sper\m s\ v\
al Ia[i, cu elevii seminari- teologice. ~n acela[i timp, men]ine]i premian]i [i s\
ilor teologice din Arhie- `n perspectiv\, aceste fi]i [i mai bine preg\ti]i.
piscopia Ia[ilor care au [coli, trebuie s\ fie c\- {i a[a Dumnezeu v\ va
ob]inut premii importan- utate nu neap\rat pentru ajuta s\ `n]elege]i c\
te la olimpiadele [i con- c\ aici sunt preg\ti]i cei oric=t de mult am f\cut,
cursurile na]ionale, `n a- care doresc s\ fie preo]i, este `nc\ loc de mai bine,
nul [colar 2006-2007. La ci [i pentru calitatea este `nc\ loc pentru pro-
`nt=lnirea care a `nceput `nv\]\m=tului.“ gres. ~n general, noi ne
la ora 11.30 au fost pre- uit\m la rezultatele bu-
zen]i [i directorii celor 6 ~nv\]\m=ntul ne, doar ca s\-I mul]u-
seminarii: „Sf. Vasile cel mim lui Dumnezeu [i tu-
Mare“ din Ia[i, „Venia- teologic: tradi]ie turor celor care ne-au
CM
YK
min Costachi“ de la M\- [i actualitate ajutat, dar `n permanen- CM
n\stirea Neam], „Sf. M. ]\ trebuie s\ ne g=ndim
YK

Mc. Gheorghe“ din Boto-
[ani, „Sf. ~mp. Constantin
[i Elena“ din Piatra
Neam], „Sf. Ioan Iacob“
din Dorohoi [i Seminarul
de fete „Cuvioasa Paras-
cheva“ de la M\n\stirea
Agapia, Neam].
Pentru `nceput, p\rin-
tele Mihai Vizitiu, consi-
lier al Sectorului `nv\]\-
m=nt teologic [i activit\]i
cu tineretul, a motivat a-
cest eveniment, sublini-
ind totodat\ [i importan-
]a sa: „~nt=lnirea de as-
t\zi este o `nt=lnire de
suflet, pentru c\ ea este
generat\ de dragostea
p\rinteasc\ a IPS Mitro-
polit Daniel care, auzind
de rezultatele dumnea-
voastr\ [colare, ob]inute
la Olimpiadele [i Concur-
surile na]ionale, a mani-
festat dorin]a de a v\ cu-
noa[te [i de a v\ felicita.
Aceast\ `nt=lnire trebuie
Apoi, ~nalt Prea Sfin]i-
tul Mitropolit Daniel s-a
adresat tinerilor, felici-
t=ndu-i [i `ncuraj=ndu-i:
„Suntem onora]i de rezul-
tatele dumneavoastr\ la
aceste olimpiade [i con-
cursuri. {i, desigur, este
vorba de o bucurie a Bise-
ricii `ntregi. Este bucurie,
`n primul r=nd, pentru o
[coal\ teologic\ atunci
c=nd elevii sau elevele de-
vin premian]i sau premi-
ante, dar este o bucurie [i
pentru eparhie [i, `ntr-un
sens mai larg, pentru
Biserica noastr\. Aceste
premii arat\, pe de o par-
te, voca]ia, pasiunea, dra-
gostea elevilor pentru
[coala respectiv\, iar pe
de alt\ parte, aceste pre-
mii arat\ munca deosebi-
t\ pe care elevii sau ele-
vele o depun sub `ndru-
marea profesorilor, care
`n]eleg c\ ast\zi, `ntr-o
societate aflat\ `n perma-
nent\ schimbare, tinerii
preg\ti]i `nsemneaz\ o
speran]\ pentru prezen-
tul [i viitorul ]\rii“.
~nalt Prea Sfin]ia Sa
le-a vorbit apoi tinerilor
despre importan]a p\s-
tr\rii valorilor tradi]iona-
le [i adaptarea acestora
la actualitate, la vremu-
rile schimb\toare pe care
le tr\im. „Este foarte im-
portant ca `nv\]\m=ntul
nostru teologic s\ fie deo-
dat\ tradi]ional [i actual,
s\ aduc\ `n actualitate
valorile tradi]iei [i s\
`n]eleag\ marele adev\r
c\ tradi]ia nu este ceva
fix, ci este un proces de
cre[tere permanent\ [i de
acumulare de valori spiri-
tuale, at=t ca tr\ire, c=t [i
ca metod\ de lucru, de
transmitere noii genera]ii
a ceea ce noi am primit.
{i atunci c=nd transmi-
tem ceea ce am primit, a-
d\ug\m [i noi la ceea ce
am primit modul de in-
terpretare. Nu este vorba
de o alt\ credin]\, de alt
con]inut, ci de o form\
mai adaptat\, mai mi-
sionar\, corespunz\toare
veacului `n care tr\im“, a
precizat IPS Mitropolit
Daniel, d=nd ca exemplu
modelul pe care `l ofer\
Sf. Ioan Gur\ de Aur, de
la a c\rui trecere la cele
ve[nice se `mplinesc anul
acesta 1600 de ani.
„Modelul de teologie pas-
toral\ misionar\, care
este o dimensiune perma-
nent\ a tradi]iei noaste,
trebuie s\ devin\ o pre-
ocupare permanent\ `n
toate [colile de teologie.
~nv\]\m din tradi]ie a-
ceast\ dragoste perma-
nent\ pentru Hristos [i
Biserica Sa, dar [i o pre-
ocupare intelectual\ cul-
tural\ permanent\ pen-
tru metodele de misiune,
a[a cum a f\cut Sf. Ioan
Gur\ de Aur“, a mai spus
IPS Mitropolit Daniel.
la c=t mai avem de `nv\-
]at, la c=t mai avem de f\-
cut, pentru c\ `ntotdea-
una este loc de mai bine.
V\ felicit\m [i rug\m pe
sorii care i-au preg\tit, Hristos Domnul s\ v\ bi-
dar [i pe directorii celor 6 necuv=nteze pe dumnea-
seminarii. Fiecare dintre voastr\, pe p\rin]i, pe
olimpici a primit din par- profesorii [i [coala de un-
tea IPS Mitropolit Da- de veni]i, pentru ca `n
niel, c=te un pachet cu continuare s\ fi]i bucurie
c\r]i. Anul acesta, toate pentru Biseric\“.
seminariile din Arhiepis- Evenimentul de ieri a
copia Ia[ilor au avut pre- fost organizat de Sectorul
mian]i la concursurile [i `nv\]\m=nt teologic [i ac-
olimpiadele na]ionale. tivit\]i cu tineretul al
„Deci, ace[ti tineri, ca- Arhiepiscopiei Ia[ilor, spri-
re au `nv\]at bine, care jinit de Editura mitropo-
s-au preg\tit bine, care litan\ Trinitas. (N.B.)
Tipografia Albina
a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
angajeaz\
un muncitor
pentru imprimarea de ziare
(program de noapte).
Experien]a ca muncitor offset sau
montajist constituie un avantaj.
Rela]ii la telefon 0722/800.895

„~n continuare
s\ fi]i bucurie
pentru Biseric\“
Fiecare dintre olimpici a primit din partea IPS Mitropolit Daniel c=te un pachet cu
c\r]i. Gabriel Constantin Formagiu, care este elev `n clasa a XI-a la Seminarul ~n final, ~nalt Prea
Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Gheorghe“ din Boto[ani, a ob]inut, anul acesta, Sfin]ia Sa i-a felicitat pe
premiul I la Olimpiada Na]ional\ de Limbi clasice, sec]iunea Limba greac\ tinerii olimpici, pe profe-

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

Joi,
7 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 129 (730) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Vene]ia, istorica Un proiect

[i turistica „dup\ ureche“
PAGINA 16

PAGINA 5
„Serenissim\“ (2) scumpe[te casa

Primii pompieri din Rom=nia,

„pojarnicii“ de la Ia[i
a B=ntuit, dup\ cum consemneaz\ scrierile vechi, de n\prasnice focuri, care f\ceau scrum [iruri `ntregi
de case, p=n\ la primul fir de ap\ `nt=lnit, Ia[ul avea s\ se procopseasc\, pe la 1835, dup\ zeci de ani
de chin, cu o „roat\ de pojarnici“, un soi de „str\bunic\“ a unit\]ilor de pompieri din zilele noastre,
prima `nfiin]at\ din }\rile Rom=ne a ~n ce fel se f\cea `n[tiin]area c\ „arde“? a Cum ajungeau
„pojarnicii“ la locul cu pricina? a Despre toate acestea ne-a povestit maiorul Dan Marciuc,
de la Inspectoratul pentru Situa]ii de Urgen]\ „Mihail Grigore Struza“ din Ia[i a PAGINILE 8-9 Numele lui Nicolae
V\c\roiu apare
`ntr-un scandal de
corup]ie din Fran]a
PAGINA 7

CM CM
YK YK

Festival interna]ional
de literatur\ la Ia[i
PAGINA 10

Pensionarii UMF intr\

din nou la evaluare
pentru prelungirea
activit\]ii
POZA ZILEI Desp\gubirile `n limita a 500.000 PAGINA 11

de lei se vor da `n bani, dar `n tran[e

Persoanele ale c\ror
bunuri au fost confiscate de
regimul comunist ar putea
fi desp\gubite `n numerar,
`n limita unui plafon de
500.000 de lei, `n tran[e de
cel mult 100.000 de lei pe
an, dac\ opteaz\ pentru a-
ceast\ variant\, `n loc s\
primeasc\ ac]iuni la Fondul
Proprietatea.
Pre[edintele Consiliului
de Supraveghere al Fondu-
lui Proprietatea, Alexandru
P\unescu, a declarat, ieri,
c\ proiectul de act normativ
pentru modificarea Legii
Declara]iile de avere se vor depune p=n\ pe 15 iunie 2008
Parlamentarii vor fi
Massimiliano Scalici, un student la
Biologie, juc=ndu-se cu un crab de ap\ obliga]i ca, p=n\ la 15 iunie
dulce printre ruinele Forumului lui 2008, s\-[i depun\ decla-
Traian din Roma. O colonie de crabi a ra]iile de avere, ca urmare
fost descoperit\ `n canalele construite a noilor prevederi adoptate
de etrusci cu 3.000 de ani `n urm\. a prin Legea 144/2007 pri-
vind `nfiin]area Agen]iei
privind Fondul Proprietatea
a fost finalizat [i a intrat `n
procedura de avizare.
Ministerul Finan]elor,
al\turi de alte institu]ii, a
prezentat, la `nceputul lu-
nii februarie, pentru dezba-
tere public\, un proiect de
ordonan]\ privind Fondul
Proprietatea, care prevede
c\ persoanele ale c\ror bu-
nuri au fost confiscate de
regimul comunist ar putea
fi desp\gubite, at=t sub
form\ de ac]iuni la Fond, P\limaru salveaz\
c=t [i `n numerar, `n limita
a 200.000 de euro. a na]ionala de tineret
PAGINA 12
Na]ionale de Integritate, a men declara]iile de avere valabile [i cele referitoare
Meteo
Z
anun]at, ieri, secretarul pentru anul 2006, dar pen- la depunerea declara]iilor
Camerei Deputa]ilor, Ioan tru anul 2007, acestea se de avere atunci c=nd apar ~nnorat
Munteanu, dup\ [edin]a vor depune p=n\ pe 15 iu- modific\ri `n ceea ce pri-
Biroului Permanent. Po- nie 2008. El a explicat c\, ve[te averea, precum [i la maxima 28 °C
trivit lui Munteanu, parla- pe l=ng\ aceast\ obliga]ie a finalul mandatului de se- minima 18 °C
mentarii au depus `n ter- parlamentarilor, r\m=n nator sau deputat. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Joi, 7 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCLXXXII)
Sfântul Serghie de la
Radonej (25 septembrie)
~nfiin]area
Patriarhiei Ortodoxe
din Rusia (II)
Un rol important `n Biserica
Ortodox\ Rus\, dup\ cum
era firesc, l-a avut via]a mo-
nahal\, revigorat\ de Sfân-
tul Serghie de la Radonej.
Alte figuri marcante ale
monahismului rus au fost Nil
Sorski († 1508) [i Iosif Volo]-
ki († 1515). Ace[tia aveau
viziuni diferite asupra mo-
nahismului: primul era pen-
tru un monahism interior-
izat, contemplativ [i de car-
acter neoisihast, al doilea era
adeptul unui monahism mai
mult ascetic-practic. Discu-
]iile dintre cele dou\ curente
au provocat `ntrunirea si-
nodului de la Moscova, din
1503, unde Nil Sorski a cerut
suprimarea averilor m\n\s-
tire[ti. Aceea[i idee era sus]i-
nut\ [i de c\lug\rul grec
Maxim Trivalios, din Mun-
tele Athos, chemat la Mos-
cova `n 1518 pentru corecta-
rea c\r]ilor de cult [i pentru
uniformizarea ritualului. ~n
Rusia s-a numit Maxim Gre-
cul, `ns\ corect\rile aduse de
el li s-au p\rut ru[ilor erezie,
[i `n consecin]\ l-au `ntemni-
]at 30 de ani `ntr-o m\n\sti-
re, `ntre 1525-1556, pân\ la
moartea lui. ~n cele din urm\
au `nvins „iosifenii“, adep]ii
lui Iosif Volo]ki. Renumitul
mitropolit din secolul al XVI-
lea Macarie (1542-1563), au-
torul colec]iei „Minei de citit“
[i cel care a introdus tiparul
la Moscova `n 1563, a condus
sinodul de la Moscova, din
1551, sprijinind pe
„iosifenii“, care voiau s\ co-
recteze, sub patronajul au-
torit\]ii de stat [i biserice[ti,
moravurile din popor. Mitro-
politul Macarie a `ndrumat
alc\tuirea de c\r]i de cult [i
de rug\ciune, l\sându-se in-
fluen]at de mi[carea neoisi-
hast\ a lui Nil Sorski, care
considera c\ „nimeni nu tre-
buie, din neglijen]\, s\ ]in\
ascunse cuvintele lui Dum-
nezeu, ci trebuie s\-[i m\rtu-
riseasc\ sl\biciunea sa; `n
acela[i timp nu trebuie s\
ascund\ adev\rul lui Dum-
nezeu, pentru c\ altfel f\-
când va `nc\lca poruncile
Lui. S\ nu ascundem cuvin-
tele lui Dumnezeu, ci s\ le
facem cunoscute. Sfintele
Scripturi [i cuvintele Sfin-
]ilor P\rin]i sunt a[a de nu-
meroase ca [i firicelele de
nisip `n mare; cercetându-le
f\r\ osteneal\, noi `i vom
`nv\]a pe cei ce vin la noi [i
au nevoie de ele. Mai precis,
nu suntem noi cei ce `nv\-
]\m, c\ci nu suntem vrednici
de a face acest lucru, ci sunt
Sfin]ii P\rin]i care-l fac ple-
când de la Sfânta Scriptur\“.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
{i vânturile [i
marea ascult\ de El
„Intrând Iisus `n corabie, uce- Acesta c\ [i vânturile [i marea
nicii Lui L-au urmat. {i, iat\, ascult\ de El?“. R\spunsul este
furtun\ mare s-a ridicat pe ma- simplu: `ntregul univers ascult\
re, `ncât corabia se acoperea de de Domnul nostru Iisus Hristos,
valuri; iar El dormea. {i venind Fiul lui Dumnezeu. El este Lu-
ucenicii la El, L-au de[teptat zi- min\ din Lumin\, Dumnezeu
când: «Doamne, mântuie[te-ne, adev\rat din Dumnezeu adev\-
c\ pierim». Iisus le-a zis: «De ce rat. Mântuitorul S-a jertfit pen-
v\ este fric\, pu]in credincio- tru noi [i pentru a noastr\ mân-
[ilor?». S-a sculat atunci, a cer- tuire. Indiferent de câte lucr\ri
tat vânturile [i marea [i s-a f\-
cut lini[te deplin\. Iar oamenii def\im\toare [i batjocoritoare
s-au mirat, zicând: «Cine este la adresa Sa vor mai ap\rea, El
Acesta c\ [i vânturile [i marea r\mâne deasupra ofenselor [i
ascult\ de El?».“ (Matei 8, 23-2
27) comentariilor cu preten]ii [tiin-
]ifice. Indiferent câte coduri sau
*** codice vor mai fi aruncate pe
pia]\, indiferent de câte pseudo- se jertfe[te pentru noi [i pentru [i Mântuitorul. (Rubric\ reali-
Citind fragmentul evanghelic evanghelii vor mai fi fabricate, mântuirea noastr\. El este [i va zat\ de pr. Dumitru P|DU-
de ast\zi te `ntrebi: „Cine este Iisus Hristos r\mâne Cel care r\mâne `n vecii vecilor Domnul RARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
~n timpul persecu]iei las, prin care Lumea No- a 1947 – A luat fiin]\, a 1980 – A murit scri-
`mp\ratului Diocle]ian u\ (America) era `mp\r- prin ordinul Ministrului itorul american Henry
(284-305), episcopul a ]it\ `ntre cele dou\ ]\ri; Armatei, Mihail Lasc\r, Miller (n.26.XII.1891);
fost pârât c\ a `ngropat a 1716 – A murit stol- echipa de fotbal Steaua a 1995 – Regizorul
trupurile unor martire [i nicul-Constantin Canta- Bucure[ti; Lucian Pintilie a primit
a fost condamnat la cuzino (n. c. 1640) diplo- distinc]ia francez\ „Ca-
moarte. mat, istoric [i geograf, re- a 1948 – Edward Be-
valer al Ordinului Arte-
prezentant de seam\ al nes alege s\ abdice din lor [i Literelor“;
umanismului `n ]\rile func]ia de pre[edinte al
Tot ast\zi, Biserica fa- a 2000 – A murit Ra-
ce pomenirea Sfintei Mu- române; Cehoslovaciei decât s\ du Selejan, poet [i proza-
a 1775 – Coloniile
ceni]e Zenaida, f\c\toa- semneze Constitu]ia prin tor; reporter (din 1978 a
rea de minuni; a Sfinte- Unite `[i schimb\ denu- care ]ara sa urma s\ de- fost redactor la ziarul
lor femei Esia [i Sosana, mirea `n Statele Unite vin\ un stat comunist; „Tribuna“ din Sibiu). a
uceni]ele lui Pangratie, ale Americii;
episcopul Tavromeniei a 1843 – A decedat
(Taormina); a Sfântului Friedrich Hölderlin, poet
Mucenic Licarion; a Sfin- german (n. 1770);
]ilor Mucenici Tarasie [i a 1848 – S-a n\scut
Paul Gauguin, pictor fran-
Ioan; a Cuviosului {te-
fan; a Cuviosului Antim; cez (m. 8 mai 1903);
a 1862 – SUA [i Ma-
a Sfintei Sebastiana; a
Sfintei Muceni]e Potami- rea Britanie decid supri-
ani [i a Cuviosului Da- marea comer]ului cu
niel de la Sketis (Egipt). sclavi;
a 1863 – Mexico City
Sfântul Sfin]it este capturat de trupele
Mâine, Biserica face franceze;
pomenirea Sfin]ilor Mar-
Mucenic Teodot, a 1886 – S-a n\scut
tiri Nicandru [i Marcian. inginerul Henri Coand\,
episcopul Ancirei
pionier al avia]iei mondi- 78 de ani de la recunoa[terea
Sfântul Teodot a tr\it ~n ziua de 7 iunie, ale; a construit, `n 1910,
la sfâr[itul secolului al primul avion cu reac]ie statului independent Vatican
istoria consemneaz\: din lume, `ncercat de el
III-lea [i `nceputul se- Pe 7 iunie 1929, Vaticanul devenea stat inde-
colului al IV-lea [i a fost a 1494 – Spania [i `n acela[i an; membru al pendent, av=nd o administra]ie proprie [i reguli pe
episcop al Bisericii din Portugalia au semnat Academiei Române (m. care nici un stat de pe p\m=nt nu le poate include
cetatea Ancira Galatei. Tratatul de la Tordesil- 24.XI.1972); `n Constitu]ia sa. ~n secolele trecute, statul papal nu
a 1914 – Prima nav\ era nici pe departe at=t de restr=ns ca ast\zi, dar
maritim\ traverseaz\ Ca- prin formarea Vaticanului s-a dovedit c\ timpul im-
ISTORII CU T+LC nalul Panama; periilor religioase a trecut [i c\ `nsu[i papa nu are
a 1928 – A decedat nevoie de mai mult de jum\tate de kilometru p\trat
Puterea James Ivory, regizor, fil-
mul s\u „Howards End“
ca s\-[i `ndeplineasc\ misiunea deloc u[oar\.
Vaticanul este situat pe dealul cu acela[i nume
rug\ciunii a fost distins cu trei pre-
mii Oscar;
din Roma, pe partea dreapt\ a Tibrului. Pentru c\
aria este at=t de restr=ns\, iar popula]ia este `n ex-
B\trânul Zaharia a 1930 – Demisia Re- clusivitate angajat\ `n slujba Bisericii Romano-
spunea ca la Chilia gen]ei instituite la moar- Catolice, guvernarea statului nu este o problem\:
„Schimbarea la Fa]\“ tea regelui Ferdinand I ea este `ncredin]at\ unei comisii de cardinali nu-
de la Noul Schit p\rin- (1927). Se formeaz\ un mit\ de pap\. Acest Colegiu al Cardinalilor este cel
]ii rosteau „Rug\ciu- guvern na]ional-]\r\nesc, mai important organism de consiliere a papei, iar
nea lui Iisus“ cu voce `n frunte cu George G. dup\ moartea Sf=ntului P\rinte, ace[ti cardinali `l
tare. Mironescu, având misiu- aleg pe succesor.
Odat\, s-au adunat nea limitat\ de a `ndepli- Statul Vatican, suveran [i independent, este
diavolii [i unul dintre ni procedura constitu]io- urma[ul statului papal care `n 1859 avea o
nal\ legat\ de proclama- suprafa]\ de nu mai pu]in de 44.000 de km2. ~n tim-
ei a strigat:
– Spun rug\ciunea rea prin]ului Carol de pul luptelor pentru unificarea Italiei, `ntre 1860-
1870, cea mai mare parte din acest teritoriu a de-
cu voce tare, dar nu are Hohenzollern-Sigmarin-
gen ca rege (Carol s-a re- venit parte a Italiei. Pe 13 mai 1871, o lege dat\ de
putere rug\ciunea lor. conducerea teritoriilor italiene unificate declara c\
Atunci unul dintre `ntors `n ]ar\ `n noaptea
de 6/7 iunie, dup\ `nde- papa nu poate avea [i putere temporal\, asupra
diavolii cei mai mari a
p\rtarea sa de la succe- unui stat p\m=ntesc, ci doar autoritate spiritual\,
spus: a[a `nc=t posesiunile papalit\]ii erau limitate la
– Fie c\ spun rug\- siunea tronului `n 1926);
a 1940 – S-a n\scut palatele Vatican [i Lateran, plus castelul Gandolfo.
ciunea cu voce tare, fie Papii au refuzat `n mod constant s\ recunoasc\
Ion Murgeanu, poet [i
c\ o spun cu mintea, ea aceste aranjamente, iar pe 7 iunie 1929 regatul
are putere, din moment prozator;
Italiei recuno[tea independen]a [i suveranitatea
ce noi nu putem face a 1940 – S-a n\scut teritoriului de aproape 0,5 km2 care [i ast\zi poart\
cânt\re]ul britanic de
nimic. (Patericul atonit) numele Vatican. (F.H)
muzic\ u[oar\ Tom Jones;

RUBRICA ROTUND|
Regulamente (str=mbe) rom=ne[ti
de Narcis POHOA}|
Fotbalul rom=nesc a dat, `n ul-
timi ani, semne de `ns\n\to[ire.
Cele trei grup\ri bucure[tene, Di-
namo [i mai ales Steaua [i Rapid,
au scos capul `n Europa [i au f\cut-
o cu onoare. Dinamo a ajuns, dup\
18 ani, `n prim\vara european\,
Steaua a jucat o semifinal\ de Cu-
pa UEFA [i a prins grupele Cham-
pions League dup\ mai mul]i ani
de frustr\ri, `n timp ce Rapid a ac-
ces [i ea pentru prima oar\ `n isto-
ria clubului `n prim\var\, ajung=nd
p=n\ `n sferturile Cupei UEFA `n
sezonul trecut. Performan]e nota-
bile, care au adus Rom=niei un coe-
ficient UEFA la care nici nu visam
`n urm\ cu doi ani [i care ne d\
dreptul s\ sper\m la dou\ locuri `n
grupele acestui adev\rat campi-
onat european al cluburilor care
reprezint\ UEFA Champions Lea-
gue. Performan]ele au urmat `ns\
dup\ o `ns\n\to[ire a fotbalului in-
tern. Bistri]a lui Jean P\dureanu s-
a cumin]it dup\ venirea lui Ovidiu
Sab\u pe banca tehnic\, „Pinalti“
de la Piatra Neam] a promis c\ nu
va mai intra `n jocuri murdare, a[a
cum s-a `nt=mplat `n trecut, [i s-a
]inut de cuv=nt, o dat\ cu insta-
larea `ntr-o func]ie public\, cea de
primar al urbei de sub Pietricica.
Dinamo a c=[tigat titlul pe teren,
poate nu a[a cum se `nt=mpla `n
anii trecu]i, `n timp ce Ol\roiu [i
R\zvan Lucescu sunt doi poli ai
corectitudinii echipelor la care au
activat sau continu\ s\ activeze,
Steaua, respectiv Rapid.
DE LA AL}II PENTRU NOI
Consemn\rile lui G. T. Kirileanu
de Liviu PAPUC
Binecunoscutul folclorist nem-
]ean Gheorghe T. Kirileanu (1872-
1960), membru de onoare al Acade-
miei Române, evoc\ plin de sensibi-
litate Ia[ul, dar [i pe bunul [i ve-
chiul s\u prieten Artur Gorovei:
„M\rturisesc `ns\ c\ a[ fi dorit
s\ tr\i]i o prim\var\ la Ia[i, ca s\
vede]i ce `nsemneaz\ Ia[ul `n floa-
re, cu toat\ s\r\cia [i ruina `n care
a ajuns. D-apoi viile, d-apoi codrul
de la R\pedea [i de la Bârnova, dar
schiturile din codrul Cârlig\turii...
Tot a mai r\mas ceva din vechiul
farmec al vechii capitale. V-o spu-
ne aceasta un credincios fiu sufle-
tesc al Ia[ului lui Creang\ [i Emi-
nescu. {i cine iube[te pe ace[ti lu-
ceferi ai moldovenilor trebuie s\
iubeasc\ [i Ia[ul!
Fiu sufletesc al Ia[ului m\ simt
[i m\ numesc! {i asta `mi aduce a-
minte c\ pe când `n[iram la pove[ti
[i datine la `mbel[ugata mas\, du-
p\ câteva pahare de ro[ior, elve]i-
anul Marcel Godet, predecesorul
meu la biblioteca regal\ (acum di-
rector al Bibliotecii Na]ionale din
Berna), un om `nv\]at, fin [i curat
la suflet, zicea c\tre meseni: Când
vorbe[te domnul Kirileanu, parc\
v\d frescele din bisericile vechi ro-
mâne[ti. {i tot el mi-a f\cut aceast\
caracterizare `n leg\tur\ cu Ia[ul:
n\scut la Holda (satul pro[tilor!),
f\cut la Ia[i [i pref\cut la Bucu-
re[ti!...“ (scrisoare din 25 dec. 1941).
„S-a dus din lumea asta [i vener-
abilul Artur Gorovei, care plecase
la Bucure[ti pentru opera]ie la ochi
[i `n ziua de 19 mart a fost lovit de
o congestie cerebral\ (asta ne cam
Dac\ pe teren lucrurile au intrat
c=t de c=t pe un f\ga[ normal, fede-
ralii de la Casa Fotbalului bat pasul
pe loc. Cel pu]in `n privin]a regula-
mentelor. Dep\[ite [i f\r\ nici o noi-
m\, multe dintre legile Federa]iei
Rom=ne de Fotbal nu sunt `n con-
cordan]\ cu cu fair-play-ul [i mai
ales cu codul sportiv. {i m\ refer
aici `n special la cele legate de licen-
]iere. ~n trecut, doar `n Rom=nia se
mai putea cump\ra un loc de prim\
lig\. Acest „t=rg“ specific tarabelor
din pie]e a fost st=rpit, dar legile pri-
vitoare la promovare-retrogradare
continu\ s\ trag\ fotbalul `n jos.
Sportul [i Tulcea,
retrogradate f\r\ vin\
~n vara trecut\, fotbalul rom=-
nesc a fost s\r\cit. Una dintre cele
mai frumoase echipe, Sportul Stu-
den]esc, a fost retrogradat\ la ma-
sa verde de c\tre federali, absolut
f\r\ nici o vin\. „Ga[ca nebun\“
din Regie a fost nevoit\ s\ ia dru-
mul „B“-ului din cauza unui patron
care a refuzat s\-[i pl\teasc\ d\rile
la stat, de[i [i-a umplut buzunarele
`n anii `n care a activat ca pre[e-
dinte al clubului din Regie.
~n locul Sportului a r\mas pe
prima scen\ Pandurii Tg. Jiu, de[i
gorjenii au retrogradat pe teren.
La un an distan]\, federa]ia este
pe cale de a face o nou\ gaf\ de pro-
por]ii, [i nimeni nu se sesizeaz\.
Delta Tulcea, cea mai frumoas\ [i
mai valoroas\ echip\ din cele dou\
serii de „B“, a promovat matematic
`n Liga 1, dar locul forma]iei du-
n\rene va fi luat `n elit\, ca [i `n se-
a[teapt\ pe to]i b\trânii). ~nmor-
mântarea i-a fost la Bucure[ti, de-
parte de scumpa lui Moldov\, de
care n-a vrut s\ se despart\, ca
al]ii...
M\ gândesc mult la acest prieten
de-o via]\ [i m\ doare golul ce-mi
las\ `n suflet - iar când scriu aceste
rânduri (tot `n pat!), la un post de
radio str\in se cânt\ buc\]i triste
de Bach (c\ci e ziua de Vinerea
Pa[tilor) - `ntre altele Coralul
Grande Détresse, aduc\tor de
lacr\mi. Mo[ Gorovei iubea muzica.
Parc\-l v\d ce vioi era mai an-
]\r], când mi-a f\cut ultima vizit\.
Am petrecut `mpreun\ câteva zile
pl\cute [i-mi aduc aminte c\, spre
marea-mi mirare, `mi zicea c\ eu
sunt fericit! ~n zadar i-am `n[irat
«fericirile» care m\ apas\, el o ]inea
`nainte cu fericirea mea. N-am `n-
OPINII & COMENTARII
zonul trecut, de o forma]ie care a
retrogradat pe teren, Ceahl\ul Pia-
tra Neam]. Doar `n Rom=nia se
poate `nt=mpla ca o echip\ care `[i
c=[tig\ pe teren dreptul de a evolua
`ntr-un e[alon superior, s\ nu
poat\ face acest lucru din cauza
unor regulamente `ntocmite abe-
rant. Tulcea nu exista pe firma-
mentul fotbalului `n urm\ cu doi
ani. ~ntr-un ora[ `n care locuitorii
tr\iesc doar din v=nzarea pe[telui,
dup\ ce Combinatul „Alumina“ s-a
`nchis, mul]i dintre angaja]i ple-
c=nd spre alte z\ri pentru a-[i `n-
tre]ine familiile, fotbalul a fost
neglijat. La fel [i stadionul, aflat `n
paragin\, la ie[irea din ora[. O
m=n\ de oameni iubitori de fotbal
au pus echipa pe picioare `n urm\ cu
doi ani [i au luat-o de la zero. S-au
`nscris `n „C“, au promovat `n „B“, iar
acum, de[i au avut ca obiectiv forma-
rea unei echipe competitive, au ajuns
pe un loc promovabil. Tocmai din
acest motiv, conducerea clubului nu
a depus dosarul de licen]iere `n timp
util, iar acum federalii se prevaleaz\
de acest aspect pentru a ]ine pe loc
ni[te juc\tori care au ob]inut dou\
promov\ri `n tot at=]ia ani.
Ora[ul nu are `ns\ stadion [i,
probabil, nici un buget pentru o
echip\ de prim\ divizie. Exist\,
`ns\, mult\ pasiune, iar asta nu le-o
poate lua nimeni. Tulcenii vor s\
joace `n Liga 1, dar nu sunt l\sa]i.
Gala]iul [i Constan]a s-au oferit s\
le pun\ la dispozi]ie terenul, Prim\-
ria s-a oferit s\ sprijine financiar
echipa, iar bugetul ar putea fi com-
pletat [i de al]i oameni de afaceri.
Federa]ia, `ns\, nu este de acord ca
Tulcea, echipa cea mai productiv\
din cele dou\ serii din e[alonul se-
cund, s\ promoveze. Sunt invocate
regulamentele de licen]iere, str=m-
be de altfel. Ori, poate, alte interese
primeaz\… a
dr\znit a-i cere s\ m\ l\mureasc\,
dar am `n]eles c\ el o ducea mai
greu ca mine.
~mi scriai despre coresponden]a
mea. Am de la Mo[ Gorovei multe
scrieri, [i mi-a spus c\ scrierile
mele c\tre el sunt bine p\strate.
Sper c\ fiii s\i vor avea grij\ de bo-
gata-i coresponden]\ cu mul]i oa-
meni de cultur\ din ]ar\ [i din
str\in\tate. Pe cât [tiu, biblioteca
de folclor a d\ruit-o Arhivei de Fol-
clor a Academiei Române. Alt\ par-
te a d\ruit-o Muzeului din Folti-
ceni [i bibliotecii Muzeului de Etno-
grafie a Universit\]ii din Ia[i (I.
Chelcea mi-a spus). Dar `i mai r\-
m\sese multe c\r]i, de care nu s-a
putut desp\r]i. Ar fi p\cat s\ se
piard\“ (scrisoare din 24 mart.
1951).
„Despre moartea prietenului
Artur Gorovei, `mi scrie G. Bezvi-
coni urm\toarele: «A fost `nmor-
mântat la Belu `n parcela scriito-
rilor. Am strâns vreo 40 de isc\li-
turi [i i-am depus o not\ (maestru-
lui Sadoveanu, n.ed.), propunând
s\ se proclame muzeu casa Goro-
vei. La cimitir s-au strâns vreo 10
scriitori, din care delega]ia Uniunii
Scriitorilor cu flori. Au fost: Donar
Munteanu, Lungianu, Rom. Cio-
flec, Carda[, {erban, Soricu, Iov,
Varone. Seara am petrecut-o `ntr-o
societate moldoveneasc\ la Mircea
Gorovei»“ (scrisoare din 27 apr.
1951).
Acestea [i multe altele sunt de
g\sit `n recentul volum II din
„Scrisori c\tre Leca Morariu“, edi-
]ie `ngrijit\ de Eugen Dimitriu, re-
dactor [i note de subsol de dr. Alis
Niculic\, ap\rut sub egida Funda-
]iei Culturale „Leca Morariu“ (pre-
[edinte Maria Olar) [i a Bibliotecii
Bucovinei „I. G. Sbiera“ din Su-
ceava.
* Liviu Papuc este istoric literar,
publicist, doctor `n Litere
Joi, 7 iunie 2007 3
CE-}I DORESC EU }IE
Religia internetului
nu are apostoli
a Dincolo de metafore bombastice,
internetul [i „internautismul“ nu pot fi
considerate ([i nici nu pot deveni)
religie. Pot deveni, cel mult, idoli,
cei mai complec[i [i mai sofistica]i
din câ]i a creat omul pân\ acum a
de Nicolae HULPOI
~n edi]ia de mar]i, 5 iunie a.c., domnul Grigore Ra-
doslavescu se `ntreab\ `n textul pe care-l semneaz\,
s\pt\mânal, `n cotidianul „Lumina“ dac\ „Vom tr\i
`ntr-o societate omni-internet?“.
Dup\ o succint\ prezentare a evolu]iei fenomenului
internet `n ]ara noastr\, autorul dezbate o foarte
interesant\ problem\: cea a posibilit\]ii na[terii sau
chiar a existen]ei unei religii a internetului, `n care
acesta s\ fie [i biseric\ [i obiect al vener\rii.
Despre poten]ialul internetului au curs fluvii de
cerneal\ [i miliarde de miliarde de Mb. {i parc\ tot
nu s-a spus mare lucru. Internetul este, `ntr-adev\r, o
mare descoperire, poate cea mai mare de la inven-
tarea ro]ii, `ncoace. Probabil c\ nimeni nu are o ima-
gine integral\ a internetului, `n toat\ complexitatea
sa, cu toate consecin]ele [i repercusiunile sale asupra
prezentului [i viitorului.
Era de a[teptat ca [i internetul, ca orice lucru nou
descoperit, s\ dea na[tere la fantezii. E drept c\,
foarte adesea, [i fanteziile au un strop de realitate,
pentru c\, altfel, ar fi incredibile, nu le-ar da nimeni
nici o aten]ie. Dac\ ne gândim la romanele lui Jules
Verne, de pild\, care a preluat `n fic]iunile sale aproa-
pe toate descoperirile veacului al XIX-lea, la c\l\-
toriile sale imaginare spre soare sau centrul p\mân-
tului, atât de minu]ios prezentate, ne facem o idee
despre exuberan]a fic]ional\ pe care o poate deter-
mina o nou\ descoperire [tiin]ific\.
Cam a[a cred c\ stau lucrurile [i `n ceea ce prive[te
internetul. Apari]ia [i, mai ales, dezvoltarea sa dup\
o perioad\ istoric\ `n care popoare [i civiliza]ii erau
separate de ziduri [i cortine de fier, a creat o
puternic\ impresie de anarhie global\, de haos final,
de `nceput al unei ere a schimb\rii radicale, `n care
nimic din ce a fost nu va mai r\mâne la fel. Efectul de
vacuum al internetului a fost, pentru mul]i, un
fenomen aproape `nfrico[\tor. Nimic din ce `nsemna
lumea noastr\ p\rea s\ nu scape de re]elele nes\tule
de informa]ie. Putea face religia excep]ie?
Dincolo de metafore bombastice, internetul [i
„internautismul“ nu pot fi considerate ([i nici nu pot
deveni) religie. Pot deveni, cel mult, idoli, cei mai
complec[i [i mai sofistica]i din câ]i a creat omul pân\
acum. Imposibilitatea nu e dat\ doar de nepotriviri
conceptuale sau de defini]ie cu ceea ce `nseamn\ o
religie, ci ]ine de `ns\[i esen]a pur\ a fenomenului
internet. A[a cum e absurd s\ venerezi o bibliotec\,
tot la fel de aiuritor e s\ gânde[ti c\ internetul ar
putea deveni, vreodat\, obiectul vreunei liturghii.
Indiferent câ]i cercet\tori [i-ar da cu p\rerea ori
profe]itul despre „religiile“ n\scute (!) din internet,
for]area unor idei sau realit\]i este cât se poate de
evident\. De[i aparent, se creeaz\ iluzia unei co-
muniuni f\r\ limite, dincolo de comunicare, cone-
xiunea la internet nu prea mai aduce altceva `n plus.
Adic\, e extraordinar s\ po]i men]ine leg\tura prin
text, imagine [i sunet cu prietenii din cel\lalt col] al
lumii, dar cât mai valoreaz\ toate acestea `n compa-
ra]ie cu o `mbr\]i[are?
~n `ncheiere, v\ mai propun un argument cu privire
la „predispozi]ia religioas\“ a internetului. ~n leg\tur\
cu acest subiect am discutat [i cu ni[te programatori
web, adic\ persoane care construiesc internetul, pen-
tru care tot ce ]ine de mirajul www este doar simpl\
inginerie tehnic\. Au pufnit `n râs când au auzit
despre „religia internetului“ [i m-au `ntrebat de ce nu
ar exista [i o „religie a autoturismelor“? Pentru ei,
internetul nu e nimic mai mult decât un instrument,
cu ajutorul c\ruia `[i câ[tig\ pâinea de toate zilele.
Ce credem noi despre internet, ]ine de experien]a [i
maturitatea noastr\. ~n ceea ce-i prive[te pe prietenii
mei, care transpir\ `n „ogorul www-ului“ n-au nici un
fel de evlavie fa]\ de munca pe care, de voie de nevoie,
o depun zi de zi. Pentru ei, „religie“ `nseamn\ tot
Hristos, liturghia de duminic\, post, `mp\rt\[anie,
crucea de la `nceputul lucrului etc.
* Nicolae Hulpoi este teolog,
redactor-[[ef al s\pt\m=nalului „Lumina de Duminic\“
4 Joi, 7 iunie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

PE SCURT
PS Episcop Calinic
al Arge[ului
[i Muscelului
a `mplinit 63 de ani
Prea Sfin]itul Calinic,
Episcopul Arge[ului [i
Muscelului, a `mplinit ieri, 6
iunie, 63 de ani de ani. Prea
Sfin]ia Sa s-a n\scut `n anul
1944 `n satul Crac\ul Negru,
comuna Cr\c\oani, judetul
Neam]. A urmat Seminarul
Teologic Liceal Ortodox
„Veniamin Costachi“ de la
M\n\stirea Neam], apoi
Institutul Teologic
Universitar din Sibiu. A fost
hirotonit diacon celib la 6 sep-
tembrie 1964, preot la 8 sep-
tembrie 1964, de la 1 oc-
tombrie 1964 p=n\ la 1
noiembrie 1971 slujind la mai
multe parohii. ~n noiembrie
1971 a fost `nchinoviat la
M\n\stirea C\ld\ru[ani,
30 de eleve seminariste vor merge `n Grecia
~n perioada 5-15 iulie 2007, cu
binecuv=ntarea IPS Daniel, Mitro-
politul Moldovei [i Bucovinei, va a-
vea loc `n Grecia, o tab\r\ de fete,
de care vor beneficia 30 de eleve de
la Seminariile Teologice Ortodoxe
din Ia[i, Agapia [i Boto[ani. Nu
este prima oar\ c=nd elevii rom=ni
merg `n tab\r\ `n Grecia, prin
parohia „Sf. Cuvioas\ Parascheva“
din localitatea Nea Kallikratia.
Aici se afl\ sediul Funda]iei „Sfin]ii
12 Apostoli“, care organizeaz\ [i
VIA}A PAROHIILOR
La Dorohoi continu\ lucr\rile la
cea mai mare biseric\ din ora[
suport\ cheltuielile acestei tabere.
„Evenimentul a mai fost organizat
`n 2001, 2002 [i 2003. Parohia unde
se afl\ funda]ia organizatoare, con-
dus\ de arhimandritul Isaia
Marantidis, este una din cele trei
parohii grece[ti cu hramul Sfintei
Cuvioase Parascheva. Cazarea [i
masa elevilor rom=ni vor fi oferite
de organizatori. Vor mai veni pe
l=ng\ eleve [i trei profesoare de la
[colile respective. Programul zilnic
va con]ine rug\ciuni [i slujbe, o
catehez\, ie[ire la plaj\, pentru c\
localitatea este [i sta]iune turis-
tic\, iar `n aceast\ perioad\ vom
vizita Meteora [i vom participa la o
croazier\ `n jurul Muntelui Athos“,
ne-a declarat `nso]itorul grupului,
p\rintele Petru Sidoreac.
Nea Kallikratia este una dintre
sta]iunile cele mai c\utate din
Grecia. Aici locuiesc ast\zi urma[ii
celor care, de frica turcilor, au
p\r\sit satul Kallicrateia - numit
actualmente Mir Marsinan, situat
la ]\rmul Golfului Athira (Büyük
Çekmeçe), `n partea de sud-est a
Traciei - unde a murit Sf=nta
Cuvioas\ Parascheva. ({.M.)
moas\ capel\ din lemn
de brad. A fost sfin]it\,
pe 19 decembrie 1999, de
PS Calinic Boto[\nea-
nul, Episcop-Vicar al Ar-
hiepiscopiei Ia[ilor, `n-
conjurat de un sobor de
preo]i de la parohiile din
Dorohoi“, ne-a informat
p\rintele Adam.

unde, p=n\ la 1 ianuarie
1974, a `ndeplinit diferite as-
cult\ri administrative. A fost
tuns `n monahism la 31 de-
cembrie 1972. De la 1 ia-
nuarie 1974 a fost transferat
la M\n\stirea Cernica, unde
a r\mas p=n\ la 1 august
1977. La 27 septembrie 1975
a fost hirotesit protosinghel,
iar de la 1 august 1977 i s-a
`ncredin]at conducerea, ca
stare], a M\n\stirii Sinaia
din jude]ul Prahova. La 1
martie 1981, din
`ncredin]area Patriarhului
Justin Moisescu, a devenit
stare]ul M\n\stirii Cernica.
La 30 septembrie 1985, Sf.
Sinod al Bisericii Ortodoxe
Rom=ne l-a ales Arhiereu-
Vicar la Episcopia R=mnicului
[i Arge[ului. La 27 septembrie
1990, Adunarea Na]ional\
Bisericeasc\ l-a ales Episcop
titular al Episcopiei Arge[ului
[i Teleormanului. Pentru
toata activitatea desf\[urat\
`n folosul culturii rom=ne[ti,
PS Calinic a primit titlul de
Doctor Honoris Causa al
Universit\]ii din Pite[ti.
Premii pentru
elevii participan]i
la concursul
„Flac\ra Ortodoxiei“
IPS Lauren]iu Streza,
Mitropolitul Ardealului, i-a
premiat mar]i, 5 iunie, pe ele-
vii care au ob]inut rezultate
foarte bune la concursul de
religie: «Flac\ra Ortodoxiei»,
etapa jude]ean\, Sibiu, 2007.
Evenimentul a avut loc `n
capela Facult\]ii de Teologie
Ortodox\ „Andrei {aguna“
din Sibiu. „Am avut bucuria
s\ realiz\m festivitatea de
premiere a elevilor partici-
pan]i [i premian]i la
olimpiada de religie a concur-
sului «Flac\ra Ortodoxiei».
Cei peste 50 de premian]i din
clasele V - XI au ob]inut pre-
miile I, II [i III [i men]iuni,
rezultate foarte bune `n urma
probelor scrise desf\[urate la
jum\tatea lunii mai. Bucuria
a fost ca IPS Mitropolit
Lauren]iu al Ardealului a
putut fi prezent `n mijlocul
profesorilor de religie [i al
elevilor, ]in=nd [i un cuv=nt
de `nv\]\tur\, dar mai ales
s\-i premieze, premiere care
le-a adus o bucurie deosebit\,
at=t prin diplomele pe care
le-au primit, c=t [i prin peleri-
najul de la sf=r[itul
s\pt\m=nii ce va avea loc la
M\n\stirea S=mb\ta de Sus“,
a declarat pentru Radio
Trinitas Sorin Joant\, con-
silier pe probleme de
`nv\]\m=nt religios `n
Arhiepiscopia Sibiului. a
a ~n ora[ul ocrotit de mai bine de 500 de ani de o ctitorie [tefanian\, o biseric\ nou\ La demisol,
va fi semnul de mul]umire al credincio[ilor pentru ajutorul primit de la Dumnezeu
a Biserica poart\ hramurile „~nvierea Domnului“ [i „Sf=ntul Ioan Botez\torul“
a Slujbele din parohia nou\ se oficiaz\, pentru moment, `ntr-o capel\ din lemn a
Parohia cu hramurile
„~nvierea Domnului“ [i
„Sf=ntul Ioan Botez\to-
rul“ din municipiul Do-
rohoi a fost `nfiin]at\ `n
1997, cu binecuv=ntarea
IPS Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei.
~n 1995 s-au `mplinit
500 de ani de la ctitori-
rea Bisericii „Sf. Nicolae“
din Dorohoi de Sf=ntul
Voievod {tefan cel Mare.
~n timpul preg\tirilor
pentru aceast\ mare
s\rb\toare, s-a propus
construirea unei noi bis-
erici `n cinstea eveni-
mentului deosebit. P\-
rintele Ioan Adam, pe a-
tunci preot la parohia
„Sf. Nicolae“ din Doro-
hoi, a ini]iat demersurile
pentru punerea pietrei
de temelie a unei biserici
noi, ca un semn de mul-
]umire pentru veacurile
de credin]\ ortodox\ pe
aceste meleaguri.
Cea mai mare
biseric\ din Dorohoi
~n 1995, p\rintele A-
dam a `nceput efectiv,
demersurile pentru `nfi-
in]area parohiei [i pen-
tru construirea noii bi-
serici. „Am cump\rat un
teren de 2.125 mp, `n
strada {tefan cel Mare,
unde doream s\ con-
struim noua biseric\, iar
`n 1997 l-am donat paro-
La demisolul bisericii vor fi amenajate
o cas\ mortuar\ [i un centru social,
cu o cantin\ pentru s\raci
o cas\ social\
[i una mortuar\
Actualmente, stadiul
Capela parohiei „~nvierea Domnului“ [i sunt ajuta]i
„Sf=ntul Ioan Botez\torul“ din Dorohoi
hiei «Sf. Nicolae», din ca-
drul c\reia s-a constituit
noua parohie «~nvierea
Domnului». Urm\torul
pas a fost proiectul arhi-
tectural, care a fost reali-
zat de profesorul Nicolae
B\tr=nii parohiei
Munteanu de la Ia[i. Va
fi cea mai mare biseric\
din ora[, dar sper\m c\
[i cea mai frumoas\“, ne-
a declarat preotul paroh,
p\rintele Ioan Adam. ~n
acela[i an, proiectul Bi-
sericii „~nvierea Domnu-
lui“ a fost aprobat de
Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei, iar un an mai
t=rziu [i de Secretariatul
de Stat pentru Culte.
Mai `nt=i, s-a constru-
it pentru oficierea slujbe-
lor o capel\ provizorie,
din lemn. Acest lucru s-a
f\cut pentru c\ lucr\rile
de construc]ie ale biseri-
cii mari necesit\ mult
timp, iar enoria[ii paro-
hiei au sim]it nevoia de
via]\ liturgic\. „Am f\-
cut foarte repede `n paro-
hia proasp\t `nfiin]at\ o
capel\ `n care s\ slujim.
Este foarte greu s\ con-
struie[ti o biseric\ `n
ziua de ast\zi, mai ales
c\ posibilit\]ile materi-
ale ale parohiei sunt re-
duse. De aceea, eram
con[tien]i c\ lucr\rile de
construc]ie vor mai dura
[i am f\cut aceast\ fru-
lucr\rilor de construc]ie
a Bisericii „~nvierea Dom-
nului“ [i Sf=ntul Ioan
Botez\torul“ din Dorohoi
este destul de avansat.
„Am terminat de f\cut
demisolul, care a necesi-
tat cheltuieli enorme.
Majoritatea banilor au
venit de la credincio[ii
din parohie. Am avut [i
c=teva sponsoriz\ri [i un
ajutor de la Ministerul
Culturii [i Cultelor [i
Consiliul Jude]ean. ~n
demisol vom amenaja
un spa]iu pentru activi-
t\]ile sociale [i filantro-
pice, precum [i o cantin\
social\, pentru a veni `n
ajutorul enoria[ilor. Tot
aici vom face [i casa mor-
tuar\“, ne-a mai spus
p\rintele paroh.
Credincio[ii care locui-
esc `n parohia „~nvierea
Domnului“ [i „Sf=ntul
Ioan Botez\torul“ din
municipiul Dorohoi sunt
`n majoritate b\tr=ni.
Acest lucru se datoreaz\
faptului c\ tinerii paro-
hiei sunt pleca]i `n str\-
in\tate sau `n ora[ele
mari ale ]\rii pentru a
lucra. „Ne confrunt\m cu
acelea[i probleme ca
toate parohiile din ora[e-
le mai mici. Din cele 500
de familii ale parohie, cei
mai mul]i sunt de b\-
tr=ni, tinerii fiind pleca]i
la munc\. Foarte mul]i
dintre ace[ti b\tr=ni
sunt bolnavi, neputin-
cio[i. De aceea, `ncerc\m
s\ ajut\m, dup\ posibili-
t\]ile materiale ale paro-
hiei, ace[ti b\tr=ni. Ofe-
rim periodic pachete cu
alimente, uneori [i medi-
camente. Dar cel mai
mare ajutor cred c\ este
rug\ciunea [i de aceea
`ncerc\m s\ `mbog\]im
programul liturgic al pa-
rohiei cu c=t mai multe
slujbe“, ne-a declarat p\-
rintele paroh. ({tefan
M|RCULE})

Un proiect „dup\ ureche“ scumpe[te casa
a Un proiect bine f\cut nu este neap\rat sinonim cu un proiect ieftin a De[i pot fi atr\g\toare prin pre]ul de v=nzare
mult mai mic, proiectele realizate „dup\ ureche“ `[i dezv\luie lipsurile arhitecturale atunci c=nd sunt puse `n aplicare
a Acesta este momentul `n care 90% dintre cei care construiesc intervin pe [antier [i m\resc sau mic[oreaz\ camere,
mut\ sau schimb\ ferestre, u[i sau alte elemente ale construc]iei, deoarece sunt presa]i de costuri la care nu se a[teptau ini]ial
a „Este ca [i cum a]i g\ti dup\ o re]et\ bun\ [i verificat\ `n timp, care ia `n calcul toate aspectele, `n loc s\ g\ti]i «dup\ ureche»
sau dup\ re]ete incomplete, care v\ pun `n situa]ia s\ face]i alte cump\r\turi mai t=rziu“, explic\ arhitectul Octavian Ungureanu a
Proiectul reprezint\ mo-
dalitatea prin care o cons-
truc]ie [i, mai ales, o inves-
ti]ie `ntr-o construc]ie, au
un efect controlat, asigurat
atât calitativ cât [i finan-
ciar. Un contract ferm cu
un constructor se poate `n-
cheia numai pe baza unui
proiect complet, care poate
garanta astfel termenele [i
valoarea lucr\rilor.
Proiectarea este acea
parte a investi]iei f\r\ de
care nu se pot preciza vii-
toarele costuri. Prin solu-
]iile constructive, detaliile
de execu]ie, dar, mai ales,
ale unei judicioase mode-
l\ri a spa]iilor, sunt influ-
en]ate costurile de reali-
zare [i de exploatare `n
timp. „Proiectarea nu tre-
buie privit\ drept o scum-
pire inutil\ a investi]iei, ci
tocmai ca garan]ia ob]inerii
unor costuri [i rezultate op-
time“, spune Octavian Un-
gureanu, arhitect al com-
paniei „Trilitica SRL“.
Aten]ie la proiectele
oferite de firmele
de construc]ii
O dat\ ce autoriza]ia de
construire a fost ob]inut\,
clientul poate opta `ntre a
construi `n regie proprie
sau prin intermediul unei
firme de construc]ii.
~n cazul `n care se alege
cea de-a doua variant\, pe
baza proiectului de execu-
]ie pe care arhitectul l-a `n-
tocmit, se poate ob]ine un
pre] ferm din partea firmei,
pe `ntreaga lucrare sau pe
categoriile de lucr\ri.
Multe firme de construc-
]ii ofer\ gratuit proiecta-
rea. Chiar [i proiectarea o-
ferit\ contra cost este un
pericol pentru dvs. ~ntre
proiectant [i executant e-
xist\, `n mod normal, un
conflict de interese: prin
proiect se definesc princi-
palii factori de calitate [i
de pre] ai unei construc]ii.
Astfel, realizarea unui
proiect chiar de c\tre firma
de construc]ii presupune, `n
multe cazuri, detalii mai
scumpe ([i nu neap\rat mai
bune). Dac\ proiectarea
cost\ `ntre 2 [i 10% din va-
loarea investi]iei, ea poate
induce diferen]e de costuri
de peste 50%. ~n mod nor-
mal, profiturile sunt mai
mari pentru un construc-
tor, atunci când valoarea
lucr\rii este mai mare.
De aceea, un constructor
nu are interesul realiz\rii
unui proiect economic.
Chiar dac\, dup\ etapa
de proiectare, ve]i alege alt
executant, acesta, la rân-
dul s\u, va face oferta du-
p\ acelea[i date.
„Un contract pe baza u-
nui proiect bine f\cut cu
greu poate dep\[i 300-400
de euro pe metru p\trat, la
nivelul de finisaje stan-
dard, bine`n]eles. Locuin]e-
le realizate `n regie proprie
ies chiar la pre]uri de circa
270 de euro/mp. Un mod
`n]elept de a alege un con-
structor este realizarea
unei selec]ii de ofert\, nea-
p\rat pe baza proiectului [i
a m\sur\torilor con]inute
de acesta“, spune arhitec-
tul Octavian Ungureanu.
Proiectele realizate
„dup\ ureche“ `[i
dezv\luie lipsurile `n
timpul construc]iei
Un proiect bine f\cut nu
este neap\rat sinonim cu
un proiect ieftin. ~n gene-
ral, proiectele `ntocmite de
profesioni[ti cost\ `ntre 10
[i 20 de euro/mp.
„Este ca [i cum a]i g\ti
dup\ o re]et\ bun\ [i veri-
ficat\ `n timp, care ia `n
calcul toate aspectele, `n
IMOBILIARE
loc s\ g\ti]i «dup\ ureche»
sau dup\ re]ete incom-
plete, care v\ pun `n si-
tua]ia s\ face]i alte cum-
p\r\turi mai t=rziu“, ex-
plic\ Octavian Ungurea-
nu. Astfel, dispar costurile
„nea[teptate“, deoarece,
un proiect bun con]ine
lista tuturor materialelor
necesare execu]iei, iar con-
structorul nu mai poate so-
licita sume `n plus fa]\ de
contractul ini]ial, deoarece
acestea nu pot fi justifica-
te. Proiectele realizate „du-
p\ ureche“, de[i pot fi atr\-
g\toare prin pre]ul mult
mai mic, `[i dezv\luie lip-
surile arhitecturale atunci
c=nd sunt puse `n aplicare.
Acesta este momentul `n
care 90% dintre cei care
construiesc intervin pe
[antier [i m\resc sau mic-
[oreaz\ camere, mut\ sau
schimb\ ferestre, u[i sau
alte elemente ale construc-
]iei, deoarece sunt presa]i
de costuri la care nu se a[-
teptau ini]ial. Un proiect
corect studiat [i cunoscut
de c\tre client elimin\ a-
cest risc, deoarece nu vor
ap\rea discrepan]e pe [an-
tier `ntre ceea ce se dore[te
[i ceea ce se construie[te.
„Un proiect bun trebuie
perceput de c\tre client
drept materializarea do-
rin]elor sale [i nu ca un
model despre cum nu tre-
buia construit“, subliniaz\
arhitectul bucure[tean.
Costurile privind modifi-
carea proiectului `n timpul
lucr\rilor presupun o serie
`ntreag\ de complica]ii, de-
oarece totul tinde s\ coste
mai mult, execu]ia durea-
z\ mai mult [i aproape
orice detaliu modificat in-
duce probleme `ntr-o etap\
ulterioar\.
Constructorul nu va fi
nevoit „s\ inventeze“
Proiectul bine f\cut con-
]ine toate detaliile necesare
constructorului, care nu va
fi nevoit s\ inventeze solu-
]ii la fa]a locului [i, mai a-
les, va [ti `n orice etap\ a
construc]iei care este ur-
m\torul pas. ~n concluzie,
un proiect corect `ntocmit
permite constructorului s\
prevad\ toate fazele de e-
xecu]ie [i s\ `ntocmeasc\
un grafic al lucr\rilor. Por-
nind de la acest aspect, cli-
entul beneficiaz\ [i de un
alt avantaj, deoarece con-
structorul poate fi contro-
lat, iar pre]urile se pot ne-
gocia pentru fiecare articol
[i manoper\ `n parte, deoa-
rece toate sunt specificate
`n proiect.
Cheltuieli de
`ntre]inere, exploatare
[i repara]ii mai mici
„Un proiect bun prevede
din start un sistem unitar
de izola]ii termice [i hidro-
izola]ii, raportate la spa-
]iul `n care construi]i [i la
profilul locuin]ei, aspect
care poate genera economii
importante cu energia. E-
conomiile de `ntre]inere le-
gate de costul energiei con-
sumate sunt considerabile.
O cas\ prost izolat\ termic
presupune cheltuieli cu
p=n\ la 100% mai mari,
aspect deloc neglijabil `n
timp“, subliniaz\ arhitec-
tul Octavian Ungureanu.
Totodat\, o cas\ bine
proiectat\ nu are igrasie,
infiltra]ii sau finisaje care
se distrug `n timp, din
cauza proastei scurgeri a
apelor pluviale. De aseme-
nea, la o cas\ bine proiec-
tat\, tas\rile terenului
sunt cunoscute [i nu induc
fisuri `n pere]i sau `n fini-
saje, care s\ necesite repa-
ra]ii sau, mai r\u, con-
solid\ri ulterioare. „Dinco-
lo de aceste aspecte, pe ca-
re mul]i clien]i, din dorin]a
de a-[i construi repede [i
ieftin o cas\, le neglijeaz\,
trebuie s\ mai ]inem cont
de un am\nunt esen]ial.
Degeaba mont\m paraso-
lare, umbrele [i plac\m
toat\ casa `n marmur\ sau
granit. Degeaba plant\m
ieder\, care s\ se ca]ere pe
pere]i, sau amenaj\m gr\-
dina cu flori [i arbu[ti or-
namentali. O cas\ ur=t\ `n
proiect r\m=ne o cas\ u-
r=t\. Lipsa de propor]ii cu
greu poate fi compensat\
de orice alt artificiu. As-
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
Joi, 7 iunie 2007 5
„Mu]i clien]i, din
dorin]a de a-[i
construi repede [i
ieftin o cas\, prefer\
proiecte ieftine,
f\cute «dup\
ureche». O cas\ ur=t\
`n proiect r\m=ne o
cas\ ur=t\. Lipsa de
propor]ii cu greu
poate fi compensat\
de orice alt artificiu“,
spune arhitectul
Octavian Ungureanu
pectul pl\cut nu st\ `n fi-
nisajele scumpe, ci `n echi-
librul compozi]iei“, subli-
niaz\ arhitectul Octavian
Ungureanu.
Un proiect bun
ne ajut\ s\
economisim bani
De[i cost\ mai mult de-
c=t alte oferte asem\n\toa-
re de pe pia]\, un proiect
corect `ntocmit nu numai c\
garanteaz\ calitatea con-
struc]iei, dar poate conduce
[i la economii substan]iale
de bani. Astfel, un plan ar-
hitectural limpede, u[or de
citit, cu leg\turi func]ionale
corecte, presupune, `n cele
mai multe cazuri, mai pu-
]ine ziduri, mai pu]ini st=l-
pi, mai pu]ine grinzi, su-
prafe]e de tencuit mai mici,
suprafe]e de vopsit, l\cuit
sau ra[chetat mai pu]ine.
Prin urmare, un num\r
mai mic de grinzi `ntr-o lo-
cuin]\ `nseamn\ un con-
sum mai mic de o]el pentru
un metru cub de construc-
]ie. Mansardarea etajului,
`n locul realiz\rii unui nivel
complet, presupune, de
asemenea, o economie. Di-
feren]a dintre un spa]iu
corect rezolvat [i unul `n-
c=lcit, insuficient studiat,
poate `nsemna p=n\ la 20%
consumuri mai mari la ele-
mentele de zid\rie [i 30% la
tencuieli [i vopsitorii. Toto-
dat\, un plan arhitectural
corect rezolvat reduce la
minim spa]iile de trecere [i
maximizeaz\ spa]iile locui-
bile, aspect care, `n momen-
tul construirii locuin]ei, ne
ajut\ s\ economisim sume
substan]iale de bani. a
6 Joi, 7 iunie 2007
PE SCURT
Gazele s-ar putea
scumpi de la 1 iulie
Autoritatea Na]ional\ de
Reglementare `n domeniul
Energiei ar putea decide `n pe-
rioada urm\toare o cre[tere a
pre]ului gazelor naturale cu
pân\ la 3%. Majorarea pre]ului
ar putea fi aplicat\ `ncepând cu
1 iulie. „~n perioda imediat
urm\toare va fi efectuat\ o
analiz\ privind modificarea
pre]urilor la consumatorii cas-
nici. Din datele avute pân\ `n
prezent estim\m o cre[tere
u[oar\, de pân\ la 3%“, au afir-
mat surse din ANRE. Pre[edin-
tele ANRE, Gergely Olosz, a de-
clarat, mar]i, c\ Autoritatea va
decide pân\ la 15 iunie modifi-
carea pre]urilor la gaze, f\r\ s\
ofere detalii. Ultima modificare
a pre]urilor gazelor la consuma-
torii casnici a avut loc la
`nceputul anului, când tarifele
au sc\zut cu aproximativ 4%.
Rapi]a [i gr=ul,
afectate `n propor]ie
de 40% de secet\
Culturile de grâu [i rapi]\ vor fi
afectate de secet\ `n propor]ie
de 35-40% `n acest an `n Insula
Mare a Br\ilei (IMB), a de-
clarat, ieri, ac]ionarul majoritar
al TCE 3 Brazi - Insula Mare a
Br\ilei, Culi]\ T\râ]\. „De[i
avem o capacitate de 40.000 de
hectare pentru irigat nu am
reu[it s\ aplic\m ud\ri `n acest
an decât pe jum\tate din
aceast\ suprafa]\, `ntrucât nu
am reu[it s\ men]inem sistemul
`n func]iune pe toat\ suprafa]a“,
a precizat T\râ]\. Acesta a
men]ionat c\ inten]ioneaz\ s\
investeasc\, `n urm\torii cinci-
[ase ani, `n jur de 35 de mil-
ioane de euro pentru extinderea
sistemului de iriga]ii pe
`ntreaga suprafa]\ pe care o are
`n arend\ `n Insula Mare a
Br\ilei, de 56.000 de hectare.
„Inten]ion\m s\ atragem fon-
duri europene, dar [i credite de
la b\nci, pentru realizarea
proiectelor privind extinderea
sistemului de iriga]ii `n IMB“, a
spus ac]ionarul TCE 3 Brazi.
Potrivit acestuia, din 2001 [i
pân\ `n prezent, au fost chel-
tui]i numai pentru dotarea
tehnic\ din IMB (tractoare,
combine, echipamente) aproxi-
mativ 52 de milioane de euro.
Pe partea de investi]ii, Culi]\
T\râ]\ a men]ionat c\ va de-
mara, `n 2008, un proiect pen-
tru deschiderea unei capacit\]i
de fabricare a bioetanolului, `n
valoare de 15-20 de milioane de
euro.
Num\rul autoriza]iilor
de construc]ii a
crescut cu 42%
Num\rul autoriza]iilor de con-
struc]ii pentru cl\diri
reziden]iale eliberate `n primele
patru luni ale anului 2007 a
ajuns la 14.456, `n cre[tere cu
42,8%, fa]\ de perioada similar\
a anului precedent, a informat,
ieri, Institutul Na]ional de
Statistic\ (INS). Cele mai im-
portante cre[teri s-au `nregis-
trat `n regiunile de dezvoltare
Sud-Muntenia, Nord-Est,
Bucure[ti-Ilfov, Sud-Est, Centru
cu peste 500 autoriza]ii de con-
struc]ie pentru cl\diri
reziden]iale fiecare, potrivit
datelor prezentate de INS. ~n
luna aprilie 2007, s-au eliberat
4.015 autoriza]ii pentru con-
struc]ia de cl\diri reziden]iale,
din care 58% sunt pentru zona
rural\, men]inându-se trendul
din luna precedent\. Distribu]ia
`n profil regional eviden]iaz\ o
tendin]\ de sc\dere a num\ru-
lui de autoriza]ii de construire
eliberate pentru cl\diri rezi-
den]iale `n majoritatea regiu-
nilor de dezvoltare. a
Produc\torii din agricultur\ subven]iona]i `n 2006 nu mai primesc bani `n 2007
Grupurile de produc\tori
care au beneficiat de sprijin
financiar pentru func]ionare
pân\ la 31 decembrie 2006
nu mai primesc subven]ii `n
acest an, a declarat consilier
`n cadrul Ministerului Agri-
culturii [i Dezvolt\rii Rurale
(MADR), Cornelia Ionescu.
„Nici un grup de produc\tori
care a beneficiat de sprijin a-
nul trecut nu va primi ajutor
financiar `n acest an. Pentru
grupurile nou `nfiin]ate acor-
Guvernul vrea s\ aduc\ acas\
muncitorii români din str\in\tate
a Guvernul ar putea s\ ofere unele beneficii muncitorilor români din str\in\tate care accept\ s\ se `ntoarc\ acas\ [i s\ ocupe locurile de
munc\ r\mase libere a O alt\ posibil\ solu]ie pentru compensarea deficitului de pe pia]a muncii const\ `n adaptarea ofertei educa]ionale
la cererile angajatorilor a Autorit\]ile inten]ioneaz\ s\ mobilizeze for]a de munc\ din mediul rural spre ora[e, pentru a fi acoperit
deficitul de for]\ de munc\ a Fermierii britanici cer Guvernului s\ majoreze cotele de imigran]i din ]\rile UE din România, Bulgaria,
precum [i din alte state est-europene din afara UE, avertizând c\, `n caz contrar, recolta de fructe [i legume de var\ va fi compromis\ a
Ministrul Lucr\rilor Pu-
blice, Laszlo Borbely, a a-
nun]at c\ o echip\ de lucru
compus\ din reprezentan]ii
mai multor ministere caut\
solu]ii pentru a compensa
deficitul de for]\ de munc\
de pe pia]a intern\. Provo-
cat\ mai ales de plecarea
unui num\r `nsemnat de
muncitori `n str\in\tate,
criza de personal calificat ar
putea s\ determine Guver-
nul s\ ia `n considerare ofe-
rirea unor facilit\]i pentru
`ntoarcerea acestora `n ]ar\.
Ministrul Laszlo Borbely
spune c\ o prim\ sarcin\ a
comisiei interministeriale
va fi aceea de a stabili care
sunt domeniile unde lipsa
de personal se face cel mai
acut sim]it\. Ulterior,
Guvernul ar putea s\ ofere
unele beneficii muncitorilor
români din str\in\tate care
accept\ s\ se `ntoarc\ acas\
[i s\ ocupe locurile de mun-
c\ r\mase libere. „Se dis-
cut\ dac\ s-ar putea da un-
ele facilit\]i de reinstalare,
pentru a reveni `n ]ar\, dar
deocamdat\ nu suntem `n
stadiul `n care s\ putem
spune ce fel de facilit\]i s-ar
putea da. Este [i o dicu]ie de
a fi un fel de ajutor de stat,
[i de aceea din punct de ve-
dere adminstrativ nu putem
interveni foarte mult“, a
spus Laszlo Borbely.
Laszlo Borbely admite c\
cel mai important rol revine
totu[i angajatorilor. Cu aju-
torul unor salarii mai bune
ace[tia `i pot convinge pe
muncitori s\ nu mai plece `n
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROM+NIA AR PUTEA
CUMP|RA GAZE F|R| IN-
TERMEDIARI: Compania aze-
r\ SOCAR vrea s\ livreze Ro-
mâniei ]i]ei [i gaze naturale,
`n mod direct, f\r\ a mai folosi
intermediari. Hamza Kari-
mov, reprezentantul firmei `n
România, a declarat c\ dezvol-
tarea pe pia]a autohton\ faci-
liteaz\ extinderea SOCAR la
nivel european. „Dorim s\ in-
tr\m cât mai repede pe pia]a
din România. Produsele noas-
tre sunt deja prezente aici, dar
prin intermediari, `ns\ noi
vrem s\ livr\m direct la pre-
]uri mai bune“, a spus Kari-
mov. SOCAR este interesat\ [i
de gazoductul Nabucco [i de
oleoductul Constan]a-Trieste
[i urm\re[te posibilit\]ile de
achizi]ii [i parteneriat cu fir-
me din România [i Europa.
a VOLKSBANK ARE AVI-
ZUL BNR PENTRU CREDITE
ECONOMIC
d\m un ajutor financiar de
40.000 de lei, pentru func]io-
nare“, a spus Cornelia Iones-
cu. Acesta a precizat c\ pân\
`n prezent au fost recunos-
cute 34 de grupuri de pro-
duc\tori de legume [i fructe,
compartiv cu cele 19 atestate
anul trecut.
„Fermierii trebuie s\ `n]e-
leag\ c\ este important s\ se
asocieze, pentru a-[i putea
valorifica marfa `n condi]ii
optime. ~n egal\ m\sur\,
str\in\tate. Unii dintre an-
gajatori au `nceput deja s\
procedeze astfel. ~n sectorul
construc]iilor, spre exemplu,
nivelul salariilor a crescut
`n ultimul an mai mult de-
cât media pe ]ar\. Cu toate
acestea, `n construc]ii sunt
`n prezent aproximativ 300
de mii de locuri de munc\
r\mase neocupate, afirm\
ministrul Lucr\rilor Publi-
ce. O alt\ posibil\ solu]ie
pentru compensarea defici-
tului de pe pia]a muncii
const\ `n adaptarea ofertei
educa]ionale la cererile an-
gajatorilor. ~ns\, dac\ se va
`ntâmpla a[a, rezultatele se
vor vedea cel mai devreme
`n câ]iva ani. Neoficial, dou\
milioane de români sunt
pleca]i la munc\ `n str\i-
n\tate, majoritatatea `n
Spania [i Italia.
Trebuie redistribuit\
for]a de munc\ din
mediul rural
Continuarea ac]iunilor
de identificare a rezervelor
de for]\ de munc\ din me-
diul rural este una dintre
priorit\]ile de vârf, `n peri-
oada urm\toare, ale Agen-
]iei Na]ionale pentru Ocu-
parea For]ei de Munc\
(ANOFM), din cauza defici-
tului de for]\ de munc\ e-
xistent `n prezent `n Româ-
nia, a men]ionat pre[edin-
tele ANOFM, Ionel Musca-
lu. ~n opinia reprezentan-
]ilor ANOFM, acest demers
trebuie efectuat [i `n rândul
RELAXATE: ~nc\ o banc\ a
primit avizul BNR pentru a a-
corda credite `n condi]ii mai
relaxate. Volskbank România
va `ncepe luna viitoare s\ a-
corde `mprumuturi conform
noilor norme avizate de Banca
Na]ional\. Volskbank va ac-
cepta un grad maxim de `nda-
torare de 65% pentru un venit
net eligibil pe familie de peste
1.250 de euro. Pentru venituri
cuprinse `ntre 350 [i 1.250 de
euro, gradul de `ndatorare es-
te de 55%, iar pentru venituri
mai mici de 350 de euro,
gradul de `ndatorare este de
45%. Banca va acorda credite
cu avans zero la `mprumu-
turile pentru locuin]\ `n cazul
`n care beneficiarul are veni-
turi nete de peste 2.250 de
euro. La calcularea gradului
de `ndatorare, Volksbank va
lua `n considerare venitul net,
cheltuielile curente ale fiec\-
rei persoane, alte credite, locul
de munc\, studiile, dar [i
consumatorul trebuie s\
cumpere de la aceste grupuri,
pentru c\ ele sunt obligate s\
respecte bune practici agri-
cole, asftel `ncât [i produsele
sunt de calitate [i s\n\toase“,
a men]ionat Cornelia Iones-
cu. Pentru sus]inerea grupu-
rilor de produc\tori, MADR a
alocat suma de 1,6 milioane
de lei, pentru acest an. De
asemenea, pentru legumele
produse [i recoltate `n sere
`nc\lzite, MADR a alocat un
comunit\]ilor de rromi. ~n
primele patru luni ale anu-
lui 2007, agen]iile de ocu-
pare au identificat `n mediul
rural, `n cadrul ac]iunilor
„Caravana ocup\rii“, aproa-
pe 9.600 locuri de munc\ [i
au fost `nscrise `n eviden]ele
ANOFM peste 16.090 de
persoane din mediul rural,
iar 9.893 au fost `nscrise `n
programe de m\suri de sti-
mulare a ocup\rii.
Printre priorit\]ile pre[e-
dintelui ANOFM figureaz\
o mai bun\ gestionare a re-
la]iilor cu angajatorii prin
crearea unei baze de date [i
informa]ii referitoare la a-
ceste rela]ii, reorientarea
activit\]ii de formare profe-
sional\, `n sensul de a des-
f\[ura `ntr-o mai mare m\-
sur\ parteneriate cu anga-
jatorii `n func]ie de cerin]ele
acestora, reducerea birocra-
]iei, acordarea unei aten]ii
sporite activit\]ii de consili-
ere [i oferirea de pachete de
servicii, astfel `ncât efortu-
rile agen]iilor de ocupare s\
se finalizeze prin `ncadrarea
pe locuri de munc\ durabile,
consolidate [i de calitate. Pe
agenda de priorit\]i se afl\,
de asemenea, atragerea de
fonduri europene `n vederea
moderniz\rii agen]iei [i a-
ducerea ei la standarde eu-
ropene, integrarea Departa-
mentului pentru Munc\ `n
Str\in\tate [i a Oficiului
pentru Migra]ia For]ei de
Munc\ (OMFM), promova-
rea m\surii guvernamen-
tale de aducere `n ]ar\ a ro-
starea civil\. BNR a mai apro-
bat normele de creditare ale
b\ncilor BRD [i Alpha Bank.
a CHINEZII VOR S|-{I
V+ND| MA{INILE ~N ROM+-
NIA: Produc\torul chinez de
automobile Geely [i-a propus
s\ vând\, `n 2007, `n România
aproximativ 1.000 unit\]i din
primul s\u model, Geely CK,
lansat oficial mar]i pe pia]a
autohton\, a declarat Alin
M\rginean, director executiv
Geely Automobile România.
„Targetul nostru este s\ ofe-
rim dot\ri de limuzin\ la pre-
]uri de autoturism compact [i
de aceea ne ax\m foarte mult
pe calitate“, a spus M\rgi-
nean. Pre]ul pentru Geely CK
este cuprins `ntre 6.498 euro
f\r\ TVA [i 9.500 euro cu TVA
inclus, aceasta din urm\ fiind
versiunea de top. Pân\ la sfâr-
[itul anului, Geely România
va avea aproximativ 30 de con-
cesiuni, fa]\ de cele 21 exis-
sprijin financiar de 600 de lei
pentru o ton\. ~n acest an,
produc\torul agricol poate
solicita un sprijin de 800 de
lei pentru o ton\ de ciuperci
cultivate `n spa]ii climati-
zate, sector pentru care
MADR a repartizat 3,2 mi-
lioane de lei.
~n ceea ce prive[]e le-
gumele [i fructele destinate
prelucr\rii industriale, MADR
acord\ un ajutor financiar de
la 150 de lei pentru o ton\ de
mânilor pleca]i la munc\ `n
str\in\tate.
Britanicii vor mai
mul]i rom=ni la munc\
Fermierii britanici cer
Guvernului s\ majoreze co-
tele de imigran]i din ]\rile
UE din România, Bulgaria,
precum [i din alte state est-
europene din afara UE, a-
vertizând c\, `n caz contrar,
recolta de fructe [i legume
de var\ va fi compromis\.
Cererea fermierilor este
sus]inut\ de Lordul Rooker,
ministrul pentru Mediu,
Alimenta]ie [i Afaceri ru-
rale. ~n schimb, ministrul
Imigra]iei, Liam Byrne, in-
tente `n prezent. Concesiunile
se vor ocupa [i de partea de
service pentru modelele co-
mercializate de firma chinez\.
Dup\ lansarea sedanului com-
pact CK, Geely pl\nuie[te s\
introduc\ `n România modelul
de clas\ superioar\ MK, `n lu-
na septembrie, precum [i li-
muzina FC, `n cadrul Salonu-
lui Interna]ional Auto Bucu-
re[ti. ~n 2008, firma va intro-
duce pe pia]\ un SUV de mici
dimensiuni [i sper\ s\ vând\
per total peste 2.500 de mo-
dele. Geely Holding Group
este cel mai mare produc\tor
privat de autoturisme din
China, având `n prezent [ase
fabrici [i o capacitate de pro-
duc]ie de 500.000 unit\]i.
Pân\ la sfâr[itul anului va
mai deschide dou\ noi fabrici,
iar capacitatea de produc]ie va
cre[te pân\ la 650.000 unit\]i.
Geely produce o gam\ de mod-
ele care merg de la sedan,
hatchback [i pân\ la SUV. a
castrave]i, pân\ la 350 de lei
pentru tona de tomate sau fa-
sole p\st\i.
Fermierul care livreaz\
fructe destinate prelucr\rii
industriale poate beneficia de
un ajutor financiar de 200 de
lei pentru o ton\, `n cazul
merelor, perelor, cire[elor [i
vi[inelor. Pentru piersici sau
struguri de mas\, fermierul
poate s\ primeasc\ 300 de lei
pentru fiecare ton\ livrat\,
`n 2007. a
sist\ c\ actuala legisla]ie [i
cotele de imigra]ie sunt ne-
cesare pentru Marea Brita-
nie. Deficitul de for]\ de
munc\ ce se profileaz\ ame-
nin]\ `ns\ s\ submineze o
parte foarte important\ a
politicii Guvernului `n ma-
terie de imigra]ie, bazat\ pe
ideea c\ necesarul de for]\
de munc\ slab calificat\
poate fi asigurat cu personal
din ]\rile UE-25. Avertis-
mentul fermierilor britanici
intervine `n pofida faptului
c\ peste 630.000 de emi-
gran]i est-europeni au cerut
permise de munc\ `n Marea
Britanie din mai 2004. Al]i
16.250 din România, Bulga-
ria [i alte state est-europene
pot veni s\ munceasc\ pen-
tru maxim 6 luni, conform
planului de muncitori agri-
coli sezonieri aprobat de Gu-
vern. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 7 iunie
Vremea va fi `n gene-
ral frumoas\ [i cald\.
Cerul va fi variabil, cu
unele `nnor\ri dup\-
amiaz\ `n zona de munte
[i `n vestul ]\rii unde pe
arii restr=nse vor fi ploi
slabe de scurt\ durat\.
V=ntul va sufla moderat
`n zonele extracarpatice
[i `n general slab `n rest.
Temperaturile maxime
vor fi cuprinse `ntre 24 [i
32 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 07.06.2007
Dolar SUA 2,4142
Euro 3,2646

Italienii ne roag\ s\ repatriem
rromii care le fac probleme
Primarul Romei, Walter
Veltroni, va efectua, `n in-
tervalul 25-26 iunie, o vi-
zit\ la Bucure[ti pentru a
se `ntâlni cu omologul s\u
român, Adriean Videanu.
„Voi merge la Bucure[ti
pentru a `ncerca s\ con-
ving Guvernul român s\
elaboreze `mpreun\ cu noi
un protocol de `n]elegere
cu obiectivul de a favoriza
revenirea `n patria lor a
persoanelor venite `n
Italia atunci când situa]ia
lor era diferit\, iar Româ-
nia nu era `nc\ membr\ a
UE. Acum se pot re`ntoar-
ce `n mod legitim pentru a
CNA
`ncearc\
s\ impun\
norme `n
relatarea
tragediilor
Informa]iile despre
evenimente tragice cu
subiec]i copii sau ado-
lescen]i vor fi prezentate
de radiodifuzori
p\strând propor]iile de
eveniment izolat [i
evitând generaliz\rile,
prevede o recomandare
adoptat\, ieri, de
Consiliul Na]ional al
Audiovizualului (CNA).
„~n cazul acestor drame
se va evita exploatarea
excesiv\ a imaginilor ce
arat\ suferin]ele prin
care trec membrii famili-
ilor afectate de tragedie:
scene de spital, `nmor-
mântare, morg\, fo-
tografii, scrisori, sms-
uri. ~n reflectarea jur-
nalistic\ a tragediilor cu
subiec]i copii sau ado-
lescen]i, radiodifuzorii
vor evita s\ dea verdicte
`n cazul unor anchete
aflate `n desf\[urare; de
asemenea, nu vor
prezenta declara]ii ale
unor martori care nu-[i
asum\ identitatea [i a
c\ror credibilitate nu
poate fi verificat\“, se
arat\ `n textul respectiv.
CNA mai recomand\ ca,
`n cadrul emisiunilor de
dezbatere, realizatorii s\
nu solicite publicului s\
se pronun]e asupra vi-
nov\]iei sau nevinov\]iei
celor implica]i. ~n plus,
CNA a sanc]ionat, mar]i,
postul de televiziune
OTV cu `ntreruperea
timp de 10 minute a
emisiei, din cauza re-
flect\rii incorecte a
cazului sinuciderii unui
elev bucure[tean. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a PERSIST| MISTE-
RUL ASUPRA ~NT+LNIRII
GEOAN|-TAUBMAN:
Biroul de pres\ al Amba-
sadei SUA la Bucure[ti a
explicat ieri c\ oficialii
acestei institu]ii se `ntâl-
nesc `n mod regulat cu per-
sonalit\]i politice din
România pentru a se in-
forma cu privire la situa]ia
politic\ [i economic\. A-
ceast\ precizare vine dup\
nea[teptata apari]ie a am-
basadorului SUA, Nicholas
Taubman, mar]i, la sediul
tr\i `n ]ara lor de origine“,
a explicat Veltroni. ~n a-
cest sens, Prim\ria Romei
preconizeaz\ un plan de
„repatriere ghidat\“ a rro-
milor.
Capitala Italiei nu mai
reu[e[te s\ ]in\ sub control
situa]ia acestor imigran]i
ilegali. Italienii nu se re-
fer\ la cei care vin `n Italia
[i muncesc respectând legi-
le, ci „armata invizibil\“ a
celor care comit delicte. Se
vorbe[te de acum de zeci de
mii de persoane. Numai `n
ceea ce prive[te „nomazii“
sunt circa 5.200 cei „re-
cenza]i“ `n taberele regle-
Numele lui Nicolae V\c\roiu apare
`ntr-un scandal de corup]ie din Fran]a
a ~n m\rturisirile unui afacerist francez anchetat pentru escrocherie se men]ioneaz\ [i
numele lui Nicolae V\c\roiu a Pre[edintele Senatului Rom=niei ar fi intervenit pentru
deschiderea unui magazin Carrefour la cererea omologului s\u francez a Ambii politicieni
resping acuza]iile afaceristului, dar scandalul a fost preluat deja de marile ziare pariziene a
S\pt\mânalul satiric
francez „Le Canard Enchai-
né“ scrie `n ultimul num\r
c\ pre[edintele Senatului
francez, num\rul doi `n
stat, Christian Poncelet, ar
fi intervenit pe lâng\ omo-
logul s\u român, Nicolae
V\c\roiu, pentru facilitarea
construirii unui supermar-
ket Carrefour `n România.
Iritat de atragerea sa `n
acest scandal, V\c\roiu re-
pinge categoric orice
acuza]ii.
Interven]ii pentru
un supermarket
S\pt\mânalul „Le Ca-
nard Enchainé“ a publicat
transcrierea audierii la
Parchet a unui renumit om
de afaceri francez, Jean-
Claude Bertoldi, cercetat `n
stare de arest pentru es-
crocherie [i fals `n acte. O-
mul de afaceri a declarat c\
pre[edintele Senatului fran-
cez i-a ob]inut mai multe
contracte, `n schimbul unor
comisioane. Printre altele,
Bertoldi a spus c\ Poncelet
i-ar fi cerut omologului s\u
român, Nicolae V\c\roiu,
cu ocazia unei `ntâlniri ofi-
ciale pe care cei doi oficiali
au avut-o pe 15 februarie la
Paris, s\ faciliteze constru-
irea unui complex comer-
cial `n România.
Pre[edintele Senatului
francez a fost citat ieri `n
calitate de martor, `n acest
dosar. El a dezmin]it toate
acuza]iile [i a anun]at c\ `l
va da `n judecat\ pe Bertol-
di pentru calomnie. La r=n-
Partidului Social Demo-
crat. „Pentru a `ncuraja un
schimb franc de opinii, nu
discut\m, `n mod public,
despre con]inutul discu]ii-
lor“, a precizat Serviciul de
pres\ diplomatic. Ambasa-
dorul SUA la Bucure[ti,
Nicholas Taubman, s-a a-
flat mar]i, pentru circa o
or\, la sediul PSD [i a dis-
cutat cu pre[edintele parti-
dului, Mircea Geoan\, `n
biroul acestuia. La finalul
discu]iilor, [i Geoan\ a
precizat c\ discu]ia a fost
ACTUALITATE
mentare, dar se presupune
c\ num\rul real al rromi-
lor care tr\iesc `n ora[ ar fi
cel pu]in dublu, dep\[ind
10.000 de persoane.
Disperate de propor]iile
problemei cu care se con-
frunt\, oficialit\]ile din
Roma s-au angajat s\ vac-
cineze gratis to]i nomazii
rromi din capital\. Mai
mult, ele cred c\ trimite-
rea unui agronom `n Ro-
m=nia ar putea rezolva ce-
va din problemele rurale a-
le zonelor de unde provin i-
migran]ii, determin=nd
astfel `ntoarcerea acestora
acas\. a
Nicolae V\c\roiu
nu pare s\ fi auzit
de traficul
de influen]\
al francezilor
dul lor, procurorii rom=ni
de la DNA au anun]at c\
vor declan[a o anchet\ `n
acest caz doar dac\ au-
torit\]ile franceze vor cere
acest lucru.
V\c\roiu neag\
orice interven]ie
Pre[edintele Senatului,
Nicolae V\c\roiu, a respins
ieri informa]iile potrivit
c\rora omologul s\u
francez ar fi intervenit la el
pentru deschiderea unui
supermarket `n România.
„Este o fabula]ie, `ntr-o vi-
zit\ oficial\ nu discu]i a[a
confiden]ial\. „Sunt unele
subiecte care se pot co-
menta, pentru altele exist\
o confiden]ialitate politi-
c\“, le-a r\spuns Geoan\
jurnali[tilor, d=nd totu[i
de `n]eles c\ „[i partenerii
str\ini sunt nervo[i“ din
cauza situa]iei politice de
la Bucure[ti.
a SPP ~{I ~NNOIE{TE
PARCUL AUTO CU MA-
{INI DE LUX: Serviciul de
Protec]ie [i Paz\ a anun]at
c\ va achizi]iona autovehi-
ceva, n-am avut nici o
`ntâlnire separat\ cu prile-
jul ultimei `ntâlniri cu dl.
Poncelet“, a declarat V\-
c\roiu, care a subliniat c\
pre[edintele Senatului
francez nu a `ncercat s\ in-
tervin\ pentru deschiderea
unui magazin Carrefour.
Potrivit lui V\c\roiu,
Carrefour, care este prezent
`n România „de foarte mult
timp“, nu are nevoie de
„pile“ pentru a deschide un
magazin, ci este „invitat“ `n
mai toate marile ora[e din
lume s\ deschid\ magazine.
La r=ndul s\u, senatorul
liberal Norica Nicolai, care
l-a `nso]it pe V\c\roiu `n
cole noi pentru protec]ia
demnitarilor. Cinci firme
au ajuns deja `n finala li-
cita]iei prin care Serviciul
vrea s\ cumpere cel pu]in
34 de limuzine pentru
transport [i escort\. Astfel,
`n dotarea serviciului ar
putea ajunge ma[ini de tip
Mercedes Benz, BMW, Au-
di [i Cadillac. {ase ma[ini
sunt destinate transportu-
lui demnitarilor români [i
str\ini, iar 28 vor fi folo-
site pentru escorta acesto-
ra. Comisia de licita]ie a
vizita oficial\ efectuat\ `n
Fran]a `n 15 februarie, a
declarat ieri c\ pre[e-
dintele Senatului Rom=niei
nu a purtat nici un fel de
discu]ii private cu omologul
s\u francez, Christian Pon-
celet.
Cine este acuzatorul
francez
Cel care `l acuz\ pe V\-
c\roiu de activit\]i ilegale
este omul de afaceri Jean-
Claude Bertoldi, pus `n
Fran]a sub acuzare [i re]i-
nut pentru „escrocherie, a-
buz de bunuri sociale [i fals
`n acte private“. Conform
unei surse apropiate aces-
tui caz, mai multe ascult\ri
telefonice efectuate pe par-
cursul procesului de infor-
mare judiciar\ au scos la
iveal\ contacte regulate `n-
tre Christian Poncelet [i
Jean-Claude Bertoldi. Par-
chetul din Paris a precizat
c\ a deschis aceast\ anche-
t\ preliminar\ dup\ o so-
licitare de verificare f\cut\
de procurorul general Lau-
rent Le Mesle, ca urmare a
transmiterii de c\tre Par-
chetul din Créteil, la 26 a-
prilie, a unui raport ce evo-
ca posibile fapte de trafic de
influen]\.
Mar]i sear\, pre[edin-
tele Senatului francez a
dezmin]it categoric „acuza-
]iile mincinoase“ la adresa
sa din acest scandal [i a a-
nun]at c\ va depune o plân-
gere pentru denun] calom-
nios, def\imare [i `nc\lcare
a secretului judiciar. a
precizat c\ principalul cri-
teriu `n determinarea câ[-
tig\torilor va fi pre]ul. Va-
loarea estimat\ a contrac-
tului, potrivit comisiei de
licita]ie, este de aproxima-
tiv 5,85 milioane de lei
f\r\ TVA. SPP a precizat
c\ ma[inile achizi]ionate
vor `ndeplini din punct de
vedere tehnic normele eu-
ropene privind protec]ia
demnitarilor, `n vreme ce
finan]area achizi]iei va fi
asigurat\ prin credite ex-
terne. a
Joi, 7 iunie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Summit-ul G8 `ncepe
sub asediul anarhi[tilor
~nceperea lucr\rilor summitului
G8 de la Heilingendamm, `n nord-
estul Germaniei, a mobilizat mii
de antimondiali[ti care au organi-
zat diferite ac]iuni pentru blo-
carea arterelor rutiere din jurul
locului de desf\[urare a reuniunii.
Dup\ ce s-au strâns la
Admannshagen, la 6 kilometri
sud de Heiligendamm, circa 5.500
de manifestan]i s-au `ndreptat
c\tre bariera de securitate instau-
rat\ `n jurul locului de
desf\[urare a reuniunii, `mpre-
jurimile directe fiind, `ns\, in-
terzise accesului demonstran]ilor.
Mai mult, potrivit poli]iei, circa 30
de ac]iuni de protest au avut loc `n
jurul aeroportului Rostock-Laage,
unde au sosit `n cursul zilei de ieri
[efii de stat [i de guvern partici-
pan]ii la summitul G8. Pre[edin-
tele american, George W. Bush, a
sosit deja mar]i seara, unde a fost
„`ntâmpinat“ de o mul]ime de
peste 500 de manifestan]i, care au
fost ]inu]i la distan]\ de un im-
portant dispozitiv de securitate.
UE spune c\ Mladic
ar putea fi arestat
„`n câteva s\pt\mâni“
Fostul comandant al armatei
sârbe din Bosnia, Ratko Mladic,
c\utat pentru crime de r\zboi, ar
putea fi arestat „`n câteva
s\pt\mâni“, a afirmat procurorul
Tribunalului Penal Interna]ional
(TPI) pentru fosta Iugoslavie,
Carla Del Ponte, `ntr-un interviu
publicat ieri de c\tre „Financial
Times“. „~n câteva s\pt\mâni
sper\m `ntr-o total\ cooperare“ a
autorit\]ilor sârbe, care urmeaz\
s\ duc\ la bun sfâr[it arestarea [i
extr\darea generalului Mladic - a
declarat Del Ponte. Potrivit aces-
teia, primul-ministru sârb
Vojislav Kostunica, care mult
timp nu prea a fost cooperant `n
privin]a arest\rii suspec]ilor sârbi
inculpa]i de c\tre TPI, recent a
explicat modalit\]ile de finalizare
a arest\rii lui Ratko Mladic.
Fostul general, acuzat `n principal
pentru masacrul de la Srebrenica
(estul Bosniei) `n iulie 1995, este
disp\rut din momentul inculp\rii
sale de c\tre TPI, `n acela[i an.
Este posibil s\ se fi refugiat `n
Serbia unde este considerat un
erou.
Un b\rbat a fost
arestat dup\ ce a
atacat papamobilul
Un b\rbat a fost arestat ieri `n
Pia]a Sfântul Petru din Vatican,
dup\ ce a `ncercat s\ sar\ `n
ma[ina cu care se deplasa Papa
Benedict al XVI-lea. B\rbatul a
s\rit bariera de securitate, care
]inea mul]imea la distan]\, [i a
reu[it s\ se apropie destul de
mult de papamobil. El a fost ares-
tat imediat de serviciul de ordine.
B\rbatul a fost re]inut pentru a fi
interogat de garda Vaticanului,
apoi va fi predat poli]iei italiene.
Papa a p\rut s\ nu remarce inci-
dentul, continuând s\ salute
pelerinii din pia]\.
Dublu atentat s=ngeros
la Bagdad
{apte persoane au fost ucise [i 27
r\nite `ntr-un dublu atentat cu ve-
hicul capcan\ comis ieri `ntr-un
cartier [iit din nordul Bagdadului,
au anun]at servicii de securitate [i
surse medicale. Sta]ionate la dou\
intersec]ii `n cartierul
Kadhimiyah, dou\ vehicule au ex-
plodat la un interval de câteva
minute, potrivit serviciilor de se-
curitate. Atentate au loc aproape
zilnic la Bagdad, `n pofida unui
plan de securitate lansat `n febru-
arie, `n `ncercarea de a diminua
violen]ele interreligioase. a
 CM
YK

8 Joi, 7 iunie 2007 DOCUMENTAR

Primii pompieri din Rom=nia,

„pojarnicii“ de la Ia[i
trecut `n anul 1821, pagu-
B=ntuit, dup\ cum consemneaz\ noastre, prima `nfiin]at\ din }\rile bele pricinuite fiind de ne-
m\surat, fiindc\ tulumba-
scrierile vechi, de n\prasnice fo- Rom=ne. ~n ce fel se f\cea gii Agiei n-au ac]ionat, fu-
curi, care f\ceau scrum [iruri `n- `n[tiin]area c\ „arde“? Cum gind care-ncotro s\-[i sal-
veze via]a. Documentele vre-
tregi de case, p=n\ la primul fir de ajungeau „pojarnicii“ la locul cu mii arat\ apoi c\, la 1822,
ap\ `nt=lnit, Ia[ul avea s\ se pro- pricina? Despre toate acestea au ars peste 250 de case,
11 biserici [i [ase sinagogi.
copseasc\, pe la 1835, dup\ zeci ne-a povestit maiorul Dan {irul p=rjolurilor a con-
de ani de chin, cu o „roat\ de Marciuc, de la Inspectoratul tinuat cu marele foc de la
19 iulie 1827. „La 1827,
pojarnici“, un soi de „str\bunic\“ pentru Situa]ii de Urgen]\ iulie `n 19 au fost focul cel
a unit\]ilor de pompieri din zilele „Mihail Grigore Struza“ din Ia[i. mare `n care s-a topit ispi-
soace [i acte vechi ale p\-
m=ntului, afl\toare `n ar-
peasc\ unele m\suri pen- erau interzise construc]iile hiva Vistieriei [i a Divanu-
de Otilia tru ca urm\torul foc s\ nu din lemn [i p\strarea unor lui, ce se ]inea de condica-
aib\ acelea[i urm\ri. A[a cantit\]i `nsemnate de p\- rul Cur]ii sau izba[a“, scria
B|LINI{TEANU se face c\, pe la 1777, Di- cur\ sau praf de pu[c\ `n cronicarul Manolache Dr\-
Istoria consemneaz\ `n- vanul Domnesc a dat grija dughene. Cinci ani mai ghici. Acest din urm\ ne-
c\ de prin secolul al XVII- „focurilor“ `n seama podari- t=rziu, catagrafia ora[ului fericit eveniment a deter-
lea nenum\rate focuri care lor ora[ului, care aveau da- Ia[i consemna, `ntre sluji- minat autorit\]ile timpu-
au ars spinarea g=rbovit\ toria de a interveni `n grab\ torii Agiei, primii 15 tu- lui ca rudimentarele orga-
a Ia[ului, f\c=nd scrum, `ntr-o astfel de situa]ie. lumbagii [i 8 apari, acestea niz\ri ale tulumbagiilor s\ „Acum func]ion\m cu circa 300 de angaja]i,
deopotriv\, bordeie [i cur]i „~n anul 1809, la sesiza- constituind primele `ncer- ias\ din letargie [i s\ po- ultimii 200 veni]i anul trecut, `n toamn\“,
boiere[ti. Amestecate `n rea Administra]iei ruse, c\ri de organizare a ceea runceasc\ at=t m\suri ne-a explicat maiorul Marciuc
chipul cel mai bizar cu pu- Divanul Moldovei ia m\- ce ast\zi numim unitate de pentru prevenirea incendi-
tin]\, conacele trainice, de suri «pentru `nt=mplare de pompieri. „~n secolul al ilor, c=t [i grabnica aprovi- c\l\ri, cu sacale“, ne-a ex- f=n“), iar locuitorii ora[ului
piatr\, tr\iau al\turi de foc»: se cump\r\ caii nece- XIX-lea, un incendiu `n- zionare a ora[ului cu cele plicat maiorul Marciuc. s\ aib\ pe la casele lor u-
c\su]e pitice, acoperite cu sari [i sacalele cu ap\, tu- semna c\ focul de la o cas\ trebuitoare hranei [i re- nelte trebuitoare `n cazul u-
lumbe (pompe) de la Kiev, construc]iei locuin]elor dis- nei „`nt=mpl\ri de foc“: fu-
paie, stuf sau drani]\, aco- se ducea p=n\ la primul
truse. „Multe dintre necur-
Primele m\suri de nii, c\ngi, sc\ri, c\zi cu ap\.
peri[uri `n pericol s\ duc\ se `nmul]e[te num\rul hor- curs de ap\. Ardeau cu ze-
v=lv\taia focului mai de- narilor, iar locuitorii sunt cile de case. ~n plus, tulum- matele focuri `nt=mplate prevenire a incendiilor De[i prev\zute `n mod
parte, chiar [i la cea mai obliga]i s\ vin\ cu uneltele bagiii nu erau organiza]i la Ia[i erau cauzate de «r\i expres, aceste m\suri nu
CM
lor [i s\ ajute la stingerea voitori [i vagabon]i.»“ Regulamentul Organic au fost puse `n aplicare, CM
YK ne`nsemnat\ sc=nteie. P=r- `ntr-o form\ militar\, ci doar pus `n aplicare, `n Moldo-
YK

jolurile c\p\tau propor]ii
`nsp\im=nt\toare, r\sp=n-
dindu-se rapid din mahala
`n mahala, f\r\ ca vreo m=-
n\ omeneasc\ s\ poat\ in-
terveni la timp. ~n urma
unui astfel de pr\p\d, ora-
[ul r\m=nea pustiu, cocioa-
bele numai scrum, iar `n
praful uli]elor pu]inii supra-
vie]uitori `[i jeleau soarta.
~n asemenea `mpreju-
r\ri, st\p=nirile vremii se
`nd\r\tniceau s\ fac\ olea-
c\ de ordine [i s\ `ncro-
focului“, ne-a explicat ma-
iorul Dan Marciuc, purt\-
torul de cuv=nt al Inspec-
toratului pentru Situa]ii de
Urgen]\ (ISU), cel care s-a
ocupat `ndeaproape de is-
toricul pompierilor ie[eni.
Pe la 1815, prin hot\r=-
re domneasc\, toate m\-
n\stirile din Ia[i trebuiau
s\ aib\, `n mod obligato-
riu, [ase c\zi pline cu ap\,
gata s\ fie utilizate `n caz
de pojar, [ase c\ngi [i [ase
topoare. De asemenea,
pe baz\ de voluntariat. P=n\
n-au avut loc ni[te incendii
de mare amploare, astfel
`nc=t boierii s\ intre la griji,
lucrurile n-au evoluat“, ne-a
explicat dl. Marciuc.
Vestitorul
din turnul Goliei
~n mai multe r=nduri,
ora[ul a fost mistuit de fl\-
c\rile necru]\toare. Pri-
mul mare incendiu s-a pe-
De aceea, st\p=nirea
m\re[te num\rul oameni-
lor necesari la m=nuirea
tulumbelor, organizeaz\ a-
provizionarea cu ap\ prin
`nmul]irea sacagiilor [i a-
parilor, iar `n turnul Goli-
ei, care era mult mai `nalt
atunci, se a[az\ un vesti-
tor. Ora[ul era suprave-
gheat pe baza c=mpului
vizual. Unde se vedea c\
iese fum nefiresc, erau a-
nun]a]i pojarnicii. Bine`n-
]eles, deplasarea se f\cea
va, la 1 ianuarie 1832, este
documentul care stator-
nice[te primele m\suri de
ap\rare a ora[elor `mpotri-
va incendiilor: „Spre a se
feri ora[ul de primejdia fo-
cului, la care a fost su-
pus `n at=tea r=nduri, se
vor lua toate m\surile feri-
toare obicinuite la aseme-
nea `mpregiur\ri, din care
cea dint=i m\sur\ este
prev\zut\ prin legiuire ca
s\ fie `ndestulare de ap\ `n
ora[e. Osebit de aceasta, 4
havuzuri de piatr\, largi [i
`nc\p\toare de ap\, se vor
zidi `n pie]ele ora[ului, unde
vor sta [i sacalele [i uneltele
focului `ntru p\strare“.
Documentul mai preve-
dea `nfiin]area unei bresle
de tulumbagii, alc\tuit\
din 24 de oameni condu[i
de un c\pitan, scoaterea
cantit\]ilor mari de „mate-
rii arz\toare“ din ora[
(„cherestea, p\cur\, stuh,
uneltele fiind stricate, iar
interesul Sfatului Munici-
pal `n a le repara, extrem
de sc\zut. Astfel c\ focurile
au continuat nestingherite
s\ decimeze ora[ul.
La 25 iunie 1833, un foc
mare, pornit din mahalaua
T\t\ra[ilor, a f\cut scrum
262 de case [i dou\ biserici,
`ns\ autorit\]ile [i marii
boieri nu s-au trezit din
nep\sare nici `n acest ceas,
averile lor fiind ad\postite
de ziduri sigure de piatr\.
Despre incendiul izbuc-
nit `n T\t\ra[i „Albina Ro-
m=neasc\“ scria: „~ngusti-
mea uli]elor, mul]imea c\-
su]elor f\r\ siguran]ie f\-
cute [i negrijirea de a aco-
peri casele cu oale sau cu
tabl\ `n acest feliu repede
p\[ind din vale `n deal, fla-
c\ra `n al ei curs cuprindea
bordeie, biserici, [i care [i
`n culme ajung=nd, s-au
dezbinat `n dou\ ramuri,
una spre Sf. Vineri, alta
spre Beilic“.

~n secolul al XIX-lea, ora[ul era supravegheat

de un vestitor a[ezat `n turnul Goliei,
care era mult mai `nalt atunci. Unde se vedea
c\ iese fum nefiresc, erau anun]a]i pojarnicii

CM
YK

Totu[i, aceast\ `nt=m-
plare nefericit\ avea s\
mi[te c=t de c=t lucrurile
[i, mai ales, atitudinea au-
torit\]ilor.
La ordinul generalului
Kisselef, Sfatul adminis-
trativ propune `nfiin]area
unei „roate“ (companii) de
pojarnici, `nzestrat\ cu
toate uneltele necesare `n
caz de foc.
~n noiembrie 1833, se `n-
tocme[te un proiect „pen-
tru formarisirea comandei
de foc supt numire de po-
jarnici, pentru ora[ul E[i“.
Aceast\ „roat\“ era alc\tu-
it\ din 3 ofi]eri, 9 untero-
fi]eri (subofi]eri), 2 barban-
cici (cei care aveau grij\ de
cai), 90 de solda]i pojarnici
[i un conoval (fierar).
„Se hot\r\[te, tot atunci,
construirea a 12 ma[ini
pentru adus ap\, fiind an-
gaja]i `n acest scop doi
me[teri din Ia[i, Carl Rih-
ter [i Iohan Kapusanschi,
cu pre]ul de 800 de lei ma-
[ina. Tot ei se angajeaz\ s\
fac\ [i 100 de cofe. Tulum-
be noi (de la Petresburg)
sunt aduse la Ia[i cu boii,
de la Sculeni. Pentru ca po-
jarnicii s\ nu umble pe jos
p=n\ la sacale [i tulumbe
se contruie[te [i o «droag\»
pentru transportul lor“,
ne-a mai spus dl. maior
Marciuc.
Proiectul este `naintat
spre aprobare Cancelariei
domne[ti, la 3 ianuarie
1835, iar pe 22 mai este
consemnat\ oficial existen-
]a [i func]ionarea „roatei.“
„Roata de pojarnici“,
prima companie
rom=neasc\
de pompieri
De la 15 mai 1835, „roa-
ta“ a `nceput s\ func]ione-
ze, sub comanda c\pitanu-
lui Bacinschi [i a locote-
nen]ilor Racli[ [i M\c\res-
cu. La Bucure[ti, o compa-
nie similar\ avea s\ fie `n-
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
fiin]at\ abia 10 ani mai
t=rziu. „Pojarnicii au fost
lua]i de la diferite arme.
La origine, n-au existat ofi-
]eri de pompieri ca forma-
]ie: unul era cavalerist, al-
tul infanterist, altul artile-
rist. Primul c\pitan-co-
mandant de pompieri con-
semnat la Ia[i a fost Ba-
cinschi, cel al c\rui nume o
poart\ ast\zi o strad\ din
apropiere de Billa“, a pre-
cizat maiorul Marciuc.
Pojarnicii ie[eni aveau
la dispozi]ie 76 de cai, 24
de sacale, patru tulumbe [i
cinci c\ru]e. Anexa la Re-
gulamentul de `nfiin]are a
„roatei“ prevedea c\ „toate
instrumenturile de pojar“
trebuie ]inute sub acoperi[,
vara, iar iarna, la loc ferit
de `nghe]. De asemenea,
paharele de aram\ de la tu-
lumbe trebuiau unse cu s\u
dup\ fiecare utilizare, la fel
ca [i furtunurile, care erau
confec]ionate din piele.
Pentru c\ lucrurile fu-
seser\ organizate `n stil
cazon, c=t se poate de se-
rios, o dovede[te [i faptul
c\ proiectul aprobat la
1835 prevedea [i portul
unei uniforme specifice:
„vor avea mundire, dup\
forma de pedestrime a Mi-
li]iei... cu guler v=n\t [i cu
[ase bunghi albi. Pantalo-
nii cu postav sur, c\z\-
ce[ti, cu vipisca v=n\t\“.
Subordona]i
Ministerului
Trebilor Dinl\untru
Treptat, lucrurile au `n-
ceput s\ intre pe un f\ga[
CM
YK
DOCUMENTAR
normal, iar companiile de
pojarnici s\ fie `nfiin]ate `n
mai toate ora[ele Moldo-
vei. Acestea se aflau `n
subordinea Ministerului
Trebilor Dinl\untru (azi
Ministerul Administra]iei
[i Internelor), iar pe plan
local r\spundeau `n fa]a
Eforiei. „Dup\ R\zboiul de
Independen]\ s-a hot\r=t
desfiin]area pompierilor [i,
timp de zece ani, toate
caz\rmile asigurau, prin
rota]ie, acest serviciu. {i-au
dat seama c\ nu se poate
func]iona astfel, mai ales
c\ avuseser\ loc [i ni[te in-
cendii puternice [i s-au re-
introdus companiile de
pompieri“, ne-a explicat dl.
Marciuc.
Mult mai t=rziu au ap\-
rut [i [colile de subofi]eri
pentru unit\]ile de pom-
pieri, pe l=ng\ [colile mi-
litare ale Ministerului de
R\zboi, la Bucure[ti [i
C=mpina. Ast\zi, o [coal\
pentru preg\tirea pompie-
rilor subofi]eri func]ionea-
z\ la Bolde[ti, iar la Bucu-
re[ti se preg\tesc cei care
urmeaz\ cursurile Facul-
t\]ii de Pompieri.
De la care Knaust
la ma[ini de
ultim\ genera]ie
De-a lungul celor 172 de
ani de existen]\, pojarnicii
de la Ia[i, deveni]i `ntre
timp pompieri `n subordi-
nea Ministerului de Inter-
ne, au utilizat, pe r=nd, de
la tulumbe [i sacale, care
de unelte de tip Knaust
Hipocistern\ din 1870
CM
YK
(1882), p=n\ la primele au-
topompe-cisterne cu rezer-
vor de 1.000 de litri, pro-
duse, prin anii ’40 ai seco-
lului trecut, la Arad [i stin-
g\toare manuale „Pompi-
er“, cu praf [i spum\. ~n
anul 1949, pompierii au
fost dota]i cu primele au-
topompe cisterne Praga,
fabricate tot la Arad, dup\
licen]\ cehoslovac\, prime-
le lor ma[ini moderne. Du-
p\ anul 2001 pompierii au
primit `n dotare autospe-
ciale de medie interven]ie
tip DAC LANCER 444 [i
autoutilitare Mercedes Vi-
to 110 D, pentru descarce-
rarea persoanelor `n cazul
accidentelor rutiere grave.
Iar de cur=nd, au primit
autospeciale IVECO Magi-
rus, practic ma[ini utilate
[i dotate cu echipamente
de interven]ie de ultim\
genera]ie.
Pompierii ie[eni,
fo[ti pojarnici,
intervin azi `n toate
situa]iile de urgen]\
~n zilele noastre, `n con-
formitate cu legisla]ia de
aliniere la cea a Uniunii E-
Joi, 7 iunie 2007
Iosif cel Nou
de la Parto[,
sf=ntul pompierilor
La solicitarea conduce-
rii Corpului de Pompieri
Militari, Sinodul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne [i-a dat
acordul ca Sf=ntul Ierarh
Iosif cel Nou de la Parto[
s\ devin\ patronul spiri-
tual al tuturor pompier-
ilor rom=ni. Sf. Iosif cel
Nou este s\rb\torit de
calendarul cre[tin orto-
dox pe 15 septembrie,
uropene, unit\]ile de pom-
pieri militari din Rom=nia
au fost reorganizate [i re-
structurate, devenind Ins-
pectorate pentru Situa]ii
de Urgen]\. Acest lucru
presupune asumarea de
responsabilit\]i `n plus,
printre care interven]ia `n
cazul unor accidente gra-
ve, pentru descarcerare,
prin componenta SMURD
(Serviciul Mobil de Urgen-
]\ Reanimare [i Descarce-
rare). „Acum, domeniul de
activitate este mult l\rgit
`n jurul periclit\rii vie]ii
omului, at=t de dezastrele
naturale, c=t [i de echipa-
mente [i utilaje tehnolo-
gice. ~ndeplinim misiuni
pirotehnice, care `nsumea-
z\ circa 30% din totalul ac-
]iunilor.
De asemenea, SMURD-
ul `nsumeaz\ alte 30% din
totalul ac]iunilor. Acum,
oamenii s-au obi[nuit s\
sune la 112, num\rul unic
pentru urgen]e, aproape `n
orice situa]ie: [i c=nd o per-
soan\ se blocheaz\ `n lift,
[i `n caz de `nec, [i `n
situa]ia `n care anumite
9
dat\ la care se afl\ `n
s\rb\toare toate unit\]ile
de pompieri din Rom=nia.
Numele sf=ntului este
legat de salvarea ora[ului
Timi[oara de la distru-
gerea prin foc. Legenda
spune c\ fiind partea de
apus a Timi[oarei cuprin-
s\ de un incendiu teribil,
Iosif a ie[it `n fa]a bisericii
cu Sfintele Taine `n m=n\
[i s-a rugat `ndelung, iar
Dumnezeu a trimis o ploa-
ie puternic\, care a stins
focul, sc\p=ndu-i pe oa-
meni de pr\p\d.
animale cad `n f=nt=ni sau
lacuri“, a precizat purt\to-
rul de cuv=nt al ISU Ia[i.
~n subordinea ISU se afl\
dou\ unit\]i de pompieri
care func]ioneaz\ `n mu-
nicipiul Ia[i, plus alte
dou\ la Pa[cani [i T=rgu
Frumos.
Din cauza num\rului
mare de misiuni, `ntr-un
jude] clasat pe locul doi ca
num\r de locuitori [i
`ntindere la nivel na]ional,
ISU Ia[i va angaja, `n pe-
rioada imediat urm\toare,
`nc\ 200 de persoane. „A-
cum func]ion\m cu circa
300 de angaja]i, ultimii
200 veni]i anul trecut, `n
toamn\“, ne-a explicat
maiorul Marciuc.
Tot `n conformitate cu
legisla]ia european\, `n
fiecare localitate rural\ va
trebui s\ existe un serviciu
voluntar pentru situa]ii de
urgen]\. Astfel de servicii
au fost `nfiin]ate deja `n
anumite comune ie[ene,
`ns\ nu toate au `n dotare
o autospecial\ cu care s\
poat\ interveni `n caz de
incendiu. a
Radio TRINITAS
10 Joi, 7 iunie 2007
REGIONAL
Doi vr=nceni au
fost diagnostica]i
cu botulism
Un copil de 13 ani, din Foc-
[ani, [i un b\rbat de 45 ani,
din comuna vrâncean\ Câm-
puri, au fost diagnostica]i cu
botulism. Conform medicilor
vr=nceni, copilul a `nceput s\
se simt\ r\u pe data de 27
mai [i p\rin]ii l-au dus ime-
diat la spital. Micu]ul avea
st\ri de vom\ [i gâtul pu]in
ro[u. Dou\ zile mai târziu, el
a ajuns la Spitalul „Matei
Bal[“, unde i-a fost pus diag-
nosticul de botulism. „Copilul
este con[tient acum, dar este
sedat. Medicii ne-au spus c\
`n câteva zile va putea pleca
acas\“, a spus mama copilu-
lui. Medicul Florea Constan-
tin din cadrul Autorit\]ii de
S\n\tate Public\ (ASP)
Vrancea a declarat c\ micu]ul
a mâncat mai multe produse
de la un magazin al familiei,
care ar fi putut s\ con]in\ mi-
crobul ce produce botulismul,
printre acestea [i o conserv\
de pate de porc. Ieri, `n
jude]ul Vrancea a ap\rut un
nou caz de botulism. Medicii
ASP au declarat c\ un b\rbat
de 45 ani din comuna
Câmpuri a fost adus cu am-
bulan]a la Foc[ani, dup\ ce a
acuzat dureri de stomac.
Alarmat\ de primul caz,
Inspec]ia Sanitar\ de Stat s-a
deplasat, ieri, la Câmpuri,
pentru a confisca toate con-
servele de pate. (B.C.)
Strivit de peretele
din care fura
c\r\mizi
Un tân\r `n vârst\ de 19 ani
din municipiul Roman a a-
juns, ieri, la spital, cu r\ni
grave, dup\ ce peretele unei
cl\diri s-a d\râmat peste el.
Cl\direa apar]ine unei socie-
t\]i din Bac\u, iar poli]i[tii
care ancheteaz\ cazul spun
c\ b\rbatul se afla `ntre rui-
nele cl\dirii, `mpreun\ cu
mai multe rude, pentru a fura
c\r\mizi. La un moment dat,
un perete lateral s-a pr\bu[it
peste tân\r, acoperindu-i
practic jum\tatea inferioar\
a corpului. Rudele acestuia
l-au transportat imediat la
spital, unde a fost diagnosti-
cat cu fractur\ de bazin [i
fracturi ale membrelor infe-
rioare, medicii hot\rând
transferarea sa la o clinic\ de
specialitate din Ia[i. Potrivit
poli]i[tilor care ancheteaz\
acest caz, furtul c\r\mizilor
din cl\dirile dezafectate a de-
venit o ocupa]ie ce aduce veni-
turi consistente autorilor, dat
fiind pre]urile mari ale mate-
rialelor de construc]ii. (B.C.)
Sta]ie CFR
lovit\ de fulger
Un tr\snet a lovit, mar]i sea-
ra, transformatorul care ali-
menta sta]ia CFR Doaga din
jude]ul Vrancea, circula]ia
trenurilor `n zon\ fiind pus\
`n pericol. „A fulgerat [i a lo-
vit statuia din fa]a sta]iei. Au
fost afectate instala]iile elec-
trice, dar s-a intervenit rapid
pentru a se asigura circula]ia
trenurilor“, a spus primarul
ora[ului M\r\[e[ti, Emilian
Bra[ov. Din cauza unei vijelii
care s-a ab\tut mar]i seara
peste nordul jude]ului, locali-
t\]ile T\n\soaia, Boghe[ti [i
Corbi]a au r\mas f\r\ e-
nergie electric\. Repre-
zentan]ii Electrica au precizat
c\ localit\]ile au r\mas `n
`ntuneric din cauza furtunii
care a avariat linia de `nalt\
tensiune {i[cani - Feldioara.
„Cele trei localit\]i au fost re-
alimentate `ntr-o or\. Au mai
fost semnalate deranjamente
colective [i `n alte localit\]i,
precum T`mboie[ti, Mirce[ti,
Vulturu“, a precizat Mariana
Trif, purt\torul de cuvânt al
Sucursalei Foc[ani a Electrica
Muntenia Nord. (B.C.)
ANL-urile din Bucium ar putea fi date `n folosin]\ `n august
Festival interna]ional
de literatur\ la Ia[i
Centrul Cultural Ger-
man Ia[i organizeaz\ a
treia edi]ie a Festivalului
Interna]ional de Literatu-
r\ European Borderlands,
care va avea loc `n Ia[i `n
perioada 9–10 iunie. Festi-
valul se desf\[oar\ la Bu-
cure[ti, Ia[i [i Chi[in\u,
invita]i fiind autori din
]\ri aflate `n Europa Cen-
tral\ [i de Sud-Est. Printre
ace[tia se num\r\ Mircea
Dinescu, Filip Florian (Ro-
m=nia), Nicoleta Esinencu
(Republica Moldova), At-
tila Bartis, Gyorgy Drago-
man (Ungaria), Vojislav
Karanovic (Serbia), Alek
Popov (Bulgaria), Tanja
Maliarciuk (Ucraina), Ilma
Rakusa (Elve]ia), Monika
Rinck [i Julia Schoch (Ger-
mania).
Ora[ul Ia[i va fi locul
central de desf\[urare a
festivalului pentru c\ aici
se vor `ntâlni to]i autorii,
pentru a-[i prezenta opera
[i pentru a discuta cu
locuitorii Ia[ului despre
Europa [i grani]ele ei.
Sâmb\t\, 9 iunie, la ora
10.00, la Casa de Cultur\ a
Municipiului Ia[i „Mihai
Ursachi“ are loc deschide-
rea oficial\ a manifest\ri-
lor. Aici vor lectura scrii-
torii Nichita Danilov [i
Ghenadie Nicu. La ora
13.00, la Sage Café, vor citi
Filip Florian [i Attila Bar-
tis. ~ncep=nd cu ora 15.00,
la Colegiul Na]ional vor
lectura Julia Schoch [i
Vojislav Karanovic, iar de
la ora 17.00, la Sage Café,
vor lectura Iulian Ciocan [i
Ilma Rakusa. Seara se va
`ncheia la Casa de Cultur\
„Mihai Ursachi“ din Copou
unde se vor str=nge to]i au-
torii.
Duminic\, 10 iunie, ma-
nifest\rile debuteaz\ la
ora 11:00 la Sala Senat a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SUCEAVA: SEMIN}E CU
EFECT HALUCINOGEN PEN-
TRU INDUSTRIA DE PANIFI-
CA}IE: Un lot de semin]e de
mac amestecat cu semin]e de
m\selari]\ (Hyosciamus Niger)
a ajuns `n re]eaua comercial\
din jude]ul Suceava, pe post de
semin]e folosite `n industria de
panifica]ie. Inspectorii Direc]iei
Sanitar-Veterinare [i pentru
Siguran]a Alimentelor (DSVSA)
Suceava au fost alerta]i c\ un
depozit din jude] a achizi]ionat
36 kg din acest amestec, pe care
le-au distribuit prin re]eaua de
magazine. Purt\torul de cuv=nt
al DSVSA Suceava, Vasile Se-
meniuc, a declarat, miercuri, c\
ACTUALITATE
Universit\]ii „Al. I. Cuza“
cu o dezbatere pe tema
„New Insiders, New Outsi-
ders“, despre rolul pe care
grani]ele externe ale UE `l
joac\ asupra schimburilor
culturale dintre noile state
membre [i vecinii acestora,
care nu sunt membri UE.
Se va avea `n vedere `n
special exemplul României
[i al Republicii Moldova.
Dup\ dezbatere vor fi
reluate lecturile, astfel c\
de la ora 13.00, la Casa de
Cultur\ „Mihai Ursachi“,
`n urma verific\rilor efectuate
`n re]eaua comercial\ cu care
depozitul respectiv are contracte
a mai fost g\sit\ cantitatea de
6,5 kg, care a fost pus\ sub
sechestru de inspectorii veteri-
nari. „Produsul incriminat este
`nso]it de certificat de conformi-
tate eliberat de firma care a
f\cut ambalarea, SC Alex Comp
SRL Gala]i“, a spus Semeniuc.
Potrivit acestuia, semin]ele de
m\selari]\ sunt periculoase din
cauza unui complex de alcaloizi -
tiosciamin\, atropin\ [i scopo-
lamin\, `n cantit\]i de 0,005-
0,3%, ce au efect asupra siste-
mului nervos central, provoc=nd
manifest\ri nervoase, digestive,
m\rirea pupilei etc. „~n func]ie
La aproape doi ani de la fi-
nalizarea lucr\rilor, aparta-
mentele ANL din zona Bu-
cium destinate medicilor rezi-
den]i ar putea `n sf=r[it s\ fie
date `n folosin]\. P=n\ acum,
predarea la cheie a aparta-
mentelor a fost tergiversat\,
din cauza faptului c\ aceste
blocuri nu se aflau `n admi-
nistrarea Autorit\]ii de S\n\-
tate Public\ (ASP).
Potrivit unui comunicat de
pres\ remis ieri, Senatul Ro-
m=niei a aprobat deja legea
prin care aceste locuin]e trec
`n administrarea ASP, ur-
vor lectura Tanja Maliar-
ciuk [i György Dragomán,
de la 15.00, la Arte Café
vor lectura Dumitru Crudu
[i Vasile Gârne], de la
17.00, la Sage Café, vor
lectura Monika Rinck [i
Nicoleta Esinencu.
~n cadrul Festivalului
de Literatur\ organizat de
Centrul Cultural German,
Mircea Dinescu va lectura
`n echip\ cu scriitorul Alek
Popov la Casa de Cultur\ a
Municipiului Ia[i „Mihai
Ursachi“. (O.R.)
de doza consumat\, semin]ele
au efect euforic, haluginogen [i
chiar mortal. Noi am retras
toat\ marfa pe care am g\sit-o,
am pus-o sub sechestru [i am
anun]at Autoritatea Na]ional\
Sanitar-Veterinar\“, a precizat
Vasile Semeniuc. Macul ameste-
cat cu m\selari]\ a fost dis-
tribuit `n Rom=nia fie ambalat
`n plicuri [i v=ndut `n magazine,
fie vrac pentru covrig\rii. ~n
Suceava a fost g\sit doar produs
ambalat. }ara originar\ a pro-
dusului este Cehia, `n Rom=nia
fiind distribuit de o firm\ din
Slovacia, prin societatea comer-
cial\ din Gala]i. (M.F.)
a CURS| DE MA{INI ~N
PIATRA NEAM} TERMINAT|
m=nd ca p=n\ la sf=r[itul
acestei luni s\ treac\ [i prin
comisiile de specialitate ale
Camerei Deputa]ilor.
„Prin proiectul de lege a-
doptat se completeaz\ Legea
privind reforma `n domeniul
s\n\t\]ii, `n a[a fel `nc=t au-
torit\]ile de s\n\tate public\
jude]ene s\ aib\ printre atri-
bu]iuni [i administrarea locu-
in]elor construite de ANL, pe
terenurile puse la dispozi]ie
de Ministerul S\n\t\]ii. A-
mintim faptul c\ 90 de apar-
tamente ANL, destinate me-
dicilor reziden]i din Ia[i, sunt
Facilit\]i pentru
asisten]ii medicali,
doar pe h=rtie
Dup\ negocierile pur-
tate cu reprezentan]ii Mi-
nisterului S\n\t\]ii (MS),
la sf=r[itul anului trecut,
membrii Federa]iei Sani-
tas au ob]inut recunoa[-
terea oficial\, prin ordin
de ministru, a acord\rii de
facilit\]i medicale tuturor
angaja]ilor din sistemul
sanitar rom=nesc. ~n fapt,
acest lucru `nsemna c\
at=t medicii, c=t [i asisten-
]ii medicali angaja]i `n
unit\]ile sanitare din ]ar\
puteau beneficia de servi-
cii medicale gratuite (ana-
lize [i medicamente). Re-
vendicarea sindicali[tilor
a fost prev\zut\ legal,
prin ordin de ministru,
metodologia de aplicare a
ordinului exist\ [i ea, `ns\
nu s-au f\cut prevederi
UMF a ref\cut
planurile de `nv\]\m=nt
Universitatea de Medi-
cin\ [i Farmacie „Grigore T.
Popa“ din Ia[i (UMF) a f\cut
noi pa[i `n ceea ce prive[te
realizarea statelor de
func]iuni pentru anul uni-
versitar 2007-2008, conform
celor precizate de Mircea
Covic, cancelar al UMF.
Astfel au fost definiti-
vate [i aprobate de consili-
ile facult\]ilor [i Senat pla-
nurile de `nv\]\m=nt, iar
principala modificare este
cea referitoare la reducerea
num\rului mediu de ore pe
s\pt\m=n\ la o medie euro-
pean\ de 28 de ore. „Acum
media de ore pe s\pt\m=n\
este de aproximativ 28 ore
la toate facult\]ile, redu-
cerea num\rului de ore s-a
operat `n special la Facul-
tatea de Medicin\ unde
erau [i peste 30 de ore“, a
remarcat Mircea Covic. De
asemenea, s-au stabilit [i
CU UN ACCIDENT: Un b\rbat
de 51 ani [i-a pierdut via]a, ieri,
`ntr-un cumplit accident de cir-
cula]ie `n Piatra Neam], dup\
ce s-a luat la `ntrecere cu o alt\
ma[in\ aflat\ `n trafic. Ma[ina
pe care Constantin Scutaru o
conducea cu vitez\ excesiv\ a
lovit `n plin, din spate, o c\ru]\
`nc\rcat\ cu lemne. ~n urma
impactului, c\ru]a[ul a fost
aruncat la o distan]\ de 10
metri, `ns\ a sc\pat doar cu
r\ni u[oare. {oferul ma[inii a
fost strivit de lemnele aflate `n
c\ru]\ [i a decedat. La fa]a
locului a fost necesar\ inter-
ven]ia echipajului de descar-
cerare, care timp de dou\ ore a
`ncercat s\ scoat\ trupul b\r-
finalizate [i recep]ionate `n
ultimii doi ani [i nu au putut
fi repartizate familiilor bene-
ficiare din cauza viciului le-
gislativ respectiv“, a precizat
`n comunicat senatorul Dan
C=rlan.
Locuin]ele ANL din zona
Bucium au fost construite pe
terenul pus la dispozi]ie de
Spitalul Clinic de Psihiatrie
Socola, unitate direct subor-
donat\ Ministerului S\n\-
t\]ii. Apartamentele vor fi
utilizate de reziden]i `n regim
de locuin]e de serviciu numai
pe durata efectu\rii reziden-
]iatului, adic\ `ntre 5-7 ani, `n
func]ie de specializare. (O.B.)
bugetare prin care aceste
servicii s\ poat\ fi decon-
tate. „CJAS nu are `nche-
iate contracte pe aceast\
direc]ie, a[a c\ acum, dac\
un asistent sau un medic
se duce la farmacie [i so-
licit\ medicamente `n
baza unei re]ete gratuite,
nu poate primi, pentru c\
respectiva farmacie nu
prime[te decontul de la
CJAS“, a declarat Viorel
T\nase, pre[edintele Sa-
nitas Ia[i. Aceast\ proble-
m\ va fi discutat\ [i se va
`ncerca g\sirea unor so-
lu]ii viabile pe 28 iunie,
atunci c=nd Biroul Exe-
cutiv al Federa]iei Sanitas
din Rom=nia va avea o
`ntrunire cu ministrul S\-
n\t\]ii, Eugen Nicol\escu.
(Otilia B.)
principiile de normare a
preg\tirii [tiin]ifice ale re-
ziden]ilor `n cei doi ani pre-
v\zu]i de lege. „La reziden]i
s-a produs o reducere a nu-
m\rului anual de activit\]i.
De la 44 de s\pt\m=ni pe
an calendaristic s-a ajuns
acum la 30 de s\pt\m=ni la
care se adaug\ 6 s\pt\-
m=ni cu normare pe an uni-
versitar“, a men]ionat Mir-
cea Covic. A mai fost mo-
dificat [i planul de `nv\]\-
m=nt pentru [coala docto-
ral\ care are patru module
a opt ore pe s\pt\m=n\, `n
total fiind 28 de s\pt\m=ni.
Mircea Covic a men]io-
nat c\ modific\rile operate
nu sunt foarte importante,
`n sensul `nfiin]\rii sau des-
fiin]\rii de discipline, de[i
modific\rile care au avut
loc ar putea duce [i la re-
ducerea normelor `n cadrul
unor discipline. (O.R.)
batului dintre fiarele contor-
sionate. Traficul rutier a fost
blocat `n zon\ circa dou\ ore [i
jum\tate. „La cum arat\ ma[i-
na, sigur nu a avut nici o [ans\
acest [ofer. Bine c\ nu au fost [i
al]i pasageri `n ma[in\, pentru
c\ nu sc\pau nici ace[tia“, a de-
clarat lt. col. Ioan P=rvu, ad-
junctul inspectorului [ef al
Inspectoratului pentru Situa]ii
de Urgen]\ Neam]. Poli]i[tii ru-
tieri au demarat cercet\rile
pentru a stabili exact `mpre-
jur\rile `n care s-a produs acci-
dental. Ei au audiat mai mul]i
martori [i `ncearc\ s\ `l depis-
teze pe [oferul despre care se
spune c\ se `ntrecea cu ma[ina,
cu victima. (M.F.)

Prima curs\ direct\ Ia[i-A
Antalya
a Directorul Aeroportului a spus c\, `n cursul
s\pt\m=nii viitoare, vor fi lansate [i primele curse directe
spre Salonic (Grecia) [i Bodrum (Turcia) a
De pe aeroportul din
Ia[i va fi efectuat\, `n
cursul zilei de m=ine, pri-
ma curs\ spre cunoscuta
sta]iune turistic\ din Tur-
cia, Antalya.
Potrivit directorului Ae-
roportului, cele 167 de lo-
curi ale aeronavei au fost
ocupate `n procent de sut\
la sut\. „Trebuie s\ preci-
z\m c\ nu este vorba de o
curs\ regulat\, ci de una
de tip charter. Concret, cli-
en]ii cump\r\ un pachet
turistic, care cuprinde, `n
acest caz, [i zborul dus-`n-
Profesorii evaluatori
la testele na]ionale
iau 5 lei pe fiecare
tez\ corectat\
Profesorii care vor participa
la testele na]ionale [i exa-
menul de bacalaureat din
acest an vor `ncasa, con-
form unui ordin al minis-
trului, mai mul]i bani decât
anul trecut. Astfel, profeso-
rii evaluatori vor primi pen-
tru fiecare lucrare corectat\
5 lei, fa]\ de 3,75 lei, anul
trecut, iar cei care vor lua
parte la bacalaureat vor fi
pl\ti]i cu 6 lei pentru fieca-
re lucrare, fa]\ de 5 lei, a-
nul trecut.
De asemenea, profesorii e-
xaminatori de la probele
orale sau practice de la
bacalaureat vor primi 3,75
lei pentru fiecare candidat
examinat, `n timp ce anul
trecut au primit 3 lei pen-
tru un candidat.
Supraveghetorii de la am-
bele examene vor fi remu-
nera]i cu 10 lei mai mult
fa]\ de anul trecut, respec-
tiv 50 de lei pe zi, cei care
particip\ la testele
na]ionale, [i 55 de lei pe zi,
cei de la bacalaureat.
Pre[edin]ii comisiilor pentru
testele na]ionale din cen-
trele de examen [i din cen-
trele zonale de evaluare vor
`ncasa 600 de lei, cu 20%
mai mult decât anul trecut.
La bacalaureat, pre[edin]ii
comisiilor din centrele de
examen vor primi 1.000 de
lei, la o comisie cu 300 de
candida]i, pentru fiecare
candidat `n plus urmând s\
fie acorda]i 2 lei, [i 650 de
lei la o comisie cu mai pu]in
de 300 de candida]i. Anul
trecut, pre[edin]ii comisiilor
din centrele de examen de
la bacalaureat au primi, la
o comisie de pân\ la 400 de
candida]i, 700 de lei, iar cei
de la comisiile de peste 400
de candida]i au fost pl\ti]i
cu 1.200 de lei. (O.R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ~N STARE GRAV|,
DUP| CE A C|ZUT DIN
C|RU}|: Gheorghe B., un
b\rbat de 65 de ani din loca-
litatea boto[\nean\ Nic[eni,
a fost transportat, luni, `n
stare grav\ la Sec]ia de Chi-
rurgie Toracic\ a Spitalului
Clinic de Pneumoftiziologie,
dup\ ce a c\zut din c\ru]\.
Ulterior, b\rbatul a fost diri-
jat spre Clinica I Chirurgie a
Spitalului „Sf. Spiridon” pen-
tru interven]ie chirurgical\.
„Pacientul a fost diagnosti-
cat cu ruptur\ de splin\, he-
moragie [i pneumotorax. A
fost operat de urgen]\, `ns\
prognosticul vital este `n
tors c\tre destina]ie. Ast-
fel, doar cei care merg `n
scop turistic `n aceast\ sta-
]iune pot beneficia de trans-
portul cu avionul. Cursele
sunt efectuate de compa-
nia Blue Air“, a declarat
directorul Aeroportului
Ia[i, Mitic\ Rebegea.
Pentru `nceput, cursa
spre Antalya are plecarea
din Ia[i la ora 12.25, `n
fiecare joi, iar turi[tii
ajung la destina]ie `n mai
pu]in de 2 ore. Dup\ capi-
tala Austriei, Viena, a-
ceasta este cea de-a doua
Pensionarii UMF intr\ din nou la
evaluare pentru prelungirea activit\]ii
a Vor fi evaluate 17 cadre didactice, profesori [i conferen]iari care au `mplinit
`n acest an universitar 65 de ani, precum [i alte 47 de cadre didactice care au primit
un aviz favorabil de prelungire a activit\]ii la evaluarea de anul trecut a Mircea Covic,
cancelar general al UMF, a ]inut s\ precizeze faptul c\ „men]inerea `n activitate
se va face numai dac\ la disciplina solicitantului mai r\m=n ore de curs disponibile,
dup\ normarea la maximum a tuturor cadrelor de predare nepensionabile“ a
de Oana RUSU
La Universitatea de
Medicin\ [i Farmacie
„Grigore T. Popa“ (UMF)
debuteaz\, `n aceast\
s\pt\m=n\, ac]iunea de
evaluare a cadrelor didac-
tice care vor fi men]inute
`n activitate dup\ v=rsta
de 65 de ani, `n cazul `n
care dovedesc competen]\
profesional\ deosebit\,
conform celor precizate de
Mircea Covic, cancelar
general al UMF.
„Pentru cei care au
`mplinit v=rsta de 65 de
ani `n anul universitar
2006-2007, se va aplica
continuare rezervat”, a de-
clarat dr. Diana Cimpoe[u,
purt\torul de cuv=nt al spi-
talului. (O.B.)
a CLASA A VIII-A LA
FINAL: Cei 232.172 de elevi
de clasa a VIII-a din toat\
]ara, dintre care aproximativ
9.000 din jude]ul Ia[i, vor
termina m=ine cursurile a-
nului [colar 2006-2007, po-
trivit calendarului Ministe-
rului Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului (MECT). Cursu-
rile se `ncheie mai devreme
fa]\ de ceilal]i ani de studiu
deoarece dup\ numai zece
zile vor fi sus]inute testele
na]ionale. Conform calenda-
ACTUALITATE
loca]ie din afara ]\rii `n
care se poate ajunge di-
rect din Ia[i.
Directorul Aeroportu-
lui a dezv\luit `ns\ c\, `n
cursul s\pt\m=nii viitoa-
re, vor fi lansate [i pri-
mele curse directe spre
Salonic (Grecia) [i Bodrum
(Turcia). „Aceste zboruri
vor fi efectuate doar `n se-
zonul estival, p=n\ `n luna
septembrie. Cursele vor
avea plecare `n fiecare zi
de joi, vineri [i s=mb\t\“,
a precizat directorul Aero-
portului ie[ean. (B.C.)
grila de evaluare care a
fost [i anul trecut pe baza
activit\]ii din ultimii 5
ani. Pentru cei care deja
au fost men]inu]i `n acti-
vitate, se evalueaz\ activ-
itatea [tiin]ific\ [i didac-
tic\ din ultimul an, `ns\
la c\r]i se p\streaz\ eval-
uarea pe ultimii cinci ani,
pentru c\ este dificil s\
sco]i c=te o carte pe an“, a
precizat Mircea Covic.
Mircea Covic a ]inut s\
precizeze faptul c\ „men-
]inerea `n activitate se va
face numai dac\ la disci-
plina solicitantului mai
r\m=n ore de curs dispo-
nibile, dup\ normarea la
maximum a tuturor ca-
drelor de predare nepen-
rului MECT, elevii vor sus]i-
ne, pe data de 18 iunie,
prima prob\, la limba [i lit-
eratura român\. Proba la
matematic\ se va sus]ine `n
data de 20 iunie. Elevii
claselor a VIII-a vor avea pe
21 iunie ultima prob\, la
alegere, la istoria românilor
sau geografia României.
Rezultatele vor fi afi[ate `n
data de 24 iunie. Cei care
vor, pot depune contesta]ii `n
aceea[i zi, `ntre orele 16 [i
20. Rezultatele finale se vor
afi[a pe 28 iunie. (O.R.)
a RECTORUL UMF, IN-
VITAT LA ANIVERSAREA
UNIVERSIT|}II DIN FREI-
sionabile, deci men]inerea
`n activitate nu va afecta
normarea [i promovarea
cadrelor didactice nepen-
sionabile. Astfel, men]ine-
rea `n activitate nu va
afecta normarea [i pro-
movarea cadrelor didac-
tice nepensionabile [i este
necesar\ pentru acoperi-
rea orelor vacante“.
Anul acesta, vor fi su-
puse evalu\rii 17 cadre
didactice, profesori [i con-
feren]iari care au `mplinit
`n acest an universitar 65
de ani, precum [i alte 47
de cadre didactice care au
primit un aviz favorabil
prelungirii de activitate
la evaluarea de anul tre-
cut. „Noi dorim s\ re-
BURG: ~n virtutea colabor\-
rilor foarte bune dintre Uni-
versitatea de Medicin\ [i
Farmacie „Grigore T. Popa“
(UMF) [i Universitatea „Al-
bert Ludwigs“ din Freiburg,
rectorul UMF, Cristian Dra-
gomir, a fost invitat la cele-
brarea anivers\rii a 550 de
ani de existen]\ a acestei
prestigioase universit\]i din
Europa, dup\ cum a men]io-
nat Mircea Covic, cancelar
general al UMF. „Rectorul
de la UMF a fost invitat s\
participe la ceremoniile care
vor avea loc `n zilele de 6-8
iulie la care va participa [i
cancelarul Republicii Ger-
spect\m legea `n benefi-
ciul Universit\]ii. Situa-
]ia financiar\ ne permite
men]inerea `n activitate a
cadrelor didactice care
acoper\ orele vacante, pe
care ceilal]i nu ar putea
s\ le acopere“, a men]io-
nat Mircea Covic.
De asemenea, cance-
larul general al UMF a
ad\ugat c\ nu se poate
compara situa]ia din Uni-
versitatea de Medicin\ ie-
[ean\ cu cea din alte uni-
versit\]i de profil, av=nd
`n vedere c\ fiecare in-
stitu]ie are propria sa
politic\: „La Cluj, s-a de-
cis ca profesorii s\ fie
pensiona]i automat la 65
de ani, nu [tim dac\ acum
nu le pare r\u c\ au luat
aceast\ decizie. ~n me-
dicin\ conteaz\ ceea ce
[tii dar [i experien]a acu-
mulat\“.
Mircea Covic a mai a-
d\ugat c\ Legea 481 din
2006 prevede c\ „profeso-
rii universitari membri ai
Academiei Rom=ne sau ai
academiilor de [tiin]e pot
r\m=ne `n activitate ca
titulari p=n\ la v=rsta de
70 de ani. Peste aceast\
v=rst\, pot fi men]inu]i `n
activitate numai cu acor-
dul institu]iei, prin pre-
lungiri anuale“. a
mane“, a spus Mircea Covic.
~ntre UMF [i universitatea
german\ sunt `ncheiate a-
corduri privind schimburile
de studen]i realizate prin re-
ciprocitate, precum [i schim-
buri de cadre didactice. „A-
nul trecut, au fost [ase stu-
den]i de la Universitatea din
Freiburg la UMF, pentru o
lun\, iar `n acest an, [ase stu-
den]i de la noi vor pleca la
Freiburg pentru o lun\. Ei vor
face practic\ `n spitalele din
Freiburg, iar toate condi]iile
le vor fi asigurate de uni-
versitatea german\, mai pu-
]in deplasarea, care va fi asi-
gurat\ de UMF“, a mai men-
]ionat Mircea Covic. (O.R.)
Joi, 7 iunie 2007 11
PE SCURT
Luni `ncep lucr\rile
la 17 drumuri din Ia[i
~ncep=nd de luni, Ia[ul devine un
adev\rat [antier, deoarece `ncep
lucr\rile la nu mai pu]in de 17
drumuri. Ast\zi se rezolv\ [i ul-
timele detalii ale contractului
dintre Prim\rie [i cele patru so-
ciet\]i care se vor ocupa de mo-
dernizarea drumurilor din Ia[i.
Din cele 40 de drumuri aflate `n
aten]ia Prim\riei pentru a fi
modernizate, luni `ncep lucr\rile
la 17 dintre ele, cele mai nu-
meroase fiind `n zona T\t\ra[i,
spre Aeroport. Astfel, `n cartierul
Avia]iei vor fi modernizate str\-
zile Avia]iei, 7 Oameni, Avionu-
lui, Porumbului, Nisipari [i Mis-
tre]ului. ~n zona central\ va fi
modernizat\ strada Nicolae B\l-
cescu, `n Manta Ro[ie vor fi ref\-
cute str\zile Manta Ro[ie, pre-
cum [i stradela Manta Ro[ie [i
strada Cazangiilor. ~n zona Sm=r-
dan vor fi ref\cute str\zile Malu,
Aduna]i [i Zimbrului, iar `n zona
Moara de V=nt vor fi modernizate
str\zile Spancioc, Moara de V=nt
[i Nicori]\. Lucr\rile dureaz\
`ntre dou\ [i patru luni, `n
func]ie de m\rimea str\zii, [i vor
fi f\cute de Citadin, `mpreun\
cu patru firme care au c=[tigat
licita]ia la Prim\rie. (S.D.)
40 de intersec]ii
vor fi semaforizate
Municipalitatea ie[ean\ va
achizi]iona 200 de corpuri de se-
mafoare, pe care le va monta `n
40 de intersec]ii din Ia[i, incluse
[i `n studiul de circula]ie realizat
recent de c\tre Prim\rie. Totoda-
t\, municipalitatea va achizi]iona
[i dou\ radare cu camere de fil-
mat, pe care le va monta la dou\
dintre intr\rile `n ora[, respectiv
P\curari [i Bucium. „Radarele
vor avea [i camere de filmat, pen-
tru a putea ajuta [i Poli]ia `n caz
c\ va avea nevoie de fotografii cu
ma[inile care au dep\[it limita de
vitez\“, a spus primarul
Gheorghe Nichita. (S.D.)
Nemul]umiri privind
lucr\rile din Pia]a Unirii
Reprezentan]ii municipalit\]ii
sunt nemul]umi]i de modul `n ca-
re au fost f\cute lucr\rile de re-
parare a complexului Pia]a Uni-
rii. Potrivit primarului Gheorghe
Nichita, constructorul nu a res-
pectat `ntocmai planul avut [i de
aceea au ap\rut mai multe pro-
bleme. ~n general, este vorba de
calitatea lucr\rilor, primarul spu-
n=nd c\ `n situa]ia `n care nu vor
putea fi remediate, exist\ posibi-
litatea ca Prim\ria s\ rezilieze
contractul cu constructorul, iar
lucr\rile s\ fie f\cute de alt\ fir-
m\. „Deja am sistat orice plat\
c\tre ei [i urmeaz\ s\ avem o dis-
cu]ie, s\ vedem cum se pot reme-
dia problemele. ~n cazul `n care
nu se mai poate face nimic, ne
g=ndim chiar s\ atac\m `n Ins-
tan]\ pentru a ne recupera ba-
nii“, a spus primarul Gheorghe
Nichita. Ini]ial, lucr\rile din Pia-
]a Unirii costau 1,3 milioane de
lei, `ns\, `n prezent au ajuns la
peste 2 milioane de lei. (S.D.)
Prim\ria `nlocuie[te
piatra cubic\
de pe str\zi
Dup\ ce RATP a `nceput s\ `nlo-
cuiasc\ piatra cubic\ din Pia]a
Unirii, de pe l=ng\ calea de ru-
lare a tramvaiului, reprezentan]ii
Palatului Roznovanu s-au g=ndit
c\ aceasta este o solu]ie bun\ [i
de aceea va fi scoas\ piatra din
mai multe zone ale ora[ului. Ast-
fel, `ncep=nd de luni, va `ncepe
`nlocuirea pietrei de pe strada
Palat, `n planurile muncipalit\]ii
exist=nd [i alte zone. Lucr\rile
vor fi f\cute `n general noaptea,
pentru a nu fi deranjat traficul pe
str\zi. (S.D.)
12 Joi, 7 iunie 2007 SPORT

PE SCURT
Ia[ul va g\zdui barajul
dintre jude]ele Vaslui
[i Boto[ani pentru
promovarea `n Liga a 3-a
Federa]ia Rom=n\ de Fotbal a co-
municat programul jocurilor de ba-
raj pentru promovarea `n Campio-
natul Ligii a III-a, edi]ia 2007-2008,
ce vor avea loc pe 16 iunie, de la ora
Juniorii rom=ni urc\ `n optimi la Roland Garros
Juc\toarea rom=n\ Si-
mona Halep, care va `m-
plini 16 ani pe 27 septem-
brie, s-a calificat `n opti-
mile de final\ ale turneu-
lui rezervat junioarelor la
Interna]ionalele de tenis
ale Fran]ei, g\zduite de
arenele de la Roland Gar-
ros.
~n turul secund, Halep
a `nvins-o pe rusoaica
Anastasia Pivovarova (a
treia favorit\ a turneu-
lui), cu 6-4, 1-6, 6-3, [i va
juca `n optimi cu croata
Petra Martic.
La dublu, perechea ro-
m=no-american\ Sorana
C=rstea/Alexa Glatch a
trecut de fran]uzoaicele
Chloe Babet/Adeline Gon-
calves, cu 6-4, 6-0, adver-
sar `n optimi fiind cuplul
Kristina Antoniciuk (U-
craina)/Ksenia Pervak
(Rusia/N. 5). ~n optimi
s-au calificat [i rom=ncele
Alexandra Dulgheru/Ioa-
na Ivan, dup\ ce au tre-
cut de rusoaicele Evghe-
nia Rodina/Arina Rodio-
nova (N. 4), cu 6-4, 2-6, 1-
0 (8). Dulgheru [i Ivan
vor juca `n optimi cu japo-
nezele Shiho Akita [i Ku-
rumi Nara.
La juniori, francezul
Benoit Paire l-a `ntrecut
`n turul secund pe Drago[
Cristian Mirtea cu 3-6, 6-
0, 6-2.
~n turul secund al pro-
bei de dublu juniori, cu-
plul Thomas Fabbiano
(Italia)/Andrei Karacenia
(Belarus) a dispus de pe-
rechea americano-rom=n\
Johnny Hamui/Petru-A-
lexandru Luncanu (N. 7),
cu 2-6, 7-6 (4), 1-0 (8).
Francezii Benoit Paire/
Nassim Slilam au dispus
`n prima man[\ de pere-
chea Radu Albot (R. Mol-
dova)/Drago[ Cristian
Mirtea (N. 8), cu 1-6, 6-2,
1-0 (8). a

P\limaru salveaz\ na]ionala de tineret

17.00. Meciurile au loc `ntre echi-
pele calificate din jude]ele: 1. Cons-
tan]a - C\l\ra[i (Asocia]ia jude]ea-
n\ de fotbal organizatoare - Ialomi-
]a); 2. Tulcea - Ialomi]a (Constan]a);
3. Br\ila - Bac\u (Vrancea); 4. Ga-
la]i - Ia[i (Vaslui); 5. Vrancea -
Neam] (Bac\u); 6. Vaslui - Boto[ani
(Ia[i); 7. Buz\u - Covasna (Bra[ov);
8. Hargita - Mure[ (Suceava); 9.
Suceava - Bistri]a N\s\ud (Mure[);
10. Cluj - Maramure[ (Bistri]a
N\s\ud); 11. Satu Mare - Arad
(Bihor); 12. S\laj - Bihor (Cluj); 13.
Sibiu - Alba (Hunedoara); 14. Timi[
- Mehedin]i (Cara[ Severin); 15. Ca-
ra[ Severin - Dolj (Mehedin]i); 16.
Hunedoara - Gorj (Sibiu); 17. V=l-
cea - Teleorman (Olt); 18. Bucure[ti
- D=mbovi]a (Arge[); 19. Arge[ - Olt
(V=lcea); 20. Bra[ov - Ilfov (Praho-
va); 21. Giurgiu - Prahova (Bucu-
re[ti). Asocia]iile jude]ene organiza-
toare ale jocurilor de baraj `n cola-
borare cu FRF vor stabili stadioa-
nele pe care vor avea loc jocurile.
V=tc\ este oficial
portarul Stelei
Portarul Cosmin Andrei V=tc\, a
devenit juc\torul Stelei, fostul goal-
keeper al O]elului semn=nd un con-
tract pe durata a cinci ani cu gru-
parea ro[-albastr\, informeaz\ site-
ul oficial al clubului din Ghencea.
„Este cea mai fericit\ zi din cariera
mea de fotbalist, e un vis implinit.
R\m=ne acum s\ dovedesc c\ merit
s\ joc la Steaua, iar visul meu este
s\ devin campion [i s\ joc `n Liga
Campionilor“, a declarat Cosmin
Andrei V=tc\.
O]elul Gala]i a transferat
un portar marocan
Directorul general al clubului de
fotbal O]elul Gala]i, Marius Stan, a
anun]at achizi]ionarea unui portar
de origine marocan\, Ismail Kouha,
transferat pe 150.000 de euro de la
Raja Casablanca. Goalkeeper-ul
marocan are calit\]i fizice de excep-
]ie, dup\ cum `l descrie Marius
Stan: „Are 1,91 metri, o for]\ de in-
vidiat [i m\soar\ 47 la picior. {i, ca
fapt divers, acest Kouha bate [i lo-
vituri libere chiar de la 30 de metri.
Are un [ut de excep]ie!“. Ismail
Kouha are 24 de ani, a mai jucat la
MAS Fes, tot `n Maroc, [i a semnat
un contract pe cinci ani cu O]elul.
El are [i nou\ selec]ii `n prima re-
prezentativ\ a Marocului [i va a-
junge `n Gala]i cel t=rziu pe 18 iu-
nie. Consiliul de Administra]ie al
FC O]elul a decis ca, `n urm\torul
campionat al Ligii I de fotbal, echi-
pa antrenat\ de Petre Grigora[ s\
se lupte pentru primele [ase pozi]ii
ale clasamentului. „Implicit, este
vorba de obligativitatea de a ne ca-
lifica `n cupele europene“, a precizat
directorul general al clubului,
Marius Stan.
Bayern oficializeaz\
ast\zi transferul
lui Luca Toni
Clubul Bayern Munchen va oficiali-
za ast\zi transferul atacantului
italian Luca Toni, de la Fiorentina,
a anun]at o surs\ apropiat\
grup\rii germane de fotbal. Toni
urmeaz\ s\ semneze un contract pe
patru ani [i va fi una din primele
achizi]ii de renume ale clubului ger-
man, foarte activ pe pia]a transfe-
rurilor `n vederea `nt\ririi lotului
dup\ cel mai slab sezon din ultimii
zece ani. Bayern, ocupanta locului 4
`n campionat, `l curteaz\ [i pe in-
terna]ionalul francez Frank Ribery
de la Olympique Marseille. a
a Atacantul Politehnicii Ia[i a marcat golul victoriei echipei na]ionale conduse de Emil S\ndoi, `n Malta, `n prelungiri a
de Narcis POHOA}|
„Nu `mi pare r\u c\ nu
am vacan]\. O convocare
la echipa na]ional\ de
tineret e tot ce `mi pu-
team dori acum, la finalul
unui sezon. La[i orice [i
vii la na]ional\ cu toat\
inima, chiar dac\ e cea de
tineret. Sper s\ sparg [i
ghea]a `n aceste dou\
meciuri [i s\ dau gol. Ar
fi superb pentru mine ca
dup\ un retur bun cu Poli
s\ punctez [i pentru echi-
pa na]ional\ de tineret“,
declara atacantul ie[ean
Clement P\limaru `nain-
te de plecarea la lot pen-
tru „dubla“ cu Fran]a [i
Malta, din preliminariile
Campionatului European
Under 21 din 2009.
{i visul ie[eanului s-a
`mplinit, v=rful lui Ionu]
Popa reu[ind un gol foar-
te important `n Malta,
aduc\tor de trei puncte
pentru selec]ionata pre-
g\tit\ de Emil S\ndoi.
P\limaru a intrat `n te-
ren `n minutul 66, `n lo-
cul lui Deac, iar `n al cin-
cilea minut de prelungiri
a `nscris din careu un gol
ce poate c=nt\ri c=t o
„Stejari“ dobor=]i `n Capital\
Reprezentativa de rugby a
României a fost surclasat\
de forma]ia de speran]e a A-
fricii de Sud, Emerging
Springboks, cu scorul de 61-7
(33-0), în prima zi a turneu-
lui IRB Nations Cup, progra-
mat `n Capital\. Sud-africa-
nii au f\cut legea pe Stadio-
nul Na]ional „Arcul de Tri-
umf“ din Bucure[ti, acolo
unde au reu[it s\ `nscrie 8
eseuri, fa]\ de numai unul al
„stejarilor“. Marcatorii celor
dou\ echipe au fost: Cristian
Petre (eseu) [i Vlaicu (trans-
formare), respectiv Grant (3
lovituri de pedeaps\, 6 trans-
form\ri), Burger (2 eseuri),
Floors (2 eseuri), Tonderai
(eseu), Skeate (eseu), Ver-
maak (eseu) [i Ernst (eseu).
Na]ionala Rom=niei a evo-
luat `n urm\toarea alc\tuire:
Iulian Dumitra[ - C\t\lin
Fercu, Gabriel Brezoianu,
C\t\lin Dasc\lu, Ioan Teodo-
rescu - Ionu] Tofan, Vali Ca-
lafeteanu - Florin Corodeanu,
Cosmin Ra]iu, Alexandru Tu-
dori - Petre Cristian, Valen-
tin Ursache - Ion Paulic\,
Marius Tincu (c\pitan), Pe-
tri[or Todera[c. Ca rezerve
au figurat: R\zvan Mavrodin,
Cezar Popescu, Bogdan B\-
lan, Augustin Petrichei, Ste-
lian Burcea, Lucian S=rbu,
Ionut Dimofte, Florin Vlaicu,
calificare, mai cu seam\
c\, `n primul meci din ac-
tualele preliminarii, Ro-
m=nia a remizat cu Fran-
]a, `n deplasare, scor 1-1.
„Ce pot s\ zic dec=t c\
sunt foarte fericit. M\ bu-
cur enorm c\ am marcat.
Este prima mea reu[it\
sub tricolor [i bucuria
este cu at=t mai mare cu
c=t golul ne-a adus trei
puncte atunci c=nd ni-
meni nu se mai a[tepta,
practic, la ultima faz\ a
meciului. Suntem `n gra-
fic, am ob]inut patru punc-
te mari `n aceste dou\
meciuri din deplasare cu
Fran]a [i Malta [i sper\m
s\ continu\m pe aceea[i
linie [i s\ ob]inem califi-
carea la turneul final“, a
declarat Clement P\li-
maru.
Reu[ita v=rfului Poli-
tehnicii vine la doar c=te-
va zile dup\ ce antreno-
rul Ionu] Popa anun]ase
c\ are informa]ii portivit
c\rora Steaua este inte-
resat\ de serviciile ie[ea-
nului.
„Din c=te am auzit,
Steaua `l monitorizeaz\
pe P\limaru. De fapt, e
cunoscut de acum faptul
c\ echipa din Ghencea `n-
cearc\ s\ aduc\ juc\tori
Csaba Gal, Dan Vlad, Valen-
tin Pop=rlan.
În celelalte dispute ale
primei etape, Argentina A s-
a impus cu scorul de 27-20
(14-14) în fa]a selec]ionatei
Italia A, iar Georgia a `ntre-
cut Namibia cu scorul de 26-
18 (15-11).
Etapa a doua, din 10 iu-
nie, programeaz\ partidele
Argentina A - Namibia (ora
15.00), Emerging Springboks
(Africa de Sud) - Georgia
(17.00) [i Italia A - Rom=nia
(19.00, `n direct pe postul de
televiziune SPORT.RO, fos-
tul TV Sport). (D.T.)
tineri [i talenta]i. L-a la mic\ sper\ acum cu
luat deja pe Bicfalvi [i am [anse mari la calificare.
`n]eles c\ mai sunt vreo Au evoluat echipele:
doi-trei juc\tori pe lista Malta: Montfort - Her-
de achizi]ii a Stelei, prin- rera, Failla, Andrei Agi-
us, T. Farrugia - Fenech,
tre care [i P\limaru. A-
cest gol este foarte impor- Meilaq (‘82 Buhagiar),
tant pentru el, pentru c\ Caruana, Zammit (‘76
`i cre[te cota [i va fi de Bezzina) - Edmond Agius
acum `ncolo `n aten]ia (‘52 Bartolo), Falzon. An-
mai multor echipe. Dac\ trenor: Mark Miller.
va continua s\ se preg\- Rom=n nia: Pantilimon -
Scarlatache (‘76 Cr. T\-
teasc\ a[a cum trebuie, cu
siguran]\ va ajunge un nase), Ducu Ninu, Mar-
dare, Sepsi - H. Chiacu,
atacant de clas\ `n c=]iva
Ropotan, Torje, Deac (‘66
ani“, a punctat Popa. P\limaru) - Cr. Cigan
(‘61 V. Simion), Ke[eru.
Trei juc\tori Antrenor: Emil S\ndoi.
Cartona[e ro[ii: Farru-
elimina]i gia ‘75, respectiv Chiacu
‘14, Ninu ‘90^5.
~n meciul din Malta,
A arbitrat Anthony
ambele echipe [i-au creat
Buttimer (Irlanda).
ocazii de gol, dar, totu[i,
Vineri seara, Rom=nia
echipa Rom=niei a de]i-
a terminat la egalitate,
nut ini]iativa, `n ciuda 1-1, cu Fran]a, `n depla-
faptului c\ a evoluat `n
sare, [i va `nt=lni pe 11
mare parte `n inferiori- septembrie forma]ia Bos-
tate. Dup\ eliminarea niei, pe teren propriu.
maltezului Farrugia, pre- Din grupa a 10-a mai fa-
siunea tricolorilor mici, ce parte [i forma]ia }\rii
antrena]i de Emil S\n-
Galilor. a
doi, s-a intensificat, dar
portarul Montfort a sal- Clement P\limaru poate deveni
vat multe situa]ii grele.
`n sezonul viitor atacantul
P\limaru a marcat `n pre-
lungiri golul de trei punc- de care Poli Ia[i are nevoie, dup\ ce `n
te al Rom=niei [i na]iona- sezonul trecut a fost mai mult rezerv\
Dinamo [i Rapid deschid sezonul viitor
a Campioana Rom=niei [i c=[tig\toarea Cupei `[i vor
disputa la sf=r[itul lunii iulie Supercupa Rom=niei, cu
doar o s\pt\m=n\ `naintea startului campionatului a
Primul meci oficial al lui Dina- namovi[ti sunt optimi[ti `n ceea
mo `n sezonul viitor va fi cel din ce prive[te accederea `n grupele
Supercupa Rom=niei (partida `n UEFA Champions League. ~ntr-
care campioana ]\rii `nt=lne[te un sondaj efectuat pe www.fcdi-
namo.ro, `n care fanii erau ches-
c=[tig\toarea Cupei), ro[-albii ur-
m=nd s\ joace `mpotriva Rapidu- tiona]i `n privin]a [anselor ro[-al-
lui, informeaz\ site-ul clubului bilor de a se califica `n grupele
din {tefan cel Mare. Giule[tenii Ligii Campionilor, 8.404 dintre ei
au `nvins s=mb\t\ sear\ pe Poli au opinat c\ Dinamo poate s\
Timi[oara `n finala Cupei Rom=- treac\ mai departe de turul trei
niei, scor 2-0, `ntr-un meci dispu- preliminar. Ro[-albii nu se vor
tat pe Stadionul „Dan P\ltini- num\ra printre capii de serie la
[anu“. tragerea la sor]i. La sondaj au
Supercupa Rom=niei se va dis- participat 10.285 de persoane.
puta la sf=r[itul lunii iulie, cu o Juc\torii dinamovi[ti ocup\
din nou prima pozi]ie `ntr-un
s\pt\m=n\ `naintea relu\rii
campionatului. Altfel, fanii di- clasament al echipelor cu cele mai
multe goluri marcate la finalul se-
zonului. Anul acesta, elevii lui
Mircea Rednic au reu[it 63 de
goluri [i `mpart prima pozi]ie cu
cei din Giule[ti. Statistica arat\,
`ns\, c\, `n ultimele 9 sezoane, a-
tacul lui Dinamo a avut cel mai
bun randament `n Liga 1. Excep-
]ie face sezonul 2002 - 2003, c=nd
doar Steaua a `nscris mai multe
goluri dec=t Dinamo.
~n ultimii ani, Claudiu Nicu-
lescu [i Ionel D\nciulescu au fost
Dinamovi[tii au un singur cei care au format atacul celor din
{tefan cel Mare, reu[ind `n cam-
vis pentru aceast\ var\: pionat s\ marcheze `mpreun\
calificarea `n grupele pentru Dinamo 154 de goluri `n
Champions League ultimele 7 sezoane. a
 POR}IA DE S|N|TATE Joi, 7 iunie 2007 13
a Apa constituie 70% din

Func]iile fiziologice ale greutatea corpului unui adult,

fiind repartizat\ `n plasma
sanguin\, `n lichidul intersti]i-
SFATUL ZILEI

produselor alimentare
~n afar\ de oxigen, toate celelalte substan]e nece-
sare organismului provin din alimente care se
g\sesc `n mediul `nconjur\tor sub forme foarte
variate. De aceea, alimentele trebuie s\ fie
transformate din punct de vedere fizic [i chimic
prin digestie, pentru a fi primite [i integrate `n
organismul omenesc. Ele sunt f\r=mi]ate [i tratate
succesiv de saliv\, de sucul gastric [i de secre]iile
pancreasului, ficatului [i mucoasei intestinale.
de asist. univ. dr.
Drago[ MUNTEANU
Fermen]ii digestivi transfor-
m\ moleculele proteinelor, glu-
cidelor [i gr\similor din alimen-
te `n fragmente mai mici [i mai
simple care pot s\ str\bat\ ba-
riera mucoasei intestinale [i s\
treac\ `n s=nge. Peretele intes-
tinului ap\r\ mediul intern de
invazia moleculelor proprii ]e-
suturilor altor fiin]e vegetale
sau animale. Numai dup\ a-
ceast\ transformare substan]e-
le din alimente sunt absorbite
[i integrate `n ]esuturile omu-
lui, devenind substan]e proprii
[i specifice fiin]ei umane. Ba-
riera pe care o constituie mu-
coasa intestinal\ `ntre mediul
extern [i organism nu e `ntot-
deauna de nestr\b\tut; ea las\
s\ p\trund\ uneori proteinele
animale sau vegetale netrans-
formate, ceea ce explic\, `ntr-o
oarecare m\sur\, fenomenul de
sensibilizare [i de intoleran]\
la unele substan]e alimentare;
`n aceste situa]ii, organismul
omului reac]ioneaz\ printr-o
serie `ntreag\ de modific\ri lo-
cale sau generale, `ncadrate `n
limbajul general `n no]iunea de
alergie sau idiosincrasie, repre-
zent=nd de fapt o reactivitate
modificat\ a organismului fa]\
de unii agen]i externi.
Metabolismul
[i nutri]ia
Schimbul permanent de sub-
stan]e [i energie dintre orga-
nism [i mediu se nume[te me-
tabolism [i reprezint\ func]ia
fundamental\ a vie]ii. Pentru a
elibera energia ce se g\se[te a-
cumulat\ `n substan]ele ali-
mentare `n organism au loc re-
ac]ii chimice [i enzimatice `n
urma c\rora rezult\ [i substan-
]e care vor fi eliminate `n me-
diul extern. Energia intrat\ `n
organism nu se pierde, ci se
transform\ [i se `ntoarce `n
mediu sub alte forme.
a Glucidele se g\sesc `n
propor]ie mare `n alimentele de
origine vegetal\ (gr=u, porumb,
orez, fructe, legume, zah\r, mie-
re) [i `n cantitate mic\ `n cele
de origine animal\ (lapte, car-
ne). Glucidele nu pot fi absorbi-
te `n organism dec=t `n urma
digestiei, care le transform\ `n
monozaharide, singurele capa-
bile s\ str\bat\ bariera intes-
tinal\, s\ treac\ `n s=nge [i s\
ajung\ la ficat. Glucidele intr\
`n compozi]ia diverselor celule
[i din ele se elibereaz\ aproxi-
mativ 60% din totalul energiei
consumate de organism (1 g glu-
coz\ elibereaz\ 4,1 kcal). Elibe-
rarea de energie se face prin o-
xidarea glucidelor la nivelul
citoplasmei [i transformarea
lor p=n\ la ap\ [i dioxid de car-
bon. La nevoie [i glicogenul de
rezerv\ din ficat poate fi trans-
format `n glucoz\ (monoza-
harid) [i trecut `n s=nge pentru
consum. Glucidele trebuie s\
fie `n cantitate de aproximativ
300-400 g/zi, cresc=nd la cei
care depun eforturi fizice p=n\
la 500-600 g/zi.
a Lipidele se g\sesc `n pro-
por]ie mare `n alimentele de o-
rigine animal\ (unt, sl\nin\,
carne de porc) [i `n unele fructe
(alune, nuci). Ele nu pot fi ab-
sorbite `n organism dec=t dup\
ce au fost descompuse, `n tim-
pul digestiei, sub form\ de glice-
rin\ [i acizi gra[i. Alt\ parte din
aceste gr\simi se depoziteaz\ ca
material de rezerv\ `n celulele
adipoase de sub piele sau `n ju-
rul unor organe (rinichi, in-
testin) de unde sunt mobilizate
[i folosite la nevoie. Necesarul
de lipide este de 2-3 g/kg corp `n
24 ore, dar poate cre[te la 4-5
g/kg corp `n caz de efort fizic in-
tens sau clim\ rece.
a Proteinele se g\sesc `n a-
limente de origine animal\
(carne, ou\, lapte) [i vegetal\
(fasole, maz\re, linte, soia). Ce-
le de origine animal\ se asimi-
leaz\ mai u[or `n organism de-
c=t cele de origine vegetal\.
Proteinele sunt substan]e fun-
damentale pentru buna func]io-
nare a organismului, de aceea
ele nu trebuie s\ lipseasc\ din
alimenta]ie. Pe l=ng\ rolul lor
energetic, ele au `n special rol
plastic (formator), contribuind
la cre[terea organismului [i la
refacerea ]esuturilor distruse
prin func]ionarea [i uzura or-
ganismului; de asemenea aces-
tea intr\ `n alc\tuirea hor-
monilor, a fermen]ilor, enz-
imelor [i anticorpilor, care au
rol important `n func]ionarea [i
ap\rarea organismului. Nevoi-
le de protide sunt mai crescute
la copii: 3,5 g/kg corp pe 24 ore,
dec=t la adult 2 g/kg corp pe 24
ore, aceste valori variind prin
faptul c\ la primii, procesele de
formare ale organismului sunt
mai intense.
al, `n limf\ [i `n citoplasma
celular\. ~n tinere]e, organis-
mul con]ine mai mult\ plasm\,
iar odat\ cu `naintarea `n v=rs-
t\ organismul se deshidratea-
z\. Omul adult are nevoie de a-
proximativ 2- 2,5 l/24 ore. ~n or-
ganism, apa alc\tuie[te partea
fundamental\ a mediilor inter-
ne (plasma sanguin\, lichidul
tisular [i limfa); are rol de sol-
vent al substan]elor care se ab-
sorb prin s=nge [i limf\, trans-
port\ substan]ele pe care le di-
zolv\ la celule [i ia din acestea
produ[ii de dezasimila]ie pe
care `i duce la organele excre-
toare: rinichi [i piele, `nlesne[te
toate reac]iile chimice [i oxid\-
rile din organism, av=nd rol de
catalizator [i ia parte la men]i-
nerea temperaturii constante a
corpului, prin evaporarea la
nivelul pielii.
a S\rurile minerale `nso-
]esc apa, fiind prezente `n toate
lichidele [i celulele din orga-
nism. Acestea formeaz\ aproxi-
mativ 5% din greutatea corpu-
lui; se elimin\ zilnic prin urin\,
transpira]ie [i fecale [i sunt `n-
locuite o dat\ cu hrana, deoare-
ce se g\sesc `n toate alimentele
`n propor]ii variabile. S\rurile
minerale intr\ `n organism sub
form\ de cloruri, fosfa]i, sulfa]i
de Na, K, Ca, P, Fe.
Pentru vitamine,
consuma]i alimente
proaspete
Vitaminele sunt substan]e
organice absolut necesare des-
f\[ur\rii proceselor vitale `n
organism; acestea trebuie in-
troduse o dat\ cu alimentele,
deoarece `n organism nu se sin-
tetizeaz\ dec=t vitaminele D, K
[i B12. Vitaminele se g\sesc
numai `n alimentele proaspete
[i lipsesc `n cele conservate,
av=nd un rol important `n pro-
cesele de asimila]ie a alimente-
lor, de cre[tere a organismului
[i servesc ca material pentru
sinteza unor fermen]i, sunt
substan]e catalizatoare, nea-
v=nd nici un rol nutritiv, nici
energetic. Fiecare vitamin\ are
ac]iune specific\, lipsa ei pro-
duc=nd diverse tulbur\ri. De
aceea, o ra]ie alimentar\ echili-
brat\ trebuie s\ cuprind\ at=t
substan]e energetice, c=t [i sub-
stan]e plastice [i catalitice
necesare organismului.
* Asist. univ. dr. Drago[
Munteanu este specialist `n cadrul
Spitalului Universitar CFR Ia[i
Cum ne ferim
de toxiinfec]iile
alimentare
Ca urmare a num\rului ridicat de cazuri de
îmboln\vire din cauza toxiinfec]iilor alimen-
tare, în special în focare familiale, `nregistrate
`n ultima perioad\, Ministerul S\n\t\]ii (MS)
recomand\ popula]iei respectarea regulilor de
baz\ pentru prevenirea afec]iunilor cu trans-
mitere digestiv\:
- evitarea prepar\rii alimentelor cu mai mult
de 2-3 ore înaintea consumului, în cazul în care
nu se pot asigura condi]iile de temperatur\
necesare p\str\rii alimentelor preparate;
- consumarea alimentelor preg\tite pentru
sugari imediat dup\ prepararea lor, f\r\ a fi
reînc\lzite sau p\strate la frigider;
- în cazul alimentelor g\tite, asigurarea
unei temperaturi de preparare de peste 700
grade Celsius;
- evitarea contactului între alimentele ne-
preparate [i cele preparate;
- sp\larea atent\ a recipientelor în care se
prepar\ alimentele, înainte de fiecare mas\ [i
dup\ folosirea toaletei;
- sp\larea repetat\ a mâinilor, nu numai
dup\ utilizarea toaletei [i înainte de mas\;
- între]inerea cur\]eniei tuturor suprafe]e-
lor buc\t\riei (paviment, mese de lucru);
- evitarea prepar\rii alimentelor de c\tre
persoane care prezint\ vreo leziune sau in-
fec]ie (panari]iu) la nivelul mâinilor/degetelor -
în cazul în care acest lucru nu este posibil, tre-
buie folosit un pansament steril care s\ izoleze
complet leziunea/infec]ia de exterior ;
- sp\larea atent\ a fructelor, zarzavaturilor
[i verde]urilor înainte de consumarea lor;
- p\strarea în condi]ii de maxim\ igien\ a
tuturor suprafe]elor destinate prepar\rii ali-
mentelor;
- asigurarea condi]iilor necesare evit\rii
oric\rui contact între alimentele destinate con-
sumului [i insecte sau animale;
- folosirea doar a surselor de ap\ potabil\
pentru prepararea alimentelor [i consumul u-
man - o aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ apei
folosite la prepararea alimentelor pentru copii;
- fierberea apei este obligatorie, în cazul în
care exist\ `ndoieli asupra calit\]ii surselor de
ap\ potabile ce sunt folosite pentru consumul
uman [i prepararea alimentelor;
- evitarea consum\rii alimentelor vândute
pe strad\, precum înghe]at\, pr\jituri, produ-
se de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc.;
- fierberea laptelui, în cazul în care acesta
nu este pasteurizat. (sursa: www.ms.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 7 iunie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00 10 3 8 9
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00
8 11 10 4 6 6 15 10 4 13
Actualitatea Actualitatea Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05
4 8 4 10 3 12 6 11 5 16

9 5 7 6 2 8 3 4 1
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a 7 2 9 11 12 11 1 9 6 8
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

4 2 3 5 7 1 9 6 8
8 1 6 9 3 4 5 2 7 4 1 4 13 6 1 13 5 11 10
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 1 6 4 3 9 5 7 8 2 Aritmogriful este un gen enigmistic
de la 1 la 9. Jocul a fost 2 3 8 4 1 7 6 5 9 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 1 2 3 4 1 5 6 4 7 4
lansat [i pe Internet [i s-a 5 7 9 8 6 2 4 1 3 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i A B
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 3 8 5 2 4 9 1 7 6 totdeauna aceea[i cifr\. 5 4 11 5 5 2 10 6 4 5
tele Unite, Noua Zeeland\ 7 9 2 1 5 6 8 3 4 Careurile sunt `ntocmite
[i Croa]ia, iar `n Marea de dl. Valentin PAS|RE 6 12 12 4 6 7 12 5 8 4
6 4 1 7 8 3 2 9 5
Britanie este deja consi- A
derat un fenomen. Com- Z A M I S L I T 9 7 4 1 13 6 6 6 2 9
pleta]i careul de 81 de 2 3 7 6 N E T U L B U R A T
p\tr\]ele cu cifre cuprinse
9 3 1 7 L A M P A D A R I U
Rezolvarea careului din

`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t 2 6 7 5 4 2 7 1 7 2

I N T R U P A T
nici o cifr\ s\ nu apar\ de
num\rul de ieri

dou\ ori pe acela[i r=nd 4 8 5 9 6 2 L U M I N A T A 13 6 4 4 1 5

P A S T O F O R I U
sau pe aceea[i coloan\. 2 8 4 I N C H I N A C I U N E
Grila este `mp\r]it\ `n 6 14 5 4
nou\ careuri mai mici, 6 5 R E L I C V A R I U
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, J U D E C A T A
iar fiecare careu trebuie 8 2 3 U M I L I N T E
4 6
s\ con]in\ cifrele de la 1 9 7 8 4 6 2 M I R O N O S I T E
la 9, la fel, o singur\ Pornind de la numele Cuv. ..., `n Calendarul Ortodox, de ast\zi,
P R O B O J E N I E 7 iunie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus
dat\. (Solu]ia 8 9 3 7 B I R U I N T A [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 2 8 1 B

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 10:55 Calatorie dinspre centrul 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Clona (r)
07:30 TeleMatinal 07:30 Spellbinder: O lume nou\ P\m=ntului (r) Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
10:00 Gr\dini de vis 08:00 Micu]a Zorro 12:00 Jurnal cultural (r) 07:00 Diminea]a devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Gitanas
10:30 Doctor Becker (comedie, 08:50 Secretele arheologiei Cu: Cristina Cioran, Daniel 10:15 Cruciada inocen]ei (r) 11:15 Inocen]\ furat\
Cu: Ted Danson, Terry 09:20 Jurnalul Euronews 13:00 Atlas (r) 13:30 Prizoniera
Capatos (dram\, Cu: Ian Tracey)
Farrell, Hattie Winston) 09:35 S\ vorbim despre cinema (r) 14:00 Dialoguri despre alt\dat\ (r) 09:00 ~n gura presei (r) 12:15 Emmerdale - Afaceri de 14:30 Iubire ca `n filme (r, dram\,
11:00 Ne vedem la TVR! 10:10 Tonomatul DP2 14:30 Biserica Santa Maria 10:00 Concurs interactiv familie (dram\, Cu: Cu: Adela Popescu, Dan
12:00 Ochiul magic (r) Cu: C\t\lin M\ru]\ Maggiore Elisabeth Estensen, Mark Bordeianu, Carmen
11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela Charnock, John Middleton) Tanase, C\t\lina Musta]\)
12:50 Integrame... 12:00 Replay. Legendele fotbalului
16:00 Giovanni Caboto [i lumea Anderson, Molly Culver, 13:00 {tirile PRO TV 15:20 Re]eta de Acas\
13:00 Vorba lui Jim rom=nesc
noua Natalie Raitano) 15:30 R\zbunarea Victoriei
13:30 Club Disney 12:30 Poirot (r) 13:30 Z=mbi]i, v\ rog
13:30 ABC... de ce? La 24 iunie 1497, cinci ani 12:00 Vocea inimii (r) 14:00 Sweet [i Short 17:30 Pove[tiri adev\rate
14:00 Jurnalul TVR
15:00 Teleshopping 14:00 Teleshopping dup\ ce Cristofor Columb de- 13:00 Observator (comedie, Cu: Casper De Vremea de Acas\
15:30 Akzente 14:30 Tribuna partidelor... scoperise Lumea Nou\, ital- Cu: Simona Gherghe Vries, Alfred Ntombela, Cu: Ioana Maria Moldovan,
17:00 Jurnalul TVR 15:00 Tenis. Turneul de la Roland ianul Giovanni Caboto - unul 13:45 Opt reguli simple Gerrit Schoonhoven) Dragos Stanescu
17:15 Careu de doamne Garros: Semifinale - feminin dintre cele mai misterioase 14:30 Ziua judec\]ii (r) 16:00 T=n\r [i nelini[tit 18:30 Betty cea ur=t\
18:00 Dis-de-sear\ 19:00 Poirot personaje ale istoriei - acosta 16:00 Observator Cu: Janne Cooper, Doug 19:30 Tequila cu suflet de femeie
18:45 Extragerile Joker; Loto 5/40 20:00 Arena leilor la ]\rmul Americii de Nord... Cu: Simona Gherghe Davidson, Melody Thomas 20:30 Iubire ca `n filme
Cu: Corina Sechere[ 17:00 Art@.ro (r) Scott, Eric Braeden (dram\, Cu: Adela
19:00 Jurnalul TVR 17:00 9595 - Te ~nva]\ ce s\ faci
17:00 {tirile PRO TV
21:00 Ora de [tiri 17:55 Muzica - Opere complete (r) Popescu, Dan Bordeianu,
20:20 Toamna cheyenilor Cu: C. Andrei 17:45 R\zboiul de acas\ Carmen T\nase, C\t\lina
(western, Cu: Richard 22:10 El [i ea (partea a VI-a)
19:00 Minorit\]i 19:00 Observator 18:15 Doi b\rba]i [i jum\tate Musta]\, {tefana Samfira)
Widmark, Dolores del Rio) (poli]ist, Cu: Vittoria Bel-
vedere, Rodolfo Corsato\) Documentar - Restaurarea sta- Cu: Sandra Stoicescu, (comedie, Cu: Charlie 21:30 Zorro
~n 1878, sute de indieni Che- Lucian M`ndru]\
yenne pleac\ din rezerva]ie 00:00 Replay. Legendele fotbalului tuii lui Matei Corvinul la Cluj Sheen, Jon Cryer, Angus T. 22:30 Pove[tiri de noapte
spre Dakota. Al\turi de ei rom=nesc (r) 19:30 La por]ile ceriului (r) 20:30 Test de fidelitate Jones, Marin Hinkle, Cu: Cabral, Mircea Solcanu
c\l\toreste [i o `nv\]\toare, 00:30 Colec]ionarul de suflete Cu: Ionu] Ad\sc\li]ei Melanie Lynskey) 23:00 Clona
care se ocup\ de educa]ia copi- 20:00 ~napoi la argument 18:50 {tirile PRO TV
ilor. Grupul e urm\rit de c\pi- 01:30 Silkwood (r) 21:45 Bahmu]eanu [i Prigoan\ - 00:00 Prizoniera (r)
20:45 Teatru (r) 20:30 Misiune `n Triunghiul
tanul Archer care are misiu- (dram\, Cu: Meryl Streep, Povestea continu\ 01:00 Pove[tiri adev\rate (r)
nea de a-i aduce `napoi pe che- Kurt Russell, Cher, Craig T. 22:00 360 de grade - 23:00 Observator Bermudelor (III) 02:00 Iubire ca `n filme (r, dram\,
yenni. Nominalizare la Globul Nelson, Diana Scarwid) Reportajul Geo (ac]iune, Cu: Eric Stoltz, Cu: Adela Popescu, Dan
de aur `n 1965 pentru cel mai Cu: Andreea Berecleanu,
bun actor `n rol secundar, Gil-
Filmul este inspirat dintr-un
22:30 Jurnal cultural Andrei Zaharescu Catherine Bell, Lou Bordeianu) a
caz real. America anilor ’70: Diamond Phillips, Bruce
bert Roland, [i nominalizare la Karen Silkwood lucreaz\ `ntr-o 00:00 Grateful Dead
Oscar pentru imagine. 23:00 Duhovnicul de la miezul Davison)
uzin\ nuclear\ de prelucrare a
22:45 Jurnalul TVR plutoniului. ~n fiecare zi, tot nop]ii 02:00 Concurs interactiv 22:15 La bloc (comedie) Legend\:
23:15 Garantat 100% mai mul]i colegi de-ai ei sunt 00:00 Cellini - O via]\ violent\ (r) 03:00 9595 - Te `nva]\ 23:00 Meseria[ii (comedie)
contamina]i. Oameni simpli, ce s\ faci (r) 23:30 {tirile PRO TV [tiri
00:10 C=nd se sf=r[e[te noaptea? ace[tia nu con[tientizeaz\ c=t 02:00 Jurnal cultural (r)
(p. a II-a, thriller, Cu: Cu: C. Andrei 00:15 C\l\torii `n necunoscut film artistic
de mare este pericolul
Marcello Mastroianni) a [i ce calvar `i a[teapt\. a 02:15 Art@.ro (r) a 05:00 Vivere a 01:15 La bloc (r) a
 TIMP LIBER Joi, 7 iunie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

VÂNZ|RI a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61
m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Pre] 50.000 de euro. F\r\ agen]ii. 11:00-12:30: Casa de Cul-
Detalii la num\rul de telefon 0723.360.427. tur\ „Mihai Ursachi“: Mircea Di-
nescu&Alek Popov (lectur\).
V=nd var vechi (past\) bun pentru pictur\. Rela]ii la numerele
de telefon 724.172, 0741.344.294. Festivalul Berii
`n Cartierul Metalurgie
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, „S\rb\toarea berii“ va dura 4
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, zile, cu program diferit `n fiecare zi,
ideal pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: `ntre orele 10:00 - 23:00. ~n fiecare
0744912404. sear\ din festival se vor urca pe
scen\, `ntre orele 19.00-23.00,
trupe de muzic\ pop-rock, dance,
CUMP|R|RI etno sau muzic\ popular\.
Ast\zi, 7 iunie: Dj Gratziano; Dj
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii Rosario Inter Nullo;
la num\rul de telefon 0727.772.685. Rog seriozitate!
M=ine, 8 iunie: Hycat, Shock,
Andreea B\lan, Cassa Loco;
S=mb\t\, 9 iunie: Romanitza,
Centrul Cultural German - Heaven, Bere Gratis;
NATIONAL DISCOVERY
GEOGRAPHIC Festivalul Interna]ional de Duminic\, 10 iunie: Alexandru
CHANNEL Literatur\ European Borderlands Recolciuc, Angela Rusu, Impact,
06:00 Clipe de co[mar. Masacru
Hara.
06:00 Lucruri cu adev\rat mari
„B\taia cu flori“ la Sâmb\t\, 9 iunie
07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi olimpic 10:00-11:00: Casa de
07:00 Ziua Z. Oameni [i ma[ini Casa de Cultur\ a Municipiului Cultur\ „Mihai Ursachi“, deschi- Teatrul Na]ional Ia[i
08:00 Dependen]i de cascadorii
09:00 12 periculo[i. India Ia[i „Mihai Ursachi“ derea oficial\; La Teatrul „Luceafarul“
09:00 Automobile americane re-
10:00 ~nt=lniri periculoase. {erpi Duminic\, 10 iunie, ora 12.00: 11:00-12:30: Casa de Cul- Duminic\, 10 iunie, ora 18.00:
condi]ionate
de temut Deschiderea oficial\ a Festivalului tur\ „Mihai Ursachi“: Nichita Da- „P\durea de N.A.Ostrovski“. Regia:
10:00 V=n\torii de mituri Andrei Andreev, Scenografia: A-
11:00 ~n ad=ncul junglei „B\taia cu flori“; nilov&Ghenadie Nicu (lectur\);
11:00 Ma[ini pe alese 12:00 Experimente tr\snite Ora 13.30: Caravana de 13:00-14:30, Sage Café: Fi- xenti Marfa;
12:00 Lucruri cu adev\rat mari 12:30 Momente uimitoare ma[ini, `nso]it\ de tineri `mbr\ca]i lip Florian&Attila Bartis (lectur\); La Sala Studio „Teofil V=lcu“
13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi 13:00 Megastructuri. `n costume de epoc\, `n acompania- 15:00-16:30, Colegiul Na- Ast\zi, 7 iunie, ora 18.00:
14:00 Dependen]i de cascadorii Canalul Panama mentul Fanfarei de la Chetri[, va ]ional: Julia Schoch&Vojislav Ka- „Dragoste la Vene]ia“, scenariu de
14:00 12 periculo[i. India cobor` Copoul; ranovic (lectur\); commedia dell’arte. Spectacol `n
15:00 Cum se fabric\?
15:00 ~nt=lniri periculoase. Ora 14.00: „B\taia cu flori“, 17:00-18:30, Sage Café: Iu- regie colectiv\ realizat `n cadrul
16:00 Curse la Casa de Cultur\ a Studen]ilor programului „Leonardo da Vinci“.
{erpi de temut lian Ciocan&Ilma Rakusa (lec-
17:00 Ma[ini pe alese
16:00 ~n ad=ncul junglei (Grupul Statuar al Voievozilor); tur\); Scenografia: Rodica Arghir;
18:00 Motociclete americane 17:00 Animale ca noi Ora 16.00: La Anticariatul 20:00-24:00, Casa de Cultu- M=ine, 8 iunie, ora 18.00,
20:00 Cum se fabric\? de pe Strada L\pu[neanu, docu- r\ „Mihai Ursachi“: Sear\ de lec- s=mb\t\, 9 iunie, ora 18.00: „Ar-
18:00 V=n\torii din ad=ncuri
mentaristul Ion Mitican [i al]i iu- borele tropicelor“ de Yukio Mi-
21:00 Zona mortal\. 19:00 Planeta la control. tur\ cu to]i autorii.
bitori ai Ia[ului vechi vor participa shima. Regia: Alexander Haus-
B\t\lia de la Tel Afar Continente `n coliziune Duminic\, 10 iunie 2007 vater, decor: Rodica Arghir, Cos-
la o mas\ rotund\ cu tema „Da-
22:00 Armele viitorului. 20:00 Ogarii de v=n\toare din tinile [i oboceiurile ie[ene `ntre 11:00-12:30: Sala Senat a tume: Stela Verebceanu, Muzica:
Arme inteligente Arabia
uitare [i nep\sare“; Universit\]ii „Al. I. Cuza“: New In- Silviu Iura[cu.
23:00 Vitez\ uria[\. Trenuri care 21:00 Megastructuri. Cel mai Ora 19.00: Concert `n aer siders, New Outsiders (Dezbatere);
spulber\ recorduri. 4x4 aglomerat port din lume liber la Casa de Cultur\ a Stu- 13:00-14:30: Casa de
22:00 ~nt=lniri periculoase. Cultur\ „Mihai Ursachi“: Tanya Filarmonica de Stat „Moldova“
00:00 Cum se fabric\ diverse lu- den]ilor (Grup Statuar al Voievo-
Crocodili uria[i zilor). Invita]i: Destin, Costela, Malyarchuk&György Dragomán Ia[i
cruri?
23:00 }=n]arul malefic Kreativ, etc. Pe parcursul zilei de (lectur\); Ast\zi, 7 iunie, ora 19.00:
01:00 Tehnologie extrem\ 15:00-16:30: Arte Café:
00:00 Clipe de co[mar 10 iunie, prin ora[ va circula tram- Concert cameral Cvartetele
02:00 Curse 01:00 ~nt=lniri periculoase vaiul de epoc\ sau o calea[c\ tras\ Dumitru Crudu&Vasile Gârne] Giocoso [i Artsis;
03:00 Automobile americane re- 02:00 }=n]arul malefic de cai, `n care se va plimba „Regina (lectur\); M=ine, 8 iunie, ora 19.00:
condi]ionate 03:00 Megastructuri Florilor“, desemnat\ `n seara de 9 17:00-18:30: Sage Café: Concert simfonic. Dirijor: Alexan-
04:00 V=n\torii de mituri 04:00 ~nt=lniri periculoase iunie, `n Club Sunday’s, `n urma u- Monika Rinck&Nicoleta Esinencu dru Lascae. Solist\: Dana Borsan,
05:00 Ma[ini pe alese a 05:00 }=n]arul malefic a nui concurs. (lectur\); pian. a
 CM
YK

16 Joi, 7 iunie 2007 CALEA PELERINULUI

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe

Vene]ia, istorica [i turistica „Serenissim\“ (2)

De[i despre Vene]ia s-a au
scris lucruri atât de capti-
vante [i de[i am vizitat-oo de
multe ori, de fiecare dat\
când `ncerc s-oo descriu `n
`nsemn\rile de c\l\torie
m\ cuprinde un sentiment
de team\ [i de nesiguran]\
`n prezentarea frumuse]ilor
ei din toate zilele [i din toa-
te nop]ile. {i nu m\ pot de-
limita de gândul c\ pe citi-
torul sau pelerinul pentru
care scriu ar trebui s\-ll `n-
demn pur [i simplu, mai de-
grab\ s\ se duc\ la Vene]ia
decât s\ citeasc\ scrierile
mele. Mai ales c\ azi se a-
junge atât de u[or `n ora[ul
lagunar, iar oferta Centru-
lui nostru de Pelerinaj de la
Ia[i faciliteaz\ o astfel de
c\l\torie.
Pornim [i azi `n a doua
noastr\ c\l\torie prin Ve-
ne]ia, pe Canal Grande.
Pe „Podul
Suspinelor“
CM
Urm\torul obiectiv `nscris
YK pe agenda pelerinului cre[-
teaz\ din secolul al XIV-lea
[i `ntrece cu mult pe cel din
fa]a Domului din Floren]a.
~l `ntrece pe cel din urm\
prin picturile [i mozaicurile
bizantine, prin statuia Sfân-
tului Ioan Botez\torul [i
mormântul `n stil gotic al
dogelui ce a construit capela.
Dac\ Baptisteriul este o
mic\ bijuterie, Palatul Do-
gilor, de lâng\ Bazilica San
Marco, este o oper\ artisti-
c\ de `nalt\ ]inut\, cu fa]a-
de ce constituie culmi ale
artei [i rafinamentului. Tot
`n Palatul Dogilor mai pu-
tem admira cele patru mari
s\li sculptate `n lemn de
trandafir, precum [i picturi-
le murale [i pânzele marilor
mae[tri ai Rena[terii, cele-
bre fiind „Adora]ia magilor“
[i „Victoria de la Lepanto“.
~n col]ul din stânga al la-
turii de nord a pie]ei `ntâl-
nim Turnul Orologiului cu
uria[ul clopot din bronz [i
cei doi mauri tot din bronz
din vârful turlei, deasupra
leului `naripat, care bat ora
de peste patru secole.
Starea emo]ional\ ne va
fi amplificat\ de arhicunos-
Li se oferea posibilitatea s\
vad\, poate pentru ultima
dat\, `nainte de judecat\,
lumina zilei [i unul din ca-
nale, cu speran]a `n rec\p\-
tarea libert\]ii.
Insulele Murano
[i Lido
Cât prive[te insulele Mu-
rano [i Lido, cele mai im-
portante din jurul Vene]iei,
e de consemnat c\ Murano,
cea mai mare din lagun\,
Biserica San Rocco
f\]i[are monumental\ [i un
farmec deosebit. La cealal-
t\ insul\, Lido, pentru care
trebuie s\ lu\m vapora[ul,
[i dac\ se poate chiar un loc
sub covert\, mergem pen-
tru a `ntâlni nu atât plaja,
cât mai ales micul or\[el, cu
strada principal\ [i câteva
str\du]e secundare ce `l fac
s\ se asemene cu Principa-
tul Monaco de pe Coasta de
Azur. Aici, `ns\, vom ad-
mira `n plus vilele [i vili-
[oarele `nv\luite `n plante
ag\]\toare, orhidee [i aza-
riosa dei Frari, canalele din
nord ale ora[ului, turlele
prim\riei [i ale catedrale-
lor, canalul Canale della
Giudecca, care separ\ cen-
trul vechi de insula Giudec-
ca etc.
Cu gondola
pe Canal Grande
~n sfâr[it, pelerinajul nos-
tru `n mirificul ora[ lagu-
nar se poate `ncheia cu o
plimbare cu vapora[ul pe
„]\rmul“ acestuia sau cu
gondola pe Canal Grande,
ocolind prin nord, pe alte
canale, [i ajungând `n Pia]a
San Marco, de unde am ple-
cat. Dac\ buzunarul ne per-
mite, putem `nchiria o gon- Carnaval
dol\ de lux, „dotat\“ cu un
cânt\re], de regul\ un te- cu m\[ti negre
nor de la Opera din Vene]ia.
Stând pe perne, `n partea sima“ turistic\ avem parte
dinapoi, cu gondolierul la de dou\ ora[e. Unul este
mijloc [i cu tenorul `n fa]\, „Vene]ia turistului gr\bit“,
vom asculta melancolici, pentru el, reperele esen]iale
timp de o or\ [i jum\tate, sunt Piazza San Marco [i o
cât va dura plimbarea, can- plimbare cu gondola pe sub
]onete napolitane [i arii din „Puntea Suspinelor“, chiar CM
opere celebre. Indiferent ce dac\ tariful ajunge [i pân\ YK

tin aflat la Vene]ia `l consti-
tuie Baptisteriul, capela
unde se boteaz\ copiii, ce da-
cutul „Pod al Suspinelor“,
construc]ie tot `n stil baroc,
suspendat\ la etajul trei `n-
tre `nchisoarea ora[ului [i
Palatul Dogilor. Pe acest
pod treceau de]inu]ii spre
sala de judecat\ din Palat.
vestit\ `n lumea `ntreag\
prin industria de cristaluri
[i por]elanuri, mai are o po-
doab\ de pre]: Bazilica San-
ta Maria e Donato, o capo-
doper\ de arhitectur\ `n
stil veneto-bizantin cu o `n-
lee, micile magazine cu
m\rfuri [i articole scumpe,
mai ales cu renumitele vase
de cristal, luxosul hotel Li-
do, unde se caza [i marele
nostru diplomat Nicolae
Titulescu sau p\rcule]ele cu
chiparo[i [i arbu[ti mediter-
aneeni.
~ntre Vene]ia turistic\
[i Vene]ia ascuns\
Alte simboluri ale ora[u-
lui pe care timpul nu ne va
permite s\ le vizit\m, dar
despre care e bine s\ [tim
c\ [i ele fac parte din istoria
Ven]iei, sunt: Podul Rialto,
pe care se g\sesc o mul]ime
de magazine, monumentele
vene]iene Arsenale, Bazili-
ca Santa Maria della Salute
[i Bazilica Santa Maria glo-
variant\ vom alege, vom a-
vea parte de un spectacol
nemaipomenit plimbându-
ne printre cele mai somptu-
oase palate ven]iene de di-
ferite stiluri [i culori, prin-
tre frumoasele bazilici go-
tice sau baroce sau printre
restaurantele `n care [i azi,
ca [i ieri, bucatele se preg\-
tesc din ceea ce ofer\ p\-
mântul insulelor din lagu-
n\. Vom vedea cum Vene-
]ia, ca [i Parisul, ne atrage,
ne cheam\ s\ o surprindem
diminea]a, când se ridic\
valul de cea]\, s\ o privim
`n toat\ inocen]a ei, pentru
ca la prânz s\ ni se ofere `n
deplina-i maturitate, iar `n
nop]ile sau `n zilele carna-
valului din luna februarie a
fiec\rui an, `n str\lucitoa-
rele-i p\cate. Pentru c\, a[a
cum se spune, `n „Serenis-
la 100 de euro. A doua
Vene]ie este una „ascuns\“,
care ne las\ s\ r\t\cim
prin inima ei, oferindu-ne,
f\r\ rezerve, dragostea, dar
[i `ntâlnirea cu obiective tu-
ristice, sociale [i religioase
unice `n lume: Palazzo
Grassi, Catedrala San Vi-
dal [i acordurile „Anotim-
purilor“ lui Vivaldi, casa `n
care s-a n\scut Carlo Goldo-
ni (cu fântâna ei interioar\),
Turnul-clopotni]\ („Cam-
panilla“) al bisericii c\reia
vene]ienii `i spun „dell’an-
zolo Raffaele“ [i care este
mai `nclinat `nc\ decât Tur-
nul din Pissa, Teatrul de
comedie Carlo Goldoni [i,
nu mai pu]in, Gran Teatro
La Fenice, cu nume predes-
tinat, c\ci i-a fost dat s\ re-
nasc\ din cenu[\, asemeni
p\s\rii Phoenix. a

z DESCOPERIND SPIRITUALITATEA APUSEAN|:
Bizan] [i Rena[tere `n Italia
a 11 zile / 10 nop]i `n perioada: 25 iunie - 5 iulie
a Pre]: 450 euro + 218 RON
Trasee [i obiective incluse `n Program:
Viena (Catedrala Sf. {tefan, Centrul Istoric, Palatul Imperial, Prim\ria,
Parlamentul; Vene]ia (Pia]a San Marco, Bazilica San Marco, Palatul Dogilor,
Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Vene]iei);
Floren]a (Domul cu Cupola, Palazzo Vecchio, Galeriile de Arta, Palazzo Pitti,
Ponte Vecchio, Biserica Santa-Croce: mormintele lui Galileo Galilei,
Michelangelo, Rossini); Pisa (Domul din Pisa, Pia]a Rosacrucienilor); Roma:
SS Cosma e Damiano, Forum Romanum, Fori Imperiali, Columna lui Traian,
Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptisterium), S. Giovanni in Laterano, S.
Croce `n Gerusalemme, Trastevere (S. Maria in Trastevere, S. Crisogono, S.
Cecilia); Isola Tiberina (S. Bartolomeo); Ghetto; Capitol; S. Pudenziana; S.M.
Maggiore; S. Prassede; S. Martino ai Monti; S. Pietro in Vincoli; Piramide; S.
Paolo fuori le mura; Catacombele (Domitilla, S. Callisto [i S. Sebastiano); S.
Sebastiano, Via Appia Antica, Fontanella Trevi, (dac\ timpul permite,
op]ional: Pza. del Quirinale, S. Andrea al Quirinale, S. Carlo alle Quattro
Fontane, SS. XII Apostoli), Vizit\ la Vatican, Pia]a San Pietro, Domul Sf.
Petru (Pieta [i Capela Sf. Petru, optional Mormântul Sf. Petru [i urcare `n
Cupola Domului), Muzeele Vaticanului, Camposanto Teuton, Pza. del Popolo,
Treptele spaniole, S. Silvestro (Campanile), Montecitorio, S. Agostino
Panthéon, Pza. Navona, S. Agnese in Agone, S.M. Dell’Anima Abbazia S. Nilo
in Grottaferrata, Castel Gandolfo; Terni (vizit\ la parohia ortodox\ „Sf.
Parascheva“); Assisi (Basilica Sf. Francisc); Ferrara (Castel Estense,
Catedrala); Ravenna (Basilica San Vitale, Domul, Battisterio Neoniano,
z ROADE ALE CREDIN}EI ~N SF. MUNTE ATHOS Pia]a San Marco, noaptea
a 11 zile `n perioadele: 22 iulie - 1 august
2 - 12 septembrie
11 - 21 noiembrie
a Pre]: 285 euro + 275 RON
Programul pelerinajului cuprinde:
Vizitarea ora[ului Salonic (Thessaloniki), Biserica Sf. M. Mc. Dimitrie
cu moa[tele acestuia [i ale Sf. Anisia, Catedrala mitropolitan\ cu moa[-
tele Sf. Grigorie Palama, Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE ATHOS
cu m\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xeropotamou, Kutlumusiu,
Vatoped, Pantokrator, Stavronikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\,
Schitul Prodromu; Nea Kallikratia.
Servicii incluse `n pre]: transport cu microbuz; caz\ri la
Giurgiu, la hotel** în Grecia (cu mic dejun inclus) [i la m\n\stiri
în Sf. Munte Athos; înso]itor din partea Centrului de Pelerinaj. R\s\rit pe Canal Grande
Nu sunt incluse `n pre]: mesele de prânz [i de sear\; taxa de
intrare în Muntele Athos (25 euro); transportul în Muntele
Athos (75 euro); asigurarea medical\.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!

Tipografia Albina
Mormântul lui Dante); Padova (`nchinare `n Catedrala Sf. Iustina la Moa[tele
Sf. Apostol [i Evanghelist Luca); Budapesta (Castelul [i Catedrala din Buda).

~n pre] sunt incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, a Mitropoliei

scaune rabatabile, instala]ie audio-video);cazare `n hoteluri de 2*
[i 3*, cu mic dejun; preot `nso]itor de grup.
Moldovei [i Bucovinei
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;
mesele neprev\zute `n program; asigurarea medical\ obligatorie.
angajeaz\
un muncitor
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefoanele: pentru imprimarea de ziare
0232/276907; 0727/500543 sau la sediul Centrului (program de noapte).
de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16 Experien]a ca muncitor offset sau
(în curtea Catedralei mitropolitane), Fax: 0232/276867 montajist constituie un avantaj.
website: http://www.centruldepelerinaj.ro, e-mail: Pagin\ realizat\ de Grigore RADOSLAVESCU;
Rela]ii la telefon 0722/800.895
centruldepelerinaj@yahoo.co.uk, office@centruldepelerinaj.ro foto: Eugen Mihai

CM
YK
 CM
YK

Vineri,
8 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 130 (731) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

17 ani de la alegerea Ce este programul

ca arhip\stor a LEADER de
PAGINA 4

PAGINA 5
IPS P\rinte Mitropolit Daniel dezvoltare rural\

Psihiatria a fost `ntotdeauna

„Cenu[\reasa“ medicinei
a Chiar dac\ statisticile oficiale arat\ c\ 90% dintre rom=ni trec, la un moment dat, printr-o perioad\ depresiv\
sau de anxietate, speciali[tii `n domeniu sus]in c\ `n r=ndul popula]iei persist\ jena [i re]inerea de a recurge la
suportul medical pe care `l poate oferi un medic psihiatru a Despre percep]ia societ\]ii fa]\ de bolnavul psihic
[i despre `ncerc\rile autorit\]ilor sanitare de a reforma sistemul psihiatric rom=nesc ne-a vorbit dna. prof. univ.
dr. Roxana Chiri]\, specialist `n cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Socola“ Ia[i a PAGINA 8 ~n scurt timp
vom m=nca p=ine
mai scump\
PAGINA 6

CM CM
YK YK

T\riceanu a pierdut
[i sus]inerea PSD
PAGINA 7

Dispar ou\le
de pe tarabe
POZA ZILEI CRP cere autorit\]ilor PAGINA 10
`n drept s\ intervin\
`n privin]a OTV
Consiliul de Onoare al Clubu- `ntr-un comunicat. Conform co-
lui Rom=n de Pres\ (CRP) atrage municatului, OTV `ncearc\ s\ se
aten]ia organelor `n drept `n pri- substituie organelor de cercetare
vin]a activit\]ilor de „cercetare“, [i justi]iei, `ntr-o manier\ care a-
„anchetare“ [i „judecare“, pe care duce aminte de „tribunalele popu-
postul de televiziune OTV le prac- lare“ ale totalitarismului. „O in-
tic\ sistematic. „Nu numai c\ stitu]ie cu un asemenea compor-
sunt `nc\lcate `n fiecare or\ de tament, care instig\ la acte anti-
emisie principii jurnalistice ele- sociale de la ad\postul libert\]ii
mentare, dar emisia OTV consti- de expresie, nu are dreptul s\
tuie o batjocur\ permanent\ la
adresa demnit\]ii umane, dreptu-
pretind\ c\ face activitate de pre-
s\“, precizeaz\ comunicatul. CRP Proceduri simplificate
lui la imagine, prezum]iei de
nevinov\]ie, ideii de justi]ie sau
solicit\ autorit\]ilor `n drept s\
ia m\surile ce se impun `ntr-o de evaluare a
de stat de drept“, precizeaz\ CRP, astfel de situa]ie. a C. T. Popescu, pre[edintele CRP unit\]ilor de cercetare
PAGINA 11
Ciocniri violente s-au produs, mier-
curi seara, `n timp ce poli]ia dispersa Poze [i amprente pentru vizele Schengen Cet\]enilor din peste o
sut\ de ]\ri li se cere viz\
acordat\ de un stat mem-
manifestan]ii care `nc\ blocau accesul Datele personale con]i- scrise, precum nume, a- vede ca `n sistemul de in- bru al Uniunii Europene, Meteo
rutier la Heiligendamm (nord-estul nute `n aplica]iile pentru dres\, ocupa]ia aplicantu- forma]ii s\ fie inclus\
Z
Germaniei), unde G8 a `nceput summi- pentru a intra Spa]iul
viz\, care sunt stocate `n- lui, data [i locul aplica]iei, orice decizie luat\ de un Schengen.
tul s\u cu un dineu. Sute de anarhi[ti tr-un sistem de informa]ii, potrivit unui regulament stat membru responsabil ~nnorat
[i-au petrecut noaptea `n saci de dormit, Regulamentul prevede
bloc=nd principalele artere de acces ale
vor include elemente de adoptat, ieri, de Parla- cu livrarea, refuzul, anu- c\ fiecare dosar cu cerere maxima 28 °C
sta]iunii germane. a biometrie, adic\ fotografii mentul European. De ase- larea, revocarea sau ex- de viz\ va fi stocat `n sis- minima 17 °C
[i amprente, [i informa]ii menea, regulamentul pre- tinderea valabilit\]ii vizei. tem maxim cinci ani. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Vineri, 8 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCLXXXII)
~nfiin]area
Patriarhiei Ortodoxe
din Rusia (III)
Dup\ cum am amintit `n
episodul precedent, un rol
important `n Biserica
Ortodox\ Rus\, dup\ cum
era firesc, l-a avut via]a
monahal\, revigorat\ de
Sfântul Serghie de la Ra-
donej. Alte figuri marcante
ale monahismului rus au
fost Nil Sorski († 1508) [i
Iosif Volo]ki († 1515).
Bucurându-se de mare in-
fluen]\ `n Rusia, monahis-
mul s-a dezvoltat rapid: `n
secolul al XVI-lea existau
75 de m\n\stiri, iar
num\rul lor a crescut `n
secolul urm\tor la peste
100, ajungând `n secolul al
XVIII-lea la 732 de
m\n\stiri. O dat\ cu cre[-
terea rolului statului rus
moscovit din punct de
vedere politic a c\p\tat o
tot mai larg\ r\spândire
concep]ia c\ „Moscova este
a treia Rom\“, exprimându-
se tot mai des dorin]a ca la
Moscova s\ fie instituit un
patriarh, demnitate care
corespundea cu prestan]a
statului, al c\rui [ef purta
titlul de ]ar, `nc\ din 1547.
~n aceast\ privin]\, `n anul
1536, ministrul rus Boris
Godunov s-a adresat patri-
arhului Ioachim al V-lea al
Antiohiei (1581-1592), venit
`n Rusia dup\ milostenii.
Peste doi ani, `n anul 1538,
când a venit la Moscova pa-
triarhul ecumenic Ieremia
al II-lea (1572-1579; 1580-
1584; 1587-1595), acela[i
ministru a prezentat [i
acestuia dorin]a Bisericii
Ortodoxe Ruse [i l-a reco-
mandat pe mitropolitul Iov
de la Rostov pe Don ca vi-
itor patriarh. ~ntrucât pa-
triarhul Ieremia nu avea
`nc\ aprobarea celorlal]i
patriarhi ortodoc[i a propus
amânarea r\spunsului. ~n
cele din urm\, la insisten]a
ru[ilor, patriarhul ecu-
menic Ieremia a dat un
r\spuns favorabil [i la 26
ianuarie 1589 mitropolitul
Iov a fost `nvestit patriarh
al Bisericii Ortodoxe Ruse,
ocupând locul al cincilea `n
rândul patriarhilor
ortodoc[i, adic\ ultimul,
ceea ce-l nemul]umea pe
]ar. Patriarhia Rus\ a de-
venit un organism de prim\
importan]\ `n via]a bi-
sericeasc\ [i social\ din
Rusia, `ncât a `nceput s\ ri-
valizeze prin pomp\ [i ran-
guri cu autoritatea ]arului.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
Postul ne descoper\
priorit\]ile vie]ii
„Atunci au venit la Iisus uce- ]eles. Când Domnul Hristos este
nicii lui Ioan, zicând: «Pentru ce `mpreun\ cu Apostolii, ace[tia
noi [i fariseii postim mult, iar au bucuria nunta[ilor care sunt
ucenicii T\i nu postesc?». {i `n prezen]a mirelui. Dar, aten-
Iisus le-a zis: «Pot oare, fiii nun- ]ioneaz\ Mântuitorul, va veni o
]ii s\ fie tri[ti cât\ vreme mirele vreme când Mirele va fi luat de
este cu ei? Dar vor veni zile când la ei. Atunci ei vor posti. ~n aces-
mirele va fi luat de la ei [i a- te cuvinte avem `nc\ un argu-
tunci vor posti. Nimeni nu pune ment pentru perioadele de post
un petic de postav nou la o hai- din timpul anului. Acum sun-
n\ veche, c\ci peticul acesta, ca tem `n Postul Sfin]ilor Apostoli
umplutur\, trage din hain\ [i se Petru [i Pavel. Cele patru pos-
face o ruptur\ [i mai rea. Nici turi rânduite de Biseric\, `m-
nu pun oamenii vin nou `n bur- preun\ cu alte acte [i fapte ale
dufuri vechi; altminteri burdu- credin]ei, ne preg\tesc pentru
furile crap\: vinul se vars\ [i `ntâlnirea cu Dumnezeu. ~n pri-
burdufurile se stric\; ci pun vin mul rând postim din motive du-
nou `n burdufuri noi [i amân- hovnice[ti. Mul]i resping postul
dou\ se p\streaz\ `mpreun\».“ deoarece nu `n]eleg [i nu pot ve-
(Matei 9, 14-1 17) dea dincolo de abstinen]a de la
anumite alimente. Postul nu te
*** face un om nou, ci te transform\
interior, `]i pune rânduial\ `n
Unii ucenici ai Sfântului Ioan gânduri, gesturi [i manifest\ri,
Botez\torul au repro[at Dom- `]i arat\ adev\ratele priorit\]i
nului Iisus Hristos c\ ucenicii ale vie]ii. ~n aceste zile prin post
S\i nu postesc ca fariseii. R\s- [i rug\ciune retr\im via]\ [i ac- ne sunt exemple de post [i rug\- de[ti [i s\ te `mp\rt\[e[ti! (Ru-
punsul Mântuitorului i-a sur- tivitatea celor doi mari Apostoli. ciune, dar [i de speran]\. Tre- bric\ realizat\ de pr. Dumitru
prins [i poate mul]i nu l-au `n- Sfântul Petru [i Sfântul Pavel buie s\-]i faci timp s\ te spove- P|DURARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Tot ast\zi, Biserica fa- tuit de Alexandru Ioan sei Maria-Mignon a Ro- PCR, sufer\ persecu]ii [i
ce pomenirea aducerii Cuza (n. 26 oct. 1807); mâniei cu Principele Ale- este silit s\ se expa-
moa[telor Sfântului Mu- a 1897 – Cinemato- xandru (unicul fiu al re- trieze, stabilindu-se `n
cenic Teodor Stratilat; a graful „Lumière“ prezin- gelui Serbiei, Petru I Ka- Danemarca (1980);
Sfintei Muceni]e Calio- t\ primele trei subiecte ragheorghevici). Logodna a 1937 – S-a n\scut
de actualit\]i române[ti, a avut loc la 20 februarie Gelu Ionescu, critic [i is-
pia; a Cuvioasei Melania;
a Cuviosului Atre; a filmate de operatorul Pa- 1922, la Bucure[ti; toric literar, eseist („Co-
ul Menu, la 10 mai 1897, a 1930 – Parlamentul
Sfântului Mucenic Mar- pacul din câmpie“, „Ori-
cu; a Cuviosului Naucra- din ini]iativa ziarului `l proclam\ pe prin]ul zontul traducerii“);
„L’Independance Rou- Carol de Hohenzollern-
tie [i a Sfântului Muce- a 1953 – S-a n\scut
maine“; Sigmaringen rege al Ro- Bonnie Tyler (Gaynor
nic Teofan. a 1903 – S-a n\scut mâniei, sub numele de
Hopkins), cânt\rea]\ [i
Margueritte Yourcenar, Carol al II-lea (1930- compozitoare britanic\;
Mâine, Biserica face scriitoare de na]ionali- 1940); tân\rul rege Mi-
pomenirea Sfântului Chi- a 1967 – A decedat O-
tate francez\ [i america- hai a redevenit prin]
ril al Alexandriei (dezle- n\, prima femeie aleas\ mo[tenitor, primind ti- tilia Cazimir (Alexandri-
na Gavrilescu), poet\
gare la pe[te). `n Academia Francez\ tlul de Mare Voievod de
(„Memoriile lui Hadri- Alba Iulia; („Lumini [i umbre“, „Ba-
Sfin]ii Martiri an“, „Pove[ti orientale“) a 1935 – S-a n\scut ba Iarn\ intr\-n sat“) (n.
~n ziua de 8 iunie, 12 februarie 1884);
Nicandru [i Marcian (m. 17 dec. 1987); Victor Frunz\, prozator,
istoria consemneaz\: a 1916 - Francis Crick, eseist, editor; redactor la a 1995 – A fost lansa-
Sfin]ii Nicandru [i cercet\tor laureat al Pre- Radioteleviziunea Româ- t\ naveta „Discovery“,
Marcian au tr\it `n se- a 1810 – S-a n\scut miului Nobel `n anul n\ `ntre anii 1958 [i 1971; aceast\ misiune mar-
colul al IV-lea. Pentru c\ Robert Schumann, com- 1962; a descoperit, `m- `n urma unei scrisori când al 100-lea zbor spa-
au refuzat s\ renun]e la pozitor german (m. 29 preun\ cu James Wat- deschise difuzate de ]ial american cu personal
credin]a cre[tin\ [i s\ se iul. 1856); son, structura dublu spi- agen]ia Reuters (1978), uman la bord (Cap Cana-
`nchine idolilor, au fost a 1862 – A decedat ralat\ a ADN-ului (m. 28 `n care critica politica veral, Florida). a
`ntemni]a]i, b\tu]i, schin- (asasinat) Barbu Catar- iul. 2004);
giui]i [i apoi uci[i cu sa- giu, [eful primului Gu- a 1922 – Are loc, la
bia. vern al României insti- Belgrad, nunta Principe- 169 de ani de la deschiderea
primei biblioteci publice `n Rom=nia
ISTORII CU T+LC La 8 iunie 1838 a fost deschis\, `n Bucure[ti, pri-
ma bibliotec\ public\, la Colegiul „Sf. Sava“. Biblio-
Minunea b\t\i `n poart\. Când au
deschis, au v\zut doi
teca Colegiului „Sf. Sava“ [i-a deschis por]ile pentru
Sfântului Spiridon publicul larg atunci c=nd aproape 1.000 de volume
pescari, cu dou\ panere
pline de pe[te, care-l de carte fran]uzeasc\ au fost catalogate.
Odat\, p\rin]ii de la c\utau pe stare]. Ucenicii Dup\ Unirea din 1859, Biblioteca Colegiului „Sf.
Chilia „Sfântul Spiridon“, l-au chemat pe stare], dar Sava“ a ob]inut statutul de bibliotec\ na]ional\, pri-
care apar]ine de M\n\sti- când a venit b\trânul mind alternativ denumirea de Biblioteca Na]ional\ [i
rea Kutlumusiu, erau `n- pescarii au spus: Biblioteca Central\. ~n anul 1864, apare legea „Re-
grijora]i deoarece nu g\si- – Nu acesta este stare]ul. glement\ri publice“, conform c\reia Biblioteca „Sf.
ser\ `nc\ pe[te pentru La noi a venit un alt sta- Sava“ prime[te titulatura de Bibliotec\ Central\ a
praznicul sfântului care re] [i ne-a spus: „S\ du- Statului. ~n aceast\ formul\, ea avea s\ d\inuie
se apropia. C\lug\rii spu- ce]i pe[tele la Chilia Sfân- p=n\ `n anul 1901, c=nd a fost desfiin]at\ [i colec]iile
neau stare]ului s\ cum- tului Spiridon, unde este ei au fost transferate Bibliotecii Academiei Rom=ne.
pere morun uscat, dar
hram, [i ve]i fi pl\ti]i cu Ca rezultat al deciziei din 1901, Biblioteca Aca-
b\trânul le r\spundea: un pre] bun. Dac\ vre]i,
– Ave]i r\bdare [i ve]i demiei a primit [i atribu]iile unei biblioteci na]io-
v\ dau [i arvuna“.
vedea c\ Sfântul Spiridon Stare]ul a `n]eles minu-
nale, situa]ie care a durat p=n\ `n anul 1955, c=nd
ne va aduce pe[te. nea [i i-a dus `n biseric\ a fost `nfiin]at\ Biblioteca Central\ de Stat, ca prin-
Apoi, stare]ul a `nceput s\ se `nchine. De `ndat\ cipal\ bibliotec\ public\ a ]\rii, cu atribu]iile speci-
s\ se roage. ce au z\rit icoana Sfân- fice unei biblioteci na]ionale.
P\rin]ii `[i pierduser\ tului Spiridon au spus: Imediat dup\ pr\bu[irea comunismului, la `n-
r\bdarea [i erau foarte – Acesta este stare]ul ceputul lunii ianuarie 1990, Biblioteca Central\ de
mâhni]i deoarece tre- care ne-a spus s\ aducem Stat a devenit Biblioteca Na]ional\ a Rom=niei, ca
buiau s\ g\teasc\ pe[tele aici! (Patericul urmare a deciziei adoptate de noile autorit\]i ale
pe[tele. Deodat\ au auzit atonit) statului.

EUROPA CRE{TIN|
Ini]iative pentru citirea Sfintei Scripturi
de pr. Cornel CADAR
Deja Sfântul Ieronim, cel care a
tradus Sfânta Scriptur\ `n limba la-
tin\ popular\ (Vulgata), spunea: „Ne-
cunoa[terea Scripturilor `nseamn\
necunoa[terea lui Cristos“.
Se `nmul]esc ini]iativele legate de
promovarea citirii Sfintei Scripturi.
Astfel, `n ora[ul italian Vicenza, `ntre
30 mai-2 iunie 2007, s-a desf\[urat un
festival biblic, organizat de dieceza lo-
cal\, cu tema „Timpii Scripturilor“.
Obiectivul festivalului a fost experi-
mentarea cuvântului lui Dumnezeu
ca resurs\ [i hran\ nu numai pentru
inteligen]\, ci [i pentru `ntreaga per-
soan\. Pre[edintele Festivalului, pr.
Roberto Tommasi, a declarat pentru
Radio Vatican: „Festivalul biblic nu
s-a n\scut ca un fel de festivitate, ci
mai degrab\ din dorin]a de a prelua
intui]ia pozitiv\ a acestor forme de ex-
perien]\, a acestui format cultural,
pentru a c\uta s\ ajut\m persoanele
s\ deschid\ Biblia, s\ o redescopere
prin mai multe forme de limbaj, care
cuprind conferin]e, spectacol, art\, a-
nima]ie, medita]ie, dar [i de `ntâlnire
[i de jocuri biblice“.
„Biblia constituie pentru omul de
ast\zi o busol\, o lumin\, un punct
de reper pentru orientare“, a explicat
pr. Tommasi. „Ne reveleaz\ [i sensul
existen]ei umane, planul de iubire
cuprins `n fiecare via]\. Cred c\
multe persoane, `ntr-o epoc\ marcat\
de dezorientare, de prevalen]a ele-
mentelor tehnice [i func]ionale ale
vie]ii, sunt `n c\utarea unui aliment
mai substan]ial. Textul biblic este un
]esut care se na[te la `ntret\ierea
dintre revela]ia lui Dumnezeu, care
S-a f\cut istorie [i a venit `n `ntâm-
pinarea omului, [i istoria omenirii,
istoria unui popor. Din acest punct de
vedere, Biblia este `ntr-adev\r o
carte `n care s-au `ntâlnit credin]a [i
cultura, dar [i o carte care a con-
tribuit la generarea [i modelarea cul-
turii de-a lungul veacurilor“.
Dar cât de citit\ este Sfânta Scrip-
tur\?
Un studiu realizat `n Fran]a, Ita-
lia [i Spania, transmis de Radio
Vatican, arat\ c\ Biblia este o carte
IDEEA CRE{TIN|
Alecsandri `n perspectiv\ arhetipal\ (V)
de Emil BALTAG
Coborârea `n infern sau moartea
ini]iatic\ sunt probe deosebit de gre-
le, dar absolut necesare, c\ci f\r\ ele
nu se poate accede la calitatea de
ini]iat, adic\ de om nou, n\scut pen-
tru a doua oar\, om n\scut pentru o
existen]\ superioar\ [i glorioas\.
Dup\ ce a trecut prin aceste probe
`n timpul iernii, când stihiile se
dezl\n]uiser\, aducând cu ele domnia
haosului, prim\vara `i apare omului
tr\itor `ntr-o societate de tip arhaic
ca o adev\rat\ na[tere din nou care
se produce atât la nivelul omenescu-
lui, cât [i la acela al `ntregii naturi.
Privite din perspectiva teoriilor
despre mit, unele din pastelurile lui
Alecsandri par a nu fi altceva decât
expresia tr\irii unei asemenea
situa]ii existen]iale.
{i `ntr-adev\r, a[a cum se vede `n
poezia „Sfâr[itul iernei“, dup\ ce
„s-au dus zilele Babei [i nop]ile ve-
gherii“, aspirantul la o condi]ie
uman\ superioar\ se poate bucura
din plin, c\ci, `n sfâr[it, miracolul se
produce. O via]\ nou\, mai frumoas\
parc\, izbucne[te peste tot `n jurul
s\u [i `n acela[i timp `n sine. Aceast\
via]\ nou\ se `ncheag\ din imagini [i
simboluri ale lumii arhetipale, cele
mai importante din aceste simboluri
fiind lumina, c\ldura, mi[carea [i
vegeta]ia. Astfel, `n poezia deja ci-
tat\, „Pâraiele umflate curg iute
pe care aproape toate familiile o au,
dar este pu]in citit\ [i studiat\.
Studiul realizat de Alian]a Biblic\
Universal\ arat\ c\ citesc Biblia 55%
dintre francezi, 52% dintre spanioli [i
42% dintre italieni. Italienii, ultimii
din serie `n ceea ce prive[te lectura
personal\, câ[tig\ pozi]ii superioare
când lectura se face `n grup: francezii
sunt tot primii – 21%, urma]i de ita-
lieni – 17% [i de spanioli – 12%.
Predica r\mâne principala form\
de meditare a Bibliei. ~ntre „practi-
cile cele mai utile pentru alimentarea
credin]ei“ este semnalat\ doar de
29% dintre spanioli, de 23% dintre
italieni [i de 13% dintre francezi.
Dar cum este definit\ Biblia?
„Este o carte inspirat\ de Dumnezeu,
dar care nu trebuie luat\ `ntotdea-
una ad litteram, oricum, trebuie in-
terpretat\“; este r\spunsul care
`ntrune[te cel mai mare consens: `n
rândul francezilor – 60%, al spanio-
lilor – 57% [i al italienilor – 43%. „Es-
te cuvântul lui Dumnezeu, de luat
`ntotdeauna [i numai ad litteram:
pentru 38% dintre italieni, 29% din-
tre spanioli [i 17% dintre francezi
care se semnaleaz\ `ns\ a fi `ntre cei
mai sceptici: pentru 13% dintre ei,
[opotind/ {i mugurii pe creang\ se
v\d `mbobocind“.
~n timp ce iarna aducea cu sine
pustiul, nemi[carea [i golul sufletesc,
prim\vara vine cu mi[care [i cântec.
Ea aduce cu sine via]a [i preaplinul su-
fletesc. Toate acestea sunt concretizate
mai ales `n motivul p\s\rilor c\l\toa-
re. Cocoarele din poezia cu acela[i titlu
vin „`n lung [ir“ [i aduc „pe-aripi
`ntinse calde raze de le soare“.
Lumina [i c\ldura, simboluri care
apar frecvent `n aceste poezii, nu sunt
altceva decât atribute ale vie]ii ce se
adaug\ mi[c\rii. ~n poezia „Sfâr[itul
iernei“, „lumina e mai cald\ [i-n ini-
m\ p\trunde“, iar `n pastelul „Dimi-
nea]a“ zorii de ziu\ se „revars\ peste
vesela natur\/ Prevestind un soare
dulce cu lumin\ [i c\ldur\“.
~n pastelul „Oaspe]ii prim\verii“,
limbajul poetic utilizat [i felul `n care
este structurat\ poezia devin semnul
`ncânt\rii [i al bucuriei pe care omul le
tr\ie[te o dat\ cu revenirea prim\verii.
Mai `ntâi, „~n fund, pe cer albas-
tru, `n zarea dep\rtat\,/ La r\s\rit,
sub soare, un negru punt s-arat\“.
Acest punct `n mi[care, `n imaginea
urm\toare, devine „cocostârcul tai-
nic“, „iubit prevestitor“ al prim\verii.
El vine de departe, din „zarea dep\r-
tat\“, vine dintr-o lume `nv\luit\ `n
mister, dup\ cum un adev\rat mister
este miracolul rena[terii, `n fiecare
prim\var\, a `ntregii naturi. Reveni-
rea lui [i statornicirea pentru a-
notimpul c\lduros la cuibul pe care
`n toamn\ l-a p\r\sit se fac dup\ un
OPINII & COMENTARII
Biblia este doar un ansamblu de fabu-
le [i legende; aceea[i p\rere pentru 6%
dintre italieni [i 5% dintre spanioli.
Locul cel mai preferat pentru a
cunoa[te Biblia este parohia: afirm\
46% `n Spania, 42% `n Fran]a [i 39%
`n Italia.
Cuno[tin]ele religioase r\mân
`ns\ reduse. Din studiul realizat re-
iese `n fapt c\ frecventeaz\ `ntâlniri
de catehez\ sau de cultur\ religioas\
circa un sfert dintre catolicii practi-
can]i: Spania – 28%, Fran]a – 26% [i
Italia 24%. De aici rezult\ o con[ti-
in]\ nu prea elevat\ despre locul cen-
tral al cuvântului lui Dumnezeu `n
via]a cre[tin\, `ns\ exist\ disponibi-
litate de a colabora cu alte confesiuni
cre[tine pentru cunoa[terea [i
r\spândirea Bibliei.
„Care este situa]ia `n România?“,
se `ntreab\ Radio Vatican. Conform
unui sondaj realizat anul trecut de
c\tre Biroul de Cercet\ri Sociale,
25% dintre români nu au citit nicio-
dat\ din Biblie, doar 5% citind zilnic,
cei mai mul]i (43%) f\când acest lu-
cru o dat\ sau de dou\ ori pe an.
* Pr. Cornel Cadar este consilier cul-
tural al Episcopiei Romano-CCatolice de Ia[i
anumit ritual, sugerat de aglomer-
area verbelor de mi[care: „El vine, se
`nal]\, `n cercuri line zboar\/ {i,
r\pide ca gândul, la cuibu-i se
coboar\“.
Dar cocostârcul doar prevestea
prim\vara, pe când, `n imaginea ur-
m\toare, noul anotimp se manifest\
ca o adev\rat\ izbucnire, sugerat\
prin enumerarea p\s\rilor r\spân-
dite peste tot [i surprinse `n mi[carea
lor voioas\: „~n aer ciocârlia, pe cas\
rândunele,/ Pe crengile p\durii un
roi de p\s\rele/ Cu-o lung\ ciripire la
soare se-nc\lzesc/ {i pe deasupra
b\l]ii nagâ]ii se-nvârtesc“
~n plan sufletesc, totul culmineaz\
cu ultima strof\, unde sentimentul
cap\t\ o expresie mai direct\ prin
exclama]ie [i prin aglomerarea unor
cuvinte din câmpul lexical al vie]ii
suflete[ti: „Ah! iat\ prim\vara cu
sânu-i de verdea]\/ ~n lume-i veselie,
amor, sperare, via]\“.
Prin imagistica sa, prin ritmul
specific, `n care pauza se repet\ la
fiecare jum\tate de vers, poezia
aceasta devine semnul pulsa]iei vi-
tale a naturii [i `n acela[i timp
modalitatea prin care eul liric se
pune `n acord cu ordinea cosmic\, cu
ritmurile eterne din univers. Aceasta
este [i semnifica]ia personific\rii din
finalul pastelului `n care „{i cerul [i
p\mântul preschimb\ s\rut\ri/ Prin
raze aurite [i vesele cânt\ri“.
Via]a se desf\[oar\ `n cicluri.
Ceva revine mereu, dincolo de aspec-
tul trec\tor a tot ce vie]uie[te pe
p\mânt. Este miracolul rena[terii
naturii `n fiecare prim\var\. ~n fa]a
unui asemenea miracol, se produce o
adev\rat\ `nfr\]ire `ntre cer [i p\-
mânt, `ntre etern [i trec\tor. a
Vineri, 8 iunie 2007 3
CUV+NT DIN AMVON
Dumnezeu nu d\
harul ca la un milog
Smerenia este arta care te trimite la tine, s\ stai cu tine,
smerit `n tine. Procesul care a r=nduit `ntreaga stare de lu-
cruri, soarta `ntregii crea]ii a lui Dumnezeu [i care a fost
f\cut printr-un act de mare smerenie, `nfrico[=ndu-se `ngerii
[i toate puterile cere[ti, este `ntruparea M=ntuitorului. Si-
gur, Dumnezeu fiind, v\ `nchipui]i ce pogor\m=nt, dincolo de
orice putere de `n]elegere, a f\cut, pentru a lua chip de om.
Actul \sta era necesar s\ se fac\, pentru c\, printr-un
act de m=ndrie nes\buit, Lucifer a pretins c\ este
Dumnezeu, c\ ar fi vrut s\ fie Dumnezeu. {i numai prin
dou\ cuvinte: „Eu sunt...“ - at=t a zis satana. Ar fi vrut s\
zic\: Eu sunt Cel Ce sunt, adic\ Dumnezeu. Dar a c\zut. {i
v\ `nchipui]i, s-a pedepsit `n forma cea mai grozav\ [i mai
cumplit\. C\ spune `ntr-un loc: „Dac\ ai vedea un drac `n
adev\rata lui ur=ciune, n-ai putea rezista s\ nu mori“. Se
mai spune despre o sf=nt\, Ecaterina, c\ a v\zut un drac,
dar nu `n adev\rata lui ur=ciune. {i a preferat s\ mearg\
toat\ via]a pe jar, numai s\ nu mai vad\. V\ `nchipui]i,
at=t e de grozav [i de ur=t. Lumea `[i `nchipuie c\ acolo, `n
suferin]e, `n iad, va fi tot o conjunctur\ posibil\, dialogal\,
nu [tiu ce. Nu! Una dintre marile suferin]e de acolo este [i
vederea dracilor!
Deci a fost necesar ca M=ntuitorul s\ se smereasc\.
Pentru c\ smerenia este singura for]\ care poate elibera
orice suflet [i orice popor, `n toat\ crea]ia lui Dumnezeu.
Bun\oar\, noi, ca s\ putem fi al\turi de Hristos, trebuie s\
purt\m aceea[i identitate. Dac\ El s-a smerit, El, Care a
f\cut cerul [i p\m=ntul [i Care a f\cut tot ce exist\, sigur
c\ crea]ia Lui va trebui s\ stea la dispozi]ia Lui, smerit\.
Un cre[tin cu via]\ bun\ a b\tut la u[a M=ntuitorului s\-
i deschid\. {i a `ntrebat: „Cine este acolo?“. „Un cre[tin iu-
bitor al T\u“. „Nu se poate. Nu e[ti preg\tit. Nu-]i deschid!“.
~ngrijorat, foarte `ngrijorat, [i-a dat seama de ce. Pentru c\ el
tr\ise o via]\ cre[tin\ cum a [tiut el. Trebuie s\ fac o paran-
tez\: smerenia s-a cam ra]ionalizat. A trecut `ntr-un fel de
obicei speculat, dup\ cum se spune: „E smerit, m=ndrule]ul!“.
S-a fr\m=ntat el: „Care ar putea s\ fie motivul pentru care
nu mi-a deschis?“. {i, fr\m=nt=ndu-se, a intrat `ntr-o smere-
nie autentic\, c\ci nu e u[or s\ te fr\m=n]i c=nd nu te
prime[te Hristos, mai ales pentru un om care crede [i tr\ie[te
`n Hristos, cu n\dejdea ve[niciei al\turi de Hristos. {i s-a dus
smerit [i a b\tut la u[\. „Cine este acolo?“. „Tu e[ti“, a zis
credinciosul. M=ntuitorul i-a r\spuns: „Dac\ tu e[ti Eu,
intr\!“. Avea aceea[i identitate cu El! Cum spune Sf=ntul
Simeon: „Dumnezeu se adun\ cu dumnezeii, dup\ har“.
Nu po]i lupta `mpotriva m=ndriei, dec=t dac\ te smere[ti.
Adic\ ]i-a dat o palm\, iar tu, din smerenie, dai [i obrazul
cel\lalt. Acum nu-i u[or s\ dai [i obrazul cel\lalt, dar este
posibil. Pentru c\ nu e o utopie, nimic nu este ne`mplinibil
din ce a spus Hristos. A spus un lucru care se poate face.
Dar nu a biruit cel care a lovit, ci cel care a primit cu bu-
curie. Pentru c\ ar fi suferit orice pentru Hristos. Bucuria
suferin]elor noastre din `nchisori [i din lan]uri era tocmai
asta, c\ ni s-a dat prilejul s\ suferim pentru Hristos! Nu
eram noi cei `nfr=n]i, care primeam lovituri. Au fost `nfr=n]i
cei care ne-au lovit.
Compar=nd toate religiile lumii, care a fost concep]ia lor
de m=ntuire? Se constat\ c\ to]i doreau s\ scape de
suferin]\. Hristos zice: „Nu! Numai prin suferin]\ pute]i
sc\pa de suferin]\!“; pentru c\ M=ntuitorul a f\cut at=t de
multe fapte mari: dreptate, `nv\]\turi etc. S\ m\sur\m cu
90 de grade un unghi. Mai mult: a `nviat mor]ii [i multe al-
tele. Se facem unghiul de 180 de grade. Dar n-a m=ntuit
lumea prin asta.
Misiunea M=ntuitorului a fost tocmai asta, s\ m=ntuie
lumea prin suferin]\. S-a r\stignit pentru noi [i atunci
unghiul a devenit de 360 de grade, des\v=r[it. Adic\, atunci
a fost biruit satana. M=ntuitorul era pe Cruce [i se v\ita sa-
tana. De aceea, Crucea este at=t de puternic\ `mpotriva
duhurilor rele, pentru c\ se zice: „~n numele Tat\lui (Care
`nseamn\ toat\ `n\l]imea) [i al Fiului (toat\ ad=ncimea) [i
al Sf=ntului Duh (toat\ l\]imea)“. Adic\ se evoc\ Sf=nta
Treime. {i s-a constatat c\ fuge dracul de Cruce!
Deci, prin suferin]\ s-a biruit satana. Diferen]a `ntre dra-
m\ [i tragedie e c\ `n dram\ eroii biruie, `n tragedie eroii sunt
`nfr=n]i. Noi nu avem tragedii. Avem numai drame. Eroii no[-
tri au biruit, to]i! Dovada este c\ M=ntuitorul, Care este de-a
dreapta Tat\lui, a zis: „Vi s-a dat toat\ puterea, `n cer [i pe
p\m=nt“. {i a mai zis ceva care ne prive[te direct: „~ndr\zni]i!
Eu am biruit lumea!“. Cine a biruit? Satana? Cine a biruit?
Cei care au lovit? Cei care L-au r\stignit?
De aceea, suferin]a aduce foarte mult\ smerenie. Numai
at=t: s\ se fac\ pentru marele Adev\r. Pentru Hristos. C\
noi cerem harul lui Dumnezeu. F\r\ harul lui Dumnezeu
nu se poate nimic, pentru c\ zice Hristos: „F\r\ de Mine nu
ve]i putea face nimic“.
El e tulpina, noi suntem ml\di]ele. Nu pot nici ml\di]a,
nici mugurii, nici frunzele f\r\ vi]\.
{i atunci, din momentul `n care nu putem face nimic f\r\
puterea lui Dumnezeu, cerem harurile Lui ca s\ putem
face. Dar Dumnezeu nu d\ harul ca la un milog. ~]i d\ ca s\
te ridici, s\ rupi din tine pentru al]ii, s\-]i pui via]a inte-
rioar\ la punct, s\ g=nde[ti frumos, s\ [tii s\ suferi pentru
adev\r! {i chiar pentru fratele t\u.
Atunci harurile vin din abunden]\. S\ [tii s\ ceri, dar nu
cu o m=n\ `ntins\... (Arhim. Arsenie PAPACIOC)
4 Vineri, 8 iunie 2007
PE SCURT
Rug\ciune pentru
ap\rarea demnit\]ii
persoanei umane
[i ocrotirea
familiei cre[tine
Patriarhia Român\ dezaprob\
manifestarea minorit\]ilor se-
xuale `n spa]iul public din ziua
de 9 iunie a.c. pe care le con-
sider\ o ofens\ la adresa
moralit\]ii vie]ii publice, a in-
stitu]iei sacre a familiei, funda-
mentul societ\]ii [i un pericol
pentru formarea genera]iilor
tinere, prin expunerea lor la
corupere moral\.
„Recomand\m credincio[ilor
din Bucure[ti s\ evite prezen]a
pe traseul pe care se va
desf\[ura manifestarea [i s\
participe la rug\ciunile oficiate
`n cadrul slujbei Vecerniei din
dup\-amiaza zilei de sâmb\t\,
9 iunie a.c., pentru ap\rarea
demnit\]ii persoanei umane,
ocrotirea vie]ii [i a familiei [i
`ndreptarea semenilor no[tri
care au nevoie de ajutor“, in-
formeaz\ Biroul de pres\ al
Patriarhiei Rom=ne.
Dar nea[teptat pentru
o familie s\rac\
din jude]ul Boto[ani
Din fondurile proprii ale paro-
hiei Roma, Protopopiatul
Boto[ani, [i prin intermediul
unei colecte f\cute `n biseric\,
credincio[ii au reu[it s\
str=ng\ suma necesar\ pentru
cump\rarea unei vaci, care
poate oferi laptele necesar
`ntre]inerii unei familii aflate
`n nevoi. Beneficiara ajutorului
este Tereza Aluculesei, o bun\
credincioas\, mam\ a patru
copii, al c\rei so] este plecat
peste hotare, la munc\. Din
cauz\ c\ este bolnav\ de inim\
[i locuie[te `ntr-o cas\ mic\,
necorespunz\toare, femeia
`nt=mpin\ mari probleme cu
`ntre]inerea sa [i a familiei.
Primind darul nea[teptat, be-
neficiara a fost foarte sur-
prins\ de gestul enoria[ilor,
c\rora le-a mul]umit cu emo]ie.
(pr. paroh Emilian Duceag)
Presa trebuie
s\ vorbeasc\
despre religie cu
profesionalism
Presa trebuie s\ vorbeasc\ de-
spre religie, dar nu oricum, ci
`n mod competent, cu profe-
sionalism. Aceast\ reflec]ie a
`nsufle]it ziua dedicat\ apro-
fund\rii temei: „Religia `n
presa scris\. Catolicism [i alte
culte `n cotidienele laice [i confe-
sionale“. ~nt=lnirea a avut loc
recent, la Centrul
Interdisciplinar de Comunic\ri
Sociale din cadrul Universit\]ii
Pontificale Gregorian\ din
Roma. Printre conferen]iari s-au
num\rat exper]i `n comuni-
care, jurnali[ti [i coresponden]i
ai unor cotidiene interna]ionale
din lumea cre[tin\, ebraic\ [i
musulman\. Despre raportul
dintre media [i religie, Miriam
Diez Bosh, profesor de jurna-
lism la Universitatea
Gregorian\, a declarat c\ „sun-
tem convin[i c\ este posibil, ba
mai mult, c\ trebuie s\ se vor-
beasc\ despre religie `n pres\,
dat fiind c\ teoriile
secul\riz\rii reprezint\ o con-
tradic]ie `n contextul `n care
vedem cum religia este un ele-
ment cu greutate `n scenariul
interna]ional. A[adar, a vorbi
despre religie este o `ndatorire,
dar acest lucru trebuie f\cut `n
mod corect.“ a
Editura mitropolitan\ Trinitas este prezent\ la „Bookfest 2007“
a ~n cadrul festivalului, Editura Trinitas lanseaz\ ast\zi volumul „Br=ncu[i - sculptor cre[tin ortodox“
Editura Trinitas a Mi-
tropoliei Moldovei [i Buco-
vinei este prezent\ [i `n a-
cest an, la cea de-a doua
edi]ie a Festivalului de car-
te „Bookfest 2007“, care se
desf\[oar\ `ncep=nd de
miercuri, 6 iunie, p=n\ pe
10 iunie, la Bucure[ti. La
standul editurii pot fi g\-
site cele mai noi apari]ii e-
ditoriale: c\r]i [i cursuri
17 ani de la alegerea ca arhip\stor
a IPS P\rinte Mitropolit Daniel
a Ieri s-au `mplinit 17 ani de c=nd Colegiul Electoral Bisericesc
l-a ales pe PS Daniel Lugojanul ca Arhiepiscop al Ia[ilor [i Mitropolit
al Moldovei [i Bucovinei a Cu acest prilej, ieri, IPS Mitropolit Daniel
a oficiat slujba Sfintei Liturghii `n paraclisul re[edin]ei mitropolitane a
Ieri, 7 iunie, s-au `m-
plinit 17 ani de c=nd ~-
nalt Prea Sfin]itul Dani-
el a fost ales ca Arhie-
piscop al Ia[ilor [i Mitro-
polit al Moldovei [i Buco-
vinei. Colegiul Electoral
Bisericesc, `ntrunit la 7
iunie 1990, l-a ales pe
Prea Sfin]itul Daniel Lu-
gojanul, atunci Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei
Timi[oarei, ca Arhiepis-
cop al Ia[ilor [i Mitropo-
lit al Moldovei [i Bucovi-
nei. Instalarea `n aceas-
t\ demnitate a avut loc
la 1 iulie 1990, `n Catedra-
la mitropolitan\ din Ia[i.
Cu prilejul `mplinirii
a 17 ani de la alegerea ca
Arhiepiscop al Ia[ilor [i
Mitropolit al Moldovei [i
Bucovinei, IPS Mitropo-
lit Daniel a oficiat, ieri,
slujba Sfintei Liturghii
la paraclisul re[edin]ei
mitropolitane. ~n cadrul
acestei slujbe s-a `n\l]at
o rug\ciune de mul]umi-
re pentru binefacerile re-
v\rsate asupra IPS Mi-
tropolit Daniel [i asupra
clerului din Arhiepisco-
pia Ia[ilor [i din `ntrea-
ga Mitropolie a Moldovei
[i Bucovinei.
Un mare c=[tig
pentru Biseric\
Cu aceal[i prilej, Ra-
dio Trinitas a contactat
c=]iva dintre ierarhii
Sf=ntului Sinod al Bise-
ricii Ortodoxe Rom=ne [i
colaboratori ai IPS Mi-
tropolit Daniel, pentru a
afla mai multe detalii
despre momentul alege-
rii ~nalt Prea Sfin]iei Sa-
le ca Mitropolit al Mol-
dovei [i Bucovinei.
„Este o mare bucurie
c\ putem s\ transmitem
ur\ri de bine ~nalt Prea
Sfin]iei Sale `n acest mo-
ment `n care se poate
face un bilan], iar bi-
lan]ul este at=t de evi-
dent [i de bogat. Pentru
Biseric\ este o mare bu-
curie, este un mare c=[-
tig, este o mare realiza-
Pagin\ realizat\ de
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
al IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei a
teologice, pliante [i mono- grafii [i albume“, a declarat „Volumul «Br=ncu[i - La cea de-a doua edi]ie a
grafii. „Avem cartea p\rin- pentru Radio Trinitas Da- sculptor cre[tin ortodox» festivalului de carte -
telui Constantin Naclad - niel Ciobanu, redactor `n este o reflexie asupra spiri- „Bookfest 2007“ de la Bu-
«Educa]ia religioas\ `n cadrul editurii. tualit\]ii cre[tine a[a cum cure[ti sunt prezen]i peste
cadrul slujirii preo]e[ti», ~n cadrul Festivalului este reflectat\ `n via]\, 250 de expozan]i, at=t din
«Taina m\rturisirii `n ri- „Bookfest 2007“, ast\zi, de g=ndirea [i opera marelui ]ar\, c=t [i din str\in\tate.
turile liturgice actuale» de la ora 18.00, va avea loc sculptor Constantin Br=n- Cu detalii despre festi-
pr. prof. dr. Viorel Sava, lansarea volumului „Br=n- cu[i“, a precizat pr. Nicolae valul de carte de la Bucu-
«Tipicul bisericesc zilnic [i cu[i - sculptor cre[tin orto- Dasc\lu, director general re[ti, c=t [i despre lansarea
al zilelor de s\rb\toare», dox“, autor fiind ~nalt Prea al Institutului Cultural Tri- de ast\zi vom reveni `n
«Deniile din Postul Mare», Sfin]itul Daniel, Mitropo- nitas [i consilier cultural al edi]ia de luni a ziarului
precum [i pliante, mono- litul Moldovei [i Bucovinei. Arhiepiscopiei Ia[ilor. nostru. a
plus realizarea de v=rf a
~nalt Prea Sfin]iei Sale,
[i anume re`nfiin]area
Facult\]ii de Teologie
Ortodox\ din Ia[i, cofon-
datoarea Universit\]ii [i
cea mai veche facultate
de teologie din ]ara noas-
tr\“, a precizat pr. lect.
dr. Mihai Vizitiu, consi-
lier - Sectorul `nv\]\m=nt
teologic [i activit\]i cu
tineretul `n Arhiepisco-
pia Ia[ilor.
bu]ii `n ceea ce `nseam-
n\ mi[carea ecumenic\. Intens\ activitate
~nalt Prea Sfin]ia Sa cultural\ [i
r\spundea tuturor exi-
gen]elor pe care le avea, pastoral-misionar\
deoarece scaunul Moldo-
~n continuare, pr. Mi-
vei cerea o personalitate
deosebit\. ~mi aduc a- hai Vizitiu a f\cut referi-
minte c\ g=ndurile tu- re [i alte aspecte ale acti-
turor se orientau `n mod vit\]ii desf\[urate de
IPS Mitropolit Daniel `n
efectiv spre vicarul de
atunci al Arhiepiscopiei cei 17 ani de arhip\sto-
rire, `ncep=nd cu `nfiin-
Timi[oarei, tocmai pen-
tru pozi]ia pe care o avea ]area Institutului Cultu-
pe plan mondial“. ral-Misionar Trinitas,
~n cei 17 ani de arhi- care cuprinde radio, edi-
p\storire, IPS Mitropolit tur\, tipografie, studio
Daniel a desf\[urat o bo- de produc]ie video [i li-
gat\ activitate, at=t `n br\rii. De asemenea, a
plan administrativ-bise- amintit de Institutul So-
ricesc, c=t [i `n plan mi- cial-Pastoral „Sf. Nico-
Colegiul Electoral Bisericesc, `ntrunit la 7 iunie lae“ din Ia[i, de Acade-
sionar-cultural [i social.
1990, l-a ales pe Prea Sfin]itul Daniel Lugojanul, O preocupare deosebit\ mia Ortodox\ „Sf. Ioan
atunci Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei a ~nalt Prea Sfin]iei Sale Iacob“ de la Neam], Cen-
Timi[oarei, ca Arhiepiscop al Ia[ilor a fost aceea de a preg\ti trul TABOR, de Centrul
[i Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei. tineri teologi, astfel `n- de Conservare [i Restau-
Instalarea `n aceast\ demnitate a avut loc la c=t fiecare localitate s\ rare a patrimoniului de
aib\ preot slujitor. „Pe art\ cre[tin\ „Resurrec-
1 iulie 1990, `n Catedrala mitropolitan\ din Ia[i
primul loc a[ situa dorin- tio“. De asemenea, a vor-
re, iar noi, ierarhii care `n care s-a angajat din ]a ~nalt Prea Sfin]iei Sa- bit [i de activit\]ile pe
facem parte din Sf=ntul primul moment al arhie- le de a forma c=t mai plan administrativ: in-
Sinod [i care suntem a- riei. S\ `i dea Dumnezeu mul]i tineri pentru toate stitu]ii social-caritative,
proape de ~nalt Prea s\n\tate, pentru ca `n parohiile din eparhie. A- precum Casa „Diaconia“,
Sfin]ia Sa, `l avem model continuare s\ poat\ s\ ceasta a fost o realizare birouri de asisten]\ so-
`n toate ini]iativele [i `n ne ofere [i nou\ sprijin [i nemaipomenit\, deoare- cial\ la protopopiate. „A-
toate realiz\rile pe care `mpreun\ s\ putem sluji ce credincio[i din sate [i cestea sunt `n spiritul
le promoveaz\ [i le pune `n Biserica lui Hristos“, parohii, ani [i ani de-a Bisericii dintotdeauna.
`n practic\. Dac\ ne a declarat pentru Radio r=ndul erau nevoi]i s\ a- Apoi, cabinete medicale,
g=ndim doar la ceea ce a Trinitas IPS Lauren]iu, lerge la kilometri `ntregi c\mine pentru b\tr=ni,
realizat postul de radio Mitropolitul Ardealului. pentru a g\si un preot centre sociale pentru co-
Trinitas - pentru ca `n a- pii, cantine sociale, bru-
care s\ vin\ s\ le s\v=r-
proape `ntreaga ]ar\ s\ O preocupare [easc\ cele necesare, po- t\rii cu caracter social.
se aud\ cuv=ntul lui trivit credin]ei noastre. Toate acestea au fost `n-
Dumnezeu, s\ se aud\ deosebit\ pentru a Astfel, `n cadrul eparhiei fiin]ate din dragostea fa-
sfintele slujbe - o via]\ preg\ti tineri teologi s-au `nfiin]at [coli teo- ]\ de om, manifestat\ de
duhovniceasc\ la nivelul logice de nivel mediu, [a- ~nalt Prea Sfin]ia Sa“, a
cel mai `nalt. Tot ce ]ine PS Timotei, Episcopul se seminarii teologice, mai spus pr. Vizitiu. a
de bucuria aceasta pe Aradului, Ienopolei [i
care o poate oferi cerul H\lmagiului, a vorbit
cobor=nd pe p\m=nt, se despre contextul `n care
realizeaz\ prin ac]iunea IPS Daniel a fost ales `n
aceasta pastoral-misio- demnitatea de Arhiepis-
nar\, Radio Trinitas, cop al Ia[ilor [i Mitropo-
dar [i prin toate celelalte lit al Moldovei [i Bucovi-
pe care le-a onorat cu nei: „~n vremea aceea,
foarte mult\ competen- IPS Daniel era Episcop-
]\, ~nalt Prea Sfin]ia Sa Vicar al Arhiepiscopiei
fiind pentru noi model, Timi[oarei din Mitropo-
dar `n acela[i timp [i o lia Banatului, `nc=t am
mare bucurie, pentru c\ fost mai apropiat [i [ti-
Biserica s-a `nvrednicit am toat\ leg\tura pe ca-
de un astfel de mare dar. re a avut-o mereu cu ]a-
~i dorim ~nalt Prea Sfin- ra. Era o m=ndrie pentru
]iei Sale putere de mun- noi to]i c\ ne reprezenta
c\ `n aceast\ competi]ie ca profesor la Bossey, `n-
tr-un context al Biserici-
Narcisa BALABAN lor cre[tine, cu mari atri-

Ce este programul LEADER de dezvoltare rural\
a Programul LEADER reprezint\ noua ini]iativ\ comunitar\ privind dezvoltarea rural\, prin punerea `n valoare
a resurselor specifice unui teritoriu rural `n cadrul unei strategii de dezvoltare potrivite [i conform contextului
local a Politica UE `n domeniu promoveaz\ m\surile de diversificare a noilor activit\]i [i de creare a noilor
locuri de munc\ a Prin ini]iativa comunitar\ se pot g\si solu]ii ale acestor problematici prin experiment\ri
pilot, permi]ând definirea [i punerea `n aplicare a abord\rii noilor teritorii integrate [i participante a
de ing. Constantin
CHIRIL|
Conform Regulamen-
tului Consiliului 1698/
2005, România va imple-
menta dou\ documente
cheie `n domeniul dezvol-
t\rii rurale pentru peri-
oada 2007-2013 [i anume
Planul Na]ional Strategic
(PNS), care identific\ pri-
orit\]ile [i direc]iile de
ac]iune `n domeniul dez-
volt\rii rurale, [i Planul
Na]ional de Dezvoltare
Rural\ (PNDR), care pu-
ne `n practic\ strategia [i
priorit\]ile propuse. Una
din cele patru axe ale
PNDR este reprezentat\
de Axa prioritar\ 4 - pro-
gramul LEADER privind
crearea de parteneriate
public-private pe baze pi-
lot pentru perioada 2007-
2009 [i extinderea la ni-
vel na]ional pentru peri-
oada 2010-2013. Prin im-
plementarea programului
de dezvoltare rural\ prin-
tr-o abordare de jos `n sus
se asigur\ participarea
popula]iei rurale la actul
Programele europene ce vor deveni accesibile `n scurt timp au ca scop dezvoltarea
decizional. Alocarea fi-
nanciar\ prin Planul Na-
]ional de Dezvoltare Ru-
ral\ prevede c\ România
va beneficia de circa 8 mi-
liarde de euro, contribu]ie
UE, repartiza]i pe dome-
nii, din care pentru pro-
gramul LEADER sunt
prev\zu]i câte 2,5% din
fiecare ax\ (I, II [i III).
Strategii de
dezvoltare rural\
Programul LEADER
presupune strategii de
dezvoltare local\ de zon\,
ce vizeaz\ teritorii rura-
le. El presupune partene-
riate locale public-pri-
vate, precum [i abordarea
de la baz\ la vârf, cu pu-
terea de decizie a grupu-
rilor locale, pentru elabo-
rarea [i implementarea
strategiilor de dezvoltare
local\ [i proiectarea [i
implementarea multisec-
torial\ a strategiei [i in-
terac]iunea dintre agen]ii
[i proiecte din diferite
sectoare economice loca-
le. Alte laturi ale progra-
mului sunt implementa-
agriculturii rom=ne[ti [i alinierea ei la standardele europene
PAGINA AGRICULTORULUI
rea abord\rii inovatoare
[i implementarea proiec-
telor de cooperare, res-
pectiv crearea de re]ele de
parteneriate locale. Gru-
purile locale de ac]iune
(GAL) reprezint\ o abor-
dare de dezvoltare local\
`n parteneriat. Acestea
trebuie s\ propun\ o
strategie de dezvoltare lo-
cal\ [i s\ fie responsabile
de implementare. Din
componen]a grupurilor
locale de ac]iune fac parte
parteneri din sector socio-
economic local, precum [i
agricultori [i reprezen-
tan]i ai societ\]ii civile.
Pentru mediatizarea a-
cestor informa]ii, Oficiul
Jude]ean de Consultan]\
Agricol\ Ia[i a organizat o
serie de ac]iuni, precum
`ntâlnirea cu personalul
propriu de la centrele lo-
cale de consultan]\ agri-
col\ din cele 18 comune [i
prezentarea informa]iilor
privind programul LEA-
DER, precum [i `ntâlnirea
la Prefectura Ia[i, la care
erau prezen]i primarii co-
munelor din jude]ul Ia[i.
De asemenea, tot pen-
tru promovarea acestui
program a fost f\cut\ o
analiz\ a proiectelor de-
rulate `n comunele aron-
date centrelor locale de
consultan]\ agricol\ cu
participarea consultan]i-
lor – experien]\ impor-
tant\ `n dosarul de candi-
datur\ LEADER. O alt\
m\sur\ de promovare a
programului a fost stabi-
lirea cu speciali[tii con-
sultan]i din comun\ a po-
sibilelor colabor\ri `n ca-
drul grupurilor locale ce
vor fi constituite `n per-
spectiv\ [i identificarea
comunelor ce pot organi-
za parteneriate.
Cinci dosare
de candidatur\
~n acest context, repre-
zentan]ii Oficiului Jude-
]ean de Consultan]\ Agri-
col\ Ia[i au elaborate
cinci dosare de candida-
tur\ pentru mai multe
zone. Prima zon\ este
Costuleni, R\duc\neni,
Mo[na [i Prisecani. Cea
de-a doua zon\ este for-
Vineri, 8 iunie 2007
mat\ de comunele Strun-
ga, Butea [i B\l]a]i, a tre-
ia zon\ este format\ din
localit\]ile }ib\ne[ti, }i-
bana, Tansa [i Dag=]a.
Cea de-a patra zon\ este
format\ din localit\]ile
Deleni, Scobin]i, Cotnari
[i H=rl\u, iar cea de-a
cincea zon\ este format\
din localit\]ile {ipote,
Vl\deni, Andrie[eni [i
Plugari.
Dosarele de candidatu-
r\ au con]inut date pri-
vind fi[a descriptiv\ a te-
ritoriului cu urm\toarele
elemente:
- prezentarea sintetic\
a teritoriului, prin situ-
area acestuia `n contextul
s\u [i `ntr-un ansamblu
mai larg, cu descrierea
general\ a caracteristici-
lor geografice, fizice [i de
relief; au fost abordate `n
special elementele struc-
turante din punctul de
vedere al amenaj\rii teri-
toriului (localitate mic\ -
axele rutiere [i princi-
palele infrastructuri, ca-
racteristicile demogra-
fice, economice, sociale [i
culturale); aceste ele-
mente au permis demon-
strarea coeren]ei teritori-
ului din punct de vedere
economic [i social, pre-
cum [i statutul s\u de
teritoriu de proiect;
- primele elemente de
analiz\ diagnostic unde
au fost prezentate prime-
le puncte tari [i slabe ale
teritoriului (a[a cum au
fost ele percepute `n acel
stadiu), elementele care
ar putea forma priorit\-
]ile de dezvoltare ale teri-
toriului, politicile care au
fost deja `ntreprinse `n
teritoriu [i proiectele im-
plementate;
- actorii principali –
parteneriatul cu men]io-
narea unei descrieri ge-
nerale a principalilor ac-
tori ai teritoriului, fie in-
stitu]ionali, fie persoane
resurse cu men]ionarea
lor pe fiecare categorie de
actori, precizând rolul lor,
pozi]ia [i func]ia pe care o
de]in `n teritoriu; parte-
neriatele financiare, unde
s-au identificat principa-
lii finan]atori poten]iali
afla]i fie `n interiorul te-
ritoriului, fie `n afara lui;
- cifre [i date cheie care
caracterizau teritoriul re-
spectiv (suprafa]\, pop-
ula]ie, densitatea popu-
la]iei, rata [omajului, ac-
tivitatea economic\: a-
gricultur\ - industrie - co-
mer] - servicii - turism,
principalele resurse eco-
nomice, alte criterii pri-
vind resursele naturale [i
culturale ale teritoriului,
importan]a fenomenului
asociativ);
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
5
Ing. Constantin Chiril\
este directorul executiv
al Oficiului Jude]ean
de Consultan]\
Agricol\ din Ia[i
- coordonate complete
ale persoanelor de con-
tact pentru fiecare zon\.
Poten]iali parteneri ai
programului LEADER
Ca parteneri pentru
programul LEADER au
fost men]ionate urm\toa-
rele categorii de colabora-
tori: administra]ie publi-
c\ local\, [coli generale [i
grupuri [colare de profil,
organiza]ii non-guverna-
mentale (de exemplu,
Funda]ia World Vision,
Funda]ia Pro Women,
Funda]ia Hope, Funda]ia
Elmol - Roman), asocia]ii
profesionale (de exemplu,
Asocia]ia Viticultorilor),
structuri asociative (gru-
puri de femei), Centrul de
Dezvoltare Economic\
(CDE), reprezentan]i din
sectorul privat din fiecare
zon\.
Ca persoane de contact
au fost desemnate pentru
formare consultan]i cu ex-
perien]\ `n derularea pro-
iectelor `n zon\: Chiril\
Constantin - director exe-
cutiv OJCA Ia[i, Volf Mir-
cea - director adjunct OJ-
CA Ia[i, Cadar Gabriela -
consultant CLCA Costu-
leni, Serghiac Gheorghe -
consultant CLCA Strunga.
Dup\ aprobarea celor
cinci dosare de candida-
tur\, persoanele desem-
nate au participat la do-
u\ serii de instruiri cu ex-
per]i din Fran]a pentru
preg\tirea `n vederea im-
plement\rii a programu-
lui LEADER. Ca rezultat
al acestor perfec]ion\ri
s-a eviden]iat avantajul
extinderii teritoriilor ini-
]iale la nivelul jude]ului
Ia[i, pentru o mai bun\
reprezentativitate.
Dup\ aceste instruiri,
reprezentan]ii Oficiului
Jude]ean de Consultan]\
Agricol\ Ia[i au organizat
`ntâlniri cu poten]ialii
parteneri din zonele se-
lectate [i au explicat con-
di]iile `n care se pot crea
parteneriate viabile, mo-
dul de constituire [i func-
]ionare a grupurilor loca-
le de ac]iune, precum [i
diverse posibilit\]i de ex-
tindere a teritoriilor sta-
bilite ini]ial. ~n prezent se
desf\[oar\ faza de defini-
tivare a parteneriatelor
`n teritoriile extinse. a
6 Vineri, 8 iunie 2007
PE SCURT
Reme[ crede
c\ vom avea gr=u
suficient la toamn\
Ministrul Agriculturii, Decebal
Traian Reme[, a dat asigur\ri
c\ nu va fi nici un pericol, `n
2007, `n ceea ce prive[te asigu-
rarea necesarului intern [i a
hranei animalelor. „Nu va exista
nici un fel de amenin]are `n ceea
ce prive[te asigurarea necesaru-
lui intern [i a hranei animalelor
din cauza secetei ap\rute `n
România“, a declarat ministrul
Agriculturii. Acesta a precizat
c\, pân\ la mijlocul s\pt\mânii
viitoare, va finaliza evalu\rile
privind recolta de grâu din acest
an, astfel `ncât s\ poat\ fi luate
m\surile care se impun. „La ora
actual\, facem inventarul de
grâu pe categorii, evaluând `n
ce propor]ie au fost afectate de
secet\ suprafe]ele cu grâu, dar [i
calitatea recoltei din acest an“, a
spus Reme[. Potrivit ministrului
Agriculturii, s\pt\mâna viitoare
vor fi date publicit\]ii evalu\ri
oficiale `n ceea ce prive[te
recolta de grâu din acest an.
Pre[edintele Ligii Asocia]iilor
Produc\torilor Agricoli din
România, Adrian R\dulescu, a
declarat, pentru Rompres, c\
recolta de grâu din acest an nu
va dep\[i 2,5 milioane de tone,
`ntrucât mai mult de jum\tate
din suprafa]a aflat\ `n cultur\
`n acest an (1,8 milioane de
hectare) este afectat\ de secet\.
„~n acest an vom recurge la im-
porturi pentru a ne asigura
necesarul intern, cel pu]in la un
milion de tone de grâu, `n
condi]iile `n care consumul a-
nual pe pia]a intern\ este de 3,5
milioane de tone de grâu“, a pre-
cizat Adrian R\dulescu.
Redeven]ele [i taxele
pl\tite de companii
vor fi aliniate
la cele europene
Redeven]ele [i taxele pl\tite de
companii pentru exploatarea re-
zervelor na]ionale de petrol,
gaze, c\rbune, ape [i sare vor
cre[te, cel mai probabil, de anul
viitor, `n unele cazuri chiar cu
peste 100%, fiind „aduse la
nivelul celor din UE“, a declarat
pre[edintele Agen]iei Na]ionale
pentru Resurse Minerale
(ANRM), Bogdan G\budeanu.
Potrivit acestuia, ANRM pro-
pune prin proiectele de modifi-
care a legilor petrolului [i
minelor, majorarea redeven]elor
[i taxelor pl\tite de companiile
din domeniu. G\budeanu a mai
ar\tat c\ proiectul de modifi-
care a Legii petrolului ar urma
s\ fie aprobat de Guvern la
sfâr[itul lunii august [i ulterior
trimis Parlamentului, iar noile
redeven]e ar urma s\ fie apli-
cate `ncepând de anul viitor.
Pre[edintele ANRM a ad\ugat
c\ prin modificarea Legii mine-
lor, redeven]ele pentru explo-
rare [i produc]ie cresc `ntre 50
[i 100%, iar taxele chiar mai
mult decât atât. Astfel, taxa
pentru kilometrul de exploatare
a unui perimetru minier, care,
`n prezent, este de circa 25 de
milioane de lei vechi va urca la
peste 200 de milioane de lei
vechi, a explicat acesta. G\bu-
deanu a mai spus c\, pentru
ape minerale, redeven]a va
cre[te de la doi euro/mia de litri
la patru euro/mia de litri [i se
vor majora [i redeven]ele da-
torate exploat\rii s\rii, de la 8
la 10% din valoarea produc]iei.
„Cel mai probabil, [i redeven]ele
majorate pentru c\rbune, ape
minerale [i sare vor intra `n
vigoare tot de anul viitor“, a mai
punctat el. Anul trecut, din re-
deven]ele miniere, statul a
`ncasat 62,26 milioane de lei
noi, din cele de petrol 782,89
milioane de lei noi [i din taxele
miniere - alte 1,8 milioane de lei
noi, a mai spus pre[edintele
ANRM. a
Internet gratuit pentru to]i cet\]enii europeni
Promovarea unei directive
europene prin care interne-
tul s\ fie declarat serviciu
public gratuit [i crearea unei
platforme web care s\ fa-
ciliteze schimbul liber de in-
forma]ii `ntre cet\]enii UE:
aceasta este propunerea for-
mulat\ c\tre Comisia Euro-
pean\ de raportorul român
al Consiliului Economic [i
Social European, Marius O-
~n scurt timp vom m=nca p=ine mai scump\
a De[i nu se [tie, deocamdat\, cu c=t va cre[te pre]ul p=inii [i nici data scumpirii, reprezentan]ii
sistemului de panifica]ie sus]in c\ pre]ul gr=ului va cre[te datorit\ major\rii cota]iilor la gr=u pe pia]a
interna]ional\ a Din cauza secetei, mai bine de jum\tate din produc]ia de gr=u din acest an a fost afectat\,
aceasta fiind cea mai sc\zut\ din ultimii patru ani a Seceta a favorizat `nmul]irea alarmant\ a
d\un\torilor la cereale [i plante tehnice, cu o lun\ de zile `nainte de perioadele `n care ar trebui s\ apar\ a
Pre]ul pâinii va cre[te, `n
perioada urm\toare, din
cauza cre[terii cota]iilor la
grâu pe pia]a interna]io-
nal\, a declarat pre[edin-
tele Patronatului din Indus-
tria de Mor\rit [i Panifica]ie
- Rompan, Aurel Popescu.
„Nu putem face, deocamda-
t\, estim\ri `n privin]a pro-
centului de cre[tere, dar, `n
mod sigur, pre]ul pâinii va fi
influen]at `n urm\toarele
s\pt\mâni de cota]iile pe
pia]a interna]ional\, `n
condi]iile `n care influen]ele
cele mai mari, `ntre 65-70%
`n costurile de produc]ie
sunt date de materia prim\,
adic\ de pre]ul grâului“, a
spus Popescu. La ora ac-
tual\ stocurile de gr=u [i de
f\in\, de circa 200.000 de
tone, sunt suficiente pentru
asigurarea consumului in-
tern de grâu pân\ la noua
recolt\, consider\ pre[edin-
tele Rompan. „Probleme sunt
`n asigurarea grâului de le-
g\tur\, pentru c\ produc\-
torii cer pre]uri mari pe
grâul din vechea recolt\ pâ-
n\ la 6.000 de lei pe kilo-
gram sau nu vor s\ vând\.
~n urma informa]iilor privind
compromiterea recoltei de
grâu `n acest an, produc\to-
rii sper\ c\ vor ob]ine un pre]
ridicat pentru grâne“, a sub-
liniat pre[edintele Rompan.
Popescu consider\ c\ si-
tua]ia nu este atât de grav\
precum `ncearc\ s\ se vehi-
culeze `n ultima perioad\.
„De[i sunt suprafe]e mari
de grâu afectate de secet\
`n totalitate sau par]ial, si-
tua]ia nu este atât de grav\
[i nu cred c\ vor fi recolte
atât de slabe pe cât se spu-
ne. Este doar un joc al pro-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TAXA DE ~NMATRICU-
LARE NU TREBUIE S| SE
SUPRAPUN| CU TAXELE DE
MEDIU: Ministerul Economiei
[i Finan]elor [i Ministerul Me-
diului inten]ioneaz\ s\ elabo-
reze un proiect de lege prin ca-
re s\ elimine taxele aplicate
surselor mobile de poluare,
pentru a evita o suprapunere
cu taxa de prim\ `nmatricu-
lare. „Grupul interministerial
care se ocup\ de acest subiect
inten]ioneaz\ eliminarea taxei
aplicat\ surselor mobile de
poluare“, a declarat Mihai
Toti, subsecretar de stat [i
pre[edinte al Administra]iei
Fondului de Mediu. El a pre-
cizat c\ men]inerea taxei apli-
cate surselor mobile de polua-
re, `mpreun\ cu cea de prim\
`nmatriculare, ar reprezenta o
dubl\ taxare. Taxa de prim\
`nmatriculare a fost introdus\
la `nceputul anului [i se calcu-
ECONOMIC
pran. „Am propus promova-
rea unei noi directive care s\
oblige toate ]\rile UE, `m-
preun\ cu autorit\]ile locale,
s\ acopere toat\ suprafa]a cu
wireless internet accesibil
gratuit cet\]enilor“, sus]ine
Opran. Reprezentan]ii furni-
zorilor de internet din
România sus]in c\ o astfel de
solu]ie este greu de acceptat,
`n condi]iile `n care Uniunea
duc\torilor pentru a ob]ine
un pre] mare la grâu“, a a-
firmat Aurel Popescu. Po-
trivit acestuia, pre]ul pâinii
este dat, `n cea mai mare
parte, de conjunctura euro-
pean\, iar dac\ nu ne vom
asigura necesarul intern Ro-
mânia va fi nevoit\ s\ ape-
leze la importuri de grâu.
Jum\tate din
produc]ia de gr=u
este afectat\
Pre[edintele Ligii Asoci-
a]iilor Produc\torilor Agri-
coli din România, Adrian
R\dulescu, a declarat c\
recolta de grâu din acest an
nu va dep\[i 2,5 milioane
de tone, `ntrucât mai mult
de jum\tate din suprafa]a
aflat\ `n cultur\ `n acest an
(1,8 milioane de hectare)
este afectat\ de secet\. „~n
acest an, vom recurge la
importuri pentru a ne
asigura necesarul intern,
cel pu]in la un milion de
tone de grâu, `n condi]iile
`n care consumul anual pe
pia]a intern\ este de 3,5
milioane de tone de grâu“, a
precizat Adrian R\dulescu.
Pre]ul grâului a `nregis-
trat miercuri, pe pia]a euro-
pean\, Bursa de la Paris,
cea mai ridicat\ valoare din
ultimii patru ani din cauza
secetei din zona M\rii Ne-
gre (Ucraina, Rusia [i Ro-
mânia) pân\ la un nivel de
168,5 euro pe ton\. {i bursa
din Chicago a fost influen-
]at\ de impactul recoltelor
slabe de grâu din regiunea
M\rii Negre.
leaz\ `n func]ie de capacitatea
motorului, de standardele de
emisii [i de vechimea autove-
hiculului. Comisia European\
a anun]at c\ va ini]ia procedu-
ra legal\ `mpotriva României
`n cazul taxei pentru prima `n-
matriculare, considerând c\
m\sura nu respect\ normele
europene, `n pofida discu]iilor
intensive purtate cu autori-
t\]ile române.
a ACCIZE UNICE PEN-
TRU COMBUSTIBILI: Uniu-
nea European\ inten]ioneaz\
s\ unifice, la nivelul `ntregului
grup comunitar, accizele la
benzin\ [i motorin\, a de-
clarat, ieri, Mihai Hur\, direc-
tor adjunct al Departamentului
Impozite [i Taxe din Ministerul
Economiei [i Finan]elor, la un
seminar pe teme de energie.
Potrivit acestuia, introducerea
accizei unice va duce la sc\de-
rea cu [apte euro pe ton\ pen-
tru to]i combustibilii care con]in
European\ `ncurajeaz\ di-
versificarea re]elelor de dis-
tribu]ie a internetului.
Gheorghe {erban, director
executiv al Asocia]iei Na]io-
nale de Internet Service Pro-
vider, consider\: „Tehnologia
wireless rezolv\, `ntr-adev\r,
foarte bine problema `n spa]ii
de aglomer\ri urbane [i se
poate instala u[or, dar este
costisitoare. Ca solu]ie, e in-
Pre]ul gr=ului a
crescut la nivel
mondial
Pre]ul grânelor a conti-
nuat s\ creasc\ pe pie]ele
europene, crescând presiu-
nile pentru ca [i produc\to-
rii de alimente s\ majoreze,
la rândul lor, pre]urile. La
bursa din Paris, grâul a
atins cea mai ridicat\ va-
loare din ultimii patru ani
ca urmare a temerilor refe-
ritoare la sc\derea ofertei,
cauzat\ de seceta ce afec-
teaz\ Ucraina, Rusia [i Ro-
mânia. „O sc\dere a expor-
turilor de grâu din regiunea
M\rii Negre ar conduce la o
cre[tere dramatic\ a cererii
pentru grâul european“, a
declarat un broker. La
bursa Euronext contractele
futures pentru grâu cu
livrare `n luna noiembrie
au ajuns la valoarea de
168,50 euro, cel mai ridicat
pre] de dup\ luna noiem-
brie 2003. Pre]ul grâului a
un procent de 2% de biocarbu-
rant. M\sura va avea `ns\ un
efect nesemnificativ asupra pre-
]ului la pomp\, a apreciat Hur\.
a ASOCIA}IILE DIN A-
GRICULTUR| PRIMESC 620
DE MII DE LEI: Asocia]iile din
agricultur\ vor primi, `n 2007,
de la bugetul de stat, un sprijin
financiar `n valoare total\ de
620.000 de lei, `n vederea par-
ticip\rii la organiza]iile de pro-
fil constituite la nivelul Uniu-
nii Europene, conform unei
Hot\râri adoptate de Executiv.
Sprijinul acordat reprezint\
75% din valoarea cotiza]iei a-
nuale la organiza]iile europene
[i din taxele de participare la
manifest\rile organizate de
acestea, respectiv 586.250 de
lei [i 33.750 de lei. Afilierea la
organiza]iile `n domeniu din
Uniunea European\ le va oferi
asocia]iilor agricole din Româ-
nia posibilitatea real\ de par-
ticipare la elaborarea [i imple-
teresant\“. Accesul gratuit la
internet `i va afecta, `ns\, pe
furnizori, care nu vor mai `n-
casa bani din abonamente.
Marius Opran sus]ine c\ sta-
tul poate compensa acest lu-
cru prin acordarea de facili-
t\]i fiscale. De exemplu, fur-
nizorii de internet pot fi scu-
ti]i de plata unor taxe c\tre
stat sau de impozitul pe pro-
fitul ob]inut din publicitatea
online: „Cei care ofer\ servi-
cii de internet, service provi-
crescut [i la la bursa Chica-
go Board of Trade (CBOT),
tot ca urmare a temerilor
referitoare la recolta slab\
`n regiunea M\rii Negre.
Orice diminuare a produc-
]iei de cereale a Ucrainei,
României [i sudul Rusiei
are un efect imediat asupra
pie]ei grâului din SUA [i
Europa, deoarece regiunea
M\rii Negre este un impor-
tat exportator mondial de
grâu. Autorit\]ile din U-
craina au cerut s\pt\mâna
aceasta adoptarea unor m\-
suri urgente pentru a in-
terzice exporturile de grâne.
De asemenea, autorit\]ile
române au estimat, mar]i,
pentru acest an o recolt\ de
grâu de 2,9 milioane de
tone, cel mai sc\zut nivel
din ultimii patru ani.
Prea mul]i d\un\tori
din cauza secetei
Seceta a favorizat `nmul-
]irea alarmant\ a d\un\to-
mentarea Politicii Agricole Co-
mune a UE.
a EMISIILE DE GAZE VOR
SC|DEA CU 20% P+N| ~N
2020: UE vrea s\ ajung\ la
un acord prin care marile ]\ri
poluatoare s\ fie obligate s\ `[i
reduc\ emisiile de gaze cu e-
fect de ser\ cu 20% pân\ `n
2020, a declarat ministrul me-
diului, Attila Korodi. El a mai
precizat c\ statele memebre
ale Uniunii Europene [i-au
propus s\ reduc\ voluntar e-
misiile de gaze cu 20% pân\ `n
2020. Combustibilii cu biodie-
sel sunt solu]ia pentru reduce-
rea polu\rii, crede ministrul
mediului Attila Korodi. El spu-
ne c\, la nivelul Uniunii Euro-
pene, transportul genereaz\
21% din emisiile de gaze cu e-
fect de ser\. Tocmai de aceea,
[i `n România, de la 1 iulie se
va comercializa motorin\ cu
2% biodiesel. a
derii, pot primi avantaje fis-
cale, astfel `ncât acest lucru
s\ devin\ tentant pentru cei
care vor construi sistemul“.
Propunerea raportorului ro-
mân a fost motivat\ de nece-
sitatea elimin\rii diferen]e-
lor `ntre locuitorii din mediul
rural [i cei din mediul urban
privind accesul la internet.
Ultimele statistici `n dome-
niu arat\ c\ doar 5% din
popula]ia de la sate folose[te
aceast\ re]ea. a
rilor la cereale [i plante
tehnice, `n jude]ul Br\ila,
cu o lun\ de zile `nainte de
perioadele `n care ar trebui
s\ apar\. Potrivit [efului
Unit\]ii Fitosanitare Br\i-
la, Violeta Popescu, cel mai
mare pericol pentru plante
vine, `n momentul de fa]\,
din partea p\duchelui gal-
ben [i a plo[ni]ei cerealelor.
„Plo[ni]a cerealelor poate
compromite grâul de pe cele
60.000 de hectare sem\na-
te, transformându-l `n grâu
furajer, prin distrugerea
glutenului. Noi `ndemn\m
fermierii s\ vin\ s\ ia gra-
tuit produsele chimice de
combatere [i s\ treac\ de
urgen]\ la aplicarea trata-
mentelor“, a declarat Viole-
ta Popescu. Deficitul de ap\
din sol a atins, `n jude]ul
Br\ila, valori record, egale
cu coeficientul de ofilire a
plantelor, respectiv 1.250-
1.350 de metri cubi `n stra-
tul de 0-80 de centimetri, `n
condi]iile `n care valoarea
record determinat\ pân\ `n
momentul de fa]\ a fost de
1.300-1.400 de metri cubi
pe hectar. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 8 iunie
Vremea va fi predomi-
nant frumoas\. Cerul va fi
variabil, cu unele `nnor\ri
dup\-amiaz\. Izolat, `n-
deosebi `n zona de munte
vor fi ploi de scurt\ du-
rat\ [i posibil desc\rc\ri
electrice. V=ntul va sufla
slab p=n\ la moderat.
Temperaturile maxime
vor fi cuprinse `ntre 25 [i
32 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 08.06.2007
Dolar SUA 2,4210
Euro 3,2667

Summitul G8 este marcat de dezacorduri [i proteste violente
~nc\ de la debutul s\u
de miercuri, reuniunea G8
de la Heiligendamm, Ger-
mania, st\ sub semnul
dezacordurilor. Punctul
central al convorbirilor
este detensionarea rela]ii-
lor ruso-americane, motiv
pentru care, George W.
Bush a lansat mesaje con-
ciliante c\tre Vladimir
Putin, `n leg\tur\ cu am-
plasarea scutului ameri-
can antirachet\ `n Europa
de Est. El a spus c\ riscul
unui atac al Rusiei asupra
Europei este practic ine-
xistent, declara]ie `nt\ri-
T\riceanu a pierdut [i sus]inerea PSD
a Premierul T\riceanu [i democratul Cezar Preda s-au jignit reciproc ieri `n Parlament a Primul-ministru
a trimis [i o scrisoare la Cotroceni `n care `l ironizeaz\ pe pre[edintele B\sescu a Irita]i de ultimele declara]ii
ale premierului, social-democra]ii nu s-au mai prezentat la `nt=lnirea cu liberalii a
Con[tient de periclita-
rea pozi]iei sale `n fruntea
Guvernului, primul-mi-
nistru pare a deveni tot
mai nervos. C\lin Popes-
cu-T\riceanu a e[uat `n
tratativele sale cu PSD [i
s-a aflat la un pas de o
alterca]ie cu democratul
Cezar Preda, miz=nd a-
cum doar pe sprijinul
UDMR.
Injurii `ntre
T\riceanu [i Preda
Premierul T\riceanu [i
vicepre[edintele Cezar Pre-
da au avut o alterca]ie,
ieri, `n plenul Parlamen-
tului, premierul f\cându-l
pe democrat „tâmpit“, ce-
ea ce a atras riposta aces-
tuia, potrivit unor martori
oculari.
Spiritele s-au `ncins `n
Parlament o dat\ cu ten-
tativa pre[edintelui de [e-
din]\, peremistul Lucian
Bolca[, de a amâna citirea
mo]iunii de cenzur\. Du-
p\ mai multe discu]ii, T\-
riceanu a coborât de la tri-
bun\ [i s-a `ndreptat spre
rândurile democra]ilor.
„Dormi]i aici `n b\nci“,
le-ar fi repro[at premierul
democra]ilor, relateaz\
participan]i la alterca]ie.
„Demagogie ieftin\“, i-ar
fi replicat [i Cezar Preda
`n acel moment premieru-
lui. „Tu oricum e[ti un
tâmpit“, ar fi spus T\ri-
ceanu, potrivit martorilor
oculari, replic\ care nu a
fost auzit\ de vicele PD,
dar care i-a fost relatat\
de colegi. „Tu te-ai prins
c\ te-a f\cut tâmpit?“,
l-au aten]ionat ceilal]i de-
mocra]i. „Atunci, e[ti tu
un tâmpit cu toat\ ga[ca
ta de oligarhi“, ar fi repli-
cat Preda, cei doi protago-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a FILMUL LUI MUN-
GIU ESTE CEA MAI VIZIO-
NAT| PELICUL| ROM+-
NEASC| DIN LUME: Fil-
mul „4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2
zile“, ce a rulat `n premier\
la Sibiu miercuri seara, `n
programul festivalului Tran-
silvania (TIFF), ar putea fi
pelicula româneasc\ ce va
rula `n cele mai multe ]\ri
str\ine, potrivit regizorului
Cristian Mungiu. Proiec]ia
nu era prev\zut\ `n progra-
t\ [i de Merkel care a su-
bliniat c\ `ns\[i prezen]a
Rusiei la summit este o
dovad\ c\ R\zboiul Rece
a luat sfâr[it.
La r=ndul s\u, Putin
s-a mul]umit s\ afirme c\
este dispus s\ discute ori-
ce chestiune cu interlocu-
torii s\i. Purt\torul s\u
de cuvânt a nuan]at re-
centele declara]ii amenin-
]\toare ale acestuia, sus]i-
nând c\ `ndreptarea fo-
coaselor ruse spre ora[ele
Europei este doar una
dintre posibilit\]ile luate
`n calcul de Moscova.
T\riceanu [i Hrebenciuc
nu mai au nimic de discutat
`naintea mo]iunii PD
ni[ti fiind calma]i fiecare
de colegii de partid.
Democra]ii acuz\
un mariaj PSD-PNL
~ngrijora]i de refuzul
social-democra]ilor de a
pune um\rul la r\stur-
narea lui T\riceanu,
democra]ii lanseaz\ a-
tacuri preventive. Astfel,
pre[edintele PD, Emil
Boc, apreciaz\ c\ dac\
PSD nu va sus]ine mo]i-
unea de cenzur\ a PD [i
nu va ini]ia propria mo]i-
une, nu va face decât s\
transforme „logodna poli-
tic\ cu PNL `n c\s\torie“,
avându-l ca „na[ de cunu-
nie“ pe Viorel Hrebenciuc.
mul ini]ial al TIFF, dar a
fost considerat\ necesar\ de
organizatori dup\ ce, la pri-
ma proiec]ie din Capitala
Cultural\, miercuri seara,
Pavilionul multifunc]ional
s-a dovedit ne`nc\p\tor pen-
tru cei veni]i s\ vad\ primul
film românesc care a câ[tigat
Palme d’Or pentru lungme-
traj. „S-ar putea s\ fie filmul
românesc care va ajunge `n
cele mai multe ]\ri“, a spus
Mungiu la o conferin]\ de
pres\ de ieri. Filmul, a c\rui
premier\ `n cinematografele
ACTUALITATE
Dezacordul domin\ te-
ma pe care Merkel dorea
s\ o impun\ ca punct cen-
tral, [i anume eforturile
de combatere a efectelor
`nc\lzirii globale, `n con-
di]iile `n care pre[edintele
Bush nu este de acord cu
planul german de redu-
cere la jum\tate a emisi-
ilor de gaze cu efect de
ser\, `n urm\toarele pa-
tru decenii.
Discu]iile dintre liderii
lumii sunt `ns\ `nso]ite de
grave violen]e de strad\.
Grupuri de extremi[ti cu
cagule pe fa]\ [i `mbr\ca]i
„Le ur\m succes. Im-
portant este ca toat\ lu-
mea s\ [tie acest lucru [i
este momentul ca aceast\
c\s\torie s\ devin\ ofi-
cial\ prin prezen]a lor `n
Parlamentul României“, a
declarat Boc, ieri, `ntr-o
conferin]\ de pres\. El
spune c\ PD nu va partici-
pa „la acest mariaj“, ci va
l\sa cele dou\ partide s\
`[i poarte „povara c\sni-
ciei“, adic\ a guvern\rii,
dup\ care vor da socotea-
l\ la viitoarele alegeri
pentru ceea ce au f\cut.
R\va[, dar nu de
amor, c\tre Cotroceni
Dup\ consumarea inci-
dentului din Parlament, a
din România nu a fost `nc\
stabilit\, va rula `n Fran]a
din 27 august, `n 150 de co-
pii, iar realizatorii se a[teap-
t\ la 300.000 de spectatori.
„~n România, dac\-l d\m `n
cinci, [ase copii [i avem peste
30.000 de intr\ri o s\ fim
foarte ferici]i“, a spus regi-
zorul, care s-a declarat sur-
pins\ de faptul c\ `n Capita-
la Cultural\ European\ fil-
mul s\u a trebuit s\ ruleze
`ntr-un cinematograf de ma-
ximum 200 de locuri.
`n negru au aruncat cu
pietre asupra poli]iei, care
a r\spuns folosind bas-
toanele de cauciuc. Potri-
vit poli]iei, pân\ `n 10.000
de manifestan]i s-au aflat
miercuri [i joi `n jurul ba-
rierei de securitate, care
interzice accesul `n hote-
lul de lux unde se desf\-
[oar\ summitul, a[tept=n-
du-se incidente [i `n con-
tinuare. a
George Bush,
`ncerc=nd s\
lini[teasc\ nervii Rusiei
c\rui desf\[urare a [i ne-
gat-o de altfel, premierul
s-a decis s\-i scrie o scri-
soare `n termeni duri lui
Traian B\sescu. El l-a a-
nun]at pe pre[edinte c\
declin\ invita]ia la con-
sult\ri la Cotroceni [i `l
acuz\ pe acesta de faptul
c\ modul `n care `[i pro-
moveaz\ ambi]iile politice
face parte dintr-o „intrig\
meschin\“, menit\ s\ `i
satisfac\ setea de putere.
Totu[i, premierul a a-
nun]at c\ liberalii vor
merge totu[i la Cotroceni,
chiar dac\ nu vor fi con-
du[i de el. Finalul scrisorii
a fost ironic: „A[ vrea s\
v\ amintesc, din nou, de
respectarea Constitu]iei,
a intereselor României,
a B|SESCU REGRET|
„DERAPAJELE VERBALE
DISCRIMINATORII“: Pre-
[edintele Traian B\sescu
[i-a f\cut un voalat mea
culpa ieri, `n deschiderea
Conferin]ei OSCE, admi]ând
c\ `n focul controverselor
politice [i al disputelor
sportive se pot comite dera-
paje verbale, dar ad\ugând
c\ românii au o tradi]ie a
bunului sim] [i a respect\rii
diversit\]ii. „E adev\rat c\,
`n focul controverselor
Vineri, 8 iunie 2007
dar dându-mi seama c\ e
inutil, o s\ v\ spun exact
ce-i spun b\ie]elului meu
atunci când nu e cuminte:
«Ai grij\ cum te por]i!
Dac\ nu po]i face ceva
util, stai `n banca ta!»“.
Liberalii, l\sa]i
balt\ de PSD
~ntâlnirea preconizat\
`ntre liberali [i social-de-
mocra]i nu a mai avut loc
la Vila Lac 1 din Capital\
pentru c\ reprezentan]ii
PSD nu au mai venit.
Liderii PNL au plecat de
acolo dezam\gi]i dup\ ce
au a[teptat mai bine de o
or\ s\ soseasc\ cineva de
la PSD. Acest e[ec jenant
vine dup\ ce C\lin Popes-
cu-T\riceanu a men]io-
nat, ieri, la finalul Birou-
lui Politic Central, c\
PNL vrea s\ se `ntâlneas-
c\ dup\-amiaz\ cu PSD
pentru a comunica pozi]ia
partidului [i pentru a afla
cum se raporteaz\ social-
democra]ii la aceast\
situa]ie politic\.
T\riceanu anun]ase `n-
s\ din start c\ liberalii nu
sunt dispu[i s\ ofere ni-
mic social-democra]ilor.
„Nu avem inten]ia s\ ne-
gociem nimic cu PSD.
PNL nu este dispus s\
fac\ compromisuri cu
PSD“, a precizat T\ricea-
nu. El a respins [i o coop-
tare a PSD `n Guvern, a-
firm=nd c\ prefer\ s\
treac\ `n opozi]ie dec=t s\
fac\ o astfel de concesie.
Tonul categoric al primu-
lui-ministru nu pare `ns\
s\ fi convenit social-demo-
cra]ilor, care urmeaz\
acum s\ hot\rasc\ modul
`n care vor vota luni `n
cazul mo]iunii introduse
de democra]i. a
politice, al disputelor
sportive, putem comite dera-
paje verbale. Dincolo de ele,
v\ asigur `ns\ c\ poporul
român are o lung\ tradi]ie
de bun sim] [i de respect a
diversit\]ii“, a spus [eful
statului, convins c\ „demo-
cra]ia nu poate avea sens
f\r\ asimiliarea sincer\ a
no]iunii de toleran]\“. Aces-
te preciz\ri ale pre[edintelui
vin dup\ incidentul din ziua
referendumului c=nd [eful
statului a jignit o ziarist\ de
la Antena 1. a
7
LUMEA PE SCURT
Masive proteste
`n Venezuela
Mii de studen]i venezueleni au
manifestat `n ultimele 10 zile, la
Caracas, fa]\ de regimul pre[e-
dintelui Hugo Chavez, dup\ `n-
chiderea controversat\ a postu-
lui de televiziune al opozi]iei
RCTV. Ace[tia cer procurorului
statului „libertate, democra]ie [i
autonomie“. Manifesta]ia a fost
marcat\ ieri de câteva inci-
dente. Astfel, un dispozitiv ex-
ploziv a fost detonat `n fa]a
cl\dirii Universit\]ii Centrale
din Venezuela, provocând câteva
pagube materiale, iar `ntre ma-
nifestan]i [i studen]ii pro-Cha-
vez au avut loc o serie de cioc-
niri u[oare. ~n ciuda eforturilor
studen]ilor, mi[carea lor de pro-
test nu a reu[it s\ se extind\. ~n
schimb, sâmb\t\, puterea a mo-
bilizat sute de mii de persoane
care `l sus]in pe Chavez. UE,
SUA [i asocia]ii interna]ionale,
printre care Reporters sans
Frontieres, au condamnat
`nchiderea RCTV, calificând-o
drept o `nc\lcare a libert\]ii
presei. Secretarul de stat ameri-
can Condoleeza Rice a calificat
`nchiderea televiziunii opozi]iei
drept „o lovitur\ dur\ aplicat\
democra]iei“, interven]ie care a
fost `ns\ calificat\ drept „un in-
terven]ionism inacceptabil“ de
c\tre autorit\]ile de la Caracas.
Fran]a `[i alege
duminic\ deputa]ii
Francezii voteaz\ duminic\ pen-
tru desemnarea membrilor Adu-
n\rii Na]ionale franceze, una
dintre cele dou\ Camere ale
Parlamentului, format\ din 577
de deputa]i, ale[i pentru man-
date de câte cinci ani. Aduna-
rea Na]ional\ adopt\ legi, `m-
preun\ cu Senatul, [i poate
sanc]iona Guvernul, dar Consti-
tu]ia d\ prioritate `n acest do-
meniu pre[edintelui Republicii.
Acest scrutin are o importan]\
deosebit\ pentru noul pre[e-
dinte Nicolas Sarkozy, care
`ncearc\ s\-[i `nt\reasc\ pozi]ia
politic\ `n dauna sociali[tilor [i
a centri[tilor. Ca element exotic,
str\-str\-str\-nepotul lui
Napoleon `[i duce propria
b\t\lie, mult mai modest\, pen-
tru un loc `n Parlamentul
Francez. Charles Napoleon se
deosebe[te, `n primul rând, de
celebrul s\u str\bunic prin
`n\l]ime. Are doi metri, `n
vreme ce `mp\ratul era scund.
Charles Napoleon candideaz\
din partea partidului Mi[carea
Democratic\, `nfiin]at\ de
politicianul de centru Francois
Bayrou, dup\ ce a fost `nfrânt la
alegerile preziden]iale luna tre-
cut\. Zona pentru care lupt\
Napoleon este `n mod
tradi]ional de dreapta, dar
politicianul de centru se declar\
gata de b\t\lie, glumind c\ are
avantajul c\ aleg\torii m\car `[i
amintesc cum `l cheam\.
Fiul lui Stalin a fost
prizonier la nem]i
Serviciul rus de securitate FSB
a anun]at c\ de]ine suficiente
dovezi pentru a demonstra c\
Iakov Djuga[vili, fiul fostului
dictator sovietic Iosif Stalin, a
fost capturat de germani `n tim-
pul celui de-al Doilea R\zboi
Mondial. „Potrivit documentelor
noastre de arhiv\, Iakov
Djuga[vili se afla `n captivitate,
fapt confirmat de numeroase
m\rturii“, a declarat [eful di-
rec]iei arhive din cadrul FSB,
Vasili Kristoforov. Potrivit docu-
mentelor sovietice, locotenentul
Iacov Djuga[vili, comadantul
unei unit\]i de artilerie `n tim-
pul celui de-al Doilea R\zboi
Mondial, a fost luat prizonier `n
1941 `n apropierea ora[ului be-
larus Vitebsk [i a fost ]inut `n
captivitate pân\ `n 1943 când a
fost `mpu[cat mortal `n timp ce
`ncerca s\ evadeze. a

8 Vineri, 8 iunie 2007
Psihiatria a fost `ntotdeauna „Cenu[\reasa“ medicinei
Chiar dac\ statisticile oficiale arat\ c\
90% dintre rom=ni trec, la un moment
dat, printr-o perioad\ depresiv\ sau de
anxietate, speciali[tii `n domeniu sus]in
c\ `n r=ndul popula]iei persist\ jena [i
re]inerea de a recurge la suportul
medical pe care `l poate oferi un medic
de Otilia
B|LINI{TEANU
A[ vrea s\ v\ `ntreb,
pentru `nceput, dac\
au rom=nii exerci]iul
mersului la psihiatru?
Nu. Din p\cate, psihia-
tria r\m=ne o zon\ vulnera-
bil\ din punctul de vedere al
percep]iei comunit\]ii, pen-
tru c\ boala psihic\ este
`nc\ stigmatizat\. De aceea
s-a [i ini]iat pe plan na]ional
o mi[care din partea profe-
sioni[tilor, cu suport din
partea Guvernului, pentru a
convinge societatea civil\,
dar [i angajatori, patronate,
c\ bolnavul psihic este, de
fapt, un om suferind, cu o
problem\ de s\n\tate. Pen-
tru c\, din nefericire, `n boa-
la psihic\ intr\ anumite
manifest\ri, anumite modi-
fic\ri ale comportamentului,
care sunt mai bizare sau de
ne`n]eles [i care pot deveni
chiar [i agresive. Lucru care
devine nu numai de ne`n]e-
les, ci chiar de neiertat. {i
CM asta nu se `nt=mpl\ numai
YK
la noi, ci peste tot `n lume.
Care este reac]ia socie-
t\]ii `n fa]a bolnavului
cu probleme psihice?
Av=nd `n vedere aceste
manifest\ri comportamen-
tale, bolnavul este respins [i
ideea de boal\ psihic\ la fel.
Dac\ `ntrebi un om ce crede
despre boala psihic\, poate
s\ spun\: „Doamne fere[-
te!“, „Numai asta s\ nu se-n-
t=mple!“. De multe ori au-
zim aceste expresii. Dar,
dac-ar fi s\ fie `n fa]a unui
bolnav psihic, deja inima li
se mai „`nmoaie“. Nu mai au
aceast\ atitudine foarte du-
r\. Rom=nul este un om care
accept\ foarte multe; este o
persoan\ foarte tolerant\.
Dar percep]ia fa]\ de psihia-
trie, din p\cate, r\m=ne ca
fiind o zon\ cu care-ar fi bi-
ne s\ nu ai de-a face.
90% dintre oameni
traverseaz\, `n
timpul vie]ii,
un episod depresiv
Spunea]i c\ nu exist\
obi[nuin]a vizitei la
psihiatru. C=nd ajung
bolnavii, totu[i, `n fa]a
unui astfel de specia-
list?
psihiatru. Despre percep]ia societ\]ii
fa]\ de bolnavul psihic [i despre
`ncerc\rile autorit\]ilor sanitare de a
reforma sistemul psihiatric rom=nesc
ne-a vorbit dna. prof. univ. dr. Roxana
Chiri]\, specialist `n cadrul Spitalului
Clinic de Psihiatrie „Socola“ Ia[i.
~n general, ajung la psihi-
atru nu `n momentul `n care
simt sau `[i dau seama sau
cei din jur le spun c\ ar fi o
„problem\“. Fiecare trecem,
la un moment dat al existen-
]ei noastre, fie printr-un epi-
sod de depresie, fie printr-o
perioad\ de nelini[te, de
agita]ie, care ne poate `m-
piedica s\ ne desf\[ur\m
activitatea, fie printr-o pe-
rioad\ cu tulbur\ri de somn
sau de astenie. Dac\ ar fi s\
facem o statistic\ a per-
soanelor care traverseaz\ `n
timpul vie]ii un episod de-
presiv, s-ar apropia de 90%.
Dar nu se cere ajutorul unui
psihiatru dec=t `n momentul
`n care devine boal\ [i, mai
grav, atunci c=nd aceasta
devine o povar\. De aceea,
nu [tiu dac\ am avea nea-
p\rat nevoie de programe de
preven]ie sau de promovare
a s\n\t\]ii mintale; astea-s
lucruri care sun\ bine. Ar
trebui ca oamenii s\ pricea-
p\ ceea ce se `nt=mpl\ `n
Occident, c\ a merge la psi-
hiatru nu este nici ru[inos [i
nici nu `nseamn\ s\ re-
cuno[ti `n fa]a ta c\ ai vreo
sl\biciune.
E mai comod s\ `n-
locuie[ti psihiatrul cu
psihologul?
Se apeleaz\ mai mult la
ideea de a merge la psiholog.
Li se pare mai convenabil
pentru propria imagine [i
pentru imaginea pe care o
confer\ `n fa]a societ\]ii, a
prietenilor, a celor din jur.
„Am mers la psiholog“ sau
„A[ avea nevoie de un psi-
holog“. Dar niciodat\ de psi-
hiatru.
La re]inerea de a apela
la un specialist `n psi-
hiatrie au contribuit,
`n opinia dumneavoas-
tr\, [i aprinsele dezba-
teri din ultima vreme
legate de nevoia de re-
form\ `n spitalele de
specialitate?
Una este s\ apelezi la
serviciile unui psihiatru [i
alta la ceea ce se cheam\
spitalul de psihiatrie. Pen-
tru c\ nu este nevoie s\ a-
jungi la spital. Ideea este
tocmai de a intra `n comuni-
tate cu psihiatria. Deci, nu
de a aduce comunitatea `n
spitalul de psihiatrie, ci de a
implementa `n s=nul aces-
teia asisten]a psihiatric\. {i
nu numai pentru bolnavul
cronic (schizofrenia, sindro-
mul maniaco-depresiv, de-
CM
YK
INTERVIU
men]a), ci mai ales pentru
aceste „pasaje“ de via]\ ale
celor mai mul]i dintre noi,
pe care le-am putea traversa
mai u[or asista]i de un spe-
cialist. Ca s\ apelezi la ser-
viciile spitalice[ti, `ntr-ade-
v\r, exist\ cu at=t mai mul-
t\ re]inere, `ntruc=t, din
punctul de vedere al fondu-
rilor care s-au alocat, psihia-
tria a fost `ntodeauna „Ce-
nu[\reasa“ medicinei. Sunt
multe locuri [i aici m\ refer
la spitalele de cronici, care,
practic, sunt uitate de lume.
Bolnavul psihic nu
este un pacient
ob[inuit. El nu are
nevoie s\ stea la pat
Legisla]ia referitoare
la reformarea psihia-
triei prevede `nfiin]a-
rea de centre de s\n\-
tate mintal\, care s\
degreveze, `ntr-oo anu-
mit\ m\sur\, activita-
tea de asistare spitali-
zat\ a bolnavilor psi-
hic. ~n ce stadiu se afl\
aceast\ etap\ la Ia[i?
Centrele de s\n\tate
mintal\ sper\m s\ le putem
`nfiin]a `nc\ din acest an [i
s\ le conferim posibilitatea
de a merge `n comunitate [i
a de a oferi asisten]\ me-
dical\ de specialitate. Deci,
acolo nu doctorul este de
prim\ necesitate, ci asisten-
tul social [i asistentul me-
dical. De asemenea, o alt\
parte din fondurile pe care
le vom primi vor fi direc]io-
nate spre terapia ocupa]io-
nal\ [i ergoterapie.
Cum va fi aplicat\,
concret, aceast\ te-
rapie ocupa]ional\?
Bolnavul psihic nu este
un pacient ob[inuit. El nu
are nevoie s\ stea la pat. {i
nici nu ar fi indicat s\-[i pe-
treac\ ziua st=nd `n pat. El
trebuie s\ activeze. Bin`n]e-
les, exist\ momente mai
grele ale bolii (halucina]ii,
delir), `n care nu poate s\
fac\ nimic, dar `n rest, el are
nevoie s\-[i ocupe timpul, s\
desf\[oare activit\]i pl\cu-
te, dar [i unele utile, din ca-
re s\ poat\ c=[tiga bani. A-
cesta este principiul ergote-
rapiei. {i dac\ i se ofer\ ni[te
condi]ii de lucru protejate,
poate s\ fac\ o activitate
simpl\ [i s\ ias\ un produs
finit care s\ p\trund\ chiar
[i pe pia]\. Ar fi ideal, pentru
c\ `nseamn\ nu numai c\-l
]inem ocupat, dar s\ `l [i val-
oriz\m. {i o valorizare chiar
fa]\ de sine, pentru c\, dac\
e remunerat, se simte util. ~n
felul acesta, putem pune [i o
c\r\mid\ la destigmatizarea
bolnavului.
Vor exista centre de
s\n\tate mintal\ [i `n
jude]?
Da, pe h=rtie avem
proiectate astfel de centre [i
la H=rl\u, [i la T=rgu
Frumos, mai ales pentru
acoperirea zonei rurale din
jur. Iar centrul de s\n\tate
CM
YK
Dr. Roxana Chiri]\ este medic pri- [i la nivel european, printre care se
mar psihiatru la Spitalul de Psihi- num\r\ Asocia]ia Rom=n\ de Psiho-
atrie „Socola“ [i profesor de Psihiatrie terapie, The Royal College of Psychi-
[i Psihologie Medical\ la Facultatea atrists - Philosophy Group - Marea
de Medicin\ Stomatologic\ din cadrul Britanie, The European Society for
Universit\]ii de Medicin\ [i Farmacie Philosophy and Health Care (ESP-
„Gr. T. Popa“ Ia[i. Este membr\ a nu- MH), International Hipocratic Foun- CM
meroase societ\]i [i asocia]ii medicale dation of Kos, Asocia]ia Român\ de YK
de prestigiu, at=t la nivel na]ional, c=t Psihofarmacologie.
mintal\ nu `nseamn\ nu- pune cap\t zilelor. timentul de triste]e pe care-l
mai locul acela din ambula- Cum se procedeaz\ `n reg\sim `n depresie, ci poate
toriu, unde pacientul vine, ci astfel de cazuri? fi provocat\ de dorin]a de a fi
acesta trebuie s\ se reg\- Trebuie v\zut, `n primul justi]iar sau de a demonstra
seasc\ ca structur\ [i `ntr-o r=nd, cum s-a ajuns `n ceva, de a impresiona chiar.
sec]ie de spital, [i `ntr-o aceast\ situa]ie. Pentru c\
sec]ie de cronici. `n adolescen]\ nu se poate Cum ar trebui s\ arate
un spital modern de
vorbi `nc\ de personalit\]i.
Personalitatea se formeaz\ psihiatrie `n Rom=nia?
Personalitatea abia dup\ 20 de ani. Or, for- Am vizitat multe spitale
de psihiatrie `n Europa.
se formeaz\ abia marea aceasta este dureroa-
Diferen]e de structur\ [i de
s\. Putem `nt=lni adoles-
dup\ 20 de ani. cen]i mai vulnerabili, mai organizare nu exist\, ci doar
sensibili [i atunci se insta- de spa]iu, de facilit\]i pe care
Or, formarea aceasta leaz\ mai u[or o depresie. le oferim pacien]ilor, plus
este dureroas\ Se pot `nt=lni cazuri cu labi- spa]iile pe care urmeaz\ s\
litate comportamental\, `n le cre\m pentru terapia
care m\surile sunt mai greu ocupa]ional\. ~n plus, la noi,
Vorbind de bolnavii
psihic, ne referim nu de instituit ca psihiatru, fi- `n Rom=nia, intervine un fac-
numai la adul]i, ci [i la ind vorba mai mult de tor care `n alte ]\ri nu exist\:
adolescen]i [i chiar la metode educa]ionale. ~n ast- aglomera]ia. Aici e problema
copii. Care ar fi cele fel de situa]ii `ncerc\m s\ noastr\ cea mai spinoas\,
mai frecvente boli psi- vorbim mai mult cu p\rin]ii. problema social\. Majorita-
hice `nt=lnite la copil? Pentru c\ apar defecte de tea bolnavilor cu afec]iuni
educa]ie: fie printr-o hiper- grave nu au familie sau fami-
Din p\cate, bolile care se
manifest\ la copii sunt gra- protec]ie, fie prin neglijen]\. lia nu vrea s\-i ]in\ [i-atunci
ve, congenitale sau endoge- Tentativa de suicid nu-i ei r\m=n `n spital, ca s\ poa-
ne, cum este autismul. Psihi- `ntotdeauna m=nat\ de sen- t\ fi `ngriji]i. a
atria la copii este un dome-
niu foarte trist. Pentru c\
evolu]ia nu este cea dorit\.
Un bolnav la care schizo-
frenia se instaleaz\ la 30 de
ani, m\car a avut parte de
anii de via]\ normal\ de
p=n\ atunci, pe c=nd copilul
va fi dependent permanent
de `ngrijiri medicale.
Dar la adolescen]i?
~n cazul adolescen]ilor se
`nt=lnesc alte probleme psihi-
atrice: consumul de droguri,
de alcool, depresiile, care
sunt extrem de periculoase,
pentru c\ [i riscul de suicid
este mai mare. Actul suicidar
se face cu mai mare u[urin]\
la v=rsta adolescen]ei.
~n ultimii ani a crescut
`ngrijor\tor num\rul
adolescen]ilor care re-
curg la medicamente
de tot felul pentru a-[[i

Protopopiatul Piatra Neam]:
Bucuria `mplinirii prin
liturghie [i filantropie
a Protopopiatul Piatra Neam] nu este numai un vast [antier
al construc]iei de noi biserici [i al reconstruc]iei celor vechi,
ci [i un vast [antier al refacerii [i `nt\ririi leg\turii dintre
Liturghie [i filantropie a Aici sunt permanent `n desf\[urare
ac]iuni [i ini]iative privind asisten]a social\, grija pentru
cei s\raci, bolnavi, vârstnici, veterani, v\duve [i orfani a
de Grigore
RADOSLAVESCU
Refacerea unit\]ii dintre
social [i spiritual reprezint\
`n fapt o lucrare dificil\ la
care preo]ii nem]eni s-au an-
gajat `nc\ din primele luni
de dup\ Revolu]ia din de-
cembrie 1989. Atunci „era [i
momentul - ne-a declarat
p\rintele protopop Ailinc\i
`nc\ de la `nceputul discu-
]iei noastre pe aceast\ tem\
- ca `n bisericile noastre s\
se purcead\ la o refacere [i o
`nt\rire a leg\turii dintre
Liturghie [i filantropie, din-
tre spiritualitatea liturgic\
[i diaconie, `n condi]iile `n
care comunismul d\duse a-
sisten]ei sociale o funda-
mentare secularizat\, baza-
t\ nu pe un umanism divi-
no-uman hristocentric, ci pe
unul antropocentric [i auto-
suficient. Str\daniile pentru
refacerea acestei unit\]i nu
au `ncetat nici ast\zi, `n-
trucât, sub influen]ele Occi-
dentului, `n unele parohii se
constat\ `nc\ o disociere sau
o sl\bire a leg\turii dintre
Liturghie [i filantropie.
Este [tiut c\ `n multe ]\ri
europene lucrarea social\ a
Bisericii cu institu]ii spe-
cializate, uneori autonome,
este mai mult justificat\ pe
temeiul eticii sau al moralei
sociale decât pe temeiul
spiritualit\]ii sacramental-
liturgice a `ntâlnirii cu Hris-
tos, `n Taina fratelui sau a
aproapelui.
De aceea, imediat dup\
Revolu]ie, noi am considerat
necesar s\ redeschidem, s\
Itinerarul pastoral la patul bolnavilor bucuriile prezentului
din spitale `mpline[te bucuria slujirii,
duminic\ de duminic\, `n fa]a Sf=ntului Altar
„Ziditorii de suflete“
Pe plan mediatic, am
consemnat cu bucurie fap-
tul c\ Protopopiatul [i au-
torit\]ile locale colaborea-
z\ bine `n crearea facili-
t\]ilor necesare difuz\rii
`n bune condi]ii a emisiu-
nilor postului de radio Tri-
nitas. Este de men]ionat
sprijinul financiar de peste
600 de milioane de lei
vechi acordat `mpreun\ cu
constituim sau s\ organi-
z\m capele cu program li-
turgic zilnic sau s\pt\mâ-
nal `n [coli, spitale, case de
copii, case de b\trâni, `n u-
nitatea militar\ din ora[, `n
care preo]ii cultiv\ leg\tura
interioar\ `ntre sfin]enie [i
[tiin]\, `ntre via]a spiri-
tual\ [i via]a social\.“
La Piatra Neam]
func]ioneaz\
o {coal\ Postliceal\
Teologic\ Sanitar\
Mai `ntâi, s-a `nceput cu
predarea orelor de religie `n
[colile din parohiile situate
`n mediul rural. Reticen]a u-
nor cadre didactice cu pute-
re de decizie din institu]iile
laice de `nv\]\mânt, mai a-
les din ora[e, a cadrelor din
conducerea inspectoratului
era deosebit de puternic\. A
fost nevoie de eforturi sub-
stan]iale la nivelul Protoie-
riei ca s\ conving\ directorii
de [coli s\-[i schimbe men-
talitatea. Cu unii au avut
succes preo]ii din parohii.
Al]ii, `n cursul timpului, au
fost schimba]i din func]ie. S-
a reu[it, `ns\, atragerea pe
lâng\ Protopopiat a unui
grup de profesori, `n frunte
cu doamna `nv\]\toare Eu-
genia Pop, care au devenit
deschiz\tori de drumuri [i,
`n mai pu]in de un an, au
impus alinierea tuturor uni-
t\]ilor de `nv\]\mânt la pro-
iectele generate de Protopo-
piat sub genericul „Biserica
[i {coala laolalt\ lucr\toa-
re“, privind programa [i
Dificult\]ile
`nceputului [i
Protopopiatul Roznov la
construirea [i punerea `n
func]iune a sta]iei de emi-
sie de pe Cozla. Urm\torul
pas va fi sprijinul pentru
construc]ia sta]iei de
emisie de pe Ceahl\u. La
aceastea se adaug\ ac-
tivit\]ile organizate lunar
la sediul Protopopiatului,
pe linia instruirii preo]ilor
de parohii pentru `ndem-
narea credincio[ilor la as-
cultarea emisiunilor pos-
CM
YK
VIA}A BISERICII
metodica pred\rii orelor de
religie.
O alt\ reu[it\ a Protopo-
piatului a constituit-o `n-
fiin]area, la ini]iativa IPS
Daniel, Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei, a {colii
Postliceale Teologice Sanita-
re din Piatra Neam]. Ani la
rând, de pe b\ncile acestei
unit\]i [colare cu profil unic,
condus\ `n primii cinci ani
de `nsu[i preotul protopop
Dumitru Ailinc\i, au ie[it
genera]ii `ntregi de asisten-
te [i asisten]i medicali care,
o dat\ trimi[i `n spitale, la
c\p\tâiul bolnavilor, duceau
cu ei nu numai cuno[tin]ele
de specialitate, dar [i cuvân-
tul de `nv\]\tur\ cre[tin\,
iubirea jertfelnic\ de aproa-
pele, a[a cum ne `nva]\
Mântuitorul, devotamentul
f\r\ margini fa]\ de mese-
rie, credin]a [i iubirea mani-
festat\ `n compasiune.
„Pentru mul]i lucr\tori [i
asisten]i sociali, via]a litur-
gic\ este un izvor de lumin\
[i o motiva]ie `n plus de a
sluji pe aproapele nostru ca
pe o icoan\ tainic\ a lui
Hristos, a[teptând r\spun-
sul [i fapta iubirii noastre.
Rug\ciunea este un izvor de
putere, de for]\ spiritual\
nou\, pentru a sluji cu r\b-
dare oameni `n suferin]\, `n
s\r\cie sau `n singur\tate.
Celebrarea liturgic\ a iu-
birii lui Hristos pentru oa-
meni este un izvor de bu-
curie atunci când persoanele
angajate `n opera de cari-
tate a Bisericii devin «mâi-
nile iubirii lui Hristos pentru
oameni». Mul]i oameni se bu-
cur\ din bucuria pe care o
aduc celor pe care `i ajut\ s\
`n]eleag\ sau s\ simt\ c\
sunt iubi]i pentru demni-
tatea lor, deoarece mai `ntâi
`i iube[te Dumnezeu ~nsu[i,
Care a f\cut pe om dup\
chipul S\u. Atât lucr\torii fi-
lantropiei, cât [i beneficiarii
ei simt c\ adev\rata bucurie
vine din harul ce lucreaz\ `n
caritate“, ne spune p\rintele
protopop.
Nici `nfiin]area Semina-
rului Teologic, unde [apte
tului de radio Trinitas [i la
citirea ziarului „Lumina“ -
doi vectori purt\tori de cu-
vânt pe care parohiile
nem]ene se bazeaz\ foarte
mult `n ceea ce prive[te e-
duca]ia religioas\ a po-
pula]iei, catehizarea [i
apropierea acesteia de cu-
vântul lui Dumnezeu. Doi
vectori mediatici pe care
p\rintele Ailinc\i `i consi-
der\ „ziditori de suflete la
Piatra Neam]“.
CM
YK
preo]i din cadrul Protopo-
piatului sunt profesori, nu a
decurs u[or, reticen]ele celor
de la autorit\]ile locale spu-
nându-[i din nou cuvântul.
„Azi, ne-a m\rturisit p\rin-
tele Dan Cojanu, la nivelul
jude]ului exist\ o mândrie
aparte pentru aceas\ unitate
[colar\, dar [i o ajutorare [i o
colaborare foarte bun\ cu
conducerea [colii pentru
asigurarea unor pavilioane [i
s\li corespunz\toare desf\-
[ur\rii programului.“
Cercuri pastorale
[i conferin]e
cre[tin-ortodoxe
~n cadrul Protoieriei s-au
`nfiin]at 10 cercuri misio-
nar-pastorale, pe lâng\ fie-
care dintre acestea fiind
arondate câte 10 parohii. ~n
centrul programului de ac-
tivitate al fiec\rui cerc pas-
toral st\ slujirea Sfintei
Liturghii [i dezbaterea unei
teme de interes social, la
care particip\ atât credin-
cio[i, cât [i reprezentan]i ai
autorit\]ilor locale [i ai or-
ganiza]iilor non-guverna-
mentale din jude]. Obiecti-
vul dezbaterilor `l constituie
c\utarea unor solu]ii pe
plan catehetic, pornindu-se
de la realit\]ile din parohii,
din comunit\]ile locale.
Dezbaterile recente au
avut `n centru problema for-
malismului particip\rii la
slujbe, la ierurgii. S-a con-
statat c\, `n ceea ce prive[te
cultul mor]ilor, de exemplu,
se pune accent de c\tre unii
credincio[i mai degrab\ pe
obiceiuri, decât pe necesi-
tatea respect\rii rug\ciunii
[i `n]elegerii milosteniei.
Sau c\, uneori, `n cimitire,
se fac adev\rate serb\ri p\-
gâne, cu excese de consum
de alcool, cu „milostenii“
concretizate mai mult `n
b\utur\ dec=t `n ceea ce au
nevoie cu adev\rat oamenii
spre s\n\tatea trupurilor [i
a sufletelor lor.
Dezbaterile din cercurile
pastorale completeaz\ foar-
te bine conferin]ele cre[tin-
ortodoxe organizate la case-
le de cultur\ [i la casele so-
ciale, organizate de Protopi-
at, cu participarea unor per-
sonalit\]i culturale [i reli-
gioase de la diferite facut\]i
[i institu]ii culturale din ju-
de] [i din ]ar\. Consemn\m
aici numele preo]ilor profe-
sori Vasile Mihoc de la Si-
biu, Constantin Coman de la
Bucure[ti, Nicolae T\nase
de la Valea Plopului-Pra-
hova [.a., care, la solicitarea
Protopopiatului, au con-
feren]iat recent `n parohiile
din Piatra Neam]. Poc\in]a,
Vineri, 8 iunie 2007
Nu o dat\ preo]ii nem]eni
au f\cut rug\ciuni pentru
copiii nen\scu]i, slujb\
la care particip\ `ntreaga
urcu[ul spre `nviere, duhov-
nicia, secularizarea, familia
cre[tin\ `n post, preg\tirea
tinerilor pentru Taina Sfin-
tei Cununii sunt doar câteva
dintre temele conferin]elor
sus]inute `n primele luni ale
anului 2007.
Având ca modele
pe Sfin]ii P\rin]i
Fonduri substan]iale pen-
tru activitatea filantropic\
se ob]in [i din organizarea
periodic\ de concerte de mu-
zic\ religioas\ la nivelul pro-
topopiatului, dar [i `n cola-
borarea cu protopopiatele
vecine. De exemplu, concer-
tul din 14 aprilie a avut loc
cu s\lile pline la fiecare
spectacol. Fondurile strânse,
destul de consistente, au dat
posibilitatea ajutor\rii mul-
tora dintre cei care au ie[it
din iarn\ [i mai s\raci [i mai
bolnavi, dar au permis [i re-
luarea `n for]\ a unor lucr\ri
pe [antierele noilor biserici.
~n sfâr[it, o alt\ caracte-
ristic\ a acestui Protopopiat
o constituie sprijinul primit
constant [i f\r\ rezeve, `n
toate situa]iile, de la Arma-
t\, Poli]ia local\, Jandarme-
rie [i Pompierii militari. A[a
se face c\ toate activit\]ile
desf\[urate `n parohiile ur-
bane, mai ales cele care au
impus prezen]a unor mari
grup\ri de credincio[i, s-au
desf\[urat `ntotdeauna `n
bune condi]ii, f\r\ eveni-
mente deosebite.
9
comunitate
Sunt apoi de consemnat
deschiderile pe care aceste
structuri le au fa]\ de ini]ia-
tivele Protopopiatului, care
implic\ antrenarea cadrelor
militare `n organizarea zile-
lor specifice, s\rb\torile ero-
ilor, ale depunerii Jur\mân-
tului militar, ale eveni-
mentelor din via]a vetera-
nilor de r\zboi etc.
Explica]ia ne-a oferit-o
tot p\rintele protopop Du-
mitru Ailinc\i:
„~n]elegând c\ iubirea lui
Hristos fa]\ de oameni [i a
oamenilor fa]\ de Hristos
este `ns\[i via]a Bisericii,
Sfin]ii Apostoli [i Sfin]ii P\-
rin]i ai Bisericii au v\zut c\
Liturghia sacramental\ [i fi-
lantropia social\ a Bisericii
sunt interioare una alteia. A-
vem deci ca modele pe Sfin]ii
P\rin]i ai Bisericii, care au
continuat practica apostolic\
a filantropiei inspirat\ din
Evanghelie [i Liturghie, iar
apoi au extins opera filan-
tropic\ sau de caritate [i au
organizat-o `n structuri sau
institu]ii permanente. E-
xemple gr\itoare `n acest
sens sunt, `n secolul al IV-lea,
Sf. Vasile cel Mare, care a
`nfiin]at institu]ii de caritate
pentru s\raci, bolnavi, orfani
[i Sf. Ioan Gur\ de Aur, care
s-a f\cut avocatul s\racilor [i
a predicat pe Hristos Cel
prezent nu numai `n Taina
Sfântului Altar, ci [i `n Taina
fratelui, `n semenul nostru,
care are nevoie de ajutorul
nostru“. a
10 Vineri, 8 iunie 2007 ACTUALITATE REGIONAL|

REGIONAL
Dosar penal
pentru c\ `[i dorea
foarte mult s\ plou\
Un tân\r din satul Ro[iori din
jude]ul Boto[ani s-a ales cu
dosar penal pentru profanare de
morminte. Tân\rul, `n v=rst\ de
26 de ani, a auzit de existen]a
unui a[a-zis ritual de atragere a
ploilor, care presupunea ruperea
unei cruci din cimitir [i arun-
carea acesteia `n ap\. Nemul]u-
mit c\ seceta afecteaz\ locali-
tatea, t=n\rul a mers `n cimi-
tirul ortodox din sat, a smuls
crucea de pe un mormânt [i a
aruncat-o `n pârâul Sitna, care
trece la circa 300 de metri de ci-
mitir. Lipsa crucii a atras aten-
]ia rudelor persoanei `nhumate,
care au reclamat dispari]ia aces-
teia la Poli]ie. ~n urma sesiz\rii
Procurorul Ioan Ciofu, trimis `n judecat\ de cel pe care l-a anchetat
a Fostul procuror ie[ean, Ioan Ciofu, judecat `n prezent pentru luare de mit\, a f\cut, `n 2006,
cercet\ri `n leg\tur\ cu procurorul Viorel Cerbu, cel care l-a trimis, ulterior, `n judecat\ a
Avoca]ii fostului procuror ie- 30 de zile, autoriz\rile privind in- gal\, cercetare abuziv\ [i abuz `n rorul Ioan Ciofu ar fi pretins [i
[ean Ioan Ciofu, arestat sub acu- terceptarea [i `nregistrarea con- serviciu contra intereselor per- primit, e[alonat, de la Maricica
za]ia de corup]ie, au contestat, vorbirilor telefonice ale inculpa- soanelor, ca urmare a plângerii Iovi]\, foloase `n sum\ total\ de
ieri, legalitatea intercept\rilor ]ilor. Interesant este faptul c\ unui fost ofi]er de poli]ie, `ns\ aproximativ 10 mii de euro, re-
convorbirilor telefonice ale clien- Ioan Ciofu, judecat pentru luare Ciofu a dispus ne`nceperea urm\- prezentând bani (5.500 de euro [i
tului lor. Ap\r\torii fostului pro- de mit\, a f\cut, `n 2006, cerce- ririi penale `mpotriva acestora. 4.000 de lei) [i bilete de avion pe
curor au cerut recuzarea judec\- t\ri `n leg\tur\ cu procurorul numele unor rude, pentru c\l\to-
toarei Aida Popa de la instan]a Viorel Cerbu, cel care l-a trimis Mit\ de 10 mii de euro rii `n ora[e din Europa [i Asia. ~n
suprem\, urm=nd a primi un r\s- ulterior `n judecat\. Fostul pro- schimb, Ioan Ciofu s-ar fi angajat
puns la solicitare `n data de 21 curor al Parchetului de pe lâng\ Procurorii Direc]iei Na]ionale s\ instrumenteze, `n mod p\rtini-
iunie. ~n cererea lor, avoca]ii au Curtea de Apel Bucure[ti, Viorel Anticorup]ie l-au re]inut, `n oc- tor, un dosar penal, astfel `ncât fi-
sus]inut c\ Aida Roman este in- Cerbu, `n prezent procuror la tombrie 2006, pentru luare de nan]atorul echipei de fotbal FC
compatibil\ s\ judece legalitatea Direc]ia Na]ional\ Anticorup]ie mit\, pe Ioan Ciofu, procuror la Vaslui, Adrian Porumboiu, princi-
intercept\rilor telefonice `n acest (DNA), a fost cercetat de Ioan palul concurent `n afaceri al Mari-
Curtea de Apel Ia[i, [i pe Marici-
caz, `ntrucât judec\toarea este Ciofu `n 2006, al\turi de al]i ca Iovi]\, om de afaceri din jude- cic\i Iovi]\, s\ fie pus sub `nvinu-
cea care a re`nnoit, `n octombrie magistra]i, pentru s\vâr[irea ]ul Vaslui. Potrivit acuz\rii, `n ire pentru s\vâr[irea unor infrac-
anul trecut, pentru o perioad\ de infrac]iunilor de arestare nele- perioada mai-august 2006, procu- ]iuni de natur\ economic\. (B.C.)

Dispar ou\le de pe tarabe

primite, poli]i[tii au demarat
cercet\rile [i l-au depistat pe
respectivul t=n\r drept autorul
acestei fapte. De[i a fost acuzat
de comiterea infrac]iunii de pro-
fanare de morminte, anchetatorii
recunosc c\ le este greu s\ `nca-
dreze fapta conform prevederilor
legii, considerând c\ tân\rul a
vrut de fapt s\ fac\ un bine co-
munit\]ii `n care tr\ie[te. „Ur-
meaz\ ca ancheta s\ stabileasc\
dac\ sunt `ntrunite toate ele-
mentele constitutive ale infrac-
]iunii de profanare de morminte,
mai concret, dac\ exist\ sau nu
latura subiectiv\ a infrac]iunii“,
a declarat subcomisarul Manue-
la Ieremie, purt\torul de cuvânt
al Inspectoratului Jude]ean de
Poli]ie Boto[ani. (B.C.)
Tot mai multe
accidente mortale `n
construc]ii
Un muncitor al unei societ\]i de
construc]ii din Gala]i a murit,
ieri, dup\ ce a c\zut de la o
`n\l]ime de peste opt metri.
B\rbatul, `n v=rst\ de 58 de ani,
angajat de peste trei ani la o
firm\ de construc]ii, era zidar [i,
`n momentul accidentului, lucra
la plafonarea unui balcon situat
la etajul al treilea al unei cl\diri
aflate `n construc]ie. Colegii
b\rbatului sus]in c\ acesta s-a
dezechilibrat [i a c\zut `n gol de
la peste opt metri. De[i a fost
anun]at\ imediat ambulan]a,
r\nile provocate de c\dere i-au
fost fatale, provocându-i moartea
pe loc. „La sosirea ambulan]ei,
b\rbatul era mort. Avea leziuni
foarte grave, un traumatism
craniocerebral, contuzii toracice,
otoragie bilateral\. Nu am putut
decât s\ constat\m decesul“, a
declarat directorul Serviciului
Jude]ean de Ambulan]\ Gala]i,
dr. Mihai Polinschi. Potrivit
[efului Inspectoratului Teritorial
de Munc\, Ionel Petrea, la fa]a
locului s-a deplasat [i o comisie
format\ din inspectori de munc\
[i un procuror, care analizeaz\
cauzele ce au condus la produ-
cerea accidentului. Acesta este al
doilea accident de munc\ mortal
`nregistrat la Gala]i, `n sectorul
construc]iilor, numai `n ultimele
dou\ luni. La `nceputul lunii
mai, un b\rbat de 47 de ani a
murit, tot dup\ o c\dere `n gol,
de la [apte metri `n\l]ime. (B.C.)
Sus]ine bacalaureatul
la 59 de ani
Un b\rbat de 59 de ani din mu-
nicipiul Foc[ani [i un altul de 39
de ani vor sim]i emo]iile ado-
lescen]ilor de 18 ani. Cei doi
b\rba]i s-au `nscris la examenul
de bacalaureat, ce va `ncepe `n
25 iunie, cu proba oral\ la limba
[i literatura român\. Conform
Inspectoratului {colar Jude]ean
(I{J) Vrancea, examenul de ba-
calaureat din acest an reune[te
la start 2.733 de candida]i, din
care 92 din seriile anterioare. ~n
Vrancea, bacalaureatul va fi or-
ganizat `n opt centre de exa-
minare. (B.C.)
a Decizia a fost luat\ ca urmare a temperaturilor foarte ridicate `nregistrate `n ultima
perioad\, care afecteaz\ produsele alimentare [i care pot pune `n pericol s\n\tatea
popula]iei a „~n mod normal, aceste produse au un termen de valabilitate de 20 de zile
[i trebuie depozitate, `n vederea v=nz\rii, `n locuri care asigur\ o temperatur\ de maxim
14 grade. Este evident faptul c\ tarabele din pie]e nu asigur\ nici pe departe aceste condi]ii, a[a
c\ suntem nevoi]i s\ lu\m m\suri“, a declarat subprefectul Marius Bodea a
de Bogdan CRON}
~n perioada imediat ur-
m\toare, autorit\]ile ie[e-
ne vor demara o ampl\
campanie de control `n
r=ndul micilor comerci-
an]i, `n special `n pie]e [i
`n zonele unde se practic\
comer]ul stradal. Decizia
a fost luat\ ca urmare a
temperaturilor foarte ridi-
cate `nregistrate `n ultima
perioad\, care afecteaz\
produsele alimentare [i
care pot pune `n pericol
s\n\tatea popula]iei. „Pri-
mul exemplu pe care `l pot
da este comer]ul cu ou\,
la tarabele din pie]e. ~n
mod normal, aceste pro-
duse au un termen de va-
labilitate de 20 de zile [i
trebuie depozitate, `n ve-
derea v=nz\rii, `n locuri
care asigur\ o tempe-
ratur\ de maxim 14
grade. Este evident faptul
c\ tarabele din pie]e nu
asigur\ nici pe departe
aceste condi]ii, a[a c\ sun-
tem nevoi]i s\ lu\m m\-
suri“, a declarat subpre-
fectul Marius Bodea.
Potrivit oficialului Pre-
fecturii ie[ene, m\surile
nu se vor limita doar la
amenzi [i la avertismente
de respectare a normelor
`n vigoare, ci vor presu-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ~N JUDE}UL BOTO-
{ANI MAI ESTE DOAR UN
SINGUR CINEMATOGRAF:
Numai unul, din cele 153 de
cinematografe care existau
`n jude]ul Boto[ani `nainte
de 1989, mai este func]ional.
Astfel, singurul cinemato-
graf deschis publicului este
„Unirea“, `ns\ [i aici vânz\-
rile de bilete sunt foarte sla-
be, de ordinul a câteva sute
pe s\pt\mân\. Fostul cine-
matograf „Luceaf\rul“ a de-
venit depozit en-gros [i ser-
vice auto, iar cl\direa `n care
a func]ionat cinematograful
„Clasic“ a fost retrocedat\.
Autorit\]ile spun c\ aproape
toate cl\dirile din mediul ur-
ban [i din ora[ele mici au fost
abandonate, din lips\ de
pune confiscarea imediat\
a produselor comercia-
lizate `n condi]ii impro-
prii. „O dat\ ce aceste
m\rfuri, ou\, produse lac-
tate sau alte produse ali-
mentare considerate peri-
sabile, sunt afectate de
temperaturile foarte ridi-
cate, nu ne putem limita
doar la amenzi [i avertis-
mente, ci vom dispune
confiscarea m\rfii“, a sub-
liniat Marius Bodea.
spectatori. Reprezentan]ii
RADEF România Film pun
sc\derea num\rului de cine-
fili pe seama exploziei num\-
rului de posturi de televiziu-
ne [i a programelor de diver-
tisment.
a PREFECTUL DE
NEAM}, NEMUL}UMIT DE
NUM|RUL MIC DE PRO-
IECTE EUROPENE: Prefec-
tul Toader Mocanu a decla-
rat, ieri, c\ num\rul proiec-
telor preg\tite de administra-
]iile locale pentru finan]\ri
guvernamentale [i europene,
cu finalizare `n perioada
2007-2013, este mult prea
mic fa]\ de multitudinea
problemelor din jude]. „Acea-
sta este, `ns\, o prim\ etap\
Subprefectul a ad\ugat
c\, dac\ situa]ia o va im-
pune, inspectorii Direc]iei
Sanitar-Veterinare [i pen-
tru Siguran]a Alimentelor
(DSVSA) Ia[i vor fi ajuta]i
`n ac]iunile de control [i
de angaja]i ai altor insti-
tu]ii. Marius Bodea a sub-
liniat faptul c\ ac]iunea
nu se va desf\[ura pe o
perioad\ limitat\ de timp,
ci va continua pe tot par-
cursul verii [i, dac\ va fi
necesar, at=t timp c=t
[i vreau s\ cred c\ prim\riile
vor preg\ti, `n continuare,
mai multe proiecte, prin care
s\ contribuie la `mbun\t\]i-
rea serviciilor oferite cet\]e-
nilor“, a declarat prefectul
Toader Mocanu. ~n jude]ul
Neam], un num\r de 175 de
proiecte de investi]ii `n ser-
vicii de utilit\]i au fost pre-
g\tite pentru finan]\ri gu-
vernamentale [i europene.
Astfel, sunt propuse spre fi-
nan]are 84 de proiecte pen-
tru aliment\ri cu ap\, cana-
lizare [i sta]ii de epurare, `n
valoare de 172 de milioane
de euro, 46 de proiecte `n ma-
nagementul de[eurilor, `n
sum\ total\ de 23 de mili-
oane de euro, 26 de proiecte
`n domeniul iluminatului
public, `n valoare de 5,7 mi-
temperaturile vor dep\[i
pragul normal de comer-
cializare a categoriilor de
produse considerate u[or
perisabile.
{i chio[curile au fost
luate `n vizor
Pe l=ng\ pie]e, subpre-
fectul Marius Bodea a de-
clarat c\ astfel de con-
troale vor fi efectuate [i `n
r=ndul agen]ilor econo-
lioane de euro, 15 proiecte
pentru sistem de `nc\lzire
centralizat `n mediul urban
[i 4 proiecte `n transportul
public de c\l\tori.
a CONTORIZAREA
FOR}AT| ~I NEMUL}U-
ME{TE PE SUCEVENI: A-
proximativ 9 mii de suceveni
risc\ s\ fie amenda]i pentru
c\ nu [i-au montat reparti-
toare de c\ldur\, a declarat
directorul SC Termica SA
Suceava, Constantin Pl\cin-
t\. Printr-o Hot\râre de Gu-
vern, to]i proprietarii de a-
partamente racorda]i la sis-
temul centralizat de `nc\lzi-
re, trebuie s\ `[i monteze,
pân\ la sfâr[itul lunii iulie,
contoare individuale de e-
nergie termic\. Cei care nu
mici care practic\ comer-
]ul stradal. „Sunt foarte
multe chio[curi unde se
comercializeaz\ produse
pentru care sunt prev\zu-
te anumite restric]ii de
temperatur\, pornind de
la ciocolat\ [i p=n\ la cre-
me pentru corp, spre e-
xemplu. Agen]ii economici
trebuie s\ `n]eleag\ fap-
tul c\ risc\ foarte mult `n
cazul `n care nu respect\
normele de comercializare
[i v=nd oamenilor produse
alterate“, a spus Marius
Bodea. Un alt subiect sen-
sibil, aflat `n vizorul con-
ducerii Prefecturii, `l re-
prezint\ complexul co-
mercial Siraj. Referitor la
activitatea desf\[urat\ `n
acest complex, subprefec-
tul Marius Bodea a de-
clarat c\ at=t Pompierii,
Direc]ia Sanitar-Veteri-
nar\ [i pentru Siguran]a
Alimentelor, c=t [i alte in-
stitu]ii abilitate `n aviza-
rea func]ion\rii unui ast-
fel de complex comercial
au semnalat foarte multe
nereguli.
„Trebuie s\ g\sim c=t
mai repede o solu]ie pen-
tru a remedia aceste prob-
leme, care dureaz\ de c=]i-
va ani. Nu s-a luat `nc\
decizia `nchiderii acestui
complex, deoarece mul]i
ie[eni tr\iesc de pe urma
comer]ului efectuat `n Si-
raj [i am crea o problem\
social\. ~n urm\toarele
zile, vom avea o discu]ie
cu proprietarul acestui
spa]iu, pentru a-i prezen-
ta recomand\rile Pompie-
rilor, Direc]iei Sanitar-
Veterinare sau Oficiului
pentru Protec]ia Consu-
matorului, `n vederea re-
zolv\rii problemelor sem-
nalate“, a precizat Marius
Bodea. a
`[i vor monta aparatele de
m\sur\ la fiecare calorifer
risc\ amenzi de 1.000 de lei.
~n municipiul Suceava sunt
aproximativ 26 de mii de
apartamente racordate la
sistemul centralizat de ter-
moficare, dintre care 65% au
montate repartitoare pentru
c\ldur\. Sucevenii nemul]u-
mi]i consider\ c\ fiecare tre-
buie s\ decid\ singur dac\
este benefic sau nu un astfel
de aparat [i acuz\ impu-
nerea repartitoarelor. Mon-
tarea unui repartitor cost\
circa 120 de lei pentru fie-
care calorifer `n parte, cos-
turile pe fiecare apartament
fiind calculate `n func]ie de
num\rul de camere [i de
surse de c\ldur\. a

Guvernul `mprumut\ bani pentru gr\dini]e noi
Guvernul a aprobat mier-
curi, 6 iunie, raportul negoci-
erii acordului cadru de `m-
prumut dintre România [i
Banca de Dezvoltare a Con-
siliului Europei, `n valoare
de 66,8 milioane euro, desti-
nat finan]\rii proiectului
„Reforma educa]iei timpurii
`n România“. Guvernul va
aloca la rândul s\u, `n buge-
tul Ministerului Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului
(MECT), suma de 21,5 mili-
oane de euro.
Suma total\, 88, 3 milioa-
ne de euro, va fi folosit\ pen-
M\suri de
combatere
a violen]ei
`n [coli
Ministrul Internelor [i
Reformei Administrative,
Cristian David, va pre-
zenta, `n scurt timp, E-
xecutivului o „hart\“ pe
care acest minister o va
`ntocmi `n ceea ce prive[te
riscul actelor de violen]\
`n [coli, a informat, mier-
curi seara, purt\torul de
cuvânt al Guvernului, Ca-
melia Sp\taru.
Potrivit acesteia, `n [e-
din]a de Guvern, mini[trii
Cristian David [i Cristian
Adomni]ei au anun]at c\
au preg\tit un program
de ac]iuni pentru comba-
terea violen]ei `n [coli, pe
care-l vor prezenta `n
foarte scurt timp. „Violen-
]a `n [coli nu este un feno-
men generalizat la nivelul
`ntregii ]\ri, iar m\surile
de combatere vor fi adap-
tate `n func]ie de particu-
larit\]ile locale“, a spus
Camelia Sp\taru, care a
enumerat printre m\suri-
le care vor fi avute `n ve-
dere cooptarea unui nu-
m\r mai mare de consili-
eri pe probleme de psi-
hopedagogie.
„Va exista un consilier
pentru 400 de copii, ceea
ce `nseamn\ c\ `n fiecare
[coal\ de m\rime medie
din România va exista un
asemenea specialist. ~n
[colile mari, vor fi mai
mul]i consilieri pe proble-
me de psihopedagogie“, a
declarat Camelia Sp\taru.
~n prezent, num\rul de
elevi pentru care exist\ un
psihopedagog este de 800.
Premierul C\lin Po-
pescu-T\riceanu a cerut,
s\pt\mâna trecut\, mi-
ni[trilor Educa]iei [i In-
ternelor s\ preg\teasc\
un set de m\suri pentru
combaterea violen]ei `n
[coli, ca urmare a cre[terii
num\rului de astfel de
manifest\ri `n institu]iile
de `nv\]\mânt. (O.R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TÂRGUL ME{TE{UGA-
RILOR ~N PARCUL COPOU: ~n
perioada 15-17 iunie, la Ia[i se
va desf\[ura a VIII-a edi]ie a
Târgului Me[te[ugarilor. Locul
de desf\[urare va fi Parcul
Copou, acolo unde se desf\[oa-
r\ an de an. „Se vor reuni `n jur
de 150 de expozan]i, pe care `i
a[tept\m s\ se `nscrie inclusiv
`n cursul zilei de ast\zi. Vor fi
expuse produse de artizanat,
suveniruri, `mpletituri de nuie-
le, paie sau fire textile, ciopli-
turi `n lemn sau piatr\, ]es\-
turi, picturi pe sticl\, lemn, pia-
tr\ [i pânz\, precum [i ou\
`ncondeiate.Totodat\ vom s\r-
b\tori [i o edi]ie jubiliar\ a Târ-
gului de Ceramic\“, a declarat
tru reabilitarea [i dezvolta-
rea infrastructurii gr\dini]e-
lor, dezvoltarea resurselor u-
mane [i profesionale, dezvol-
tarea capacit\]ii sistemului
educa]iei timpurii de a asi-
gura servicii de calitate [i `n-
t\rirea capacit\]ii manage-
riale a proiectului. Proiectul
„Reforma educa]iei timpurii
`n România“ ajunge pân\ `n
anul 2011 [i are drept obiec-
tiv asigurarea accesului la
un `nv\]\mânt pre[colar de
calitate prin cre[terea acce-
sului `n `nv\]\mântul pre-
[colar (copii `ntre 3 [i 6/7
Proceduri simplificate de evaluare
a unit\]ilor de cercetare
Unit\]ile sistemului de
cercetare-dezvoltare
de interes na]ional vor
fi atestate [i acreditate
`n func]ie de
rezultatele activit\]ii
desf\[urate [i de
prestigiul profesional.
Noul sistem de
evaluare, aprobat de
Guvern, simplific\
procesul de evaluare
prin adoptarea unei
proceduri unitare de
evaluare pentru toate
unit\]ile din sistemul
na]ional de cercetare-
dezvoltare.
Potrivit actului nor-
mativ propus de Minis-
terul Educa]iei, Cerce-
t\rii [i Tineretului
(MECT) [i aprobat de
Guvern, sunt stabilite
atât criteriile de evalu-
are, cât [i standardele [i
metodologia prin care
unit\]ile [i institu]iile `n
cauz\ vor primi atesta-
rea [i acreditarea.
Actul stabile[te dou\
criterii de performan]\ -
primar [i secundar. Pen-
tru primul criteriu se
iau `n calcul lucr\rile
[tiin]ifice publicate `n
reviste de specialitate
cotate ISI, brevete de in-
ven]ie, produse [i tehno-
logii rezultate din ac-
tivit\]i de cercetare-dez-
voltare. Pentru al doilea
criteriu, sunt vizate lu-
Eugenia Novac, [efa Serviciului
de Evenimente Speciale din
cadrul Prim\riei Ia[i. (S.D.)
a SPA}IILE DIN BOLT|
AR PUTEA FI ~NCHIRIATE:
Managerul Spitalului „Sf. Spi-
ridon“ se g=nde[te serios la `n-
chirierea spa]iilor eliberate de
medicii stomatolgi din Bolt\,
muta]i de cur=nd `n incinta Fa-
cult\]ii de Bioinginerie. Din
cele 61 de cadre didactice care
`[i desf\[urau `n trecut activi-
tatea `n Serviciul Bolt\ al Spi-
talului „Sf. Spiridon“ nu au mai
r\mas `n prezent dec=t 20. „Ne
g=ndim la `nchirierea acestor
spa]ii, r\mase goale `n scopul
desf\[ur\rii unor activit\]i me-
dicale. Bine`n]eles, cu acordul
ACTUALITATE
ani), `mbun\t\]irea calit\]ii
educa]iei timpurii a copilului
[i `mbun\t\]irea eficien]ei
sistemului de educa]ie tim-
purie, conform unui comuni-
cat transmis de MECT.
Ministerul Educa]iei va
amenaja clase pentru copiii
de gr\dini]\ `n spa]iile dis-
ponibile din [coli sau `n spa-
]ii `nchiriate, acestea fiind
solu]iile identificate de mi-
nistrul Educa]iei, Cristian
Adomni]ei, pentru rezolva-
rea pe termen scurt a defici-
tului de locuri pentru pre[co-
lari. Potrivit purt\torului de
cr\ri [tiin]ifice publicate
`n reviste de specialitate
f\r\ cota]ie ISI sau pre-
zentate la conferin]e in-
terna]ionale, modele fi-
zice sau experimentale,
modele func]ionale, pro-
totipuri normative.
Hot\rârea stabile[te
[i analizarea prestigiu-
lui profesional, care se
face pe baza mai multor
criterii: membri afla]i `n
colectivele de redac]ie a-
le unor reviste cotate
ISI sau incluse `n baze
de date interna]ionale,
premiile interna]ionale
ob]inute prin proces de
selec]ie, premiile Acade-
miei Române, num\rul
de conduc\tori de docto-
rat sau doctori `n [tiin-
]\, membri ai unit\]ii de
cercetare. Standardul
de performan]\ minim
pentru atestarea unit\-
]ilor de cercetare-dez-
voltare este ob]inerea `n
Prim\riei, care este adminis-
tratorul cl\dirii. Acolo ar putea
func]iona foarte bine un depo-
zit de medicamente sau firme
cu profil medical“, a declarat
managerul spitalului, ec. Ioan
B=rliba. (O.B.)
a ALERGIE LA VOPSEA
DE P|R: O t=n\r\ de 37 de ani
a ajuns ieri `n Unitatea de Pri-
mire Urgen]e (UPU) a Spitalu-
lui „Sf. Spiridon“, dup\ ce a f\-
cut o form\ sever\ de alergie la
vopsea de p\r. Femeia a venit
la spital direct de la coafor,
`nainte ca starea s\ se agrave-
ze. „A avut noroc, pentru c\ a
ajuns la noi `nainte ca simpto-
mele de alergie s\ se complice.
Putea respira, nu avea fa]a tu-
cuvânt al Guvernului, Ca-
melia Sp\taru, Adomni]ei a
explicat `n timpul [edin]ei
Executivului c\ fondurile
alocate pân\ `n prezent pen-
tru construc]ia sau reabil-
itarea gr\dini]elor au fost
distribuite, `ns\ „efortul nu
a fost sus]inut de toate au-
torit\]ile locale“.
„Unele prim\rii nu au
alocat astfel nici un leu pen-
tru extinderea spa]iilor pen-
tru gr\dini]e sau pentru con-
struirea altora noi. Respon-
sabilitatea construirii [i re-
abilit\rii gr\dini]elor o are
ultimii trei ani de acti-
vitate a cel pu]in 10
puncte ca [i raport `ntre
num\rul total de puncte
acumulat de institu]ie [i
totalul personalului de
cercetare-dezvoltare a-
testat al respectivei u-
nit\]i.
Standardul de perfor-
man]\ pentru acredita-
rea ca unit\]i [i institu-
]ii componente ale siste-
mului de cercetare [i
dezvoltare de interes
na]ional este ob]inerea
`n ultimii cinci ani de
activitate a cel pu]in 80
de puncte de persoan\.
Reatestarea [i reacred-
itarea unit\]ilor de cer-
cetare-dezvoltare se
efectueaz\ periodic, `n
func]ie de strategia do-
meniului de cercetare-
dezvoltare la maximum
3 ani, respectiv 5 ani
sau la modificarea obiec-
tului de activitate. Eva-
mefiat\ [i nu-[i pierduse `nc\
starea de con[tien]\, ceea ce a
ajutat-o foarte mult“, a decla-
rat dr. Diana Cimpoe[u, purt\-
torul de cuv=nt al spitalului.
Acesta a mai precizat c\ de la
un an la altul se constat\ o
cre[tere a gradului de sensibi-
lizare fa]\ de anumite produse
cosmetice [i alimentare, astfel
`nc=t persoane care nu se [tiau
`n trecut alergice pot prezenta
simptomele unei asemenea a-
fec]iuni. De aceea, este bine ca
orice produs cosmetic s\ fie tes-
tat pe o por]iune mic\ de piele
`nainte de utilizare. (O.B.)
a ANGAJA}II DE LA „SPI-
RIDON“ ~NVA}| S| STERILI-
ZEZE INSTRUMENTARUL
Vineri, 8 iunie 2007
nu doar Guvernul, ci [i au-
torit\]ile locale“, a spus
Camelia Sp\taru.
Pentru rezolvarea pe ter-
men lung a problemei defici-
tului de locuri `n gr\dini]e
din suma de 88,3 milioane
euro se vor reabilita 340 de
gr\dini]e, `n timp ce o parte
din sum\ va fi folosit\ pen-
tru construirea a peste 400
de gr\dini]e noi [i pentru
dotarea cu mobilier a 750 de
gr\dini]e. Din aceea[i sum\
vor fi dotate cu materiale di-
dactice [i cu jocuri toate
gr\dini]ele din ]ar\ - respec-
tiv 13 mii de unit\]i de [co-
larizare. (O.R.)
luarea se realizeaz\ la
cererea institu]iei inte-
resate `n termen de cel
mult 60 de zile de la
data depunerii cererilor.
~n maxim 15 zile de la fi-
nalizarea procesului de
evaluare se `nainteaz\
pentru validare autori-
t\]ii de stat pentru cer-
cetare-dezvoltare ra-
poartele finale de evalu-
are [i lista cu propuneri
privind atestarea/rea-
testarea [i acreditarea/
reacreditarea unit\]ilor
evaluate.
Institu]iile abilitate
s\ realizeze evaluarea
unit\]ilor de cercetare-
dezvoltare sunt: Acade-
mia Român\ [i academi-
ile de ramur\, Consiliul
Na]ional al Cercet\rii
{tiin]ifice din ~nv\]\-
mântul Superior, Cole-
giul Consultativ pentru
Cercetare-Dezvoltare [i
Inovare. (O.R.)
MEDICAL: ~n urma controlului
efectuat de Inspec]ia Sanitar\
de Stat, la recomandarea Mi-
nisterului S\n\t\]ii, condu-
cerea Spitalului „Sf. Spiridon“
a decis instruirea `ntregului
personal cu privire la modul de
r\sp=ndire a infec]iilor nosoco-
miale `n spital, dar [i `n ceea ce
prive[te modul de sterilizare a
instrumentarului. „Inspec]ia a
dat o amend\ unei asistente de
la Clinica ORL, care se ocupa
de sterilizare, dar care nu [tia
protocoalele standard. De ace-
ea, am hot\r=t ca tot perso-
nalul s\ fac\ o instruire `n a-
cest sens“, a declarat dr. Ca-
melia Bogd\nici, directorul
medical al spitalului. (O.B.)
11
PE SCURT
To]i bolnavii
de cancer vor beneficia
de tratament
Acesta este decizia conducerii Spi-
talului Clinic „Sf. Spiridon“, dup\
ce o serie de bolnavi de cancer
`nscri[i la un cabinet privat de spe-
cialitate s-au pl=ns de lipsa medica-
mentelor. Pacien]ii respectivi sunt
trata]i de dr. Constantin Volov\],
singurul medic cu cabinet privat de
oncologie din ]ar\. „Am dat un or-
din intern prin care to]i bolnavii on-
cologici, chiar [i cei aronda]i la cabi-
netele private, s\ beneficieze de
eliberarea de medicamente pentru
continuarea tratamentului din far-
macia cu circuit `nchis a spitalului
nostru. Totu[i, ei trebuie s\ vin\
pentru internare de zi `n ambula-
torul nostru, pentru c\ speciali[tii
nu pot prescrie tratamente f\r\ in-
ternare“, a declarat ec. Ioan B=rli-
ba, managerul spitalului. Acesta a
mai precizat c\ la externare bolna-
vii pot merge `n continuare la ace-
la[i medic curant. Spitalul „Sf.
Spiridon“ a alocat `n luna mai 2,5
miliarde de lei vechi din resurse
proprii pentru achizi]ia de medica-
mente destinate bolnavilor cu afec-
]iuni oncologice, din cauza defec]iu-
nilor survenite la nivel na]ional `n
derularea licita]iei pentru medica-
mentele oncologice. (O.B.)
Finan]\ri pentru mediu
Agen]ia pentru Dezvoltarea Regio-
nal\ (ADR) Nord-Est a `nceput de-
mersurile pentru lansarea licita]iei
deschise cu tema „Schema de inves-
ti]ii pentru sprijinirea sectorului
public `n sectoarele prioritare de
mediu“, ce urmeaz\ a fi implemen-
tat\ `n cadrul Programului PHARE
2005, Coeziune Economic\ [i Socia-
l\. Obiectivul principal al schemei
de granturi const\ `n acordarea de
asisten]\ financiar\ autorit\]ilor
publice locale cu responsabilit\]i `n
domeniul protec]iei mediului [i or-
ganiza]iilor non-guvernamentale
din toate regiunile de dezvoltare ale
Rom=niei, pentru reducerea polu\-
rii atmosferice. Aceasta va oferi
sprijin financiar nerambursabil au-
torit\]ilor publice din localit\]ile cu
maximum 50 de mii locuitori, `n
vederea dezvolt\rii activit\]ilor de
investi]ii la nivel regional, `n sec-
toarele gestion\rii de[eurilor, gos-
pod\rirea apelor, a apelor uzate [i a
protec]iei naturii. (S.D.)
Audien]e `n cartiere,
sus]inute de
Poli]ia Comunitar\
Poli]ia Comunitar\ din Ia[i inten-
]ioneaz\ s\ vin\ `n sprijinul ie[e-
nilor, pentru ca ace[tia s\ nu mai
fie nevoi]i s\ vin\ p=n\ la sediul
din Bucium s\ `[i spun\ pro-
blemele. Astfel, `ncep=nd de ast\zi,
vor fi sus]inute o serie de audien]e
`n mai multe cartiere din Ia[i.
Prima este sus]inut\ `n Centrul de
Cartier Alexandru cel Bun. Potrivit
directorului Poli]iei Comunitare,
Alexandru Hordil\, foarte mul]i
ie[eni se pl=ng de problema ilumi-
natului stradal sau a c=inilor comu-
nitari din cartierele ie[ene. (S.D.)
Gr\dini]ele retrocedate
`[i mai p\streaz\
calitatea `nc\ un an
Deoarece num\rul de locuri pentru
`nscrierea `n `nv\]\m=ntul pre[co-
lar este foarte limitat, iar munici-
palitatea ie[ean\ este nevoit\ s\
restituie proprietarilor de drept un
num\r de 4 gr\dini]e, s-a convenit
asupra unui compromis. „P=n\ `n
2008, aceste spa]ii vor func]iona tot
ca gr\dini]e, contra unei pl\]i de 8
lei pentru spa]iu construit [i de 3
lei pentru teren. ~n paralel am de-
marat procedura de licita]ie pentru
construirea a 4 noi gr\dini]e care
vor ajunge la o valoare de 2 mili-
oane de lei, sum\ ce este alocat\
pentru anul 2007. Lucr\rile vor
`ncepe peste aproximativ 2 luni de
la `ncheierea procedurilor legale“, a
declarat Andrei Trofor, purt\torul
de cuv=nt al Prim\riei Ia[i. (S.D.)
12 Vineri, 8 iunie 2007 SPORT

PE SCURT
Pi]urc\ regret\ c\
„Dubl\“ perfect\
a Rom=nia [i-a `ndeplinit obiectivul
Belarus nu a putut pentru aceast\ var\, ob]in=nd [ase puncte
`ncurca Bulgaria
`n cele dou\ meciuri cu Slovenia
`n cele dou\ meciuri
a Tricolorii au `nvins cu 2-0 la Timi[oara,
Victor Pi]urc\, selec]ionerul echi-
pei na]ionale de fotbal a Rom=ni- dup\ ce `n urm\ cu patru zile se
ei, s-a declarat mul]umit de victo-
ria cu Slovenia (2-0), de jocul re- impuseser\ [i la Cejle, cu 2-1 a
prezentativei, precum [i de faptul Na]ionala de fotbal a lansat de Tama[, Mutu a a-
c\ tricolorii au c=[tigat 6 puncte
din dubla cu Slovenia. „Sunt mul- Rom=niei a `nvins forma]ia juns singur cu Handanovic,
]umit, dar ar fi fost [i mai bucuros Sloveniei cu scorul de 2-0 dar [utul s\u a fost respins
dac\ [i Bulgaria ar fi pierdut (1-0), miercuri seara, pe de portarul sloven, `n se-
puncte. A fost un joc foarte bun, Stadionul „Dan P\ltini[a- cunda 20. ~n minutul 2,
ca [i la Celje. Reprezentativa a nu“ din Timi[oara, `n pre- Mutu se remarc\ printr-un
f\cut un joc excelent, iar scorul liminariile EURO 2008, [i semiluft, la 5 metri de poar-
putea fi mult mai mare, am ratat s-a deta[at `n fruntea Gru- t\, dup\ o centrare foarte
foarte mult“, a spus Pi]urc\. Se- pei G, `naintea Bulgariei [i bun\ a lui Florentin Petre.
lec]ionerul `[i `ndreapt\ acum a- Olandei.
ten]ia spre meciul urm\tor, cu Be- Treptat, meciul se mai li-
Golurile echipei noastre ni[te[te, iar slovenii echili-
larus, `n deplasare: „Urmeaz\ me- au fost marcate de Adrian
ciul cu Belarus, un moment foarte Mutu (40) [i Cosmin Con- breaz\ jocul, iar ocaziile
important, fiindc\ Olanda va `n- tra (70). Rom=nia a ob]inut dispar pentru o perioad\
t=lni Bulgaria [i oricare din aceste o victorie meritat\, dup\ de timp. O a doua mare
echipe pierde puncte noi vom fi a-
un joc bun, cu destule ra- [ans\ de gol este irosit\ de Adrian Mutu [i-a demonstrat clasa [i `n meciul cu Slovenia
vantaja]i. Eu sper ca Bulgaria s\ Goian, care reia cu capul
fie cea care pierde, dar important t\ri ale tricolorilor, `n fa]a de la Timi[oara, `nscriind cu o frumoas\ lovitur\ de cap
unei echipe inferioare ca din 5 metri `n bara trans-
e ca noi s\ c=[tig\m `n Belarus (8
septembrie). Dac\ vom juca `n a- valoare. versal\, la o minge recen- Prima ac]iune mai `n- La reluare, Rom=nia `n- r\ dup\ cea a lui Goian), din
ceea[i manier\ cum am f\cut-o `n Meciul a `nceput `n trom- trat\ `n careu de Tama[ chegat\ a oaspe]ilor vine `n cepe din nou ofensiv, dar numai 4 metri, la centra-
aceste dou\ meciuri cu Slovenia b\, cu dou\ mari ocazii de (30). Apoi, Mutu reia cu ca- minutul 35, c=nd Ilic cen- cei care rateaz\ o mare o- rea foarte bun\ a lui Ra],
vom `nvinge“. gol ratate de Mutu `n pri- pul, peste poart\, cen- treaz\ `n careu, iar Lavric cazie sunt oaspe]ii, prin `n urma unei contre rapide
mele minute. Mai `nt=i, trarea lui Ra] (32). reia din voleu, dar pe l=ng\ Komac, care a tras gre[it (85). B\nel Nicoli]\ prinde
poart\. din pozi]ie foarte bun\, la o un voleu de excep]ie din a-
C\pitanul Chivu a ajuns Mutu reu[e[te deschide- minge respins\ gre[it de fara careului, dar mingea
la selec]ia cu num\rul Rom=nia - Slovenia 2-0 (1-0) rea scorului `n minutul 40, Goian (49). trece peste poart\ (87). Ma-
fructific=nd cu capul cen- Mutu are o nou\ ac]iune rica a mai ratat o situa]ie
50 la echipa na]ional\ Au marcat: Adrian Mutu (40), Cosmin Contra (70). trarea excelent\ a lui Co- personal\, iar [utul s\u de clar\, [ut=nd din unghi `n
Timi[oara, stadion „Dan P\ltini[anu“: 20.000 specta- drea: 1-0. Marica este a- la circa 20 de metri este portar (90^3), la ultima fa-
Cristian Chivu, c\pitanul echipei tori; 26 grade Celsius. proape de a majora dife- respins de Handanovic `n z\ a meciului.
na]ionale de fotbal a Rom=niei, a Au evoluat echipele: ren]a, dar [utul s\u este corner. Mutu execut\ pen- Dup\ acest succes, Ro-
ajuns la selec]ia cu num\rul 50, Room=nia: Lobon] - Contra, Tama[, Goian, Ra] - deturnat `n corner de Han- tru Contra, la col]ul opus al
cu ocazia partidei de miercuri, de m=nia se deta[eaz\ `n frun-
Codrea (’79 Ple[an), Chivu, Zicu (’61 Ro[u) - Fl. Petre danovic (42). Codrea cen- careului, iar timi[oreanul tea Grupei G, cu 17 puncte,
la Timi[oara, c=[tigat\ de selec]io- (’76 Nicoli]\), Mutu - Marica. Antrenor: Victor Pi]urc\.
nata noastr\ cu scorul de 2-0, `n treaz\ din nou, iar Marica reia excelent din voleu [i
Sllovenia: Handanovic - Ilic, Mavric, Morec, Jokic (’84 reia cu capul, dar Handano- m\re[te diferen]a: 2-0 (70). pe locul doi urc=nd Bulga-
fa]a Sloveniei, `n preliminariile ria, cu 15 puncte, dup\ 2-1
EURO 2008. „~ntregii echipe i-a Filekovic) - Komac, Zlogar (’77 Sukalo), Ceh, Vrsic - vic respinge de sub trans- Marica trimite mingea
ie[it jocul. Am reu[it s\ c=[tig\m Birsa (’55 Novakovic), Lavric. Antrenor: Matjaz Kek versal\ (45^1). `n transversal\ (a doua ba- cu Belarus. a
meciul [i cele 6 puncte din aceast\
dubl\, care fac s\ ne creasc\ [an-
sele la calificare. Nu suntem cali-
fica]i, suntem pe drumul cel bun.
Favoritele [i-a
au respectat blazonul Transferuri
Am `ncheiat anul cum ne-am pro-
pus, dar mai avem multe meciuri
Runda de miercuri din
preliminarii a fost lipsit\
~n rest, rezultate fire[ti,
favoritele Italia, Anglia,
rea primelor dou\ locuri au
intrat echipe precum Bos-
pe ultima
de jucat p=n\ o s\ tragem linie [i
ne vom considera califica]i. Sper
de mari susprize, un sin-
gur rezultat ie[ind din ti-
Germania, Fran]a, Sco]ia,
Rom=nia, Bulgaria [i alte
nia, Finlanda, Israel sau
Irlanda de Nord, `n cazul
sut\ de metri
c\ vom merge la Europene, pentru
c\ avem o echip\ frumoas\, care
parele „normalului“. Polo-
nia, liderul grupei A, a
forma]ii cotate cu [anse la
accederea la turneul final
`n care una sau mai multe
dintre aceste echipe vor
la Poli Ia[i
merit\ acest lucru `n momentul de pierdut cu 0-1 `n Armeni- ob]in=nd victorii impor- merge la EURO fiind [an-
fa]\“, declarat Chivu dup\ meci. a, dar a r\mas pe primul tante, `n fa]a unor adver- se ca selec]ionate mult mai Antrenorul Politehnicii
Chivu a recunoscut c\ a existat „o loc, cu [anse reale la cali- sari mode[ti. Surprinz\- bine cotate s\ r\m=n\ a- Ia[i, Ionu] Popa (foto),
anumit\ tensiune, ca la fiecare ficare. tor, `n cursa pentru ocupa- cas\. (N.P.) consider\ c\ Poli se va `n-
meci al echipei na]ionale, dar am t\ri `n aceast\ var\, chiar
[tiut s\ o dep\[im, s\ juc\m a[a Rezultatele `nregistrate miercuri `n preliminariile lui EURO 2008 [i situa]ia `n cele7 grupe: dac\ p=n\ acum pre[edin-
cum ne-am propus, am marcat Clasament grupa A tele Sorin Boca nu i-a dat
dou\ goluri, am ratat multe ocazii Grupa A 1. Polonia 9 6 1 2 15-7 19p nici o veste bun\ `n aceas-
[i am reu[it ce ne-am propus“. Pe Kazahstan - Azerbaidjan 1-1 1 (Baltiyev ’53 - Nadyrov ’31).
2. Portugalia 7 4 2 1 15-5 14p
t\ privin]\. „Noi de fieca-
3. Serbia 7 4 2 1 10-4 14p
Cristian Chivu nu-l intereseaz\ Zhalmagambetov de la gazde a fost eliminat `n minutul 44. 4. Finlanda 8 4 2 2 9-5 14p re dat\ am transferat ju-
celelalte rezultate din grup\, ci Armenia - Polonia 1-0 0 (Mkhitaryan ’66) 5. Armenia 7 2 1 4 3-7 7p
doar jocurile noastre: „Nu m\ in- 6. Belgia 8 2 1 5 5-10 7p c\tori pe ultima sut\ de
Finlanda - Belgia 2-00 (Johansson ’26, Eremenko ’71). Fellai-
tereseaz\ ce face Bulgaria, ci doar ni de la oaspe]i a fost eliminat `n minutul 51.
7.
8.
Kazahstan
Azerbaidjan
8
8
1
1
3
2
4
5
5-11
4-17
6p
5p
metri. Cred c\ a[a se va
ce face Rom=nia, s\ c=[tige toate `nt=mpla [i acum. Dec=t ]=nd faptul c\ Delta Tul-
meciurile. Avem un avantaj fa]\ Grupa B C l a sa m e n t grupa B
deloc, mai bine spre fi- cea trebuie s\ evolueze `n
1. Fran]a 7 6 0 1 15-2 18p
de Olanda [i sper s\ `l p\str\m 2. Italia 7 5 1 1 13-6 16p nalul campaniei. Atunci e Liga 1.
p=n\ la cap\t“. Insulele Feroe - Sco]ia 0-2
2 (Maloney ’31, O’Connor ’35) 3. Sco]ia 7 5 0 2 13-6 15p [i mai u[or. Se mai las\ „Nu e corect ce se `n-
4. Ucrania 6 4 0 2 8-6 12p
Lituania - Italia 0-2
2 (Quagliarella ’13, ’45) 5. Lituania 7 2 1 4 4-7 7p din pre], negocierile cu ju- t=mpl\ la noi. Delta Tul-
6. Georgia 8 2 0 6 13-14 6p c\torii [i cu echipele nu cea [i-a c=[tigat pe teren
Mutu crede Fran]a - Georgia 1-0
0 (Nasri ’33) 7. Feroe 8 0 0 8 2-27 0p
mai sunt la fel ca acum, la dreptul de a evolua `n Pri-
c\ o victorie `n Belarus Grupa C Clasam e n t g r u pa C s=nge“, spune tehnicianul. ma Lig\ [i ar trebui s\
1. Grecia 7 6 0 1 12-5 18p
Acesta a men]ionat c\ primeasc\ o derogare [i
ne-ar duce la EURO Norvegia - Ungaria 4-0
Carew ’60, ’77)
0 (Iversen ’22, Braaten ’58, 2.
3.
Norvegia
Turcía
7
6
4
4
1
1
2
1
17-6
16-6
13p
13p Jiul Petro[ani a solicitat s\ poat\ evolua `n Liga 1.
Bosnia-HHer]. - Malta 1-0
0 (Muslimovic ’6)
4. Bosnia 7 4 1 2 14-14 13p
suma de 200.000 de dolari Este meritul juc\torilor.
Atacantul Adrian Mutu s-a ar\tat 5. Ungaría 7 2 0 5 7-14 6p
Echipa a muncit un sezon
mul]umit de victoria ob]inut\ cu
Grecia - Republica Moldova 2-1 1 (Charistreas ’30, 6. Malta 7 1 1 5 5-15 4p pentru a-l ceda pe Iosif
Liberopoulos ’90 - Frunz\ ’80) 7. Moldova 7 0 2 4 4-15 2p
Kalai. „E o sum\ imens\ `ntreg s\ promoveze [i a-
Slovenia, `n preliminariile EURO cum i se ia acest drept,
2008, precum [i de cele [ase punc- Grupa D C l a sa m e n t grupa D pentru un juc\tor de la o
te c=[tigate `n dubla man[\ cu a-
1. Germania 7 6 1 0 29-4 19p
echip\ de liga a 2-a. Am consider eu `n mod abu-
2. Cehia 7 4 2 1 15-4 14p
ceast\ echip\. „Avem un drum Germania - Slovacia 2-1 1 (Durica ’10 autogol, Hitzlsperger 3. Irlanda 7 4 1 2 12-8 13p `n]eles de la pre[edintele ziv. Numai la noi se poate
lung p=n\ la calificare. Importante
’43 - Metzelder ’20 autogol) 4. Slovacia 7 3 0 4 16-13 9p Boca Sorin c\ [i alte echi- `nt=mpla a[a ceva. {i anul
sunt cele 6 puncte c=[tigate, ne-am
5.
6.
}ara Galilor
Cipru
6
6
2
1
1
1
3
4
8-9
9-16
7p
4p pe din liga secund\ cer trecut s-a f\cut o mare ne-
`ndeplinit obiectivul. Suntem bu- 7. San Marino 6 0 0 6 1-36 0p chiar [i 300.000 de dolari dreptate. Sportul Studen-
curo[i c\ am terminat sezonul C l a sa m e n t grupa E pe juc\tori. E foarte mult. ]esc, cea mai frumoas\ e-
competi]ional cu o victorie. Sun- Grupa E 1. Croa]ia 7 5 2 0 16-4 17p Ri[ti s\ dai o c\ru]\ de chip\ din prima divizie, a
tem pe drumul cel bun [i sper\m Andorra - Israel 0-2
2 (Temile ’37, Colautti ’53). Sanchez de la
2. Israel 8 5 2 1 17-7 17p
bani [i s\ vin\ la echip\ fost retrogradat\ din cau-
3. Rusia 7 4 3 0 11-1 15p
c\ vom c=[tiga [i urm\toarele par- gazde a ratat un penalty `n minutul 81. 4. Anglia 7 4 2 1 12-2 14p s\ fac\ tu[a, s\ nu se a- za unor datorii. Nu m\ in-
tide“, a spus Mutu. Mutu a regre- Croa]ia - Rusia 0-0
0 5. Macedonia 7 2 1 4 6-7 7p
dapteze sistemului de joc tereseaz\ cine s-a clasat
tat ocazia irosit\ `n primul minut. Estonia - Anglia 0-3
3 (Joe Cole ’37, Crouch ’54, Owen ’62)
6. Estonia 7 0 0 7 0-14 0p
pe locul 15 `n Liga 1 [i ar
„Trebuia s\ fiu mai atent `n pri- 7. Andorra 7 0 0 7 1-28 0p sau pur [i simplu s\ nu
aib\ valoare“. putea profita de situa]ia
mul minut. A venit prea devreme Grupa F C l a sa m e n t grupa F nefericit\ a tulcenilor. Nu
acea ocazie, m-a prins nepreg\tit. 1. Suedia 7 5 1 1 17-7 16p
conteaz\ c\ e Ceahl\ul,
Suedia - Islanda 5-0 0 (Allback ’11, ’51, Svensson ’42, 2. Spania 7 5 0 2 13-6 15p
Nu conteaz\ scorul, 2-0, 3-0, im-
portante sunt cele 3 puncte“, a a-
Mellberg ’44, Rosenberg ’49) 3.
4.
Irlanda de Nord
Danemarca
6
6
4
3
1
2
1
1
10-7
12-5
13p
11p
„Delta Tulcea Poli Ia[i sau alt\ echip\,
Liechtenstein - Spania 0-22 (David Villa ’8, ’14). Villa de la mi se pare corect ca Tul-
d\ugat atacantul Fiorentinei. Mu- oaspe]i a ratat un penalty `n minutul 90.
5.
6.
Islanda
Liechtenstein
7
7
1
1
1
1
5
5
5-15
4-18
4p
4p
ar trebui acceptat\ cea, dac\ a ob]inut pe te-
tu crede c\ „dac\ vom reu[i s\ Letonia - Danemarca 0-2 2 (Rommedahl ’15, ’17)
c=[tig\m `n Belarus, iar Bulgaria
7. Letonia 6 1 0 5 4-7 3p
`n Liga 1“ ren dreptul de a promova,
va pierde `n Olanda, cu siguran]\ Grupa G C l a sa m e n t grupa G s\ fie l\sat\ s\ joace,
ne-am deta[a considerabil. O s\
1. Rom=nia 7 5 2 0 14-4 17p Ionu] Popa [i-a expri- chiar dac\ nu [i-a depus
2. Bulgaria 7 4 3 0 11-4 15p
ne preg\tim foarte bine [i sper s\ Bulgaria - Belarus 2-1
1 (Martin Petrov ’11, Yankov ’39 - Va- 3. Olanda 6 4 2 0 8-2 14p mat indignarea fa]\ de re- dosarul pentru licen]iere
ne prind\ ap]i sut\ la sut\ pentru siliuk ’5 penalty) 4. Albania 7 2 3 2 8-6 9p gulamentele `n ceea ce pri- la timp“, a declarat antre-
Rom=nia - Slovenia 2-00 (Mutu ’40, Contra ’70) 5. Belarus 7 2 1 4 10-15 7p
c\ avem nevoie de toat\ echipa. 6. Slovenia 7 1 1 5 5-12 4p
ve[te licen]ierea, admi- norul Politehnicii. (N.P.)
~mpreun\ suntem o for]\“. a Luxemburg - Albania 0-3 3 (Skela ’25, Kapllani ’36, ’72) 7. Luxemburg 7 0 0 7 1-14 0p

Electroterapia la domiciliu
Din antichitate avem m\rturii c\ oamenii apreciau
efectul benefic al pe[tilor electrici, imortaliza]i
`n desene [i scrijelituri pe st=nci, iar din secolul al
XVII-lea, c=nd Galvani a produs electricitatea `n
laborator, bine`n]eles, s-au `ncercat efectele sale de
la cei doi poli: ca arm\ de lupt\ sau pentru efectele
sale bune, de ameliorare a unei st\ri de boal\.
de dr. Vlad-D
Dorin BEJAN
~n prezent, `n magazinele
de materiale sportive, de cos-
metic\ sau de tehnic\ me-
dical\ se g\sesc diverse
aparate miniaturale, cu ba-
terii, acumulatori sau racor-
date, care genereaz\ anumite
forme de curent electric re-
dresat, modulat, diminuat,
astfel `nc=t s\ nu fie nociv [i
s\ aib\ anumite efecte te-
rapeutice.
~n serviciile de fizioterapie
se folosesc aparate care uti-
lizeaz\ diverse game de elec-
tricitate: de la cele de joas\
frecven]\, care produc un im-
puls electric pe secund\, ca
vibra]iile unui aparat de
masaj, p=n\ la altele, care
produc un curent cu alte ca-
racteristici [i, `n consecin]\,
alte efecte medicale, aparate
POR}IA DE S|N|TATE
care trimit la distan]\ impul-
suri asem\n\toare sta]iilor
radio sau celularelor.
Cele mai simple [i la
`ndem=na oricui de cump\rat
[i manevrat sunt aparatele de
joas\ frecven]\, care produc
un mic [oc electric, resim]it la
nivelul pielii ca o pi[c\tur\ de
intensitate reglabil\, mai
slab sau mai puternic [i cu o
frecven]\ rar\.
Aparate pentru
stimularea mu[chilor
atrofia]i
Efectul de stimulare al
filetelor nervoase din piele,
cele care trimit comanda la
mu[chi s\ se contracte, se
ob]ine cu impulsuri rare,
mu[chiul contract=ndu-se rit-
mic, ca [i cum ar face un efort
cu o greutate. Comanda con-
trac]iei nu mai vine de la
creier, ci de la aparat, trans-
mis\ prin dou\ fire, direct pe
mu[chi, acestea lucind c=t
timp am l\sat deschis apa-
ratul la intensitatea [i frec-
ven]a reglat\ de noi.
Sunt aparate folosite pen-
tru culturi[ti, sportivi, care
vor s\-[i hipertrofieze selectiv
anumi]i mu[chi, dar [i pentru
persoanele care au avut un
segment de corp imobilizat `n
aparat gipsat [i au mu[chii
atrofia]i.
De asemenea, exist\ anu-
mite aparate folosite pentru
sl\bit, deoarece „biciuiesc“
mu[chii s\ lucreze p=n\ la
epuizare f\r\ grija [i mila
„posesorului“.
Efectul de sedare apare
atunci c=nd stimulul electric
vine la piele cu o rapiditate
mare, nu mai este timp ca
mu[chiul s\ se contracte [i s\
se relaxeze pentru contrac]ia
urm\toare. ~n schimb, filetele
nervoase, cele care transmit
sensibilitatea sunt iritate [i
blocheaz\ senza]ia de durere.
La fel ca `n cazul unui
bruiaj sau a unui filtru de la o
poart\ de control, nu sunt
l\sate s\ plece spre creier
Dr. Vlad-Dorin Bejan,
medic primar reumatolog
senza]iile dureroase, produ-
c=nd sedarea, calmarea ne-
pl\cerilor musculo-scheletice.
Tehnica de folosire este
precizat\ la fiecare aparat `n
parte, dar toate au o surs\
slab\ de curent electric, un
buton care regleaz\ frecven]a
[i altul care regleaz\ intensi-
tatea, aplicate pe aparat, [i
doi electrozi lega]i cu dou\ fi-
re de electrozii care se aplic\
pe piele, prin intermediul u-
nei comprese udate [i prin
presare uniform\.
Indica]ii [i sugestii
Sunt folositoare aparatele
de electroterapie de joas\
frecven]\, care produc stimuli
rari, aplicabili pe mu[chi sau
grupe musculare, la persoane
care nu au posibilitatea de a
face o activitate fizic\ sus]i-
nut\, la cei cu atrofii muscu-
lare sau la persoanele care
trebuie s\-[i consume excesul
de mas\ corporal\.
Pentru efectul sedativ sunt
indicate aparatele de calmare
a nevralgiilor, nevritelor din
diabet, lombosciatic\, com-
presiuni pe nervii centrali [i
periferici date de tumori,
dureri la membrele inferioare
date de arterit\.
Cu `ndem=nare [i sprijinul
unui specialist, un aparat
portabil de electroterapie de
valoarea unui kilogram de
cafea poate face un tratament
nemedicamentos util [i neno-
civ. a
Vineri, 8 iunie 2007 13
SFATUL ZILEI
Cum prevenim
infectarea cu
hepatita C
Hepatita cronic\ cu virus C este
la ora actual\ o problema major\ de
s\n\tate public\ la nivel mondial.
Potrivit OMS, aproximativ 180 de
milioane de oameni, adica 3% din
popula]ia globului, sunt infecta]i cu
virusul hepatitei C, iar dintre a-
ce[tia 130 de milioane sunt purt\-
tori cronici ai virusului hepatitei C,
cu risc major de a dezvolta ciroza
hepatic\ sau cancerul hepatic.
Infec]ia acut\ cu virusul hepa-
titei C este `n 8 din 10 cazuri asimp-
tomatic\. Uneori, `ns\, apar dureri
musculare, dureri de articula]ii,
grea]\, stare de oboseal\, lipsa pof-
tei de m=ncare, dureri abdominale,
urin\ `nchis\ la culoare.
Virusul poate fi transmis prin
transfuzii de s=nge [i produse din
s=nge, prin contactul direct al s=n-
gelui unei persoane neinfectate cu
s=nge infectat (cazuri de contacte
accidentale, care implic\ instru-
mentar sau obiecte nesterile), prin
tatuaje, piercing, acupunctur\,
obiecte de uz personal (aparat de
b\rbierit, forfecu]\, periu]\ de din]i
- pe astfel de instrumente pot exista
pic\turi de s=nge invizibile), `n
urma unui accident de munc\ `n ca-
re este implicat personal medical
sau alte categorii de personal cu risc
poten]ial, prin hemodializ\, de la
mam\ la f\t, prin intermediul
schimbului de s=nge care are loc `n
mod constant, pe parcursul sarcinii,
`ntre mam\ [i copil.
Tratamentele existente la ora ac-
tual\ au o rat\ de succes ridicat\, cu
condi]ia ca boala s\ fie diagnosticat\
c=t mai devreme, `nainte de apari]ia
cirozei sau a cancerului hepatic.
Exist\ dou\ medicamente cu in-
dica]ie aprobat\ pentru tratarea he-
patitei C: interferonul [i ribavirina.
De obicei, cele dou\ medicamente se
administreaz\ `n asociere, dar exist\
[i cazuri `n care se poate administra
doar interferon. Tratamentul se ad-
ministreaz\ exclusiv la indica]ia [i
dup\ prescrip]ia medicului.
Pentru prevenirea infect\rii cu
virusul hepatitei C:
- nu folosi]i obiecte de igien\ per-
sonal\ pe care le folosesc [i alte per-
soane;
- atunci c=nd vi se administreaz\
tratament injectabil, verifica]i `ntot-
deauna utilizarea instrumentarului
steril. (sursa: www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 8 iunie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00 A
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 4 2 6 1 8 10 2

Actualitatea Actualitatea Actualitatea 11 2 5 6 2 1 3 5 8

cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05
10 2 12 8 10 3 12 7 1 8 2

2 3 7 4 6 8 9 5 1 3 13 8 14 4 15 8 5 2
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

5 6 9 3 1 2 4 7 8 10 2 12 3 8 7 6
1 4 8 7 5 9 3 6 2
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 7 1 5 9 3 6 2 8 4 Aritmogriful este un gen enigmistic 6 7 5 7 11

de la 1 la 9. Jocul a fost 4 9 6 2 8 1 5 3 7 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 3 13 3 6 8 1 8

lansat [i pe Internet [i s-a 8 2 3 5 7 4 1 9 6 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 9 7 1 8 4 5 6 2 3 totdeauna aceea[i cifr\. 10 2 16 15 1 8 10 1 7
tele Unite, Noua Zeeland\ 6 8 2 1 9 3 7 4 5 Careurile sunt `ntocmite 4 2 6 11 15 5 7 14 7 1 8
[i Croa]ia, iar `n Marea de dl. Valentin PAS|RE
3 5 4 6 2 7 8 1 9
Britanie este deja consi- 6 9 7 13 7 10 3 17 8
derat un fenomen. Com- P B M R
pleta]i careul de 81 de 6 7 M O P A I I D P A C
7 13 7 1 15 1 8
p\tr\]ele cu cifre cuprinse
3 7
Rezolvarea careului din

A M A P B L I O T U 1 5 8 6 1
`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t
nici o cifr\ s\ nu apar\ de N E R O L O S R I M
num\rul de ieri

dou\ ori pe acela[i r=nd 6 8 4 1 A S A C I S C T O P

15 18 8 9 8 1 8

sau pe aceea[i coloan\. 9 1 5 A S E B A S T I A N A B 4 2 18 3 5 7 9 8 19 7 1

Grila este `mp\r]it\ `n T A O T T E P I A T
nou\ careuri mai mici, 4 2 6 1 7 I L L A I N L T M A
15 18 7 10 8 1 7 5 8 6 18
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 2 5 3 R N A S C I I I E R
B
E I N T A E N S N E
s\ con]in\ cifrele de la 1 Pornind de la numele S\rb\torii „Aducerea moa[telor Sf. Mare Mc. ...
la 9, la fel, o singur\
9 5 8 2 C I A A S T (2 cuvinte), `n Calendarul Ortodox, de ast\zi,
8 iunie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus
dat\. (Solu]ia 4 6 I Z T A
[i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n A I
(Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de luni)
n u m \ r u l d e luni ) 1 6

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 11:00 Giovanni Caboto [i lumea 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Clona (r)
07:30 TeleMatinal 07:30 Spellbinder: nou\ (r) Cu: Cristina Cioran, Dan 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
09:55 Filler Sibiu O lume nou\ 12:00 Jurnal cultural Capatos 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Gitanas
10:10 Capra 08:00 Micu]a Zorro 12:30 360 de grade - 09:00 ~n gura presei (r) 10:15 R\zboiul de acas\ (r) 11:15 Inocen]\ furat\
(comedie, Cu: Pierre Ri- 08:50 Lec]ia de s\n\tate 10:00 Concurs interactiv 10:45 Doi b\rba]i [i jum\tate (r) 13:30 Prizoniera
Reportajul Geo (r)
chard, Gérard Depardieu) 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela 11:15 Apropo TV (r) 14:30 Iubire ca `n filme (r, dram\,
09:20 Jurnalul Euronews 13:00 La por]ile ceriului (r) Anderson, Molly Culver)
Detectivul Campana, unul din- 12:15 Emmerdale - Afaceri de Cu: Adela Popescu, Dan
tre cei mai cunoscu]i din Fran- pentru Rom=nia 13:30 ~napoi la argument (r) 12:00 Vocea inimii (r) Bordeianu, Carmen
familie (dram\, Cu:
]a, este angajat de un bog\ta[ 09:35 O lume nou\ (r) 14:30 Biserica San Paolo fuori le 13:00 Observator Elisabeth Estensen) T\nase, C\t\lina Musta]\)
pentru a-i g\si fiica. Campana 10:10 Tonomatul DP2 mura 13:45 Opt reguli simple
pleac\ `n Mexic, pe urmele fe- 13:00 {tirile PRO TV 15:20 Re]eta de Acas\
tei, dar, din p\cate, nu singur, Cu: C\t\lin M\ru]\ 15:05 Muzica - Opere complete 14:15 ~n pa[i de dans 13:30 Ciuleandra 15:30 R\zbunarea Victoriei
ci `nso]it de un ajutor, contabi- 12:00 Replay 16:00 Zile care au zguduit lumea (dram\, Cu: Patsy Kensit, (dram\, Cu: {tefan Ior- 17:30 Pove[tiri adev\rate
lul François Perrin, un `ncur- Cynthia Preston)
c\-lume [i un mare ghinionist. 12:30 Poirot (r) 17:00 Cinemaniacii dache, Gheorghe Cozorici, Vremea de Acas\
De[i pare simplu, planul devi- 16:00 Observator Ion Ritiu, Anca Nicola) 18:30 Betty cea ur=t\
13:30 ABC... de ce? 17:30 Zodiac (r)
ne complicat la fa]a locului. 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Dup\ ce, `ntr-un moment de 19:30 Tequila cu suflet de femeie
14:00 Tenis. Turneul de la 18:55 Jurnal cultural Cu: C. Andrei r\t\cire, [i-a ucis so]ia, Puiu
11:50 Pisica pe acoperi[ul lumii 20:30 Iubire ca `n filme
Roland Garros. 19:00 Minorit\]i 19:00 Observator Faranga e internat de tat\l
12:05 Nocturne (r) s\u, atotputernic ministru, (dram\, Cu: Adela
Semifinale - masculin 19:30 Tema de vineri: 20:30 Tr\dare de-o noapte
12:50 Integrame dup\ integrare `ntr-un sanatoriu. Dar `n loc Popescu, Dan Bordeianu,
13:00 Vorba lui Jim 19:00 Poirot Chipurile de[ertului (thriller, Cu: Nicollette s\ simuleze nebunia, t=n\rul Carmen T\nase, C\t\lina
13:30 Club Disney 20:00 D’ale lu’ Mitic\ 22:30 Jurnal cultural Sheridan, Andrew Jackson, dezv\luie, prad\ remu[c\rilor,
Musta]\, {tefana Samfira)
Cu: Mitic\ Popescu Robert Seeliger) tainele c\sniciei decise de
14:00 Jurnalul TVR 22:45 Agenda BookFest tat\l s\u, care dorea pri- 21:30 Zorro
21:00 Ora de [tiri Donna Randel este foarte ne- menirea s=ngelui „limfatic“ cu
15:00 Teleshopping 23:00 De[ert ocrotitor mul]umit\ de slujba so]ului 22:30 Clona
15:30 Tribuna partidelor... Sport; Meteo vigoarea celui ]\r\nesc. M\d\-
The Sheltering Desert ei, Jeff, care presupune ca lina i-a cucerit inima, dar l-a [i 00:30 Prizoniera (r)
16:00 Parlamentul Rom=niei Cu: Monica Ghiurco acesta s\ plece frecvent `n adus `n pragul nebuniei... 01:30 Pove[tiri adev\rate (r)
(dram\, Cu: Jason lungi c\l\torii. Cum situa]ia
17:00 Jurnalul TVR 22:10 COOLmea Connery, Rupert Graves) persist\ de mult\ vreme, 16:00 T=n\r [i nelini[tit Vremea de Acas\
17:15 Interes general distrac]iei Ecranizarea c\r]ii lui Henno
nemul]umirea so]iei se trans- 17:00 {tirile PRO TV 02:30 Iubire ca `n filme (r)
18:00 Dis-de-sear\ form\ `n revolt\. Pe c=nd Jeff 17:45 R\zboiul de acas\
23:10 Home made.ro (r) Martin, geologul german care este plecat `ntr-una din desele (dram\, Cu: Adela
19:00 Jurnalul TVR 23:45 Escrocii este, `n acela[i timp, unul din- c\l\torii de afaceri, Donna se 18:15 Doi b\rba]i [i jum\tate Popescu, Dan Bordeianu,
20:15 Agenda - Sibiu, 2007 00:45 Replay (r) tre personajele principale ale implic\ `ntr-o rela]ie (comedie, Cu: Charlie Carmen T\nase)
20:20 Stele de cinci stele filmului. ~n preajma izbucnirii amoroas\ cu Alan, profesorul Sheen, Jon Cryer) 03:45 Muzica de Acas\
01:15 El [i ea (r) fiicei sale. ~ns\ gestul ei va
21:50 CSI - Crime [i investiga]ii celui de-al Doilea R\zboi Mon- avea consecin]e... 18:50 {tirile PRO TV 04:15 Peregrina a
(poli]ist, Cu: Vittoria dial, doi tineri geologi germani
(thriller, Cu: William 22:30 Vasul fantom\ 20:30 Dincolo de aparen]e
L.Peterson) Belvedere, Rodolfo pleac\ `n Africa, pentru a evita
(thriller, Cu: Luke Perry, (thriller, Cu: Harrison Ford,
22:45 Jurnalul TVR Corsato, `nrolarea `n armata lui Hitler.
Dar Marea Britanie intr\ `n David Hewlett, Dan Michelle Pfeiffer, Diana Legend\:
Enrico Mutti) Cortese, Olivia d’Abo Scarwid, Miranda Otto)
23:20 U[i deschise r\zboi `mpotriva Germaniei... [tiri
(dram\, Cu: Gian Maria Vo- 03:00 Escrocii (r) 00:30 Lege [i ordine: 23:00 Predator 2
03:50 Tonomatul DP2 (r) 00:50 Jurnal cultural (r) Brigada special\ film artistic
lonté, Ennio Fantastichini, (ac]iune, Cu: Danny
Renato Carpentieri) a 05:30 Mesager a 02:25 Teatru (r) a 01:30 Concurs interactiv a Glover, Gary Busey) a
 TIMP LIBER Vineri, 8 iunie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

VÂNZ|RI a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\
de 61 m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. 11:00-12:30: Casa de Cul-
Detalii la num\rul de telefon 0723.360.427. tur\ „Mihai Ursachi“: Mircea Di-
nescu&Alek Popov (lectur\).
V=nd var vechi (past\) bun pentru pictur\. Rela]ii la numerele
de telefon 724.172, 0741.344.294.
Festivalul Berii
`n Cartierul Metalurgie
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, „S\rb\toarea berii“ va dura 4
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, zile, cu program diferit `n fiecare zi,
ideal pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: `ntre orele 10:00 - 23:00. ~n fiecare
0744912404.
sear\ din festival se vor urca pe
scen\, `ntre orele 19.00-23.00,
trupe de muzic\ pop-rock, dance,
CUMP|R|RI etno sau muzic\ popular\.
Ast\zi, 8 iunie: Hycat, Shock,
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii
Andreea B\lan, Cassa Loco;
M=ine, 9 iunie: Romanitza, Hea-
la num\rul de telefon 0727.772.685. Rog seriozitate!
ven, Bere Gratis;
Duminic\, 10 iunie: Alexandru
Centrul Cultural German - Recolciuc, Angela Rusu, Impact,
NATIONAL DISCOVERY
GEOGRAPHIC Festivalul Interna]ional de Hara.
CHANNEL Literatur\ European Borderlands
06:00 Clipe de co[mar 06:00 Top Ten. Bombardiere M=ine, 9 iunie Teatrul Na]ional Ia[i
„B\taia cu flori“ la La Teatrul „Luceaf\rul“
07:00 Planeta la control 07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi 10:00-11:00: Casa de
08:00 Ogarii de v=n\toare din 08:00 Jafuri imposibile Casa de Cultur\ a Municipiului Cultur\ „Mihai Ursachi“, deschi- Duminic\, 10 iunie, ora 18.00:
Arabia 09:00 Automobile americane Ia[i „Mihai Ursachi“ derea oficial\; „P\durea de N.A.Ostrovski“. Regia:
09:00 12 periculo[i. Africa recondi]ionate Duminic\, 10 iunie, ora 12.00: 11:00-12:30: Casa de Cul- Andrei Andreev, Scenografia: A-
10:00 Evanghelia dup\ Iuda 10:00 V=n\torii de mituri Deschiderea oficial\ a Festivalului tur\ „Mihai Ursachi“: Nichita Da- xenti Marfa;
11:00 Enigmele Bibliei. 11:00 Ma[ini pe alese „B\taia cu flori“; nilov&Ghenadie Nicu (lectur\); La Sala Studio „Teofil V=lcu“
Ora[e pierdute 12:00 Top Ten. Bombardiere Ora 13.30: Caravana de 13:00-14:30, Sage Café: Fi- Ast\zi, 8 iunie, ora 18.00, m=ine,
12:00 Experimente tr\snite 13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi ma[ini, `nso]it\ de tineri `mbr\ca]i lip Florian&Attila Bartis (lectur\); 9 iunie, ora 18.00: „Arborele trop-
`n costume de epoc\, `n acompania- 15:00-16:30, Colegiul Na- icelor“ de Yukio Mishima. Regia:
12:30 Momente uimitoare 14:00 Jafuri imposibile. Furtul
mentul Fanfarei de la Chetri[, va ]ional: Julia Schoch&Vojislav Ka- Alexander Hausvater, decor: Ro-
13:00 Megastructuri. USS Virginia nestematelor rare
cobor` Copoul; dica Arghir, Costume: Stela Vereb-
14:00 12 periculo[i. Africa din New York ranovic (lectur\); ceanu, Muzica: Silviu Iura[cu.
15:00 Evanghelia dup\ Iuda 15:00 Cum se fabric\? Ora 14.00: „B\taia cu flori“, 17:00-18:30, Sage Café: Iu-
16:00 Enigmele Bibliei. 16:00 Curse la Casa de Cultur\ a Studen]ilor lian Ciocan&Ilma Rakusa (lec-
Ora[e pierdute 17:00 S-a n\scut un elicopter
(Grupul Statuar al Voievozilor); tur\);
Ora 16.00: La Anticariatul 20:00-24:00, Casa de Cultu-
17:00 Animale ca noi 18:00 Motociclete americane
de pe Strada L\pu[neanu, docu- r\ „Mihai Ursachi“: Sear\ de lec-
18:00 V=n\torii din ad\ncuri. 19:00 V=n\torii de mituri. Dac\ mentaristul Ion Mitican [i al]i iu-
Nava cu aburi Atlantic faci pipi pe [ina de tren tur\ cu to]i autorii.
bitori ai Ia[ului vechi vor participa Duminic\, 10 iunie 2007
19:00 Planeta la control. Abisuri 20:00 Cum se fabric\? la o mas\ rotund\ cu tema „Da-
20:00 C\inii s\lbatici 21:00 Cele mai ciudate pove[ti cu tinile [i oboceiurile ie[ene `ntre 11:00-12:30: Sala Senat a
21:00 Megastructuri. OZN-uri din lume. uitare [i nep\sare“; Universit\]ii „Al. I. Cuza“: New In-
Cel mai lung pod din lume Extratere[trii au construit Ora 19.00: Concert `n aer siders, New Outsiders (Dezbatere);
22:00 Miracolul s=ngelui piramidele? liber la Casa de Cultur\ a Stu- 13:00-14:30: Casa de
23:00 Enigmele Bibliei. 22:00 Fenomene stranii `n den]ilor (Grup Statuar al Voievo- Cultur\ „Mihai Ursachi“: Tanya
Chivotul Leg\m=ntului Georgia zilor). Invita]i: Destin, Costela, Malyarchuk&György Dragomán
00:00 Clipe de co[mar. 00:00 Gigantul aerului. Airbus Kreativ, etc. Pe parcursul zilei de (lectur\);
15:00-16:30: Arte Café: Filarmonica de Stat
Supermarket la p\m=nt A380 10 iunie, prin ora[ va circula tram-
01:00 Miracolul s=ngelui 01:00 Cel mai mare avion de vaiul de epoc\ sau o calea[c\ tras\ Dumitru Crudu&Vasile Gârne] „Moldova“ Ia[i
02:00 Enigmele Bibliei pasageri din lume de cai, `n care se va plimba „Regina (lectur\); Ast\zi, 8 iunie, ora 19.00:
03:00 Megastructuri 03:00 Ma[ini pe alese Florilor“, desemnat\ `n seara de 9 17:00-18:30: Sage Café: Concert simfonic. Dirijor: Alexan-
04:00 Miracolul s=ngelui 04:00 Curse iunie, `n Club Sunday’s, `n urma u- Monika Rinck&Nicoleta Esinencu dru Lascae. Solist\: Dana Bor[an,
05:00 Enigmele Bibliei a 05:00 ~n viteza a cincea a nui concurs. (lectur\); pian. a

16 Vineri, 8 iunie 2007
Aproape 8 decenii de existen]\
a primei episcopii rom=ne[ti `n America
Biserica Ortodox\ Român\ din State-
le Unite [i Canada, prin reprezentan-
]ii parohiilor care o compun, clerici
[i mireni, s-a constituit la Congresul
bisericesc, `ntrunit `n Detroit - Michi-
gan, la 25 aprilie 1929, `n Episcopie
Misionar\, supus\ canonice[te
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române. Prea Fericitul Patriarh
Miron, ca [ef suprem al Bisericii
Ortodoxe Române de pretutindeni, a
decretat, atunci, Episcopia Misionar\
Ortodox\ Rom=n\ din Statele Unite
Primele parohii ortodoxe
pe continentul american au
fost `nfiin]ate `n secolul al
XIX-lea `n Alaska de c\tre
Biserica Ruseasc\, ele av=nd
o influen]\ semnificativ\ a-
supra Statelor Unite pro-
CM
YK
priu-zise. Ortodoxia `n Ame-
rica a p\truns prin valul de
emigran]i est-europeni de la
sf=r[itul secolului al XIX-lea
[i `nceputul secolului al XX-
lea, care au ridicat primele
biserici ortodoxe [i au format
primele parohii.
La `nceput, slujbele erau
oficiate de preo]i invita]i de
emigran]i din ]\rile lor de ori-
gine. Preo]ii slujeau pentru o
vreme aici, apoi se `ntorceau
`n ]ar\ sau se stabileau defi-
nitiv `n America. Acest feno-
men a conferit bisericilor or-
todoxe un caracter na]ional,
care continu\ [i ast\zi.
Primele parohii
rom=ne[ti din America
Ast\zi, `n America acti-
veaz\ mai multe eparhii
Tipografia Albina
a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
angajeaz\
un muncitor
pentru imprimarea de ziare
(program de noapte).
Experien]a ca muncitor offset sau
montajist constituie un avantaj.
Rela]ii la telefon 0722/800.895
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
CM
YK
ISTORIA BISERICII
ale Americii de Nord [i Canada ca
fiind `nfiin]at\ canonice[te, prin
`naltul decret nr. 10.219, cu data de 1
noiembrie 1930, `nvestind cu depline
puteri administrative Comisia interi-
mar\ pentru a organiza, `ndruma [i
conduce afacerile acestei episcopii,
pân\ la alegerea [i instituirea cano-
nic\ a unui episcop sufragan.
Ast\zi, IPS Nicolae Condrea este
Arhiepiscopul rom=nilor din America
[i Canada, iar Episcop-Vicar este
PS Ioan Casian de Vicina.
ortodoxe, printre care Arhie- sediul la Sibiu) [i a Moldovei
piscopia Ortodox\ Rom=n\ (cu sediul la Ia[i). Prima a
din America [i Canada. Pre- influen]at comunit\]ile ro-
zen]a rom=neasc\ pe melea- m=ne[ti din SUA, iar cea
gurile `ndep\rtate ale Ame- de-a doua - cu prec\dere pe
ricii a `nceput `n jurul anu- cele din Canada. Pe atunci,
lui 1895, prin valul de emi- ortodoc[ii din America de
gr\ri din Transilvania, Bu- Nord [i Canada apar]ineau,
covina [i Banat, aflate a- indiferent de originea lor et-
tunci sub st\p=nirea austro- nic\, de eparhia rus\.
ungar\. La 15 august 1904, rom=-
Prima parohie ortodox\
nii din Cleveland au hot\r=t
rom=n\ din Canada a fost [i ei s\ `ntemeieze prima pa-
`nfiin]at\ `n anul 1902 `n
rohie ortodox\ rom=n\ din
Regina - Saskatchewan, cu SUA, cu hramul „Sf. Maria“.
hramul „Sf. Nicolae“. Dup\
~n decembrie anul urm\tor
aceasta, s-au `nfiin]at pe a sosit la Cleveland p\rin-
r=nd alte parohii rom=ne[ti
tele Moise B=lea, primul
`n Canada, `n componen]a preot ortodox care a venit s\
lor intr=nd enoria[i veni]i `n
slujeasc\ comunit\]ile din
num\r mare din Bucovina.
America. El a fost cel care a
Cei mai mul]i rom=ni au ve-
nit `n Canada din provincii scos la 1 septembrie 1906, `n
America, primul ziar rom=-
aflate sub administra]ia
austro-ungar\: Ardeal, Bu- nesc numit „America“.
covina [i Banat. Cinci ani mai t=rziu,
Biserica Rom=n\ Ameri- Mitropolia Ardealului l-a
can\ [i Canadian\ a fost trimis `n America pe p\rin-
fondat\ de laici care s-au tele Ioan Podea cu misiunea
unit, au construit biserici [i
au chemat clerici din dou\
mitropolii: a Ardealului (cu Ample activit\]i care
unesc comunit\]ile
Arhiepiscopia Ortodox\ Român\
`n America [i Canada cuprinde
ast\zi `n jur de 60 de parohii [i mi-
siuni, dar [i c=teva m\n\stiri orto-
doxe rom=ne[ti. Fiecare parohie es-
te organizat\ `n consilii [i comitete
parohiale, unele dintre ele av=nd [i
comitete de tineri. A devenit o prac-
tic\ frecvent\ [coala de duminic\
pentru copiii rom=nilor stabili]i `n
America, care vin la biseric\ s\
`nve]e despre credin]a str\mo[eas-
c\. De asemenea, catehezele de du-
minic\, corurile parohiale, precum
[i alte `nt=lniri parohiale, cu carac-
ter unificator, sunt activit\]i frec-
vente `n aceste parohii. La mari
s\rb\tori ortodoxe, precum [i la
hramurile parohiale, enoria[ii or-
ganizeaz\ festivaluri [i concerte,
dup\ slujbele religioase `ncerc=nd
astfel s\ continue tradi]ia de acas\.
De asemenea, `n cadrul arhie-
piscopiei activeaz\ o asocia]ie a fe-
meilor ortodoxe, dar [i o organiza]ie
auxiliar\ a Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române `n America [i Canada care
are ca scop „promovarea [i `nt\ri-
rea spiritualit\]ii cre[tin-ortodoxe
nealterate `n rândul tinerilor din
parohiile de sub jurisdic]ia arhie-
Printre activit\]ile acestor
asocia]ii se `nscriu
piesele de teatru
CM
YK
aceast\ situa]ie a durat p=-
n\ `n 1947.
Ridicarea la rang
de arhiepiscopie
Anii care au urmat s-au
caracterizat prin conflicte
interne [i ne`n]elegeri legate
mai ales de alegerea noului
ierarh. ~n vederea rezolv\rii
acestei prelungite situa]ii de
criz\, Congresul bisericesc,
`ntrunit la 17 mai 1950 la
Detroit, l-a ales pe protopo-
pul Andrei Moldoveanu de
la Akron - Ohio ca episcop ti-
tular. La 12 noiembrie 1950,
arhimadritul Andrei Moldo-
veanu a fost hirotonit epis-
cop la Sibiu, iar la 19 noiem-
brie a fost instalat `n scaun
prin Gramat\ Patriarhal\.
~n 1966, dup\ moartea E-
piscopului Andrei, a fost ales,
`n scaunul episcopal [i hiroto-
nit episcop arhimandritul Vic-
6 decembrie 2005. Slujb\ arhiereasc\ la torin Ursache. La 11 iunie 1973
a fost ridicat la rangul de ar-
hramul Bisericii „Sf. Nicolae“ din New York hiepiscop, o dat\ cu ridicarea
episcopiei la rang de arhiepis-
de-a organiza parohiile ro- stituit Episcopia Ortodox\ copie cu drepturi autonome.
m=ne[ti de aici `ntr-un pro- Rom=n\ din America sub Dupa 35 de ani de slujire
topopiat. Astfel, `n anul obl\duirea Sf=ntului Sinod `n cadrul Arhiepiscopiei Or-
1912, se organiza primul al Bisericii Ortodoxe Rom=- todoxe Rom=ne `n America
protopopiat rom=nesc pe ne, episcopie recunoscut\ [i Canada, arhiepiscopul
t\r=m american, condus de prin decret semnat de Patri- Victorin s-a retras din acti-
p\rintele Podea, av=nd `n arhul Rom=niei, Miron Cris- vitatea pastoral\ `n febru-
componen]\ 16 parohii. tea, [i prin lege votat\ de arie 2001, iar la 16 iulie
Parlamentul Rom=niei [i 2001 a trecut la cele ve[nice.
CM
YK
semnat\ de Regele Carol al
~nfiin]area primei II-lea.
Astfel, `n anul 2002, noul
arhiepiscop a devenit Nicolae
episcopii ~n martie 1935, arhiman-
Condrea, cel care p\store[te
dritul Policarp (Pompiliu) [i ast\zi eparhia. IPS Arhie-
Sim]ind lipsa unui arhie- Moru[c\, stare]ul M\n\sti-
piscop Nicolae fost `ntronizat
reu al lor [i urm=nd exem- rii Hodro[-Bodrog, a fost a- episcop `n 2002, `n Duminica
plul altor grup\ri etnice, du- les [i hirotonit episcop pen-
a III-a dupa Rusalii, `n Cate-
p\ ce efectele revolu]iei bol- tru eparhia rom=neasc\ din drala Ortodox\ Rom=n\
[evice au fost resim]ite [i `n America.
„Sf=ntul Ioan Botez\torul“
lumea american\, rom=nii ~n 1939, episcopul Poli- din Montreal - Canada.
din America s-au decis asu- carp a plecat `n Rom=nia,
La acest eveniment a par-
pra `nfiin]\rii unei epis- iar dup\ al Doilea R\zboi ticipat o delega]ie a Patriar-
Mondial [i dup\ instaurarea
copii. Dup\ mai multe ce- hiei Române, condus\ de Prea
regimului comunist la pu-
reri, `ntre 25-28 aprilie Fericitul P\rinte Patriarh
1929, cu prilejul Congresu- tere, i s-a interzis s\ se `n- Teoctist, reprezentan]i ai ce-
lui bisericesc al clerului [i toarc\. Episcopul Policarp lorlalte Biserici Ortodoxe su-
credincio[ilor din cadrul pa- l-a l\sat loc]iitor pe preotul rori din America, precum [i `-
rohiilor ortodoxe rom=ne[ti Simion Mih\l]an. Din mai nalte personalit\]i din via]a bi-
din SUA [i Canada, `ntrunit multe cauze legate de eveni- sericeasc\ [i din via]a publi-
la Detroit-Michigan, s-a con- mente politice [i militare, c\ rom=n\ [i american\. a
piscopiei, de a contribui la `nnoirea
moral\, formarea con[tiin]ei cre[ti- Mai multe Biserici Ortodoxe
ne [i culturii cre[tin-ortodoxe `n au eparhii `n America
rândul tinerilor care formeaz\ noua
genera]ie de cre[tini ortodoc[i pe
continentul nord-american“. „Mi-
Pe cuprinsul continentului american ac-
tiveaz\ mai multe eparhii apar]in=nd de
siunea ROYA (Romanian Orthodox mai mai multe biserici, dup\ cum urmeaz\.
Youth in America) este aceea de a Patriarhia Constantinopolului care cu-
ghida fiecare tân\r `n a deveni mem- prinde: Arhidioceza Greac\ (Greek Ortho-
bru activ al Bisericii [i a experi-
menta credin]a ortodox\ prin par-
dox Archdiocese of America), Dioceza Alba-
nez\ (Albanian Orthodox Diocese of Ameri-
ticiparea la Sfintele Taine ale Bise- ca), Dioceza Carpato-Rus\ (American Car-
ricii“, citim pe site-ul organiza]iei. patho-Russian Orthodox Diocese); Biserica
Din aceast\ organiza]ie fac par- Ucrainian\ (Ukrainian Orthodox Church of
te tineri cu v=rste cuprinse `ntre 14 the USA), Mitropolia Canadei (Greek
[i 30 de ani, ace[tia fiind `mp\r]i]i Orthodox Metropolitanate of Canada), Bi-
`n dou\ grupe: grupa adolescen]ilor serica Ucrainian\ din Canada (Ukrainian
Orthodox Church in Canada).
- 14-19 ani - [i grupa tinerilor - 20-
30 ani. ROYA cuprinde toate orga- Orthodox Church in America are `n ju-
niza]iile de tineret din parohiile risdic]ie urm\toarele dioceze [i episcopii:
arhiepiscopiei. ~ndrum\torul aces- Dioceza Alask\i, Dioceza Albanez\, Dioce-
tei organiza]ii este p\rintele Nico- za Bulgar\ [i Arhidioceza Canadei.
lae Clempu[. Patriarhia Rom=n\ cuprinde: Arhiepis-
copia Ortodox\ Rom=n\ `n America [i Ca-
nada `n Detroit.
Patriarhia Antiohului cuprinde: Arhidioce-
za New York-ului [i a `ntregii Americi de Nord.
Patriarhia Rus\ a `nfiin]at: „Representa-
tion Church“ in New York, iar Patriarhia
Serbiei - „Serbian Orthodox Church in the U-
nited States of America and Canada“ (in Illi-
nois). Patriarhia Bulgar\ a `nfiin]at „Bulgari-
an Eastern Orthodox Church“ in New York.
Episcopia Rom=n\ (ROEA)– aceasta nu
se afl\ sub jurisdic]ia Patriarhiei Rom=ne –
cu diocezele: Pensylvania, Midwest (Chi-
cago), Noua Anglie, New York, New Jersey,
Washington etc.
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
Radio TRINITAS
 CM
YK

S=mb\t\,
9 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 131 (732) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Universitatea „Al. I. Cuza“ `[i

Toate drumurile
schimb\ denumirea `n Universitatea
PAGINA 16

PAGINA 8
duc la Roma
Est-European\ „Al. I. Cuza“

Cele mai vechi icoane

ale Maicii Domnului
a ~nc\ de la `nceputurile existen]ei sale, Biserica a m\rturisit [i a `nt\rit adev\rul revelat c\ Fecioara Maria este N\sc\toarea
de Dumnezeu a ~nv\]\tura despre Maica Domnului este la fel de veche ca [i cre[tinismul a Cea mai veche dintre
reprezent\rile Maicii Domnului, cunoscute nou\, se afl\ `n catacomba Sfânta Priscila din Roma [i este socotit\ ca apar]inând
veacului al II-lea a Prima reprezentare `n icoan\ a Maicii Domnului apar]ine Sf=ntului Evanghelist Luca a PAGINA 9

Andrei Ivan]oc: Dac\

timpul s-ar `ntoarce
`napoi, tot a[a a[ face
PAGINA 5

CM CM
YK YK

Capcanele
pensiilor private
PAGINA 6

POZA ZILEI
Bill Gates s-a `ntors, joi, la Univer-
sitatea Harvard pentru a primi diploma
de doctor `n Drept, la peste 30 de ani
dup\ ce a renun]at la studii pentru a
Doi terori[ti c\uta]i
de americani au fost
re]inu]i la Bucure[ti
Parchetul de pe l=ng\ Cur-
tea de Apel Bucure[ti a dispus
ieri re]inerea pentru 24 de ore
a unui cet\]ean palestinian [i
a unuia chilian, ca urmare a
formul\rii, pe 7 iunie, de c\tre
autorit\]ile judiciare din
Statele Unite ale Americii, a
unei cereri de arestare pro-
vizorie, `n vederea extr\d\rii,
cei doi fiind acuza]i de leg\-
turi cu organiza]ii teroriste.
Cei doi cet\]eni str\ini sunt
urm\ri]i interna]ional pentru
punerea `n executare a unui
500 de firme germane vor s\ investeasc\ `n Rom=nia
Un num\r de 500 de
PSD prefer\
opozi]ia, dac\ nu face
singur guvernul
PAGINA 7
mandat de arestare emis la
data de 29 mai a.c. de un ju-
dec\tor al Cur]ii Districtuale
a Districtului de Sud al Sta-
tului New York, pentru comi-
terea infrac]iunilor de aso-
ciere `n vederea furniz\rii de
resurse unei organiza]ii tero-
riste, sp\lare de bani, asociere
`n vederea ob]inerii [i folosirii Poli]i[tii cer
de rachete antiaeriene [i aso-
ciere `n vederea uciderii unor interzicerea prin lege
cet\]eni ai Statelor Unite ale
Americii, pedepsite cu deten-
a dispozitivelor
]ie pe via]\. a antiradar
PAGINA 10
nia, a declarat directorul tivitate pentru care ace[tia ment, este lipsa infra- Meteo

firme cu capital german
fonda Microsoft. „Am a[teptat peste 30
au notificat, de la `ncepu-
de ani s\ spun: «Tat\, mereu ]i-am zis
tul acestui an, Camera de
c\ o s\ m\ `ntorc [i o s\-mi iau diploma»“,
a declarat Gates `n deschiderea discur- Comer] Rom=no-German\
sului s\u de acceptare a titlului. a (AHK), `n privin]a inten-
]iei de a investi `n Rom=-
AHK, Dirk Rutze.
Acesta a ad\ugat c\ in-
teresul pentru Rom=nia a
crescut, mai ales `n r=ndul
firmelor mari [i mijlocii.
Principalele domenii de ac-
au manifestat interes sunt
industria construc]iilor de
ma[ini, cea electronic\ [i
cea electrotehnic\. Potrivit
lui Rutze, marea problem\
a Rom=niei, `n acest mo-
Y
structurii de transport, a
personalului calificat, dar
[i faptul c\ Guvernul nu
Soare
maxima 29 °C
duce o politic\ industrial\,
care s\ conduc\ la crearea minima 18 °C
unei clase de mijloc. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 S=mb\t\, 9 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCLXXXIV)
~nfiin]area
Patriarhiei Ortodoxe
din Rusia (IV)
La insisten]a ru[ilor, patri-
arhul ecumenic Ieremia al II-
lea (1572-1579; 1580-1584;
1587-1595) le-a dat un
r\spuns favorabil [i la 26 ia-
nuarie 1589 mitropolitul Iov al
Rostovului a fost `nvestit pa-
triarh al Bisericii Ortodoxe
Ruse, ocupând locul al cincilea
`n rândul patriarhilor
ortodoc[i, adic\ ultimul, ceea
ce-l nemul]umea pe ]ar. Primii
trei patriarhi ru[i au p\storit
`n epoca „tulbur\rilor“ produse
de stingerea dinastiei Rurik,
`n 1598, [i urcarea pe tron a
dinastiei Romanovilor, `n
1613, cu o scurt\ `ntrerupere
`n care statul rus a fost condus
de Boris Godunov (1593-1605).
~n aceast\ nestatornicie,
Biserica Ortodox\ a reprezen-
tat nu doar un sprijin pentru
popor, ci a fost un stâlp al unei
vie]i sociale normale. Dar nu
numai situa]ia intern\ a
Rusiei era o problem\, ci [i
vecinii din vest deveneau
amenin]\tori. Astfel, polonii
au profitat de fr\mânt\rile in-
terne din Rusia ca s\ sus]in\
la tronul moscovit, chiar cu
armele, pe Dimitrie, care
sus]inea c\ este fiul lui Ivan al
IV-lea cel Groaznic (1533-
1584; ]ar din 1547) care tre-
cuse la catolicism [i se
c\s\torise cu fiica palatinului
polon din Sandomir. La 25 iu-
nie 1805, el a urcat pe tronul
]arilor având ca sfetnici doi
iezui]i. ~n aceste condi]ii, `n
locul patriarhului Iov a fost
impus Ignatie, pe care `ns\
credincio[ii l-au refuzat. De
aceea, Dimitrie nu a rezistat
prea mult, fiind urmat de
Vasile {uiski (1606-1610), care
a pus pe tronul patriarhal pe
Hermogen, mitropolitul de
Kazan, care a rezistat `n anii
critici 1609-1611, când regele
polon Sigismund al III-lea
Vasa (1587-1632) [i fiul s\u,
Vladislav al VII-lea (1632-
1648), `ncercau s\ ajung\ ]ari
ai Rusiei. Cei care s-au opus
cu `nver[unare au fost
c\lug\rii de la M\n\stirea
Serghievskaia a Sfintei Treimi
de la Zagorsk (foto), condu[i de
arhimandritul Dionisie [i de
Avraam Toli]`n. Lor li s-a aso-
ciat, apoi, mi[carea popular\
condus\ de Minin [i Pojarski,
`n timp ce patriarhul a murit
`n temni]\ unde fusese arun-
cat de poloni la 17 februarie
1613. (Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
„Scoate `ntâi bârna din ochiul t\u“
Iisus a spus: „Nu jude- dac\ este posibil, f\r\ nici
ca]i, ca s\ nu fi]i judeca]i. un efort din partea lor.
C\ci cu judecata cu care Afirm\ c\ sunt credin-
judeca]i, ve]i fi judeca]i, [i cio[i, c\ se mai roag\ din
cu m\sura cu care m\su- când `n când, c\ uneori
ra]i, vi se va m\sura. De mai trec [i pe la biseric\.
ce vezi paiul din ochiul ~ns\, ei ocolesc sau nu se
fratelui t\u, [i bârna din implic\ `n lucrurile esen-
ochiul t\u nu o iei `n ]iale. Cu o credin]\ fluctu-
seam\? Sau cum vei zice ant\ [i superficial\, cu
fratelui t\u: Las\ s\ scot fapte care sunt mai mult
paiul din ochiul t\u [i regretabile decât bune, nu
iat\ bârna este `n ochiul po]i tinde s\ ajungi la
t\u? F\]arnice, scoate statutul de cet\]ean al
`ntâi bârna din ochiul t\u raiului. Ai nevoie de o im-
[i atunci vei vedea s\ plicare serioas\ [i cons-
sco]i paiul din ochiul
tant\. Domnul nostru
fratelui t\u. Nu da]i cele Iisus Hristos ne `ndeam-
sfinte câinilor, nici nu
n\: „Cere]i [i vi se va da;
arunca]i m\rg\ritarele
voastre `naintea porcilor, c\uta]i [i ve]i afla; bate]i
[i vi se va deschide“. Ver-
ca nu cumva s\ le calce `n
picioare [i, `ntorcându-se, bele folosite de Mântui-
s\ v\ sfâ[ie pe voi. Cere]i torul sunt la imperativ [i
[i vi se va da; c\uta]i [i presupun implicarea. Nu
ve]i afla; bate]i [i vi se va po]i privi via]a ca un spec-
tator. ~n spectacolul vie]ii
deschide. C\ oricine cere
ia, cel care caut\ afl\, [i tu e[ti cel ce joci rolul pe
celui ce bate i se va de- care singur ]i l-ai scris.
schide.“ (Matei 7,1-8) Dar toate acestea le po]i
vedea doar dac\ `]i sco]i
*** bârna din ochi! (Rubric\
De multe ori `ntâlnim realizat\ de pr. Dumitru
fra]i care-[i doresc s\ P|DURARU, Radio Tri-
mântuiasc\ sufletele, dar, nitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
poruncit ca episcopul s\ fie pe ecrane `n filmul „G\inu[a laureat al Premiului Nobel
ucis. cea `n]eleapt\“; pentru Literatur\ pe anul
a 1938 – A `ncetat din 1967 (n. 1899);
Tot `n aceast\ zi, Biserica via]\ Ovid Densu[ianu (n. 29
face pomenirea Sfin]ilor Mu- a 1999 – R\zboiul din
dec. 1873), folclorist, filolog [i Kosovo – Republica Federal\
cenici Alexandru [i Antonina; poet român (Histoire de la
a Cuviosului Canid; a Cu- Iugoslavia semneaz\ un tra-
langue roumaine – 1901-
viosului Teofan; a Cuviosului tat de pace cu statele NATO;
1914, Dic]ionar general al
Apolo, episcopul, [i a Sfân- a 2005 – Muzeul Memo-
limbii române – 1909);
tului Alexie, episcop de Bi- rial de la Sighet inaugureaz\
a 1959 – Este lansat la
tinia. ap\ „George Washington“, o nou\ sal\ ce va face cunos-
primul submarin dotat cu ra- cut\ vizitatorilor „poezia din
~n ziua de 9 iunie, chete balistice; `nchisori“ compus\ de de]i-
a 1974 – A decedat Mi- nu]ii politici ai sistemului co-
istoria consemneaz\: guel Ángel Asturias, scriitor, munist. a
Sfin]ii Mucenici
Sfântul Ierarh Alexandru, Antonina a 1810 – S-a n\scut com-
pozitorul german Otto
Chiril al Alexandriei [i Pansemnia Nicolai (m.11.V.1849); 95 de ani
Sâmb\t\: Sfântul Ierarh a Sfântului Mucenic Anania; a 1815 – Semnarea actu- de la moartea
lui final al Congresului de la
Chiril al Alexandriei
a Cuviosului Chir [i a sfin-
telor trei fecioare muceni]e Viena; Fran]a este redus\ la lui I. L. Caragiale
din Hio. grani]ele din 1792; Austria
(dezlegare la pe[te) ob]ine Gali]ia, Tirolul, Tries- „Nenea Iancu“ s-a n\scut
`n zorii zilei de 30 ianuarie
tul, Dalma]ia, Stiria, Lom-
1852, `n satul Haimanale, ce
Sfântul Chiril a tr\it `n Duminic\: Sfântul bardia [i Vene]ia; Olanda ast\zi apar]ine de jude]ul
secolul al V-lea, `n timpul prime[te Belgia;
`mp\ratului Teodosie cel Mic, Sfin]it Mucenic Timotei, a 1843 – S-a n\scut Ber-
D=mbovi]a [i `i poart\ nume-
le. ~nc\ din perioada `n care
[i a fost nepotul arhiepisco- episcopul Prusei tha von Suttner, scriitoare, urma cursurile la Gimnaziul
pului Teofil al Alexandriei [i laureat\ a Premiului Nobel „Sfin]ii Petru [i Pavel“ din
urma[ al acestuia `n scaunul (dezlegare la pe[te) pentru Pace (1905) (d. 1914); Ploie[ti a `nceput s\ scrie „`n
episcopal. A participat activ la a 1848 – ~nceputul re- tain\“ poezii. Era fascinat de
Sinodul al III-lea Ecumenic de ~n timpul `mp\ratului volu]iei pa[optiste `n Mun- performan]ele teatrale ale
Iulian Apostatul (361-363),
la Efes, din anul 431. tenia. Adunarea de la Islaz. unchiului s\u, Iorgu Caragi-
episcopul Timotei, cu aju- ale, care era actor [i [ef de
Ion Heliade R\dulescu cite[-
Tot ast\zi, Biserica face torul acoper\mântului Sfin- te „Proclama]ia de la Islaz“, trup\. A[a se face c\ pe c=nd
pomenirea Sfintelor cinci fe- telor Taine, a ucis un balaur avea doar 19 ani a fost numit
programul revolu]iei din
cioare: Tecla, Mariamni, mare, care omora pe c\l\torii sufleor [i copist la Teatrul
}ara Româneasc\; Na]ional din Bucure[ti. Tot
Marta, Maria [i Enata; a de pe un drum p\r\sit ce a 1856 – Vasile Alec-
Sfântului Sfin]itului Mucenic ducea la Prusa. Aflând de din aceast\ perioad\ datea-
sandri a publicat, `n revista z\ ie[irile lui `n presa vremii
Alexandru, episcopul Brusei; aceast\ minune, `mp\ratul a „Steaua Dun\rii“, poezia ca autor satiric. Nici debutul
„Hora Unirii“; `n scurt timp a ca jurnalist nu a fost discret nici 4 ani cu „Moftul român“,
ISTORII CU T+LC devenit imnul de lupt\ pen-
tru Unirea Principatelor, im-
sau modest. Dup\ o perioad\
de anonimat, apropierea de
o revista umoristic\ ilus-
trat\, unde a publicat carica-
nul unit\]ii na]ionale româ- ziaristic\ este confirmat\ cu turi, dar [i cele mai valoroase
Consecin]ele minciunii ne[ti; certitudine, o dat\ cu colabo-
rarea la revista „Ghimpele“,
schi]e caragialiene.
Ion Luca Caragiale a avut
a 1865 – S-a n\scut Carl
Nielsen, compozitor, dirijor [i unde ar fi semnat unele din- mul]i prieteni, dar [i mul]i
Odat\, doi zidari lucrau `mpreun\ la ridicare unui du[mani, ace[tia din urm\
violonist danez (d. 3.X.1931); tre cronici cu pseudonimele:
zid. Când erau gata s\ a[eze o c\r\mid\, unul dintre ei Car [i Policar. Numele `n- determin=ndu-l s\ ia calea
a observat c\ era mai groas\ `ntr-o parte. Tovar\[ul a 1870 – A murit scri- treg, Ion Luca Caragiae, `i exilului. S-a stabilit o vreme
s\u, Petru, l-a sf\tuit s\ pun\ alt\ c\r\mid\. itorul englez Charles Dickens apare la publicarea poemului la Berlin, unde de altfel s-a
- Dac\ nu faci a[a, Ioane, zidul va ie[i r\u! (n. 7.II.1812), considerat, `n „Versuri“ `n „Revista contim- stins din via]\ subit `n zorii
- Ei, cum are s\ strice zidul un lucru a[a de nimic, general, cel mai mare roman- poran\“, la 1 octombrie 1874. zilei de 9 iunie, `n 1912.
care nici nu se observ\. Tu, Petre, prea iei `n serios cier al epocii victoriene. Prin- A urmat o perioad\ prolific\ R\m\[i]ele sale p\m=nte[ti
toate. tre volumele sale se num\r\ din punct de vedere jurnalis- au fost aduse `n ]ar\ cinci
Ion a construit `n continuare [i seara au plecat opere precum A Chrismas tic [i scriitoricesc. Dup\ ce luni mai t=rziu. Cei care vor
`mpreun\ acas\. A doua zi au g\sit zidul pr\bu[it, da- Carol, David Copperfield, fusese colaborator, redactor s\-i aduc\ un omagiu lui
Bleak House, Great Expec- [i chiar director la prestigi- „Nenea Iancu“ o pot face la
torit\ c\r\mizii rele care a f\cut zidul s\ fie `nclinat. oase publica]ii ale timpului, cimitirul Belu din Bucure[ti,
La fel se `ntâmpl\ [i cu minciuna `n inimile noastre: tations;
a 1934 – Personajul de sub presiune, s-a retras la acolo unde `[i are locul de
la `nceput este mic\, dar cre[te, [i cre[te, pân\ ce aduce sf=r[itul anului 1889. A re- veci, nu departe de Emines-
peste noi ru[ine. (Grigorie Com[a, O mie de pilde) desene animate, Donald, cre-
at de Walt Disney, debuteaz\ venit `n aten]ia publicului `n cu. (F.H.)

EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Unde s\ m\ ascund…?
de Carmelia LEONTE
De ce iubirea este o tain\? Unde s\
m\ ascund, ca s\ pot iubi? ~n]eleg de
ce mul]i sfin]i au mers `n pustie ori s-
au retras `n pe[teri, `n p\duri, `n
mun]i… ~ndr\znesc s\ spun c\ au
avut nevoie de singur\tate, ca s\
poat\ iubi. ~n lume, iubirea se mur-
d\re[te, se vulgarizeaz\. E greu s\
iube[ti oamenii când te afli printre ei.
Dar dac\ fugi de ei, dac\ fugi cu ob-
stina]ie, iubirea devine doar o iluzie,
un fals. Este incredibil de greu s\
iube[ti [i tocmai aceasta r\mâne
condi]ia fundamental\ a mântuirii
noastre!
~n fiecare zi, `nv\] s\ iubesc. Dar
mereu ceva m\ ia prin surprindere,
m\ prinde nepreg\tit\ [i iubirea mea
se pr\bu[e[te ca un castel de carton.
Cred c\ li se `ntâmpl\ multora, pen-
tru c\ v\d mult sentimentalism `n ju-
rul meu. Sentimentalismul este toc-
mai dovada c\ lipse[te sentimentul.
Sentimentalismul ucide sentimentul
la fel de rapid ca [i ura. ~n plus, este
[i periculos: fiind urât [i vulgar, este
destul de viclean s\ se prezinte drept
iubire. Dar eu, când m\ `ntreb unde
s\ m\ ascund ca s\ pot iubi, nu sunt
sentimental\, ci `ngrijorat\. Momen-
tele lungi din via]a mea când nu iu-
besc se adun\, se contabilizeaz\. To-
tul devine o deprindere, un scenariu
cunoscut. Apoi `n]eleg c\ iubirea mea
este prea fragil\, dac\ nu rezist\ im-
pactului cu lumea. A[a cum existen]a
lumii nu adaug\ nimic la perfec-
]iunea lui Dumnezeu [i nici nu o
LUMEA CUV+NTULUI
Sejur de noapte
de Stelian DUMISTR|CEL
~n emisiunea din 22 martie 2007 (ora
14) a canalului „Realitatea TV“, printre
relat\ri privind alte descoperiri de mit\
ori [pag\, am aflat [i c\ primarul din
Re[i]a „a primit un sejur de zece nop]i `n
sta]iunea x“.
Pe oricine a `nv\]at ceva francez\
prin [coal\, asocierea, `ntr-un enun], a
primelor dou\ substantive nu poate s\
nu-l contrarieze. C\ci `[i mai poate a-
minti c\ fr. jour `nseamn\ „zi“, iar acest
cuvânt este asociat cu journal, preluat
`n român\ ca jurnal „publica]ie ce apare
zilnic“ (m\ rog, de aici se trage, apoi, jur-
nalistul, cel care, `n principiu, scrie la
astfel de periodice, [i domeniul lui de ac-
tivitate, jurnalismul). Ar mai fi de
ad\ugat c\, tot prin termenul jurnal,
sunt numite diferite registre sau caiete,
`n care se fac, zilnic, `nsemn\ri: jurnalul
de c\l\torie, cel de bord (de pe o nav\)
S\ nu-l uit\m nici pe cel intim, `n care
fetele de pension `[i notau impresiile
sentimentale.
A[adar, o baz\ lexical\ jur este lega-
t\, [i `n român\, de conceptul de zi. Dar
nu [i pentru publicitarii din turism.
Pentru ace[tia, sejurul `nseamn\, mai
`ntâi, ca pentru noi to]i, „vacan]\, con-
cediu pe care cineva `l petrece apelând
(de obicei) la ajutorul unei organiza]ii
turistice, `ntr-o sta]iune“. Dar intervine
calculul pre]ului, pentru care conteaz\
mai ales nop]ile de cazare la hotel, astfel
c\ ofertele precizeaz\, `n primul rând,
acest element: „Spania 14 zile cu 7 nop]i
sejur la Costa Brava – cu autocarul“
(oare ce se `ntâmpl\ `n celelalte nop]i?);
„pentru un sejur de minim 4 nopti“; sau
(mai telegrafic): „Sejur 10 nopti de la 882
euro/pers“. Asocieri asem\n\toare sunt,
bine`n]eles, de neconceput `n francez\;
câteva exemple, `n care séjour-ul este de-
scompus `n zile [i nop]i: „Séjour 4 Jours/3
Nuits à Istanbul à l’Hôtel Beyazit****“;
„Séjour 4 jours/3 nuits à Dubaï en petit
déjeuner. À partir de 686 euro.
S\ facem `ns\ dreptate [i acelor pu-
blicitari de la noi, mai pu]in numero[i,
care [tiu sau m\car intuiesc ce
`nseamn\ jur-ul din sejur: „L\sând glu-
ma la o parte, pre]ul unui sejur de patru
zile, la un hotel de dou\ stele… `ncepe de
la 707 lei“; „un sejur de 7 zile de pescuit“;
[tirbe[te, lumea nu ar trebui s\ fie
cauz\ de poticnire a iubirii. Apoi
`n]eleg c\ lumea sunt eu! Deci, am su-
ficiente motive de `ngrijorare.
Exist\ un ritual al bucuriei `n
fiecare diminea]\. Primul lucru pe
care `l simt dup\ ce m\ trezesc este
bucuria. Apoi urmeaz\ `ngrijorarea,
teama [i toate celelalte. Dar faptul c\
bucuria e cea dintâi, mi se pare dova-
da simpl\ c\ noi, oamenii, suntem
chema]i la bucurie. Dar bucuria f\r\
iubire este ca un tablou f\r\ culoare:
nu are farmec [i nu are via]\. Este ab-
solut necesar s\ iubim. Dar de ce e
atât de greu? De ce ne sperie? ~n
primul rând, pentru c\ iubirea ne
cheam\ la autodep\[ire, la saltul
peste limitele condi]iei umane. Grozav
de inspirat spune Sf. Vasile cel Mare:
„Omul este o f\ptur\ care a primit
porunca s\ devin\ Dumnezeu.“ Cum
devine omul Dumnezeu? Tocmai prin
iubire. Iubirea este o imensitate de
necuprins, pe care omul este somat s\
o interiorizeze. {i, `n acela[i timp, iu-
birea este ca o mimoz\: dac\ o atingi
cu mâinile murdare, se retrage. Din
acest motiv, e greu s\ cultivi iubirea:
o gr\din\ obi[nuit\ suport\ tot felul
de intemperii, dar gr\dina iubirii se
cere protejat\. Este ca [i gr\dina
Ghetsimani, unde rug\ciunile ajung
direct la Dumnezeu, dar tr\darea st\
`n miezul lucrurilor.
Iubirea are un chip unic. Un om
care iube[te nu seam\n\ niciodat\ cu
altul, este deosebit, este formidabil.
{tim c\ orice mireas\ este r\pitor de
frumoas\. O femeie care iube[te este
mireas\ `n orice clip\ a vie]ii sale, a[a
cum un b\rbat este mire. Sfin]ii,
„un sejur de o s\pt\mân\ cu autocarul,
cazare `n vile“ etc. Deci, se poate; iar ju-
rnali[tii, dac\ nu au alte criterii, s-ar
putea orienta dup\ astfel de enun]uri,
[i nu dup\ cele ce descriu sejururi…
nocturne.
L\sând la o parte, [i noi, acreala
critic\ (jurnalistic\!), s\ sper\m c\,
pentru vacan]\, se vor adeveri m\car `n
parte promisiunile cuprinse `n califica-
tivele sejururilor pe care ni le promit di-
verse firme: de la un simplu „sejur (cu
adev\rat) rustic“, „un sejur f\r\ stres“,
OPINII & COMENTARII
poate [i ei deruta]i de problematica
iubirii `n plan social, uman, au trans-
ferat deseori aceast\ preocupare `n
planul mistic. Logodna dintre Mirea-
sa-Biseric\ [i Hristos a f\cut s\ a-
par\ pagini nemuritoare de lite-
ratur\ cre[tin\. „Cântarea Cânt\ri-
lor“ r\mâne, peste timp, un exemplu
fabulos de logodn\ mistic\. Tot mai
mul]i filosofi [i interpre]i neomologa]i
de Biseric\ sunt de p\rere c\ exem-
plul biblic de dragoste des\vâr[it\ se
refer\ de fapt la iubirea dintre un
b\rbat [i o femeie, dar [i aceasta de-
vine mistic\ prin perfec]iunea ei. Tot
ce e perfect seam\n\ cu Dumnezeu [i
respect\ poruncile Sale. Noi [tim c\
iubirea dintre Hristos [i Biserica Lui
a inspirat mul]i poe]i [i sfin]i. Sf. Ioan
al Crucii este unul dintre ace[tia.
„Cântecele `ntre suflet [i Mirele di-
vin“ surprind tocmai etapele acestei
iubiri miraculoase, pe care tot sfântul
le t\lm\ce[te: „Te-ntoarce, po-
rumbea!, c\ci `mp\rt\[irea pe care o
prime[ti acum de la mine nu este `nc\
cea a st\rii de glorie pe care o
n\zuie[ti, ci `ntoarce-te la mine, care
sunt cel pe care tu, r\nit\ de iubire, `l
cau]i; fiindc\ [i eu, asemenea cerbului
r\nit de iubirea ta, `ncep s\ m\ ar\t
]ie prin `nalta ta contempla]ie [i s\
m\ odihnesc [i s\ m\ r\coresc `n iu-
birea contempla]iei tale.“
A]i observat c\ un om care se ex-
prim\ `n cuvinte me[te[ugite, ca mine,
de exemplu, poate s\ ocoleasc\ fondul
problemei, f\r\ s\ se observe? ~n-
trebarea era care e secretul d\inuirii
`n iubire - [i aici m\ refer la iubirea
dintre oameni, nicidecum la logodna
mistic\. Ce anume face iubirea trai-
nic\ [i neclintit\? Exist\ r\spuns la
aceast\ `ntrebare? Eu nu l-am aflat.
* Carmelia Leonte este scriitoare,
redactor la revista „Dacia literar\“
„un sejur de relaxare“, la altele mai ade-
menitoare: „un sejur pe cinste“, „un se-
jur de neuitat“ [i chiar „un sejur de vis la
Purcari“ (sau la Dur\u, f\r\ detalii
privind diurnul sau nocturnul)!
P.S. Uneori, este de-a dreptul neper-
mis (sau m\car caraghios) s\ ne juc\m
de-a vorbele: un corespondent din str\i-
n\tate al TVR 1 descria (la 6 iunie, a.c.,
ora 14.15) ac]iuni ale „militarilor anti-
globalizare“ (cu ocazia summit-ului G8,
din Germania).
O fi fost o simpl\ „bâlb\“, ori s-or fi
`narmat [i militarizat militan]ii, de-
venind de-a dreptul militari?
* Stelian Dumistr\cel este lingvist,
profesor universitar la
Departamentul de Jurnalistic\ de la
Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
S=mb\t\, 9 iunie 2007 3
CUV+NT DIN AMVON
Eroii no[tri
spirituali
a Poporul nostru a avut [i are, desigur,
eroii s\i na]ionali, al\turi de poe]i, scriitori,
arti[ti etc., de incontestabil\ valoare, dar
trebuie s\ se [tie limpede c\ are un mare
num\r de sfin]i, cunoscu]i [i necunoscu]i,
pe care noi i-am numi eroi spirituali, pentru
via]a [i misiunea lor exemplar\ a
de pr. Vasile GORDON
Pomenirea sfin]ilor ne aduce `ntotdeauna `n minte
frumoasa [i inspirata exclama]ie a psalmistului
David: „Minunat este Dumnezeu `ntru sfin]ii S\i!“
(Psalm 67, 36), deodat\ cu `ndemnul liturgic al
aceluia[i: „L\uda]i pe Dumnezeu `ntru sfin]ii Lui!“
(Ps. 150, 1). Acestui `ndemn urm\m [i noi `n dumi-
nica sfin]ilor români.
Cu dreapt\ socotin]\, p\rin]ii Bisericii R\s\ritene
au rânduit ca prima duminic\ dup\ Rusalii s\ se nu-
measc\ Duminica Tuturor Sfin]ilor, sfin]enia fiind un
dar al Duhului Sfânt, pogorât `n crea]ie `n Duminica
Cincizecimii. Urmând acestui exemplu, Sfântul Sinod
al Bisericii Ortodoxe Române a hot\rât, `n anul 1992,
ca pentru sfin]ii români s\ se fac\ pomenirea `n du-
minica urm\toare, a 2-a dup\ Rusalii, tot ca o expre-
sie a darului Sfântului Duh. Pân\ nu demult, `n ca-
lendarul ortodox tip\rit la noi erau trecu]i doar sfin]ii
din alte ]inuturi, fapt care a creat impresia, pentru
cre[tinii mai pu]in informa]i, c\ noi, românii, nu am fi
avut sfin]i... Adev\rul se cunoa[te bine acum: nu am
avut sfin]i canoniza]i oficial [i trecu]i `n calendar, dar
`n con[tiin]a [i evlavia românilor, ei au fost cinsti]i
f\r\ `ncetare. De aceea, canoniz\rile din anii 1955 [i
1992 au avut menirea de a confirma oficial cinstirea
ne`ntrerupt\ ce li s-a f\cut. ~n aceste condi]ii, când,
iat\, au trecut câ]iva ani buni de când calendarul
românesc `i men]ioneaz\, cu zile speciale de
pomenire, este de mirare c\ un intelectual român, [i
nu de rând, ci `nsu[i pre[edintele Academiei Române,
prof. Eugen Simion, a putut face o afirma]ie cu totul
nea[teptat\: `n ziua de 15 iunie a.c., `n cadrul aca-
demic festiv de comemorare a trecerii `n ve[nicie a lui
Eminescu, domnia sa a afirmat (citez din memorie):
„~ntrucât românii nu au avut sfin]i, ei [i-au manifes-
tat cinstirea pentru eroii neamului, pentru marii
poe]i, `ntre care, desigur, Eminescu are locul s\u
unic...“ Am a[teptat s\ completeze „nu a avut sfin]i
canoniza]i, recunoscu]i oficial...“ etc. etc., dar n-a
f\cut preciz\rile ce se impuneau. Dac\ este vorba de
o simpl\ sc\pare (`n fond, errare humanum est!) sau
un punct de vedere inten]ionat exprimat, nu putem
[ti. L-am consemnat ca atare [i ne sim]im datori s\
facem noi complet\rile cuvenite: poporul nostru a
avut [i are, desigur, eroii s\i na]ionali, al\turi de
poe]i, scriitori, arti[ti etc., de incontestabil\ valoare,
dar trebuie s\ se [tie limpede c\ are un mare num\r
de sfin]i, cunoscu]i [i necunoscu]i, pe care noi i-am
numi eroi spirituali, pentru via]a [i misiunea lor e-
xemplar\. Despre mul]i dintre ei [tim pu]ine lucruri,
pe al]ii nu-i cunoa[tem `nc\, dar când Dumnezeu ne
va `nvrednici s\ trecem pragul ve[niciei, `i vom
`ntâlni, cu voia Domnului, pe to]i, vom vorbi cu ei [i ne
vom bucura de vederea lor. C\ci aceasta este una din-
tre cele mai mari bucurii ale Raiului: comunicarea cu
Dumnezeu [i cu sfin]ii (spre deosebire de triste]ea
iadului care const\, `ntre altele, `n necomunicare, sau
comunicare doar cu duhurile resping\toare ale
`ntunericului).
A[adar, pân\ când Dumnezeu ne va ferici cu ve-
derea, fa]\ c\tre fa]\, a sfin]ilor no[tri, s\ ne bucur\m
a-i vedea `n duh, pomenindu-i cu evlavie, desigur pe
cei cunoscu]i, dar neuitând s\ `ndrept\m un gând
cucernic [i c\tre cei necunoscu]i. Spa]iul limitat, pro-
pus pentru a-i evoca nu ne `ng\duie s\ `n[ir\m
am\nunte din via]a [i faptele lor.
Re]inem `ns\ c\, a[a cum dovedesc toate ca-
noniz\rile din 1992 [i p=n\ acum, dar [i cele de mai
`nainte, ]inutul românesc a fost binecuvântat de
Dumnezeu [i cu sfin]i, nu doar cu eroi, poe]i, acade-
micieni etc., cu care, de altfel, ne mândrim f\r\ re-
zerve. De aceea, `ncheiem, rug=nd pe to]i sfin]ii
români, cunoscu]i [i necunoscu]i (`nc\), s\ se roage lui
Dumnezeu pentru noi! a
4 S=mb\t\, 9 iunie 2007
PE SCURT
Sear\ cultural-
duhovniceasc\
la Castelul
de la Micl\u[eni
Centrul de Pelerinaj „Sf=nta
Parascheva“ al Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei orga-
nizeaz\, ast\zi [i m=ine (9-
10 iunie), un pelerinaj `n
zona Neam]ului. La peleri-
najul care se va desf\[ura pe
traseul Piatra Neam] - Bicaz
- Cheile Bicazului -
Episcopia Romanului -
Mic\lu[eni - Ia[i particip\
aproximativ 120 de copii de
la {coala General\ din co-
muna V=n\tori, jude]ul Ia[i.
Dup\ ce vor vizita obiec-
tivele turistice propuse `n
jude]ul Neam], pelerinii vor
`nsera la Centrul Social-
Cultural „Sf. Ilie“
Micl\u[eni, unde vor lua
masa [i vor participa la o se-
rie de manifest\ri cultural-
religioase reunite sub gener-
icul „Noapte la castel“.
M=ine, pelerinii vor parti-
cipa la Sf=nta Liturghie ofi-
ciat\ `n biserica M\n\stirii
Micl\u[eni. Dup\ cum ne-a
spus Ioan Murgu, coordona-
tor pelerinaje `n cadrul cen-
trului, masa pentru to]i
pelerinii este asigurat\ de
organizatori.
Pentru 50 dintre copiii a
c\ror situa]ie financiar\ nu
le permite plata pelerinaju-
lui, organizatorii pun la dis-
pozi]ie toate serviciile -
mas\, cazare, transport -
gratuit. Aceast\ ac]iune este
legat\ de faptul c\ luna iu-
nie este considearat\ luna
copil\riei, [i mai mult dec=t
at=t, ea marcheaz\ sf=r[itul
anului [colar. Pelerinajul `[i
propune s\ scoat\ `n evi-
den]\ at=t frumuse]ea
copil\riei, c=t [i valoarea is-
toric\ [i cultural\ a obiec-
tivelor turistice de la
M\n\stirea Micl\u[eni - bi-
serica, Castelul Micl\u[eni,
parcul dendrologic, atelierul
de pictur\ de icoane [i
`ncondeiere a ou\lor.
Sponsorii acestei ac]iuni
sunt Piscicola Ia[i, SC
Madera SRL, Compan, prof.
Elena Moro[anu [i Dumitru
Strugariu.
Mar[ pentru
normalitate
Ast\zi, 9 iunie, `ntre 10.00 [i
12.30 la Bucure[ti se va
desf\[ura „Mar[ul pentru
normalitate“, edi]ia 2007.
Aceasta este de fapt o
replic\ a paradei gay, care
va avea loc ast\zi `n
Bucure[ti. „Mar[ul pentru
normalitate“ se va desf\[ura
pe traseul: Dealul
Mitropoliei (Pia]a Unirii) -
Pia]a Universit\]ii - Pia]a
Revolu]iei - Calea Victoriei -
Splaiul Independen]ei -
Dealul Mitropoliei. Ca `n
fiecare an, „Mar[ul pentru
normalitate“ este organizat
de mai multe asocia]ii [i
grup\ri civice, `n scopul
afirm\rii valorilor
tradi]ionale ale societ\]ii
rom=ne[ti [i `n semn de
protest fa]\ de parada homo-
sexualilor, pe care o apre-
ciaz\ ca fiind o manifestare
cu caracter provocator, ob-
scen [i antisocial, care aduce
atingere bunelor moravuri [i
ordinii publice. Pentru mani-
festarea anti- parad\ [i-au
confirmat participarea cred-
incio[i de diferite confesiuni
cre[tine, dup\ cum in-
formeaz\ Asocia]ia „Pro-Vita
- pentru n\scu]i [i
nen\scu]i“, Bucure[ti. a
O delega]ie de clerici de la Ia[i a vizitat
Mitropolia Ruse din Bulgaria
O delega]ie a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei, for-
mat\ din arhim. Clement
Haralam, exarh adminis-
trativ al m\n\stirilor din
Arhiepiscopia Ia[ilor, ar-
him. Vitalie Danciu, stare-
]ul M\n\stirii Golia, protos.
Nicandru Tunza, secretarul
M\n\stirii Sih\stria [i pr.
Daniel Isai, arhivist la Mi-
tropolia Moldovei, [i Buco-
vinei, a participat, la sf=r-
[itul s\pt\m=nii trecute, la
hirotonia `n preot a dia-
conului Ivan Dobrev, care a
avut loc la Catedrala „Sf.
Treime“ din Ruse - Bulga-
ria. Hirotonia a fost s\v=r-
[it\ `n Duminica Tuturor
Sfin]ilor de IPS Neofit,
VIA}A PAROHIILOR
Dona]ii pentru biserica de la
Cimitirul Eternitatea din Boto[ani
a Sfântul Chivot, cristelni]a [i c\delni]a au fost donate de c=teva doamne care doresc s\-[i
p\streze anonimatul a Biserica „Sf. ~mp. Constantin [i Elena“ din Cimitirul Eternitatea din Boto[ani
a fost construit\ `ntre anii 1881-1882 de Prim\ria ora[ului, ca o capel\ pentru cimitirul nou format
a ~n anul 1993 a devenit biseric\ de parohie a La s\rb\torile importante, credincio[ii parohiei merg
cu alimente la Spitalul de Psihiatrie din vecin\tate, pentru a alina suferin]a celor interna]i a
De cur=nd, parohia cu
hramul „Sfin]ii ~mp\ra]i
Constantin [i Elena“ din
Cimitirul Eternitatea din
Boto[ani a primit câteva
dona]ii importante: Sfân-
tul Chivot, o cristelni]\ [i
o c\delni]\. Acestea au fost
donate de c=teva doamne
care doresc s\-[i p\streze
anonimatul. Preotul paroh
Nicolae Bobârnea, Consi-
liul [i comitetul parohial
mul]umesc genero[ilor do-
natori [i se roag\ pentru
s\n\tatea [i mântuirea
lor. De asemenea, `n bise-
ric\ a mai fost instalat\ [i
o central\ termic\ elec-
tric\ `n valoare de 15.000
de lei. La exterior s-au `n-
locuit trotuarele degra-
date [i s-a montat un pa-
ratr\snet - lucr\ri `n va-
loare total\ de 7.000 de lei.
Din biseric\ de cimitir,
biseric\ de parohie
Biserica „Sf. ~mp. Con-
stantin [i Elena“ din Ci-
mitirul Eternitatea (foto)
din Boto[ani a fost con-
struit\ `ntre anii 1881-
1882 de Prim\ria ora[u-
lui, ca o capel\ pentru ci-
mitirul nou format. P=n\
atunci, mor]ii erau `ngro-
pa]i `n jurul bisericilor. ~n
anii '70 a devenit parohie,
Prima s\rb\torire a hramului M\n\stirii „Duminica Sfin]ilor Români“
M=ine, 10 iunie, M\-
n\stirea „Duminica Sfin]ilor
Români“ din incinta Ate-
lierelor Institutului Biblic [i
de Misiune al Bisericii Orto-
doxe Române ({oseaua
Olteni]ei nr. 255, Bucure[ti,
sector 4) `[i s\rb\tore[te
pentru prima dat\ hramul.
Cu acest prilej, Prea Ferici-
tul P\rinte Patriarh Teoc-
tist, `nconjurat de un sobor
de ierarhi, preo]i [i diaconi,
va oficia Sfânta Liturghie
`ncepând cu orele 9.30.
~nainte de `nceperea Sfintei
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Mitropolit de Ruse - Bulga-
ria. P\rintele Ivan Dobrev,
care este c\s\torit cu o
rom=nc\, a f\cut studii de
doctorat la Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Dumi-
tru St\niloae“ din Ia[i, iar
`n continuare acesta va face
practic\ liturgic\ `n Ro-
m=nia.
Delega]ia rom=neasc\ a
sosit la Catedrala „Sf. Trei-
me“ - Ruse (ctitorit\ `n 1633)
s=mb\t\ 2 iunie 2007, chiar
`n timpul slujbei Vecerniei.
Aici a fost `nt=mpinat\ de
reprezentantul Patriarhiei
Bulgare la Bucure[ti, pr.
Peter Totev, de secretarul
de stat pentru culte al Bul-
gariei, Ivan Jelev Dimitrov,
dar aceast\ situa]ie a du-
rat doar c=]iva ani, l\ca[ul
redevenind biseric\ de
cimitir `n care preo]ii din
ora[ s\v=r[eau Utrenia,
Liturghia [i pomenirea
mor]ilor, prin rota]ie s=m-
b\ta. P\rintele Bob=rnea
a devenit preot la aceast\
biseric\ `n anul 1993.
Dup\ doi ani, Bisericii „Sf.
Liturghii, racla cu cinstitele
moa[te ale Sfântului An-
drei, ocrotitorul României,
ale Sfântului Mare Mucenic
Gheorghe, ale Sfin]ilor Am-
brozie [i Dionisie, episcopi
ai Mediolanului, cu care a
fost `nzestrat\ m\n\stirea
de c\tre Prea Fericitul
P\rinte Patriarh Teoctist,
va fi scoas\ `n procesiune [i
a[ezat\ `ntr-un loc special
amenajat pentru ca to]i
credincio[ii s\ se `nchine,
informeaz\ Biroul de pres\
al Patriarhiei Rom=ne.
de arhim. Emilian, stare]ul
M\n\stirii „Sf. Dimitrie din
Basarabi“ din Ruse [i de
preo]ii slujitori de la cate-
dral\. „~n dup\-amiaza zi-
lei, am participat la slujba
Privegherii, iar `n Dumi-
nica Tuturor Sfin]ilor am
slujit `mpreun\ la Sf=nta
Liturghie. La sf=r[it, noi am
d\ruit IPS Nifon o icoan\
cu Maica Domnului, lucrat\
artistic `n m\rgele. ~n con-
tinuare, delega]ia a partici-
pat la sfin]irea locului pen-
tru o nou\ biseric\. Pe acest
loc a existat o biseric\ pe
care comuni[tii au d\r=ma-
t-o. Ast\zi, Prim\ria ora[u-
lui [i-a luat angajamentul
de a o construi din nou“,
~mp. Constantin [i Elena“
i-au fost arondate 180 de
familii, `nfiin]=ndu-se ast-
fel o parohie. Mai t=rziu,
parohia s-a m\rit, astfel
`nc=t ast\zi cuprinde 300
de familii. {i biserica a
fost m\rit\ [i renovat\,
cel pu]in `n ultimii ani,
c=nd parohia a construit [i
o capel\ mortuar\.
Construc]ia bisericii `n
stil br=ncovenesc de la M\-
n\stirea „Duminica Sfin]i-
lor Rom=ni“ a `nceput `n a-
nul 2003, la ini]iativa [i
prin purtarea de grij\ a PF
P\rinte Patriarh Teoctist.
Biserica a fost finalizat\ `n
toamna anului trecut `m-
preun\ cu primul corp de
chilii pentru monahi. M\-
n\stirea a fost construit\ cu
sprijinul Arhiepiscopiei Bu-
cure[tilor, Patriarhiei Ro-
mâne, al unor parohii din
Bucure[ti [i al multor bine-
Delega]ia Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei,
`mpreun\ cu IPS Nifon, Mitropolit de Ruse
ne-a spus. arhim Clement
Haralam.
~n continuare, delega]ia
de la Ia[i a vizitat M\n\s-
tirea „Sf. Dimitire cel Nou
din Basarabi“, unde se afl\
„Ajut\m c=t putem“
Aceast\ parohie, care
cuprinde numai case, se
afl\ la periferia ora[ului
Boto[ani, nesocotindu-se a
fi o parohie de ora[, ci una
`n care atmosfera se
aseam\n\ cu cea specific\
unei parohii de sat.
„Credincio[ii se cunosc
`ntre ei, iar acest lucru
`nlesne[te buna comuni-
care [i buna colaborare.
Ajut\m c=t putem. Avem
adesea cazuri deosebite de
oameni care nu au cu ce
s\-[i `ngroape mor]ii, iar
noi ne ocup\m gratuit de
toate acestea, inclusiv de
pomana necesar\“, ne-a
declarat preotul paroh
Nicolae Bob=rnea.
La s\rb\torile impor-
tante, credincio[ii parohiei
merg cu o cântare, o vorb\
bun\ [i alimente la Spi-
talul de Psihiatrie din ve-
cin\tate s\ aline suferin]a
celor interna]i.
Prin eforturile parohiei
[i ale preotului paroh, un
t=n\r din parohie care
studiaz\ la Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Dumi-
tru St\niloae“ din Ia[i
este sponsorizat lunar cu
suma de 100 de lei. a
f\c\tori, care au contribuit
cu bani, materiale de con-
struc]ie [i alte bunuri nece-
sare construirii [i `nzes-
tr\rii ei. Biserica noii m\-
n\stiri a fost sfin]it\ de PF
P\rinte Teoctist, `nconjurat
de mai mul]i membri ai
Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române `n ziua
de duminic\, 29 octombrie
2006. Atunci, ~ntâist\t\to-
rul Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne aprecia c\ „prin `n\l-
]area bisericii [i a m\n\s-
tirii `nchinate Duminicii
o icoan\ cu o p\rticic\ din
moa[tele ocrotitorului Bu-
cure[tilor, d\ruite m\n\s-
tirii de PF P\rint Teoctist,
Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Rom=ne. a
PF P\rinte
Patriarh
Teoctist l-a
a
primit pe
prin]ul
Iordaniei
Ieri, 8 iunie, Prea
Fericitul P\rinte Patriarh
Teoctist l-a primit la
re[edin]a patriarhal\ pe
Alte]a Sa El-Hassan Bin
Talal, prin]ul Iordaniei.
~n timpul `ntrevederii,
Alte]a Sa a oferit `n dar
PF P\rinte Teoctist o
edi]ie de lux a celor trei
c\r]i sfinte ale celor trei
religii monoteiste -
cre[tinismul, islamul [i
iudaismul - `n limbile
greac\, arab\ [i ebraic\,
ca simbol al dialogului [i
`n]elegerii dintre nea-
muri, culturi [i religii, cu
speran]a c\ umanitatea
va ajunge la o moral\ a
dialogului [i a p\cii, in-
formeaz\ Biroul de pres\
al Patriarhiei Române. ~n
acest context, prin]ul El-
Hassan Bin Talal a evocat
deschiderea [i spiritul en-
ciclopedic al domnitorului
Dimitrie Cantemir, in-
formeaz\ Biroul de pres\
al Patriarhiei Rom=ne.
Prea Fericirea Sa a apre-
ciat drept exemplar\ ini-
]iativa editorial\ a Alte]ei
Sale, subliniind semnifi-
ca]ia acesteia pentru slu-
jitorii [i credincio[ii celor
trei religii [i contribuind
la identificarea aspectelor
care ne unesc mai degra-
b\, decât s\ ne separe.
P\rintele Patriarh Teoc-
tist a subliniat rolul dia-
logului [i conlucr\rii `ntre
religii, culturi [i popoare,
considerând c\ aceasta
este singura cale pe care
religiile trebuie s\ o ur-
meze `n aceast\ lume. a
Sfin]ilor Români, precum [i
a unui corp de chilii pentru
monahi, `n incinta Institu-
tului Biblic [i de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române,
a `nviat, prin harul lui
Dumnezeu, ctitoria din ju-
rul Bisericii «Schitul Mai-
cilor» a fericitului de pome-
nire patriarh Justinian, de-
molat\ `n 1982“. a
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN

Andrei Ivan]oc: Dac\ timpul s-a ar
`ntoarce `napoi, tot a[a a[ face
a Andrei Ivan]oc, membru al Grupului Ila[cu, a acordat un interviu corespondentului
agen]iei Rompres, Flori Tiulea, la c=teva zile dup\ eliberarea sa din deten]ia ilegal\
de 15 ani aplicat\ de regimul separatist de la Tiraspol a Ivan]oc a fost arestat la
domiciliul s\u din Tiraspol la 2 iunie 1992, `n aceea[i zi cu Ilie Ila[cu, Alexandru Le[co
[i Tudor Petrov-Popa, pentru pretinse acte de terorism s\v=r[ite `n timpul conflictului
de pe Nistru a La cinci zile dup\ eliberarea sa (2 iunie 2007), Ivan]oc (46 de ani)
declar\ c\ se simte bine, c\ a[teapt\ cu ner\bdare s\ vin\ `n Rom=nia, unde nu a fost
niciodat\, [i c\ ar lua-o de la cap\t, dac\ ar trebui s\ se sacrifice pentru neamul rom=nesc a
Revenirea dumnea-
voastr\ printre cei li-
beri coincide cu o peri-
oad\ de efervescen]\
politic\ la Chi[in\u.
{tiu c\ a]i dorit s\
vota]i la primul tur de
scrutin al alegerilor lo-
cale din 3 iunie, dar nu
avea]i acte. S-aa rezol-
vat aceast\ problem\?
Am fost la autorit\]i [i
mi-au promis c\ mar]i (12
iunie, n.r.) voi primi ac-
tele. Cu siguran]\ (la
alegerile din 17 iunie n.r.)
va fi un vot anticomunist.
De c=nd m\ ]in minte am
fost `mpotriva comuni[ti-
lor.
Cu s\n\tatea cum
sta]i? ~n pres\ s-a
a vor-
bit mult de problemele
dv. de s\n\tate din pe-
rioada deten]iei.
A[tept. Poate vom mer-
ge `n Rom=nia. Am fost la
Ambasada Rom=niei
unde am fost primi]i
foarte bine [i ne-au spus
c\ vom merge `n Rom=-
nia la un tratament. Nu
m-am a[teptat la a[a pri-
mire [i mul]umesc tutu-
ror fra]ilor no[tri pentru
sus]inere.
„~n primii 10 ani,
nu mi-au permis
nimic. Nici c\r]i, nici
ziare rom=ne[ti, nici
aparat de radio“
A]i sim]it sprijinul lor
c=nd era]i `n `nchisoa-
re?
Da, foarte mult. To]i
au fost al\turi de noi, to]i
fra]ii no[tri din Rom=nia
au fost al\turi de noi,
presa, ziari[tii. Am ascul-
tat tot timpul la radio.
A]i avut un aparat de
radio `n celul\?
~n primii 10 ani, nu mi-
au permis nimic. Nici
c\r]i, nici ziare rom=-
ne[ti, nici aparat de radio.
Dup\ aceea, prin 2002,
dup\ ce am stat `n greva
foamei de mai multe ori,
au venit reprezentan]ii
de la OSCE [i Crucea Ro-
[ie [i au zis c\ am drep-
tul. {i de prin 2002 mi-au
dat voie s\ primesc ziare
rom=ne[ti, dar unele
ajungeau, altele nu.
Ce posturi de radio
prindea]i?
P=n\ au venit comu-
ni[tii la putere aici, ascul-
tam [i Radio Ia[i, [i Radio
Rom=nia, iar de aici, Vo-
cea Basarabiei, Antena C
[i BBC, Europa Liber\.
Au venit comuni[tii la pu-
tere `n 2001 [i nu am mai
prins nici Radio Rom=nia,
nici Radio Ia[i, nici Vocea
Basarabiei, nimic. Prin-
deam Radio Chi[in\u, dar
ce s\ ascul]i la el?
~n ace[ti 15 ani de
`nchisoare a]i stat `n
aceea[i celul\?
Nu, la `nceput ne-au
dus la comandamentul
Armatei a 14-a. Acolo a
fost ceva stra[nic, asta `n
1992, p=n\ la proces. Ce-
va stra[nic... Noi eram la
subsol [i deasupra noas-
tr\ erau for]ele speciale
ruse[ti Alfa, for]ele de de-
sant, for]ele marine. A-
cestea erau acolo [i se an-
trenau pe pielea noastr\.
Ne b\teau noaptea, pe la
unu-dou\. Diminea]a, se
schimbau [i veneau al]ii
[i ne b\teau. Eram negri
de at=ta b\taie. {i `[i b\-
teau [i joc de noi. Ziceau
„Uite, m\, s-a f\cut negru
teroristul \sta!“, „Zice c\
noi `l batem!“... [i `nce-
peau din nou. Ne alergau
cu c=inele lup, hran\ nu
aveam. La WC, s\ m\
scuza]i, mergeam o dat\
`n 24 de ore [i aveam 45
de secunde s\ ajungem [i
s\ ne `ntoarcem. Dac\ nu
ne `ntorceam `n 45 de se-
cunde, ne fug\reau cu
c=inele lup. {i trebuia s\
dovedim, ca s\ nu ne
ajung\ c=inele.
~n curte avea]i voie s\
ie[i]i?
Un an de zile nu am
ie[it deloc. La mine s-a
agravat situa]ia s\n\t\-
]ii... nu vreau s\ spun
mai departe… [i m-au
dus la un spital or\[e-
nesc, la sec]ia de neurolo-
gie, c\ `nchisoarea nu
avea spital. {i acolo m\
]ineau `n c\tu[e, spe]naz
(for]ele speciale ruse[ti,
n.r.) `nconjurau cl\direa
[i m\ b\teau [i acolo. Am
stat o lun\. Mul]umesc
Domnului, mi-am reve-
nit, mi-au prescris pastile
[i m-au dus `n subsolul
mili]iei [i ne-au ]inut opt
luni, f\r\ ie[ire la aer,
f\r\ lumin\, nu erau gea-
muri, era o tabl\ de fier
cu o gaur\. {i `n\untru
umiditate, `ntuneric... Ni-
meni nu avea voie s\ vin\
la noi, nu aveam haine de
schimb, fugeau p\duchii
pe noi precum caii. M=n-
care - o crup\ de porumb
nefiart\, trei linguri, nu
mai mult, s\ nu prindem
careva putere. {i ap\,
c=nd fiart\, c=nd turnau
sare `n ea, iar zah\r nu
ne d\deau, c\ spuneau c\
e prea mult pentru noi. {i
asta p=n\ la proces. Du-
p\ proces, `n 1993, pe mi-
ne m-a adus la peniten-
INTERVIU
ciarul nr. 2 din Tiraspol [i
acolo m-au ]inut p=n\ la
eliberare. Dup\ proces, pe
Ilie (Ilie Ila[cu n.r.) l-au
luat la `nceputul lui de-
cembrie [i l-au dus la
Hlinaia. Prin februarie,
m-au dus [i pe mine la
Hlinaia, unde era un re-
gim [i mai sever, m-au ]i-
nut vreo s\pt\m=n\. Dar
ei n-aveau dreptul s\ m\
duc\ [i am declarat greva
foamei. V\z=nd c\ nu au
ce face, m-au adus `napoi
la Tiraspol, unde nu era
mare deosebire. Nu a-
veam dreptul la `ntreve-
deri, la pachete de aca-
s\... {i aici la penitencia-
rul nr.2 am stat p=n\ la
sf=r[it, p=n\ `n ultima zi.
Cum a]i rezistat `n to]i
ace[ti ani. Ce v-a
a aju-
tat?
Totdeauna m\ g=n-
deam c\ totul a fost din
voia Domnului. A[a am
sim]it c\ era voia Domnu-
lui. {i, `n plus, sus]inerea
dvs., a - foarte mult a]i
f\cut -, [i sus]inerea ]\rii,
m-a ajutat foarte mult.
Am aflat c\ v-a a]i re-
parat celula `n care a]i
stat, c\ so]ia dvs., de
c=te ori putea veni, v\
mai aducea c=te o c\-
r\mid\, c=te o pung\
cu nisip.
Da, am reparat pere]ii,
i-am vopsit. Pe unul,
aveam cerul [i doi `ngeri,
pe cel\lalt, tricolorul [i o
poz\ cu dl. Ilie. Mi-am
f\cut [i un du[, dar c=nd
l-am terminat, mi-au
t\iat ]eava cu apa cald\
[i aveam numai ap\ rece.
„~ncepuser\ s\ vin\
[i noaptea [i ziua
[i-mi spuneau
s\ m\ preg\tesc
c\ m\ vor duce,
m\ vor `mpu[ca“
Povesti]i cum a fost `n
ziua eliber\rii...
Ie[ind din celul\, eu
eram deja un om liber. {i
a]i v\zut cum au proce-
dat, s-au comportat neo-
mene[te. Cu trei-patru zi-
le `naintea eliber\rii, `n-
cepuser\ s\ vin\ [i noap-
tea [i ziua [i-mi spuneau
s\ m\ preg\tesc c\ m\
vor duce, m\ vor `mpu[-
ca. ~n ziua de 2 iunie,
diminea]a, a venit gardia-
nul [i mi-a zis s\ fiu gata
c\ vin s\ m\ ia. Le-am
spus c\ sunt gata, am
luat pachetul [i gata...
Tricolorul [i poza cu dl
Ilie i le d\dusem Eudo-
chiei s\ le aduc\ acas\.
Ce avea]i `n pachetul
acela?
Aparatul de radio pe
care l-am adus acas\. Pe
urm\, m-au scos `n curte
[i m-am pornit spre ie[i-
re. Am ajuns cam la ju-
m\tate de drum [i au ie-
[it trei cu o camer\, zia-
ri[ti de-ai lor, rusofoni, c\
alor no[tri nu le permi-
teau. ~n to]i anii ace[tia,
de c=te ori am dorit s\
vorbesc cu cineva, nu a
fost posibil. Dar ei veneau
tot timpul, p=n\ [i noap-
tea mi-i b\gau `n celul\.
Dar ce doreau, v\ ce-
reau s\ declara]i ceva
anume?
Voiau s\ m\ filmeze,
s\ vorbeasc\ cu mine. {i
eu protestam, le spuneam
c\ nu au dreptul. M\ `n-
torceam cu spatele [i `mi
puneam haina `n cap. {i
ei se enervau [i s\reau [i
la b\taie. M\ miram ce
fel de ziari[ti sunt...
{i a[a s-a
a `nt=mplat [i
`n ziua eliber\rii?
Da, [i au ap\rut trei cu
o camer\. Le-am spus c\
sunt un om simplu, nu
sunt parlamentar [i s\
m\ lase `n pace. Am ]inut
`n fa]a mea pachetul. Au
venit doamnele de la
OSCE [i au vorbit cu
mine, mi-au spus c\ au
venit s\ m\ ia, s\ m\
duc\ la Chi[in\u, c\ eu
acolo nu sunt dorit, `n
partea cealalt\ a Nistru-
lui, [i s\ merg cu ele. Iar
eu am protestat, le-am
spus c\ sunt un om liber,
sunt acas\ la mine, `n
]ara mea. Ele nu au spus
nimic. Dar eu le-am rugat
s\ fac\ ceva [i s\ nu m\
mai filmeze. {i ele au
spus c\ nu sunt proble-
me. Dar cei cu camera au
`nceput iar s\ m\ filme-
ze. Am mai mers vreo 10
metri [i am v\zut `n fa]a
mea o rutier\ (microbuz
n.r.), erau foarte mul]i se-
curi[ti transnistreni [i,
m\ g=ndesc, c\ [i de la
Moscova. {i m-am `ntors
c\tre cel care m\ filma
din spate [i am pus pa-
chetul... [i l-am atins o-
leac\. {i cameramanul a
s\rit la mine, plus cei de
la securitate.
„M-am sculat [i le-am
spus c\ am s\ lupt cu „Cum, `n cas\ la
ei c=t o s\ am zile“ mine, `n ]ar\ la mine,
s\ m\ deporteze
{i doamnele de la ni[te venetici,
OSCE ce f\ceau `n a-
cest timp? ni[te ocupan]i?“
T\ceau [i se uitau ce se
petrece `ntre noi. Un
cuv=nt nu au spus. Dar
S=mb\t\, 9 iunie 2007
Ilie Ila[cu, Alexandru Le[co, Tudor
Petrov-Popa [i Andrei Ivan]oc au fost
aresta]i la Tiraspol, la 2 iunie 1992,
pentru pretinse acte de terorism s\v=r[ite
`n timpul conflictului de pe Nistru
eu le-am spus c\ sunt ce-
t\]ean liber [i merg unde
doresc, sunt acas\ [i nu
m\ g=ndesc s\ m\ duc ni-
c\ieri. C\ nu recunosc a-
[a-zisa republic\ nistrea-
n\, am dreptul s\ r\m=n
pe p\m=ntul meu, acas\
la mine [i am dreptul s\
ies liber. {i dac\ era le-
gitim\ sentin]a (dat\ de
tribunalul transnistrean
-n.r.), tot aveam dreptul
s\ ies liber... Dup\ aceea,
au `nceput s\-mi citeasc\
sentin]a, c\ nu sunt dorit
[i s\ p\r\sesc teritoriul.
Eu mi-am astupat ure-
chile [i am `ntors spatele.
Am stat 10-15 minute [i a
fost dat\ comanda iar\[i
s\ m\ lege [i s\ m\
arunce `n rutier\. M-au
tr=ntit, mi-au pus m=inile
`n c\tu[e, m-au luat pe
sus, mi-au legat picioarele
[i de o parte [i de alta
st\teau gardienii. {i p=n\
la a[a-numita vam\ (de la
Tighina n.r.), c\ pentru
mine ea nu exist\, am
mers tr=ntit cu fa]a `n jos
[i ei deasupra mea. C=nd
am ajuns la vam\, au tras
rutiera, mi-au scos c\tu-
[ele [i nu-mi puteau de-
zlega picioarele, c\ se um-
flaser\ foarte tare. Unul
tr\gea [i altul dezlega. M-
am sculat [i le-am spus c\
am s\ lupt cu ei c=t o s\
am zile [i `n timpul \sta
m-am scuturat, m-am ui-
tat `n st=nga, `n dreapta,
am f\cut doi pa[i [i a]i
v\zut ce a]i v\zut.
A]i v\zut lumea care
v\ a[tepta?
5
Am v\zut, dar nu eram
de acord cu deportarea
mea. Cum, `n cas\ la
mine, `n ]ar\ la mine, s\
m\ deporteze ni[te vene-
tici, ni[te ocupan]i? Cum
adic\, eu s\ recunosc a[a-
zisa republic\ nistrean\,
s\-i recunosc pe ocu-
pan]i? Iar domnii de la
Chi[in\u s-au purtat de
parc\ i-au recunoscut pe
cei de la Tiraspol. Au dus
`ntre ei tratative, au vor-
bit nu [tiu ce, a fost dat\
iar\[i comand\, iar m-au
tr=ntit, m-au sucit [i m-au
aruncat `n ma[in\ [i m-au
dus la Chi[in\u. Of… am
fost apoi la medici... Mi-
au prescris s\ stau mai
mult culcat, pentru c\
f\cusem como]ie cere-
bral\. Asta a fost tot,
p=n\ la sf=r[it.
S-a
a interesat cineva de
dvs., dintre autori-
t\]ile de la Chi[in\u?
Nu, nimeni. Dar [tiu c\
au fost la Tighina oameni
de cultur\, dl. Vieru, dl.
Dabija, dl. Ungureanu,
dl. Matcovschi. Dintre
oficiali, n-a sunat nimeni.
Nu le trebuie...
Ave]i sentimentul c\
tot sacrificiul dvs. a
fost `n zadar?
Nu, am spus [i spun [i
acum c\, dac\ timpul s-ar
`ntoarce `napoi, tot a[a a[
face, dar cu o alt\ g=ndire
poate, mai bun\. ~mi pare
r\u c\ suntem ocupa]i [i
m\ doare c\ nu se face
nimic. Am impresia c\ cei
de la Chi[in\u joac\
aceea[i carte cu Moscova.
Ave]i de transmis un
mesaj rom=nilor?
S\ fac\ orice pentru
]ar\, pentru neam. {i le
doresc s\ fie cu to]ii cu-
rajo[i [i s\n\to[i, s\ se
ajute `ntre ei [i s\ ]in\ la
neam. a
6 S=mb\t\, 9 iunie 2007
PE SCURT
2% biodiesel `n
motorin\, din iulie
De la 1 iulie 2007, toat\ moto-
rina introdus\ pe pia]\ trebuie
sa con]in\ biodiesel `n propor]ie
de 2%, a declarat directorul ad-
junct pentru impozite [i taxe in-
directe din cadrul Ministerul
Economiei [i Finan]elor, Mihail
Hur\. România trebuie s\ pro-
duc\ cel pu]in 100.000 de tone de
biodiesel `n acest an pentru a
respecta obligativitatea potrivit
c\reia 2% din consumul de car-
buran]i trebuie s\ fie reprezentat
de biocombustibil. Deocamdat\,
cele 17 unit\]i existente produc
circa 95.000 de tone de biodiesel
pe an, `ns\ mul]i investitori [i-au
anun]at inten]ia de a produce
biocombustibil `n 2007, ceea ce
va cre[te produc]ia cu `nc\
300.000 de tone. Reprezentantul
Ministerului de Economie a ex-
plicat c\ atât produc]ia de
biodiesel, cât [i amestecul aces-
tuia cu motorin\ se pot realiza
doar `n antrepozite fiscale. ~n
prezent, `n România, acciza la
motorin\ este de 307,59 euro/
ton\, iar cea la benzin\ f\r\
plumb este de 425,06 euro/ton\.
Statul a `ncasat 62 de
milioane de euro din
taxa de `nmatriculare
~n primele cinci luni ale anului,
statul român a `ncasat din taxa
de prim\ `nmatriculare a auto-
turismelor 204,74 milioane de lei
echivalentul a 62 de milioane de
euro, `n condi]iile `n care Minis-
terul de Finan]e a estimat c\, `n
2007, vor colecta 766,8 milioane
de lei din aceast\ tax\. Reprezen-
tan]ii ministerului vor modifica
taxa de `nmatriculare auto, prin
depunerea unei alte formule de
calcul, agreate de Comisia
European\, `n Parlament. Noua
variant\ a taxei va intra `n
vigoare de la 1 ianuarie 2008.
Noua formul\ de calcul a taxei de
prim\ `nmatriculare prevede
niveluri de pân\ la trei ori mai
mici pentru unele ma[ini vechi,
dar mai mari pentru cele noi.
Luni va fi semnat
contractul de
privatizare a Electrica
Muntenia
Contractul de privatizare a
Electrica Muntenia Sud va fi
semnat luni, 11 iunie, `n
prezen]a ministrului Economiei,
Varujan Vosganian, pre[edintelui
AVAS, Teodor Atanasiu, [i a di-
rectorului general executiv Enel
România, Mateo Codazzi, in-
formeaz\ AVAS. Reprezentan]ii
Autorit\]ii pentru Valorificarea
Activelor Statului (AVAS)
men]ioneaz\ c\ actul normativ
privind aprobarea privatiz\rii
Electrica Muntenia Sud a fost
publicat `n Monitorul Oficial al
României. Contractul ar fi tre-
buit semnat joi, 7 iunie, `ns\,
AVAS a anun]at, cu o or\ `nain-
tea ceremoniei, c\ aceasta nu va
mai avea loc, `ntrucât actul nor-
mativ nu fusese publicat `n
Monitorul Oficial. Pre[edintele
Enel, Fulvio Conti, a venit, joi, `n
România, pentru a semna con-
tractul de privatizare, `ns\ a
p\r\sit România `n jurul prânzu-
lui, dup\ ce autorit\]ile române
au anun]at amânarea ceremoniei
de semnare. Potrivit unei
Hot\râri de Guvern, contractul
de privatizare a Electrica
Muntenia Sud cu Enel trebuia s\
fie semnat pân\ la 17 iulie 2007
[i prevedea ajustarea pre]ului de
vânzare de 820 de milioane de
euro. Grupul italian Enel a fost
desemnat, `n vara anului trecut,
câ[tig\tor al procesului de priva-
tizare a celei mai mari filiale a
companiei Electrica, dup\ ce a
oferit 820,099 milioane de euro
pentru preluarea a 67,5% din
ac]iuni. Grupul italian Enel
de]ine, `n România, [i controlul
asupra distribu]iilor de electrici-
tate Electrica Dobrogea [i
Electrica Banat. a
Statul va pl\ti investi]iile de mediu de la Arpechim din octombrie
Investi]iile pentru ne-
realizarea c\rora a fost
suspendat\ autoriza]ia in-
tegrat\ de mediu a rafin\-
riei Arpechim nu vor fi
rambursate de c\tre sta-
tul român, `ns\ statul va
pl\ti investi]iile de mediu
care urmeaz\ s\ `nceap\
la rafin\rie, din luna oc-
tombrie, `n urma unei lici-
ta]ii organizate de Pe-
trom. „Investi]iile pentru
modernizarea rezervoare-
lor cu capac fix [i flotant
Capcanele pensiilor private
a Mircea Oancea, [eful institu]iei care supravegheaz\ domeniul
pensiilor private, sus]ine c\ nu exist\ riscul ca depun\torii s\ nu
primeasc\, `n viitor, sumele cu care cotizeaz\, singura problem\ fiind c\
pensia ar putea fi mai mic\ dec=t se a[teapt\ contribuabilul a Anali[tii
sus]in c\ la o contribu]ie lunar\ de o sut\ de lei pe lun\, pensia va fi de
maxim o sut\ de lei, pentru c\ din aceast\ sum\, chiar dac\ se adaug\
dob=nzile, se scad comisioanele practicate de administratori a Pensiile
private sunt supravegheate de Comisia special\ de supraveghere, de
depozitarul banilor, auditorul [i Fondul de garantare a contribu]iilor a
Pre[edintele Comisiei de
Supraveghere a Pensiilor
Private (CSSPP), Mircea
Oancea, respinge temerile
c\ fondurile acumulate `n
timp ca depuneri obligatorii
la acest sistem nu vor fi
garantate. Acesta spune c\
`n supravegherea sistemu-
lui de pensii private vor fi
implicate Comisia, depozi-
tarul banilor, auditorul [i
Fondul de garantare a con-
tribu]iilor, deci nici vorb\
c\ depun\torii `[i vor pier-
de banii. R\mân totu[i une-
le nel\muriri legate de ren-
tabilitatea acestui sistem.
Mircea Oancea, [eful insti-
tu]iei care supravegheaz\
domeniul pensiilor private,
sus]ine c\ nu exist\ riscul
ca depun\torii s\ nu pri-
measc\ `n viitor sumele cu
care cotizeaz\. Singura pro-
blem\, mai spune Oancea,
ar fi legat\ de valoarea
pensiei private. Aceasta ar
putea fi mai sc\zut\ decât
se a[teapt\ cei care coti-
zeaz\ la sistemul de pensii
private. „Sistemul de pensii
private care se construie[te
`n România este un sistem
sigur [i asta se poate garan-
ta prin legisla]ia actual\,
prin institu]iile care ve-
gheaz\ la buna func]ionare
a acestui sistem. Ceea ce nu
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TOPUL BRANDURI-
LOR DIN ROM+NIA: Coca
Cola revine, dup\ doi ani, ca
lider `n topul de impact al
primelor 10 branduri din Ro-
mânia, `n urma unui studiu
realizat de compania de cer-
cetare Synovate. Pe locul se-
cund se afl\ compania No-
kia, prin prezen]a [i popula-
ritatea m\rcii pe pia]a au-
tohton\. Ariel a continuat s\
de]in\ locul 3, reu[ind s\-[i
p\streze imaginea [i marca
de `ncredere `n rândul con-
sumatorilor. Locul 4 `n High
Impact Brands a revenit
companiei Mercedes, care
r\mâne cel mai respectat
brand de ma[ini pentru ro-
mâni. Brandul etalon pentru
`nc\l]\mintea sport -Adidas-
s-a clasat pe locul cinci. To-
pul brandurilor române[ti cu
notorietate ridicat\ claseaz\
Dacia pe locul 1, urmat\ de
Arctic, BCR [i Borsec. Din
categoria electronice [i elec-
trocasnice, primele dou\ po-
zi]ii au r\mas neschimbate
ECONOMIC
pentru benzine [i `nchide-
rea haldei de de[euri de
acrilonitril [i a haldei noi
de n\mol biologic, pentru
nerealizarea c\rora a fost
suspendat\ autoriza]ia in-
tegrat\ de mediu a rafin\-
riei Arpechim, nu se `nca-
dreaz\ `n costurile de me-
diu rezultate din conta-
minarea istoric\, deci vor
fi suportate de noi“, au de-
clarat reprezentan]ii Pe-
trom. Ace[tia au precizat
c\ Petrom a lansat un a-
se poate garanta este nive-
lul randamentului investi-
]ional. Asta nu se poate ga-
ranta nic\ieri `n lume“, a
spus Mircea Oancea. Acest
lucru `nseamn\ c\ garan]ia
se aplic\ numai sumelor
depuse, f\r\ o certitudine
privind sporirea lor.
Pensia -
cât banii depu[i,
chiar mai mic\
Adic\, teoretic, la o sut\
de lei cotiza]ie lunar\, pen-
sia suplimentar\ va fi tot
de o sut\ de lei. {i asta e
valoarea maxim\, pentru
c\ din banii aduna]i se scad
comisioanele firmelor care
se ocup\ de administrarea
fondului, spune analistul
Laurian Lungu, de la Gru-
pul de Economie Aplicat\.
„~n formula actual\, se pa-
re c\ fondurile de pensii ga-
ranteaz\ practic suma de-
pus\, mai pu]in comisioa-
nele percepute. Dac\ pro-
iecta]i o valoare pl\tit\ as-
t\zi peste 30 de ani, s\ zi-
cem, când `ncepi s\ retragi
banii care i-ai cotizat, ca [i
pensie, nu se [tie cum va fi
infla]ia atunci. {i atunci
ie[i `n pierdere foarte ma-
re“, spune Lungu. Una din
fa]\ de anul 2006, fiind de-
]inute de Philips (locul 1) [i
Arctic (locul 2). ~n domeniul
produselor alimentare, pri-
mele locuri au r\mas ca `n a-
nul 2006, respectiv Jacobs
(ca lider) [i Poiana (locul se-
cund), eviden]iindu-se [i
cinci noi intra]i `n top: Afri-
cana, Lavazza, Nescafe, Mil-
li [i Kandia. Topul branduri-
lor cu notorietate ridicat\
pentru b\uturile nealcoolice
nu s-a schimbat aproape de-
loc fa]\ de anul 2006, iar pe
segmentul b\uturilor alcoo-
lice topul este mai dinamic,
intrând trei noi branduri, res-
pectiv Timi[oreana, Carls-
berg [i Bucegi.
a PRE}URILE CASE-
LOR DE VACAN}| CRESC
CU 15% PE AN: Pre]ul ca-
selor de vacan]\ de pe Valea
Prahovei cre[te de la an la
an. Potrivit unui studiu al
companiei de consultan]\
imobiliar\ Eurisko, tendin]a
se p\streaz\ [i `n perioada
nun] pentru organizarea
unei licita]ii privind re-
alizarea unor investi]ii de
mediu la rafin\ria din Pi-
te[ti, care vor `ncepe `n
luna octombrie 2007.
„Costurile vor fi alocate de
c\tre Petrom, urmând ca
statul s\ ramburseze fon-
durile ulterior, `n baza
anexei contractului de pri-
vatizare. Tocmai din a-
ceast\ cauz\ vom organi-
za o licita]ie, pentru c\ es-
te vorba de bani publici“,
temerile celor care sunt
acum obliga]i s\ cotizeze la
fondul de pensii private es-
te c\ banii lor nu vor fi co-
rect administra]i. CSSPP a
]inut s\ precizeze c\ acest
lucru ar fi imposibil pentru
c\ sunt mai multe institu]ii
care vegheaz\ corecta des-
f\[urare a activit\]ii, insti-
tu]ii care pot interveni a-
tunci când se constat\ ne-
reguli.
~n conducere se afl\
[i Vlad Soare, fost
[ef la Bancorex
Pe de alt parte, printre
[efii comisiei se num\r\ [i
Vlad Soare, fost [ef la Ban-
corex [i fost pre[edinte al
grupului Gelsor, din care f\-
cea parte [i FNI. Acesta re-
prezint\ sindicatele `n comi-
sie. „Dânsul a fost desemant
printr-o conven]ie pe care a
f\cut-o partea sindical\“,
spune pre[edintele CNSLR
Fr\]ia, Marius Petcu.
Despre cine l-a propus pe
acesta `n comisie, deocam-
dat\ nu se [tie. „Nici nu
[tiu dac\ a fost o propune-
re. A fost o dicu]ie pe care
au avut-o reprezentan]ii
confedera]iilor sindicale [i
nu [tiu dac\ a fost o propu-
urm\toare, dar diferen]a de
pre] nu va mai fi atât de ma-
re. Dac\ `n ultimii ani, pre-
]ul caselor de vacan]\ de pe
Valea Prahovei era majorat
cu 20%, `n prezent, procentul
a sc\zut la 10-15% pe an.
De[i cererea a r\mas `n con-
tinuare mare, oferta este pe
m\sur\. ~n ultimii doi ani au
fost demarate lucr\ri de con-
struc]ie pentru mai multe
ansambluri reziden]iale.
Cele mai c\utate sunt casele
de vacan]\ din Sinaia, Pre-
deal [i din zona pârtiilor de
schi. Solicit\rile vin `n spe-
cial din partea popula]iei cu
venituri peste medie, din
ora[ele mari. Speciali[tii
spun c\ o cas\ de vacan]\ la
munte este mult mai
rentabil\ decât una la mare,
pentru c\ poate fi `nchiriat\
pe tot parcursul anului.
a ROM+NII AU FOST
MAI HARNICI ~N APRILIE:
Productivitatea muncii `n in-
dustrie a urcat, `n aprilie, cu
6,5% fa]\ de aceea[i lun\ a
au spus oficialii Petrom.
Statul nu a pl\tit, pân\ `n
prezent, companiei Pe-
trom cheltuielile de mediu
prev\zute de Legea de
privatizare. Ministerul
Economiei [i Finan]elor
nu a f\cut, pân\ `n pre-
zent, nicio plat\ c\tre
Petrom, din contul de 50
de milioane de euro con-
stituit `n Trezorerie, con-
form Legii de privatizare
a societ\]ii, pentru aco-
perirea unor costuri de
nere scris\. {tiu c\ acolo a
circulat, `n cadrul acelei
`ntâlniri, un CV al domnu-
lui Soare“, a spus pre[edin-
tele CNSRL Fr\]ia, Marius
Petcu. Trebuie amintit c\
printre colegii de sindicat ai
lui Marius Petcu se num\-
r\ Liviu Luca, prim vice-
pre[edinte al CNSLR Fr\-
]ia. Ca [i Soare, Liviu Luca
este cunoscut drept un a-
propiat al omului de afaceri
Sorin Ovidiu Vântu, de]i-
n\tor, la un moment dat, al
grupului Gelsor. Iar pre[e-
dinte al grupului Gelsor a
fost Vlad Soare, acum
membru `n Comisia de Su-
praveghere a Sistemului de
Pensii Private.
Obliga]iile
administratorilor
de pensii private
CSSPP a adoptat, recent,
o serie de norme privind re-
glement\rile contabile apli-
cabile fondurilor de pensii
private facultative (pilonul
III) [i pensiilor obligatorii
administrate privat, in-
formeaz\ CSPP. Adminis-
tratorii sunt obliga]i s\
transmit\ CSSPP un ra-
port anual `nso]it de anu-
mite documente contabile,
anului trecut, pe fondul unei
cre[teri a produc]iei cu 2,3%
`n acela[i interval de compa-
ra]ie, dar a sc\zut cu 11,9%
fa]\ de martie, arat\ datele
afi[ate de Institutul Na]ional
de Statistic\ (INS). ~n pri-
mele patru luni ale anului,
productivitatea muncii `n in-
dustrie a urcat cu 11,2% fa]\
de intervalul similar din
2006, se arat\ `n comunica-
tul INS. Fa]\ de luna martie,
productivitatea muncii `n in-
dustrie a sc\zut cu 11,9%,
mai arat\ INS. Cometând
indicatorii principali ai eco-
nomiei, INS constat\ c\ `n
luna aprilie 2007, fa]\ de lu-
na precedent\, cea mai mare
parte dintre principalii indi-
catori de conjunctur\ econo-
mic\ au `nregistrat sc\deri.
Comparativ cu luna cores-
punz\toare din anul prece-
dent, principalii indicatori
de conjunctur\ economic\ au
`nregistrat cre[teri semni-
ficative. a
mediu, potrivit informa]ii-
lor furnizate de Finan]e.
„De la data constituirii
contului la Trezoreria sta-
tului [i pân\ `n prezent,
Ministerul Economiei [i
Finan]elor nu a efectuat
nici o plat\ `n condi]iile
mecanismului creat prin
articolul 21 din Legea
555/2004 privind unele
m\suri pentru privatiza-
rea SNP Petrom SA Bucu-
re[ti“, a precizat sursa ci-
tat\. a
precum bilan]ul contabil (`n
cazul administratorului so-
cietate de pensii, situa]ia
activelor, pasivelor [i capi-
talurilor proprii, `n cazul
administratorului societate
de asigurare sau societate
de administrare a investi]i-
ilor), precum [i, dup\ caz,
contul de profit [i pierdere,
situa]ia veniturilor [i chel-
tuielilor, notele explicative
ale situa]iilor financiare a-
nuale, situa]ia modific\rii
capitalurilor proprii, situa-
]ia fluxurilor de trezorerie,
hot\rârea de aprobare a bi-
lan]ului contabil. Adminis-
tratorii de fonduri de pensii
facultative trebuie s\ pre-
zinte la CSSPP bilan]ul
contabil, situa]ia venituri-
lor [i cheltuielilor, notele
explicative ale situa]iilor fi-
nanciare anuale, raportul
actuarial anual privind ac-
tivitatea fondului de pensii
facultative, raportul audi-
torului extern, situa]ia mo-
dific\rii capitalurilor pro-
prii, situa]ia fluxurilor de
trezorerie, raportul audito-
rului extern. De asemenea,
depozitarul trebuie s\
transmit\ CSSPP, zilnic,
informa]ii despre valoarea
activului total, valoarea ac-
tivului net, valoarea uni-
tar\ a activului net [i nu-
m\rul de unit\]i de fond.
Norma mai prevede c\ ad-
ministratorul trebuie s\ in-
formeze participan]ii `n pri-
vin]a politicilor de investi]ii
ori de câte ori aceasta va fi
modificat\. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 9 iunie
Vremea va fi cald\. ~n re-
giunile sudice [i la munte ce-
rul va prezenta `nnor\ri [i lo-
cal, `ndeosebi dup\-amiaz\,
vor fi averse [i desc\rc\ri
electrice. ~n restul ]\rii cerul
va fi variabil. Temperaturile
maxime: 24-320C.
Duminic\, 10 iunie
Vremea se va men]ine
cald\. ~n est [i sud-est cerul
va fi variabil, dar `n rest va fi
temporar noros [i local vor fi
averse, `nso]ite de desc\rc\ri
electrice. Temperaturile ma-
xime: 24-310C.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 09.06.2007
Dolar SUA 2,4217
Euro 3,2605

Rom=nia, din nou acuzat\ `n scandalul `nchisorilor CIA
Comisia pentru afaceri
juridice [i pentru drepturi-
le omului a Adun\rii Par-
lamentare a Consiliului
Europei a adoptat ieri pro-
iectul de rezolu]ie redactat
pe baza raportului parla-
mentarului Dick Marty,
referitor la alega]iile pri-
vind deten]iile secrete [i
transferurile ilegale de pri-
zonieri, implicând statele
membre ale Consiliului
Europei. Raportorul spe-
cial al Consiliului Europei,
Dick Marty, a dezv\luit c\
`n Polonia [i România au
existat centre de deten]ie
ale CIA `ntre 2003 [i 2005,
cu acordul pre[edin]ilor ce-
lor dou\ ]\ri. „Exist\, `n
prezent, suficiente elemen-
te pentru a afirma c\ cen-
PSD prefer\ opozi]ia, dac\ nu face singur guvernul
a PSD prefer\ opozi]ia dec=t s\ intre numai cu c=]iva mini[tri `ntr-o guvernare a B\sescu nu are de g=nd
s\-l lase singur la Guvern pe Mircea Geoan\ a Ion }iriac este g\selni]a de ultima or\ a conservatorilor a
Criza politic\ din Ro-
m=nia pare [i mai `ncur-
cat\ dup\ `ntrevederea
pre[edintelui B\sescu cu
partidele. ~n vreme ce de-
mocra]ii, conservatorii [i
liberalii `[i men]in pozi]iile
[tiute, social-democra]ii vor
la guvernare numai dac\
`[i fac singuri guvernul.
PSD vrea singur
la guvernare
PSD l-a anun]at ieri pe
pre[edintele Traian B\-
sescu de inten]ia forma]iu-
nii de a r\mâne `n opozi]ie,
f\r\ s\ sprijine actualul
Guvern sau pe oricare din-
tre cele care ar urma s\ fie
constituite prin `n]elegeri
care exclud partidul con-
dus de Mircea Geoan\,
sugerând c\ varianta cea
mai bun\ pentru PSD este
un guvern cu program so-
cial-democrat, cu oameni
„preg\ti]i“ de la PSD.
La `ntâlnirea dintre
pre[edintele Traian B\ses-
cu [i delega]ia social-demo-
cra]ilor, care nu l-a cuprins
[i pe liderul forma]iunii,
Mircea Geoan\, discu]iile
n-au ie[it din cadrul for-
mulei enun]ate ini]ial de
[eful statului - schimbarea
lui C\lin Popescu-T\ri-
ceanu [i constituirea unui
guvern PNL-PD-PLD, au
declarat surse PSD. Repre-
zentan]ii social-democra]i
i-ar fi reconfirmat [efului
statului lipsa de disponi-
bilitate a PSD de a sus]ine
un guvern al fostei Alian]e,
ace[tia avertizându-l pe
[eful statului c\ liberalii
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a A MURIT ACTORUL
ADRIAN PINTEA: Actorul
Adrian Pintea a `ncetat
din via]\ ieri dup\-amia-
z\, la scurt timp dup\ ce a
tre de deten]ie administra-
te de CIA au existat `n Eu-
ropa, `n perioada 2003-
2005, `n special `n Polonia
[i România“, sus]ine sena-
torul elve]ian `n cel de-al
doilea raport al s\u pri-
vind activit\]ile ilegale ale
CIA `n Europa.
Potrivit lui Marty, fos-
tul pre[edinte polonez, A-
leksandr Kwasniewski
„[tia [i a aprobat“ rolul
]\rii sale `n activit\]ile se-
crete ale CIA. Fostul pre-
[edinte român, Ion Iliescu,
ar fi negociat, la rândul
s\u, [i a semnat, la 30 oc-
tombrie 2001, un acord cu
Statele Unite, privind „ex-
tinderea volumului [i razei
activit\]ilor americane pe
teritoriul românesc“, mai
Delega]ia PSD a `ncercat, f\r\ succes, s\ primeasc\ cheile de la Palatul Victoria
nu sunt de acord cu for-
mula pe care a propus-o.
B\sescu respinge
un executiv PSD
Potrivit acelora[i surse
din PSD, pre[edintele Tra-
ian B\sescu le-a spus
membrilor delega]iei PSD
prezen]i, vineri, la consul-
t\rile de la Cotroceni, c\
nu este de acord cu o even-
tual\ guvernare PSD,
d=nd peste cap planurile
social-democra]ilor. Ace[-
tia din urm\ au `ncercat
s\ aminteasc\ de votul ca-
re l-a favorizat `n 2004,
numai c\ B\sescu le-a r\s-
puns c\ nu consider\ c\
aceasta ar fi solu]ia pentru
dep\[irea actualei crize
politice.
Dup\ ie[irea de la con-
sult\ri, secretarul general
fost adus `n stare foarte
grav\ la Spitalul Fundeni.
Medicii nu au putut inter-
veni, pentru c\ pacientul
avea multe complica]ii. Di-
agnosticul pus de medici a
fost cel de ciroz\ `n faz\
avansat\. N\scut la 9 oc-
tombrie 1954, marele ar-
tist era recunoscut ca una
dintre cele mai importante
figuri ale teatrului [i fil-
mului rom=nesc. Numele
s\u s-a impus pe scene cu
memorabile interpret\ri
de roluri dup\ opere de
Shakespeare [i ecraniz\ri
precum P\dureanca (1986)
sau Iancu Jianu (1980).
ACTUALITATE
ales un regim de acces spe-
cial pe teritoriul na]ional.
„Personalul introdus `n
]ar\ sub acoperirea ar-
al PSD, Titus Corl\]ean, a
declarat c\ liderii social-
democra]i care au partici-
pat la discu]ii [i-au format
ideea c\ Traian B\sescu
nu are, `n acest moment,
nici o solu]ie pentru ie[irea
din criz\. Iritat de rezul-
tatul discu]iilor, Corl\]ean
a spus c\ responsabilitatea
pentru ie[irea din actuala
criz\ politic\ revine pre-
[edintelui Traian B\sescu
[i premierului C\lin Po-
pescu-T\riceanu, argu-
mentând c\ guvernarea de
dreapta, instalat\ [i con-
dus\ de cei doi, a provocat
aceast\ criz\.
Liberalii iar
se ceart\ cu
pre[edintele
Nici liberalii nu par s\
fi plecat foarte satisf\cu]i
a LITORALUL ROM+-
NESC, INVADAT DE AL-
GE: Peste 400.000 de tone
de alge au invadat plajele
din sudul litoralului româ-
nesc, `n ultimele dou\ zile,
potrivit reprezentan]ilor
Direc]iei Apelor Dobrogea
- Litoral (DADL). Purt\-
torul de cuvânt al DADL,
C\t\lin Anton, a declarat
c\ ieri ac]ionau `n zona de
sud a litoralului, de la
Eforie pân\ la Vama
Veche, 25 de utilaje spe-
ciale pentru colectarea, `n-
c\rcarea [i transportarea
la rampele de gunoi a ma-
Avioanele cu
prizonieri
terori[ti
r\m=n o
poveste f\r\
dovezi
matei Statelor Unite a
putut, practic, s\ opereze
pe teritoriul românesc `n
deplin\ libertate, f\r\ nici
de la Cotroceni. Liderul de-
puta]ilor liberali, Crin An-
tonescu, i-a comunicat pre-
[edintelui c\ noua rund\
de consult\ri pe care a ini-
]iat-o, care are ca tem\ for-
marea unui guvern PD-
PNL-PLD, excede cadrele
constitu]ionale. Subliniind
c\ delega]ia PNL se afl\ la
Palatul Cotroceni pentru
respectivele consult\ri din
respect pentru institu]ia
preziden]ial\, Crin Anto-
nescu a afirmat c\, potrivit
Constitu]iei, pre[edintele
cheam\ partidele la con-
sult\ri pentru formarea u-
nui nou guvern doar dup\
alegeri generale, `n cazul
`n care premierul demisio-
neaz\ sau dac\ Executivul
cade `n urma unei mo]iuni
de cenzur\. ~n replic\,
Traian B\sescu i-a r\s-
puns c\ pre[edintele poate
s\ cheme partidele la con-
sei de alge din apa m\rii [i
de pe plaj\. Pe de alt\ par-
te, reprezentan]ii Institu-
tului Na]ional de Cerce-
tare Dezvoltare Marin\
(INCDM) „Grigore Antipa“
afirm\ c\ fenomenul dez-
volt\rii explozive a algelor
macrofite este cauzat de
cre[terea calit\]ii apei m\-
rii, dispari]ia turbidit\]ii [i
diminuarea procentului de
substan]e organice [i a nu-
trien]ilor elimina]i `n
mare, de pe uscat.
a HO}II ROM+NI DIN
SPANIA IUBESC CABLUL:
Poli]ia spaniol\ a re]inut,
S=mb\t\, 9 iunie 2007
un control sau ingerin]\ din
partea omologilor na]ionali“,
potrivit lui Dick Marty.
Prima reac]ie din partea
Rom=niei a venit imediat
de la senatorul liberal Nori-
ca Nicolai, pre[edintele Co-
misiei de anchet\ a Parla-
mentului privind presupu-
sele centre de deten]ie se-
crete ale CIA `n Europa. Ea
a spus ieri c\ afirma]iile din
raportul lui Dick Marty „nu
sunt sus]inute de vreo
dovad\, sunt calomnioase [i
penibile“. De asemenea,
senatorul Nicolai a anun]at
c\ `i va cere oficial lui Dick
Marty s\ devoaleze sursele
din serviciile române[ti de
informa]ii, pentru a da sub-
stan]\ [i credibilitate afir-
ma]iilor sale. a
sult\ri când Guvernul nu
func]ioneaz\, când func]io-
neaz\ prost sau când e
condus de oligarhi din afa-
ra lui.
PC `l vrea premier
pe Ion }iriac
Spre deosebire de toate
celelalte partide care au
fost la Cotroceni, conserva-
torii au venit cu o propune-
re exotic\. Deputatul PC,
Sergiu Andon, a precizat
c\ propunerea conservato-
rilor f\cut\ pre[edintelui
s-a referit la formarea
unui guvern de tehnocra]i,
condus de Ion }iriac.
Andon a men]ionat c\ a-
ceast\ propunere legat\ de
}iriac a avut `n vedere fap-
tul c\ acesta este o per-
soan\ realizat\ prin for]e
proprii, o persoan\ respec-
tat\ [i care are `n spate o
serie de reu[ite incontesta-
bile. Andon a men]ionat c\
pre[edintele a luat `n con-
siderare cu seriozitate pro-
punerea PC, dar c\ [eful
statului `[i va face cunos-
cut punctul de vedere „la
momentul potrivit“.
~n concluzie, discu]iile
dintre partide [i pre[e-
dinte nu par s\ fi dus la
nimic concret. Astfel, criza
politic\ va avea urm\torul
episod luni, c=nd se hot\-
r\[te `n Parlament soarta
mo]iunii PD. P=n\ atunci,
democra]ii `ncearc\ s\
atrag\ pe social-democra]i
`n d\r=marea Guvernului
[i pe liberali `n formarea
altui executiv, dar f\r\
T\riceanu. a
`n Manises [i Valencia, 23
de ho]i de origine român\,
acuza]i c\ au vândut, `n
numai trei luni, 13 tone de
cablu furat, pe care au
ob]inut circa 35.000 de
euro. Ace[ti infractori vi-
zau cablurile stâlpilor de i-
luminat public ori ale unor
sta]ii electrice. Aproape
totdeauna ac]ionau `n cur-
sul nop]ii [i vindeau ca-
blurile ca fier vechi. Gru-
pul de infractori, care cu-
prinde [i femei, s-a dovedit
foarte specializat `n activi-
tatea sa, ]in=nd cuprul
separat pe categorii (bobi-
ne, cabluri etc). a
7
LUMEA PE SCURT
}\rile G8 dau 60 de
miliarde $ pentru Africa
}\rile industrializate din G8
(Grupul celor [apte state puternic
industrializate, plus Rusia) au con-
venit ieri, `n ultima zi a sum-
mitului din Germania, asupra unui
program de ajutor de 60 de mi-
liarde de dolari pentru lupta
`mpotriva SIDA, a malariei [i a tu-
berculozei `n Africa. SUA vor con-
tribui cu jum\tate din aceast\
sum\, restul revenind statelor
partenere din G8. Cancelarul ger-
man Angela Merkel, gazda summit-
ului de la Heiligendamm, nord-es-
tul Germaniei, urmeaz\ s\ anun]e
oficial acordul dup\ o `ntrevedere
cu [efi de stat [i de guvern din
]\rile africane invitate la G8
(Egipt, Algeria, Nigeria, Senegal,
Africa de Sud, Etiopia [i Ghana).
Potrivit unui comunicat privind
Africa, cei opt confirm\ promisiu-
nile f\cute `n urm\ cu doi ani `n
materie de ajutor public pentru
dezvoltarea continentului african,
noteaz\ sursele citate.
Polonia `nc\ se teme
de amenin]area Rusiei
Amenin]area proferat\ de Rusia,
potrivit c\reia rachetele sale ar
putea viza din nou ]inte europene,
va determina Polonia s\ `[i conso-
lideze capacit\]ile militare, a decla-
rat ministrul polonez de Externe,
Anna Fotyga. „Scutul este un cen-
tru defensiv [i din motive tehnice
nu poate fi utilizat pentru lansarea
unui atac cu rachet\ asupra terito-
riului rus“, a declarat ministrul,
f\când referire la afirma]iile ofi-
cialilor ru[i, potrivit c\rora inter-
ceptoarele de rachet\ pe care Sta-
tele Unite inten]ioneaz\ s\ le des-
f\[oare `n Polonia sunt arme ofen-
sive, care constituie o amenin]are
pentru securitatea Rusiei. Aceste
declara]ii vin s\ alimenteze [i mai
mult temerile privind o nou\ curs\
a `narm\rilor `n Europa. ~n plus,
Polonia risc\ un nou r\zboi comer-
cial cu Rusia, `n ciuda repetatelor
apeluri ale Uniunii Europene de a
adopta un ton mai diplomatic `n
rela]ia cu Moscova.
Armata turc\ pare
dep\[it\ de
amenin]area PKK
Armata turc\ a chemat, ieri,
`ntreaga popula]ie a ]\rii s\ se
opun\ „`n mod categoric“ ac]iunilor
rebelilor separati[ti kurzi, care s-au
intensificat `n Turcia. „For]ele ar-
mate sunt hot\râte s\ lupte
`mpotriva terorismului [i vor
r\spunde `ntr-o manier\ adecvat\
atacurilor“ lansate de Partidul
Muncitorilor din Kurdistan (PKK,
interzis), subliniaz\ un comunicat
publicat pe site-ul Statului Major al
armatei turce. Profitând de sosirea
prim\verii, PKK, considerat\ ca or-
ganiza]ie terorist\ de c\tre Turcia,
Statele Unite ale Americii [i
Uniunea European\, [i-a multipli-
cat, `n ultimele luni, ac]iunile ar-
mate. Joi seara, trei solda]i turci au
fost uci[i [i al]i trei r\ni]i la Siirt
(sud-est), `n urma exploziei unei
mine activate de la distan]\ de
c\tre rebelii PKK. Din anul 1984,
data la care a `nceput insurec]ia
separatist\ a PKK, conflictul a
f\cut peste 37.000 de mor]i.
158.000 de chinezi
evacua]i din calea
inunda]iilor
Ploile toren]iale [i inunda]iile au
provocat moartea a cel pu]in 6 per-
soane `n sudul Chinei [i `n Taiwan,
au doborât linii de `nalt\ tensiune,
au distrus terenuri agricole [i au
determinat autorit\]ile s\ evacueze
158.000 de persoane. Precipita]iile
au compromis peste 57.000 de
hectare de culturi agricole `n
provincia Hunan [i mii de colibe [i
de case s-au pr\bu[it sau au fost
avariate, autorit\]ile mobiliz=nd ar-
mata pentru a controla situa]ia. a

8 S=mb\t\, 9 iunie 2007
Universitatea „Al. I. Cuza“ `[i schimb\ denumirea
`n Universitatea Est-EEuropean\ „Al. I. Cuza“
a Universitatea „Al. I. Cuza“ din Ia[i face pa[i rapizi spre reorganizare a A[a cum a anun]at `nc\ de la preluarea mandatului
de rector, Dumitru Oprea a propus desfiin]area structurilor vechi, de tip catedr\, [i `nfiin]area de departamente,
structuri organizatorice `nt=lnite `n universit\]ile occidentale a ~n [edin]a de Senat care va avea loc miercuri,
13 iunie, la „Cuza“ se va decide asupra `nfiin]\rii a [ase facult\]i mari, formate prin reorganizarea celor 15 facult\]i existente
a De asemenea, se va mai decide asupra schimb\rii denumirii institu]iei `n Universitatea Est-European\ „Al. I. Cuza“ a
La noua Universitate Est-
European\ vor avea acces
studen]i din toat\ Europa,
av=nd `n vedere c\ fiecare
departament nou `nfiin]at va
avea al\turi de linia de
studii `n limba rom=n\ c=te o
linie de studii `n limba en-
glez\.
Rectorul Dumitru Oprea a
dorit s\ `[i pun\ `n practic\
unul din punctele aflate pe
lista sa de priorit\]i la prelu-
area mandatului de rector la
Universitatea „Al. I. Cuza“ [i
a readus `n discu]ie proble-
ma desfiin]\rii catedrelor [i
`nfiin]area departamentelor,
dup\ modelul universit\]ilor
din vest.
„Ieri (n.r. joi, 7 iunie) am
purtat discu]ia `n Biroul Se-
nat, care s-a prelungit apoi
`n Colegiul Academic, referi-
tor la transformarea radical\
a `nv\]\m=ntului superior“,
a spus, ieri, rectorul Dumitru
Oprea, care a amintit c\, re-
cent, „Cuza“ a fost acceptat\
ca membr\ a celei mai pres-
tigioase asocia]ii univer-
sitare din Europa – Grupul
Coimbra, al\turi de renu-
mite univesit\]i europene,
CM printre care Oxford [i
YK
Cambridge. Pornind de la
acest succes, rectorul Oprea
a precizat c\ „dorim s\
ajut\m Ministerul Educa]iei
s\ le arate [i altor univer-
sit\]i cum este s\ dezvol]i o
universitate pe orizontal\“.
Mai precis, discu]ia purta-
t\ `n Biroul Senat [i Colegiul
Academic a vizat schimbarea
Universitate cu gr\dini]\, [coal\ [i liceu
La Universitatea „Al. I.
Cuza“ s-a aflat, zilele aces-
tea, o echip\ de la Agen]ia
Rom=n\ de Asigurare a
Calit\]ii `n ~nv\]\m=ntul
Preuniversitar (ARACIP)
pentru acreditarea [colii pri-
mare a Universit\]ii. Astfel,
conform celor precizate de
rectorul Dumitru Oprea,
Universitatea dore[te s\
dezvolte o linie complet\ de
studii, `ncep=nd cu gr\dini]a
denumirii celei mai vechi in-
stitu]ii de `nv\]\m=nt supe-
rior din Rom=nia: „Am pro-
pus denumirea de Universi-
tatea Est-European\ «Al. I.
Cuza». Aceast\ schimbare
este fireasc\, Rom=nia a de-
venit membr\ a Uniunii Eu-
ropene [i acum se vorbe[te de
spa]iul european al `nv\]\-
m=ntului, precum [i de spa-
]iul european al cercet\rii.
Noi suntem plasa]i `n acest
moment `n spa]iul euro-
pean!“.
Medicin\ [i Arhitectur\
la „Cuza“
Universitatea nu `[i va
schimba doar numele o dat\
cu acceptarea `n clubul de eli-
t\ al universit\]ilor europene
[i intrarea Rom=niei `n UE.
„Ne-am propus s\ facem
schimb\ri radicale“, a mai
men]ionat rectorul Dumitru
Oprea, care a ad\ugat c\ cele
15 facult\]i se vor transforma
`n 6 facult\]i, la care se vor
ad\uga alte 3 facult\]i noi, ce
urmeaz\ a fi `nfiin]ate.
Cele [ase mari facult\]i
vor fi: Facultatea de Arte [i
{tiin]e Umaniste („a[a cum
se nume[te aceast\ facultate
`n toat\ lumea bun\“, dup\
cum a remarcat rectorul),
Facultatea de Drept [i Admi-
nistra]ie Public\, Facultatea
de Economie [i Administra-
rea Afacerilor, Facultatea de
{tiin]e Exacte, Facultatea de
{tiin]e ale Vie]ii [i P\m=ntu-
,care deja func]ioneaz\ [i
continu=nd cu o [coal\ pri-
mar\, general\ [i liceu.
„Am fost acum `n Mexic [i
am v\zut c\ Universitatea
din Mexico City avea `n
structura sa 21 de licee. Pot
exista forme de fuziune [i
`ntre universit\]i [i licee“, a
remarcat Dumitru Oprea,
care a ad\ugat c\ „acum trei
ani am vrut s\ facem un ast-
fel de acord cu liceele repre-
YK
~NV|}|M+NT
lui [i Facultatea de {tiin]e
Inginere[ti. Acestora li se vor
ad\uga trei facult\]i noi: o
facultate de medicin\ [i far-
macie, o facultate de medi-
cin\ veterinar\ [i o facultate
de arhitectur\.
„Din interior a fost
distrus\ [i din interior
va trebui ref\cut\“
~n acest context, s-a pus
`ntrebarea dac\ Universita-
tea „Al. I. Cuza“ mai este in-
teresat\ de a fuziona sau de
a forma un consor]iu cu cele-
lalte universit\]i ie[ene. „Da-
c\ vor s\ vin\ la noi, e trea-
ba lor, noi am mai avut astfel
de ini]iative“, a men]ionat
rectorul Dumitru Oprea,
care a ad\ugat c\ facult\]ile
sau universit\]ile din Ia[i
care doresc s\ se alipeasc\
celor de la „Cuza“ ar putea fi
primite.
Rectorul Dumitru Oprea a
g\sit o idee mai bun\ pentru
Universitate dec=t cea a for-
m\rii consor]iului: „Univer-
sitatea noastr\ a avut `nc\
de la `nceput toate aceste
p\r]i. Ea a fost distrus\ de
c\tre comuni[ti din interior,
rup=ndu-i-se mai multe
p\r]i. Din interior a fost dis-
trus\ [i din interior va trebui
ref\cut\“, a men]ionat
Oprea, care dore[te s\ pun\
bazele unei universit\]i pu-
ternice pornind de la struc-
tura ini]ial\ a Universit\]ii
„Cuza“, cea care era `naintea
zentative din Moldova. ~i
putem convinge demons-
tr=nd c\ putem avea grij\ de
elevi, care pot veni s\ asiste
la ore la facultate sau pot fi
vizita]i de profesorii de la
facult\]ile pe care le urm\-
resc. De asemenea, putem
avea grij\ [i de profesori,
c\rora le putem oferi din mo-
bilit\]ile pe care noi le
avem“.
Astfel, rectorul Dumitru
Oprea a remarcat faptul c\
orice liceu ar putea intra `n
CM
YK
CM
perioadei comuniste. „Avem
o Universitate complet\.
Dac\ ei (n.r. alte universit\]i
din Ia[i) doresc s\ vin\, e
altceva. Brandul «Cuza» este
brandul «Cuza», este prea
puternic [i nu dorim s\ re-
nun]\m la el“, a men]ionat
rectorul Dumitru Oprea,
care a ad\ugat c\ „obiectivul
num\rul unu este cel de
refacere a Universit\]ii, de
refacere a ceea ce comunis-
mul a distrus“.
La Universitatea Est-
European\ de la Ia[i
sunt a[tepta]i studen]i
din toat\ lumea
19 membri prezen]i ai Rectorul Dumitru Oprea vrea s\ fac\ din
Colegiului Academic au fost
Universitatea Est-European\ cea mai puternic\
de acord cu reorganizarea [i
redenumirea universit\]ii, fi- din aceast\ parte a Europei: „M\car `n zona asta
s\ fie un reper. De exemplu, la [tiin]ele exacte
ind o singur\ ab]inere, astfel
c\ propunerile pot fi conside- poate fi sigur un reper european `n zona asta“
rate ca aproape adoptate.
Totu[i, hot\r=rea final\ va a-
Facultatea de {tiin]e ale versit\]ile europene au filia-
vea loc `n [edin]a de Senat de Vie]ii [i P\m=ntului va avea le `n mai multe ]\ri din Eu-
miercuri, 13 iunie.
departamentul de Biologie, ropa. Noi recomand\m pen-
~n Colegiul Academic s-a cel de Geologie [i cel de Geo- tru orice facultate nou `nfiin-
discutat [i despre structura grafie. ]at\ s\ aib\ [i o line `n limba
celor [ase facult\]i. Facultatea de {tiin]e ingi- englez\“. Rectorul de la „Cu-
Astfel, Facultatea de Arte CM
nere[ti va avea departamen- za“ a precizat c\ de[i el nu se YK
[i {tiin]e Umaniste va avea tul de Inginerie fizic\ [i cel va mai afla la conducerea a-
`n componen]a sa departa-
de Inginerie geologic\. cestei universit\]i, av=nd `n
mentul de Educa]ie Fizic\ [i ~n ceea ce prive[te Facul- vedere c\ al doilea mandat al
Sport, departamentul de Fi- tatea de Medicin\ [i Farma- s\u va expira la sf=r[itul a-
losofie, departamentul de
cie pe care o va `nfiin]a „Cu- cestui an „voi pune la dispo-
Limb\ [i Literatur\ Rom=-
za“, rectorul Oprea a spus c\ zi]ie viitoarei conduceri ban-
n\, departamentul de Limbi deja exist\ departamentul ca mea de favoruri [i de rela-
[i Literaturi Str\ine, depar-
de kinetoterapie, dar c\ vor ]ii umane. Sunt inten]ii din
tamentul de Istorie, departa- fi `nfiin]ate [i altele. „Doresc partea unor universit\]i de a
mentul de Jurnalism [i {ti- ca Universitatea s\ fie una fuziona cu Universitatea
in]e ale Comunic\rii, depar- complet\, doresc s\ aib\ a- noastr\, altele din afara
tamentul de Sociologie [i Po- ceast\ form\ de integritate“, Ia[ului“.
litologie, departamentul de a spus rectorul Dumitru O- Dumitru Oprea crede c\
Psihologie [i {tiin]e ale Edu- prea, ad\ug=nd c\ `nfiin]a- Universitatea Est-Europea-
ca]iei [i departamentul de rea [i func]ionarea celor trei n\ ar putea fi cea mai puter-
Teologie, care va reuni cele facult\]i noi va avea loc `n vi- nic\ din aceast\ parte a
dou\ facult\]i, cea de Teolo- itorii doi ani: „Dac\ Gala]iul Europei: „M\car `n zona asta
gie Ortodox\ [i cea de Teo- are de trei ani facultate de s\ fie un reper. De exemplu,
logie Romano-Catolic\. medicin\, de ce s\ nu aib\ [i la [tiin]ele exacte poate fi
Facultatea de Drept va Ia[ul“. „A[a vom ar\ta ca o sigur un reper european `n
con]ine departamentul de universitate european\ [i zona asta“.
Drept [i cel de Administra]ie vom avea acces [i `n clasa- Dup\ ce Senatul de la
Public\, aflat, `n momentul mentul celor mai bune 500 „Cuza“ va adopta aceste mo-
de fa]\, `n mod artificial, la de universit\]i din lume“, a dific\ri, Universitatea a a-
Facultatea de Economie [i mai spus rectorul. nun]at c\ va preg\ti [i o for-
Administrarea Afacerilor. O dat\ ce vor fi `nfiin]ate m\ de proiect de hot\r=re de
Facultatea de Economie [i aceste facult\]i, ele vor avea guvern pentru schimbarea
Administrarea Afacerilor va [i o linie de studiu `n limba numelui Universit\]ii, av=nd
avea departamentul de Eco- englez\. „Universit\]ile Eu- `n vedere c\ o astfel de modi-
nomie [i Rela]ii Economice ropene sunt plasate pe toate ficare se poate face doar prin
Interna]ionale, departamen- continentele, a[a cum [i uni- aceast\ form\. (Oana RUSU)
tul de finan]e [i contabilitate,
departamentul de Manage-
ment [i Marketing, departa-
mentul de Informatic\ Eco-
nomic\ [i Analize Cantitati-
ve. Facultatea de {tiin]e E-
xacte va avea departamentul
de Chimie, departamentul de
Fizic\, cel de Informatic\ [i
cel de Matematic\.
structura universit\]ii, por-
nind de la Colegiul „Costa-
che Negruzzi“ [i Liceul „Ga-
rabet Ibr\ileanu“, care se a-
fl\ `n apropiere, p=n\ la
licee din alte ora[e ale
Moldovei. Oprea a mai a-
mintit de o „viziune revolu-
]ionar\“ pe care ARACIP-ul
a dezv\luit-o, referitoare la
faptul c\, `n viitorii ani,
oricine va putea `nfiin]a o
[coal\ av=nd spa]iu [i
`ncheind un subcontract cu
profesorii.

Cele mai vechi icoane ale Maicii Domnului
a ~nc\ de la `nceputurile existen]ei sale, Biserica a m\rturisit [i a `nt\rit adev\rul revelat c\ Fecioara Maria este N\sc\toarea
de Dumnezeu a ~nv\]\tura despre Maica Domnului este la fel de veche ca [i cre[tinismul a Cea mai veche dintre
reprezent\rile Maicii Domnului, cunoscute nou\, se afl\ `n catacomba Sfânta Priscila din Roma [i este socotit\ ca apar]inând
veacului al II-lea a Prima reprezentare `n icoan\ a Maicii Domnului apar]ine Sf=ntului Evanghelist Luca a
~nc\ de la `nceputurile e-
xisten]ei Sale, Biserica a
m\rturisit [i a `nt\rit ade-
v\rul revelat c\ Fecioara
Maria este N\sc\toarea de
Dumnezeu, ocupând astfel
locul central `n planul mân-
tuirii [i devenind pov\]ui-
toare c\tre Hristos. Recu-
noscându-i mijlocirea [i aju-
torul ei pentru noi, Biserica
Ortodox\ i-a `nchinat, din
cele mai `ndep\rtate tim-
puri, laude, rug\ciuni [i di-
ferite denumiri ca: „~mp\r\-
teas\“, „St\pân\“, „Doam-
n\“, „Mireas\, pururi fecioa-
r\“, „Biseric\ Sfin]it\“, „Stâlp
al fecioriei“, „Rai cuvânt\-
tor“, „Rug nears“, „Scar\ a
Raiului“ [i altele. Mai mult,
pe parcursul anului, `i sunt
`nchinate patru s\rb\tori
mari - praznice `mp\r\te[ti
- [i anume: Na[terea Prea-
sfintei N\sc\toare de Dum-
nezeu (15 august), Intrarea
`n biseric\ a Maicii Domnu-
lui (21 noiembrie), Buna Ves-
tire (25 martie) [i Adormi-
rea Maicii Domnului (8 sep-
tembrie).
Dar locul pe care-l ocup\
Maica Domnului atât `n
dogm\ [i `n via]a liturgic\,
cât [i `n inimile credincio-
[ilor este recunoscut de Bi-
seric\, `n special prin marea
varietate de icoane `nchi-
nate ei. Icoana Maicii Dom-
nului ocup\ locul imediat
urm\tor dup\ icoana Mân-
tuitorului Hristos.
~nv\]\tura despre Maica
Domnului este la fel de ve-
che ca [i cre[tinismul. La
`nceput, mul]i cre[tini care
veneau `n catacombe, se a-
dunau `n case [i `n biserici
pentru rug\ciune `mpreun\,
nu [tiau s\ citeasc\ [i de
aceea istorisirile biblice li se
`nf\]i[au prin picturi, a-
jut=ndu-i, astfel, s\ `n]e-
leag\ tainele mântuirii lu-
mii. La jum\tatea secolului
al IV-lea, Biserica `ncepe s\
ias\ din catacombe, constru-
indu-[i propriile bazilici.
~mprejur\rile [i necesit\-
]ile diferitelor perioade isto-
rice au eviden]iat progresiv
caracterul sacru al imaginii,
au dus la dispari]ia simbo-
lurilor primitive [i au deta-
[at arta cre[tin\ de elemen-
tele str\ine, care `i mascau
con]inutul. Tradi]ia Bisericii
men]ioneaz\ existen]a unei
icoane a Mântuitorului `nc\
din vremea vie]ii Sale pe p\-
mânt - imaginea de pe n\-
frama Veronic\i -, iar a icoa-
nelor Sfintei Fecioare picta-
Icoana nef\cut\ de
m=n\ omeneasc\
~n Biserica Ortodox\ cin-
stim icoana nef\cut\ de mân\
omeneasc\ a Maicii Domnu-
lui. Despre „icoana cea nef\cu-
t\ de m=n\“, a c\rei copie se
afl\, printre altele, `n Rusia `n
ora[ul Kazan, afl\m din slujba
zilei de 22 octombrie, c=nd se
cinste[te praznicul icoanei nu-
mit\ Kazanskaia (foto).
Sfin]ii Petru [i Pavel, afla]i
`n ora[ul Lida, l=ng\ Ierusa-
lim, au rugat-o pe Sf. Fecioar\
s\ vin\ la sfin]irea bisericii de
aici. Ea le-a promis c\ va fi
acolo [i i-a trimis `napoi la
Lida. ~ntor[i la biserica ce
Cea mai veche
icoan\ a Maicii
Domnului
Cea mai veche dintre re-
prezent\rile Maicii Dom-
nului, cunoscute nou\, se
afl\ `n catacomba Sfânta
Priscila din Roma [i este so-
cotit\ ca datând din veacul
al II-lea. Pentru c\ `n
aceast\ catacomb\ au fost
foarte multe reprezent\ri
ale Maicii Domnului, ea a
fost numit\ Catacomba sau
Cimitirul Mariei.
Pr. lect. dr. Adrian Di-
nu, preot spiritual la Fa-
cultatea de Teologie Orto-
dox\ „Dumitru St\niloae“
din Ia[i, ne-a ar\tat c\,
pentru a indica faptul c\
femeia zugr\vit\ este Mai-
ca Domnului, al\turi de ea
este zugr\vit un prooroc
din Vechiul Testament, ca-
re ]ine `n mâna stâng\ su-
lul cu proorocia privitoare
la Maica Domnului, iar cu
mâna dreapt\ arat\ la
steaua zugr\vit\ deasupra
te nu mult dup\ aceea, mai e-
xact dup\ Pogor=rea Sf. Duh.
Reprezent\ri din
secolul al II-lea
Cele mai vechi [i cele mai
numeroase fresce reprezen-
t=nd-o pe Maica Domnului
s-au descoperit `n catacom-
bele Romei, care erau folosi-
te de cre[tini la `nceputuri
pentru a-[i `ngropa mor]ii,
`n cimitirele obi[nuite inter-
zic=ndu-li-se acest lucru.
De asemenea, reprezen-
t\ri ale Maicii Domnului a-
fl\m [i pe pere]ii catacombei
Domitillei (proorocul Isaia [i
Fecioara cu Pruncul - se-
colul al III-lea), pe pere]ii
catacombei Sfin]ilor Petru [i
Marcelin (Fecioara cu Prun-
cul, `ncadrat\ de doi magi -
secolul al III-lea) [i pe
pere]ii Cimitirului Ostrian
(Fecioara Orant\ cu Prun-
cul - secolul al IV-lea).
Adesea, Maica Domnului
era reprezentat\ singur\, ca
Orant\ (rug\toare). Pe nu-
meroase vase liturgice, g\-
site `n catacombe, erau re-
prezenta]i al\turi de ea [i A-
postolii Petru [i Pavel sau
mama ei, Sf=nta Ana.
~n secolul al Vl-lea, icoa-
nele Sf. Fecioare deveniser\
foarte r\sp=ndite. {i `n Apus
urma a fi sfin]it\, sfin]ii apos-
toli au g\sit, pe un perete, zu-
gr\vit chipul Maicii Dom-
nului. ~n timpul prigoanei ico-
noclaste, patriarhul Constan-
CM
YK
DOCUMENTAR
capului Maicii Domnului.
Acest\ reprezentare a
Maicii Domnului este, `n
acela[i timp, un chip sim-
bolic [i istoric.
Al\turi de aceast\ fres-
c\, mai sunt dou\ repre-
zent\ri ale Sfintei Fecioa-
re: Buna Vestire [i ~nchi-
narea magilor. ~n prima
scen\, Maria st\ pe scaun,
se aflau, `n acest timp, c=teva
reprezent\ri ale Sfintei Ma-
rii, cum este Fecioara Orant\
(rug\toare) din cimitirul „Sf.
Agnes“ din Roma [i din Bis-
erica „Sf. Maria Maggiore“
sau de pe por]ile Sf. Sabina.
O astfel de icoan\ se afl\ la
Muntele Athos, la M\n\s-
tirea Vatopedu sau Iviron.
Sf=ntul Evanghelist
Luca, primul
iconograf
Prima reprezentare `n i-
coan\ a Maicii Domnului a-
par]ine Sf=ntului Evanghe-
list Luca.
Tot p\rintele Adrian Di-
nu, a c\rui lucrare de doc-
torat s-a referit la cultul
Maicii Domnului, ne-a expli-
cat c\ potrivit Tradi]iei,
sunt trei icoane ale Maicii
Domnului pictate de Sfântul
Apostol [i Evanghelist Luca,
dup\ Pogorârea Sfântului
Duh: Maica Domnului Odi-
ghitria - „~ndrum\toarea“,
`n care este reprezentat\ cu
pruncul `n bra]e, am=ndoi
st=nd cu fa]a spre cel care
prive[te la icoan\; Maica
Domnului Eleusa - „Mângâ-
ietoarea“ (dulce-iubitoare).
Pruncul este str=ns lipit cu
fa]a l=ng\ obrazul Maicii
tinopolului a trimis la Roma o
copie a acestei icoane, ceea ce
a f\cut ca ast\zi s\ poat\ fi
`nc\ cunoscut\ `n `ntreaga lu-
me cre[tin\. De aceea, icoana
Maicii Domnului din Lida s-a
mai numit [i „roman\“, fiind
s\rb\torit\ la 26 iunie.
De-a lungul timpului, tra-
di]ia a re]inut mai multor
tipuri de icoane ale Sfintei
Fecioare Maria: cele trei am-
intite, la care se adaug\ „Cea
care troneaz\“ - Pantanassa;
„Dulcea s\rutare“ - Glikofi-
lousa, „Fecioara al\ptând“ -
Galaktorophousa etc. Tipul
de icoan\ Galaktorophousa -
„Hr\nitoarea cu lapte“ - se
afl\ pe pere]ii catacombei
Sfânta Priscila din Roma.
CM
YK
iar l=nga ea, `n picioare, se
afl\ Sf=ntul Arhanghel
Gavriil, sub chipul unui
t=n\r f\r\ aripi. ~n a doua,
Maria este a[ezat\ pe un
tron, ]in=nd Pruncul pe ge-
nunchi, iar magii `i ofer\
daruri. Reprezent\rile a-
cestei scene din urm\ erau
foarte frecvente, dat=nd din
perioada secolelor II-IV.
Domnului, pe care o `mbr\-
]i[eaz\. Chipul mamei este
`ndurerat, prevestind sufe-
rin]ele viitoare ale Fiului. A
treia icoan\ este Maica Dom-
nului Oranta - „Rug\toarea“,
f\r\ pruncul Iisus. Apare `n
Deisis rug=ndu-se M=ntu-
itorului pentru omenire.
Se pare c\ Sf. Ev. Luca a
pictat aceste icoane `n urma
unor revela]ii. Potrivit Tra-
di]iei, el n-a pictat numai
icoanele Maicii Domnului, ci
[i icoana Sfin]ilor Apostoli
Cele mai frecvente
icoane
~nc\ din epoca lui Con-
stantin cel Mare, iconogra-
fia `nchinat\ Fecioarei s-a
orientat spre tipul impun\-
tor al ~mp\r\tesei (ca urma-
re [i `n paralel cu chipul de
~mp\rat al Domnului Hris-
tos). Dup\ Sinodul de la E-
fes (431) Fecioara Maria a
fost recunoscut\ „oficial“ ca
Maica Domnului, dezvolt=n-
du-se iconografia ei cea mai
cunoscut\: „Fecioara cu
Pruncul“. Fecioara Maria
mai apare `n icoane [i singu-
r\: ~ndurerata de la Divee-
vo, a Sf. Serafim de Sarov,
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
S=mb\t\, 9 iunie 2007
Petru [i Pavel [i poate [i al-
tele. Al]i iconografi l-au ur-
mat apoi, pict=nd pe Maica
Domnului, `ns\ ace[tia sunt
aproape necunoscu]i.
Originalele picturilor rea-
lizate de Sf. Ev. Luca nu s-au
p\strat p=n\ ast\zi, `ns\
ele au devenit prototipuri
pentru iconografia bizanti-
n\ de mai t=rziu.
Afirma]iile, potrivit c\ro-
ra Sf. Evanghelist Luca este
primul iconograf se funda-
menteaz\ pe m\rturia lui
Theodor Studitul (sec.VI),
care spune c\ `mp\r\teasa
Eudoxia ar fi trimis Pulhe-
riei un portret al Maicii
Domnului, Theotocos, pictat
de Evanghelistul Luca. {i
textele liturgice confirm\
tradi]ia c\ Sf. Ev. Luca este
primul care a pictat icoanele
Maicii Domnului, pome-
Ocrotitoarea Athosului -
Gheronti]a (Athos), C\lug\-
rin]a (Rohia), Oranta,
Acoper\m=ntul Maicii Dom-
nului (Pokrov-ul). Unele i-
coane poart\ numele loca-
lit\]ilor din care provin: Ka-
zan, Vladimir, Smolensk,
Prodromi]a etc.
Tot de la `nceputuri, un-
ele dintre icoanele Maicii
Domnului au dovedit puteri
miraculoase, devenind ast-
fel cunoscute icoane f\-
c\toare de minuni. Cea din-
t=i icoan\ „f\c\toare de mi-
nuni“ se pare c\ apar]ine tot
Sf=ntului Luca. Despre a-
ceasta s-a spus, de exemplu,
c\ `n secolul al X-lea a fost
ap\r\toarea Constantinopo-
9
nindu-l adesea: „Zugr\vind
prea cinstitul t\u chip, dum-
nezeiescul Luca, scriitorul
cel insuflat de Dumnezeu al
Evangheliei lui Hristos, a
`nf\]i[at pe Ziditorul a toate
pe bra]ele tale“.
De asemenea, `n Biserica
Patimilor (Martyrion sau
Martyrium), construit\ de
Constantin cel Mare pe
Golgota, pelerinii din se-
colele IV-VI puteau admira,
printre alte relicve sfinte, [i
o frumoas\ icoan\ a Sfintei
Fecioare, devenit\ celebr\
prin rolul determinant pe
care l-a avut `n convertirea
Sfintei Maria Egipteanca.
O icoan\ pictat\ la `nce-
puturi, probabil din secolul
al V-lea, se p\streaz\ [i as-
t\zi `n Biserica Santa Maria
Maggiore din Roma. a
lului, ori a polonezilor `n
lupt\ `mpotriva suedezilor
din 1662.
La noi, cea mai vestit\
dintre icoanele f\c\toare de
minuni de ast\zi este icoana
de la M\n\stirea Neam]
(foto). ~n „Via]a Preasfintei
Fecioare Maria“, monahul
Gamaliil P\v\loiu red\ isto-
ria acestei icoane. ~n jurul
anului 35, pe când Sfântul
Apostol Petru se afla la Li-
da, credincio[ii au ridicat o
sfânt\ biseric\. Au f\cut i-
coane simbolice: semnul
crucii (ca simbol al credin-
]ei), ancora (speran]a cre[ti-
n\) etc. Minunea nu a `n-
târziat [i, pe stâlpul biseri-
cii, a ap\rut chipul Fecioa-
rei Maria, cu toate c\ `n
acele timpuri Fecioara tr\ia
`n Ierusalim. Auzind despre
aceast\ minune, ea a venit
la Lida [i a binecuvântat
icoana cre[tin\, aceasta pri-
mind astfel darul de a face
minuni. Prima copie a aces-
tei icoane a ajuns `n Moldo-
va fiind d\ruit\ pe la 1400
de `mp\ratul Ioan Paleolo-
gul Mitropolitului Iosif al
Moldovei. Mai apoi Alexan-
dru Mu[at Vod\ a d\ruit-o
M\n\stirii Neam], unde se
afl\ [i ast\zi. Alte icoane ale
Prea Sfintei Fecioare cu-
noscute ca fiind f\c\toare de
minuni sunt la M\n\stirea
Hotin (1672), M\n\stirea
Dintr-un lemn, Nicula, Bis-
tri]a (Neam]) [.a.
10 S=mb\t\, 9 iunie 2007
PE SCURT
Vama de la R\d\u]i
Prut ar putea fi
deschis\ `ntr-o lun\
Vama R\d\u]i Prut
(România)-Lipcani (Republica
Moldova) ar putea fi deschis\
`n cel mult o lun\, a declarat
pre[edintele Consiliului
Jude]ean (CJ) Boto[ani,
Constantin Con]ac. Oficialul
CJ, care a avut, miercuri, o
`ntrevedere cu ministrul
Internelor [i Reformei
Administrative, Cristian
David, sus]ine c\, pentru
`nceput, birourile vamale vor
func]iona `n bar\ci, urmând
ca, ulterior, s\ fie amenajat\
o vam\ nou\. „Am primit pro-
misiunea c\ toate aspectele
care ]in de inaugurarea aces-
tei noi v\mi se vor rezolva
foarte repede. Poate nu durea-
z\ nici o lun\. Noi `i d\m dru-
mul, urm=nd ca, `n timp, s\
construim [i vama, cu toate
dot\rile necesare“, a declarat
pre[edintele CJ. Autoritatea
Na]ional\ a V\milor [i Ins-
pectoratul General al Poli]iei
de Frontier\ urmeaz\ s\ asi-
gure personalul de specialitate
pentru deservirea opera]iu-
nilor `n noua vam\. Punctul a
fost `nfiin]at printr-o Hot\râre
de Guvern, urm=nd ca au-
torit\]ile boto[\nene s\ asi-
gure finan]area construc]iei
tuturor utilit\]ilor la vam\.
Pentru c\ nu are banii nece-
sari, conducerea CJ a cerut
sprijinul Guvernului. Pre[e-
dintele CJ a declarat c\ ur-
gentarea `nceperii lucr\rilor
se impune cu atât mai mult
cu c=t podul peste Prut, care a
costat peste trei milioane de
euro [i a fost finan]at de
Uniunea European\, a fost fi-
nalizat, iar partea
moldovean\ a construit deja
un modern punct vamal.
Consiliul Local R\d\u]i Prut
a pus la dispozi]ia v\mii trei
hectare de teren, iar Consiliul
Jude]ean a alocat pentru re-
alizarea proiectului viitoarei
v\mi un milion de lei.
Contraband\
cu ma[ina v\mii
din Boto[ani
Un [ofer al Biroului Vamal
Stânca din jude]ul Boto[ani
este cercetat pentru complici-
tate la contraband\, dup\ ce a
fost prins transportând ilegal
]ig\ri [i alcool cu ma[ina in-
stitu]iei. {oferul, `mpreun\ cu
un angajat al unei societ\]i de
comisionariat `n vam\, a fost
re]inut de poli]i[tii de fron-
tier\ `n timp ce `ncerca s\ in-
troduc\ ilegal `n ]ar\ 40 de
sticle de b\uturi alcoolice [i
370 de pachete de ]ig\ri. Cei
doi b\rba]i au trecut `ntr-o
zon\ care delimiteaz\ Româ-
nia de Republica Moldova, sub
pretextul c\ merg la pescuit.
Acolo, s-au `ntâlnit cu dou\
tinere din Republica Moldova,
de 23 de ani [i, respectiv, de
17 ani, care au desc\rcat
dintr-un autoturism ]ig\ri [i
b\uturi procurate din
Republica Moldova. „Poli]i[tii
de frontier\ le-au `ntocmit
celor dou\ tinere din
Republica Moldova dosare pe-
nale pentru trecere ilegal\ a
frontierei de stat [i contra-
band\. Totodat\, angajatului
v\mii [i angajatului societ\]ii
de comisionariat li s-au
`ntocmit dosare penale pentru
s\vâr[irea infrac]iunilor de
instigare la trecerea ilegal\ a
frontierei [i complicitate la
contraband\“, se arat\ `ntr-
un comunicat al Biroului de
pres\ din cadrul Inspectora-
tului General al Poli]iei de
Frontier\. Autoturismul fo-
losit la ac]iunea de contraban-
d\ a celor patru a fost re]inut
la sediul Inspectoratului
Jude]ean al Poli]iei de
Frontier\ Boto[ani. a
Zeci de nunta[i au ajuns la spital, dup\ ce au m=ncat din tortul miresei
a Un num\r de 54 de bistri]eni, printre care 11 copii, cel mai mic având 3 ani, au ajuns la spital,
dup\ ce au consumat din torturile oferite la dou\ nun]i organizate s=mb\ta trecut\ a La Sec]ia de
Boli Contagioase a Spitalului Jude]ean Bistri]a au ajuns inclusiv cele dou\ mirese [i na[ii de cununie a
Zeci de persoane s-au
`mboln\vit, dup\ ce, s=m-
b\ta trecut\, au participat
la dou\ nun]i organizate `n
municipiul Bistri]a [i `n co-
muna Cetate. Autorit\]ile
sanitare bistri]ene au con-
firmat, ieri diminea]\, fap-
tul c\ torturile, servite la
cele dou\ nun]i, au fost in-
festate cu salmonela. Direc-
torul adjunct al Autorit\]ii
de S\n\tate Public\ Bis-
tri]a-N\s\ud (ASP), Doina
Petri, a declarat c\ salmone-
Poli]i[tii cer interzicerea prin
lege a dispozitivelor antiradar
Potrivit [efului IGPR,
chestorul principal Dan
Valentin F\tuloiu, Româ-
nia este singura ]ar\ din
Uniunea European\ care
permite utilizarea aparate-
lor antiradar, fapt ce duce
la cre[terea accidentelor de
circula]ie soldate cu mor]i
[i r\ni]i grav, produse din
cauza vitezei excesive. {e-
ful IGPR a cerut [i redu-
cerea num\rului cazurilor
`n care se reexamineaz\
conduc\torii auto. „{oferii
s\ fie reexamina]i când e
vorba de accident de cir-
cula]ie, consum de alcool [i
atunci când solicit\ redu-
cerea perioadei suspen-
d\rii permisului de conduc-
ere. Doar `n aceste cazuri
ar trebui s\ se impun\
m\sura complementar\ a
reexamin\rii, `n rest cred
c\ nu e cazul, nu ajut\“, a
men]ionat [eful IGPR.
de Bogdan CRON}
Reprezentan]ii Inspecto-
ratului General al Poli]iei
Române (IGPR) vor s\ pro-
pun\ Parlamentului s\ in-
terzic\ prin lege utilizarea
de c\tre [oferi a dispozi-
tivelor antiradar. {eful
IGPR, chestorul principal
Dan Valentin F\tuloiu, a
declarat, ieri, `ntr-o confe-
rin]\ de pres\ organizat\
`n sta]iunea Mamaia, c\
România este singura ]ar\
din Uniunea European\
care permite utilizarea a-
paratelor antiradar, fapt ce
duce la cre[terea acciden-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MUZEU AL VICTIME-
LOR {I REPRESIUNII CO-
MUNISTE LA R+MNICU
S|RAT: Guvernul a adoptat,
joi, o hot\râre, prin care imo-
bilul-monument istoric al fos-
tului Penitenciar de Maxim\
Siguran]\ din municipiul
Râmnicu S\rat, jude]ul Bu-
z\u, situat `n str. Ion Mihala-
che, nr.53, s\ fie pus `n cir-
cuitul public, ca muzeu al vic-
timelor [i represiunii comu-
niste. Actul normativ prevede
transmiterea imobilului din
domeniul public al statului [i
administrarea Ministerului
Culturii [i Cultelor `n admi-
nistrarea Institutului de In-
vestigare a Crimelor Comu-
nismului `n România (IICCR),
cu respectarea dispozi]iilor
ACTUALITATEA REGIONAL|
la a fost identificat\ `n pro-
bele prelevate de pe supra-
fa]a tortului, motiv pentru
care nu se cunoa[te sursa
exact\ a infest\rii. Din pri-
mele cercet\ri efectuate, s-
a constatat c\ torturile au
fost preparate la acela[i
laborator de cofet\rie din
Bistri]a. {efa ASP spune c\
ancheta este departe de a
se fi terminat, probele ur-
m=nd s\ fie trimise [i la
Institutul Cantacuzino din
Bucure[ti, pentru a putea fi
telor de circula]ie soldate
cu mor]i [i r\ni]i grav, pro-
duse din cauza vitezei exce-
sive. „Eu prefer ca [oferul
s\ pl\teasc\ o amend\, de-
cât s\ pl\teasc\ cu via]a“,
a afirmat chestorul princi-
pal F\tuloiu.
O alt\ ini]iativ\ legislati-
v\ a IGPR este, potrivit re-
prezentantului institu]iei,
reducerea num\rului cazu-
rilor `n care se reexaminea-
z\ conduc\torii auto. „{ofe-
rii s\ fie reexamina]i când e
vorba de accident de circula-
Legii nr. 422/2001 privind
monumentele istorice. IICCR
a fost `nfiin]at `n 2005, ca in-
stitu]ie public\ cu personali-
tate juridic\, aflat\ `n subor-
dinea Guvernului [i `n coor-
donarea prim-ministrului, ca-
re are ca scop investigarea
[tiin]ific\ [i identificarea cri-
melor, abuzurilor [i `nc\lc\ri-
lor drepturilor omului pe `n-
treaga durat\ a regimului co-
munist `n România, precum [i
sesizarea organelor `n drept `n
cazurile `n care sunt depistate
situa]ii de `nc\lcare a legii.
a LOCUITORII UNUI
SAT VASLUIAN PRIMESC
AP| CU CISTERNA: Minis-
trul Internelor [i Reformei
Administrative, Cristian Da-
vid, a discutat, ieri, cu sub-
identificat\ sursa infest\-
rii. De asemenea, ins-
pectorii bistri]eni vor efec-
tua teste de salubritate la
cofet\ria „Candy“, care, po-
trivit conducerii Direc]iei
Sanitar-Veterinare [i pen-
tru Siguran]a Alimentelor,
nu ar fi trebuit s\ func]io-
neze, deoarece nu avea ac-
tele `n regul\. Cofet\ria
risc\ o amend\ de 5 mii de
lei din partea Inspec]iei Sa-
nitare de Stat, care s-ar
ad\uga la cea de 2.500 de
]ie, consum de alcool [i a-
tunci când solicit\ reduce-
rea perioadei suspend\rii
permisului de conducere.
Doar `n aceste cazuri ar tre-
bui s\ se impun\ m\sura
complementar\ a reexami-
n\rii, `n rest cred c\ nu e ca-
zul, nu ajut\“, a men]ionat
[eful IGPR.
{oferii vor fi
monitoriza]i [i de
poli]i[ti `n ]inut\ civil\
Agen]ii de la Poli]ia Ru-
tier\ vor ac]iona, `ncepând
de s\pt\mâna viitoare, pe
anumite tronsoane de
drum [i `n ]inut\ civil\, cu
ma[ini neinscrip]ionate [i
prefectul jude]ului Vaslui [i
cu primarul localit\]ii Peri-
eni, despre situa]ia celor pes-
te 3.800 de locuitori care nu
au ap\ potabil\. Situa]ia lo-
calit\]ii Perieni, afectat\
grav de secet\, a fost discu-
tat\ `n Comitetul Jude]ean
pentru Situa]ii de Urgen]\.
Autorit\]ile locale au identifi-
cat ca singur\ solu]ie pentru
aprovizionarea cu ap\ a po-
pula]iei din aceast\ localitate
finalizarea lucr\rilor la re]ea-
ua de aduc]iune cu ap\ a co-
munei. Ministrul Cristian
David a fost asigurat de c\tre
autorit\]ile locale c\, deo-
camdat\, va fi continuat\
distribu]ia de ap\ potabil\,
prin aducerea, s\pt\mânal, a
câte dou\ cisterne cu o capa-
citate de 27 de tone, urm=nd
lei, primit\ de la Direc]ia
Sanitar-Veterinar\. Tor-
turile au trimis `n spital, `n
cinci zile, un num\r de 54
de oameni, printre care 11
copii, cel mai mic având 3
ani. La Sec]ia de Boli
Contagioase a Spitalului
Jude]ean au ajuns inclusiv
miresele de la cele dou\
nun]i [i na[ii de cununie.
Potrivit dic]ionarului medi-
cal, salmonela este o bacte-
rie patogen\ intestinal\, ce
cauzeaz\ o serie de boli in-
vor filma [oferii ce `ncalc\
regulile de circula]ie. Do-
ta]i [i cu mijloace de comu-
nicare, ace[ti agen]i le vor
transmite poli]i[tilor `n u-
niform\, de la capetele
tronsoanelor, datele despre
`nc\lc\rile regulilor rutie-
re, [oferii urmând a fi sanc-
]iona]i. „Tronsoanele consi-
derate de risc, `n urma stu-
diilor efectuate, unde se va
ac]iona `n aceast\ manie-
r\, vor fi semnalizate prin
indicatoare mobile [i vom
anun]a, totodat\, prin co-
municate de pres\, unde
vor fi dispuse aparatele ra-
dar“, a declarat chestorul
Valentin F\tuloiu. {eful
IGPR a subliniat c\ aceste
m\suri sunt necesare, de-
oarece s-a constatat o cre[-
tere a num\rului acciden-
telor rutiere grave, princi-
palele abateri ale [oferilor
fiind deplasarea neregula-
mentar\ prin `nc\lcarea
liniei continue [i viteza ex-
cesiv\. „Oamenii trebuie s\
`n]eleag\ c\ nu vrem s\-i
sanc]ion\m, ci s\-i deter-
min\m s\ adopte un com-
portament responsabil, a-
vând sentimentul c\ sunt
monitoriza]i permanent `n
trafic“, a precizat chestorul
principal. Potrivit datelor
prezentate de conducerea
IGPR, de la intrarea `n vi-
goare a noului Cod Rutier,
num\rul accidentelor u[oa-
re de circula]ie a sc\zut cu
42%, dar a crescut cu 3,5%
num\rul celor soldate cu vic-
time [i cu 11% num\rul ac-
cidentelor cu r\ni]i grav. a
ca, pân\ la 1 iulie, s\ se fi-
nalizeze lucrarea demarat\
la re]eaua de aduc]iune cu
ap\ a comunei. Pentru fi-
nalizarea acestei lucr\ri sunt
necesari un milion de lei,
bani ob]inu]i prin demer-
surile Ministerului de
Interne [i Reformei
Administra]iei.
a POLI}I{TII NU POT
STABILI CINE S-A AFLAT
LA VOLAN ~N CAZUL UNUI
ACCIDENT MORTAL: Anga-
ja]ii Serviciului Poli]iei Ruti-
ere din Boto[ani nu pot sta-
bili cine a fost [oferul `n cazul
unui accident de circula]ie
produs, `n noaptea de joi spre
vineri, pe raza localit\]ii
Vorona. ~n urma accidentu-
lui, un tân\r [i-a pierdut via-
fec]ioase (febra tifoid\, diare-
e, crampe abdominale etc.).
~ns\n\to[irea organis-
mului care a contactat
agentul patogen dureaz\
`ntre 4 [i 7 zile, f\r\ a ne-
cesita un tratament spe-
cial. Exist\ `ns\ [i cazuri
mai grave (copiii sunt, de
regul\, mai expu[i, din ca-
uza sistemului imunitar
fragil ), atunci c=nd orga-
nismul bolnav nu este
atent supravegheat [i tra-
tat. (Bogdan C.)
Campanie pentru
folosirea corect\
a apelurilor
de urgen]\
Cele mai multe apeluri
sunt f\cute de copii [i
adolescen]i, motiv pen-
tru care Serviciul de
Telecomunica]ii
Speciale (STS), prin
Direc]ia pentru Apel
Unic de Urgen]\, a
`nceput o campanie
na]ional\ de educare [i
informare `n rândul
elevilor din clasele I-
XII, referitoare la im-
portan]a [i utilitatea
num\rului unic de ur-
gen]\ 112. Potrivit [efu-
lui Direc]iei pentru
Apel Unic de Urgen]\,
general de brigad\ in-
giner Eugeniu Mu[at,
ac]iunile de educare
care se desf\[oar\ `n
rândul elevilor vizeaz\
informarea copiilor [i a
tinerilor `n leg\tur\ cu
folosirea corect\, numai
`n caz de urgen]e, a
num\rului 112.
Num\rul 112 este gra-
tuit [i poate fi apelat de
pe orice telefon fix sau
mobil `n România [i `n
`ntreaga Uniune
European\. Apelarea
fals\ sau abuziv\ con-
stituie contraven]ie [i
se sanc]ioneaz\ cu
amend\ de la 100 la
500 de lei. Un capitol
aparte `l reprezint\
amenin]\rile cu dispo-
zitive explozive, una
dintre glumele prefer-
ate ale celor care ape-
leaz\ nejustificat la
num\rul de urgen]\.
Acest fapt intr\ sub in-
ciden]a legii penale, fi-
ind `ncadrat la teror-
ism, [i se pedepse[te
cu `nchisoare de la
3 la 10 ani. a
]a, iar al]i doi tineri, afla]i `n
aceea[i ma[in\, au fost grav
r\ni]i. Poli]i[tii le-au g\sit pe
cele trei victime aruncate la
câ]iva zeci de metri de restu-
rile ma[inii r\sturnate `n
afara drumului. ~n condi]iile
`n care cele dou\ persoane r\-
nite sunt `n stare de incon-
[tien]\ [i, ca urmare a faptu-
lui c\ accidentul a avut loc
dup\ miezul nop]ii, nefiind
nici un martor, poli]i[tii n-au
putut afla, deocamdat\, cine
se afla la volanul autoturis-
mului Mercedes Vito implicat
`n accident. „Din primele
cercet\ri efectuate, a rezul-
tat c\ accidentul s-a produs
pe fondul vitezei excesive“,
se arat\ `ntr-un comunicat
al Inspectoratului de Poli]ie
Jude]ean. a

Investi]iile str\ine directe `n primul trimestru au dep\[it 30 de miliarde de euro
Investi]iile directe ale re-
ziden]ilor rom=ni `n str\in\tate
au totalizat 208 milioane de euro,
la sf=r[itul lunii martie 2007, a
anun]at ieri, `ntr-o conferin]\ de
pres\, pre[edintele Institutului
Na]ional de Statistic\(INS), Ver-
gil Voineagu.
~n ]ara noastr\, investi]iile
str\ine directe au ajuns `n
primul trimestru la 32,43 mili-
arde de euro (cumulat), `n cre[-
{col\ de var\ pe
tema protec]iei
europene a
drepturilor omului
Facultatea de Drept a
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ [i
Institutul Interna]ional
pentru Drepturile Omului,
„Réné Cassin“, din
Strasbourg organizeaz\ la
Ia[i, `n perioada 27 august
– 5 septembrie 2007, a doua
sesiune de cursuri, având
ca tem\ „Protec]ia euro-
pean\ a drepturilor omu-
lui“, conform celor precizate
de rectorul Dumitru Oprea.
Evenimentul, dorindu-se a
deveni o tradi]ie a
Facult\]ii de Drept, se va
bucura, ca [i anul trecut, de
participarea unor person-
alit\]i de prestigiu, din
mediul academic na]ional [i
european, precum [i din
practica de specialitate
privind protec]ia drep-
turilor omului. Printre
ace[tia amintim, Jean-
François Flauss, profesor la
Universitatea Paris II –
Panthéon Assas, Secretar
General al Institutului
Interna]ional al Drepturilor
Omului, Joël
Andriantsimbazovina, pro-
fesor la Universitatea din
Limoges, Vlad
Constantinesco, profesor la
Universitatea „Robert
Schuman“, Strasbourg,
Michel de Salvia, juriscon-
sult la Curtea European\ a
Drepturilor Omului, profe-
sor asociat la Universitatea
Catolic\ din Milano.
Sesiunea de cursuri va
atinge o tematic\ detaliat\,
raportat\ la evolu]ia con-
tinu\ a acestui domeniu,
prin prezentarea princi-
palelor instrumente eu-
ropene de protec]ie a drep-
turilor [i libert\]ilor funda-
mentale. Participan]ii la
aceast\ [coal\ de var\,
magistra]i, cadre didactice,
doctoranzi, studen]i, vor
avea ocazia, ca [i la edi]ia
precedent\, de a aprofunda
rigorile procedurilor eu-
ropene, asigurând nu nu-
mai perfec]ionarea propri-
ilor cuno[tin]e, dar [i
premisa unor viitoare cola-
bor\ri. (O.R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a C|MINUL C3 DIN
T+RGU{OR VA FI MO-
DERNIZAT: ~nc\ un c\min
al Universit\]ii „Al. I. Cuza“
va fi modernizat pentru a
oferi studen]ilor condi]ii de
cazare deosebite. Astfel, `n
c\minul C3 din T=rgu[or
Copou, studen]ii vor putea
locui c=te doi sau trei `n ca-
mere dotate cu b\i, mobil\ [i
utilit\]i moderne. C\minul
C3 va intra `n renovare `n
vara acestui an [i va fi extins
printr-o mansard\, prin care
se va m\ri num\rul de ca-
mere disponibile. Dup\ re-
novare, c\minul va avea 125
de camere fa]\ de 82, c=t are
acum, la intrare fiind ame-
najat\ o recep]ie [i o ramp\
ACTUALITATE S=mb\t\, 9 iunie 2007 11
PE SCURT
tere cu 4,2% fa]\ de sf=r[itul a- zate de firmele-mam\ din str\i- calculat ca raport `ntre indicele
nului 2006. n\tate. Investi]iile au fost orien- c=[tigului salarial mediu nomi- S\pt\m=na viitoare
Ca structur\, 23% din totalul tate `n propor]ie de 84,3% `n eco- nal net [i indicele pre]urilor de
investi]iilor str\ine directe re- nomia real\, restul de 15,7% fiind consum, a fost de 100,9% fa]\ de se decide soarta
prezentau participa]ii la capital, `n sectorul bancar. luna precedent\, de 118% fa]\ de vestigiilor
43,8% - profit reinvestit, iar Totodat\, c=[tigul salarial luna corespunz\toare a anului
33,2% - alte capitaluri. mediu nominal brut a fost de 2006 [i de 108% comparativ cu de la Hala Central\
Comparativ cu trimestrul I 1.387 lei, `n luna aprilie 2007, `n luna octombrie 1990.
De[i erau a[tepta]i la Ia[i `n ur-
2006, investi]iile str\ine directe cre[tere cu 1,7% fa]\ de luna pre- Efectivul salaria]ilor a fost cu m\ cu dou\ zile, Virgil Palazu,
au sc\zut `n perioada ianuarie- cedent\, potrivit Institutului 7.900 de persoane mai mare `n pre[edintele Comisiei Na]ionale a
martie 2007 cu 33,2%, din cauza Na]ional de Statistic\ (INS). luna aprilie 2007 dec=t `n luna Monumentelor Istorice, [i Voica
reducerii cu aproape 60% a cred- Indicele c=[tigului salariului martie 2007, potrivit sursei cita- Pu[ca[u, [efa Comisiei Regionale
itelor filialelor din Rom=nia furni- real pentru luna aprilie 2007, te. (M.F.) a Monumentelor Istorice din Mol-
dova, [i-au amânat venirea pen-
tru data de 14 iunie. Ace[tia au
Facult\]ile de [tiin]e de la „Cuza“, cele fost invita]i de c\tre autorit\]ile
publice locale pentru a evalua
vestigiile de secol XVII, descoperi-
mai nemul]umite de locurile repartizate te `n urma s\p\turilor efectuate
la Hala Central\. „Dac\ unul din-
tre ace[ti speciali[ti va spune c\
vestigiile vor trebui s\ r\mân\
a Universitatea „Al. I. Cuza“ a primit de la Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i acolo unde au fost descoperite,
vom face tot ce este posibil, inclu-
Tineretului (MECT) 2.976 de locuri finan]ate de la buget pentru admiterea `n anul I de siv vom dormi pe ruine“, a de-
studii universitare din 2007, la care se adaug\ 1.050 de locuri la master [i 115 locuri clarat Mihai Chirica, directorul
tehnic al Prim\riei Ia[i. (S.D.)
la doctorat, [i a contestat `n instan]\ cifrele de [colarizare cer=nd revocarea par]ial\
a ordinului privind cifrele de [colarizare pentru anul universitar 2007-2008, prin care Firme de salubritate
s-a redus `n mod semnificativ num\rul de locuri alocate institu]iei a [i la ]ar\
Legea nr. 101/2006 oblig\ prim\-
riile comunelor, ora[elor sau mu-
de Oana RUSU nicipiilor s\ `nfiin]eze propriile
firme de salubrizare sau s\ conce-
Universitatea acuz\ sioneze acest serviciu c\tre firme-
ministerul c\ nu a res- le specializate. Mai mult, [i `n
mediul rural va fi aplicat siste-
pectat termenul legal p=-
n\ la care se pot anun]a mul de colectare selectiv\ a de[e-
urilor, adic\ vor fi folosite contai-
cifrele de [colarizare `n nere separate pentru hârtie, fier,
`nv\]\m=ntul superior [i material plastic sau sticl\. Auto-
c\ a mic[orat drastic nu- rit\]ile publice comunale vor tre-
m\rul de locuri acordate bui s\ `nfiin]eze puncte teritoriale
universit\]ii f\r\ a avea de colectare [i preselectare a de-
nici un fel de baz\ legal\. [eurilor, grupuri de salubritate,
Universitatea „Al. I. Cu- sta]ii de transfer, construc]ii [i
za“ a primit cu 352 de lo- instala]ii destinate sort\rii,
curi mai pu]in, dec=t `n neutraliz\rii, valorific\rii [i de-
anul precent, [i cu 387 de pozit\rii de[eurilor, baze de
`ntre]inere a autovehiculelor de
locuri `n minus, fa]\ de a- salubritate, centre teritoriale de
cum doi ani.
colectare [i reciclare a materi-
Rectorul Dumitru O- alelor. (S.D.)
prea a precizat c\ locuri-
le finan]ate de la buget
au fost distribuite pro- Kosarom investe[te
por]ional s\pt\m=na a-
ceasta, `ns\ reprezentan- clar c\ locurile se repar- rea Afacerilor are 724 de studii universitare, 27 la
12 milioane de euro
]ii mai multor facult\]i tizeaz\ cu cel pu]in [ase locuri la studii universi- master, 10 la doctorat, `n acest an
au fost foarte nemul]u- luni `nainte de `nceperea tare, 349 la master [i 21 Facultatea de Litere are Procesatorul de carne Kosarom
mi]i: „Am primit cu a- anului universitar“. la doctorat. Facultatea de 364 de locuri la studii Pa[cani deruleaz\ un program de
proape 12% mai pu]ine Locurile primite au fost Educa]ie fizic\ a primit universitare, 60 la mas- investi]ii `n valoare de 12 milioa-
locuri fa]\ de anul trecut, repartizate propor]ional 55 de locuri la studii uni- ter [i 14 la doctorat. Fa- ne de euro `n acest an, sumele fi-
a[a sunt r\spl\ti]i ni[te la facult\]i, `ns\ cei mai versitare, 29 la master, la cultatea de Matematic\ ind alocate pentru extinderea ca-
oameni pentru calitate, sup\ra]i au fost repre- Filosofie sunt 160 de are 111 locuri la studii pacit\]ilor de produc]ie, constru-
lu=ndu-le locurile“, a zentan]ii facult\]ilor de locuri la studii univer- universitare, 28 la mas- irea unui abator nou de porci [i a
spus Dumitru Oprea, [tiin]e. Facultatea de Bi- sitare, 104 la master [i ter [i 8 la doctorat. Facul- unei sec]ii de tran[are a c\rnii.
care a ad\ugat c\ „S-au ologie a primit 143 de lo- 14 la doctorat. Facultatea tatea de Psihologie are De asemenea, fondurile mai sunt
sup\rat unele facult\]i curi la admiterea pentru de Fizic\ are 85 de locuri 272 locuri la studii uni- distribuite pentru construirea u-
nei capacit\]i de preambalare a
pentru locurile reparti- anul I la studii universi- la studii universitare, 22 versitare, 42 la master [i produselor, precum [i pentru ex-
zate, dar le-am spus c\ [i tare, 53 la studii de mas- la master [i 10 la doc- 6 la doctorat. Facultatea tinderea capacit\]ii de livrare.
noi ne-am sup\rat“. ter [i 7 la doctorat. Facul- torat, Facultatea de de Teologie Ortodox\ are Grupul de firme Kosarom, `nfiin-
Rectorul de la „Cuza“ a tatea de Chimie a primit Geografie - Geologie are 95 de locuri la studii uni- ]at `n anul 1992, desfa[oar\ o ga-
men]ionat c\ pe 18 iunie 137 de locuri la studii 262 locuri la studii uni- versitare, 39 la master [i m\ complet\ de activit\]i de la
va avea loc prima `nf\]i[a- universitare, 26 la mas- versitare, 95 la master [i 3 la doctorat, Facultatea producerea furajelor p=n\ la cre[-
re la proces: „De ce nu se ter [i 5 la doctorat, Facul- 11 la doctorat, Facultatea de Teologie Romano- terea animalelor [i valorificarea
autosesizeaz\ institu]iile tatea de Drept a primit de Informatic\ are 290 de Catolic\ are 26 de locuri materiei prime proprii. Valoarea
care trebuie s\ vegheze la 174 la studii universita- locuri la studii univer- la studii universitare, iar total\ a investi]iilor realizate `n
respectarea legii `n Rom=- re, 75 la master [i 4 la sitare, 40 la master [i 3 la Departamentul de Studii ultimii ani la Kosarom Pa[cani se
ridic\ la aproximativ 35 de mi-
nia, trebuie s\ m\ duc eu doctorat. Facultatea de doctorat. Facultatea de Europene are 15 locuri la lioane de euro. La Avi Top au fost
`n instan]\. ~n lege spune Economie [i Administra- Istorie are 78 de locuri la master. a investi]i peste zece milioane de
euro pentru lucr\ri de modern-
izare [i extindere, construc]ia
unui abator cu o capacitate de
sacrificare de 4.000 de capete pe
special\ de acces pentru per- a ~N STARE GRAV|, cizat c\ ieri diminea]\ micu- `nainte de a merge `n vacan-
or\, dar [i a trei ferme ecologice.
soanele cu handicap motor, ]ul a fost transportat [i la ]\. Toate excursiile [i tabere-
dup\ cum a precizat rectorul DUP| CE A FOST MU{- Spitalul de Boli Infec]ioase le care se vor desf\[ura pe (S.D.)
Dumitru Oprea, care a ad\u- CAT DE O VIDR|: Un b\ie- din Ia[i, unde i s-a adminis- teritoriul jude]ului vor fi a-
gat c\ modelul dup\ care se ]el de numai 10 ani din Ce- trat vaccinul antirabic. (O.B.) tent monitorizate, iar `n pri-
Poli]ia Comunitar\ `[i
vor face renov\rile `l repre- pleni]a a fost transportat `n a 16 OAMENI S-AU m\rii, [coli, biserici [i dis-
zint\ c\minele C1 [i C2. Pe stare grav\ la Spitalul de
~NECAT ~N ACEST AN ~N pensare vor fi afi[ate materi- va intensifica
l=ng\ camere complet mobi- Copii „Sf. Maria“, dup\ ce a ale preventive prin care se
late cu dulapuri, rafturi, bi- fost mu[cat de o vidr\ `n APELE NEM}ENE: ~n a- interzice sc\ldatul. Condu- controalele de noapte
rouri speciale pentru com- timp ce era la sc\ldat, `n ceast\ var\, 16 persoane cerea Sistemului de Gospo-
puter, frigider etc., studen]ii Bahlui. „Pacientul prezenta s-au `necat `n apele din ju- d\rire a Apelor are rolul de a Poli]ia Comunitar\ va deveni
vor avea la dispozi]ie [i bu- o plag\ cu pierdere de sub- de]ul Neam], fapt care a de- realiza o hart\ a zonelor pe- mult mai activ\ pe perioada nop-
c\t\rii utilate complet [i s\li tan]\ la nivelul antebra]ului terminat autorit\]ile jude]e- riculoase. „Am avertizat to]i ]ii `n perioada urm\toare. ~ntru-
de lectur\ la fiecare etaj. drept [i escoria]ii la bra]ul ne s\ demareze o campanie primarii c\ trebuie s\ se im- c=t foarte multe dintre `nc\lc\rile
Camerele vor fi pardosite cu st=ng [i pe fa]\. A fost ope- de prevenire, intitulat\ „Ai plice `n protejarea cet\]eni- legii au loc noaptea, [efii poli]i[ti-
parchet laminat, iar `n rat, `ns\ prognosticul este grij\, apele pot s\ ucid\“. lor de pericolul de `nec“, a lor comunitari au decis ca num\-
spa]iile comune se va folosi rezervat, pentru c\ exist\ Principala ]int\ a campaniei declarat prefectul Toader rul patrulelor s\ creasc\ pe tim-
gresie atiderpant\. Pe l=ng\ riscul de infectare [i necro- sunt copiii, motiv pentru Mocanu. Dintre cele 16 per- pul nop]ii. Decizia a fost luat\ [i
modernizare, c\minul va fi [i zare a ]esuturilor“, a decla- care se va pune accentul pe soane care s-au `necat `n a- dup\ audien]ele pe care le-au
consolidat. Noul c\min va a- rat dr. C\t\lina Ionescu, desf\[urarea campaniei `n ceast\ var\, cinci erau copii sus]inut `n cartierul Alexandru
vea o fa]ad\ alb-galben-al- purt\torul de cuv=nt al spi- [coli, acolo unde elevii vor fi cu v=rste cuprinse `ntre 10 [i cel Bun. Totodat\, conducerea
bastr\. (O.R.) talului. Acesta a mai pre- preveni]i de pericolul apelor, 11 ani. (M.F.) vrea s\ angajeze 30 de poli]i[ti `n
perioada urm\toare. (S.D.)
12 S=mb\t\, 9 iunie 2007
PE SCURT
Poli Ia[i l-a
transferat pe
Cristian Munteanu
de la Sopron
Conducerea lui Poli Ia[i a
perfectat ieri primul trans-
fer al perioadei de var\.
Pre[edintele Sorin Boca a
ajuns la un acord cu funda-
[ul Cristian Lucian Muntea-
nu, de la forma]ia maghiar\
Sopron, fotbalistul semn=nd
un contract pe o perioad\ de
trei ani cu Poli, cu posibili-
tatea de prelungire pentru
`nc\ un sezon. Munteanu,
n\scut la data de 17.10.1980,
evolueaz\ pe postul de fun-
da[ central [i mijloca[ [i a
mai jucat `n carier\ la FC
Bihor, av=ndu-l ca tehnician
pe Ionu] Popa. „~l cunosc pe
Munteanu [i pot spune c\
ne va fi foarte util, `n condi-
]iile `n care `n sezonul trecut
am avut probleme `n centrul
defensivei, dar [i `n linia de
mijloc. Pre[edintele Boca a
promis c\ va mai aduce c=]i-
va juc\tori, astfel `nc=t la re-
unirea lotului, pe 18 iunie,
sper s\ [tiu pe ce juc\tori
m\ pot baza `n campionatul
viitor“, a declarat antrenorul
Ionu] Popa. (N.P.)
CFR Cluj are 11
portughezi `n lot
Echipa de fotbal CFR Cluj a
stabilit un record greu de
dep\[it `n campionatul na-
]ional, transfer=nd al 11-lea
portughez, portarul Nuno
Claro (30 de ani), de la Pa-
cos de Ferreira. Nuno Claro
devine astfel al 17-lea fotba-
list str\in din trupa lui Ioan
Andone [i a [aptea achizi]ie
a verii `n Gruia. Astfel, este
posibil ca `n sezonul 2007-
2008 CFR Cluj s\ poat\ ali-
nia un prim „unsprezece“
numai din fotbali[ti lusitani
sau „stranieri“. Pre[edintele
Iuliu Mure[an a l\sat s\ se
`n]eleag\ c\ ultima vizit\
de lucru `n Portugalia nu a
fost at=t de fructuoas\, CFR
Cluj totu[i s-a ales cu `nc\
doi fotbali[ti, Daniel Amo-
reirinha (22 de ani), c\pi-
tanul na]ionalei Under 21 a
Portugaliei care va partici-
pa `n aceast\ lun\, `n Olan-
da, la turneul final al Cam-
pionatului European, cel de-
al doilea fiind portarul Nu-
no Claro Simoes Coimbra
(30 de ani), care a semnat
un contract pe doi ani. ~n
acest moment, CFR are sub
contract 17 fotbali[ti str\-
ini: 11 portughezi (Nuno
Claro, Amoreirinha, Tony,
Cadu, Fredy, Vitinha,
Manuel Jose, Dani, Olivei-
ra, Leao, Semedo), doi bra-
zilieni (Sousa Galiassi [i Di-
dy), un suedez (Sandberg),
nigerian (Ogbonna), boli-
vian (Mojica) [i moldovean
(V. Frunz\).
Poli Timi[oara `[i
schimb\ numele
La finalul unei reuniuni
prelungite, de opt ore, con-
ducerea clubului de fotbal
Politehnica Timi[oara a de-
cis, joi seara, s\ `[i schimbe
numele [i s\ pl\teasc\ dau-
ne italianului Claudio Zam-
bon, a[a cum a solicitat Tri-
bunalul de Arbitraj Sportiv.
~n schimb, Poli va juca `n
continuare cu acelea[i culori
[i nu va schimba imnul. Fi-
nan]atorul forma]iei din Ti-
mi[oara, Marian Iancu, a
reluat atacurile la adresa
conducerii Federa]iei Rom=-
ne de Fotbal, amenin]=nd
cu dezv\luiri pe Mircea
Sandu [i Ionu] Lupescu. a
Ceahl\ul Piatra Neam] are ca obiectiv
participarea `ntr-o
o cup\ european\ peste doi ani
Pre[edintele de onoare
al echipei de fotbal Ceah-
l\ul Piatra Neam], Gheor-
ghe {tefan, a declarat c\
obiectivul noului antre-
nor, Viorel Hizo (foto),
este s\ participe `n maxim
doi ani `n cupele europene
cu Ceahl\ul.
„Obiectivul este pentru
primul an evitarea retro-
grad\rii, iar peste doi ani
Petr Vondracek
a venit ieri `n Rom=nia,
pentru gala de la Ia[i
Lupt\torul ceh Petr Von-
dracek a sosit ieri `n Rom=-
nia, pentru meciul de la Ia[i,
din data de 15 iunie, cu cam-
pionul rom=n Ciprian Sora,
din cadrul galei Local Kom-
bat. Interesant este faptul c\
Vondracek a sosit la Bucu-
re[ti `naintea adversarului
s\u Sora, sportivul nostru
preg\tindu-se de mai mult
timp `n Olanda pentru aceas-
t\ confruntare. „Este un as-
pect la care nu m\ a[teptam.
Vondracek m-a anun]at c\ va
veni `n Rom=nia vineri (n.r.
ieri), cu o s\pt\m=n\ `nain-
tea galei, pentru a se acomoda
c=t mai bine. Sora va reveni
`n ]ar\ `n cursul s\pt\m=nii
viitoare“, a declarat promo-
torul Eduard Irimia.
Lupta dintre Sora [i Von-
dracek reprezint\ capul de a-
fi[ al galei de pe 15 iunie, re-
prezentantul Rom=niei av=nd
ocazia s\-[i ia revan[a `n fa]a
cehului dup\ `nfr=ngerea su-
ferit\ prin KO `n prima repri-
z\ `ntr-o gal\ disputat\ re-
cent la Sibiu.
Ie[enii au [ansa s\-i vad\
la lucru [i pe doi dintre cei
mai talenta]i lupt\tori K1 din
Promotorul Eduard Irimia [i lupt\torii ie[eni C\t\lin
Moro[anu (mijloc) [i Sebastian Ciobanu (dreapta)
promit un adev\rat show `n gala de la Ia[i
SPORT
participarea `n cupele eu-
ropene. Am discutat cu
domnul Hizo [i lista juc\to-
rilor pe care vrem s\ `i
transfer\m. Deocamdat\
nu le putem da numele, a[-
tept\m s\ semneze mai `n-
t=i“, a declarat {tefan. Con-
ducerea FC Ceahl\ul i-a
transferat, p=n\ acum, pe
juc\torii Constantin Schu-
macher [i Narcis R\ducan.
Ultima lansare
a Popicarii ie[eni vor juca ast\zi cu rezervele
la T\lmaciu, `mpotriva forma]iei locale Foresta
a Acesta este ultimul meci al moldovenilor
cont=nd pentru sezonul regulat al
Diviziei Na]ionale, `n perioada 16-17 iunie
arena ie[ean\ organiz=nd turneul final a
de Dan
TEODORESCU
~n ultima etap\ a sezo-
nului regulat din cadrul
Diviziei Na]ionale masculi-
ne de popice, ast\zi, pe 9
iunie, de la ora 11.00, `n
Titularul
Remus Antimirescu
va fi menajat
`n ultima etap\
Rom=nia, C\t\lin Moro[anu
[i Sebastian Ciobanu, ambii
legitima]i la CS Scorpions Ia[i
[i preg\ti]i de antrenorul Mi-
hai Constantin.
Moro[anu va `ncruci[a m\-
nu[ile cu bielorosul Dimitri
Podgaiski, `n timp ce Ciobanu
va da piept cu francezul Sa-
mir Dourid, campion mondial
la stilul Muay Thai. Meciul
dintre Ciobanu [i Dourid se
va `ntinde pe durata a 15 mi-
nute, av=nd programate 5 re-
prize a c=te 3 minute.
Programul galei Local Kom-
bat mai curpinde dou\ meci-
uri ce se anun]\ extrem de in-
teresante, ambele revan[\. Io-
nu] Atodiresei va lupta cu bel-
gianul de origine turc\ Abdu-
samed Delioglou, iar Nicu Das-
c\lu `l va `nt=lni pe Alexan-
dru Nedelcu. ~n precedentele
dispute, Atodiresei l-a `nvins
greu la puncte pe Delioglou,
iar Nedelcu a trecut de Dasc\-
lu, tot la puncte, `n luna de-
cembrie a anului trecut.
Biletele pentru evenimen-
tul de la Ia[i au fost deja puse
`n v=nzare, ieri, la magazinul
„Flanco“ de pe Bulevardul In-
dependen]ei. (Narcis P.)
Antrenorul sibian Viorel
Hizo a semnat, joi, un con-
tract pe o perioad\ de trei
ani cu FC Ceahl\ul Piatra
Neam]. Viorel Hizo a venit
joi la Piatra Neam], iar la
pr=nz a vizitat baza sporti-
v\ a FC Ceahl\ul f\r\ s\
fac\ nici un comentariu.
Din declara]iile lui
Gheorghe {tefan reiese c\
Ceahl\ul va r\m=ne sigur
deplasare, CFR Olimpia
ACB Ia[i va juca contra e-
chipei Foresta T\lmaciu.
Virtuali califica]i la turne-
ul final, ie[enii vor deplasa
la T\lmaciu juc\torii de
rezerv\, ace[tia fiind Ioan
Bi[oc, Iulian Gabriel Cucu,
Ioan D\sc\lescu, plus juni-
orii {tefan Samson, Andrei
Buzdugan [i Mihai Bog-
dan. Ceilal]i lansatori ie-
[eni se vor preg\ti `n pro-
pria aren\ CFR sub `ndru-
Poli Ia[i, dator la CJ
Situa]ia financiar\ a
clubului din Copou r\m=-
ne `n continuare incert\.
La scurt timp dup\ ce pre-
[edintele executiv Sorin
Boca a precizat c\ a[-
teapt\ prima tran[\ din
drepturile de televizare de
la Liga Profesionist\ de
Fotbal, Consiliul Jude]ean
Ia[i d\ o nou\ lovitur\
clubului. Secretarul Ioan
Serbina a anun]at ast\zi
c\ Politehnica trebuie s\
`napoieze suma de 10 mi-
liarde de lei vechi insti-
tu]iei pe care o reprezint\,
conform unui contract
`ncheiat `n anul 2006.
„~n]elegerea a fost ca
la sf=r[itul campionatu-
lui Poli s\ dea `napoi cele
10 miliarde de lei vechi,
a[a cum stipuleaz\ con-
tractul de asociere `n par-
ticipa]iune. Acum a[tep-
t\m ca Poli s\ respecte
contractul [i s\-[i achite
datoriile fa]\ de noi, a[a
cum [i CJ s-a achitat de
sarcini, vir=nd la timp
banii `n contul clubului
de fotbal“, a declarat se-
cretarul general al Consi-
Rom=nia - Suedia, la indigo!
La acest sf=r[it de s\pt\-
m=n\, na]ionalele de hand-
bal ale Rom=niei [i Suediei
se vor confrunta de dou\
ori, la feminin [i masculin.
~n „play-off“-ul Campio-
natului Mondial de hand-
bal feminin, dup\ ce a `n-
vins `n prima man[\ cu 25-
16, Rom=nia joac\ returul
cu Suedia `n aceast\ sear\,
de la ora 19.00, la R=mnicu
`n prima lig\, de[i campio-
natul trecut a retrogradat.
Speran]ele Ceahl\ului se
leag\ de echipa Delta Tul-
cea care, de[i matematic a
promovat din divizia B, nu
a ob]inut licen]a pentru li-
ga `nt=i. ~n aceste condi]ii,
regulamentul prevede c\
locul echipei `n cauz\ este
ocupat de prima forma]ie
retrogradat\, `n acest caz
marea antrenorului-juc\-
tor Dumitru Penciuc, `n
perspectiva viitorului tur-
neu final din 16-17 iunie,
cel feminin fiind progra-
mat pe 14-15 iunie, tot la
Ia[i. ~ntr-un alt meci im-
portant al rundei, pe teren
propriu, Inter Petrila se va
confrunta cu Rulmentul
Bra[ov, ambele echipe fi-
ind deja calificate la turne-
ul final de la Ia[i. Dac\ ie-
[enii pierd la T\lmaciu, iar
juc\torii din Valea Jiului o
las\ mai „moale“ `n fa]a
bra[ovenilor, Inter Petrila
va `nt=lni `n semifinalele
„play-off“-ului de la Ia[i
tocmai pe Rulmentul, o e-
chip\ destul de confortabi-
l\. ~n acest caz, `n cealalt\
semifinal\, CFR Olimpia
ACB Ia[i ar urma s\ joace
cu campioana CFR Cluj &
Industrua S=rmei C=mpia
Turzii, o forma]ie la fel de
incomod\ precum Inter
Petrila. „Oricum, noi tre-
liului Jude]ean Ia[i, Ioan
Serbina (foto).
Banii au fost vira]i `n
contul clubului din Copou
`n dou\ tran[e, `n baza
contractului de asociere
`n participa]iune `ncheiat
`ntre Politehnica Ia[i,
Consiliul Local [i Consi-
liul Jude]ean. Poli a pri-
mit primii bani la finele
anului trecut, iar `n a-
ceast\ prim\var\ Consi-
liul Jude]ean a virat res-
tul sumei de 10 miliarde
de lei vechi.
V=lcea. ~ntr-un meci arbi-
trat de cuplul german
Geipel - Helbig [i observat
de spaniolul Gallego, fetele
lui Gheorghe Tadici au [an-
sa unui nou succes, pentru
a promova la turneul final
din Fran]a, din decembrie
2007, cu fruntea sus.
~n `ntrecerea masculi-
n\, `n „play-off“-ul Cam-
pionatului European cu
fiind vorba de Ceahl\ul
Piatra Neam]. a
buie s\ ne facem jocul nos-
tru [i chiar dac\ prin
«jocul» rezultatelor am c\-
dea pe locul 4 [i ar trebui
s\ `nt=lnim `n semifinale
pe clujeni, poate e mai bine
a[a, oaspe]ii no[tri nefiind
la acea or\ acomoda]i cu
arena noastr\“. Dup\ cum
se vede, ceferi[tii ie[eni mi-
zeaz\ pe un calcul destul
de riscant, dar cine nu ris-
c\ nu c=[tig\, au spus la u-
nison lansatorii de la CFR
Olimpia ACB Ia[i! ~n cele-
lalte meciuri ale rundei cu
nr. 14 se vor disputa par-
tidele ICMRS Gala]i – Elec-
tyro Koracell Tg. Mure[ [i
CFR Cluj & Industria S=r-
mei C=mpia Turzii – Side-
rurgica Hunedoara. ~n tur-
neul final feminin de la Ia[i,
sunt deja calificate echipele
Electro Romgaz Tg. Mure[,
Rapid Voin]a Bucure[ti,
Conpet Petrolul Ploie[ti [i
DP Petrolul B\icoi. a
Conducerea lui Poli nu
a reac]ionat `n nici un fel
la declara]iile lui Serbi-
na, pre[edintele Sorin
Boca preciz=nd c\ se va
consulta `n acest sens cu
directorul economic pen-
tru a analiza situa]ia.
„Nu pot comenta pentru
c\ nu cunosc exact situa-
]ia. Voi analiza acest as-
pect cu directorul eco-
nomic Vasile Dasc\lu.
Sper doar s\ nu mai a-
vem parte de problemele
de anul trecut legate de
finan]are“, a declarat [e-
ful executivului din Co-
pou, Sorin Boca. (N.P.)
turneul final `n Norvegia,
duminic\, de la ora 16.30,
la Karlskrona, Suedia va
`nt=lni Rom=nia `n partida
tur. Jocul din Suedia va fi
arbitrat de cuplul s=rb
Visekruna-Stajonevic [i ob-
servat de francezul Do-
menge. Ambele dispute Ro-
m=nia - Suedia, de ast\zi [i
m=ine, vor putea fi ur-
m\rite `n direct, pe postul
de televiziune SPORT.RO,
fostul TV Sport. (D.T.)

S\n\tatea oral\ [i dieta
Corpul dumneavoastr\ se poate asemui
cu o ma[in\ foarte complex\. Alimentele
pe care le alege]i ca [i „combustibil“, precum
[i nivelul „umplerii“ v\ afecteaz\ s\n\tatea
general\ [i prin aceasta din]ii [i gingiile.
de dr. Victor
N. BEJAN
Mul]i stomatologi sunt
preocupa]i de faptul c\ pa-
cien]ii lor consum\ cantit\]i
record de b\uturi carboga-
zoase foarte dulci, de pro-
duse de patiserie bogate `n
glucide, de snaksuri, semi-
preparate, care afecteaz\
starea din]ilor [i a gingiilor.
M=ncatul haotic [i nes\-
n\tos din punct de vedere al
principiilor alimentare `n
perioada copil\riei [i a ado-
lescen]ei reprezint\ condi]ii
ale dezvolt\rii cariei denta-
re de la v=rste fragede.
POR}IA DE S|N|TATE
Atunci c=nd bacteriile din
placa bacterian\ intr\ `n
contact cu zah\rul din gur\
este produs un acid care
atac\ dintele pentru 20 de
minute sau chiar mai mult,
cresc=nd astfel riscul apari-
]iei cariei dentare.
Dac\ nu [ti]i de ce fel de
alimente, vitamine sau min-
erale are nevoie organismul
dumneavoastr\, este indicat
s\ consulta]i un nutri]ionist.
Acesta v\ va indica exact ali-
mentele de care ave]i nevoie,
`n scopul prevenirii afec]iuni-
lor induse de obezitate, cum
ar fi bolile cardiovasculare,
diabetul de tip II [i cancerul.
Recomand\rile unor fo-
ruri avizate se refer\ la a-
doptarea regimului alimen-
tar `n func]ie de etapele vie-
]ii [i de tipul de activitate.
Alimentele care con]in
zaharuri `n orice form\ con-
tribuie la apari]ia cariei
dentare. Aproape toate ali-
mentele, incluz=nd laptele [i
legumele, au un anumit tip
de zah\r. Oricum ar fi, ele
nu trebuie `ndep\rtate din
dieta noastr\, deoarece con-
]in importante principii nu-
tritive. Pentru a v\ men]ine
controlul asupra zah\rului
consumat, citi]i tabelele [i
etichetele de pe produsele pe
care le consuma]i. Zah\rul
mai concentrat `l reg\sim `n
sucuri, bomboane, caramele,
pr\jituri [i tarte.
Dr. Victor N. Bejan,
medic stomatolog
Dac\, pe de alt\ parte,
avem un deficit de produse
nutrititive `n organism, va fi
mult mai greu s\ facem fa]\
unei eventuale infec]ii. A-
ceasta contribuie [i la dez-
voltarea afec]iunilor paro-
dontale, cauza major\ a
pierderilor dentare la adul]i.
Ce se poate face
- men]ine]i un regim ali-
mentar s\n\tos;
- limita]i num\rul gust\-
rilor dintre mese. C=nd tre-
buie s\ lua]i un aperitiv, o
gustare alege]i-le pe cele
mai s\race `n zah\r;
- peria]i-v\ de cel pu]in
dou\ ori pe zi cu paste fluo-
rurate;
- utiliza]i a]a interden-
tar\ sau orice alt mijloc de
cur\]are `ntre din]i;
- programa]i-v\ vizite
regulate la cabinetul stoma-
tologic. a
S=mb\t\, 9 iunie 2007 13
SFATUL ZILEI
Cum s\ ne bronz\m s\n\tos
~n cazul expunerilor `ndelungate, soarele se dove-
de[te a fi unul dintre cei mai mari du[mani ai pielii;
poate provoca eritem, arsuri, tumori (melanoame) [i,
de asemenea, `mb\tr=nirea prematur\ a pielii. Dac\
se respect\ `ns\ anumite reguli `n timpul expunerii,
soarele se dovede[te benefic pentru organism: ac-
tiveaz\ circula]ia, stimuleaz\ producerea de pigmen]i
[i de vitamina D (indispensabil\ pentru asimilarea
calciului), regleaz\ bioritmul, cre[te rezisten]a orga-
nismului la boli [i `mbun\t\]e[te foarte mult starea
psihic\. Sfaturi pentru un bronz s\n\tos:
- alege]i crema de protec]ie solar\ adecvat\ tipului
vostru de piele [i aplica]i-o `n zonele neacoperite
`nainte de a v\ expune la soare; re`nnoi]i aplicarea
dup\ fiecare baie `n mare sau piscin\;
- expune]i-v\ treptat la soare, ]in=nd cont c\ pielea
voastr\ ar putea fi sensibil\. Retrage]i-v\ la umbr\
dac\ pielea se `nro[e[te;
- ]ine]i cont de zona geografic\, de altitudine, de a-
notimp [i de or\, factori care determin\ varia]ii ale in-
tensit\]ii radia]iilor solare. Dac\ sunte]i la mare sau
la munte, protec]ia pe care o ofer\ cremele obi[nuite
nu este suficient\; `n aceste cazuri trebuie s\ folosi]i,
`n primele zile, o crem\ cu un factor mai mare de pro-
tec]ie `mpotriva razelor ultraviolete (de exemplu 15,
pentru a trece mai apoi la o crem\ cu factor 4);
- fi]i aten]i la elementele care reflect\ razele soare-
lui, cum sunt nisipul, apa, z\pada, deoarece reflec]ia
intensific\ ac]iunea radia]iilor. Prin urmare, faptul
c\ intra]i `n ap\ nu v\ ap\r\ de soare, ci, dimpotriv\,
spore[te riscurile;
- evita]i, pe c=t posibil, s\ v\ expune]i la soare `n
intervalele c=nd este foarte cald;
- dup\ plaj\, aplica]i pe piele o crem\ hidratant\ [i
nutritiv\, cu ac]iune de hr\nire [i anti`mb\tr=nire.
Dac\ a]i stat mult timp la plaj\, face]i un du[ pentru
a `nl\tura transpira]ia [i impurit\]ile de pe piele,
apoi aplica]i imediat o crem\ hidratant\;
- nu expune]i copiii nou-n\scu]i la soare. ~n cazul
copiilor mai mari de [ase luni, 5 minute pe zi sunt su-

Femeile albe, mici de statur\ [i slabe netraumatice (principala

au predispozi]ie pentru osteoporoz\
Osteoporoza este o afec-
]iune a societ\]ii moderne,
tributar\ unui anumit stil
de via]\, diet\, mi[care fizi-
c\, dar [i prelungirii duratei
de via]\, a declarat agen]ii-
lor de pres\ prof. dr. Con-
stantin Dumitrache, de la
Institutul de Endocrinologie
„C.I. Parhon“.
~n ceea ce prive[te repar-
ti]ia pe sec]ii [i grupe de v=r-
st\, femeile sunt victime o-
bi[nuite ale osteoporozei din
cauza pierderilor osoase
postmenopauz\ induse de
deficitul estrogenic. Se es-
timeaz\ c\ circa 40-50%
dintre femeile `n v=rst\ de
peste 50 de ani prezint\ con-
di]iile de apari]ie a unei
fracturi osteoporozice. B\r-
ba]ii sunt mai pu]in expu[i,
dezvolt=nd osteoporoza la
v=rste mai `naintate. Prof.
dr. Constantin Dumitrache
spune c\ la 3-4 femei exist\
[i un b\rbat cu osteoporoz\.
Osteoporoza `nseamn\ o
sc\dere a masei osoase [i a
calit\]ii osului. Masa osoas\
este considerat\ determi-
nantul major m\surabil al
riscurilor fracturilor osteo-
porozice. Aceasta cre[te `n
timpul copil\riei [i adoles-
cen]ei, p=n\ la 20-25 de ani.
~ntre 20-25 de ani [i 35 de
ani este o perioad\ de pla-
tou, dup\ care `ncepe s\ sca-
d\, a explicat prof. dr. Du-
mitrache.
Riscul maxim de boal\
este apreciat c\ apare la fe-
meile albe, mici de statur\,
slabe [i cu istoric familial
pozitiv. Factorii de risc sunt
multipli - deficitul estrogenic,
pre [i postmonepauz\, stilul
de via]\, bolile endocrine, fu-
matul, alcoolul, cafeaua, a-
fec]iunile ginecologice, diges-
tive, respiratorii [i altele. Di-
agnosticul se pune pe seama
prezen]ei simptomelor clinice
- dureri osoase, locale sau
generalizate -, a fracturilor
complica]ie a osteoporozei), a
radiografiei simple, a meto-
delor imagistice complexe,
care pot s\ eviden]ieze aceas-
t\ afec]iune. Practic, p=n\ la
diagnosticul propriu-zis al
bolii se urm\re[te depistarea
precoce a pacien]ilor cu risc
osteoporotic.
Osteoporoza atrage dup\
sine cre[terea riscului de
apari]ie a fracturilor pro-
duse spontan sau dup\ tra-
umatisme minime. Fractura
de [old este cea mai r\sp=n-
dit\, este fatal\ `n 30% din
cazuri. Ea reprezint\ prima
cauz\ de mortalitate la per-
soanele peste 75 de ani [i a
doua cauz\ la cei `n v=rst\
de 45-75 de ani. Recupera-
rea este incomplet\ [i o tre-
ime din cazuri necesit\ `n-
grijiri pe termen lung. a
ficiente; de la 1-5 ani, expunerea la soare nu trebuie
s\ dep\[easc\ 10 minute; de la 5-10 ani se pot utiliza
filtre solare - nerecomandate la v=rste mai mici, iar
expunerea poate dura p=n\ la o or\ pe zi;
- persoanele `n v=rst\ trebuie s\ se expun\ la soare
`n mod treptat [i moderat, deoarece pielea lor produce
mai pu]in\ melanin\; pentru v=rstnici, soarele este
benefic, deoarece ajut\ la sinteza vitaminei D, indis-
pensabil\ pentru metabolismul calciului.
Cei care sufer\ de fotosensibilitate (hipersensibili-
tate la lumin\ [i, prin urmare, la radia]iile solare, care
provoac\ `nro[irea pielii, prurit [i pete chiar [i `n cazul
expunerilor de scurt\ durat\) trebuie s\ fie foarte pru-
den]i c=nd se expun la soare, s\ utilizeze creme cu fac-
tor mare de protec]ie [i s\ poarte ochelari de soare. De
asemenea, cei care iau medicamente - antibiotice, laxa-
tive, barbiturice, sulfamide, diuretice [i, `n special, an-
ticoncep]ionale pot fi afecta]i de forme grave de foto-
sensibilitate. Ace[tia trebuie s\ citeasc\ atent prospec-
tele medicamentelor [i, dac\ au dubii, s\ consulte me-
dicul dermatolog. Cei care beau mult alcool trebuie s\
fie foarte aten]i, deoarece abuzul de alcool poate crea fo-
tosensibilitate. (sursa: www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, mic\ chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii;
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
„ Colposcopii (cu videocolposcop); t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
„ Electrocardiograme (EKG); c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 S=mb\t\, 9 iunie 2007
s=mb\t\ la tv
TIMP LIBER

TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Fascina]ia zborului
07:30 Calul Flash
08:00 La zoo
08:10 Club Disney
09:00 Phil din viitor (comedie,
Cu: Ricky Ullman, Alyson
Michalka, Amy Bruckner)
09:30 Hai-hui prin Europa
10:00 Arca lui Noe
10:30 C\l\toria vie]ii
11:30 Cinemaniacii
12:00 Cartea european\
12:35 Festivalul Maria T\nase.
Gala laurea]ilor
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Spa]iu [i lumin\:
Constantin Lucaci
15:15 Puterea de a dep\[i limite
16:10 Agenda TIFF 2007
16:20 Parfum de glorie:
Ion Marica
16:50 Faimo[ii (r)
18:00 Teleenciclopedia
19:00 Jurnalul TVR
19:55 Formula 1. Marele Premiu
al Canadei. Calific\ri
21:15 Surprize, surprize... (I)
23:00 Jurnalul TVR
23:15 Surprize, surprize... (II)
00:15 Schimbare de identitate
(dram\, Cu: Sam
Trammell, Erik Jensen,
Susan May Pratt)
02:15 Jurnalul TVR (r)
03:05 U[i deschise (r)
(dram\, Cu: Gian Maria Vo-
lonté, Ennio Fantastichini,
Renato Carpentieri) a
07:00 Pescar hoinar (r)
07:30 Cu mintea la afaceri
08:00 Fata din viitor
08:30 Megatehnicus
09:00 Arta supravie]uirii (r)
09:30 Natur\ [i aventur\ (r)
10:00 D’ale lu Mitic\ (r)
11:00 Liber pe contrasens
12:00 EURO case (r)
12:30 Lumea azi
13:00 Arena leilor
14:00 Miracole
15:00 Via sacra
16:00 Tenis. Turneul de la Roland
Garros. Finala - feminin
18:00 Replay
18:35 Verdict: crim\!
19:25 Europa altfel
Cu: Adriana Muraru
19:40 Mistere [i mituri ale secolu-
lui al XX-lea
20:10 ~n umbra legii
21:00 Ora de [tiri; Sport; Meteo
22:10 Martorul t\cut
23:10 Afacerea Colierul
(dram\, Cu: Hilary Swank,
Jonathan Pryce, Simon
Baker, Adrien Brody)
Filmul este inspirat de
povestea contesei Jeanne de la
Motte-Valois, personaj intrat
`n legendele secolului al XVIII-
lea. Dup\ ce familia regal\ `i
retrage titlul nobiliar, Jeanne
lupta s\-l rec=[tige. Ea
`ncearc\ s\ vorbeasc\ cu
regina, dar apropia]ii acesteia
nu `i permit.
01:15 Liber pe contrasens (r)
02:15 Muzica la maximum (r) a
13:00 Dialoguri despre altadat\ (r)
13:30 Stele de la Hollywood
14:00 Ike (p. a II-a)
(dram\)
16:20 Marile picturi ale lumii
16:30 Lec]ia de privit
17:00 ~nconjurul lumii `n 80 de co-
mori
18:00 Jurnal de mod\
19:00 Best of... Oameni de
aproape (r)
19:30 Aventurile lui S. Holmes
20:30 V... de la vizual
21:00 Zeii modei
21:30 8 femei - ~n spatele decoru-
lui
22:30 Jurnal cultural
22:45 Agenda BookFest
23:00 8 femei
(dram\, Cu: Danielle
Darrieux, Catherine
Deneuve, Isabelle Huppert,
Emmanuelle Béart, Fanny
Ardant, Virginie Ledoyen)
Fran]a, anul 1950. Un conac
izolat, `n mijlocul unui peisaj
`nz\pezit, de ]ar\. O familie re-
unit\ `n preajma S\rb\torilor.
Anul acesta `ns\, Cr\ciunul nu
va mai fi la fel: capul familiei,
singurul b\rbat printre cele opt
femei din cas\, a fost ucis. De
vin\ nu poate fi dec=t una din-
tre ele, acestea fiind mereu
aflate `n preajma lui. Ca `ntr-
un roman de Agatha Christie,
fiecare avea [i motivul, [i prile-
jul s\ comit\ crim\.
00:50 Jurnal cultural (r)
01:05 De[ert ocrotitor (r)
(dram\) a
07:00 ~n pasi de dans (r)
(dram\, Cu: Patsy Kensit,
Cynthia Preston, Dean
McDermott)
08:30 ~n gura presei
09:30 Casa de piatr\
10:00 Roata de rezerv\
10:30 Opt reguli simple
11:15 Animax
12:00 Desene animate: Pilo]ii
NASCAR; Prin]esa Sissi
13:00 Observator
13:15 Felicia
14:00 Justi]iarii Vestului
15:00 R\sf\]atii Americii
(comedie, Cu: John
Cusack, Catherine Zeta-
Jones, Julia Roberts)
~ntr-un hotel izolat din
Nevada, Lee Phillips are
sarcina dificil\ de a organiza
vizionarea pentru pres\ a unui
film ]inut ostatic de propriul
lui regizor, un excentric care
vrea s\-l lanseze f\r\ s\ per-
mita studioului s\ arunce m\-
car o privire inaintea celorlal]i.
17:15 Bahmu]eanu [i Prigoana -
Povestea continu\ (r)
18:30 S\pt\m=na financiar\
19:00 Observator
20:30 Minciuni adev\rate
(ac]iune, Cu: Jamie Lee
Curtis, Arnold Schwar-
zenegger, Tom Arnold,
Charlton Heston
23:30 F\r\ ap\rare
(thriller, Cu: Demi Moore,
Michael Constantine, Alec
Baldwin) a
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Z=mbi]i, v\ rog
10:45 R\zboiul de acas\
11:15 Doi b\rba]i [i jum\tate (r,
comedie, Cu: Charlie
Sheen, Jon Cryer, Angus T.
Jones, Marin Hinkle)
12:00 ProMotor
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Crimele din Midsomer:
Secrete otr\vite
(poli]ist, Cu: John Nettles,
Daniel Casey)
15:15 P\rin]ii ideali
(comedie, Cu: Elijah Wood,
Jason Alexander, Julia
Louis-Dreyfus, Jon Lovitz,
Kathy Bates)
17:15 Xena, prin]esa r\zboinic\
18:15 Stilul Oana Cuzino
18:55 {tirile PRO TV
20:30 Evadare din Absalom
(ac]iune, Cu: Ray Liotta,
Lance Henriksen, Stuart
Wilson, Kevin Dillon)
~n 2022, sistemul `nchisorilor
s-a schimbat. Aceste institu]ii
sunt conduse de corpora]ii pri-
vate [i au devenit o afacere foar-
te profitabil\. Dup\ ce c\pita-
nul J.T. Robbins `l `mpu[c\ pe
comandantul s\u, este trimis
la `nchisoare, `ns\ acesta nu
se poate supune regulilor...
23:00 Atentie, joaca legendele!
Hagi, Gica Popescu, Chivu.
Transmisiune de la
Lisabona
01:15 Evadare din Absalom (r)
(ac]iune) a
07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
09:00 Un medic `n familie
11:15 Inocen]\ furat\
13:30 Prizoniera
14:30 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu,
Carmen T\nase, C\t\lina
Musta]\, {tefana Samfira)
15:30 R\zbunarea Victoriei
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
Cu: Cabral
18:30 Betty cea ur=t\
20:30 Charly
(dragoste, Cu: Jeremy
Elliott, Randy King, Lindsay
Killian, Adam Johnson, Ma-
ry Merrill, Heather Beers)
Sam Roberts [tie care este
scopul vie]ii sale, ce `nseamn\
iubirea [i re]eta unui viitor
perfect. Toate acestea p=n\ `n
momentul `n care Charly apare
`n via]a lui. ~ntre cei doi exist\
diferen]e majore: el este foarte
calculat [i idealist, ea este foar-
te spontan\ [i cinic\; el este in-
trovertit [i practic, ea este de-
schis\ [i obraznic\. A[a cum se
[tie, contrastele se atrag.
22:30 Clona
00:30 Prizoniera (r) a
Legend\:
[tiri
film artistic

a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a

„B\taia cu flori“ la Casa de Cultur\ 20:00-24:00, Casa de Cultur\ „Mihai
a Municipiului Ia[i „Mihai Ursachi“ Ursachi“: Sear\ de lectur\ cu to]i autorii.
M=ine, 10 iunie 2007
M=ine, 10 iunie, ora 12.00: Deschiderea oficial\ a 11:00-12:30: Sala Senat a Universit\]ii „Al. I.
Festivalului „B\taia cu flori“; Cuza“: New Insiders, New Outsiders (Dezbatere);
Ora 13.30: Caravana de ma[ini, `nso]it\ de
tineri `mbr\ca]i `n costume de epoc\, `n acompania- 13:00-14:30: Casa de Cultur\ „Mihai Ursachi“:
mentul Fanfarei de la Chetri[, va cobor` Copoul; Tanya Malyarchuk&György Dragomán (lectur\);
Ora 14.00: „B\taia cu flori“, la Casa de 15:00-16:30: Arte Café: Dumitru
Cultur\ a Studen]ilor (Grupul Statuar al Voievozilor); Crudu&Vasile Gârne] (lectur\);
Ora 16.00: La Anticariatul de pe Strada 17:00-18:30: Sage Café: Monika
L\pu[neanu, documentaristul Ion Mitican [i al]i iu- Rinck&Nicoleta Esinencu (lectur\);
bitori ai Ia[ului vechi vor participa la o mas\ rotund\ 11:00-12:30: Casa de Cultur\ „Mihai
cu tema „Datinile [i oboceiurile ie[ene `ntre uitare [i Ursachi“: Mircea Dinescu&Alek Popov (lectur\).
nep\sare“;
Ora 19.00: Concert `n aer liber la Casa de
Cultur\ a Studen]ilor (Grup Statuar al Voievozilor).
Festivalul Berii `n Cartierul Metalurgie
Invita]i: Destin, Costela, Kreativ, etc. Pe parcursul „S\rb\toarea berii“ va dura 4 zile, cu program
zilei de 10 iunie, prin ora[ va circula tramvaiul de diferit `n fiecare zi, `ntre orele 10:00 - 23:00. ~n fiecare
epoc\ sau o calea[c\ tras\ de cai, `n care se va plimba sear\ din festival se vor urca pe scen\, `ntre orele
„Regina Florilor“, desemnat\ `n seara de 9 iunie, `n 19.00-23.00, trupe de muzic\ pop-rock, dance, etno sau
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, Club Sunday’s, `n urma unui concurs. muzic\ popular\.
ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I,
Ast\zi, 9 iunie: Romanitza, Heaven, Bere Gratis;
CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A, DOLJ, ILFOV, GALA}I,
M=ine, 10 iunie: Alexandru Recolciuc, Angela Rusu,
GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, Centrul Cultural German - Festivalul Interna]ional Impact, Hara.
PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA);
HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ,
de Literatur\ European Borderlands
COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - Ast\zi, 9 iunie Teatrul Na]ional Ia[i
MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA- 10:00-11:00: Casa de Cultur\ „Mihai La Teatrul „Luceaf\rul“
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 Ursachi“, deschiderea oficial\;
M=ine, 10 iunie, ora 18.00: „P\durea de N. A.
MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} 11:00-12:30: Casa de Cultur\ „Mihai
Ursachi“: Nichita Danilov&Ghenadie Nicu (lectur\); Ostrovski“. Regia: Andrei Andreev, Scenografia: A-
— 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz; ZAL|U — 93,1 MHz; xenti Marfa;
13:00-14:30, Sage Café: Filip Florian&Attila
ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; La Sala Studio „Teofil V=lcu“
Bartis (lectur\);
TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI 15:00-16:30, Colegiul Na]ional: Julia Ast\zi, 9 iunie, ora 18.00: „Arborele tropicelor“ de
— 99,8 MHz; HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI Schoch&Vojislav Karanovic (lectur\); Yukio Mishima. Regia: Alexander Hausvater, decor:
— 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA 17:00-18:30, Sage Café: Iulian Ciocan&Ilma Rodica Arghir, Costume: Stela Verebceanu, Muzica:
NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz. Rakusa (lectur\); Silviu Iura[cu. a

Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Mioara IGNAT
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU, Adriana MUTU,
Narcis POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU,
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|, Silviu DASC|LU
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL,
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente:
Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\
`n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r valabil
`n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal
nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul
redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC
„CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact:
Larisa Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile
Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pen-
tru luna urm\toare.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\
(fost\ Uzinei), nr. 69

Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox, Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de
sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 9 iunie 2007 15
TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:30 Club Disney
09:20 La zoo
09:30 Phil din viitor (comedie,
Cu: Ricky Ullman, Alyson
Michalka, Amy Bruckner)
10:00 Numai cu acordul minorilor
11:00 Moda ieri [i azi
11:35 Via]a satului
13:00 S\pt\m=na politic\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Parteneri de weekend
Cu: {tefan Lungu, Sanda
Lado[i
14:50 Tezaur folcloric
16:10 Alo, tu alegi!
17:20 D\nutz SRL
18:50 Extragerile Loto 6/49; Noroc
19:00 Jurnalul TVR
Sport; Meteo
19:45 Agenda - Sibiu, 2007
19:55 Formula 1. Marele Premiu
al Canadei
21:50 Eveniment TIFF 2007
22:30 Gala TIFF 2007
00:10 D\nutz SRL (r)
01:30 Jurnalul TVR (r)
02:10 Puterea de a dep\[i
limite (r)
02:55 Parteneri de weekend
03:20 Moda ieri [i azi (r)
03:50 Cinemaniacii (r)
04:20 Semne (r)
04:45 Via]a satului (r) a
07:00 Miracole (r)
08:00 Fata din viitor
08:30 Zestrea rom=nilor
09:00 Ferma
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa
11:00 Campionatul de raliuri al
Rom=niei
11:30 Autocritica
12:00 Remarcabilul secol XX
13:00 Aten]ie, se c=nt\!
Cu: Horia Moculescu
14:00 Ray Mears - Lec]ia de
supravie]uire (r)
14:30 Poft\ bun\!
15:00 Atlas
15:30 Top 7.ro
16:00 Tenis. Turneul de la Roland
Garros. Finala - masculin
19:00 Bazar
19:30 Parfumul iubirii
20:25 Puterea absolut\
21:00 Ora de stiri
22:10 Vitelul de aur
23:10 Groaza (I)
(thriller, Cu: Nancy Travis,
Matt Keeslar, Kimberly J.
Brown, Melanie Lynskey)
Ecranizare a romanului „Rose
Red“ de Stephen King. Doctor
`n psihologie, Joyce Reardon
este pasionat\ de paranormal.
~mpreun\ cu un grup de pri-
eteni, pasiona]i [i ei de mis-
tere, Joyce `ncearc\ s\ p\trun-
d\ tainele unei vechi case - vi-
la Rose Red - unde au avut loc
mai multe crime inexplicabile.
00:50 Martorul t\cut (r)
01:45 Afacerea Colierul (r) a
11:15 {coala de
12:15 Ora[ele [i regiunile imperi-
ale ale Europei
13:00 Zodiac
13:30 Stele de la Hollywood
14:00 La por]ile ceriului
14:30 Timpuri grele
15:30 Music Flash
16:30 Art.ro (r)
17:30 Fantome din ad=ncuri
19:00 Cinemaniacii (r)
19:30 Aventurile lui Sherlock
Holmes
20:25 Marile picturi ale lumii
21:00 Ultimul Delavrancea
21:30 Documentare
22:30 Jurnal cultural
22:45 Agenda BookFest
23:00 Aaltra
(comedie, Cu: Benoit
Delépine, Gustave de
Kervern, Michel de Gavre)
Undeva, `n nordul Fran]ei,
tr\iesc doi vecini care se de-
test\ reciproc [i care, `n urma
unei dispute violente, sunt
grav r\ni]i de un utilaj agricol.
Ei ies din spital `n scaune cu
rotile, cu picioarele paralizate,
[i pornesc spre Finlanda, s\
cear\ desp\gubiri construc-
torului ma[in\riei care i-a ac-
cidentat. C\l\toria `i va ajuta
s\ se descopere [i s\ se accepte
reciproc.
00:35 Jurnal cultural (r)
00:50 Jurnal de mod\ (r) a
07:00 Concurs interactiv
08:00 Hercule
09:00 La marginea Americii
(dram\, Cu: James
McDaniel, Irene Bedard)
11:00 Animax
12:00 Desene animate; Pilo]ii
Nascar; Prin]esa Sissi
13:00 Observator
13:15 Misiunea casa
14:00 Benny Hill
14:30 Tinerii mu[chetari
15:30 Duminica `n familie
18:40 7 zile
19:00 Observator
20:30 Baby Variet\]i
22:30 Animat Planet (r)
23:00 Milionari de weekend
(comedie, Cu: Andi
Vasluianu, Maria Dinulescu,
Mihai Bendeac, Tudor
Chiril\, George Alexandru)
Tezaurul Rom=niei, aflat la
Moscova, este `napoiat statului
rom=n. Dar e cineva care ar
cheltui sume fabuloase pentru
a intra `n posesia unei statui
din tezaur. Dou\ personaje
misterioase angajeaz\ c=te un
comando format din cei mai
abili [i mai duri mercenari
pentru a sustrage statuia care
are ascuns `n interior un le-
gendar inel cu puteri miracu-
loase. Statuia este furat\ din
muzeu, dar ajunge din `nt=m-
plare `n posesia a patru ado-
lescen]i. Miki, Alex, Godzi [i
Zetu intr\ `ntr-o cursa `n care
visele cele mai nebune[ti `ncep
s\ prind\ via]\. a
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Parte de carte
11:00 ProVest
12:00 Xena, prin]esa razboinic\ (r)
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Te vezi la {tirile PRO TV
14:00 Apropo TV.
Cu: Andi Moisescu
15:00 Rebel `n California
(dram\, Cu: Peter
Gallagher, Kelly Rowan,
Benjamin McKenzie, Misha
Barton, Adam Brody)
16:00 Din jungl\ `n jungl\
(comedie, Cu: Tim Allen,
Martin Short, Lolita Da-
vidovich, JoBeth Williams)
18:00 Vedere de pe bloc
18:55 {tirile PRO TV
20:45 C\lug\rul Lasko
(ac]iune, Cu: Arnold
Vosloo, Mathias Landwehr,
Stephan Bieker)
22:45 Lupta cu moartea
(ac]iune, Cu: Thomas Ian
Griffith, Tia Carrere, John
Lithgow, Donald Sutherland)
Agentul FBI Diane Norwood
este `n stare de orice pentru a-l
prinde pe Livingston, mafiotul
responsabil pentru majoritatea
crimelor din ora[. Ea chiar
este pe punctul de a se m\rita
cu fiul unui mafiot rus, al
c\rui tat\ lucra `mpreun\ cu
]inta ei. Nunta se duce `ns\ pe
apa s=mbetei din cauza unui
alt agent, Max Parish, care
vrea s\ dovedeasc\ tuturor c\
este cel mai bun din bran[\. a
07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
09:00 Un medic `n familie
11:00 Acas\ `n buc\t\rie
Cu: Simona Mihaescu
12:15 Al 7-lea cer
13:30 Prizoniera
14:30 Iubire ca `n filme (r, dram\,
Cu: Adela Popescu, Dan
Bordeianu, Carmen
T\nase, C\t\lina Musta]\)
15:30 R\zbunarea Victoriei
16:30 Daria, iubirea mea
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
Cu: Cabral
18:30 Betty cea ur=t\
20:30 Un instalator la Hollywood
(comedie, Cu: Martin
Donovan, Rebecca
Gayheart, Kevin Carroll,
Mary-Louise Parker, Peter
Jacobson)
Nu conteaza cine e[ti, conteaza
cine cred ceilal]i c\ e[ti. Un in-
stalator `[i face planuri de a
cunoa[te c=t mai multe femei,
d=ndu-se drept regizor. Vecina
lui, o scriitoare foarte fru-
moas\, are preg\tit un sce-
nariu, care se pare c\ va sta
la baza celui mai bun film al
anului.
22:30 Totul despre sex
23:30 Daria, iubirea mea (r)
00:30 Prizoniera (r)
01:30 Pove[tiri adev\rate (r)
02:30 Un medic `n familie (r)
04:00 Al 7-lea cer (r) a

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“

S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Cultural Express
12.30 Credin]\ [i s\n\tate
13.05 Week-end magazin
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia
18.05 Mapamond cre[tin
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Pagini de folclor românesc
21.00 Evanghelie [i via]\
21.30 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
00.40 Armonii de veghe
01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r)
03.30 File de istorie(r)
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00
Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii
09.00 Sf. Liturghie
12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
13.05 Week-end magazin
15.30 Faptele credin]ei
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
Domnului
18.15 Mapamond cre[tin
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Pagini de folclor românesc
21.00 Dialogurile TRINITAS
21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
00.40 Armonii de veghe
01.30 Faptele credin]ei (r)
02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\:
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
VAR| ROMAN|
Ziua I - 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj
- Oradea;
Ziua a II-aa - 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiec-
tivelor din Viena (Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric,
Palatul imperial, Prim\ria, Parlamentul) - seara;
Ziua a III-aa - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena -
Venezia (Piazza San Marco, Biserica San Marco, Palatul
Dogilor, Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul
istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziua a IV-aa - 30.07.2007- Ziua a IX-aa - 04.08.2007 (pro-
gram de tab\ \r\\: Se pot vizita urm\toarele obiective reli-
gioase [i turistice:
MOBILIER
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i
capela Sf. Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola
BISERICESC SCULPTAT
Domului), Castelul San Angelo, Pza. del Popolo, Treptele
~n atelierele M\n\stirii
spaniole, Sf. Silvestru (Campanile) Montecitorio Sf. GOLIA se execut\, la
Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf. Eustachie, comand\, mobilier
Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf. bisericesc sculptat
Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. (catapetesme,
Maria din Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola strane, troi]e etc.)
Tiberina (Sf. Bartolomeo), Capitolul, Camposanto Teuton, `n lemn natur sau poleit
Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf. Prassede, S. Martino ai cu foi]\ de aur.
Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo fuori le Comenzile se primesc la
mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), M\n\stirea Golia
Via Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella (www.golia.ro), str. Cuza Vod\
nr. 51, Ia[i, telefon
Trevi (eventual, Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din 0232/216693, fax 0232/216694.
Quirinale S. Carlo alle Quattro Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din
Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul Imperial, Columna
19.05 lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum, S.
Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte
(Baptisterium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Co-
ronati, S. Clemente S. Croce in Gerusalemme;
Ziua a X-aa - 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul
Buda [i Catedrala; deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XII-aa - 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea - Ia[i;

Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,

scaune rabatabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu
mic dejun, (cazarea se va face `n Tab\ra de tineret, `n bun-
galowuri cu aer condi]ionat); tab\ra dispune de piscine,
jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei; `n pre] este in-
clus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru 7
euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup -
preot.

Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;

mesele care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli per-
sonale.

Pre]: 295 euro ^ 190 lei

Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de

telefon: 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CM
YK

16 S=mb\t\, 9 iunie 2007 CALEA PELERINULUI

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe

Toate drumurile duc la Roma

„Tutte le strade portano
a Roma“ (Toate drumurile
duc la Roma) [i „F\-]]i timp
[i vino la Roma. Nu vei
pierde nimic, vei câ[tiga
totul“, iat\ dou\ chem\ri
de care ascult\ milioane [i
milioane de turi[ti care,
atra[i de sublim, art\, re-
ligie, istorie, dar [i de...
paste, invadeaz\ ora[ul
`ntemeiat pe cele [apte co-
line. V\ invit\m [i pe dum-
neavoastr\, stima]i cititori
[i poten]iali pelerini, pe
parcursul a trei seriale, s\
face]i cuno[tin]\ cu urbea
care a dep\[it limitele isto-
riei, trecând de la cetate
antic\ la centru cultural [i
spiritual al Rena[terii, de-
venind, `n final, capital\ a
unei Italii moderne.
„Cetatea etern\“,
istorie [i mister
~nceputurile Romei se
pierd `n negura celor trei
milenii de existen]\. Le-
CM
genda spune c\ Roma a
YK
fost `ntemeiat\ de Romu-
victorie, dragoste, triumf [i
tragedie, glorie [i uitare.
Pe toate le-a tr\it Roma,
cetatea care a sfidat tim-
pul, continuându-[i, secol
dup\ secol, experien]ele. {i
totu[i nimic n-a `ngenun-
cheat-o, dovedind lumii
apusene [i r\s\ritene c\
`[i merit\ pe deplin renu-
mele de „Cetate etern\“.
Cetate `n care, o dat\ a-
jun[i, vom `ncepe vizitarea
ora[ului cu Antichitatea,
vom continua cu Rena[te-
rea [i vom sfâr[i prin cu-
noa[terea Romei moderne
[i contemporane.
Roma, muzeul
antichit\]ii
Zona antic\ a Romei re-
prezint\ un perimetru `n-
semnat din geografia ur-
bei, bine `ngrijit [i ocrotit
de muncipalitate, un ade-
v\rat muzeu `n aer liber.
Centrul acestui perimetru
`l reprezint\ Forumul ro-
man (`n fapt, centrul ora-
[ului de alt\dat\), consti-
miu Sever, Arcul lui Titus,
Bazilica lui Maxen]iu,
Casa Vestalelor [i altele ne
dau impresia c\ ne afl\m
`ntr-o adev\rat\ rezerva]ie
istoric\ [i artistic\. Dintre
acestea, Arcul lui Constan-
tin impresioneaz\ cel mai
mult, atât datorit\ arhitec-
turii sale, identificat\ prin
colonadele corintice, bol]ile
romane [i basoreliefurile
amintind de r\zboaiele `m-
p\ratului, cât [i prin sce-
nele reprezentând aspecte
din via]a cre[tinilor Romei.
Tot aici se p\streaz\, din
epoca antic\, sc\rile care
urc\ Colina Capitoliului.
~n stânga Senatului ro-
man se afl\ Biserica Sfân-
ta Maria d’Aracoli. Dac\
vom intra `n curtea inte-
rioar\, vom vedea bazinul
cu ap\ (`nconjurat `n pre-
zent cu grilaj) `n care câ-
teva gâ[te ne vor aminti de
„gâ[tele sacre“ ce au salvat
Roma, acum mai bine de
un mileniu [i jum\tate, de
invazia barbarilor. Muzeul
Capitoliului, cu celebra
„Lupoaic\ cu doi gemeni“,
peste 12 secole, Roma,
ora[ul-stat, a parcurs civi-
liza]ia roman\, trecând de
la monarhie la republic\
oligarhic\ [i apoi la im-
periu extins. Prin cucerire
[i asimilare, Roma antic\ a
dominat Europa de Vest [i
toat\ zona M\rii Medite-
rane, cedând, `n final, `n
fa]a invaziei barbarilor din
scolul al V-lea.
Roma antic\ s-a impus
prin organizarea militar\,
politic\ [i administrativ\,
prin art\, literatur\, arhi-
tectur\ etc.
~n ceea ce prive[te Rega-
tul Roman, pe acesta `l lo-
caliz\m `n perioada cu-
prins\ `ntre anul 753 `.H.,
anul fond\rii Romei, [i a-
nul 510 `.H., când se for-
meaz\ Republica Roman\.
Iar Republica Roman\ se
refer\ la guvernarea repu-
blican\ a ora[ului din anul
510 `.H. pân\ la instau-
rarea Imperiului Roman
din anul 44 `.H., an `n care
Senatul Roman `l nume[te
pe Cezar dictator perpetuu.
Unii istorici iau `n consider-
p\trundem `n uria[ul mu-
zeu antic, este „Columna
lui Traian“ din Pia]a Co-
lumnei, cu statuia `mp\-
ratului Traian `n vârf, ce
aminte[te de cele dou\
r\zboaie dintre romani [i
daci, din anii 101-102 [i
105-106. Descoperirea u-
nei arene denumite, de ex-
emplu, „Dacicus“, arat\ c\
erau un num\r mare de
daci care luptau ca gladia-
tori. Se mai [tie c\, mai
târziu, când Dacia a deve-
nit provincie roman\, ei [i-
au `ndreptat aten]ia mai
mult c\tre activitatea mili-
tar\, devenind membri ai
g\rzii imperiale - pretori-
eni - [i ai g\rzii c\lare.
Chiar [i inscrip]iile pietre-
lor funerare ale solda]ilor
Forumul Roman -
centrul Romei antice
fel de teatru de form\ cir-
cular\, `n aer liber, con-
struit `n secolul I, oarecum
asem\n\tor celor din Gre-
cia antic\. Se deosebe[te
totu[i de cele grece[ti prin
faptul c\ e o construc]ie
din dou\ amfiteatre situ-
ate fa]\ `n fa]\ [i `nsu-
mând 100.000 de locuri.
Colosseum-ul aminte[te de
luptele gladiatorilor, fie
`ntre ei, fie cu fiarele. Cel
mai dureros lucru pe care
`ns\ `l vom tr\i aici este
faptul c\ ni se vor desf\-
[ura vizual priveli[ti dra-
matice, legate de sfâ[ierea
primilor cre[tini de c\tre
s\lbaticele fiare, c\rora
CM
ace[tia le erau da]i de vii, YK

are anul 27 `.H., când ce au apar]inut g\rzii im- ca hran\, f\r\ lupt\. Totul
lus care, dup\ ce [i-a omo- tuit, la rândul lui, din alte ne va ajut\ s\ ne re`m- periale amintesc de locul
rât fratele geam\n, Re- „forumuri imperiale“ cu acela[i Senat `i acord\ lui spre distrac]ia familiilor
prosp\t\m cuno[tin]ele de- Octavian titlul de August. de origine al defunc]ilor.
mus, a devenit primul rege monumente ce amintesc de imperiale [i a prietenilor
spre Roma antic\. Imperiul Roman desem- A[a apare un nume sculp- acestora. Triste amintiri
al Romei. ~nv\luit `n isto- `mp\ra]i, precum: Traian,
neaz\ statul roman `n pe- tat `n marmur\ `n anul 70 pentru pelerinii cre[tini
rie [i mister, ora[ul a fasci- Augustus, Cezar, Vespasi-
nat dintotdeauna, deve- an, Domi]ian. Piese impor- De la ora[ul-stat, rioada urm\toare, când d.H., deci anterior cuceririi din lumea `ntreag\.
acesta controla provinciile Daciei. Este vorba de M\rturii despre traiul
nind din „Caput Mundi“ tante „de muzeu“, peste la Imperiul Roman elenizate de la Marea Me- Lucius Avius Dacus. Pre- la Roma al primilor cre[-
(capul lumii), `n era ro- dou\zeci, precum Templul
man\, capitala lumii cre[- lui Saturn, Templul lui De la anul 753 `.H. [i diteran\, ca [i regiunile zen]a dacilor la Roma, `n tini vom g\si imediat ce
tine. Istorie, art\, culoare, Vespasian, Arcul lui Septi- pân\ `n 476 d.H., timp de celtice din nordul Europei. garda imperial\, este rele- pa[ii ne vor purta spre
Ultima mare component\ vat\ [i de multele inscrip- marginea sudic\, pe intac-
a Imperiului Roman, Im- ]ii `n marmur\, dedicate ta Via Appia. O vom vizita,
periul Roman de R\s\rit `mp\ra]ilor, pe care se pentru c\ pe dreapta se a-
(Bizantin) a continuat s\ aflau [i numele solda]ilor fl\ vestitele Catacombe. ~n
existe pân\ `n 1453, când [i unde erau precizate [i fapt lungi galerii subte-
capitala acestuia, Cons- locurile de origine. S-au rane folosite de primii cre[-
tantinopol, a fost cucerit\ g\sit consemn\ri despre tini pentru rug\ciuni, pen-
de otomani. daci din Drubeta, Zarmize- tru ad\postire, pentru ac-
getusa [i Apullum. tivit\]ile de cult [i chiar
pentru `nmormânt\ri. As-
Dacii `n capitala ta `n timp ce, pe partea o-
imperiului Triste amintiri pus\, vom g\si casele ro-
Catacombele, pentru cre[tini mane [i vilele cu colona-
casele cre[tinilor prigoni]i Primul monument ce ne dele aproape intacte ce au
impresioneaz\, `ndat\ ce Al doilea monument se- apar]inut patricienilor a-
me] este Colosseum-ul, un cum dou\ mii de ani. a
z DESCOPERIND SPIRITUALITATEA APUSEAN|: z SPIRITUALITATE BIZANTIN| ~N ASIA MIC|:
Troia-Pergam-Smyrna-Efes- Patmos-Heraclis-Capadocia-Constantinopol
Bizan] [i Rena[tere `n Italia
a 12 zile / 10 nop]i `n perioada: 27 august -1
10 septembrie
a 11 zile / 10 nop]i `n perioada: 25 iunie - 5 iulie
a Pre]: 370 euro + 220 RON
a Pre]: 450 euro + 218 RON
~n cadrul Programului pelerinajului:
Trasee [i obiective incluse `n Program: Deplasarea se face pe itineriul Ia[i- Bucure[ti – Ruse – Veliko Tarnovo –
Capitan Andreevo (Bulgaria) – Edirne –Adrianopol (Turcia) –Çanakkale;
Viena (Catedrala Sf. {tefan, Centrul Istoric, Palatul Imperial, Prim\ria, se traverseaz\ cu feribotul strâmtoarea Dardanele, se viziteaz\ Troia,
Parlamentul; Vene]ia (Pia]a San Marco, Bazilica San Marco, Palatul Dogilor, Pergamonul, Biserica Sf. Ioan [i se face turul panoramic al Izmirului (fosta
Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Vene]iei); Smyrna); se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (participare la rug\ciune),
Floren]a (Domul cu Cupola, Palazzo Vecchio, Galeriile de Arta, Palazzo Pitti,
Cetatea Efes (biblioteca, amfiteatrul, Biserica Maicii Domnului - `n care s-
Ponte Vecchio, Biserica Santa-Croce: mormintele lui Galileo Galilei,
Michelangelo, Rossini); Pisa (Domul din Pisa, Pia]a Rosacrucienilor); Roma: a ]inut Sinodul III Ecumenic), mormântul Sfântului Ioan Evanghelistul,
SS Cosma e Damiano, Forum Romanum, Fori Imperiali, Columna lui Traian, Biserica ridicat\ de ~mp\ratul Iustianian, Templul Zei]ei Artemis (una
Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptisterium), S. Giovanni in Laterano, S. dintre cele 7 minuni ale lumii); se viziteaz\ op]ional insula Patmos (Grecia)
Croce `n Gerusalemme, Trastevere (S. Maria in Trastevere, S. Crisogono, S. –unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a scris Apocalipsa-, pe[tera
Cecilia); Isola Tiberina (S. Bartolomeo); Ghetto; Capitol; S. Pudenziana; S.M. Apocalipsei [i M\n\stirea Chora; se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i biserica
Maggiore; S. Prassede; S. Martino ai Monti; S. Pietro in Vincoli; Piramide; S. Sfântului Filip, terasele cu ap\ termal\ (fenomen geologic deosebit) [i
Paolo fuori le mura; Catacombele (Domitilla, S. Callisto [i S. Sebastiano); S. cetatea Laodiceea; se efectueaz\ deplasarea spre Capadocia pe traseul
Sebastiano, Via Appia Antica, Fontanella Trevi, (dac\ timpul permite, Konya (Iconium) Aksaray – Nev[ehir (Nyssa), Göreme; se viziteaz\ Valea
op]ional: Pza. del Quirinale, S. Andrea al Quirinale, S. Carlo alle Quattro Zelve (locuin]ele [i bisericile rupestre paleocre[tine), Cavu[in (Biserica
Fontane, SS. XII Apostoli), Vizit\ la Vatican, Pia]a San Pietro, Domul Sf. Imparatului Nikifor Fokas), Pa[a Bagi (chilia Sfântului Simeon St=lp-
Petru (Pieta [i Capela Sf. Petru, optional Mormântul Sf. Petru [i urcare `n nicul), ora[ul subteran Kaimakli, a[ez\mintele monahale din Valea Collosseum-ul - dou\ teatre `ntr-unul singur
Cupola Domului), Muzeele Vaticanului, Camposanto Teuton, Pza. del Popolo, Göreme; se face un tur panoramic al ora[ului Ankara, cazare la Istanbul [i
Treptele spaniole, S. Silvestro (Campanile), Montecitorio, S. Agostino tur al ora[ului bizantin; se viziteaz\ sediul Patriarhiei Ecumenice, Biserica
Panthéon, Pza. Navona, S. Agnese in Agone, S.M. Dell’Anima Abbazia S. Nilo
in Grottaferrata, Castel Gandolfo; Terni (vizit\ la parohia ortodox\ „Sf.
Vlaherne, M\n\stirea Chora, M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoarea Pagin\ realizat\ de Grigore RADOSLAVESCU
Edi Kule, zidurile vechiului ora[ Constantinopol, Catedrala Sf. Sofia, con-
Parascheva“); Assisi (Basilica Sf. Francisc); Ferrara (Castel Estense, struit\ de `mp\ratul Iustinian `n 537, Moscheea Albastr\, Topkapi – fos-
Catedrala); Ravenna (Basilica San Vitale, Domul, Battisterio Neoniano,
tul palat al sultanilor [i actualul Muzeu Na]ional al Turciei cu exponate
Mormântul lui Dante); Padova (`nchinare `n Catedrala Sf. Iustina la Moa[tele

Tipografia Albina
Sf. Apostol [i Evanghelist Luca); Budapesta (Castelul [i Catedrala din Buda). unice cum ar fi Sabia lui David, mâna dreapt\ a Sfântului Ioan
Botez\torul, sabia lui {tefan cel Mare.

~n pre] sunt incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,

scaune rabatabile, instala]ie audio-video);cazare `n hoteluri de 2*
~n pre] sunt incluse: transport autocar modern - 2**; 10 nop]i a Mitropoliei
cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i 4**** stele; 10 x mic de-
[i 3*, cu mic dejun; preot `nso]itor de grup. jun; 6 x cina; tax\ de trecere Dardanele Canakkale); tax\ de tra- Moldovei [i Bucovinei
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;
mesele neprev\zute `n program; asigurarea medical\ obligatorie.
versare Yalova (Marea Marmara); preot `nso]itor; ghid vorbitor de
limba român\. Nu sunt incluse: viza de intrare `n Turcia; asigu- angajeaz\
rarea de s\n\tate aproximativ 8 euro); intr\rile la obiective un muncitor
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefoanele: (aproximativ 50 euro); excursia op]ional\ la Patmos (aprox. 55
0232/276907; 0727/500543 euro/pers); croaziera pe Bosfor (`n jur de10 euro); alte mese decât pentru imprimarea de ziare
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, cele din program [i b\uturile la mese; tipsurile (bac[i[uri). (program de noapte).
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16 (în curtea Catedralei Experien]a ca muncitor offset sau
mitropolitane), Fax: 0232/276867 montajist constituie un avantaj.
website: http://www.centruldepelerinaj.ro, e-mail:
centruldepelerinaj@yahoo.co.uk, office@centruldepelerinaj.ro V\ mul]umim [i v\ a[tept\m! Rela]ii la telefon 0722/800.895

CM
YK
 CM
YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
Unii nu pot tr\i 10 iunie 2007
Nr. 23 (87) Anul III - SERIE NA}IONAL|
f\r\ r\zboi 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
Cu to]ii suntem tenta]i s\ lunar - cu taxele po[tale incluse
credem c\ ni se face mai mul-
t\ nedreptate decât provo- www.ziarullumina.ro
c\m noi altora, [i unii chiar info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

merg `n mormânt cu acest

gând. Din p\cate, vârtejul
r\ut\]ilor este stins `n prea Propagand\ de[\n]at\
pu]ine situa]ii, de prea pu]ine Consulta]ii [i
ori. De[i cred c\ r\utatea [i `n teatrele [i
tratamente pentru

PAGINA 12
PAGINA 11

bun\tatea au acela[i grad de

contagiune, atitudinea du[- cinematografele
m\noas\ prolifereaz\.
României comuniste bolile picioarelor
PAGINA 3

Ortodoxia `n Albania:
un miracol `n desf\[urare
a ~n perioada comunist\, Albania a fost declarat primul stat ateu din lume a Toate bisericile din
aceast\ ]ar\ au fost distruse, iar slujbele religioase interzise a Azi, Albania continu\ s\ fie cel mai
s\rac stat al Europei, dar tr\ie[te o adev\rat\ `nviere spiritual\ a Sute de biserici au fost redeschise
sau construite, iar prezen]a Bisericii `n societate este mai vie dec=t oric=nd a PAGINILE 8-9

„Ai `ncredere,
scoal\-te.
Te cheam\!“
PAGINA 3

CM CM
YK YK

„F\r\ nemurire [i
mântuire, libertatea
e de neconceput“
PAGINILE 6-7

„Un popor f\r\ sfin]i

este ca un copac
lipsit de roade“
PAGINA 10

Libertatea eu o asem\n cu o frânghie ag\]at\ de undeva, de sus. Te po]i urca pe ea

„
„ la cer, particip=nd la actul mântuirii tale cre[tine, sau po]i s\ cobori `n `ntuneric.
Petre }u]ea
CM
YK
2 Duminic\, 10 iunie 2007
Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
Orientalismul lui Plotin
de prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Filosofia neoplatonic\
reprezint\ cea mai sem-
nificativ\ crea]ie filosofi-
c\ a primului mileniu de
dup\ Hristos; ea a fost, `n
acela[i timp, filosofie reli-
gioas\, ba chiar religie, `n
sensul de religiozitate
mistic\. Locul s\u de na[-
tere este ora[ul Alexan-
dria Egiptului, iar perso-
nalitatea de numele c\re-
ia se leag\ ea este Plotin
(203-270 d. Hr.), care dis-
punea de o uria[\ capaci-
tate de sintez\ [i care es-
te cel mai mare gânditor
al antichit\]ii târzii.
Dup\ Alexandru cel
Mare (356-323 `. d. Hr.),
grecii au „elenizat“ Orien-
tul; la rândul s\u, Egip-
tul [i-a pus pecetea nu
doar asupra obiceiurilor,
ci [i a modului de a gândi
a grecilor, `n pofida efor-
turilor noilor st\pâni ai
Egiptului de a-i men]ine
pe localnici `ntr-o condi]ie
inferioar\. Pentru a face
inteligibil\ gândirea lui
Plotin [i filosofia neopla-
tonic\ `n general, É. Bré-
hier consider\ c\ trebuie
extins\ aria influen]elor
de un fel sau altul pân\
`n India. ~n acest sens,
Alexandria Ptolemeilor
trebuie privit\ ca un
punct `n care, `n secolul
al III-lea d. Hr., se inter-
sectau civiliza]ii, culturi,
filosofii [i religii dintre
cele mai diferite, repre-
zentând ceea ce ast\zi
numim Europa, Africa [i
Asia. ~n Alexandria tr\ia
o lume absolut cosmopoli-
~NTRE ALFA {I OMEGA
Cât de p\rtinitor este Dumnezeu?
de Ionu] BURSUC
Orice instan]\ de jude-
cat\ este susceptibil\ de
a gre[i atunci când cânt\-
re[te dreptatea `ntre do-
u\ p\r]i. Fie dintr-o insu-
ficient\ informare asupra
cazurilor, fie printr-o ar-
gumenta]ie mai pu]in con-
ving\toare a uneia dintre
p\r]i, sau pur [i simplu
din rea voin]\, instan]a
poate leza, de multe ori
iremediabil, una din p\r-
]ile care se judec\ `ntr-o
oarecare pricin\. Proba-
bil tocmai din motivul im-
perfec]iunii oric\ror orga-
nisme umane de judecat\
exist\ `n societ\]ile mo-
derne posibilitatea recur-
sului la forme superioare
de evaluare juridic\ a
p\r]ilor aflate `n disput\.
Una dintre cele mai co-
mune imagini pe care pro-
babil fiecare cre[tin [i-o
formeaz\ despre Dumne-
zeu, `nc\ din primii ani
de via]\, este aceea a u-
nui Judec\tor Absolut.
Cine nu `[i aminte[te me-
morabilele scene din prid-
vorul bisericilor, `nf\]i-
[ând, `ntr-o manier\ de-a
dreptul impresionant\,
scena Judec\]ii de Apoi?
t\; micile bronzuri [i ter-
acote arat\ clar c\ aici
convie]uiau deopotriv\
„…greci, italieni, sirieni,
libieni, cilicieni, etiopieni,
arabi, bactrieni, sci]i, in-
dieni [i per[i“ (V. Chapot).
Faptul c\ gândirea [i
filosofia lui Plotin ar fi
putut fi marcate [i influ-
en]ate de idei preluate
din afara spa]iului gre-
cesc, mergând probabil
chiar pân\ `n India, se `n-
trevede, `ntre altele, din
aceea c\ filosofii de la
sfâr[itul sec. III d. Hr. se
revendic\ de la o tradi]ie,
recunoscând c\ ideile lor
sunt, `n mare parte, o e-
xegez\ a ideilor predece-
sorilor lor. Plotin `nsu[i
m\rturise[te: „trebuie s\
credem c\ ferici]ii filosofi
dinainte au descoperit
adev\rul; [i trebuie doar
s\ c\ut\m care sunt ace-
ia care l-au g\sit, [i cum
`l putem `n]elege“ (Enne-
ade, III, 7, 1, 13). „Teorii-
le noastre“, adaug\ el, „nu
au nimic nou [i nu sunt
de azi; ele au fost spuse,
de mult, dar f\r\ a fi dez-
voltate, [i noi nu suntem
decât interpre]ii [i ex-
ege]ii acestor doctrine
vechi“ (Enneade, V, 1, 9).
Istorici mai vechi ai filo-
sofiei, de altfel, cum ar fi
Brucker, Tenneman, con-
sider\ sistemul lui Plotin
(Enneade, VI, 7, 2) ca re-
zultat al invaziei unor
idei orientale str\ine spi-
ritului grecesc. ~ntr-un a-
nume fel, acest lucru este
explicabil. De[i apar]ine
filosofiei grece[ti, Plotin
`[i pune probleme pe care
filosofia greac\ nu [i le-a
pus vreodat\: e vorba de
Este greu de presupus c\,
indiferent de vârst\, sta-
tut social sau nivel de cul-
tur\, po]i trece impasibil
pe lâng\ scene reprezen-
tând oameni afla]i `n mij-
locul acestui teribil exa-
men: Judecata final\!
Stimula]i fiind de talen-
tul mai mult sau mai pu-
]in remarcabil al pictori-
lor, privitorului `i r\sar
`n minte, totodat\, frân-
turi din secven]ele biblice
care implic\ ideea de ju-
decat\: pilda celor zece
fecioare sau a talan]ilor.
Insistând asupra exem-
plelor, cineva s-ar putea
`ns\ gândi [i la pilda fiu-
lui risipitor sau la poc\in-
]a in extremis a tâlharu-
lui r\stignit pe Golgota.
De[i primele exemple
amintite subliniaz\ `ntr-
un mod mai mult decât
evident intransigen]a [i
absoluta impar]ialitate a
judec\]ii divine, celelalte
vin s\ completeze aceast\
imagine ini]ial\, ad\ugân-
du-i noi dimensiuni. Ana-
lizând mai `n am\nunt
cele dou\ ipostaze, sau
moduri de judecat\ s-ar
putea spune c\ acestea
implic\ o inerent\ con-
tradic]ie. Cum se `mpac\
accentul radical cu care
Cine nu `[i aminte[te memorabilele scene din pridvorul bisericilor,
`nf\]i[ând, `ntr-o manier\ de-a dreptul impresionant\, scena Judec\]ii
de Apoi? Este greu de presupus c\, indiferent de vârst\, statut social
sau nivel de cultur\, po]i trece impasibil pe lâng\ scene reprezentând
probleme propriu-zis reli-
gioase. A[a se explic\ `n-
cercarea sa de a adapta
filosofia greac\ unor punc-
te de vedere care nu erau
ale ei; de a transforma
profund elenismul, de a
constrânge, `ntr-un fel
sau altul, filosofia greac\
s\ spun\ ceea ce nu-i era
`n fire s\ spun\.
~ncercând s\ argumen-
teze orientalismul lui Plo-
tin, É. Bréhier sus]ine c\
realitatea istoric\ nu se
`ncadreaz\ totdeauna `n
categoriile pe care spiri-
tul nostru e obligat s\ le
creeze pentru a o studia.
Civiliza]iile nu se consti-
tuie niciodat\ `n unit\]i
autonome. Chiar `n anti-
chitate, leg\turile `ntre
civiliza]ii `ndep\rtate spa-
]ial [i lingvistic sunt mai
directe [i mai numeroase
decât s-ar crede. ~n par-
ticular, dup\ cum se [tie,
grecii antici erau mari
comercian]i, c\l\tori [i a-
matori de exotism. Erau
fascina]i de civiliza]iile
orientale, mai vechi decât
a lor. Platon, de pild\, la-
ud\ `n repetate rânduri
`n]elepciunea egiptenilor
[i pe cea persan\. ~n ce
prive[te India, `ncepând
cu expedi]ia lui Alexan-
dru cel Mare, grecii au
fost puternic impresiona]i
de modelul ascezei [i as-
cetului indian, pe care `l
numeau „gimnosofist“. De
asemenea, `ncepând cu
perioada lui Octavian
Augustus (27 `. d. Hr.),
a[a cum arat\ geograful
Strabon, `ntre lumea occi-
dental\ [i India, prin
Alexandria, Nil [i golful
Arabiei, s-au amplificat
este `nfierat\ impasibili-
tatea [i neglijen]a celui
care nu [i-a `nmul]it ta-
lantul, cu invita]ia p\rin-
teasc\, cald\ ca o adiere
de prim\var\: „ast\zi vei
fi cu Mine `n Rai!“, [tiind
c\ tâlharul r\stignit nu
fusese nicidecum pedepsit
pe nedrept? Fecioarele
din pilda biblic\ au gre[it
oameni afla]i `n mijlocul acestui teribil examen: Judecata final\!
rela]iile comerciale. Indi-
enii trimiteau ambasade
la Roma, `nc\rcate cu da-
ruri, precum cea trimis\
la `mp\ratul Augustus, a-
mintit\ de Strabon, [i cea
trimis\ la `mp\ratul Ela-
gabal, men]ionat\ de Por-
fir (De abstinentia, IV,
17). Cei dornici puteau
afla informa]ii despre obi-
ceiurile [i filosofia in-
dian\. Astfel, Porfir ne
ofer\ rezumatul unui tra-
tat pe care Bardesanes
din Babilon `l consacrase
discu]iilor sale cu hin-
du[ii veni]i cu ambasada
la Elagabal, `n care sunt
prezentate pe larg obi-
ceiurile brahmanilor [i
asce]ilor din India.
Cel care ofer\ o expli-
ca]ie competent\ a influ-
en]elor filosofiei indiene
`n mediul p\gân [i cre[tin
alexandrin este E. See-
berg. ~n viziunea sa, leg\-
tura dintre neoplatonis-
mul p\gân [i cre[tin cu
India a fost f\cut\ de c\-
tre cunoscutul filosof neo-
platonic Ammoniu Sak-
kas (cca. 175-243 d. Hr.),
profesor al `ntemeietoru-
lui neoplatonismului târ-
ziu, Plotin, [i `n acela[i
timp al lui Origen, fonda-
torul teologiei sistematice
cre[tine din cadrul {colii
catehetice din Alexandria.
Acceptarea tezei unei re-
la]ii mai mult decât de or-
din intelectual `ntre Am-
moniu [i India este de-
monstrat\ de mai mul]i
istorici, dar `n primul
rând de c\tre germanul
E. Benz. Acesta consider\
c\ traducerea numelui
profesorului lui Plotin [i
Origen, „sakka – sakko-
foros“, nu e decât o glu-
m\. ~n fapt, acest nume
demonstreaz\ genealogia
sa, respectiv faptul c\ pro-
venea din vestita dinastie
princiar\ din nordul Indi-
prin nes\buin]a de a nu-[i
fi preg\tit din vreme can-
delele cu untdelemn, dar
cu cât mai nes\buit a fost
fiul risipitor, care [i-a
cerut partea de mo[tenire
`nainte de vreme, p\r\-
sind casa p\rinteasc\? Cu
alte cuvinte, cum se pot
`mpleti, f\r\ a se exclude,
dreptatea [i iertarea, in-
ei, Sakiya, din care prove-
nea `nsu[i Buddha. Teza
istoricului german e con-
firmat\ inclusiv de câte-
va informa]ii oferite de
Porfir privind via]a lui
Ammoniu, `ntr-o lucrare
intitulat\ Via]a lui Plotin
(vezi Porphyrios Vita
Plotini, 3). Aici, Porfir re-
lateaz\ textual faptul c\
Plotin a fost influen]at `n
filosofia sa nu doar de
per[i, ci [i de indieni, [i
c\ aceast\ influen]\ pro-
vine de la Ammoniu, al
c\rui discipol a fost vre-
me de unsprezece ani.
Pentru a-[i aprofunda cu-
no[tin]ele privind filoso-
fia oriental\, Plotin s-a a-
l\turat campaniei milita-
re a `mp\ratului Gordian
al III-lea `mpotriva per[i-
lor. Din nefericire, n-a
mai ajuns `n India, pen-
tru c\ `mp\ratul [i tru-
pele sale au e[uat deja `n
Mesopotamia, iar Plotin a
reu[it s\ se salveze refu-
giindu-se `n Antiohia.
Observa]ia lui Porfir
privind faptul c\ Plotin a
cunoscut filosofia indian\
prin intermediul lui Am-
moniu reiese chiar din
scrierile filosofice ale lui
Plotin, `n care el trateaz\
pe larg problema re`ncar-
n\rii. Este evident c\ el
nu mai abordeaz\ aceas-
t\ problem\ `n maniera
lui Platon, respectiv sub
forma unor mituri, ci ape-
leaz\ la registrul unei
doctrine evoluate siste-
matic, pe temeiul unor
medita]ii [i reflec]ii filo-
sofice (Enneade, I, 1,11).
Influen]a Upani[adelor
indiene asupra filosofiei
lui Plotin se confirm\ mai
ales `n adev\ratul subiect
al tratatelor 4 [i 5 din a
[asea Ennead\, intitulate
C\ unul [i acela[i lucru
poate fi simultan pre-
tutindeni. Plotin afirm\
transigen]a [i milostenia,
`n planul lui Dumnezeu `n
raport cu oamenii?
Probabil cele mai ones-
te r\spunsuri la astfel de
`ntreb\ri sunt acelea care
izvor\sc dintr-o raportare
la sine `nsu[i [i la expe-
rien]a fiec\ruia cu Dum-
nezeu. Este greu de crezut
c\ cine se simte `ndep\r-
tat [i `nstr\inat de Dum-
nezeu, con[tient fiind de
iminen]a judec\]ii divine,
`[i dore[te cu orice pre] s\
fie subiect al acesteia. Nici
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor
permanent c\ Fiin]a uni-
versal\ e pretutindeni [i-n
toate: „Natura divin\ e
infinit\, ea nu e, deci, li-
mitat\. Adic\ ea nu lip-
se[te niciodat\; dac\ ea
nu lipse[te niciodat\, e
prezent\ `n toate“ (VI, 5,
5). Nu trebuie c\utat\
undeva aiurea, ci trebuie
doar tr\it\ `n sensul de
a-i fi sim]it\ prezen]a. Ea
poate fi resim]it\ – [i aici
se `ntrevede din nou izul
upani[adic al Absolutului
– prin simpla schimbare
a perspectivei: „Ori sun-
te]i `n stare s\ o atinge]i,
sau sunte]i deja `n Fiin]a
universal\, [i atunci nu
mai c\uta]i nimic; sau re-
nun]a]i la ea, fiindc\ v\
`ndrepta]i `n alt\ parte…
Nu e nevoie ca ea s\ vin\
pentru ca s\ fie de fa]\;
voi sunte]i cei pleca]i; dar
a pleca, nu `nseamn\ a p\-
r\si fiin]a pentru a pleca
`n alt\ parte, fiindc\ ea e
tot acolo; ci, fiind al\turi
de ea, voi i-a]i `ntors spa-
tele“ (VI, 5, 12). a
un gre[it nu `[i a[teapt\
cu ner\bdare momentul
judec\]ii, ci sper\ `n [ansa
vital\ a `ndrept\rii. {ti-
indu-se `ndatorat, nimeni
nu `[i gr\be[te momentul
scaden]ei, ci `ncearc\ s\-[i
echilibreze situa]ia, revi-
gorându-se [i pl\tindu-[i
datoriile.
Fiind drept, dar [i iubi-
tor de oameni, Dumnezeu
nu r\mâne impasibil la
dorin]a [i disponibilitatea
oamenilor de a se `ndrep-
ta, ci ofer\ acestora [anse
nenum\rate de a-[i relan-
sa [i rena[te propria exis-
ten]\. De[i este infinit de
„dreapt\“, dreptatea lui
Dumnezeu nu este `n nici
un caz rigid\. Nu contabi-
lizeaz\ cu precizie sc\de-
rile [i lipsurile, a[teptând
cu satisfac]ie momentele
`n care s\ r\spl\teasc\
precis tuturor, ceea ce li
se cuvine. Dimpotriv\, ne-
num\ratele exemple bi-
blice ne ilustreaz\ o drep-
tate care transcende `n-
gustimea conceptelor u-
mane [i care `mbin\, `n si-
ne, `ntr-o form\ cu totul
nea[teptat\, iubirea, mila,
compasiunea [i `n]elege-
rea. Din aceast\ perspec-
tiv\ se poate spune c\
Dumnezeu este nu doar
drept, dar [i p\rtinitor, lu-
ând partea acelora care au
`nv\]at s\ fie ei mai `ntâi
impar]iali cu ei `n[i[i. a
 Duminic\, 10 iunie 2007
Opinii
LUMINA DIN CUV+NT
„Ai `ncredere, scoal\-tte. Te cheam\!“
Nu [tiu dac\ v-a a]i
gândit vreodat\: dac\
am lua `n considera]ie
toat\ Evanghelia câ-
t\ o [tim [i cât\ o `n -
]elegem, [i am c\uta
un motto pentru E-
vanghelia `ntreag\
sau pentru p\r]i din
Evanghelie, oare care
s-a
ar potrivi cel mai
bine?
S\ [ti]i c\ eu m-am gân-
dit [i mi-am [i ales un
EDUCA}IE {I INTEGRARE
Revigorarea discursului religios
de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
Suntem contemporanii
unor reconfigur\ri ale
universului comunica]io-
nal `n care mesajele de
tot felul se confrunt\, se
`ntretaie, se stimuleaz\
sau se anihileaz\ reci-
proc. ~ntr-un astfel de
peisaj ne `ntreb\m cum
trebuie s\ arate comuni-
carea religioas\, cum tre-
buie „`mpachetat“ ast\zi
„mesajul“ Domnului, cum
trebuie discutat `n jurul
faptului religios.
Participând la o predi-
c\ (doar o ipostaz\ a dis-
cursivit\]ii religioase), ni
se transmit mesaje speci-
fice, ni se semnific\ ni[te
valori, ni se sugereaz\
traiecte de ac]iune etc.
prin felul cum este di-
mensionat universul dis-
cursiv respectiv de c\tre
actantul principal, preo-
tul ce vorbe[te `n fa]a e-
noria[ilor. O astfel de
ipostaz\ este ea `ns\[i un
construct deschis, la el a-
vând acces mai multe ca-
tegorii de receptori cu
grade de cultur\, moti-
va]ii, expectan]e diferite.
Pastorala scris\ [i pre-
zentat\ de un ierarh este
o alt\ ipostaz\ a discur-
sivit\]ii religioase ce va
„afecta“ alte niveluri psi-
hocomportamentale sau
straturi ale receptivit\]ii
credincio[ilor. Comenta-
riile, lu\rile de pozi]ie, di-
gresiunile purtate pe
marginea fenomenelor de
credin]\ `n ziare, la radio
[i televiziune, postate pe
situri mai mult sau mai
pu]in specializate, pe re-
]eaua internetului sunt
alte prezen]e ale acestei
discursivit\]i. C\r]ile [i
tratatele de teologie sau
de vizare a religiilor din
perspective diverse sunt
noi „etaje“ ale universului
comunica]ional de factu-
r\ religioas\. Pe de alt\
parte, putem identifica
mai multe variante ale
limbajului religios (lim-
bajul textelor sacre, lim-
bajul liturgic, limbajul
rug\ciunii, limbajul pre-
dicii, limbajul savant al
comentariilor etc.) ce pre-
zint\ afinit\]i cu alte ti-
puri de limbaj (poetic,
filosofic, [tiin]ific, tehnic
etc.) cu grade diferite de
motto pe care l-a[ pune `n
fa]a Evangheliei [i `n fa]a
Evangheliilor [i `n fa]a
fiec\rei p\r]i din Evan-
ghelie. E un cuvânt pe ca-
re l-au spus oameni din
mul]ime [i pe care `l g\sim
`n Sfânta Evanghelie de la
Marcu. ~n Sfânta Evan-
ghelie de la Marcu, `n ca-
pitolul 10, de la versetul
46 se spune cum Domnul
Hristos a dat vedere unui
constrângere sau de „re-
laxare“ fa]\ de textul de
baz\, cel biblic.
O privire fugar\ asu-
pra acestui segment al co-
munic\rii sociale ne de-
termin\ s\ sesiz\m o
`ncreng\tur\ de mesaje,
un amestec pestri] de
tendin]e [i registre `n
care se `ntâlnesc arhais-
mul [i neologismul, crip-
ticul [i accesibilitatea,
platitudinea [i vivacita-
tea, limbajul „`nlemnit“ [i
licen]a str\lucit\, lozin-
c\ria [i metafora origi-
nal\, sentin]a `n]epenit\
[i sugestia binevoitoare,
sfor\iala obositoare [i ta-
lentul expresiv. Credem
c\ `n toate modula]iile co-
munic\rii religioase este
loc de mai mult\ aten]ie
fa]\ de limbaj, fa]\ de
construc]iile logice ale
ideilor, fa]\ de structurile
argumentative desf\[u-
rate, fa]\ de expresie [i
frazare, fa]\ de coeren]a
[i profunzimea explicati-
v\. Ne-ntreb\m dac\ nu
ar fi nimerit s\ se creio-
neze o strategie de re-
`nnoire discursiv\, de
articulare, corelare [i
completare a acestor regi-
stre, de dimensionare a
unor politici comunica-
]ionale mai inteligente la
nivelul eparhiilor sau
`ntregii noastre biserici.
Fiecare fapt existent
([i religia este unul dintre
cele mai profunde) secre-
teaz\ un discurs, este `n-
conjurat de o „aur\“ reto-
ric\ ce `i specific\ impor-
tan]a [i `i contureaz\ va-
loarea. Important este fe-
nomenul ca atare (rug\-
ciunea, participarea la
ritualurile sacre), dar [i
discursivitatea n\scut\
pe marginea acestuia.
Desigur, actul sacru nu
poate fi substituit de „po-
vestirea“ acestuia, de teo-
ria despre religie, `n ge-
neral. Dar trebuie s\ re-
cunoa[tem c\ resurec]ia
[i demnitatea unui feno-
men sunt sporite [i de
calitatea discursivit\]ii
inevitabile. De pild\,
cre[terea religiozit\]ii u-
nei comunit\]i ca [i a
con[tiin]ei identit\]ii con-
fesionale sunt explicabile
[i prin extensiunea co-
mentariilor despre reli-
gie, prin cre[terea ocazi-
ilor de cunoa[tere a speci-
ficit\]ii unei religii (prin
ziare, radio, televiziune),
orb de la Ierihon. {i `n is-
torisirea aceea se spune c\
orbul de la Ierihon striga:
„Iisuse, Fiul lui David, mi-
luie[te-m\!“, dup\ ce a
aflat el de ce e mul]ime.
El cer[ea la marginea
Ierihonului [i a auzit tu-
multul mul]imii [i a `ntre-
bat cine e, ce se `ntâmpl\.
{i i s-a spus c\ trece Iisus
din Nazaret. {i atunci el,
din toate puterile, a `nce-
prin studiul religiei `n
[coli. De aceea, nu putem
neglija `n nici un caz am-
ploarea [i calitatea aces-
tui cumul peri-religios, ce
se va repercuta pozitiv -
direct sau indirect, ime-
diat sau `n timp - la ni-
velul practicii religioase
ca atare.
~n conformitate cu te-
oriile generale ale limba-
jului putem sesiza mai
multe func]ii ale discursi-
vit\]ii religioase: func]ia
de comunicare (de trans-
mitere a unor informa]ii
specifice), func]ia de apel
(ce-l vizeaz\ pe destina-
tar), func]ia expresiv\
(centrat\ pe receptivita-
tea locutorului), func]ia
metalingvistic\ (orienta-
t\ spre cod), func]ia po-
etic\ (ce are ca obiect
enun]ul) [i func]ia fatic\
(ce vizeaz\ contactul din-
tre participan]ii la comu-
nicare). ~n cazul discur-
sului cre[tin, limbajul
mai are [i func]ia de in-
stituire a realit\]ii sacre,
de reiterare simbolic\ a
mor]ii [i `nvierii lui Iisus
Hristos, din centrul litur-
ghiei cre[tine. De fapt, `n-
treaga liturghie se consti-
tuie `ntr-un referen]ial de
consacrare [i de contura-
re a unui perimetru de
`ntâlnire cu Dumnezeu. E
un discurs prin care
Dumnezeu este chemat [i
adus printre noi. Avem de
a face cu o func]ie de
`nfiin]are [i legitimare
ontologic\.
Toate cele [apte func]ii
invocate se pot actualiza
`n perimetrul discursului
religios, predominan]a u-
neia sau alteia fiind dat\
de contextul edit\rii dis-
cursive, raportul dintre
sacru [i mundan `n evo-
carea religioas\, obiecti-
vele diferi]ilor actan]i (de
celebrare, de informare,
de persuadare, de justifi-
care etc.).
Desigur, putem decela,
`n cadrul comunic\rii re-
ligioase, mai multe grade
de specificitate semanti-
c\, de la unidirec]ionali-
tatea discursului liturgic
pân\ la larghe]ea limba-
jului colocvial `n care fap-
tul religios se dilueaz\, se
trans-codeaz\ pierzân-
du-[i din criptizarea ini-
]ial\, pân\ la un punct
justificat\ [i de-n]eles. La
orice nivel ne-am plasa, e
loc de o nou\ stilistic\, de
Biserica este o form\ de congregare comunitar\, iar discur-
sivitatea promovat\ de ea trebuie s\-i aduc\ pe oameni la co-
muniune. {i prin discurs, [i prin limbaj, [i prin ceea ce este
dincolo de el. Cuvântul lui Dumnezeu pretinde s\ fie tradus
permanent `n „cuvântul“ omului, de acum [i de pretutindeni.
put s\ strige: „Iisuse, Fiul
lui David, miluie[te-m\!“.
{i lumea ca lumea: taci
m\ acolo, vezi-]i de trea-
b\! {i el striga mai depar-
te. {i atunci Domnul Hris-
tos le-a poruncit oameni-
lor s\-l duc\ la El. {i cine-
va, unii din mul]ime, s-au
dus la el [i au zis a[a: „Ai
`ncredere, scoal\-te. Te
cheam\!“ (Marcu 10, 49).
Deci: „Ai `ncredere, scoa-
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al
Departamentului pentru
Preg\tirea Personalului
Didactic, Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i
o reconfigurare discur-
siv\ `n raport cu evolu]ia
limbajului [i cu toposul
cultural al vremii. Nu pu-
tem pretinde o rescriere a
liturghiei deja fixat\ de
sute de ani sub aspectul
secven]elor [i a ]esutului
s\u discursiv. Dar e de
a[teptat `n perspectiv\ ca
anumite entit\]i minima-
le de discurs s\ fie aduse
la zi sau s\ fie calibrate
`n raport cu experien]ele
oamenilor contemporani.
Nu mai poate fi operabil
(lingvistic [i nu numai)
un `ndreptar de spoveda-
nie, de pild\, alc\tuit
acum câteva sute de ani,
ce poate pretinde mai
mult o valoare de arhe-
ologie cultural\ [i mai
pu]in una `ndrum\toare,
tehnic-corectiv\.
Dac\ vrem o biseric\
vie, atunci [i discursul
promovat de ea se cere a
fi actual, contemporan,
natural, pe m\sura oa-
menilor ce o compun, `n
concordan]\ cu libertatea
individual\ responsabil\,
[i nu a unei autorit\]i ab-
stracte rupte de individ,
ce tinde s\ se men]in\
deasupra lui. Biserica
este o form\ de congre-
gare comunitar\, iar dis-
cursivitatea promovat\
de ea trebuie s\-i aduc\
pe oameni la comuniune.
{i prin discurs, [i prin
limbaj, [i prin ceea ce este
dincolo de el. Cuvântul
lui Dumnezeu pretinde
s\ fie tradus permanent
`n „cuvântul“ omului, de
acum [i de pretutindeni.
~ntru pream\rirea lui
Dumnezeu [i binecuvân-
tarea crea]iei Lui! a
l\-te. Te cheam\!“. Eu
cred c\ aceste cuvinte
spuse de oameni din mul-
]ime [i cuprinse `n Sfânta
Evanghelie de la Marcu
se potrivesc pentru toat\
Evanghelia, pentru toate
Evangheliile [i pentru
toate p\r]ile din Evan-
ghelie care sunt adresate
fiec\ruia dintre noi. Ai
`ncredere, scoal\-te, te
cheam\! a
EDITORIAL
Unii nu pot
tr\i f\r\ r\zboi
de Nicolae HULPOI
Cu câteva zile `n urm\,
pre[edintele Rusiei, Vladi-
mir Putin, ofuscat de pla-
nul american de a construi
`n Europa un sistem de in-
terceptare a rachetelor, a
aruncat ideea unei relan-
s\ri a cursei `narm\rilor.
~n plan intern, scena
public\ a fost efectiv con-
fiscat\ din aprilie pân\
dup\ jum\tatea lui mai de
problema suspend\rii pre-
[edintelui. Despre ce ne-a
fost dat s\ auzim `n acea
perioad\, cred c\ nu mai e
cazul s\ amintesc. ~ns\,
merit\ subliniat\ schim-
barea de discurs a liderilor
no[tri politici dup\ tran-
[area ciolanului electoral.
Vampirii oligarhici, mogu-
lii monstruo[i, tiranii care
salivau dup\ puterea ab-
solut\ [i conspira]iile a-
pocaliptice au disp\rut
f\r\ urm\ dup\ momen-
tul 19 mai.
Se [tie c\ rivalit\]ile
din politic\ (fie ea la nive-
lul unui stat sau al conti-
nentelor) sunt, cel mai a-
desea, un joc, o masc\, un
stimulent pentru aprin-
derea pasiunilor din rân-
dul celor mul]i. E simplu
s\ faci politic\ atunci
când rivalit\]ile sunt evi-
dente pentru toat\ lumea,
când personajele implicate
pot fi etichetate facil `n
bune sau rele. E drept c\,
pentru preten]iile secolu-
lui al XXI-lea, o astfel de
politic\ aduce a primiti-
vism, `ns\, dup\ cât se
vede, `n unele privin]e
omenirea r\mâne la fel,
indiferent câte veacuri
trec peste ea.
Am amintit de situa-
]iile de mai sus pentru a
aduce `n discu]ie o proble-
m\ cu mult mai cunoscut\
[i apropiat\ de noi, oa-
menii de rând. Ea se re-
fer\ la nevoia unor semeni
de-ai no[tri (oare câ]i or fi
procentual?) de a avea i-
namici, de a sim]i c\ se
r\zboiesc. {i nu m\ gân-
desc atât la cei care se
r\zboiesc politic, econo-
mic, pentru o miz\ „gra-
s\“, cât la rivalit\]ile ief-
tine de la nivelul colegilor
de serviciu care n-au ni-
mic de `mp\r]it - dar se u-
r\sc de moarte, al vecini-
lor de bloc - care se invidi-
az\ [i se bârfesc pentru c\
unul [i-a pus termopane
mai de scumpe [i u[\ me-
talic\ cu mai multe `ncu-
ietori, la individul obse-
dat de ideea c\ `ntreaga
societate e montat\ `mpo-
triva lui [i a calit\]ilor
sale geniale.
3
Arhimandritul Teofil
P\r\ian, M\n\stirea
Brâncoveanu, Sâmb\ta
de Sus - jude]ul Bra[ov
Dup\ toate eviden]ele,
exist\ mul]i oameni care
au nevoie de inamici mai
mult decât de amici, pen-
tru care amici]iile sunt in-
finit mai neinteresante
decât inamici]iile. Exist\
aceast\ categorie pe care
nimic nu-i motiveaz\ mai
abitir decât gândul c\
cineva le sufl\ mereu `n
ceaf\ [i abia a[teapt\ mo-
mentul potrivit pentru a le
administra lovitura deci-
siv\. De fapt, cei mai
mul]i nici nu-[i pot imagi-
na o existen]\ lipsit\ de o
concuren]\, mai mult sau
mai pu]in `nchipuit\.
Un exemplu „clasic“:
f\r\ `ndoial\ c\ a]i auzit,
m\car o dat\, o manea pe
aceast\ tem\. E de-a
dreptul fenomenal entuzi-
asmul emanat de solistul
care, transpus `n golanul
de pe strad\, d\ cu sabia,
d\ la picioare, st\ cu mâ-
na pe pistol, convins c\,
de[i du[manii `i poart\ pi-
c\, nimeni nu mai are va-
loarea sa. Du[manii mei,
du[manii mei – cunoa[te]i
refrenul!
Revenind, indivizii a-
jun[i `n acest stadiu, chiar
[i numai la nivel mintal,
nu mai pot prezenta prea
mult interes pentru o pu-
blica]ie de gândire cre[ti-
n\, ci, eventual, pentru or-
ganele de poli]ie [i cele
care se ocup\ cu crima or-
ganizat\. Analiza falselor
rivalit\]i [i a du[m\niilor
m\runte cap\t\ impor-
tan]\ pentru persoanele
care gândesc duhovnice[-
te sau la care m\sura [i
bunul sim] au m\car val-
ori medii.
Cu to]ii suntem tenta]i
s\ credem c\ ni se face
mai mult\ nedreptate de-
cât provoc\m noi altora, [i
unii chiar merg `n mor-
mânt cu acest gând. Din
p\cate, vârtejul r\ut\]ilor
este stins `n prea pu]ine
situa]ii, de prea pu]ine ori.
De[i cred c\ r\utatea [i
bun\tatea au acela[i grad
de contagiune, atitudinea
du[m\noas\ prolifereaz\.
Desigur, critica distruc-
tiv\, negativ\, nu rezolv\
nimic, `ntrucât, criticând
astfel pe al]ii ne critic\m,
poate, pe noi `n[ine; `ns\
atitudinea iubitoare a ce-
lor care `n]eleg c\ ura [i
gâlceava nu reprezint\
niciodat\ o solu]ie poate
face minuni. Iar cel mai
dator s\ manifeste aceas-
t\ atitudine este cel care
se simte cre[tin, care cre-
de c\ iubirea e mai tare
decât ura [i c\ iertarea
poate transforma [i `n\l]a
pe aproapele, [i societatea,
[i omenirea - cu istoria lor
cu tot! a
4 Duminic\, 10 iunie 2007
Cuv=nt
de `n]elepciune
Anselm [i nevoia
de a `n]elege credin]a
Anselm de Canterbury nu s-a n\s-
cut `n Canterbury, a[a cum poate
suntem tenta]i s\ credem. Al\tura-
rea ora[ului englezesc la numele
s\u se datoreaz\ faptului c\ An-
selm a fost, pentru o perioad\ de
timp, arhiepiscop de Canterbury.
Dar putea cineva s\ devin\ cele-
bru `n istoria filosofiei [i a teolo-
de Ionu] BÂRLIBA
Anselm se na[te `n nor-
dul Italiei, `n anul 1033 [i
`nc\ de la 15 ani vrea s\
se c\lug\reasc\. Tat\l
s\u, un personaj destul de
obscur, se `mpotrive[te,
iar Anselm, de[i `ncearc\
tot felul de [iretlicuri pen-
tru a-l `ndupleca - spre ex-
emplu se roag\ s\ dea
peste el `nsu[i o boal\
grea, fapt ce se [i produce
- nu va intra la mân\stire
decât spre maturitate.
Astfel, `n 1059, trece
mun]ii spre Fran]a [i Bur-
gundia, iar dup\ o pe-
rioad\ de c\ut\ri, ajunge
egumen [i stare] la aba]ia
Bec din Normandia. Aici,
va avea r\gazul s\ `[i
scrie celebrele lucr\ri fi-
losofice Monologion [i
Proslogion.
~n final, oarecum `mpo-
triva voin]ei sale, Anselm
ajunge arhiepiscop de
Canterbury, func]ia cea
mai `nalt\ din Biserica re-
gatului englez. Anselm
avea toate motivele s\ re-
fuze aceast\ func]ie [i `n
mare m\sur\ temerile sa-
le se vor adeveri. Va fi o-
bligat s\ se implice `n via-
]a politic\, iar aceasta `i
va aduce doar conflicte.
Apoi, rela]ia sa cu regele
Henry I, dar [i cu papali-
tatea vor fi destul de difi-
Lucrarea filosofic\ a lui Anselm denumit\ Proslogion (Alocu]iune) aduce `n prim-plan o
demonstra]ie, devenit\ celebr\, a existen]ei lui Dumnezeu. Este vorba despre renumitul
„argument ontologic“ `n favoarea existen]ei lui Dumnezeu. Premisa de baz\ de la care
pleac\ Anselm este c\ orice om, credincios sau nu, trebuie s\ ~l `n]eleag\ pe Dumnezeu
ca fiind acel ceva fa]\ de care nimic altceva mai mare nu poate fi gândit.
giei prin simplul fapt c\ a de]inut
pentru câ]iva ani o func]ie ierarhi-
c\? ~n realitate, notorietatea gân-
ditorului medieval se leag\ de a[a
numitul argument ontologic, prin
care Anselm de Canterbury, vene-
rat ca sfânt de Biserica Romano-
Catolic\, a `ncercat s\ demonstreze
ra]ional existen]a lui Dumnezeu.
cile, astfel `ncât este cele dou\ facult\]i ale o-
nevoit s\ tr\iasc\ mai mului nu sunt suficiente,
mult `n exil. luate fiecare `n parte,
pentru a cuprinde adev\-
rul. Drept urmare, este
„Cred, ca s\ pot necesar\ o colaborare a a-
`n]elege“ cestora. Doar `n]elegerea
ra]ional\ nu poate ajunge
~n ciuda acestor tulbu- la esen]\ f\r\ s\ se `nr\-
r\ri, Anselm va reu[i s\
d\cineze `n credin]\, `ns\
adune suficiente argu- nici credin]a singur\ nu
mente pentru titulatura
este satisf\c\toare. Mai
ce i se va da mai târziu de exact, cel care crede tre-
p\rinte al scolasticii. ~n
buie s\ [i caute s\ `n]e-
esen]\, scolastica este a- leag\ obiectul credin]ei
bordarea filosofic\ speci-
sale. Cred, ca s\ pot s\
fic\ perioadei medievale, `n]eleg sau credin]a care
care combin\ doctrina re- caut\ s\ `n]eleag\ sunt
ligioas\ [i studiul P\rin]i- expresii care pot exprima
lor Bisericii cu operele de fidel concep]iile lui An-
filosofie [i de logic\, `n
selm. Totu[i, credin]a tre-
special ale lui Aristotel, buie s\ precead\ ra]iunea
dar [i ale lui Platon. Acest pentru c\ altfel, Dumne-
tip de `nv\]\tur\ se prac- zeu, ca unic scop al cu-
tica `n [colile Bisericilor [i noa[terii, ar putea fi pus
de aici denumirea de sco- la `ndoial\. Anselm va
lastic\ (lat. schola=[coa- spune: „C\ci dac\ nu a[
l\). A[adar, gândirea sco- vrea s\ cred c\ Tu e[ti,
lastic\ era o filosofie de nici n-a[ putea s\ `n]eleg.“
[coal\, a c\rei dezvoltare (Proslogion, cap. III)
se producea, `ns\, `n ca-
drul Bisericii cre[tine.
Conceptual, scolastica a-
Demonstra]ia
vea ca miz\ rela]ia dintre existen]ei
credin]\ [i `n]elegere [i lui Dumnezeu
`ncercarea de elaborare a
unui sistem ra]ional al Lucrarea filosofic\ a lui
credin]ei. Anselm denumit\ Proslo-
Pe filiera gândirii Feri- gion (Alocu]iune) aduce `n
citului Augustin, Anselm prim plan o demonstra]ie,
`[i propune o clarificare a devenit\ celebr\, a exis-
rela]iei gândirii cu credin- ten]ei lui Dumnezeu. Este
]a. Astfel, el consider\ c\ vorba despre renumitul
argument ontologic `n fa-
voarea existen]ei lui Dum-
nezeu. Premisa de baz\
de la care pleac\ Anselm
este c\ orice om, credin-
cios sau nu, trebuie s\ `l
`n]eleag\ pe Dumnezeu ca
fiind acel ceva fa]\ de care
nimic altceva mai mare
nu poate fi gândit. Astfel,
de vreme ce `n]elegem a-
cest concept, este clar c\
Dumnezeu exist\ `n min-
tea noastr\ (chit c\ El e-
xist\ sau nu `n realitate).
~ns\, dac\ Dumnezeu ar
exista doar `n mintea
noastr\ atunci am putea
concepe altceva mai mare,
care s\ existe [i `n reali-
tate. ~n acest caz ajungem
la o contradic]ie cu prima
premis\, cum c\ Dumne-
zeu este Cel fa]\ de care
nimic altceva mai mare
nu poate fi gândit. A[a-
dar, nu se poate ca Dum-
nezeu s\ existe doar `n in-
telect. El exist\ [i `n reali-
tate.
Acest joc logic poate
p\rea ininteligibil la o
prim\ vedere `ns\ lucru-
rile nu sunt atât de com-
plicate. Se pleac\ de la
ideea c\ Dumnezeu este
perfect, iar a fi perfect `n-
seamn\ a de]ine orice cal-
itate, inclusiv cea de a ex-
ista. Dac\ pe Dumnezeu
~l gândim ca fiind perfect
f\r\, `ns\, a exista `n re-
alitate, nimic nu ne poate
opri s\ concepem o alt\
fiin]\, la fel de perfect\,
dar care s\ mai [i existe
pe deasupra. Dar noi nu
putem concepe ceva mai
presus decât Dumnezeu
[i, astfel, devine clar c\
Dumnezeu exist\. Ceea ce
este important de re]inut
aici este c\ perfec]iunea
lui Dumnezeu implic\ `n
mod necesar [i existen]a
Sa. Un exemplu compara-
tiv folosit de Anselm `n
Proslogion ne poate edi-
fica [i mai clar `n privin]a
Catedrala din
Canterbury este
una dintre cele
mai vechi
l\ca[uri de cult
din Anglia [i
sediul arhiepis-
copului primat
al Bisericii
Anglicane
Anselm de Canterbury (1033-1109)
argumentului ontologic.
„Când pictorul gânde[te
mai `ntâi ce urmeaz\ s\
fac\ (un tablou), el `l are
`n intelect [i-l `n]elege c\,
f\cut, [i exist\.“ (Proslo-
gion, cap. II). De re]inut
aici este c\, dac\ pentru
un tablou simpla conce-
pere mental\ a sa nu pre-
supune neap\rat [i exis-
ten]a sa `n fapt, atunci
când ne referim la Dum-
nezeu, chiar [i doar con-
ceptual, nu putem exclude
existen]a din perfec]iunea
Sa. Un tablou, [i practic
orice altceva, nu poate ex-
ista doar prin simplu fapt
c\ `l concepem mental, pe
când Dumnezeu exist\.
Unii au fost
mul]umi]i, al]ii nu
Argumentul lui Anselm
s-a bucurat ulterior de un
interes major din partea
multor gânditori impor-
tan]i. Unii, precum Toma
d’Aquino, Kant sau c\lu-
g\rul Gaunilon resping
acest argument. Spre e-
xemplu, cel din urm\
men]ionat, contemporan
cu Anselm, `[i exprim\
`ndoielile `n privin]a aces-
tei demonstra]ii a existen-
]ei lui Dumnezeu, afir-
mând c\ un astfel de de-
mers ne poate ar\ta c\ [i
o insul\ des\vâr[it\ poate
exista `n realitate, dac\ `i
atribuim perfec]iunea [i
astfel inclusiv existen]a.
Au existat `ns\ [i filosofi
(Descartes, Spinoza, Leib-
niz, Hegel) care au accep-
tat demonstra]ia lui An-
selm resuscitând-o `n pro-
pria gândire. Ca exemplu,
Descartes consider\ exis-
ten]a ca fiind parte din
esen]a fiin]ei perfecte su-
preme, Dumnezeu. Anali-
ze [i versiuni ale argu-
mentului lui Anselm apar
[i la autori mai recen]i pre-
cum teologul Karl Barth,
filosoful englez George
Colingwood sau america-
nii Normal Malcolm [i Al-
vin Plantinga.
„Pe cât posibil,
vreau s\-}i
`n]eleg adev\rul“
Importan]a acestei de-
monsta]ii propuse de me-
dievalul Anselm nu cons-
t\ neap\rat `n validitatea
ei. Mai exact, nu se poate
spune c\ for]a unui astfel
de argument poate con-
vinge `n privin]a existen-
]ei lui Dumnezeu. De fapt,
Anselm nu a gândit de-
mersul s\u ca pe unul ca-
re s\ conving\ pe necre-
dincio[i. Anselm urm\rea,
mai degrab\, s\ `nt\reas-
c\ `n genere credin]a [i
s\ l\mureasc\, mai mult
sau mai pu]in, con]inutul
credin]ei. Vorbim despre
Dumnezeu [i despre exis-
ten]a Sa [i este posibil s\
nu [tim foarte clar ce
spunem. Ce `nseamn\, de
fapt, c\ Dumnezeu e-
xist\? Este acela[i lucru
cu a spune c\ un m\r sau
un p\trat sau chiar un om
exist\? Este acela[i sens
al existen]ei `n toate
aceste cazuri? Bine`n]eles
c\ nu, `ns\ aceste intero-
ga]ii fac parte din fr\mân-
tarea oric\rei fiin]e uma-
ne care se afl\ `n c\utarea
lui Dumnezeu.
}inem cont de specifi-
cul teologic, filosofic [i so-
cial al fiec\rei perioade `n
care un gânditor sau altul
a tr\it [i judec\m ca atare
juste]ea ideilor acestora.
Demersul lui Anselm este
scolastic, `ns\ nevoia sa
de a `n]elege credin]a `n
Dumnezeu este autentic\.
De altfel, premiza sa este
clar\: „Eu nu `ncerc, Doam-
ne, s\ p\trund `n\l]imea
Ta, c\ci nu pot s-o m\sor
cu intelectul meu. Ci vreau
doar, pe cât este posibil,
s\-}i `n]eleg adev\rul, `n
care inima mea crede [i pe
care `l iube[te. Fiindc\ eu
nu cercetez ca s\ `n]eleg
pentru a crede; ci, eu cred,
pentru a `n]elege. {i `nc\,
eu mai cred c\ n-a[ putea
`n]elege dac\ n-a[ crede.“
(Proslogion, cap.I)
 Duminic\, 10 iunie 2007
Evanghelia
de duminic\
De la n\vod la Evanghelie
Evanghelia duminicii a II-a dup\ Rusalii
(a Sfin]ilor Români)
Matei 4, 18-2
23
18. Pe când umbla pe lâng\ Marea Galileii, a v\zut pe doi fra]i, pe Simon ce
se nume[te Petru [i pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja `n mare, c\ci
erau pescari.
19. {i le-a zis: Veni]i dup\ Mine [i v\ voi face pescari de oameni.
20. Iar ei, `ndat\ l\sând mrejele, au mers dup\ El.
21. {i de acolo, mergând mai departe, a v\zut al]i doi fra]i, pe Iacov al lui
Zevedeu [i pe Ioan fratele lui, `n corabie cu Zevedeu, tat\l lor, dregându-[i mre-
jele [i i-a chemat.
22. Iar ei `ndat\, l\sând corabia [i pe tat\l lor, au mers dup\ El.
23. {i a str\b\tut Iisus toat\ Galileea, `nv\]ând `n sinagogile lor [i
propov\duind Evanghelia `mp\r\]iei [i t\m\duind toat\ boala [i toat\
neputin]a `n popor.
Mijloacele prin care
Dumnezeu cheam\ pe
oameni la mântuire sunt
felurite. ~ns\[i na[terea
noastr\ trupeasc\, adi-
c\ chemarea din neexis-
ten]\ la via]\, este o
chemare a lui Dumne-
zeu, c\ci nimeni nu se
na[te f\r\ voia [i pronia
Lui. Apoi fiecare om este
chemat sau rânduit de
sus s\ aib\ un rol, o
menire `n via]a aceasta.
Unul este chemat s\ fie
tat\ sau mam\ de copii.
Altul este chemat s\ lu-
creze cu mâinile sau cu
mintea, s\ `ngrijeasc\ pe
bolnavi, s\ `nve]e [i s\
educe pe oameni, s\ con-
duc\ popoare, s\ fac\
opere de binefacere, s\
slujeasc\ `ntr-un fel soci-
etatea `n care tr\ie[te.
Dintr-o corabie
`ntr-alta
Pe lâng\ aceast\ che-
mare fireasc\, Dumne-
zeu adreseaz\ fiec\rui
om [i o chemare duhov-
niceasc\, de a c\rei `m-
plinire sau respingere
depinde mântuirea sau
osânda noastr\. Astfel,
Dumnezeu ne cheam\ la
credin]\, la poc\in]\, la
rug\ciune, la `mplinirea
faptelor bune, la o ade-
v\rat\ tr\ire `n Hristos,
adic\ la sfin]enie [i de-
s\vâr[ire, dup\ cuvântul
Sfântului Duh care zice:
„Fi]i sfin]i, precum [i Eu
sunt sfânt! Fi]i sfin]i, c\
Eu, Domnul Dumnezeul
vostru, sunt sfânt“ (Levi-
tic 19, 2; 11, 44).
Dar Dumnezeu chea-
m\ pe unii oameni cu
via]\ sfânt\ la `mplini-
rea unei misiuni dum-
nezeie[ti speciale, mult
mai `nalte pe p\mânt.
A[a au fost chema]i [i
ale[i `n Vechiul Testa-
ment regii [i profe]ii, iar
`n Noul Testament, apos-
tolii, episcopii, preo]ii,
mucenicii [i to]i sfin]ii.
~n Sfânta Evanghelie
din aceast\ duminic\ ni
se vorbe[te despre che-
marea primilor patru a-
postoli. Erau multe co-
r\bii cu pescari galileeni
pe mare, dar Hristos
Mântuitorul lumii nu-
mai pe unii i-a chemat
la Sine, pentru aceast\
chemare [i misiune dum-
nezeiasc\, de a-I fi mar-
tori ai ~nvierii, apostoli
[i propov\duitori ai Sfin-
tei Evanghelii „pân\ la
marginile p\mântului“.
I-a chemat dintr-o cora-
bie pesc\reasc\ `n alt\
corabie, duhovniceasc\.
Din corabia grijilor p\-
mânte[ti, `n corabia Du-
hului Sfânt, care este
Biserica pe care avea s-o
`ntemeieze Hristos.
La ajutorul cui a
apelat Hristos
Pân\ la aceast\ che-
mare, cei patru ucenici
`[i `mplineau chemarea
cea dintâi, lucrând cu
mâinile lor ca s\ tr\ias-
c\. Acum `ns\ au fost
chema]i [i ale[i de Fiul
lui Dumnezeu ca s\ fie
pescari ai lumii, „vân\-
tori de oameni“, vesti-
tori ai Sfintei Evanghe-
lii, `ntemeietori ai Bise-
ricii lui Hristos pe p\-
mânt. Aceasta este o
Vede]i, a[adar, c\ apostolii [i slujitorii Evangheliei nu se cheam\ [i nu se aleg
singuri. Ci Domnul `i cheam\, `i alege, `i `nva]\, `i `nt\re[te sufl\ peste ei Duhul
Sfânt [i numai dup\ aceea `i trimite s\ vesteasc\ cuvântul mântuirii `n toat\
lumea. F\r\ o asemenea chemare, f\r\ voca]ie pentru preo]ie, f\r\ o via]\ sfânt\,
curat\ [i pl\cut\ lui Dumnezeu, nimeni s\ nu `ndr\zneasc\ s\ intre `n preo]ie.
chemare cu totul dum-
nezeiasc\, rânduit\ la a-
numite vremi [i adresa-
t\ numai celor sfin]i [i
ale[i, pentru a conlucra
prin harul Duhului Sfânt
la descoperirea voii lui
Dumnezeu [i la mântui-
rea oamenilor.
N-a chemat Hristos la
apostolat, nici oameni
boga]i, nici `nv\]a]i, nici
cunoscu]i [i sl\vi]i de
mul]imi. A chemat pes-
cari, oameni s\raci [i f\-
r\ `nv\]\tur\, oameni
smeri]i [i cura]i la su-
flet, ca s\ smereasc\ pe
cei mândri, s\ mustre
pe cei necredincio[i [i s\
ridice pe cei c\zu]i `n `n-
tunericul necuno[tin]ei
de Dumnezeu. I-a che-
mat Hristos la sine goi,
cerându-le s\ se lepede
de cele p\mânte[ti, de a-
vere, de rude, de prie-
teni, de trufia acestei
vie]i [i s\-I fie ucenici,
apostoli, m\rturisitori [i
`mpreun\ lucr\tori la
`nnoirea lumii. A che-
mat Hristos pe cei mai
smeri]i [i cura]i la su-
flet, dezbr\ca]i de toate
grijile trec\toare, ca s\-i
poat\ fi ucenici credin-
cio[i gata s\-[i dea via]a
pentru El.
Apostolii la academia
lui Dumnezeu
Vede]i pe cine cheam\
[i alege Hristos? Vede]i
ce fel de chemare le face
[i ce le promite? „V\ voi
face vân\tori de oa-
meni!“. Nu le promite
averi [i cinste pe p\-
mânt. Ci, dimpotriv\, le
spune cu alt prilej c\
„ve]i fi urâ]i de to]i oa-
menii pentru numele
Meu“. Iar cei patru
ucenici galileeni nu se
tem, nu se `mpotrivesc
Duhului Sfânt, nici nu
se duc mai `ntâi la ai lor
s\-[i ia r\mas bun, ci
„`ndat\, l\sând corabia
[i pe tat\l lor, au mers
dup\ El“ (Matei 4, 22).
Vede]i ascultare f\r\
condi]ii? Vede]i credin]\
simpl\ [i curat\ la cei de
jos? Vede]i lep\dare de
sine la apostoli? P\r\-
sesc hot\râ]i toate [i in-
tr\ cu curaj `n [coala lui
Hristos, cea mai `nalt\
[coal\ din toat\ lumea [i
din toate timpurile.
Aici aveau s\ `nve]e
Petru [i Andrei, Iacob [i
Ioan [i ceilal]i ucenici,
episcopi [i preo]i tainele
credin]ei `n Dumnezeu,
puterea rug\ciunii, a-
dâncul smereniei, t\ria
blânde]ii, `n]elepciunea
Duhului, râvna apostoli-
ei [i `ndr\zneala m\rtu-
risirii evangheliei lui
Hristos. Aici aveau s\
`nve]e cea mai `nalt\
teologie a Duhului Sfânt
[i me[te[ugul vân\rii su-
fletelor omene[ti. C\ci
nimic nu este mai greu
decât s\ câ[tigi suflete
pentru `mp\r\]ia ceru-
rilor. Nimic nu este mai
greu pentru slujitorii Bi-
sericii lui Hristos, decât
s\ transforme sufletele
oamenilor. Adic\ s\ fac\
din r\i, buni; din necre-
dincio[i cre[tini adev\-
ra]i; din desfrâna]i [i
be]ivi, oameni poc\i]i;
din pescari, ucenici [i
din frico[i, m\rturisitori
[i mucenici.
Lupi cu aparen]e
apostolice
Vede]i, a[adar, c\ a-
postolii [i slujitorii E-
vangheliei nu se cheam\
[i nu se aleg singuri. Ci
Domnul `i cheam\, `i a-
lege, `i `nva]\, `i `nt\re[-
te [i sufl\ peste ei Duhul
Sfânt [i numai dup\ a-
ceea `i trimite s\ ves-
teasc\ cuvântul mântui-
rii `n toat\ lumea. F\r\
o asemenea chemare,
f\r\ voca]ie pentru pre-
o]ie, f\r\ o via]\ sfânt\,
P\rintele Cleopa Ilie (1912-1998)
curat\ [i pl\cut\ lui
Dumnezeu, nimeni s\
nu `ndr\zneasc\ s\ in-
tre `n preo]ie [i s\ slu-
jeasc\ cele sfinte `n bi-
seric\, cu nevrednicie,
ca nu cumva [i pe sine
s\ se osândeasc\ [i pe
credincio[i s\-i smin-
teasc\ [i s\-i piard\. Iar
chemarea pentru preo]ie
o poate descoperi numai
duhovnicul `n scaunul
de spovedanie.
Din Evanghelia de as-
t\zi vedem c\ nici predi-
catorii sectelor [i a tot
felul de grup\ri religioa-
se nu au chemare [i o a-
legere special\. C\ci ni-
meni nu i-a chemat, ni-
meni nu i-a sfin]it su-
flând peste ei harul Du-
hului Sfânt, nimeni nu
i-a trimis `n lume s\
predice dup\ mintea lor
Evanghelia mântuirii.
De aceea, nu trebuie s\
ascult\m decât de ade-
v\ra]ii preo]i [i slujitori
ai Bisericii lui Hristos,
care sunt urma[ii direc]i
ai Sfin]ilor Apostoli, prin
hirotonie canonic\, adi-
c\ prin punerea mâini-
lor episcopilor [i rându-
i]i ca preo]i `n satele [i
bisericile ortodoxe.
~ntreb\ri pentru
lini[tea sufletului
Dac\ to]i avem o che-
mare [i o misiune de la
Dumnezeu pe p\mânt,
s\ vedem ce chemare a-
nume avem fiecare din-
tre noi [i dac\ ne-o `m-
plinim cum trebuie cu
adev\rat. Cei mai mul]i
credincio[i sunte]i c\s\-
tori]i [i ave]i familie [i
copii. V\ `mplini]i cum
se cuvine datoria de cre[-
tini ortodoc[i [i cea de
p\rin]i? Veni]i regulat
`n s\rb\tori la biseric\?
5
V\ ruga]i acas\ cu copiii
dumneavoastr\? V\ spo-
vedi]i regulat `n sfintele
posturi? Ierta]i pe cei ce
v-au sup\rat? Ave]i
smerenie, credin]\ tare
`n Dumnezeu [i r\bdare
`n necazurile vie]ii? V\
`mplini]i datoria de so]i,
n\scând copii, a[a cum
a]i f\g\duit-o la cunu-
nie, nu `i ucide]i? V\
cre[te]i copiii `n fric\ de
Dumnezeu sau `i l\sa]i
de capul lor?
Iat\ câte `ntreb\ri se
pun celor c\s\tori]i, de la
care Dumnezeu a[teapt\
tot atâtea r\spunsuri.
La fel [i cei nec\s\tori]i,
v\duvele [i b\trânii
sunt `ntreba]i de Hristos
dac\ merg regulat la bi-
seric\, dac\ duc via]\
curat\, dac\ se roag\ [i
citesc c\r]i sfinte, dac\
se spovedesc [i se `m-
p\rt\[esc cu Trupul [i
Sângele Domnului.
Ast\zi, mai mult ca
oricând, ne cheam\ Hris-
tos la poc\in]\, la biseri-
c\, la faptele bune care
ne aduc bucuria mântui-
rii. Fiecare dintre noi s\
ne deschidem inima,
pentru Dumnezeu, pen-
tru Evanghelie, pentru o
via]\ cre[tineasc\ mai
`nalt\, mai curat\, cât
mai sfânt\. Apoi s\ ne
cercet\m dac\ am f\cut,
sau nu, m\car o parte
din sfintele noastre dato-
rii cre[tine[ti, dac\ ne-am
`mplinit menirea pentru
care am fost crea]i.
S\ rug\m pe Mântui-
torul s\ ne lumineze [i
s\ ne ajute a ne `mplini
cu sfin]enie marea noas-
tr\ chemare de cre[tini
[i fii ai Bisericii lui Hris-
tos! (P\rintele Cleopa
ILIE – Predici la du -
m i n i c i l e d e p e s t e a n ; ti -
t lul [i intertitlurile a -
par]in redac]iei)
6 Duminic\, 10 iunie 2007

Cuv=ntul
de `n]elepciune
„F\r\ nemurire [i mântuire,
libertatea e de neconceput“
Petre }u]ea s-a n\scut `n anul numeroasele descinderi `n
1902, `n familia preotului din satul locuin]a sa modest\ au dus la
Boteni, Muscel. A studiat la Liceul confiscarea multor materiale la
„Neagoe Basarab“ din care Petre }u]ea lucra.
Câmpulung-Muscel [i la Liceul De la Petre }u]ea nu ne-a r\mas
„Gheorghe Bari]iu“ din Cluj. A o oper\ structurat\, el devenind
urmat cursurile Facult\]ii de foarte cunoscut mai ales
Drept de la Universitatea din Cluj, datorit\ extraordinarului s\u
cu specializare la Universitatea talent oratoric. Cele mai multe
„Humboldt“ din Berlin, unde dintre textele sale au fost
studiaz\ formele de guvern\mânt. adunate `n „Tratatul de
Colaboreaz\ la diverse publica]ii antropologie cre[tin\“, publicat
na]ionaliste, al\turi de Constantin la Ia[i, la Editura Timpul.
Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, De[i Petre }u]ea se define[te
Mircea Vulc\nescu [i mul]i al]i adesea pe sine ca fiind un mistic
intelectuali care f\ceau parte din cre[tin, vorbele sale au o
genera]ia anilor 1930, unde vigoare, o actualitate [i o
public\ numeroase articole, studii aplicabilitate rar `ntâlnit\. De
de economie [i politic\. Dup\ exemplu, p\rerea sa despre cum
invazia comunist\ din România, se pot mântui românii `n zilele
Petre }u]ea este arestat [i noastre este de-a dreptul
condamnat de noul regim mai tulbur\toare: „Cum v\d
`ntâi la 5 ani de `nchisoare, apoi participarea românilor
la 18 ani de munc\ silnic\, din de acum la mântuirea lor? -
care a executat 8 ani, `n diferite Simplu. Ducându-se
penitenciare. Este eliberat `n la biseric\. {i folosind [tiin]a f\cut-o c=nd nu eram `n A fi cre[tin `nseamn\ a Dumnezeu n-a instalat
via]\…“ P\i cum s\ fie cobor` Absolutul la nivel nici un drac `n el. Nu pot
1964, cu s\n\tatea zdruncinat\, ca peria de din]i“. creatura creator? cotidian. Numai sfin]ii s\ spun c\ Dumnezeu a
datorit\ repetatelor torturi la care V\ oferim, `n cele ce Omul e un animal care sunt cre[tini absolu]i. Alt- f\cut un om purt\tor de
se roag\ la ceva. Caut\ minteri, cre[tinismul, gân- drac. Dac\ omul e f\ptu-
fusese supus. urmeaz\, câteva frânturi din un model ideal. {i uneori dit real, e inaplicabil toc- ra lui Dumnezeu, dracul
Nici dup\ eliberare [icanele cuget\rile marelui gânditor nimere[te, alteori, nu. mai pentru c\ e absolut. intr\ ocolit acolo, nu in-
Cei care au descoperit Suveran fa]\ de natu- tr\ cu voia Lui.
Securit\]ii nu au `ncetat, cre[tin Petre }u]ea. modelul ideal [i succe- r\, supus Divinit\]ii, ne- Un filozof care se zbate
siunea fenomenului din muritor [i liber prin de- fie s\ g\seasc\ argumen-
Se spune c\ intelectul Luther, cât a fost el de p\[irea extramundan\ a te pentru existen]a lui
Hristos, eternitatea el sunt cre[tinii. Cre[ti-
condi]iei sale - acesta este Dumnezeu, fie s\ comba-
e dat omului ca s\ cu- eretic [i de zevzec, a spus nismul nu poate fi identi-
noasc\ adev\rul. Intelec- dou\ lucruri extraordina- care puncteaz\ istoria ficat cu nici un sistem omul cre[tin. t\ argumentele despre in-
tul e dat omului, dup\ re: c\ crea]ia autonom\ e filosofic, monist, dualist Nimic nu poate `nlocui existen]a lui Dumnezeu
Platon are un demiurg cre[tinismul; nici toat\ reprezint\ o poart\ spre
p\rerea mea, nu ca s\ cu- o cocot\ [i c\ nu exist\ care nu e creator, ci doar sau pluralist. Cre[tinis-
noasc\ adev\rul, ci s\ cultur\ antic\ precre[ti- ateism. Dumnezeul lui
adev\r `n afar\ de Biblie. un meseria[ de geniu, fi- mul este pur [i simplu. n\. Eu sunt de p\rere c\
primeasc\ adev\rul. Moise este neatributiv.
Mie mi-a trebuit o via]\ indc\ materia `i premer- Despre cre[tinism, Berg- apogeul Europei nu e la
Am avut revela]ia c\ `n Când `l `ntreab\ Moise pe
`ntreag\ ca s\ aflu asta. ge. Prima idee de crea]ie son spune c\ noi `l res- Atena, ci `n Evul Mediu, Dumnezeu: Ce s\ le spun
afar\ de Dumnezeu nu e- El nu era a[a b\trân când pir\m. Are materialita-
real\, au adus-o `n istorie când Dumnezeu umbla \lora de jos despre Tine? -
xist\ adev\r. Mai multe a dib\cit chestia asta, c\ tea aerului. Seam\n\ cu
adev\ruri, zic eu, rapor- cre[tinii. din cas\ `n cas\. Eu de- Dumnezeu `i spune: „Eu
era c\lug\r augustin… De creat doar zeul cre- aerul. Noi suntem cre[- finesc str\lucirea epocilor sunt Cel ce sunt“.
tate la Dumnezeu, este e- Mie mi-a trebuit o via]\ tini f\r\ s\ vrem. {i când
gal cu nici un adev\r. Iar az\, iar omul imit\. Eu istorice `n func]ie de ge- ~n fa]a lui Dumnezeu,
ca s\ m\ conving c\ `n când citesc cuvântul cre- suntem atei suntem cre[- niul religios al epocii, nu geniul e v\r primar cu i-
dac\ adev\rul este unul tini: c\ respir\m cre[ti-
singur, fiind transcen- afar\ de Biblie nu e nici a]ie - literar\, muzical\, `n func]ie de ispr\vi po- diotul.
un adev\r. filozofic\ - le[in de râs. O- nismul cum respir\m litice. Iisus Hristos este e- Binele [i r\ul sunt con-
dent `n esen]\, sediul lui
Shakespeare, pe lâng\ mul nu face altceva decât aerul. ternitatea care puncteaz\ ceptele pedagogiei lui
nu e nici `n [tiin]\, nici `n
filozofie, nici `n art\. {i Biblie, - eu demonstrez s\ reflecte `n litere, `n Cre[tinismul nu e ide- istoria. Dumnezeu fa]\ de oa-
când un filozof, un om de asta [i la Sorbona - e scri- muzic\ sau `n filozofie pe- ologie, c\ atunci se asea- meni.
[tiin]\ sau un artist sunt itor din G\e[ti. tece de transcenden]\. m\n\ cu marxismul. Re- Poarta spre ateism Dumnezeu s-a revelat,
religio[i, atunci ei nu se ~n afara slujbelor Bise- Cum s\ fie creatura ligia e expresia unui mis- ca dovad\ c\ exist\. De
mai disting de o bab\ ricii, nu exist\ scar\ c\- creator? „Hai tat\, s\-]i ter tr\it, or ideologia e Eu cred c\ omul e f\cut fapt, vânzoleala asta hao-
murdar\ pe picioare care tre cer. Templul este spa- ar\t mo[ia pe care ]i-am ceva construit. de Dumnezeu [i cred c\ tic\ a lumii actuale, fr\-
se roag\ Maicii Domnu- ]iul sacru, `n a[a fel `ncât
lui. [i vecin\t\]ile devin sacre dar are un viciu incurabil: n-are Sufragiul turmei! Asta e p\rerea
`n prezen]a lui.
Sufragiul turmei
criterii de selec]iune a valorilor. mea despre democra]ie.
Shakespeare, scriitor {tii unde po]i c\p\ta N-ar trebui s\ se vorbeasc\ a[a Deci democra]ia e sistemul social Eu, cât a[ fi de aristocrat `n
defini]ia omului? - te `n- mult despre democra]ie. Eu, `n `n care face fiecare ce vrea [i-n g=ndire, politic trebuie s\ fiu de-
din G\e[ti treb. ~n biseric\. Acolo materie de democra]ie, nu am nici mocrat. Masa e absolut\; fiecare
care num\rul `nlocuie[te cali-
Acum, mai la b\tr=- e[ti comparat cu Dumne- o p\rere personal\. M\ bizui pe prost luat `n parte e un prost [i
tatea… Triumful cantit\]ii
ne]e, pot s\ spun c\ f\r\ zeu, fiindc\ exprimi chi- doi gânditori clasici. Pe Platon [i at=t. Dar to]i pro[tii a[tia, lua]i `m-
pul [i asem\narea Lui. `mpotriva calit\]ii. Bergson a fost
Dumnezeu [i f\r\ ne- pe Aristotel. Platon sus]ine c\ acuzat `n micul dic]ionar filozofic preun\, sunt un principiu istoric.
murire nu exist\ adev\r. Dac\ Biserica ar disp\rea sunt trei forme de guvern\m=nt Prin `ns\[i ordinea ei ideologi-
din istorie, istoria n-ar degenerate: tirania, oligarhia [i al lui Stalin c\ e fascist.
Exist\ o carte a unui c\, democra]ia `l oblig\ pe idiot s\
mai avea oameni. Ar dis- democra]ia. Aristotel spune c\ F\r\ s\ gândesc `n stilul dar- stea al\turi de geniu [i s\-i poat\
savant american care `n-
cearc\ s\ motiveze [ti- p\rea [i omul. ~n biseri- democra]ia este sistemul `n care winismului social, nu pot s\ zice: ce mai faci, frate? Partea
in]ific Biblia. Asta e o c\, afli c\ exi[ti. face fiecare ce vrea. {i eu am r\mân indiferent la incapacitatea proast\ este c\ oamenii de excep-
prostie. Biblia are nevoie Ce pustiu ar fi spa]iul spus: dup\ cum se vede. democra]iei de a asigura selec]iu- ]ie pot ajunge captivi `n cirezile de-
de [tiin]\ cum am eu ne- dac\ n-ar fi punctat de bi- Bergson e mai cuviincios ca nea natural\ a valorilor. Demo- mocrate. Ce decide masa are un
voie de Securitate. serici! Aristotel [i zice c\ democra]ia e cra]ii gândesc corpul social arit- caracter absolut, deoarece prin
singurul sistem compatibil cu li- metizat: num\r\ capetele toate [i mas\ se exprim\ specia. Prin indi-
Pagini realizate de Petru LAZ|R bertatea [i demnitatea uman\, unde e majoritate, hai la putere. vid se exprim\ personalitatea.
 Duminic\, 10 iunie 2007
mântarea lumii actuale,
m\ convinge c\ nu exist\
decât Dumnezeu. C\ to-
tul e muritor, [i universul
[i omul, [i c\ lumea a fost
f\cut\ de Dumnezeu din
nimic.
Inteligen]a lui Goethe
[i a lui ’nea Ghi]\
Dumnezeu a f\cut lu-
mea [i pe om; [i cu om a
`ncoronat crea]ia Sa. {i l-a
`ns\rcinat s\ cunoasc\
lucrurile. De-acolo vine
denumirea lor. Originea
primordial\ a capacit\]ii
de a determina numele
lucrurilor, care este o ope-
ra]ie logic\; originea mis-
tic\ a gândirii logice.
Apari]ia unui mare
gânditor e pentru creier
ca o baie pentru un om
care a muncit, a asudat,
s-a murd\rit [i se spal\.
Gândirea este o „`mb\ie-
re“ a creierului. Asta m\
face câteodat\ s\ cred c\
gândirea nu e din creier [i
c\ acest creier e numai
un sediu… De ce gândi-
rea nu e produs\ de cre-
ier, care e numai un se-
diu? Fiindc\ n-o produc
toate creierele. Dac\ inte-
ligen]a ar fi produsul cre-
ierului, atunci `ntre Goe-
the [i ’nea Ghi]\ n-ar mai
fi nici o diferen]\.
„Istoria e `ntemeiat\
pe istoria dintre
Eva [i dracul“
Nu [tiu de ce gluma as-
ta de-a face istorie se
practic\ atât de mult. Da-
c\ ai cultul istoriei, ai
cultul apari]iei [i dispari-
]iei; e consolator acest
joc? Istorismul, adic\ per-
spectiva istoric\ asupra
vie]ii [i lumii, a dus `n ci-
mitir. Ne `nec\m `n isto-
rie. Pentru c\ istoria nu
te `nva]\ numai s\ faci
ceva, ca popor; cu istoria,
tot ce `nsemnezi `n interi-
orul unui popor devine
discutabil prin faptul c\
nu po]i, la infinit, s\ lu-
crezi la facerea ta, ci dis-
pari [i apare altcineva ca-
re, chiar dac\ nu te `nlo-
cuie[te, te prelucreaz\. {i
dac\ nu po]i ie[i din de-
venire, nu po]i sc\pa de
triste]e; triste]ea metafi-
zic\ e fructul devenirii.
Sunt pro[ti istoricizan]i
care se consoleaz\ prin
devenire. Devenim mai
civiliza]i, nu? Sau mai
cul]i… Adic\ murim ca [i
caprele, numai c\ e mare
lucru c\ exist\ Kant,
Descartes, exist\ New-
ton, m\ rog, atâ]ia mari
creatori de cultur\, [i e-
xist\ [i f\uritorul de re-
ligie, Hristos - dar nu ne
intereseaz\!
„La români, prostia
e o infrac]iune“
La pu[c\rie, am de-
monstrat, vreme de do-
u\ ore, c\ istoria româ-
nilor dezgolit\ de crucile
de pe scuturile voievo-
zilor e egal\ cu zero. C\
doar voievozii nu s-au
b\tut pentru ridicarea
nivelului de trai! Istoria
se face cu Biserica.
Prima condi]ie a unui
român este s\ cread\ c\
poporul român este a[a
cum sunt pomii, cum
Românismul a `nsemnat, pentru genera]ia noastr\, s\ fim noi `n[ine. C\ a
fi la st=nga `nseamn\ a fi `n pom. Fiecare popor vrea s\ fie el `nsu[i. {i am
vrut [i noi, \[tia de dreapta, s\ fim români. Sunt român [i ca român m\
socot buricul p\mântului. C\ dac\ n-a[ fi român, n-a[ fi nimic. Nu m\
pot imagina francez, englez, german. Adic\ nu pot extrapola substan]a
spiritului meu la alt neam. Sunt român prin voca]ie.
Istoria e `ntemeiat\ pe
istoria dintre Eva [i dra-
cul. A[a `ncepe istoria, a-
ceast\ r\t\cire a omului,
ca o damna]ie. Dar la a-
pari]ia lui Hristos, atunci
s-au suprapus teandric o-
mul divinizat [i divinita-
tea om [i istoria a fost a-
nulat\. Cioran are o afir-
ma]ie extraordinar\: Isto-
ric este tot ceea ce este
supraistoric. Cre[tinismul
a punctat supraistoric,
de[i a ap\rut `n istorie.
Primitivii
contemporani
Libertatea eu o ase-
m\n cu o frânghie ag\]a-
t\ de undeva, de sus. Te
po]i urca pe ea la cer, par-
ticip=nd la actul mântui-
rii tale cre[tine, sau po]i
s\ cobori `n `ntuneric. Bi-
polaritatea libert\]ii. Du-
p\ cre[tini, libertatea es-
te vehiculul cu care po]i
s\ cobori `n `ntuneric, da-
c\ e[ti vicios. Infractorii
sunt primitivii actuali,
pentru c\ ei nu sunt a-
daptabili la morala zilni-
c\ [i o calc\ fiind liberi.
Am `nv\]at la `nchisoare
c\ omul e un animal stu-
pid, deoarece confisc\ li-
bertatea semenilor s\i.
Tiranul e un om absurd [i
lipsit de ru[ine. Nu `i e
ru[ine s\ `[i chinuie se-
menii. Oricum suntem
captivi `n univers. Ne
ajunge aceast\ groz\vie.
Dar s\ intensifici aceast\
captivitate pân\ la nive-
lul pu[c\riei - numai o-
mul e capabil de aseme-
nea nebunie.
Liberatea omului e
partea divin\ din el.
F\r\ Dumnezeu
nu exist\ moral\
Morala, `n sine, auto-
nom\, e mai primejdioa-
s\ pentru religie decât a-
teismul. {tiin]a mora-
vurilor, ca teoretizare a
moralei laice, este din
punctul de vedere al
Absolutului religios egal\
cu zero. Seam\n\ cu
Mersul trenurilor, dup\
p\rerea mea. Po]i s-o
schimbi, ca pe tren, la
care sta]ie vrei. Omul au-
tonom nu e capabil s\
creeze o ordine moral\. O
prime[te de sus, sau nu o
prime[te deloc. Cum e
posibil\ morala public\?
Prin `nst\pânirea abso-
lut\ a moralei religioase
cre[tine. Dogmele cre[ti-
ne trebuie s\ porunceas-
c\ normele morale, care,
f\r\ ele, nu se deosebesc
de Mersul trenurilor de-
cât prin obiect. Morala
public\ `ntr-un stat cre[-
tin trebuie s\ stea sub
imperiul certitudinii dog-
sunt animalele, cum e
regnul vegetal sau ani-
mal… Ce face poporul
român e mai pu]in im-
portant decât faptul c\
el este pe lume.
Poporul român nu e
cu nimic inferior poporu-
lui german sau francez.
C\ n-avem un Goethe,
dar avem un Eminescu.
Din punct de vedere po-
litic, viforni]a din spa]iul
`n care s-a desf\[urat is-
toric poporul român ne
arat\ c\ suntem unul
din marile popoare ale
Europei.
melor cre[tine, reflectate
imperfect de omul m\r-
ginit. Dac\ nu situ\m Bi-
serica deasupra statului,
ne afl\m `n treab\ [i face
fiecare ce vrea.
Cateheza poate s\ furi-
[eze morala - cum spune
Dante - ca [arpele `n r\-
zoare.
Elitele morale sunt
mai presus decât cele int-
electuale. Mie `mi plac
oamenii care fac judec\]i.
Cei care fac silogisme
sunt fa]\ de adev\r, cum
sunt curcile alea care se
`ncurc\ printre popice.
„Homo religiosus -
singurul om
care este om“
F\r\ nemurire [i mân-
tuire, libertatea e de ne-
conceput. Omul, dac\ nu
are `n substan]a lui ideea
nemuririi [i mântuirii, nu
e liber. Seam\n\ cu ber-
becul, cu capra, cu oaia…
Omul a dep\[it condi-
]ia de animal abia atunci
când `n el a ap\rut ideea
nemuririi, care nu tre-
buie confundat\ nici cu
permanen]a speciei, nici
cu concep]ia estetic\ a
gloriei.
F\r\ Dumnezeu, omul
r\mâne un biet animal
ra]ional [i vorbitor, care
vine de nic\ieri [i merge
spre nic\ieri. {i el r\mâ-
ne a[a chiar dac\ este la-
ureat al Premiului Nobel
sau m\tur\tor. Când, un-
de [i `n ce scop a ap\rut
el `n calitatea asta de om?
Dac\ se `ntreab\ singur
[i nu e un Dumnezeu `n
dreptul casei care s\-i re-
veleze data `nceputului,
`nseamn\ c\ omul r\mâ-
ne un biet animal ra]io-
nal, care vine de nic\ieri
[i merge spre nic\ieri.
Drama omului este du-
alismul existen]ei lui; e
alc\tuit din corp [i suflet
[i joac\ `ntre corp [i su-
flet la infinit. Corpul nu e
etern, iar sufletul, chiar
dac\ este, nu e convin-
g\tor. Dar nici corpul nu
este `n nici un fel convin-
g\tor. Capul nu are bi-
ruin]\ definitiv\; faptul
c\ e muritor `i anuleaz\
esen]ialitatea. Tot ce e-
xist\ `n noi [i nu ne obli-
g\ s\ ne sinucidem din dis-
perare, se cheam\ spirit.
Rena[terea italian\,
unde omul este situat `n
centrul universului, este
eretic\ din punct de ve-
dere cre[tin. Autonomiza-
rea puterii omului este,
`n sine, demonic\. P\re-
rea mea este c\ omul este
cel mai semnificativ, de
fapt, singurul care este
om, este homo religiosus.
Cum v\d participarea
românilor de acum la
mântuirea lor? - Simplu.
Ducându-se la biseric\.
{i folosind [tiin]a ca pe-
ria de din]i. Tot ce spune
[tiin]a s\ nu-i lase cu
gura c\scat\ [i tot ce
spune un pop\ de la Cu-
cuie]ii din Deal s\ con-
sidere adev\r ritualic.
La români, prostia e o
infrac]iune, c\ci vorba-
ceea: „Po]i umbla dou\
ore `n galop prin Bucu-
re[ti [i s\ nu dai de un
prost“.
Scara valorilor umane
Autonomia spiritual\ a
omului este iluzorie [i ea
se mi[c\ perpetuu `ntre
Dumnezeu [i dracul. F\-
r\ credin]\ [i Biseric\, o-
mul r\m=ne un simplu a-
nimal ra]ional [i muritor,
ra]ionalitatea având doar
caracterul unei mai mari
puteri de adaptare la con-
di]iile cosmice decât res-
tul dobitoacelor. Când
zici c\ omul e un animal
ra]ional, [i muritor, ra]io-
nalitatea având doar ca-
racterul unei mai mari
puteri de adaptare la con-
di]iile cosmice decât res-
tul dobitoacelor. Când
zici c\ omul e un animal
ra]ional, atributul ra]io-
nalit\]ilor `l distinge de
restul viet\]ilor, nesco-
]ându-l din perspectiva
mor]ii absolute. Moartea
devine relativ\, ca o tre-
cere numai prin religie -
[tiin]a, oricât de savant\,
nesco]ând omul decât
aparent din regnul ani-
mal. Nici o consolare c\
eu m\ deosebesc de ele-
fant sau de capr\ pentru
c\ fac silogisme, dac\
apar [i dispar `n mod ab-
surd din natur\.
Scara valorilor umane
con]ine: sfântul, eroul,
geniul [i omul obi[nuit -
dincolo de ace[tia situ=n-
du-se infractorul. Sfân-
tul, eroul [i geniul sunt
f\r\ voia societ\]ii, care e
obligat\ s\-i recunoasc\.
Nimeni nu-]i contest\
dreptul la existen]\ dac\
e[ti om obi[nuit, dar ni-
meni nu trebuie s\ fac\
confuzie `ntre tine, sfânt,
erou [i geniu. Oamenii
sunt egali `n fa]a legii, a-
dic\ trebuie respecta]i ca
atare, dar nu confunda]i,
nu f\cu]i identici, c\ e o
gogoa[\… Nimeni nu-]i
contest\ dreptul la o via-
]\ normal\ dac\ por]i
masca de om. Numai c\
dac\ e[ti mediocru, nu
trebuie s\ te instalezi `n
vârf, pentru c\ nu e nici
`n interesul t\u. Acolo
trebuie s\ stea cei dota]i.
Sfântul st\ `n fruntea
tablei valorilor pentru c\
el face posibil\ tr\irea
absolutului la scar\ uma-
n\. Eroul se consum\ f\-
când istorie [i nedep\[ind
sfera laicului. Eroul este
admirat - a[a cum este [i
geniul - dar nimeni nu i
se `nchin\, chiar dac\
fapta lui aduce foloase
reale omului. ~n vreme ce
sfântul se situeaz\ dintru
`nceput `n eternitate, e-
roul moare `n istorie, pen-
tru c\ urma pe care o las\
el, ca om `mplinit, este fi-
xat\ doar `n timp [i `n
spa]iu. a
Mircea cel B\trân
(1355-1418)
7
„Vânzoleala
asta haotic\ a
lumii actuale,
fr\mântarea lu-
mii actuale, m\
convinge c\ nu exist\
decât Dumnezeu.
C\ totul e muritor,
[i universul [i omul,
[i c\ lumea a fost
f\cut\ de
Dumnezeu
din nimic“
„Eu sunt român ]ie. Tot ce gândesc devi-
ne românesc.
de meserie“ Dac\ exist\ o [tiin]\
Românismul a `n- a na]iunii, eu sunt de
meserie român.
semnat, pentru genera-
]ia noastr\, s\ fim noi Na]ionalismul poate
`n[ine. C\ a fi la st=nga fi practicat [i cuviincios.
`nseamn\ a fi `n pom. Nimeni nu poate inter-
Fiecare popor vrea s\ zice unui popor s\-[i
fie el `nsu[i. {i am vrut tr\iasc\ tradi]ia [i isto-
[i noi, \[tia de dreapta, ria cu gloriile [i `nfrân-
s\ fim români. gerile ei. Pârvan zice: et-
Sunt român [i ca ro- nicul e punct de plecare
mân m\ socot buricul [i universalul punct de
p\m=ntului. C\ dac\ sosire. Eu, ca na]iona-
n-a[ fi român, n-a[ fi ni- list, am gândit mult\
mic. Nu m\ pot imagi- vreme c\ na]iunea e
na francez, englez, ger- punctul terminus al e-
man. Adic\ nu pot ex- volu]iei universale. Când
trapola substan]a spiri- dispar popoarele, in-
tului meu la alt neam. tr\m `n Turnul Babilo-
Sunt român prin voca- nului.
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
Din ciclul „Descoperind
spiritualitatea apusean\“:
BIZAN} {I RENA{TERE
~N ITALIA
25 iunie - 5 iulie (11 zile, 10 nop]i)
Pre]: 450 euro ^ 218 lei
Viena - Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Palatul
Imperial, Prim\ria, Parlamentul
Vene]ia - Pia]a San Marco, Bazilica „San Marco“, Palatul
Dogilor, Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul is-
toric al Vene]iei
Floren]a - Domul cu Cupola, Palazzo Vecchio, Galeriile de
Arta, Palazzo Pitti, Ponte Vecchio, Biserica „Santa-Croce“:
mormintele lui Galileo Galilei, Michelangelo, Rossini
Pisa - Domul din Pisa, Pia]a Rosacrucienilor
Roma - S. S. Cosma e Damiano, Forum Romanum, Fori
Imperiali, Columna lui Traian, Scala Santa, S. Giovanni in
Fonte (Baptisterium), S. Giovanni in Laterano, S. Croce in
Gerusalemme, Trastevere (S. Maria in Trastevere, S.
Crisogono, S. Cecilia); Isola Tiberina (S. Bartolomeo); Ghetto;
Capitol; S. Pudenziana; S. M. Maggiore; S. Prassede; S.
Martino ai Monti; S. Pietro in Vincoli; Piramide; S. Paolo fuori
le mura; Catacombele (Domitilla, S. Callisto [i S. Sebastiano);
S. Sebastiano, Via Appia Antica, Fontanella Trevi, (dac\ tim-
pul permite, op]ional: Pza. del Quirinale, S. Andrea al
Quirinale, S. Carlo alle Quattro Fontane, S. S. XII Apostoli),
Vizit\ la Vatican, Pia]a San Pietro, Domul „Sf. Petru“ (Pieta [i
Capela „Sf. Petru“, op]ional Mormântul Sf. Petru [i urcare `n
Cupola Domului), Muzeele Vaticanului, Camposanto Teuton,
Pza. del Popolo, Treptele spaniole, S. Silvestro (Campanile),
Montecitorio, S. Agostino Panthéon, Pza. Navona, S. Agnese in
Agone, S. M. Dell'Anima
Abbbazia S. Nilo - in Grottaferrata, Castel Gandolfo
Terni - vizit\ la parohia ortodox\ ,,Sf. Parascheva“
Assissi - Basilica „Sf. Francisc“
Ferrara (Castel Estense, Catedrala)
Ravenna - Basilica „San Vitale“, Domul, Battisterio
Neoniano, Mormântul lui Dante
Padova - `nchinare `n Catedrala „Sf. Iustina“ la moa[tele Sf.
Apostol [i Evanghelist Luca
Budap pesta - Castelul [i Catedrala din Buda
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,
scaune rabatabile, instala]ie audio-video); 10 nop]i cazare `n
hoteluri de 2* [i 3*, cu mic dejun; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;
mesele care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli perso-
nale; asigurarea medical\ - obligatorie.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CM
YK

8 Duminic\, 10 iunie 2007

Documentar

Ortodoxia `n Albania: un miracol

a ~n perioada comunist\, Albania a fost declarat primul stat ateu din lume a Toate bisericile din aceast\ ]ar\ au fost distruse,
iar slujbele religioase interzise a Azi, Albania continu\ s\ fie cel mai s\rac stat al Europei, dar tr\ie[te o adev\rat\ `nviere spiritual\
a Sute de biserici au fost redeschise sau construite, iar prezen]a Bisericii `n societate este mai vie dec=t oric=nd a
de Nicolae DIMA
O dup\-amiaz\ `nne-
gurat\ de iarn\, `ntr-o lo-
calitate foarte retras\ din
mun]i. Atmosfera este u-
na de cap\t de lume. S\-
r\cia geme de pretutin-
deni: din casele firave, `n-
cropite din c=teva sc=n-
duri sau cel mult din pe-
re]i de lut, din cenu[iul
hainelor pe care le poart\
oamenii, din drumurile
desfundate pe care cu
greu po]i merge f\r\ s\-]i
pierzi ghetele `n noroi.
Doi preo]i coboar\ dintr-o
ma[in\ veche, `[i iau c=te
o geant\ [i `ncep s\ urce
pe o potec\ spre un loc
anume din satul `n care
se afl\. Dup\ c=teva mi-
nute de mers pe jos, `n
care a trebuit s\ fie foarte
aten]i pe unde calc\, au
CM ajuns: ei intr\ `ntr-o
YK
micu]\ cl\dire veche, cu
foarte importan]i. De
fapt, doar unul este preot,
cel\lalt este diacon. Fie-
care din ei `[i `mbrac\
ve[m=ntul, f\r\ prea
multe vorbe. Iar apoi,
despic=nd aerul cu c\-
delni]a ce fumeg\ gene-
ros, diaconul cere binecu-
v=ntarea pentru `ncepe-
rea slujbei de sear\.
Singurul stat din
istorie declarat ateu
A[a `ncepe un film do-
cumentar realizat cu c=-
]iva ani `n urm\ de c\tre
un studio de televiziune
elve]ian despre rena[te-
rea Ortodoxiei `n Alba-
nia. Filmul este impresio-
nant adeseori, dar el nu
poate descrie dec=t `n
pu]ine imagini miracolul
care s-a produs `n micul
stat balcanic. Dup\ ce a
fost singurul stat din isto-
rie declarat oficial ateu,
tr\ire ortodox\, care de-
vine evident\ atunci c=nd
vezi cum au fost recon-
struite catedralele [i bi-
sericile, cum au fost `nfi-
in]ate [coli pentru preo]i,
cum au fost fondate in-
stitu]ii de asisten]\ so-
cial\ [i de filantropie
cre[tin\. De[i `nc\ foarte
dezbinat\ social, de[i
aflat\ sub presiunea etni-
cilor de religie musul-
man\, dar [i a sectarilor
c\ut\tori de prozeli]i,
totu[i Albania este o ]ar\
`n care speran]a cre[te
`ncetul cu `ncetul.
Arhiepiscop `n Africa,
teolog `n Atena,
misionar `n Albania
Arhiepiscopul Anasta-
sios era `n 1991 profesor
de teologie la Facultatea
de Teologie Ortodox\ din CM
Atena, unde preda doar YK

pere]ii din piatr\ cioplit\
ce eman\ frig [i impun
t\cere.
{i totu[i, nu e lini[te.
~n `nc\perea aceea sunt
deja adunate c=teva zeci
de oameni, care se pare
c\-i a[teapt\ tocmai pe
cei doi preo]i. Din salutul
pe care `l adreseaz\, din
felul cum `i privesc, preo-
]ii sunt pentru locuitorii
micii localit\]i oameni
dup\ ce a tr\it cumplita
experien]\ de a-[i vedea
toate bisericile din ]ar\
f\cute una cu p\m=ntul,
dup\ ce au traversat o
prigoan\ care o egaleaz\
pe cea a despo]ilor ro-
mani de acum 18-19 se-
cole, albanezii au avut
puterea de a-[i re`nvia
credin]a. Dup\ 17 ani de
libertate, `n Albania e-
xist\ din nou o puternic\
un semestru pe an, iar `n
celelalte 7-8 luni ale anu-
lui `ndeplinea rolul activ
de Arhiepiscop al Africii
de Est. Mai precis, `n res-
pectiva perioad\ Anas-
tasios st\tea `n Kenya,
Uganda [i Tanzania, un-
de coordona activitatea
misionar\ [i pastoral\ or-
todox\. Anastasios a `n-
deplinit aceast\ misiune
timp de zece ani. Ar fi ur-
mat ca, dup\ `ncheierea
acestui deceniu, s\ poat\
alege ce va vrea s\ fac\ `n
continuare: fie s\ se
dedice complet activit\]ii
misionare `n Africa, fie s\
se consacre `nv\]\m=ntu-
lui academic din Atena,
`n studiu [i retragere.
Providen]a divin\ avea
`ns\ alt plan pentru arhi-
episcop: `n ianuarie 1991,
Patriarhul Ecumenic l-a
sunat pe Anastasios [i i-a
spus un lucru care avea
s\-i schimbe total via]a:
tocmai fusese desemnat
s\ mearg\ `n Albania ca
exarh patriarhal. Arhie-
piscopul [i-a exprimat pe
loc nedumerirea. I s-a
r\spuns c\ regimul poli-
tic din Albania [i-a rela-
xat atitudinea de opozi]ie
fa]\ de via]a religioas\ a
cet\]enilor ]\rii. ~n aceste
condi]ii, cineva trebuia s\
mearg\ acolo, pentru a
vedea ce mai r\m\sese
din Biserica Ortodox\
care fusese alt\dat\ at=t
de `nfloritoare. Arhiepis-
copul Anastasios [i-a dat
seama c\ misiunea care
urma `n Albania putea fi
chiar mai grea dec=t cea
pe care tocmai o desf\-
[ura `n ]\rile Africii de
Est. Totu[i, a acceptat s\
fie delegatul Patriarhiei.
Din acel moment, via]a sa
se va contopi cu cea a
Bisericii Albaneze ce tre-
buia readus\ la via]\.
„Am mâncat, ca orice
albanez, doar pepeni,
ro[ii, p=ine [i ulei“
Statul albanez a `nt=r-
ziat 6 luni viza de intrare
`n ]ar\ a arhiepiscopului.
~n cele din urm\, c=nd a
primit acceptul de a intra
pe teritoriul albanez, de[i
avea doar viz\ pentru o
lun\ de zile, arhiepis-
copul a `n]eles c\ va avea
de luptat [i `mpotriva ide-
ologiei pe care comunis-
mul o indusese genera]ii-
lor tinere, dar [i `mpotri-
va mentalit\]ii `nc\ pline
de ostilitate a autorit\-
]ilor de stat. Viza s-a pre-
lungit `ns\, iar vizita de
recunoa[tere [i analiz\ a
lui Anastasios s-a trans-
format imediat `ntr-o mi-
siune activ\. Primul loc
pe care l-a vizitat a fost
catedrala temporar\ a
capitalei, Tirana. Cl\di-
rea era `ntr-o situa]ie jal-
nic\, fiind total ne`ngri-
jit\ [i cu o gaur\ mare `n
acoperi[. Vechea cate-
dral\ a ora[ului, din pia]a
central\, fusese demult
d\r=mat\ pentru a face
loc unui hotel. A[a-zisa
„catedral\ temporar\“ e-
ra de fapt o cl\dire veche
de trei decenii ce ad\pos-
tise un gimnaziu. Aici,
arhiepiscopul a fost totu[i
`nt=mpinat de o mul]ime
de oameni, care l-au `m-
br\]i[at [i care, atunci
c=nd el i-a salutat cu
„Hristos a `nviat!“, au iz-
bucnit `n lacrimi.
„C=nd am ajuns `n
Tirana, `n prima lun\ am

Preo]i [i asisten]\ ad\post [i f\r\ resurse de

Albania, o ]ar\ a contrastelor
Oroarea comunist\
~n 1967, regimul comu-
nist albanez a f\cut un
gest care [i ast\zi pare in-
credibil: a declarat Alba-
nia primul stat ateist din
lume. Dictatorul Enver
Hoxha a ordonat demo-
larea tuturor bisericilor [i
a moscheilor sau transfor-
marea lor `n s\li de sport
sau `n depozite. Prigoana
care a urmat a fost de o
duritate nemaipomenit\.
Cre[tinii au luat din bi-
serici toate obiectele pre]i-
oase care puteau fi sal-
vate. O m\rturie a unei
b\tr=ne albaneze arat\ c\
multe icoane [i obiecte de
cult au fost ascunse `n
casele oamenilor, `n dula-
purile cu haine, `n ciuda
faptului c\ poli]ia f\cea
controale pentru a le des-
coperi. Preo]ii au fost
for]a]i s\ devin\ agricul-
tori sau muncitori pentru
a-[i putea `ntre]ine famili-
ile. Unii dintre ei f\ceau
Liturghia la miezul nop]ii,
`n case particulare, din
dorin]a de a p\stra vie
credin]a. Comunicarea
preo]ilor cu credincio[ii se
f\cea prin fraze cifrate.
Preotul era chemat s\
fac\ Liturghii [i s\ ofere
Sf=nta ~mp\rt\[anie
chiar la distan]e conside-
rabile. Tot la miezul
nop]ii se f\ceau [i cu-
nunii, dar [i botezuri. ~n
felul acesta, multe per-
soane de pe tot cuprinsul
]\rii au continuat s\ aib\
o via]\ religioas\ con-
stant\, de[i se expuneau
riscului de a fi chiar uci[i
pentru asta. La sf=r[itul
perioadei comuniste, din
440 de preo]i c=]i erau `n
1967, `n Albania mai tr\-
iau doar 22, cei mai mul]i
dintre ei fiind foarte b\-
tr=ni [i bolnavi.
filantropic\ `ntr-o
Biseric\ ruinat\
O necesitate urgent\ a
Bisericii Albaneze, re`nvi-
ate dup\ zecile de ani de
ateism comunist, a fost `n-
fiin]area unei [coli de teolo-
gie care s\ educe viitori
preo]i. Arhiepiscopul a `nfi-
in]at o facultate de teologie
`ntr-un hotel `nchiriat, iar
apoi a ini]iat construirea
unui sediu nou pentru a-
ceast\ [coal\. 125 de tineri
absolven]i ai Academiei
Teologice au fost hirotoni]i
preo]i `n ultimii zece ani,
ad\ug=ndu-se celor trei
preo]i care au supravie]uit
regimului comunist. Semi-
narul prime[te [i fete, care
dup\ absolvire pot fi anga-
jate `n diferite activit\]i ale
Bisericii.
Din 1992, Biserica Or-
todox\ din Albania are un
serviciu specializat `n a-
sisten]\ social\, prin care
sunt ajutate persoanele cu
dizabilit\]i, de]inu]ii din
penitenciare, oamenii f\r\
baz\. Prin acela[i departa-
ment se aplic\ programe de
asisten]\ medical\, mai
ales pentru mediul rural,
dar [i programe de dez-
voltare agricol\. Benefi-
ciarii acestei asisten]e sunt
nu doar ortodoc[ii, ci [i cei
de alte credin]e.
Asisten]a medical\ fi-
lantropic\, `ntr-o ]ar\
aflat\ `n deriv\ din punct
de vedere social [i econo-
mic, era obligatorie, a[a `n-
c=t Biserica a `nfiin]at un
centru de diagnostic dotat
cu aparatur\ foarte perfor-
mant\, la care vin `n pre-
zent pacien]i din `ntreaga
]ar\. Aparatul de Rezo-
nan]\ Magnetic\ Nuclear\
de aici este de ultim\ ge-
nera]ie, fiind unul din cele
dou\ echipamente de acest
nivel de performan]\ din
Europa. De asemenea, Ar-
hiepiscopia de]ine un cabi-
net stomatologic mobil,
complet utilat, care ofer\
consulta]ii [i tratamente
dentare gratuite `n `n-
treaga ]ar\.

CM
YK
 CM
YK

Duminic\, 10 iunie 2007 9

~n 1967, regimul comunist albanez a f\cut un gest care [i ast\zi pare incredibil: a
declarat Albania primul stat ateu din lume. Dictatorul Enver Hoxha a ordonat
demolarea tuturor bisericilor [i a moscheilor sau transformarea lor `n s\li de sport sau
`n depozite. Multe icoane [i obiecte de cult au fost ascunse `n casele oamenilor, `n
dulapurile cu haine, `n ciuda faptului c\ poli]ia f\cea controale pentru a le descoperi.

fost cel care a impus ca

`n desf\[urare bisericile s\ fie construite

sau recl\dite `n stilul
arhitectural tradi]ional
din fiecare zon\ a ]\rii,
iar pentru asta a fost `n-
fiin]at un birou arhiepis-
copal specializat `n arhi-
tectur\ bisericeasc\ tra-
di]ional\. Pentru c\ nu
au fost bani pentru aceste
construc]ii chiar de la
`nceput, iar resursele eco-
nomice ale ]\rii de doar
3,5 milioane de locuitori
erau foarte sc\zute, au
fost ridicate mai `nt=i bis-
ericu]e provizorii, din ma-
teriale ieftine. Apoi au
`nceput s\ fie construite
biserici noi, `nc\p\toare,
sau s\ fie ridicate din
nou, pe vechile funda]ii,
l\ca[urile ce fuseser\ ru-
inate.
P=n\ `n prezent, 72 de
biserici au fost reconstru-
ite, 140 reparate, 83 ridi-
cate din temelie, iar 5
vechi m\n\stiri au fost
re`nfiin]ate. O problem\
dificil\ a fost aceea c\
statul nu a acceptat s\
returneze Bisericii dec=t
~n timpul regimului comunist, Biserica a fost, practic, o mic\ parte din proprie-
desfiin]at\. Bisericile care au sc\pat de demolare sau de ruinare t\]ile confiscate la jum\-
tatea secolului 20. „Une-
au fost transformate `n depozite sau s\li de sport. (~n imagine, ori, singura solu]ie este
CM
capela nou construit\ a Academiei Ortodoxe de la Durres) s\ cump\r\m din nou CM
YK YK

locuit la hotel“ - `[i a- episcopi, dup\ ce ar fi fost ceea ce a fost al nostru [i

minte[te Arhiepiscopul
Anastasios. „Apoi am g\-
sit de `nchiriat o cas\ cu
etaj, care avea `n total pa-
tru camere. Aveam dor-
mitorul [i un mic birou la
etaj, iar jos aveam buc\-
t\ria [i o sal\ pentru [e-
din]e. Nu aveam ap\, nu
aveam c\ldur\, nu a-
veam electricitate. Desi-
gur, veneam din Africa,
unde oamenii erau foarte
s\raci, dar acolo avea
m\car fiecare familie c=te
o gr\din\ de zarzavaturi,
lucru despre care nu pu-
tea fi vorba `n Tirana. ~n
acea var\ a lui 1991, am
avut de m=ncare, ca orice
albanez, doar pepeni,
ro[ii, p=ine [i ulei.“
Primele griji ale ie-
rarhului nu au fost totu[i
cele legate de comfortul
s\u. El trebuia s\ desco-
pere, mai `nt=i, ce mai r\-
m\sese din vechile struc-
turi ale Ortodoxiei alba-
neze, iar `n paralel, tre-
buia s\ vad\ dac\ puteau
fi identifica]i preo]i care
ar fi putut fi hirotoni]i
Arhiepiscopul Anastasios al Albaniei
Prea Fericitul Anasta-
sios Giannoulatos (Yan-
noulatos `n transcrip]ia al-
banez\) s-a n\scut `n
Piraeus, Grecia, pe 4 no-
iembrie 1929. La v=rsta de
20 de ani, `n urma celui de-
al Doilea R\zboi Mondial [i
`n urma lecturilor din filo-
sofii modernit\]ii, a traver-
sat o criz\ spiritual\ la ca-
p\tul c\reia a ales via]a re-
ligioas\. A decis s\ stu-
dieze la Facultatea de Teo-
logie din Atena, de[i profe-
sorii [i prietenii l-au descu-
rajat. „Era, bine`n]eles, era
tehnologiei. Decizia mea de
a deveni student la Teo-
logie a fost, atunci, un
scandal“ - `[i aminte[te Ar-
hiepiscopul. Dup\ `ncheie-
rea facult\]ii, a avut pre-
re`nfiin]ate episcopiile
necesare. La scurt timp,
Patriarhia Ecumenic\ i-a
propus lui Anastasios s\
treac\ de la statutul de
exarh patriarhal la cel de
Arhiepiscop al Albaniei.
Ierarhul a acceptat, con-
[tient c\ astfel lua asupra
sa o cruce foarte grea. De-
[i confirmat ini]ial de au-
torit\]i, Arhiepiscopul A-
nastasios avea s\ fie con-
testat ulterior, mai ales
din cauz\ c\ era grec. To-
tu[i, Albania nu era o a-
nex\ la Patriarhia Ecu-
menic\, ci era o Biseric\
de sine st\t\toare. Pen-
tru a putea s\ func]ione-
ze ca atare, Arhiepiscopul
a propus s\ fie hirotoni]i
doi episcopi albanezi, iar
al]i doi episcopi s\ fie
trimi[i de Patriarhia
Constantinopolului. Ast-
fel a luat fiin]\ Sf=ntul
Sinod al Bisericii din Al-
bania, care a `nlocuit
Consiliul General Eclezi-
astic ce administrase Bi-
serica p=n\ atunci.
ocup\ri legate de leg\tura
dintre omiletic\ [i jurna-
lism [i a scris chiar un
manual pentru orele de
studiu biblic de la biseric\.
~n 1959 a fondat o revist\
trimestrial\ bilingv\ (grea-
c\ [i englez\), „Porefthen-
des“. Are preocup\ri legate
de istorie, teologie, metoda
[i spiritul misiunii orto-
doxe. Organiza]ia Interna-
]ional\ a Tinerilor Orto-
doc[i Syndesmos a decis,
`n 1961, s\ creeze, la Ate-
na, un centru local, iar A-
nastasios Giannoulatos a
devenit primul director al
acestui centru. Din acel an,
Anastasios a fost cooptat `n
Consiliul Ecumenic al
Bisericilor, de]in=nd p=n\
De la biserici
prefabricate la
catedrale din piatr\
Arhispiscopul Anasta-
sios a trebuit s\ `nve]e
limba albanez\, pentru a
putea fi `n]eles oriunde se
ducea. Chiar `n locurile
din sudul ]\rii, unde oa-
menii [tiau grece[te da-
torit\ `nvecin\rii cu in-
sulele Greciei, arhiepis-
copul vorbea `n albanez\.
Acela[i principiu al iden-
tit\]ii ortodoxe sus]inute
de identitatea na]ional\ a
ast\zi diferite func]ii [i
responsabilit\]i.
La v=rsta de 33 de ani,
Anastasios a hot\r=t s\ in-
tre `n via]a monahal\. Doi
ani mai t=rziu, `n 1964, a
fost hirotonit preot, apoi a
plecat ca misionar ortodox
`n Uganda. Aici, s-a `mbol-
n\vit de malarie, iar faptul
de a fi fost foarte aproape
de moarte i-a `nt\rit [i mai
mult convingerile spiri-
tuale. A ob]inut o burs\ de
studii `n Germania, unde
s-a specializat `n Istoria re-
ligiilor, preocup=ndu-se [i
de misiologie ortodox\, de
etnologie [i africanologie.
~n 1972, Universitatea
din Atena l-a invitat s\
sus]in\ cursuri de Istoria
religiilor, ca profesor aso-
ciat. ~n acela[i an, Sf=ntul
Sinod al Greciei a hot\r=t
hirotonirea lui ca episcop.
ni s-a furat“, spune trist
Arhiepiscopul Anastasi-
os. O alt\ enorm\ dificul-
tate a fost lipsa fondu-
rilor pentru ridicarea bi-
sericilor. S\r\cia albane-
zilor l-a determinat pe
Anastasios s\ solicite aju-
tor de la diferi]i sponsori
externi, adesea fo[ti stu-
den]i ai s\i din Atena.
Totu[i, pe l=ng\ ajutorul
din afara ]\rii, fiecare co-
munitate c\reia i-a fost
construit\ o biseric\ a
trebuit s\ aduc\ o contri-
bu]ie proprie, pentru a
sim]i c\ face o jertf\. a
Urm\torii zece ani i-a de-
dicat studiului [i public\rii
unor lucr\ri dintre care a
atras aten]ia o carte asu-
pra islamului, care invit\
la dialog cre[tin-musul-
man. Este primul modera-
tor ortodox al Comisiei
pentru Misiune [i Evan-
ghelizare a Consiliului E-
cumenic al Bisericilor. ~n
1981, la solicitarea Patri-
arhului Nicolae al Alexan-
driei, a plecat `n Africa,
pentru a-[i continua mun-
ca misionar\ din tinere]e,
devenind astfel Arhiepis-
cop al Africii de Est. ~n
1991 a fost solicitat de Pa-
triarhul Ecumenic Bartolo-
meu I s\ devin\ exarh pa-
triarhal `n Albania, misi-
une pe care [i-a asumat-o
ca pe ultimul program de
amploare al vie]ii.
Biserica reconstruit\ din ora[ul Fier
Ce s-a `ntâmplat a din 1992 apare pu-
blica]ia lunar\ „~nvie-
`n Biserica albanez\ rea“. ~ntre timp, au mai
`n ultimii 17 ani fost tip\rite diferite pu-
blica]ii pentru copii [i
a 83 biserici au fost
tineri, un periodic cu
construite, 72 biserici [tiri religioase `n limba
ruinate au fost recons-
englez\, precum [i multe
truite, 5 m\n\stiri re`n- c\r]i cu con]inut teologic
fiin]ate, 140 biserici re-
[i mai ales liturgic;
parate; a din 1998 func]io-
a a fost construit un
neaz\ `n Tirana postul
complex de cl\diri pen-
de radio bisericesc „Ngjal-
tru `nv\]\m=nt teologic lja“ („~nvierea“), cu emi-
superior;
sie 24 de ore din 24;
a a fost `nfiin]at Cen- a Centrul Medical de
trul Nazaret, un com-
Diagnostic „Buna Vesti-
plex ce cuprinde tipogra-
re“ al Arhiepiscopiei de
fie, fabric\ de lum=n\ri,
magazin de obiecte tra- Tirana ofer\ consulta]ii
pentru circa 6.000 de pa-
di]ionale [i biserice[ti,
laborator de restaur\ri cien]i `n fiecare lun\,
av=nd [i o unitate de
icoane;
a au fost `nfiin]ate 13 chirurgie de urgen]\;
a `n primii ani de du-
[coli pentru asisten]i
medicali; p\ re`nfiin]area Bisericii
din Albania, zeci de mii
a au fost fondate do-
u\ Institute pentru Spe- de tone de hran\ [i `m-
cializare Profesional\, br\c\minte au fost colec-
patronate de Biseric\, ce tate [i distribuite prin
ofer\ cursuri `n domenii intermediul Bisericii. ~n
ca managementul afa- timpul crizei din Kosovo,
cerilor, utilizarea com- Biserica a organizat a-
puterului, contabilitate, sisten]\ pentru 30.000
iconografie [i restaurare de persoane care s-au re-
de icoane etc.; fugiat `n Albania.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{, SATU-
MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz; ZAL|U — 93,1 MHz;
ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG — 100,2 MHz;
TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
CM
YK
10 Duminic\, 10 iunie 2007

Am fost educat `n comunism, un sistem care nu accepta pe

Raid Dumnezeu [i ideea de sfin]enie. De aceea, nu pot spune c\ [tiu

foarte mul]i sfin]i. Este greu pentru cei din genera]ia mea s\
aib\ un cult al sfin]ilor. Ne-a fost greu s\ venim [i la biseric\, s\
ne rug\m, s\ credem `n Dumnezeu. Pentru mine, e cam dificil s\
`n]eleg rolul sfin]ilor [i motivele pentru care oamenii se `nchin\
la ei. Nu prea `n]eleg no]iunea de sfin]enie.

„Un popor f\r\ sfin]i este ca un copac lipsit de roade“

Spiritualitatea fiec\rui popor a
rodit de-a lungul timpului
numero[i sfin]i. Existen]a unor
sfin]i `n rândul unui popor este o
confirmare c\ `n sânul acestuia se
afl\ Hristos. Poporul român este
cunoscut pentru `nclina]ia sa spre
cele sfinte, spre cele duhovnice[ti.
Sutele de ani de cre[tinism
Ciprian Marele, 29 de
ani, solist oper\: Am auzit
de mai mul]i sfin]i
români. Nu pot s\ spun c\
le cunosc via]a sau c\ m\
rog `n mod special la
ace[ti sfin]i. Prefer s\ m\
rog direct la Dumnezeu,
cu toate c\ am acas\ i-
coane cu sfin]i [i n-am ni-
mic `mpotriv\ cu cei care
se roag\ la sfin]i. Fiecare
om are modalitatea sa de
a intra `n leg\tur\ cu
Dumnezeu. {tiu c\ [i de
la Ia[i s-au canonizat câ-
]iva sfin]i. Chiar de cu-
rând am v\zut c\ a fost
canonizat mitropolitul
Varlaam. {tiu c\ acest
mitropolit a avut un rol
important aici, la Ia[i. El
a l\sat posterit\]ii renu-
mita „Cazanie“, o capodo-
per\ a limbii române.
Cred c\ este bine c\ ace[ti
mari oameni sunt consi-
dera]i sfin]i. Cred c\ fie-
care om poate fi sfânt
dac\ las\ `n urma sa ceva
de care se bucur\ genera-
]ii `ntregi, dac\ prin ceea
ce face schimb\ `n bine lu-
crurile dintr-o comuni-
tate.
Sfin]ii, armata [i
serviciile secrete
Adrian Pascaru, 75 de
ani, pensionar: Mul]i oa-
meni vorbesc despre dom-
nitorul {tefan cel Mare,
care acum este considerat
[i sfânt. Pu]ini [tiu `ns\,
c\, marele domnitor a re-
alizat lucruri mari dato-
rit\ unui mare sfânt din
acea perioad\, pustnicul
Daniil Sihastrul. Eu cred
c\ el este foarte pu]in
cunoscut [i ar trebui ca
oamenii s\-[i dea seama
c\ el a fost ca o verig\ de
leg\tur\ `ntre domnitor [i
Dumnezeu. Pe lâng\ oa-
menii mari, tr\iesc oa-
meni la fel de mari, iar
Daniil Sihastrul a [tiut
cum s\-l sf\tuiasc\ tot
timpul pe domnitor. Eu
m\ `nchin mereu sfin]ilor,
Pagin\ realizat\ de {tefan M|RCULE}
ortodox au rodit la noi mul]imi de
oameni sfin]i. Cât de cunoscu]i
sunt sfin]ii români, cât de
importan]i sunt ei pentru
spiritualitatea noastr\, cât de mult
ajut\ ace[ti sfin]i pe fra]ii lor de
sânge, care tr\iesc `n urma lor, dar
[i dac\ printre noi tr\iesc oameni
sfin]i, am aflat de la trec\tori.
`nainte de a m\ apuca de
lucru la icoanele pe care le
fac `n timpul liber, pentru
c\ [i ei au lucrat `n via]a
lor [i [tiu cât de greu este
s\ munce[ti. Iar Sfântului
Daniil Sihastrul m\ rog
s\-mi dea `n]elepciune
a[a cum i-a dat lui {tefan
cel Mare. Cred c\ to]i sfin-
]ii români ocrotesc ]ara
noastr\, pentru c\ aici au
tr\it ei, aici au devenit
sfin]i. Faptul c\ avem
sfin]i este o bucurie pen-
tru noi ca popor [i o spe-
ran]\, `n acela[i timp. {i
ast\zi mai exist\ oameni
sfin]i. Dac\ mergem la
m\n\stiri [i vedem cum
tr\iesc unii c\lug\ri, cu
siguran]\ ne vom da sea-
ma c\ printre noi se afl\
sfin]i. Eu mi-a[ dori ca Bi-
serica s\-l canonizeze pe
Dimitrie Cantemir. A fost
un om unic, a scris lucr\ri
unice [i a iubit foarte mult
Moldova. Este al doilea
dup\ {tefan cel Mare.
Daniel, 38 de ani,
conduc\tor auto: Orice
popor are oameni sfin]i.
Eu [tiu de la [coal\ de
Constantin Brâncoveanu
[i cei patru fii ai s\i, care
au murit pentru credin]\.
Astfel de oameni sunt
sfin]i. Dac\ po]i s\ mori
pentru Dumnezeu, `n-
seamn\ c\ e[ti sfânt. As-
t\zi cine poate s\ mai fa-
c\ a[a ceva? Astfel de sfin-
]i sunt ni[te p\rin]i care
au grij\ de noi de acolo de
sus. Noi ne l\ud\m peste
tot cu m\n\stirile noastre
frumoase. Cred c\ ar tre-
bui s\ ne l\ud\m [i cu su-
tele de c\lug\ri [i c\lug\-
ri]e care au tr\it aici ca
ni[te sfin]i [i nimeni nu
[tia de ei. Doar `n m\n\s-
tiri mai g\sim ast\zi oa-
meni care ar putea deveni
sfin]i.
Ion Berariu, 58 de ani,
muncitor: Adev\ra]ii ocro-
titori ai unei ]\ri nu sunt
armata, serviciile secrete
sau politicienii. Cei care
ne ap\r\ sunt sfin]ii care
au tr\it pe p\mânt româ-
nesc. Dintre sfin]ii ro-
mâni, cu siguran]\ {tefan
cel Mare ne ap\r\ cel mai
mult. Dar mai sunt [i
al]ii, cum ar fi Ioan Vala-
hul sau Dosoftei. Ar tre-
bui s\ ne rug\m mai mult
acestor sfin]i români. Ar
trebui s\-i cinstim mai
mult pentru c\ ei sunt
cam singurii sfin]i pe care
`i avem. Nu prea cred c\
se vor na[te sfin]i `n ur-
m\torii ani.
„Sfânta Teodora ne
`n]elege [i ne ajut\“
Alina Iacob, 22 de ani,
agent comercial: Ca orice
credincios, `ncerc s\ m\
apropii de sfin]i pentru c\
ei sunt oamenii lui Dum-
nezeu. Cred c\ dac\ ne
rug\m la sfin]ii români,
Dumnezeu ne ajut\ mai
mult, când vede c\ fra]i
de-ai no[tri mijlocesc pen-
tru noi. Ca femeie, sunt a-
propiat\ de Cuvioasa Teo-
dora de la Sihla. M-a aju-
tat mult `n timpul vie]ii
mele. Recomand tuturor
femeilor din ]ar\ s\ mear-
g\ acolo [i s\ se roage. Cu
siguran]\ vor sim]i schim-
barea. Sfânta Teodora ne
`n]elege [i ne ajut\.
Bogdan Anastasiei, 37
de ani, cadru didactic uni-
versitar: Lista de sfin]i ro-
mâni e lung\. ~mi amin-
tesc acum doar câ]iva,
cum ar fi Calinic de la
Cernica, Leontie de la R\-
d\u]i, Teodora de la Sihla
sau mitropolitul Dosoftei.
Nu cred c\ este important
cât de mul]i sfin]i români
cuno[ti. Este important s\
ai o rela]ie de rug\ciune
m\car cu unul dintre ei.
Ace[ti oameni care au de-
venit sfin]i sunt ni[te
modele pentru noi, cei de
ast\zi, dar `n m\sura `n
care sfântul mai este ac-
ceptat ca model. Pentru
un popor este vital s\ aib\
modele autentice [i de va-
loare, chiar din rândul oa-
menilor din acea ]ar\. Un
popor f\r\ sfin]i este ca
un copac lipsit de roade.
Tragedia, la noi, este c\
sunt foarte pu]in cunos-
cu]i ace[ti sfin]i români.
Ce s\ mai vorbim despre
activitatea [i via]a lor.
Cred c\ ar trebui ini]iat
un program care s\ pre-
zinte, mai ales copiilor [i
tinerilor, vie]ile sfin]ilor
români. Recunosc faptul
c\ m\ rog destul de rar la
sfin]ii români, dar lucrul
acesta se poate `ndrepta.
{i ast\zi sunt oameni care
ar trebui canoniza]i. Nu
pot s\-mi dau cu p\rerea,
nu e de competen]a mea,
dar cred c\ mari duhov-
nici contemporani precum
p\rintele Cleopa, p\rin-
tele Arsenie Boca, p\rin-
tele Galeriu sau marele
teolog Dumitru St\niloae,
ar trebui trecu]i `n calen-
dar, ca s\-i avem mereu
aproape de noi.
C\t\lin Splai, 10 ani,
elev: Am `nv\]at la Reli-
gie despre Sfântul Ioan
Valahul [i despre Sfânta
Filofteia. {tiu c\ au fost
de origine român\. Ei au
ascultat de p\rin]ii lor [i
s-au rugat mult la Dum-
nezeu. La istorie ni s-a
spus de {tefan cel Mare
c\ a construit multe m\-
n\stiri [i biserici [i de a-
ceea el este sfânt. Eu dau
tot timpul bani la bise-
ric\, pentru ca s\ urmez
exemplul lui {tefan cel
Mare, care a f\cut din ba-
nii lui multe biserici.
Valentina Naum, 33 de
ani, artist liric: Am icoane
cu sfin]i acas\, dar nu cu
sfin]i români. Nu cunosc
prea mul]i sfin]i români.
{tiu c\ recent s-au cano-
nizat câ]iva episcopi care
au avut activit\]i ample.
Despre vie]ile lor nu [tiu
mare lucru, dar cred c\ au
fost oameni deosebi]i, din
moment ce au fost cano-
niza]i. Nu [tiu ce s\ v\
spun despre rug\ciunea
adresat\ lor. Eu m\ rog
mai mult la Dumnezeu.
Dar cred c\ dac\ te rogi
unui sfânt, mai ales unul
român [i dac\ acesta te
ajut\, ar trebui s\ te rogi
`n permanen]\.
„Un sfânt adev\rat
st\ retras“
{tefan T\r\bu]\, 22 de
ani, student: Dintre to]i
sfin]ii români, cel mai
mult m-a ajutat Sfânta
Teodora de la Sihla. Am
fost de câteva ori [i m-am
`nchinat la moa[tele ei [i
am sim]it imediat ajuto-
Ion Berariu: „Adev\ra]ii ocrotitori ai unei ]\ri
nu sunt armata, serviciile secrete sau
politicienii. Cei care ne ap\r\ sunt sfin]ii care
au tr\it pe p\mânt românesc. Dintre sfin]ii
români, cu siguran]\ {tefan cel Mare ne ap\r\
cel mai mult. Dar mai sunt [i al]ii, cum ar fi
Ioan Valahul sau Dosoftei. Ar trebui s\ ne
rug\m mai mult acestor sfin]i români“
rul ei. Am citit via]a Sfin- români nu m\ rog. Nici nu
tei Teodora de la Sihla [i cred c\ exist\ prea mul]i.
am r\mas uimit de cât de ~n zilele noastre nu cred
sfânt\ a fost. Nu [tiu câ]i c\ exist\ oameni care au
oameni ar fi putut tr\i ca sfin]enie. Exist\ oameni
ea. M\ rog foarte des la cura]i, dar sfin]i nu cred.
Sfânta Teodora [i tot tim-
pul m\ simt ocrotit de ea.
De fapt, to]i sfin]ii ne
ocrotesc, dac\ ne rug\m.
{i Sfânta Cuvioas\ Paras-
cheva [tiu c\ ne ocrote[te,
chiar dac\ nu a fost de
origine român\. Pentru
noi, ca popor cre[tin, este
foarte important s\ avem
sfin]i. ~n zilele noastre nu
mai sunt oameni sfin]i
cum erau odinioar\. Nu Victor Popescu, 49 de
[tiu dac\ avem printre noi ani, muncitor: Am fost ed-
oameni atât de cura]i pre- ucat `n comunism, un sis-
cum a fost Sfânta Teodo- tem care nu accepta pe
ra, spre exemplu. Cu sigu- Dumnezeu [i ideea de
ran]\ exist\ printre c\lu- sfin]enie. De aceea, nu pot
g\ri oameni sfin]i, dar ei spune c\ [tiu foarte mul]i
nu se arat\. Un sfânt ade- sfin]i. Recent am vizitat
v\rat nu se arat\, ci st\ M\n\stirea Cernica [i am
retras. Dup\ moartea sa v\zut acolo moa[tele unui
este descoperit ca sfânt. sfânt, pe nume Calinic [i
care a fost episcop, din
câte ni s-a explicat. Este
greu pentru cei din gene-
ra]ia mea s\ aib\ un cult
al sfin]ilor. Ne-a fost greu
s\ venim [i la biseric\, s\
ne rug\m, s\ credem `n
Dumnezeu. Pentru mine,
e cam dificil s\ `n]eleg ro-
lul sfin]ilor [i motivele
pentru care oamenii se
`nchin\ la ei. Nu prea `n-
Dana, 20 de ani, stu- ]eleg no]iunea de sfin]e-
dent\: Nu cunosc sfin]i nie. Cu siguran]\ exist\
români. {tiu de {tefan cel oameni perfec]iona]i, eli-
Mare c\ este considerat bera]i de anumite vicii,
sfânt, dar nu m\ rog la el. chiar [i `n zilele noastre.
Poate c\ ar trebui studia]i ~ns\ nu v\ pot spune da-
mai mult la Religie, `n c\ ei sunt sfin]i sau ale[i
[coli, sfin]ii români. Cu ai lui Dumnezeu. Pân\
siguran]\ ei ne ocrotesc, la urm\, to]i suntem
de aceea ar trebui m\car ale[ii lui Dumnezeu. Ac-
s\-i cunoa[tem. Sunt cept ca model ni[te sfin]i,
sfin]i mai cunoscu]i la dar mi-e greu s\ m\ `n-
care m\ rog, dar la sfin]i chin la ei. a
 Duminic\, 10 iunie 2007 11
Intriga filmelor prezentate pe ecranele cinematografelor `n anii ’50
Pagina [i `nceputul anilor ’60 avea `ntotdeauna `n centru un „inamic al
poporului“ care complota `n fabric\, `n gospod\riile agricole colective
sau `n laboratoare `mpotriva siguran]ei poporului. Evident, filmele
de istorie aveau happy end [i se `ncheiau prin pedepsirea personajului negativ.

Propagand\ de[\n]at\ `n teatrele [i

cinematografele României comuniste
române[ti, pu]ine la nu- le critice `n mass-media.
Dincolo de segmentul educa]iei, formulare din ministere sunt m\r, acestea erau [i mai Astfel de filme erau pre-
slabe ca cele ruse[ti, iar zentate doar acestui tip
limba rus\ se bucura, mai ales `n scrise `n limbile rus\ [i român\, filme precum „Mitrea Co- de public, deoarece oficia-
anii ’50, `n rândul elitei comuniste acte oficiale, pa[apoarte [i chiar cor“ sau „O scrisoare pier- lit\]ile le considerau sur-
dut\“ erau `mp\nate cu se de erezie, iar nivelul i- C\t\lin Turliuc,
de un capital simbolic excep]io- liste de restaurant sunt scrise `n propagand\ comunist\. deologic al maselor era a- profesor universitar,
nal. Ea devenise practic un mijloc limba rus\ al\turi de român\; Filmele din Polonia, tât de sc\zut `n percep]ia
cercet\tor [tiin]ific gradul
Bulgaria sau Cehoslova- lor `ncât acestea nu pu-
de demonstrare a fidelit\]ii fa]\ de chiar unele slogane, autoriza]ii cia erau la fel de pu]in a- teau realiza din aceste fil- I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
regimul comunist [i fa]\ de Mos- etc. sunt scrise `n ruse[te. Deci, la greate datorit\ con]inu- me modul `n care se pr\-
tului lor. ~n schimb, po- bu[e[te societatea capita-
cova implicit. „Tendin]a de rusifi- ora actual\, [i cu toate aparen]ele, trivit unei m\rturii p\s- list\. adu[i `n grupuri organi-
care continu\. Pentru a obi[nui prezen]a rus\ este mai puternic\ trate la Open Society Ar- zate la teatru. De un suc-
chives: „Setea publicului {i Shakespeare ces real se bucurau spec-
lumea cu limba rus\ [i a se ajunge ca oricând `n ]ar\ [i tendin]a pentru filme occidentale tacolele de oper\ [i opere-
la o identificare complet\ cu continu\ s\ fie rusificarea a fost dovedit\ de rarele „punea um\rul“ t\ care, fire[te, nu puteau
URSS, se tip\resc foarte multe poporului român“, conchidea un ocazii `n care astfel de fil- la edificarea fi atât de puternic ideolo-
me au fost prezentate `n gizate. De regul\, pentru
lucr\ri `n limba rus\. Diferite document al vremii. ]ar\. Când filmul italian comunismului a ob]ine un bilet la un ast-
«Ho]ii de biciclete» a `nce- ~n ceea ce prive[te ac- fel de spectacol trebuia s\
put s\ ruleze, casele de bi- tivitatea teatral\, aceas- cumperi trei bilete la tea-
cilor (iar `n trecut a mult superioare celor so- lete au fost luate cu asalt tru unde se juca o pies\
de prof. univ. dr. ta a fost controlat\ `n anii
ru[ilor) `n toate domeni- vietice [i publicul le acor- din zorii zilei. Acela[i suc- din repertoriul nou, ro-
’50 de un rus pe nume
C\t\lin TURLIUC ile. Când se explic\ d\ o v\dit\ [i demonstra- ces l-a avut filmul francez Vasiliev a c\rui misiune mânesc sau rusesc.
elevilor `n ce const\ pa- tiv\ prezen]\ [i preferin- «La Pocharde». Dar fil- Un alt mijloc de a atra-
Abia `ncepând cu anul era aceea de a adapta re-
triotismul unui tân\r ]\. La filmele sovietice mul care a avut cel mai ge spectatorii la piesele
[colar 1963/1964 limba pertoriile teatrale intere-
român, se insist\ asupra s\lile sunt goale, iar la mare succes a fost «Othe- cu puternic con]inut pro-
rus\ nu a mai fost obliga- selor de propagand\ ale
dragostei ne]\rmurite fa- rarele filme occidentale llo» cu Orson Wells. Bile- pagandistic era acela de a
torie `n [coli, având sta- noului regim [i implicit
]\ de URSS. Tineretul se formeaz\ de diminea]\ tele la toate trei cinema- plasa `n distribu]ie nu-
tutul oric\rei alte limbi ale Moscovei. Repertoriul
[colar trebuie s\ prosl\- cozi interminabile; bilete- tografele din Bucure[ti, mele mari ale scenei ro-
str\ine, Institutul „Ma- clasic con]inând piese ale
veasc\ Comsomolul, fra]ii le se vând la negru de[i cei unde filmul a rulat, au mâne[ti din acea vreme:
xim Gorki“ a fost desfiin- ce practic\ aceast\ vân- lui Aristofan, Shakes-
mai mari ai utemi[tilor, fost vândute `n avans peare, Lope de Vega [i Mo- Ion Iancovescu, Gheorghe
]at (1963), la fel [i libr\- organiza]iile sovietice de zare sunt aresta]i. Ten-
ria [i editura Cartea ru- pentru câteva s\pt\mâni, liere a fost „reajustat“ `n Vraca, Gheorghe Calbo-
pionieri etc. ~n toate oca- din]a s-a accentuat `n chiar dac\ au fost mai reanu, Vasiliu Birlic, Ion
s\. Desovietizarea, prac- prezentarea cât mai re- a[a fel `ncât s\ constituie
ziile, tinerii sovietici sunt scumpe ca de obicei. ~n o pur\ propagand\ comu- Finte[teanu, Radu Beli-
tic derusificarea, a `nce- da]i ca exemplu tinerilor dus\ a filmelor apusene.
put o dat\ cu debutul ani- tot cursul lunii iunie [i iu- nist\. Mai mult, ne m\r- gan, Maria Filotti etc. U-
din RPR.“ Treptat, dup\ Pentru filmele sovietice lie 1954 filmul a fost pro- nii din marii actori pre-
lor ’60 [i a marcat apari- se distribuie bilete obliga- turise[te un document de
anul 1958, sistemul de `n- iectat din nou `n dou\ ci- epoc\, `n stagiunea 1953/ cum Constantin Rada-
]ia zorilor na]ional-comu- v\]\mânt a fost amendat toriu la `ntreprinderi [i
nismului, ca [i o form\ nematografe bucure[tene 1954 piesa lui Shakes- man, Vichi Athanasiu sau
`n sens na]ional, un prim institu]ii, plata f\cându- care au fost mereu arhi- Tan]i Cocea au refuzat
specific\ de rezisten]a la se la chenzin\. Caravane- peare, „Othello“, a fost
semn fiind revenirea la pline. Trebuie de remar- brusc scoas\ din reperto- astfel de roluri fiind trep-
procesul destaliniz\rii. notarea de la 1 la 10. le cinematografice la ]a-
~n ceea ce prive[te edu- cat c\ nici un film occi- riu pentru c\, `n opinia lui tat marginaliza]i. Noi ac-
r\, cinematografele din dental nu a rulat `n Ro- tori erau la `nceput for-
ca]ia, trebuie subliniat `nchisori [i caz\rmi (s\li- Vasiliev, ea atr\gea prea
faptul c\ `ncepând cu re- „Du[manii poporului“ le de proiec]ie, n.ns.) pre-
mânia `nainte de moartea mul]i spectatori `n com- ma]i prin cursuri de scur-
forma `nv\]\mântului lui Stalin“. para]ie cu piesele ruse[ti t\ durat\ [i erau recru-
[i primele filme zint\ exclusiv filme sovie- ~n Bucure[ti func]io- ta]i `n func]ie de devota-
din 1948 [i pân\ `n 1958, tice.“ la care publicul p\r\sea
`nv\]\mântul românesc a comuniste nau `n anii ’50 circa 40 de sala `nainte de `ncheierea mentul lor fa]\ de regim.
Intriga filmelor prezen- cinematografe, toate, cu Dup\ 1954 s-a renun]at
fost practic o copie la in- tate pe ecranele cinema- piesei sau dormea `n sal\.
Cum asupra problema- excep]ia cinematografu- totu[i la aceast\ formul\
digo al celui sovietic. Un tografelor `n anii ’50 [i `n- Repertoriul teatrelor
ticii `nv\]\mântului din lui „~nfr\]irea `ntre po- era dominat de piese sovi- [i preg\tirea actorilor a
document interesant din aceast\ perioada exist\ ceputul anilor ’60 avea
1962 exprim\ `n mod ex- poare“ - inaugurat cu pri- etice contemporane [i sin- devenit mai profesionist\.
mai multe studii [i dome- `ntotdeauna `n centru un lejul festivalului tineretu-
plicit acest lucru: „~nce- „inamic al poporului“ ca- gura pies\ din dramatur-
niul a `nceput s\ fie inves- lui din 1953 -, fiind cons-
pând cu programele [co-
tigat, m\ voi opri asupra re complota `n fabric\, `n gia clasic\ rus\ care era Arti[ti [i
lare [i terminând cu hot\- truite `nainte de r\zboi, pus\ `n scen\ era „Trei
rârile Consiliului de Mi- a dou\ institu]ii devenite gospod\riile agricole co- comuni[tii schimbându-le surori“ de Cehov. Toate
nomenclaturi[ti
`n a doua jum\tate a se- lective sau `n laboratoare doar numele. Cinemato-
ni[tri [i cu instruc]iunile `mpotriva siguran]ei po- piesele de teatru erau Marii actori, arti[ti ai
care reglementeaz\ toate colului trecut, din ce `n ce grafele aveau un plan a- previzionate [i adesea se
mai mult, parte din cul- porului. Evident, filmele poporului - dup\ formula
sectoarele vie]ii publice, nual de vânzare a bile- cerea regizorilor schim- vremii -, se bucurau de
tura de mas\ (pop cul- aveau happy end [i se `n- telor, care se realiza nu-
toate actele sunt inspi- barea unor replici sau avantaje materiale sub-
rate ba chiar copiate du- ture) [i anume, teatrul [i cheiau prin pedepsirea mai prin vânzarea obliga-
personajului negativ. modificarea con]inutului stan]iale [i erau tolera]i
p\ instruc]iunile similare cinematograful. Impactul torie de bilete `n `ntre- lor `n acord cu con]inutul
sovietiz\rii a fost [i aici de regimul con[tient de
ale celor din URSS. De prinderi [i [coli. Când propagandei comuniste popularitatea [i impactul
exemplu, instruc]iunile enorm, mai ales, `n dome- Filmele occidentale planul era `n pericol, `n curente. Ca `ntotdeauna lor asupra publicului. Ur-
Ministerului ~nv\]\mân- niul cinematografic. A- timpul verii, se proiectau `ns\, actorii g\seau mij-
cesta, ca [i teatrul, a fost erau considerate [i filme occidentale cu
mau apoi arti[tii emeri]i
tului sunt pur [i simplu loace proprii de a expri- [i ei beneficiari ai unui
traduse din limba rus\ folosit intens ca o arm\ „eretice“ de elita con]inut progresist. ma mesajul lor. A[a a fost tratament favorabil [i `n
f\r\ m\car s\ fie adap- de propagand\. „Circa comunist\ Spectacole de film spe- cazul lui George Vraca, cele din urm\ actorii obi[-
tate, cât de cât, specificu- 70-80% din filmele care ciale erau organizate pen- care, jucând `n piesa lui nui]i. {i aceast\ clasifi-
lui culturii române[ti. Pâ- ruleaz\ `n RPR - preci- ~ntre filmele ruse[ti ca- tru `nalta ierarhie comu- Davilla, „Vlaicu Vod\“, a- care urma strict modelul
n\ `n 1957, `n toate mi- zeaz\ un document de ar- re s-au bucurat de o oare- nist\, ca [i pentru ofi]erii vea o replic\ pe care o ac- sovietic. De asemenea, e-
nisterele [i institu]iile hiv\ - provin din studiou- care audien]\ datorit\ din mili]ie [i securitate `n centua [i anume: „El nu ra de bon ton pentru lide-
centrale, func]ionari spe- rile sovietice. Filmele oc- lipsei unei de[\n]ate pro- cinematograful bucure[- este om de rând. El este rii comuni[ti s\ aib\ prie-
ciali sovietici, cu titlul de cidentale sosesc foarte pagande au fost „Fiul ma- tean „Filimon Sârbu“. La domnul }\rii Române[ti“, teni `n rândul actorilor
consilieri, `[i d\deau pu]ine, numai dup\ ce rinarului“, „Cneazul Igor“, aceste spectacole organi- moment `n care publicul dup\ modelul lui Gheor-
avizul f\r\ de care nu se sunt aspru cenzurate. Nu „Sadco“, „Evghenii One- zate cu u[ile `nchise rulau se ridica `n picioare [i a- ghe Gheorghiu-Dej care
`ndeplinea nimic…. ~n sunt admise nici m\car ghin“ [i câteva alte filme filme occidentale [i amer- plauda minute `n [ir. Pie- acorda o aten]ie special\
toate manualele se sub- toate filmele apusene pro- cu multe scene de balet. ~n icane, jurnali[tii special sa a fost jucat\ trei s\p- actri]ei Elvira Godeanu.
liniaz\ prioritatea sovieti- gresiste deoarece ele sunt ceea ce prive[te filmele acredita]i fiind invita]i s\ t\mâni `nainte de a fi sus- ~n Bucure[ti func]io-
pendat\, timp `n care cozi nau treisprezece teatre la
uria[e se formau la casele care se ad\ugau teatrele
de bilete spre stupoarea de var\ (patru la num\r),
oficialilor comuni[ti. Un
succes similar a `nregis- iar `n marile ora[e ale ]\-
trat [i piesa „Ioan Vod\ rii (Bra[ov, Ia[i, Cluj, Ti-
cel Cumplit“ din motive mi[oara, Constan]a, Ga-
similare. la]i, Craiova) existau tea-
Ca [i `n cazul cinema- tre de stat, transformate
tografelor exista un plan mai târziu `n teatre na]io-
de `ncas\ri care trebuia nale. Minorit\]ile aveau
realizat [i acest lucru se la rândul lor `n centrele
f\cea aproape `n exclusi- importante institu]ii tea-
vitate prin vânzarea obli- trale [i de oper\ cu acela[i
gatorie a biletelor `n `n- repertoriu puternic im-
~n Bucure[tii anilor ’50 func]ionau circa 40 de cinematografe, treprinderi [i institu]ii.
De cele mai multe ori, pu- pregnat propagandistic.
toate, cu excep]ia cinematografului „~nfr\]irea `ntre popoare“, blicul era format din sol- * n. r. titlul [i intertitlurile
fiind construite `nainte de r\zboi, comuni[tii schimbându-le doar numele da]i [i studen]i care erau apar]in redac]iei
12
Por]ia
de s\n\tate
Consulta]ii [i tratamente
pentru bolile picioarelor
De pe vremea faraonilor `ngrijirea picioarelor
[i a unghiilor, adaptarea `nc\l]\mintei la
anomaliile [i bolile picioarelor erau f\cute cu
art\ [i responsabilitate de oameni specializa]i,
care [tiau s\ vad\ [i s\ intervin\ cum trebuie
`n acest domeniu. ~n timp, s-au mai ocupat de
picioare: b\rbierii, pedichiuri[tii, maseurii,
ortopezii, kinetoterapeu]ii, protezi[tii.
de dr. Vlad-D
Dorin
BEJAN
~n ]\rile evoluate [i ci-
vilizate, de 25-30 de ani,
s-a diferen]iat o spe-
cialitate nemedi-
cal\ - podologia
- care asigur\
consultarea
suferin]elor pi-
cioarelor. Tot
la acest nivel
se face [i `ngri-
jirea nes=nger=n-
d\ a unghiilor, a pie-
lii, confec]ionarea `n-
c\l]\mintei ortopedice [i
a ortezelor (talonete,
bran]uri), care se pun `n
pantofii de serie pentru
a corecta sau proteja pi-
ciorul.
~n ultimul deceniu, `n
]\rile occidentale [i `n
SUA, datorit\ perfor-
man]elor electronicii, in-
formaticii [i a [tiin]elor
medicale s-a dezvoltat
Posturologia. Aceasta e-
viden]iaz\ micromodifi-
c\rile de la nivelul plan-
telor, repercusiunea a-
cestora asupra pozi]io-
n\rii `ntregului orga-
nism, a bolilor ce decurg
dintr-o pozi]ie defectu-
oas\ [i nesesizabil\.
Totodat\, cunoa[te me-
todologia de corijare a
picioarelor. Corectarea
se face cu elemente con-
fec]ionate, individua-
lizate, din materiale ce
pot fi modelate [i adap-
tate sub m\sur\tori mi-
cronice de lungime, gro-
sime, densitate, rezis-
ten]\. Tot datorit\ per-
forman]elor tehnice ac-
tuale, podologia este `n
multe ]\ri o specialitate
medical\ de mare fine]e,
care corecteaz\ sau tra-
teaz\ boli ale plantelor.
S-au diferen]iat [coli de
formare [i speciali[ti
pentru ortopedo-podolo-
gie, pedichiur\-podolo-
gie [i ortezio-podologie.
La noi `n ]ar\, `ngriji-
rea picioarelor se va pu-
tea face interdisciplinar
de c\tre reumatolog, bal-
neolog, dermatolog, or-
toped, tehnician ortezist
sau de c\tre un specialist
cu o competen]\ `ntr-un
domeniu de grani]\.
Orice bolnav care su-
fer\ de afec]iuni ale pi-
cioarelor poate beneficia
de consulta]ii [i trata-
mente complexe.
Consulta]ia const\ `n:
- anamnez\ (discu]ie
pe marginea celor ce de-
ranjeaz\ bolna-
vul);
- examenul
clinic (con-
sultarea
cu o-
chii [i m=na specialistu-
lui a plantelor (labele pi-
cioarelor) [i a `ntregului
organism);
- explor\ri paraclinice
(analize biologice de la-
borator, explor\ri ima-
gistice - radiografii,
scintigrafii, amprent\
plantar\, termo, baro,
foto podogram\, am-
prent\ sau mulaj al
plantelor);
- examinarea `nc\l]\-
mintei cu toate modifi-
c\rile suferite.
Tipuri de tratamente
recomandate:
Tratament dietetic -
are ca obiectiv folosirea
alimentelor `n excesul
sau deficitul ponderal,
`n tulbur\ri de tonus [i
troficitate muscular\, `n
modific\ri de rezisten]\
a oaselor prin caren]\ de
s\ruri minerale, vitami-
ne sau proteine.
Tratament igienic - se
refer\ la men]inerea u-
nei cur\]enii sistematice
a `ntregului corp [i m\-
car o dat\ pe zi pentru
picioare.
Tratament medica -
mentos - presupune pre-
venirea [i tratarea bo-
lilor picioarelor, care pot
duce la `mboln\virea la
distan]\ a unor organe
[i aparate.
Tratament balneofi -
zical - prin paleta sa lar-
g\ de proceduri (hidro,
termo, electro, maso, ki-
netic), cu aplica]ii locale
sau generale are un bun
rol profilactic sau cura-
tiv, dar mai ales de recu-
perare func]ional\. Pos-
tura [i mobilizarea nor-
mal\ a tuturor segmen-
telor corpului este im-
portant\, dar mai ales a
plantelor, care au sarci-
na de sus]inere a corpu-
lui [i de p\strare perma-
~n ]\rile evoluate [i civilizate, de 25-30 de ani, s-a diferen]iat o specialitate
nemedical\ - podologia - care asigur\ consultarea suferin]elor picioarelor. Tot
la acest nivel se face [i `ngrijirea nes=nger=nd\ a unghiilor, a pielii,
confec]ionarea `nc\l]\mintei ortopedice [i a ortezelor (talonete, bran]uri), care
nent\
a echili-
brului `n
pozi]ia vertica-
l\. Regl=nd raportul din-
tre contrac]ii - relaxare,
se modeleaz\ postura,
dar [i o anumit\ postur\
poate s\ relaxeze sau to-
nifice anumite grupe
musculare. Pe acest
principiu se bazeaz\ tra-
tamentul sportiv modern,
care cre[te performan]e-
le, reduc=nd consumul
nefolositor de energie
sau stimul=nd unele zo-
ne reflexogene din talp\.
Tratamentul pielii pi-
cioarelor [i al unghiilor -
leziunile traumatice la
acest nivel, fie prin ero-
ziune, cum sunt ulce-
se pun `n pantofii de serie pentru a corecta sau proteja piciorul.
ra]iile, ros\turile,
r\nile, fie prin reac]ie
hiperproductiv\ (b\t\-
turile), `ngro[\rile [i de-
form\rile sunt cele mai
frecvente [i de obicei re-
zolvate `n afara ca-
binetului de dermatolo-
gie. Dar exist\ nume-
roase boli infec]ioase: vi-
rale, microbiene, fungice
sau boli tumorale ale
pielii care trebuie rezol-
vate repede [i bine de
specialistul dermatolog,
pentru c\ tratamentul
este de lung\ durat\,
scump [i important pen-
tru s\n\tatea omului.
Oricum, interven]iile cu
instrumente t\ietoare,
chiar dac\ sunt numai
la unghii, trebuie f\cute
cu mult\ grij\ [i respon-
sabilitate, pentru a nu
produce `mboln\virea
Duminic\, 10 iunie 2007
de hepatit\, SIDA, mi-
coze sau chiar infec]ii
microbiene banale.
Tratamentul cu or -
teze (sus]in\toare plan-
tare, talonete, bran]uri)
- acestea sunt piese con-
fec]ionate din piele, plu-
t\ sau material plastic,
cu elasticitate [i rezis-
ten]\ diferit\, astfel `n-
c=t s\ protejeze defor-
m\rile de la nivelul
plantelor, care nu se
mai pot corecta (exem-
plu, monturile) sau s\
stimuleze musculatu-
ra picioarelor pentru
redresarea [i corecta-
rea pozi]iilor anorma-
le (de exemplu, picio-
rul plat). Aceste piese
f\cute dup\ m\sur\tori
bine individualizate se
introduc `n pantoful de
serie sau se adapteaz\
`n pantofi medicali,
f\cu]i special dup\ con-
forma]ia [i necesitatea
fiec\rui picior.
Ca [i la ochelari, pro-
teze auditive sau prote-
ze dentare [i ortezele
plantare, care corectea-
z\, nu `nlocuiesc lipsa
unui picior (`nlocuirea
este f\cut\ de protez\),
au nevoie de timp [i an-
trenament pentru adap-
tarea omului, astfel
`nc=t statica [i dinamica
s\ fie c=t mai nedu-
reroas\ [i apropiat\ de
normal.
Ortezele plantare de
corectare, de protejare,
dar mai ales de stimu-
lare sunt obiecte medi-
cale de mare fine]e, la
care conteaz\ un mili-
metru `n plus sau mi-
Dr. Vlad-Dorin
Bejan, medic primar
reumatolog
nus. Ca [i la proteze
dentare sau ochelari es-
te foarte important\ pri-
ceperea medicului [i `n-
dem=narea tehnicianu-
lui cu care colaboreaz\.
Tratamentul ortope -
do-cchirurgical - unele
deforma]ii `nn\scute sau
dob=ndite `n timp, care
nu se pot corecta prin
exerci]ii fizice, de exem-
plu, monturile, au doar
rezolvare chirurgical\.
Prin manevre s=nger=n-
de chirurgicale, se rea-
[eaz\ elemente osoase
deviate `nt\rindu-se
mu[chi [i tendoane sau
pur [i simplu se `nde-
p\rteaz\ un element a-
natomic st=njenitor, de
exemplu, un deget defor-
mat [i dureros `n orto-
statism [i mers.
~n perspectiv\, a[a
cum este transplantul
de organe, chirurgia
plastic\ [i reparatorie
va rezolva situa]iile `n
care doar amputa]ia es-
te o solu]ie [i apoi pro-
tezarea cu un segment
anatomic artificial. a
 Duminic\, 10 iunie 2007 13
Ca arbore din covorul vegetal al ]\rii, teiul poart\ pecetea unui dar al Divinit\]ii,
Por]ia fiind considerat ca pomul sfânt al poporului român. Nu este `ntâmpl\tor faptul c\,
`n coroana teiului, Dumnezeu nu arunc\ niciodat\ s\ge]ile tr\snetelor. Este [tiut
c\ ]\ranii, prin[i pe câmp de ploile repezi de var\, alearg\ s\ se ad\posteasc\ sub
de s\n\tate un tei singuratic, evitând al]i arbori care ar atrage fulgerele.

Teiul, simbolul poetului Constantin I. Milic\ es-

te profesor universitar la
Universitatea de {tiin]e
Agricole [i Medicin\ Vete-
rinar\ (USAMV) din Ia[i.

[i leac pentru boli

Este specializat `n fitote-
rapie [i trateaz\ anual
sute de persoane din toate
col]urile ]\rii, prescriind
pentru orice boal\ pre -
parate complexe din plan -
~n aceste zile, parcul Copou din Ia[i se te pe care cel mai adesea
le ignor\m. A salvat oa-
`ncarc\ cu un neegalat parfum, dulce [i meni c\rora nu li se mai
`mb\t\tor, emanat cu d\rnicie de b\trânul tei d\deau [anse de supravie-
]uire, preparatele fiind
din aleea central\, de existen]a c\ruia s-au realizate `n laborator, du -
p\ metode [tiin]ifice [i du-
legat multe clipe din via]a nemuritorului poet p\ atenta analiz\ a fie-
Eminescu [i din istoria fr\mântat\ a Ia[ului. c\rei afec]iuni `n parte.

de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Atra[i de mireasma te-
iului `n floare, mii [i mii
de tineri [i vârstnici urc\
dealul Copoului pentru a
poposi pe aleile r\coroase
ale parcului, la umbra t\-
m\duitoare a arborelui ce
st\ de veghe de peste 200
de ani, asigurând tihna [i
lini[tea ie[enilor [i a `n-
tregii Moldove.
Pelerinajul anual din
Parcul Copou poate fi con-
siderat ca un pre]ios
omagiu adus din inimile
tuturor românilor marelui
[i nefericitului poet, cel
care, `n urm\ cu 118 ani,
tot `ntr-o lun\ iunie, [i-a
g\sit sfâr[itul `n groaz-
nice chinuri suflete[ti [i `n
mari dureri fizice.
Sub teiul `nmiresmat,
`n lumina feeric\ ce `i
str\bate coroana de frun-
ze aplecat\ pân\ aproape
de p\mânt, ie[enii evoc\
amintiri duioase din vremi
de mult trecute, care au
creat, pentru vecie, o
strâns\ apropiere `ntre
sufletul poetului [i renu-
mitul arbore secular din
Copou. Leg\tura marelui
poet cu b\trânul tei pare
s\ se fi sudat datorit\
unui impuls al nostalgiei
zilelor c\nd tân\rul stu-
dent colinda pe sub teii
din Berlin, pe bulevardul
„Unter den Linden“ (Pe
sub tei).
La na[terea lui Emi-
nescu, `n anul 1850, teiul
din Copou era deja un ar-
bore falnic `n mijlocul u-
nui codru de stejari care
domina dealul din partea
nordic\ a Ia[ului. ~n acest
imens codru, domnitorul
fanariot Matei Ghica din
secolul al XVIII-lea a de-
schis o alee pentru a per-
mite accesul la un foi[or,
amenajat ca loc de
recreere, odihn\ [i dis-
trac]ie pentru `nalta boie-
rime. Pe latura din stânga
a uli]ei Podu Verde, pa-
vat\ cu trunchi de stejar,
arhitectul Gheorghe Asa-
chi a `ngr\dit, `n jurul
teiului secular, un frumos
parc, cea mai veche gr\-
din\ public\ din Româ-
nia, instalând, `n apro-
piere, impun\torul „Obe-
lisc cu lei“, care d\inuie
majestos din timpul dom-
nitorului Mihail Sturza [i
pân\ `n prezent.
Treptat, legendarul tei
din Copou a devenit un
simbol vegetal al Ia[ului,
un simbol al unei mistu-
itoare iubiri ne`mplinite,
o durere `nl\n]uit\, care
aminte[te atât destinul
tragic al celui mai mare
poet al neamului româ-
nesc cât [i destinul unei
istorii fr\mântate a popo-
rului ce a d\inuit pe aces-
te meleaguri.
Nu gre[im dac\ spu-
nem c\ teiul din Ia[i are
un omolog, poate de ace-
ea[i vârst\, dincolo de
Carpa]i, [i anume „Goru-
nul lui Horia“ de la Albac,
situat `n inima mun]ilor
Apuseni, cu aceea[i sem-
nifica]ie de suflet pentru
mo]i ca [i pentru to]i ro-
mânii ardeleni.
Ca arbore din covorul
vegetal al ]\rii, teiul poar-
t\ pecetea unui dar al Di-
vinit\]ii, fiind considerat
ca pomul sfânt al poporu-
lui român. Nu este `ntâm-
pl\tor faptul c\, `n coroa-
na teiului, Dumnezeu nu
arunc\ niciodat\ s\ge]ile
tr\snetelor. Este [tiut c\
]\ranii, prin[i pe câmp de
ploile repezi de var\,
alearg\ s\ se ad\posteas-
c\ sub un tei singuratic,
evitând al]i arbori care ar
atrage fulgerele.
De peste o sut\ de ani,
vizitatorii veni]i de pe al-
te meleaguri luau, la ple-
carea din Ia[i, o frunz\
sau o floare din teiul de la
Copou, considerate cele
mai de pre] amintiri. ~n
plus, `n toamnele bru-
m\rii, când Teiul lui E-
minescu `[i scutur\ ra-
murile, elevii [i studen]ii
vin s\ culeag\ frunze
pentru a le aranja `n al-
bume, erbare sau `ntre
foile de carte, p\strându-
le ca pe o icoan\ a sufle-
tului.
Teiul, arbore
t\m\duitor
Teiul este un arbore cu
talie `nalt\ (20-40 m),
frunze mari `n form\ de
inim\ [i flori alb-g\lbuie,
puternic parfumate. Când
se desprind de pe ramuri,
florile cu bractee sunt
purtate de vânt, imitând
zbaterea `n aer a unei a-
ripi frânte.
~n ]ara noastr\, teii
sunt `ntâlni]i ca arbori
izola]i, planta]i `n par-
curi, gr\dini [i marginea
str\zilor sau grupa]i `n
arborete pure (tei[uri) sau
`n amestecuri cu stejarul.
Sunt diferen]iate trei
specii:
- teiul cu frunze mari
(Tilia platyphyllos);
- teiul pucios - ro[u
(Tilia cordata);
- teiul alb-argintiu
(Tilia tomentosa).
Aceste specii `nfloresc
e[alonat, mai `ntâi T.
platyphyllos, urmeaz\ T.
cordata, iar dup\ circa
10-14 zile `nflore[te T. to-
mentosa.
Pentru a valorifica pro-
priet\]ile lor terapeutice,
florile se recolteaz\ `m-
preun\ cu bracteele, se
usuc\ la umbr\ [i sunt
folosite sub form\ de in-
fuzii, decocturi, tincturi,
siropuri, gargare, inhala-
]ii, miere de tei sau b\i
generale (mai ales pentru
copii), având efecte favo-
rabile `ntr-o multitudine
de afec]iuni maladive.
Principalele proprie-
t\]i terapeutice care ridi-
c\ valoarea medicinal\ a
florilor de tei sunt: neu-
rosedative, `nt\ritoare, e-
moliente, expectorante,
sudorifice, decongestive,
spasmolitice, hipotensive
[i diaforetice. Aceste pro-
priet\]i sunt datorate
compozi]iei chimice a flo-
rilor `n care predomin\
uleiuri eterice (`ndeosebi
farnesol care d\ mirosul
caracteristic), mucilagii,
saponozide, flavonoide,
gume, taninuri, coline [i
vitamina C.
Ceaiul de tei,
bun pentru migrene
Lista ac]iunilor speci-
fice cuprinde domenii
foarte diversificate, ceea
ce face ca florile de tei s\
fie nelipsite din fiecare
cas\ pentru a fi utilizate
atunci când survine o cât
de mic\ dereglare `n sta-
rea de s\n\tate a mem-
brilor familiei, de la copii
pân\ la bunici.
~n primul rând, intr\
afec]iunile pulmonare,
respectiv st\rile gripale,
tuse cronic\ [i convul-
siv\, r\celi, bron[ite,
astm bron[ic, catar pul-
monar, cu efect `n elim-
inarea secre]iilor bron[i-
ce. Urmeaz\ afec]iunile
sistemului nervos cu st\ri
de nervozitate, tensiune
psihic\, isterie, oboseal\,
emotivitate, depresie psi-
hic\ cu anxietate, agita]ie
nocturn\, insomnii, ame-
]eli, migrene, dureri de
cap pân\ la alergii, prurit,
epilepsie [i boala Parkin-
son.
M\micile au constatat
c\ la copiii agresivi, ner-
vo[i [i bolnavi de insom-
nie, cel mai bun remediu
const\ dintr-o baie cald\,
la 35-37OC, f\cut\ timp de
15-20 minute, `n care se
toarn\ 3 litri de infuzie cu
500 g flori uscate de tei.
Pentru persoanele cu
insomnii [i hiperexcitabi-
litate nervoas\ se aduc `n
dormitor câteva ramuri
`nflorite de tei sau se um-
ple perna cu flori de tei,
asigurându-se un somn
lini[tit [i odihnitor. ~nain-
te de culcare este indicat
s\ se ia o lingur\ cu mace-
rat din flori de tei `n miere
de albine care ajut\ la e-
chilibrarea st\rii nervoa-
se, astfel c\ `n ziua urm\-
toare, se va asigura o do-
zare con[tient\ a efortu-
rilor fizice [i intelectuale.
Ceaiul de tei este nelip-
sit din tratamentul bo-
lilor cardiovasculare, mai
ales `n hipertensiune ar-
terial\, palpita]ii [i extra-
sistole; prin efectul de flu-
idizare a sângelui ac]io-
neaz\ benefic `n atero-
scleroza coronarian\ [i `n
circula]ia periferic\ (fle-
bite, tromboze, embolii).
~n afec]iunile digestive,
infuzia din flori de tei
este foarte util\ `n cole-
cistite, dischinezie bilia-
r\, indigestii, tonifierea
stomacului, constipa]ii,
intoxica]ii [i hemoroizi.
Sub form\ de gargar\
sau inhala]ii zilnice cu in-
fuzii din flori de tei se uti-
lizeaz\ cu succes `n sto-
matite, amigdalite, faringi-
te [i laringite. ~n cosmetic\,
produsele terapeutice pre-
parate cu flori de tei sunt
utilizate pentru combate-
rea ridurilor fe]ei, a cearc\-
nelor la ochi [i `n stimula-
rea cre[terii p\rului.
La persoanele s\n\toa-
se, florile de tei argintiu
sunt preferate ca aliment,
preparând un ceai aro-
mat [i pl\cut la gust,
`nlocuind, par]ial, atât
ceaiul chinezesc, cât [i
alte produse aromatice de
import. a

Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU

14
Pagina
agricultorului
Furtul de codru, monitorizat
mai atent de autorit\]i
a Ultimii ani au reprezentat poate cea mai neagr\ perioad\ `n ceea ce prive[te defri[\rile haotice [i ilegale de p\duri din ]ara noastr\ a Speciali[tii
Ministerului Agriculturii, P\durilor [i Dezvolt\rii Rurale au `n]eles c\ trebuie pus la punct, `n cel mai scurt timp, un plan de combatere a t\ierilor ilegale de
arbori [i, respectiv, de `mp\durire a Astfel c\, MAPDR a elaborat Planul Na]ional de Combatere a T\ierilor Ilegale de Arbori, un document `n care sunt
prezentate cauzele care duc la defri[\rile p\durilor ]\rii, c=t [i metodele de combatere eficient\ a ac]iunilor de acest tip a De[i planul a fost `ntocmit abia `n
acest an, despre astfel de ac]iuni s-a discutat [i `n anii trecu]i, c=nd s-au efectuat `mp\duriri [i s-au luat m\suri de combatere a defri[\rilor ilegale de arbori a
Datele furnizate de Insti-
tutul Na]ional de Statistic\,
potrivit c\rora la finele anu-
lui 2006 fondul forestier `n-
registra o timid\ cre[tere de
0,6 procente fa]\ de perioada
similar\ a anului 2005, [i as-
ta `n contextul `n care nu e-
xista o strategie pus\ la punct
`n acest sens, ne face s\ d\m
crezare, cel pu]in o perioad\,
inten]iei nobile a autorit\]ilor
centrale de re`mp\durire a
]\rii, astfel `nc=t s\ respir\m
Statisticile arat\ o
p\dure `mb\tr=nit\
Potrivit datelor furni-
zate de MAPDR, suprafa]a
`mp\durit\ a Rom=niei
este reprezentat\ de 6,38
mil. ha, din care proprie-
tate de stat 4,2 mil. ha, re-
prezent=nd, `n procente,
26,7% din suprafa]a ]\rii,
cu 2,6 procente mai pu]in
dec=t media european\.
Luni - Vineri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Cultural Express
12.30 Atlas biblic
13.05 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Pagini de folclor românesc
21.05 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Atlas biblic (r)
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
00.40 Armonii de veghe
04.30 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Cuvântul care zide[te (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00, 21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea
cre[tin\
interna]ional\: 19.05
Duminic\, 10 iunie 2007
Ministerul Agriculturii inten]ioneaz\ s\ limiteze t\ierile ilegale de
arbori [i prin implementarea unui soft care va facilita monitorizarea
traseului urmat de masa lemnoas\ de la ocoalele silvice la firmele de
prelucrare. Potrivit MAPDR, sistemul va deveni utilizabil din luna ianuarie
a anului urm\tor, c=nd toate direc]iile silvice vor folosi un astfel de soft.
un aer mult mai curat, s\ prelucrare. Potrivit MAPDR, terului, `ntruc=t s-a constatat
sc\p\m de temerea c\ `n u- sistemul va deveni utilizabil punerea `n posesie scriptic\,
nele zone ale ]\rii casele ar din luna ianuarie a anului ur- f\r\ a se face delimitarea la
putea aluneca la vale tocmai m\tor, c=nd toate direc]iile teren [i, mai grav, s-au schim-
din cauza t\ierii haotice [i silvice vor folosi sistemul de bat amplasamentele `n con-
r\u inten]ionate a arborilor. monitorizare. textul „punerii `n posesie
~n aceea[i ordine de idei, preferen]iale“.
Ministerul Agriculturii in- Cauzele care au adus p\-
ten]ioneaz\ s\ limiteze t\ieri- Defri[\rile, asociate durea `n pragul colapsului pot
le ilegale prin implementarea continua, de la indolen]a au-
unui soft care va facilita mo- cu faptele de corup]ie torit\]ilor locale la angaja]ii
nitorizarea traseului urmat direc]iilor silvice. Pentru com-
de masa lemnoas\ de la o- Potrivit Planului na]ional baterea acestor fenomene [i
coalele silvice la firmele de de combatere a t\ierilor ile- pentru redresarea fondului
gale de arbori, se poate vorbi forestier din ]ara noastr\ s-a
de activit\]i ilegale `n dome- `ntocmit o list\ de m\suri pe
niul forestier atunci c=nd lem- care ministerul dore[te s\ o
nul este pus `n valoare, t\iat, impun\ prin modificarea Co-
transportat, prelucrat [i/sau dului Silvic, `n vederea de-
comercializat `n contradic]ie finirii exacte a infrac]iunii de
cu reglement\rile `n vigoare. - nerespectarea restric]iilor forestier se `ncearc\ eli- t\iere f\r\ drept de arbori [i
Se poate vorbi de t\ieri ile- la punerea `n valoare a masei minarea evaziunii fiscale ge- de defri[are ilegal\ a p\durii,
gale de arbori nepu[i `n va- lemnoase `n arii protejate; nerate de efectuarea de acte separarea administr\rii de
loare, de t\ieri de arbori pu[i - punerea `n valoare a masei de comer] ilegale cu material proprietate [i reglementarea
`n valoare cu `nc\lcarea pre- lemnoase f\r\ a respecta pre- lemnos, limitarea ac]iunilor aspectului amenajamentului
vederilor legale, nerespec- vederile amenajamentului sau de fals [i uz de fals asociat cu silvic, promovarea unei noi
`n baza unui amenajament `n- activit\]ile ilegale din dome- legi privind contraven]iile sil-
tarea prevederilor legale cu tocmit necorespunz\tor; niul forestier (amenajarea p\-
privire la exploatarea lemnu- vice (corelarea pedepselor cu
- nerespectarea restric]iilor durilor, punerea `n valoare, gravitatea faptei, concizia
lui sau de nerespectarea pre- la punerea `n valoare a masei t\iere, transport, prelucrare,
vederilor legale cu privire la textului de lege [i simplifica-
lemnoase din specii protejate comercializare), precum [i rea procedurilor de aplicare a
transportul, prelucrarea [i (cire[); `nl\turarea muncii „la negru“.
comercializarea lemnului. sanc]iunilor [i armonizarea
- subestimarea calitativ\ [i Potrivit celor scrise `n res- legisla]iei existente privind
~n cazul t\ierilor de arbori cantitativ\ a masei lemnoase pectivul plan ministerial, ca-
pu[i `n valoare cu `nc\lcarea administrarea p\durilor.
puse `n valoare. racterul foarte grav al activi-
prevederilor legale, se disting ~n aceea[i categorie a ac- t\]ilor ilegale men]ionate este
urm\toarele situa]ii: tivit\]ilor ilegale `n domeniul dat [i de faptul c\ acestea „se Traseul masei
pot asocia cu fapte de corup]ie“.
lemnoase, urm\rit
Raportat\ la num\rul de
locuitori, putem vorbi de o
`ncadr=ndu-se `n clasa de ha prin aplicarea Legii nr.
Legile interpretabile cu ajutorul unui soft
v=rst\ de peste 60 de ani, 1/2000.
suprafa]\ de 0,33 ha/ 15 procente fiind chiar mai - Foste forme asociative poart\ o mare vin\ Un alt punct vulnerabil `l
locuitor. b\tr=n\ de 100 de ani. # 507.600 ha constituie, `n opinia minis-
Fondul forestier este Potrivit ministerului, - Institu]ii de cult [i `n- `n cazul uciderii terului, ineficacitatea insti-
reprezentat astfel pe forme
de relief:
suprafa]a pus\ `n posesie v\]\m=nt # 164.000 ha „aurului verde“ tu]ional\ [i num\rul mic de
personal cu atribu]ii de con-
este de 2.177.100 ha: Suprafa]a p\durilor
· Munte 51,9% Foarte multe familii nevo- trol, fapt ce va duce la m\ri-
· Deal 37,2% - Comune, ora[e, mu- br\cuite (r\rite) prin t\ieri
ia[e, `n special cele care locui- rea num\rului de personal
· C=mpie 10,9%. nicipii # 810.500 ha ilegale este estimat\ la din cadrul inspectoratelor de
- Persoane fizice # 95.077 ha, iar suprafa]a de esc `n zone izolate din vecin\-
~n ceea ce prive[te gra- tatea p\durilor, se `nc\lzesc regim silvic [i de v=n\toare cu
dul de v=rst\, aprecim c\ 695.000 ha, din care - p\dure t\iat\ ras prin `n anotimpul rece cu bu[teni 738 de posturi. De asemenea,
p\durea rom=neasc\ este 357.000 ha prin aplicarea t\ieri ilegale este evaluat\ t\ia]i ilegal sau chiar g\sesc o pentru eficientizare, vor fi or-
una `mb\tr=nit\, 35 % Legii nr. 18/1991; - 338.000 la 32.524 ha. surs\ de venit din t\ierea co- ganizate cursuri de perfec]io-
pacilor [i v=nzarea acestora nare [i se va crea un centru
unor ter]e persoane, de multe na]ional de preg\tire [i per-
ori av=nd chiar complicitatea fec]ionare `n domeniul fores-
p\durarilor, fapte descoperite tier. Mai mult, se urm\re[te o
deseori de direc]iile silvice [i bun\ cooperare intersecto-
f\cute publice. rial\, dar [i interinstitu]iona-
S=mb\t\ Duminic\ Cu toate acestea, `ns\,
afacerile mari cu lemn au
l\, iar sediile vor fi dotate cu
echipament, vehicule de te-
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- `ncol]it `n urma interpret\rii ren, cot\ de carburant [i chiar
ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a abuzive a unor legi sau chiar elicopter.
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de a interpretabilit\]ii unor acte Ministerul Agriculturii in-
diminea]\ diminea]\ normative `ntocmite cu negli- ten]ioneaz\ s\ limiteze t\ie-
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei jen]\. Astfel, se arat\ cu dege- rile ilegale [i prin imple-
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r) tul modul de aplicabilitate [i mentarea unui soft care va fa-
09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii textul ambiguu al celebrei cilita monitorizarea traseului
10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie Legi 18 din 1991, c=nd s-a ac- urmat de masa lemnoas\ de
12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne! ceptat, printre altele, punerea la ocoalele silvice la firmele de
13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor `n posesie `n baza declara- prelucrare. Potrivit MAPDR,
15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin ]iilor cu martori [i f\r\ exe- sistemul va deveni utilizabil
16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei cutarea unor lucr\ri de cadas- din luna ianuarie a anului
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii tru. De asemenea, Legea nr. 1 urm\tor, c=nd toate direc]iile
18.05 Mapamond cre[tin
Domnului din 2000 a fost ar\tat\ cu de- silvice vor folosi un astfel de
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\) 18.15 Mapamond cre[tin getul de reprezentan]ii minis- soft. a
20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc Suprafa]a t\rilor legale, a `nregistrat
o cre[tere nesemnificativ\,
21.00 Dialogurile TRINITAS
22.00 Civiliza]ia Muzicii
21.30 Cuvânt de folos `mp\durit\, `n sub 0,1%.
23.00 Rug\ciunea de sear\ Suprafa]a parcurs\ cu
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
duhovnicesc
22.00 Civiliza]ia Muzicii
cre[tere cu 8% `n t\ieri, de pe care s-a recol-
no[tri tat masa lemnoas\, a `nre-
23.30 Cantate Domino 23.00 Rug\ciunea de sear\ 2006, fa]\ de 2005 gistrat o cre[tere cu 3,1%.
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
no[tri Potrivit datelor statistice Un lucru `mbucur\tor `l
Miezonoptic\; Acatistul zilei reprezint\ suprafa]a `mp\-
23.30 Florilegiu muzical bizantin f\cute publice de Institutul
00.40 Armonii de veghe
Na]ional de Statistic\, su- durit\ care, prin plantarea
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de puie]ilor forestieri, a `nre-
01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei prafa]a fondului forestier, gistrat o cre[tere cu 8,0%.
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe la 31 decembrie 2006, com- V=nz\rile de produse
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r) parativ cu aceea[i dat\ a forestiere, la beneficiari in-
02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r) anului 2005, a `nregistrat o
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, terni [i la export, au `nre-
11.00, 12.00, 13.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r) cre[tere cu 0,6%. Volumul gistrat cre[teri la puie]ii
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) de mas\ lemnoas\ recolta-
14.00, 15.00, 16.00, forestieri [i ornamentali din
19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, t\, de pe suprafe]ele de p\- pepinierele silvice (^66,4%)
15.00, 16.00, 19.00, dure destinate agen]ilor e- [i la fructele de p\dure
Actualitatea: 18.00 20.00 conomici [i de pe supra- (^2,9%) [i sc\deri la se-
Actualitatea: 18.00 fe]ele de p\dure destinate min]ele forestiere (-24,5%),
Actualitatea
cre[tin\ Actualitatea pentru aprovizionarea po- r\chit\ (-25,8%) [i la pomii
interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 pula]iei, conform reglemen- de iarn\ (-63,3%).
 Duminic\, 10 iunie 2007 15
Sunt considerate c\ au f\cut parte din structurile de putere [i din aparatul represiv al regimului
Actualitate comunist instaurat `n Rom=nia la 30 decembrie 1947 persoanele care au ocupat `n principal
func]ii de conducere `n aparatul central [i local al PCR (Partidul Comunist Rom=n) [i UTC
(Uniunea Tineretului Comunist). De asemenea, sunt viza]i activi[tii salariza]i ai PCR [i UTC care
au lucrat `n aparatul organelor centrale [i locale ale organiza]iilor politice, ob[te[ti [i de mas\.

Legea lustra]iei: 17 ani, 2 luni [i 25 de zile

a Cu toate c\ Rom=nia a fost unul din primele state fost comuniste care a ridicat problema lustra]iei, abia `n 2005
a fost ini]iat un proiect de lege `n acest sens a ~n esen]\, proiectul de lege privind lustra]ia are `n vedere
limitarea temporar\ a accesului la unele func]ii [i demnit\]i publice a persoanelor care au f\cut parte
din structurile de putere ale regimului comunist a Ar avea vreun efect Legea lustra]iei `n Rom=nia anului 2007? a
~nc\ din 1990, prin
lansarea Proclama]iei de
la Timi[oara, Rom=nia
devenea printre primele
]\ri din fostul bloc comu-
nist care propunea spre
dezbatere rolul pe care `l
vor juca `ntr-o societate
postcomunist\ fo[tii no-
menclaturi[ti ai regimu-
lui comunist. Abia `n anul
2005 a ap\rut un proiect
de lege privind lustra]ia.
Lipsa unor proiecte coe-
rente ale clasei politice
din anii ’90, coroborat\ cu
faptul c\ `n mai toate
partidele se oplo[iser\
fo[ti activi[ti ai PCR de
mai mic\ sau mai mare
anvergur\, a `nt=rziat
ini]ierea `n Parlament a
unor dezbateri serioase
cu privire la persoanele
care au ocupat func]ii de
partid [i de stat pe vre-
mea comuni[tilor.
Revenirea `n actuali-
tate a Legii lustra]iei (`n
special prin impunerea sa
pe agenda public\ de c\-
tre Pre[edintele Traian
B\sescu) a devenit aproa-
pe un cli[eu referitor la
primenirea clasei politice
rom=ne[ti. Cu toate aces-
tea, Legea lustra]iei me-
rit\ o analiz\ [i c=teva
explica]ii cu privire la im-
pactul care `l poate avea
`n via]a politic\.
Legea lustra]iei,
`n form\ de proiect
abia `n 2005
Ini]iatorii au fost de-
puta]ii Viorel Oancea,
Mona Musc\, Eugen Ni-
col\escu [i senatorul A-
drian Cioroianu. ~n e-
sen]\, proiectul de lege
privind lustra]ia are `n
vedere limitarea tempo-
rar\ a accesului la func]ii
[i demnit\]i publice a
persoanelor care au f\cut
parte din structurile de
putere [i din aparatul re-
Lustra]ia `n
Europa de Est
~n 1991, Cehia a a-
doptat, prima din ]\rile
ex-comuniste, o lege a
lustra]iei dintre cele
mai dure. A urmat Un-
garia, `n 1994, care a
urm\rit `ns\ `mp\ca-
rea cu trecutul [i cu
compromisurile impuse
de acesta. Polonia a `n-
t=rziat cel mai mult, le-
presiv al regimului comu- ocupat `n principal func]ii
nist. de conducere `n aparatul
Sunt considerate c\ au central [i local al PCR
f\cut parte din structu- (Partidul Comunist Ro-
m=n) [i UTC (Uniunea
rile de putere [i din apa-
ratul represiv al regimu- Tineretului Comunist).
De asemenea, sunt viza]i
lui comunist instaurat `n
activi[tii salariza]i ai
Rom=nia la 30 decembrie PCR [i UTC care au lu-
1947 persoanele care au
crat `n aparatul organe-
lor centrale [i locale ale
organiza]iilor politice,
gea fiind promulgat\
ob[te[ti [i de mas\, pre-
de pre[edintele Alek-
sandr Kwasniewski `n cum [i `n unit\]ile eco-
1997. nomice [i institu]ii civile
[i militare, membrii Con-
Principiul pe care s-a
f\cut lustra]ia `n toate siliului de Stat, ai Consi-
liului de Mini[trii [i Marii
aceste state a fost acela
de a stabili dac\ fo[tii Adun\ri Na]ionale, pre-
nomenclaturi[ti [i ac-
tivi[tii de partid, pre-
Conform DEX:
cum [i cei care au co- „LUSTRÁ}IE, lus-
laborat cu fosta poli]ie trá]ii, s.f. 1. (Ant.) Ce-
politic\ mai au dreptul remonie de purificare
de a participa la via]a a unei persoane, a u-
public\ actual\. nui c=mp etc.“
cum [i mini[trii secretari
de stat, prim adjunc]ii [i
adjunc]ii mini[trilor [i
secretarii de stat, pre[e-
din]ii, prim-vicepre[edin-
]ii, vicepre[edin]ii [i se-
cretarii Comitetelor Exe-
cutive ale Consiliilor Popu-
lare jude]ene, municipa-
le, or\[ene[ti [i comuna-
le, pre[edin]ii [i vicepre-
[edin]ii Uniunii Asocia-
]iilor Studen]ilor Comu-
ni[ti din Rom=nia la nivel
central [i de centru uni-
versitar, redactorii [efi [i
redactorii [efi-adjunc]i
din unit\]ile de pres\ [i
edituri ca organe de re-
prezentare a politicii PCR
[i U.T.C, rectorii, decanii
[i cadrele didactice anga-
jate `n Academia „{tefan
Gheorghiu“, precum [i
cadrele de conducere din
[colile de partid, angaja]ii
[i colaboratorii structuri-
lor de poli]ie politic\, pro-
curorii generali, procuro-
rii generali adjunc]i, pro-
curorii [efi, procurorii [efi
adjunc]i, pre[edin]ii [i vi-
cepre[edin]ii instan]elor
judec\tore[ti civile [i mili-
tare de la toate nivelurile,
ambasadorii, mini[trii ple-
nipoten]iari [i asimila]ii
acestora, precum [i repre-
zentan]ii corpului diplo-
matic din str\in\tate.
Dup\ definirea cadru-
lui de aplicare a acestei
legi, ini]iatorii propun ca
persoanele vizate s\ nu
poat\ candida pentru
func]ii eligibile [i nici s\
nu poat\ fi numite, timp
de 10 ani de la intrarea `n
vigoare a prezentei legi,
`n demnit\]i [i func]ii `n
statul rom=n: pre[edinte,
senator sau deputat,
membru al Guvernului,
consilier de stat, secretar
de stat, subsecretar de
stat sau func]ii asimilate
acestora, avocat al po-
porului, director, director
adjunct `n toate serviciile
de informa]ii; prefect,
subprefect, secretar gene-
ral al prefecturii; primar,
viceprimar, secretar al
unit\]ilor administrativ-
teritoriale; consilier jude-
]ean sau consilier `n Con-
siliul General al munici-
piului Bucure[ti, consilier
municipal, or\[enesc, co-
munal; inspector general,
inspector [ef [i director
general din Inspectoratul
General al Poli]iei, in-
spectoratele teritoriale,
precum [i adjunct al aces-
tora, pre[edinte sau di-
rector general al agen-
]iilor sau institu]iilor de
stat la nivel na]ional; in-
spector general, inspector roase modific\ri. Se poate
sau director `n cadrul ser- afirma, prin urmare, c\
viciilor deconcentrate ale proiectul de lege rom=-
statului la nivel local. nesc, dac\ va fi adoptat,
Potrivit proiectului de va diferi mult fa]\ de va-
lege, persoanele care `[i rianta ini]iatorilor. Pro-
depun candidatura pen- babil, situa]ia politic\ a
tru una din func]iile pre- Rom=niei ar fi fost alta `n
v\zute mai sus vor pre- momentul `n care ar s-ar
zenta o declara]ie pe pro- fi votat o astfel de lege la
prie r\spundere olograf\ `nceputul anilor '90. Cu
prin care s\ precizeze da- toate amendamentele [i
c\ s-au aflat `ntr-una din modific\rile pe care le-ar
situa]iile prev\zute. ~n fi suferit, primenirea cla-
cazul unei declara]ii min- sei politice rom=ne[ti ar fi
cinoase, candida]ii sunt fost un proces real, care
condamna]i sub aspectul ar fi trasat un alt destin
s\v=r[irii infrac]iunii de vie]ii politice rom=ne[ti.
fals `n `nscrisuri sub sem- Rom=nia a f\cut un
n\tur\ privat\, regle- gest unic `n Europa, prin
mentat\ [i sanc]ionat\ de
condamnarea oficial\ [i
Codul Penal.
`n mod explicit a comu-
nismului, ini]iativ\ pri-
Mai reprezint\ Legea vit\ de Occident ca un
lustra]iei o prioritate gest istoric f\r\ prece-
dent. Nimeni nu poate
pentru Rom=nia? spune c\ Legea lustra]iei,
Fa]\ de fostele ]\ri co- chiar adoptat\ cu mare
muniste din Europa, Ro- `nt=rziere, reprezint\
m=nia a `nt=rziat cu pes- doar o ini]iativ\ a clasei
te 17 ani adoptarea unei politice rom=ne[ti pentru
legi privind participarea a „da bine“ `n fa]a europe-
la via]a politic\ a fo[tilor nilor, ci este un act pen-
nomenclaturi[ti. Cu toate tru continuarea procesu-
c\ fostele ]\ri comuniste lui prin care Rom=nia se
din Europa de Est au rupe de trecutul comunist
adoptat asemenea legi, a- definitiv [i irevocabil.
cestea au suferit nume- (Sebastian BURAGA)
Personalit\]i „lustrabile“
din politica rom=neasc\
Ioon Ilieesccu (senator, fost pre[edinte al Rom=-
niei) - a ocupat, pe r=nd, numeroase func]ii `n fos-
tul regim comunist, de la membru al CC al UTM
(1949), p=n\ la prim-secretar al CC al UTC [i mi-
nistru pentru Problemele Tineretului (1967-1971);
Occtav Coozm=ncc\ (senator) - [ef sector coordo-
nare Secretariatul general al Guvernului Româ-
nie (1983-1989)
{eerban Mih\ileesccu (senator) - secretar al
Consiliului de Mini[tri cu grad de secretar de stat
(1987-1989);
Viooreel Hreebeencciucc (deputat) - fost membru `n
Consiliul Jude]ean PCR Bac\u (1989);
Adrian Seeveerin (deputat) - [eful comisiei cul-
turale a Consiliului UASCR (Uniunea Asocia]iilor
Studen]ilor Comuni[ti din Rom=nia) din Centrul
Universitar Bucure[ti (1978);
Adrian P\uneesccu (senator) - secretar UTC al
Uniunii Scriitorilor (1966-1968);
Seergiu Andoon (deputat) - fost procuror-[ef la
Procuratura raionului Urziceni (1967-1968);
Geeorgee Coopoos (senator) - a de]inut func]ii `n
cadrul UASCR;
Dina Carool (senator) - secretar al Ministerului
Ap\r\rii Na]ionale (1979-1980); Drago[ Ujeniuc
(deputat) - fost pre[edinte al Judec\toriei Giurgiu
(1984);
Mihai M\laimaree (deputat) - fost membru su-
pleant al CC al UTC (1980-1985);
Iooan Talpee[ (senator) - fost redactor-[ef la
Editura Militar\ (1988-1990).

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Adriana MUTU, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU fig
gureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
Florin ZAMFIRESCU
Foto: NONY
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei

16
Coresponden]\
din Canada
~nceputul imigra]iei române[ti `n Canada
Istoria imigra]iei românilor `n Canada a `nceput
pe la sfâr[itul sec. al XIX-lea, f\r\ a exista date
precise referitoare la primul individ sau grup, venit
cu inten]ia de a se stabili [i r\mâne `n aceast\ ]ar\.
Se [tie c\ pionierii imigra]iei române[ti
proveneau `n cea mai mare parte din Transilvania
[i Bucovina. Se pare c\ primul val de imigran]i a
ajuns `n provinciile Alberta [i Saskatchewan pe
la `nceputul prim\verii lui 1899. ~n ianuarie 1901,
aproximativ 100 de familii din Boian, Bucovina,
`ntemeiau noul Boian din Alberta.
de Alexandru
ROMANESCU
~n ceea ce prive[te moti-
va]ia, aceasta a fost sus]i-
nut\ de un cumulus de fac-
tori politico-sociali, dar mai
ales economici. S\r\cia cro-
nic\, lipsa de p\mânt, un
spor natural al popula]iei ri-
dicat, `n combina]ie cu unele
informa]ii venite din Ameri-
ca, menite s\ nasc\ speran-
]e, au fost `n m\sur\ ca, lao-
CM
YK lalt\, s\ constituie elementul
decisiv. {i tot `n acei ani, a-
gen]i ai c\ilor ferate canadie-
ne [i ai partidului liberal f\-
ceau publicitate `n favoarea
intereselor politicii de imi-
grare a Guvernului canadian
`n mai multe ora[e [i târguri
din Europa de nord-est, prin-
tre care Cern\u]i [i Boian.
Cei care decideau s\ ple-
ce vindeau p\mântul [i ce
mai aveau, pentru a putea
sus]ine un drum lung [i
greu, `n mai multe etape. De
obicei se c\l\torea cu va-
porul de la Hamburg pân\
la Halifax, unde un serviciu
de recep]ie, func]ionând pe
principii britanice de orga-
nizare, `i prelua pe noii ve-
ni]i [i `i `mbarca `n trenuri
cu destina]ii precise, `n ves-
tul s\lbatic pe atunci.
C\l\toria cu trenul dura
câteva zile pân\ la Strathco-
na, cap\tul liniei, sau pu]in
mai `nainte, dup\ care ur-
mau s\ parcurg\ ultima
parte `n c\ru]e sau pe jos.
Provincia românilor
Alberta este una din-
tre provinciile bogate
ale Canadei. P\mântul
foarte roditor, clima
blând\ [i `ntinderea su-
prafe]elor de [es fac din
ea grânarul ]\rii. Pro-
vincia furnizeaz\, `n
plus, o foarte mare can-
titate de petrol [i c\rbu-
Astfel, `ntreaga c\l\torie
dura aproximativ o lun\.
Pu]ini sau chiar nici unul nu
aveau bani, nici nu [tiau en-
gleze[te. Dup\ ce s-au a[e-
zat pe viitoarea proprietate
au avut de amenajat p\-
mântul care `nc\ nu era cul-
tivabil, trebuind de multe
ori s\ trag\ ei `n[i[i plugu-
rile. Prima achizi]ie dup\ ce
au agonisit ceva bani erau
animalele de povar\.
Condi]iile pentru
`mpropriet\rire
Aceast\ campanie vigu-
roas\ de colonizare sus]inu-
t\ de Guvernul canadian la
acea vreme a fost urmat\ de
un influx masiv de imi-
gran]i, dornici de a deveni
proprietari de p\mânt, dup\
Legea `mpropriet\ririi, care
d\dea dreptul oric\rui imi-
grant adult s\ dobândeasc\,
`n schimbul sumei de 10$,
160 de acri de p\mânt, cu
condi]ia ca `n timp de trei
ani s\ poat\ fi folosit pentru
agricultur\, s\ construiasc\
o locuin]\ sau un ad\post [i
s\ locuiasc\ acolo. Dac\ toa-
te aceste condi]ii erau `nde-
plinite, titlul de proprietar
era acordat. Ori aceast\ per-
spectiv\ era mai mult decât
atr\g\toare pentru mul]i
]\rani din România, unde
nu ar fi putut dobândi astfel
de avantaje materiale. La a-
ceasta se mai ad\uga [i
posibilitatea de a câ[tiga
bani la [antierul construc]i-
Actuala biseric\ ortodox\
româneasc\ din Boian (Canada)
ne. Românii stabili]i `n
Alberta sunt foarte nu-
mero[i, mai cu seam\ `n
Edmonton [i `mpreju-
rimi unde c\rbunele se
g\se[te din abunden]\
[i la adâncime foarte
mic\. Practic, fiecare
fermier de aici are pe
propria sa ferm\ o min\
personal\ care-i satisfa-
ce nevoile de consum de
CM
YK
Campania viguroas\ de colonizare sus]inut\ de Guvernul canadian la acea
vreme a fost urmat\ de un influx masiv de imigran]i, dornici de a deveni
proprietari de p\mânt, dup\ Legea `mpropriet\ririi, care d\dea dreptul oric\rui
imigrant adult s\ dobândeasc\, `n schimbul sumei de 10$, 160 de acri de
p\mânt, cu condi]ia ca `n timp de trei ani s\ poat\ fi folosit pentru agricultur\,
s\ construiasc\ o locuin]\ sau un ad\post [i s\ locuiasc\ acolo.
ei de cale ferat\ `n plin\ ex-
pansiune care urma s\ fac\
leg\tura cu coasta Pacificu-
lui la Vancouver. De altfel,
foarte mul]i au lucrat la a-
ceast\ construc]ie.
Via]a de pionierat
Au fost câteva valuri de
emigran]i români `n Cana-
da. Marea majoritate a pri-
mului val au sosit `naintea
Primului R\zboi Mondial,
mai precis `ntre 1907-1913,
aproape `n exclusivitate din
motive de ordin economic.
Unii au venit `n Canada
pentru a se stabili definitiv.
Primind p\mânt, s-au ocu-
pat cu agricultura, ca [i `n
România, stabilindu-se `n
preerii, ducând o munc\ as-
pr\ de pionierat, defri[ând
p\duri pentru a m\ri supra-
fa]a terenurilor arabile, con-
struind case provizorii, s\-
pate `n p\mânt, mai târziu
case [i ferme permanente.
Au trebuit s\ locuiasc\ `n
primul an, sau poate mai
mult, `n bordeie s\pate `n
p\mânt, acoperite cu bârne,
p\mânt [i iarb\, cu o sin-
energie. Saskatchewan
este o provincie `n care
s-au stabilit, de ase-
menea, foarte mul]i ro-
mâni. Cu o suprafa]\ de
dou\ ori [i jum\tate mai
mare decât cea a Româ-
niei, ea cuprinde zone
de preerie `n sud-est ca-
re sunt o continuare a
preeriilor din provincia
`nvecinat\, Manitoba.
CM
YK
gur\ `nc\pere care g\zduia
de cele mai multe ori o fami-
lie numeroas\. Aceast\ stra-
tegie de organizare de `nce-
put era caracteristic\ nu nu-
mai românilor, ci tuturor ce-
lor veni]i `n Canada `n con-
di]ii similare la acea epoc\,
indiferent de cultura de pro-
venien]\ sau a specificului
zonei `n care se stabileau.
Imaginea imigrantului care
fie t\ia lemne, fie lucra p\-
mântul, a familiei acestuia,
[i al ad\postului din bârne,
surprins `n vreo fotografie
de atunci, populeaz\ ast\zi
cu legitim\ mândrie manu-
alele [colare ca un punct de
reper important `n istoria
acestei ]\ri.
Sate române[ti,
„clonate“ peste ocean
O alt\ categorie de emi-
gran]i au venit cu scopul de
a sta perioade limitate de
timp pentru a câ[tiga bani [i
a se `ntoarce `n ]ar\ ca s\-[i
cumpere p\mânt. Ace[tia
s-au `ndreptat spre centrele
industriale mai mari ca
Montreal, Hamilton, Wind-
sor sau Regina unde puteau
lucra `n fabrici, `n construc-
]ii sau `n mine. Izbucnirea
r\zboiului din 1914 i-a `m-
piedecat pe mul]i s\ se
`ntoarc\ `n ]ar\, iar dup\
`ncheierea p\cii mul]i erau
obi[nui]i cu societatea [i
via]a canadian\, astfel c\
au renun]at la dorin]a de a
se mai `ntoarce. Unii s-au
`ntors `n România.
Primul val de imigran]i
români `n Canada s-a desf\-
[urat `ntre 1882 [i 1928. ~n
marea lor majoritate erau
]\rani, lipsi]i de instruc]ie,
dar hot\râ]i s\-[i fac\ un
rost `n noua lor ]ar\, lu-
crând la `nceput pentru a
Explozie a num\rului
de imigran]i români
`n ultimii 15 ani
Exist\ un num\r oa-
recare de români `n
nord-vestul provinciei
Ontario, mai mul]i `n
sud `n zonele din preaj-
ma lacurilor Erie [i On-
tario. Românii fermieri
din aceste locuri au li-
vezi a c\ror fructe se
vând atât `n Canada, cât
[i `n Statele Unite.
~n Ontario, sunt, de
asemenea, mul]i ruteni
[i evrei originari din Ro-
mânia. Evreii s-au ori-
Duminic\, 10 iunie 2007
Comunitatea româneasc\ din
satul Boian - provincia
Alberta din Canada - adunat\
cu prilejul hramului bisericii
agonisi ceva bani `n vederea
achizi]ion\rii de unelte agri-
cole indispensabile muncii
lor. De aceea, unii dintre ei
au `nceput via]a `n Canada
lucrând la construc]ia de c\i
ferate care era `n plin\ ex-
pansiune, marcând o nou\
perioad\ important\ `n isto-
ria ]\rii.
Primii români `n Canada
s-au stabilit aproape `n exclu-
sivitate `n preerii pentru c\,
]\rani fiind, au [tiut s\ apre-
cieze poten]ialul deosebit ofe-
rit de aceste zone: p\duri [i
p\[uni bogate, sol bogat, c\r-
bune la suprafa]\, rezervoare
naturale de ap\, [.a. Pe de
alt\ parte, a[a cum am ar\-
tat, au fost favoriza]i de
politica de colonizare de
atunci. Cu timpul, ei au `nte-
meiat sate, unele cu nume
române[ti (Boian [i Ispas, `n
Alberta).
De[i nu mai [tiu
române[te, sunt
mândri de originea lor
La `nceput au fost comu-
nit\]i izolate `n mijlocul al-
tor comunit\]i de origine eu-
ropean\ al\turându-se din
motive de securitate [i con-
Primul „Irod“, organizat
la Boian de imigran]ii
români `n Canada (1919)
entat spre diverse profe-
siuni liberale sau co-
mer]. Un num\r impor-
tant de evrei din Ro-
mânia se afl\ la Mont-
real.
~ntre 1920-1922 un
num\r `nsemnat de
români au venit `n
Canada pentru a se re-
uni cu familiile lor. Dar
o dat\ cu `nceperea cri-
zei economice de la `nce-
putul deceniului al trei-
lea, cota de imigrare a
fost redus\ substan]ial
la un nivel care avea s\
se men]in\ sc\zut mai
mult timp.
fort psihic celor cunoscu]i ca
fiind mai apropia]i din punct
de vedere cultural: ucrai-
neni, germani, maghiari, ru-
teni, chiar ru[i. Comuni-
carea verbal\ limitat\ adu-
CM
YK
cea un plus de dificultate in-
tegr\rii `n noua societate
`mpiedicându-i s\-[i dep\-
[easc\ semnificativ condi]ia
social\. Aceste achizi]ii a-
veau s\ aib\ loc mult mai
târziu o dat\ cu dobândirea
limbii engleze ca prim\ lim-
b\ `nv\]at\ [i, o dat\ cu a-
ceasta, a culturii canadiene,
`n schimbul pierderii abili-
t\]ilor lingvistice [i a ele-
mentelor culturale româ-
ne[ti. De aceea, ast\zi, des-
cenden]ii celor veni]i `n acea
perioad\ nu mai vorbesc ro-
mâne[te sau vorbesc româ-
ne[te folosind structuri en-
gleze, dispunând de un vo-
cabular foarte s\rac. Cu toa-
te acestea, cu to]ii sunt
mândri de originea lor [i `[i
studiaz\ genealogia cu me-
ticulozitate.
Mai târziu, unii s-au mu-
tat dup\ ce au strâns ceva
avere, `n ora[e. Tot din a-
ceast\ perioad\ dateaz\ [i
primele prezen]e române[ti
`n Quebec, `n special `n
Montreal unde, `n 1908, tr\-
iau 80 de români. a
O cre[tere a num\ru-
lui de români imigra]i `n
Canada a avut loc ime-
diat dup\ cel de al Doi-
lea R\zboi, dar mai ales
`n ultimii 15 ani.
Prezen]a cet\]enilor
canadieni de origine ro-
mân\ `n Canada nu se
`ntâlne[te peste tot `n a-
ceast\ ]ar\ datorit\, pe
de o parte, profilului e-
conomic diferit de la o
provincie la alta [i a spe-
cificului for]ei de munc\
venit\ din România, pe
de alt\ parte.

Luni,
11 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 132 (733) Anul III
La Ia[i s-a lansat prima
revist\ academic\ dedicat\
PAGINA 4
dialogului Religie-{tiin]\
Propolisul, un
medicament miraculos
a ~n zilele `nsorite de var\, dac\ st\m `n fa]a unui stup de albine, putem observa, cu admira]ie, organizarea
impecabil\ a activit\]ii fiec\rei albinu]e, cu c\l\torii febrile `n c\utarea florilor a Dup\ circa 12-16 minute de zbor din
floare `n floare, zbur\toarele harnice se `ntorc la stup transportând `nc\rc\turi masive de polen [i nectar pe care le
depun, cu m\iestrie, `n celulele fagurelui a Dup\ o prelucrare de neegalat\ specializare, albinele las\ `n stup o
gam\ larg\ de produse: miere, propolis, p\stur\, cear\, polen, venin [i l\pti[or de matc\ a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Furtuni violente `n Europa
Cel pu]in 27 de per-
soane au fost r\nite u[or
`n sud-vestul Germaniei
`n urma unor furtuni pu-
ternice care au provocat
perturb\ri ale traficului
feroviar, rutier [i aerian
`n cursul nop]ii de s=m-
b\t\ spre duminic\, au
anun]at autorit\]ile lo-
cale, citate de AFP. Pais-
prezece persoane au fost
r\nite `n timp ce partici-
pau la o s\rb\toare `n
aer liber la Wenden
(vest). Un camping din
Renania-Palatinat a fost
lovit de fulger, ceea ce a
provocat complica]ii car-
diace unui num\r de 13
persoane aflate `n apro-
piere, dintre care patru
Nicol\escu: Un medic [ef de sec]ie c=[tig\
legal 1.000-1
1.200 de dolari pe lun\
Cinci p\s\rele dintr-o specie de pa-
pagali pitici s-au a[ezat pentru a lua Ministrul S\n\t\]ii,
Eugen Nicol\escu, a de-
masa pe p\l\ria unei vizitatoare a
clarat, s=mb\t\ seara, `n-
gr\dinii de flori [i p\s\ri din Kakegawa,
centrul Japoniei. a tr-o conferin]\ de pres\ la
T=rgu Mure[, c\ salariile
CM
YK
au fost spitalizate, a a-
nun]at poli]ia.
Totodat\, `n Elve]ia,
militarii au intervenit `n
nordul ]\rii pentru a `n-
dep\rta efectele produse
de ploile puternice de
ieri, ce au dus la inun-
darea mai multor sate [i
la `necarea a trei per-
soane, informeaz\ AP.
„Aproximativ 50 de lo-
cuin]e de pe o suprafa]\
mic\ au fost distruse. A
fost o furtun\ foarte pu-
ternic\, complet nea[tep-
tat\ de c\tre serviciile
meteorologice“, a decla-
rat un purt\tor de cu-
v=nt al Ministerului A-
p\r\rii [i Protec]iei Ci-
vile de la Berna. a
medicilor din Rom=nia au
crescut cu c=t a permis bu-
getul, `ns\ nu se poate
spune c\ sunt mici. Nico-
l\escu a ar\tat c\, potrivit
CM
YK
PAGINA 5
unui studiu al Ministeru-
lui S\n\t\]ii, venitul me-
diu brut al unui medic,
calculat anul trecut, se
ridica la circa 3.000-3.500
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
O libr\rie de 8.000
de metri p\tra]i
TABLETA PREFECTULUI
C\r]i po[tale
[i fructe de var\
PAGINA 3
Ultimul curs pentru
o nou\ promo]ie
de teologi de la Ia[i
PAGINA 16
Un nou proiect al CM
YK
strategiei energetice
va fi finalizat
s\pt\m=na viitoare
PAGINA 6
PSD [i PNL se jur\
c\ nu au protocol
de guvernare
PAGINA 7
Ie[enii tr\iesc mai
bine dec=t `n 2006,
dar mai r\u dec=t
media pe ]ar\
PAGINA 10
RON, `n timp ce un medic
[ef de sec]ie c=[tig\ 1.000-
Meteo
1.200 de dolari. „Acestea
Y
sunt venituri c=[tigate le-
gal, pe cartea de munc\“,
Soare
a precizat Nicol\escu. El a
maxima 30 °C
promis c\ la o `nt=lnire vi-
itoare va aduce [i o list\ minima 18 °C
cu aceste venituri. a sursa: www.intellicast.com
2 Luni, 11 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCLXXXV)
~nfiin]area
Patriarhiei Ortodoxe
din Rusia (V)
Dup\ dispari]ia, la sfâr[itul
secolului al XV-lea, a dinas-
tiei `ntemeiate de Rurik,
Rusia a trecut printr-o pe-
rioad\ de anarhie [i lupte in-
terne. Confrunta]i cu ame-
nin]\ri puternice venite din
exterior – invaziile t\tarilor,
revendic\rile polonezilor [i
suedezilor – boierii ru[i au
hot\rât s\ pun\ cap\t aces-
tei situa]ii. ~ntruni]i la Mos-
cova, reprezentan]ii aristo-
cra]iei [i Bisericii Ruse au
c\zut de acord s\ numeasc\
un nou ]ar. ~n cele din urm\,
a fost ales Mihail Romanov,
un adolescent de doar 16 ani,
reprezentantul unei vechi
familii boiere[ti [i `nrudit, pe
linie matern\, cu fosta fami-
lie domnitoare. Problema era
`ns\ c\, de[i ales, Mihail era
de neg\sit [i a fost nevoie de
câteva s\pt\mâni spre a i se
da de urm\, la Ipatiev, un
a[ez\mânt monahal din ves-
tul Siberiei. Ini]ial, tân\rul
s-a speriat de greaua povar\
pe care boierii i-o puseser\
pe umeri [i a vrut s\ refuze
alegerea, dar reprezentan]ii
Dumei l-au implorat `n ge-
nunchi s\ accepte, „ca s\ nu
se risipeasc\ maica Rusia“.
La aceste rug\min]i, Mihail
a cedat [i a acceptat s\ fie
]arul Rusiei. Pe 2 mai 1613,
el a intrat `n Moscova, acla-
mat de miile de locuitori, de
boieri, târgove]i [i ]\rani.
Noul ]ar s-a ocupat mai `ntâi
de ordinea intern\, stârpind
f\r\ mil\ ho]ii [i tâlharii la
drumul mare (criminalitatea
era una dintre cele mai cum-
plite pl\gi ce sufocau Rusia).
Apoi, a `ncheiat tratate de
pace cu Polonia [i Suedia, e-
vitând astfel viitoare atacuri
din partea acestor vecini a-
gresivi. Una dintre primele
m\suri luate de Mihail a fost
rechemarea din exil a tat\lui
s\u, care a fost ales patriarh
de soborul Bisericii Ruse, sub
numele de Filaret. ~n mâinile
patriarhului se vor afla des-
tinele ]\rii pân\ la moartea
sa, `n 1633, Mihail ocupând
un rol secund, `n timp ce ta-
t\l lui a fost un fel de prim-
ministru atotputernic. Acest
fapt a contribuit mult la cen-
tralizarea [i consolidarea pu-
terii noii dinastii `n care po-
porul vedea unite ambele pu-
teri, cea civil\ [i bisericeas-
c\. }arul a murit la 12 iulie
1645, din cauza complica]ii-
lor cauzate de un accident de
vân\toare suferit `n tinere]e.
(Rubric\ realizat\ de pr. Ce-
zar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre cinstirea
adev\rului
Pierre Matthieu, cronicarul
regelui Fran]ei Henric al
IV-lea, a citit `ntr-o zi aces-
tuia din lucrarea sa pe care
tocmai o terminase un frag-
ment `n care vorbea despre
sl\biciunea pe care o avea re-
gele pentru femei. „De ce tre-
buie s\ aminte[ti sl\biciunea
aceasta“, l-a `ntrebat regele.
„Domnule, r\spunse Matthi-
eu, ar putea fi instructiv
pentru mo[tenitorul la tron.“
„Ai dreptate, zise regele, s\
cinstim totdeauna adev\rul
[i dac\ n-ar fi scris despre
sc\derile mele, nimeni nu ar
crede virtu]ile mele“. (Grigo-
rie Com[a, O mie de pilde)
EVANGHELIA ZILEI
Pelerini `n c\utarea luminii
„{i v\zând mul]imile,
(lui Iisus) I s-a f\cut mil\
de ele c\ erau nec\jite [i
r\t\cite ca ni[te oi care
n-au p\stor. Atunci a zis
ucenicilor Lui: «Seceri[ul e
mult, dar lucr\torii sunt
pu]ini. Ruga]i, deci, pe
Domnul seceri[ului, ca s\
scoat\ lucr\tori la seceri-
[ul S\u». Chemând la Sine
pe cei doisprezece ucenici
ai S\i, le-a dat lor putere
asupra duhurilor celor ne-
curate, ca s\ le scoat\ [i
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
C=t de mare este p\catul sinuciderii?
Am v\zut c=t de mult
s-a
a discutat `n ultima
vreme despre sinuci-
dere, dar nu am o vi-
ziune clar\, din punct
de vedere cre[tin, asu-
pra acestui subiect. ~n
definitiv, `n ce const\
p\catul sinuciderii? De
ce este p\cat s\-]]i iei
via]a, de vreme ce prin
asta nu faci r\u nim\-
nui, ci doar ]ie `nsu]i?
Sinuciderea este pro-
babil cel mai mare p\cat
pe care `l poate face cine-
va. {i asta pentru c\ este
un p\cat care nu mai
poate fi iertat – de vreme
ce persoana care `l comi-
te nu mai are cum s\ cea-
r\ iertare de la Dumne-
zeu [i nici nu mai poate
tr\i o `ntoarcere la cre-
din]\. Nu este adev\rat
c\ prin sinucidere `]i pro-
duci r\u doar ]ie, ci tre-
buie s\ fii con[tient c\ o
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfin]ii Apostoli
Vartolomeu
[i Varnaba
Sfântul Vartolomeu a
fost unul dintre cei doi-
sprezece ucenici ai lui Ii-
sus [i a propov\duit E-
vanghelia la indieni. A
fost r\stignit de p\gâni
`n Alvanupoli. Sfântul
Varnaba a fost unul din-
tre cei 70 de ucenici ai
Mântuitorului, a c\l\to-
rit `mpreun\ cu Sfântul
Apostol Pavel [i a propo-
v\duit Evanghelia `n Ie-
rusalim, Roma, Alexan-
dria [i Cipru, unde a fost
ucis.
Tot ast\zi, Biserica fa-
ce pomenirea soborului
CALENDARUL ZILEI
s\ t\m\duiasc\ orice boa-
l\ [i orice neputin]\. Nu-
mele celor doisprezece a-
postoli sunt acestea: ~ntâi
Simon, cel numit Petru, [i
Andrei, fratele lui; Iacov
al lui Zevedeu [i Ioan fra-
tele lui; Filip [i Vartolo-
meu, Toma [i Matei vame-
[ul, Iacov al lui Alfeu [i
Levi ce se zice Tadeu; Si-
mon Cananeul [i Iuda Is-
carioteanul, cel care L-a
vândut. Pe ace[ti doispre-
zece i-a trimis Iisus, po-
sinucidere zguduie co-
munitatea, treze[te sen-
timente dintre cele mai
nepl\cute tuturor celor
care afl\ despre ea, even-
tual chiar `i `ncurajeaz\
spre r\u pe al]i oameni
deprima]i sau care s-au
g=ndit la sinucidere, dar
nu au avut curaj s\ o pu-
n\ `n practic\. Sinuciga-
[ul p\c\tuie[te `mpotri-
va Creatorului, pentru
c\, de vreme ce nu noi
am produs via]a propriei
noastre fiin]e, nu avem
dreptul s\ provoc\m `n-
cetarea ei. Via]a este un
dar pe care trebuie s\-l
pre]uim [i s\-l ducem cu
demnitate, chiar dac\
tr\im diferite `ncerc\ri [i
chiar dac\ moartea ni se
pare c\ ar fi o u[urare de
greut\]ile de zi cu zi. Ab-
solut nimeni nu are scu-
Arhanghelului Gavriil
din Adin; a Sf. Mucenic
Teopempt `mpreun\ cu
al]i patru [i a Sf. Neani-
si.
Mâine, Biserica face
pomenirea Cuvio[ilor O-
nufrie cel Mare [i Petru
Atonitul.
~n ziua de 11 iunie,
istoria consemneaz\:
a 1770: Exploratorul
englez James Cook a des-
coperit Marea Barier\ de
Corali din largul coastei
australiene;
a 1776: s-a n\scut
John Constable, pictor
englez (d. 1837);
a 1848: ~nceputul re-
volu]iei pa[optiste `n Bu-
cure[ti. Domnitorul Gheor-
ghe Bibescu este silit s\
semneze „Constitu]ia“
(proclama]ia [i progra-
mul de la Islaz) [i s\ re-
cunoasc\ guvernul re-
volu]ionar provizoriu;
a 1859: A `ncetat din
via]\ Metternich, om
politic austriac (n.1773);
a 1864: S-a n\scut
Richard Strauss, com-
pozitor [i dirijor german
(d. 1949);
a 1910: S-a n\scut
Jacques-Yves Cousteau,
runcindu-le lor [i zicând:
«~n calea p\gânilor s\ nu
merge]i, [i `n vreo cetate
de samarineni s\ nu in-
tra]i; ci mai degrab\ mer-
ge]i c\tre oile cele pierdu-
te ale casei lui Israel. {i
mergând, propov\dui]i, zi-
când: „S-a apropiat `mp\-
r\]ia cerurilor“. T\m\du-
i]i pe cei neputincio[i, `n-
via]i pe cei mor]i, cur\]i]i
pe cei lepro[i, pe demoni
scoate]i-i; `n dar a]i luat,
ze dac\ face acest ultim
gest, iar cei care totu[i `l
comit nu mai sunt con-
sidera]i membri ai Bise-
ricii.
Dar de ce Biserica nu
se roag\ pentru ace[ti
oameni? Dac\ ei au f\-
cut un p\cat mare, `n-
seamn\ c\ tocmai ei
au nevoie de rug\ciu-
ne mai mult\.
Dac\ ei au ales sinu-
ciderea, `nseamn\ c\ nu
au mai crezut c\ Dumne-
zeu `i poate ajuta. Iar da-
c\ ei nu au mai avut cre-
din]\ [i speran]\, `n-
seamn\ c\ s-au plasat `n
afara ariei de competen]e
spirituale ale Bisericii.
Biserica nu poate s\ se
roage pentru cei care
neag\ existen]a lui Dum-
nezeu, pentru cei care `n
mod con[tient [i voluntar
s-au declarat indiferen]i
oceanolog francez (d.
1997);
a 1948: Marea Adu-
nare Na]ional\ voteaz\
Legea privind na]ionali-
zarea principalelor `ntre-
prinderi industriale, mi-
niere, bancare, de asigu-
r\ri [i de transport (Le-
gea nr. 119);
40 de ani de la sf=r[itul R\zboiului de 6 zile
Pu]ine r\zboaie din
istoria umanit\]ii au
fost mai eficiente dec=t
cel `ncheiat pe 11 iunie
1967, dup\ nu mai
mult de 6 zile de con-
frunt\ri `ntre Israel,
pe de o parte, [i Siria,
Iordania [i Egipt, de
cealalt\ parte.
~n anii dinaintea r\z-
boiului, ]\rile arabe au
refuzat constant s\ re-
cunoasc\ legitimitatea
statului nou format Is-
rael, iar na]ionali[tii a-
rabi condu[i de Nasser
chiar militau pentru
distrugerea lui. Egiptul
[i Iordania sus]ineau
gherilele palestiniene
care atacau trupele mi-
litare [i chiar pe civilii
din Israel. Pe de alt\
parte, evreii nu voiau `n
nici un caz s\ accepte ca
`n dar s\ da]i».“ (Matei 9,
36-38; 10, 1-8)
***
Ziua de ieri, a doua dumi-
nic\ dup\ Rusalii, a fost
`nchinat\ sfin]ilor români,
`n care ne-am adus aminte
de cei care se roag\ pentru
noi. Nu [tim num\rul sfin-
]ilor români, `ns\, cu sigu-
ran]\, sunt numero[i, de-
oarece poporul român este
iubitor de sfin]enie [i de
sfin]i. Cu ajutorul lui Dum-
nezeu, oameni simpli sau
c\rturari [i-au luminat i-
nimile cu ~nvierea lui
Hristos [i, al\turi de El,
au parcurs drumul `n\l]\-
fa]\ de Dumnezeu. Pen-
tru ca s\ po]i avea parte
de slujbele biserice[ti,
chiar dac\ e[ti un mare
p\c\tos, m\car trebuie
s\ crezi `n Dumnezeu,
m\car trebuie s\-L la[i
pe Dumnezeu s\ te ajute.
Dac\ tu te declari auto-
nom fa]\ de Creatorul
t\u, Biserica nu poate s\
calce peste voin]a ta ex-
primat\ at=t de tran-
[ant. Tocmai de aceea,
dac\ travers\m o oric=t
de dramatic\ `ncercare,
trebuie totu[i s\ ne p\s-
tr\m speran]a c\ Dum-
nezeu poate face ceva ca
s\ ne sprijine.
Dar sinuciga[ilor care
sunt declara]i bolnavi
psihic li se face, totu[i,
slujb\. De ce?
Pentru c\ ei nu sunt
responsabili pentru r\ul
a 1974: a `ncetat din
via]\ Julius Evola, filosof
italian (n. 1898).
a 1978: Virginia Ru-
zici, juc\toare de tenis de
câmp, cucere[te titlul de
campioan\ mondial\ la
Roland Garros, fiind pri-
ma românc\ laureat\ la
simplu [i la dublu, al\-
Ierusalimul de est s\ fie
controlat de c\tre ior-
danieni, iar la atacurile
siriene [i egiptene ei
r\spundeau prin incur-
siuni similare `n terito-
riile vecine. Cu adver-
sari la nord, la est [i la
sud, Israelul avea un
singur aliat: Marea Me-
diteran\!
Israelienii au prefe-
rat ca luptele s\ nu fie
duse pe teritoriul lor, a-
[a c\ au decis s\ atace
primii: `n diminea]a zi-
lei de 5 iunie, la ora
8.45, avioanele de lupt\
ale Israelului au lovit `n
plin bazele militare ale
Egiptului. ~n cea de-a
doua zi, evreii au pus
st\p=nire pe partea es-
tic\ a capitalei fostului
Canaan, av=nd din nou
control, dup\ aproape
rii `n ve[nicie. Din cele mai
vechi timpuri, dup\ pred-
ica [i misiunea Sfântului
Apostol Andrei, românii
[i-au dorit mântuirea [i
sfin]enia. Sfin]ii se roag\
pentru fiecare genera]ie.
P\mântul românesc a fost
c\lcat de oameni `n c\uta-
rea fericirii ve[nice. Tre-
buie s\ fim ferici]i c\ avem
rug\tori `n fa]a lui Dum-
nezeu. S\ fim cu luare a-
minte la faptele [i via-
]a lor. R\mâne ca noi s\
ne str\duim s\ devenim
asemenea lor, ni[te pele-
rini `n c\utarea luminii.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
pe care [i-l produc. Fa]\
de ace[tia, avem o com-
pasiune ad=nc\ [i cre-
dem c\ Dumnezeu are
mil\ de ei, pentru c\ ei
nu pot face diferen]a `n-
tre bine [i r\u, `ntre ade-
v\r [i minciun\. (Rubri-
c\ realizat\ de Petru
AVRAM)
turi de juc\toarea iugo-
slav\ Mima Iansovec.
a 1979: a `ncetat din
via]\ John Wayne, actor
american (n. 1907).
a 1992: S-a desf\[u-
rat primul Târg Interna-
]ional de Carte „Booka-
rest“ organizat la Bucu-
re[ti, `n perioada 11-14
iunie 1992. a
2000 de ani, asupra
Zidului Pl=ngerii. To-
tu[i, num\rul superior
al israelienilor a `ncli-
nat balan]a `n favoarea
lor; Israelul [i Siria au
`ncheiat un acord de
pace `n seara zilei de 10
iunie, care stabilea c\
~n\l]imile Golan [i p\r]i
din Muntele Hermon
intr\ sub st\p=nire is-
raelian\. A[adar, fron-
tul r\m=nea deschis
doar `n Sinai, dar o pace
consistent\ `ntre Israel
[i Egipt nu va fi `nche-
iat\ dec=t abia 12 ani
mai t=rziu. Pe 11 iunie,
Na]iunile Unite con-
statau, de fapt, `ncheie-
rea focului pe toate cele
trei fronturi, stabilind
astfel `ncheierea r\zbo-
iului. (F.H.)
 OPINII & COMENTARII Luni, 11 iunie 2007 3
LUMEA PIERDUT| rea creaturilor umane. ~ns\, nu `ntot- TABLETA PREFECTULUI
deauna pedeapsa este una de ap\, e-

Potopul, `ntre pedeaps\ xistând represalii divine manifestate

prin geruri mari sau incendii cosmice.
Oricum, cea mai r\spândit\ pedeaps\
divin\ r\mânea aceea a potopului.
C\r]i po[tale [i
divin\ [i regenerare Mit prin excelen]\ escatologic (privi-
tor la sfâr[itul lumii), mitul potopului
sau potopurilor are o obâr[ie greu de sta- fructe de var\
m\sura `n care a[a ceva se poate con- bilit, putând fi `ns\ considerat „ecoul
trola.
de Marcel LUTIC Din alte surse bibliografice ipoteza
uneia din catastrofele p\mântene care
nu este exclus s\ fi f\cut parte din
a Multe dintre solu]iile simple nu ]in de
lui Vulc\nescu este par]ial confirmat\. acela[i unic ciclu din care apoi s-au des- cultivarea unor reflexe sociale
Dup\ ce am retr\it al\turi de tata Astfel, prin Muscel, acum o sut\ [i ce- prins [i miturile scufund\rilor de conti-
Noe groz\viile potopului biblic, `ncer-
c\m azi s\ vedem cum au explicat et-
va de ani, se credea c\ pe p\mânt au nente“ (Kernbach). Un alt savant ro- necunoscute `nc\, ci de cultura dialogului
existat uria[i, socoti]i cei dintâi oameni
nologii acest cataclism. Dar, mai `ntâi, ai lumii; ei bine, se zice c\ din pricina
mân, Gh. Vl\du]escu, considera c\, „`n real `n loc de cultura conflictului a
ne vom referi la acea ipotez\ potrivit form\ mitic\, intervalul dintre «creatio
r\ut\]ii lor „mo[u Dumnez\u [i-a pus
c\reia nu a existat un singur potop, ci prima» [i potop (...) este o etap\, aceea
`n gând s\ pr\p\deasc\ lumea prin po-
mai multe. top“. De altfel, mai peste tot `n spa]iul cu care `ncepe ciudata istorie a lumii; de Nicu[or P|DURARU
Sus]in\torul acestei idei e cunoscu- românesc a persistat credin]a c\ oa- ceea ce urmeaz\ diluviului este alta“.
tul [i controversatul etnolog român Ro- menii actuali sunt urma[ii neamului Mai to]i etnologii cred c\ potopul Aveam un obicei atunci când eram copil. Ori de câte
mulus Vulc\nescu; acesta consider\ c\ uria[ilor (exist\ de altfel [i o expresie „nu are sens numai ca o suprem\ sanc-
ori plecam `ntr-o tab\r\ [colar\ sau vizitam un alt
românii au conservat „alterat\ ideea [i sugestiv\ `n acest sens: „|sta e r\mas ]iune a omului“, prin aceast\ pedeap-
s\, e adev\rat extrem de crud\, uma- ora[, cump\ram cât mai multe vederi din noul loc.
imaginea a cel pu]in dou\ potopuri din vremea uria[ilor“!). S\ mai amin- St\team seara [i scriam câteva rânduri, pentru fiecare
`nainte de a[a-zisul potop al lui Noe“. tim c\ uria[ii sau gigan]ii sunt pre- nitatea având [ansa purific\rii; a[a-
dar, potopul poate fi pus, trebuie s\ fie destinatar altceva, despre cum sim]eam dep\rtarea de
Primul s-ar datora „mitologiei arhaice zen]i [i `n multe alte mitologii ale lu- cei de acas\ sau alte impresii scurte. Destinatarii mei
a F\rta]ilor, `n care este vorba de lupta mii, unii speciali[ti legând dispari]ia pus, „sub semnul renov\rii, al regene-
lor `mpotriva primei spi]e umane a r\rii ciclurilor vie]ii“ (Evssev). De alt- nu erau neap\rat doar cei din familie, ci mai ales
lor brusc\ de sfâr[itul ultimei perioade aproape to]i vecinii din sat. Genul acesta de comuni-
c\pc\unilor r\zvr\ti]i contra ordinii glaciare. Legendele române[ti insist\ fel, `ntre sfâr[it [i `nceput nu este, nu
divine“; potrivit lui Vulc\nescu c\pc\- numai `n plan mitic, un prea mare de- care p\rea neobi[nuit pentru vecini, `n schimb le f\cea
asupra faptului c\ se `nr\iser\ cum- pl\cere s\ [tie c\ pot primi ve[ti inedite de la unul din
unii erau extrem de r\i, mâncându-se plit, F\rta]ii neavând alt\ solu]ie de- fazaj, ideea fiind sus]inut\ [i de Mircea
`ntre ei [i devastând tot ce le ie[ea `n cât exterminarea lor; interesant este Eliade: „Exist\, evident, o similitudine fiii satului. Drept urmare, recuno[tin]a lor se mani-
cale, ca atare, F\rta]ii hot\rând rege- c\ Dumnezeu nu a reu[it s\ le pr\p\- de structur\ `ntre miturile diluviene [i festa prin zâmbet [i multe fructe oferite atunci când
nerarea umanului de pe p\mânt prin deasc\ neamul, de[i ar fi dat cumpene cosmogoniile acvatice; potopul restau- exista prilejul. M\ obi[nuisem, la fel, s\ [tiu c\ sunt
distrugerea acestei spi]e netrebnice. ~n mari [i nu mai pu]in de [apte potopuri reaz\ haosul de dinainte de crea]ie“. interesa]i `n mod constant de ce anume mai face
locul c\pc\unilor au fost crea]i uria[ii, [i „tot nu le-a putut face nimic“. Noroc O posibil\ moral\ a potopului, dac\ „b\ietul lu’ Neculai“ [i cum `i mai merge. Liantul
urie[ii sau jidovii (c\rora le vom con- c\ exista pe lume [i diavolul (Nef\rta- nu a]i dedus nici una pân\ acum, poate nev\zut de suflet simplu sem\na cu sângele care cir-
sacra câteva tablete aparte); din p\ca- tul), acesta venindu-le de hac prea `n- fi urm\toarea: atunci când lucrurile [i cula printr-un organism care `i d\dea, de fapt, via]\.
te, ceva nu a mers nici la aceast\ a do- dr\zne]elor creaturi tot printr-un po- fiin]ele `ncep s\ se cread\ mai presus Mul]i din vecinii mei de atunci ast\zi poate au ui-
ua spi]\ uman\, uria[ii distrugând o- top, `ns\ un potop cum numai dracul `l decât divinitatea, Dumnezeu, ca Jude- tat de acele gesturi, iar unii chiar nu mai sunt `n
pera divin\ din prostie; se spune c\ o putea produce, legenda spunând c\ „a c\tor suprem, `ntrerupe ciclul, etapa via]\. Atunci când vine luna iunie, nu pot s\ nu m\
dat\ s-au `ndârjit atât de tare `mpotri- ajuns ploaia pân\ sub cer“. respectiv\, fie prin ap\, foc sau alte ca- gândesc c\ `ncepe sezonul fructelor [i al vorbelor
va F\rta]ilor (inclusiv `mpotriva Nef\r- To]i cercet\torii sunt de acord c\ taclisme cosmice. S\ ne rug\m la Bunul bune `n satul meu. Nu [tiu dac\ ast\zi, `n epoca
tatului, viitorul diavol!) `ncât au rupt ideea potopului este general uman\, Dumnezeu s\ ne lumineze fiin]a pentru telefoanelor mobile [i a internetului, mai exist\
por]ile cerului, sp\rgând z\gazurile `ns\ exist\ opinii diferite `n privin]a a tr\i potrivit pove]elor sale sfinte, ast- vreun adolescent care s\ trimit\ c\r]i po[tale
apelor cere[ti; urmarea e u[or de anti- gradului de cuprindere. Spre exemplu, fel putând fi siguri c\ Fiin]a Suprem\ vecinilor [i copiilor de vârsta lui.
cipat: au fost uci[i cu to]ii, cei mai Vulc\nescu sugereaz\ c\ au existat nu va mai avea niciodat\ vreun gând Oamenii din jurul nostru, `n mod natural, sunt
mul]i de apele potopului, restul de numai potopuri locale, `n timp ce Victor distructiv cu privire la rasa uman\! diferi]i `ns\ [i se pare c\ se perpetueaz\ cultura con-
focul fulgerelor [i tr\snetelor. Vulc\- Kernbach sus]ine ideea potopului(uri- flictului nu ca solu]ie de dialog, ci de pozi]ionare
nescu sus]ine c\ aceste informa]ii i-ar lor) universal(e), un singur vârf de peste ceilal]i, pe orice cale. Reforma reflexelor so-
fi parvenit din dou\ legende carpatice, munte r\mânând neacoperit de ape. * Marcel Lutic este etnograf
`ns\ al]i cercet\tori nu au mai avut ac- Majoritatea potopurilor au ca punct la Muzeul Etnografic al Moldovei ciale române[ti, indiferent c\ vorbim de cele legate
ces la acestea, a[a `ncât e greu de con- de plecare criterii morale, neurmarea din cadrul Complexului de mentalit\]i sau moralitate, este, `n mod evident,
trolat veridicitatea acestei ipoteze, `n preceptelor divine ducând la pedepsi- Muzeal Na]ional „Moldova“ Ia[i o necesitate pentru noi. Doar c\ multe dintre
solu]iile simple nu ]in de cultivarea unor reflexe so-
ciale necunoscute `nc\, ci de cultura dialogului real
VE{TI BUNE un dar, c\ i se face o favoare. `n loc de cultura conflictului.
Sunt detalii care ar trebui Opiniile identice pe un subiect anume sunt rare.
luate `n seam\ de strategii De regul\, fiecare din noi vedem lucrurile diferit. Ar
Pofta de lectur\ se `ntoarce de marketing ai editurilor,
re]elelelor de difuzare.
~n fine, devine tot mai
fi normal s\ `ncerc\m s\ `n]elegem [i opiniile celor de
lâng\ noi. Oricum ar fi, solu]iile constructive comune
sunt numai rezultatul agre\rii sau compromisului
vizibil c\ internetul nu este pentru un scop nobil comun. {i toate acestea `ncep cu
de Liviu inamicul c\r]ii, ci poate fi a [ti s\ ascul]i opiniile celor din jur. {i a [ti, de aseme-
ANTONESEI marele s\u prieten. De un nea, c\ e absolut firesc s\ existe p\reri diferite pe
num\r de ani, am editat u- acela[i subiect.
Cel pu]in de vreo zece nele din c\r]ile mele [i `n Cultura conflictului e una din laturile specifice cul-
ani, ne pl=ngem cu to]ii, au- edi]ie electronic\, pe presti- turii de cartier `n sens negativ. Se practic\ ast\zi, la
tori, editori, ba chiar [i seg- giosul portal LiterNet. Abso- fel cum se practic\ for]area inform\rii pe lucruri ne-
mente mari din public, c\ lut toate au ob]inut cifre de gative. Lucrurile bune nu sunt interesante, ar spune
nu se mai cite[te, ba chiar lectur\ (desc\rc\ri) de c=te- mul]i dintre „anali[tii“ de conjunctur\ sau jurnali[ti
unii dintre noi, ca un fel de va ori peste titajul pe care
cassandre amatoare, prooro- acele c\r]i le-au avut `n edi- din mass-media. Impactul prin lucruri [ocante ce ies
cim dispari]ia c\r]ii. D\m vorba de celelalte dou\ a- ciindu-[i televiziunile `n pro- ]iile on paper. Un eseu de- din cotidian a devenit `ns\ tehnic\ de comunicare nu
vina pe asaltul televiziuni- mintite, dar [i de c=teva mai cesul de promovare a lectu- spre dragoste, tip\rit `n doar `n mass-media, ci, mai grav, chiar `n lumea
lor, pe sc\derea gustului pu- mici [i ambi]ioase precum rii. Ca [i anul trecut, `n afa- 2.000 de exemplare `n 2000, politic\ sau `n administra]ie. Cercul vicios al comu-
blic, pe pre]ul c\r]ilor, iar de Brumar, Ideea European\, ra televiziunii na]ionale, ca- a fost desc\rcat de peste nic\rii pe tente negative, bazat pe cultura conflictu-
o bucat\ de vreme `ncoace [i Vinea, Axa sau Limes. re-[i face cum poate treaba, 30.000 de ori din 2004 `ncoa- lui, pare tehnica de marketing care asigur\ succesul
pe internet, care tinde s\ de- „Dragostea de carte“, ca `n afara unor televiziuni pri- ce, c=nd a fost instalat\ edi- `n luptele care seam\n\ tot mai mult cu un ring de
vin\ un fel de vinovat de s\ folosesc o formul\ cli[eu, vate, care prezint\ lacunar ]ia online la LiterNet. Un box, `n care doar unul trebuie s\ câ[tige.
serviciu pentru tot ceea ce se vede foarte bine la t=r- evenimentul, Realitatea TV sfat pentru autori - nu evi- Cine opre[te acest gen de comunicare? Exist\
nu merge ori ni se pare c\ guri. Am constat asta [i la este practic non-stop la Book- ta]i publicarea electronic\, riscuri aproape neb\nuite pentru noi, ca români,
nu merge `n comunitatea edi]iile t=rgului ie[ean, dar fest - trasmite `n direct, pre- exist\ deja un public masiv dac\ nu vom reu[i s\ avem solu]ii. Lumea din jurul
noastr\. Ceea ce e nostim mai ales la cele ale marelui zint\ `nt=mpl\rile impor- care prefer\ acest tip de lec- nostru `[i urmeaz\ un curs al firescului actual ce nu
este faptul c\, de[i to]i fac- t=rg de la Bucure[ti. Anul tante la [tiri, organizeaz\ tur\, din varii motive, `nce- trebuie negat, `ns\ trebuie `n]eles a[a cum este el,
torii aminti]i merit\ s\ fie trecut, la prima edi]ie a dezbateri, cum a fost cea de p=nd cu gratuitatea [i sf=r- folosindu-i pârghiile. Cum ar trebui s\ arate lumea
lua]i `n studiu, de cel pu]in Bookfest organizat\ de AER, s=mb\t\, excelent\, cu scri- [ind cu comoditatea! Ca s\ din jurul nostru pentru a fi mai bun\? Poate c\ ar
cinci ani, pofta de lectur\ se s-au v=ndut cele mai multe itorii - jurnali[ti, jurnali[tii - nu mai spun c\ o carte des- trebui s\ ne `ntoarcem la valorile simple [i funda-
`ntoarce. Mi-au semnalat c\r]i din toate edi]iile t=rgu- scriitori. Standul Realitatea c\rcat\ de pe internet, poa- mentale. Pentru noi, românii, familia [i valorile
asta editorii [i difuzorii de lui de la Revolu]ie `ncoace. - Cotidianul este, poate, cel te fi trecut\ pe h=rtie dup\
mai activ din t=rg [i asta e preferin]ele de]in\torului - cre[tine pot fi reper de p\strare a identit\]ii `n noul
carte, cei mai aten]i la evo- La edi]ia de anul acesta, am
lu]ia fenomenului, cei mai avut o lansare de carte mier- foarte bine! De altfel, zilele format, culoare, corp de lite- context european [i nu numai.
aproape de manifestarea a- curi, `n prima zi a t=rgului, acestea, a ap\rut [i informa- r\ etc - ceea ce-l pune `n po- C\r]ile po[tale aveau, cândva, pentru mine parfum
cestuia. A revenit, mai `nt=i, [i mi s-a p\rut c\ e lume ]ia c\ programul „ziarul cu sesia unui unicat, nu a unui de inedit [i bucurie. La fel cum erau [i privirile
pofta pentru literatura str\- pu]in\. Era c=t pe ce s\ m\ cartea“ de miercurea al Co- produs de serie! vecinilor mei atunci când `i `ntâlneam, dup\ ce
in\, ceea ce explic\ succesul transform `n bocitoare de tidianului a trecut de 1 mili- Prin urmare, pofta de lec- primeau ve[ti nu doar de la mine, ci din locurile pe
colec]iilor de traduceri ale u- ocazie [i s\ afirm c\ anul on [i cinci sute de mii de e- tur\, „dragostea de carte“, unde c\l\toream. Fructele din satul meu erau doar
nor mari edituri precum Po- trecut am avut de-a face cu o xemplare v=ndute! Ca [i „dulcea z\bav\ a c\r]ilor“ se una din bucuriile exprimate prin gesturi simple. La fel
lirom, Humanitas sau Para- excep]ie inexplicabil\. Dar, v=nz\rile cu rabaturi de p=- `ntorc, chiar `n for]\. R\m=- cum diminea]a de duminic\ `nsemna chemarea sune-
lela 45, dar revine `n for]\ iat\, televiziunile `mi arat\ n\ la 40% de la t=rguri, ne ca noi, cei interesa]i, au- tului toacei, c\ma[a curat\ [i `ntâlnirile cu vecinii la
acum, proces `nceput prin c\, `ncep=nd de vineri, nu e acest succes arat\ c\ pre]ul tori, editori, difuzori, s\ biseric\. Nu vorbeau mult [i nici nu foloseau cuvinte
2004, o dat\ cu programul loc s\ arunci un ac pe c\r]ilor are o anumit\ impo- g\sim cele mai inteligente me[te[ugite. Zâmbeau, `ns\, frumos [i aveau sufletul
dedicat tinerilor autori de suprafa]a t=rgului, iar `n ce ran]\ `n `ncurajarea lecturii. c\i de acces pentru a ne cald. {i ast\zi, cu forme potrivite de a ne respecta re-
Polirom [i urmat `ndeaproa- prive[te v=nz\rile ne preg\- Poate nu pre]ul `n sine, care `nt=lni cu ea! ciproc, putem avea parte de normalitate [i echilibru.
pe de alte c=teva edituri ca- tim de dep\[irea recordului `n medie e al c=torva pachete
re au prins trendul, revine de anul trecut! {i, pentru c\ de ]ig\ri per exemplar, c=t * Liviu Antonesei este
deci `n for]\ interesul pen- a venit vorba, breasla edito- senza]ia pe care o are scriitor, profesor la * Nicu[or P\duraru, prefectul jude]ului Ia[i,
tru literatura original\. E rilor a g=ndit inteligent aso- cump\r\torul c\ prime[te Universitatea „Al. I. Cuza“ de profesie inginer, doctorand
4 Luni, 11 iunie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

La Ia[i s-a
a lansat prima revist\ academic\
dedicat\ dialogului Religie-{
{tiin]\
Dup\ ce, vreme de aproape 50 de dintre momentele `ntâlnirii dintre
ani, facult\]ile de teologie au fost Teologie [i {tiin]\ din ultimii ani,
excluse din spa]iul academic poate cel mai important, s-a
românesc, anii '90 au adus consumat sâmb\t\ seara la Ia[i,
repara]ia istoric\ [i moral\ a la Institutul Social-Pastoral
reintegr\rii Teologiei `n „Sfântul Nicolae“ al Mitropoliei
universitate. Roadele rezultate Moldovei [i Bucovinei, când a
din intersectarea Teologiei cu fost semnat\ declara]ia comun\
{tiin]a nu au `ntârziat s\ apar\, pentru `nfiin]area publica]iei
numeroase proiecte comune „Journal for Interdisciplinary
fiind puse la punct `n ultimii 17 Research on Religion and
ani, `ntre facult\]ile de teologie [i Science“ („Revista pentru Studii
alte facult\]i din spa]iul Interdisciplinare `n Religie [i
universitar românesc. Unul {tiin]\“).
IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei: „Dialogul dintre Teologie
La eveniment au partici- Facult\]ii de Filosofie, [i al]i curia pentru interesul de [i {tiin]\ este o posibilitate, apoi o necesitate, iar pentru Universitatea
pat, al\turi de IPS Daniel, profesori de marc\ de la care s-a bucurat aceast\ «Al. I Cuza» din Ia[i este [i o voca]ie emblematic\. Pentru Facultatea de
Mitropolitul Moldovei [i Universitatea „Cuza“, dar [i ini]iativ\. Teologie este un câ[tig imens, iar dac\ ne referim la contextul european
Bucovinei, Dumitru Oprea, de la Universitatea Tehnic\ ~n interven]ia sa, rectorul
rectorul Universit\]ii „Al. I „Gheorghe Asachi“. Dumitru Oprea a ]inut s\ actual, este o misiune a noastr\, a tuturor.
Cuza“, Lumini]a Iacob, ~n deschidere, modera- remarce c\ „era firesc ca toc- Revista ale c\rei baze au fost puse ast\zi reprezint\ [ansa de a trece de la
Gheorghe Popa [i Con- torul `ntâlnirii [i coordona- mai la Ia[i s\ se nasc\ ideea confruntare la cooperare [i de la divergen]\ la convergen]\ - f\r\ a ajunge
stantin S\l\v\stru, prorec- torul proiectului, pr. prof. unui astfel de Centru de la confuzie sau substituire - [i de la autosuficien]\ la complementaritate“
tori la universitatea amin- Gheorghe Popa, prorector al Cercetare `n Religie [i {ti-
tit\, Toader Tudorel, de- Universit\]ii „Al. I. Cuza“, a in]\. Nu-i de mirare c\ ini]i- culturalul se confund\ cu spune c\ „punerea bazelor La `ncheierea `ntâlnirii,
canul Facult\]ii de Drept [i subliniat necesitatea lans\- ativa a venit din partea Fa- altceva, iar spectacolele de unui astfel de centru este cei prezen]i au semnat de-
membru al Cur]ii Constitu- rii unei reviste de studii in- cult\]ii de Teologie, `ntrucât prost gust prolifereaz\.“ ~n ceva superb [ik dup\ ce va clara]ia comun\ pentru `nfi-
]ionale, pr. Viorel Sava, de- terdisciplinare, care s\ aib\ doar Biserica ]ine la statu- `ncheiere, rectorul celei mai func]ionak se vor convinge [i in]area publica]iei „Journal
canul Facult\]ii de Teologie, ca obiect Religia [i {tiin]a, tul Ia[ului de capital\ spiri- importante universit\]i ie- cei ce n-au priceput de la for Interdisciplinary Re-
{tefan Afloroaiei, decanul exprimându-[i totodat\ bu- tual\ a neamului. ~n rest, [ene a concluzionat prin a `nceput de ce era nevoie de search on Religion and Sci-
un astfel de centru“. ence“ („Revista pentru
Studii Interdisciplinare `n
„Suntem mai puternici, dar suntem [i mai `n]elep]i?“ {tiin]a s-a f\cut Religie [i {tiin]\“), un „act
de mare speran]\“, dup\
Detalii despre revista dedicat\ dialogului dintre
de oameni religio[i cum a spus, la final, IPS Da-
niel, Mitropolitul Moldovei
Religie [i {tiin]\, lansat\ sâmb\t\ seara la Ia[i, ne-a a ~n interven]iile pe care [i Bucovinei.
oferit diac. drd. Sorin Mihalache, secretarul general to]i cei prezen]i le-au avut, JIRRS va fi editat\ se-
al proiectului. De la el am aflat c\ preg\tirea proiec - s-a subliniat `n numeroase mestrial, atât `n format ti-
tului revistei a `nceput `n urm\ cu un an, iar struc - rânduri c\ `nfiin]area Cen-
trului de Studii Interdisci- p\rit, cât [i online (la adresa
tura [i con]inutul, politica editorial\ [i strategia de www.jirrs.org). Tema pri-
dezvoltare au fost concepute `n cadrul Centrului de plinare determin\ coagula-
rea `n jurul unui proiect co- mului num\r, care va ap\-
Cercetare Interdisciplinar\ Avansat\ `n Religie [i rea la sfâr[itul lunii iulie,
mun a preocup\rii [tiin]ifice
{tiin]\, `mpreun\ cu pr. profesor Gh. Popa, prorector diverse, dar care, `n t\râmul a.c., este Religie [i {tiin]\.
al Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i. De asemenea, dup\ Religiei pot converge fruc- Identitate specific\ [i re-
cele spuse de p\rintele diacon, coordonarea proiectu- tuos. De asemenea, unii vor- sponsabilitate comun\. Mai
lui de c\tre pr. prof. Gh. Popa a `nsemnat dezvoltarea bitori au reamintit faptul c\ multe detalii despre acest
[i p\trunderea lui `n spa]iul academic ie[ean [i al\tu - [tiin]a s-a f\cut de oameni proiect, despre evenimentul
rarea mai multor profesori ai universit\]ilor ie[ene. religio[i, care aveau o expe- de lansare, cât [i despre
Alte detalii despre nou lansata revist\ dedicat\ di - rien]\ religioas\ bogat\ [i personalit\]ile implicate,
alogului dintre Religie [i {tiin]\, pute]i citi [i `n scur- profund\, iar acest fapt tre- ve]i putea citi `n num\rul
tul interviu acordat de diac. Sorin Mihalache (foto): buie m\rturisit cu onesti- din 1 iulie al „Luminii de
tate, pentru a evita tendin- Duminic\“, `n paginile dedi-
noastr\, `ntr-uun ritm decenii. Exist\ o urbanizare ]ele nefaste ale unor epoci cate rubricii „Religie [i
Cine editeaz\ [i ce Cercetarea interdiscipli- aproape furibund. accelerat\, o influent\ soci- de trist\ amintire. {tiin]\“. (N. H.)
promoveav\ „Revista nar\ este esen]ial\ ast\zi Mai este timp pentru etate mediatic\, o cultur\
pentru Studii Inter- din mai multe motive. Uni- analizarea lor, pentru relativist\ [i relativizatoare,
disciplinare `n Religie versitatea nu trebuie s\ fie punerea lor `n acord o economizare accelerat\ a „Cred `n necesitatea legiuitorului. Ne place s\
[i {tiin]\“? doar o [coal\ pentru profe- cu tradi]ia? vie]ii, toate `nregistrându-se credem c\ legiuitorul edi-
Concret, JIRRS („Journal sie, ci [i una pentru via]\, ~ntr-adev\r, exist\ tot la nivel global. Acestea au acestui proiect“ teaz\ cele mai morale [i
for Interdisciplinary Re- care s\ ofere experien]e de mai multe descoperiri [ti- un impact semnificativ, une- mai viabile norme juridice,
search on Religion an Sci- cunoa[tere integratoare [i in]ifice, iar tehnologia `nzes- ori devastator asupra con[ti- Toader Tudorel, deca - care r\spund tuturor pre-
ence“) este esen]ial `ntrucât, edificatoare. ~n spa]iul ro- treaz\ omul cu puteri noi. in]ei persoanei umane, a fa- nul Facult\]ii de Drept [i ceptelor juridice. Vedem,
de[i `n clasamentele de spe- mânesc, educa]ia [i `nv\]\- Industria exploateaz\ puter- miliei, a comunit\]ii [i chiar membru al Cur]ii Con - `ns\, c\ de multe ori lu-
cialitate Universitatea „Al. I. mântul s-au n\scut `n Bise- nic resursele planetei [i ma- asupra identit\]ii unui po- stitu]ionale: crurile nu stau a[a, vedem
Cuza“ se situeaz\ pe primul ric\, pe lâng\ a[ez\mintele joritatea prescrip]iilor de por. Este imperios necesar Dac\ plec\m de la pre- c\ norma juridic\ nu are `n
loc `n cercetare `n ultimii 3 monahale. Pentru noi, p\strare a mediului de via]\ un studiu atent al acestor fe- misa c\ trupul este templul ea `nc\rc\tura moral\ care
ani `ntre universit\]ile din cre[tinii ortodoc[i, aceasta curat sunt subordonate dezi- nomene [i procese ample [i sufletului, atunci este evi- s\-i dea recunoa[tere, ac-
România, totu[i nu are o `nsemneaz\ c\ [coala tre- deratelor economice imedi- complexe care afecteaz\ via- dent c\ exist\ teme comune, ceptare [i supunere din
publica]ie proprie, care s\ buie s\ vizeze [i `n]elesuri cu ate. Cu siguran]\, `n ultimul ]a personal\, familial\ co- exist\ probleme c\rora, din partea tuturor membrilor
pun\ `n valoare preocup\rile privire la sensul vie]ii, la secol, omul a devenit mai pu- munitar\ [i global\. perspective diferite, trebuie comunit\]ii. {i-atunci, `n-
[i rezultatele cercet\rilor. rostul nostru `n lume [i la ternic. A crescut, `ns\, JIRRS se dore[te o pu- s\ le d\m un r\spuns. Cu trebarea care se pune e
JIRRS este o publica]ie mântuire. ~n debutul ei din umanitatea [i `n `n]elepciu- blica]ie care s\ g\zduiasc\ aplicare strict la domeniul
ne, pe m\sura puterii pe urm\toarea: norma juridic\
editat\ de Universitatea „Al. spa]iul european apusean, `n paginile ei articole de juridic, enum\r câteva pro- nu cuprinde norma moral\,
I. Cuza“ Ia[i. Proiectul este universitatea a vizat, de care a câ[tigat-o? Cum sunt bleme care `[i a[teapt\ r\s-
folosite toate aceste puteri cercetare, care s\ analizeze norma religioas\, norma
`n preg\tire de 1 an de zile, asemenea, o cunoa[tere inte- toate aceste date [i contexte punsul. De exemplu, pro-
puse la dispozi]ie de [tiin]e? blematica avortului: de unanim acceptat\? Legiui-
figurând `n programul Cen- gratoare [i edificatoare. Cer- noi, utilizând mereu resur- torul dicteaz\ ceea ce crede
trului de Cercetare Interdis- cetarea interdisciplinar\ Potrivit c\ror criterii sunt unde [i pân\ unde, de când
judecate utilizarea pe scar\ sele tradi]iei, ale spiritu- [i pân\ când; apoi, proble- el c\ e mai bun pentru soci-
ciplinar\ Avansat\ `n Re- propune re`ntoarcerea la alit\]ii [i teologiei patristice
larg\ a unor tehnologii? matica transplantului, a etate la un moment dat, f\r\
ligie [i {tiin]\ chiar de la `n- acest deziderat. r\s\ritene, dar [i a cre[tinis-
Temele de cercetare [i ar- Dac\ tehnologia [i industria manipul\rii genetice, a eu- s\ ]in\ cont de celelalte
fiin]area acestuia, `n iunie mului, `n general. Toate
anul 2006. JIRRS promovea- ticolele JIRRS vor viza ches- sunt valorificate numai pen- tanasiei, a suicidului. Iat\ norme existente? Uneori se
tru putere economic\, dem- acestea, `n dialog cu cercet\- probleme c\rora nu le poate pare c\ da, dar uneori nu ar
z\ articole de cercetare in- tiuni ce ]in de cunoa[terea
nitatea [i identitatea omului torii domeniilor [tiin]ifice, da un r\spuns numai drep- trebui procedat a[a. Din
terdisciplinar\. fundamental\ [i chestiuni ce
]in de aspectele concrete ale sunt amenin]ate, echilibrul care pot oferi instrumente [i tul [i, cred, c\ nici filosofia, aceast\ perspectiv\, cred `n
Cum se explic\ in- vie]ii. ambientului natural este proceduri ce pot certifica [i nici psihologia, nici teologia necesitatea acestui proiect [i
teresul tot mai cres- pus `n pericol. deslu[i multe din aspectele de unele singure. sper ca Facultatea noastr\
cut pentru interdisci- Descoperirile [tiin]ifi- Condi]iile de via]\ s-au concrete, sociale sau comu- ~n drept se spune c\ ana- s\ contribuie la succesul
plinaritate? ce se fac, `n vremea schimbat mult `n ultimele nitare, ale acestor fenomene. liz\m [i interpret\m voin]a acestuia.

O libr\rie de 8.000 de metri p\tra]i
a Timp de cinci zile, Romexpo a g\zduit, `n perioada 6-10 iulie, Salonul de carte Bookfest 2007 a S-au `nregistrat peste
100.000 de vizitatori a ~n cei 8.000 de metri p\tra]i au fost g\zduite peste 200 de standuri care au expus 10.000 de titluri,
un sfert la prima apari]ie a Costurile evenimentului s-au ridicat la aproape 250.000 de euro a Editura Trinitas a lansat
la Bookfest 2007 volumul „Br=ncu[i - sculptor cre[tin ortodox“, al IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei a
~n perioada 6-10 iunie,
Pavilionul central al
Romexpo a g\zduit Salo-
nul de carte Bookfest 2007,
organizat de Asocia]ia Edi-
torilor din România, `m-
preun\ cu celelalte asocia-
]ii de editori [i cu sprijinul
Ministerului Culturii [i
Cultelor.
„Pove[tile se
`ntâmpl\ doar
dac\ le cite[ti“
A doua edi]ie a eveni-
mentului s-a desf\[urat
sub genericul „Pove[tile se
`ntâmpl\ doar dac\ le
cite[ti“ [i a expus c\r]i din
toate domeniile, promo-
vând cartea, lectura [i vân-
zarea de carte. Anul
acesta, intrarea a fost
liber\, `nregistr=ndu-se
peste 100.000 de vizitatori,
cu o treime mai mult dec=t
anul trecut.
Au fost g\zduite 205
standuri, 215 expozan]i [i
180 de evenimente, printre
care: Agora (dedicat mari-
lor lans\ri), Scena litera-
r\, Clubul pove[tilor (zona
copiilor), Lectura pe `ntu-
neric, Livre pauvre, o zon\
pentru audiobook-uri [i e-
book-uri, [i, ca nout\]i, Cu-
linaria (un spa]iu de pro-
movare direct\ a c\r]ilor
cu tem\ culinar\) [i un
spa]iu de lini[te (amenajat
pentru lecturi `n tihn\).
Cu un buget de 230.000
de euro, Bookfest este, de
fapt, o mare libr\rie de
8.000 de metri p\tra]i `n-
chiria]i, dintre care jum\-
tate sunt ocupa]i de stan-
duri.
Nu doar o simpl\
expozi]ie cu vânzare
Salonul de carte Book-
fest 2007 a fost o s\rb\-
toare a c\r]ii [i nu doar o
simpl\ expozi]ie cu vân-
EVENIMENT
zare. Bookfest este eveni-
mentul de promovare a cul-
turii scrise cu cea mai mare
reprezentativitate la nive-
lul pie]ei de carte din Ro-
mânia. La eveniment au
participat toate editurile
române[ti sau str\ine, edi-
torii de ziare [i reviste care
au sec]iuni literare cu apa-
ri]ie constant\, precum [i
biblioteci, libr\rii, produc\-
tori [i distribuitori de carte,
agen]i literari, oameni de
cultur\, jurnali[ti, oameni
de televiziune [i perso-
nalit\]i din diverse medii.
Pe l=ng\ v=nzarea de
carte, `n spa]iul Agora au
fost organizate dezbateri
culturale, literare [i soci-
ale. Au fost amenajate spa-
]ii `n care au putut fi ascul-
tate c\r]ile sau `n care au
fost accesate c\r]ile prefe-
rate printr-un simplu
click. P\rin]ii au putut
veni la Bookfest `nso]i]i de
copii, deoarece copiilor li s-
a preg\tit un spa]iu numai
pentru ei, `n care s-au
Luni, 11 iunie 2007
putut juca [i s-au `nt=lnit
cu personaje din lumea
pove[tilor prin intermediul
unor actori talenta]i. ~n
fine, cei atra[i de arta culi-
nar\ au putut veni `ntr-un
spa]iu special amenajat, `n
care au putut preg\ti
mânc\ruri al\turi de
vedete sau au participat la
5
concursuri pentru cea mai
reu[it\ mâncare dup\ o
re]et\ din carte.
Editurile cel mai bine
reprezentate
Cel mai bine reprezen-
tat\ la Bookfest 2007 a fost
Editura Rao, cu un stand
de peste 250 de metri p\-
tra]i `n care a adus peste
1.200 de titluri. Editura
Humanitas a avut un spa-
]iu de 200 de metri p\tra]i,
iar Editura Polirom a ex-
pus cele peste 850 de ti-
tluri, dintre care 20 noi,
`ntr-un spa]iu de 150 metri
p\tra]i. Al\turi de acestea,
Editura All a propus la
Bookfest peste 1.000 de ti-
tluri, iar Cartea Rom=-
neasc\ a adus 150, dintre
care aproape 50 sunt nou-
t\]i absolute. ~n cele cinci
zile ale t=rgului de carte,
Editura Humanitas a
lansat 22 de titluri, iar
Editura Paralela 45 a pro-
gramat 11 lans\ri de carte.
Din cele peste 10.000 de
titluri prezente la Book-
fest, câteva mii sunt la
prima apari]ie, iar redu-
cerile de pre] practicate de
edituri au fost cuprinse `n-
tre 10 [i 50%. a

„Prin Br=ncu[i, arta dedicat\ analizei operelor

lumii se `nvecineaz\
cu sim]irea
ortodox\“
Participant\ obi[nuit\
la t=rgurile de carte, E-
ditura Trinitas a lansat la
Bookfest 2007, vineri, 8
iulie, ora 18.00, volumul
„Br=ncu[i - sculptor cre[-
tin ortodox“, apar]in=nd
~nalt Prea Sfin]itului Da-
niel, Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei. Eveni-
mentul a fost prefa]at cu
un recital de muzic\ bise-
riceasc\ bizantin\ a Co-
rului „Ad Libidum“, con-
dus de Lumini]a Gu]an.
Prezentarea volumului a
fost f\cut\ de pr. Nicolae
Dasc\lu, consilier cul-
tural al Arhiepiscopiei
Ia[ilor [i director general
al Institutului Cultural-
Misionar Trinitas. ~n cu-
v=ntul s\u, pr. cons. Nico-
lae Dasc\lu a subliniat c\
volumul arat\ leg\tura
dintre credin]\ [i art\:
„IPS Mitropolit Daniel a
realizat `n acest volum o
reflexie teologic\ asupra
operei lui Br=ncu[i, sculp-
tor rom=n ortodox de
str\lucire universal\.
Prin Br=ncu[i, arta rom=-
neasc\ face leg\tur\ cu
arta lumii, precum prin
Br=ncu[i, arta lumii se
marelui sculptor rom=n,
iar partea a treia subli-
niz\ semnifica]iile spiri-
tuale ale operei sale. Ast-
fel, `n opera lui Br=ncu[i
apar frecvent simbolul
`nvierii [i simbolul zilei a
opta, ziua cea ne`nserat\.
„Masa t\cerii“ este v\-
zut\ ca o comuniune de
iubire la care sunt che-
ma]i cei care nu mai sunt, Pr. consilier Nicolae Dasc\lu: „IPS Mitropolit
„Poarta s\rutului“ arat\
Daniel vede `n opera lui Br=ncu[i
c\ dragostea e mai tare
dec=t moartea, iar „Coloa- `mplinirea unui suflet care a tr\it ortodox“
na infinitului“ simboli-
zeaz\ cobor=rea dragostei
lui Dumnezeu c\tre om.
~n concluzie, a subliniat
pr. cons. Nicolae Dasc\lu,
„arta adev\rat\ este o
transfigurare a vie]ii [i
bucurie a sufletului. Pen-
tru Br=ncu[i, arta nu este
doar o repetare a vie]ii, ci
o transfigurare a ei. IPS
Mitropolit Daniel vede `n
opera lui Br=ncu[i `mpli-
nirea unui suflet care a
tr\it ortodox [i faptul c\
`nvecineaz\ cu sim]irea tat\ este o epifanie a lu- arta sa prelunge[te `n
ortodox\. IPS Mitropolit minii Creatorului. Bucu- sculptur\ ceea ce face i-
Daniel a pus `n eviden]\ ria [i pacea din opera lui conograful `n pictur\. Lansarea volumului „Br=ncu[i - sculptor cre[tin
semnifica]ia cre[tin orto- Br=ncu[i vin din ecourile Textul c\r]ii, pe l=ng\ ortodox“, apar]in=nd ~nalt Prea Sfin]itului
dox\ din opera lui Br=n- muzicii bizantine, Br=n- frumuse]ea lui poetic\, Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei,
cu[i, autorul argumen- cu[i `nsu[i spun=nd c\ trimite la imnografia bi- ap\rut la Editura Trinitas, a fost prefa]at\, la
t=nd teza c\ Br=ncu[i es- atelierul s\u din Paris sericeasc\, fiind un oma- Bookfest 2007, de un recital de muzic\
te un tr\itor al credin]ei era un metoc al M\n\s- giu adus lui Br=ncu[i, dar
cre[tine [i un misionar al tirii Tismana“. [i o invita]ie pentru arta
bisericeasc\ bizantin\, `n interpretarea Corului
credin]ei ortodoxe, pre- Partea a doua a volu- contemporan\ de a c\uta „Ad Libidum“, condus de Lumini]a Gu]an
cum [i teza c\, pentru mului „Br=ncu[i - sculp- arhetipuri [i art\ sacr\
Br=ncu[i, materia sculp- tor cre[tin ortodox“ este ascuns\.“ Pagin\ realizat\ de Cosmin OLINICI
6 Luni, 11 iunie 2007
PE SCURT
Creditul la domiciliu,
o nou\ g\selni]\ a
b\ncilor
Creditul la domiciliu este o
solu]ie pentru situa]iile când
ave]i nevoie urgent\ de un
`mprumut. Reprezentantul in-
stitu]iei de creditare vine la voi
acas\, nu v\ trebuie multe acte,
iar r\spunsul este foarte rapid.
Exist\, totu[i, un inconvenient:
dobânzile sunt mai mari decât
la un credit obi[nuit. Creditul la
domiciliu se adreseaz\, `n ge-
neral, persoanelor care au
nevoie urgent\ de finan]are [i
care prefer\ serviciul rapid. ~n
plus, `mprumutul la domiciliu
se adreseaz\ [i celor care nu pot
ob]ine `mprumuturi de la banc\:
fie pentru c\ au venituri mo-
deste, fie pentru ca doresc un
`mprumut de o valoare mic\.
~mprumutul la domiciliu este [i
pentru cei care sunt `nregistra]i
cu restan]e la Biroul de Credit.
Avantajele creditului la domi-
ciliu: rambursarea ratelor este
foarte flexibil\, iar `ntârzierile
nu se penalizeaz\, astfel c\,
dac\ ave]i probleme, societ\]ile
de finan]are v\ ree[aloneaz\
ratele, f\r\ costuri supli-
mentare. La capitolul dezavan-
taje, primul pe list\ este costul
ridicat al credit\rii, dobânda fi-
ind mult mai mare decât `n
cazul creditelor obi[nuite. Spre
exemplu, pentru un credit de
500 de lei acordat pe [ase luni,
costul total al credit\rii este de
peste 250 de lei, ceea ce
`nseamn\ c\ ve]i pl\ti `n final
mai mult de 750 de lei pentru
`mprumutul ini]ial de 500 de
lei. Rata s\pt\m=nal\ este de
aproape 29 de lei, `n acest caz,
dobânda anual\ efectiv\ este de
aproape 437,4%. Societ\]ile de
finan]are motiveaza costul ridi-
cat de finan]are prin riscul
foarte mare pe care [i-l asum\
atunci când acord\ `mprumu-
turi persoanelor cu venituri
modeste sau cu probleme la
Biroul de Credit. ~n plus, aces-
tea spun c\ au cheltuieli mari
pentru c\ agen]ii se deplaseaz\
la domiciliu `n momentul `n
care acord\ creditul, dar [i de
fiecare dat\ când `ncaseaz\
ratele.
Se ieftinesc
convorbirile `n
roaming
Mini[trii europeni ai telecomu-
nica]iilor au adoptat o direc-
tiv\, care prevede diminuarea
tarifelor `n roaming la telefonia
mobil\. Astfel, tarifele efectuate
`n re]elele de telefonie mobil\
se ieftinesc considerabil din
acest an, `n Uniunea
European\. Apelurile f\cute
din str\in\tate vor fi de 49 de
eurocen]i pentru un minut de
convorbire `n primul an dup\
adoptare, de 46 `n al doilea [i
de 43 `n cel de-al treilea. La
apelurile primite `n str\in\tate,
pre]urile vor sc\dea de la 24 de
eurocen]i `n primul an la 22 `n
al doilea [i la 19 `n al treilea
an. Reducerile vor fi foarte
diferite de la ]ar\ la ]ar\. ~n
unele state europene, ele vor
sc\dea pân\ la 70 de procente,
`n timp ce, `n altele, reducerile
vor fi superficiale.
Reglementarea Uniunii
Europene se refer\ doar la
pre]ul convorbirilor telefonice,
nu la transmisia de date sau la
pre]ul SMS-urilor [i MMS-
urilor. ~n prezent, pre]ul mediu
al unui minut de convorbire
dintr-o ]ar\ european\ `n alta
dep\[e[te un euro. Utilizatorii
ar putea beneficia de noi tarife
`n toamn\, [i nu la var\, a[a
cum promisese ini]ial Comisia
European\, pentru c\, legisla]ia
prevede [i o perioad\ de trei
luni pentru informarea con-
sumatorilor [i adaptarea com-
paniilor la noua legisla]ie. a
600 de kilometri de autostrad\ `n doi ani
Ministerul Transporturi-
lor (MT) preconizeaz\ c\, `n
urm\torii doi ani, vor `n-
cepe lucr\rile de execu]ie a
peste 600 km de autostrad\
pentru asigurarea leg\turii
cu re]eaua de drumuri na-
]ionale din vestul ]\rii [i
Europa, au declarat repre-
zentan]ii MT.
Potrivit surselor citate,
din 2008 se vor `ncepe lu-
cr\rile pentru construirea a
patru sec]iuni de autostra-
Un nou proiect al strategiei energetice
va fi finalizat s\pt\m=na viitoare
a Complexurile energetice trebuie privatizate cât mai rapid pentru c\ au nevoie de aport de capital pentru a-[i `ndeplini
obliga]iile de mediu a MEF propune amânarea discu]iilor privind transferul centralelor la prim\rii a Necesarul de investi]ii
pentru valorificarea resurselor regenerabile de producere a energiei se va ridica, pân\ `n 2015, la 1,8 miliarde de euro,
estimându-se punerea `n func]iune a unor capacit\]i cu o putere total\ de 1.600 MW a La Nuclearelectrica, ministerul are
`n vedere [tergerea urgent\ a datoriilor istorice [i atragerea de investi]ii private pentru finalizarea Unit\]ilor 3 [i 4 a
Proiectul strategiei ener-
getice a României va fi re-
vizuit s\pt\mâna viitoare,
pe baza observa]iilor primi-
te de Ministerul Economiei
[i Finan]elor (MEF) din par-
tea sindicatelor, patronate-
lor [i partidelor politice, a
declarat, vineri, agen]iei di-
rectorul `n cadrul MEF,
Alexandru S\ndulescu.
„Vom publica pe site, cel
mai probabil s\pt\mâna vi-
itoare, o revizie a documen-
tului care cuprinde strate-
gia energetic\ a României.
Noua strategie nu va fi un
document fundamental di-
ferit fa]\ de primul“, a spus
directorul general al Di-
rec]iei Generale de Politic\
Energetic\ din cadrul
MEF. Potrivit lui S\ndu-
lescu, `n urma observa]iilor
primite, MEF va alege une-
le dintre variantele propuse
de restructurare sau priva-
tizare a companiilor din e-
nergie.
~n privin]a viitorului com-
plexurilor energetice, ofici-
alul Ministerului Economiei
a ar\tat c\ acestea trebuie
privatizate cât mai rapid
pentru c\ au nevoie de aport
de capital pentru a-[i `n-
deplini obliga]iile de mediu.
„Sindicatele au `n]eles acest
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a VOR SC|DEA CHIRII-
LE PENTRU BIROURI: Nu-
m\rul tot mai mare de pro-
iecte imobiliare anun]ate
spre livrare `n perioada
2007-2008 va determina o
cre[tere a ratei de neocu-
pare a spa]iilor de birouri
de clasa A [i, `n acela[i
timp, o u[oar\ sc\dere a
chiriilor pentru contractele
de pre`nchiriere. Estima-
rea apar]ine companiei de
consultan]\ imobiliar\ Co-
lliers, care mai spune c\,
pân\ la sfâr[itul anului
2008, stocul total de spa]ii
de birouri de clas\ A ar
putea urca cu `nc\ 500.000
mp. Oferta redus\ de spa]ii
de birouri moderne a obli-
gat multe companii s\ `[i
amâne relocarea pentru
2007 [i 2008. ~n acest con-
text, compania Colliers es-
timeaz\ o rat\ de ocupare
foarte ridicat\ `n noile
proiecte comparativ cu cea
din vechile cl\diri de office.
~n cazul acestora din urm\,
gradul de neocupare va fi
ECONOMIC
d\, iar din 2009 la alte pa-
tru. „~n urm\torii doi ani se
preconizeaz\ `nceperea lu-
cr\rilor de execu]ie a 623
km de autostrad\ pentru
crearea jonc]iunii cu re]ea-
ua de drumuri din vest [i
autostr\zile Europei“, au
precizat reprezentan]ii MT.
Astfel, `n 2008 se vor `ncepe
lucr\rile pentru execu]ia
sec]iunilor N\dlac-Arad (38
km), Arad-Timi[oara (44
km), Deva-Or\[tie (33 km)
lucru `n urma discu]iilor pe
care le-am avut“, a punctat
S\ndulescu.
MEF a lansat, la jum\-
tatea lunii mai, spre dezba-
tere public\ proiectul stra-
tegiei energetice a Româ-
niei `n perioada 2007-2020
[i a anun]at c\ varianta fi-
nal\ va fi discutat\ `n
Guvern la jum\tatea lunii
iunie. Proiectul strategiei
energetice `n varianta din
16 mai 2007 propune men-
]inerea sub controlul statu-
lui a unei puteri instalate
`n unit\]i de producere a e-
nergiei electrice strategice,
care s\ cuprind\ Cernavo-
d\ U1 [i U2, Por]ile de Fier
1 [i 2, Oltul Inferior, inclu-
siv Lotru.
Totodat\, primul proiect
al strategiei energetice pre-
vede c\ pân\ la sfâr[itul lui
2008 vor fi privatizate com-
plexurile energetice Rovi-
nari, Turceni [i Craiova, iar
capacit\]ile neviabile din
Termoelectrica vor fi `nchi-
se. MEF ia `n calcul `n do-
cumentul citat `nchiderea
unor capacit\]i nerentabile
ale companiei, realizarea
unui grup nou pe huil\ la
Br\ila de c\tre o societate
mixt\ format\ de Termoe-
lectrica cu un investitor pri-
ceva mai ridicat, având `n
vedere c\ ele nu ofer\ un
acces rapid, nu au sufi-
ciente locuri de parcare [i
nu `ntrunesc specifica]iile
tehnice actuale. Cât prive[-
te nivelul chiriilor, el ar
mai putea sc\dea u[or, dar
numai `n cazul contractelor
de pre`nchiriere. Pân\ la
sfâr[itul anului 2008 a fost
anun]at\ livrarea pe pia]\
a `nc\ 500.000 mp de bi-
rouri de clasa A.
a C|R}ILE AUDIO, LA
MARE C|UTARE ~N RO-
M+NIA: C\r]ile audio sau
audiobook-urile devin din
ce `n ce mai populare `n Ro-
mânia. Oferind o gam\ va-
riat\, de la pove[ti de copii
pân\ la science fiction sau
beletristic\, audiobook-
urile reprezint\ o variant\
modern\ de lectur\. Audio-
book-urile [i-au f\cut apa-
ri]ia pe pia]a româneasc\
doar de doi ani. Humanitas
Multimedia este singurul
produc\tor de c\r]i audio
`n România. Profitul com-
[i Or\[tie-Sebe[-Sibiu (78
km), toate având termen de
finalizare 2010. Tronsoa-
nele Timi[oara-Lugoj (43
km), Lugoj-Deva (91 km) [i
Bra[ov-Ploie[ti (112 km)
vor `ncepe `n 2009, urmând
s\ fie gata `n doi ani. Tot `n
2009, vor `ncepe lucr\rile [i
pe sec]iunea Sibiu-Pite[ti
(120 km), constructorul a-
vând ca termen de finali-
zare 2013. Ministerul Tran-
sporturilor estimeaz\ c\ `n
vat [i privatizarea termo-
centralelor Doice[ti [i Bor-
ze[ti pân\ la sfâr[itul lui
2008. Pentru centrala Doi-
ce[ti este dorit\ privatiza-
rea „la pachet“ cu minele
viabile din zon\. ~n proiec-
tul de strategie, MEF pro-
pune amânarea discu]iilor
privind transferul cen-
tralelor la Prim\rie cu un
an (pân\ `n 2008) `n vede-
rea pl\]ii datoriilor RA-
DET-ului c\tre ELCEN [i
cre\rii societ\]ilor mixte.
~n ceea ce prive[te Hidroe-
lectrica, MEF dore[te con-
tinuarea privatiz\rii micro-
hidrocentralelor, conform
programului aprobat de
Guvern. ~ntr-o prim\ vari-
ant\ de dezvoltare a com-
paniei se ia `n calcul lista-
rea imediat\ la burs\ a Hi-
droelectrica, `n structura
actual\ (f\r\ microhidro-
centrale).
{tergerea datoriilor
istorice [i atragerea
de investi]ii `n
sectorul nuclear
La Nuclearelectrica, mi-
nisterul are `n vedere [ter-
paniei pe acest segment a
fost anul trecut de 435 mili-
oane de lei vechi. ~n str\-
in\tate, `ns\, a crescut cu
aproape o treime num\rul
celor care prefer\ c\r]ile
`nregistrare pe diverse su-
porturi multimedia. Cele
mai bine vândute audio-
bookuri `n România sunt
cele care dezbat teme
filosofice, dar [i cele de
beletristic\. ~n acela[i
timp, [i c\r]ile audio cu
subiecte pentru copii sunt
tot mai cerute, iar editorii
spun c\ pre]urile acestora
sunt accesibile.
a IMM-URILE NU
SUNT INTERESATE DE
FONDURILE STRUCTURA-
LE: Mai pu]in de jum\tate
din `ntreprinderile mici [i
mijlocii din România vor s\
acceseze fonduri struc-
turale, reprezentând o pon-
dere de 46,26%, reiese din-
tr-un sondaj realizat de
Consiliul Na]ional al ~ntre-
prinderilor Mici [i Mijlocii
(CNIPMMR) efectuat pe un
acest an se va lucra la por-
]iunea Bucure[ti-Ploie[ti
care se va finaliza `n 2010,
aceasta urmând s\ fac\
parte din autostr\zile care
vor face leg\tura cu re]eau
de drumuri na]ionale din
vestul ]\rii [i Europa. Com-
pania Bechtel va trebui s\
refac\ lucr\rile `ntr-un
punct situat pe tronsonul
Suplacu de Barc\u-Bor[, de
pe Autostrada Transilvani-
a, acolo unde solu]ia tehni-
c\ aleas\ de constructor nu
permite evacuarea apei, a
declarat mar]i, `n cadrul
gerea urgent\ a datoriilor
istorice [i atragerea de in-
vesti]ii private pentru fi-
nalizarea Unit\]ilor 3 [i 4
ale CNE Cernavod\, prin
stabilirea modelului de fi-
nan]are pân\ la finele lui
2007. MEF vizeaz\ totoda-
t\ [i listarea la burs\ a
Nuclearelectrica SA (10-
15% din ac]iuni) `ncepând
cu 2008.
De asemenea, proiectul
de strategie men]ioneaz\ c\
sectorul gazelor naturale
are nevoie de investi]ii de
peste 930 de milioane de
euro, banii trebuind s\ fie
aloca]i mai multor lucr\ri
de cercetare geologic\ pen-
tru descoperirea de rezerve,
pentru noi sonde [i cre[terea
capacit\]ii de `nmagazinare.
e[antion de 1.178 de antre-
prenori.
Studiul intitulat „Sta-
diul preg\tirii `ntreprinz\-
torilor pentru accesarea
fondurilor europene“, rea-
lizat `n perioada aprilie-
mai, arat\ c\ 31,41% din-
tre `ntreprinz\tori sunt `n
stadiul de informare cu
privire la aceste fonduri,
9,93% dintre ace[tia a[-
teapt\ ca fondurile s\ de-
vin\ opera]ionale, iar
2,46% dintre firmele care
au participat la sondaj au
contactat o firm\ de con-
sultan]\ sau un patronat
pentru a primi sprijin. ~n
faza de elaborare a proiec-
tului sunt 2,29% dintre
`ntreprinz\tori.
„Motivele pentru care
inten]ia de a accesa fonduri
structurale este atât de
mic\ o reprezint\ expe-
rien]ele negative pe care
le-au avut `n anii trecu]i.
Un alt motiv ar fi birocra]ia
[i lipsa de transparen]\“, a
declarat pre[edintele CNI-
PMMR, Ovidiu Nicolescu. a
unei conferin]e de pres\,
ministrul Transporturilor,
Ludovic Orban. „Inspecto-
ratul de stat `n Construc]ii
a efectuat o inspec]ie pe o
por]iune de 200 de metri [i
a g\sit un punct unde pan-
ta nu permitea scurgerea a-
pei pluviale, neavând `ncli-
narea de patru grade. ISC a
cerut atunci companiei
Bechtel reproiectarea [i
refacerea structurii respec-
tive. ~n orice caz, nu s-au o-
prit lucr\rile la autostra-
d\“, a explicat Orban. a
~n primul proiect de
strategie se mai arat\ c\
MEF estimeaz\ c\ aproxi-
mativ 190 de proiecte vor
putea fi cofinan]ate din to-
talul fondurilor structurale
destinate sectorului ener-
getic, care vor fi acordate
României `n perioada 2007
- 2013, estimate la 638 mi-
lioane euro. De asemenea,
conform documentului ci-
tat, necesarul de investi]ii
pentru valorificarea resur-
selor regenerabile de pro-
ducere a energiei se va ridi-
ca, pân\ `n 2015, la 1,8 mi-
liarde de euro, estimându-
se punerea `n func]iune a
unor capacit\]i cu o putere
total\ de 1.600 MW. a
Rezultatele
extragerii 6/49:
42 22 18 20 34 3
Report cat. I:
6.015.014,40 lei
C=[tig cat. a II-a:
13 x 17.335,45 lei
Rezultatele
extragerii Noroc:
2007159
Report cat. I:
135.817,92 lei
Report cat. a II-a:
254.511,47 lei
Vremea `n ]ar\:
Luni, 11 iunie
Vremea va fi insta-
bil\, cu averse [i des-
c\rc\ri electrice `n ves-
tul [i nord-vestul ]\rii,
precum [i `n zonele de
deal [i munte din cele-
lalte regiuni, iar spre
sear\ [i `n nord-est [i
centru. Vor fi condi]ii
de grindin\, iar izolat,
mai ales `n nord-vest [i
`n zona de munte, can-
tit\]ile de ap\ vor fi
mai `nsemnate. Tempe-
raturile maxime vor fi
cuprinse `ntre 22 [i 32
de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 11.06.2007
Dolar SUA 2,4217
Euro 3,2605

Festivalul TIFF s-a
a `ncheiat cu omagierea lui Adrian Pintea
Cunoscutul actor Fran-
co Nero a `nm=nat, s=m-
b\t\ sear\, `n cadrul Ga-
lei de decernare a premi-
ilor TIFF, „Trofeul Tran-
silvania“ regizorului chil-
ian Sebastian Campos
pentru filmul „La sagrada
familia“ (Sf=nta familie).
Totodat\, realizatorii
Festivalului Interna]io-
nal de Film Transilvania
(TIFF) au preg\tit, `n ca-
drul galei finale de s=m-
b\t\ seara, un moment
dedicat memoriei lui A-
drian Pintea, prin pre-
zentarea unor secven]e
PSD [i PNL se jur\ c\
nu au protocol de guvernare
a Social-democra]ii [i liberalii resping orice acuza]ie de colaborare ascuns\
a Cele dou\ partide arunc\ cuvinte grele spre B\sescu [i Boc
a PSD nu va vota mo]iunea PD, dar promite zile grele mini[trilor lui T\riceanu a
E[ecul consult\rilor de
la Cotroceni dintre pre[e-
dinte [i partidele politice
au deschis calea unor noi
lovituri dure `ntre prota-
goni[tii acestui scandal.
Acuza]iile reciproce cap\-
t\ accente de atac la per-
soan\, o normalizare ra-
pid\ a situa]iei fiind, `n
continuare, iluzorie.
Boc acuz\
„ilegitimitatea“
Guvernului
Pre[edintele PD, Emil
Boc, a reluat ieri, `ntr-o
conferin]\ de pres\ la
Cluj, atacurile la adresa
partidelor PNL [i PSD,
cer=ndu-le s\ fac\ public
protocolul de colaborare
dintre ele. Liderul demo-
crat a declarat despre ac-
tualul Guvern T\riceanu
c\ este „cea mai netrans-
parent\ [i ilegitim\ gu-
vernare de dup\ 1989,
contrar\ voin]ei exprima-
te de cet\]eni“. Boc a re-
luat, totodat\, atacurile
pe tema grupurilor de in-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a TRAIAN B|SESCU
INSIST| PENTRU LEGEA
LUSTRA}IEI: Pre[edintele
Traian B\sescu a declarat
ieri, la lansarea c\r]ii „Re-
fuzul de a uita“ al istoricu-
lui Vladimir Tism\neanu,
c\ este obligatorie adopta-
rea cât mai rapid\ a unei
legi a lustra]iei de c\tre
Parlament pentru a se dimi-
din cele mai importante
filme ale sale. ~ntr-o sal\
arhiplin\, la Teatrul Na-
]ional din Cluj-Napoca,
actri]a Irina Petrescu a
vorbit despre regretul
pierderii marelui artist.
„Adrian Pintea ar mai fi
avut foarte multe de
spus, foarte multe de f\-
cut. Lui `i dedic amara
mea bucurie de ast\ sea-
r\“, a spus doamna Pe-
trescu `n momentul `n
care a primit, din partea
realizatorilor TIFF, un
Premiu pentru `ntreaga
carier\.
terese din jurul premieru-
lui, sus]in=nd c\ `n spa-
tele colabor\rii PSD-PNL
s-ar afla interese de ordin
penal, care explic\ [i do-
rin]a ministrului Justi]i-
ei, Tudor Chiuariu, de a
demite un procuror DNA,
gest asumat de PNL [i
PSD, `ntruc=t mul]i re-
prezentan]i ai acestor
partide ar fi implica]i `n
mai multe dosare penale.
~n acest context, el a esti-
mat c\ datele urm\toru-
lui raport al Comisiei Eu-
ropene nu las\ loc de op-
timism, exist=nd perico-
lul monitoriz\rii `n do-
meniul justi]iei [i al pier-
derii de fonduri europe-
ne, `n special `n domeniul
agriculturii.
Misterele guvern\rii
T\riceanu
PNL [i PSD au negat
ieri, prin Puiu Ha[otti [i
Victor Ponta, ideea vehic-
ulat\ de pre[edintele
Partidului Democrat, E-
mil Boc, privind existen]a
unui protocol secret de co-
nua influen]a comunismu-
lui asupra realit\]ilor pre-
zente [i viitoare. {eful sta-
tului a ar\tat c\ raportul [i
declara]ia oficial\ de con-
damnare a comunismului
din decembrie 2006 trebuie
continuate de adoptarea Le-
gii lustra]iei. „Evenimentele
din ultimii doi ani ne-au ar\-
tat c\ niciodat\ nu este prea
târziu pentru limpezirea lu-
ACTUALITATE
Premiul pentru `ntrea-
ga carier\ i-a fost `nm=-
nat Irinei Petrescu de o
invitat\ surpriz\ a TIFF-
ului, actri]a Anda Onesa.
Av=nd `n vedere c\ `n sa-
l\ se aflau [i premierul
T\riceanu [i ministrul
Culturii, Adrian Iorgules-
cu, actri]a le-a adresat un
mesaj de a ajuta cultura
[i filmul rom=nesc. „Este
investi]ia cea mai mic\,
cu rezultatele cele mai
mari. Rom=nia se vede
diferit la New York da-
torit\ filmului rom=nesc,
care are cel mai mare im-
laborare `ntre cele dou\
partide privind guverna-
rea. „Nu exist\ nici un fel
de protocol de colaborare,
doar c\ Emil Boc, ca de
obicei, cum fac to]i liderii
PD, dezinformeaz\ opinia
public\. Eu sunt [i plic-
tisit [i amuzat de cele
spuse de domnul Emil
Boc, care sufer\ de be]ia
cuvintelor, am impresia“,
a spus vicepre[edintele
liberal, Puiu Ha[otti. El a
ar\tat c\, `n schimb, PD
este la guvernare prin
peste 1.000 de oameni
din structurile deconcen-
trate [i nu are autori-
tatea moral\ s\ depun\ o
mo]iune de cenzur\.
La r=ndul s\u, vicepre-
[edintele PSD, Victor
Ponta, a spus c\ Boc
„minte“ vehicul=nd astfel
de informa]ii. Totodat\, el
a subliniat c\ numai so-
cial-democra]ii au dreptul
s\ critice acest Guvern,
deoarece „cearta dintre
PD-i[ti [i liberali e ca
cearta `ntre doi ho]i care
au furat ceva [i acum se
ceart\ pe ce `mpart“.
crurilor, pentru ca viitorul
s\ nu mai fie influen]at de
comunism `n aceea[i m\-
sur\ ca `n ultimii 16 ani“, a
`ncheiat [eful statului.
a LITORALUL VA FI
PLIN DE ALGE CEL PU-
}IN O S|PT|MÂN|: A-
proximativ 2.600 de metri
cubi de alge au fost strânse
de pe plaje `n ultimele dou\
pact. Da]i-le bani [i pu-
ne]i oameni de[tep]i acolo
unde trebuie, acolo unde
se fac alegerile, s\-i ajute
pe ace[ti tineri s\ fac\
film“, a spus Anda Onesa.
La r=ndul s\u, [i actri]a
Oana Pellea a rostit de pe
scen\ un mesaj `n care `i
`ndemna pe rom=ni s\-[i
aprecieze arti[tii c=t sunt
`n via]\, iar pe mini[tri
s\ ajute cinematografia
rom=neasc\ [i pe acei „ti-
neri-fenomen“, cum i-a
numit ea. „Aplauda]i-v\ [i
iubi]i-v\ arti[tii c=t sunt
`n via]\. Adrian Pintea es-
Rom=nia are Guvern, dar nu se [tie cine `l
PSD sus]ine
Guvernul, dar vrea
[i mo]iuni
A[teptat\ cu mult in-
teres, clarificarea pozi]iei
PSD fa]\ de eforturile
PD-PLD de a da jos Gu-
vernul nu a adus nimic
nou. ~ntr-o conferin]\ de
pres\ ]inut\ ieri, purt\-
torul de cuv=nd al PSD,
Cristian Diaconescu, a
spus c\ partidul s\u nu
este at=t de naiv `nc=t s\
slujeasc\ interesele de-
mocra]ilor. Prin urmare,
este de a[teptat ca social-
demora]ii s\ voteze as-
t\zi `mpotriva mo]iunii,
men]in=nd aceea[i stare
de fapt `n privin]a sus]i-
nerii Guvernului.
PSD nu se mul]ume[te
`ns\ cu sus]inerea din
umbr\ a Guvernului T\-
riceanu, ci `ncearc\ s\
trag\ profit [i ca partid de
opozi]ie. Astfel, Cristian
Diaconescu a anun]at c\,
de[i nu vor vota mo]iunea
PD, colegii s\i vor intro-
duce mai multe mo]iuni
simple viz=nd anumi]i
zile, de c\tre echipele Direc-
]iei Apelor Dobrogea Litoral
(DADL), cea mai mare can-
titate fiind adunat\ din sta-
]iunea Costine[ti. Potrivit
lui C\t\lin Anton, purt\to-
rul de cuvânt al DADL, nu-
mai din sta]iunea Costine[ti
a fost strâns\ o cantitate de
600 de metri cubi de alge.
„~n condi]iile `n care nu vor
ap\rea noi valuri de alge, se
te cu noi, aici, `n sal\. Nu
pot s\ nu-i spun te iubesc
oriunde ai fi. De dou\ zile
se vorbe[te excep]ional de
el, dar c=t a fost aici nu s-
a vorbit a[a. E p\cat“, a
spus Oana Pellea.
Mul]i dintre invita]ii
Festivalului Interna]io-
nal de Film Transilvania
s-au gr\bit s\ plece foar-
te cur=nd dup\ termina-
rea Galei pentru a ajunge
`n Bucure[ti, unde ieri
actorul Adrian Pintea a
fost `nmorm=ntat la Ci-
mitirul Bellu, l=ng\ Am-
za Pellea. a
sus]ine
membri ai Guvernului. El
a [i nominalizat minis-
terele care ar putea fi
vizate de aceste mo]iuni,
printre ele num\r=ndu-se
portofoliul Justi]iei, S\-
n\t\]ii [i Agriculturii.
Nicol\escu, atac
brutal la B\sescu
Cu numai o zi `naintea
mo]iunii de cenzur\ a
democra]ilor au ap\rut [i
cuvintele grele. Vicepre-
[edintele PNL [i ministru
al S\n\t\]ii, Eugen Nico-
l\escu, s-a lansat s=mb\-
t\ seara, `n cadrul unei
conferin]e de pres\ orga-
nizate la T=rgu Mure[,
`ntr-un atac virulent la
adresa lui Traian B\ses-
cu, despre care a spus c\
„sufer\ de mai multe boli
care intr\ `n categoria
bolilor psihice“. Nicol\es-
cu a ar\tat c\ B\sescu `l
atac\ de doi ani, c\ aces-
ta „minte, cum `i place s\
mint\ de fiecare dat\“.
Nicol\escu nu s-a rezu-
mat, `ns\, la atacarea lui
Traian B\sescu. El a ad\-
ugat c\ justi]ia pe care a
condus-o Monica Macovei
pune acum `napoi man-
ageri de spital „care peri-
cliteaz\ via]a bolnavului“.
~n final, ministrul S\n\-
t\]ii a accentuat c\ pre[e-
dintele e `nconjurat de „slugi
care nu au curajul s\ `i
spun\ ce se `nt=mpl\ `n
]ar\“, cu referire direct\ la
liderul PD, Emil Boc, [i
pre[edintele PLD, Theo-
dor Stolojan. a
estimeaz\ c\ pân\ la jum\-
tatea s\pt\mânii viitoare
algele vor fi strânse [i
transportate la groapa eco-
logic\. La ora actual\ se es-
timeaz\ c\ pe plaje mai
sunt `nc\ 5.000 de metri
cubi de alge. DADL lucrea-
z\ `n program permanent
pentru a evacua algele de pe
plaje“, a declarat C\t\lin
Anton. a
Luni, 11 iunie 2007 7
LUMEA PE SCURT
George Bush g\se[te
lini[te numai `n Albania
Pre[edintele albanez Alfred Moisiu
i-a oferit omologului s\u american
George W. Bush Ordinul Drapelului
Na]ional - cea mai `nalt\ distinc]ie
a statului albanez - `n cursul unei
ceremonii desf\[urate ieri la
Palatul Brig\zilor din Tirana. Tot
cu prilejul vizitei `n Albania, o stra-
d\ din centrul capitalei, ce trece
prin fa]a parlamentului, va primi
numele pre[edintelui american [i se
vor emite [i trei timbre comemora-
tive `nf\]i[ându-l pe Bush [i Statu-
ia Libert\]ii. Astfel, turneul euro-
pean al lui George Bush s-a `nche-
iat `n singura ]ar\ unde au lipsit
manifesta]iile dure de protest. Pe
lâng\ interesul albanezilor legat de
Kosovo, primirea cald\ acordat\ lui
Bush `[i mai are explica]ia `n as-
pira]iile Albaniei de a deveni cât
mai curând [i membr\ NATO.
Putin vrea zon\ de liber
schimb `n CSI
Pre[edintele rus Vladimir Putin a
acuzat Organiza]ia Mondial\ a Co-
mer]ului (OMC) c\ func]ioneaz\ `n-
tr-o manier\ „arhaic\ [i nedemocra-
tic\“, `ntr-un discurs rostit ieri `n
cadrul Forumului Economic de la
Sankt Petersburg. Drept urmare, `n
fa]a unui public format din omologii
s\i din cadrul Comunit\]ii Statelor
Independente (CSI) [i a oamenilor
de afaceri, liderul de la Kremlin a
sugerat crearea unor „institu]ii re-
gionale euro-asiatice pentru liberul
schimb“. El a mai spus c\ un
num\r de ]\ri fondatoare ale OMC
recurg la protec]ionism, cu toate c\
Rusia cere de mai mul]i ani statu-
tul de membru al acestei
organiza]ii.
Un miliardar protejeaz\
Terra cump\rând
buc\]i din ea
Magnatul american Douglas Tomp-
kins, fondatorul liniilor de `mbr\c\-
minte North Face [i Esprit, declar\
c\ `ncearc\ s\ salveze planeta cum-
p\rând p\r]i din ea, a[a cum a f\-
cut-o `n Chile [i Argentina. Tomp-
kins a achizi]ionat peste jum\tate
de milion de acri (200.000 de hecta-
re) `n Esteros del Ibera, o vast\
mla[tin\ din Argentina, cu o bogat\
faun\. ~n momentul de fa]\, achizi-
]iile sale din Argentina [i Chile
ajung la 1 milion de acri (400.000
de hectare), o suprafa]\ similar\ cu
cea a statului american Rhode
Island. Tompkins a declarat, `ns\,
c\ agricultura industrializat\ con-
sum\ o mare parte din fragila zon\
de mla[tin\ [i din savana argenti-
nian\, el inten]ionând s\ doneze
aceste p\mânturi Guvernului, `n
calitate de rezerva]ii naturale.
Proiect de canal
`ntre Marea Caspic\
[i Marea Neagr\
Pre[edintele Kazahstanului, Nur-
sultan Nazarbaiev, a lansat ieri
ideea construirii unui canal `ntre
Marea Caspic\ [i Marea Neagr\,
pentru a facilita schimburile `ntre
Asia Central\ [i restul lumii. Un
astfel de canal, a spus Nazarbaiev,
prezent la Forumul Economic de la
Sankt Petersburg, ar oferi o cale cu
aproximativ 1.000 de kilometri mai
scurt\ pentru transportarea
m\rfurilor din Asia Central\ decât
actuala re]ea de canale Volga-Don a
Rusiei. El nu a dat mai multe de-
talii pentru ruta propus\, `ns\ a
men]ionat c\ Asia Central\ - care
depinde de rutele controlate de Rusia
pentru exporturile sale de petrol, gaz
[i alte bunuri, dup\ cum precizeaz\
Reuters - are nevoie de o gam\ mai
larg\ de op]iuni pentru comer]ul
s\u cu restul lumii. Realizarea
proiectului ar `ntâmpina, `ns\, mari
dificult\]i tehnice, deoarece Marea
Caspic\ [i Marea Neagr\ sunt
desp\r]ite de o regiune muntoas\ ce
`nconjoar\ Armenia, Azerbaidjanul,
Georgia [i sudul Rusiei. a

8 Luni, 11 iunie 2007
Propolisul, un medicament miraculos
~n zilele `nsorite de var\, dac\ st\m `n
fa]a unui stup de albine, putem
observa, cu admira]ie, organizarea
impecabil\ a activit\]ii fiec\rei
albinu]e, cu c\l\torii febrile `n
c\utarea florilor. Dup\ circa 12-16
minute de zbor din floare `n floare,
zbur\toarele harnice se `ntorc la stup
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Ast\zi `ncerc\m s\ pre-
zent\m propolisul ca un
produs de o valoare terape-
utic\ excep]ional\, fiind a-
preciat ca unul dintre cele
mai eficiente medicamente
g\site `n natur\.
Propolisul, numit [i „clei
de albine“ sau „penicilin\
ruseasc\“, este un produs
apicol extrem de pre]ios.
Const\ dintr-un amestec de
substan]e r\[inoase, lipi-
cioase, de culoare verde-bru-
n\ sau cafenie, cu arom\
pl\cut\ de r\[in\ [i balsa-
muri. Este prelucrat de albi-
nele lucr\toare dup\ colec-
tarea unor produse biologice
din cel pu]in 20 de specii de
CM
YK
Preparatele din propolis
~n func]ie de natura afec-
]iunilor maladive, propolisul
se utilizeaz\ sub diverse
forme:
- tinctura de propolis: se
iau 20-30 g propolis brut la
100 ml alcool 900, se las\ la
macerat, `n `ntuneric, cu agi-
tare zilnic\ timp de 7 zile, se
strecoar\ `n sticlu]e de cu-
loare `nchis\ [i se consum\
câte 30-50 pic\turi puse pe o
felie de pâine sau `n miere,
de 2-4 ori pe zi, cu o or\ `na-
inte de mese. Nu se reco-
mand\ diluarea cu ap\ de-
oarece anumite substan]e
din compozi]ia propolisului
precipit\ `n contact cu apa
devenind insolubile [i trec
prin organism f\r\ efect;
- extract alcoolic de pro-
polis: se iau 150 g propolis
brut pulverizat fin care se
pune la macerat, `n `ntune-
ric, cu un litru alcool 900, a-
gitând zilnic. Dup\ 7 zile se
strecoar\ prin tifon [i se tre-
ce `n sticlu]e brune pentru
p\strare timp `ndelungat.
Se consum\ câte 20-40 pic\-
turi `n 100 ml lapte sau ap\
cald\, cu o or\ `nainte de
mese. Are efecte `n reglarea
tensiunii arteriale. Pus\ pe
gingia dureroas\ sau pe m\-
seaua cariat\ alin\ durerea
[i `mpiedic\ infec]ia;
YK
POR}IA DE S|N|TATE
transportând `nc\rc\turi masive de
polen [i nectar pe care le depun, cu
m\iestrie, `n celulele fagurelui. Dup\
o prelucrare de neegalat\
specializare, albinele las\ `n stup o
gam\ larg\ de produse: miere,
propolis, p\stur\, cear\, polen,
venin [i l\pti[or de matc\.
arbori care produc secre]ii Lucrarea const\ din r\zui-
r\[inoase [i anume din mu- rea de pe pere]ii stupului a
gurii unor copaci (plop, mes- stratului de propolis care se
teac\n, arin, castan, fag, p\streaz\, ulterior, sub
frasin, pin, brad), tulpini [i forma unor bulg\ra[i sau ca
ramuri tinere, pe]iolul frun- tinctur\ alcoolizat\.
zelor [i scoar]\ (salcie, Efectele t\m\duitoare
prun). La aceast\ materie ale propolisului au fost cu-
r\[inoas\, albina adaug\ se- noscute `nc\ din cele mai
cre]iile glandelor salivare vechi timpuri. ~n Egiptul
care con]in enzime, cear\ [i antic, preo]ii sacerdo]i `l fo-
al]i compu[i biochimici. loseau la `mb\ls\marea
Atât culoarea, cât [i aro- mor]ilor, asigurând p\stra-
ma [i compozi]ia chimic\ a rea nealterat\ a mumiilor
propolisului difer\ `n func]ie de-a lungul mileniilor.
de speciile vegetale de pe ~n Grecia, filosoful Aris-
care s-au colectat materiile totel considera c\ propoli-
prime. Culesul se face `n zi- sul este o „purificare a cerii“
le c\lduroase, cu tempera- [i `l recomanda ca remediu
turi mai mari de 200C, când pentru contuzii [i pl\gi
produsul finit devine plastic. supurânde.
De la un stup, apicultorii Treptat, preparatul a in-
iscusi]i pot recolta o canti- trat `n folosin]a medicinii
tate de 100-400 grame de populare, de[i explica]iile
propolis, `n func]ie de zon\. concrete asupra efectelor
terapeutice au ajuns insufi-
cient cunoscute de marele
public, fiind p\strate `n se-
cret.
Propolisul con]ine un
puternic bactericid
Compozi]ia chimic\ a
fost studiat\ de multe insti-
tu]ii [tiin]ifice, care au c\u-
tat s\ explice propriet\]ile
terapeutice [i efectele mani-
festate `ntr-o multitudine
de afec]iuni maladive.
Analizele biochimice au
pus `n eviden]\ un amestec
complex de substan]e pro-
venite din sursele vegetale
care au fost colectate de al-
bine. ~n propolis ar exista
55% r\[ini [i balsamuri, 25-
arsuri, leziuni cutanate, ke-
ratodermii, leziuni);
- apa de propolis: se pre- - miere propolizat\: se
combin\ o linguri]\ de tinc-
par\ din 5 linguri]e tinctur\
tur\ de propolis cu 3 linguri-
de propolis la 200 ml ap\ re- ]e de miere. Se recomand\ la
ce; are efecte excelente `n
copii câte ½ lingur\ de 3 ori
combaterea stomatitelor [i a pe zi pentru `nt\rirea siste-
cariei dentare (prin cl\tirea
mului imunitar [i pentru
gurii) [i `n tratarea unor combaterea infec]iilor respi-
afec]iuni genitale la femei
ratorii [i intestinale. Adul]ii
(leucoree, cervicit\); anemici vor lua câte o lin-
- spray de propolis: se pul-
gur\ de 3 ori pe zi ca bios-
verizeaz\ de la distan]a de timulator, m\rind rezisten]a
10-15 cm `n tratarea unor fizic\ [i `nl\turând oboseala;
afec]iuni externe (ulcer vari- - sirop de propolis: se pre-
cos de gamb\, pl\gi, eczeme, par\ dintr-o linguri]\ pro-
CM
YK
CM
30% ceruri, 10% uleiuri ete-
rice [i aromatice, 5% polen.
~n cantit\]i mai mici exist\
aminoacizi, enzime, vitami-
ne (A, B, D, E, PP), hormoni
naturali, flavone, flavono-
izi, acizi organici (cinamic,
cafeic, ferulic), precum [i un
complex de s\ruri minerale
`n care predomin\ Fe, Zn,
Cu, Co, Mn, Mo, Al, Ca, sili-
ciu, bariu, vanadiu, elemen-
te care sunt implicate `n
desf\[urarea optim\ a pro-
ceselor fiziologice ale orga-
nismelor umane [i animale.
Merit\ amintit faptul c\
acidul ferulic este un puter-
nic bactericid, distrugând
germenii Gram-pozitiv [i
Gram-negativ.
Cât prive[te efectele te-
rapeutice ale propolisului,
primele observa]ii [i cer-
cet\ri au urm\rit s\ explice
motiva]ia pentru care al-
binele `l colecteaz\ din flora
spontan\.
S-a constatat c\ acest
preparat este utilizat de al-
bine pentru c\ptu[irea pe-
re]ilor stupului cu un strat
lucios [i etan[ care evit\
formarea curen]ilor de aer
`n interior. Astfel se astup\
toate cr\p\turile din stup,
se dezinfecteaz\ ramele
destinate cre[terii puietului
[i se acoper\, cu un strat
aseptic, corpurile unor d\u-
n\tori intra]i `n stup [i uci[i
prin injectarea veninului de
la albine.
Stratul de cear\ care `m-
b\ls\meaz\ cadavrele mu-
safirilor nepofti]i va feri
stupul de infec]ii [i va asi-
gura o perfect\ igien\ a
stupului datorit\ propriet\-
]ilor antibiotice, antibacte-
riene [i cicatrizante. De alt-
fel, cuvântul „propolis“ deri-
v\ din limba greac\ [i `n-
seamn\ „partea din afara
cet\]ii“, legat de faptul c\
aceast\ substan]\ are rol
de pav\z\ `mpotriva agre-
sorilor din afar\, stupul fi-
ind asemuit cu o adev\rat\
cetate.
Datorit\ componentelor
chimice multiple, propolisul
polis brut m\run]it `n 250
ml ap\ care se fierbe pân\
când lichidul scade la
jum\tate; se strecoar\, se
`ndulce[te cu 2 linguri de
miere [i se consum\ cu mare
eficacitate `n combaterea tu-
sei (3 linguri]e pe zi);
- unguent de propolis:
peste 50 grame untur\ `n-
cins\ la foc mic se pun 3 lin-
guri tinctur\ de propolis [i o
bucat\ de cear\ de m\rimea
unei alune; se amestec\ bine
timp de 10 minute, se ia de
pe foc [i se amestec\ `n con-
tinuare pân\ la `nt\rire.
Preparatul se p\streaz\ `n
frigider [i se folose[te `n tra-
tament extern pentru vinde-
carea unor r\ni u[oare, ecze-
me, arsuri [i contuzii;
- propolis brut: o bucat\
de propolis de m\rimea unei
alune se suge `n gur\, ca pe
o bomboan\ sau gum\ de
mestecat, astfel ca principi-
ile active s\ aib\ efect local.
Se recomand\ `n infec]ii la
nivelul gurii, `n faringite [i
amigdalite. Faptul c\ ader\
puternic pe dantur\ este un
inconvenient [i necesit\ o
sp\lare repetat\;
- pulberea de propolis: se
ob]ine prin r\zuirea propoli-
sului brut [i se p\streaz\
`ntr-o cutie `nchis\ ermetic
pentru a fi utilizat\ `n trata-
rea r\nilor [i arsurilor mari.
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\ a-
tenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
este considerat cel mai pre-
]ios produs apicol, cu o ma-
re diversitate de ac]iuni te-
rapeutice: bactericide, anti-
septice, antivirale, antitoxi-
ce, antiparazitare, epiteli-
zante, cicatrizante, antiin-
flamatoare, diuretice, anal-
gezice, antitumorale, anti-
canceroase, regeneratoare
[i stimulatoare ale sistemu-
lui imunitar. Prin aceste
propriet\]i intervine pozitiv
`n ameliorarea [i vindeca-
rea multor afec]iuni mala-
dive, fizice [i psihice.
Ac]iunea bactericid\ [i
bacteriostatic\ a fost dove-
dit\ prin culturi pe diferite
bacterii (streptococi, stafilo-
coci, Trichomonas, Klebsi-
ella, Salmonella, Shigella,
Proteus, Candida, Helico-
bacter pilori). Intervine [i
`n distrugerea unor parazi]i
intestinali (Giardia). Prin
studii moderne s-a testat
sensibilitatea la propolis a
circa 80 de microorganisme
demonstrând c\ sunt dis-
truse 21 specii de bacterii,
9 specii de ciuperci parazite
[i 30 tipuri de virusuri.
Pentru aceste efecte, propo-
lisul este apreciat ca cel
mai puternic medicament
antiinfec]ios.
De remarcat c\ propoli-
sul `[i p\streaz\ nealterat\
capacitatea antimicrobian\
spre deosebire de antibioti-
cele de sintez\ fa]\ de care
bacteriile dezvolt\ o rezis-
ten]\ treptat\ ceea ce face
necesar\ introducerea peri-
odic\ a unor noi produse.
Alte cercet\ri au dovedit e-
fectele anestezice excep]io-
nale, de 3,5 ori mai mari
decât ale cocainei [i de 5,2
ori mai mari decât ale novo-
cainei.
{edin]e de aerosoli
cu tinctur\ de propolis
pentru astmatici
Datorit\ propriet\]ilor
antibacteriene, antitoxice [i
antiinflamatoare, propoli-
sul s-a dovedit eficient `n
cel pu]in 200 afec]iuni, fiind
considerat ca cea mai pu-
ternic\ arm\ din arsenalul
terapiei naturale. Prin efec-
tele biostimulatoare [i bio-
regulatoare ac]ioneaz\, `n
special, la nivelul nucleilor
hipotalamici.
~n tratarea bron[itei acu-
te, bro[ietaziei, a astmului
infec]ios [i abcesului pulmo-
nar se utilizeaz\ tinctura
de propolis (30%) din care
CM
YK
se iau câte 15-30 pic\turi de
3 ori pe zi, `nainte de mese,
`ntr-un p\h\rel cu lapte
sau ap\ c\ldu]\, `ntr-o cur\
care dureaz\ pân\ la vinde-
care. ~n astmul bron[ic sunt
deosebit de benefice [edin-
]ele de aerosoli cu tinctur\
de propolis (15%), diluat\
cu ap\ `n propor]ie de 1 : 1;
zilnic se fac câte 2 [edin]e
cu o durat\ de 5 minute, ur-
mate de odihn\ 20 minute,
`ntr-o cur\ de 15-30 de zile.
~n grip\, r\ceal\, gutu-
rai, traheit\ [i laringit\
cronic\ se utilizeaz\ tinctu-
ra de propolis 20%, cu ac]iu-
ne antiviral\ (20-30 pic\-
turi diluate `ntr-un p\h\rel
cu ap\ sau lapte, de 2-3 ori
pe zi, `nainte de mese cu o
or\). Cu aceast\ tinctur\ se
face gargar\, dup\ care se
`nghite sau se fac inhala]ii
diminea]a [i seara.
Efecte deosebite se ob]in
`n tratamentul emfizemului
pulmonar, pneumonie, sili-
coz\, tuberculoz\ pulmona-

r\ [i extrapulmonar\. Se
folose[te tinctura de propo-
lis 20% (câte 30 pic\turi de
3 ori pe zi), inhala]ii de 2 ori
pe zi sau un extract alcoolic
de propolis cu miere de sal-
câm [i macerat de usturoi
(125 g c\]ei toca]i `n 125 ml
alcool 900 [i macera]i timp
de 10-15 zile).
Rol de reducere
a colesterolului
din s=nge
S-au constatat efecte re-
marcabile asupra sisteme-
lor capilare prin reducerea
fragilit\]ii [i refacerea elas-
ticit\]ii vaselor sanguine
periferice datorit\ ac]iunii
vasodilatatoare produs\ de
prezen]a flavonozidelor na-
turale.
~n cardiopatia ischemic\
[i angin\ pectoral\, cu arit-
mii [i insuficien]\ cardiac\,
se recomand\ tinctura de
propolis (30%) luat\ intern
de 2-3 ori pe zi, câte 10 pi-
c\turi, dup\ mese, timp de
15 zile pe lun\.
~n tratarea hipertensiu-
nii arteriale [i a ateroscle-
rozei, cu reducerea canti-
t\]ii de colesterol din sânge
este eficient\ tinctura de
propolis (20% `n alcool 800)
din care se iau câte 30 pic\-
turi `n pu]in\ ap\, `n fieca-
re diminea]\ pe nemâncate,
pân\ la completa amelio-
rare a bolii.
Clei pentru
lustruirea
instrumentelor
muzicale
Sub forma unui clei se
folose[te la prepararea u-
nor produse medicamen-
toase (unguente, paste, ex-
tracte, emulsii, tincturi) [i
a unor lacuri superioare
folosite pentru lustruirea
instrumentelor muzicale
din lemn (viori, violoncele)
[i a mobilei. Domeniile de
aplicare sunt foarte di-
verse: chirurgie, dermato-
logie, stomatologie [i gine-
cologie datorit\ propriet\-
]ilor bactericide, bacterio-
statice, anestezice, cicatri-
zante [i antiradiante.
P=ine cu propolis
pentru tratarea
ulcerului
La gastrite hiperacide [i
ulcere (gastric [i duodenal)
se pun 30 pic\turi tinctur\
de propolis (20%) pe o felie
de pâine alb\ [i uscat\ care
se mestec\ bine `n gur\ [i
se `nghite pe stomacul gol,
de 4 ori pe zi, având efecte
cicatrizante [i de reglare a
secre]iei sucurilor acide (de
aceea nu se consum\ f\r\
pâine).
Efecte favorabile au fost
men]ionate `n enterite, co-
lite acute [i cronice, steato-
z\ hepatic\, colecistite cro-
nice, hepatit\, ciroze, boli
virotice ale stomacului [i `n
stimularea secre]iei biliare.
Se folose[te tinctura de pro-
polis (20%), diminea]a pe
stomacul gol, câte 30-40 pi-
c\turi. ~n durerile de sto-
mac se iau câte 30 de pic\-
turi tinctur\ `n 100 ml lap-
te cald, diminea]a pe sto-
macul gol. Se poate lua [i
pulberea de propolis brut,
m\cinat\ fin, `n doze de 10-
20 g pe zi, cu o or\ `nainte
de mese, pân\ la vinde-
carea complet\.
Efecte bune `n
afec]iunile maligne
~n cancerul mamar, geni-
tal, hepatic, tiroidian, de co-
lon [i `n metastazele pulmo-
nare se ia tinctura de pro-
polis (20-30%) `n doz\ de
30-50 pic\turi `nainte de
mese, de 3-4 ori pe zi, `ntr-o
cur\ de lung\ durat\. Tra-
tamentul cu propolis are
efecte de blocare a celulelor
maligne, m\re[te capaci-
tatea sistemului imunitar [i
restabile[te echilibrul orga-
nic al bolnavilor de cancer.
Tratamentul `nl\tur\ efec-
tele nefaste ale aplic\rii ra-
dioterapiei `n cancer.
~n cancerul de piele se a-
plic\ o compres\ cu tinctu-
r\ de propolis care se ]ine
60 de minute pe locul afec-
tat dup\ care se las\ pielea
la aer timp de 30 minute [i
se completeaz\ cu un strat
sub]ire de unguent, aplicat
pe pl\cile canceroase.
~n bolile reumatice, pro-
polisul ac]ioneaz\ favorabil
CM
YK
POR}IA DE S|N|TATE
`n reumatism acut, artroze,
poliartrite reumatoide [i
spondilit\ anchilozant\.
Alte indica]ii
terapeutice
a ~n boli renale [i geni-
tale
La tratarea prostatei [i a
adenomului de prostat\ se
suge propolis brut (câte 5
grame pe zi), timp de 30 de
zile.
~n uretrit\ cronic\ se
utilizeaz\ tinctura de pro-
polis (20%), luând câte 40
pic\turi, de dou\ ori pe zi,
cu o or\ `nainte de mese.
~n tumori vezicale, in-
fec]ii urinare [i tulbur\ri de
menopauz\ se folose[te
tinctura de propolis (20%),
câte 10 pic\turi diminea]a
pe nemâncate, `ntr-o cur\
de lung\ durat\, chiar un
an de zile.
~n vaginite, leucoree, me-
trite ulceroase, eroziuni
cervicale [i pl\gi postopera-
torii se folose[te tinctura de
propolis (20%) pentru tam-
pon\ri zilnice, timp de 10-
15 zile consecutiv.
a ~n boli ale cavit\]ii bu-
cale [i ORL (nas, gât, ure-
chi)
Propolisul este eficient
`n gingivite purulente [i
sângerânde, stomatit\, ab-
cese paradontale, paradon-
toz\ incipient\, dureri de
din]i sau dup\ extrac]ii, fa-
ringo-amigdalite, laringite,
sinuzite, otit\ sclerozant\
hipoacuziv\, rinite [i ozen\.
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
CM
YK
Luni, 11 iunie 2007 9
Se recomand\ propolis brut ~n alopecie se fac frec]ii Tuberculoza pielii se tra-
(5-20 g pe zi, mestecat `n zilnice cu tinctur\ urmate teaz\ cu alifie salicilat\
gur\ sau sugere), unguent de masaje energice cu un- care con]ine 50% propolis
`n nas, spray-uri, aerosoli [i guent (30%) timp de 10-15 `nlocuit\, treptat, cu alifie
gargarisme. zile. pur\ de propolis, aplicat\
La otit\ se aplic\ tinctu- ~n tratarea fisurilor ana- sub leucoplast sau sub hâr-
ra (câte 10 pic\turi de 3 ori le [i hemoroizilor se utili- tie cerat\, astfel ca dup\ 1-
pe zi) `n urechea bolnav\. zeaz\ unguent de propolis 2 luni s\ aduc\ vindecarea.
a ~n tratarea viermilor cu care se unge zona res- ~n leg\tur\ cu afec]iuni-
intestinali pectiv\ de dou\ ori pe zi, di- le pielii s-a constatat c\ di-
Prezen]a protozoarului minea]a [i seara, astfel ca ferite forme de propolis pro-
Giardia lamblia [i a altor dup\ circa dou\ s\pt\mâni tejeaz\ organismul uman
parazi]i intestinali poate fi s\ dispar\ durerea, mânc\- `mpotriva radia]iilor Roent-
tratat\ cu tinctur\ de pro- rimea sau sângerarea. gen [i a altor radia]ii. a
polis (30%) timp de 20 de
zile, luând câte 30 pic\turi
pe o felie de pâine, de 4 ori
pe zi, `nainte de mese. Du-
p\ o pauz\ de 10 zile se reia
tratamentul pentru alte 20
de zile.
a Boli glandulare
Gu[a tiroidian\ endemi-
c\ se vindec\ cu propolis
brut (25 g pe zi luat pe ne-
mâncate).
a ~n afec]iunile derma-
tice
Propolisul s-a dovedit un
bun stimulator al refacerii
]esuturilor afectate de r\ni
vechi, eczeme, abcese, t\ie-
turi, arsuri, acnee, co[uri,
striviri, deger\turi, `n]ep\-
turi de insecte, r\ni provo-
cate de arme de foc precum
[i pentru cicatrizarea ope-
ra]iilor. Aceste efecte sunt
datorate con]inutului bogat
`n flavonoizi. Se aplic\ tam-
pon\ri locale sau comprese
cu tincturi de propolis 20%
(chiar dac\ produce ustu-
rimi), precum [i unguent de
propolis (20% `n vaselin\).
La herpes, furuncule [i
ulcere varicoase situate pe
gamb\ se fac comprese zil-
nice cu tinctur\ de propolis
20%, folosind un tampon de
vat\ sau pulverizare fin\ `n
zona ulcerat\. Spre perife-
ria r\nii se aplic\ unguen-
tul de propolis (20% `n va-
selin\) timp de 4-12 s\pt\-
mâni, pân\ la cicatrizarea
[i vindecarea complet\.
La b\t\turi [i negi se a-
plic\, sub form\ de pansa-
ment, o bucat\ de propolis
topit\ la foc mic, astfel ca
dup\ câteva zile s\ cad\
atât scoar]a r\nii, cât [i r\-
d\cina.
10 Luni, 11 iunie 2007 ACTUALITATEA REGIONAL|

PE SCURT Mar[ pentru ap\rarea familiei cre[tine Piatra Neam], preotul

Po[ta[ii s-au `ntrecut
la Piatra Neam]
Un num\r de 66 de po[ta[i din
toat\ ]ara, 33 de femei [i tot
at=]ia b\rba]i, s-au `ntrecut,
s=mb\t\, la Piatra Neam], `n fi-
nala Mar[ului Factorilor Po[tali,
edi]ia 2007. C=[tig\torii acestei
competi]ii vor reprezenta Rom=-
nia la Balcaniada ce va avea loc
la toamn\, `n Muntenegru.
Mar[ul Factorilor Po[tali este o
competi]ie profesional-sportiv\
organizat\ de Po[ta Rom=n\,
`ncep=nd din 1977. Drumul spre
faza na]ional\ a competi]iei cu-
prinde etapele jude]ene [i re-
gionale, la startul c\rora se ali-
niaz\, anual, peste o mie de po[-
ta[i. ~ncep=nd din 2006, a fost
reluat\ o tradi]ie `ntrerupt\ `n
Dumitru Ailinc\i. Aceas-
ta este a doua edi]ie a
a C=teva sute de manifestan]i au m\r[\luit la Piatra Neam], cu pancarde mar[ului `mpotriva c\-
s\toriei persoanelor de
pe care scria „S\ ap\r\m familia cre[tin\“, „Fi]i responsabili de etica copiilor no[tri“ acela[i sex, organizat la
sau „Nu numi]i r\ul bine, [i binele r\u“ a La protest au participat circa Piatra Neam], la o zi dis-
500 de persoane, reprezentan]i ai societ\]ii civile [i ai Bisericilor Ortodox\, tan]\ dup\ mar[ul gay
desf\[urat, s=mb\t\, la
Catolic\, Cre[tin\ dup\ Evanghelie, Baptist\ [i Penticostal\ a Bucure[ti.
Dac\, anul trecut, la un
Aproximativ 500 de per- sobor de 25 de preo]i scria „S\ ap\r\m familia „Vrem s\ propunem Par-
soane au participat, ieri, ortodoc[i [i catolici, dar [i cre[tin\“, „Fi]i responsa- lamentului s\ organizeze astfel de protest au fost
`n Piatra Neam], la un cinci pastori de la alte bili de etica copiilor no[- un referendum, prin care prezente doar c=teva zeci
mar[ de protest `mpotriva confesiuni religioase. Al\- tri“ sau „Nu numi]i r\ul s\ consult\m poporul da- de persoane, anul acesta
au participat la mar[ circa
c\s\toriilor `ntre homo- turi de manifestan]i a fost bine, [i binele r\u“. La fi- c\ dore[te introducerea
sexuali. Participan]ii la prezent [i viceprimarul nalul mar[ului, protes- `n Constitu]ie a unui a- 500 de persoane, repre-
protest au m\r[\luit prin Vasile Ouatu. Protestul a tatarii s-au oprit pe pla- mendament prin care c\- zentan]i ai societ\]ii civile
centrul municipiului Pia- fost unul lini[tit. toul din fa]a Catedralei s\toria s\ fie legal\ doar [i ai Bisericilor Ortodox\,
tra Neam] trec=nd prin Manifestan]ii nu au ortodoxe domne[ti „Sf=n- `ntre persoane de sex Catolic\, Cre[tin\ dup\
fa]a prefecturii [i a prim\- scandat lozinci, ci doar au tul Ioan“, unde au fost diferit“, a precizat proto- Evanghelie, Baptist\ [i
riei, av=nd `n frunte un fluturat pancarde pe care ]inute slujbe [i rug\ciuni. popul de la Protopopiatul Penticostal\. a

Ie[enii tr\iesc mai bine dec=t `n 2006,

urm\ cu un deceniu, [i anume rile salariale din jude]ul
aceea ca participan]ii s\ con- Ia[i, calculate pentru luna
cureze cu un obiect distinctiv al aprilie, sunt mai mici cu
profesiei lor: geanta de po[ta[. A aproape 7 procente dec=t
31-a edi]ie a finalei Mar[ului
Factorilor Po[tali s-a desf\[urat
pe pista de atletism a stadionu-
lui FC Ceahl\ul. B\rba]ii au
dar mai r\u dec=t media pe ]ar\ {omajul a sc\zut
media pe ]ar\.

avut de parcurs o distan]\ de
[apte kilometri, av=nd `n geanta
specific\ meseriei o pung\ de
cinci kilograme plin\ cu nisip,
iar femeile au m\r[\luit pe o
distan]\ de trei kilometri, cu o
greutate de trei kilograme. La
fiecare categorie, masculin [i
feminin, locul `nt=i a fost recom-
pensat cu 700 lei, locul doi cu
500 lei, iar locul trei cu 300 lei,
premiile fiind `nm=nate de mul-
tipla campioan\ mondial\ la
atletism, Doina Melinte. (B.C)
G\l\]eanc\ de 280 kg,
transportat\ la
domiciliu de pompieri
O femeie de 63 de ani din mu-
nicipiul Gala]i a fost trans-
portat\, s=mb\t\, de c\tre un
echipaj de pompieri, la etajul pa-
tru al blocului `n care locuia,
dup\ ce a fost externat\ din spi-
tal. Femeia, care c=nt\re[te nu
mai pu]in de 280 kg, a fost inter-
nat\ `n urm\ cu dou\
s\pt\m=ni la sec]ia de cardiolo-
gie a Spitalului de Urgen]\
Gala]i, deoarece avea o insufi-
cien]\ cardiac\ generat\ de
obezitate. ~n momentul `n care a
fost externat\, rudele au apelat
la pompieri pentru a o urca la
etajul patru al blocului `n care
locuie[te. Pacienta a fost adus\
la scara blocului de o salvare,
iar nou\ pompieri [i un brancar-
dier au pus-o `ntr-o trag\ mo-
bil\, improvizat\ din p\turi, [i
au urcat-o cele patru etaje. (B.C)
Pericol de explozie
`ntr-un bloc din Gala]i
Peste 90 de persoane au fost
evacuate, `n noaptea de
s=mb\t\ spre duminic\, din-
tr-un bloc din Gala]i, din cauza
pericolului unei explozii. Potrivit
Inspectoratului pentru Situa]ii
de Urgen]\ Gala]i, pompierii
militari au fost alerta]i de lo-
catarii de la parterul unui bloc
din Cartierul Micro 40, care au
reclamat faptul c\ miroase pu-
ternic a gaz metan. Echipajele
de interven]ie sosite la fa]a locu-
lui au procedat la oprirea curen-
tului `n bloc [i la evacuarea a
peste 90 de locatari ai celor 30
de apartamente ale imobilului.
Dup\ ce s-au luat m\surile
necesare de securizare a zonei,
pompierii militari au spart u[a
unui apartament, al c\rui pro-
prietar nu era acas\, unde au
fost g\site un aragaz [i o butelie
deschise. Pompierii au constatat
c\ nu con]inutul unui vas uitat
pe foc a stins flac\ra aragazului,
ci c\, pur [i simplu, proprietarul
apartamentului, o femeie `n
v=rst\ de 53 de ani, uitase gazul
deschis. Dup\ aproape o or\,
timp `n care a fost aerisit
apartamentul [i holul de la
parter, locatarii au putut reveni
la domiciliu. (B.C)
a Potrivit raportului Direc]iei Jude]ene de Statistic\ (DJS) Ia[i, salariile ie[enilor au crescut,
`n medie, cu 25%, fa]\ de anul trecut, dar r\m=n cu 7 procente sub media pe ]ar\ a Dac\
sectorul construc]iilor `nregistreaz\, de la an la an, cre[teri spectaculoase, indicii produc]iei
industriale scad `n mod constant a Lipsa unei produc]ii proprii satisf\c\toare se reg\se[te [i `n ]ean\ pentru
balan]a comercial\ a jude]ului a Exporturile realizate la `nceputul acestui an de unit\]ile din
jude]ul Ia[i au `nsumat 45,3 milioane de euro, cu aproape 17% mai mult fa]\ de aceea[i perioad\ la 30 aprilie a.c., era de
a anului trecut a Acest avantaj a fost anulat `ns\ de faptul c\ s-a importat cu 45% mai mult
dec=t `n 2006, fapt ce a condus la un deficit comercial de 13,3 milioane de euro a
Investi]iile realizate `n
jude]ul Ia[i `n trimestrul I
al acestui an au `nregis-
trat o cre[tere de peste
60%, comparativ cu ace-
ea[i perioad\ a anului tre-
cut, se arat\ `n raportul
prezentat de c\tre Direc-
]ia Jude]ean\ de Statis-
tic\ (DJS) Ia[i.
Potrivit directorului e-
xecutiv al DJS Ia[i, Gheor-
ghe Chiril\, diferen]a a
fost generat\ `n special de
cre[terea volumului lucr\-
rilor de construc]ii [i de in-
vesti]iile realizate `n uti-
laje [i mijloace de trans-
port. Num\rul de locuin]e
terminate `n trimestrul I
Num\rul de locuin]e
terminate `n trimestrul
I din 2007 la nivelul
jude]ului Ia[i a fost
mai mare dec=t
num\rul locuin]elor
finalizate `n aceea[i
perioad\ a anului
precedent (231, fa]\ de
93), `nregistr=ndu-se
cre[teri at=t `n mediul
urban, c=t, mai ales,
`n zona rural\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a GRANI}A CU UCRAI-
NA A FOST INVADAT| DE
B|L|RII: Marcajul grani]ei
dintre Rom=nia [i Ucraina,
`n jude]ul Suceava, nu se mai
cunoa[te, zona fiind invadat\
de vegeta]ia crescut\ `n ul-
timii zece ani, a declarat pre-
fectul de Suceava, Orest
Onofrei. Consiliile locale din
zona de grani]\, `n sarcina
c\rora cade `ntre]inerea
frontierei, nu dispun de fon-
duri pentru lucr\rile de de-
fri[are, bornare [i marcare ce
se impun, astfel `nc=t ima-
ginea ultimei frontiere a UE
din aceast\ zon\ este dezas-
truoas\, a afirmat prefectul.
„Pe l=ng\ aspectele de ordin
estetic, absen]a marcajelor
ridic\ [i probleme de securi-
tate a frontierei, lucru ce va
din 2007 la nivelul jude]u-
lui Ia[i a fost mai mare
dec=t num\rul locuin]elor
finalizate `n aceea[i pe-
rioad\ a anului precedent
(231, fa]\ de 93), `nregis-
tr=ndu-se cre[teri at=t `n
mediul urban, c=t, mai a-
les, `n zona rural\. Dac\
sectorul construc]iilor `nre-
fi cu siguran]\ reclamat [i de
inspectorii europeni, care, pe
data de 15 iunie, vor survola
zona cu un elicopter“, a spus
prefectul. Lucr\rile necesare
pentru aducerea frontierei la
standardele normale sunt es-
timate la circa 2,5 milioane
de lei, bani de care consiliile
locale nu dispun. Potrivit
[efului Prefecturii sucevene,
fondurile ar putea fi alocate
direct consiliilor locale din
zona de grani]\, prin Hot\r=-
re de Guvern sau din bugetul
Poli]iei de Frontier\, care ar
urma s\ preia `n atribu]ii (cu
personal de specialitate [i
buget) aceast\ problem\.
Frontiera Sucevei cu Ucrai-
na `nsumeaz\ 110,5 km lun-
gime.
a AU TRECUT ILEGAL
PRUTUL, PENTRU A MUN-
cu 2 procente
Num\rul [omerilor `n-
registra]i la Agen]ia Jude-
For]ei de Munc\ (AJOFM),
16.913 persoane. Potrivit
raportului DJS, rata [o-
majului a sc\zut cu aproa-
gistreaz\, de la an la an,
cre[teri spectaculoase, in-
dicii produc]iei industriale
scad `ns\ `n mod constant.
Astfel, fa]\ de trimestrul I
al anului trecut, produc]ia
industrial\ realizat\ `n
jude] `n primele trei luni
ale acestui an a sc\zut cu
peste opt procente.
CI ~N AGRICULTUR| ~N
ROM+NIA: Un echipaj din
cadrul Sectorului Poli]iei de
Frontier\ Oancea, jude]ul
Gala]i, a re]inut, ieri, doi mi-
nori din Republica Moldova,
care au trecut ilegal r=ul
Prut. Dup\ re]inerea sus-
pec]ilor, poli]i[tii de frontier\
au stabilit c\ ace[tia sunt
minori, ambii `n v=rst\ de 16
ani, [i locuiesc `n satul
Crihana Veche, raionul Ca-
hul. Din discu]iile purtate cu
cei doi tineri, poli]i[tii de
frontier\ au aflat c\ ace[tia
inten]ionau s\ mearg\ `ntr-o
localitate din jude]ul Gala]i,
pentru a munci `n agricul-
tur\. Pe numele minorilor au
fost `ntocmite actele pre-
merg\toare s\v=r[irii infrac-
]iunii de intrare `n ]ar\ prin
Ocuparea
Import\m, `n
continuare, mai mult
dec=t export\m
Lipsa unei produc]ii
proprii satisf\c\toare se
reg\se[te [i `n balan]a co-
mercial\ a jude]ului. Ex-
porturile realizate la `nce-
putul acestui an de unit\-
]ile din jude]ul Ia[i au `n-
sumat 45,3 milioane de eu-
ro, cu aproape 17% mai mult
fa]\ de aceea[i perioad\ a
anului trecut. Potrivit ra-
portului DJS, acest avan-
taj a fost anulat `ns\ de
faptul c\ jude]ul Ia[i a im-
portat cu 45% mai mult
dec=t `n 2006, fapt care a
creat un deficit comercial
de 13,3 milioane de euro.
O cre[tere se observ\
totu[i la salariile ie[eni-
lor, care s-au m\rit, `n
medie, cu 25%, fa]\ de
aceea[i perioad\ a anului
trecut. Astfel, c=[tigurile
salariale medii brute, re-
alizate `n luna aprilie a.c.,
au fost de 1.292 lei (cu 260
lei mai mult, fa]\ de apri-
lie 2006), iar cele nete au
`nsumat 961 lei. Potrivit
raportului Direc]iei Jude-
]ene de Statistic\, c=[tigu-
trecerea ilegal\ a frontierei
[i au fost preda]i autorit\]i-
lor din Republica Moldova,
pentru continuarea cercet\-
rilor.
a MEDIC SUCEVEAN
AMENDAT CU 1.000 DE
LEI PENTRU CONCEDII
NEJUSTIFICATE: Patruzeci
de medici de familie, trei
furnizori de servicii medicale
din ambulatorul de speciali-
tate clinic\, patru medici
denti[ti, 15 farmacii [i un
spital au fost verifica]i, luna
trecut\, de speciali[tii Birou-
lui Control din cadrul CJAS
Suceava.
Totodat\, s-a urm\rit
modul de acordare [i eliber-
are a certificatelor de con-
cedii medicale `n cursul lunii
mai, ocazie cu care, un medic
pe 2 procente, fa]\ de ace-
ea[i perioad\ a anului tre-
cut, de la 7,1% la 5,3%. ~n
ceea ce prive[te num\rul
de salaria]i, efectivul a-
cestora `n jude]ul Ia[i `n-
suma, la 30 aprilie, 172 de
mii de persoane (cu peste
6 mii de angaja]i mai mult
dec=t `n 2006.
Ia[ul are
cel mai mare spor
natural din ]ar\
Evolu]ia principalelor
fenomene demografice `n
trimestrul I al acestui an
plaseaz\ jude]ul Ia[i pe
primul loc din ]ar\, at=t la
num\rul n\scu]ilor vii
(2.592), c=t [i la sporul na-
tural (cu 429 mai multe
na[teri dec=t decese). „Am
remarcat faptul c\, `n a-
ceast\ perioad\, sporul
natural al popula]iei a
fost pozitiv doar `n 3 jude-
]e din ]ar\, adic\ Ia[i, Su-
ceava [i Covasna. ~n toate
celelalte jude]e, num\rul
deceselor a fost mai mare
dec=t cel al na[terilor“, a
subliniat Gheorghe Chiri-
l\. (Bogdan CRON})
specialist din zona C=mpu-
lung Moldovenesc a fost
sanc]ionat cu amend\ con-
traven]ional\ de 1.000 lei,
deoarece nu respecta preved-
erile legale. Potrivit direc-
torului Casei Jude]ene de
Asigur\ri de S\n\tate (CJ-
AS) Suceava, Cristina Ior-
d\chel, `n urma controalelor
efectuate luna trecut\, a fost
depistat un medic dentist din
zona Gura Humorului, care a
raportat servicii medicale ne-
justificate.
De asemenea, `n cazul a
doi medici de familie s-au de-
pistat servicii medicale ra-
portate [i decontate de CJAS
Suceava, dar nejustificate `n
documentele de eviden]\
medical\, urm=nd a se recu-
pera contravaloarea servici-
ilor medicale. a

Peste dou\ s\pt\m=ni, beneficiarii celor 200 de euro `[i pot achizi]iona calculatoare
Calendarul pentru acordarea
unui ajutor financiar `n vederea
stimul\rii achizi]ion\rii de calcula-
toare, pentru perioada urm\toare, a
fost stabilit de Ministerul Educa]iei
Cercet\rii [i Tineretului (MECT).
Astfel, eliberarea bonurilor va-
lorice are loc `ntre 25 iunie - 1 august,
achizi]ionarea de calculatoare se va
face `n termen de 30 de zile, `n pe-
rioada 26 iunie - 31 august. Depu-
nerea copiilor dup\ facturi [i procese
verbale de predare-primire de c\tre
studen]i [i elevi se face `n perioada 26
iunie - 20 septembrie.
Anul acesta, num\rul beneficia-
rilor a fost acela[i cu cel al solici-
tan]ilor eligibili dup\ cum a stabilit
MECT. La nivel na]ional, toate cele
38.379 persoane care au depus
dosare vor primi cuponul valoric de
200 de euro pentru achizi]ionarea de
computere, acest lucru fiind posibil
ca urmare a bugetului alocat `n acest
ACTUALITATE
an de MECT, 43.440 lei. Din
num\rul total al beneficiarilor,
37.982 provin din `nv\]\mântul pre-
universitar, diferen]a de 397 fiind
reprezentat\ de cei din `nv\]\mân-
tul superior.
Primele trei jude]e `n ordinea
num\rului de cereri depuse [i implicit
aprobate sunt Ia[i - 3.601, Dolj - 3.326
[i Suceava - 3.295. Pe universit\]i,
ierarhia are urm\toarea configura]ie:
Universitatea Politehnic\ Bucure[ti -
Luni, 11 iunie 2007
42, Universitatea Tehnic\ „Gheorghe
Asachi“ Ia[i - 34 [i Universitatea din
Craiova - 30. Cuantumul bonului val-
oric reprezint\ echivalentul `n lei al
sumei de 200 euro, calculat la cursul
de schimb valutar comunicat de
Banca Na]ional\ a României pentru
ultima zi a lunii precedente achizi]iei.
Configura]ia minim\ obligatorie pen-
tru care se acord\ ajutor financiar
este un calculator cu procesor 1,6
GHz, 128 MB RAM. (O.R.)
11
PE SCURT
M=ine are loc teza
la limba rom=n\
pentru absen]i
Doar 43,63% dintre elevii de clasa
a VII-a au ob]inut note de 5 [i
peste 5 la sesiunea special\ a
tezei cu subiect unic la mate-
matic\, care avut loc la 5 iunie.
Sesiunea special\ a fost destinat\
elevilor care au absentat la prima
sesiune a tezei cu subiect unic la

O s\pt\m=n\ de emo]ii
biect. Subiectele au fost con-
cepute `n conformitate cu
programele [colare [i cu pro-
gramele de examen, avându-
se `n vedere o cuprindere e-
matematic\, de pe 4 mai. Astfel,
din cei 2.539 elevi prezen]i la
nivel na]ional, doar 1.108 au luat
note de promovare.
Cel mai mare procent s-a `nregis-

p=n\ la testele na]ionale

chilibrat\ a materiei studi- trat `n jude]ul Mehedin]i, de
ate. Totodat\, fiecare vari- 77,55%, iar cel mai mic `n jude]ul
ant\ con]ine probleme sau Cluj, respectiv 17,7%. Cei 1.431
`ntreb\ri cu grade diferite de elevi care au ob]inut note sub 5
dificultate, pentru a permite nu pot depune contesta]ii.
evaluarea corect\ a perfor- ~n jude]ul Ia[i s-au `nscris 170 de
man]elor candidatului, con- elevi pentru sus]inerea tezei la
Examenele na]ionale debuteaz\ luni, 18 iunie, form MECT. matematic\ `ns\ doar 109 s-au
prezentat, din care 43 de elevi nu
cu prima prob\ a testelor na]ionale, la limba au ob]inut note de promovare.
[i literatura român\, la care vor participa
Recorectarea, `n Astfel, la Ia[i, procentul de pro-
acela[i jude] movabilitate la teza de matematic\
aproape 230.000 de elevi de clasa a VIII-a. la care au participat absen]ii de la
Recorectarea lucr\rilor prima tez\ este de 60,55%.
Testele na]ionale din 2007 se vor desf\[ura contestate se va face la Teza la limba rom=n\ se va
nivelul jude]ului de care sus]ine de c\tre absen]ii de la
conform noului sistem, cu modific\ri majore apar]ine centrul de examen. prima tez\, m=ine, 12 iunie.
fa]\ de anul 2006. Astfel, pentru prima De asemenea, candida]ii vor Dup\ aceast\ sesiune, a mai fost
stabilit\ o perioada special\ de
avea posibilitatea s\-[i vad\
oar\, elevii [tiu variantele de subiecte, care lucrarea, la cerere, dup\ teze pentru elevii am=na]i, care
afi[area rezultatelor finale. va avea loc `n luna august. Astfel,
au fost publicate pe internet, o m\sur\ Dup\ finalizarea corect\rii pe 21 august ar urma s\ aib\ loc
proba scris\ la matematic\, iar
controversat\ a fostului ministru Mihail lucr\rilor pentru fiecare dis-
pe 28 august - proba de limba [i
ciplin\ `n parte, acestea vor fi
H\d\u, care astfel a `ncercat s\ previn\ desigilate imediat pentru tre- literatura rom=n\. (O.R.)
cerea notelor `n catalog, pen-
fraudele grave [i repetate de anul trecut. tru a se evita suspiciunile.
Ministrul Educa]iei, S\rb\toare la Ipote[ti
Cristian Adomni]ei, a de- Memorialul Ipote[ti - Centrul
Cei peste 230.000 de elevi Au dreptul s\ se prezinte clarat c\ teza cu subiect unic
de clasa a VIII-a au `ncheiat, la testele na]ionale atât per- Na]ional de Studii „Mihai
ar putea fi func]ional\ ca Eminescu“ organizeaz\, pe 14 [i
vineri, cursurile anului [co- soanele care au promovat metod\ de admitere `n liceu
clasa a VIII-a de gimnaziu 15 iunie, a XXXIX-a edi]ie a
lar 2006-2007, [i pe 18 iunie `ncepând din 2009, dar nu- Zilelor Eminescu, cu prilejul
vor `ncepe testele na]ionale, din seria curent\, cât [i cele mai pentru elevii care vor in-
din seriile anterioare, care `mplinirii a 118 ani de la moartea
iar pe baza notelor ob]inute tra atunci `n ciclul de gim- poetului Mihai Eminescu.
la teste elevii se vor prezenta nu au promovat examenul naziu, `nlocuind astfel tes-
de capacitate sau testele na- Manifest\rile, care vor avea loc `n
la admiterea `n clasa a IX-a. tele na]ionale. Introducerea comuna Mihai Eminescu - jude]ul
Pentru sus]inerea testelor ]ionale, indiferent de vârsta ~n aceea[i zi, `n intervalul lei pe zi. Pre[edin]ii comisi- tezei cu subiect unic ca [i
candidatului. Atât candida]ii Boto[ani, vor cuprinde festivi-
na]ionale s-au `nscris 228.429 orar 16.00 - 20.00, vor putea ilor pentru testele na]ionale metod\ de admitere `n liceu tatea de decernare a Premiului
elevi, repartiza]i `n 1.043 proveni]i din `nv\]\mântul fi depuse contesta]iile. Re- din centrele de examen [i din ar putea fi operat\ din 2009,
de stat, cât [i cei din `nv\- Na]ional de Istorie [i Critic\
centre de examen. Lucr\rile zolvarea acestora este pre- centrele zonale de evaluare `n func]ie de rezultatele Literar\ „Petru Cre]ia“, acordat,
acestora vor fi corectate `n ]\mântul particular au drep- v\zut\ `n perioada 25-27 iu- vor `ncasa 600 lei, cu 20% `nregistrate la acest examen anual, celor mai aprecia]i critici
192 centre de evaluare. tul s\ sus]in\ testele na]io- nie, iar emo]iile elevilor se mai mult decât anul trecut. atât `n 2007, cât [i `n 2008, a literari [i istorici.
Examenul con]ine trei probe nale, f\r\ tax\. vor `ncheia prin afi[area Ministerul Educa]iei a pu- spus ministrul Educa]iei. Zilele Eminescu mai cuprind
obligatorii pentru elevii care rezultatelor finale, `n data blicat subiectele de la testele Astfel, este posibil ca sesiu- vernisajul expozi]iei `n aer liber cu
au absolvit cursurile `n [coli Rezultatele finale, de 28 iunie 2006. na]ionale [i de la examenul de nea din 2007 s\ fie penul- titlul „Facsimilarea manuscriselor
cu predare `n limba român\, bacalaureat pe pagina electro- tima sesiune a testelor na- Eminescu - o istorie“ [i lansarea
anume limba [i literatura pe 28 iunie nic\ www.subiecte2007.edu.ro, ]ionale, `nainte ca acestea s\ volumului „Ipote[ti sau realitatea
român\, matematic\ [i isto- Profesorii sub form\ de imagini needi- fie `nlocuite cu teza cu su- poeziei“, autor Valentin Co[ereanu.
Prima prob\ a testelor tabile. Dintre aceste subiecte, biect unic, care a fost folosit\ Tot pe 14 iunie, `n incinta Casei
ria românilor sau geografia
na]ionale se va desf\[ura supraveghetori [i `n ziua aferent\ sus]inerii ca metod\ de evaluare `n Memoriale „Mihai Eminescu“,
României, `n func]ie de
op]iunea fiec\rui candidat. luni, 18 iunie, [i va evalua
calitatea preg\tirii can-
corectori vor primi fiec\rei probe, va fi extras\
varianta pentru rezolvarea
acest an, la clasa a VII-a.
~n jude]ul Ia[i sunt `nscri[i
academicianul Eugen Simion va
Testele na]ionale se orga- face prezentarea „Caietelor emi-
nizeaz\ `n vederea realiz\rii
dida]ilor la limba [i lite- mai mul]i bani fa]\ c\reia va fi elaborat, `n cursul 8.384 de elevi de clasa a VIII- nesciene facsimilate“, iar emines-
ratura român\. Mar]i, 19 iu- aceleia[i zile, baremul de co- a din aproximativ 9.000 de cologul Dumitru Irimia va
selec]iei [i repartiz\rii absol- nie, elevii care provin de la de anul trecut rectare. De asemenea, inspec- elevi, aici fiind organizate 44 prezenta „Dic]ionarul limbajului
ven]ilor de clasa a VIII-a `n [colile cu predare `n limbile toratele [colare au distribuit de centre de examen [i [apte poetic eminescian. Semne [i sen-
clasa a IX-a a ciclului infe- minorit\]ilor na]ionale vor Cadrele didactice vor fi gratuit, la toate unit\]ile de centre de evaluare. Al\turi de suri poetice. Vol. II. Elemente pri-
rior al liceului sau a [colii de sus]ine proba de limb\ ma- pl\tite mai mult fa]\ de anul `nv\]\mânt, variantele de su- centrele de examen obi[nuite mordiale“. (M.F.)
arte [i meserii. tern\. ~n zilele urm\toare, trecut. Astfel, profesorii biecte, sub form\ de bro[uri. vor fi organizate [i trei centre
Procedura de selec]ie respectiv 20 [i 21 iunie, sunt evaluatori vor primi pentru Serviciul Na]ional de de examen speciale, unul la
privind accesul absolven]ilor programate probele scrise la fiecare lucrare corectat\ 5 Evaluare [i Examinare a re- {coala de Nev\z\tori de la Congres [tiin]ific
clasei a VIII-a `n clasa a IX-a matematic\, respectiv - la lei, fa]\ de 3,75 lei, anul tre- alizat câte 100 de variante T=rgu Frumos, unul la Gru-
are `n vedere media la alegere - istoria românilor cut, cu 1,25 de lei mai mult. de subiect pentru fiecare dis- pul {colar „Ioan Holban“, un- european la
testele na]ionale, cu o pon-
dere de 50% [i media de ab-
sau geografia României. Supraveghetorii de la testele
na]ionale vor fi remunera]i
ciplin\ de examen, din care de `nva]\ elevii cu probleme lo- Gura Humorului
Prima afi[are a rezul- se va alege, `n ziua probei comotorii, [i un centru la
solvire a claselor a V-VIII, cu tatelor va avea loc `n data de cu 10 lei, mai mult fa]\ de scrise, prin tragere la sor]i, {coala nr. 41 Penitenciar. ~nc\lzirea global\ influen]eaz\,
o pondere de 50%. 24 iunie, pân\ la ora 16.00. anul trecut, respectiv 50 de num\rul variantei de su- (Oana R.) `n sens negativ, starea de
s\n\tate a rumeg\toarelor din
Europa, a fost, vineri, concluzia la
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a cel de al VIII-lea congres [tiin]ific
al Asocia]iei Central Europene de
a C|MINELE MIXTE vizitatori, C13 cu 2.745 de }IEI EMINESCIENE: Pri- dramaturgiei, publicisticii tirii crea]iei eminesciene, Buiatrie, desf\[urat la Gura
vizitatori, de unde rezult\ eminesciene, precum [i a are un caracter na]ional [i Humorului.
DIN CAMPUSURILE „CU- c\ via]a social\ a fetelor,
ma edi]ie a Festivalului
crea]iei folclorice care a in- se adreseaz\ actorilor pro- Pre[edintele Asocia]iei Mondiale
ZA“ SUNT CEL MAI PU- na]ional de rostire a crea- de Buiatrie, prof. dr. Walter
ele fiind beneficiarele ]iei eminesciene „Luceaf\- trat `n preocup\rile poetu- fesioni[ti [i studen]ilor ac-
}IN VIZITATE: Ca `n fie- vizitelor, este foarte in- lui. Manifestarea pune `n tori, afla]i `n ultimul an de Baumgartner, prezent la congres,
rul“ va avea loc `n perioada a explicat c\ modific\rile clima-
care lun\, firma care asi- tens\. Nu la fel stau lu- 12-15 iunie 2007, la Bo- valoare aspecte mai pu]in studiu.
cunoscute din opera cre- Pe 14 iunie, va fi organi- tice conduc la `nmul]irea
gur\ paza `n c\minele din crurile `n Complexul to[ani, `n organizarea Aso- popula]iilor de insecte hematofage
campusurile Universit\]ii T=rgu[or Copou, unde sunt atorului Mihai Eminescu“, zat un spectacol de gal\ `n
(care se hr\nesc cu s=nge cald,
cia]iei Focus Boto[ani, `n a declarat pre[edintele A- Sala Mare a Teatrului „Mi-
„Al. I. Cuza“ monitorizeaz\ caza]i studen]ii. ~n C4 au parteneriat cu Teatrul „Mi- n.r.), care, la r=ndul lor, devin
num\rul persoanelor care fost luna trecut\ 1.240 de socia]iei Focus, actorul Flo- hai Eminescu“, la care `[i vectori de transmitere a unor mi-
hai Eminescu“, Orchestra rin Aioni]oaie. vor da concursul arti[ti dra-
viziteaz\ studen]ii caza]i. vizitatori, `n C3 - 880 de de muzic\ popular\ „Rap- croorganisme sau virusuri.
vizitatori, `n C2 - 760 de Un juriu format din per- matici de la institu]iile tea- Walter Baumgartner a recoman-
Astfel, `n topul populari- sozii Boto[anilor“ [i Direc- sonalit\]i de prestigiu ale trale din ]ar\, iar pe 15 iu-
t\]ii este C12 din Com- vizitatori [i `n C1 - doar 490 dat Rom=niei s\ dezvolte pro-
]ia Jude]ean\ pentru Tine- vie]ii culturale rom=ne[ti va nie, de la ora 19.00, pe Pie- grame na]ionale, nu pe zone sau
plexul „Codrescu“ care a de vizitatori. „Cel mai pu]in ret Boto[ani.
vizitat este un c\min mixt acorda Trofeul Festivalului, tonalul Unirii, va avea loc districte, de combatere a bolilor
avut luna trecut\ cel mai Proiectul, finan]at de trofeu `nso]it de un premiu decernarea Trofeului Festi- rumeg\toarelor, iar acolo unde
mare num\r de vizitatori, `n care stau [i studen]i [i Prim\ria municipiului Bo-
studente“, a observat rec- `n bani, echivalentul a 500 valului, urmat de un concert exist\ s\ le intensifice [i s\ le efi-
3.108. La mic\ distan]\ ur- to[ani, este destinat acto- de euro [i un sejur de [apte sus]inut de Orchestra de cientizeze.
meaz\ C8 din Complexul torul Dumitru Oprea. (O.R.) rilor profesioni[ti [i are ca zile pe Valea Prahovei. muzic\ popular\ „Rapsozii La manifestarea [tiin]ific\ de la
„Titu Maioresc“ cu 2.960 de a FESTIVAL NA}IO- scop „valorificarea valen- Festivalul-concurs, sin- Boto[anilor“ intitulat „Emi- Gura Humorului au conferen]iat
vizitatori, C5 cu 2.922 de NAL DE ROSTIRE A CREA- ]elor dramatice ale poeziei, gurul din ]ar\ destinat ros- nescu [i muzica“. (M.F.) profesori din optsprezece ]\ri eu-
ropene. (M.F.)
12 Luni, 11 iunie 2007
PE SCURT
Zicu a revenit
la Dinamo
S=mb\t\, la sediul campioanei
Rom=niei la fotbal, Dinamo Bu-
cure[ti, a fost activitate ca `n
plin sezon competi]ional, condu-
cerea clubului, `n special direc-
torul executiv Cristian Borcea,
semn=nd dou\ contracte de
transfer importante. Mai `nt=i,
dup\-amiaz\, a fost prezentat
funda[ul central Vali N\stase,
venit de la Ascoli, dup\ care,
seara, un alt fost dinamovist,
Ianis Zicu, s\ fie anun]at drept
angajatul clubului din {os. {te-
fan cel Mare pentru urm\torii 4
ani. De altfel, fotbalistul cons-
t\n]ean are un traseu intere-
sant: Dinamo, Internazionale
Milano, Parma, Dinamo, Rapid
[i din nou Dinamo.
Buz\ul revine
`n elita fotbalului
dup\ 20 de ani
Gloria Buz\u, Universitatea
Cluj [i Dacia Mioveni sunt echi-
pele care au promovat `n Liga I
de fotbal, dup\ `ncheierea Ligii
secunde, care a programat s=m-
b\t\ meciurile din etapa a 34-a,
ultima a sezonului. Delta Tul-
cea, echip\ clasat\ pe primul
loc `n Seria I, nu a ob]inut licen-
]a pentru prima lig\, astfel c\
forma]ia Ceahl\ul Piatra Neam]
`[i va p\stra locul `n Liga I, de[i
a terminat campionatul pe pozi-
]ie retrogradabil\ (locul 15).
Gloria Buz\u, care revine dup\
20 de ani pe prima scen\, avea
nevoie doar de un punct pentru
acest lucru, dar buzoienii au `n-
vins cu 3-0 o forma]ie care spera
la evitarea retrograd\rii, Cetate
Suceava.
Lupta mai acerb\ s-a dat `n
Seria a II-a, unde, locul doi, du-
p\ „U“ Cluj, era vizat de Dacia
Mioveni [i CSM Rm. V=lcea.
Dacia a `nvins cu 2-0 pe Indus-
tria S=rmei C=mpia Turzii, `n
vreme ce v=lcenii au capotat
nea[teptat la Baia Mare, `n fa]a
unei echipe deja retrogradate
(1-3). Au retrogradat `n e[alonul
trei Cetate Suceava, FC Snagov,
Chimia Brazi, CF Br\ila (Seria
I), Building V=nju Mare, FC
Baia Mare, Auxerre Lugoj [i
Unirea Dej.
Rezultatele din ultima etap\ a
Ligii a II-a:
Seeria I: Prefab Modelu - Delta
Tulcea 1-4, Petrolul Ploie[ti -
Dun\rea Gala]i 2-2, FC Snagov -
FC S\cele 1-2, Sportul Studen-
]esc - CS Otopeni 2-1, Chimia
Brazi - Forex Bra[ov 2-1, Dun\-
rea Giurgiu - FCM C=mpina 2-1,
CF Br\ila - FC Boto[ani 1-2, FC
Bra[ov - FCM Bac\u 0-1, Gloria
Buz\u - Cetatea Suceava 3-0.
Clasament final: 1. Tulcea 64
puncte; 2. Buz\u 62p; 3.
Petrolul 57p; 4. Forex 56p; 5.
Gala]i 52p; 6. Bac\u 52p; 7.
Otopeni 51p; 8. Sportul 50p; 9.
Giurgiu 49p; 10. FC Bra[ov 47p;
11. Boto[ani 46p; 12. Modelu
45p; 13. S\cele 43p; 14. C=mp-
ina 42p; 15. Suceava 40p; 16.
FC Snagov 29p; 17. Chimia
Brazi 26p; 18. CF Br\ila 22p.
Seeria a II-a
a: FC Caracal -
Building V=nju Mare 1-0,
Unirea Alba Iulia - CFR
Timi[oara 1-0, Auxerre Lugoj -
FC Bihor Oradea 1-3, Dacia
Mioveni - IS C=mpia Turzii 2-0,
Poli II Timi[oara - Corvinul
Hunedoara 1-1, Unirea Dej -
Gaz Metan Media[ 3-6, Minerul
Lupeni - U Cluj 0-1, FC Baia
Mare - CSM Rm. V=lcea 3-1, FC
T=rgovi[te - FCM Re[i]a 0-0.
Clasament final: 1. „U“ Cluj 72
puncte; 2. Mioveni 60p; 3. Rm.
V=lcea 59p; 4. Unirea 54p; 5.
Lupeni 52p; 6. Media[ 51p; 7.
Caracal 49p; 8. Corvinul 49p; 9.
ISCT 47p; 10. FC Bihor 46p; 11.
Re[i]a 46p; 12. Poli II Timi[oara
46p; 13. FC T=rgovi[te 46p; 14.
CFR Timi[oara 45p; 15.
Building 41p; 16. Baia Mare
35p; 17. Lugoj 25p; 18. FC Dej
24p. (N.P.)
Ionu] Popa vrea s\ schimbe sistemul de joc
Antrenorul forma]iei
Politehnica Ia[i, Ionu] Po-
pa (foto), a declarat c\ in-
ten]ioneaz\ s\ schimbe
sistemul de joc la echip\
`n aceast\ var\, `n locul
„clasicului“ 4-4-2 s\ adop-
te un stil de joc cu trei sto-
peri.
„L-am adus pe Cristi
Munteanu, considerat poa-
te cel mai bun funda[ din
prima lig\ maghiar\, sunt
[anse s\ mai vin\ un sto-
per foarte bun, dac\ reu-
[esc acest lucru voi schim-
ba sistemul [i voi juca cu
trei funda[i centrali. Eu
mi l-a[ dori foarte mult [i
pe Sergiu Homei, dar el se
pliaz\ foarte bine pe sis-
temul 4-4-2“, a punctat
tehnicianul.
Cristi Munteanu vrea s\
joace cu Poli `n Europa
a Conducerea clubului din Copou l-a transferat pe Cristian
Lucian Munteanu de la Sopron (Ungaria), fotbalist curtat [i de
campioana Dinamo a Munteanu era considerat unul dintre cei
mai buni funda[i st=nga din prima lig\ maghiar\ a
de Narcis POHOA}|
Dup\ o perioad\ de li-
ni[te `n ceea ce prive[te
transferurile, Poli Ia[i a
dat prima lovitur\ a verii,
pre[edintele Sorin Boca
reu[ind s\ aduc\ `n Copou
un fotbalist curtat [i de
campioana Dinamo. Cris-
tian Lucian Munteanu,
n\scut la data de 17 oc-
tombrie 1980, a p\r\sit
gruparea de prim\ lig\
maghiar\ Sopron, de[i
mai avea un an [i jum\ta-
te de contract, semn=nd
cu Poli un angajament pe
trei ani, cu posibilitatea
de prelungire pentru `nc\
un sezon. Acesta evoluea-
z\ pe postul de funda[
central [i mijloca[, dar se
descurc\ foarte bine [i pe
partea st=ng\, fiind con-
siderat de c\tre fostul in-
terna]ional rom=n Tibor
Sellymes unul dintre cei
mai buni funda[i st=nga
care au activat `n stagiu-
nea trecut\ `n Ungaria.
La un moment dat, condu-
cerea lui Dinamo a anun-
]at c\ inten]ioneaz\ s\-l
aduc\ `n Groap\ pe Mun-
teanu, pentru a-l `nlocui
pe Pulhac, `n cazul `n care
acesta din urm\ ar fi dat
Ne-au ciuruit!
a Suedia - Rom=nia 36-25 (19-10), `n prima
man[\ a barajului de calificare la turneul
final al Campionatului European de
handbal masculin 2008 a
Ieri dup\-amiaz\, `n Pati-
noarul din Karlskrona, care
a fost transformat `n teren de
handbal, Suedia a `nvins Ro-
m=nia cu categoricul scor de
36-25 (19-10) în prima man[\
a barajului de calificare la
Campionatul European de
handbal masculin 2008, cu
turneul final `n Norvegia. ~n
fa]a unei echipe de mare va-
loare, cu mul]i juc\tori care
evolueaz\ la echipe galonate
din Germania [i Spania, ele-
vii lui Lucian R=[ni]\ (foto) [i
SPORT
Popa a anun]at c\ nu
va fi prezent la reunirea
lotului, pe data de 18 iu-
nie, la Ia[i, urm=nd s\ fa-
c\ jonc]iunea cu lotul `n
cantonamentul de la C=m-
pulung Moldovenesc. „E-
chipa se reune[te luni, pe
18 iunie, `n Copou, dar eu
nu voi fi la stadion. Am `n-
tocmit un program de pre-
g\tire pentru primele zile
de reacomodare la efort [i
antrenamentele vor fi co-
ordonate de secunzii mei
Narcis Cioc=rlan [i Ioan
C=mpeanu. Eu voi veni di-
rect la C=mpulung Moldo-
venesc, `n cantonament“.
Antrenorul ie[enilor s-a
declarat nemul]umit de
inten]ia Consiliului Jude-
]ean de a cere `napoi clu-
Cristian Munteanu (dr.)
sper\ s\ prind\ un loc
de cup\ european\ cu
Poli, `n sezonul urm\tor
curs unei oferte venite din
str\in\tate.
Nicolae Munteanu au capo-
tat lamentabil chiar din star-
tul partidei, atunci c=nd sue-
dezii s-au desprins la 2-0, 4-
2, 7-4 [i 11-6, ultimul scor fi-
ind consemnat `n min. 16.
Dup\ ce Ghionea a ratat o
aruncare de la 7 metri, rom=-
nii au redus totu[i p=n\ la
11-9 (min. 19), prin golurile
reu[ite de Novanc, Ghionea
[i cel mai bun juc\tor al
oaspe]ilor, Mihai Timofte, cel
care a evoluat `n anii din
urm\ la Poli Ia[i, dup\ care a
bului suma de 10 miliarde
de lei vechi, conform unui
contract de asociere `n
participa]iune `ncheiat `n
urm\ cu un an `ntre Poli,
Consiliul Jude]ean [i Con-
siliul Local.
Popa a precizat c\ le va
propune celor de la CJ un
t\rg, numai s\ lase banii
la echip\.
„Am auzit c\ solicit\
suma de 10 miliarde de lei
vechi de la echipa de fot-
bal, consider=ndu-se c\ a-
tunci c=nd ne-au dat a-
ce[ti bani a fost doar un
`mprumut. P\i eu le pro-
pun celor de la CJ un t=rg.
Str=g tot aurul din cas\
[i-l dau Consiliului Jude-
]ean, numai s\ ne lase `n
pace. Iau de la so]ie, de la
„Ionu] Popa [i
Sf=rlea m-au convins
s\ vin la Ia[i“
Noua achizi]ie a Poli-
tehnicii a declarat c\ un
plecat la Fibrex S\vine[ti [i
HCM Constan]a. A urmat
`ns\ o nou\ c\dere a oaspe-
]ilor, care timp de 10 minute
nu au `nscris nici un gol `n
poarta advers\ [i Suedia s-a
desprins la 18-9 [i 19-10 (la
pauz\). ~n repriza secund\,
gazdele au fost mai „sprint-
ene“ `n atac [i au condus cu
23-12 (‘36) [i 26-15 (‘41), du-
p\ care rom=nii s-au trezit
din pumni [i au `nscris cinci
goluri consecutive, prin Ghio-
nea, Timofte (2), Stavrositu [i
Novanc, reduc=nd pe tabela
de marcaj p=n\ la 26-20, `n
min. 45. A urmat `ns\ o nou\
relaxare `n tab\ra oaspe]ilor
[i suedezii s-au desprins deci-
siv la 32-21 (‘53) [i 36-25 (re-
zultat final), Marius Stavro-
situ rat=nd [i o aruncare de
la 7 metri `n ultima secund\
a disputei. ~ntr-un meci arbi-
fat\, iau [i aurul de pe
ma[ina mea, c\ci mi-am
aurit [i eu accesoriile. Le
dau celor de la CJ tot au-
rul pe care-l str=ng, poate
renun]\ la banii de care
spun c\ Poli trebuie s\-i
dea `napoi. P\i eu `mi f\-
cuv=nt greu de spus `n de-
cizia sa de a semna cu clu-
bul din Copou l-a avut an-
trenorul Ionu] Popa. „Am
mai lucrat cu Ionu] Popa
la FC Bihor, `n trecut, `l
cunosc foarte bine [i d=n-
sul m-a convins s\ vin la
Ia[i. El m-a sunat prima
dat\, m-a `ntrebat dac\
nu vreau s\ vin la Poli, a-
poi am purtat discu]ii cu
pre[edintele Sorin Boca [i
am semnat“, a precizat
Munteanu.
Fotbalistul care a evo-
luat `n ultimul an [i jum\-
tate `n Ungaria, la Sopron,
a ad\ugat c\ s-a consultat
[i cu bunul s\u prieten
Sebastian Sf=rlea `nainte
de a face pasul spre Co-
pou. „C=nd am evoluat la
FC Bihor i-am avut coe-
chipieri pe actualii juc\-
tori ai lui Poli, Sf=rlea [i
Naidin. Cu Sebi (n.r. -
Sf=rlea) am ]inut `n per-
manen]\ leg\tura [i pot
spune c\ m-am sf\tuit
chiar cu el `nainte de a ac-
cepta s\ vin la Poli. M-a
asigurat c\ e totul OK la
Ia[i“.
Liga 1 maghiar\,
de nivelul e[alonului
secund rom=nesc
Munteanu mai avea un
an [i jum\tate contract cu
clubul maghiar, dar a de-
cis s\ plece din cauza mai
multor factori. „~n primul
r=nd, domnul Marius Vi-
zer a renun]at s\ mai fi-
nan]eze echipa [i nu mai
avea rost s\ stau acolo din
moment ce se anun]a o pe-
rioad\ grea din punct de
vedere financiar. Apoi, au
fost c=teva ne`n]elegeri `n-
trat de s=rbii Slobodan Vise-
kruna [i Zoran Stajonevic,
Rom=nia a aliniat urm\torul
lot de juc\tori: {tefan Lauf-
ceac, Rudi St\nescu - Mihai
Timofte 5 goluri, Alin {ania
5, Marian Cozma, Sandu
Iacob 5, Rare[ Jurc\ 2,
ceam acum planuri legate
de transferuri [i ei vor s\
ne ia banii `napoi. Proba-
bil trebuie s\ g\sim o mo-
dalitate de a transfera ju-
c\tori, dar nu pe bani“, a
conchis „Profesorul“. (Nar-
cis P.)
tre juc\torii rom=ni [i cei
unguri, localnicii fiind ne-
mul]umi]i c\ noi le-am
luat locurile de titulari“, a
ad\ugat noul juc\tor al
Politehnicii Ia[i.
Fotbalistul a mai preci-
zat c\ Liga 1 din Ungaria
poate fi comparat\ valoric
cu e[alonul secund rom=-
nesc.
„Sopron a terminat pe
locul 10 din 16 echipe
campionatul, unul valoric
sub cel rom=nesc. Campio-
natul maghiar este cam de
nivelul Ligii a II-a din Ro-
m=nia. Sunt vreo dou\-
trei echipe mai bunicele,
`n rest valorile sunt apro-
ximativ egale. O echip\ de
pe ultimul loc poate bate
sau pierde oric=nd `ntr-un
meci cu o forma]ie de pe
primele locuri, depinde de
forma din ziua respectiv\.
Acolo nu vine foarte mult\
lume la meciuri. Cam ma-
xim 3.500-4.000 de specta-
tori. Sunt stadioane micu-
]e, dar foarte cochete“.
Munteanu este de p\re-
re c\ Poli poate ataca un
loc de Cupa Intertoto `n
sezonul urm\tor. „Eu zic
c\ putem juca `n Europa.
Sunt la curent cu ceea ce
s-a `nt=mplat `n ultimul
an `n campionatul rom=-
nesc [i cred c\ Ia[iul poate
ocupa la finalul sezonului
viitor un loc cel pu]in de
Intertoto. Le transmit fa-
nilor s\ aib\ `ncredere `n
noi [i s\ vin\ la stadion,
pentru c\ f\r\ ei fotbalul
nu are nici un farmec. Vin
pe 18 iunie la Ia[i, `mi
doresc s\ fac o preg\tire
c=t mai bun\ cu Poli, `n
cantonament [i sper s\
m\ acomodez c=t mai re-
pede cu noii mei colegi“. a
Lauren]iu Toma, Marius No-
vanc 3, Valentin Ghionea 3 (1
din 7 m), Marius Stavrositu
2, Florin Nicolae, Viorel Ma-
zilu, Florin Ciobotariu. Dup\
partid\, antrenorul Lucian
R=[ni]\ a declarat: „Am do-
vedit lips\ de prospe]ime `n
unele momente ale jocului [i
lips\ de inteligen]\ la finali-
zare. Rat\rile [i-au pus am-
prenta pe evolu]ia echipei
noastre, iar Suedia a fost pes-
te noi `n ceea ce prive[te con-
centrarea `n joc. ~n propor]ie
de 80% calificarea la turneul
final este ratat\, dar `n hand-
bal se pot `nt=mpla [i min-
uni!“. Meciul retur dintre
Rom=nia [i Suedia este pro-
gramat la Constan]a, dumini-
c\, pe 17 iunie, de la ora 11.00,
`n transmisiune direct\ pe
postul de televiziune sport.ro,
fostul TV Sport. (D.T.)

Mondialele ne a[teapt\
a Rom=nia - Suedia 24-24 (13-13), `n meciul retur din „play-off“-
ul Campionatului Mondial de handbal feminin a Cu scorul
general de 49-40, fetele lui Gheorghe Tadici au ob]inut
calificarea la turneul final din Fran]a, din luna decembrie a
de Dan
TEODORESCU
~n fa]a a peste 2.000 de
spectatori, na]ionala fe-
minin\ de handbal a
României s-a calificat la
turneul final al Campio-
natului Mondial din Fran-
]a, dup\ ce a terminat la
egalitate cu forma]ia Sue-
diei, 24-24 (13-13), sâm-
b\t\ sear\, în Sala Spor-
turilor „Traian“ din Râm-
nicu Vâlcea. În prima man-
[\ a barajului, România
învinsese Suedia f\r\
drept de apel, cu scorul de
25-16 (14-5), la Uddevalla
[i cu scorul general de 49-
40, elevele lui Gheorghe Ta-
dici, vicecampioane mondi-
ale en-titre, revin `n top.
~n prima repriz\ a par-
tidei din Z\voi, suedezele
s-au ap\rat agresiv [i au
contraatacat periculos,
men]inându-se în avantaj
pe tabela de marcaj în cea
mai mare parte a timpu-
lui, dar nu cu mai mult de
dou\ goluri: 0-2 (‘3), 6-8
(‘17), 7-9 (‘18). România a
gre[it mult, fiind vizibil\
starea de automul]umire
Clasam e ntul final al se zo nului re gulat
1. CFR Cluj&IS C.Turzii
2. Inter Petrila
3. Rulmentul Bra[ov
3. CFR Olim pia ACB Ia[i
5. ICMRS Gala]i
6. Foresta T\lmaciu
7. Electro Koracell Tg. Mure[
8. Siderurgica Hunedoara
N\nescu [i Nicolae au r\mas `n Prima Lig\
La T=rgovi[te a avut loc
turneul final de baraj pen-
tru promovarea `n Prima
Lig\ masculin\ de bas-
chet. Au participat patru
echipe, trei din liga a doua
[i BC CS{ R=mnicu V=l-
cea, care [i-a ap\rat cu a-
ceast\ ocazie locul de]inut
`n Divizia A. Dup\ trei
zile de competi]ie, pe pri-
mele dou\ locuri s-au cla-
sat echipele din R=mnicu
dup\ succesul categoric
din tur, nu a reu[it s\ de-
ruleze ac]iuni cursive de
atac, iar arunc\rile de la
9 metri au fost defectuoa-
se. Mai mult de jum\tate
din golurile noastre în
prima repriz\ au fost mar-
cate din arunc\ri de la 7
metri de c\tre Valentina
Ardean-Elisei, România
preluând conducerea pe
tabel\ doar în min. 21, la
scorul de 10-9. Prima re-
priz\ s-a încheiat totu[i la
egalitate (13-13), dup\ ce
Linnea Torstensson a e-
galat în ultima secund\
de joc, din aruncare direc-
t\ de la 9 metri.
Debutul p\r]ii secunde
a fost foarte tensionat, iar
timp de [ase minute nu s-
a marcat nici un gol. Du-
p\ 14-14 (‘37), Suedia a
avut o perioad\ de gra]ie
[i apreluat conducerea cu
18-14 (‘42), dar rom=ncele
s-au trezit din pumni [i
au condus din nou cu 19-
18 (‘50), prin golurile
reu[ite de Elisei-Ardean
(de dou\ ori din 7 m),
Br\deanu, Gog=rl\ [i
G=lc\. P=n\ la finalul dis-
putei, Suedia a condus
din nou cu 20-19, 21-20,
14 11 2 1 86-26 24p
14 10 0 4 61-41 20p
14 9 0 5 66-46 18p
14 8 1 5 67-4
45 17p
14 8 0 6 55-57 16p
14 4 2 9 40-72 10p
14 2 0 12 31-81 4p
14 1 1 12 32-80 3p
V=lcea, acolo unde evolu-
eaz\ [i fo[tii ie[eni Viorel
N\nescu [i M\d\lin Nico-
lae, [i din T=rgovi[te, cea
care s-a calificat la turneul
de baraj dup\ ce a `nvins
Poli Millenium Center Ia[i,
`n semifinalele disputate
tot pe teren propriu.
S-au consemnat urm\-
toarele rezultate:
- Etapa I: CS{ Univer-
sitatea Craiova - BC CS{
22-21, 23-22 [i 24-23, dar
Simona Gog=rl\ a adus
egalarea la 24-24 (‘59), iar
Valeria Be[e a ratat apoi
pe semicercul oaspetelor
golul victoriei, `n ultimele
secunde ale disputei.
Sub arbitrajul modest
al germanilor Lars Geipel
[i Markus Helbig au evo-
luat echipele:
- Român nia: Lumini]a
Dinu, Talida Tolnai - Va-
lentina Elisei-Ardean (13
goluri, cu 11 din 7 metri),
Adina Meiro[u, Ionela
Gâlc\ (3), Aurelia Br\-
deanu (3), Stelu]a Luca,
Simona Gogârl\ (4), Vale-
ria Be[e, Ramona Maier
(1), Roxana Gheorghe,
Carmen Lungu, Narcisa
Lecu[anu, Oana Manea.
Antrenori: Gheorghe Ta-
dici [i Dumitru Mu[i.
- Suedia: Madeleine
Grundstrom, Therese
Brursson - Tina Flogn-
man, Matilda Boson (2),
Sara Holmgren, Therese
Krantz (1), Katarina Chri-
fi, Jessica Enstrom (3),
Therese Helgesson, Sara
Eriksson (5), Linnea Tors-
tensson (7), Johanna Wi-
berg (2), Annika Wiel Fre-
Meciuri strategice `naintea
turneului final de popice
~n ultima etap\ a se-
zonului regulat din cadrul
Diviziei Na]ionale mascu-
line de popice, s=mb\t\,
`n deplasare, CFR Olim-
pia ACB Ia[i a `nt=lnit
echipa Foresta HLV T\l-
maciu, meciul disput=n-
du-se doar pe dou\ piste
de concurs. Virtuali cali-
fica]i la turneul final, ie[e-
nii au deplasat la T\lma-
ciu juc\torii de rezerv\ [i
juniorii din cadrul lotului,
titularii efectu=nd antre-
namente la s=nge `n pro-
pria aren\, `n perspectiva
turneului final din
aceast\ s\pt\m=n\.
La finalul meciului de
la T\lmaciu, gazdele s-au
impus `n fa]a ceferi[tilor
ie[eni, condu[i de copre[e-
dintele sec]iei de popice
moldave, Vasile }idularu,
la doar 34 de popice do-
bor=te diferen]\, scorul fi-
nal fiind de 3.171 p.d. –
3.137 p.d. (6-2 la victorii
directe) `n favoarea lansa-
torilor din jude]ul Sibiu.
Cele dou\ echipe au pre-
zentat urm\toarea compo-
nen]\ de concurs:
SPORT
R=mnicu V=lcea 60-100,
BC CS{ T=rgovi[te - E-
nergia Rovinari 68-56;
- Etapa a II-a: BC CS{
R=mnicu V=lcea - Energia
Rovinari 82-64, BC CS{
T=rgovi[te - CS{ Univer-
sitatea Craiova 97-55;
- Etapa a III-a: Energia
Rovinari - CS{ Universi-
tatea Craiova 70-77, BC
CS{ T=rgovi[te - BC CS{
R=mnicu V=lcea 81-93.
Ramona Maier a `nscris un gol
`n poarta suedezelor
den (4). Antrenori: Ulf
Schefvert [i Per Johansson.
La finalul disputei, an-
trenorul Gheorghe Tadici
a declarat: „Ne-am reali-
zat obiectivul [i `n acest
context nu pot s\ spun c\
sunt sup\rat. Au mai exi-
stat [i probleme de s\n\-
tate `n cadrul echipei
noastre, dar au fost [i ju-
c\toare care au rezolvat
plusurile doar pentru ad-
versari. Din echipa noas-
tr\ au jucat bine Tolnai,
Elisei, Br\deanu [i Go-
Forresta HLV T\lmaciu:
Alin Cazacu – 540 p.d. (1
punct de echip\), Petru
Bota – 526 p.d. (0), Nipo-
em Agache – 527 p.d. (1),
Romeo B\lan – 520 p.d.
(1), Gheorghe Dinic\ - 518
p.d. (0), Nicolae Vasile –
540 p.d. (1);
CFR Olimpia ACB Ia[i:
{tefan Samson – 508 (0),
Iulian Gabriel Cucu – 543
(1), Ioan D\sc\lescu – 512
(0), Mihai Bogdan – 519
(0), Ioan Bi[oc (foto) – 546
(1), Andrei Buzdugan –
509 (0).
Celelalte rezultate, la
victorii directe, ale rundei
cu nr. 14 au fost: Inter Pe-
trila – Rulmentul Bra[ov
2-6 (o foarte mare sur-
priz\, dar anticipat\ de
toat\ lumea), ICMRS
Gala]i – Electro Koracell
Tg. Mure[ 7-1 [i CFR Cluj
& Industria S=rmei C=m-
pia Turzii – Siderurgica
Hunedoara 7-1.
~n urma rezultatului
„strategic“ din Valea Jiu-
lui, Rulmentul Bra[ov a
urcat `n clasamentul final
al sezonului regulat pe lo-
Luni, 11 iunie 2007
Clasamentul final se
prezint\ astfel: 1. BC CS{
R=mnicu V=lcea - 6 pct; 2.
BC CS{ T=rgovi[te - 5
pct; 3. CS{ Universitatea
Craiova - 4 pct; 4. Energia
Rovinari - 3 pct.
Echipele din R=mnicu
V=lcea [i T=rgovi[te vor
evolua pe prima scen\ a
baschetului masculin ro-
m=nesc `n sezonul 2007-
2008. (D.T.)
g=rl\, dar la altele a ap\-
rut relaxarea dup\ victo-
ria din tur. Plus c\ 5-6 go-
luri au fost b\gate `n
poarta noastr\ de a[a zi[ii
cavaleri ai fluierului din
Germania“.
Au mai ob]inut califi-
carea la turneul final
Austria (27-26 [i 28-24 cu
Slovacia), Ucraina (30-30
[i 28-24 cu campioana o-
limpic\ Danemarca!), Spa-
nia (33-25 [i 27-29 cu Tur-
cia), Polonia (27-23 [i 27-
29 cu Serbia). a
cul 3 [i va juca chiar cu In-
ter Petrila `n semifinala
„play-off“-ului de la Ia[i,
din 16 iunie (ora 11.30).
Tot pe 16 iunie, `n cea de-
a doua semifinal\, CFR
Olimpia ACB Ia[i se va
confrunta cu multipla
campioan\ CFR Cluj &
Industria S=rmei C=mpia
Turzii, de la ora 15.00. A
doua zi, duminic\, pe 17
iunie, la arena de popice
CFR Ia[i sunt programate
meciurile pentru locurile
3-4 (ora 9.00) [i 1-2 (ora
12.30), festivitatea de pre-
miere urm=nd a avea loc
la ora 16.00. Joi [i vineri,
pe 14 [i 15 iunie, arena
ie[ean\ va g\zdui turneul
final al Diviziei Na]ionale
feminine de popice, cu
participarea echipelor E-
lectro Romgaz Tg. Mure[,
Rapid Voin]a Bucure[ti,
Conpet Petrolul Ploie[ti [i
DP Petrolul B\icoi. Mier-
curi, pe 13 iunie, clubul
sportiv CFR Ia[i [i Federa-
]ia Rom=n\ de Popice [i
Bowling organizeaz\ o
conferin]\ de pres\ referi-
toare la cele dou\ turnee
finale de la arena aflat\ `n
incinta bazei sportive ce-
feriste ie[ene, din {oseaua
Na]ional\ nr. 7-9. (D.T.)
13
PE SCURT
Hagi neag\ o posibil\
venire a sa pe banca
tehnic\ a Stelei
Gheorghe Hagi a declarat c\ vor-
be[te des cu George Becali, dar a
negat posibilitatea de a antrena
echipa de fotbal Steaua Bucu-
re[ti. Hagi a fost prezent la ani-
versarea CSA Steaua [i le-a spus
jurnali[tilor: „Am fost onorat s\
particip la acest eveniment, la
aniversarea unui club at=t de
mare, cu mult\ glorie, cu nume-
ro[i campioni. Ei au f\cut istorie
`n sport. Sunt [i eu m=ndru c\
am f\cut sport [i c\ fac parte din
istoria Stelei“. ~ntrebat ce a `n-
semnat Steaua pentru el, Gheor-
ghe Hagi a men]ionat: „A repre-
zentat o etap\ important\ `n ca-
riera mea. Am fost la un club
mare cu performan]e foarte im-
portante. ~n ]ar\ este un club re-
spectat, iar `n Europa este bine
cunoscut“. O alt\ `ntrebare s-a
referit la viitorul parcurs al echi-
pei de fotbal Steaua, pe plan con-
tinental. Hagi a spus: „S\ vedem,
abia a `nceput vacan]a. S\ vor-
bim de vacan]\. Vom vedea. Spe-
r\m ca echipele rom=ne[ti s\ e-
volueze bine `n Europa. Ne do-
rim repetarea unui ciclu fantas-
tic al Stelei, `n perioada 1984-
1990. Este greu de dep\[it aceas-
t\ performan]\, iar cei care au
f\cut parte din acea genera]ie `[i
aduc aminte cu pl\cere de ea“.
Justine Henin a
c=[tigat pentru a treia
oar\ consecutiv
Roland Garros-ul
Belgiana Justine Henin, nr. 1
mondial, a c=[tigat pentru a pa-
tra oar\ turneul de tenis de la
Roland Garros, `nving=nd-o s=m-
b\t\ `n final\ cu 6-1, 6-2 pe ju-
c\toarea s=rb\ Ana Ivanovic, nr.
7 mondial. Acesta este al [aselea
titlu de Mare {lem al juc\toarei
din Liege `n v=rst\ de 25 ani, de-
ja victorioas\ la Roland Garros
`n 2003, 2005 [i 2006, la US O-
pen `n 2003 [i la Openul Austra-
liei `n 2004. Henin devine astfel
a doua juc\toare, de la debutul
erei Open, `n 1968, dup\ Monica
Sele[ (1990-92), care c=[tig\ de
trei ori la r=nd Roland Garros-ul.
Ea se afl\ la a 21-a victorie con-
secutiv\ la Paris, unde nu a mai
cedat un set de 17 meciuri. Bel-
gianca este a 5-a juc\toare din
istorie care a c=[tigat cel pu]in
de patru ori Roland Garros-ul.
De]in\toarea recordului este a-
mericanca Chris Evert, cu 7 ti-
tluri `ntre 1974 [i 1986. Henin,
prima juc\toare nr. 1 mondial
care se impune pe arena parizi-
an\, dup\ Steffi Graf `n 1996, a
fost favorita finalei de ieri `n fa]a
s=rboaicei Ivanovic, nr. 7 mon-
dial, care se afla la prima final\
`ntr-un turneu de Mare {lem. ~n
finalele precedente c=[tigate la
Roland Garros, Henin le-a `nvins
pe compatrioata sa Kim Clijjsterd
(6-0, 6-4, `n 2003), pe fran]uzoaica
Mary Pierde (6-1, 6-1, `n 2005) [i
pe rusoaica Svetlana Kuzne]ova
(6,4, 6-4, `n 2006).
Cristiano Bergodi
este noul antrenor
al Rapidului
Antrenorul italian Cristiano Ber-
godi a semnat un contract de do-
u\ sezoane cu Rapid, dup\ dou\
zile de negocieri, a anun]at se-
cretarul general al clubului giu-
le[tean, Constantin Zotta. Obiec-
tivul tehnicianului italian este
c=[tigarea cu Rapid a Campiona-
tului [i Cupei Rom=niei [i califi-
carea `n grupele Cupei UEFA.
Patronul clubului Rapid, George
Copos, care [i-l dorea foarte mult
antrenor pe Ladislau Boloni, a
renun]at la aducerea acestuia
din cauza preten]iilor financiare
prea mari ale fostului selec]io-
ner. a
14 Luni, 11 iunie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00 2 10 13 8
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00

Actualitatea Actualitatea Actualitatea 10 3 2 10 2 12 4 12 3 3

cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05
2 13 16 3 6 8 3 10 7 2
din num\rul de vineri

5 3 9 6 1 7 2 8 4
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului

4 12 5 8 5 3 5 13 12 14
1 2 4 5 8 9 3 7 6
6 7 8 3 4 2 9 1 5 2 7 10 11 17 5 16 12 14 15
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 9 1 3 4 7 5 6 2 8 Aritmogriful este un gen enigmistic
4 5 2 8 6 3 1 9 7 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 1 2 3 4 5 6 5 7 8 9
de la 1 la 9. Jocul a fost
cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i A B
lansat [i pe Internet [i s-a 8 6 7 2 9 1 4 5 3
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 3 9 1 7 5 4 8 6 2 totdeauna aceea[i cifr\. 2 14 12 12 14 5 6 2 9 12
tele Unite, Noua Zeeland\ 7 4 6 9 2 8 5 3 1 Careurile sunt `ntocmite
[i Croa]ia, iar `n Marea de dl. Valentin PAS|RE 11 15 11 14 12 18 5 4 4 2
2 8 5 1 3 6 7 4 9
Britanie este deja consi- A
derat un fenomen. Com- D E S T I N E 12 3 12 8 10 12 18 2 12 6
pleta]i careul de 81 de 4 8 2 C E R S E T O R I
p\tr\]ele cu cifre cuprinse N E V I N O V A T I E 8 12 2 2 8 8 13 3 10 2
2 6 4
Rezolvarea careului din

`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t O B I J D U I R E

num\rul de vineri

nici o cifr\ s\ nu apar\ de N E V O I A S

4 3 11 12 12 2
dou\ ori pe acela[i r=nd 5 2 1 3 S A R A C
sau pe aceea[i coloan\. 9 3 1 O B O S I T I
13 10 5 9
Grila este `mp\r]it\ `n N E P U T I N T A

nou\ careuri mai mici, 6 3 D E S C U R A

S L A B A N O G
J A T
I
I
2 14
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 1 8 9 A B A T U T I
T R I S T
s\ con]in\ cifrele de la 1
la 9, la fel, o singur\
7 4 1 2 U M I L I T I Pornind de la numele Sf. Apostol ... , `n Calendarul Ortodox, de ast\zi,
D E M O R A L I Z A T 11 iunie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus
dat\. (Solu]ia 1 5 3 U M A N I T A R I S M [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n B (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 4 3 6

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 10:00 Timpuri grele (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Daria, iubirea mea (r)
07:30 TeleMatinal 07:30 Spellbinder: O lume nou\ 11:00 Doi ta]i (r) Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 08:00 Acas\ `n buc\t\rie (r)
Cu: Adriana Avram, 08:00 Micu]a Zorro 12:00 Jurnal cultural 07:00 Diminea]a devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Gitanas
Cosmin }int\ 08:50 Atlas (r) 12:30 Atlas (r) Cu: Cristina Cioran, Dan Cu: Janne Cooper, Doug 11:15 Inocen]\ furat\
10:00 S\n\tate pentru to]i! 09:35 Poft\ bun\! (r) 13:00 Fantome din ad=ncuri (r) Capatos Davidson, Melody Thomas 13:30 Prizoniera
10:30 Doctor Becker (comedie, 10:10 Secretul din Sahara (I) 14:30 Tradi]ia podoabelor din pene 09:00 ~n gura presei (r) Scott, Eric Braeden 15:20 Re]eta de Acas\
Cu: Ted Danson) (aventuri, Cu: Michael York, 15:05 Muzica - Opere complete Cu: Mircea Badea 10:15 Vedere de pe bloc (r) 15:30 R\zbunarea Victoriei
11:00 Ne vedem la TVR! Ben Kingsley, Andie 16:00 Ultima [ans\ 10:00 Concurs interactiv 11:15 Rebel `n California (r, 17:30 Pove[tiri adev\rate
12:00 Teleenciclopedia (r) MacDowell) 17:00 Garantat 100% (r) 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela dram\, Cu: Peter
11:50 Descoper\ rom=nii Anderson, Molly Culver, Vremea de Acas\
13:00 Vorba lui Jim 19:00 Identit\]i Gallagher, Kelly Rowan,
13:30 C=inii milionari 12:00 Replay Natalie Raitano) Benjamin McKenzie) Cu: Ioana Maria Moldovan,
19:30 V... de la vizual (r) Drago[ St\nescu
14:00 Jurnalul TVR 12:30 Parfumul iubirii (r) 20:00 Regula jocului 12:00 Vocea inimii (r) 12:15 Emmerdale - Afaceri de
15:00 Teleshopping 13:30 ABC... de ce? Cu: Ioan Isaiu, Maria familie (dram\, Cu: 18:30 Betty cea ur=t\
La règle du jeu Dinulescu, Toma D\nil\ 19:30 Tequila cu suflet de femeie
15:30 Kronika (limba maghiar\) 14:00 Teleshopping Elisabeth Estensen, Mark
(comedie, Cu: Nora Gregor, 13:00 Observator Charnock, John Middleton, 20:30 Iubire ca `n filme
17:00 Jurnalul TVR 14:30 E-forum Jean Renoir, Paulette
17:15 Careu de doamne 15:00 ~mpreun\ `n Europa! Cu: Simona Gherghe Charlie Hardwick) (dram\, Cu: Adela
Dubost, Mila Parély)
Cu: Adriana Titieni, Tia 16:00 Jurnalul TVR Filmul prezint\ interac]iunea 13:45 Baby Variet\]i (r) 13:00 {tirile PRO TV Popescu, Dan Bordeianu,
{erb\nescu, Monica Tatoiu, 16:20 Descoper\ rom=nii dramatic\, dar `n acela[i timp 16:00 Observator 13:30 Te vezi la {tirile PRO TV (r) Carmen T\nase, C\t\lina
Alice N\stase 16:30 Autostrada TVR comic\, `ntre intrigile senti- Cu: Simona Gherghe 14:00 Din jungl\ `n jungl\ (r) Musta]\, {tefana Samfira)
mentale ale unui grup de aris- 21:30 RBDmania Acas\
18:00 Dis-de-sear\ 18:00 Jurnal regional tocra]i [i cele ale servitorilor 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (comedie, Cu: Tim Allen,
19:00 Jurnalul TVR 18:35 Poirot acestora, `n timpul unei par- Cu: C. Andrei Martin Short, Lolita 23:30 Clona
20:20 Foc `ncruci[at 19:30 La plimbare prin Europa tide de v=n\toare desf\[urate 19:00 Observator Davidovich) 00:30 Prizoniera (r)
`n Sologne. André Jurieux este 16:00 T=n\r [i nelini[tit 02:15 Pove[tiri adev\rate (r)
21:10 Faimo[ii 20:00 EURO case decep]ionat de Christine, feme- Cu: Alessandra Stoicescu,
Cu: C\t\lin M\ru]\, 20:30 Lumea de aproape ia de care este `ndr\gostit, dar Lucian M`ndru]\ Cu: Janne Cooper, Doug Vremea de Acas\
Marius Moga 21:00 Ora de [tiri care este c\s\torit\ cu Robert. 20:30 Animat Planet Davidson, Melody Thomas 03:15 Iubire ca `n filme (r, dram\,
22:20 Reflector La r=ndul s\u, Robert tr\ie[te 21:00 Imperiul (a treia parte) Scott, Eric Braeden Cu: Adela Popescu, Dan
22:10 Femeile din Brewster Place (I) o poveste de dragoste...
22:45 Jurnalul TVR (ac]iune, Cu: Santiago 17:00 {tirile PRO TV Bordeianu, Carmen
(dram\, Cu: Oprah Winfrey, 21:45 Cite[te cu mine! (r)
Cu: Malvina Cervenschi Mary Alice, Olivia Cole) Cabrera) 17:45 Om s\rac, om bogat (come- T\nase, C\t\lina Musta]\,
22:00 360 de grade - Reportajul 22:00 Vocea inimii die, Cu: Horia Brenciu)
23:15 Nocturne Mattie Michael [i numeroasele {tefana Samfira, Mihai
Geo 18:50 {tirile PRO TV
Cu: Radu Boruzescu ei vecine tr\iesc `ntr-un com- Cu: Ioan Isaiu, Maria C\lin, Adrian Nicolae
plex de locuin]e dintr-un 22:30 Jurnal cultural Dinulescu, Toma D\nil\ 20:30 Inimi captive
00:10 Un reporter incomod cartier r\u famat, unde 04:15 Peregrina a
23:00 Aaltra (r) 23:00 Observator (thriller, Cu: Tracey Gold,
(thriller, Cu: Gabriel Byrne, s\r\cia [i violen]a se g\sesc
Greta Scacchi, Denholm sub acela[i acoperi[. De-a lun-
(comedie, Cu: Benoit Delé- Cu: Andreea Berecleanu, Robin Givens, Chris
Elliott, Robbie Coltrane, gul a mai bine de trei decenii, pine, Gustave de Kervern) Andrei Zaharescu Kramer, Tobias Mehler) Legend\:
Graham Fletcher-Cook) ele se confrunt\ cu deziluzii, 00:35 Jurnal cultural (r) 00:00 Vr\jitoarea 22:15 La bloc (comedie)
e[ecuri, rasism [i b\rba]i difi- 00:50 Muzica - Opere complete (r) [tiri
01:50 Jurnalul TVR (r) cili, `ns\ continu\ s\ cread\ `n 02:00 Concurs interactiv 23:00 Meseria[ii (comedie)
02:55 Schimbare de identitate (r) puterea vindec\toare a iubirii. 01:45 12 am\nunte din via]a unor 03:00 9595 - Te `nva]\ 23:30 {tirile PRO TV film artistic
(dram\) a 23:50 Replay (r) a personaje (r) a ce s\ faci (r) a 00:15 Unde-i lege nu-i tocmeal\ a
 TIMP LIBER Luni, 11 iunie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

VÂNZ|RI a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\
de 61 m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Teatrul Na]ional Ia[i
Detalii la num\rul de telefon 0723.360.427. La Teatrul „Luceaf\rul“
Duminic\, 17 iunie, ora 19.00:
V=nd var vechi (past\) bun pentru pictur\. Rela]ii la numerele „Slug\ la doi st\p=ni“ de Carlo
de telefon 724.172, 0741.344.294. Goldoni, regia: Nikolov Perveli Vili,
scenografia: Nicolai Mih\il\.
La Sala Studio „Teofil V=lcu“
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, Joi, 14 iunie, ora 18.00: „Scara
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea, pisicii“ de Katalin Thuroczy. Regia:
ideal pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: Irina Popescu Boieru, Scenografia:
0744912404. Marfa Axenti.
Vineri, 15 iunie, ora 18.00: „Via-
]a mea sexual\“ de Cornel George
CUMP|R|RI Popa. Regia: Cornel George Popa,
scenografia: Rodica Arghir
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii
la num\rul de telefon 0727.772.685. Rog seriozitate!

NATIONAL DISCOVERY
GEOGRAPHIC CHANNEL
06:00 Ierusalim. Locurile sfinte 06:00 Ma[in\rii masive
07:00 Clipe de co[mar 07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
08:00 Megastructuri 08:00 B\rba]ii `n alb
09:00 Cronicile crocodililor 09:00 Automobile americane re-
09:30 Exper]ii herpetologi condi]ionate
10:00 Arme de r\zboi. Mitraliera 10:00 V=n\torii de mituri
11:00 Opera]iunea „{oc [i uimire“ 11:00 Ma[ini pe alese
12:00 Enigmele Bibliei. 12:00 Ma[in\rii masive
13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi Filarmonica de Stat
Ora[e pierdute
14:00 B\rba]ii `n alb „Moldova“ Ia[i
13:00 Megastructuri.
Portul Rotterdam 15:00 Cum se fabric\? M=ine, 12 iunie, ora 19.00: Con-
14:00 Cronicile crocodililor 16:00 Curse cert cameral Cvartetul „Ad libi-
14:30 Exper]ii herpetologi 17:00 Anatomia unei echipe de tum“
Formula 1 Vineri, 15 iunie, ora 19.00: Con-
15:00 Arme de r\zboi
18:00 Motociclete americane cert simfonic, dirijor: Alexandru
16:00 Opera]iunea „{oc [i uimire“ Lascae, solist: Marin Cazacu, vio-
19:00 V=n\torii de mituri. Incendiu
17:00 Incursiune `n lumea loncel
`n p\dure/Scufund\torul
disp\rut\
20:00 Cum se fabric\?
18:00 V=n\torii din ad=ncuri (Giuseppe), C\t\lin Berea (Comi- P. I. CEAIKOVSKI, roman]e inter-
21:00 B\iatul care avea o tu- Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i sionarul, Gr\dinarul). Orchestra, pretate de sopranele Alice Andreea
19:00 Planeta la control. moare `n loc de fa]\
Tehnologie roman\ Miercuri, 13 iunie, ora 18.30: corul [i ansamblul de balet. Soli[tii Maftei [i Diana Bucur. La pian:
22:00 Dr. G, medic legist. Sala - Ateneul T\t\ra[i „LA TRA- baletului: Mona Moldovanu, Sergiu Ionela Butu. Particip\ actorul
20:00 Creaturile tunetului Adev\rul `n sine
21:00 Megastructuri. Megapoduri
VIATA“, oper\ `n patru acte de G. Cotorobai. Conducerea muzical\: Octavian Jighirgiu de la Teatrul
23:00 Constructorii de motociclete Verdi. Distribu]ia: Diana Bucur Bogdan Chiro[ca. Regia artistic\: Na]ional „Vasile Alecsandri“ Ia[i.
22:00 Culise. FBI 00:00 Cum se fabric\ diverse lu- (Violeta Valery), Elena Ro[ca (Flo- Anda T\b\caru – Hogea. Asistent:
23:00 Penitenciar. Pr\d\tori dup\ cruri? ra Bervoix), Br=ndu[a Mo]oc, (An- Eduard Sveatchevici. Scenografia:
gratii T=rgul de Ceramic\ Rom=neasc\
01:00 Tehnologie extrem\. Tunele nina), Ricardo Nori (Alfredo Ger- Rodica Arghir. Maestru de cor:
00:00 Clipe de co[mar `n Islanda mont), George Cojocariu (Giorgio Valeriu G=dei. Coregrafia: „Cucuteni 5000“ - Parcul Copou
01:00 Culise 02:00 Curse Germont), Iulian Ioan Sandu (Ba- Gheorghe Stanciu. Spectacol inter- 15-17 iunie - Parcul Copou:
02:00 Penitenciar 03:00 Automobile americane re- ronul Douphol), Octavian Dumitru pretat `n limba italian\, titrat `n Aproape 100 de me[teri populari
03:00 Megastructuri condi]ionate (Marchizul D’Obigny), Constantin limba rom=n\. vor prezenta ceramic\ tradi]ional\
04:00 Culise 04:00 V=n\torii de mituri Taga (Gaston), Constantin Cristea Joi, 14 iunie, ora 18.00: Salonul rom=neasc\, precum [i alte
05:00 Penitenciar a 05:00 Ma[ini pe alese a (Dr. Grenvil), Bogdan Zaharia muzical la Casa Pogor. RECITAL me[te[uguri tradi]ionale. a

16 Luni, 11 iunie 2007
Ultimul curs pentru o nou\
promo]ie de teologi de la Ia[i
a Absolven]ii de anul acesta ai Facult\]ii de Teologie „Dumitru St\niloae“ din Ia[i, al\turi de profesorii lor, au participat ieri la depunerea jur\m=ntului de
credin]\ a Manifest\rile au `nceput cu Sf=nta Liturghie, oficiat\ de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, al\turi de profesori [i studen]i a ~n
cadrul slujbei au fost hirotoni]i un preot [i un diacon a La cursul festiv s-au adus mul]umiri profesorilor pentru rolul acestora `n formarea studen]ilor a
de {tefan M|RCULE}
Ieri, 10 iunie 2007, la
Centrul de Conferin]e „Pro-
viden]a“ din Ia[i, cu binecu-
v=ntarea [i `n prezen]a IPS
Daniel, Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei, au avut loc
depunerea jur\m=ntului de
credin]\ [i cursul festiv al
absolven]ilor Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i, promo]ia
2003-2007. Manifest\rile au
`nceput la orele 9.00, c=nd
IPS Mitropolit Daniel, `n-
conjurat de un sobor de pre-
o]i format din profesorii fa-
cult\]ii, dar [i din slujitori
din r=ndul proaspe]ilor ab-
CM
YK solven]i, a oficiat Sf=nta Li-
turghie `n Sala „Sanctus
Stephanus Magnum“ a Cen-
trului „Providen]a“. Studen]i,
p\rin]i emo]iona]i, so]i ori so-
]ii `nc=nta]i de eveniment, co-
pii bucuro[i de momentul u-
nic din via]a p\rin]ilor, au par-
ticipat la ultima Sf=nt\ Litu-
rghie din cadrul programului
liturgic alc\tuit pentru stu-
den]ii teologi de la Ia[i.
„R\spunsul tinerilor
la chemarea lui
Hristos“
Duminica a doua dup\
Pogor=rea Duhului Sf=nt
Mul]umiri
[i aprecieri
pentru profesori
Reprezentan]ii studen]i-
lor, Mihai Zvor=[te, de la
sec]ia Pastoral\, [i Mihaela
Lungu, de la sec]ia Teolo-
gie-Litere, limba rom=n\,
au mul]umit, `n numele tu-
turor colegilor lor, profeso-
rilor pentru `ntreaga lor ac-
tivitate din ace[ti patru ani.
Flori, cadouri, emo]ii, au
umplut sala de festivit\]i
`ntr-un cadru destins, `n
Tipografia Albina
a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
angajeaz\
un muncitor
pentru imprimarea de ziare
(program de noapte).
Experien]a ca muncitor offset sau
montajist constituie un avantaj.
Rela]ii la telefon 0722/800.895
Ieri, absolven]ii de anul acesta ai Facult\]ii de «Dumitru
Teologie din Ia[i au `nceput ziua `n care au seamn\ r\spunsul tinerilor minica de ast\zi este plin\
depus jur\m=ntul de credin]\ fa]\ de Biseric\ la chemarea lui Hristos, ca- de semnifica]ii, at=t pentru
cu participarea la slujba Sfintei Liturghii, re, `ncep=nd cu Apostolii, dar
oficiat\ de IPS Mitropolit Daniel la Centrul de
Conferin]e „Providen]a“ din Ia[i lia ~mp\r\]iei lui Dumnezeu pia Ia[ilor, unde vedem cum
este `nchinat\ sfin]ilor ro-
m=ni. ~n cuv=ntul de `nv\]\-
tur\ de la Sf=nta Liturghie,
IPS Mitropolit Daniel a su-
bliniat importan]a acestei
duminici, dar [i a momentu-
lui `n care studen]ii teologi
au depus jur\m=ntul de cre-
din]\ [i fidelitate fa]\ de
Biserica Ortodox\ Rom=n\.
„Evanghelia care se refer\
la chemarea primilor ucenici
ai lui Hristos, citit\ ast\zi,
`n duminica tuturor sfin]ilor
rom=ni, coincide cu un eve-
care s-a uitat de examene [i
de toate dificult\]ile `nt=m-
pinate `n anii de studen]ie.
S-au apreciat activit\]ile
profesorilor [i s-a subliniat
rolul pe care l-a avut fiecare
cadru didactic `n formarea
studen]ilor. „Mul]umim tu-
turor profesorilor pentru c\
timp de patru ani ne-au
`nv\]at, fiecare la disciplina
sa, cum s\ cunoa[tem pe
Dumnezeu [i `nv\]\tura
Sa, cum s\ ne rug\m, cum
s\ devenim preo]i [i vred-
nici membri ai societ\]ii“,
au subliniat cei doi `n
cuv=ntul lor.
CM
YK
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
St\niloae» din Sfin]ii P\rin]i ai Sinodului
Ia[i. Acest jur\m=nt `n- VI Ecumenic. A[adar, du-
cheam\ necontenit oameni
ca s\ binevesteasc\ Evanghe- eveniment din Arhiepisco-
niment deosebit de semni-
ficativ pentru via]a Bisericii
noastre, [i anume depune-
rea jur\m=ntului absolven-
]ilor Facult\]ii de Teologie
Ultimul curs,
unul festiv
~n cadrul Sfintei Litur-
ghii, IPS Mitropolit Daniel
a hirotonit preot pe diaco-
nul Ionu]-Constantin Dinu,
pentru parohia din satul
Cuza-Vod\, comuna Vii[oa-
ra, Protopopiatul Darabani,
jude]ul Boto[ani. De aseme-
nea, t=n\rul Iulian H=rc\ a
fost hirotonit diacon, ur-
m=nd s\ fie hirotonit preot
pentru parohia M\d=rjac,
Protopopiatul Ia[i 1. La
sf=r[itul Sfintei Liturghii,
IPS Mitropolit Daniel a fe-
licitat pe cei doi tineri [i i-a
`ndemnat s\ lucreze cu
vrednicie `n ogorul lui Hris-
tos. De asemenea, ~nalt Prea
Sfin]ia Sa a oferit o dis-
tinc]ie de vrednicie pentru
`ntreaga activitate doamnei
Lauren]ia Trofin, fost secre-
tar-[ef de la Facultatea de
Teologie „Dumitru Str\ni-
loae“ din Ia[i. Dup\ aceas-
ta, `n Sala „Paul van Saa-
nen“ de la Centrul „Provi-
den]a“ a avut loc un curs
festiv la care au participat
cei 201 absolven]i ai Fa-
cult\]ii de Teologie „Dumi-
tru St\niloae“ din Ia[i, pro-
mo]ia 2003-2007, profesorii
acestora, dar [i zeci de p\-
rin]i, rude sau prieteni.
Deschiderea cursului a fost
f\cut\ de c\tre decanul fa-
cult\]ii, p\rintele profesor
Viorel Sava. „Ast\zi este
momentul `n care vi se
CM
YK
Biserica Ortodox\ Rom=n\,
mai ales pentru acest
[i s\ vindece orice boal\ [i
orice neputin]\ din popor,
mai ales bolile spirituale,
pentru c\ p\catul este boala
sufletului, a[a cum spun
`ndepline[te visul de a de-
veni ceea ce v-a]i dorit din
copil\rie. ~mi aduc aminte
c\ [i eu, c=nd eram copil,
`mi doream s\ m\ fac preot
[i visam la momentul `n
care voi termina [coala.
Doresc s\ mul]umesc tu-
turor profesorilor care s-au
ostenit la catedr\, p\rin]i-
lor care v-au crescut [i edu-
cat [i v-au ajutat s\ face]i a-
ceast\ facultate la Ia[i.
Credem c\ Sf=nta Cuvioas\
Parascheva ne ajut\ pe noi,
cei de la Ia[i, s\ v\ `nv\-
]\m, pe l=ng\ zecile de cur-
suri ori titluri bibliografice,
ce `nseamn\ evlavia, sme-
renia [i dragstea fa]\ de
Hristos [i de Biserica Sa.
Credem c\ pleca]i din facul-
tatea noastr\ mai `mbog\-
]i]i intelectual, dar mai ales
duhovnice[te“, a spus p\-
rintele decan Viorel Sava.
De asemenea, pr. prof.
Viorel Sava l-a felicitat pe
IPS Mitropolit Daniel cu
prilejul `mplinirii a 17 ani
de la alegerea ca mitropolit
al Moldovei [i Bucovinei,
subliniind faptul c\ Facul-
tatea de Teologie Ortodox\
din Ia[i are, `n ~nalt Prea
Sfin]ia Sa, un mentor, dar [i
un sprijin consistent.
~n continuare, IPS Mi-
tropolit Daniel a `ncurajat,
`nc\ o dat\, proaspe]ii ab-
solven]i s\ continue s\ pre-
]uiasc\ valorile `nv\]ate `n
facultate [i s\ fie st=lpi de
n\dejde ai Bisericii.
r\spunsul tinerilor la che-
marea lui Hristos aduce roa-
de [i bucurie Bisericii“, a
spus IPS Mitropolit Daniel
`n cuv=ntul de `nv\]\tur\.
„Fiecare om are
o chemare, dar
nu to]i r\spund“
~n continuarea cuv=ntu-
lui s\u, IPS Mitropolit Da-
niel a ar\tat sensurile du-
hovnice[ti ale chem\rii lui
Dumnezeu, pe care viitorii
preo]i trebuie s\ le con[tien-
tizeze. „C=nd Domnul nostru
Iisus Hristos `i cheam\ pe
ucenicii S\i, `nseamn\ c\ `i
prefer\. Nu [tim care au fost
criteriile dup\ care M=n-
tuitorul Iisus Hristos i-a ales
pe ucenici. ~n mod evident,
nu bog\]ia material\ [i nici
chiar [tiin]a mult\ nu au
fost criteriile chem\rii lor.
De aceea, chemarea nu poa-
te fi explicat\ `n mod ra-
]ional sau pe baz\ de calcule
omene[ti. Nu [tim de ce
Dumnezeu prefer\ pe unii [i
`i cheam\ s\-i reprezinte pe
ei `n Biseric\ `n `n]elesul de
a reprezenta lucrarea Lui,
vie, ne`ntrerupt\, prin Du-
hul Sf=nt `n Biserica Sa,
Trupul S\u tainic. Dumne-
zeu prefer\ pe fiecare om [i
`l cheam\ s\ fac\ ceva bun
pentru al]ii `n lumea aceas-
ta. Fiecare om are o chema-
re, dar nu to]i r\spund che-
m\rii [i nu to]i care au r\s-
puns la `nceput r\spund ne-
contenit p=n\ la sf=r[it. Ce-
ea ce este important este s\
r\spundem chem\rii indife-
rent care au fost criteriile
sau motiva]iile ei. Vedem c\
M=ntuitorul Hristos chea-
m\ oameni simpli s\-I devi-
n\ discipoli. A chemat pes-
cari, vame[i, tineri sau b\-
tr=ni. Sf=ntul Apostol Pavel
este chemat peste cei 12 A-
postoli, pentru c\ matemati-
ca lui Dumnezeu este meta-
matematic\, dincolo de ma-
tematic\. Judecata lui Dum-
nezeu `n ceea ce prive[te
chemarea, `n ceea ce pri-
ve[te planul Lui de m=ntu-
ire r\m=ne totdeauna nep\-
truns\. Singurul r\spuns la
chemarea Lui nep\truns\ CM
YK
cu mintea este r\spunsul cu
inima. Chemarea Lui are
totdeauna o motiva]ie prin-
cipal\, indiferent de criterii:
iubirea nesf=r[it\ a lui
Dumnezeu. De aceea, la che-
marea Lui, r\spunsul nos-
tru trebuie s\ fie tot cu iu-
bire“, a mai spus IPS Mitro-
polit Daniel.
{colile teologice
preg\tesc oameni
care s\ r\spund\
chem\rii lui
Dumnezeu
Cuv=ntul de `nv\]\tur\
al IPS Mitropolit Daniel s-a
`ncheiat cu sublinierea fap-
tului c\ [colile teologice pre-
g\tesc oameni care s\ r\s-
pund\ chem\rii lui Dum-
nezeu. „Facultatea noastr\
de Teologie aduce o bucurie
Bisericii, ca [i celelalte [coli
teologice. Vedem absolven]i
bine preg\ti]i, dreptcredin-
cio[i [i cu mult\ dragoste
fa]\ de Dumnezeu, de Bise-
ric\ [i fa]\ de poporul ro-
m=n. Dragostea fa]\ de
Hristos, dragostea fa]\ de
Biserica Sa [i dragostea fa]\
de poporul cel binecredin-
cios arat\ c\ noi r\spundem
la iubirea lui Hristos, care
ne cheam\ la diferite slujiri
[i mai ales ne cheam\ la
sfin]enie, at=t c=t ne este po-
sibil nou\, oamenilor, ca
`mp\rt\[ire din sfin]enia lui
Hristos prin har“, a spus
IPS Mitropolit Daniel. a

Mar]i,
12 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 133 (734) Anul III
Istoria Rena[terii
PAGINA 16
`n Roma etern\
Tumultuoasa istorie
a Palatului Cantacuzinilor
a Ne oprim azi la o zidire deosebit\, cu bolt\ ad=nc\ la mijloc [i pere]i din cremene pe l\turi, ce-a fost recent
consolidat\ [i sclivisit\ a P\ze[te intrarea Bulevardului Carol [i a g\zduit, vreo 25 de ani, Palatul Pionierilor, devenit
apoi Palatul Copiilor a Avem motive s-o privim `ndelung, c\ci eleganta zidire cu bogat\ istorie a z\cut mul]i ani
`ntre schele [i zilele acestea, dup\ amplele lucr\ri efectuate cu fondurile Ministerului Educa]iei [i s=rguin]a
Inspectoratului {colar, se preg\te[te s\-[i deschid\ u[ile pentru primirea odraslelor t=rgului a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Scumpirea gazelor se am=n\
Majorarea cu aproxi-
mativ 3% a tarifului la
gazele naturale, preconi-
zat\ pentru `nceputul lu-
nii iulie, s-ar putea am=-
na, a anun]at, ieri, minis-
trul Economiei [i Finan-
]elor, Varujan Vosga-
nian.
Autoritatea Na]ional\
de Reglementare `n Do-
meniul Energiei (ANRE)
a ar\tat, s\pt\m=na tre-
cut\, c\ va anun]a modul
`n care se va ajusta pre]ul
gazelor naturale pe data
de 15 iunie. Gergely O-
losz, pre[edintele ANRE,
declara atunci c\ pre]ul la
gazele naturale se va mo-
Dizidentul anticomunist [i fondator Dida Dr\gan, propus\ `n CA al TVR
al sindicatului Solidaritatea, fost pre[e-
Conducerea PNL a
dinte al Poloniei, Lech Walesa, a publi-
cat pe internet aproximativ 500 de file decis, `n [edin]a Biroului
Politic Central care s-a
din dosarul s\u scos din arhivele ser-
reunit ieri diminea]\, s\
viciilor secrete de dinainte de 1989 pen-
tru a r\spunde acuza]iilor c\ ar fi fost o propun\ pe Dida Dr\-
gan membru `n Consiliul
colaborator al regimului comunist. a
de Administra]ie al TVR,
CM
YK
PAGINA 5
difica la data de 1 iulie, o
dat\ cu liberalizarea to-
tal\ a pie]ei de gaze natu-
rale pentru consumatorii
casnici.
~n trimestrul al doilea
al acestui an, pre]urile fi-
nale reglementate pentru
gazele naturale livrate
consumatorilor captivi nu
s-au majorat. Men]inerea
pre]urilor finale la consu-
mator `n trimestrul al
II-lea din 2007 a fost posi-
bil\ `n condi]iile evolu]iei
favorabile a pre]ului gaze-
lor naturale importate, e-
volu]ie care a stopat cre[-
terea estimat\ ini]ial pen-
tru 1 aprilie 2007. a
au declarat surse din
partid. Parlamentul a
respins raportul SRTv pe
anul 2006, ceea ce a con-
dus la demiterea `ntre-
gului Consiliu de Admi-
nistra]ie al TVR. Grupu-
CM
YK
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Din luna august ne
alegem fondul de
pensii obligatoriu
Criz\ de roviniete
PAGINA 6
CM
YK
Suspendarea
ministrului Nagy,
ultima lovitur\
`ncasat\ de
Cabinetul T\riceanu
PAGINA 7
S\pt\m=n\ neagr\
la frontiera de est
PAGINA 10
17 str\zi din Ia[i
au intrat
`n repara]ii capitale
Giurgiu [i pentru noul PAGINA 11
Consiliu de Administra-
]ie al TVR. Grupurile
rile parlamentare [i co- Meteo
parlamentare ale PSD
Z
misiile de cultur\ au a-
vut termen [apte zile, au solicitat am=narea cu
termen care a expirat `n `nc\ o s\pt\m=n\ a ter- ~nnorat
menului pentru formula- maxima 25 °C
30 mai, pentru a face
propuneri pentru un `n- rea propunerilor nomi- minima 17 °C
locuitor al lui Tudor nale `n acest sens. a sursa: www.intellicast.com
2 Mar]i, 12 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCLXXXVI)
~nfiin]area
Patriarhiei Ortodoxe
din Rusia (VI)
Una dintre primele m\suri
luate de ]arul Mihail Roma-
nov a fost rechemarea din e-
xil a tat\lui s\u, care a fost
ales patriarh de soborul Bise-
ricii Ruse, sub numele de Fi-
laret. ~n mâinile patriarhului
se vor afla destinele ]\rii, ]a-
rul ocupând un rol secund, `n
timp ce tat\l lui a fost un fel
de prim-ministru atotputer-
nic. Noul patriarh a cerut la
Sinodul de la Moscova din
1620 rebotezarea catolicilor,
combaterea purgatoriului [i a
doctrinei despre „Filioque“, a
calendarului gregorian, pre-
cum [i a altor practici intro-
duse de iezui]i printre orto-
doc[i; au fost condamnate
„Evanghelia `nv\]\toare“, ti-
p\rit\ `n Ucraina, dup\ unele
modele apusene, fiind chiar
ars\ `n 1627, [i „Catehismul
lui Lauren]iu“. Tot atunci
s-au semnalat [i unele prac-
tici str\ine de `nv\]\tura or-
todox\: facerea semnului
Sfintei Cruci cu dou\ degete
`n loc de trei, cântarea de do-
u\ ori [i nu de trei ori a cu-
vântului „Aliluia“ `n post [.a.
~ns\ nici tip\riturile de c\r]i
rituale de pe vremea patri-
arhului Filaret [i a urma[ilor
s\i, Ioasaf (1633-1640) [i Iosif
(1642-1652), nu au fost lipsite
de gre[eli. Astfel a ap\rut o
ne`ncredere `n textele biseri-
ce[ti. O parte dintre credin-
cio[ii ru[i erau dependen]i de
Mitropolia de la Kiev - din ca-
drul statului polon cuprin-
z=nd [i pe ortodoc[ii din Litu-
ania [i Ucraina- fiind supu[i
multor persecu]ii, `ndeosebi
`n urma activit\]ii misionari-
lor iezui]i, ajungându-se ca
`n 1564 religia ortodox\ s\ fie
considerat\ tolerat\ `n urma
legiuirilor catolice. Credincio-
[ii ortodoc[i erau `njosi]i, iar
Ortodoxia considerat\ „cre-
din]a vulgului“. Mitropolitul
abia se putea `ngriji de aceas-
t\ credin]\ „vulgar\“, [i nu-
mai `n loca[uri improprii, din
lemn, nicidecum `n biserici
zidite, care nu erau `ng\duite
de „panii“ polonezi. Situa]ia s-
a `nr\ut\]it dup\ `nglobarea
administrativ\ la Polonia a
Lituaniei `n 1569, când au ve-
nit `n ]ar\ numero[i coloni[ti
str\ini ca arenda[i, care ex-
ploatau pe ortodoc[i conform
principiului feudal: când ace[-
tia voiau s\ ridice o biseric\,
trebuiau s\ cumpere cu bani
grei aprobarea arenda[ului.
(Rubric\ realizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
O lec]ie de bun\tate
Generalul Turenne, un vestit
osta[ francez, a observat `n
timp ce inspecta trupele de
sub comanda sa, c\ unul din-
tre cei mai viteji ofi]eri avea,
din pricina c\ era s\rac, un
cal foarte slab. A doua zi, Tu-
renne l-a invitat pe acest o-
fi]er la mas\. Dup\ mas\ i-a
zis: „C\pitane, am s\-]i cer un
serviciu [i sper c\ nu m\ vei
refuza. {tii c\ nu mai sunt de
treizeci de ani, a[a c\ nu mai
pot `nc\leca u[or caii prea iu]i.
~ns\ calul dumitale pe care l-
am v\zut ieri mi se potrive[te
de minune. N-ai vrea s\ mi-l
dai?“. Ofi]erul, crezând c\ face
generalului un serviciu, a con-
sim]it imediat, [i a primit `n
schimb unul dintre cei mai
buni cai din armat\. (Grigorie
Com[a, O mie de pilde)
EVANGHELIA ZILEI
Deschide u[a inimii lui Hristos
Iisus a spus: „S\ nu a-
ve]i nici aur, nici argin]i,
nici bani `n cing\torile
voastre; nici traist\ pe
drum, nici dou\ haine,
nici `nc\l]\minte, nici to-
iag; c\ vrednic este lucr\-
torul de hrana sa. ~n orice
cetate sau sat ve]i intra,
cerceta]i cine este `n el
vrednic [i acolo r\mâne]i
pân\ ce ve]i ie[i. {i in-
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
P\rintele trebuie
s\ fie aspru sau
bl=nd cu copilul s\u?
~n ultima vreme a ve-
nit adesea vorba des-
pre problemele care
pot interveni `ntre p\-
rin]i [i copii. Adesea,
copiii nu se poart\ su-
ficient de respectuos [i
cu destul\ recuno[tin-
]\ fa]\ de p\rin]i, dar
nici p\rin]ii nu sunt
`ntotdeauna irepro[a-
bili. Spune-m mi, deci,
care sunt datoriile pe
care p\rintele le are
fa]\ de copilul s\u.
~n dou\ cuvinte, copiii
le datoreaz\ p\rin]ilor
dragoste [i respect. La
r=ndul lor, p\rin]ii tre-
buie s\ fac\ `n `ntreaga
lor via]\ tot ceea ce este
de natur\ s\ le aduc\
dragostea [i respectul
copiilor. Din p\cate, ve-
dem adesea c\ sunt des-
tul de mul]i p\rin]ii care
nu `n]eleg c\ fa]\ de copii
nu trebuie s\ se poarte
ca [i cu ni[te sclavi. Ade-
sea, p\rin]ii `i pun pe co-
pii s\ cer[easc\ sau s\
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul
Onufrie cel Mare
Cuviosul Onufrie a fost
un mare sihastru din E-
gipt, care a tr\it pe la a-
nii 350-400. La `nceput a
vie]uit, o vreme, `n m\-
n\stirea Ermopole, din
p\r]ile Tebaidei, apoi s-a
retras `n pustie, f\r\ s\
mai vad\ vreun om timp
de [aizeci de ani. Aici [i-a
g\sit pacea inimii [i se
ruga nu doar pentru el, ci
pentru toat\ Biserica [i
pentru necazurile oame-
nilor din lume. Tr\ia din
osteneala mâinilor sale,
hr\nindu-se din roadele
CALENDARUL ZILEI
trând `n cas\, ura]i-i, zi-
când: «Pace casei aceste-
ia». {i dac\ este casa ace-
ea vrednic\, vin\ pacea
voastr\ peste ea. Iar de nu
este vrednic\, pacea voas-
tr\ `ntoarc\-se la voi. Cine
nu v\ va primi pe voi, nici
nu va asculta cuvintele
voastre, ie[ind din casa
sau din cetatea aceea, scu-
tura]i praful de pe picioa-
munceasc\ ori pur [i
simplu `i umilesc f\r\
mil\. Acestora trebuie s\
li se aminteasc\ un prin-
cipiu simplu: prima `nda-
torire pe care o are un
p\rinte este aceea de a
oferi copilului s\u pro-
tec]ie `mpotriva pericole-
lor de natur\ fizic\ sau
psihic\ [i de a-i crea un
mediu potrivit pentru ca
acel copil s\ creasc\ ar-
monios din toate puncte-
le de vedere.
Dar unii copii au parte
de at=t de mult\ aten-
]ie din partea p\rin]i-
lor, `nc=t atunci c=nd
cresc nu [tiu pe ce lu-
me se afl\. Pentru c\
nu au avut parte de
nici o greutate `n via-
]\, nu [tiu s\ dep\-
[easc\ problemele cu
care inevitabil urmea-
z\ s\ se confrunte.
Atunci c=nd un p\rin-
te `[i alint\ `n mod exa-
gerat copilul, el face o
unui smochin din apropi-
ere. Cuviosul Onufrie a
murit `n anul 400 [i a
fost `ngropat de Cuviosul
Pafnutie.
Tot ast\zi, Biserica fa-
ce pomenirea Cuviosului
Onufrie cel Mare; a Cuvi-
osului Petru Atonitul; a
Sfintei Muceni]e Antoni-
na; a Sfântului Ioan os-
ta[ul; a Cuviosului Zinon
[i a Cuviosului Iulian.
Mâine, Biserica face
pomenirea Sfintei Muce-
ni]e Achilina.
~n ziua de 12 iunie,
istoria consemneaz\:
a „Ziua interna]iona-
l\ `mpotriva muncii copi-
ilor“;
a 1912 – S-a n\scut
Alexandru Balaci, critic
[i istoric literar, membru
al Academiei Române (d.
2002 );
a 1934 – La Londra
au fost inaugurate tre-
cerile de pietoni;
a 1980 – A murit tra-
duc\torul Andrei Ion De-
leanu, cunoscut, printre
altele, drept autorul tra-
rele voastre. Adev\rat
gr\iesc vou\, mai u[or va
fi p\mântului Sodomei [i
Gomorei, `n ziua judec\]ii,
decât cet\]ii aceleia.“ (Ma-
tei 10, 9-15)
***
Capitolul al X-lea al E-
vangheliei Sfântului A-
gre[eal\. Copilul nu tre-
buie supus unor presiuni
de natur\ psihic\, el nu
trebuie s\ [tie care sunt
dificult\]ile financiare a-
le familiei sale, dar orice
copil trebuie s\ [tie c\ lu-
crurile de care se bucur\
sunt dob=ndite, prin
munc\ cinstit\ [i prin
efort de c\tre p\rin]ii
s\i. C=nd `n]elege acest
mecanism al vie]ii, copi-
lul va dob=ndi o corect\
viziune asupra lumii – [i
deci va [ti s\ evalueze
corect lucrurile materia-
le din jurul s\u. Dimpo-
ducerii adnotate `n limba
român\ a sonetelor shakes-
peariene (n. 20.IV.1903);
a 1987 – R\zboiul Re-
ce: Pre[edintele SUA Ro-
nald Reagan `l provoac\
`n mod public pe liderul
sovietic Mihail Gorbaciov
s\ dispun\ d\râmarea
Zidului Berlinului, la
109 ani de la declararea independen]ei Filipinelor
Istoria Filipinelor do-
vede[te c=t de inaccesibil
este pentru statele mici
cercul autoritar [i exclu-
sivist al marilor puteri.
~n fa]a unui interes
strategic sau economic
al unei ]\ri puternice,
dorin]a de libertate a
unei na]iuni slabe nu
valoreaz\ nimic.
Arhipelagul Filipine a
fost colonizat spre
sf=r[itul secolului XVI
de c\tre spanioli. B\[ti-
na[ii s-au acomodat `n-
cetul cu `ncetul cu st\p=-
nii care erau uneori des-
tul de greu de suportat,
iar o opozi]ie destul de
`nsemnat\ a venit din
partea preo]ilor locali. ~n
1892, `n capitala Manila
a luat na[tere o societate
postol [i Evanghelist Ma-
tei prezint\ alegerea celor
12 Apostoli. Dup\ alegere,
Domnul Iisus le d\ sfaturi
referitoare la misiunea de
propov\duire a Evanghe-
liei. Principala lor misiune
era de a transmite `n fie-
care cas\ binecuvântarea
divin\ [i pacea lui Hristos.
~n cuvintele fragmentului
evanghelic de ast\zi pu-
tem g\si un r\spuns la
lipsa de armonie din anu-
mite familii. Acolo nu mai
s\l\[luie[te Hristos, ini-
mile devin reci [i chema-
triv\, copilul care are
prea multe libert\]i [i ca-
re crede c\ toate lucruri-
le `n via]\ sunt u[or de
ob]inut, acela va tr\i cu o
viziune deformat\ asu-
pra lumii.
Cum r\m=ne cu dato-
riile spirituale ale p\-
rintelui fa]\ de copil?
F\r\ `ndoial\, purt\m
`ntr-o mare m\sur\ res-
ponsabilitatea pentru de-
venirea spiritual\ a copi-
ilor no[tri [i, deci, sun-
tem responsabili `n mare
m\sur\ pentru m=ntui-
Poarta Brandenburg
(Berlin);
a 1991 – ~n Rusia este
pentru prima dat\ ales
un pre[edinte direct de
c\tre popor. Boris El]`n
câ[tig\ alegerile cu 55%
dintre voturi;
a 1994 – Austria se
decide printr-un referen-
secret\ revolu]ionar\
numit\ Katipunan. La
`nceput, membrii erau
destul de pu]ini, dar cu
timpul societatea respec-
tiv\ a crescut impresion-
ant de mult, `nc=t era
deosebit de dificil pentru
lideri s\ ]in\ ascunse
planurile revolu]ionare.
~ntr-adev\r, `n 1896,
spaniolii au aflat de exis-
ten]a grup\rii, for]=nd
astfel izbucnirea unei re-
volte premature. Rebe-
liunea a `nceput `n mar-
tie 1897, sub conducerea
unui t=n\r de doar 28 de
ani, Emilio Aguinaldo.
Revolu]ia s-a `ncheiat
f\r\ vreun rezultat de-
osebit.
~n aprilie 1898, R\z-
boiul Spaniol-American
rea Sa nu mai aude. Iisus
st\ la u[\ [i bate. Este dis-
cret [i a[teapt\ ca tu s\ fii
cel care-I deschizi. Te las\
ca tu s\ alegi momentul.
Deci nu `ntârzia la nesfâr-
[it! Gr\be[te-te [i deschi-
de u[a inimii tale lui Hris-
tos, D\t\torul de via]\.
Când El intr\, toate va-
lurile [i furtunile vie]ii
`nceteaz\ [i `n inima ta va
s\l\[lui pacea lui Dumne-
zeu. (Rubric\ realizat\ de
pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
rea lor. Credin]a este un
dar [i o mo[tenire: dac\
un copil cre[te cu credin-
]a `n suflet, atunci poar-
t\ cu el o comoar\ pe ca-
re o va pre]ui mai t=rziu.
Dac\ noi nu le transmi-
tem copiilor no[tri cre-
din]a, putem ca prin a-
ceasta s\-i condamn\m
la o via]\ departe de
Dumnezeu. Urm\rile ne-
faste ale acestei educa]ii
lipsite de bucuria de a
crede `n Dumnezeu vor fi
mai drastice dec=t am fi
crezut. (Rubric\ realiza-
t\ de Petru AVRAM)
dum `n favoarea ader\rii
la Uniunea European\;
a 2003 – A decedat
Gregory Pek, actor ame-
rican, unul dintre cei mai
cunoscu]i actori de la
Hollywood, câ[tig\tor al
Premiului Oscar pentru
cel mai bun actor `n anul
1962 (n. 1916). a
a `ncheiat perioada ocu-
pa]iei brutale a Filipi-
nelor: o serie de victorii
americane a culminat
`n anihilarea flotei spa-
niole din Pacific, prin
lupta din Golful Mani-
la. ~n momentul acela,
fostul lider revolu]ionar
Aguinaldo a revenit din
Hong-Kong, ajut=ndu-i
pe americani `n lupta
acestora. Mi[carea re-
volu]ionar\ filipinez\ a
ren\scut, iar pe 12 iu-
nie 1898 a fost decla-
rat\ independen]a Fili-
pinelor. Aguinaldo de-
venea [eful unui gu-
vern pe care tot el `l
stabilise. Recunoa[te-
rea total\ din partea
SUA a venit abia la 4
iulie 1946. (F.H.)

SFATURI DUHOVNICE{TI
Poluarea [i cur\]ia inimii
- convorbire cu un pustnic al zilelor noastre -
~n zilele noastre, P\rinte, se
vorbe[te la tot pasul de polu-
are. Poluare `n atmosfer\,
poluare `n mare, pretutin-
deni poluare. Dar, dac\ polu -
area fizic\ se afl\ la un nivel
de `nceput, poluarea mediu -
lui spiritual modern se situ-
eaz\ la un nivel incalculabil.
Cum este cu putin]\ ca, `n a-
cest mediu necurat [i poluat,
s\ te men]ii cre[tin curat cu
inima?
Nu spun, fiule, c\ mediul nu
exercit\ oarecare influen]\ asu-
pra cre[tinului. Dar cel care „se
contamineaz\“ at=t de u[or din
mediul exterior `nseamn\ c\ n-a
dob=ndit cu adev\rat cur\]ia i-
nimii. Cred, deci, c\ ar trebui s\
te m=hneasc\ nu faptul c\
tr\ie[ti `ntr-un mediu poluat, ci
c\ n-ai aflat p=n\ acum o cale de
a-]i cur\]i inima. Cele mai sigure
[i mai rodnice c\i sunt luarea
aminte la sine, rug\ciunea [i
Sf=nta ~mp\rt\[anie, adic\ par-
ticiparea la via]a `ntru Hristos.
Inima curat\ r\m=ne `n harul
lui Hristos, chiar de s-ar g\si `n
cel mai murdar mediu, ca un
m\rg\ritar `n noroi.
Care este cea mai mare
necur\]ie a inimii, P\rinte?
M=ndria. Dup\ ea vin toate
celelalte murd\rii [i necur\]ii.
LUMINA}I-V| FA}A
Administra]ie, sport, cultur\
de Lucian VASILIU
Muzeul „Mihai Eminescu“
din parcul Copou (institu]ie cul-
tural\ proiectat\ de interbelicii
no[tri) a fost finalizat `n anul,
tulbure, 1989.
Destina]ia ini]ial\ (p\str=nd
nucleul muzeal) a fost modifica-
t\ `n chip fericit, dup\ schimb\-
rile din estul Europei.
Spiritul eminescian, prezent
`n cl\direa cu turnule]e (arhi-
tect Virgiliu Onofrei, cu spri-
jinul Prim\riei [i al Consiliului
Jude]ean Ia[i), beneficiaz\ as-
t\zi de dou\ repere fertile.
Aripa din st=nga a muzeului
este `nnobilat\, de 15 ani, de i-
nimoasa [i dinamica Funda]ie
„Prietenii Ia[ului - ing. Emil
Alexandrescu“, constituit\ `n
anul 1992, `n memoria primului
primar ie[ean ales dup\ 1989.
Aripa din dreapta a muzeului
este ast\zi Casa de Cultur\
„Mihai Ursachi“ (poetul, exila-
tul revenit, spiritul civic remar-
cabil).
Explozia de funda]ii, asocia]ii
(O.N.G.-uri, pe scurt) din ulti-
mii ani este un semn bun. Ori-
zontul de a[teptare a publicului
s-a `mplinit. Dreptul la asociere
d\ roade. ~n contextul `n care,
din p\cate, multe tipuri de aso-
ciere sunt formale, fragile sau
(unele) interesante doar finan-
ciar, Funda]ia „Prietenii Ia[u-
lui“ este o certitudine animat\
coerent de doamna Marieta Ale-
xandrescu, so]ia memorabilului
inginer, sportiv, demnitar.
Detalii afl\m din textele de
`nt=mpinare scrise de Gheorghe
Nichita (actualul primar al ur-
bei noastre), de academicianul
Constantin Ciopraga, de Marie-
{i cum putem noi dob=ndi
cur\]ia, P\rinte? Noi, cei
care tr\im `n lume, `ntr-oo so-
cietate dominat\ de confuzie,
violen]\, agita]ie [i agonie, o
lume `n care se `mp=nze[te
ra]ionalismul, iar sufletul [i
duhul se afl\ `ntr-uun nelini[-
titor regres, cum putem noi
g\si pacea?
Cred, frate, c\ Domnul a avut
`n vedere [i epoca noastr\, cu
conven]iile ei moderne. Aici
poate face minuni rug\ciunea
ne`ncetat\ a min]ii, dac\ ne `n-
so]e[te, dup\ puteri, ziua `n-
treag\, la diversele noastre ac-
tivit\]i [i ocupa]ii lume[ti, chiar
[i atunci c=nd lumea se adun\,
sufocant, `n jurul nostru. Nu-
mele lui Hristos va a[terne `n
minte [i `n inim\, prin rug\ciu-
ne, lini[tea cea mult dorit\.
Pentru aceasta, `ns\, e ne -
voie de mult\ practic\ [i
mult\ priveghere duhovni -
ceasc\...
Fire[te. Cum altfel s\ lu\m
cununa p\cii? A[a, f\r\ de oste-
neal\? Pacea l\untric\ a lui
Hristos este o biruin]\ asupra
tuturor lucrurilor `ntinate, indi-
ferent dac\ vie]uie[ti `n pustie
sau `n aglomera]ia lumii. (a
consemnat arhim. Ioanikios
KOTSONIS)
ta Alexandrescu (alc\tuitoare,
`mpreun\ cu infatigabila doam-
n\ Olga Rusu, a volumului de-
dicat celor 15 ani de istorie a
prestigioasei funda]ii).
Ie[ean veritabil (mul]i dintre
noi am venit la Ia[i din Co]u[ca,
Dorohoi, Criste[ti sau B=rlad),
Emil Alexandrescu a urmat cur-
surile [colilor ie[ene, s-a remar-
cat ca inginer constructor (in-
clusiv `n ipostaz\ de lucid [i ge-
neros director), a f\cut parte
din Parlamentul României (cel
entuziast, romantic, din anii
1990-1991), a fost numit primar
`n 1991 [i reales, prin vot, `n
1992.
Am avut fericita ocazie s\-l
cunosc `n mai multe ipostaze,
dup\ 1990: navet=nd, ca demni-
tar, `ntre Ia[i [i Bucure[ti; reci-
t=nd, la o agap\, din poemele
lui G. Top=rceanu; evoc=nd anii
de sportiv al CSM-ului, c=nd ju-
ca fotbal `n forma]ia de aur a
OPINII & COMENTARII
Ia[ului… De altfel, `n tot ceea
ce f\cea, Emil Alexandrescu im-
prima amprenta d\ruirii [i fair-
play-ului.
Nu `nt=mpl\tor, stadionul
din Copou `i poart\ numele.
Stadion pe care `l onorez de c=te
ori am posibilitatea, `n compa-
nia unor prieteni culturali sub-
stan]iali, de la academicianul
Valeriu Cotea la poetul Cezar
Iv\nescu.
Volumul omagial de acum e o
pild\ de cum se poate lucra te-
meinic, discret [i modest, `ntr-un
ora[ care ne ofer\ ]inut\, mo-
numente, continuitate. Cartea e
un model de `ntreprindere bine
articulat\, `n formula pe care
ne-au l\sat-o pa[opti[tii, ju-
nimi[tii, interbelicii.
Pe scurt exprimându-ne, opul
se constituie `ntr-o ampl\, con-
ving\toare [i expresiv\ m\rtu-
rie despre anii Ia[ului recent,
`nsum=nd teme, confesiuni, e-
voc\ri semnificative, semnate
de nume prestigioase ale euro-
penit\]ii noastre cultural-ad-
ministrative, de la Grigore Ilisei
la Stelian Dumistr\cel, de la
Constantin Romanescu la Ion
H. Ciubotaru, de la Natalia
D\n\il\ la Maria Hatmanu, de
la Valentin Ciuc\ la Constantin
Simirad.
Ca [i `n alte rânduri, expri-
m\m cre[tine[ti felicit\ri vred-
nicei familii f\uritoare de c\r]i
esen]iale, Viorela [i Codrin L\-
c\tu[u.
{i, `n final, citatul latinesc
relansat nou\ de magistrul
Constantin Ciopraga: FLUC-
TUAT, NEC MERGITUR (Se
`nclin\, dar nu se scufund\!) -
cu dedica]ie special\ navei „E-
mil Alexandrescu“, nav\-vehi-
cul a dialogului [i lucr\rii spiri-
tuale de calitate.
* Lucian Vasiliu este scriitor, coordona-
tor al revistei „Dacia literar\“
Mar]i, 12 iunie 2007
EDITORIAL
Nevoie de securitate
a Atunci c=nd episcopul este for]at s\ se
fereasc\ de a se apropia de credincio[i,
normalul rela]iilor din Biseric\ este afectat a
de diac. Nicolae DIMA
Miercurea trecut\, un t=-
n\r de 27 de ani s-a aruncat
asupra ma[inii Papei Bene-
dict XVI, `n Pia]a „Sf=ntul
Petru“ din Vatican. Eveni-
mentul a f\cut `nconjurul
planetei, de[i nu a avut ur-
m\ri de nici un fel. T=n\rul,
dup\ cum s-a v\zut `n urma
controlului medical ulterior,
suferea de o boal\ psihic\ se-
ver\, iar gestul s\u a fost mo-
tivat doar de dorin]a de a a-
trage aten]ia asupra sa, nu de
inten]ia a de a-l ataca pe Pon-
tif. Totu[i, posturile de televi-
ziune [i presa scris\ au folosit
momentul pentru a readuce
`n aten]ie ziua de 13 mai
1981, c=nd un b\rbat de na-
]ionalitate turc\ l-a `mpu[cat
pe papa Ioan Paul II. De[i
motiva]iile celor doi agresori
sunt complet diferite, ac]iu-
nile lor au `n comun momen-
tul `n care au fost puse `n
practic\: miercuri diminea]\,
pe parcursul traseului pe care
papa `l str\bate pentru a a-
junge la locul audien]elor
generale. Audien]a aceasta
este un cuv=nt de binecuv=n-
tare, `nso]it de o rug\ciune,
pe care papa le roste[te de la
un balcon al cl\dirilor ce de-
limiteaz\ celebra pia]\. Sunt
c=teva minute `n care oricine
poate s\-l vad\ [i s\-l aud\
pe Episcopul Romei [i este, de
asemenea, pentru pap\, un
bun prilej de a se exprima
public referitor la unele din-
tre problemele zilei, fie ele de
ordin religios, etic ori social.
~n urma atentatului care
ar fi putut s\-l coste via]a pe
Ioan Paul II, papamobilul a
fost blindat, iar deplas\rile
cu ma[ina decapotat\ au de-
venit o raritate. Oric=t de
mult s-au str\duit, designerii
de la Mercedes nu au reu[it
s\ fac\ un papamobil care s\
nu arate ca o cu[c\. Papa a
fost for]at totu[i s\ foloseasc\
ma[ina aceea, prin care cel
pu]in avea posibilitatea de a
vedea [i de a fi v\zut. For]ele
de securitate [i trupele spe-
ciale ale Vaticanului [i-au
`n\sprit atitudinea fa]\ de cei
`n vecin\tatea c\rora se afla
papa. Garda elve]ian\ [i jan-
darmeria au `nceput s\ fie
mult mai precaute, iar pe
l=ng\ gardienii `mbr\ca]i `n
celebra uniform\ de parad\,
mul]i agen]i au fost `mbr\ca]i
`n civil [i au `mp=nzit aria de-
plas\rilor pontificale. A fost
pus la punct un sistem de su-
praveghere video a Pie]ei
„Sf=ntul Petru“ [i oricine do-
re[te s\ intre `n spa]iul din
fa]a celei mai cunoscute cate-
drale din lume trebuie s\
treac\ printr-un filtru de de-
tectare a metalelor. Securita-
tea papei a fost asigurat\, iar
`ndelungatul pontificat al lui
Ioan Paul II, `n care inciden-
tele de genul celui din 1981
nu s-au repetat, a dovedit a-
cest fapt.
Totu[i, agen]iile de pres\
au dezv\luit c\ au mai fost,
de-a lungul anilor, diferite
3
persoane care au for]at p\-
trunderea `n vecin\tatea ime-
diat\ a papei. Unul dintre ce-
le mai cunoscute cazuri este
cel al unui t=n\r de 23 de ani,
care, `n ianuarie 1989, a
`ncercat prin for]\ s\ intre la
pap\, strig=nd c\ este un pro-
fet trimis de Dumnezeu. El a
fost re]inut de for]ele de or-
dine, iar dup\ ce s-a stabilit
c\ [i el suferea de o problem\
psihic\, a fost extr\dat `n
]ara sa de origine, Anglia, f\-
r\ a suferi alte repercusiuni.
Alte evenimente similare au
fost [i vor r\m=ne inevitabile,
dar atentate cu urm\ri grave
nu se pot produce prea u[or `n
chiar inima Vaticanului, mai
ales c\ pe fiecare din cl\diri
se afl\ tr\g\tori de elit\, care
mereu scruteaz\ pia]a prin
luneta pu[tii.
Nepl\cutul incident, care
de altfel a fost tratat cu indi-
feren]\ de Papa Benedict
XVI, aduce `n discu]ie un alt
lucru important: acela de a
stabili p=n\ unde poate mer-
ge stricte]ea m\surilor de se-
curitate ce se pot lua pentru
a-l proteja pe cel mai impor-
tant om din Biserica Catolic\.
Imagina]i-v\: papamobilul es-
te blindat, iar Pontiful nu
poate oferi binecuv=nt\ri de-
c=t prin geam; luneti[tii te ur-
m\resc de peste tot; gardurile
de fier [i cordoanele de jan-
darmi delimiteaz\ strict arii-
le de acces; la poarta Vatica-
nului, poli]ia italian\ este `n
alert\ pentru a prelua even-
tualii infractori. ~n atmosfera
aceasta, c=t de mult se mai
poate vorbi despre importan-
ta rela]ie de p\rinte-fiu care
trebuie s\ se stabileasc\
`ntre episcop [i cei pe care el
`i p\store[te? Este mai im-
portant s\ fie luate toate
m\surile de precau]ie [i de
securitate sau ar fi mai bine
s\ fie p\strat\ c\ldura unui
dialog pastoral pe care te
a[tep]i s\-l g\se[ti la Vatican
mai mult dec=t `n oricare alt
col] al lumii catolice?
Oameni cu probleme psi-
hice se g\sesc peste tot, iar
gesturile de genul celui de la
Roma de acum o s\pt\m=n\
se pot `nt=mpla [i la Atena, [i
la Bucure[ti, [i la Ia[i. Dar es-
te un lucru foarte important
ca episcopul care a slujit Li-
turghia oriunde `n lume, la
ie[irea din biseric\ s\ ofere
binecuv=ntare, `n mod direct,
celor pentru care s-a rugat `n
timpul slujbei. Bine`n]eles c\
este nepl\cut, ca episcop, s\
fii `nghesuit [i chiar aproape
strivit de mul]ime, iar ordi-
nea pe care c=]iva diaconi sau
chiar c=]iva jandarmi o pot
stabili `ntr-o asemenea cir-
cumstan]\ este binevenit\.
Dar atunci c=nd episcopul es-
te for]at s\ se fereasc\ de a se
apropia de credincio[i, nor-
malul rela]iilor din Biseric\
este afectat. Trist este c\ si-
tua]ii de genul celor de mier-
curea trecut\ nu vor face de-
c=t s\ sublinieze importan]a
jandarmeriei [i a poli]iei `n
cadrul slujbelor religioase -
ceea ce nici `n Ortodoxie, nici
`n Catolicism, nu este un fapt
firesc [i de dorit. a
4 Mar]i, 12 iunie 2007
PE SCURT
Stare]ul M\n\stirii
Vl\diceni
a plecat la Domnul
Stare]ul M\n\stirii Vl\diceni,
din jude]ul Ia[i, proto-
singhelul Meletie Cucoar\, a
trecut la cele ve[nice du-
minic\ seara, la doar 46 de
ani. P\rintele Meletie [i-a
`nceput via]a monahal\ la
M\n\stirea Horai]a, din
jude]ul Neamt, `n anii ’80, iar
`n 1993, ~nalt Prea Sfin]itul
Daniel, Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, l-a hirotesit pro-
tosinghel. „Trecerea sa din
aceast\ via]\ la o v=rst\ `nc\
t=n\r\ a `ndurerat inimile os-
tenitorilor de la Centrul
Eparhial, `n primul r=nd a
IPS Mitropolit Daniel, a
soborului M\n\stirii
Vl\diceni, a monahilor [i sluji-
torilor Bisericii care l-au
cunoscut. Protosinghelul
Meletie a `ntrat `n via]a mo-
nahal\ la M\n\stirea
Horai]a. ~n ob[tea de aici,
p\rintele Meletie s-a remarcat
ca un foarte harnic monah, fi-
ind econom“, a declarat pen-
tru Radio Trinitas arhiman-
dritul Timotei Aioanei, exarh
cultural al Arhiepiscopiei
Ia[ilor.
~n anul 1997, protosinghelul
Meletie Cucoar\ a devenit
stare]ul M\n\stirii Vl\diceni.
~n timpul st\re]iei sale, cu
ajutorul Centrului Eparhial
Ia[i [i a unor m\n\stiri, la
Vl\diceni s-a construit o fru-
moas\ biseric\, care a fost [i
pictat\, s-a amenajat un para-
clis, s-a construit o cas\ mo-
nahal\, iar `n prezent se con-
struie[te un nou corp pentru
monahi, cu trapez\ [i c=teva
chilii. „M\n\stirea Vl\diceni
a ren\scut, dup\ ce o pe-
rioad\ de 40 de ani a fost
`nchis\ de regimul comunist,
iar dorin]a unor credincio[i [i
a unor monahi a fost ca ea s\
fie ref\cut\ pe vechiul am-
plasament, p\str=ndu-se
tradi]ia `ndelungat\ `n poiana
aceea de l=ng\ cetatea
Ia[ilor“, a mai spus arhim.
Timotei Aioanei.
Stare]ul M\n\stirii Vl\diceni
va fi `nmorm=ntat m=ine, `n
jurul orei 10.00, `n curtea
M\n\stirii Vl\diceni, `ntruc=t
el este ctitor la aceast\
m\n\stire. La slujba
`nmorm=nt\rii sunt a[tepta]i
s\ participe numero[i monahi,
preo]i de mir [i credincio[i cu
care el a ]inut leg\tura.
A 35-a `nt=lnire
a secretarilor
Conferin]elor
episcopale
din Europa
~n perioada 14 - 18 iunie a.c.,
la Minsk, `n Belarus, se va
desf\[ura a 35-a `nt=lnire a
secretarilor Conferin]elor epis-
copale din Europa. Tema
`nt=lnirii este „Migra]ii: o sfi-
dare pentru Europa“, in-
formeaz\ Radio Vatican. Alte
subiecte pe ordinea de zi sunt:
colaborarea dintre Confe-
rin]ele episcopale din Europa
`n domenii pastorale urgente,
societatea mijloacelor de co-
municare, responsabilitate
pentru crea]ie, raportul cu
musulmanii, probleme legate
de ecumenism, `n special
preg\tirea delega]iilor Confe-
rin]elor episcopale care vor
participa la cea de a III-a
Adunare Ecumenic\ Europea-
n\ de la Sibiu, din perioada 4
- 9 septembrie 2007. a
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
Primul atelier de lucru al proiectului
„Hristos `mp\rt\[it copiilor“ `n Capital\
Ieri, 11 iunie 2007, la
Protoieria III Capital\, a
avut loc lansarea oficial\
a proiectului catehetic in-
titulat „Hristos `mp\rt\-
[it copiilor“ `n Bucure[ti.
~n prezen]a tuturor preo-
]ilor din Protopopiatul III
Bucure[ti- cca 60 de preo]i
-, dar [i a jurnali[tilor, p\-
rintele Constantin Na-
clad, managerul proiectu-
lui, a lansat ghidurile ca-
tehetice pentru copii, pre-
cum [i metoda de catehi-
zare interactiv\ pentru
parohii propus\ de Biseri-
ca Ortodox\ Rom=n\ [i
Organiza]ia World Vision
Romania. „Preo]ii din a-
cest protopopiat au primit
O biseric\-monument are nevoie de ajutor
a Pentru a nu disp\rea `n cur=nd, biserica din lemn din satul Or]i]a, jude]ul Maramure[, are nevoie
urgent\ de repara]ii a Biserica veche din lemn a fost construit\ `n jurul anului 1830 a Cele mai urgente
repara]ii le necesit\ acoperi[ul [i funda]ia a Biserica impresioneaz\ atât prin masivitatea lemnului,
cât [i prin decora]iile `n relief existente sub strea[in\, de o parte [i de alta a tindei [i a naosului a
Biserica din lemn din
satul Or]i]a, comuna Oar-
]a de Jos, jude]ul Mara-
mure[ (foto) are nevoie
urgent\ de repara]ii, alt-
fel, `n viitorul apropiat,
risc\ s\ nu mai existe.
„M\ adresez `n numele
unei comunit\]ii mici [i
cu venituri care provin
din pensii [i din rezul-
tatele muncii câmpului,
care din an `n an sunt tot
mai reduse. Scopul scri-
sorii nu este acela de a-i
comp\timi pe cons\tenii
mei, ci acela de a apela la
oamenii de bine [i cu sta-
re material\ mai bun\,
ca s\ ne `ntind\ o mân\
de ajutor, mai bine spus,
s\ ajute un monument de
arhitectur\ s\ nu dispa-
r\. Fac acest apel pentru
c\, suflete[te, m\ simt a-
proape de aceast\ biseri-
c\, iar p\rintele paroh,
Ioan Tomoioag\, fiind tâ-
n\r (proasp\t absolvent),
are mare nevoie de ajuto-
rul [i `ncurajarea cuiva“,
ne-a scris la redac]ie Ma-
Din cauza deterior\rii acoperi[ului, precipita]iile p\trund
`n interior, prin mai multe locuri, distrugând pictura
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
foarte bine acest proiect
[i, personal, cred c\ vom
avea o colaborare foarte
frumoas\ [i aici. De alt-
fel, `n acest protopopiat
,preo]ii au foarte mult\
activitate la parohiile lor,
diferite programe de ca-
tehez\, programe cu ti-
nerii, iar proiectul «Hris-
tos `mp\rt\[it copiilor» a
fost primit cu mare des-
chidere. Dezbaterea care
a avut loc la sala pro-
topopiatului a fost deschi-
s\ [i constructiv\. Atelie-
rul, care a devenit o dez-
batere public\, `n fapt es-
te urmarea conferin]ei de
pres\ care a lansat oficial
acest proiect la nivelul
ria Cotoi, fiic\ a satului
Or]i]a.
Banii aduna]i,
cheltui]i pe proiect [i
pe avizele necesare
demar\rii lucr\rilor
~n satul Or]i]a exist\
[i o biseric\ mai nou\, pe
care enoria[ii, prin bun\-
tatea, h\rnicia [i din pu-
]inul lor, au construit-o
`mpreun\ cu preotul pa-
roh prin anii ’80 ai se-
colului trecut.
~ns\ dac\ atunci au
reu[it din pu]inul lor s\
construiasc\ o nou\ bise-
ric\, acum nu mai reu-
[esc s\ o repare pe cea
veche. Din ce au reu[it s\
adune pân\ acum au
cheltuit pe proiect [i pe
avizele necesare pentru a
putea `ncepe lucr\rile.
„Toat\ documenta]ia pen-
tru `nceperea lucr\rilor
este aprobat\, lipse[te
doar partea material\,
pe care ne str\duim a-
rizarea formatorului (e-
ducatorului) pe m\sura
parcurgerii itinerariului
formativ `n cadrul grupu-
lui catehetic [i pe baza
experien]elor comune `m-
Patriarhiei Rom=ne, `n se `nscrie [i evenimentul
urm\ cu dou\ s\pt\m=ni. de ieri se desf\[oar\ `n
p\rt\[ite. Preo]ii din ca-
drul Protoieriei III Capi-
Urmatoarea etap\ va Rom=nia cu aprobarea
consta `n planificarea cur- Sf=ntului Sinod al BOR tal\ [i-au manifestat do-
sului de catehez\ pentru din sesiunea de lucru din rin]a de a continua aces-
un an de zile, `ncep=nd cu 17-18 ianuarie 2006, la te dezbateri [i cu alte o-
luna august“, ne-a spus ini]iativa Mitropoliei cazii [i au ar\tat interes
pentru acest program. ~n
pr. Constantin Naclad. Moldovei [i Bucovinei.
Ghidurile catehetice se „Unul dintre motivele viitor, dorim s\ implic\m
adreseaz\ copiilor cu v=rs- pentru care trebuie `m- `n activitatea catehetic\
te `ntre [ase [i [aptespre- br\]i[at acest nou pro- [i pe tinerii absolven]i de
zece ani [i sunt `nso]ite gram catehetic este cel de teologie [i pe profesorii
de `ndrum\tor pentru ca- natur\ pastoral-duhovni- de religie, urm=nd ca a-
tehet, toate fiind publica- ceasc\. Cateheza pune, ceste ore de catehez\ s\
se efectueze `n biseric\“,
te cu aprobarea Sf=ntu- `n ultim\ instan]\, baze-
lui Sinod [i cu binecuv=n- le unei vie]i duhovnice[ti. ne-a declarat pr. dr. Dinu
tarea PF P\rinte Teoc- Centrul de gravita]ie ca- Pompiliu, protopop al
tist, Patriarhul Bisericii de nu at=t pe informare, Protoieriei III Capital\,
Ortodoxe Rom=ne. c=t pe formarea [i asista- care s-a implicat `n mod
Proiectul „Hristos `m- rea celui educat [i, deopo- deosebit `n organizarea
p\rt\[it copiilor“ `n care triv\, cre[terea [i matu- evenimentului de ieri. a
cum s\ o ob]inem de la
cei binevoitori, care do-
resc s\ fac\ ceva pentru
aceste monumente deo-
sebit de valoroase [i, tot-
odat\, care doresc [i pot
s\ fac\ ceva pentru sufle-
tul lor. Popula]ia satului
este foarte `mb\trânit\,
satul foarte mic (mai pu-
]in de 100 de case) [i nu
exist\ posibilit\]i mate-
riale pentru astfel de lu-
cr\ri“, continu\ scrisoa-
rea dnei Maria Cotoi.
Costurile proiectului
s-au ridicat p=n\ la
aproximativ 3.500 de lei,
bani pe care cu greu pa-
rohia i-a adunat, `ns\ lu-
cr\rile de repara]ie se ri-
dic\ la cca 100.000de lei.
Ele au fost demarate, dar
fondurile necesare finali-
z\rii lor nu sunt suficien-
te.
De aceea, cei care do-
resc [i au posibilit\]i fi-
nanciare pot depune bani
`n contul parohiei des-
chis la BCR Baia Mare:
RO94RNCB0182034145
310001. a
Cele mai urgente nivelul terenului [i bârnele ce
formeaz\ talpa nu sunt ferite de
repara]ii le necesit\ umezeal\. Unele dintre ele au
acoperi[ul [i funda]ia intrat `n putrefac]ie, punând `n
pericol stabilitatea construc]iei.
Biserica veche din Or]i]a a Cu toate c\ acoperi[ul origi-
fost construit\ `n jurul anului nal - din lemn - a fost `nlocuit
1830 (nu se [tie cu exactitate), cu tabl\, „apropiindu-te, bise-
fiind modificat\ de-a lungul rica te impresioneaz\ atât prin
timpului. ~n anul 1966, turnul masivitatea lemnului, cât [i
s-a pr\bu[it [i a fost ref\cut la o prin decora]iile `n relief exis-
`n\l]ime mai mic\ fa]\ decât tente sub strea[in\, de o parte
cea ini]ial\. Mai târziu, biserica [i de alta a tindei [i a naosului.
a fost acoperit\ cu tabl\. ~n mo- De o valoare artistic\ deosebit\
mentul de fa]\, cea mai mare la acest monument este prid-
urgent\ o reprezint\ `nlocuirea vorul cu stâlpi masivi [i forme
acoperi[ului, care, de[i din ta- monumentale. Arta [i-a pus
bl\, s-a deteriorat [i, prin mai amprenta, de asemenea, [i asu-
multe locuri, precipita]iile p\- pra peretelui de vest al tindei,
trund `n interior, distrugând cu o adev\rat\ suit\ de frize
pictura. ~n plus, exist\ [i câteva ornamentale, adânc cioplite `n
locuri unde, din cauza precipi- lemnul de stejar [i armonios re-
alizate `n spa]iu, pe dou\ re-
ta]iilor, se distrug bârnele din
partea superioar\ a pere]ilor. gistre orizontale, una sub cu-
T\lpile sunt deteriorate `n mai nun\, `ngust\, iar cealalt\ la
multe locuri [i se distrug `n con- mijlocul peretelui, lat\ de 0,50
tinuare din cauza faptului c\ m, care `ncadreaz\ u[a“, adau-
soclul din piatr\ este practic la g\ Maria Cotoi.

Din luna august ne alegem fondul de pensii obligatoriu
a Autorit\]ile rom=ne au pus la punct noul sistem de pensii private structurat pe trei planuri sau piloni a Primul se refer\ la
actualul sistem de pensii de stat, al doilea la tinerii de p=n\ `n 35 de ani care vor fi obliga]i, de la 1 august, s\ contribuie financiar
la unul dintre fondurile private de pensii a Cel de-al treilea pilon a intrat `n vigoare `nc\ de la 1 mai [i va fi finan]at din contribu]ii
suplimentare, fiind deschis, complementar primilor doi piloni, persoanelor de p=n\ la 52,5 ani a Printre operatorii de pia]\ la care
angaja]ii se pot afilia pentru o pensie privat\ se num\r\ ING, Alianz }iriac, BCR Asigur\ri [i InterAmerican a Dac\ `ntr-un timp de 4 luni
salaria]ii de p=n\ `n 35 de ani nu ader\ la unul dintre fonduri, ace[tia vor fi distribui]i ulterior `ntr-un mod aleatoriu a
La 1 ianuarie 2008 va
intra `n vigoare sistemul
privat de pensii obligato-
riu, `n sensul c\ salaria]ii
cu v=rsta cuprins\ `ntre
18 [i 35 de ani vor `ncepe
s\ contribuie lunar, din
salariu, la acest sistem.
P=n\ la acea dat\, `nce-
p=nd cu luna august a a-
cestui an, persoanele care
se `ncadreaz\ `n sistem
vor avea dreptul s\ opte-
ze pentru unul dintre fon-
durile obligatorii de pen-
sii administrate privat.
~n caz contrar, ace[tia vor
fi distribui]i `n mod alea-
toriu la unul dintre fon-
durile de pe pia]\.
Sistemul de pensii,
construit
pe trei planuri
Denumite generic pi-
loni, cele trei planuri
care stau la baza noului
sistem de pensii din Ro-
m=nia [i care au menirea
de a `nlocui treptat actu-
alul sistem de stat, care
s-a dovedit a fi destul de
impotent `n a oferi pensii
decente persoanelor care
au trudit o via]\ `ntrea-
g\, sunt diferen]iate pe
categorii de v=rst\ [i o-
bliga]ii.
Astfel, Pilonul I este
reprezentat de actualul
sistem de stat, considerat
de autorit\]i falimentar.
Potrivit statisticilor, pen-
sia medie `n Rom=nia es-
te de 380 de lei noi [i
reprezint\ mai pu]in de
40% din salariul mediu
net, care e de 941 de lei
noi. Statisticile mai arat\
c\ un salariat rom=n con-
tribuie lunar la sistemul
de asigur\ri sociale pen-
tru 1,24 pensionari.
Pilonul II va intra `n
func]iune la 1 ianuarie
2008, c=nd tinerii cu
v=rsta cuprins\ `ntre 18
[i 35 de ani, salaria]i, vor
`ncepe s\ contribuie fi-
nanciar la unul dintre
Rom=nia,
]ar\ de pensionari
~n Romania, aproxi-
mativ 19,2% din popu-
la]ia Rom=niei are pes-
te 60 de ani, iar `n
2030, ponderea acesto-
ra va urca la 22%. ~n
prezent, v=rsta de pen-
sionare pentru femei
este, `n prezent, de 58
de ani [i o lun\, iar
pentru b\rba]i, de 63
de ani [i o lun\. V=rste-
le de pensionare vor
cre[te progresiv, astfel
`nc=t acestea vor ajun-
ge, p=n\ `n martie
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
fondurile private de pe
pia]\. De la 1 august
2007, aceast\ categorie
de persoane va avea drep-
tul s\ s\ `nscrie, prin in-
termediul unei cereri in-
dividuale, la unul dintre
fondurile private, dup\ o
atent\ examinare a ofer-
telor lansate de operatorii
de pia]\ [i ]\n=nd cont [i
de brand-ul operatorului,
care ofer\, `n cele din
urm\, o siguran]\ `n plus
c\ banii nu vor fi arunca]i
`n van. Dac\ `n intervalul
de 4 luni acordate sala-
ria]ii nu ader\ la unul
dintre fonduri, Casa Na-
]ional\ de Pensii `i va dis-
tribui `n mod aleatoriu.
Ne putem transfera
de la un fond privat
la altul
~n primul an de activi-
tate, 2 procente din cele
9,5 cu care contribuim `n
acest moment la asigur\-
rile sociale vor ajunge `n
administrare privat\. A-
cest procent va cre[te `n-
s\ cu c=te 0,5% `n fiecare
an, p=n\ la 6% `ntr-un in-
terval de 8 ani.
~n cazul `n care sala-
riatul nu este mul]umit
de modul `n care fondul
privat administreaz\ su-
ma de bani, acesta poate
„dezerta“ c\tre un alt
fond privat de pensii. Ast-
fel, dac\ `ntr-un interval
de 2 ani de la `nscriere,
contribuabilul crede c\
fondul privat nu este per-
formant [i vrea tranferul
la un altul, va pl\ti un
comision, iar `n cazul `n
care perioada de contri-
bu]ie a dep\[it 2 ani [i a-
bia atunci se dore[te mu-
tarea la un alt fond de
pensii, acest lucru se poa-
te face f\r\ a fi perceput
vreun comision.
Potrivit Ministerului
Muncii, `n 2008, pilonul
II de pensii private obli-
gatorii va avea 2,345
2015, la 60 [i, respectiv,
65 de ani. De aseme-
nea, legisla]ia `n vigoa-
re prevede cre[terea,
p=n\ `n martie 2015, a
limitei de vechime pen-
tru pensionare cu drep-
turi depline la 30 de ani
pentru femei [i 35 de
ani pentru b\rba]i. Le-
gea pensiilor mai pre-
vede ca minimul sta-
giului de cotizare la
care s\ se poat\ ie[i la
pensie s\ ajung\, p=n\
`n martie 2015, la 15
ani. ~n prezent, acesta
este de 11 ani [i dou\
luni, at=t pentru femei,
c=t [i pentru b\rba]i.
BANI {I IMPOZITE Mar]i, 12 iunie 2007 5
milioane de participan]i,
iar `n 2011, num\rul a-
cestora ar putea atinge ci-
fra de 3,4 milioane de
participan]i. Contribu]iile
vor urca de la 510 milioa-
ne de lei, `n 2008, la 2,32
miliarde de lei, `n 2011.
Comisia de Suprave-
ghere a Sistemului de
Pensii Private se afla `n
plin proces de avizare a
companiilor care [i-au
manifestat interesul de a
constitui fonduri de pen-
sii pe pilonii II [i III.
Potrivit lui Mircea Oan-
cea, pre[edintele Comisi-
ei de Supraveghere a Sis-
temului de Pensii Private
(CSSPP), riscul c\derii u-
nui astfel de fond este ex-
trem de redus, pensiile
urm=nd s\ fie acoperite
p=n\ la 80% dintr-un fond
de garantare a sistemu-
lui, care va func]iona sub
tutela comisiei. De ase-
menea, banii depu[i `n
contul pensiei vor fi in-
vesti]i de compania pe
care o alegem dup\ le-
gisla]ia `n vigoare, vor fi
atent urm\rite, astfel `n-
c=t s\ fie prevenite opera-
]iuni financiare gen FNI.
Randamentul
fondurilor aduce
poate contribui la acest an. Speciali[tii sus]in c\ re va fi din ce `n ce mai
succesul pensiilor sistem cu cel mult 15% vom avea cu adev\rat b\- mare, [i cea facultativ\,
private din venitul brut [i poate tr=ne]i lini[tite dac\ vom care va fi pe c=t de mult
beneficia de pensie c=nd participa la to]i cei trei pi- am contribuit.
Pilonul III a intrat deja `mpline[te 60 de ani. Un loni. Ca urmare a con- Speciali[tii estimeaz\
`n vigoare de la 1 mai avantaj al celui de-al III- tribu]iei financiare pe cele c\, `n func]ie de randa-
2007. Va fi finan]at din lea pilon `l constituie posi- trei planuri, vom putea mentul fondurilor priva-
contribu]iile suplimenta- bilitatea deductibilit\]ii beneficia de trei pensii `n te, sistemul ne-ar putea
re, fiind deschis, comple- fiscale a contribu]iilor `n momentul ie[irii din acti- aduce, `n final, o pensie
mentar primilor doi pi- limita a 200 de euro pen- vitate: cea de stat, care va de aproximativ 80% din
loni, persoanelor de p=n\ tru angajator [i 200 de fi din ce `n ce mai mic\; media salarial\ a ultimi-
la 52,5 ani. Un salariat euro pentru angajat, pe cea privat\ obligatorie, ca- lor ani. a
~ntreb\ri [i r\spunsuri despre pensiile facultative
~: Cum ob]in dreptul R: Dac\ un partici- ~: Ce se `nt=mpl\ `n zute prin normele adop-
de a primi o pensie facul- pant devine invalid pen- caz de deces al partici- tate de CSSPP.
tativ\? tru afec]iuni care nu mai pantului?
R: Dac\ aderi la un permit reluarea activit\- R: ~n caz de deces, su- ~: Ce se `nt=mpl\ dac\
fond de pensii facultati- ]ii, definite de Legea nr. ma se pl\te[te beneficia- nu am pl\tit minimum
ve [i contribui tu sau an- 19/2000 privind sistemul rului participantului, res- 90 de contribu]ii lunare
gajatorul pl\te[te `n nu- public de pensii [i alte pectiv mo[tenitorului a- [i activul meu personal
mele t\u la un fond de drepturi de asigur\ri so- cestuia, definit conform nu este egal cu suma ne-
pensii facultative. ciale, cu modific\rile [i Codului Civil. cesar\ ob]inerii unei pen-
complet\rile ulterioare, sii facultative minime?
~: Cine poate s\ par-
ticipe la un fond de pen-
ob]ine o pensie faculta- ~: ~n ce condi]ii pri- R: Prime[ti suma exis-
tiv\: mesc pensia mea facul- tent\ `n contul t\u, la
sii facultative? - dac\ activul s\u per- tativ\? alegerea ta, plat\ unic\
R: Angaja]ii, func]io-
sonal este cel pu]in egal R: Ai `mplinit v=rsta sau pl\]i e[alonate `n ra-
narii publici, persoanele
cu suma necesar\ ob]i- de 60 de ani, ai pl\tit mi- tel pe o durat\ de maxi-
autorizate s\ desf\[oare
nerii unei pensii faculta- nimum 90 de contribu]ii mum 5 ani.
o activitate independen-
t\, persoanele care reali- tive minime, stabilit\ lunare, activul t\u per-
prin norme de c\tre sonal este cel pu]in egal ~: Cine va face plata
zeaz\ venituri din ac-
tivit\]i profesionale sau CSSPP; cu suma necesar\ ob]i- pensiei?
- suma existent\ `n nerii pensiei facultative R: Pensiile facultative
agricole.
contul s\u: o ca plat\ minime, stabilit\ prin vor fi platite de c\tre ad-
~: Cine este beneficia- unic\ sau pl\]i e[alonate norme de c\tre CSSPP. ministratori sau de c\tre
rul fondului meu de pen- `n rate pe o durat\ de furnizori de pensii - so-
sii facultative? maximum 5 ani; ~: Exista o limit\ a su- ciet\]i care au ca obiect
R: Este mo[tenitorul - dac\ activul s\u per- mei pe care o primesc unic de activitate furni-
t\u, a[a cum este definit sonal nu este cel pu]in c=nd ies la pensie? zarea de pensii. CSSPP
de Codul c ivil. egal cu suma necesar\ R: Activul t\u perso- va elabora [i va transmi-
ob]inerii unei pensii fac- nal trebuie s\ fie cel pu- te spre promulgare o le-
~: Ce se `nt=mpl\ cu ultative minime, stabili- ]in egal cu suma necesa- ge special\ privind plata
banii `n caz de invalidi- t\ prin norme de c\tre r\ ob]inerii pensiei fa- pensiilor.
tate? CSSPP. cultative minime prev\- (www.pensiiprivate.org)
6 Mar]i, 12 iunie 2007
PE SCURT
Apa potabil\
se va scumpi
`n acest an cu 7%
Administra]ia Na]ional\ Apele
Române spune c\ majorarea de
pre] se refer\ la apa brut\ din
râuri [i lacuri. Apa provenit\
din sursele naturale este livrat\
de administra]ie operatorilor
economici [i regiilor care, la
rândul lor, distribuie popula]iei
ap\ potabil\. Directorul general
al Apelor Române, Marius
Postelnicu, a explicat c\ scum-
pirea apei potabile este cauzat\
pe de o parte de necesitatea sta-
bilirii unui echilibru `ntre veni-
turile [i cheltuielile institu]iei.
Iar pe de alt\ parte, se face o
corelare `ntre infla]ie [i
cre[terea pre]urilor la energie [i
carburan]i.
Credit pentru concediu
Sezonul concediilor a `nceput,
dar mul]i români aleg greu o
destina]ie din cauza lipsei ba-
nilor, iar unii chiar renun]\ la
vacan]\. Ca s\-i ajute, mai
multe b\nci [i Casa de Economii
[i Consemna]iuni au propus
credite pentru vacan]e sau
c\l\torii. Suma care poate fi
contractat\ variaz\ `ntre un
minimum de 300 de lei [i un
maximum de 35.000 de lei.
Creditul poate fi luat pe o pe-
rioad\ `ntre trei luni [i cinci
ani, aceasta fiind o perioad\
maxim\ standard la majoritatea
b\ncilor. Doar CEC accept\ o
perioad\ de pân\ la zece ani.
Comisioanele percepute de
b\nci sunt destul de generoase,
multe dintre acestea acord\ [i o
perioad\ de gra]ie, iar `n ceea ce
prive[te asigurarea de via]\, po-
litica difer\ de la banc\ la
banc\. O alt\ variant\ o consti-
tuie creditul de uz personal,
care poate fi folosit [i pentru a
finan]a concediile. Pe lâng\
creditul clasic, doritorii pot
alege [i un card de vacan]\, iar
`n acest sens b\ncile au pus la
punct o promo]ie [i premii.
Investi]iile imobiliare
r\m=n cele
mai profitabile
Investi]iile `n terenuri [i imobile
r\mân printre cele mai rentabile
[i `n urm\torii patru-cinci ani.
Exper]ii sus]in c\ pre]urile aces-
tora vor continua s\ creasc\ cu o
medie de 30%, iar `n zonele mai
pu]in dezvoltate pre]urile se vor
dubla. Zone considerate `n tre-
cut ca fiind neatractive,
Bucure[tii Noi, Chitila, Gara
Obor, S\l\jan, Rahova [i chiar
Ferentari, pot s\ ofere poten]ial
mare pentru dezvoltare, cel
pu]in a[a arat\ un studiu al
companiei imobiliare Colliers.
„~n mod cert, cele mai mari prof-
ituri vor fi ob]inute din
tranzac]iile cu terenuri. Iar
aceast\ cre[tere va mai con-
tinua, `n opinia mea, 4-5 ani de
zile“, sus]ine Radu Zili[teanu,
expert `n imobiliare. O dat\ cu
scurgerea timpului `n Bucure[ti
sunt tot mai pu]ine terenuri de
vânzare, iar cererea este tot mai
mare... ceea ce va duce la o
cre[tere continu\ a pre]ului pe
metru p\trat. Pentru cei care
vor s\ cumpere o locuin]\,
studiul aduce o veste bun\. Anul
acesta oferta va fi mult mai
mare. Noile proiecte destinate
clasei de mijloc vor avea drept
loca]ii cartierele tradi]ionale de
apartamente din diferite zone.
Cele mai scumpe terenuri sunt
cele destinate cl\dirilor
reziden]iale [i de birouri, `n zona
de nord [i central\. Pot ajunge
la 3.000 de euro pe metru
p\trat. Terenurile destinate dez-
volt\rilor industriale r\mân cele
mai ieftine, pre]urile fiind
cuprinse `ntre 150 de euro pe
metru p\trat `n zona de nord a
Bucure[tiului [i 60 de euro pe
metru p\trat `n zona de sud. a
Prin]ul Charles vrea s\ repun\ pe [ine moc\ni]a din Sibiu
Prin]ul Charles [i-a a-
nun]at inten]ia s\ repun\
pe [ine, prin Funda]ia „Mi-
hai Eminescu Trust“, moc\-
ni]a care lega cet\]ile Sibiu
[i Sighi[oara, dup\ ce Mi-
nisterul Culturii a clasat ca
monument istoric linia fe-
rat\ `ngust\ dintre cele do-
u\ ora[e cet\]i, a declarat
Vasile Cri[an, directorul
Direc]iei Jude]ene pentru
Cultur\. „Ne bucur\m foar-
te mult c\ am reu[it s\ a-
nun]\m c\ ministerul a cla-
sat ca monument istoric li-
Criz\ de roviniete
a Compania Na]ional\ de Autostr\zi [i Drumuri Na]ionale a decis s\
retrag\ rovinietele din oficiile po[tale [i s\ le redistribuie prin
benzin\rii, unde sunt mai des cump\rate de c\tre posesorii de
autoturisme a Rovinieta se poate achita atât de c\tre utilizatorii
români, cât [i de utilizatorii str\ini pe perioade de 7 zile, 30 zile, 6
luni [i 12 luni, fapt ce va duce la cre[terea num\rului de roviniete ce
vor fi eliberate `n perioada urm\toare a Ministerul Transporturilor
inten]ioneaz\ s\ introduc\ [i rovinieta pentru o singur\ zi a
O parte din stocurile
de roviniete de la oficiile
po[tale va fi retras\ pen-
tru a fi distribuit\ prin
intermediul benzin\rii-
lor, iar Compania de Au-
tostr\zi va organiza, `n 3
iulie, o licita]ie pentru ti-
p\rirea de noi roviniete.
Reprezentan]ii Ministe-
rului Transporturilor
(MT) au declarat c\ au
existat solicit\ri din par-
tea mai multor companii
petroliere pentru supli-
mentarea stocurilor de
roviniete `n condi]iile `n
care `n majoritatea ben-
zin\riilor acestea au fost
epuizate. Potrivit surse-
lor, Petrom [i-a epuizat
deja stocurile din re]ea-
ua de benzin\rii. ~n aces-
te condi]ii, Compania
Na]ional\ de Autostr\zi
[i Drumuri Na]ionale din
România (CNADNR) a
decis s\ retrag\ o parte
din stocurile de roviniete
care se vând prin oficiile
po[tale, acestea urmând
s\ fie redistribuite com-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PO{TA ~MPRUMUT|
50 DE MILIOANE DE EU-
RO DE LA BERD: Compani-
a Na]ional\ Po[ta Român\
(CNPR) a ob]inut un credit
de la Banca European\ de
Reconstruc]ie [i Dezvoltare
(BERD) `n valoare de 50 de
milioane de euro, contractul
de finan]are urmând s\ fie
semnat ast\zi, 12 iunie, la
sediul CNPR. Acest credit
este cea de-a doua finan]are
BERD acordat\ unei com-
panii din România f\r\ ga-
ran]ii guvernamentale. Cre-
ditul va fi utilizat pentru
construirea [i predarea la
cheie a unui nou centru de
tranzit po[tal `n Bucure[ti [i
pentru tehnologizarea celui
din Cluj. Investi]ia total\ se
ridic\ la circa 60 de milioane
de euro, din care 50 milioane
euro vor fi acoperite de
BERD, iar restul din fonduri
proprii ale CNPR. ~n calen-
darul proiectului este prev\-
zut\ ini]ierea construc]iei `n
ultimul trimestru al acestui
ECONOMIC
nia ferat\ `ngust\ Sibiu-
Agnita-Sighi[oara, cu rami-
fica]ia Corn\]el-Vurp\r,
aceasta fiind prima linie
ferat\ din jude]ul Sibiu de-
clarat\ monument istoric [i
a doua din România, dup\
cea din jude]ul Alba. Prin-
tre cei interesa]i s\ in-
vesteasc\ [i s\ ajute acest
monument istoric este [i fun-
da]ia Prin]ului Charles“, a
declarat Vasile Cri[an.
Conform europarlamen-
tarului Ovidiu Gan], prin-
]ul Charles ar urma s\ vizi-
paniilor petroliere care
au f\cut solicit\ri pentru
suplimentarea num\ru-
lui rovinietelor.
De asemenea, pe 3 iu-
lie va avea loc o licita]ie
pentru alegerea firmei
care va tip\ri rovinietele
pentru 2007. CNADNR a
atras aten]ia la `ncepu-
tul lunii mai c\ num\rul
rovinietelor care vor fi e-
liberate `n perioada ur-
m\toare ar putea cre[te,
motiv pentru care vor fi
eliberate roviniete având
`nscrise anii 2005/2006,
aflate `n stocul Compa-
niei de Autostr\zi, pân\
la achizi]ia unor noi ro-
viniete.
„Exist\ posibilitatea
ca `n perioada urm\toa-
re s\ fie eliberate rovi-
niete având `nscri[i anii
2005/2006, aflate `n sto-
cul CNADNR, pân\ la fi-
nalizarea achizi]iei unui
nou contingent de rovini-
ete. Valabilitatea rovini-
etei este `nscris\ pe bo-
nul fiscal, chitan]a sau
an. CNPR este operatorul
na]ional `n domeniul servi-
ciilor po[tale având, `n pre-
zent, 34.400 de angaja]i [i o
re]ea de peste 7.100 de oficii
`n toat\ ]ar\, din care 1.100
informatizate. Ac]ionarii
companiei sunt Ministerul
Comunica]iilor [i Tehnolo-
giei Informa]iei [i Fondul
Proprietatea, cu 75%, res-
pectiv 25% din capital.
a EXPORTURILE RO-
M+NIEI AU SC|ZUT CU
20%: Exporturile FOB ale
României (pe baza pre]ului
la frontier\) s-au cifrat, `n
luna aprilie, la 2,178 mili-
arde de euro, `n sc\dere cu
20,4% fa]\ de luna ante-
rioar\, conform estim\rilor
preliminare ale Institutului
Na]ional de Statistic\ (INS).
Exprimate `n moneda na]io-
nal\, exporturile `n lei s-au
situat la 7,274 miliarde de
lei, `n sc\dere cu 21,2%. ~n
perioada de referin]\, impor-
turile CIF au `nsumat
12,554 miliarde de lei (3,760
teze pân\ la sfâr[itul anu-
lui Capitala Cultural\ Eu-
ropean\. Proiectat\ `n no-
iembrie 1892, aceast\ cale
ferat\ a fost inaugurat\ [a-
se ani mai târziu, când a
fost dat `n func]iune tronso-
nul Sighi[oara. Linia a fost
na]ionalizat\ `n anul 1948,
iar `n 1963, tronsonul Si-
ghi[oara-Agnita a fost `n-
chis. Tronsonul Corn\]el-
Vurp\r a fost, [i el, `nchis
`n iunie 1997. Dup\ o ab-
sen]\ de 15 ani de pe [ine,
moc\ni]a care lega Sibiul
factura, document ce tre-
buie p\strat de utiliza-
tori la bordul vehiculu-
lui. Lipsa acestuia, chiar
[i `n condi]iile `n care
rovinieta este aplicat\ pe
parbriz, duce, `n cazul
verific\rilor, la anularea
valabilit\]ii acesteia pre-
cum [i la aplicarea sanc-
]iunilor contraven]ionale
de c\tre personalul abili-
tat pentru efectuarea con-
trolului“, au precizat re-
prezentan]ii companiei.
{oferilor depista]i `n
trafic cu roviniete `nscri-
se cu anii 2005/2006 nu
li se vor aplica amenzi
contraven]ionale dac\
se `ncadreaz\ `n peri-
oada de valabilitate `n-
scris\ pe documentul de
plat\.
Compania de Auto-
str\zi a dat asigur\ri c\
[oferii nu vor avea pro-
bleme la controalele efec-
tuate `n trafic dac\ de]in
roviniete care au trecu]i
anii 2005/2006 a c\ror
valabilitate `nscris\ pe
miliarde de euro). Fa]\ de
luna aprilie 2007, impor-
turile au sc\zut cu 11,3 pro-
cente la valori exprimate `n
lei (minus 10,4% la valori
exprimate `n euro). Compa-
rativ cu luna corespunz\toa-
re din anul 2006, exporturile
au crescut cu 10,8% la valori
exprimate `n lei (16,3 pro-
cente `n euro), iar impor-
turile s-au majorat cu 21,7%
[i respectiv 27,7% . Deficitul
comercial FOB/CIF al Româ-
niei s-a cifrat, `n primele pa-
tru luni din 2007, la aproxi-
mativ 5,675 miliarde de
euro, `n cre[tere cu peste
65% (plus 2,252 miliarde de
euro) comparativ cu aceea[i
perioad\ din anul anterior.
a EXECUTIVUL ALOC|
PRIMII BANI DIN FON-
DUL NA}IONAL DE DEZ-
VOLTARE: Alocarea prime-
lor sume din Fondul Na]io-
nal de Dezvoltare, creat din
banii ob]inu]i din privati-
zare, va fi luat\ `n discu]ie
cu localitatea Corn\]el [i
Vurp\r va fi din nou adus\
la via]\.
Dezafectat\ `n 1992,
celebra moc\ni]\ are [anse
s\ transporte din nou lo-
calnici, dar mai ales turi[ti
pe una din cele mai celebre
linii ferate `nguste din Ro-
mânia, cea care leag\ Si-
biul de cetatea Sighi[oara,
inclus\ `n patrimoniul
UNESCO. Linia ferat\
declarat\ monument is-
toric va fi protejat\ de ho]ii
de fier vechi, mai ales c\ la
documentul care atest\
plata nu este dep\[it\.
~n conformitate cu Legea
nr. 101/2007, rovinieta
se poate achita atât de
c\tre utilizatorii români,
cât [i de utilizatorii str\-
ini pe perioade de 7 zile,
30 zile, 6 luni [i 12 luni,
fapt ce va duce la cre[-
terea num\rului de rovi-
niete ce vor fi eliberate
`n perioada urm\toare.
Roviniet\ de o zi
Ministerul Transpor-
turilor, prin Compania
Na]ional\ de Autostr\zi
[i Drumuri Na]ionale din
România, va reintroduce
`n [edin]a Executivului de
m=ine, când ar putea
ap\rea primele hot\râri de
Guvern privind alocarea
acestor sume, a declarat,
ieri, ministrul Economiei [i
Finan]elor, Varujan Vosga-
nian. „Miercuri, vom pre-
zenta Cabinetului prima va-
riant\ pentru Fondul de
Dezvoltare, circa 8.000 de
miliarde de lei vechi, din
care aproape jum\tate vor fi
alocate pentru drumuri“, a
explicat Vosganian. Minis-
trul a spus c\ circa 800 de
miliarde de lei vor fi alocate
pentru modernizarea Sta-
dionului Lia Manoliu. De
asemenea, potrivit lui Vos-
ganian, sume importante
vor fi alocate pentru progra-
mul de modernizare a po-
durilor [i pode]elor [i pentru
programe de mediu. „Dac\
deficitul bugetar ne va per-
mite, adic\ dac\ vom putea
aduce [i alte sume, atunci
vom mai lua sume supli-
mentare“ , a spus Vosga-
nian. a
Sibiu `n depoul CFR exist\
locomotiva [i vagoanele
care au compus moc\ni]a
de odinioar\. Urm\torul
pas va fi g\sirea celui mai
bun proiect economic [i
turistic care s\ conserve [i
s\ repun\ moc\ni]a pe [i-
ne. Linia de cale ferat\ `n-
gust\ din Mun]ii Apuseni
a fost construit\ la sfâr-
[itul secolului al XIX-lea-
`nceputul secolului XX. La
sfâr[itul anilor ’90, moc\-
ni]a a fost desfiin]at\ din
motive economice. a
rovinieta de o zi, a decla-
rat, `n cadrul unei confe-
rin]e de pres\, Ministrul
Transporturilor, Ludovic
Orban. „Am decis s\
reintroducem rovinieta
de o zi, care exist\ deja
`n Bulgaria, [i care a e-
xistat [i `n România, dar
a fost eliminat\ `n Parla-
ment `n urm\ cu dou\
luni, prin modificarea u-
nei ordonan]e care pre-
vedea introducerea ei“, a
explicat ministrul. Or-
ban a spus c\, deocam-
dat\, autorit\]ile urmea-
z\ s\ se decid\ dac\ ro-
vinieta va fi reintrodus\
prin Ordonan]\ de Ur-
gen]\ sau prin lege. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 12 iunie
Vremea va fi `n ge-
neral instabil\, cu cer
temporar noros. Pe arii
relativ extinse `n sud-
vest, centru, nord-est,
precum [i `n zonele de
deal [i de munte [i local
`n rest vor c\dea aver-
se, `nso]ite de desc\r-
c\ri electrice [i intensi-
fic\ri de scurt\ durat\
ale v=ntului ce pot lua
aspect de vijelie. Vor fi
condi[ii de grindin\, iar
izolat, mai ales la mun-
te, cantit\]ile de ap\
vor fi mai `nsemnate.
Temperaturile maxime
vor fi cuprinse `ntre 22
[i 31 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 12.06.2007
Dolar SUA 2,4514
Euro 3,2726

Prin ab]inerea PSD, Guvernul T\riceanu supravie]uie[te mo]iunii
Introdus\ cu mult chin
de democra]i, mo]iunea de
cenzur\ a c\zut la votul de
ieri. Au votat pentru mo-
]iune 115 parlamentari [i
112 contra ei. Totu[i, 153
dintre parlamentari s-au
ab]inut de la vot. Astfel, `n
condi]iile `n care trebuiau
234 de voturi pentru ca
mo]iunea s\ treac\, Cabi-
netul T\riceanu r\mâne
`n func]ie. Supravie]uirea
Executivului a fost posi-
bil\ prin atitudinea sur-
prinz\toare a PSD. Oame-
nii lui Geoan\ au hot\rât
`n ultimul moment s\ se
ab]in\ de la votul final,
Suspendarea ministrului Nagy, ultima
lovitur\ `ncasat\ de Cabinetul T\riceanu
a Traian B\sescu l-a suspendat din func]ie pe ministrul Comunica]iilor a Zsolt Nagy d\
explica]ii procurorilor anticorup]ie pentru leg\turi cu grupul Stancev a De[i UDMR `[i ap\r\ omul,
Guvernul T\riceanu se clatin\ din nou sub loviturile venite de la Cotroceni a
Acuza]iile grave care i
se aduc ministrului Zsolt
Nagy par a-i servi de mi-
nune lui Traian B\sescu.
Pre[edintele se folose[te de
ambi]ia premierului de a
men]ine un ministru com-
promis `n Guvern [i `l
pune pe T\riceanu `ntr-o
nou\ situa]ie `ncurcat\.
Suspendare semnat\
la Cotroceni
Pre[edintele Traian B\-
sescu a semnat, ieri, decre-
tul privind suspendarea
lui Zsolt Nagy din func]ia
de ministru al Comunica-
]iilor [i Tehnologiei Infor-
ma]iei. Administra]ia prezi-
den]ial\ a precizat `ntr-un
comunicat de pres\ c\
Zsolt Nagy se afl\ `n curs
de urm\rire penal\ la Par-
chetul de pe lâng\ ~nalta
Curte de Casa]ie [i Justi-
]ie, sub aspectul s\vâr[irii
infrac]iunii de sprijinire a
unui grup infrac]ional or-
ganizat cu caracter trans-
na]ional.
~n 8 mai, pre[edintele
Traian B\sescu declara, la
o dezbatere, c\ el crede `n
nevinov\]ia ministrului
Comunica]iilor, dar c\ `n
momentul `nceperii urm\-
ririi penale `mpotriva aces-
tuia va semna decretul de
suspendare din func]ie a
acestuia.
Zsolt Nagy: E o
r\zbunare politic\!
Abia suspendat din
func]ie, ministrul Nagy es-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ECXLUDERI CU
SC+NTEI LA PRM: Sena-
torul Dan Claudiu T\n\-
sescu [i Bebe Ivanovici,
fost pre[edinte al Consi-
liului Jude]ean Ilfov, `n
perioada guvern\rii PSD,
s-au declarat surprin[i,
ieri, de anun]ul excluderii
lor din Partidul România
Mare. „Este o m\sur\ ile-
gal\ [i dictatorial\, `ntru-
cât Biroul Permanent Na-
]ional, din care [i eu fac
parte, nu a fost convocat
pentru a lua aceast\ de-
cizie. Majoritatea mem-
nel\sând nici o [ans\ pen-
tru ambi]iile PD. {edin]a
Parlamentului a fost `ns\
un prilej pentru noi schim-
buri de replici dure `ntre
adversarii politici. Astfel,
premierul T\riceanu a de-
clarat, `n plenul Parlamen-
tului, c\ este `ntristat [i
ru[inat de motivele care au
condus la depunerea mo]i-
unii de cenzur\, `n contex-
tul unei crize politice de-
terminate de „un personaj
care se crede trimisul lui
Dumnezeu pe p\mânt“ [i
care reprezint\ `nceputul
dictaturii. Pe lâng\ remar-
cile negative la adresa
te luat acum `n primire [i
de procurori. El s-a prezen-
tat, ieri, la Parchetul ~nal-
tei Cur]i de Casa]ie [i Jus-
ti]ie pentru a fi audiat `n
leg\tur\ cu `nvinuirile ca-
re i-au fost aduse `n cazul
privatiz\rilor din energie.
Iritat de toate necazurile
care se abat asupra sa, mi-
nistrul a r\bufnit `n fa]a
jurnali[tilor, declar=nd c\
decizia pre[edintelui Tra-
ian B\sescu de a-l suspen-
da din func]ie este „o r\z-
bunare [i un [antaj politic
`mpotriva UDMR“. „Este o
decizie politic\ luat\ clar
dup\ momentul referendu-
mului, când UDMR a a-
nun]at c\ nu va sprijini
mo]iunea de cenzur\ ini-
]iat\ de PD. Este evident [i
o r\zbunare. UDMR a luat
o decizie politic\ potrivit
c\reia nu va sprijini aceas-
t\ mo]iune de cenzur\,
deci nu se poate realiza o-
biectivul de d\râmare a
guvernului cu concursul
UDMR“, a afirmat Zsolt
Nagy.
Ministrul suspendat al
Comunica]iilor s-a `ntâlnit
ieri cu procurorii DIICOT,
timp de aproape dou\ ore
fiind audiat `n calitate de
`nvinuit `n dosarul priva-
tiz\rilor strategice din e-
nergie. El a precizat c\ a
studiat materialele aflate
la dosar [i a constatat c\
nu exist\ fapte comise de
el, ci doar convorbiri ale al-
tor persoane, `n care se fac
referiri [i la persoana sa.
brilor au fost pleca]i `n
]ar\ [i probabil c\ decizia
a fost luat\ de Lucian
Bolca[ (vicepre[edinte ex-
ecutiv) [i Vadim Tudor“, a
afirmat senatorul Dan
Claudiu T\n\sescu. El a
spus c\ nici m\car nu a
fost `n[tiin]at oficial de-
spre excluderea sa [i, `n
plus, „nu a f\cut nimic“ ca
s\ `ncalce statutul par-
tidului. ~n leg\tur\ cu ex-
cluderea sa, controver-
satul Bebe Ivanovici s-a
declarat [i el surprins, a-
cuz=nd interese meschine.
ACTUALITATE
fo[tilor alia]i din PD, a in-
sistat pe acuza]iile aduse
pre[edintelui, spunând c\
acesta ar fi dezechilibrat
institu]iile statului.
La rândul s\u, vicepre[e-
dintele PSD, deputatul Vic-
tor Ponta, a explicat ab]ine-
rea de la vot a social-demo-
cra]ilor prin faptul c\ „PSD
nu are nici un fel de datorie
[i obliga]ie nici fa]\ de PD,
nici fa]\ de PNL“. „Nu
vot\m aceast\ mo]iune [i
nu particip\m la vot `n nici
un fel pentru c\ nu vrem ca
oamenii s\ vad\ altceva
decât pe dumneavoastr\,
fo[tii prieteni, fo[tii uni]i
Sprijin total din
partea UDMR
Chiar dac\ omul lor es-
te atacat din toate p\r]ile,
cei din UDMR fac front co-
mun `n fa]a acestui scan-
dal. Pre[edintele executiv
al Uniunii, Kelemen Hu-
nor, a anun]at imediat c\
ministrul este `n conti-
nuare sus]inut [i c\ sus-
pendarea din func]ie a
ministrului ar putea fi „o
r\zbunare“ a lui Traian
„M-am `nscris `n PRM
acum dou\ s\pt\mâni [i
abia m\ implicasem. Am
g\sit `n câteva organiza]ii
nereguli [i când am `nce-
put reorganizarea, proba-
bil c\ nu le-a convenit oa-
menilor [i ace[tia s-au
plâns. Vadim e credul,
aveam o alt\ impresie de-
spre el“, a spus Ivanovici.
a PSD ~L PROPUNE
PE VALENTIN NICOLAU
LA CNA: Fostul pre[edin-
te-director general al So-
ciet\]ii Române de Te-
leviziune (SRTv), Valentin
pân\ la moarte, cum ast\zi
v\ urâ]i pân\ la moarte,
cum v\ adresa]i epitete [i
cum v\ bate]i `ntre dou\
grupuri de interese: grupul
din jurul lui Traian B\ses-
cu [i cel din jurul lui C\lin
Popescu- T\riceanu“, a afir-
mat Ponta.
~n cele din urm\, de[i
s-a v\zut `nvins la vot, se-
cretarul general al PD,
Vasile Blaga, a declarat c\
neasumarea unei majorit\-
]i `n Parlament „na[te
mon[tri“. El a avertizat c\,
acum, PSD [i PNL, care ar
fi ales s\-[i men]in\ com-
plicitatea la vot, risc\ s\
B\sescu. „Nu poate s\ nu-
mi treac\ prin cap c\ nu ar
fi o r\zbunare din partea
pre[edintelui B\sescu pen-
tru faptul c\ UDMR a avut
pozi]ii diferite fa]\ de re-
ferendumul privind demi-
terea sa [i data pentru a-
legerile europarlamenta-
re“, a declarat Kelemen
Hunor. El a spus c\, per-
sonal, crede `n nevinov\]ia
lui Zsolt Nagy mai mult
decât `n procurorii care se
ocup\ de acest caz [i con-
sider\ c\ dosarul demni-
Nicolau, a fost propus,
ieri, de c\tre deputa]ii
Partidului Social Demo-
crat (PSD), pentru numi-
rea ca membru al Consi-
liului Na]ional al Audiovi-
zualului (CNA), pe locul
r\mas vacant `n urma de-
cesului pre[edintelui Con-
siliului, Ralu Filip. Propu-
nerea grupului parlamen-
tar al PSD de la Camer\
va fi discutat\ `n Biroul
Permanent, iar decizia fi-
nal\ va fi luat\ de plenul
celor dou\ Camere reu-
nite. Vicepre[edintele
CNA, Attila Gasparik, a
nu mai intre nici `n Parla-
mentul European, ]inând
seama de faptul c\ social-
democra]ii au sc\zut `n
sondaje de la 22% la 12%,
iar PNL de la 14% la 6%. a
tarului UDMR este „[u-
bred [i f\r\ probe con-
crete“.
Acuza]ii dintre
cele mai grave
Motivele pentru care
Zsolt Nagy a ajuns `n a-
ceast\ situa]ie fac obiectul
unui scandal de mari pro-
por]ii. Ministrul este acu-
zat de sprijinire a unui
grup infrac]ional organizat
cu caracter transna]ional
[i de tr\dare prin transmi-
tere de secrete, ambele `n
concurs. Procurorii cred c\
Nagy ar fi colaborat cu un
grup condus de consultan-
tul financiar bulgar Sta-
men Stancev care s-ar fi
ocupat `n Rom=nia de spi-
onaj [i de divulgarea unor
secrete economice [i de
concuren]\ neloial\.
~n acela[i caz, fostul mi-
nistru al Industriilor, con-
servatorul Codru] {ere[,
este acuzat de aranjamen-
te de culise privind priva-
tiz\rile Electrica Munte-
nia, Hidroelectrica, Roma-
ero, Avioane Craiova, Rom-
telecom, Po[ta Român\.
Dincolo de aspectele strict
legate de acest caz, sus-
pendarea din func]ie a lui
Zsolt Nagy, `n urma unor
acuza]ii de corup]ie, este o
nou\ lovitur\ pe care
pre[edintele B\sescu o
aplic\ Guvernului T\ri-
ceanu. Primul-ministru es-
te pus acum `n situa]ia de
a administra `nc\ o criz\
`n Cabinetul s\u, [i a[a [u-
brezit de o prelungit\ criz\
politic\. a
explicat, lunea trecut\, c\,
potrivit Legii audiovi-
zualului, o dat\ cu decesul
unui membru al CNA, tre-
buie ca Parlamentul, re-
spectiv Camera Deputa-
]ilor, s\ numeasc\ un nou
membru. Acesta trebuie
s\ primeasc\ avizul Comi-
siilor de cultur\ [i apoi s\
fie validat de Parlament.
Dup\ numirea celui de-al
11-lea membru al CNA,
membrii Consiliului `[i vor
alege pre[edintele, care
urmeaz\, la rândul s\u,
s\ fie validat de Parla-
ment. a
Mar]i, 12 iunie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Partidul lui Sarkozy
c=[tig\ legislativele
franceze
Principalul partid al dreptei
franceze, Uniunea pentru o Mi[care
Popular\ (UMP), s-a plasat lejer `n
frunte la primul tur al alegerilor
legislative, cu 39,54% din voturi, `n
fa]a Partidului Socialist (24,73%),
potrivit rezultatelor definitive ale
Ministerului de Interne. La r=ndul
s\u, Mi[carea Democrat\ (cen-
trist\) ob]ine 7,61% din voturi,
mult mai pu]ine fa]\ de 18,57% din
voturi pentru fondatorul s\u
Francois Bayrou la alegerile prezi-
den]iale. Mult mai [ifonat a ie[it
din aceste alegeri Frontul Na]ional
(extrema-dreapt\) care a reu[it s\
adune numai 4,29% din voturile
francezilor. Potrivit unor estim\ri
f\cute de trei institute de sondaj,
UMP [i alia]ii s\i ar urma s\
de]in\ `ntre 383 [i 501 din cele 577
de locuri ale Adun\rii Na]ionale la
sfâr[itul celui de-al doilea tur la 17
iunie. ~n schimb, Partidul Socialist
[i alia]ii s\i ar avea `ntre 60 [i 170
de locuri.
Un senator american a
propus atacarea Iranului
Influentul senator american Joe
Lieberman a propus ca Statele
Unite s\ atace Iranul, relateaz\ co-
tidianul britanic „Financial Times“.
Potrivit publica]iei, congresmanul
democrat crede c\ doar a[a
Teheranul va `nceta s\ sprijine
mili]iile [iite din Irak. „Pentru mine
acest lucru ar include un atac
asupra teritoriului iranian unde,
potrivit unor dovezi concrete, exist\
o baz\ unde sunt instrui]i militan]ii
[ii]i, care ucid apoi solda]ii ameri-
cani“, a precizat Lieberman `ntr-un
interviu televizat. Senatorul democ-
rat este primul politician american
care a cerut public bombardarea
Iranului, din cauza implic\rii sale
`n activit\]ile insurgente din Irak
Americanii au pierdut
3.500 de solda]i `n Irak
Num\rul militarilor americani
mor]i `n Irak de la invadarea aces-
tei ]\ri `n martie 2003 a trecut de
3.500 dup\ ce trei solda]i au fost
uci[i duminic\ `ntr-un atentat sinu-
ciga[ la sud de Bagdad, a anun]at
ieri armata american\. „Trei solda]i
din cadrul trupelor de coali]ie au
fost uci[i, iar al]i [ase r\ni]i dup\
ce barajul lor a fost atacat de un
kamikaze la volanul unei ma[ini-
capcan\, `n apropiere de
Mahmudiyah, la sud de Bagdad,
duminic\“, a indicat armata ameri-
can\ `ntr-un comunicat. Aceste de-
cese ridic\ la 28 num\rul milita-
rilor americani uci[i de la `nceputul
lunii iunie `n Irak.
Lumea cheltuie
pe arme 1.200 de
miliarde de dolari pe an
Cheltuielile militare mondiale s-au
majorat cu 37% `n ultimii 10 ani,
atingând cifra de 1.204 miliarde de
dolari `n 2006, `n timp ce SUA sunt
`n continuare liderul bugetelor mi-
litare, indic\ raportul anual al
Institutului Interna]ional de
Cercet\ri `n domeniul P\cii de la
Stockholm (SIPRI). ~n 2006, volu-
mul total al cheltuielilor a crescut
cu 3,5%, comparativ cu 2005, [i cu
37%, fa]\ de 1997, relev\ raportul,
care estimeaz\ c\ aceast\ tendin]\
cresc\toare se va men]ine. ~n SUA,
cheltuielile militare s-au cifrat la
528,7 miliarde de dolari (395,8 mi-
liarde de euro) `n 2006, adic\ 46%
din totalul mondial. ~n spatele SUA
se afl\ Marea Britanie, Fran]a,
China [i Japonia, fiecare reprezen-
tând 4-5% din cheltuielile militare
mondiale pe anul 2006. De altfel, `n
acest clasament primele 15 state
reprezint\ 83% din bugetul militar
global. Europa de Est este regiunea
cu cre[terea relativ\ cea mai impor-
tant\ `n ultimul an, de 12%. a
 CM
YK

8 Mar]i, 12 iunie 2007 IA{I, FILE DE POVESTE

Tumultuoasa istorie a Palatului Cantacuzinilor

Ne oprim azi la o zidire deosebit\,
cu bolt\ ad=nc\ la mijloc [i pere]i
din cremene pe l\turi, ce-a fost
recent consolidat\ [i sclivisit\.
P\ze[te intrarea Bulevardului Carol
[i a g\zduit, vreo 25 de ani, Palatul
Pionierilor, devenit apoi Palatul
Copiilor. Avem motive s-o privim
de Ion MITICAN
B\tr=na zidire, `n haine
noi, str\lucitoare, tocmai
scoas\ la lumin\ din umbra
unor arbori pleto[i zilele aces-
tea, este cetatea de prin 1840
a marelui logof\t Dumitrache
Cantacuzino Pa[canu, frate
cu Mihalache, st\p=nul pala-
tului (azi Muzeul Unirii) din
partea de sus a Uli]ei Mari
numit\, dup\ 1866, strada
L\pu[neanu.
Gospod\rie vestit\, cu `n-
tindere spre uli]a lui Butu - zi-
s\ apoi N. Gane - [i `nconjura-
t\, p=n\ pe la 1890, cu ziduri
`nalte, a[ezarea lui Dumitra-
che avea `n fa]\ o gr\din\ `n-
florit\, str\juit\ de arbori se-
culari, iar `n spate, sumede-
nie de acareturi pentru cuh-
nii, hambare, p\tule, graj-
duri, pentru bivoli]ele de lap-
te, cai [i pentru ad\postirea
slujitorilor - zeci de robi ]igani.
Fiind una dintre casele cele
mai `nsemnate din capitala
Moldovei, era deja renumit\
CM pe vremea domnitorului Gri-
YK
gore Ghica (1849-1856) [i chiar
vizitat\ de acesta - st\p=na fi-
indu-i m\tu[\, seara la jocu-
rile de c\r]i particip=nd mul]i
dintre dreg\torii Divanului.
Dinc\, b\iatul din flori
al marelui logof\t
Dumitrache Cantacuzino
Aici s-ar fi petrecut o `n-
t=mplare tragic\, cu mare r\-
sunet, ce-a gr\bit - dup\ spu-
sele b\tr=nilor - desfiin]area
robiei `n ]\rile rom=ne [i a in-
fluen]at mersul societ\]ii din
Moldova de `naintea Unirii.
Potrivit obiceiului vremii,
din c=nd `n c=nd, liota de slu-
jitori a cur]ii boiere[ti se pri-
menea aduc=ndu-se din s\la-
[ele de robi ale mo[iilor p=l-
curi de danci pentru slujirea
st\p=nilor. ~ntre ele se nimeri
odat\ [i o fat\ ochioas\, Ma-
ria, aleas\ pentru serviciile
cucoanei. Avea menirea s\ `n-
dulceasc\ somnul logofetesei
frec=ndu-i, seara, picioarele
butuc\nite de prea mult\ o-
dihn\, caimacuri, baclavale [i
lips\ de mi[care. ~ndeplinin-
du-[i `ntr-un chip deosebit
`ndelung, c\ci eleganta zidire cu
bogat\ istorie a z\cut mul]i ani
`ntre schele [i zilele acestea, dup\
amplele lucr\ri efectuate cu
fondurile Ministerului Educa]iei [i
s=rguin]a Inspectoratului {colar, se
preg\te[te s\-[i deschid\ u[ile
pentru primirea odraslelor t=rgului.
`ndeletnicirea, st\p=na a re-
comandat-o [i so]ului, care s-a
l\sat prins, cu totul, de talen-
tele cameristei, `nc=t dup\ c=-
teva luni, acesteia a `nceput a
i se `ngro[a mijlocul. Cum a-
semenea `nt=mpl\ri erau o-
bi[nuite `n casele boiere[ti [i
chiar `ncurajate de unele ne-
veste, pentru ca st\p=nii s\
nu iroseasc\ averea prin case-
le cu perdele ro[ii din t=rg, cu-
coana Pulcheria (Profiri]a)
Cantacuzino m\rit\, iute,
roaba cu un vizitiu b\tr=n, iar
dup\ moartea boierului, `i lua
`n cas\ [i b\iatul, Dinc\, ce
sem\na la chip buc\]ic\ t\ia-
t\ cu boierul. F\r\ a-i spune,
lipsindu-i odraslele, prinsese
drag de d=nsul. ~l `ngrijea,
`mbr\c=ndu-l ca pe un cuco-
na[, `i pusese un dasc\l s\-l
`nve]e carte [i-l folosea ca fe-
cior `n cas\ [i buc\tar. Mer-
g=nd `n voiaj la Paris, `l lu\ [i
pe Dinc\. Acolo, acesta, frec-
vent=nd cercuri culturale-ga-
zet\re[ti, se `ndr\gosti de o
fran]uzoaic\, Clemnentina,
pe care cucoana Profira o an-
gaj\ ca s\ nu-i rup\ inima
b\ietului. Numai c\, ajun-
g=nd la Ia[i [i afl=nd c\ iu-
bitul ei era rob, fata s-a cutre-
murat [i l-a tratat cu r\ceal\.
Cucoana Profira nu voia s\-l
elibereze, cum f\cuse consor-
tul, logof\tul Dumitrache, cu
mama lui Dinc\, cu roaba
Maria. St\p=na ]inea la el [i
voia s\-l aib\ `n preajm\, p=-
n\ la moarte. Nu aveau rodni-
cie nici interven]iile priete-
nilor casei [i nici chiar ale
domnitorului Grigore Ghica,
nepotul cucoanei Profiri]a,
care a venit la logofeteas\ `n-
tr-o sear\ de la sf=r[itul lui
noiembrie 1855, rug=nd-o s\-l
elibereze pe Dinc\, oferindu-i
`n schimb al]i vreo 100 de
vie]uitori.
S-a lovit `ns\ de o stra[ni-
c\ `mpotrivire. ~n toiul discu-
]iilor afl\ c\ b\iatul este fecio-
rul logof\tului [i al preafru-
moasei roabe Maria, fosta
camerist\. Iubindu-l p\rin-
te[te, ca pe propriul ei copil,
b\tr=na lipsit\ de urma[i ]i-
nea s\-i dea cartea de iertare
(eliberare) [i o parte din avere
numai la s\v=r[irea ei din
via]\. Nu se putea desp\r]i de
el [i-i era team\ s\ nu plece
dup\ Clementina. Sem\na
leit cu r\posatul so], Dumitra-
chi, c=nd era t=n\r: „bl=nd,
ascult\tor, cuminte, de[tept,
frumos“ [i nu putea tr\i f\r\
s\-l vad\.
La plecarea domnitorului,
`n capul sc\rii `l `nt=mpina
Dinc\, abia a[tept=nd r\s-
punsul. ~ncuraj=ndu-l, `naltul
musafir i-a spus s\ mai aib\
r\bdare c=teva zile. B\iatul
`ns\ nu a mai avut. Dinc\ a
luat un pistol, a `mpu[cat-o pe
Clementina, zbur=ndu-[i apoi
[i lui creierii.
Tragedia de la
Palatul Cantacuzinilor
prilejuie[te
desfiin]area robiei
Vestea a `ntristat capitala
[i pe domnitor. Tulburat c\
nu a avut t\ria s\ curme ime-
diat robia lui Dinc\, f\c=ndu-l
[\trariu sau sluger, ranguri
ce-l puteau slobozi din sclavie
- cum o amenin]ase pe logofe-
teas\ - a cerut Divanului s\ ia
m\suri pentru dezrobirea
mul]imii ]iganilor particulari
(de pe mo[iile boierilor), c\ci
acei ai statului [i m\n\sti-
re[ti fuseser\ elibera]i pe tim-
pul domniei lui Mihalache
Sturza (la 31 ianuarie 1844).
~n ziua urm\toare, joi 28
noiembrie 1855, pe adresa
Sfatului Administrativ (Gu-
vernului), sosea Ofisul dom-
nesc nr. 1166, prin care se ce-
rea anularea sclaviei din Mol-
dova - meteahn\ insult\toare
spiritului progresist al vremii
- propun=nd [i desp\gubirea
b\neasc\ a st\p=nilor. Sfatul
[i-l `nsu[ea, l\ud=nd ini]iati-
va („Gazeta de Moldavia“ nr.
94). La 3 decembrie, problema
se discuta `n Divan, miercuri
7 decembrie 1855 (stil vechi),
adopt=ndu-se proiectul de le-
ge propus, duminic\ 11 de-
cembrie promulg=ndu-se, cu
decretul num\rul 48. Domni-
torul `l semnase cu m=na tre-
mur=nd [i sufletul r\scolit de
amintirea lui Dinc\, care-l `n-
t=mpinase `n seara aceea, la
palatul cantacuzinesc, ca pe
Dumnezeu, v\z=nd `n el sal-
varea vie]ii sale.
Capitoul L1 hot\ra pentru
totdeauna: „To]i ]iganii sunt
liberi [i numai e permis `n
Moldova de a fi sclavi, de a se
vinde sau cump\ra oameni“.
St\p=nii aveau a primi de
la buget c=te 8 galbeni pentru
v\tra[i ori lingurari (mese-
ria[i) [i c=te 4 galbeni pentru
l\e[i. Mul]i dintre boieri au a-
plicat m\sura imediat, refu-
z=nd desp\gubirile. Intre a-
ce[tia a fost [i colonelul Mi-
hail Kog\lniceanu, d\ruin-
du-[i leafa de c\minar pentru
fondul desp\gubirilor.
Astfel, Moldova intra `n
r=nd cu ]\rile progresiste ale
Europei vestice,unde sclava-
gismul fusese desfiin]at.
Lu=nd exemplul Moldovei,
Muntenia curm\ [i ea robia
]iganilor la 8/20 februarie
1856, prin decretul lui Barbu
{tirbei. Prin gestul lui ne-
fericit, Dinic\ gr\bise desfiin-
]area robiei, insult\toare spi-
ritului vremii, gestul domnito-
rului Ghica fiind urmat de
emanciparea cuget\rii, supri-
marea cenzurii [i `nvoirea a-
pari]iei gazetelor unioniste (G.
Sion, „Emanciparea ]iganilor“).
St\p=nii palatului
ctitoreau
Spitalul Pa[canu
Distrus\ suflete[te de
sf=r[itul n\praznic al lui
Dinc\, cucoana Profira (Pul-
cheria) s-a retras `n schimni-
cia zidurilor ve[nic `ndoliate
[i a `nchis pentru totdeauna
primitorul s\u salon din
Podul Verde.
~nchin=ndu-[i restul zile-
lor [i toat\ averea Spitalului
„Sf. Treime - Pa[canu“, a[e-
zat `n conacul de var\ de pe
dealul Morilor de V=nt, unde-i
acum Spitalul de Ftiziologie,
coana Profira s-a stins „ca o
candel\“, cer=nd Creatorului
iertare pentru „r\ul ce a f\-
cut lui Dinc\“.
Spitalul `l `ncepuse din
vara anului 1850, logof\tul
ob]in=nd hrisovul domnitoru-
lui Grigore Ghica s\ ia din
„]ava t=rgului 8 m\suri de
ap\“ pentru ograda spitalului
„ce `nfiin]eaz\ pe locul d-sale
din T\t\ra[i“ [i „2 m\suri“ la
ci[meaua „ce voe[te a `nfiin]a
la poarta acelui spital“.
Termin=ndu-se lucr\rile,
la deschiderea sa trecea sub
obl\duirea medical\ a epitro-
piei „Sf. Spiridon“, printr-un
act ce ar trebui citit [i r\scitit
de to]i marii dreg\tori [i
politicieni ai vremurilor noas-
tre [i de doctorii care au pe
buze privatizarea spitalelor
statului, f\r\ s\ se g=ndeasc\
la s\n\tatea miilor de semeni
nec\ji]i, t=rgove]i [i s\teni
afla]i `n mari lipsuri [i grav\
s\r\cie:
„Onoratei generalnici epi-
tropii a «Sf=ntului Spiridon».
Av=nd pe de o parte `n privire
c\ din toate clasele societ\]ii
nici una nu este mai vrednic\
de comp\timire [i mai `nsem-
nat\ prin num\rul ei dec=t a-
ce s\rman\ [i muncitoare,
pentru care s\n\tatea este
singurul avut ce-i `nf\]\[eaz\
mijloacele de vie]uire, iar pe
de alta c\ `n `nt=mplare de
boal\, din lipsa `ndem=n\ri-
lor de c\utare p\tima[ii din a-
cea clas\ chiar c=nd scap\ cu
zile, zac un `ndoit [i `ntreit
timp, care adesea ori `i nevo-
iesc de a `nstr\ina [i cea ce
pot avea pe l=ng\ ei, p=n\ ce
`n sf=r[it, ajung `n cea mai
tic\loas\ stare de mizerie,
supt isc\litul mi[cat de dorin-
]a de a sc\pa m\car un mic
num\r de o asemenea soart\,
m-am `ndemnat de a face [i eu
`n m\sura mijloacelor mele
un spital cu hramul Sfintei
Treimi `n mahalaua T\t\ra[i-
lor de aice din ora[. ~nvredni-
cindu-m\ sf=nta Pronie a-l
s\v=r[i, prin aceasta, vin a-l
`nchina Ospitalului Central al
«Sf=ntului Spiridon»“.
Partea medical\ o `ncredin-
]a vestitului doctor Russ.
Dragul lor ospital se `nzes-
trase cu 100 de crivate (paturi)
slobode de plat\, d=ndu-i pen-
tru `ntre]inere dughenile de
la uli]\ si venitul mo[iilor T\-
ute[ti [i Vinderei. Acei ce cu-
tezau a pretinde bani ori fo-
loase de la suferinzi erau pu[i
sub semnul blestemului ceresc.
Palat `n care primea
g\zduire Carol I
V=ndut dup\ Unire lui
Grigore Cozadini, trecut apoi
fratelui s\u Dimitrie Cozadi-
ni, palatul „cu dou\ r=nduri“
de la num\rul 365 lua numele
acestora.
~ncep=nd cu toamna anu-
lui 1875, palatul lui Dimitrie
Cozadini devenea vremelnic\
re[edin]\ domneasc\, tr\ind
evenimente cu mari implica]ii
istorice. Aici fiind g\zduit
principele Carol I, `n ziua de
16/28 octombrie, seara, prin
fa]a lui s-au petrecut mari
manifesta]ii de simpatie, cu
tor]e, aclama]ii [i muzic\,
domnitorul [i `nso]itorul s\u -
ministrul Lasc\r Catargi,
salut=nd din balcon.
Principele nu mai venise la
Ia[i din 8 iunie 1873. Calda
festivitate din fa]a balconului
avea menirea s\ [tearg\ tris-
te]ea din sufletul musafirului,
aflat `n mare cump\n\ din
cauza luptelor politicianiste
ale dreg\torilor celor dou\
mari partide, ce `l aduseser\
`n pragul abdic\rii.
Ia[ul `ntindea astfel a doua
oar\ o m=n\ de ajutor princi-
pelui, care mai venise aici ca
la „un Izvor de curagiu“ [i du-
p\ furioasele manifesta]ii an-
tidinastice bucure[tene, din a-
nul 1871.
Inginerul Ion Mitican
este autor al
numeroase c\r]i
despre Ia[ii vechi,
un pasionat al istoriei
acestor meleaguri
Locul `n care s-a
deschis drumul
egalit\]ii tuturor
locuitorilor
p\m=ntului rom=nesc
~ntr-o nou\ vizit\ `n Mol-
dova, domnitorul Carol I, `n-
so]it de v\rul s\u Gustav,
principele mo[tenitor al Sue-
diei [i al Norvegiei, ajungeau
la Ia[i mar]i 17 aprilie 1879,
seara. A[a cum nota `n „Me-
morii“, avea de rezolvat o
mare problem\ care zdrun-
cina lini[tea ]\rii: modificarea
articolului 7 din Constitu]ie,
astfel `nc=t s\ dispar\ ine-
galit\]ile social-politice cau-
zate de motive religioase. CM
YK
Modificarea care muncea
cugetele multor politicieni era
printre altele [i o cerin]\ a ma-
rilor puteri `ntrunite `n Con-
ferin]a de la Berlin (iunie-iulie
1878), dup\ r\zboiul din 1877
[i st=rnise discu]ii politice mai
ales `n Moldova, unde se afla o
mare mas\ de evrei veni]i de
peste grani]e, mul]i emigran]i
economici f\r\ forme.
~ntruni]i `n marele salon
de la etajul palatului cantacu-
zinesc, parlamentari, mini[-
tri, politicieni, reprezentan]i
ai Bisericii [i ai comunit\]ii
evreilor au discutat intens,
g\sindu-se o formulare accep-
tabil\: „Diferen]ele de cre-
din]e religioase [i confesiuni
nu constituie `n Rom=nia o
piedic\ spre a dob=ndi drep-
turile civile [i politice [i a le
exercita.“
La 13/25 octombrie 1879,
modificarea se aproba prin le-
ge, dup\ care, marile ]\ri eu-
ropene confirmau Indepen-
den]a de stat a Rom=niei, `n
8/20 februarie 1880.
Astfel Palatul Cantacuzi-
no, poreclit al Dezrobirii pen-

P\r\sind strada L\pu[neanu prin care

ne-am plimbat s\pt\m=na trecut\ [i
`ndrept=ndu-ne spre Podul Verde -
numele vechi al bulevardului Copoului
- ar fi trebuit s\ ne oprim la palatul
cucoanei Elencu Sturza, cunoscut [i
sub porecla de Jockey Club. Merit\,
c\ci era o frumoas\ zidire a vechiului
Ia[i. N-o mai putem vizita, fiindc\ n-a
fost nimeni dintre autorii sistematiz\rii
ora[ului dornic s-o apere [i s-a
demolat f\r\ mil\, prin anii ’60, pentru
a se face loc Casei Tineretului, cum se
numea pe atunci palatul de ast\zi al
studen]ilor. ~ntr-o zi, totu[i, `i vom
c\uta urmele, ascunse sub asfaltul
largului bulevard din zilele noastre

CM
YK
 CM
YK

IA{I, FILE DE POVESTE Mar]i, 12 iunie 2007 9

Fiindc\ `n ianuarie 1917 regele

tru implicarea sa `n actul e-
mancip\rii ]iganilor, intra a
doua oar\ `n legendele ora[u-
lui cu un rol asem\n\tor, fi-
ind socotit de str\bunicii ro-
man]io[i locul unde dup\ fe-
brile c\ut\ri [i discu]ii furtu-
noase se g\sise calea izb\virii
]\rii de p\catul deosebirilor
religioase `ntre cet\]eni [i se
deschidea drumul egalit\]ii
tuturor locuitorilor p\m=ntu-
lui rom=nesc.
Devine al statului,
`n folosul armatei
Cump\rat de stat pentru
Corpul IV de armat\, `n ulti-
mii ani ai secolului al XIX-lea,
palatul tr\ia zile de mari pre-
faceri pentru serviciile mi-
litare. Se re`mp\r]eau od\ile,
ograda din spate umpl=ndu-se
de grajduri, `n jurul f=nt=nii,
pentru c=rdurile de cai ofi]e-
re[ti ce ]ineau locul ma[inilor
de ast\zi. Acestea se aliniau
de-a lungul gardului c\tre
strada Coroi, zis\ acum Pogor.
Imobilul ad\postea Co-
mandamentul, Brigada de ar-
tilerie (spre strada Coroi),
Serviciul de Geniu [i alte
unit\]i militare.
~n mai 1893, palatul era lo-
cuit de principele mo[tenitor
Ferdinand, venit `mpreun\ cu
primul-ministru Lasc\r Ca-
targi s\ pun\ piatra funda-
mental\ la noul sediu al
Universit\]ii ie[ene ce se con-
struia pe dealul Copoului. Du-
p\ terminarea lucr\rilor noii
cl\diri universitare, sosind
pentru inaugurare [i regele
Carol I cu regina, `ntre 19-23
octombrie 1897, cl\direa de-
venea din nou palat regal, cu
audien]e, recep]ii festive, me-
se bogate [i o `nt=lnire a regi-
nei cu doamnele ie[ence `nso-
]ite de copiii lor. Marele salon
g\zdui un inedit spectacol
prezentat ad-hoc de vl\starele
marilor familii.
Tot `n Palatul Corpului IV
de armat\ era instalat\ `n-
treaga familie regal\ cu rege-
le, regina, principile mo[teni-
tor Ferdinand [i so]ia Maria
cu fiul lor Carol - viitorul rege
Carol al II-lea - prezen]i la
Ia[i `n zilele de 1-7 octombrie
1904, pentru sfin]irea biseri-
cilor „Sf. Neculai“ (2 oc-
tombrie) [i „Trei Ierarhi“ (3
octombrie)
Spre mijlocul toamnei, din
anul 1911, `ntre 25 [i 30 sep-
tembrie, s\rb\torindu-se se-
micentenarul Universit\]ii ie-
[ene, de fa]\ cu emisarii uni-
versit\]ilor europene, au ve-
nit din nou la Ia[i familia
domnitoare cu regele, regina,
principii mo[tenitori Ferdi-
nand, Maria [i copiii. {edeau,
de asemenea, `n Palatul Can-
tacuzino, unde li se preg\tise
g\zduirea. ~l preferau pentru
frumoasa a[ezare, spa]iul larg
al `nc\perilor, parcul cochet
cu mult\ vegeta]ie [i curtea
discret\, r=nduit\ [i p\zit\ de
militari.
~ncep=nd al Doilea R\zboi
Mondial [i c\z=nd Bucure[tii
sub ocupa]ie, `n noiembrie
1916, Ia[ii au devenit capitala
de r\zboi a ]\rii. Familia re-
gal\ cu regele Ferdinand, re-
gina Maria, principii [i prin-
cipesele s-au instalat tot `n
Palatul Canatacuzino. Locu-
Cump\rat de
stat pentru
Corpul IV de
armat\, `n
ultimii ani ai
secolului al
XIX-lea,
palatul tr\ia
zile de mari
prefaceri
pentru
serviciile
militare
Principesa Maria
iau aici p=n\ `n noiembrie
1918 c=nd se `ntorceau `n Bu-
cure[ti, dup\ eliberare.
Re[edin]a Reginei Maria
Fiindc\ `n ianuarie 1917
regele primise palatul lui Cu-
za din L\pu[neanu, ca re[e-
din]\ oficial\ de lucru, palatul
din Copou se considera al
Reginei Maria.
Era vizitat de marile per-
sonalit\]i ale vremii, suvera-
na implic=ndu-se `n activit\]i
de `ngrijire a spitalelor de r\-
ni]i a copiilor orfani [i adesea
de reprezentare [i protocol
c=nd regele se g\sea pe front.
Dup\ r\zboi p\str=ndu-se,
primise palatul lui Cuza din
L\pu[neanu, ca re[edin]\ oficial\
de lucru, palatul din Copou se
considera al Reginei Maria
`nc\ un timp, mobilat la dis-
pozi]ia reginei, Corpul IV de
Armat\ organiza Muzeul An-
tic militar din strada Carol
nr. 51 (cum apare `n Ghidul
ora[ului Ia[i, 1926. Aici se in-
stala apoi Institutul de e-
duca]ie al fiicelor de militari,
„Regina Maria“, ce a func-
]ionat p=n\ la ultimul r\zboi.
Frontul r\s\ritean `nain-
t=nd aproape de p\durea
Breazu [i St=nca Roznovanu,
fosta cas\ cantacuzineasc\ a-
vea s\ tr\iasc\ zile cumplite [i
dureroase, `n cl\direa [i-n cur-
tea, `nconjurat\ de grilajul `-
nalt cu ]epu[e, instal=ndu-se
mai `nt=i un lag\r pentru mil-
itari sovietici, lua]i prizonieri
de trupele rom=ne, iar dup\
20 august 1944, pentru milita-
rii rom=ni, germani italieni c\-
zu]i captivi ai trupelor sovieti-
ce `n marea B\t\lie de la Ia[i.
Amintirea acelor zile, s=n-
geroase, r\m=nea imprimat\
pe pere]ii `nc\perilor [i culoa-
relor pline de apeluri dispe-
rate, scrise cu creioane, c\r-
buni, ]inte sau s=nge, `n limbi-
le rom=n\, francez\, germa-
n\, rus\, leton\, ucrainian\ [i
altele, sub care semnaser\,
d=nd adrese, fo[tii captivi, cu
speran]a s\ fie anun]a]i p\-
rin]ii, so]iile, copii, pentru a a-
vea o ultim\ [tire despre soar-
ta lor. Alc\tuiau un capitol
inedit din Letopise]ul Durerii
celui mai necru]\tor r\zboi.
Reparat\ [i spoit\, `n pri-
p\, de prin 1945, vechea zidire
era dat\ `n st\p=nirea stu-
den]ilor politehni[ti, devenind
mai t=rziu C\minul „Ion Ni-
culi“ - dup\ numele fostului ti-
pograf ie[ean, ales membru al
Consiliului de Stat. Socotind
c\ fac o fapt\ bun\, unii din-
tre studen]i r\deau cu r\bda-
re varul [i sco]=nd la iveal\ a-
pelurile disper\rii le trimiteau
adreselor indicate.
Vara, pere]ii ar\tau ca o
t=mpl\ de templu, `mpodo-
bi]i cu felurite rotocoale [i fi-
guri pline de mesajele durerii
`n fa]a c\rora se oprea [i rec-
torul Kalinicenco, citindu-le
crucit, ]in=ndu-[i b\rbu]a `n
palm\. a

Din ianuarie 1966 intra

`n st\p=nirea copiilor
C\minul avea la strad\
un parc `ntins, ap\rat de
grilajul `nalt la strad\ [i de
un zid str\vechi spre nord,
la umbra c\ruia studen]ii
`nv\]au `ntin[i pe iarb\. ~n
spatele cl\dirii se amena-
jase un teren de voley, mu-
tat apoi la coasta din vale
Din anul 1965 soarta `i
schimba radical destinul.
Spre satisfac]ia cucoanei
Profiri]a din Ceruri, care [i-a
dorit `n jur copii, iar pier-
derea lui Dinc\ i-a fost fa-
tal\, fostul ei palat se trans-
forma `n Palatul Pionierilor
(numit Palatul Copiilor dup\
1989), duminic\ 16 ianuarie
1966 inaugur=ndu-se de fa]\
cu stoluri de [colari [i dasc\li
bucuro[i pentru frumosul
dar f\cut de Prim\rie. ~nc\-
perile se `mp\r]eau `ntre ce-
le peste 20 de cercuri tehnice
literare artistice `n care au
roit p=n\ la ultimile repa-
ra]ii, ca `ntr-un stup, mii de
copii, prin[i de felurite ac-
tivit\]i pasionante, pe larg
`nsemnate `ntr-un bogat ju-
rnal istoric, `ntocmit de fos-
tul director, Stelian Chiriac.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
10 Mar]i, 12 iunie 2007
PE SCURT
Sute de conserve
de ton, oprite
de la v=nzare
Direc]ia Sanitar-Veterinar\ [i
pentru Siguran]a Alimentelor
(DSVSA) Vrancea are sub seches-
tru 340 de conserve de ton produ-
se `n Thailanda, a declarat purt\-
torul de cuvânt al institu]iei,
medicul Iulian Cucoli. Potrivit
acestuia, conservele de ton au fost
confiscate de la un singur comer-
ciant, dup\ apari]ia cazului de
botulism din Bistri]a N\s\ud. „Au
fost prelevate probe din 10 con-
serve din lotul sechestrat [i, cel
pu]in deocamdat\, analizele pri-
mite de la Institutul Cantacuzino
nu indic\ prezen]a microbului“, a
precizat purt\torul de cuv=nt al
DSVSA Vrancea. De asemenea, in-
spectorii DSVSA au prelevate pro-
be de pateu, salam, pe[te congelat
[i pulpe de pui congelate, produse
consumate de cei doi vr=nceni diag-
nostica]i cu botulism. „Nici `n acest
caz probele de laborator nu au
identificat prezen]a microbului, dar
munca noastr\ va continua p=n\
vom depista cauza `mboln\virilor“,
a spus medicul Iulian Cucoli. S\p-
t\mâna trecut\, un copil de 15 ani
[i un b\rbat de 45 de ani din jude-
]ul Vrancea au fost diagnostica]i cu
botulism de medicii Spitalului
„Matei Bal[“ din Bucure[ti. (B.C.)
Prim\rie amendat\
de comisarii de mediu
Comisariatul Jude]ean al G\rzii
de Mediu Suceava a amendat cu
15 mii de lei Prim\ria {cheia, ju-
de]ul Suceava, pentru c\ nu a or-
ganizat serviciul de colectare a
de[eurilor menajere din localitate.
Directorul G\rzii de Mediu Sucea-
va, Constantin Harasim, a decla-
rat c\ amenda s-a aplicat `n urma
unui control, prin care s-au con-
statat c\ diverse tipuri de de[euri
sunt depozitate necontrolat, `n
locuri nepermise de pe teritoriul
comunei. Constantin Harasim a
spus c\ administra]iile locale au
obliga]ia de a strânge, transporta,
valorifica [i elimina de[eurile de
pe raza localit\]ilor pe care le con-
duc. De asemenea, autorit\]ile lo-
cale mai au obliga]ia de a asigura
spa]iile necesare pentru colectarea
selectiv\ a de[eurilor [i dotarea
acestora cu containere specifice
fiec\rui tip. „Cu toate c\ to]i edilii
din jude] au fost informa]i `n leg\-
tur\ cu aceste obliga]ii, primarul
de la {cheia nu a luat absolut nici
o m\sur\“, a subliniat directorul
G\rzii de Mediu Suceava. (B.C.)
Universitatea
„{tefan cel Mare“,
selectat\ pentru un
nou program european
Universitatea sucevean\ „{tefan
cel Mare“ a fost selectat\ pentru
a-[i depune candidatura `n ve-
derea particip\rii la noul program
„~nv\]are pe tot parcursul vie]ii“.
Selectarea universit\]ii a venit `n
urma analizei efectuate de Agen-
]ia Na]ional\ „Erasmus“, din Bu-
cure[ti, Comisia Europen\ [i De-
partamentul de Rela]ii Interna-
]ionale a Ministerului Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului. „Analiza
a condus la concluzia c\ universi-
tatea sucevean\ poate fi selectat\
pentru a participa, `n perioada
2007-2013, la acest program, ce
reune[te direc]iile programelor de-
rulate `n prealabil, «Socrates -
Erasmus» [i «Leonardo da Vinci»“,
a declarat prof. univ. dr. Sanda
Maria Ardeleanu, prorector pe do-
meniul rela]iilor interna]ionale -
imagine universitar\, integrare [i
cooperare. ~n acest an, Universita-
tea sucevean\ a s\rb\torit zece ani
de participare la Programul „So-
crates - Erasmus“, care, potrivit
prorectorului Sanda Maria Arde-
leanu, „a asigurat cea mai larg\ [i
important\ deschidere interna]io-
nal\ a universit\]ii, prin cantita-
tea [i calitatea mobilit\]ilor studen-
]e[ti [i de cadre didactice“. (B.C.)
ACTUALITATEA REGIONAL|
Gala]iul are cei mai buni speciali[ti `n domeniul arhitecturii navale din lume
a Aprecierea a fost f\cut\ de participan]ii la cea de-a doua edi]ie a Conferin]ei Interna]ionale de Grafic\ Inginereasc\
[i Design (ICEGD 2007), care s-a `ncheiat, ieri, la Gala]i, dup\ patru zile de dezbateri a „Am vizitat Institutul
de Cercet\ri [i Proiect\ri Navale [i am ajuns la concluzia c\ ave]i cei mai buni cercet\tori `n domeniul arhitecturii navale“,
a declarat vicepre[edintele Societ\]ii Interna]ionale de Geometrie [i Grafic\, profesorul Gunter Weiss a
Speciali[tii g\l\]eni `n do- na]ionale de Grafic\ Ingine- niul arhitecturii navale. Din Weiss, vicepre[edintele So- ria. Conferin]a ICEGD 2007
meniul arhitecturii navale se reasc\ [i Design (ICEGD câte am constatat eu, Gala]iul ciet\]ii Interna]ionale de Ge- a fost organizat\ de Catedra
bucur\ de o `nalt\ recunoa[- 2007), care s-a `ncheiat, ieri, [i Universitatea «Dun\rea de ometrie [i Grafic\. La aceas- Grafic\, Mecanisme, Tole-
tere `ntre personalit\]ile cer- la Gala]i, dup\ patru zile de Jos» ar putea deveni un fel de t\ reuniune [tiin]ific\ au par- ran]e din cadrul Universit\]ii
cet\rii `n geometrie [i grafic\ dezbateri. „Am vizitat Institu- Mecca a ingineriei navale, ticipat cercet\tori din do- „Dun\rea de Jos“, `n colabo-
inginereasc\ din `ntreaga lu- tul de Cercet\ri [i Proiect\ri pentru c\ e o specializare care meniul graficii inginere[ti [i rare cu Universitatea Poli-
me. Aprecierea a fost f\cut\ Navale-ICEPRONAV [i am nu se mai g\se[te nic\ieri geometriei din Japonia, Ger- tehnic\ Bucure[ti [i Uni-
de participan]ii la cea de-a do- ajuns la concluzia c\ ave]i cei atât de bine pus\ la punct“, a mania, Austria, Polonia, Li- versitatea „Transilvania“ din
ua edi]ie a Conferin]ei Inter- mai buni cercet\tori `n dome- declarat profesorul Gunter tuania, Portugalia [i Bulga- Bra[ov. a
S\pt\m=n\ neagr\ la frontiera de est Au pierdut
p\m=ntul
a ~ntr-o singur\ s\pt\m=n\, poli]i[tii din cadrul structurilor Direc]iei Poli]iei de Frontier\ (DPF) Ia[i, ce
cuprinde jude]ele Boto[ani, Vaslui, Gala]i [i Ia[i, au `nregistrat nu mai pu]in de 66 de infrac]iuni, `n care primit
au fost implicate 60 de persoane a ~n ceea ce prive[te infrac]iunile de trecere ilegal\ a frontierei, gratis
poli]i[tii de la grani]a de est au descoperit nu mai pu]in de 19 persoane, cet\]eni din Rep. Moldova, dar
[i rom=ni, care au trecut `not r=ul Prut sau care nu au putut justifica lipsa [tampilelor de intrare/ie[ire de la
din Rom=nia a Paleta de infrac]iuni depistate `n intervalul 4-10 iunie este foarte larg\, cuprinz=nd Prim\rie
trafic de migran]i [i de persoane, dare de mit\, furt de ma[ini, contraband\, fals sau uz de fals a
Un num\r de 43
Frontiera de est a Ro- de cet\]eni din muni-
m=niei este puternic asal- cipiul Vaslui au pier-
tat\ de fenomenul infrac- dut dreptul de folo-
]ional. ~ntr-o singur\ s\p- sin]\ asupra terenu-
t\m=n\, poli]i[tii din ca-
rilor primite de la
drul structurilor Direc]iei Prim\rie `n cursul a-
Poli]iei de Frontier\ (DPF) nului trecut, `n baza
Ia[i, ce cuprinde jude]ele legii privind sprijinul
Boto[ani, Vaslui, Gala]i [i acordat tinerilor pen-
Ia[i, au `nregistrat nu mai
pu]in de 66 de infrac]iuni,
tru construirea unei
locuin]e proprietate
`n care au fost implicate personal\. Potrivit
60 de persoane. Paleta de viceprimarului Va-
infrac]iuni depistate `n in- sile Pav\l, cet\]enii
tervalul 4-10 iunie este [i-au pierdut loturile
foarte larg\, cuprinz=nd
pentru c\ nu au de-
treceri ilegale ale fron- marat construc]ia lo-
tierei de stat, trafic de mi- cuin]elor `n termen
gran]i [i de persoane, dare de un an de la atri-
de mit\, furt de ma[ini, buirea suprafe]elor
contraband\, fals, uz de respective. „Pân\ a-
fals sau infrac]iuni de bra- cum, la Prim\ria
conaj piscicol.
va), care f\ceau parte din- Poli]i[tii de frontier\ tocarul condus de cet\]ea- Vaslui au fost depuse
tr-o re]ea de migra]ie ile- nul moldovean, care se `n- peste 1.200 de cereri
Aglomera]ie mare gal\ sau care au fost im- au descoperit un drepta spre Italia, poli]i[- pentru atribuirea de
plica]i `n racolarea unor autocamion declarat tii au descoperit pachete teren [i au fost `ntoc-
la trecerea ilegal\ persoane, `n vederea trece- de ]ig\ri nedeclarate [i co- mite 465 de dosare
a frontierei rii ilegale a frontierei. „~n- furat `n Germania per]i pentru suporturi me- complete. Dintre cei
tr-un caz de trafic de per- care au primit acest
~n ceea ce prive[te in- dia, CD-uri [i DVD-uri
~n ceea ce prive[te in- soane, aflat `n lucru la contraf\cute, ce urmau a sprijin anul trecut,
frac]iunile de trecere ile- DPF Ia[i, au fost identifi- frac]iunile de furt descope- numai 18 au dema-
fi comercializate. Cazurile
gal\ a frontierei, poli]i[tii ca]i al]i 7 cet\]eni rom=ni, rite s\pt\m=na trecut\, a- rat lucr\rile de con-
de contraband\ au fost `n-
din cadrul DPF Ia[i au de- care, `n intervalul 2005- cestea au fost reprezentate struc]ie“, a declarat
registrate la IJPF Boto-
pistat, doar `n ultima s\p- 2006, au racolat, transpor- `n totalitate de autoturis- [ani, unde 2 cet\]eni ro-
viceprimarul. Per-
t\m=n\, 6 cet\]eni din Re- tat, g\zduit [i exploatat se- me declarate disp\rute `n soanele c\rora le-a
publica Moldova [i 2 cet\- m=ni [i dou\ tinere din
xual, prin obligarea la diferite state ale UE. Ast- fost retras dreptul de
]eni rom=ni, care au trecut practicarea prostitu]iei, un Rep. Moldova sunt cerce- construc]ie nu vor
fel, poli]i[tii din cadrul ta]i pentru contraband\
`not r=ul Prut, [i al]i 11 num\r de 15 tinere, dintre DPF Ia[i au descoperit do- mai putea face cereri
cu ]ig\ri [i votc\, [i la IJ-
cet\]eni din Rep. Moldova, care 8 minore, de pe raza u\ autoturisme furate din PF Ia[i, unde s-a constatat
pentru atribuirea de
care nu au putut justifica jude]elor Vaslui [i Ia[i. ~n teren. Anul acesta,
lipsa [tampilelor de intra- acela[i domeniu de crimi-
Spania, respectiv Italia, [i c\ ]ig\rile de contraband\ al]i o sut\ de vaslu-
chiar un autocamion furat erau aruncate din trenul
re sau ie[ire `n/din Rom=- nalitate organizat\, ofi]erii
din Germania. Infrac]iu- care circul\ pe ruta Un-
ieni care nu au `mpli-
nia. De asemenea, ofi]erii din cadrul IJPF Vaslui au nit `nc\ vârsta de 35
din cadrul Inspectoratului descoperit al]i doi cet\]eni nea de dare de mit\ a fost gheni-Ia[i, de c\tre cet\- de ani vor primi `n
Jude]ean al Poli]iei de rom=ni, care au racolat [i comis\ de un cet\]ean din ]eni moldoveni, fiind prelu- folosin]\ teren pen-
Frontier\ (IJPF) Ia[i au exploatat sexual `n Turcia Rep. Moldova, care a oferit ate apoi de cet\]eni rom=ni, tru construc]ia de
identificat 7 cet\]eni (4 ro- dou\ minore“, se arat\ `n poli]i[tilor de frontier\ g\- care le introduceau `n case. a
m=ni [i 3 din Rep. Moldo- raportul DPF Ia[i. l\]eni 500 de euro. ~n au- comer]. (Bogdan CRON})
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
aANGAJA}II COMBINA- riu `ncasat, timp de 6, 9 sau ieri, pe [eful Prefecturii Su- cidentul `n care a fost impli- mentar a fost izbit `n plin de
TULUI DIN GALA}I ~{I DAU 12 luni. Administra]ia com- ceava, Orest Onofrei, care fu- cat actualul prefect de Su- un autoturism condus cu
binatului i-a informat pe sese acuzat de ucidere din ceava s-a produs `n 29 iunie vitez\ mare. Poli]i[tii servi-
DEMISIA PENTRU BANI: sindicali[ti c\ opera]iunea de culp\, `n urma unui accident 2002, `n comuna Cleja, jude- ciului rutier care ancheteaz\
Administra]ia Combinatului autodisponibilizare ar urma rutier produs `n 2002, `n care ]ul Bac\u. Orest Onofrei se cazul spun c\ victima, `n
„Arcelor - Mittal“ Gala]i va s\ se finalizeze la sfâr[itul a- [i-a pierdut via]a un copil. afla la volanul unui Tico, ce a vârst\ de 52 ani, a trecut
stabili, `n aceast\ s\pt\mâ- nului, fiind viza]i, pentru `n- Decizia Cur]ii de Apel este lovit un b\iat de opt ani. Co- strada prin loc nepermis, `n-
n\, condi]iile privind derula- ceput, o mie de siderurgi[ti, pilul a murit pe loc. Orest
definitiv\ [i irevocabil\. ~n tr-o zon\ `n care iluminatul
rea primei etape de autodis- `n special cei care au proble- Onofrei [i-a asumat respon-
ponibilizare din acest an, ca- prim\ instan]\, Judec\toria public lipse[te de ani de zile,
me de s\n\tate sau care mai Ia[i l-a condamnat, anul tre- sabilitatea [i a pl\tit p\rin- chiar dac\ este vorba de dru-
re vizeaz\ aproximativ o mie, au pu]in pân\ la ie[irea la ]ilor b\iatului desp\gubiri `n
dintre cei 14.500 de angaja]i cut, pe Orest Onofrei la un mul na]ional Piatra Neam]-
pensie. ~nainte de privatiza- an de `nchisoare cu suspen- valoare de 75 de milioane de Bac\u. {oferul, `n vârst\ de
ai companiei. Conform preve- re, `n 2001, combinatul avea lei vechi.
derilor contractului colectiv 28 de mii de angaja]i. Dup\ dare. Prefectul a f\cut `ns\ 20 de ani, se `ntorcea de la
recurs [i a fost achitat de a SPULBERAT DE O MA- Bucure[ti, iar `ntunericul [i
de munc\, angaja]ii care vor cinci valuri de disponibiliz\ri
solicita s\ plece din combinat succesive, pe platforma side- Tribunalul Ia[i, care a con- {IN|, DUP| CE A TRAVER- oboseala l-au f\cut s\ `l ob-
pân\ la finele acestui an vor rurgic\ mai lucreaz\ 14.500 siderat c\ nu sunt `ntrunite SAT NEREGULAMENTAR: serve pe pieton doar `n ul-
primi pl\]i compensatorii, `n de oameni. elementele uciderii din cul- Un grav accident de circu- tima clip\. Ajuns la fa]a
valoare de 16, 18 sau 20 de a PREFECTUL DE SU- p\. La rândul lor, procurorii la]ie, soldat cu decesul unei locului, fiul victimei a fost la
mii de lei, `n func]ie de vechi- au atacat hot\rârea Tribu- persoane s-a produs, `n un pas de a-l lin[a pe [ofer,
mea `n munc\ pe platform\.
CEAVA A FOST ACHITAT ~N nalului Ia[i la instan]a supe- noaptea de duminic\ spre care a fost `ns\ salvat de po-
~n afar\ de aceste sume, dis- CAZUL UNUI ACCIDENT PE- rioar\, reprezentat\ de Cur- luni, `n comuna Dumbrava li]i[ti. Conduc\torul ma[inii
ponibiliza]ii ar putea primi TRECUT ACUM 5 ANI: Cur- tea de Apel, care i-a dat câ[- Ro[ie, atunci când un pieton este cercetat `n prezent pen-
echivalentul ultimului sala- tea de Apel Ia[i l-a achitat, tig de cauz\ lui Onofrei. Ac- care a traversat neregula- tru ucidere din culp\. a

Spitalul „Sf. Spiridon“ r\m=ne spital regional de tip I A
P=n\ la construirea [i darea `n
folosin]\ a viitorului spital re-
gional de urgen]e, Spitalul „Sf.
Spiridon“ din Ia[i r\m=ne spital
regional de tip I A, `n conformi-
tate cu Ordinul MS 1764, privind
clasificarea [i nivelul de compe-
ten]\ a spitalelor de urgen]\.
Decizia a fost luat\ la sf=r[itul
s\pt\m=nii trecute de c\tre re-
prezentan]ii Ministerului S\-
n\t\]ii, `ntr-o `nt=lnire cu direc-
torii ASP [i managerii de spitale
din ]ar\.
Tot `n acest cadru s-a decis ca
Institutul de Boli Cardiovascula-
re, Spitalul de Neurochirurgie [i
Spitalul Clinic de Copii „Sf. Ma-
ria“ s\ fie incluse `n categoria I B
a spitalelor de tip regional.
30 de olimpici ie[eni intr\
la facultate f\r\ admitere
Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului a
finalizat lista absolven]ilor
de liceu, promo]ia 2007,
premia]i la olimpiadele na-
]ionale [i interna]ionale,
care pot participa la admi-
terea f\r\ examen `n `nv\-
]\mântul superior. Astfel,
din jude]ul Ia[i sunt aprox-
imatv 30 de olimpici care
au asigurate locurile la fa-
cultate `n oricare din cen-
trele universitare din Ro-
m=nia. Olimpicii ie[eni
sunt: la biologie, P`nzaru
Alexandra Mihaela, Liceul
Teoretic „Grigore Moisil“
Ia[i, la discipline din aria
curricular\ „Tehnologii“,
profil tehnic, sunt Podel-
niuc Victoria, Grup {colar
„I. C. {tef\nescu“ Ia[i, Chi-
ril\ Sergiu, Colegiul Tehnic
„Gheorghe Asachi“ Ia[i; la
geografie, va intra f\r\ ad-
mitere Eva Mihail de la Co-
legiul „Costeche Negruzzi“
Ia[i, la informatic\, Airinei
Adrian de la Colegiul „Cos-
tache Negruzzi“ Ia[i, la lim-
ba englez\, Iacob {tefan
Colegiul „C. Negruzzi“ Ia[i.
la Disciplinele din aria cur-
ricular\ „Tehnologii“, profil
servicii, este Catan\ Danie-
la Georgeta, specializarea
Turism [i alimenta]ie pub-
lic\, Grup {colar „Virgil
Madgearu“ Ia[i, la disci-
plinele din aria curricular\
„Tehnologii“ - profil resurse
naturale [i protec]ia mediu-
lui, Scutaru Mihaela, spe-
cializarea protec]ia mediu-
lui, de la Grupul {colar
„Radu Cern\tescu“ Ia[i.
Ezaru Gabriela are un pre-
ACTUALITATE Mar]i, 12 iunie 2007 11
PE SCURT
Totodat\, Spitalul de Urgen]e „Sf.
Ioan“ a fost `ncadrat `n categoria
Spiridon“ [i la Spitalul de Copii
„Sf. Maria“, acestea fiind unit\]i
4 miliarde de euro Palatul Copiilor
spital de urgen]e de tip II B, iar cu multiple specialit\]i. La pentru 23 de spitale din Ia[i, redeschis
Spitalul Pa[cani `n categoria spi- Spitalul de Neurochirurgie [i la dup\ aproape 10 ani
tal de urgen]e tip III. „Sigur, `n Spitalul de Urgen]e vor func]iona Licita]ia pentru construc]ia
cazul acestor trei spitale exist\ a- doar compartimente de primire a celor 8 spitale regionale [i a `nc\ Palatul Copiilor din Ia[i va fi inau-
numite amendamente. Spre exem- urgen]elor, cu finan]are direct\ 15 spitale jude]ene se va derula la gurat azi, 12 iunie, dup\ ce terme-
plu, la Cardiologie nu exist\ com- din bugetul spitalelor. „De la sf=r- nivel na]ional `n perioada iulie-oc- nul de finalizare a lucr\rilor a fost
puter tomograf [i RMN, iar la Spi- [itul acestei veri vom r\m=ne nu- tombrie a acestui an. Potrivit di- am=nat de mai multe ori. La inau-
talul de Copii, de asemenea, nu e- mai cu dou\ unit\]i de primire ur- rectorului ASP Ia[i, pentru fi- gurarea de la ora 11.30 a fost anun-
xist\ tomograf. Acestea vor trebui gen]e, cu mai multe linii de gard\, nan]area celor 23 de unit\]i spita- ]at\ [i prezen]a ministrului Cristian
rezolvate `n timp. Un spital poate care vor fi finan]ate de la bugetul lice[ti au fost aprobate circa 4 mi- Adomni]ei de la Ministerul Educa]i-
trece dintr-o categorie `n alta `n de stat, prin ASP. Aceasta pentru liarde de euro. ei Cercet\rii [i Tineretului (MECT).
func]ie de evolu]ia sa“, a declarat ca pacientul care ajunge `n ur- Spitale regionale vor fi `nfiin]ate Palatul Copiilor din Ia[i a fost `n
dr. Mihnea Hurmuzache, direc- gen]e s\ nu mai fie plimbat de la la Ia[i, Constan]a, Craiova, Timi- aten]ia mai multor mini[tri ai E-
torul ASP. un spital la altul, av=nd `n vedere [oara, Cluj, T=rgu Mure[ [i dou\ la duca]iei de-a lungul timpului.
Tot `n cadrul `nt=lnirii de vineri c\ cele dou\ unit\]i au multiple Bucure[ti, iar dintre cele jude]ene, Lucr\rile de aici au debutat `n anul
`n Moldova vor fi construite doar 1996, `ns\ au fost `ntrerupte la un
s-a decis ca `n Ia[i s\ r\m=n\ specialit\]i“, a precizat [eful ASP. moment dat din lipsa fondurilor.
func]ionale doar dou\ unit\]i de Cele dou\ UPU vor fi mutate `n patru, la Suceava, Bac\u, Piatra Cl\direa este `n propietatea
primire urgen]e, la Spitalul „Sf. Spitalul Regional, dup\ `nfiin]are. Neam] [i Gala]i. (Otilia B.) MECT, fiind administrat\ de ISJ,
dar a fost [i `n aten]ia Ministerului
Culturii, fiind cl\dire de patrimo-
17 str\zi din Ia[i au intrat niu. Av=nd `n vedere valoarea de-
osebit\ a cl\dirii, dar [i amplasa-
mentul de invidiat, cl\direa a fost
solicitat\ de-a lungul timpului de
miu la specializarea veteri-
nar [i este de la Grupul
{colar Agricol. „H. Vasiliu“
`n repara]ii capitale mai multe institu]ii. Lucr\rile de
renovare au fost revitalizate din
prim\vara anului 2005 prin inter-
mediul Inspectoratului de Stat pen-
Podu Iloaiei Ia[i. a 17 drumuri din Ia[i, care nu au fost p=n\ `n prezent asfaltate, tru Construc]ii care pornea
La limba [i literatura ro- vor fi modernizate `n urm\toarele luni a Prim\ria lucreaz\ `n trei zone lucr\rile cu o sum\ de aproximativ
mân\ este pe lista olimpi- 5 miliarde de lei vechi, `ns\ nu [i
cilor Iuti[ Ana- Maria de la ale ora[ului, respectiv T\t\ra[i, Moara de Foc [i `n centru a suficient\ pentru lucr\rile com-
Colegiul Na]ional „C. Ne- plexe. Ministrul Mircea Miclea s-a
Ieri, grupul de firme care
gruzzi“, Ia[i, la psihologie - a câ[tigat licita]ia pentru interesat `ndeaproape de lucr\rile
pedagogie, Voinescu Adina de aici, sus]in=nd cauza Palatului
asfaltarea a 70 de str\zi din
Ioana de la Colegiul Peda- chiar [i `n Parlament. Dac\ ter-
ora[ a `nceput lucrul pentru
gogic Ia[i. La limba fran- a moderniza 17 dintre arte- menul ini]ial de finalizare a
cez\ este olimpic\ premi- rele de circula]ie. La licita- lucr\rilor a fost 1 septembrie 2005,
at\ [i au asigurat un loc la ]ia care s-a desf\[urat acum acum palatul va fi redat cluburilor
facultate Marcu Anca Sil- o lun\, SC Citadin SA Ia[i a de la Palatul Copiilor. (O.R.)
via de la Colegiul „Emil Ra- concurat `n asociere cu SC
covi]\“ [i E[anu Ruxandra
Irina, Liceul „Mihai Emi-
Euroconstruct Grup SRL
Ia[i, Construc]ii Feroviare
Au venit banii pe
nescu“ Ia[i. Ia[i Grup Colas SA [i SC programe de s\n\tate
La limba rus\ este E- C\i Ferate Câmpulung Mol-
dovenesc SA. Oferta depus\ Ministerul S\n\t\]ii a alocat, `n
chimov Mihail, Seminarul
de c\tre SC Citadin SA a celelalte str\zi prev\zute de 90%, pe timpul nop]ii, cele din urm\, banii pentru pro-
Teologic Ortodox „Sf. Vasile
fost de 330 de miliarde de lei `n programul de moderni- doar ultimul strat de asfalt gramele na]ionale de s\n\tate,
Cel Mare“ Ia[i, Afanasov urmând a fi turnat pe timp
(33.175.000 RON). zare vor fi demarate pe m\- `ns\ Agen]ia de Programe nu a de-
Tudor, Seminarul Teologic sur\ ce documenta]iile vor de zi, astfel ca finisajul s\ falcat `nc\ sumele pe unit\]i [i pe
„Prima dat\ se vor asfal-
Ia[i, Nosatii Romina, Li- ta 17 str\zi `n patru cartiere fi finalizate [i vor primi fie f\cut cât mai bine“, a trimestre. „ASP Ia[i a f\cut adrese
ceul „M. Sadoveanu“ Pa[- din ora[. Principala noastr\ aviz favorabil din partea mai declarat reprezen- la agen]ie pentru urgentarea [i re-
cani. grij\ o reprezint\ drumul Comisiei de Circula]ie, ast- tantul municipalit\]ii. zolvarea situa]iei. Imediat dup\
La domeniul artistic sunt c\tre aeroport. Este o carte fel `ncât circula]ia `n mu- SC Citadin SA, `mpreu- aceasta, vom putea face cererea de
elevii Mânza Drago[ Mihail, de vizit\ a ora[ului [i ne in- nicipiu s\ nu fie afectat\ n\ cu ceilal]i trei asocia]i, a deschidere de credite“, a declarat
Gavril Diana Corina, Mun- tereseaz\ cum arat\“, a de- prea mult timp“, a declarat `nceput ieri lucrul `n directorul ASP, dr. Mihnea
teanu Constantin Sorin, clarat s\pt\mâna trecut\ Andrei Trofor, purt\torul cartierul Avia]ie pe strada Hurmuzache. Pentru Programul
Hu]anu Alexandru, Pavel primarul Gheorghe Nichita. de cuvânt al Prim\riei. Avia]iei, strada 7 Oameni, Na]ional de Profilaxie, suma total\
Izábela, Hu]anu C\t\lina, Durata de execu]ie a a- Totodat\, reprezentan]ii strada Avionului, strada alocat\ p=n\ la sf=r[itul anului
Hriscu Andreea de la Cole- cestor 17 str\zi este cuprin- Prim\riei Municipiului Ia[i Porumbului, strada Nisi- este de 3.583.000 de lei, din care
giul Na]ional de Art\ „Oc- s\ `ntre dou\ [i patru luni. au mai anun]at [i o serie de pari [i strada Mistre]ului, 1.553.000 de lei pentru boli neuro-
tav B\ncil\“ Ia[i, Afuduloai Din cele 70 de str\zi scoase m\suri care se vor lua pen- `n zona central\ pe strada logice, 30.000 de lei pentru pre-
Daniel, Seminarul Teologic la licita]ie, grupul de firme tru `mbun\t\]irea traficu- Nicolae B\lcescu, `n Carti- ven]ie `n patologia endocrin\,
Liceal Ortodox „Sf. Vasile va moderniza 20 de str\zi lui din ora[. Una dintre a- erul Manta Ro[ie pe strada 123.000 de lei pentru reabilitarea
Cel Mare“ Ia[i. Conform din cartierul Avia]iei, 5 din cestea este asfaltarea por]i- Manta Ro[ie, Stradela Man- serviciilor urgen]e, iar pentru sub-
ta Ro[ie [i strada Cazan-
datelor transmise de Minis- zona Nicolina, 3 din Manta unii cu piatr\ cubic\ de pe programul de s\n\tate a femeii [i
terul Educa]iei [i Cercet\rii, Ro[ie, 18 din Smârdan, 21 strada Palat. „Pentru a giilor, `n Cartierul Smârdan copilului 1.877.000 de lei. De
pe Strada Malu, strada
lista r\mâne deschis\ pen- din Moara de Vânt-Tudor u[ura circula]ia [i a m\ri asemenea, pentru Programul
Vladimirescu [i 6 din zona carosabilul, municipalita- Aduna]i [i strada Zimbru- Na]ional de Diabet, s-au alocat
tru rezultatele olimpiadelor lui, `n Cartierul Moara de
central\. tea ie[ean\ va proceda la 80.000 de lei, pentru Programul
na]ionale [i interna]ionale Lungimea total\ a str\- `nlocuirea pietrei cubice Vânt pe strada Tudor Vladi- Na]ional de Transplant Organe,
ce urmeaz\ s\ se desf\[oare zilor ce vor fi modernizate dintre liniile de tramvai de mirescu, strada Spancioc, }esuturi [i Celule 1.706.000 lei, iar
`n acest an [colar, 2006- este de aproximativ 30 de pe strada Palat. Lucr\rile strada Moara de Vânt [i pentru Programul Na]ional de
2007. (Oana R.) kilometri. „Lucr\rile la vor fi efectuate, `n propor]ie stradela Nicori]\. (S.D.) Asisten]\ Comunitar\ [i Ac]iuni
pentru S\n\tate, 851.000 de lei.
(O.B.)

Locuri gratuite `n tabere Asocia]ia Ploaie toren]ial\ cu

pentru studen]ii de la „Cuza“
Studen]ii Universit\]ii
„Al. I. Cuza“ au la dispozi-
]ie 289 de locuri de tabar\
la munte [i la mare, pen-
tru perioade de 7 zile ofe-
rite de Autoritatea Na]io-
nal\ pentru Tineret [i
Agen]ia pentru Sprijini-
rea Studen]ilor. La secre-
tariatul facult\]ilor vor fi
afi[ate locurile de tabar\
[i perioadele pentru care
pot opta. Studen]ii pot
alege varianta care le con-
vine [i vor depune o cere-
re pân\ cel târziu mar]i,
19 iunie.
Locurile de tab\r\
sunt la Costine[ti, Z\r-
ne[ti, Pârâul Rece - Pre-
deal, Sinaia, Covasna, Voi-
neasa, C\lim\ne[ti, `n-
cep=nd cu 13 iulie p=n\
pe 31 august.
Pot beneficia de bilete
`n taberele stude]e[ti de o-
dihn\, `n perioada vacan-
]ei de var\, `n limita locuri-
lor repartizate, studen]ii
care dup\ anul precedent
de studiu sunt integrali[ti
se `nteleg studen]ii care [i-
au `ndeplinit `n totalitate
obliga]iile profesionale -
promovarea tuturor disci-
plinelor aferente anului
curent [i din anii anteriori
de [colarizare, `n func]ie de
rezultatele ob]inute la `n-
v\]\tur\ [i performan]ele
`n activitatea de cercetare,
dar [i de activitatea de-
pus\ `n cadru organizat la
diverse manifest\ri cultur-
ale, artistice sau [tiin]ifice.
Studen]ii orfani de ambii
p\rin]i, cei proveni]i din
casele de copii sau din pla-
sament familial au priori-
tate la ob]inerea de bilete
gratuite `n taberele de o-
dihn\ studen]e[ti dac\
sunt integrali[ti. Pot bene-
ficia de bilete de tab\r\
studen]ii care activeaz\ `n
cadrul Caselor de Cultur\
ale Studen]ilor [i care s-au
eviden]iat prin activit\]ile
cultural-artistice desf\[u-
rate sau studen]ii care ac-
tiveaz\ `n organiza]ii stu-
den]e[ti [i care au avut
rezultate `n activitatea de
reprezentare a studen]ilor.
Studen]ii selecta]i pen-
tru a participa la pro-
gramele tip „[coal\ de
var\“ organizate de Auto-
ritatea Na]ional\ pentru
Tineret [i Agen]ia pentru
Sprijinirea Studen]ilor
vor beneficia de locuri `n
tab\r\, conform rezerv\-
rilor operate. (O.R.)
Me[terilor Populari
din Moldova,
grindin\ la Suceava
O ploaie toren]ial\, `nso]it\ de
`n parteneriat cu Funda]ia pentru grindin\ de m\rimea unui ou de
Dezvoltare Economic\ [i Integrare porumbel, s-a ab\tut, ieri dup\-
European\ (FEDEI), Muzeul Etno- amiaz\, asupra municipiului
grafic al Moldovei, Inspectoratul Suceava.
{colar Jude]ean, Direc]ia Jude]ean\ pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul Ploaia a fost `nso]it\ de desc\rc\ri
Cultural Na]ional, Casa de Cultur\ a Municipiului Ia[i „Mihai Ursa- electrice [i rafale de v=nt.
chi“, Societatea Cultural\ „Ginta Latin\“ [i Liga Studen]ilor de la Fa- Cantitatea mare de precipita]ii a
cultatea de Automatiz\ri [i Calculatoare, organizeaz\ `n perioada 8-14 dus la inundarea unei magazii a
iunie 2007 tab\ra de crea]ie popular\ MICII ME{TERI DIN COPOU,
Bazei de Aprovizionare Suceava.
`n cadrul unui proiect cofinan]at de Prim\ria Municipiului Ia[i. Potrivit meteorologilor, `n zilele ur-
Sunt initia]i `n tainele a 10 me[te[uguri 100 de copii de la [ase m\toare vor fi `nregistrate diferen-
[coli din Ia[i. ]e mari de temperatur\ `ntre zi [i
Sponsori: Antibiotice S.A., Iulius Mall, S.C. Mercur Mary S.R.L.,
noapte, limitele prognozate fiind de
S.C. Alcor Pro Consult S.R.L. p=n\ la 30 de grade Celsius ziua [i
Parteneri media: Lumina, Ziarul de Ia[i, Radio Ia[i. de sub 10 grade Celsius noaptea.
Precipita]iile prognozate de
Administra]ia Na]ional\ de
Meteorologie pentru jude]ul
Suceava sunt de 25-30 l/mp `n
jude] [i de p=n\ la 40 de litri pe
metrul p\trat la R\d\u]i, Straja,
F\lticeni, Vadu Moldovei [i Baia.
Inspectoratul pentru Situa]ii de Ur-
gen]\ Suceava a primit, ieri, dou\
avertiz\ri Cod galben din partea
Direc]iei Apelor Bac\u, pentru dou\
intervale de timp diferite. (M.F.)
12 Mar]i, 12 iunie 2007
PE SCURT
„Stejarii“ `nving
Italia la rugby
Pe noul stadion al rugby-ului
românesc, „Arcul de Triumf“,
din Bucure[ti, a continuat
turneul International Rugby
Board Nations Cup. ~n ziua a
doua a acestei competi]ii,
echipa României a reu[it o vic-
torie benefic\, cu scorul de 19-8
(11-8), în fa]a selec]ionatei se-
cunde a Italiei. Rugby[tii
români au reu[it dou\ eseuri,
prin Fercu [i Dumitra[, cele-
lalte puncte fiind realizate de
Calafeteanu, prin 3 lovituri de
pedeaps\. Pentru Italia A a
marcat Rosa - eseu - [i Marcato
- 1 lovitur\ de pedeaps\. La fi-
nalul disputei, Marius Tincu
(c\pitanul Rom=niei), sportiv
n\scut `n comuna ie[ean\
V=n\tori, a men]ionat: „La
Cupa Mondial\, meciul nostru
cu Italia o s\ fie [i mai bun,
sper eu. Motiva]ia va fi mult
mai mare [i vreau s\ juc\m
mult mai bine. Atuul nostru a
fost acum jocul colectiv.
Ap\rarea colectiv\ ne-a lipsit
`n prima rund\, `n fa]a Africii
de Sud, dar a lipsit atunci [i
disciplina. Acum am jucat cu
m=inile `n buzunar, cum se
spune, f\r\ multe gre[eli“.
Celelalte rezultate ale etapei a
doua au fost: Argentina A -
Namibia 47-13 (20-6) [i
Emerging Springboks (Africa
de Sud) - Georgia 24-7 (14-7).
Runda cu nr. 3, ultima a
turneului din Capital\, pro-
grameaz\ s=mb\t\, pe 16 iu-
nie, partidele Italia A - Georgia
(ora 15.00), Namibia - Rom=nia
(17.00) [i Emerging Springboks
- Argentina A (19.00). (D.T.)
Gheorghe {tefan `[i
petrece concediul `n
cantonamentul din
Germania, cu Ceahl\ul
Pre[edintele de onoare al clubu-
lui Ceahl\ul Piatra Neam], pri-
marul Gheorghe {tefan, a de-
clarat c\ `[i va petrece conce-
diul de odihn\ `n Germania, `n
perioada 4-16 iulie, c=nd echipa
pe care o patroneaz\ se va afla
`ntr-un cantonament de preg\-
tire. „Am decis ca echipa s\
mearg\ `n Germania pentru
preg\tire [i voi merge [i eu `n
concediu de odihn\, voi `mbina
utilul cu pl\cutul“, a precizat
Gheorghe {tefan. Antrenorul
Ceahl\ului, Viorel Hizo, a pre-
cizat c\ reunirea lotului va
avea loc pe 18 iunie, urm=nd ca
`n perioada 25 iunie-1 iulie s\
aib\ loc un program de preg\-
tire la Piatra Neam], cu patru
jocuri, iar `n perioada 4 iulie-16
iulie, al doilea program de
preg\tire, `n Germania, cu cinci
jocuri [coal\. Lotul va fi format
din circa 27 juc\tori, nout\]ile
p=n\ acum fiind Constantin
Schumacher [i Narcis R\ducan.
Al]i doi juc\tori care ar putea
semna chiar luni pentru Ceah-
l\ul sunt dinamovi[tii Vojislav
Vranjkovic [i Silviu B\lace.
Program sportiv
interna]ional
În aceast\ s\pt\mân\, tenisul
are în program dou\ turnee
feminine, la Barcelona [i
Birmingham, [i dou\ turnee
masculine ATP, la Halle
(Germania) [i Londra.
Ciclismul are pe afi[ criteriul
Dauphine (Fran]a) [i Turul
Elve]iei, ambele importante cri-
terii de selec]ie [i verificare în
vederea Turului Fran]ei ce va
avea loc în luna iulie. Fotbalul
interna]ional se men]ine în ac-
tualitate cu Turneul din SUA
pentru Gold Cup. Evenimentul
s\pt\mânii îl constituie Marele
Premiu automobilistic de
Formula 1 al SUA, ce va avea
loc duminic\, 17 iunie, pe cir-
cuitul de la Indianapolis. (D.T.)
Roger Federer [i Rafael Nadal, cei mai
comple]i tenismani din lume `n ultimii ani
Bronz mondial pentru ie[eanca
Adelina Zalaru la Mondiale
a Sportiva de la CS Kwang-Gae Ia[i a urcat de dou\ ori pe
podium la Campionatele Mondiale de Taekwon-Do din Canada a
de Narcis POHOA}|
Sportiva Adelina Zala-
ru, legitimat\ la clubul
Kwang-Gae Ia[i, a cucerit
2 medalii de bronz la
Campionatul Mondial de
Taekwon-Do ITF ce a avut
loc `n perioada 31 mai-3
iunie `n Quebec, Canada.
Edi]ia din acest an a re-
unit `n Complexul Sportiv
al Universit\]ii din Laval
aproximativ 700 de cen-
turi negre din 55 de ]\ri,
fiind pentru prima dat\ `n
istorie c=nd Campionatul
Mondial de juniori are loc
concomitent cu `ntrecerile
seniorilor.
Reprezentativa de juni-
ori a Rom=niei s-a clasat
pe locul 15 din 34 de ]\ri,
ob]in=nd 3 medalii de
bronz, iar seniorii s-au
clasat pe un onorant loc 7
din 52 de ]\ri, cucerind o
medalie de aur, 2 argint [i
4 de bronz.
Adelina Zalaru este ele-
v\ `n clasa a XI-a la Gru-
pul {colar „Constantin
Br=ncu[i“ din Ia[i [i a `n-
ceput Taekwon-Do ITF `n
anul 2003, la Vaslui. Din
2004 particip\ la competi-
Campionat de popice mic, dar rezultate mari pe plan mondial
a Costin Novac, secretarul general al Federa]iei Rom=ne de Popice [i Bowling, este `ncrez\tor `n [ansele Rom=niei
de a avea [i pe viitor performan]e notabile `n `ntrecerile interna]ionale a
Prezent la Ia[i `n aceste zi-
le, pentru a inspecta stadiul
lucr\rilor de amenajare de la
arena de popice CFR, `n per-
spectiva turneului final din
intervalul 14-17 iunie, se-
cretarul general al Federa]iei
Rom=ne de Popice [i Bowling,
prof. Costin Novac (foto), s-a
dovedit un interlocutor agre-
abil `n rela]iile cu mass-me-
dia ie[ean\, relief=nd activi-
tatea lansatorilor rom=ni pe
plan intern [i interna]ional.
Domnule Novac, cum
pute]i caracteriza ni-
velul `ntrecerilor din
cadrul Diviziei Na]io-
nale de popice din Ro-
m=nia?
Avem un nivel de calitate
bun, dar nu la nivelul dorin-
]ei noastre. Dar astea sunt
condi]iile noastre de exprima-
re `n prezent, cu o baz\ mate-
rial\ care sufer\. Nu avem
un suport financiar puternic
[i din aceast\ cauz\ sunt u-
nele grup\ri sportive care au
necazuri pe aceast\ latur\.
SPORT
]ii, c=[tig=nd numeroase
medalii [i titluri de cam-
pioan\ na]ional\ la lupt\
[i spargeri for]\. ~n 2006 a
ob]inut titlul de campioa-
na european\ la proba de
spargeri for]\ individual
juniori (Constan]a, 2006).
Din februarie 2007 a
fost transferat\ la C.S.
Kwang-Gae Ia[i, unde es-
te preg\tit\ de Sorin Miron,
centur\ neagr\ 1 DAN. ~n
aprilie a participat la Cam-
pionatul European din
Slovacia, de unde s-a `n-
tors cu medalia de aur la
tehnici speciale echipe,
medalia de bronz la spar-
geri for]\ echipe, locul 5 la
lupt\ individual - 60 kg [i
locul 6 la tull echipe. Toa-
te aceste rezultate au f\-
cut ca Adelina s\-[i c=[ti-
ge locul `n echipa repre-
zentativ\ de junioare a
Rom=niei [i s\ participe la
Campionatul Mondial de
juniori din Canada, acolo
unde a cucerit dou\ meda-
lii de bronz, la spargeri
for]\ individual, respectiv
spargeri for]\ echipe.
„Sunt fericit\ c\ am
c=[tigat cele 2 medalii de
bronz. Am [i o urm\ de re-
gret: simt [i [tiu c\ pu-
Sunt popicele un sport
costisitor?
Nu, popicele nu sunt un
sport costisitor, chiar dac\ ne
trebuie arene moderne, ins-
tala]ii [i materiale sportive la
nivel interna]ional. Dar clu-
burile nu sunt ajutate de
sponsori. De exemplu, echipa
Siderurgica Hunedoara, care
beneficiaz\ de una dintre ce-
le mai moderne arene de po-
Nadal, regele zgurii
a Tenismanul spaniol l-a `nvins pe
num\rul 1 mondial Roger Federer `n finala
Roland Garros-ului, adjudec=ndu-[i pentru
a treia oar\ consecutiv titlul de la Paris a
Spaniolul Rafael Nadal
a c=[tigat pentru a treia
oar\ consecutiv titlul la
Roland Garros, `nving=n-
du-l duminic\ `n final\ pe
elve]ianul Roger Federer
`n patru seturi: 6-3, 4-6, 6-
3, 6-4. Spaniolul este pri-
mul juc\tor care reu[e[te
aceast\ tripl\, dup\ sue-
dezul Bjorn Borg, `nving\-
tor `ntre 1978 [i 1981 (pa-
team s\ iau aur la proba
de spargeri, dar oboseala
de pe drum [i-a spus cu-
v=ntul, drumul p=n\ `n
Canada dur=nd trei zile.
Sper ca pe viitor s\ am din
nou posibilitatea s\ par-
ticip la mondiale [i s\ de-
monstrez c\ pot mai mult.
Vreau s\ mul]umesc `n
mod special instructorului
meu Sorin Miron, care a
avut `ncredere `n mine [i
m-a sprijinit financiar s\
ajung la aceste mondiale“,
a declarat Adelina Zalaru,
centur\ neagr\ 1 DAN.
La r=ndul s\u, instruc-
torul Adelinei, Sorin Mi-
ron, a precizat c\ sportiva
sa poate ob]ine pe viitor
rezultate foarte bune [i la
senioare, dac\ se va pre-
g\ti cu aceea[i seriozitate.
„Sunt foarte fericit c\ A-
delina mi-a confirmat a[-
tept\rile [i a adus clubu-
lui nostru primele medalii
de nivel mondial. O felicit
pentru c\ a reu[it s\ fac\
sacrificii pentru a ajunge
la aceste performan]e [i `i
urez s\ aib\ puterea [i vo-
in]a s\ urce `n continuare
valoric. Este o elev\ foarte
talentat\ [i sunt sigur c\
dac\ va practica Taek-
pice din Europa, are mari
necazuri financiare.
{tie lumea de popice?
Din p\cate, mai `n toat\
]ara autorit\]ile locale nu se
implic\ `n popice, care este [i
un sport mai pu]in mediati-
zat. Doar la Ia[i, Tg. Mure[ [i
Gala]i am v\zut multe arti-
cole despre popice `n ziarele
locale, cu emisiuni despre po-
tru din cele [ase titluri ale
sale).
Elve]ianul, nr. 1 mon-
dial, a e[uat pentru a doua
oar\ consecutiv `n tenta-
tiva sa de a de]ine patru
titluri majore `n acela[i
timp. Meciul a fost asem\-
n\tor cu precentele victo-
rii ale lui Nadal asupra lui
Federer ([ase din [apte
meciuri disputate pe zgu-
Instructorul Sorin Miron, al\turi de eleva sa
medaliat\ `n Canada, Adelina Zalaru
won-Do cu aceea[i seriozi-
tate, pe viitor poate atinge
[i la senioare cel pu]in a-
celea[i performan]e ca [i
la junioare. M\ bucur c\
sportivii no[tri continu\
tradi]ia rezultatelor fru-
moase ob]inute pe plan
na]ional [i interna]ional,
anul acesta clubul clas=n-
du-se pe locul 3 pe plan
na]ional (Campionatul Na-
tional de TKD ITF, Medi-
a[, 23-25 februarie), cea
mai bun\ performan]\
atins\ `n cei trei ani de ac-
tivitate“, a punctat Sorin
Miron (1 DAN), pre[edinte
[i instructor principal CS
Kwang-Gae Ia[i.
pice la televiziunile [i radio-
urile locale. Dar pe plan na-
]ional nici vorb\ de a[a ceva,
ziarele de sport din Bucure[ti
nu scriu despre popice.
Corespunde arena CFR
Ia[i exigen]elor dum-
neavoastr\ referitoare
la organizarea `n bune
condi]ii a celor dou\
turnee finale de popi-
ce?
Deoarece am repartizat la
Ia[i organizarea turneelor fi-
nale din prima lig\, pot spu-
ne c\ arena CFR corespunde
acestor cerin]e, chiar dac\ ea
are doar patru piste de con-
curs. Dup\ cele v\zute acum,
condi]iile de joc [i materialele
de concurs sunt bune. Sala
este omologat\ [i mul]umim
pe aceast\ cale clubului
sportiv CFR Ia[i [i Direc]iei
de Sport.
Ave]i echipe favorite
la titlurile na]ionale?
Nu am nici o favorit\, este
o competi]ie deschis\ tuturor
r\). Elve]ianul a `ncercat
s\ preia controlul jocului,
`ns\ a f\cut foarte multe
gre[eli. ~n final, c=[tig de
cauz\ a avut lovitura de
dreapta liftat\ a lui Na-
dal. ~ns\, fa]\ de finala de
anul trecut, `nfruntarea
de duminic\ a fost mult
mai intens\.
De notat c\, s=mb\t\,
belgianca Justine Henin a
c=[tigat turneul feminin
de la Roland Garros, tot
pentru a treia oar\ con-
secutiv. Astfel, se poate
spune c\ Henin [i Nadal
sunt de departe „a[ii“ zgu-
rii, cei doi f\c=nd legea `n
ultimii ani pe aceast\ su-
prafa]\ de joc. a
Referitor la arta mar]i-
al\ `n cauz\, Miron a ex-
plicat: „Federa]ia Interna-
]ional\ de Taekwon-Do
(ITF) este prima organiza-
]ie de Taekwon-Do din lu-
me, fondat\ `n 1966 de Ge-
neralul Choi Hong Hi, fon-
datorul Taekwon-Do-ului.
Taekwon-Do pune accent
pe tehnici spectaculoase de
autoap\rare, condi]ie fizi-
c\ [i o filosofie bazat\ pe
valorile morale, lucru care
face ca aceast\ art\ mar-
]ial\ de origine coreean\
s\ poat\ fi practicat\ de
toat\ lumea, indiferent de
v=rst\, sex, religie sau con-
di]ie social\“. a
[i ofer\ [anse egale echipelor
participante. Cel mai bun s\
c=[tige!
Cu toate greut\]ile pe
plan intern, popicele
din Rom=nia ob]in an
de an succese remarca-
bile pe plan interna]io-
nal. Care este secretul?
Munca [i talentul popica-
rilor rom=ni. Chiar dac\ a-
vem un campionat intern
mic, cu doar 8 echipe `n `ntre-
cerea masculin\ [i alte 7 `n
`ntrecerea feminin\, la re-
centele Mondiale din Slo-
vacia, Rom=nia a cucerit 4
medalii, una de aur, dou\ de
argint [i una de bronz. Nu
avem mul]i sponsori, finan-
]area la popice e dificil\, dar
chiar [i `n aceste condi]ii
sportivii laurea]i la recentele
Campionate Mondiale vor fi
premia]i `n zilele urm\toare.
Popicele din Rom=nia vor fi
cu siguran]\ `n topul euro-
pean [i mondial [i `n anii
urm\tori! (Dan T.)
 POR}IA DE S|N|TATE Mar]i, 12 iunie 2007 13
Canabisul: bil\ neagr\, bil\ alb\ SFATUL ZILEI

Canabinoizii constituie un grup de peste 60

de compu[i care se g\sesc în cânep\
(Cannabis sativa varietatea indic\) [i care,
de-a lungul mileniilor, au fost consuma]i sub
diferite forme (marijuana, ha[i[, [.a.).
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
De[i toate p\r]ile plan-
tei con]in substan]e psi-
hoactive, cea mai mare
concentra]ie de canabino-
izi activi se g\se[te în
flori [i frunze. Se apreci-
az\ c\ aproximativ 200-
300 milioane de persoane
utilizeaz\ în mod curent
diferite forme de canabis
(dintre care 30-40 mili-
oane în USA!).
Pe de alt\ parte, can-
abisul are [i poten]ial te-
rapeutic, fiind utilizat de
milenii pentru terapia
unor afec]iuni precum
holera (e men]ionat în
farmacopeea chinez\ în
jurul anului 200 e.n.). O
cercetare sistematic\ a-
supra propriet\]ilor te-
rapeutice ale canabisului
a început la mijlocul sec-
olului al XIX-lea, cercet\-
torii englezi fiind remar-
cabili în aceast\ direc]ie.
Dup\ izolarea unor
principii active din plan-
t\ (canabinol, tetrahidro-
canabinol, canabidiol [i
al]ii) s-a încercat a se de-
scifra mecanismul prin
care aceste substan]e
ac]ioneaz\ asupra orga-
nismului. A[a au fost des-
coperite moleculele ]int\
pe care se fixeaz\ aceste
principii active, molecule
numite receptori speci-
fici. Ulterior, s-a descope-
rit c\ în mod obi[nuit pe
ace[ti receptori se fixeaz\
unele molecule produse
chiar de organism [i aces-
tea au fost numite endo-
canabinoizi (anandami-
dele). Sigur c\ aceasta
din urm\ descoperire i-a
provocat pe cercet\tori s\
se întrebe ce rol joac\ a-
ceste substan]e în orga-
nism. R\spunsul la aceas-
t\ întrebare este foarte
complex, cercet\rile ar\-
tând c\ ace[ti canabinoizi
intervin în numeroase
procese fiziologice. Astfel,
la nivelul sistemului ner-
vos, canabinoizii produc
euforie, relaxare, somno-
len]\, calmarea durerii,
sc\derea capacit\]ii de
concentrare, a memoriei,
aten]iei [i percep]iei tem-
porale, stimularea gustu-
lui, mirosului [i a senza-
]iei de tact. Sunt studii
care arat\ [i alte modifi-
c\ri cum ar fi: înro[irea
ochilor, cre[terea b\t\ilor
inimii, sc\derea presiunii
oculare, îndep\rtarea sen-
za]iei de grea]\ [i vom\.
Rol terapeutic
recunoscut
Pentru un fum\tor de
marijuana sau ha[i[,
efectele apar dup\ 2-3 in-
hala]ii, ating un maxi-
mum la 20 de minute de
la terminarea ]ig\rii [i
persist\ pân\ la 3 ore.
Individul are o stare eu-
foric\, râde necontrolat,
nu mai are o clar\ no]iu-
ne a timpului, apoi cade
într-o stare de visare.
Este nep\s\tor, nu se
concentreaz\, dar, dac\
este for]at, î[i poate re-
veni. Dozele mari, utili-
zate timp îndelungat pot
determina halucina]ii,
depersonalizare, anxieta-
te sau chiar psihoz\.
Dincolo de aceste as-
pecte cu clare implica]ii
sociale (exist\ îns\ date
care arat\ c\ alcoolul
etilic consumat cronic es-
te chiar mai d\un\tor de-
cât marijuana), r\mâne
aspectul pozitiv al utilit\-
]ii terapeutice ai acestor
deriva]i, fapt ce a deter-
minat unele state (Marea
Britanie, Olanda, Cana-
da, Italia, [.a.) s\ aprobe
Prof. univ. dr. Ostin
C. Mungiu, [eful
Disciplinei de
Farmacologie-
Toxicologie-
Algeziologie din
cadrul UMF Ia[i
punerea pe pia]\ a unor
deriva]i sintetici (dron-
abinol) folosi]i pentru
combaterea gre]urilor [i
v\rs\turilor la pacien]ii
sub terapie anticanceroa-
s\, pentru stimularea
apetitului la bolnavii de
SIDA, pentru terapia
glaucomului, pentru com-
baterea durerii (levo-
nantradol), pentru com-
baterea spasticit\]ii, pen-
tru tratamentul dizen-
teriei [i holerei.
~n prezen]a acestor nu-
meroase indica]ii nu cred
c\ mai mir\ pe nimeni
faptul c\ chiar onorabila
Camer\ a Lorzilor din
Marea Britanie a ordonat
în 1998 realizarea unui
raport [tiin]ific referitor
la poten]ialele avantaje [i
dezavantaje ale utiliz\rii
medicale a canabisului [i
a canabinoizilor.
Iat\ c\ în mai pu]in de
un deceniu, r\spunsul a
sosit sub forma prepara-
telor prezente în farmaci-
ile din unele ]\ri din Eu-
ropa [i America, chiar [i
sub form\ de spray nazal.
~n mod firesc, într-un
timp relativ scurt aceste
preparate ar trebui s\-[i
fac\ loc [i pe pia]a farma-
ceutic\ din România. a
Cum alegem ramele [i
lentilele pentru ochelari
Atunci c=nd vre]i s\ v\ alege]i rame pentru
ochelari, este bine s\ lua]i `n considerare trei sfaturi:
- forma ramei ar trebui s\ fie `n contrast cu forma
fe]ei;
- m\rimea ramei trebuie s\ se potriveasc\ cu cea a
fe]ei;
- culoarea ramei trebuie s\ se potriveasc\ cu cea a
ochilor (de ex: rame albastre pentru ochii alba[tri).
Fa]a rotund\ are linii curbe [i l\]imea egal\ cu
lungimea. Pentru a face ca fa]a s\ par\ mai lung\ [i
sub]ire, `ncerca]i ramele sub]iri, care lungesc fa]a, o
punte mare care dep\rteaz\ ochii [i ramele, de exem-
plu forma rectangular\.
Fa]a oval\ este considerat\ ca av=nd forma ideal\,
datorit\ propor]iilor echilibrate. Acestui tip de fa]\ se
potrive[te orice tip de rame, care s\ p\streze armonia
natural\.
Ramele cu mare ad=ncime, ca cele ale aviatorilor, se
potrivesc fe]elor de tip patrulater. O punte mic\ va
mic[ora nasul. La acest tip de fa]\, lungimea este mai
mare dec=t l\]imea, iar linia obrajilor este dreapt\ [i
lung\, [i, uneori, nasul este lunguie].
Fa]a de tip diamant are linia ochilor mai `ngust\,
iar pome]ii sunt de obicei mai ridica]i. Este forma cea
mai rar\. Pentru a lumina ochii [i a accentua pome]ii,
`ncerca]i ramele cu detalii decorative `n lateral sau
f\r\ margine, ovale sau forma ochi de pisic\.
Fe]ele p\tr\]oase au nevoie de rame care s\ `ndul-
ceasc\ unghiurile fe]ei. Cele mai potrivite sunt ramele
ovale.
Pentru o fa]\ `n form\ de inim\, cele mai potrivite
sunt ramele simple [i sub]iri.
~n ceea ce prive[te lentilele, opticianul la care
apela]i v\ poate recomanda tipul de lentil\ [i modelul.
Lentilele monofocale sunt pentru corectarea unei sin-
gure probleme a vederii. ~ntreaga lentil\ realizeaz\
corec]ia doar a unui viciu de refrac]ie.
Lentilele multifocale corecteaz\ mai multe prob-
leme ale vederii (ex. presbopia). Exist\ mai multe
tipuri de lentile multifocale:
- bifocale - `mp\r]ite `n dou\. Partea de sus este
pentru vederea la distan]\, iar cea de jos este pentru
vederea de aproape. Pute]i vedea cele dou\ p\r]i ale
lentilei, pentru c\ exist\ o linie ce le desparte;
- trifocale: sunt ca [i cele bifocale, doar c\ lentilele
sunt `mp\r]ite `n trei p\r]i. Partea de sus este pentru
distan]\, cea din mijloc pentru vederea intermediar\,
iar partea de jos pentru apropiere. Cele trei p\r]i sunt
separate de linii vizibile. Aceste lentile sunt folositoare
celor care trebuie s\ priveasc\ la dou\ distan]e dife-
rite, de exemplu pentru piani[ti care citesc notele la o
distan]\ diferit\ de cea la care citesc o carte;
- lentile progresive: aceste lentile nu au linii de sepa-
rare, dar exist\ o mic\ por]iune care separ\ lentilele. E-
xist\ c=teva distorsion\ri la marginile lentilei. Pute]i ob-
]ine o vedere bun\ c=nd v\ `ndrepta]i fa]a direct spre ce
vre]i s\ vede]i. Obi[nuirea cu lentile progresive necesit\
pu]in timp de acomodare. (sursa: www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 12 iunie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00 A
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 10 6 12 5 1 13 1 9 6 12 11 2 11
Actualitatea Actualitatea Actualitatea 6 2 8 14 6 2 11 12 1 5 6
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05
10 3 9 12 3 10 6 5 7
1 6 3 9 4 8 2 7 5
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

11 2 11 4 1 5 11
2 9 8 5 7 3 6 4 1
5 4 7 6 2 1 9 3 8 13 11 5 1 14
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 9 3 1 8 5 4 7 2 6 Aritmogriful este un gen enigmistic 8 11 13 6 12 7 9
de la 1 la 9. Jocul a fost 7 8 6 1 9 2 3 5 4 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc
lansat [i pe Internet [i s-a 4 5 2 7 3 6 1 8 9 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i 9 11 12 5 7 3 12 6 8
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 3 7 9 4 1 5 8 6 2 totdeauna aceea[i cifr\.
13 11 2 12 1 8 5 11 12 6 5
tele Unite, Noua Zeeland\ 6 1 5 2 8 7 4 9 3 Careurile sunt `ntocmite
[i Croa]ia, iar `n Marea de dl. Valentin PAS|RE 12 5 6 14 7 5 3 15 11
8 2 4 3 6 9 5 1 7
Britanie este deja consi-
derat un fenomen. Com- A C H E 1 10 6 9 6 11 5
pleta]i careul de 81 de 1 7 5 4 C R A C A I T I R R
12 3 10 3 9
p\tr\]ele cu cifre cuprinse
8 1 A H P R L E R C M A
Rezolvarea careului din

`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t

T I O E O R O H I N 15 6 2 11 16 11 5
nici o cifr\ s\ nu apar\ de
num\rul de ieri

dou\ ori pe acela[i r=nd 2 A M C S F O P I N D

13 11 9 7 1 8 5 7 15 12 6 2 6
A V A R T O L
O M E U B
sau pe aceea[i coloan\. 5 5 7 3
Grila este `mp\r]it\ `n A N I I N O L A U I 17 9 11 18 1 19 7 15 12 7 2 6 7
nou\ careuri mai mici, 8 S D S N I G O T T A
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, I R I E C I G A I L B
iar fiecare careu trebuie 1 8 2 E I A A E E H R C A
s\ con]in\ cifrele de la 1 1 2 3 Pornind de la numele Sf. Cuv. ... (^400; 3 cuvinte), `n Calendarul Ortodox,
T R S I I A
la 9, la fel, o singur\ de ast\zi, 12 iunie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus
H C O U
dat\. (Solu]ia 9 2 A N
[i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 8 5 4 2

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 08:50 Lec]ia de [tiin]\ 10:00 La por]ile ceriului (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Clona (r)
07:30 TeleMatinal 09:20 Jurnalul Euronews 11:00 Ultima [ans\ (r) Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
10:00 Atom - m=ine este acum! 09:35 La plimbare prin Europa 12:00 Jurnal cultural 07:00 Diminea]a devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Gitanas
10:30 Doctor Becker (comedie, 10:10 Secretul din Sahara (II) 12:30 360 de grade - Rep. Geo (r) Cu: Cristina Cioran, Daniel Cu: Janne Cooper, Doug 11:15 Inocen]\ furat\
Cu: Ted Danson, Terry (aventuri) 13:30 Art.ro (r) Capatos Davidson, Melody Thomas 13:30 RBDmania Acas\ (r)
Farrell, Hattie Winston) 11:50 Descoper\ rom=nii 14:30 Craniul iatmul 09:00 ~n gura presei (r) Scott, Eric Braeden 15:20 Re]eta de Acas\
11:00 Ne vedem la TVR! 12:00 Replay. Legendele fotbalului 16:00 Aparatul de filmat - Martor 10:00 Concurs interactiv 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 15:30 R\zbunarea Victoriei
12:00 Profesioni[tii (r) rom=nesc al istoriei 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela Cu: Horia Brenciu, {erban 17:30 Pove[tiri adev\rate
13:00 Vorba lui Jim 12:30 Poirot (r) 17:00 Profesioni[tii Anderson, Molly Culver, Ionescu, Cristina Deleanu Vremea de Acas\
13:30 Club Disney 13:30 ABC... de ce? 18:55 Jurnal cultural Natalie Raitano) 11:15 Unde-i lege nu-i tocmeal\ (r) Cu: Ioana Maria Moldovan,
14:00 Jurnalul TVR 14:00 Teleshopping 19:00 Identit\]i 12:00 Vocea inimii (r) Drago[ St\nescu
12:15 Emmerdale - Afaceri de
15:00 Teleshopping 14:30 Tribuna partidelor... 19:30 Best of... Oameni de Cu: Ioan Isaiu, Maria familie (dram\, Cu: 18:30 Betty cea ur=t\
aproape (r) Dinulescu, Toma D\nil\ 19:30 Tequila cu suflet de femeie
15:30 Oglinda retrovizoare 15:00 ~mpreun\ `n Europa! Elisabeth Estensen, Mark
20:00 Se vorbe[te despre... 13:00 Observator Charnock, John Middleton) 20:30 Iubire ca `n filme
16:00 Kronika (limba maghiar\) 16:00 Jurnalul TVR
21:00 Remix Cu: Simona Gherghe 13:00 {tirile PRO TV (dram\, Cu: Adela
17:00 Jurnalul TVR 16:20 Descoper\ rom=nii
22:00 Arta [i stil 13:45 Comedia animalelor Popescu, Dan Bordeianu,
17:15 Careu de doamne 16:30 Autostrada TVR 13:30 Z=mbi]i, v\ rog
22:30 Jurnal cultural 14:15 Leg\turi de familie Carmen T\nase, C\t\lina
18:00 Dis-de-sear\ 18:00 Jurnal regional 14:00 S-a reg\sit compania a 7-a
22:45 12 am\nunte din via]a unor (western, Cu: James Musta]\, {tefana Samfira)
19:00 Jurnalul TVR 18:35 Poirot Darren) (r\zboi, Cu: Robert
personaje (r) Lamoureux, Jean Lefebvre) 21:30 Zorro
Cu: Cosmin Prelipceanu 19:30 Scotland Yard 16:00 Observator
20:00 Omul `ntre soft [i moft 23:00 Regula jocului 16:00 T=n\r [i nelini[tit 22:30 Pove[tiri de noapte
20:20 ~ntre bine [i r\u Cu: Simona Gherghe
20:30 Arta supravie]uirii La règle du jeu (r) Cu: Janne Cooper, Doug Cu: Cabral, Mircea Solcanu
Cu: Liviu Mihaiu 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci 23:00 Clona
21:50 Anatomia lui Grey (dram\, 21:00 Ora de [tiri (comedie, Cu: Nora Gregor, Davidson, Melody Thomas
Jean Renoir, Paulette Cu: Cristian Andrei 00:00 Premiile Grammy pentru
Cu: Ellen Pompeo, Sandra 22:10 Pompei (prima parte) Scott, Eric Braeden
Dubost, Mila Parély, Marcel 19:00 Observator muzic\ latino, 2006
Oh, Katherine Heigl) (dragoste, Cu: Maria Grazia Cu: Sandra Stoicescu,
17:00 {tirile PRO TV; Vremea
Dalio) 02:00 Pove[tiri adev\rate (r)
22:45 Jurnalul TVR Cucinotta, Lorenzo Crespi, Lucian M`ndru]\ 17:15 Mesaje de dincolo (dram\,
Andrea Osvart) Filmul prezint\ interac]iunea
Cu: Jennifer Love Hewitt, Vremea de Acas\
23:15 Tram Story dramatic\, dar `n acela[i timp 20:30 Din dragoste
~n anul 79 d.H., unul dintre Aisha Tyler, David Conrad) 03:00 Iubire ca `n filme (r)
23:35 Agenda Sibiu 2007 comic\, `ntre intrigile senti- Cu: Mircea Radu
cele mai frumoase [i mai boga- mentale ale unui grup de aris- 18:50 {tirile PRO TV (dram\, Cu: Adela
00:10 Camera episcopului te ora[e ale Imperiului roman 22:00 Vocea inimii Popescu, Dan Bordeianu,
tocra]i [i cele ale servitorilor
(comedie, Cu: Ugo a fost [ters de pe fa]a p\m=n- acestora, `n timpul unei par- Cu: Ioan Isaiu, Maria 20:30 Epicentrul dezastrului Carmen T\nase)
Tognazzi, Ornella Muti) tului `n c=teva clipe. ~ngropat Dinulescu, Toma D\nil\ (ac]iune, Cu: Doug Savant,
sub lava Vezuviului, Pompei
tide de v=n\toare desf\[urate 03:45 Pove[tiri de noapte (r) a
Mario, un bog\ta[ excentric, `n Sologne. André Jurieux este 23:00 Observator Brandy Ledford, Justin
se `mprietene[te cu Marco, r\m=ne un mister fascinant decep]ionat de Christine, feme-
pentru cei care `ncearc\ s\-[i Cu: Andreea Berecleanu, Melvey, John Novak)
proprietarul singuratic al unei ia de care este `ndr\gostit, dar
ambarca]iuni cu vele. ~n casa imagineze pove[tile oamenilor care este c\s\torit\ cu Robert. Andrei Zaharescu 22:15 La bloc (comedie) Legend\:
lui Mario, Marco o va `nt=lni de atunci. Aceasta este una La r=ndul s\u, Robert tr\ie[te 00:00 Senatorul Sterling 23:00 Meseria[ii (comedie)
nu numai pe Cleofe, ciudata dintre ele: o poveste despre o poveste de dragoste... [tiri
dragoste, scandaluri, intrigi 02:00 Concurs interactiv 23:30 {tirile PRO TV
so]ie a noului s\u prieten, dar 00:45 Jurnal cultural (r) film artistic
[i pe frumoasa [i misterioasa politice [i despre o catastrof\. 03:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (r) 00:15 Min]i criminale
cumnat\ Matilde. a 00:00 Replay (r) a 01:00 Se vorbe[te despre... (r) a Cu: C. Andrei a 01:15 La bloc (r, comedie) a
 TIMP LIBER Mar]i, 12 iunie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

VÂNZ|RI a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\
de 61 m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Teatrul Na]ional Ia[i
Detalii la num\rul de telefon 0723.360.427. La Teatrul „Luceaf\rul“
Duminic\, 17 iunie, ora 19.00:
V=nd var vechi (past\) bun pentru pictur\. Rela]ii la numerele „Slug\ la doi st\p=ni“ de Carlo
de telefon 724.172, 0741.344.294. Goldoni, regia: Nikolov Perveli Vili,
scenografia: Nicolai Mih\il\.
La Sala Studio „Teofil V=lcu“
CUMP|R|RI Joi, 14 iunie, ora 18.00: „Scara
pisicii“ de Katalin Thuroczy. Regia:
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii Irina Popescu Boieru, Scenografia:
la num\rul de telefon 0727.772.685. Rog seriozitate! Marfa Axenti.
Vineri, 15 iunie, ora 18.00: „Via-
LICITA}IE ]a mea sexual\“ de Cornel George
Popa. Regia: Cornel George Popa,
„ARTA“ IA{I SCM GR. I scoate la licita]ie spre `nchiriere scenografia: Rodica Arghir
spa]iul situat `n Ia[i - Pia]a Voievozilor nr. 16, bloc C3 parter.
Informa]ii la telefon 0232/255929.

NATIONAL DISCOVERY
GEOGRAPHIC CHANNEL
06:00 Clipe de co[mar 06:00 Tehnologie extrem\
07:00 Planeta la control 07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
08:00 Creaturile tunetului 08:00 Cum se fabric\ diverse lu-
09:00 Cronicile crocodililor cruri?
09:30 Exper]ii herpetologi 09:00 Automobile americane re-
condi]ionate
10:00 Dezastre `n aer
10:00 V=n\torii de mituri
11:00 Clipe de co[mar
11:00 Ma[ini pe alese
12:00 Enigmele Bibliei.
Chivotul Leg\m=ntului
12:00 Tehnologie extrem\ Filarmonica de Stat
13:00 Megastructuri.
13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi „Moldova“ Ia[i
14:00 Cum se fabric\ diverse lu-
Superplatforme petroliere Ast\zi, 12 iunie, ora 19.00: Con-
cruri?
14:00 Cronicile crocodililor cert cameral Cvartetul „Ad libi-
15:00 Cum se fabric\?
14:30 Exper]ii herpetologi tum“
16:00 Curse Vineri, 15 iunie, ora 19.00: Con-
15:00 Dezastre `n aer.
17:00 Automobile americane re- cert simfonic, dirijor: Alexandru
~n lupt\ cu focul
condi]ionate Lascae, solist: Marin Cazacu, vio-
16:00 Clipe de co[mar
18:00 Motociclete americane. Un loncel
17:00 ~nt=lniri periculoase. drum prin Europa
Ultimii crocodili
19:00 V=n\torii de mituri (Giuseppe), C\t\lin Berea (Comi- P. I. CEAIKOVSKI, roman]e inter-
18:00 V=n\torii din ad=ncuri 20:00 Cum se fabric\? Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i sionarul, Gr\dinarul). Orchestra, pretate de sopranele Alice Andreea
19:00 Planeta la control. 21:00 Pove[ti medicale uimitoare. M=ine, 13 iunie, ora 18.30: Sala corul [i ansamblul de balet. Soli[tii Maftei [i Diana Bucur. La pian:
Explozibili Pe muchie de cu]it - Ateneul T\t\ra[i „LA TRA- baletului: Mona Moldovanu, Sergiu Ionela Butu. Particip\ actorul
20:00 Insecte la atac 22:00 Crime care au zguduit VIATA“, oper\ `n patru acte de G. Cotorobai. Conducerea muzical\: Octavian Jighirgiu de la Teatrul
21:00 Megastructuri. Megapoduri lumea Verdi. Distribu]ia: Diana Bucur Bogdan Chiro[ca. Regia artistic\: Na]ional „Vasile Alecsandri“ Ia[i.
22:00 Dezastre `n aer. 23:00 ~n viteza a cincea (Violeta Valery), Elena Ro[ca (Flo- Anda T\b\caru – Hogea. Asistent:
Aterizare oarb\ ra Bervoix), Br=ndu[a Mo]oc, (An- Eduard Sveatchevici. Scenografia:
00:00 Cum se fabric\ diverse lu- T=rgul de Ceramic\ Rom=neasc\
23:00 SOS. Bomba din Brighton cruri? nina), Ricardo Nori (Alfredo Ger- Rodica Arghir. Maestru de cor:
00:00 Clipe de co[mar 01:00 Tehnologie extrem\ mont), George Cojocariu (Giorgio Valeriu G=dei. Coregrafia: „Cucuteni 5000“ - Parcul Copou
01:00 Dezastre `n aer 02:00 Curse Germont), Iulian Ioan Sandu (Ba- Gheorghe Stanciu. Spectacol inter- 15-17 iunie - Parcul Copou:
02:00 SOS. Bomba din Brighton 03:00 Automobile americane re- ronul Douphol), Octavian Dumitru pretat `n limba italian\, titrat `n Aproape 100 de me[teri populari
03:00 Megastructuri condi]ionate (Marchizul D’Obigny), Constantin limba rom=n\. vor prezenta ceramic\ tradi]ional\
04:00 Dezastre `n aer 04:00 V=n\torii de mituri Taga (Gaston), Constantin Cristea Joi, 14 iunie, ora 18.00: Salonul rom=neasc\, precum [i alte
05:00 SOS a 05:00 Ma[ini pe alese a (Dr. Grenvil), Bogdan Zaharia muzical la Casa Pogor. RECITAL me[te[uguri tradi]ionale. a
 CM
YK

16 Mar]i, 12 iunie 2007 CALEA PELERINULUI

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe

„Pieta“

Istoria Rena[terii `n Roma etern\

Roma nu a fost con-
struit\ `ntr-oo zi [i nu poa-
te fi vizitat\ `n `ntregime
nici `n treizeci. Dar oricât
timp am avea pentru a
explora ora[ul de pe cele
[apte coline - o zi, dou\, o
s\pt\mân\ -,, vom sim]i
c\ a meritat. ~n cea de a
doua zi a pelerinajului
nostru `n „Roma, la citta
eterna“, v\ invit\m s\
cunoa[tem capodoperele
Rena[terii.
Dac\ Floren]a este conside-
rat\ leag\nul Rena[terii, iar
Roma muzeul `n aer liber al An-
tichit\]ii, nu `nseamn\ c\ `n
„Cetatea extern\“ nu g\sim
monumente care s\ vorbeasc\
despre frumuse]ea [i rafina-
mentul acestei epoci de `nflorire
a artei [i a culturii italiene.
De unde se
binecuvânteaz\
„Urbi et Orbi“
Evident, c\l\toria noastr\
va `ncepe cu Bazilica „San Pie-
CM tro“, `nalt\ de 120 de metri,
YK
construit\ din dorin]a papilor
„Urbi et Orbi“
Pe un piedestal lung cât fa]ada
bisericii, deasupra frontispiciu-
lui, privirile ne sunt atrase de
statuile celor 12 apostoli, `n
frunte cu Sfântul Petru, execu-
tate tot din marmur\ alb\ de
Carrara. Exact sub acestea, la
mijloc, se deschide o fereastr\,
un portic, ce d\ `ntr-un balcon
(logie). Este arhicunoscuta `n-
c\pere de unde papa, la marile
s\rb\tori, binecuvânteaz\ mul-
]imile adunate `n pia]\, adre-
sându-se, „Urbi et Orbi“, Romei
[i `ntregii lumi. Tot `n interi-
orul catedralei mai avem de viz-
itat cele patru minialtare, ame-
najate `n ni[e ornate cu picturi
[i sculpturi realizate de mari
arti[ti ai Rena[terii. Vom `nce-
pe pelerinajul cu altarul din
Domnului ]inându-L `n bra]e pe
Iisus coborât de pe cruce. Su-
perba lucrare de art\ a fost ata-
cat\, `n anul 1974, de un deze-
chilibrat mintal, care a spart
capul Madonei. Spre r\s\rit,
`ntâlnim altarul central, cu
coloane [i baldachin, cu statui [i
ornamente biblice. Pe cele dou\
culoare, care pornesc din par-
tea dreapt\ [i din cea stâng\,
apoi pe ni[te sc\ri, tot albe, din
marmur\, ajungem la subsol,
unde se afl\ mormintele papi-
lor, toate luminate feeric [i or-
nate cu sculpturi [i picturi exe-
cutate de mae[trii Rena[terii.
~n centrul lor afl\ mormântul
Sfântului Petru.
nici toate s\lile Muzeului Vati-
canului, un muzeu mare, pe ca-
re, ca [i Luvru, nu-l po]i vedea
`n câteva ore. E nevoie de zile [i
chiar de s\pt\mâni pentru a
cunoa[te valoarea comorilor de
art\ pe care le ad\poste[te `n
cele 5 sectoare mari, cu câte 6,
10 sau 15 s\li, cea mai mare fi-
ind Pinacoteca cu cele 15 s\li,
fiecare sal\ fiind consacrat\ u-
nui artist sau unei [coli. ~ntâl-
nim s\lile „Giotto [i discipolii
s\i“, Giovani di Paolo, Crivelli,
Pinturicchio, Tizian, Verone-
se,Van Eyck [i al]ii. Timpul ne
va permite, totu[i, s\ parcur-
gem cele 6 s\li ale „Aparta-
mentului Borgia“, `n care sunt
reprezentate scene din via]a lui
Iisus Hristos, al\turi de
portrete ale numero[ilor papi,
profe]ilor [i apostolilor care au
propov\duit cre[tinismul. De
asemenea, nu vom p\r\si zona
f\r\ s\ vizit\m Capela Sixtin\,
situat\ la etajul 1, la cap\tul
dinspre Bazilic\ al Muzeului
Vatican. Ne vom bucura aici de
priveli[tea oferit\ de pere]ii lat-
erali [i de cei ai altarului, pe
care sunt pictate scene din
Vechiul [i Noul Testament. De
aici, iubitorii de art\ vor putea
merge la Muzeul Borghese, con-
struit `n dreapta Pie]ei Poporu-
lui, de cardinalul Scipione Bor-
ghese, pe o colin\, una dintre
Caravagio, Giorgione, Rubens
[i al]ii.
{i la Tibru, ca la Sena,
un tablou… boem
Vorbind de coline [i de bise-
rici, va trebui s\ urc\m de pe
Bulevardul Central spre Biseri-
ca Trinit\]ii de pe Munte, con-
struc]ie roman\, cu o mic\ pia-
]\ `n fa]\ [i un obelisc ce se ter-
min\ cu un crucifix `n vârf.
Vom urca pe ni[te sc\ri late, de
marmur\, cu terase la mijloc,
cu borduri frumos ornamenta-
te. Un mozaic de flori [i de ar-
bu[ti mediteraneeni ne `ncânt\
ochiul de-alungul celor 200 de
metri pe care `i avem de urcat.
Frumuse]ea locului ne va fi
completat\ de lungile [iruri de
arti[ti ce `[i expun pe margini
tablourile diferitelor [coli [i
[i „Statuia lui Moise“, ambele
crea]ii ale lui Michelangelo. Des-
pre aceasta din urm\ se spune
c\ este cea mai renumit\ dintre
toate statuile marelui artist. De
altfel, privind-o, nu se poate s\
nu tr\ie[ti emo]ia din final a i-
lustrului ei creator, date fiind
perfec]iunea lucr\rii din punct
de vedere artistic, vitalitatea pe
care o inspir\ [i energia pe care o
degaj\. ~nsu[i autorul a fost atât
de mult impresionat de rezulta-
tul estetic [i spiritual al sculptu-
rii sale, `ncât, de emo]ia `mplini-
rii, la finalul lucr\rii, ar fi privit
statuia `ndelung [i s-ar fi adresat
marmurei cu cuvintele: „Hai,
vorbe[te, Moise, ce mai stai!?“
~n sfâr[it, vom `ncheia vizita
noastr\ `n Roma din perioada
Rena[terii, admirând fântânile
despre care mai to]i ghizii pome-
nesc `n prezent\rile lor. Aceasta
[i pentru c\ ele sunt `mpr\[tiate
prin aproape toate pie]ele impor-
CM
YK

de a avea, `n centrul Europei, dreapta, `nchis cu un cristal ~ntâlnirea cele [apte ale Romei. La acest
muzeu se afl\ o renumit\
curente, mai ales moderniste.
Un spectacol boem pe care nu `l
tante, deosebindu-se de cele de
prin alte capitale ale lumii prin
gros, de sus pân\ jos, `n mij-
lâng\ Palatul Vaticanului, o ci-
tadel\ romano-catolic\ de unde locul c\ruia se afl\ „Pieta“ (Ma- cu operele celebre colec]ie de art\ italian\ din sec- putem rata `nainte de a tra- modul cum sunt `mpodobite cu
dona), o compozi]ie unic\ `n olele al XVII-lea [i al XVIII-lea, versa Tibrul, coloana verte- sculpturi [i compozi]ii deosebit
s\ `ndrume [i s\ supravegheze Poate nu vom avea timp s\ cuprinzând opere celebre, de bral\ a Romei. Râul cu ap\ de frumoase. De parc\ to]i
cre[tin\tatea catolic\ din toat\ lume, realizat\ tot de Miche-
langelo, reprezentând pe Maica vizit\m Biblioteca Vaticanului, autori precum: Rafael, Tizian, lini[tit\, de culoare vernal, are arti[tii s-ar fi luat la `ntrecere
lumea. Cupola bazilicii a fost cheiurile `mpodobite cu arbori. când le-au lucrat! Una singur\
executat\ `n `ntregime de Mi- Are chiar [i o insul\, numit\ aici `ns\, `ntrece orice imagina]ie.
chelangelo, dup\ cea a Domului Tiberiana sau Insula Tibrului. Este vorba de Fântâna Trevi,
din Floren]a, construit\ tot de Podurile peste Tibru sunt foarte considerat\ cea mai frumoas\,
el. Este o m\rea]\ oper\ de frumoase [i artistic lucrate. nu numai din Roma sau din
art\ care, de fiecare dat\ când o Foarte u[or vom g\si [i Pan- Europa, ci [i din lume. Este sit-
vizitezi, `]i d\ un aer aparte de teonul, situat `n Pia]a Rotonda, uat\ `n apropierea Pie]ei Spa-
sfin]enie [i te `ndeamn\ la `n propiere de Pia]a Minerva. O niei, o pia]\ vestit\ prin ca-
rug\ciune. ~n fa]a catedralei se construc]ie datând din secolul al fenelele ei, locul de `ntâlnire al
afl\ Pia]a „San Pietro“ cu cele XVI-lea, ridicat\ `n stil roman, boemei locale [i str\ine. Fântâ-
patru sute de colonade albe din dar sub influen]a arhitecturii na a fost construit\ pe la mijlo-
marmur\ de Carrara, a[ezate Greciei antice. Bogat `n colonade cul secolului al XIII-lea, de c\tre
`n dou\ semicercuri, fa]\ `n [i `n fresce semnate de Rafael [i arhitectul Salvi, care a `mpo-
fa]\. ~n centrul pie]ei se `nal]\ Caravaggio, monumentul meri- dobit-o cu colonade corintice [i
falnic un obelisc asem\n\tor cu cu statui ce reprezint\ zei [i
t\ s\-i admir\m cupola enorm\, zei]e din antichitate. ~n mijlocul
cel din Place de la Concorde din
sculptat\ deosebit, cu ni[te p\- fa]adei, `n dreptul intr\rii prin-
Paris [i cu cel din Pia]a Hipo-
dromului din centrul Constan- trate suprapuse `n relief, ce dau cipale, `n ni[a s\pat\ cu bolt\
tinopolului. Vom admira in- impresia existen]ei a sute de roman\, sculptorul a plasat, `n-
trarea `n bazilic\, care se face bolti[oare de aceea[i form\ geo- tr-un car tras de doi tritoni, sta-
pe ni[te sc\ri deosebit de fru- metric\ `ntr-una singur\. tuia zeului Neptun. Apoi, prin-
moase, tot din marmur\, ce duc
Capela Sixtin\ Fie pornind de la Forum-ul tre micile stânci, ce `nainteaz\
la trei portaluri masive, asem\- Mozaic din – opera celebrului Michelangelo Roman, fie de la Gara Central\, pân\ `n mijlocul bazinului cu
n\toare unor por]i medievale. Muzeul Vaticanului pe strada Cavour, va trebui s\ ap\, artistul a a[ezat grupuri de
intr\m [i `n Biserica Sfântul zeit\]i mitologice. C\l\torul are
Petru `n Lan]uri. Este o biseric\ posibilitatea s\ se bucure pe
cu o semnifica]ie cre[tin\ aparte `ndelete de toate aceste fru-
z DESCOPERIND SPIRITUALITATEA APUSEAN|: z ~N }ARA SF+NT|, PE URMELE LUI IISUS HRISTOS pentru pelerini. Importan]a ei muse]i, `ntrucât locul este bine
const\ `n faptul c\ ad\poste[te luminat tot timpul [i este dotat
Bizan] [i Rena[tere `n Italia lan]urile cu care a fost legat Sf. cu b\nci pentru odihn\, iar zona
a 7 zile / 10 nop]i `n perioadele: 24 - 30 mai Petru, atunci când a fost luat pri- cu restaurante, cafenele, baruri,
a 11 zile / 10 nop]i `n perioada: 25 iunie - 5 iulie 21 - 27 iunie zonier. Alt\ semnifica]ie a biseri- pizzerii etc. Tradi]ia spune c\
3 - 9 septembrie cii este dat\ de faptul c\ aici se cine vrea s\ mai revin\ la Roma
a Pre]: 450 euro + 218 RON a Pre]: 760 euro + 250 RON g\sesc dou\ mari opere de art\: trebuie s\ arunce o moned\ `n
mormântul papei Iulius al II-lea fântân\. a
Trasee [i obiective incluse `n Program: Dintre obiective men]ion\m:
Viena (Catedrala Sf. {tefan, Centrul Istoric, Palatul Imperial, Prim\ria,
Parlamentul; Vene]ia (Pia]a San Marco, Bazilica San Marco, Palatul Dogilor,
Muntele Scopus; Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nostru, Biserica Muzeul
~n\l]\rii Domnului, Biserica Dominus Flevit, Biserica Sfintei Maria
Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Vene]iei); Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsemani, cu Biserica Catolic\ a Tuturor Vaticanului
Floren]a (Domul cu Cupola, Palazzo Vecchio, Galeriile de Arta, Palazzo Pitti, Na]iunilor (sau Biserica Patimilor lui Iisus), Biserica a[ez\rii `n mormânt a
Ponte Vecchio, Biserica Santa-Croce: mormintele lui Galileo Galilei,
Maicii Domnului; Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsemani, Golgota
Michelangelo, Rossini); Pisa (Domul din Pisa, Pia]a Rosacrucienilor); Roma:
SS Cosma e Damiano, Forum Romanum, Fori Imperiali, Columna lui Traian, [i pân\ la Sfântul Mormânt; Muntele Sionului, la Biserica Adormirii Maicii
Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptisterium), S. Giovanni in Laterano, S. Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“; Ierusalim - Ein Karem: patria
Croce `n Gerusalemme, Trastevere (S. Maria in Trastevere, S. Crisogono, S. Sfântului Ioan Botez\torul; Lida (unde Apostolul Petru l-a vindecat pe par-
Cecilia); Isola Tiberina (S. Bartolomeo); Ghetto; Capitol; S. Pudenziana; S.M. aliticul Enea) [i Mormântul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe; Cetatea
Maggiore; S. Prassede; S. Martino ai Monti; S. Pietro in Vincoli; Piramide; S. Jaffa, Biserica greco-ortodox\ Sf. Mihail; Hozeva, vizitarea M\n\stirii
Paolo fuori le mura; Catacombele (Domitilla, S. Callisto [i S. Sebastiano); S. Sfântul Gheorghe [i a pe[terii Sfântului Ilie Proorocul [i `nchinare la
Sebastiano, Via Appia Antica, Fontanella Trevi, (dac\ timpul permite, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam]; Râul Iordan, locul simbolic al
op]ional: Pza. del Quirinale, S. Andrea al Quirinale, S. Carlo alle Quattro botezului lui Iisus Hristos; Capernaum: casa Sfântului Petru; Biserica de la
Fontane, SS. XII Apostoli), Vizit\ la Vatican, Pia]a San Pietro, Domul Sf. Tabgha - locul uneia dintre cele mai impresionante minuni s\vâr[ite de Iisus
Petru (Pieta [i Capela Sf. Petru, optional Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Hristos: s\turarea celor cinci mii de oameni cu cinci pâini [i doi pe[ti;
Cupola Domului), Muzeele Vaticanului, Camposanto Teuton, Pza. del Popolo, Muntele Fericirilor; Muntele Tabor (identificat cu `naltul munte al
Treptele spaniole, S. Silvestro (Campanile), Montecitorio, S. Agostino Schimb\rii la Fa]\ a lui Hristos), obiective: M\n\stirea Ortodox\ - Biserica
Panthéon, Pza. Navona, S. Agnese in Agone, S.M. Dell’Anima Abbazia S. Nilo
in Grottaferrata, Castel Gandolfo; Terni (vizit\ la parohia ortodox\ „Sf.
Schimb\rii la Fa]\; Satul Cana, unde a avut loc minunea schimb\rii apei `n
Parascheva“); Assisi (Basilica Sf. Francisc); Ferrara (Castel Estense, vin; Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\ `n preajma izvorului Buna Pagin\ realizat\ de Grigore RADOSLAVESCU
Catedrala); Ravenna (Basilica San Vitale, Domul, Battisterio Neoniano, Vestire; Biserica Bunei Vestiri a Maicii Domnului, construit\ pe locul casei
Mormântul lui Dante); Padova (`nchinare `n Catedrala Sf. Iustina la Moa[tele Maicii Domnului [i a Dreptului Iosif; Gr\dinile persane suspendate.
Sf. Apostol [i Evanghelist Luca); Budapesta (Castelul [i Catedrala din Buda).

~n pre] sunt incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,

Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i - Bucure[ti – Ia[i;
transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti; taxe de aero-
Tipografia Albina
scaune rabatabile, instala]ie audio-video);cazare `n hoteluri de 2* port, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la hotel a Mitropoliei
[i 3*, cu mic dejun; preot `nso]itor de grup. 4*, conform programului, demipensiune (mic dejun [i cin\), taxe de
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice; intrare la obiectivele din program, transport cu autocar modern cu Moldovei [i Bucovinei
mesele neprev\zute `n program; asigurarea medical\ obligatorie. aer condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot `nso]itor,
ghid local vorbitor de limb\ român\.
angajeaz\
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefoanele: Nu sunt incluse: mese suplimentare; folosirea autocarului dup\ un muncitor
0232/276907; 0727/500543 orele 19.00; bac[i[uri pentru transportul bagajelor; cheltuieli perso- pentru imprimarea de ziare
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, nale; asigurarea medical\ - obligatorie. (program de noapte).
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16 (în curtea Catedralei Experien]a ca muncitor offset sau
mitropolitane), Fax: 0232/276867 montajist constituie un avantaj.
website: http://www.centruldepelerinaj.ro, e-mail:
centruldepelerinaj@yahoo.co.uk, office@centruldepelerinaj.ro V\ mul]umim [i v\ a[tept\m! Rela]ii la telefon 0722/800.895

CM
YK
 CM
YK

Miercuri,
13 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 134 (735) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

M\n\stirea Neam] va intra S-a redeschis

`n posesia p\durilor de pe „universitatea copiilor“
PAGINA 4

PAGINA 5
vechea vatr\ m\n\stireasc\ din Palatul Cantacuzinilor

Pe urmele sfin]ilor rom=ni,

pelerinaj `n Polonia
a ~n perioada 1-8 iunie 2007, Corul „Altarul“ al Catedralei mitropolitane din Ia[i a efectuat un turneu-pelerinaj
`n Polonia a Corul ie[ean a participat la un festival de muzic\ religioas\ a ~n cursul c\l\toriei,
Ortodoxia rom=neasc\ a fost prezentat\ credincio[ilor polonezi prin intermediul muzicii [i cu ocazia
vizitelor `n diverse comunit\]i cre[tine din Polonia a De concertele corului ie[ean s-au bucurat at=t
credincio[i ortodoc[i, c=t [i romano-catolici a Leg\tura dintre Ortodoxia rom=neasc\ [i cea polonez\
este realizat\ prin intermediul a doi mari sfin]i: Sf. Ierarh Dosoftei [i Sf. Petru Movil\ a Ast\zi,
pia]a din preajma Catedralei ortodoxe din Lublin poart\ numele Sf=ntului Petru Movil\ a PAGINILE 8-9
Seceta
va scumpi p=inea
PAGINA 6

CM CM
YK YK

Guvernul
este amenin]at
de o avalan[\
de mo]iuni simple
PAGINA 7

POZA ZILEI Teodor Baconschi va fi ambasador la Paris
Consilierul preziden]ial Te-
odor Baconschi (foto) a fost
avizat, ieri, cu unanimitate de
voturi, de Comisiile de politic\
extern\ ale Parlamentului,
pentru postul de ambasador la
Paris, numirea sa urm=nd s\
fie confirmat\ de pre[edintele
B\sescu. El a ar\tat c\
România trebuie s\ profite de
„ambi]ia politic\“ pe care noul
pre[edinte al Fran]ei, Nicolas
Sarkozy, o imprim\ asupra
`ntregii Europe, relansând
procesul constitu]ional `n di-
rec]ia unui Tratat simplificat,
„pentru c\, evident, Europa, `n
formula de 27, nu mai poate
Ac]iuni la Transelectrica numai
~nfiin]area unui
centru performant
func]iona pe unanimitate“. ~n de diagnostic la
perioada 1997-2001, Baconschi
a fost ambasador al României
Suceava s-a blocat
pe lâng\ Sfântul Scaun, `n PAGINA 10
2001 a de]inut postul de direc-
tor general `n MAE, iar `n
2002-2004 a fost ambasador al
României `n Republica Por-
tughez\.
Al]i trei candida]i la posturi
de ambasador - Ion V=lcu
(Argentina), Mihail Florovici
(Muntenegru) [i Ionel Nicu
Sava (Elve]ia) - au `ntrunit,
ieri, unanimitatea voturilor
Comisiilor reunite de politic\
extern\ ale Senatului [i Ca-
merei Deputa]ilor. a Peripe]ii cu Bush
`n estul Europei
electrica“, au declarat,
ieri, surse din MEF.
Potrivit acestora, fo[tii
PAGINA 16

cu titlurile de proprietate `n original proprietari pot depune

actele solicitate, `ncep=nd Meteo

Fo[tii proprietari de
Faimosul urs polar Knut de la imobile na]ionalizate care
Gr\dina Zoologic\ din Berlin, juc=ndu- au acceptat s\ primeasc\
se cu `ngrijitorul s\u, Thomas Doerflein. ac]iuni Transelectrica tre-
Knut tocmai a `mplinit 6 luni. a buie s\ prezinte, la sediul
Ministerului Economiei [i
Finan]elor (MEF), titlurile
de proprietate `n original,
`n schimbul c\rora vor
primi ac]iuni la compania
de transport al energiei e-
lectrice. „Aproximativ 600
de fo[ti proprietari au ac-
ceptat s\ primeasc\ ac-
]iuni Transelectrica. Ur-
m\toarea etap\ const\ `n
schimbul titlurilor de pro-
prietate pe ac]iuni Trans-
Y
de mar]i, 12 iunie, la
Comisia intern\ de apli- Soare
care a Legii 10/2001, prin
registratura MEF, situat\ maxima 30 °C
`n Calea Victoriei nr. 152, minima 17 °C
`n Bucure[ti. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Miercuri, 13 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCLXXXVII)
Reforma Bisericii
Ruse din timpul
patriarhului Nikon (I)
~n anul 1589, mitropolitul
Moscovei a devenit primul
patriarh al Moscovei [i al tu-
turor ru[ilor, Biserica
Ortodox\ Rus\ devenind ast-
fel autocefal\. Celelalte pa-
triarhii ortodoxe (Antiohia,
Alexandria, Ierusalim [i
Constantinopol) au recunos-
cut Patriarhia Moscovei ca a
cincea biseric\-sor\.
P\storirea celui de-al [aselea
patriarh, Nikon (1652-1658,
† 1681), [i activitatea lui a
deschis o epoc\ nou\ `n
Biserica Rusiei. Dotat cu o
râvn\ deosebit\ pentru
`nv\]\tur\ [i cu voin]\ de
fier, Nikon avusese o tinere]e
zbuciumat\. Mai târziu s-a
c\s\torit [i a ajuns preot
`ntr-o parohie din Moscova;
dar, murindu-i copiii, s-a
`n]eles cu so]ia sa s\ se
despart\ [i s\ se
c\lug\reasc\ amândoi.
Nikon a intrat `n m\n\stirea
de la Marea Alb\ – Solove]k,
iar `n 1643 a fost ales egu-
men. }arul Alexei (1645-
1676) l-a numit apoi arhi-
mandrit al M\n\stirii
Novospaskr din Moscova,
unde era gropni]a
Romanovilor, [i `l consulta `n
toate problemele legate de
guvernare. ~n anul 1649,
Nikon a fost ales [i sfin]it
episcop la Novgorod, iar `n
1652 a fost propus la tronul
patriarhal. ~ns\, el a primit
scaunul patriarhal numai cu
condi]ia ca to]i, ]ari [i boieri,
s\ i se supun\ [i s\ asculte
de Biseric\, „primind de la
ea lumina, dup\ cum luna `[i
prime[te str\lucirea de la
soare“. ~n timpul luptelor cu
t\tarii, grija familiei ]arului
[i chiar conducerea gu-
vernului [i a capitalei s-au
aflat `n mâinile
patriarhului Nikon. Acela[i
patriarh a avut o contribu]ie
deosebit\ la reunirea
Haliciului cu Moscova
`n anii 1653-1654. ~n
aceast\ perioad\ s-a con-
statat c\ `n c\r]ile de cult
ale Bisericii Ruse s-au stre-
curat multe gre[eli sesizate
de mitropolitul Fotie (1516-
1530) [i de teologul Maxim
Grecul. ~n aceste condi]ii,
la Sinodul de la Moscova
din 1551 au `nceput s\ se
fac\ unele `ndrept\ri `n
a[a-numitul „Stoglav“, `ns\
nu s-au finalizat [i datorit\
conservatorismului [i
evlaviei gre[it `n]elese a
clerului [i a credincio[ilor
ru[i, care priveau aceste
`ndrept\ri cu ne`ncredere.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre prietenie
Pyrrhus, regele Epirului, a
fost foarte trist când a murit
cel mai iubit prieten al s\u.
„Nu te `ntrista a[a, `i zise un
curtean, prin plâns [i
lacrimi nu vei putea
`ndrepta nimic“. „{tiu
adev\rul acesta prietene,
r\spunse regele, dar mi-a
murit prietenul `nainte
de a-l pre]ui cum se
cuvine“. (Grigorie Com[a,
O mie de pilde)
EVANGHELIA ZILEI
Cine se va mântui
Iisus a spus: „Iat\ Eu
v\ trimit pe voi ca pe ni[-
te oi `n mijlocul lupilor;
fi]i dar `n]elep]i ca [erpii
[i nevinova]i ca porum-
beii. Feri]i-v\ de oameni,
c\ci v\ vor da pe mâna
sinedri[tilor [i `n sinago-
gile lor v\ vor bate cu bi-
ciul. La dreg\tori [i la
regi ve]i fi du[i pentru
Mine, spre m\rturie lor
[i p\gânilor. Iar când v\
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
Cum ne `mbr\c\m
c=nd vizit\m o m\n\stire?
Am v\zut la diferite
m\n\stiri, la intrare,
afi[e prin care se spu-
ne c\ nu au voie s\ in-
tre `n m\n\stire per-
soanele `mbr\cate ne-
corespunz\tor. Ce `n-
seamn\ aceast\ ex-
presie?
O m\n\stire este un
loc de retragere, de medi-
ta]ie [i de rug\ciune. Da-
c\ vii la m\n\stire `m-
br\cat `n maieu [i cu
pantaloni scur]i, e clar c\
n-ai venit acolo ca s\ te
rogi, ca s\ meditezi sau
ca s\ g\se[ti ceva din
lini[tea sufleteasc\ nece-
sar\ oric\rui om. ~n-
seamn\ deci c\ `ntre spi-
ritul t\u [i spiritul l\ca-
[ului respectiv este o in-
compatibilitate care tre-
buie rezolvat\. }i se re-
comand\, deci, ca prin
pas al acestei reveniri, s\
te `mbraci decent, pentru
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfânta Muceni]\
Achilina
Originar\ din Biblos,
cetate din Palestina,
Sfânta Achilina a tr\it `n
vremea `mp\ratului Dio-
cle]ian (284-305). La vârs-
ta de 15 ani, Sfânta A-
chilina `nv\]a pe fetele
de aceea[i vârst\ credin-
]a `n Hristos [i le `ndem-
na s\ nu se `nchine ido-
lilor. A fost pârât\ guver-
natorului Ulosian, care a
condamnat-o la moarte.
Tot ast\zi, Biserica fa-
ce pomenirea Cuviosului
Iacov; a Sfântului Trifi-
CALENDARUL ZILEI
vor da pe voi `n mâna lor,
nu v\ `ngriji]i cum sau ce
ve]i vorbi, c\ci se va da
vou\ `n ceasul acela ce
s\ vorbi]i; fiindc\ nu voi
sunte]i care vorbi]i, ci
Duhul Tat\lui vostru este
care gr\ie[te `ntru voi. Va
da frate pe frate la moar-
te [i tat\ pe fiu [i se vor
scula copiii `mpotriva p\-
rin]ilor [i-i vor ucide. {i
ve]i fi urâ]i de to]i pentru
ca s\ `n]elegi c\ `n biseri-
c\ trebuie s\ intri cu
smerenie [i cu respect.
Un lucru foarte impor-
tant este s\ `n]elegi c\ se
poate `nt=mpla s\ devii,
f\r\ s\-]i dore[ti [i chiar
f\r\ s\-]i dai seama, pri-
lej de sminteal\ pentru
monahii din m\n\stire.
Dac\ o femeie viziteaz\ o
m\n\stire de monahi, ea
trebuie s\ fie c=t mai re-
]inut\ `n gesturi [i `n ]i-
nut\, pentru a nu provo-
ca monahilor g=nduri i-
nutile. ~n mod similar,
un b\rbat care viziteaz\
o m\n\stire de maici tre-
buie s\ nu fie g\l\gios
sau indiscret [i trebuie
s\ respecte decen]a sf=n-
tului l\ca[. Bine`n]eles
c\ monahii respectivi
sunt oameni care [tiu s\
se feresc\ de astfel de pe-
ricole, dar trebuie s\ fie
lie, episcopul Levcosiei
din Cipru; a Cuvioasei
Maicii Ana [i a fiului ei
Ioan; a Sfântului Antipa-
tru, episcopul Vostrilor;
a Sfântului Evloghie, pa-
triarhul Antiohiei; a sfin-
]ilor zece mii de mucenici
[i a Sfântului Mucenic
Diodor din Emesa.
Mâine, Biserica face
pomenirea Sfântului
Prooroc Elisei.
~n ziua de 13 iunie,
istoria consemneaz\:
a 1456 – A fost men-
]ionat pentru prima dat\
`n documentele din Mol-
dova „slugerul“, dreg\tor
din secolul al XV-lea ce
avea `n grij\ aprovizio-
narea cu alimente a cur-
]ii domne[ti;
a 1848 – S-a organi-
zat o conferin]\ restrân-
s\ la biserica româneas-
c\ din cartierul „Fabric“
din Timi[oara, la care au
participat delega]ii ro-
mâni veni]i aici pentru
Congresul bisericesc ro-
mâno-sârb care nu a mai
avut loc. Adunarea a ho-
t\rât completarea „Peti-
]iei neamului românesc“,
numele Meu; iar cel ce va
r\bda pân\ `n sfâr[it,
acela se va mântui.“ (Ma-
tei 10, 16-22)
***
Dup\ ce Domnul Iisus
[i-a ales ucenicii, pe cei
12 Apostoli, le-a dat sfa-
turi despre cum [i la cine
trebuie propov\duit Cu-
vântul lui Dumnezeu.
Trimiterea Sfin]ilor A-
postoli s\ vesteasc\ E-
vanghelia lui Hristos nu
va fi un lucru simplu, ci
vor avea de `nfruntat
feri]i, totu[i, de ispite
inutile.
Totu[i, o mul]ime de
vizitatori vin la m\-
n\stire nu pentru a se
ruga, ci pentru a ad-
mira l\ca[ul respectiv,
ori pentru a vedea un
muzeu cu obiecte de
cult sau cu c\r]i foarte
vechi. M\n\stirea es-
te, deci, [i un obiectiv
turistic, iar vizitato-
rilor nu li se poate im-
pune o ]inut\ incon-
fortabil\.
Nu se impune o ]inut\
inconfortabil\, ci una
respectuoas\. Te po]i `m-
br\ca `n haine largi, r\-
coroase, care sunt [i foar-
te decente. Dar contrazic
afirma]ia c\ o m\n\stire
poate fi v\zut\ ca simplu
obiectiv turistic. O m\-
n\stire sau o biseric\, cu
c=t este mai veche, cu a-
t=t este mai pre]ioas\ din
punct de vedere spiri-
recunoscut\ prin legea
din 9/21 mai, [i `nainta-
rea acesteia parlamentu-
lui maghiar;
a 1865 – S-a n\scut
William Butler Yeats, po-
et englez, laureat al Pre-
miului Nobel pentru Lite-
ratur\ pe anul 1923
(„Scara `n spiral\ [i alte
poeme“) (m. 28 ian. 1939);
2330 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon
Alexandru era fiul re-
gelui Macedoniei, Philip
II, iar educa]ia pe care a
primit-o a fost pe m\su-
r\: Aristotel `nsu[i a fost
profesorul s\u.
Regele Philip II a fost
asasinat `n anul 336
`.Hr., iar urma[ul s\u la
tron a fost, bine`n]eles,
Alexandru. Probabil c\
cei care `l uciseser\ pe
rege contau pe lipsa de
pricepere a lui Alexan-
dru, care `mplinise doar
20 de ani. T=n\rul mo[-
tenitor s-a impus f\r\
prea mult efort, iar,
p=n\ la sf=r[itul verii
336, el `[i consolidase
pozi]ia de conduc\tor al
ora[elor-stat pe care
Philip le cucerise `n anii
domniei sale. Imperiul
macedonean era deci
multe `mpotriviri, prigo-
niri, judec\]i nedrepte [i
condamn\ri. Ucenicii
trebuiau preg\ti]i pentru
misiunea dificil\ la care
au fost chema]i. Vor a-
junge chiar s\ fie marti-
riza]i pentru numele lui
Hristos. Unii dintre con-
temporanii no[tri pun
sub semnul `ntreb\rii ve-
ridicitatea martiriz\rii
celor care au devenit mu-
cenici pentru credin]a `n
Hristos, g\sind explica]ii
f\r\ temei. Uneori cei
care se manifest\ ca buni
cre[tini sunt privi]i cu
tual. ~n ea se cumuleaz\
for]a rug\ciunilor f\cute,
zi dup\ zi, secole la r=nd.
C=nd trat\m o biseric\
drept un simplu monu-
ment, facem o mare gre-
[eal\. E ca [i cum, pri-
vind un diamant, am fi
aten]i doar la faptul c\
este o forma]iune mine-
ral\ foarte interesant\
din punct de vedere geo-
logic, dar am neglija total
valoarea lui de piatr\
pre]ioas\. Sau ca [i cum
a 1952 – Gheorghe
Cucu a realizat primul
zbor f\r\ motor din ]ara
noastr\ pe o distan]\ de
300 km (Cluj-Sili[tea-
Buz\u);
a 1990 – ~nceputul re-
presiunii violente a ceea
ce s-a numit „Fenomenul
Pia]a Universit\]ii“. So-
si]i `n Bucure[ti `n spri-
restabilit, iar victoriile
ob]inute l-au stimulat pe
t=n\rul rege s\ se con-
centreze asupra cucerir-
ilor pe care le pl\nuia de
mult\ vreme. Prima
]int\ a fost Persia.
Victoria lui Alexandru a
fost zdrobitoare. Faima
acestui geniu militar ca-
re deja avea at=tea suc-
cese a `nfrico[at statele
din Asia Mic\, a c\ror
supunere a fost c=[tigat\
f\r\ lupt\. ~n trecerea sa
prin Frigia, Alexandru a
ajuns `n fa]a celebrului
nod gordian, pe care a `n-
cercat [i el s\ `l deznoa-
de. Nodul fusese f\cut de
c\tre regele acelui ora[,
Gordius, care profe]ise c\
cel ce va reu[i s\-l dez-
lege va ajunge st\p=ni-
tor al `ntregii Asii. Ale-
rezerve [i chiar margi-
naliza]i. ~n societatea
contemporan\ se accept\
u[or anomalii [i devia]ii,
`ns\ este foarte greu se
accept\ rug\ciunea, pos-
tul, mersul la biseric\ [i
predicarea lui Hristos ca
Fiu al lui Dumnezeu.
S\-]i aminte[ti `ntot-
deauna cuvintele rostite
de Domnul Iisus: „Cel ce
va r\bda pân\ `n sfâr[it,
acela se va mântui“.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
am fi aten]i la compozi]ia
chimic\ a pigmen]ilor fo-
losi]i de Leonardo la Ci-
na cea de Tain\, dar am
ignora pictura `n sine.
A[adar, decen]\, respect,
aten]ie la comportament
[i cuviin]\ `n atitudini –
aceasta trebuie s\ fie
conduita celui care, de[i
vine la m\n\stire ca vizi-
tator, poate pleca cu c=[-
tigurile suflete[ti ale pe-
lerinului. (Rubric\ reali-
zat\ de Petru AVRAM)
jinul Guvernului, mineri
din Valea Jiului se mani-
fest\ cu violen]\ `mpotri-
va unor sedii de partide
[i institu]ii, precum [i
`mpotriva unor persoane.
Evenimentele au fost pe
larg mediatizate `n presa
interna]ional\ [i au afec-
tat grav percep]ia Româ-
niei `n lume. a
xandru nu a g\sit nici el
solu]ia, `ns\ orgoliul s\u
era at=t de mare, `nc=t
[i-a scos sabia [i a t\iat
nodul, l\s=nd s\ se `n]e-
leag\ c\, indiferent de
piedicile pe care le va `n-
t=lni `n cale, el va cuceri
un imperiu imens, a[a
cum nimeni nu mai reu-
[ise p=n\ atunci. Victori-
ile marelui cuceritor au
continuat `ntr-un mod
impresionant, `ns\ `n a-
nul 323, dup\ ce contrac-
tase o febr\ neobi[nuit
de violent\, a murit pe
data de 13 iunie. Impe-
riul s\u a fost, f\r\ `ndo-
ial\, unul dintre cele mai
mari din istorie, iar cul-
tura greac\ pe care a du-
s-o cu sine `n zonele cu-
cerite a fost acolo un fac-
tor de evolu]ie. (F.H.)

PORTRETE ~N LUMIN|
Bunul p\rinte Mitrofan
de arhim.
Timotei AIOANEI
S-a n\scut la 18 iulie 1927 `n
satul Nicolae B\lcescu, comuna
Fl\mânzi, din ]inutul Boto[a-
nilor. P\rin]ii Rozalia [i Vasile
erau agricultori. La Sfântul Bo-
tez a primit numele de Mihai.
Pe când era `nc\ un copil, a
intrat ca frate `ncep\tor `n ob[-
tea M\n\stirii Neam], unde a
trecut prin aproape toate as-
cult\rile monahale. A fost atras
`n perioada [ederii la Neam] de
tipografie, unde a lucrat mai
mul]i ani.
~n anul 1949, `n vremea st\-
re]iei arhimandritului Melchi-
sedec Dumitriu a fost tuns `n
monahism, având ca na[ de c\-
lug\rie pe protosinghelul Nifon
Corduneanu, schimbându-i-se
numele din Mihai `n Mitrofan.
~n perioada urm\toare, mona-
hul Mitrofan a urmat cursurile
Seminarului Teologic de la
M\n\stirea Neam] [i apoi
Facultatea de Teologie din
Bucure[ti, absolvind `n 1959.
Diacon fiind i s-a `ncredin]at
`n acela[i an st\re]ia M\n\s-
tirii Bistri]a - Neam], pân\ `n
1961 când a fost transferat ghid
la M\n\stirea Neam].
Mare ctitor restaurator
al M\n\stirii Cet\]uia
~n 1968, ajunge stare] al M\-
n\stirii Cet\]uia - Ia[i, unde a
r\mas pân\ `n ultima clip\ a
vie]ii sale. ~n vremea st\re]iei
sale, M\n\stirea Cet\]uia a
fost reparat\ `n `ntregime. La
aceast\ biseric\ s-a ref\cut aco-
peri[ul cu tabl\ de zinc, apoi ex-
teriorul, interiorul, s-a pardosit
cu marmur\, s-a adus mobilier
nou, ve[minte, vase de cult etc.
S-au ref\cut casa domneasc\,
st\re]ia, casa cu sala gotic\ (`n
care s-a amenajat un paraclis),
clopotni]a, baia turceasc\, zi-
durile etc. S-au construit, `n
afara incintei m\n\stirii, chilii
pentru monahi [i s-a amenajat
o modern\ gospod\rie anex\.
Pe lâng\ toate acestea, stare]ul
Mitrofan s-a `ngrijit [i de spati-
ile verzi, plantând tot felul de
arbu[ti [i flori, turnând [i alei
de beton `n incint\ [i `n tot
spa]iul dimprejurul m\n\stirii.
Pentru toate acestea, el poa-
te fi socotit mare ctitor restau-
rator al M\n\stirii Cet\]uia.
12 ani de la trecerea sa
la Domnul
Din anul 1982, arhimandri-
tului Mitrofan i s-a `ncredin]at
[i ascultarea de exarh al m\-
n\stirilor Moldovei, `n care ca-
litate a participat la numeroase
hramuri de m\n\stiri, sfin]iri
de biserici, c\lug\rii, `nmor-
mânt\ri, ca delegat al chiri-
arhului locului.
Pentru a rezolva problemele
legate de exarhat, a venit `n
diminea]a zilei de 15 iunie 1995
la birou. La prânz, a suferit un
accident cerebral, a fost dus la
Spitalul de Neurochirurgie din
Ia[i unde a trecut `n cealalt\
lume `n diminea]a zilei urm\-
toare. Vestea mor]ii sale a
Arhimandritul Mitrofan B\ltu]\ (1927-1995), fost exarh al m\n\stirilor
din Arhiepiscopia Ia[ilor [i stare] al M\n\stirii Cet\]uia
`ndurerat pe mul]i dintre cei
care l-au cunoscut [i pre]uit.
Corpul s\u ne`nsufle]it a fost
a[ezat `n biserica m\n\stirii
ref\cut\ de cuvio[ia sa, la
c\p\tâiul s\u rugându-se, `n
acele zile ierarhi, preo]i, mo-
nahi [i cunoscu]i. Multe coroa-
ne [i buchete de flori au fost a-
duse din partea Centrului E-
parhial Ia[i, a m\n\stirilor din
Eparhie, a unor institu]ii [i a
celor apropia]i.
Slujba `nmormânt\rii c\lu-
g\rilor a fost oficiat\ duminic\,
18 iunie, la M\n\stirea Cet\-
]uia, de IPS P\rinte Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, care `n cuvântul rostit
a ar\tat c\ arhim. Mitrofan a
fost un exarh milostiv, un sta-
re] gospodar [i binef\c\tor pen-
tru mult\ lume. Cu ochii `nl\-
crima]i, Arhip\storul Moldovei
i-a pomenit faptele merituoase
[i [i-a luat r\mas bun de la
sfin]ia sa, al\turi de un foarte
mare sobor de preo]i [i diaconi
[i mul]imea de credincio[i.
Pre]uit `n aceea[i
m\sur\ de c\lug\ri
[i oameni de cultur\
~n ciuda ploii, mul]i cunos-
cu]i [i prieteni, stare]i [i sta-
re]e, consilieri [i slujitori ai Ca-
tedralei mitropolitane, preo]i
din Ia[i [i din alte p\r]i s-au ru-
gat pentru odihna arhiman-
dritului Mitrofan. Purtat pe u-
meri de c\tre ucenici apropia]i,
sicriul cu trupul ne`nsufle]it a
f\cut `nconjurul bisericii, dup\
care a fost a[ezat `n cripta din
incinta m\n\stirii, zidit\ `n
ajunul `nmormânt\rii.
OPINII & COMENTARII
Arhimandritul Mitrofan B\l-
tu]\ a fost un om pre]uit `n
aceea[i m\sur\ de fra]ii din
cinul c\ruia i-a apar]inut, de
numero[i oameni de cultur\ (ar
putea fi amintite aici o su-
medenie de nume cu deosebit\
rezonan]\ `n spa]iul cultural
ie[ean [i nu numai) cu care
avea strânse leg\turi de priete-
nie [i, nu `n ultimul rând, de
mai mul]i ierarhi [i preo]i ai
Bisericii noastre, care l-au
cunoscut sau chiar i-au fost
colegi de studii.
Arhimandritul Mitrofan B\l-
tu]\, trecut din aceast\ lume pe
nea[teptate, r\mâne `n su-
fletele noastre ca un monah iu-
bitor de pace, prieten, p\rinte
bun [i binef\c\tor al multora,
chemat la Dumnezeu `ntru
`mp\r\]ia Sa s\ primeasc\ cu-
nuna cea neve[tejit\ [i r\splata
multelor sale osteneli.
~i f\cea pe to]i p\rta[i
de bun\tatea sa
Cu toat\ vigoarea lor, uneori
[i copacii cei mai falnici cad la
p\mânt. A[a s-a `ntâmplat `n
diminea]a zilei de 16 iunie. A
c\zut r\pus de un tr\snet n\-
prasnic un stejar din Fl\mânzii
Boto[anilor, sub a c\rui umbr\
se odihneau mul]i c\l\tori pe
cale. La u[a cuvio[iei sale venea
mult\ lume. Oameni nec\ji]i ce
c\utau ajutor, monahi [i mon-
ahii de la multe m\n\stiri [i
schituri. Veneau [i oameni de
diferite categorii, [i profesori
care-l sim]eau aproape [i se bu-
curau s\-l numeasc\ prieten [i
p\rinte. Discret, `i f\cea pe to]i
p\rta[i de bun\tatea sa. ~nl\-
turase din calea comunic\rii cu
semenii orice barier\. ~i sim]ea
Miercuri, 13 iunie 2007
pe to]i apropia]i [i `n orice
situa]ie avea o vorb\ bun\ [i un
sfat `n]elept.
Cu câ]iva ani `n urm\, c\u-
tând date pentru o lucrare `n
arhiva M\n\stirii Neam], l-am
g\sit `n actele anului 1953
printre vie]uitorii Schitului Vo-
videnia, cu ascultarea la casa
mitropolitului Visarion Puiu. ~l
cunoscuse pe acest luminat ie-
rarh [i apoi, vreme de câ]iva
ani, `i `ngrijise casa din ve-
cin\tatea m\n\stirii.
~n ziua când i s-a `ntâmplat
accidentul cerebral, am stat
mult de vorb\ cu el. I-a evocat
atunci pe profesorii s\i Bene-
dict Ghiu[, Nicodim Sachelarie,
Petroniu T\nase [i a amintit de
bucuriile sale de la seminarul
nem]ean. Era plin de voie bun\
[i niciodat\ n-a[ fi crezut c\,
peste doar dou\ ceasuri,
s\n\tatea sa va da semne c\
nu se va reabilita.
S-a retras din aceast\ lume
trec\toare pe nea[teptate, dis-
cret, a[a cum a [i tr\it.
Greu `mi este s\ `n]eleg c\
nu-l voi mai `ntâlni, c\ nu-i voi
mai vedea chipul luminat [i
zâmbetul curat. ~n ziua `nmor-
mânt\rii sale, la Cet\]uia lu-
mina era pu]in\. V\zduhul era
`ntunecat. P\rintele Mitrofan
parc\ luase cu el, `ntr-o alt\ lu-
me, lumina pe care pân\ atunci
o `mpr\[tiase `n jurul s\u.
Plecase `ntr-o lume mai bun\,
unde nu este durere, nici `n-
tristare, nici suspin.
Cred c\ mul]i dintre noi `[i
vor aduce aminte de el cu res-
pect [i-l vor pomeni pururea,
numindu-l bunul [i neuitatul
nostru p\rinte Mitrofan.
* Arhim. Timotei Aioanei este exarh
cultural al Arhiepiscopiei Ia[ilor
3
CORTINA DE STICL|
Copiii? O [ans\,
poate ultima (2)
de Ioan HOLBAN
Constatam s\pt\m=na trecut\
c\ subiectele de fond ale tuturor
ziarelor, televiziunilor, radio-uri-
lor, agen]iilor de pres\ sunt copiii.
Dup\ [tirile rele, despre care am
amintit s\pt\m=na trecut\, con-
tinu\m ast\zi cu [tirile bune.
- cursuri de limba, cultura [i ci-
viliza]ia român\ `n [colile din Spa-
nia, pentru copiii români.
- la Editura Polirom au fost re-
tip\rite „Pove[tile“ Fra]ilor Grimm.
- Galacticii din Constan]a: Dac\
l-ai pune pe profesorul de fizic\,
Ion B\raru, s\ aleag\ cea mai ma-
re performan]\ a elevilor s\i, n-ar
putea s\ ierarhizeze. Anul acesta,
totu[i, a dat lovitura: dou\ echipe
ale sale, formate din 12 fete [i 12
b\ie]i, sunt finaliste la Concursul
Interna]ional de Proiectare de
Sta]ii Spa]iale NASA. Caz unic `n
istoria competi]iei interna]ionale,
unde nu se admite dec=t un repre-
zentant din fiecare ]ar\.
- Trupa de teatru „Mimesis“ a
Colegiului Na]ional din Ia[i, coor-
donat\ de profesoara Lotus H\vâr-
neanu, a ob]inut Marele Premiu la
Festivalul Na]ional „Jos P\l\ria“.
- trei elevi ai Liceului „Gr. Moi-
sil“ din Ia[i au creat „{coala per-
fect\“: Adelina Popescu, Lauren]iu
Ghiur [i Alin Juncu sunt cei trei fi-
nali[ti ai concursului interna]ional
de proiecte informatice „InfoMa-
trix“, care au adus aurul la Ia[i;
proiectul este o redefinire a siste-
mului educa]ional: nu trebuie s\
mergi la [coal\ 6-7 ore pe zi, timp
de cinci zile pe s\pt\m=n\, nu tre-
buie s\ `nve]i materii plictisitoare
sau care nu te pasioneaz\, iar cole-
gii t\i de clas\ sunt din `ntreaga
lume.
- elevii care au studiat `n str\-
in\tate pot sus]ine testele `n Ro-
mânia.
- [coala din comuna ialomi]ean\
Movili]a este una dintre pu]inele
unit\]i de `nv\]\m=nt din Româ-
nia care s-a dotat cu o tabl\ digi-
tal\.
- copiii români, succes la Mini
Miss [i Mini Mister World.
- fiica lui Pavel Stratan, `n v=rs-
t\ de 4 ani, [i-a adjudecat trei tro-
fee la Gala Premiilor MTV Româ-
nia 2007.
- C\t\lin Milea este elev `n cla-
sa a V-a la {coal\ num\rul 1 din
Râmnicul-S\rat. Are prieteni [i
este `ndr\git de colegi [i de profe-
sori. Chiar dac\ pare descrierea u-
nui copil obi[nuit, `n realitate, `n-
s\, C\t\lin tr\ie[te o adev\rat\
dram\ - nu poate merge [i abia
dac\-[i mi[c\ degetele de la m=ini.
Cu toate acestea este foarte silitor.
P\rin]ii fac tot ce le st\ `n putin]\
pentru ca b\iatul s\ mearg\ la
[coal\ [i s\ `nve]e; „vreau s\ devin
medic pediatru pentru c\ `mi plac
copiii, dar pentru ca visul meu s\
se realizeze trebuie s\ `nv\] mult“,
a spus cu convingere C\t\lin.
- medii mari la testarea pentru
clasa a V-a.
- cititul este o metod\ de dez-
voltare a iste]imii, ajut=ndu-i pe
cei mici s\ `mbun\t\]easc\ `nv\]a-
tul [i dezvoltarea cognitiv\; exper-
]ii spun c\ este bine s\ `i citi]i co-
pilului de la v=rste foarte mici; alte
studii au conchis c\ jocuri, precum
[ahul, cuvintele `ncruci[ate „antre-
neaz\“ creierul.
Numai [tiri despre copii, acum;
[tiri bune [i rele despre studen]i,
alt\dat\, [i pe larg. Totu[i, iat\,
doi copii români fac „istorie“ `n
Fran]a: Cristian Mungiu a c=[tigat
„Palme d’Or“, la Cannes, iar Ralu-
ca Olaru str\luce[te la Roland
Garros. a
4 Miercuri, 13 iunie 2007
PE SCURT
A IX-a edi]ie
a taberei „Icoana din
sufletul copilului“
~n perioada 9-14 iulie, `n locali-
tatea Cacova-Fântânele, se
desf\[oar\ cea de-a IX-a edi]ie a
taberei de crea]ie-pictur\ pe
sticl\ „Icoana din sufletul copilu-
lui“. Ca [i `n anii anteriori, la
tab\r\ sunt a[tepta]i s\ par-
ticipe copii [i tineri care vor s\-[i
perfec]ioneze tehnica [i
cuno[tin]ele de pictur\, in-
formeaz\ Mitropolia Ardealului.
La `ncheierea taberei (sâmb\t\,
14 iulie), va avea loc festivitatea
de premiere. Se vor acorda
diplome de participare tuturor
concuren]ilor, premii [i daruri
pentru cei mai buni, iar celui
mai disciplinat participant i se
va oferi premiul special al juriu-
lui. Icoanele premiate vor
`mbog\]i tezaurul muzeului
parohial „Dr. Ioan Stroia“ din
Fântânele. Tab\ra este organi-
zat\ cu binecuvântarea IPS
Lauren]iu, Mitropolitul
Ardealului, de parohia Ortodox\
Român\ Cacova-Fântânele [i
Funda]ia Cacova.
Eveniment cultural
la Catedrala
„Sf. Gheorghe“
din Windsor
Catedrala ortodox\ rom=n\ „Sf.
Gheorghe“ din Windsor, Canada,
organizeaz\ samb\t\, 16 iunie,
cea de-a IX-a edi]ie a ac]iunii
culturale „Caruselul 2007“, in-
formeaz\ Radio Trinitas. Pe par-
cursul evenimentului se va
derula o expozi]ie cu obiecte din
folclorul [i cultura rom=neasc\, o
prezentare de costume populare,
demonstra]ii de `ncondeiat ou\,
legenda m\r]i[orului [i altele.
Tab\r\ ortodox\
rom=neas\ la Portland
Copiii ortodoc[i rom=ni din
ora[ul american Portland se pot
`nscrie, p=n\ pe 1 august 2007,
la tab\ra ortodox\ rom=neasc\
care se va desf\[ura `n aceast\
var\, `n perioada 19-24 august,
informeaz\ parohia rom=neasc\.
Tab\ra este organizat\ de
Biserica ortodox\ rom=n\ „Sf.
Maria“ din Portland. Parohia
rom=neasc\ cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului“
din Portland este format\ din
credincio[i ortodoc[i rom=ni [i
americani [i se afl\ sub autori-
tatea canonic\ a Bisericii
Ortodoxe Americane (OCA) [i
sub jurisdic]ia Episcopiei
Ortodoxe Rom=ne din America [i
Canada. Prima Liturghie `n
limba rom=n\ a tinerei parohii
„Sf=nta Maria“ din Portland,
Oregon, a avut loc `n anul 1986
`ntr-o biseric\ ortodox\ ameri-
can\. Cu timpul, comunitatea a
crescut [i s-a cump\rat o cl\dire
`n care a func]ionat biserica
c=]iva ani, iar `n anul 2000 s-a
cump\rat actuala biseric\ ce a
fost sfin]it\ la 29 aprilie 2006.
Arhiepiscopul Ciprului
`n vizit\ la Roma
[i Moscova
~ncep=nd de ieri, 12 iunie,
Arhiepiscopul Ciprului,
Hrisostomos al II-lea, efectueaz\
o vizit\ la Roma, dup\ care va
pleca spre Moscova. Scopul de-
clarat al vizitei, care se va
`ncheia pe 17 iunie a.c., este
acela de a pune bazele istoricei
`nt=lniri dintre papa Benedict al
XVI-lea [i Alexei al II-lea,
Patriarhul Moscovei [i al `ntregii
Rusii, informeaz\ www.info-
catho.cef.fr. Scopul s\u este „de
a ameliora rela]iile `ntre cele
dou\ Biserici, c\ci noi suntem
copiii aceluia[i P\rinte“. a
ASCOR Ia[i propune o vacan]\ la m\n\stiri
Asocia]ia Studen]ilor
Cre[tini Ortodoc[i Rom=ni
din Ia[i (ASCOR) organi-
zeaz\ `n aceast\ var\ o
serie de pelerinaje la mai
multe obiective spirituale
din Rom=nia [i din Ucrai-
na. Primul pelerinaj, la
M\n\stirea Putna, va a-
vea loc `n perioada 30 iu-
nie-2 iulie [i este prilejuit
de faptul c\ anul acesta
s-au `mplinit 550 de ani
de la urcarea pe tron a
Sf=ntului Voievod {tefan
cel Mare. ASCOR Ia[i a
organizat [i `n 2004, an `n
care s-au `mplinit 500 de
ani de la trecerea la Dom-
nul a Sf=ntului Voievod,
un pelerinaj inedit la cti-
M\n\stirea Neam] va intra `n posesia
p\durilor de pe vechea vatr\ m\n\stireasc\
a 4478,74 ha de p\dure au fost redate M\n\stirii Neam] `n urma
unor hot\r=ri judec\tore[ti irevocabile a Totu[i, Direc]ia Silvic\ [i
Prefectura Neam] au `nt=rziat punerea `n posesie, lucru care a declan[at
conflictul `ntre autorit\]i [i reprezentan]ii m\n\stirii a Ast\zi,
prefectul Toader Mocanu a promis c\ va reda m\n\stirii p\durile vizate de litigiu a
de {tefan
M|RCULE}
Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei a depus mai
multe pl=ngeri penale - la
Parchetul de pe l=ng\
~nalta Curte de Justi]ie [i
Casa]ie [i la cel de pe
l=ng\ Tribunalul Neam] -
`mpotriva prefectului ju-
de]ului Neam], Toader
Mocanu, a subprefectului
de Neam], Vasile {en-
drea, a directorului Direc-
]iei Silvice Neam], Ovidiu
M\rcu]eanu, [i a Comisiei
de fond funciar Neam].
Prin acestea se ar\ta re-
fuzul institu]iilor am-
intite de a pune `n apli-
care sentin]ele judec\to-
re[ti definitive, irevoca-
bile `n urma c\rora m\-
n\stirile Neam], V\ratec
[i Agapia au ob]inut drep-
tul de proprietate asupra
unei suprafe]e forestiere
totale de 5588,74 ha.
Ast\zi, 13 iunie, M\-
n\stirea Neam] va primi
suprafa]a de p\dure [i i-
mobilele de pe vechea va-
tr\ m\n\stireasc\, pre-
cum [i drumurile fores-
tiere, cantoanele [i hele[-
teele de pe aceast\ supra-
fa]\. „Am primit promi-
siunea din partea prefec-
tului Toader Mocanu c\,
ast\zi, M\n\stirea Neam]
va fi pus\ `n posesie, a[a
cum instan]a a hot\r=t,
urm=nd ca `n cel mai
scurt timp s\ se emit\ [i
titlurile de proprietate pe
care Prefectura trebuia
s\ le emit\ din momentul
`n care s-au emis hot\r=-
rile judec\tore[ti irevoca-
bile“, ne-a declarat con-
silierul juridic al Arhie-
piscopiei Ia[ilor, p\rintele
Constantin Grigore.
Abuz al autorit\]ilor
locale [i jude]ene
Men]ion\m c\ m\n\s-
tirile amintite au `ncercat
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
toria acestuia de la Putna.
~n cadrul pelerinajului de
anul acesta, participan]ii
vor vizita `n prima zi M\-
n\stirea „Sf. Ioan cel Nou“
de la Suceava, dup\ care
pe 1 iulie vor merge la Ce-
tatea de Scaun de la Su-
ceava, iar luni, 2 iulie, pe-
lerinii vor participa la
Sf=nta Liturghie la M\-
n\stirea Putna, dup\ care
la m\n\stire va `ncepe
programul festiv dedicat
zilei de pr\znuire a Sf=n-
tului Voievod {tefan cel
Mare, dar [i `mplinirii ce-
lor 550 de la ungerea sa
ca domn al Moldovei. ~n
program se `nscriu c=n-
t\ri patriotice [i religioa-
`n numeroase r=nduri s\
ob]in\ pe cale amiabil\
punerea `n aplicare a ho-
t\r=rilor judec\tore[ti prin
care s-a ob]inut dreptul
de proprietate asupra su-
prafe]elor amintite, dar
s-au lovit de refuzul auto-
rit\]ilor locale [i jude]ene.
Mai mult dec=t at=t, Di-
rec]ia Silvic\ Neam], al\-
turi de Prefectura Neam],
a continuat exploatarea
abuziv\ a p\durilor a-
mintite, `n ciuda deciziei
instan]ei de a suspenda
temporar accesul la p\du-
rile aflate `n litigiu. ~n 31
mai 2007, conducerea Di-
rec]iei Silvice Neam], cu
ajutorul Prefecturii
Neam], prin subprefectul
Vasile {endrea, a `ncercat
s\ p\trund\ cu for]a `n
p\durile amintite, adu-
c=nd cu ei 100 de p\du-
rari, jandarmi, poli]i[ti [i
se, discursuri istorice [i
cultural-artistice, dar [i
„mesajul studen]ilor c\tre
toat\ suflarea rom=neas-
c\“. Ziua se va `ncheia cu
retragerea cu tor]e de pe
Dealul Crucii.
~n continuarea eveni-
mentelor care vor avea loc
la M\n\stirea Putna, la
`nceputul lunii iulie, AS-
COR Ia[i `i invit\ pe stu-
den]i la un pelerinaj `n
Banat [i Oltenia. ~n ca-
drul pelerinajului care se
va desf\[ura `n perioada
10-15 iulie, tinerii vor vi-
zita, printre multe alte o-
biective culturale [i religi-
oase, Cetatea Medieval\
de la Sighi[oara, M\n\s-
angaja]i ai unei firme pri-
vate de protec]ie [i paz\.
Se dorea continuarea ex-
ploat\rilor pe suprafe]ele
forestiere care urmau s\
fie puse `n proprietatea
M\n\stirii Neam], chiar
dac\ instan]a interzicea
acest lucru.
Ap\rarea dreptului
la proprietate
Ob[tea m\n\stirii, `n
frunte cu arhim. Benedict
Sauciuc, stare]ul m\n\s-
tirii, [i cu pr. Constantin
Grigore, consilierul juridic
al Arhiepiscopiei Ia[ilor, a
blocat accesul Direc]iei
Silvice, solicit=nd respec-
tarea hot\r=rii judec\to-
re[ti. Situa]ia a fost foarte
tensionat\, subprefectul
Vasile {endrea sus]in=nd
`n acel moment pozi]ia
vor fi vizitate: Universita-
tea [i Casa Memorial\ „A-
ron Pumnul“ din Cern\-
tirea Prislop, Catedrala u]i, Lavra Pecerska din
Ortodox\ din Timi[oara, Kiev (pe[terile cu moa[te),
Complexul „Constantin precum [i alte m\n\stiri
Br=ncu[i“ de la T=rgu Jiu, din acest ora[, Lavra „A-
M\n\stirea Tismana, M\- dormirea Maicii Domnu-
n\stirea Clocociov, M\- lui“ din Poceaev unde
n\stirea Negru Vod\,
sunt ad\postite moa[tele
M\n\stirea N\m\ie[ti, Cuviosului Iov [i ale Sf=n-
M\n\stirea Curtea de Ar- tului Amfilohie, M\n\sti-
ge[ etc. ~nscrierile se fac rea „Botezul Domnului“
p=n\ pe 19 iunie, iar pele- din Cremene] etc. Pre]ul
rinajul cost\ 200 de lei, pelerinajului este de 115
incluz=nd transportul [i lei, incluz=nd transport cu
cazarea care se va face la autocar, cazare, viz\ [i a-
m\n\stiri. sigurare medical\. ~nscri-
~n vara aceasta, AS- erile se fac p=n\ pe 20 iu-
COR Ia[i `i invit\ pe stu- nie 2007, la sediul aso-
den]i [i la un pelerinaj cia]iei din incinta Facul-
spre capitala Ucrainei, t\]ii de Teologie Ortodox\
Kiev. Acesta va avea loc „Dumitru St\niloae“ din
`n perioada 18-23 iulie [i Ia[i. (N.B.)
Slujbe [i
rug\ciuni de
ziua Sf=ntului
Voievod {tefan
cel Mare,
la Ceahl\u
Ieri, 12 iunie, la sediul
Protopopiatului
Ceahl\u, a avut loc [e-
din]a lunar\ cu preo]ii
din acest protopopiat.
~nt=lnirea a debutat cu
o conferin]\ cu tema
„550 de ani de la `ntro-
nizarea Sf=ntului Voie-
vod {tefan cel Mare“,
sus]inut\ de p\rintele
Nicolae Cojocariu, de la
parohia Borca. ~n refe-
ratul s\u, p\rintele Co-
jocariu a subliniat im-
portan]a venirii Sf=ntu-
lui Voievod {tefan cel
Mare la tronul Moldo-
vei. Dup\ sus]inerea
conferin]ei, mai mul]i
preo]i au luat cuv=ntul
[i au comentat cele spu-
se, aduc=nd unele com-
plet\ri. „S-a ar\tat c\
Sf=ntul Voievod {tefan
cel Mare a fost o em-
blem\ pentru Moldova
[i un luceaf\r care a
c\l\uzit ]ara [i a l\sat
`n urm\ at=tea l\ca[uri
de cult. {i faptul c\ la
moartea sa au pl=ns
sute de oameni, arat\
c\ marele voievod a
fost pre]uit ca un sf=nt.
Am `ndemnat preo]ii ca
`n parohii s\ vorbeasc\
enoria[ilor despre ma-
rele voievod [i despre
ceea ce a l\sat genera-
]iilor urm\toare Sf=n-
tul Voievod“, ne-a de-
clarat protopopul de
Ceahl\u, p\rintele Mi-
hai Damian. La urm\-
ne`ntemeiat\ a Direc]iei toarea `nt=lnire preo-
Silvice. Lucrurile au fost
]easc\, care va avea loc
cu at=t mai nepl\cute cu pe 1 iulie 2007, preo]ii
c=t un monah a fost r\nit vor avea posibilitatea
de una dintre ma[inile s\ organizeze un pele-
rinaj la M\n\stirea
care `ncercau p\trunde- Ceahl\u, prima m\n\s-
rea `n p\durile din vechea
tire `nchinat\ marelui
vatr\ a m\n\stirii. Chiar voievod moldovean. A-
dac\, `n cele din urm\, cest pelerinaj va avea
autorit\]ile s-au retras, loc pe 2 iulie, `n ziua
totu[i ac]iunea lor a fost Sf=ntului Voievod {te-
fan cel Mare [i va avea
nepotrivit\ [i `n contra- loc o slujb\ `n sobor. La
dic]ie cu hot\r=rile jude-
c\tore[ti. Toate acestea
aceea[i `nt=lnire, s-au
adus anumite informa-
au fost argumentele pen- ]ii legate de conferin]a
tru care acest\ ac]iune a preo]easc\ cu tema
fost reclamat\ penal de „Familia ast\zi“, care
va avea loc `n luna au-
Mitropolia Moldovei [i gust la Centrul „Provi-
Bucovinei, care a cerut `n den]a“ din Ia[i. De
instan]\ punerea `n apli- asemenea, s-au adus
care c=t mai repede a ho- informa]ii legate de
t\r=rilor judec\tore[ti le- Cercul pastoral din 25
iulie, care va avea loc
gate de p\durile de pe ve-
la parohia Poiana
chea vatr\ a M\n\stirii Largului, [i despre hra-
Neam], solicit=nd [i dau- murile din 12 iulie, la
ne pentru fiecare zi de `n- parohia Bistricioara, [i
t=rziere. a din 13 iulie, la parohia
P=r\ul P=ntei. a

S-a redeschis „universitatea copiilor“ din Palatul Cantacuzinilor
a Dup\ aproape 11 ani `n care elevii din Ia[i au fost priva]i de spa]iile din impun\toarea cl\dire, Palatul Copiilor a fost redeschis,
ieri, `n prezen]a ministrului Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului (MECT), Cristian Adomni]ei, a Cameliei Gavril\, inspector general
al ISJ Ia[i, a sindicali[tilor din `nv\]\m=nt, precum Gheorghe Isvoranu, pre[edintele Uniunii Sindicatelor Libere „Spiru Haret“,
Violeta Amariei, pre[edinta Alian]ei Sindicale „Gheorghe Asachi“, a rectorilor Nicolae Badea (UTI) [i Gerard Jit\reanu (USAMV)
a La festivitate au participat [i autorit\]i locale [i jude]ene: prefectul Nicu[or P\duraru, pre[edintele Consiliului Jude]ean,
Lucian Flai[er, primarul Gheorghe Nichita, dar [i deputatul PNL, Relu Fenechiu, [i Constantin {erban, de la PD a
Momentul deschiderii
Palatului Copiilor a avut
un impact sonor deosebit
prin prezen]a Fanfarei
Palatului Copiilor, care a
sus]inut un mic recital la
Grupul Statuar al Voie-
vozilor.
Ministrul Educa]iei,
Cristian Adomni]ei, a f\-
cut un tur al cl\dirii Pala-
tului [i, implicit, a cercu-
rilor care s-au f\cut re-
marcate de-a lungul tim-
pului prin premiile na]io-
nale [i interna]ionale ob-
]inute. S\lile diferitelor
cercuri sunt doar par]ial
mobilate, urm=nd ca `n
c=teva s\pt\m=ni s\ se
achizi]ioneze [i restul de
mobilier necesar, al\turi
de dot\rile respective.
La inaugurare, [efa ISJ,
Camelia Gavril\, a m\r-
turisit c\ obiectivul s\u
principal `n mandatul de
inspector general la ISJ a
Ministrul Adomni]ei, `nconjurat de copii
67 de cercuri la alegere
~nfiin]at `n anul 1953, sub
denumirea de Casa Pio-
nierilor, cu un num\r de 18
cercuri, actualul Palat al
Copiilor a cunoscut o dina-
mic\ puternic\ `n ceea ce
prive[te num\rul de cercuri
[i diversitatea lor. ~n pre-
zent, la Palatul Copiilor
func]ioneaz\ 67 de cercuri cu
profile din domeniile cul-
tural-artistice, tehnico-[tiin-
]ifice, tehnico-aplicative [i
sportiv-turistice. Acestea se
adreseaz\ copiilor din gra-
dini]e, [coli primare, gimna-
ziale, profesionale [i liceale
din municipiul Ia[i, precum
[i celor din Vl\deni, }ib\-
ne[ti [i R\duc\neni, unde
sunt filiale ale Palatului.
Activit\]ile sunt conduse de
cadre didactice calificate [i
specializate pentru activit\-
]ile de timp liber, format\ din
profesori, ingineri, mai[tri
coregrafi [i antrenori.
Baza material\ se com-
pune din dou\ cl\diri. Una
dintre acestea este cea re-
deschis\ ieri, din Bulevar-
dul Carol, cealalt\ este cl\-
direa din strada S\ulescu
nr. 10. De asemenea, Pala-
fost s\ finalizeze lucr\rile
de refacere a acestui palat:
„Palatul Copiilor a fost
obiectivul prioritar al
mandatului meu pe care `l
v\d acum finalizat“.
O dat\ cu finalizarea
lucr\rilor, s-a realizat [i
consolidarea funda]iilor,
consolidarea pere]ilor la
parter [i etaj, a plan[ee-
lor, refacerea [arpantei, a
asterialei [i `nvelitorii
acoperi[ului, s-au ref\cut
instala]iile electrice, ter-
mice, sanitare, s-au `n-
cheiat lucr\rile de arhi-
tectur\ interioar\ [i exte-
rioar\, precum finisaje in-
terioare, fa]ad\, t=mpl\-
rie, pardoseli, [i s-a reali-
zat sistematizarea pe ver-
tical\, aleile [i `mprej-
muirile, dup\ cum a re-
marcat Camelia Gavril\.
„Am tr\it bucuria de a ve-
dea cum zidurile se recon-
figureaz\, cum se refac
tul Copiilor mai are [i un
grup de 3 sere, situate `n
Parcul Copou.
Cele dou\ cl\diri sunt o-
biective de patrimoniu, at=t
cea din strada S\ulescu –
Casa Beldiman, construit\
`n anul 1819, apar]in=nd
unei vechi familii boiere[ti,
iar cea din Bulevardul Ca-
rol este Palatul Cantacuzi-
nilor, dat=nd din anul 1840.
~n prezent, Palatul Co-
piilor `ntre]ine leg\turi cu
unit\]i de profil similar din
toat\ ]ara, precum [i din
alte 12 ]\ri, de pe 3 conti-
nente. „Palatul Copiilor es-
te o institu]ie de `nv\]\-
m=nt `n care se desf\[oar\
activit\]i instructiv-educa-
tive, specifice, `n afara cur-
surilor [colare prin care se
aprofundeaz\ [i se com-
pleteaz\ cuno[tin]e, se dez-
volt\ aptitudini potrivit
voca]iei [i op]iunilor copi-
ilor, se organizeaz\ petre-
cerea timpului liber prin
programe educative. La ac-
tivit\]i pot participa `n mod
gratuit [i la liber\ alegere,
copii pre[colari [i elevi din
ciclul primar, gimnazial,
~NV|}|M+NT
frontoane [i corni[e, febri-
litatea de a alege marmu-
ra sc\rilor, lemnul, vitra-
liile sau candelabrele care
s\ `nnobileze un spa]iu
magic al lor, al copiilor.
Farmecul unei cl\diri cla-
sice, cu discrete ecouri din
trecut, `nv\luit de par-
fumul teilor din dealul
Copoului, se deschide a-
cum spre lumea copil\riei
[i a tinere]ii, devenind lo-
cul ales pentru `mplinirea
lor `ntru art\, [tiin]\ [i
cultur\, un complement
necesar al [colii, cu rigori-
le [i programele ei, un
spa]iu [i un alt mod de
educa]ie, `n care aspira-
]iile profunde ale fiin]ei se
pot `mplini prin magia
v=rstei [i prin voca]ia pe-
dagogic\ a profesorilor“, a
mai spus [efa ISJ.
La r=ndul s\u, Filip
Onic\, directorul Palatu-
lui Copiilor, a remarcat c\
acum, la finalul carierei,
are ocazia de a vedea fi-
nalizat Palatul. „Este un
moment deosebit pentru
noi, aici este universita-
tea copiilor, o [coal\ f\r\
catalog, la care copii vin
de bun\voie. Suntem m=n-
dri pentru c\ acum, din
actualele cadre didactice
care predau aici, 12 au fost
elevi ai Palatului Copii-
lor“. Directorul de la Pa-
latul Copiilor a profitat de
prezen]a ministrului Cris-
tian Adomni]ei ar\t=nd
c\ mai sunt necesare fon-
duri pentru dot\ri [i mo-
bilier, precum [i pentru
studioul de `nregistr\ri
unic `n cadrul Palatelor
Copiilor la nivel na]ional.
Ministrul Cristian A-
domni]ei a dorit s\ re-
marce emo]ia pe care a
profesional, liceal [i din
casele de copii, f\r\ deose-
bire de na]ionalitate, sex [i
religie, corespunz\tor in-
tereselor, aptitudinilor [i
preferin]elor lor“, dup\ cum
se arat\ `n Regulamentul
de organizare [i func]ionare
Miercuri, 13 iunie 2007 5
sim]it-o `n jurul copiilor.
„~ntr-adev\r, mai sunt
c=teva lucruri de f\cut.
Ministerul Educa]iei va fi
al\turi de Palatul Copii-
lor. Aproape 11 ani acest
Palat a fost o ran\ des-
chis\ a Ia[ului, a[a cum
este [i Casa Studen]ilor,
pe care dorim s\ o vedem
finalizat\“. Adomni]ei a
mai remarcat implicarea
[efei ISJ, Camelia Gavri-
l\, `n finalizarea lucr\ri-
lor de la Palatul Copiilor
[i a ad\ugat c\ `[i simte
postul de ministru ame-
nin]at, av=nd `n vedere
competen]ele multiple ale
acesteia. „Am o triste]e c\
nu este la minister, dar
cred c\ o am al\turi `n
spirit“, a mai remarcat A-
domni]ei. (Oana RUSU)
Muzic\, dans, arheologie,
jurnalism, japonez\, carting
Cercurile de la Palatul tru copii pasiona]i de artele
Copiilor se dezvolt\ de la an plastice, Palatul Copiilor are
la an. Astfel, cercurile mu- cercuri de pictur\, sculptur\,
zicale sunt adev\rate pe- tapiserie, metaloplastie, ce-
piniere ale vedetelor. Copiii ramic\, atelierul fanteziei,
pot merge la cercul de fan- intarsii, foto-cineclub, juc\-
far\, la orchestra de muzic\ rii. De asemenea, exist\ mai
u[oar\, la orchestra de multe cercuri de dans, foarte
muzic\ popular\, cor, jocuri premiate, precum cele de ba-
muzicale, cercurile de in- let, dans modern, dans spor-
strumente muzicale, pre- tiv, gimnastic\ aerobic\,
cum pian, org\, vioar\, a- dans popular. Copiii pasio-
cordeon, contrabas, ]ambal, na]i de [tiin]\, au posibilita-
chitar\, flaut, nai, fluier, tea de a-[i dezvolta experi-
clarinet, saxofon, trompet\, en]ele `n activitatea tehnico-
althorn, basflighorn, tuba, [tiin]ific\ prin cercurile de
instrumente de percu]ie. De informatic\, automatiz\ri,
asemenea, la fel de renu- construc]ii electronice.
mite sunt [i cercurile de Alte cercuri pentru pa-
teatru [colar, teatru de siona]ii de un anumit dome-
p\pu[i [i pantomim\. niu sunt [i cele de arheolo-
Pentru cei care doresc s\ gie-muzeografie, ecologie, a-
`nve]e o limb\ str\in\ [i s\ grobiologie, legumicultur\,
a cluburilor [i palatelor co- descopere cultura [i civiliza- geologie ambiental\.
piilor, aprobat prin. O. M. ]ia popoarelor, sunt cercuri Printre campionii Rom=-
nr. 3425/16.03.1998, `n con- de italian\, englez\, spanio- niei la radiotelegrafie, cei
formitate cu prevederile l\, japonez\. Un alt cerc mai mul]i provin de la Pa-
Legii nr. 84/1995 [i a Legii foarte solicitat este cel de latul Copiilor din Ia[i. La fel
nr. 128/1997 privind Statu- jurnalistic\, la care se adau- [i cei de la cercurile de mo-
tul Personalului Didactic g\ un cerc de rela]ii interna- delism, aeromodele, navomo-
din Rom=nia. ]ionale recent `nfiin]at. Pen- dele, automodele, carting.
6 Miercuri, 13 iunie 2007
PE SCURT
Patronii care
angajeaz\ studen]i
primesc bani de la stat
Patronii vor primi bani dac\ an-
gajeaz\ elevi [i studen]i. Din
cauza deficitului de for]\ de
munc\, Agen]ia Na]ional\ de
Ocupare a For]ei de Munc\
`ncurajeaz\ angajarea tinerilor.
Astfel, pentru fiecare elev sau
student angajat, firmelor li se
va acorda jum\tate din salariul
minim pe economie. Firmele
pot angaja elevi doar dac\
ace[tia au peste 16 ani [i au
acordul p\rin]ilor. ~n plus, pro-
gramul de munc\ al elevilor nu
trebuie s\ dep\[easc\ [ase ore
pe zi, iar contractele de munc\
trebuie `ncheiate pe cel mult 60
de zile. Reprezentan]ii Agen]iei
Na]ionale de Ocupare a For]ei
de Munc\ se a[teapt\ ca `n
aceast\ var\ s\ fie angaja]i `n
jur de 30 de mii de tineri, cei
mai mul]i `n turism [i agricul-
tur\.
Ford vrea s\ cumpere
Daewoo Craiova
Ford vrea s\ cumpere uzina
Daewoo Craiova pentru a-[i ex-
tinde capacitatea de produc]ie,
astfel `ncât s\ fac\ fa]\ cererii
crescânde din Europa, a spus
John Fleming, pre[edinte al
Ford of Europe. Fleming a spus
c\ Ford face tot mai greu fa]\
cererii din Europa [i are nevoie
cât mai rapid de o capacitate su-
plimentar\ de produc]ie. Ford a
produs anul trecut 1,8 milioane
de vehicule pe continent, cu 10%
peste capacitatea fabricilor sale.
Acest lucru nu mai poate con-
tinua pentru mult timp, a spus
Fleming care a ad\ugat c\ Ford
are nevoie urgent\ de o capaci-
tate suplimentar\ de 150.000 de
unit\]i pe an, capacitate care va
fi extins\ la 200.000 de ma[ini
anual. Compania american\ es-
timeaz\ c\, `n acest an, va
vinde dou\ milioane de automo-
bile pe continent. Ford mai are
o singur\ fabric\ `n Europa de
Est, [i anume `n Rusia, unde
produce, anual, peste 60.000 de
ma[ini din modelul Focus.
Pia]\ unic\ european\
pentru produsele
agricole
Propunerea Comisiei Europene
vizând realizarea unei orga-
niz\ri comune a pie]ei unice
(OCPU) a Uniunii Europene
pentru produsele agricole a
primit, luni, acordul celor 27 de
mini[tri ai Agriculturii, la re-
uniunea ministerial\ de la
Luxemburg. Aceasta reprezint\
o etap\ esen]ial\ `n reforma
Politicii Agricole Comune (PAC)
a Uniunii [i, mai ales, pentru
simplificarea ei, reform\ care
vine `n sprijinul agricultorilor [i
a societ\]ilor cu activitate `n
domeniul agricol. Potrivit comi-
sarului european pentru agri-
cultur\ [i dezvoltare rural\,
Mariann Fischer Boel, OCPU va
permite abrogarea a circa 50 de
acte normative europene ale
Consiliului UE [i reducerea le-
gisla]iei europene, nu mai pu]in
de 650 de articole juridice din
reglement\rile actuale urmând
a fi `nlocuite prin 200 de arti-
cole revizuite. Acestea vizeaz\
regimul de interven]ie, stocare a
produselor la persoanele pri-
vate, norme de comercializare [i
de calitate, regulile aplicabile la
activit\]ile de import [i export,
m\suri de salvgardare, con-
curen]\, ajutoarele de stat, ca [i
comunicarea de date [i trans-
miterea rapoartelor privind fi-
nan]\rile comunitare. Textul
pentru care mini[trii europeni
au g\sit un compromis la reuni-
unea de la Luxemburg prevede
adoptarea unui regulament
unic, cuprinzând cele 200 de ar-
ticole men]ionate. a
Pre]ul gazelor ar putea cre[te `n septembrie sau octombrie
Pre]ul gazelor naturale
nu va fi majorat la 1 iulie,
a declarat ministrul Eco-
nomiei [i Finan]elor, Va-
rujan Vosganian. Surse
din Autoritatea Na]ional\
de Reglementare `n dome-
niul Energiei (ANRE) au
declarat c\ majorarea pre-
]ului gazelor livrate popu-
la]iei ar urma s\ se fac\ la
1 septembrie sau 1 octom-
brie. „Cel pu]in, `n aceasta
var\, nu vom opera nici o
majorare a pre]urilor ga-
zelor [i vom `ncerca s\ ne-
gociem cu Uniunea Euro-
Seceta va scumpi p=inea
a „Pre]ul pâinii va cre[te, indiscutabil, pentru c\, `ntr-o propor]ie
foarte mare, este determinat de pre]ul grâului. Atât timp cât pre]ul
grâului va cre[te, [i va cre[te cu siguran]\, inevitabil, [i pre]ul
pâinii se va m\ri“, a afirmat omul de afaceri Adrian Porumboiu
a Recolta de grâu din acest an nu va dep\[i 2,5 milioane
de tone, `ntrucât mai mult de jum\tate din suprafa]a aflat\
`n cultur\ `n acest an (1,8 milioane de hectare) este afectat\
de secet\ a Pre]ul grânelor a continuat s\ creasc\ pe
pie]ele europene, intensific=ndu-se presiunile pentru ca [i
produc\torii de alimente s\ majoreze, la rândul lor, pre]urile a
Pre]ul pâinii va cre[te
`ntr-o propor]ie foarte ma-
re din cauza secetei cu care
se confrunt\ produc]ia
agricol\ `n acest an, a de-
clarat Adrian Porumboiu,
proprietarul unora dintre
cele mai mari exploata]ii
agricole din România.
„Pre]ul pâinii va cre[te, in-
discutabil, pentru c\, `ntr-o
propor]ie foarte mare, este
determinat de pre]ul grâu-
lui. Atât timp cât pre]ul
grâului va cre[te, [i va
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a VOSGANIAN PRO-
PUNE L|RGIREA RELA}I-
ILOR ECONOMICE CU RU-
SIA: Ministrul Economiei [i
Finan]elor, Varujan Vosga-
nian, a declarat pentru c\, `n
cadrul Forumului Economic
de la Sankt Petersburg, a
purtat discu]ii cu Alexei Ku-
drin, ministrul Finan]elor
ruse, [i cu German Gref,
ministrul Dezvolt\rii Eco-
nomice din Rusia, `n scopul
unei colabor\ri economice
mai sus]inute `ntre România
[i Rusia. „Am convenit ca la
Ambasada României din
Moscova s\ cre\m un birou
comercial, o reprezentan]\
permanent\ a capitalului
românesc `n Rusia“, a de-
clarat Vosganian. Ministrul
român a accentuat faptul c\
trebuie l\sate deoparte pre-
judec\]ile ce privesc Fede-
ra]ia Rus\ [i c\ România
trebuie s\ investeasc\ mai
mult pe pia]a rus\. „Exist\
multe oportunit\]i pentru
ECONOMIC
pean\ o perioad\ mai lun-
g\ de tranzi]ie, astfel
`ncât, adaptarea pre]ului
la import s\ fie suporta-
bil\ [i de c\tre popula]ie“,
a spus Vosganian. Româ-
nia s-a angajat `n fa]a Co-
misiei Europene c\ `[i va
alinia, la sfâr[itul lui
2008, pre]urile gazelor din
produc]ia intern\ la cele
de import. „UE ar putea
s\ nu accepte amânarea
scumpirii gazelor“ ,a
declarat Ionu] Dumitru,
economist-[ef la Raiffai-
sen. El a afirmat c\ pre]ul
cre[te cu siguran]\, in-
evitabil [i pre]ul pâinii se
va m\ri“, a afirmat acesta.
Produc]ia de grâu din Ro-
mânia s-a diminuat mult,
`n acest an, fa]\ de cea din
anii preceden]i, potrivit lui
Porumboiu. „Ce se `ntâm-
pl\ `n Rusia, Ucraina [i
valul de secet\ care a
cuprins aceast\ parte a
Europei ne-a cuprins [i pe
noi [i zona asta, s\ spun, a
Podi[ului Moldovei. Prin
urmare, pre]ul m\rit nu
capitalul românesc, firme
din construc]ii, din domeniul
energetic, din domeniul in-
dustriei u[oare, care s\ in-
vesteasc\ pe aceast\ pia]\“,
a mai spus Vosganian.
a ROMSILVA {I ADS
VOR DA 27 DE MII DE
HECTARE TRANSPORTU-
RILOR: Romsilva [i Agen]ia
Domeniilor Statului vor tre-
ce peste 27.000 mp de tere-
nuri `n administrarea Minis-
terului Transporturilor (MT)
pentru finalizarea sec]iuni-
lor Drajna-Fete[ti [i Fete[ti-
Cernavod\ din autostrada
Soarelui, potrivit unui pro-
iect de hotr\râre supus dez-
baterii publice, luni, de MT.
Potrivit proiectului, pentru
finalizarea lucr\rilor de con-
struc]ie a sec]iunilor Draj-
na-Fete[ti [i Fete[ti-Cerna-
vod\ din autostrada Bucu-
re[ti-Constan]a este necesa-
r\ ocuparea definitiv\ a u-
nor terenuri aflate `n acest
moment `n administrarea
gazelor va cre[te oricum,
important fiind momentul
`n care se va produce acest
lucru. Potrivit unor surse
din ANRE, „`n momentul
`n care România a `nche-
iat cu UE conven]ia de
scumpire treptat\ a gaze-
lor naturale, cele dou\
p\r]i au stabilit ca `n ca-
zul unei evolu]ii nefavo-
rabile a pre]ului de im-
port, s\ se poat\ prelungi
perioada de aliniere“. Res-
ponsabilii ANRE au a-
d\ugat c\ pre]ul de im-
port al gazelor naturale va
reprezint\ pentru cei care
sunt `n breasl\ nici un fel
de surpriz\“, a afirmat
acesta. Pre]ul grâului la
bursa din Paris a atins un
maxim istoric, pe fondul
informa]iilor privind re-
coltele proaste din Rusia [i
Ucraina, ]\ri afectate de
secet\ ca [i România.
Potrivit lui Porumboiu, la
Vaslui, `n zona Moldovei,
ieri, a `nceput recoltatul la
grâu. „Nu se cunosc aseme-
nea date, ca pe 10 iunie s\
Ministerului Agriculturii [i
Dezvolt\rii Rurale, respectiv
a Agen]iei Domeniilor Statu-
lui [i Regiei Na]ionale a P\-
durilor - Romsilva. Astfel, se
vor trece terenurile extravi-
lane arabile de aproximativ
15.400 mp, din proprietatea
Romsilva, [i de 12.000 mp,
din proprietatea ADS, `n ad-
ministrarea Ministerului
Transporturilor, `n vederea
realiz\rii activit\]ilor de in-
teres na]ional de c\tre Com-
pania Na]ional\ de Autostr\zi
[i Drumuri Na]ionale din Ro-
mânia. Terenurile se afl\ `n
localit\]ile Peri[oru [i Draga-
lina-jude]ul C\l\ra[i [i Cerna-
vod\-jude]ul Constan]a.
a ~N IULIE, VOR EXIS-
TA PRESIUNI ASUPRA AC-
CIZELOR: Ultimele date de
la Institutul Na]ional de Sta-
tistic\ (INS) arat\ c\ rata
infla]iei a urcat la 0,64% `n
luna mai, fa]\ de luna apri-
lie, rata medie anual\ ur-
când u[or `n luna mai fa]\ de
nivelul din luna precedent\,
cre[te destul de mult `n
perioada urm\toare, din
cauza avansului luat de
pre]ul interna]ional al pe-
trolului. „Am avut o peri-
oad\ bun\ a pre]urilor de
import pentru c\ timp de
cinci luni acestea au sc\-
zut. Acum ne a[tept\m la
o perioad\ proast\ pentru
c\ ]i]eiul urc\ pân\ aproa-
pe de 70 de dolari pe baril.
Ne a[tept\m la cre[terea
pre]urilor gazelor de im-
port“, au subliniat sursele
citate. Acestea au mai
afirmat c\, `n prezent, ga-
poat\ s\ `nceap\ recoltatul
grâului“, a precizat acesta.
Una dintre problemele cu
care se confrunt\ produ-
c\torii agricoli este aceea
c\ pierderile nu pot fi recu-
perate din asigur\ri. „De[i
suntem asigura]i printr-o
firm\ de asigur\ri de
renume, statul a binevoit,
cu ani `n urm\, s\ `[i
asume o responsabilitate,
[i anume `n caz de calami-
tate, cum este acum seceta,
s\ pl\teasc\ desp\gubiri
produc\torilor agricoli care
s-au asigurat. Dup\ opinia
mea, total incorect, pentru
c\ trebuia s\ ne lase pe
noi, produc\torii agricoli,
s\ ne asigur\m la firmele
de specialitate, c\rora tre-
buia s\ le pl\tim poli]ele
de asigurare“, a precizat A-
drian Porumboiu. Acesta a
semnalat faptul c\ de[i
produc\torii pl\tesc poli-
]ele de asigurare, statul nu
le acord\ sumele destinate
produc\torilor afecta]i de
secet\.
Jum\tate din
produc]ia de gr=u
este afectat\
Pre[edintele Ligii Aso-
cia]iilor Produc\torilor A-
gricoli din România, Adri-
an R\dulescu, a declarat
c\ recolta de grâu din acest
an nu va dep\[i 2,5 mil-
ioane de tone `ntrucât mai
mult de jum\tate din
suprafa]a aflat\ `n cultur\
`n acest an (1,8 milioane de
hectare) este afectat\ de
secet\. „~n acest an, vom
recurge la importuri pen-
tru a ne asigura necesarul
intern, cel pu]in la un mil-
pân\ la nivelul de 3,81%. Ca-
uza o reprezint\ dublarea
pre]ului chiriilor, care a dus
la o majorare cu pân\ la 2
procente a pre]urilor servici-
ilor, atenuate par]ial de bu-
nurile alimentare [i neali-
mentare, sunt de p\rere unii
anali[ti. „A fost acea cre[tere
a chiriilor; este o rat\ a infla-
]iei pe care noi o a[teptam.
Nu trebuie s\ tragem un
semnal de alarm\ c\ a `nce-
put s\ creasc\ infla]ia `n Ro-
mânia“, a declarat, Ionu]
Dumitru, economist [ef la
Raiffeisen Bank. Referitor la
cum va ar\ta infla]ia `n lu-
nile urmatoare, Dumitru a
mai precizat: „~n mod nor-
mal, `n luna iunie ar trebui
s\ avem o rat\ a infla]iei re-
dus\. Ne a[tept\m ca rata
anual\ a infla]iei s\ r\mân\
tot pe la 3,7-3,8%. ~n luna
iulie, `n schimb, vom avea
ceva presiuni din cauza ac-
cizelor, dintr-o estimare pre-
liminar\, vom avea o cre[te-
re cu 10% la ]ig\ri“, a mai
declarat Ionu] Dumitru. a
zele se import\ cu aproxi-
mativ 275 de dolari/mia
de metri cubi. De aseme-
nea, Vosganian a anun]at
c\, `n aceast\ s\pt\mân\,
Ministerul Economiei [i
Finan]elor va finaliza stra-
tegia energetic\, urmând
ca forma final\ a acesteia
s\ fie publicat\ s\pt\mâna
viitoare. La `nceputul lunii
iunie, surse din ANRE de-
clarau c\ Autoritatea ana-
lizeaz\ mai multe varian-
te de scumpire sau men]i-
nere a pre]urilor gazelor
naturale de la 1 iulie. a
ion de tone de grâu, `n
condi]iile `n care consumul
anual pe pia]a intern\ este
de 3,5 milioane de tone de
grâu“, a precizat Adrian
R\dulescu. Pre]ul grâului
a `nregistrat miercuri pe
pia]a european\, Bursa de
la Paris, cea mai ridicat\
valoare din ultimii patru
ani din caza secetei din
zona M\rii Negre (Ucrai-
na, Rusia [i România)
pân\ la un nivel de 168,5
euro pe ton\. {i bursa din
Chicago a fost influen]at\
de impactul recoltelor
slabe de grâu din regiunea
M\rii Negre.
Pre]ul gr=ului
a crescut
la nivel mondial
Pre]ul grânelor a contin-
uat s\ creasc\ pe pie]ele
europene, intensific=ndu-
se presiunile pentru ca [i
produc\torii de alimente
s\ majoreze la rândul lor
pre]urile. La bursa din Pa-
ris, grâul a atins cea mai
ridicat\ valoare din ultimii
patru ani, ca urmare a te-
merilor referitoare la sc\-
derea ofertei, cauzat\ de
seceta ce afecteaz\ Ucrai-
na, Rusia [i România. „O
sc\dere a exporturilor de
grâu din regiunea M\rii
Negre ar conduce la o cre[-
tere dramatic\ a cererii
pentru grâul european“, a
declarat un broker. La
bursa Euronext, contrac-
tele futures pentru grâu cu
livrare `n luna noiembrie
au ajuns la valoarea de
168,50 euro, cel mai ridicat
pre] de dup\ luna noiem-
brie 2003. Pre]ul grâului a
crescut [i la la bursa
Chicago Board of Trade
(CBOT), tot ca urmare a
temerilor referitoare la
recolta slab\ din regiunea
M\rii Negre. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 13 iunie
Instabilitatea atmosferic\
va fi accentuat\ `ndeosebi
dup\-amiaz\ [i se va mani-
festa prin `nnor\ri, averse,
desc\rc\ri electrice [i inten-
sific\ri de scurt\ durat\ ale
v=ntului `n jum\tatea vestic\
[i pe arii restr=nse `n restul
teritoriului. Izolat se va sem-
nala grindin\. Temperaturile
minime se vor situa `ntre 10
[i 20 de grade, iar cele
maxime vor fi cuprinse `ntre
25 [i 33 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 13.06.2007
Dolar SUA 2,4142
Euro 3,2646

Casele de protocol ale demnitarilor `nfierb=nt\ parlamentarii
Senatorul democrat Ma-
rius Marinescu, liberala
Norica Nicolai [i peremis-
tul Valentin Dinescu au
avut ieri un schimb dur de
replici legate de vânzarea
unor imobile apar]inând
Regiei Autonome-Ad-
ministra]ia Patromoniului
Protocolului de Stat (RAA-
PPS), senatorul PD având
o propunere legislativ\ `n
acest sens. Schimbul de
replici a venit dup\ ce pe-
sedistul {erban Nicolae a
propus ca ini]iativa lui Ma-
rinescu s\ primeasc\ un
raport negativ [i s\ mearg\
la comisia de specialitate a
Camerei Deputa]ilor pen-
tru a fi dezb\tut\ `n acela[i
timp cu o propunere ase-
m\n\toare f\cut\ de Gu-
vern. De asemenea, sena-
torul PSD a mai spus c\ el
Guvernul este amenin]at de
o avalan[\ de mo]iuni simple
a PD, PLD, PSD [i PRM promit o serie de mo]iuni simple a Domeniile vizate sunt s\n\tatea,
justi]ia [i agricultura a Marko Bela trimite `ns\ mesaje de pace c\tre Cotroceni a
Abia sc\pat de mo]iunea
de cenzur\ a democra]ilor, mi-
ni[trii lui T\riceanu trebuie
acum s\ se team\ de atacu-
rile constante ale partidelor
care nu particip\ la guverna-
re. Dac\ era de a[teptat ca
PD [i PLD s\-[i continue a-
salturile, acum se anun]\ com-
bativi [i cei din PSD [i PRM.
Promisiuni nepl\cute
de la PRM
De[i s-a opus mo]iunii de
cenzur\ a democra]ilor, Par-
tidul România Mare a schim-
bat imediat tactica [i ame-
nin]\ Guvernul. Astfel, vice-
pre[edintele PRM, Lucian
Bolca[, a declarat, ieri, c\
partidul pe care `l reprezint\
va vota o eventual\ mo]iune
de cenzur\ ini]iat\ de PSD.
„Vom vota o mo]iune de cen-
zur\, dar cu o condi]ie: s\ fie
cu totul alte temeiuri [i al-
tele condi]iile introducerii
acestei mo]iuni, s\ existe o
perspectiv\ real\ legat\ de
un viitor guvern care s\
poat\ s\ `[i `ndeplineasc\
sarcinile“, a afirmat Bolca[.
Reprezentan]ii PRM nu
au ocolit, `ns\, s\ comen-
teze faptul c\ mo]iunea de
cenzur\ ini]iat\ de PD a
fost „penibil\“, mai ales `n
condi]iile `n care aceasta a
primit cu [apte voturi mai
pu]in decât num\rul sem-
natarilor acesteia.
PLD [i PD `ncearc\
cu mo]iuni simple
La r=ndul lor, liberal-de-
mocra]ii anun]\ c\ vor in-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a CNSAS CONTINU|
S| NU AIB| PRE{EDIN-
TE: Membrii Colegiului
Consiliului Na]ional pen-
tru Studierea Arhivelor
Securit\]ii (CNSAS) nu au
reu[it, ieri, s\ aleag\ noul
pre[edinte, dup\ ce Clau-
diu Seca[iu, care [i-a `n-
cheiat mandatul, a anun-
]at c\ nu va mai candida
pentru un mandat nou. O
nu este de acord cu vânza-
rea imobilelor RAAPPS pe
motiv c\ statul nu ar avea
prea mult de câ[tigat din
astfel de vânz\ri. „}ine]i cu
mafio]ii!“, a venit replica
democratului. „A]i `nceput
s\ vorbi]i ca [eful dumnea-
voastr\!“, i-a replicat Va-
lentin Dinescu, de la PRM.
Senatorul PNL Norica
Nicolai i-a cerut lui Mari-
nescu s\ dea exemple de
oligarhi [i corup]i care stau
`n imobilele apar]inând
RAAPPS. ~n schimb, Ma-
rius Marinescu a spus c\
90% dintre vile dintr-un to-
tal de aproximativ 700 de
imobile sunt ocupate de
persoane care nu au nici o
calitate public\. Totu[i, el
a refuzat s\ dea vreun nu-
me, spunând c\ acestea au
fost vehiculate `n pres\.
Nici un ministru a
lui T\riceanu nu mai
este sigur de post
sista `n eforturile lor de a
sanc]iona Guvernul. Pre[e-
dintele PLD, Theodor Sto-
lojan, a anun]at ieri c\ va
depune, pân\ la sfâr[itul
actualei sesiuni, mo]iuni
simple, `mpreun\ cu de-
mocra]ii, pentru a deter-
mina Executivul „s\ acorde
aten]ia necesar\ unor im-
portante probleme sectori-
ale din România“. El a pre-
cizat c\ aten]ia PLD se va
`ndrepta, `n primul rând,
spre domeniile s\n\t\]ii [i
justi]iei.
Potrivit lui Stolojan,
PLD nu va colabora cu PSD
`n plan parlamentar pentru
nou\ [edin]\ a Colegiului
este programat\ pentru
m=ine. Cel care [i-a a-
nun]at deja inten]ia de a
candida este Lauren]iu
T\nase, membru al Cole-
giului CNSAS, dar surse
din Consiliu au precizat,
de asemenea, c\ este posi-
bil\ [i o candidatur\ din
partea lui Ladislau Csen-
des, vicepre[edinte al Cole-
giului. Anul trecut, `n ur-
ACTUALITATE
Replica Noric\i Nicolai a
venit [i ea, cerându-i lui
Marinescu s\ ofere exem-
ple, ]inând cont de faptul
c\ senatorii nu sunt obli-
ga]i s\ citeasc\ presa. La
rândul s\u, Valentin Di-
nescu (PRM) s-a ar\tat iri-
tat de faptul c\ „oamenii a-
m\râ]i“ oricum nu vor
putea cump\ra asemenea
locuin]e. De[i Marinescu a
spus c\ statul va câ[tiga
mul]i bani din vânzarea
locuin]elor care nu sunt
folosite de persoane cu ca-
lit\]i publice, propunerea
lui {erban Nicolae - de a se
`ntocmi raport negativ- a
fost votat\ `n unanimitate
de senatori [i ea va merge
la Camera Deputa]ilor.
Cea mai important\
prevedere din ini]iativ\ se
referea `ns\ la interzicerea
sus]inerea acestor mo]iuni.
„De la PSD a[tept\m o
mo]iune de cenzur\ [i le
promitem c\ o vom vota.
Dar sunt convins c\ nu
sunt preg\ti]i s\ o ini]ieze“,
a ad\ugat Stolojan.
Deasemeni, el a precizat c\
PLD `[i va desf\[ura pe vi-
itor activitatea `n trei pla-
nuri: ca partid de opozi]ie
va monitoriza activitatea
Guvernului, va continua or-
ganizarea `n teritoriu [i de-
mersurile pentru crearea,
al\turi de PD, a polului de
centru-dreapta. O prim\ `n-
t=lnire cu conducerea de-
mocra]ilor a avut loc chiar
ma unui scandal legat de
alegerea pre[edintelui Co-
legiului CNSAS, membrii
acestei institu]ii au con-
venit s\ organizeze alegeri
la fiecare jum\tate de an.
a PD ~NREGIMEN-
TEAZ| PARLAMENTARII
„R|T|CI}I“: Deputatul
Constantin Tudor, demi-
sionar din PC, a anun]at,
ieri, `ntr-o declara]ie po-
vânz\rii imobilelor prin
negociere direct\ [i insti-
tuirea obligativit\]ii de a
organiza licita]ii publice-
ieri, Stolojan insist=nd pe
faptul c\ de[i va colabora
cu democra]ii, PLD `[i va
men]ine identitatea libe-
ral\.
Nici o secund\
f\r\ scandal
Nici `n tab\ra liberalilor
nu pare s\ fie lini[te. La
numai o zi dup\ maratonul
votului din Parlament care
viza d\r=marea Guvernu-
lui, vicepre[edintele PNL
Mihai Voicu a lansat noi at-
acuri asupra adversarilor
democra]i. El a declarat,
litic\ sus]inut\ `n plenul
Camerei, c\ va activa `n
grupul parlamentar al PD,
`ntrucât s-a `nscris `n for-
ma]iunea democrat\ din
data de 7 iunie. Constan-
tin Tudor este deputat de
C\l\ra[i, ales pe listele
PSD/PUR. Acesta a de-
misionat recent din PC, el
fiind unul dintre semna-
tarii mo]iunii de cenzur\
ini]iat\ de PD. De aseme-
Miercuri, 13 iunie 2007
prev\zute [i de Ordonan]a
Guvernului care se afl\ `n
dezbatere la Camera De-
puta]ilor. a
ieri, c\ liberalii ar putea s\-
l ac]ioneze `n judecat\ pe
liderul PD Emil Boc, pentru
c\ „dezinformeaz\ opinia
public\“ atunci când afirm\
c\ ar exista un protocol de
colaborare secret `ntre PNL
[i PSD. „}inând cont c\
domnul Emil Boc a f\cut
`nc\ o declara]ie mincinoa-
s\ precizând c\ are cuno[-
tin]\, c\ are informa]ii fer-
me, ba mai mult decât atât,
c\ a v\zut un protocol se-
cret de colaborare PNL-
PSD, `i cerem acestuia s\-l
fac\ public, dac\ are un
asemenea document“, a de-
clarat Voicu.
Marko Bela vrea
pace cu B\sescu
~n vreme ce toate cele-
lalte partide se ceart\,
UDMR crede c\ cel mai
bine e s\ stea deoparte [i s\
caute lini[te. ~n consecin]\,
liderul UDMR, Marko Bela,
a declarat, ieri, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\, c\ forma]i-
unea sa politic\ dore[te s\
`nchid\ polemica dintre
forma]iunea politic\ pe
care o conduce [i pre[edin-
tele Traian B\sescu, dar [i
pe cea legat\ de rezultatele
referedumului din 19 mai.
„Suntem con[tien]i c\
are alt\ viziune asupra con-
struc]iei institu]iilor de-
mocratice. Noi avem o alt\
viziune. Vom `ncerca s\ ne
impunem aceast\ viziune,
dar nu dorim s\ fim `ntr-o
polemic\ permanent\. Da-
c\ vom fi l\sa]i, bine-
`n]eles“, a spus Bela.
~n aceste condi]ii, de[i
UDMR `ncearc\ o calmare
a situa]iei politice, Cabine-
tul T\riceanu nu poate con-
ta pe o perioad\ de lini[te.
R\m=ne `ns\ de v\zut dac\
PSD se va limita doar la a-
tacarea individual\ a unor
mini[tri sau va hot\r`, la
un moment dat, s\ ri[te
participarea la alegerile an-
ticipate prin c\derea gu-
vern\rii PNL-UDMR. a
nea, deputatul C\t\lin
Buh\ianu, ex-PSD, a a-
nun]at, ieri, `n plenul Ca-
merei Deputa]ilor, c\ [i el
`[i va desf\[ura activitatea
`n cadrul grupului parla-
mentar al PD, `ntrucât s-a
`nscris `n acest partid.
Buh\ianu a demisionat,
recent, din PSD, dup\ ce a
semnat mo]iunea „Guver-
nul T\riceanu trebuie s\
plece“. a
7
LUMEA PE SCURT
Tor]ionarul sârb
Milan Martic va face
35 de ani de `nchisoare
Tribunalul Penal Interna]ional
pentru fosta Iugoslavie (TPI, cu
sediul la Haga) l-a condamnat ieri
pe fostul pre[edinte al Republicii
sârbe autoproclamate Krajina pe
teritoriul croat, Milan Martic, la
35 de ani de `nchisoare, pentru
rolul s\u `n atrocit\]ile comise `n
timpul r\zboiului din Croa]ia
(1991-1995). Judec\torii de la
Haga l-au g\sit vinovat pe Milan
Martic (52 de ani) pentru 18 din
cele 19 capetele de acuzare, printre
care uciderea, persecutarea, tortu-
rarea [i deportarea de civili croa]i
[i musulmani, distrugerea de sate
[i edificii. Martic a fost `ns\ achi-
tat de acuza]ia de exterminare.
Potrivit acuz\rii, aceste fapte se
`nscriu `ntr-o „`ntreprindere crimi-
nal\ comun\“ cu defunctul pre[e-
dinte iugoslav Slobodan Milosevic
[i cu fo[tii lideri politic [i militar ai
sârbilor bosniaci, Radovan
Karadzic [i Ratko Mladic, inculpa]i
de TPI, dar afla]i `nc\ `n libertate.
Procurorul ceruse condamnarea la
`nchisoare pe via]\ a lui Martic.
Ap\rarea a respins `ns\ actul de
acuzare [i a cerut achitarea lui
Milan Martic, care a pledat nevi-
novat.
Germania [i-a achitat
pl\]ile pentru lag\rele
de munc\ for]at\
Statul german a finalizat pl\]ile
acordate cu titlu de desp\gubire
persoanelor care au fost for]ate s\
munceasc\ `n lag\rele naziste.
Banii au fost acorda]i prin inter-
mediul unui fond constituit de Gu-
vernul german special `n acest
scop, `n vreme ce fondurile r\mase
vor fi folosite pentru proiecte de
reconciliere. Funda]ia „Amintire,
Responsabilitate [i Viitor“, creat\
pentru compensarea victimelor
lag\relor de munc\ naziste, a acor-
dat, `n ultimii ani, desp\gubiri `n
valoare de 4,4 miliarde de euro
unui num\r de 1,7 milioane de
persoane. Banii au fost destina]i
celor care au fost trimi[i `n lag\re
de concentrare naziste, precum
Auschwitz, unde au fost for]a]i s\
lucreze `n condi]ii. ~n plus, banii
au mai fost da]i victimelor sau des-
cenden]ilor lor care tr\iesc `n
prezent `n Europa, inclusiv `n
fosta Uniune Sovietic\, Israel [i
Statele Unite. Fiecare victim\ a
primit `n jur de 7.700 de euro,
sumele provenind atât de la Gu-
vernul german, cât [i de la com-
panii, ca Volkswagen, Daimler
Chrysler, Bayer [i Deutsche Bank,
care au profitat de munca for]at\
`n timpul r\zboiului.
Rubedeniile lui
Milo[evici, suspectate
de contraband\ cu ]ig\ri
Poli]ia sârb\ urmeaz\ s\ lanseze o
anchet\ care `i va viza pe v\duva
[i fiul fostului dictator Slobodan
Milo[evici, suspecta]i de implicare
`n contraband\ cu ]ig\ri, au
anun]at, luni, autorit\]ile de la
Belgrad. Un grup condus de Mira
Markovici [i fiul ei Marko
Milo[evici este suspectat c\ a
ob]inut zeci de milioane de euro `n
perioada 1996-2001 de pe urma
contrabandei cu ]ig\ri `n timp ce
Serbia era vizat\ de sanc]iuni eco-
nomice interna]ionale, a declarat
Slobodan Radovanovici, procurorul
special sârb care coordoneaz\
lupta `mpotriva crimei organziate.
Mira Markovici a p\r\sit Sebia `n
2003 când a fost acuzat\ de abuz
`n func]ie dup\ ce a oferit un
apartament din proprietatea statu-
lui unei guvernante a familiei.
Marko Milo[evici a p\r\sit, de
asemenea, ]ara `n octombrie 2003,
când tat\l s\u a fost `nl\turat de
la putere de reformi[ti.
Autorit\]ile cred c\ ambii se afl\
`n prezent `n Rusia. a
 CM
YK

8 Miercuri, 13 iunie 2007 SPECIAL

Pe urmele sfin]ilor rom=ni,

pelerinaj `n Polonia
a ~n perioada 1-8 iunie 2007, Corul „Altarul“ al Catedralei mitropolitane din Ia[i a efectuat un turneu-pelerinaj
`n Polonia a Corul ie[ean a participat la un festival de muzic\ religioas\ a ~n cursul c\l\toriei, Ortodoxia
rom=neasc\ a fost prezentat\ credincio[ilor polonezi prin intermediul muzicii [i cu ocazia vizitelor `n diverse comunit\]i
cre[tine din Polonia a De concertele corului ie[ean s-au bucurat at=t credincio[i ortodoc[i, c=t [i romano-catolici
a Leg\tura dintre Ortodoxia rom=neasc\ [i cea polonez\ este realizat\ prin intermediul a doi mari sfin]i: Sf. Ierarh Dosoftei
[i Sf. Petru Movil\ a Ast\zi, pia]a din preajma Catedralei ortodoxe din Lublin poart\ numele Sf=ntului Petru Movil\ a
~n perioada 1-8 iunie
2007, Corul „Altarul“ al
Catedralei mitropolitane
din Ia[i a efectuat un pe-
lerinaj (turneu) `n Poloni-
a, cu binecuvântarea ~nalt
Prea Sfin]itului Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei.
Corul „Altarul“, dirijat
de arhimandritul Dosoftei
{cheul, este format din
p\rin]ii slujitori ai Ca-
tedralei (preo]i [i diaconi),
la care se adaug\ câ]iva
studen]i teologi, care dau
r\spunsurile la Sfânta Li-
turghie [i la slujba Vecer- ~n ziua de 5 iunie, turneul-pelerinaj al Corului
niei, `n timpul s\pt\m=- ie[ean „Altarul“ a continuat cu vizitarea
nii, la Catedrala mitro- m\n\stirii de la Suprašl, fondat\ `n veacul al
politan\ din Ia[i. XV-lea, revenit\ la Biserica Ortodox\ dup\ 200
Pelerinajul muzical al de ani de `nstr\inare. Biserica central\ a
Corului „Altarul“ `n Polo- m\n\stirii a fost ref\cut\ `ntr-un r\stimp de 20
CM
nia a avut loc la invita]ia CM
YK
adresat\ de c\tre p\rin- de ani (1984-2000), la 40 de ani de la YK

tele protodiacon Iaroslav
Macal, profesor la Uni-
versitatea Politehnic\
din Bialystok, care orga-
nizeaz\ `n luna iunie, de
mai mul]i ani, un simpo-
zion `n al c\rui program
se reg\sesc [i câteva con-
certe de muzic\ religioa-
s\ sus]inute de diferite
coruri.
La m\n\stirea care
a editat „Via]a
P\rintelui Cleopa“
`n polonez\
Programul vizitei `n
Polonia a `nceput la m\-
n\stirea `nchinat\ Sfin-
]ilor Chiril [i Metodie de
la Uicovi]e. Fondat\ `n a-
nul 1990 de c\tre stare]ul
Sub conducerea p\rintelui arhim. Dosoftei {cheul, mare eclesiarh al
Catedralei mitropolitane din Ia[i, au concertat `n Polonia arhim.
Timotei Aioanei, ierod. Valerian Radu, ierod. Maxim }ifui, diac. Paul
Iu[c\, diac. Florin Guzg\ [i teologii: Adrian Florea, Nechifor Hrestic,
Doru Barnea, Gheorghe G=rdea, Daniel Laz\r [i Laurian Mircea
distrugerea ei `n timpul celui de-al Doilea niei din seara de 2 iunie, tivitatea acestuia [i mai ]ii prima]i [i clerul mitro-
Corul „Altarul“ a dat r\s- multe aspecte din via]a politan.
R\zboi Mondial. ~n incinta m\n\stirii a fost punsurile la stran\, al\- Bisericii Orotodoxe Ro-
amenajat un modern muzeu, care ad\poste[te turi de vie]uitorii m\n\s- mâne.
1.200 de icoane (unele dintre ele recuperate tirii, sim]ind cu adev\rat Dup\-amiaz\, membrii
Radio Trinitas
de autorit\]ile vamale), precum [i fragmente c\ se afl\ `ntr-un turneu- corului ie[ean au vizitat prezentat `n Polonia
pelerinaj. Catedrala mitropolitan\
de fresc\ de la vechea biseric\. Unele `nc\peri Ziua de 4 iunie a debu-
din muzeul m\n\stiresc amintesc de via]a ~n diminea]a zilei de 3 din Var[ovia unde au sus-
iunie a fost vizitat\ ma- ]inut un miniconcert [i au tat cu vizita la Catedrala
cre[tinilor din catacombe, fiind amenajate `n rea Biseric\ a Sfântului purtat discu]ii cu p\rin]ii romano-catolic\ a Diece-
acest mod, cu lumin\ discret\, care aminte[te Duh din ora[ul Simiatâ- slujitori ai Catedralei. A- zei de Var[ovia, la Bi-
de via]a de `nceput a Bisericii ce, de dimensiunile unei [ezat\ `n zona central\ a serica universitar\ „Sf.
catedrale, terminat\ `n capitalei Poloniei, Cate- Ana“ din vechea cetate a
Nicodim, m\n\stirea a zen]i. M\n\stirea „Sf. propor]ie de 80%. Mul]i drala are numeroase i- Var[oviei [i la biserica cu
fost construit\ `ntr-o zo- Chiril [i Metodie“ a editat credincio[i participau la coane monumentale, pic- mormântul preotului
n\ `n care existau, alt\ recent „Via]a P\rintelui serviciul divin `n para- martir Jerzy Popieluszko.
tate dup\ tradi]ia [colii
dat\, peste 150 de m\- Cleopa“, dup\ o traducere clisul amenajat la demi- de la Kiev. ~n aceasta din urm\ s-a
n\stiri ortodoxe. din limba englez\ pe care sol. Biserica va deservi ca ~n seara de 3 iunie pe- amenajat un muzeu care
~n biserica m\n\stirii, vie]uitorii m\n\stirii au [i catedral\ episcopal\ lerinajul ie[enilor a conti- aminte[te de misiunea di-
ca [i la `ntâlnirea cu so- g\sit-o `n SUA. pentru unul dintre epis- nuat cu vizita la Faculta- ficil\ din timpul regimu-
borul din trapez\, Corul Un alt popas a fost la copii-vicari ai Mitropoliei tea de Teologie Ortodox\ lui comunist a acestui
„Altarul“ a intonat mai M\n\stirea „Sfântul O- Var[oviei. [i Capela „Vovidenia“, preot martir care a adu-
multe cânt\ri [i s-au ros- nufrie cel Mare“ de la Ia- precum [i la biserica Ci- nat la `nmormântarea lui
tit c=teva cuvinte de c\- blejna, cu o istorie de 500 C=nt\ri liturgice `n mitirului Ortodox din un milion de credincio[i,
tre fiecare dintre cei pre- de ani. La slujba Vecer- Var[ovia, `nchinat\ Sfân- `n ciuda amenin]\rilor
limba rom=n\ `ntr-un tului Ioan Sc\rarul, unde severe ale Siguran]ei (se-
important centru de sunt `ngropa]i mitropoli- curit\]ii) poloneze care
pelerinaj al Bisericii
Ortodoxe din Polonia
~n aceea[i zi, corul Ca-
tedralei mitropolitane din
Ia[i a participat la Sfânta
Liturghie la M\n\stirea
„Sfintele Marta [i Maria“
de la Grabarca, un impor-
tant centru de pelerinaj
al Bisericii Ortodoxe din
Polonia. Cea mai mare
parte a r\spunsurilor
Sfintei Liturghii au fost
cântate `n limba român\.
Numeroasa asisten]\ a
fost `ncântat\ de muzica
psaltic\ [i de prezen]a
grupului din România.
Duhovnicul m\n\stirii,
protosinghelul Ignatie
Pâtel, a prezentat, la
sfâr[itul slujbei, pe mem-
brii Corului „Altarul“, ac-

CM
YK

~n Arhiepiscopia din Lublin, vizitând Catedrala sfin]it\ de Sfântul
Mitropolit Petru Movil\ al Kievului, Corul „Altarul“ a fost primit de
c\tre ~nalt Prea Sfin]itul Arhiepiscop Abel, p\storul acestei eparhii,
care, la r=ndu-i, a vizitat de multe ori Biserica Ortodox\ Român\ [i a
participat la canonizarea Sf. Petru Movil\ la Ia[i. Datorit\ interven]iilor
~nalt Prea Sfin]iei Sale, pia]a din apropierea Catedralei poart\ de
câ]iva ani numele mitropolitului de origine român\ Petru Movil\
`nfrunta `n acei ani Bi-
serica.
Seara, `n Catedrala
episcopal\ din Bialystok,
Corul „Altarul“ a sus]inut
un concert `n fa]a unui
auditoriu format din 180-
200 de credincio[i. P\rin-
tele protodiacon prof. Ia-
roslav Macal a f\cut pre-
zentarea concertului, vor-
bind [i despre istoria Bi-
sericii Ortodoxe Române,
despre Mitropolia Moldo-
vei [i Bucovinei, despre
Sfânta Parascheva [i de-
spre Radio Trinitas.
La Radio Bialystok (ca-
re are s\pt\mânal o or\
de transmisie cu tematic\
ortodox\), arhim. Timotei
Aioanei, exarh cultural al
Arhiepiscopiei Ia[ilor [i
membru al Corului „Alta-
Muntele Sf=nt al
ortodoc[ilor polonezi
Sf=ntul Munte Gra-
barka este cel mai im-
portant sanctuar orto-
dox din Polonia. ~ncepu-
turile cre[tinismului `n
aceast\ parte a Poloniei
sunt strict legate de Or-
todoxie [i influen]ele
culturii bizantine, pe fi-
lier\ slavon\, lucru do-
vedit de descoperirile
arheologice din preajma
rul“, a prezentat `ntr-un
interviu istoricul corului
din care face parte, ocazie
cu care a vorbit [i despre
evlavia credincio[ilor ro-
mâni [i m\n\stirile Arhi-
episcopiei Ia[ilor.
Concert `ntr-o
biseric\ de secol XV
~n ziua de 5 iunie, pe-
lerinajul a continuat cu
vizitarea m\n\stirii de la
Suprašl, fondat\ `n vea-
cul al XV-lea, revenit\ la
Biserica Ortodox\ dup\
200 de ani de `nstr\inare.
Biserica central\ a m\-
n\stirii a fost ref\cut\ `n-
tr-un r\stimp de 20 de
ani (1984-2000), la 40 de
ani de la distrugerea ei `n
ora[ului Drohiczyn, l=n-
g\ care se afl\ [i M\-
n\stirea „Sf. Marta [i
Maria“. Muntele Gra-
barka a devenit loc de
pelerinaj din anul 1710,
c=nd, spun cronicile,
aproape zece mii de oa-
meni s-au adunat aici,
pentru a celebra o min-
une prin care `ntregul
]inut a sc\pat de cium\.
Dup\ rug\ciunile `n\l-
]ate `n fa]a unei cruci
dintr-o poian\ a Munte-
YK
SPECIAL
timpul celui de-al Doilea
R\zboi Mondial. ~n inc-
inta m\n\stirii a fost a-
menajat un modern mu-
zeu care ad\poste[te
1.200 de icoane (unele
dintre ele recuperate de
autorit\]ile vamale), pre-
cum [i fragmente de
fresc\ de la vechea bis-
eric\. Unele `nc\peri din
muzeul m\n\stiresc am-
intesc de via]a cre[tinilor
din catacombe, fiind ame-
najate `n acest mod, cu lu-
min\ discret\ care am-
inte[te de via]a de `nceput
a Bisericii.
~n seara aceleia[i zile,
`n biserica central\ a M\-
n\stirii, „Buna Vestire“,
Corul „Altarul“ a sus]inut
concertul axat pe cânt\ri
`nchinate Maicii Dom-
lui Sf=nt, popula]ia a
`nceput s\ se vindece [i
nimeni nu a mai murit
din cauza ciumei. Drept
mul]umire, cei care au
sc\pat `n felul acesta de
cumplitul flagel au ridi-
cat cu m=inile lor o ca-
pel\ din lemn `n poiana
de pe munte. Acesta a-
pare pentru prima dat\
men]ionat\ `n docu-
mente `n anul 1789, ca
[i un p=r=u cu ap\ t\-
m\duitoare, care trece
CM
YK
CM
nului. Concertul a fost
prefa]at de scurte inter-
ven]ii ale stare]ului m\-
n\stirii, arhimandritul
Gabriel, [i ale p\rintelui
profesor Iaroslav Macal.
Televiziunea polonez\
[i numero[i jurnali[ti au
fost prezen]i la eveni-
ment. Biserica mare a
fost arhiplin\, pe lâng\
ortodoc[i participând [i
romano-catolici, `n frunte
cu primarul [i pre[edin-
tele Consiliului Local,
al\turi de alte oficialit\]i
locale. Un cor de c\lug\ri
benedictini de la m\n\s-
tirea din Tinie]-Cracovia
a concertat `n aceea[i sea-
r\, `mpreun\ cu membrii
Corului „Altarul“, `n bi-
serica principal\ a m\-
n\stirii.
Ziua de 6 iunie a debu-
tat cu participarea la
Sfânta Liturghie, s\vâr[i-
t\ de un sobor de preo]i [i
diaconi români [i polonezi,
`n frunte cu stare]ul
M\n\stirii Suprašl, arhi-
mandritul mitrofor Ga-
briel, care a mul]umit la
finalul slujbei grupului
din România pentru cân-
t\ri, pentru prezen]\ [i
pe la poalele aceluia[i
munte. M\n\stirea de
ast\zi, „Sf. Marta [i
Maria“ a fost `nceput\
`n anul 1947. Al\turi de
aceasta, sunt `nc\ mul-
te alte m\n\stiri pe
Muntele Sf=nt al polo-
nezilor. Sute de cruci
sunt aduse `n fiecare azi
de numero[ii pelerini
care vin aici, acesta fi-
ind un centru important
de pelerinaj al tinerilor
ortodoc[i.
Miercuri, 13 iunie 2007
Pelerinajul muzical al Corului „Altarul“ a fost
prilejuit de un concert de muzic\ religioas\
pentru schimbul de expe-
rien]\ din discu]iile avute.
Pia]a „Sf. Petru
Movil\“ din Lublin
Urm\torul popas a fost
la Arhiepiscopia din Lu-
blin, vizitând catedrala
sfin]it\ de Sfântul Mitro-
polit Petru Movil\ al Kie-
vului. Cu mare bucurie
ne-a primit ~nalt Prea
Sfin]itul Arhiepiscop A-
bel, p\storul acestei epar-
hii, care a vizitat de mul-
te ori Biserica Ortodox\
Român\ [i a participat la
canonizarea Sf. Petru
Movil\ la Ia[i. ~nalt Prea
Sfin]ia Sa p\streaz\ `n
Catedral\ icoana Sfintei
Parascheva pe care a
primit-o `n dar de la ~nalt
Prea Sfin]itul Daniel, Mi-
tropolitul Moldovei [i Bu-
covinei. Cu mare deschi-
dere [i c\ldur\ sufleteas-
c\ ~nalt Prea Sfin]itul Ar-
hiepiscop Abel a oferit la
sediul Arhiepiscopiei ma-
sa de prânz pentru mem-
brii corului, `nc=nt=nd cu
vorbirea [i cântecul `n
limba român\. Datorit\
interven]iilor ~nalt Prea
Sfin]iei Sale, pia]a din a-
propierea Catedralei poar-
t\ de câ]iva ani numele
mitropolitului de origine
român\ Petru Movil\.
~n eparhia ~nalt Prea
Sfin]itului Arhiepiscop
Abel, Corul „Altarul“ a
participat `n aceea[i zi la
un concert sus]inut la Ca-
sa de Cultur\ din ora[ul
Bilgoraj, unde se afl\ o
mic\ comunitate ortodo-
x\ condus\ cu mare ab-
nega]ie de vrednicul pre-
ot Jaroslav Birylko. ~n
urm\ cu aproape un an a
fost reactivat\ parohia
ortodox\ construindu-se
o capel\ pentru cele 30 de
familii ortodoxe care a-
veau cândva propria bise-
ric\ `n ora[. {i la Bilgo-
raj, ca [i-n celelalte lo-
curi, au fost prezen]i re-
prezentan]i ai televiziunii
[i radio-ului, ca [i membri
ai comunit\]ii romano-
catolice.
Tân\rul preot Jaroslav
s-a implicat foarte mult
`n preg\tirea concertului,
la finalul c\ruia [i-a ex-
primat mul]umirea `n cu-
vinte elogioase adresate
membrilor Corului „Alta-
rul“.
9
Poart\ deschis\ c\tre
ortodoc[ii din Polonia
~n drumul nostru prin
Polonia [i ]\rile de tran-
zit am v\zut [i alte locuri
frumoase, cu istorie `n-
delungat\, peisaje miri-
fice, multe dintre ele se-
m\nând cu cele din Car-
pa]ii române[ti.
Turneul-pelerinaj al
Corului „Altarul“ a fost
sus]inut `ntr-un mod de-
osebit de cei doi maste-
ranzi polonezi, Jaroslav
Jaszczuk [i Tomasz
Stempa, care studiaz\ la
Facultatea de Teologie
Ortodox\ din Ia[i. Cei doi
au `nso]it grupul `n a-
ceast\ c\l\torie, au orga-
nizat turneul corului, au
f\cut traducerile din [i `n
limba polonez\ [i au fost
ghizi de n\dejde `n via]a
Bisericii Ortodoxe din
Polonia.
C\l\toria `n Polonia a
fost o bucurie a comuniu-
nii, o poart\ deschis\ fra-
]ilor ortodoc[i din Polo-
nia, o cântare umbrit\ de
darurile cele bogate ale
Sfântului Duh. De ase-
menea, pelerinajul a fost
un bun prilej pentru fie-
care dintre participan]i
de a-[i reaminti de Sf. Ie-
rarh Dosoftei al Moldo-
vei, care a murit pe p\-
m=nt polonez, dar [i de
Sf. Petru Movil\, mitro-
politul Kievului, care a
sfin]it catedrala ortodox\
din Lublin. (a consemnat
arhim. Timotei AIOANEI)
C\lug\rii de la
M\n\stirea „Sf. Chiril
[i Metodie“ au editat
recent „Via]a
P\rintelui Cleopa“,
dup\ o traducere din
limba englez\ pe care
vie]uitorii m\n\stirii
au g\sit-o `n SUA
10 Miercuri, 13 iunie 2007
PE SCURT
Primar amendat cu
10 mii de lei, pentru
c\ nu a restituit
p\m=ntul oamenilor
Corpul de control al prefectului
de Vrancea, Ion Oprea, l-a a-
mendat cu 10 mii de lei pe pri-
marul comunei Vrâncioaia, pen-
tru c\ nu a aplicat prevederile
legii privind reforma `n domeni-
ile propriet\]ii [i justi]iei. Purt\-
torul de cuvânt al Prefecturii
Vrancea, C\t\lin Dr\gulescu, a
declarat c\ amenda a fost dat\
s\pt\mâna trecut\, dup\ ce in-
spectorii din cadrul Corpului de
control au descoperit c\ acesta
nu `ntrunise niciodat\, de când
fusese ales primar, comisia lo-
cal\ de aplicare a legilor fondu-
lui funciar. „Primarul din co-
muna Vrâncioaia primise 187 de
cereri de restituire din partea
cet\]enilor, dar, `n cei doi ani [i
jum\tate de mandat, nu a dat
curs nici unei solicit\ri. El a mo-
tivat c\ nu are speciali[ti `n pri-
m\rie, care s\ se ocupe de pre-
vederile Legii 247/2005“, a expli-
cat purt\torul de cuv=nt al Pre-
fecturii. S\pt\mâna trecut\,
Corpul de control al prefectului
a efectuat controale la patru pri-
m\rii din jude], care `nregistrau
`ntârzieri `n ceea ce prive[te a-
plicarea Legii 247/2005. La dou\
prim\rii, Borde[ti [i Reghiu, `n-
târzierile au fost remediate pe
parcursul controlului, iar la P\-
ule[ti primarul a fost avertizat de
Corpul de control. „La P\ule[ti,
primarul a respins toate cele 70
de cereri de restituire depuse la
comisia local\, dar s-a luat de-
cizia ca acestea s\ fie analizate [i
de Comisia jude]ean\“, a explicat
C\t\lin Dr\gulescu.
Grindin\
c=t oul de porumbel
O ploaie toren]ial\, `nso]it\ de
grindin\ de m\rimea unui ou de
porumbel, s-a ab\tut, luni dup\-
amiaz\, asupra municipiului
Suceava. Ploaia a fost `nso]it\
de desc\rc\ri electrice [i rafale
de vânt. Cantitatea mare de pre-
cipita]ii a dus la inundarea unei
magazii a Bazei de Aprovizio-
nare Suceava. Potrivit meteoro-
logilor, `n zilele urm\toare vor fi
`nregistrate diferen]e mari de
temperatur\ `ntre zi [i noapte,
limitele fiind de pân\ la 30 de
grade Celsius ziua [i de sub 10
grade Celsius noaptea. Precipi-
ta]iile prognozate de Adminis-
tra]ia Na]ional\ de Meteorologie
pentru jude]ul Suceava sunt de
25-30 l/mp `n jude] [i de pân\ la
40 de litri pe metrul p\trat la
R\d\u]i, Straja, F\lticeni, Vadu
Moldovei [i Baia. Inspectoratul
pentru Situa]ii de Urgen]\
Suceava a primit, dou\ aver-
tiz\ri cod galben, din partea
Direc]iei Apelor Bac\u, pentru
dou\ intervale de timp diferite.
Jum\tate dintre
prim\riile sucevene
au r\mas f\r\ bani
Aproape jumtate dintre prim\ri-
ile din jude]ul Suceava risc\ s\
fie `nchise din toamn\, pentru
c\ nu vor mai avea finan]are, a
avertizat, ieri, pre[edintele Con-
siliului Jude]ean (CJ) Suceava,
Gavril Mârza. Oficialul CJ a ex-
plicat c\ administra]iile locale
nu dispun de fonduri, deoarece
nu au `ncasat sumele estimate
din veniturile proprii, ca urmare
a situa]iei `ngrijor\toare din a-
gricultur\ sau din cauza defec-
tuoasei repartiz\ri a fondurilor
pentru echilibrarea bugetelor lo-
cale. Gavril Mârza este de p\re-
re c\ aceast\ problem\ [i-ar pu-
tea g\si rezolvarea prin aproba-
rea unei ordonan]e de urgen]\
care s\ permit\ o rectificare bu-
getar\ sau schimbarea modului
de repartizare a fondurilor pen-
tru echilibrare care, `n opinia sa,
este mai prost ca `n 2006. a
ACTUALITATEA REGIONAL|
Doi ziari[ti englezi au fost chema]i la „judecata ]ig\neasc\“
a Dup\ apari]ia `n presa britanic\ a unor articole [i reportaje privind vânzarea copiilor `n str\in\tate de c\tre o familie
de rromi din Buz\u, staborul c\ld\rarilor, condus de buliba[a Grafian, a convocat a[a-numita „judecat\ ]ig\neasc\“
a „Jurnali[tii de la tabloidul «Sunday People» vor fi invita]i `n calitate de martori, dar vor trebui s\
aduc\ probe c\ so]ii Craman au `ncercat s\-[i vând\ feti]a, `n vârst\ de [ase s\pt\mâni, contra sumei de 15 mii de euro“,
a declarat consilierul pe problemele rromilor din cadrul Prim\riei municipiului Buz\u, profesorul C\lin Iosif a
Doi ziari[ti de la publi- de rromi, acuzat\ c\ a `n- Prim\ria municipiului care `l descalific\ `ns\ de- anchetei instrumentate
ca]ia britanic\ „The Sun- cercat s\-[i v=nd\ copilul Buz\u. finitiv pe cel condamnat de Poli]ie [i Parchetul de
day People“, care au reali- `n str\in\tate. Jurnali[tii Potrivit tradi]iei rrome, sau pe martorii mincino[i. pe lâng\ Judec\toria Bu-
zat, luna trecut\, un re- staborul este format din „Cei acuza]i se jur\ c\ z\u.
de la tabloidul «Sunday
portaj despre vânzarea People» vor fi invita]i `n 3-5 persoane, „oameni spun adev\rul [i numai ~n urma apari]iei `n
copiilor de c\tre o familie calitate de martori, dar buni [i b\trâni din cadrul adev\rul pe ce au mai tabloidul britanic „The
de rromi din Buz\u, au vor trebui s\ aduc\ probe etniei“, care cheam\ p\r- scump, de regul\ pe copii, Sunday People“ a unui re-
fost invita]i ca martori la ]ile `mpricinate `n fa]a sa, considera]i `n lumea ]ig\- portaj despre comer]ul cu
„judecata ]ig\neasc\“. c\ so]ii Craman au `ncer- dar nu d\ sentin]e cu ca- neasc\ mai importan]i minori practicat de o fa-
„Dup\ apari]ia `n pres\ a cat s\-[i vând\ feti]a, `n racter punitiv. Fiecare `n- decât lumina ochilor“, a milie de rromi din Buz\u,
unor articole [i reportaje vârst\ de [ase s\pt\mâni, vinuit `[i prezint\ punctul spus reprezentantul rro- Poli]ia s-a autosesizat, a
privind vânzarea copiilor, contra sumei de 15 mii de de vedere, sus]inut prin milor buzoieni. `ntocmit un dosar penal
euro“, a declarat profeso-
staborul c\ld\rarilor, con- jur\minte [i cu martori, Profesorul C\lin Iosif a pe numele p\rin]ilor, pe
dus de buliba[a Grafian, a rul C\lin Iosif, consilier dup\ care judec\torii dau precizat c\ staborul va a- care l-a `naintat la Par-
stabilit judecarea familiei pe probleme de rromi la o sentin]\ neobligatorie, vea loc dup\ `ncheierea chet. a
~nfiin]area unui centru performant Autostrada Ia[i-T=rgu
Mure[ este pe lista de
priorit\]i a Guvernului
de diagnostic la Suceava s-a blocat
Ministrul Transporturilor, Construc-
]iilor [i Turismului (MTCT), libe-
a „Este inadmisibil ce se `ntâmpl\, oamenii din jude]ul acesta sunt obliga]i s\ ralul Ludovic Orban, a anun]at, ieri,
`ntr-o conferin]\ de pres\, c\
mearg\ la Ia[i, la Bac\u sau la Bucure[ti, pentru un examen la computer tomograf
Guvernul va aproba fondurile nece-
sau pentru un RMN, de[i putem avea astfel de aparate [i la spitalul din Suceava. sare lucr\rilor la autostrada Ia[i-
Face]i ceea ce trebuie, pentru ca popula]ia din jude]ul \sta s\ aib\ posibilitatea T=rgu Mure[, care va lega Moldova
de Transilvania, [i la viitoarea [osea
s\-[i fac\ aici investiga]iile medicale de care are nevoie“, a somat pre[edintele de centur\ a Ia[ului. Ministrul
Consiliului Jude]ean Suceava, Gavril Mârza, conducerea Spitalului de Urgen]\ a Transporturilor a declarat c\ sumele
au fost deja negociate cu Ministerul
Pre[edintele Consiliului Jude- Finan]elor, care [i-a dat acceptul
]ean (CJ) Suceava, Gavril Mârza, asupra proiectelor respective.
a solicitat, ieri, conducerii Spita- „Aceste proiecte pot fi adoptate de
lului de Urgen]\ „Sfântul Ioan cel Guvern f\r\ probleme“, a spus
Nou“ explica]ii privind tergiversa- Ludovic Orban. {eful MTCT crede
rea procesului de `nfiin]are a unui c\ Rom=nia `[i poate dezvolta sis-
centru de diagnostic performant, temul de autostr\zi prin concesion-
respectiv un platou de imagistic\
`n parteneriat public-privat, idee
area lucr\rilor de construc]ie unor
investitori priva]i. „Am solicitat
avansat\ `nc\ din anul 2005. Companiei Na]ionale a Autostr\zilor
s\ demareze c=t mai repede proce-
Proiectul a `nceput bine, durile pentru realizarea autostr\-
zilor. Metoda concesion\rii
dar a fost autostr\zilor este una modern\, larg
blocat de birocra]ie Sucevenii sunt obliga]i amen la computer tomograf sau utilizat\ `n Uniunea European\. {i
pentru un RMN, de[i putem avea `n cazul viitoarei autostr\zi T=rgu
Procedurile concrete pentru a- s\ mearg\ la Ia[i astfel de aparate [i la spitalul din Mure[-Roman-Ia[i lucr\rile de e-
Suceava. Face]i licita]ia, s\ vin\
tragerea unui operator mare pe sau la Bac\u pentru firme serioase [i s\ se deblocheze
xecu]ie vor fi concesionate unor in-
pia]a serviciilor medicale au fost vestitori priva]i“, a completat
demarate de la sfâr[itul anului investiga]ii de specialitate odat\ lucrurile. Nu `n]eleg de ce Ludovic Orban. Procedurile vor
trecut, iar CJ Suceava, proprieta- nu ne-a]i anun]at [i pe noi când a]i `ncepe `n cel mai scurt timp, iar
Dup\ reluarea procedurilor a
rul patrimoniului, a fost de acord renun]at la `nchiriere pentru ex- lucr\rile se vor `ntinde pe maxim 3
ap\rut o nou\ problem\. Firma ce ternalizare, dar asta este deja o
cu `nchirierea unui spa]iu `n in- ani. Ministrul Transporturilor a
va prelua activitatea trebuie s\ ia alt\ discu]ie. Acum face]i ceea ce
cinta unit\]ii spitalice[ti [i a su- `n dotare computerul tomograf de- ad\ugat c\ Rom=nia trebuie s\ fi-
trebuie, pentru ca popula]ia din nalizeze, p=n\ la sf=r[itul lui 2013,
pervizat caietul de sarcini `ntoc- fect, aflat `n inventarul spitalului, jude]ul \sta s\ aib\ posibilitatea
principala re]ea de autostr\zi.
mit de spital. Anun]ul pentru lici- deoarece acesta nu a fost nici a- s\-[i fac\ aici investiga]iile med-
ta]ie a fost publicat conform regle- mortizat [i nici casat. ~n cadrul [e- icale de care are nevoie“, a spus Potrivit ministrului Economiei [i
ment\rilor `n vigoare, caietul de din]ei de ieri, consilierii jude]eni Gavril Mârza. Managerul general Finan]elor, Varujan Vosganian, pe
sarcini a fost achizi]ionat de [ase au stabilit modificarea caietului de al Spitalului de Urgen]\ Suceava, l=ng\ introducerea pe lista de pri-
dintre cele mai mari firme de pro- sarcini aprobat ini]ial, `n sensul Costic\ D\sc\liuc, [i directorul orit\]i a finan]\rii proiectului au-
fil ce opereaz\ `n România, `ns\ cre[terii garan]iei de participare la medical Doina Ganea Motan au tostr\zii Est-Vest, Guvernul ar
managerul spitalului, Costic\ licita]ie de la 10 mii de lei la 50 de fost audia]i, ieri, de plenul Consi- putea aproba, `n [edin]a de ast\zi, [i
D\sc\liuc, a anun]at c\ Minis- mii de lei [i reluarea rapid\ a lici- liului Jude]ean pe aceast\ tem\. alocarea unei prime tran[e de fon-
terul S\n\t\]ii nu este de acord cu duri, `n valoare de aproximativ 3
ta]iei. „Este inadmisibil ce se `n- La ora actual\, `n jude]ul Suceava
`nchirierea, `n varianta acceptat\ tâmpl\, oamenii din jude]ul acesta nu exist\ computer tomograf [i milioane de euro, pentru demararea
ini]ial, [i impune externalizarea sunt obliga]i s\ mearg\ la Ia[i, la RMN nici `n re]eaua medical\ de proiectului de modernizare a
serviciului de imagistic\. Bac\u, la Bucure[ti, pentru un ex- stat [i nici `n cea privat\. a Aeroportului Interna]ional Ia[i. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a INVESTI}IE PORTU- mând a fi construit `n sud-es- reabilitare a monumentului zint\ finan]area autorit\]ilor perit, luni, `n timp ce s\pau
tul municipiului, la intrarea istoric. Primarul ora[ului jude]ene, iar restul provine la funda]ia unei case, nu mai
GHEZ| DE 20 DE MILIOA- dinspre Bro[teni. Ansamblul Târgu Neam], Decebal Arn\- din programul european pu]in de 120 de grenade. S\-
NE DE EURO LA VATRA reziden]ial va cuprinde un utu, a declarat c\ restric]ia PHARE 2004 - coeziune eco- tenii au apelat imediat la
DORNEI: Un proiect rezi- num\r de 400 de case, spa]ii impus\ turi[tilor are `n vede- nomic\ [i social\. Licita]ia Serviciul de Urgen]\ 112 [i
den]ial `n valoare de aproxi- comerciale, o gr\dini]\ [i o re siguran]a acestora, exis- de execu]ie a lucr\rilor a fost un echipaj specializat al Ins-
mativ 20 de milioane de central\ termic\ proprie, de tând pericolul ca, `n timpul câ[tigat\ de firma ie[ean\ pectoratului pentru Situa]ii
euro, cu capital integral por- mare capacitate, accesul `n lucr\rilor de restaurare, s\ „Iasicon“, reabilitarea ur- de Urgen]\ Vaslui s-a pre-
tughez, va fi realizat `n mu- zon\ urmând s\ fie permis cad\ buc\]i din zidurile cet\- mând s\ se desf\[oare sub zentat la fa]a locului. Potri-
nicipiul-sta]iune Vatra Dor- doar viitorilor locatari sau ]ii. Reabilitarea monumentu- atenta supraveghere [i `n- vit declara]iei [efului Inspec-
nei, a declarat primarul mu- invita]ilor acestora. Prima- lui istoric presupune restau- drumare a reprezentantului toratului pentru Situa]ii de
nicipiului, Constantin Hu]a- rul a subliniat c\ este o in- rarea `ntregului ansamblu Uniunii Europene, Louis Urgen]\ Vaslui, lt. col. Necu-
nu. „Investi]ia a fost posibil\ vesti]ie cu capital integral arhitectonic, iluminarea c\i- Berger. Cetatea Neam]ului a lai Olaru, grenadele dateaz\
ca urmare a faptului c\ ro- portughez, investitorii achi- lor de acces [i a monumentu- fost construit\ `n urm\ cu din timpul celui de-al Doilea
mânii din aceast\ zon\, ple- zi]ionând deja terenul pe ca- lui, dar [i amenajarea unor peste 600 de ani, prima at- R\zboi Mondial. „87, dintre
ca]i la munc\ `n Portugalia, re va fi ridicat noul cartier. parc\ri, alimentare cu ap\ [i estare documentar\ clar\ fi- cele 120 de grenade g\site,
au determinat firmele de a CETATEA NEAM}U- canalizare. De asemenea, `n ind din 1395, `n timpul ex- erau defensive [i ar fi putut
construc]ii unde lucreaz\ s\ LUI ESTE ~NCHIS| VARA apropierea cet\]ii va fi cons- pedi]iei `n Moldova a regelui provoca pagube semnifica-
investeasc\ la Vatra Dornei“, truit un muzeu al monumen- Sigismund de Luxemburg. tive `n zon\“, a precizat Ne-
a men]ionat Constantin Hu- ACEASTA PENTRU REABI- tului vechi de peste [ase se- culai Olaru. Grenadele au
]anu. Potrivit edilului, aceas- LITARE: Accesul turi[tilor `n cole. Proiectul de reabilitare a DEPOZIT RECORD fost transportate `ntr-un
ta este cea mai mare inves- Cetatea Neam]ului este in- a Cet\]ii Neam]ului are o va- DE GRENADE LA VASLUI: bunc\r din Vaslui [i urmea-
ti]ie privat\ `n sectorul imo- terzis pe toat\ perioada ve- loare de 2,5 milioane de euro, Câ]iva s\teni din comuna z\ s\ fie detonate `n zilele
biliar din zon\, cartierul ur- rii, din cauza lucr\rilor de din care 10 procente repre- vasluian\ Albe[ti au desco- urm\toare. a

M\suri pentru sporirea
confortului termic `n spitale
Pentru a contribui la confortul
termic al pacien]ilor interna]i, `n
c=teva spitale ie[ene au fost luate
m\suri care se impun `ntr-un astfel
de sezon. Astfel, „la Maternitatea
«Cuza-Vod\» au fost achizi]ionate
storuri pentru etajele superioare,
dar [i frigidere care s\ poat\ fi in-
stalate `n saloanele gravidelor.
Cl\direa central\ este expus\ la
soare 75% din perioada zilei. De
aceea, am considerat util s\ pro-
tej\m `nc\perile cu storuri. P=n\
acum au fost amenajate etajele IV [i
V, urm=nd ca `n s\pt\m=nile vi-
itoare s\ continu\m [i la celelalte
etaje. Investi]ia a costat 28 de mi-
lioane pentru fiecare etaj [i a fost
ob]inut\ din sponsoriz\ri“, a de-
clarat dr. Vicu]a Todosiciuc, ma-
Azi este Ziua
Interna]ional\
Centrul Cultural Francez sondeaz\
nagerul maternit\]ii. De asemenea,
tot din fonduri ob]inute prin spon-
sorizare, maternitatea a achizi]io-
nat 15 frigidere, care vor fi instalate
`n saloane, urm=nd ca s\p\tm=na
viitoare s\ mai fie achizi]ionate
`nc\ patru, dou\ dintre acestea pen-
tru rezervele de lux.
M\suri similare au fost adop-
tate [i de conducerea Spitalului de
Psihiatrie „Socola“. Potrivit ma-
nagerului C\lin Scripcaru, `n pavi-
lionul pentru bolnavii cu tulbur\ri
grave, cunoscut [i sub denumirea
de „F\r\ clan]\“, au fost cump\rate
[i instalate 10 aparate de aer
condi]ionat, pentru ca bolnavii s\
poat\ trece mai u[or peste tempe-
raturile extrem de ridicate din pe-
rioada verii. (O.B.)
ACTUALITATE
Recrutare de ingineri [i muncitori
la Centrul Cultural Francez
Quille, GTB Construction [i Bouygues
Rom=nia, filiale ale Bouygues Construction
organizeaz\ zile de recrutare la Ia[i [i
Bucure[ti `n 14,15 [i 16 iunie.
La Ia[i, ast\zi, 14 iunie, Centrul Cultural
Francez (CCF) are loc recrutarea de ingineri
[i muncitori calificati, at=t cu experien]\ c=t
[i f\r\, pentru Fran]a [i Rom=nia.
Bouygues Construction este lider mon-
dial în domeniul construc]iilor, fiind prezent
pe cinci continente. Domeniile sale de activ-
itate acoper\ construc]iile, lucr\rile de art\,
instala]iile electrice [i activit\]ile de mente-
nan]\. Posturile propuse sunt pentru in-
gineri structuri, ingineri metode, ingineri
studii, muncitori califica]i. Posturile sunt
disponibile `n Rom=nia [i `n partea de nord-
est a Fran]ei `n regiunea Rouen - Nantes.
Pentru a u[ura instalarea noilor angaja]i `n
Fran]a, ace[tia vor beneficia `n primul an de
Joi, 14 iunie 2007
400 euro/lun\, `n al doilea an 300 euro/lun\
[i `n al treilea an 200 euro/lun\. Exist\ [i
posibilitatea caz\rii temporare p=n\ `n mo-
mentul `n care angaja]ii vor g\si unde s\
locuiasc\.
De asemenea, angajatorii ofer\ con-
travaloarea unui transport dus-`ntors, pe an,
`n Rom=nia, `n primii 3 ani, plata cursurilor
de francez\ pe o durat\ care va fi determi-
nat\ `n func]ie de nivelul de limba francez\
al fiec\rui angajat. Angaja]ii vor beneficia de
formarea Quille/GTB `n domeniul `n care ac-
tiveaz\, iar primirea [i integrarea noilor an-
gaja]i vor fi atent realizate, prin desemnarea
unui mentor, c\ruia vor putea s\ se adre-
seze. Angajatorii mai promit c\ angaja]ii vor
fi ajuta]i cu toate demersurile administrative
`n momentul instal\rii.
Toate informatiile sunt disponibile pe
site-ul: www.recrutam.ro. (O.R.)
11
PE SCURT
O nou\ variant\ a
programului
electronic pentru
declara]iile fiscale
Agen]ii economici `[i pot
ridica de la Direc]ia Gene-
ral\ a Finan]elor Publice
Jude]ene (DGFPJ) Ia[i pro-
gramul electronic pentru
depunerea situa]iei fi[elor
fiscale. Programul de bilan]
include instruc]iuni de uti-
lizare, norme, informa]ii
privind structura fi[ierelor
de raportat pe dischet\ [i
ofer\ posibilitatea list\rii de
formulare goale sau `n dife-
rite faze ale complet\rii. A-
ceast\ metod\ `nlesne[te
munca ambelor p\r]i, re-
ducând astfel cantitatea de
documente care ar trebui
completate [i prelucrate
manual. Programul decla-

„pofta“ cultural\ a ie[enilor din cartiere

a Donatorului
de S=nge
14 iunie, Ziua Interna]io-
nal\ a Donatorului de S=n-
ge, va fi marcat\ [i la Ia[i
printr-o campanie de donare
de s=nge de care vor benefi-
cia cu prioritate femeile gra-
vide [i nou-n\scu]ii. „Anul
acesta, sloganul zilei de 14
mai este «Un s=nge sigur
pentru o via]\ sigur\ a ma-
mei [i copilului». Vrem s\
sensibiliz\m opinia public\
`n privin]a don\rii de s=nge
pentru viitoarele mame,
care au nevoie de s=nge `n
cazul unor hemoragii“, a de-
clarat dr. Daniela Ilcenco,
[efa Centrului de Transfuzii
S=nge Ia[i.
Potrivit statisticilor OMS,
la nivel mondial circa
500.000 de femei mor anual
din cauza hemoragiilor peri-
natale (`nainte de na[tere) [i
postpartum (dup\ na[tere).
Persoane care pot fi dona-
tori de s=nge:
- cele cu v=rsta cuprins\
`ntre 18-60 ani;
- cu greutate corporal\
minim\ de 50kg;
- cu stare bun\ de s\n\-
tate.
La donare se recolteaz\
450 ml de s=nge, cantitate ce
nu presupune nici un risc
pentru donator (s=ngele do-
nat se reface `ntr-o or\ sau
dou\). Donatorii sunt recom-
pensa]i pentru gestul lor cu
un bon valoric pentru ali-
mente `n valoare de 50 de lei,
analize medicale gratuite,
transport liber `n ziua do-
n\rii, ziua de donare liber\
de la locul de munc\, abona-
ment redus cu 50% timp de o
lun\ pe mijloacele de trans-
port `n comun. (O.B.)
Asocia]ia
Me[terilor Populari
din Moldova,
`n parteneriat cu Funda]ia pentru
Dezvoltare Economic\ [i Integrare
European\ (FEDEI), Muzeul Etno-
grafic al Moldovei, Inspectoratul
{colar Jude]ean, Direc]ia Jude]ean\ pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul
Cultural Na]ional, Casa de Cultur\ a Municipiului Ia[i „Mihai Ursa-
chi“, Societatea Cultural\ „Ginta Latin\“ [i Liga Studen]ilor de la Fa-
cultatea de Automatiz\ri [i Calculatoare, organizeaz\ `n perioada 8-14
iunie 2007 tab\ra de crea]ie popular\ MICII ME{TERI DIN COPOU,
`n cadrul unui proiect cofinan]at de Prim\ria Municipiului Ia[i.
Sunt initia]i `n tainele a 10 me[te[uguri 100 de copii de la [ase
[coli din Ia[i.
Sponsori: Antibiotice S.A., Iulius Mall, S.C. Mercur Mary S.R.L.,
S.C. Alcor Pro Consult S.R.L.
Parteneri media: Lumina, Ziarul de Ia[i, Radio Ia[i.
a La Centrul Cultural Francez din Ia[i (CCF) se va desf\[ura `n luna iunie un proiect intitulat „De
placements“ a Ac]iunea a fost descris\ de curatorul C\t\lin Gheorghe ca fiind un proiect colaborativ,
expozi]ional [i de cercetare `n cultura contemporan\, realizat de un grup de arti[ti [i studen]i ai
departamentelor de jurnalistic\, sociologie [i arhitectur\ din mediul academic ie[ean a
La acest proiect particip\
arti[tii Dan Acostioaei, Lu-
mini]a Apostu, Lavinia Ger-
man, Alina Ghervase, Alex
Grigora[, Andrea Hajtajer,
Oana Nicu]a, Bogdan Teo-
dorescu, studen]ii la Arhi-
tectur\ Ionu] Ariton, Cor-
nelia Revulet, Mihai Tarasi,
studen]ii Bianca Caldara,
Anca-Elena Cojocaru, Elena
Gabor, Adriana Mutu de la
Departamentul de Jurna-
lism [i {tiintele comunic\rii
al Universit\]ii „Al. I. Cu-
za“, [i studen]ii Alexandru
Apostol, Alexandru Bufnila,
Ada-Marlen Chmilevschi,
Simona Haratau, Diana
Leonte, Simona Ostafe, Li-
viu Tauciuc, Iuliana Tilita,
Amir Yehia, Alexandra Zig-
man de la Departamentul
de Sociologie al Universit\-
]ii „Al. I. Cuza“.
Dup\ cum sus]in cura-
torii proiectului, C\t\lin
Gheorghe [i Cristian Nae,
„amplasarea Centrului Cul-
tural Francez `ntr-o zon\ re-
ziden]ial\ a Ia[ului influ-
en]eaz\ percep]ia ac]iunilor
sale [i, prin urmare, rapor-
tarea diferit\ a locuitorilor
din zone urbane mai `nde-
p\rtate, precum [i a autori-
t\]ilor locale, la propunerile
de participare cultural\ [i
integrare simbolic\ `n pro-
iecte programatice“.
Astfel, de[i sunt conec-
tate prin intermediul trans-
portului public cu punctul
imaginar al centrului cul-
tural-istoric al ora[ului,
zonele periferice se situeaz\
`n afara jocurilor culturale
locale, abandonate propri-
ilor versiuni ale gestion\rii
vie]ii publice [i supuse unei
automarginaliz\ri reflectate
la nivelul structur\rii imag-
inarului cultural `n func]ie
de aspectul ]esutului urban
[i frecventarea practicilor
cotidiene, dup\ cum a re-
marcat C\t\lin Gheorghe.
„Pun=nd `n discu]ie, pe
de o parte, problema depri-
vilegierii unor segmente de
public, iar pe de alta parte
problema iner]iei institu-
]iilor administrative locale
cu privire la extinderea des-
f\[ur\rii ac]iunilor cultu-
rale `n zone urbane margi-
nalizate cultural, acest pro-
iect inten]ioneaz\ at=t iden-
tificarea preferin]elor/ori-
ent\rilor/gusturilor «pe-
riferice» culturale ale oame-
nilor din diferite cartiere
ie[ene, care nu au acces di-
rect la programele centrelor
culturale, c=t [i atragerea
aten]iei autorit\]ilor locale
asupra `n]elegerii [i ra-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a AMENZI PENTRU PRI-
MARII CARE NU {I-AU IN-
VENTARIAT SURSELE DE
AP|: De la `nceputul acestei
luni inspectorii din cadrul
Inspec]iei Sanitare de Stat
(ISS) au demarat o serie de
controale la prim\riile din
jude] pentru verificarea mod-
ului `n care primarii au in-
ventariat sursele de ap\
potabil\ de pe teritoriul lo-
calit\]ilor arondate. „Din
cauza secetei din ce `n ce mai
accentuate, primarii aveau
obliga]ia de a `ntocmi o cata-
grafiere a surselor de ap\
potabil\ disponibile [i de so-
licita analize pentru a veri-
fica potabilitatea fiec\rei
surse. Au fost verificate nou\
prim\rii. {ase dintre acestea
au primit avertisment, iar
una a fost amendat\ cu
2.000 RON“, a declarat dr.
Maria D\nil\, inspector la
ISS. (O.B.)
port\rii culturale a unor
segmente izolate de popu-
la]ie urban\“, ar\tat C\-
t\lin Gheorghe.
Astfel, contribuabilii pot
oferi [i un alt gen de con-
tribu]ii, al\turi de realiza-
torii proiectului, `ntr-o `n-
cercare de restituire a ima-
ginii unei vie]i culturale mai
pu]in luate `n considerare.
Ca atare, arti[tii [i stu-
den]ii arhitec]i, jurnali[ti [i
sociologi implica]i `n proiect
vor realiza cadrul unei posi-
bile reconstituiri a decalaju-
lui dintre nevoile reale,
poten]ialul comunitar al in-
a CONECTAREA TUTU-
ROR {COLILOR LA INTERNET
COST| 60 DE MILIOANE DE
EURO: Ministrul Educa]iei
Cercet\rii [i Tineretului,
Cristian Adomni]ei, a decla-
rat c\ proiectul pentru conec-
tarea tuturor [colilor la inter-
net este evaluat la 60 de mil-
ioane de euro. Astfel, [colile
vor deveni mai atractive pen-
tru copii care abandoneaz\
studiul. Ministrul consider\
c\ pentru combaterea aban-
donului [colar trebuie sus]i-
nut\ [i o campanie de con[ti-
entizare a p\rin]ilor. Conec-
tarea [colilor la internet se
va face `n dou\ etape, `n
prima etap\ urm=nd a fi
conectate la internet [colile
aflate `n zone acoperite de
re]ele de comunica]ii, iar `n
cea de-a doua [colile aflate `n
zone `n care accesul la
re]elele de comunica]ii este
mai dificil de realizat. Fon-
durile pentru realizarea aces-
terven]iei „micro-culturale“
[i a[tept\rile „cvasi-cultu-
rale“ ale locuitorilor care
tr\iesc la periferiile mani-
fest\rilor „hiper-culturale“
ale centrului, au mai ar\tat
cei doi curatori, C\t\lin
Gheorghe [i Cristian Nae.
Expozi]ia va fi deschis\
`ntre 15-30 iunie la Centrul
Cultural Francez Ia[i, iar
textele critice, ancheta jur-
nalistic\, cercetarea socio-
logic\ [i interven]iile artis-
tice vor ap\rea sub forma
unei publica]ii la `nceputul
lunii iulie a acestui an.
(Oana R.)
tui proiect vor fi asigurate de
la bugetul de stat [i de la
Uniunea European\. (O.R.)
a PN}CD IA{I ~{I MUT|
SEDIUL: ~ntruc=t cl\direa `n
care func]ioneaz\ `n prezent
Partidul Na]ional }\r\nesc
din Ia[i a fost retrocedat\
c\tre mo[tenitorii vechilor
proprietari, reprezentan]ii
municipalit\]ii ie[ene au fost
pu[i `n situa]ia de a g\si noi
loca]ii pentru organiza]iile
care func]ioneaz\ `n imobilul
de pe Cuza Vod\, printre care
PN}CD sau Asocia]ia Vetera-
nilor de R\zboi. Dac\ pentru
PN}CD situa]ia a fost mai
simpl\, `ntruc=t s-a g\sit o
loca]ie pe aceea[i strad\, res-
tul organiza]iilor care func-
]ionau aici vor fi mutate pe
strada Ba[ot\, `n imobilul
unde mai func]ioneaz\ [i o
serie de organiza]ii neguver-
namentale. PN}CD se va
muta de pe Cuza Vod\ nr. 49
la Cuza Vod\ nr. 52. (S.D.)
ra]ii fiscale 2007 este actua-
lizat pentru a corespunde cu
noua legisla]ie `n vigoare de
la 1 ianuarie, fiecare factur\
emis\ cuprinzând num\rul
[i data emiterii, denumirea
[i codul de `nregistrare al
cump\r\torului sau benefi-
ciarului, valoarea
tranzac]iei [i taxa pe va-
loare ad\ugat\. (S.D.)
Problema
dezvolt\rii rurale,
dezb\tut\ la Ia[i
Ast\zi, conducerea Direc]iei
pentru Agricultur\ [i
Dezvoltare Rural\ (DADR)
Ia[i organizeaz\ o con-
sultare public\ pe tema
Planului Na]ional pentru
Dezvoltare Rural\ (PNDR)
potrivit prevederilor impuse
de Uniunea European\.
Scopul acestei reuniuni con-
sultative este de a asigura
informarea oamenilor de
afaceri, a organiza]iilor non-
guvernamentale, a firmelor
de consultan]\ [i a fermier-
ilor, asupra deciziilor luate
pentru dezvoltarea rurala [i
pentru `mbun\t\]irea
m\surilor conform nece-
sit\]ilor fiec\ruia. La se-
siunea de consult\ri au fost
invita]i s\ participe
reprezentan]i a nou\ judete,
precum Vaslui, Boto[ani sau
Covasna, care vor discuta
cele 8 m\suri cuprinse `n
PNDR. Prin Programul
Dezvolt\rii Rurale,
România va beneficia de 8
miliarde Euro pentru recon-
struc]ia mediului [i a
zonelor rurale, crearea de
parteneriate publice sau pri-
vate pentru diversificarea
economiei [i men]inerea pa-
trimoniului rural. (S.D.)
Ie[enii pot calcula
singuri taxa de
`nmatriculare
Persoanele care cump\r\
ma[ini la m=na a doua din
str\in\tate, pentru care tre-
buie s\ achite taxa de prim\
`nmatriculare, nu mai sunt
nevoite s\ se roage de
func]ionarele de la ghi[ee
pentru a afla care este cuan-
tumul taxei. {efii Fiscului
ie[ean s-au g=ndit s\ pun\
gratuit la dispozi]ia con-
tribuabililor un calculator,
unde au posibilitatea s\ `[i
calculeze singuri taxa. Pro-
gramul de calculator are o
serie de c=mpuri ce trebuie
completate de cel interesat,
iar apoi este afi[at\ au-
tomat taxa. ~ntruc=t nu
toat\ lumea st\p=ne[te
tehnica modern\, exist\ un
angajat al Finan]elor care
poate ajuta pe cei ce doresc
s\ `[i calculeze d\rile c\tre
stat pentru ma[ina
cump\rat\. (S.D.)
12 Miercuri, 13 iunie 2007
PE SCURT
Viorel Moldovan a
fost numit director
sportiv la Rapid
Dup\ cum a confirmat secreta-
rul general al clubului Rapid,
Constantin Zotta, Viorel Mol-
dovan, care a renun]at la cari-
era de fotbalist, va r\m=ne la
Rapid, unde va prelua func]ia
de director sportiv la clubul
giule[tean. „Nu va fi genul de
director sportiv cunoscut p=n\
acum `n Rom=nia. Va avea la
club importan]a care i se d\
func]iei sale `n campionatul din
Italia“, a afirmat Zotta.
Rom=nia are
dou\ reprezentante
`n top 100 WTA
Juc\toarea rom=n\ de tenis
Raluca Olaru a f\cut un salt de
43 de locuri [i ocup\ pozi]ia 79
`n clasamentul celor mai bune
juc\toare din lume (WTA), cu
378,75 puncte, dup\ ce a ajuns
`n turul III la Roland Garros.
Edina Gallovits este a doua ju-
c\toare rom=n\ din prima sut\,
urc=nd 13 pozi]ii [i clas=ndu-se
pe 91, cu 337 puncte. ~n clasa-
mentul WTA Race, Olaru se a-
fl\ pe pozi]ia 55, cu 253 puncte.
Justine Henin continu\ s\ con-
duc\ `n clasamentul WTA, cu
4419 puncte, urmat\ de rusoai-
ca Maria {arapova, 3807 p, [i
Jelena Jankovic, 3115 p, care a
urcat dou\ pozi]ii. Clasamentul
WTA: 1 (1). Justine Henin (Bel-
gia) 4419 puncte; 2 (2). Maria
{arapova (Rusia) 3807p; 3 (5).
Jelena Jankovic (Serbia) 3115p;
4 (4). Amelie Mauresmo (Fran-
]a) 2795p; 5 (3). Svetlana Kuz-
ne]ova (Rusia) 2790p; 6 (7). A-
na Ivanovic (Serbia) 2544p; 7
(8). Serena Williams (SUA)
2130p; 8 (9). Ana Ceakvetadze
(Rusia) 2078p; 9 (6). Martina
Hingis (Elve]ia) 1817p; 10 (12).
Nadia Petrova (Rusia) 1772p;
11 (14). Elena Dementieva
(Rusia) 1768p; 12 (11). Dinara
Safina (Rusia) 1764p; 13 (13).
Daniela Hantuchova (Slova-
cia)1763p; 14 (10). Nicole Vaidi-
sova (Cehia) 1749p; 15 (15).
Patty Schnyder (Elve]ia) 1569p;
16 (17). Shahar Peer (Israel)
1432p; 17 (16). Tatiana Golovin
(Fran]a) 1388p18 (18). Li Na
(China) 1314p; 19 (19). Vera
Zvonareva (Rusia) 1234p; 20
(21). Marion Bartoli (Fran]a)
1083p...; 79 (122). Raluca Olaru
378,75 puncte; 91 (104). Edina
Gallovits 337p; 173 (169). Sora-
na C`rstea 171,50p; 187 (184).
Simona Matei 159,50p; 204
(213). Monica Niculescu 148p;
212 (214). M\d\lina Gojnea
134p; 234 (188). Anda Perianu
113,50p; 256 (250). Magda Mi-
halache 102,50p; 261 (258). Ag-
nes Szatmari 101p; 328 (269).
Mihaela Buz\rnescu 67,75p;
350 (348). Liana Ungur 61p; 480
(487). Anamaria Sere 34,50p.
Ultimul minut al
penultimei runde,
fatidic pentru
Barcelona
Penultima rund\ din Primera
Division a fost dramatic\. Bar-
celona a fost egalat\ `n ultimul
minut pe teren propriu, `n timp
ce Real Madrid a marcat golul
unei remize foarte pre]ioase, `n
deplasare, tot `n ultimul minut.
Minut fatidic pentru Barcelona,
care poate pierde astfel titlul de
campioan\, Real fiind acum pe
primul loc. Antrenorul echipei
Real Madrid, Fabio Capello, r\-
m=ne prudent `n ciuda unei u-
[oare st\ri de euforie care a cu-
prins clubul madrilen, lider `n
clasament cu o etap\ `nainte de
final. „Titlul nu este `nc\ c=[ti-
gat. Nu trebuie s\ l\s\m garda
jos. Ne vom bate p=n\ `n ulti-
mul minut“, a declarat antreno-
rul italian. a
SPORT
Marius Cosoi vrea s\ v=nd\ la FSI, iar pentru salarii
s\ g\sesc un sponsor“, a
declarat Cosoi.
echipa feminin\ de baschet Managerul forma]iei ie-
Campionatul s-a `nche- gruparea de prim e[alon. [ene a precizat chiar c\
iat pentru forma]ia ie[ea- „Dac\ `n urm\toarele trei este dispus s\ v=nd\ echi-
n\ de baschet CS Na]io- s\pt\m=ni nu rezolv\m pa cu tot cu juc\toare, `n
nal, `ns\ fr\m=nt\rile con- problema banilor, nu mai cazul `n care vor ap\rea
tinu\. Pre[edintele Ma- `nscriu echipa `n campio- doritori s\ investeasc\,
suma total\ avansat\ fi-
rius Cosoi a anun]at c\ nu nat. Timp de doi ani [i ju-
va `nscrie forma]ia `n m\tate m-am descurcat ind de aproximativ 20.000
campionatul viitor, `n ca- cum am putut, dar de a- de euro. „Pentru 15.000
zul `n care nu va avea cer- ceast\ dat\ nu mai am nici sau 20.000 de euro sunt
titudinea unei stabilit\]i eu cum s\ sus]in echipa. dispus s\ dau locul `n e[a-
financiare. Acesta a pre- A[tept s\ v\d ce bani vom lonul de elit\, dar [i `ntreg
cizat c\ totul depinde de primi de la Funda]ie, dar lotul de juc\toare, cu tot
[i ce sponsori putem g\si cu antrenori. Poate m\car
doi factori importan]i: su- Managerul Marius Cosoi (`n st=nga)
ma pe care o va acorda pentru a ne sus]ine finan- a[a g\sim o solu]ie ca s\ este dispus s\ renun]e la `ntreaga
Funda]ia Sportului Ie[ean ciar. Practic, eu sper nu desfiin]\m aceast\ e-
(FSI) [i g\sirea unui spon- s\-mi acop\r calendarul chip\“, a punctat Marius echip\ dup\ ce a finan]at-o de unul singur
sor dispus s\ finan]eze competi]ional din banii de Cosoi. (N.P.) timp de aproape patru ani
Silv\[an, spre Primera Division?
a Fotbalistul lui Poli spune c\ impresarul s\u, Toni Dobo[,
este `n discu]ii cu cluburi din Spania [i Rusia a
re nu se va concretiza nici o ofert\ Fotbalistul spune c\ r\m=ne-
printr-un transfer. „Deocamdat\ rea sa la Ia[i nu depinde doar de
de Narcis POHOA}| sunt 50% [anse s\ r\m=n la Ia[i. ofertele primite de la alte gru-
Mijloca[ul Politehnicii Ia[i, Nu pot spune `nc\ nimic concret. p\ri, ci [i de `n]elegrea dintre ofi-
Eu am semnat `n iarn\ cu Poli cialii clubului [i reprezentantul
Cristian Silv\[an, a percizat c\
sper\ s\ prind\ un contract `n p=n\ `n aceast\ var\. Pre[e- s\u. „Dac\ nu plec «afar\» sau la
dintele Sorin Boca mi-a f\cut o
str\in\tate `n aceast\ var\, a[- un alt club din ]ar\, a[ putea s\
tept=nd ve[ti `n acest sens de la ofert\ s\ continui cu Poli, [tiu c\ r\m=n la Ia[i, dar mai `nt=i
impresarul s\u. [i antrenorul Ionu] Popa vrea s\ trebuie s\ se `n]eleag\ asupra
Silv\[an este la final de con- r\m=n la Ia[i, dar, sincer s\
spun, eu mi-a[ dori s\ evoluez la p\r]ii financiare reprezentantul
tract cu Poli Ia[i [i admite totu[i
o echip\ din str\in\tate. Impre- meu [i oficialii lui Poli“, a punctat
c\ ar putea continua [i `n sezonul mijloca[ul ofensiv al ie[enilor.
sarul meu analizeaz\ acum ofer-
urm\tor `n Copou, `n cazul `n ca- Cristian Silv\[an a venit la Ia[i
tele [i din c=te am `n]eles a[teap-
t\ ni[te r\spunsuri de la o echip\ `n iarn\, de la Politehnica Timi-
Cristian Silv\[an ar putea din Primera Division [i de la o al- [oara, liber de contract, semn=nd
evolua `n campionatul t\ grupare din prima lig\ rus\“, a cu clubul din Copou p=n\ la fina-
viitor `n Primera Division declarat Silv\[an. lul sezonului. a
Cei mai buni popicari rom=ni Elisabeta Lip\ se revolt\
se adun\ la Arena CFR Ia[i `mpotriva Guvernului
Municipiul Ia[i se num\r\ prin- popice, care are reu[ite importante
Multipla campioan\ mon- mare pentru c\ dorin]a pe
tre cele mai vechi [i mai importante în ultimii ani [i care dore[te s\ se dial\ [i olimpic\ de canotaj care am avut-o dup\ Atena
a[ez\ri ale ]\rii, în care a pulsat me- implice în organizarea de competi]ii Elisabeta Lip\ a anun]at, la nu s-a materializat. Sportul,
reu [i puternic o autentic\ via]\ ro- importante [i în propria aren\, vi- Boto[ani, c\ nu va participa pe lâng\ multe alte lucruri
mâneasc\. Str\veche capital\ a zitat\ în urm\ cu câteva luni de dl.
la Jocurile Olimpice de la bune pe care le-a f\cut pen-
Moldovei, ora[ul nostru a dat patri- Siegfried Schweikardt, pre[edintele Beijing din 2008. Sportiva tru mine, mi-a antrenat [i
moniului na]ional inestimabile va- Federa]iei Interna]ionale de Popice
sus]ine c\ se afl\ într-o bun\ psihicul foarte bine, astfel în-
lori materiale [i spirituale, a înscris [i Bowling (sec]iunea clasic\). În in- form\ sportiv\, îns\ nu se va cât rezist [i am moralul ridi-
în istoria ]\rii pagini glorioase, r\- tervalul 14-17 iunie 2007, CS CFR înscrie în competi]ie în semn cat [i nu m\ las pân\ nu voi
mase durabil în con[tiin]a poporu- Ia[i are marea onoare s\ g\zduiasc\ de protest fa]\ de Guvern, avea aceast\ pist\ olimpic\“,
lui. Situat în apropierea grani]ei de în propria aren\ turneele finale ale care nu a finan]at proiectul a declarat Elisabeta Lip\.
est a României, Ia[ul a devenit dup\ Diviziei Na]ionale de popice, în com- de construire a unei piste Elisabeta Lip\ a partici-
integrarea ]\rii noastre în UE un peti]ia feminin\ [i masculin\, sub
olimpice la Snagov. Lip\ pat la Boto[ani la o conferin-
principal pol de dezvoltare al p\r]ii organizarea Federa]iei Române de sus]ine c\ a primit, imediat ]\ regional\ privind activita-
estice a Uniunii Europene. Puternic Popice [i Bowling. Cu aceast\ oca-
dup\ Olimpiada de la Atena tea antidoping, la care a fost
centru universitar, cu peste 60.000 zie, CS CFR Ia[i ureaz\ un bun ve- din 2004, promisiunea c\ prezent, al\turi de [efii Di-
studen]i anual în universita]i de nit tuturor participan]ilor la aceste pista va fi construit\ în scurt rec]iilor Jude]ene pentru
stat [i private, Ia[ul este cel de-al turnee finale de popice [i le ureaz\ timp, îns\ autorit\]ile româ- Sport, [i pre[edintele Agen]iei
doilea ora[ al României dup\ Bucu- succes deplin în întrecerile sportive ne nu s-au ]inut de cuvânt. Na]ionale Antidoping, Grazi-
re[ti, cu o popula]ie de 400.000 de lo- care vor avea loc în str\vechea capi- „Este o dezam\gire foarte ela Elena Vâjial\. (D.T.)
cuitori. Puternic centru cultural tal\ a Moldovei! S\ câ[tige cei mai
(sintagma de „capital\ cultural\ a buni! (Clubul Sportiv CFR Ia[i)
României“ este frecvent utilizat\) [i
istoric (în 2008 se vor s\rb\tori 600
ani de atestare documentar\), Ia[ul
a devenit [i un puternic centru
Atletismul ie[ean are
sportiv al României, cu o multitu-
dine de echipe în prima lig\, precum
reprezentan]i la nivel `nalt
cele de fotbal, rugby, volei, baschet, Federa]ia Rom=n\ de Interna]ionalele Rom=niei,
handbal, popice, tenis de mas\. Ia- Atletism a numit recent doi echipele masculine [i femini-
[ul sportiv are reu[ite deosebite [i în antrenori federali de juniori, ne care ne vor reprezenta la
întrecerile individuale, la atletism, ei fiind C\t\lin Geap\n\ - Cupa Europei - Liga I, com-
culturism, tenis de câmp, box, tir, tir grupa de semifond, fond [i peti]ie care se va desf\[ura
cu arcul, arte mar]iale, [ah, canotaj Albert Mehe[ - grupa de `n zilele de 23 [i 24 iunie, la
academic, judo, lupte, haltere etc. arunc\ri. Milano. Printre componen]ii
P=n\ `n data de 1 septem- lotului na]ional se num\r\ [i
Una dintre principalele grup\ri
sportive ale Ia[ului este [i CS CFR brie, c=nd profesorul Grigore ie[enii {tefan Vasilache (cu
Ia[i, care împline[te acum 5 ani de Ursanu (fostul director al dubl\ legitimare Politehnica
existen]\, dup\ transformarea în DSJ Ia[i) va deveni antrenor Ia[i-Steaua Bucure[ti), An-
2002 a Asocia]iei Sportive CFR Ia[i federal de seniori la grupa de gela Moro[anu (care dup\
în club sportiv, conform legisla]iei în sprint, s\rituri [i garduri, plecarea de la LPS Ia[i con-
vigoare. La începutul acestui an, conform votului Consiliului cureaz\ acum, cu dubl\ legi-
clubul sportiv ceferist ie[ean a Federal, atribu]iile postului timare, pentru Dinamo Bu-
vor intra `n sarcina antreno- cure[ti-SCM Bac\u) [i Car-
primit din partea Asocia]iei Presei
Sportive din România – Filiala Ia[i rilor federali de seniori Zsolt men Zamfir-Ghilase (care a
trei premii de excelen]\, unul dintre Gyongyossy [i Dan Serafim. revenit dup\ o suspendare
ele pentru cea mai spectaculoas\ as- Totodat\, Consiliul Fede- de doi ani pentru dopaj [i ca-
censiune în 2006. Una dintre sec]iile ral al FRA a definitivat, `n re concureaz\ acum pentru
de baz\ ale clubului este cea de urma rezultatelor ob]inute la un club din Deva). (D.T.)
 POR}IA DE S|N|TATE Miercuri, 13 iunie 2007 13
Gastroenterita acut\ viral\, Cum sc\p\m
SFATUL ZILEI

simptome [i tratament de conjunctivit\

Reprezint\ cea mai frecvent\ diaree infec]ioas\
a sugarului [i copilului mic. Agen]ii infec]io[i
virali incrimina]i sunt: rotavirusurile,
cronovirusurile, adenovirusurile. Dintre acestea,
locul central este ocupat de rotavirusuri.
de dr. Doina
DUMITRIU
Infec]ia cu rotavirusuri
este r\sp=ndit\ pe tot glo-
bul. ~n zonele temperate es-
te mult mai frecvent\ `n a-
notimpul rece (decembrie-
ianuarie). Sursa de infec]ie
este reprezentat\ de copiii
bolnavi [i de persoanele cu
infec]ii asimptomatice. Ex-
cre]ia rotavirusurilor se face
prin scaun, fiind maxim\ `n
a treia [i a patra zi de boal\.
Transmiterea infec]iei se
face prin scaun sau prin con-
tact direct.
Receptivitatea la infec]ie
este general\, dar interesea-
z\ `n special grupa de v=rs-
t\ [ase luni-trei ani. Nou-
n\scu]ii [i sugarii p=n\ la
[ase luni par a fi proteja]i
prin anticorpi specifici,
transmi[i de la mam\ pe
cale sanguin\ sau prin lap-
te. Dup\ v=rsta de trei ani,
peste 80% din copii au anti-
corpi specifici protectori.
Diareea acut\ cu rotavi-
rusuri poate surveni sub for-
m\ endemic\ sau epidemic\
`n colectivit\]i de copii (cre-
[e, gr\dini]e sau `n clasele
primare).
Simptomatologia debutea-
z\ brusc, cu febr\, v\rs\turi,
astenie, dureri abdominale,
diaree apoas\. ~n perioada
de stare a bolii, v\rs\turile
se reduc ca frecven]\ sau dis-
par, febra este moderat\, iar
scaunele sunt `n num\r de
trei, p=n\ la 10 pe zi.
Gastroenteritele acute vi-
rale, de obicei, se asociaz\ cu
infec]ii ale c\ilor respiratorii
superioare, penumonie in-
tersti]ial\, miocardit\, mani-
fest\ri neurologice, erup]ii
cutanate. ~n gastroenterita a-
cut\ cu rotavirusuri, majori-
tatea simptomelor dispar `n
1-3 zile, bolnavul vindec=n-
du-se complet `n 4-8 zile.
Evolu]ia bolii este favora-
bil\, complica]iile sunt rare,
dar mortalitatea r\m=ne
crescut\, prin neprezenta-
rea la timp `ntr-un serviciu
medical specializat.
Gastroenteritele acute
cu Escherichia Coli
Au inciden]a cea mai ma-
re la un nou-n\scut, sugar [i
`n prima jum\tate a celui
de-al doilea an de via]\. Boa-
la poate s\ apar\ sub forma
unei epidemii institu]ionale
de gastroenterit\, prin trans-
miterea de persoane infec-
tate - mame, sugari sau per-
sonalul de `ngrijire.
Dup\ dep\[irea barierei
gastrice, condi]ia de baz\
pentru apari]ia diareei acu-
te infec]ioase este reprezen-
tat\ de ata[area [i coloni-
zarea mucoasei intestinale.
Simptomatologia clinic\
prezint\ unele particulari-
t\]i `n raport cu v=rsta bol-
navului. La nou-n\scut, de-
butul poate fi brusc, cu fe-
br\, scaune moi, verzui, u-
r=t mirositoare. Sc\derea
ponderal\ poate s\ dep\-
[easc\ 10%, ajung=ndu-se
rapid la starea de acidoz\
metabolic\. La unii nou-
n\scu]i E. Coli poate deter-
mina septicemie [i/sau me-
ningit\ neonatal\, f\r\ s\
prezinte gastroenterit\.
La sugar, debutul se ca-
racterizeaz\ prin subfebrili-
tate sau febr\ moderat\, a-
norexie, stare general\ mo-
dificat\, iritabilitate, scaune
diareice frecvent apoase, `n
num\r de 5-10 pe zi, ur=t
mirositoare. Sunt prezente
semne ale deshidrat\rii.
La copilul mare, debutul
este brusc, cu gre]uri, v\rs\-
turi, febr\, indispozi]ie, ce-
falee, dureri abdominale cu
caracter colicativ. Scaunele
sunt abundente, apoase sau
mucosanghinolente.
Diagnosticul este precizat
prin izolarea E. Coli `n co-
procultur\.
Complica]iile posibile
sunt: meningita neonatal\,
septicemia neonatal\, in-
fec]ia urinar\, osteomielita.
Prognosticul gastroen-
teritei cu E. Coli este bun
dac\ terapia specific\ se in-
stituie precoce.
Diareea epidemic\
a nou-n\scutului
Apari]ia diareei acute la
nou-n\scut trebuie conside-
rat\ a fi infec]ioas\ `n ma-
rea majoritate a cazurilor.
Ea este determinat\ de cele
mai multe ori de E. Coli [i
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar medicin\
de familie
mai rar de Salmonella sau
alt stafilococ.
Sursa de infec]ie `n boala
diareic\ a nou-n\scutului
este mama sau personalul
de `ngrijire, care vehiculea-
z\ germeni de la bolnavi la
nou-n\scutul s\n\tos.
~n diareea epidemic\ a
nou-n\scutului determinat\
de E. Coli, perioada de incu-
ba]ie este variabil\, de la c=-
teva zile, la mai multe s\p-
t\m=ni. Debutul este in-
sidios, prin inapeten]\, sc\-
dere ponderal\, febr\, une-
ori meteorism abdominal.
La scurt timp de la debut, a-
par scaune apoase, verzui,
ur=t mirositoare, explozive,
acide, `n num\r de 5-10 pe
zi. Apar [i semne de deshi-
dratare [i acidoz\ meta-
bolic\.
Diagnosticul este precizat
prin eviden]ierea germenu-
lui `n coprocultur\.
Complica]iile posibile sunt:
bronhopneumonia, otita me-
die, septicemia, osteomielita,
artrita, peritonita. a
Numai un doctor va [ti s\ pun\ un di-
agnostic potrivit [i s\ interpreteze corect
simptomele prezentate. Numai un specia-
list poate s\ decid\ ce tip de conjunctivit\
ave]i numai dup\ un examen biomicro-
scopic. Conjunctivita, pe c=t e de simpl\ `n
principiu ca diagnostic, pe at=t ascunde
foarte multe confuzii.
O conjunctivit\ netratat\ p=n\ la cap\t
sau tratat\ necorespunz\tor cu un medi-
cament neadecvat se cronicizeaz\ [i
atunci, `n func]ie de imunitate, de rezis-
ten]a organismului, reapar acelea[i sem-
ne, dar cu senza]ii de arsur\ u[oar\ mai
mult sau jeno-oculare.
~n mod tradi]ional, remediile f\cute „`n
cas\“ sunt eficiente at=ta timp c=t este
vorba de o conjunctivit\ minor\, asociat\
cu o r\ceal\ u[oar\ sau cu o alergie.
Primul lucru pe care `l poate face o
persoan\ care a contactat o conjunctivit\,
indiferent de tipul ei, este s\ cure]e bine
ochiul, pentru a evita ca infec]ia s\ se
dezvolte.
Pentru diminuarea senza]iei de discon-
fort, unele persoane aplic\ pe ochii `nchi[i
o compres\ rece. Ce se `nt=mpl\ este \a
temperatura rece `ngusteaz\ vasele de
s=nge, ceea ce duce [i la o mic[orare a ede-
mului. ~n loc de o compres\ rece, se pot a-
plica [i pungu]e cu ceai luate de la frigider.
Ar fi de men]ionat c\ astfel de comprese
nu sunt deloc curative, ci doar te fac s\ te
sim]i mai bine pentru un timp scurt.
Lacrimile artificiale mai pot ajuta [i ele
`n calmarea simptomelor. ~n cazul `n care
se aplic\ `n ochi astfel de lacrimi, ochiul se
lubrifiaz\ [i are o senza]ie de mai bine.
Dac\, `ns\, simptomele nu dispar `n maxim
trei zile, sfatul este s\ consulta]i un doctor.
Sp\la]i-v\ m=inile frecvent [i nu v\
atinge]i ochii afecta]i de conjunctivit\ cu
ele. Evita]i s\ freca]i ochii pentru a nu
irita [i mai mult zona afectat\.
Dac\ ochiul v\ este afectat, nu v\
gr\bi]i s\ v\ duce]i la piscin\.
Nu folosi]i `n comun prosoape sau
[erve]ele cu alte persoane.
Purta]i ochelari dac\ ochii sunt sensi-
bili la lumin\. ~n cazul `n care ai o con-
junctivit\ de tip alergic, evita]i contactul
cu substan]a care v-a cauzat reac]ia.
Sc\pa]i de fardurile de ochi sau creioa-
nele vechi dac\ `n urma probei de labora-
tor, a reie[it pozitiv\ cultura de bacterii.
Folosi]i o fa]\ de pern\ diferit\ `n fie-
care noapte.
Nu folosi]i lentile de contact pe perioada
tratamentului medicamentos sau dac\ ochii
dumneavoastr\ au o senza]ie de disconfort.
~nainte de a le pune la p\strare `n cutiu]a
special\, cur\]a]i-le chiar mai bine dec=t de
obicei. (sursa: www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 13 iunie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00
7 12 7 5 4 14
Actualitatea Actualitatea Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05
8 3 6 2 8 6 6 3
2 6 9 1 7 5 3 8 4
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

7 8 5 2 3 4 9 1 6 9 6 14 15 16 17 2 9
4 3 1 9 8 6 2 7 5
Sudoku este un fel de re-
9 4 6 8 5 1 7 3 2 Aritmogriful este un gen enigmistic 1 2 3 4 3 5 3 6
bus, dar numai cu cifre,
de la 1 la 9. Jocul a fost 5 2 7 4 9 3 1 6 8 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc A B
lansat [i pe Internet [i s-a 3 1 8 6 2 7 4 5 9 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 1 5 2 3 6 9 8 4 7 totdeauna aceea[i cifr\. 10 13 15 13 10 13 11 2
tele Unite, Noua Zeeland\ 6 9 4 7 1 8 5 2 3 Careurile sunt `ntocmite
[i Croa]ia, iar `n Marea
Britanie este deja consi-
8 7 3 5 4 2 6 9 1 de dl. Valentin PAS|RE 3 1 10 10 13 17 3 3
A
derat un fenomen. Com- M I T R O P O L I T A N A
pleta]i careul de 81 de 4 8 9 6 I N C H I N A T O R I 11 3 3 3 2 11
p\tr\]ele cu cifre cuprinse M U L T U M I R E
2 7 1
Rezolvarea careului din

`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t A N A F O R A

nici o cifr\ s\ nu apar\ de 3 11 1 15 6 13
num\rul de ieri

dou\ ori pe acela[i r=nd 5 6 2 7 P A R O H

C A P I T E L
sau pe aceea[i coloan\. 5 3 L A T R E U T I C
3 9
Grila este `mp\r]it\ `n P A N T O C R A T O R
nou\ careuri mai mici, 2 3 9 1 T R I H E R U S A
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 4 8 O M
T
I
U M U
L I A R
L
s\ con]in\ cifrele de la 1 5 6 8 9 S I N A X A R Pornind de la numele Sf. ... , `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 13 iunie,
la 9, la fel, o singur\ P A L E O C R E S T I N I de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus
dat\. (Solu]ia 2 7 5 B L A G O V E S T E N I E [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 4 5 3 8 6 B

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 10:00 Remix (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Clona (r)
07:30 TeleMatinal 07:30 Spellbinder: O lume nou\ 11:00 Aparatul de filmat - Martor al Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
10:00 Pe ce d\m banii? 08:00 Micu]a Zorro istoriei (r) 07:00 Diminea]a devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Gitanas
10:30 Doctor Becker (comedie, 08:50 Lec]ia de [tiin]\ 12:00 Jurnal cultural Cu: Cristina Cioran, Daniel 10:15 S-a reg\sit compania a 7-a (r) 11:15 Inocen]\ furat\
Cu: Ted Danson) 09:20 Jurnalul Euronews 12:30 Art\ [i stil (r) Capatos (r\zboi, Cu: Robert 13:30 Prizoniera
11:00 Ne vedem la TVR! 09:35 Scotland Yard (r) 13:00 Clio magazin (r) 09:00 ~n gura presei (r) Lamoureux, Jean Lefebvre) 14:30 Iubire ca `n filme (dram\,
12:00 Garantat 100% (r) 10:10 Secretul din Sahara (III) 13:30 Se vorbe[te despre... (r) 10:00 Concurs interactiv 12:15 Emmerdale - Afaceri de Cu: Adela Popescu, Dan
12:50 Integrame dup\ integrare (aventuri) 14:30 Viela mongola 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela familie (dram\, Cu: Bordeianu, Carmen
13:00 Damon 11:50 Descoper\ rom=nii Anderson, Molly Culver, Elisabeth Estensen, Mark Tanase, Catalina Musta]\)
15:05 Muzica - Opere complete
13:30 Club Disney 12:00 Replay. Legendele fotbalului Natalie Raitano) Charnock, John Middleton) 15:20 Re]eta de Acas\
16:00 C\l\torie dinspre centrul
14:00 Jurnalul TVR rom=nesc P\m=ntului 12:00 Vocea inimii (r) 13:00 {tirile PRO TV 15:30 R\zbunarea Victoriei
15:00 Teleshopping 12:30 Poirot (r) 17:00 Nocturne 13:00 Observator 13:30 Z=mbi]i, v\ rog 17:30 Pove[tiri adev\rate
15:30 Oameni ca noi 13:30 ABC... de ce? Cu: Simona Gherghe 14:00 V=n\torul de dinozauri Vremea de Acas\
18:55 Jurnal cultural
14:00 Teleshopping 13:45 Misiunea casa (r) (aventuri, Cu: Christopher 18:30 Betty cea ur=t\
16:00 Bagaj pentru Europa 19:00 Identit\]i (r)
14:30 E-forum 14:30 Din dragoste (r) Plummer, Alison Pill, Bill 19:30 Tequila cu suflet de femeie
17:00 Jurnalul TVR 19:30 Ultimul Delavrancea Switzer)
15:00 ~mpreun\ `n Europa! Cu: Mircea Radu 20:30 Iubire ca `n filme
17:15 Careu de doamne 20:00 Longitudine (p. I) 16:00 T=n\r [i nelini[tit
16:00 Jurnalul TVR 16:00 Observator (dram\, Cu: Adela
18:00 Dis-de-seara (dram\, Cu: Jeremy Irons, Cu: Janne Cooper, Doug Popescu, Dan Bordeianu,
19:00 Jurnalul TVR 16:20 Descoper\ rom=nii Cu: Simona Gherghe
Michael Gambon, Gemma Davidson, Melody Thomas Carmen T\nase, C\t\lina
20:20 Neveste disperate 16:30 Autostrada TVR Jones, Nigel Davenport) 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
Scott, Eric Braeden Musta]\, {tefana Samfira)
Cu: Teri Hatcher, Marcia 18:00 Jurnal regional ~n secolul al XVIII-lea, ceasor- Cu: Cristian Andrei
17:00 {tirile PRO TV 21:30 Zorro
Cross, James Denton 18:35 Poirot (s) (AP) nicarul John Harrison a pus la 19:00 Observator
punct un instrument
17:15 Mesaje de dincolo 22:30 Pove[tiri de noapte
21:15 Hello, Goodbye! 19:30 S\ vorbim despre cinema 20:30 Ziua judec\]ii (dram\, Cu: Jennifer Love
asem\n\tor unui ceas, care, Cu: Dan Negru Cu: Cabral, Mircea Solcanu
Cu: Gabriel Coveseanu 20:00 Bugetul meu instalat la bordul navelor Hewitt, Aisha Tyler, David 23:00 Clona
21:50 Ochiul magic 20:30 Bazar aflate pe mare, putea deter- 22:00 Vocea inimii Conrad) 00:00 Prizoniera (r)
22:45 Jurnalul TVR Cu: R\zvan Marc min\ longitudinea. Povestea Cu: Ioan Isaiu, Maria 18:50 {tirile PRO TV
inventatorului care a dus o Dinulescu, Toma D\nil\ 01:00 Pove[tiri adev\rate (r)
23:15 F\r\ frontiere 21:00 Ora de [tiri lupt\ uria[\ pentru 20:30 Ape ad=nci 02:00 Iubire ca `n filme (r)
22:10 Aleea miracolelor 23:00 Observator (dram\, Cu: Tilda Swinton,
00:10 Unchiul Adolf recunoa[terea inven]iei sale se (dram\, Cu: Adela
(dram\, Cu: Salma Hayek, `mplete[te cu aceea a lui 00:00 Crima din Beverly Hills (I) Goran Visnjic, Jonathan
(dram\, Cu: Ken Stott, Popescu, Dan Bordeianu,
Christine Tremarco, Ron Ernesto Gomez Cruz, Rupert Gould, ofi]er de (dram\, Cu: Beverly Tucker, Raymond Barry) Carmen Tanase)
Bruno Bichir, Maria Rojo) marin\, care a descoperit cea- D’Angelo, Edward James 22:15 La bloc (comedie)
Donachie, Stacy Hart) surile lui Harrison. Olmos, Damian Chapa) 03:00 Pove[tiri de noapte (r) a
Germania, anul 1945. Bolnav Pe Aleea Miracolelor, dintr-un 23:00 Meseria[ii (comedie)
[i disperat pentru c\ [tie c\ cartier modest al uria[ei 21:40 Zodiac (r) ~n august 1989, America se
confrunt\ cu una dintre cele
23:30 {tirile PRO TV
metropole mexicane, Ciudad 22:00 Art\ [i stil
sf=r[itul s\u este aproape,
Hitler urm\re[te obsesiv ace- de Mexico, se nasc trei pove[ti 22:30 Jurnal cultural mai cutremur\toare crime pe- 00:15 C\l\torii `n necunoscut Legend\:
la[i film, `n care apare nepoa- de dragoste. trecute vreodat\: doi ado- 01:15 {tirile PRO TV
ta lui, t=n\ra Geli Raubal. 00:40 Replay (r) 23:00 Spectacol de oper\ (r) lescen]i, Lyle si Eric Menen- 02:15 ProVest (r) [tiri
01:55 Jurnal cultural (r) dez, `[i asasineaz\ cu bestiali- film artistic
01:50 Jurnalul TVR (r) 01:10 Colec]ionarul de suflete tate p\rin]ii, `mpu[c=ndu-i de 03:15 Vedere de pe bloc (r)
02:55 Camera episcopului (r) a 01:45 Pompei (r) a 04:00 Identit\]i (r) a cel putin zece ori. a 04:15 C\l\torii `n necunoscut (r) a
 TIMP LIBER Miercuri, 13 iunie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
Foto: „NONY“ la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
BISERICESC SCULPTAT
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu). din program; autocar modern, cu aer condi-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
]ionat, conform programului; asigurare me-
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is- ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
VÂNZ|RI Teatrul Na]ional Ia[i
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61 m.p., `n La Teatrul „Luceaf\rul“
Pa[cani, zona G\rii. Detalii la num\rul de telefon 0723.360.427. Duminic\, 17 iunie, ora 19.00:
„Slug\ la doi st\p=ni“ de Carlo
V=nd var vechi (past\) bun pentru pictur\. Rela]ii la numerele de
Goldoni, regia: Nikolov Perveli Vili,
telefon 724.172, 0741.344.294. scenografia: Nicolai Mih\il\;
La Sala Studio „Teofil V=lcu“
V=nd Opel Calibra. Pre]: 3.500E. Rela]ii la telefon 0742.550392.
M=ine, 14 iunie, ora 18.00:
„Scara pisicii“ de Katalin Thuroczy.
Regia: Irina Popescu Boieru,
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, Scenografia: Marfa Axenti;
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea,
ideal pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404.
Vineri, 15 iunie, ora 18.00: „Via-
]a mea sexual\“ de Cornel George
Popa. Regia: Cornel George Popa,
CUMP|R|RI scenografia: Rodica Arghir.

Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii.

Rela]ii la num\rul de telefon 0727.772.685. Rog seriozitate!

DECESE
Familia preot Nicolae [i prof. Cristina Dasc\lu anun]\ cu
durere trecerea la cele ve[nice a scumpei mame ADELA
UN}ANU. Trupul ne`nsufle]it este depus la Biserica Talpalari -
Ia[i, unde va avea loc slujba de `nmorm=ntare, m=ine, 14
iunie a.c., orele 12.00. ~nhumarea se va face la Cimitirul
„Eternitatea“. Ve[nica ei pomenire!

Cercet\torii de la Institutul de Filologie „A. Philippide“ - Filiala

Ia[i a Academiei Rom=ne regret\ dispari]ia prematur\ a Filarmonica de Stat
distinsei profesoare TERESA FERRO de la Universitatea din Udine,
Italia, romanist de prestigiu interna]ional, care [i-a dedicat o „Moldova“ Ia[i
bun\ parte din activitatea [tiin]ific\ studierii limbii, literaturii Vineri, 15 iunie, ora 19.00: Con-
[i culturii rom=ne. Dumnezeu s\ o odihneasc\ `n pace! cert simfonic, dirijor: Alexandru
Lascae, solist: Marin Cazacu, vio-
loncel.
CONDOLEAN}E
Angaja]ii ICM Trinitas sunt al\turi de p\rintele consilier Nicolae Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
Dasc\lu la suferin]a cauzat\ de trecerea la cele ve[nice a mamei Ast\zi, 13 iunie, ora 18.30: Sala
soacre. Ve[nica ei pomenire!
- Ateneul T\t\ra[i „LA TRA-
VIATA“, oper\ `n patru acte de G. baletului: Mona Moldovanu, Sergiu Alice Andreea Maftei [i Diana
Colectivul publica]iilor „Lumina“, cu sincere regrete, este Cotorobai. Conducerea muzical\: Bucur. La pian: Ionela Butu.
solidar cu p\rintele consilier Nicolae Dasc\lu, `n suferin]a
Verdi. Distribu]ia: Diana Bucur
provocat\ de trecerea `n ve[nicie a mamei soacre. (Violeta Valery), Elena Ro[ca (Flo- Bogdan Chiro[ca. Regia artistic\: Particip\ actorul Octavian
Pomenirea ei s\ fie din neam `n neam! ra Bervoix), Br=ndu[a Mo]oc, (An- Anda T\b\caru – Hogea. Asistent: Jighirgiu de la Teatrul Na]ional
nina), Ricardo Nori (Alfredo Ger- Eduard Sveatchevici. Scenografia: „Vasile Alecsandri“ Ia[i.
ANGAJ|RI mont), George Cojocariu (Giorgio Rodica Arghir. Maestru de cor:
Germont), Iulian Ioan Sandu (Ba- Valeriu G=dei. Coregrafia: Gheor- T=rgul de Ceramic\ Rom=neasc\
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei ronul Douphol), Octavian Dumitru ghe Stanciu. Spectacol interpretat
Institutul Cultural-Misionar Trinitas
„Cucuteni 5000“ - Parcul Copou
(Marchizul D’Obigny), Constantin `n limba italian\, titrat `n limba
Libr\riile Trinitas din Ia[i Taga (Gaston), Constantin Cristea rom=n\; 15-17 iunie - Parcul Copou:
angajeaz\ (Dr. Grenvil), Bogdan Zaharia M=ine, 14 iunie, ora 18.00: Aproape 100 de me[teri populari
MERCEOLOG la Libr\ria Trinitas „Cuv=ntul Vie]ii“. (Giuseppe), C\t\lin Berea (Comi- Salonul muzical la Casa Pogor. vor prezenta ceramic\ tradi]ional\
Cerin]e: minim studii medii [i cuno[tin]e teologice de baz\.
sionarul, Gr\dinarul). Orchestra, RECITAL P. I. CEAIKOVSKI, ro- rom=neasc\, precum [i alte me[te-
CV-urile sunt a[teptate la sediul Libr\riilor Trinitas din Ia[i,
corul [i ansamblul de balet. Soli[tii man]e interpretate de sopranele [uguri tradi]ionale. a
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 sau la fax 0232/259.589.
 CM
YK

16 Miercuri, 13 iunie 2007 LUMEA ~N CARE TR|IM

Peripe]ii cu Bush `n estul Europei

a Aflat `ntr-o vizit\ istoric\ `n Albania, pre[edintelui american George W. Bush i s-a furat ceasul
`n timp ce str=ngea de zor m=ini [i `mp\r]ea bezele locuitorilor or\[elului Fushe Kruje
a Un alt incident s-a petrecut `n capitala Bulgariei, unde fiecare al doilea steag american de pe
traseul pe care urma s\ fie condus George W. Bush era pozi]ionat invers, dreptunghiul cu
stelele ce simbolizeaz\ statele confedera]iei americane fiind a[ezat `n partea dreapt\ a
Exist\ ho]i de duzin\ [i
ho]i care ar putea primi o di-
plom\ pentru dexteritate.
Cine nu crede, s\-l `ntrebe
pe pre[edintele american
George W. Bush, care t=r\[te
dup\ el o legiune `ntreag\ de
g\rzi de corp [i este cel mai
ap\rat om de pe planet\,
fapt ce nu l-a scutit s\ r\m=-
n\ f\r\ ceas, f\r\ ca m\car
s\-[i dea seama.
Potrivit EFE [i Periodista
Digital, versiunea oficial\
este c\ pre[edintele Bush [i-
a pierdut ceasul pe c=nd
str=ngea de zor m=ini [i
`mp\r]ea bezele locuitorilor
or\[elului Fushe Kruje, ul-
timul punct al vizitei sale de
duminic\ din Albania.
~ns\ posturile „News 24“
[i „Top Channel“ - dou\ te-
leviziuni locale - au difuzat
luni imagini cu Bush care
saluta mul]imea, iar oamenii
`i str=ngeau m=na, i-o s\ru-
CM
tau, `l m=ng=iau pe cre[tet
YK [i-i strigau „Bushi, Bushi“,
c=nd dintr-o dat\ se vede
cum `i dispare ceasul pe care
`l purta pe m=na st=ng\.
Pruden]ii purt\tori de cu-
v=nt de la Casa Alb\ s-au
Un Sarkozy euforic dup\ o cin\ cu Putin
~ntr-o `nregistrare video
ce bate recorduri de desc\r-
care pe internet, pre[edintele
francez, Nicolas Sarkozy
(foto), are un comportament
cel pu]in aparte la conferin]a
de pres\ de dup\ dineul cu
omologul s\u rus, Vladimir
Putin, la summitul G8 de la
Heiligendamm /Germania/,
relev\ cotidianul elve]ian „Le
Matin“. S\-l fi `mb\tat, oare,
Putin pe Sarkozy? S\ fi fost
vorba de un discurs `n stare
de ebrietate, ori doar de o
simpl\ oboseal\? - se `ntrea-
„Sofia `i ureaz\ bun venit pre[edintelui
american George W. Bush cu steagurile
arborate pe dos“, a comentat publica]ia
local\ „Trud“ asupra acestei gafe
gr\bit s\ spun\ c\ nu exist\
dovezi c\ Bush [i-ar fi pierdut
ceasul.
Luni, premierul Albaniei,
Sali Berisha, a vizitat Fushe
Kruje, ora[ cu 23.000 de lo-
cuitori la nord de Tirana, un-
b\ semnatarul unui articol
succint ap\rut luni pe site-ul
ziarului editat la Lausanne.
~n respectiva `nregistrare
video, difuzat\ luni seara de
telejurnalul canalului doi al
Televiziunii Belgiene /RTBF/
[i preluat\ imediat de nu-
meroase site-uri internet,
[eful statului francez este v\-
zut venind cu o mare `nt=rzi-
ere la conferin]a de pres\ din
7 iunie de la summitul G8
desf\[urat `n eleganta sta]iu-
ne balnear\ de la Marea Bal-
de Bush a b\ut o cafea cu
mici `ntreprinz\tori albanezi
care se finan]eaz\ din fonduri
americane, pentru a le mul]u-
mi pentru primirea c\lduroa-
s\ pe care i-au oferit-o lideru-
lui de la Casa Alb\.
tic\. El are un aer ironic [i
pa[ii cam nesiguri.
Aceasta era prima confe-
rin]\ de pres\ a noului pre[e-
dinte francez la summitul
mondial, noteaz\ ziarul elve-
]ian. Obiectul interven]iei sa-
le a fost discu]ia cu pre-
[edintele rus, cu care tocmai
se `ntre]inuse cu ocazia unui
dineu ce a durat mai mult
dec=t se prev\zuse - [i „la
care, dup\ c=te se pare, b\-
use doar ap\“, potrivit crai-
nicului postului TV belgian.
~n `nregistrarea video, acesta
Patronul cafenelei „Cela“ a
lipit luni pe sp\tarul sca-
unului pe care s-a a[ezat
Bush o foaie de h=rtie pe care
scria „Pre[edintele Bush“, iar
oamenii au f\cut coad\ ca s\
ating\ scaunul, `nc\ de la
primele ore ale dimine]ii.
~ntre timp, patronul restau-
rantului „Sofra e Ariut“ din
Tirana a botezat „Laura“ in-
trarea `n sala `n care a luat
pr=nzul Prima Doamn\ a
SUA, Laura Bush.
Pe tot parcursul vizitei
sale, prima a unui lider ame-
rican `n Albania, Bush a fost
primit ca un adev\rat erou,
ceea ce a contrastat cu protes-
tele care l-au `nso]it `n depla-
s\rile sale `n Germania [i Ita-
lia, ]\ri pe care le-a vizitat `n
turneul s\u european de opt
zile, care a mai inclus Republi-
ca Ceh\, Polonia [i Bulgaria.
Str\zile din Tirana au
fost decorate cu pancarte [i
afi[e `n care lui Bush i se ura
bun venit, iar oamenii pur-
tau tricouri [i [epci av=nd
imprimate steagul american.
Figura lui Bush apare [i pe
trei timbre emise de po[ta al-
banez\ cu prilejul vizitei, iar
adaug\ c\ „Michel Dardenne
- un ministru belgian care a
fost filmat beat `n urm\ cu
ceva timp - are concuren]\“.
De[i Nicolas Sarkozy [i-a
revenit `n continuarea con-
ferin]ei de pres\, scena este
antologic\, iar `ndoiala este
permis\, noteaz\ ziaristul de
la „Le Matin“. S\ fi fost, oare,
Sarkozy, `n stare de ebri-
etate `n fa]a jurnali[tilor din
lumea `ntreag\? P=n\ acum,
nici pre[edintele [i nici antu-
rajul s\u nu au dat explica-
]ii. Afacerea este de urm\rit
`n continuare, conchide zia-
rul din }ara Cantoanelor. a
Dou\ posturi tv albaneze au difuzat luni
imagini cu Bush care saluta mul]imea, iar
oamenii `i str=ngeau m=na, i-o s\rutau, `l
m=ng=iau pe cre[tet [i-i strigau „Bushi,
Bushi“, c=nd dintr-o dat\ se vede cum `i
dispare ceasul pe care `l purta pe m=na st=ng\
o strad\ din centrul Tiranei Fiecare al doilea steag amer-
a fost botezat\ cu numele lui. ican de pe traseul pe care
urma s\ fie condus George
W. Bush era pozi]ionat in-
Steaguri americane vers, dreptunghiul cu stelele
puse invers `n Sofia ce simbolizeaz\ statele
confedera]iei americane fiind
a[ezat `n partea dreapt\, co-
Capitala Bulgariei a fost
menteaz\ Associated Press.
`mp=nzit\ de steaguri ame-
ricane `n onoarea pre[edin- „Sofia `i ureaz\ bun venit
pre[edintelui american Geor-
telui George W. Bush aflat CM
YK
`ntr-o vizit\ `n ]ara de la sud ge W. Bush cu steagurile ar-
borate pe dos“, a comentat [i
de Dun\re. O singur\ pro- publica]ia local\ „Trud“ asu-
blem\ a stricat din frumu- pra acestei gafe.
se]ea acestei primiri f\cute Steagul american are
liderului de la Washington. dreptunghiul cu stele `n st=n-
ga sus, l=ng\ catarg. O partea
a steagurilor arborate la Sofia
erau a[ezate cu dreptunghiul
cu stele `n partea dreapt\.
Oficialii din partea proto-
colului preziden]ial bulgar au
declarat c\ au primit asigu-
r\ri din partea firmei autori-
zate de municipalitatea din
Sofia de a ridica steagurile c\
aceast\ opera]ie a fost f\cut\
sub coordonarea Ambasadei
americane din Bulgaria.
Reprezentan]ii ambasadei
au refuzat orice comentariu
pe marginea acestui subiect,
dar p=n\ luni `n jurul pr=n-
zului, majoritatea steaguri-
lor erau ridicate corespun-
z\tor. a

a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a
a MOARTEA LUI FRAN-
CO S-AR FI DATORAT UNEI
ERORI MEDICALE: Chirur-
gul Juan Abarca, martor al
ultimelor zile din via]a dicta-
torului Francisco Franco,
asigur\ `n autobiografia sa,
„Cinci litri de s=nge“, c\ gener-
alul nu ar fi murit dac\ ar fi
fost operat corespunz\tor [i
sus]ine c\ Franco a fost vic-
tima unei erori medicale, infor-
meaz\ agen]ia de pres\ EFE [i
Periodista Digital. ~n capitolul
intitulat „Adev\rul meu de-
spre moartea lui Franco“,
Abarca, consilier delegat al
Grupului Spitalier din Madrid
(HM), face o dezv\luire ne-
cunoscut\ `n alte biografii ale
dictatorului. Medicul, care [i-a
prezentat luni cartea, `nso]it
de ziaristul Luis Maria Anson,
informeaz\ c\ Manuel Hidalgo
Huerta, care l-a operat pe
Franco, ce suferise o gastrit\
hemoragic\, a decis s\ scoat\
doar o parte din stomac, circa
30%, c=nd - date fiind cuno[tin-
]ele [i tratamentele existente -
corect ar fi fost s\ procedeze la
o extirpare. Abarca spune c\,
dac\ aceast\ eroare medical\
nu s-ar fi produs, Franco ar fi
avut 97% [anse s\ supravie-
]uiasc\ bolii. „~nv\]\mintele
acestui caz nici n-ar putea fi
mai evidente“, a comentat ex-
pertul spaniol, care a ad\ugat
c\, „dac\ ar fi fost vorba de un
bolnav oarecare, [i nu de Fran-
co, [ansele sale de supravie]uire
ar fi fost foarte ridicate“. Chi-
rurgul, care a asistat la opera]ia
la care a fost supus Franco `n
spitalul madrilen „La Paz“ dup\
ce ini]ial `l supusese chiar el pe
general unei interven]ii de ur-
gen]\ la palatul „El Pardo“, a
declarat c\ a stat de vorb\ cu
Franco `nainte de opera]ia pro-
priu-zis\ [i s\ starea lui de
s\n\tate „era perfect\“.
a FILM CONTROVER-
SAT DESPRE ORORILE SO-
VIETICE: Sicrie cu solda]i so-
vietici uci[i `n Afganistan, vod-
k\ curg=nd `n valuri, un po-
li]ist care tortureaz\ de]inu]i.
Televiziunile ruse au refuzat
s\ difuzeze „Gruz 200“ (~nc\r-
c\tura 200), un film rusesc de-
spre ororile URSS, `ntr-o ]ar\
`nc\ nostalgic\ dup\ acea epo-
c\. Aleksei Balabanov, cunos-
cut realizator [i scenarist al
cinematografiei ruse[ti, care a
mai turnat peliculele „Brat“ [i
„Brat-2“ („frate“, `n limba
rus\), filme de ac]iune cu ac-
cente na]ionaliste, adorate de
publicul rus, dar pu]in cunos-
cute `n str\in\tate, i-a sur-
prins pe critici cu un nou film
extrem de violent. Interzis
tinerilor sub 21 de ani, filmul
urmeaz\ s\ fie lansat pe
ecrane m=ine, 14 iunie.
„Canalele de televiziune c\rora
le-am propus filmul nostru l-au
refuzat“, a declarat produc\-
torul Serghei Selianov. Ac]iu-
nea se petrece `n anul 1984,
„cel mai r\u an al epocii de
stagnare [i, de facto, ultimul
an de putere sovietic\“ `nainte
de venirea la putere a lui
Mihail Gorbaciov, care a lansat
perestroika, relev\ realiza-
torul. Directorul general al ca-
nalului privat NTV, Vladimir
Kulistikov, a confirmat c\ fil- clas\ politic\ rus\, a avut loc
mul nu va fi difuzat de canalul la 5 iunie la Moscova, `ntr-o
s\u, deoarece „nu se adreseaz\ sal\ practic goal\. Au asistat
maselor“. „Nu am avut curajul doar c=]iva jurnali[ti [i dep-
s\ difuz\m un asemenea film uta]i. Oamenii politici nu vor
la televizor. Ne-a fost team\ c\ s\ se pronun]e asupra unui
nu r\spundem gusturilor tele- film at=t de controversat, a
spectatorilor no[tri“, a ad\ugat m\rturisit un responsabil al
el. Alte dou\ posturi cu au- partidului liberal, sub acope-
dien]\ na]ional\, Perv=i Kanal rirea anonimatului, citat de
[i Rossia, la solicitarea AFP, AFP. Vre]i s\ spune]i c\ aceas-
au refuzat orice comentariu. ta a fost Uniunea Sovietic\?
„Nu este vorba de cenzur\, ci Este u[or s\-i comba]i pe cei
de o ambian]\ care domne[te care nu mai sunt, s-a indignat
`n societate. URSS a `ncetat s\ un deputat comunist. Al]ii au
fie un obiect al criticilor“, es- calificat filmul drept „genial“,
timeaz\ Selianov. Prima pre- g\sind `n el un sens mult mai
zentare a filmului, care se a[- larg dec=t o simpl\ critic\ a
tepta s\ reuneasc\ `ntreaga trecutului. a
Tipografia Albina
a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
angajeaz\
un muncitor
pentru imprimarea de ziare
(program de noapte).
Experien]a ca muncitor offset sau
montajist constituie un avantaj.
Rela]ii la telefon 0722/800.895

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK

Joi,
14 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 135 (736) Anul III
Cetatea etern\ `n
PAGINA 16
epoca modern\ (I)
Mica academie popular\
din Parcul Copou
a Cu c=teva zile `nainte ca Parcul Copou s\ fie invadat de me[terii populari, care particip\ an de an la T=rgul de
Ceramic\ Rom=neasc\ „Cucuteni 5000“ [i la T=rgul Me[te[ugarilor, organizate de Prim\ria Ia[i, centrul parcului a
fost gazda unei tabere `n cadrul c\reia 100 de copii au deprins tainele me[te[ugurilor populare a Copiii au lucrat
vase de ceramic\, au ]esut, au f\cut podoabe sau figurine de lut inspirate din pove[tile lui Creang\ a PAGINA 8
CM
YK
POZA ZILEI COMUNICAT DE PRES|
Bunurile Bisericii nu `mbog\]esc
pe nimeni, ci ajut\ comunitatea
~n edi]ia din 13 iunie 2007,
cotidianul „Flac\ra Ia[ului“ a
publicat un articol comandat,
tenden]ios [i dezinformator,
semnat de C\lin Ciobotari [i
intitulat „Fabrica de «argin]i»
a Mitropoliei“. Autorul arti-
colului `[i propune s\ pre-
zinte activitatea C\minului
Teologic „Sf. Nicolae“, `ns\
`ntreg materialul nu e dec=t o
`ns\ilaree dee opinii subieectivee
ameesttecatte cu multte min-
ciuni din dorin]a de a discre-
Un anticar din Chittagong, Bangla-
desh, usc=ndu-[i c\r]ile udate de ploile dita cu orice pre] aceast\ in-
violente din ultimele zile. Cel pu]in 130 stitu]ie pe care o acuz\ a fi „o
de persoane [i-au pierdut via]a `n
Bangladesh `n urma alunec\rilor de ma[in\ de f\cut bani“ pentru
teren provocate de ploile musonice. Cel c\ „l\comia Mitropoliei pare
mai afectat a fost marele ora[ port din c\ nu mai are limite“. De
sudul ]\rii, Chittagong, o treime din aceea se cuvin urm\toarele
ora[ fiind `nc\ sub ape. a
preciz\ri.
CM
YK
PAGINA 5
1. A[a cum se men]ioneaz\
[i pe placa de marmur\ mon-
tat\ la intrare, cl\direa fos-
tului hotel al Partidului Co-
munist Rom=n a fost trecut\
`n folosin]a Mitropoliei Mol-
dovei [i Bucovinei prin Hot\-
r=rea de Guvern 390 din 6 iu-
nie 1995, „pentru activit\]i
teologice [i cultural-misio-
nare ale Mitropoliei, ca o re-
para]ie moral\ pentru edifici-
ile de care a fost deposedat\
Biserica `n timpul comunis-
mului“. Aceast\ trecere a cl\-
dirii `n folosin]a Mitropoliei
nu are conota]ii electorale, ci
este cu adev\rat un geestt ree -
parattoriu pentru numeroa-
sele cl\diri pe care Biserica
le-a avut `n Ia[i [i pe care re-
CM
YK
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Misterioasa cetate
dacic\ de la Mo[na
V=rsta de pensionare
a b\rba]ilor
se va reduce
PAGINA 6
CM
YK
Parlamentul
blocheaz\ ordonan]ele
de urgen]\ ale
Guvernului T\riceanu
PAGINA 7
Doi copii suceveni au
murit `n microbuzul
care-i ducea la [coal\
PAGINA 10
gimul comunist le-a demolat,
astfel `nc=t ele nu mai pot fa-
ce obiectul unor cereri de re- Lansare spre Europa
trocedare. Faptul c\ statul a
PAGINA 12
dat `n folosin]\ Bisericii [i nu
unei alte institu]ii aceast\
cl\dire mai este [i expresia Meteo
Y
`ncrederii `n capaccittattea [i see-
rioozittattea cu caree Biseericca lu- Soare
creeaz\ `n slujjba comunitt\]ii. maxima 31 °C
minima 20 °C
Continuare `n pagina 4 sursa: www.intellicast.com
2 Joi, 14 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCLXXXVIII)
Reforma
Bisericii Ruse din
timpul patriarhului
Nikon (II)
P\storirea celui de-al [aselea
patriarh, Nikon (1652-1658,
†1681) [i activitatea lui a de-
schis o epoc\ nou\ `n
Biserica Rusiei. ~n aceast\
perioad\ s-a constatat c\ `n
c\r]ile de cult ale Bisericii
Ruse s-au strecurat multe
gre[eli sesizate cu mult timp
`n urm\ de mitropolitul Fotie
(1516-1530) [i de teologul
Maxim Grecul. ~ns\ s-a for-
mat o partid\ care nu ad-
mitea c\ Biserica ar fi gre[it
`n alc\tuirea c\r]ilor de cult.
Astfel, o parte dintre mem-
brii din comisiile tipografice
au sus]inut c\ ei au impri-
mat c\r]ile de ritual a[a cum
le mo[teniser\, pline de
gre[eli, [i c\ nu doresc s\ ac-
cepte ideile patriarhului
Nikon de `ndreptare a textu-
lui liturgic, pe care le consi-
derau inova]ii, erezii [i aba-
teri. Dintre erorile pe care
patriarhul dorea s\ le
`ndrepte se num\rau: fa-
cerea semnului crucii cu
dou\ degete `n loc de trei;
scrierea numelui Iisus f\r\
doi de „i“; cântarea „Aliluia“
numai de dou\ ori [i nu de
trei ori; `n Crez ad\ugarea,
dup\ „[i `ntru Duhul Sfânt“,
a cuvintelor „adev\ratul
Domn“, ce ducea la asocierea
cu crezul luteran, care pune
accentul pe Revela]ia
Sfântului Duh; crucea s\
aib\ opt capete, nu patru;
`nconjurarea Bisericii s\ se
fac\ dup\ soare [i nu `m-
potriva mersului lui; s\ fie
[apte prosfore la proscomidie
[i nu cinci; se respingea ros-
tirea predicilor [i a[ezarea
amvoanelor `n biseric\ [i al-
tele. Pentru a-[i argumenta
aceast\ ac]iune de
`ndreptare a c\r]ilor de cult,
patriarhul Nikon a cules
vreo 500 de manuscrise din
m\n\stiri [i c\lug\rul
Arsenie Suhanov i-a adus de
la Sf. Munte Athos peste 700
de manuscrise grece[ti.
Patriarhul Nikon era hot\rât
s\ fac\ aceast\ reform\, care
fusese aprobat\ [i de patri-
arhul Paisie din Ierusalim
(1645-1660) printr-o scriere
special\, `n care semnalase
toate deosebirile liturgice ob-
servate `n c\l\toria sa prin
Rusia [i pe care c\lug\rul
Natanail din Kiev le adunase
`ntr-o „Carte despre credin-
]\“ (1644). (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Cerul e mai scump
decât toate
~n anul 1839, cre[tinii au
fost persecuta]i `n China. O
mam\ [i fiul ei de 15 ani
sufereau chinuri mari, dar
nu s-au ab\tut de la
credin]\. Judec\torul c\uta
s\ exploateze sl\biciunea
mamei [i zise: „E[ti o mam\
cu inim\ de piatr\, pentru
c\ ai putea cu un cuvânt s\-
]i salvezi fiul, `ns\ prive[ti
nep\s\toare chinurile lui“.
Mama era pe punctul de a
ceda, dar fiul ei zise: „Nu
plânge mam\, cerul e mai
scump decât toate“. Mama `i
zise: „Mergi lini[tit, fiule,
binecuvântarea [i rug\ciu-
nile mele sunt cu tine“. (Gri -
gorie Com[a, O mie de pilde)
EVANGHELIA ZILEI
Credin]a [i r\bdarea
conduc la mântuire
Iisus a zis: „Când v\
urm\resc pe voi `n ceta-
tea aceasta, fugi]i `n cea-
lalt\; adev\rat gr\iesc
vou\: nu ve]i sfâr[i cet\-
]ile lui Israel, pân\ ce va
veni Fiul Omului. Nu es-
te ucenic mai presus de
`nv\]\torul s\u, nici slu-
g\ mai presus de st\pâ-
nul s\u. Destul este uce-
nicului s\ fie ca `nv\]\to-
rul [i slugii ca st\pânul.
Dac\ pe st\pânul casei
l-au numit Beelzebul, cu
cât mai mult pe casnicii
lui? Deci nu v\ teme]i de
ei, c\ci nimic nu este aco-
perit care s\ nu ias\ la i-
veal\ [i nimic ascuns care
s\ nu ajung\ cunoscut.
Ceea ce v\ gr\iesc la `ntu-
neric, spune]i la lumin\ [i
ceea ce auzi]i la ureche,
propov\dui]i de pe case.
Nu v\ teme]i de cei ce u-
cid trupul, iar sufletul nu
pot s\-l ucid\; teme]i-v\
mai curând de acela care
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Prooroc Elisei
Proorocul Elisei, fiul
lui Safat, a fost agricul-
tor. ~n anul 898 `.d.H.,
din porunc\ dumneze-
iasc\, Ilie l-a chemat la
misiunea de prooroc. Eli-
sei l-a urmat pe Ilie pân\
la `n\l]area acestuia la
cer, când i-a preluat co-
jocul, dar [i darul pro-
fetic. Dumnezeu a f\cut
multe minuni prin inter-
mediul proorocului Eli-
sei: a `nviat mor]i, a
cur\]it de lepr\ pe Nee-
man Sirianul, a desp\r]it
Iordanul, lovindu-l cu co-
jocul lui Ilie [.a. A murit
pe la 839 `.HR. [i a fost
`nmormântat la Sevasto-
poli, `n Samaria.
Tot ast\zi, Biserica fa-
ce pomenirea Sfântului
Metodie, patriarhul Cons-
tantinopolului; a Cuvioa-
sei Iulita; a Cuviosului
Nifon [i a Sfântului Sfin-
]itului Mucenic Chiril, e-
piscopul Gortinei (Cipru).
CALENDARUL ZILEI
poate [i sufletul [i trupul
s\ le piard\ `n ghee-
na. Au nu se vând dou\
vr\bii pe un ban? {i nici
una din ele nu va c\dea
pe p\mânt f\r\ [tirea Ta-
t\lui vostru. La voi `ns\
[i perii capului, to]i sunt
num\ra]i. A[adar nu v\
teme]i; voi sunte]i cu mult
mai de pre] decât p\s\-
rile.“ (Matei 10, 23-3
31)
***
Capitolul 10 al Evan-
gheliei dup\ Sfântul A-
postol [i Evanghelist Ma-
tei este dedicat unui mo-
ment deosebit din via]a
Sfin]ilor Apostoli: ei pri-
mesc sfaturi [i `ndem-
nuri din partea ~nv\]\to-
rului de a merge `n toat\
lumea pentru a propov\-
dui cuvintele lui Dumne-
zeu. ~n pasajul biblic de
ast\zi, Apostolii sunt a-
ten]iona]i despre `mpo-
Mâine, Biserica face
pomenirea Sfântului Pro-
oroc Amos.
~n ziua de 14 iunie,
istoria consemneaz\:
a Ziua Interna]ional\
a Donatorului de Sânge,
marcata `n ziua de na[te-
re a medicului austriac
Karl Landsteiner (n.
14.VI.1868 - m.26.VI.1943;
stabilit `n SUA, a desco-
perit, `n 1900, grupele
sanguine, punând bazele
[tiin]ifice ale tratamen-
tului prin transfuzii; Pre-
miul Nobel pentru
Medicin\ pe anul 1930);
`n România, aceast\ zi se
marcheaz\ din 2004;
a 1736 – S-a n\scut
Charles Augustin Cou-
lomb, fizician francez (d.
23 august 1806). ~n 1785
a descoperit legile funda-
mentale ale magnetis-
mului [i electrostaticii. A
introdus no]iunile de
„moment magnetic“ [i de
„polarizare“;
a 1800 – B\t\lia de la
Marengo. Armata aus-
triac\ a fost `nfrânt\ de
armata francez\ coman-
dat\ de Napoleon I, `m-
p\rat al Fran]ei (1804-
1814 [i 1815);
a 1818 – S-a n\scut
Vasile Alecsandri, poet,
dramaturg, om politic
participant la Revolu]ia
de la 1848, redactor-[ef
al revistei „România lite-
rar\“; membru fondator
al Academiei Române
(m. 1890);
a 1848 – Unirea gu-
vernelor constituite la Is-
laz [i Bucure[ti [i forma-
rea Guvernului provizo-
riu al Revolu]iei de la
1848;
a 1848 – Vasile Alec-
sandri a publicat `n re-
vista bra[ovean\ „Foaie
pentru minte, inim\ [i li-
trivirile, prigonirile [i o-
fensele la care vor fi ex-
pu[i. Dac\ a fost prigonit
Domnul Hristos [i Sfin]ii
Apostoli vor trebui s\ fie
preg\ti]i pentru vremu-
rile de prigoan\. Ce ar
trebui s\ `n]elegem din
aceste cuvinte? Noi, cre[-
teratur\“ poezia „Hora
Ardealului“;
a 1864 – S-a n\scut
Alois Alzheimer, medic
neurolog ce a studiat
pentru prima dat\ „boala
uit\rii“, denumit\, dup\
numele lui, „boala Alz-
heimer“ (m. 19 decem-
brie 1915);
a 1880 – Stabilirea re-
la]iilor diplomatice `ntre
România [i Statele Unite
ale Americii, la nivel de
agen]ie diplomatic\;
a 1920 – A decedat
Max Weber, filosof [i socio-
log german, cunoscut prin
lucrarea sa „Etica protes-
218 ani
de la R\scoala
de pe Bounty
Pe 14 iunie 1789, c=]i-
va marinari afla]i `ntr-o
barc\, sf=r[i]i de obosea-
l\ dup\ un drum de a-
proape 6.000 de km pe
ocean, acostau `n cele din
urm\ pe p\m=ntul Timo-
rului. Evenimentul era
incredibil - cei 19 mari-
nari tr\iser\ timp de 7
s\pt\m=ni `ntr-o simpl\
barc\ - `nc=t a devenit le-
gendar.
Pe 28 aprilie 1789,
ajutorul de c\pitan de pe
nava Bounty, Fletcher
Christian, a ini]iat o re-
volt\ `mpotriva c\pitan-
ului William Bligh. Na-
va, sub pavilion britanic,
transporta plante de pe
insula Tahiti din Polyne-
zia, care urmau s\ fie
plantate `n coloniile bri-
tanice din Caraibe. C\l\-
toria a fost dificil\, ceea
ce a st=rnit mult\ ner-
vozitate `n r=ndul mari-
narilor [i a f\cut ca `ntre
c\pitan [i ofi]eri s\ apa-
r\ anumite divergen]e.
~n aceste condi]ii, Chris-
tian [i al]i 25 de ofi]eri
tinii, trebuie s\ fim ur-
ma[i ai Domnului Hris-
tos prin via]a [i credin]a
noastr\. La aceasta tre-
buie s\ ad\ug\m [i r\b-
darea. Mântuitorul ne
`ncurajeaz\: doar cel ce
va r\bda pân\ la sfâr[it,
acela se va mântui! Deci
tant\ [i spiritul capita-
lismului“ (n. 21 apr. 1864)
a 1927 – A `ncetat din
via]\ Jerome K. Jerome,
scriitor englez („Trei `ntr-
o barc\“) (n. 2 mai 1859);
a 1968 – A decedat
Salvadore Quasimodo,
poet italian, laureat al
Premiului Nobel pentru
Literatur\, unul dintre
principalii reprezentan]i
ai [colii ermetice italiene
(n. 20 aug. 1901);
a 1986 – A `ncetat din
via]\ Jorges Luis Borges,
scriitor argentinian, con-
siderat cel mai important
scriitor latino-american
contemporan („Fic]iuni“,
au preluat comanda na-
vei, pe c=nd aceasta se a-
fla l=ng\ insula Tonga,
`n Pacificul de sud-vest.
C\pitanul `mpreun\ cu
18 membri ai echipaju-
lui, care `i erau devota]i,
au fost l\sa]i la ap\ `ntr-o
barc\, fiind pur [i simplu
abandona]i pe ocean. Ca
provizii li s-a dat un bu-
toia[ cu ap\, c=]iva s\cu-
le]i cu p=ine, ceva carne
uscat\, pu]in rom [i 6 sti-
cle de vin. P\r\sindu-i
pe cei 19 marinari `n
acea barc\ de doar 8
metri lungime, Christian
exist\ o strâns\ leg\tur\
`ntre r\bdare [i mântuire.
Cei ce au experien]\ de
via]\ pot m\rturisi c\, u-
neori, cu o clip\ de r\bda-
re au câ[tigat o via]\ de fe-
ricire. (Rubric\ realizat\
de pr. Dumitru P|DU-
RARU, Radio Trinitas)
„Istoria universal\ a in-
famiei“) (n. 24 aug. 1899);
a 1990 – Fran]a, Ger-
mania [i Benelux au sem-
nat Conven]ia de la
Schengen, privind libera
circula]ie a persoanelor;
a 1991 – La intrarea `n
Parcul Libert\]ii din Bu-
cure[ti a fost ridicat\ o
cruce `n memoria victime-
lor din timpul „Mineria-
dei“ din 13-15 iunie 1990;
a 2004 – Mini[trii Afa-
cerilor Externe din statele
membre ale UE au apro-
bat, la Luxemburg, cadrul
politico-juridic necesar cre-
\rii primei Agen]ii europe-
ne pentru armament. a
`i condamna, practic, la
moarte. Cu toate c\ p\-
rea absolut imposibil,
mai ales c\ nu aveau nici
un fel de aparate de ori-
entare sau h\r]i, mari-
narii au supravie]uit.
C\pitanul Bligh era un
navigator de mare ta-
lent, a[a `nc=t a reu[it
s\-[i duc\ „nava“ p=n\ la
]\rmul Timorului, cea
mai estic\ insul\ din ar-
hipelagul malaezian, un-
de au acostat pe 14 iunie.
P=n\ acolo, ei c\l\tori-
ser\ nu mai pu]in de
5.823 de kilometri. (F.H.)

CE-}I DORESC EU }IE
Mesagerul din secolul XXI
c\tre cre[tinii din catacombe
a Conform ultimului recens\mânt, num\rul cre[tinilor din România
`nsumeaz\ peste 90 de procente din popula]ia ]\rii, din care majoritatea sunt
cre[tini-ortodoc[i. Ce ar crede despre aceast\ statistic\ cre[tinii din catacombe? a
de Nicolae HULPOI
Printr-un exerci]iu de
imagina]ie, `nchipui]i-v\ c\
ne-am `ntoarce `n timp cu
1800-1900 de ani - adic\ `n
plin\ perioad\ de perse-
cu]ie a cre[tinilor - [i am
reu[i s\ p\trundem `ntr-u-
na din catacombele comu-
nit\]ilor fidele lui Hristos.
~nchipui]i-v\ c\ acelor oa-
meni, care nu `nsemnau,
poate, la acele vremuri, mai
mult de câteva procente din
totalul popula]iei Imperiu-
lui Roman, le prezent\m a-
ceast\ statistic\. Oare ce ar
gândi ei - pentru care via]a
f\r\ Hristos era mai rea ca
moartea [i pentru care nu
conta dac\ sângele curgea
prin vene sau `n afara lor,
atâta vreme cât `l sim]eau
pe Hristos aproape - la au-
zul unor a[a ve[ti? Cu sigu-
ran]\, i-ar ferici [i i-ar con-
sidera binecuvânta]i pe cei
care s-au n\scut `n astfel
de vremuri.
Imagina]i-v\ ce reac]ie
ar avea dac\ le-am spune
c\ `n lumea noastr\ nimeni
nu-]i face nimic dac\ re-
cuno[ti c\ e[ti cre[tin, iar
bisericile se `nal]\ maies-
tuos `n fiecare comunitate,
c\ exist\ m\n\stiri unde
rug\ciunea nu contene[te,
c\ sfin]ii, chiar mul]i dintre
ei prezen]i `n acea cata-
comb\, au zile de pomenire,
pentru c\ l-au pream\rit pe
Hristos prin curajul [i fap-
tele lor. Oare nu cumva…
DE LA AL}II PENTRU NOI
Viitor promi]\tor la Ude[ti
de Liviu PAPUC
Nu departe de Suceava,
`ntr-un peisaj mirific, `n care
abund\ verdele naturii [i
semnele de gospodari ale
s\tenilor, comuna Ude[ti s-a
dovedit de-a lungul timpului
o veritabil\ pepinier\ de va-
lori române[ti, `ncepând cu
academicienii Haralambie
Mih\escu [i Eusebiu Cami-
lar, continuând cu arhim. Di-
onisie Udi[teanu [i Constan-
tin C\lin, pân\ la Constantin
{tefuriuc, Mircea Motrici sau
Liviu Popescu. Memoria locu-
lui se p\streaz\ cu grij\, de[i
rândurile creatorilor s-au
r\rit drastic `n ultimii ani.
~ntr-o impecabil\ organi-
zare, datorat\ Centrului Ju-
de]ean pentru Conservarea
[i Promovarea Culturii Tra-
di]ionale Suceava (trebuie
men]ionate eforturile direc-
torului Pavel Blaj [i ale deli-
catei poete Carmen Veronica
Steiciuc, care se dovede[te [i
un puternic ferment cultural
unificator), sprijinit eficient
de Consiliul Jude]ean Sucea-
va (vicepre[edintele acestu-
ia, doamna Stela Acatrinei, a
s-ar considera discrimina]i?
De ce ei, atât de pu]ini, s\
sufere atât de mult, s\ fie
t\ia]i, ar[i, sfârteca]i de fi-
are, indiferent c\-i vorba de
b\trâni, de mame, de copii,
iar ceilal]i cre[tini, din vi-
itorul atât de `ndep\rtat,
s\ tr\iasc\ `ntr-un a[a pa-
radis? Probabil c\, tot
`ncercând s\ dea o expli-
ca]ie pentru o a[a discre-
pan]\, ar c\dea cu to]ii de
acord c\ cre[tinii din viitor
sunt cu mult mai vrednici
decât ei `n[i[i, iar Dumne-
zeu `i binecuvânteaz\ pe
m\sura dragostei pe care o
arat\ fa]\ de El.
Probabil c\, având ochii
plini de lacrimi, bucuro[i c\
s\mân]a celor care i-au ur-
mat lui Hristos nu a pierit,
ci, dimpotriv\, a ajuns s\
umple p\mântul, sfin]ii din
catacombe vor mai cere cu
nesa] s\ li se povesteasc\
despre paradisul din seco-
lul al XXI-lea. Desigur, me-
]inut s\ participe efectiv la
manifest\ri, ceea ce nu se `n-
tâlne[te chiar des), recent a
avut loc, la Suceava [i U-
de[ti, cea de-a XII-a edi]ie a
Concursului na]ional de
poezie [i proz\ scurt\ „Eu-
sebiu Camilar - Magda Isa-
nos - Constantin {tefuriuc“.
La aceast\ `ntâlnire, deveni-
t\ tradi]ional\, un adev\rat
festival literar na]ional, s-au
reunit membri ai juriului,
câ[tig\tori ai premiilor [i in-
vita]i, sub semnul recitalu-
rilor poetice, al evoc\rilor, al
muzicii [i al lans\rilor de
c\r]i. Ajungând `n acest
punct, trebuie s\ eviden]iem
reu[itul num\r din Caiete
ude[tene (redactor de carte
omniprezenta Carmen Vero-
nica Steiciuc), cuprinzând
crea]ii de-ale câ[tig\torilor
ultimelor dou\ edi]ii [i im-
presii din 2006, dar [i bun\
parte din produc]ia editori-
al\ a Centrului..., care chiar
se dovede[te a fi de promo-
vare a culturii: „Centre de o-
l\rie `n Bucovina“ de Drago[
Cusiac, „De floarea solzului“
de {tefan Stroe, „Drum de
nisip“ de Viorel Dârja, „Poe]i
olandezi contemporani“ - an-
tologie realizat\ de Carmen
OPINII & COMENTARII
sagerul va `ncerca s\ le
spun\ despre minunata
tehnologie, despre cât de
pl\cut\ [i lini[tit\ poate fi
via]a `n viitor.
Dar nu, ei nu despre asta
ar vrea s\ aud\! Ei [tiu c\
darurile lui Dumnezeu sunt
multe [i bogate, dar pe ei `i
intereseaz\ ve[tile despre
oameni. Cum sunt oame-
nii? Cât se iubesc ei? Cum
se roag\ [i cum ~l aduc pe
Hristos `n via]a lor?
Oare ce ar spune când ar
afla c\, de[i toat\ lumea
este cre[tin\ cu numele, cei
mai mul]i sunt indiferen]i
sau le e ru[ine s\ o m\rtu-
riseasc\. C\, de[i nimeni
nu le face nici un r\u, chiar
[i cei, cât de pu]ini ar fi ei,
pentru care Hristos `n-
seamn\ totul, evit\ s\ re-
cunoasc\ acest lucru. C\
bisericile, de[i sunt fru-
moase [i numeroase - nu ca
grotele `n care se roag\ ei -
de[i au zugr\vite `n ele
Veronica Steiciuc [i Jeannet-
te Carp, sau suplimentul ar-
tistic al revistei „Lumea Car-
patic\“, având `n aten]ie lu-
mea F\lticeniului `n imagini
de epoc\.
Din crea]iile celor 92 de
tineri concuren]i din ]ar\ [i
str\in\tate, alegem spre i-
lustrare un fragment de
poem semnat Lilia Burlacu
(Criuleni, Rep. Moldova),
câ[tig\toare a Premiului
„Constantin {tefuriuc“, [i un
altul al Claudiei Gherghel
din Ia[i, câ[tig\toare a pre-
miului al III-lea:
„auzi/ cum oamenii cânt\
leag\nul din scoic\/ acolo/
toate drumurile duc spre
u[ile bisericii/ acolo/ nimeni
nu-[i pune nici o `ntrebare [i
nu urc\/ `n tren/ dac\
n-ajunge/ mai departe decât
`i trebuie/ noi nu putem tr\i
acolo, nici aici/ `n mijlocul/
toamnei/ doar p\s\rile zboa-
r\ din capul lor// aceste r\s-
cruci/ `n care am ascuns as-
fin]itul/ [i `ntreaga lume/ de
fapt/ nu sunt bune de nimic/
dac-ar fi s\-n]elegem/ c\ oa-
menii niciodat\ nu g\sesc
ceea ce caut\// `n somn//
via]a nu trebuie tr\it\/
printr-un singur cuvânt“ (`n
somn # 141).
„Ne plimbam `n diminea]a
fantastic\/ de mân\ prin
chipul Mântuitorului, dar
[i al celor care [i-au `nchi-
nat via]a lui Dumnezeu - cu
toate acestea - prea pu]ini
din cei care se numesc
cre[tini le calc\ pragul; iar
prin unele p\r]i ale lumii
chiar au ajuns s\ fie privite
ca ceva f\r\ mare valoare,
cam cum privesc ei statuile
idolilor din vechime.
Sincer, nu mi-a[ dori s\
fiu `n pielea mesagerului,
nu a[ vrea s\ le v\d chipul,
s\ le aflu mustrarea, fie ea
[i f\r\ vorbe.
Pe de alt\ parte, cred c\
fiecare dintre noi, chiar [i
cei care ne numim cre[tini
doar pentru c\ a[a au fost
mama [i tata, dac\ am fi `n
rolul mesagerului din seco-
lul al XXI-lea c\tre cre[tinii
din catacombe, am r\mâne
la fel de `ncurca]i când i-am
vedea `n aren\, m\cina]i de
col]ii leilor. La urma ur-
mei… ce le-a dat lor `n plus
Hristos, ca s\ fie atât de
cre[tini?
Dar oare noi ce-am face,
dac\ ne-ar fi prins vremea
printr-un asemenea loc,
unde cre[tinii sunt trans-
forma]i `n mucenici? ~ntr-a-
dev\r… grea `ntrebare pen-
tru ni[te cre[tini cam lejeri
sau la[i, ca noi. Dar poate
pentru sl\biciunea noastr\
a f\cut Dumnezeu ca noi s\
tr\im `n secolul al XXI-lea,
când e atât de simplu s\ fii
cre[tin!...
* Nicolae Hulpoi este teolog,
redactor-[[ef al s\pt\m=nalului
„Lumina de Duminic\“
parc./ Era `ntuneric [i negru,
iar luna plin\, imens\, bloca
tot cerul/ cu str\lucirea ei
nelumeasc\./ Am v\zut flu-
turele de aur din lun\,/ dese-
nat cu pensonul de o mân\
de copil,/ fluturele fantastic
`n diminea]a fantastic\/ ce
b\tea din aripi `n lun\./
{i-au ap\rut libelulele str\-
vezii,/ mari cât un camion
Coca Cola,/ care s-au a[ezat
pe b\nci, sclipind adormite./
E o explozie de aur [i argint
[i minune/ `n diminea]a fan-
tastic\/ din visul meu“ (Scli-
pitor).
* Liviu Papuc este istoric
literar, publicist, doctor `n Litere
Joi, 14 iunie 2007 3
EDITORIAL
Post cu carne de
[obolan acvatic
a Po]i respecta r=nduielile de post, dar
`n realitate s\ `ncalci postul de mii de
ori pe zi, a[a cum po]i `nc\lca formal
postul, p\str=ndu-te `n linia firescului,
al normalit\]ii spiritual-religioase a
de diac. Nicolae DIMA
Un ziar american a publicat nu de mult un repor-
taj din zona Michigan, SUA, acolo unde cre[tinii
catolici care ]in posturile, [i `n mod deosebit Postul
Mare, au un obicei nemai`nt=lnit: `n zilele de vineri,
ei m\n=nc\ muskrat, un fel de [obolan ceva mai
mare, care tr\ie[te `n ap\. Obiceiul a st=rnit printre
teologii americani destul de mult\ surprindere. Nici
un document bisericesc scris nu stabile[te dezle-
garea aceasta, ca zilele de post s\ fie ]inute cu car-
nea acestui mamifer destul de „special“. Bine`n]eles,
vorbim aici despre o zon\ `n care cre[tinii nu ]in pos-
turile a[a cum se obi[nuie[te `n Rom=nia, de exem-
plu. Pentru ei, Postul Mare este singura perioad\ de
abstinen]\, dar chiar [i atunci li se cere s\ se ab]in\
numai de la carne, [i doar `n zilele de vineri [i `n
Miercurea Cenu[ii. Iar `n acele zile de post, ei
obi[nuiesc s\ `nlocuiasc\ meniurile din carne cu cele
din pe[te. Tradi]ia spune c\, `n urm\ cu dou\ sau
poate chiar trei sute de ani, misionarii veni]i prin
zona Michigan au v\zut c\ pu]inii cre[tini de aici nu
puteau respecta zilele de vineri din cauza regimului
dur de lucru. Ca atare, le-au propus, printr-o dero-
gare s\ m\n=nce nu pe[te, ci muskrat, care are gust
asem\n\tor cu cel de pui, de[i are [i ceva particu-
larit\]i! Argumentul lor era acela c\, de[i mamifer,
acest roz\tor tr\ie[te foarte mult timp `n ap\, ca [i
pe[tele, [i c\ deci se poate, prin analogie, s\ se fac\
o derogare pentru consumarea acestui produs.
Tradi]ia din Michigan, mai precis din vecin\tatea
ora[ului Detroit, este `nc\ destul de puternic\, de[i
probabil c\ pu]ini dintre cei care o respect\ mai [tiu
semnifica]ia ei de ordin religios. De exemplu, paro-
hia „Sf=ntul Carol Boromeul“ din Newport are o cin\
special\ `n timpul postului, la care `i invit\ pe to]i
membrii s\i, [i la care felul principal de m=ncare
este friptur\ de [obolan-muskrat. Scopul declarat al
acestei cine speciale este str=ngerea de fonduri pen-
tru echipele de sport ale parohiei. Surpriza este c\ la
eveniment vin foarte mul]i participan]i, adic\ cel
pu]in c=teva sute. Incontestabilul succes al muskrat-
ului este totu[i pus `n umbr\ de declara]ia unei fe-
mei din parohie, Candy, care sus]ine c\ mul]i dintre
b\rba]i particip\ la masa festiv\ dintr-un fel de
dorin]\ de a-[i scoate `n eviden]\ curajul. Foarte
pu]ine sunt femeile care accept\ s\ m\n=nce a[a
ceva, mai spune Candy, a c\rei p\rere pe acest
subiect se deduce foarte u[or. Un specialist `n
g\tirea c\rnii de [obolan spune c\ secretul este ca
buc\]ile de carne s\ fie ]inute la marinat, `nainte de
a fi fripte, `ntr-un lichior fran]uzesc. Un altul se jur\
c\ specialul [obolan are gust de ra]\. Proprietarul
unui restaurant din zon\, care vinde printre alte
produse tradi]ionale [i un meniu pe baz\ de
muskrat, regret\ c\ ast\zi nu mai poate vinde dec=t
c=teva zeci de por]ii `ntr-o zi obi[nuit\ de vineri -
spre deosebire de anii '80, c=nd ar fi trecut `n mod
sigur de 150 de por]ii pe sear\.
Oric=t de cunoscut\ ar fi tradi]ia aceasta, carnea
de [obolan nu li se pare unora foarte apetisant\. De
exemplu, episcopul american Kenneth Povish, spe-
cialist `n doctrin\ bisericeasc\, a scris mai multe ar-
ticole pe aceast\ tem\, `n care sus]inea c\ obiceiul
din Michigan nu este unul care s\ aib\ acordul scris
al Bisericii [i c\ nici nu va fi posibil s\ se ob]in\
acest acord formal. Totu[i, mai spune episcopul, cine
are curaj s\ m\n=nce a[a ceva, face prin asta un
gest de poc\in]\ demn de un pustnic!
Dincolo de ineditul situa]iei, un lucru r\m=ne
cert: po]i respecta r=nduielile de post, dar `n reali-
tate s\ `ncalci postul de mii de ori pe zi, a[a cum po]i
`nc\lca formal postul, p\str=ndu-te `n linia firescu-
lui, al normalit\]ii spiritual-religioase. Riscul de a
face erori este `ns\ semnificativ, a[a `nc=t celui c\-
ruia i se pare c\ poate fi virtuos [i f\r\ a posti `i re-
comand\m s\ se smereasc\ [i s\ accepte r=nduielile
tradi]ionale. Dincolo de toate, postul este un e-
xerci]iu de voin]\, `n care a nu m=nca ceea ce este
bun [i gustos este doar prima dintr-o serie de
`ncerc\ri mult mai consistente. Re]inem un lucru
pilduitor din povestea din Michigan: asemenea
c\rnii de [obolan fript\ [i m=ncat\ `n zi de vineri,
uneori p\catul se deghizeaz\ sub o masc\ slinoas\ [i
resping\toare - ceea ce nu-l transform\, totu[i, `n
virtute! a
4 Joi, 14 iunie 2007
Bunurile Bisericii nu `mbog\]esc
pe nimeni, ci ajut\ comunitatea
Continuare din pagina 1
A[a se explic\ fapul c\,
de[i `n mass-media Bise-
rica a fost pus\ deseori
`ntr-o lumin\ nefavorabi-
l\, totu[i aceast\ institu-
]ie este cotat\ `n mod con-
stant cu cea mai maree co-
t\ dee creedibilittatte `n r=n-
dul poopula]ieei. Oamenii
[tiu, a[adar, c\ nu este
important\ „imaginea“
pe care unii, din interese
mai mult sau mai pu]in
obscure, o fac Bisericii, ci
moodul conccreet `n caree
Biseericca luccreeaz\ `n folo-
sul comunit\]ilor locale.
Venituri pentru
numeroasele activit\]i
culturale [i sociale
ale Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
2. Activit\]ile care se
desf\[oar\ de c\tre C\-
minul „Sf. Nicolae“ sunt
un mod leegal [i cinsttitt de
a ob]ine unele venituri
pentru numeroasele ac-
tivit\]i cultural-misiona-
re [i social-filantropice a-
le Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei. Dac\ s-ar fi
documentat, a[a cum face
un ziarist onest, [i nu
mercenar, C\lin Ciobo-
tari ar fi v\zut c\ la
C\minul „Sf. Nicolae“ s-au
organizat numeroase
simpozioane [i conferin]e,
iar invita]ii din ]ar\ sau
din str\in\tate sunt ca-
za]i aici, nu „pe la casele
omologilor lor“.
Veniturile ob]inute de
C\minul „Sf. Nicolae“ se
folosesc mai ales pentru
sus]inerea postului de ra-
dio TRINITAS, Biblioteca
Ecumenic\ „Dumitru
St\niloae“ (pentru a pl\ti
salariile celor 9 angaja]i
[i pentru achizi]ionarea
lunar\ de fond de carte),
Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\-
niloae“ (pentru a pl\ti
proiectul de consolidare [i
restaurare a cl\dirii), di-
ferite asocia]ii cre[tin-or-
todoxe cum ar fi Socie-
tatea Ortodox\ a Femei-
lor din Rom=nia (SOFR)
pentru activit\]i cu tineri,
b\tr=ni, bolnavi [.a.m.d.
Activit\]ile
gospod\re[ti
`n scop caritabil,
o tradi]ie a Bisericii
3. Lucrarea desf\[ura-
t\ de C\minul „Sf. Nico-
lae“ este o modalitate le-
gal\ de a c=[tiga bani cin-
stti]i [i muncci]i, nu prin
furt din banul public, nici
prin [antaj (cum fac unele
ziare). Scopul activit\]ii
este acela de a ajuta pe
al]ii, nu de a `mbog\]i in-
stitu]ia sau o persoan\
anume. Este `n tradi]ia
Bisericii Ortodoxe ca s\
desf\[oare activit\]i adu-
c\toare de venituri pen-
tru a sus]ine pe cei care
nu se pot ajuta ei `n[i[i [i
pentru a-[i `mplini misi-
unea ei `n societate.
Apostolul Pavel `ndemna
pe fiecare credincios „s\
see ostteneeascc\ luccrând cu
mâinilee salee, luccrul cel
bun, ca s\ aib\ s\ deea [i
celui ce aree neevooiee“ (Efe-
seni 4, 28), iar m\n\stiri-
le [i parohiile ortodoxe au
o tradi]ie secular\ `n a
desf\[ura activit\]i gos-
pod\re[ti nu doar pentru
a-[i asigura traiul zilnic,
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
- comunicat de pres\ -
ci [i cu scopul de a oferi
un ajutor celui aflat `n
lipsuri materiale sau de a
dezvolta activit\]i mi-
sionar-culturale.
De altfel reporterul ca-
re s-a „`nfiltrat“ `n C\mi-
nul „Sf. Nicolae“, crez=nd
c\ va descoperi ceva com-
promi]\tor, nu a adresat
o `ntrebare esen]ial\:
cum [i unde sunt folosite
veniturile ob]inute de
acest c\min? Este ne-
drept s\ se refuze tocmai
Bisericii dreptul de a
desf\[ura activit\]i care
s\ vin\ `n sprijinul misi-
unii sale pastorale [i so-
ciale, mai ales c\ p=n\ [i
un ONG are, prin lege,
dreptul s\ `nfiin]eze so-
ciet\]i profitabile pentru
a-[i sus]ine scopurile [i
obiectivele fixate.
4. Faptul c\ `n c\min
nu sunt caza]i numai stu-
den]i, iar pre]ul de cazare
este mai ridicat, se ex-
plic\ prin lipsa subven-
]iilor de la stat pentru a-
cest c\min, care difer\
astfel de celelalte c\mine
din campusurile universi-
t\]ilor de stat. ~ns\ chiar
[i aceste c\mine studen-
]e[ti universitare, mai a-
les `n perioada de vacan-
]\, cazeaz\ persoane la
pre]uri mult mai mari
dec=t cele subven]ionate
din timpul anului univer-
sitar, pentru a avea re-
surse financiare utilizate
`n renov\ri, repara]ii sau
moderniz\ri. Deci [i
C\minul „Sf. Nicolae“
are, ca orice cl\dire, ne-
voie de astfel de lucr\ri
de repara]ie [i `ntre]ine-
re, unele fiind `n desf\[u-
rare chiar `n aceast\ pe-
rioad\.
~n conformitate
cu prevederile legale
5. La C\minul „Sf.
Nicolae“ nu lucreaz\, a[a
cum dezinformeaz\ C\lin
Ciobotari, nici un student
de la Facultatea de Teo-
logie Ortodox\ [i nici nu
sunt persoane pl\tite cu
salarii sub salariul mi-
nim pe economie. „Ado-
lescentul de 18-19 ani“
este un absolvent al Li-
ceului Economic care este
angajat ca osp\tar cu
carte de munc\. De altfel,
tot personalul este anga-
jat `n deeplinul reespeect al
leegii, cu salarii peste sa-
lariul minim pe econo-
mie, `ntruc=t to]i banii
c=[tiga]i sunt trecu]i pe
cartea de munc\, nu se
dau [i „la negru“, cum se
mai practic\ `n unele
locuri, pentru a evita im-
pozitarea lor. Orele supli-
mentare sunt pl\tite `n
conformitate cu preveder-
ile legale atunci c=nd nu
se pot acorda, `n compen-
sare, ore sau zile libere.
6. C\minul a achizi-
]ionat un microbuz Volks-
wagen pentru care s-a f\-
cut un credit bancar, nu
s-a pl\tit „cu banii jos“,
cum sugereaz\ C\lin Cio-
botari. Acest microbuz nu
este al directorului c\-
minului (cum minte, pen-
tru a c=ta oar\?, autorul
articolului), ci este al in-
stitu]iei care are nevoie
de un mijloc de transport
decent pentru invita]ii
din ]ar\ [i din str\in\-
tate. Oare conducerile
ziarelor (care sunt con-
trariate de ma[inile pe
care unele institu]ii bi-
serice[ti le au `n dotare)
umbl\ prin ora[ cu Dacia
papuc? E trist c\, la 17
ani de la Revolu]ie, da-
torit\ populismului ip-
ocrit [i invidios, nu se
poate face distinc]ie `ntre
o ma[in\ de lux [i una de-
cent\, adecvat\ statutu-
lui unei institu]ii.
Celelalte acuza]ii care-l
vizeaz\ pe directorul in-
stitu]iei (cum ar fi „vi-
olen]a fizic\ [i verbal\“)
sunt, de altfel, pure
calomnii ale ziaristului
mercenar.
S\ nu confund\m o
ini]iativ\ lucrativ\ cu
„l\comia de argin]i“
7. Poate nu `nt=mpl\-
tor, articolul `ncepe prin
a face referire la pro-
blema retroced\rii cl\di-
rii `n care func]ioneaz\ a-
cum TVR Ia[i, conside-
r=nd c\ Biserica d\ dova-
d\ de o „indecent\ l\co-
mie pentru argin]i“. Tre-
cem peste faptul c\ toc-
mai aceast\ patim\ na[te
articole de genul celui
scris de neonestul C\lin
Ciobotari [i preciz\m
foarte ferm c\ oricce reetroo -
cedaree a unui bun caree a
apar]inutt Biseericcii nu
estte deec=tt un dreeptt leegal
[i o reepara]iee mooral\ dee
caree beeneeficciaz\ oricce
prooprieetar din Room=nia,
c\ruia i-a au foostt abuziv
confisccatte prooprieet\]ilee.
Dac\ d-l C\lin Ciobotari
ar fi avut de revendicat
un bun care a apar]inut
familiei, cum s-ar sim]i
s\ se scrie `n pres\ c\ din
l\ccomiee face gestul cu-
venit de a-[i recupera
ceea ce i-a apar]inut?
~n plus, bunurile care
revin Bisericii nu `mboo-
g\]eescc pee nimeeni, ci ajjutt\
pee to]i cei care benefi-
ciaz\ de activit\]ile sale.
Societatea Ortodox\ a
Femeilor din Rom=nia,
proprietara cl\dirii din
Lasc\r Catargi nr. 33,
dore[te s\ dezvolte, sub
patronajul Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei,
multiple proiecte care s\
vizeze asisten]a social\ [i
religioas\ pentru: 1) fa-
milii s\race, cu mul]i co-
pii; 2) copii orfani de unul
sau de ambii p\rin]i; 3)
familii aflate `n dificul-
t\]i ca urmare a emigr\-
rii temporare (cazul fa-
miliilor cu p\rin]i pleca]i
la munc\ `n str\in\tate);
4) familii dezorganizate [i
copii ai str\zii; 5) persoa-
ne v=rstnice [i bolnave; 6)
familii afectate de [omaj;
7) familii afectate de de-
cesul unuia dintre mem-
brii s\i.
~ntrebarea care se im-
pune, `n acest context,
este: c=te activit\]i filan-
tropice [i culturale a sus-
]inut [i sus]ine ziarul la
care lucreaz\ d-l C\lin
Ciobotari sau alte pu-
blica]ii care (de)pl=ng, la
comand\, bunurile pe
care Biserica le recupe-
reaz\ `n mod legal? Acele
grupuri sau persoane a-
fectate de acest acct fireescc
dee dreepttatte se am\gesc
c\, prin publicarea unor
articole de acest gen, vor
putea s\ deturneze aten-
]ia de la adev\ratul fond
al problemei: faptul c\
Biserica a c=[tigat, ad-
ministrativ [i `n instan]\,
dreptul de a fi repus\ `n
posesia unor bunuri de
care a fost abuziv depose-
dat\ `n timpul regimului
comunist. Tot o mentali-
tate comunist\ st\ [i la
baza acelor atitudini care
confund\ o ini]iativ\ lu-
crativ\ cu „l\comia de ar-
gin]i“. Nu l\comia, ci
sim]ul datoriei [i al res-
ponsabilit\]ii pentru mi-
siunea Bisericii `n soci-
etate este mobilul reven-
dic\rilor noastre. De ce?
Pentru c\ nu lenea, p\c\-
leala [i cer[itul ridic\
demnitatea omului, ci
h\rnicia, d\rnicia [i co-
rectitudinea.
C\minul „Sf. Nicolae“
[i cei care se ostenesc `n
aceast\ institu]ie merit\
felicit\ri pentru modul `n
care `[i organizeaz\ ac-
tivit\]ile [i pentru spriji-
nul pe care-l acord\ mul-
tor activit\]i desf\[urate
de Mitropolie. Ne-am dori
ca [i al]i membri ai so-
ciet\]ii civile s\ fie la fel
de harnici [i darnici cu cei
din jur. (Secretariatul
Centrului Eparhial Ia[i)

Misterioasa cetate dacic\ de la Mo[na
a Aflat\ pe culmea unui deal, cetatea dacic\ de la Mo[na fascineaz\ [i ast\zi s\tenii a Se spune c\ cetatea ascunde
o comoar\ fabuloas\, proprietarii legendari ai acesteia fiind dacii sau turcii a B\tr=nii din Mo[na `[i amintesc [i acum de o
expedi]ie de prin anii ’40, c=nd un grup de temerari au urcat la cetate pentru a g\si comoara a P=n\ acum, toate `ncerc\rile au
dat gre[, din acest motiv s\tenii fiind convin[i c\ un blestem cumplit p\ze[te comoara a C=]iva `ndr\zne]i au `ntrat `n tunelul
care, se spune, leag\ satul de cetate a Un alt tunel ar lega chiar cetatea [i satul de Basarabia, trec=nd pe sub Prut a
de Oana RUSU
O echip\ de arheologi ie-
[eni au s\pat la aceast\ ce-
tate `n anul 1966. S\p\tu-
rile au fost conduse de arhe-
ologul Adrian C. Florescu [i
de muzeograful Gheorghe
Melinte de la Hu[i, dup\
cum a precizat Marilena
Florescu, v\duva arheologu-
lui, la r=ndul ei, cercet\tor
`n arheologie. Potrivit Mari-
lenei Florescu, at=t cetatea
Mo[na c=t [i alte cet\]i da-
cice din secolele III-II `. Hr.,
cum e [i Cetatea Cotnari,
sau secolele VI-V `.Hr., cum
este cea de la St=nce[ti, ju-
de]ul Boto[ani, au jucat un
important rol de ap\rare `n
perioadele `n care teritoriul
era atacat de sci]i sau de
bastarni (o popula]ie de ori-
gine germanic\). C=nd nu a
mai rezistat, popula]ia
autohton\ s-a refugiat c\tre
Siret, spre zona mai cen-
tral\ a Moldovei, ridic=nd
alte cet\]i [i fortifica]ii pre-
cum cele de la Poiana,
R\c\t\u, Piatra Neam].
A[a cum arat\ `n lucra-
rea sa dedicat\ s\p\turilor
de la Mo[na, arheologul A-
drian Florescu, „recunoa[te-
rile repetate efectuate aici
`n ultimii ani de Gh. Melin-
te, directorul Muzeului raio-
nal Hu[i, [i de Al. Br\tianu,
profesor la [coala din Mo[-
na, au dus la identificarea u-
nor interesante resturi ar-
heologice datate din secolele
III-II `.Hr“.
Cetatea se afl\ la 3,5 kilo-
metri de sat, pe o `n\l]ime
dominant\, care asigur\ o
bun\ vizibilitate. De altfel,
zona r\s\ritean\ a podi[ului
central moldovenesc poate fi
considerat\ ca un adev\rat
bastion natural, cu v\i `n-
guste [i ad=nci [i `n\l]imi ca-
re pot atinge [i 500 de metri,
acoperite de codri seculari,
dup\ cum scria `n studiul
s\u, redactat `n 1968, arheo-
logul Adrian Florescu.
„Cetatea propriu zis\
const\ exclusiv dintr-o in-
cint\ de form\ aproximativ
pentagonal\ mult aplati-
sat\, orientat\ NV-SE, cu
suprafa]a de circa 9 ha. La-
tura de sud, urm=nd o linie
arheologice nu au mai
lipsei fondurilor, dar [i
val de p\m=nt care s-a
pr\bu[it peste el, dup\
destul de sinuoas\, este
marcat\ de o pant\ foarte
`nclinat\, aproape imposibi-
l\ accesului“, arat\ Adrian
Florescu care adaug\ c\ la
data cercet\rii sale se mai
p\strau elemente de forti-
fica]ie pe laturile de SV, NV
[i par]ial N.
De asemenea, vizibilita-
tea a fost accentuat\ de un
tumul imens situat `n por]i-
unea de sud, cu o baz\ de
80X60 metri [i o posibil\
`n\l]ime de 10 metri. „~n
prezent acest tumul pre-
zint\ `n mijloc un «crater»
ad=nc de circa 6 m, rezultat
`n urma s\p\turilor repeta-
te, executate `ncep=nd `nc\
din veacul trecut de nume-
ro[i c\ut\tori de comori“, re-
marca Adrian Florescu.
S\p\turile din 1966 au a-
testat, pe partea vestic\, pre-
zen]a resturilor de locuire `n
incinta cet\]ii [i absen]a
acestora `n exterior. Astfel,
resturile de locuire aduc `n
aten]ie vase cu buza fa]etat\
`n interior, „bastarnice“,
al\turi de m\nu[i de amfore
cosiene, ceea ce a dus la
Resturile de
locuire aduc `n
aten]ie vase cu
buza fa]etat\ `n
interior,
„bastarnice“
DOCUMENTAR
Cercet\rile
continuat din cauza
deoarece unul din cei
care conduceau
cercet\rile, Gheorghe
Melinte, [i-a pierdut
via]a, fiind ucis de un
cum a povestit
Marilena Florescu
datarea depunerii la secolele
III-II `. Hr. contemporane cu
cele de la Lunca Ciurei
({antierul arheologic Tru-
[e[ti), Ia[i - {orogari, Coco-
r\ni [i Boto[ana, dup\ cum a
notat arheologul Adrian
Florescu. Aici sunt urme ale
unor locuiri de suprafa]\ prin
existen]a unor fragmente de
chirpic `n [i sub care s-au
g\sit vase de ceramic\.
Cetatea [i comoara
blestemat\
Cercet\rile arheologice
nu au mai continuat din cau-
za lipsei fondurilor pe de o
parte, iar, pe de alt\ parte,
deoarece unul din cei care
conduceau cercet\rile,
Gheorghe Melinte, [i-a pier-
dut via]a, fiind ucis de un val
de p\m=nt care s-a pr\bu[it
peste el, dup\ cum a povestit
Marilena Florescu.
Totu[i, fascina]ia comorii
din cetatea dacic\ a r\mas.
B\tr=nii `[i aminesc c\,
atunci c=nd erau elevi, mer-
geau cu clasa `n excursie la
cetate, iar cei care s\pau la
`nt=mplare `n p\m=ntul din
zon\ aveau [anse de a g\si
buc\]i de metal care puteau
fi v=rfuri de s\ge]i sau de
pumnale. S\tenii cred c\ `n
cetate este un beci ad=nc,
care este `ncuiat cu un lac\t
mare c=t un ceaun chiar de
c\tre turcii care au ascuns
acolo o comoar\. Tot turcii
ar fi blestemat comoara, ast-
fel `nc=t nimeni, `n afar\ de
ei s\ nu poat\ ajunge la ea.
Din acest motiv, to]i cei
care doresc s\ o g\seasc\
sunt implica]i `n tot felul de
`nt=mpl\ri neprev\zute.
Astfel, cel mai adesea, c\-
ut\torii comorii se r\t\cesc,
ei sunt du[i, de o for]\
nev\zut\, pe o cale r\t\cit\,
iar unii se trezesc la c=]iva
kilometri distan]\, sus]in
s\tenii.
For]a blestemului e mare:
„Te duce [i te tot duce, nu
[tii unde, e[ti ca ame]it“,
povestesc b\tr=nii. Printre
cei care au p\]it astfel de
`nt=mpl\ri mai sunt [i cei
care au participat la celebra
expedi]ie de c\utare a co-
morii din timpul r\zboiului
[i care au povestit altora
cum au fost ei r\t\ci]i de o
putere nev\zut\.
Orice ar fi fost, nici un s\-
tean din Mo[na nu prive[te
cu ochi prea buni cetatea de
pe deal.
Lucrul cel spurcat
{tefan Andronache, un
b\tr=n de 79 de ani, crede c\
e vorba de „lucrul cel spur-
cat“: „Cetatea de pe deal es-
te lucrul cel r\u, este lucru
spurcat. Nu ai cum s\ intri
acolo. N-ai cum, nu-]i d\ vo-
ie. O `ncercat oameni, s-o
dus acolo, `i b\tea v=ntul,
venau furtuni, una alta, `i
str=mba, `i c=rne, nu putea
s\ `nainteze. N-o intrat ni-
meni! Se spune c\ este un
lac\t mare c=t un ceaun la
por]ile alea. Cic\ de la turci
o r\mas lac\tul, c\ ei au `n-
cuiat acolo. {i acum urmea-
z\ s\ vin\ s\ mo[teneasc\
tot turcii averea care este
ascuns\ acolo. Acolo `n ceta-
te este c\rat\ de turci ave-
rea care au adunat-o ei [i au
pus-o acolo apoi au bleste-
mat locul. «N-are cine s\ ia
averea, n-are cine s\ benefi-
cieze p=n\ nu venim noi»,
a[a au spus turcii. P\i, p=n\
acum `nc\ nu au venit!“.
C\ut\torii de comori au
dat t=rcoale cet\]ii mai tot
timpul. „Aveau legende, c\r-
]i vechi, reviste, aveau [i
scris. Veneau s\ caute ave-
rea [i oamenii de aici din sat
dar [i din satele vecine, [i de
la R\[e[ti [i de la Cozme[ti.
Nu a putut nimeni s\ des-
chid\ poarta! Acum, poarta
este acoperit\ de p\m=nt
dar se mai cunoa[te locul.
Am fost [i eu acolo c=nd
eram flac\u. E `n p\m=nt
zidit\, e ca o bolt\, iar dea-
supra este ca la un beci, aco-
perit cu p\m=nt. Deasupra
au crescut copaci seculari. ~-
nauntru este beciul [i este [i
un lac. Mai este un tunel ca-
re merge dincolo, `n Basara-
bia. Este un tran[eu ad=nc
care merge pe la Ro[u, pe
acolo, spre Basarabia [i pe
Joi, 14 iunie 2007
Cetatea se afl\ la 3,5 kilometri de
satul Mo[na, pe o `n\l]ime dominant\,
care asigur\ o bun\ vizibilitate
unde se purta coresponden-
]\. Da, este un tunel care
traverseaz\ pe aici satul,
vine de acolo de la movil\,
din p\dure, trece pe sub
Prut [i ajunge `n Basa-
rabia“, a mai spus Androna-
che {tefan.
O alt\ femeie mai `n v=r-
st\, Proca Emilia, spune c\
la cetate a fost ascuns\ o
fat\: „Se zice c\ o fost o fat\
acolo [i s-o `nchis u[ile [i o
r\mas acolo.., [i n-o mai
scos-o nimeni. {i se zice c\ [i
`n ziua de zi e tot acolo... Se
spune c\ por]ile nu se mai
v\d acu, s-o ponor=t, s-o astu-
pat, o crescut copacii peste
por]i, dar noi [tim c\ este
cetatea.. Se spune c\ este
acolo o comoar\ dar acum n-o
mai p\ze[te nimeni... O
`nceput mai demult ni[te
arhitec]i de a[tia, cum se
cheam\, s\ sape dar nu o
mai dovedit s\ mai fac\, c\
zice c\ nu le d\ voie, ar fi
ceva a[a acolo.. Cine [tie
cum o fi...“.
O alt\ b\tr=n\ de 80 de
ani, Maria Dima, este [i ea
convins\ c\ „acolo nu e lucru
curat, e cetatea turcilor.
Dac\ stai mai mult acolo te
duce `ntr-o parte. Ca s\ nu te
r\t\ce[ti tre’ s\ faci ceva
anume.. c\ altfel te r\t\ce[ti
pentru c\ nu e lucru curat!
P=n\ acum c=]i nu s-au
r\t\cit... Unii au adormit `n
p\dure [i s-au trezit abia a
doua zi diminea]\, dar `n alt\
parte“. Oamenii nu [tiu cum
s\ explice aceast\ r\t\cire:
„Ei, te duce [i nu [tii unde te
duce... E[ti tot pe drumul
ceala, dar te treze[ti `n alt\
parte“, a spus Dima Maria.
B\tr=na [tie c\ „acolo
sunt ni[te por]i, un lac\t [i
un beci mare. Unii au mai
fost [i zic c\ [i acum se v\d
por]ile [i lac\tul, dar nu se
poate intra. Nici nu te po]i
apropia de locul acela. ~nc\
de pe drum te ame]e[te, nici
nu prea ajungi la por]i c\ te
ie [i te duce... Nu au disp\-
rut oameni dar te ie [i te
duce `n lumea ta c\ nici nu
[tii unde te duce... te duce ca
[i cum ai fi beat, `ntr-o
parte. Vrei s\ ]ii drumul,
dar te treze[ti `n alt\ parte“,
sus]ine b\tr=na foarte con-
vins\. Ea adaug\ c\ totul e
a[a cum sus]ine, c\ nu sunt
pove[ti din b\tr=ni: „Ei
5
{tefan Andronache:
„Cetatea de pe deal
este lucrul cel r\u, este
lucru spurcat. Nu ai
cum s\ intri acolo. N-ai
cum, nu-]i d\ voie“
pove[ti! {i acu dac\ vrei s\
te duci pe acolo te ie [i te
duce.. da’ cum da’...“.
Un alt s\tean mai `n v=r-
st\, Marcel, spune c\ „asta
de aici (n.r. cetatea) este ca
aceea de la R\[e[ti, unde
mai este cetate. Spun b\tr=-
nii c\ este armament `naun-
tru, dar nu se [tie, adic\ o
vrut s\ s\pe cineva s\ intre
`n\untru, dar nu o putut, nu
s-o putut apropie. Ei asta a
fost de mul]i ani, a fost un
profesor la noi, unul Br\tia-
nu, nu o putut s\ se apro-
chie de locul \la. Acolo locul
`i d\ruit cuiva, acolo nu te
po]i apochia. O fost u[\ de
fier cu lac\t, un lac\t c=t
ceaunelul a[a. Se mai spune
c\ au fost unii [i au s\pat [i
apoi noaptea, s-au trezit din
lucrare pe un c\tun cine [tie
unde.. la c=te sate distan]\“.
„Al]ii poate c\ nu cred,
dar eu c=nd eram mic\ ne-o
dus cu [coala acolo, se ve-
deau u[ile acolo, se vedeau
u[ile!“, spune nevasta lui
Marcel, care adaug\ c\ „de
la [coala noastr\, din ciu[-
meaua ceea de la deal este
tunel, care merge direct
acolo, este tunel prin care
mergi chiar `n picioare. Dar
mai este [i pe alt\ variant\
un tunel, mai sunt mai
multe, Da, este [i un tunel
care merge `n Basarabia,
Dar unii au intrat `n tunel
de aici de la ciu[mea [i au
ajuns acolo la movil\, la
cetate. Iar tunelul este pa-
vazat cu piatr\, po]i s\ mer-
gi `n voie“. a
6 Joi, 14 iunie 2007
PE SCURT
Parlamentarii sus]in c\
retrocedarea Castelului
Bran este ilegal\
Retrocedarea Castelului Bran
este ilegal\. Aceasta este conclu-
zia la care a ajuns subcomisia
parlamentar\, care a anchetat
legalitatea retroced\rii castel-
ului c\tre mo[tenitorii prin]esei
Ileana de Habsburg. Parlamen-
tarii sus]in c\ au fost `nc\lcate
mai multe dispozi]ii legale ale
propriet\]ii [i unele reguli `n
privin]a succesiunii. Deputa]ii
din comisie au apreciat astfel c\
actele de restituire ale Caste-
lului Bran sunt nule. Parlamen-
tarii vor `ntocmi un raport final
pe aceast\ tem\, `n cursul aces-
tei s\pt\mâni, iar documentul
va fi prezentat s\pt\mâna vii-
toare plenului Camerei Deputa-
]ilor. Dac\ raportul va fi adop-
tat, concluziile la care au ajuns
parlamentarii vor fi prezentate
autorit\]ilor implicate `n proce-
sul de retrocedare. Castelul
Bran, asociat legendei contelui
vampir Dracula, a fost evaluat
de Ministerul Culturii [i Culte-
lor la 15 milioane de euro. ~n
luna decembrie anul trecut,
Consiliul Jude]ean Bra[ov a
primit o ofert\ de cump\rare `n
valoare de 60 de milioane de
euro din partea casei de
Habsburg.
Tranzac]iile imobiliare
vor cre[te cu 20%
Tranzac]iile imobiliare de anul
trecut din Capital\ au crescut
cu aproximativ 60%, fa]\ de
2005. Cele mai c\utate au fost
garsonierele [i apartamentele cu
dou\ camere. Anali[tii imobiliari
apreciaz\ c\ acest an va aduce o
cre[tere a cererii de locuin]e de
pân\ la 20%. Creditul ipotecar
f\r\ avans, precum [i num\rul
sporit de proiecte imobiliare vor
impulsiona anul acesta dezvol-
tarea pie]ei imobiliare `n Româ-
nia, `n special `n sectorul rezi-
den]ial. ~n anii trecu]i, num\rul
investitorilor str\ini `n acest
sector a crescut constant, iar
aderarea va amplifica procesul.
Transporturile primesc
350 de milioane de lei
Ministerul Transporturilor (MT)
va primi 350 de milioane de lei
din banii din Fondul Na]ional de
Dezvoltare (FND) pentru exe-
cutarea construc]iei tronsonului
Bucure[ti-Ploie[ti, pentru cinci
centuri de ocolire, pentru extin-
derea DN1 [i pentru repara]ia
pistei Aeroportului Mihail Ko-
g\lniceanu Constan]a, a anun]at
ministrul Transporturilor,
Ludovic Orban. Banii din priva-
tizare vor fi folosi]i [i pentru
centurile Ploie[ti Vest, Ia[i [i
Suceava, iar `n perioada
urm\toare va fi introdus\ pen-
tru finan]are [i varianta de ocol-
ire Oradea. Fondul Na]ional de
Dezvoltare (FND) include toate
sumele ob]inute din privatizare,
aflate `n contul trezoreriei statu-
lui, precum [i sumele ob]inute
prin vânzarea ac]iunilor rezul-
tate din conversia `n ac]iuni a
crean]elor statului. FND va
asigura finan]area proiectelor de
infrastructur\ [i a necesit\]ilor
provocate de retrocedarea sau
restituirea activelor imobiliare [i
prefinan]area sau cofinan]area
programelor din fonduri eu-
ropene. Sumele din privatizare,
aflate `n conturile Trezoreriei, la
`nceputul lunii aprilie, sunt de
3,78 miliarde de lei, 2,18 mil-
iarde de euro [i 24,5 milioane
(ceea ce `nseamn\ un total de
3,3 miliarde de euro). a
Alinierea pre]ului la gazele naturale ar putea fi p\suit\ p=n\ `n 2010
România va `ncerca s\
conving\ Comisia Euro-
pean\ (CE) s\ accepte
amânarea pân\ `n 2010 a
alinierii pre]urilor inter-
ne ale gazelor naturale la
cele din import, a declarat
ministrul Economiei [i
Finan]elor, Varujan Vos-
ganian. „Va fi o `ncercare.
România va `ncerca s\
negocieze cu UE o perioa-
d\ mai lung\ de tranzi]ie
pentru alinierea pre]ului
intern al gazelor naturale
la cel din import, terme-
nul-limit\ urmând s\ ur-
ce pân\ `n 2010“, a punc-
V=rsta de pensionare a b\rba]ilor se va reduce
a România este obligat\ s\ elimine discriminarea `ntre b\rba]i [i femei `n ceea ce prive[te
vârsta standard de pensionare a 85% dintre pensionarii din Rom=nia au ie[it la pensie
dup\ 1990 a Pe 19 iunie, pensionarii vor picheta prefecturile din ]ar\, ace[tia solicit=nd cre[terea
valorii punctului de pensie, analize medicale gratuite [i compensarea serviciilor stomatologice
a ~n România, 72% din cei peste 4,6 milioane de pensionari au pensii mai mici de 350 de lei a
Vârsta standard de
pensionare pentru b\r-
ba]i s-ar putea reduce `n
perioada urm\toare, a de-
clarat ministrul Muncii,
Familiei [i Egalit\]ii de
{anse, Paul P\curaru.
Conform reglement\rilor
Uniunii Europene, Româ-
nia este obligat\ s\ elimi-
ne discriminarea `ntre
b\rba]i [i femei `n ceea ce
prive[te vârsta standard
de pensionare. ~n schimb,
femeile ar putea ie[i la
pensie mai târziu, ur-
mând s\ ajung\ la nivelul
vârstei de pensionare
pentru b\rba]i. Conform
Legii 19/2000, privind sis-
temul public de pensii,
pân\ `n anul 2014 vârsta
de pensionare pentru
b\rba]i ar fi trebuit s\
ajung\ la 65 de ani, iar
pentru femei la 62 de ani.
~n luna iunie 2007, vârsta
de pensionare pentru
b\rba]i este de 63 de ani
[i o lun\, iar pentru femei
de 58 ani [i o lun\. Pentru
egalizarea vârstei de pen-
sionare, autorit\]ile ro-
mâne au dou\ solu]ii: fie
cre[terea vârstei de pen-
sionare pentru femei la
65 de ani, fie o cre[tere
mai moderat\ pentru fe-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TAXA AUTO VA FI
INTRODUS| DIN 2008 ~N
CODUL FISCAL: Ministrul
Economiei [i Comer]ului,
Varujan Vosganian, a anun-
]at c\ sus]ine „aplicarea noii
taxe auto la [ase luni de la
publicare, pentru c\ este `n
spiritul Codului Fiscal“. De-
[i Comisia European\ nu a
dat `nc\ un r\spuns `n ceea
ce prive[te noua formul\ de
calcul propus\ de ministru,
Vosganian este sigur c\ ea
va fi publicat\ `n Codul Fis-
cal `n ianuarie 2008. Dar
drumul pe care taxa auto `l
are de parcurs pân\ la pu-
blicare nu este deloc simplu.
Dup\ ce va primi avizul Co-
misiei Europene, ea va fi tri-
mis\ `n Parlament, pentru
aprobare. R\mâne de v\zut
care va fi r\spunsul oficiali-
lor Uniunii Europene [i da-
c\ taxa va intra `n Codul
Fiscal la `nceputul anului
viitor.
a ELECTROPUTERE
CRAIOVA ARE UN NOU
ECONOMIC
tat ministrul Economiei.
Luni, acesta declarase, la
The Money Channel, c\
inten]ioneaz\ s\ cear\ o
amânare (f\r\ `ns\ ca s\
specifice pân\ când) pen-
tru ca majorarea tarifelor
s\ fie mai suportabil\
pentru popula]ie. Ante-
rior, tot luni, el afirmase,
dup\ semnarea contractu-
lui de privatizare a Elec-
trica Muntenia Sud, c\
pre]ul gazelor naturale nu
va cre[te de la 1 iulie.
De asemenea, surse
din Autoritatea Na]ional\
de Reglementare `n do-
mei [i o reducere cores-
punz\toare a vârstei de
pensionare pentru b\r-
ba]i. P\curaru a admis c\
o cre[tere la 65 de ani a
vârstei de pensionare
pentru femei ar avea un
impact psihologic major [i
a l\sat s\ se `n]eleag\ c\
reducerea vârstei de pen-
sionare pentru b\rba]i ar
fi cea mai probabil\ solu-
]ie. Decizia privind egali-
zarea vârstei de pensio-
nare trebuie luat\ `n
scurt timp, proiectul de
modificare a Legii 19 din
2000 urmând s\ intre `n
Parlament `n luna sep-
tembrie. ~n România,
vârsta standard de pen-
sionare este oricum una
teoretic\, vârsta real\ de
pensionare situându-se
pu]in peste 50 de ani. 85%
dintre pensionari au ie[it
la pensie dup\ 1990.
Pensionarii vor
picheta prefecturile
pe 19 mai
Pensionarii afilia]i la
Federa]ia Na]ional\ a
Pensionarilor (FNP) vor
picheta, mar]i, 19 iunie,
sediile Guvernului [i ale
PROPRIETAR: Uzina Elec-
troputere Craiova va trece
`n proprietate privat\. Dup\
[ase `ncerc\ri de privatizare
nereu[ite, Autoritatea pen-
tru Valorificarea Activelor
Statului a anun]at mar]i c\
a acceptat oferta firmei sau-
dite Al Arrab pentru cump\-
rarea pachetului majoritar
la Electroputere. Firma Al
Arrab va pl\ti statului 2,3
milioane euro pentru 62,82%
din ac]iunile uzinei craiove-
ne, va prelua datoriile Elec-
troputere, evaluate la peste
60 de milioane de euro, va a-
sigura un capital de lucru de
37 de milioane de euro [i va
realiza investi]ii de aproxi-
mativ 20 de milioane de
euro.
a INFLA}IA A CRES-
CUT ~N LUNA MAI CU
APROAPE UN PROCENT:
Acest lucru se reflect\ [i `n
infla]ia anual\ care s-a ma-
jorat la 3,81%. Infla]ia a
crescut `n principal ca ur-
mare a scumpirii benzinei [i
meniul Energiei (ANRE)
declarau, tot luni, c\ ma-
jorarea pre]ului gazelor
livrate popula]iei ar urma
s\ se fac\ de la 1 septem-
brie sau 1 octombrie. Po-
trivit acestora, „`n mo-
mentul `n care România a
`ncheiat cu UE conven]ia
de scumpire treptat\ a
gazelor naturale, cele do-
u\ p\r]i au stabilit ca `n
cazul unei evolu]ii nefavo-
rabile ale pre]ului de im-
port s\ se poat\ prelungi
perioada de aliniere“. Res-
ponsabilii ANRE ad\u-
gau c\ pre]ul de import al
prefecturilor din ]ar\ pe
fondul nemul]umirilor le-
gate de nivelul sc\zut de
trai [i nivelul punctului
de pensie, a anun]at, ieri,
pre[edintele federa]iei,
Vasile Cazacu. „Am tri-
mis o scrisoare `n luna fe-
bruarie Guvernului prin
care am cerut s\ se ia m\-
suri pentru `mbun\t\-
]irea condi]iilor de trai ale
pensionarilor [i le-am co-
municat c\ vom trece la
ac]iuni de protest `n cazul
`n care nu se vor rezolva
problemele. Nu am primit
nici un r\spuns, astfel
`ncât am decis c\ pe 19
iunie, `ntre orele 9.00 [i
11.00, vom picheta sediile
Guvernului [i ale prefec-
turilor din ]ar\“, a expli-
cat Cazacu. Acesta a pre-
cizat c\ se a[teapt\ ca la
ac]iunea de pichetare s\
participe pân\ la 300 de
pensionari, `ns\ acest lu-
cru depinde de modul `n
care se va organiza fieca-
re filial\ din ]ar\. Cazacu
a mai spus c\ FNP in-
ten]ioneaz\ s\ ac]ioneze
`n judecat\ Guvernul [i
va trimite scrisori c\tre
forurile europene `n care
va prezenta situa]ia cu
care se confrunt\ persoa-
serviciilor, potrivit datelor
publicate de Institutul Na-
]ional de Statistic\. Pre]uri-
le serviciilor au crescut cu
2,31% `n mai, dup\ ce chiri-
ile au urcat cu 93,5%. ~n ca-
tegoria serviciilor s-au mai
scumpit transportul urban
(1,4%), serviciile de ap\, ca-
nal [i salubritate (0,6%). ~n
contra partid\ au sc\zut ta-
rifele la telefonie (-1,5%).
Pre]urile m\rfurilor neali-
mentare au `nregistrat o
cre[tere cu (0,3%) influen]a-
t\ `n principal de cre[terea la
combustibili cu 1,7%, deter-
minat\ de majorarea pre-
]ului la benzin\. ~n schimb,
au sc\zut pre]urile pentru au-
toturisme [i piese de schimb
cu 0,8%. Alimentele s-au
scumpit `n medie cu 0,23% `n
mai, `ntrucât au crescut
pre]urile legumelor [i con-
servelor de legume (^3,3%),
fructelor [i conservelor din
fructe (^2,6%) [i s-au redus
pre]urile ou\lor (-8,8%).
a SPANIOLII INVES-
TESC PE PIA}A ROM+-
gazelor naturale va cre[te
destul de mult `n perioa-
da urm\toare, din cauza
avansului luat de pre]ul
interna]ional al petrolu-
lui. „Am avut o perioad\
bun\ a pre]urilor de im-
port pentru c\ timp de
cinci luni acestea au sc\-
zut. Acum ne a[tept\m la
o perioad\ proast\ pentru
c\ ]i]eiul urc\ pân\ a-
proape de 70 de dolari pe
baril. Ne a[tept\m la
cre[terea pre]urilor gaze-
lor de import“, subliniau
sursele citate. Acestea
mai afirmau c\, `n pre-
nele vârstnice din Ro-
mânia.
Cre[terea punctului
de pensie
Pensionarii solicit\ ma-
jorarea valorii punctului
de pensie, astfel `ncât a-
cesta s\ ajung\ la 45%
din valoarea salariului
mediu, analize medicale
gratuite [i compensarea
serviciilor stomatologice.
Totodat\, reprezentan]ii
FNP cer acordarea so]u-
lui supravie]uitor, a c\rui
pensie nu dep\[e[te sala-
riul minim pe economie, a
NEASC|: Investitorii spa-
nioli achizi]ioneaz\ terenuri
`n marile ora[e din România
[i se preg\tesc s\ demareze
construc]ia unor ansambluri
reziden]iale pentru clasa
medie.
Venirea lor duce la cre[-
terea calit\]ii construc]iilor,
prin impunerea standardu-
lui spaniol. ~n Bucure[ti,
Cluj, Timi[oara [i Constan]a
vor ap\rea numeroase an-
sambluri reziden]iale con-
struite de investitori span-
ioli `n urm\torii doi-trei ani.
Dup\ stagnarea pie]ei
imobiliare spaniole, investi-
torii se orienteaz\ c\tre
România, Bulgaria, Polo-
nia, Brazilia, Argentina [i
privesc cu interes chiar [i
spre China. Intrarea spa-
niolilor va duce [i la cre[-
terea calit\]ii construc]iilor
pe pia]a autohton\, `ntru-
cât ace[tia sunt obi[nui]i s\
construiasc\ la un cu totul
alt standard decât cel româ-
nesc. a
zent, gazele se import\ cu
aproximativ 275 de do-
lari/mia de metri cubi. Ro-
mânia s-a angajat `n fa]a
Comisiei Europene c\ `[i
va alinia la sfâr[itul lui
2008-`nceputul lui 2009
pre]urile gazelor din pro-
duc]ia intern\ la cele de
import. Potrivit datelor
ANRE, `n prezent, pre]ul
gazelor din produc]ia in-
tern\ se situeaz\ la 455 de
lei/mia de metri cubi, iar
la cursul de mar]i anun]at
de BNR pre]ul `n dolari ar
fi de circa 186 de do-
lari/mia de metri cubi. a
unui ajutor material lu-
nar care s\ nu fie mai
mare decât valoarea pen-
siei medii. ~n acela[i timp,
liderii federa]iei cer acor-
darea lunar\ de ajutoare
sociale pentru pensionarii
ale c\ror pensii sunt mai
mici decât salariul minim
pe economie. Aceste aju-
toare ar putea permite ca
valoarea pensiilor s\ a-
jung\ la 350 de lei.
Potrivit estim\rilor FNP,
`n România, 72% din cei
peste 4,6 milioane de pen-
sionari au pensii mai mici
de 350 de lei. FNP cere
Guvernului aprobarea, `n
regim de urgen]\, a unui
act normativ prin care se
va garanta familiilor de
pensionari, care locuiesc
`n casele na]ionalizate, c\
vor putea locui `n imo-
bilele respective pân\ la
momentul `n care autori-
t\]ile vor putea s\ le ofere
alte locuin]e. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 14 iunie
Instabilitatea atmosferic\
va fi accentuat\ `ndeosebi
dup\-amiaz\ [i se va mani-
festa prin `nnor\ri, averse,
desc\rc\ri electrice [i inten-
sific\ri de scurt\ durat\ ale
v=ntului `n jum\tatea ves-
tic\ [i pe arii restr=nse `n
restul teritoriului. Izolat se
va semnala grindin\. Tempe-
raturile minime se vor situa
`ntre 10 [i 20 de grade, iar
cele maxime vor fi cuprinse
`ntre 25 [i 33 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 14.06.2007
Dolar SUA 2,4655
Euro 3,2721

La 17 ani de la mineriada din 1990,
num\rul victimelor r\m=ne incert
a La numai c=teva luni de la Revolu]ia din 1990, minerii veneau la
Bucure[ti pentru a asigura prin for]\ lini[tea noilor guvernan]i a
~n 12 iunie, `ntr-o [e-
din]\ special\ a Guvernu-
lui condus de Petre Ro-
man, la care a participat [i
pre[edintele Ion Iliescu, s-
a decis ca Ministerul de In-
terne, Procuratura Gene-
ral\, SRI [i Armata s\
evacueze Pia]a Universit\-
]ii de cei care protestau `n
numele libert\]ilor civile.
Au fost mobiliza]i 1.400 de
militari, iar ultimii protes-
tatari r\ma[i `n corturile
din fa]a Teatrului Na]ional
au fost aresta]i cu violen]\
`n diminea]a zilei de 13 iu-
nie, unele scene fiind `nre-
gistrate de presa româ-
neasc\ [i str\in\. ~n dimi-
nea]a zilei de 13 iunie, de[i
Pia]a Universit\]ii fusese
eliberat\ de manifestan]i,
circula]ia era totu[i `n-
trerupt\ `n centrul Bu-
Parlamentul blocheaz\ ordonan]ele
de urgen]\ ale Guvernului T\riceanu
a Pentru prima dat\ de la Revolu]ie, un guvern nu va mai emite ordonan]e
de urgen]\ pe timpul vacan]ei parlamentare a Cabinetul T\riceanu
nu se mai bucur\ nici de `ncrederea PC, PSD sau PRM a Premierul este presat
[i de la Bruxelles s\ gr\beasc\ reformele `n justi]ie a
De[i abia a sc\pat de o
mo]iune de cenzur\, Cabi-
netul T\riceanu 2 `ncepe
s\ resimt\ lipsa de sprijin
politic. Astfel, puterea Exe-
cutivului a fost redus\ la
minim prin suspendarea
dreptului de a emite ordo-
nan]e de urgen]\.
O var\ f\r\
ordonan]e de
urgen]\
Plenul Senatului a res-
pins, ieri, cu 47 de voturi
„pentru“, 17 „`mpotriv\“ [i
4 ab]ineri proiectul de abi-
litare a Guvernului de a
emite ordonan]e. Este pen-
tru prima oar\ când
Senatul respinge proiectul
de abilitare a Guvernului
de a emite ordonan]e pe pe-
rioada vacan]ei parla-
mentare, `ns\ Camera De-
puta]ilor este camer\ deci-
zional\ `n aceast\ privin]\.
Reprezentan]ii PSD, PC
[i PRM au anun]at de la
`nceput c\ nu vor vota
acest proiect. Astfel, con-
servatorul Sabin Cuta[ a
afirmat, `n cadrul dezba-
terilor, c\ PC este un par-
tid de opozi]ie, motiv pen-
tru care este mai bine s\
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a HAYSSAM CON-
DAMNAT LA 20 ANI DE
~NCHISOARE PENTRU
TERORISM: Judec\torii
Cur]ii de Apel Bucure[ti
l-au condamnat, ieri, pe
omul de afaceri sirian
Omar Hayssam la 20 de
ani de `nchisoare, pentru
fapte de terorism, respec-
tiv pentru punerea la cale
a r\pirii celor trei jur-
nali[ti români `n Irak.
Omar Hayssam a fost, de
asemenea, condamnat la
15 ani de `nchisoare pen-
tru fapte prev\zute de
cure[tiului, iar zona era
`nconjurat\ de poli]i[ti.
~n jurul prânzului, pe
str\zile din apropiere s-au
adunat câteva sute de
manifestan]i, nemul]umi]i
de arest\rile f\cute `n cur-
sul dimine]ii. ~ncepe apoi
confruntarea dintre poli]i[-
tii dota]i cu scuturi [i ma-
nifestan]i, iar `n acele mo-
mente, pe lungimea de un-
d\ a postului de radio Con-
tact, s-a interferat o dis-
cu]ie `ntre [eful de atunci
al Poli]iei Capitalei, gene-
ralul Corneliu Diamandes-
cu [i ministrul de interne,
Mihai Chi]ac. Chi]ac: „{i
s\ [ti]i c\ nu mai vine.
Sindicatele nu au fost de
acord s\ trimit\.“ Gen.
Corneliu Diamandescu r\s-
punde: „V\ rog s\-l in-
forma]i pe domnul pre-
monitorizeze activitatea
Guvernului, decât s\ vo-
teze acest proiect. La rân-
dul s\u, senatorul PRM,
Gheorghe Funar, a pre-
cizat c\ Executivul nu mai
trebuie s\ legifereze prin
ordonan]e de urgen]\, ci
trebuie s\ fie preocupat de
interesul na]ional.
Nici PD nu s-a pronun]at
`n favoarea proiectului.
Senatorul democrat Radu
Berceanu a afirmat c\
pu]ine lucruri nu ar putea fi
realizate din septembrie
`ncolo sau nu ar fi putut fi
f\cute pân\ acum. ~n
opinia sa, posibilitatea de a
emite ordonan]e de urgen]\
Legea 535/2004, omul de
afaceri urmând s\ efec-
tueze pedeapsa cea mai
mare, respectiv cea de 20
de ani de `nchisoare [i 10
ani interzicerea unor drep-
turi, dup\ efectuarea de-
ten]iei. Instan]a a mai de-
cis ca Hayssam s\ pl\teas-
c\ câte 2 milioane de euro
desp\gubiri ziari[tilor O-
vidiu Ohanesian, Marie
Jeanne Ion [i Sorin Mi[co-
ci. El urmeaz\ s\ pl\teas-
c\ [i 70.000 de lei noi chel-
tuieli judiciare. Instan]a a
mai dispus confiscarea a
30.000 de dolari SUA [i
ACTUALITATE
[edinte c\ d\m foc la toate
autobuzele. Asta a fost
`n]elegerea, v\ rog s\ in-
forma]i.“
Violen]ele au degenerat
imediat [i au dus la de-
vastarea sediilor Minis-
terului de Interne, Poli]iei
Capitalei [i SRI. Apoi tele-
viziunea public\ [i-a `ntre-
rupt emisia, iar pre[edin-
tele Iliescu le-a cerut mi-
nerilor s\ vin\ `n Capital\
pentru restabilirea ordinii.
Ca urmare a acestei con-
troversate decizii, pe 14 [i
15 iunie, `ntre 10.000 [i
20.000 de mineri au devas-
tat sediile partidelor de
opozi]ie PNL [i PN}CD,
sediile Institutului de Arhi-
tectur\ [i al Universit\]ii
din Bucure[ti, au arestat i-
legal mii de persoane [i au
b\tut cu cruzime studen]i
este doar o posibilitate [i nu
o obliga]ie, a[a cum prevede
[i titlul proiectului.
Liberalii [i maghiarii,
tot mai singuri
V\z=nd c\ nici o alt\
for]\ politic\ nu s-a ar\tat
entuziasmat\ de `mputer-
nicirea Guvernului cu e-
miterea de ordonan]e, re-
prezentan]ii PNL [i
UDMR s-au chinuit degea-
ba s\ r\stoarne situa]ia.
Senatorul UDMR, Peter
Eckstein Kovacs, a sub-
liniat faptul c\ ar fi o
gre[eal\ neadoptarea aces-
punerea sechestrului asi-
gurator pe bunurile de]i-
nute de Omar Hayssam [i
so]ia sa, Adela, pentru re-
cuzarea acestor sume.
Hot\rârea poate fi atacat\
cu recurs la ~nalta Curte
de Casa]ie [i Justi]ie.
Ovidiu Ohanesian, unul
din jurnali[tii r\pi]i `n
Irak, a declarat c\ se
a[tepta la aceast\ decizie.
„A primit ce i se cuvenea.
Din p\cate, s-a f\cut doar
o dreptate par]ial\. Ade-
v\ra]ii vinova]i au sc\pat
nepedepsi]i“, consider\
jurnalistul. „Cu fo[tii mei
[i intelectuali. Oficial au
fost `nregistra]i 4 mor]i,
dar neoficial, num\rul lor a
fost de aproape 10 ori mai
mare. Aceste evenimente
tui proiect, `ntrucât exist\
termene pân\ la care tre-
buie date unele regle-
ment\ri [i care sunt sca-
dente la jum\tatea va-
can]ei parlamentare.
Dup\ exprimarea votu-
lui `ns\, vicepre[edintele
Senatului, Doru Ioan T\r\-
cil\, cel care a [i prezidat
[edin]a de ieri, [i-a ex-
primat „regretul c\ nici un
membru al Guvernului nu
[i-a g\sit timp s\ sus]in\
proiectul de lege“. ~n mo-
mentul votului, dintre
mini[trii care sunt [i sena-
tori a fost prezent doar mi-
nistrul Ap\r\rii, Teodor
Mele[canu. De altfel, Me-
colegi nu mai am nici un
fel de leg\tur\ de foarte
mult\ vreme. Ei au t\cut
[i au mers mai departe,
a[a cum le-a spus cineva
de sus, un bun prieten“, a
ad\ugat Ohanesian.
a DEPUTA}II SE
ÎNC|LZESC DE 1,8 MI-
LIOANE DE EURO: Con-
ducerea Camerei Deputa-
]ilor a aprobat, ieri, alo-
carea sumei de 1,8 mi-
lioane de euro pentru re-
para]iile capitale necesare
reabilit\rii instala]iilor a-
ferente punctului termic al
Miron Cozma
tragice aveau s\ sting\
simpatia Ocidentului fa]\
de revolu]ia rom=n\ [i de
regimul de la Bucure[ti al
lui Ion Iliescu. a
le[canu a p\r\sit sala de
plen imediat dup\ respin-
gerea la vot a proiectului,
declarând c\ „acest vot este
o premier\, dar, din p\cate,
nu una bun\, pentru c\ nu
face decât s\ complice ac-
tivitatea de legiferare“.
Avertismente [i
de la Bruxelles
~n ciuda e[ecului de la
Senat, Cabinetul T\riceanu
mai apre probleme [i la Bru-
xelles. Pre[edintele Comi-
siei Europene, Jose Manuel
Barroso, a avertizat mar]i,
c\, atât pentru România cât
[i pentru Bulgaria, credibili-
tatea lor este `n joc [i a reco-
mandat noilor state comu-
nitare s\ deruleze reformele
necesare `ndeplinirii unui
criteriu de baz\ la nivel eu-
ropean, [i anume statul de
drept. Barroso urmeaz\ s\
anun]e pe 27 iunie c\, de[i
cele dou\ state balcanice au
f\cut progrese, nici una din-
tre ele nu a eradicat coru-
p]ia. Potrivit publica]iei bri-
tanice „Financial Times“, un
e[ec prelungit al noilor state
comunitare de a-[i alinia
sistemul politic [i judiciar ar
putea afecta disponibilita-
tea Bruxellesului de a con-
tinua procesul de extindere
a blocului prin includerea
altor state balcanice. ~n a-
ceste condi]ii, primul-minis-
tru este silit acum s\ condu-
c\ un guvern `n stare de a-
varie, prins `ntre jocurile po-
litice de la Bucure[ti [i aver-
tismentele Comisiei Euro-
pene. a
Palatul Victoria va
a[tepta `ntoarcerea
parlamentarilor pentru
a-[i continua proiectele
Palatului Parlamentului.
Punctul termic alimen-
teaz\ cl\direa Palatului
Parlamentului cu agent
termic pentru `nc\lzire, a-
gent termic pentru sis-
temul de ventilare [i cli-
matizare [i cu ap\ cald\
de consum. Acesta a fost
echipat, potrivit memoran-
dumului intern discutat `n
Biroul Permanent, cu uti-
laje la nivel corespunz\tor
anului 1989 [i func]io-
neaz\ `n prezent cu efi-
cien]\ redus\, din cauza
uzurii instala]iilor. a
Joi, 14 iunie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Palestinienii sunt `n
pragul unui r\zboi civil
Bra]ul armat al mi[c\rii pales-
tiniene Hamas a dat ieri un ulti-
matum membrilor serviciilor de se-
curitate palestiniene fidele
mi[c\rii Al Fatah, cerându-le s\
depun\ armele pân\ m=ine, 15 iu-
nie, la ora 16.00. „Brig\zile
Ezzedine Al-Qassam adreseaz\ un
apel urgent tuturor membrilor ser-
viciilor de securitate care primesc
armele din SUA precum [i mem-
brilor curentului pucist din cadrul
Al Fatah s\ depun\ `n mod volun-
tar armele la comandan]ii locali ai
Brig\zilor Al-Qassam“, potrivit
unui comunicat al grupului armat.
Pe de alt\ parte, ministrul de Ex-
terne palestinian Ziad Abu Amr a
avertizat ieri, `ntr-o conferin]\ de
pres\, c\ violen]ele `ntre fac]iunile
palestiniene din Fâ[ia Gaza s-ar
putea extinde `n Cisiordania, dac\
nu se adopt\ m\suri, respingând
amenin]\rile potrivit c\rora una
dintre fac]iuni poate p\r\si Guver-
nul. Noi violen]e interpalestiniene
au avut loc `n Fâ[ia Gaza ieri
diminea]\, bilan]ul victimelor
crescând la 53 `n ultimele patru
zile de confrunt\ri `ntre for]ele
pre[edintelui Autorit\]ii Na]ionale
Palestiniene, Mahmud Abbas, [i
sus]in\torii premierului Ismail
Haniyeh.
Fran]a blocheaz\
aderarea Turciei la UE
Fran]a se preg\te[te s\ ac]ioneze
`mpotriva ader\rii Turciei la Uni-
unea European\, indicând deja c\
va bloca negocierile preliminare cu
Ankara pentru o uniune economic\
[i monetar\, nota ieri EUobserver.
Potrivit unor articole ap\rute `n
cotidianul „Financial Times“ [i `n
varianta sa german\ FT Deutsch-
land, oficialii francezi au exprimat
`ngrijor\ri legate de posibilitatea
ca Turcia s\ deschid\ negocierile
la acest capitol. Blocada francez\
ar putea interveni, de altfel, chiar
la sfâr[itul acestei luni. „Cred c\
Turcia nu are loc `n Uniunea
European\“, afirma pre[edintele
francez Nicolas Sarkozy luna tre-
cut\, la Bruxelles. Liderul francez
a precizat `ns\ c\ va prezenta noul
plan al Parisului pentru Turcia de-
abia `n decembrie, pentru a evita
deturnarea summitului UE din 21-
22 iunie de la agenda subiectelor
constitu]ionale. Declara]iile ofi-
cialilor francezi ar putea afecta
totu[i discu]iile de la summitul UE
de s\pt\mâna viitoare, `n prezent
având loc negocieri dure legate de
includerea sau nu a a[a-numitelor
„criterii de extindere“ `n noul
tratat constitu]ional.
Bulgarii lupt\ iar
`mpotriva corup]iei
Ministerul bulgar de Interne a
lansat ieri o campanie na]ional\
`mpotriva deturn\rilor de fonduri
provenite din Uniunea European\
`n aceast\ ]ar\, care a devenit
membr\ a Uniunii la 1 ianuarie
a.c. [i unde corup]ia este larg
r\spândit\. Ministrul bulgar de
Interne, Rumen Petkov, a notat c\,
`n 2013, Bulgaria va avea la dis-
pozi]ie peste 11 miliarde de euro
din programe ale UE [i a f\cut
apel la „toleran]\ zero’’ fa]\ de
orice abuz legat de folosirea aces-
tor fonduri. Autorit\]ile `i invit\
pe bulgari - inclusiv `ntr-un video-
clip ce urmeaz\ s\ fie difuzat pe
cele trei posturi de televiziune
na]ionale - s\ semnaleze orice
abuz constatat, fie prin telefon, fie
pe un site internet special creat.
Autorit\]ile bulgare au depistat
pân\ acum mai multe cazuri de
deturnare de fonduri `n cadrul pro-
gramului european de preaderare
SAPARD, destinat dezvolt\rii ru-
rale, iar `n februarie a.c. a fost
desfiin]at\ o re]ea de [apte bul-
gari, doi germani [i doi elve]ieni
care au reu[it s\ deturneze 7,5
milioane de euro din aceste fon-
duri, `ntr-o perioad\ de doi ani. a
 CM
YK

8 Joi, 14 iunie 2007 REPORTAJ

Mica academie popular\ din Parcul Copou

a Cu c=teva zile `nainte ca Parcul Copou s\ fie invadat de me[terii populari, care particip\ an de an la T=rgul
de Ceramic\ Rom=neasc\ „Cucuteni 5000“ [i la T=rgul Me[te[ugarilor, organizate de Prim\ria Ia[i, centrul parcului a fost
gazda unei tabere `n cadrul c\reia 100 de copii au deprins tainele me[te[ugurilor populare a Copiii au lucrat vase
de ceramic\, au ]esut, au f\cut podoabe sau figurine de lut inspirate din pove[tile lui Creang\ a
de Oana RUSU
Asocia]ia Me[terilor Po-
pulari din Moldova a orga-
nizat, `n aceste zile, o tab\-
r\ de crea]ie popular\ `n
Parcul Copou pentru 100
de elevi din mai multe [coli
ie[ene, `n parteneriat cu
Funda]ia pentru Dezvolta-
re Economic\ [i Integrare
European\ (FEDEI), Socie-
tatea Cultural\ „Ginta
Latin\“, Liga Studen]ilor de
la Facultatea de Automati-
z\ri [i Calculatoare, Mu-
zeul Etnografic al Moldovei
[i Inspectoratul {colar
Jude]ean Ia[i [i a fost fi-
nan]at de Prim\ria Munici-
piului Ia[i. Tab\ra de cre-
a]ie popular\ „Mici me[teri
din Copou“, conform celor
men]ionate de Marcel Lu-
tic, pre[edintele Asocia]iei,
s-a desf\[urat `n perioada
8-13 iunie `n Parcul Copou,
timp `n care 10 me[teri po-
pulari consacra]i au ini]iat
`n tainele me[te[ugului po-
pular 100 de elevi din cla-
sele III-V de la {coala nr.
23 „Titu Maiorescu“, {coala
General\ nr. 22 „P. B.
Ha[deu“, {coala nr. 9 „Ele-
CM na Cuza“, {coala nr. 3 „Al.
YK
Vlahu]\“, precum [i elevi
de la {coala Normal\ „Va-
sile Lupu“, Grupul {colar
„Ioan Holban“. Elevii au
fost organiza]i `n 10 atelie-
re de ceramic\ decorativ\,
ceramic\ utilitar\, `mpleti-
turi din sfoar\, p\pu[i de
ceramic\, m\[ti, podoabe,
ou\ `ncondeiate, `mpleti-
turi din nuiele, prelucrare
lemn, icoane, ]es\turi.
Dup\ ce copiii au fost
ini]ia]i `n tainele fiec\rui
me[te[ug, au prezentat `n
cadrul unei expozi]ii cu
v=nzare rezultatul muncii
lor, iar cele mai reu[ite lu-
cr\ri au fost premiate de
c\tre organizatori. Me[terii
populari care au jucat rolul
de mentor pentru micii
ucenici au venit de acas\ cu
instrumentele lor de lucru,
precum [i cu materia
prim\, astfel c\, at=t copiii,
c=t [i vizitatorii parcului au
avut posibilitatea s\ vad\
cum se realizeaz\ un obiect
de artizanat.
De ziua ei, o feti]\
se delecteaz\ la
r\zboiul de ]esut
O feti]\ este foarte con-
centrat\ la ]esut. „M\ nu-
mesc Secariu Diana Georgi-
ana [i am 12 ani `mplini]i
ast\zi [i `nv\] la {coala
Normal\ «Vasile Lupu».
Doamnele mele profesoare
au spus c\ fac o tab\r\ aici
`n Copou [i am vrut s\ vin
[i eu, am fost curioas\, am
fost aleas\ la echipa de la
]es\tur\, mi se pare foarte
frumos aici“. Diana a spus
c\ nu [tia s\ lucreze la
r\zboiul de ]esut, dar c\ [i-
a dorit foarte mult s\ `nve-
]e atunci c=nd a v\zut-o pe
„doamna me[ter\“. „Doam-
na Maria Zotic mi-a spus
cum s\ calc pe pedale, cum
se d\ suveica, cum se d\
vatala. Cea mai grea opera-
]ie mi se pare s\ calc pe
pedale“. Feti]a era descul-
]\, pentru c\ a[a trebuie.
La grupul de ]esut,
„st\p=n\“ este Maria Zotic,
de 71 de ani, din satul Mi-
hai Viteazu, comuna Un-
gheni, jude]ul Boto[ani, ca-
re a spus c\ a venit la t=rg
„de dragoste, s\ `nv\] ni[te
copii, s\ le r\m=n\ ni[te
amintiri frumoase. Mai
greu a fost `nceputul, s\ le
ar\t. Trebuie mai `nt=i ur-
zit, pe urm\ trebuie `nvelit,
dar mai `nainte de a fi
`nv\lit trebuie s\ tragi tia-
ra, apoi se d\ prin i]\, prin
spat\ [i apoi urci. R\zboiul
de ]esut este de acas\, din
satul Mihai Viteazu, comu-
na Ungheni, jude]ul Boto-
[ani“. Maria Zotic a spus c\
la ea `n comun\ mai sunt
foarte pu]ine femei care
mai [tiu s\ ]eas\ la r\zboi.
„Suntem vreo [ase, dar de
fapt suntem vreo patru
care [tim s\ facem lucrul de
la `nceput p=n\ la urm\.
Nu e foarte greu de lucrat,
dar e mai greu de `nceput“.
Adrian Hoi[te de la
{coala „Elena Cuza“, a ve-
nit de la atelierul de prelu-
crare la cel de ol\rit, din cu-
riozitate. El este `n clasa a
IV-a: „Am venit aici s\ lu-
crez o oal\ de ceramic\, `mi
place foarte mult. Am venit
`n tab\r\ la echipa de pre-
lucrare `n lemn, dar am
v\zut [i ce fac ceilal]i [i mi-
a pl\cut aici. Nu am reu[it
s\ fac nimic `nc\, dar mai
`ncerc“.
Luchian Ciprian din sa-
tul Schitu Stavinc, comuna
Voine[ti, jude]ul Ia[i este
„[eful“ de la ol\rit: „Mi-a
pl\cut foarte mult felul `n
care copiii au fost interesa]i.
Eu cred c\ ace[ti copii `[i
pot continua aceast\ pasi-
une, mai au nevoie `ns\ de
practic\. Le trebuie [i con-
di]ii. Eu am venit cu roata
mea de acas\, am venit cu
sculele mele de acas\, dar ei
nu au astfel de unelte“.
Alina Racu de la {coala
„Elena Cuza“, clasa a V-a, a
realizat „mai multe obiecte
din lut, pe care apoi le-am
pictat. Polonice, pas\re,
broasc\ ]estoas\, pahare,
mai multe. Mi-a pl\cut
modelarea, dar mai mult
mi-a pl\cut s\ le pict\m.
Un polonic din \sta poate fi
[i folosit, dar mai `nt=i tre-
buie s\ fie ars `n cuptor.
Mi-ar pl\cea [i la [coal\ s\
facem astfel de obiecte“.
Ileana Hotopil\, comuna
Urma, satul Obcina, ju-
de]ul Suceava, este mare
„me[ter\“ la `ncondeiat o-
u\. Despre copii, Ileana Ho-
topil\ spune c\ „sunt in-
teresa]i, le place, chiar
acum am vorbit cu ei, s\ re-
zolv acas\ cu cazarea, c\ de
la anul am s\-i iau la mine
c=te o s\pt\m=n\, dou\,
c=t vor s\ stea pentru a
`nv\]a cum s\ `ncondeieze
ou\. P=n\ acum, pentru
dat\, ei s-au descurcat
foarte bine“.
Andreia Secar\, de 11
ani, de la {coala „Ale-
xandru Vlahu]\“, clasa a V-
a, a venit „s\ lucreze ou\
Diana a spus c\ nu [tia s\ lucreze la r\zboiul de ]esut, dar c\ [i-a dorit
foarte mult s\ `nve]e atunci c=nd a v\zut-o pe „doamna me[ter\“
`ncondeiate. D\m ou\le cu tile lui. De[i nu am avut le- diferent ce carier\ vor avea
cear\, le desen\m, chiar g\turi cu me[te[ugul popu- `n via]\, a[a cum [i eu sunt
`mi place foarte mult s\ lu- lar, am realizat lucr\ri din me[ter popular `n timpul
crez aici. Eu am fost prima lut pictate, care `ntruchi- liber, `n rest sunt profe-
dat\ repartizat\ aici la peaz\ personaje din opera soar\, s\ nu renun]e la un
icoane, chiar am lucrat [i la marelui scriitor. Aici am hobby“.
icoane, dar am venit [i aici. venit la invita]ia Asocia]iei Enache Andreia Diana
M-a atras pentru c\ erau pentru a `nv\]a zece copii - de la {coala „Elena Cuza“,
desenate ou\le, erau mici
eu le spun zece me[teri clasa a III-a, „am pictat, am
desene, sunt dr\gu]e. Prie- mari, calfe [i zidari - ceea ce desenat, am `nv\]at multe
tena mea era aici [i am ve-
realizez eu, figurine. Eu fac lucruri `n tab\r\. Cel mai
nit s\ lucrez [i eu cu ea“. astfel de figurine dintr-un mult mi-a pl\cut s\ fac i- CM
YK
bo] de hum\, a[a cum coana. Am ales acest model
spunea [i Creang\, pe care pentru c\ mi-a pl\cut. Mi-
Unii copii au deja le modelez. ~mpreun\ cu ar mai place s\ mai lucrez
comenzi acas\ copiii am modelat fata ba- [i alt\ dat\“, a spus feti]a
bei [i fata mo[neagului, co- care a ad\ugat c\ me[terul
pentru podoabe
pacul cu pere, cuptorul, c\- de la grupul lor a fost Liviu
Elena Gheorghian din ]elu[a cea bolnav\. Pe m\- {optelea.
Suceva a venit la tab\ra sur\ ce modelam [i le po- Dup\ ce copii [i-au pre-
me[terilor populari, pentru vesteam fragmente de po- zentat lucr\rile, o parte
a `nv\]a copii de la c=teva veste [i a fost mai mult de- dintre ei au fost premia]i,
[coli din Ia[i s\ fac\ c=t `nv\]area unui me[te- `ns\ bucuria lor cea mai
podoabe. „Veneau copiii [i [ug, a fost un fel de [ez\- mare a fost s\ realizeze ast-
de la alte me[te[uguri, au toare. Eu le doresc ca in- fel de lucr\ri. a
mai schimbat [i ei `ntre mai
multe tipuri de activit\]i.
Copiii sunt foarte entuzi-
asma]i, [i-au cump\rat
m\rgelu]e, a]\, ac, deja un-
ele feti]e au [i comenzi, le-
am dat s\ `[i continue ac-
tivitatea acas\“.
Ionela Lungu este de la
Humule[ti, satul marelui
povestitor. „Tocmai pentru
c\ stau la trei case de casa
lui Ion Creang\, m-am g=n-
dit s\ m\ inspir din pove[-

Marcel Lutic, pre[e-

dintele Asocia]iei Me[teri-
lor Populari, a ar\tat c\
„a fost o experien]\ cel
pu]in interesant\, dup\
m\rturiile copiilor. La
concuren]\ cu tenta]iile,
ispitele lumii moderne,
noi am `ncercat s\ adu-
cem me[te[ugurile popu-
lare care vin din veacuri
[i v\d c\ a meritat toat\
munca, tot efortul nos-
tru. Me[terii au partici-
pat benevol, aceast\ ta-
b\r\ nu a avut o compo-
nent\ comercial\, a fost o
component\ educativ\,
pedagogic\ `n primul trebui un pic m\rit\ v=rs-
r=nd, iar ei au fost sacri- ta [i selecta]i mai bine
fica]i, dar sunt convins c\ copiii `nainte. Toate me[-
mul]umirea sufleteasc\ a te[ugurile au trezit in-
fost mare [i la ei. Me[terii teres [i e fireasc\ aceas-
ne-au mai f\cut unele t\ plimbare a copiilor de
sugestii, poate c\ ar mai la un me[ter la altul“.

CM
YK
 CM
YK

BISERIC| {I SOCIETATE Joi, 14 iunie 2007 9

Elevii ie[eni, `nv\]a]i de tineri s\ pre]uiasc\ via]a
a La `nceputul anului 2006, Sectorul „Biserica [i Societatea“ al Arhiepiscopiei Ia[ilor a `nfiin]at `n [colile, liceele [i parohiile ie[ene
mai multe cluburi, `n scopul de a le oferi elevilor modalit\]i pl\cute [i constructive [i de a-[i petrece timpul liber, dar [i de a le crea o perspectiv\
cre[tin\ asupra tuturor problemelor care `i a[teapt\ de acum `nainte a Pe l=ng\ multe alte activit\]i prilejuite de anumite evenimente sau s\rb\tori
religioase, pe parcursul anului [colar 2006-2007, cele mai active cluburi de licee, respectiv Clubul Arhitectonicus
[i Clubul Energeticus, au colaborat `n derularea proiectului antiavort, „D\ [ans\ vie]ii“ a Luni, 11 iunie, a avut loc o dezbatere evaluativ\
a proiectului, la care au participat partenerii proiectului, profesorii coordonatori [i cei colaboratori, dar [i membri ai celor dou\ cluburi a
~n scopul de a le oferi ele-
vilor modalit\]i pl\cute [i
constructive de a-[i petrece
timpul liber, de a-i ajuta s\
dezvolte atitudini vis-a-vis
de anumite probleme, de a
prilejui buna comunicare [i
`mp\rt\[ire a experien]elor
pozitive, de a le crea o per-
spectiv\ cre[tin\ asupra tu-
turor problemelor care `i
a[teapt\ de acum `nainte, `n
anul 2006, Sectorul „Biseri-
ca [i Societatea“ al Arhiepis-
copiei Ia[ilor, a `nfiin]at `n
[colile, liceele [i parohiile ie-
[ene mai multe cluburi. Cele
11 cluburi din Ia[i `[i desf\-
[oar\ activitatea s\pt\m=-
nal, `n coordonarea lor fiind
implica]i profesori de religie,
membri ai Asocia]iei Stu-
den]ilor Cre[tini Ortodoc[i
Rom=ni, studen]i la teologie
sau la alte facult\]i (medi-
cin\, litere sau psihologie),
seminari[ti. Dup\ cum ne-a
spus pr. Gheorghe Mih\il\,
referent `n cadrul Sectorului
„Biserica [i Societatea“, prin
activit\]ile care au loc, la
fiecare `nt=lnire se urm\-
resc catehezele, jocurile pen-
tru formarea echipei [i pro-
iectele care s\-i implice pe
tineri `n via]a social\ a [colii
sau a parohiei [i nu numai.
„Rolul acestor cluburi con-
st\ `n crearea unei `mbin\ri
armonioase `ntre [coal\/`n-
v\]are [i distrac]ie. Jocul
asigur\ dinamismul `nt=lni-
rilor [i ofer\ starea necesar\
pentru a men]ine ridicat en-
tuziasmul tinerilor. La sf=r-
[itul fiec\rui joc, tinerii sunt
ajuta]i s\-[i `nsu[easc\ me-
sajele care se vor a fi trans-
mise prin aceste activit\]i [i
s\ aplice ceea ce au `nv\]at
la cluburi, `n via]a de zi cu
zi“, ne-a mai spus pr.
Gheorghe Mih\il\. Printre
cele mai active cluburi din
„Spectactori pentru
non-discriminare“
Club Energeticus s-a `n-
fiin]at `n februarie 2006 [i
este coordonat de profesoa-
ra de religie Camelia Apo-
pei, p=n\ `n prezent desf\-
[ur=nd mai multe activit\]i
ca: dona]ii de bunuri (ali-
mente [i haine) [i sus]i-
nerea unor programe artis-
tice la C\minul de b\tr=ni
„Constantin [i Elena“ din
Ia[i, expozi]ie de desene lu-
crate de un elev bolnav de
SIDA la Centrul de Plasa-
ment Galata, expozi]ie de
felicit\ri cu ocazia Zilei de
8 martie, dona]ii de haine [i
alimente la Centrul „Ma-
ternus“ Galata; dona]ii de
bunuri [i sus]inerea unui
program artistic la Centrul
de plasament Gulliver `n
mai multe r=nduri; dona]ie
de bani pentru persoanele
sinistrate, prin intermediul
Bisericii „Sf. Nicolae“ (So-
cola); participare la Cam-
pania pentru Educa]ie „To]i
copiii au nevoie de un pro-
fesor“ etc.
~ncep=nd cu luna sep-
tembrie a anului [colar
2006-2007, Club Energeti-
cus a derulat Campania de
informare „~nva]\ s\ fii
politicos!“ prin colaborarea
[coli sunt cele de la {coala
„Elena Cuza“ [i {coala „Va-
sile Conta“; la licee amintim
Colegiul Energetic „Dimitrie
Leonida“ (Club Energeticus)
[i Colegiul Tehnic „Gheor-
ghe Asachi“ (Arhitectoni-
cus). Printre cele mai active
cluburi din parohii trebuie
amintite clubul de la Bi-
serica „Sf. Ap. Toma“ - Ale-
xandru cel Bun - [i clubul de
la Biserica „Pogor=rea Du-
hului Sf=nt“ - Bucium. ~n
cadrul activit\]ilor desf\[u-
rate la cluburi, o aten]ie de-
osebit\ este acordat\ tineri-
lor ai c\ror p\rin]i sunt ple-
ca]i `n str\in\tate sau care
provin din familii mono-
parentale. De exemplu, a-
ce[tia s-au bucurat, gratuit,
`n 2005 [i 2006, de tab\ra
organizat\ de Sectorul „Bi-
serica [i Societatea“ la Semi-
narul „Veniamin Costachi“
de la M\n\stirea Neam] [i
la Centrul Social-Cultural
„Sf. Ilie“ de la M\n\stirea
Micl\u[eni, jude]ul Ia[i.
Via]a este
mai important\
dec=t orice
Pe l=ng\ multe alte acti-
vit\]i prilejuite de anumite
evenimente sau s\rb\tori
religioase, pe parcursul anu-
lui [colar 2006-2007, cele
mai active cluburi de licee,
respectiv Clubul Arhitecto-
nicus [i Club Energeticus,
au derulat, `n colaborare,
proiectul antiavort, „D\
[ans\ vie]ii“. Acesta s-a
derulat `n parteneriat cu
Asocia]ia „Primul Pas“ (di-
rector Geanina Ungureanu),
cu Direc]ia Jude]ean\ de
Tineret (director Radu Ur-
sanu), cu Societatea Ortodo-
x\ a Femeilor Rom=ne (pre-
medicului [colar, a medicu-
lui stomatolog, a psihologu-
lui [i a bibliotecarului [co-
lii. „La 14 decembrie 2006,
elevii membri ai Club Ener-
geticus au spus «Nu» dis-
crimin\rii `n cadrul proiec-
tului na]ional «Spectactori
pentru non-discriminare»,
desf\[urat la Ia[i prin Cen-
trul de Mediere [i Secu-
ritate Comunitar\. La 19
decembrie 2006, elevii de la
Club Energeticus au vestit
apropierea s\rb\torilor
«Na[terii Domnului» la
Centrul Maternal «Mater-
nus» din Ia[i, unde s-au
`nt=lnit cu reprezentantele
SOFR. La 1 mai, `mpreun\
cu elevii de la Clubul Ar-
hitectonicus, am mers la
Cet\]uia, unde a avut loc o
campanie de ecologizare“,
ne-a spus Camelia Apopei.
[edinte Margareta Vlad) [i
evident cu Arhiepiscopia Ia-
[ilor prin Sectorul Biserica
[i societatea (consilier, pr.
Constantin Sturzu). ~n cele
dou\ semestre, tinerii s-au
adunat `n fiecare s\pt\m=-
n\, chiar [i de dou\ ori, [i au
pus la cale tot felul de mo-
dalit\]i prin care s\ se ajute
pe ei `n[i[i, dar [i pe cei de o
v=rst\ cu ei. Au participat la
[edin]e de consiliere antia-
vort sau postavort, au par-
ticipat la „Mar[ul vie]ii“, or-
ganizat `n fiecare an, la 1 iu-
nie, de ONG-uri din Ia[i,
pentru a sus]ine dreptul la
via]\ a oric\rui copil, s-au
documentat [i au scris refe-
rate pe aceast\ tem\, pe
care le-au prezentat `n
cadrul unor sesiuni speciale
de comunic\ri. Au scris
chiar ei c=te o pies\ de
teatru, pe care au regizat-o
[i au pus-o `n scen\ la Sala
„Azur“ a Casei de Cultur\ a
Studen]ilor, au realizat o ex-
pozi]ie de desene la Biserica
„Sf. Mahram\ a Domnului“
[i „Sfin]ii Martiri Br=nco-
veni“ (pr. paroh Neculai Dor-
neanu). De asemenea, au
participat la diverse cam-
panii de informare referi-
toare la pericolele care pot
ap\rea `n urma avorturilor,
au participat la conferin]e
sus]inute de medici sau
„Promov\m un stil
de via]\ armonios
`n cadrul familiei“
Clubul Arhitectonicus
care are ca membri activi `n
jur de 20 de elevi (`ns\ la
unele activit\]i particip\
chiar mai mul]i) s-a `nfi-
in]at `n noiembrie 2006 [i
este coordonat de profesoa-
ra de religie Mariana Muj-
dei. Principalul proiect de-
rulat anul acesta este „D\
[ans\ vie]ii“. Pe l=ng\ aces-
ta, `n decembrie, datorit\ u-
nei bune colabor\ri cu Cen-
trul de Mediere [i Securi-
tate comunitar\, clubul a
desf\[urat o activitate pe
tema nondiscrimin\rii et-
niei rromilor. Tinerii au
realizat o pies\ de teatru pe
tema nondiscrimin\rii, `n
care personajele pe care le-
au interpretat erau de etnie
rrom\. „Prin aceasta, ei au
`n]eles c\ trebuie s\ se ac-
cepte unul pe cel\lalt [i c\
fiecare are dreptul la o via]\
normal\, are dreptul s\ fie
acceptat `n societate, in-
diferent de religie sau etnie.
~nl\tur\m, prin activit\]ile
clubului, [i tenta]iile vicioa-
se ale v=rstei adolescen]ei
[i, totodat\, `ncerc\m s\ le
promov\m un stil de via]\
La sf=r[itul `nt=lnirii de luni,
profesoarele de religie coordonatoare
au oferit elevilor diplome care s\ ateste
activitatea `n cadrul proiectului „D\
[ans\ vie]ii“ [i, `n general, `n toate
ac]iunile ini]iate de cluburi
preo]i, `n]eleg=nd din toate
acestea c\ via]a unui om este
mai important\ dec=t orice,
c\ via]a unui om este dar de
la Dumnezeu [i acesta tre-
buie pre]uit cu orice chip.
A[a se face, c\, o dat\ cu
sf=r[itul anului [colar, luni,
11 iunie, la Colegiul Tehnic
„Gheorghe Asachi“, a avut
loc o dezbatere de evaluare a
proiectului. La aceasta au
participat reprezentan]i ai
partenerilor implica]i `n
proiect, directorul Colegiu-
lui „Gheorghe Asachi“, Anda
s\n\tos [i armonios `n ca-
drul familiei. Am avut chiar
o elev\ din clasa a X-a care
a venit s\-mi spun\ c\ ea a
f\cut deja avort [i cum o pot
ajuta. Se [tie c\ dup\ avort
orice persoan\ sufer\ ni[te
traume. Spunea c\ nu poate
s\ se adreseze p\rin]ilor
pentru c\ ace[tia i-au oferit
o educa]ie foarte strict\. {i
atunci am `ndrumat-o s\
meag\ la preo]i, la ONG-uri
care se ocup\ cu astfel de
consilieri, a[a cum este «Pri-
mul Pas». Este foarte impor-
tant de precizat c\ elevii
sunt cei care propun solu]ii“,
a declarat Mariana Mujdei.
O alt\ activitate s-a des-
f\[urat de Ziua Europei, 9
mai. Prin ac]iunea concurs
„Tinerii spre Europa“ s-a
promovat o campanie de in-
formare referitoare la sem-
nifica]ia Zilei Europei [i la
valorile europene pe care ti-
nerii trebuie s\ le accepte,
av=nd `n vedere [i partene-
riatele interna]ionale care
exist\ ast\zi la nivel de
[coli. S-a mers, de aseme-
nea, `n vizit\ la centrele de
plasament pentru a-i sensi-
biliza pe tineri [i pentru a le
`nt\ri convingerea c\ sunt
oameni care tr\iesc `n con-
di]ii mult mai dificile dec=t
mul]i dintre ei.
Expozi]ia „Ce crede Dumnezeu despre
avort“ a fost realizat\ de membrii celor
dou\ cluburi la Biserica „Sf. Mahram\ a
Domnului“ [i „Sf. Martiri Br=ncoveni“, cu
sprijinul profesoarei de desen Maria Boz
T\nas\, [i directorul ad-
junct, Cristian Prav\], pro-
fesorii din liceu care au co-
laborat cu profesoarele coor-
donatoare de proiect, Ma-
riana Mujdei [i Camelia
Apopei, [i cu cei aproape 50
de elevi. At=t conducerea li-
ceului, c=t [i profesorii [i fie-
care dintre parteneri (DJT -
finan]ator al proiectului, re-
prezentat de Dana Dr\gu[,
Asocia]ia „Primul Pas“, re-
prezentat\ de Lumini]a
Barta, asistent social, [i
SOFR, reprezentat\ de pre-
[edinta Margareta Vald [i
Emilia Chichir\u, de la Ma-
ternitatea „Cuza Vod\“ din
Ia[i) [i-au exprimat mul]u-
mirea vis-a-vis de rezulta-
tele de p=n\ acum, decla-
r=ndu-[i sprijinul `n con-
tinuare.
Prin activit\]ile
clubului, copiii vin `n
contact cu via]a real\
~n urma discu]iilor, s-au
schi]at c=teva concluzii care
subliniaz\ c\ activit\]ile
clubului urm\resc promova-
rea valorilor cre[tine, de[i e-
levii nu desf\[oar\ activit\]i
numai din perspectiv\ reli-
gioas\; `n urma unor astfel
de activit\]i, copiii se deta-
[eaz\ de `nv\]\m=ntul cla-
sic [i vin `n contact cu via]a
real\ [i cu problemele so-
ciet\]ii de ast\zi, `nv\]=nd
s\ dezvolte atitudini [i s\
caute solu]ii la probleme co-
tidiene; elevii sunt pu[i `n
fa]a situa]iei de a alege ce e
mai bine pentru ei [i pentru
colegii lor; `nva]\ s\ fac\
fapte bune [i s\ se se apro-
pie de Biseric\. „M\ num\r
printre elevii care au parti-
cipat `nc\ de la `nceput la
activit\]ile clubului [i de a-
tunci `ncerc\m s\ rezolv\m
problemele pe care ni le-am
propus. Pot spune c\ `n ur-
ma acestei experien]e am `n-
v\]at c\ via]a conteaz\ mai
mult dec=t orice [i pentru
via]\, v=rsta pe care o avem
noi conteaz\ foarte mult.
Consider c\ nu se poate pre-
]ui mai bine dec=t prin ac-
tivit\]ile pe care le-am f\cut
[i prin comunicarea cu cel\-
lalt. Vin aici pentru c\ `mi
place, pentru c\ am mai
avut [i eu ni[te probleme `n
familie, care m-au determi-
nat s\ vreau s\ fac un bine
celorlal]i“, ne-a spus Mihai
Andrie[, elev `n clasa XI-a la
Colegiul „Dimtirie Leonida“.
La sf=r[itul `ntrunirii de
luni, profesoarele de religie
coordonatoare au oferit ele-
vilor dimplome care s\ a-
teste activitatea lor cadrul
proiectului „D\ [ans\ vie]ii“
[i, `n general, `n toate ac]iu-
nile ini]iate de cluburi.
{i profesorii colaboratori
au primit diplome de onoare.
Ca [i `n luna februarie,
c=nd au fost premia]i cei
mai buni autori de referate
despre avort, dna Emilia
Chichir\u, a oferit tinerilor
care au jucat `n piesele de
teatru „D\ [ans\ vie]ii“ [i
„Nelini[te“ premii consisten-
te pentru cea mai bun\ ac-
tri]\, cel mai bun actor, cel
mai bun regizor [i cel mai
bun textier. Premiile au fost
acordate din partea SOFR,
cu sprijinul forma]iunii po-
litice pe care o reprezint\.
(Narcisa BALABAN)

CM
YK
10 Joi, 14 iunie 2007
PE SCURT
Medicii vasluieni
`ncearc\ s\ afle
ce a provocat moartea
a trei bebelu[i
Conducerea Spitalului Jude]ean
de Urgen]\ Vaslui `ncearc\ s\
identifice problemele cu care se
confrunt\ unitatea sanitar\,
dup\ ce, `n urm\ cu trei luni,
trei bebelu[i au murit din cauza
unei infec]ii contractate `n spi-
tal. „~n aceast\ perioad\, identi-
fic\m problemele din spital [i ne
preg\tim pentru organizarea
licita]iilor pentru efectuarea
lucr\rilor de modernizare nece-
sare“, a spus directorul spitalu-
lui, Nicu Opri[an, la prima con-
ferin]\ de pres\ organizat\ de
când a fost numit `n func]ie.
Conducerea Spitalului Jude]ean
de Urgen]\ Vaslui a fost demis\,
`n urm\ cu trei luni, dup\ un
control al Ministerului
S\n\t\]ii, declan[at dup\ ce trei
bebelu[i au murit la sec]ia de
Neonatologie. Totodat\, mi-
nistrul S\n\t\]ii, Eugen
Nicol\escu, a declarat, recent,
c\ la spitalele din Vaslui [i
Boto[ani aloca]ia pentru hrana
bolnavilor este mult mai mic\,
`n compara]ie cu media `nregis-
trat\ la nivel na]ional. Noul di-
rector a negat acest aspect [i nu
a dorit s\ comenteze inten]ia
ministrului S\n\t\]ii de a tri-
mite o echip\ de control, care s\
verifice situa]ia real\.
Criz\ de medici
la Vaslui
Jude]ul Vaslui se confrunt\ cu o
criz\ acut\ de medici de familie
[i de medici speciali[ti. „La
aceast\ dat\, `n jude]ul Vaslui,
unui medic de familie `i revin
aproximativ 3.600 de pacien]i, `n
condi]iile `n care un medic tre-
buie s\ aib\ pe liste cel mult o
mie de pacien]i. ~n asemenea
condi]ii, actul medical are de
suferit“, a declarat, ieri, `n
cadrul [edin]ei Colegiului
Prefectural, directorul adjunct al
Casei Jude]ene a Asigur\rilor de
S\n\tate (CJAS), Maricica
Petri[or. Reprezentanta CJAS a
vorbit [i despre deficitul de
medici speciali[ti din Vaslui. ~n
prezent, `n jude] nu exist\
medici urologi [i nici medici ne-
frologi [i doar doi medici en-
docrinologi [i doi diabetologi de-
servesc cei aproximativ 7 mii de
bolnavi care sufer\ de diabet. O
alt\ problem\ la nivelul
jude]ului Vaslui este cea a far-
maciilor. „Dac\ raport\m
num\rul de farmacii la cel al
cet\]enilor din jude], unit\]ile ar
fi suficiente, `ns\ constat\m c\
acestea sunt aglomerate `n
mediul urban“, a spus Maricica
Petri[or.
Fonduri europene
pentru drumul
spre Ucraina
Consiliul Jude]ean (CJ) Suceava
va cofinan]a lucr\rile de reabi-
litare a drumului jude]ean
Benea - Moldova Suli]a, care
face leg\tura cu Ucraina, a de-
clarat pre[edintele CJ Suceava,
Gavril Mârza. Valoarea proiec-
tului promovat `n cadrul progra-
mului de vecin\tate România-
Ucraina 2004-2006 al Uniunii
Europene dep\[e[te suma de
710 mii de euro, din care admin-
istra]ia jude]ean\ va suporta o
contribu]ie proprie de 185 mii
euro. Cofinan]area a fost accep-
tat\ de consilieri `n [edin]a de
mar]i a Consiliului Jude]ean, ac-
cept obligatoriu pentru punerea
`n practic\ a acestui proiect.
Refacerea drumului Benea-
Moldova Suli]a este inclus\ `n-
tr-un program mai amplu de re-
abilitare a vechilor coridoare de
transport `n regiunea istoric\
Bucovina. a
Mai multe prim\rii din Boto[ani r\m=n f\r\ bani de luna viitoare
Mai multe prim\rii din
jude]ul Boto[ani sunt `n
situa]ia ca, de la 1 iulie, s\
nu poat\ pl\ti salariile sau
alte cheltuieli materiale,
din cauz\ c\ au consumat
deja bugetele prev\zute
pentru acest an. Vicepre[e-
dintele Consiliului Jude-
]ean (CJ), Dorin Ciu[tea, a
declarat, ieri, c\ a primit
din partea unor adminis-
tra]ii locale solicit\ri de su-
plimentare a bugetelor pe
anul `n curs, astfel `ncât s\
fie evitate crizele finan-
Doi copii suceveni au murit `n
microbuzul care-i ducea la [coal\
a ~ntr-o curb\ de pe raza localit\]ii Oi]a, l=ng\ Vatra Dornei, TIR-ul a p\truns pe contrasens, a
intrat `n coliziune frontal\ cu microbuzul [colar [i l-a aruncat `ntr-o pr\pastie a {oferul TIR-ului
implicat `n accident este internat la spitalul din Vatra Dornei, `n stare de [oc post-traumatic a
de Otilia B|LINI{TEANU
[i Bogdan CRON}
Un grav accident rutier,
soldat cu decesul a doi minori
[i al unui adult [i cu r\nirea
altor [apte copii, a avut loc,
ieri diminea]\, `n comuna
sucevean\ Cioc\ne[ti. Acci-
dentul a fost provocat de un
TIR care a intrat `n coliziune
frontal\ cu un microbuz [co-
lar, `n care se aflau nou\
elevi cu vârste cuprinse `ntre
8 [i 17 ani. ~n urma impactu-
lui, doi elevi [i [oferul mi-
crobuzului au murit pe loc.
TIR-ul a intrat
pe contrasens
[i a spulberat
microbuzul [colar
Din primele cercet\ri efec-
tuate de poli]i[ti, TIR-ul se
deplasa dinspre localitatea
Iacobeni spre Cioc\ne[ti, iar
microbuzul se deplasa spre
[coala din localitatea Cioc\-
ne[ti. Potrivit purt\torului
de cuvânt al Inspectoratului
de Poli]ie Jude]ean (IPJ) Su-
ceava, Bogdana Cr\ciun, cu
un kilometru [i jum\tate `-
nainte de producerea acci-
dentului, camionul a trecut
pe lâng\ un echipaj de po-
li]ie, `ns\ nu avea vitez\
mare. ~ntr-o curb\ de pe raza
localit\]ii Oi]a, TIR-ul a p\-
truns pe contrasens, a intrat
`n coliziune frontal\ cu mi-
crobuzul [colar [i l-a aruncat
`ntr-o pr\pastie. ~n paralel
cu cercet\rile derulate de
poli]i[ti, o comisie de la Mi-
nisterul Educa]iei a plecat,
ieri, spre Suceava, pentru a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MAI PU}IN| BIRO-
CRA}IE PRIN GHI{EELE
UNICE: Prefectura Gala]i va
deschide un ghi[eu unic de
`ncasare a taxelor datorate
bugetului de stat, pentru e-
liberarea pa[apoartelor, per-
miselor auto [i certificatelor
de `nmatriculare. Purt\torul
de cuvânt al Prefecturii Ga-
la]i, Emanuela Turcu, a de-
clarat, ieri, c\ ghi[eul unic va
func]iona `n acela[i imobil
care g\zduie[te [i serviciile
publice comunitare de pa-
[apoarte [i eviden]\ auto.
M\sura deschiderii noului
oficiu pentru public a fost de-
terminat\ de faptul c\ per-
misele de conducere, certifi-
ACTUALITATEA REGIONAL|
ciare. Una dintre prim\riile
care au r\mas f\r\ bani de
salarii este cea din comuna
Dim\cheni, care a cerut de
la Consiliul Jude]ean 200
de mii de lei. „La Consiliul
Jude]ean s-au primit sem-
nale din teritoriu privitoare
la posibila intrare `n inca-
pacitate de plat\. Cel mai
recent caz este al comunei
Dim\cheni, care, `n maxi-
mum dou\ luni, nu mai are
posibilitatea s\ se sus]in\
financiar“, a declarat Dorin
Ciu[tea. Probleme finan-
efectua o anchet\ proprie cu
privire la `mprejur\rile `n
care a avut loc accidentul, `n
special legate de prezen]a
copiilor `n microbuzul [colar.
O feti]\ de 9 ani
este `n com\
Prefectul jude]ului Sucea-
va, Orest Onofrei, a cerut un
elicopter pentru transporta-
rea copiilor r\ni]i `n acci-
dent, dup\ ce medicii de la
spitalul municipal din Vatra
Dornei au stabilit c\ afec]iu-
nile sunt foarte grave [i
transportul trebuie efectuat
c=t mai rapid. Ini]ial, au-
torit\]ile sucevene au solici-
tat un elicopter de la centrul
SMURD Târgu Mure[, dar,
deoarece vizibilitatea peste
mun]i era zero, s-a recurs la
un elicopter de la SMURD
Bucure[ti. ~n urma acciden-
tului de la Cioc\ne[ti, doi co-
pii au decedat imediat dup\
impact, la fel ca [i [oferul mi-
crobuzului cu care se de-
catele de `nmatriculare [i
pa[apoartele simple se elibe-
reaz\ acum `n dou\ ore de la
depunerea documentelor po-
trivit m\surile impuse de
Guvern pentru reducerea bi-
rocra]iei. Emanuela Turcu a
precizat c\ eliberarea `n
dou\ ore a actelor men]iona-
te este valabil\ pentru pa[a-
poartele care `ndeplinesc
condi]iile legale pentru regi-
mul de urgen]\ [i pentru ca-
re se achit\ taxa de urgen]\
de 100 de lei. Pân\ la adopta-
rea memorandumului impus
de Guvern, pa[apoartele `n
regim de urgen]\ se eliberau
`n trei zile de la data depune-
rii cererii. ~n regim normal,
pa[apoartele simple se
ciare au [i prim\riile din
Mileanca, {tef\ne[ti, {tiu-
bieni [i Dobârceni. Vicepre-
[edintele Consiliului Jude-
]ean sus]ine c\ va face un
memoriu la Ministerul In-
ternelor [i Reformei Admi-
nistrative [i la Ministerul
Economiei [i Finan]elor,
pentru a le informa cu pri-
vire la necesitatea suplime-
nt\rii, prin rectific\ri buge-
tare, a fondurilor destinate
echilibr\rii bugetelor lo-
cale.
plasau micu]ii. De ase-
menea, Maria M., o feti]\ `n
v=rst\ de 9 ani, a fost trans-
portat\ p=n\ la Gura Humo-
rului cu o ambulan]\ de la
Serviciul Jude]ean de Am-
bulan]\ Suceava, de unde a
fost preluat\ de o alta de la
SMURD Ia[i.
„Un echipaj complet de
medici a fost trimis `n
aceast\ diminea]\ (n.r. - ieri
diminea]\) de la Ia[i, pentru
a prelua feti]a. Starea aces-
teia este destul de grav\, fi-
ind diagnosticat\ cu trauma-
tism cranio-cerebral acut de-
schis, fractur\ de baz\ de
craniu [i fractur\ de coloan\,
`n stare de com\. Am vorbit
deja cu colegii no[tri de la
Spitalul de Neurochirurgie,
pentru a fi preg\ti]i s\ preia
`n urgen]\ cazul“, a declarat
dr. Diana Cimpoe[u, coordo-
nator UPU-SMURD Ia[i.
O alt\ feti]\, accidentat\
destul de grav `n urma coli-
ziunii celor dou\ autove-
hicule, a fost operat\ de ur-
gen]\ la Spitalul Or\[enesc
elibereaz\ acum `n 7 zile de
la data solicit\rii, fa]\ de 20
de zile, termenul prev\zut
`nainte de lege. Eliberarea `n
dou\ ore este valabil\ [i pen-
tru permisele de conducere
pentru care se solicit\ pre-
schimbarea din diverse mo-
tive, cum ar fi furt, pierdere,
deteriorare, schimbarea nu-
melui sau a domiciliului.
a SINGURA STA}IUNE
CARE SE OCUP| DE
CRE{TEREA OILOR KARA-
KUL ARE CONTURILE
BLOCATE: Conturile din
Trezorerie ale Sta]iunii de
Cercetare-Dezvoltare pentru
Cre[terea Ovinelor [i Ca-
Criza fondurilor
afecteaz\
[i prim\riile
din Suceava
Cu aceea[i situa]ie se
confrunt\ [i aproape jum-
tate dintre prim\riile din
jude]ul Suceava, care risc\
s\ r\m=n\ f\r\ bani din
toamn\. Pre[edintele Consi-
liului Jude]ean (CJ) Su-
ceava, Gavril M=rza, a de-
clarat c\ administra]iile lo-
Vatra Dornei. „Feti]a avea
ruptur\ de splin\ [i a fost
necesar\ o interven]ie chi-
rurgical\ imediat\. A fost o-
perat\, dar, pentru c\ are [i
un traumatism cranio-cere-
bral, urmeaz\ s\ fie trans-
portat\ `n dup\-amiaza a-
cestei zile (n. r. - ieri), pentru
un consult de specialitate, la
Spitalul de Neurochirurgie
din Ia[i“, a mai precizat dr.
Cimpoe[u.
Elicopter al Unit\]ii
Speciale de Avia]ie
pentru transportul
copiilor
Al]i trei copii care se aflau
`n microbuzul implicat `n ac-
cident au fost interna]i ime-
diat la Spitalul din Vatra
Dornei, unde au fost stabili-
za]i hemodinamic. Deoarece
prezentau [i traumatisme la
nivel cerebral, medicii au so-
licitat transportul copiilor la
Ia[i, pentru efectuarea com-
puter-tomografiei, examen
care ar putea ar\ta gravi-
tatea leziunilor suferite la
nivel cerebral. „Pentru tran-
sportul micu]ilor la Ia[i a
fost solicitat SMURD Bucu-
re[ti. Un echipaj de medici
de pe SMURD va ajunge `n
cursul acestei zile (ieri - n.r.)
la Vatra Dornei, cu un eli-
copter al Unit\]ii Speciale de
Avia]ie din cadrul Minis-
terului Administra]iei [i In-
ternelor, cu care se pot
transporta mai mul]i pa-
cien]i“, a spus dr. Diana
Cimpoe[u. {oferul TIR-ului
implicat `n accident este in-
ternat la spitalul din Vatra
Dornei, `n stare de [oc post-
traumatic. a
prinelor Pop\u]i, din jude]ul
Boto[ani, au fost blocate de
Direc]ia General\ a Finan-
]elor Publice, la solicitarea
Autorit\]ii pentru Valorifi-
carea Activelor Statului
(AVAS). M\sura a fost luat\
ca urmare a neachit\rii unor
credite bancare ob]inute `n
urm\ cu peste zece ani de la
Banca Agricol\, debite prelu-
ate ulterior de AVAS. Blo-
carea conturilor pune uni-
tatea de cercetare `ntr-o
situa]ie dificil\, care se afl\
`n imposibilitatea particip\-
rii la o licita]ie de proiecte fi-
nan]ate de Ministerul Edu-
ca]iei, Cercet\rii [i Tineretu-
lui. Sta]iunea de Cercetare-
Dezvoltare pentru Cre[terea
cale nu dispun de fonduri,
deoarece nu au `ncasat su-
mele estimate din veniturile
proprii, ca urmare a situ-
a]iei `ngrijor\toare din agri-
cultur\ sau din cauza defec-
tuoasei repartiz\ri a fon-
durilor pentru echilibrarea
bugetelor locale. La fel ca [i
omologul s\u din Boto[ani,
oficialul CJ a declarat c\
aceast\ problem\ [i-ar pu-
tea g\si rezolvarea prin a-
probarea unei ordonan]e de
urgen]\ care s\ permit\ o
rectificare bugetar\. a
Ia[ul [i
Suceava
au primit
bani pentru
[oselele
de centur\
La ini]iativa Minis-
terului Economiei [i
Finan]elor [i a Minis-
terului Transporturi-
lor, Guvernul a apro-
bat, `n cadrul
[edin]ei de ieri, alo-
carea a 20 de mi-
lioane de lei (200 de
miliarde de lei vechi)
pentru proiectul [o-
selei de centur\ a
Ia[ului. „~n perioada
imediat urm\toare
vor fi alocate [i
sumele necesare con-
tinu\rii proiectului
de modernizare a
Aeroportului
Interna]ional Ia[i“, a
declarat ministrul
Economiei [i Finan-
]elor, Varujan
Vosganian. Potrivit
proiectului `naintat
Ministerului
Transporturilor, [o-
seaua care va ocoli
Ia[ul va avea o lun-
gime de peste 30 de
kilometri [i va fi
compus\ din [oseaua
de centur\, desti-
nat\ `n special trafi-
cului greu, [i o [osea
de leg\tur\, desti-
nat\ ma[inilor mici.
~n hot\r=rea privind
finan]area, din
Fondul Na]ional de
Dezvoltare, a unor
proiecte de investi]ii
`n infrastructura de
transport pentru
anul acesta, a fost
aprobat\, al\turi de
Ia[i, [i alocarea a
150 de miliarde de
lei vechi pentru re-
alizarea [oselei de
centur\ a municipiu-
lui Suceava. a
Ovinelor [i Caprinelor Pop\-
u]i este singura din ]ar\ care
se ocup\ de cre[terea [i dez-
voltarea rasei de oi karakul.
„Pentru noi este foarte greu,
pentru c\ nici nu avem ac-
tivit\]i care s\ permit\ a-
chitarea datoriilor din urm\.
~ncerc\m s\ c\ut\m `n]ele-
gere atât la Finan]ele Pu-
blice, cât [i la AVAS“, a de-
clarat directorul sta]iunii,
Ilie Chior\scu. Directorul Fi-
nan]elor Publice, Gheorghe
Sorescu, sus]ine c\ deblo-
carea conturilor nu poate fi
f\cut\ decât la cererea AVAS
sau `n cazul `n care cercet\-
torii de la Pop\u]i ar derula
proiecte cu finan]are ex-
tern\. a

M\suri pentru sporirea
confortului termic `n spitale
Pentru a contribui la confortul
termic al pacien]ilor interna]i, `n
c=teva spitale ie[ene au fost luate
m\suri care se impun `ntr-un astfel
de sezon. Astfel, „la Maternitatea
«Cuza-Vod\» au fost achizi]ionate
storuri pentru etajele superioare,
dar [i frigidere care s\ poat\ fi in-
stalate `n saloanele gravidelor.
Cl\direa central\ este expus\ la
soare 75% din perioada zilei. De
aceea, am considerat util s\ pro-
tej\m `nc\perile cu storuri. P=n\
acum au fost amenajate etajele IV [i
V, urm=nd ca `n s\pt\m=nile vi-
itoare s\ continu\m [i la celelalte
etaje. Investi]ia a costat 28 de mi-
lioane pentru fiecare etaj [i a fost
ob]inut\ din sponsoriz\ri“, a de-
clarat dr. Vicu]a Todosiciuc, ma-
Azi este Ziua
Interna]ional\
Centrul Cultural Francez sondeaz\
nagerul maternit\]ii. De asemenea,
tot din fonduri ob]inute prin spon-
sorizare, maternitatea a achizi]io-
nat 15 frigidere, care vor fi instalate
`n saloane, urm=nd ca s\p\tm=na
viitoare s\ mai fie achizi]ionate
`nc\ patru, dou\ dintre acestea pen-
tru rezervele de lux.
M\suri similare au fost adop-
tate [i de conducerea Spitalului de
Psihiatrie „Socola“. Potrivit ma-
nagerului C\lin Scripcaru, `n pavi-
lionul pentru bolnavii cu tulbur\ri
grave, cunoscut [i sub denumirea
de „F\r\ clan]\“, au fost cump\rate
[i instalate 10 aparate de aer
condi]ionat, pentru ca bolnavii s\
poat\ trece mai u[or peste tempe-
raturile extrem de ridicate din pe-
rioada verii. (O.B.)
ACTUALITATE
Recrutare de ingineri [i muncitori
la Centrul Cultural Francez
Quille, GTB Construction [i Bouygues
Rom=nia, filiale ale Bouygues Construction
organizeaz\ zile de recrutare la Ia[i [i
Bucure[ti `n 14,15 [i 16 iunie.
La Ia[i, ast\zi, 14 iunie, Centrul Cultural
Francez (CCF) are loc recrutarea de ingineri
[i muncitori calificati, at=t cu experien]\ c=t
[i f\r\, pentru Fran]a [i Rom=nia.
Bouygues Construction este lider mon-
dial în domeniul construc]iilor, fiind prezent
pe cinci continente. Domeniile sale de activ-
itate acoper\ construc]iile, lucr\rile de art\,
instala]iile electrice [i activit\]ile de mente-
nan]\. Posturile propuse sunt pentru in-
gineri structuri, ingineri metode, ingineri
studii, muncitori califica]i. Posturile sunt
disponibile `n Rom=nia [i `n partea de nord-
est a Fran]ei `n regiunea Rouen - Nantes.
Pentru a u[ura instalarea noilor angaja]i `n
Fran]a, ace[tia vor beneficia `n primul an de
Joi, 14 iunie 2007
400 euro/lun\, `n al doilea an 300 euro/lun\
[i `n al treilea an 200 euro/lun\. Exist\ [i
posibilitatea caz\rii temporare p=n\ `n mo-
mentul `n care angaja]ii vor g\si unde s\
locuiasc\.
De asemenea, angajatorii ofer\ con-
travaloarea unui transport dus-`ntors, pe an,
`n Rom=nia, `n primii 3 ani, plata cursurilor
de francez\ pe o durat\ care va fi determi-
nat\ `n func]ie de nivelul de limba francez\
al fiec\rui angajat. Angaja]ii vor beneficia de
formarea Quille/GTB `n domeniul `n care ac-
tiveaz\, iar primirea [i integrarea noilor an-
gaja]i vor fi atent realizate, prin desemnarea
unui mentor, c\ruia vor putea s\ se adre-
seze. Angajatorii mai promit c\ angaja]ii vor
fi ajuta]i cu toate demersurile administrative
`n momentul instal\rii.
Toate informatiile sunt disponibile pe
site-ul: www.recrutam.ro. (O.R.)
11
PE SCURT
O nou\ variant\ a
programului
electronic pentru
declara]iile fiscale
Agen]ii economici `[i pot
ridica de la Direc]ia Gene-
ral\ a Finan]elor Publice
Jude]ene (DGFPJ) Ia[i pro-
gramul electronic pentru
depunerea situa]iei fi[elor
fiscale. Programul de bilan]
include instruc]iuni de uti-
lizare, norme, informa]ii
privind structura fi[ierelor
de raportat pe dischet\ [i
ofer\ posibilitatea list\rii de
formulare goale sau `n dife-
rite faze ale complet\rii. A-
ceast\ metod\ `nlesne[te
munca ambelor p\r]i, re-
ducând astfel cantitatea de
documente care ar trebui
completate [i prelucrate
manual. Programul decla-

„pofta“ cultural\ a ie[enilor din cartiere

a Donatorului
de S=nge
14 iunie, Ziua Interna]io-
nal\ a Donatorului de S=n-
ge, va fi marcat\ [i la Ia[i
printr-o campanie de donare
de s=nge de care vor benefi-
cia cu prioritate femeile gra-
vide [i nou-n\scu]ii. „Anul
acesta, sloganul zilei de 14
mai este «Un s=nge sigur
pentru o via]\ sigur\ a ma-
mei [i copilului». Vrem s\
sensibiliz\m opinia public\
`n privin]a don\rii de s=nge
pentru viitoarele mame,
care au nevoie de s=nge `n
cazul unor hemoragii“, a de-
clarat dr. Daniela Ilcenco,
[efa Centrului de Transfuzii
S=nge Ia[i.
Potrivit statisticilor OMS,
la nivel mondial circa
500.000 de femei mor anual
din cauza hemoragiilor peri-
natale (`nainte de na[tere) [i
postpartum (dup\ na[tere).
Persoane care pot fi dona-
tori de s=nge:
- cele cu v=rsta cuprins\
`ntre 18-60 ani;
- cu greutate corporal\
minim\ de 50kg;
- cu stare bun\ de s\n\-
tate.
La donare se recolteaz\
450 ml de s=nge, cantitate ce
nu presupune nici un risc
pentru donator (s=ngele do-
nat se reface `ntr-o or\ sau
dou\). Donatorii sunt recom-
pensa]i pentru gestul lor cu
un bon valoric pentru ali-
mente `n valoare de 50 de lei,
analize medicale gratuite,
transport liber `n ziua do-
n\rii, ziua de donare liber\
de la locul de munc\, abona-
ment redus cu 50% timp de o
lun\ pe mijloacele de trans-
port `n comun. (O.B.)
Asocia]ia
Me[terilor Populari
din Moldova,
`n parteneriat cu Funda]ia pentru
Dezvoltare Economic\ [i Integrare
European\ (FEDEI), Muzeul Etno-
grafic al Moldovei, Inspectoratul
{colar Jude]ean, Direc]ia Jude]ean\ pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniul
Cultural Na]ional, Casa de Cultur\ a Municipiului Ia[i „Mihai Ursa-
chi“, Societatea Cultural\ „Ginta Latin\“ [i Liga Studen]ilor de la Fa-
cultatea de Automatiz\ri [i Calculatoare, organizeaz\ `n perioada 8-14
iunie 2007 tab\ra de crea]ie popular\ MICII ME{TERI DIN COPOU,
`n cadrul unui proiect cofinan]at de Prim\ria Municipiului Ia[i.
Sunt initia]i `n tainele a 10 me[te[uguri 100 de copii de la [ase
[coli din Ia[i.
Sponsori: Antibiotice S.A., Iulius Mall, S.C. Mercur Mary S.R.L.,
S.C. Alcor Pro Consult S.R.L.
Parteneri media: Lumina, Ziarul de Ia[i, Radio Ia[i.
a La Centrul Cultural Francez din Ia[i (CCF) se va desf\[ura `n luna iunie un proiect intitulat „De
placements“ a Ac]iunea a fost descris\ de curatorul C\t\lin Gheorghe ca fiind un proiect colaborativ,
expozi]ional [i de cercetare `n cultura contemporan\, realizat de un grup de arti[ti [i studen]i ai
departamentelor de jurnalistic\, sociologie [i arhitectur\ din mediul academic ie[ean a
La acest proiect particip\
arti[tii Dan Acostioaei, Lu-
mini]a Apostu, Lavinia Ger-
man, Alina Ghervase, Alex
Grigora[, Andrea Hajtajer,
Oana Nicu]a, Bogdan Teo-
dorescu, studen]ii la Arhi-
tectur\ Ionu] Ariton, Cor-
nelia Revulet, Mihai Tarasi,
studen]ii Bianca Caldara,
Anca-Elena Cojocaru, Elena
Gabor, Adriana Mutu de la
Departamentul de Jurna-
lism [i {tiintele comunic\rii
al Universit\]ii „Al. I. Cu-
za“, [i studen]ii Alexandru
Apostol, Alexandru Bufnila,
Ada-Marlen Chmilevschi,
Simona Haratau, Diana
Leonte, Simona Ostafe, Li-
viu Tauciuc, Iuliana Tilita,
Amir Yehia, Alexandra Zig-
man de la Departamentul
de Sociologie al Universit\-
]ii „Al. I. Cuza“.
Dup\ cum sus]in cura-
torii proiectului, C\t\lin
Gheorghe [i Cristian Nae,
„amplasarea Centrului Cul-
tural Francez `ntr-o zon\ re-
ziden]ial\ a Ia[ului influ-
en]eaz\ percep]ia ac]iunilor
sale [i, prin urmare, rapor-
tarea diferit\ a locuitorilor
din zone urbane mai `nde-
p\rtate, precum [i a autori-
t\]ilor locale, la propunerile
de participare cultural\ [i
integrare simbolic\ `n pro-
iecte programatice“.
Astfel, de[i sunt conec-
tate prin intermediul trans-
portului public cu punctul
imaginar al centrului cul-
tural-istoric al ora[ului,
zonele periferice se situeaz\
`n afara jocurilor culturale
locale, abandonate propri-
ilor versiuni ale gestion\rii
vie]ii publice [i supuse unei
automarginaliz\ri reflectate
la nivelul structur\rii imag-
inarului cultural `n func]ie
de aspectul ]esutului urban
[i frecventarea practicilor
cotidiene, dup\ cum a re-
marcat C\t\lin Gheorghe.
„Pun=nd `n discu]ie, pe
de o parte, problema depri-
vilegierii unor segmente de
public, iar pe de alta parte
problema iner]iei institu-
]iilor administrative locale
cu privire la extinderea des-
f\[ur\rii ac]iunilor cultu-
rale `n zone urbane margi-
nalizate cultural, acest pro-
iect inten]ioneaz\ at=t iden-
tificarea preferin]elor/ori-
ent\rilor/gusturilor «pe-
riferice» culturale ale oame-
nilor din diferite cartiere
ie[ene, care nu au acces di-
rect la programele centrelor
culturale, c=t [i atragerea
aten]iei autorit\]ilor locale
asupra `n]elegerii [i ra-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a AMENZI PENTRU PRI-
MARII CARE NU {I-AU IN-
VENTARIAT SURSELE DE
AP|: De la `nceputul acestei
luni inspectorii din cadrul
Inspec]iei Sanitare de Stat
(ISS) au demarat o serie de
controale la prim\riile din
jude] pentru verificarea mod-
ului `n care primarii au in-
ventariat sursele de ap\
potabil\ de pe teritoriul lo-
calit\]ilor arondate. „Din
cauza secetei din ce `n ce mai
accentuate, primarii aveau
obliga]ia de a `ntocmi o cata-
grafiere a surselor de ap\
potabil\ disponibile [i de so-
licita analize pentru a veri-
fica potabilitatea fiec\rei
surse. Au fost verificate nou\
prim\rii. {ase dintre acestea
au primit avertisment, iar
una a fost amendat\ cu
2.000 RON“, a declarat dr.
Maria D\nil\, inspector la
ISS. (O.B.)
port\rii culturale a unor
segmente izolate de popu-
la]ie urban\“, ar\tat C\-
t\lin Gheorghe.
Astfel, contribuabilii pot
oferi [i un alt gen de con-
tribu]ii, al\turi de realiza-
torii proiectului, `ntr-o `n-
cercare de restituire a ima-
ginii unei vie]i culturale mai
pu]in luate `n considerare.
Ca atare, arti[tii [i stu-
den]ii arhitec]i, jurnali[ti [i
sociologi implica]i `n proiect
vor realiza cadrul unei posi-
bile reconstituiri a decalaju-
lui dintre nevoile reale,
poten]ialul comunitar al in-
a CONECTAREA TUTU-
ROR {COLILOR LA INTERNET
COST| 60 DE MILIOANE DE
EURO: Ministrul Educa]iei
Cercet\rii [i Tineretului,
Cristian Adomni]ei, a decla-
rat c\ proiectul pentru conec-
tarea tuturor [colilor la inter-
net este evaluat la 60 de mil-
ioane de euro. Astfel, [colile
vor deveni mai atractive pen-
tru copii care abandoneaz\
studiul. Ministrul consider\
c\ pentru combaterea aban-
donului [colar trebuie sus]i-
nut\ [i o campanie de con[ti-
entizare a p\rin]ilor. Conec-
tarea [colilor la internet se
va face `n dou\ etape, `n
prima etap\ urm=nd a fi
conectate la internet [colile
aflate `n zone acoperite de
re]ele de comunica]ii, iar `n
cea de-a doua [colile aflate `n
zone `n care accesul la
re]elele de comunica]ii este
mai dificil de realizat. Fon-
durile pentru realizarea aces-
terven]iei „micro-culturale“
[i a[tept\rile „cvasi-cultu-
rale“ ale locuitorilor care
tr\iesc la periferiile mani-
fest\rilor „hiper-culturale“
ale centrului, au mai ar\tat
cei doi curatori, C\t\lin
Gheorghe [i Cristian Nae.
Expozi]ia va fi deschis\
`ntre 15-30 iunie la Centrul
Cultural Francez Ia[i, iar
textele critice, ancheta jur-
nalistic\, cercetarea socio-
logic\ [i interven]iile artis-
tice vor ap\rea sub forma
unei publica]ii la `nceputul
lunii iulie a acestui an.
(Oana R.)
tui proiect vor fi asigurate de
la bugetul de stat [i de la
Uniunea European\. (O.R.)
a PN}CD IA{I ~{I MUT|
SEDIUL: ~ntruc=t cl\direa `n
care func]ioneaz\ `n prezent
Partidul Na]ional }\r\nesc
din Ia[i a fost retrocedat\
c\tre mo[tenitorii vechilor
proprietari, reprezentan]ii
municipalit\]ii ie[ene au fost
pu[i `n situa]ia de a g\si noi
loca]ii pentru organiza]iile
care func]ioneaz\ `n imobilul
de pe Cuza Vod\, printre care
PN}CD sau Asocia]ia Vetera-
nilor de R\zboi. Dac\ pentru
PN}CD situa]ia a fost mai
simpl\, `ntruc=t s-a g\sit o
loca]ie pe aceea[i strad\, res-
tul organiza]iilor care func-
]ionau aici vor fi mutate pe
strada Ba[ot\, `n imobilul
unde mai func]ioneaz\ [i o
serie de organiza]ii neguver-
namentale. PN}CD se va
muta de pe Cuza Vod\ nr. 49
la Cuza Vod\ nr. 52. (S.D.)
ra]ii fiscale 2007 este actua-
lizat pentru a corespunde cu
noua legisla]ie `n vigoare de
la 1 ianuarie, fiecare factur\
emis\ cuprinzând num\rul
[i data emiterii, denumirea
[i codul de `nregistrare al
cump\r\torului sau benefi-
ciarului, valoarea
tranzac]iei [i taxa pe va-
loare ad\ugat\. (S.D.)
Problema
dezvolt\rii rurale,
dezb\tut\ la Ia[i
Ast\zi, conducerea Direc]iei
pentru Agricultur\ [i
Dezvoltare Rural\ (DADR)
Ia[i organizeaz\ o con-
sultare public\ pe tema
Planului Na]ional pentru
Dezvoltare Rural\ (PNDR)
potrivit prevederilor impuse
de Uniunea European\.
Scopul acestei reuniuni con-
sultative este de a asigura
informarea oamenilor de
afaceri, a organiza]iilor non-
guvernamentale, a firmelor
de consultan]\ [i a fermier-
ilor, asupra deciziilor luate
pentru dezvoltarea rurala [i
pentru `mbun\t\]irea
m\surilor conform nece-
sit\]ilor fiec\ruia. La se-
siunea de consult\ri au fost
invita]i s\ participe
reprezentan]i a nou\ judete,
precum Vaslui, Boto[ani sau
Covasna, care vor discuta
cele 8 m\suri cuprinse `n
PNDR. Prin Programul
Dezvolt\rii Rurale,
România va beneficia de 8
miliarde Euro pentru recon-
struc]ia mediului [i a
zonelor rurale, crearea de
parteneriate publice sau pri-
vate pentru diversificarea
economiei [i men]inerea pa-
trimoniului rural. (S.D.)
Ie[enii pot calcula
singuri taxa de
`nmatriculare
Persoanele care cump\r\
ma[ini la m=na a doua din
str\in\tate, pentru care tre-
buie s\ achite taxa de prim\
`nmatriculare, nu mai sunt
nevoite s\ se roage de
func]ionarele de la ghi[ee
pentru a afla care este cuan-
tumul taxei. {efii Fiscului
ie[ean s-au g=ndit s\ pun\
gratuit la dispozi]ia con-
tribuabililor un calculator,
unde au posibilitatea s\ `[i
calculeze singuri taxa. Pro-
gramul de calculator are o
serie de c=mpuri ce trebuie
completate de cel interesat,
iar apoi este afi[at\ au-
tomat taxa. ~ntruc=t nu
toat\ lumea st\p=ne[te
tehnica modern\, exist\ un
angajat al Finan]elor care
poate ajuta pe cei ce doresc
s\ `[i calculeze d\rile c\tre
stat pentru ma[ina
cump\rat\. (S.D.)
12 Joi, 14 iunie 2007
PE SCURT
Trei brig\zi rom=ne[ti
la meciurile din
Intertoto
Gheorghe Constantin, pre[edin-
tele Comisiei Centrale de
Arbitri, a anun]at c\ trei
brig\zi rom=ne[ti au fost dele-
gate la meciuri din cadrul
Cupei UEFA-Intertoto la fotbal.
Prima brigad\ este format\ din
Cristian Balaj, Cristian Nica [i
Zsolt Nagy, a doua echip\ are
componen]a Augustus
Constantin, Adrian Vidan,
Ionel Popa, iar cea de-a treia
este format\ din Sorin
Corpodean, Octavian {ovre,
Gheorghe Negoi]\. Nu au fost
anun]ate `nc\ meciurile la care
vor oficia.
Victorii rom=ne[ti
`n trurneele de tenis
din Europa
Juc\torul rom=n de tenis
Andrei Pavel s-a calificat `n tu-
rul doi al probei de simplu din
cadrul Turneului de la Halle,
dup\ victoria `n fa]a belgianu-
lui Oliver Rochus, `n dou\ se-
turi, cu scorul de 6-3, 7-6 (5).
Partida a durat 90 de minute.
Turneul de la Halle se
desf\[oar\ pe terenuri
acoperite cu iarb\, iar premiile
totale sunt de 680.250 euro. ~n
turul doi, Andrei Pavel `l are ca
adversar pe finlandezul Jarkko
Nieminen. Un alt rom=n din
circuitul ATP, Victor H\nescu
s-a calificat `n optimile de fi-
nal\ ale turneului de tenis de
85.000 de euro de la Lugano
(Elve]ia), dup\ victoria, `n
primul tur, `n fa]a elve]ianului
Dylan Sessagesimi, cu 6-2, 6-3.
Al doilea reprezentant al
Rom=niei la turneu, Victor
Crivoi, a fost eliminat de princi-
palul favorit, italianul Potito
Starace, `n dou\ seturi, cu 6-3,
6-1. Adversarul lui H\nescu `n
turul doi este chiar Potito
Starace. H\nescu [i Crivoi au
intrat pe tabloul principal al
competi]iei, dup\ parcurgerea
etapelor din calific\ri. La
Barcelona, rom=nca Edina
Gallovits s-a calificat `n turul
al doilea al turneului dotat cu
premii `n valoare de 145.000
dolari, dup\ victoria ob]inut\
`n fa]a spaniolei Virginia
Ruano Pascual, cu 4-6, 6-3, 6-4.
~n urm\toarea faz\ a
competi]iei, Gallovits va avea
ca adversar\ o alt\ juc\toare
din Spania, Lourdes
Dominguez Lino, favorita
num\rul 5, care a dispus `n
primul tur cu 6-2, 6-4 de ger-
mana Greta Arn.
Didier Drogba vrea
s\ lase Chelsea
pentru o echip\
din Spania sau Italia
Atacantul din Cote d’Ivoire al
echipei engleze de fotbal
Chelsea Londra, Didier Drogba,
a declarat pentru edi]ia de
mar]i a cotidianului „The Sun“
c\ va p\r\si gruparea lon-
donez\ dac\ aceasta nu va
avea „planuri ambi]ioase“, de-
clar=ndu-se „tentat de Spania
sau Italia“.
„Spania [i Italia m\ atrag mult,
de[i sunt `nc\ departe de a
spune adio echipei Chelsea.
Dar niciodat\ nu se [tie ce se
poate `nt=mpla“, a spus
Drogba. „Eu am 29 de ani [i
trebuie s\ m\ g=ndesc serios la
o ultim\ mare alegere pentru
cariera mea. Sunt tentat s\
descop\r [i alt\ lume [i s\ v\d
cum este fotbalul `n alt\ parte.
Cred c\ ar fi o mare decep]ie
pentru mine dac\ nu a[ putea
s\ joc pentru echipele la care
visez“, a ad\ugat juc\torul. ~n
noiembrie 2006, Drogba [i-a
prelungit p=n\ `n 2010 contrac-
tul cu clubul londonez.
Lansare spre Europa
Popicarii de la CFR Olimpia ACB Ia[i au ca obiectiv ocuparea
unui loc pe podium la turneul final [i implicit calificarea `ntr-o
cup\ european\, o premier\ pentru istoria clubului
de Dan
TEODORESCU
Pentru prima dat\ `n is-
toria sportului ie[ean, un
club din „dulcele t=rg“ g\z-
duie[te un turneu final (fi-
nal four) cu cele mai bune
echipe din ]ar\. Este vorba
de Clubul Sportiv CFR Ia[i,
care va g\zdui, de ast\zi [i
p=n\ duminic\, `n inter-
valul 14-17 iunie, `n pro-
pria aren\ din {os. Na]io-
nal\ nr. 7-9, turneul final al
Campionatului Na]ional de
Popice, la feminin [i mas-
culin. Ieri, la arena de po-
pice CFR Ia[i, conducerea
clubului ceferist ie[ean [i a
Federa]iei Rom=ne de Popi-
ce [i Bowling au organizat o
conferin]\ de pres\, `n care
s-a detaliat turneul final de
popice, cu primele dou\ zile
rezervate `ntrecerii femi-
nine [i cu ultimele dou\ zile
rezervate competi]iei mas-
culine, acolo unde forma]ia
CFR Olimpia ACB Ia[i
lupt\ [i ea pentru un loc pe
podium [i o participare `n
cupele europene. Progra-
Andone spune c\ CFR Cluj
are cel mai bun lot din Liga 1
Ioan Andone, noul antrenor
al echipei de fotbal CFR Cluj, a
declarat c\ are la dispozi]ie cel
mai bun lot din ]ar\. „Am avut
o discu]ie cu pre[edintele [i
p=n\ la data reunirii lotului
vom [ti lotul cu care o s\
pornim la drum. Eu sunt de
principiul conform c\ruia tre-
buie s\ v\d mai `nt=i juc\torul,
s\ fiu convins c\ fac un lucru
bun dac\ renun] la el ori s\-i
g\sesc poate o variant\ s\ joace
`n alt\ parte“. Andone a pre-
cizat c\ nu o s\ renun]e u[or la
fotbali[ti: „Mai bine s\-i
p\str\m, pentru c\ [ti]i c\ sunt
juc\tori care la unii antrenori
joac\, iar la al]ii nu, mai ales `n
perspectiva de a juca `n grupele
UEFA. S\ nu uit\m c\ avem
obiectiv c=[tigarea campionatu-
lui, deci avem nevoie de un lot
valoros [i numeros `n acela[i
SPORT
Poli l-a
a luat pe Kalai de la Jiul
Funda[ul central va avea un contract anual de 30.000 de euro
Negocierile purtate timp talii ale angajamentului doar 13.000 de euro, e o
de dou\ s\pt\m=ni de juc\torului. sum\ infim\ chiar [i pentru
pre[edintele lui Poli Ia[i,
Boca Sorin, cu patronul
„Sunt foarte bucuros c\
fac acest pas spre Poli Ia[i,
un juc\tor de liga a doua“, a
declarat Iosif Kalai, noul
Jiului Petro[ani, Alin Si- pentru c\ am mai lucrat cu juc\tor al Politehnicii Ia[i.
mota, s-au concretizat ieri antrenorul Ionu] Popa. ~mi Kalai s-a n\scut pe 1 ian-
prin transferul fotbalistului doream s\ vin la Ia[i, pen- uarie 1980 [i s-a transferat
Iosif Kalai `n Copou. tru c\ voi evolua `n Liga 1, la Jiul `n anul 2002, de la
~n v=rst\ de 27 de ani, iar Poli e o echip\ cu po- Inter Petrila. ~n sezonul re-
Kalai a semnat un contract ten]ial. E un pas `nainte
cent `ncheiat, funda[ul cen-
valabil pe trei ani cu Ia[ul, pentru mine [i sper ca `n tral a `mbr\cat tricoul alb-
urm=nd s\ `ncaseze un urm\torii ani s\ joc doar `n
negru `n 22 de meciuri, f\r\
salariu de 30.000 de euro pe prima lig\. Am discutat cu
an. s\ `nscrie vreun gol.
domnul Sdrobi[ (n.r. - ma- Fostul petro[\nean este
Pre[edintele Sorin Boca nager Jiul) [i i-am spus s\
s-a deplasat ieri la Petro- al doilea funda[ central a-
`mi dea un contract de
[ani pentru a parafa actele 30.000 de euro [i 15.000 la chizi]ionat de Poli `n a-
ceast\ var\, dup\ ce Cris-
de transfer, dar [i pentru a semn\tur\ pentru a r\-
pune la punct ultimele de- m=ne la Jiul. Mi-a promis tian Lucian Munteanu a
c\ `mi va oferi acest con- semnat, vineri, cu forma]ia
tract, dar nu a facut-o, ast- condus\ de Ionu] Popa.
Pre[edintele Sorin fel c\ sunt obligat s\ plec la Tehnicianul a declarat
Boca a reu[it, dup\ Poli Ia[i. A[ fi r\mas la Jiul c\ [i-l dore[te foarte mult
`ndelungi negocieri, cu cea mai mare pl\cere pe Kalai la echip\, pentru a
s\-l aduc\ la Poli pe dac\ primeam ace[ti bani, schimba sistemul de joc,
pentru c\ la Petro[ani urm=nd s\ adopte `n cam-
Iosif Kalai (medalion) m-am consacrat. Nu pot sta pionatul viitor o formul\ cu
de la Jiul Petro[ani aici pentru un contract de trei stoperi. (N.P.)
mul competi]iei de la Ia[i se ora 11.00 – Deschiderea
prezint\ astfel: festiv\ cu participarea fi-
SENIOARE: nalistelor
- 14 iunie (ast\zi): ora 11.30-14.30 – Semifi-
ora 10.30 – [edin]a nala 1: Inter Petrila – Rul-
tehnic\ mentul Bra[ov
ora 11.00 – Deschiderea ora 14.30-15.00 – Pauz\
festiv\ cu participarea fi- ora 15.00-18.00 – Semifi-
nalistelor nala 2: CFR Cluj & Indus-
ora 11.30-14.30 – Semifi- tria Sârmei Câmpia Turzii Popicarii de la CFR Olimpia ACB Ia[i
nala 1: Rapid Voin]a Bucu- – CFR Olimpia ACB Ia[i sper\ s\ joace `n cupele europene
re[ti – Conpet Petrolul 17 iunie (duminic\):
ora 9.00 – 12.00 – Finala `n sezonul urm\tor
Ploie[ti
ora 14.30-15.00 – Pauz\ mic\, locurile 3-4 (învinsele `nt=lnim multipla campi- o favorit\ pentru compe-
ora 15.00-18.00 – Semifi- din semifinale)
oan\ CFR Cluj, acolo unde ti]ia de la Ia[i, care ofer\
nala 2: Electromure[ Rom- ora 12.00 – 12.30 – sportivul Petru] Mih\lcioiu [anse egale pentru toate
Pauz\
gaz Tg. Mure[ – Petrolul a egalat recent recordul grup\rile sportive partici-
ora 12.30 – 15.30 -
B\icoi Finala mare, locurile 1-2 mondial, cu 694 popice do- pante. S\ c=[tige cel mai
- 15 iunie (m=ine): (înving\toarele din semifi- bor=te!“; bun!“. Nu `n ultimul r=nd,
ora 9.00 – 12.00 – Finala nale) - Radu Pipa (pre[edin- am consemnat [i declara]ia
mic\, locurile 3-4 (învinsele tele CS CFR Ia[i): „Vrem s\ oferit\ de directorul Direc-
ora 16.00 – Festivitatea
din semifinale) de premiere fim gazde ospitaliere pen- ]iei pentru Sport a Jude-
ora 12.00 – 12.30 – tru to]i participan]ii. Vrem, ]ului Ia[i, Ion Bucu, care a
~n tab\ra clubului ie[e-
Pauz\ an, am consemnat urm\to- de asemenea, ca echipa spus: „Constat\m c\ în
noastr\ s\ urce pe podium acest an lista echipelor par-
ora 12.30 – 15.30 - arele declara]ii:
Finala mare, locurile 1-2 - Costic\ Ciurdea (cel [i s\ ne calific\m `n cupele ticipante cuprinde nume
(înving\toarele din semifi- mai titrat lansator ie[ean): europene, ceea ce ar `n- sonore, în componen]a c\ro-
nale) „Eu nu pot s\ promit c\ semna cea mai bun\ perfor- ra sunt sportive [i sportivi
ora 16.00 – Festivitatea vom deveni campioni, dar man]\ din sportul ie[ean `n cu rezultate de vârf în toate
de premiere pot promite c\ vom face tot ultimii ani“. competi]iile interne [i in-
SENIORI: ce ne st\ `n putin]\ pentru ~n continuare, secretarul terna]ionale de popice. Le
- 16 iunie (sâmb\t\): a deveni campioni. Vom general al FR Popice [i dorim tuturor participan-
ora 10.30 – [edin]a avea meciuri foarte grele, Bowling, prof. Costin No- ]ilor mult succes [i mult\
inspira]ie!“.
tehnic\ mai ales c\ `n semifinale vac, a declarat: „Nu am nici
E oficial: Ceahl\ul Piatra Neam]
timp. Avem nevoie de minimum
r\m=ne `n Liga 1
doi juc\tori pe post pentru c\ Viorel Duru, pre[edintele Co- dorin]a de a depune un dosar de
nu po]i duce o b\t\lie pe trei misiei de licen]iere a Federa]iei ob]inere a licen]ei de Liga I, astfel
fronturi cu un lot restr=ns, pot Rom=ne de Fotbal, a declarat c\ c\, `n conformitate cu regulamen-
s\ apar\ suspend\ri, acci- echipa Ceahl\ul Piatra Neam] va tul `n vigoare, locul revine primei
dent\ri, ie[iri din form\, etc. juca [i `n sezonul viitor al Ligii I, echipe retrogradate din Liga I,
Atunci e[ti nevoit, ca antrenor, chiar dac\ s-a clasat pe un loc re-
Ceahl\ul Piatra Neam]“, a declarat
s\ schimbi. Lotul va fi de 25-26 trogradabil la finalul edi]iei trecute Duru. Oficialul FRF a precizat c\
de juc\tori, poate dup\ primul (15). Delta Tulcea, care a terminat regulamentul nu permite ca o for-
cantonament mai renun]\m la pe primul loc `n Seria I a ligii se- ma]ie din liga secund\, clasat\ pe
c=]iva dintre cei care sunt cunde, nu are drept de promovare, locul 3, spre exemplu (cazul
acum, poate vor mai reveni deoarece nu `ndepline[te cele 5 cri- Petrolului Ploie[ti `n seria I), s\
juc\tori la echip\, nu [tiu `nc\ terii de licen]iere cerute de regula-
promoveze `n locul Deltei Tulcea,
exact acest lucru“. ment. „Au existat dou\ perioade de
acordare a licen]elor, pentru se- iar dac\ nem]enii nu ar fi dorit s\
~n privin]a echipei din Cluj- r\m=n\ `n Liga I, atunci aceast\
Napoca, Andone a men]ionat: zonul viitor, `ntre 31 martie [i 31
mai pentru cele 18 echipe din Liga [ans\ ar fi revenit urm\toarei
„Avem un lot bun, `n opinia mea clasate, FC Na]ional - locul 16.
cel mai bun din ]ar\. Am trans- I, `ntre 31 martie [i 15 iunie pentru
primele echipele de Liga a II-a. Mircea Sandu, pre[edintele FRF, a
ferat juc\tori valoro[i. Urmeaz\
acum, ca `mpreun\ cu conduce- Ini]ial s-a luat `n calcul primele afirmat c\ moral [i corect ar fi fost
rea clubului, s\ alc\tuim o echi- cinci clasate `n fiecare serie a Ligii ca Delta Tulcea s\ joace `n Liga I,
p\, s\-i punem `n valoare. La secunde dup\ tur, iar Delta Tulcea dar regulamentul nu permite acest
anul se va vedea dac\ am f\cut nu se afla printre acestea. Tulcenii lucru, deoarece tulcenii nu `ndepli-
bine sau nu aceast\ treab\“. nu [i-au exprimat nici dup\ aceea nesc condi]iile.
 POR}IA DE S|N|TATE Joi, 14 iunie 2007 13
minele D, K, oligoele-

Vitamina D, strict necesar\ mente - crom, zinc [i

seleniu -, minerale -
calciu [i fosfor).
SFATUL ZILEI
Alimente indicate
`n alimenta]ie la toate v=rstele
Alimentele cu un
aport considerabil de
vitamina D sunt: un- `n migren\ [i
Caren]a de vitamina
tura de pe[te, carnea
de pe[te, ficatul de oboseal\ cronic\
Este binecunoscut\ contribu]ia ei, doar 10-15% din calciul [i D se manifest\ [i la vit\, g\lbenu[ul de ou. Migrena este resim]it\ ca o
v=rste `naintate, chiar La copil este mult mai durere intens\ de cap care poate
esen]ial\ a vitaminei D `n fosforul con]inut `n alimente mult mai frecvent de- u[or s\ aduci necesa- dura de la 4 p=n\ la 72 de ore, cu
metabolismul mineralelor [i al este utilizat, ceea ce perturb\ c=t s-a estimat p=n\ `n rul de vitamina D prin- posibilitatea de a recidiva. Exper]ii
prezent. Sunt afecta]i tr-un aliment pl\cut [i sus]in c\ alimenta]ia are uneori un
]esutului osos. Vitamina D echilibrul dintre fosfor [i `n special v=rstnicii dorit de acesta dec=t cuv=nt important de spus `n a-
este absolut necesar\ pentru calciu [i duce la oase moi, care stau acas\, cei din s\-i dai pic\turile de tacurile cauzate de migrene.
azilele de b\tr=ni [i vitamina D at=t de A[adar, adopta]i o alimenta]ie adec-
absorb]ia calciului `n intestine insuficient mineralizate, din spitalele de boli necesare s\n\t\]ii lui. vat\ pentru a reduce aceste atacuri
deranjante. De aceea, este bine s\
[i fixarea lui `n oase. ~n lipsa deformate [i fragile. cronice. O manifestare De aceea, este reco-
consuma]i din abunden]\ carne de
pu]in cunoscut\ a defi- mandabil s\ `mbog\-
pe[te (somon, ton, sardine, hering,
cien]ei de vitamina D ]im supa de zarzavat macrou). Ce trebuie s\ elimina]i din
faptul c\ vitamina D hitismul, o maladie a la v=rstnic este sl\bici- cu unt [i s\ le d\m
are un rol fiziologic scheletului care se ma- alimenta]ie dac\ ave]i migrene:
de dr. Livia unea muscular\. copiilor iaurturi forti- - ciocolat\;
mult mai complex de- nifest\ prin deform\ri Exist\ studii care fiate cu vitamina D.
P|DURE c=t cre[terea [i minera- - br=nz\ cu mucegai;
ireversibile ale oaselor, arat\ c\ mai mult de o Alimenta]ia s\n\- - sosurile fermentate;
lizarea oaselor. cel mai adesea la ni- treime dintre persoa- toas\ [i ra]ional\ tre- - vinul ro[u;
Cercet\ri recente a- velul toracelui (torace
rat\ c\ vitamina D es- nele cu v=rste peste 65 buie completat\ obli- - sm=nt=na;
Cum se manifest\ evazat), bra]elor [i pi- de ani sufer\ o c\dere gatoriu cu mi[care `n - hering afumat;
te prezent\ `n majori- cioarelor (deformate `n `n fiecare an, princi- aer liber minimum o - sare;
tatea celulelor din cor- caren]a O sau `n X). Deform\- palul factor de risc fi- or\ pe zi. - excesul de gr\simi saturate.
pul uman, av=nd efect de vitamina D rile osoase atrag dup\ Eficien]a expunerii Cu to]ii resim]im oboseala uneori,
de poten]are a cre[terii ind sl\biciunea muscu-
ele tulbur\ri de postu- lar\. Tratamentul hi- la soare este afectat\ `ns\ dac\ aceast\ stare este persis-
[i diferen]ierii multor La copil, forma cla- r\, dificultate la mers, de poluare, iar lipsa tent\, organismul `ncearc\ s\ v\
povitaminozei la v=rst-
tipuri de celule. Aceste sic\ a deficien]ei de vi- capacitate redus\ de nic reduce inciden]a expunerii la soare este avertizeze c\ trebuie s\ v\ schimba]i
descoperiri sugereaz\ tamina D este ra- efort. Rahitismul nu c\derilor [i a fractu- unul din principalii stilul de via]\ sau c\ v-a]i putea con-
este doar o boal\ a pri- rilor, amelior=nd o im- factori de risc `n afec- frunta cu o problem\ de s\n\tate.
mei copil\rii. Exist\ portant\ problem\ de ]iunile cauzate de ca- Oboseala este mai degrab\ un
cazuri de rahitism a- s\n\tate public\. ren]a de vitamina D. simptom dec=t o boal\, cu toate c\
p\rut la pubertate, pe- ~n cazul `n care in- are caracter cronic. Prevalen]a la fe-
rioada de cre[tere [i vestiga]iile medicale mei este de dou\ ori mai mare.
transformare intens\ a Alimenta]ie corect\ dovedesc caren]\ de vi- Grupa de v=rste se situeaz\ `ntre 25-
[i expunere 45 ani, de[i se descriu cazuri [i `n
copilului. tamina D, aceasta va fi copil\rie sau la v=rsta a treia. Pentru
La adult, deficien]a moderat\ la soare administrat\ `n doza c\ nu se cunosc exact cauzele afec]iu-
de vitamina D poate zilnic\ recomandat\ nii, aceasta nu poate fi prevenit\ [i
duce la osteomalacie Alimenta]ia echili- de c\tre medicul spe- nici nu exist\ un tratament specific.
(deformarea oaselor) brat\ trebuie s\ res- cialist pentru fiecare Totu[i, prin `mbun\t\]irea mo-
sau `n unele cazuri la pecte toate principiile caz `n parte. dului de alimentare, organismul `[i
osteoporoz\ (oase cu nutritive bazate pe recap\t\ for]ele [i lupt\ `mpotriva
densitate sc\zut\, fra- macronutrien]i (lipide, * Dr. Livia P\dure este simptomelor oboselii cronice. A[a-
specialist `n cadrul Clinicii de
gile, predispuse la frac- proteine, glucide) [i Geriatrie Gerontologie, dar, consuma]i din abunden]\:
turi). micronutrien]i (vita- Spitalul Universitar CFR Ia[i - usturoi [i ceap\;
- ulei de m\sline extravirgin;
naba, urmase timp de 12 ani un
- carne de pe[te (ton, somon, her-
Gemene n\scute de c\tre dou\ mame diferite tratament de fertilitate. ing, macrou);
- oleaginoase;
~n momentul `n care medicii
a Premier\ `n Statele Unite, unde, la finele s\pt\m=nii trecute, dou\ gemene au au observat c\ va avea gemeni, - condimente care stimuleaz\ di-
gestia: ghimbir, piper, scor]i[oar\,
fost n\scute la doar c=teva minute distan]\ - de c\tre dou\ mame diferite a aceasta nu a a vrut s\ renun]e la
nici una dintre fete [i a reu[it s\ chimen, rozmarin, curry.
Seam\n\ foarte bine, s-au ovule s-au format gemenele, c\ troalele prenatale, iar na[terea g\seasc\ o mam\-purt\tor. ~n schimb, dac\ v\ confrunta]i cu
n\scut la doar c=teva minute este prea riscant s\ nasc\ le-a g\sit pe am=ndou\ `n Nu este `ns\ primul caz de oboseala cronic\ trebuie s\ elimina]i
diferen]\ [i sunt gemene. gemeni. ~n aceast\ situa]ie, ovu- aceea[i clinic\. gemeni n\scu]i de mame diferite din alimenta]ie dulciurile, produsele
Lauren [i Hannah Bernaba au lul fecundat al uneia dintre Aici, mama biologic\ a geme- din lume. f\inoase, b\uturile carbogazoase,
fost `ns\ n\scute de dou\ mame gemene a fost implantat unei nelor a n\scut prin cezarian\, Primii asemenea gemeni s-au cafeaua, b\uturile cu cofein\, ceaiul
diferite. {i asta pentru c\ alte femei, care n\scuse deja 6 iar la doar c=teva minute a n\s- n\scut anul trecut tot `n Statele negru [i gr\simile saturate. (sursa:
medicii i-au zis mamei adev\- copii. Cele dou\ femei au fost cut [i mama-purt\tor a celeilalte Unite, `ns\ la o diferen]\ de www.topsanatate.ro)
rate, adic\ celei din ale c\rei apoi `mpreun\ la toate con- feti]e. Mama feti]elor, Amy Ber- c=teva zile. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 14 iunie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 A
Actualitatea Actualitatea Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 5 6 7 1 8 3 7
4 8 1 9 3 7 5 6 2
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

6 2 7 1 8 5 9 3 4 9 3 6 2 9 3 6
5 9 3 6 2 4 1 7 8
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 9 6 5 8 4 1 3 2 7 Aritmogriful este un gen enigmistic
de la 1 la 9. Jocul a fost 2 7 8 3 5 9 6 4 1 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 1 10 3 7 11
lansat [i pe Internet [i s-a 1 3 4 2 7 6 8 9 5 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 3 5 2 7 6 8 4 1 9 totdeauna aceea[i cifr\.
tele Unite, Noua Zeeland\
[i Croa]ia, iar `n Marea
8 1 6 4 9 2 7 5 3 Careurile sunt `ntocmite 4 12 1 4 8 3 7
7 4 9 5 1 3 2 8 6 de dl. Valentin PAS|RE
Britanie este deja consi-
derat un fenomen. Com-
pleta]i careul de 81 de 8 2 3 P H P L F B
13 14 1 15 10
p\tr\]ele cu cifre cuprinse
Rezolvarea careului din

`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t U I E R U E E I

nici o cifr\ s\ nu apar\ de 13 11 14 3 8 10 3
num\rul de ieri

dou\ ori pe acela[i r=nd 4 2 3 5 S E B O M V R S

sau pe aceea[i coloan\. 3 6 5 7 A T R I F I L I E B
Grila este `mp\r]it\ `n N A O A N A C R
5 8 1
nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\ p\tr\]ele,
iar fiecare careu trebuie 9 6 5 4
I T N N A V I I B
C I I I R C
s\ con]in\ cifrele de la 1 5 9 4 2 Pornind de la numele Sf. Prooroc ... (†840), `n Calendarul Ortodox, de
la 9, la fel, o singur\ I C T O E A
ast\zi, 14 iunie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus
dat\. (Solu]ia I S [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine )
n u m \ r u l d e m=ine) 1 8 3

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 11:00 C\l\torie dinspre centrul 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Clona (r)
07:30 TeleMatinal 07:30 Spellbinder: O lume nou\ P\m=ntului (r) Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
10:00 Gr\dini de vis 08:00 Micu]a Zorro 12:00 Jurnal cultural (r) 07:00 Diminea]a devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Gitanas
10:30 Doctor Becker (comedie, 08:50 Secretele arheologiei 13:00 Atlas (r) Cu: Cioran, Capatos 10:15 Apropo TV (r) 11:15 Inocen]\ furat\
Cu: Ted Danson) 09:20 Jurnalul Euronews 14:00 Dialoguri despre altadat\ (r) 09:00 ~n gura presei (r) 11:15 La bloc (r) 13:30 Prizoniera
11:00 Ne vedem la TVR! 09:35 S\ vorbim despre cinema (r) 14:30 Meste[ugul ]esutului la do- 10:00 Concurs interactiv 11:45 Meseria[ii (r, comedie) 14:30 Iubire ca `n filme (r, dram\,
12:00 Ochiul magic (r) 10:10 Secretul din Sahara (IV) goni 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela 12:15 Emmerdale - Afaceri de Cu: Adela Popescu, Dan
12:50 Integrame... (aventuri) 16:00 Fluviul Nil [i fratele s\u Anderson, Molly Culver, familie (dram\, Cu: Bordeianu, Carmen
13:00 Damon 11:50 Descoper\ rom=nii geam\n Natalie Raitano) Elisabeth Estensen) T\nase, C\t\lina Musta]\)
13:30 Club Disney 12:00 Replay 17:00 Art.ro (r) 12:00 Vocea inimii (r) 15:20 Re]eta de Acas\
13:00 {tirile PRO TV
14:00 Jurnalul TVR 12:30 Poirot (r) 17:55 Muzica - Opere complete (r) Cu: Ioan Isaiu, Maria 15:30 R\zbunarea Victoriei
13:30 Z=mbi]i, v\ rog
15:00 Teleshopping 13:30 ABC... de ce? 19:00 Minorit\]i Dinulescu, Toma D\nil\ 17:30 Pove[tiri adev\rate
14:00 Insecte uciga[e Vremea de Acas\
15:30 Akzente 14:00 Teleshopping 19:30 La por]ile ceriului (r) 13:00 Observator
(ac]iune, Cu: John Corbett, Cu: Ioana Maria Moldovan,
17:00 Jurnalul TVR 14:30 Tribuna partidelor... 20:00 ~napoi la argument Cu: Simona Gherghe Josie Bissett) Drago[ St\nescu
17:15 Careu de doamne 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 20:45 Teatru (r) 13:45 Opt reguli simple 16:00 T=n\r [i nelini[tit 18:30 Betty cea ur=t\
18:00 Dis-de-sear\ 16:00 Jurnalul TVR 22:00 Art\ [i stil 14:30 Ziua judec\]ii 17:00 {tirile PRO TV 19:30 Tequila cu suflet de femeie
18:45 Extragerile Joker; Loto 5/40 16:20 Descoper\ rom=nii 22:30 Jurnal cultural 16:00 Observator
23:00 Duhovnicul de la miezul
17:45 ~n pr\pastia disper\rii 20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
19:00 Jurnalul TVR 16:30 Autostrada TVR Cu: Simona Gherghe
nop]ii (dram\, Cu: Kelly Rowan, Cu: Adela Popescu, Dan
20:20 Cavalerul Pardaillan 18:00 Jurnal regional 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Shawn Doyle, Tegan Moss)
00:00 Longitudine (p. I, r) Bordeianu, Carmen
(aventuri, Cu: Gérard Bar- 18:35 Poirot Cu: C. Andrei T\nase, C\t\lina Musta]\)
ray, Gianna Maria Canale) (dram\, Cu: Jeremy Irons, 18:50 {tirile PRO TV
19:30 O lume nou\ 19:00 Observator 21:30 Zorro
Henri de Guise dore[te cu ori- Michael Gambon, Gemma 20:30 Nostradamus
20:00 Arena leilor Cu: Sandra Stoicescu, 22:30 Pove[tiri de noapte
ce pre] s\ ob]in\ mult r=vnita Jones, Nigel Davenport) Lucian M`ndru]\ (ac]iune, Cu: Rob Estes,
coroan\ a Fran]ei. F\r\ s\ `[i Cu: Corina Sechere[ ~n secolul al XVIII-lea, ceasor- Joely Fisher, Fintan Cu: Cabral, Mircea Solcanu
dea seama de repercusiuni, el 21:00 Ora de [tiri nicarul John Harrison a pus la 20:30 Test de fidelitate 23:00 Clona
comite, `ns\, o gre[eal\ de McKeown, David Millbern)
22:10 El [i ea (partea a VII-a) punct un instrument Cu: Ionu] Ad\sc\li]ei Michael Nostrand este un de- 00:00 Prizoniera (r)
neiertat: o r\pe[te pe femeia asem\n\tor unui ceas, care,
la care ]ine cavalerul Par- (poli]ist, Cu: Vittoria 21:45 Bahmu]eanu [i Prigoan\ - tectiv de la FBI care inves- 01:00 Pove[tiri adev\rate (r)
instalat la bordul navelor Povestea continu\ tigheaz\ mai multe crime [i
daillan. Acesta, prin puterea Belvedere, Rodolfo aflate pe mare, putea deter- 02:00 Iubire ca `n filme (r)
de care dispune, distruge pla- Corsato, Enrico Mutti) 23:00 Observator care este asistat de colega lui,
nurile lui Henri, `i risipe[te mina longitudinea. Povestea Lucy Hudson. Lucy nu este un (dram\, Cu: Adela
dorin]a de a avea coroana [i `i 00:00 Replay. Legendele fotbalului inventatorului care a dus o 00:00 Crima din Beverly Hills agent oarecare, ea fiind [i Popescu, Dan Bordeianu,
rom=nesc (r) lupt\ uria[\ pentru (ultima parte)
face via]a un co[mar.
recunoa[terea inven]iei sale se clarv\z\toare, motiv pentru Carmen T\nase) a
22:00 Atunci [i acum: C=inii co- 00:30 Colec]ionarul de suflete `mplete[te cu aceea a lui (dram\, Cu: Beverly care a fost angajat\. Cercet\-
munitari 01:30 Aleea miracolelor (r) Rupert Gould, ofi]er de D’Angelo, Edward James rile lor ajung la un suspect,
care se dovede[te a fi un
22:45 Jurnalul TVR (dram\, Cu: Salma Hayek, marin\, care a descoperit cea- Olmos, Damian Chapa)
c\l\tor prin timp. Acesta vine
Legend\:
23:15 Garantat 100% Ernesto Gomez Cruz) surile lui Harrison. 02:00 Concurs interactiv din secolul al XV-lea [i omoar\
Cu: Nae Caranfil 04:00 Secretul din Sahara (III, r) 01:40 Jurnal cultural (r) 03:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (r) persoane din diferite secole... [tiri
00:10 Barbarella (aventuri) 01:55 Art.ro (r) Cu: C. Andrei 22:15 La bloc (comedie) film artistic
(aventuri, Cu: Jane Fonda) a 05:30 Mesager a 02:45 Spectacol de oper\ (r) a 05:00 Vivere a 23:00 Meseria[ii (comedie) a
 TIMP LIBER Joi, 14 iunie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
VÂNZ|RI Teatrul Na]ional Ia[i
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61 m.p., `n La Teatrul „Luceaf\rul“
Pa[cani, zona G\rii. Detalii la num\rul de telefon 0723.360.427. Duminic\, 17 iunie, ora 19.00:
„Slug\ la doi st\p=ni“ de Carlo
V=nd var vechi (past\) bun pentru pictur\. Rela]ii la numerele de
Goldoni, regia: Nikolov Perveli Vili,
telefon 724.172, 0741.344.294. scenografia: Nicolai Mih\il\;
La Sala Studio „Teofil V=lcu“
V=nd Opel Calibra. Pre]: 3.500E. Rela]ii la telefon 0742.550392.
Ast\zi, 14 iunie, ora 18.00:
„Scara pisicii“ de Katalin Thuroczy.
Regia: Irina Popescu Boieru, Sce-
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, nografia: Marfa Axenti;
comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea,
ideal pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404.
M=ine, 15 iunie, ora 18.00: „Via-
]a mea sexual\“ de Cornel George
Popa. Regia: Cornel George Popa,
CUMP|R|RI scenografia: Rodica Arghir.

Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii.

Rela]ii la num\rul de telefon 0727.772.685. Rog seriozitate!

DECESE
Familia preot Nicolae [i prof. Cristina Dasc\lu anun]\ cu
durere trecerea la cele ve[nice a scumpei mame ADELA
UN}ANU. Trupul ne`nsufle]it este depus la Biserica Talpalari -
Ia[i, unde va avea loc slujba de `nmorm=ntare, ast\zi, 14
iunie a.c., orele 12.00. ~nhumarea se va face la Cimitirul
„Eternitatea“. Ve[nica ei pomenire!

CONDOLEAN}E
Angaja]ii ICM Trinitas sunt al\turi de p\rintele consilier Nicolae Filarmonica de Stat
Dasc\lu la suferin]a cauzat\ de trecerea la cele ve[nice a mamei „Moldova“ Ia[i
soacre. Ve[nica ei pomenire!
M=ine, 15 iunie, ora 19.00: Con-
cert simfonic, dirijor: Alexandru
Colectivul Inspectoratului {colar Jude]ean Ia[i este al\turi de Lascae, solist: Marin Cazacu, vio-
doamna inspector - prof. Cristina Dasc\lu la marea durere pricinuit\ loncel.
de pierderea mamei, ADELA HU}ANU, [i transmite sincere condolean]e
[i profund\ compasiune pentru familia `ndoliat\. Dumnezeu s\
odihneasc\ `n pace sufletul ei bun. Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
Ast\zi, 14 iunie, ora 18.00:
Salonul muzical la Casa Pogor.
Colectivul publica]iilor „Lumina“, cu sincere regrete, este RECITAL P. I. CEAIKOVSKI, ro-
solidar cu p\rintele consilier Nicolae Dasc\lu, `n suferin]a man]e interpretate de sopranele
provocat\ de trecerea `n ve[nicie a mamei soacre. Alice Andreea Maftei [i Diana
Pomenirea ei s\ fie din neam `n neam!
Bucur. La pian: Ionela Butu.
Particip\ actorul Octavian
ANGAJ|RI Jighirgiu de la Teatrul Na]ional
„Vasile Alecsandri“ Ia[i.
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
Institutul Cultural-Misionar Trinitas
Libr\riile Trinitas din Ia[i T=rgul de Ceramic\ Rom=neasc\
angajeaz\ „Cucuteni 5000“ - Parcul Copou
MERCEOLOG la Libr\ria Trinitas „Cuv=ntul Vie]ii“. 15-17 iunie - Parcul Copou:
Cerin]e: minim studii medii [i cuno[tin]e teologice de baz\.
CV-urile sunt a[teptate la sediul Libr\riilor Trinitas din Ia[i,
Aproape 100 de me[teri populari
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 sau la fax 0232/259.589. vor prezenta ceramic\ tradi]ional\
rom=neasc\, precum [i alte me[te-
[uguri tradi]ionale.
Muzeul Literaturii Române Ia[i
Ast\zi, 14 - m=ine, 15 iunie:
Zilele „Mihai Eminescu“ [i Noap-
tea Muzeului „M. Eminescu“
Din program:
Ast\zi, 14 iunie, orele 10.00-
19.00: Serb\ri [colare [i omagiale cu
participarea elevilor din [colile
ie[ene: Colegiul „C. Negruzzi“, clasa
I B (`nv. Geta Bâzdâg\) [i Gr\dini]a
nr. 8 (educator: Lucre]ia Ro[u)
M=ine, 15 iunie, orele 10.00-
13.00 - Audi]ii muzicale [i din fono-
teca de aur,
orele 13.00 - 17.00 - „Eminescu `n
lectura… dumneavoastr\!“ (vizita-
torii sunt invita]i s\ recite sau s\
citeasc\ versuri eminesciene).
Particip\: cenaclul „Iulia Hasdeu“
al {colii „B. P. Hasdeu“, clasele a V-
a - a VIII-a (`ndrum\tori: prof. Iulia
Olinici, prof. Adina Durbac\), {coa-
la „D. D. P\tr\[canu“ (`ndrum\tori:
`nv. Felicia [i Ion Iacobache).
orele 17.00 - 24.00 - NOAPTEA
MUZEULUI „MIHAI EMINESCU“
orele 17.30 - Recital extraordi-
nar CONSTANTIN FLORESCU;
orele 19.00 - CUV~NT {I CU-
LOARE - Vernisajul expozi]iei de
art\ VIORICA BOTEZATU. Pre-
zint\: Ioana Co[ereanu. Invitat de
onoare: GLORIA L|C|TU{U.
orele 20.00 - 24.00 - vizitarea
muzeului, audi]ii muzicale. Intra-
rea liber\ !
Iunie - iulie: Muzeul Literaturii
Rom=ne `n colaborare cu Muzeul
Obiceiurilor Populare din Bucovina
organizeaz\, `n Galeriile de art\
„Pod Pogor-fiul, Expozi]ia „Frag-
mente“ (sculptur\ [i grafic\ digi-
tal\) de Geo Goidaci (München).
Program de vizitare: Mar]i - du-
minic\ - 10.00-17.00. a
 CM
YK

16 Joi, 14 iunie 2007 CALEA PELERINULUI

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la pelerinaje externe

Cetatea etern\ `n epoca modern\ (I)

`n Pia]a Charles de Gaulle, zint\ provinciile Italiei, cu
din jurul Arcului de Triumf, Roma la mijloc. Concep]ia ge-
~n cea de-a treia zi a c\l\toriei noastre prin pornesc 12 str\zi [i bulevarde neral\ a complexului [i modul
Roma v\ invit\m s\ face]i cuno[tin]\ nu `n form\ de stea. cum sunt a[ezate `nclinat `n
fa]a statuii regelui sugereaz\
numai cu fenomenala concentra]ie de istorie, Grandiosul monument mul]umirea locuitorilor pro-
vinciilor Piemontului, Lom-
legende [i monumente, ci [i cu via]a de zi cu al lui Victor Emanuel II bardiei, Toscanei, Vene]iei, a
zi a italienilor `n Roma contemporan\. Ne Regatului Neapole [i a celor
Roma modern\ [i contem- dou\ Sicilii pentru reu[ita
continu\m, a[adar, c\l\toria prin pie]ele poran\ se mândre[te `n pri- unific\rii sub stindardul Ma-
mul rând cu complexul statu- mei Roma. Despre statuia
moderne ale ora[ului, prin magazine, prin ar din aceast\ pia]\, dominat propriu-zis\ a regelui, profi-
lat\ pe fundal, e de men]ionat
barurile tipic italiene, prin muzee [i parcuri [i de statuia ecvestr\ a lui
Victor Emanuel II, regele c\ latura din spate a grupului
ne r\corim cu o `nghe]at\ savurat\ lâng\ Piemontului care, ajutat de statuar are o l\]ime de 200 de
metri [i este format\ din dou\ Cine arunc\ un ban `n F=nt=na Trevi
ministrul s\u Cavour, a `nce-
fântânile Romei, unice `n lume. put, `n anul 1866, unificarea etaje de colonade de marmur\ va revedea Roma
Italiei. Grandiosul monument alb\ având la capete dou\
al lui Victor Emanuel II este turnuri cu cupole `n stil ro- ilor case de mod\ pot fi `ntâl- se din toate regiunile agricole
Am g\sit pân\ acum la Ro- modern\. La multe dintre a- considerat ca Altar al Patriei, man. Pe vârful fiec\rui turn nite mai ale `n arealul cuprins ale Italiei. Cei care doresc s\
ma o bog\]ie incredibil\ de co- cestea e de admirat mai mult `ntrucât aici este amenajat se afl\ câte un car roman tras `ntre Piazza di Spagna, Via plece acas\ cu suveniruri tre-
mori arheologice, arhitectura- tehnica decât arta. Este cazul „Mormântul soldatului necu- de patru cai, cu o statuie a u- del Corso [i Via dei Condotti. buie s\ [tie c\ acestea se g\-
le [i artistice datând din tim- G\rii centrale, Aeroportului noscut“, simbol al eroilor ita- nei zeit\]i ce reprezint\ Li- Pe aceasta din urm\ g\sim sesc peste tot, nu e nevoie s\
pul etruscilor [i romanilor „Leonardo da Vinci“, metrou- bertatea [i Unitatea. Toate a- magazinele Gucci - la nr. 8; cau]i o anumit\ zon\ a ora[u-
lieni c\zu]i `n Primul R\zboi
pân\ ast\zi: morminte etrus- lui care leag\ Gara central\ cestea sunt din bronz negru, Valentino - la nr. 13; Armani - lui. Totu[i, se pare c\ oferta
Mondial. {i la acest complex, `n contrast puternic cu albul
ce, biserici de la `nceputurile de plaja de la Ostia, de pe ]\r- aproape totul este din mar- la nr. 77 - Prada la nr. 92. De- lor este mai abundent\ `n zo-
cre[tinismului, turnuri medi- mul M\rii Mediterane. Pa- colonadelor. sigur, sunt loca]ii pentru tu- na Vaticanului, ceea ce face ca
mur\ alb\ de Carrara: scara
evale, palate renascentiste, latul preziden]ial Quirinale se principal\ ce duce sus, spre ri[tii cu multe mii de euro `n [i pre]ul acestora s\ fie aici
eviden]iaz\ `n mod deosebit, buzunare sau pe carduri. Pen- mai redus. De men]ionat c\ `n
bazilici baroce.
`ntrucât aici pot fi admirate [i
Altarul Patriei, statuetele, Shopping la Roma tru `mbr\c\minte casual, mai zona pie]ei Navona se g\sesc
fântânile, colonadele [i cele-
tehnologia constructiv\, dar lalte decoruri. Fântânile din ~n ceea ce prive[te cump\- ieftin\ [i de toat\ ziua, vom obiecte de ceramic\ de foarte
~n Pia]a Vene]ia [i arta. Centrul contemporan dreapta [i din stânga sc\rilor r\turile, Milano de]ine `ntâie- merge pe str\zile Via del Cor- bun\ calitate. ~n sfâr[it, a-
al Romei este reprezentat simbolizeaz\ cele dou\ m\ri - so, Via Nazionale sau Via del fl=ndu-ne `ntr-un „muzeu al
Al\turi `ns\ de construc]ii- tate `ntre metropolele Italiei.
`ns\ de Pia]a Vene]iei, locul Governo Vecchio. Cât prive[te antichit\]ii“, amatorii de anti-
le antice [i de cele ale Rena[- Tirenian\ [i Adriatic\ -, iar Totu[i, [i la Roma vizitatorul
de unde pleac\ [ase str\zi im- magazinele alimentare, cen- chit\]i vor face afaceri bune
terii, la loc de cinste stau [i portante [i bulevarde `n [ase cele patru statui semnific\ g\se[te tot ce `i pofte[te ini-
Dreptul, Sacrificiul, Unirea [i ma, de la suveniruri pân\ la trul Romei este plin de tot fe- vizitând [i cump\rând din
cl\dirile construite `n epoca direc]ii, precum la Paris unde, lul de market-uri `n care se magazinele situate pe str\zile
For]a. Alte grupuri de statui, costume b\rb\te[ti [i rochii
amplasate `n partea de jos a ale creatorilor renumi]i. De comercializeaz\ produse adu- Coronari [i Babuino. a
~nlâlnire la postamentului statuii, repre- pild\, reprezentan]ele mar-
fântânile Romei ~n Pia]a Quirinale

Columna - far Altarul Patriei - l\ca[ul de veci

pentru toate al eroilor italieni
drumurile care
duc la Roma

z DESCOPERIND SPIRITUALITATEA APUSEAN|: z ROADE ALE CREDIN}EI ~N SF. MUNTE ATHOS

Bizan] [i Rena[tere `n Italia
a 11 zile `n perioadele: 22 iulie - 1 august
a 11 zile / 10 nop]i `n perioada: 25 iunie - 5 iulie 2 - 12 septembrie
11 - 21 noiembrie
a Pre]: 450 euro + 218 RON
a Pre]: 285 euro + 275 RON
Trasee [i obiective incluse `n Program:
Viena (Catedrala Sf. {tefan, Centrul Istoric, Palatul Imperial,
Prim\ria, Parlamentul; Vene]ia (Pia]a San Marco, Bazilica San Marco, Programul pelerinajului cuprinde:
Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul is- Vizitarea ora[ului Salonic (Thessaloniki), Biserica Sf. M. Mc. Dimitrie
toric al Vene]iei); Floren]a (Domul cu Cupola, Palazzo Vecchio, Galeriile cu moa[tele acestuia [i ale Sf. Anisia, Catedrala mitropolitan\ cu moa[-
de Arta, Palazzo Pitti, Ponte Vecchio, Biserica Santa-Croce: mormintele tele Sf. Grigorie Palama, Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE ATHOS La restaurant, `ntr-o sear\ de var\
lui Galileo Galilei, Michelangelo, Rossini); Pisa (Domul din Pisa, Pia]a cu m\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xeropotamou, Kutlumusiu,
Rosacrucienilor); Roma: SS Cosma e Damiano, Forum Romanum, Fori Vatoped, Pantokrator, Stavronikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\,
Imperiali, Columna lui Traian, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte Schitul Prodromu; Nea Kallikratia.
(Baptisterium), S. Giovanni in Laterano, S. Croce `n Gerusalemme,
Trastevere (S. Maria in Trastevere, S. Crisogono, S. Cecilia); Isola
Tiberina (S. Bartolomeo); Ghetto; Capitol; S. Pudenziana; S.M. Maggiore; Servicii incluse `n pre]: transport cu microbuz; caz\ri la
S. Prassede; S. Martino ai Monti; S. Pietro in Vincoli; Piramide; S. Paolo Giurgiu, la hotel** în Grecia (cu mic dejun inclus) [i la m\n\stiri
fuori le mura; Catacombele (Domitilla, S. Callisto [i S. Sebastiano); S. în Sf. Munte Athos; înso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Sebastiano, Via Appia Antica, Fontanella Trevi, (dac\ timpul permite, Nu sunt incluse `n pre]: mesele de prânz [i de sear\; taxa de in-
op]ional: Pza. del Quirinale, S. Andrea al Quirinale, S. Carlo alle Quattro trare în Muntele Athos (25 euro); transportul în Muntele Athos (75
Fontane, SS. XII Apostoli), Vizit\ la Vatican, Pia]a San Pietro, Domul Sf.
Petru (Pieta [i Capela Sf. Petru, optional Mormântul Sf. Petru [i urcare euro); asigurarea medical\.
`n Cupola Domului), Muzeele Vaticanului, Camposanto Teuton, Pza. del
Popolo, Treptele spaniole, S. Silvestro (Campanile), Montecitorio, S.
Agostino Panthéon, Pza. Navona, S. Agnese in Agone, S.M. Dell’Anima
Abbazia S. Nilo in Grottaferrata, Castel Gandolfo; Terni (vizit\ la paro-
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
hia ortodox\ „Sf. Parascheva“); Assisi (Basilica Sf. Francisc); Ferrara
(Castel Estense, Catedrala); Ravenna (Basilica San Vitale, Domul,
Battisterio Neoniano, Mormântul lui Dante); Padova (`nchinare `n

Tipografia Albina
Catedrala Sf. Iustina la Moa[tele Sf. Apostol [i Evanghelist Luca);
Budapesta (Castelul [i Catedrala din Buda).

~n pre] sunt incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,

scaune rabatabile, instala]ie audio-video);cazare `n hoteluri de 2* a Mitropoliei
[i 3*, cu mic dejun; preot `nso]itor de grup. Moldovei [i Bucovinei
angajeaz\
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;
mesele neprev\zute `n program; asigurarea medical\ obligatorie.

Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefoanele: un muncitor

0232/276907; 0727/500543 sau la sediul Centrului de pentru imprimarea de ziare
Pelerinaj „Sf. Parascheva“, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16 (program de noapte).
(în curtea Catedralei mitropolitane), Fax: 0232/276867 Experien]a ca muncitor offset sau
website: http://www.centruldepelerinaj.ro, e-mail: montajist constituie un avantaj.
centruldepelerinaj@yahoo.co.uk, office@centruldepelerinaj.ro Rela]ii la telefon 0722/800.895 Pagin\ realizat\ de Grigore RADOSLAVESCU

CM
YK
 CM
YK

Vineri,
15 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 136 (737) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Marile provoc\ri
Evtu[enko: „~mi displace
inerente culturii
orice ideologie care `i oblig\

PAGINA 16
PAGINA 4

europene contemporane,
pe oameni s\ cread\ `n ea“
`n aten]ia Bisericilor

Chirii mai mari dec=t

salariul mediu pe economie
a Chiar dac\ toat\ lumea se a[tepta ca la Ia[i pre]ul chiriilor s\ scad\ pe perioada verii, situa]ia este exact invers,
proprietarii preg\tind de fapt noile pre]uri pentru toamn\ a ~n func]ie de zona unde ai g\sit apartamentul, po]i pl\ti
sume cuprinse `ntre 200 [i 600 de euro, pre]uri comparabile cu cele din statele Uniunii Europene a Agen]iile
imobiliare au [i ele o „tactic\“ prin care s\-[i atrag\ clien]ii, afi[=nd un pre] mai mic dec=t cel real a De la `nceputul
anului [i p=n\ `n prezent, la Direc]ia de Finan]e din Ia[i au fost `nregistrate doar 8.500 de contracte de `nchiriere, o
parte din ele fiind trecute cu valoare de impozitare zero a Cei care accept\ s\ locuiasc\ `ntr-un imobil f\r\ s\ `ncheie Reme[ vrea s\
`n prealabil o `n]elegere scris\ cu proprietarul risc\ s\ r\mân\ la bunul plac al acestuia din urm\ a PAGINILE 8-9 schimbe legea privind
desp\gubirile pentru
culturile agricole
PAGINA 6

CM CM
YK YK

Marian Vanghelie vrea

s\-i execute politic
pe Ponta [i D=ncu
PAGINA 7

La intrarea sau ie[irea

A `nceput vacan]a!
POZA ZILEI
Peste 3 milioane de
elevi din clasele I-VII [i
IX-XII `ncheie ast\zi cur-
surile anului [colar 2006-
2007, intr=nd `n vacan]a
de var\, potrivit calen-
darului Ministerului Edu-
ca]iei, Cercet\rii [i Ti-
neretului.
Elevii claselor a VIII-a
au intrat `n vacan]\ la
sf=r[itul s\pt\m=nii tre-
cute, pentru a se preg\ti
de testele na]ionale care
vor `ncepe luni. Elevii cla-
selor a XII-a din toat\ ]a-
ra vor `ncepe, `n data de
25 iunie, examenul de
din UE se declar\
sumele mai mari
Bacalaureat, cu proba
oral\ la limba [i lite-
ratura rom=n\. Anul [co-
de 10.000 de euro
lar 2007-2008 va `ncepe PAGINA 11
pe 17 septembrie [i se va
`ncheia `n 13 iunie 2008,
av=nd 35 de s\pt\m=ni de
[coal\. Primul semestru
va `ncepe pe 17 septem-
brie a.c. [i se va `ncheia pe
data de 22 decembrie,
c=nd elevii vor intra `n va-
can]a de iarn\.
Cursurile semestrului
al II-lea vor `ncepe `n data
de 11 februarie 2008 [i vor
dura p=n\ pe 13 iunie
2008. a

Pre[edintele Bush va fi la Bucure[ti `n 2008, la summit-ul NATO Federalii acuz\ arbitrii

Sub sloganul „Mii de biciclete la Ministrul de Externe, 2008. Cioroianu se afl\ la tegic [i importan]a pe
Paris, aceasta este libertatea“, proiectul Adrian Cioroianu, a de- Washington `ntr-o vizit\ care Rom=nia o d\ par- PAGINA 12
Velib al Prim\riei pariziene va pune la clarat, miercuri, dup\ `n- oficial\, el av=nd mier- teneriatului cu SUA.
t=lnirea cu secretarul de curi o `nt=lnire cu secre- Practic, acest parteneriat
dispozi]ia localnicilor 10.648 de biciclete
stat american Condole- tarul de stat Condoleezza are aprobarea `ntregului Meteo
`mp\r]ite pe 750 de sta]ii, `ncep=nd de

la mijlocul lunii iulie, apoi 20.600 de bi- ezza Rice (foto), c\ „este
ciclete `n 1.451 de sta]ii, p=n\ la foarte probabil“ ca pre-
sf=r[itul lui 2007. Proiectul vizeaz\ re- [edintele SUA, George
ducerea circula]iei autoturismelor `n W. Bush, s\ fac\ o vizit\
Paris cu 40% p=n\ `n 2020. a `n Rom=nia, cu ocazia
summit-ului NATO din
Y
Rice. „~nt=lnirea cu se- spectru politic de la noi
cretarul de stat american sau cel pu]in a princi- Soare
a fost una reu[it\, iar palelor for]e poltice din
discu]ia constructiv\. Am Rom=nia“, a declarat maxima 31 °C
discutat, `n principal, de- Cioroianu dup\ `nt=lni- minima 20 °C
spre parteneriatul stra- rea cu Rice. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Vineri, 15 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCLXXXIX)
Reforma Bisericii
Ruse din timpul
patriarhului Nikon (III)
Al [aselea patriarh al Biseri-
cii Ruse, Nikon (1652-1658,
†1681) a constatat c\ `n c\r-
]ile de cult ale Bisericii Ruse
s-au strecurat multe gre[eli
sesizate cu mult timp `n urm\
de mitropolitul Fotie (1516-
1530) [i de teologul Maxim
Grecul. Patriarhul [i-a `nsu[it
propunerile acestora [i a
chemat din Kiev dasc\li
`nv\]a]i, ca Epifanie
Slavine]ki [i Simion Polo]ki,
care s-au apucat temeinic de
lucru. Urm\torul pas pentru
reform\ a fost f\cut `n anul
1649, când patriarhul a `nte-
meiat Academia slavo-greco-
latin\ la Moscova. ~n anul
1654, a avut loc un sinod sub
pre[edin]ia ]arului Alexei
(1645-1676), `n care patriar-
hul Nikon a f\cut o expunere
am\nun]it\ a `ntregii refor-
me. Sinodul a hot\rât ca s\
se cear\ [i aprobarea patri-
arhilor greci, c\rora li s-a
trimis o list\ cu 28 `ntreb\ri
`n acest sens, la care s-a pri-
mit `ndat\ r\spuns afirma-
tiv. ~ns\ datorit\ conserva-
torismului [i evlaviei gre[it
`n]elese a clerului [i a credin-
cio[ilor ru[i, care priveau a-
ceste `ndrept\ri cu ne`ncre-
dere, s-a format o rezisten]\
destul de `nver[unat\, sub
conducerea episcopului Pavel
[i a fo[tilor tipografi, `n
frunte cu Avakurn [i Nikita
Pustoviat. ~n cursul anilor
1655-1656 s-au ]inut mai
multe sinoade la care au par-
ticipat patriarhii Macarie al
Antiohiei (1647-1672) [i
Gavriil de Peci (ucis de turci
`n 1659) [i al]i ierarhi
str\ini, `ntre care [i Ghedeon
al Moldovei (1653-1659), `n
care s-au aprobat noile c\r]i
liturgice: Ceaslovul, Triodul,
Irmologhionul, Psaltirea [i
Molitvelnicul. Aceast\ re-
form\ a adus mari
nemul]umiri `n p\turile largi
ale popula]iei, care au v\zut
schimb\rile ca pe ni[te
erezii, dar [i ca pe un pretext
al lui Nikon de a uzurpa pu-
terea. Acest grup contestatar
a devenit cunoscut sub nu-
mele de „credincio[i de rit
vechi”, ei respingând
`nv\]\turile noului patriarh.
}arul Alexei care, de aseme-
nea, `ncerca s\ centralizeze
puterea, a sprijinit
schimb\rile lui Nikon, iar
credincio[ii de rit vechi au
fost persecuta]i pân\ când pe
tron s-a urcat Petru cel
Mare, care a fost de acord
s\-i lase s\-[i practice religia
ortodox\ conform vechilor
canoane. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre cinstirea
icoanelor
Sarazinii au atacat o biseric\
cre[tin\ din insula Cipru. U-
nul dintre ei, când a dat cu
ochii de o icoan\, a `ntrebat
ironic: „La ce folose[te aceas-
ta?“ Un cre[tin `i r\spunse:
„Aceasta ajut\ pe cel care se
`nchin\ ei cu smerenie.“ „A-
tunci am s\-i scot un ochi [i
s\ vedem ce r\u poate s\-mi
fac\.“ {i sarazinul a luat lan-
cea [i a str\puns un ochi din
icoan\. ~ns\ pe nea[teptate `i
s\ri [i lui acela[i ochi [i a fost
cuprins de friguri. (Grigorie
Com[a, O mie de pilde)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
Avem obliga]ia de a-L
L
m\rturisi pe Dumnezeu `n lume
Iisus a spus: „«Oricine va `nve]e [i s\ propov\duiasc\ mai noastr\. Indiferent unde ai a-
m\rturisi pentru Mine `naintea departe prin cet\]ile lor.” (Matei juns, unde `]i duci via]a sau ce
oamenilor, m\rturisi-voi [i Eu 10, 32-36; 11, 1) scrie pe u[a biroului t\u, tot ca
pentru el `naintea Tat\lui Meu, un fiu al lui Dumnezeu trebuie
Care este `n ceruri. Iar de cel ce *** s\ te compor]i. Fiii sunt cei ca-
se va lep\da de Mine `naintea re-l mo[tenesc pe tat\. Deci da-
oamenilor [i Eu M\ voi lep\da De mai multe ori `ntr-un an c\ e[ti fiu al lui Dumnezeu, cum
de el `naintea Tat\lui Meu, Care se cite[te acest fragment evan- ~l vei mo[teni pe Tat\l ceresc
este `n ceruri. Nu socoti]i c\ am ghelic. Citind aceste cuvinte ar dac\ fugi de El, `l ur\[ti, `l ex-
venit s\ aduc pace pe p\mânt; trebui s\ devii mai atent la via- cluzi din via]a [i preocup\rile
n-am venit s\ aduc pace, ci sa- ]a [i la faptele tale. Suntem a- tale? Faptele tale, vorbele tale,
bie. C\ci am venit s\ despart pe ten]iona]i de Hristos c\ avem familia ta, toate trebuie s\ m\r-
fiu de tat\l s\u, pe fiic\ de ma- obliga]ia de a-L m\rturisi pe turiseasc\ c\ e[ti un fiu care iu- mo[teni via]a ve[nic\. Ai grij\,
ma sa, pe nor\ de soacra sa. {i Dumnezeu `n lume. Deci trebuie be[te pe Dumnezeu. Acestea nu pentru c\ dac\ te ru[inezi de
du[manii omului (vor fi) casnicii s\ ne tr\im via]a `n a[a fel, `n- sunt vorbe goale. Prive[te la cei Hristos [i El se va ru[ina de tine
lui». Sfâr[ind Iisus de dat aceste cât cei din jurul nostru, privind care cred [i-L m\rturisesc pe [i de faptele tale. (Rubric\ reali-
zat\ de pr. Dumitru P|DU-
`nv\]\turi celor doisprezece uce- faptele noastre, s\ vad\ cum Dumnezeu. Via]a lor nu se ter-
nici ai S\i, a trecut de acolo ca s\ Dumnezeu lucreaz\ `n via]a min\ aici, ci au speran]\ c\ vor RARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
a 1779 – S-a n\scut cean cu licheni“, „Culmi- cuprinde 148 de sculp- Rusu sunt doar câ]iva
Gheorghe Laz\r, peda- na]ia umbrei“) (d. 24 iu- turi [i `ncearc\ s\ redea dintre arti[tii români care
gog [i iluminist; a `nfiin- nie 1987); atmosfera atelierului [i-au `nceput cariera pe
]at la M\n\stirea Sf. Sa- a 1940 – Al Doilea sculptorului din Impasse scena Cenaclului Flac\ra;
va din Bucure[ti {coala R\zboi Mondial. A fost Ronsin; a 2005 – Casa Blooms-
academic\ de [tiin]e filo- fondat lag\rul de exter- a 1985 – A avut loc, la bury (Marea Britanie)
zofice [i matematice - pri- minare de la Auschwitz, Ploie[ti, ultimul specta- scoate la licita]ie prima
ma institu]ie de `nv\]\- destinat ini]ial oame- col al Cenaclului Flac\- edi]ie a romanului auto-
mânt superior din }ara nilor politici din Polonia; ra, interzis de c\tre au- biografic „Mein Kampf“,
Româneasc\; dup\ 1942, a devenit cel torit\]ile comuniste; `n- semnat de Adolf Hitler.
a 1839 – Charles mai mare lag\r de exter- fiin]at la 17 septembrie (Londra);
minare a evreilor [i a ]i- 1973 [i condus vreme de a 2005 – Compania
Goodyear (1800-1860), in-
ventator, a descoperit ganilor; 12 ani de poetul Adrian Microsoft `ncepe comer-
vulcanizarea cauciucului, a 1977 – A fost inau- P\unescu, cenaclul a re- cializarea pentru produ-
procedeu prin care acesta gurat, la Paris, atelierul prezentat un moment c\torii de computere a
devine insensibil la varia- lui Brâncu[i, reconstituit special `n via]a cultural\ sistemului de operare
Sfântul Prooroc Amos ]iile de temperatur\; pe esplanada Beaubourg, româneasc\ din timpul Windows f\r\ Media Pla-
a 1848 – A fost sfin]it `ntr-o construc]ie izolat\ comunismului; Vasile {ei- yer, conform exigen]elor
Sfântul Amos este u- drapelul na]ional tricolor de cl\direa Muzeului de caru, Alexandru Andrie[, Comisiei Europene. (Bru-
nul din cei 12 profe]i a c\rui `nfiin]are a fost Art\ Modern\. Spa]iul George Nicolescu, Mircea xelles). a
„mici” [i a tr\it `n secolul
decretat\ la 14/26 iunie
al VIII-lea `.Hr. S-a n\s- de c\tre Guvernul re-
cut `n satul Tecoa, `n p\-
mântul lui Zabulon, [i a
volu]ionar de la 792 de ani de c=nd a fost adoptat\ Magna Carta
Bucure[ti; drapelul avea Suntem obi[nui]i s\ ni-i imagin\m c\tre regele John al Angliei ne sur-
prorocit timp de 50 de culorile albastru, galben,
ani. A murit `n jurul anu- pe regii Evului Mediu ca pe suveranii prinde [i ast\zi prin cele c=teva
ro[u [i avea `nscris\ de- absoluti[ti, care-[i pot permite orice, prevederi de cel mai bun sim] demo-
lui 787 `.d.H. viza „Dreptate, Fr\]ie“
care pot dispune de via]a, de situa]ia cratic, dintre care cele mai multe se
(15/27); social\ sau de averea oric\ruia din- opuneau tocmai abuzurilor regelui.
Tot ast\zi, Biserica fa-
a 1848 – A doua A- tre supu[ii lor. {i totu[i, un docu- John a devenit rege dup\ ce
ce pomenirea Sfântului dunare popular\ de la
Mucenic Dula; a Soboru- ment semnat pe 15 iunie 1215, de fratele s\u a fost ucis `n timpul unei
Lugoj a românilor din lupte. Domnia lui a fost caracteri-
lui Preasfintei St\pânei Banat, a hot\rât `nfiin]a-
noastre N\sc\toarei de zat\ prin numeroase [i r\sun\toare
rea unei armate popu- e[ecuri. Astfel, el a pierdut ducatul
Dumnezeu de la Marana- lare române `n frunte cu
chiu; a Sfântului Muce- de Normandia `n favoarea regelui
Eftimie Murgu, introdu- Fran]ei, iar pentru a compensa pier-
nic Narsi; a Sfântului cerea limbii române, re-
Fortunat; a Sfântului A- derile din politica extern\, i-a `mpo-
cunoa[terea na]ionalit\- v\rat pe nobili prin m\suri tiranice:
postol Ahaic; a Sfântului ]ii române [.a.
Apostol {tefan; a Sfântu- a crescut foarte mult taxele, a confis-
a 1875 – S-a `nfiin]at, cat propriet\]i, a `ncercat s\ fac\
lui Mucenic Isihie; a Cu- la Bucure[ti, Societatea
viosului Ortisie; a Ferici- rost de bani prin orice metode, ceea
de Geografie (15/27);
tului Ieronim; a Sfintei ce i-a adus du[m\nia general\. La
a 1889 – A `ncetat din scurt timp dup\ ce a fost excomuni-
Muceni]e Gravs [i a Feri- via]\ poetul Mihai Emi-
citului Augustin, episco- nescu (n. 15 ianuarie cat de papa Inocen]iu III, Arhiepis-
pul Hiponei. 1850). Poezia sa a in- copul de Canterbury, liderul catolic
fluen]at decisiv evolu]ia englez, a fost cel ce a ini]iat o ac]iune
Mâine, Biserica face prin care se `ncerca limitarea drep-
limbii literare române[ti,
pomenirea Sfântului Ti- iar opera sa a fost consi- turilor regelui: a conceput `mpreun\
hon, episcopul Amatun- derat\ de c\tre Nicolae cu baronii o Cart\ a libert\]ilor [i
dei (dezlegare la pe[te). Iorga „expresia integral\ `ndatoririlor regale. ~n textul ei se
a sufletului românesc“; specificau drepturile [i obliga]iile
~n ziua de 15 iunie, a 1893 – S-a n\scut monarhului, dar [i cele ale baronilor
[i ale Bisericii. John s-a `nt=lnit cu
istoria consemneaz\: Ion Marin Sadoveanu,
prozator, poet, drama- nobilii pe 15 iunie 1215, la Runny-
a 1167 – A fost `nte- turg, eseist, autor al unei mede pe Tamisa, iar dup\ c=teva
meiat ora[ul Copenhaga; impresionante istorii a m\runte revizuiri, documentul a
a devenit capital\ a re- teatrului universal (ro- fost semnat [i parafat, sub numele
gatului danez `n 1443; manul „Sfâr[it de veac `n Magna Carta. Suprema]ia legii asu-
a 1389 – B\t\lia de la Bucure[ti“); pra libert\]ilor sau prerogativelor
Kossovopolje (Câmpia a 1909 – S-a n\scut regale exprimat\ `n document a fost
un punct de mare importan]\ `n di-
Mierlei). ~nfrângerea de Virgil Teodorescu, poet [i
c\tre armata turc\ a ar- eseist, membru corespon- rec]ionarea monarhiei engleze spre
matei sârbe, condus\ de dent al Academiei Româ- forma ei constitu]ional\.
cneazul Laz\r, aliat cu ne; `mpreun\ cu Gellu Ast\zi se mai p\streaz\ patru co-
bosniecii [i cu macedone- Naum, Paul P\un, Ghe- pii ale Magnei Carta: una `n Cate-
nii. Vestul [i sud-vestul rasim Luca [i D. Trost a drala Lincoln, una `n Catedrala Sa-
Serbiei au fost supuse alc\tuit „Grupul supra- lisbury, iar alte dou\ `n British Mu-
Imperiului otoman (15/28); realist român“ („Un o- seum. (F.H.)

TABLETA DE OBSERVATOR
Mass-m
media [i s\n\tatea mintal\ (I)
de Grigore
RADOSLAVESCU
Specula]iile pe seama ti-
nerilor care se sinucid sunt
livrate pe pia]a media, `ntr-o
avalan[\ de neimaginat cu
ani `n urm\, când goana
dup\ publicitate nu `ncepuse
`nc\ [i când metodele de ma-
nipulare a opiniei publice
erau `n faz\ de pionierat.
Având ca subiect senza]io-
nal de pres\ aceast\ mare
mas\ de tineri, ce apar]in u-
nei civiliza]ii a libert\]ilor, a
distrac]iilor [i a autodetermi-
n\rii, care mai de care dintre
„acuzatori“ - ziari[ti-comen-
tatori, jurnali[ti de investiga-
]ie, anali[ti, sociologi, repre-
zentan]i ai... opiniei publice,
chiar [i medici - arat\ la uni-
son cu degetul spre educa]ia
din [coli, s\r\cia (sau bog\-
]ia) de acas\, frustrarea `n
amor, mo[tenirea genetic\,
divergen]ele dintre p\rin]i
sau cu p\rin]ii [.a.m.d. Iar
IN MEMORIAM
Stare]ul Meletie al M\n\stirii
Vl\diceni a trecut la Domnul
~n diminea]a zilei de 13
iunie 2007, clopotul tângu-
itor al M\n\stirii Vl\di-
ceni-Ia[i, anun]a `ncepe-
rea slujbei de `nmormân-
tare a vrednicului de po-
menire stare] al acesteia,
protosinghelul Meletie
Cucoar\.
Dup\ o scurt\, dar in-
tens\ suferin]\, pe care a
purtat-o ca o c\ma[\ a ne-
voin]ei peste trupul ve[nic
activ, p\rintele protosin-
ghel Meletie a plecat, din-
tre zidurile proasp\t ter-
minate ale m\n\stirii, la
Cel c\ruia se str\duise cu
atâta râvn\ s\ I le `ncre-
din]eze, Hristos Domnul.
~n urm\ cu 46 de ani, `n
1961, se n\[tea `n comuna
M\rgineni, jud. Neam],
pruncul Mihai, unul din-
tre cei [apte copii ai fami-
liei Cucoar\. Fragilitatea
prunciei sale nu anun]a
`nc\ abnega]ia [i jertfelni-
cia cu care, `nzestrat fiind,
tân\rul Mihai str\bate
treptele de ini]iere ale vie-
]ii monahale pân\ la prim-
irea grelei [i responsabilei
ascult\ri de stare].
Dup\ terminarea studi-
ilor primare [i absolvirea
[colii profesionale, fratele
Mihai intr\, `mpreun\ cu
al]i doi tineri din satul s\u
natal, `n ob[tea M\n\stirii
Horai]a, jud. Neam], do-
rindu-[i cu to]ii, `ntr-un
cuget, „via]\ pustniceas-
c\“. Sub grija [i atenta
supraveghere a vrednicu-
lui stare] arhimandritul
Zenovie Ghidescu, fratele
Mihai `nva]\ s\ `mple-
teasc\ greul muncilor gos-
pod\re[ti cu aripile sub-
lime ale rug\ciunii.
Datorit\ priceperii [i
h\rniciei sale este numit
`n ascultarea de ajutor de
econom [i mai apoi de
econom, primind pe umeri
sarcina deloc u[oar\ a gos-
pod\ririi m\n\stirii.
~n ziua de Cr\ciun a an-
ului 1984 prime[te confir-
marea dorin]ei sale de a se
când nu se potrive[te niciuna
dintre aceste supozi]ii la
subiectul `n dezbatere, atunci
se recurge la cea mai u[oar\
dintre concluzii: fiecare caz `n
parte are specificul lui, propri-
ile cauze… ce nu pot fi desci-
frate. A[a c\ se merge mai de-
parte cu senza]ionalul.
Dac\ dezbaterile ar r\mâ-
ne la acest nivel tot ar mai fi
ceva. M\car de nu fac bine,
nu fac nici r\u. Dar ca s\
transformi fiecare caz `ntr-un
spectacol media e prea de tot.
Nu ajunge c\ asist\m la
talk-show-uri `n care ziari[-
tii-comentatori, investigatori
sau moderatori devin acu-
zatori f\]i[i ai p\rin]ilor [i
profesorilor. Dorin]a de a fa-
ce din drama unei familii,
din durerea unui p\rinte sau
din tragedia unei [coli, un
spectacol mediatic, [i asta
numai [i numai din goana
dup\ ratingul aduc\tor de
contracte de publicitate, mer-
ge atât de departe `ncât
mass-media, `n special pos-
turile de televiziune, se `n-
`ncredin]a slujirii lui Hris-
tos, fiind tuns `n monahism
sub numele de Meletie.
La hramul M\n\stirii
Agapia, jud. Neam], „Sfin-
]ii Arhangheli Mihail [i
Gavriil“, din anul 1988 es-
te hirotonit ieromonah de
c\tre Prea Sfin]itul Pimen
Suceveanul, episcop-vicar
al Arhiepiscopiei Ia[ilor.
Vrednicul slujitor al Alta-
rului `[i `ncepea fiecare zi
`n zori cu rug\ciuni Dom-
nului, pentru ca mai apoi
s\ se `ngrijeasc\ de am-
plele lucr\ri de construc]ie
din cadrul complexului
monastic Horai]a, coordo-
nate de p. cuv. arhim. Ze-
novie Ghidescu.
Ca r\splat\ a ascult\rii
exemplare de care a dat
dovad\, este hirotesit pro-
tosinghel de c\tre ~nalt
Prea Sfin]itul Daniel, Mi-
tropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, cu prilejul hramu-
lui M\n\stirii Horai]a,
„Pogorârea Duhului
Sfânt“, din anul 1992.
~ntre anii 1993-1995,
prime[te ascultarea de e-
conom al M\n\stirii Bu-
cium, jud. Ia[i, contribu-
ind prin râvna sa la dez-
voltarea unei frumoase
ferme viticole aici.
~n urma re`nfiin]\rii
M\n\stirii Vl\diceni, jud.
Ia[i, `n anul 1995, i se `n-
credin]eaz\ ascultarea de
stare] al acesteia. ~ncepe
acum greaua [i istovitoa-
rea lucrare de recl\dire a
m\n\stirii. Cu sprijinul [i
ajutorul unor importan]i
binef\c\tori, zide[te bi-
serica m\n\stirii, cu hra-
mul „Sf. Ioan Teologul“,
pe care o picteaz\ `n anul
2004.
De asemenea, ridic\ un
paraclis, o cas\ monaha-
l\, o cas\ de oaspe]i (afla-
t\ `nc\ `n construc]ie),
gospod\rie anex\ [i un zid
de incint\, punând bazele
dezvolt\rii pe viitor a unei
`nfloritoare vie]i monaha-
le aici.
OPINII & COMENTARII
trec `ntre ele `n tot felul de
specula]ii [i intr\ `n intimi-
t\]i care mai degrab\ sfâr-
[esc prin a `ndemna la suicid
decât prin a-l opri sau a-l
preveni. Nici vorb\ de un jur-
nalism echilibrat, cum s-ar
cere `n asemenea situa]ii.
Ce altceva po]i s\ crezi
când vezi cum - ascun[i `n
spatele genului publicistic
care se cheam\ anchet\ de
pres\ - ace[ti „investigatori“
iau locul procurorilor [i fac
simul\ri de sinucideri pe e-
cran? Cam ceea ce procurorii
numesc reconstituire. ~n nici
un curs de la facult\]ile de
jurnalism, de ziaristic\ sau
de comunicare [i rela]ii pu-
blice nu s-a imaginat o
asemenea lec]ie: reconsti-
tuirea pe ecran a modului
cum s-a sinucis un om.
Cu ce scop recurg `ns\ la
asemenea practici amatorii
din presa avid\ de rating?
Depinde. Prin cel declarat,
cel pentru justificarea ma-
nipul\rii telespectatorului,
cel livrat la fiecare minut de
Considerându-i datoria
[i ascultarea `ndeplinit\,
Hristos Domnul l-a che-
mat la El `n ziua de 10 iu-
nie 2007, dup\ cum amin-
tea [i ~nalt Prea Sfin]itul
Daniel, Mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei, `n me-
sajul transmis cu acest
prilej: „Bunul Dumnezeu,
Cel c\ruia p\rintele stare]
i-a zidit casa pe p\mânt, l-
a chemat mai devreme `n
casa Sa din ~mp\r\]ia
Cerurilor, ca r\splat\ pen-
tru ostenelile sale“.
Slujba `nmormânt\rii a
fost oficiat\ de un sobor de
50 preo]i dintre care 20
stare]i ai m\n\stirilor din
Arhiepiscopia Ia[ilor, p\-
rintele protopop al Proto-
popiatului Ia[i 2, Vilie Do-
ro[inc\ [i Pr. Florin Chiri-
l\, inspector bisericesc al
Arhiepiscopiei Ia[ilor.
Soborul a fost condus de
c\tre p\rintele arhim.
Clement Haralam, exarh
administrativ al Arhiepis-
copiei Ia[ilor, p\rintele ar-
him. Timotei Aioanei,
exarh cultural al Arhiepis-
copiei Ia[ilor [i p\rintele
arhim. Dosoftei {cheul,
exarh pentru zona Ia[i.
La sfâr[itul slujbei de
`nmormântare, p\rintele
arhim. Timotei Aioanei a
prezentat mesajul pe care
~nalt Prea Sfin]itul Da-
niel, Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei l-a trans-
mis cu acest prilej ob[tei
M\n\stirii Vl\diceni [i
familiei `ndoliate.
c\tre moderator, se urm\re[-
te s\ ajute, chipurile, la des-
coperirea cauzelor care l-au
determinat pe sinuciga[ s\
`[i pun\ cap\t zilelor. Care
cauze, chiar desoperite, nu-s
folosite ca `nv\]\minte, ci
sunt afi[ate pe ecran tot ca
senza]ional. Drept pentru ca-
re, respectivii „acuzatori“ re-
curg obsedant la prezentarea
factologiei, descriu pân\ `n
cele mai mici am\nunte me-
toda folosit\ de sinuciga[,
prezint\ instrumentele utili-
zate, descriu modul de plani-
ficare a suicidului sau para-
suicidului etc. Alteori, pen-
tru a ]ine `n priz\, `n miez de
noapte, asisten]a format\
din pensionare [i pensionari
dornici de „exciting“, parain-
vestigatorii caut\, `n stânga
[i `n dreapta, tot felul de cri-
minali, de complici, de per-
soane agresive [i dornice de
r\zbunare, care i-ar fi f\cut
de petrecanie celui `n cauz\.
Etica [i deontologia nu mai
sunt pentru ei repere nici
morale, nici profesionale. a
Au mai rostit cuvinte de
aducere aminte p\rintele
arhim. Clement Haralam
[i pr. protos. Metodie
Oprica, stare]ul M\n\s-
tirii Hlincea, jud. Ia[i `n
calitate de frate de c\-
lug\rie cu cel adormit `n
Domnul.
La slujba `nmorm=nt\-
rii au fost prezente nume-
roase personalit\]i ale Ia-
[ului, sponsori [i binef\c\-
tori ai m\n\stirii [i mul-
]ime de credincio[i, care l-
au cunoscut [i apreciat pe
p\rintele protosinghel Me-
letie Cucoar\ [i care au
dorit s\ `[i ia un ultim
r\mas bun de la el.
~n sunet de clopot [i im-
nuri `nchinate lui Hristos
a fost coborât sicriul cu
trupul ne`nsufle]it `n
loca[ul de odihn\ preg\tit
`n vecin\tatea bisericii, `n
dreptul altarului.
Vrednicia lucr\rii sale
[i neobosita ascultare de
care a dat dovad\ `n `n-
treaga sa via]\, l-au `n-
vrednicit s\ fie `ngropat `n
apropierea bisericii pe
care o slujise.
Dac\ via]a sa p\mân-
teasc\ s-a `ncheiat aici,
r\mâne ca lucrarea noas-
tr\ personal\ s\ fie p\s-
tr\toare [i continuatoare
a exemplului pe care p\-
rintele protosinghel Me-
letie Cucoar\ l-a l\sat
posterit\]ii. (Ierom. Ar-
senie HANGANU, egu-
menul M\n\stirii Cet\-
]uia, jud. Ia[i)
Vineri, 15 iunie 2007 3
EUROPA CRE{TIN|
„Un asasinat
absurd“
a ~n Irak, `n anul 2000, erau peste un milion
[i jum\tate de cre[tini, care reprezentau
3% din popula]ie. Ast\zi, se estimeaz\
c\ au r\mas mai pu]in de 500.000 a
de pr. Cornel CADAR
...astfel a definit papa Benedict al XVI-lea uciderea la
Mosul, `n nordul Irakului, duminic\, 3 iunie, a p\rintelui
Ragheef Aziz Ganni [i a trei subdiaconi ai Bisericii de rit
caldeean: Barman Yousef Daoud, Ghasan Bidawid [i Wa-
did Hanna. Asasinarea a avut loc pu]in dup\ Sfânta
Liturghie, `n fa]a Bisericii „Duhul Sfânt“.
Papa, `ntr-o telegram\ semnat\ de cardinalul secretar
de stat Tarcisio Bertone, trimis\ episcopului de Mosul,
Paul Faraj Rahho, se declar\ „profund `ndurerat“ [i ex-
prim\ apropierea sa spiritual\ pentru `ntreaga comuni-
tate cre[tin\ din Mosul. Pontiful aduce mul]umiri lui
Dumnezeu pentru ace[ti patru martori genero[i ai evan-
gheliei [i se roag\ pentru ca sacrificiul lor „s\ poat\ in-
spira `n inimile tuturor b\rba]ilor [i femeilor de bun\vo-
in]\ o re`nnoit\ propunere de a refuza c\ile urii [i vi-
olen]ei, de a `nfrânge r\ul cu binele“, cooperând „la a
gr\bi zorii reconcilierii, drept\]ii [i p\cii `n Irak“.
Dup\ ce a celebrat Liturghia, preotul paroh se `ndep\r-
ta de biseric\ `ntr-o ma[in\ `mpreun\ cu cei trei subdia-
coni [i so]ia unuia dintre ace[tia. ~n ultimele zile, cei trei
subdiaconi `nso]eau mereu preotul c\utând s\-l protejeze.
Pe nea[teptate, la col]ul str\zii, ma[ina a fost blocat\ de
militan]i necunoscu]i `narma]i, care i-au ordonat femeii
s\ se `ndep\rteze de ceilal]i [i apoi, cu sânge rece, i-au `m-
pu[cat de mai multe ori pe cei r\ma[i `n ma[in\. Agresorii
au pus apoi explozibile `n ma[in\, `ncât nimeni nu s-a
putut apropia timp de mai multe ore. For]ele de securitate
au reu[it apoi s\ dezamorseze bombele, iar trupurile ne-
`nsufle]ite au fost duse `n biseric\. ~n cursul dup\-amiezii
de luni, 4 iunie, s-au desf\[urat funeraliile preotului `n
satul s\u natal. Avea 34 de ani.
Dup\ c\derea lui Saddam Hussein, cre[tinii din Irak
au devenit victime ale unei campanii deschise de persecu-
tare, adesea denun]at\ de episcopii caldeeni [i ortodoc[i.
Pr. Ragheed `nsu[i a mai fost anterior ]inta mai multor a-
tacuri. Biserica „Sfântului Duh“ a fost, de asemenea, `n
repetate rânduri atacat\ [i bombardat\ `n ultimii ani, ul-
tima oar\ `n urm\ cu doar câteva luni.
Pr. Ragheed este primul preot catolic care a fost ucis `n
Irak din anul 2003 `ncoace. ~naintea lui, anul trecut, a
fost ucis preotul siro-ortodox Paul Iskandar.
Pr. Ragheed Ganni s-a n\scut la Mosul, `n 1972. A ab-
solvit ca inginer Universitatea local\ `n 1993 [i a studiat
teologia `ntre anii 1996 [i 2003, la Universitatea Pontifi-
cal\ „Toma d’ Aquino“ din Roma, unde a primit licen]a `n
teologie ecumenic\. Vorbea fluent araba, italiana, france-
za [i engleza. La Mosul, a organizat cursuri de teologie
pentru laici, a lucrat cu tinerii [i cu familiile.
Cu câteva s\pt\mâni `nainte de a fi ucis spunea: „A[-
tept\m `n fiecare zi atacul decisiv, dar nu `ncet\m s\ ce-
lebr\m Liturghia... ~n aceast\ hot\râre sunt `ncurajat de
puterea enoria[ilor mei. Este r\zboi, adev\rat r\zboi, dar
sper\m s\ purt\m aceast\ cruce pân\ la final, cu ajutorul
harului dumnezeiesc“.
Mesajul pe care p\rintele Ganni `l las\ Irakului [i cre[-
tinilor este unul de speran]\. „Euharistia - spunea preotul
catolic caldeean - este izvor de via]\ chiar [i atunci când
experien]a de fiecare zi este cea a mor]ii“.
Patriarhul Emmanuel al III-lea Delly [i to]i episcopii
de rit caldeean au condamnat uciderea barbar\ a preotu-
lui [i a celor trei subdiaconi. Este vorba - a spus patriar-
hul - de un act `ngrozitor `mpotriva lui Dumnezeu [i `m-
potriva umanit\]ii. „Cei care l-au comis - a ad\ugat - au
s\vâr[it un act `mpotriva fra]ilor lor care erau cet\]eni fi-
deli [i pa[nici“, care au oferit mereu rug\ciunile [i invoca-
]iile lor c\tre Dumnezeu ca s\ aduc\ „pace, siguran]\ [i
stabilitate `n tot Irakul“. Episcopii `ncheie reamintind
persecu]ia cre[tinilor irakieni, emigrarea lor for]at\, fap-
tul c\ sunt presa]i s\ renun]e la credin]a lor, cerând „li-
derilor irakieni [i organiza]iilor interna]ionale s\ inter-
vin\ pentru a pune `n mod concret cap\t acestor acte
criminale“. Patriarhul caldeilor a f\cut un apel dramatic
`n ap\rarea cre[tinilor din Irak [i `n ziua de 6 mai.
Irakul este unica ]ar\ `n care se celebreaz\ Liturghia `n
aramaic\, limba lui Isus. ~n diversele grupuri de acolo ei
sunt singurii care nu folosesc arme [i bombe, nici m\car
pentru a se ap\ra. Nu exist\ grupuri cre[tine `narmate.
R\piri, ucideri, agresiuni, convertiri for]ate, profan\ri de
biserici, confisc\ri, acum [i „jiza“, taxa istoric\ impus\ de
musulmani „necredincio[ilor“, celor care `nc\ nu au fugit
(150-200$ pe an, echivalentul vie]ii pentru o lun\ a unei
familii cu [ase persoane). ~n anul 2000, erau peste un mi-
lion [i jum\tate de cre[tini, care reprezentau 3% din popu-
la]ie. Ast\zi se estimeaz\ c\ au r\mas mai pu]in de
500.000. Sunt comunit\]i de diferite rituri: caldeeni, si-
ro-catolici, siro-ortodoc[i, asirieni, armeni catolici [i
ortodoc[i, greco-melchi]i. ~n jurul lor, peste tot, musulmani.
* Pr. Cornel Cadar este consilier cultural
al Episcopiei Romano-C Catolice de Ia[i
4 Vineri, 15 iunie 2007
PE SCURT
A X-a edi]ie a
Simpozionului
„Drepturile omului.
Dimensiune
spiritual\ [i
ac]iune civic\“
~n Sala „Dr. Iustin Moises-
cu“ a Centrului Eparhial
Ia[i, va `ncepe m=ine, 16 iu-
nie, de la ora 10.00, cea de-
a X-a edi]ie a Simpozionului
„Drepturile omului.
Dimensiune spiritual\ [i
ac]iune civic\“. Simpozionul
este organizat de Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei,
Episcopia Romano-Catolic\
de Ia[i, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza“ [i
Institutul Rom=n pentru
Drepturile Omului din
Bucure[ti. La eveniment
vor fi prezen]i ~nalt Prea
Sfin]itul Daniel, Mitropo-
litul Moldovei [i Bucovinei,
Prea Sfin]itul Petru Gher-
ghel, Episcopul Romano-
Catolic de Ia[i, Irina
Moroianu Zl\tescu, direc-
torul Institutului Rom=n
pentru Drepturile Omului,
Dumitru Oprea, rectorul
Universit\]ii „Al. Ioan Cu-
za“, precum [i al]i oaspe]i
din ]ar\ [i str\in\tate. ~n
cadrul simpozionului se vor
dezbate trei teme [i anume:
„Concepte religioase [i drep-
turile omului“, „Standarde
interna]ionale [i na]ionale -
garante ale afirm\rii com-
plete a valorilor spirituale
[i civice“, respectiv
„Educa]ie, toleran]\ [i liber-
tate spiritual\“. Printre co-
munic\rile care se vor ]ine
men]ion\m: „Biserica
Ortodox\ [i dimensiunea
spiritual\ a drepturilor
omului“ (IPS Mitropolit
Daniel); „Biserica Romano-
Catolic\ [i dimensiunea
spiritual\ a drepturilor
omului“ (PS Episcop Petru
Gherghel); „Constitu]ia,
garant al drepturilor [i li-
bert\]ilor democratice“
(prof. univ. dr. Letizia
Fiorillo della Russo);
„Libert\]ile religioase `n
]\rile membre ale Uniunii
Europene“ (Olivia Pitpalac);
„Mass- media [i dezvoltarea
respectului fa]\ de fiin]a
uman\“ (Gheorghe P=rvan)
etc. Simpozionul se va
`ncheia duminic\, 17 iunie.
„Hristos `mp\rt\[it
copiilor“ `n Oltenia
~n perioada 13-14 iunie
2007, la sediul Mitropoliei
Olteniei, cu binecuv=ntarea
IPS Teofan, Mitropolitul
Olteniei, `n prezen]a unui
grup de 26 de preo]i [i a
reprezentan]ilor Centrului
Eparhial, pr. Naclad Cons-
tantin, `mpreun\ cu pr.
Claudiu Porneal\ [i pr.
Gheorghe Iona[cu, a sus-
]inut un atelier de formare
pentru proiectul „Hristos
`mp\rt\[it copiilor“. Au mai
fost prezen]i dl. Ciprian
{arpe, consilier social la
Arhiepiscopia T=rgovi[tei, [i
pr. Andrei Spiroiu de la
parohia Neajlov, Arhiepis-
copia T=rgovi[tei, care, cu
binecuv=ntarea IPS Nifon,
Arhiepiscopul T=rgovi[-
tei, au preluat date despre
acest proiect pentru a-l
`mplementa `n cadrul
eparhiei. Interesul major pe
care l-au ar\tat preo]ii par-
ticipan]i vine s\ completeze
imaginea activit\]ilor de or-
din social din aceast\
eparhie. Proiectul a fost
preluat cu toat\ aten]ia [i
`n viitorul apropiat va fi im-
plementat la nivelul parohi-
ilor de aici. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Duminic\ biserica Schitului Hor\icioara va fi resfin]it\ 2002, ierom. Caliopie Pomo-
haci a organizat ample
Ob[tea M\n\stirii Horai- „Izvorul T\m\duirii“ se afl\ pe locul unde era un para- Potrivit pisaniei, biserica lucr\ri de construc]ie, con-
solidare [i `n\l]are cu 20 de
]a `i `nvit\ pe to]i credincio-
[ii care doresc s\ participe
sub jurisdic]ia M\n\stirii
Horai]a.
clis [i mai fusese o biseric\.
Mai sigure sunt datele care
schitului a mai fost renova-
t\ de c\tre stare]ul M\n\s- cm a zidurilor sf=ntului
la resfin]irea bisericii de la Biserica de la schit a fost o fixeaz\ pe aceste locuri la tirii Horai]a, ierom. Epifa- l\ca[, `nlocuirea lemn\riei
acoperi[ului cu lemn de ste-
Schitul Hor\icioara din ju- construit\ `n 1466 din po- anul 1763, ctitor fiind vor- nie Acatrinei, fiind din nou
de]ul Neam]. Slujba de res- runca Sf=ntului Voievod nicul Constantin Bostan din sfin]it\ la 29 aprilie 1938. jar [i `nvelirea cu tabl\ de
aram\, precum [i tencuieli
fin]ire va avea loc duminic\, {tefan cel Mare, aici fiind Ia[i. Prin 1834-1848, boierul Atest=nd cele de mai sus, interioare [i exterioare. Sub
17 iunie, [i va oficiat\ de adu[i c\lug\ri din M\- Solomon, renovase schitul [i martor al vechimii istorice a
~nalt Prea Sfin]itul Daniel, n\stirea din vale, Horai]a. chiliile sale, pentru ca `n a- schitului este [i piatra din
`ndrumarea ierom. Antim
Gem\nar, egumen al Schi-
Mitropolitul Moldovei [i ~n anul 1519, c\lug\rii de la prilie 1868, demol=nd ve- incint\, care se afl\ `n par- tului Hor\icioara, biserica a
Bucovinei, `nconjurat de un schit au cobor=t din nou `n chiul l\ca[, Hermoghen Bu- tea de nord-vest a bisericii fost pictat\ `n tehnica fresc\
sobor de preo]i [i diaconi. M\n\stirea Horai]a, la Ho- hu[, stare]ul M\n\stirii Ho- actuale, fiind a[ezat\ pe lo-
de c\tre pictorul Ciprian
Schitul Hor\icioara se afl\ r\icioara r\m=n=nd doar cei rai]a s\-l rezideasc\ din pi- cul vechii biserici. Inscrip]ia Istrati. De asemenea, l\ca-
la o distan]\ de aproape 1 mai lega]i de via]a `n sin- atr\. Arhiereul Isaia, locote- de pe ea arat\ vechimea [ul de cult a fost `mpodobit
km de M\n\stirea Horai]a, gur\tate. De aici a pornit [i nent (n.r. - loc]iitor) al epis- acestei biserici [i acoper\ cu obiecte [i odoare de cult,
la o altitudine de 900 m. Irinarh Rosseti constituind copului de Roman, l-a sfin]it locul Sfintei Mese a bisericii c=t [i cu str\ni din stejar, vi-
Aflat sub conducerea unui temeinic, `n vale, acum la 20 octombrie 1868, d=n- vechi f\cut\ de ucenicii si- tralii [i un frumos mozaic
egumen, schitul, cu hra- aproape 165 de ani, comuni- du-i hramul „Izvorul T\m\- hastrului Chiriac la anul reprezent=nd izvorul t\m\-
murile „Buna Vestire“ [i tatea monastic\ a Horai]ei, duirii“, care este [i ast\zi. 1480. ~ntre anii 1998 [i duirii. a
Marile provoc\ri inerente culturii europene
contemporane, `n aten]ia Bisericilor
a A III-a Adunare Ecumenic\ European\ va avea loc pentru prima oar\ `ntr-o ]ar\ majoritar ortodox\
a 3 AEE va „aborda marile provoc\ri inerente culturii europene marcate de secularizare
[i de c\utarea spiritualit\]ii, de pluralismul religios, de procesul de unificare european\
[i de responsabilit\]ile pe care continentul nostru trebuie s\ [i le asume `n fa]a lumii“ a
~n perioada 4-9 septembrie
2007, se va desf\[ura la Sibiu -
capitala cultural\ european\ din
2007 - cea de a III-a Adunare Ecu-
menic\ European\ (3 AEE), orga-
nizat\ `n comun de c\tre Confe-
rin]a Bisericilor Europene (KEK)
[i Consiliul Conferin]elor Episco-
pale Catolice din Europa (CCEE).
„Lumina lui Hristtos lumineeaz\
tutturoor. Speeran]\ peenttru ree`n-
nooiree [i unittatte `n Euroopa“ este
tema aleas\ pentru aceast\ Adu-
nare de c\tre Comitetul comun
KEK/CCEE. Accentul se pune pe
Persoana Mântuitorului Iisus
Hristos, f\cându-se referire la
simbolul luminii (Ioan 8,12), care
are o importan]\ deosebit\, atât
`n tradi]ia cre[tin\ r\s\ritean\,
cât [i `n cea apusean\. Subtitlul
are ca scop s\ sublinieze rolul im- Ca o caracteristic\ a acestei de a III-a Adun\ri Ecumenice 3. Lumina lui Hristos [i lumea
portant pe care cre[tinismul poate Adun\ri este faptul c\ aceasta Europene de la Sibiu. (vineri, 7 septembrie).
s\-l joace `n Europa de ast\zi. nu const\ doar dintr-un singur 4. ~n final, Adunarea Ecume- Pe lâng\ acestea, programul
A[a cum reiese din scrisoarea eveniment, ci este un proces `n nic\ European\ propriu-zis\ va mai cuprinde evenimente ale di-
de invita]ie adresat\ de cei doi co- patru etape. ~n acest fel, 3 AEE avea loc la Sibiu, România, `n feritelor comunit\]i locale, rug\-
ciuni de sear\ `n bisericile din
pre[edin]i, „adunarea va fi o inten]ioneaz\ s\ reprezinte, `n- perioada 4-9 septembrie 2007,
s\rb\toare [i o m\rturie comun\, tr-un mod simbolic, un pelerinaj unde vor participa circa 2.500 de ora[ [i Forumuri pe urm\toarele
prin care se va adânci cunoa[te- al `ntâlnirii diferitelor tradi]ii delega]i ai Bisericilor [i Confe- teme de actualitate:
rea [i se va consolida respectul cre[tine, cu bog\]ia specific\ rin]elor Episcopale Catolice din a. Unitate, Spiritualitate [i
nostru fa]\ de diferitele tradi]ii fiec\reia, [i s\ redescopere r\d\- Europa. ~n paralel, alte `ntâlniri M\rturie;
religioase; se va `nt\ri [i se vor cinile cre[tine ale Europei, orga- `ntre cre[tini vor fi organizate `n b. Europa, Religii [i Migra]ii;
extinde leg\turile noastre ecu- nizat `n 4 etape. toate ora[ele europene `n m\su- c. Crea]ie, Justi]ie [i Pace.
menice“. ~n acela[i timp, 3 AEE 1. Prima etap\ s-a desf\[urat r\ s\ le g\zduiasc\ [i vor include Cu ocazia S\rb\torii Na[terii
va „aborda marile provoc\ri ine- Maicii Domnului (8 septembrie),
la Roma, `ntre 24-27 ianuarie conexiuni video [i audio cu
rente culturii europene, marcate 2006, cu participarea a 150 de de- Sibiul. delega]ii vor putea s\ participe,
de secularizare [i de c\utarea lega]i din 44 de ]\ri, reprezentând fiecare `n bisericile proprii, la
spiritualit\]ii, de pluralismul re- Biserici membre ale KEK, slujbele dedicate Preasfintei
ligios, de procesul de unificare eu- Conferin]ele Episcopale Catolice Dialoguri [i N\sc\toare de Dumnezeu.
ropean\ [i de responsabilit\]ile din Europa, organisme ecumeni- rug\ciuni comune Duminic\, 9 septembrie, dup\
pe care continentul nostru tre- ce, comunit\]i [i mi[c\ri cre[tine. ce se vor s\vâr[i slujbe specifice
Programul celei de-a treia
buie s\ [i le asume `n fa]a lumii“. 2. A doua etap\ a inclus `ntâl- `n fiecare dintre comunit\]ile
niri na]ionale [i/sau regionale, `n Adun\ri Ecumenice va debuta cre[tine locale, cea de a III-a
Pentru prima oar\ `ntr-o cea de a doua jum\tate a anului pe 4 septembrie, printr-o festivi- Adunare Ecumenic\ European\
2006 [i `nceputul lui 2007. Orga- tate de primire a oaspe]ilor, ur- de la Sibiu se va `ncheia printr-o
]ar\ majoritar ortodox\ nizarea acestor `ntâlniri a fost mat\ a doua zi de o rug\ciune de sesiune final\ solemn\. Spe-
deschidere, `n cadrul c\reia SS ran]a cre[tinilor europeni este c\
Aceast\ atât de important\ `ncredin]at\ delega]ilor Biserici-
`ntrunire ecumenic\, la care vor lor [i Conferin]elor Episcopale Bartolomeu, Patriarhul Cons- `ntâlnirea ecumenic\ european\
participa aproximativ 3.000 de din ]ara sau regiunea gazd\. ~n tantinopolului, va rosti o de la Sibiu va reprezenta un mo-
reprezentan]i ai tuturor Biserici- România, aceast\ `ntâlnire a predic\, iar `n cadrul plenarei ment important `n via]a Biseri-
lor din Europa, va fi g\zduit\ unor delega]i ai Bisericilor din inaugurale, PF P\rinte Teoctist, cilor din Europa, constituindu-se
]ara noastr\, care vor participa Patriarhul Bisericii Ortodoxe ca un element de m\rturie co-
pentru prima dat\ `ntr-o ]ar\ cu
o popula]ie majoritar ortodox\, la Sibiu, a fost organizat\ de Rom=ne, va adresa un cuvânt de mun\ pe care cre[tinii b\trânu-
dup\ ce primele dou\ `ntruniri AIDRom, `n 15 mai 2007. salut tuturor participan]ilor la lui continent o dau `n fa]a celor-
au avut loc la Basel, Elve]ia 3. A treia etap\ a pelerina- aceast\ adunare cre[tin\ pan- lal]i locuitori ai Europei [i `n fa]a
(1989), [i Graz, Austria (1997), jului ecumenic a reunit, `n ora- european\. lumii `ntregi, `n contextul pro-
ceea ce va constitui, cu siguran- [ul german Lutherstadt-Witten- Tema principal\ va fi aborda- voc\rilor pe care lumea de as-
]\, un moment de referin]\ `n berg, 150 de delega]i din 44 de t\ `n trei subteme, pe parcursul t\zi, multicultural\ [i pluri-reli-
a trei zile, [i anume: gioas\, le pune `n fa]a celor care
via]a poporului român [i o dova- ]\ri din `ntreaga Europ\. ~ntâl-
d\ gr\itoare a deschiderii ecu- nirea de la Wittenberg a repre- 1. Lumina lui Hristos [i Bise- `[i fundamenteaz\ `ntreaga lor
menice a Bisericii Ortodoxe Ro- zentat ultima etap\, din cele trei rica (miercuri, 5 septembrie); credin]\ pe Hristos, Lumina lu-
mâne [i a celorlalte Biserici din `ntruniri premerg\toare, `nainte 2. Lumina lui Hristos [i Euro- mii (Sectorul de rela]ii externe al
România. de `ntrunirea propriu-zis\ a celei pa (joi, 6 septembrie); Patriarhiei Rom=ne). a

Comunicat de pres\
Pozi]ia Bisericii Ortodoxe Române coincide cu cea a tuturor Bisericilor cre[tine
a Preciz\rile Patriarhiei Române cu privire la articolul: „Conservatrice et influente, l’Eglise roumaine
entretient un climat favorable aux populistes“, publicat `n cotidianul „Le Monde“, `n data de 12 iunie 2007 a
~n edi]ia sa din 12 iunie
2007, cotidianul parisian „Le
Monde“ a publicat articolul
cu titlul „Conservatrice et
influente, l’Eglise roumaine
entretient un climat favo-
rable aux populistes“ („Con-
servatoare [i influent\, Bise-
rica rom=n\ `ntre]ine un cli-
mat favorabil populi[tilor“),
semnat de jurnalistul de
origine român\, Mirel Bran.
Respectând dreptul la li-
bera expresie, care este un
drept suveran al fiec\ruia
dintre noi, constat\m, `ns\,
c\, `n goana dup\ senza]io-
nalul ieftin, dl. Mirel Bran
manifest\ tendin]a de dis-
torsionare a pozi]iei Bisericii
Ortodoxe Române atât fa]\
M\n\stirea
Neam] a intrat
doar par]ial `n
posesia
terenurilor de pe
vechea vatr\
m\n\stireasc\
De[i urma s\ intre `n po-
sesia `ntregii suprafe]e de
teren de pe vechea vatr\
m\n\stireasc\, miercuri,
13 iunie, M\n\stirea
Neam] a intrat doar
par]ial `n posesia
terenurilor [i imobilelor
pe care le-a ob]inut prin
hot\r=re judec\toreasc\.
Predarea amplasa-
mentelor s-a f\cut la
sediul Prim\riei comunei
V=n\tori, Neam], `n
prezen]a reprezentan]ilor
Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei [i ai Direc]iei
Silvice Neam]. Mai multe
am\nunte a oferit, prin
intermediul Radio
Trinitas, pr. Constantin
Grigore, consilier juridic
al Arhiepiscopiei Ia[ilor:
„Dup\ presiunile exerci-
tate de noi asupra au-
torit\]ilor din Neam], s-a
decis cu greu aplicare
hot\r=rii judec\tore[ti de-
finitive [i irevocabile
privind predarea celor
4.478 de hectare de teren
[i a imobilelor din vechea
vatr\ a M\n\stirii
Neam]. ~ns\, am con-
statat c\ punerea la dis-
pozi]ie a terenurilor [i
cl\dirilor nu s-a f\cut
`ntocmai cu dispozi]ia
hot\r=rii judec\tore[ti.
~ntre suprafe]ele de teren
[i cl\dirile care n-au fost
predate mentionez:
Cabana Secu [i sediul
Ocolului Silvic Neam],
precum [i o serie de
terenuri forestiere. De
aceea, putem spune c\ nu
a fost o predare efectiv\,
de 100%.“
Pentru cele c=teva am-
plasamente care nu au
fost predate M\n\stirii
Neam], conform hot\r=rii
judec\tore[ti, vor continua
ac]iunile `n instan]\. „Noi,
`n continuare, vom ac]iona
`n instan]\, folosind c\ile
legale, pentru deter-
minarea Direc]iei Silvice
Neam] [i a Prefecturii
jude]ului Neam], s\ exe-
cute `ntocmai litera [i
spiritul acestei hot\r=ri
judec\tore[ti. Vom analiza
`n Permanen]a Consiliului
eparhial aceast\ executare
par]ial\ [i sunt convins c\
nu va fi acceptat\“, a ad\-
ugat p\rintele consilier
Constantin Grigore. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS| Vineri, 15 iunie 2007 5
PE SCURT
Slujb\ de binecuv=ntare
a absolven]ilor UMF Ia[i
Ieri, 14 iunie 2007, la Biserica
„Sf. Gheorghe“ - vechea
de manifestarea public\ a gere [i toleran]\ fa]\ de parti- - ~n mod nefericit, dl. Mi- nilor Unite, conform c\rora Catedral\ mitropolitan\ din
minorit\]ilor sexuale de cipan]ii la manifestarea mi- rel Bran face afirma]ii ne- comunitatea este singura Ia[i, a avut loc slujba de
sâmb\t\, 9 iunie 2007, cât [i norit\]ilor sexuale. Mai mult, fondate [i confuze, atribuind care poate decide `n aceast\
Bisericii aprecierea c\ ho- chestiune. De altfel, Uniu-
binecuv=ntare a absolven]ilor de
fa]\ de dezbaterea din socie- a recomandat credincio[ilor
tatea româneasc\ din pri- mosexualitatea ar fi consi- nea European\ respect\ i- anul acesta a facult\]ilor din
s\ evite prezen]a pe parcur- Universitatea de Medicin\ [i
m\vara acestui an, cu pri- sul mar[ului pentru evitarea derat un p\cat „mortal“ („pé- dentitatea cultural\ [i spiri-
vire la prezen]a simbolurilor ché mortel“). tual\ a fiec\rei ]\ri membre. Farmacie „Gr. T. Popa“ din Ia[i.
actelor de violen]\. Totodat\, Slujba a fost oficiat\ de un sobor
religioase `n spa]iul public. Biserica a adresat `ndemnul - Referitor la dezbaterea ~n dezbaterea respectiv\,
~n leg\tur\ cu opiniile ex- din societatea româneasc\ majoritatea societ\]ii româ- de preo]i condus de arhim.
de participare la rug\ciuni Varlaam Merticaru, vicarul ad-
primate de corespondentul din prim\vara acestui an, `n ne[ti, inclusiv intelectuali de
pentru ap\rarea demnit\]ii ministrativ al Arhiepiscopiei
„Le Monde“ la Bucure[ti, leg\tur\ cu prezen]a sim- marc\ [i lideri de opinie, a
preciz\m urm\toarele: persoanei umane [i a in- bolurilor religioase `n spa- considerat demersul profe- Ia[ilor. Acest eveniment este o
- Fiind vorba de o mani- stitu]iei familiei, oficiate `n ]iul public, `i reamintim co- sorului buzoian Emil Moise tradi]ie la Ia[i din 1998 c=nd, la
festare `n spa]iul public a mi- cadrul slujbei de sear\ `n respondentului „Le Monde“ drept inoportun. Afirma]ile ini]iativa unor tineri absolven]i
norit\]ilor sexuale, Biserica toate bisericile bucure[tene. la Bucure[ti faptul c\ pozi]ia domniei sale, potrivit c\rora [i a Asocia]iei Medicilor [i
[i-a reafirmat punctul de Pozi]ia Bisericii Ortodoxe Ro- Bisericii Ortodoxe Române a Biserica Ortodox\ ar fi blo- Farmaci[tilor Ortodoc[i din
vedere, care coincide cu cel al mâne a fost reflectat\ corect fost `n concordan]\ cu regle- cat decizia Consiului Na]io- Rom=nia (AMFOR), cu sediul la
tuturor Bisericilor cre[tine. atât de media româneasc\, ment\rile europene `n do- nal de Combatere a Dis- Ia[i, IPS Mitropolit Daniel a
~n acela[i timp, `n comunica- cât [i de importante agen]ii meniu, inclusiv cu declara]ia crimin\rii sunt simple fabu- alc\tuit o slujb\ special\ [i o
tul dat publicit\]ii, Patriarhia de pres\, posturi de televiziu- Universal\ a Drepturilor O- la]ii. (Biroul de pres\ al rug\ciune de binecuv=ntare a
Român\ a `ndemnat la `n]ele- ne [i publica]ii interna]ionale. mului a Organiza]iei Na]iu- Patriarhiei Rom=ne) absolven]ilor de la UMF Ia[i. ~n
cuv=ntul s\u de `nv\]\tur\,
arhim. Varlaam Merticaru a
Evaluarea proiectului Bisericii de prevenire transmis binecuv=ntarea IPS
Daniel, Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, [i cuvintele de feli-
a HIV/SIDA [i violen]ei `n familie citare pentru cei ajun[i `n acest
moment deosebit din via]a lor.
a Ieri, la Sala „Dr. Iustin Moisescu“ a avut loc evaluarea proiectului „Consolidarea „Dorim ca acest\ sear\ r\m=n\
pentru `ntreaga via]\ `n su-
ini]iativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA [i violen]ei `n familie `n Rom=nia“, la nivelul fletele dumneavoastr\ ca mo-
jude]ului Ia[i a Voluntarii care s-au implicat `n activit\]ile derulate `n cadrul acestui proiect mentul `n care a]i primit
p=n\ `n prezent au primit diplome din partea organizatorilor a Proiectul se desf\[oar\ de doi
binecuv=ntarea lui Dumnezeu
pentru a pune `n practic\ ceea
ani la nivelul Patriarhiei Rom=ne a La nivelul jude]ului Ia[i, proiectul a fost derulat de ce a]i `nv\]at `n facultate [i `n
care a]i mul]umit pentru
Arhiepiscopia Ia[ilor, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ [i Inspectoratul {colar Jude]ean a darurile primite“ a spus arhim.
Varlaam Merticaru.
consilier al Sectorului de `nv\]\m=nt Evenimentul a fost organizat de
teologic [i activit\]i cu tineretul. reprezentan]i ai studen]ilor, care
de Narcisa BALABAN
Pentru `nceput, echipa a prezentat [i-au ar\tat interesul deosebit
~n urm\ cu doi ani, Patriarhia principalele rezultate ale activit\]ii pentru acest moment. Pre[edin-
Rom=n\ a demarat pe tot cuprinsul ei desf\[urate `n cei doi ani de proiect. A- tele AMFOR, dr. Aurelia
proiectul „Consolidarea ini]iativelor co- sistentul social Andreea Ghe]u a preci- Luchian, ne-a declarat c\ acest
munitare de prevenire a HIV/SIDA [i zat `n cuv=ntul s\u c\ proiectul s-a des- moment din via]a studen]ilor
violen]ei `n familie `n Rom=nia“. Pro- f\[urat la nivelul jude]ului Ia[i (Pro-
este foarte important, pentru c\
iectul este derulat, `n colaborare, de topopiatele Ia[i 1, Ia[i 2, Pa[cani [i H=r- ei simt nevoia de a primi
Biserica Ortodox\ Române (BOR), IO- l\u). Pentru preo]i, s-au ]inut trei cur-
binecuv=ntarea lui Dumnezeu
CC [i Ministerul Educa]iei [i Cercet\- suri de instruire pentru 6 grupe de par- pentru cariera lor. „La `nceput
rii, cu sprijin financiar din partea A- ticipan]i, pe trei tematici: HIV/SIDA, vi-
olen]a `n familie [i dezvoltare comu-
organizam noi, dar de c=]iva ani
gen]iei pentru Dezvoltare Interna]iona- studen]ii, sunt cei care au ini]ia-
l\ a Statelor Unite (USAID). nitar\. La acestea au participat 89 de
tinerilor de pe lâng\ [coli sau parohii. tiva [i aceasta `nseamn\ c\
Proiectul `[i propune `mbun\t\]irea preo]i, 11 so]ii de preo]i [i 10 asisten]i Printre acesteak men]ion\m dis-
capacit\]ii Bisericii, prin preotul [i pro- sociali. Au fost instrui]i, de asemenea jur\m=ntul lui Hipocrate nu este
tribuirea de kituri sanitare [i [colare de ajuns, ci este nevoie de
fesorul de religie, de a se mobiliza [i a tineri din parohii [i [coli `n scopul familiilor defavorizate din zonele Toma
mobiliza comunitatea local\/[colar\ form\rii unor comitete de tineri, s-a binecuv=ntare“, ne-a declarat dr.
Cozma, P\curari, }ic\u, Colegiul Eco- Aurelia Luchian. La sf=r[itul
pentru implicarea mai activ\ `n re- oferit asisten]\ tehnic\ direct\ unui nu- nomic Administrativ Ia[i [i copiilor de la
zolvarea problemelor sociale, `n special m\r de 11 parohii, s-au organizat dife- slujbei, s-au `mp\r]it tuturor
Centrul de Dializ\ - Spitalul pentru studen]ilor iconi]e cu Sf=nta
`n ceea ce prive[te HIV/SIDA [i violen]a rite manifest\ri dedicate Zilei Interna- Copii „Sf. Maria“ Ia[i; organizare de
`n familie. ]ionale de Lupt\ ~mpotriva Violen]ei (25 Parascheva [i un pliant cu slujba
jocuri, concursuri [i dezbateri `n cadrul
noiembrie) [i Zilei Mondiale Anti-SIDA unor licee ie[ene, invita]i fiind elevi, oficiat\, semnat de IPS
(1 decembrie), s-au distribuit aproxima- Mitropolit Daniel ({.M.).
Cursuri de instruire p\rin]i [i dirigin]i. De asemenea, s-a or-
tiv 5.000 kituri [colare, sanitare, p\turi, ganizat o serbare [i s-au oferit daruri
iar preotul a organizat activit\]i `mpre-
despre HIV/SIDA un\ cu enoria[ii [i pentru ei etc.
pentru 65 de copii proveni]i din familii Corul Seminarului
defavorizate din localitatea Bârnova.
[i violen]a `n familie ~n cadrul aceluia[i proiect au fost or- Teologic Liceal
Astfel, ieri, 14 iunie la Sala „Dr. Scopul: `mbun\t\]irea ganizate activit\]i dedicate luptei
`mpotriva violen]ei domestice: `ntreceri de la Boto[ani
Iustin Moisescu“ a Centrului Eparhial
Ia[i a avut loc evaluarea primilor doi
rela]iei `ntre preo]i sportive, activit\]i de informare [i lu- va c=nta `n Canada
dice `n lunile aprilie [i mai 2006; s-a or-
ani de proiect `n jude]ul Ia[i, la care au [i profesorii de religie ganizat conferin]a „Suferinzii HIV/SI- Municipiul Boto[ani s-a `nfr\]it
participat to]i voluntarii - preo]i, so]ii DA [i iubirea lui Dumnezeu“ `n Aula
de preo]i [i profesori de religie - dar [i e- Maria Budeanu, care, `mpreun\ diac. `n aceste zile cu ora[ul Laval,
Sorin Mihalache, s-a ocupat de instru- Magna „Mihai Eminescu“, a Univer- din provincia Quebec - Canada.
chipa care s-a ocupat de consilierea sit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“ Ia[i; au
acestora, respectiv: pr. Eugen Sebastin irea profesorilor de religie, a precizat c\ Acest lucru s-a realizat prin
la cele trei `nt=lniri preg\titoare au par- fost distribuite, `n 2006, kituri sanitare vizita la Boto[ani f\cut\ de prof.
Teacu, diac. Sorin Mihalache, asistent [i alimente de Cr\ciun bolnavilor de la
social Andreea Ghe]u [i profesor de re- ticipat 81 de profesori de religie. De ase- Vania Atudorei, pre[edinte al
menea, profesorii au participat la cam- Spitalul Sculeni etc.
ligie Maria Budeanu. Au fost prezen]i, Tot ieri s-au prezentat [i ac]iunile Asocia]iei Românilor din Laval,
de asemenea Cosmin Grigorescu, in- paniile de sus]inere public\ [i la zilele Canada. Cu aceast\ ocazie, prin
interna]ionale dedicate luptei anti-SIDA care urmeaz\ a fi derulate `n anul ur-
spector eparhial `n cadrul Patriarhiei m\tor. „Pentru anul al treilea, se ur- discu]iile dintre reprezentan]ii
Rom=ne, pr. Narcis Axinte, consilier la [i violen]ei `n familie, dar au avut loc [i celor dou\ ora[e, s-a convenit ca
ac]iuni voluntare `n folosul comunit\]ii, m\re[te o `mbun\t\]ire a rela]iei `ntre
Sectorul de asisten]\ social\ al Arhie- preo]i [i profesorii de religie, spre folo- aceast\ `nfr\]ire s\ se materia-
piscopiei Ia[ilor [i pr. Mihai Vizitiu, conduse de cluburi de ini]iativ\ ale lizeze `ntr-o prim\ faz\, prin
sul comunit\]ii, al copilului [i al eno-
ria[ilor. Ne propunem, `n continuare s\ ac]iuni culturale.
sus]inem [i s\ monitorizam activit\]ile La propunerea primarului mu-
„Am ar\tat c\ Biserica P\rintele Mihai Vizitiu a trans- pe care dvs. le ve]i putea organiza `n nicipiului Boto[ani, ing. C\t\lin-
mis binecuv=ntarea, sus]inerea [i anumite momente. Exist\ activit\]i Mugurel Flutur, Seminarul
`n]elege lucrurile felicit\rile IPS Mitropolit Daniel: lunare pe care dorim s\ le program\m, Teologic Liceal Ortodox din
exist\ beneficiari `n acest proces pe Boto[ani a fost nominalizat pen-
corect [i normal“ „~nalt Prea Sfin]ia Sa m-a delegat
care vrem s\-i asist\m, s\ furniz\m tru a reprezenta ora[ul la un
pe mine s\ v\ transmit arhiereasca
La sf=r[it, Cosmin Grigorescu, re- binecuv=ntare [i aprecierea cu totul asisten]\ tehnic\ celor care doresc s\ festival coral care va avea loc la
deruleze astfel de activit\]i. Apoi, vom Laval `n vara anului 2008. ~n
prezentantul Patriarhiei Rom=ne, a deosebit\ pe care o are pentru dvs.,
subliniat importan]a proiectului coordona distribu]ia de materiale - in- ziua de 12 iunie 2007, Seminarul
cei care v-a]i implicat `ntr-o aseme- clusiv pentru preo]i - bro[uri, dar [i
„Consolidarea ini]iativelor comu- nea lucrare. ~n ceea ce prive[te boto[\nean a fost vizitat de prof.
nitare de prevenire a HIV/SIDA [i a ghiduri specifice. Nu vor fi l\sate deo- Vania Atudorei, `nso]it de Mir-
Arhiepiscopia Ia[ilor, f\r\ `ndoial\ parte comitetele filantropice, cluburile
violen]ei `n familie `n Rom=nia“: cea Oprea, consilier pe probleme
c\ va sprijini acest proiect. Ve]i g\si de ini]iativ\ ale tinerilor sau alte gru- de cultur\ al Prim\riei din
„Acest proiect este unul dintre mo- puri comunitare implicate `n activi-
toarele progresului [i tare mult am `n ~nalt Prea Sfin]ia Sa un sprijini- Boto[ani. La finele acestei vizite
t\]ile proiectului“, a subliniat pr.
vrea ca acest motor s\ r\m=n\ mer- tor constant a tot ceea ce ]ine de oaspetele din Canada a adresat
domeniul educa]iei, pentru c\ este Sebastian Teacu, coordonator regional
g=nd. Acest proiect a fost [i este o pentru Moldova al proiectului. invita]ia oficial\ pr. prof.
foarte curajoas\ ini]iativ\ a Biseri- profesor prin defini]ie [i prin vo- La sf=r[it, voluntarii care s-au impli- Grigore Diaconu, directorul se-
cii, de care mul]i s-au mirat. Am ar\- catie, cunoa[te foarte bine sufletul cat `n activit\]ile derulate `n cadrul a- minarului, de a participa la cel
tat `ns\ c\ Biserica `n]elege lucrurile copilului [i se d\ruie[te acestor ac- cestui proiect p=n\ `n prezent au primit mai mare festival de coruri din
a[a cum este corect [i normal“. tivit\]i“. diplome din partea organizatorilor. a lume, ce va avea loc `n anul
2008, `n localitatea Laval. a
6 Vineri, 15 iunie 2007
PE SCURT
26 de milioane de lei
pentru consolidarea
gr\dini]elor
Guvernul a alocat 26 de mi-
lioane de lei pentru consoli-
darea, reabilitarea [i achizi]ii de
imobile pentru gr\dini]ele din
municipiul Bucure[ti, iar pre-
mierul T\riceanu a cerut min-
istrului Educa]iei s\ g\seasc\
solu]ii, `mpreun\ cu prim\riile,
pentru rezolvarea problemelor
create de lipsa acestor unit\]i.
„Am cerut ministrului Educa]iei
[i Cercet\rii ca personal, dincolo
de sumele care au fost aprobate
[i transferate, s\ colaboreze cu
prim\riile [i s\ contribuie la de-
blocarea situa]iei existente la
nivelul Capitalei“, a spus T\ri-
ceanu. Potrivit unei inform\ri
prezentate de ministrul Educa-
]iei `n [edin]a de miercuri a Gu-
vernului, la nivelul municipiu-
lui Bucure[ti vor fi investite, `n
total, `n unit\]ile de `nv\]\mânt
pre[colar, peste 150 de milioane
de lei, din care peste 63 de mili-
oane de lei prin aloc\ri de la bu-
getul central [i peste 91 de mili-
oane de lei de la bugetul local.
Fondul Proprietatea
va fi listat
la burs\ `n 2008
Fondul Proprietatea ar putea fi
listat la burs\ `n primul trimes-
tru al anului viitor, a anun]at
ministrul Economiei [i Finan-
]elor, Varujan Vosganian.
Acesta nu a precizat `nc\ cât de
mare va fi pachetul de ac]iuni
ce urmeaz\ a fi listat. Vosga-
nian a declarat c\ ordonan]a
care modific\ legisla]ia privind
Fondul Proprietatea va fi discu-
tat\ cu grupurile parlamentare
`nainte de a fi prezentat\ Gu-
vernului. Reprezentan]ii Consi-
liului de Supraveghere al Fon-
dului declarau, s\pt\mâna tre-
cut\, c\ Ministerul Economiei
[i Finan]elor ar putea scoate la
vânzare 10 sau 20% din titluri.
Fo[tii proprietari de imobile na-
]ionalizate ar putea primi pri-
mele desp\gubiri `n bani, `n loc
de ac]iuni la Fondul Proprieta-
tea, `n ultimul trimestru al
acestui an, valoarea estimat\
fiind de 10-20 milioane de euro.
28 de milioane
pentru construc]ia
de locuin]e sociale
Legislativul României a apro-
bat miercuri, prin Hot\râre de
Guvern, repartizarea a 28 de
milioane de lei din Fondul
Na]ional de Dezvoltare pentru
finan]area unor programe deru-
late de Ministerul Dezvolt\rii,
Lucr\rilor Publice [i
Locuin]elor. Sumele repartizate
pe programe vizeaz\ finan]area
programului „Construc]ii de
locuin]e sociale, conform Legii
nr. 114/1996“, cu alocarea a 25
de milioane, precum [i progra-
mul „Sistem integrat de reabil-
itare a sistemelor de alimentare
cu ap\ [i canalizare, precum [i
a sta]iilor de tratare a apei
potabile [i a apei uzate `n lo-
calit\]ile cu o popula]ie mai
mic\ de 50.000 de locuitori“, cu
3 milioane de lei. „ Este foarte
important de precizat c\ suma
de 25 de milioane de lei alocat\
pentru locuin]e sociale va fi di-
rec]ionat\ `n totalitate spre
construc]ia de locuin]e pentru
chiria[ii evacua]i din casele
na]ionalizate. Prima m\sur\
luat\ `n sprijinul chiria[ilor
evacua]i a fost luat\ `n anul
2006, când au fost aduse mo-
dific\ri la Legea 152/1998 pri-
vind `nfiin]area ANL, modifi-
c\ri prin care s-a creat posibili-
tatea ca prim\riile s\ aloce
20% din locuin]ele pentru
tinerii acestei categorii“, a de-
clarat ministrul Dezvolt\rii,
Lucr\rilor Publice [i Locuin-
]elor, Laszlo Borbely. a
Reme[ vrea s\ schimbe legea privind
desp\gubirile pentru culturile agricole
a Societ\]ile de asigur\ri de pe pia]a româneasc\ nu asigur\ [i nu-[i asum\
riscul pentru secet\ [i `nghe] a Agricultorii care au `nregistrat pagube
la culturile de toamn\ din cauza secetei vor primi desp\gubiri de pân\
la 70% din valoarea cheltuielilor totale cu `nfiin]area [i `ntre]inerea, dac\ culturile
au fost asigurate, sumele urmând s\ fie achitate pân\ la 1 august a
Ministrul Agriculturii,
Decebal Traian Reme[, a
declarat c\ inten]ioneaz\ s\
schimbe legea referitoare la
acordarea desp\gubirilor
pentru culturile agricole
(Legea 381 din 2002), argu-
mentând c\ aceasta a fost
adoptat\ „cu dedica]ie“,
pentru cei care au `ncasat
poli]ele de asigurare. „Dac\
voi avea zile, voi `ncerca s\
o schimb. Societ\]ile de asi-
gur\ri de pe pia]a româ-
neasc\ nu asigur\ [i nu-[i
asum\ riscul pentru secet\
[i `nghe] [i `n lege s-a pre-
v\zut, la un mod condam-
nabil, c\ statul, dac\ cei doi
fac `mpreun\ asigurare, a-
chit\ 50% din poli]\“, a
spus Reme[.
Desp\gubiri doar
pentru culturile
asigurate
Guvernul a decis mier-
curi c\ agricultorii, care au
`nregistrat pagube la cultu-
rile de toamn\ din cauza
secetei, vor primi desp\gu-
biri de pân\ la 70% din va-
loarea cheltuielilor totale
cu `nfiin]area [i `ntre]ine-
rea, dac\ culturile au fost
asigurate, sumele urmând
s\ fie achitate pân\ la 1 au-
gust. „Vom pl\ti ace[ti bani
pân\ cel târziu la 1 august,
tuturor celor `ndrept\]i]i,
pentru ca ace[tia s\ aib\
posibilitatea s\ intre `n
noul an agricol“, a spus Re-
me[, dup\ [edin]a de Gu-
vern. Nivelul desp\gubiri-
lor va fi stabilit gradual, `n
func]ie de nivelul de afecta-
re a culturilor, `n conformi-
tate cu Legea 381/2002. Po-
trivit legii, `n situa]ia `n
care o cultur\ este afectat\
de secet\ `n propor]ie mai
mare de 30%, Ministerul
Agriculturii acord\ desp\-
Angajarea copiilor de p=n\ la 15 ani, interzis\
Tinerii de cel pu]in 16
ani pot `ncheia un contract
individual de munc\ pentru
munci u[oare, cei care ur-
meaz\ cursurile [colare o-
bligatorii [i au `mplinit 15
ani pot `ncheia un contract
de munc\ numai cu acordul
p\rin]ilor, iar `ncadrarea `n
munc\ a copiilor de pân\ la
15 ani este interzis\. Gu-
vernul a aprobat, miercuri,
o hot\râre privind protec]ia
persoanelor care au vârste
de cel mult 18 ani care au
`ncheiat un contract indivi-
dual de munc\, cu scopul de
a-i feri de exploatarea eco-
nomic\ sau de activit\]ile
care d\uneaz\ s\n\t\]ii
sau dezvolt\rii fizice, psiho-
logice, sociale [i morale. Po-
trivit actului normativ, `n-
cadrarea `n munc\ a copii-
lor este interzis\, copiii fi-
ind defini]i `n actul norma-
tiv ca orice persoan\ care a-
re sub 15 ani sau orice per-
soan\ care are `ntre 15 [i
18 ani [i urmeaz\ cursurile
obligatorii, pe baz\ de pro-
gram integral, stabilit de
ECONOMIC
Aproximativ 600 de mii de hectare de culturi
au fost afectate anul acesta de secet\
gubiri, prin hot\râre de Gu-
vern, pân\ la nivelul a 70%
din cheltuielile dovedite, e-
fectuate pe hectar pân\ la
data declar\rii fenomenu-
lui de calamitate. Ministrul
a spus c\ firmele sau pro-
duc\torii individuali tre-
buie s\ prezinte documen-
te, iar cheltuielile recunos-
cute sunt cele cu s\mân]a,
cu `ngr\[\mintele, pesti-
cidele, lucr\rile mecanice [i
manuale [i iriga]iile, iar din
totalul acestor cheltuieli
vor fi sc\zute aloc\rile bu-
getare acordate deja.
Ministrul a atras aten]ia
c\ vor ap\rea diferen]e mari
`n cuantumul desp\gubiri-
lor, `n func]ie de tipul de cul-
tur\. Reme[ a atras aten]ia
c\ desp\gubirile vor fi date
`n baza facturilor, care vor fi
verificate direct la furnizori.
„Urm\rim ca acele facturi
s\ fi fost `nregistrate la fur-
lege. Prin derogare, cei care
au cel pu]in 16 ani pot `n-
cheia un contract indivi-
dual de munc\ pentru
munci u[oare - care nu pot
afecta s\n\tatea, dezvolta-
rea copilului, frecven]a [co-
lar\ sau participarea la
programe de formare profe-
sional\ -, iar cei care ur-
meaz\ cursurile [colare o-
bligatorii [i au 15 ani `mpli-
ni]i pot `ncheia un contract
individual de munc\ numai
cu acordul p\rin]ilor. Potri-
vit noului act normativ,
este interzis\ angajarea ti-
nerilor pentru activit\]i ca-
re dep\[esc `n mod evident
capacit\]ile lor fizice sau
psihologice, ce implic\ ex-
punerea la agen]i toxici,
cancerigeni sau la radia]ii
care determin\ modific\ri
genetice ereditare. Sunt in-
terzise totodat\ activit\]ile
care prezint\ riscuri de ac-
cidentare, pe care se presu-
pune c\ tinerii nu le pot i-
dentifica sau preveni din
cauza lipsei de experien]\
ori de preg\tire [i activit\-
nizori, s\ fi ap\rut dup\ ele
venituri [i s\ fi pl\tit taxe [i
impozite la stat. Urm\rim
s\ elimin\m din dosare ori-
ce inten]ie de fraud\“, a
spus Reme[.
Aproape 600 de mii
de hectare afectate
Ministrul a spus c\ este
vorba de aproximativ 400
de mii de hectare de grâu a-
fectate `ntre 30 [i 100%, cir-
ca 40 de mii de hectare cul-
tivate cu orz [i orzoaic\ de
toamn\ [i circa 141 de mii
de hectare de rapi]\. Nu-
m\rul de jude]e afectate es-
te de 22, aflate `n sudul [i
estul ]\rii, iar `n jude]ele A-
rad [i Timi[ au fost afectate
suprafe]e mici din culturile
de toamn\. Potrivit datelor
din teren, cele mai mari su-
prafe]e de culturi cu grâu a-
]ile care pun `n pericol s\-
n\tatea din cauza frigului
ori c\ldurii extreme sau din
cauza zgomotului.
~n cazul tinerilor, durata
timpului de munc\ este de
maximum [ase ore pe zi [i
30 de ore pe s\pt\mân\. ~n
situa]ia `n care tân\rul cu-
muleaz\ mai multe func]ii
`n baza unor contracte indi-
viduale de munc\, timpul
de munc\ efectuat se `nsu-
meaz\ [i nu poate dep\[i,
cumulat, aceast\ durat\.
De asemenea, tinerii nu pot
presta munc\ suplimenta-
r\ [i munc\ de noapte, iar
fectate se afl\ `n jude]ele
Teleorman, Ialomi]a, C\l\-
ra[i, Dolj, Giurgiu [i Vaslui,
pentru culturile de orz [i or-
zoaic\ cele mai `ntinse su-
prafe]e se reg\sesc `n jude-
]ele Teleorman, Ialomi]a [i
Constan]a, iar `n cazul cul-
turilor de rapi]\, terenurile
cele mai afectate sunt `n
jude]ele Ialomi]a, Vaslui,
C\l\ra[i [i Constan]a. Mi-
nistrul a spus c\ nu cunoa[-
te `n prezent sumele nece-
sare, dar acestea vor fi pre-
cizate la rectificarea buge-
tar\, care ar putea avea loc
s\pt\mâna viitoare.
Jum\tate din
produc]ia de gr=u
din Vrancea
a fost afectat\
Seceta a redus la jum\-
tate produc]ia la culturile
de grâu [i a compromis `n
totalitate culturile de rapi-
]\. Conform lui Costic\
Nea]\, directorul Direc]iei
Agricole [i pentru Dezvolta-
re Rural\ (DADR) Vrancea,
produc]iile estimate la grâu
sunt de 2.000-2.300 kilo-
grame/hectar, `n condi]iile
`n care unii produc\tori
sperau s\ ob]in\ [i produc-
]ii de 5.000-5.500 kilograme
pe hectar. „~n toamn\ s-au
b\gat bani mul]i `n p\mânt,
dar seceta a distrus culturile
`n propor]ie de 40%-50%. La
rapi]\, seceta a compromis
total culturile“, a spus Nea-
]\. Estim\rile DADR Vran-
cea arat\ c\ pagubele pro-
duse de secet\ sunt evalu-
ate la aproximativ 20 de
milioane de lei. ~n total au
fost afectate de secet\
34.520 hectare culturi agri-
cole, proprietarii a aproxi-
mativ 20.000 de hectare
neputând fi desp\gubi]i din
copiii angaja]i nu pot presta
munc\ `ntre orele 20:00 [i
6:00. Tinerii beneficiaz\ de
o pauz\ de mas\ de cel pu-
]in 30 de minute consecuti-
ve, `n cazul `n care durata
zilnic\ a timpului de mun-
c\ este mai mare de patru
ore [i jum\tate. ~ntre dou\
zile de munc\, tinerii bene-
ficiaz\ de o perioad\ mini-
m\ de repaus de 12 ore con-
secutive. ~ntre dou\ zile de
munc\, copiii `ncadra]i `n
munc\ beneficiaz\ de o pe-
rioad\ minim\ de repaus
de 14 ore consecutive. Tine-
rii beneficiaz\ de o perioa-
d\ de repaus s\pt\mânal
de dou\ zile consecutive, de
regul\ sâmb\ta [i dumini-
ca. De asemenea, ei benefi-
ciaz\ de un concediu de o-
dihn\ suplimentar de cel
pu]in trei zile lucr\toare.
Hot\rârea Guvernului mai
stabile[te c\ angajatorul
este obligat s\ ia m\suri
pentru asigurarea securit\-
]ii [i protejarea s\n\t\]ii ti-
nerilor [i s\ informeze tine-
rii [i p\rin]ii acestora, `n
Decebal Traian Reme[
inten]ioneaz\ s\
modifice legea
desp\gubirilor agricole
cauz\ c\ nu [i-au asigurat
culturile.
Va cre[te
pre]ul p=inii
Pre]ul pâinii va cre[te
`ntr-o propor]ie foarte mare
din cauza secetei cu care se
confrunt\ produc]ia agrico-
l\ `n acest an, a declarat,
mar]i, `ntr-un interviu a-
cordat BBC, Adrian Porum-
boiu, proprietarul unora
dintre cele mai mari exploa-
ta]ii agricole din România.
„Pre]ul pâinii va cre[te, in-
discutabil, pentru c\, `ntr-o
propor]ie foarte mare, este
determinat de pre]ul grâu-
lui. Atât timp cât pre]ul
grâului va cre[te, [i va cre[-
te cu siguran]\, inevitabil [i
pre]ul pâinii se va m\ri“, a
afirmat acesta. Produc]ia de
grâu din România s-a dimi-
nuat mult, `n acest an, fa]\
de cea din anii preceden]i,
potrivit lui Porumboiu.
„Ce se `ntâmpl\ `n Ru-
sia, Ucraina, [i valul de se-
cet\ care a cuprins aceast\
parte a Europei ne-a cuprins
[i pe noi [i zona asta, s\
spun, a Podi[ului Moldovei.
Prin urmare, pre]ul m\rit
nu reprezint\ pentru cei
care sunt `n breasl\ nici un
fel de surpriz\“, a afirmat
Porumboiu. a
scris, despre eventualele
riscuri.
Hot\rârea transpune `n
totalitate prevederile direc-
tivei europene referitoare
la protec]ia tinerilor `n
munc\. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 15 iunie
Vremea va fi `n general in-
stabil\ `n Banat, Cri[ana,
Oltenia, Muntenia, Transilva-
nia, Maramure[, precum [i `n
zona de munte unde cerul va
fi temporar noros [i local vor
c\dea averse, `nso]ite de des-
c\rc\ri electrice [i intensifi-
c\ri de scurt\ durat\ ale v=n-
tului. Vor fi condi]ii de grindi-
n\. ~n restul teritoriului cerul
va fi variabil, iar ploile izolate.
Temperaturile minime vor fi
cuprinse `ntre 10 [i 20 de gra-
de, iar cele maxime vor fi cu-
prinse `ntre 26 [i 34 de grade,
cu cele mai ridicate valori `n
B\r\gan [i Moldova.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 15.06.2007
Dolar SUA 2,4437
Euro 3,2519

Mili]iile Hamas au pus st\p=nire pe Gaza
Gruparea palestinian\
islamist\ Hamas a pre-
luat controlul `n Fâ[ia Ga-
za `n noaptea de joi spre
vineri, dup\ ce a `ndep\r-
tat for]ele fidele pre[edin-
telui Autorit\]ii Na]ionale
Palestiniene (ANP), Mah-
mud Abbas, care a de-
nun]at o lovitur\ militar\
de stat [i a demis Guver-
nul de uniune dominat de
islami[ti. „Toate cartiere-
le generale ale serviciilor
de securitate din Fâ[ia
Gaza sunt controlate de
Brig\zile Ezzedine al-Qas-
sam, precum [i complexul
pre[edin]iei palestiniene
din ora[ul Gaza“, a afir-
Adrian N\stase este chemat
pe post de salvator al PSD
a Adrian N\stase este dorit la PSD pe post de strateg politic a Fostul premier [i-a
trimis colaboratorii fideli pentru a preg\ti terenul re`ntoarcerii a Mircea Geoan\
accept\ aceast\ variant\ [i `ncearc\ s\ potoleasc\ scandalurile interne din partid a
Speriat de c\derea dra-
matic\ a partidului din
sondaje, Mircea Geoan\
(foto st=nga) s-a hot\r=t
s\ uite conflictele din tre-
cut [i s\-l aduc\ l=ng\ el
pe Adrian N\stase (foto
dreapta). ~ntoarcerea fos-
tului premier la v=rful
PSD survine `ns\ `n mij-
locul unor noi scandaluri
interne.
Despre N\stase,
numai de bine
Zvonurile despre o rea-
bilitare a lui Adrian N\s-
tase circulau de mai mul-
te zile. Ele au fost `ns\
confirmate abia joi [i vi-
neri, c=nd pre[edintele
PSD, Mircea Geoan\, a
recunoscut tratativele cu
fostul s\u inamic politic.
„Cei care-l sus]in pe Adri-
an N\stase... nu [tiu dac\
sunt [i câ]i sunt. N\stase
e un om politic cu poten-
]ial. Trebuie `ns\ s\-[i re-
zolve problemele `n justi-
]ie. Pân\ atunci `ns\, pâ-
n\ `[i rezolv\ problemele,
oricare dintre combatan-
]ii no[tri sunt ap]i [i eligi-
bili“, a declarat [eful so-
cial-democra]ilor.
Mircea Geoan\ a recu-
noscut ieri c\ l-a sunat cu
o zi `nainte pe N\stase,
dar numai pentru a vorbi
despre participarea aces-
tuia la un seminar. „Am
avut o discu]ie despre
cartea pe care a lansat-o
recent [i cred c\ este o
carte reu[it\, dar de aici
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ION ILIESCU JUS-
TIFIC| CHEMAREA MI-
NERILOR: Fostul pre[edin-
te Ion Iliescu a dat ieri pu-
blicit\]ii un comunicat `n
care `[i exprim\ pozi]ia fa]\
de relat\rile din pres\ din
aceste zile, pe tema mineri-
adei din 13-15 iunie 1990.
Fostul [ef al statului sus]ine
c\ for]ele de ordine deveni-
ser\ incapabile s\ controle-
ze situa]ia [i c\ adev\rul is-
toric ar fi `nlocuit cu min-
ciuni [i manipul\ri media-
tice. El consider\ manifes-
tarea din Pia]a Universit\]ii
mat purt\torul de cuvânt
al bra]ului armat al Ha-
mas, Abu Obeida. Violen-
]ele dintre Hamas [i ser-
viciile de securitate loiale
mi[c\rii Al-Fatah, parti-
dul lui Mahmud Abbas,
s-au soldat, de la 7 iunie,
cu 113 mor]i. Hamas a
asigurat c\ responsabili
ai Al-Fatah au p\r\sit
cartierul general prezi-
den]ial. Anun]ul Hamas a
survenit la aproape 5 ore
dup\ ce Mahmud Abbas a
demis Guvernul de uni-
une na]ional\ [i a de-
clarat starea de urgen]\.
Premierul palestinian
Ismail Haniyeh, provenit
[i pân\ la specula]iile
care au ap\rut `n pres\ e
drum foarte lung“, a r\s-
puns Geoan\ `ntreb\rilor
presei.
Jocuri pro
[i anti-N\stase
Surse social-democrate
au declarat pentru Rom-
pres c\ pre[edintele PSD
ia `n calcul tot mai mult,
`n ultima perioad\, coop-
tarea fostului lider al par-
tidului Adrian N\stase `n
echipa de conducere a
PSD pe zona de programe
ca „un miting electoral ile-
gal“, iar evacuarea celor din
corturile din fa]a Teatrului
Na]ional, din diminea]a zi-
lei de 13 iunie, ar fi avut loc,
citez, „f\r\ incidente“. ~n
schimb, fostul pre[edinte
sus]ine c\ `n dup\-amiaza
zilei de 13 iunie, grupuri or-
ganizate [i violente au ocu-
pat Pia]a Universit\]ii [i au
for]at trupele de ordine s\
se retrag\. „Au atacat sedi-
ile Ministerului de Interne
[i Poli]iei de unde au furat
arme [i muni]ie, iar la TVR
au amenin]at cu moartea
conducerea [i personalul
ACTUALITATE
din mi[carea Hamas, a ca-
lificat `ns\ ca fiind „pre-
cipitate“ deciziile adop-
tate de Mahmud Abbas [i
a dat asigur\ri c\ grupa-
rea sa nu inten]ioneaz\
s\ proclame un stat `n
Fâ[ia Gaza.
Washingtonul a reac-
]ionat prompt la ultimele
evolu]ii din Gaza, secre-
tarul de stat al SUA Con-
doleezza Rice afirmând c\
sus]ine pe deplin deciziile
pre[edintelui Abbas.
Cu toate acestea, Ha-
mas a anun]at, ieri, c\ a
re]inut o serie de oficiali
de rang `nalt din cadrul
mi[c\rii Fatah [i servici-
politice [i de proiecte. De-
[i nu a participat la lan-
sarea recent\ a c\r]ii
„România european\“, `n
care Adrian N\stase pre-
zint\ un program social-
democrat, pre[edintele
PSD a constatat c\ mul]i
colegi din partid „au avut
o reac]ie extrem de bun\
la propunerea de dezbate-
re lansat\ de fostul prim-
ministru“.
Potrivit surselor citate,
la ultimele [edin]e cu li-
derii de organiza]ii locale,
s-a propus invitarea lui
Adrian N\stase, a lui Mi-
ron Mitrea, fost secretar
tehnic, lucru care a dus la
`ntreruperea emisiei“, se a-
p\r\ actualul pre[edinte de
onoare al PSD. Acesta mai
justific\ chemarea mine-
rilor [i prin faptul c\ fusese
ales cu 85% din voturi la 20
mai. ~n final, Iliescu admite
c\ violen]ele minerilor sunt
condamnabile, dar sus]ine
c\ principala vin\ ar
apar]ine celor care ar fi or-
ganizat violen]ele din 13 iu-
nie [i care ar fi urm\rit izo-
larea interna]ional\ a ]\rii
[i r\sturnarea puterii insta-
late la 20 mai.
ilor de securitate loiale
lui Mahmoud Abbas. Mi-
li]ia islamist\ a prezentat
presei lista complet\ cu
captivii fideli pre[edin-
telui Abbas. ~ntre timp,
reprezentan]ii presei ruse
general, [i a senatorului
Sorin Oprescu la aceste
`ntâlniri. ~n plus, re`n-
toarcerea lui N\stase `n
prim-planul PSD ar fi
preg\tit\ de fo[tii colabo-
ratori ai acestuia, mai e-
xact deputa]ii Miron Mi-
trea, Eugen Bejinariu [i
senatorul {erban Mih\i-
lescu.
Pe de alt\ parte, chiar
Geoan\ recuno[tea recent
c\ exist\ [i mul]i social-
democra]i care nu v\d cu
ochi buni o asemenea mu-
tare, fostul premier fiind
considerat de adversarii
s\i drept o problem\ `n
plus pentru imaginea
partidului.
Scandalul Vanghelie
continu\
~n ciuda eforturilor lui
Geoan\ de a g\si solu]ii
de ultim moment pentru
criza de popularitate a
PSD, scandalurile au re-
izbucnit `n PSD. Pe l=ng\
necazurile pe care le are
Ion Iliescu `n privin]a
mineriadei din iunie ‘90,
au mai ap\rut [i certurile
lui Marian Vanghelie.
Astfel, primarul Sectoru-
lui 5 al Capitalei declara
c\ „PSD nu poate deveni
o anex\ a Partidului De-
mocrat, a[a cum dore[te
«grupul de la Cluj» [i nici
nu poate guverna cu
PNL“, f\c=nd referire la
colegul s\u Vasile D=ncu.
El l-a criticat at=t pe Vic-
tor Ponta, c=t [i „grupul
a SCRIITORUL IE-
{EAN FLORIN L|Z|RES-
CU, TRADUS IN AUSTRIA:
Romanul „Trimisul nostru
special“ al tân\rului scriitor
ie[ean Florin L\z\rescu (33
de ani) a ap\rut, `n aceste
zile, `n limba german\, la e-
ditura austriac\ Wieser. Es-
te vorba despre cartea pu-
blicat\ `n 2005 la Editura
Polirom [i pentru care au-
torul a primit premiul al doi-
lea la „Marele Premii pen-
tru Literatura est-europea-
n\“. „Drept s\ spun, publi-
carea romanului meu `n
S=mb\t\, 16 iunie 2007
`n regiune relatau despre
atrocit\]i `n plin\ strad\
comise de militan]ii Ha-
mas, precum [i de jefui-
rea caselor p\r\site `n
mare grab\ de oficialii
Fatah. a
de la Cluj“, pe care `l
consider\ nereprezenta-
tiv pentru PSD.
Pre[edintele PSD Bu-
cure[ti mai sus]ine c\
„foarte mul]i membri din
]ar\ ai PSD sunt sup\ra]i
pe vedetele din partid,
care ar vrea cu orice pre]
s\ fie mini[tri, chiar dac\
PSD ar ajunge la 10%“.
~n replic\, Mircea
Geoan\ a declarat, ieri, c\
`i va „lini[ti“ pe Vanghelie,
Ponta [i Dâncu, uzând de
„`n]elepciunea rabinului [i
fermitatea liderului“. El a
precizat c\ luni, la [edin]a
Biroului Permanent Na-
]ional, vor fi chema]i cei
trei, pentru „o discu]ie
foarte serioas\“.
Opri[an are [i el
p\reri despre partid
De parc\ nu erau des-
tule voci `n PSD care s\
propun\ strategii politi-
ce, ieri s-a mai ad\ugat
una. Controversatul pre-
[edinte al CJ Vrancea,
Marian Opri[an, a de-
clarat, ieri, c\ PSD tre-
buie s\ r\mân\ partid de
opozi]ie [i s\ depun\ o
mo]iune de cenzur\ la a-
dresa Guvernului sau s\
ini]ieze noi negocieri poli-
tice pentru rezolvarea ac-
tualei crize. El a spus c\,
„indiferent de jocuri“,
PSD trebuie s\ r\mân\
`n opozi]ie [i s\ depun\ o
mo]iune de cenzur\ „pen-
tru c\ `n acest mod se va
corela cu agenda cet\]e-
nilor“.
Cu toate acestea, el nu
exclude [i varianta unor
negocieri politice [i spune
c\ `i va propune lui Mir-
cea Geoan\ „o ac]iune
concret\“ care s\ duc\ fie
la c\derea Guvernului,
fie la negocieri cu parti-
dele sau cu Executivul,
pentru a g\si solu]ii `n
scopul ie[irii din criz\. a
str\in\tate m\ intereseaz\
`n primul rând ca o [ans\ de
a m\ apropia [i mai mult de
publicul din România.
Nu-mi pot `nc\ imagina
publicul str\in. Pe-al nostru
`l cunosc [i [tiu c\, dac\
«Trimisul...» va avea succes
`n afar\, num\rul celor cu-
rio[i s\ m\ citeasc\ aici,
acas\, va cre[te“, sus]ine
Florin L\z\rescu. Autorul
se preg\te[te ca, `n pri-
m\vara anului viitor, s\-[i
lanseze acest roman [i `n
Fran]a, la „Editions des
Syrtes“, precum [i `n Slo-
venia. a
7
LUMEA PE SCURT
Germania reglementeaz\
din nou imigra]ia
Parlamentul de la Berlin a aprobat
joi o nou\ lege care va permite
imigran]ilor afla]i de mai mul]i ani
`n Germania s\ r\mân\ legal pe
teritoriul ]\rii atât timp cât g\sesc
locuri de munc\. Potrivit acestei
legi, circa 100.000 de str\ini ale
c\ror cereri de azil au fost respinse
vor putea r\mâne `n ]ar\ pe ter-
men nedefinit, cu condi]ia s\ `[i
g\seasc\ un loc de munc\ pân\ la
sfâr[itul anului 2009. Ministrul de
Interne german Wolfgang Schaeu-
ble a ap\rat noile reglement\ri [i
a afirmat c\ „integrarea trebuie s\
reu[easc\“. Guvernul vrea, de ase-
menea, s\ reduc\ num\rul c\s\to-
riilor for]ate, ridicând vârsta lega-
l\ la care o so]ie poate intra `n
Germania, de la 18 la 21 de ani.
Urmând exemplul altor state, Ger-
mania cere de acum ca imigran]ii
s\ de]in\ cuno[tin]e elementare de
limba german\.
Arhivele de r\zboi
ale URSS au fost
declasificate
Rusia a declasificat arhivele Arma-
tei Ro[ii [i ale Marinei sovietice
din timpul celui de-al Doilea R\z-
boi Mondial, la aproape 66 de ani
de la invadarea Uniunii Sovietice
de c\tre Germania nazist\. „Docu-
mentele declasificate - 4 milioane
`n total - provin din serviciile cen-
trale ale arhivelor Ministerului
Ap\r\rii, Marinei, serviciului de
s\n\tate [i muzeului medical ale
Ministerului Ap\r\rii“, a indicat
colonelul Serghei Ilinkov. Oficialul
rus aprecizat `ns\ c\ r\mân clasi-
ficate numai documentele referi-
toare la tribunale [i cele ale cur]i-
lor de justi]ie, precum [i telegra-
mele cifrate. Responsabilii ru[i
sper\ c\ documentele puse la dis-
pozi]ia cercet\torilor vor face lumi-
n\ asupra unor teorii foarte con-
troversate, precum cea care acuz\
Uniunea Sovietic\ c\ ar fi atacat
Germania nazist\, [i c\ vor clari-
fica problema num\rului de solda]i
sovietici uci[i `n conflict.
SUA cer Rusiei
s\ nu mai amenin]e
]\rile baltice
Statele Unite au cerut, joi, Rusiei
s\ nu mai amenin]e cu atacuri mil-
itare sau sanc]iuni fostele republici
sovietice Estonia, Letonia [i
Lituania [i s\ abordeze diferendele
existente `ntre p\r]i `ntr-un mod
„civilizat“. „Exist\ o serie de pro-
bleme grave [i dificile `ntre Rusia
[i statele baltice, unele fiind anco-
rate `ntr-o viziunea diferit\ a isto-
riei“, a declarat Daniel Fried, ad-
junctul secretarului de Stat pentru
Afaceri Europene. „Aceste diver-
gen]e pot fi discutate `n mod onest
[i civilizat. Amenin]\rile, atacurile
sau sanc]iunile nu `[i mai au locul“,
a subliniat Fried, `n cursul unui fo-
rum organizat la Washington pe
tema leg\turilor diplomatice `ntre
Statele Unite [i statele baltice.
Dictatorul nord-coreean
a fost operat de inim\
Kim Jong-il, dictatorul comunist
nord-coreean, ar fi fost supus unei
interven]ii chirugicale efectuat\
de medici germani, luna trecut\,
iar starea sa de s\n\tate este in-
stabil\, liderul de la Phenian fiind
nevoit s\ se plimbe `nso]it, rela-
teaz\ „The Times“ `n edi]ia
electronic\ de ieri. Informa]iile
despre opera]ia de bypass [i starea
sa de s\n\tate au determinat ser-
viciile de informa]ii chineze, ame-
ricane [i sud-coreene s\ intre `n
stare de alert\ `n perspectiva unei
]\ri cu arsenal nuclear, dar lipsit\
de un lider, dezv\luie publica]ia
britanic\. Surse apropiate regimu-
lui au declarat c\ dictatorul `n
vârst\ de 65 de ani a fost tratat cu
succes `n luna mai pentru un blo-
caj arterial. a
 CM
YK

8 Vineri, 15 iunie 2007 BANI {I IMPOZITE

Chirii mai mari dec=t

salariul mediu pe economie
a Chiar dac\ toat\ lumea se a[tepta ca la Ia[i pre]ul chiriilor s\ scad\
pe perioada verii, situa]ia este exact invers, proprietarii preg\tind de
fapt noile pre]uri pentru toamn\ a ~n func]ie de zona unde ai g\sit
apartamentul, po]i pl\ti sume cuprinse `ntre 200 [i 600 de euro, pre]uri
comparabile cu cele din statele Uniunii Europene
a Agen]iile imobiliare au [i ele o „tactic\“ prin care s\-[i
atrag\ clien]ii, afi[=nd un pre] mai mic dec=t cel real a De la `nceputul
anului [i p=n\ `n prezent, la Direc]ia de Finan]e din Ia[i au fost
`nregistrate doar 8.500 de contracte de `nchiriere, o parte din ele fiind
trecute cu valoare de impozitare zero a Cei care accept\ s\ locuiasc\
`ntr-un imobil f\r\ s\ `ncheie `n prealabil o `n]elegere scris\ cu
proprietarul risc\ s\ r\mân\ la bunul plac al acestuia din urm\ a
A[a c\, singura cale de Un apartament cu do-
a g\si o locuin]\ la un u\ camere `n Centru, Co-
de Silviu DASC|LU pre] rezonabil o reprezin- pou, Gar\ sau Anastasie
De[i toat\ lumea se a[- t\ tot „ponturile“ primite Panu nu poate fi g\sit la
tepta ca pre]urile la apar- de la prieteni sau de la pre]uri mai mici de 300
tamente s\ scad\ vara, rude. de euro, iar dac\ este uti-
pentru c\ elevii [i studen- lat, pre]ul se `nv=rte deja
]ii pleac\ acas\, realita- Pre]uri `n func]ie `n jurul a 500 de euro lu-
tea este alta. Nu numai nar.
c\ nu au sc\zut chiriile, de zon\ Nici pre]ul garsoniere- pe `nc\ o lun\, ce consti- ~n condi]iile `n care sala- Potrivit unor site-uri
ci au crescut, `nc=t te `n- lor sau al apartamentelor tuie o garan]ie pentru riile din Rom=nia, rar de- dedicate studen]ilor care
~n func]ie de zona unde proprietari. Oric=t ai p\[esc o mie de lei pe lun\, vor s\ plece la studii `n
trebi, c=]i bani ar trebui ai g\sit apartamentul, cu o camer\ nu este cu
s\ c=[tigi pe lun\, pentru mult mai mic. Pentru c\ `ncerca s\ negociezi cu cele ale europenilor sunt str\in\tate [i care vor s\
po]i pl\ti chirii cuprinse proprietarul, c\ lunile de minim mie de euro. `nchirieze apartamente
a-]i permite s\ `nchiriezi `ntre 200 [i chiar 600 de proprietarii se g=ndesc c\
un apartament sau o gar- cheltuielile cu utilit\]ile pl\tite `n avans prezint\ Ceea ce `nseamn\ de mi- `n ]\rile UE, pre]urile nu
euro, pre]uri comparabile nim trei ori mai mult. ~n sunt cu mult diferite fa]\
sonier\? Pentru c\ la sunt mai mici `n acest o garan]ie, totu[i, pu]ini
cu cele din statele Uniu- aceste condi]ii, o chirie de 4 de cele din Rom=nia.
cheltuielile de chirie se a- caz, [i de aceea [i chiria sunt cei care se las\ `n-
nii Europene. Proprieta-
daug\ [i cele de `ntre]ine- este mare. Dac\ vara tre- dupleca]i de rug\min]ile sau 5 sute de euro pe lun\ Pagina de internet
re, ceea ce cre[te [i mai rii de apartamente, dar [i
agen]ii imobiliari, au a- cut\ se g\seau garsoniere poten]ialului chiria[. nu e la fel de greu de su- www.e-scoala.ro spune c\
mult costurile finale ale la 120-150 de euro lunar, portat ca `n Rom=nia, un- `n Frankfurt, Munchen,
unui apartament. De[i, `n vut grij\ ca pre]ul aparta-
CM mentelor, c=t [i chiriile s\ acum, pre]ul unei garso- Chirii comparabile de chiria poate fi mai mare Koln - Germania, pre]ul
YK general, at=t `n ]\rile eu- niere este de minim 180 dec=t salariul lunar net. standard este de 220 eu-
CM
YK

ropene, c=t [i `n Statele
Unite, utilit\]ile sunt in-
cluse `n pre]ul aparta-
mentului, `n Rom=nia, se
face o distinc]ie foarte
clar\ `ntre chirie [i `ntre-
]inere. At=t `n cazul `n
care `nchiriezi un aparta-
ment c=t [i `n cazul `n ca-
re stai `n gazd\, pe l=ng\
chirie mai ai [i `ntre]i-
nerea, care nu e deloc ne-
glijabil\.
Proprietarii de locuin]e
preg\tesc deja terenul
pentru lunile august-sep-
tembrie, c=nd studen]ii
`ncep s\ `[i caute locuin]e.
fie aliniate imediat la cele
europene, f\r\ s\ ]in\
cont, `ns\, [i de realit\]ile
din Rom=nia, unde sala-
riul mediu lunar este de
700 de lei.
Un apartament cu do-
u\ camere din Ia[i se `n-
chiriaz\ cu minim 220 de
euro, `n zone mai m\rgi-
na[e ale ora[ului, cum ar
fi Dacia, Nicolina sau T\-
t\ra[i, dac\ nu este utilat
cu un frigider, ma[in\ de
sp\lat sau televizor. Pen-
tru c\ `n acest caz, pre]ul
sare deja de 280 de euro
lunar.
de euro. Foarte rar se mai
g\se[te c=te o garsonier\
confort III, nemobilat\ [i
cu o suprafa]\ de 25 de
metri p\tra]i `n total la
150 de euro pe lun\.
„Trei luni avans,
plus garan]ie“
Pe l=ng\ faptul c\ pre-
]ul apartamentelor este
foarte mare, proprietarii
de locuin]e cer plata `n
avans pe minim trei luni.
Afar\ de aceste trei luni,
mai este solicitat\ plata
cu cele din ]\rile
europene
Dac\ la celelalte capi-
tole este mai greu s\ ne
aliniem, `n cazul chiriilor,
rom=nii au f\cut tot posi-
bilul s\ nu r\m=n\ `n ur-
m\ fa]\ de celelalte state
membre. ~ns\ proprieta-
rii de apartamente [i a-
gen]iile imobiliare nu au
]inut cont de un lucru. Di-
feren]a dintre salariile
rom=nilor [i cele ale res-
tului europenilor este
destul de mare.

12 mii de contracte mici `n dreptul veniturilor, `ntrebi pe chiria[, [i acesta

`nregistrate la Fisc
anul trecut
Cu toate c\ se g\sesc
chiria[i din bel[ug, fie `n
rândul studen]ilor, fie `n
rândul tinerelor cupluri sau
al persoanelor din alte ju-
de]e care lucreaz\ `n Ia[i,
num\rul contractelor `n-
cheiate la Fisc este de apro-
ximativ 8.500 de la `ncepu-
tul anului [i p=n\ `n pre-
zent, iar anul trecut au fost
`nregistrate un num\r de
12 mii de contracte. ~ns\,
nici m\car acestea nu sunt
`nregistrate la adev\ratele
valori. Cei mai mul]i dintre
cei care `[i `nregistreaz\
contractele la Fisc, declar\
chirii mult mai mici com-
parativ cu pre]ul real.
Potrivit purt\torului de
cuv=nt al Direc]iei Jude]ene
Potrivit purt\torului de de Finan]e Publice Ia[i, Ma-
cuv=nt al Direc]iei ria }\ran, exist\ numeroa-
Jude]ene de Finan]e se contracte a c\ror valoare
Publice Ia[i, Maria de impozitare este zero. A-
dic\, proprietarii de locuin-
}\ran, exist\ ]e declar\ c\ nu `ncaseaz\
numeroase contracte a nimic de la chiria[.
c\ror valoare de „~n cazul multor con-
impozitare este zero tracte, sunt trecute sume
pentru a nu pl\ti o tax\ mai
mare la noi. De[i aceste
fapte sunt considerate ca fi-
ind de natur\ evazionist\,
sunt multe situa]ii `n care
fie nu este `ncheiat un con-
tract de `nchiriere, fie nu
este trecut nici un venit `n
el. Afl\m despre aceste ca-
zuri când ne sesizeaz\ ve-
cini «binevoitori»“, a decla-
rat Maria }\ran, purt\to-
rul de cuvânt al Direc]iei
Generale a Finan]elor Pu-
blice Jude]ene Ia[i. ~ns\,
chiar [i `n cazul sesiz\rilor
f\cute de vecini sau alte
persoane, inspectorii fiscu-
lui nu au ce face `n momen-
tul `n care ajung la propri-
etarul de locuin]\.
„Legisla]ia rom=neasc\ a
sc\pat acest aspect. Merg
inspectorii no[tri la fa]a
locului, ba chiar de mai
multe ori nu g\sesc acas\
fie proprietarul, fie chiria-
[ul, [i `n momentul `n care
sunt `ntreba]i de contract,
proprietarul scoate contrac-
tul [i `l flutur\ `n fa]a
inspectorului, spun=nd c\
este `nregistrat la Finan]e,
iar chiria este cea din con-
tract [i nu alta. Iar dac\ `l
spune aceea[i sum\ ca [i
proprietarul. Astfel, inspec-
torul nostru a pierdut tim-
pul degeaba“, a mai spus
purt\torul de cuv=nt al
Finan]elor din Ia[i.
Chiar [i `n cazul `n care
este descoperit\ o persoan\
c\ are pe cineva `n chirie [i
nu are contract `nregistrat
la Finan]e, inspectorii nu
pot dec=t s\ `l oblige pe pro-
prietar s\ `nregistreze actul
la Fisc.
Valoarea total\ a impo-
zitului `ncasat `n Ia[i de pe
urma ced\rii dreptului de
folosin]\, a[a cum este den-
umit\ `n termeni fiscali `n-
chirierea, a fost, `n 2006, de
3,4 milioane de lei. Anul a-
cesta, `ns\, valoarea de im-
pozitare estimat\ de finan-
]i[ti este de 4,7 milioane de
lei. Cei care accept\ s\ locu-
iasc\ `ntr-un imobil f\r\ s\
`ncheie `n prealabil o `n]ele-
gere scris\ cu proprietarul
risc\ s\ r\mân\ la bunul
plac al acestuia din urm\.
Nu rare au fost situa]iile `n
care chiria[ii au fost da]i
afar\ din camere de c\tre
proprietari, cu toate c\ pl\-
tiser\ chiria `n avans.

CM
YK

ro/lun\ pentru o camer\
mobilat\ `ntr-o zon\
bun\ (15-20 min. cu mij-
loace de transport p=n\
`n centru), iar un aparta-
ment cu dou\ camere,
cost\ aproximativ 350 de
euro pe lun\.
~n Fran]a, `ns\, chiriile
sunt mai mari fa]\ de
Germania. Pre]ul unui a-
partament cu dou\ came-
re, poate costa `ntre 350
[i 800 de euro lunar.
O camer\ `ntr-un ora[
din Italia, precum Vene-
]ia, cost\ aproximativ 300
de euro lunar, iar `n Tori-
no, chiria este pu]in mai
mare. Astfel, un aparta-
ment cu o singur\ came-
r\, spune pagina de inter-
net italian\ (www.co-
mune.torino.it), poate fi
`nchiriat cu aproximativ
450 de euro pe lun\, `ns\,
`n zona central\ a ora[u-
lui, un apartament cu pa-
tru camere poate s\ coste
[i o mie de euro lunar. ~n-
s\, `n zonele mai m\rgi-
na[e ale ora[ului, un apar-
tament cu o camer\ cost\
250 de euro [i p=n\ la 700
de euro, un apartament cu
patru camere.
Potrivit agen]iei imo-
biliare Green-acres,
(www.green-acres.com)
Spania prezint\ o serie
de oferte de apartamente
sau case scoase la `nchi-
riere, la pre]uri cu pu]in
Chiriile la locuin]ele
Prim\riei cresc
de patru ori
Tarifele chiriilor pen-
tru apartamentele aflate
`n domeniul public al
municipalit\]ii, locuin]e
sociale, convenabile sau
construite prin ANL, se
vor majora semnificativ.
„Hot\rârea de Guvern
prevede majorarea chiri-
ei pentru locuin]ele afla-
te `n patrimoniul admi-
nistra]iilor locale de la
0,2 lei pe metrul p\trat
locuibil, la 0,84 lei“, a de-
clarat viceprimarul Cons-
tantin Ad\sc\li]ei. ~n ca-
zul locuin]elor sociale,
chiria nu poate fi mai
mare de 15% din venitul
mediu lunar al familiei,
stabilit de Guvern la
mai mari dec=t cele din
Rom=nia. De exemplu, o
cas\ mobilat\ din Ma-
drid, cu trei camere, cu o
suprafa]\ de 42 de metri
p\tra]i locuibili [i cu un
teren aferent de 45 de
metri p\tra]i, cost\ lunar
650 de euro. ~n ace[ti
bani, este inclus\ [i `ntre-
]inerea. Aceea[i agen]ie
sus]ine c\ o vil\ din ora-
[ul Alicante, regiunea Va-
lencia, cu [ase camere [i
cu o suprafa]\ total\ lo-
cuibil\ de 100 de metri
p\tra]i, cost\ 450 de euro
pe lun\.
Reclam\ mincinoas\
prin agen]ii
Agen]iile imobiliare au
[i ele o „tactic\“ prin care
s\-[i atrag\ clien]ii. Afi-
[eaz\ un pre] mai ieftin
dec=t cel real. „Agen]iile
pun un tarif ca s\ atrag\
clien]ii. ~ns\, c=nd mergi
la ei, `]i spun c\ a fost `n-
chiriat spa]iul respectiv,
dar mai au o alt\ ofert\,
convenabil\, la 300 euro“,
a spus, la r=ndul lui, ana-
listul imobiliar Radu Zi-
li[teanu.
Este ca o reclam\ min-
cinoas\, care `ns\ nu poa-
te fi controlat\. ~n sensul
c\ reprezentan]ii agen]iei
respective pot r\spunde
la eventualele „nemul]u-
aproximativ 1.100 de lei.
Dac\ acest venit e
dep\[it, atunci chiria
poate ajunge pân\ la cir-
ca 25% din suma respec-
tiv\. „Ie[enii care au
ob]inut locuinte sociale
vor fi afecta]i mai pu]in
de aceast\ majorare. ~n
cazul lor se ia `n calcul
venitul net al familiei pe
ultimele 12 luni, iar
cuantumul chiriei nu tre-
buie s\ dep\[easc\ 10%
din acesta“, a mai
ad\ugat Constantin A-
d\sc\li]ei. Chiria[ii vor
semna un act adi]ional,
`n care este prev\zut\
aceast\ majorare la con-
tractul `ncheiat cu Pri-
m\ria, atunci când vor
achita chiria. De preve-
derile acestei legi vor fi
afectate circa 3.600 de
familii.
CM
YK
BANI {I IMPOZITE
miri“, iar la Protec]ia
Consumatorului nu pare
s\ se fi adresat cineva cu
o reclama]ie de acest
gen. Nu o dat\ se `nt=m-
pl\ ca `n momentul `n ca-
re suni la num\rul de te-
lefon men]ionat `n anun],
iar agentul imobiliar `]i
spune foarte amabil c\
abia s-a dat, `ns\, are o
alt\ ofert\ tentant\.
Un alt truc al agen]ilor
imobiliari este de a nu
men]iona c\ `n spatele
anun]ului este de fapt o
agen]ie, pentru c\ cei mai
mul]i dintre cei care cau-
t\ o locuin]\, prefer\ s\ o
ia de la persoane fizice.
~n cazul `n care aparta-
mentul este `nchiriat prin-
tr-o agen]ie imobiliar\,
pe l=ng\ avans, mai tre-
buie pl\tit [i comisionul
firmei, adic\, chiria pe o
lun\.
„Apartament la 5
minute de Kaufland“
O alt\ g\selni]\ a pro-
prietarilor de apartamen-
te este s\ prezinte `n o-
ferta lor situarea locuin-
]ei `n apropierea unor
complexe comerciale sau
s\ sublinieze apropierea
fa]\ de centrul ora[ului,
ori de sta]iile mijloacelor
de transport `n comun.
Proprietarii de aparta-
CM
YK
mente nu mai spun c\
de]in un apartament `n
zona Frumoasa ori Nico-
lina, ci spun c\ este la 5
minute de Kaufland, ori
Selgros. De asemenea,
zona Canta este prezen-
tat\ ca fiind aproape de
magazinul Billa, iar Albi-
ne] [i }ic\u sunt prezen-
tate ca fiind aproape de
Tg. Cucului.
Cauzele pre]urilor
umflate
Expertul imobiliar Ar-
tur Silvestri este de p\re-
re c\ `n Rom=nia avem
de-a face cu „o pia]\ imo-
biliar\ bolnav\ din cauza
absen]ei unei strategii `n
domeniul locuin]ei, lips\
pe care statul o are de
mai bine de 15 ani“.
El crede c\ autorit\]ile
competente ar trebui s\
Cum se face un contract de `nchiriere perfect legal
Pentru ca un contract
de `nchiriere s\ fie per-
fect legal, proprietarul
imobilului trebuie s\ `n-
tocmeasc\ un contract `n
scris cu chiria[ul, apoi s\
mearg\ cu el la Finan]e
pentru a fi luat `n eviden-
Vineri, 15 iunie 2007
intervin\, dar nu prin
BNR, cu limitarea credi-
telor. „Este un r\zboi cu
bancherii, pe care BNR
nu o s\-l c=[tige. Normele
b\ncii centrale `ncurajea-
z\ pia]a speculativ\, iar
statul trateaz\ aceast\
problem\ destul de pri-
mitiv“, a spus Silvestri.
Expertul a f\cut o com-
para]ie cu pie]ele din Oc-
cident [i a concluzionat
c\ `n Romania exist\ o
„clas\ parazitar\“ care
tr\ie[te pe seama anga-
ja]ilor de la firme. „~n Oc-
cident, firmele constru-
iesc case pentru propriii
angaja]i pe care le `nchi-
riaz\ cu sume foarte mici.
~n Rom=nia, prin anii ’30,
Casa Na]ional\ pentru
Locuin]e venea `n spri-
jinul angaja]ilor“, a ad\u-
gat Silvestri.
]\. ~n afar\ de Finan]e,
tot proprietarul de cas\
trebuie s\ mearg\ [i la
sec]ia de Poli]ie din zona
unde locuie[te, pentru a
declara c\ prime[te `n
gazd\ pe persoana respec-
tiv\, astfel, s\ fie f\cut\
Tendin]a pie]ei
Conform anali[tilor,
vor cre[te `n ritm con-
stant pre]ul chiriilor la
apartamentele situate `n
centrul ora[ului, indife-
rent de gradul de finis-
are, iar cele de la per-
iferie sau situate `n
cartiere noi vor stagna,
urm=nd a cre[te sim]itor
spre sf=r[itul verii.
Compar=nd pre]urile
practicate la chirii pe
pia]a autohton\ cu cele
din str\in\tate am ob-
servat un lucru cel pu]in
ciudat. De exemplu `n
capitala Suediei sau A-
ustriei pre]urile sunt
mult mai mici. Uneori
de 3 ori mai mici, rapor-
tate la nivelul salariilor
medii. ~n Viena, un
apartament `n centru,
9
Acum, `ns\, propri-
etarii stabilesc pre]urile.
A[a se face c\, `n prezent,
nu mai poate fi `nchiriat
un apartament sub 300
de euro `n Bucure[ti. Cu
excep]ia zonelor per-
iferice, unde o chirie ne-
gociat\ poate ajunge la
250 de euro `ntr-un apar-
tament f\r\ `mbun\-
t\]iri. Cauzele acestei
situa]ii cu totul ie[ite din
comun sunt numeroase.
„Oferta este sca\zut\ `n
raport cu cererea, `n
condi]iile `n care normele
BNR au `ngr\dit accesul
la creditul ipotecar. Chi-
riile ar fi trebuit s\ fie
mult mai mici de 300 de
euro, raportate la Produ-
sul Intern Brut“, a com-
pletat Emil Giurgiu, pre-
[edintele Uniunii Na]io-
nale a Agen]iilor Imobili-
are (UNAI). a
viza de flotant. Urm\to-
rul an, p=n\ pe 15 mai,
proprietarul imobilului
trebuie s\ depun\ la Fi-
nan]e declara]ia de venit,
`n care s\ spun\ [i care au
fost veniturile din chirii
pentru anul anterior.
se poate `nchiria cu 500
de euro, chirie care poa-
te p\rea ridicol\ pentru
un apartament din cen-
trul Bucure[tiului sau
Clujului. Principala cau-
z\ a pre]urilor exager-
ate la chirii este lipsa
unui num\r suficient de
locuin]e. Chiar dac\ se
construiesc blocuri noi,
acestea nu sunt adresa-
te clasei de medii sau
chiar celei de jos, din
punct de vedere finan-
ciar, ci clasei cu bani. ~n
aceste condi]ii, doar cine
are bani `[i permite un
apartament `n plus,
`ntr-o zon\ nou\ [i `ntr-
un bloc nou. Persoanele
cu venituri reduse vor
continua s\ locuiasc\ `n
func]ie de c=]i bani `[i
permit s\ aloce pentru
confortul propriu.
10 Vineri, 15 iunie 2007
PE SCURT
Un cavou cadou
pentru c\ a votat la
referendum
O femeie ajuns\ la venerabila
vârst\ de 103 ani din comuna
Dulce[ti, jude]ul Neam], va pri-
mi cadou, de la primarul locali-
t\]ii, un cavou, ca r\splat\ pen-
tru c\ a participat la referendu-
mul din 19 mai. Maria Rusu a
fost vizitat\, ieri, de secretarul
Partidului Democrat, deputatul
Marius Rogin, care i-a oferit o
cup\, o diplom\ de excelen]\
„pentru civism deosebit“ [i o cu-
tie cu bomboane. „Dac\ vom con-
stata c\ doamna Rusu este cel
mai vârstnic votant al României,
care a participat la referendum,
`i voi propune pre[edintelui Tra-
ian B\sescu s\ o felicite [i el
`ntr-un cadru festiv“, a declarat
deputatul Marius Rogin. Prima-
rul comunei Dulce[ti, Constan-
tin Foltea, a fost mai generos cu
femeia de 103 ani [i a promis c\
`i va construi un cavou. „Am ho-
t\rât ca, din bugetul meu perso-
nal, s\ `i construiesc un cavou“, a
spus primarul Constantin Foltea.
Elevii vr=nceni nu sunt
interesa]i de studiile
universitare
Peste 70% dintre elevii din liceu
din Vrancea ar vrea s\ se anga-
jeze dup\ ce termin\ studiile,
relev\ o cercetare realizat\ de
Agen]ia Jude]ean\ de Ocupare a
For]ei de Munc\ (AJOFM).
Studiul a fost realizat `n 35 de
licee, pe un e[antion de 944 de
tineri. Cei mai mul]i tineri - 20%
- au spus c\, dup\ terminarea
liceului, ar vrea s\ se angajeze
`n construc]ii, 5% vor s\ devin\
arhitec]i, 8% s\ se fac\ hair-
stylist, restul preferând alte
meserii. Interesant este faptul
c\ doar 18% dintre tinerii ches-
tiona]i au afirmat c\ vor s\ se
angajeze `n domeniul `n care
s-au specializat `n timpul liceu-
lui. Totu[i, majoritatea celor
care au r\spuns chestionarului
apreciaz\ c\ experien]a este
foarte important\, atunci când
te duci la un interviu pentru an-
gajare. Metoda cea mai bun\ de
angajare r\m=ne pentru tineri
CV-ul, urmat de interviul de an-
gajare. ~n ceea ce prive[te mo-
tivele pentru care un tân\r an-
gajat ar putea s\-[i piard\ locul
de munc\, 42% dintre respon-
den]i cred c\ principalul motiv
ar fi legat de nerespectarea se-
cretului de serviciu, 27% spun
c\ `ntârzierea la serviciu ar
putea fi un motiv `ntemeiat [i
doar 13% consider\ c\ ne`nde-
plinirea sarcinilor de serviciu ar
putea fi principala cauz\ `n des-
facerea contractului de munc\.
De]inu]ii din Boto[ani
au absolvit anul [colar
Un num\r de 34 de de]inu]i din
Penitenciarul cu Regim de
Maxim\ Siguran]\ din Boto[ani
au participat, ieri, la cursurile
festive de `nchidere a anului [co-
lar, cei mai buni elevi fiind re-
compensa]i cu diplome.
Cursurile au fost organizate `n
sistemul de `nv\]\mânt simul-
tan, clasele I-IV, pentru 24 de
persoane, [i `nv\]\mânt normal,
clasa V, pentru alte 12. Activi-
tatea de predare a fost asigurat\
de cadre didactice special dele-
gate de Inspectoratul {colar
Jude]ean Boto[ani, care au pre-
dat matematica, limba [i liter-
atura român\, biologie, geogra-
fie-istorie [i limba francez\. „~n-
cepând cu anul [colar viitor, con-
ducerea Penitenciarului Boto-
[ani inten]ioneaz\ s\ organizeze
`n incinta unit\]ii [i cursuri co-
respunz\toare claselor VI-VIII,
existând `n acest sens aprobarea
de principiu a Inspectoratului
{colar“, a declarat purt\torul de
cuvânt al penitenciarului, Iulian
D\râng\.
ACTUALITATEA REGIONAL|
A stat cu bombele `n curte timp de o lun\
~n timpul s\p\turilor efectuate la temelia unei case, un b\rbat din comuna R\uce[ti, jude]ul
Neam], a g\sit nu mai pu]in de 20 de proiectile r\mase din cel de-al Doilea R\zboi Mondial
F\r\ s\ anun]e Poli]ia, b\rbatul a pus bombele `ntr-un sac, pe care
l-a „dosit“ sub un copac din curte, [i le-a spus nepo]ilor „s\ nu umble acolo“
Pirotehni[tii spun c\ cele 20 de proiectile g\site con]in o cantitate de circa 7 kilograme
de trotil, suficient\ cât s\ produc\ o explozie pe o raz\ de câteva sute de metri
Pirotehni[tii Inspectora- bombe. Le-am luat, le-am Proiectilele g\site sute de metri. „~n aceast\
tului pentru Situa]ii de pus `n sac [i apoi sacul sub zon\ a fost linia frontului
Urgen]\ Neam] au de- un copac. Le-am zis nepo]i- ar fi putut rade o `n cel de-al Doilea R\zboi
scoperit, miercuri seara, `n lor s\ nu umble acolo. Apoi Mondial, a[a c\, frecvent,
gospod\ria unui localnic m-am internat `n spital [i
suprafa]\ de c=teva sunt descoperite asemenea se aflau 9 grenade de mân\
din comuna R\uce[ti, un nu am mai apucat s\ anun] sute de metri muni]ii. De multe ori, oa- antitanc, 2 grenade de
sac `n care se aflau 20 de poli]ia“, a explicat, cu seni- menii nu realizeaz\ peri- mân\ defensive, 5 grenade
bombe, multe dintre ele cu n\tate, proprietarul gos- Pirotehni[tii Inspectora- colul la care se expun, c=nd de mân\ ofensive, un ele-
focosul activ. S\teanul a pod\riei unde au fost de- tului Jude]ean pentru Si- desoper\ muni]ie de r\zboi, ment de ini]iere bomb\
povestit c\ proiectilele au scoperite bombele. Cel care tua]ii de Urgen]\ Neam] au foarte puternic\, r\mas\ arunc\tor [i 3 elemente de
fost g\site `n curtea sa de a anun]at p=n\ la urm\ spus c\ cele 20 de proiectile `nc\ activ\“, a declarat in- grenad\ antitanc. Explozi-
ni[te muncitori care s\pau poli]i[tii este fiul propri- g\site con]in o cantitate de spectorul [ef al ISU Neam], bilul a fost transportat la
la temelia unei case. „Ei au etarului, care, `ntors recent circa 7 kilograme de trotil, colonelul Ioan Ni]ic\. ~n sediul ISU Neam] [i ur-
crezut c\ sunt cartofi, dar din Italia, a descoperit sub suficient\ cât s\ produc\ o urma cercet\rilor efectu- meaz\ s\ fie distrus `n po-
mi-am dat seama c\ sunt un copac sacul cu grenade. explozie pe o raz\ de câteva ate, s-a constatat c\ `n sac ligonul de specialitate.
Prim\ria
Desp\gubiri `n Boto[ani pentru
Suceava este
nevoit\ s\
recoltele afectate de secet\ retrocedeze [i
Desp\gubirile sunt valabile pentru agricultorii care au pierdut, din cauza secetei excesive, spa]iile verzi
recoltele de floarea-soarelui, soia [i porumb, cultivate `n prim\vara anului 2004 Astfel, dintre blocuri
pentru porumb boabe se acord\ maxim 1.100 lei/ha, pentru floarea-soarelui - 450 lei/ha, iar Spa]iile verzi dintre blocuri,
pentru soia - 550 lei/ha Potrivit reglement\rilor aprobate de Ministerul Agriculturii, nivelul aflate `n intravilanul mu-
nicipiului Suceava, vor fi
maxim al desp\gubirilor reprezint\ 70% din cheltuielile efectuate pân\ la data producerii restituite fo[tilor proprietari
de teren, `n m\sura `n care
fenomenului [i se acord\ numai pentru daune ce dep\[esc 30% din produc]ie acestea sunt libere de sarci-
n\, a declarat, ieri, primarul
Produc\torii agricoli din rilor reprezint\ 70% din
Ion Lungu. Toate suprafe]ele
jude]ul Boto[ani, care au cheltuielile efectuate pân\ de teren pe care Agen]ia Do-
pierdut, din cauza secetei la data producerii fenome- meniilor Statului (ADS) le-a
excesive, recoltele de floa- nului [i se acord\ numai avut `n Suceava au trecut,
rea-soarelui, soia [i po- pentru daune ce dep\[esc printr-un act normativ, la
rumb, cultivate `n prim\- 30% din produc]ie. Potrivit Sta]iunea de Cercet\ri Agri-
vara anului 2004, vor primi estim\rilor efectuate de cole, iar [ansele ca municipa-
desp\gubiri, potrivit unei autorit\]ile jude]ene, pen- litatea s\ ob]in\ de aici
hot\râri adoptate, mier- tru desp\gubirea produc\- teren sunt acum foarte mici.
curi, `n [edin]a de Guvern. torilor agricoli din jude]ul ~n acest context, inten]ia
Actul normativ declar\ sta- Prim\riei de a proteja
Boto[ani sunt necesari
rea de calamitate natural\ spa]iile verzi dintre blocuri,
62.600 lei, bani care se `n general pe cele din intrav-
`n agricultura jude]ului Bo- asigur\ din bugetul Minis-
to[ani pentru culturile `n- ilan, dând fo[tilor proprietari
terului Agriculturii [i Dez- teren `n compensare `n ex-
s\mân]ate `n 2004 [i sta- volt\rii Rurale pe anul
bile[te nivelul maxim al travilan, pe suprafe]ele
2007. Ministrul Reme[ a aflate `n administrarea ADS,
sumei ce poate fi acordat\ precizat c\ de aceste des- nu se mai poate materializa.
ca desp\gubire. „La Boto- p\gubiri beneficiaz\ doar „Celor care au acte dovedi-
[ani, pentru o situa]ie de produc\torii care au depus toare c\ au avut teren `n
calamitate natural\ pro- zona central\ a ora[ului [i `n
dus\ `n 2004, o firm\ a re- documenta]ia la Direc]ia
zona industrial\ le vom da
chemat `n judecat\ Minis- pentru Agricultur\ [i Dez-
teren `n intravilan. M\ voi
terul Agriculturii. Procedu- voltare Rural\ a jude]ului ocupa personal de fiecare
ra a parcurs toate treptele Boto[ani, `n cursul anului palm\ de p\mânt din mu-
`n instan]\ [i, `n final, s-a 2004, `ntocmit\ conform nicipiu, pentru a preveni
ajuns la o solu]ie irevoca- prevederilor legale. Pentru orice fel de inginerii fun-
a primi ace[ti bani, `n ve- ciare“, a spus primarul, pre-
bil\ [i definitiv\. Am fost o- Pentru un hectar bile[te sumele maxime ce
se acord\ ca desp\gubire derea acord\rii de desp\- cizând c\ terenurile de utili-
bliga]i s\ venim `n Guvern,
`n urm\ cu o s\pt\mân\, de porumb afectat pe unitatea de suprafa]\. gubiri produc\torilor agri- tate public\, precum par-
curile sau terenurile de
cu o not\. Dac\ nu proce- Astfel, pentru porumb boa- coli, Direc]ia pentru Agri-
dam a[a, `ncepeam s\ de secet\, be se acord\ 1.100 lei/ha, cultur\ [i Dezvoltare Rura- sport, vor fi exceptate de la
l\ a jude]ului Boto[ani tre- retrocedare. La Comisia de
pl\tim penaliz\ri pe zi“, a agricultorul prime[te pentru floarea-soarelui - fond funciar a municipiului
declarat ministrul Agricul- 450 lei/ha, iar pentru soia - buie s\ depun\ documen- Suceava sunt `nregistrate
turii [i Dezvolt\rii Rurale, 1.100 de lei 550 lei/ha. Potrivit regle- ta]ia necesar\ la MADR, `n
Decebal Traian Reme[, ment\rilor aprobate de termen de 30 de zile, de la
solicit\ri pentru 600 de
hectare de teren, dintre care
`ntr-un conferin]\ de pres\ Hot\r=rea adoptat\, Ministerul Agriculturii, ni- data intr\rii `n vigoare a au fost validate 450 de
]inut\ la Palatul Victoria. miercuri, de Guvern, sta- velul maxim al desp\gubi- hot\rârii. hectare.
TELEGRAF TELEGRAF TELEGRAF TELEGRAF TELEGRAF TELEGRAF TELEGRAF TELEGRAF
L-A OMOR+T CANI- necropsiei. Medicii aver- `l reprezint\ lucreaz\ la un darea mai multor unit\]i de studen]e[ti de odihn\. Po-
CULA: Un b\rbat `n vârst\ tizeaz\ popula]ia, `n spe- proiect de lege, care preve- `nv\]\mânt la o sec]ie de trivit rectorului univer-
de 67 ani din Piatra Neam] cial persoanele `n vârst\ [i de ca jandarmii s\ asigure jandarmi, unde paza s\ se sit\]ii g\l\]ene, Viorel
a murit, ieri, la prânz, din cu boli cronice, s\ evite s\ paza `n [coli. Bogdan Ciuc\ fac\ prin patrulare. „Spori- Mânzu, repartizarea locuri-
cauza unui stop cardio-res- ias\ din cas\ `n miezul zi- a spus c\ violen]a `n unit\- rea siguran]ei `n [coli ]ine lor se va face numai pentru
pirator provocat de lei, atunci când temperatu- ]ile [colare este un fenomen strict de buget, astfel `nc=t studen]ii integrali[ti `nma-
canicul\. B\rbatul s-a oprit ra aerului dep\[e[te 32-34 tot mai greu de controlat, o parte din banii aloca]i tricula]i `n forma de `nv\-
grade Celsius. ~n ultimele iar gardienii publici [i a- Ministerului Educa]iei tre- ]\mânt de zi, iar principa-
sub un copac, la o mas\
unde se joac\ de abicei [ah. zile, la serviciul de urgen]\ gen]ii firmelor de protec]ie buie s\ se duc\ spre asigu- lul criteriu este media la
vin, `n medie, 20-25 de pa- [i paz\ nu sunt `n stare s\ rarea pazei cu jandarmi“, a `nv\]\tur\. La locuri `n ta-
Martorii spun c\ acesta s-a
a[ezat `ntr-un col] [i la un cien]i cu diverse afec]iuni `i fac\ fa]\. „Doar jandar- ad\ugat Bogdan Ciuc\. berele studen]e[ti au prio-
ritate studen]ii orfani de
moment dat a pus capul pe cauzate sau amplificate de mii pot descuraja acest fe- LOCURI FOARTE
mas\. Oamenii au crezut canicul\. nomen, atât prin autori- ambii p\rin]i, proveni]i din
tatea pe care le-o d\ unifor- PU}INE ÎN TABERELE casele de copii sau din cen-
c\ doarme [i au realizat c\ PAZA {COLILOR AR
b\rbatul a murit doar dup\ ma, cât [i prin profesional- STUDEN}E{TI: Doar 171 trele de plasament, ori
câteva zeci de minute. Poli-
PUTEA FI ASIGURAT| DE ism“, a spus Bogdan Ciuc\. de studen]i, dintre cei peste tineri cu o situa]ie finan-
]i[tii au declan[at o anche- JANDARMI: Purt\torul de Deputatul PC a mai spus 15 mii ai Universit\]ii „Du- ciar\ precar\. Cele mai
t\, iar corpul ne`nsufle]it al cuvânt al Partidului Con- c\ paza [colilor poate fi asi- n\rea de Jos“ din Gala]i, multe locuri, respectiv 86,
b\rbatului a fost transpor- servator, deputatul Bogdan gurat\ fie prin constituirea reprezentând pu]in peste sunt la Costine[ti, diferen]a
tat la Serviciul de Medicin\ Ciuc\, a anun]at, ieri, la unui post de jandarmi `n 1%, vor putea merge `n pân\ la 171 fiind `n sta]iu-
Legal\, pentru efectuarea Gala]i, c\ partidul pe care fiecare [coal\, fie prin aron- aceast\ var\ `n taberele nile montane.

La bac e voie cu dic]ionarul de limba latin\
Ministerul Educa]iei
Cercet\rii [i Tineretului
(MECT) va transmite subi-
ectele cu textele la prima
vedere pentru probele orale
la examenul de Bacalaureat
pe internet la inspec-
toratele [colare jude]ene.
Inspectoratul {colar Jude-
]ean (ISJ) va multiplica tex-
tele la prima vedere, pe CD-
uri, `n num\r egal cu
num\rul de centre de exa-
men `n care se sus]in pro-
bele [i le va introduce `n pli-
curi format A4, care vor fi
sigilate.
Comisiile de examen din
cadrul ISJ vor organiza re-
Un asigurat a f\cut
`ntr-o
o lun\
alizarea bile]elor de exa-
men pentru probele ora-
le/practice prin asamblarea
informa]iilor/subiectelor
preluate de pe website-ul
www.subiecte2007.edu.ro,
cu textele la prima vedere
comunicate `n format elec-
tronic, iar procesul de defi-
nitivare a bile]elor de e-
xamen are loc cu cel mult
24 de ore `nainte de
`nceperea probei orale/prac-
tice. Transmiterea textelor
la prima vedere pentru pro-
bele orale/practice ale exa-
menului de Bacalaureat se
va face pe 22 iunie la limba
[i literatura român\, 26 iu-
La intrarea sau ie[irea din UE se declar\
ACTUALITATE
nie la limba [i literatura
modern\, 2 iulie la proba
practic\ (profil artistic).
~n jude]ul Ia[i s-au `n-
scris 7.067 de elevi pentru
examenul de Bacalaureat
din aceast\ var\, din care
6.543 vor finaliza cursurile
`n acest an, restul fiind din-
tre cei care au absolvit liceul
`n anii trecu]i. Dintre cei
care vor sus]ine examenul
de Bacalaureat, 4.226 de
elevi s-au `nscris pentru
proba la educa]ie fizic\ [i
sport.
MECT atrage aten]ia c\
accesul candida]ilor `n cen-
trul de examen la probele
scrise se face `n intervalul
7.30-8.30. Fiecare candidat
este legitimat [i, dac\ este
cazul, este `ndrumat la sala
unde se depoziteaz\ obiec-
tele personale care nu sunt
permise `n sala de examen.
Candidatul care are asupra
sa alte materiale decât cele
permise `n sala de examen
(telefon mobil, culegeri,
manuale, noti]e, `nsemn\ri
etc., precum [i orice mi-
jloace electronice de calcul
sau de comunicare, po[et\)
va primi o pung\/ plic `n
care s\ le introduc\ `mpre-
un\ cu un bile]el/ etichet\
pe care `[i consemneaz\ nu-
Vineri, 15 iunie 2007
mele [i va fi `ndrumat de
c\tre un membru al echipei
de control spre sala de de-
pozitare a obiectelor per-
sonale.
MECT arat\ c\ este per-
mis accesul candida]ilor la
bacalaureat `n centrul de
examen cu dic]ionarul de
limba latin\ sau planul de
conturi la disciplina con-
tabilitate, `n zilele desf\-
[ur\rii probelor respective.
Candida]ilor la testarea
na]ional\ le este permis ac-
cesul `n centrul de examen
cu: compas, creion, rigl\ [i
raportor, care nu au in-
scrip]ionate formule mate-
matice, `n ziua desf\[u-
r\rii probei de matema-
tic\. (O.R.)
11
PE SCURT
Memorialul de la
Ipote[ti nu a fost
acreditat de
Ministerul Culturii
Casa memorial\ a poetului Mihai
Eminescu din localitatea Ipote[ti
Boto[ani nu a fost acreditat\ de
Ministerul Culturii [i Cultelor ca
institu]ia muzeal\. Muzeul este
inclus `n complexul cultural
Memorialul Ipote[ti - Centrul
Na]ional de Studii „Mihai
Eminescu“, `ns\ nu a primit re-
cunoa[tere din partea Ministeru-
lui de Resort.
Directorul memorialului, Valentin
Co[ereanu, sus]ine c\ a depus,
potrivit legii, documenta]ia de
acreditare a muzeului, `ns\ a
primit refuzul autorit\]ilor cultu-
rale de la Bucure[ti.
„Am fost primii din ]ar\ care am

374 de analize sumele mai mari de 10.000 de euro depus acest dosar, dar ni s-a spus
c\ nu pot s\ ne acrediteze pentru
c\ `n titulatura institu]iei noastre
~n urma unor verific\ri efectuate de urma verific\rilor constat\ c\ nu exist\ cuv=ntul muzeu. Mintea
Corpul de control al CJAS la Spitalul „Sf. mea nu poate s\ `n]eleag\ un ase-
Spiridon“ s-a descoperit un num\r record To]i pasagerii care intr\ sau p\r\sesc teritoriul pasagerul de]ine asupra sa sume menea r\spuns. Poate cei de la Mi-
nedeclarate, le poate confisca. nisterul Culturii nu [tiu ce este
de analize medicale efectuate la c=te un Uniunii Europene trebuie s\ declare, `ncep=nd de Potrivit Executivului comuni-
singur asigurat. Spre exemplu, un CNP Memorialul Ipote[ti. Poate ne cred
tar, noile m\suri au ca scop s\ un c\min cultural“, a declarat Co-
verificat `n foile de observa]ie din luna
martie figura cu 374 de analize efectuate,
ast\zi, 15 iunie, autorit\]ilor vamale dac\ au asupra asigure, la nivel comunitar, un [ereanu, care consider\ atitudinea
control unitar a circula]iei ba- oficialilor Ministerului Culturii
iar un altul, `n luna aprilie avea 309
analize f\cute. „Oric=t de bolnav ai fi,
lor sume de bani care dep\[esc echivalentul a 10.000 nilor lichizi la intrarea [i ie[irea drept „birocratic\“ [i
„incon[tient\“.
nu [tiu dac\ un asemenea num\r de
analize se poate indica [i realiza `ntr-o
de euro, ca urmare a intr\rii `n vigoare, la aceast\ din spa]iul Uniunii Europene [i
{eful Memorialului Ipote[ti con-
vin `n completarea directivei
singur\ lun\“, a declarat pre[edintele dat\, a regulamentului privind combaterea sp\l\rii privind sp\larea de bani, care se sider\ c\ institu]ia sa de]ine cel
CJAS Ia[i, dr. Iulian {erban. mai important patrimoniu cu
refer\ la controlul tranzac]iilor
~n replic\, managerul Spitalului „Sf. banilor [i a finan]\rii actelor de terorism. efectuate prin intermediul in-
privire la Eminescu. Conducerea
Consiliului Jude]ean, `n subor-
Spiridon“, ec. Ioan B=rliba a declarat c\
rezultatele acestui control ar trebui in- stitu]iilor financiare [i de credit. dinea c\ruia func]ioneaz\
terpretate `n ansamblu, ceea ce `nseam- Comisarul european pentru Memorialul Ipote[ti, sus]ine c\ va
Dat fiind c\ m\surile respecti- `n toate cele 27 de limbi oficiale `nainta un protest oficial
n\ c\ ar trebui cercetat\ complexitatea ve fac obiectul unui regulament, ale UE. taxe [i uniune vamal\, Laszlo Ko-
bolii de care suferea acel pacient [i abia vacs, estimeaz\ c\ „acest nou re- Ministerului Culturii [i Cultelor
acest lucru `nseamn\ c\ au apli- Potrivit noului regulament, au- cu privire la refuzul de acreditare
apoi trase concluziile. „Pacientul des- cabilitate direct\ [i obligatorie `n torit\]ile vamale din statele gulament va face mai dificil\ in-
coperit cu 374 de analize suferea de neo- trarea [i scoaterea de c\tre tero- a Memorialului Ipote[ti ca in-
toate cele 27 de state membre ale Uniunii vor solicita c\l\torilor - stitu]ie muzeal\. (M.F.)
plasm cu multiple metastaze, tumor\ de ri[ti a sumelor de bani destinate
pancreas, hemoragii, gastrite esofagiene. Uniunii Europene, deci [i `n persoane fizice - care intr\ sau
Rom=nia. p\r\sesc teritoriul UE s\ pre- finan]\rii activit\]ilor ilegale, iar
Unui asemenea pacient trebuie s\-i faci
analize `nainte de orice interven]ie. Sunt „P=n\ acum, statele membre cizeze dac\ de]in asupra o sum\ pragul de 10.000 de euro este sufi- {oferul TIR-ului
mai mare de 10.000 de euro (sau cient de ridicat [i pentru a evita si-
manevre medicale care necesit\ [i c=te 6- nu s-au aliniat toate la fel de re-
echivalentul acesteia `ntr-o alt\ tua]ia `n care majoritatea c\l\to- care a omor=t doi elevi
7 analize pe zi [i chiar repetarea lor, cum pede atunci c=nd au fost intro-
ar fi bolnavii de diabet sau cei de duse m\suri similare [i sper\m moned\). Ofi]erul vamal are drep- rilor [i agen]ilor economici ar fi nu era beat
cancer“, a declarat managerul B=rliba. c\, de aceast\ dat\, toate cele 27 tul s\ efectueze controale asupra supu[i unor formalit\]i adminis-
Acesta a mai precizat c\ astfel de cazuri bagajelor pasagerilor [i, dac\ `n trative dispropor]ionate“. (M.F.) Conduc\torul TIR-ului ce a cauzat,
de ]\ri ale Uniunii vor fi capabile miercuri, accidentul de circula]ie
implic\ nenum\rate seturi de analize. s\ aplice imediat prevederile
Spre exemplu, pentru un bolnav internat soldat cu trei mor]i [i [apte r\ni]i
de pe data de 7 ianuarie, spitalul a chel-
acestui regulament“, a declarat, grav la Cioc\ne[ti nu se afla sub
tuit p=n\ `n prezent, pentru medica]ie ieri, `ntr-o conferin]\ de pres\, influen]a alcoolului, iar, `n momen-
1,6 miliarde de lei vechi [i i s-au f\cut purt\torul de cuv=nt al Comisiei tul producerii accidentului, avea
peste 1.000 de analize medicale. Europene, Maria Assimakopolou, ata[at\ centura de siguran]\, a in-
Oricum, auditorul intern al spitalului a preciz=nd c\ fiecare stat membru format purt\torul de cuvânt al
primit sarcina de a verifica [i prezenta `n trebuie s\ traduc\ `n limba sa in- Inspectoratului de Poli]ie Jude]ean
termen de o lun\ de zile un raport de- forma]iile privind noile reguli (IPJ) Suceava, Bogdana Cr\ciun.
spre ce analize se pot face, `n ce num\r [i (documenta]ia se poate g\si pe Sursa citat\ a spus c\, `n prezent,
care se pot repeta, pentru a nu exista continu\ cercet\rile pentru a se
site-ul Comisiei Europene) [i s\ stabili cu exactitate condi]iile `n
nici un fel de suspiciune `n privin]a aplice efectiv aceste m\suri.
corectitudinii medicilor. care s-a produs accidentul de circu-
CE a tip\rit [i pus `n circula]ie la]ie, cauzele care l-au generat,
Managerul spitalului a mai explicat c\
exces de zel se `nregistreaz\, c\ `n ma- flutura[i care con]in informa]ii consecin]ele [i prejudiciile create.
joritatea spitalelor, `n r=ndul medicilor pe aceast\ tem\, `n limbile en- Potrivit primelor cercet\ri efectu-
din clinici, care recomand\ analizele glez\, german\, spaniol\, fran- ate, [oferul autotractorului marca
medicale `nc\ o dat\, chiar dac\ acestea cez\, portughez\, arab\, chine- Volvo, Nicolae B., din ora[ul Moi-
au mai fost efectuate [i la recomandarea z\, japonez\, rus\ [i turc\, dar `n ne[ti, jude]ul Bac\u, `n v=rst\ de
medicului din UPU. (Otilia B.) cele din urm\, ace[tia vor exista 45 de ani, [ofer profesionist din
anul 1996, se deplasa din direc]ia
Iacobeni c\tre Cârlibaba. Pe o por-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a ]iune de drum `n succesiune de
curbe, a intrat pe contrasens [i a
lovit frontal autospeciala de trans-
a ~NC| O NA{TERE familie cu sarcin\ gemela- nu, manager al Centrului speciale `n func]ie de nu- A VIII-A NU SE MODI- port [colari, care circula regula-
DE TRIPLE}I LA MATER- r\ `n antecedente“, a de- British Council din Ia[i. m\rul de c\r]i citite, inte- FIC|: Ministerul Educa]iei mentar din sens opus, având ca pa-
clarat dr. Maria Stamatin, Miercuri, 20 iunie, `ntre resul manifestat fa]\ de sageri nou\ elevi, care se deplasau
NITATEA „CUZA-VOD|“: directorul medical al ma- orele 17.00 [i 19.00, Cen- c\r]i, interesul [i frecven]a Cercet\rii [i Tineretului
spre {coala General\ Cioc\ne[ti.
Miercuri dup\-amiaz\, la ternit\]ii. trul British Council din la activit\]ile clubului de (MECT) precizeaz\ c\ pe- Cinci copii r\ni]i grav `n urma ac-
Maternitatea „Cuza-Vod\“ Reamintim c\ `n luna Ia[i organizeaz\, la Casa lectur\. rioada special\ prev\zut\ cidentului au ajuns la spitalele din
din Ia[i s-a `nregistrat cea mai a acestui an, la Mater- Pogor, „Reading Mission A- „Reading Challange“ pentru corigen]e la clasa a Ia[i, fiind transporta]i cu ambu-
de-a doua na[tere de tri- nitatea „Cuza-Vod\“ a fost wards“, o festivitate de pre- este un concurs pentru VIII-a este 11-13 iulie, a- lan]a SMURD [i cu un elicopter al
ple]i din acest an. T=n\ra `nregistrat\ `nc\ o na[tere miere a tuturor copiilor copii `ntre 7 [i 13 ani care ceasta neputând fi modifi- Ministerului Administra]iei [i
m\mic\, `n v=rst\ de 33 de de triple]i. (O.B.) care au `ndeplinit cu suc- are loc anual `n [coli [i bi- cat\, a[a cum a solicitat Internelor. Dou\ feti]e au fost in-
ani, este din jude]ul Neam] ternate la Spitalul Clinic de Copii
[i se afl\ la prima na[tere.
a BRITISH COUNCIL ces cerin]ele concursului de blioteci din `ntreaga lume. Grupul Parlamentar al
„Sf. Maria“, iar medicii sus]in c\
~I VA PREMIA PE CEI MAI lectur\ lansat `n luna sep- Centrul British Council Partidului Conservator `n
Cei trei bebelu[i, un b\ie]el starea lor de s\n\tate s-a amelio-
tembrie. To]i participan]ii din Ia[i este singurul care scrisoarea deschis\ adresa-
[i dou\ feti]e, au fost adu[i ACTIVI CITITORI: British l-a organizat `n Rom=nia. t\ ministrului Educa]iei.
rat vizibil. “Feti]a adus\ ieri
pe lume prematur, la 34 de Council `n va premia pe cei care au citit cel pu]in 12 diminea]\ (n. r. - miercuri
c\r]i au adus la British Co- Scopul principal al aces- ~n solicitare se propunea ca diminea]\) cu ambulan]a SMURD
s\pt\m=ni de gesta]ie, `n- mai `nfoca]i cititori, partic- tuia este s\ `ncurajeze elevii din clasa a VIII-a s\
s\ medicii au declarat c\ ipan]i la concursul Reading luncil un scurt rezumat al a trecut de la com\ de gradul III la
acestora, au rezolvat 6 mi- copiii spre lectur\. Dup\ sus]in\ mai devreme cori- com\ de gradul I, iar cealalt\ d\ [i
starea lor de s\n\tate este Mission, `n cadrul unei fes- `ncheierea acestui concurs, ea semne de evolu]ie favorabil\“, a
foarte bun\. „B\ie]elul s-a tivit\]i care va avea loc siuni speciale desemnate gen]ele astfel `nc=t s\ aib\
de organizatori [i au parti- din toamn\, British Coun- poosibilitatea de a parti- declarat dr. C\t\lina Ionescu, pur-
n\scut cu 1.300 g [i u[oare miercuri, 20 iunie. Astfel, cil Ia[i va lansa o nou\ t\torul de cuv=nt al spitalului.
probleme respiratorii, care „dup\ aproape 10 luni de cipat la activit\]ile interac- cipa la testele na]ionale.
provocare, „Big Wild Testele na]ionale `ncep pe Al]i trei copii au fost interna]i
acum s-au echilibrat. Feti- concurs, cel pu]in 12 c\r]i tive lunare, vor fi premia]i miercuri la Spitalul de Neurochi-
cu medalii [i certificate Read“, un concurs care va 18 iunie cu proba la limba
]ele au c=te 1.800 [i, res- citite [i 6 misiuni speciale avea ca tem\ mediul `ncon- rurgie, din cauza leziunilor [i trau-
pectiv 1.700 g. To]i trei rezolvate, peste 100 de speciale, precum [i cu mul- [i literatura rom=n\, pe 20 matismelor suferite la nivel cranio-
te alte premii [i surprize `n jur\tor, conform datelor iunie are loc proba la
sunt interna]i `n Centrul copii, cu v=rste `ntre 7 [i 13 cerebral. Starea acestora nu era
de Terapie Intensiv\ Neo- ani, se preg\tesc s\ devin\ cadrul unei petreceri inter- transmise de British Coun- matematic\, iar 21 pe iu- foarte grav\, `ns\ medicii au ]inut
natal\, sunt echilibra]i, iar oficial «agen]i speciali ai active, a[a cum promit or- cil Ia[i. (O.R.) nie are loc proba la alegere s\ li se fac\ examenul de computer-
evolu]ia lor va fi favorabi- c\r]ilor»“, dup\ cum a re- ganizatorii. De asemenea, a PERIOADA DE CO- la istoria rom=nilor sau tomograf pentru mai mult\ siguran-
l\. Mama provine dintr-o marcat Ecaterina Petrea- vor mai fi oferite premii RIGEN}E PENTRU CLASA geografia Rom=niei. (O.R.) ]\. Cei trei au fost externa]i deja `n
decursul zilei de ieri. (O.B., B.C.)
12 Vineri, 15 iunie 2007
PE SCURT
Antrenorul Dusan
Uhrin jr intr\ ast\zi `n
p=ine la Timi[oara
Cehul Dusan Uhrin jr va fi
prezentat oficial ca antrenor al
echipei de fotbal FCU Politeh-
nica Timi[oara Invest SA, ast\zi,
de c\tre conducerea clubului,
`ntr-o conferin]\ de pres\ ce va
`ncepe la ora 16.00, la Hotelul
Reghina. M=ine, de la ora 11.00,
va avea loc primul antrenament
deschis condus de Uhrin jr, la
care va fi permis accesul pu-
blicului [i al presei. Acesta va fi
de fapt un joc-[coal\ `ntre echipa
mare [i FCU Politehnica II
Invest, forma]ie ce activeaz\ `n
Liga a II-a. Poli va efectua `n
aceast\ var\ dou\ cantona-
mente, `n Ungaria, la Debrecen
(18-23 iunie), [i `n Austria, la
Saalfelden (25 iunie-6 iulie).
P=n\ acum sunt perfectate meci-
uri amicale pe 23 iunie, cu
maghiarii de la Ujpest, pe 27 iu-
nie cu campioana Slovaciei, Zi-
lina, pe 30 iunie cu Apoel Ni-
cosia (Cipru), pe 3 iulie cu Meta-
lurg Zaporoje (Ucraina) [i pe 5
iulie cu Hibernian Edinburgh,
din Sco]ia.
O]elul a `nceput
preg\tirile pentru noul
sezon [i Cupa Intertoto
Lotul echipei de fotbal O]elul
Gala]i s-a reunit ieri pentru
campania de preg\tire a stagiu-
nii 2007-2008. Primul antrena-
ment din aceast\ var\ a avut
loc pe arena „O]elul“, de la ora
17.00, sub comanda antrenoru-
lui Petre Grigora[. Conducerea
echipei a stabilit `n linii mari
programul partidelor de verifi-
care din aceast\ var\, echipa
urm=nd s\ joace cel pu]in patru
`nt=lniri amicale, dup\ stagiul
de zece zile de la Poiana Bra[ov.
Directorul general al clubului,
Marius Stan, a afirmat ca O]elul
va juca `n compania Farului
Constan]a (27 iunie) [i cu Rapid
Bucure[ti (1 iulie). ~n plus, gru-
parea ro[-alb-albastr\ va orga-
niza un turneu `n patru, pe 29 [i
30 iunie, la care vor participa
forma]iile Dinamo Bucure[ti,
Unirea Urziceni [i Farul
Constan]a. Pe 7 sau 8 iulie va
avea loc primul meci din Cupa
UEFA Intertoto, `n deplasare,
adversarul urm=nd s\ fie decis
dup\ dubla confruntare dintre
Santa-Julia (Andora) [i Slavia
Sarajevo (Bosnia-Her]egovina).
Rugby de mare
spectacol pe micile
ecrane din Rom=nia
Turneul celor 3 Na]iuni la rugby
va putea fi v\zut din nou pe mi-
cile ecrane din Rom=nia, `n
transmisiune direct\. M=ine, 16
iunie, porne[te la drum sezonul
2007 cu un meci de zile mari,
Africa de Sud - Australia.
Partida va putea fi v\zut\ la
„Sport.Ro“ (fostul TV Sport), de
la ora 19.00. ~n acest sezon al
„Tri Nations“ s-a revenit la pro-
gramul de 6 meciuri, fa]a de 9
c=te au fost `n sezonul trecut,
din cauz\ c\ se apropie „Cupa
Mondial\“ [i se dore[te „aerisi-
rea“ calendarului competi]ional.
Programul complet al
competi]iei se prezint\ astfel:
- S=mb\t\ (16 iunie): Africa de
Sud - Australia (de la ora
19.00, pe Sport.Ro); S=mb\t\
(23 iunie): Africa de Sud - Noua
Zeeland\; S=mb\t\ (30 iunie):
Australia - Noua Zeeland\;
S=mb\t\ (7 iulie): Australia -
Africa de Sud; S=mb\t\ (14
iulie): Noua Zeeland\ - Africa
de Sud; S=mb\t\ (21 iulie):
Noua Zeeland\ - Australia.
Prima clasat\ la finalul compe-
ti]iei, `n care sunt programate
meciuri tur-retur, intr\ `n pos-
esia trofeului pus `n joc. (D.T.)
SPORT
Juc\toarea rom=nc\
de tenis Edina Gallovits
Pavel `nvins, Gallovits calificat\
Tenismanul rom=n An- Juc\toarea rom=n\ de 30 de puncte WTA [i un cec
drei Pavel a p\r\sit com- tenis Edina Gallovits s-a de 3.310 dolari.
peti]ia de dublu din cadrul
turneului ATP de la Halle
calificat `n sferturile de fi- La dublu, Monica Nicu-
lescu [i Neha Uberoi (SUA)
nal\ ale turneului WTA de
(680.250 euro), al\turi de la Barcelona, dotat cu pre- s-au calificat `n sferturi,
germanul Nicolas Kiefer, mii totale de 145.000 de dup\ victoria cu 6-2, 6-1 `n
`nvin[i `n sferturile de fi- fa]a cuplului Margalita
dolari, dup\ ce a `nvins-o pe
nal\ cu 7-5, 7-6 de favori]ii {ahna[vili (Georgia)/Ekate-
Lourdes Domínguez Lino
nr. 3, Simon Aspelin (Sue- rina Ivanova (Rusia). ~n
dia)/Julian Knowle (Aus- (Spania/N.5), cu 6-4, 6-2. sferturi, Niculescu [i Uberoi
Pentru calificarea `n
tria). ~n primul tur, Pavel [i le vor `nt=lni pe favoritele
Kiefer dep\[iser\ perechea sferturi, unde o va `nt=lni nr. 2, Flavia Penetta (Ita-
american\ James Blake/- pe Kaia Kanepi (Estonia/N. lia)/Lourdes Domínguez Li-
Michael Russel, cu 7-5, 7-5. 4), Gallovits [i-a asigurat no (Spania). a
Federalii acuz\ arbitrii
a Ionu] Lupescu [i Mircea Sandu sunt de p\rere c\ unii arbitri
nu au ce c\uta pe lista titularilor `n Liga 1 a Cei doi federali
au anun]at c\ vor face cur\]enie `n arbitrajul rom=nesc a
Mircea Sandu, pre[edin- ani, care ar trebui s\ ne „Vorbim de nenorociri `n
tele FRF, [i Ionu] Lupescu, lase. Sunt nepotisme `n arbitraj, a precizat Sandu.
directorul general al fede- continuare `n arbitraj. O s\ Ne `ntreab\ la UEFA, ave]i
ra]iei, au f\cut numeroase anulez `n Comitetul Execu- performan]e la echipa na]i-
referiri la dorin]a lor de a tiv voturile de la CCA. Au onal\, cu echipele de club,
solu]iona problemele din votat p\rin]i pentru copii, ce se `nt=mpl\ cu arbitra-
arbitrajul rom=nesc. nu se poate“. jul? Am jucat fotbal, nu ]ur-
~n cadrul conferin]ei de Sandu a spus c\ va pro- c\. {i eu [i Ionu] Lupescu
pres\ care a anun]at parte- pune `n Comitetul Executiv ne d\m seama cum arbitrul
neriatul dintre FRF [i fir- al FRF refacerea listelor de gre[e[te“.
ma de turism Danco Pro, arbitraj. „S-au f\cut efor- Mircea Sandu a dat ca
Mircea Sandu a declarat: turi de preg\tire, de echipa- exemplu pe Salomir [i Col-
]escu pentru arbitraje ne-
„Nu sunt reac]ii at=t de ne-
gative pe c=t m\ a[teptam
re, dar rezultatele `n meci-
uri nu au fost cele scontate. satisf\c\toare. a
atunci c=nd am anun]at c\ Sunt mul]i oameni com-
este posibil ca Lupescu s\ promi[i pe listele arbitrilor. Sorin Corpodean
fac\ deleg\rile arbitrilor. Dac\ CCA nu accept\ punc- [i ceilal]i arbitri
Niciodat\ Lupescu nu o s\ tul nostru de vedere, proba- rom=ni au intrat `n
spun\ arbitrilor c\ rezolv\ bil c\ Lupescu nu va putea
vizorul [efilor
un anumit meci“. face deleg\rile arbitrilor. federa]iei dup\ gafele
Pre[edintele FRF a spus Dar dac\ nu vor fi arbitraje
de propor]ii comise
c\ pe listele de arbitraj corecte, oamenii din CCA
„sunt unii, de peste 40 de vor fi da]i afar\“. `n campionatul trecut
Popicarii ie[eni Ie[enii promit show la Local Kombat
viseaz\ la a Evenimentul va avea loc `n aceast\ sear\,
la Sala Polivalent\, cu `ncepere de la ora 22.00 a
titlul na]ional Pentru a treia oar\ `n ultimii trajul. Acum voi urca `n ring la
De[i conducerea clubului CFR doi ani, Ia[ul va fi `n aceast\ mine acas\, am fanii de partea
sear\ gazda unei gale Local mea, vin dup\ un succes foarte
Ia[i a fixat ca obiectiv clasarea pe
podium [i calificarea `ntr-o cup\ Kombat, organizate de promo- important `n cariera mea [i sunt
european\, sportivii de la CFR O- torul Eduard Irimia. Evenimen- preg\tit s\ fac un nou meci mare,
limpia ACB Ia[i admit c\ sunt tul va avea loc `n Sala Poli- s\ ridic publicul `n picioare”, a
[anse ca echipa ie[ean\ de popice valent\, `ncep=nd cu ora 22.00, o precizat Sebastian Ciobanu.
s\ devin\ noua campioan\ na]iona- or\ mai t=rziu `ncep=nd transmi- {i C\t\lin Moro[anu promite
l\ `n acest an. „Eu pot declara ferm siunea direct\ pe postul de tele- un meci mare `mpotriva puter-
c\ ne-am pus `n g=nd s\ devenim viziune ProTV. nicului bielorus Dmitri Podga-
campioni na]ionali. Este un obiec- Capul de afi[ al galei va fi `n-
tiv greu de realizat, dar nu imposi- iski. „~i asigur pe ie[eni c\ va fi
t=lnirea dintre Ciprian Sora [i ce- un show total `n ring. ~mi place
bil. Vom avea `n fa]\ adversari pu- hul Peter Vondracek, sportivul
ternici, iar `n prima zi `nt=lnim lupta [i m\ voi bate pentru victo-
nostru av=nd astfel ocazia de a-[i rie cu uria[ul din Belarus, pentru
campioana en-titre, CFR Cluj. Ne- lua revan[a dup\ `nfr=ngerea su-
am preg\tit foarte bine `n ultima a nu-mi dezam\gi fanii. ~n gala
perioad\, avem atuurile noastre, ferit\ prin KO `n prima repriz\ K1 Rom=nia de la Bucure[ti l-am
`n fa]a cehului `ntr-o gal\ desf\-
publicul sper\m s\ vin\ `ntr-un
[urat\ recent, la Sibiu. De remar-
C\t\lin Moro[anu (foto st=nga) [i avut `n fa]\ pe mult mai celebrul
num\r c=t mai mare s\ ne sprijine Sebastian Ciobanu (foto dreapta), Stefan Leko, i-am rezistat trei
[i cred c\ putem da lovitura. Dac\ cat c\ lupt\torul ceh a sosit `n ambii legitima]i la CS Scorpions reprize [i acest lucru `mi d\ curaj
`nvingem Clujul `n semifinale, Rom=nia cu o s\pt\m=n\ `nain-
tea galei, pentru a se acomoda c=t
Ia[i [i preg\ti]i de antrenorul pentru urm\toarele lupte. Nu `mi
[ansele noastre la titlu cresc con- Mihai Constantin. este team\ de nimeni [i voi lupta
siderabil“, a declarat Remus Anti- mai bine, `n timp ce Sora a
revenit `n ]ar\, din Olanda, acolo Moro[anu va `ncruci[a m\nu- cu aceea[i «ardoare» indiferent de
mirescu, una dintre vedetele e-
chipei ie[ene de popice. unde preg\te[te toate meciurile, [ile cu bielorosul Dimitri Podgai- renumele adversarului, de pal-
Secretarul general al federa]iei `n aceast\ s\pt\m=n\. ski, `n timp ce Ciobanu va da maresul s\u. Sunt `n ascensiune
Rom=ne de Popice [i Bowling a a- Promotorul Eduard Irimia a piept cu francezul Samir Dourid, [i sper ca `n viitor s\ fac pasul cel
nun]at [i programul echipelor ro- campion mondial la stilul Muay mare spre galele K1 din Europa“,
anun]at o modificare de ultim\
m=ne[ti `n cupele europene. Cam- or\ `n programul galei Local Thai. Meciul dintre Ciobanu [i a spus Moro[anu.
pioana va evolua la Cupa Mondial\ Dourid se va `ntinde pe durata a Biletele pentru gala de ast\zi
Kombat ce va avea loc la Ia[i
din Polonia, `n perioada 6-10 oc- ast\zi, 15 iunie. Lupt\torul ro- 15 minute, av=nd programate 5 cost\ 30 de lei `n tribune [i 100 de
tombrie 2007, vicecampioana va re- m=n Ionu] Atodiresei va avea un reprize a c=te 3 minute. lei la sectorul VIP. (Narcis P.)
prezenta Rom=nia la Cupa Europei alt adversar, turcul Abdusamed Programul galei Local Kombat
din Germania (Augsburg), `n timp mai curpinde un meci ce se
ce ocupanta locului 3 va participa
Delioglou fiind `nlocuit `n ultimul Programul galei Local
moment cu brazilianul Remi Con- anun]\ extrem de interesant,
la Cupa NBC, tot la Augsburg, `n Nicu Dasc\lu urm=nd s\-l aib\ Kombat de la Ia[i:
Germania, `n aceea[i perioad\. ceicao. „Managerul lui Delioglou
m-a anun]at c\, din motive obiec- `n fa]\ pe Alexandru Nedelcu. ~n
Ieri s-au disputat semifinalele 1. Ciprian Sora (Rom=nia) -
feminine, iar ast\zi vor avea loc cele tive, sportivul s\u nu mai poate precedenta disput\ dintre ultimii
participa la gala de la Ia[i, astfel doi, Nedelcu a trecut de Dasc\lu, Peter Vondracek (Cehia)
dou\ finale, pentru stabilirea cam-
pioanei [i a celorlalte dou\ forma]ii c\ am fost nevoi]i s\ c\ut\m un la puncte, `n luna decembrie a 2. C\t\lin Moro[anu (Ia[i - Ro-
anului trecut. m=nia) - Dmitri Podgaiski (Be-
de pe podium, ce vor reprezenta Ro- alt adversar pentru Atodiresei. ~n
m=nia `n cupele europene. cele din urm\ am perfectat un Sebastian Ciobanu a declarat larus)
M=ine sunt programate semifi- meci cu brazilianul Remi Concei- c\ este preg\tit s\ fac\ fa]\ unui 3. Sebastian Ciobanu (Ia[i -
nalele masculine (Inter Petrila - cao, un lupt\tor foarte tenace“, a campion mondial `n gala de la Rom=nia) - Samir Dourid
Rulmentul Bra[ov, CFR Cluj & declarat Eduard Irimia, promo- Ia[i. „Am luptat `n urm\ cu o (Fran]a)
Industria Sârmei Câmpia Turzii - torul Local Kombat `n Rom=nia. lun\, `n Elve]ia, cu cu un cam- 4. Ionu] Atodiresei (Rom=nia) -
CFR Olimpia ACB Ia[i), iar du- Ie[enii au [ansa s\-i vad\ la pion european [i l-am deposedat Remi Conceicao (Brazilia)
minic\ vom afla ordinea pe podium lucru [i pe doi dintre cei mai tal- de centur\. Am avut `mpotriva 5. Nicu Dasc\lu (Rom=nia) -
`n concursul b\ie]ilor. (D.T.) enta]i lupt\tori K1 din Rom=nia, mea nu doar publicul, ci [i arbi- Alexandru Nedelcu (Rom=nia) a

Gimnastica medical\ la domiciliu
Deoarece nu exist\ tablet\ sau unguent
medicamentos care s\ refac\ mi[carea `n
parametrii ei minimi (amplitudine [i for]\),
ci doar prin mi[care organismul se poate
antrena spre mobilitate, gimnastica
medical\ este un remediu de ne`nlocuit
pentru aparatul locomotor [i nu numai.
de dr. Vlad-D
Dorin
BEJAN
Prin antrenare sus]inu-
t\, adic\ prin punerea `n
mi[care a articula]iilor cu
angrenajul lor osos [i a
p\r]ilor moi `nconjur\toare,
de mai multe ori, repetat, la
amplitudine tot mai mare,
cu o for]\ progresiv cres-
cut\, la un om normal se
poate ajunge la performan]e
sportive, iar un om bolnav,
c\zut la pat, se poate ridica
la obliga]iile zilnice obi[nu-
ite, put=ndu-se auto`ntre-
]ine [i autodeplasa.
Articula]iile, cu mu[chii
ce se inser\ pe extremitatea
oaselor apropiate se mobi-
lizeaz\ numai la comanda
creierului, transmis\ prin
nervii periferici, `nc=t tre-
buie [i integritatea sistemu-
lui nervos [i periferic guver-
nat\ de voin]a de a face mi[-
care [i dorin]a de a ajunge
la un rezultat bun.
Dot\rile pentru gimnas-
tica la domiciliu sunt mini-
me: un spa]iu liber de 2,5/2,5
m, de obicei `n camera de zi,
sufragerie sau hol, departe
de vitrine, lustre sau gea-
muri ce pot fi din gre[eal\
lovite. Pe jos nu trebuie mai
mult de un covor, saltea
sub]ire sau p\tur\, pentru
gimnastica din pozi]ia cul-
cat, un scaun cu sp\tar pen-
tru pozi]ia de lucru st=nd `n
[ezut [i este foarte bine dac\
se poate utiliza oglinda din
hol pentru urm\rirea [i co-
rectarea mi[c\rilor.. Ca „a-
parate“ de lucru pentru coor-
donarea mi[c\rilor sunt bu-
POR}IA DE S|N|TATE
ne o coad\ de m\tur\, iar `n
loc de greut\]ile de m=ini es-
te bun ciocanul de b\tut car-
nea [i ma[ina de r=[nit cafea.
Tehnica de lucru
Dac\ nu ne instruie[te
un specialist, analiz\m sin-
guri care `ncheietur\ este
bolnav\, care mi[care nu
poate fi f\cut\ din cauz\ c\
libertatea `ncheieturii este
limitat\ de durere, c\ este
blocat\ sau pentru c\
mu[chii nu au putere s\
fac\ mi[carea.
Apoi, a[eza]i `n pozi]ia
cea mai comod\ [i natura-
l\, preferabil `n fa]a o-
glinzii, `ncerc\m s\ facem
liber mi[carea limitat\, e-
ventual primele 10-15 mi-
nute ajuta]i cu m=na. Dup\
ce am descoperit sensul
normal al mi[c\rii, facem
mobiliz\rile tot mai ample,
de un num\r de ori c=t s\
nu ne oboseasc\. Dup\ o
pauz\ de odihn\ de c=teva
minute, relu\m mi[carea,
ceva mai repede, mai am-
plu [i de un num\r de ori
mai mare. {edin]a de lucru
dureaz\ `ntre 20 [i 60 de
minute, cresc=nd progresiv.
Dup\ apari]ia oboselii ne
odihnim 12-24 de ore pen-
tru a face o nou\ [edin]\ de
gimnastic\. Eventual, dac\
s-au ob]inut unele progrese,
`ngreun\m mi[carea cu o
greutate simpl\.
R\bdarea [i repeti]ia
sunt secretele succesului [i,
dac\ tinerii g\sesc aceste
calit\]i pentru a-[i face
mu[chii pectorali [i ai bra-
]elor, pentru a poza `n ar-
ti[ti de cinema sau cultu-
ri[ti, de ce un suferind nu
ar avea dorin]a [i ambi]ia
de a se re`ntoarce c=t mai
repede la o via]\ normal\?
Ca s\ fie mi[carea la
domiciliu c=t mai pl\cut\ [i
atractiv\, nu `n mod obliga-
toriu pentru un motiv de
boal\, se poate folosi un
fond muzical mai ritmat,
pentru a face mobilizarea
tuturor `ncheieturilor, `nce-
p=nd cu membrele [i ter-
min=nd cu trunchiul, la
amplitudine tot mai larg\
[i tot mai repede, astfel `n-
c=t, dup\ o or\ de gimnas-
Dr. Vlad-Dorin
Bejan, medic primar
reumatolog
tic\ se ob]ine o mobilitate
general\ bun\, cu o obo-
seal\ pl\cut\.
Cui folose[te
gimnastica
la domiciliu
- celor care sufer\ de boli
reumatismale care le re-
str=ng mobilitatea osteoar-
ticular\ [i care lupt\ cu
durerea [i anchilozarea.
Statisticile arat\ c\ un
adult din cinci are o boal\
reumatismal\;
- celor care desf\[oar\ o
munc\ sedentar\, la birou,
`n [coal\, la o ma[in\ de
cusut. ~n cazul acestora
este indicat\ m\car acas\,
dac\ nu pot sta [i `n pa-
uzele din cursul zilei s\ mo-
bilizeze toate `ncheieturile,
ajut=nd astfel inima, pl\-
m=nii, tubul digestiv s\ lu-
creze normal;
- muncitorilor care fac
eforturi fizice mari, din
pozi]ii grele [i incomode. A-
gricultorii, betoni[tii, forjo-
rii trebuie s\-[i relaxeze
mu[chii contracta]i o zi
`ntreag\ [i s\ armonizeze
mi[c\rile `ntregului corp;
- bolnavii cu insuficien]\
cardiac\, insuficien]\ respi-
ratorie, boli digestive, ve-
noase `[i `mbun\t\]esc s\-
n\tatea prin mi[carea ge-
neral\ osteoarticular\. a
Vineri, 15 iunie 2007 13
SFATUL ZILEI
Remedii pentru c\lc=ie
aspre [i cr\pate
C\lc=iele aspre [i cr\pate constituie o problem\
frecvent `nt=lnit\. Pentru multe persoane, aceasta
reprezint\ o problem\ pur cosmetic\, `ns\ prin negli-
jarea ei se poate ajunge la lucruri mult mai grave. Prin
ad=ncirea fisurilor, pielea `ncepe s\ s=ngereze [i discon-
fortul se transform\ `n durere.
Simptomele c\lc=ielor cr\pate:
- pielea c\lc=ielor devine g\lbuie sau se `nchide din ce
`n ce mai mult la culoare;
- `ngro[area pielii pe marginile c\lc=ielor;
- durere `n timp ce p\[i]i;
- pete ro[iatice [i cu aspect solzos pe c\lc=ie;
- senza]ie de m=nc\rime;
- s=nger\ri;
- piele aspr\ [i descuamat\.
Potrivit medicilor, c\lc=iele se aspresc [i se crap\ din
cauza glandelor sudoripare inactive, a pielii uscate, ca
urmare a statului prelungit `n picioare. Alte cauze: obe-
zitatea, pantofii decupa]i la spate, platfusul, psoriazisul,
eczema, tulbur\ri ale glandei tiroide, diabet, folosirea ex-
cesiv\ a apei fierbin]i, temperaturile ridicate din timpul
verii, deficien]a de vitamine, minerale [i zinc. Remedii
naturiste pentru c\lc=ie aspre [i cr\pate:
- dup\ o baie cald\ [i o cur\]are adecvat\ a c\lc=ielor
cu ajutorul pietrei ponce, aplica]i orice ulei vegetal hidro-
genat (margarin\, sosuri `mbuteliate pentru salate,
uleiuri de g\tit) [i masa]i c\lc=iele. Acoperi]i picioarele
cu [osete groase [i l\sa]i s\ ac]ioneze p=n\ diminea]a;
- aplica]i pulpa unei banane coapte pe zona afectat\ [i
l\sa]i s\ ac]ioneze timp de 10 minute. Apoi `ndep\rta]i cu
ap\ c\ldu]\;
- ]ine]i picioarele `n zeama de l\m=ie timp de 20 de
minute. Urma]i acest tratament s\pt\m=nal, p=n\ ve]i
observa schimb\rile a[teptate;
- un regim zilnic de cur\]are [i hidratare este cel mai bun
tratament pentru a preveni uscarea [i cr\parea c\lc=ielor.
La sf=r[itul zilei, ]ine]i picioarele `n ap\ cald\ cu s\pun [i o
can\ de o]et, timp de 15 minute. Cl\ti]i cu ap\ [i tampona]i-
le cu un prosop p=n\ se usuc\. Apoi amesteca]i o linguri]\
de vaselin\ cu zeama unei l\m=i [i masa]i c\lc=iele cu
aceast\ compozi]ie p=n\ este absorbit\. Efectua]i zilnic
acest tratament p=n\ ve]i observa rezultate vizibile;
- aplica]i regulat o mixtur\ din glicerin\ [i ap\ de
trandafiri pentru c\lc=ie catifelate;
- masc\ cu c\p[uni pentru exfolierea c\lc=ielor: ameste-
ca]i 6-8 c\p[uni cu dou\ linguri ulei de m\sline (sau mig-
dale) [i o linguri]\ sare de mare. Masa]i cu putere c\lc=iele
cu ajutorul acestei paste [i l\sa]i s\ ac]ioneze 10-15 minute.
Apoi `ndep\rta]i altern=nd apa c\ldu]\ cu apa rece;
- scrub cu portocale [i ulei: are efecte revigorante.
Ave]i nevoie de: dou\ portocale, o can\ ulei vegetal [i o
can\ sare de mare. Se amestec\ uleiul cu sarea de mare
[i se taie portocalele felii rotunde. Scufunda]i felia de por-
tocal\ `n amestecul de ulei [i sare de mare [i masa]i cu
putere c\lc=iele timp de 10 minute. ~ndep\rta]i apoi cu
ap\ c\ldu]\. Efecte: cur\]area profund\, revigorarea [i
catifelarea c\lc=ielor. De asemenea, pute]i ob]ine acest
efect mas=ndu-v\ c\lc=iele cu l\m=ie.
Uscarea [i cr\parea c\lc=ielor este cauzat\ adesea de
o deficien]\ de vitamine, minerale, zinc [i acizi gra[i
omega-3. De aceea, este foarte important s\ m\ri]i con-
sumul de calciu, fier, zinc [i acizi gra[i omega-3. (sursa:
www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 15 iunie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii
10.40 Cultural Express 10.40 Cultural Express 09.00 Sf. Liturghie
12.30 Atlas biblic 12.30 Credin]\ [i s\n\tate 12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
13.05 Bun\ dup\-amiaza! 13.05 Week-end magazin 12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 15.30 File de istorie 13.05 Week-end magazin
17.05 Lumea de azi 16.05 Vecernia 15.30 Faptele credin]ei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.05 Mapamond cre[tin 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Domnului
20.05 Pagini de folclor românesc sear\) 18.15 Mapamond cre[tin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 Evanghelie [i via]\ sear\)
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 Pelerini la locurile sfinte 20.05 Pagini de folclor românesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Dialogurile TRINITAS
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.40 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.30 Florilegiu muzical bizantin
04.30 Lumini pentru suflet (r) 00.40 Armonii de veghe 00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
03.30 File de istorie(r) 00.40 Armonii de veghe
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r) 01.30 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
21.00 19.00, 20.00. {tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00

Actualitatea Actualitatea Actualitatea A

cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05 cre[tin\ interna]ional\: 19.05
2 5 6 1 7 8 5 6
8 6 1 2 3 5 9 4 7
a SUDOKU a a ARITMOGRIF ORTODOX a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

9 3 5 7 4 6 1 8 2 9 4 2 7 1 10
7 4 2 8 9 1 3 5 6
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre, 3 1 6 4 5 2 8 7 9 Aritmogriful este un gen enigmistic
de la 1 la 9. Jocul a fost 5 7 4 3 8 9 2 6 1 `n care cifrele (numerele) se `nlocuiesc 11 1 12 5
lansat [i pe Internet [i s-a 2 9 8 1 6 7 5 3 4 cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
r\sp=ndit cu succes `n Sta- 1 5 9 6 7 3 4 2 8 totdeauna aceea[i cifr\.
tele Unite, Noua Zeeland\ 5 13 3 1 14 2
6 8 3 9 2 4 7 1 5 Careurile sunt `ntocmite
[i Croa]ia, iar `n Marea de dl. Valentin PAS|RE
4 2 7 5 1 8 6 9 3
Britanie este deja consi-
derat un fenomen. Com- A 15 4 6 1 10 14 15 5
pleta]i careul de 81 de 3 4 1
p\tr\]ele cu cifre cuprinse M U C E N I C 1 7 8 6 4 15 16 5 6 4
6 8 3 2
Rezolvarea careului din

`ntre 1 [i 9, astfel `nc=t

nici o cifr\ s\ nu apar\ de G I U L G I U
num\rul de ieri

dou\ ori pe acela[i r=nd 6 8

sau pe aceea[i coloan\.
Grila este `mp\r]it\ `n
8 2 9 6 1 4 E T I C A B
nou\ careuri mai mici, 4 2 5 S F E S N I C
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, Pornind de la numele Sf. Mc. ... (†840), `n Calendarul
iar fiecare careu trebuie 9 1 8 4 2 3 P R E O T Ortodox, de ast\zi, 15 iunie, de pe verticala A-B, com-
s\ con]in\ cifrele de la 1 pleta]i careul de mai sus [i ve]i descoperi, pe orizontal\,
la 9, la fel, o singur\
2 5 P A R I N T I termeni lega]i de practica bisericeasc\. (Solu]ia careului
de mai sus `n num\rul de luni)
dat\. (Solu]ia 4 5 8 1
c a r e u l u i al\turat ` n B
n u m \ r u l d e luni ) 7 8 9 4

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 11:00 Fluviul Nil [i fratele s\u 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Clona (r)
07:30 TeleMatinal 07:30 Spellbinder: O lume nou\ geam\n (r) Cu: Cristina Cioran, 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
09:55 Integrame dupa intregrare (r) 08:00 Micu]a Zorro 12:00 Jurnal cultural Dan Capatos 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Gitanas
10:10 Surprize, surprize... (r) 08:50 Lec]ia de s\n\tate 12:30 Art\ [i stil (r) 09:00 ~n gura presei (r) 10:15 Insecte uciga[e (r) 11:15 Inocen]\ furat\
12:45 Filler Sibiu 09:20 Jurnalul Euronews 13:00 La por]ile ceriului (r) Cu: Mircea Badea (ac]iune, Cu: John Corbett, 13:30 Prizoniera
12:50 Integrame dup\ integrare 09:35 O lume nou\ (r) 13:30 ~napoi la argument (r) 10:00 Concurs interactiv Josie Bissett) 14:30 Iubire ca `n filme (r)
13:00 Damon 10:10 Bulg\re de z\pad\ 14:30 Masc\ pentru metamorfoz\: 11:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela 12:15 Emmerdale - Afaceri de (dram\, Cu: Adela
13:30 Club Disney (aventuri, Cu: Paolo Kwakiutl Anderson, Molly Culver) familie (dram\, Cu: Popescu, Dan Bordeianu,
14:00 Jurnalul TVR Villaggio, Alessandro 15:05 Muzica - Opere complete 12:00 Vocea inimii (r) Elisabeth Estensen, Mark Carmen T\nase)
15:00 Teleshopping Haber, Anna Falchi) 16:00 Zile care au zguduit lumea 13:00 Observator Charnock, John Middleton) 15:20 Re]eta de Acas\
15:30 Tribuna partidelor... 11:55 Descoper\ rom=nii 17:00 Cinemaniacii 13:45 Amintiri din `ntuneric 13:00 {tirile PRO TV 15:30 R\zbunarea Victoriei
16:00 Parlamentul Rom=niei 12:00 Replay 17:30 Zodiac (r) (poli]ist, Cu: Nastassja 13:30 Z=mbi]i, v\ rog 17:30 Pove[tiri adev\rate
12:30 Poirot (r) Kinski, Kim Schraner, 14:00 Coroana de foc Vremea de Acas\
17:00 Jurnalul TVR 18:55 Jurnal cultural Andrea Roth)
17:15 Interes general 13:30 ABC... de ce? (aventuri, Cu: Sergiu 18:30 Betty cea ur=t\
19:00 Minorit\]i C=nd avea doi ani, Laurie a
18:00 Dis-de-sear\. Divertisment 14:30 Tenis. Circuitul interna]ional Nicolaescu, Vladimir 19:30 Tequila cu suflet de femeie
19:30 Tema de vineri: Deportarea fost r\pit\. Mai t=rziu, din
al Rom=niei cauza acestei `nt=mpl\ri tra- G\itan, George Alexandru) 20:30 Iubire ca `n filme
19:00 Jurnalul TVR - Drumul spre iad Imediat dup\ desc\lecarea
15:00 ~mpreun\ `n Europa! umatizante, t=n\ra dezvolt\ o (dram\, Cu: Adela
20:15 Agenda - Sibiu, 2007 22:30 Jurnal cultural personalitate multipl\. Unul }\rii Rom=ne[ti, `ntr-un ev
16:00 Jurnalul TVR Popescu, Dan Bordeianu,
20:20 Stele de cinci stele 22:55 Cite[te cu mine! dintre profesorii ei este ucis, mediu zbuciumat, o Coroan\,
Carmen T\nase)
21:50 CSI - Crime [i investiga]ii 16:20 Descoper\ rom=nii 23:00 Trenul vie]ii iar ea devine principala sus- ce poate fi privit\ drept
16:30 Autostrada TVR pect\. Poli]ia trebuie s\ afle echivalentul autohton al leg- 21:30 Zorro
(thriller, Cu: William (dram\, Cu: Lionel dac\ Laurie e doar o victima endarului Graal, `[i a[teapt\ 22:30 Clona
L.Peterson) 18:00 Jurnal regional Abelanski, Rufus, Clément nevinovat\ sau o criminal\. cavalerii s\ o descopere,
18:35 Poirot 00:30 Prizoniera (r)
22:45 Jurnalul TVR Harari, Michel Muller) 16:00 Observator al\turi de o spad\ destinat\
19:30 Ray Mears - lec]ia de ap\r\rii ]\rii. Doi gemeni cu 01:30 Pove[tiri adev\rate (r)
23:20 Totul despre mama mea ~n vara lui 1941, `ntr-o a[ezare Cu: Simona Gherghe s=nge nobil, desp\r]i]i la na[- Vremea de Acas\
(dram\, Cu: Cecilia Roth, supravietuire evreiasc\ din Europa de est, 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci tere, `[i disput\ coroana (care 02:30 Iubire ca `n filme (r)
Marisa Paredes, Candela 20:00 D’ale lu’ Mitic\ Schlomo, nebunul satului, vine arde palmele celui care n-o
`ntr-un suflet `n fa]a sfatului 19:00 Observator (dram\, Cu: Adela
Peña, Penelope Cruz) Cu: Mitic\ Popescu merit\), dar [i femeia iubit\.
`n]elep]ilor cu vestea cumplit\ 20:30 Teroare `n noapte Popescu, Dan Bordeianu,
Din noaptea `n care fiul ei a 21:00 Ora de [tiri c\ germanii au `nceput de- 16:00 T=n\r [i nelini[tit
murit `ntr-un accident de (thriller, Cu: Mitzi Kapture, Carmen T\nase, C\t\lina
Cu: Monica Ghiurco portarea c\tre o destina]ie ne- Rick Roberts, Nick Man- 17:00 {tirile PRO TV Mustata, {tefana Samfira)
ma[in\, Manuela s-a pr\bu[it cunoscut\ a popula]iei
`n bezna durerii [i se g=nde[te 22:10 COOLmea distrac]iei cuso, Martha MacIsaac) 17:45 ~n pr\pastia disper\rii (II) 03:45 Muzica de Acas\
23:10 Home made.ro (r) evreie[ti din localit\]ile inveci- (dram\)
`n permanen]\ la el. ~n noap- 22:30 Captivi `n ad=ncuri 04:15 Peregrina a
tea accidentului, acesta scria nate. Dup\ deliber\ri, ideea
23:45 Escrocii vine din partea aceluia[i (thriller, Cu: Coolio, 18:50 {tirile PRO TV
`n jurnalul s\u c\ este decis
s\-[i caute tat\l, pe care nu-l 00:45 Replay (r) Schlomo: pentru a sc\pa se vor Maxwell Caulfield, Brent 20:30 Arm\ mortal\ 3
cuno[tea. ~n amintirea fiului 01:15 El [i ea (r, poli]ist) `mbarca `ntr-un fals tren al de-
port\rii.
Huff, Nicole Eggert (ac]iune, Cu: Mel Gibson, Legend\:
ei, Manuela pleac\ de la Ma- 03:00 Escrocii (r) 00:30 Lege [i ordine: Brigada spe- Danny Glover, Joe Pesci)
drid la Barcelona, `n c\utarea
03:55 Bulg\re de z\pad\ (r) 00:50 Jurnal cultural (r) cial\ 23:00 Local Kombat. Ia [i d\-i! [tiri
tat\lui acestuia. Oscar, 01:05 Art@.ro (r) film artistic
BAFTA [i Globul de aur pen- (aventuri, Cu: Paolo 01:30 Concurs interactiv 01:00 Un v=rcolac american la Paris
tru cel mai bun film str\in. a Villaggio) a 01:55 Teatru (r) a 02:30 Megalodon (horor) a (horror, Cu: Tom Scott) a
 TIMP LIBER Vineri, 15 iunie 2007 15
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
1 - 9 noiembrie 2007
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
9 zile/8 nop]i Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
OBIECTIVE:
- Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii
(Gr\dina Ghetsimani, Golgota [i ter- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minând cu Sfântul Mormânt), Hozeva la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, (M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“ [i pe[tera
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfân- Biserica
tului Ioan Hozevitul); Marea Moart\, „Sf. Sava“
ora[ul Eilat, M\n\stirea „Sf. Ecaterina“ de Gr\dini]a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
la poalele Muntelui Sinai, Muntele Sinai, „Buna Vestire“
Foto: „NONY“
Taba [i Eilat, Betleem, Muntele Sionului, Liceul „Vasile
Tehnoredactare: Lucian APOPEI locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul, Cana
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Alecsandri“
Galileii - biserica ortodox\ din satul Cana
[i locul `n care a avut loc prima minune din Str. Costache Negri
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Galileea, transformarea apei `n vin; Afula -
Moldova Hala Central\
Nazaret; Muntele Tabor, cu vizit\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de Mall
Departament economic: Ionela MIH|IL| pe Muntele Tabor; Capernaum, Tabgha,
Consilier juridic: Ana MANEA Muntele Fericirilor, Yardenit - locul sim-
bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Iordanului, ora[ul Akko, ora[ul Haifa.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Pre] informativ: 975 euro ^ 250 lei
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Pre]ul include: transport auto Ia[i - Bu-

MOBILIER
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 cure[ti - Ia[i; transport avion Bucure[ti -
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asis-
ISSN 1841-141X ten]\ `n aeroport, la sosire [i plecare; 8 nop]i
cazare la hotel de 4 stele, conform progra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 mului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
programului); taxe de intrare la obiectivele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
din program; autocar modern, cu aer condi-
]ionat, conform programului; asigurare me-
dical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Is-
BISERICESC SCULPTAT
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ~n atelierele M\n\stirii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ rael; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Is-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. rael; taxa israelian\ de trecere prin vama GOLIA se execut\, la
Taba `n Egipt; taxa de viz\ egiptean\; au- comand\, mobilier
tocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor. bisericesc sculptat
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Termenul limit\ de `nscriere: 21 sep- (catapetesme, strane,
tembrie 2007. Termenul limit\ de depu- troi]e etc.) `n lemn natur
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nere al actelor: 28 septembrie 2007.
sau poleit cu foi]\ de aur.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine Comenzile se primesc la
la num\rul de telefon: 0232/276907, M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd 0232/216693, fax 0232/216694.
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
VÂNZ|RI Teatrul Na]ional Ia[i
La Teatrul „Luceaf\rul“
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\
Duminic\, 17 iunie, ora 19.00:
de 61 m.p., `n Pa[cani, zona G\rii. Detalii la num\rul „Slug\ la doi st\p=ni“ de Carlo
de telefon 0723.360.427. Goldoni, regia: Nikolov Perveli Vili,
scenografia: Nicolai Mih\il\;
La Sala Studio „Teofil V=lcu“
V=nd var vechi (past\) bun pentru pictur\.
Ast\zi, 15 iunie, ora 18.00: „Via-
Rela]ii la numerele de telefon 724.172, 0741.344.294. ]a mea sexual\“ de Cornel George
Popa. Regia: Cornel George Popa,
V=nd Opel Calibra. Pre]: 3.500E. Rela]ii la telefon 0742.550392. scenografia: Rodica Arghir.

V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni,

comuna Movileni. Terenul are deschidere la [osea,
ideal pentru cas\. Posibilitate de navet\. Telefon: 0744912404.

CUMP|R|RI
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii la
num\rul de telefon 0727.772.685. Rog seriozitate!

CONDOLEAN}E
Ostenitorii Cancelariei mitropolitane Ia[i sunt al\turi de P.C. Filarmonica de Stat
Pr. Nicolae Dasc\lu, consilier cultural al Arhiepiscopiei „Moldova“ Ia[i
Ia[ilor, `n momentele de durere pricinuite de vremelnica Ast\zi, 15 iunie, ora 19.00: Con-
desp\r]ire de cea care a fost mama-soacr\ a sfin]iei sale, cert simfonic, dirijor: Alexandru
doamna Adela Un]anu. Rug\m pe Mântuitorul Hristos Cel Lascae, solist: Marin Cazacu, vio-
`nviat din mor]i s\ a[eze cu drep]ii sufletul roabei Sale
loncel.
Adela, iar pe `ndurerata familie s\ o mângâie.
T=rgul de Ceramic\ Rom=neasc\
„Cucuteni 5000“ - Parcul Copou
Ostenitorii Cancelariei mitropolitane Ia[i sunt al\turi de dl.
15-17 iunie - Parcul Copou:
arhitect Bogdan Negoi]\ `n momentele de durere pricinuite Aproape 100 de me[teri populari
de vremelnica desp\r]ire de cea care a fost mama sa, vor prezenta ceramic\ tradi]ional\
doamna Stela Aurelia Negoi]\. Rug\m pe Mântuitorul Hristos rom=neasc\, precum [i alte me[te-
Cel `nviat din mor]i s\ a[eze cu drep]ii sufletul roabei Sale [uguri tradi]ionale.
Stela Aurelia, iar pe `ndurerata familie s\ o mângâie. Olinici, prof. Adina Durbac\), {coa- orele 20.00 - 24.00 - vizitarea
Muzeul Literaturii Române Ia[i la „D. D. P\tr\[canu“ (`ndrum\tori: muzeului, audi]ii muzicale. Intra-
`nv. Felicia [i Ion Iacobache). rea liber\ !
Ast\zi, 15 iunie, orele 10.00-
13.00 - Audi]ii muzicale [i din fono- orele 17.00 - 24.00 - Noaptea
Muzeului „Mihai Eminescu“ Iunie - Iulie: Muzeul Literaturii
teca de aur; Rom=ne `n colaborare cu Muzeul
orele 13.00 - 17.00 - „Eminescu `n orele 17.30 - Recital extraordi- Obiceiurilor Populare din Bucovina
lectura… dumneavoastr\!“ (vizita- nar Constantin Florescu; organizeaz\, `n Galeriile de art\
torii sunt invita]i s\ recite sau s\ orele 19.00 - Cuv=nt [i culoare - „Pod Pogor-fiul, Expozi]ia „Frag-
citeasc\ versuri eminesciene). Vernisajul expozi]iei de art\ Vio- mente“ (sculptur\ [i grafic\ digi-
Particip\: cenaclul „Iulia Hasdeu“ rica Botezatu. Prezint\: Ioana Co- tal\) de Geo Goidaci (München).
www.ziarullumina.ro al {colii „B. P. Hasdeu“, clasele V-
VIII (`ndrum\tori: prof. Iulia
[ereanu. Invitat de onoare: Gloria Program de vizitare: Mar]i - du-
minic\ - 10.00-17.00. a
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet! L\c\tu[u.

16 Vineri, 15 iunie 2007
Evtu[enko: „~mi displace
orice ideologie care `i oblig\
pe oameni s\ cread\ `n ea“
Cunoscutul poet [i scrii-
tor rus Evgheni Evtu[en-
ko, prezent la Neptun la
cea de-a VI-a edi]ie a Festi-
valului „Zile [i nop]i de li-
teratur\“, fiind distins cu
Marele Premiu „Ovidius“
al Uniunii Scriitorilor din
Rom=nia (USR), a acordat
agen]iei Rompres un inter-
viu `n care a vorbit despre
rolul pe care `l atribuie poe-
ziei `n societatea actual\,
despre modul `n care ar tre-
bui promovat\ literatura
de calitate, dar [i despre
proiectele sale actuale.
~n seria lecturilor de
poezie din festival, poetul a
recitat dou\ dintre poeziile
sale, `n limba rus\, `ntr-o
manier\ extrem de per-
sonal\, st=rnind emo]ii pu-
ternice celor prezen]i `n sa-
l\: z=mbete, r=sete [i chiar
lacrimi. Versiunile `n lim-
ba rom=n\ ale celor dou\
crea]ii („Dormi iubito“ [i
„Dou\ ora[e“) au fost citite
de poeta Ioana Cr\ciu-
nescu [i de {tefan Dimitriu
(cel care, de altfel, a tradus
poeziile incluse `n antolo-
gia „Mierea t=rzie“).
~n condi]iile `n care ti-
nerii sunt din ce `n ce
mai interesa]i de inter-
net, de televiziune, de
muzica pop, care cre-
de]i c\ sunt [ansele
poeziei de calitate de a
supravie]ui `n soci-
etatea actual\?
Cred c\ televiziunea
corupe gustul publicului
pentru poezie, deoarece
mul]i interpre]i contempo-
rani de muzic\ pop `[i
imagineaz\ c\ ar fi ei `n[i[i
poe]i. ~[i scriu versurile u-
neori `ntr-o manier\ foarte
amatorist\ sau chiar vul-
gar\. ~n acest fel promo-
veaz\ o poezie de foarte
proast\ calitate [i distrug
gustul publicului.
Sunt `mpotriva cenzurii
`n televiziune, dar ar tre-
bui s\ fie mai selectivi, s\
aib\ editori. Mi se pare c\
editorii profesioni[ti au de-
venit un fel de ultimi mo-
hicani `n domeniul televi-
ziunii.
Nici chiar `n edituri nu
prea mai `nt=lne[ti editori
profesioni[ti. Dar, de altfel,
aceast\ deficien]\ se ob-
Tipografia Albina
a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
angajeaz\
un muncitor
pentru imprimarea de ziare
(program de noapte).
Experien]a ca muncitor offset sau
montajist constituie un avantaj.
Rela]ii la telefon 0722/800.895
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
serv\ chiar [i `n r=ndul co-
rectorilor de texte. ~n Ru-
sia, cel pu]in, apar foarte
multe erori `n c\r]i. Am
avut [i eu parte de editori
foarte buni, dar acum pub-
licul trebuie s\ se bazeze
mai degrab\ pe gustul pro-
priu, din cauza acestei
lipse de profesionalism.
Din p\cate, `n multe e-
dituri cei care decid sunt
oamenii de marketing - ei
sunt cei care spun dac\ o
carte se va vinde bine sau
nu -, iar aceasta este o
practic\ ce trebuie schim-
bat\. Televiziunile ar tre-
bui s\ promoveze mai mult
arta de bun\ calitate. ~n
Fran]a, de exemplu, exist\
programe televizate care
`ncurajeaz\ consumul de
literatur\ bun\, `n Statele
Unite ale Americii `ns\ nu
prea exist\ emisiuni de un
`nalt nivel intelectual care
s\ recomande oamenilor ce
s\ cumpere `n materie de
literatur\.
Ce p\rere ave]i despre
rolul pe care `l are `n
societatea de ast\zi
poezia implicat\, cea
care transmite un me-
saj social sau politic?
Cred c\ poate s\ existe
poezie minimalist\, f\r\
mesaj, poate s\ existe a[a
ceva. Dar cred c\ marea
poezie nu ar putea exista
f\r\ un mesaj.
Un poet mare are mereu
ceva de transmis - nu
neap\rat din punct de
vedere politic, poate s\ fie
din punct de vedere moral
-, chiar dac\ uneori acest
lucru se poate dovedi a fi o
politic\ proast\.
Dar, la marii poe]i, la
marii autori g\se[ti mereu
ceea ce s-ar putea numi un
fel de protec]ie social\, o
preocupare pentru ceea ce
li se `nt=mpl\ oamenilor.
Sunt poe]i care spun c\
nu sunt interesa]i de
politic\, deoarece ar fi umi-
litor pentru un artist s\
aib\ astfel de preocup\ri.
Aceasta este o min-
ciun\. Dac\ un scriitor nu
este interesat de politic\
`nseamn\ c\ nu este in-
teresat de al]i oameni. Es-
te adev\rat c\ politica ma-
nipuleaz\ oamenii, `i deza-
CM
YK
ZILE {I NOP}I DE LITERATUR|
m\ge[te, creeaz\ iluzii sau
decep]ii. La umbra unor
astfel de iluzii se pot n\rui
oameni, na]iuni, importan-
te sisteme sociale. Nu `mi
pare r\u c=nd se n\ruie o
ideologie oficial\. ~mi dis-
place orice ideologie care `i
oblig\ pe oameni s\ cread\
`n ea. Ideologii sunt cei ca-
re ucid idealurile, iar f\r\
idealuri nu am putea su-
pravie]ui. Am putea tr\i
f\r\ ideologi, dar nu f\r\ i-
dealuri. Iar poe]ii mari tre-
buie s\ aib\ grij\ de aceste
lucruri. Acesta este rolul
lor: s\ salveze idealurile.
Poate fi vorba despre
idealuri simple, precum
con[tiin]a civic\ sau re-
sponsabilitatea fa]\ de
al]ii. Cei care spun c\ nu
sunt interesa]i de politic\ -
dac\ `ntr-adev\r este a[a -
`nseamn\ c\ sunt la[i, c\
nu vor s\ fie implica]i `n
politic\ pentru c\ se tem.
Sunt mincino[i [i indife-
ren]i, iar indiferen]a este o
form\ de agresiune as-
cuns\.
~n poezia pe care a]i
recitat-oo `n festival era
un vers `n care spu-
nea]i c\ v\ displace i-
pocrizia. Ce alte tr\s\-
turi de caracter v\ der-
anjeaz\?
~mi displac ipocrizia,
cruzimea [i indiferen]a.
Aceasta din urm\, de alt-
fel, v-am spus c\ nu este
dec=t o form\ de agresiune.
- Exist\ rom=ni cu care
ave]i o rela]ie special\?
Ce p\rere ave]i despre
Rom=nia?
Am cunoscut c=]iva ro-
m=ni `n tinere]e, la Insti-
tutul Literaturii, iar c=nd
am fost anul trecut `n Ro-
m=nia m-am `nt=lnit din
nou cu ei. Suntem [i acum
prieteni foarte buni. Cred
c\ rom=nii sunt foarte ospi-
talieri [i talenta]i. Am ob-
servat c\ v\ place c=nd oa-
menii v\ vorbesc sincer.
Atunci c=nd vi se adresea-
z\ `ntr-o manier\ onest\,
v\ deschide]i inima foarte
u[or. a
Primul poet rus care a spart cortina de fier
Poet, romancier, profe-
sor [i realizator de filme ru-
se, Evgheni Evtu[enko s-a
n\scut `n 1933, `n Siberia.
A fost exmatriculat din
[coal\ (1948) [i din Insti-
tutul pentru Literatur\
(1957), fiind acuzat de „ne-
supunere“ [i „individua-
lism“. A publicat prima sa
poezie `n 1948 [i prima sa
carte `n 1952. ~n 1960 a de-
venit primul rus care,
practic, a rupt cortina de
fier, recit=nd c=teva din
poeziile sale `n str\in\tate.
De atunci a vizitat mai
mult de 90 de ]\ri, de-
CM
YK
Evgheni Evtu[enko, distins cu Marele Premiu „Ovidius“ al Uniunii Scriitorilor din
Rom=nia (USR), a declarat, luni seara, `n cadrul festivit\]ii de decernare a
distinc]iilor USR, c\ Rom=nia a fost prima ]ar\ str\in\ pe care a vizitat-o vreodat\,
iar limba rom=n\ a fost prima limb\ str\in\ `n care i-au fost traduse versurile
Dup\ revolu]ie, literatura rom=n\
a tr\it „disperarea inamicului disp\rut“
Occidentul nu poate fi
surprins de c\tre scriitorii
rom=ni printr-o reiterare a
experien]elor sale, vestul fi-
ind interesat mai degrab\
de marca tradi]ional\, de
„mult hulitul specific na]io-
nal“, a apreciat, luni, criti-
cul literar Dan C. Mih\iles-
cu, prezent la cea de-a [asea
edi]ie a Festivalului „Zile [i
nop]i de literatur\“ organi-
zat de Uniunea Scriitorilor
din Rom=nia, `n perioada 8-
12 iunie la Neptun.
~n cadrul colocviului
„A[tept\rile europene fa]\
de literatura ]\rilor recent
aderate la UE“, criticul a
subliniat c\ autorii rom=ni
nu pot atrage prin mime-
tism, ci mai degrab\ prin
„electro-estetic\-[ocuri“.
„Nu prin trainspotting
bucure[tean po]i deveni
marf\ vandabil\ la ex-
port“, a declarat Dan C.
Mih\ilescu. El a ad\ugat
c\ mul]i autori, mai ales
tineri, „tr\iesc obsesia ex-
portului“, dorindu-[i s\ fie
tradu[i c=t mai mult `n
str\in\tate.
Dan C. Mih\ilescu a
mai spus c\ dup\ revolu-
]ie, c=nd literatura rom=n\
tr\ia „disperarea inamicu-
lui disp\rut“, s-a remarcat
lipsa literaturii de sertar [i
a unor sinteze de istorie li-
terar\. El a apreciat `n
schimb faptul c\ au fost
publicate numeroase vo-
lume de memorialistic\,
venind prietenul c=torva
dintre cei mai importan]i
arti[ti [i scriitori ai secolu-
lui XX.
A scris [i regizat dou\
filme („Kindergarten“, 1982,
[i „Funeraliile lui Stalin“,
1990).
Lucr\rile sale poetice
au fost traduse `n 72 de
limbi.
Evtu[enko a protestat
`mpotriva invaziei Cehoslo-
vaciei, `mpotriva r\zboiu-
lui din Cecenia, dar [i a `n-
cerc\rii de `nl\turare a de-
mocra]iei din Rusia, `mpo-
triva corup]iei [i a cenzurii.
dar [i apari]ia unor autori
originali, nominaliz=ndu-i
`n acest sens, printre al]ii,
pe Ioan Es. Pop [i pe Horia
Roman Patapievici.
Traduc\torul norvegian
Lone Steinar a subliniat c\
„Nostalgia“ lui Mircea C\r-
t\rescu, de[i nu a fost un
succes de pia]\ `n Norve-
gia, a fost extrem de apre-
ciat\ de c\tre speciali[ti.
El a ad\ugat c\, `n opinia
sa, rom=nii sufer\ de o
lips\ de `ncredere de sine.
~n ]\rile din Europa de
Est nu se observ\ o form\
de nostalgie dup\ comu-
nism, ci dup\ un lider care
ar putea fi un [erif sau un
]ar drept, care s\ ]in\ `n
m=n\ problemele statului
[i s\ le solu]ioneze, a de-
clarat, s=mb\t\, eseistul
polonez Adam Michnik,
prezent la festivalul in-
terna]ional „Zile [i nop]i de
literatur\“ desf\[urat `n
perioada 8-12 iunie la
Neptun. Analiz=nd efectele
introducerii Legii lustra]i-
ei, Adam Michnik a remar-
cat c\ definirea colabor\rii
cu fostele structuri comu-
niste nu este facil\, `n
condi]iile `n care milioane
de persoane au avut, sub o
form\ sau alta, de a face cu
for]ele de ordine din pe-
rioada respectiv\. „Pentru
mine e de ne`nchipuit ca
dup\ toate lec]iile fascis-
mului [i comunismului, in-
telectualii s\ poat\ accepta
legile lustra]iei `n Polonia“,
a declarat el. Adam Mich-
nik este redactor-[ef la „Ga-
zeta Wyborcza“, cel mai im-
portant cotidian [i, totoda-
t\, primul ziar indepen-
dent din aceast\ ]ar\. El a
fost re]inut de autorit\]i de
mai multe ori `n perioada
1965-1980 [i a devenit un
important activist al
Solidarit\]ii `n perioada
anilor ’80. Adam Michnik a
petrecut, `n total, [ase ani
`n `nchisorile poloneze, din
cauza opozi]iei exprimate
fa]\ de regimul comunist.
Despre scriitorii euro-
peni [i est-europeni se vor-
be[te ca rezultat al unei „i-
ner]ii culturale“, a ar\tat
s=mb\t\, eseistul [i criti-
cul literar Mircea Iorgu-
lescu, prezent la cea de-a
VI-a edi]ie a Festivalului
„Zile [i nop]i de literatur\“,
organizat `n perioada 8-12
iunie la Neptun, eveni-
ment la care particip\
peste 60 de poe]i, scriitori,
esei[ti [i traduc\tori din
]ar\ [i de peste hotare.
„Cele dou\ p\r]i ale
Europei au fost `mp\r]ite de
o cortin\ de fier. ~ns\ este o
fic]iune reprezentarea Eu-
ropei de Est ca realitate cul-
tural\“, a apreciat Mircea
Iorgulescu `n cadrul lucr\-
rilor Colocviului interna]io-
nal „A[tept\rile europene
fa]\ de literatura ]\rilor re-
cent aderate la UE“.
Radio TRINITAS
 CM
YK

S=mb\t\,
16 iunie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 137 (738) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Tradi]ie monahal\ „Sindicatul nu este

din timpul Sf=ntului un acoperi[ pentru
PAGINA 16

PAGINA 5
Voievod {tefan cel Mare gre[elile poli]i[tilor“

Olari de renume la T=rgul

de ceramic\ din Copou
a Vreme de trei zile, b\tr=nul parc din Copou e gazd\ bun\ pentru olari cu renume din vetre vechi
din ]ar\, reuni]i la T=rgul de Ceramic\ Tradi]ional\ „Cucuteni 5000“ a La fel ca `n fiecare miez de iunie,
mirosul florilor de tei e `nso]it de miros proasp\t de lut ars, iar aleile parcului sunt pline ochi de lume
curioas\ a Olarii [i-au `ntins marfa [i sunt gata s\ le explice mu[teriilor cum se pl\m\de[te lutul UE elimin\ subven]iile
[i prin ce miracol ies din m=inile lor oale, chiupuri [i farfurii at=t de m=ndre a PAGINILE 8-9 pentru exporturile
de produse lactate
PAGINA 6

CM CM
YK YK

Adrian N\stase
este chemat pe post
de salvator al PSD
PAGINA 7

Lucr\rile
la ruta ocolitoare
a Sucevei vor `ncepe
POZA ZILEI Produc]ia de gr=u va fi de circa 3 milioane de tone `n aceast\ var\
Produc]ia de gr=u Reme[ a mai decla-
pe anul acesta este es- rat c\ estim\rile pri-
PAGINA 10
timat\ la aproximativ vind pagubele produse
3 milioane de tone, a de secet\ au fost supra-
declarat, ieri, la Foc- evaluate de oficialii lo-
[ani, ministrul Agricul- cali, din birou. „Prefec-
turii, Traian Decebal ]ii [i directorii de la di-
Reme[. „Necesarul de rec]iile agricole au
gr=u pentru Rom=nia plusat mai mult dec=t
este de 3,5 milioane de se cuvenea la cererile
tone pentru o popula]ie de calamitate [i mai
de 22 de milioane ro- mult de c=t e `n reali-
m=ni. Din toate datele tate. Avem recolte mai
pe care le avem, pro-
duc]ia din acest an la
bune dec=t s-a esti-
mat“, a spus Reme[. Electromure[ Romgaz
gr=u va fi de peste 3
milioane tone“, a spus
Ministrul Agriculturii a
mai spus c\ Executivul
Tg. Mure[ cucere[te
Reme[. Rom=nia mai
are pe stoc rezerve de
va desp\gubi, `n acest
an, culturile care au
al 20-lea titlu
gr=u de aproximativ
1,6 milioane de tone.
fost compromise `n pro-
por]ie de 30-100%. a
na]ional la popice
PAGINA 12
O echip\ de oameni de [tiin]\ ameri-
cani a reu[it s\ dezlege misterul p=nzelor La 1 iulie nu se scumpesc nici gazele, nici energia electric\
]esute de p\ianjenul V\duva neagr\, iar
Pre]urile la energia e- ce a purtat discu]ii `n a- tricitate, dup\ ce am avut a participat la un seminar Meteo
studiul lor ar putea permite fabricarea u-
Y
nor materiale foarte rezistente, precum lectric\ [i gazele naturale cest sens cu reprezentan]ii o discu]ie matur\ din pri- pe teme energetice.
veste antiglon]. P=nza V\duvei negre es- furnizate popula]iei nu vor Autorit\]ii Na]ionale de viri cu Opri[ (n.r. - Nicolae Anterior, ministrul a a- Soare
te considerat\ mai solid\ dec=t cele ale al- fi modificate la 1 iulie, a Reglementare `n domeniul Opri[, vicepre[edintele Au- nun]at `n mai multe r=n-
tor p\ianjeni [i permite structurii s\ ab- declarat, ieri, ministrul Energiei. torit\]ii Na]ionale de Re- duri c\ pre]urile la energie maxima 31 °C
soarb\ o enorm\ cantitate de energie. a Economiei [i Finan]elor, „La 1 iulie nu vom ma- glementare)“, a spus Vos- [i gaze nu vor cre[te la minima 20 °C
Varujan Vosganian, dup\ jora pre]ul la gaze [i elec- ganian la Costine[ti, unde `nceputul lunii iulie. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 S=mb\t\, 16 iunie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCXC)
Reforma Bisericii
Ruse din timpul
patriarhului Nikon (IV)
Al [aselea patriarh al
Bisericii Ruse, Nikon (1652-
1658, †1681), a constatat c\
`n c\r]ile de cult ale Bisericii
Ruse s-au strecurat multe
gre[eli. ~n anul 1652, patriar-
hul Nikon a `ncercat s\ cen-
tralizeze puterea care era dis-
tribuit\ local [i `n acela[i
timp s\ armonizeze riturile
ortodoxe ruse cu cele ale
Bisericii Grece[ti. De exem-
plu, el a insistat ca ru[ii s\-[i
fac\ semnul crucii cu trei de-
gete iar nu cu dou\, a[a cum
era tradi]ia Bisericii Orto-
doxe. ~n timpul arhip\storirii
patriarhului Nikon s-au `n-
dreptat principalele c\r]i de
cult. Dar aplicarea reformei,
care `n fond era numai o `n-
dreptare a textelor gre[it pu-
blicate, a stagnat [i patri-
arhul Nikon a c\zut victim\
intrigilor [i `n 1657 a demi-
sionat. Urma[ul s\u pe
scaunul patriarhal al Bisericii
Ruse a fost Ioasaf. Pentru
ratificarea acestei alegeri s-a
cerut convocarea unui sinod
patriarhal, `n anii 1666-1667,
când a avut loc vestitul sinod
de la Moscova, la care au par-
ticipat 30 de ierarhi, `ntre
care [i patriarhii Paisie al
Alexandriei (1657-1678),
Macarie al III-lea al
Antiohiei, trei mitropoli]i din
partea Patriarhiei Ecu-
menice, teologul Paisie
Ligaridis de Gaza [i arhiepis-
copul de Sinai, care reprezen-
tau Patriarhia din Ierusalim.
Sinodul a condamnat per-
soana lui Nikon, `n schimb i-a
aprobat reforma care s-a ge-
neralizat cu toat\ `mpotri-
virea grup\rii opuse de „sta-
rovier]i“, adic\ vechi credin-
cio[i. Deoarece s-au r\sculat
`mpotriva deciziilor sinodale,
au fost numi]i [i „rascolnici“,
adic\ r\zvr\ti]i. Ace[tia cre-
deau c\ prin `ndreptarea c\r-
]ilor biserice[ti s-ar realiza o
c\dere a Bisericii sub puterea
lui Antihrist. Prin aceast\ `m-
potrivire au provocat o
schism\ care, fire[te, nu se
poate asem\na cu cea prin
care luase na[tere protestan-
tismul `n Apus. Centrul de
rezisten]\ a fost la `nceput `n
M\n\stirea Solove]k de la
Marea Alb\, de unde schisma
s-a r\spândit `n Rusia Cen-
tral\. Rascolnicii preferau s\
moar\, s\ fie exila]i [i chiar s\
fie ar[i de vii `n biserici, decât
s\ mai r\mân\ „`n biserica lui
Antihrist“. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Biblia, mângâierea
cre[tinului
Când i-a murit so]ia, marele
pedagog Pestalozzi s-a
apropiat de co[ciug [i a
`nceput s\ vorbeasc\ cu ea ca
[i cum ar fi fost vie. ~i vorbea
de via]a tr\it\ `mpreun\ [i
când a ajuns s\ pomeneasc\
de zilele când to]i `i ocoleau,
iar boala [i s\r\cia le
pricinuiau mari dureri,
Pestalozzi a `ntrebat-o pe
r\posata lui so]ie: „Ce ne-a
dat putere, mie [i ]ie, `n zilele
de durere ca s\ nu c\dem din
`ncrederea noastr\?“ Apoi a
luat o Biblie [i a pus-o pe
pieptul so]iei sale [i a zis:
„Din izvorul acesta am scos [i
eu [i tu curaj [i pace“.
(Grigorie Com[a, O mie
de pilde)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
~ndemn pentru
s\vâr[irea faptelor bune
Iisus a spus: „«De aceea, ori- cur\]e[te-te». {i `ndat\ s-a
cine aude aceste cuvinte ale Mele cur\]it lepra lui. {i i-a zis Iisus:
[i le `ndepline[te asem\na-se-va «Vezi, nu spune nim\nui, ci
b\rbatului `n]elept care a cl\dit mergi, arat\-te preotului [i adu
casa lui pe stânc\. A c\zut ploaia, darul pe care l-a rânduit Moise,
au venit râurile mari, au suflat spre m\rturie lor».“ (Matei 7, 24-
vânturile [i au b\tut `n casa 29; 8, 1-4)
aceea, dar ea n-a c\zut, fiindc\
era `ntemeiat\ pe stânc\. Iar ***
oricine aude aceste cuvinte ale
Mele [i nu le `ndepline[te, ase- Se spune c\ cel mai lung drum
m\na-se-va b\rbatului nechib- este cel de la ureche la inim\.
zuit care [i-a cl\dit casa pe ni- Altfel spus, este un drum lung de
sip. {i a c\zut ploaia [i au venit la momentul când prime[ti o in-
râurile mari [i au suflat vânturile forma]ie [i pân\ iei decizia [i te
[i au izbit casa aceea, [i a c\zut. pui `n mi[care pentru a realiza `mplinit cele auzite. Dac\ privim g\sesc tot felul de pretexte sau
{i c\derea ei a fost mare». Iar sau `ntreprinde un anumit lucru. `n jurul nostru sunt multe urechi situa]ii la limita bunului sim]
când Iisus a sfâr[it cuvintele Hristos a spus: „Oricine aude dornice s\ asculte tot felul de lu- care caut\ s\ scuze ne`mplinirea
acestea, mul]imile erau uimite de aceste cuvinte ale Mele [i le cruri nefolositoare, cum ar fi mi- [i nerodirea poruncilor divine `n
`nv\]\tura Lui. C\ `i `nv\]a pe ei `ndepline[te asem\na-se-va cile bârfe [i r\ut\]i, dar pu]ine i- fapte bune. Dac\ nu ne angaj\m
ca unul care are putere, iar nu b\rbatului `n]elept care a cl\dit nimi sunt cele care s\ te `ndemne `n s\vâr[irea faptelor pl\cute lui
cum `i `nv\]au c\rturarii lor. {i casa lui pe stânc\“. Aceste cu- s\ faci binele. S\ ne gândim c\ `n Dumnezeu [i folositoare su-
coborându-Se El din munte, vinte rostite spre finalul „predicii fiecare zi se cite[te `n biserici fletelor, suntem asemenea celui
mul]imi multe au mers dup\ El. de pe munte“ sunt o concluzie a Sfânta Evanghelie, la fiecare care [i-a zidit casa pe nisip [i te
{i iat\ un lepros, apropiindu-se, I tot ceea ce Domnul Iisus a dorit slujb\ se explic\ cuvintele po]i `ntreba: oare cum va rezista
se `nchina, zicând: «Doamne, da- s\ transmit\ mul]imilor. La urma Mântuitorului, se transmit la ra- ea `n calea valurilor [i a furtu-
c\ voie[ti, po]i s\ m\ cur\- urmei au fost zadarnice toate sfa- dio [i se scriu `n ziare `nv\]\- nilor? (Rubric\ realizat\ de pr.
]e[ti». {i Iisus, `ntinzând mâna, turile [i osteneala Mântuitorului, turile lui Hristos, [i cu toate aces- Dumitru P|DURARU, Radio
S-a atins de el, zicând: «Voiesc, dac\ cei care au auzit nu au tea inimile noastre r\mân reci. Se Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
tru a neutraliza ostilit\]ile film, membru al celebrului a 1918 – A decedat
Por]ii; cuplu „Stan [i Bran“ Bazil G. Assan, inginer [i
a 1835 – Este inaugu- (m.23.II.1965); explorator, primul român
rat\, la Ia[i, Academia a 1903 – Fondarea, la care a efectuat o c\l\torie
Mih\ilean\, prima in- Detroit, a Companiei „Ford `n jurul p\mântului (n. 1
stitu]ie de `nv\]\mânt su- Motor Company“ de c\tre august 1860);
perior din Moldova; Henry Ford; a 1931 – S-a n\scut
a 1873 – A `ncetat din a 1913 – S-a n\scut Ion Alexandru Vulpe, academi-
via]\ mitropolitul Ardea- Banu, filosof, unul dintre cian, arheolog; este mem-
lului Andrei {aguna, unul `ntemeietorii Asocia]iei de bru `n Consiliul permanent
dintre conduc\torii luptei Studii Orientale din Ro- al „Uniunii Interna]ionale
de eliberare na]ional\ a mânia, membru corespon- de {tiin]e Pre- [i Protois-
românilor din Transilvania, dent al Academiei Române torie din cadrul UNESCO“;
primul pre[edinte al AS- (m. 12 mai 1993); a 1995 – Un m\slin
TREI, membru al Societ\]ii a 1913 – A fost de- adus din Israel [i oferit pa-
Academice Române (m.16/ clan[at cel de-al doilea pei Ioan Paul al II-lea a
28) (n. 1 ianuarie 1809) r\zboi balcanic, `ntre fo[tii fost plantat `n gr\dina
Sfântul Tihon, Sf=ntul Mucenic a 1890 – S-a n\scut alia]i (Bulgaria `mpotriva Vaticanului pentru a
episcopul Amatundei Savel Nae Ionescu, logician, Greciei, Serbiei [i marca prima aniversare a
filosof [i publicist; unul Muntenegrului), c\rora li stabilirii rela]iilor diplo-
Sâmb\t\: Sfântul credin]a cre[tin\ [i se dintre principalii reprezen- se va al\tura România [i matice `ntre Sfântul Scaun
`nchina la idoli. ~mp\ratul tan]i ai „tr\irismului“, Turcia (16/29); [i statul evreu;
Tihon, episcopul Iulian a poruncit ca cei trei curent de gândire filosofic\ a 1925 – S-a n\scut a 1997 – A fost adoptat
fra]i s\ fie uci[i [i trupurile româneasc\ interbelic\ A.[natol] E.[milian] Ba- Tratatul de la Amsterdam
Amatundei lor arse. Pentru c\ p\mân- (m.15.III.1940); consky, poet, eseist [i tra- (Maastricht II) prin care se
(dezlegare la pe[te) tul s-a deschis [i a primit a 1890 – S-a n\scut (`n duc\tor (romanul parabolic dorea crearea – prin extin-
trupurile sfin]ilor muce- Marea Britanie) Stan „Biserica Neagr\“) (m.4. derea UE – a unei Europe
Pentru via]a f\r\ pri- nici, mul]i au crezut `n Laurel, comic american de III.1977); unite. a
han\, Tihon a fost hiro- Hristos [i s-au convertit la
tonit diacon de Mnimonie, cre[tinism.
episcopul Amatundei (Ci-
pru). Dup\ moartea aces- Tot `n aceast\ zi,
117 ani de la na[terea lui Stan
tuia, Tihon a fost ales [i
Biserica face pomenirea Arthur Stanley Jefferson s-a n\scut la
`nsc\unat episcop. A con- p\timirii Sfin]ilor Muce- 16 iunie 1890, `n localitatea Ulverston
vertit mul]i p\gâni la cre[- nici Isavru [i cei `mpreun\ din Anglia. Cunoscut mai ales sub nu-
tinism, d\râmând multe cu dânsul: Inochentie, Fe- mele de Stan Laurel, el a devenit celebru
temple [i zidind multe bi- lix, Ermia [i Peregrin; a `n cuplul de comici Stan [i Bran. Nu a
serici. Dup\ tradi]ia Bise- Sfântului Sfin]itului Mu- f\cut prea mult\ [coal\, g=ndind c\ va
ricii, Sfântul Tihon a s\- cenic Filonid, episcopul Cu- lucra ca [i p\rin]ii s\i `n teatru (mama
vâr[it multe minuni, chiar riei, [i a Cuviosului Pior. era actri]\, iar tat\l regizor). Din acest
[i dup\ moarte. motiv, pe c=nd era `nc\ adolescent, s-a
al\turat trupei lui Fred Karno, unde l-a
Tot ast\zi, Biserica face ~n ziua de 16 iunie, cunoscut pe viitorul mare actor Charles
pomenirea Sfântului Sfin]i- istoria consemneaz\: Chaplin. ~n anul 1912 au f\cut `mpreun\
tului Mucenic Marcu, epis- un turneu `n Statele Unite, de unde
copul Apoloniadei; a sfin- a 1462 – Vlad }epe[ a Chaplin nu s-a mai `ntors. Stan a revenit
]ilor cinci mucenici din condus un atac surpriz\, `n Anglia, `n anul 1916. ~n urm\torul an
Nicomidia [i a sfin]ilor pa- de noapte, asupra taberei a f\cut primul s\u film. „Nuts in May“,
truzeci de mucenici romani. otomane (nu se cunoa[te la premier\ particip=nd [i Charles
numele locului unde s-a pe- Chaplin, care s-a declarat profund im-
trecut lupta), provocând presionant de aceast\ produc]ie cine-
Duminic\: Sfin]ii mari pierderi inamicului [i matografic\. Succesul filmului l-a `ncu-
Mucenici Manuil, o mare degringolad\; tru- rajat pe Stan s\ fac\ [i alte scurt-metraje Pants on Phillip“ din 1927. Cei doi au ju-
pele lui Vlad }epe[ s-au re- comice, `mpreun\ cu Gilbert M. Broncho, cat `mpreun\ mai bine de 20 de ani; sunt
Savel [i Ismail tras apoi la nord de Târ- Billy Anderson, Larry Semon [i Hal cunoscu]i ca form=nd una dintre cele mai
(dezlegare la pe[te) govi[te; Roach. ~n aceast\ perioad\, Stan `[i va longevive echipe de comici din toate tim-
a 1599 – Mihai Viteazul schimba numele de familie `n Laurel. Cu purile. ~n 1960, Stan Laurel a primit un
Fra]ii Manuil, Savel [i `ncheie la Târgovi[te un Oliver Hardy, cunoscut mai t=rziu sub Oscar special pentru creativitatea sa `n
Ismail erau originari din tratat cu trimi[ii lui Andrei numele de Bran, a `nceput s\ lucreze `n materie de comedie. A murit dup\ cinci
Persida. Ei au fost trimi[i Bathory, acceptând s\ fie anul 1926, `ns\ nu ca echip\. Leo ani, la 23 februarie 1965, `n Santa
de `mp\ratul per[ilor, inclus `n pacea cu McCarey, unul dintre regizorii de la stu- Monica, California. Ultimele sale cuvinte
Valtan, cu o solie de pace la otomanii, pentru a câ[tiga diourile „Hal Roach“ a f\cut un partene- au fost: „Dac\ pl=nge vreunul din voi la
`mp\ratul Iulian Apostatul timpul necesar `n vederea riat cu cei doi comici geniali. Stan [i Bran `nmorm=ntarea mea, nu mai vorbesc cu
(361-363), care p\r\sise finaliz\rii preg\tirilor pen- au devenit staruri prin filmul „Putting voi niciodat\!“. (F.H.)

EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Poezie, teologie [i responsabilitate
de Carmelia
LEONTE
Sunt deosebit de sem-
nificative [i demne de
studiat afinit\]ile dintre
poezie [i teologie, afini-
t\]i care explic\ valoarea
poeziei [i ajut\ la `n]ele-
gerea gândirii teologice.
Poetica teologic\ a fost
agreat\ de preo]i, c\ci ea
permitea s\ se atribuie
poeziei, dintre toate arte-
le, locul suprem. ~n Spa-
nia a fost mereu la loc de
frunte. Subiectul predi-
lect era Hristos, conside-
rat de majoritatea poe]i-
lor singurul potrivit pen-
tru poezie. Poe]ii care
cânt\ alte teme `[i dis-
trug arta. Poezia era v\-
zut\ ca fiind s\dit\ `n i-
nimile oamenilor pentru
a-i `n\l]a spre cer. Poezia
este „comunicarea suflu-
lui divin“ (Remy de Gour-
mont, „Le Latin Mys-
tique“). Duhul Domnului
nu a dat profe]ilor numai
viziunea celor nev\zute,
ci [i forma metric\, pen-
tru ca ei s\ vorbeasc\ „`n-
tr-un chip mai `nalt“ de-
cât restul oamenilor.
Chiar dac\ la `nceput ti-
mid\, `ncepând cu secolul
al XI-lea, con[tiin]a de si-
ne a poetului devine o ca-
racteristic\ a epocii. O
dovede[te [i concep]ia
despre poezie ca „eterni-
zare“, `n sensul c\ ea con-
fer\ celui evocat o celebri-
tate f\r\ sfâr[it. Umanis-
mul secolului al XII-lea
se bucur\ de privilegiile
pe care le ofer\ lumea [i
cartea. Bog\]ia vie]ii se
reflect\ `n comorile [i
sursele tradi]iei literare,
`n asimilarea, dezvolta-
rea [i metamorfozarea ei.
S-a observat un lucru im-
portant: consacrarea su-
LUMEA CUVÂNTULUI
Circa [i ceva…
de Stelian
DUMISTR|CEL
Dat fiind adaosul de du-
p\ primul cuvânt, cititorii
no[tri au eliminat de la
`nceput ipoteza c\ vrem s\
ne referim la vreo „circ\“,
termen familiar format prin
abreviere de la circumscrip-
]ie; substantivul are sensul
de „parte dintr-un teritoriu
(al ora[ului, de exemplu),
imaginat\ ca por]iune din-
tr-un cerc“ (cf. lat. circum
scribere). Astfel, exist\ cir-
cumscrip]ii administrative
(cele financiare [i electo-
rale, de exemplu), eclezias-
tice sau militare; ne putem
referi [i la circumscrip]ia
unui tribunal. Dar cele care
ne stau `n aten]ie mai des
sunt cele medicale [i de
poli]ie; acestea au devenit
„circi“ (plural consemnat `n
DOOM 2, care d\ chiar [i
genitivul: „circii“).
A[adar, vom ajunge la a-
dverbul circa, `nsemnând
prem\ a c\r]ii este dato-
rat\ cre[tinismului - reli-
gia C\r]ii sfinte. Hristos
este unicul ini]iator de re-
ligie pe care arta pictu-
ral\ l-a `nf\]i[at cu un sul
de carte `n mân\. Cu tim-
pul, metaforismul c\r]ii
cap\t\ semnifica]ii din ce
`n ce mai adânci. Biserica
martirilor este urmat\ de
cea a monahilor. Mona-
hismul, care a prins r\-
d\cini `n Occident dup\
anul 350 [i a fost format
de Sf. Benedict, conturea-
z\ tranzi]ia de la antichi-
tatea cre[tin\ la Evul
Mediu cre[tin. Unul din-
tre obiectivele principale
ale acestuia era p\stra-
rea tradi]iei. Era vorba
despre adev\rurile cre-
din]ei, ale istorii cre[tine,
dar [i cuno[tin]ele pro-
fane [i sacre. Evul Mediu
cre[tin devine, mai ales
dup\ secolul al VIII-lea,
unicul purt\tor al scrisu-
lui [i al c\r]ii. Nu ne mi-
r\m de aceast\ evolu]ie,
având `n vedere c\ toat\
religia cre[tin\ se bazea-
z\ pe credin]a `n Cuvân-
tul `ntrupat, ceea ce cre-
eaz\ o stare de `ncredere
`n cuvinte, `n puterea lor.
{tim bine, cre[tinismul a
dat la iveal\ scrieri sacre,
documente ale credin]ei,
bogate `n metafore [i sim-
boluri. Psalmistul `[i `n-
cepe un cântec de s\rb\-
toare astfel: „Fie dar lim-
ba mea pan\ de scriitor
ce scrie cu iscusin]\“
(Psalmul 44). Vechiul
Testament cunoa[te Car-
tea vie]ii scris\ de Dum-
nezeu. Profetul prime[te
porunc\: „Scrie acestea `n
carte, spre pomenire“ (E-
xodul, 17, 14), sau: „Ia o
carte mare [i scrie deasu-
pra ei cu slove omene[ti“
(Is., 8,1.) Iov dore[te s\ `[i
dovedeasc\ pe veci nevi-
„aproximativ, cam“, folosit
atunci când vrem s\ indi-
c\m o valoare a c\rei m\-
rime nu o cunoa[tem exact:
ceea ce, trebuie spus din ca-
pul locului, face inutil un a-
daos de aproximare, de pri-
sos, de altfel, [i când apro-
ximativ precede un num\r
precis.
Se pare c\, uneori, nu
mai este perceput faptul c\
adverbul acum `n discu]ie
poate fi folosit doar `n ace-
lea[i situa]ii ca [i vreo, `n
jur de…, a[adar când nu-
m\rul sau cantitatea nu
sunt exact cunoscute (vezi
[i a aproxima „a determina,
cu o mic\ eroare, valoarea
unei m\rimi“). Dovada: a-
proxim\rile f\r\ rost din
exemple cum sunt „Tab\ra
era format\ din aproxima-
tiv cinci corturi albe, `n ca-
re un num\r de aproxima-
tiv 20 de b\rba]i se preg\-
teau…“ („Ziarul necenzu-
rat“, Baia Mare, internet,
arhiv\); „`n curtea Mitropo-
liei au fost amenajate apro-
ximativ cinci corturi mili-
OPINII & COMENTARII
nov\]ia [i s\ se salveze de
la e[ecul total prin scris:
„O, de-ar scrie cineva cu-
vintele mele!... Cu condei
de fier [i cu plumb, pe
veci s\ fie s\pate `n stân-
c\.“ (Iov, 19,23). P\catul
lui Iuda este [i el scris
„…cu dalt\ de fier, cu r\-
zu[ de diamant este s\pat
pe lespedea inimii lor…“
(Ier., 17,1). Ioan ~l arat\
pe Iisus scriind cu dege-
tul `n nisip. Pavel com-
par\ comunitatea credin-
cio[ilor cu o scrisoare:
„Sunte]i epistola lui Hris-
tos…scris\ nu cu cernea-
l\, ci cu Duhul Dumne-
zeului celui viu; nu pe ta-
ble de piatr\, ci pe tablele
de carne ale inimii.“ (2,
Cor., 3,3). (De altfel, com-
pararea inimii cu o carte
va fi preluat\ de poezia
cre[tin\ timpurie.) {i, ca-
tegoric, c\r]ile sunt ace-
lea care hot\r\sc soarta
omului dup\ moarte (A-
poc., 20, 12 urm.). Con-
tare, care pot ad\posti a-
proximativ 30 de pelerini…“
(Real TV, 12.10.2006); cf. [i
„aproximativ 327 metri pa-
trati“, sau „Inchiriez aparta-
ment cu 1 cam, suprafat a-
prox. 42 mp, renovat recent,
complet mobilat“ (a[a se
scrie `n multe mesaje de pe
internet).
Dac\ este normal\ apro-
ximarea de vreme ce nu s-a
f\cut num\r\toarea b\r-
ba]ilor sau a pelerinilor din
propozi]iile de mai sus, `n
celelalte situa]ii am putea
oare avea `n vedere vreo pa-
tru corturi [i jum\tate, ori
cinci buc\]i [i vreun sfert?
{i despre ce aproximare
mai poate fi vorba când s-au
m\surat exact 327 de metri,
respectiv „42 mp“ ?
Exist\ [i o aproximare
rotunjit\, dar cam... dubi-
oas\: „Vand aprox 160 de
monede si banknote...“ (dar
piesele de colec]ie se num\-
r\; cel mult s-ar putea apro-
xima, favorabil, prin „peste
160 de…“) sau „vand lant
argint aprox 75 grame“
(dac\ tot ai folosit cântarul,
de ce s\ r\mâi la necunos-
cute; poate din teama c\
argintul s-ar mai evapora
`ntre timp !?).
~ntrebuin]area impro-
prie a cuvântului aproxi-
cluzion\m c\ rolul c\r]ii
[i implicit al scrierii este
uria[. Astfel, putem `n]e-
lege de ce sfin]ii din di-
verse timpuri [i spa]ii au
fost preocupa]i s\ scrie.
De pild\, nici mistica
cristologic\ a Sf. Francisc
din Assisi nu se fere[te
de scris, ci, dimpotriv\,
vede o strâns\ leg\tur\
`ntre faptul de a scrie,
cartea scris\ [i sfin]enie.
Tommaso da Celano po-
veste[te c\ sfântul ridica
de jos orice buc\]ic\ de
pergament scris, chiar
dac\ provenea de la scri-
eri p\gâne. ~ntrebat de
un ucenic al s\u de ce fa-
ce asta, Francisc ar fi
r\spuns: „Fiule, sunt li-
tere din care se compune
preasl\vitul nume al lui
Dumnezeu.“
~n]elegem acum c\ res-
ponsabilitatea pe care o
avem fa]\ de cele scrise
este uria[\. Nu vom sc\-
pa de ea `n veac. a
mativ ne-a adus aminte o
formul\ piezi[\ cu circa,
prin care profesorul de geo-
grafie de la liceu ne punea
`n... valoare necunoa[terea
unor date ce credea el c\
trebuie re]inute exact; ele-
vul: „Suprafa]a Chinei este
de...“ (pauz\ prelungit\);
„Num\rul popula]iei este
de...“; profesorul: „Foarte
bine, am `n]eles; `n ambele
cazuri, circa [i ceva!“.
Vechea glum\ didactic\
este prezent\ [i azi, la alte
niveluri, dar cu aceea[i in-
ten]ie; iat\ enun]uri din-
tr-un ziar [i dintr-un mesaj
de pe blog: „…dup\ terme-
ne [i proceduri judiciare
care pot ]ine circa [i ceva
ani, o s\ vedem un fâs!“ (`n
discu]ie mo[tenirea de la
m\tu[a Tamara); „Nu stiu
daca imi poti spune un pret
aproximativ (circa si ceva),
terenul este inspre perife-
rie, nu inspre oras“.
Ne-ar r\mâne s\ combi-
n\m o formul\ „aproxima-
tiv circa [i ceva“, ca totul s\
fie [i mai limpede!
* Stelian Dumistr\cel
este lingvist, profesor
universitar la Departamentul
de Jurnalistic\ de la
Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
S=mb\t\, 16 iunie 2007
IDEEA CRE{TIN|
Despre voca]ia
sfin]eniei
de Florin CARAGIU
~n vremea noastr\ atât
de zbuciumat\ tema sfin]i-
lor, a sfin]eniei este, para-
doxal, mai actual\ decât
oricând. Spun unii P\rin]i
c\ tocmai `n astfel de vre-
muri zbuciumate [i pline de
confuzii „apele se separ\“.
Con[tiin]a iubitorului de
Dumnezeu, chiar atunci
când descoper\ neputin]ele
proprii, `nseteaz\ din a-
dâncul fiin]ei dup\ sfin-
]enia divin\. ~ns\[i aceast\
`nsetare, privirea cu umi-
lin]\ [i dorire spre sfin]enie
este o tainic\ pregustare a
ei. Este foarte important ca
`n c\utarea sfin]eniei s\ a-
vem acea stare de deschi-
dere prin credin]\ primi-
toare a harului lui Dumne-
zeu. S\ vrem [i s\ cerem
prin rug\ciune ajutorul lui
Dumnezeu spre a ne con[ti-
entiza p\catele [i a primi
izb\virea de ele. Mul]i oa-
meni inteligen]i r\spund
negativ chem\rii la sfin]e-
nie din cauza neglij\rii im-
portan]ei trupului, altarul
liturghisirii duhovnice[ti.
Sfântul Apostol Pavel scrie:
„V\ `ndemn deci, fra]ilor,
pentru `ndur\rile lui Dum-
nezeu, s\ v\ `nf\]i[a]i tru-
purile voastre ca pe o jertf\
vie, sfânt\, bine pl\cut\ lui
Dumnezeu, ca `nchinarea
voastr\ cea duhovniceasc\“.
Urcu[ul pe calea sfin]e-
niei nu este un progres in-
dividualist, ci o `mpreun\-
zidire `n Trupul lui Hristos,
Izvorul sfin]eniei. (...) ~n
Tainele Bisericii, Dumne-
zeu ne izvor\[te harul cu-
r\]itor, t\m\duitor [i sfin-
]itor. Sfântul Pavel ne spu-
ne: „S\ nu `ntrista]i Duhul
cel Sfânt al lui Dumnezeu,
`ntru care a]i fost pecetlui]i
pentru ziua r\scump\r\-
rii“. (... ) Tot el ne `ndeam-
n\ spre o atitudine mul]u-
mitoare fa]\ de Dumnezeu
`n toate `ncerc\rile primite
ca dar al iconomiei divine:
„Mul]umind cu bucurie Ta-
t\lui celui ce ne-a `nvred-
nicit pe noi s\ lu\m parte
la mo[tenirea sfin]ilor, `n-
tru lumin\“ (Col. 1, 12). El
ne aminte[te c\ o condi]ie a
p\rt\[iei la sfin]enie este
nevoin]a desp\timirii: „des-
frâu [i orice necur\]ie [i
l\comie de avere nici s\ se
pomeneasc\ `ntre voi, cum
se cuvine sfin]ilor“. Sfin]e-
nia nu este un ideal abs-
tract, o ]int\ intangibil\, ci
este p\rt\[ia la chemarea
cereasc\ ce ni se adreseaz\.
Dumnezeu nu ne cere ceea
ce nu putem `mplini. El ne
spune: „Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru. Sfin]i]i-
v\ [i ve]i fi sfin]i, c\ Eu,
Domnul Dumnezeul vostru,
sfânt sunt“. E adev\rat c\
nu putem s\ ne sfin]im
prin propriile noastre pu-
teri, ci ca p\rt\[ie la sfin-
]enia lui Dumnezeu prin
darul [i harul Lui. Este ne-
voie de o `ntâmpinare din
partea omului a ini]iativei
divine: „Apropia]i-v\ de
Dumnezeu [i Se va apropia
[i El de voi.“ (Iacov, 8). (...)
3
Gestul fundamental al
orient\rii spre sfin]enie ce
se cere mereu re`nnoit este
nevoin]a renun]\rii la p\-
cate [i c\utarea smereniei
care este mediul cel mai
bun al d\ruirii [i iubirii
duhovnice[ti. ~n Apocalips\
ni se vorbe[te cum „fumul
t\mâiei s-a suit, din mâna
`ngerului, `naintea lui
Dumnezeu, `mpreun\ cu
rug\ciunile sfin]ilor“ (A-
poc., 8, 3-4). Plin\tatea Re-
vela]iei a fost dat\ sfin]ilor,
care au tr\it plin\tatea
`mp\rt\[irii dumnezeie[ti:
„Iubi]ilor, punând toat\
râvna s\ v\ scriu despre
mântuirea cea de ob[te,
sim]it-am nevoie s\ v\
scriu [i s\ v\ `ndemn ca s\
lupta]i pentru credin]a da-
t\ sfin]ilor, o dat\ pentru
totdeauna“ (Iuda, 1, 3). Cei
ce se deschid lucr\rii sfin]i-
toare a Duhului Sfânt se
fac icoane vii ale iubirii lui
Dumnezeu `n Hristos, spre
m\rturie tuturor oameni-
lor: „Voi sfin]i numele Meu
cel mare care a fost necin-
stit la neamurile printre
care l-a]i necinstit voi, [i
vor [ti neamurile c\ Eu
sunt Domnul, zice Domnul
Dumnezeu, când M\ voi
sfin]i `n voi, `naintea ochi-
lor lor“ (Iezechiel 36, 23).
Apostolul Petru ne arat\
cum `n sfin]i e lucr\tor Cu-
vântul lui Dumnezeu cu
puterea Duhului Sfânt:
„niciodat\ proorocia nu s-a
f\cut din voia omului, ci oa-
menii cei sfin]i ai lui Dum-
nezeu au gr\it, purta]i fi-
ind de Duhul Sfânt“ (II Pt.,
1, 21). ~ns\ m\rturisirea
prin via]\ [i cuvânt a cre-
din]ei sfin]ilor ni se cere tu-
turor cre[tinilor: „De cel ce
se va ru[ina de Mine [i de
cuvintele Mele, `n neamul
acesta desfrânat [i p\c\tos,
[i Fiul Omului Se va ru[ina
de el, când va veni `ntru
slava Tat\lui s\u cu sfin]ii
`ngeri“ (Marcu 8, 38). „C\ci
voia lui Dumnezeu aceasta
este: sfin]irea voastr\; s\
v\ feri]i de desfrânare (…)
C\ci Dumnezeu nu ne-a
chemat la necur\]ie, ci la
sfin]ire“ (I Tesal., 4, 3, 7).
Avem nevoie, ast\zi mai
mult ca oricând, s\ ne a-
mintim c\ via]a este o tre-
cere spre momentul `ntâl-
nirii cu Dumnezeu din ho-
tarul ve[niciei [i avem tre-
buin]\ de o preg\tire du-
hovniceasc\, dup\ cum
spune Apostolul Pavel:
„spre `nt\rirea inimilor
voastre, ca s\ fi]i f\r\ de
prihan\ `ntru sfin]enie,
`naintea lui Dumnezeu, Ta-
t\l nostru, la venirea Dom-
nului nostru Iisus Hristos,
cu to]i sfin]ii S\i“ (I Tesal. 3,
13). Este momentul „când
va veni s\ se pream\reasc\
`ntru sfin]ii S\i [i s\ fie
privit cu uimire de c\tre
to]i cei ce au crezut, pentru
c\ m\rturia noastr\ c\tre
voi a g\sit crezare `n ziua
aceea“ (II Tesal. 1, 10).
* Florin Caragiu este
director al Editurii Platytera
din Bucure[ti [i absolvent
4 S=mb\t\, 16 iunie 2007
PE SCURT
S-a mai f\cut un
pas `nainte `n
retrocedarea de
p\dure c\tre
M\n\stirea Neam]
Ieri, 15 iunie, suprafa]a de
4.478,74 ha p\dure pe care
M\n\stirea Neam] a ob]inu-
t-o prin Sentin]a civil\, irevo-
cabil\ [i executorie nr.
23/9.01.2007 a Judec\toriei
Tg. Neam] a fost predat\ la
Comisia comunal\ a Comunei
V=n\tori (jud. Neam]). P\rin-
tele Constantin Grigore, con-
silier juridic al Arhiepiscopiei
Ia[ilor, ne-a declarat: „Cele
4.478,74 de hectare au fost
predate `n cadrul unei `nt=l-
niri care a avut loc la Prim\-
ria comunei V=n\tori [i la ca-
re au mai participat: arhim.
Benedict Sauciuc, stare]ul
M\n\stirii Neam], ierom. Se-
rafim Vasilache, secretarul
M\n\stirii Neam], ing. Iaco-
boaia Victor de la Ocolul Sil-
vic «M\n\stirea Neam]», pre-
cum [i domnul Humulescu
Traian, [eful Ocolului Silvic
T=rgu Neam], domnul inginer
Irimescu Ion, [ef fond fores-
tier la Ocolul Silvic T=rgu
Neam], [i doamna Petrariu
Maria, primar al comunei
V=n\tori, cea care a sus]inut
de la `nceput demersul legal
al Bisericii `n aceast\ retro-
cedare. Din p\cate, la aceast\
`nt=lnire nu s-au predat de-
c=t suprafe]ele de vegeta]ie
forestier\, nu [i imobilele pe
care trebuie s\ le primeasc\,
conform sentin]ei civile, M\-
n\stirea Neam]. Urm\torul
pas este punerea `n posesie
de c\tre comisia comunal\
V=n\tori a M\n\stirii Neam]
cu suprafa]a de 4.478,74 ha
p\dure“. Luni, 18 iunie,
urmeaz\ ca inginerii de la
Oficiul de Cadastru [i per-
sonal din partea Direc]iei
Silvice Neam], respectiv de la
Ocolul Silvic „M\n\stirea
Neam]“ s\ realizeze preda-
rea-primirea acestor supra-
fe]e de p\dure. (C.S.)
Sesiune de
comunic\ri la
Seminarul Teologic
Ortodox din Ia[i
Ieri, 15 iunie 2007, la Semi-
narul Teologic Liceal Ortodox
„Sf. Vasile cel Mare“ din Ia[i
s-a desf\[urat o etap\ `n ca-
drul proiectului „Sf. Ioan Gu-
r\ de Aur, `nv\]\tor al tineri-
lor“ organizat de Sectorul de
`nv\]\m=nt teologic [i activi-
t\]i cu tineretul al Arhiepis-
copiei Ia[ilor. ~n cadrul aces-
tei etape s-a desf\[urat o se-
siune de comunic\ri [tiin]i-
fice, av=nd ca subiect opera [i
personalitatea Sf=ntului Ioan
Gur\ de Aur. „Lucr\rile care
au fost prezentate ieri, 15 iu-
nie, la seminar au fost `n ge-
neral lucr\ri din domeniul
Dogmaticii [i Teologiei siste-
matice, cum ar fi
«Hristologia» Sf. Ioan Gur\
de Aur, despre Iisus Hristos
ca om adev\rat [i Dumnezeu
adev\rat, teme de antropolo-
gie, despre familie sau teme
de moral\, ca legea moral\
natural\ `n concep]ia Sf. Ioan
Gur\ de Aur, despre munc\
[i rug\ciune etc. Au partici-
pat elevi de la seminariile
teologie ortodoxe din Arhie-
piscopia Ia[ilor. Ei au fost
aprecia]i [i evalua]i de o co-
misie format\ din profesori
de Teologie Dogmatic\ [i Teo-
logie Sistematic\ de la semi-
nariile participante. Urmeaz\
ca `n perioada urm\toare, pe
baza lucr\rilor prezentate s\
se realizeze dou\ materiale
de sintez\ care s\ fie prezen-
tate `ntr-o sesiune viitoare“, a
declarat pentru Radio Tri-
nitas directorul Seminarului
Teologic Ortodox Liceal
ie[ean, pr. Drago[ Bahrim. a
134 de ani de la trecerea la cele ve[nice a mitropolitului Andrei {aguna
Ast\zi, 16 iunie, se `m-
plinesc 134 de ani de la tre-
cerea la cele ve[nice a Mi-
tropolitului Ardealului, An-
drei {aguna. Andrei {aguna
a fost Mitropolitul Ardea-
lului `ntre anii 1864 - 1873,
dup\ ce din iunie 1846 p=n\
`n decembrie 1847 fusese
„vicar general“ al Episcopiei
Ardealului. ~n anul 1848, a
fost ales episcop. Ca episcop,
a militat pentru restaurarea
vechii mitropolii a Tran-
silvaniei prin numeroase
memorii `naintate Cur]ii din
Viena, patriarhului ortodox
sârb [i Congresului na]io-
VIA}A PAROHIILOR
Ample lucr\ri de restaurare la Biserica
„Sf=ntul Ioan Botez\torul“ din Ia[i
a Lucr\rile au `nceput prin efectuarea unui dren, deoarece pere]ii bisericii sunt umezi
a ~n perioada urm\toare se vor consolida zidurile, se va schimba acoperi[ul,
dup\ care se va restaura catapeteasma [i se vor face alte lucr\ri `n interior a Proiectul
este costisitor [i necesit\ eforturi mari din partea enoria[ilor [i a preotului paroh a
de {tefan M|RCULE}
Zilele acestea, la parohia
„T\ierea Capului Sf=ntului
Ioan Botez\torul“ din Ia[i
au `nceput lucr\rile de res-
taurare a bisericii. Monu-
ment istoric de o valoare in-
estimabil\, Biserica „T\ie-
rea Capului Sf=ntului Ioan
Botez\torul“ din Ia[i se afl\
`ntr-o stare avansat\ de de-
gradare. L\ca[ul de cult a
fost construit `n timpul
domnitorilor Miron Bar-
novschi (1626-1629 [i 1633)
[i Vasile Lupu (1634-1653),
cel din urm\ av=nd un rol
deosebit `n finalizarea lu-
cr\rilor de construc]ie. Pi-
sania de la intrarea `n bise-
ric\ ne arat\ c\ la 9 noiem-
brie 1635, biserica era ter-
minat\. Din aceea[i surs\
afl\m c\ ea a mai fost res-
taurat\ `n perioada 1984-
1986, `n timpul mitropolitu-
lui Teoctist Ar\pa[u.
Proiect amplu de
restaurare-consolidare
Proiectul de execu]ie a
lucr\rilor de restaurare-
consolidare a Bisericii „T\-
ierea Capului Sf=ntului
Ioan Botez\torul“ din Ia[i [i
de reamenajare a cur]ii [i
cl\dirilor adiacente este ex-
trem de costisitor. Demer-
surile pentru ob]inerea au-
toriza]iilor [i pentru apro-
barea proiectului au durat
mai bine de un an. „A durat
mult p=n\ am ob]inut toate
aprob\rile [i p=n\ am f\cut
studiul de fezabilitate. A-
ceasta se datoreaz\ `n pri-
mul r=nd lipsei fondurilor.
Numai proiectul [i toate
actele au costat 50.000 de
lei. Parohia noastr\, de[i
este `n centrul Ia[ului, are
`n ea foarte mul]i chiria[i,
`n special studen]i str\ini,
care nu sunt membri activi.
Enoria[ii care particip\ la
toate activit\]ile parohiei
sunt `n special b\tr=ni, pen-
sionari [i nu pot contribui
cu mul]i bani la aceste
lucr\ri“, ne-a declarat preo-
tul paroh, p\rintele prof.
Viorel Sava.
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
nal-bisericesc sârb din Kar-
lovitz, prin sinoadele epar-
hiale formate din clerici
[i mireni convocate la Sibiu
`n 1850, 1860 [i 1864. La ni-
vel cultural, a organizat
`nv\]\mântul elementar [i
mediu ortodox românesc din
Transilvania, punându-l
sub `ndrumarea Bisericii.
La sfâr[itul p\storirii sale,
`n Arhiepiscopia Sibiului e-
xistau aproape 800 de [coli
„poporale“, un liceu cu 8 cla-
se la Bra[ov, cu [coal\ real\-
comercial\ la Bra[ov, un
gimnaziu cu 4 clase la
Brad. La `ndemnul lui, s-au
Pentru ca apa infiltrat\ `n ziduri s\ fie eliminat\, s-a s\pat `n jurul
bisericii [i s-au pus conducte care duc apa `ntr-un canal colector
Eliminarea umezelii
din pere]i
Prima etap\ a lucr\rilor
este efectuarea unui dren,
deoarece p=nza freatic\ din
curtea bisericii este modifi-
cat\, iar apa s-a infiltrat `n
pere]ii bisericii. „Zidurile
bisericii, chiar dac\ sunt
groase [i par rezistente
,sunt umezite [i se poate
vedea c\, p=n\ la nivelul de
un metru, infiltra]ia apei a
deteriorat tencuiala. De
aceea acest dren este abso-
lut necesar, pentru c\ nu
putem face alte lucr\ri de
renovare at=ta timp c=t
pere]ii nu sunt usca]i“, ne-a
mai spus p\rintele Viorel
Sava. Dup\ efectuarea dre-
nului, urmeaz\ decaparea
pere]ilor, prin eliminarea
tencuielii. Acest lucru se fa-
ce din cauza umezelii care a
deteriorat tencuiala, dar [i
scris peste 25 de manuale
[colare. La Sibiu, cursurile
de teologie au fost ridicate
de la 6 luni la un an, iar `n
1953 a `nfiin]at un Institut
teologic-pedagogic la Sibiu,
cu dou\ sec]ii teologice (doi,
apoi trei ani de studii) [i
pedagogic\ (doi, apoi trei
ani de studii), cump\rând
câteva case pentru nevoile
[colii [i internatului. Pentru
studen]ii teologi [i preo]i, a
tip\rit o serie de manuale
didactice - lucrate de el `n-
su[i sau de profesorii insti-
tutului, a trimis numero[i
tineri la studii de specia-
pentru a usca c=t mai bine
zidurile groase de 1,80 m.
Schimbarea
acoperi[ului
O alt\ etap\ a lucr\rilor
de restaurare a Bisericii
„T\ierea Capului Sf=ntului
Ioan Botez\torul“ o consti-
tuie consolidarea [i prelun-
girea zidurilor cu 60 cm.
Acest lucru se face pentru a
asigura o structur\ rezis-
tent\, dar mai ales pentru a
putea reconstrui acoperi[ul
deteriorat `n propor]ie de
80%. „Vom schimba acope-
ri[ul actual [i-l vom sprijini
de zidurile prelungite [i
consolidate `n prealabil,
pentru c\ nu este normal ca
acoperi[ul s\ se sprijine de
bol]i a[a cum este `n mo-
mentul de fa]\. Lucrul
acesta se vede din faptul c\
`n secolul al XX-lea, acope-
ri[ul s-a pr\bu[it, fiind
reconstruit [i rea[ezat pe
lizare la Universit\]ile din
Austria [i Germania, cu
burse oferite din fondurile [i
funda]iile create de el. A a-
vut un rol `nsemnat `n `nte-
meierea [i organizarea Aso-
cia]iei transilvane pentru
literatura român\ [i cultura
poporului român“ (Astra), fi-
ind primul ei pre[edinte
(1861 - 1866). A ini]iat
ziarul „Telegraful Român“
(1853), care apare [i azi.
Ca om politic, a `ndeplinit
un rol de seam\ `n anii
1848-1849. A fost pre[edinte
al Marii Adun\ri Na]ionale
române[ti de pe Câmpia
bol]i“, ne-a explicat p\rinte-
le Viorel Sava.
~nfrumuse]area
interiorului
Lucr\rile de restaurare
se vor `ncheia cu realizarea
picturii interioare, dar [i re-
consolidarea catapetesmei,
care este degradat\ `n pro-
por]ie de 80%. Majoritatea
icoanelor au lemnul putre-
zit [i de aceea, pe l=ng\ cu-
r\]irea [i restaurarea lor va
fi necesar\ [i o consolidare
a suportului material. „Do-
rim s\ facem din biserica
noastr\ una din cele mai
frumoase biserici din Ia[i,
dar acest lucru necesit\
r\bdare, timp [i bani. Cre-
dem c\ Sf=ntul Ioan Bote-
z\torul ne va ajuta [i va
avea grij\ ca biserica sa din
centrul Ia[ului s\ redevin\
o bijuterie“, ne-a m\rturisit
p\rintele Viorel Sava. a
Libert\]ii de la BIaj, a fost
membru `n Senatul imperial
din Viena, deputat `n Dieta
Transilvaniei, copre[edinte
al Conferin]ei na]ionale-po-
litice a românilor de la Sibiu
[i al Congresului na]ional al
românilor de la Alba lulia.
~ndrum\tor [i sprijinitor al
preo]imii [i al credincio[ilor,
ctitor al bisericii din Gu[te-
ri]a, lâng\ Sibiu, Andrei {a-
guna a fost [i membru de
onoare al Academiei Româ-
ne, dar [i pre[edinte de
onoare al Societ\]ii „Tran-
silvania“ din Bucure[ti. a
PE SCURT
Azi se sfin]e[te
brut\ria de la
M\n\stirea
V\ratec
Ast\zi, 16 iunie 2007,
la ora 11.00 are loc
slujba de sfin]irea a
brut\riei M\n\stirii
V\ratec. O delega]ie a
IPS Daniel, Mitropoli-
tul Moldovei [i Buco-
vinei, condus\ de pr.
Narcis Axinte, consi-
lier al Sectorului de
asisten]\ social\ al
Arhiepiscopiei Ia[ilor,
va oficia slujba de
sfin]ire. „Este o brut\-
rie construit\ pentru
nevoile m\n\stirii,
dar [i pentru a ne fo-
losi `n activit\]ile so-
cial-filantropice. Este
f\cut\ dup\ normele
europene, cu tehnolo-
gie str\in\. Avem trei
speciali[ti din Germa-
nia veni]i s\ instru-
iasc\ maicile care vor
lucra `n brut\rie“, ne-a
declarat maica sta-
rea]\ de la V\ratec,
stavrofora Iosefina
Giosanu. Dup\
sfin]ire va avea loc [i
inaugurarea oficial\ a
brut\riei. ({.M.)
A III-a edi]ie
a concursului
„Desene pe
asfalt“ la Ia[i
Ieri, 15 iunie a avut
loc cea de-a treia edi-
]ie a concursului „De-
sene pe asfalt“, consa-
crat\ educ\rii copiilor
defavoriza]i social.
Concursul a fost orga-
nizat de Asocia]ia
„Sfântul Nicolae cel
Milostiv“ din Ia[i,
Inspectoratul pentru
Situa]ii de Urgen]\ al
jude]ului Ia[i, Poli]ia
de Proximitate [i Ins-
pectoratul de Jan-
darmi al jude]ului
Ia[i. Manifestarea a
avut loc `n Aleea De-
cebal, vis a vis de
Complexul Cantemir,
[i au particpat aproxi-
mativ 60 de copii cu
vârsta cuprins\ `ntre
3 [i 14 ani. Premierea
copiilor a avut loc `n
Biserica „Sf. Mahra-
m\ a Domnului“ [i
„Sf. Martiri Br=nco-
veni“, aflat\ la aceea[i
adres\, unde copiii
participan]i au primit
diplome, dulciuri, su-
curi, dar [i sfaturi din
partea reprezentan-
]ilor institu]iilor orga-
nizatoare pentru a se
pune la ad\post de
pericole. (N.B.)

„Sindicatul nu este un acoperi[
pentru gre[elile poli]i[tilor“
a Interviu cu liderul Sindicatului Poli]i[tilor [i Personalului Contractual
din IPJ Boto[ani, comisarul [ef Todiri]\ Cr\ciun a „Sindicatul nostru respect\
`ntru totul Legea sindicatelor. Asta ar fi deosebirea: dac\ celelalte sindicate fac grev\,
nu muncesc, mai [tiu eu ce, `n poli]ie se lucreaz\ continuu“ a
de Florentin
FLORESCU
Domnule comisar [ef,
prin ce se deosebe[te
sindicatul poli]i[tilor de
celelalte sindicate?
N-a[ spune c\ este
vreo diferen]\. Poate
doar aceea c\ sindicatul
nostru respect\ `ntru to-
tul Legea sindicatelor.
Asta ar fi deosebirea: da-
c\ celelalte sindicate fac
grev\, nu muncesc, mai
[tiu eu ce, `n poli]ie se lu-
creaz\ continuu. Dar
principala arm\ de ap\-
rare a drepturilor este
ac]ionarea `n judecat\.
Pentru c\ poli]istul lucre-
az\ cu legea, o aplic\,
prin forma lui de activi-
tate este o form\ de coer-
ci]ie [i tot prin aceast\
metod\ se ap\r\ [i po-
li]istul. Pentru c\ este
mult mai facil s\-]i
c=[tigi un drept prin in-
stan]\, prin hot\r=re ju-
dec\toreasc\ definitiv\,
dec=t s\ ie[im `n strad\
s\ protest\m. Pentru c\
nu este nici deontologic ca
un func]ionar al statului
s\ recurg\ la ultima
form\ de protest fiindc\
p=n\ acolo mai sunt [i
alte c\i.
Vreau s\ v\ `ntreb a-
cum dac\ poli]istul are
acelea[i drepturi sindi-
cale ca [i, s\ zicem,
muncitorul de la Elec-
trocontact?
Da, `n Legea 54 pe
2003 sunt prev\zute ace-
lea[i drepturi. Nu sunt
diferen]e din acest punct
de vedere.
Numai c\ `n vreme ce
muncitorul lucreaz\ `n-
tr-oo unitate privat\, po-
li]istul este totu[i un
bugetar…
Legea nu face diferen-
]e, fie el bugetar, func-
]ionar public sau lucr\tor
`n sectorul privat. Legea
54 prevede [i `nfiin]area
sindicatului poli]i[tilor.
„{i societatea
influen]eaz\ poli]istul“
P=n\ acum n-a a]i avut
probleme cu conduce-
rea, adic\ cu patronatul
de la `nfiin]area sin-
dicatului poli]i[tilor?
Probleme exist\, dar
ele exist\ firesc. Fiindc\
de la data `nfiin]\rii, a-
dic\ de la data c=nd s-au
f\cut alegerile a fost in-
format\ conducerea. Cu
aceast\ ocazie am expli-
cat c\ `n cadrul Inspec-
toratului Jude]ean de Po-
li]ie sunt urm\toarele
probleme. Conducerea ia
`n calcul aceste probleme
[i ne comunic\ m\surile
care s-au dispus. Sigur c\
nici noi nu suntem ob-
tuzi. Dac\ ar fi s\ ridi-
c\m o problem\ la infi-
nit, am putea face, dar
nu ajungem la nici un
rezultat. Dar aceast\ co-
municare `ntre sindicat [i
conducere func]ioneaz\
ca o curea de transmisie.
C\ tot se spunea pe vre-
muri c\ sindicatul este
cureaua de transmisie a
partidului...
A[a e, dar [i un ma-
nager din institu]ia Poli-
]iei, ca s\-[i poat\ desf\-
[ura activitatea, are ne-
voie de informa]ii care s\
circule de jos `n sus. {i nu
numai de la poli]i[ti, noi
avem [i personal contrac-
tual, adic\ oameni care
nu au grade, dar lu-
creaz\ `n cadrul institu]i-
ei noastre, iar `n sindicat
nu sunt numai membri ai
Inspectoratului Jude-
]ean. Urmeaz\ ca `n vi-
itor s\-i schimb\m un pic
statutul pentru c\ mai
avem [i personal de la ev-
iden]a popula]iei, de la
Arhivele Na]ionale, de la
alte structuri din cadrul
Ministerului Administra-
]iei [i Internelor unde
sunt func]ionari publici.
S-au `nscris `n sindicatul
nostru [i de aici deriv\ [i
nevoia de a-i schimba de-
numirea. Acum se nu-
me[te Sindicatul Poli]i[ti-
lor [i Personalului Con-
tractual din IPJ Boto-
[ani.
Se pot `nscrie `n sin-
dicatul dumneavoastr\
[i al]i membri din afara
Ministerului Adminis-
tra]iei [i Internelor?
Dac\ au tangen]e cu
func]ionarul public, da.
Eu, spre exemplu nu
m\ pot `nscrie.
V\ pute]i `nscrie ca
membru de onoare. Le-
gea prevede c\ `n sindi-
cat pot fi [i membri de
onoare. Membri care s\-
[i contribuie la imaginea
sindicatului [i a poli]is-
tului.
Cum poate contribui
sindicatul la schimba-
rea mentalit\]ii celor
din jur asupra poli]istu-
lui? Fiindc\ majoritatea
civililor, v\d `n contin-
uare `n poli]ist pe fostul
mili]ian.
Sigur c\ institu]ia ca
atare, nu doar sindicatul,
are [i ni[te forme de a-[i
promova imaginea ade-
v\rat\ [i apropierea de
cet\]ean. Dar eu cred c\
o problem\ se poate re-
zolva de la sine. Cu c=t
poli]istul se implic\ mai
mult `n activitate, cu c=t
INTERVIU
el este mai mult `n mijlo-
cul oamenilor, [i ima-
ginea lui `n percep]ia
celor din jur se va schim-
ba. Pentru c\ noi tr\im
`ntr-o societate `n care ne
influen]\m unii pe al]ii.
{i societatea influen]ea-
z\ poli]istul [i modul lui
de comportare influen-
]eaz\ societatea.
„Poli]istul are o
imagine mai proast\,
dar asta se `nt=mpl\
fiindc\ el aplic\ legea“
A[a se explic\ faptul c\
imaginea poli]istului
din Boto[ani este aso-
ciat\ cu imaginea fos-
tului plutonier C\lin.
A! Fiindc\ s-au f\cut
bancuri cu el. {i bancu-
rile au efectul lor. Dar
chiar dac\ se spune c\
poli]istul te `ntreab\ cu
buletinul `n m=n\ fiind-
c\ el nu [tie s\ citeasc\,
nu de asta te `ntreab\ el.
El te `ntreab\ s\ vad\
dac\ e[ti cel adev\rat din
buletin. Chiar dac\ are el
o imagine mai proast\
din acest punct de vede-
re, asta se `nt=mpl\ fiind-
c\ el aplic\ legea. El este
coerci]ia, este ceva ce nu
se vrea, el este anticorpul
social [i de aici imaginea
mai pu]in favorabil\ pe
care o are.
Da, dar c=te o dat\ este
ceva ce nu exist\. Am
`nt=lnit de multe ori
poli]i[ti care plecau de
la locul faptei tocmai
atunci c=nd se producea
evenimentul.
Sigur, dar asta nu
`nseamn\ c\ trebuie s\-i
b\g\m pe to]i `n aceea[i
oal\. Poli]istul este un in-
divid, ori un sindicat,
cum este cel al nostru,
are 700-800 de persoane.
Oameni unici, fiecare cu
comportamentul lui. Si-
gur c\ purtarea unifor-
mei presupune ni[te obli-
ga]ii. Fiindc\ una este s\
vezi un civil beat pe
strad\, sprijinindu-se de
un semafor [i cu totul
altceva s\ vezi unul `m-
br\cat `n uniform\.
C=t `nseamn\ uniforma
pentru un poli]ist?
Uniforma reprezint\
puterea de stat [i asta
este suficient. Pentru c\
foarte mult\ lume reac-
]ioneaz\ brusc la vederea
uniformei. Uniforma este
puterea care `l investe[te
`n a aplica legea. Cu
riscurile pe care le su-
port\ orice meserie. De
aici [i faptul c\ un poli]ist
este mai curajos, altul
mai pu]in.
S=mb\t\, 16 iunie 2007 5
Cum colabora]i cu Mi-
nisterul?
~nt=i colabor\m cu
conducerea Inspectora-
tului. Cu Ministerul cola-
bor\m prin conducere.
Dar cum a reac]ionat
Ministerul la `nfiin]a-
rea sindicatului?
Foarte bine. Ministe-
rul a fost informat de a-
ceast\ ini]iativ\. La nivel
de Bucure[ti este sindi-
catul „Diamant“ al po-
li]i[tilor, exist\ [i un
sindicat na]ional al lu-
cr\torilor din poli]ie, e-
xist\ [i sindicatul vame-
[ilor „Prolex“, care are [i
poli]i[ti `n r=ndul lor [i
probabil c\ lucrurile nu
se vor opri aici.
Cum poate sindicatul
rezolva problemele poli-
]i[tilor agresa]i de in-
fractori?
Li se asigur\ asisten]\
juridic\. Poli]istul c=nd
este agresat sau reclamat
pe nedrept le asigur\m
asisten]a juridic\. Sigur
c\ prin sindicat nu se
ap\r\ orice. Atunci c=nd
este vin\ evident\ fieca-
re r\spunde pentru fapta
lui. Nu `nseamn\ c\ sin-
dicatul este un acoperi[
pentru gre[elile poli]i[-
tilor. „Sigur, glumim acum, dar grev\
n-o s\ fie niciodat\ `n poli]ie. Este ca [i cum
D\ [i premii sindicatul?
chirurgii ar l\sa pacien]ii s\ se opereze
Nu. Doar la s\rb\to-
rile mari se dau cadouri singuri, ca ei s\ fac\ grev\“
pentru copiii poli]i[tilor [i
Asta cred c\ nu `n- pentru organiza]ia asta [i
pentru familiile poli]i[- seamn\ c\ IQ-u
ul poli]is-
tilor c\zu]i la datorie. ~n asta se face prin comuni-
tului st\ numai `n uni-
rest facem diferite ac- form\. care permanent\. Dar
]iuni cu celelalte organi- Se spune la noi c\ dac\ mai `nt=i de toate trebuie
s\ fie jurist. Cred c\ `n
za]ii non-guvernamenta- mergi `ntr-un sat [i cau]i
fruntea tuturor sindi-
le pentru ajutorarea fa- un om trebuie s\ `ntrebi
miliilor cu probleme. un poli]ist. Dac\ nu catelor din Rom=nia ar
trebuie s\ fie juri[ti de
[tie… `nseamn\ c\ nu
profesie. ~n acest fel,
„Cea mai simpl\ [tie. ~nseamn\ c\ n-a tre-
multe probleme s-ar re-
cut niciodat\ pe acolo.
verificare a apropierii Asta-i cea mai simpl\ zolva `nainte de a se a-
poli]istului de oameni“ verificare a apropierii po- junge la m\suri extreme
li]istului de oameni. de protest.
Haide]i s\ discut\m Dac\ ar fi cazul ca , `n
A]i spus la `nceput c\
pu]in [i despre poli]ia
poli]i[tii nu fac grev\.
ultim\ instan]\, poli]i[-
de proximitate. Este ea tii din sindicatul dum-
necesar\ la Boto[ani? Cum face]i `n a[a fel ca neavoastr\ s\ ias\ `n
s\ `n]eleag\ [i celelalte
Foarte necesar\. strad\, pe ei cine-ii va
sindicate c\ greva este ap\ra?
Vreau s\ spun dac\ ultima form\ de pro-
test? Tot poli]i[tii. S\ [ti]i c\
este eficient\?
Problemele sindicale nu ies to]i. {tiu c\ `n vest
Nu. Adic\ nu pot s\ poli]i[tii mai fac grev\,
spun c\ este ineficient\, sunt ca o boal\: `nt=i faci
vaccinul, apoi tratamen- dar o parte din ei le
este nou n\scut\. Efi- asigur\ m\surile de or-
cien]a trebuie s\ fie, pe tul [i dup\ aceea am-
putezi m=na. Eu cred c\ dine. Ca m\sur\ de pro-
parcurs, obiectul de ac-
a[a e normal. {i la sindi- test, dac\ e s\ fie, s\ [ti]i
tivitate al fiec\rui poli-
cat este informare, infor- c\ tot poli]i[tii asigur\
]ist de proximitate. Cu
c=t el este mai aproape marea scris\, ac]iunea `n ordinea, dar cu res-
de oameni, cu at=t efi- instan]\ [i `nc\ multe pectarea legi.
cien]a cre[te. Aici ]ine de alte c\i p=n\ a se ajunge Dar pe cei care asigur\
talentul fiec\ruia. Dac\ la grev\. ordinea cine-ii p\ze[te?
te opre[te omul `n strad\ Ce calit\]i ar trebui s\ Tot ei. Sigur, glumim
[i vrea s\-]i spun\ `n aib\ un lider de sindicat acum, dar grev\ n-o s\
dou\ ore toat\ durerea adev\rat? fie niciodat\ `n poli]ie.
lui nu trebuie s\ fugi de S\ simt\ pe to]i colegii Este ca [i cum chirurgii
l=ng\ el. Pentru c\ el [i s\ [tie c\ `n spatele fie- ar l\sa pacien]ii s\ se o-
vede `n tine reprezen- c\ruia este o familie, s\ pereze singuri, ca ei s\
tantul statului. le trezeasc\ interesul fac\ grev\. a
6 S=mb\t\, 16 iunie 2007
PE SCURT
18% din exporturile
Rom=niei au mers
`n Italia
Italia va r\mâne, `n 2007, prin-
cipalul partener de schimburi
comerciale al României.
Exporturile c\tre Italia vor
avea o pondere de 18,3% din to-
talul volumului de export al
României. ~n acela[i timp,
România va fi, `n acest an, a
doua pia]\ de desfacere pentru
m\rfurile aduse din Italia
(dup\ Germania), acestea
reprezentând 12,9% din totalul
importurilor române[ti, au de-
clarat reprezentan]ii CCIR `n
cadrul unei `ntâlniri cu firmele
din Italia [i România cu profil
agroalimentar. România a ex-
portat `n Italia, `n 2006, bunuri
`n valoare de peste 4,6 miliarde
de euro, reprezentând 17,9%
din totalul exporturior
române[ti, [i a importat `n va-
loare de aproximativ 6 miliarde
de euro. „Rela]iile comerciale
italiano-romane au traversat o
faz\ lung\ de expansiune.
Acest lucru a f\cut ca ]ara
noastr\ s\ dobândeasc\ rolul
de partener comercial de prim
rang al Italiei, cu o activitate de
schimburi reciproce `n continu\
cre[tere. Peste 16,2% din volu-
mul schimburilor comerciale ale
României s-au desf\[urat cu
Italia“, a declarat Simona
M\r\scu, consilier `n
Ministerul pentru IMM,
Comer], Turism [i Profesii
Liberale prezent la acest eveni-
ment. ~n România activeaz\
22.314 societ\]i italiene, cu un
total al investi]iilor directe de
736 de milioane de euro.
Formele de investi]ie realizate
merg de la cump\rarea de in-
stitute de credit locale preexis-
tente (Unicredit, Veneto Banca,
S. Paolo), p=n\ la deschiderea
de sucursale (Banca di Roma).
Rom=nii din clasa
medie prefer\ s\
cumpere locuin]e
cu banul jos
Românii din clasa medie plus
prefer\ s\-[i cumpere case cu
banii jos. O analiz\ a pie]ei
imobiliare relev\ c\ 80% din
locuin]ele dedicate acestei cate-
gorii sunt achizi]ionate astfel,
deoarece `n cazul unui avans de
doar 25%, pre]ul final este cu
aproape 5% mai mare.
Reprezentan]ii clasei medii plus
sunt acele persoane care lu-
creaz\ `n companii multi-
natina]ionale [i au un salariu
de peste 1.000 de euro. ~n cazul
proiectelor mici [i medii din
zone centrale, destinate clasei
medii plus precum [i segmentu-
lui de lux, cel mai des se cer
`ntre 25 [i 50 de procente din
pre]ul locuin]ei la precontract,
`n func]ie de stadiul de
execu]ie, urmând ca plata s\ se
fac\ e[alonat. Exist\ un pro-
cent mic de dezvoltatori care
accept\ un avans de doar 25%
la precontract [i 75% la con-
tractul final, dar pre]ul de vân-
zare se m\re[te `n aceast\
situa]ie cu aproximativ 3 pân\
la 5%. Când vine vorba despre
proiectele reziden]iale `n con-
struc]ie, trebuie s\ [tim c\, de
regul\, condi]iile de plat\ sunt
la fel de importante ca [i pre]ul.
Pentru a stimula acele per-
soane ce pot pl\ti sume mai
mari `n avans sau pot face
pl\]ile pe etape de execu]ie, se
acord\ discounturi importante.
O categorie destul de `nsem-
nat\ de cump\r\tori este aceea
care achizi]ioneaz\ o locuin]\
doar pe baza unui credit ipote-
car. Pentru acest segment, ma-
joritatea b\ncilor elibereaz\
suma luat\ pe baza unui credit
ipotecar abia atunci când se
face transferul dreptului de
proprietate de la dezvoltator la
cump\r\tor. a
Infla]ia de 3.700% din Zimbabwe
`i aduce pe africani `napoi la troc
Economia din Zimbabwe
are toate [ansele s\ se pr\bu-
[easc\ `n urm\toarele [ase
luni de zile, iar `n ]ara africa-
n\ s\ fie declarat\ starea de
urgen]\, dup\ ce ultimul ra-
port trimis c\tre Organiza]ia
Na]iunilor Unite (ONU) a
dezv\luit o infla]ie sc\pat\
total de sub control [i un [o-
maj f\r\ precedent, transmite
BBC. Infla]ia galopant\ va
determina, `n curând, `nchi-
derea magazinelor [i `ntreru-
perea furniz\rii orc\ror ser-
vicii c\tre popula]ie, obligând
oamenii s\ se `ntoarc\ la troc.
„Memorandumul vorbe[te de-
UE elimin\ subven]iile pentru
exporturile de produse lactate
a Comisia European\ a explicat c\ aceste subven]ii au devenit inutile, dat fiind pre]urile ridicate
`nregistrate `n prezent pe pia]a mondial\ a Urmeaz\ a fi eliminate [i subven]iile pentru fructe [i
legume [i vor r\mâne restituirile pentru cereale, vin, carne de vit\ [i porc, ou\, carne de pas\re [i
anumite produse prelucrate a Produc]iile de lapte, ou\ [i lân\ au crescut anul trecut, comparativ cu
2005, `n timp ce greutatea animalelor destinate sacrific\rii pentru consum a sc\zut la toate speciile a
Uniunea European\ va
elimina [i ultimele subven-
]ii pe care le acord\ pentru
exporturile de produse lac-
tate, a anun]at joi Comisia
European\. La propunerea
Executivului comunitar, co-
mitetul de gestiune a pro-
duselor lactate, care regru-
peaz\ exper]i de la Bruxel-
les [i din statele membre
UE, a decis s\ reduc\ la ze-
ro aceste subven]ii (denu-
mite restituiri) pentru unt
[i brânz\. Decizia oficial\
va fi adoptat\ de colegiul
comisarilor europeni „`n zi-
lele urm\toare“, a declarat
Michael Mann, purt\torul
de cuvânt al Comisarului e-
uropean pentru Agricultu-
r\, Mariann Fischer Boel.
Decizia politic\ definitiv\
va apar]ine mini[trilor A-
griculturii din cele 27 de
state membre UE, care ur-
meaz\ s\ discute acest su-
biect cu prilejul bilan]ului
Politicii Agricole Comune
`n 2008. Restituirile la ex-
port pentru produsele lac-
tate au fost create `n anul
1968. Mecanismul permite
produc\torilor din UE s\-[i
vând\ produsele pe pia]a
mondial\, iar restituirile a-
coper\ diferen]a `ntre pre-
]ul mondial, mai sc\zut, [i
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a GUVERNUL ALOC|
546 DE MILIOANE DE LEI
PENTRU INFRASTRUCTU-
R|: Guvernul va aloca peste
546 de milioane de lei pentru
realizarea mai multor
proiecte de infrastructur\.
Banii provin de la Fondul
Na]ional de Dezvoltare,
structur\ alimentat\ cu
sume provenite din priva-
tiz\ri. Pe lâng\ proiectele de
infrastructur\, fondul mai
sus]ine [i derularea de pro-
grame `n `nv\]\mânt, mediu
[i s\n\tate. 546 de milioane
900 de mii de lei, atât va
aloca Guvernul pentru re-
alizarea mai multor proiecte
de infrastructur\ din ]ar\.
Mai bine de jum\tate din su-
m\, adic\ 335 de milioane
200 de mii de lei, va ajunge la
bugetul Ministerului Trans-
porturilor. Pentru realizarea
autostr\zii Bucure[ti-Bra-
[ov, pe tronsonul Bucure[ti-
Ploie[ti, Executivul a alocat
125 de milioane de lei. De a-
ECONOMIC
spre o situa]ie `n care Guver-
nul nu func]ioneaz\, un co-
laps total“, a spus un munci-
tor din Zimbabwe, pentru
ziarul britanic „The Times“.
Raportul men]ioneaz\ c\
unele companii `[i pl\tesc deja
oamenii mai degrab\ cu ali-
mente decât cu bani [i c\ ma-
gazinele `[i dubleaz\ pre]urile
de dou\ ori pe lun\, ca s\-[i
permit\ s\ mai cumpere mar-
f\. Infla]ia din Zimbabwe este
3.714%, cea mai mare din lu-
me. Dac\ situa]ia nu se va
schimba, aten]ioneaz\ rapor-
tul, atunci infla]ia ar putea
ajunge la 512.000% pân\ la
pre]ul garantat `n UE, mai
ridicat. Organiza]iile non-
guvernamentale denun]\ `n
mod frecvent acest mecan-
sim care asigur\ o concu-
ren]\ neloial\ agriculto-
rilor din ]\rile s\race. ~n
2005, aceste restituiri au
atins valoarea record de
1,14 miliarde de euro.
Comisia a explicat c\ aceste
subven]ii au devenit in-
utile, dat fiind pre]urile
ridicate `nregistrate `n
prezent pe pia]a mondial\.
~n plus, eliminarea sub-
ven]iilor se `nscrie [i `n lo-
gica procesului de reform\
a Politicii Agricole Comune
(PAC), care va permite
agriculturii europene s\
semenea, vor mai fi finan]ate
[i proiectele privind realiza-
rea primei etape a variantei
ocolitoare a municipiilor Ia[i
[i Suceava. Pentru cele dou\
lucr\ri s-au alocat 35 de mi-
lioane de lei. Pentru conti-
nuarea centurii rutiere a Bu-
cure[tiului cu pasaj superior
peste calea ferat\ la Otopeni,
Guvernul a alocat 15 milioa-
ne de lei. Centura Capitalei
ce prevede construirea sec-
torului cuprins `ntre DN1 [i
DN1A va scoate de la buget
17 milioane de lei.
a PASAJUL BASARAB
DIN BUCURE{TI A MAI
PRIMIT 47 DE MILIOANE
DE EURO: Valoarea total\ a
investi]iei necesare pentru
construirea Pasajului Basa-
rab va cre[te cu 47 de milioa-
ne de euro, conform unui pro-
iect de hot\râre care va fi
dezb\tut joi. Edilii vor s\ su-
plimenteze suma alocat\
pentru construirea Pasajului
Basarab de la 178 la 225 de
sfâr[itul anului, aceasta du-
blându-se de la lun\ la lun\.
{i mai alarmant, rezervele
de ap\ [i electricitate sunt [i
ele pe sfâr[ite. Energia elec-
tric\ a fost ra]ionalizat\, de
luna trecut\, la patru ore pe
zi. ~n Zimbabwe, doar un a-
dult din patru este angajat [i o
treime din popula]ia ]\rii (4
milioane de oameni) va avea
nevoie de ajutoare cu alimente,
`n acest an, potrivit programu-
lui de ajutor al ONU.
Pre[edintele ]\rii, Robert
Mugabe, nu se consider\ `ns\
responsabil pentru aceast\
situa]ie economic\ [i d\ vina
pe un plan prin care Vestul
vrea s\-l `nl\ture de la gu-
vernare, din cauza politicii
sale de despropriet\rire a al-
bilor care au p\mânt. a
r\spund\ logicii de pia]\.
~n perioada cuprins\ `ntre
mijlocul lui 2006 [i `nce-
putul lui 2007, UE a elimi-
nat subven]iile pentru dife-
ritele tipuri de lapte praf.
Europa a `nceput s\ eli-
mine [i restituirile la ex-
port pentru zah\r, reforma
acestui sector a `nceput `n
2006 [i se va `ntinde pe mai
mul]i ani. Dup\ subven]iile
acordate produselor lactate,
restituirile acordate pro-
duc\torilor de zah\r erau
cele mai importante. Ur-
meaz\ a fi eliminate [i sub-
ven]iile pentru fructe [i le-
gume [i vor r\mâne resti-
tuirile pentru cereale, vin,
carne de vit\ [i porc, ou\,
milioane de euro. Majorarea
sumei este necesar\ din cau-
za exproprierilor pe care mu-
nicipalitatea este obligat\ s\
le realizeze `n zonele care vor
fi ocupate de pasaj. Proprie-
tarii de terenuri [i case trebu-
ie desp\gubi]i la sume apro-
piate de pre]urile pie]ei, care
au tot crescut `n ultimii ani.
a ROM+NIA CONSU-
M| DE CINCI ORI MAI
MULT| ENERGIE DEC+T
MEDIA UE: România consu-
m\ de cinci ori mai mult\ e-
nergie la realizarea unei uni-
t\]i din Produsul Intern Brut
decât cele mai multe state a-
le Uniunii Europene, potrivit
unui studiu realizat de o com-
panie britanic\ specilizat\ `n
optimizarea resurselor ener-
getice, citat de Radio France
International. „Cantitatea de
energie utilizat\ `n România
pentru realizarea unei uni-
t\]i din PIB este de cinci ori
mai mare decât media `nre-
gistrat\ `n statele membre
carne de pas\re [i anumite
produse prelucrate. Comi-
sia European\ a propus de
altfel Organiza]iei Mondia-
le a Comer]ului eliminarea,
pân\ `n anul 2013, a tutu-
ror subven]iilor pentru ex-
porturile de produse agrico-
le, dac\ [i alte ]\ri dezvol-
tate, `n principal SUA, se
angajeaz\ s\ urmeze acest
exemplu.
Produc]ia de lapte,
ou\ [i l=n\ a crescut
Produc]iile de lapte, ou\
[i lân\ au crescut anul tre-
cut, comparativ cu 2005, `n
timp ce greutatea animale-
ale Organiza]iei Economice
pentru Cooperare [i Dezvol-
tare Economic\“, sus]ine fir-
ma britanic\. Concluzia ex-
per]ilor `nseamn\ c\ Româ-
nia consum\ de cinci ori mai
multe resurse energetice de-
cât alte 30 de state, pentru
fiecare procent ad\ugat la
valoarea PIB. Mergând mai
departe cu ra]ionamentul, a-
cest lucru `nseamn\ c\ Ro-
mânia [i polueaz\ mai mult
decât majoritatea statelor
membre OCDE, raportat la
aceea[i valoare a PIB. Comu-
niunea European\ [i-a pro-
pus reducerea drastic\ a e-
misiilor poluante `n urm\to-
rii 13 ani. Situa]ia actual\
necesit\ `mbun\t\]iri rapi-
de. Guvernul român a [i dez-
voltat strategii pe termen
lung, `n vederea optimiz\rii
consumului energetic, dar [i
pentru `mbun\t\]irea siste-
mului de men]inere a calit\-
]ii aerului [i de administrare
a de[eurilor, mai arat\ ra-
portul AEA Technology. a
lor destinate sacrific\rii
pentru consum a sc\zut la
toate speciile, cu excep]ia
porcinelor, potrivit datelor
centralizate de Institutul
Na]ional de Statistic\. Gre-
utatea animalelor [i p\s\ri-
lor destinate sacrific\rii
pentru consum a sc\zut cu
aproximativ 7%, sc\derile
provenind de la bovine, cu
17%, de la ovine [i caprine,
cu 11,4% [i de la p\s\ri, cu
10%. La porcine s-a `nre-
gistrat o cre[tere la greuta-
tea animalelor destinate
sacrific\rii pentru consum,
cu 2,1%. Produc]ia total\ de
lapte a fost cu 6,6% mai
mare decât `n anul 2005, la
produc]ia de lân\ s-a `nre-
gistrat o cre[tere cu 5,4%,
iar produc]ia total\ de ou\
a crescut cu 1,6%. Fa]\ de
anul 2005, s-au produs
modific\ri `n structura pe
sortimente a produc]iei to-
tale de carne: a crescut pon-
derea c\rnii de porcine
(plus patru la sut\) [i a
sc\zut ponderea sorti-
mentelor de bovine (minus
2,7%), de pas\re (minus
0,8%), de ovine [i caprine
(minus 0,4%) [i alte specii
(minus 0,1%). Produc]ia de
lapte de vac\, `n anul 2006,
a fost de 57,981 milioane de
hectolitri (inclusiv con-
sumul vi]eilor), cu 3,005
milioane hectolitri peste ni-
velul anului precedent.
Tendin]a general\ a fost de
cre[tere, atât pe ansamblul
]\rii, cu 5,5 la sut\, cât [i la
nivelul regiunilor de dez-
voltare. Cele mai mari cre[-
teri (de peste cinci la sut\)
s-au `nregistrat `n regiuni-
le: Bucure[ti-Ilfov (42,3%),
Sud-Est (11,7%), Nord-Vest
(8%) [i Vest (5,7%). a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 16 iunie
Vremea va fi cald\, iar `n
est [i sud-est, chiar deosebit
de cald\. Cerul va prezenta
`nnor\ri accentuate `n vestul,
nord-vestul, centrul ]\rii [i la
munte, unde vor fi averse,
desc\rc\ri electrice [i inten-
sific\ri de scurt\ durat\ ale
v=ntului. Izolat cantit\]ile de
ap\ vor fi mai `nsemnate. ~n
restul teritoriului cerul va fi
temporar noros, iar dup\-a-
miaz\ [i sear\ astfel de feno-
mene se vor semnala local `n
Oltenia [i Muntenia [i izolat
`n nordul Moldovei. Vor fi con-
di]ii de grindin\. Temperatu-
rile minime vor fi cuprinse
`ntre 12 [i 20 de grade, u[or
mai sc\zute `n depresiuni, iar
cele maxime vor fi cuprinse
`ntre 25 [i 35 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 16.06.2007
Dolar SUA 2,4337
Euro 3,2395

Mili]iile Hamas au pus st\p=nire pe Gaza
Gruparea palestinian\
islamist\ Hamas a pre-
luat controlul `n Fâ[ia Ga-
za `n noaptea de joi spre
vineri, dup\ ce a `ndep\r-
tat for]ele fidele pre[edin-
telui Autorit\]ii Na]ionale
Palestiniene (ANP), Mah-
mud Abbas, care a de-
nun]at o lovitur\ militar\
de stat [i a demis Guver-
nul de uniune dominat de
islami[ti. „Toate cartiere-
le generale ale serviciilor
de securitate din Fâ[ia
Gaza sunt controlate de
Brig\zile Ezzedine al-Qas-
sam, precum [i complexul
pre[edin]iei palestiniene
din ora[ul Gaza“, a afir-
Adrian N\stase este chemat
pe post de salvator al PSD
a Adrian N\stase este dorit la PSD pe post de strateg politic a Fostul premier [i-a
trimis colaboratorii fideli pentru a preg\ti terenul re`ntoarcerii a Mircea Geoan\
accept\ aceast\ variant\ [i `ncearc\ s\ potoleasc\ scandalurile interne din partid a
Speriat de c\derea dra-
matic\ a partidului din
sondaje, Mircea Geoan\
(foto st=nga) s-a hot\r=t
s\ uite conflictele din tre-
cut [i s\-l aduc\ l=ng\ el
pe Adrian N\stase (foto
dreapta). ~ntoarcerea fos-
tului premier la v=rful
PSD survine `ns\ `n mij-
locul unor noi scandaluri
interne.
Despre N\stase,
numai de bine
Zvonurile despre o rea-
bilitare a lui Adrian N\s-
tase circulau de mai mul-
te zile. Ele au fost `ns\
confirmate abia joi [i vi-
neri, c=nd pre[edintele
PSD, Mircea Geoan\, a
recunoscut tratativele cu
fostul s\u inamic politic.
„Cei care-l sus]in pe Adri-
an N\stase... nu [tiu dac\
sunt [i câ]i sunt. N\stase
e un om politic cu poten-
]ial. Trebuie `ns\ s\-[i re-
zolve problemele `n justi-
]ie. Pân\ atunci `ns\, pâ-
n\ `[i rezolv\ problemele,
oricare dintre combatan-
]ii no[tri sunt ap]i [i eligi-
bili“, a declarat [eful so-
cial-democra]ilor.
Mircea Geoan\ a recu-
noscut ieri c\ l-a sunat cu
o zi `nainte pe N\stase,
dar numai pentru a vorbi
despre participarea aces-
tuia la un seminar. „Am
avut o discu]ie despre
cartea pe care a lansat-o
recent [i cred c\ este o
carte reu[it\, dar de aici
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ION ILIESCU JUS-
TIFIC| CHEMAREA MI-
NERILOR: Fostul pre[edin-
te Ion Iliescu a dat ieri pu-
blicit\]ii un comunicat `n
care `[i exprim\ pozi]ia fa]\
de relat\rile din pres\ din
aceste zile, pe tema mineri-
adei din 13-15 iunie 1990.
Fostul [ef al statului sus]ine
c\ for]ele de ordine deveni-
ser\ incapabile s\ controle-
ze situa]ia [i c\ adev\rul is-
toric ar fi `nlocuit cu min-
ciuni [i manipul\ri media-
tice. El consider\ manifes-
tarea din Pia]a Universit\]ii
mat purt\torul de cuvânt
al bra]ului armat al Ha-
mas, Abu Obeida. Violen-
]ele dintre Hamas [i ser-
viciile de securitate loiale
mi[c\rii Al-Fatah, parti-
dul lui Mahmud Abbas,
s-au soldat, de la 7 iunie,
cu 113 mor]i. Hamas a
asigurat c\ responsabili
ai Al-Fatah au p\r\sit
cartierul general prezi-
den]ial. Anun]ul Hamas a
survenit la aproape 5 ore
dup\ ce Mahmud Abbas a
demis Guvernul de uni-
une na]ional\ [i a de-
clarat starea de urgen]\.
Premierul palestinian
Ismail Haniyeh, provenit
[i pân\ la specula]iile
care au ap\rut `n pres\ e
drum foarte lung“, a r\s-
puns Geoan\ `ntreb\rilor
presei.
Jocuri pro
[i anti-N\stase
Surse social-democrate
au declarat pentru Rom-
pres c\ pre[edintele PSD
ia `n calcul tot mai mult,
`n ultima perioad\, coop-
tarea fostului lider al par-
tidului Adrian N\stase `n
echipa de conducere a
PSD pe zona de programe
ca „un miting electoral ile-
gal“, iar evacuarea celor din
corturile din fa]a Teatrului
Na]ional, din diminea]a zi-
lei de 13 iunie, ar fi avut loc,
citez, „f\r\ incidente“. ~n
schimb, fostul pre[edinte
sus]ine c\ `n dup\-amiaza
zilei de 13 iunie, grupuri or-
ganizate [i violente au ocu-
pat Pia]a Universit\]ii [i au
for]at trupele de ordine s\
se retrag\. „Au atacat sedi-
ile Ministerului de Interne
[i Poli]iei de unde au furat
arme [i muni]ie, iar la TVR
au amenin]at cu moartea
conducerea [i personalul
ACTUALITATE
din mi[carea Hamas, a ca-
lificat `ns\ ca fiind „pre-
cipitate“ deciziile adop-
tate de Mahmud Abbas [i
a dat asigur\ri c\ grupa-
rea sa nu inten]ioneaz\
s\ proclame un stat `n
Fâ[ia Gaza.
Washingtonul a reac-
]ionat prompt la ultimele
evolu]ii din Gaza, secre-
tarul de stat al SUA Con-
doleezza Rice afirmând c\
sus]ine pe deplin deciziile
pre[edintelui Abbas.
Cu toate acestea, Ha-
mas a anun]at, ieri, c\ a
re]inut o serie de oficiali
de rang `nalt din cadrul
mi[c\rii Fatah [i servici-
politice [i de proiecte. De-
[i nu a participat la lan-
sarea recent\ a c\r]ii
„România european\“, `n
care Adrian N\stase pre-
zint\ un program social-
democrat, pre[edintele
PSD a constatat c\ mul]i
colegi din partid „au avut
o reac]ie extrem de bun\
la propunerea de dezbate-
re lansat\ de fostul prim-
ministru“.
Potrivit surselor citate,
la ultimele [edin]e cu li-
derii de organiza]ii locale,
s-a propus invitarea lui
Adrian N\stase, a lui Mi-
ron Mitrea, fost secretar
tehnic, lucru care a dus la
`ntreruperea emisiei“, se a-
p\r\ actualul pre[edinte de
onoare al PSD. Acesta mai
justific\ chemarea mine-
rilor [i prin faptul c\ fusese
ales cu 85% din voturi la 20
mai. ~n final, Iliescu admite
c\ violen]ele minerilor sunt
condamnabile, dar sus]ine
c\ principala vin\ ar
apar]ine celor care ar fi or-
ganizat violen]ele din 13 iu-
nie [i care ar fi urm\rit izo-
larea interna]ional\ a ]\rii
[i r\sturnarea puterii insta-
late la 20 mai.
ilor de securitate loiale
lui Mahmoud Abbas. Mi-
li]ia islamist\ a prezentat
presei lista complet\ cu
captivii fideli pre[edin-
telui Abbas. ~ntre timp,
reprezentan]ii presei ruse
general, [i a senatorului
Sorin Oprescu la aceste
`ntâlniri. ~n plus, re`n-
toarcerea lui N\stase `n
prim-planul PSD ar fi
preg\tit\ de fo[tii colabo-
ratori ai acestuia, mai e-
xact deputa]ii Miron Mi-
trea, Eugen Bejinariu [i
senatorul {erban Mih\i-
lescu.
Pe de alt\ parte, chiar
Geoan\ recuno[tea recent
c\ exist\ [i mul]i social-
democra]i care nu v\d cu
ochi buni o asemenea mu-
tare, fostul premier fiind
considerat de adversarii
s\i drept o problem\ `n
plus pentru imaginea
partidului.
Scandalul Vanghelie
continu\
~n ciuda eforturilor lui
Geoan\ de a g\si solu]ii
de ultim moment pentru
criza de popularitate a
PSD, scandalurile au re-
izbucnit `n PSD. Pe l=ng\
necazurile pe care le are
Ion Iliescu `n privin]a
mineriadei din iunie ‘90,
au mai ap\rut [i certurile
lui Marian Vanghelie.
Astfel, primarul Sectoru-
lui 5 al Capitalei declara
c\ „PSD nu poate deveni
o anex\ a Partidului De-
mocrat, a[a cum dore[te
«grupul de la Cluj» [i nici
nu poate guverna cu
PNL“, f\c=nd referire la
colegul s\u Vasile D=ncu.
El l-a criticat at=t pe Vic-
tor Ponta, c=t [i „grupul
a SCRIITORUL IE-
{EAN FLORIN L|Z|RES-
CU, TRADUS IN AUSTRIA:
Romanul „Trimisul nostru
special“ al tân\rului scriitor
ie[ean Florin L\z\rescu (33
de ani) a ap\rut, `n aceste
zile, `n limba german\, la e-
ditura austriac\ Wieser. Es-
te vorba despre cartea pu-
blicat\ `n 2005 la Editura
Polirom [i pentru care au-
torul a primit premiul al doi-
lea la „Marele Premii pen-
tru Literatura est-europea-
n\“. „Drept s\ spun, publi-
carea romanului meu `n
S=mb\t\, 16 iunie 2007
`n regiune relatau despre
atrocit\]i `n plin\ strad\
comise de militan]ii Ha-
mas, precum [i de jefui-
rea caselor p\r\site `n
mare grab\ de oficialii
Fatah. a
de la Cluj“, pe care `l
consider\ nereprezenta-
tiv pentru PSD.
Pre[edintele PSD Bu-
cure[ti mai sus]ine c\
„foarte mul]i membri din
]ar\ ai PSD sunt sup\ra]i
pe vedetele din partid,
care ar vrea cu orice pre]
s\ fie mini[tri, chiar dac\
PSD ar ajunge la 10%“.
~n replic\, Mircea
Geoan\ a declarat, ieri, c\
`i va „lini[ti“ pe Vanghelie,
Ponta [i Dâncu, uzând de
„`n]elepciunea rabinului [i
fermitatea liderului“. El a
precizat c\ luni, la [edin]a
Biroului Permanent Na-
]ional, vor fi chema]i cei
trei, pentru „o discu]ie
foarte serioas\“.
Opri[an are [i el
p\reri despre partid
De parc\ nu erau des-
tule voci `n PSD care s\
propun\ strategii politi-
ce, ieri s-a mai ad\ugat
una. Controversatul pre-
[edinte al CJ Vrancea,
Marian Opri[an, a de-
clarat, ieri, c\ PSD tre-
buie s\ r\mân\ partid de
opozi]ie [i s\ depun\ o
mo]iune de cenzur\ la a-
dresa Guvernului sau s\
ini]ieze noi negocieri poli-
tice pentru rezolvarea ac-
tualei crize. El a spus c\,
„indiferent de jocuri“,
PSD trebuie s\ r\mân\
`n opozi]ie [i s\ depun\ o
mo]iune de cenzur\ „pen-
tru c\ `n acest mod se va
corela cu agenda cet\]e-
nilor“.
Cu toate acestea, el nu
exclude [i varianta unor
negocieri politice [i spune
c\ `i va propune lui Mir-
cea Geoan\ „o ac]iune
concret\“ care s\ duc\ fie
la c\derea Guvernului,
fie la negocieri cu parti-
dele sau cu Executivul,
pentru a g\si solu]ii `n
scopul ie[irii din criz\. a
str\in\tate m\ intereseaz\
`n primul rând ca o [ans\ de
a m\ apropia [i mai mult de
publicul din România.
Nu-mi pot `nc\ imagina
publicul str\in. Pe-al nostru
`l cunosc [i [tiu c\, dac\
«Trimisul...» va avea succes
`n afar\, num\rul celor cu-
rio[i s\ m\ citeasc\ aici,
acas\, va cre[te“, sus]ine
Florin L\z\rescu. Autorul
se preg\te[te ca, `n pri-
m\vara anului viitor, s\-[i
lanseze acest roman [i `n
Fran]a, la „Editions des
Syrtes“, precum [i `n Slo-
venia. a
7
LUMEA PE SCURT
Germania reglementeaz\
din nou imigra]ia
Parlamentul de la Berlin a aprobat
joi o nou\ lege care va permite
imigran]ilor afla]i de mai mul]i ani
`n Germania s\ r\mân\ legal pe
teritoriul ]\rii atât timp cât g\sesc
locuri de munc\. Potrivit acestei
legi, circa 100.000 de str\ini ale
c\ror cereri de azil au fost respinse
vor putea r\mâne `n ]ar\ pe ter-
men nedefinit, cu condi]ia s\ `[i
g\seasc\ un loc de munc\ pân\ la
sfâr[itul anului 2009. Ministrul de
Interne german Wolfgang Schaeu-
ble a ap\rat noile reglement\ri [i
a afirmat c\ „integrarea trebuie s\
reu[easc\“. Guvernul vrea, de ase-
menea, s\ reduc\ num\rul c\s\to-
riilor for]ate, ridicând vârsta lega-
l\ la care o so]ie poate intra `n
Germania, de la 18 la 21 de ani.
Urmând exemplul altor state, Ger-
mania cere de acum ca imigran]ii
s\ de]in\ cuno[tin]e elementare de
limba german\.
Arhivele de r\zboi
ale URSS au fost
declasificate
Rusia a declasificat arhivele Arma-
tei Ro[ii [i ale Marinei sovietice
din timpul celui de-al Doilea R\z-
boi Mondial, la aproape 66 de ani
de la invadarea Uniunii Sovietice
de c\tre Germania nazist\. „Docu-
mentele declasificate - 4 milioane
`n total - provin din serviciile cen-
trale ale arhivelor Ministerului
Ap\r\rii, Marinei, serviciului de
s\n\tate [i muzeului medical ale
Ministerului Ap\r\rii“, a indicat
colonelul Serghei Ilinkov. Oficialul
rus aprecizat `ns\ c\ r\mân clasi-
ficate numai documentele referi-
toare la tribunale [i cele ale cur]i-
lor de justi]ie, precum [i telegra-
mele cifrate. Responsabilii ru[i
sper\ c\ documentele puse la dis-
pozi]ia cercet\torilor vor face lumi-
n\ asupra unor teorii foarte con-
troversate, precum cea care acuz\
Uniunea Sovietic\ c\ ar fi atacat
Germania nazist\, [i c\ vor clari-
fica problema num\rului de solda]i
sovietici uci[i `n conflict.
SUA cer Rusiei
s\ nu mai amenin]e
]\rile baltice
Statele Unite au cerut, joi, Rusiei
s\ nu mai amenin]e cu atacuri mil-
itare sau sanc]iuni fostele republici
sovietice Estonia, Letonia [i
Lituania [i s\ abordeze diferendele
existente `ntre p\r]i `ntr-un mod
„civilizat“. „Exist\ o serie de pro-
bleme grave [i dificile `ntre Rusia
[i statele baltice, unele fiind anco-
rate `ntr-o viziunea diferit\ a isto-
riei“, a declarat Daniel Fried, ad-
junctul secretarului de Stat pentru
Afaceri Europene. „Aceste diver-
gen]e pot fi discutate `n mod onest
[i civilizat. Amenin]\rile, atacurile
sau sanc]iunile nu `[i mai au locul“,
a subliniat Fried, `n cursul unui fo-
rum organizat la Washington pe
tema leg\turilor diplomatice `ntre
Statele Unite [i statele baltice.
Dictatorul nord-coreean
a fost operat de inim\
Kim Jong-il, dictatorul comunist
nord-coreean, ar fi fost supus unei
interven]ii chirugicale efectuat\
de medici germani, luna trecut\,
iar starea sa de s\n\tate este in-
stabil\, liderul de la Phenian fiind
nevoit s\ se plimbe `nso]it, rela-
teaz\ „The Times“ `n edi]ia
electronic\ de ieri. Informa]iile
despre opera]ia de bypass [i starea
sa de s\n\tate au determinat ser-
viciile de informa]ii chineze, ame-
ricane [i sud-coreene s\ intre `n
stare de alert\ `n perspectiva unei
]\ri cu arsenal nuclear, dar lipsit\
de un lider, dezv\luie publica]ia
britanic\. Surse apropiate regimu-
lui au declarat c\ dictatorul `n
vârst\ de 65 de ani a fost tratat cu
succes `n luna mai pentru un blo-
caj arterial. a

8 S=mb\t\, 16 iunie 2007
Olari de renume la T=rgul
de ceramic\ din Copou
a Vreme de trei zile, b\tr=nul parc din Copou e gazd\ bun\ pentru olari cu renume din vetre vechi din ]ar\, reuni]i la
T=rgul de Ceramic\ Tradi]ional\ „Cucuteni 5000“ a La fel ca `n fiecare miez de iunie, mirosul florilor de tei e `nso]it de miros
proasp\t de lut ars, iar aleile parcului sunt pline ochi de lume curioas\ a Olarii [i-au `ntins marfa [i sunt gata s\ le explice
mu[teriilor cum se pl\m\de[te lutul [i prin ce miracol ies din m=inile lor oale, chiupuri [i farfurii at=t de m=ndre a
de Otilia
B|LINI{TEANU
Deschis iubitorilor de
art\ popular\ tradi]ional\
de ieri, `nc\ de la primele o-
re ale dimine]ii, t=rgul anu-
al al olarilor din Copou reu-
ne[te `n acest an me[teri pu-
]ini, dar autentici, din cen-
trele cele mai vestite ale ]\-
rii. Organizatorii s-au ]inut
de cuv=nt `n acest an [i au
invitat la Ia[i olari care p\s-
treaz\ intact me[te[ugul a-
dev\rat, a[a cum l-au pri-
mit, o dat\ cu `nv=rtitul ro-
]ii, de la str\mo[ii lor.
Horezenii din V=lcea
sunt cei mai numero[i. ~i re-
cuno[ti dintr-o privire, dup\
tipul ceramicii - farfurii de-
corative de diferite dimensi-
uni, dup\ motivele pe care
le reg\se[ti `n fiecare cas\
din zon\, dup\ cum ei `n[i[i
m\rturisesc [i, mai ales,
CM
YK dup\ felul `ngrijit de aran-
jare a ornamentelor pe vas.
Amatorii de art\ auten-
tic\ [i colec]ionarii, `narma]i
cu aparate foto, sunt gata s\
caute `n noianul de lut ars
sub diferite chipuri obiectele
cele mai mig\los lucrate,
motivele mai pu]in cunos-
cute, culorile naturale, lini-
ile m\iestrit pictate, `n sf=r-
[it, unicatele ce le-ar prinde
bine `ntr-o colec]ie ca a lor.
Un plus de culoare pen-
tru o asemenea desf\[urare
de for]\ a fost dat de afi[ul
preg\tit de organizatori, `n
care participan]ii `nscri[i la
t=rg nu sunt prezenta]i cu
numele sau chipul lor, ci cu
Cum a ap\rut
T=rgul de ceramic\
din Copou
„~n 1983, la o agap\, du-
p\ expozi]ia unuia dintre
cei mai mari olari ai Rom=-
numele vetrei de ol\rit
tradi]ionale din care provin
[i cu imaginea muncii lor,
adic\ a ceramicii pe care o
produc.
La marea s\rb\toare a
oalelor din Copou sunt pre-
zen]i me[teri din Dorohoi
(Boto[ani), Bini[ (Cara[-
Severin), Miercurea-Ciuc
(Harghita), Baia Mare (Ma-
ramure[), Horezu (V=lcea),
Bal[ (Olt), Brani[tea (Gala]i),
Schitu Stavnic (Ia[i), V\das-
tra (Olt), Corund (Harghita),
R\d\u]i (Suceava) [i
Republica Moldova.
T\m=ierni]e
de la Brani[tea
So]ii Maria (foto) [i Ma-
ricel Mocanu din Brani[tea,
Gala]i, veni]i pentru prima
dat\ la t=rgul de la Ia[i, au
adus cu sine vase care-[i trag
frumuse]ea [i ging\[ia din
simplitatea lor. Ceramica lor
e unic\ `n tot t=rgul, chiar
dac\ diferite obiecte de uz
casnic le reg\se[ti [i `n ogra-
da me[terilor din alte zone.
~mp\timi]ii ceramicii pot g\-
si la so]ii Mocanu unele obi-
niei, Stelian Ogrezeanu [i
so]ia lui, Aurelia, acesta i-a
spus pre[edintelui Comite-
tului de Art\ [i Cultur\ de
la Ia[i: «Tovar\[ul pre[e-
dinte, de ce s\ ne fac\ doc-
torul expozi]ii [i dumnea-
voastr\, care ave]i at=ta
YK
REPORTAJ
ecte nemai`nt=lnite p=n\ a-
cum la t=rgurile de profil, de-
[i fac parte din categoria va-
selor tradi]ionale. Spre exem-
plu, t\m=ierni]ele din lut ars,
sm\l]uite `n alb, cu cioc, de o
gra]ie [i o simplitate unic\.
„Noi suntem cerami[ti de
8 ani. De fapt, am mo[tenit
acest me[te[ug de la socri. Ne
bucur\m c\ ceea ce ne iese
din m=ini este at=t de apre-
putere, de ce nu aduna]i
olarii Ia[ului [i ai ]\rii la
un loc s\ fac\ a[a ceva?»
Omul n-a [tiut ce s\ spun\
[i-atunci i-am propus s\ fa-
cem t=rgul `n Copou, `n a-
cea perioad\ exist=nd mul-
te reclama]ii cum c\ be]ivii
de la un bar din zon\ dis-
trug parcul“, ne-a povestit
prof. univ. dr. Ostin C.
Mungiu, cel mai cunoscut
colec]ionar de ceramic\ din
zona Ia[ului despre cum s-a
n\scut T=rgul de ceramic\
din Copou.
Omul partidului a `n-
]eles ideea [i a `ncercat s\
fac\ ceva. A trimis adrese
la toate jude]ele s\ con-
voace la Ia[i to]i olarii, dar
nu i-au r\spuns dec=t do-
u\. A venit la doctorul
Mungiu, sup\rat nevoie
mare c\ nu reu[ise s\ `nde-
plineasc\ sarcina. „I-am ce-
rut atunci 30 de c\r]i po[-
tale, le-am trimis olarilor
mei [i am primit confirm\ri
de la 28 dintre ei. A[a se
face c\ primul t=rg, din iu-
nie 1983, a fost un succes,
iar de-atunci se ]ine an de
an“, poveste[te dr. Mungiu.
La apelul de a expune
obiecte la t=rgul de ce-
ramic\ ]inut la Ia[i, `n
CM
YK
CM
CM
YK
ciat, pentru c\ `n Gala]i mai ceainice, t\m=ierni]e, ghi- lui Maricel Mocanu, care,
sunt foarte pu]ini olari. Noi vece, c\ni, oale, cr\ti]i, toate dup\ ie[irea la pensie s-a
suntem singurii `n toat\ co- de ajutor `n cas\. Pre]urile `ntors la „dragostea“ din
muna [i chiar `n toat\ Mol- variaz\ de la 2 lei la 30 de copil\rie: roata olarului.
dova, p=n\ `n zona R\d\u- lei“, ne-a mai spus femeia.
]ilor“, ne-a explicat Maria Vasele de la Brani[tea,
ne-a explicat me[terul Mo-
Mocanu.
canu, se ard de dou\ ori,
Ceramica so]ilor este una prima oar\ pe lut ro[u, iar a
simplist\, iar motivul spe- doua oar\ pe smal]. De pic-
cific este [arpele. „Culorile tat se picteaz\ imediat dup\
noastre sunt mai pale. Avem ce vasul iese de la roat\, `n
ce[cu]e, c\ni]e, ulcioare, faza semiuscat\. Apoi, oale-
le [i ulcioarele sunt puse `n
rastele, pentru uscat.
Dealul Copoului, au r\s- La Brani[tea, `nainte de
puns me[teri cu renume venirea comuni[tilor la pu-
din zone unde ol\ritul s-a tere, ol\ritul era la mare c\-
p\strat intact: Horezu, O- utare. Apoi, oamenii [i-au g\-
boga, din centrele de la sit servicii care s\ le aduc\
Coste[i (Muntenia), din un venit mai consistent. A Ceramic\ verde,
H\lm\gelu (Mun]ii Apu-
seni), din Maramure[ (fa-
venit apoi Revolu]ia, trebu- de Marginea
rile prin fabrici s-au stricat,
milia Sitar), dar [i cei din
iar oamenii au revenit la Un alt me[ter cu state
Marginea [i R\d\u]i (Su- vechile meserii. E [i cazul vechi `n meserie, mo[ul Ar-
ceava) [i de la Deleni (Ia[i).
„~mi amintesc c\ `ntr-un an
am acordat premiul I unui
olar de la Deleni, mo[ Nica
Toader, pentru o ceramic\
neagr\ care pur [i simplu
nu s-a modificat din neo-
litic p=n\ acuma. Exist\ o
«groap\» acolo, la Deleni,
unde timpul nu p\trunde [i
unde olarii `[i fac vasele `n
cuptoare de lut preistorice“,
ne-a explicat profesorul-
colec]ionar.
T=rgul a devenit `n scurt
timp o tradi]ie, la care
Ostin Mungiu n-a lipsit
nicicum. Vreme de 24 de
ani la r=nd, ie[enii [i cei
care treceau poarta t=rgu-
lui din Copou, au admirat
piesele unicat ale olarilor
de renume [i au `nv\]at c\
po]i descifra istoria unei co-
munit\]i din `nsemnele in-
scrip]ionate pe vas.

Vasele de la Brani[tea, ne-a explicat me[terul
Mocanu, se ard de dou\ ori, prima oar\
pe lut ro[u, iar a doua oar\ pe smal]. tea m=ncarea iese mai bun\,
De pictat se picteaz\ imediat dup\ ce vasul bor[ul are gust. {i florile res-
iese de la roat\, `n faza semiuscat\ pir\ altfel `n ghivecele noas-
cadie Pa[caniuc (foto) de la
Marginea, Suceava, este pre-
zent la t=rg cu vasele sale de
uz casnic, deosebite, de cu-
loare verde, unice, pentru c\
`n zon\ sunt vestite oalele de
culoare neagr\.
„Noi avem tradi]ie veche
de c=nd lucr\m la oalele as-
tea. Eu le fac de pe la 20 de
ani [i-acum am 70. Cu asta
ne ocup\m. {i mo[ul meu, [i
tata au fost olari, acum [i
eu, [i b\ietul meu. Noi lu-
cr\m ceramic\ din asta, ver-
de, c-a[a am apucat“, ne-a
explicat mo[ Arcadie.
Pentru vasele de culoare
verde, mo[ul spune c\ e
necesar un cuptor special, `n
care vasele se ard cu hornul
deschis. Pe c=nd la cele ne-
gre, cuptorul se `nchide er-
metic, la o temperatur\ de
800 de grade, fumul intr\ `n
oale [i a[a se coloreaz\ `n ne-
gru.
Mo[ul Arcadie `[i car\
singur lutul pentru ulcele,
din lut\ria de la marginea
ima[ului din sat. La fel, pro-
cedeaz\ [i cu lemnele, pen-
tru c\, `n continuare, olarii
de la Marginea fac foc
trainic, de lemne, pentru ca
vasele s\ aib\ consisten]a
dorit\. N-are nici bani [i nici
dorin]a de a-[i cump\ra vreo
instala]ie modern\ pentru
copt ceramica, fiindc\ oalele
lui n-ar mai avea acela[i mi-
ros [i aceea[i frumuse]e.
„Noi facem mai mult oale
pentru lapte, pentru sar-
male, pentru toate celea, nu
pentru ornament. Iar pre]u-
rile nu sunt tare mari: 5 lei
oala de lapte, 10 lei oala de
sarmale“, ne-a mai spus b\-
tr=nul.
~n privin]a ol\ritului ca
me[te[ug al viitorului, mo[ul
se dovede[te extrem de scep-
tic. „Eu [tiu dac-a s\ mai
mearg\ oalele noastre a-
cuma, cu Europa asta. Poate-o
s\ scoat\ altfel de vase, cine
T\m=ierni]ele din lut ars
de la Brani[tea, sm\l]uite
`n alb, cu cioc, au o gra]ie
[i o simplitate unic\
mai abundent. „~n oalele as-
[tie?…Eu, c=t oi tr\i, oi mai
face, da’ dup\ mine…eu [tiu
ce-a mai fi?“, ne-a mai spus
resemnat b\tr=nul olar.
Oale pentru bor[
de la Schitu Stavnic
Ca [i `n ceilal]i ani, la
t=rg este prezent\ [i o mai
veche cuno[tin]\ de-a noas-
tr\, familia Dumitru de la
Schitu Stavnic, comuna Voi-
ne[ti (Ia[i).
„Ceramica asta o avem
din str\mo[i; noi cu d=nsa
ne-am trezit. Eu fac oale de
la etatea de 14 ani, adic\ de
50 de ani. La noi mai sunt
pu]ini olari, c\ mul]i s-au
l\sat de meserie“, ne-a spus
b\tr=nul Dumitru Luchian.
So]ii nu-[i fac griji c\ me[-
te[ugul dispare, pentru c\ cei
care cunosc lucrul bun n-o s\
se lase `n[ela]i de falsurile ca-
re apar pe pia]\ din ce `n ce
CM
YK
REPORTAJ
Pentru vasele de culoare verde, mo[ul
spune c\ e necesar un cuptor special, `n care
vasele se ard cu hornul deschis. Pe c=nd
la cele negre, cuptorul se `nchide ermetic
tre. {i noi ne-am mul]umit cu
meseria asta. Am crescut o
familie de 10 copii, iar acum
avem 33 de nepo]i [i to]i sunt
cu m=inile `n lut“, s-a m=n-
drit [i m\tu[a.
Oalele pentru bor[ cost\
20 de lei, oalele de sarmale
15 lei, `ns\ fiecare vas c=n-
t\rit de mu[teriu din ochi
este negociat cu olarii, care
las\ la pre], dup\ om.
Ulcioarele cu bil\
ale ultimului olar
de la Bini[
La loc de mare cinste la e-
di]ia acestui t=rg se afl\ ce-
ramica de la Bini[, a singu-
rului me[ter olar care a mai
r\mas `n acest c\tun din Ca-
ra[ Severin, Ionic\ Stepan.
Acum `n v=rst\ de 85 de
ani, olarul nu-[i mai poate
purta singur ulcioarele prin
]ar\, `ns\ un t=n\r iubitor
de frumos, Drago[ Bunea
(foto), le poart\ cu sine peste
tot. „Ionic\ Stepan este ul-
timul olar din Bini[, locali-
tate cu tradi]ie de la jum\-
tatea secolului al XVIII-lea,
c=nd `n sat erau atestate
documentar 300 de vetre de
olari. Acum au mai r\mas
doar dou\ cuptoare, ambele
ale mo[ului Stepan, care va
duce, probabil, cu el `n mor-
m=nt, secretul ceramicii de
Bini[“, ne-a povestit Drago[.
Vasele aduse de la Bini[
sunt f\cute dintr-un lut de
Vasele aduse de la
Bini[ sunt f\cute
din-tr-un lut de foarte
bun\ calitate,
impermeabil, f\r\ a fi
tratat `ntr-un mod
foarte special, lucru
foarte rar `n lumea
olarilor. Decorul este
unul extrem de simplu,
`n alb [i ro[u, culorile
fiind preparate din
p\m=nt [i oxizi de fier.
Toate oalele [i
ulcioarele sunt arse o
singur\ dat\ `n cuptor,
la o temperatur\ de
700-800 de grade
CM
YK
Vasele lucrate de m\tu[a Eufrosina au un specific aparte `n marea comunitate
a olarilor de la Horezu. Sunt `ngrijite, culorile sunt toate naturale,
liniile sunt mig\loase, iar modelele din cele mai diverse. M\tu[a p\streaz\ secretul
culorilor pe care le folose[te, c\ci astfel de tain\ nu se dezv\luie niciodat\
foarte bun\ calitate, imper-
meabil, f\r\ a fi tratat `ntr-
un mod foarte special, lucru
foarte rar `n lumea olarilor.
Decorul este unul extrem de
simplu, `n alb [i ro[u, culorile
fiind preparate din p\m=nt [i
oxizi de fier. Toate oalele [i
ulcioarele sunt arse o singur\
dat\ `n cuptor, la o tempe-
ratur\ de 700-800 de grade.
„~n stilul vechi al ceramicii de
Bini[, pre]ul oalei era dat de
liniile de decor. Adic\ dac\
costa trei crei]ari avea numai
trei linii albe sau ro[ii. Iar
valoarea c\nilor [i a farfuri-
ilor se f\cea astfel: se umplea
vasul cu porumb sau gr=u [i
se f\cea schimbul“, ne-a mai
explicat Drago[.
De la Bini[, Drago[ Bunea
a adus vase cum nu se mai
g\sesc `n alte vetre de olari:
cr=ncege (ulcioare), ulcici,
untare (vase pentru frecat [i
p\strat untul f\cut `n cas\),
vase pentru m=ncare pentru
c=mp, ulcioare cu bil\ (care
p\streaz\ apa rece).
Ol\ri]a-muzeograf
de la Horezu
„M-am n\scut `n atelierul
de ol\rie. Am deschis ochii
pe ceramica pe care lucrau
p\rin]ii mei. A[a am prins
gustul [i am `nceput s\ lu-
crez la decor. De-atunci lu-
S=mb\t\, 16 iunie 2007 9
„~n oalele astea de la Schitu Stavnic
m=ncarea iese mai bun\, bor[ul are gust. {i
florile respir\ altfel `n ghivecele noastre. {i
noi ne-am mul]umit cu meseria asta. Am
crescut o familie de 10 copii, iar acum avem
33 de nepo]i [i to]i sunt cu m=inile `n lut“
crez la pictatul farfuriilor [i z=nd c\ nu mai sunt servicii
fac modele deosebite“. A[a [i c\ turi[tii caut\ aceste obi-
[i-a `nceput povestea m\tu[a ecte, mul]i s-au f\cut olari, dar
Eufrosina Vic[oreanu, `n numai cu numele. Fac pro-
v=rst\ de 72 de ani, venit\ duse de slab\ calitate, am\-
tocmai de la Horezu - V=lcea. r=nd harul celor care pierd
Vasele lucrate de ea au ore `n [ir `n fa]a unei farfurii.
un specific aparte `n marea „Nu mai fac lucruri de ca-
comunitate a olarilor de la litate. {i omul se dezgust\.
Horezu. Sunt `ngrijite, culo- Colec]ionarii [tiu ce-nseamn\
rile sunt toate naturale, lini- un obiect de art\; spun c\
ile sunt mig\loase, iar mo- dec=t zece rele, mai bine unul
delele din cele mai diverse. bun. Care ]ine la meserie [i-o
M\tu[a Eufrosina p\streaz\ iube[te, face bine, dar care
secretul culorilor pe care le nu… Acum \[tia lucreaz\
folose[te, c\ci astfel de tain\ mult [i prost, pentru bani. S\
nu se dezv\luie niciodat\. lucrezi bine `nseamn\ s\ faci
„Vasul se picteaz\ c=t e un lucru de calitate, s\ lu-
`nc\ umed. Apoi `l punem pe crezi decorul `ngrijit, de fapt
poli]\, la uscat. Grijim de el s\ faci a[a cum f\ceau p\rin-
s\ nu se str=mbe, `l finis\m ]ii no[tri“, ne-a explicat `n-
pe dos cu un pieptene. Moti- g=ndurat\ b\tr=nica.
vele pe care le folosesc eu De minun\]iile ie[ite din
sunt alti]a, bobocul de tran- m=inile ei s-au bucurat tu-
dafir, coroana miresei, pe[- ri[ti din lumea `ntreag\, dar
tele, [arpele casei, coco[ul, [i personalit\]i rom=ne[ti,
pe care-l puneau [i pe cas\ dintre care, cu mare pl\cere
p\rin]ii no[tri, ziceau c\ e `[i aminte[te de regele
ceasul lor de[tept\tor, l\u- Mihai. Toate amintirile
tarii“, ne-a explicat b\tr=na. legate de rodul m=inilor
Ca s\ fac\ un cuptor de pline de lut sunt p\strate `n
200 de vase, m\tu[a lucrea- cartea de impresii a mu-
z\ luni `ntregi. Majoritatea zeului pe care `l ]ine deschis
sunt obiecte unicat, de care `n permanen]\, `n propria
se ata[eaz\ ca de proprii co- cas\. a
pii. Pl=nge cu fiecare farfu-
rie v=ndut\, pentru c\ `ntre
linii, motive [i culori se a-
[az\ [i sufletul ei. „Toate ca-
re ias\ din m=n\ `mi plac [i
le fac cu drag. De multe ori
`mi pare r\u c\ le v=nd. Da-
c\ a[ avea o pensie mai bu-
nicic\, nu le-a[ mai vinde.
Am pl=ns adesea dup\ c=te
un obiect. C\ dac\ le v=nd
nu mai [tiu s\ fac motivul
respectiv; `mi vine `n cap
altceva“, ne-a spus ol\ri]a.
C=nd poveste[te despre
oalele de Horezu pe b\tr=n\
o cople[e[te triste]ea. P=n\ prin
anii ’56 ai secolului trecut, `n
sat mai r\m\seser\ doar doi
olari. Dup\ Revolu]ie, v\-
10 S=mb\t\, 16 iunie 2007
PE SCURT
~ncepe programul
na]ional de construc]ie
a a[ez\mintelor
culturale
Ministerul Culturii va demara,
s\pt\mâna viitoare, programul
na]ional de construc]ie a a[ez\-
mintelor culturale, a anun]at,
ieri, `ntr-o conferin]\ de pres\,
deputatul PNL de Ia[i, Relu Fe-
nechiu. Potrivit deputatului li-
beral, ministerul dispune de fon-
durile necesare pentru finaliza-
rea acestui program, `n valoare
de aproximativ 180 de milioane
de euro, bani asigura]i dintr-un
credit ob]inut de la Banca Euro-
pean\ de Investi]ii (BEI). „Pe 22
iunie va fi postat pe site-ul mi-
nisterului ghidul opera]ional al
programului. ~n termen de 30
zile, unit\]ile administrativ teri-
toriale vor depune documenta]ii-
le. Apoi, la sfâr[itul lunii iulie, va
fi publicat\ lista unit\]ilor care
vor primi finan]are“, a declarat
deputatul liberal, care este [i [e-
ful Comisiei pentru administra]ie
public\ [i amenajarea teritoriului
din cadrul Camerei Deputa]ilor.
Conform programului na]ional
privind construirea de a[ez\min-
te culturale, `n mediul rural [i `n
ora[ele mici vor fi amenajate a-
proape 300 de c\mine culturale
noi, la care se vor ad\uga alte câ-
teva sute, incluse la capitolul re-
abilitare.
Singurul cinematograf
din Boto[ani va fi
transformat `n sal\ de
concerte
Prim\ria municipiului Boto[ani a
solicitat Ministerului Culturii [i
Cultelor s\ aprobe transferul Ci-
nematografului „Unirea“, singu-
rul cinematograf func]ional din
jude]ul Boto[ani, din domeniul
privat al statului [i din adminis-
trarea Regiei Autonome de Dis-
tribu]ie [i Exploatare a Filmelor
„Romania Film“ `n domeniul pu-
blic al municipiului Boto[ani [i `n
administrarea Consiliului Local.
Primarul C\t\lin Flutur a decla-
rat, ieri, `ntr-o conferin]\ de pre-
s\, c\ dore[te crearea unui sediu
[i a unei s\li de concerte pentru
Filarmonica de Stat din Boto[ani,
`n respectivul cinematograf. „Noi,
ca municipalitate, avem dreptul
de a ne exprima o preem]iune a-
supra cinematografelor. Dac\ nu
preiau autorit\]ile locale cinema-
tografele, cel mai probabil se vor
privatiza“, a declarat C\t\lin
Flutur. Edilul boto[\nean sus]ine
c\ ar putea discuta cu oficialii
Ministerului Culturii despre po-
sibilitatea ca actualul cinemato-
graf s\ `[i p\streze, `n acela[i
timp, [i actuala destina]ie, cea de
sal\ de cinema.
O nou\ victim\ a
apelor la Neam]
Un tân\r `n vârst\ de 24 ani din
municipiul Roman s-a `necat, ieri,
`n râul Moldova. Trupul tân\ru-
lui este c\utat de subofi]erii Ins-
pectoratului pentru Situa]ii de
Urgen]\. Tragicul eveniment s-a
petrecut la nici o s\pt\mân\ de
la ini]ierea, `n jude]ul Neam], a
campaniei „Ai grij\, apele pot s\
ucid\“. Principala ]int\ a progra-
mului sunt copiii, fapt pentru ca-
re s-a pus accentul pe desf\[ura-
rea campaniei `n [coli, acolo unde
elevii au fost preveni]i de perico-
lul apelor, `nainte de a merge `n
vacan]\. Mai mult, toate excursi-
ile [i taberele ce se vor desf\[ura
pe teritoriul jude]ului vor fi atent
monitorizate, iar la prim\rii, [co-
li, biserici [i dispensare vor fi afi-
[ate materiale preventive prin
care se interzice sc\ldatul. Con-
ducerea Sistemului de Gospod\-
rire a Apelor a realizat [i o hart\
a zonelor periculoase. 17 persoa-
ne s-au `necat, vara aceast\, `n
apele jude]ului Neam], dintre
care 5 copii, cu vârste cuprinse
`ntre 10 [i 11 ani. a
ACTUALITATEA REGIONAL|
Peste 40 de tone de substan]e toxice au st=rnit panic\ la Roznov
a Poli]i[tii nem]eni au surprins `n flagrant desc\rcarea, dintr-un camion, a 16 tone de difenil,
substan]\ deosebit de toxic\, folosit\ `n industria chimic\ a Potrivit primelor cercet\ri efectuate,
marfa a fost transportat\ f\r\ documente legale, de la o societate din municipiul Roman,
`n butoaie deteriorate, `n incinta societ\]ii Comcereal a Reprezentan]ii G\rzii de Mediu au mai descoperit,
`n incinta societ\]ii nem]ene, un rezervor cu o capacitate de 50 de tone, plin pe jum\tate cu difenil a
Alert\ `n jude]ul Neam], marfa a fost transportat\ cietate aflat\ `n lichidare la rezervor cu capacitatea de au fost desc\rcate cele 16
dup\ ce poli]i[tii Serviciului f\r\ documente legale, de la ora actual\. Cei care des- 50 de tone, plin pe jum\tate tone de substan]e toxice a
Arme, Explozibili [i Subs- o societate din municipiul c\rcau marfa au spus c\ au cu difenil. „La prima vedere, fost izolat de reprezentan]ii
tan]e Toxice au descoperi,t `n Roman, `n butoaie deterio- primit pentru munca pre- este vorba despre o depoz- Inspectoratului pentru Si-
noaptea de joi spre vineri, la rate, iar o parte din sub- stat\ suma total\ de 300 de itare necontrolat\ de de[eu- tua]ii de Urgen]\. Poli]i[tii
o societate din ora[ul Roznov, stan]a toxic\ s-a scurs `n lei, dar nu [tiau ce sub- ri periculoase. Este vorba de [i comisarii G\rzii de Mediu
peste 40 de tone de difenil camion [i pe sol, la desc\r- stan]e sunt `n butoaie. {o- difenil, o substan]\ folosit\ verific\ de unde au plecat
lichid, substan]\ deosebit de care, punând `n pericol atât ferul camionului a declarat, `n industria chimic\, in- butoaiele cu difenil [i care
toxic\, folosit\ `n industria mediul, cât [i s\n\tatea celor de asemenea, c\ nu [tia ce flamabil\, dar nu exploziv\, era destina]ia final\. De
chimic\. Totul a ie[it la ivea- care au manevrat substan]a. transport face [i nici care `ns\ foarte periculoas\ [i asemenea, se fac cercet\ri
l\ dup\ ce poli]i[tii au sur- Poli]i[tii au surprins trei era destina]ia final\ a toxic\ pentru ap\ [i sol“, a cu privire la legalitatea
prins `n flagrant desc\rcarea persoane care desc\rcau bu- substan]elor. Reprezen- declarat [eful G\rzii de transportului [i impactul pe
dintr-un camion a 16 tone de toaiele cu difenil `n incinta tan]ii G\rzii de Mediu au Mediu Neam], Constantin care l-au avut scurgerile de
difenil. Poli]i[tii spun c\ societ\]ii Comcereal, so- g\sit `n incinta societ\]ii un Pav\l. Perimetrul `n care difenil `n sol. a
{ase firme
Lucr\rile la ruta ocolitoare a s-a
au `nscris la
Sucevei vor `ncepe `n aceast\ var\ licita]ia pentru
autostrada
a Costurile totale ale investi]iei se ridic\ la aproximativ 67 de milioane de euro, iar termenul de
realizare a lucr\rii a fost fixat la trei ani a „Investi]ia este foarte important\ pentru noi, deoarece Est-VVest
va devia traficul greu din [i spre Cern\u]i, precum [i pe drumurile europene E 576 [i E 85, ce fac {ase firme s-au `nscris la
leg\tura cu Ardealul“, a declarat primarul Sucevei, Ion Lungu a Edilii suceveni `[i doresc [i o a licita]ia pentru `ntocmirea
doua [osea, care s\ ocoleasc\ municipiul [i care s\ beneficieze de finan]are european\ a studiului de prefezabilitate [i
a studiului de traseu pentru
Proiectul construirii unei rute ocol- lizarea unui talveg“, se arat\ `n pre- proiectul autostr\zii Est-Vest,
itoare a municipiului Suceava va zentarea f\cut\ de firma care a `ntoc- care va lega Moldova de
putea demara `n aceast\ var\, dup\
ce Guvernul a aprobat finan]area
mit proiectul rutei ocolitoare, Consi-
trans Bucure[ti. Legat de acest as-
Transilvania, a declarat, ieri,
`n cadrul unei conferin]e de
primei p\r]i a lucr\rilor, `n valoare de pect, reprezentan]ii firmei bucure[- pres\, deputatul PNL Relu
tene au sus]inut c\ o parte a Fenechiu. „Nu putem face
15 milioane de lei, a declarat primarul
Ion Lungu. „Investi]ia este foarte im- lucr\rilor [i amenaj\rilor ce vor fi f\- `nc\ publice numele firmelor
portant\ pentru noi, deoarece va de- cute la [oseaua de centur\ ar putea fi [i ofertele lor. ~n urm\toarele
via traficul greu din [i spre Cern\u]i, catalogate drept „lucr\ri de art\“, 15 zile se vor analiza docu-
precum [i pe drumurile europene E dat\ fiind complexitatea proiectului. menta]iile tehnic-economice
576 [i E 85, ce fac leg\tura cu Ar- ale firmelor [i se va anun]a
dealul“, a subliniat Ion Lungu. Cos- Edilii suceveni vor finan]are câ[tig\torul“, a men]ionat
turile totale ale investi]iei se ridic\ la [eful liberalilor ie[eni.
aproximativ 67 de milioane de euro, european\ pentru Costurile investi]iei, inclusiv
iar termenul de realizare a lucr\rii a `nc\ o rut\ ocolitoare valoarea fondurilor necesare
fost fixat la trei ani. Edilul sucevean a pentru exproprieri [i traseul
precizat c\, `n cele 67 de milioane de Firma bucure[tean\ va realiza [i viitoarei autostr\zi, vor fi sta-
euro necesare finan]\rii acestui pro- documenta]ia pentru accesarea de bilite de studiul de prefezabil-
iect, au fost prinse [i fondurile nece- fonduri structurale, necesare re- itate. „Firma care va câ[tiga
sare pentru exproprieri. aliz\rii unei a doua rute ocolitoare a
licita]ia are termen cinci luni
Sucevei. Consitrans Bucure[ti a pentru a realiza studiile“, a
scopul fiind devierea traficului greu câ[tigat licita]ia organizat\ de
Viteza minim\ de circula]ie dinspre F\lticeni spre vama Siret. precizat deputatul liberal.
Prim\ria Suceava [i `n urm\toarele S\pt\mâna aceasta, ministrul
pe ruta ocolitoare luni trebuie s\ realizeze studiul de Transporturilor, Ludovic
va fi de 80 km/or\ Lucr\ri „de art\“ fezabilitate al acestei rute, docu- Orban, a anun]at c\ au-
menta]ie ce va ]ine cont de un studiu tostrada Est-Vest este o prior-
`n valoare de 223 de prefezabilitate realizat cu un an itate pentru actuala gu-
Potrivit datelor prezentate de spe- `n urm\. Cea de-a doua rut\ ocoli-
ciali[tii Prim\riei sucevene, ruta ocol- de milioane de lei toare va trece prin Ipote[ti, Salcea [i,
vernare. Potrivit ini]iatorilor
itoare finan]at\ de Guvern se `ntinde probabil, Bosanci. Deoarece, `n pro- proiectului, autostrada va
Din cele circa 223 de milioane de face leg\tur\ rutier\ `ntre
pe o lungime de 13,2 kilometri, are o lei estimate pentru construirea rutei por]ie de cel pu]in 75%, ruta se va
l\]ime de 11 metri, dou\ benzi de câte suprapune pe o serie de drumuri ju- Ia[i [i Târgu Mure[, prin nor-
ocolitoare, 187 de milioane de lei dul sau centrul Moldovei.
3,5 metri cu acostamente late de 1,25 reprezint\ lucr\rile de construc]ii, de]ene [i comunale existente, vor fi
de metri [i benzi de `ncadrare de 0,75 montaj, iar restul de consolidare a operate mai pu]ine exproprieri. Fon- Pentru `ntocmirea studiului
metri. Pe `ntreaga lungime a [oselei durile structurale necesare finan]\- de prefezabilitate [i a studiu-
terenului. „Este vorba despre asa-
vor fi amenajate trei noduri rutiere, narea taluzelor [i a corpului terasa- rii proiectului vor fi alocate prin in- lui de traseu, ministerul a
prev\zut `n buget suma de 3
precum [i mai multe poduri, pode]e, mentelor, sus]inerea terasamentelor termediul Agen]iei de Dezvoltare
pasaje [i viaducte. Interesant este fap- executate [i protec]ia taluzelor. Nord-Est, iar Prim\ria Suceava va milioane de lei. Construc]ia
tul c\ viteza minim\ de circula]ie pe Având `n vedere c\ ruta ocolitoare va avea obliga]ia cofinan]\rii lucr\rilor. autostr\zii va fi realizat\
viitoarea rut\ va fi de 80 de kilometri traversa mai multe cursuri de ap\, Primarul Sucevei a declarat c\ suma printr-un parteneriat public-
pe or\. Traseul rutei ocolitoare va tre- vor fi necesare [i lucr\ri hidrotehnice necesar\ municipalit\]ii ar putea fi privat, iar un grafic al
ce pe por]iuni din extravilanul co- de protec]ii de maluri, realizarea ob]inut\ din emisiunea de obli- lucr\rilor urmeaz\ s\ fie sta-
munelor Moara, {cheia [i P\tr\u]i, unui prag de fund `n aval [i stabi- ga]iuni. a bilit `n anul 2008. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CERCETA}I PENAL, toate casele de schimb sunt a COMPANIILE VR+N- din domeniul confec]iilor au zeaz\ nereguli la serviciile
PENTRU ÎN{EL|CIUNE `nchise. Slovacii au cerut CENE AU R|MAS F|R| r\spuns, deja, invita]iei publice comunitare, respec-
b\tr=nilor un `mprumut `n f\cute de AJOFM Vrancea. tiv la pa[apoarte, c\r]i de i-
PRIN „METODA BORSE- lei, oferind drept garan]ie o CONFEC}IONERI: Defici- „Pe pia]a locurilor de mun- dentitate, permise sau `n-
TEI“: Doi cet\]eni slovaci borset\ `n care erau bunuri tul de for]\ de munc\ din c\ din jude] exist\ un matricul\ri auto. „Au fost [i
sunt cerceta]i penal pentru de valoare. Imediat dup\ ce industria confec]iilor `n sis- dezechilibru `ntre cerere [i `nc\ mai exist\ probleme la
`n[el\ciune, dup\ ce au au luat banii, cei doi au dis- tem lohn i-a determinat pe ofert\, fiind foarte multe aceste servicii `n special din
`mprumutat bani de la doi p\rut, iar pensionarii au responsabilii Agen]iei Ju- locuri libere `n industria cauza lipsei dot\rilor, dar
pensionari din municipiul constatat c\, `n loc de va- de]ene de Ocupare a For]ei confec]iilor, unde nu se an-
de Munc\ Vrancea s\ orga-
am pus aceast\ linie tele-
Boto[ani, f\r\ a-i restitui. lori, borseta con]inea doar gajeaz\ mult\ lume“, a pre- fonic\ la dispozi]ie pentru
Cei doi, Nata[a Galikova, ziare mototolite. „~n pre- nizeze „S\pt\mâna ocup\-
cizat directorul AJOFM cei care constat\ abateri, ca
de 37 ani, [i Koloman Ga- zent, cet\]enii slovaci se rii for]ei de munc\“, mani- Vrancea, Marina Dan]i[.
festare ce urm\re[te reali- de exemplu persoane care
lik, de 41 ani, sunt acuza]i sustrag urm\ririi penale,
zarea unui liant `ntre anga-
a TELEFON PENTRU sunt servite preferen]ial“, a
c\ ar fi creat prejudicii u- fiind cerceta]i pentru s\-
nor persoane, `n urma unor vâr[irea pe teritoriul Ro- ja]i [i angajatori. Timp de o SESIZAREA NEREGULI- declarat prefectul Toader
gesturi premeditate. ~n mâniei a mai multor infrac- s\pt\mân\, `n perioada 18- LOR ÎN ADMINISTRA}IE: Mocanu. Num\rul de tele-
luna martie a acestui an, ei ]iuni de `n[el\ciune cu a- 22 iunie, la sediul AJOFM, Prefectul jude]ului Neam], fon direct la care pot fi se-
au acostat pe strad\ doi cela[i mod de operare“, a `ntre orele 8.30-16.30, per- Toader Mocanu, a deschis, sizate abateri la serviciul
pensionari, c\rora le-au declarat purt\torul de cu- soanele aflate `n c\utarea ieri, o linie telefonic\ `n public comunitar este
spus c\ sunt str\ini [i c\ vânt al Inspectoratului Ju- unui loc de munc\ vor pu- cadrul institu]iei, la care 0233.237040, programul fi-
nu pot schimba valuta pe de]ean de Poli]ie, subcomi- tea lua leg\tura direct cu vor fi primite reclama]ii din ind cel obi[nuit pentru
care o de]ineau, pe motiv c\ sar Manuela Ieremie. angajatorii. Zece companii partea cet\]enilor care sesi- func]ionarii publici. a

Vestigiile de la Hala Central\ au fost incluse `n lista monumentelor istorice
a Vestigiile descoperite au fost declarate monument istoric [i astfel, vor fi `nglobate `n interiorul viitorului
pasaj pietonal a Din aceast\ cauz\, proiectul pasajului va trebui adaptat, iar costurile vor fi mai mari a
Virgil Polizu, pre[edin-
tele Comisiei Na]ionale a
Monumentelor Istorice, [i
Voica Pu[ca[u, [efa Comi-
siei Regionale a Monu-
mentelor Istorice, au ve-
nit la Ia[i pentru a anali-
za din punct de vedere
arheologic vestigiile de la
Hala Central\. Ace[tia au
declarat c\, miercuri, ves-
tigiile au fost declarate
monument istoric [i c\ vor
fi incluse `n arhitectura
pasajului subteran pentru
a nu fi demolate.
De luni, emo]ii pentru
7.000 de familii din jude]ul Ia[i
a Luni, 18 iunie, vor sus]ine testele na]ionale `n jude]ul Ia[i un num\r
de 7.379 de absolven]i de clasa a VIII-a, din care 7.355 de elevi sunt din
`nv\]\m=ntul de stat, iar restul din `nv\]\m=ntul privat, conform celor precizate
de Paula Gavrilescu, inspector din cadrul Inspectoratului {colar Jude]ean Ia[i (ISJ),
care a ad\ugat c\ elevii vor sus]ine examenul `n 44 de centre de examen a
de Oana RUSU
~n acest an sunt 42 de
cazuri speciale, elevi care
vor sus]ine probele ajuta]i
de cadre didactice. Dac\
to]i copiii care reprezint\
cazuri speciale vor sus]ine
probele `n unit\]ile de `n-
v\]\m=nt, un singur copil
va sus]ine probele `n spi-
tal, la Spitalul de Copii
„Sf=nta Maria“, acesta
provenind de la Suceava,
conform celor precizate de
Paula Gavrlescu. De ase-
menea, din cazurile spe-
ciale, 19 elevi provin de la
Grupul {colar „Ion Hol-
ban“ [i 15 de la {coala de
Nev\z\tori „Moldova“ din
T=rgul Frumos. De ase-
menea, mai sunt cazuri de
copii cu m=inile fractu-
rate, care vor fi ajuta]i de
cadre didactice pentru re-
dactarea tezei. Ca `n fie-
care an, [i elevii de la
{coala Penitenciar vor fi
prezen]i la testele na]io-
nale, `n acest an 13 elevi
fiind `nscri[i pentru sus-
]inerea probelor, conform
celor precizate de Paula
Gavrilescu din cadrul ISJ.
~n perioada 18 - 28 iu-
nie se desf\[oar\ testele
na]ionale, examen sus]i-
nut `n vederea asigur\rii
accesului absolven]ilor
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PATRU MILIOANE
DE EURO DE LA MS PEN-
TRU CALCULATOARE {I
SOFTURI: Aceasta este su-
ma vehiculat\ de conducerea
Ministerului S\n\t\]ii pen-
tru achizi]ionarea de calcu-
latoare [i softuri pentru me-
dicii de familie [i pentru pro-
gramul na]ional de diabet.
Potrivit unui comunicat de
pres\ remis ieri, ministerul
inten]ioneaz\ achizi]ionarea
a 11.120 de calculatoare
portabile, 11.120 de impri-
mante cu ace, 150 de servere,
500 de calculatoare desktop,
500 de imprimante sta]iona-
re [i echipamente de stocare
a informa]iilor [i echipamen-
telor de comunica]ii pentru
„~ncepând de ieri (mier-
curi - n.r.) vestigiile sunt
incluse `n lista monu-
mentelor istorice. Ve]i a-
vea un minunat pasaj.
Cred c\ vestigiile vor avea
o func]ie cultural\. Monu-
mentul trebuie p\strat [i
`n nici un caz nu trebuie
demolat“, a declarat Virgil
Polizu, pre[edintele Comi-
siei Na]ionale a Monu-
mentelor Istorice.
Cel mai `ngrijorat de a-
ceast\ decizie este prima-
rul Gheorghe Nichita. A-
clasei a VIII-a `n clasa a
IX-a a anului [colar 2007 -
2008. Comisia Na]ional\
a publicat, pân\ la data
de 15 ianuarie, pe site-ul
www.subiecte2007.edu.ro,
câte 100 de variante de
43 de sedii. Vor fi achizi]ion-
ate, de asemenea, softurile
necesare, softul de baz\, care
trebuie s\ cuprind\ sisteme
de operare pentru calcula-
toarele portabile, calcula-
toarele desktop [i servere,
baze de date pentru sistemul
central, aplica]ia Middlewa-
re pentru integrarea ulteri-
oar\ a solu]iilor altor progra-
me na]ionale de s\n\tate [i
11.120 de licen]e antivirus.
Acela[i comunicat precizeaz\
c\ vor fi achizi]ionate [i
10.120 de licen]e pentru so-
lu]ii software pentru medici-
n\ de familie [i 1.000 de li-
cen]e pentru software pentru
programul na]ional de dia-
bet. Totodat\, se vor cump\-
ra [i servicii de implementa-
re, integrare, training al uti-
ACTUALITATE
cesta a precizat c\ proiec-
tul pasajului va fi schim-
bat, iar pentru acest lu-
cru, municipalitatea tre-
buie s\ suplimenteze bu-
getul alocat ini]ial acestui
proiect. „Din p\cate, nu
vom putea sc\pa de o in-
vesti]ie. Trebuie s\ rea-
dapt\m proiectul. Pe lân-
g\ proiectul de pasaj, ne
trebuie un proiect de con-
solidare [i de punere `n
valoare a vestigiilor. Arhi-
tec]ii [i arheologii vor lu-
cra la dou\-trei variante
subiecte pentru fiecare
disciplin\ de examen (lim-
ba [i literatura român\,
limba [i literatura mater-
n\, matematic\, geografie
[i istorie) [i a stabilit pro-
cedura privind stabilirea
lizatorilor, servicii de tip call-
center [i mentenan]\. (O.B.)
a LA IE{IREA LA PEN-
SIE, PROFESORII DE LA
„CUZA“ PRIMESC DOU|
SALARII: Pensionarii Uni-
versit\]ii „Al. I. Cuza“ (UAIC)
vor primi echivalentul a do-
u\ salarii la ie[irea la pensi-
e, conform unei hot\r=ri a-
doptate recent de Senat. Ast-
fel, printr-o modificare a con-
tractului colectiv de munc\,
angaja]ii Universit\]ii vor
primi 50% din sum\ din
partea UAIC [i 50% din fon-
duri puse la dispozi]ie de
semnatarii contractului [i
anume Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului, Mi-
nisterul Muncii [i Ministerul
pentru a g\si o solu]ie de
integrare a vestigiilor.
Este posibil ca pasajul s\
treac\ prin ruine“, a afir-
mat primarul Gheorghe
Nichita. Acesta a mai pre-
cizat c\ se va adresa re-
prezentan]ilor Inspectora-
tului de Stat pentru Con-
struc]ii [i celor ai Mi-
nisterului Culturii pentru
a g\si surse privind finan-
]area construirii pasajului
subteran.
Directorul Direc]iei pen-
tru Cultur\, Culte [i Pa-
[i comunicarea num\rului
variantei de subiect extra-
se `n intervalul 18 - 21 iu-
nie, `n ziua sus]inerii fie-
c\rei probe. Astfel, `n pe-
rioada 11-15 iunie, directo-
rii unit\]ilor [colare stabi-
lite centre de examen asi-
gur\ desc\rcarea tuturor va-
riantelor de subiecte la toa-
te disciplinele de examen
la care vor sus]ine probe
candida]ii din respectivul
centru de pe site-ul www.
subiecte2007.edu.ro, con-
form Ministerului Edu-
ca]iei, Cercet\rii [i Ti-
neretului (MECT).
Variantele vor fi salva-
te pe minim dou\ calcula-
toare. Se va asigura [i o
rezerv\, care va consta `n-
tr-un portofoliu cu CD-uri
inscip]ionate cu variante-
le de subiectele necesare.
Inspectoratele [colare vor
lua m\suri de sprijinire a
acelor unit\]i [colare la
care logistica existent\ nu
permite `ndeplinirea con-
di]iilor prezentate mai
sus. Pre[edin]ii comisiilor
din centrele de testare vor
verifica, cu cel pu]in de 24
de ore `nainte de desf\[u-
rarea primei probe, exis-
ten]a variantelor de subi-
ecte la disciplinele la care
se sus]ine examen.
Comisia Na]ional\ va
organiza `n fiecare zi din
Finan]elor. Cuantumul sala-
riului va fi egal cu ultimul
ob]inut `n cadrul institu]iei,
conform celor precizate de
rectorul Dumitru Oprea. Un
calcul statistic realizat de
conducerea Universit\]ii a-
rat\ c\ totalul sumelor alo-
cate `n acest scop pentru a-
nul 2007 s-ar ridica la
200.000 de lei, din care
150.000 de lei ar fi alocate
fo[tilor profesori universi-
tari, [i 40.000 de lei celorla]i
angaja]i (cadre didactice sau
din domeniul administrativ).
Conform celor precizate de
rectorul Dumitru Oprea, li-
derul sindicatului salaria]i-
lor de la UAIC, Constantin
Amih\esei, a solicitat ca fie-
care salariat care este pen-
sionat s\ primeasc\ cel pu]in
S=mb\t\, 16 iunie 2007
trimoniu Cultural Na]io-
nal Ia[i, Vasile Muntea-
nu, a mai anun]at c\ `n
curând vestigiile de la Ha-
la Central\ vor fi supuse
unei analize tridimensio-
nale. „Vom apela la un
specialist care de]ine un
asemenea aparat. Cu aju-
torul acestuia se va rea-
liza un releveu tridimen-
sional, dar [i unul clasic
arhitectural, pentru a ob-
]ine o solu]ie cât mai bu-
n\“, a precizat Vasile Mun-
teanu. (S.D.)
18 pân\ `n 21 iunie inclu-
siv, la ora 8.50, [edin]a
public\ de extragere a va-
riantei de subiect. Num\-
rul variantei va fi comuni-
cat c\tre centrele de tes-
tare prin intermediul pos-
tului Radio România Ac-
tualit\]i [i va fi afi[at [i pe
http://www.subiecte2007.
edu.ro/.
Modalitate nou\
de extragere a
variantei de subiect
Extragerea variantei
de subiecte se va face prin
utilizarea a dou\ urne
distincte `n care vor fi in-
troduse câte 10 bile cu
bilete marcate cu numere
de la 0 la 9. Culorile celor
dou\ tipuri de bile [i bile-
te vor fi distincte. Pre[e-
dintele comisiei stabile[te,
anterior extragerii, din
care urn\ se extrage cifra
zecilor [i din care urn\ se
extrage cifra unit\]ilor
pentru num\rul variantei
care va fi transmis\ elevi-
lor spre rezolvare. Din
fiecare urn\ va fi extras\
câte o bil\. Numerele `n-
scrise pe biletele din inte-
riorul celor dou\ bile vor
compune num\rul varian-
tei de subiecte. Acesta va
fi f\cut public de c\tre
persoana care a f\cut ex-
tragerea.
Pentru situa]iile spe-
ciale, se efectueaz\ o ex-
tragere suplimentar\. Pro-
cedura de extragere a va-
riantei suplimentare este
similar\ dar nu are carac-
ter public. Ora [i locul ex-
tragerii variantei de re-
zerv\ sunt stabilite de
c\tre pre[edintele Comisi-
ei Na]ionale de Organi-
zare a Testelor Na]ionale,
dup\ cum arat\ MECT. a
dou\ salarii. „Putem s\ sem-
n\m [i pentru zece salarii
dac\ sindicatul `mi precizea-
z\ [i de unde vin banii. La
Universitate finan]area se
d\ pe student [i pentru cei
care lucreaz\ cu studentul [i
pentru cei care pleac\ la pen-
sie“, a spus Dumitru Oprea
care a ad\ugat c\ sindicatul
este „generos, dar din buzu-
narul altora“. Rectorul de la
„Cuza“ a men]ionat c\ `n fi-
nal s-a ajuns la `n]elegerea
ca pensionarii s\ primeasc\
dou\ salarii atunci c=nd
pleac\, dar jum\tate din su-
m\, mai precis un salar va fi
de la „Cuza“ `n timp ce jum\-
tatea cealalt\ va fi acodat\
din fondurile asigurate de
semnatarii contractului ca-
dru la nivel na]ional. (O.R.)
11
PE SCURT
Francezii
vor construi o fabric\
de motoare la Ia[i
Dup\ ce au tatonat terenul mai
multe luni [i au purtat discu]ii
cu [efii autorit\]ilor locale [i
jude]ene, reprezentan]ii firmei
franceze Delphi International
au anun]at oficialii Palatului
Roznovanu c\ vor s\ constru-
iasc\ o fabric\ de componente
Diesel la Ia[i. Principalul motiv
pentru care francezii au ales
Ia[ul este faptul c\ nu exist\
mi[c\ri sociale puternice, sus]in
reprezentan]ii firmei. Aceasta a
solicitat de la municipalitate 10
hectare de teren pentru con-
struc]ia fabricii, fiind avansate
mai multe loca]ii. Reprezentan-
]ii Prim\riei au pus la dispozi]ia
francezilor un spa]iu `n spatele
fabricii de antibiotice, unul `n
zona Cicoarei, iar altul `n zona
Holboca. ~ns\ reprezentan]ii
Delphi au pus ochii pe stadionul
Tineretului din T\t\ra[i, ori pe
Aeroclub. Viceprimarul Cons-
tantin Neculau spune c\ ar pu-
tea fi oferit\ baza sportiv\, `ns\
doar dac\ francezii vor construi
o alt\ baz\ `n locul acesteia.
Dac\ va fi pus\ pe picioare, fab-
rica de componente va pune la
dispozi]ia ie[enilor 1.800 de
locuri de munc\. Investi]ia se ri-
dic\ la aproximativ 150 de mili-
oane de euro. (S.D.)
Constructorul din
Pia]a Unirii va trebui
s\ refac\ lucr\rile
din bani proprii
~ntruc=t calitatea lucr\rilor de
modernizare a complexului Pia-
]a Unirii nu au fost pe m\sura
a[tept\rilor, exist=nd mai multe
probleme, [efii Prim\riei au de-
cis s\ sisteze orice plat\ fa]\ de
firma As Construct, iar lucr\rile
de remediere s\ fie f\cute pe
banii firmei. Deja au fost sistate
pl\]ile, urm=nd ca `n perioada
urm\toare, constructorul s\ re-
pare gre[elile f\cute p=n\ `n
prezent. O alt\ problem\ `nt=m-
pinat\ de constructor este cu
privire la consolidarea soclului
statuii din aceast\ pia]\. ~ntru-
c=t soclul statuii domnitorului
Alexandru Ioan Cuza nu era
plin cu piatr\ sau alte materiale
dure, ci cu p\m=nt, Prim\ria
Ia[i este nevoit\ s\ aduc\ o
firm\ specializat\ care s\ in-
jecteze beton ori piatr\ spar\ `n
interiorul soclului, pentru a nu
exista riscul s\ se degradeze pe
viitor statuia. Firma AS
Construct a `ncercat s\ repare
soclul, `ns\, injectare de beton
ori de piatr\ spart\ pot face
doar anumite firme, fiind un
procedeu mai complicat. (S.D.)
Senzori pentru
supravegherea
drenurilor
de la R=pa Galben\
Dup\ ce s-au investit 1,7 mi-
lioane de lei `n refacerea monu-
mentului R=pa Galben\, [efii
din Prim\rie vor s\ mai aloce
`nca 100.000 de lei pentru
achizi]ionarea unui sistem de
monitorizare cu senzori pentru
supravegherea drenurilor [i a
p=nzei freatice. „Documenta]ia
pentru aceast\ licita]ie a fost fi-
nalizat\, urm=nd ca `n zilele
urm\toare s\ anun]\m licita]ia.
Scopul acestui sistem de moni-
torizare cu ajutorul senzorilor
este de a ne spune exact c=nd
drenurile func]ioneaz\ sau nu“,
a declarat Mihai Chirica, direc-
torul Direc]iei Tehnice din
cadrul Prim\riei. Vor fi
achizi]iona]i 28 de senzori, din-
tre care 25 vor fi monta]i pe sis-
temul de drenaj, iar trei `n
foraje, pentru supravegherea
nivelului p=nzei freatice. (S.D.)
12 S=mb\t\, 16 iunie 2007
PE SCURT
Steaua l-a transferat
pe Stelian Stancu
la Timi[oara
Patronul echipei de fotbal Steaua
Bucure[ti, Gigi Becali, a anun]at
c\ l-a v=ndut pe Stelian Stancu la
Poli Timi[oara pentru suma de
200.000 de euro. „L-am dat la
Timi[oara pe 200.000 de euro. A[a
fac eu afaceri, `i v=nd la alte
echipe pe jum\tate de pre] [i c=nd
e vorba s\ cump\r\m, `i lu\m la
pre] triplu“, a declarat Becali iro-
nic, cu aluzie la transferurile f\cu-
te de fostul pre[edinte al Stelei,
Mihai Stoica. Atacantul Victora[
Iacob a declarat pe site-ul oficial al
clubului c\ singurul s\u g=nd este
la o nou\ participare cu Steaua `n
Liga Campionilor. „C=nd joci pen-
tru un club ca Steaua te g=nde[ti
cum s\ c=[tigi campionate [i tro-
fee, iar acum g=ndul meu nu este
dec=t la o nou\ participare `n Liga
Campionilor [i la noul sezon a c\-
rui miz\ este uria[\. Nu la salariu
m\ g=ndesc, c=nd joci la Steaua ai
alte priorit\]i“, spune Iacob.
Lucescu junior
va ataca promovarea `n
Liga 1 cu FC Bra[ov
`nc\ din primul an
R\zvan Lucescu, fostul antrenor al
echipei de fotbal Rapid Bucure[ti,
a fost prezentat joi `n postura de
tehnician al echipei FC Bra[ov.
Din prima sa declara]ie de pres\
se vede clar c\ R\zvan Lucescu
dore[te s\ promoveze rapid cu e-
chipa FC Bra[ov `n primul e[alon
fotbalistic al ]\rii - Liga I. Lucescu
junior a precizat: „Am venit la
Bra[ov cu g=ndul s\ facem treab\,
vrem s\ promov\m `nc\ din pri-
mul an. Nu ne intereseaz\ obiecti-
ve gen Cupa Rom=niei. Ne a[teap-
t\ un an greu, pentru c\ ne vom
bate la promovare cu Petrolul, FC
Na]ional, FCM Bac\u [i Sportul“.
~n calitate de secund a fost numit
Daniel Is\il\, fost antrenor la FC
S\cele. Pre[edintele grup\rii din
Bra[ov, Dinu Gheorghe, a reu[it s\
ob]in\ semn\tura fostului atacant
de la CFR Timi[oara, Sorin Gheju
(28 de ani).
Robert Kubica se simte
„ca nou“ dup\ teribilul
accident de la Montreal
Pilotul polonez Robert Kubica
(BMW Sauber) a ap\rut la
Indianapolis „ca nou“, la numai 4
zile dup\ teribilul accident suferit
la Marele Premiu al Canadei [i cu
o sear\ `nainte de primele eseuri
libere pentru Marele Premiu al
SUA. Glumind cu ceilal]i pilo]i,
Kubica a r\spuns cu umor [i pre-
cizie c=torva `ntreb\ri puse
ziari[tilor, afi[=nd un aer mai de-
terminat dec=t oric=nd `n perspec-
tiva cursei programate m=ine. Cu
toate acestea, participarea sa de-
pinde de o decizie a Federa]iei
Interna]ionale de Automobilism
(FIA). ~ntrebat ce a sim]it [i ce
mai simte acum, ca sechele ale
teribilului accident, polonezul a
spus: „M-a durut pu]in glezna luni,
dar de atunci mi-a trecut. M-a mai
durut [i capul, acum `ns\ sunt ca
nou, trebuie s\ a[tept decizia
medicilor. Doctorii care m-au
v\zut la Montreal au fost surprin[i
s\ constate c\ nu am nimic dup\
ceea ce mi s-a `nt=mplat. A[a c\,
duminic\, sper s\ iau startul pen-
tru a realiza cel mai bun rezultat
al meu `n acest sezon, mai bun
oricum dec=t cel din Canada“. De
asemenea, la `ntrebarea unui jur-
nalist dac\ a v\zut accidentul la
televizor, Kubica a r\spuns cu
umor: „L-am v\zut [i mai bine, din
interior, eram acolo! Totu[i, l-am
v\zut la televizor [i am discutat
despre el cu Jarno (Trulli), care a
venit s\ m\ vad\ la spital, pentru
c\ era important s\ `n]eleg ce s-a
petrecut exact“. a
P=rtie pentru Olimpiad\
a Prim-ministrul T\riceanu spune
c\ Rom=nia poate organiza Jocurile
Olimpice de Iarn\ din anul 2022 a
Primul-ministru C\lin
Popescu-T\riceanu le-a
recomandat primarilor o-
ra[elor Sinaia, Azuga,
Bu[teni [i Predeal s\ se
organizeze `ntr-un sindi-
cat municipal [i s\ elabo-
reze un proiect pentru
toat\ zona V\ii superioa-
re a Prahovei, astfel `nc=t
s\ poat\ accesa fonduri
europene importante pen-
tru dezvoltarea zonei.
{eful Executivului le-a
sugerat responsabililor lo-
cali s\ creeze `n cadrul a-
cestui sindicat o unitate
de management, care s\
preg\teasc\ proiecte inte-
Electromure[ Romgaz Tg. Mure[
cucere[te al 20-lea titlu na]ional la popice
de Dan
TEODORESCU
~ntr-un cadru sportiv de
mare s\rb\toare, dup\ de-
filarea echipelor partici-
pante [i intonarea imnului
na]ional al Rom=niei, la a-
rena de popice CFR Ia[i au
debutat semifinalele Cam-
pionatului Na]ional femi-
nin, `n prima dintre ele
consemn=ndu-se o mare
surpriz\, deoarece actuala
vicecampioan\ din Giule[ti
a fost `nvins\ pe ultima su-
t\ pe metri de echipa pra-
hovean\, cea clasat\ doar
pe locul 3 la finele sezonu-
lui regulat. A[adar, Conpet
Petrolul Ploie[ti a c=[tigat
`n fa]a forma]iei Rapid
Voin]a Bucure[ti cu scorul
de 3.120 p.d. - 3.060 p.d. (5-
3 la victorii directe), dup\
Via]a extrasportiv\ dezordonat\ l-a
a „MM Stoica mi-a spus c\ l-a dorit la Steaua la un moment dat pe Ionu], dar a renun]at dup\ ce a aflat
c\ juc\torul are probleme cu legea“, a precizat Ioan S\l\v\stru, impresarul golgheterului Politehnicii Ia[i a
Ioan S\l\v\stru, im-
presarul atacantului Ionu]
B=lb\ (foto), este de p\re-
re c\ fotbalistul va r\m=-
ne cel pu]in p=n\ `n iarn\
la Poli Ia[i, `n ultima pe-
rioad\ nemaisosind pe a-
dresa sa nici o ofert\ con-
cret\. S\l\v\stru spune
c\ principala cauz\ o con-
stituie problemele juc\to-
rului din afara terenului,
lui B=lb\ fiindu-i `ntoc-
mit recent dosar penal
pentru conducerea unui
autoturism pe drumurile
publice cu permisul sus-
pendat.
„Am discutat [i cu MM
Stoica, dup\ ce a plecat de
SPORT
grate at=t pentru dezvol-
tarea regional\, c=t [i `n
vederea posibilei organi-
z\ri de c\tre Rom=nia a
Jocurilor Olimpice de Iar-
n\ din 2022. Premierul a
ar\tat c\ Guvernul poate
finan]a `n acest caz pro-
iectarea programului.
Pre[edintele COSR, Oc-
tavian Morariu, a spus c\
Rom=nia este capabil\ s\
organizeze aceast\ compe-
ti]ie, dar `nainte trebuie
s\ organizeze un eveni-
ment cu o importan]\ mai
mic\, precum Jocurile O-
limpice de Iarn\ de Tine-
ret din 2013, pentru care
ce scorul la victoriile pe
man[e a fost egal, 12-12. ~n-
tr-un meci arbitrat de trioul
Marian Constantin (Bra-
[ov) - Anton Grecescu (Bu-
cure[ti) - Gheorghe Z\grea-
nu (Ia[i) [i supervizat de
Elena Pan\ (vicepre[edin-
ta Federa]iei Rom=ne de
Popice [i Bowling) [i Costin
Novac (secretarul general
al FRPB), cele dou\ echipe
au prezentat urm\toarele
loturi de juc\toare:
- Conpet Petrolul Plo -
ie[ti: Alina Sanda 566 p.d.
(0 victorii de meci), Came-
lia Matei 497 (1), Daniela
L\c\tu[u 510 (1), Cristina
Samson 538 (0), Claudia
Simion 537 (1), Izabela Du-
mitrescu & Constan]a Con-
stantin 472 (0). Antrenor:
Eleonora Ion.
- Rapid Voin]a Bucu -
re[ti: Ioana Gonciar 556
(1), Oana Darie 439 (0), Ma-
a tras `n jos pe B=lb\
la Steaua [i mi-a m\rtur-
isit c\ la un moment dat
l-a avut chiar pe lista de
achizi]ii pe B=lb\. Mi-a
spus c\ motivul pentru
care nu a mai `naintat [i o
ofert\ concret\ pentru el
au fost problemele pe care
le-a avut Ionu] cu legea,
dup\ scandalurile `n care
a fost implicat. A fost o lo-
vitur\ grea de imagine
pentru el, aceste proble-
me l-au tras `n jos. I-am
explicat c\, de[i acum nu
mai am oferte, `n iarn\
s-ar putea speria singur
de interesul altor echipe,
dar totul depinde numai
de el, de modul cum se va
scrisoarea de inten]ie tre-
buie trimis\ `n luna au-
gust.
Morariu a subliniat c\
jum\tate din costurile or-
ganiz\rii jocurilor olimpi-
ce sunt suportate de c\tre
Comitetul Interna]ional
Olimpic, iar avantajul es-
te c\ infrastructura `i r\-
m=ne ]\rii organizatoare.
~n acest context, pre[e-
dintele COR, Octavian
Morariu, a f\cut o succin-
t\ prezentare a necesit\-
]ilor [i perspectivelor or-
ganiz\rii acestor jocuri.
Premierul a ar\tat c\,
pentru a putea organiza
Jocurile Olimpice de Iar-
n\ pentru Tineret din
2013, cele patru localit\]i
ar trebui s\ se uneasc\ `n-
tr-un sindicat municipal,
s\ angajeze o firm\ de con-
sultan]\, s\ elaboreze un
ria Popescu 462 (0), Carmen
Angelescu 550 (1), Elena
Marin 513 (0), Lumini]a
Coloni[teanu 540 (1). An-
trenor: Vasilica Pometcu.
~n cea de-a doua semifi-
nal\, multipla campioan\
Electromure[ Romgaz Tg.
Mure[ [i-a t\iat partea leu-
lui, c=[tig=nd `n fa]a echi-
pei Petrolul B\icoi cu sco-
rul de 3.197 p.d. - 2.882 p.d.
(7-1 la victorii directe). Au
punctat urm\toarele lan-
satoare:
- Electromure[ Romgaz
Tg. Mure[: Corina Ha]ega-
nu 522 (1), Daniela Mun-
tean 584 (1), Lumini]a Me-
de[an & Raluca Cucuta
459 (0), Tilda Duka 511 (1),
Doina Baciu 586 (1), Eme[e
Martina & Carmen Bara-
ba[ 535 (1). Antrenori: {an-
dor Sere[ [i Ludovic Marti-
na.
preg\ti. Dac\ p=n\ `n iar-
n\ va juca la adev\rata
lui valoare [i nu va mai fi
implicat `n scandaluri,
poate intra din nou `n vi-
zorul echipelor puternice
din Liga 1“, a declarat S\-
l\v\stru.
Avocatul boto[\nean ca-
re `l impresariaz\ pe B=l-
b\ consider\ [i pre]ul sta-
bilit de conducerea lui Po-
li „vinovat“ pentru lipsa
ofertelor `n acest moment.
„Cred c\ Poli cere prea
mult pe el. Suma de
750.000 de euro e pu]in
cam ridicat\. Cred `ns\
c\ Poli poate ob]ine totu[i
Premierul T\riceanu
viseaz\ s\ vad\ pe viu
schiori de prim\ m=n\
`n Rom=nia, cu prilejul
Olimpiadei de Iarn\ din 2022
proiect [i s\ se prezinte a-
poi cu acesta pentru fi-
nan]are din fonduri euro-
pene.
„Singuri nu ave]i for]a
[i banii necesari `n acest
- Petrolul B\icoi: Danie-
la Cur\valea 497 (0), Ma-
ria Bucur 454 (0), M\d\li-
na Matei 481 (1), Mihaela
{tir 439 (0), Gianina {chio-
pu 489 (0), Eugenia Trifan
522 (0). Antrenor: Daniela
Cur\valea.
Finalele pentru podium
au programat ieri meciuri-
le:
- Locurile 3-4: Rapid Vo-
in]a Bucure[ti - Petrolul
B\icoi 3.188 p.d. - 3.034
p.d. (7-1 la victorii directe
directe). Au punctat: Gon-
ciar 526 (0), Darie 533 (1),
Angelescu 536 (1), Popescu
504 (1), Marin 555 (1), Co-
loni[teanu 534 (1), respec-
tiv Cur\valea 535 (1), B\i-
coianu 514 (0), Matei 454
(0), {tir 479 (0), {chiopu
499 (0), Trifan 553 (0).
- Locurile 1-2: Electro-
mure[ Romgaz Tg. Mure[ -
Conpet Petrolul Ploie[ti
3.210 p.d. - 3.082 p.d. (6-2
la victorii directe). Au
punctat: Ha]eganu 531 (1),
Muntean 545 (1), Baraba[
509 (0), Duka 531 (1), Ba-
ciu 600 (1), Martina & Ban
494 (0), respectiv Matei 502
(0), Sanda 487 (0), L\c\tu-
[u 527 (1), Samson 525 (0),
Dumitrescu 534 (0), Simi-
on 507 (1).
Devenite din nou cam-
pioane, pentru a 20-a oar\,
fetele din Tg. Mure[ vor e-
volua `n Cupa Mondial\
din Polonia, din localitatea
Gostyn, iar Conpet Petro-
lul Ploie[ti (locul 2) [i Ra-
ace[ti bani `n viitor, dac\
Ionu] va evolua a[a cum a
scop. Unindu-v\, pute]i
accesa proiecte de o mai
mare amploare [i anver-
gur\ [i pute]i ajuta aceas-
t\ zon\“, a ar\tat primul-
ministru. a
pid Voin]a Bucure[ti (locul
3) vor evolua `n Cupa Eu-
ropei, respectiv Cupa NBC,
ambele competi]ii fiind pro-
gramate `n localitatea ger-
man\ Augsburg. Cea mai
bun\ „popic\reas\“ a com-
peti]iei a fost t=rgmure-
[eana Doina Baciu (50 ani,
component\ a lotului na-
]ional al Rom=niei), care a
reu[it recordul arenei ie[e-
ne, cu 600 popice dobor=te.
Medaliile, cupele [i diplo-
mele sportivelor [i antreno-
rilor laurea]i au fost `nm=-
nate de Elena Pan\ (vice-
pre[edinta FRPB), directo-
rii regionali Constantin
Traciuc (CFR Infrastructu-
r\) [i Iordan Vintil\ (CFR
Marf\) [i Radu Pipa (pre[e-
dintele CS CFR Ia[i).
Ast\zi [i m=ine, turneul
final masculin are urm\to-
rul program de desf\[u-
rare:
- ast\zi, 16 iunie: des-
chiderea festiv\ cu partici-
parea finalistelor (ora
11.00); semifinala 1: Inter
Petrila - Rulmentul Bra[ov
(ora 11.30); semifinala 2:
CFR Cluj & Industria Sâr-
mei Câmpia Turzii - CFR
Olimpia ACB Ia[i (ora
15.00);
- m=ine, 17 iunie: finala
mic\, locurile 3-4 (învin-
sele din semifinale, ora
9.00); finala mare, locurile
1-2 (înving\toarele din
semifinale, ora 12.30); fes-
tivitatea de premiere (ora
16.00).
~ntr-o companie extrem
de select\, echipa ceferist\
ie[ean\ lupt\ pentru o cla-
sare pe podium [i o partici-
pare `n cupele europene. a
f\cut-o `n debutul returu-
lui campionatului trecut“.
S\l\v\stru este con-
vins c\ B=lb\ la continua
cu Poli Ia[i, imediat dup\
reluarea preg\tirilor, fot-
balistul urm=nd s\ discu-
te cu pre[edintele Sorin
Boca renegocierea con-
tractului. „Am vorbit deja
cu Sorin Boca despre a-
cest aspect [i cu siguran]\
B=lb\ va avea un contract
mai bun `n campionatul
viitor. Cel pu]in a[a am
stabilit la prima discu]ie,
`n urm\ cu o lun\“, a con-
chis impresarul golghete-
rului Politehnicii. a
 POR}IA DE S|N|TATE S=mb\t\, 16 iunie 2007 13
Tipuri de leziuni orale SFATUL ZILEI

Exist\ o categorie de afec]iuni sup\r\toare

[i dureroase cauzate uneori de bacterii,
viru[i sau ciuperci. O s=rm\ desf\cut\
de la aparatul ortodontic, un dinte
pozi]ionat gre[it `ntre o protez\, o margine
ascu]it\ de la un dinte distrus pot reprezenta
alte cauze a acestor tipuri de leziuni.
de dr. Victor
N. BEJAN
Aceste leziuni pot fi
simptome [i `n cadrul
unor afec]iuni sau deze-
chilibre ale organismu-
lui. Un dentist trebuie s\
examineze cu [i mai
mult\ aten]ie pacientul
dac\ aceste afec]iuni
dureaz\ de o s\pt\m=n\
sau chiar mai mult.
Leziunile ulcerative
sunt mici r\ni cu o baz\
alb\ [i `nconjurate de
margine ro[ie. Acestea
apar, de obicei, `n interi-
orul gurii [i sunt conta-
gioase. Poate fi una sin-
gur\ sau mai multe [i, `n
general, reapar. Cauza
exact\ este necunoscut\,
dar anumi]i exper]i cred
c\ este vina sistemului
imunitar, dar [i viru[ii [i
bacteriile pot fi incri-
mina]i. Oboseala, stresul
sau alergiile pot cre[te
riscul apari]iei acestor
leziuni.
O t\ietur\ cauzat\ de
automusculatur\ la ni-
velul limbii, obrazului
sau reac]iile cauzate de
alimentele prea fierbin]i
pot contribui la dezvol-
tarea acestor afec]iuni.
Problemele intestinale,
precum colita ulceroas\
[i afec]iunea Crohn pot
face pe anumi]i oameni
mai susceptibili la aceste
leziuni ulcerative.
Ce tratament
trebuie urmat
~n general, aceste a-
fec]iuni se vindec\ de la
sine dup\ o s\pt\m=n\
sau dou\, dar pot rea-
p\rea dup\ o perioad\
de timp.
Anestezicele locale,
`mpreun\ cu solu]iile an-
timicrobiene din apele de
gur\ pot preveni tempo-
rar apari]ia acestor lezi-
uni. Evita]i fierbintele,
alimentele acide sau iu]i,
care pot irita leziunile.
Antibioticele pot reduce
infec]ia secundar\.
Herpes simplex
Nepl\cut\ [i dureroa-
s\, aceast\ afec]iune de-
buteaz\ cu „bubi]e“ `n ju-
rul buzelor, sub nas sau
uneori `n jurul b\rbiei.
Aceste bubi]e sunt foarte
contagioase `n aceast\
faz\ [i sunt cauzate de
virusul herpes simplex
tipul I.
O dat\ ce persoana a
fost infectat\ cu virusul,
acesta r\m=ne `n organ-
ism [i atac\ ocazional.
Pentru anumite persoane
virusul r\m=ne inactiv.
Cum se trateaz\? A-
ceste leziuni se vindec\
de la sine `ntr-o s\pt\-
m=n\. Anestezicele lo-
cale [i prescrierea unor
medicamente antibiotice
pot reduce reac]iile de tip
viral.
Leukoplazia
Aceasta apare ca o
zon\ albicioas\, ce se for-
meaz\ `n interiorul obra-
jilor, gingiei sau limbii.
Respectivele zone sunt
cauzate de cre[terea exa-
gerat\ a celulelor [i sunt
frecvent `nt=lnite la fu-
m\tori. Pot rezulta [i din
cauza unor elemente iri-
tative, cum ar fi plom-
bele neadaptate corect,
protezele defectuoase
sau din cauza obi[nuin]ei
de a mu[ca limba, obra-
jii, buzele.
Dr. Victor
N. Bejan,
medic stomatolog
Un pericol este repre-
zentat [i de posibilitatea
ca leukoplazia s\ progre-
seze c\tre cancer. Dac\
este cazul, dentistul v\
poate recomanda efectu-
area unei biopsii.
Tratamentul de ur-
mat. Dentistul va exam-
ina leziunea [i va verifica
rezultatele biopsiei, pen-
tru a hot\r` cum trebuie
condus tratamentul. A-
cesta `ncepe cu `ndep\r-
tarea factorilor ce con-
tribuie la agravarea lezi-
unii:
- renun]area la fumat;
- `ndep\rtarea plom-
belor sau a protezelor in-
corect adaptate.
Candidoza
O leziune de natur\
fungic\ apare atunci
c=nd „semin]ele“ de Can-
dida albicans se repro-
duc `n num\r mai mare
[i sunt observabile la
persoanele foarte tinere,
foarte labile, dup\ un
tratament intensiv [i de
durat\ lung\ cu antibio-
tice sau la acele persoane
cu probleme ale sistemu-
lui imunitar. ~n aceste
cazuri se impune o bun\
igien\ oral\, urm=nd ca
tratamentul instituit s\
fie antifungic. a
Solu]ii anticearc\ne
la `ndem=n\
Cearc\nele reprezint\ o problem\ destul de
frecvent `nt=lnit\, av=nd `n vedere stilul de via]\
stresant cu care ne confrunt\m mul]i dintre noi. De
asemenea, o diet\ nepotrivit\ este o cauz\ impor-
tant\ care determin\ apari]ia acestora.
Trebuie s\ [ti]i c\ nici un tratament (crem\, gel,
re]ete naturiste) nu vor reu[i s\ v\ scape definitiv
de cearc\ne. ~ns\ este bine de [tiut c\ v\ pute]i
ajuta singuri pentru a le diminua.
Ave]i la `ndem=n\ c=teva solu]ii simple, `ns\ tre-
buie s\ fi]i perseveren]i, deoarece efectele vizibile
nu apar imediat, ci `n timp. Fi]i foarte atent la ceea
ce aplica]i pe pielea din jurul ochilor, deoarece
aceast\ por]iune este foarte sensibil\, iar sub-
stan]ele nepotrivite pot fi foarte d\un\toare. Iat\,
deci, c=teva solu]ii simple:
- 8 ore de somn - trebuie s\ `ncepe]i s\ con[tien-
tiza]i importan]a pe care o are somnul asupra refa-
cerii organismului;
- be]i multe lichide - cel pu]in 2 litri de ap\ pe zi
v\ vor men]ine pielea perfect hidratat\ [i elastic\;
- o diet\ echilibrat\ - acorda]i aten]ie deosebit\
produselor lactate, precum [i legumelor [i fructelor
proaspete. Alimentele bogate `n fier sunt indicate `n
lupta `mpotriva cearc\nelor;
- sucul de cartofi - con]ine agen]i care au propri-
etatea de a lumina pielea afectat\ de cearc\ne.
A[adar, este foarte indicat s\ tampona]i aceast\
zon\ cu suc de cartofi [i s\ l\sa]i s\ ac]ioneze timp
de 20 de minute;
- castrave]ii - r\zui]i m\runt, `mpreun\ cu sucul
lor sunt deosebit de folositori `n situa]ia de fa]\.
Aplica]i-i pe cearc\ne [i l\sa]i timp de ac]ionare 20
de minute;
- ceaiul - reduce cearc\nele [i ajut\ ochii umfla]i.
Dup\ ce v\ prepara]i un ceai, pute]i l\sa frunzele `n
ap\ [i b\ga]i totul la congelator (eventual `ntr-un
recipient special) pentru a ob]ine cuburi de ghea]\.
}ine]i cuburile de ghea]\ pe ochi (deasupra unei
dischete demachiante) timp de 20 de minute;
- mare aten]ie la soare! Purta]i ochelarii de soare
pentru a oferi o protec]ie eficient\ ochilor. Pentru
orice siguran]\ mai aplica]i pe cearc\ne [i o lo]iune
cu factor de protec]ie foarte ridicat;
- masc\ cu lapte praf [i miere – amesteca]i o lin-
guri]\ de lapte praf cu o linguri]\ de miere de al-
bine. Aplica]i aceast\ compozi]ie peste cearc\ne [i
l\sa]i s\ ac]ioneze timp de 15-20 de minute;
- `nainte de somn, aplica]i o crem\ sau un gel pen-
tru cearc\ne. ~ns\, ar fi mai indicat s\ nu-l l\sa]i s\ ac-
]ioneze p=n\ diminea]a. (sursa: www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori-
tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
„ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
„ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 S=mb\t\, 16 iunie 2007
s=mb\t\ la tv
TIMP LIBER

TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Fascina]ia zborului 09:00 Arta supravie]uirii (r)
07:30 Calul Flash 09:30 Natur\ [i aventur\ (r)
08:00 La zoo 10:00 D’ale lu’ Mitic\ (r)
08:10 Club Disney 11:00 Liber pe contrasens
09:00 Phil din viitor (comedie, 12:00 EURO case (r)
Cu: Ricky Ullman) 12:30 Lumea azi
09:30 Hai-hui prin Europa 13:00 Arena leilor
10:00 Arca lui Noe 14:00 Miracole
10:30 C\l\toria vie]ii 15:00 Via sacra
11:30 Cinemaniacii 16:00 Bazar (r)
12:00 Cartea european\ 16:30 Autostrada TVR
12:35 Festivalul Maria T\nase 18:00 Jurnal regional
18:35 Verdict: crim\!
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Cea mai mic\ 19:25 Europa altfel
Cu: Adriana Muraru
femeie din lume
19:40 Mistere [i mituri ale secolu-
(comedie, Cu: Lily Tomlin,
Charles Grodin, Ned lui al XX-lea
Beatty) 20:10 ~n umbra legii
15:55 Circul Soarelui, o trup\ unicat 21:00 Ora de [tiri; Sport; Meteo
16:20 Parfum de glorie 22:10 Martorul t\cut
16:50 Faimo[ii (r) 23:10 K-PAX
(dram\, Cu: Kevin Spacey,
18:00 Teleenciclopedia
19:00 Jurnalul TVR Jeff Bridges, Mary
McCormack)
19:55 Formula 1. MP al SUA.
Calific\ri Prot este omul bizar care
reu[e[te s\-i conving\ pe to]i
21:15 Surprize, surprize... (I) cei din jur c\ se afl\ pe
Cu: Andreea Marin B\nic\, P\m=nt `ntr-o misiune de ob-
serva]ie [i c\ vine de pe pla-
Cove
neta K-Pax. Adus de poli]ie la
23:00 Jurnalul TVR clinica doctorului Mark Powell,
23:15 Surprize, surprize... specialist `n tratarea unor ca-
(partea a II-a) zuri dificile de paranoia, Prot
`[i convinge colegii de camer\
00:15 Inspectorii
(ac]iune, Cu: Louis Gossett
s\-l `nso]easc\ `n apropiata sa
c\l\torie. Surprinz\toarele
Jr., Jonathan Silverman) cuno[tin]e `n astrofizic\ ale
acestuia trezesc `ndoiala
02:05 Jurnalul TVR (r) medicului `n tot ceea ce a
02:55 Totul despre mama mea (r) crezut p=n\ acum.
(dram\) a 01:15 Liber pe contrasens (r) a
13:00 Dialoguri despre alt\dat\ (r)
13:30 Stele de la Hollywood
14:00 Kissinger [i Nixon
(dram\, Cu: Ron Silver,
Beau Bridges, George
Takei, Kenneth Welsh)
Pornind de la cartea lui Walter
Isaacson Kissinger: „O bi-
ografie“, filmul este o incursi-
une `n culisele rela]iei com-
plexe [i destul de tensionate
dintre fostul pre[edinte ameri-
can Richard Nixon [i con-
silierul s\u pe probleme de se-
curitate na]ionala Henry Kis-
singer. Totul se desf\[oar\ `n
perioada 1972-1973, c=nd cei
doi colaborau pentru `nche-
ierea R\zboiului din Vietnam.
15:40 Pove[ti despre oameni
16:00 Cu ce v\ servim?
16:30 Lec]ia de privit
17:00 ~nconjurul lumii `n 80 de co-
mori
18:00 Jurnal de mod\
19:00 Best of... Oameni de
aproape (r)
19:30 Aventurile lui S. Holmes
20:30 V... de la vizual
21:00 Zeii modei
21:30 Un fluviu de cinema
22:30 Jurnal cultural
22:45 Marile picturi ale lumii
23:00 Rebelii zeului Neon
(dram\, Cu: Kang-sheng
Lee, Tien Miao, Chao-jung
Chen, Chang-bin Jen)
00:50 Jurnal cultural (r)
01:05 Trenul vie]ii (r)
(dram\, Cu: Lionel
Abelanski) a
07:00 Amintiri din `ntuneric (r) 08:00 {tirile PRO TV
(poli]ist, Cu: Nastassja 10:00 Coroana de foc (r)
Kinski, Kim Schraner) (aventuri, Cu: Sergiu Nico-
08:30 ~n gura presei laescu, Vladimir Gaitan)
Cu: Mircea Badea 12:00 ProMotor
09:30 Casa de piatr\
13:00 {tirile PRO TV
10:00 Roata de rezerv\
13:15 Crimele din Midsomer:
10:30 Opt reguli simple (r)
Orice criminal `[i are nasul
11:15 Animax
(poli]ist, Cu: John Nettles,
12:00 Desene animate; Pilo]ii
Daniel Casey)
NASCAR
15:15 Cursa ghiulea 2
13:00 Observator
(comedie, Cu: Burt
13:15 Felicia
Reynolds, Dom DeLuise)
Cu: Carmen Moise
17:15 Xena, prin]esa r\zboinic\
14:00 Justi]iarii Vestului
15:00 Str\lucire 18:15 Stilul Oana Cuzino
18:55 {tirile PRO TV
(muzical, Cu: Mariah
Carey, Max Beesley, Da 20:30 O crim\ perfect\
Brat, Tia Texada) (thriller, Cu: Michael
17:15 Bahmu]eanu [i Prigoan\ - Douglas, Gwyneth Paltrow,
Povestea continu\ (r) Viggo Mortensen)
18:30 S\pt\m=na financiar\ 22:45 Po[ta[ul
19:00 Observator (ac]iune, Cu: Kevin
Cu: Gabriela Vr=nceanu- Costner, Will Patton, La-
Firea renz Tate, Olivia Williams)
20:30 ~n b\taia pu[tii Anul 2013. ~n urma unui r\z-
(dram\, Cu: Clint boi nuclear, America este de-
vastat\, transform=ndu-se
Eastwood, John Malkovich,
`ntr-un enorm de[ert populat
Rene Russo, Dylan de c=teva ora[e decadente
McDermott)
unde tot felul de guverne to-
23:30 Frica talitare fac legea. Un vaga-
(thriller, Cu: Mark bond, actor ambulant, este
Wahlberg, Reese Wi- capturat de o mi[care funda-
therspoon, Alyssa Milano) mentalist\ [i aruncat `ntr-un
lag\r de concentrare. Dup\ ce
01:30 Concurs interactiv reu[e[te s\ evadeze, actorul d\
02:30 Desene animate; Copiii de peste o ma[ina abandonat\ a
la 402; Jason [i eroii Po[tei.
muntelui; Prin]esa Sissi a 02:15 Martor sub protec]ie
07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
09:00 Un medic `n familie
11:15 Inocen]\ furat\
13:30 Prizoniera
14:30 Iubire ca `n filme (r, dram\,
Cu: Adela Popescu, Dan
Bordeianu, Carmen
T\nase, C\t\lina Musta]\,
{tefana Samfira)
15:30 R\zbunarea Victoriei
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
Cu: Cabral
18:30 Betty cea ur=t\
20:30 Visul Annei
(dram\, Cu: Connie
Sellecca, Lindsay Felton,
Richard Thomas, Cara
DeLizia)
Anna este o adolescent\ de 18
ani frumoas\, ce pare s\ aib\
un viitor str\lucit, p=n\ `n mo-
mentul `n care are un acci-
dent. Acum, lumea ei se
schimb\ complet. Iubitul ei o
ignor\, prietenii au disp\rut,
iar p\rin]ii o trateaz\ ca pe un
copil neajutorat. Pierdut\ [i
confuz\, Anna se
`mprietene[te cu un str\in a
c\rui via]\ s-a schimbat de
asemenea peste noapte.
22:15 Clona a
Legend\:
[tiri
film artistic

ANUN}URI a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
VÂNZ|RI Teatrul Na]ional Ia[i
V=nd apartament cu 4 camere cu o suprafa]\ total\ de 61 m.p., `n Pa[cani,
La Teatrul „Luceaf\rul“
zona G\rii. Detalii la num\rul de telefon 0723.360.427. M=ine, 17 iunie, ora 19.00:
„Slug\ la doi st\p=ni“ de
Carlo Goldoni, regia: Nikolov
V=nd var vechi (past\) bun pentru pictur\.
Rela]ii la numerele de telefon 724.172, 0741.344.294.
Perveli Vili, scenografia:
Nicolai Mih\il\;
V=nd Opel Calibra. Pre]: 3.500E. Rela]ii la telefon 0742.550392.
T=rgul de Ceramic\
V=nd 7.000 de metri p\tra]i la intrarea `n satul Pot=ngeni, comuna Movileni. Rom=neasc\ „Cucuteni
Terenul are deschidere la [osea, ideal pentru cas\. Posibilitate de navet\. 5000“ - Parcul Copou
Telefon: 0744912404.
15-17 iunie - Parcul Copou:
Aproape 100 de me[teri popu-
CUMP|R|RI lari vor prezenta ceramic\
tradi]ional\ rom=neasc\, pre-
Cump\r cas\ `n Ia[i, sau `mprejurimi. Exclus agen]ii. Rela]ii la num\rul de cum [i alte me[te[uguri tradi-
telefon 0727.772.685. Rog seriozitate! ]ionale.

CONDOLEAN}E Muzeul Literaturii

Ostenitorii Cancelariei mitropolitane Ia[i sunt al\turi de P.C. Pr. Nicolae
Române Ia[i
Dasc\lu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Ia[ilor, `n momentele de Iunie - Iulie: Muzeul
durere pricinuite de vremelnica desp\r]ire de cea care a fost mama- Literaturii Rom=ne `n colabo-
soacr\ a sfin]iei sale, doamna Adela Un]anu. Rug\m pe Mântuitorul rare cu Muzeul Obiceiurilor
Hristos Cel `nviat din mor]i s\ a[eze cu drep]ii sufletul roabei Sale Adela, Populare din Bucovina orga-
iar pe `ndurerata familie s\ o mângâie. nizeaz\, `n Galeriile de art\
„Pod-Pogor fiul, Expozi]ia
Ostenitorii Cancelariei mitropolitane Ia[i sunt al\turi de dl. arhitect „Fragmente“ (sculptur\ [i
Bogdan Negoi]\ `n momentele de durere pricinuite de vremelnica grafic\ digital\) de Geo
desp\r]ire de cea care a fost mama sa, doamna Stela Aurelia Negoi]\. Goidaci (München). Program
Rug\m pe Mântuitorul Hristos Cel `nviat din mor]i s\ a[eze cu drep]ii de vizitare: Mar]i - duminic\ -
sufletul roabei Sale Stela Aurelia, iar pe `ndurerata familie s\ o mângâie. 10.00-17.00. a

Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Mioara IGNAT
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU, Adriana MUTU,
Narcis POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU,
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|, Silviu DASC|LU
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL,
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente:
Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\
`n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r valabil
`n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal
nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul
redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC
„CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact:
Larisa Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile
Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pen-
tru luna urm\toare.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\
(fost\ Uzinei), nr. 69

Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox, Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de
sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 16 iunie 2007 15
TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:30 Desene animate: Disney
09:20 La zoo
09:30 Phil din viitor (comedie,
Cu: Ricky Ullman)
10:00 Numai cu acordul minorilor
11:00 Drumul bobului de gr=u
11:35 Via]a satului
13:00 S\pt\m=na politic\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Parteneri de weekend
Cu: {tefan Lungu
14:50 Tezaur folcloric
16:10 Alo, tu alegi!
17:20 D\nutz SRL
18:50 Extragerile Loto 6/49; Noroc
19:00 Jurnalul TVR
19:35 Agenda - Sibiu, 2007
19:40 Studio F1
19:55 Formula 1. Marele Premiu
al SUA
21:50 Paddock
22:30 Cele[te `n ora[
(comedie, Cu: Majandra
Delfino, Nicholas Brendon)
O t=n\r\ provincial\, Celeste
Blodgett, se mut\ din Bangor
`n giganticul Manhattan. ~n
`ncercarea ei de a se adapta la
o via]\ modern\ [i de a fi `n
ton cu tot ce mi[c\ `n ora[ul
american, ea este adesea aju-
tat\ de un v\r, care, mai nou,
`[i spune Dana Harrison.
Celeste descoper\ acest lucru
`n timpul unei petreceri.
00:10 D\nutz SRL (r)
01:35 Jurnalul TVR (r)
02:10 Alo, tu alegi! (r) a
07:00 Miracole (r)
08:00 Dor de c=nt rom=nesc
09:00 Ferma
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa
11:00 Motomagia
11:30 Autocritica
12:00 Remarcabilul secol XX
13:00 Aten]ie, se c=nt\!
Cu: Horia Moculescu
14:00 Ray Mears - Lec]ia de
supravie]uire (r)
14:30 Poft\ bun\!
15:00 Dincolo de hart\
15:30 Atlas
16:00 Top7.ro
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:35 V=n\torii de comori
19:30 Parfumul iubirii
20:25 Puterea absolut\
21:00 Ora de [tiri
22:10 Bodies: ~ntre via]\ [i moarte
23:20 Groaza (partea a II-a)
(thriller, Cu: Nancy Travis)
01:00 Martorul t\cut (r)
02:00 K-PAX (r)
(dram\, Cu: Kevin Spacey,
Jeff Bridges, Mary
McCormack, Alfre
Woodard, David Patrick
Kelly, Saul Williams)
04:00 Bodies: ~ntre via]\
[i moarte (r)
05:00 Uli]a spre Europa (r)
05:30 Mesager a
11:00 {coala de Duminic\
12:05 Ora[ele [i regiunile imperi-
ale ale Europei
13:00 Zodiac
13:30 Stele de la Hollywood
14:00 La por]ile ceriului
14:30 Timpuri grele
15:30 Music Flash
16:30 Art@.ro (r)
17:30 Despre documentar...
18:30 Intrarea actorilor
19:00 Cinemaniacii (r)
19:30 ~ntoarcerea lui Sherlock
Holmes
20:25 Marile picturi ale lumii
21:00 Sibiu - Cultural
21:30 Copiii din ]ara c\rbunelui
22:30 Jurnal cultural
22:45 Marile picturi ale lumii
23:00 Tu r=zi
(dram\, Cu: Antonio
Albanese, Sabrina Ferilli,
Elena Ghiaurov, Turi Ferro)
Filmul este transpunerea pen-
tru ecran a dou\ pove[tiri ale
lui Luigi Pirandello. ~n prima
parte, eroul este un fost
c=nt\re] de oper\, silit s\ re-
nun]e la scen\ din motive de
s\n\tate. De[i profund ne-
fericit, el r=de `n hohote c=nd
doarme, spre exasperarea
so]iei sale, care din acest motiv
`l [i p\r\se[te. A doua pove-
stire compar\ dou\ sechestr\ri
de persoan\, petrecute `n
Sicilia.
00:40 Jurnal cultural (r)
00:55 Jurnal de mod\ (r) a
07:00 Concurs interactiv
08:00 Hercule
09:00 C\l\torie `n timp
(aventuri, Cu: Timothy
Busfield, Elisha Cuthbert,
Gabrielle Boni)
11:00 Animax
12:00 Desene animate: Pilo]ii
Nascar; Prin]esa Sissi
13:00 Observator
13:15 Misiunea casa
14:00 Benny Hill
14:30 Tinerii mu[chetari
15:30 Duminica `n familie
Cu: Mihaela R\dulescu
18:40 7 zile
19:00 Observator
Cu: Gabriela Vr=nceanu-
Firea
20:30 Baby Variet\]i
22:30 Animat Planet (r)
23:00 Italiencele
(comedie, Cu: Mara
Nicolescu, Ana Ularu, Vlad
Zamfirescu, Emil Hostina,
Costel Cascaval)
Dou\ surori dintr-un sat din
Oltenia pleac\, ilegal, la cules
de c\p[uni `n Spania. Dup\ un
an, c=nd se `ntorc, victorioase,
cu un aer occidental, fetele
spun c\ nu au mai fost `n
Spania, la c\p[uni, ci `n Italia,
la struguri. Adev\rul este `ns\
altul...
01:00 Jocurile min]ii
(thriller, Cu: Kelly Overton,
James Haven, Sarah-Jane
Potts, Hank Harris) a
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Parte de carte
11:00 ProVest
12:00 Xena, prin]esa razboinic\ (r)
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Te vezi la {tirile PRO TV
14:00 Apropo TV
Cu: Andi Moisescu
15:00 Rebel `n California
(dram\, Cu: Peter
Gallagher, Kelly Rowan,
Benjamin McKenzie, Misha
Barton, Adam Brody)
16:00 Atacul mar]ienilor
(comedie, Cu: Jack
Nicholson, Glenn Close,
Annette Bening, Pierce
Brosnan, Danny De Vito)
18:00 Vedere de pe bloc
18:55 {tirile PRO TV
20:45 Al cincilea element
(ac]iune, Cu: Bruce Willis,
Gary Oldman, Milla
Jovovich, Chris Tucker)
22:45 F\r\ mil\
(ac]iune, Cu: Richard Gere,
Kim Basinger, Gary
Basaraba, Kim Chan)
Poli]istul Eddie Jillette ac-
cept\ s\ lucreze sub acoperire
`mpreun\ cu partenerul s\u
pentru a demasca afacerile
criminale ale unei bande din
New Orleans. Dup\ ce
partenerul s\u este asasinat,
Eddie dore[te s\ r\zbune
moartea acestuia, `ns\ singura
persoan\ care-i poate oferi in-
forma]ii este Michel Duval.
01:15 Apropo TV (r) a
07:00 R\zbunarea Victoriei (r)
09:00 Un medic `n familie
11:00 Acas\ `n buc\t\rie
Cu: Simona Mih\escu
12:15 Al 7-lea cer
13:30 Prizoniera
14:30 Iubire ca `n filme (r, dram\,
Cu: Adela Popescu, Dan
Bordeianu, Carmen
T\nase, C\t\lina Musta]\,
{tefana Samfira)
15:30 R\zbunarea Victoriei
16:30 Daria, iubirea mea
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
Cu: Cabral
18:30 Betty cea ur=t\
20:30 O iubire etern\
(dram\, Cu: Matthew
Broderick, Patricia
Arquette, Jeffrey Force,
Peter Riegert)
Povestea genialului medic
Richard Feynman, c=[tig\tor
al premiului Nobel. ~nc\ din
copil\rie, Richard a fost fasci-
nat de [tiin]\. Singurul lucru
care `l intereseaz\ la fel de
mult ca [i munca sa este
Arline, fata de care s-a
`ndr\gostit de pe vremea `n
care era la [coal\. Dar soarta
este de multe ori crud\ [i
Arline este diagnosticat\ cu o
form\ foarte grav\ de tubercu-
loz\.
23:00 Totul despre sex
23:45 Daria, iubirea mea (r)
00:45 Prizoniera (r)
01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
02:30 Un medic `n familie (r) a

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“

S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Cultural Express
12.30 Credin]\ [i s\n\tate
13.05 Week-end magazin
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia
18.05 Mapamond cre[tin
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Pagini de folclor românesc
21.00 Evanghelie [i via]\
21.30 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
00.40 Armonii de veghe
01.30 Credin]\ [i s\n\tate (r)
03.30 File de istorie(r)
05.00 Pelerini la locurile sfinte(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
Actualitatea:
Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\:
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul:
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
VAR| ROMAN|
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei Ziua I - 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) - Oradea;
07.00 Via]a Bisericii Ziua a II-aa - 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiec-
09.00 Sf. Liturghie
12.05 Iubi-Te-voi, Doamne!
tivelor din Viena (Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric,
12.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor Palatul imperial, Prim\ria, Parlamentul) - seara;
13.05 Week-end magazin Ziua a III-aa - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena -
15.30 Faptele credin]ei Venezia (Piazza San Marco, Biserica San Marco, Palatul
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Dogilor, Puntea Suspinelor [i plimbare de 1 or\ prin centrul
Domnului istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
18.15 Mapamond cre[tin
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Pagini de folclor românesc
Ziua a IV-aa - 30.07.2007- Ziua a IX-aa - 04.08.2007 (pro-
gram de tab\ \r\\: Se pot vizita urm\toarele obiective reli-
gioase [i turistice:
MOBILIER
21.00 Dialogurile TRINITAS
21.30 Cuvânt de folos duhovnicesc
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i
capela Sf. Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola
BISERICESC SCULPTAT
22.00 Civiliza]ia Muzicii Domului), Castelul San Angelo, Pza. del Popolo, Treptele
23.00 Rug\ciunea de sear\ ~n atelierele M\n\stirii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
spaniole, Sf. Silvestru (Campanile) Montecitorio Sf. GOLIA se execut\, la
23.30 Florilegiu muzical bizantin Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf. Eustachie, comand\, mobilier
00.00 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf. bisericesc sculptat
Miezonoptic\; Acatistul zilei Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. (catapetesme,
00.40 Armonii de veghe Maria din Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola strane, troi]e etc.)
01.30 Faptele credin]ei (r) Tiberina (Sf. Bartolomeo), Capitolul, Camposanto Teuton, `n lemn natur sau poleit
02.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
03.30 Dialogurile TRINITAS (r)
Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf. Prassede, S. Martino ai cu foi]\ de aur.
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo fuori le Comenzile se primesc la
mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), M\n\stirea Golia
Via Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella (www.golia.ro), str. Cuza Vod\
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, nr. 51, Ia[i, telefon
15.00, 16.00, 19.00, 20.00 Trevi (eventual, Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din 0232/216693, fax 0232/216694.
Actualitatea: 18.00 Quirinale S. Carlo alle Quattro Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din
18.00
Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul Imperial, Columna
Actualitatea
cre[tin\ interna]ional\: 19.05 lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum, S.
19.05
Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte
(Baptisterium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Co-
ronati, S. Clemente S. Croce in Gerusalemme;
Ziua a X-aa - 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul
Buda [i Catedrala; deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XII-aa - 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea - Ia[i;

Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat,

scaune rabatabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu
mic dejun, (cazarea se va face `n Tab\ra de tineret, `n bun-
galowuri cu aer condi]ionat); tab\ra dispune de piscine,
jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei; `n pre] este in-
clus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru 7
euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup -
preot.

Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice;

mesele care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli per-
sonale.

Pre]: 295 euro ^ 190 lei

Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de

telefon: 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CM
YK

16 S=mb\t\, 16 iunie 2007 DOCUMENTAR

Schitul Hor\icioara

Tradi]ie monahal\ din timpul Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare

a M=ine, la Schitul Hor\icioara din ]inutul Neam]ului va fi s\rb\toare a Aceasta este prilejuit\ de resfin]irea bisericii schitului
care, `n ultimii ani a fost renovat\ [i `mpodobit\ cu mobilier nou, obiecte [i odoare de cult, dar [i cu o nou\ pictur\
`n tehnica fresc\ a Schitul Hor\icioara se afl\ la o distan]\ de aproape un kilometru de M\n\stirea Horai]a, la 900 de metri
altitudine a De pe [oseaua care leag\ Piatra Neam] de T=rgu Neam], din comuna Cr\c\oani, pe un drum lateral, la 5 km
spre vest, se ajunge la M\n\stirea Horai]a a De aici, urc=nd 1 km prin p\dure, se ajunge la Schitul Hor\icioara a M=ine sunt
a[tepta]i la Hor\cioara to]i credincio[ii care doresc s\ participe la slujba de resfin]ire a bisericii [i la Sf=nta Liturghie arhiereasc\,
oficiate de ~nalt Prea Sfin]itul Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, `nconjurat de un sobor de preo]i [i diaconi a
Dup\ vizita sa de prin
1881 la Schitul Horai]ei de
pe munte, Calistrat Hoga[
rememora acest moment `n
„Amintiri dintr-o c\l\torie“,
numind micu]a a[ezare mo-
nastic\ de aici „un adev\rat
cuib de vulturi aninat `n cr\-
p\tura unei st=nci aeriene“.
Schitul Hor\icioara (Horai]a
Mic\ sau Horai]a Veche), cu
hramurile „Buna Vestire“ [i
„Izvorul T\m\duirii“, se afl\
sub jurisdic]ia M\n\stirii
Horai]a. Este situat la a-
proape 1 km pe versantul
muntos dinspre nord-vestul
M\n\stirii Horai]a, la o alti-
tudine de 900 de metri.
Potrivit tradi]iei orale
consemnat\ `n tinda bis-
ericii, acest schit a luat fiin-
]\ `n anul 1466, c=nd Sf=n-
tul Voievod {tefan cel Mare
d\dea porunc\ stare]ului de
la Horai]a, arhimandritul
Chiriac, s\ construiasc\
pentru c\lug\rii s\i un
schit, mai sus, `n munte, `n-
truc=t la m\n\stire voievo-
dul adusese 200 de v=n\tori
din jurul cur]ii de la Vaslui.
Ace[tia au stat `n m\n\stire
p=n\ `n 1518, c=nd, `n lips\
Izvorul care vindec\
De la biserica Schitului
Hor\icioara, spre miaz\zi,
la circa 50 de metri `n aval,
se afl\ un izvor t\m\duitor
al Maicii Domnului care
izvor\[te de sub muntele
Feriga. Datorit\ minunilor
pe care le-a f\cut apa aces-
tui izvor, a devenit cunoscut
ca „izvor al t\m\duirii“, iar
schitul a primit acest hram.
La circa 200 m spre nord se
afl\ izvorul Hor\iciorul,
care trece pe la nord de M\-
n\stirea Horai]a. Hramul
bisericii de la schit prileju-
ie[te anual un amplu peleri-
naj, `n prima vineri de dup\
Pa[ti, c=nd Ortodoxia pr\z-
nuie[te Izvorul T\m\duirii.
de hran\, s-au retras `n co-
muna Girov, `ntemeind aici
satul Gura V\ii. ~n anul
1480, arhim. Chiriac, `m-
preun\ cu ucenicii lui, ridica
din lemn prima biseric\ a
acestui a[ez\mânt monahal,
cu hramul „Buna Vestire“.
~n anul urm\tor, c\lug\rii
de la schit au cobor=t din
nou la m\n\stire pentru a
relua firul vie]ii monastice,
sus r\m=n=nd doar cei mai
lega]i de via]a `n singur\-
tate. Pentru c\, dup\ cum se
[tie, atunci c=nd izolarea
c\p\ta forma unei aspira]ii
spre singur\tatea deplin\,
c\lug\rii sih\streau `n lo-
curi `ndep\rtate, `n chilii re-
trase „amenajate“ `n h\]i[u-
rile p\durilor, numele unora
dintre ace[tia st\ruie [i as-
t\zi `n toponimia local\.
Irinarh Rosseti,
ctitorul Horai]ei,
plecat de la
Hor\icioara
Cu timpul, la schit au
`nceput s\ vin\ din ce `n ce
Izvorul t\m\duitor de l=ng\ Schitul Hor\icioara
Tradi]ia consemneaz\ c\
acest izvor t\m\duitor al
Maicii Domnului a ap\rut
`n chip minunat. ~n urm\
cu mai bine de un secol, `n
timpul st\re]iei arhiman-
dritului Ermoghen (1837-
mai mul]i doritori de via]\
retras\, astfel `nc=t atunci
c=nd ob[tea de sus a Hor\-
icioarei cople[ea spa]iile re-
str=nse de locuit, c\lug\rii
emigrau la m\n\stirea din
vale.
De aici a pornit [i Irinarh
Rosseti constituind temeinic
`n vale, acum aproape 185
de ani, comunitatea monas-
tic\ a Horai]ei, `n locul `n
care se afla un paraclis con-
struit pe temeliile unei alte
biserici.
Prin anii 1834-1848, bo-
ierul Solomon renovase schi-
tul cu chiliile sale, dar `n
aprilie 1868, demol=nd ve-
chiul l\ca[, Hermoghen Bu-
hu[, stare]ul M\n\stirii Ho-
rai]a, l-a rezidit din piatr\.
Noul l\ca[ al schitului a
fost t=rnosit la 20 octombrie
1868 de loc]iitorul episcopu-
lui de Roman, arhiereul I-
saia, primind hramul „Iz-
vorul T\m\duirii“, care este
[i ast\zi. De atunci [i pân\
ast\zi, biserica [i chiliile
schitului au fost supuse mai
multor lucr\ri de restaurare
[i renovare, prin grija egu-
menilor care s-au succedat
la conducerea schitului.
Potrivit pisaniei, biserica
a mai fost renovat\ de ie-
romonahul Epifanie Acatri-
nei, stare] al M\n\stirii Ho-
rai]a, [i sfin]it\ la 29 aprilie
1938. Un martor al vechimii
istorice a schitului, atest=nd
cele de mai sus, este [i pia-
tra din incint\, a[ezat\ `n
partea de nord-vest a bi-
sericii actuale. Inscrip]ia de
pe aceast\ piatr\ atest\
vechimea bisericii [i acoper\
locul Sfintei Mese a bisericii
vechi ridicat\ de ucenicii si-
hastrului Chiriac la `ncepu-
turile schitului.
Biserica ad\poste[te [i o
icoan\ a Maicii Domnului,
mai mic\ dec=t icoana de la
m\n\stire, cunoscut\ ca fi-
ind f\c\toare de minuni.
Catapeteasma bisericii, `n
1877), c\lug\rii care vie]u-
iau la schit, majoritatea b\-
tr=ni, erau nevoi]i s\ coboa-
re la 500 de metri de schit,
pentru a lua ap\ de la o f=n-
t=n\ care exist\ [i ast\zi.
Ei nu aveau alt\ surs\ de
stil gotic [i de dimensiuni Istrati. De asemenea, l\ca- vrednicilor `nainta[i de a
reduse, a fost confec]ionat\ - [ul de cult a fost `mpodobit `mpleti `n mod armonios
probabil - cu pu]in timp `- at=t cu obiecte [i odoare de rug\ciunea [i munca, as-
nainte de anul sfin]irii bis- cult, c=t [i cu strane din ste- cultarea [i isihasmul. ~n
ericii (1868). jar, vitralii [i un frumos acest loc binecuvântat de
mozaic reprezent=nd Dumnezeu, pelerinul dornic
„Izvorul T\m\duirii“. de lini[te se poate bucura [i
„Continu\ tradi]ia „Retras `n inima mun- de un cuvânt folositor pen-
vrednicilor `nainta[i“ ]ilor, departe de «zgomotul» tru via]a duhovniceasc\“,
lumii, Schitul Hor\icioara citim pe site-ul m\n\stirii,
~ntre anii 1998-2002, ie- continu\ [i ast\zi tradi]ia horaita.mmb.ro. a
romonahul Caliopie Pomo-
haci a organizat ample lu-
cr\ri de construc]ie, consoli- Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
dare [i `n\l]are cu 20 cen-
timetri a zidurilor sf=ntului
l\ca[, `nlocuirea lemn\riei
acoperi[ului cu lemn de ste-
jar [i `nvelirea cu tabl\ de
Tipografia Albina
aram\, precum [i tencuieli a Mitropoliei
interioare [i exterioare. Moldovei [i Bucovinei
Din anul 2003, sub `ndru-
marea ieromonahului An- angajeaz\
tim Gem\nar, egumen al
Schitului Hor\icioara, biser- un muncitor
ica a fost pictat\ `n tehnica pentru imprimarea de ziare
fresc\ de pictorul Ciprian (program de noapte).
Experien]a ca muncitor offset sau
montajist constituie un avantaj.
ap\ `n apropiere. Astfel, au Rela]ii la telefon 0722/800.895
hot\r=t s\ posteasc\ [i s\
se roage Maicii Domnului
pentru a descoperi o surs\
de ap\ mai aproape. ~n
urma rug\ciunilor intense
s-a petrecut o minune, Mai-
ca Domnului f\când s\
izvorasc\ ap\ dintr-o stân-
c\ aflat\ cam la 50 m de-
p\rtare de biserica schi-
tului. Acest izvor, singura
surs\ de ap\ din `mpreju-
rimi, a fost binecuvântat cu
darul t\m\duirii bolilor su-
flete[ti [i trupe[ti ale celor
care merg acolo cu credin]\.
Puterea sa t\m\duitoare
s-a dovedit prin numeroa-
sele vindec\ri miraculoase,
unele dintre ele consem-
nate, care s-au petrecut de-
a lungul timpului.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
Despre sinucidere, 17 iunie 2007
Nr. 24 (88) Anul III - SERIE NA}IONAL|
cu rost [i f\r\ rost
1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
Au fost dou\ aspecte care au de- 5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
ranjat vizibil: primul este pl\cerea lunar - cu taxele po[tale incluse
macabr\ pe care unii dintre partici-
pan]ii la dezbateri au avut-o de a
stoarce subiectul p=n\ [i de ultima www.ziarullumina.ro
pic\tur\ de s=nge. Dreptul la inti- info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
mitatea vie]ii private a fost `nc\lcat
sistematic [i grav. Al doilea aspect
este acela c\ problema sinuciderii a
fost privit\ [i discutat\ din toate
punctele de vedere, mai pu]in din cel
cre[tin. Or, dac\ scoatem din cercul
De ce au lichidat comuni[tii Boli care
de chestiuni ridicate de sinucidere
toate elitele ]\rii, se v\d

PAGINA 14
PAGINA 11

contraargumentul care vine din

Evanghelie, `ntreaga discu]ie cap\-
t\ un gust fad, iar concluziile sunt
doar praf aruncat `n v=nt.

PAGINA 3
dup\ preluarea puterii `n picioare

Cum va fi
sf=r[itul lumii
a Din cele mai vechi timpuri, omenirea a fost preocupat\ nu doar de problema originii omului [i a
cosmosului, ci mai ales de sensul istoriei a Problema sf=r[itului lumii este prezent\ `n mai toate religiile [i
civiliza]iile lumii a De la antici la reformatori, de la teologiile occidentale moderne la filosofiile ateiste,
problema eshatologiei a fost abordat\ `n fel [i chip a ~n concep]ia ortodox\, „moartea d\ sens [i ad=ncime
„Du-te la Biseric\, vie]ii noastre p\m=nte[ti, ajut=nd chiar prin aceasta la maturizarea spiritual\ [i la m=ntuirea noastr\“
cu tot ce ai a Exist\ [i unele semne ale sf=r[itului istoriei, dup\ cum ne relateaz\ Scriptura a PAGINILE 6-7
`n mintea ta“
PAGINA 3

CM CM
YK YK

Oalele cu suflet
de pe masa
rom=nilor
PAGINILE 8-9

{tiin]a confirm\
intui]iile sfin]ilor
PAGINILE 12-13

O vreme poate fi mai cre[tin\ [i alta mai pu]in cre[tin\. Dar cea mai cre[tin\ din
„
„ epoci r\mâne vreme, [i nu `n vreme `[i caut\ cre[tinul lumea care-l va mântui.
Mircea Vulc\nescu
CM
YK
2 Duminic\, 17 iunie 2007
Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
Ecouri indiene `n primele scrieri cre[tine
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Informa]ii apar]inând
unor teologi cre[tini din
Biserica primelor veacuri
[i unor filosofi neoplato-
nici din aceea[i perioad\
(sec. II-III) scot, `ntre al-
tele, `n eviden]\ ecoul [i
impactul filosofiei religi-
oase din India `n Alexan-
dria de dinainte de Ori-
gen. Eusebiu de Cezare-
ea, de pild\, relateaz\ de-
spre faptul c\ Panten a
`ntemeiat renumita {coa-
l\ catehetic\ din Alexan-
dria dup\ `ntoarcerea sa
din India (180 d.Hr.), un-
de f\cuse misiune cre[ti-
n\. Panten, arat\ Euse-
biu, „a ajuns `n India un-
de, a[a cum se relateaz\,
a descoperit la anumi]i
locuitori de acolo, care a-
veau cuno[tin]\ despre
Hristos, Evanghelia lui
Matei, care ajunsese aici
deja `nainte de venirea sa“
(Euseb. Hist. Eccl. V, 9).
Urma[ii lui Panten `n
{coala alexandrin\ nu
vor ignora nici ei India
din aria [i contextul pro-
priilor idei. Astfel, `n a-
numite p\r]i ale scrierilor
sale `n care vorbe[te de-
spre Logosul divin [i Re-
vela]ia Sa `n lumea iu-
daic\ [i p\gân\, Clement
Alexandrinul (cca. 150-
215) aminte[te nu doar
de eleni, per[i [i egipteni,
ci [i de indieni. ~n repe-
tate rânduri, el revine a-
supra ideii c\ Logosul di-
vin nu S-a descoperit
doar `n Vechiul Testa-
ment, c\ El nu S-a adre-
sat doar prin profe]i popo-
rului evreu, ci c\ anumite
raze ale Adev\rului lui
Dumnezeu au str\lucit [i
`n spa]iul [i orizontul filo-
sofiei p\gâne. Acest fapt
vizeaz\ nu doar filosofia
greac\, ci [i pe cea india-
n\, care este inclus\ `n
IDEEA CRE{TIN|
Femeia [i filosofia
de Monica PATRICHE
Alexandru Paleologu
afirm\, `n Bunul sim] ca
paradox, c\ „dac\ e nor-
~n anumite p\r]i ale scrierilor sale `n care vorbe[te despre Logosul divin [i Revela]ia Sa `n lumea
iudaic\ [i p\gân\, Clement Alexandrinul (cca. 150-215) aminte[te nu doar de eleni, per[i [i
egipteni, ci [i de indieni. ~n repetate rânduri, el revine asupra ideii c\ Logosul divin nu S-a descoperit
doar `n Vechiul Testament, c\ El nu S-a adresat doar prin profe]i poporului evreu, ci c\ anumite raze
acest mod `n evolu]ia ge-
neral\ a istoriei mântui-
rii neamului omenesc, g\-
sindu-[i `mplinirea, desi-
gur, ca [i altele, `n `ntru-
parea Logosului `n Iisus
Hristos.
Conceptul despre uni-
versalitatea Logosului [i
lucrarea Sa inclusiv `n
„`n]elepciunea“ [i filosofi-
ile Indiei a fost preluat de
Clement Alexandrinul de
la Megastene (cca. 300
`.d.Hr.), c\ruia `ntreaga
lume elenistic\ `i dato-
reaz\ cele mai multe cu-
no[tin]e despre India. A-
cesta a ar\tat deja leg\-
tura interioar\ existent\
`ntre `n]elepciunea brah-
manic\ [i cea iudaic\:
„...Filon pitagorianul ara-
t\, cu multe dovezi, c\ fi-
losofia scris\ a iudeilor
este anterioar\ filosofiei
elenilor; dar nu numai Fi-
lon arat\ lucrul acesta, ci
[i Aristobul peripateticul
[i al]ii mai mul]i, ca s\ nu
z\bovesc `n[irându-i nu-
me cu nume. Scriitorul
Megastene, contemporan
cu Seleuc Nictor, `n cartea
a treia a lucr\rii sale
Indica scrie foarte l\murit
acestea: «Toate cele spuse
despre natur\ de vechii
filosofi greci au fost spuse
de filosofii care au tr\it `n
afara grani]elor Greciei,
fie `n India, de brahmani,
fie `n Siria, de a[a-numi]ii
iudei»“ (Clement Alexan-
drinul, Scrieri, Partea a
doua, Stromatele, Bucu-
re[ti, 1982, p. 53).
~n cartea a [asea a
Stromatelor, Clement o-
fer\ o privire general\ a-
supra filosofiei non-iudai-
ce [i face referire `n spe-
cial la cea egiptean\. Ex-
cursul s\u se `ncheie cu
urm\toarele cuvinte: „A-
ceasta este, pe scurt, filo-
zofia egiptenilor. Renu-
mit\ este, `ns\, [i filoso-
fia indienilor“ (p. 412). ~n
continuare, el ilustreaz\
`n]elepciunea indian\
se pare plin de frumuse]e
[i adev\r, anume episo-
dul `n care so]ul `i ]ine so-
]iei, `ntr-o situa]ie mai in-
tim\, o lec]ie de filosofie.
Despre femeie [i filoso-
ale Adev\rului lui Dumnezeu au str\lucit [i `n spa]iul [i orizontul filosofiei p\gâne.
prin cele zece `ntreb\ri pe
care le pune unor zece
„gimnosofi[ti“ sau asce]i
indieni [i r\spunsurile
primite (pp. 412-413).
Asceza riguroas\ a
brahmanilor l-a impresio-
nat profund pe Clement
Alexandrinul, descoperind
multe analogii cu asceza
cre[tin\; acest fapt l-a
convins, de asemenea, de
lucrarea Logosului divin
`n rândul necre[tinilor.
Concluzia aceasta a tras-o
folosindu-se nu doar de in-
forma]iile oferite de Me-
gastene, ci [i de cele con-
firmate de Alexandru Po-
liistoricul `n lucrarea sa
Istoria indian\: „Astfel,
brahmanii nu m\nânc\
vie]uitoare, nici nu beau
vin; unii m\nânc\ `n fie-
care zi ca [i noi…; …dis-
pre]uiesc moartea, iar via-
]a o socotesc o nimica…
Nici gimnosofi[tii, nici a[a-
numi]ii «sfin]i» nu se folos-
esc de femei: li se pare lu-
crul acesta `mpotriva firii
[i nelegiuit; din aceast\
pricin\ se p\streaz\ cu-
ra]i; sunt [i femei, numite
«sfinte», care tr\iesc `n fe-
ciorie“ (p. 213).
A[a cum subliniaz\ is-
toricul E. Benz, Clement
Alexandrinul este primul
teolog cre[tin care amin-
te[te numele lui Buddha.
Informa]iile oferite des-
pre brahmani au fost pre-
luate de la Megastene, a-
[a cum au f\cut-o [i Stra-
bon [i Bardesanes. To-
tu[i, atunci când `l citea-
z\ pe Megastene, Strabon
[i Bardesanes nu amin-
tesc nimic despre Bud-
dha, ceea ce `nseamn\ c\
informa]ia despre Bud-
dha nu-i apar]ine lui Me-
gastene, pentru c\, altfel,
cei doi autori n-ar fi pu-
tut-o ignora. Singura ex-
plica]ie este aceea c\ teo-
logul cre[tin din Alexan-
dria a preluat-o din tradi-
]ia oral\ atât de r\spân-
dit\ `n mediul alexan-
Sfântul Ioan Gur\ de
Aur `l sf\tuie[te pe b\r-
bat s\ o `nve]e pe so]ie ca-
re e bog\]ia cea adev\ra-
t\, care e filosofia cea de
sus. S\ o `nve]e nu numai
drin. Supozi]ia lui Benz
este confirmat\ de faptul
c\, `n timpul lui Megaste-
ne (cca. 300 `.d.Hr.), bu-
dismul nu cunoscuse `nc\
o prea larg\ r\spândire.
Abia `n vremea regelui
Ashoka (268-234 `.d.Hr.),
considerat un fel de
„Constantin cel Mare“ al
budismului pentru impli-
carea sa profund\ `n r\s-
pândirea budismului `n
lume, aceast\ religie a
devenit una universal\.
Preocup\ri cu mult
mai mari privind spiritu-
alitatea indian\ decât `n
cazul lui Clement `ntâl-
nim la Origen, succesorul
s\u la conducerea {colii
din Alexandria. Pornind
de la textul de la I Cor. 2,
6-8, `n care se face dis-
tinc]ie `ntre „`n]elepciu-
nea acestui veac“ [i „`n]e-
lepciunea de tain\ a lui
Dumnezeu“, Origen, ca [i
Clement, sugereaz\ lu-
crarea Logosului divin [i
`n alte `n]elepciuni sau
filosofii decât cea a Ve-
chiului Testament, inclu-
siv `n cele din India (Ori-
genes, De principiis, III,
3, 2). Origen apare aici
drept `ntemeietorul `nv\-
]\turii despre „spiritul
popoarelor“. Fiecare po-
por `[i are propriul s\u
„princeps“, propria sa for-
]\ spiritual\, propria sa
identitate spiritual\, pro-
priul profil al cunoa[terii.
E vorba de reflexe ale
cunoa[terii lui Dumnezeu
prezente la toate popoa-
rele din afara Revela]iei
biblice, datorate lucr\rii
Logosului divin. Apar aici
consemnate laolalt\ „filo-
sofia secret\“, occulta fi-
losofia a egiptenilor, as-
trologia chaldeilor, `n]e-
lepciunea indienilor [i te-
ologia grecilor.
Faptul c\ `n mediul a-
lexandrin neoplatonic [i
cre[tin `[i f\cuser\ sim]i-
t\ prezen]a multe idei [i
`nv\]\turi din filosofia [i
te considerat a fi dobândi-
rea `n]elepciunii.
Sfin]ii P\rin]i conside-
r\ gândirea cre[tin\ a fi o
filosofie, o filosofie mult
superioar\ celei profane,
„filosofia despre Dumne-
zeu“. Sfântul Iustin Mar-
tirul [i Filosoful afirm\:
„Astfel, [i din aceast\ pri-
cin\ (a convertirii la
Hristos) am ajuns eu filo-
spiritualitatea indian\ o
dovede[te `n special pole-
mica declan[at\ de Ori-
gen `n jurul problemei re-
`ncarn\rii. Polemica sa
porne[te de la interpreta-
rea textului de la Matei
11,14, unde Mântuitorul
afirm\ despre Sf. Ioan
Botez\torul: „{i dac\ vo-
i]i s\ `n]elege]i, el este
Ilie, cel ce va s\ vin\“. A-
[a cum afirm\ E. Benz,
argumentele sale privind
lipsa de logic\ [i substan-
]\ a unui asemenea con-
cept nu puteau viza decât
o anume grupare cre[ti-
n\, care se str\duia s\ in-
troduc\ o atare `nv\]\tu-
r\ `n doctrina Bisericii;
ba mai mult, s\ o funda-
menteze pe spusele Mân-
tuitorului. Origen se sim-
te obligat s\ resping\ ca-
tegoric o asemenea `nv\-
]\tur\, subliniind c\ nu
are nici un temei biblic.
El atrage aten]ia asupra
faptului c\ adep]ii acestei
`nv\]\turi consider\ re-
`ncarnarea o consecin]\ a
p\catului. „Re`ncarna-
rea“ lui Ilie `n trupul Sf.
Ioan Botez\torul este, `n-
s\, exclus\, pentru c\
na[terea celui mai mare
[i ultim prooroc al
Vechiului Testament a
fost anun]at\ de acela[i
`nger ca [i na[terea lui
Iisus Hristos. Conform
doctrinei despre re`ncar-
nare, aceasta se produce
pe cale de consecin]\, `n
baza unei rela]ii implaca-
bile cauz\-efect [i nu `n
urma unor prorocii sau
premoni]ii. Pe de alt\
parte, orice re`ncarnare
nu poate fi unic\, fie [i `n
cazul lui Ilie, ci se `nscrie
`ntr-un ciclu, `ntr-un „lan]
cauzal“, care nu are nimic
`n comun cu `nv\]\tura
cre[tin\ despre a doua ve-
nire a lui Hristos, sfâr[i-
tul lumii [i des\vâr[irea
timpului istoric.
Oricum, un asemenea
impuls privind re`ncar-
tratat\ nici `n orice mo-
ment, nici `n fa]a oricui,
nici nu poate fi vorbi de-
spre toate, ci numai in
anumite momente, nu-
mai `n fa]a anumitor oa-
meni [i numai `ntr-o anu-
mit\ m\sur\“. Privilegia-
]ii care se pot bucura de
filosofia cre[tin\ sunt cei
deda]i specula]iei [i mai
ales cei cura]i la suflet [i
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor
narea nu-[i putea avea o-
riginea `n filosofia greac\
sau cel pu]in nu doar `n
aceasta, pentru c\ filoso-
fia greac\ clasic\ n-a cul-
tivat niciodat\ un sistem
extins, `ntemeiat pe o fi-
lozofie a re`ncarn\rii.
Singura filozofie care dis-
punea `n acea vreme de o
doctrin\ a re`ncarn\rii
puternic implementat\ `n
con[tiin]a oamenilor pro-
venea din India.
~n acela[i timp, `ns\,
trebuie recunoscut faptul
c\ Origen n-a adoptat
doar o atitudine negativ\
fa]\ de re`ncarnare. ~ntr-o
anumit\ m\sur\, din
lucr\rile sale reiese chiar
o interpretare deductibil
pozitiv\ a acesteia. Un
exemplu este `nv\]\tura
sa despre preexisten]a
sufletelor, ciclicitatea lu-
milor [i a eonilor. Ideea sa
legat\ de faptul c\ per-
soanele [i evenimentele
din aceast\ lume se
repet\ la un nivel [i `ntr-o
form\ spiritual\ supe-
rioar\, se conciliaz\ `n
fapt cu `nv\]\tura despre
re`ncarnarea sufletelor,
pân\ la des\vâr[irea [i
mântuirea oamenilor (a-
pocatastaza). a
neclintit\ `n suferin]a ei
pentru fiecare copil. {i
Sfântul Ioan `ncheie so-
cotind c\ aceast\ femeie
ar trebui scoas\ chiar din
rândul b\rba]ilor [i pus\
`n ceata `ngerilor, de vre-
me ce a ar\tat atâta filo-
sofie, de[i avea fire de fe-
meie.
Sfântul Apostol Pavel
d\ ca exemplu de iubire